Ziarul Flux, Ed. 17 (797)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 13 mai 2011 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.05.2011

=Sf. Ap. Iacob, fratele Sf. Ap. Ioan Teologul; Sf. Donat

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.2838 1 Dolar american ............. 11.5055 1 Leu românesc ................ 3.9617 1 Rublă rusească ............... 0.4103 Timpul probabil:

Maxima zilei ”Ambiţia aduce atâtea jertfe zadarnice, cărora omenirea naivă le d[ o interpretare eroică.”

Nicolae Iorga

13.05.2011

14.05.2011

Soare, 14 24 0C

Noros, 11 23 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

SCANDALOS

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 17 (797)

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

9 mai şi ipocrizia panglicarilor politici

Făt-Filat, homosexualitatea şi ministrul Justiţiei

4

PAGINA

EVENIMENT

Ziua lui Filat, cadoul lui Godea şi trandafirii lui Ghimpu

7

PAGINA

SOCIAL

Satul Ulmu, un exemplu demn de urmat

Extremiştii ruşi profanează culorile drapelului naţional. Lupu, Filat, Chirtoacă, Voronin, Dodon tac complice În timp ce interimarul Lupu, premierul Filat și primarul Chirtoacă defilau cu drapelul URSS, al Federaţiei Ruse și cel al Republicii Moldova la Complexul memorial „Eternitate”, un grup de tineri vorbitori de limbă rusă au incendiat și au călcat în picioare, în mod public, în faţa oamenilor și a camelor de luat vederi, în Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt din capitală, panglici tricolore, simbolizând drapelul de stat al Republicii Moldova. Responsabilii din cadrul Internelor, minister controlat în mod exclusiv de premierul Filat, nu au reacţionat în nici un fel la acest gest extremist și provocator, pretextând că legislaţia Republicii Moldova nu apără culorile naţionale. Totodată, nici Lupu, nici Filat, nici Chirtoacă, dar nici reprezentanţii opoziţiei comuniste, care, de asemenea, au defilat la Complexul „Eternitate”, Vladimir Voronin și Igor Dodon, nu au condamnat gestul insultător al tinerilor ruși.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

CSM, la cheremul candidatului PLDM la Primăria Bălţi?

XXX

(citiţi pag. 5)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

Filat, solicitat să-şi retragă şi candidatul din Bălţi

„Vreau să fac un apel către Vladimir Filat, președintele PLDM. Dacă tot a manifestat atâta generozitate pentru binele Chișinăului, retrăgând candidatul partidului din cursa electorală, îl rugăm să facă același lucru și la Bălţi, adică să-și retragă candidatul din Bălţi, care a mai condus orașul în secolul XX și a demonstrat deja de ce este în stare și să susţină un candidat al secolului XXI, din care categorie fac parte eu și echipa mea”.

Așa a declarat Igor Ciuru, candidatul PPCD pentru funcţia de primar al municipiului, în cadrul ceremoniei de lansare a candidaţilor PPCD pentru alegerile locale de la Bălţi. Evenimentul a avut marţi, 10 mai, în faţa sediului Primăriei Bălţi.

Candidatul creștin-democrat a mai menţionat că, în ultimii 20-30 de ani, Bălţiul este condus de aceiași oameni, educaţi și formaţi în perioada sovietică. „În ultimii ani, lucrurile s-au schimbat semnificativ în lume. A apărut calculatorul, tehnologiile moderne de conducere pe care mulţi dintre actualii conducă-

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

tori, în virtutea vârstei pe care o au, n-au reușit să le însușească. Am tot respectul pentru mulţi dintre ei, pentru ceea ce au reușit să facă pentru orașul nostru.

Dar mai departe nu putem merge așa. Orașul trebuie modernizat. A venit timpul pentru o altă generaţie de conducători. A venit timpul generaţiei secolului XXI. Eu și echipa mea, care în proporţie de 90 la sută este reprezentată de persoane tinere, am cunoștinţe, energie și experienţa necesară pentru a prelua conducerea acestui oraș.

Vrem să transformăm Bălţiul într-un adevărat oraș al secolului XXI – un oraș curat, confortabil și prosper”, a spus Igor Ciuru.

Menţionăm că Vladimir Tonciuc, candidatul PLDM la funcţia de primar de Bălţi, este vorbitor de limbă rusă și a mai deţinut funcţia de primar al Bălţiului între anii 1991 și 1994. Vladimir Tonciuc are 59 de ani, iar în luna ianuarie curent a fost ales în fruntea organizaţiei teritoriale a PLDM.

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 835 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

13 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Panglici tricolore, bicolore şi oportunism politic de 9 mai Luna mai este bogată în evenimente și cum acestea au coincis în mod fericit și cu o campanie electorală, comemorările și aniversările au beneficiat de o implicare maximă a partidelor antrenate în cursa pentru alegerile locale. În goană după voturi, omnivorii noștri politicieni abia au prididit cu buchetele de flori și discursurile de la un eveniment la altul. De la ziua lui Filat, la Ziua Europei, iar de acolo – direct la Memorialul „Eternitate”.

Spre deosebire de alţi ani, actualii guvernanţi au avut sarcina dificilă de a se face plăcuţi tuturor alegătorilor, atât celor cu ochii ţintiţi spre Europa, cât și celor nostalgici, care privesc cu mai mult drag spre steaua de pe Kremlin. Cu mare grijă să nu confunde locul și publicul, adică unde să arboreze lozinca „Armata rusă afară!” și unde să mulţumească ostașului eliberator. Ca niște actori sadea (politici, evident), de la un eveniment spre altul, aceștia nu și-au pieptănat doar discursurile, ci și-au schimbat și recuzita. Astfel, pentru „ai noștri” de la monumentul lui Ștefan cel Mare, Dorin Chirtoacă și-a prins în piept o panglică tricoloră, iar pentru cei veniţi la Memorialul „Eternitate”, a schimbat-o pe panglica bicoloră „gheorghievskaia”, un mai nou truc propagandistic al conducerii de la Moscova. Pe drum, primărașul nostru vesel a purtat concomitent ambele panglici, în eventualitatea că

l-ar vedea și o categorie, și alta de alegători.

9 mai – o acţiune electorală şi de partid Aniversarea a 66 de ani de la capitularea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial a fost marcată cu o anvergură de-a dreptul impresionantă.

Veterani, guvernanţi, concurenţi electorali, miniștri, deputaţi, proeuropeni, foști unioniști și stataliști s-au amestecat de-a valma, într-un acces comun de elan patriotic. Politicienii, pătrunși de importanţa momentului, s-au întrecut în discursuri elogioase și mulţumiri adresate veteranilor sovietici, cu plecăciuni și recunoștinţă eternă. Cu susţinătorii după ei, cu drapelele partidelor pe care le reprezentau, potentaţii zilei s-ar îmbulzi după voturi precum calicii la împărţitul comândului.

Abia când s-au săturat aceștia de spectacol, a fost lăsat și

poporul cu buchete de flori la focul veșnic.

Discursuri şi masă de pomenire de la democraţi Democraţii au mers pe calea cea mai sigură, ghidaţi de înţelepciunea populară: sunt mai aproape dinţii decât părinţii și dragostea, inclusiv cea politică, trece prin stomac. Astfel, aceștia au anunţat mobilizare generală printre deputaţii, miniștrii și fruntași ai partidului din teritoriu, care i-au creat un fundal pe măsură distinsului șef Marian Lupu, dar și candidatului-gospodină al democraţilor, Valentina Buliga. După un marș spre „Eternitate”, după felicitări adresate veteranilor și depuneri de flori, Partidul Democrat a

De „Ziua Victoriei”, Dorin Chirtoacă şi-a prins la piept panglica rusească „gheorghievskaia” Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a fost prezent luni, 9 mai, la manifestaţiile dedicate „Zilei Victoriei”, desfășurate la Complexul memorial „Eternitate”.

Mai mult decât atât, edilul capitalei și-a prins la piept panglica „gheorghievskaia”, care în Rusia reprezintă un simbol al victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei și aliaţilor săi în cel de-al Doilea Război Mondial. „Pentru mine panglica „gheorghievskaia” este un semn de amintire a celor care au murit pe front”, a declarat Dorin Chirtoacă.

Precizăm că, anterior, Mihai Ghimpu, unchiul lui Dorin Chirtoacă și șeful său pe linie de partid, a criticat acţiunea Ligii Tineretului Rus, intitulată„Panglica gheorghievskaia – simbolul victoriei asupra fascismului”, menţionând că, în acest mod, rușii „își continuă mașinăria ţaristă de a menţine Republica Moldova în vizorul lor”. „Așa se întâmplă la noi: dacă ţii în mâini tricolorul, care este drapelul de stat al R. Moldova, ești acuzat că vrei unire cu România, că nu ești patriot și că vrei să distrugi R. Moldova. Când vin rușii cu panglica lor – totul este normal, toţi tac și totu-i bine. Asta demonstrează că puterea spune una, dar face alta. Totul însă depinde de noi, cetăţenii.

Noi trebuie să ne cunoaștem istoria și valorile.

Sigur că rușii își continuă mașinăria ţaristă de a menţine R. Moldova în vizorul lor. Pot să le spun doar că își pierd timpul. Acţiunile acestor tineri le compar cu bătăile unui pește pe uscat, care încearcă să se întoarcă din nou în apă, dar timpul este în defavoarea lor. R. Moldova va deveni un stat liber, european, cu cetăţeni conștienţi care le este limba, cultura și care le sunt valorile”, a spus președintele PL, Mihai Ghimpu.

Panglica „gheorghievskaia” a fost folosită încă în perioada ţaristă, fiind ulterior preluată de URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta era folosită la „Ordinul Gloriei”, care

era acordat ostașilor sovietici pentru merite de război, și se numea atunci „Panglica de Gardă”.

Acţiunea „Panglica gheorghievskaia” a fost concepută și realizată de către Agenţia „RIA Novosti” și organizaţia regională de asistenţă socială studenţimii “Studenceskaia obșcina” („Comunitatea studenţească”), cu ocazia aniversării a 60 de ani de la victoria asupra fascismului. În Rusia, panglicile în negru și portocaliu au devenit simbol al comemorării victoriei Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial. În Republica Moldova, acţiunea

organizat o masă de pomenire a celor căzuţi în război, în scuarul Operei Naţionale, la care au fost invitaţi circa 300 de veterani sovietici. Ce-i drept, înainte de masă, veteranii au fost serviţi iarăși cu discursuri din partea lui Lupu și Buliga, care i-au tămâiat cu vorbe despre memorie eternă și despre grija pe care ar trebui să le-o poarte municipalitatea, dar și administraţiile publice de toate nivelurile, o aluzie fină la faptul că doar candidatul democraţilor este în măsură să manifeste o asemenea grijă.

terimarul Mihai Ghimpu și șeful de partid al actualului primar al capitalei, nu a mai riscat să vină la Memorial, ca să nu prejudicieze imaginea candidatului. În schimb, și-a sfătuit nepotul să nu se fandosească și să-și prindă o pănglicuţă mai pe placul rușilor, că român o fi el și după alegeri.

Mai mult, tot din considerente de imagine, Chirtoacă nu s-a alăturat alaiului oficialilor, ci a depus flori odată cu poporul, demonstrând că este într-un gând și o respiraţie cu acesta.

Chirtoacă, cu poporul, dar fără Ghimpu

Comuniştii au sărbătorit victoria cu lozinci electorale

După ce a fost huiduit la mitingul de anul trecut, ex-in-

Comuniștii au făcut și de data aceasta notă distinctă și și-au or-

ceva timp în urmă că 9 mai este Ziua Europei și ne îndemnau să sărbătorim, ca toată lumea, nu ca rușii, victoria aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial pe data de 8 mai. Și unii, și alţii au încercat să dezbine electoratul și să-l atragă într-o tabără sau alta, or, anume acest element de confruntare a aţâţat spiritele și a sporit interesul pentru ziua de 9 mai, comemorată altădată cu mai mult calm.

Ioana FLOREA, FLUX

Anul acesta, pe data de 9 mai, prim-ministrul Vladimir Filat nu a sărbătorit Ziua Europei, așa cum a făcut toată Europa, în care guvernanţii tot promit să ne integreze. De data aceasta, premierul, ca și ceilalţi lideri ai alianţei de guvernământ, au marcat, pe 9 mai, „Ziua Victoriei” sau „Marea Victorie asupra fascismului”, o sărbătoare de sorginte sovietică, marcată cu o anumită continuitate, când mai accentuată, când mai ștearsă, și în perioada de după declararea independenţei Republicii Moldova, graţie nostalgiilor sovieto-comuniste, împărtășite, în special, de o parte a populaţiei rusofone de la noi.

Un fals moldovenesc, cu girul diplomaţilor europeni

Nicolae FEDERIUC, FLUX

în număr la fel de mare la aceste acţiuni dacă nu erau alegerile atât de aproape, dacă nu ar fi primat interesul și calculul electoral? Din experienţa altor ani, putem spune cu siguranţă că nu. Până la urmă, nici puterea, nici opoziţia nu s-a sfiit să profite la maximum de ziua de 9 mai. Nici comuniștii, care au exacerbat subiectul și au mărșăluit cu lozinci menite să incite o anumită parte a populaţiei, nici cei care ne spuneau cu

De 9 mai, Filat a elogiat ocupaţia sovieto-comunistă. Ce urmează?

Perpetuarea artificială a tradiţiei sovietice privind marcarea așa-zisei „zile a marii victorii” este și rezultatul eforturilor depuse în ultimul deceniu de conducerea Federaţiei Ruse de a convinge o lume întreagă că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în statele baltice și în Basarabia, soldatul sovietic nu a fost un ocupant, ci un eliberator.

„Panglica gheorghievskaia” a fost lansată pentru prima dată în 2005, la iniţiativa Ligii tineretului rus.

Anul acesta, acţiunea „Panglica gheorghievskaia” a fost lansată pe 28 aprilie de către Liga tineretului rus, care a pregătit 150 de mii de panglici, dublu faţă de anul trecut, pentru a le împărţi pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Menţionăm că, pe data de 9 mai, membrii Mișcării Democraţia Acasă au distribuit în centrul capitalei panglici tricolore în memoria celor care au avut de suferit în cel de-al Doilea Război Mondial. Tinerii au explicat că acţiunea este o replică la cele ale Ligii tineretului rus, care de mai multe zile au împânzit orașul de panglici „gheorghievskaia”.

Campania tinerilor ruși a provocat reacţii de dezaprobare și în rândul blogherilor moldoveni, dar și a mai multor lideri de opinie, care leau recomandat cetăţenilor moldoveni să respingă panglica „gheorghievskaia” pe care o consideră un element de propagandă rusească în Republica Moldova. Vasile Iovu, artist al poporului, consideră că această campanie reprezintă „politica forţelor antinaţionale contra cetăţenilor noștri” și că „mașina de propagandă rusească continuă politica de ocupare a Republicii Moldova”. La rândul său, analistul politic Oazu Nantoi a opinat că, prin aceste acţiuni, Liga tineretului rus încearcă să reanimeze spiritele de baricadă în societatea moldovenească și, totodată, să promoveze pe teritoriul Republicii Moldova simbolica, istoria, mentalitatea și valorile unui alt stat – Federaţia Rusă.

ganizat propria sărbătoare, precizând că drumul lor în istorie nu coincide cu drumul celor aflaţi astăzi la putere. Într-o coloană impresionantă, câteva zeci de mii de membri și susţinători ai PCRM, în frunte cu candidatul la primăria capitalei, Igor Dodon, cu liderul formaţiunii, Vladimir Voronin, alături de care pășea și fiul acestuia, comuniștii s-au deplasat în marș din Piaţa Marii Adunări Naţionale către Complexul memorial „Eternitate”. Cu flori și drapele roșii în mâini, de „Ziua Victoriei” nici comuniștii nu au uitat de alegeri și de atributele electorale – baloane, pancarte, drapele pe care scria clar și mai mult în limba rusă că Igor Dodon este soluţia pentru Chișinău.

Ar fi fost prezenţi politicienii

Probabil, ca să nu dea motive de insatisfacţie Moscovei și ca să nu profaneze cumva „ziua marii victorii”, liderii AIE, în frunte cu premierul Filat, au dispus organizarea manifestaţiilor de Ziua Europei pe data de … 7 mai! Oricât ar fi de straniu, dar la acest fals au subscris și ambasadorii statelor Uniunii Europene, care au participat la manifestaţiile publice organizate pe 7 mai de AIE, gest pentru care nu avem nici o explicaţie.

„Ziua Marii Victorii”, în detrimentul Zilei Europei Așadar, premierul Filat a dat întâietate sărbătorii sovietice „Ziua Victoriei” în detrimentul Zilei Europei. Este însă interesant să vedem și ce a declarat premierul în cadrul respectivelor manifestaţii, care sunt accentele puse de acesta și semnalele transmise pe această cale. Pentru că, suntem siguri, premierul nu a schimbat macazul, fără un motiv puternic, dinspre Uniunea Europeană spre Uniunea Sovietică (până la urmă, tot o uniune). Și dacă e așa, atunci care sunt calculele acestuia?

Filat, sub panglica „gheorghievskaia” Să începem de la aceea că pe 7 mai 2011, premierul le-a oferit o masă de sărbătoare veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial, la care a ciocnit și el un pahar cu votcă, sau poate mai multe, pentru Ziua Victoriei, pentru „veteranii care în 1941 s-au ridicat în apărarea patriei” (evident, sovietice – n.n.) și care, culmea! „au reconstruit Moldova după distrugeri”. Toastul în care a fost lansată ideea neroadă că veteranii armatei sovietice au reconstruit Moldova de după război (de fapt, soldaţii sovietici au distrus Moldova în timpul războiului), a fost pronunţat, la masa de sărbătoare organizată de Filat pe 7 mai, de către un veteran al fostei armate sovietice, vorbitor de limbă rusă. Ca un frate mai mare, acesta nu a putut să nu ne reamintească că rușii nu doar că ne-au eliberat, dar ne-au și civilizat, coborându-ne, ca pe niște sălbatici, din copaci și construindu-ne fabrici și uzine. Ideea fratelui mai mare i-a plăcut atât de mult premierului, încât acesta a preluat-o și chiar a dezvoltat-o, astfel că la manifestaţiile din 9 mai, de la Complexul memorial „Eternitate”, în partea a doua a discursului său, ţinută în limba rusă, Filat a adus veteranilor „sincere și cordiale felicitări cu ocazia Sărbătorii Marii Victorii”, menţionând că aceștia, după ce au trecut prin război, „au renăscut pământul natal din cenușa războiului”.

Filat ca falsificator al istoriei Iată că Filat s-a înscris în tabăra ideologilor sovietici falsificatori de istorie. Premierul susţine falsurile fostului regim de ocupaţie,

sovietic și comunist, ajungând la paroxism. În prima parte a discursului său, ţinută într-o română agramată (sau, poate, pentru Filat aceasta este deja moldovenească), premierul a afirmat că veteranii armatei sovietice au înscris o filă aparte în istoria Republicii Moldova. Iată citatul exact: „Daţi-mi voie să vă felicit pe toţi, din tot sufletul, cu această frumoasă sărbătoare, cu această frumoasă dată – Ziua de 9 mai, Ziua Victoriei. Este ziua în care ne aducem un omagiu și vă aducem un omagiu dumneavoastră, celor care v-aţi jertfit viaţa și sănătatea pentru a asigura pacea pe pământ. Dumneavoastră aţi înscris o filă aparte în istoria statului nostru, dar și în istoria omenirii, care constituie o adevărată școală a vieţii pentru tânăra generaţie ce urmează să preia ștafeta de edificare a unui stat integru și democratic”.

Filat, soldaţii sovietici şi istoria Republicii Moldova Deci, veteranii armatei sovietice, pe care Filat i-a omagiat la complexul „Eternitate”, „au înscris o filă aparte în istoria Republicii Moldova”, chiar dacă al Doilea Război Mondial s-a încheiat la 9 mai 1945, iar Republica Moldova a apărut ca stat la 27 august 1991, adică la o distanţă de peste 46 de ani. Sau poate nu este vorba de Republica Moldova, poate premierul s-a referit la fostul imperiu sovietic, poate Filat îi zice „statul nostru Uniunii Sovietice”? Republica Moldova nu este moștenitoarea și continuatoarea Uniunii Sovietice, așa cum este, spre exemplu, Rusia de astăzi. Dimpotrivă, prin Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991,®

FLUX EDI|IA DE VINERI

Medvedev se pronunţă pentru castrarea chimică a pedofililor Federaţia Rusă ar putea introduce castrarea chimică drept pedeapsă pentru criminalii care au comis infracţiuni sexuale împotriva copiilor. Declaraţii în acest sens a făcut președintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, care s-a pronunţat marţi, 10 mai, pentru pedepsirea cât mai dură a pedofililor.

“Pedeapsa trebuie să fie cât mai dură posibil, iar statul ar trebui să aplice toate mijloacele de care dispune. O abordare liberală în acest caz este inacceptabilă”, a specificat Medvedev. Printre măsurile care ar putea fi aplicate pot figura, inclusiv, injecţiile pentru blocarea activităţii hormonale, a precizat președintele rus.

Este pentru prima dată când Kremlinul se pronunţă direct în favoarea unei atare decizii, iar declaraţia a survenit în contextul discuţiilor asupra unui proiect de lege înaintat de Comitetul pentru Investigaţii din Rusia, care ar putea permite astfel de proceduri.

Dmitri Medvedev a precizat că dezbaterile de fond privind introducerea castrării chimice a pedofililor, pe bază voluntară, sunt necesare, dată fiind creșterea înspăimântătoare a numărului agresiunilor sexuale asupra minorilor. “Cred că este de datoria noastră ca cel puţin să discutăm această problemă. Dar hotărârea finală o voi lua, bineînţeles, eu”, a mai spus Medvedev.

Castrarea chimică a pedofililor este aplicată în mai multe ţări și constă într-o serie de injecţii care blochează efectul hormonului masculin, testosteronul. Procesul nu este unul ireversibil.

Discuţii în acest sens au fost iniţiate anul trecut și în Senatul României, care a solicitat sprijinul Ministerului Justiţiei și Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea unei legi similare celei adoptate de Polonia. Ministerul Justiţiei din România a precizat că, deși susţine adoptarea unor sancţiuni ce ar combate eficient faptele de agresiune sexuală asupra minorilor, introducerea unor sancţiuni cum ar fi castrarea chimică ar trebui analizată cu deosebită prudenţă, deoarece procedurile respective pot afecta integritatea fizică și psihică a persoanei. Astfel de sancţiuni pot ridica probleme în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a tratatelor privind drepturile omului la care România este parte, precum și a Constituţiei României, se menţiona într-o scrisoare a ministerului de resort.

Totodată, Ministerul Justiţiei a precizat că nu deţine date în ceea ce privește eficienţa acestei măsuri și dacă ea asigură efecte definitive și certe, similare metodelor chirurgicale. În puţinele state în care metoda este reglementată ca măsură ce poate fi aplicată faţă de persoanele condamnate pentru fapte de pedofilie, aceasta are un caracter voluntar, putând fi aplicată doar cu acordul persoanei, fiind, în general, o condiţie favorizantă pentru eliberarea condiţionată.

ELUX

poporul ţării noastre s-a desprins de imperiu ca unul ce s-a aflat în captivitate, care a îndurat ocupaţia sovietică și comunistă timp de câteva decenii. Iată însă că cel care acum vreo doi ani ne promitea „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști”, astăzi vorbește sau despre URSS ca „stat al nostru”, sau despre Republica Moldova ca moștenitoare a URSS.

Ce resorturi oculte îl leagă pe Vladimir Filat de Vladimir Lenin? Și nu doar atât. Filat merge mai departe. Potrivit lui, tânăra generaţie din Republica Moldova trebuie să preia „ștafeta de edificare a unui stat integru și democratic” de la veteranii armatei sovietice, adică de la fosta armată de ocupaţie sovietică, înfiinţată încă de Vladimir Lenin. Adică, Republica Moldova trebuie edificată pe bazele ideologiei sovietice și comuniste – asta ne spune Filat. Oare ce resorturi oculte îl leagă atât de strâns pe Vladimir Filat de Vladimir Lenin?

Dar, dacă V. Filat nu nutrește o simpatie aparte pentru V. Lenin, de ce atunci s-a transformat atât de brusc într-un fin propagandist sovietic și comunist?

3

Făt-Filat, homosexualitatea şi ministrul Justiţiei Premierul Vladimir Filat l-a prezentat în mod public, joi, 12 mai 2011, pe noul ministru al Justiţiei, Oleg Efrim, colectivului acestei instituţii. Despre aceasta ne informează printr-un comunicat Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului.

Filat s-a împăcat cu Tănase?

Două chestiuni care sunt extrem de importante de reţinut.

Prima. Potrivit comunicatului, la prezentarea noului ministru al Justiţiei a participat și vechiul ministru, Alexandru Tănase. „Premierul a menţionat că a ţinut neapărat să vină la Ministerul Justiţiei pentru a-i mulţumi fostului ministru Alexandru Tănase pentru munca depusă și a-i dori succese în noua sa activitate”, se arată în textul remis presei.

Deci, putem înţelege că Filat s-a împăcat cu Tănase, odată ce premierul însuși a venit la Ministerul Justiţiei (comparaţia este valabilă numai cu venirea lui Mahomed la munte) ca să-i mulţumească celui care a părăsit cu scandal PLDM-ul doar câteva săptămâni în urmă. Dar, probabil, Filat a înţeles că nu Tănase este de vină pentru ceea ce s-a întâmplat, așa cum nici el, premierul, nu este vinovat nici pentru plecarea lui Nagacevschi, nici a lui Vieru, nici a lui Tănase și nici a lui Godea. „Șobolanul”, „păpușarul”, „sforarul” este vinovat de toate relele din PLDM, ba chiar din toată ţara, de pe tot globul. Acum toată lumea

așteaptă cu nerăbdare să treacă alegerile locale din 5 iunie 2011, ca bravul premier Filat să scoată șobolanul la lumină.

Vi-l prezint pe noul ministru al Justiţiei, Oleg Efrim, neîntrecut promotor al homosexualităţii. Sper că Ștefan cel Mare nu ne vede și nu ne aude.

Făt-Filat, fiul Iepei Va fi exact ca în poveste. FătFrumos, adică premierul Filat, am putea să-i spunem Filat Frumos sau, mai bine, Făt-Filat, pentru că unora ar putea să nu le pară chiar atât de frumos premierul, se va lua la trântă dreaptă cu Șobolanul, adică cu Balaurul. În poveste, Făt-Frumos învinge Balaurul, în cazul nostru însă, nu e sigur, s-ar putea ca Șobolanul să-l pape pe Făt-Filat, fiul Iepei. Să vedem cine este Șobolanul. Dacă acesta se va dovedi a fi prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, așa cum a sugerat subtil Filat, s-ar putea ca viaţa să bată filmul, adică povestea. Dar să nu anticipăm, deznodământul îl vom afla, așa cum ne-a promis Făt-Filat, după alegerile locale.

Promotorul homosexualităţii, şef pe Justiţie A doua chestiune extrem de importantă de reţinut de la respectivul eveniment. Din ima-

ginile prezentate de Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului, înţelegem că premierul Filat este de un cinism de-a dreptul revoltător. În primul rând, pentru că, guvernând o ţară creștină în proporţie de peste 90 la sută, l-a numit în funcţia de ministru al Justiţiei pe Oleg Efrim, care, ocupând până în momentul de faţă funcţia de ministru adjunct

al Justiţiei, nu s-a remarcat decât prin promovarea agresivă a homosexualităţii în cadrul tentativei guvernanţilor de a adopta legea antidiscriminare și de legiferare a termenului „orientare sexuală”. Pe de o parte, premierul merge prin biserici, alături de mitropolitul Vladimir, făcându-și în mod teatral semnul crucii, iar pe de altă parte, îi promovează în funcţiile cheie

din Guvern pe cei care urmăresc deschis decreștinizarea societăţii noastre prin recunoașterea homosexualităţii ca normalitate. Însă culmea cinismului este că premierul Filat l-a prezentat pe acest Efrim colectivului de la Ministerul Justiţiei nu așa, pur și simplu, ci în faţa bustului lui Ștefan cel Mare, canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română. Ștefan

Iată că Vladimir Filat a preluat total retorica lui Vladimir Voronin, combinând nostalgia după perioada sovietică cu ideea edificării statului moldovenesc.

Ziua victoriei sovieto-comuniste și edificarea statului Republica Moldova por-

Am văzut cu ochii noștri ceea ce nu ne-a fost dat să vedem nici chiar pe vremea sovieticilor.

Nimeni dintre oficiali, guvernanţi deopotrivă cu deputaţii din opoziţie, nu a mai amintit, măcar în treacăt, de 9 mai european. Am asistat cu toţii la un perfect consens politic și ideologic al clasei politice moldovenești. Faptul a pus Republica Moldova într-un izbitor și dureros contrast cu Estonia, Letonia și Lituania, state ex-sovietice care au realizat performanţe în deceniul trecut și astăzi sunt membre ale Uniunii Europene, ale NATO, ale spaţiului Schengen, iar Estonia este, de anul acesta, și membră a zonei Euro.

Dacă guvernanţii noștri, de-a valma cu opoziţia, au fost voioși de acest 9 mai sovietic, mulţi dintre moldoveni au fost totuși triști. Fiind zi de luni, ţăranii, în marea lor majoritate, nu au sărbătorit, ci au fost prinși cu muncile câmpului. Lumea noastră obidită, de la sate și din orașe, s-a gândit

Un gest care îi va deruta pe alegătorii PLDM Din păcate, fosta guvernare comunistă a lui Vladimir Voronin nu a dorit să facă din 9 mai o zi a reconcilierii dintre cei care au luptat pe fronturi diferite, dintre ocupanţii care au venit pe pământul nostru cu arma în mâini și, mai apoi, s-au stabilit aici ca stăpâni și băștinașii care au fost ocupaţi și care au fost înrolaţi cu forţa, contrar voinţei lor, în armata sovietică și trimiși să moară în tranșee. Așa cum, spre exemplu, este Ziua Europei, o sărbătoare a prezentului și a viitorului, nu a trecutului care îi împarte pe europeni în două tabere beligerante, în învinși și învingători. Dar Vladimir Voronin poate fi înţeles, el doar și-a constituit partidul pe nostalgiile comuniste și sovietice ale unei părţi a populaţiei. Renunţarea la ideologia sovietică și demagogia comunistă ar fi însemnat surparea bazei ideo-

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

9 mai sovietic la Chișinău. Cam asta a înţeles moldoveanul de rând care a urmărit derularea fastuoaselor manifestaţii organizate în această zi, într-un efort fără precedent, de către autorităţile noastre puse de zor pe integrare… europeană.

Hrănită din gros cu nostalgii sovietice, ziua respectivă a fost văduvită de orice conotaţie sau conţinut european. Clișeele epocii Brejnev au fost readuse în actualitatea zilei, într-un soi pompos de aggiornamento propagandistic sovietic.

Penibilul a întrecut orice limite.

Vladimir Filat preia retorica statistcomunistă a lui Vladimir Voronin

nind de la valenţele ideologice ale acestei sărbători sovietice este mai mult decât o contradicţie în termeni, este o inepţie pentru că, așa cum am arătat mai sus, Republica Moldova a apărut ca stat ca o consecinţă, ca o contrareacţie la ocupaţia sovietică.

cel Mare și Sfânt este un simbol naţional în Republica Moldova, dar și în România, iar gestul lui Filat este unul de profanare a acestuia, care poate fi comparat doar cu arderea panglicilor tricolore pe 9 mai, în centrul capitalei, de către un grup de tineri vorbitori de limbă rusă.

9 mai sovietic la Chişinău

Cu ocazia zilei de 9 mai vă adresez sincere urări de sănătate, putere de muncă, înţelegere, viaţă multă și prosperitate. Pentru merite și pentru jertfă de sine primiţi cele mai calde mulţumiri și plecăciuni de recunoștinţă”.

Omagiu de recunoştinţă adus de Filat ocupanţilor sovietici Să mai cităm un alineat din cuvântarea de patriot și ideolog sovietic al premierului „proeuropean”, liberal-democrat și creștin-democrat al Republicii Moldova: „Dragi veterani, sunteţi purtătorii unor nobile virtuţi și ne închinăm în faţa dumneavoastră cu admiraţie și mândrie. Cu admiraţie și mândrie pentru faptele de eroism pe care le-aţi făcut pentru a asigura un viitor mai bun viitoarelor generaţii. Ne bucurăm că sunteţi alături de noi, sunteţi alături de noi și contribuiţi ca copiii și nepoţii dumneavoastră să trăiască în pace și să contribuie la edificarea statului. Dorim ca eroismul și curajul dumneavoastră să ni-l lăsaţi ca moștenire pentru noi și pentru generaţiile viitoare. Astăzi este evident că bunăstarea și prosperitatea nu se pot realiza într-o lume sfâșiată de războaie și terorism, că numai pacea și înţelegerea pot asigura liniștea și bunăstarea oamenilor.

13 MAI 2011

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

logice a PCRM. Dar de ce continuă linia lui Voronin cei care au venit la guvernare cu lozinci anticomuniste și antirusești, în special, liderul PLDM, Filat? De ce acesta a schimbat macazul atât de brusc, de ce defilează cu panglica „gheorghievskaia”, un simbol modern al expansiunii rusești? În mod sigur că acesta nu este un semnal destinat electoratului lor anticomunist.

Aceste gesturi doar vor deruta alegătorii PLDM și sunt total contraproductive pentru partidul lui Filat atât în alegerile locale din iunie, cât și în eventualele alegeri parlamentare anticipate, care ar putea să aibă loc în toamnă. Totodată, ar fi naiv să credem că, drept rezultat al elogiilor aduse ocupanţilor sovietici, electoratul comunist îl va vota pe Filat.

Un nou Plan Kozak?

Dacă însă la mijloc nu e un calcul electoral, și nu e, atunci ce e? În pofida faptului că în ultima perioadă s-a vorbit atât de mult despre apropierea dintre PLDM și PCRM, este greu de crezut că Filat a făcut declaraţiile din 9 mai în vederea armonizării retoricii lui cu cea a lui Voronin. În general, mi se pare puţin probabilă o alianţă PLDM–PCRM, deși nu o putem exclude totalmente. Înţelegerile Filat–Voronin, dacă asemenea înţelegeri există cu adevărat, acestea au o altă dimensiune: circuite

financiare, sfere de influenţă în business și altele. Așa că în dialogul Filat–Voronin, retoricile nostalgice nu-și au nici un rost. Ţinta urmărită de Filat este, în mod sigur, alta. Dacă stăm să socotim atent cui îi sunt pe plac elogiile aduse de Filat veteranilor armatei sovietice, avem un singur răspuns: cele afirmate de premier îi sunt pe plac doar Moscovei. Filat a urmărit scopul să măgulească orgoliul Kremlinului, care insistă atât de mult ca ocupanţii sovietici să fie recunoscuţi în toată lumea ca eliberatori. Gurile rele spun că după alegeri, Filat va fi invitat la Moscova. Iar când un demnitar moldovean merge la Moscova, el discută cu cei de la Kremlin, în mod neapărat, problema transnistreană.

Iar dacă Filat a întors atât de brusc macazul dinspre Occident spre Orient, ceva important urmează să se întâmple cu privire la chestiunea transnistreană. Asta e, Filat menajează orgoliile Kremlinului în ajunul unei înţelegeri în problema transnistreană. În ce va consta această înţelegere? Deocamdată, nu știm. Temerea noastră este că această înţelegere dintre Chișinău și Moscova, dintre Filat și Putin sau Medvedev, în chestiunea transnistreană să nu fie în spiritul declaraţiilor lui Filat din 9 mai. Adică, să nu fie cumva un Plan Kozak 2 de federalizare a ţării.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Stela din Scuarul Consiliului Europei după inaugurare în această zi la creșterea galopantă a preţurilor, cărora nu le mai poate face faţă, la sărăcia care ne asaltează din toate părţile, la necazurile traiului din aceste vremuri ale integrării zise europene sub… flamurile roșii.

Nu am fi adus, poate, în atenţie acest caz, dacă Republica Moldova nu s-ar fi angajat în faţa Consiliului Europei, alături de alte state ex-comuniste și ex-sovietice, să procedeze la demontarea (sau demantelarea, după termenul uzual de origine franceză) moștenirii fostului regim totalitar comunist.

După cum bine se cunoaște, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, din care ţara noastră face parte, le-a cerut statelor membre ale acestei organizaţii internaţionale să sustragă din uz și din circulaţie toate materialele de propagandă vizuală cu caracter ideologic comunist, fiind vizate și monumentele, inclusiv cele cu caracter militar.

Nu vorbim aici în principiu. Este vorba de două documente oficiale concrete, la care ţara noastră a subscris cu ani în urmă, și anume Rezoluţia APCE nr. 1096 (1996) privind măsurile de demantelare a moștenirii fostelor regimuri totalitare comuniste și Rezoluţia APCE nr. 1481 (2006) privind necesitatea condamnării internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare. Dacă guvernarea „proeuropeană” de astăzi ar fi aplicat litera și spiritul acestor două importante documente europene (ceea ce nu au făcut guvernările anterioare), am fi fost în rând cu Vilniusul, Riga și Tallinnul, ca să aducem aceleași exemple baltice de seriozitate și demnitate, și nu am fi avut parte de spectacolul propagandistic sovietic organizat de autorităţi la 9

mai, la Chișinău și în alte localităţi. Din păcate însă, actuala guvernare a evitat să apară în contrast cu fosta guvernare comunistă și, recurgând cu vârf și îndesat la propaganda timpurilor sovietice, pe care le consideram de mult apuse, ne-a servit dovada unei neștirbite continuităţi a regimului AIE cu regimurile Stalin–Brejnev–Voronin. Alături de aceste nume emblematice pentru tot ce înseamnă mentalitate sovietică și nostalgică pot fi puse astăzi fără greș numele lui Filat, Lupu și Chirtoacă sau cel al mitropolitului Vladimir cu episcopii săi.

Nici o deosebire nu s-a văzut între modul în care a fost marcat 9 mai sovietic la Chișinău, pe de o parte, și la Tiraspol, pe de altă parte.

Detaliile care au făcut tacâmul zilei de 9 mai la Chișinău sunt atât de multe și grăitoare, încât nu merită să le invocăm aici și acum, pentru a arăta adevărata faţă a celor care, prin voia întâmplării, ne conduc destinele.

Stela în ziua de 9 mai 2011 Totuși, nu vrem să trecem peste unul dintre aceste detalii, important în opinia noastră. Se știe că, în ultimii ani, autorităţile nu-și dădeau rândul să-și exprime atașamentul faţă de principiile și valorile europene (că tot se vorbește atâta de principii și valori), principiile și valorile promovate de Consiliul Europei. An de an, televiziunile și presa aservită puterii ni-i înfăţișau pe guvernanţi depunând de 9 mai flori și ţinând discursuri bombastice în Scuarul Consiliului Europei din capitală, chiar dacă înainte de asta mai treceau și pe la complexul memorial sovietic, rebotezat mai nou „Eternitate”.

Ei bine, anul acesta, picior de guvernant nu a călcat în Scuarul Consiliului Europei să depună o floare, să ţină un discurs, să-și lustruiască nula, vorba lui Eminescu, pentru a-și da în petic ca mari europeni ce se pretind. Și știţi de ce? Pentru simplul fapt că stela din Scuarul Consiliului Europei a fost vandalizată și anul acesta, ca și anul trecut, iar Guvernul și Primăria capitalei nu s-au mai ostenit să o refacă și să șteargă urmele acestei vandalizări. La ce bun?

Le-a fost de ajuns memorialul militar sovietic.

Ca să înţelegem exact semnificaţiile reale pe care actuala putere i le-a dat zilei de 9 mai la Chișinău anul acesta, este bine să reţinem două imagini: vânzoleala zgomotoasă de la complexul memorial sovietic cu Lupu, Filat și Chirtoacă „la datorie”, pe de o parte, și ţipenia tristă din uitatul și vandalizatul Scuar al Consiliului Europei, de cealaltă parte. Încă mult timp ne vom aminti cu toţii despre tristeţea și penibilul acestui 9 mai sovietic și deloc european.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

13 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ziua lui Filat, cadoul lui Godea şi trandafirii lui Ghimpu Zile la rând, analiștii, politicienii, ziariștii au fost în fierbere, încercând să deslușească sensurile ascunse ale gestului premierului Filat de a-l retrage pe Victor Bodiu din cursa electorală.

Că l-a lovit brusc grija pentru soarta Alianţei, că s-a speriat de revenirea comuniștilor la putere, că și-a recunoscut greșeala de a-l fi înaintat pe Bodiu, toate aceste argumente dau bine la imagine, dar puţini sunt cei dispuși să le ia în serios.

Motivul este unul mult mai banal și absolut în caracterul șefului liberal-democraţilor – răzbunarea. Acesta nu putea lăsa fără de răspuns afrontul și prejudiciul de imagine pe care i l-a adus „trădătorul” Mihai Godea. Lovitura de răspuns pe care i-a aplicat-o Filat fostului și foarte apropiatului său camarad a fost una, am zice, de toată frumuseţea și de dragul acestui efect spectaculos a meritat chiar și sacrificarea propriului candidat la Primăria capitalei.

Iată de ce nu au mai contat nici milioanele cheltuite pentru promovarea lui Victor Bodiu, nici imaginea șifonată a acestuia, pe care nu știm dacă va mai reuși să și-o refacă. Declaraţia de susţinere a actualului primar pe care a făcut-o Bodiu, mai cu jumătate de gură, a fost cu atât mai jenantă, cu cât acesta s-a lansat în campania electorală cu atacuri dure îndreptate exclusiv împotriva lui Chirtoacă, în maniera arogantă și agresivă proprie șefului său de partid.

Bodiu îi va face manichiura lui Chirtoacă Dar pe Filat l-a interesat mai puţin cu ce imagine iese Bodiu din toată povestea. Și nici nu credem că l-a interesat și a contat foarte mult opinia colegilor săi de partid atunci când a decis retragerea lui din cursă, cum, de altfel, nu l-a interesat nici atunci când l-a lansat pe acesta în campania electorală. Or, în partidul lui Filat, decizia șefului echivalează cu decizia unanimă a partidului. Cert este un lucru – de acum încolo, fostul candidat Victor Bodiu va avea grijă de manichiura lui Chirtoacă, în calitatea sa de agent electoral al acestuia. (Într-o confruntare verbală cu candidatul PL, el a dat de înţeles că se pricepe la așa ceva.) Situaţia lui Bodiu nu este deloc de invidiat. După ce i-a îndemnat pe alegători să-l voteze pe Chirtoacă, dacă vor ca orașul să fie distrus în continuare, acum acesta va trebui să-i convingă că, de fapt, lucrurile nu stau tocmai așa. Și nu Chirtoacă a permis distrugerea monumentelor istorice, ci, dimpotrivă, le-a salvat, că străzile nu sunt pline de gropi, ci reparate și netede ca oglinda. Dar, cel mai probabil, Bodiu se va retrage în următoarea perioadă la umbra falnicului stejar, încercând să uite că a candidat vreodată la funcţia de primar al orașului pentru care l-a durut atât de mult sufletul.

Filat i-a furat lui Godea titlul de erou Și degeaba zicea Dodon că Filat i-a făcut un cadou electoral.

Filat și-a făcut sieși cadoul, iar gestul a coincis în timp, în mod fericit și întâmplător, cu ziua sa de naștere. Mihai Godea a avut doar trei zile de glorie, trei zile în

care a fost declarat erou. Pentru că într-a patra, Filat i-a luat piuitul și argumentele. Precum și titlul de erou. Ce argumente ar mai avea Godea în susţinerea ideii despre apropierea dintre Filat și comuniști, chiar dacă această apropiere ar exista? În noul context, învinuirile nu-și mai au temeiul. Acum, el este cel care trebuie să demonstreze că nu face jocul comuniștilor. Or, fostul său șef de partid a întors împotrivă-i, cu multă abilitate, propriile sale arme.

Un gest responsabil sau un gest disperat?

Oricum, Filat nu a avut de ales. Pericolul unei sciziuni în partid după plecarea lui Godea era iminent, iar analiștii vehiculau deja nume ale celor care-l vor urma. De asemenea, păstrarea lui Bodiu în cursa electorală ar fi putut avea efecte devastatoare. O confruntare cu fostul membru PLDM pe parcursul campaniei electorale nu ar fi fost deloc benefică pentru partid, pentru că nu se știe ce schelete de prin dulapuri ar fi dat la iveală fostul apropiat al premierului. Nici scorul electoral modest pe care l-ar fi acumulat Bodiu, un candidat șters, fără notorietate, fără capacităţi de lider, nu ar fi adus un plus de imagine formaţiunii aflate și așa într-o situaţie dificilă.

Astfel că gestul premierului a fost, de fapt, unul disperat, menit să evite colapsul în care era pe cale să intre formaţiunea.

Efectul plecării și declaraţiilor lui Godea, care puteau periclita stabilitatea în PLDM, trebuia contracarat imediat, chiar cu riscul pierderii unor voturi în capitală. Or, lipsa unui candidat la funcţia de primar general diminuează inevitabil șansele de accedere a unui număr mai

mare de reprezentanţi ai PLDM în Consiliul municipal. Și, implicit, sporesc șansele celor de pe lista de consilieri a PL. Un moment sesizat și menţionat subtil de candidatul PL. Și anume lui Godea, nu lui Filat, ar trebui să-i mulţumească Chirtoacă pentru acest dar nesperat. Deci, sunt retorică pură declaraţiile șefului liberal-democraţilor despre grija pentru consolidarea Alianţei și neadmiterea preluării puterii de către comuniști.

De ziua lui, Filat a fost lăudat, adulat şi acoperit de trandafiri, dar nu toţi albi Și încă un aspect, care ţine de caracterul lui Vladimir Filat, l-a determinat pe acesta să ia o decizie de mare efect, dar poate, pe termen lung, nu tocmai în avantajul formaţiunii pe care o conduce. Ambiţios și plin de sine, el s-a obișnuit să fie lăudat, admirat, dacă nu chiar adulat, să-i fie apreciate toate deciziile și acţiunile, și „pe interior”, și, „pe exterior”, și, ce mai la deal, la vale, să simtă că guvernează, plenar și nestingherit de nimeni, o ţară. Or, evenimentele din ultima perioadă i-au periclitat grav statutul de cel mai iubit dintre moldoveni, i-au afectat imaginea de politician carismatic, creată de admiratorii și, mai ales, de susţinătorii săi fervenţi din presă. Aceiași susţinători de conjunctură, care acum trudesc de zor la detronarea lui de pe soclul pe care l-au instalat anterior.

Putea să-și permită Filat să rămână într-o postură atât de ambiguă chiar în ziua sa de naștere? Sigur că nu. Iar manevra a fost pe cât de reușită, pe atât de potrivită ca timp. Astfel că lumea, cu sufletul împăcat și

luminat, a curs gârlă și nimeni nu a mai avut nici un motiv să nu vină cu pocloane și temenele la aniversarea premierului.

Ba dimpotrivă, au fost chiar obligaţi moral să o facă. Chiar și Mihai Ghimpu, care zicea recent că Filat nu mai are nevoie de Alianţă, că își arogă toate meritele guvernării, că îi pune beţe-n roată primarului liberal, a venit cu trandafiri (roșii), cu Corina Fusu și cu felicitări. Sincere.

De ziua premierului, ţara iarăși a avut liber, pentru că nimeni nu a mai lucrat, toată lumea a făcut coadă la ușa înaltului conducător, inclusiv miniștri, șefi de pe la tot felul de instituţii ale statului, înalte feţe

bisericești și chiar foști șefi de stat, cu buchete de tot felul, nu doar trandafiri albi și imaculaţi. Și iată că Vladimir Filat nu mai este deja nici arogantul, nici înfumuratul, nici orgoliosul, nici egoistul, nici dictatorul, nici epigonul al lui Putin, nici dătător de ghindă la porci, ci, exclusiv, salvatorul Alianţei, politicianul matur, responsabil, inteligent și înţelept, altruistul care se gândește doar la binele comun, nu la interesul propriu. Și cine să mai facă acum aluzii la vamă, privatizări, funcţii, interese oculte și alte năstrușnicii lansate de niște uscături înlăturate fără regrete din coroana falnicului stejar. Pentru că oamenilor le

trebuie atât de puţin ca să-și recapete încrederea și să redevină fericiţi.

Filat a ascuns capul lui Chirtoacă Totuși, anul acesta aniversarea lui Filat a mai pierdut din spectaculozitate, fără darurile excentricului Ghelici, fără promisiuni de dat la bot (sau totuși cu?), fără lacrimi vărsate de Valentina Buliga din preaplinul emoţiilor. Adică, emoţii poate că au și fost, dar premierul nu le-a mai împărtășit de data aceasta cu publicul. Știind cât de imprevizibili pot fi colegii săi de partid și ce cadouri i-ar putea aduce, șeful PLDM a ţinut presa mai pe afară, preferând să despacheteze de unul singur ofrandele. Și bine a făcut, pentru că cineva, care încă nu era, probabil, la curent cu ultima mișcare (inteligentă și responsabilă a lui Filat), i-a adus, cică, acestuia capul lui Chirtoacă într-o cutie de carton.

Ce-i drept, nimeni nu l-a văzut cum arăta, pentru că premierul l-a dosit în grabă.

„Păpuşarul” mai rămâne la întuneric, dar nu pentru mult timp Indiferent dacă premierul a luat respectiva decizie de unul singur sau a fost sfătuit de „par-

Premierul Filat, cel care a anunţat retragerea lui Bodiu în favoarea lui Chirtoacă, a făcut acest pas pentru că știe, în mod sigur, că Bodiu nu are nici o șansă să câștige Primăria Chișinăului și nici măcar să iasă în turul doi. Filat știe la fel de bine că alegătorii PLDM, posibilii votanţi ai lui Bodiu, în marea lor majoritate, nu vor vota nici măcar în ruptul capului pentru Chirtoacă. Voturile lor se vor îndrepta către alţi concurenţi electorali și, în special, către Dodon.

Retragerea lui Bodiu din cursa electorală este o acţiune planificată din timp de tehnologii electorali ai lui Filat și coordonată cu partenerii lor de la PCRM. Există indicii certe că această tactică, aparent neașteptată, a făcut obiectul discuţiilor dintre Filat și Voronin încă dinaintea campaniei electorale locale. Numai așa poate fi explicat faptul că la doar câteva minute după ce Filat a anunţat retragerea lui Bodiu din cursa electorală, Dodon a și declarat pentru un post de televiziune din Chișinău că, prin acest gest, Filat i-a făcut un cadou electoral. Dacă Filat ar fi dorit sincer să-l sprijine pe Chirtoacă prin retragerea favoritului său Victor Bodiu din cursa electorală locală, atunci ultimul nu i-ar fi turnat zoi în cap de dimineaţă până în seară, timp de câteva săptămâni, celui care, deocamdată, mai este primar. Iar după ce a făcut aceasta cu atâta pasiune, secundat chiar de către premierul Filat, câţi dintre votanţii PLDM își vor da votul pentru Chirtoacă?

Decizia președintelui PLDM de a-l retrage pe Bodiu din cursa electorală reliefează și profilul moral al acestui „tânăr tehnocrat” dus de sforicică de Filat. Profilul moral al lui Bodiu este exact ca și cel al mentorului său politic, premierul Filat, adică denotă o totală lipsă de moralitate. Altfel, cum poate fi explicat faptul că încă mai ieri Bodiu declara sus și tare că Dorin Chirtoacă nu a făcut nimic în cei 4 ani de mandat ai săi, că a adus orașul la sapă de lemn, iar astăzi se lasă retras, îndemnând alegătorii să-l voteze pe cel pe care l-a blamat?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ioana FLOREA, FLUX

Despre Vladul născut de Sfântul Gheorghe

Retragerea lui Bodiu, rodul înţelegerilor Filat–Voronin Bineînţeles, Igor Dodon are dreptate: formal, candidatul PLDM, Victor Bodiu, a fost retras din cursa electorală pentru fotoliul de primar general al municipiului Chișinău în favoarea candidatului liberal Dorin Chirtoacă, dar, de fapt, el s-a retras în favoarea candidatului comunist Igor Dodon.

tenerii” săi din exterior, fără îndoială, pentru moment, aceasta i-a adus doar beneficii. Inclusiv faptul că a hotărât acum să evite orice fel de discuţii și dezvăluiri la subiectul „Godea”. Dar asta nu înseamnă că ele vor fi eludate și pe viitor, ci doar până atunci când va considera el că a venit momentul. Răzbunător din fire, Filat promite să scoată la lumină păpușarul care stă în spatele lui Godea, imediat după alegerile locale. Că plecarea acestuia, dar, mai ales, maniera în care a făcut-o, l-a afectat profund, nu încape nici o îndoială. „Nu am crezut că cineva apropiat, cu care am muncit atât de mult cot la cot, poate pleca. Nu este departe momentul când vom afla pentru ce pleacă. Pentru noi a fost o surpriză. Dar plecarea a fost pregătită din timp de partidul care urmează să-l preia”, a comentat șeful PLDM situaţia. Și încă un lucru remarcabil ne-a fost dat să auzim cu această ocazie. Filat s-a lamentat, plin de nedumerire și tristeţe, că în ultima perioadă se fac încercări de cumpărare a colegilor săi de partid, aceștia fiind îndemnaţi să părăsească formaţiunea. De parcă nu ar ști el cum și de ce se fac asemenea lucruri. Au nu știe el câţi foști membri PCRM au schimbat roșul pe verde sau cum a rămas Urechean fără de partid? Așa că chiar ne mirăm de mirarea lui Filat.

Imprevizibile sunt căile (D) om(n)ului. Dacă-mi spunea cineva încă acum câteva zile că Filat îl va susţine pe Chirtoacă în aceste alegeri locale generale, îl scuipam în ochi sau cel puţin îl catalogam drept nebun sadea. Astăzi ne-am convins că e posibil și așa ceva.

Cu mica rezervă doar, că vor veni timpurile în care Vlad Filat va cere răsplată dublă.

Liberal-democratul spune că „s-a maturizat politic”, dar de bună seamă

nu e așa. Filat nu s-a maturizat deloc și probabil că mai zboară prin vis. Pentru el, ca și pentru un alt mare Vladimir din ţara asta, nu există nimic în afară de „propria persoană” și „visul lui Mahomed” (cel care a fondat religia islamică, când a visat un stejar care se extindea deasupra întregii lumi, iar odată cu această extindere se auzea: „Allah, Allah, Allah”). Pentru el nu există „Alianţă” sau „partid”, există „Eu”.

L-a trezit plecarea lui Godea. La fel ca un ulcior de apă rece peste faţă.

Anume el, Vlad Filat, a fost cel care a pierdut, fiind în aceeași luptă cu Dorin Chirtoacă în 2007. Frustrările liderului PLDM pentru primărie sunt prea mari

pentru a face așa cadouri. Aici nu există loc pentru cedări.

Dacă liderul fracţiunii liberal-democrate din Parlament, Mihai Godea, avea să rămână unde a fost, Filat l-ar fi trimis pe Bodiu și mort la luptă. Însă cum extinzându-se spre primării, consolidându-și puterile pe plan local, Filat își pierdea nucleul, a fost nevoit să se retragă, să-și recapete poziţia din interiorul partidului și al Alianţei.

Unde e echipa de altă dată a Partidului Liberal Democrat? Vitalie Nagacevschi, Alexandru Tănase, Mihai Godea, chiar și Călin Vieru, toţi s-au dus pe apa sâmbetei. Se vede că nu de viaţă bună s-au dus. În caz că

continua, Filat avea doar o cale: să piardă și Alianţa, iar cu asta înalta funcţie și poziţia.

Vârful muntelui rămâne sus cât timp are poalele mari; sabia taie doar când are mâner puternic; Ștefan cel Mare urca pe cal numai după ce călca pe „moviliţă”; și doar șopârla își continuă mișcarea și fără de coadă.

Unde e Premierul fără votul din Parlament al AIE? Cine e liderul liberal-democrat fără deputaţii liberal-democraţi? Ce e Regele fără Popor?

E Vladul născut de Sfântul Gheorghe.

Maxim PULBER Sursa: pulbermax.wordpress.com

Prezidenţiabilul Filat Aspiraţiile prezidenţiale ale lui Vladimir Filat, despre care s-a scris atâta și pe care acesta le-a negat anterior, iată că devin tot mai clare. Într-un interviu acordat zilele trecute postului american de radio „Europa Liberă” Vladimir Filat a confirmat că nutrește ambiţii prezidenţiale. El a lăsat să se înţeleagă limpede că, dacă ar fi candidat la funcţia supremă în stat, ar fi avut asigurat votul întregii fracţiuni parlamentare a partidului condus de Vladimir Voronin.

Ca să nu lăsăm impresia că speculăm subiectul, este bine să vedem cum anume s-a exprimat premierul. Întrebat de corespondentul „Europei Libere” despre evitarea alegerilor anticipate prin găsirea unui numitor comun cu PCRM în chestiunea alegerii șefului statului, Filat a răspuns: „Cred că trebuie să fiu un pic mai

explicit. Pentru a alege președintele Republicii Moldova sunt necesare 61 de mandate. Alianţa pentru Integrare Europeană deţine 59 de mandate. Partidul Liberal Democrat din Moldova contribuie la Alianţă cu 31 de mandate. Pentru ca să avem numărul necesar de mandate pentru alegerea președintelui avem nevoie de două mandate.

Aceste două mandate pot fi oferite de către grupul parlamentar al Partidului Comuniștilor. Ori pleacă cineva din Partidul Comuniștilor și votează, ori avem discuţii și realizăm compromis cu cei din Partidul Comuniștilor pentru ca să fie acumulate voturile necesare”. În continuare, amintindu-i-se că a discutat cu PCRM-ul, în deosebi cu liderul acestuia, Vladimir Voronin, premierul nu a ezitat să arunce câte o piatră în grădina lui Lupu și Ghimpu, răspunzând, în definitiv, prin a se întreba el însuși, preocupat și retoric, cum să rezolvăm problema. El a spus: „În primul rând, nu am ajuns să discut, fiindcă am avut întâlniri care au vizat lucruri absolut generale. Cred că acea reacţie, inclusiv din Alianţă, inclusiv din afară, a fost absolut de neînţeles pentru mine. Și care nu a permis

ca acest dialog să continue. Nu este exclus ca, în urma unui dialog, care ar fi putut fi și de durată, să identificăm o soluţie. Eu aș fi fost foarte fericit dacă discuţiile respective ar fi putut să le poarte domnul Lupu cu domnul Voronin, sau domnul Ghimpu. Uitaţivă, domnul Voronin a dorit să discute doar cu mine. Bun, a fost acea reacţie – nu discut. Urmărim cum în continuare trec zilele, cum trec săptămânile, lunile și tot avem aceeași întrebare: dar cum rezolvăm problema?”

Corespondentul postului american de radio, Valentina Ursu, a venit mai aproape de miezul problemei și a lansat o frumoasă provocare, cea privind o posibilă înţelegere între PLDM și PCRM: „Tot mai insistent se vorbește că, în eventualitatea creării unei coaliţii roșu-verzi, domnul Filat ar urmări scopul să ajungă el în fotoliul președintelui…” Filat a răspuns în stilul său specific, de falsă și cochetă modestie: „Doamnă Ursu și stimaţi radioascultători, dacă eu urmăream să ajung în funcţia de președinte al Republicii Moldova, eu deja eram în această funcţie. Nu trebuia să treacă atâta timp, atâtea discuţii, atâta chin pentru toată lumea.

Nu asta este obiectivul meu”.

„Adică pentru Dumneavoastră ar fi votat doi comuniști? Doi deputaţi comuniști?”, a insistat jurnalista de la „Europa Liberă”. Și aici a urmat un răspuns plin de francheţe, de care, cu siguranţă, comentatorii politici și ziariștii își vor aduce aminte după consumarea alegerilor locale din acest an: „Eu nu pot să spun că ar fi votat doi sau că ar fi votat mai mulţi. Eu pot să vă spun doar că eu sunt sigur pe mine când spun aceste lucruri că aș fi în stare să identific soluţii pentru ca să asigur alegerea președintelui Republicii Moldova, în cazul în care nu exista

această ostilitate între candidatul pe care l-a propus Alianţa pentru Integrare Europeană și Partidul Comuniștilor, privit în totalitate, și, mai cu seamă, a liderului acestui partid. Ţine de relaţiile lor mai vechi, ţine de anumite momente, îi privește. De aceea, toate aceste speculaţii, ele sunt sterile. Pe mine mă interesează însă și un alt aspect. Uitaţi-vă, tot vorbim despre necesitatea consolidării societăţii. Și cu cât mai mult se vorbește, cu atât mai puţin se face”.

Ei bine, anume sub stindardul „consolidării societăţii” despre care a vorbit liderul „revoluţiei

verzi de la 7 aprilie” va fi ales șeful statului. Acesta a fost subiectul de bază al discuţiilor de taină dintre Filat și Voronin de la începutul anului curent. Acesta este și subiectul pe care, între altele, l-a discutat și încă îl va mai discuta premierul la Berlin, unde a îndesit-o cu vizitele, precum emisarii comuniștilor la Moscova.

Iar Moscova și Berlinul, precum se știe, au o preocupare majoră pentru „consolidarea societăţii” noastre, cum au avut-o și în trecut. Să ne pregătim: soluţia verde-roșie bate la ușă!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 MAI 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Dosarul Buşilă–Ghimpu, amânat pentru a cincea oară Procesul de judecată intentat de juristul Radu Bușilă fostului președinte interimar Mihai Ghimpu a fost amânat deja pentru a cincea oară. Procesul urma să aibă loc marţi, 10 martie.

De data aceasta, motivul invocat a fost lipsa judecătorului raportor care s-ar fi aflat în afara Curţii de Apel Chișinău. Data trecută, procesul a fost amânat sub pretextul că atât Mihai Ghimpu, cât și reprezentantul său legal în instanţă nu s-au prezentat la proces, ultimul invocând probleme de sănătate.

Radu Bușilă l-a acţionat în judecată pe Mihai Ghimpu, acuzându-l pe ex-președintele interimar de faptul că i-a lezat onoarea și demnitatea, schimonosindu-i intenţionat numele în faţa mai multor camere de luat vederi.

După ce a aflat că dosarul este amânat, Radu Bușilă a declarat că este, de fapt, vorba despre o tergiversare a actului de judecată, din cauza implicării unei „persoane de prim-rang”. „Examinarea dosarului dintre mine și domnul Mihai Ghimpu privind prejudicierea onoarei și demnităţii mele personale a fost amânat pentru data de 7 iunie, pe motiv că, judecătorul raportor este plecat în afara Curţii de Apel Chișinău. Este un motiv mai mult formal. Este o banală și evidentă tergiversare a dosarului, deoarece e implicată o persoana de prim-rang din Moldova, ex-președintele interimar al ţării. Este o tergiversare, mai ales în această perioadă electorală”, a accentuat Radu Bușilă. „Consider acest comportament unul dezonorant, descalificant și care nu face faţă persoanei în cauză.

Dacă a încălcat legea, trebuie să vina la judecată. Actul justiţiei trebuie să fie unul transparent, corect și la timp și persoanele care se află într-o funcţie publică trebuie să răspundă pentru acţiunile sau inacţiunile lor”, a mai adăugat Radu Bușilă.

Juristul spune că va merge până la capăt în instanţele de judecată, iar dacă nu i se va face dreptate va apela la Curtea Supremă de Justiţie, iar ulterior se va adresa la CEDO. Amintim că dosarul în care Mihai Ghimpu apare ca pârât a fost intentat de președintele AJCD, Radu Bușilă, ca urmare a unei insulte publice la adresa sa, la care a recurs fostul șef interimar al statului Mihai Ghimpu. Acesta i-a schimonosit intenţionat numele (numindu-l Șutilă în loc de Bușilă), după ce a fost întrebat de jurnaliști cum comentează acuzaţiile lui Vladimir Ghimp, vărul ex-președintelui interimar, care l-a acuzat pe Mihai Ghimpu de faptul că, împreună cu nepotul său, Dorin Chirtoacă, l-a deposedat de o porţiune de teren aflată în proprietatea sa legală. Menţionăm că insulta la adresa lui Bușilă a fost determinată de faptul că președintele AJCD este reprezentantul legal în instanţă al lui

Vladimir Ghimp.

Radu Bușilă a interpretat afirmaţia lui Mihai Ghimpu ca pe o insultă publică, adusă de o persoană cu funcţii înalte de răspundere, și l-a acţionat în instanţă pe președintele interimar, cerându-i repararea prejudiciului moral pentru faptul că i-a fost știrbită onoarea și demnitatea profesională. El cere de la Mihai Ghimpu despăgubiri în sumă de 1 milion de lei, bani pe care spune că îi va dona copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

Buşilă, amânat şi în cazul altui proces, intentat lui Dorin Chirtoacă, nepotul lui Mihai Ghimpu Menţionăm că acesta nu este singurul caz de judecată în care este implicat Radu Bușilă, care este tergiversat la nesfârșit de Curtea de Apel Chișinău. Amintim că, pe data de 18 aprilie 2011, la Curtea de Apel Chișinău urma să aibă loc o nouă ședinţă de judecată în dosarul Asociaţia Juriștilor Creștin Democraţi (AJCD) contra Primăriei municipiului Chișinău, care se referă la refuzul neîntemeiat al administraţiei capitalei de a prezenta informaţiile cu privire la mărimea salariilor ridicate de către șefii de direcţii și de întreprinderi municipale. Reprezentantul Primăriei a solicitat amânarea ședinţei de judecată pentru o altă zi, motivând că trebuie să fie prezent la o altă ședinţă de judecată, în cadrul unui alt dosar. Judecătorul cauzei, Lidia Bulgac, a admis solicitarea și a amânat examinarea cauzei pentru data de 13 iunie 2011.

Cererea respectivă de chemare în judecată a fost depusă acum un an, pe data de 17 mai 2010.

Tot atunci, cererea de chemare în judecată i-a fost înmânată și primarului general, Dorin Chirtoacă, acesta fiind atras în dosar în calitate de copârât, ca persoană responsabilă de furnizarea informaţiei din cadrul Primăriei. Conform prevederilor art. 71, alin. (1) din Codul contravenţional, Chirtoacă riscă o amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale, pentru nerespectarea prevederilor Legii cu privire la accesul la informaţie. Judecătorul cauzei, Lidia Bulgac, a amânat toate ședinţele de judecată de până acum.

Amintim că, acum un an și ceva, la data de 26 martie 2010, Asociaţia Juriștilor Creștin Democraţi a adresat Primăriei Chișinău un demers în care a solicitat un șir de informaţii cu caracter oficial, cu privire la lista tuturor cheltuielilor efectuate la sediul central al Primăriei și la fiecare subdiviziune și întreprindere municipală în parte.

Pe data de 10 mai 2010, Primăria Chișinău a oferit un răspuns formal și incomplet la demersul Asociaţiei, în care au fost admise numeroase încălcări ale dreptului privind accesul la informaţie. Astfel, a fost încălcat termenul stabilit de lege pentru furnizarea

informaţiei, datele solicitate au fost prezentate în mod necorespunzător, a fost refuzată furnizarea informaţiei ce ţine de salariile angajaţilor Primăriei municipiului Chișinău și ai subdiviziunilor Consiliului municipal Chișinău.

Pârâtul și-a motivat refuzul de a prezenta lista nominală a angajaţilor, cu indicarea funcţiei deţinute și a mărimii salariului, prin prevederile art. 7, alin. (1), lit. (c) din Legea privind accesul la informaţie și a art.

92, lit. (a) din Codul Muncii al Republicii Moldova, potrivit cărora, chipurile, nu ar avea dreptul să comunice unor terţi datele personale ale salariaţilor, fără acordul scris al acestora. AJCD consideră că aceste afirmaţii nu au nici un temei legal, or, însuși pârâtul indică în scrisoarea sa că salariile de funcţie ale angajaţilor sunt calculate în baza actelor normative, astfel încât informaţia ce ţine de funcţiile și salariile angajaţilor Primăriei Chișinău și a subdiviziunilor sale nu poate fi atribuită nicidecum la categoria de informaţie cu caracter personal, divulgarea căreia ar aduce atingere vieţii private a persoanelor vizate. Cu atât mai mult cu cât salariile respective sunt achitate din bugetul public municipal, la formarea căruia contribuie persoanele juridice și fizice rezidente în municipiul Chișinău.

Radu Bușilă a opinat atunci că primarul Dorin Chirtoacă tergiversează intenţionat examinarea dosarului respectiv, prin numeroasele solicitări de amânare a ședinţelor de judecată, pentru a nu admite, până la data alegerilor locale, accesul publicului la informaţia privind modul de utilizare a banilor publici.

FLUX

CSM, la cheremul candidatului PLDM la Primăria Bălţi?

Candidatul PLDM la funcţia de primar al municipiului Bălţi, Vladimir Tonciuc, este suspectat de trafic de influenţă în cazul numirii fiicei sale, Svetlana Tonciuc, în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Bălţi. Cel puţin așa reiese dintr-o scrisoare parvenită la redacţia FLUX și semnată de Tatiana Guţu, unul dintre contracandidaţii Svetlanei Tonciuc la această funcţie.

Autoarea scrisorii semnalează o serie de abuzuri și ilegalităţi comise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSJ) în cazul numirii fiicei lui Vladimir Tonciuc în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Bălţi și acuză conducerea sistemului judecătoresc de subordonare în raport cu puterea politică. Vă prezentăm mai jos textul acestei scrisori.

Totodată, ne adresăm pe această cale liderilor filialei Bălţi a PLDM să vină cu explicaţii asupra acestui caz, precum și reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, care au obligaţia să răspundă public acuzaţiilor aduse de semnatara scrisorii, doamna Tatiana Guţu. „GRUPULUI DE PRESĂ FLUX Considerându-vă o mass-media obiectivă și imparţială, vreau, prin intermediul dvs., să aduc în atenţia societăţii și autorităţilor publice din ţară această scrisoare, în speranţa unei soluţionări obiective a cazului invocat mai jos.

Consiliul Superior al Magistraturii – garant al independenţei puterii judecătoreşti sau... În perioada când se tinde spre o reformă a sistemului judecătoresc, sunt martor a unui proces abuziv și nici pe departe transparent, obiectiv, procedural corect de selectare a candidatului pentru numirea în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Bălţi a doamnei Svetlana Tonciuc.

Voi releva succint următoarea situaţie. Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 15.10.2010, a fost selectată candidatura doamnei Svetlana Tonciuc pentru numirea în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Bălţi și, concomitent, a fost respinsă candidatura mea.

Selectarea candidatului respectiv a avut loc prin încălcarea unui șir de norme ale legislaţiei în vigoare.

Astfel, a avut loc încălcarea prevederilor art. 19, alin. 2 al Legii nr.

947-XIII din 19.06.2006 „Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii”, care stipulează că selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător se face pe bază de concurs, conform unor

criterii obiective și procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de CSM. La fel, au fost constatate derogări de la Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanţelor judecătorești, de promovare în instanţele ierarhic superioare, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 68/3 din 01.03.2007, numit în continuare Regulament. În așa mod, conform p. 3 al Regulamentului, la funcţia de judecător vor candida și persoanele care au activat, cel puţin în ultimii 5 ani, în calitate de procuror etc. S. Tonciuc a fost eliberată din organele Procuraturii la 09.01.2006, respectiv în ultimii 5 ani n-a activat în calitate de procuror, și nici în domeniul jurisprudenţei, desfășurând o activitate privată de întreprinzător.

Totodată, a avut loc și o derogare de la p. 7 al aceluiași Regulament, care reiterează că concursul la locurile și funcţiile vacante se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale candidaţilor care au o vocaţie la posturile pretinse.

Nu sunt clare acele criterii „obiective” în temeiul cărora a fost selectată S. Tonciuc pentru suplinirea funcţiei invocate mai sus.

Mai mult decât atât, conform hotărârii CSM nr. 318/21 din 06.07.2010, S. Tonciuc a fost atestată cu nota de 7,9, faţă de ceilalţi doi candidaţi care au fost evaluaţi cu notele de 8,0 și 8,8 puncte. Nota cea mai înaltă îmi revine.

O altă încălcare este că S. Tonciuc a depus cerere și a participat la concursurile anunţate prin hotărârile CSM nr. 79/6 din 23.02.2010 și 123/10 din 23.03.2010 pentru suplinirea funcţiilor de judecător de instrucţie la judecăto-

riile Buiucani și Centru din municipiul Chișinău. Potrivit p. 19 din același Regulament, persoana care a fost înscrisă pentru participare la concurs pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător în una din instanţele judecătorești este în drept, până la susţinerea examenului de capacitate, cât și după, să solicite participarea la concurs în alte instanţe judecătorești. S. Tonciuc nu a depus cerere pentru participarea la concursul anunţat prin hotărârea CSM din 27.07.2009 nr. 241/10 pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător de instrucţie în judecătoria Bălţi, care stabilea termenul limită de depunere a actelor până la 01.10.2009. În așa mod, S. Tonciuc nu s-a încadrat în termenul prestabilit, CSM nu a emis vreo hotărâre de anunţare a unui concurs suplimentar pentru suplinirea funcţiei date, deci a avut loc o derogare de la această normă a Regulamentului. În acest sens, este de menţionat cazul lui Ulianovschi din 15.10.2010, când CSM a refuzat participarea acestuia la concurs, pe motivul depunerii cererii peste termenul desfășurării concursului. De aici apare întrebarea: oare aceeași situaţie poate avea efecte juridice diferite în funcţie de solicitant?

O altă încălcare este că la selectare nu s-au luat în consideraţie și alte circumstanţe: Conform p. 28 al aceluiași Regulament, la desfășurarea concursului trebuie să se ţină cont de titlurile știinţifice pe care le au candidaţii, de vechimea în funcţia de judecător sau de procuror, de absolvirea cursurilor postuniversitare de masterat. Doamna S. Tonciuc a activat în organele procuraturii din 1999 până la 09.01.2006, având o vechime de muncă în calitate de procuror de aproximativ 5 ani. Astfel, membrii CSM au ignorat faptul că eu, în calitate de solicitant la funcţia de judecător de instrucţie, deţin funcţia de procuror la Procuratura municipiului Bălţi din 2001 până în prezent, având activitate de muncă neîntreruptă mai mult de 10 ani în acest domeniu,

precum și faptul că sunt absolventă a cursurilor postuniversitare de masterat, am fost menţionată de mai multe ori, inclusiv de procurorul general, pentru indici înalţi în activitatea profesională.

Unde sunt criteriile obiective de selectare a candidaţilor?

Mai mult, prin selectarea candidatului respectiv de către Consiliul Superior al Magistraturii la 15.10.2010 nu s-a ţinut cont nici pe departe de principiul separării puterilor în stat, deoarece doamna în cauză este fiica fostului primar de Bălţi și actualului candidat PLDM, domnul Vasile Tonciuc, pentru funcţia de primar de Bălţi.

Poate anume acest fapt a influenţat hotărârea CSM? Am încercat să contest hotărârea CSM din 15.10.2010. În conformitate cu prevederile art. 25 al Legii nr. 947-XIII din 19.07.1996 „Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii”, orice persoană interesată este în drept să conteste în termen de 15 zile orice hotărâre a CSM, în acest articol nefiind stipulată noţiunea de hotărâri „exclusive”, care nu se supun contestării. Folosind acest drept, am depus o cerere de chemare în instanţă de contencios administrativ privind contestarea hotărârii CSM din 15.10.2010 pentru încălcările de ordin procesual comise la adoptarea hotărârii în temeiul art. 26, lit. „c” a Legii nr.

793-XIV din 10.02.2000 a contenciosului administrativ, care stipulează că, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Conform art. 19, alin. 2 al Legii nr.

947-XIII din 19.07.1996, selectarea candidatului la funcţia de judecător se face doar în baza unor criterii obiective și a procedurii stabilite de CSM prin regulament. În cadrul cercetării judecătorești s-au constatat mai multe încălcări de ordin procedural care au fost admise la adoptarea hotărârii CSM din 15.10.2010 și, respectiv, a fost adopta-

tă hotărârea Curţii de Apel Chișinău nr. 3-4037/10 din 16.12.2010 prin care a fost admisă cerere mea și anulată hotărârea CSM din 15.10.2010.

Din păcate, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), fiind instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă și uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătorești, a examinat cauza în lipsa mea și, prin Decizia nr. 3r-490/II din 02.03.2011, a considerat hotărârea CSM din 15.10.2010 legală, iar pretenţiile mele ca fiind nefondate. Astfel, CSJ a considerat că selectarea candidaţilor la funcţia de judecător ţine de competenţa „exclusivă” a CSM și că asemenea hotărâre nu poate fi contestată. Adică unei asemenea hotărâri nu-i găsești „ac de cojoc”, și CSM hotărăște pe placul său sau al altcuiva.

De asemenea, CSJ a ignorat cererea mea de amânare a procesului pe motiv de boală pentru o altă dată și a examinat cauza civilă în lipsa mea, fiindu-mi astfel îngrădit dreptul la un proces echitabil. Dovadă despre faptul că la data indicată nu am avut posibilitatea de a mă prezenta în ședinţa de judecată este certificatul de boală, care a fost un temei justificat de amânare a examinării cauzei. În plus, această hotărâre a CSJ, contrar prevederilor legale, n-a fost publicată pe pagina web a Judecătoriei.

Pentru a câta oară autorităţile în domeniu, în lipsa unei voinţe ferme și obiective, adoptă hotărâri ilegale, impun persoana să caute dreptate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Sunt și eu nevoită să recurg la această cale, negăsind sprijin și înţelegere la autorităţile naţionale.

Folosind comparaţia dlui Ion Muru-

ianu, președintele CSJ, într-un articol din 28.07.2009 referitor la CSM, mă întreb și eu dacă Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei puterii judecătorești sau „umbrela” comiterii unor ilegalităţi?! În cazul meu, la selectarea și promovarea unor candidaţi la funcţia de judecător, sub „umbrela” CSM, se promovează odraslele unor personalităţi, neluându-se în consideraţie obiectivitatea concursului, capacităţile persoanei.

Se impune întrebarea dacă CSM, fiind responsabil de organizarea și funcţionarea sistemului judecătoresc și garant al independenţei autorităţii judecătorești, și-a onorat funcţiile cu care este investit?! Pentru ce situaţii mai este prevăzut art. 19 , alin. 2 al Legii nr. 947XIII din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care indică că selectarea candidatului la funcţia de judecător se face doar în baza unor criterii obiective, dacă nu pentru cazul descris mai sus?! Unde sunt criteriile obiective de selectare a candidaţilor?

Asemenea „selectare” a judecătorilor nu subminează oare în esenţă sistemul judecătoresc? De ce se acordă protecţie la selectarea candidaţilor la funcţia de judecători în detrimentul interesului general al întregii societăţi de apărare a legalităţii și a drepturilor omului? Ar fi bine ca membrii CSM să dea răspuns deschis și motivat la toate aceste întrebări, nu să se ascundă după procedura votării și deliberării secrete și nemotivate a hotărârilor sale!

Soluţia adoptată de majoritatea membrilor CSM prin Hotărârea din 15.10.2010 și CSJ prin Decizia nr.3r-490/II din 02.03.2011 reprezintă o sfidare a normelor legale și un ele-

ment clar de protecţionism.

De mai multe ori am auzit prin intermediul mass-media că sistemul judecătoresc este „putred”. Un proverb popular spune că „peștele de la cap se strică”. Dar sistemul judecătoresc de unde putrezește?! N-aș vrea ca CSM să fie „capul” putrefacţiei.

Mă conving și eu tot mai mult de faptul că, faţă de toate reproșurile, mai mult sau mai puţin reale, ce se aduc Justiţiei, aceasta este chemată, în primul rând, să facă curăţenie în propria casă și să nu aștepte intervenţia altora, dacă vrea să fie independentă.

Rolul de „mătură” și nu de „umbrelă” îi revine CSM. Anume purificarea sistemului de ilegalităţile și abuzurile din partea magistraţilor, a membrilor CSM, care pătează reputaţia Justiţiei, generatoare de neîncredere din partea cetăţenilor, a fost mobilul acţiunilor descrise în articolul dat, dar soldate cu eșec. Iată de ce oamenii legii și organismele competente, precum este Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să vegheze neîncetat asupra activităţii sistemului judecătoresc și a elementelor acestuia, reacţionând prompt la fiece ilegalitate.

Voalarea de către autorităţile competente a faptelor nedemne este o greșeală impardonabilă și nu reprezintă altceva decât complicitate. În situaţia creată, nu-mi rămâne decât să strig cu disperare și să prezint această cronică tristă a ilegalităţilor pentru a fi judecată de societate.

Cu respect, Tatiana GUŢU, fost candidat la funcţia de judecător de instrucţie în Judecătoria Bălţi 21.04.2011”

6

13 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Mica” şi „toxica” limbă română sau despre dublajul de film Recenta iniţiativă legislativă a deputatului Victor Socaciu de la București privind obligativitatea dublării audio a filmelor străine în limba română a stârnit valuri mari în societate, opunându-i pe adepţii și adversarii ideii. Iniţiativa vizează modificarea și completarea Legii audiovizualului și se rezumă la faptul că „operele cinematografice în limbi străine vor fi traduse în limba română, traducerea fiind asigurată prin procedeul dublajului”.

tor care privește atent realitatea europeană.

Bunele practici europene şi internaţionale Tocmai pornind de la existenţa acestor atitudini vehemente, exprimate, de regulă, într-un limbaj agresiv și pe alocuri isteric, am încercat să privim lucrurile mai larg, din perspectiva contextului european, a legislaţiei și practicilor notorii în materie de film subtitrat sau dublat în statele Uniunii Europene și în principalele ţări ale lumii, de regulă puteri culturale și cinematografice redutabile.

Astfel, am putut constata că peste 80% dintre cetăţenii Uniunii Europene aparţin statelor în care dublajul de film în limbile

blajul nu este obligatoriu și 555 de milioane 822 346 de locuitori în statele în care dublajul este obligatoriu. O proporţie foarte interesantă!

Ca să invocăm un exemplu relevant, vom arăta că, potrivit cercetărilor și sondajelor efectuate de-a lungul anilor, austriecii sunt printre europenii cei mai refractari la subtitrarea filmelor străine, circa 70% dintre austrieci pledând net pentru dublaj.

Totodată, vom reţine și faptul că în Franţa, ţara cu cea mai bogată producţie cinematografică pe continent, obligativitatea dublării filmelor străine a fost introdusă prin lege încă în anul 1947. În general, ţările care reprezintă puteri cinematografice reale au impus obligativitatea dublajului în cazul filmelor străine difuzate pe pieţele lor,

Pledoarie pentru dublaj „Avantajul dublării faţă de subtitrare constă în faptul că, prin dublare, expresiile din limba străină folosite în film sunt înlocuite cu traducerea expresiilor în limba română, contribuind astfel la protejarea identităţii limbii”, se arată în Nota la propunerea legislativă semnată de Victor Socaciu. Deputatul bucureștean a mai susţinut: „Dacă un film este dublat, telespectatorul poate urmări mai atent scenele filmului și jocul actoricesc. Acestea conţin adesea mesaje subtile, astfel că procedeul dublării poate ajuta la o mai bună receptare a mesajului filmului. De asemenea, mesajul este mai ușor de receptat de toate categoriile de persoane, inclusiv copii sau bătrâni, care nu pot citi, sau oameni cu dificultăţi de vedere. Astfel, se extinde aria de accesibilitate în ceea ce privește publicul filmului”. Totodată, el consideră că „Folosirea subtitrării introduce cuvinte noi, care, ulterior, vor fi asimilate de populaţie. Aceste cuvinte sunt apoi folosite din ce în ce mai des în limbaj și ajung să fie considerate ca termeni obișnuiţi. Din această cauză, limba se deteriorează, acest aspect conducând la afectarea identităţii naţionale”. Vom preciza din capul locului că este vorba de dublajul profesionist, de calitate, nu de unul de mântuială, cum a fost, în timpul sovietic, cel făcut la Chișinău.

Limbă „mică” sau suflete mici?

Iniţiativa a fost primită în furci de către foarte mulţi actori, regizori sau critici de film, fiind calificată drept „imbecilitate”, „o catastrofă”, „o nebunie”, „o făcătură bolșevică”. Argumentele supreme invocate cel mai des de către opozanţi au fost două: „Nu vrem să-l auzim pe Robert De Niro (după caz, pe Al Pacino) în limba română!” și „Nu vrem să fim o naţiune de analfabeţi!”.

Unii au mai adăugat că filmele subtitrate constituie un mijloc de învăţare a limbilor străine, iar alţii au mers foarte departe, susţinând că prin iniţiativa deputatului Victor Socaciu s-ar dori alinierea României și a românilor la Moscova. Postul naţional de televiziune de la București, TVR, prin canalul său 2 (Cultural), a prezentat pretinse mostre de dublaj în română (fiind, de fapt, vorba despre vocea de după cadru (voce over)) pentru

a critica ideea de dublaj profesionist în limba română. Ca să înţelegem exact în ce tonalitate și la ce temperaturi este dezbătută problema la București, vom prezenta câteva idei emise de unul dintre cunoscuţii critici români de film, Irina Margareta Nistor, invitată la emisiunea „Ora de știri” din 9 mai, de la TVR 2. Ideile-forţă au fost câteva, aceleași pe care le vehiculează și ceilalţi adversari ai iniţiativei lui Victor Socaciu: 1. „Noi suntem o limbă mică și nu ne putem permite luxul dublajului în română”; 2. „Dublajul filmelor duce la izolare, la intoleranţă, iar pe termen lung la efecte toxice (citat dintr-o petiţie publică – nota noastră)”; 3.„În primul rând că n-o să mai fim atât de buni la limbi străine, ceea ce era unul dintre marile noastre atuuri și e chiar foarte mare păcat”; 4. „Noi cunoaștem cu toţii experienţa dacă am fost într-un aeroport spaniol că nimeni nu vorbește nici măcar puţină engleză. Și așa o să se ajungă și aici dacă pornim pe direcţia asta”; 5. „Da, dar el (Victor Socaciu – nota noastră) o să vină cu contraargumentul și o să spună că și în Polonia se întâmplă chestia asta, că se întâmplă și în Cehia. Da, dar astea au fost ţinute foarte bine sub cizma rusească de unde noi, din fericire, nu știu cum am reușit să scăpăm”. 6. „Este bine să ne gândim la subtitrarea filmelor românești din România în engleză, pentru străinii care stau în România”. Cam atât. Argumentaţia este, după cum se vede, destul de slabă și poate fi răsturnată de orice om binevoi-

naţionale este, prin lege, obligatoriu. Observăm că dublarea producţiei cinematografice străine este obligatorie în state ca Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Japonia, India, Italia, Mexic, Rusia, Spania și aproape întreaga Americă Latină, SUA, precum și în toate statele CSI, cu excepţia Armeniei și Republicii Moldova, în care există doar obligativitatea subtitrării.

Limitându-ne la aria europeană, am luat act de o simplă statistică. Statele UE în care dublarea filmelor străine este obligatorie însumează o populaţie de 346 de milioane 405 013 locuitori. Statele UE în care dublarea filmelor nu este obligatorie însumează o populaţie de 78 de milioane 919 757 de locuitori. Marea Britanie, ţară în care predomină producţia cinematografică anglofonă (britanică, americană, canadiană sau australiană) are o populaţie de 60 de milioane 3 000 de locuitori. Pe de altă parte, pentru o întregire a tabloului, trebuie să luăm în calcul și statele europene extracomunitare în care dublajul nu este obligatoriu (printre care Bosnia Herţegovina, Croaţia, Norvegia, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia), cu un total de 30 de milioane 72 981 de locuitori, precum și statele în care dublajul este obligatoriu (Bielorusia, Elveţia, Rusia, Ucraina), cu o populaţie totală de 209 milioane 417 333 de locuitori.

Astfel, făcând abstracţie de cazul particular al Marii Britanii, avem 108 milioane 992 738 de locuitori în statele în care du-

pe când ţările care nu dispun de o industrie cinematografică serioasă sunt preponderent consumatoare ale producţiei cinematografice străine și nu admit dublajul. Acestea din urmă sunt ţări fie din zona balcanică, fie din cea scandinavă.

Un fals: românii poligloţi şi europenii „analfabeţi”…

Unul dintre locurile comune în discursul adversarilor dublajului de film în România ţine de ideea preconcepută și fixă că, datorită subtitrării, românii ar fi buni stăpânitori ai limbilor străine, în contrast cu francezii, germanii, italienii, spaniolii, austriecii, cehii, slovacii, belgienii și, în general, cu locuitorii statelor în care dublajul este obligatoriu, europeni catalogaţi, cu mult și vădit dispreţ, ca fiind niște adevăraţi „analfabeţi”. Realitatea însă contrazice și răstoarnă acest fals.

După cum se cunoaște, europenii stau bine cu statisticile.

Există statistici relevante privind gradul de cunoaștere a limbilor străine de către cetăţenii celor 27 de state ale Uniunii Europene. Apelând la acest tip de statistici, nu putem trece cu vederea că unul dintre Eurobarometrele în materie, publicat în februarie 2006, infirmă faptul că între subtitrarea filmelor străine (sau dublarea acestora) și gradul de cunoaștere de către populaţie a limbilor străine ar exista o corelare cât de mică. Astfel, 67% dintre germani pot întreţine o

conversaţie într-o limbă străină, la fel, 51% dintre francezi și 62% dintre austrieci sau 61% dintre cehi. Germania, Franţa, Austria și Cehia sunt state în care dublajul de film este obligatoriu. Se cuvine să ne întrebăm acum de la obraz dacă ne putem compara noi, cei vreo 30 de milioane de români din România și din vecinătatea ei, cu aceste naţiuni?

Impactul dublajului la scara Lumii Româneşti Bineînţeles că, referindu-ne la ansamblul Lumii Românești și la spaţiul nostru spiritual și cultural comun, vom face abstracţie de faptul că românii din Republica Moldova și cei din Ucraina vorbesc, mai mult sau mai puţin (tot mai puţin) fluent, rusa ca limbă străină facultativă sau faptul că românii din Ungaria, Serbia și Bulgaria vorbesc, de asemenea, limbile oficiale ale ţărilor respective. Pe ansamblu, ne place sau nu ne place, trebuie să recunoaștem că marea masă a consângenilor noștri români din România, consumatori ai producţiei cinematografice străine subtitrate, nu excelează în mânuirea limbilor străine, în comparaţie cu cetăţenii din celelalte state ale Uniunii Europene.

Nici românii din jurul graniţelor României nu stau mai bine la acest capitol. Unde mai pui că și aceștia sunt nevoiţi să consume producţie cinematografică străină dublată în rusă (și, de regulă, fără subtitrare în limba română) în cazul Republicii Moldova, cei din Ucraina – în limba rusă sau în cea ucraineană, iar cei din Ungaria și Bulgaria – în limbile maghiară și, respectiv, bulgară.

O excepţie o constituie românii din Serbia, unde nu există obligativitatea dublajului în sârbă, dar și în acest caz consângenii noștri, care reprezintă numeric prima minoritate etnică din ţară, nu au posibilitatea de a opta pentru filme dublate în limba română. Cei care privesc lumea comod din turnul lor bucureștean de fildeș nici nu-și pun problema dacă dublajul de film ar putea avea vreun impact cultural-identitar asupra milioanelor de etnici români din jurul României.

Chiriţa rediviva! În dezbaterea destul de zgomotoasă declanșată de iniţiativa deputatului Victor Socaciu, înfăţișat de presa de la București drept un adevărat „dușman al poporului”, m-am bucurat să deslușesc și voci rezonabile, care, tratând situaţia cu suficient umor, ne-au trimis la precedente din propria noastră istorie, adevărat, legate de teatru, o artă precursoare și intim înrudită cu cinematografia de astăzi. Precum se știe, în zorii glorioasei epoci a chiriţismului și ciocoismului bonjurist, reprezentaţiile teatrale s-au dat exclusiv în franceză, limbă considerată „cultă” de franţuzita boierime a vremii de la Iași, spre deosebire de româna „proastă a ţăranilor”.

Cu toate acestea, bazele unei tradiţii teatrale în limba română au fost puse de personalităţile culturale ale timpului și, la 27 decembrie 1816, la Iași, a avut loc, spre marea și neplăcuta surpriză a bonjuriștilor, primul spectacol după o piesă românească în limba română. Iniţi-

Dublaj Subtitrare Dublaj propriu și străin ativa îi aparţinea lui Gheorghe Asachi, cel care avea să înfiinţeze cinci ani mai târziu, tot la Iași, și prima gazetă în limba română, „Albina românească” (1821) cu suplimentul său cultural „Alăuta românească”. Gestul din 1816 al lui Asachi a fost calificat la vremea respectivă (cum altfel?!) drept „făcătură rusească” și „nebunie”… antieuropeană.

Atunci Parisul reprezenta pentru bonjuriști Europa și civilizaţia. Chiar dacă din 1816 au existat la Iași, în paralel, două teatre – unul românesc și altul franţuzesc – cu ocazia stagiunii din 1840, la insistenţa lui Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, cele două teatre au fost unite sub o singură administraţie naţională și astfel s-a născut primul Teatru Naţional din România. Nu vom greși deloc dacă vom spune că gestul și curajul de astăzi al lui Victor Socaciu privind dublajul de film este identic cu „nebunia” și „făcătura rusească” a lui Gheorghe Asachi din 1816. Iar franţuziţii de ieri pot fi lesne recunoscuţi în anglomanii de astăzi de la București (ca și în rusomanii de la Chișinău), care ne predică din presă și de pe la televiziuni despre faptul că, vezi Doamne! „suntem o limbă mică”, sortită a sta fie în umbra celei franceze (în trecut), fie a celei engleze (astăzi), fie a celei ruse (la răsărit de Prut). Unde să ne comparăm noi, cele vreo 30 de milioane de vorbitori de română, cu cele 10 milioane de maghiari, 10 milioane de cehi sau 5 milioane de slovaci „ţinuţi foarte bine sub cizma rusească”!

Sau unde să ne comparăm cu zecile și zecile de milioane de „analfabeţi” japonezi, francezi, germani, italieni sau canadieni!

Astăzi civilizaţia se identifică în capul multora cu Hollywoodul, iar marii actori Robert De Niro sau Al Pacino ne sunt prezentaţi ca niște zei care nu pot vorbi românește.

Funcţionează oare româna cum trebuie?

Că Bucureștiul nu este o putere cinematografică importantă ţine de evidenţe. Că lumea noastră culturală de astăzi are un comportament lipsit de demnitate elementară, izvorât dintr-o mentalitate tipică pentru elitele din ţările coloniale sau periferice cultural, este la fel de evident. În paranteză fie spus, faptul că limba română vie este considerată „mică” de niște pretinși „profesioniști” de la București și incapabilă să dubleze mesajul artistic exprimat în alte limbi vine și din situaţia mai mult decât regretabilă că România este, dacă nu singura, atunci printre foarte puţinele state din Europa și din lume care nu are o lege cu privire la funcţionarea plenară a propriei limbi de stat.

Despre o lege a românofoniei în lume nici nu mai aducem vorbă, subiectul fiind unul prea dificil pentru clasa politică și „demnele noastre elite” culturale de la București și Chișinău. Nu criticăm, ci doar constatăm întemeiat și cu durere.

Nu putem ști care va fi soarta iniţiativei legislative a deputatului Victor Socaciu. Vedem însă că simplul fapt al existenţei ei a scos la iveală acel soi de comoditate care vine dintr-un complex mai vechi, de inferioritate culturală, al celor care ar trebui să aibă astăzi un cuvânt sănătos de spus în cultura română.

Avem nevoie de dublaj Am văzut că, indiferent de talia, originea și geografia lor, naţiunile maturizate cultural, care se iau în serios, sunt creatoare de artă cinematografică, nu simple consumatoare ale producţiei străine. Ele și-au creat și întreţin o adevărată industrie cinematografică proprie și sunt, prin tonusul lor intelectual și cultural, cu amprentă puternică și în arta lor cinematografică, ofensive. Acestea au optat, fără nici o excepţie, în favoarea dublajului. Pe când naţiunile mici (cu duhul, nu neapărat numeric), căzute în neputinţă și servilism cultural cu pretenţie de cosmopolitism, sunt defensive. Multiculturalismul autentic, chiar dacă, deocamdată, a eșuat în Europa, presupune obligatoriu culturi naţionale viguroase la bază. Vigurozitate pe care nici la București, dar nici la Chișinău, nu o prea vedem. Tocmai de aceea trebuie să existe un început al schimbării. Lamentaţiile despre lipsa unor capacităţi în materie de dublaj profesionist trebuie privite doar ca un argument în favoarea creării lor.

Vrem să exprimăm aici convingerea că, mai devreme sau mai târziu, lăudabila și perfect europeana iniţiativă a deputatului Victor Socaciu va fi totuși îmbrăţișată, spre binele celor aproape 30 de milioane de români. Și pentru a se demonstra că nu suntem „o limbă mică” și „toxică”. În condiţiile mondializării și intensificării competiţiei identitar-culturale dintre naţiuni, problema ridicată nu e nici pe departe una strict cinematografică, ci, realmente, una naţională. Timpul o va demonstra.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Românii din Bulgaria, în atenţia autorităţilor de la Bucureşti În perioada 9-10 mai 2011, domnul Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, a efectuat o vizită de lucru în Bulgaria, la Sofia și în regiunea Vidin, în cadrul căreia a avut atât întâlniri cu autorităţile bulgare, cât și cu reprezentanţii comunităţii românești, se spune într-un comunicat de presă al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la București. În prima zi a vizitei, la Sofia, domnul Tomac a avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului bulgar al Învăţământului, Tineretului și Știinţei, în cadrul căreia a prezentat modalităţile prin care statul român sprijină învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Reprezentanţii ministerului bulgar al Educaţiei și-au manifestat deschiderea faţă

de introducerea unor ore de limba română în programa școlară din localităţile unde trăiesc minoritari români. Au fost prezentate etapele care trebuie parcurse pentru atingerea acestui obiectiv.

Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni a avut o întrevedere cu Rosen Ivanov, președintele Agenţiei pentru Bulgarii din Străinătate, în cadrul căreia au fost prezentate activităţile celor două instituţii în domeniul sprijinirii etnicilor din afara graniţelor și a fost agreată organizarea unor întâlniri la nivel de experţi. În cadrul întâlnirii cu Gheorghi Krâstev, vicepreședinte al Con-

siliului Naţional de Colaborare pe Probleme Etnice și Demografice, s-a discutat despre diferenţele existente la nivel legislativ între România și Bulgaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Au fost abordate, de asemenea, modalităţile în care Bulgaria se poate implica în sprijinirea cetăţenilor bulgari de etnie română pentru păstrarea identităţii naţionale, precum și a modului în care România poate face acest lucru, în colaborare cu statul

bulgar, în cadrul oferit de Uniunea Europeană.

Domnul Tomac s-a întâlnit cu membrii comunităţii românești din Sofia, Peștera și Dubniţa. În cadrul întrevederii au fost analizate posibilităţile de sprijinire a comunităţii românești din Bulgaria, ţinând cont de specificul comunităţii românilor vorbitori ai dialectului aromân din

această zonă, atât prin intermediul unor proiecte finanţate de către statul bulgar, cât și prin intermediul proiectelor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. În data de 10 mai, la Vidin, domnul Tomac a avut o întâlnire cu reprezentanţii tuturor asociaţiilor românilor din această regiune. În cadrul acestor întrevederi au fost discutate cele mai recente evoluţii din viaţa comunităţii românești, situaţia proiectelor depuse de asociaţiile prezente la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, precum și despre concluziile ce s-au desprins din întrevederile secretarului de stat cu oficialităţile bulgare, la Sofia.

Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni s-a întâlnit cu profesorii și elevii participanţi la proiectul „clasele pilot de limba română” din regiunea Vidinului.

Domnul Tomac a adresat mulţumiri profesorilor pentru implicarea de care dau dovadă în activitatea lor și a prezentat programele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de care vor beneficia cei implicaţi în acest proiect: programul ARC de tabere pentru etnicii români, programul „Guvernul României îţi oferă o carte”, cursul on-li-

ne de limba română. La întrevedere a participat domnul Anton Păcureţ, Ambasadorul României în Bulgaria, și doamna Corina Chertes, directorul Institutului Limbii Române, care a prezentat modul în care această instituţie va sprijini desfășurarea orelor de limba română pentru etnicii români din regiune.

Domnul Eugen Tomac a avut, de asemenea, o întrevedere cu domnul Rumen Vidov, primarul Vidinului, în cadrul căreia au fost discutate posibilităţile de consolidare a cooperării între Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și autorităţile locale, oraș în care trăiește o comunitate importantă de români.

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 MAI 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Satul Ulmu, un exemplu demn de urmat

7

Tudor Coşleţ, primarul de succes care nu promite nimic niciodată Satul Ulmu din raionul Ialoveni reprezintă un exemplu demn de urmat nu doar pentru localităţile din împrejurimi, ci și pentru majoritatea satelor din Republica Moldova. Și asta pentru că, în pofida situaţiei financiare precare, cu care se confruntă, de altfel, toate administraţiile satelor și orașelor din Republica Moldova, iar Primăria Ulmu nu este o excepţie în acest sens, această localitate, spre deosebire de altele din ţara noastră, se dezvoltă într-un ritm continuu, ceea ce o face din ce în ce mai atractivă atât pentru investitori, cât și pentru oamenii din alte localităţi care și-ar dori să-și construiască o casă aici. Astăzi, drumurile din Ulmu sunt într-o stare de invidiat pentru majoritatea satelor din ţara noastră: toate arterele importante din localitate sunt reparate și iluminate, pe toate străzile sunt montate plăcuţe cu denumirea acestora. Condiţiile de la grădiniţa de copii sunt net superioare faţă de multe instituţii de acest gen din Chișinău, iar bătrânii, copiii și familiile social-vulnerabile se bucură de o atenţie sporită din partea autorităţilor și a oamenilor de bună-credinţă din localitate. „Politica mea, în calitate de candidat la funcţia de primar, a fost să nu fac promisiuni în campaniile electorale. Eu le propun oamenilor să-l analizeze pe fiecare candidat în parte și să stabilească singuri care sunt cauzele pentru care aceștia candidează la funcţia de primar. Deoarece cauzele pot fi diferite: unul nu are de lucru pentru că s-a pensionat, altul vrea să-și rezolve anumite probleme personale, iar unii o fac din patriotism, din dorinţa sinceră de a schimba lucrurile în bine.

Le spun oamenilor următorul lucru: „Nu vreau să vă ademenesc cu promisiuni, însă vă asigur că o să realizez totul ce va fi posibil, pentru că o fac pentru satul meu”. Astăzi, le zic la fel: „Nu vă fac promisiuni, însă vă voi raporta ce am reușit să realizez în ultimii 8 ani de când conduc primăria”, spune primarul satului Ulmu, Tudor Coșleţ.

Primul lucru pe care l-a realizat Tudor Coșleţ, în momentul în care a fost ales primar de Ulmu, a fost elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare a localităţii, care include o serie de proiecte de dezvoltare și care reprezintă principalul reper în activitatea sa în cadrul primăriei. Până astăzi, după opt ani de aflare a sa în această funcţie, Tudor Coșleţ a reușit să realizeze mai multe proiecte importante pentru localitate, iar unele se află în derulare și în momentul de faţă.

Vom prezenta, în continuare, cele mai importante proiecte ale lui Tudor Coșleţ, realizate în perioada celor două mandate de primar al localităţii:

Mănăstirea Ulmu, cartea de vizită a localităţii Cu implicarea directă a primarului Tudor Coșleţ, în satul Ulmu a fost construită o mănăstire. Mănăstirea Ulmu se află sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române și reprezintă astăzi cartea de vizită a localităţii. Pentru această importantă realizare, Tudor Coșleţ a fost

Reparaţia liceului şi a grădiniţei

Grădiniţa

Liceul din localitate a fost renovat, la iniţiativa Primăriei localităţii, prin intermediul unui proiect finanţat de FISM, suma investită ridicându-se la peste 1 milion de lei. Ulterior, au fost schimbate geamurile vechi ale edificiului, fiind înlocuite cu geamuri termopan.

Pentru reparaţia grădiniţei au fost investite peste 2 milioane de lei (peste un milion de lei a fost acordat de FISM-II, iar un milion de lei a fost alocat din bugetul local). În momentul de faţă, a fost proiectat și aprobat proiectul de reconstrucţie a acoperișului instituţiei.

decorat de către Patriarhia Română cu Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus”, fiind singura persoană din Republica Moldova care a beneficiat vreodată de o asemenea distincţie. Ordinul a fost înmânat personal de Mitropolitul Basarabiei, Petru Păduraru, în cadrul unei ceremonii speciale (în imagine). Totodată, datorită construcţiei drumului Ulmu-Balcani, Mănăstirea Ulmu reprezintă și o destinaţie turistică importantă, fiind inclusă în traseul de pelerinaj, alături de alte lăcașe de cult din această regiune a Republicii Moldova, cum ar fi mănăstirile Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hâncu.

Liceul din Ulmu, după renovare

Cantină socială pentru cei săraci După ce a fost ales în funcţia de primar al satului Ulmu, Tudor Coșleţ a înfiinţat, din bani proprii și cu sprijinul altor două persoane, o cantină socială pentru persoanele social-vulnerabile. Peste aproximativ un an și jumătate, proiectul a beneficiat de sprijin și din partea Fondului Social. Astfel, bătrânii rămași fără sprijin, dar și oamenii săraci din localitate beneficiază zilnic, în mod gratuit, de mâncare.

Amenajarea teritoriului şi salubrizarea localităţii Satul Ulmu se remarcă și prin modul în care sunt administrate deșeurile care se acumulează în localitate. În acest sens, autorităţile locale au implementat un proiect de salubrizare, iar printr-o decizie a Consiliului local a fost autorizată construcţia unei gunoiști, unde sunt depozitate deșeurile colectate periodic.

Fântânile din sat au fost reparate și curăţate. Totodată, la ieșirea din localitate a fost amenajat un nou cimitir. Astfel, în anul 2004, satul Ulmu s-a poziţionat pe primul loc la nivel raional și pe poziţia a patra la nivel republican în ceea ce privește amenajarea teritoriului. În afară de aceasta, la etapa actuală, se află în derulare proiectul de construcţie a gazoductului. De asemenea, a fost elaborat proiectul de construcţie a apeductului.

Reparaţia şi întreţinerea străzilor din localitate Azil pentru bătrâni Azilul a fost deschis și este întreţinut din bugetul Primăriei Ulmu, iar reparaţia edificiului a fost făcută cu sprijinul preotului din localitate, care a implementat un proiect finanţat din fonduri comunitare. În acest mod, persoanele în etate din satul Ulmu care au rămas singure din diverse motive și cele ale căror rude nu au posibilitate să le întreţină beneficiază de atenţie și sprijin din partea angajaţilor instituţiei.

Primăria a construit și reparat 6 străzi importante din localitate și a asfaltat în întregime centrul satului. Acţiunea a fost posibilă și datorită sprijinului acordat de localnici, care s-au mobilizat exemplar și au pus umărul la reali-

zarea lucrărilor. Anual, Primăria plombează și repară drumurile după perioada rece a anului, astfel încât fisurile și gropile care apar între timp să nu se extindă, implicit să nu crească cheltuielile Șoseaua Ulmu–Balcani, aproape finalizată de întreţinere.

De asemenea, au fost stabilite denumirile străzilor și Construcţia şoselei instalate plăcuţele stradale. În plus, au Ulmu–Balcani fost iluminate străzile Ștefan cel Mare În anul 2009, din Bugetul de Stat a și Sfânt, Ulmului, Baștina, Valea Botnei, Pan Halippa, Pădurilor, Nicolae Sulac, fost alocată suma de 3 milioane de lei Budăi, Salcâmilor, Credinţei, Copilăriei, pentru construcţia unui nou drum. Acest proiect este unul extrem de important, Izvoarelor.

A fost reparat digul peste râpa din întrucât leagă satul Ulmu de șoseaua centrul satului și podul pe șoseaua Balcani (Poltava). Lucrările de construcţie a acestei porţiuni de drum au fost Ulmu–Horodca. demarate, iar proiectul se află la etapa de finalizare. În baza acestui proiect, Primăria a realizat un proiect transfrontalier, fiind semnat un acord de colaborare cu comuna Tătărești, judeţul Vaslui, România, ulterior, acest proiect a fost extins de la unul local la unul regional. Astfel, s-a decis ca șoseaua respectivă să lege două drumuri naţionale – drumul naţional Chișinău–Leușeni cu drumul naţional Chișinău–Hâncești (în regiunea localităţii Bardar). Proiectul a fost aprobat și definitivat, iar lucrările de construcţie a traseului Ulmu–Bardar vor începe în luna iulie 2011. De acest proiect vor beneficia, pe lângă satul Ulmu, și localităţile Văsieni și Ruseștii Noi.

Politici de tineret şi activităţi sportive De atenţie din partea autorităţilor se bucură și tinerii din sat, care sunt antrenaţi în diverse activităţi cultural-sportive. În localitate activează două echipe de fotbal, una de seniori și alta de juniori. Ambele echipe au atins performanţa de a se plasa pe primul loc în raionul Ialoveni. Totodată, la Ulmu activează „Clubul de Tineret”, care desfășoară diverse activităţi educativ-culturale. Printre proiectele demarate de această organizaţie se numără și proiectul „Tinerii în Centru”, finanţat de organizaţiile partenere Pro Comunitate din Olanda și Croaţia. Și micuţii au parte de surprize plăcute din partea autorităţilor. Anual, copiii sunt vizitaţi acasă de Moș Crăciun, primind dulciuri și cadouri. Aceste acţiuni sunt finanţate parţial de Primărie și, în special, de sponsori, printre care se numără și primarul satului, Tudor Coșleţ, care donează bani în acest sens.

De asemenea, familiile nou constituite au beneficiat de sprijin din partea autorităţilor,

tinerilor căsătoriţi fiindu-le acordate cu titlu gratuit terenuri pentru construcţia de locuinţe. În total, de terenuri au beneficiat 71 de familii de tineri căsătoriţi.

Zonă de agrement în centrul satului În momentul de faţă se află în derulare acţiunea de amenajare a unei zone de agrement în centrul satului. În acest sens a fost aprobat un proiect în valoare de 1 milion 35 de mii de lei. Proiectul reprezintă o premieră pentru satele din Republica Moldova și presupune amenajarea unei scene de vară, restaurarea cișmelei din centrul localităţii, care are o semnificaţie specială pentru sat (anume de la această cișmea provine denumirea localităţii Ulmu, întrucât ulucul izvorului respectiv era confecţionat anterior din lemn de ulm). Totodată, va fi amenajată o zonă de agrement și de odihnă pentru locuitorii satului.

8

13 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Economic

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Creşterea spectaculoasă a exporturilor, rezultatul reformelor economice sau al contextului comercial regional?

Statisticile arată pentru primul trimestru al anului curent o creștere cu 58,2 % a exporturilor Republicii Moldova faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Economiei a avut plăcuta surpriză să constate că așteptările i-au fost depășite de aproape trei ori. Republica Moldova exportă cel mai mult, în ordine, spre Uniunea Europeană – aproape 51 de procente din total – și CSI – 36,8 la sută. Încă o surpriză – exporturile spre alte pieţe decât cele din UE și CSI au crescut cu peste 80 %. Exporturile depășesc în continuare importurile.

Răspunsuri la niște întrebări firești în legătură cu explicaţiile, motivele și efectele unei asemenea tendinţe - într-un interviu cu dl Alexandru Oprunenco, coordonator de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Alexandru Oprunenco: - Cea mai simplă explicaţie este revenirea după criză a cererii pe pieţele de desfacere pentru Republica Moldova. În primul rând, este vorba despre UE, care, chiar dacă până acum, sub riscul datoriilor suverane, și întradevăr problema încă nu este rezolvată, totuși câte puţin își revine și vedem cum România își recapătă o cotă mai importantă în exporturile moldovenești. Apropo, anul trecut, exporturile către România au fost afectate și de recolta proastă de sfecla de zahăr. De exemplu, 99 de procente din zahărul pe care îl exportăm în UE îi revine României și, evident, din cauza recoltei proaste, exporturile de zahăr au decăzut totalmente. În același timp, vedem în Rusia și Ucraina iarăși o revenire puternică. În Rusia, în mare parte, alimentată și de sporirea preţurilor pentru petrol, alte resurse energetice, ceea ce evident alimentează și cererea de consum din această ţară. În Ucraina tot vedem o oarecare revenire și a exporturilor de metale ș.a.m.d.

- Surprinzătoare în sine această creștere a exporturilor. Ea devine și mai spectaculoasă în cazul ţărilor care nu fac parte nici din UE, nici din CSI. O creștere de circa 80 la sută, nu?

- Spectaculoasă. Dacă ne uităm pe dezagregarea geografică, vedem că tocmai exporturile spre aceste ţări terţe au crescut cel mai mult, cu 80 de procente în primul trimestru.

Creșterea spre UE și CSI tot este semnificativă, dar anume spre ţările terţe este foarte importantă. Și vedem în aceasta un trend de durată, pentru că nu numai situaţia imediată arată că aceste ţări au fost mai puţin afectate de criză. Sunt și indicatorii fundamentali, precum,

de exemplu, trendurile demografice, care, în perspectiva de 10-20 de ani, sunt fermi de partea ţărilor emergente, cum ar fi China, India, Brazilia, și mult mai puţin de partea UE. De fapt, trebuie să ne dăm seama că piaţa UE este foarte bogată, cu cererea de consum relativ înaltă, dar ea este, într-un fel, sclerotică, este stagnantă. Și tendinţele demografice care există acolo, și povara care va fi asupra sistemelor de protecţie socială din cauza populaţiei tot mai bătrâne va afecta și cererea de consum, atât ca volum, dar și ca specific. Populaţia mai bătrână are și cerere mai diferită decât populaţia mai tânără.

- Dar, atunci când vorbim de aceste terţe ţări și creșterea cu 80 la sută a exporturilor spre aceste pieţe, putem spune că e o consecinţă a unei strategii, a unui fler economic al autorităţilor Republicii Moldova sau lucrurile s-au întâmplat oarecum de la sine?

- Mai degrabă, este o întâmplare de la sine. Dacă încerc să-mi amintesc despre strategii foarte clare de care am auzit ale Guvernului nostru, de exemplu, putem vorbi despre promovarea vinurilor pe piaţa chineză.

Este un pas foarte logic pentru că piaţa chineză este foarte tânără, consumatorul abia învaţă ceva despre vinuri, abia își formează gusturile și este foarte oportun la acest moment să fii

între companiile sau între ţările care contribuie la formarea acestor gusturi. Dacă e să vorbim despre Turcia, mai mult am auzit despre investiţii turcești în anumite activităţi din Moldova, în partea găgăuză, în producerea în domeniul textilelor ș.a.m.d. și mai puţin am auzit despre o direcţionare premeditată sau de o strategie de export, de exemplu, spre piaţa turcească.

- Dumneavoastră se pare că aveţi o predilecţie aparte pentru Turcia...

- De ce vorbesc sau acord atâta atenţie pieţei turcești? Din două motive. În primul rând, exporturile pe piaţa turcă au crescut, dacă nu greșesc, de peste 2 ori în primul trimestru. Și, în al doilea rând, ca o precondiţie pentru acordul de liber schimb între Republica Moldova și UE, ţara noastră urmează să semneze și un acord de liber schimb cu Turcia, care are uniune vamală cu UE. Respectiv, va trebui să anulăm gradual toate tarifele și barierele vamale în ambele părţi. Și faptul că reușim atât de bine să exportăm pe piaţa turcă în condiţiile în care există încă aceste bariere, posibil, servește ca un semn bun și pentru viitor – că dacă aceste bariere nu vor exista, probabil, vom putea exporta și mai mult.

- Creșterea atât de rapidă a exporturilor presupune cumva și faptul că Republica Moldova se aliniază mai

sprinten la diferite standarde, adică se vinde marfă moldovenească din ce în ce mai bună în exterior?

- Și da, și nu. Important este să înţelegem, în primul rând, că avem industrii întregi care produc, mai degrabă, pentru export, decât pentru import și care formează doar o celulă dintr-un lanţ mai lung de producere. Mă refer la producerea în lohn a îmbrăcămintei sau încălţămintei. Deci, efectiv, ceea ce noi facem în Moldova este că din materia primă și după modelele pe care le primim de la firmele care comandă, executăm anumite lucrări. Așadar, mai curând este vorba despre export de servicii, decât de mărfuri. În al doilea rând, totuși în unele sectoare, este evident că suntem nevoiţi să acceptăm și să adoptăm standardele internaţionale, fie că e vorba despre standardele ISO, fie că e vorba despre standardele care ţin de siguranţa alimentară, fie că e vorba despre alte standarde, inclusiv în domeniul standardelor sanitare și fitosanitare. Dar, în mai multe domenii, inclusiv în domeniul agroalimentar, avem neonorate foarte multe angajamente în această privinţă. Dacă ne uităm la planul de acţiuni UE-RM din 2005, el deja conţinea o serie de acţiuni care se refereau la așa-numitele SPS, standarde sanitare și fitosanitare care, în mare parte, nu au fost îndeplinite.

De multe ori am auzit de la

Europa Liberă: - O explicaţie într-adevăr simplă, de natură să mai potolească din triumfalismul celor care susţin că totul se datorează exclusiv performanţelor economice de acasă. Este însă, economic, Republica Moldova atât de dependentă de starea sănătăţii pieţelor spre care se orientează?

- Republica Moldova, ne dăm seama, este o economie foarte mică, deschisă și orice perturbaţie care vizează pieţele de desfacere care sunt în cooperare strânsă cu Republica Moldova afectează imediat și exporturile noastre. Consolidarea cererii de consum pe aceste pieţe imediat dă semnale și pentru exporturile din Republica Moldova.

Pe 11 mai 2011, Ministerul Economiei ne-a bucurat cu o prognoză revizuită „în sus” a creșterii economice pentru 2011: 5%, comparativ cu 4,5%, conform prognozei din februarie 2011. Într-o publicaţie recentă (Realitatea Economică nr.17, martie 2011) Expert-Grup anticipa avansarea PIB-ului cu până la 5,7% în anul curent în baza creșterii puternice a comerţului intern de bunuri și servicii, dar și a numărului de ore lucrate în economie, care, spre deosebire de rata de ocupare, s-a redus mult mai moderat.

Bineînţeles, ne bucură aceste perspective, dar nu ne îmbătăm oare cu apă rece? Deși aparent pozitive, aceste tendinţe pot fi temperate cu ușurinţă odată cu disiparea factorilor care le determină și cu accentuarea riscurilor existente. * Creșterea producţiei industriale în ianuarie– februarie 2011 cu 11,7% faţă de anul precedent

- Perspectiva unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE și Republica Moldova ar putea accentua această tendinţă a economiei moldovenești spre exporturi?

- Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător nu vizează doar exportul de mărfuri. Vizează exportul de servicii și o serie întreagă de domenii în care Republica Moldova va trebui să aplice reforme instituţionale ca să fie capabilă să implementeze efectiv acquis comunitar european: domeniul de competiţie, de ajutor de stat, de aceleași standarde sanitare și fitosanitare. El și se numește cuprinzător, pentru că cuprinde foarte multe domenii, aprofundat, pentru că vizează implementarea, practic, întregului acquis comunitar economic și în Republica Moldova.

De aceea, noi trebuie să-l privim puţin mai larg decât o simplă posibilitate de a majora exporturile. Dar, într-adevăr, și ca pe o oportunitate să ne mișcăm pe o altă cale de dezvoltare și să asigurăm cetăţenilor noștri un trai mult mai bun. Și nu doar prin faptul că sporim exporturile, dar prin faptul că regulile care o să acţioneze în Republica Moldova să fie în concordanţă cu standardele europene și să ofere dezvoltare echitabilă și competiţie onestă pentru mai multe companii...

- Cât de pregătită, apropo, vi se pare Republica Moldova ca să poată face faţă acestui

Economia în creştere: cifre noi, mode vechi...

Trendul pozitiv demarat în 2010 în unele sectoare ale economiei reale a continuat cu fermitate și chiar s-a intensificat în primul trimestru al anului curent, ceea ce a determinat revizuirea principalilor indicatori macroeconomici.

producătorii, exportatorii de fructe și legume, spunându-se că laboratoarele noastre nu posedă capacităţi de testare pentru întreaga gamă de indicatori care se solicită să fie testaţi fie de către UE, fie de către Federaţia Rusă. Din aceeași istorie cu vinurile, din dedesubturi, știm că există momente care ţin chiar de verificarea unor indicatori de calitate, de siguranţă, de componenţă chimică ș.a.m.d. a vinurilor, pe care noi nu le putem să le asigurăm aici, în Republica Moldova, dar la care atrage atenţia partea rusă. Deci, există și momente din astea. Nu doar dorinţa companiilor noastre de a adopta standarde este importantă. Este important să avem capacităţi tehnice de certificare, conformitate ș.a.m.d. În ceea ce privește agenţiile publice care se ocupă de aceste lucruri, dar și, evident, de resursele financiare, multe lucruri sunt foarte costisitoare și știm foarte bine că economia este mică și rulajul de capital disponibil al companiilor noastre este foarte limitat.

a determinat majorarea prognozei anuale a indicelui producţiei industriale până la 7,5%. La o privire mai atentă, concludem că acesta este, de fapt, efectul întârziat al fenomenului de recuperare economică, care se va epuiza până la sfârșit de an, deoarece sectoarele care au avansat cel mai mult în primele luni ale anului 2011 sunt anume cele care erau încă în criză profundă în 2010. Mai mult ca atât, nu se observă un trend stabil al relansării în majoritatea sectoarelor. Astfel, sectoarele care aparent și-au revenit din criză în 2010 au înregistrat ritmuri de creștere mult mai moderate sau chiar declin în 2011. * Producţia agricolă a înregistrat o creștere spectaculoasă de 8,4% în primul trimestru. Și condiţiile climaterice par favorabile pentru recolta din acest an, făcând posibilă majorarea prognozei de creștere a sectorului până la 5%. Deși prognozele climaterice pot să ne joace festa oricând, în anul curent mai există un risc care nu trebuie ignorat.

Reducerea drastică a subvenţiilor în agricultură în 2011 se poate solda nu doar cu creșterea preţurilor la producţia agricolă, dar și ieșirea de pe piaţă a unor fermieri care nu vor putea suporta în întregime costurile activităţii sau nu vor mai găsi profitabilă această activitate. * Economia într-adevăr avansează, dar modelul de creștere economică nu se schimbă. Consumul va continua să fie principală sursă a creșterii, alimentat în special de fluxurile înalte de remitenţe și satisfăcut în mare parte din importuri (creșterea anticipată a importurilor pentru 2011 este de 21%). Chiar dacă relansarea partenerilor economici ai Republicii Moldova va spori cererea externă și va stimula exporturile (care se așteaptă să crească cu 22% în 2011), aceasta nu este suficientă pentru a schimba esenţial situaţia deficitului comercial, care se va adânci în continuare.

Ana POPA, expert-grup.org

acord de liber schimb?

- Vedem din rapoartele guvernamentale că Guvernul se declară deja gata să înceapă negocierile respective. Din punctul meu de vedere, este oarecum optimist.

- Păi, în situaţia în care este o istorie de succes, ţara este, pur și simplu, condamnată la optimism...

- Evident că noi suntem „istorie de succes”, dar nu trebuie să avem euforie și să credem că aceasta înseamnă că lucrurile se vor realiza de la sine și același acord se va implementa de la sine. Avem o serie de domenii în care ne-am asumat angajamente, atât faţă de OMC, cât și în planul de acţiuni RM-UE, pe care nu le-am onorat. Ceea ce ar fi important să vedem este, în primul rând, o analiză foarte clară și evidenţierea factorilor care au cauzat neonorarea acestor angajamente și instrumente foarte clare cum aceste angajamente vor fi asumate. Lucrul acesta trebuie făcut înainte să începem negocierile, pentru că e un cu totul alt nivel de negociere și alt grad al problemelor. Noi,

din păcate, deocamdată, nu vedem că acest lucru chiar ar fi fost făcut...

- Și asta în condiţiile în care este cam târziu deja să se justifice toate metehnele prin 8 ani de altă guvernare decât cea actuală...

- Ne dăm seama că nu doar Partidul Comuniștilor a fost o problemă în deficienţele Republicii Moldova. Sunt o serie de alte probleme care nu neapărat se rezolvă foarte simplu prin voinţă politică. Avem interese speciale în diferite sectoare ale economiei, în multe domenii avem birocraţie sau aparatul administrativ nu face faţă situa-ţiei, fie nu este plătit suficient, fie nu are competenţe suficiente, și avem în mai multe domenii necesităţi enorme de costuri, de resurse tehnice și umane pentru a face faţă cerinţelor europene. Este important ca, până să începem negocierile, să avem în aceste chestiuni viziuni cum le putem rezolva.

Interviu realizat de Alexandru CANŢÂR şi Liliana BARBĂROŞIE Sursa: europalibera.org

Cum ne îmbrăcăm?

“Haina face pe om” sau “nu haina face pe om”.

Ambele dictoane sunt discutabile. Dar independent de adevărul lor, haina trebuie concepută în așa fel încât să pună în valoare personalitatea unei femei. Poţi să copiezi aproape identic modelele apărute în revistele de modă fără a deveni elegantă.

Adevărata eleganţă se obţine dintr-un acord perfect între haină, împrejurare și personalitatea celui care o poartă.

Este un al șaselea simţ care le spune unor femei cum să poarte o rochie de doi bani ca pe un model de la o mare casă de modă. Un aforism demn de reţinut în acest domeniu, sună astfel: “mai degrabă puţin mai simplu decât un pic prea încărcat”. E de preferat să vii la un cocktail cu un taior bine croit decât cu o rochie de seară la o banală invitaţie la o cafea.

Pentru bărbaţi, mai mult decât pentru femei, putem exprima această primă regulă: “să nu cauţi să epatezi”. Dar și femeile trebuie să dea dovadă de tact.

Nu te îmbraci din cauza cuiva, și încă mai puţin, pentru a face în ciuda cuiva. Te îmbraci pentru tine!

Să fii elegant nu înseamnă să te preocupi de preţul și numărul toaletelor, ci de calitate, de croială, de posibilitatea de a le armoniza cu alte haine din garderoba ta și de a le alege astfel încât să nu se demodeze.

O persoană cu gust nu poartă culori prea ţipătoare și aplică legile elementare ale esteticii.

Dacă ai tenul palid, galbenul și verdele te fac livid. Dacă nu ești zveltă, trebuie să eviţi creţurile și cutele, să te ferești

de dungile orizontale dacă nu ești înaltă, de cele verticale, dacă este foarte înaltă. Când am depășit o anumită vârstă și un anumit număr de kilograme, trebuie să ne gândim bine dacă să purtăm în vacanţă pantaloni sau short.

Fiecare perioadă a vieţii are farmecul ei. Tinereţea își poate permite îndrăzneli interzise la maturitate. Un om neglijent îmbrăcat poate fi un om cumsecade, dar foarte rar ai timpul și dorinţa să ghicești fondul său de aur ascuns în spatele aparenţelor. Dacă ne gândim la viaţa noastră profesională și socială, la plimbările noastre pe stradă vom recunoaște că simpatia ne este trezită de acele persoane care fac o primă impresie favorabilă. Acest adevăr ne va convinge să acordăm o atenţie deosebită problemei vestimentare.

Haina cea mai veche trebuie și poate să fie îngrijită. Pentru ţinuta vestimentară ca și pentru corp prima regulă este curăţenia. O pereche de pantofi pingelită de trei ori este de preferat unei perechi noi nelustruite sau care se află întrun total dezacord cu haina. La fel pentru costumul bărbătesc.

Nu e la îndemâna oricui să aibă în șifonier zece costume. Dar oricine poate purta un costum curat și periat cu grijă.

Eleganţa depinde mult de detalii și accesorii. Un guler de cămașă curat și bine călcată, o cravată asortată ridică valoarea unui costum chiar și mai modest. În anumite împrejurări, ţinuta este obligatorie.

Dacă nu avem costumul cerut și nu-l putem închiria, e mai bine să renunţăm la invitaţia respectivă.

Când mijloacele financiare ne sunt limitate, e de preferat

să cumpărăm puţine haine, dar de bună calitate. Mai ales pentru femei este important să-și găsească și să-și păstreze un stil care să le avantajeaze.

Femeile care se îmbracă bine și pe care le admirăm vă pot marturisi că au învăţat cu greu acest lucru.

Prima regulă (lege) este legată de calitatea și comoditatea pantofilor și a poșetei. Aceste două piese de bază vor trebui să fie neapărat de foarte bună calitate. Vom observa că o poșetă cu cât este mai simplă, mai comodă și cu accesorii frumoase costă mai mult! O poșetă moale, din piele foarte bună ţine cam 10 ani și – ciudat – nici nu se demodează! Faceţi cu inima ușoară această investiţie.

Rochiile, bluzele, fustele, tricourile pot fi și ieftine, și reușite. Pantofii, poșetele, curelele, mănușile – niciodată. Învăţaţi unde trebuie să faceţi economii în materie de îmbrăcăminte! Poţi să porţi cea mai scumpă și mai elegantă toaletă, dar dacă ai o poșetă urâtă și demodată de plastic veţi fi catalogată ca prost îmbrăcată.

Treptat, la garderoba de bază se pot adăuga cu măsură câteva elemente noi pentru a fi în pas cu moda. Să facem un efort de voinţă și să nu cedăm tentaţiei de a cumpăra și purta lucruri frumoase pe care le-am admirat la o prietenă sau întro revistă de modă. Rar ne va sta bine cu ele. Să încercăm să ne creăm o rezervă de bani și să ne cumpărăm haine numai când găsim ceva ce vom purta cu plăcere. Nu cumpăraţi haine numai pentru că sunt ieftine.

Este o risipă și nu o economie!

Cel puţin de două ori pe an să facem o severă triere a garderobei, eliminând lucrurile pe care nu le-am purtat deloc,

care nu ne stau bine sau care s-au învechit. Le facem cadou!

Un dulap ticsit de haine nu ne va ajuta deloc să fim elegante.

Este mai bine să avem trei bluze impecabile decât șase de o calitate îndoielnică.

Renunţaţi la obiceiul de a vă schimba zilnic din cap până în picioare, îmbrăcând fără discernământ haine care nu vă avantajează, numai de dragul de a vă schimba. Ideea este să purtaţi ceea ce vă stă bine chiar dacă reveniţi des la aceeași ţinută. Feriţi-vă să vă afișaţi cu lucruri mereu noi, cumpărate la întâmplare, crezând că astfel sunteţi elegante.

Arta de a ne îmbrăca presupune și arta de a alege accesoriile. Un taior gri neutru va părea foarte elegant dacă va fi completat cu încălţăminte neagră, cu poșeta și cu mănușile asortate. Dimpotrivă, accesoriile prost alese pot strica efectul celei mai elegante haine. Să nu credeţi cumva că deveniţi o femeie ”chic” dacă vă străduiţi să vă cumpăraţi poșetuţe de diverse culori asortate – la tot atâţia pantofiori – ieftine și urâte. Este suficient să aveţi o poșetă neagră, încăpătoare, de bună calitate, din piele. Vă va scoate din încurcătură și vara, și iarna.

În același timp, vom avea grijă să alegem cu atenţie podoabele potrivite. Oricât de tentante ar fi, bijuteriile autentice nu se poartă decât în situaţii deosebite. A-ţi pune la gât un șirag de perle dimineaţa, la ora 7, nu este o dovadă de bun gust. Dimpotrivă! Chiar dacă avem multe bijuterii veritabile, nu trebuie să le etalăm pe toate o dată. O vom alege numai pe cea care se potrivește cu toaleta noastră. Atenţie! Nu se poartă aur cu argint în același timp. În timpul zilei este de preferat să recurgem la acele imitaţii simple cu un design frumos, evitând sticla colorată, strasurile, cu un cuvânt, tot ce este strident, încărcat. Femeile, ca femeile! Dar bărbaţii? Un bărbat elegant n-ar trebui să poarte nimic altceva în afară de verighetă și de ceas – eventual un ac de cravată seara.

Preferinţa unora pentru brăţări și lanţuri groase, din aur sau argint, cu sau fără amulete, pentru cercei chiar reprezintă o opţiune pentru un anumit mod de viaţă. Să sperăm că această modă va trece și că nu ne vom întoarce la viaţa tribală purtând cu toţi cercei în nas. imaginelife.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

Musulmanii vor semilună pe stema Rusiei Comunitatea musulmană a Rusiei solicită modificări a stemei de stat ruse, adăugând acesteia însemne islamice. O declaraţie în acest sens a făcut muftiul suprem al Rusiei, Talgat Tadjuddin, într-un interviu acordat ziarului „Moskovskie novosti”.

„Stema Rusiei este un vultur cu două capete. Toate cele trei coroane ale vulturului – câte una pe fiecare cap și a treia – la mijloc, – sunt încununate cu câte o cruce. Însă în Rusia locuiesc 20 de milioane de musulmani, ceea ce constituie 18 % din populaţie. Suntem musulmani din Rusia. Nu din Arabia Saudită, nici din Iran, Buhara, Samarkand, nu suntem din Africa și nici de pe Lună. Strămoșii noștri au locuit aici de milenii... Pentru a păstra nestins acest patriotism în inimile copiilor și nepoţilor noștri, cerem cu adâncă plecăciune de a interveni cu unele modificări în imaginea stemei ţării noastre comune. Nu cerem decât ca una dintre coroanele de pe capete să fie împodobită cu cruce, iar cealaltă – cu semilună. Iar coroana din mijloc să fie și cu cruce, și cu semilună”, a declarat muftiul.

Conform spuselor sale, propunerile de modificare a stemei deja au fost trimise premierului Putin, iar recent i-a comunicat personal despre această iniţiativă președintelui Dmitri Medvedev. Tadjuddin afirmă că șeful statului l-ar fi ascultat „cu multă atenţie”.

Potrivit estimărilor muftiului, cota musulmanilor va crește în viitor în Rusia, inclusiv datorită poligamiei. Întrebat fiind dacă asemenea căsnicii sunt permise în Rusia, Tadjuddin a spus că „Dumnezeu a permis deja acest lucru, fapt confirmat în Coran”. „Decât 40 de amante, mai bine patru soţii legitime. Fiecare rus are câte vreo patruzeci, nu?”, a adăugat muftiul.

Tadjuddin a mai anunţat că planifică în viitorul apropiat edificarea câtorva moschei în Moscova. Conform spuselor sale, patru dintre moschei vor avea câte o mie de locuri, iar cea dea cincea – 7 mii. „Biserica Ortodoxă este la curent și nu are nimic împotrivă”, a mai adăugat muftiul.

Sursa: ortodox.md

„Nu vă mai numesc slujitori, ci vă numesc prieteni.”

Ioan 15:15

Un nou volum, „Povăţuiri de învăţătură ortodoxă”, semnat de părintele protoiereu Ioan Lisnic, paroh la Putinești, Florești, ne-a sosit la redacţie. Apărut anul acesta la editura „Labirint” din Chișinău, volumul înmănunchează, în cele 203 pagini ale lui, 63 de articole publicate în ultimii zece ani în presa ortodoxă de la noi. Ne face plăcere să prezentăm această culegere de articole în FLUX, așa cum am făcut și cu un alt volum semnat de părintele Ioan Lisnic, „Mitropolitul Visarion Puiu: viaţa și opera sa bisericească”, consacrat slujirii mitropolitului nostru de fericită amintire. Trebuie să precizăm și cu această ocazie că părintele protoiereu Ioan Lisnic este unul din reprezentanţii de frunte ai tinerei pleiade de preoţi cărturari din Basarabia, care, păstorind cu vrednicie comunităţi ortodoxe rurale, nu abandonează preocupările lor misionare în sens larg și nici pe cele de cercetare și valorificare rodnică a trecutului nostru bisericesc.

Cuprinsul culegerii este compartimentat tematic, grupând articolele în șase capitole: „Provocările lumii contemporane”, „Necesitatea unei morale divine”, „Povăţuiri creștine”, „Tainele credinţei”, „Sărbători creștine”, „Slujitori ai altarului, înaintași ai credinţei noastre”.

Respectând rigorile genului, întinderea unui articol de ziar nu ne permite să ne referim la toate articolele volumului, astfel încât ne vom limita la prezentarea câtorva dintre acestea, nu neapărat cele mai relevante sub aspectul

misionar sau al promovării credinţei creștine, dar care ne-au atras atenţia, fie că sunt de actualitate, fie că abordează teme mai puţin cercetate la noi. Acestea se referă la neliniștile omului modern, la ispitele care îl împing spre pierderea noţiunilor de păcat și de sfinţenie, în condiţiile unei vieţi tot mai superficiale și mai comode din punct de vedere sufletesc. În articolul „Homosexualitatea – desfrâu împotriva firii” autorul dezghioacă subiectul, punctând, prin intertitluri, câteva repere importante: „Scopul principal al familiei este nașterea de copii”, „Legalizarea păcatelor împotriva firii?”, „Păcatul sodomiei este pedepsit foarte aspru”, „Legea dualităţii dintre bărbătesc și femeiesc”, „Mișcările homosexuale în apărarea „drepturilor” lor”, „Homosexualitatea – boală sau viciu?”, „Păcat strigător la cer”.

Un alt subiect, de regulă evitat sau atacat, din păcate, superficial de către clericii de la noi, ţine de interpretarea unui verset din Apocalipsă, și face obiectul unei interesante reflecţii în articolul „Înţelesul simbolic al numărului 666”. Părintele Ioan Lisnic ne arată: „După Sfântul Andrei al Cezareii, numărul „666” poate fi explicat în felul următor: 1.

Primul „6” înseamnă răzbunare; 2. Al doilea „6” înseamnă necredinţă; 3. Al treilea „6” înseamnă desfrânare. Cifra șase, după unele interpretări, ar însemna ceva superior omului, care ar avea al șaselea simţ peste cele cinci simţuri naturale pe care le are omul și orice fiinţă vie, ceea ce s-ar atri-

Aşezământul românesc de la Ierihon

La picioarele ruşilor Marea bisericească slavă, dar și sateliţii care gravitează în jurul Patriarhiei Moscovei au dat, de asemenea, dreptate centrului de la Moscova. Anterior sprijinului Ierusalimului faţă de poziţia Patriarhiei Ruse în conflictul cu Patriarhia Română, poziţii de susţinere a Bisericii Ruse au exprimat și patriarhul Serbiei și mitropolitul Poloniei, precum și cel al Cehiei și Slovaciei. Toate acestea au plecat de la decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 26 octombrie, de a recunoaște reactivarea a trei eparhii istorice pe teritoriul Republicii Moldova, decizie care a provocat o reacţie dură din partea Patriarhiei Ruse, dar și din partea Mitropoliei Moldovei, supusă canonic Moscovei, cât și a autorităţilor comuniste aflate atunci la guvernare în frunte cu Vladimir Voronin.

Decizie unilaterală fără discuţii Ca urmare a acestor cauze vechi de circa trei ani de zile, Patriarhia Ierusalimului a rupt relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română, chipurile din cauza Așezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română anunţând că regretă această decizie unilaterală. Patriarhia Română a arătat, miercuri, într-un comunicat de presă, că în data de 9 mai, pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului a fost postat un comunicat cu titlul „Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română”. „Deși în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele

9

Un prieten al Domnului, preotul cărturar Ioan Lisnic

Axa Moscova–Ierusalim loveşte iar în Patriarhia Română Interesele comune ale axei religioase Ierusalim–Moscova lovește din nou Patriarhia Română pe seama Mitropoliei Basarabiei.

Cunoscută pentru devotamentul ei faţă de Patriarhia Rusă, instituţia omoloagă de la Ierusalim a găsit în sfârșit un „casus belli” împotriva Bisericii surori de la București. Pentru a înţelege exact cum s-a ajuns la această ruptură dintre cele două Biserici pe motivul așezământului de la Ierihon trebuie rememorat un aspect extrem de important produs la 30 ianuarie 2008, atunci când decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a activa trei eparhii în cadrul Mitropoliei Basarabiei, în Republica Moldova, pe ceea ce Patriarhia Rusă numește teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, este un act de condamnat în opinia Patriarhului Ierusalimului, Teofil. Mai mult, acesta i-a trimis la acea dată patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Aleksei al II-lea, o scrisoare dată publicităţii la Moscova, în care primul spunea că problema deschiderii de eparhii nu vizează doar Bisericile-surori rusă și română, dar și întreaga lume ortodoxă. Cu alte cuvinte, Patriarhia Ierusalimului era de acord cu poziţia Moscovei în ceea ce privește așa-zisul teritoriu canonic al Rusiei în Basarabia. Potrivit patriarhului Teofil, Patriarhia Ierusalimului examina atunci toate detaliile și aspectele acestei probleme, considerând că la soluţionarea ei trebuie să fie respectat „sistemul existent deja de administrare canonică, care reglementează hotarele jurisdicţionale ale Bisericilor Ortodoxe naţionale”. Și se pare că s-a rezolvat.

13 MAI 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

bui diavolilor și slujitorilor lui din îndemnul cărora vine necredinţa, răzbunarea și desfrâul. Aceste trei păcate grele vor pune stăpânire peste majoritatea oamenilor în vremurile din urmă și se vor crea premisele venirii lui Antihrist”.

Vom aminti și titlurile altor articole de importanţă practică pentru creștini și care emană spiritul Ortodoxiei peste actualitatea și problematica zilei: „Eutanasia înseamnă ucidere”, „Despre păcatul superstiţiei”, „Despre iconografie”, „Între obicei și superstiţie”, „Ce nume punem copiilor noștri”, „Iubirea faţă de dușman este virtutea iubirii”, „Religia și știinţa”, „Minunile false și natura energiilor prin care se lucrează fărădelegea”, „Mrejele întunericului”, „Darul vorbirii poate deveni pentru om un mijloc periculos pentru căderea în păcat”.

Capitolul de încheiere al culegerii de texte cuprinde articole dedicate mitropoliţilor Gavriil Bănulescu-Bodoni, Gurie Grosu și Visarion Puiu, precum și alte două prezentări care străpung orizontul istoriei bisericești, dovedind din nou că autorul lor are o mai veche și lăudabilă aplecare spre moștenirea noastră de trăire românească și ortodoxă: „Misiu-

nea Ortodoxă din Japonia. Arhimandritul Anatolie Chihai – unul dintre „apostolii” încreștinării Japoniei” și „File din istoria bisericii „Sfântul Nicolae” din Putinești”.

Aducând în atenţie luminoasa figură a Mitropolitului Visarion Puiu, autorul arată: „Între anii 1942-1944, fiind un bun cunoscător al limbii ruse, mitropolitul Visarion a condus Misiunea Ortodoxă înfiinţată în spaţiul dintre Nistru și Bug, devenind Mitropolit „al Transnistriei” cu reședinţa la Odesa. Misiunea Ortodoxă avea menirea să refacă viaţa creștină din acest spaţiu. Sub îndrumarea Misiunii, în Transnistria au fost trimiși sute de preoţi, s-au redeschis biserici, s-a refăcut viaţa monahală, a fost înfiinţată o tipografie, unde se tipăreau cărţi de rugăciune și diverse broșuri pentru credincioșii locului. Într-o cuvântare, rostită la Odesa în octombrie 1943 în faţa unor refugiaţi de pe Don și din Cuban, Mitropolitul Visarion arată scopul urmărit de Misiunea pe care o conduce: „Nu știu cum vor fi împrejurările următoare, adică vom rămâne noi, românii, pe aici, ori va veni stăpânirea rusească și nici nu am călăuzit această idee. Gândul nostru a fost purtat spre ţelul urmărit de Misiune: să restabilim stările bisericești și să deschidem un drum mai bun pentru viitorul Bisericii Ortodoxe de aici””.

Referindu-se la vrednicul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu, părintele Ioan Lisnic scrie, între altele: „Mitropolitul Gurie a păstorit Biserica din Basarabia până în noiembrie 1936, când, din cauza unor intrigi, dar mai ales a amestecului factorului politic, inclusiv al regelui Carol al II-lea, în problemele mitropoliei, a fost suspendat de Sfântul Sinod și apoi pensionat. (…) Mitropolitul Gurie Grosu rămâne în conștiinţa poporului său ca

un devotat slujitor al Bisericii și al ţării. Cuvintele de îndemn ale mitropolitului din articolul său „Ce ne trebuie nouă?”, publicat în revista „Luminătorul”, sunt actuale și astăzi: „Avem nevoie de credinţă puternică în Dumnezeu și de știinţă de carte””.

Părintele Ioan Lisnic este un slujitor al Domnului la altar. Știm însă că nu este doar un „preot de duminică”, cum sunt, din nefericire, atâţia alţii, ci – un „preot al întregii săptămâni”, un adevărat prieten al Domnului. Printre mul-

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia (II) Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

Insula Ceylon

Aşezământul de la Ierihon şi pista falsă invocată Construcţia așezământului românesc de la Ierihon a început în 1998, cu binecuvântarea fostului patriarh al Ierusalimului, Diodor, doi ani mai târziu având loc sfinţirea paraclisului acestuia, în prezenţa fostului patriarh al BOR, Teoctist. În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există nici un acord scris în legătură cu Așezământul românesc de la Ierihon și a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, Patriarhia Română l-a desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu Patriarhia Ierusalimului. În 15 aprilie 2011, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a mers la Ierusalim, „unde s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”, pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Așezământului românesc de la Ierihon. Patriarhia Română precizează că, deși cele două patriarhii au convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc pentru identificarea unei soluţii privind așezământul românesc de la Ierihon, a constat „cu surprindere și regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală”. Așezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donaţie, înainte de Revoluţie, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat și altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafaţă de 3 000 de metri pătraţi. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la 29 noiembrie 2009, episcop vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul.

Sursa: Karadeniz-press

Vlad CUBREACOV, FLUX

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

(Continuare din numărul precedent)

două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Așezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere și regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală”, precizează sursa citată. Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Așezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează ţara Sfântă, precum și relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în ședinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19-20 mai, se mai arată în comunicatul citat.

tele sale osteneli sufletești sunt și cele ale misiunii prin scris.

Folosind un limbaj simplu, nepretenţios și accesibil, cartea părintelui Ioan Lisnic este, fără îndoială, un remediu contra nepăsării spirituale, un antidot al uitării istorice și o invitaţie binevoitoare la meditaţie, acel tip de meditaţie care să ne trezească din dezordinea și zăpăceala nervoasă a zilei și să ne redea darul credinţei adevărate în Dumnezeu.

În cea de-a noua zi a călătoriei noastre pe mare din Suez am ancorat pe coasta insulei Ceylon, la Point de Galle. Pe bună dreptate se spune că cine vede pentru întâia oară natura tropicală, pur și simplu, nu poate să nu fie cucerit de frumuseţea luxuriantei vegetaţii din Ceylon. Încă din depărtare, de abia zărindu-se uscatul, a apărut la orizont cea mai mare înălţime de pe Ceylon, iar apoi au început să se deslușească încet-încet și ţărmurile insulei, împânzite din toate părţile de verdeaţă. Pe când priveliștea ce vă așteaptă la intrarea în radă este de nedescris. Rada portului Point de Galle reprezintă un adevărat lac, a cărui gură se vede doar dinspre Apus. Încercaţi să vă aruncaţi privirea roată de pe vapor: veţi avea impresia că vă aflaţi în mijlocul unui mic lac, iar în jurul lui, pe ţărmuri, aproape din toate părţile se deschide, asemeni unui amfiteatru, o negrăită frumuseţe: aici vedeţi palmieri înalţi și supli, bananieri cu frunza lată, iar colo alţi copaci înalţi cu frunza lată, ale căror denumiri nici nu le cunoști. Veţi căuta cu ochii orașul și veţi vedea, mai degrabă, niște vile luxoase scufundate în frunzișuri unduitoare.

Trebuie să coborâm însă pe ţărm pentru a privi îndeaproape acest loc minunat. De altfel, vaporul va sta aici două zile. Vaporul a ancorat în radă nu departe de debarcader și noi am putut face rost fără prea mare greutate de o luntre care i-a dus pe doritori la mal. Puntea debarcaderului înaintează în mare și, de cum am coborât din luntre, am fost înconjuraţi de localnici cu propuneri de a cumpăra bastoane de cocotier sau de abanos, tot felul de lucruri mărunte, presse-papier și altele, printre aceștia făcându-se simţiţi în chip deosebit vânzătorii de pietre colorate prezentate drept topazuri, rubine, ametiste, safire și alte nestemate adevărate. Oaspeţii însă nu se avântau să cumpere, căci deja ni se pusese în vedere că aceste nestemate sunt de fabricaţie engleză, așa că ne-am urmat calea mai departe. Primblându-ne puţin pe debarcader am întâlnit un cicerone local, un bărbat tânăr care și-a propus serviciile pe care noi le-am acceptat. Acesta vorbea engleza și spaniola și, împreună cu el, am cercetat așezarea Point de Galle și împrejurimile. Mai întâi am trecut prin niște porţi de piatră, deasupra cărora ni se înfăţișa stema britanică (după cum se cunoaște, Ceylonul le aparţine englezilor). De cum am trecut de porţile de piatră am fost rugaţi să le privim și din partea dinăuntru: am văzut acolo stema portugheză, care s-a păstrat spre amintirea stăpânirii portughezilor asupra acestui oraș, pe care ei l-au pierdut în secolul XVII, de când îl stăpânesc, după olandezi, până astăzi, englezii. De la porţile orașului am luat-o în sus la dreapta, trecând pe lângă pușcăria care a rămas în mâna stângă, în dreapta se putea vedea cimitirul portughez, care arăta ca un vestigiu. Mergând tot înainte în sus, am ajuns la biserica englezească ridicată cam de puţină vreme. Înăuntrul bisericii se făceau lucrări, așa că nu am putut judeca despre frumuseţea ei, în schimb s-a putut vedea că este destul de cuprinzătoare. De aici am cotit la stânga și, după alte câteva cotituri, ne-am pomenit în faţa unui hotel pe care scria: „Hotel Lorents”. Am hotărât să rămânem la acest hotеl pentru o noapte. De aici am mers să cercetăm orașul.

Templul budist din Point de Galle Mai întâi ne-am îndreptat spre partea orașului locuită de băștinași, cartier aflat în partea de răsărit și care se numește Minuwangoda. Judecând după faptul că ne aflăm sub latitudinea de 6 grade, ar fi trebuit să ne așteptăm la o zăpușeală puternică, pe când scara Réaumur ne arăta doar 22 de grade. Aproape că nu simţeam căldura, întrucât mergeam pe o șosea cu înveliș minunat de neted, de ambele părţi ale căreia veneau alei de palmieri și bananieri. Ne-am îndreptat către pagoda budistă. Călăuzele mele spaniole, iar după ele și eu însumi, ne opream la tot pasul aproape la fiecare dugheană și priveam cu mirare cum rumegă localnicii ceva cenușiu învelit în frunze, fapt pentru care dinţii și buzele lor se făceau de un roșu închis. Mai eram tot timpul ispitiţi și de ciorchinii atârnaţi de banane, ca și de grămezile de nuci de cocos. Cât am mers, s-a ţinut scai de noi o droaie de băieţandri despuiaţi care ne sâcâiau pe fiecare cu propuneri a tot felul de mici servicii ca, bunăoară, răcorirea cu evantaiuri naturale din frunze de arbore de pâine, fie propunându-ne flori rupte de pe marginea drumului pe care le adunau în buchete. Foarte supăraţi de așa ceva, spaniolii i-au cam ciomăgit destul de bine pe sărmanii băieţii, dar ei, fugind puţin în lături, se puneau din nou pe capul nostru, după care nimeni nu i-a mai băgat în seamă. Însoţiţi de un asemenea alai am urcat pe culme și acolo ni s-a arătat vederii templul budist. Orașul este înconjurat de o mulţime de coline pitorești și pe una dintre aceste coline se înalţă pagoda care merită o atenţie mai mare decât alte pagode aflate mai aproape. Templul ca atare, de formă rotundă, este împrejmuit de un gard de vergele. În faţa templului se ridică o stană de piatră, în formă de piramidă, având la talpă aproape zece arșini pătraţi. Mai înainte ca să intrăm în curtea pagodei, ne-au ieșit în întâmpinare trei slujitori ai templului, tustrei în tunici galbene trecute pe sub braţul drept, astfel încât tunica să cadă de pe umărul stâng până la pământ. Unul dintre ei este un om în etate, având capul ras în întregime, acesta este preotul slujitor al lui Buddha, iar ceilalţi doi sunt bărbaţi tineri, de vreo 20 de ani, și nerași pe cap. Când am ajuns la intrarea în templu, am fost poftiţi să ne descoperim capetele, ceea ce am și făcut. Intrând în locul de rugăciune, am văzut drept în partea de răsărit, într-o firidă mare, sta-

tuia lui Buddha cu picioarele adunate sub el și cu mâinile puse pe genunchi, cu podul palmelor în sus. Capul idolului este aurit, iar părul este negru, fiind făcut din cuie de lemn în formă conică. Înaintea lui Buddha este o candelă, iar pe măsuţele din faţa lui sunt două-trei sipeţele, stible subţiri și flori, ofrande aduse marelui duh. La ieșirea din locul de rugăciune, în dreapta ușii, am mai băgat de seamă un vas din piatră umplut cu apă, iar în vas – un căuș din nucă de cocos. Ofrandele aduse lui Buddha constau în verdeaţă proaspătă și flori.

Acestea vor sta înaintea statuii până se vor veșteji, iar apoi sunt aruncate. După cercetarea pagodei, preotul ne-a poftit în locuinţa sa, care este chiar alături, dincolo de gardul templului. Nu am intrat înăuntru, rămânând în pridvor, însă am văzut printre ușile întredeschise ceva asemănător unei capele. Preotul le-a poruncit celor doi învăţăcei ai săi să ne arate Pāli – cărţile lor sfinte – și ei au adus trei cărţi scrise pe papirus din, se pare, frunze de palmier, cărţi scrise în scrierea numită Pāli. Unuia dintre aceste manuscrise preotul îi atribuia o mare vechime, dar câţi ani să fi avut, măcar pe-aproape, acest înţelept nu putea spune. Și el, și învăţăceii lui spuneau doar cu tărie că ea are foarte-foarte mulţi ani. Aceste cărţi aveau o formă cu totul deosebită, de aproape trei sferturi de arșin lungime și între un deget-un deget și jumătate lăţime. Erau vreo sută de fâșii de papirus legate cu o sfoară în două locuri pe latura lungă. Apoi, ne-au arătat câteva cărţi tipărite în limba sanscrită, cu alfabet sanscrit. Învăţăceii budiști pot citi textele în alfabet Pāli și, la rugămintea noastră, ei chiar ne-au citit ceva. Citirea se face cântat, iar scrierea este de la stânga la dreapta, ca și la noi, și constă din cuvinte împărţite în silabe. Trebuie să presupunem că atât în privinţa foneticii, cât și în privinţa gramaticii, Pāli este o limbă înrudită mai mult sau mai puţin cu sanscrita. De altfel, limba Pāli astăzi nu mai este vorbită, rămasă fiind doar în cărţile de cult ale budiștilor indieni și ceylonezi. Înainte de a pleca, preotul ne-a propus, deosebit de binevoitor, fiecăruia dintre noi câte o broșură tipărită în alfabet Pāli pe care, bineînţeles, nu o vom putea citi niciodată. De altfel, ne-am putut da seama despre cuprinsul ei după denumirea engleză – „the true light” – de pe coperta broșurii. Oare chiar să fi crezut acest preot plin de vioiciune că dacă am și fi citit acea broșură ne-am fi convertit și am fi dobândit lumina adevărată și adevărul suprem?

La Point de Galle este și o moschee, întrucât printre locuitorii Ceylonului sunt și urmași ai prorocului arab. Aceștia se deosebesc de ceilalţi locuitori prin faptul că poartă pe creștet niște acoperăminte nu prea înalte, asemănătoare cu tichia.

Seara târziu ne-am întors la hotel, fiindu-ne oarecum să intrăm în cameră când afară, chiar și pe întuneric, era atât de bine: pe bolta cerească străluceau stelele, iar în aer plutea mirosul răspândit de verdeaţa din jur și o tainică liniște ni se pogora în suflet, ca o mângâiere pentru toate neplăcerile călătoriei pe mare. S-ar fi părut că este peste puteri să trăiești un asemenea preaplin de simţire, dar se vede totuși că oamenii se pot obișnui și cu cea mai măreaţă și mai bogată natură, ajungând încet-încet nepăsători. Acestea erau gândurile care ne treceau prin minte la vederea chipurilor cât se poate de stinse ale locuitorilor europeni ai insulei Ceylon.

(Va urma) Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul 1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV

10

13 MAI 2011

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

în slujba diavolului. ”Timpul”, 22 octombrie 2010.

Meritul Ninelei Caranfil este unul îndoit: că a știut să nu-și pună harul în slujba diavolului și că și-a transmis credinţa în Dumnezeu fiicei sale, Laura Caranfil.

Iată ce scria aceasta încă pe vremea când era elevă de liceu: De la El avem poruncă și chemare de suflet, de la El avem sfântul drept de a ne numi popor românesc!

(Din Antologie de creaţii ale Cenaclului ”Clipa siderală”) Da, Aura, așa este, dragii mei cenacliști... Nimic fără Dumnezeu!

Sub această divină lozincă a fost făurită o ţară cu care se mândrea întreaga Europă. V-a spus-o în repetate rânduri și iubita voastră îndrumătoare, Eugenia BULAT: DUPĂ DUMNEZEU E NEAMUL...

Neamul nostru! Neamul românesc! Poporul românesc! ...Aici sunt nevoit să fac o precizare pe care am mai făcut-o. Și ar fi fost normal ca ea să ajungă și la un alt cenaclist de frunte, Dan NICU... ... Din păcate, așa a fost concepută rubrica asta a mea, SURSE DE LUMINĂ, - că ceea ce scriu eu astăzi va nimeri sub ochii cititorului abia peste aproximativ un an! De exemplu, tableta de faţă, așternută pe hârtie la 2 ianuarie 2011, va poposi pe masa voastră tocmai la sfârșitul anului.

Prin urmare, dacă Dan Nicu, pe care cu vreo trei ani (!) în urmă l-am rugat, în prezenţa Aureliei BORZIN, să ducă în România, pentru bibliotecile de acolo, câteva exemplare din cartea mea ”Spărturi în gheaţa tăcerii” (cu vestitul eseu ”Veșmântul fiinţei noastre”), rugându-l să-mi comunice ulterior rezultatul îndeplinirii misiunii liber asumate de el, - dacă, zic, tânărul meu prieten n-a făcut-o nici până azi, mai are timp s-o facă. Tare mă tem însă că nu mă va găsi la domiciliul știut sau mă va găsi, dar scufundat într-o orbire totală.

Spre asta merg... Și totuși, o rog pe Aurelia Borzin să-i comunice lui Dan că nu sunt supărat pe el. Îl îmbrăţișez și îi urez cât mai multe izbânzi! Băiatul acesta are un mare viitor... A dovedit-o!

Rămâne doar ca pe lângă multiplele calităţi, cu care l-a înzestrat Pronia Cerească, să se înveţe... a se ţine de cuvânt... În teleemisiunea de azi a apărut și falnica frontistă de odinioară, Eugenia Bulat, căreia îi doresc să mai propulseze spre creste talente ca Dan Nicu și Aurelia Borzin...

„Pe scenă se trăieşte, nu se joacă” Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea, Dumitru Caraciobanu, Vladimir Zaiciuc, Grigore Rotăraș, Grigore Rusu, Anatol Rusu, Pavel Iaţcovschi, Anatol Pogolșa, Ion Gore, Ilie Todorov, Dumitru Fusu, Maria Bălan, Valentina Izbeșciuc, Nina Mocreac, Nina Doni, Ecaterina Malcoci, Eugenia Todorașcu, Vera Grigorieva, Vasile Constantin, ei sunt cei 20 de tineri frumoși și talentaţi de la care a început istoria Teatrului Republican „Luceafărul”.

Pe 9 mai, Nina Doni, Maestru în artă, Cavaler al Ordinului Republicii, a împlinit 75 de ani. 50 de ani din viaţă i-a dedicat Teatrului „Luceafărul”, care rămâne a fi în continuare iubirea vieţii ei. De-a lungul timpului, la „Luceafărul” s-au mai schimbat directorii, actorii și chiar trupa în întregime, iar Nina Doni rămâne în continuare fidelă acestui teatru și toţi noii-veniţi în trupă trec în grija ei, cea care de ani buni îndeplinește și funcţia de șefă a trupei.

Periplul ei la „Luceafărul” începe odată cu cel al colegilor ei, în 1960, când cei 20 de tineri proaspăt trecuţi prin malaxorul școlii Șciukin, de pe lângă teatrul lui Vahtangov, s-au întors la Chișinău, dar urmau să fie supravegheaţi de la Moscova de Anna Alexeevna Orociko, conducătorul lor de curs. Pentru început, repertoriul teatrului a fost stabilit în baza spectacolelor de diplomă: „Flori de câmp”, „Costumul de nuntă” și „Nota zero la purtare”.

Despre acei ani, Nina Doni își amintește: „Vreo 10-15 ani după ce neam întors simţeam o responsabilitate enormă pentru ceea ce facem, pentru ceea ce se întâmplă în teatru, pentru estetica vahtangovistă pe care o reprezentam. Aici era viaţa noastră. Noi am fost educaţi că tot ce se întâmplă important în viaţa noastră este în teatru. Ce era în afara teatrului, nu conta”.

Pentru Nina Doni, Teatrul „Luceafărul” continuă să rămână casa ei.

Zilele astea a marcat un jubileu și am invitat-o pe îndrăgita actriţă la o discuţie. Ne-am bucurat că a acceptat, pentru că de o bună perioadă de timp refuză cu amabilitate, dar categoric, orice interviu.

cu ocazia zilei de naștere, dar nu pot spune că stăm cu fostele colege să ne povestim prea multe. Din păcate, mulţi dintre colegii mei de atunci nu mai sunt în viaţă. Dar mai este un motiv, nici înainte nu prea stăteam mult la taclale, chiar din perioada când încă învăţam la Moscova, în afară de Catiușa (Ecaterina Malcoci – n. red.), nu prea am avut prieteni în teatru. Și cu ea nu pot spune că eram prietene nedespărţite, dar dacă ne întâlneam, ne spuneam una alteia durerile și știam că rămân acolo unde le spunem, nu se duc în altă parte.

- Se spune că în perioada când ea s-a izolat de restul lumii, dvs. a-ţi fost singura persoană cu care a vrut să vorbească și pe care a primit-o în casă.

- Așa s-a întâmplat că noi am găsit limbă comună, au fost lucruri care ne-au apropiat. Și apoi, am avut și eu greutăţi în viaţa personală care m-au acaparat și cărora a trebuit să le ţin piept, iar unora dintre acești colegi, greutăţile mele le cădeau bine, îi făceau să uite de propriile vieţi. Catiușa nu a fost așa, ea a fost departe de intrigi și bârfe. Pe urmă viaţa ne-a purtat pe toţi și ne-a pus la locurile potrivite.

- Ce aţi putea să ne spuneţi despre trupa de azi a Teatrului „Luceafărul”, în comparaţie cu dvs., cei care v-aţi întors acum 50 de ani de la Moscova?

- De obicei, discuţiile cu o actriţă sau un actor încep cu întrebări de genul: vă mai amintiţi primul dvs. rol, botezul scenei?

- Ha-ha-ha! Nu mai trebuie să începem tocmai de acolo, poate ne referim la timpurile noastre.

- Cred și eu că ar fi mai potrivit s-o începem cu activitatea dvs. în prezent în cadrul teatrului „Luceafărul”.

- În primul rând, activitatea mea recentă din teatru se datorează unui concurs de împrejurări. Și iar, vrei, nu vrei, povestea e mai veche și tot mai bine ar fi s-o iau mai de la început.

- Deci, tot acolo ne întoarcem?

- Da, povestea a început în perioada când era director artistic Gheorghe Pârlea. Atunci a venit un regizor din România ca să monteze „Regele Lear”, implicând în spectacol foarte multă lume. Și ei s-au gândit că, pe lângă funcţiile existente deja în administraţia teatrului, ar fi nevoie să mai numească o persoană care să coordoneze și să disciplineze actorii și lucrătorii de scenă. Gheorghe Pârlea nu a avut ce face și m-a numit pe mine. Vine Pârlea și Ioan Ieremia la mine și îmi spun că va trebui să fiu regizor tehnic. Mi-a fost foarte greu să accept această idee, în plus, actorii au început să facă glume pe seama mea, că uite, sunt și actriţă și mă voi ocupa și de regia tehnică, au apărut și bârfe. Cu încetul s-au așezat însă lucrurile la locul lor. De când a venit în teatru Boris Focșa, eu am fost numită șefa trupei, am fost rugată din acel moment să colaborăm ca să fie disciplină în trupă și la spectacole să-și știe fiecare locul. În acel moment am înţeles că a venit un om care apreciază efortul meu. Iar eu mă bucur că pot ajuta la buna desfășurare

a lucrurilor. Dar activitatea mea nu s-a limitat doar la asta. Am revenit pe scenă și astăzi joc în câteva spectacole alături de tinerii actori.

- Vă mai amintiţi perioada când din teatru au trebuit să plece colegii dvs., cei cu care aţi studiat împreună la școala „Șciukin”. Care a fost relaţia dvs. de mai departe cu acești actori?

- Sigur! Atunci eu am rămas în teatru datorită faptului că mă ocupam de regie tehnică. Pe atunci se lăsaseră toţi purtaţi de val, vroiau să scape de pensionarii din teatru. Era în perioada în care nu se prea montau spectacole și multe actriţe nici nu aveau roluri. Eu și Paulina Zavtoni eram antrenate în patru spectacole, pe noi ne-au „cruţat” datorită acestor detalii. Cât despre relaţiile cu foștii colegi, mai comunicăm. M-a sunat săptămâna asta Nina Vodă-Mocreac și m-a felicitat

Lupu şi Filat, chemaţi să se implice în salvarea Centrului istoric al Chişinăului Istorici, arhitecţi şi oameni de cultură apelează la sprijinul Legislativului şi Executivului

Problema păstrării și restaurării monumentelor de arhitectură și istorice rămâne în continuare una dintre cele mai arzătoare, Chișinăul pierde, în medie, un monument istoric pe lună. În această ordine de idei, un grup de organizaţii non-guvernamentale și instituţii de cultură și știinţă din Republica Moldova au adresat o scrisoare deschisă președintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, și prim-ministrului Vlad Filat, pentru a-i sesiza în legătură cu situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural construit al ţării, inclusiv Centrul istoric al Chișinăului, care se confruntă cu un ritm alert de degradare și distrugere.

Semnatarii scrisorii deschise nu doar atenţionează șefii Executivului și Legislativului, ci propun și căi de soluţionare a acestei probleme: „Dorim să vă atenţionăm cu toată responsabilitatea asupra proliferării fenomenului demolării și degradării masive a obiectivelor de arhitectură incluse legal, prin decizia Parlamentului sau a Consiliului municipal Chișinău, în Registre oficiale de protecţie. Începând cu ianuarie 2011, în Chișinău, au fost înregistrate deja 6 cazuri de demolare și mutilare a unor imobile protejate (str. P. Movilă, 27B; V. Alecsandri, 32; București, 71; Vlaicu Pârcălab, 71; Sarmizegetusa, 48; Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4), se intervine cu brutalitate în zona de protecţie a paraclisului protejat dedicat voluntarilor basarabeni și bulgari din secolul al XIX-lea (str. N.Dimo, 6), este lăsat în mod deliberat să se ruineze remarcabilul palat urban de pe str. București, 62, ș.a. Practic, în fiecare zi se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate (se dezbat elementele decorative, se scot și se aruncă ferestrele și ușile originare, se schimbă forma acoperișului etc.). La fel de insistent se intervine în structura urbană a Centrului protejat al orașului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc diferitor megaconstrucţii. Este cu atât mai regretabil, cu cât în acest „joc” al distrugerii, într-un fel, sau altul sunt implicate autorităţile publice. Putem constata cu regret că distrugerile în Chișinăul istoric din ultimii 20 de ani le-au depășit prin amploare și insistenţă pe cele care au fost operate în timpul regimului sovietic.

Statul, prin instituţiile sale constituţionale - legislativă, executivă și judecătorească - trebuie să se implice mai activ în stăvilirea atacului masiv asupra identităţii culturale și urbane a ţării. Legislaţia în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

NINA DONI:

Între ACASĂ şi ACASĂ

1995. Prin întronarea minciunii, - scrie înţeleptul nostru de la Mândâc, Ion MORARU, în captivanta sa carte de memorii ”Pustiirea” (ed. ”Flux”, 2007), - au fost izgonite toate virtuţile omenești și s-a dat frâu liber metehnelor…

Notă. Această tristă constatare stă la îndemâna oricărui om de bună-credinţă înzestrat cu spirit de observaţie și cu simţ de orientare spre bine și frumos.

Metehnele și fărădelegile se ţin lanţ și se înteţesc pe zi ce trece.

A fost dată uitării deviza familiei Hohenzollern Nihil sine deo / Nimic fără Dumnezeu, pusă pe stema României încă în 1866!

Am uitat că tot ce a fost benefic pentru poporul român s-a obţinut anume pe timpul regalităţii, când credinţa în Dumnezeu era la mare cinstire, iar adevăraţii credincioși se bucurau de respectul întregii comunităţi... Educaţia în spiritul credinţei o făceau părinţii, clerul, dar și învăţătorii crescuţi în școlile normale, cum erau părinţii mei, Irina și Roman, fie-le ţărâna ușoară. O făceau și unii scriitori. Aceștia nu erau prea numeroși, în schimb aveau talent și har de la Dumnezeu. Citiţi și vă veţi convinge: Hrănește-mă, mamă de Sfânt Dumnezeu, Ești totul în toate și toate prin Tine, Tu, pâinea de-a pururi a neamului meu!...

Nichifor CRAINIC. Șoim peste prăpastie. București.

Ne simţim de-a dreptul copleșiţi de evlavie și înălţaţi sufletește când ne vine în minte Ruga pe care cunoscutul scriitor român Octavian PALER ne-a lăsat-o s-o îndreptăm către Părintele nostru Suprem: O, Părinte, îngăduie poporului român să se înalţe spre crestele cugetului și ale faptei!

Cuvinte ca acestea merită să fie învăţate pe de rost și sonorizate în toate școlile din spaţiul prutonistrean... În acest spaţiu urgisit de soartă sunt arhicunoscute ”consecinţele dramatice ale unei politici diabolice, ale unui ateism devastator, care L-a izgonit pe Dumnezeu din viaţa și din sufletele noastre. Promotorii acestei politici (...) au semănat în societatea noastră boabele dispreţului faţă de cultura adevărată, faţă de autenticele noastre valori naţionale. De aceea acum suntem o comunitate dezbinată, oarbă, violentă și fără scrupule...

Ninela CARANFIL, artistă emerită. Nu vă puneţi harul divin

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

este ignorată, practic, în totalitate. Sunt trecute pe linie moartă obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova asumate odată cu ratificarea unui șir de convenţii ale Consiliului Europei și UNESCO în domeniul protejării patrimoniului cultural. Este o sfidare a bunului-simţ că Republica Moldova nu cunoaște, deocamdată, nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor de patrimoniu cultural (doar pe parcursul ultimului an au fost înaintate și rămase fără vreun efect palpabil peste 20 de sesizări pe acest fel de cazuri în organele procuraturii).

Nimeni nu poate estima cât va „plăti” statul nostru în urma distrugerii metodice la care este supus patrimoniul cultural, la care acesta este condamnat prin situaţia deplorabilă de astăzi, când interesele economice de moment sunt contrapuse intereselor culturale ale ţării. Nimeni nu poate estima care vor fi repercusiunile acestei atitudini nihiliste faţă de trecutul nostru, faţă de mărturiile civilizaţiei noastre, de trecere a poporului nostru prin istorie, asupra generaţiilor în creștere.

Putem invoca Constituţia, legislaţia naţională, documentele europene în domeniu semnate și ratificate de ţara noastră, putem aduce multiple alte argumente în favoarea necesităţii protejării monumentelor, în situaţia creată însă, este un lucru deosebit de important ca Dumneavoastră, cei împuterniciţi cu înalte demnităţi de stat, să nu admiteţi irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră.

Este necesară voinţă politică pentru a se trece de la protejarea declarativă la protejarea reală a patrimoniului cultural al ţării, ca parte integrantă a politicii de integrare europeană a ţării noastre. Dacă amploarea înregistrată actualmente a demolărilor și desfigurărilor nu va fi stopată, Republica Moldova riscă în următorii 10 ani să rămână fără unul dintre cele mai importante segmente identitare – patrimoniul cultural construit.

Pentru rezolvarea problemelor prezentate, apelăm la responsabilitatea Executivului și Legislativului în examinarea și rezolvarea următoarelor propuneri: 1. Declanșarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al mun.

Chișinău în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a orașului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiștilor din domeniu ai Ministerului Culturii și Academiei de Știinţe a Moldovei, precum și a celor de la Consiliul Europei și UNESCO. 2. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a Planului Urbanistic General, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric al Chișinăului.

3. Crearea pentru zona construită protejată de categorie naţională – Centrul istoric al Chișinăului, după exemplul altor orașe istorice europene, a unui serviciu specializat, ale cărui atribuţii de bază să fie gestionarea și monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural, promovarea lui în contextul dezvoltării durabile economice și turistice a capitalei.

4. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul altor state europene, a unei subdiviziuni specializate responsabile pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării – poliţia monumentelor.

5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chișinăului.

6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare și desfigurare a monumentelor de istorie și cultură a ţării”.

Rămâne doar de văzut dacă președintele interimar și prim-ministrul vor fi receptivi la doleanţele oamenilor de cultură și se vor implica pentru a opri demolarea în masă a monumentelor de arhitectură și istorie.

- Înţelegi, nu se poate de făcut comparaţii. Noi am crescut altfel decât au crescut ei, noi am fost copiii războiului.

Noi, la Moscova, am îndurat o foame cumplită. Acolo, la școala teatrală din Moscova, pedagogii ne iubeau, eram cel mai îndrăgit grup al lor, pentru că noi într-adevăr munceam ca să însușim meseria, noi eram diferiţi de ceilalţi studenţi pentru că aveam cei șapte ani de acasă așa cum ni-i dăduseră părinţii noștri, eram respectuoși și omenoși.

Pentru acest al doilea cuvânt, omenie, nici nu mă strădui să găsesc echivalent, asta era ceea ce ne deosebea, pentru asta eram iubiţi. Copiii ăștia sunt diferiţi, părinţii îi asigură, chiar dacă nu au bani să lea dea, le trimit în fiecare sâmbătă câte o geantă cu mâncare, ei au părinţii aproape, și asta îi ajută mult, ei sunt crescuţi altfel, au altă psihologie. Dar sunt și ei copii buni, copii cuminţi, e adevărat, când trebuie, noi îi mai punem la punct. Știţi, a fost un caz cu un actor tânăr, care a sărit calul la un moment dat și eu i-am spus: „Eu vă iubesc, dar eu porci cu voi n-am crescut!” Eu îi iubesc pe toţi și nu pierd nici o ocazie să-i ajut. Sunt la toate repetiţiile alături de ei și dacă la spectacol le scapă ceva, eu le amintesc. Ei știu că eu îi văd la orice spectacol și știu că îi taxez la fiecare greșeală, de asemenea, știu că se pot oricând apropia de mine.

- Cum vă simţiţi în scenă alături de tânăra trupă a teatrului?

- Mie mi-e bine cu ei. Când ești în scenă nu simţi nici o diferenţă de vârstă și nici nu te gândești la asta. Eu mă simt bine pentru că îi iubesc și pentru că, dacă mă apuc să fac ceva, pun acolo tot sufletul. Și ei se comportă foarte bine. Iar pentru spectacolul„Omul cel bun din Sîchuan” eu le-am spus: „Copii, să mă ajutaţi!” Acesta este un spectacol cu precizie matematică, construit pe fir: ritm, text, mișcare – aici nu ai voie să ieși din ritm, pentru că dacă se poticnește unul, dă peste cap toată construcţia.

- Dacă ar fi să revenim la spectacolele pe care le-aţi jucat de-a lungul anilor și, mai cu seamă, la începutul carierei, este vreun rol care v-a marcat?

- Ţin în mod deosebit la „Vicleniile lui Scapin” și „Două culori”, spectacolele noastre de început. Au fost spectacole bune. Eu am avut ghinion la „Luceafărul” când am revenit de la Moscova. Acolo, noi aveam toţi locul lui, nu exista să joci roluri de aceeași factură, același caracter în două spectacole la rând. Nu erau actori pregătiţi pentru primul rol și pentru rolul secund. Când am venit în teatru am înţeles că regizorii au alte criterii de selectare, câţi regizori – atâtea preferinţe.

Eu nici acum nu mă bag peste nimeni, dar atunci – cu atât mai mult. Dar când trebuia să înlocuiască de urgenţă pe cineva întrun rol, întotdeauna mă găseau pe mine, poate de aceea acum nici nu sutn prea apropiată de ai noștri.

- Nu aţi avut invitaţii de la alte teatre?

- În perioada aceea nu erau la modă colaborările de acest gen. Mai încoace, când a montat Sandu Vasilache „Cumetrele”, m-a invitat pentru un rol. Și atunci întâmplător, pentru că era într-o deplasare Ninela Caranfil. Asta a fost singura mea legătură „extraconjugală” cu alt teatru.

- Mulţi actori au ales să predea pentru studenţi la Academie sau chiar pentru elevi în liceele de profil. Nu v-aţi gân-

dit și dvs. să vă implicaţi în activitatea didactică?

- În 1970 m-a invitat Victor Gherlac la institut și am și câţiva discipoli. Valeriu Racinschi, unul dintre administratorii de la Teatrul „Luceafărul”, este elevul meu, de asemenea, criticul de teatru Aliona Baroncea-Strâmbeanu mi-a fost studentă.

Dar peste ani am abandonat, fiindcă mie nu-mi place să impun pe cineva să înveţe.

Cine vrea să știe carte, nu trebuie pus cu de-a sila să citească, cine se crede învăţat deodată, de ce să-l mai învăţ și eu? Carte cu de-a sila nu faci.

- Se vorbește mult că și spectatorul e altul, că nu mai este atât de receptiv.

Dvs. urmăriţi publicul de astăzi, faceţi comparaţie cu publicul de acum 10, 20, 40 de ani?

- Dacă spectacolul e bun, actorul e sincer, oricâte teatre ar exista la Chișinău și din oricâte spectacole ar trebui să aleagă spectatorul, el va merge la teatru. Teatrul nu va muri niciodată, nu se va demoda, pentru că teatrul înseamnă emoţie vie și merge direct la spectator, e fără intermediari. Bineînţeles, spectatorul este diferit, pentru că mediul din care vine este diferit, școala în care învaţă, familiile, pedagogii sunt diferiţi. De aceste criterii depinde comportamentul spectatorului într-o sală de spectacol, dar nu putem nega că reacţia spectatorului depinde și de jocul actoricesc.

- Vă crește acum un nepoţel de cinci ani, căruia îi acordaţi toată atenţia.

Cum credeţi, o să vă calce pe urme?

- Nu vă pot spune cu certitudine. Eu speram că îmi va călca pe urme Costea, fiul cel mic, dar, până la urmă, a ales alt drum, erau altele și timpurile deja și nu-i ardea de actorie. Nepoţica mea a vrut mult să facă actorie, dar eu m-am împotrivit foarte mult și ea m-a ascultat. Într-o carte a sa, marele actor rus Ulianov scria: „Eu am avut mare noroc că Ruben Simonov mă iubea, pentru că erau actori mult mai talentaţi, dar el m-a plăcut pe mine”. Nepoatei i-am explicat că și în meseria asta sunt oameni și că, până la urmă, totul se rezumă la relaţii personale și că uneori se va confrunta cu nedreptăţi cărora s-ar putea să nu le poată face faţă.

A fost dorinţa mea s-o protejez, dar, de ce să ascund, sunt lucruri pe care le-am învăţat din propria mea experienţă. Regizorul este și el om, poate să te placă sau, din contra, să-i fii antipatic din motive inexplicabile.

- Revenind iar la „Luceafărul” de acum, ce v-aţi dori să vedeţi aici?

- Mie îmi place acum acest teatru, îmi plac foarte mult spectacolele lui Boris Focșa, mai ales, la premieră, atunci când ele sunt așa cum au fost planificate din start, când peste o bucată de timp nu mai iese din funcţiune câte un reflector sau un proiector și trebuie să continuăm să jucăm spectacolul „cu ce avem”, când în distribuţia de bază nu trebuie să mai fie înlocuit cineva, pentru că a plecat la muncă peste hotare, deși asta acum e situaţia din majoritatea teatrelor. Acum, la „Luceafărul” avem un colectiv, se pune preţ pe fiecare angajat, indiferent că e actor, portar sau dereticătoare. Apoi am stabilit un repertoriu. În teatru a început să se contureze o direcţie, o linie a teatrului.„Luceafărul” a devenit un teatru de autor, ceea ce au numit criticii de teatru de la „Belaya Vezha” sau Trabzon, care își mai amintesc și astăzi de „Mascarada” noastră. Aici, la Chișinău, teatrul nu este primit corespunzător, mulţi își permit să ne judece fără să ne vadă măcar spectacolele. Dar aici revenim iarăși la discuţia de mai sus, cu subiectivitatea și relaţiile personale. În ultimii ani, am fost cu trupa la diverse festivaluri în străinătate și am înţeles că, până la urmă, teatrul se reduce la emoţie, la sentimentul acela viu, adevărat, care este ori nu este, indiferent ce ar încerca pe urmă unii să spoiască, indiferent de artificiile pe care și le permit alţii. În teatru, pe scenă, se trăiește, nu se joacă. Uite de ce îmi trăiesc eu viaţa la „Luceafărul”.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și ne alăturăm tuturor urărilor care v-au fost aduse cu ocazia zilei de naștere!

- Vă mulţumesc și eu!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

13 mai Evenimente 1607: Au fost puse bazele primei colonii englezești în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith și un batalion de soldaţi debarcaţi în Virginia, la Jamestown 1846: Statele Unite declară război Mexicului; începutul războiului mexicano-american 1860: Bătălia de la Catalafim: trupele conduse de Giuseppe Garibaldi înfrâng armata napoletană 1888: Cu pasajul din Lei Áurea („Legea de aur”), Brazilia abolește sclavia 1917: La Fatima, important loc de pelerinaj din Portugalia, trei copii, cu vârste între 7 și 10 ani, susţin că ar fi avut viziuni cu Fecioara Maria. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică 1943: Al Doilea Război Mondial: Lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps), sub conducerea mareșalului Erwin Rommel, capitulează în faţa aliaţilor 1960: Prima ascensiune a vârfului Dhaulagiri, Nepal cel de-al șaptelea munte ca înălţime din lume 1981: A avut loc, la Roma, tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul Mehmet Ali Ağca 2005: Masacrul de la Andijan, Uzbekistan

Nașteri 1655: Papa Innocenţiu al XIII-lea (d.

1724) 1717: Arhiducesa de Austria, Maria Terezia, din dinastia Habsburgilor (d. 1780) 1767: Ioan al VI-lea al Portugaliei (d. 1826) 1792: Papa Pius al IX-lea (d. 1878) 1840: Alphonse Daudet, scriitor francez (d. 1897) 1882: Georges Braque, pictor francez (d. 1963) 1904: Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru și film (d.

1991) 1938: Ludovic Spiess, tenor român (d. 2006) 1950: Stevie Wonder, cântăreţ și compozitor american 1954: Johnny Logan, cântăreţ și compozitor irlandez 1968: Oana Sârbu, cântăreaţă și actriţă româncă de film 1986: Robert Pattinson, actor, manechin și muzician englez 1986: Alexander Rybak, cântăreţ norvegian

Decese 1646: Maria Anna a Spaniei, prima soţie a lui Ferdinand al III-lea, împărat roman (n. 1606) 1806: Samuil Micu, istoric, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene (n. 1745) 1930: Fridtjof Nansen, explorator și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861) 1938: Charles Edouard Guillaume, fizician elveţian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861) 1974: Stephan Roll, (Gheorghe Dinu) poet și prozator român (n. 1903) 2008: Colea Răutu, actor român de teatru și film (n. 1912) 2009: Roger Planchon, dramaturg, actor și regizor francez (n.

1931) 2010: Alexandru Sever, prozator și dramaturg născut în România (n. 1921)

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

16

Luni MAI

17

Marţi MAI

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. Air America 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial.

Air America 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial.

Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (“Querida enemiga”), primul episod (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Film: Un prieten deosebit (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3987 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.100 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.9, anul II 01:00 Film: Ultraviolet 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.100 (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 6.50, 21.50 Votul tău. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Respiro. Program muzical.

17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Sub același cer. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 4.40 Săptămâna sportivă.

22.35 Muzica în chip de femeie. In memoriam Zlata Tcaci. 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 La noi în sat. 2.30 Respiro. Anatol Danilișin. 2.50 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 4.30 La obiect.

5.00 La curţile dorului. 5.15 Baștina. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”13.20“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 23.25 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.35 Остросюжетный фильм “Люди Икс” 2.10 Армен Джигарханян, Вячеслав Невинный в фильме “Трое на шоссе” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Трое на шоссе”. Продолжение 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

13 MAI 2011

Programe TV

07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Film: Călătoria spre familie 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tanar și nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Iubește-ţi vecinul! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3988 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ostatici sub acoperire 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: Moștenirea, ep.101 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.10, anul II 01:00 Film: Ostatici sub acoperire (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.101 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Dunărea râu european”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 11.20 Respiro.

Program muzical. 11.30 Accente economice. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Desene animate. “Simple povești”. 15.15 Eruditcafe. 15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical.

18.00 Unda Bugeacului. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fotbal. Campionatul Moldovei.

“Zimbru” - “Rapid” (Ghidighici). Repriza a doua.

22.45 ȘTIRI. 22.55 Film. “FRATE ȘI SORĂ”. 0.35 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Muzica în chip de femeie. 3.05 “Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii”. 4.30 ARTelier.

5.00 Music Mania. 5.15 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.30 Ума Турман в комедии “Правда о кошках и собаках” 2.05 Триллер “Озеро страха 2” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Озеро страха 2”. Продолжение 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport.

21.00, 2.25 Prim plan. 22.00 Serial. “NEBUNII DE PE MADISON AVENUE”. 22.55 Oamenii Deltei. 23.10 Replay. 0.30, 4.25 Nocturne.

1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Tele jurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.50, 2.45, 6.10 Oamenii Deltei. 11.55 Documentar. “Minunile lumii”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport.

21.00, 0.50 Cu ochii’n 4. 22.10 Telecinemateca. “ÎNFRUNTAREA”. 23.50 Perechea potrivită. 1.50 Fără frontiere. 2.50 Curier TV. 4.25 Tezaur folcloric.

5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1070 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA FACE CACHÉE DU PÉTROLE / Documentaire Le partage du monde 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 2e partie 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT !

23:00 360° - GÉO / Documentaire Oman, les roses du désert 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA SENTINELLE / Cinéma 3:10 ARTE REPORTAGE 4:00 TV5MONDE LE JOURNAL 4:20 LA GRANDE SOIF / Documentaire Trouver l’eau

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1071 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 FINAL CUT AU PAKISTAN / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 2e partie 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 CHOCOLAT / Cinéma 21:15 FARD / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAUL ET SES FEMMES / Fiction 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’agriculture 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KATANGA, LA GUERRE DU CUIVRE / Documentaire 1re partie

18

Miercuri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Film: Iubește-ţi vecinul! (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pământ înfometat 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3989 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Echipa de șoc 21:45 Finala Europa League 23:55 Profit 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.11, anul II 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Finala Europa League (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Dunărea râu european”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 16.05 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 11.15 Respiro. Program muzical. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.00 Abraziv. 15.30 S. Rahmaninov.

Sonată pentru violoncel și pian. 16.15 Cuvintele Credinţei. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia).

23.35 ȘTIRI. 23.45 Fii tânăr! 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Focus TV. 3.00, 4.30 “Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii”. 5.10 A fost odată... Gheorghe Simiel. 5.35 Respiro. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

19

Joi MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Relure 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Pământ înfometat (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Finala Europa League (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3990 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cartierul crimei 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.102 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.8, anul II 01:00 Film: Cartierul crimei (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.102 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Dunărea râu european”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 12.20, 21.50 Votul tău.

9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”.

9.50 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 11.00 9 mai - Ziua Europei. 11.30 Natura în obiectiv. 12.00 La datorie. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Film.

“TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 16.15, 1.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Sub același cer. 18.30 Documentar.

“Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.45 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare.

22.10, 2.30 Reporterul de gardă. 22.30, 3.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.50 ȘTIRI. 23.05 Film.

“LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 0.35 Documentar.

“Drepturile omului. Minorităţile sexuale”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.50 Respiro. 3.20 Templul muzicii. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Music Mania. 5.15 Abraziv. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Дмитрия Медведева. Прямая трансляция 17.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Жулье у моря” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.25 Джин Хэкмен в триллере “Камера” 2.15 Комедия “Мстители” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Мстители”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Тим Роббинс в комедии братьев Коэн “Зицпредседатель” 2.20 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00, 15.00 Teleenciclopedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00 Documentar. “Mari evenimente în natură”. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 Vip confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 1.20 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “CUBA”.

0.15, 6.10 Oamenii Deltei. 0.20 Perechea potrivită.

2.15 Oameni ca noi. 3.05 Documentar. “Minunile lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Vip confidenţe. 10.00 Garantat 100%. 11.00 Documentar.

“Mari evenimente în natură”. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 2.00 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Judecă tu! 22.10 Film. “ÎN PRAGUL NEBUNIEI”. 23.55 Serial. “JOCURI CU MOARTEA”. Episodul 1. 0.55 Perechea potrivită.

1.55, 6.10 Oamenii Deltei. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE !

10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1072 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Malédiction sur l’empire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES QUATRE CENTS COUPS / Cinéma 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison en héritage 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 2e partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KATANGA, LA GUERRE DU CUIVRE / Documentaire 2e partie

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1073 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 LE DUR DÉSIR DE DURER / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison en héritage 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PAUL ET SES FEMMES / Fiction 21:00 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 J’AI TUÉ MA MÈRE / Cinéma 23:40 FACIÈS / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 L’OBÉLISQUE DE LA DISCORDE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EXPLORATION INVERSÉE / Documentaire 1re partie

20

Vineri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial.

Air America 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Film artistic 00.00 Film artistic 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 16 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 17 mai) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv WCe se întâmplă, doctore? WOmul care aduce cartea 10:00 Film: Crimă cu ecou (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3991 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Dunărea - râu european”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011.

Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 10.50 Focus TV. 11.35 “Cine iubește...” Concert. Geta Burlacu. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.00 Dor. Program muzical.

15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.10 Respiro.

Program muzical. 17.30, 2.30 Accente economice. 18.00, 22.50, 4.40 Gala ceremoniei de decernarea Premiilor Ministerului Culturii pentru anul 2010. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00 Bună seara! Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fii tânăr! 22.40 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 A fost odată un actor... D. Caraciobanu. 4.30 La obiect. 5.35 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”13.20“Детективы”14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Максим Дунаевский” 23.30 Джек Леммон в комедии “В открытом море” 1.20 Фильм Франсуа Трюффо “451 градус по Фаренгейту” 3.10 Геннадий Хазанов в комедии “Полицейские и воры” 4.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.10 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 Tezaur folcloric. 10.00 ÎnTrecerea anilor. 11.00 Documentar. “Mari evenimente în natură”.

12.00, 17.20, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 4.10 Sport. 23.10 Film.

“DIN RAI” (Mexic, 2006). 1.00 Oamenii Deltei.

1.10 Film. “SĂRUTURI”. 2.30 Film. “ÎN PRAGUL NEBUNIEI”. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1074 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Idaho 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PAUL ET SES FEMMES / Fiction 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 2e partie 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire La menace de l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison en héritage 2:30 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping sauvage

21

Sâmbătă MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Film artistic 22.00 Film artistic 00.00 Serial.

Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Cu părinţii la partaj („Who Gets The House”) (AP) (comedie, romance) 22:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 18 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 19 mai) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.20, anul III 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Condamnaţii 23:00 Film: Suspiciunea 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Condamnaţii (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.55, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Documentar. “Dunărea - râu european”. 6.35, 0.45 Votul tău.

6.45 Documentar. “Revenirea maestrului”. 8.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.00 Respiro.

Program muzical. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare).

13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Moldovenii de pretutindeni. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 16.50 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 2.20 Templul muzicii. 17.50 Erudit-cafe.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.45, 3.00 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.55 Serial. “LEONE”.

23.35 ȘTIRI. 23.45 Festivalul Umoristic “La Hodină”.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 4.30 La obiect. 4.40 Gala ceremoniei de decernarea Premiilor Ministerului Culturii pentru anul 2010.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи”6.40 Лидия ФедосееваШукшина, Сергей Никоненко в комедии “Трын-трава” 8.10 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Бытовая “химия” 13.10 Премьера. “Мой отец - академик Сахаров” 14.05 “Праздник непослушания” 15.00 Михаил Кононов, Светлана Крючкова, Евгений Леонов, Александр Збруев, Ролан Быков, Савелий Крамаров в комедии “Большая перемена” 19.15 Премьера. Дмитрий Марьянов в комедии “Взрослая дочь, или Тест на ...” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 23.10 “Прожекторперисхилтон” 0.00 Премьера. Джордж Клуни в фильме “Мне бы в небо” 1.35 Тереза Расселл в триллере “Черная вдова” 3.10 Фильм “Опека” 4.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.05 “Поле чудес” 7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor.

9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”.

10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 16.55 Oamenii Deltei. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia.

19.45 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Oviudiu Rom. 23.10 Profesioniștii. 0.20 Film. “DOAR O PLIMBARE”. 2.25 Tezaur folcloric.

4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Le grand malentendu (1981-1989) 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO !

PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Les crabes attaquent 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping saisonnier

=

22

11

Duminică MAI

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.30 În puii mei 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Fără reţineri (“No Reservations”) (AP) (comedie, romance) 22:45 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: În rol de avocat 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Atacul marţienilor 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Jumanji 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Film: Al naibii tratament! 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Apropo Tv (r) 01:15 Film: În rol de avocat (r) 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Film: Al naibii tratament! (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.50, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Serial.

“LEONE”. 7.40 Votul tău. 7.50 O seară în familie.

9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.10 La datorie. 11.30, 2.30 Portrete în timp.

Tudor Ţărnă, regizor și director de teatru. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Din zestre de lăutari. Trompetistul Adam Stângă. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

15.15 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis. 20.35 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

23.25 ȘTIRI. 23.35, 3.00, 4.40 Festivalul Umoristic “La Hodină”. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.30 La obiect. 5.35 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Юрий Соломин в детективе “Инспектор уголовного розыска” 8.05 “Смак” 8.40 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Кумиры. Николай Олялин” 13.10 Николай Олялин в фильме “Мировой парень” 14.30 Премьера. “Главная роль для любимой актрисы” 15.30 Александр Лазарев, Татьяна Доронина в фильме “Еще раз про любовь” 17.05 “Брюнетки против блондинок” 18.05 “Минута славы” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.00 Премьера. Пенелопа Крус в фильме Педро Альмодовара “Разомкнутые объятия” 2.05 Саймон Пегг в комедии “Зомби по имени Шон” 3.35 Алексей Кузнецов, Анатолий Папанов в комедии “Зеленый огонек” 7.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”.

7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric.

11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 2.15 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40 Sport. 21.10 Film. “SOŢIILE UITATE” (SUA, 2006). 22.45 Garantat 100%. 23.45 Mirese made in România. 0.10 O carte pe săptămână. 0.25 ÎnTrecerea anilor. 3.05 Documentar.

“Minunile Lumii”. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Nouvelles guerres d’un monde nouveau (1989-2009) 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Hawaï 21:00 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES GUICHETS DU LOUVRE / Cinéma 23:40 DANS MON ÎLE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 J’AI TUÉ MA MÈRE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping voyageur

Filiala Dondușeni a Partidului Popular Creștin Democrat, în aceste clipe grele, este alături de familia îndoliată a lui Alin Ciocoi, în legătură cu decesul tatălui său, Petru Ciocoi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

CMYK

12

13 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

COSTY&CORINA

„A prevalat dragostea” Costy Burlacu și Corina Ţepeș formează un cuplu atât pe scenă, cât și în viaţa de zi cu zi. De doi ani sunt părinţii unei fetiţe minunate – Smărăndiţa.

Cântecul este cel care ni-i aduce în prim-plan, ei fiind remarcabili prin câteva duete frumoase, care, la rândul lor, sunt melodiile de suflet ale altor cupluri frumoase. În ajunul Zilei Internaţionale a Familiei am încercat să aflăm de la Costy și Corina ce ascund ei dincolo de cântec și cum își duce existenţa o familie de artiști.

- Pe 15 mai sărbătorim Ziua Internaţională a Familiei.

Voi sunteţi o familie relativ tânără, cum consideraţi, este nevoie de o asemenea sărbătoare?

- Cu siguranţă este nevoie de această sărbătoare, întrucât familia este una dintre cele mai importante valori ale omenirii.

Or, consolidarea omenirii se bazează pe familie.

- Trăim într-o societate modernă, parcurgem alte timpuri, voi vă consideraţi un cuplu modern?

- Da, suntem un cuplu modern, altfel nici nu poate fi, deoarece așa sunt timpurile în care trăim și noi suntem parte a acestei societăţi, însă nu putem neglija valorile spirituale moștenite de la înaintașii noștri.

- Căror principii și valori din familia tradiţională rămâneţi fideli? Ce consideraţi că nu se demodează niciodată în familie?

- Tudor Arghezi spunea:

‘’Prietenul cel mai bun este soţul, iar consolarea întreagă – soţia’’. Prin urmare, familia se cimentează pe niște piloni riguroși precum prietenia, respectul, fidelitatea, încrederea, dragostea, dialogul constructiv între soţi. De altfel, consider că aceste valori nu se demodează niciodată, dacă vrem să întărim o familie adevărată.

13-20 mai Berbec

Sunteţi încă destul de agitaţi pe diverse subiecte, unele vechi, altele mai noi. Dar șansa de a vă rezolva problemele financiare vă aduce cu picioarele pe pământ.

unul dintre noi nu am plănuit oarecum ‘’destinul’’. Nu ne-am cuplat pentru că suntem ambii cântăreţi sau pentru că am cântat multe duete pe scenă.

Totul s-a petrecut în timp. Mai întâi de toate a prevalat dragostea. Ceea ce ne avantajează este faptul că suntem mereu împreună: concerte, emisiuni, petreceri etc. Există însă și un mare dezavantaj – absenţa noastră de acasă, și acest lucru îl simte cel mai mult fetiţa noastră – Smărăndiţa.

Taur Vă simţiţi puţin mai bine, atât cât vă trebuia ca să vă ocupaţi cu plăcere de treburile zilnice și de planurile de viitor, care trebuie puse la punct repede și bine.

Gemeni Vin vești bune de la un prieten, se discută despre un proiect nou, care vă atrage pentru că nu e complicat, chiar dacă va fi nevoie de multă muncă.

Rac - Corina, cum s-a schimbat viaţa ta după naștere? De ce îţi era cel mai mult frică în perioada când erai însărcinată, mă refer la cariera ta de artistă, nu la grijile legate de sarcină?

- Ar fi mare păcat să spun că nașterea fetiţei mi-ar fi stricat planurile în carieră. Alături de un soţ care mă susţine și care mă completează de cele mai multe ori, chiar nu am temeri și griji în sensul ăsta. După naștere am devenit mult mai matură și mai încrezută în propriile forţe.

- Sunteţi ambii artiști, viaţa voastră e la vedere cum s-ar spune, dar cine e șeful acasă? Cine se ocupă de regie în familia voastră?

- Evident deciziile pe care le luăm sunt discutate de ambele părţi, dar șeful acasă rămâne a fi Costy, ca orice bărbat. O femeie se simte împlinită atunci când are alături un bărbat care o protejează.

- Costy, nu te-ai gândit să faci un duet și cu o altă cântăreaţă? Sau, eventual, să scrii o piesă pentru Corina în duet cu un alt interpret?

- Creaţia nu impune limite, suntem încă tineri și avem tot timpul înainte, așa încât sunt posibile ambele variante.

- Care sunt avantajele și dezavantajele într-o familie când ambii soţi sunt cântăreţi?

- Această întrebare ne este adresată foarte des. Sunt și avantaje și dezavantaje. Nici

- Cum s-a schimbat viaţa voastră de când a apărut Smaranda? Cât timp îi acordaţi, o luaţi cu voi la concerte? Cum reacţionează când vă vede la televizor, vă ascultă la radio?

- Smaranda a schimbat firește esenţa vieţii noastre. De la venirea ei pe lume, suntem

mult mai bogaţi, mai împliniţi, mai fericiţi. Este cea mai mare realizare a noastră. Încercăm să-i acordăm puţinul timp pe care-l avem. N-o implicăm în activităţile noastre profesionale. Vrem să aibă parte de o copilărie liniștită. Faptul că ne vede frecvent la TV a devenit un lucru firesc pentru Smaranda.

- Povestiţi-ne despre noutăţile voastre muzicale, cu ce ne veţi bucura în curând?

- În sfârșit îi putem bucura pe admiratorii noștri cu multașteptatul album de duete, intitulat ‘’Cântă dragostea’’. Un album la care am muncit 3 ani și în care se regăsesc piese deja cunoscute, dar și melodii în premieră absolută, semnate în mare parte, de Costy Burlacu, dar și de nume notorii precum Eugen Doga, Gheorghe Mustea, Oleg Baraliuc, Sandu Gorgos, Eugen Doibani. Lansarea nu va fi una obișnuită, ci în cadrul unui grandios spectacol cu același generic: ‘’Cântă dragostea’’,

Concursul continuă

Dragi cititori,

Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (4 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei,

Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (1 răspuns); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (3 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (4 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (3 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (4 răspunsuri); CHISTOL

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

Deja timp de câteva săptămâni, la redacţie ne-au venit zeci de scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite.

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identificaţi personajul și să-l expediaţi la redacţie.

Succes!

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Taisa din Chircani, Cahul (3 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (3 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (4 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (1 răspuns); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (4 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (5 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (3 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (3 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (3 răspunsuri); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (6 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (4 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (4 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (4 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (4 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (4 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (4 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (4 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte.

Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite.

Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri), MATVEICIUC Anatol din Chișinău (5 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (6 răspunsuri). Vă încurajăm să participaţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”.

Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

care va avea loc pe data de 19 mai, la Palatul Naţional. Va fi o seară de suflet, atmosferă de familie și muzică live cu Alex Calancea Band. În preajma acestui eveniment am lansat și site-urile noastre personale: www.costiburlacu.md și www. corinatepes.md, pentru a-i ţine la curent pe admiratorii noștri cu toate noutăţile, inclusiv informaţii despre concertul din data de 19 mai.

O perioadă interesantă la serviciu, pentru că atmosfera e plăcută. Însă e doar o impresie născută din dorinţa voastră de a colabora foarte bine cu colegii și cu superiorii.

Leu Excelentă perioadă pentru toate activităţile legate de bucătărie sau de copii. Sunteţi în cea mai bună formă de până acum și puteţi fermeca pe oricine.

Fecioară O perioadă foarte potrivită pentru a vă face ordine în documente sau pentru a pregăti cele necesare pentru clarificarea situaţiei locuinţei pe care aţi moștenit-o de curând.

- Corina, în curând va fi ziua ta de naștere, pregătești o petrecere sau vei sărbători cu familia?

- Acum sunt în febra pregătirilor pentru spectacol și chiar nu m-am gândit ce voi face de ziua mea.

Balanţă Cea mai mare parte a săptămânii vă promite veselie, întâlniri profitabile și pentru suflet, și pentru minte, discuţii relaxate cu persoane de la care aveţi ce învăţa.

Scorpion Vă interesaţi de chestiunile financiare, pentru că aveţi în minte destul de multe lucruri care costă. E încurajator faptul că vă puteţi concentra pe planurile de câștig.

- Adresaţi-le, vă rugăm, un sfat tinerilor care abia și-au unit destinele sau intenţionează să o facă.

- Pentru a construi o casă ai nevoie de bani, pentru a întemeia o familie ai nevoie de dragostea celuilalt, așa că cei care intenţionează să-și unească destinele trebuie să ţină cont că dragostea stă la baza unei căsătorii fericite.

Săgetător Sunteţi într-o formă excelentă, fizic și sufletește, numai bine cât să vă faceţi treburile cu plăcere și să îi molipsiţi pe cei din jur cu buna voastră dispoziţie.

Capricorn S-ar putea să aveţi mai multe ocazii de a discuta cu persoane care chiar se pricep despre cele mai importante probleme ale voastre în acest moment.

Vărsător

- Adresaţi-le un mesaj cititorilor noștri.

- Bucuraţi-vă de lucrurile simple și nu uitaţi că cel mai mare premiu sau trofeu este familia.

Grupul de prieteni vă atrage ca un magnet sau voi sunteţi elementul central ce face ca toată gașca să se adune într-un loc. Se discută probleme legate de proiecte.

Peşti Este una din acele perioade rare în care nu mai simţiţi povara efortului depus zi de zi la serviciu, pentru că primiţi compensaţii bănești sau sub alte forme.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

A ÎNCEPUT MAREA BĂTĂLIE!

Prima semifinală Eurovision a fost cu surprize A început marele show! Contestat, apreciat, blamat sau aplaudat, Eurovision stârnește an de an patimi și lansează șlagăre.

Marţi seară, la Dusseldorf s-au stabilit încă 10 finaliști, care vin să se alăture reprezentanţilor Spaniei, Italiei, Germaniei, Marii Britanii și Franţei.

O surpriză ar putea fi considerată eliminarea Norvegiei, câștigătoarea Eurovisionului de acum doi ani.

Dar s-a dovedit că alegerea Stellei Mwangi cu al ei „Haba Haba” nu a fost foarte inspirată, deși în predicţii ea se clasase binișor.

Din păcate pentru România și Moldova, lucrurile stau cu totul altfel, ele trebuie să se lupte cu favoriţii publicului - în primul rând, pe gemenii irlandezi de la Jedward, dar și cu reprezentanţii Danemarcei, Letoniei,

Belarusului, Estoniei sau Suediei, bine cotaţi.

Iată ţările calificate din semifinala întâi: Serbia, Rusia, Elveţia, Georgia,

Finlanda, Islanda, Ungaria, Lituania, Azerbaidjan, Grecia. Statele calificate direct în finală: Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, Spania.

FESTIVAL

Revine „Steaua Chişinăului...” tău!

Festivalul Naţional, primul și singurul de acest fel ca amploare culturală în republică, dar și cel mai longeviv dintre concursurile de acest gen, este o rampă de lansare a celor mai talentaţi aspiranţi la gloria muzicală a ţării, a Europei și a lumii.

De la fondare, Festivalul a lansat peste 200 de nume noi, parte din ele devenite notorii în timp și laureate ale numeroaselor festivaluri internaţionale, precum: Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Natalia Gordienco, Galina Gherman, Licu Goncear, Victoria Mahu, Victoria Lungu, Rodica Novac, Catharsis, Alexandru Manciu, Cornelia Chise, Mihaela Chisnencu, Ioana și Doina Sulac, Ionel Manciu, Tatiana Cergă, Georgeta Daraban, Aurel Chirtoacă, Valeria Tarasova, Doina Săculţanu, Evelina Vârlan, Victor Balan, Boris Coval, Nicoleta Nucă, Cristina Croitoru, Irina Coval, Felicia Dunaf, Ana Patrașcu și mulţi alţii, festivalul devenind în fiecare an sărbătoarea cea mai aleasă a muzicii ușoare din Chișinău și Moldova.

Totodată, remarcăm pe parcursul anilor prezenţa cu recitaluri de excepţie a vedetelor artistice din Ucraina, România, Rusia, Israel, Norvegia, Bulgaria, Columbia, Ungaria, Slovacia, Macedonia, Serbia și Muntenegru, Spania, Franţa etc.

Festivalul are loc în mod tradiţional, adică anual, acţiunea respectivă venind în beneficiul cultural al Chișinăului, al Moldovei și al promovării acestora în cultura Europei și a lumii.

Obiectivele scontate sunt: - lansarea și afirmarea tinerelor talente artistice din Chișinău și din întreaga republică (vârste: 8-13 și 14-30 ani); - salvgardarea culturii, propulsarea valorilor autentice pe firmamentul muzicii ușoare naţionale; - contracararea kitchului din domeniu, dezvoltarea spiritului creativ al tineretului, sincronizarea valorilor culturii naţionale cu valorile culturii europene și mondiale, prin evoluarea cu succes a vedetelor cu renume internaţional în cadrul Festivalului “Steaua Chișinăului - Steaua Moldovei”; - realizarea podului de latinitate și românitate prin preluarea modelelor de Festival tip “San-Remo” și “Mamaia”.

Unicitatea acestui Festival constă în faptul că este, până în prezent,

CMYK

singurul eveniment al genului, având specificul de Naţional și cel mai longeviv concurs de gen din Chișinău și republică.

Are reprezentare naţională, un număr majoritar de concurenţi, fiind practic ambasadorii Chișinăului în această competiţie culturală de anvergură.

Menţionăm faptul că “Steaua Chișinăului - Steaua Moldovei” e singura acţiune de acest gen la care participă concurenţi din toate raioanele republicii, dar, indiferent de naţionalitatea fiecăruia, se evoluează în concurs cu o singură piesă interpretată doar în limba română.

Trofeul Festivalului reprezintă simbolul porţilor deschise ale Chișinăului cu Steaua mântuitoare a Betleemului (8 colţuri), luminând deasupra capitalei Moldovei.

Laitmotivul Festivalului este: “Steaua Chișinăului” e “Steaua Moldovei!”.

Unic festival al verii, tinereţii și dragostei! Organizat sub înaltul patronaj al creaţiei! Pentru prima oară desfășurat vara, în luna iunie 2011.

Până la finele turului doi al alegerilor locale. Pentru cei care au vârste cuprinse între 8 și 30 de ani – în concurs! Pentru cei de orice vârstă – în rândurile spectatorilor.

Festivalul are un juriu absolut nou, constituit din personalităţi artistice din Moldova și de peste hotarele ei. Participă vedete de marcă din Moldova, România și Rusia. Câștigătorii se vor bucura de premii pe măsura talentului. Marele premiu la fiecare secţiune constituie 1000 de euro.

Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară „Steaua Chișinăului – Steaua Moldovei”, ediţia a 17-a, își anunţă etapa de preselecţie la cele două secţiuni: Copii și Tineri. Înscrierile se fac până la 21 mai, inclusiv.

Nu au dreptul să participe în concurs (la aceeași secţiune) persoanele care au obţinut pe parcursul ediţiilor anterioare trofeul festivalului.

Relaţii la telefoanele: 23-22-50 și 0693-90146 e-mail:societateaphoenix@gmail.com, traianvasilcau@gmail.com Producător – Traian Vasilcău.

Pe cerul imens al muzicii ușoare e loc pentru orice stea! Fii steaua ce va răsări în vara aceasta, pe cerul senin al inimilor noastre!