Ziarul Flux, Ed. 14 (842)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 13.04.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vinerea cea Mare. Cuv. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie și Veniamin

1 EURO..............................15.4814 1 Dolar american ............. 11.7815 1 Leu românesc ................ 3.5388 1 Rublă rusească ............... 0.3992 Timpul probabil:

Maxima zilei

„Credinţa în Înviere este ade13.04.2012 14.04.2012 vărata mângâiere în suferinţi, în lupta cu ostenelile și cu greutăţile vieţii.”

Ploi, Ploi, Ioan Gură de Aur 9 21 0C 9 18 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

Fondat în 1995 z Nr. 14 (842)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Hristos a Înviat!

PAGINA

ACTUAL

PREŞEDINŢIA – casă de bătrâni

5

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 13 aprilie 2012

PAGINA

ECONOMIC

Duminică, 15 aprilie, creștinii ortodocși cinstesc cea mai mare sărbătoare a creștinătăţii: Învierea din morţi a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos sau Sfintele Paști. Această zi importantă reprezintă un prilej de bucurie pentru toţi cei care înţeleg și apreciază Jertfa pe care a adus-o Hristos pentru întreaga omenire. An de an, în zilele de Paști creștinii cinstesc Învierea Domnului prin frumoase și diverse tradiţii locale, ceea ce îi conferă o frumuseţe aparte acestei Sfinte Sărbători. Învierea Domnului ne îndeamnă o dată în plus să fim mai buni, mai iertători și iubitori de oameni, așa cum ne-a învăţat Mântuitorul, care a murit pe cruce pentru ca noi, cei păcătoși, să primim iertarea păcatelor.

Importurile, de aproape două ori şi jumătate mai mari decât exporturile

8

PAGINA

CULTURĂ

Fie ca această Sfântă Zi să vă alunge din inimi tristeţea, durerea sau necazul și să vă umple sufletele și casa cu lumină binecuvântată.

Bucuraţi-vă, oameni, pentru că Hristos a Înviat!

XXX

De ce îngroapă guvernarea adevărul despre 7 aprilie?

Spaţiul cultural şi etnic românesc dintre Vidin şi Timoc

9

PAGINA

REPORTAJ

XXX

(citiţi pag. 3)

Iurie ROŞCA: 7 aprilie 2009, prima etapă de acaparare nelegitimă şi criminală a puterii de stat XXX

Fântâna Albă – Katyn-ul românesc

(citiţi pag. 4)

Biserica Rusă avertizează autorităţile din Republica Moldova cu privire la adoptarea legii antidiscriminare Patriarhia Moscovei preîntâmpină autorităţile din Moldova cu privire la adoptarea legii „antidiscriminare”, care este necesară ţării pentru integrarea în Uniunea Europeană. „Există lucruri care nu pot fi neglijate nici pentru a îmbunătăţi bunăstarea materială a poporului. Dacă de adoptarea sau neadoptarea legii „nediscriminare” depinde problema sănătăţii morale a societăţii, atunci alegerea trebuie să fie evidentă.

Grija pentru oameni și apărarea intereselor ţării trebuie să fie o prioritate pentru liderii Republicii Moldova”, a declarat, la 14 martie 2012, corespondentului portalului interfax-religion.ru, șeful serviciului de relaţii regionale al Departamentului sinodal pentru relaţii dintre Biserică și societate, M. Parșin. „Biserica Rusă pornește de la raţionamentul că edificarea statului moldovenesc modern nu trebuie să lezeze rădăcinile lui duhovnicești tradiţionale.

Viitorul ţării ar trebui să fie con-

Timofti refuză să se pronunţe asupra proiectului de lege privind nediscriminarea Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a refuzat să-și expună propria poziţie faţă de iniţiativa Guvernului de a propune iarăși spre adoptare proiectul legii antidiscriminare. Reprezentanţii Președinţiei au menţionat că șeful statului nu se implică în această chestiune, pasând responsabilitatea către Parlament și Guvern. Într-o scrisoare oficială, adresată președintelui Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă, semnată de șefa Serviciului petiţii și audienţă din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Nadejda Demian, se spune că dreptul și obligaţia de a lua o decizie în privinţa adoptării sau respingerii proiectului legii an-

tidiscriminare aparţine exclusiv Parlamentului.

Menţionăm că scrisoarea vine ca răspuns la un demers public adresat de Radu Bușilă președintelui Timofti, la 21 martie curent, în care autorul îi solicită șefului statului să-și exprime poziţia faţă de controversata lege și să facă uz de autoritatea de care dispune pentru a împiedica adoptarea acesteia. „Conform dispoziţiilor Constituţiei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă, iar Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administraţiei publice, puterea legislativă, executivă și judecătorească fiind separate și colaborând în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

prevederilor Constituţiei. Astfel, promovarea unui proiect de lege ce ţine de realizarea politicii interne sau externe a statului este competenţa exclusivă a Guvernului, Parlamentul, în virtutea statutului său de unică autoritate

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

legislativă, este singura autoritate care se poate expune, prin vot, asupra unui proiect de lege, adoptându-l sau respingându-l”, se menţionează în scrisoarea adresată lui Radu Bușilă.

Totodată, reprezentanţii Pre-

(citiţi pag. 2)

struit pe temelia acelor tradiţii pe care s-a bazat și a trăit timp de secole poporul moldovenesc”, a subliniat M. Parșin.

Potrivit lui, combaterea discriminării ar trebui să se realizeze în cadrul problemei naţionale sau religioase, ţinând cont de particularităţile unei sau

altei ţări, dar nu în detrimentul opţiunii morale.

M. Parșin a amintit că dreptul internaţional permite limitarea drepturilor omului în interes de apărare a drepturilor altor persoane și a moralei, „dar este evident că acest lucru puţin îi interesează pe oamenii care susţin

introducerea în Moldova a proiectului de lege menţionat”.

Legea despre „nediscriminare” a provocat protestele credincioșilor ortodocși din Moldova. Acţiuni de protest s-au desfășurat în orașul Bălţi și în satele din apropiere.

Sursa: Patriarhia.ru

A cedat sau nu mitropolitul Vladimir în faţa măgulelilor şi presiunilor premierului Filat în problema legii antidiscriminare?

ședinţiei amintesc faptul că proiectul de lege invocat de președintele CCGDT a fost retras de Guvern din Parlament, prin Hotărârea Guvernului nr.211 din 1 aprilie 2011, fiind abrogată Hotărârea Guvernului nr. 93 din 18 februarie 2011 pentru aprobarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării.

Precizăm că, anterior, Nicolae Timofti a declarat, într-un interviu pentru Jurnal de Chișinău, că nu se va gândi prea mult atunci când îi va fi pusă pe masă spre semnare Legea antidiscriminare. „Așa legi sunt și în alte state și ele sunt necesare ca să excludă discriminarea pe orice principii. Nu putem merge împotriva cursului normal al unei societăţi democratice”, a spus Timofti.

XXX

(citiţi pag. 6)

FLUX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1227 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

13 APRILIE 2012

EDI|IA DE VINERI

FiatLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

HRISTOS A ÎNVIAT! Pastorala PF Părinte Patriarh Daniel la sărbătoarea Învierii Domnului =DANIEL

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru la sărbătoarea Învierii Domnului =PETRU

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CHIȘINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ȘI EXARH AL PLAIURILOR Preacucernicului cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiţilor credincioși din Sfânta și de Dumnezeu păzita Mitropolie a Basarabiei; Har, milă și pace de la Hristos Domnul, iar de la Noi, arhierești binecuvântări.

Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiţilor credincioși din Arhiepiscopia Bucureștilor, har, milă și pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părintești binecuvântări

„Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veșnică și mare milă”

“Prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat”

(Din Catavasiile Paştilor)

(Isaia 53, 5)

Hristos a Înviat!

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, Hristos Cel răstignit și înviat S-a arătat ucenicilor Săi în seara zilei Învierii Sale, pentru a-i încredinţa că El a trecut prin moarte și a biruit-o. Trupul lui Hristos n-a cunoscut stricăciunea în mormânt, pentru că era unit cu Dumnezeirea Fiului Cel veșnic. Iar sufletul lui Hristos n-a fost ţinut în iad, tot pentru că era unit cu Dumnezeirea Sa. Moartea, ca despărţire a sufletului de trup, fiind pentru om urmarea păcatului (cf. Romani 6, 23), prima lucrare a lui Hristos după biruinţa Sa asupra morţii a fost aceea de a împărtăși ucenicilor Săi puterea de a ierta păcatele (cf. Ioan 20, 19-23). Însă, ucenicul Toma, nefiind prezent acolo cu ceilalţi, dar voind apoi să se încredinţeze de adevărul Învierii lui Hristos în chip material, prin simţuri, a zis: „dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20, 25). De aceea, peste opt zile, Hristos-Domnul S-a arătat și lui Toma, zicându-i: „Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios. A răspuns Toma și I-a zis: Domnul meu și Dumnezeul meu!

Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut și au crezut!” (Ioan 20, 27-29). Cu alte cuvinte, fericiţi sunt cei care văd duhovnicește, cu ochii credinţei, pe Dumnezeu Cel nevăzut, pentru că simt prezenţa Lui dumnezeiască iubitoare și vindecătoare. Înţelegem că Hristos-Domnul Cel înviat din morţi, cu iubire și înţelepciune, dojenind și luminând pe ucenicul Său Toma, îl vindecă de îndoială sau de puţinătatea credinţei lui.

Când s-a atins de trupul omenesc al lui Iisus Cel înviat, Toma a mărturisit dumnezeirea Lui, zicând: Domnul meu și Dumnezeul meu!

Toma s-a atins de trupul material, văzut și limitat al lui Hristos, dar a mărturisit pe Dumnezeu Cel nematerial, nevăzut și nemărginit. El s-a atins de semnele Crucii și a mărturisit slava Învierii. S-a atins de semnele suferinţei și ale morţii trecătoare, dar a mărturisit puterea Învierii și a vieţii veșnice. S-a atins de semnele lăsate în trupul lui Hristos de păcatele oamenilor (trădare, invidie, ură și violenţă), dar a mărturisit puterea iubirii lui Dumnezeu mai tare decât păcatul și moartea. S-a atins de semnele istoriei păcătoase care ucide, dar a mărturisit veșnicia iubirii milostive a lui Dumnezeu care dăruiește viaţă.

S-a atins de semnele bolii păcatului omenesc, dar a mărturisit lumina vindecării dumnezeiești, ca să se împlinească profeţia lui Isaia care, cu sute de ani înainte, fiind inspirat de Duhul Sfânt, a rezumat taina legăturii dintre Cruce și Înviere, în cuvintele: „(...) prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat” (Isaia 53, 5).

Rănile pătimirilor lui Hristos Cel răstignit s-au vindecat prin Înviere.

Deși nu mai sângerează, ele totuși însemnează ceva: sunt stigmate sau semne care confirmă și comunică iubirea Lui smerită mai tare decât păcatul și moartea. Urmele Crucii, deși vindecate prin Înviere, rămân totuși imprimate în trupul lui Hristos Cel preaslăvit, pentru a ne arăta că suferinţele și nevoinţele omului în lupta sa cu păcatul în istorie nu sunt uitate de Dumnezeu în veșnicie, ci vindecate și luminate sau transfigurate în semne de biruinţă ale iubirii răstignite asupra păcatului (egoismului), morţii și iadului.

Cântările Canonului Învierii arată puterea vindecătoare a Sfintei Cruci, adică a Sfintelor Pătimiri ale Domnului Iisus Hristos, astfel: „Suitu-Te-ai pe Cruce, patimile mele vindecându-le cu patima preacuratului Tău trup pe care de voie l-ai purtat”1. Mântuirea, ca vindecare a naturii umane de păcat, de moarte și de coruptibilitate sau stricăciune, este cântată în slujba Sfintelor Paști, astfel: „Cu trupul adormind, ca un muritor, Împărate și Doamne, a treia zi ai înviat pe Adam din stricăciune ridicând și moartea pierzând; Paștile nestricăciunii, lumii de mântuire” (Luminânda, Utrenia Sfintelor Paști).

De asemenea, este semnificativ faptul că prima sărbătoare după Sfintele Paști, Vinerea din Săptă-

mâna luminată, este numită Izvorul Tămăduirii sau Izvorul cel de Viaţă purtător. Sărbătoarea aceasta ne amintește că harul tămăduitor sau vindecător al lui Dumnezeu s-a arătat lângă Constantinopol, într-un loc pe care a fost zidită o biserică închinată Maicii Domnului. În această biserică s-au vindecat mai mulţi împăraţi, patriarhi, monahi și simpli credincioși, prin milostivirea Mântuitorului Iisus Hristos și a Maicii Domnului2.

Legătura dintre Vinerea Sfintelor Patimi ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Vinerea Izvorului Tămăduirii ne arată taina Bisericii lui Hristos ca spaţiu de vindecare de boală și eliberare de păcate. De fapt, Maica Domnului care a stat lângă Crucea lui Hristos Cel răstignit și a văzut rănile din mâinile și picioarele Lui, precum și rana din coasta Lui împunsă, din care a ieșit sânge și apă (cf. Ioan 19, 34), simboluri ale Botezului și Euharistiei, a devenit icoana vie a Bisericii lui Hristos plină de harul tămăduitor dăruit ei de Hristos Cel răstignit și înviat.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii ne arată că harul vindecător al lui Hristos Cel răstignit și înviat se revarsă în Biserică, prin Sfintele ei Taine și rugăciuni, în mod deosebit, prin milostivirea și rugăciunile Maicii Domnului, după cum se spune în slujba Vecerniei din Vinerea Izvorului Tămăduirii: „Lucruri minunate și uimitoare a săvârșit Stăpânul cerurilor, dintru început prin tine, cea cu totul fără prihană.

Că și de sus a picurat (har) lămurit ca o ploaie, în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor din care curge toată bunătatea și mulţimea de tămăduiri, izvorând din belșug faceri de bine tuturor celor ce au nevoie de întărirea sufletelor și de sănătatea trupului prin apa harului”3. În toate Duminicile care urmează după Sărbătoarea Învierii Domnului până la Sărbătoarea Înălţării Domnului, se arată, într-un fel sau altul, puterea vindecătoare a lui Hristos, atât pentru suflet, cât și pentru trup.

Astfel, Duminica femeilor mironosiţe ne arată că aceste femei au fost vindecate de teamă primind bucurie de la Hristos, Care le spune: „Bucuraţi-vă! (...) Nu vă temeţi!” (Matei 28, 9-10). Duminica Slăbănogului de la Vitezda ne arată că vindecarea acestuia de paralizie a fost în același timp o tămăduire sufletească și trupească, o izbăvire de păcat și de boală. Duminica Samarinencei ne arată că această femeie, diferită de evrei ca neam și credinţă, a fost vindecată de afecţiunea ei dezordonată și de necunoașterea adevăratei credinţe. Iar Duminica Orbului ne arată că vindecarea unui orb din naștere are ca scop preamărirea iubirii și milostivirii lui Dumnezeu pentru oameni, ca ei să înţeleagă că atât sănătatea (vederea normală), cât și vindecarea de boală sunt daruri de la Dumnezeu. În timpul vieţii Sale pământești, de la Nașterea Sa în Betleem până la Înălţarea Sa la cer pe muntele măslinilor, Hristos-Domnul, prin tot ceea ce este El ca Dumnezeu-Om, prin tot ceea ce învaţă și face, de fapt vindecă și înnoiește, sfinţește și înalţă firea noastră omenească, pentru că unește voinţa umană cu voinţa divină, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl prin smerită ascultare și dăruire de sine întru iubire faţă de Dumnezeu și faţă de oameni. „Cel care l-a făcut pe om (...) Se face El însuși pătimitor, pentru a vindeca patimile noastre prin Patima Sa; și astfel desfiinţând în trupul Său patimile noastre care întrecuseră orice măsură, în marea Sa iubire de oameni reînnoiește în Duhul puterile sufletului nostru”4– după cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta 1350 de ani.

Iubiţi fii și fiice duhovnicești, În Persoana divino-umană a Mântuitorului Iisus Hristos Cel răstignit și înviat, se află, așadar, izvorul vindecării noastre de păcat și de urmările lui: boala, suferinţa, moartea și stricăciunea. Taina Pocăinţei sau a Mărturisirii și iertării păcatelor, pre-cum și Taina Sfântului Maslu sunt izvoare permanente de vindecare de păcate, de patimi, de boli și de suferinţe. În toate Sfintele Taine ale Bisericii lucrează harul Preasfintei Treimi, care ne arată iubirea milostivă a lui Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre (Slujba Sfântului Maslu) și Izvorul tămăduirilor (Slujba sfinţirii apei).

Hristos a Înviat!

Iubiţi fii și fiice duhovnicești,

De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur a numit Biserica lui Hristos „farmacie duhovnicească, unde se pregătesc leacuri noi, ca să ne vindecăm de rănile pe care ni le face lumea” 5.

Același Sfânt Părinte cheamă la vindecare sufletească și mântuire zicând: „Intraţi în biserică și mărturisiţi-vă păcatele voastre, căindu-vă pentru ele; căci acolo veţi afla doctorul care vă vindecă, iar nu un judecător care să vă osândească; acolo nu se cere pedepsirea păcătosului, ci se dă iertarea păcatelor”6. Însă iertarea păcatelor se arată duhovnicește mai ales în vindecarea de ele. De aceea, cartea numită Constituţiile Apostolice (sec. IV) îndeamnă pe episcop, ca păstor de suflete, să fie un medic duhovnicesc: „Ca un doctor iubitor și plin de milă, îngrijește-i pe cei păcătoși, folosind doctoriile potrivite pentru a-i vindeca; și nu numai tăind, arzând și prin leacuri usturătoare, ci și legând și oblojind, dând leacuri plăcute și care închid repede rănile, răcorind și îmbărbătând prin cuvinte blânde. Dar dacă rana este adâncă, spal-o și leag-o bine, ca să nu se întindă și la partea sănătoasă; dacă este infectată, curăţ-o cu leacuri usturătoare, adică dojeni; dacă s-a cangrenat, arde și scoate afară partea rea, poruncind posturi și ajunări”7. Prin urmare, în Biserica Ortodoxă, canonul sau epitimia nu este o pedeapsă, ci o doctorie, o pavăză contra păcatului. Pocăinţa este reînnoirea harului primit la Botez; ea ne aduce vindecarea și înnoirea vieţii spirituale. Ea ne pregătește pentru primirea Sfintei Împărtășanii sau Euharistii, spre „tămăduirea sufletului și a trupului”, spre „iertarea păcatelor și spre viaţa de veci”, cum se spune în rugăciunile de la Împărtășire.

Iar prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului din Sfânta Euharistie ne pregătim pentru Înviere (cf. Ioan 6, 51-58). De aceea, Sfânta Euharistie a fost numită „leacul nemuririi”8 sau „leacul nemuririi și doctorie pentru a nu muri, ci a trăi veșnic în Iisus Hristos”9. Prin Taina Sfântului Maslu se dăruiește bolnavilor vindecarea sufletească și trupească, adică iertarea de păcate și tămăduirea de boală sau alinarea suferinţei (cf. Marcu 6, 13 și Iacob 5, 14-15). Însă pentru vindecarea și mântuirea noastră sufletească și trupească este nevoie de multă credinţă și de multă stăruinţă în rugăciune, precum și de iubire milostivă faţă de semeni.

De aceea, Sfântul Macarie spune în această privinţă: „Dacă cineva nu se apropie de Domnul, împins de propria-i voinţă și cu tot sufletul și nu se roagă cu credinţă puternică, nu dobândește vindecarea (...).

Noi n-am dobândit încă vindecarea duhovnicească și mântuirea pentru că nu-L iubim din toată inima și nici nu credem în El cu adevărat. Să credem deci în El, să ne apropiem cu adevărat de El, pentru ca să lucreze îndată adevărata tămăduire în noi”10 .

Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Astăzi vedem în jurul nostru multă suferinţă, multe boli sufletești și trupești care au nevoie de alinare și de vindecare. Din cauza crizei economice, spitalele s-au rărit, medicii s-au împuţinat, medicamentele s-au scumpit, iar bolile s-au înmulţit. În acest context nefericit, prin proclamarea anului 2012 ca An omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor, Biserica noastră încearcă totuși să contribuie mai mult la alinarea suferinţei atât prin lucrarea ei liturgică, duhovnicească și pastorală (mai ales Sfântul Maslu), cât și prin lucrarea ei social-filantropică și social-medicală (cabinete și centre medicale), inclusiv printr-o cultură medicală a populaţiei, prin care oamenii

sunt sfătuiţi să preţuiască mai mult darul sănătăţii, evitând bolile, și să fie recunoscători faţă de persoanele care îi ajută să se vindece, mai ales când ei singuri, din cauza sărăciei, nu-și pot plăti consultaţiile sau medicamentele. În acest sens, pentru alinarea suferinţei și pentru cultivarea sănătăţii este nevoie nu numai de o mai intensă cooperare între Stat și Biserică, ci și de conlucrare între diferite instituţii și organizaţii sociale și de caritate, printr-o serie de programe pe care le-am putea numi solidaritate pentru sănătate. În orice caz, trebuie să unim mai mult știinţa cu spiritualitatea, arta medicală cu rugăciunea, cuvântul bun cu fapta de ajutorare, grija pentru sănătatea noastră cu grija și pentru sănătatea celor din jurul nostru și a celor mai departe de noi.

Astăzi, preoţii de la orașe și sate, precum și vieţuitorii din mănăstiri cunosc multele probleme cu care se confruntă oamenii bătrâni, bolnavi, săraci și singuri, familiile cu mulţi copii, adesea afectate de șomaj și de lipsuri multe. De aceea, îi îndemnăm să sporească, acolo unde păstoresc, activităţile de ajutorare frăţească a bolnavilor și săracilor, astfel ca iubirea vindecătoare a lui Hristos Cel răstignit și înviat să fie cât mai lucrătoare prin oameni cu suflet bun și cu dare de mână, știind că fapta cea bună, izvorâtă din iubire milostivă, va fi răsplătită cu binecuvântare în lumea aceasta și cu mântuire în viaţa veșnică, potrivit iubirii pe care a arătat-o fiecare faţă de oamenii aflaţi în suferinţă și în nevoi (cf. Matei 25, 31-46). În aceste zile de sărbătoare, de lumină și bucurie pentru viaţa noastră creștină, vă îndemnăm pe toţi, cu părintească și frăţească dragoste în Hristos, să arătaţi lumina dreptei credinţe și a faptelor bune pretutindeni unde vă aflaţi, să împărtășiţi și altora bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Vindecătorul și Mântuitorul nostru.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști, vă adresăm tuturor părintești doriri de sănătate și mântuire, de pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, †DANIEL ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE 1 Canonul Învierii, gl. IV, cântarea a 4-a, Duminică, la Utrenie.

2 Vezi Sinaxarul zilei de Vineri, în Săptămâna luminată.

3 Vineri, în Săptămâna luminată, Stihiră din slujba Vecerniei, vezi Penticostar, București, 1973, p. 52.

4 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre cunoștinţa de Dumnezeu și iconomia întrupării, III, 14, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, Ed. Sophia, București, 2001, p. 244.

5 Omilii la Ioan, II, 5, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p. 254.

6 Omilii despre pocăinţă, III, 4, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p.

263.

7 Constituţiile Apostolice, II, 40, 5-8, cf.

Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p. 263.

8 Clement Alexandrinul, Cuvânt împotriva elinilor, X, 106, 2, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p. 273.

9 Sf. Ignatie Teoforul, Epistola către Efeseni, XX, 2, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p. 273.

10 Sf. Macarie, Omilii duhovnicești (col. II), XX, 8, cf. Jean Claude Larchet, Terapeutica..., p. 289.

În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului ne reamintește că noi, oamenii, n-am fost creaţi spre moarte, ci spre viaţă veșnică. Omul a fost creat pentru îndumnezeire, în vederea unei veșnice comuniuni cu Dumnezeu. Deși calea paradisiacă a îndumnezeirii a fost pierdută prin neascultarea lui Adam și Eva, calea pământească a durerii și suferinţei a fost acceptată de Fiul lui Dumnezeu ca drum spre îndumnezeirea omului. De aceea, jertfa de pe Cruce din Vinerea Mare este jertfa pentru toţi oamenii, iar sărbătoarea Învierii din ziua de astăzi este învierea și speranţa tuturor.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a înviat nu pentru El Însuși, ci S-a coborât în iad și S-a ridicat de acolo pentru a face cale spre Cer tuturor drepţilor Vechiului Testament și celor care vor crede în El. Sfântul Apostol Pavel consideră realitatea Învierii lui Hristos ca temei pentru credinţa noastră și imbold pentru propovăduirea Evangheliei.

Mesajul Învierii lui Hristos a fost tema principală a propovăduirii Evangheliei. De fapt, cuvântul „Evanghelie” înseamnă „vestea cea bună” sau, se poate spune, „Vestea cea bună a Învierii”. Învierea lui Hristos nu are sens dacă nu este și învierea noastră! Paștele, ca trecere de la moarte la viaţă, nu este un eveniment care s-a petrecut în trecut și noi îl aniversăm, pur și simplu, ca aducere aminte. Învierea lui Hristos este un eveniment prezent, pentru că Învierea nu se referă numai la viaţa biologică, ci și la viaţa spirituală. Mântuitorul zice: “Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel Care M-a trimis, are viaţă veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă” (Ioan 5, 24). Cu alte cuvinte, cel care crede în Dumnezeu și ascultă de Evanghelia lui Hristos a înviat din moartea păcatului și va învia din morţi spre a moșteni Împărăţia lui Dumnezeu. Învierea este un fapt prezent, o realitate actuală în existenţa noastră. Adevăratul creștin este un om înviat. El se comportă ca un fiu al lui Dumnezeu, ca un cetăţean care trăiește pentru o

altă lume, pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Adevăratul creștin nu este cel care vine la Înviere din obicei, nici cel care o celebrează numai formal, printr-o masă a bucatelor, adevăratul creștin este cel a cărui viaţă este plină de credinţă și fapte ale Învierii.

Dreptmăritori creștini, Cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului, este un prilej de a trăi clipe de bucurie sfântă în cadrul familiei și a comunităţii. Această Sărbătoare a sărbătorilor nu este una izolată.

Noaptea de Paști adună la biserică întreaga comunitate: pe cei mari și pe cei mici, pe cei avuţi și pe cei care trăiesc mai modest. Cel care a venit la Înviere însetat de iubire și adevăr, se va întoarce acasă cu sufletul plin de Dumnezeul iubirii și al adevărului; cel care a venit pentru frumuseţea praznicului, se va putea bucura de o slujbă frumoasă și luminată; cel care a venit pentru un ajutor, nu se va întoarce acasă fără nimic. Praznicul Învierii ne îndestulează pe toţi. Nimeni nu se va întoarce acasă mai sărac de cum a venit, pentru că Domnul Dumnezeu e nemăsurat în bunătate și darnic întru-toate.

Pentru marea majoritate dintre noi, sărbătoarea Învierii Domnului trebuie să ne antreneze într-o credinţă viabilă unde nu trebuie să lipsească fapta bună. Faptele de milostenie se fac pentru cei aflaţi în neputinţă și necaz. De aceea, Mitropolia Basarabiei îi cheamă pe credincioși la acte de binefacere cu ocazia Învierii Domnului. Anul acesta mulţi dintre cetăţenii noștri aflaţi în neputinţe vor simţi această sărbătoare și prin darul frăţiilor voastre.

Totodată, fapta bună trebuie făcută și pentru societate. Avem nevoie în zilele de astăzi de o mai accentuată mărturisire a credinţei și a valorilor străbune. Din păcate, societatea noastră este tot mai des și mai sistematic asaltată de păcate strigătoare la cer. Unele legi, care sub masca binelui comun, încurajează abaterea morală sunt promovate de persoane și instituţii care sunt departe de Dumnezeu. De aceea, noi, în calitate de creș-

tini, suntem chemaţi la o luptă duhovnicească cu păcatul. Legile bune sunt cele conforme cu Legea lui Dumnezeu. Să fim atenţi la legile făcute de oameni cu scopul de a acoperi păcatul și fărădelegile.

Hristos a luptat cu păcatul lumii și l-a biruit pe Cruce. Noi trebuie să luptăm cu păcatul și să-l biruim în viaţa noastră. Să nu ne lăsăm înșelaţi cu diferite momeli și promisiuni deșarte. Astăzi cedăm un pic, mâine ni se va cere mai mult. Să ne întrebăm ce model de viaţă lăsăm copiilor noștri.

Poziţia Mitropoliei Basarabiei este univocă: nu acceptăm păcatul homosexualităţii, care se dorește a fi legiferat în societatea noastră prin legile statului.

Ne aflăm la Slujba Învierii. Să ne ridicăm și noi din mormântul indiferenţei și al ignoranţei.

Fraţi creștini, Timp de 20 de ani de când a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, în anul 1992, preoţii și credincioșii Mitropoliei Noastre au lucrat în „ogorul Domnului”, în mijlocul poporului nostru românesc binecuvântat de Dumnezeu. Am răspuns credincioșilor care nu erau auziţi de nimeni. În localităţile unde nu erau biserici, am început ridicarea sfintelor lăcașe. Am înfiinţat parohii în orașe și sate ca să-i ajutăm pe tineri să aleagă virtutea și nu viciul. Am înfiinţat centre sociale pentru oamenii aflaţi în suferinţă. Ne-am implicat activ în a introduce religia în școală pentru copiii noștri. Suntem prezenţi cu emisiuni spirituale la radio și televiziune. Am editat mai multe cărţi și reviste bisericești cu conţinut misionar. Toate acestea le facem pentru ca societatea noastră să fie o societate a Învierii, ca noi toţi să avem o conduită bazată pe valorile Evangheliei.

Evanghelia lui Hristos ne învaţă: să iubești pe Dumnezeu și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Aceste valori vor ajuta umanitatea să dăinuie veșnic. În această Noapte Sfântă se împlinește aspiraţia omului, dorinţa lui de a trăi veșnic. Dar a trăi veșnic presupune a trăi cu Persoana veșnică, adică cu Dumnezeu, și a fi în comuniune cu toţi oamenii.

Cu aceste gânduri, Vă împărtășesc binecuvântarea arhierească pentru a sărbători Învierea Domnului și Vă doresc ca viaţa fiecăruia să fie o înviere spre Împărăţia lui Dumnezeu.

Hristos a Înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, † PETRU ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ŞI EXARH AL PLAIURILOR

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove la sărbătoarea Învierii Domnului =VLADIMIR DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Prea Sfinţiţi Episcopi, Prea Cuvioși și Prea Cucernici părinţi, monahi și monahii „A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus”.

(Marcu 16,6)

Dreptmăritori creștini,

Hristos a Înviat!

De la fiecare altar al dreptei noastre credinţe străbune, iubiţi fii și fiice duhovnicești, în această noapte se reaprinde Lumina cea neînserată cu aceeași strălucire ca în marea biserică a Sfântului Mormânt din Ierusalim. În fiecare inimă creștină sălășluiește în aceste clipe bucuria Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În auzul tuturor pătrund temeinic, ca și în auzul râvnitoarelor femei purtătoare de mir, sosite „disde-dimineaţă” la mormântul gol, precum și al Sfinţilor Apostoli, cuvintele îngerului: „Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde a fost pus” (Marcu 16,6). Toţi cei ce L-au văzut pe Domnul Iisus înviat și I-au ascultat graiul plin de învăţătură, au fost îmbrăcaţi cu putere de sus spre a fi martorii și vestitorii Învierii Sale. Împreună cu toţi cei ce s-au învrednicit a fi numiţi cu numele lui Hristos, adeverim acum și în vecii vecilor minunea Învierii: „Cu adevărat a înviat Hristos Domnul”.

Mărturisindu-L din veac în veac, Sfinţii Apostoli și Părinţii Bisericii au răspândit adevărul Învierii lui Hristos „până la marginea pământului” (Faptele Apostolilor 1,8). Învierea Sa este temeiul înveșnicirii noastre a tuturor. E ceea ce cunoaștem tot din cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Cel care a înviat pe Domnul Iisus ne va învia și pe noi cu Iisus și ne va înfăţișa împreună cu voi” (II Corinteni 4,14).

Iubiţi credincioși, Biserica noastră Ortodoxă este, înainte de toate, o Biserică a Învierii, iar învierea Mântuitorului Iisus Hristos, cea mai mare din câte minuni a săvârșit, se află în miezul teologiei, al cultului creștin și în inimile noastre. Pentru ortodoxie, nici un cuvânt nu este mai adevărat

decât cel scris cu inima strânsă de Sfântul Apostol Pavel către Corinteni, faţă de îndoielile ce umbreau unele cugete: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credinţa voastră” (I Corinteni 15,14). Învierea Domnului este temelia învierii noastre. Este însuși tâlcul întregii Scripturi, este lumina ce dezvăluie toate prefigurările Vechiului Testament, deschizându-ne mintea ca să pricepem Scripturile (Luca 24,25).

Prin înviere, Iisus Hristos se proslăvește cu slava pe care a avut-o mai înainte ca să fie lumea (Ioan 17,5). Învierea lui Hristos restabilește pentru noi toţi și pentru totdeauna cele vătămate prin păcat. Faptul se lămurește prin aceea că, fiind Domnul Iisus Hristos „Cel întâi născut din morţi” (Apocalipsa 1,5), El este astfel și pârga învierii noastre (I Corinteni 15,20). De aceea prăznuim Paștele Învierii ca pe cea mai înaltă bucurie, de aceea cinstim și Sfânta Duminică – Ziua Domnului – ca pe ziua Învierii.

Retrăim Învierea cu fiorii înnoirii în fiecare an și la fiecare Sfântă Liturghie, care ne repune prin toată slujba rânduită și prin taina ei în directă legătură cu istoria mântuirii noastre și în comuniune cu momentele de seamă ale Întrupării și lucrării Fiului lui Dumnezeu în lume. Între toate acestea, Învierea este pisc al semnelor dumnezeiești și izvor al vieţii.

Cu credinţă și dragoste, prăznuiţi și vă bucuraţi în această sfântă zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos! Iubirea Lui faţă de noi o arată Sfântul Ioan Gură de Aur în cuvântul său de Paști: „Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Nimeni să nu iasă flămând. Toţi să vă îndulciţi din ospăţul credinţei, toţi luaţi bogăţia bunătăţii”.

Dragii mei, În aceste luminate zile ale măreţului praznic Învierea Domnului, din suflet vă doresc să aveţi parte de pace și bucurie, iubire faţă de semeni și bună înţelegere.

Familiile să vă fie ocrotite de Hristos Domnul Cel Înviat a treia zi din morţi, iar noi, toţi deopotrivă, ierarhi, preoţi și credincioși, să iubim Biserica Sa cea dreptmăritoare, făcând dovada adevăraţilor fii și fiice ale Sfintei Ortodoxii.

Dorindu-vă tuturor să vă îndestulaţi din darurile Sfintei Învieri, vă adresez cuvântul mântuitor de sfintele Paști:

Hristos a Înviat!

Adevărat a Înviat!

Din milostivirea Domnului Iisus Hristos Cel Înviat din morţi, † VLADIMIR MITROPOLITUL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 APRILIE 2012

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

De ce îngroapă guvernarea adevărul despre 7 aprilie?

A mai trecut un 7 aprilie în care toată lumea a încercat să extragă maximum de foloase din evenimentele de acum trei ani. Chiar dacă nu am aflat mai multe despre ceea ce s-a întâmplat atunci, despre cei care au pus la cale și au regizat acţiunile violente, despre cei care au profitat de pe urma acestora, au continuat, în schimb, operaţiunile de manipulare, de distorsionare a realităţii și denaturare a faptelor, de impunere a unui anumit „adevăr”, convenabil celor aflaţi astăzi la putere. Declararea datei de 7 aprilie drept zi a libertăţii a însemnat un final logic al tuturor acestor acţiuni, după care ar trebui să încetăm să mai punem întrebări, să mai căutăm un alt adevăr, să ne permitem o altă percepţie a evenimentelor decât cea pe care ne-o inoculează guvernarea. Dacă este o zi a libertăţii, o zi de comemorare, ce alt adevăr ar trebui să mai căutăm?

Astfel, se încearcă închiderea subiectului, trecerea lui în istorie, pentru că de-acum încolo, data de 7 aprilie ar trebui asociată cu libertatea care ne-a fost dată de liderii AIE.

Ce vom comemora la 7 aprilie?

Despre faptul că se dorește îngroparea adevărului vorbește și graba cu care deputaţii au votat pentru instituirea zilei libertăţii, unanimitatea acestora, chiar și a celor care un an în urmă afirmau că asemenea decizie ar dezbina societatea și că ar trebui să așteptăm mai întâi să-și spună cuvântul organele de anchetă. Între timp, declaraţiile politicienilor, inclusiv a celor de la putere, sunt atât de controversate și contradictorii, încât ei înșiși au demontat mitul revoluţiei anticomuniste. Astfel, evenimentele sunt prezentate concomitent și ca revoltă anticomunistă, și ca lovitură de stat, și ca o diversiune organizată de comuniști, și ca un „protest spontan”, cum se menţiona în cererea prealabilă a organizatorilor manifestaţiei (Coaliţia Civică Alegeri 2009) către Primăria Chișinău (iar autorităţilor municipale nu li s-a părut deloc staniu că un „protest spontan” poate fi anunţat cu câteva săptămâni înainte și că aproximativ 20 de mii de oameni știau exact că vor avea chef să protesteze „spontan” într-o zi anume, la o oră anume și pe un traseu anume).

Politicienii de la putere ştiu adevărul? În preajma zilei de 7 aprilie, au fost lansate iarăși mai multe declaraţii și „producţii cinematografice” prin care s-a încercat manipularea opiniei publice. În funcţie de interesele și de grupările dinspre care au venit declaraţiile, s-a încercat deculpabilizarea unor anumite personaje sau, după caz, ni s-a sugerat unde ar trebui căutat adevărul, arătându-se cu degetul către alţi presupuși „eroi” ai acelor evenimente.

Președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a comis iarăși un act de curaj și a spus la un post de televiziune că în actuala coaliţie de guvernământ ar fi politicieni care cunosc adevărul despre 7 aprilie: „Sunt politicieni care fac astăzi parte din coaliţia majoritară. Ei cunosc exact ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009 și ar putea oferi informaţii exacte în acest sens.

Sunt personaje active. Calitatea mea de președinte al Curţii Con-

stituţionale mă împiedică, la ora actuală, să mă lansez în afirmaţii de genul ăsta deoarece vizează majoritatea parlamentară, figuri politice care în prezent sunt active și foarte prezente în viaţa publică”, a declarat Tănase.

De unde ar trebui să înţelegem că și el știe ce s-a întâmplat în aprilie 2009, pentru că a fost un participant activ la respectivele evenimente, alături de colegii săi de partid și de guvernare.

Nu știu dacă este cazul să ne extaziem și să-i aducem cuvinte de mulţumire lui Alexandru Tănase (așa cum sugerau unii) pentru faptul că ne-a deschis ochii. Puţini sunt cei care astăzi nu-și dau seama că actuala guvernare încearcă să îngroape cât mai adânc taina acelor „proteste pașnice” care au propulsat-o la putere. Întrebarea este alta.

Calitatea de președinte al CC, dar și de fost ministru al Justiţiei, îi permite lui Tănase să tăinuiască adevărul, dacă nu chiar să mintă? Ne întrebăm dacă el a dat în vileag aceste „figuri politice” foarte active în viaţa publică, atunci când a fost citat de Procuratura Generală, încă în februarie 2010, pentru a depune mărturii în dosarul 7 aprilie?

De asemenea, putem intui că Tănase nu s-a „mărturisit” nici în faţa colegului său de partid, Vitalie Nagacevschi, care a condus Comisia de anchetă pentru elucidarea evenimentelor de după 5 aprilie 2009, pentru că altfel numele acelor politicieni ar fi fost pomenite în raportul prezentat de comisie. Să înţelegem că relaţia pe care o avea atunci cu acele „figuri politice”, nu-i permitea să facă astfel de mărturisiri?

Sunt actualii guvernanţi profitori şi complici?

Un alt fost liberal-democrat, Mihai Godea, este, practic, întrun gând cu Alexandru Tănase și afirmă că modul în care actuala guvernare investighează evenimentele de acum trei ani îl face să creadă că aceasta fie este șantajată, fie unii dintre cei care se află la putere au fost complici la eveniment. Subtilă observaţie și, credem, făcută în cunoștinţă de cauză. Sperăm că, Doamne ferește, actualul lider PAD nu este pe cale să se autodenunţe.

Godea dă de înţeles că acești

presupuși complici creează doar aparenţa că ar încerca să identifice organizatorii violenţelor și să dea un răspuns societăţii. „Oamenii trebuie să înţeleagă că această guvernare nu dorește să scoată adevărul la suprafaţă”, a punctat fostul fruntaș PLDM, care se poziţionează astfel întrun soi de opoziţie.

Aluzia este mai mult decât clară, iar afirmaţiile celor doi trebuie să ne îndrepte către partidul condus de premierul Filat. Ne putem da seama de acest lucru și din promptitudinea cu care a reacţionat liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ.

Acesta a opinat că președintele Curţii Constituţionale ar încerca acum „să epateze opinia publică și să se facă vizibil prin declaraţii sonore”. „Evenimentele din 7 aprilie au fost o revoltă sinceră și spontană a tinerilor care nu mai vroiau să trăiască într-un stat dominat de sărăcie. Alta e că pe 7 aprilie unele forţe au manipulat masele, pentru a distruge clădirile oficiale și astfel să compromită forţele democratice”, a precizat Streleţ, mai adăugând că declaraţiile lui Tănase se înscriu într-o retorică devenită obișnuită în ultimul an și că președintele CC ar trebui să fie mai rezervat în astfel de declaraţii.

Până a reaminti niște declaraţii anterioare ale celor doi foști adjuncţi ai lui Filat, ar fi de remarcat un detaliu important în spusele lui Streleţ, care afirmă acum, la trei ani distanţă, că tinerii s-au revoltat pentru că nu au mai vrut să trăiască „într-un stat sărac”. Nici vorbă despre pretinsa fraudare a alegerilor, care a servit drept motiv pentru revoltă. De fapt, personajele care au venit la putere pe valul acelor proteste „spontane” nici nu mai pomenesc despre fraudele invocate de ei atunci, încercând să ne facă să uităm de ele, pentru că nici până în ziua de astăzi nu au fost prezentate probele promise care le-ar certifica.

Adevărul despre 7 aprilie – o iluzie deşartă?

Dar să revenim la declaraţia lui Mihai Godea. Oare cu cât timp în urmă a avut acesta respectivele revelaţii? În 2010, de exemplu, atunci când a depus mărturii la Procuratura Generală, și-a împărtășit el bănuielile în legătură cu faptul că unii dintre cei alături de care se afla la putere ar fi complice la acţiunile respective? Din câte ne amintim, fostul vicepreședinte PLDM le-a declarat procurorilor că toate evenimentele din aprilie au fost o provocare din partea fostei conduceri comuniste, după un scenariu bine gândit, care și-a dorit „menţinerea puterii comuniste și băgarea fricii în oameni”. Să mai fi fost Godea atunci inhibat de frică?

Nici Alexandru Tănase nu dădea semne că ar ști despre anumite „figuri politice” care ar deţine adevărul despre cele întâmplate în aprilie 2009. Mai mult, acum un an el chiar sugera că adevărul despre 7 aprilie ar

putea să nu iasă niciodată la suprafaţă. „Nu a existat nici un precedent în istoria mondială, când a fost identificată sursa tulburărilor în masă. Acestea au loc spontan. Au loc multe acţiuni, statul își pierde capacitatea de a reacţiona, de a interveni și monitoriza. Din punctul meu de vedere, nu va exista acel răspuns, când va ieși cineva la televizor să spună X sau Y este vinovat. Trebuie să fim sinceri cu oamenii, să le spunem adevărul. Nu este cazul să-i minţim, pentru ca aceștia să-și facă iluzii”, spunea Tănase pe când mai era încă în funcţia de ministru al Justiţiei. De ce a ajuns acesta acum un „vânzător de iluzii”?

Actualii guvernanţi, în afara suspiciunilor?

Când vine vorba de responsabilităţile pentru violenţele din 7 aprilie, doritori de a și le asuma nu prea găsești. În schimb, toată lumea este dispusă să se lanseze în declaraţi patetice, triumfaliste despre „ziua libertăţii”, despre „revoluţia tinerilor” fără de care, după cum afirmă liberalii, nu ar fi existat Alianţa și, implicit, toate beneficiile pe care ni le-a adus aceasta. „Bineînţeles, Partidul Liberal a fost prezent în PMAN începând cu data de 6 aprilie. Noi am făcut tot posibilul ca protestele să nu degradeze în agresiuni. Aflându-ne în Piață, noi am chemat oamenii să plece din faţa clădirii Parlamentului și a Președinţiei. Asta a fost implicarea PL”, așa au răspuns liberalii, prin gura Corinei Fusu, la declaraţiile lui Tănase.

Democraţii, de asemenea, se consideră în afara oricăror suspiciuni, pentru că nu au fost printre eroii activi ai „revoluţiei”, așa că se pot considera în drept să comande muzica la Procuratură. Șeful PD, Marian Lupu, i-a recomandat lui Alexandru Tănase să meargă cu probele la Procuratura Generală, negând că cineva dintre colegii săi ar putea fi implicaţi în respectivele evenimente. „Pe parcursul acestor ani, noi nu avem deficit de declaraţii politice. Însă avem un foarte mare deficit de probe și de declaraţii care să fie de ajutor în procesul de anchetă”, a opinat Lupu.

Dar oare să fi uitat democratul de astăzi unde era în data de 7 aprilie 2009? Și dacă fosta guvernare a elaborat și a planificat acţiunile violente, a pus la cale devastarea clădirilor Președinţiei și Parlamentului (așa cum ne sugerează cu insistenţă puterea) pentru a compromite forţele democratice și a se menţine la putere (deși câștigase alegerile), membrul PCRM și numărul doi în cadrul guvernării comuniste, Marian Lupu, nu avea cum să nu știe despre aceste planuri și, implicit, despre cei care au organizat violenţele. I s-a mărturisit el procurorului general, și-a făcut mea culpa în faţa lui Zubco?

„Producţii cinematografice”, în loc de adevăr Pe de altă parte, încă un „adevăr” despre 7 aprilie a fost lansat prin intermediul unui film anonim, un fel de substitut al adevărului pe care ar fi trebuit să ni-l prezinte autorităţile. De fapt, autorităţile chiar ne-au sugerat să-l privim ca pe un adevăr, pentru că, afirma procurorul general Valeriu Zubco la un post de televiziune foarte prietenos democraţilor, filmul ar corespunde realităţii, iar informaţiile prezentate „corespund probelor acumulate în cadrul cauzei penale” și că acesta ar demonstra, într-adevăr, cine sunt organizatorii evenimentelor din 7 aprilie.

Mai mult, am fost asiguraţi că Procuratura va investiga cum a fost posibilă această „scurgere de informaţii”, ceea ce iarăși ar trebui să ne sugereze că informaţia care se conţine în filmuleţ este adevăr curat, furat de prin dosarele instituţiei.

Filmul care le-a fost plasat mai multor instituţii media are menirea să scoată în afara suspiciunilor actuala guvernare și, mai cu seamă, să-l scoată basma curată pe premierul Vladimir Filat. Astfel, în film nu mai vedem practic imagini cu Filat, cu persoane din anturajul acestuia ori cu alţi lideri ai actualei coaliţii majoritare, participanţi activi și organizatori ai protestelor din 7 aprilie.

Amintim încă o dată că partidul condus de Vladimir Filat a depus o declaraţie prealabilă prin care anunţa autorităţile locale despre desfășurarea întrunirilor, între 6 și 20 aprilie 2009, încă în data de 17 martie (cu aproape o lună înainte de alegeri, liberal-democraţii intuiau că acestea vor fi fraudate). În dimineaţa zilei de 7 aprilie, PLDM a depus o nouă cerere prealabilă la Primărie, pentru desfășurarea unei întruniri, „sub formă de miting de protest împotriva fraudării alegerilor parlamentare”, între orele 14.00 și 23.00. În aceeași zi, la ora 15.30, la Primărie ajunge un alt demers,

PREŞEDINŢIA – casă de bătrâni Miercuri, 11 aprilie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a desemnat încă doi consilieri. Mihail Furtună a fost numit în funcţia de consilier al președintelui Republicii Moldova în domeniul economic, iar Alexei Barbăneagră a fost desemnat consilier în domeniul apărării și securităţii naţionale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele Timofti are deja 6 consilieri desemnaţi. Ion Păduraru – numit în funcţia de secretar general al Aparatului Președintelui. În funcţia de secretar general adjunct a fost numit Vladimir Șarban.

Vladimir Ciobanu a fost reconfirmat în funcţia de consilier al președintelui în domeniul agroindustrial și al administraţiei publice, iar Vasile Sturza – consilier al în domeniul reintegrării. Studiind această listă, am ajuns la concluzia că fost șef nu poţi să fii. Dacă te-ai născut „nacealnik”, neapărat trebuie să mori în funcţie de șef. Încet, președintele își încropește echipa de SFETNICI. Am încercat să găsesc informaţii despre aceste persoane: cine au fost, ce funcţii au deţinut etc. și ce vârstă au. De faptul că toţi ca unul au fost șefișori, șefi și „nacealinici” pe tot parcursul vieţii lor nu mă îndoiam.

Dintre toţi cei șase consilieri, trei au fost miniștri ai Justiţiei. Vladimir Ciobanu, din 1990 până în 1998, a deţinut funcţia de președinte al Executivului raional Criuleni. Între anii 1998-2001 și 20052009, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A fost și consilier al președintelui interimar Marian Lupu.

Alţii doi, mă refer la Vladimir Șarban și la Mihail Furtună, – funcţionari din cadrul Primăriei municipiului Chișinău.

Cel mai mult m-a mirat alt fapt. Nu are legătură cu capacităţile profesionale a celor desemnaţi. Este VÂRSTA medie a sfetnicilor președintelui Nicolae Timofti – peste 58 de ani. Însă dacă luăm în consideraţie și vârsta președintelui, vedem că vârsta medie a „aparatului” de la Președinţie este de aproape 60 de ani. Adică

putem să spunem că avem o Președinţie de pensionari.

Sincer, nu credeam că așa vor decurge lucrurile la Președinţia Republicii Moldova. Eram ferm convins că domnul Nicolae Timofti va desemna în calitate de consilieri o echipă de tineri, mă refer la persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani. Aceasta este vârsta când omul dă dovadă de maximă capacitate și eficienţă în activitatea sa. Dar, pe semne, ne este

sortit să rămânem în mocirlă cu „nacialinici” educaţi de pe vremea sovietică în posturi de răspundere în această ţară.

Am și am avut respectul faţă de oamenii mai în vârstă ca mine. Am ţinut întotdeauna cont de părerea lor și am învăţat multe lucruri de la ei. Dar totuși, persoanele care au depășit vârsta de 50-55 de ani nu mai dau dovadă de capacitate de lucru asemenea unei persoane de 35 de ani. Un tânăr se acomodează mult mai repede decât cei cu vârsta înaintată. Oamenii, indiferent de nivelul de pregătire intelectuală, dacă trec de vârsta de 50 de ani, dau dovadă de un conservatism în gândire și acţiuni. În situaţia în care se află Republica Moldova, nu ne putem permite conservatism și stopare sau dans pe loc. Avem nevoie de acţiuni și fapte mult mai dârze, pe care doar tinerii pot să le iniţieze.

Domnule președinte, sunt sigur că aveţi doar gânduri bune pentru această ţară! Probabil că atunci când v-aţi ales consilierii, aţi avut cele mai nobile intenţii. Totuși, cred că era mai bine dacă propuneaţi, în calitate de consilieri, persoane cu iniţiativă, care au făcut studii peste hotarele Republicii Moldova, care ar dori să construiască o ţară pentru ei, fiindcă au de trăit aici încă 30-40 de ani, fiindcă au motivaţia de a propune schimbări pentru această ţară în speranţa că, maximum în 5-8 ani, copiii lor se vor putea bucura de un trai decent într-o ţară prosperă. În momentul de faţă, conducerea Aparatului Președintelui Republicii Moldova, adică consilierii Președintelui, mai degrabă arată ca o casă de bătrâni decât o echipă ce ar putea scoate ţara din mocirlă.

Sau poate speraţi ca acești consilieri vor fi un fel de „sinod” al celor înţelepţi care vă vor sfătui cum să deveniţi PREȘEDINTELE POPORULUI REPUBLICII MOLDOVA? Veaceslav BURLAC Sursa: vox.publika.md

semnat de data aceasta chiar de Vladimir Filat, în care este cerută anularea dispoziţiei autorităţii locale privind autorizarea celor două cereri prealabile „având în vedere imposibilitatea desfășurării întrunirii sub formă de miting cu dezbateri privind situaţia social-economică și politică în Republica Moldova”. Adică, formaţiunea condusă de Filat, care a depus două declaraţii prealabile pentru organizarea acţiunilor de protest, și-a declinat orice responsabilitate, în momentul în care acţiunea era deja în desfășurare. Chiar dacă se obligase să asigure buna desfășurare a întrunirii, astfel încât aceasta „să nu degenereze în acte de violenţă”. Iar Primăria și-a anulat în data de 8 aprilie, adică post-factum, dispoziţia privind autorizarea unei acţiuni care a avut loc în ajun.

Asemenea minuni juridice, cu siguranţă, pot avea loc numai la noi. În felul acesta, Vladimir Filat a fost ajutat să se spele pe mâini și să pună pe seama altora consecinţele protestelor organizate de el, dar și a incitărilor la violenţă, a chemărilor războinice la care acesta s-a dedat în ajunul evenimentelor.

Filmuleţul anonim, lansat la trei ani distanţă, ne sugerează subtil că șeful liberal-democraţilor era în drept să ceară anularea autorizaţiei, pentru că „Coaliţia Civică Alegeri 2009”, în frunte cu Natalia Morari, a organizat dezordinile, „profitând de protestul planificat de PLDM”.

Au complotat comuniştii împotriva lor înşişi?

Filmul este lipsit de orice logică, pentru că îl vedem, de exemplu, pe deputatul transnistrean Dmitri Soin, lider al mișcării de tineret „Prorâv”, care se grozăvește că se pregătește de un proces public împotriva lui Voronin. Autorii filmului ne spun că și acest Soin a fost implicat în planul serviciilor secrete ruse de organizare a acţiunilor violente din 7 aprilie. De asemenea, și

bloggerul rus Eduard Baghirov afirmă în faţa camerei de filmat că el și cei din anturajul său au avut drept scop răsturnarea PCRM și a lui Voronin. Pe de altă parte, în film se afirmă că și guvernarea comunistă a făcut parte, alături de Morari, Baghirov, Soin, de mișcările proromânești (coordonate tot de Moscova) din același plan de sorginte rusească, urzit tocmai de prin 2007.

Adică, ar trebui să înţelegem că comuniștii înșiși, alături de toţi ceilalţi, au complotat în vederea răsturnării propriei guvernări.

Baghirov le mai trage o ţeapă structurilor de forţă Cireașa de pe tort (sau bomboana de pe colivă) a producţiei cinematografice despre care șefii a trei importante instituţii de drept – PG, SIS și MAI – au afirmat că ar conţine mult adevăr și „scurgeri de informaţi”, este relaţia lui Baghirov cu consilierul de atunci al președintelui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk. Astfel, acum trei ani Tkaciuk i-ar fi promis bloggerului rus jumătate de milion de dolari pentru organizarea unor proteste violente (dar fără cadavre) la Chișinău. Autorii filmului au probat cu declaraţii făcute de Baghirov, din care ar reieși că cei doi ar fi principalii organizatori ai violenţelor, iar procurorul general s-a grăbit să afirme că imaginile respective ar demonstra, într-adevăr, „cine sunt organizatorii evenimentelor din 7 aprilie”.

Ei bine, după ce Baghirov și-a bătut joc, de atâtea ori, de structurile de forţă din Republica Moldova, după ce a „evadat” nestingherit de sub nasul acestora, excentricul personaj le mai dă o dată cu tifla. Miercuri, 11 aprilie, acesta a scris pe blogul său că toate declaraţiile pe care le-a făcut nu sunt decât o glumă și o cacealma. „Sigur că este distractiv să constat că politicieni de cel mai înalt rang, inclusiv fostul președinte interimar, reacţionează cu promptitudine la tot ce scriu eu pe blog și se

grăbesc să vină cu explicaţii în faţa opiniei publice. Nemaivorbind de plevușca gen ministrul de Interne, șeful Serviciului de grăniceri, directorul „cekiștilor” locali și procurorul general.

Chiar nu vă este rușine, domnilor? V-aţi ieșit cu toţii din minţi? Cum puteţi lua în serios, la nivel de stat, tot ce scrie undeva, la Moscova, un trol pus pe glume, care nu vrea decât să se răzbune pentru faptul că l-aţi privat de patru luni de libertate?”

Baghirov neagă că ar fi avut vreo legătură cu Tkaciuk și că ar fi făcut „revoluţii” împreună cu acesta. Dar le recomandă autorităţilor moldovene să-și canalizeze eforturile spre niște ocupaţii mai utile statului și cetăţenilor. Chiar ardem de nerăbdare să vedem cum vor reacţiona de această dată șefii instituţiilor vizate.

Fără îndoială, are dreptate Mihai Godea atunci când afirmă că această guvernare nu vrea să scoată adevărul la suprafaţă. Și el știe de ce, pentru că chiar dacă astăzi încearcă să se distanţeze de aceasta, el a fost și este parte a guvernării și știe exact cum s-au întâmplat lucrurile.

Poate că unii și-i mai amintesc pe actualii capi ai coaliţiei de guvernământ (fără Lupu, dar cu neînfricatul Serafică), în seara zilei de 7 aprilie, la un post de televiziune, pierduţi, speriaţi, justificându-se, declinându-și responsabilitatea pentru cele întâmplate și lepădându-se, mai mult decât de trei ori, de cei pe care i-au scos în stradă.

Vânzoleala pe care o urmărim în aceste zile denotă aceeași lașitate și aceeași dorinţă a politicienilor de a scăpa de orice responsabilitate pentru violenţele din 7 aprilie, de a mima un fel de căutare a adevărului și a le unge ochii celor pe care i-au minţit și i-au trădat. Orice nou 7 aprilie este folosit în continuare drept prilej pentru acumularea de capital politic, pentru reglări de conturi și șantaj, pentru consolidarea puterii. Prin urmare, ne mai auzim peste un an.

Ioana FLOREA, FLUX

Atentat la viaţa directorului ANRE? O mașină a explodat în seara de miercuri, 11 aprilie, în centrul Capitalei. Automobilul aparţine directorului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Nicolae Răileanu. În timpul exploziei, acesta se afla în mașină.

Răileanu a fost transportat de urgenţă la spital. Din fericire, el s-a ales doar cu arsuri ușoare.

Nicolae Răileanu a menţionat că a fost preîntâmpinat din timp să fie mai atent. Potrivit directorului ANRE, atentatul ar avea legătură cu activitatea sa anterioară, când a ocupat funcţia de comisar de poliţie.

“Este un incident neplăcut în Săptămâna Patimilor, este legat de activitatea de serviciu, deoarece eu dușmani nu am și chestii de afaceri tot nu am. Am avut colegi care m-au avertizat în ultimul timp și nu pot da numele celui care a făcut-o, dar el a trimis mai multe scrisori în adresa presei. Probabil, asta s-a întâmplat din cauza că sunt fost comisar de poliţie și am fost prea încrezut în mine. Nu voi cere pază, nu am de ce mă teme”, a mai declarat Nicolae Răileanu.

Conducerea ANRE consideră că explozia face parte dintr-o campanie de intimidare a directorilor agenţiei și a altor angajaţi din cadrul instituţiei. Mai mult, Procuratura Generală a Republicii Moldova și organele de poliţie au fost sesizate, în perioada septembrie-decembrie 2011, despre faptul că parvin mai multe scrisori anonime, cu caracter denigrator, precum și despre alte acţiuni îndreptate împotriva reprezentanţilor conducerii și angajaţilor ANRE. Pe de altă parte, unele medii de informare au avansat o altă versiune, potrivit căreia explozia mașinii directorului ANRE, Nicolae Răileanu, ar putea avea legături cu auditul efectuat de către acesta la “Moldovatransgaz”.

Ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, a declarat că în mașina directorului ANRE, Nicolae Răileanu, a explodat o grenadă. “Urmează ca experţii să stabilească tipul grenadei. Deocamdată, nu putem vorbi despre un atentat, ancheta va stabili. S-a constatat la faţa locului o placă cu niște iniţiale. Deocamdată nu se știe cui aparţine.

Se fac investigaţii. Poliţia ia în calcul mai multe versiuni. Sperăm că în baza investigaţiilor vom putea spune mai precis ce s-a întâmplat”, a spus Alexei Roibu.

Sursa: publika.md

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

13 APRILIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IURIE ROŞCA:

7 aprilie 2009, prima etapă de acaparare nelegitimă şi criminală a puterii de stat Reprezentantul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, fostul președinte creștin-democrat Iurie Roșca, a susţinut marţi, 10 aprilie, o conferinţă de presă în care și-a exprimat poziţia faţă de evenimentele produse la 7 aprilie 2009. Iurie Roșca a prezentat și câteva documente care arată cine sunt principalii responsabili pentru organizarea protestelor soldate cu violenţe și acte de vandalism acum 3 ani, pe care organele abilitate le ignoră în mod intenţionat. Potrivit politicianului, atât Procuratura Generală, cât și alte instituţii responsabile de investigarea evenimentelor din 7 aprilie, au interesul să-i ascundă pe adevăraţii făptași, printre care se numără și actualul prim-ministru Vladimir Filat, și, din acest considerent, tergiversează, în mod intenţionat, ancheta pe acest caz. Vă prezentăm în continuare poziţia lui Iurie Roșca, exprimată în cadrul conferinţei de presă menţionate.

La 5 aprilie 2009 au avut loc alegeri parlamentare ordinare în Republica Moldova. În aceeași zi, observatorii internaţionali, în special, cei din partea Consiliului Europei și Organizaţiei pentru Cooperare și Securitate în Europa, au recunoscut alegerile drept democratice, valabile și relevante, cu toate micile încălcări care au fost constatate de către observatorii naţionali și internaţionali.

Această zi de 5 aprilie a fost precedată de o amplă campanie propagandistică, organizată, în mod special, de către Vladimir Filat și Partidul Liberal Democrat, dar și de alte partide din opoziţie de atunci, cum ar fi Partidul Liberal și Alianţa Moldova Noastră.

Această campanie propagandistică se axa pe un singur subiect: alegerile vor fi falsificate, prin urmare trebuie să ieșim și să protestăm împotriva falsificărilor organizate de autorităţile comuniste de atunci. Vă amintiţi foarte bine această campanie propagandistică.

Așadar, la 17 martie 2009, PLDM depune o declaraţie prealabilă, cu numărul 125, la Primăria generală a capitalei, prin care își declară intenţia de a organiza, între 6 și 20 aprilie, întruniri publice în Piaţa Marii Adunări Naţionale și pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe declaraţie a fost apli-

cată ștampila și a fost semnată de Victor Roșca, secretar general al Partidului Liberal Democrat, cumnatul lui Vladimir Filat.

La 20 martie 2009 urmează dispoziţia primarului general, numărul 186-d, cu privire la autorizarea desfășurării unei întruniri în municipiul Chișinău, în care se indică: „Se autorizează PLDM să desfășoare o întrunire sub formă de miting și marș de protest cu dezbateri privind situaţia socialeconomică și politică în Republica Moldova, în perioada 6-20 aprilie 2009, cu excepţia zilelor de 12 și 14 aprilie, între orele 11 și 20, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu instalarea scenei și aparatajului de sonorizare. Marșul de protest se va desfășura pe următorul traseu: PMAN, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Academia de Știinţe a Republicii Moldova, cu retur până la sediul Președinţiei Republicii Moldova. Participanţii se vor deplasa pe un singur sens al carosabilului”.

Punctul 7 al acestei dispoziţii, în conformitate cu Legea cu privire la întruniri, stabilește următoarele: „responsabil de buna desfășurare a întrunirii, de protecţia spaţiilor verzi și asigurarea ordinii publice este Partidul Liberal Democrat din Moldova, domnii Victor Roșca și Anghel Agache”.

Urmează cel de-al treilea

episod, și anume: Procuratura Generală și Direcţia teritorială control administrativ a Guvernului contestă această dispoziţie a Primăriei și la 3 aprilie 2009 instanţa anulează parţial dispoziţia primarului ad-interim, nepermiţând instalarea scenei și a sonorizării, precum și anulând permisiunea de a se organiza marșul respectiv. Așadar, această hotărâre a instanţei a rămas în vigoare, însă ceea ce urmează este foarte interesant.

7 aprilie 2009, ora 9.00 dimineaţa, o nouă declaraţie prealabilă este depusă la Primăria capitalei, numărul de intrare – 139.

Acest document spune că se va desfășura o întrunire sub formă de miting de protest, la care vor participa circa 3 mii de persoane și este indicat și traseul: PMAN – Președinţia Republicii Moldova. „Vă asigurăm că întrunirea se va desfășura în mod pașnic. Domnii Anghel Agache și Victor Roșca sunt împuterniciţi să conducă întrunirea, să asigure buna ei desfășurare și să răspundă pentru ea, astfel încât întrunirea să se desfășoare în mod pașnic și să nu degenereze în acte de violenţă”, se arată în declaraţie.

Documentul respectiv este depus la Primărie deja după evenimentele din 6 aprilie, când s-a întrunit lumea în centrul capitalei. Este interesant că această declaraţie prealabilă a fost depusă de PLDM în dimineaţa zilei de 7 aprilie, cu ștampila partidului respectiv, tocmai pentru a crea o situaţie în care ar fi imposibil de ataca o eventuală dispoziţie a Primăriei în contencios administrativ de către Procuratura Generală sau de către Guvern. Nu a urmat nici o dispoziţie de autorizare a acestei întruniri, mai ales că Legea cu privire la întruniri nu obligă organizatorii să obţină autorizare. Această autorizare este mai mult o constatare a faptului că organizatorii vor asigura caracterul pașnic al întrunirilor și că nu există alte solicitări pentru aceeași dată.

A urmat toată tărășenia din 7 aprilie, cu toţi participanţii pe care i-aţi văzut în atâtea filmuleţe mai noi și mai vechi. Mai puţină lume însă a atras atenţia asupra unui alt document depus de Partidul Liberal Democrat, nemaiîntâlnit în practica de 20 și ceva de ani de întruniri de stradă din Republica Moldova.

Așadar, la 7 martie 2009, PLDM, de această dată și pentru prima dată cu semnătura personală a lui Vladimir Filat, depune un nou document la Primărie în care se spune următoarele: „Având în vedere imposibilitatea desfășurării întrunirii sub formă de miting cu dezbateri privind situaţia social-economică și politică din Republica Moldova, preconizat de către PLDM, cerem anularea dispoziţiei Primăriei municipiului Chișinău cu privire la autorizarea desfășurării unei întruniri în municipiul Chișinău, numărul 186-d, din 20 martie 2009 și a declaraţiei prealabile din 7 aprilie 2009”.

Așadar, Filat cere anularea a două dispoziţii concomitent prin semnătura lui.

Primăria nici nu emiseseră vreo dispoziţie de autorizare a acţiunilor din 7 aprilie 2009.

Hârtia cu autograful lui Filat este înregistrată la ora 15.30, la Primăria capitalei. Și ultimul document, foarte și foarte interesant, în special,

pentru Procuratura Republicii Moldova, este datat cu 8 aprilie 2009, numărul 247-d, cu privire la abrogarea dispoziţiei primarului general interimar, numărul 186-d, din 20.03.2009, în care se spune: „În urma examinării demersului PLDM, numărul 140/1, din 7.04.2009, având în vedere imposibilitatea desfășurării întrunirii preconizate, în temeiul articolului 225, Cod Civil, se abrogă dispoziţia primarului general interimar, numărul 186-d, din 20.03.2009, cu privire la autorizarea desfășurării unei întruniri în municipiul Chișinău”.

Vă rog frumos să deschideţi site-ul justice.md și să parcurgeţi încă o dată legea cu privire la întruniri, una perfect euroconformă, în favoarea căreia am votat nu doar eu, ci și Vladimir Filat, în calitate de deputat al Partidului Democrat la acea vreme. Legea a fost adoptată cu unanimitate de voturi. Această lege obligă organizatorii să poarte răspundere plenară pentru consecinţele întrunirilor pe care le organizează. Nu există nici o posibilitate juridică ca ulterior, dacă eventual acţiunile scapă de sub control, să îţi declini responsabilitatea și să spui, domnule, eu deja m-am răzgândit, consecinţele deja au avut loc.

Este interesant și faptul că dispoziţia din 8 aprilie deja este semnată de către domnul Dorin Chirtoacă, unul dintre organizatorii activi ai acţiunilor de protest din 7 aprilie, prin mesaje foarte agresive.

Chiar dacă această dispoziţie vizează doar documentul anterior al Primăriei capitalei, și anume cel din 3 martie 2009 (și altfel nici nu putea fi, pentru că cel din 7 aprilie nu obţinuseră o nouă dispoziţie din partea autorităţilor publice locale din municipiul Chișinău), este clar că este vorba de o măsluire juridică menită să scoată basma curată gașca lui Vladimir Filat și, în special, pe acesta.

Amintesc că organismele internaţionale au recunoscut legalitatea, relevanţa, caracterul democratic al scrutinului din 5 aprilie 2009. Evenimentele care s-au derulat după sunt bine cunoscute. A se reţine că toate filialele teritoriale ale celor trei partide, PLDM, AMN și PL, au fost mobilizate masiv să se prezinte în PMAN pentru debarcarea guvernării comuniste. Aceasta este partea obiectivă, latura evidentă a crimei care s-a produs la 7 aprilie. Restul sunt presupuneri, speculaţii, distorsionări ale informaţiei obiective sau încercări de eschivare de la răspundere penală din partea celor care astăzi conduc Republica Moldova.

Aș vrea, de asemenea, să menţionez situaţia legată de acest provocator pe nume Baghirov.

Nu știu câtă implicare a avut Baghirov în tot ce s-a întâmplat la 7 aprilie, cert este că e vorba de un potlogar, de o persoană iresponsabilă, care, după ce a evadat din Republica Moldova, își permite să distorsioneze evenimentele de atunci, pretinzând că i s-ar fi promis o sumă de bani pentru organizarea unei lovituri de stat în Republica Moldova. Nu vreau să mă dedau speculaţiilor privind în ce măsură cineva din fosta guvernare comunistă ar fi fost sau nu implicat în acţiunile din 7 aprilie 2009. Deși îmi pare absurd ca un partid care a câș-

tigat alegerile să-și incendieze sediile în care guvernează.

Imediat după evenimentele din 7 aprilie, Vladimir Filat a fost primul care a declarat public că acest dezastru a fost organizat de Vladimir Voronin și guvernarea comunistă. Prin virgulă, același Filat m-a pomenit și pe mine, și Partidul Popular Creștin Democrat, dar și Noua Generaţie, organizaţia noastră de tineret.

La 8 aprilie 2009, am făcut o conferinţă de presă în această sală, în care am explicat situaţia și faptul că PPCD nu a avut nici o implicare: se consumaseră alegerile, noi eram deja un partid extraparlamentar și nici PPCD, și nici Noua Generaţie nu au avut nici o participare.

Acum amintiţi-vă ce s-a întâmplat joia trecută în Parlament.

Unul dintre acoliţii lui Filat, pe nume Butmalai, o persoană dubioasă, originară din raionul Cahul, în discursul său, scris de staff-ul PLDM, a și nominalizat vinovaţii pentru cele întâmplate acolo: Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, Artur Reșetnicov, Iurie Roșca.

Acum despre acest filmuleţ anonim pe care l-a plasat pe internet cu atâta plăcere o parte a presei care se consideră democratică, care, prin propaganda pe care a făcut-o și o face, este parte a actualei guvernări. Așa cum a fost parte a propagandei proopoziţia de atunci.

Filmuleţul respectiv dă următoarea dezinformare, pomenind aceleași nume – cine a organizat dezastrul din 7 aprilie: printre cei enumeraţi, cu poza scoasă în prim-plan, este și prim-vicepremierul pe organele de forţă, Iurie Roșca. Ţin să vă amintesc că Iurie Roșca a fost numit în calitate de vicepremier al Republicii Moldova la 16 iunie 2009. Deci, cu mult după consumarea evenimentelor din 7 aprilie.

Aș menţiona și alte câteva detalii care ţin de acest filmuleţ, menit să sustragă atenţia opiniei publice de la faptul că Procuratura Generală, subordonată Partidului Democrat și personal domnului Plahotniuc, nu își face datoria, pentru că nu are nici interesul, nici capacitatea să o facă.

Trei cetăţeni ai Republicii Moldova, demnitari de prim-rang, și anume Zubco – șeful Procuraturii Generale, Dediu – director ad-interim al Serviciului de Informaţii și Securitate, și lacheul lui Filat de la Ministerul de Interne – Roibu, declarau, în cadrul unei emisiuni televizate la televiziunea „Prime”: „Acest filmuleţ conţine și mult adevăr”. Este foarte interesant să auzim așa ceva din partea unor persoane care trebuie să prezinte în instanţă probe relevante ale unui dosar finalizat. Nu presupuneri. Jurnaliștii, eu, în calitate de politician, putem avea opinii, păreri, să polemizăm. Organele abilitate ale statului trebuie să-și facă, în mod procedural, datoria și să depună toate aceste materiale în instanţa de judecată.

Un alt aspect foarte și foarte important care ţine de această poveste a zilei de 7 aprilie. Aţi observat că, începând cu secunda în care au început violenţele și până în prezent, propaganda actualei guvernări se reduce la următoarele: abuzurile lucrătorilor de poliţie în comisariatele respective din municipiul Chișinău, care s-au produs în noaptea dintre 7 și 8 aprilie. O serie dintre aceste dosare au fost finalizate și trimise

în judecată, iar câţiva ofiţeri de poliţie au și fost condamnaţi.

Subliniez și cu această ocazie: toate cazurile de maltratare, de violenţă, de depășire a mandatului de lucrător al Ministerului de Interne trebuie, în mod univoc, sancţionate. Toţi responsabilii trebuie să poarte răspundere personală pentru aceste abuzuri.

Dar să ne mai întrebăm de ce sunt judecaţi doar cei care au comis niște ilegalităţi grave în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie.

Unde sunt organizatorii? De ce Vladimir Filat, după ce a venit la guvernare și a ocupat funcţia de prim-ministru, când era invitat la Procuratură, sărea într-un picior ca un ieduţ, de parcă se ducea la cumătrie, nu în faţa unui organ de anchetă, unde trebuie să dea seama pentru consecinţele dezastruoase care s-au produs în ziua de 7 aprilie? Putem presupune, putem specula, putem fabula în ce măsură factorul extern a avut sau nu o influenţă asupra a ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă.

Ce a fost în spate nu știm cu certitudine. Ce a fost însă pe faţă se cunoaște. Îl întreb, și pe această cale, pe lacheul lui Plahotniuc, Zubco: are oare el cunoștinţe de aceste hârtii? Procurorii care instrumentează dosarele despre 7 aprilie au oare aceste documente? Dispun ei oare de înregistrările video, foto și miile de mărturii a ceea ce s-a întâmplat în acea zi? A fost sancţionat penal măcar unul dintre criminalii care au bătut cele 300 de persoane în uniformă de poliţist, în majoritate absolută tineri între 18 și 20 de ani, care n-au comis nici un act de agresiune împotriva protestatarilor?

Avem un hiperminister, care se cheamă Ministerul Tehnologiilor Informaţionale și care conţine date despre fiecare dintre noi.

Dacă l-ai fotografiat pe cineva sau îl ai în imagine video, în 5 minute, ministerul respectiv îţi spune cine este, cum se numește, pe ce adresă trăiește, ce proprietăţi are, cu cine este însurat, câţi copii are etc. Unde sunt acest mutre de criminali și de ce nu sunt sub anchetă pe banca acuzaţilor sau în pușcărie. Să admitem că pe Filat l-au depășit evenimentele. Însă cei care au bătut poliţiștii, care i-au bătut pe lucrătorii Serviciului de Pompieri, care au devastat cele două clădiri sunt cunoscuţi.

Sunt filmaţi, există atâţia martori.

A nu se confunda cu miile de protestatari pașnici, studenţi și elevi care au venit să-și exprime dezacordul faţă de guvernarea de atunci.

Mai mult decât atât, după trei ani de zile, avem o situaţie absolut scandaloasă și unică în spaţiul postcomunist. Ancheta

continuă, iar Parlamentul Republicii Moldova într-o ţară în care puterea este uzurpată și menţinută cu forţa de actualul regim, declară ziua de 7 aprilie drept zi a libertăţii. M-am gândit și eu: dar de ce oare anume 7 aprilie?

Este ziua libertăţii a lui Filat și a complicilor lui care au scăpat de pușcărie. Ei sunt la libertate.

Cum pot acum să-și facă datoria procurorii și judecătorii, după ce acest eveniment a fost declarat Zi a Libertăţii? Au ei libertatea procesuală de a investiga corect, echidistant, imparţial și complet evenimentele din 7 și 8 aprilie?

Bineînţeles că nu.

Mai mult. Mă întreb și vă întreb: care este rolul organismelor internaţionale în toată această tărășenie? Am întrebat de nenumărate ori: unde sunt probele că alegerile din aprilie 2009 ar fi fost falsificate? Și cine a purtat răspunderea pentru eventuala falsificare? Nici o informaţie concretă, doar propagandă neagră. Dar unde sunt observatorii internaţionali, ai OSCE și ai Consiliului Europei, care să ceară noilor autorităţi ale Republicii Moldova probe în acest sens?

Cum rămâne cu competenţa lor profesională, cu statutul lor de demnitari internaţionali, dacă ei au recunoscut acele alegeri ca fiind corecte, legale și relevante?

Această complicitate între organismele internaţionale și actualul regim se manifestă și în aprecierea evenimentelor din 7 aprilie. În lipsa de reacţie a organismelor internaţionale.

Mi se pare extrem de important să subliniez că Republica Moldova, în anevoioasa ei devenire din ultimii 20 de ani nu s-a aflat niciodată într-o situaţie mai dramatică decât acum. Suntem într-o situaţie unică, când instituţiile statului de drept se află în stare de paralizie, când Procuratura Generală este aservită oficial unui partid politic, când Justiţia a devenit Cenușăreasa puterii și toate acestea în aplauzele comunităţii internaţionale.

Nu vreau să ratez ocazia să mai arunc o săgeată înspre acest nerușinat diplomat pe nume Dirk Shuebel, căruia îi bat mătănii ca în faţa sfântului altar toţi lingăii actualei guvernări. Foarte recent, după instalarea lui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al Republicii Moldova, excentricul politician Mihai Ghimpu pretindea public și repetat că el dorește ca Procuratura Generală să-i revină Partidului Liberal. Câtă minte are Mihai Ghimpu cred că nu mai este nici un secret pentru nimeni. Dar a se vedea că pretenţiile lui Mihai Ghimpu și-au găsit susţinere la Ambasada Uniunii Europene

din Republica Moldova. Domnul Dirk Shuebel a făcut următoarea declaraţie: „Eu cred că domnul Mihai Ghimpu și Partidul Liberal și Guvernul trebuie să le-o dea”. El nici măcar nu știe că nu Guvernul alege sau numește procurorul general, ci Parlamentul. Acesta este un mic detaliu în tot acest spectacol dezgustător.

Orice revoluţie, și, în acest sens, ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie este o revoluţie, adică o tentativă de preluare prin violenţă a puterii de stat, are nevoie de un mit fondator. Mitul fondator al oricărei revoluţii, fie că este vorba de Revoluţia Franceză, revoluţia bolșevică sau revoluţia neobolșevicilor din Republica Moldova, împarte societatea în două categorii – în eroi și în criminali. „Eroii” deja au fost răsplătiţi cu medalii, ordine, premii bănești, monumente și Hotărârea Parlamentului de a institui Ziua Libertăţii. Câţi dintre ei sunt eroi, câţi dintre ei sunt criminali și câţi dintre ei sunt victime nevinovate urmează încă să vedem. Ce este însă absolut cert este că criminalii de stat conduc, la ora actuală, Republica Moldova.

Mai mult decât atât, vreau să subliniez în mod special că 7 aprilie 2009 poate fi considerată, pe bună dreptate, ca prima etapă de acaparare nelegitimă și criminală a puterii de stat în Republica Moldova. Această linie criminală de preluare și exercitare a puterii de stat, contrar legislaţiei în vigoare, contrar principiilor statului de drept, contrar prevederilor Constituţiei s-a finalizat, așa cum, probabil, cunoașteţi, la 16 martie 2012, prin instalarea lui Nicolae Timofti în funcţia de șef al statului. Avem o situaţie extrem de gravă care afectează puternic drepturile și libertăţile fundamentale ale omului, care nedreptăţește atâta lume care a suferit pe nedrept în acele evenimente. Și, în calitate de Post-Scriptum.

Vreau să vă întreb: câţi dintre cei care au furat mobilă, calculatoare, canapele, toate bunurile materiale din Președinţie și Parlament, au ajuns măcar să fie amendaţi?

Dacă furi ceva de la cineva, un creion, un portofel, o mașină, porţi răspundere. Administrativă, civilă, penală. În funcţie de gravitatea cazului. Estimările de după evenimentele de după 7 aprilie arătau că prejudiciul financiar cauzat Republicii Moldova depășește 1 miliard de lei. Cine răspunde pentru aceste pierderi materiale cauzate Republicii Moldova? Este vreun responsabil? Apropo, ca și în cazul crimelor săvârșite în baza articolului 339 aceste infracţiuni nu au termen de prescripţie.

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 APRILIE 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

LAŞITATEA CA REGULĂ A SUPRAVIEŢUIRII IMPOSTORILOR ÎN POLITICĂ SAU CUM VLADIMIR FILAT ŞI-A TRĂDAT ADEPŢII Adevărul despre tragedia din 7 aprilie 2009 Revin la subiectul zilei de 7 aprilie 2009. Asta pentru că am intrat în posesia câtorva documente, necunoscute până acum opiniei publice, care se păstrează la Primăria Chișinău și care demonstrează în mod univoc faptul că Vladimir Filat este nu doar principalul responsabil de tragedia de acum un an, dar și persoana care, după ce a instigat sistematic, de-a lungul întregii campanii electorale, adepţii săi, provocându-i să iasă în stradă și să distrugă totul în calea lor, i-a trădat în cel mai cinic și primitiv cu putinţă mod.

Așadar, este vorba de câteva documente depuse de Partidul Liberal Democrat din Moldova, al cărui președinte este actualul premier Vladimir Filat, la primărie acum un an.

EPISODUL 1

EPISODUL 2

Primul datează cu 17 martie 2009, poartă numărul de ieșire al PLDM 125 și cel de intrare al Primăriei 02-115/1518. Pe document este aplicată ștampila Primăriei, deasupra căreia este indicată ora 13.45. Este vorba de declaraţia prealabilă, care reprezintă un formulartip, cu ștampila PLDM și semnătura lui Victor Roșca, secretar general al acestui partid.

Prin această declaraţie PLDM anunţă autoritatea locală că va desfășura în Piaţa Marii Adunări Naţionale întruniri între 6 și 20 aprilie. Este nelipsită și formularea obligatorie din documentul respectiv: “Vă asigurăm că întrunirea se va desfășura în mod pașnic.” După care urmează “Domnii Anghel Aghachi și Victor Roșca sînt împuterniciţi de noi să conducă întrunirea, să asigure buna ei desfășurare și să răspundă pentru ea, astfel încît întrunirea să se desfășoare în mod pașnic și să nu degenereze în acte de violenţă”.

La 20 martie 2009 Primăria municipiului Chișinău, în persoana primarului general interimar Vladimir Coteţ, emite dispoziţia 186-d din care cităm: “1.

Se autorizează Partidul Liberal Democrat din Moldova să desfășoare o întrunire sub formă de miting și marș de protest cu dezbateri privind situaţia social-economică și politică din Republica Moldova, în perioada 6--20 aprilie (cu excepţia zilelor de 12 și 14 aprilie), între orele 11.0020.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (cu instalarea scenei și aparatajului de sonorizare).

Marșul de protest se va desfășura pe următorul traseu: Piaţa Marii Adunări Naţionale – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – Academia de Știinţe cu retur până la sediul Președinţiei Republicii Moldova (subl. ne aparţin – n.n.).

La 20 martie 2009 primarul general interimar emite o Dispoziţie cu numărul de înregistrare 186-d, prin care autorizează demersul PLDM. Prin punctul 7 al respectivei dispoziţii se stabilește următoarele: „Responsabil de buna desfășurare a întrunirii, de protecţia spaţiilor verzi și asigurarea ordinii publice este Partidul Liberal Democrat din Moldova (dnii Victor Roșca și Anghel Agachi)”.

EPISODUL 3 A urmat contestarea în Colegiul civil și contencios administrativ al Curţii de Apel Chișinău a dispoziţiei respective a Primăriei de către Procuratură și Direcţia Teritorială Control Administrativ a Guvernului. La 3 aprilie 2009 instanţa anulează parţial dispoziţia primarului adinterim, nepermiţând instalarea scenei și a sonorizării, precum și anulând permisiunea de a se organiza marșul respectiv.

Vă asigurăm că întrunirea se va desfășura în mod pașnic.

Domnii Anghel Agachi și Victor Roșca sunt împuterniciţi de noi să conducă întrunirea, să asigure buna ei desfășurare și să răspundă pentru ea, astfel încât întrunirea să se desfășoare în mod pașnic și să nu degenereze în acte de violenţă” (subl. ne aparţin – n.n.).

EPISODUL 5 În aceeași zi de 7 aprilie 2009 la Primăria Chișinău mai vine un demers de la același Partid Liberal Democrat din Moldova.

Dar de această dată, spre deosebire de celelalte două demersuri, semnate de subalternii președintelui PLDM, documentul vine pe foaia cu antet al acestei formaţiuni și cu semnătura personală a lui Vladimir Filat.

Documentul poartă numărul de ieșire 140/1 și numărul de intrare 02-115/1882, fiind trecută pe el ora 15.30. Iată conţinutul integral al acestei fiţuici istorice:

“DEMERS Având în vedere imposibilitatea desfășurării întrunirii sub formă de miting cu dezbateri privind situaţia socialeconomică și politică în Republica Moldova, preconizate de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, cerem anularea Dispoziţiei Primăriei mun. Chișinău (Cu privire la autorizarea desfășurării unei întruniri în mun. Chișinău) nr. 186-d din 20 martie 2009 și a Declaraţiei prealabile nr.

02-115/1882 din 07.04.09.

EPISODUL 4 În dimineaţa zilei de 7 aprilie 2009, mai exact, potrivit documentului, la ora 9.00, PLDM depune o nouă cerere prealabilă la Primărie. Ea poartă numărul de ieșire 139 și cel de intrare 02-115/1882. Așadar, partidul lui V. Filat scrie negru pe alb în documentul respectiv: “Domnule primar, Vă aducem la cunoștinţă că la data de 07 luna aprilie între ora 14.00 și ora 23.00 dorim să desfășurăm o întrunire sub formă de miting de protest împotriva fraudării alegerilor parlamentare.

La întrunire vor participa circa 3 000 persoane.

Traseele spre și de la locul întrunirii – Piaţa Marii Adunări Naţionale – bd. Ștefan cel Mare – Președinţia RM. Scopul întrunirii constă în manifestarea (aprobării, adeziunii sau protestului) faţă de fraudarea rezultatelor alegerilor parlamentare.

Vlad Filat, Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova”

EPISODUL 6 La 8 aprilie 2009 primarul general interimar emite o dispoziţie epocală. Documentul poartă numărul 247-d și are următorul conţinut: „Cu privire la abrogarea dispoziţiei primarului general interimar nr.186-d din 20-03.2009 În urma examinării demersului Partidului Liberal Democrat din Moldova nr.140/1 din 07.04.2009, având în vedere imposibilitatea desfășurării întrunirii preconizate, în temeiul art. 255 din Codul Civil al Republicii Moldova, art. 29, alin. (2), și art.

32 alin. (1), din Legea nr. 436XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală”, primarul general interimar al municipiului Chișinău

DISPUNE: 1. Se abrogă dispoziţia primarului general interimar nr.186-d din 20.03.2009 “Cu privire la autorizarea desfășurării unei întruniri în municipiul Chișinău”.

2. Prezenta dispoziţie să fie adusă la cunoștinţa Partidului Liberal Democrat din Moldova și subdiviziunilor Primăriei municipiului Chișinău.

3. Direcţia social-umanitară și relaţii interetnice (dna Nina Stratulat) va asigura controlul executării prevederilor prezentei dispoziţii.”

CONCLUZII Din documentele prezentate mai sus pentru orice om întreg la minte este evident faptul că principalul vinovat pentru dezastrul din 7 aprilie 2009 este Vladimir FILAT. Anume partidul lui a fost cel mai activ la instigarea adepţilor săi pe parcursul întregii campanii electorale împotriva guvernării, căreia i se imputa apriori și fără nici un temei solid intenţia de a falsifica rezultatele alegerilor. Ambele declaraţii prealabile din partea PLDM sunt semnate de altcineva decât V. Filat, în schimb cea din după-amiaza zilei de 7 aprilie are autograful actualului premier.

Așa devine evident faptul că Filat își împinge colegii să-și asume toate consecinţele într-o situaţie riscantă, el spălându-se pe mâini de orice răspundere.

Gestul în sine trădează stilul infractorului cu experienţă, mereu pus tertipuri care să îl absolve, în caz de forţă majoră, de orice responsabilitate. Adică Filat a preferat în acele zile tensionate să ia jăraticul cu mâinile altora, exact la fel cum proceda pe vremuri la Departamentul Privatizare, când deciziile purtau semnăturile membrilor comisiei, nu a șefului. Iar întrucât răspundere colectivă nu există, privatizatorul-șef, care a învârtit atâtea scheme frauduloase, până la urmă a ieșit basma curată.

Opinia publică ţine minte foarte bine faptul cum PLDM, susţinut de alte partide, utilizând pe larg mașinăria propagandistică a presei afiliate acestui partid, a chemat ca la război lumea în piaţă. Ţinem minte foarte bine și faimoasa conferinţă de presă a lui V. Filat, care profera ameninţări, săltându-se din călcâi și avertizând pe un ton macabru că “cei care azi beau șampanie foarte curând, zile numărate…” vor păţi-o rău de tot.

Așadar, incendierea, inflamarea mulţimilor, chemările la “lupta

finală și decisivă” au determinat ulterior incendierea la propriu a celor două clădiri, inclusiv agresarea pompierilor, care au fost împiedicaţi să stingă flăcările și să salveze ce mai era de salvat din cele două instituţii de stat de către “proletarii lui Filat”, care tocmai luaseră cu asalt “Palatul de Iarnă”.

De reţinut și faptul că, pentru a obţine anularea deciziei judecătorești citate mai sus, care limita întrunirea respectivă, PLDM depune în dimineaţa zilei de 7 aprilie o nouă cerere prealabilă, în care stă scrisă negru pe alb ţinta finală a acţiunii de protest: Președinţia.

Este de subliniat și faptul că, deși Legea privind întrunirile, una euroconformă, adoptată la 22.02.2008, nu abilitează autoritatea publică locală cu dreptul de a autoriza întrunirile, Primăria Chișinău emite dispoziţii de autorizare a acestora.

Se știe foarte bine că sensul de bază al noii legi, care ţine de reglementarea modului de desfășurare a mitingurilor și demonstraţiilor, a fost tocmai lipsirea primăriilor de dreptul de a autoriza sau a interzice în mod arbitrar o întrunire. Regula de bază este trecută în articolul 10, alineat (3): “Autoritatea administraţiei publice locale înregistrează declaraţia prealabilă și eliberează organizatorului o copie ștampilată a acesteia, care trebuie să conţină numărul, data și ora de înregistrare a declaraţiei”. Așadar, primăria urmează doar să ia act de intenţia cuiva de a organiza o întrunire și în nici un caz nu o autorizează. Cazurile limitate care pot determina interzicerea unor întruniri sunt descrise în articolul 8 al aceleiași legi. De ce totuși a fost nevoie de acele documente de autorizare? În

mod evident, pentru a spori efectul mobilizării adepţilor la acţiunile de protest.

Dar culmea cinismului, a nesimţirii, a trădării propriilor alegători și susţinători a reprezentat-o acel demers semnat personal de Vladimir Filat și depusă în după-amiaza zilei de 7 aprilie la Primărie. Așadar, după ce a incitat lumea să iasă în stradă, după ce a adus-o la condiţia de mulţime agresivă, nestăpânită și nesăbuită, care a distrus, a ars și a prădat totul în calea ei, Filat trimite pe furiș la Primărie demersul prin care se mai spală încă o dată pe mâini, fugind cu lașitate de răspunderea pentru urmările catastrofale ale propriilor acţiuni de aventurier politic. În mod evident, sub aspect juridic un astfel de document este lipsit de orice temei legal și chiar logic. Asta pentru că persoana sau grupul de persoane care au organizat o acţiune de protest și și-au asumat răspunderea în faţa puterii locale și a legii pentru toate consecinţele, inclusiv garantând caracterul ei pașnic, nu poate veni la Primărie în toiul dezordinilor în masă pe care le-a provocat fie din rea-credinţă, fie din lipsă de discernământ, pentru a-și declina orice implicare și responsabilitate. Legea privind întrunirile nu prevede o asemenea absurditate.

Dar culmea absurdului, a analfabetismului juridic și a caracterului tendenţios al deciziei luate o reprezintă dispoziţia primarului general al Chișinăului, prin care acesta anulează POST-FACTUM, la 8 aprilie, efectele juridice ale catastrofei din 7 aprilie.

Incredibil, dar adevărat.

Dincolo de absurditatea juridică a documentelor citate mai sus, din toată această succesi-

Importurile, de aproape două ori şi jumătate mai mari decât exporturile Biroul Naţional de Statistică a prezentat datele privind exporturile și importurile de mărfuri în lunile ianuarie-februarie 2012. Astfel, exporturile au totalizat în primele două luni ale anului în curs 305,5 milioane de dolari, cu 3,4% mai mult decât în perioada similară din anul 2011.

La importuri se menţine aceeași tendinţă de creștere mai pronunţată, înregistrată și pe parcursul anului trecut. În ianuarie-februarie 2012, importurile au totalizat 727,9 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada respectivă din anul 2011 cu 13,6%. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 422,4 milioane de dolari, cu 77,2 milioane (+22,4%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011.

Ca și în anul trecut, la creșterea totală a exporturilor au contribuit, de fapt, reexporturile de mărfuri. Acestea au avut o valoare de 134,3 milioane de dolari (43,9% în total exporturi). Comparativ cu ianuarie-februarie 2011, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 17,8%, contribuind astfel la creșterea pe totalul exporturilor cu 6,9%. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 171,2 milioane de dolari (56,1% din total exporturi), înregistrând o diminuare de 5,6% faţă de ianuarie-februarie 2011.

Exportăm mai puţin în Uniunea Europeană S-au diminuat exporturile către ţările Uniunii Europene, chiar dacă acestea deţin, deocamdată, o cotă mai mare în totalul mărfurilor exportate. Potrivit statisticii, în ţările Uniunii Europene au fost exportate mărfuri în valoare de 151,9 milioane de dolari (cu 1,3% mai puţin faţă de ianuarie-februarie 2011), deţinând o cotă de 49,7% în totalul exporturilor. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 39,4% (în ianuarie-februarie 2011– 33,6%), ce corespunde unei valori de 120,2 milioane de dolari.

Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 21,2%, comparativ cu ianuarie-februarie 2011.

Primele ţări-partenere în derularea exporturilor, care deţineau 97,3% din volumul total, au fost: Federaţia Rusă (+30,0%), România (+13,0%), Irak (de

5,6 ori), Noua Zeelandă (de 105,2 ori), Italia (+9,9%), Franţa (+35,9%), Kazahstan (de 2,4 ori), Ungaria (+56,0%), Olanda (+38,8%), Spania (de 4,9 ori), Austria (+53,5%), India (+50,8%), Cipru (+53,4%), Elveţia (+89,0%), Georgia (+30,2%) etc. Totodată, potrivit datelor BNS, s-au diminuat exporturile către Turcia (-46,8%), Germania (-34,0%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-29,6%), Statele Unite ale Americii (-52,6%), Grecia (-48,4%), Belize (-46,7%), Bulgaria (-40,1%), Lituania (-61,2%) și altele.

Structura exporturilor de mărfuri indică o creștere continuă a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre. Exporturile de articole manufacturate diverse s-au situat pe primul loc, cu o pondere de 25,5% în totalul exporturilor. Exporturile de produse alimentare și animale vii s-au situat pe locul doi, reprezentând 20,4% în totalul valoric al exporturilor. Exporturile de mașini și echipamente pentru transport s-au clasat pe locul trei, deţinând o cotă de 17,4% . Pe locul patru se situează exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili, cu o pondere de 9,1% în totalul exporturilor.

Mărfurilor manufacturate, clasificate mai ales după materia primă, le revine 10 la sută în totalul exporturilor. Exporturile de băuturi și tutun s-au situat doar pe locul șase, deţinând o cotă de numai 8,3% în totalul exporturilor efectuate de ţara noastră.

ceutice (+53,8%), fire, ţesături, articole textile (+26,9%), vehicule (+22,3%), iar importurile de energie electrică au crescut de 26,3 ori.

Au scăzut, în schimb, importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (-8,7%), tutun brut și prelucrat (-33,1%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză (-19,1%), produse chimice anorganice (-51,1%), seminţe și fructe oleaginoase (-30,8%), îngrășăminte minerale sau chimice (-15,3%), animale vii (-55,8%) etc.

une de hârtii emise ca pe bandă rulantă de Filat și ortacii lui, ca și de Primăria Chișinăului, este de subliniat în mod special următoarele: Revoluţionarii de carton de acum un an se vede că au fost cuprinși de o frică grozavă pentru eventualele consecinţe penale, care ar fi putut urma în cazul eșecului loviturii de stat de vreme ce au putut produce asemenea documente deopotrivă contradictorii și imorale.

Dar ultimele și cele mai importante concluzii care merită să fie trase ca urmare a catastrofei din 7 aprilie 2009 ar fi următoarele: Vladimir Filat, principalul vinovat pentru cele întâmplate în acea fatală zi, și-a trădat propriii adepţi, a dat bir cu fugiţii ca un laș prin ţidula depusă hoţește la Primărie la 15.30 și prin faptul că atât el, cât și ceilalţi revoluţionari de doi bani, s-au ascuns prin tufișuri și au lăsat tinerii, exaltaţi în urma asaltului celor două clădiri, de izbeliște. Dacă Vladimir Filat și alţi pretinși lideri nu ar fi fugit și ar fi rămas alături de protestatari, convingându-i pe aceștia să înceteze distrugerile și molestarea poliţiștilor, dacă ar fi rămas peste noapte să vorbească cu fiecare protestatar în parte și să îl convingă să plece acasă, orice excese ale colaboratorilor de poliţie ar fi fost excluse. Tânărul Valeriu Boboc, care a murit tocmai în acele momente, așa cum se presupune, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, și pe care îl deplâng cu lacrimi de crocodil actualii guvernanţi, ar fi trăit și astăzi, dacă Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Serafim Urechean, Vladimir Filat și alţii din tabăra lor ar fi avut grijă nu doar de pro-

pria piele, ci de fiecare om prezent în acea noapte în Piaţă. Iar Mihai Ghimpu nu ar fi avut ocazia sinistră să își facă imagine politică pe seama decesului unui tânăr, dându-i medalii post-mortem, nici Vladimir Filat nu ar fi avut prilejul să rostească cuvântări solemne cu ocazia primei aniversări a unei crime nepedepsite.

Dar așa cum orice revoluţie are nevoie de martiri, de criminali și de profitori, ultimii, după ce au pus mâna pe putere, au distribuit rolurile așa cum le-a convenit mai bine. Din această distribuţie sinistră manifestanţilor violenţi li s-a atribuit rolul de eroi ai revoluţiei, poliţiștilor – cel de criminali și asasini, iar guvernanţilor de azi – rolul de salvatori ai neamului, care s-au și grăbit să-și orneze piepturile cu o puzderie de tinichele și să-și inaugureze și propriul monument în faţa clădirii Parlamentului.

P.S.: Am tot dreptul să fac aceste afirmaţii, deoarece eu personal am fost cel care am organizat, împreună cu colegii, cele mai multe și mai numeroase acţiuni de protest în ţara asta timp de foarte mulţi ani. Dar niciodată, subliniez, niciodată, nu mi-am permis nici eu, nici colegii mei să provocăm degenerarea unor proteste pașnice în acte de violenţă și vandalism. Noi întotdeauna veneam primii la mitingurile noastre și plecam ultimii. Iată de ce am tot dreptul moral și obligaţia cetăţenească să demasc impostura actualei guvernări, să spun adevărul până la capăt.

Iurie ROŞCA 20 aprilie 2010

SIMBIOZĂ

De ziua lui Eminescu vom sărbători Ziua Naţională a Culturii Pe 15 ianuarie a fiecărui an, Republica Moldova va marca Ziua Națională a Culturii. Un proiect de lege în acest sens a fost votat pe 12 ianuarie în Parlament.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este în scădere Importăm mai mult, în temei produse destinate consumului Totodată, ar fi de menţionat că valoarea importurilor a depășit de aproape două ori și jumătate valoarea exporturilor, totalizând în lunile ianuarie-februarie a anului curent 727,9 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2011 cu 13,6%. Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 268 de milioane de dolari (cu 8,7% mai mult decât în ianuarie-februarie 2011), deţinând o pondere de 36,8% în totalul importurilor. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 301,7 milioane de dolari (cu 18,2% mai mare decât în ianuariefebruarie 2011), care echivalează cu o cotă de 41,5% în totalul acestora.

Printre primele ţări-partenere în derularea importurilor, care deţineau 96,2% din volumul total, au fost: Federaţia Rusă (+22,6%), Germania (+45,9%), Turcia (+28,9%), Belarus (+52,7%), Polonia (+46,6%), China (+8,1%), Austria (+31,1%), Regatul Unit al Marii Britanii

și Irlandei de Nord (+14,7%), Franţa (+16,4%), Republica Cehă (+24,6%), Kazahstan (+34,2%), Spania (+34,7%) și altele. În același timp, s-au diminuat importurile din Grecia (-68,6%), Statele Unite ale Americii (-22,0%), Bulgaria (-24,1%) etc. În structura importurilor de mărfuri domină, ca și până acum, produsele necesare pentru funcţionarea economiei, precum și cele destinate consumului populaţiei. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi și materiale derivate au deţinut 32,4% în totalul importurilor. Importurile de mașini și echipamente pentru transport au avut o cotă de 19,5%, importurile de mărfuri manufacturate au deţinut o pondere de 16,3%, importurile de produse chimice și produse derivate au reprezentat 10,6 la sută din total, iar importurile de produse alimentare și animale vii au înregistrat o pondere de 9,4% în totalul importurilor. În primele două luni ale anului în curs au sporit importurile de gaz și produse industriale obţinute din gaz (+31,8%), mașini și aparate electrice (+65,8%), produse medicinale și farma-

Ca și pe întreg parcursul anului 2011, în anul curent se menţine un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor. Astfel, în ianuarie-februarie 2012 s-a acumulat un deficit al balanţei comerciale în valoare de 422,4 milioane de dolari, cu 77,2 milioane (+22,4%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Cu ţările Uniunii Europene, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 116,1 milioane de dolari (în ianuarie-februarie 2011, deficitul era de 92,7 milioane), iar cu ţările CSI - de 181,5 milioane de dolari (în ianuariefebruarie 2011 – 156,1 milioane).

Potrivit BNS, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuariefebruarie 2012 a fost de 42,0% faţă de 46,1% în perioada corespunzătoare din anul precedent.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-februarie 2012 mărfuri și produse în valoare de 18,8 mln de dolari SUA, cu 21,4% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2011. Creșterea importurilor a fost condiţionată de majorarea livrărilor de autoturisme (+29,8%), cărora le-au revenit 68,1% din importurile realizate de persoanele fizice.

FLUX

Potrivit unei note informative, în Europa, fiecare ţară are o zi a culturii naţionale, dedicată unei personalităţi marcante din domeniul cultural. Astfel, autorii proiectului au considerat că cea mai potrivită zi în acest sens pentru cultura noastră este ziua de naștere a marelui poet Mihai Eminescu. „15 ianuarie este o dată marcantă, pentru că vorbim limba lui Eminescu și ne aliniem acelorași valori spirituale și culturale. În acest sens, 15 ianuarie va fi o zi în care vom celebra nu doar un mare creator, dar și o zi specială a culturii naţionale, ziua diferitor activităţi culturale de interes naţional”, se spune în nota informativă.

Ziua Mondială a Culturii este marcată anual la 21 mai.

6

13 APRILIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

A cedat sau nu mitropolitul Vladimir în faţa măgulelilor şi presiunilor premierului Filat în problema legii antidiscriminare?

Toată lumea a auzit deja că Vladimir Filat este cel care, în calitatea sa de premier, organizează aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în ziua de Paști, iar în calitatea sa de mare bogătaș, achită toate cheltuielile legate de aducerea Focului Haric la Chișinău.

Guvernul ne informează, printr-un comunicat de presă, că prin dispoziţia prim-ministrului Vladimir Filat, din data de 9 aprilie 2012, a fost instituit un grup de lucru pentru pregătirea și organizarea transportării Sfintei Lumini din Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, iar Focul Haric va fi adus în Republica Moldova de către o delegaţie condusă de către ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove, dar și de Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

Totodată, din delegaţie vor mai face parte PS Sava, episcop de Tiraspol și Dubăsari, protoiereul Vadim Cheibaș, secretar al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, protoiereul Veaceslav Șpac, consilier mitropolitan, și Eduard Bănăruc, secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova.

Grupul de lucru pentru pregătirea și organizarea transportării Sfintei Lumini din Biserica Sfântului Mormânt din Ierusa-

lim, care va fi condus de Victor Bodiu, secretar general al Guvernului, va asigura îndeplinirea tuturor măsurilor organizatorice pentru buna desfășurare a acestui eveniment, se arată în comunicatul de presă.

Tot în ziua în care premierul a anunţat că va da bani pentru ca vlădica Vladimir să meargă la Ierusalim ca să aducă Focul Sfânt, Vladimir Filat s-a întâlnit cu mitropolitul și cu toţi membrii Sinodului Mitropoliei Moldovei, cu care a discutat despre adoptarea legii cu privire la prevenirea și combaterea discriminării.

Din textul comunicatului de presă al Guvernului reiese clar că, în cadrul discuţiilor, Filat i-a anunţat pe mitropolit și pe membrii Sinodului că legea va fi adoptată în varianta propusă de Guvern, fără nici o abatere, adică cu menţinerea sintagmei „orientare sexuală”. „Vlad Filat a spus că Guvernul va acţiona în vederea asigurării drepturilor fundamentale ale omului în conformitate cu obiectivul de integrare europeană a Republicii Moldova”, se arată în comunicat. Asta înseamnă că proiectul de lege va legifera și va promova ca pe o normalitate relaţiile homosexuale în Republica Moldova.

Din păcate, nu a existat și o reacţie pe potrivă din partea membrilor Sinodului Mitropoliei Moldovei, care să spună răspicat că Biserica se opune categoric iniţiativei Guvernului de legiferare a relaţiilor homosexuale în Republica Moldova.

Mitropolia Moldovei a difuzat și ea un comunicat de presă prin care a anunţat că, în dimineaţa de 9 aprilie 2012, la Palatul Mitropolitan, a avut loc ședinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, că discuţiile s-au axat pe conţinutul proiectului Legii antidiscriminare și că „sinodalii au rămas pe poziţia că sintagma „orientare sexuală” este un prim-pas spre recunoașterea și legiferarea minorităţilor sexuale”. Tot în acea zi, sinodalii au solicitat întrevederi cu conducerea ţării, s-au deplasat la sediul Parlamentului, unde au avut o întrevedere cu domnul Marian Lupu, după care s-au întâlnit cu premierul Vladimir Filat. În comunicat se spune că „ierarhii și-au exprimat îngrijorarea faţă de stipulările din eventuala lege, venind cu argumente și explicaţii despre pericolele pe care le-ar aduce recunoașterea prin lege a drepturilor minorităţilor sexuale”. Și cam atât. Nici o replică dată nerușinării premierului Filat, care, pe de o parte, promite să achite cheltuielile pentru a aduce Focul Sfânt, dându-se mare creștin, iar pe de altă parte, adoptă scârnava lege privind combaterea discriminării.

Această lipsă de reacţie din partea ÎPS Vladimir și de incertitudine cu privire la poziţia Bisericii duce la gândul că, posibil, premierul Filat a reușit să cumpere tăcerea și acceptul tacit al mitropolitului și al Sinodului în chestiunea legii antidiscriminare prin făgăduinţa de a achita cheltuielile pentru aducerea

Înaltpreasfinţite Vladimir, așa sunt eu, Filatul, vreau să trăiesc bine și cu Dumnezeu, și cu Dracu. Mai întâi am să aduc Focul Haric în Republica Moldova, după care – pederastia.

Focului Haric și, probabil, prin alte promisiuni pecuniare și administrative pe care, iarăși probabil, le-a făcut șeful Executivului reprezentanţilor acestui cult religios.

Nu putem ști cu certitudine dacă a fost așa sau nu, dacă mitropolitul Vladimir s-a lăsat sau nu înduplecat, momit, amăgit, cumpărat, dacă vreţi, de către premierul Filat. Avem doar o bănuială, o suspiciune, pe care ne vedem obligaţi să o facem publică, dat fiind gravitatea acestei situaţii și riscurile majore pe care le comportă pentru întreaga societate moldovenească eventuala adoptare a legii anti-

discriminare. Vom fi extrem de bucuroși ca, după consumarea acestei situaţii de incertitudine, să putem constata că suspiciunea noastră a fost gratuită, nu a avut nici un temei, nu s-a adeverit, că l-am bănuit pe nedrept pe mitropolitul Vladimir că ar fi cedat în faţa presiunilor premierului Filat și că s-ar fi resemnat.

După cum am văzut mai sus, sinodalii s-au întâlnit și cu președintele Parlamentului, Marian Lupu, care este și președintele Partidului Democrat. Dintr-un comunicat de presă difuzat de secţia relaţii cu mass-media a Parlamentului, înţelegem că

spicherul își menţine poziţia de a nu vota pentru proiectul de lege privind antidiscriminarea în actuala formulă, adică cu menţinerea sintagmei de „orientare sexuală”. Iată ce conţine textul comunicatului: „Potrivit președintelui Parlamentului, pe de o parte, adoptarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării este necesară pentru a asigura drepturile fundamentale ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, iar, pe de altă parte, acest document nu trebuie să contravină obiceiurilor și tradiţiilor societăţii moldovenești, a moralităţii creștine. Marian Lupu

a dat asigurări că documentul final, care va fi adoptat de către Parlament, în mod categoric nu va contravine principiilor fundamentale ale Bisericii Ortodoxe”.

Deci, Marian Lupu nu cedează în faţa presiunilor homosexualilor și nu-și trădează alegătorii care, în mod sigur, l-au trimis în Parlament nu ca să promoveze practicile scârboase homosexuale. Însă, deocamdată, este greu de spus în ce măsură gestul lui Marian Lupu constituie o faptă eroică. Asta depinde de ce fel de lege, organică sau ordinară, este proiectul de lege cu privire la antidiscriminare. Dacă este vorba de o lege ordinară, ea va putea fi adoptată doar cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi în sală la o ședinţă deliberativă, adică cu mai puţin de 30 de voturi (dacă ţinem cont că cei 45 de deputaţi ai PCRM nu participă la ședinţe, iar câţiva deputaţi AIE oricum vor fi absenţi, este de presupus că în sală se vor afla sub 60 de parlamentari).

PLDM-ul lui Filat are 31 de mandate (a avut 32, dar Godea a plecat), deci suficiente pentru a vota legea antidiscriminare.

Dacă această lege este una ordinară, și nu organică (pentru a cărei adoptare ar fi necesare 51 de voturi), atunci bravada

lui Lupu nu face nici două parale. Dacă legea este ordinară și Marian Lupu, cu adevărat, ţine la morala, valorile și tradiţiile creștine, atunci el ar trebui nu doar să spună că nu votează, ci să anunţe că, în caz că legea va fi votată de aliaţii săi din majoritatea parlamentară, Partidul Democrat părăsește coaliţia de guvernământ. La fel ar trebui să procedeze și Mihai Ghimpu, care, deocamdată, tace chitic și care se pretinde mare patriot român, căci nu poţi să fii patriot român și să promovezi homosexualitatea, dacă ești român, atunci ești și creștin-ortodox și aperi valorile naţionale, dar și spirituale ale poporului român.

Dar dacă Lupu și Ghimpu nu vor face acest lucru, atunci tot atașamentul primului pentru „principii și valori” și patriotismul românesc al celui de-al doilea nu sunt decât vorbe goale, care nu valorează pentru ei nimic, iar singurul lucru care contează pentru Lupu și Ghimpu este aflarea la treuca guvernării.

Probabil că după sărbătorile pascale, guvernanţii vor reveni la problema legii antidiscriminare. Și atunci vom vedea cine și ce hram poartă cu adevărat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

O nouă societate Situaţia din România, atât de asemănătoare cu cea din Republica Moldova Așa cum este ea, cu destule neajunsuri pe care le cunoaștem și pe care dorim să le rezolvăm, putem spune că, în comparaţie cu alte ţări, societatea românească e încă una conservatoare, atașată valorilor morale. Acest atașament faţă de valori se datorează concepţiei naturale a românului despre viaţă; se datorează educaţiei și normelor sociale împământenite și, de obicei, există un fundament religios pentru aceste valori.

Există însă presiuni externe și interne pentru reconfigurarea societăţii actuale după linii noi, menite să reașeze fundamental întreaga societate. Aceste noi linii de aranjare sunt de natură umanistă seculară. Întâi de toate, termenul “umanist” sub care defilează câteva organizaţii este înșelător. Aparent, numai aparent, el se referă la omenie și umanitate, dar lucrurile stau cu totul altfel. Am învăţat în școală ce este acela Umanism – în perioada Renașterii, gânditorii vremii l-au pus pe Om în centrul filosofiei lor de viaţă, afirmând centralitatea acestuia în raport cu Dumnezeu. Dacă până atunci Dumnezeu era sursa oricărui sistem valoric, treptat Omul a devenit primordial, substituindu-se oricărei noţiuni de Divinitate. Totuși, în perioada Renașterii,

Dumnezeu încă avea un rol în ordonarea socială a vieţii și a societăţii.

Astăzi, organizaţiile umaniste seculare doresc să elimine complet din societate orice noţiune de Dumnezeu, credinţă, religie și Biserică. Biserica este marele lor dușman. Ei percep credinţa și religia ca reprezentând fundamentul oricăror valori morale și sociale, iar eradicarea credinţei și scoaterea religiei din societate devin pentru ei obiective primare pentru subminarea întregului sistem actual de valori. Desigur, ei vin cu o alternativă – o nouă societate, utopică, în care morala și principiile nu mai purced de la Dumnezeu, ci sunt făcute de om sau, mai bine zis, de un grup de oameni în care ei deţin poziţii centrale.

Nu e greu de remarcat subiectivismul unui astfel de sistem de valori creat de

om. De ce sistemul tău sau al vostru ar fi mai bun decât sistemul nostru? Cine are dreptul să decidă asta?

Există o mână de organizaţii înrudite, care lucrează la unison la subminarea valorilor tradiţionale. Au uzurpat în mass-media titulatura de “societate civilă”. Cine urmărește intervenţiile și opiniile lor în presă poate observa ușor că sunt mereu și mereu aceiași 4-5 oameni. Să îi cunoaștem mai bine: Asociaţia pentru Libertatea de Conștiinţă: dedicată luptei împotriva icoanelor și, în general, a prezenţei lui Dumnezeu în școli, inclusiv în manualele de Biologie.

Liga Pro Europa: condusă de Smaranda Enache, activistă comunistă înfocată pe vremuri, convertită după Lovitura de Stat la valori “europene”.

Societatea Academică Română: un ONG condus de Alina Mungiu-Pippidi, care nu are nici o legătură nici cu societatea și nici cu Academia Română; numele este ales pentru a induce în eroare.

APADOR CH: o asociaţie dedicată promovării valorilor “europene” ale drepturilor omului; ce înseamnă pentru ei acestea, știm prea bine.

Accept: asociaţie a homosexualilor și lesbienelor.

Centrul pentru Resurse Juridice: o anexă a asociaţiei Accept; toate opiniile juridice ale Accept sunt semnate și de CRJ. Romani Criss: aparent, o asociaţie dedicată luptei împotriva discriminării ţiganilor; în realitate, o altă anexă a Accept, utilă activiștilor homosexuali

care încearcă să se prezinte asemenea unor minoritari etnici, discriminaţi de majoritate.

Agenţia pentru Monitorizarea Presei – ActiveWatch: cine are nevoie de monitorizarea presei? Pentru cine monitorizează această asociaţie presa și în ce scop? Ioan T. Morar, fost comediant la grupul Diverstis, este acum “analist” la acest ONG. Toate aceste asociaţii sunt finanţate ori de către Uniunea Europeană, din fonduri alocate luptei împotriva discriminării și drepturilor omului, ori de magnaţi afiliaţi unor cercuri de interese transnaţionale (Soros). Își disimulează agenda de lucru în spatele unor sloganuri universal acceptate: toleranţă, integrare, nediscriminare, pe care le amestecă cu “valorile” lor și le servesc publicului și factorilor de decizie spre aprobare.

Susţinuţi financiar de peste graniţă, au căpătat repede vizibilitate, erijânduse în voci ale cetăţenilor. Reprezentanţii lor – Cristian Pârvulescu, Renate Weber, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi – își dau cu părerea în mass-media, expunându-și viziunea umanistă și socialistă asupra societăţii. Sunt niște falși lideri de opinie, produse ale unui marketing bine finanţat.

Această “societate civilă” și-a arătat colţii în dezbaterile pe marginea Codurilor Civil și Penal propuse de Ministerul Justiţiei în anul 2009. După ce au realizat că nu pot influenţa Codurile în direcţia dorită de ele, au orchestrat o masivă campanie de presiune asupra Guvernului pentru retragerea Codurilor din Parlament. Au invocat cele mai fantasmagorice motive, pretinzând că societatea civilă (ei) nu a fost consultată la realizarea lor. Au mers până într-acolo încât au mers în audienţă la președintele Băsescu, purtând tricouri cu inscripţia “Opriţi Codurile!”. Spre binele românilor, au eșuat, în parte și datorită acţiunilor de informare realizate de Alianţa Familiilor din România în rândul membrilor comisiilor parlamentare. Pe senatorul Iulian Urban, jurist de profesie și membru în comisia juridică, nu s-au sfiit să-l ameninţe cu procese în instanţă, pentru că a avut curajul să le blocheze acţiunile la nivelul comisiei.

Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi reușit săși promoveze Codurile? Parteneriate (căsătorii) între homosexuali, urmate de adopţii și îndoctrinarea copiilor din școli.

Eforturile lor sunt susţinute din exterior de organisme ale Uniunii Europene și de federaţii la care sunt afiliate. ILGA (asociaţia internaţională a homosexualilor și lesbienelor) este numai un exemplu; aceasta coordonează acţiunile tuturor asociaţiilor de homosexuali din ţările membre UE. În unele ţări, noua lor societate e deja implementată în mare măsură.

Aceste ţări ne sunt prezentate ca modele de urmat, ca ţări avansate, civilizate și democratice. În comparaţie cu ele, noi am fi primitivi, retrograzi și fundamentaliști. Canada, de exemplu, ţară în care mergi la închisoare dacă spui ceva împotriva homosexualilor, nu poate decât să ne amintească nouă, românilor, de Securitate și de abuzurile epocii comuniste.

Multor români le vine greu să creadă că aceste lucruri ar putea fi posibile în România. Câţi credeam însă, în anii ’90, că vom avea homosexuali scălâmbăindu-se prin centrul Capitalei, îmbrăcaţi în femei și vopsiţi pe faţă, sub protecţia unei Jandarmerii Române penibile?

Mulţi au spus atunci, ca și acum, că în România, lucrurile nu pot merge atât de departe. Aceste organizaţii au o politică a pașilor mărunţi. Agenda lor de lucru e amplă și își urmăresc cu asiduitate planurile. În acest război al valorilor, există și unele asociaţii provalori, de inspiraţie creștină, însă de multe ori acestea sunt organizaţii ermetice, orientate spre interior și fără contact cu societatea.

Se ocupă cu organizarea de conferinţe spirituale, însă mesajul lor către exterior este firav și ineficient. De aceea se aud ciorile, pentru că au tăcut privighetorile.

Alianţa Familiilor din România este o organizaţia profamilie dedicată acţiunii.

Urmărim permanent tendinţele, acţiunile și evoluţiile politice și civile. Colaborăm cu factori politici și civici pentru a influenţa lucrurile în direcţia protejării familiei, căsătoriei și a generaţiilor următoare (alianta-familiilor.ro).

Sursa: blog.homosexualitate.info

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 APRILIE 2012

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

CACD îi cere preşedintelui Timofti să respingă legea antidiscriminare Preşedintelui Republicii Moldova, Domnului Nicolae TIMOFTI SCRISOARE DESCHISĂ „Viaţa intimă, familială şi mală a copiilor este menirea privată” stabileşte: „Statul exclusivă a familiilor forma-

Domnule Președinte, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei apelează la Dumneavoastră într-o problemă de o importanţă majoră pentru poporul nostru.

Este vorba de așa-numita Lege antidiscriminare, asupra căreia insistă o parte dintre demnitarii de prim rang și care a trezit polemici aprinse și revolte în societate.

Vă atragem respectuos atenţia asupra faptului că pretenţiile unor birocraţi europeni de a impune această lege în schimbul liberalizării regimului de vize constituie o ingerinţă gravă în treburile interne ale ţării noastre. Asta cu atât mai mult cu cât exponenţii respectivi ai UE nu manifestă aceeași duritate în chestiuni cu adevărat vitale pentru statul nostru, care decurg în mod direct din angajamentele noastre faţă de Consiliul Europei și Uniunea Europeană, cum ar fi respectarea prevederilor Constituţiei, consolidarea independenţei judecătorești, inclusiv a rolului și funcţiilor Procuraturii, reforma administraţiei publice locale, asigurarea concurenţei pentru agenţii economici, combaterea monopolurilor, contrabandei și corupţiei, transparenţa în exercitarea actului guvernării etc. În acest context, Vă îndemnăm să faceţi uz de dreptul Dumneavoastră constituţional, prevăzut de articolul 86 „Atribuţii în domeniul politicii externe” al Constituţiei și să-i atenţionaţi atât pe premierul

Vladimir Filat, cât și pe ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, să manifeste mai multă demnitate naţională și abilitate diplomatică în negocierile pe care le poartă cu demnitarii europeni astfel încât să nu expună ţara noastră unor riscuri de degradare morală și nici unor atacuri grave împotriva credinţei noastre creștine.

De asemenea, Vă sugerăm să nu vă grăbiţi să faceţi promisiuni pripite niciunei persoane din exterior, indiferent de rangul acesteia, asupra unor subiecte care ar putea afecta grav interesele noastre naţionale.

Pretenţia unor cercuri dubioase precum că în Republica Moldova nu ar fi apărate drepturile minorităţilor este lipsită de orice temei, acestea fiind garantate în mod expres și exhaustiv

de Constituţie. Astfel, alineatul (2) al articolului 16 „Egalitatea” al Legii Fundamentale epuizează pe deplin toate tipurile de minorităţi ocrotite de stat și asigură drepturi egale tuturor cetăţenilor: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Fiind un stat de drept și democratic, Republica Moldova nu persecută sub nici o formă persoanele care, din varii motive, au deviat de la normalitate și se dedau unor practici sexuale condamnabile moral atâta timp cât este vorba de manifestarea lor în spaţiul privat. Acest drept este și el garantat de Legea Fundamentală, care prin articolul 28

respectă și ocrotește viaţa intimă, familială și privată.” Însă de la tolerarea acestui comportament în viaţa privată și până la manifestarea agresivă a homosexualităţii în spaţiul public este o distanţă enormă, care nu poate fi tolerată. Altminteri se încalcă drepturile fundamentale ale majorităţii absolute a populaţiei în favoarea unui grup de presiune deviant, care încearcă să-și impună cu indecenţă modul de viaţă deplasat în faţa întregii societăţi.

Campania stridentă, susţinută atât financiar, cât și mediatic de cercurile anticreștine din exterior, precum și de unii demnitari și persoane reunite în organizaţii neguvernamentale specializate în pervertirea moralei publice, constituie o lovitură puternică împotriva instituţiei familiei, prin urmare și împotriva viitorului neamului nostru. Asta în timp ce alineatele (1) și (2) ale articolului 48 „Familia” din Constituţie garantează fără echivoc protecţia ei: „1. Familia constituie elementul natural și fundamental al societăţii și are dreptul la ocrotire din partea societăţii și a statului.

2. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.”

Nașterea și educarea nor-

te între bărbat și femeie, iar apărarea lor este obligaţia statului stabilită de Legea Fundamentală prin articolul 49 „Protecţia familiei și a copiilor orfani”, care prevede în alineatele (1) și (2) următoarele: „1. Statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

2. Statul ocrotește maternitatea, copiii și tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.”

Pentru a pune capăt acestor bătălii inutile și a tempera zelul unor promotori venali ai acestei iniţiative, Dumneavoastră, domnule Președinte, trebuie să Vă faceţi auzită vocea de șef de stat. O eschivare de la această obligaţie morală și constituţională ar fi de neînţeles. Tocmai din acest motiv Vă îndemnăm, domnule Președinte, să valorificaţi cât mai curând posibil dreptul Dumneavoastră constituţional, stabilit de alineatul (2) al articolul 67 „Sesiuni” al Legii Fundamentale, și să convocaţi o ședinţă extraordinară a Parlamentului, în cadrul căreia să rostiţi un mesaj în temeiul alineatului (2) al articolului 84 „Mesaje” din Constituţie, care prevede următoarele: „Președintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.”

Poporul nostru este în aș-

teptarea poziţiei Dumneavoastră univoce și hotărâte.

Iar dacă, eventual, nici luarea unei atitudini ferme și univoce în faţa Parlamentului nu va avea darul să oprească agresiunea purtătorilor unor interese străine, aveţi șansa istorică să puneţi capăt odată și pentru totdeauna acestor speculaţii aberante, apelând direct la susţinerea poporului. În acest context, considerăm necesar să apelăm la Dumneavoastră cu propunerea să faceţi uz de atribuţia constituţională stabilită de litera f) a articolului 88 „Alte atribuţii” al Legii Fundamentale, care acordă Președintelui, printre altele,

următoarea prerogativă „poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional”. Un referendum naţional ar avea darul să curme definitiv orice speculaţie pe marginea acestui subiect scandalos.

O asemenea poziţie tranșantă Vă poate ridica imediat la statura unui lider naţional demn de tot respectul și susţinerea.

Ea ar fi și în deplin consens cu jurământul pe care l-aţi depus în momentul preluării oficiale a atribuţiilor de șef de stat.

Vă amintim, domnule Președinte, că după învestirea Dumneavoastră aţi fost binecuvântat și de Biserica Ortodoxă

din Moldova, prin urmare aveţi o răspundere enormă faţă de Dumnezeu și faţă de toţi credincioșii ţării noastre. Altminteri Vă va fi greu să pășiţi pragul Bisericii dacă nu veţi fi alături de ea atunci când clerul și laicatul are nevoie de cuvântul și fapta Dumneavoastră.

Cu respect, În numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei Iurie ROŞCA Vladimir DONŢUL Alexandru CORDUNEANU Eduard ROŞCA Radu BUŞILĂ

Adevărul despre planurile activiştilor homosexuali Câteva cuvinte despre mine și experienţa mea de viaţă în ale homosexualităţii. Am fost abuzat în copilărie. Am fost violat de un pedofil când aveam 8 ani. Experienţele din copilărie m-au făcut să iau multe decizii greșite. La 14 ani, am ajuns în închisoarea pentru minori.

Am văzut acolo toată drojdia societăţii. Am stat acolo 7 ani, timp în care am fost la dispoziţia homosexualilor. Nu am fost violat niciodată, dar consecinţele lucrurilor de acolo m-au marcat pe viaţă. Am fost implicat în numeroase lupte ca să mă apăr într-un mediu în care homosexualitatea era norma.

Atât persoane, cât și grupuri de bărbaţi au încercat să mă violeze.

Am fost înjunghiat de 5 ori în timp ce mă apăram de o tentativă de viol. Am fost aproape mort. Am fost lovit și bătut cu obiecte folosite ca arme de acei bărbaţi care voiau să le cedez sexual. Într-un astfel de mediu am întâlnit ura acestor bărbaţi care practică sexul cu alţi bărbaţi. Am învăţat să-i urăsc pe acești bărbaţi.

La eliberarea din închisoare, am lucrat în baruri și restaurante vreme de 20 de ani. Am fost dependent de droguri și alcoolic. În acel domeniu îl vezi pe om așa cum este el. Homosexualitatea este foarte răspândită printre cei ce lucrează în acest domeniu. Am cunoscut un stil de viaţă despre care ei nu vorbesc.

Nu este deloc atrăgător! Mulţi trăiesc robiţi în dependenţe, deficit de imagine de sine, ură, promiscuitate și infidelitate, boală și sinucidere. Însă nu-ţi vor vorbi niciodată despre asta. După câţiva ani am fost violat de un bărbat pe care îl credeam prieten – eram beat. Asta m-a trezit.

Am început să mă interesez despre alegerea acestui stil de viaţă și am realizat că este un lucru reprobabil.

Fiţi atenţi… Această observaţie nu o scriu ca să plac cititorului. Vreau ca asta să vă provoace.

Cele de mai jos îi vor supăra pe unii, dar pentru ceea ce mi s-a întâmplat mie și altor victime care cred că nu le este auzită vocea, am tot dreptul din lume să spun ceea ce spun. Vreau să vă fac să vă gândiţi la ceea ce s-a făcut și la efectele acestor lucruri asupra societăţii noastre de azi. Ceea ce am învăţat, am învăţat trăind și știind că un om ia deciziile pe care le ia în funcţie de ceea ce crede. Nu e un secret că oamenii de azi sunt influenţaţi prin educaţie, că ceea ce li se vinde îi face să se simtă bine și că, atunci când se lasă în voia imaginaţiei proprii, adevărul este ceea ce vor ei să fie.

Orgoliul Americii în al toleranţei este atât de impregnat în societatea noastră încât tinerii au căzut în plasa acestei înșelăciuni. Porniţi televizorul sau mergeţi pe internet și veţi da peste orice formă de imoralitate.

Aceste canale mass-media laudă ceea ce oamenii de azi slăvesc ca fiind libertatea lor de expresie proaspăt câștigată.

De la adolescenţi dornici de atenţie, care se dedau la comportamente pornografice pe internet, la materiale bizare produse de industria de divertisment și muzică. Ni se servesc gunoaie la televizor prin acele comedioare care promovează toleranţa și amuză capetele seci. Iar dumneavoastră credeţi că nu există nici un scop în spatele acestor promotori ai imoralităţii.

Departamentul american de Educaţie, Planned Parenthood, Organizaţia Naţională a Femeilor, Human Rights Campaign și American Civil Liberties Union sunt organizaţii de top care înșală mintea celor slabi. Sunt organizaţii care le spun oamenilor: “Este corpul tău și e numai treaba ta ce faci cu el”; homosexualitatea e un comportament normal, și fac asta în școli, pentru a-i strica de mici pe copii.

Tinerii sunt ţintele acestor atacuri și, dacă nu li se răspunde, acestea îi vor distruge.

Am să vă spun adevărata motivaţie a activiștilor homosexuali. Am să vă arăt felul în care planurile lor au distrus atâtea vieţi. Stilul de viaţă “gay” nu e nici pe departe mediul familial vesel și serios pe care îl zugrăvesc ei și mass-media, minciuna pe care Hollywoodul cheltuiește miliarde de dolari ca să o propage. În realitate, homosexualitatea este o realitate foarte dură. Este o stricare a minţii. Am fost în toalete unde homosexuali au încercat să mă agaţe, arătându-mi organele lor sexuale. Dacă acest comportament este normal, de ce sunt participanţii la paradele homosexuale atât de vulgari când își exprimă orientarea sexuală? Am

văzut bărbaţi făcând sex cu bărbaţi în aceste spaţii publice, fără să aibă nici cea mai mică problemă că i-ar putea vedea cineva.

Homosexualitatea este un comportament deviant care le arată pumnul celor ce îndrăznesc să combată planurile ei distructive. Din acest motiv, mulţi oameni care au eșuat în acest stil de viaţă sunt dependenţi de droguri sau alcool pentru a-și anestezia emoţiile și a nu-și mai auzi vocea conștiinţei. Bolile cu transmitere sexuală sunt răspândite din cauza numărului mare de parteneri sexuali.

Violenţa casnică este frecventă, iar suicidul a curmat multe vieţi. Există prea multe cazuri verificabile de oameni care au scăpat din această robie sexuală și au putut povesti cât de degradaţi se simţeau. Și, trist, cazurile multor oameni bolnavi de SIDA care și-au mărturisit pe patul de moarte regretele, în faţa fricii de moarte.

Totuși, activiștii homosexuali luptă să-i convingă pe americani că dragostea și fidelitatea lor unul pentru altul sunt motivele de la baza pretenţiilor lor insistente. Lucrurile stau cu totul altfel. Există multe informaţii la îndemâna celor care vor să afle adevărul despre planurile lor. Întrebarea este, cât de serios veţi cântări dumneavoastră lucrurile? Eu vorbesc din experienţa mea atunci când afirm că un om nu se naște homosexual. Este o alegere pe care ești influenţat să o faci din cauza mediului sau vieţii de acasă și a drumului pe care te atrag alţii. Cred că, cu cât este mai slab de înger un om, cu atât este mai influenţabil într-o direcţie sau alta.

Tinerii de astăzi nu sunt corectaţi când greșesc, ci sunt încurajaţi să se complacă în niște trăiri perverse și distructive, fără a se gândi la consecinţele acţiunilor lor. Mi-am urât părinţii pentru bătăile pe care le primeam, dar astăzi le mulţumesc pentru durerea de atunci, pentru că ea m-a făcut suficient de puternic pentru a lupta.

Așa am ales să nu mai fiu “gay”.

Acei oameni nu aveau nici un drept să-mi facă ce mi-au făcut. Un om cu compasiune se va întreba de ce ar strica cineva inocenţa unui copil sau trupul unui alt om în acel mod. Dacă aveau vreo boală? Cum a fost copilăria lor? Au fost molestaţi în

copilărie? Cât de tulburată trebuie să fie mintea unui om pentru a se purta într-un asemenea hal?

Președintele Barack Obama este un prieten al homosexualilor și simpatizează cu planurile lor. Recent, a declarat luna iunie ca luna oficială a homosexualilor și lesbienelor. Unde se va ajunge? Sau acesta e numai începutul? Nu judec pe cineva pentru viaţa pe care și-a ales-o și nici nu mă interesează ce face cineva în particular cu viaţa lui. Am însă tot dreptul să combat acele comportamente care mie mi-au făcut atât rău în viaţă, atunci când se face paradă cu ele în faţa mea. Pentru că am devenit atât de insensibili și divizaţi cultural ca naţiune, încât acum trăim cu o frică tolerantă de activismul homosexual.

Activiștii pretind că zece la sută din populaţie ar fi homosexuali, dar, în realitate, procentul e de doi. Însă întâlnim agenda homosexualilor peste tot, în școli, artă și divertisment și în marile companii. Ea influenţează forţa de muncă, fiecare aspect al guvernării și chiar religia. Ţipetele lor de discriminare și pretenţiile pentru drepturi egale, căsătorii homosexuale și adopţii, educaţie prohomosexualitate pentru copiii școlari, toate acestea fac parte dintr-o agendă de lucru bine pusă la punct, menită a ne obliga să le tolerăm comportamentele aberante.

Pretind că tratarea lor incorectă ca “minoritate” reprezintă o încălcare a drepturilor lor. Această afirmaţie este o palmă pentru negrii americani care au luptat și obţinut egalitate.

Obsesiile sexuale și comportamentele aberante nu sunt tot una cu a te naște membru al unui grup etnic.

Culoarea pielii nu se poate schimba, dar în privinţa preferinţelor sexuale, tu alegi. În octombrie 1998, canalele massmedia difuzau extensiv știrea despre agresarea și uciderea lui Matthew Shepard. Aflam atunci că acest student de 21 de ani a fost victima urii unor derbedei pentru că era homosexual. Cei doi agresori au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă.

Ceea ce presa nu a spus niciodată este faptul că există indicii că agresiunea s-a comis nu pentru că Shepard era

homosexual, ci pentru că acolo ar fi fost vorba de un trafic de droguri sfârșit prost. Numai cei care au săvârșit crima știu cu adevărat motivele adevărate. Indiferent de motiv, Matthew Shepard a fost omorât ca urmare a furiei violente a celor doi tineri. Citiţi-le viaţa – sunt produsul culturii americane.

La mai puţin de un an, în septembrie 1999, un băiat de 13 ani a fost răpit, drogat, legat, torturat, violat în repetate rânduri și ucis de doi homosexuali din statul Arkansas. Și aceștia au fost condamnaţi pe viaţă.

Dar presa nu a vorbit mai deloc despre această crimă, iar majoritatea cetăţenilor nici nu au auzit de Jesse Dirkhising. În memoria lui, nu s-a adoptat nici o lege, nu s-au organizat marșuri și nici nu s-au făcut filme, deși viaţa lui a fost curmată la fel, poate mai agresiv, decât a lui Matthew Shepard. Gura presei a fost închisă de promotorii corectitudinii politice, ca nu cumva să fie stânjenite planurile și pretenţiile activiștilor homosexuali care s-au folosit de moartea lui Matthew Shepard pentru a promova noi legi antidiscriminare. A fost un caz de tratament incorect și părtinitor faţă de un băiat ale cărui drepturi au fost efectiv violate, pentru a nu “ofensa” percepţia faţă de o “minoritate” protejată. Acţiuni ca aceasta dovedesc adevăratele motive din spatele planurilor homosexualilor.

Din acest motiv trebuie să vorbim în apărarea unora ca Jesse și a multor victime ale pedofililor homosexuali.

Dacă susţinătorii drepturilor homosexualilor sunt la fel de toleranţi cum pretind din partea societăţii, atunci ce le dă dreptul să-mi impună mie și altora să accept niște comportamente pe care majoritatea americanilor le consideră imorale și nesănătoase?

Acum iunie este în America luna “celebrării” homosexualităţii. Eu nu pot să fac asta și nici nu pot să tac.

Ar trebui ca eu și alţii ca mine, care cunoaștem răul care li se face tinerilor astăzi, să tăcem și să stăm în banca noastră, ca nu cumva să “ofensăm” pe cineva cu închipuiri speciale? Nu pot și nu voi accepta asemenea comportamente. Stilul de viaţă homosexual pe care și l-au ales alţii mi-a făcut prea mult rău, astfel că a avea respect pen-

tru acest comportament înseamnă a fi incorect cu convingerile mele.

Atunci când un copil este învăţat că “căsătoriile” homosexuale sunt tradiţionale și că ar trebui acceptate, ce îl mai reţine să se manifeste conform imaginaţiei și pornirilor lui în raport cu un alt copil? Adevărul este că, educând un copil în acest fel, creezi o pepinieră pentru agresorii sexuali de mâine. Întrebaţi pe cineva cu acest stil de viaţă dacă a fost molestat în copilărie, iar numărul răspunsurilor pozitive vă va șoca. Sau întrebaţi un copil fără o mamă și un tată preocupaţi și implicaţi activ în creșterea lui. Când sunt lăsate singure, minţile curioase ale copiilor copiază ceea ce văd la adulţi. Mă supără să știu că impozitele mele sunt folosite nu doar pentru a promova, ci și pentru a proteja interesele speciale ale homosexualilor. Însă în această atmosferă tensionată, de corectitudine politică și culturală, sentimentele mele se bazează pe adevăr, indiferent că li s-a pus eticheta “intoleranţă”.

Există puţine voci libere în societatea “modernă” de astăzi. Cultura americană este influenţată de o massmedia angajată ideologic. Cei aflaţi la putere vor să își controleze în mod absolut supușii; politicieni strâmbi, în care unii ne punem atâtea speranţe, sunt controlaţi ca niște marionete de aceiași oameni. Care lucrează neobosit la implementarea agendei lor ideologice socialiste, prin care împiedică lumea să afle adevărul.

Acești oameni, consideraţi lideri, înșală tinerele generaţii. Crescând într-o atmosferă relativistă și de confuzie, oamenii se uită acum în orice direcţie în care pot găsi acceptare, în afara mediului lor familial tot mai disfuncţional. Ceea ce nu realizează ei este faptul că distrugerea familiei tradiţionale, în timp, a distrus chiar fundamentul acestei naţiuni. Acesta este motivul pentru care suntem martorii unui efort susţinut de a redefini căsătoria și de a limita libertatea noastră de cuvânt. Spre uimirea multora, platforma de speranţă și schimbare care l-a ajutat pe domnul Obama să ajungă în funcţie este agenda secretă care dă vigoare mișcării homosexualilor și care, dacă va reuși, va anula libertăţile din Primul Amendament.

Ignoranţa celor dezinformaţi, care au fost educaţi și racolaţi să adopte aceste agende ideologice, constituie motivul pentru care lumea trăiește o minciună și nu va realiza niciodată adevărul. Dacă nu chestionezi astăzi scopul evident al demoralizării cetăţenilor, nu vei ajunge niciodată să gândești cu mintea ta. Vei fi doar unul din masa celor fericiţi în ignoranţa lor, asemenea animalelor necunoscătoare cărate spre abator; n-ai nici cea mai mică idee despre ce-ţi rezervă viitorul trasat de alţii.

Furia manifestată în ceea ce presa numește acum “Războiul Cultural” nu se datorează faptului că homosexualii și lesbienele sunt tratate incorect și că li se refuză niște drepturi pe care heterosexualii le-au avut din totdeauna. Această furie este rezultatul depravării accelerate a minţii oamenilor și a intoleranţei faţă de cei ce se opun acestui comportament. Adevărul jignește. Avem de-a face cu caracterul corupt al firii umane, afectat de un rău moral. Lumea homosexualilor este o lume a celor apăsaţi și mânaţi de o motivaţie egoistă, întotdeauna în conflict cu afectele lor naturale. O conștiinţă anesteziată, unde comportamentul și mintea sunt în conflict cu legea morală, o conștiinţă mânată încoace și încolo de satisfacerea unor dorinţe deviante. O astfel de stare devine vădită atunci când dorinţa sexuală a omului, indiferent care ar fi aceea, ajunge să fie determinantă pentru viaţa lui. Asta s-a întâmplat și cu noua revoluţie sexuală care a influenţat societatea americană în cel mai mic detaliu. Și acum ei vor să se folosească de platforma egalităţii în încercarea de a promova autojustificarea.

Toată viaţa am fost determinat de alţii să am un stil de viaţă homosexual. În ciuda celor trăite, știu că acest comportament sexual este greșit.

Nu am condamnat niciodată un om pentru că trăiește în felul acesta, dar m-am întrebat deseori de ce ei au ales să devină homosexuali și eu nu. Vreau să fiu foarte clar, pentru a nu fi citat eronat sau a fi acuzat de niște lucruri pe care nu le-am spus. Nu spun că toţi homosexualii sunt și pedofili. Am lucrat mult cu homosexuali și m-am împrietenit cu mulţi, dar a înghiţi propaganda și agenda homosexuală e cu totul altceva!

Diferenţa dintre organele sexuale masculine și feminine este o dovadă arhisuficientă a procesului natural de reproducere. Și, dacă rasa umană este o specie dezvoltată, așa cum ne învaţă adepţii evoluţionismului, explicaţi-mi de ce animalele masculi se împerechează numai cu femele?

Dacă și noi am fost cândva animale, cum se spune, de ce animalele nu fac ce facem noi? Natura vădește planul lui Dumnezeu. Însă tu ai fost înșelat ca să crezi că te-ai născut cu o genă homosexuală, pentru a-ţi ţine atenţia spre o minciună care îţi influenţează stilul de viaţă pe care ţi l-ai ales. Dacă ești unul dintre cei mulţi care adoptă un stil de viaţă sau altul, am scris aceste lucruri ca să te provoc să gândești pentru tine. Și, dacă planurile păpușarilor ideologici vor reuși, fanii speranţei și ai schimbării vor realiza atunci ce proști au fost dându-le sprijinul lor. Trezește-te, America!

Sursa: blog.homosexualitate.info

8

13 APRILIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„ROMÂNIA ESTE O ŢARĂ ÎNCONJURATĂ DE ROMÂNI”

13 aprilie Evenimente 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol 1849: Ungaria a devenit republică 1862: ÎnRomânia a intrat în vigoare legea presei 1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română” 1913: A fost înființată, la București, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, prima instituție de învățământ superior economic din România 1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați 1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii 1941: Al doilea Război Mondial: La Moscova, a fost semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS 1945: Eliberarea orașului Viena de sub ocupație fascistă 1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen 1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (19751990) 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru

Nașteri 1519: Caterina de Medici, regină a Franței (d. 1589) 1545: Elisabeta de Valois, regina lui Filip al II-lea al Spaniei (d. 1568) 1743: Thomas Jefferson, al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1826) 1769: Thomas Lawrence, pictor englez (d. 1830) 1771: Richard Trevithick, inginer și inventator englez 1926: Sabin Marius Peculea, fizician, membru și secretar general al Academiei Române 1927: Maurice Ronet, actor francez (d. 1983) 1928: José Agustin Goytisolo, poet spaniol (d. 1999) 1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător și om politic român 1935: C. D. Zeletin, eseist și traducător român 1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987) 1780: Alexander Mitchell, inginer irlandez (d. 1868) 1784: Friedrich Graf von Wrangel, mareșal prusac (d. 1877) 1787: John Robertson, politician din SUA (d. 1873) 1802: Leopold Fitzinger, zoolog austriac (d. 1884) 1808: Antonio Meucci, inventator italian (d. 1889) 1869: Pompiliu Eliade, istoric literar român (d. 1914) 1885: Georg Lukács, filosof, scriitor și critic literar de origine maghiară (d. 1971) 1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (d. 1940) 1901: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (d. 1981) 1906: Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989) 1924: Alexandru Lungu, medic, poet, pictor și grafician român 1937: Stan Baron, grafician român 1938: Cătălina Buzoianu, regizoare româncă 1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel 1941: Michael S. Brown, medic american, laureat al Premiului Nobel 1944: Florin Tănase, actor român 1945: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană 1956: Ioan T. Morar, ziarist și poet român 1963: Garri Kasparov, șahist rus 1972: Ingrid Vlasov, creatoare de modă româncă 1988: Anderson, fotbalist brazilian 1990: Mulea Alexandru - Ovidiu, Rege

Decese 1605: Boris Godunov, țar al Rusiei (asasinat) 1796: Gherasim Adamovici, episcop ortodox (n. 1733) 1826: Franz Danzi, compozitor german (n. 1763) 1853: Leopold Gmelin, chimist german (n. 1788) 1880: Robert Fortune, botanist scoțian (n. 1813) 1937: Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897) 1942: Anton Uesson, politician și inginer estonian (n. 1879) 1945: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874) 1974: Iosif Moruțan, scriitor român (n. 1917) 1983: Theodore Stephanides, medic și naturalist grec (n. 1896) 1983: Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană (n. 1908) 1987: Marcel Constantin Runcanu, scriitor român (n. 1947) 1993: Francisc Munteanu, scriitor, regizor român (n. 1924) 2000: Giorgio Bassani, scriitor italian (n. 1916) 2008: John Wheeler, fizician și educator american (n. 1911).

G`ndul s=pt=m`nii “Prosperitatea dobândeşte prieteni, iar restriştea îi pune la încercare”.

Syrus

Spaţiul cultural şi etnic românesc dintre Vidin şi Timoc La 6 aprilie curent, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei a fost inaugurată expoziţia cu genericul „Spaţiul cultural și etnic românesc: Valea Dunării și Timoc – Bulgaria”. De altfel, genericul acestei manifestări ar fi putut lesne justifica și afirmaţia ilustrului Nicolae Iorga, care spunea că „România este o ţară înconjurată de români”, spusă amintită, de altfel, în cadrul evenimentului de Mihai Nicolae, directorul Institutului „Fraţii Golescu” din București.

Expoziţia „Spaţiul cultural și etnic românesc: Valea Dunării și Timoc – Bulgaria” reprezintă în imagini locurile și tradiţiile comunităţilor românești din nordul Bulgariei, în regiunea dintre Vidin și Timoc. Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Moldova în colaborare cu Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţiile cu românii de pretutindeni.

Expoziţia conţine fotografii și hărţi realizate de Dorin Lozovanu și Emil Ţârcomnicu, ambii etnografi și cercetători istorici, care s-au ocupat, în mare parte, de cercetarea comunităţilor românești din arealul periferic al României în încercarea de a completa datele etnografice cu cercetări la românii din jurul graniţelor.

Comunităţile de români dintre Vidin și Timoc suscită interesul cercetătorilor, istoricilor, dar și al oamenilor de rând datorită tradiţiilor pe care le-au mai păstrat, dar și prin faptul că ei rămân în continuare discriminaţi în spaţiul în care locuiesc.

Bulgaria este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu acordă niciun fel de drept românilor de acolo, practic nici nu recunoaște prezenţa lor în acel spaţiu.

În nordul Bulgariei există două comunităţi românești care se diferenţiază etnografic. În regiunea dintre Vidin și Timoc, pe teritoriul Bulgariei, localizaţi compact în 31 de sate și un oraș, Bregova, punctul de graniţă cu Serbia, inclusiv în orașul Vidin (numit de români Dii), trăiesc românii timoceni. Din estimările asociaţiilor românești, numărul acestora ar fi fost de 125.000-130.000, iar în întreaga Bulgarie - 300.000. Cifrele nu mai sunt actuale întrucât peste 50% din populaţia rurală din regiunea nordică a Bulgariei a emigrat în străinătate sau a plecat către marile orașe din Bulgaria. De la Lom către Silistra, în regiunile Montana, Vraţa, Pleven, Loveci, Veliko Târnovo, Ruse și Silistra, cu preponderenţă în Vraţa, Plevna și Veliko Târnovo, se află aproape 100 de sate locuite, în proporţii diferite, de la 10 % la 80 %, de populaţie având origine etnică română. La recensământul din anul 1905 au fost recenzaţi 89847 de români, iar în anul 1910 – 96502. Conform recensământului din anul 1920 existau 75065 de români, iar în anul 1926 – 83746. În recensămintele oficiale actuale din Bulgaria, populaţie românească apare divizată în două categorii distincte – vlahi și români, numărul acestora în 2001 era consemnat la 10566 de „vlasi” și 1088 de români.

Ultimul recensământ, din 2011, diminuează și mai mult numărul populaţiei românești, înregistrând doar 3598 de vlahi și 866 de români, iar ca limbi materne română și vlahă – un număr total de 7269 de persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de minimum zece ori faţă de numărul real.

Potrivit istoricilor, în spaţiul timocean există, din punct de vedere etnografic, trei comunităţi, la nivelul cărora se semnalează mici diferenţieri etnolingvistice: câmpeni, văleni și pădureni. Populaţia românească este autohtonă în acest spaţiu, micile deosebiri constând în influenţe diferite în funcţie de ariile de contact sau datorită unor valuri de populaţie românească suprapuse stratului autohton.

Astfel, pădurenii se aseamănă cu populaţia românească de dincolo de Timoc, din Serbia, câmpenii

cu oltenii din zona Mehedinţi, iar vălenii cu oltenii din judeţul Dolj.

Referitor la populaţia românească din Valea Dunării, și aici există mai multe straturi: populaţia mai veche, stabilită în stânga Dunării, nu se știe de câtă vreme, dar și ţărani fugiţi în urma aplicării Regulamentului organic, a asupririi boierilor sau din alte cauze. Aceștia din urmă sunt cunoscuţi sub numele de ţăreni, adică ţărani veniţi din Ţară.

Expoziţia pe care o puteţi admira până la 30 aprilie la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală reprezintă oameni și obiceiuri rare ale românilor din Timoc, lăcașe de cult, cimitire, case de locuit... Autorii fotografiilor și hărţilor expuse la această expoziţie sunt dr. Emil Ţârcomnicu din București și dr. Dorin Lozovanu de la Chișinău.

Dr. Emil Ţârcomnicu este etnolog, cercetător principal la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, Academia Română, este autor al mai multor lucrări dedicate românităţii sud-dunărene (aromâni, meglenoromâni, români timoceni). Fotografiile realizate în Bulgaria fac parte din proiectul IDEI 868/2008, n r. c o n t r a c t 960/2009, finanţat de UEFISCSU-CNCSIS, prin care încearcă să completeze datele etnografice cu cercetări la românii din jurul graniţelor, extinzând metodologia Atlasului Etnografic Român în acest areal.

Dr. Dorin Lozovanu este etnolog și geograf, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală din Moldova, președinte al Asociaţiei de Geografie și Etnologie din Moldova. A străbătut și cercetat satele românești din Istria până în Caucaz, realizând și teza de doctorat despre situaţia actuală a populaţiei românești din Balcani, deseori ascunsă de statistici și oficialităţi, dar prezentă în realitate și formând comunităţi importante cu

LEO BUTNARU

Nu doar actorii, ci şi spectatorii, domnule Molière Acum un timp, publicam în „Flux” o filă de jurnal cu Nichita Stănescu, pe care poetul armean Ghevorg Emin îl numise „Falnicul derviș”. Publicam această filă ca pe un… semnal de revedere cu sine, cu lumea de mai demult, deoarece, tot amânând să-mi transcriu Jurnalul de la începutul anilor ‘80, secolul trecut, deja de două-trei săptămâni m-am hotărât, în fine, să purced la această muncă plină de imprevizibil.

Zic imprevizibil, deoarece, bineînţeles, lăsasem în pasivul memoriei multe din cele pe care le-am trăit, care mi s-au întâmplat acum circa trei decenii. Și, ca totdeauna, transcrierea unui jurnal e plină de surprize. Una dintre ele, cutremurătoare, mi-a prilejuit-o și următoarea pagină din:

„15 mai 1984 Caz aproape incredibil! După spectacol, o tânără urcă pe scenă să-i ofere flori lui Victor Ciutac. Reușește să facă acest gest nobil, însă îndată actorul observă că tânăra începe să se clatine. O susţine.

Se trage cortina. Tânăra și frumoasa spectatoare se stinge din viaţă în braţele actorului. Se dovedește că venise dintr-o republică baltică. Probabil, suferea de inimă. Molière, Molière! Nu doar actorii, ci spectatorii mor pe scenă…”

tradiţii bogate. Românitatea nativă arată unitatea noastră ca neam indiferent de dezbinarea artificială dată de frontierele actuale. Este autor al mai multor cărţi, articole și hărţi, în special dedicate spaţiului etnogeografic românesc. Fotografiile prezentate sunt din cadrul numeroaselor cercetări de teren pe parcursul anilor 1998–2009.

La inaugurarea expoziţiei „Spaţiul cultural și etnic românesc: Valea Dunării și Timoc – Bulgaria” a fost prezent și Excelenţa Sa Marius Lazurcă, Ambasador al României în Republica Moldova, care a menţionat că România păstrează viu interesul pentru comunităţile românești din afara ţării, de asemenea, subliniind că România are calitatea de a-și proteja minorităţile care trăiesc în afara frontierelor, afirmând că Ambasada României în Republica Moldova se consideră privilegiată de a fi mentorul și participantul la ceremonia de lansare a expoziţiei de la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală.

La ceremonia de lansare a expoziţiei au mai participat Mihai Ursu, director general al Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, și Mihai Nicolae, director al Institutului „Fraţii Golescu” din București, precum și dr. în istorie Valentin Constantinov de la Universitatea de Stat din Tiraspol.

După prezentarea materialelor și datelor expoziţiei de către autorii Emil Ţârcomnicu și Dorin Lozovanu, publicul a avut ocazia să vadă filmul documentar „Albotina – centru spiritual al românilor dintre Vidin și Timoc”. De asemenea, în programul de lansare a expoziţiei a fost prezentat „Atlasul Etnografic Român: Sărbători și obiceiuri – Românii din Bulgaria”, iar ansamblul etnofolcloric „Ștefan Vodă”, conducător artistic Tudor Ungureanu, a oferit celor prezenţi un recital de piese muzicale.

L. P., FLUX

DE ZECE ORI BITEI!

„Teatrele se întâlnesc la Chişinău” O nouă ediţie a Festivalului BITEI va avea loc anul acesta în perioada 25 mai – 03 iunie.

Teatrul „Eugene Ionesco” din Chișinău, care este organizatorul festivalului, a început deja pregătirile pentru acest prestigios eveniment teatral care întrunește o dată la doi ani la Chișinău companii teatrale importante din toată lumea.

Genericul Festivalului din acest an este „Teatrele se întâlnesc la Chișinău”.

A fost deja întocmită și lista spectacolelor pe care publicul va avea ocazia să le urmărească în cadrul BITEI 2012, care în acest an este o ediţie jubiliară, în pofida tuturor greutăţilor și impedimentelor, festivalul are loc deja a zecea oară.

Astfel, în lista invitaţilor evenimentului se numără: Teatrul “Eugene Ionesco”, Chișinău, Republica Moldova, cu spectacolele „Iosif și amanta sa” de Val Butnaru, regia: Petru Vutcărău, „Pincipesa Ivona” de Witold Gombrowicz, regia: Vlad Ciobanu; Compania “Ricci/Forte”, Roma, Italia, cu „Troia’s Discount”, regia: Stefano

Ricci; Compania de Teatru„Hachimaru”, Tokyo, Japonia, cu „Crapul” de Masayuki Moriyama, regia: Den Fujita, „Staţia de autobuz” de Den Fujita, regia: Den Fujita; Teatrul Dramatic de Stat „Ilya Chavchavadze”, Batumi, Georgia, cu „Angajare de clovn” de Matei Vișniec, regia: Giorgi Tavadze; Teatrul Academic de Stat din Baku, Azerbaidjan, va prezenta spectacolul „Pocăinţa” de Huseynbala Miralamov, regia: Bahram Osmanov; Teatrul de Stat din Istanbul, Turcia, cu „Yanik” de Wajdi Mouawad, regia: Cem Emüler. Тeatrul lui Roman Viktyuk, Moscova, Rusia,

va prezenta două spectacole în cadrul festivalului, este vorba de „Salomeea” după Oscar Wilde, regia: Roman Viktyuk, și „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia: Roman Viktyuk.

Compania de Teatru “Ren’niku kobo”, Kashiwa, Japonia, aduce în faţa publicului chișinăuian și a oaspeţilor festivalului spectacolul „Cameristele” de Jean Genet, regia: Akira Okamoto, iar Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, România, propune spectacolul „Miriam W.” de Savyon Liebrecht, regia: Radu Afrim.

Compania de Dans “Kamea”, Tel-Aviv, Israel, în colaborare cu Orchestra și Corul Teatrului Naţional de Operă și Balet, Chișinău, Republica Moldova, dirijor: Răzvan Cernat, România, va prezenta un spectacol de dans „Carmina Burana” de Carl Orff, regia: Maya Schapira. Grupul Tradiţional de Percuţie “Tae-Geuk”, Coreea de Sud, va oferi publicului un spectacol de muzică și dans tradiţional coreean, iar Compania Drastic Dance “O”, Tokyo, Japonia, va prezenta un spectacol de dans CULORILE, regia: Inoue Omo. Un spectacol muzical va oferi și „The Tiger Lillies Band”,

din Londra, Marea Britanie.

Teatrul „Scena Rusă”, Berlin, Germania, va prezenta spectacolul „Spovedania unei măști” după romanul lui Yukio Mishima, regia: Inna Sokolova-Gordon; Compania ADRIAN SANTANA, Madrid, Spania, va aduce în faţa publicului un spectacol de dans Flamenco „Mereu simt același lucru”, regia: Adrian Santana.

Teatrul de Păpuși “Puck”, Cluj-Napoca, România, va prezenta spectacolul „Punguţa cu doi bani” după Ion Creangă, regia: Marin Decebal, iar Teatrul ”Kyiv Modern-Ballet”, Ucraina, aduce la Chișinău două spectacole: „Underground” de Peters Vaskis și „Salonul nr. 6” după A. P. Cehov, spectacole de balet într-un act în regia lui Radu Poclitaru.

Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”, Timișoara, România, participă în festival cu spectacolul „Boala familiei M” de Fausto Paradivino, regia: Radu Afrim, iar Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, România, cu „Leonce și Lena” de Georg Büchner, regia: Gábor Tompa.

Teatrul “Bulandra”, București, România, va prezenta în cadrul festivalului spectacolul „Îngroapă-mă după plintă” după romanul omonim de Pavel Sanaev, regia: Yuri Kordonski, iar Teatrul „Popojedem”, Praga, Cehia – „Vospitanica” după Aleksandr Ostrovski,

regia: Lev Erenburg. Teatrul Academic de Stat ”Shota Rustaveli”, Tbilisi, Georgia, vine cu „Hamlet.comx” după William Shakespeare, regia: Levan Khvichia, iar Teatrul ”Ion Creangă”, București, România cu spectacolul „Când jucăriile spun pa!” de Sânziana Popescu, regia: Attila Vizauer.

Teatrul ”Regina Maria”, Oradea, România, va prezenta spectacolul „Actriţa”, regia: Elvira Platon Râmbu, iar Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”, Chișinău, Republica Moldova, participă cu spectacolul „Pomul vieţii” de Dumitru Matcovschi, regia: Alexandru Cozub.

De asemenea, în cadrul festivalului va evolua și formaţia “Trigon”, Chișinău, Republica Moldova, care va prezenta un concert de muzică etno-jazz.

Prezentându-vă din timp lista spectacolelor și invitaţii ediţiei jubiliare a Festivalului BITEI 2012 vă oferim posibilitatea să vă rezervaţi din timp bilete și să vă organizaţi agenda astfel încât să nu rataţi acest important eveniment pentru viaţa culturală a Chișinăului.

Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 APRILIE 2012

Reportaj

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Fântâna Albă – Katyn-ul românesc Masacrul de la Fântâna Albă povestit de un martor al evenimentelor În fiecare an, la 1 aprilie conaţionalii noștri din Bucovina de nord comemorează cele peste 3000 de jertfe nevinovate de la Fântâna Albă.

Conform înţelegerilor ruso-germane, după instaurarea ocupaţiei sovietice în Bucovina de nord, etnicilor germani li s-a permis să plece în Germania.

NKVD-ul a răspândit zvonul că și etnicii români pot să se repatrieze. În acest sens, oamenii au fost sfătuiţi să depună cereri la administraţiile raionale. Toată iarna, bieţii oameni au depus cereri în mai multe rânduri pentru a scăpa din „raiul sovietic”, ce li se arătase cu primele deportări și cote uriașe la produsele agricole.

S-a răspândit zvonul că duminică, 1 aprilie 1941, în sfântă zi de Paști, va fi un prohod mare la Fântâna Albă. Aceasta a mobilizat mase mari de oameni din Crasna, Ciudei, Pătrăuţii de Jos, Pătrăuţii de Sus, Cupca, Ropcea, Adâncata, Suceveni, Carapciu, Prisăcăreni, care au fost anunţaţi de preoţii de la toate bisericile din zonă.

Totodată, „misionari” NKVD au indus și ideea că ar fi bine să meargă la raion în Adâncata pentru a afla despre soluţionarea cererilor de plecare în România.

Dar să-l lăsăm să povestească pe colonelul în rezervă Petru Huţanu, participant direct la tragicele evenimente din primăvara anului 1941, pe atunci un băieţandru de 14 ani din satul Cupca:

„După venirea rușilor, în iunie 1940, stăpânirea acestora a însemnat cote înrobitoare de produse agricole luate cu japca de la săteni, primele patru familii de oameni înstăriţi din Cupca au luat calea Siberiei, iar repatrierea germanilor a făcut credibil zvonul lansat de NKVD că și cu românii se va întâmpla același lucru.

La noi în familie s-a hotărât să plec numai eu cu tata, iar bunica, mama și fratele au rămas acasă, astfel încât, dacă ajungeam cu bine în România, să cerem reîntregirea familiei pentru a putea veni și cei rămași acasă.

După slujba de la biserica din sat s-au tras clopotele și mulţi oameni s-au adunat și au format o coloană care s-a îndreptat către Fântâna Albă.

La Adâncata erau adunaţi oameni de pe Valea Siretului și a Sireţelului. Oamenii au întrebat la sediul raional despre soarta cererilor depuse și o delegaţie

a lor a fost primită de conducători, spunându-li-se să comunice oamenilor că cererile n-au fost încă rezolvate. O parte din mulţime s-a îndreptat către satele de baștină, alţii însă, au hotărât să meargă către Fântâna Albă pentru a trece graniţa. Eu aveam un unchi la Adâncata și am rămas la el să mâncăm. Din acest motiv am ajuns în spatele coloanei la care se adăugaseră niște călăreţi ce îndemnau lumea să meargă către graniţă.

Aceștia au dispărut mai târziu. Ei erau provocatori, după cum aveam să-mi dau seama mai târziu. Pentru a se arăta caracterul pașnic al celor adunaţi, oamenii din satul Suceveni au luat icoanele și prapurii din biserică. Pe când mergeam prin Suceveni a trecut pe lângă noi o subunitate de cavalerie formată din soldaţi cu figuri asiatice. Mergeau prin stânga și dreapta noastră, nu ne-au zis nimic și nu au stânjenit în nici un fel mersul către Fântâna Albă.

Am ajuns în Poiana Varniţei, un loc dezgolit de copaci, aflat de o parte și de alta a drumului ce ducea la graniţă.

După o somaţie grăbită, urmată de o salvă trasă în aer, s-a dezlănţuit infernul ucigaș prin trei guri de mitralieră care au nimicit fără excepţie bărbaţi, femei și copii, fiindcă erau familii care aveau copii mici, chiar și sugari. După încetarea

focului mitralierelor au intrat în acţiune cavaleriștii, care spintecau cu săbiile oamenii aflaţi pe șosea, iar cei care fugeau pe câmp sau intrau în pădure erau urmăriţi și vânaţi ca iepurii.

Tata și cu mine am fugit într-un desiș de răchită și stuf pe malul Sireţelului. Tata a spus să nu ne mișcăm și să nu facem niciun fel de zgomot până la venirea nopţii. Toată după-amiaza și seara am auzit împușcături, tropotul copitelor, vaiete de durere. Am aflat mai târziu că morţii încărcaţi în care și răniţii culeși din pădure și aduși legaţi de cozile cailor au fost aruncaţi la un loc în gropi comune. Câţiva supravieţuitori au fost duși la Adâncata și au murit în urma unor torturi groaznice.

Noaptea am urmat firul Sireţelului până la vărsarea unui pârâiaș ce trecea prin apropierea casei noastre.

Deoarece o parte a familiei rămăsese acasă, nu am intrat în atenţia rușilor, însă familiile

care aveau persoane fugite în România sau ucise la Fântâna Albă au fost primele pe lista deportărilor. Trebuia să fim și noi deportaţi mai târziu fiindcă eram mai înstăriţi, însă primarul Andronic Acăluţului l-a avertizat pe tata și am fugit în România. Adeverinţa de familie refugiată în 1940 ne-a folosit atunci când rușii au ocupat România și au trecut cu forţa peste graniţă „cetăţenii sovietici” din Basarabia și Bucovina de nord. În 1947 am început o școală de ofiţeri și la câţiva ani după absolvire mi s-a propus să urmez studiile Academiei Militare de la Moscova, ceea ce mi-ar fi asigurat, într-o perioadă scurtă, gradul de general. Am reușit să evit acest lucru și am ieșit la pensie doar cu gradul de colonel. Nu mi-am văzut locurile natale până în 2010 și acum este prima dată când particip la comemorarea victimelor de la 1 aprilie 1941.

Cred că n-ar trebui să uităm niciodată miile de etnici români nevinovaţi, uciși în sfântă zi de Paști conform planurilor alcătuite de minţile diabolice ale ofiţerilor NKVD.” La comemorarea din acest an au participat deputatul Radei Supreme a Ucrainei, Ion Popescu, secretarul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, consulul României la Cernăuţi, Tatiana Popa, profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Societăţii „Golgota” a victimelor represiunii staliniste, Valeriu Rotar, președintele Consiliului raional Hliboca, urmași ai celor uciși și reprezentanţi ai diferitelor asociaţii din România și regiu-

nea Cernăuţi. Slujba religioasă în memoria martirilor români a fost oficiată de un sobor de preoţi, având în frunte pe protopopul de Hliboca, Ioan Gorda, și stareţul Mânăstirii Putna, Velnic Melchisedec.

Deputatul Ion Popescu a rostit un emoţionant discurs din care am reţinut următoarele: „Atâta timp cât ne vom cunoaște adevărul, ne vom educa copiii ca să cunoască istoria și adevărul, atâta timp vom avea un viitor. Trebuie să tragem învăţăminte din ceea ce a fost, să nu permitem în viitor așa ceva și să-i cinstim pentru că merită.

După cum știm, sistemul totalitar nu punea accentul pe etnie, dar la noi, românii, și etnia, din păcate, a avut importanţă nu pentru a ne rezolva problemele, ci pentru a ni le crea.”

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Primul pelerinaj organizat de Mitropolia Basarabiei în Ţara Sfântă (3) „Noi, dintru începutul plămădirii acestui neam, aşa ne ştim, români şi creştini ortodocşi. Aşa ne-am născut şi avem datoria să păstrăm curat şi deplin ce am moştenit de la străbuni, ca de la Dumnezeu.”

Părintele Ilie CLEOPA

„Hristos a Înviat!”

Cuvintele unui coleg de-al meu, stăruitor în ale pelerinajului, mi-au fost înţelese pe deplin abia în a treia zi de drumeţie prin Ţara Sfântă. Domnul Anatol Nicorici, cel mai experimentat pelerin al Mitropoliei Basarabiei, le spunea tuturor despre „ziua de aur” a unui pelerinaj – o zi de rugăciune, în care reușești să te debarasezi de toate grijile cotidiene: de problemele de la serviciu și din familie, de plata facturilor, de necazuri și bucurii, care te îndepărtează de adevăratul scop al unui pelerinaj, acela de a face o jertfă plăcută lui Dumnezeu, dar și sufletului nostru. Această zi trebuie să o trăiești întotdeauna la mijlocul unui pelerinaj, atunci când este prea devreme să-ţi vină dorul de „acasă”…

Bunul Dumnezeu a rânduit ca începutul acestei zile să-l petrecem la Așezământul Românesc din Ierusalim, acolo unde am avut minunata ocazie de a săvârși Sfânta Liturghie.

Ne-am bucurat enorm de ospitalitatea și mărinimia de care pot da dovadă românii, un popor crescut în poruncile și binecuvântările creștinismului autentic, în Ortodoxie. Chiar și evreul Eliav, un ghid care a văzut sute de grupuri de pelerini, de diferite naţiuni, a recunoscut discret că în așezămintele românești din Ţara Sfântă a găsit întotdeauna multă bunăvoinţă și omenie. M-am bucurat nespus de mult de faptul că toţi pelerinii au dorit să se mărturisească și să primească Sfânta Împărtășanie anume aici, în acest Așezământ al neamului românesc ce se află în apropierea Sfintei Cetăţi a Ierusalimului, fiind, de altfel, și reprezentanta Patriarhiei Române la Sfintele Locuri.

După Sfânta Liturghie am ascultat cu toţii un emoţionant cuvânt de învăţătură rostit de un cuvios călugăr, ucenic al părintelui Ilie Cleopa. Părintele, al cărui nume nu-l voi pomeni după propria-i dorinţă, ne-a cucerit prin simplitatea vorbelor sale, dar pline de tâlc, vorbindu-ne despre românism și dorul de casă pe care-l poartă din anii ‘80. Apoi a fost săvârșit un parastas de pomenire a unei maici nou-adormite, ce a făcut parte cândva din mica obște a mănăstirii, care număra în prezent doar trei călugăriţe și un preot slujitor.

Nu aș putea să trec ușor peste un sentiment aparte ce ne-a cuprins discutând cu măicuţa stareţă Nicoliţa, care ne-a încântat cu bunătatea și smerenia ei. Seninătatea și bucuria ce o emana continuu ne-a ajuns pentru toţi, fiecare dintre noi am luat parcă har de la această măicuţă, încât toată ziua am simţit o voiciune, pe care am atribuit-o binecuvântării sale. Slavă Domnului că există asemenea oameni!

Cât de mult ne-am dori să-i întâlnim mai des…

După ce ne-am despărţit de Așezământul Românesc, ne-am îndreptat spre Cetatea Ierusalimului, pentru a o cunoaște dintr-o perspectivă istorică și multiculturală. Intrând prin „Poarta Gunoiului”, aflată în partea sudică a cetăţii, am observat un elicopter al poliţiei israelite ce survola continuu deasupra miilor de pelerini creștini, evrei și musulmani. Și controlul riguros de care am avut parte la intrarea spre „Zidul Plângerii” ne amintea totuși faptul că Israelul se află într-un

conflict vădit cu ţările arabe. Pentru noi însă, aceste aspecte nu dădeau decât culoare emoţiilor și așa aprinse de varietatea locurilor vizitate.

Originea orașului Ierusalim se pierde în negura vremii. Descoperirile arheologice au putut stabili că prima fundaţie urcă până la începutul celui de-al treilea mileniu î.d. Hr., descoperindu-ne un oraș vechi de peste cinci mii de ani. Astăzi vedem în acest loc un sit arheologic în care găsim vechile ruine ale templului iudaic. Ajunși la „Zidul Plângerii”, care este cel mai iubit loc din Ierusalim de evreii din

întreaga lume și care se află la intersecţia a două mari culturi și credinţe: cea evreiască și cea musulmană. Zidul rămas din vechiul Templu este cel mai sfânt loc al evreilor, deoarece acesta este tot ce a mai rămas din Templul lui Solomon. O bună parte a zidului se află sub pământ, iar acest lucru am reușit să-l descoperim datorită unor geamuri amplasate jos, la marginea zidului. La acest zid am văzut cei mai mulţi „perciunaţi” (evrei ultrareligioși), care se rugau cu acele aplecări despre care am povestit mai înainte.

Am părăsit cetatea și ne-am îndreptat spre Muntele Măslinilor, nu însă înainte de a face un popas spre a admira Pustiul Iudeii, pustiu care, de altfel, nu prea semăna a pustiu, însă Eliav ne-a reamintit de faptul că ne aflam în sezonul ploios, așa că pustiul, în adevăratul sens al cuvântului, se va face văzut peste câteva luni. Pe Muntele Măslinilor am vizitat mănăstirea rusească a Înălţării Domnului, așezată într-un loc deosebit de pitoresc: cu o alee de măslini verzi și flori cărora nu le știu numele, însă foarte frumoase. În biserica mare a mănăstirii am rostit o rugăciune împreună cu toţi credincioșii noștri. Mănăstirea mai are și alte două paraclise. În partea de est se află Paraclisul cu hramul „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, care

în pronaos adăpostește locul unde a fost ascuns, de o femeie creștină, capul Sfântului Ioan Botezătorul. Al doilea este un paraclis mic, închinat Sfântului Filaret cel Milostiv. În jurul bisericii sunt așezate chiliile destinate celor peste 50 de călugăriţe ortodoxe de diferite naţionalităţi, iar în partea de nord a mănăstirii se află clopotniţa, care măsoară 65 de metri și care reprezintă cea mai înaltă clădire din Ierusalim.

A urmat apoi Biserica Tatăl Nostru – Pater Noster, ce are statut de mănăstire. În ea, potrivit tradiţiilor creștine locale, în peștera păstrată și astăzi în incintă, ucenicii s-au adunat în jurul Mântuitorului, pentru a învăţa rugăciunea domnească „Tatăl nostru”. În curtea mănăstirii, pe toţi pereţii laterali ai curţii, cât și în interiorul bisericii celei mari, se află plăci de ceramică albă inscripţionate cu rugăciunea „Tatăl nostru”, în mai bine de 70 de limbi.

Două plăci ne-au atras atenţia: în prima era scrisă rugăciunea în limba rudarilor (după unii cercetători, rudarii sunt urmași ai dacilor), pe care am reușit să o înţelegem fără să avem nevoie de translatori, iar cea de a doua prin faptul că placa poloneză a căzut în ziua în care s-a produs accidentul aviatic de lângă Smolensk, în care șiau pierdut viața președintele Poloniei,

soţia sa și înalţi oficiali polonezi. Ulterior, a fost atârnată o altă placă, însă la auzul acestei istorisiri ne-au încercat niște emoţii deosebite …

Coborând, am trecut și prin „Mica Galilee”, un loc pitoresc aflat pe platoul Muntelui Măslinilor, în mijlocul căruia se află câteva clădiri modeste și o mică biserică. Aici se găsește reședinţa de vară a Patriarhiei de Ierusalim.

Apusul de soare și peisajul din această grădină creau în inimile noastre adevărate comori de amintiri pe care le pot resimţi doar pelerinii și nicidecum trecătorii.

La poalele muntelui am ajuns la Biserica Tuturor Naţiunilor, un loc cu adevărat mirific, de aici se vede cel mai bine panorama Ierusalimului. Lăcașul mai este numit „Biserica Agoniei”, pentru că, potrivit tradiţiei, anume aici Mântuitorul s-a rugat în noaptea prinderii Sale. Numele de Ghetsimani al grădinii în care este situată biserica, ceea ce în traducere ar însemna „presă de ulei”, este legat de abundenţa măslinilor din această zonă, dintre care câţiva au crescut cu siguranţă din tulpinile celor ce au fost martori la scena biblică a prinderii lui Iisus.

Biserica Tuturor Naţiunilor, unică și atrăgătoare prin stilul ei arhitectonic, este un loc de pelerinaj pentru toţi credincioșii creștini, indiferent de confesiune, ce vin la Ierusalim și vor să se roage acolo unde și Hristos S-a rugat pentru mântuirea întregii lumi.

Chiar de era deja târziu am reușit să intrăm și la Mormântul Maicii Domnului din Ierusalim, care este unul dintre cele mai iubite locuri din Ţara Sfântă. Biserica de pe Mormântul Maicii Domnului, din piatră, boltită, are forma unei nave lungi de circa 20 de metri și lată de 7 metri. Atât deasupra galeriei de coborâre, cât și în

biserica propriu-zisă, atârnau de boltă peste o sută de candele care sunt aprinse la sărbători. Biserica Maicii Domnului are forma unei cruci cu braţe inegale, pe laturile culoarului principal aflându-se mormintele soţiilor regilor cruciaţi. Până în secolul al XIV-lea, monumentul era împodobit cu plăci de marmură sculptată, pereţii fiind acoperiţi cu fresce. În centrul braţului dinspre răsărit se află Mormântul Maicii Domnului, într-o mică sală, având în centru un bloc tăiat în stâncă. Mormântul este săpat într-o piatră aproape albă, scobită deasupra, în care fusese așezat trupul Maicii Domnului. Se cunoaște foarte bine forma sfântului ei trup, rămasă în piatră. Peste această piatră și în faţa ei se află două bucăţi de cristal care formează un mic jertfelnic, pe care se săvârșește zilnic Sfânta Liturghie.

Nu am ezitat să spunem Paraclisul Maicii Domnului în acest sfânt lăcaș, chiar dacă cei care se îngrijesc de așezământ ne-au atenţionat că vor să-l închidă deja – semn că o altă zi din minunatul nostru pelerinaj a luat sfârșit. Cu mare dragoste vă voi descrie celelalte sfinte locuri în ediţia următoare, reamintindu-vă de faptul că pe data de 1 iunie, Centrul de Pelerinaj „EMAUS” al Mitropoliei Basarabiei organizează o altă drumeţie spre aceste locuri sfinte. La acest pelerinaj va participa și ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Dacă doriţi să vă alăturaţi nouă, vă rugăm să contactaţi Administraţia Mitropoliei Basarabiei sau site-ul www.emaus.md.

Cu preţuire în Domnul, Vă zic „Hristos cu adevărat a înviat!”

Pr. Cons. Sergiu AGA, directorul Centrului de Pelerinaj „Emaus”

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

MARAMUREú Acasć la Bogdan I – întemeietorul ŕćrii Moldova 28 aprilie – 1 mai 2012 (4 zile / 4 nopŖi)

Grup: 18 pers. PreŖ: 110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 27 aprilie, ora 19. Sosirea: MarŖi, 1 mai, ora 22.

Ziua 1, Sâmbćtć, 28 aprilie MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop (1416 m.alt), Mćn.Sf.Treime, Parcul naŖional Rodna-StaŖinea Borûa: MunŖii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, vârful útiol (1611 m.alt.), pe jos spre Cascada Cailor (cca 30m), Mćn.Moisei, Bogdan Vodć.

Cazare: Bârsana.

Ziua 2, Duminicć, 29 aprile Mćn.SćpânŖa-Peri (h=75m) Sf.Liturghie, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial de la închisoarea Sighet, Mćn.Bârsana.

Cazare: Bârsana.

Ziua 3, Luni, 30 aprilie Mćn.Dragomireûti: Acasć la George Coûbuc ûi Liviu Rebreanu, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime.

Cazare: Mćn.Dorna-Arini Ziua 4, Marti, 1 mai Mćn.Dorna-Arini, Mćn.Rarću, râul BistriŖa, Mćn.Petru Vodć ûi/sau Mćn.Sihćstria.

OLTENIA, MUNTENIA ûi ARDEAL Transfćgćrćûanul ûi Valea Oltului 26–28 mai 2012 (3 zile / 4 nopŖi)

Grup:18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 25 mai, ora 19. Sosirea: MarŖi, 29 mai, ora 6.

Ziua 1, Sâmbćtć, 26 mai Mćn.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul, Târgoviûte: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, Mćn.Viforâta, Cazare: Curtea de Argeû.

Ziua 2, Duminicć, 27 mai Mćn.Curtea de Argeû: Sf.Liturghie, Moaûtele Sf.Filofteia, Fântâna meûterului Manole, TRANSFĆGĆRĆúANUL: Lacurile Vidraru ûi Bâlea, Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: mormintele lui Antonie Plćmćdealć ûi arhim.Teofil Pćrćian, izvorul pćr.Arsenie Boca. Cazare: Mćn.Brâncoveanu.

Ziua 3, Luni, 28 mai Mćn.Dragomireûti: Icoana fćcćtoare de minuni a Maicii Domnului, Acasć la George Coûbuc - Muzeul memorial, Acasć la Liviu Rebreanu - Muzeul memorial, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime. Cazare: Mćn.Dorna-Arini

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 1–7 iunie 2012 (7 zile / 8 nopŖi)ȱ

Grup: 30/20 pers. PreŖ: 700/750 eur-/pers. (toate taxele incluse) Plecarea: Joi, 31 mai, ora 17. Sosirea: Joi, 7 iunie, ora 12. Deplasarea spre Bucureûti cu microbuzul.

BUCUREúTI (Aeroportul Henri Coandć): RO 155 ora 06.00 - TEL AVIV ora 09.35 TEL AVIV (Aeroportul Ben Gurion ): RO 154 ora 00.45 - BUCUREúTI ora 03.45 Tel Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana Galilei–Nazareth Iordan - Mt. Fericirilor – Tabgha - Capernaum – Ierihon - Qumran – Marea Moartć - Hozeva – Ierusalim – Betleeem - Jaffaȱ (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

13 APRILIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Scorţişoara

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare

Scorţișoara este o plantă aromatică întâlnită în scrierile chineze ce datează din anii 4000 î.e.n. Referiri la scorţișoară apar și în Vechiul Testament, și în scrierile sanscrite. În Egiptul Antic, scorţișoara era utilizată în scopuri medicale, ca plantă aromatică și în procesul de îmbălsămare. A fost o plantă foarte populară și apreciată de greci și romani.

Salată de Paşte Ingrediente: Pentru dressing: 3 linguri oţet, 1 lingură zeamă de lămâie, 2 linguriţe muștar Dijon, 1 căţel de usturoi, tocat, 1/2 linguriţă sare, 1/2 linguriţă zahăr, 1/4 linguriţă piper negru, 125 ml ulei Salata: 1 salată, ruptă, 1 ceapă roșie, tocată fin, 1 ardei gras verde, tocat, 6 felii de bacon, prăjite și tăiate, 3 roșii, tăiate cubuleţe, 180 g brânză feta, fărâmată, 60 g pătrunjel proaspăt, tocat, 2 ouă fierte, tăiate fin

Beneficii:

Mod de preparare: Pentru dressing: Amestecaţi toate ingredientele într-un castron, apoi daţi-le la frigider până în momentul servirii salatei.

Pentru salată: Aranjaţi salata într-un bol și puneţi ceapa și ardeiul pe deasupra. Presăraţi baconul, apoi roșiile, brânza feta, ouăle și pătrunjelul. Înainte de a servi, turnaţi dressingul și amestecaţi.

Scorţișoara este utilizată, în principal, în scopuri culinare. Poate fi cumpărată sub formă de batoane de scorţișoară, fiind folosită pentru aromatizarea orezului și a preparatelor pe bază de carne sau sub formă de pudră, mai des utilizată la deserturi.

Scorţișoara a fost utilizată în scopuri medicinale timp de câteva mii de ani. Se consideră a fi eficientă împotriva durerilor de dinţi, poate combate infecţiile urinare și iritările stomacului. Cunoaște o mare varietate de utilizări medicale în diferite culturi: ca tratament al diareei, artritei și afecţiunilor menstruale. Numeroasele întrebuinţări medicale constituie un indicator al popularităţii de care se bucură această plantă aromatică.

la grăsime și puneţi-o în blender, alături de ceapă, usturoi, măr și praful de curry.

Mixaţi până ce obţineţi o pastă omogenă, apoi adăugaţi oul, firimiturile și condimentele, amestecând încă o dată. Puneţi întreaga compoziţie într-o tavă de chec tapetată cu hârtie de copt. Acoperiţi cu folie de aluminiu și coaceţi pentru 30 de min. Scoateţi folia și mai lăsaţi la cuptor încă 10 min. Serviţi cald sau rece, cu salată.

Pască rapidă Ingrediente: 750 g brânză dulce, 5 ouă, 10 linguri cu zahăr, 250 g smântână, 2-3 linguri cu făină, praf de copt, 50 g stafi-

Drob de miel cu praf de curry Ingrediente: 90 g pâine, 350 g măruntaie de miel fierte (reci), 1 ceapă, tocată, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 1 măr, tăiat în sferturi, 1 linguriţă praf de curry, 1 ou, sare și piper negru, 1 lingură de chutney Mod de preparare: Potriviţi cuptorul la 180 de grade. Puneţi pâinea într-un blender și mixaţi-o până obţineţi firimituri fine. Tăiaţi carnea, îndepărtând eventua-

Ameliorarea diabetului Scorţișoara are un rol important în ameliorarea diabetului graţie substanţelor active care scad nivelul glucozei din sânge. Un studiu publicat în 2003 în jurnalul medical Diabetes Care a relevat că o cantitate de 1g până la 6 g de scorţișoară ingerată zilnic reduce glucoza din sânge cu 18-29%, trigliceridele cu 23-30%, colesterolul LDL cu 7-27% și colesterolul total cu 12-26%.

de, 100 g unt + 1 linguriţă, 3-4 plicuri cu zahăr vanilat, 1 lămâie, 1/2 ciocolată neagră, sare, piper Mod de preparare: Topește untul pe foc mic, dar nu-l lăsa să fiarbă. Pune-l deoparte, ca să se răcorească. Freacă gălbenușurile cu zahărul și zahărul vanilat până devine o compoziţie spumoasă. Adaugă untul răcorit, brânza de vaci bine scursă și sfărâmată, smântâna, coaja rasă de lămâie. Adaugă un vârf de cuţit de praf de copt și făină în ploaie, cu mișcări de sus în jos, până obţii o compoziţie groasă ca smântâna. Bate albușurile spumă cu un praf de sare. Când s-au întărit bine, ca pentru bezea, încorporează-le în compoziţia de brânză. Unge o tavă cu grăsime, tapeteazo cu făină și toarnă compoziţia. Nivelează bine și dă la cuptorul încins 35-40 de min.

Topește la baie de aburi ciocolata, adaugă o linguriţă cu unt și amestecă bine. Când pasca este gata, stropește-o deasupra cu ciocolată topită.

Cotlete de miel în crustă de verdeaţă şi seminţe Ingrediente: 1 carcasă de miel cu coaste lungi de 800 g, 2 cepe mici, câte 2-3 fire de plante aromatice – pătrunjel, cimbru și mentă, 1 ramură de rozmarin, 60 g pesmet din pâine albă, 50 g parmezan ras, 30 g unt topit, 1 ou, 3 linguri de seminţe de floarea-soarelui, 2 linguri de muștar, 4 linguri de ulei de măsline, sare, piper Mod de preparare: Îndepărtează pielea de pe carne și răzuiește cu grijă coastele, pe care le frecaţi cu piper. Curăţă ceapa și tăiaţi-o fin. Tocaţi mărunt firele de plante aromatice. Într-un castron faceţi un amestec din pesmet, parmezan ras, frunzuliţe de verdeaţă, ceapă, unt topit, ou și seminţe de floarea-soarelui. Într-un vas prăjiţi pe toate părţile carcasa de miel în ulei. Săraţi și introduceţi vasul în cuptorul preîncălzit la 140˚, continuând prăjirea circa 25 de min. Scoateţi carnea din cup-

tor, o ungeţi cu muștar și cu amestecul de plante aromatice. Măriţi flacăra și o mai daţi la cuptor pentru 5 minute, până devine aurie.

Prăjitură de Paşte cu glazură de lămâie Ingrediente: 75 g făină, 175 g zahăr, 5 ouă, 1 1/2 linguriţă sare de lămâie, un praf

Cum decorez masa de Paşte – Sfaturi şi idei Masa de Paște trebuie să arate cât mai frumos decorată pentru a întâmpina Paștele cum se cuvine, cu bucate bine alese printre decoruri minunate care să-ţi stârnească pofata de mâncare.

Dacă vrei să-ţi impresionezi musafirii cu o masă amenajată într-un stil unic, alege ornamente și accesorii deosebite care să îmbine eleganţa cu veselia decoraţiunilor vesel colorate specifice acestui anotimp, rezultând o masă specială, nu foarte pretenţioasă. Florile, ouăle în-

Stimulare cerebrală Mirosul de scorţișoară (nu doar consumul ei) stimulează activitatea cerebrală. Într-un studiu efectuat în 2004 s-a constatat ca mestecarea gumei cu aromă de scorţișoară și mirosirea scorţișoarei intensifică procesele cognitive.

Efecte analgezice Scorţișoara este o plantă ce facilitează dezintoxicarea organismului și funcţionează ca analgezic. Terpenoidele din componenţa acesteia par a fi responsabile pentru o mare parte din beneficiile medicale.

Efecte antibacteriene Uleiul esenţial de scorţișoară are proprietăţi antibancteriene, luptând eficient împotriva Pseudomonas, Aspergillus parasiticus, Staphylococcus aureus, Candida and Saccharomyces cerivisiae, Serratia.

condeiate și coșuleţele împletite sunt nelipsite din orice amenajare. Întrebarea rămâne: Cum decorez masa de Paște?

Iată câteva sfaturi și idei practice de amenajare a mesei de Paște: Florile sunt obligatorii în decorarea mesei de Paște, așază în mijlocul ei o vază frumoasă cu flori proaspete, de preferat lalele ori narcise în culorile roz, roșii ori galbene. Sau altfel de aranjamente florale ingenioase făcute de mână, toate pot fi piesă de rezistenţă în decorul mesei tale.

Asemeni florilor, ouăle încondeiate sunt nelipsite la masa de Paște. Fie că sunt vopsite în stil tradiţional sau modern, din lemn, plastic ori ciocolată, mai mari sau mai mici, dacă sunt așezate în coșuleţe împletite și pline cu iarbă, nu au cum să nu atragă privirile oaspeţilor dumneavoastră. Ori cu aceste ouă puteţi realiza diverse decoruri unice și personalizate, la care trebuie însă multă inspiraţie.

Adaugă un plus de stil cu ajutorul lumânărilor decorative de Paște în diferite forme și culori, figurine elegante ori jucăușe

care inspiră un Paște de poveste în familie.

Cumpără o faţă de masă cu imprimeuri animale sau florale și folosește șerveţele colorate cu personaje din poveste ori iepurași, puișori și ouă de Paște.

Dacă ai vreun set de farfurii cu imprimeuri florale sau animale, nu ezita să le folosești la vestita masă de Paște. La fel și în cazul paharelor și a cănilor decorative.

Folosește-te de toate accesoriile și ornamentele decorative de Paște specifice: oiţe, pui, ouă încondeiate, iepurași

și flori și integrează-le în decor sub diferite forme și mărimi.

Nu uita de cadourile pentru invitaţi, o mică atenţie într-o punguţă de cadou este mereu bine-venită.

Acordă atenţia necesară amenajării mesei de Paști și fii în tendinţe cu noile idei 2012 pentru casa ta. Cu puţină imaginaţie și inspiraţie poţi decora după cum îţi “toană” ţie, decoraţiunile făcute manual nu trebuie deloc neglijate, cu ele poţi da o notă de originalitate mesei tale de Paști.

de sare, câteva picături esenţă de vanilie Pentru glazură: 200 g zahăr pudră, 3 linguri zeamă de lămâie, colorant alimentar galben, 36 mini-ouă de zahăr Mod de preparare: Preîncălziţi cuptorul la 190 de grade. Cerneţi făina și 125 g zahăr de câte 3 ori. Separat, puneţi albușurile într-un bol alături de sarea de lămâie și mixaţi-le spumă, până se întăresc.

Adăugaţi zahărul rămas, câte o lingură o dată, și mixaţi bine. Adăugaţi făina și zahărul cernute, apoi esenţa de vanilie și mixaţi bine. Turnaţi compoziţia într-o tavă și amestecaţi-o puţin pentru a îndepărta bulele de aer. Coaceţi pentru 35-40 de min.

Pentru glazură: Cerneţi zahărul pudră într-un bol, adăugaţi zeamă de lămâie și mixaţi bine. Puneţi colorantul alimentar și încă puţina zeamă de lămâie sau apă, dacă este nevoie. Cu o lingură, turnaţi glazura peste prăjitură. Ornamentaţi cu ouă de zahăr.

Curiozităţi despre ouă! Ştiaţi că...?

Ouăle sunt alimente foarte hrănitoare, ascunzând multe secrete privind beneficiile asupra sănătăţii, precum și modalitatea corectă de a le consuma astfel încât să nu pierdem nicio proprietate a acestora.

Ideidesign.com

Ameliorarea digestiei Scorţișoara are un rol important în dizolvarea grăsimii, ajutând prin asta digestia. Odată consumată, scorţișoara ajută la dizolvarea grăsimilor în sistemul digestiv, cel mai probabil prin intensificarea activităţii enzimelor digestive.

Știaţi că ouăle conţin cele mai bune proteine dintre toate alimentele?

Precauţii Cantităţile folosite în mâncăruri sunt, în general, netoxice. Totuși, unele persoane pot manifesta reacţii alergice când sunt expuse la scorţișoară. De asemenea, utilizarea excesivă poate cauza inflamaţii bucale.

CASA TA

SĂNĂTATE

Idei simple pentru o zi de Paşte specială

Cât zahăr conţin în realitate alimentele pe care le mănânci zilnic

În scurt timp, agitaţia va pune din nou stăpânire pe noi și acest lucru se va întâmpla datorită Paștelui care se apropie cu pași repezi.

Ca să nu fim luaţi pe nepregătite și să ne întâmpinăm musafirii cum se cuvine am găsit 3 soluţii simple, însă inedite, menite să ne transforme locuinţele în spaţii vii, sensibile.

1. Având în vedere că este o ocazie oportună de a sărbători și instalarea oficială a primăverii, ar fi păcat să nu profităm de frumuseţea florilor din acest sezon. Un braţ generos de lalele, narcise și levănţică pentru un plus de

culoare ar fi perfect pentru această zi.

Alege un suport atipic, vaza înaltă ascunzând-o într-un coșuleţ de nuiele.

2. Același coș, în variantă mai mică, se va dovedi foarte util și pentru ouăle colorate. Pentru un contrast plăcut alege să schimbi culoarea tradiţională, roșie, cu una de primăvară, lila.

3. Ultima sugestie, cea mai simplă dintre toate am putea spune, este să creezi un aranjament din crengi de copac înflorite. Pentru impact major, animă ramurile parfumate cu păsărele din hârtie sau ouă decorative. Anul acesta sunt la mare căutare ouăle de prepeliţă. Mici, gingașe și pătate, ele vor completa decorul de sărbătoare.

Casamea.ro

MEDICII ATENŢIONEAZĂ:

Carnea de miel conţine multe calorii şi colesterol Carnea de miel are o valoare calorică ridicată și un conţinut mare de colesterol, iar medicii recomandă să fie consumată împreună cu cât mai multe legume, informează Agerpres. Șeful Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Marius Pârcioagă, susţine că mieii care sunt sacrificaţi în perioada Paștelui trebuie să aibă o greutate între 10 și 14 kilograme. Carnea, care nu conţine fibre, este necesar să fie asociată cu legume pentru o bună digestie. Astfel, stufatul sau drobul trebuie să conţină cât mai multă verdeaţă și orez.

Analizele de laborator au demonstrat că 100 de grame de carne de miel înseamnă 200-300 de kilocalorii și un conţinut mare de potasiu. Organele, în special ficatul, dar și carnea, conţin foarte mult fier, care se absoarbe ușor în organism, zinc și carnitină, cu rol energetic, și cantităţi mici de calciu, acid folic și vitamina E. De asemenea, carnea de miel are un conţinut de proteine ridicat, dar și multe grăsimi saturate: 80 miligrame de colesterol la 100 de grame.

Carnea mieilor cu greutate mai mică de 10 kilograme sau cu vârsta sub 9 săptămâni poate produce probleme legate de conţinutul ridicat de colagen, ce o fac dificil de digerat, iar în caz de consum excesiv se poate declanșa

atac de gută sau pot apărea afecţiuni gastrointestinale și hepatorenale la persoanele predispuse, se arată într-un comunicat al DSP Bihor.

Nu în ultimul rând, carnea de miel conţine multe lipide ce îi pot afecta, în special, pe cei cu boli cardiovasculare sau cu risc de colici biliare, pancreatită, iar conţinutul crescut de proteine poate determina alergii.

DSP Bihor mai recomandă ca în cazul preparării ciorbelor de miel carnea să se adauge doar în momentul fierberii. De altfel, cea mai indicată metodă este prepararea cărnii de miel înăbușită sau pe grătar, evitându-se pe cât posibil prăjelile.

Cei care ţin foarte mult la siluetă ar trebui să știe că zahărul stă ascuns până și în alimentele considerate sănătoase, scrie Daily Mail în pagina electronică.

Puţini își dau seama că un bol de cereale cu suc de fructe conţin o jumătate din doza zilnică recomandată de zahăr. Suntem conștienţi de pericolul la care ne expune excesul de sare, grăsimi și calorii, dar specialiștii avertizează că ar trebui să luăm în calcul și zahărul, care se găsește în alimentele la care ne-am fi gândit mai puţin.

Zahărul, ascuns în alimentele la care le aşteptai mai puţin De asemenea, nutriţioniștii avertizează că zahărul stă ascuns în preparatele la care ne-am fi gândit mai puţin. Este vorba despre acele alimente sau semipreparate dietetice, care deși au puţine grăsimi, conţin o cantitate mai mare de zahăr.

“Alimentele sărace în grăsimi sunt mai puţin apetisante, așa că producătorii se văd nevoiţi să adauge un surplus de zahăr, pentru a le face mai gustoase”, explică specialiștii. Aceștia recomandă să nu uităm de zahărul conţinut de băuturile carbogazoase, siropuri și sucuri.

Doza zilnică recomandată pentru adulţii și copiii de peste zece ani este de 50 de grame, adică zece cuburi de zahăr, respectiv de 9 cuburi pentru copiii care au între cinci și zece ani.

Cine consumă 500 de mililitri de Cola depășește deja această limită. Un alt exemplu ar fi milkshakeul de la fast food, care conţine până la 16 cuburi de zahăr.

Până și o salată conţine echivalentul a două cuburi de zahăr.

Ce ne recomandă specialiştii Zahărul din lapte, legume și fructe, inclusiv în cele deshidratate nu este chiar atât de nociv. Dacă sursa zilnică de zahăr este luată din aceste alimente, atunci cantitatea zilnică permisă poate ajunge până la 90 de grame, adică 18 cuburi de zahăr pentru adulţii și copiii de peste zece ani, respectiv 17 cuburi (85 de grame) pentru cei care au între cinci și zece ani.

Cele mai nerecomandate zaharuri sunt zaharoza și siropul de glucoză-fructoză, pe care le întâlnim, din păcate, în aproape orice, de la carbogazoase până la preparatele din pui.

“Zahărul de adaos este mai dăunător organismului, deoarece el nu face parte din structura naturală a acelui aliment, cum este zahărul din fructe. Adaosul ne expune organismul la concentraţii mai mari de zahăr”, explică specialiștii.

Cum ne dăm seama dacă un aliment este sau nu sănătos în funcţie de conţinutul de zahăr? Nutriţioniștii spun că un aliment sănătos trebuie să conţină între 5 și 15 grame de zahăr la 100 de grame.

Orice aliment care depășește un conţinut de 15 grame de zahăr la 100 de grame este considerat nesănătos.

O Cola (500 ml) – 10 cuburi și jumătate de zahăr O băutură energizantă (250 ml) – 5 cuburi și jumătate de zahăr Shake-ul de mango și fructul pasiunii (250 ml) – 6 cuburi de zahăr Ketchup (15 ml) – un cub de zahăr Chipsuri Barbeque (190 de grame) – un cub și jumătate de zahăr Milshake mare de căpșuni de la fast food – 16 cuburi Stafide (14 grame) – 2 cuburi de zahăr Iaurt degresat de căpșuni (175 de grame) – 2 cuburi și jumătate de zahăr O banană – echivalentul a 4 cuburi de zahăr Un măr – echivalentul a 2 cuburi și jumătate de zahăr File de pește de la fast food – un cub de zahăr

Da, ouăle conţin proteinele de cea mai bună calitate din toate alimentele, atât vegetale, cât și animale. Mai mult decât atât, aceste proteine se găsesc într-o matrice alimentară care permite absorbţia maximală a acestora și a celorlalte componente ale ouălelor!

Toate celelalte alimente cu conţinut proteic se compară cu proteinele din ou. Astfel, proteinele din ou și cele asemănătoare se consideră a fi de cea mai bună calitate, catalogate ca și clasa I de proteine. Este important să cunoașteţi toate acestea pentru că o serie din componentele proteice nu pot fi obţinute de organismul nostru decât prin alimentaţie – aminoacizii esenţiali.

Știaţi că oul trebuie să fie consumat moale?

Vă explicăm astfel cum ar trebui să se consume oul pentru a-i păstra proprietăţile în totalitate. În primul rând, albușul oului conţine o substanţă nocivă care însă poate fi neutralizată prin preparare termică (atenţie cei care obișnuiesc să „bea” conţinutul ouălelor ca terapie – trebuie să înlăture albușul).

Gălbenușul însă conţine o bogată gamă de nutrienţi care se neutralizează prin preparare termică. Cu alte cuvinte ar trebui să consumăm ouă moi, adică cu albușul bine preparat termic, dar cu gălbenușul cât mai crud – în felul acesta ne putem bucura de proprietăţile uimitoare ale oului.

Ca sugestie, va recomandăm ouă fierte moi și nu prăjite – acestea din urmă, din contra, devin nocive pentru sănătate.

Poţi recunoaște oul proaspăt după câteva caracteristici În primul rând, oul proaspăt are porii din coajă activi, ceea ce îi conferă o culoare mate și o ușoară transparenţă cojii. Dacă oul prezintă coaja lucioasă, atunci este mai vechi. De asemenea, culorile albușului și gălbenușului devin mai maronii odată ce oul se învechește. Mai mult decât atât, dacă oul imediat după spargere are gălbenușul spart, este indicat să aruncaţi acel ou, căci șansa de a fi „stricat” și de a va îmbolnăvi este foarte mare.

Oul proaspăt are un miros foarte discret, fad, pe când cel vechi sau stricat are un miros pătrunzător, fetid.

Știaţi de ce este recomandat să consumaţi 3-4 ouă pe săptămână?

Ouăle au fost implicate în diverse opinii cu privire la conţinutul de colesterol. Ultimele studii au arătat că oul nu conţine mult colesterol, dar poate stimula ficatul să producă o cantitate mai mare de colesterol endogen. De aceea este indicat să nu consumaţi mai mult de 3-4 ouă pe săptămână. Aveţi grijă să nu consumaţi omlete, ci ouă fierte.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

16

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film. “FANFAN LA TULIPE” (Franţa). 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.50 Reporterul de gardă. 11.15 Fii tânăr! 12.00 Vedete la bis! 13.10, 1.15 Cultura azi. 13.55 Ion Dascăl la 60 de ani. Spectacol muzical. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Din fondul TV Moldova-1. “La hora satului”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 “Sub vișinu-nflorit”. Program muzical.

1.10 TVMi. Filler. 2.15 Portrete în timp. 2.45 Program de muzică clasică. 3.15 Documentar. “Ctitoria Ţigănești”. 5.10 Descoperă Moldova. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Chef cu Nae și Vasile 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Doamne de poveste (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Doamne de poveste (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Invidii din culise (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Prin gaura cheii (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Cinema Acasa: Școala lui Madeline (“Madeline”) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film: Cartea Junglei II (r) 08:00 Film: Meciul secolului (r) 09:45 Teleshopping 10:00 Film: Cinci copii și Arătarea 11:45 Film: Ella fermecată (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nancy Drew 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Câini și pisici 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.21, 22, anul II 22:30 Film: Spărgătorii de nunţi 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:00 Film: Câini și pisici (r) 04:00 Film: Spărgătorii de nunţi (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Банды”. Многосерийный фильм 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания”. “Что хуже горькой редьки?” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”19:55“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. “Лето волков”. Многосерийный фильм 23:25 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. “Вечерний Ургант” 00:55 “Познер” 01:50 Ночные новости 02:10 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:50 “Primele știri” (rom) (R) 03:20 Михаил Светин, Андрей Мягков в комедии “Не было бы счастья...” 04:25 Новости 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 16.35 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter.

11.10, 17.50 Teleenciclopedia. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.40 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”.

14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

22.30 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 3.15, 6.15 TVR 55. 4.05 Circ internaţional. 4.30 La masa de Paști. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:37 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:04 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 À LA DI STASIO 13:32 LA RELÈVE DU DINOSAURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA LOUVE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JE SUIS LE SEIGNEUR DU CHÂTEAU 2:23 ACTION COMMERCIALE 2:34 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 EXPO 67, 40 ANS PLUS TARD

17

13 APRILIE 2012

Programe TV Marţi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Magazinele UEFA. 11.25 Magazinele EURO 2012. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa. Italia”. 13.10 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Documentar. “Artă și mit”. 14.10 Filozoful Dan Puric despre: Omul frumos, Cine suntem și Spiritul Răsăritean. 15.30 Unda Bugiacului. 16.00, 17.15, 4.10 Pascala 2012. Festivalul Naţional al Cântecului și Colindei populare pascale. Transmisiune de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55 Documentar. “La izvoare”. 20.45 “Numai cântecul rămâne”. Tamara Chiţaniuc. 21.25, 5.10 Profil de savant. Gheorghe Ghidirim. 21.35 Fotbal.

Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Documentar. “25 de zile în Europa. Cehia”. 0.15 Cultura azi. 1.00 Cinemateca universală. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Filler. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie.

Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Prin gaura cheii (r) 08:15 Cinema Acasa: Școala lui Madeline (r) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 11:00 Teleshopping 11:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:00 Serviciul Român de Comedie (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.7,8 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4217 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.13, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Банды”. Многосерийный фильм 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания”. “Роковые яйца” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. “Лето волков”. Многосерийный фильм 23:25 “Апокалипсис 2012. Когда настанет судный день” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “На ночь глядя” 02:00 Эдди Мерфи в комедии “Доктор Дулиттл 2” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Новости 03:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10 Tezaur folcloric.

12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.20 TVR 55. 4.25 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 UN PRINTEMPS EN MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA LOUVE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 JE VAIS TE MANQUER 21:05 FLASH INFO 21:07 L’HEURE BLEUE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA RÉSIDENCE 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 THALASSA 2:44 LE POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEFD’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

18

Miercuri APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical. 10.45 Știinţă și inovare. 11.15 Veronica Garștea. 85 de ani de la naștere. 12.15 Baștina.

Magazin agricol. 13.10 Ion Negură. Recital.

13.45 Sub același cer. 14.15 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 15.45 Videoteca copiilor. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Evoluează Orchestra de muzică populară “Plai moldovenesc”. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial pentru copii.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Documentar. “Eugen Doga. Partitura vieţii”.

21.25 Respiro. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Moldovenii de pretutindeni. 0.15 Documentar. “25 de zile în Europa.

Suedia”. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Hristos a Înviat! Cântece pascale. 1.10 Documentar. “La izvoare”. 3.50 Respiro. 4.10 Pascala-2012.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial.

Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Somnambul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4218 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 6 00:45 Film: Somnambul (r) 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Știrile Pro Tv din Sport 03:45 Serviciul Român de Comedie (r) 04:15 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Банды”. Многосерийный фильм 13:30“Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания”. “Невидимый враг” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. “Лето волков”. Многосерийный фильм 23:25 “Среда обитания”. “Сласти-мордасти” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “В контексте” 02:00 Жан-Клод Ван Дамм в остросюжетном фильме “Трудная мишень” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:00 Новости 04:05 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.05 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Ne vedem la TVR. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 ÉPICERIE FINE 10:06 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 LITTORAL 11:00 FLASH INFO 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:00 EN VOYAGE ! 13:32 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CRÉSUS 16:35 LUNDI MATIN 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA COUR DES GRANDS 20:30 LA COUR DES GRANDS 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FRANCE 2012 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA LOUVE 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

19

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Film în desen animat.

“Eloisa”. 9.55 “Fantezii”. Spectacol cu păpuși. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Documentar. “25 de zile în Europa. Germania”. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Unda Bugiacului.

14.05 Documentar. “Parcul Guanmingynan”.

15.40 La noi în sat. 16.20 Documentar. “Ctitoria Ţigănești”. 17.15 “Pentru tine, Doamne!” Program muzical. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Festivalulconcurs al tinerelor talente “Delfiada-2012”. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 1.00 Hristos a Înviat! Cântece pascale. 1.30 Dor. Program muzical 3.50 Program de muzică clasică. 4.05 Omagiu pentru Divă. Selecţiuni din spectacolul în memoria Mariei Cebotari. 5.10 Alternative.

Discriminarea pe înţelesul tuturor. 5.25 Știinţă și inovare.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Somnambul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer: Șantajul - Armă cu două tăișuri 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4219 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.7 22:00 Fotbal UEFA 00:00 Film: Trei sub un acoperiș 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Fotbal UEFA (r) 04:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.7 (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Банды”. Многосерийный фильм 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 “Право на защиту” 17:05 “Среда обитания”. “Что в консервной банке?” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. “Лето волков”. Многосерийный фильм 23:25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “На ночь глядя” 02:00 Фильм “Прости меня, Алеша” 03:25 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 Новости 04:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым

20

Vineri APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 “Facerea Lumii”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.35, 5.25 Vector european. 11.05 Documentar. “Uriașul și râul”. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Svitanok.

14.05 Moldovenii de pretutindeni. 14.35 Film.

“FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 16.15 Documentar. “O candelă plină cu mir”. 17.15 Film în desen animat. “Eloisa”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55 Dor. În memoria marilor artiști. 20.25 Portrete în timp. Tudor Cataraga, sculptor.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Documentar. “Robin Orlyn, de la Johannesburg la Palatul Garnier”.

0.45 Respiro. 1.00 TVMi. 1.15 Templul muzicii.

3.50 Descoperă Moldova. 4.10 “Pentru tine, Doamne!” Program muzical. 4.50 Reporterul de gardă. 5.15 In memoriam. Ion Aldea-Teodorovici.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer: Șantajul - Armă cu două tăișuri (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 14:45 Film: Trenuri și vieţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4220 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Românii au talent (r) 04:15 Apropo Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Банды”. Многосерийный фильм 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:15 “Право на защиту” 17:00 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды”. Финал 23:55 “Primele știri” (rus) 00:05 Закрытый показ. Премьера. Оксана Акиньшина, Олег Янковский в фильме Романа Балаяна “Райские птицы” 02:40 Детектив “Голубой карбункул” 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:20 Вячеслав Шалевич, Эльза Леждей, Николай Рыбников в фильме “Хоккеисты”

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Ne vedem la TVR. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.50, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.10 TVR 55. 4.20 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.15 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:10 À LA DI STASIO 10:38 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:32 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA COUR DES GRANDS 16:00 LA COUR DES GRANDS 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA RÉSIDENCE 21:07 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 L’AUTRE DUMAS 23:45 MARIA MAGENTA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:42 QUESTIONS À LA UNE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEFD’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:36 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA RÉSIDENCE 16:37 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA LOUVE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 BAPTÊMES DU FEU 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

21

Sâmbătă APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Robin Orlyn, de la Johannesburg la Palatul Garnier”. 7.40 Vedete la bis. 8.40 Documentar. “Artă și mit”. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 1.30 Orchestra “Mugurel”. Program muzical 11.00 Casa mea.

11.30 Focus. Magazin TV. 12.00 Din fondul TV Moldova-1. “Muntele”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.50 Film în desen animat. “Eloisa merge la școală”. 14.40 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 15.30 Magazinele EURO 2012. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă... 22.25, 4.25 “Cântă un artist”. Spectacol muzical în memoria lui Mihai Dolgan. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Portrete în timp. 1.50 Ghidul sănătăţii tale. 2.15 Documentar. “O candelă plină cu mir”. 4.10 Descoperă Moldova.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Sabrina 15:15 Teleshopping 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani 22:30 Film: Devoratorul de păcate 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Trei sub un acoperiș (r) 02:30 Film: Devoratorul de păcate (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Нонна Мордюкова, Николай Рыбников в фильме “Семья Ивановых” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Квартет “И”. О чем молчат мужчины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Сласти-мордасти” 13:05 К юбилею актрисы. “Лазарев и Немоляева. Еще раз про любовь” 14:00 Светлана Немоляева, Валентин Гафт, Лия Ахеджакова, Андрей Мягков в комедии “Гараж” 15:40 К юбилею актера. “Павел Луспекаев. Граната не той системы” 16:35 Павел Луспекаев, Анатолий Кузнецов в фильме “Белое солнце пустыни” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Две звезды”. Финал 19:45 «DA sau NU» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 Agenda «Fabricii de Staruri» 21:35 «Время» 21:55 Премьера. «Легенда. Людмила Гурченко» 23:20 «Жестокие игры». Новый сезон 00:45 Премьера. Джонни Депп в приключенческом фильме «Ромовый дневник» 02:40 «Primele știri» (rom) (R) 02:55 Дэвид Духовны в триллере «Секретные материалы» 04:45 Маргарита Терехова, Юрий Назаров в фильме «Давай поженимся»

22

11

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Omagiu pentru Divă. Selecţiuni din spectacolul în memoria Mariei Cebotari. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Minunea de la Prut”. 9.10 Desene animate.

“Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Dumitru Olărescu, cineast, doctor în studiul artelor. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Descoperirile antichităţii”.

13.45 Legendele muzicii. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.55 Film. “CÂND L-AI VĂZUT ULTIMA OARĂ PE TATĂL TĂU?”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00, 1.20 Evantai folcloric.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 20.35 Cinemateca universală. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.20, 4.25 “Cântă un artist”.

Spectacol muzical în memoria lui Mihai Dolgan. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 4.10 Scrisoare către alt tărâm...

In memoriam.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel.

Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film seriale: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr.

11) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se intampla, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Sabrina (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Cum sa dai afară din casă un burlac de 30 de ani (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Legenda vie 22:30 Film: Teroare în serie 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 ApropoTv (r) 01:30 Film: Legenda vie (r) 03:15 Film: Teroare în serie (r) 05:00 Dupa 20 de ani (r) 05:45 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “К278. Остаться в живых” 07:05 Павел Луспекаев в приключенческом фильме “Голубая стрела” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 “Золотой граммофон”. Лучшее 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:25 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 00:25 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:40 “Прожекторперисхилтон” 03:10 “Гражданин Гордон” 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 “Связь”. Многосерийный фильм

7.00 Ca la carte. 7.40 Tezaur folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 21.20 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 22.20 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 0.20 O dată’n viaţă.

2.40 Ne vedem la TVR. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.20 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.30, 22.30 Zona euro. 17.00, 23.30 O dată’n viaţă.

20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 1.40 Teleenciclopedia.

2.20 Tezaur folcloric. 3.10, 6.15 TVR 55.

4.20 Reportajele jurnalului. 4.35 Universul Credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:56 LES P’TITS DIABLES 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 13:57 À TABLE ! 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:56 LES ÉTOILES FILANTES 16:18 LES ÉTOILES FILANTES 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:45 NOUVO 1:59 DIVERTISSEMENT 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 LA STAR, CE PRODUIT MARKETING

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:24 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:08 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 NEC PLUS ULTRA 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:56 FLASH INFO 20:59 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 NOTRE HISTOIRE 23:49 CHRISTINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’AUTRE DUMAS 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 NOUVELLECALÉDONIE, UN LAGON EN HÉRITAGE

CMYK

12

13 APRILIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

VECIN „SCUMP”

GENERAŢIA 2002

Igor CIURU: „Tinerii trebuie să aibă încredere în propriile forţe, să facă ceea ce pot face ei mai bine, aici, acasă” Invitatul rubricii de astăzi este avocatul Igor Ciuru. Născut la 26 februarie 1981, în orașul Bălţi, Igor a absolvit școala medie nr. 20, actualul Liceu “Vasile Alecsandri”. Ulterior a urmat Facultatea de Drept a Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi. După absolvirea facultăţii înfiinţează, alături de alţi colegi, Asociaţia pentru drepturile omului “LEX XXI”. Între anii 2004 și 2006 urmează cursurile postuniversitare la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specialitatea Dreptul comerţului internaţional. Activează în calitate de jurist în cadrul Cartelului Ţărănesc “Sfântul Gheorghe”.

- Faci parte dintr-o generaţie glorioasă, care a deschis o nouă pagină în istoria „Noii Generaţii”. Acest val de tineri a primit convenţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova. Când și în ce împrejurări ai decis să te alături „Noii Generaţii”?

- De fapt, am devenit membru al Noii Generaţii și al PPCD încă în anul 2000, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2001. Am ales echipa PPCD pentru că sunt tânăr și îmi place acţiunea. Aveam 19 ani când am aderat la PPCD. Ca și orice tânăr la acea vârstă, eram o fire rebelă, revoluţionară chiar. PPCD corespundea perfect stării mele sufletești. În 2002, PPCD mi-a oferit oportunitatea să simt pulsul evenimentelor de acum 12 ani. Sunt mândru de faptul că fac parte din „Generaţia 2002”, care, alături de PPCD, a obţinut succese remarcabile în acea perioadă. Am demonstrat atunci că prin proteste pașnice este posibil să obţii atingerea scopului pe care ţi l-ai propus.

Este o deosebire covârșitoare între realizările „Generaţiei 2002” și cele ale „Generaţiei 7 aprilie 2009”.

cel mai mult. În aceste condiţii, randamentul activităţii este maxim. Și invers, dacă faci ceea ce nu-ţi place, nu poţi spera la un succes. Poate că din acest motiv, randamentul actualei și fostei guvernări este atât de mic.

Probabil, încearcă să facă ceea ce nu le place, adică să construiască cu succes „cetatea Republica Moldova”. Râvnesc însă cu înverșunare la putere cu totul din alte considerente, pe care le cunoaște toată lumea. În afară de activitatea de bază, am și o serie de activităţi în cadrul PPCD.

- Povestește-ne cu ce te ocupi în prezent?

- În momentul de faţă practic avocatura. În noiembrie 2011 am devenit avocat stagiar. Până în prezent practicam tangenţial acest tip de activitate. Acum, de ceva timp, am reușit s-o instituţionalizez. De fapt, fac ceea ce-mi place cel mai mult. Consider că este important ca orice om să practice activitatea care-i place

- Ai fost unul dintre cei „7 magnifici”, figurând pe lista electorală din 2009 a PPCD. Cum crezi, este astăzi pregătit electoratul să voteze pentru tinerii politicieni, să-i susţină și să le încredinţeze problemele ţării?

- Cred că da. Electoratul dorește o nouă clasă politică la putere, care în momentul de faţă, poate fi formată doar din tineri. În 2009,

- Experienţa acumulată în perioada anilor 2000 te ajută în activitatea ta de acum?

- Bineînţeles că da. Experienţa din anii 2000, acumulată în cadrul PPCD, a fost foarte importantă. PPCD a fost și este în continuare o adevărată școală de viaţă. Lecturile făcute în ultimii ani, sutele de întâlniri cu diferite grupuri sociale, activitatea de jurisconsult, realizarea diverselor proiecte politice și sociale sunt doar câteva experienţe care influenţează pozitiv profesia mea. În orice profesie obţii rezultate mai bune dacă reușești să tratezi problema dintr-un unghi mult mai larg. Iar pentru asta este nevoie de o viziune mai largă pe care reușești să o ai datorită experienţei și cunoștinţelor din diferite domenii.

electoratul a votat schimbarea, a votat pentru partide noi, crezând că și politicienii din aceste partide sunt la fel noi. Or, electoratul a fost indus în eroare. De fapt, la guvernare au venit aceiași politicieni vechi, care au mai guvernat ţara cu 10 ani în urmă. Sper că la următorul ciclu electoral, situaţia se va schimba în acest sens și electoratul va vota exact ceea ce își dorește.

- Practicarea meseriei de jurist în Republica Moldova îţi aduce împlinirile și satisfacţiile pe care mizai atunci când ai ales facultatea?

- În ţara noastră au fost și există încă multe mituri despre activitatea de jurist sau avocat.

Că avocaţii sunt foarte bogaţi și influenţi, că obţinând profesia de jurist, neapărat vei obţine un serviciu bine plătit ș.a. Realitatea este cu totul alta. Ca în orice profesie, și aici reușesc, până la urmă, cei mai buni. Pentru a obţine succesele avocaţilor pe care îi vedem la televizor, trebuie să muncești foarte mult și trebuie să-ţi placă ceea ce faci. Impresia despre meseria pe care o practic mi-am format-o, ca și mulţi dintre colegii mei, din filmele vizionate la televizor. În viziunea mea de atunci, un avocat bun era cel care prin elocinţa sa reușea să convingă judecătorul sau curtea de juraţi. Așteptam cu nerăbdare să particip și eu la primul proces de judecată, să mă manifest în dezbateri judiciare. Am rămas însă puţin dezamăgit la început. În sistemul nostru de drept, elocvenţa nu este atât de importantă și apreciată ca în sistemul anglo-saxon, de exemplu. În rest, cred că așteptările mele faţă de această profesie s-au adeverit.

Deși este foarte greu de lucrat într-un sistem judecătoresc nereformat.

- După părerea ta, care sunt principalele obstacole în realizarea reformei judecătorești în Republica Moldova?

- Voinţa politică a guvernanţilor. Asupra reformei judecătorești, instituţiile europene insistă încă din anul 1995. Reforma sistemului a fost o condiţie de aderare a ţării noastre la Consiliul Europei. Ţara a aderat la această instituţie, însă reforma judecătorească n-a fost realizată până în prezent. Din 1995 s-au schimbat vreo 10 guverne și

vreo 5 parlamente în Republica Moldova. Niciunul dintre ele n-a realizat această reformă. Cum se explică acest lucru? Lipsește voinţa politică. Acest lucru îi avantajează pe toţi guvernanţii care prin acest sistem nereformat și corupt își realizează planurile lor meschine. Alt interes este că acest sistem servește pentru politicieni și în calitate de bâtă politică împotriva concurenţilor politici incomozi. Nu în zadar componentele actualei guvernări au partajat făţiș toate instituţiile de forţă și cele din sistemul judiciar. Cum poţi face reforma judecătorească în asemenea condiţii?

- Mulţi dintre colegii tăi de generaţie și de proteste au ales să plece peste hotare pentru a-și perfecţiona studiile, ca să muncească pentru salarii mai bune, pentru alte perspective. Ce te ţine pe tine în Republica Moldova?

- Responsabilitatea faţă de ţară ar fi prea tare spus. De fapt, eu cred că poţi reuși și în ţară. Important este să vrei cu adevărat și să muncești pentru asta. Din păcate, mulţi dintre tinerii noștri aleg calea cea mai ușoară, fuga peste hotare. Doar după ceva timp realizează că adevărata fericire este în ţară, acasă, lângă cei dragi, alături de prieteni, de colegii tăi, de familia ta.

- Pentru că suntem în Săptămâna Patimilor, care este, după părerea ta, modelul ideal contemporan de familie creștină?

- Întrebarea este actuală în contextul dezbaterilor aprinse din societate cu privire la oportunitatea adoptării legii antidiscriminare. Suntem o societate tradiţionalistă în care familia are un rol foarte important. Este regretabilă, în acest sens, slăbiciunea de care dau dovadă actualii guvernanţi în faţa solicitărilor insistente și obraznice ale reprezentanţilor Uniunii Europene privind adoptarea legii antidiscriminare. O familie creștină este una bazată pe căsătoria dintre bărbat și femeie, care duc un mod de viaţă plăcut lui Dumnezeu și își educă copiii în corespundere cu valorile creștine. O familie plină de viaţă, puternică, care emană dragoste și care servește exemplu pentru cei din jur.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Povestește-ne despre familia ta. Cum ai cunoscut-o pe soţia ta, câţi copii aveţi?

- Istoria este mai veche. Am vorbit de mai multe ori despre acest lucru. Am cunoscut-o pe soţia mea la Noua Generaţie.

Sunt fericit pentru acest lucru, deoarece într-o familie viziunile comune, inclusiv cele politice, contează foarte mult. M-am îndrăgostit de ea din prima clipă.

I-am propus să ne căsătorim și am convins-o să vină la Bălţi, ea fiind din Chișinău. La moment îl educăm pe fiul nostru, Bogdan, care are 2 anișori și de care ne bucurăm foarte mult.

- Cum crezi, care sunt capcanele moderne în care cad cel mai des familiile tinere și cum pot fi ele evitate pentru a păstra intact căminul familial?

- Goana după bani lungi și ca rezultat plecarea unui tânăr familist peste hotare. Din această cauză, de cele mai multe ori, familia se distruge. Tinerii familiști trebuie să înţeleagă că fericirea familială poate fi realizată doar împreună, fiind alături unul

de altul. Tinerii trebuie să aibă încredere în propriile forţe, să facă ceea ce pot face ei mai bine, aici, acasă. În așa fel vor cunoaște adevărata fericire familială și, totodată, vor reuși să păstreze familiile și să contribuie la bunăstarea societăţii, în general.

- Ce ai prefera să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă?

- Pentru mine timpul și banii nu sunt o problemă. Depinde cum tratezi aceste probleme.

Sunt oameni pentru care ziua de 48 de ore și milioane de euro tot n-ar fi suficienţi. Dacă știi să-ţi organizez bine timpul, le reușești pe toate. Totuși, conștientizezi că timpul este limitat și trebuie să mă grăbesc să le reușesc pe toate în viaţă. Sunt sigur că voi reuși.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes și Paște luminat!

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Ex-ministrul Sănătăţii din Rusia îi va plăti despăgubiri de 19,7 mln de ruble Patriarhului Kirill Fostul ministru al Sănătăţii din Rusia, Yuri Shevcenko, îi va plăti Patriarhului Kirill 19,7 milioane de ruble (aproximativ 660.000 de dolari), despăgubire pentru niște daune provocate apartamentului liderului Bisericii Ortodoxe Ruse, informează ziarul „Pravda”.

Shevcenko a fost nevoit să își vândă apartamentul din Sankt-Petersburg pentru a-i putea plăti această sumă liderului Bisericii Ortodoxe Ruse.

Totul a început anul trecut, când fostul ministru și-a renovat apartamentul, situat într-una dintre cele mai exclusiviste clădiri din Moscova, clădire în care și Patriarhul Kirill are o locuinţă.

Pe urmă, Yuri Shevcenko a fost dat în judecată de sora Patriarhului, Lidia Leonova, pe motiv că praful provocat de renovare a ajuns și în apartamentul lui Kirill și a provocat daune. A fost deschisă o anchetă, în cursul căreia s-a susţinut că praful era dăunător pentru sănătatea celor care stăteau în apartament.

Pagubele au fost evaluate la 19,7 milioane de ruble.

Patriarhul Kirill a susţinut că “ar fi incorect” să îl ierte pe Shevcenko, de vreme ce a cheltuit 14 milioane de ruble pe curăţatul cărţilor din bibliotecă, prăfuite de muncitorii lui Shevcenko. Înaltul prelat a declarat că va dona suma unei organizaţii caritabile, mai scrie „Pravda”.

Recent, patriarhul a fost aspru criticat după ce biserica pe care o conduce a recunoscut difuzarea unor imagini editate pentru acoperirea unui ceas de lux pe care îl purta Patriarhul Kirill. Acesta avea un ceas Breguet Reveil du Tsar, care costă aproximativ 25.000 de euro.

Kirill, considerat un apropiat al premierului Vladimir Putin, a fost acuzat în trecut că s-a îmbogăţit, în anii ‘90, din vânzarea de ţigări și alcool.

13-20 aprilie Berbec

Ai șansa de a descoperi laturi pozitive ale personalităţii tale. Interacţiunea cu cei din jur se face ca și cum sufletul tău s-a eliberat de poveri.

Taur S-ar putea să afli că una dintre ideile tale îndrăzneţe a fost bine primită de superiori și sunt șanse să se realizeze. Informaţia vine din surse ultrasecrete.

Gemeni Sunt posibile evenimente deosebite acolo unde se desfășoară negocieri. Surpriza poate veni și de la un prieten care are o iniţiativă ieșită din comun.

Rac Se produc schimbări la serviciu, dar nu ești direct afectat. Nesiguranţa pe care o resimţi e provocată de ideea că lucrurile nu mai sunt cum erau.

Leu Ai vrea să îţi asculţi inima și să faci ce îţi cere ea, mai ales dacă e vorba de copii.

Dar raţiunea îţi ordonă altceva, iar asta te poate deruta destul de mult.

LĂUTĂRESC VS POPULAR

Fecioară

spectacole de dragul spectacolelor”

Balanţă

Cursuri particulare de tobe Tudor Gheorghe: “N-am făcut niciodată Muzica este o minune ce pasionează, ea cultivă sufletul uman. Ea este martorul trecerii noastre prin timpuri.

Este singura artă în care sunt cuprinse taine în care răsare o lume diferită, o altă viziune, un alt adevăr.

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

Revenit la Chișinău, Tudor Gheorghe a mai oferit un minunat concert în sala Palatului Naţional, pe data de 8 aprilie. “Rapsod și lăutar” a fost un adevărat curs de studiu asupra muzicii lăutărești și populare. “Cântecul românesc a fost jignit de noi. În primul rând, prin emisia vocală, iar într-al doilea rând, prin pervertirea textului. Am venit astăzi la Chișinău, nu de dragul spectacolelor, ci pentru un spectacol-lecţie despre separarea muzicii lăutărești de muzica populară”, a afirmat maestrul.

“Rapsod și lăutar” este ultima producţie a lui Tudor Gheorghe, în care artistul are ca scop educarea publicului în sfera muzicii de calitate. La concert, spectatorii au avut posibilitate să asculte și să facă diferenţa considerabilă dintre o doină de astăzi și o doină care se cânta la 1850. Artistul a

demonstrat cum cântă maneliștii de astăzi și ce este o adevărată manea din perioada amorului a “Ah”-urilor și a “Oh”-urilor.

Muzica lăutărească și muzica populară (sau muzica ţăranului, cum o numește maestrul) se deosebesc foarte mult una de cealaltă.

Cântecul popular românesc este absolut fascinant, prin varietatea lui ritmică și melodică, prin frumuseţea lui poetică.

Publicul a fost răsfăţat și de sunetele dulci ale cobzei și ale cavalului, dar și de glumiţele lui Tudor Gheorghe.

Artistul n-a uitat nici de poezii: “Laudă mulți pe Francezul voios, /Pe mândrul Rus, pe Neamţul regulat, /La dânșii, spun, că-i bine și frumos; /Dar, frații mei, eu oricât am umblate drumuri lungi, cu șine ferecate, / Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce? /Pentru că-mi plac șoselele stricate. /Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea”, scrisă de Constantin Negruzzi, la 1853.

Publicul a fost entuziasmat de intenţia bardului de a face legătura dintre muzica

CMYK

Ai o nouă pasiune, aceea de a încerca să previi evenimentele negative. Atâta timp cât ești implicat direct, nu vei reuși decât cu eforturi deosebite.

E destul de multă armonie în interiorul tău și intenţionezi să nu renunţi la ea prea ușor. Ai ocazia de a vedea cum e să îţi faci viaţa mai frumoasă!

Scorpion Dificultăţile pe care le porţi pe umeri nu te sperie, dimpotrivă, te ajută să te mobilizezi. Dar există și un punct slab, și acesta se vede cel mai bine în această perioadă.

Săgetător Ești într-o formă mentală foarte bună, dispui de o dispoziţie senină, pe care o poţi fructifica prin activităţi creative, inclusiv prin timpul petrecut cu copiii.

Capricorn

veche și cea modernă, de a cultiva în oameni spiritul de critic, de selectare și de promovare a tezaurului popular.

Amintim că Tudor Gheorghe s-a născut în comuna Podari din judeţul Dolj, la 1 august 1945. La 21 ani debuta pe scena Naţionalului din Bănie, iar la 24 susţinea primul său recital “Menestrel la curţile dorului”.

Cetăţean de onoare al Craiovei și Chișinăului a fost decorat cu Steaua României în Grad de Cavaler și a primit Ordinul Republicii Moldova.

Olga STERNIŢCHI, pentru FLUX

Simţi o nevoie de a cerceta diverse subiecte spirituale pentru a aprofunda idei care te-au cucerit. E benefic să răspunzi acestei chemări a sufletului.

Vărsător Poţi afla de la o rudă o veste bună sau primești o sugestie care reprezintă răspunsul la o dilemă de-a ta. Este o perioadă în care adevărul este rege.

Peşti Ești în centrul atenţiei, și acasă, și la serviciu, fie din cauză că munca ta e mai bine privită, fie pentru că cei din jur observă la tine ceva neobișnuit.