Ziarul Flux, Ed. 26 (854)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.07.2012

=Soborul Sfinţilor 12 Apostoli

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.0172 1 Dolar american ............. 12.3203 1 Leu românesc ................ 3.3094 1 Rublă rusească ............... 0.3754 Timpul probabil:

Maxima zilei „Orgoliul se află în noi ca o forţă a răului.”

13.07.2012

14.07.2012

Soare, 19 32 0C

Soare, 20 32 0C

Victor Hugo

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

7

PAGINA

INTERVIU

Fondat în 1995 z Nr. 26 (854)

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Parlamentul Republicii Moldova a condamnat crimele regimului totalitar comunist. Secera și ciocanul, simbolurile ideologiei comuniste, au fost scoase în afara legii. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost votat joi, 12 iulie, cu 53 de voturi pro, de către majoritatea parlamentară.

Astfel, partidele politice nu vor mai putea utiliza și face propagandă cu atributele ideologiei comuniste, ceea ce înseamnă că comuniștii din Republica Moldova vor fi obligaţi să renunţe la principalul lor simbol electoralpolitic. Pentru adoptarea acestei hotărâri s-au pronunţat toate partidele reprezentante ale AIE – PL, PD și PLDM. Respectiv, fracţiunea PCRM, socialiștii lui Dodon și grupul deputaţilor neafiliaţi, condus de Vadim Mișin, au fost împotrivă. După vot, comuniștii au părăsit sala de ședinţe a Parlamentului.

EXTERN

Febră electorală la Bucureşti. Îngrijorare în cancelariile occidentale

FLUX

ABONAREA 2012

Comuniştii – fără seceră şi ciocan

Iurie Roşca continuă să se judece cu actuala putere pe motivul uzurpării puterii de stat

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 13 iulie 2012

Continuare în pag. 2

Parlamentarii au muncit din greu, pentru a se odihni mai mult

EDITORIAL

de Sergiu PRAPORŞCIC

Interzicerea simbolurilor şi ideologiei comuniste sau istoria care se repetă Parlamentarii AIE au votat pentru scoaterea în afara legii a simbolurilor comuniste. Unii au făcut-o deoarece cred sincer că așa este normal, alţii din calcul politic. Mă refer aici la partidul premierului Filat, dar, în special, la democraţii lui Lupu, mai bine zis ai lui Plahotniuc. Faptul că joi, deputaţii PLDM și PD au votat pentru interzicerea simbolurilor comuniste nu înseamnă decât că acestea se tem de rivalitatea PCRM în viitoarele alegeri parlamentare.

Părintele Anatolie Cibric: Va veni o zi când şi cei mulţi vor înţelege, dar va fi târziu

Filat şi Saakaşvili în jurul cuptorului sau ce au în comun Gangsterul tranziţiei şi protagonistul Revoluţiei Rozelor

XXX

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 5)

Asta înseamnă că Partidul Comuniștilor este (sau poate că a fost) destul de puternic și, de aceea, Filat și Plahotniuc l-a lipsit de simbolurile lui electorale tradiţionale – secera și ciocanul, în speranţa că asta va duce la prăbușirea electorală a PCRM. Practic, PCRM este la un pas de a fi scos în afara legii, mai bine zis, la jumătate de pas, căci prima jumătate deja s-a făcut. Și, cu adevărat, fără seceră și ciocan, partidul bătrânului comunist Vladimir Voronin s-ar putea prăbuși, mai ales dacă, între timp, se va retrage din politică și însuși Voronin.

PD, dar și PLDM, speră să poată rupe măcar ceva din plăcinta imensă a electoratului comunist.

Nu sunt sigur că prăbușirea și apoi dispariţia PCRM ca partid de masă din viaţa politică din Republica Moldova va fi la fel de benefică, pe termen lung, pentru înșiși autorii acestei iniţiative, adică pentru liberalii lui Mihai Ghimpu. Dispariţia comuniștilor îi va pune în dificultate pe liberali, care sunt anticomuniști de serviciu. În lipsa dușmanului dintotdeauna, dispare raţionamentul aflării lor în viaţa politică.

Dincolo de aceste calcule politice, trebuie să constatăm că votul de joi din Parlament este unul necesar, care urmărește să facă dreptate, chiar dacă se produce cu o întârziere de mai bine de 20 de ani.

Oricum, mai bine mai târziu, decât niciodată. De fapt, ceea ce a făcut ieri Parlamentul nu constituie o premieră pentru tânărul nostru stat.

După puciul din august 1991 de la Moscova, Legislativul de la Chișinău a interzis Partidul Comunist sovietic. Doar că exact peste doi ani, pe 7 septembrie 1993, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova, sub președinţia lui Petru Lucinschi și avându-l ca raportor pe Mihai Petrache, a reabilitat ideologia comunistă, pusă la index la 23 august 1991. Pentru buna informare a cititorilor noștri, este bine să dăm aici numele membrilor Prezidiului Parlamentului care au reabilitat ideologia comunistă prin adoptarea Hotărârii „despre interpelarea a 91 de deputaţi ai poporului și demersurile unor grupuri de cetăţeni cu privire la Partidul Comunist din Moldova”. Iată numele lor: Petru Lucinschi (președinte), Victor Pușcaș (vicepreședinte), Alexandru Arseni, Nicolae Andronic, Alexandru Moșanu, Alexandru Burian, Petru Gusac, Gheorghe Mazilu, Ion Prisăcari, Mihai Patraș, Dumitru Puntea, Petru Soltan, Mihai Cotorobai, Victor Berlinschi, Chiril Darmancev, Larisa Pocatilova, Mihail Plasiciuc, Sergiu Fandofan, Teodor Macrinici, Nadejda Brânzan (membri ai Prezidiului).

Documentele de arhivă, în special Procesul-verbal nr. 104 al ședinţei Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova „de legislatura a douăsprezecea” din 7 septembrie 1993, fixează participarea la acea fatidică ședinţă și a câtorva „șefi de secţie și lucrători de răspundere ai Secretariatului Parlamentului”: Mihai Petrache, Gheorghe Cârlan, Mihai Diacov și Gheorghe Ghimpu.

S-a dat dezlegare la ordine şi medalii

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1867 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

13 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

Utilizarea simbolurilor comuniste va fi sancţionată cu amenzi de până la 10 mii de lei Utilizarea simbolurilor comuniste în scopuri politice va fi sancţionată cu amenzi de la 2 mii până la 10 mii de lei. Modificări în acest sens în Legea privind partidele politice au fost adoptate, joi, 12 iulie, cu votul majorităţii parlamentare, transmite Info-Prim Neo.

Comuniştii – fără seceră şi ciocan Urmare din pag. 1 PCRM a ripostat cum a putut. „Eu mă mândresc că sunt comunist! Mai bine să fii comunist decât fascist ca dvs. Voi încercaţi să limitaţi drepturile Partidului Comuniștilor, cel mai mare partid din Republica Moldova și unicul partid de opoziţie!” a declarat deputatul Grigore Petrenco. „Eu sunt împotriva regimurilor totalitare, atât a comunismului, cât și a fascismului și nazismului. Iar dumneata, domnule Petrenco, dacă te consideri comunist înseamnă că ești și fascist, pentru că ambele au fost regimuri totalitare. Ai înţeles? Bonjour Maman! Asta e în limba franceză”, i-a răspuns Mihai Ghimpu.

Potrivit liberalului, comuniștii vor fi nevoiţi să-și schimbe simbolurile de partid, iar secera și ciocanul să le înlocuiască cu „o roată de samokat” sau „o lingură și furculiţă pe o farfurie”. „PSRM, la fel ca și marea majoritate

a celor aflaţi în sală, condamnă crimele regimului totalitar comunist. Însă, noi considerăm că acest proiect este îndreptat mai mult ca o răfuială politică cu opoziţia. De aceea, noi nu vom susţine acest proiect”, a menţionat liderul socialiștilor, Igor Dodon.

La rândul său, Vadim Mișin a declarat că adevărurile istorice au fost distorsionate de către liberali și a chemat deputaţii să nu voteze pentru acest proiect de lege. Și liberal-democratul Chiril Lucinschi s-a abţinut de la vot, motivând că ar trebui condamnat nu doar comunismul, dar și nazismul, și fascismul. Înainte de procedura de vot, 20 de deputaţi comuniști s-au înscris pentru luări de cuvânt. Declaraţiile acestora au durat în total peste două ore. În total, acest proiect s-a examinat și dezbătut timp de 5 ore.

Proiectul de hotărâre privind aprecie-

După UNIMEDIA

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, îi acuză pe deputaţii din majoritatea parlamentară că ar fi „ostaticii” unui spectacol regizat din exteriorul Republicii Moldova. Așa a comentat președintele comunist proiectul de hotărâre care prevede condamnarea simbolurilor comuniste.

Sursa: AllMoldova cu referire la Info-Prim Neo

Recensământ: În Rusia locuiesc mai mulţi moldoveni decât vorbitori de limbă „moldovenească”

se află în Districtul Federal Central. În regiunea Moscovei au fost înregistrați 19 611 de moldoveni.

Pe de altă parte, în Rusia sunt 3201 de români, dintre care 775 locuiesc în Districtul Federal Central. În regiunea Moscovei au fost înregistrați 160 de români.

Sursa: unimedia.md

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

BANATUL, ARDEAUL ûi OLTENIA: MOLDOVA ûi ARDEALUL

– 31iulie iulie2012 2012 (4 nopŖi) 2128 – 22 (2zile zile/ /5 2 nopŖi) Pe urmele înaintaûilor: Zamolxe, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu ûi Arsenie Boca Grup: 18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers.

Grup: 18/7 pers.

PreŖ: 110/120 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 27 ora 21. Sosirea: Miercuri, Plecarea: Vineri, 20 iulie, ora 20. Sosirea: Duminicć, 23 iulie,iulie, ora 22.

1 august, orele 6-8.

Traseu: Chiûinću - Târgoviûte - Târgu Jiu - Hunedoara - Braûov - Chiûinću.

Traseu: Chiûinću-Leuûeni-Iaûi-Tg.NeamŖ-Durću-Lacul_Bicaz-Piatra_NeamŖ-Chiûinću.

Mćnćstiri: DEALU, VIFORÂTA, STELEA, IEZER, GOVORA, SURPATELE, ARNOTA, HUREZ, BISTRIŕA, POLOVRAGI, TISMANA, LAINICI, LOCURELE, BERIVOI, DEJANI, BRÂNCOVEANU, Ziua 1 Sâmbćtć, 21 iulie, IAúI în nocturnć: PRISLOP, Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui Biserica Densus / Sf.Moaûte întregi: Sf.Antonie ûi Sf.Grigorie Decapolitul / Mormântul útefan cel Mare ûi Sfânt, Mćn. Sf.Trei Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldoveipćr. ûi Bucovinei, unde se aflć moaûtele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, PiaŖa Unirii, monumentul LibertćŖii, etc. DURĆU Urcare/coborâre pe jos în munŖii Ceahlću pânć la cabana Fântanele (1100 m alt.), doritorii pot urca spre vârfurile Toaca ûi Panaghia (1905m alt.) sau/ûi drumeŖie pe jos spre Cascada Duruitoarea (h30m).

Mćn.DURĆU: Vecernia. Cazare: Durću.

MOLDOVA: Hramuri nemŖene

4 – 6 augustSf.Liturghie, 2012 (3 zile icoana / 3 nopŖi) Ziua 2, Duminicć, 22 iulie Mćn.Durću: fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, Lacul ûi Barajul Izvorul Muntelui (trecerea pe jos a barajului), Lacul Roûu, Cheile Bicazului (pe jos cu trecerea tunelului). Mćn.PângćraŖi sau/ûi Mćn.

ESf. MAna A -U S Maicii Domnului, monumentul ûi BistriŖa: Icoana fćcćtoare de minuni a mama mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun., Piatra NeamŖ: urcare în munŖi cu telegondola, Biserica Sf.Ioan ûi Turnul lui útefan cel Mare, Program liber: 1 ore;ȱȱ

UCRAINA CrimeeaARDEAUL – un paradis la Marea Neagrć BANATUL, ûi OLTENIA:

– 31 iulie2012 2012 (6 (4 zile zile //55nopŖi) 9 28 – 14 iulie nopŖi) Pe18/7 urmele înaintaûilor: Zamolxe,eur/pers.

Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu ûi Arsenie Boca Grup: pers.

PreŖ: 220/230 Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers.

Plecarea Sosirea Plecarea: Vineri, 27 iulie, ora 21. Sosirea: Miercuri, 1 august, orele 6-8.

Traseu: Chiûinću - Târgoviûte - Târgu Jiu - Hunedoara - Braûov - Chiûinću.

Mćnćstiri: DEALU, VIFORÂTA, STELEA, IEZER, GOVORA, SURPATELE, ARNOTA, HUREZ, BISTRIŕA, ª POLOVRAGI, TISMANA, LAINICI, LOCURELE, PRISLOP, BERIVOI, DEJANI, BRÂNCOVEANU, ª Biserica Densus / Sf.Moaûte întregi: Sf.Antonie ûi Sf.Grigorie Decapolitul / Mormântul pćr.

Arsenie Boca / Peûteri: Sf. Ioan, Liliecilor, Zamolxe ûi Polovragi / Cheile OlteŖului / TÂRGOVIúTE: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei / TÂRGU JIU: Coloana infinitului, Masa tćcerii ûi Poarta sćrutului a lui Brâncuûi / HUNEDOARA: Castelul Corvinilor / SARMISEGETUSA ULPIA TRAIANĆ / SARMISEGETUSA REGIA / BRAúOV. ȱCazćri: Mćn.DINTR-UN LEIMN, Mćn.TISMANA, HAŕEG

MOLDOVA: Hramuri nemŖene

4 – 6 august 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Pe urmele Sf.Cuv.Ioan Iacob de la NeamŖ - Hozevitul / Acasć la Ion Creangć Grup: 18/7 pers. PreŖ: 80/90 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 3 august, ora 21.

Sosirea: Luni, 6 august, orele 22-24.

Traseu: Chisinću – Tg.NeamŖ – Iaûi - Chiûinću.

Mćnćstiri: NEAMŕ, VOVIDENIA, ICOANA, POCROV, SECU, SIHLA, SIHĆSTRIA, SF.DANIIL SIHASTRUL / Participare la Hram: Mćn. NEAMŕ 5 august, Sf. Cuv. Ioan Iacob de la NeamŖHozevitul - Catedrala Sf. Ioan Iacob, Mćn.SIHLA 6 august, Schimbarea la faŖć, (Peûtera Sf. Cuv. Teodora de la Sihla) / Sf.Moaûte întregi: Sf.Necunoscut / Casa memorialć "Mihail Sadoveanu" / Crescćtoria de zimbri "Dragoû Vodć" / HUMULEúTI: Casa memorial "Ion Creangć" / Cetatea NeamŖ / IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn.

Sf.TREI IERAHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt.

Cazćri: Mćn.NEAMŕ, SIHLA sau SIHĆSTRIA

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

„Aţi avut zilele acestea o întrevedere cu ambasadorii ţărilor Uniunii Europene, unde aţi avut înţelegeri și acum faceţi aici spectacol. Problema este că aţi devenit ostatici ai acestui spectacol”, a declarat Vladimir Voronin, îndemnând majoritatea parlamentară să nu se lase influenţată de aceste cereri. „Cei care vă dictează nu sunt cu nimic mai superiori decât noi, de ce trebuie să ne

târâm în faţa lor”, s-a întrebat Voronin, subliniind că ar vota cu plăcere „o declaraţie comună către toate parlamentele europene privind situaţia din Moldova – securitatea alimentară, securitatea ţării, deoarece ţara este într-o mare sărăcie, iar voi vă ocupaţi cu lucruri minore”.

Liderul comunist a accentuat că hotărârea de ieri face parte dintr-un „proiect de eliminare a noastră din câm-

pul electoral”. „Aţi întârziat, domnilor deputaţi! Noi suntem o formaţiune cunoscută în Moldova și nu prin demagogii, ci prin fapte concrete și asta nu se mai poate nimici, orice aţi face! Aţi înlăturat NIT-ul, acum ne interziceţi pe noi și ce va fi mai departe? Veţi înflori după asta? Or, asta v-a încurcat trei ani să faceţi ceva bun pentru ţară”, i-a întrebat Voronin pe deputaţii din Alianţa de guvernare.

Parlamentarii au muncit din greu, pentru a se odihni mai mult Biroul Permanent al Parlamentului a decis ca ședinţa de joi, 12 iulie, va fi ultima din sesiunea de primăvară– vară a Legislativului. Deputaţii PCRM, PSRM și deputatul neafiliat Mihai Godea s-au pronunţat împotriva încheierii actualei sesiuni parlamentare înainte de termen, informează MOLDPRES.

CENTRUL de PELERINAJ

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

rea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova prevede condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care a comis crime împotriva umanităţii, precum și acţiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime. Totodată, legea interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice a simbolurilor regimului totalitar comunist (secera și ciocanul) și promovarea ideologiilor totalitare.

Recent, fracţiunea PCRM a propus condamnarea regimului nazist, însă AIE „a pus piciorul în ușă”, declarând că alături de nazism trebuie condamnat și comunismul, leninismul și stalinismul.

Comuniștii au anunţat că vor contesta Hotărârea la Curtea Constituţională.

Voronin consideră că interzicerea simbolurilor comuniste a fost dictată din exterior

Persoanele fizice care vor utiliza aceste simboluri vor primi amenzi de la 100 la 150 de unităţi convenţionale, adică de la 2 mii la 3 mii de lei. Amenzile pentru persoanele cu funcţie de răspundere și persoanele juridice vor oscila între 300 și 500 de unităţi convenţionale, adică 6-10 mii de lei.

Președintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, a declarat jurnaliștilor că prin acest proiect nu s-a interzis cuvântul „comunist”, ci simbolica acestui regim totalitar. „Partidul Comuniștilor rămâne, trebuie să scoată doar sigla”, a precizat Mihai Ghimpu.

Partidele care vor folosi simboluri comuniste nu vor putea participa la alegeri, deoarece Comisia Electorală Centrală nu le va înregistra, a mai spus liderul liberal.

După lungi dezbateri, Parlamentul de la Chișinău a condamnat regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în baza propunerii înaintate de către fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

În Federația Rusă, 96 061 de persoane vorbesc limba„moldovenească”. Cel puțin așa arată datele recensământului desfășurat în Federația Rusă în 2010, care au fost făcute publice recent de către Serviciul Federal de Statistică al Federaţiei Ruse, RosStat.

Potrivit recensământului, cei mai mulți vorbitori de limbă „moldovenească” (39 880) locuiesc în Districtul Federal Central. În regiunea Moscovei au fost înregistrați 11 942 de vorbitori de limbă „moldovenească”.

Totodată, 21 201 de persoane au declarat că vorbesc limba română, aproape jumătate dintre care (10 420) locuiesc în Districtul Federal Central. În regiunea Moscovei au fost înregistrați 2 608 de vorbitori de limbă română. În același timp, pe teritoriul Federației Ruse locuiesc 156 400 de persoane care se identifică de naționalitate moldoveni, dintre care 65 645

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că este incorect ca această sesiune a Parlamentului să fie încheiată atât de rapid, întrucât deputaţii au de examinat încă multe proiecte importante.

Iurie Muntean, deputat PCRM, de asemenea, s-a arătat nemulţumit de decizia de a încheia sesiunea parlamentară cu câteva săptămâni înainte de termen. “În situaţia în care se află ţara, noi închidem ședinţele Parlamentului cu trei săptămâni înainte de termen. Dacă conform legislaţiei ședinţele se desfășoară până la sfârșitul lunii iulie, atunci acestea trebuie să aibă loc”, a spus Muntean.

Deputatul neafiliat Mihai Godea a propus ca Legislativul să mai activeze o săptămână, deoarece deputaţii trebuie să audieze rapoartele de activitate ale mai multor instituţii de stat, însă demersul acestuia nu a fost susţinut.

Pentru a putea pleca mai devreme în vacanţă, deputaţii au lucrat miercuri, 11 iulie, până aproape de miezul nopţii. În intervalul de timp de la ora 14.00 și până la 23.36, aceștia au votat în jur de 30 de proiecte de lege.

Majoritatea parlamentară a adoptat rectificările la Bugetul de stat pentru anul 2012, rectificări anunţate anterior de premierul Filat, după vizita experţilor FMI în Moldova. Astfel, veniturile la buget se vor reduce cu 334 de milioane de lei, cheltuielile vor scădea cu 425 de milioane, iar deficitul bugetar se va reduce până la 906 milioane de lei.

Tot în ședinţa de miercuri, a fost adoptat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013, de asemenea, de către deputaţii AIE. Potrivit MOLDPRES, proiectul de lege prevede introducerea cotei de 20% a TVA-ului la zahăr, faţă de 8%, în prezent, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale și lichefiate

– de la 6% la 8%, precum și introducerea cotei standard a TVA, de 20%, pentru producţia agricolă primară, cu restituirea diferenţei de 12%.

Totodată, pentru a diminua consumul de ţigări, se prevede modificarea cotei accizului la articolele de tutun, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune. De asemenea, în 2013 va fi modificată și modalitatea de accizare a băuturilor alcoolice tari.

Din 2013, va fi schimbat și cenzul de vârstă la importul autoturismelor, de la 7 ani la 10 ani, și vor fi introduse cote mai mari la accize pentru autovehiculele cu vârsta de 8, 9 și 10 ani – de +5%, +10% și, respectiv, +15%.

Iurie Roşca continuă să se judece cu actuala putere pe motivul uzurpării puterii de stat Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei aduce la cunoștinţa opiniei publice că astăzi, 10 iulie 2012, la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău a început examinarea cauzei Iurie Roșca versus Procuratura Generală pe motivul tragerii la răspundere penală a celor trei conducători ai coaliţiei de guvernământ Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu în baza articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”.

Iurie Roșca a cerut instanţei să anuleze ordonanţele de neîncepere a urmăririi penale din 27 martie, emisă de procurorul Lucreţia Zaharia, și din 4 mai, semnată

de Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, care au refuzat să iniţieze urmărirea penală împotriva celor trei.

Judecătorul de instrucţie Anatol Galben a adus la cunoștinţa celor prezenţi că procurorul Lucreţia Zaharia se află în concediu, motiv pentru care solicită amânarea examinării acestui dosar.

Următoarea ședinţă a fost stabilită pentru 31 iulie a.c., ora 10.00, la Judecătoria Râșcani din Chișinău, str.

Kiev, 3, biroul nr. 22.

comode pentru administraţia de la Kremlin.

“Nu contează sub incidenţa cărei legi cade blocarea unei pagini web.

Implementarea acesteia trezește multe semne de întrebare. Din punct de vedere tehnologic este ceva asemănător cu ce se întâmplă în China sau în Kazahstan, acolo unde site-ul LiveJournal a fost blo-

FLUX

400 de mii de euro din Bugetul de Stat ar putea ajunge în buzunarul unui membru al PLDM 400 de mii de euro din Bugetul de Stat ar putea ajunge în buzunarul președintelui Asociaţiei Parlamentul 90 și membru al PLDM, Pantelei Sandulache.

O decizie în acest sens a fost luată de Curtea de Apel Chișinău, care a dispus încasarea sumei prin intermediul Ministerului Finanţelor.

cat pentru că este incomod pentru cei de la putere”, a spus Ilia Dronov, reprezentant LiveJournal.

Opoziţia de la Moscova a declarat că măsurile adoptate de actuala guvernare sunt abuzive, iar introducerea unor metode restrictive fără discuţii publice reprezintă o limitare a democraţiei.

În 2002, pe numele lui Sandulache au fost intentate două dosare penale, a căror examinare a durat ani de zile. În final, liberal-democratul a fost achitat, iar în 2011, el a acţionat în judecată statul, solicitând prejudicii de peste două milioane de euro. “În acești 9 ani de zile cât a durat această fabricaţie și această urmărire ilicită faţă de mine, eu am suportat enorme prejudicii materiale, mi-au fost stricate afacerile, mi s-a luat pașaportul”, a declarat Sandulache.

La începutul acestui an, judecătorii Curţii de Apel Chișinău au decis că Ministerul Finanţelor să-i achite lui Sandulache despăgubiri în valoare de 400 de mii de euro. Ministerul nu a atacat decizia instanţei. Hotărârea a fost contestată însă, de procurori.

“400 de mii de euro din contul statului în contul unei persoane fizice pentru încălcarea prevederilor legii 87 este enorm”, susţine Oleg Gavrilă, procuror.

Procurorii au cerut anularea deciziei Curţii de Apel.

Până la pronunţarea verdictului de către Curtea Supremă de Justiţie, ei au cerut suspendarea hotărârii de a-i achita lui Sandulache 400 de mii de euro. Magistraţii CSJ au respins cererea.

Astfel, în timp ce magistraţii vor continua să examineze dosarul, Sandulache are dreptul să-și ridice o parte din bani.

Unii juriști au catalogat cazul drept unul scandalos.

“Se pare că aici avem pe faţă o înţelegere de cartel, în această organizaţie extraterestră a Partidului Liberal Democrat, pe de o parte, și pe altă parte, Ministerul Finanţelor, care prin coincidenţă este tot membru al acestui partid”, a precizat juristul Ion Dron.

Colegul de partid al lui Pantelei Sandulache, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, nu a fost de găsit pentru a comenta situaţia.

Sursa: publika.md

Sursa: publika.md

Biroul de presă al CACD 10 iulie 2012

În Rusia va fi introdusă cenzura pe internet Parlamentul Rusiei a votat un proiect de lege care introduce cenzura pe Internet. Mai multe site-uri, ce promovează pornografia și drogurile, urmează să fie incluse într-o listă neagră. Pe de altă parte, cei care critică legea spun că aceasta ar putea fi utilizată și în scopuri politice.

Duma de Stat a aprobat în unanimitate proiectul de lege ce prevede cenzura pe Internet. Potrivit legii, copiii nu vor avea acces la pagini electronice care promovează pornografia, drogurile și suicidul, deoarece acestea vor fi blocate.

“Paginile de internet nu trebuie să fie supuse cenzurii. Dar ar trebui să fie implementate mai multe reglementări în acest sens.

Aceasta este cea mai grea sarcină”, a menţionat premierul rus Dmitri Medvedev.

Pe de altă parte, marile companii din domeniul IT declară că, astfel, ar putea fi create diferite filtre în reţea, care vor bloca site-urile in-

Fracţiunea PCRM nu a susţinut acest proiect de lege. În opinia deputaţilor comuniști, politica bugetar-fiscală prevede mai multe măsuri antisociale și aplicarea acesteia va majora presiunea fiscală. “Acest proiect nu trebuie adoptat, deoarece el garantează stagnarea ţării și datorii”, a afirmat deputatul PCRM, Oleg Reidman.

Joi, la ultima ședinţă a Parlamentului din această sesiune, după discuţii aprinse, deputaţii Alianţei au aprobat proiectul de Hotărâre privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova.

De vineri, 13 iulie, parlamentarii sunt în vacanţa binemeritată.

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IULIE 2012

Extern

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Febră electorală la Bucureşti. Îngrijorare în cancelariile occidentale Campania electorală pentru referendumul de demitere a președintelui României, Traian Băsescu, și-a luat startul, iar lupta pentru putere devine din ce în ce mai crâncenă. Curtea Constituţională a României a decis marţi, 10 iulie, în unanimitate, că Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, se arată într-un comunicat al CCR, citat de HotNews.ro.

Altfel spus, decizia Curţii Constituţionale a României spune că referendumul de demitere a lui Traian Băsescu este validat doar dacă la el participă jumătate plus unul din toţi cetăţenii de pe listele electorale, adică jumătate plus unul din aproximativ 18 milioane. Având în vedere ratele de participare la alegerile anterioare (în scădere) și faptul că referendumul va avea loc în plină vacanţă de vară, decizia CCR ar putea duce la invalidarea referendumului din cauza participării la vot sub pragul de 50%+1.

Reamintim că la precedentul referendum de demitere a președintelui, în 2007, pe listele electorale permanente erau înscrise 18 301 309 de persoane, din care au participat la vot 8 135 272 persoane (adică 44,45%), referendumul fiind invalidat indiferent de rezultatul votului efectiv.

Decizia Curţii se aplică proiectului de lege votat în Parlament și contestat la CCR de PDL. În vigoare mai este însă și o Ordonanţă de Urgenţă adoptată de Guvernul Ponta pe aceeași temă, care stabilește că președintele poate fi demis cu majoritatea celor prezenţi la urnele de vot.

Propunerea de suspendare a președintelui Traian Băsescu a trecut, vineri, 6 iulie, de votul Parlamentului României. S-au înregistrat, oficial, 256 de voturi în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, în timp ce împotriva propunerii au fost 114 voturi, iar două voturi a fost declarate nule.

Astfel, începând cu ziua de marţi, 10 iulie, Traian Băsescu a părăsit Palatul Cotroceni, locul

său fiind ocupat de Crin Antonescu, care a preluat interimatul funcţiei de președinte.

Referendumul în cadrul căruia românii se vor pronunţa în favoarea sau împotriva demiterii președintelui Traian Băsescu se va desfășura pe data de 29 iulie.

Occidentul pune la îndoială legitimitatea măsurilor adoptate de Guvernul Ponta Cancelariile occidentale și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia din România și cu eventualele derapaje de la democraţie. Guvernul german a afirmat că are îndoieli în privinţa legitimităţii măsurilor adoptate de Guvernul Ponta.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a cerut opinia Comisiei de la Veneţia referitoare la compatibilitatea măsurilor luate cu principiile democratice și statul de drept.

Declaraţii fără precedent a făcut ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, care a afirmat că Parlamentul ar trebui să se reunească fără întârziere, așa cum a solicitat primul-ministru Victor Ponta, în cazul legii privind referendumul, afirmând că premierul are absolută dreptate că este inacceptabil un referendum care pare în neconcordanţă cu prevederile Constituţiei. „Prim-ministrul Ponta a solicitat Parlamentului României să convoace rapid o sesiune extraordinară pentru a adapta legislaţia referitoare la referendumul din 29 iulie conform recentei hotărâri a Curţii Constituţionale. Președinţii ambelor Camere ale Parlamentului ar trebui să acţioneze fără întârziere în acest sens”, a punctat ambasadorul SUA. Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a declarat marţi pentru Financial Times că fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate de premier în ultimele zile - inclusiv revocarea unei ordonanţe de urgenţă care reduce atribuţiile Curţii Constituţionale și reinstaurarea în funcţie a avocatului poporului - șansele României de a adera la Shengen ar putea fi prejudiciate. „Dacă nu vor fi asigurări foarte credibile și acţiuni concrete din partea Guvernului român în privinţa restabilirii statului de drept în România, ţara ar putea pierde ani întregi în procesul de integrare deplină în UE”, a declarat ea.

Pe de altă parte, liderul Grupului Socialiștilor și Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, consideră că este „inadecvat” ca un comisar european să condiţioneze o procedură administrativă - Mecanismul de Cooperare și Verificare și aderarea României la Schengen - de o dezbatere politică.

de suspendare a președintelui de către Parlament - și subliniez că Guvernul nu îl poate suspenda pe președinte, ci doar Parlamentul, potrivit prevederilor constituţionale - au respectat toate prevederile constituţionale. De asemenea, CCR a decis că va avea loc un referendum pe 29 iulie, iar populaţia se va pronunţa pentru sau contra înlocuirii

„Nu este cinstit”, va repeta Băsescu pe perioada campaniei electorale

Ponta pledează cauza României la Bruxelles Guvernul României va respecta toate deciziile Curţii Constituţionale și va lua toate măsurile administrative pentru punerea lor în aplicare, a declarat miercuri, 11 iulie, la Bruxelles, premierul României, Victor Ponta, într-o conferinţă de presă comună cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz. „Am venit aici pentru a-i reasigura pe partenerii și prietenii europeni că România a fost și este o ţară europeană și democratică care respectă statul de drept și principiile constituţionale și că toate luptele politice interne vor respecta regulile democratice și constituţionale.

De aceea, l-am informat pe președintele PE despre deciziile CCR, decizii care au fost publicate ieri. CCR a decis că procedurile

președintelui. Guvernul a luat notă și va respecta deplin toate deciziile CCR și va organiza referendumul într-o manieră legală și obiectivă, de asemenea luând în considerare că referendumul va fi considerat valid dacă cel puţin jumătate din electorat se va prezenta la urne”, a spus premierul român, citat într-o corespondenţă AGERPRES. „Vom face toţi pașii de care este nevoie pentru ca totul să fie constituţional, să nu existe nici o îndoială asupra constituţionalităţii referendumului”, a mai spus Ponta, adăugând:„România este o ţară ce respectă standardele europene și, personal, sunt deplin angajat să arăt că noua majoritate parlamentară, noul guvern și coaliţia care are un sprijin popular imens acum în România sunt decise și angajate să ia toate măsurile necesare nu numai pentru a asigura supremaţia legii și a standardelor europene, dar și pentru a pune

în aplicare reformele structurale pentru a ne păstra stabilitatea politică, economică și socială, pentru a îndeplini toate cerinţele și acordurile cu instituţiile financiare internaţionale și a demonstra că România este un partener activ și serios în Uniunea Europeană”.

Tot la Bruxelles, după întâlnirea de joi cu liderul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanișev, Victor Ponta a afirmat că președintele Traian Băsescu a pierdut sprijinul populaţiei, al Parlamentului și al Guvernului.

“Am făcut tot ce am putut să pot coabita cu Băsescu, dar din păcate agenda de măsuri a Guvernului nu poate fi implementată cu un președinte care a blocat legile adoptate de noua majoritate”, a spus Ponta. Totodată, el a asigurat că România nu va reprezenta “un nou caz de îngrijorare” pentru Comisia Europeană.

„Ei nu schimbă Constituţia. Ei o încalcă!”

Extrase din mediile de informare internaţionale referitoare la evoluţiile politice din România

„Este România mai rea decât Ungaria?” se intitulează un comentariu publicat în ediţia online a cunoscutului săptămânal britanic The Economist. Comentariul pornește de la avertismentul extrem de sever formulat de purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene la 7 iulie, care aprecia că „succesiunea” de evenimente de până acum „pune în pericol toate progresele făcute în ultimii cinci ani de respectare într-un grad mai mare a statului de drept [...] și a independenţei justiţiei.”

Autorul amintește și de acei parlamentari germani care s-au exprimat în favoarea posibilităţii ca României să-i fie suspendate drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, o sancţiune „nucleară” - se scrie în The Economist -, ce a fost utilizată doar o dată, la sfârșitul anilor ‘90 în cazul Austriei, după venirea la guvernare a Partidului zis al Libertăţii, de extremă dreapta. Ideea a fost adusă din nou în discuţie anul trecut, când guvernul Ungariei a modificat Constituţia, adoptând o serie de măsuri controversate ce au pus judecătorii, Banca Centrală și mediile de informare sub controlul partidului lui Orban.

Lucrurile sunt şi mai grave în România”. Şi aceasta deoarece „ei nu schimbă Constituţia. Ei o încalcă” Săptămânalul britanic citează o apreciere făcută pentru un corespondent al său la Bruxelles de o oficialitate a Uniunii Europene potrivit căreia „lucrurile sunt și mai grave în România”. Și aceasta deoarece „ei nu schimbă Constituţia. Ei o încalcă”.

Autorul afirmă că „nimeni nu pricepe cu adevărat la Bruxelles de ce guvernul Ponta este atât de pornit în ignorarea legislaţiei în vigoare și acţionează cu

atâta rapiditate pentru a pune instituţiile statului - în special justiţia - sub controlul de partid. Este cu atât mai greu de înţeles cu cât dl Ponta este pe punctul să câștige alegerile generale din toamnă.

Potrivit declaraţiei dată săptămânalului The Economist de oficialitatea Uniunii Europene, „suntem cu totul surprinși. Dar ei [Ponta-Antonescu] fac o greșeală atunci când cred că pot face orice vor, nu mai suntem în anii 1990”.

Autorul comentariului britanic inventariază în continuare sancţiunile ce ar urma să fie impuse României, pe lângă suspendarea dreptului de vot decizional, anume îngheţarea acordării fondurilor primite din partea Uniunii Europene, plăţile fiind deja suspendate cu începere de la 1 iulie și, sancţiunea cea mai probabilă ca șanse de a fi adoptată, blocarea accesului României la spaţiul Schengen.

Concluzia articolului din The Economist nu este deloc optimistă: „Pentru cât timp va mai putea dl Ponta să se menţină la putere, rămâne de văzut. În mod cert însă, viitoarea lui prezenţă la summitul Uniunii Europene nu va fi binevenită”. Între timp, într-un interviu acordat ziaristului Dirk-Oliver Heckmann, pentru postul de radio german Deutsche Welle, Elmar Brok, președintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului European, a declarat fără menajamente: „Nu am văzut niciodată așa ceva într-o ţară care se definește singură drept o democraţie. Împotriva tuturor reglementărilor, poziţiile cheie din ţară sunt preluate cu repeziciune de elemente ale guvernului. [...] Lucrul cel mai grav este că guvernul are autoritatea legală de a emite un decret de urgenţă pentru a suspenda prerogativele Curţii Constituţionale”.

Elmer Brok este ferm atunci când declară pentru Deutsche Welle că: „Este o violare clară a principiilor Uniunii Europene. Domnia legii și domnia democraţiei sunt ancorate în Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, iar acel articol permite UE să acţioneze împotriva statelor care violează aceste principii”.

Dar, nu toate oficialităţile de la Bruxelles sunt de acord. Martin Schulz, președintele social-democrat al Parlamentului European, susţine că nu crede că România ar fi violat tratatul, iar Hannes Swoboda, președintele

3

Pe de altă parte, președintele suspendat Traian Băsescu și-a început în forţă campania electorală. Miercuri, el le-a prezentat jurnaliștilor sediul său de campanie, și a făcut o primă declaraţie. Laitmotivul campaniei va fi „necinstea” actualei guvernări. „Mi-e imposibil să cred că niște oameni necinstiţi vor reuși să-și acopere necinstea sub votul românilor. Asta voi spune toată campania”, a accentuat Băsescu. El a declarat că obiectivul său este câștigarea referendumului din 29 iulie, deși mulţi mizează pe faptul că este erodat de problemele prin care a trecut alături de guvern și de majoritatea parlamentară într-o perioadă de criză economică.

“Aș vrea să spun că ceea ce a făcut USL nu este cinstit. Nu este cinstit să ai ca obiectiv acapararea integrală a instituţiilor statului și punerea lor la dispoziţia partidului și pentru a legitima această incorectitudine și lipsa de democraţie să începi să te ascunzi în spatele votului popular.

De fapt, prin acest referendum USL vrea să-și legitimeze reflexele totalitare. Nu știe și nu poate să guverneze dacă nu anexează partidelor, pe care le reprezintă Crin Antonescu și Victor Ponta, instituţiile statului. Ei au rămas ancoraţi în modul de a guverna din perioada Iliescu și Năstase, când funcţionau ca partid stat”, a spus Băsescu la sediul său de campanie, potrivit AGERPRES. “Primul lucru pe care vreau

să-l comunic este acela că în această campanie care va avea ca finalitate referendumul din 29 iulie, eu nu apăr un scaun.

Am de apărat România europeană, acea Românie pe care am început să o construiesc acum opt ani, acea Românie pe care trebuie să o facem o Românie europeană”, a mai precizat președintele Băsescu.

Premierul român speră să găsească timp şi pentru Bruxelles, şi pentru Chişinău În acest context, premierul Victor Ponta face eforturi susţinute pentru a-i convinge pe occidentali că nu au motive de îngrijorare și că guvernarea va acţiona în strictă conformitate cu prevederile legale. El a anunţat joi că îi va solicita președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să trimită la București experţi care să analizeze situaţia din România “direct pe teren”, arătându-se din nou dispus să rectifice orice măsură indicată că nu ar respecta normele UE. În pofida tensiunilor din ţară și a programului extrem de încărcat, premierul României, Victor Ponta, promite să ajungă săptămâna viitoare și la Chișinău. Vizita oficială este preconizată pentru marţi, 17, iulie.

Cel puţin asta a anunţat primul ministru Vladimir Filat, în cadrul unei conferinţe de presă Se așteaptă că cei doi oficiali vor semna câteva acorduri, inclusiv documente ce ţin de construcţia gazoductului IașiUngheni și a liniilor electrice de înaltă tensiune.

FLUX

Bătălia PontaAntonescu vs Băsescu pentru Moldova Viaţa politică din România este încinsă vara asta, dragi moldoveni.

Iar încălzirea excesivă a politichiei din București nu este provocată neapărat de caniculă. Deși, cine știe… Dacă urmăriţi presa de peste Prut cunoașteţi probabil că se dă o luptă pe viaţă și pe moarte pentru putere.

Pe de o parte, Băsescu, înconjurat de acoliţii săi, pe de alta, Ponta și Antonescu cu alianţa lor roș-gălbuie. Să știţi că războiul vă afectează și pe voi, stimaţi cetăţeni moldoveni, pentru că este vorba de un război total, pe toate fronturile: justiţie, presă, parlament, care se revarsă și în exterior.

fracţiunii social-democrate din PE, are rezerve spunând că procedura de demitere a președintelui este permisă de Constituţie.

Nu poţi da la o parte o Curte Constituţională cu o majoritate simplă sau cu o ordonanţă guvernamentală Elmar Brok explică însă pentru Deutsche Welle că motivul acestor europarlamentari l-ar constitui „frăţia socialistă” și că „dacă procedura de demitere a cuiva este acceptabilă, în schimb nu este acceptabil ca, printr-o ordonanţă guvernamentală, decizia Curţii Constituţionale și semnificaţia procedurii să fie, pur și simplu, anulate.

Nu poţi da la o parte o Curte Constituţională cu o majoritate simplă sau cu o ordonanţă guvernamentală. Așa ceva este o violare clară a Constituţiei și, în cazul dat, făcută pentru a atinge obiective politice”. În interviul cu Deutsche Welle, Elmar Brok judecă cu extremă severitate clasa politică românească, spunând, între altele: „Socialiștii au făcut deja lucruri teribile în România, în anii 1990 și acum revin la o atitudine similară. Cred că, pe plan mental, ei nu au efectuat cu adevărat tranziţia de la vechea dictatură spre democraţie”.

Același tip de observaţii au apărut și în ediţia online a revistei Der Spiegel la rubrica „Lumea văzută de la Berlin”.

Titlul relatării, care citează opinii și din alte mari ziare germane, este „Un „proces spectacol umilitor” în România”. Autorul notează că „România are o relaţie de dragoste și ură îndelungată cu Traian Băsescu”, subliniind că„Europa acordă o atenţie particulară evoluţiilor, datorată preocupării că Ponta încalcă domnia legii și transformă România într-o altă oaie neagră a Uniunii Europene, după modelul Ungariei”. În Der Spiegel se notează că „nu sunt mulţi care sunt pregătiţi să-l plângă pe Băsescu” și aceasta deoarece a prezidat peste o serie de măsuri de austeritate cu totul nepopulare... Mulţi români au apărut mai preocupaţi zilele acestea să se protejeze de căldura caniculară, decât să facă presiuni asupra oamenilor lor politici”.

Revista germană reia altfel extrasele cele mai semnificative din marile cotidiene, între care cel financiar, de mare influenţă, Handelsblatt, în care se scrie: „Cazul Ungariei oferă un precedent pentru felul în care Uniunea Europeană ar trebui să trateze acum cu România.

La începutul acestui an, UE a suspendat plăţile pentru fondurile acordate de Bruxelles, fiindcă Ungaria a părut să gândească și ea că nu are nevoie să respecte reglementările UE. De atunci, Ungaria a reacţionat la presiunea Bruxelles-ului și a făcut schimbările necesare. Cu trei ani în urmă, România - care se confruntă cu probleme economice importante - a fost silită să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional.

Fără miliardele primite ca ajutor de la Washington, Bucureștiul ar fi falimentat repede. Cu alte cuvinte, Victor Ponta ar trebui să fie foarte conștient ce înseamnă o reducere a fondurile de la Bruxelles pentru ţara lui”. În cotidianul de centru-stânga de la München, Suddeutsche Zeitung, se apreciază: „Este bine și corect că reprezentanţii Uniunii Europene trag alarma referitor la România. E păcat că nu au făcut-o mai repede și cu voce la fel de tare ca în cazul liderului ungur, Victor Orban. [...] Poporul român are nevoie ca Uniunea Europeană să ceară liderilor lor să adere la principiile democratice”.

Opinii identice au fost publicate și de cotidianul de centru-dreapta, Frankfurter Allgemeine Zeitung, care subliniază că: „De când a preluat puterea guvernul lui Victor Ponta, separarea puterilor în stat a devenit fluidă. Parlamentul a luat asupra lui atât să facă legile, cât și să le interpreteze. Guvernul abuzează de ordonanţele de urgenţă ca instrument.

Iar politicienii opoziţiei sunt plasaţi sub o presiune imensă”.

Iar în ediţia germană a cotidianului Financial Times se conchide: „Uniunea Europeană trebuie să ia o poziţie clară nu pentru un protagonist în defavoarea celuilalt, dar în favoarea instituţiilor democratice și a domniei legii. Altfel, credibilitatea întregii uniuni politice este în joc”.

Victor ESKENASY Sursa: europalibera.org

Băsescu a ajuns președinte datorită sau din cauza diasporei, care a înclinat balanţa în favoarea sa în momentul în care Geoană sărea în sus de bucurie și se vedea deja președinte. Deci, diaspora este un alt spaţiu de luptă. Iar când zic diasporă, am în vedere și Republica Moldova. Căci în ultimii 20 de ani peste 250 de mii de moldoveni au redobândit cetăţenia românească.

Adică au apărut din neant 250 de mii de voturi. Voturi care se duc unde? Către Băsescu, evident. Republica Moldova este încă un teritoriu al președintelui suspendat Băsescu. Nu uitaţi, Traian Basescu, candidat independent susţinut de PD-L pentru alegerile prezidenţiale din 2009, a obţinut 94,8% din voturile cetăţenilor români care și-au exprimat opţiunea în Republica Moldova. Este greu de crezut că duetul Ponta-Antonescu va reuși să-l alunge pe Băsescu din Basarabia până la referendumul din 29 iulie. Au prea puţin timp la dispoziţie. Și totuși încearcă. În primul rând, Antonescu vrea ca diaspora să nu poată vota la referendum. Pe principiul, nu ești în România, nu trebuie să influenţezi viaţa românilor care au ales să rămână în ţară. Cu alte cuvinte nici moldovenii nu vor vota. În al doilea rând, dacă nu-l poate scoate pe Băsescu din preferinţele moldovenilor, duetul Ponta-Antonescu își dorește să-l limiteze, să nu-l sporească cel puţin. Citesc un articol din Adevărul.md: consulatul României din Chișinău ar fi rămas fără certificate de naștere. Așadar, războiul a ieșit, practic, la suprafaţă și în Republica Moldova. Nu vă dăm certificate de naștere ca să nu puteţi deveni cetăţeni ai României și să nu puteţi vota cel mai probabil pentru Băse. În acest climat politic, cum le place analiștilor să spună, Ponta anunţă că vine la Chișinău. Data nu a fost anunţată. Se cunosc doar scopurile vizitei, desigur, sută la sută economice (sic!). Ceea ce nu se vede cu ochiul liber este motivaţia politică. Oare va reuși Victor Ponta să-i atragă pe moldoveni de partea sa? Va reuși să se facă iubit de fraţi? Se știe, dacă vrei ca moldovenii să te placă, te duci în vizită la ei cu două chestii: cetăţenie românească și sentimente, multe sentimente frăţești manifestate prin strângeri de mâini, bătăi pe umăr și zâmbete largi. Băsescu le-a dat cetăţenie moldovenilor, cel puţin asta este părerea care bântuie prin Republica Moldova. În ceea ce privește sentimentele, președintele suspendat Băsescu se simte ca peștele în apă în băile de mulţime, în care se scălda când pășea pe teritoriul Republicii Moldova. Așadar, Victor Ponta vine în Moldova, dar se va întâlni cu moldovenii simpli, pe stradă ori doar cu unșii de la putere?

Vitalie COJOCARI, sursa:cojocari.ro

4

EDI|IA DE VINERI

Analiz=

13 IULIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

S-a dat dezlegare la ordine şi medalii

Cu ce s-ar ocupa președinţii Republicii Moldova dacă ar fi lipsiţi de prerogativa acordării distincţiilor de stat?

Chiar dacă președintele are, potrivit Constituţiei, mai multe atribuţii, toţi șefii de stat pe care i-am avut până acum, fie ei aleși sau interimari, au excelat la conferirea distincţiilor de stat și atribuirea titlurilor onorifice. Unii chiar s-au agăţat cu disperare de respectivele atribuţii, pentru că la altceva nu i-a dus capul.

A început maratonul decorărilor Ca și predecesorii săi, noul președinte Nicolae Timofti a căzut și el rapid în „păcatul” distincţiilor. În data de 11 iulie, serviciul de presă al președinţiei a informat despre decorarea unui grup de aproximativ 80 de persoane, unele medii de informare menţionând că acestea

au fost primele ordine, medalii și titluri onorifice acordate de președintele Nicolae Timofti de la alegerea sa în fruntea ţării.

Amintim totuși că debutul s-a produs încă la 25 mai, președintele înmânând atunci peste 160 de distincţii de stat, ce-i drept cu precizarea că a fost vorba despre cetăţeni decoraţi anterior de către foștii șefi ai statului (Marian Lupu?).

La fel, serviciul de presă al Președinţiei ne informa, la 1 iunie, că șeful statului, Nicolae Timofti, a decorat cu medalia „Meritul Civic” un grup de specialiști din domeniul asistenţei pentru copii. În grupul celor decoraţi de șeful statului în data de 11 iulie se regăsesc mai mulţi lucrători medicali, cadre universitare, poliţiști, artiști și funcţionari publici, care au primit distincţii „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniile respective de activitate și înaltă măiestrie profesională”, așa cum se arată în comunicatul serviciului de presă al președinţiei. În lista respectivă figurează și interpreta de muzică populară Veronica Mihai, director general al Centrului Naţional de Sănătate Publică, Ion Băhnărel, direc-

torul general al Întreprinderii Municipale „Regia Transport Electric”, Chișinău, Gheorghe Morgoci, prim-vicedirectorul general al Societăţii pe Acţiuni „Termocom”, Vasile Leu, directorul general al Combinatului de Vinuri „Cricova”, Valentin Bodiul, vicedirectorul Institutului Oncologic, Victor Eftodi, dar și soţia fostului președinte interimar, Mihai Ghimpu. Ce-i drept, numele Dinei Ghimpu nu a figurat în lista remisă presei, aceasta neparticipând nici la ceremonia de înmânare a distincţiilor. Șeful statului a precizat că distincţia i-a fost acordată pentru munca depusă și nu pentru faptul că este soţie de politician (sic!).

Universitatea de Medicină şi Farmacie, campioană la cavaleri ai Ordinului Republicii Prin decretul președintelui Timofti, patru persoane s-au învrednicit de „Ordinul Republicii”, distincţia supremă de stat a Republicii Moldova. Ordinul este conferit unor personalităţi din ţară și de peste hotare „pentru

merite excepţionale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii”.

Astfel, înalta distincţie i-a fost înmânată fostului deputat și ministru al agriculturii, Valeriu Bulgari, actualmente director executiv al Unităţii de Implementare a Proiectului Creșterii Producţiei Alimentare 2KR. Alţi doi cavaleri ai Ordinului Republicii sunt profesori-consultanţi la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie„Nicolae Testemiţanu”, iar unul este conferenţiar la Universitatea de Stat din Moldova. De menţionat că în data de 25 mai, Nicolae Timofti a înmânat tot patru distincţii „Ordinul Republicii”, printre cei decoraţi fiind, de asemenea, doi profesori-consultanţi de la Universitatea de Medicină și Farmacie. De cea mai înaltă distincţie a statului s-a învrednicit și fostul deputat Alecu Reniţă.

Cea mai mare inflaţie de cavaleri ai Ordinului Republicii s-a produs în perioada scurtei „domnii” a lui Mihai Ghimpu, acesta reușind să ofere în jur de 130 de astfel de distincţii, fapt pentru care a fost criticat chiar de colegii săi din Alianţă.

Pentru comparaţie, în cei 8 ani de guvernare a lui Voronin, doar 28 de persoane au primit înalta distincţie.

Conferirea distincţiilor, ocupaţia predilectă a preşedinţilor În doar aproximativ trei luni de la învestire, președintele ales, Nicolae Timofti, a reușit să înmâneze peste 250 de distincţii de stat. Dacă președintele își va continua respectiva îndeletnicire (importantă) în același ritm, într-un singur an, șeful statului ar putea pogorî cu mila peste capetele a circa o mie de cetăţeni. (Deși, în preajma sărbătorilor naţionale, dar și mai pe la sfârșit de an, de regulă, această activitate se intensifică, astfel că obiectivul ar putea fi depășit.)

Prin urmare, Timofti are toate șansele să-i depășească chiar și pe cei mai darnici dintre predecesorii săi. Recordul pare să fie deţinut până acum de primul președinte, Mircea Snegur, care a decorat în patru ani aproximativ patru mii de persoane. Cel de-al doilea președinte, Petru Lucinschi, a fost ceva mai zgârcit la distincţii și a oferit cam două mii de ordine, medalii și titluri onorifice. În opt ani de aflare la putere, fostul președinte comunist, Vladimir Voronin, a

conferit peste două mii de distincţii de stat.

Campion incontestabil ar fi putut ajunge, fără îndoială, liberalul Mihai Ghimpu, care a semnat într-un singur an de interimat 181 de decrete privind acordarea distincţiilor de stat, fiecare decret cuprinzând liste impunătoare de persoane peste care s-a revărsat bunăvoinţa interimarului. În total, el a oferit în perioada în care s-a aflat în fruntea ţării peste o mie de distincţii Printre cei distinși cu ordine și medalii de către Mihai Ghimpu au fost persoane ale căror merite nu pot fi contestate, dar și unele, dacă nu controversate, atunci, fără îndoială, cu mai puţine merite în faţa patriei și poporului.

Fostul interimar și-a decorat și vechi amici, și colegi de partid, și rude apropiate ale colegilor de partid, și ziariști care l-au sprijinit în campania electorală etc.

Chiar dacă anterior l-a criticat pe fostul președinte comunist pentru faptul că a oferit ordine și medalii unor persoane apropiate sau loiale puterii.

La un moment dat, președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, afirma chiar că lui Ghimpu ar trebui să i se interzică să mai împrăștie distincţiile de stat „cu traista”,

existând riscul devalorizării acestora. La încheierea mandatului de interimar al lui Mihai Ghimpu, noul președinte interimar, Marian Lupu, promitea să se edifice plenar în privinţa situaţiei la capitolul decoraţii și să se dumirească dacă nu s-au făcut excese care să compromită valoarea distincţiilor de stat. Lupu a anunţat chiar și un „moratoriu” la distincţii, până clarifică lucrurile. Însă perioada de „edificare” nu a durat prea mult și, foarte curând, noul interimar și-a luat dezlegare la distincţii. În scurt timp, acesta a prins și el gust pentru respectiva îndeletnicire.

Preşedinţii moldoveni păstrează cu sfinţenie tradiţiile sovietice Dacă vă mai amintiţi, interimarul Ghimpu se plângea către sfârșitul mandatului său de președinte că nu are alte împuterniciri decât să dea ordine și medalii. Și, neavând nici împuterniciri, nici responsabilităţi, a făcut ce a putut – a dat medalii cu nemiluita, uitând că acestea sunt totuși ale statului, nu ale lui Ghimpu.

Președintele Nicolae Timofti a afirmat recent la un post de televiziune că nu este atât de „blând, moale” și lipsit de caracter, cum l-au caracterizat unii. „Caracterul meu este foarte dur și nu doresc ca cineva să aibă de a face cu el”, a avertizat șeful statului. Ar trebui să înţelegem, prin urmare, că el nu se va plânge ca Ghimpu de lipsa împuternicirilor și că-și va lua tot ce-i al lui. Totuși, înmânarea distincţiilor de stat pare să devină și pentru președintele Timofti o „zăbavă” predilectă, plăcută și aducătoare de imagine.

Repetăm, este departe de noi orice urmă de îndoială în privinţa meritelor celor decoraţi care, în marea lor majoritate, sunt buni profesioniști și oameni de valoare. Întrebarea este dacă toate distincţiile, inclusiv cele moștenite de la fosta URSS, își au rostul. Și dacă nu a venit timpul să fie oprită această practică bizară și să fie impusă o nouă viziune în domeniul acordării distincţiilor de stat. Pentru că trăiesc cumva artiștii americani fără titlurile de artiști ai poporului sau artiști emeriţi și muncesc constructorii, drumarii, fermierii din Europa sau Australia fără a fi decoraţi cu ordinul „Gloria Muncii”.

Ioana FLOREA, FLUX

Când se va elibera mass-media de servilism?

Despre faptul cât este de „liberă” și „imparţială” massmedia din Republica Moldova s-a scris mult. Sincer, îmi este milă de acei indivizi care declară în continuu și cu tupeu că mass-media în Moldova e pluralistă și independentă.

Cu regret, asemenea aberaţii sunt vociferate pe toate posturile și, ceea ce e mai grav, sunt generos tirajate de proprietarii acestor televiziuni. Pentru a evita polemicile sterile, ofer pentru început un singur argument: cercetările internaţionale. Caracterul nedemocratic al spaţiului public moldovenesc e confirmat de prestigioasa organizaţie internaţională Freedom House. Astfel, din tabelul de mai jos rezultă că mai mulţi ani la rând, mass-media din Republica Moldova a fost neliberă, doar în 2002 -2003 și în 2011-2012 a devenit parţial liberă.

Piaţa mediatică e una de monopol Cum poate, domnule, să fie massmedia independentă în situaţia în care piaţa mediatică este totalmente monopolizată, fiind controlată de câţiva proprietari, toţi cu conexiune politică? Astfel, Asociaţia „Apollo” a demonstrat cu lux de argumente că mult stimatul păpușar este proprietarul a cinci radiodifuzori cu acoperire naţională: TV Prime, 2 Plus, Canal 3, precum și a posturilor radio Prime FM și Maestro FM. Deci, din cele șase posturi radio cu acoperire naţională, două aparţin lui V.P. (Vladimir Plahotniuc – nota FLUX), iar din cele șase posturi TV cu acoperire naţională, trei aparţin aceleiași persoane.

tor sau acţionar majoritar direct sau indirect la cel mult doi radiodifuzori de diferit tip”.

Deci, întreaga piaţă este controlată de 5-6 media holdinguri, aflate la cheremul cartelurilor politice. Din considerente politice, acestea au distrus media holdingul comunist, pentru a rămâne pe vecie la putere.

Despre care independenţă și libertate a opiniei mai putem vorbi în așa situaţie? La Prime, Marian Ilici și Vlad Plahotniuc sunt arătaţi zilnic de 4-5 ori în fiecare emisiune de știri, iar uneori și mai des. CCA tace. Păi, numai să încerce Pocaznoi să deschidă gura…

De aceea, nici nu încearcă.

Mass-media din Republica Moldova şi adevărul O altă persoană fizică – D.L. (Dan Lozovan – nota FLUX), conform aceleiași asociaţii, este proprietarul și beneficiarul final a șapte radiodifuzori naţionali și locali: Hit FM, Radio Stil, Radio Alla, TV Dixi, TV-6 Bălţi, Super TV și Mega TV. Un al treilea proprietar – O.V. (Oleg Voronin – nota FLUX) controlează NIT. Un al patrulea – C.L. (Chiril Lucinschi – nota FLUX) – TV7 și TNT. Un cartel politic liberal are la cheremul său EUTV și ALT-TV. CCA, deși a fost sesizată despre fenomenul monopolizării pieţei mediatice și aservirii mass-media de către grupurile politico-oligarhice, nu a luat atitudine. Or, potrivit art. 66, alin. 4 din Codul audiovizualului, „o persoană fizică sau juridică, din ţară sau din străinătate, poate fi investi-

Deja a devenit o tradiţie frumoasă ca mass-media „liberă” și „imparţială” din Moldova să ia apă în gură, când apar scandaluri de corupţie sau când Alianţa este blamată din exterior.

Astfel, atunci când s-a aflat despre decizia preliminară a Curţii Supreme

de Justiţie din Londra – aproape toată mass-media a luat apă în gură.

Scandalurile raider la fel au fost mușamalizate. Nu mai auzim nimic despre acestea. Privatizările dubioase ale insulelor de la lacul Sculeni, a garajului parlamentului, în care sunt implicaţi înalţi funcţionari, sunt în mod „democratic” și „european” trecute cu vederea.

Ultimul caz răsunător este legat de rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE de la Monaco (5-9 iulie 2012).

Mass-media au tirajat doar un singur pasaj din rezoluţie – cel legat de cerinţa de retragere a armatei ruse. De fapt, aceste solicitări din partea OSCE au devenit tradiţionale. Ceea ce au trecut cu vederea acești apostoli ai minciunii constă în câteva îngrijorări și recomandări exprese expuse de OSCE. În primul rând, în punctul 8 al rezoluţiei, se exprimă regretul în legătură cu sistarea emisiei postului de televiziune NIT. În punctul 16, Adunarea parlamentară a OSCE solicită Moldovei să-și ajusteze legislaţia referitoare la libertatea de expresie la standardele OSCE! Deci, OSCE ne spune foarte clar că avem probleme grave la acest capitol.

Adunarea Parlamentară cere în mod imperativ, prin punctul 16, ca Republica Moldova să continue demersurile de democratizare, pentru a realiza dezideratul integrării teritoriale.

La finele rezoluţiei, AIE încasează șutul de graţie: în punctul 15, OSCE cere în mod categoric tuturor forţelor politice din Republica Moldova ca să depună efort susţinut pentru atragerea opoziţiei în activitatea parlamentară.

La fel de rușinoasă a fost și ședinţa APCE de la finele lui iunie 2012. Aici delegaţia moldovenească s-a compromis la cel mai înalt nivel posibil.

Reprezentanţii AIE au încercat să elimine o frază din rezoluţia finală, în care se enunţa că „Parlamentul Republicii Moldova să asigure procesul de reformă, incluzând revizuirea Constituţiei și asigurarea pluralismului politic în mass-media”. Știţi ce i-a deranjat pe deputaţii AIE? Sintagma „asigurarea pluralismului politic în mass-media”… Aceasta fiindcă expresia menţionată făcea aluzie directă la cazul NIT, și nu doar. Deputaţii APCE

Anul

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Parţial Parţial Parţial Parţial Categoria Neliberă Neliberă Neliberă Neliberă Neliberă Neliberă Neliberă liberă liberă liberă liberă au fost însă intransigenţi. Rezoluţia, inclusiv punctul 16.6 au rămas intacte. Aleșii poporului din Republica Moldova au fost nevoiţi să-și retragă iniţiativa, fiind ridiculizaţi de ceilalţi deputaţi APCE. La o adică, mi-i indiferent dacă va redeschide CCA canalul NIT sau nu.

Azi au închis NIT-ul, mâine - Jurnalul și tot așa. Argumente se vor găsi de fiecare dată. Tot așa cum au găsit comuniștii când era vorba de EU-TV, Stil TV etc.

Chestiunea ţine de imaginea AIE, care prin acest demers a fost iremediabil compromisă. În urma acestei acţiuni neinspirate, diferenţa dintre PCRM-ul „dictatorial” și AIE-ul „democratic” a dispărut irevocabil. Și aici, alegând între poziţia AIE (Uniunea Jurnaliștilor) și poziţia SUA, ONU, OSCE, APCE, și Stefan Fule, sunt tentat să le dau dreptate ultimilor.

Indiferent de faptul ce ar spune membrii AIE și dulăii lor de presă.

De fapt, e mare păcat că liberalii noștri habar nu au de liberalism.

Fiindcă, în caz contrar, s-ar fi ghidat de fraza marelui liberal Voltaire: „Îţi dezaprob spusele, dar voi apăra până la moarte dreptul de a le rosti”. De fapt, tot el a spus o frază, devenită clasică: „Ce este toleranţa? Atributul umanităţii”.

Păcat că avem în ţara asta prea mulţi liberali, și prea puţin liberalism, prea mulţi democraţi, și prea puţină democraţie. Prea mulţi „umaniști”, și prea puţin umanism…

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IULIE 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Filat şi Saakaşvili în jurul cuptorului sau ce au în comun Gangsterul tranziţiei şi protagonistul Revoluţiei Rozelor În perioada 9-11 iulie, premierul Vladimir Filat, însoţit de alţi câţiva membri ai Cabinetului de Miniștri, a efectuat o vizită oficială în Georgia. Pretextul formal al vizitei a fost „aniversarea pe 25 iunie a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Georgia”.

De fapt, Filat a mers în Georgia ca să-și facă câteva poze alături de celebrul președinte georgian Mihail Saakașvili.

Oficialii s-au deplasat împreună cu un elicopter la reședinţa președintelui georgian din localitatea Kvareli. Schimbul de amabilităţi dintre cei doi este complet irelevant. Ceea ce a contat în toată această sindrofie a fost caracterul amical, chiar familiar cu care Saakașvili l-a primit pe Filat. Ei s-au întreţinut pe fundalul unei plantaţii de viţă de vie (pentru care moldovenii au o sensibilitate deosebită) și în faţa cabanei rustice a președintelui georgian. Mai mult, Mihail Saakașvili i-a copt pâine lui Filat în cea mai bună tradiţie culinară georgiană.

Toate aceste marafeturi de imagine și propagandiste au avut o ţintă clară: opinia publică din Republica Moldova care are un respect deosebit pentru liderul georgian. Moldovenii tot timpul au fost solidari cu georgienii, dat fiind că și unii, și alţii s-au confruntat și se mai confruntă cu agresiunea militară rusă. Mai mult, Saakașvili este privit, pe bună dreptate, ca un erou în Republica Moldova, pentru că el a încercat să refacă integritatea teritorială a Georgiei prin forţa armelor, chiar dacă, în definitiv, a pierdut în faţa rușilor și toată această aventură militară nu a fost decât un mijloc prin care occidentalii, în special americanii, au testat capacitatea militară a rușilor, să vadă dacă aceștia mai păstrează ceva din puterea lor de altă dată.

Solidaritatea moldo-georgiană a fost exploatată constant de occidentali pentru a influenţa opinia publică din Republica Moldova în sensul dorit de aceștia. Vă amintiţi, în 2005, când occidentalii au dorit menţinerea, în detrimentul intereselor rusești, a lui Vladimir Voronin în funcţia de președinte al Republicii Moldova, la Chișinău au venit pentru a-l susţine pe Voronin, dar și pe reprezentanţii opoziţiei parlamentare care l-au votat pe Voronin (între care și Vladimir Filat, atunci deputat PD), președintele român Traian Băsescu și cel georgian, Mihail Saakașvili (aici mai poate fi adăugat și fostul președintele ucrainean

Victor Iușcenko, care l-a sprijinit pe Voronin fără a se deplasa la Chișinău). Iată că acum occidentalii repetă trucul care altădată a dat rezultate bune – un transfer de imagine de la președintele georgian Saakașvili către premierul moldovean Filat.

Bineînţeles, o parte a electoratului moldovean, mai puţin sprinţară și mai puţin descurcăreaţă în jocurile politice și geopolitice, va prinde momeala și va cădea pe spate de fericire la vederea celor doi trebăluind în jurul cuptorului. Însă pentru cei iniţiaţi cât de cât în jocurile politice este clar că portretul cu cei doi stând alături este total

nefiresc (așa cum a fost și în cazul cu Voronin). Eu nu mă număr printre admiratorii fără rest ai lui Saakașvili, sunt conștient de faptul că protagonistul Revoluţiei Rozelor, pe lângă calităţile politice și administrative deosebite pe care le manifestă, este și el om și ca orice om are și anumite deficienţe, așa că apariţia unui premier moldovean mediocru lângă un președinte georgian strălucit nu ar fi o chestiune de natură să ne scandalizeze. Și totuși, repet, portretul de grup al celor doi este absolut nefiresc.

Să ne amintim cum a ajuns Saakașvili președinte al Georgiei. Pe 12 octombrie 2000, el a fost numit ministru al Justiţiei în guvernul președintelui de atunci al Georgiei, Șevarnadze.

Din acel moment, Saakașvili începe lupta contra corupţiei din sânul clasei politice. Asta face ca să se distanţeze de Șevarnadze și chiar să se confrunte în mod deschis cu acesta. În 2001, Saakașvili, asistat de americani, părăsește partidul puterii și își creează propria formaţiune politică și participă la alegerile prezidenţiale din 2003, pe care Șevarnadze le câștigă într-un mod cu totul dubios, fiind acuzat de fraudarea lor. Saakașvili contestă rezultatele alegerilor și, ajutat de administraţia Statelor Unite, provoacă proteste și manifestaţii populare de proporţii, care au căpătat denumirea de Revoluţia Rozelor. Strada determină căderea regimului corupt al lui Șevarnadze, care, în definitiv, demisionează. Au loc noi alegeri prezidenţiale și în 2004 Saakașvili devine președintele ţării. În perioada în care a condus ţara, din 2004 până în 2012, Mihail Saakașvili a obţinut rezultate excepţionale în promovarea reformelor, lupta cu corupţia fiind obiectivul nr.1.

Toată lumea știe că de ani buni, în Georgia poliţia rutieră nu mai

ia mită, că ai nevoie doar de câteva zeci de minute ca să-ţi înregistrezi o firmă, să iniţiezi o afacere. Și toate acestea se datorează eforturilor depuse de președintele Saakașvili, până și oponenţii lui politici recunosc acest adevăr.

Iată însă că traseul politic al lui Vladimir Filat este cu totul altul. Acesta și-a încropit un capital solid în anii tulburi ai tranziţiei, fiind implicat în tot felul de scheme și afaceri frauduloase. Cred că nici nu merită să mai amintim de scandalurile Ţigareta I și Ţigareta II, de privatizarea IPTEH, de privatizarea altor obiective strategice din Republica Moldova. După ce și-a încropit averea sa uriașă de multe milioane de euro și dolari, Filat și-a creat și o formaţiune politică din banii agonisiţi prin „muncă cinstită și istovitoare”.

Ajunge prim-ministru și, desigur, nu se apucă să lupte cu corupţia, ci își continuă vechile sale îndeletniciri, doar că la un nivel mult mai înalt și la o altă cifră de afaceri. Și nu așa oricum, ci aproape că în mod deschis, în văzul lumii. Dacă ai ieși în stradă și ai întreba lumea cine este cel mai mare contrabandist din Republica Moldova, aproape toţi au să spună, fără ca să stea

Filat încurcă „americanizarea” cu integrarea europeană, în goana după Georgia?

Inspirat de modelul georgian, premierul Vlad Filat vrea să transpună în viaţă cât mai multe practici folosite la scară largă în statul caucazian condus de Mihail Saakașvili. Una dintre cele mai noi tendinţe ale premierului, prefigurată după ultima vizită în Georgia, este popularizarea limbii engleze în rândul clasei politice moldovenești.

Deși este liderul unicului stat recunoscut în Europa ca „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, Filat împrumută în grabă de la georgieni experienţa reformării structurilor de stat. Trecerea de la sistemul sovietic de funcţionare și gândire a instituţiilor la cel occidental, în viziunea lui Filat, poate fi dinamizată prin folosirea limbii engleze de către oficialităţile moldovenești, inclusiv funcţionarii publici. Facilitarea contactelor cu europenii, schimbul de experienţă și de informaţie în procesul de integrare europeană, pot fi facilitate prin cunoașterea bună a limbii engleze. Însă nu și pentru Republica Moldova, care are deja acces la documentaţia europeană în limba română oferită de România, datorită calităţii sale de stat membru al UE. Prin urmare, Filat tinde să lege în mod fals „europenizarea” ţării de gradul de răspândire a limbii engleze în rândul celor responsabili de realizarea reformelor, mimând copierea cazului georgian.

Fără a intra în esenţa „miracolului georgian”, rezultat dintr-o combinaţie de factori, precum guvernare centralizată, cu nuanţe autoritariste ale lui Saakașvili și o asistenţă financiară imensă din partea SUA, premierul vrea să înrădăcineze artificial realităţile acestei ţări.

În comparaţie cu Republica Moldova, Georgia a mers pe calea „euroatlantizării” și apoi s-a orientat spre Uniunea Europeană, în special după războiul din Georgia din august 2008 și lansarea Misiunii civile de Monitorizare a UE (EUMM). În paralel, pe lângă apropierea de NATO, Saakașvili a promovat constant „americanizarea” vieţii și societăţii georgiene, ancorate puternic la mentalitatea sovietică și indirect cea rusă, ce persista până la „revoluţia trandafirilor” (2003). În esenţă, „europenizarea” și „americanizarea” sunt procese distincte, iar Filat, care ocolește NATO sub presiunea neutralităţii ţării, conflictului transnistrean și a ponderii Rusiei în regiune, nu poate alege altceva decât integrarea europeană. Mai mult decât atât, demnitarul moldovean omite faptul că secretul Georgiei nu este doar limba engleză, ci generaţia nouă de funcţionari publici și politicieni. Aceștia au absolvit diverse instituţii universitare în Occident, fie provin din societatea civilă autohtonă, înlocuind treptat „clasa veche” pe parcur-

sul ultimilor 9 ani. Anume din acest considerent, majoritatea funcţionarilor georgieni vorbesc fluent engleza și tot mai puţin comunică în limba rusă.

O situaţie inversă se atestă în Republica Moldova, unde practic 90% din deputaţi nu vorbesc engleza și nici nu vor să o înveţe, continuând să mizeze pe limba rusă atunci când pleacă peste hotare.

Făcând abstracţie de fenomenul americanizării din Georgia, limba engleză poate reprezenta un instrument util pentru o mai strânsă conectare a Republicii Moldova la procesele integraţioniste din Uniunea Europeană, dar pentru aceasta trebuie să existe criterii lingvistice mai stricte pentru selecţionarea și atestarea funcţionarilor publici implicaţi direct în procesele de reformare. Limba engleză trebuie să fie o condiţie sine qua non atât în sfera politică, cât și cea publică, susţinute de un sistem educaţional și cultural sustenabil în sfera lingvistică, indiferent de nivelul de integrare europeană a ţării sau de situaţia din Georgia.

După vizita sa din Georgia, Filat este conștient de faptul că nu este departe ziua când statul caucazian poate deveni lider printre vecinii estici ai UE, avansând-o pe Republica Moldova restantă la capitolul reformelor. O asemenea schimbare a panoramei Parteneriatului Estic poate avea loc cu condiţia că nu vor exista provocări la frontiera cu Rusia și cele două teritorii secesioniste, iar alegerile parlamentare din 2012 și prezidenţialele din 2013 vor corespunde întocmai principiilor democratice.

Denis CENUŞĂ Sursa: cenusadi.wordpress.com

mult pe gânduri, că acesta este premierul Filat, chiar și unii membri ai PLDM recunosc tacit acest lucru, tot așa cum despre Vladimir Plahotniuc vor spune că este cel mai mare raider.

Am afirmat mai sus că alăturarea imaginii lui Filat la cea a lui Saakașvili este total nefirească pentru că primul a ajuns faimos prin acţiunile de răsunet de corupţie în care a fost implicat, iar al doilea – prin combaterea corupţiei. Și ca să nu fim acuzaţi de faptul că tragem concluzii supte din deget, vom argumenta prin date, a căror veridicitatea nu poate fi pusă la îndoială. În fiecare an, Organizaţia Transparency International lansează un raport privind nivelul percepţiei de către populaţie a corupţiei în rândurile funcţionarilor publici și a politicienilor în diferite ţări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova și în Georgia. Raportul se numește Indicele Percepţiei Corupţiei (pe scurt IPC). IPC reprezintă un indice care se calculează la o scară de la 0 la 10, în care „0” semnifică cel mai înalt nivel al corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut.

Dacă privim atent evoluţia acestui indice în ultimul deceniu constatăm două lucruri importante. Primul privește Georgia și pe Saakașvili. În 2004, când Saakașvili este ales președinte, Georgia era o ţară foarte coruptă, având un IPC de doar 2 puncte. Dar sub președinţia lui Saakașvili situaţia se îmbunătăţește de la an la an. Astfel, deja în 2005, IPC pentru Georgia este de 2,3 puncte, iar în anul trecut acesta a ajuns de 4,1 puncte. În cazul Republicii Moldova și a premierului Filat situaţia este exact inversă. În 2009, când Filat și compania a preluat puterea, Republica Moldova înregistra cel mai bun IPC din toată perioada în care a fost monitorizată de Transparency International și al guvernării comuniste – de 3,3 puncte. Dar iată că în următorii doi ani, nivelul corupţiei crește brusc, IPC

fiind de 2,9. Cu doar 2,9 puncte din 10, Republica Moldova s-a plasat printre cele mai corupte ţări ale lumii. Astfel, ţara noastră a intrat în categoria din care fac parte cele mai multe ţări din clasament, 75%, și care au un punctaj al IPC mai mic de 5, ceea ce, potrivit Transparency International, „atestă o situaţie gravă în prevenirea și combaterea fenomenului corupţiei”.

Ca să putem creiona o imagine clară a nivelului corupţiei din Republica Moldova, vom prezenta, spre comparaţie, locurile pe care s-au plasat alte state.

Astfel, în 2011, cele mai bune poziţii le-au ocupat Noua Zeelandă (cu 9,5 puncte), urmate de Danemarca și Finlanda (cu 9,4 puncte), de Suedia și Singapore (9,3 și, respectiv, 9,2 puncte).

Dacă Georgia s-a plasat pe locul 64, alături de Africa de Sud, Republica Moldova s-a situat tocmai pe locul 112, pe aceeași treaptă cu Algeria, Egipt, Kosovo, Sinegal și Vietnam.

Deci, sub guvernarea lui Filat, Republica Moldova a devenit mai coruptă decât sub guverna-

Balanţa comercială Republica Moldova – Georgia Pe parcursul ultimilor ani, se atestă o creștere a volumului comercial bilateral: din anul 2009 până în anul 2011 acesta s-a majorat cu 160%, iar tendinţa de creștere se menţine și în anul curent. Astfel, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Georgia, în primele 4 luni ale anului 2012, a înregistrat suma de 6,28 milioane de dolari. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, volumul comerţului exterior s-a majorat cu 92,05%. Exportul de mărfuri, în perioada analizată, a înregistrat suma de 5,21 milioane de dolari, majorându-se cu 71,95% faţă de aceeași perioadă a anului precedent. Importul de mărfuri efectuat în perioada menţionată în Republica Moldova din Georgia a însumat 1,08 milioane de dolari și a înregistrat o creștere cu 350% în raport cu aceeași perioadă a anului 2011. rea lui Voronin, pe când Georgia, sub guvernarea lui Saakașvili a devenit un stat mult mai puţin corupt decât sub guvernarea predecesorului acestuia – Șevarnadze. Iată de ce Filat, alături de Saakașvili, arată atât de nenatural.

Priviţi aceste fotografii și vedeţi cât de stingher și nefiresc,

nu în apele lui, s-a simţit premierul Filat la Kvareli. Și avea de ce să se simtă așa: dacă Saakașvili ar fi fost președintele Republicii Moldova sau Filat ar fi locuit în Georgia, premierul nostru de mult ar fi purtat brăţări la ambele mâini.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Moldova redescoperă Estul reformist Poate, așa, învăţând de la fraţii noștri prooccidentali din Est, vom scăpa de imaturitatea politică în care ne bălăcim de două decenii.

Ne-am obișnuit în anii din urmă ca aleșii noștri, europeniști în declaraţii, să colinde cancelariile occidentale pentru a-și alimenta elanul reformist. Doar că aceste vizite, necesare și benefice, sunt imediat diluate printr-o escapadă simetrică la Moscova, acolo unde ne grăbim să prezentăm asigurări că Republica Moldova nu a „deraiat” din albia relaţiilor noastre seculare, stăpân-sclav, că rămâne pe loc, incapabilă să rupă ombilicul răsăritean...

O primă întâlnire pe care premierul moldovean o are la Tbilisi cu președintele Mihail Saakașvili schimbă ceva din acest penibil paralelism. Vlad Filat vizitează o ţară apropiată nouă ca mentalitate și ca structură socială, o ţară unde reformele au fost implementate cu mai mult succes decât la noi. Mai ales domeniile Justiţiei și Poliţiei furnizează modele de urmat pentru Moldova, în ciuda denigrărilor pe care presa și oficialii din Rusia le răspândesc pe tema reformelor georgiene.

Sigur că un anume „specific georgian” nu poate fi preluat tale-quale. Mă refer la carisma președintelui Mihail Saakașvili, la stilul său autoritar, cum îl califică unii. Faptul că sistemul de guvernământ din Moldova este unul semiparlamentar, adică mai disipat la nivelul deciziilor, reprezintă o altă diferenţă semnificativă. Însă spiritul acestor reforme, voinţa de a le duce până la capăt prin stârpirea răului din instituţiile de stat, trebuie asumate integral, fără nici o concesie făcută năravurilor noastre mioritice.

Există, din păcate, destul scepticism în Moldova cu privire la capacitatea noastră de a însuși lecţia georgiană. În primul rând, nu avem un lider de anvergura lui Saakașvili.

Conducătorii de la Chișinău sunt mai „molatici”, mai conjuncturiști, preocupaţi de pro-

priul business, care prosperă în contrast cu sărăcia poporului. 2. Reformele din Georgia au fost masiv susţinute financiar de Statele Unite și Uniunea Europeană. Dar și în Moldova s-au vărsat destui bani în ultimii 3 ani, numai că îndemnul occidentalilor „more for more” – adică, în traducere din engleză: „veţi primi mai multe fonduri, dacă veţi face mai multe reforme” – nu a căpătat aceeași amploare din cauza lipsei de voinţă politică a Chișinăului. 3. Relaţia cu Rusia reprezintă un factor esenţial când vorbim de capacitatea ţărilor noastre de a se desprinde de moștenirea sovietică. Și Republica Moldova, și Georgia au pierdut teritorii, ca urmare a unor războaie de secesiune organizate de Rusia. Integritatea ţării este un lucru sfânt pentru întreaga clasa politică de la Tbilisi, în pofida unor polemici pe subiecte de politică internă. Or, în Moldova lucrurile stau complet diferit: un partid comunist retrograd, fidel ideii sovietice, cotat și azi cu aproape 40 la sută din sufragii, nu este deloc deranjat – nici el, nici sateliţii săi – de ocupaţia militară

rusească din Transnistria, ba chiar ar fi de acord să o eternizeze printr-un scenariu de federalizare. O altă uriașă deosebire este opţiunea nord-atlantică, unanim îmbrăţișată în Georgia. Basarabenii încă nu și-au învins prejudecăţile anti-NATO, de aceea Republica Moldova este complet lipsită de garanţii de securitate la nivel internaţional.

Iată câteva asemănări și diferenţe dintre Georgia și Moldova ce trebuie evocate în contextul vizitei premierului Filat la Tbilisi. Știm deja că vom călători fără vize, unii către alţii, moldovenii și georgienii, că vom colabora în domeniile sănătăţii, internelor, tehnologiilor informaţionale etc. La fel, sper să redescoperim în curând și ţările baltice, care trăiesc „pe altă planetă” în comparaţie cu Moldova după destrămarea URSS. Poate, așa, învăţând de la fraţii noștri prooccidentali din Est, vom scăpa de imaturitatea politică în care ne bălăcim de două decenii.

Vitalie CIOBANU Sursa: europalibera.org

6

13 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

Ministrul Agriculturii crede că majorarea preţului la pâine ar fi un gest de solidarizare cu fermierii Se va scumpi sau nu se va scumpi pâinea până în toamnă, se întreabă majoritatea populaţiei, interesată mai puţin de exerciţiile de elocinţă ale deputaţilor din Parlament și de tupeul acestora de a merge în concediul binemeritat cu două săptămâni mai devreme.

La cât au trudit la trasul sforilor și la alegerea președintelui, chiar că au nevoie de odihnă. Oamenilor nici nu le mai vine să le dea în obraz aleșilor care-și consumă timpul în discuţii sterile și în replici la limita decenţei, pentru că ei au de luptat ba cu arșiţa care le arde câmpurile, ba cu ploile torenţiale și vijeliile care le distrug și ceea ce a mai rămas din roadă.

Totodată, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, își păstrează optimismul și afirmă că nu există premise pentru scumpirea pâinii în lunile apropiate. Audiat recent în Parlament, la solicitarea fracţiunii comuniștilor, ministrul a afirmat că, deși situaţia din agricultură este dificilă, recolta preconizată de grâu va permite asigurarea securităţii alimentare a populaţiei.

Potrivit ministrului, anul acesta se așteaptă o recoltă medie de grâu de cel puţin 1,8 tone la hectar. Aproximativ 40 la sută din întreaga cantitate, apreciază Bumacov, va fi grâu furajer, de o calitate mai proastă. În schimb, restul de 60% de grâu alimentar ar fi mai mult decât „minimumul necesar pentru a asigura securitatea alimentară a ţării”.

Totuși, ministrul Bumacov nu exclude în totalitate o eventuală creștere a preţului la pâine, însă nu una majoră, pentru că, a precizat el, scumpirea grâului nu înseamnă și o scumpire proporţională a pâinii. Mai mult, în opinia sa, această majorare ar fi expresia unei solidarizări cu agricultorii care suportă pierderi grele anul acesta.

“Nu există premise pentru creșterea majoră în preţ. Însă, când fermierii se confruntă cu o secetă, atunci când este atât de greu în ţară, iar pierderile lor sunt atât de mari, societatea ar trebui să fie solidară. Noi, consumatorii, în cazul în care dorim să-i ajutăm, nu trebuie să ne fie frică de cei 10 bani supliment la preţul pâinii”, a menţionat Vasile Bumacov. Numai că ministrul uită că pâinea este hrana de bază nu a celor pentru care 10 bănuţi în plus vor trece neobservaţi, ci pentru pensionarii și alte categorii sociale defavorizate, ale căror venituri și așa sunt sub limita subzistenţei. Și mai este o chestiune despre care a evitat să vorbească ministrul Agriculturii. Scumpirea grâului, dar și a cerealelor în general, nu înseamnă doar scumpirea pâinii. De exemplu, efectele scumpirii cerealelor, inclusiv a celor care vor fi folosite pentru hrana animalelor, se va regăsi, inevitabil, în preţul cărnii și a produselor din carne procesată. Cel mai probabil, se vor scumpi și produsele din lapte. Există și alte domenii în care sunt utilizate cerealele și, prin urmare, vor reacţiona la creșterea preţurilor.

Ceva mai devreme, Vasile Bumacov anunţa că anul acesta se prognozează o recoltă de 550 de mii de tone de grâu, 150 de mii de tone de orz, 10 mii de tone de mazăre și 10 mii de tone de rapiţă.

La sfârșitul lunii mai, așteptările ministrului Bumacov erau mai puţin optimiste. El preciza pentru agenţia Info-Prim Neo că pe piaţa internaţională preţurile la cereale s-au majorat brusc și că această tendinţă rămâne una ascendentă. Din acest motiv, este posibilă o scumpire a preţului la grâne și pe piaţa locală, afirma ministrul Agriculturii. „Gerul și seceta au adus prejudicii nu doar Republicii Moldova, dar și vecinilor noștri, care sunt mari producători de aceste culturi”, mai afirma el, dar cu speranţa că eventuala scumpire nu se va reflecta în preţul pâinii. În această situaţie dificilă, este inexplicabilă graba aleșilor poporului de a ieși în vacanţă înainte de termen, de parcă nimic nu ar fi mai important decât propria odihnă. Și chiar dacă deputaţii comuniști, care au cerut audierea în Parlament a membrilor Guvernului, ar putea fi suspectaţi de o doză bună de populism, poate că ar fi fost cazul ca și majoritatea parlamentară să dea dovadă de populism anume în această chestiune.

Comuniștii au apreciat situaţia din agricultură drept catastrofală și au opinat că este necesară elaborarea unui plan de măsuri, „ceea ce poate să facă numai Parlamentul sau să împuternicească Guvernul”. Însă cum deputaţii sunt deja de vineri, 13 iulie, în vacanţă, măsurile se amână, cam până pe la toamnă.

Ioana FLOREA, FLUX

Mijloacele Fondului de Rezervă, destinate, prin însăși esenţa lor, gestionării unor situaţii excepţionale sau urgenţe ieșite din comun, sunt utilizate la noi mult prea generos, pentru activităţi deloc excepţionale și în mod cu totul netransparent, se arată într-un studiu realizat de directorul executiv „Expert Grup”, Valeriu Prohniţchi . Organizarea recepţiilor, a unor acţiuni cultural-artistice de Revelion sau cu ocazia unor sărbători naţionale, achitarea serviciilor comunale și a impozitelor întreprinderii „Cantina Cancelariei de Stat”, desfășurarea unor conferinţe știinţifice - acestea au fost „urgenţele” Guvernului în 2011 și 2012, multe dintre ele fiind trecute la capitolul „confidenţial”. Mai bine de 30 la sută din totalul Fondului de Rezervă în 2011 a fost direcţionat către Serviciul de Protecţie și Pază de Stat. În această situaţie, expertul se întreabă dacă mai are Executivul bani puși deoparte pentru înlăturarea consecinţelor secetei din acest an.

Moldova este în criză. O criză de capacitate și de transparenţă în actul de guvernare. În pofida unor reforme iniţiate și deschiderii formale mai largi faţă de public, guvernul încă nu a făcut suficient de mult pentru a educa încrederea faţă de politica sa.

Multe dintre reformele promise sunt, în mod obiectiv, dificile și va dura până vor fi implementate. Dar altele – inclusiv asigurarea transparenţei și eficienţei în utilizarea resurselor publice – nu necesită eforturi ieșite din comun pentru a fi aduse la bun sfârșit. Felul în care este utilizat Fondul de Rezervă de către Guvern developează pe deplin carenţele existente.

Ce este Fondul de Rezervă?

Fonduri de rezervă există în multe ţări. Acestea sunt la dispoziţia guvernelor centrale și locale și, prin însăși esenţa lor, sunt destinate pentru a gestiona situaţii excepţionale sau pentru a face faţă unor urgenţe cu adevărat ieșite din comun. În Moldova, Fondul de Rezervă al Guvernului este prevăzut de legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar, iar utilizarea specifică a acestuia este determinată de un regulament aprobat de Parlament. Legea spune că Fondul de Rezervă se utilizează pentru a face faţă unor sarcini și acţiuni noi care au intervenit pe parcursul anului.

Adică, este vorba de acţiuni și măsuri care, prin definiţie, nu puteau fi prevăzute la etapa de elaborare a bugetului de stat.

Regulamentul este însă, niţel mai controversat: deși prima

categorie de măsuri listată de regulament este înlăturarea efectelor calamităţilor naturale și avariilor, acesta prevede și finanţarea unor asemenea măsuri - departe de se încadra în categoria celor imprevizibile - ca ajutorul financiar destinat construcţiei și reparaţiei obiectelor de valoare istorică și culturală, plata premiilor naţionale de stat și speciale, cheltuielile aferente decernării lor, finanţarea unor acţiuni ce ţin de promovarea culturii, a limbilor și tradiţiilor minorităţilor naţionale din republică. Practica însă bate gramatica și, în realitate, Fondul de Rezervă este cheltuit într-un mod mult mai generos chiar decât prevede regulamentul.

Ce are Fondul cu seceta?

Seceta care afectează acum Republica Moldova este tocmai genul de evenimente excepţionale pentru înlăturarea consecinţelor cărora și sunt create fondurile de rezervă. În 2010-2011, inundaţiile au fost altă categorie de evenimente excepţionale pe care Guvernul ar fi trebuit să le gestioneze cu ajutorul Fondului de Rezervă. Are Guvernul banii puși deoparte pentru a gestiona consecinţele acestei calamităţi?

Greu de crezut, dacă ne uităm atent pentru finanţarea căror acţiuni este utilizat Fondul de Rezervă. Deși în perioada 2010-2012 Moldova nu a dus lipsă de cataclisme naturale și situaţii excepţionale, pentru finanţarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecinţelor unor asemenea situaţii cu adevărat excepţionale, din Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 12 milioane de lei (aproximativ 13% din Fond), o sumă derizorie în comparaţie cu amploarea pagubelor suferite de cetăţeni.

Totodată, această sumă este derizorie și în comparaţie cu cheltuielile pentru activităţi perfect previzibile care, în mod normal, urmau să fie finanţate din bugetele autorităţilor respective, nu din Fondul de Rezervă. De

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

SECETA ŞI FONDUL DE REZERVĂ

Are Guvernul bani pentru înlăturarea consecinţelor calamităţii? exemplu, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziţii, recepţii, etc. au fost cheltuiţi peste 23 de milioane de lei.

Cheltuielile pentru recepţii, parade militare, acţiuni cultural-artistice, acoperite din Fondul de Rezervă Din Fondul de Rezervă ajung să fie finanţate activităţi cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” și care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor responsabile de organizare și derularea acestor activităţi. Exemple de asemenea acţiuni și sarcini „excepţionale” finanţate din Fondul de Rezervă în 2011 și 2012 sunt: Organizarea recepţiilor cu ocazia aniversării a 20-a de la proclamarea independenţei (175,9 mii de lei); Chiar ar trebui să credem că în 2010, când planifica bugetul de stat pentru 2011, Guvernul încă nu știa că în următorul an Moldova urmează să împlinească 20 de ani de independenţă?

Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea paradei militare din 27 august 2011 (municipiul Chișinău) în Piaţa Marii Adunări Naţionale (peste 9 milioane de lei, adică circa 17% din totalul cheltuielilor Fondului în 2011): Vezi comentariul de mai sus.

Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din 27 august 2011 (1,035 de milioane de lei). Din nou, comentariile sunt de prisos.

Confecţionarea medaliilor comemorative „Participant la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl - 25 ani” (546 de mii de lei). Sigur, nimeni în Moldova nu știa că în 2011 se vor împlini exact 25 de ani de la catastrofa de la Cernobâl din 1986.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din Piaţa Marii Adunări Naţionale cu ocazia sărbătoririi Revelionului 2012 (1,248 milioane de lei); Manifestaţiile astea au fost atât de excepţionale și neașteptate, iar luminiţele de revelion au ars atât de mult, încât Primăria Municipiului a rămas fără buget aprobat pentru 2011 și în

ianuarie-februarie câteva străzi din Chișinău au fost debranșate de la reţeaua de energie electrică pentru datorii.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova (253 de mii de lei); Istoricii moldoveni cu încă un an înainte au început să organizeze conferinţe internaţionale la acest subiect, numai Guvernul moldovean a fost luat pe neprins de veste.

Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie) (400 de mii de lei). Din nou, comentariile sunt de prisos.

Pentru acoperirea parţială a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea unor conferinţe știinţifice în domeniul cercetărilor socioumaniste (258 de mii de lei). Evident, aceasta a fost o urgenţă ieșită din comun a Academiei de Știinţe.

Când este vorba de cheltuirea banilor, Guvernul preferă „confidenţialitatea” Întrebări foarte serioase apar în legătură cu legalitatea acoperirii din Fondul de Rezervă a cheltuielilor ce ţin de achitarea serviciilor comunale, exploatării clădirii și impozitelor de stat a Întreprinderii de Stat „Cantina Cancelariei de Stat” (2,296 de milioane de lei). Dacă o întreprindere de stat, deși prestează servicii de catering la preţuri de piaţă, este falită, de ce ar

trebui aceasta să fie menţinută în proprietatea statului și să beneficieze de suport financiar bugetar într-o formă atât de inoportună? Cum sunt / au fost sancţionaţi managerii acesteia pentru că au adus o întreprindere amplasată ideal din punct de vedere comercial la asemenea „performanţe”?

De fapt, Ministerul Finanţelor publică un raport foarte detaliat (la nivel de „tranzacţii”) cu privire la utilizarea resurselor Fondului de Rezervă. În același timp, persistă probleme grave legate de transparenţa luării deciziilor de Guvern cu privire la alocarea banilor din Fond. De exemplu, din cele 51,25 de milioane de lei cheltuiţi în 2011, 18,13 milioane au fost trecuţi la capitolul „confidenţial”. O singură instituţie – Serviciul de Protecţie și Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocaţiilor din Fondul de Rezervă în 2011.

Un exemplu și mai bun este că, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, pentru acoperirea cheltuielilor de tratament peste hotare din Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi 578,6 mii de lei, fără ca Ministerul să se obosească să informeze publicul despre cine anume sunt beneficiarii tratamentului și cum a fost luată această decizie. Nu merită oare toţi cetăţenii, în egală măsură, să fie trataţi peste hotare? De fapt, majoritatea deciziilor de guvern cu privire la alocarea banilor din Fondul de Rezervă sunt luate fără nici un fel de note informative și fără a respecta normele minimale de transparenţă decizională.

Actualele reglementări fac posibilă cheltuirea arbitrară a banilor publici Problema principală constă în faptul că utilizarea banilor din Fondul de Rezervă este, practic, în afara controlului parlamentar. Reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. Și nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 230 de milioane de lei. Sunt necesare intervenţii legislative și regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situaţia în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic.

Materialul este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenţei și promovarea controlului public”. Afirmaţiile și concluziile din acest document aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanţatorului.

Valeriu PROHNIŢCHI Sursa: www.expert-grup.org

Pentru 333 de candidaţi, Exporturile, în scădere cu 3 la sută bacalaureatul încă nu s-a încheiat.

Unii vor susţine examenul abia la anul Exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2012 s-au cifrat la 176,4 mil. dolari SUA, cu 3,0% mai puţin faţă de luna precedentă și cu 1,6% mai mult comparativ cu luna mai 2011. În ianuariemai 2012, exporturile de mărfuri au totalizat 863,4 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2011 cu 4,9%.

Hotărâre definitivă pentru 333 de absolvenţi care au susţinut anul acesta bacalaureatul. Comisia Naţională de Examene a decis, luni, 9 iulie, anularea lucrărilor scrise de către aceștia în cadrul examenelor de bacalaureat.

Este vorba despre 133 de lucrări scrise de către candidaţii care au fost identificaţi cu telefoane mobile sau cu alte surse interzise prin Metodologia de Examene.

Conform Metodologiei, acești candidaţi vor putea susţine examenul respectiv doar în sesiunea de bază din anul următor.

Astfel, au fost anulate 6 lucrări la limba și literatura română, 10 lucrări - la limba și literatura română pentru alolingvi, 16 lucrări - la limba franceză, 19 lucrări - la limba engleză, 13 lucrări - la geografie, 36 de lucrări - la istorie, 3 lucrări - la chimie, 28 de lucrări - la matematică și 2 lucrări - la pregătirea sportivă.

De asemenea, Comisia de Examene a decis anularea a 200 de lucrări în care au fost identificaţi itemi parţial sau total identici. Respectivii candidaţi pot susţine

repetat examenul în sesiunea suplimentară de bacalaureat, care a început la 11 iulie și va dura până la 18 iulie curent.

La sesiunea suplimentară/repetată urmează să se prezente aproximativ 3 mii de candidaţi. Candidaţii înscriși vor susţine de la unul până la patru examene. La data de 11 iulie, aceștia au scris testul la limba română școala alolingvă, la 12 iulie - limba de instruire, la 13 iulie - limba străină, la 16 iulie - disciplina de profil, 17 iulie - disciplina la solicitare, iar la 18 iulie - limba maternă.

Examenele de BAC din sesiunea suplimentară/repetată sunt organizate în trei Centre Republicane de Bacalaureat: liceele „G. Călinescu”, ”N. Gogol” și ”M. Basarab”, din municipiul Chișinău. Lucrările vor fi verificate într-un singur centru de evaluare - Liceul ”M. Kogălniceanu” din capitală.

Pentru organizarea și desfășurarea obiectivă a sesiunii date, au fost aplicate elemente noi, cum ar fi utilizarea dispozitivelor electronice de detectare a telefoanelor mobile.

Totodată, Ministerul Educaţiei a anunţat rezultatele examinării contestaţiilor

depuse în cadrul sesiunii de bacalaureat 2012. În perioada 2-7 iulie, comisiile de contestaţie au reexaminat 16833 de lucrări ale candidaţilor, aplicând baremul unic de corectare în raport cu toate lucrările, pe fiecare disciplină de examen.

Comisiile specializate au decis că 11033 (65,54%) de lucrări merită punctajul obţinut la prima verificare, adică nota a rămas neschimbată. În cazul a 5577 (33,13%) de lucrări, nota a fost mărită cu un punct. Potrivit ministerului, din cauza unor carenţe tehnice produse în procesul de calculare și înmagazinare a scorului total, în cazul a 40 de lucrări nota a fost mărită cu 2 puncte, iar a 7 lucrări – chiar cu 3 puncte.

Au fost însă și candidaţi care, probabil, au regretat faptul că au contestat nota luată iniţial. Astfel, în cazul a 170 de lucrări, după reverificare, nota a fost micșorată cu câte un punct. În cazul a 4 lucrări nota a fost micșorată cu 2 puncte, iar în cazul a 2 lucrări - cu 3 puncte.

Rezultatele definitive ale sesiunii de bacalaureat din acest an vor fi date publicităţii după încheierea sesiunii suplimentare.

FLUX

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 350,3 mil. dolari SUA, care echivalează cu o cotă de 40,6% în total exporturi. Comparativ cu ianuarie-mai 2011, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 4,3%, atenuând astfel la creșterea pe total exporturi cu 1,9%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 513,1 mil. dolari SUA (59,4% din total exporturi), înregistrând o creștere de 12,3% faţă de ianuarie-mai 2011, care a contribuit la sporirea exporturilor cu 6,8%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27) au însumat 422,7 mil. dolari SUA (cu 2,7% mai mult faţă de ianuarie-mai 2011), deţinând o cotă de 49,0%

în total exporturi (50,0% în ianuarie-mai 2011). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 40,7% (în ianuarie-mai 2011 – 38,5%), ce corespunde unei valori de 351,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 11,0%, comparativ cu ianuarie-mai 2011.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-mai 2012, comparativ cu perioada similară din anul 2011, relevă că majorarea livrărilor către Federaţia Rusă (+17,3%), Italia (+22,7%), Irak (de 4,9 ori), Noua Zeelandă (de 287,3 ori), Kazahstan (+44,8%), Franţa (+36,8%), Ungaria (+40,0%), Olanda (+54,3%), Polonia (+8,7%), Georgia (+49,6%), Cipru (de 3,2 ori), Spania (de 11,5 ori), Elveţia (+90,1%), Uzbekistan (+59,5%), Bulgaria (+4,7%) și India (+35,1%) a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 13,5%. Totodată, s-au diminuat exporturile către Turcia (-39,3%), Germania (-32,5%), Belize (-74,0%), Grecia (-57,3%),

Ucraina (-11,8%), Lituania (-44,5%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-9,3%), România (-1,6%), Belarus (-1,9%), Statele Unite ale Americii (-9,6%) și Austria (-12,4%), atenuând astfel creșterea pe total exporturi cu 8,1%.

Sursa: bizmedia.md

Premieră în M. Britanie: arborarea unui steag gay pe clădirea guvernului Nick Clegg, adjunctul primului ministru britanic, a arborat steagul curcubeului, simbolul comunităţii gay, pe clădirea Whitehall, cu ocazia paradei gay ce a avut loc weekendul trecut.

Clegg, cunoscut susţinător al căsătoriilor gay, a declarat că steagul reprezintă „o emblemă mică, dar importantă” a activismului gay din Marea Britanie. El a mai declarat că este încântat

de faptul că a fost nevoie de puţină îndrăzneală și perseverenţă, dar primăria a fost de acord.

Arborarea steagului vine în contradicţie cu declaraţia din iunie a guvernului care a declarat că, deși legalizarea căsătoriilor gay va avea loc până în anul 2015, clericii au încă dreptul de a refuza să oficieze asemenea ceremonii.

Clădirea Whitehall găzduiește guvernul britanic și este considerat polul guvernării britanice. De aceea, gestul a șocat cu atât mai mult.

Criticii acestei premiere con-

sideră că mișcarea lui Clegg este una strict strategică, încercând să câștige capital electoral în ajunul festivalului internaţional gay ce va avea loc la Londra.

Tot la fel de îndrăzneţi sunt și episcopalienii din Statele Unite ale Americii (ramură a Bisericii Anglicane), care au instituit zilele acestea o rugăciune de binecuvântare a cuplurilor gay.

Totodată, luni s-a decis ca membrii congregaţiei și clericii care sunt gay să fie trataţi nediscriminatoriu, hirotonirea celor din urmă fiind permisă.

Sursa: semneletimpului.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

13 IULIE 2012

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Deputaţii au votat!

Cetăţenii pot renunţa la buletinele de identitate şi paşapoartele biometrice Deputaţii au cedat în faţa protestatarilor din faţa Palatului Republicii. Legea cu privire la evidenţa electronică a cetăţenilor a fost adoptată, miercuri seara, cu mai multe modificări.

Potrivit prevederilor, la solicitare, cetăţenii pot renunţa la buletine de identitate și pașapoarte biometrice. Prin urmare, ei nu se vor regăsi nici în Registrul electronic al populaţiei.

Zeci de enoriași s-au rugat, până aproape de miezul nopţii, în faţa Palatului Republicii, pentru ca deputaţii să ţină cont de solicitările lor.

Unii dintre enoriași s-au bucurat, alţii însă, au spus că vor renunţa la proteste doar atunci când se vor convinge că legea adoptată va fi respectată: „Nu credem până nu vedem. De multe ori ni s-a spus, dar n-am văzut rezultatele până la capăt”. „Mare este Dumnezeu, cu asta-i spus tot”. „O părere foarte bună, s-a trezit ceva sufletește și în conducerea ţării noastre. Pentru creștini este forma numărul nouă, dar trebuie să fie fără cod. Foarte greu, dar totuși parcă s-a făcut un pas spre bine”.

Deputaţii i-au asigurat pe credincioși că, la solicitare, ei nu vor fi incluși în registrul electronic al populaţiei. „Noi vom acorda Forma numărul 9, fără codul de identificare, acestei categorii de persoane. Ei nu vor fi incluși în baza electronică de date. Persoanele respective vor fi incluse într-un alt registru”, a declarat președintele Comisiei securitate naţională, Alexandru Stoianoglo.

Publika.md amintește că zeci de enoriași au protestat mai bine de două săptămâni în faţa Palatului Republicii, au cântat Psalmi și au înălţat rugăciuni Domnului, până după miezul nopţii.

Ei s-au pronunţat împotriva evidenţei electronice a populaţiei, colectarea automatizată a datelor personale și identificarea forţată a persoanelor fizice.

Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, ÎPS Vladimir, a anunţat că enoriașii renunţă la proteste. „Vă invităm la Catedrala Metropolitană. Ne vom ruga bunului Dumnezeu și îi vom mulţumi. Ne vom întoarce fiecare în casa sa, în localitatea sa”, a declarat mitropolitul Vladimir.

Sursa: publika.md

7

Părintele Anatolie CIBRIC:

Va veni o zi când şi cei mulţi vor înţelege, dar va fi târziu

Interviu cu părintele Anatolie Cibric, preot la biserica „Sfânta Parascheva” din Chişinău, preşedinte al Asociaţiei „Fericita Maică Matroana” şi organizator al protestelor din faţa Palatului Republicii NOTĂ: Interviul a fost realizat miercuri, 11 iulie, cu câteva ore înainte ca Parlamentul să accepte revendicările protestatarilor, de aceea, întrebările și, respectiv, răspunsurile au fost formulate pornind de la contextul respectiv.

- Părinte Anatolie, cu aproximativ o săptămână în urmă, spicherul Marian Lupu a declarat că Parlamentul va institui o comisie formată dintr-un grup de deputaţi care să discute cu protestatarii și să încerce să găsească un numitor comun. Au avut loc astfel de discuţii și la ce concluzii s-a ajuns?

- Întâi de toate, astăzi (miercuri, 11 iulie – n.n.) am avut o întâlnire cu președintele Parlamentului, Marian Lupu, în cadrul căreia i-am cerut să le intre în situaţie creștinilor care nu vor să fie îndosariaţi electronic, implicit să le fie colectate automatizat datele personale.

Noi cerem să existe un registru manual, așa cum a fost și până acum. Desigur, doleanţa creștinilor este pentru deputaţi destul de complicată, pentru că Parlamentul nu dorește să accepte asemenea condiţii. Însă Marian Lupu a promis că va crea această comisie care să poarte discuţii cu noi. Însă, din câte vedem, până acum au fost doar vorbe. Aș vrea să precizez că acum suntem la o altă etapă a protestelor. În anii precedenţi, 2004, 2005, am ieșit în stradă și ne-am împotrivit să fie atribuit codul numeric persoanei, care ne lipsește pe noi de numele dat la botez.

Iată care este problema. Am obţinut atunci acest formular numărul 9, care nu are cod de identificare, însă acum, prin modificarea legii 901, vor să modifice acest formular ca să poată acumula automatizat toate datele personale într-un registru electronic. Lucru la care creștinii sunt împotrivă.

- În ce mod codul numeric personal lipsește persoana de numele de botez?

- Pentru că persoana se identifică nu după numele de botez sau numele și prenumele său, ci printr-o sumă de cifre. Noi considerăm acest fapt ca fiind periculos pentru suflet. Însă, după cum am spus deja, aceasta a fost prima etapă, acum situaţia a evoluat, suntem în altă etapă, în care vor urma cipizările și toate celelalte. De aceea, noi insistăm să fim luaţi în evidenţă după nume, prenume, data nașterii, locul ș.a.m.d., așa cum a fost dintotdeauna. Restul sunt date personale pe care eu nu vreau să le citească oricare. Este dreptul nostru cetăţenesc. Pur și simplu, pe majoritatea cetăţenilor ţării noastre nu-i interesează acum aceste lucruri. Însă, peste un timp, va destul de complicat să te mai opui sistemului global de înrobire a omenirii. Și asta nu este o fantezie, este o realitate cu care ne confruntăm deja astăzi. Iar mâine va fi și la noi așa cum se întâmplă în Londra sau în alte capitale europene, unde omul este scanat de sute de ori pe zi, este filmat și automat i se citește dosarul electronic personal. Și, în cazul în care omul nu va gândi așa cum dictează sistemul, el nu se va mai putea bucura de drepturile sale, nu va mai avea libertate. Și noi la fel suntem împinși spre înrobire. De aceste lucruri se vor convinge, în curând, și cei care se consideră astăzi drept mari înţelepţi, iar despre noi spun că suntem niște înapoiaţi.

Noi astăzi ne împotrivim. Atât cât putem. Pentru că așa este creștinismul – „pe cele nebune ale lumii le-a ales Dumnezeu, ca pe cele înţelepte să le rușineze”.

- Din răspunsul dumneavoastră despre întâlnirea cu Marian Lupu am dedus că nu vă faceţi mari speranţe că deputaţii vor fi dispuși să meargă la compromis și că vă vor îndeplini, cel puţin, o parte din doleanţe.

- Vedeţi dumneavoastră, ei (deputaţii – n.n.) explică prin faptul că trebuie să cunoască,

prin intermediul acestui registru, cui aparţine documentul, cine este persoana respectivă etc. Însă noi cunoaștem destul de bine că în stat există diverse structuri care sunt responsabile de securitatea statului și de populaţie, care nu este într-atât de numeroasă. Adică pentru niște homosexuali, care, în mod oficial, nu sunt mai mult de 200 de persoane, s-au adoptat legi speciale, în timp ce creștinilor, care cer să le fie respectate dreptul de a a-și proteja datele personale, nu li se acordă asemenea drept. Eu nu vreau ca fiecare care lucrează într-o instituţie de stat să-mi poată citi dosarul personal. Așa cum a fost înainte: mergeam la medic cu fișa medicală, el o deschidea și abia atunci putea să discute cu mine. Acum oricare poate să mă acceseze, cu sau fără acordul meu, și să se folosească de boala mea sau de alte date personale așa cum vrea el.

- Cunosc faptul că marţi, 10 iulie, s-a întrunit Comisia Sinodală a Mitropoliei Moldovei. Ce decizii a luat referitor la protestul dumneavoastră?

- Comisia s-a întrunit pentru a elabora niște răspunsuri legate de problemele cu care se confruntă astăzi societatea, inclusiv problemele care apar în interiorul Bisericii. Și această Comisie sinodală i-a susţinut în unanimitate pe cei care au stat aici timp de 15 zile în rugăciune. De altfel, și mitropolitul a vizitat tabăra noastră, a vorbit cu preoţii, cu creștinii, și a arătat, în acest mod, că este îngrijorat de problemă și caută să soluţioneze această situaţie. Însă, după cum vedem, demnitarii caută să se adreseze Întâistătătorului Bisericii și clericilor doar atunci când sunt alegeri și când doresc să fie aleși în funcţii.

- Cât credeţi că veţi putea protesta în aceste condiţii, pornind de la capacităţile de care dispuneţi?

- Noi vorbim de ziua de astăzi.

Este voia Domnului. Noi avem voinţă, Domnul ne dă putere.

- Dacă ar fi să ne raportăm la evoluţiile din ultimii ani, cum apreciaţi relaţia dintre autorităţile politice ale statului cu Biserica Ortodoxă, care este cea mai importantă instituţie religioasă din ţara noastră?

- Aceasta este o întrebare extrem de importantă, pentru că majoritatea se declară creștini ortodocși, peste 90 la sută, așa cum spun statisticile, dar foarte puţină lume este îmbisericită.

Chiar și parlamentarii, care, de asemenea, se declară creștini, ies, de atâtea ori, pe pragul Legislativului, în faţa sutelor de creștini care stau aici și în faţa steagurilor și atâtor simboluri creștine, și nimeni, niciodată, nu și-a făcut semnul crucii. Ei se rușinează să se închine Sfintelor Icoane care stau aici. Și dacă ei se rușinează înaintea oamenilor, se vor rușina și în faţa Tatălui Ceresc. Pentru că nu mărturisesc credinţa ortodoxă. Nici într-un fel. Ei spun că se roagă în intimitatea lor, dar nu așa ne învaţă Biserica Ortodoxă.

Din păcate, astăzi, nu mai avem parlamentari care să trăiască viaţa bisericească. Să respecte

sărbătorile, să ţină posturile, să facă tot ceea ce se cuvine. Tot ceea ce fac este de ochii lumii, dar, în esenţă, miezul s-a pierdut.

A rămas numai învelișul.

Aceasta este, din păcate, realitatea cu care se confruntă întreaga omenire. Antihristul nu ar putea să se înscăuneze dacă nu ar fi pregătit terenul. Iar terenul este deja pregătit. Lumea s-a secularizat. S-a îndepărtat de Dumnezeu și de învăţătura creștină. Nu mai trăiește Evanghelia. Uitaţi-vă, de exemplu, și la noi: am stat atâta timp aici și nimeni nu s-a apropiat de noi, cu excepţia unui partid de opoziţie.

Despre această Alianţă noi am spus din start că luptă împotriva valorilor Bisericii și împotriva valorilor poporului nostru.

- Dumneavoastră, ca faţă bisericească, cunoașteţi mai bine viaţa din interiorul Bisericii. La fel, cunoașteţi în detaliu acţiunile pe care le întreprinde Biserica. Nu credeţi că ar trebui întreprinse și alte acţiuni care să oprească acest proces de înstrăinare a oamenilor de Biserică?

Poate cel rău să ne stăpânească sufletele prin codurile de bare?

Există, cu siguranţă, forţe antihristice ce ar dori desacralizarea Bisericii și transformarea acesteia într-un fel de partid politic care să-și consume energiile în lupte sterile cu un fals antihrist, la ale cărui iluzii ar trebui să se raporteze. Întotdeauna și la orice oră s-ar primi comandă. Pentru ele ar fi mult mai ușor așa.

Lupta pe orizontală este foarte simplu de câștigat de către acestea, când se face din Antihrist centrul vieţii noastre și nu există o raportare la Hristos, cu care ar trebui să avem o relaţie vie. Mulţi creștini ortodocși de astăzi nu-și fac timp nici măcar pentru rugăciunile de dimineaţă ori de seară, însă discută asiduu teme de provenienţă neoprotestantă referitoare la codurile de bare, noile buletine electronice (un fel de noi carnete P.C.R., spun ei, aducătoare de avantaje materiale și “pecetluire” în același timp), sfârșitul lumii (regia, scenariul) și alte bazaconii, mai ceva ca în teoria drobului de sare. “Ce or să ne facă, ce vom păţi?”. Nu știţi cine? „Ei”(?) „masonii, oculta” etc. Își lucrează oare liniștit mântuirea creștinul care se teme mai mult de Antihrist decât de Hristos? Evident, nu.

Un astfel de război este pierdut chiar din start dacă se luptă după strategia vrăjmașului și cu armele sale orizontale, iar nu cu cele duhovnicești. De fapt, creștinul nu luptă împotriva cuiva, ci pentru a dobândi mântuirea. De ce nu lăsăm oare regia și scenariul exterior pe seama lui Dumnezeu și nu ne preocupăm de cele duhovnicești? Nimeni dintre noi nu este izbit de faptul că parohia a devenit o iluzie. După liturghie nu alergăm nici la spitale către cei bolnavi, nici în temniţă, și nu ne preocupă prea mult vreo poruncă a

iubirii lui Hristos. Scrâșnim însă, temători de moartea trupească, împotriva unor antihriști iluzorii.

Nu are nici o importanţă că un produs frumos împachetat a fost oferit celui rău, de la producător până la vânzător, de zeci de ori, sau că este contaminat și nenatural, ci doar faptul că este marcat cu sistemul de bare „ce are inclus semnul Antihristului”. Că statul este înșelat mai puţin în acest mod în sistemul său de impozitare, ori că vânzarea produselor și contabilizarea datelor devin mai ușoare, nici nu mai contează. Cât despre buletine, lamentările de genul: „Vor ști totul despre noi, nu ne vor mai angaja, vor ști că suntem ortodocși” etc., aceasta sună mai degrabă a deznădejde necreștină.

Primirea buletinelor după unii ar însemna automat lepădarea de Hristos. Nu ne mai lepădăm de Hristos prin multele noastre păcate developate astăzi cu o gravitate enormă în societatea creștină românească, și pentru care nu ne simţim deloc responsabili, ori prin faptul că tot mai mulţi ortodocși botezaţi sunt indiferenţi la Sfintele Taine ori părăsesc Ortodoxia din vina noastră, a creștinilor simpli, ci am ajuns să credem, așa cum spunea un părinte din Basarabia, că “dacă vom trimite portocale cu semnul Crucii în Turcia, îi transformăm pe toţi musulmanii de acolo în creștini. Am rezolvat problema.” Teoria că “suntem pecetluiţi prin codurile de bare” etc. s-a produs mai întâi în lumea protestantă.

Sfinţii Părinţi au pus accentul pe viaţa duhovnicească trăită în Biserică. Pocăinţa trebuie să fie plină de bucurie și de nădejde “că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor”.

Evenimentele exterioare, oricât ar fi de înspăimântătoare, dacă suntem pregătiţi duhovnicește (pentru dragostea lui Hristos, nu pentru ele), sunt totuși trecătoare.

Dacă nu vom trăi după duh, fie că ne va afla moartea, fie că va veni peste noi ziua certării, vom fi pecetluiţi în viaţa noastră netrăită după Hristos.

Iar pentru că tot se alcătuiesc astăzi anumite broșuri, în care politicul și-a ales ca și câmp de bătălie Biserica, de ce nu ar fi dezbătută în paginile lor întreaga problematică a buletinelor electronice, 666, coduri de bare etc., din Bisericile respective (greacă și rusă), de unde provin textele, ci doar părtinitor? Cei doi mari părinţi ai Greciei contemporane, părintele Porfirie și părintele Paisie, de pildă, nu s-au pus de acord în această privinţă.

Părintele Cleopa și părintele Sofian s-au referit la trăirea duhovnicească autentică a creștinului ortodox, indiferent de vremurile apocaliptice, care vor urma negreșit, sub o formă sau alta, și cărora nu le vor face faţă nicidecum dacă nu trăim creștinește, ci devenim doar „savanţi în codurile de bare”. Iată, în încheiere, atitudinea părintelui Porfirie în această chestiune (scrierile sale au o mare influenţă în Grecia astăzi, fiind traduse și în românește): „Unde e Hristos este totul, asta să le spui oamenilor. Să nu se teamă. Și încă ceva: Dacă ar veni acum Antihristul în persoană cu un aparat cu raze laser și mi-ar spune că vrea să mă însemneze cu 666, eu aș sta. O să-mi răspunzi: „Bine, părinte, dar nu este acesta semnul lui?”

Ba da, și să mă însemneze și cu încă 666 de raze laser, și aș accepta. De exemplu, când ţi se însemnează pașaportul sau mâna în timpul unei călătorii cu simbolul acelei ţări, oricare ar fi ele, nu le accepţi ca și credinţă, nu mărturisești nimic. Când ești sigur că nu mărturisești nimic contrar iubirii lui Hristos și că pe El îl iubești profund și puternic, nu ai nici o teamă că te lepezi de El prin acţiunile altora asupra ta… Hristos nu este așa îngust la minte

- Problema constă în faptul că a sărăcit duhul. Și acest lucru poate fi atribuit inclusiv clericilor. Pentru că atât de tare ne-am împotmolit în lucrurile Martei, că am uitat de lucrarea Mariei. Am uitat de evlavie, de Evanghelie.

Mai mult se lucrează în direcţia înfăptuirii trebuinţelor. Lumea vine la botez, la cununie, primește Sfintele Taine, însă face aceste lucruri mai mult din tradiţie, din obișnuinţă, decât din convingere creștinească. Iar această situaţie reprezintă o moștenire a unei lungi perioade de prigonire a Bisericii noastre. Iar în acești ultimi ani de libertate, toate tehnologiile moderne, mass-media, televiziunile, în particular, au înrobit, practic, gândirea umană.

Nimeni nu mai citește cărţi, mai ales duhovnicești, nimeni nu mai trăiește duhovnicește. De aceea, lumea nu înţelege ce se întâmplă. Nu mai are trăiri, nu mai simte, nu mai este sensibilă, nu mai distinge pericolele.

- Părinte Anatolie, vă mulţumim pentru timpul acordat.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

PÂNĂ UNDE TOLERĂM?

cum suntem noi, oamenii, care vrem să ne apărăm „drepturile”.

Asta să-i spui părintelui: Să nu se teamă nici de Antihrist, nici de 666”. Dacă „oculta” ar dori să transforme întreaga lume în „altceva”, prin implantarea de cipuri „pe mână sau pe frunte”, prin care să fie controlate senzaţiile, sentimentele și gândurile omului, atunci aceasta ar deveni un imens spital psihiatric, în care omul nu ar mai răspunde pentru faptele sale, iar acest lucru nu se poate întâmpla.

Satana dorește, în primul rând, o lepădare de Hristos și o tăgăduire a Lui de bunăvoie. Și chiar dacă nu ne vom lepăda la început de bunăvoie, vom răspunde de lepădarea fratelui nostru, căci nu ne putem mântui decât împreună. La vremea prorocită însă, el va folosi toate mijloacele de constrângere (poate și aceste cărţi de identitate, scanarea irisului ori alte mijloace tehnice la îndemână – asemenea cuţitului trecut din mâna bucătarului în mâna călăului) pentru a ne lepăda de Hristos și Biserica Sa. Acestea, deși nu existau, să zicem, pe vremea lui Stalin ori a lui Nero, nu i-au împiedicat deloc pe aceia să-i persecute pe creștini în modul cel mai barbar cu putinţă, pentru a se lepăda de Hristos.

Să ne cercetăm fiecare dintre noi dacă nu cumva suntem deja lepădaţi prin erezii ori panerezii, prin păcatele noastre ori nelucrarea poruncilor lui Hristos, de Biserica Ortodoxă și Mântuitorul nostru, și să nu confundăm iluziile Antihristului cu lepădarea, ca nu cumva lepădarea noastră permanentă și netrăirea întru Hristos să ne facă neputincioși în a mărturisi, mai ales dacă ni se va cere aceasta vreodată.

De exemplu, care ar fi argumentul pentru a respinge într-un stat laic înregistrarea unui cult satanist, care prin documente, declaraţii și retorici pare a fi absolut tolerant și inofensiv? Care ar fi argumentul juridic? Cum să nu tolerăm un astfel de cult inofensiv și zâmbăreţ? Cum să nu aplici în privinţa lor prevederile legislaţiei pentru asigurarea egalităţii? Or, nu ar fi nimeni în drept să invoce specificul religios al poporului – căci statul e laic, iar justiţia are ochii legaţi și cântarul ei, din punct de vedere spiritual, măsoară cantităţi, nu și calităţi!

Astăzi cele scrise mai sus par a fi gânduri la limita realităţii. Dar cum vor arăta lucrurile peste 50, 100, 150 de ani, dacă guvernare după guvernare va face compromisuri „rezonabile” ca actuala guvernare? Răspunsul este evident: nicăieri, adică în abis, abisul (iadul) însemnând moarte, nefiinţă. Pentru că identitatea noastră (și a altor popoare cu stat laic) va fi asasinată.

Gheorghiţă CIOCIOI

Ghenadie VACULOVSCHI

Sursa: lumeacredintei.com

Sursa: vox.publika.md

Care sunt limitele toleranţei? Într-un stat absolutamente laic, cu un sistem de drept care distinge între bine și rău făcând abstracţie de credinţă și religie, cum stabilim ce e „bine” sau „rău”?

Dacă raţiunea ia locul lui Dumnezeu, iar logica substituie Sfintele Scripturi, ce ne poate servi drept sistem de referinţă în separarea dreptăţii și adevărului de nedreptate și degradare?

8

13 IULIE 2012

CALEIDOSCOP

13 iulie

Evenimente

1793: Jean Paul Marat, considerat drept unul dintre cei mai puternici și influenți instigatori ai Revoluției franceze, este înjunghiat de către Charlotte Corday, devotată cauzei girondinilor, cărora Marat le-a fost cel mai înverșunat adversar 1841: A fost semnată Convenția Internațională de la Londra privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele 1878: Tratatul de la Berlin: Puterile europene redesenează harta Balcanilor. Serbia, Muntenegru și România devin complet independente de Imperiul Otoman 1908: Femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pentru prima dată 1928: La concursul automobilistic de la Monthelery din Franța, Matei Ghica stabilește 8 recorduri mondiale 1930: Primul Campionat Mondial de fotbal a fost organizat la Montevideo, Uruguay

1945: A fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice care a avut loc două zile mai târziu 1977: O pană de curent de 25 de ore a cauzat panică și haos în New York 1985: A avut loc (simultan la Londra și Philadelphia) celebrul concert Live Aid, organizat de Bob Geldof 1995: Republica Moldova a semnat documentele de aderare la Consiliul Europei, devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizației (Strasbourg) 2000: Guvernul bulgar a decis închiderea definitivă a celor mai vechi două reactoare de la centrala atomică de la Kozlodui până la sfârșitul lui 2002, în deplin acord cu cerința de aderare la Uniunea Europeană 2003: A fost inaugurat primul guvern interimar în Irak 2005: S-a încheiat turneul secretarului de stat american Condoleezza Rice în China, R.P. Coreea și Japonia (8-13)

Nașteri 100 î.Hr.: Cezar (Gaius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor și orator roman (d. 44 î.Hr.) 1590: Papa Clement al X-lea (d. 1676) 1608: Ferdinand al III-lea, împărat roman (d. 1657) 1798: Charlotte a Prusiei, soția ţarului Nicolae I al Rusiei (d. 1860) 1793: John Clare, poet englez (d. 1864) 1886: Maria Ventura, actriță de renume european (d. 1954) 1900: George Lewis, muzician american (d. 1969) 1901: Nicolae Secăreanu, cântăreț de operă (d. 1992) 1935: Monique Wittig, scriitoare franceză (d. 2003) 1940: Patrick Stewart, actor american

1942: Harrison Ford, actor american

1972: Gabriela Vrânceanu-Firea, editor-prezentator și realizator-prezentator la “Antena 1”

Decese 939: Papa Leon al VII-lea 1762: James Bradley, astronom englez (n. 1693) 1867: Boldizsár Adorján, scriitor, poet și avocat maghiar (n. 1820) 1921: Gabriel Lippmann, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1845) 1932: Dimitrie Paciurea, sculptor român (n. 1873) 1946: Alfred Stieglitz, fotograf american (n. 1864) 1951: Arnold Schönberg, compozitor austriac (n. 1874) 1957: Constantin Balmuș, filolog român (n. 1898) 1966: Prințesa Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1884) 2003: Compay Segundo, muzician cubanez (Buena Vista Social Club) (n. 1907) 2011: Cornel Fugaru, solist și compozitor de muzică ușoară român (n. 1940)

G`ndul s=pt=m`nii „Viaţa este un spital în care fiecare pacient este obsedat de dorinţa de a schimba patul”.

Charles Baudelaire

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„IMPORTURI GRECO-ROMANE ÎN SPAŢIUL NORD-VEST PONTIC”

Ce a fost la început: cultura comerţului sau comerţul culturii?

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei găzduieşte expoziţia „Importuri greco-romane în spaţiul nord-vest pontic”.

Expoziţia reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecţionate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semipreţioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semipreţioase, marmură. Obiectele expuse au fost găsite, în cea mai mare parte, pe teritoriul actualei Republici Moldova și sunt din patrimoniul instituţiei.

Scopul expoziţiei este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane care au fost depistate în spaţiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerţ, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Din cauza lucrărilor de renovare care se desfășoară în holul muzeului, nu puteţi vizita acum această expoziţie, care este ca un traseu al istoriei noastre de la cultura greacă la cea romană, exprimată prin obiectele pe care le-au folosit strămoșii noștri și localnicii, dar puteţi recupera, programându-vă o vizită la muzeu în ultima săptămână a lunii iulie. Împreună cu Natalia Mateevici, șef sector Arheologie Preistorică la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, autorul acestei expoziţii, vă invităm la o incursiune virtuală în sala de muzeu, care sperăm să vă convingă de ce nu trebuie să rataţi această expoziţie. În primul rând, felul în care este amenajată sala este ca o invitaţie la un traseu. Ghidul nostru, cu o predilecţie aparte pentru cultura greacă, ne povestește cu lux și amănunte nu doar despre originea exponatelor, de la ea aflăm și detalii despre obiceiuri, tabieturi, cultură, modă și tendinţe ale grecilor, geţilor, sciţilor, sarmaţilor, romanilor.

Relaţiile de schimb dintre diferite comunităţi au contribuit dintotdeauna la transformări în societăţile aflate în contact, generând interferenţe culturale, economice și spirituale.

Populaţiile din teritoriile nordvest pontice, inclusiv cele din spaţiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI î. de Hr. – sec. IV d. Hr. au fost influenţate substanţial de civilizaţiile grecești și romane aflate în ascensiune.

„Comerţul este cel care creează condiţii pentru dezvoltarea unei societăţi” „Ideea noastră a fost să arătăm cum a evoluat comerţul, de la primii negustori care au apărut în acest spaţiu până în perioada romană.

Cu toate că obiectele pe care le expunem, dacă e să luăm de la greci până la romani, au aproape 800900 de ani, după părerea mea, expoziţia este foarte contemporană, pentru că dintotdeauna comerţul a influenţat, de cele mai multe ori, benefic, dezvoltarea societăţii. E valabil și astăzi, comerţul este cel care creează condiţii pentru dezvoltarea unei societăţi și bineînţeles că localnicii au fost interesaţi de obiectele grecești, mai ales că grecii au venit cu obiecte foarte frumoase, cu marfă neobișnuită. La această expoziţie veţi vedea foarte puţină ceramică grecească, dar foarte multă ceramică romană, pentru că ne referim la o perioadă în care relaţiile cu romanii sunt mult mai intense, în plus are loc romanizarea populaţiei, această romanizare se răsfrânge și în ceramică, în una din aceste laturi ale dezvoltării economiei societăţii locale de atunci”, ne spune Natalia Mateevcici.

Deja din secolul al VI-lea î. de Hr., traco-geto-dacii întreţin relaţii de schimb și comerţ cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrare erau folosite vase speciale – amforele. Amforele expuse la această expoziţie provin din diferite insule: Chios, Heracleea...

Distinctiv pentru acea perioadă era că fiecare centru avea lutul său specific și tehnici de confecţionare, iar amforele erau recunoscute după calitatea și materia primă.

„O amforă din care vedeţi expusă aici, plină cu vin, costa o sută de drahme în Atena, în secolul V î. de Hr. Pentru comparaţie, trebuie să ştiţi că în acea perioadă, trei drahme costa un purcel şi tot trei drahme câştiga un judecător atenian pe zi...”

Natalia Mateevici ne spune că amforele se întâlnesc foarte mult în perioada grecească, pentru că reprezintă principala categorie de importuri: vinul și uleiul de măsline, care sunt aduse în acest mediu barbar. „Și întrucât consumatorii de vin erau mulţi, uleiul de măsline pe atunci nu era folosit ca acum în salate, ci în scopuri cosmetice sau pentru opaiţe, acestea erau transportate în amfore, care înlocuiau sticlele de astăzi, de aceea avem foarte multe amfore în această expoziţie. De asemenea, avem un obiect cu care ne mândrim foarte mult și ne-am ambiţionat să-l evidenţiem, l-am luat din expoziţia de bază. Este un vas grecesc cu două torţi, se numește pelike, și are ca decor figuri roșii (de obicei, pe acest vas sunt figuri cu firnis negru, mai popular se spune cu lac negru). Figura roșie este culoarea lutului propriu-zis. Desenul se

contura, se dădea cu firnisul negru și rămâneau aceste fragmente de culoarea lutului. Grecii aveau un cult al vinului, dar vinul local getic nu era atât de calitativ. Se aduceau vinuri din insula Chios, vinuri care erau de o calitate net superioară, dar erau și foarte scumpe. O amforă din care vedeţi expusă aici, plină cu vin, costa o sută de drahme în Atena, în secolul V î. de Hr. Pentru comparaţie, trebuie să știţi că în

acea perioadă, trei drahme costa un purcel și tot trei drahme câștiga un judecător atenian pe zi. Un bou valora 59 de drahme. Iar o amforă cu vin, repet, costa 100 de drahme. La început, când apar vinurile aici, apar și obiectele în care el se păstrează și din care se servește, care, de altfel, erau foarte scumpe, accesibile doar aristocraţiei locale.

Grecii, fiind mari amatori de vin și foarte buni producători de vin, aveau un cult al obiectelor care necesitau să fie folosite la băutul vinului. Și acest vas – pelike, era folosit pentru vinul diluat. Grecul nu-și permitea niciodată să bea vin din amforă, cu toate că existau polonice speciale ca să scoţi vinul din ele. Grecul scotea vinul din amforă, îl punea în vase speciale în care dilua vinul cu apă. Pentru apă existau vase speciale, graderele erau vasele în care se dilua vinul și după asta vinul se turna în pelike, iar la ospeţe se scotea vinul din pelike, care era turnat în cupe speciale – kantaros.

Grecii aveau mai multe categorii de vase pentru băutul vinului, diferite ca forme, dar, în medie, cam la 150, 250, 300 gr”, povestește ghidul nostru.

Vasele de lux cu firnis negru, despre care ne povestește specialistul de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, sunt o altă categorie a importului grecesc, folosite atât în mediul barbar al geţilor, cât și în cel al triburilor nomade ale sciţilor, descoperite la Manta. În rândurile reprezentanţilor aristocraţiei scitice, o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă, dar și obiecte din bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolscoe, Dubăsari, Butor, provin aplici din aur pentru înfrumuseţarea hainelor, cercei din aur.

Natalia Mateevici ne spune că împreună cu colegii săi cu care a lucrat la această expoziţie (doar amenajarea ei a durat nouă zile), au făcut reconstituirea unui port scitic feminin, o căciulă, care era placată cu plăci de aur. „Sunt piese găsite în anii ’70-’80 pe teritoriul nostru, în special în partea stângă a Nistrului, unde s-au găsit și câţiva tumuli de aristocraţi, care erau niște personalităţi pentru populaţia de acolo și erau înmormântaţi cu obiecte de aur și cu veșminte placate cu aur. Grafic am încercat să facem reconstituirea unor obiecte. Geţii aveau aur în munţii Orăștiei, dar la început, obiectele care veneau erau grecești, mai cu seamă acestea erau preferate de sciţi, care erau nomazi și nu aveau timp să le confecţioneze, dar își doreau obiecte frumoase, de aceea le importau de la greci.

Vedeţi aici o piesă din portul unei femei scitice, care a fost găsit în unul din morminte”.

Primele produse contrafăcute...

Tot de la interlocutoarea noastră aflăm și originea primelor fake-uri, adică imitaţii în scopul de a profita de pe urma unui nume deja apreciat ca un semn distinctiv al calităţii. „Meșteri din Heracleea pontică, oraș care se află în sudul Mării Negre, știind că vinul de Tasos este foarte scump și la mare căutare, au încercat să copie forma amforei de Tasos și să toarne vin din Heracleea și să-l vândă pe piaţa barbară drept vin de Tasos. Deci, contrafacerea produselor nu este specifică nouă, se trage din timpurile cele mai vechi. Exact așa s-a întâmplat și cu alte centre, care aveau fiecare lutul lor specific”, povestește Natalia.

„...încă în Evul Mediu moldovenesc, femeile nu purtau cercei în urechi, chiar în secolul XIV– XVI purtau mai mult cercei de tâmplă” La compartimentul obiectelor grecești, veţi vedea mai multe obiecte din aur. „Aurul grecesc expus aici, prezent în podoabe care au apărţinut sciţilor, este un aur de o calitate superioară, cu titlu foarte mare. Aurul pe care îl cumpărăm noi astăzi are proba 385. În această expoziţie, practic, noi nu avem aur de proba 300, podoabele expuse aici sunt de la proba 500, 700, 965, deci se vede că e aur de calitate și sunt obiecte foarte frumos făcute”, subliniază ghidul nostru, care continuă cu câteva detalii interesante, care ar fi în stare să capteze atenţia tuturor fashionistelor contemporane: „Veţi vedea aici cercei de ureche, dar și cercei de tâmplă. Cerceii de tâmplă erau agăţaţi la nivelul tâmplei în împletituri din cosiţe, bentiţe, curelușe. Erau suspendaţi, nu se perfora tâmpla ca să fie purtaţi..

Așa era moda pe atunci, se purtau foarte mult cercei de tâmplă și cercei de buclă. Geţii și tracii purtau cercei de tâmplă, tradiţia aceasta este foarte veche. De exemplu, încă în Evul Mediu moldovenesc, femeile nu purtau cercei în urechi, chiar în secolul XIV-XVI purtau mai mult cercei de tâmplă”.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I d. Hr. a contribuit la apariţia în mediul indigen al spaţiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influenţă și tradiţie romană.

Laolaltă cu populaţia tracică, apar și alţi consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmaţii – populaţie de origine iraniană (sec. O î. de Hr. – III d. Hr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) – o cultură cu

mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale – dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiţii noi, dar păstrând aceeași întrebuinţare.

Populaţiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari amatori de podoabe romane, confecţionate din aur și argint, pietre semipreţioase, veselă de bronz și sticlă etc.

Aceste detalii sunt redate iscusit în cadrul expoziţiei „Importuri greco-romane în spaţiul nord-vest pontic”. „Expunem și panouri cu podoabe, reconstrucţii de haine, fragmente de pe Columna lui Traian, pentru că este perioada respectivă, și amfore din perioada romană, făcute și ele în orașele grecești, dar orașele grecești în această perioadă sunt cucerite și se simte influenţa romană. Veţi vedea aici o amforă de Chios, făcută în același oraș ca și amforele expuse la începutul expoziţiei, tot pentru păstrarea vinului, dar influenţată de alte tradiţii, executată la alţi parametri, mai voluminoasă. Printre obiectele expuse din perioada romană găsim și o piesă din bronz cu chip de bărbat, era de la carurile tracice, din perioada romană, care ţineau șasiul. Piesa a fost găsită în regiunea râului Ialpug, în Taraclia. Printre obiectele din perioada romană întâlnim multe obiecte din bronz, se confecţionează veselă din bronz, care est mai trainică și mai practică și este utilizată pe larg de armatele romane. Veţi vedea aici amfore de influenţă romană executate tot în Heracleea, 300-400 de ani mai târziu”, relatează Natalia Mateevici.

Referindu-se la aspectul estetic al obiectelor și podoabelor din acea perioadă, autoarea expoziţiei este de părere că în pofida faptului că sarmaţii, triburile nomade aveau o cultură materială nu prea înaltă, casele lor erau urâte, grosiere, în schimb podoabele erau superbe. „În fiecare mormânt sarmatic, oricât de sărac este, găsești podoabe din pastă sticloasă, pietre semipreţioase, cornalină, cuarţ, agat, sticlă aurită, obiecte din bronz, vase de sticlă”, este de părere Mateevici.

Ca fapt divers, mai aflăm că formele ceramicii romane le întâlnim în ceramica făcută de localnici și în cultura Sântana de Mureș, mai cu seamă în boluri și în opaiţele romane în care se turna ulei de măsline.

De asemenea, judecând după parametrii locuinţelor de astăzi, aflăm că în acea perioadă, încăperile erau mici. Locuinţele grecilor din regiunea Mării Negre erau foarte mici, o cameră avea 9 metri pătraţi.

Veţi fi uimiţi să vedeţi podoabele sarmaţilor expuse în cadrul acestei expoziţii. Podoabele din aur expuse la categoria romană au calitatea foarte înaltă – 700, și provin dintr-un mormânt găsit lângă satul Mocra.

De ce aveau amforele greceşti picioruş?

Mai mult, ghidul expoziţiei ne ajută să elucidăm un mister (pentru cei care nu au studiat istoria și cultura Greciei) și anume: de ce amforele grecești aveau picioruș. „Foarte multă lume se miră de ce grecii făceau amforele cu picior ascuţit. În

primul rând, grecii erau pragmatici și foarte practici. Astfel, vasul era bine centrat și pentru că nu peste tot există o suprafaţă plată, piciorușul acesta înfipt la aproape 10 cm în pământ, stătea foarte bine și ţinea vasul în siguranţă. Plus că în partea de jos a piciorușului amforei se depun sedimentele vinului și chiar în momentul când verși vinul din amforă, sedimentele rămân, nu se amestecă cu restul conţinutului”, ne-a povestit Natalia Mateevici. În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre, cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule. În centrul sălii de expoziţii au fost expuse obiecte din cultura antică, existente la muzeu. Majoritatea sunt piese de la morminte. Înainte se făcea mormântul și deasupra se punea sculptura persoanei decedate ori un chip simbolic. Majoritatea sculpturilor grecești și romane expuse aici sunt din cimitire.

Contactele strânse dintre populaţia din spaţiul pruto-nistrean cu reprezentanţii civilizaţiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluţia comunităţilor locale, iar artefactele prezentate în expoziţie sunt o mărturie elocventă a acestor relaţii.

Nu lipsește din această expoziţie nici actualitatea, mai bine fie spus, descoperirile de ultimă oră. Natalia Mateevici ne aduce la cunoștinţă despre ultimele descoperiri în acest domeniu: „Ne-am propus ca această expoziţie să fie cât mai actuală nu doar din punctul de vedere al conţinutului, dar și al pieselor. Aici este expusă fotografia mormântului unui oștean scit. Mormântul lui a fost descoperit toamna trecută la Purcari. Descoperirea aparţine colegilor noștri de la Institutul Patrimoniului Cultural. În mormânt era foarte mult armament, vârfuri de săgeţi și de suliţe. De obicei, în mormintele sciţilor bogaţi se punea o amforă cu vin și un vas din care se credea că defunctul va bea în viaţa de apoi. La fel, în mormânt se puneau kantaros, cupe din care se bea vin. Aici au pus un obiect pe care l-am expus și în această expoziţie, dar nu e un kantaros, e o solniţă, se vede că nu aveau la îndemână o cupă sau erau foarte grăbiţi. Mormântul este neprădat.

Chiar și în antichitate, dacă mai ales se știa că în mormânt sunt obiecte scumpe, se săpau șanţuri laterale și se prăda mormântul chiar de greci sau sciţi mai obraznici. Spre norocul colegilor noștri, acest mormânt nu a fost prădat, s-au păstrat chiar și genunchierele din bronz. Cu siguranţă, este vorba de un oștean înalt, cam 1,80 m, care avea un statut social deosebit, alături de el erau vârfurile a circa 80 de săgeţi din bronz. În plus, în mormânt i-a fost pusă o halcă mare de carne de cal, ca să poată în viaţa de apoi să mănânce, precum era tradiţia sciţilor”.

Consider că expoziţia în cauză nu reprezintă interes doar pentru specialiști și cei pasionaţi de arheologie și istoria antică, este ca un itinerar al culturii gustului și rafinamentului de-a lungul timpului, mărturii de care vă puteţi convinge singuri și concluzii pe care vi le puteţi forma voi înșivă, care ar putea să se răsfrângă benefic asupra vieţii noastre de astăzi.

Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Constantin Noica şi Nicolae Steinhardt Joi, 12 iulie 2012, s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Constantin Noica și 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Steinhardt.

Nicolae Steinhardt la înmormântarea lui Constantin Noica, singura fotografie în care i-am găsit pe cei doi împreună În perioada interbelică, cei doi erau pe poziţii ideologice diferite. Steinhardt era atașat de idealurile liberalismului conservator, iar Noica se afla, ca și Mircea Eliade, Emil Cioran sau Mircea Vulcănescu, sub influenţa carismaticului profesor Nae Ionescu, care îmbrăţișase cauza Mișcării Legionare.

Tragedia României în timpul dictaturii comuniste i-a adus pe Steinhardt și Noica, în mod firesc, de aceeași parte a baricadei. Suprema probă a loialităţii în prietenie a dat-o Nicolae Steinhardt, în momentul în care a refuzat să depună mărturie în procesul intentat de securitate „lotului Noica”, chiar dacă acest lucru l-a costat 13 ani de muncă silnică.

Nicolae Steinhardt (12 iulie 1912 – 30 martie 1989) a fost un scriitor, publicist, critic literar și jurist român, originar din Pantelimon, judeţul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, își va lua numele de fratele Nicolae, și se va călugări după punerea sa în libertate.

Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituţional. În 1958 este arestat Constantin Noica și grupul său de prieteni din care făceau parte și Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ș.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate Nicu Steinhard, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat și implicat în “lotul intelectualilor mistico-legionari”. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnică, sub acuzaţia de “crimă de uneltire contra ordinii sociale”.

Acest eveniment înlătură „orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire” (Primejdia mărturisirii, p. 178) și grăbește luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl botează întru Iisus Hristos, naș de botez fiindu-i Emanuel Vidrașcu (coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoţi romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preoţi uniţi și unul protestant, “spre a da botezului un caracter ecumenic” (cf. Jurnalul fericirii). Episodul dă naștere cărţii Jurnalul fericirii, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar. Între Nicolae Steinhardt și Constantin Noica a fost o prietenie vie, ce poate fi considerată model pentru intelectualii care influenţează cultura unui timp și a unei naţiuni. Pentru Steinhardt, convertit la creștinism în închisoare, experienţa carcerală a însemnat o ofertă de destin în sens dostoievskian, așa cum îi mărturisea prietenului său la ieșirea din detenţie. La rându-i, Noica a fost cel care i-a găsit lui Steinhardt locul unde acesta avea să-și împlinească vocaţia de monah.

13 IULIE 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător”.

Psalm 8, 2

Cred că bun lucru fac, în această Duminică a Ortodoxiei, încercând să rezum și să comentez pentru dumneavoastră o nuvelă așa-zisă fantastică a ilustrului nostru compatriot Mircea Eliade, nuvelă intitulată O fotografie veche de 14 ani și care, de fapt, reprezintă un document de deosebită valoare și importanţă pentru teologia ortodoxă și pentru gândirea românească.

Eroul povestirii e un tânăr român, Dumitru cu numele, stabilit în Statele Unite. Pe frumoasa lui soţie, Thecla, o letonă, grav bolnavă de astmă, o tămăduiește în mod miraculos de la distanţă și numai, prin cuvânt – având în faţă doar fotografia ei – un pastor canadian în a cărui biserică (Biserica Mântuirii) Dumitru a intrat din întâmplare și încurcând niște date calendaristice. Pastorul acela, doctorul Martin, opera în mod obișnuit vindecări prin rugăciuni și concentrare a minţii. Minunea are loc la zece ani după căsătoria lui Dumitru cu Thecla, iar fotografia înmânată doctorului Martin o înfăţișează pe letonă la vârsta de 18-19 ani. În momentul săvârșirii miracolului ea are treizeci de ani.

Patru ani mai târziu, Dumitru se află din nou în orașul unde obţinuse însănătoșirea nevestei sale. Și simte nevoia să se ducă să-i mulţumească fierbinte pastorului făcător de minuni. Dar nu-l găsește la Biserica Mântuirii, unde i se spune că pe Martin îl cheamă în realitate Dugay, că nu e doctor în teologie, că e un fals tămăduitor și un escroc, un înșelător lipsit de orice puteri taumaturgice, care a stat doi ani în pușcărie, iar acum își câștigă viaţa lucrând întrun bar ţinut de un cumnat al său. Și, într-adevăr, Dumitru dă de fostul pastor la barul cu pricina. Vrea să-i exprime caldele sale mulţumiri și să-i aducă aminte de ce s-a petrecut cu patru ani în urmă, dar Dugay-Martin nu-i îngăduie să lungească vorba. Sunt un farsor, îi spune, nu am făcut nicicând minuni, vindecarea soţiei dumitale e o simplă sugestie, de altfel „am plătit” pentru minciunile și înșelătoriile mele cu doi ani de închisoare, cât despre Dumnezeu află că Dumnezeu nu există, Dumnezeu a murit, lasă-mă, nu-mi aminti trecutul, pleacă de la mine. Și deoarece Dumitru tot stăruie și-i arată fotografia și-l copleșește cu mulţumirile și-L slăvește pe Dumnezeu, DugayMartin, exasperat, îi face o profesiune de credinţă în felul următor: „Cum de se poate mântui cineva într-o Biserică? Dumnezeu S-a retras din lume, a dispărut. Pentru noi, oamenii, e ca și mort. Putem spune, fără urmă de nelegiuire, că Dumnezeu a murit, pur și simplu pentru că nu mai e cu noi, nu ne mai este accesibil. S-a retras, S-a

9

LA DUMINICA ORTODOXIEI

ascuns undeva. Acel „undeva” nu face parte din lumea noastră, e ceva pe care filozofii îl numesc transcendent.

Dar pentru noi, oamenii, transcendenţa e o formă a morţii. Deci, dacă Dumnezeu a murit pentru noi, cum de mai poate omul să se mântuiască într-o Biserică”?

Acestei răspicate formulări a doctrinei morţii lui Dumnezeu și a nietzscheismului, cum îi răspunde Dumitru?

Prin contraargumente apologetice, polemizând, tunând și fulgerând, debitând o altă declaraţie de principii?

Câtuși de puţin. Ci în modul cel mai neașteptat și surprinzător cu putinţă: printr-o urare în stil sfătos-isteţ, în limbaj popular-ţărănesc viu și săltăreţ, parcă închipuit de un Creangă de zile mari: „Să vă dea Dumnezeu noroc, doctore Martin. Noroc și sănătate. Dar degeaba încercaţi să mă speriaţi Dvoastră cum că Dumnezeu ar trage să moară. Nu mă las eu așa ușor păcălit de o glumă”. Și încă: „Nu mă păcăliţi cu una, cu două”.

Vrednice de multă luare-aminte sunt sintagmele: nu mă speriaţi Dvoastră, nu mă las așa ușor păcălit și mai cu seamă acel fermecător, acel irezistibil condiţional: ar trage să moară. Moartea lui Dumnezeu nu poate fi pentru un om sănătos la minte (să fie cât de mare numărul învăţaţilor pedanţi teologi care au născocit sloganul morţii Sale) decât o glumă și o păcăleală. Iar sărmanului doctor Martin, bunului tămăduitor fără voie, încăput în mreaja unor nocive fantasmagorii, ce altceva i se poate ura decât sănătate și noroc?

Mai târziu când Dugay-Martin, antrenat în discuţie, revine și afirmă că nu crede nici în Dumnezeu, nici în diavol, Dumitru din nou, în aceeași tonalitate voioasă, calmă, voitoare de bine și nezdruncinată de bazaconii intelectualiste repetă: „Degeaba vă trudiţi Dvoastră, doctore Martin, să mă duceţi în ispită”.

A se remarca: băiatul cuviincios, în ciuda mărturisirii auzite, nu încetează de a-l numi pe Dugay-Martin „doctor”, ceea ce în limbaj anglican este echivalent cu „părinte”. Apelativul se mai tâlcuiește și așa: orice ar fi, harul nu vi l-aţi pierdut.

Doamne ferește! mai exclamă Dumitru făcându-și cruce atunci când Dugay-Martin enunţă cu glas parcă mai categoric: „Asta înseamnă că, pur și simplu, Dumnezeu S-a retras definitiv, adică, într-un cuvânt, a murit…”.

Pe băiatul curat de la Dunăre, pe fiul lui Mutter Natur, pe evlaviosul și recunoscătorul tânăr român care drept ripostă la atâtea blasfemii se mărginește a-și face smerit Cruce, nu-l zdruncină nici una din marile isprăvi recente ale culturii occidentale: nici semantica, nici sociologia, nici zenul (entuziast adoptat de la asiatici), nici Spiritul Absolut și nici limbajul universal. El știe ce știe și nu se sfiește a-și rosti sus și tare crezul: Dumnezeu este,

harul e lucrător, suntem înconjuraţi de taine (și nu se cade a le iscodi cu prea aprigă râvnă), Dumnezeu poate, milostivindu-Se, prin aleșii Săi, face minuni, omul se poate mântui.

Vindecarea Theclei, de la distanţă și numai prin cuvânt, i se pare cu totul posibilă, iar toate îndoielile și frământările lui Dugay-Martin le dă hotărât la o parte. Cât despre faimoasa teorie nietzscheană a morţii lui Dumnezeu – temelie a doctrinei proprie unor teologi anglo-saxoni și germani ai deceniilor șase și șapte - el o socotește o năsărâmbă, năzdrăvănie, a minţii, curată hulă și divagaţie ce nu poate fi întâmpinată mai eficace decât prin urări calmante, vorbe de exorcizare (Doamne ferește) și facerea semnului Sfintei Cruci.

Credinţa simplă, neabătută, necoruptibilă, stă potrivnic faţă către faţă în nuvela lui Mircea Eliade nu desigur cu adevărata cultură, ci cu deviaţiile, absolutizările și pervertirile ei.

Ori de câte ori cultura, prin feluritele ei manifestări, se străduiește să picure în sufletul omului necredinţa, șubrezirea temeiurilor dreptei judecăţi și haosul mintal, ea se cuvine înfruntată de omul cu mintea întreagă. Dumitru nu e un teoretician, un partener într-o discuţie abstractă și erudită. E un uimit, un indignat, dar, totodată, un blajin: orbecăielile psihopatologice ale bunului doctor Dugay-Martin, vas ales care nu se învoiește a realiza ce este, și a crede că, prin vrerea și cu ajutorul lui Dumnezeu, poate făptui minuni, el le întâmpină cu un surâs înţelegător, cu o politeţe impecabilă și un soi de milă pentru cel încăput în lanţurile diavolului, diavol împodobit cu straiele mincinoase ale unui intelectualism scăpat de sub controlul raţiunii sănătoase, bunului-simţ și dreptei socotinţe.

Dumitru, scurt spus, e un ortodox. Și mai ales, un ortodox român. Crede în Dumnezeu, har, minuni, în harul preoţesc, în puterea rugăciunii și în putinţa de mântuire a omului în Biserică. Credinţa această simplă a lui e fermă și cuprinde înseși bazele sistemului teologic specific făpturii pe care lui Mircea Eliade îi place a o numi: omul de la Dunăre, un ins nesofisticat, dar nu prost, nu ușor de dus cu vorba, de îmbrobodit cu fraze spăimântătoare, de convertit la soluţia deznădejdii prin cuvinte ademenitoare și goale.

Neîncetata bonomie a lui Dumitru, nedepărtarea lui de la o răbdătoare compătimire pentru bietul pastor vrăjit de teologii și filosofii abstruse și izvorâte din minţi rătăcite constituie puterea de atracţie fascinantă a nuvelei. Dugay-Martin se chinuie, stăpânit de remușcări și înrobit de concepţii catastrofale, Dumitru însă e senin, stăpân pe sine și puternic sprijinit de credinţa lui. Lui Dugay-Martin nu-i vine a crede că nu numai că a lecuit-o pe Thecla de astmă – de la distanţă și prin cuvânt și cu participarea la rugăciune a tuturor celor prezenţi în biserică – ci a și întinerit-o: dovadă fotografia ace-

ea, acum veche de paisprezece ani, pe care Dumitru o arăta biruitor pastorului și clienţilor din bar – în vreme ce o solistă cântă un șlagăr stupid – o fotografie în care timpul nu a trecut, căci Dugay-Martin a făcut-o pe Thecla de acum aidoma cu aceea din fotografie, așa cum se înfăţișa când abia împlinise optsprezece ori nouăsprezece ani.

Dumitru nu se lasă amăgit, ispitit, descumpănit.

Dumnezeu este, harul lucrează, minunile sunt reale, mântuirea omului este întru totul posibilă. Nu suntem sortiţi absurdului, lumea are un sens.

Crezul lui Dumitru e strict ortodox, el dă glas în barul acela american, atât de altul decât lumea păstorească de unde a plecat, elementelor fundamentale ale cugetului ortodox răsăritean. În cele din urmă însă, Dugay-Martin, răscolit, cucerit de atâta bună-credinţă, căldură, statornicie și puritate, recunoaște: „Așa cum e Dumitru, cu credinţa lui naivă, idolatră și vană, e mai aproape de Dumnezeul adevărat decât noi toţi. Și tot el are să-L vadă cel dintâi, când Dumnezeul adevărat Își va arăta din nou faţa”.

Biruinţa lui Dumitru (relativă, ce-i drept, căci pastorul tot îl socotește idolatru și naiv) e în fapt biruinţa Ortodoxiei, așa cum a fost mărturisită la Chicago, în 1959, nu mai puţin limpede și tare decât de Petru Movilă și Sinodul de la Iași din 1642.

Iată de ce, când am avut fericitul prilej în vara anului 1970, la Mănăstirea Văratec, să-i solicit lui Constantin

Noica îngăduinţa de a-i citi pasajele principale din nuvela lui Eliade, am cutezat și a formula părerea că adevăratul titlu al fermecătoarei lucrări este: Mărturisirea Ortodoxă, Chicago 1959. Mărturisire desigur nu dogmatică, sistematică și completă, însă autentic ontologică, reflectând în chip desăvârșit fondul psihic, sensibilitatea mistică, câmpul ideativ și cuantele programatice ale unui popor legat în covârșitoarea-i majoritate de creștinism și ortodoxie, devenite pentru el adevărate reflexe ale minţii și simţirii.

Pulsează în O fotografie o veselie, o încredere, o statornicie și o exuberanţă, o prospeţime verbală care farmecă fără greș.

Concluzia e optimistă. Există acum o șansă de mântuire și pentru pastorul-escroc. El vorbește din nou cu putere și înflăcărare, parcă profetic, i se pare lui Dumitru.

Nu întărește oare versetul din rugăciunea de seară: Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri și vă plecaţi?

Noica însă, la sfârșitul lecturii, îmi spunea: Adevăratul înţeles al propoziţiei „Cu noi este Dumnezeu” iată-l: Dumnezeu este și cu noi și cu voi, numai să înţelegeţi lucrul acesta și să nu vă închideţi, să nu vă baricadaţi, să-i daţi viaţă, să-i daţi crezare.

Din „Dăruind vei dobândi” Nicolae STEINHARDT Editura Mănăstirii Rohia, 2006

RECENZIE

Mircea Vulcănescu – Dimensiunea românească a existenţei. Despre actualitatea identitară, cu autori vechi

Recenzia ce distila cu ceva vreme în urmă un text vulcănescian în care era discutat rostul tinerelor generaţii făcea referire (și) la lumea valorilor românești, o ordine absolută, ţâșnită din ADN-ul spiritual al neamului românesc.

Care îi era vehicul și împlinitor în istorie. Poate părea anacronică o discuţie despre popoare și rolul istoric al acestora într-o arhitectură politico-economică în cadrul căreia se vorbește mai degrabă de minorităţi și de identităţi fundamentate ideologic decât despre popoare și identităţi cu temelie culturală. Chiar îl auzeam la un moment dat pe un domn, ce se perindă frecvent pe la televizor, contestând vehement ideea de neam, pe motiv că mult mai potrivită cu actualul profil identitar al cetăţenilor României este termenul de populaţie.

Că altfel spus, România este locuită astăzi de o masă de oameni lipsită de pulsiuni identitare, a cărei principală preocupare este ziua de mâine. Ce nu părea să știe acest domn e că sărăcia, pe lângă componenta materială la care fac referire preponderent studiile sociologice, are și o componentă spirituală, inclusă de Oscar Lewis în așa-numita cultură a sărăciei. E un fenomen

manifest mai ales în periferiile sistemului mondial, acolo unde modernizarea bruscă a contorsionat reperele culturale ale comunităţilor locale. Cu hărţi mentale redesenate rapid, acestea și-au pierdut jaloanele identitare și au început să rătăcească în vreme. Au sărăcit identitar, iar istoria le-a stins lumina. În mod obișnuit, funcţia de a repera alunecările identita-

re aparţine elitei culturale. Iar atunci când le reperează, aceasta dă răspunsurile cuvenite. În România, situaţia este răsturnată. Lipsită de repere autohtone, elita culturală fie nu constată hemoragia identitară, fie o remarcă, dar stă cu mâinile în sân, fie îi crește debitul, atunci când n-o cauzează direct. Domnul cu pricina se mărginea să constate refluxul identitar postcomunist.

Care-i evident. Contrazicânduși preopinentul, ce-i înfăţișa poporul român ca o entitate nu doar biologică, ci și spirituală, impulsionată de o aceeași limbă, de legea ortodoxă, de eroi și tradiţii comune, deci o comunitate cu sens de viaţă, și aruncând asupra neamului o perspectivă împrumutată din zoologie, am înţeles că locul domnului cu pricina este la abator, nu la televizor. Și că nu va contribui la resurecţia identitară a românilor.

Grav este că astfel de inși stau la catedră, ceea ce transformă sistemul de învăţământ românesc într-un abator identitar, iar pe absolvenţi în rinoceri. Și Occidentul produce rinoceri pe bandă rulantă. Diferenţa consistă în mentalitatea imperială a rinocerilor din Germania, Anglia și Franţa, diferită de mentalitatea provincială a rinocerilor autohtoni, al căror respect de sine este subminat sistematic de rinocerii bătrâni, nesimţitori faţă de cultura și istoria naţională. Și-atunci, excedat de aberaţiile debitate ritos de intelectualii din mainstream, cei care înjură România și pe români în numele diversităţii, te întorci în timp.

Dacă ai vreme, chef și pe cineva, de regulă un profesor, care să-ţi spună că România, atât ca realitate socială, cât și ca simţământ, a trăit și vremuri mai

bune. Așa l-am aflat pe Mircea Vulcănescu.

Gânditor creștin, Vulcănescu vede neamul nu ca pe o entitate biologică al cărei singur liant este limba. Pentru el, poporul este o comunitate ontologică, ce stă la încheietura istoricii cu metafizica. O comunitate de soartă cu viaţă specifică deci, ai cărei marcatori identitari sunt ,,pământ, sânge, trecut, limbă, datini, obicei, cuget, credinţă, virtute, muncă, așezăminte, port, dureri, bucurii și semne de trăire laolaltă, stăpâniri și asupriri (…)’’. Concepţia ce răzbate din paginile lucrării în discuţie e una primordialistă, neamul fiind comunitatea spaţio-temporală de bucurie și suferinţă, de izbândă și înfrângere a unei etnii. Dar perspectiva, înainte de a fi sociologică, e în primul rând metafizică. Pe filieră aristotelică, Vulcănescu socotește că neamul este o potenţialitate, că acesta nu este altceva decât ceea ce facem noi din el. Dacă îţi apare doar ca populaţie, nu-i nimic. E doar un semn că ești neputincios, din diverse pricini, să vezi dincolo de liziera biologică a neamului.

Privit metafizic, neamul se actualizează cu fiecare generaţie, scrie Vulcănescu. E proeminent ori difuz în istorie în funcţie de efortul fiecăruia de a pătrunde în regiunea ontologică specifică lui. “Istoria e plină de neamuri care s-au stins și sunt și neamuri care și-au trădat destinul”. Și cum poţi descoperi și vieţui pe platoul ontologic al neamului românesc altfel decât prin intermediul culturii române. După ce se închinase prea mult timp la icoanele străinătăţii, Vulcănescu cere tineretului român interbelic să adere la un ideal cultural românesc. Ce nu presupunea preocupare exclu-

sivă pentru subiecte românești și nici voinţa de a crea românește. Idealul cultural românesc era servit doar de acela ce avea putinţa de a crea românește.

De aici, necesitatea imersării în cultura română. Altminteri, slujești idealul cultural al unei populaţii.

Cu românitatea, adică cu a fi om într-un fel anume, nu se întâlnesc toţi cetăţenii români (iar rinocerii la care mă refeream la un moment dat au un aport considerabil în ratarea acestei întâlniri). Ceea ce mă face să cred că, într-adevăr, există o populaţie a României, formată din cetăţeni pentru care ţara are doar o semnificaţie administrativă, și un neam românesc, ce pulsează diferit, în cei pentru care România înseamnă și altceva decât o clasă politică coruptă și hrăpăreaţă, o societate caracterizată de o incredibilă polarizare a veniturilor și servicii publice debile, cu familii destrămate, tineri dezorientaţi și cu o lume rurală părăginită. Neamul persistă în cei care resimt azi refluxul românităţii. Dar și în cei care nu-l resimt, deși, virtual, neamul este și în ei, nedescoperit însă.

Prin urmare, întâlnirea cu românitatea, care este o caracteristică spirituală imuabilă după Vulcănescu, ce dă omeniei un profil distinct, se poate produce sau nu. O dată resimţită, o astfel de vibraţie identitară poate fi îmbrăţișată sau respinsă. Dimensiunea românească a existenţei e scânteia ce poate aprinde – nu-i obligatoriu – flacăra simţămintelor românești. Apariţia, durata și intensitatea trăirii depinde de dumneavoastră.

E limpede deci că Vulcănescu n-a considerat neamul o populaţie, adică o cohortă biologică obţinută prin bokanovskificare.

Preocupat mai ales de fibra spi-

rituală a neamului românesc, autorul s-a străduit să o separe de cea caracteristică celorlalte popoare cu care am avut legături de-a lungul vremii. Iar în acest sens, probabil o noutate pentru mulţi dintre dumneavoastră, fiindcă astfel de abordări sunt tipice elitelor etnocentrate, pe cale de dispariţie azi în România, stabilește drept criteriu de judecată firea românului. Etalonul nu este occidentalul și privirea pe care acesta o aruncă asupra românului, ci o icoană românească cu care este comparată alteritatea. Investigarea dimensiunii românești a existenţei pleacă de la gândirea filosofică a marilor gânditori români. Însă cercetarea apasă mai ales pe substratul acestor creaţii, pe elementele preexistente lor: “configuraţia limbii și (…) structura simbolurilor expresive cu circulaţie generală în poporul românesc, altfel zis, (…) capodoperele de gând pe care s-au croit cuvintele (s.m. – L.D.)”.

Deci, nu atât cu ajutorul operei culte se developează dimensiunea românească a existenţei, cât mai curând cu ajutorul culturii populare, Vulcănescu încercând să evidenţieze profilul ethosului românesc, abisalitate sufletească și psihologică care modelează într-un fel anume gândirea și simţirea românului. Folosește în acest sens o cale apropiată de metoda fenomenologică, cum însuși se exprimă. Intuitiv, plecând de la limbaj, vădește semnificaţiile sociale ale cuvintelor. Metoda folosită este de tip emic, o abordare calitativă ce extrage harta mentală a unei comunităţi cu ajutorul categoriilor locale, iar nu cu unele știinţifice, elaborate în bibliotecă. Dimensiunea românească a existenţei, o dată

scoasă la lumină, nu se dorește a fi un canon, indică Vulcănescu.

Ci doar precizarea unei “reacţii a noastră tipică”.

Vulcănescu, din punct de vedere identitar, nu se revendică de la nici o idee occidentală.

Este un răsăritean ce vrea să reliefeze gena identitară a unui popor de ţărani din răsăritul Europei, fără să fie rușinat de propria-i obârșie (de aici, aprecierile lui Cioran). “Ce ne desparte de comuniști ne desparte și de fasciști, și de catolici. Suntem răsăriteni”.

Lumea românească stă sub semnul unei vaste solidarităţi universale. Viaţa insului depinde de o stea, după cum reaua lui făptuire întunecă soarele și luna. Din existenţa privită plenitudinar, derivă a doua caracteristică a lumii românești, o trăsătură ce caracteriza cândva întreaga gândire medievală, zice autorul: toate lucrurile au sens. Pentru român, lumea este asemenea unei cărţi deschise.

Toate lucrurile sunt însufleţite și au ceva de spus tuturor celor ce știu să asculte. E reluată aici ideea creștinismului cosmic, dezvoltată anterior de Mircea Eliade, dar într-o analiză care-i întărește temelia argumentativă. Lumea are caracter teofanic, mersul ei fiind influenţat de un singur operator: Dumnezeu.

Voinţa omului în raport cu voinţa divină deci, n-are nici o putere. Omul doar gândește, iar Dumnezeu hotărăște pentru el. “(…) tot ce se întâmplă se înfăţișează românului cu un caracter de apariţie, aș zice de teofanie, de arătare, de vădire a unei lucrări transcognitive, care se săvârșește în lume, peste noi, lucrare continuu creatoare, care se săvârșește-n lume și la care ochiul omenesc e numai martor”. Existenţa românului se

desfășoară deci nu pe coordonatele personalismului energetic, de tip apusean, pentru care acţiunea precumpănește, ci după modelul personalismului teofanic, insul nefiind altceva decât ,,un fenomen neautonom al fiinţei universale”, pe care caută s-o afle prin contemplaţie.

Acţiunea economică, în atari condiţii, pivotează nu în jurul rezultatului, ci în jurul unui ritual de a cărui respectare depinde valoarea economică obţinută.

Pentru apusean, cadrul fiinţării este timpul și spaţiul, existenţa este posibilă hic et nunc, câtă vreme în metafizica răsăriteană fiinţarea este protospaţială și prototemporală: ,,(…) pentru român, ceea ce se-ntâmplă are parcă fiinţă “înainte de a fi” și și-o păstrează și după ce nu mai este în lume, în sensul acesta de hic et nunc. Intrarea lui în lume e ca o cădere din altă lume, o “trecere”, nu o “înfiinţare”.

Pe larg, despre cum Mioriţa este expresia nu a lașităţii românului, ci a personalismului său teofanic – fiinţă ce ascultă și răspunde la chemarea divinităţii -, despre semnificaţia insului în metafizica răsăriteană, despre lumea aceasta și lumea de dincolo și despre substratul trac al culturii române în Dimensiunea românească a existenţei. Sunt șanse ca după lectura lui Vulcănescu să înţelegeţi că faceţi parte din populaţia României, iar nu din poporul român. Șansele de a rămâne cantonaţi în prima categorie cresc simţitor dacă nu înţelegeţi că poporul este ceea ce faceţi dumneavoastră din el, în funcţie de străduinţa personală de a cunoaște cultura și istoria autohtonă. Și de a le interioriza.

Scrisă de Lucian DUMITRESCU Sursa: constiinte.ro

10

13 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Zmeura

MAGIE }N BUC+T+RIE

Efecte pozitive asupra organismului au atât fructele zmeurului, cât și frunzele sale.

Beneficii Fructele de zmeură: * Zmeura este un fruct delicios, plin de fitonutrienţi și antioxidanţi ce ajută la stimularea sistemului imunitar, având efecte antispasmodice, astringente, stimulatoare și tonice.

* Este o sursă excelentă de acid elagic – un compus fenolic recunoscut pentru proprietăţile sale puternic anticancerigene. Acidul elagic s-a dovedit eficient în inhibarea cancerului de colon, de esofag, ficat, plămâni, limbă și de piele. * Prin conţinutul de antocianine – puternici antioxidanţi, întârzie efectele îmbătrânirii (inclusiv cele asupra funcţiilor mintale), previn cancerul și reduc riscul apariţiei afecţiunilor cardiace. * Zmeura este o sursă de acid salicilic, un compus înrudit cu aspirina, responsabilă pentru inhibarea arterosclerozei. * Conţine quercetină, un favonol și antioxidant ce are efecte anticancerigene, inhibând dezvoltarea cancerului de piele, de colon și mamar. Ajută, de asemenea, la inhibarea secreţiei de histamine, ceea ce minimizează reacţiile alergice. * Zmeura inhibă producţia enzimelor COX-I și COX-II. Produse antiinflamatorii, precum ibuprofenul și aspirina, funcţionează pe același sistem de inhibare a enzimelor mai sus-amintite. * A mânca zmeură s-a demonstrat a fi mai benefic decât ingerarea individuală a fiecărui component al acestui fruct. * Conţinutul de fibre ajută la îmbunătăţirea tranzitului intestinal și la scăderea glicemiei și a colesterolului din sânge.

Nutrienţi pentru o cană (200 grame) de zmeură: Greutate: 123 g; Calorii: 64; Proteine: 1.48 g; Lipide: 0.8 g; Carbohidraţi: 14.69 g; Fibre: 8 g; Zaharuri: 5.44 g; Calciu: 31 mg; Fier: 0.85 mg; Magneziu: 27 mg; Fosfor: 36 mg; Potasiu: 186 mg; Sodiu: 1 mg; Zinc: 0.52 mg; Cupru: 0.111 mg; Mangan: 0.824 mg; Seleniu: 0.2 mcg; Vitamina C: 32,2 mg; Vitamina B1: 0.039 mg; Vitamina B2: 0.047 mg; Vitamina B3: 0.736 mg; Vitamina B5: 0.405 mg; Vitamina B6: 0.068 mg; Acid folic: 26 mcg; Vitamina E: 1.07 mg; Vitamina K: 9.6mcg.

Frunzele de zmeură: * Reduce sângerările din timpul menstruaţiei, relaxează uterul, întărește pereţii uterini și diminuează spasmele intestinale și crampele menstruale. * Sporește lactaţia. * Susţine sănătatea unghiilor, a oaselor, a dinţilor, a gingiei și a pielii. * Combate diareea și greţurile de dimineaţă. * Este bogat în vitamine și minerale, printre care: vitamina C, calciu, magneziu și fier. * Poate reduce perioada de travaliu, ceaiul de frunze de zmeură considerându-se a combate nașterea prematură sau întârziată.

Beneficii externe: Uleiul din seminţe de zmeură este bogat în vitamina E, acizi grași Omega-3 și are un factor de protecţie solară de 25-50. Puterea antioxidantă a vitaminei C ajută la diminuarea petelor provocate de îmbătrânire și decolorare. De asemenea, întinde pielea, umplând ridurile minore.

Capricii culinare Salată verde cu dressing de lapte bătut Ingrediente: 2 salate mici, desfăcute în frunze, 1 avocado, curăţat de sâmbure și tăiat felii, 2 roșii mari, tocate, 3 felii de kaizer sau bacon, prăjite până devin crocante, 140g piept fiert de curcan sau de pui, tăiat în bucăţele, 2 ouă fierte tare, tocate în bucăţi mari Pentru dressing: 75ml de lapte bătut, 2 linguri de maioneză slabă, 1 lingură de oţet din vin alb, 1 lingură de mărar tocat, ½ căţel de usturoi, strivit

Mod de preparare: Se amestecă toate ingredientele pentru dressing într-un bol mic și se asezonează. Se aranjează ingredientele pentru salată pe două farfurii sau pe un platou și se servesc cu dressingul alături.

Salată de pui la grătar cu maioneză Ingrediente: ½ ceapă roșie, tăiată fin, oţet din vin alb, ½ pâine ţărănească, ulei de măsline, 30g de parmezan, ras, 6 pulpe de pui, dezosate, fără piele, 4 linguri de maioneză, câteva fire de busuioc, mărunţite, 1 salată romană (sau o salată verde mică), cu frunzele separate și rupte

Somon cu praz en papillote Ingrediente: 4 fire de praz, tăiate fin, 25g unt topit, 100g smântână sau cremă de brânză, 6 foi de plăcintă, 2 fileuri de somon fără piele Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 180ºC și se pune prazul într-un vas cu 3 linguri de apă și două cuburi de unt.

Se acoperă și se lasă 10 minute până se înmoaie. Apoi, se scot, se lasă la răcit și se amestecă cu smântână, sare și piper. Pentru a asambla papillotele, se unge o foaie de plăcintă cu unt topit, peste care se mai așază două foi unse, la rândul lor, cu unt. Se așază fileul de somon în mijloc, se

ieţeii scurși în două boluri. Se pun carnea de porc și legumele deasupra și se finalizează cu o ploaie de seminţe de susan.

Tartă de lămâie cu bezea Porc prăjit cu ghimbir şi miere Ingrediente: 2 gheme de tăieţei cu ou, 2 linguriţe de amidon, 2 linguri sos de soia, 1 lingură de miere, 1 lingură ulei de floarea-soarelui, 250g mușchi de porc, tăiat în bucăţi medii, 1 bucată de ghimbir cât degetul, tocată fin, 2 căţei de usturoi, tocaţi fin, 1 ardei gras verde, curăţat de seminţe și tăiat felii, 100g de fasole mangetout, 1 linguriţă seminţe de susan Mod de preparare: Se aduce la punctul de fierbere o cratiţă cu apă cu sare și se prepară tăieţeii conform instrucţiunilor de pe pachet. Între timp, se amestecă amidonul cu o lingură de apă, apoi se adaugă sosul de soia și mierea; se pune deoparte. Se încinge uleiul la foc tare. Se adaugă carnea de porc și se ţine pe foc două minute, până ce s-a rumenit peste tot. Se adaugă ghimbirul, usturoiul, ardeiul și fasolea. Se mai ţine pe foc două minute. Se scade focul, apoi se adaugă sosul, amestecând mereu. Se ţine pe foc până ce sosul se îngroașă. Se împart tă-

Ingrediente: 350g de aluat dulce pentru tartă Pentru bezea: 2 albușuri, 100g de zahăr fin Pentru umplutura de lămâie: 2 linguri rase de amidon, 100g de zahăr fin, coaja rasă de la 2 lămâi mari, 175ml suc de lămâie, 85g de unt, răcit și tăiat cubuleţe, 3 gălbenușuri, plus 1 ou întreg, bătute Mod de preparare: Se întinde aluatul la o grosime de 3mm. Se pun șase forme mici de tartă pe o tavă și se tapetează cu aluat, lăsându-l un pic să atârne peste margine, ca să nu se strângă la copt. Se umple fiecare formă cu hârtie de copt și boabe de fasole (sau bile de copt) și se coace fără umplutură 10 minute (190° C). Se scot fasolea și hârtia și se mai coc 5-10 minute, până nu mai rămân porţiuni crude de aluat. Se taie marginile care au rămas în afara formelor. Pentru umplutură, se amestecă într-o crăticioară amidonul, zahărul și coaja rasă de lămâie. Se strecoară printr-o sită zeama de lămâie și se toarnă peste zahăr, apoi se adaugă prin amestecare 150ml de apă. Se dă la foc mediu,

amestecând mereu, până se îngroașă și devine fină. Odată ce compoziţia bolborosește, se ia de pe foc și se adaugă untul prin amestecare, până se topește. Se adaugă în crăticioară ouăle prin amestecare și se reduce din nou focul. Se continuă amestecarea câteva minute, până ce compoziţia se îngroașă și începe să bolborosească. Se ia de pe foc și se lasă la răcit câteva momente, apoi se împarte între formele de tartă. Se pun într-un bol curat albușurile, se bat spumă, apoi se adaugă zahărul, câte o lingură odată, amestecând de fiecare dată. Se continuă până ce se folosește tot zahărul, iar bezeaua este tare și lucioasă. Se pun moţuri de bezea cu lingura peste umplutură. Se dau tartele din nou la cuptor 10-15 minute, până ce bezeaua devine aurie în vârf. Se răcesc complet înainte de a fi servite.

Lipsa somnului favorizează apariţia anxietăţii

Plante rezistente la căldură Farmecul oricărei grădini constă, cu siguranţă, în frumuseţea și paleta cromatică vie și colorată ale florilor. În general, plantele de grădină iubesc soarele, însă vremea caniculară cu care ne confruntăm poate constitui o adevărată problemă. Pentru a avea o grădină frumoasă, în pofida acestor temperaturi foarte ridicate, îţi recomandăm să optezi pentru niște plante rezistente la căldură.

Lipsa somnului poate duce la apariţia stării de anxietate, afirmă autorii unui studiu american care evidenţiază legătura specială dintre somn și hiperactivitatea emoţională.

Această legătură pare logică pentru oricine a avut o noapte albă, însă mecanismele din spatele acestei realităţi nu au fost încă elucidate, informează lefigaro.fr.

Mai multe studii, prezentate la congresul organizat de Academia americană pentru medicina somnului, au analizat mecanismele prin care lipsa somnului afectează gradul de anticipare a emoţiilor iminente.

Cercetătorii de la Laboratorul de imagistică neuronală de la Universitatea Berkeley din California au studiat rezultatele oferite de scanările cerebrale efectuate pe 18 adulţi supuși unor teste cognitive pe parcursul a două ședinţe – una după o noapte obișnuită, în care voluntarii au dormit, și una după o privare de somn de 24 de ore.

“Aceste teste au constat în expunerea pacienţilor în mod aleatoriu unor stimuli negativi sau neutri cu scopul de a observa reacţiile lor”, a explicat Andrea Goldstein, coordonatoarea studiului.

MODA VERII:

Amaranthus

Imagistica medicală a dezvăluit faptul că lipsa somnului amplifică semnificativ activitatea de anticipare în complexul amigdalian, o zonă a creierului asociată cu reacţia la experienţele negative și dezagreabile. În anumite zone din acest centru emoţional din creier, lipsa somnului a declanșat o creștere a reacţiei de anticipare de peste 60 de procente – o intensitate care s-a dovedit a fi corelată și cu o tendinţă naturală spre anxietate.

“Pacienţii care erau cunoscuţi pentru stările lor de anxietate au prezentat cea mai mare variaţie a capacităţii lor de anticipare”, afirmă autorii studiului.

“Anticiparea este un mecanism cerebral fundamental existent la un număr mare de specii”, afirmă Sylvie Royant-Parola, psihiatru la Centrul de explorare a somnului din Garches.

“Această intrare în stare de alertă nu este neapărat

negativă, dimpotrivă, ne ajută să ne pregătim pentru situaţii periculoase. Este vorba deci de un mecanism de supravieţuire. Dar, atunci când aceasta este exacerbată și se transformă într-o hiperactivitate, ea devine negativă și se caracterizează prin stres și o anxietate severă”, a mai spus aceasta.

Cercetătorii de la Universitatea Berkeley consideră că acest fenomen a devenit din ce în ce mai îngrijorător pentru societatea americană care suportă în ultimii ani o “erodare” constantă a timpului destinat somnului.

Problema lipsei somnului, departe de a se limita la teritoriul Statelor Unite, a devenit una de sănătate publică și în Europa. Deși francezii sunt încă departe de recordul americanilor, cu un timp mediu destinat somnului de 6 ore și 45 de minute, în comparaţie cu 6 ore pentru americani, această “cotă” de somn este insuficientă în ceea ce privește nevoia zilnică medie de somn, estimată între 7 și 8 ore.

Mediafax.ro

Amaranthus este o plantă anuală, de provenienţă din America de Sud. Aceasta atinge înălţimi de până la 120 cm și poate fi de două tipuri: cu tulpina dreaptă și flori mici sau cu florile atârnătoare, conferindu-i oricărei grădini un aspect elegant și deosebit. Aceasta înflorește de la mijlocul verii până la începutul verii și este o plantă rezistentă la căldură. Nu necesită îngrijiri speciale, un motiv în plus pentru a o planta în grădină.

Celosia spicata Această plantă este cunoscută și sub denumirea de “Creasta cocoșului” și provine din Asia. Florile sale au o culoare intensă, putând fi roșii, mov, trandafirii, portocalii și, prin dispunerea lor, amintesc de spic.

Se plantează primăvara, în zone însorite și nu preferă un anumit tip de sol; cu toate acestea, îţi recomandăm să îi adaugi un amestec de nisip și pământ gras, pentru a-i asigura un drenaj bun.

Celosia este o plantă ușor de întreţinut: aceasta se va planta atunci când pământul este aproape uscat și se va fertiliza în perioada de creștere.

STUDIU

Rochia maxi, must have în zilele toride

Rochia maxi

Mod de preparare: Se pune ceapa întrun castron cu o lingură de oţet. Se amestecă și se lasă la marinat. Se taie pâinea pe oblic, astfel încât să obţii felii mai lungi. Se presară cu ulei de măsline și se dă la cuptor la 180º C pentru 10 minute până când se rumenesc. Se presară parmezan deasupra și se dă la cuptor pentru alte câteva minute. Se dau pulpele de pui prin ulei și se asezonează foarte bine. Se încinge o tigaie-grătar și se prăjesc pulpele până sunt aurii și coapte în interior. Se feliază. Se amestecă maioneza cu ceapa și oţetul, apoi se adaugă busuiocul. Se aranjează salata pe un platou. Se pun deasupra feliile de pui și crutoanele. Se presară deasupra maioneza cu busuioc.

FLORI DE GRĂDINĂ

* Zmeura conţine oxalaţi, substanţe care pot dăuna sănătăţii atunci când ating o concentraţie prea mare în sânge. * Studiile au demonstrat că oxalaţii pot interveni în absorbţia calciului, însă într-o măsură nesemnificativa pentru persoanele sănătoase. * Ceaiul din frunze de zmeură poate afecta bebelușii și nu este recomandat femeilor care alăptează. * Diabeticii trebuie să fie atenţi, întrucât le-ar putea scade drastic nivelul glicemiei.

Rochia maxi din bumbac, în culori tari, este varianta ideală pentru vara 2012. Poartă albastru cobalt, orange, corai, galben solar sau verde mentă și asortează rochia cu coliere statement și sandale romane simple.

presară sare și piper, peste care se toarnă jumătate din amestecul cu praz. Se împăturesc foile de plăcintă, presându-se marginile pentru un efect ermetic. Se repetă procesul. Ambele papillote se ung cu unt topit, se pun pe o foaie de pergament și se coc timp de 20-25 de minute până devin crocante și aurii. Sunt delicioase dacă le serviţi cu salată verde.

CÂT AR TREBUI SĂ DORMIM PENTRU A NE PĂSTRA SĂNĂTOŞI?

Neajunsuri:

Lungă, vaporoasă, colorată sau imprimată, rochia maxi este indispensabilă în zilele toride de vară. Iată cele mai trendy modele și cu ce să te încalţi ca să fii stilată!

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un alt model trendy este cel cu dungi orizontale, fie monocrome, fie viu colorate. Poartă-l cu platforme!

Rochiile maxi cu imprimeuri (floral, grafic, psy, abstract, buline) arată excelent fără bretele, cu bustieră elastică.

Combină-le cu sandale romane nude.

Senzaţia verii sunt rochiile maxi albe, cu dantelă, broderie sau croșet. Arată excelent pe pielea bronzată, sunt diafane și sexy, iar o pereche de platforme sau sandale aurii le poate transforma în niște piese preţioase, de seară.

Unica.ro

Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de știinţă au realizat trei experimente care au scos în evidenţă această percepţie. În primul experiment, un grup de 100 de bărbaţi au fost invitaţi să precizeze cât de atrași se simt faţă de diferitele tinere surprinse într-un set de fotografii. Acest experiment a demonstrat că majoritatea bărbaţilor s-au simţit mai atrași de femeile îmbrăcate în roșu, notează Agerpres.

Cosmos bipinnatus sau mărăriţa face parte din familia Asteraceae și este populară pentru florile sale, în diverse culori vii (roz, violet, portocalii, galbene, albe, roșii), asemănătoare margaretelor.

Frunzele sunt mici, alungite, iar planta poate crește până la 150 cm, putând fi nevoie să fie susţinută. O întâlnim în multe grădini, datorită ușurinţei cu care se cultivă, frumuseţii sale și faptului că este rezistentă la temperaturile ridicate. Pământul poate fi unul obișnuit, de grădină, și se udă regulat.

Cârciumăresele Cârciumăresele sunt un alt exemplu de plante rezistente la căldură.

Este o plantă anuală, cu un colorit variat, care înflorește din iunie până în octombrie-noiembrie. Florile pot fi purpurii, crem, portocalii, galbene, roz sau roșii. Nu sunt pretenţioase în ceea ce privește solul și condiţiile climatice; plantaţi-le într-un loc însorit și se udă regulat.

Lavanda Planta cu o mireasmă deosebită și cu flori violet-albastre, lavanda este populara pentru calităţile sale gastronimice, medicinale și ornamentale.

Aceasta are un parfum persistent, motiv pentru care este ingredientul de bază al multor produse medicinale și de întreţinere personală. Lavanda este de origine mediteraneană, preferă terenurile aride și suportă foarte bine căldura și seceta. Atinge înălţimea de 60 cm și se poate înmulţi prin butășire sau prin răsaduri.

Coafuri potrivite pentru plajă Pentru o zi de plajă sau piscină, alege coafuri ușor de realizat și de purtat, care nu te vor incomoda la un joc de volei și îţi vor permite să îţi uzi părul.

Ce mesaj transmit femeile atunci când poartă îmbrăcăminte de culoare roşie Atunci când o femeie poartă haine de culoare roșie, bărbaţii o consideră, de obicei, mai seducătoare, dar și mai disponibilă din punct de vedere sexual. Aceasta este concluzia la care au ajuns savanţii americani de la Universitatea Rochester, din New York.

Cosmos bipinnatus

Cel de-al doilea test a constat în alegerea unor voluntari bărbaţi care dispuneau de o anumită sumă de bani și li s-a cerut să evalueze cât ar fi dispuși să cheltuiască în compania diferitelor partenere. Femeile îmbrăcate în roșu au fost cele pentru care majoritatea bărbaţilor și-ar fi cheltuit cea mai mare parte din bani. În cadrul celui de-al treilea experiment, bărbaţilor li s-a cerut să evalueze “disponibilitatea sexuală” a diferitelor femei, îmbrăcate în diverse culori. Și de această dată, culoarea roșu s-a impus în mod clar.

Cercetătorii au explicat că este posibil ca această percepţie a bărbaţilor să fie formată chiar de către femei, care ar alege mai frecvent roșul în vestimentaţie atunci când își doresc un nou partener sau caută o aventură. Experţii au făcut trimitere și la ro-

Stilul wet look Dacă te-ai trezit mai târziu și ţi-e teamă că ratezi orele dimineţii la plajă, nu îţi mai pierde vacanţa aranjându-ţi părul; după prima baie în mare, îţi poţi pieptăna pe spate părul și obţine un wet look sofisticat, perfect acceptat pe plajă.

Bucle messy la plajă

șul buzelor, o armă clasică folosită de doamne în jocurile seducţiei. În ceea ce privește reacţia bărbaţilor faţă de culoarea roșu afișată de femei, nu se poate ști cu precizie dacă este vorba despre o reacţie înnăscută sau despre una dobândită cultural.

Conform biologilor, în cazul anumitor specii de primate, roșul este asociat, în mod natural, cu fertilitatea și, implicit, cu disponibilitatea sexuală. Astfel, în timp ce femelele sunt receptive, nivelul de estrogen din organism este în creștere, ceea ce are ca efect dilatarea vaselor de sânge, în special în zona feţei și înroșirea acesteia. Masculii înţeleg imediat mesajul.

Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Journal of Experimental Social Psychology.

Gandul.info

Indiferent de textura părului tău, vei observa că apa sărată a mării îţi va active onduleurile naturale ale părului. Astfel s-a născut una dintre cele mai populare coafuri de plajă, Beach waves, o variantă mai wild a buclelor messy.

Cozi împletite pentru zile de vară Împletituri messy, înalte sau joase, spic de grâu sau coadă de pește, răsucite în coc chignon sau prinse după modelul suedez sunt doar stilurile consacrate.

Cocuri de vară În ciuda faptului că și cocurile dau naștere unor modele de coafuri destul de variate, din păcate doar câteva dintre ele pot îndeplini condiţiile necesare pentru a fi purtate la plajă sau la piscină.

One.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

16

Luni IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.00 Film. “TANDREŢEA CAILOR SĂLBATICI” (Canada). 8.35, 3.10 Gala Olimpică. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Desene animate.

“Eloise”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Film.

“FRATE ȘI SORĂ” (Italia, 2006). 15.20 “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009).

22.20, 2.20 Festivalul “Steaua Chișinăului”.

Selecţiuni. 23.00, 0.10 Film. “CHARLIE BARTLETT” (SUA, 2007). 0.45 Legendele muzicii.

1.00 TVMi. 1.30 Omul de lângă... 3.30 Medalion muzical. Paula Seling. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 – Teleshopping 07:45 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 08:45 – Teleshopping 09:15 – Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 – Teleshopping 10:45 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 – Teleshopping 12:15 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 – Povestiri adevarate (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Dragoste la indigo (primul episod) (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 – Povestiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Film serial: Cameleonii (r) 03:45 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Poveștiri adevarate (r) (AP) (drama) 07:00 – Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 – Apropo Tv (r) 12:00 – România, te iubesc! (r) 13:00 – Stirile ProTv 13:45 – Teleshopping 14:00 – În sfârșit, văduvă! 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4281 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Paznic de temut 22:30 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin k Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.3, 4 an 8 00:15 – Film: Paznic de temut (r) 02:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 – Știrile Pro Tv din Sport 02:45 – Apropo Tv (r) 03:30 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 – Vis de femeie (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 – Телеканал «Доброе утро» 07:00 – «Prima Ora” 09:00 – “Primele stiri” (rom) 09:45 – “Жить здорово!” 11:00 – “Модный приговор” 12:00 – “Primele stiri” (rom) 12:10 – Новости 12:30 – “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 – “Смак” 14:00 – Другие новости 14:30 – “Понять. Простить” 15:00 – “Primele stiri” (rom) 15:10 – Новости (с субтитрами) 15:30 – “ЖКХ” 16:25 – “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 – Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 – “Primele stiri” (rus) 18:10 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 – “Между нами, девочками” 19:00 – “Давай поженимся!” 20:00 – “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 – “Primele stiri” (rom) 21:40 – “Время” 22:15 – Премьера. Андрей Руденский, Валерия Ланская в многосерийном фильме “Дом образцового содержания” 23:20 – “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 00:15 – “Primele stiri” (rus) 00:25 – Дэвид Карузо, Николас Кейдж в остросюжетном фильме “Поцелуй смерти” 02:00 – Михаил Пуговкин, Любовь Румянцева в фильме “Годен к нестроевой” 03:15 – “Prima Ora” (R) 05:05 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:02 DOCUMENTAIRE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:33 GASTON DEFERRE, LA FIN D’UN RÈGNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:21 FORTIER 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:12 COUSINADES - CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:47 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CASQUE D’OR 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

17

13 IULIE 2012

Programe TV Marţi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.45 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. 7.55 Documentar. “25 de zile în Europa”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 10.10, 2.15 Focus. Magazin TV. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Documentar. “Drumeţii”. 12.30 Accente economice. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Documentar. “Artă și mit”.

14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.40 Cinemateca universală. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Medalion muzical. Teodor Negară. 18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.00 Ritmuri populare cu orchestra “Rapsozii Moldovei”. 3.30 Portrete în timp. Vasile Vasilache. 5.15 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:00 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 09:00 – Teleshopping (r) 09:30 – Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 – Teleshopping 11:00 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 – Teleshopping 12:30 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 - Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 – Povestiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Povestiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Poveștiri adevarate (r) (AP) (drama) 07:00 – Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 – Film: În sfârșit, văduvă! (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping 14:00 – Serial: Lois și Clark, ep.17,18 anul III 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4282 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: O moarte mai bună 22:30 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin k Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.5,6 an 8 00:15 – Film: O moarte mai bună (r) 02:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 – Știrile Pro Tv din Sport 02:45 – Totul despre poker ep.1 (r) 03:30 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 – România, te iubesc! (r) 05:15 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:45 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 – Телеканал «Доброе утро» 07:00 – «Prima Ora” 09:00 – “Primele stiri” (rom) 09:45 – “Жить здорово!” 11:00 – “Модный приговор” 12:00 – “Primele stiri” (rom) 12:10 – Новости 12:30 – “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 – “Смак” 14:00 – Другие новости 14:30 – “Понять. Простить” 15:00 – “Primele stiri” (rom) 15:10 – Новости (с субтитрами) 15:30 – “ЖКХ” 16:25 – “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 – Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 – “Primele stiri” (rus) 18:10 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 – “Между нами, девочками” 19:00 – “Давай поженимся!” 20:00 – “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 – “Primele stiri” (rom) 21:40 – “Время” 22:15 – Премьера. Андрей Руденский, Валерия Ланская в многосерийном фильме “Дом образцового содержания” 23:20 – “Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 1-й 00:20 – “Primele stiri” (rus) 00:30 – Тилда Суинтон в триллере “На самом дне” 02:05 – Дмитрий Харатьян в комедии “Частный детектив, или Операция “Кооперация” 03:35 – “Prima Ora” (R) 05:25 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 PLANÈTE SURF 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:50 FORTIER 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA DAME DE TRÈFLE 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE CHOIX D’ADÈLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 ZONE D’OMBRE 2:34 PARTIR AUTREMENT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

18

Miercuri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Unda Bugiacului. 6.40 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 7.25 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”). 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 10.05 Videoteca copiilor.

10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Medalion muzical. Teodor Negară. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Sub același cer.

14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.45 “Cine aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu.

Spectacol muzical. 16.50 Chișinăul de ieri și de azi.

17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 22.20 Portrete în timp. Alexei Marinat. 22.50, 3.45 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15, 3.30 Descoperă Moldova. 1.25 Documentar. “Templul Euterpei”.

2.15 “Ciuleandra”. Spectacol. 3.00 Portrete în timp. Grigore Grigoriu. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Glebus Sainciuc.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:00 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 09:00 – Teleshopping 09:30 – Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 – Teleshopping 11:00 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 – Teleshopping 12:30 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 - Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Poveștiri adevarate (r) (AP) (drama) 07:00 – Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 – Serial: Lois și Clark (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping 13:45 – Serial: Lois și Clark, ep.19,20 anul III 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4283 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Turbulenţe 22:30 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin k Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.7,8 an 8 00:15 – Film: Turbulenţe (r) 02:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 – Știrile Pro Tv din Sport 02:45 – Știrile Pro Tv (r) 03:45 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:55 – Omul care aduce cartea (r) 04:00 – Serial: Doi bărbaţi si jumătate (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 – Телеканал «Доброе утро» 07:00 – «Prima Ora”09:00 – “Primele stiri” (rom) 09:45 – “Жить здорово!” 11:00 – “Модный приговор” 12:00 – “Primele stiri” (rom) 12:10 – Новости 12:30 – “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 – “Смак” 14:00 – Другие новости 14:30 – “Понять. Простить” 15:00 – “Primele stiri” (rom) 15:10 – Новости (с субтитрами) 15:30 – “ЖКХ” 16:25 – “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 – Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 – “Primele stiri” (rus) 18:10 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 – “Между нами, девочками” 19:00 – “Давай поженимся!” 20:00 – “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 – “Primele stiri” (rom) 21:40 – “Время” 22:15 – Премьера. Андрей Руденский, Валерия Ланская в многосерийном фильме “Дом образцового содержания” 23:20 – “Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 2-й 00:20 – “Primele stiri” (rus) 00:30 – Моника Беллуччи, Ксения Раппопорт в фильме “Мужчина, который любит” 02:05 – Олег Табаков в фильме “Молодо-зелено” 03:35 – “Prima Ora” (R) 05:25 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Cu ochii’n 4. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:50 CHAPLIN 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COUP DE TÊTE 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:38 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:43 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

19

Joi IULIE

20

Vineri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok.

6.40 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. Gala laureaţilor. 8.00 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 10.10 “Un copil e o floare”. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.35 Unda Bugiacului. 14.05 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 15.40 “Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical.

16.30 Dor. Glebus Sainciuc. 17.40 Cunoaște-ţi ţar aprin cei care i-au marcat istoria. Alexandru Moșanu. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Fotbal. Liga Europei. 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 Templul muzicii. 2.15 La obiect. 2.25 Aldo Nicolay.

“Fluturașii”. Spectacol TV. 5.10 Music Mania.

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.00 Film. “REGELE CIOC DE STURZ”. 8.35, 17.40 Respiro. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 10.10 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Secţiunea copii. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Svitanok.

14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.00 Portrete în timp. Valentin Cucu. 15.30 Documentar. “Revenirea maestrului”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 20.00 Din fondul TV Moldova-1.

Vasile Iovu. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008-2009). 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 2.15 Din fondul TV Moldova-1. Efim Tarlapan la 65 de ani. 2.45 La curţile dorului.

3.00 “Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 4.15 Program de concert cu Victor Dubencu. 5.10 Descoperă Moldova. 5.25 Vector european.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 08.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:00 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 09:00 – Teleshopping 09:30 – Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 – Teleshopping 11:00 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 – Teleshopping 12:30 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 - Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Poveștiri adevarate (r) (AP) (drama)

06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 – Teleshopping 08:00 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 09:00 – Teleshopping 09:30 – Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 – Teleshopping 11:00 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 – Teleshopping 12:30 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 - Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Poveștiri adevarate (r) (AP) (drama)

07:00 – Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 – Serial: Lois și Clark (r) 13:00 – Știrile ProTv 13:45 – Teleshopping 14:00 – Film: Între adevăr și minciună 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4284 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Ostatici sub acoperire 22:30 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin k Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.9,10, an 8 00:00 – Vis de femeie 00:30 – Film: Ostatici sub acoperire (r) 02:30 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 – Știrile Pro Tv din Sport 03:30 – Vis de femeie (r) 04:00 – Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 – Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 – Teleshopping 10:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 – Film: Între adevăr și minciună (r) 13:00 – Știrile ProTv 13:45 – Teleshopping 14:00 – Film: Parinţii mei au fugit de–acasă 16:00 – Teleshopping 16:15 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4285 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Evadare din Los Angeles 22:45 – Film: Labirintul lui Pan 01:15 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 – Știrile Pro Tv din Sport 02:00 – Film: Dispărut în misiune (r) 04:00 – Film: Evadare din Los Angeles (r) 05:45 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 – Телеканал «Доброе утро» 07:00 – «Prima Ora” 09:00 – “Primele stiri” (rom) 09:45 – “Жить здорово!” 11:00 – “Модный приговор” 12:00 – “Primele stiri” (rom) 12:10 – Новости 12:30 – “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 – “Смак” 14:00 – Другие новости 14:30 – “Понять. Простить” 15:00 – “Primele stiri” (rom) 15:10 – Новости (с субтитрами) 15:30 – “ЖКХ” 16:25 – “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 – Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 – “Primele stiri” (rus) 18:10 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 – “Между нами, девочками” 19:00 – “Давай поженимся!” 20:00 – “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 – “Primele stiri” (rom) 21:40 – “Время” 22:15 – Премьера. Андрей Руденский, Валерия Ланская в многосерийном фильме “Дом образцового содержания” 23:20 – “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:15 – “Primele stiri” (rus) 00:25 – Дженнифер Энистон в романтической комедии “Портрет совершенства” 02:00 – Джо Пеши в комедии “Мой кузен Винни” 03:50 – “Prima Ora” (R) 05:30 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:36 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE CHOIX D’ADÈLE 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA MEILLEURE FAÇON DE MARCHER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 DIVERTISSEMENT 2:36 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

06:00 – Телеканал «Доброе утро» 07:00 – «Prima Ora” 09:00 – “Primele stiri” (rom) 09:45 – “Жить здорово!” 11:00 – “Модный приговор” 12:00 – “Primele stiri” (rom) 12:10 – Новости 12:30 – “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 – “Смак” 14:00 – Другие новости 14:30 – “Понять. Простить” 15:00 – “Primele stiri” (rom) 15:10 – Новости (с субтитрами) 15:30 – “ЖКХ” 16:20 – “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 – “Жди меня” 18:00 – “Primele stiri” (rus) 18:10 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 – “Между нами, девочками” 19:00 – “Поле чудес” 20:00 – “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 – “Primele stiri” (rom) 21:40 – “Время” 22:15 – Премьера. Андрей Руденский, Валерия Ланская в многосерийном фильме “Дом образцового содержания” 23:20 – “Seara Tarziu” 00:20 – “Primele stiri” (rus) 00:30 – Премьера. “Григорий Лепс. Концерт в день рождения” 02:00 – Фильм “Право на прыжок” 03:35 – “Prima Ora” (R) 05:25 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Bebe magia.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE CHOIX D’ADÈLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 21:03 PARDONNEZ-MOI 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FORTIER 22:49 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 1:50 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 2:44 DÎNER À LA FERME 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

21

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film.

“BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 7.55, 18.50 Respiro. Program muzical. 8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00, 2.15 “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.40, 1.05 “Prietenii muzicii”. Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 14.45 Videoteca copiilor. 15.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea.

19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă... 22.20 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 – Film serial: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 – Teleshopping 07:45 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 08:45 – Teleshopping 09:15 – Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 – Teleshopping 10:45 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 – Teleshopping 12:15 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Povestiri adevarate (r) (AP) (divertisment) 01:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film seriale: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Povestiri adevarate (r) (AP) (divertisment) 07:00 – Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 – Teleshopping 10:15 – Film: Părinţii mei au fugit de–acasă (r) 12:00 – Serial: Legenda Căutătorului, ep.17, an 2 13:00 – Știrile ProTv 13:05 – Teleshopping 13:20 – Film: Poveste de dragoste 15:30 – Teleshopping 15:45 – Film: Se caută un creier 17:00 – Film: Fetiţa din Jersey 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 – Film: Băiat de treabă 22:15 – Film: Cum să rămâi fără prieteni 00:45 – Totul despre poker, ep.2 01:15 – Film: Dispărut în misiune 2 03:00 – Film: Băiat de treabă (r) 04:30 – Film: Se caută un creier (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 – Новости 06:10 – « Ге н и и и з л о д е и » 06:55 – Игорь Бочкин в фильме «Барханов и его телохранитель» 08:50 – «Смешарики. ПИН-код» 09:05 – «Играй, гармонь любимая!» 09:45 – «Слово пастыря» 10:00 – Новости 10:30 – «Смак» 11:05 – Премьера. «Вечный зов Ады Роговцевой» 12:00 – Новости (с субтитрами) 12:15 – Премьера. «Самые умные животные». Фильм 1-й 13:10 – Елена Проклова, Андрей Миронов в фильме «Будьте моим мужем» 14:35 – Олег Янковский, Анна Самохина, Сергей Никоненко в фильме «Китайский сервизъ» 16:15 – «Фальшивые биографии» 17:10 – «Вепрь». Многосерийный фильм 18:00 – Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 – «Вепрь». Многосерийный фильм. Продолжение 19:45 – «DA sau NU» 21:00 – «Primele stiri” (rom) 21:25 – “Время” 21:50 – “КВН”. Премьер-лига 23:30 – Премьера. Лиам Нисон в фильме “Заложница” 01:05 – Пол Ньюмен, Роберт Редфорд в фильме “Буч Кэссиди и Санденс Кид” 02:50 – Маколей Калкин в триллере “Добрый сынок” 04:10 – Владимир Высоцкий, Маргарита Терехова в фильме “Четвертый” 05:20 – “Primele stiri” (rom) (R) 7.00, 13.20 Bebe magia. 7.40, 2.00 Muzici [i tradiţii ]n Ci[migiu. 9.00 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Distractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 DOCUMENTAIRE 6:29 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:05 FLASH INFO 10:07 SAMSAM 10:15 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:58 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:02 MATIERE GRISE 12:31 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:29 PARDONNEZ-MOI 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:55 PENTHOUSE 5-0 16:18 PENTHOUSE 5-0 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CHERIS D’ANNE 18:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL

22

11

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 “Păcală”. Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 9.05 Film.

“AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Documentar. “Arts 21”. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp.

Eudochia Zavtur, artist plastic, Maestru în Arte. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10 Respiro.

13.40, 5.00 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.50 Film. “REGELE CIOC DE STURZ”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Film. “HOTELUL DE UN MILION DE DOLARI” (SUA) 0.30 Documentar.

“Euromaxx”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 – Film seriale: In numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 – Teleshopping 07:45 – Film serial: Legaturi riscante (r) (AP) (romance) 08:45 – Teleshopping 09:15 – Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 – Teleshopping 10:45 – Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 – Teleshopping 12:15 – Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 – Film serial: Legaturi riscante (AP) (romance) 18:30 – Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 – Film serial: In numele iubirii (AP) (romance) 23:30 – Film serial: Demon si inger (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 – Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 – Doamne de poveste (r) 04:30 – Film serial: Demon si inger (r) (AP) (romance) 05:30 – Acasa in bucatarie (r) 07:00 – Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 – Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 – Film: Fetiţa din Jersey (r) 13:00 – Știrile ProTv 13:05 – Teleshopping 13:20 – Film: Ceva, ceva, tot o ieși 16:00 – Teleshopping 16:15 – Film: Batman forever 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 – Film: G. I. Joe: Ascensiunea Cobrei 23:00 – Film: Omul de răchită 01:15 – Știrile Pro Tv (r) 02:15 – Film: Ceva, ceva, tot o ieși (r) 04:45 – Film: Batman forever (r) 06:40 – Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 – Новости 06:10 – «Управление сном» 07:10 – Приключенческий фильм «Маленькая принцесса» 08:40 – «Служу Отчизне!»

09:05 – «Смешарики. ПИН-код» 09:20 – «Здоровье» 10:00 – Новости 10:30 – «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 – «Пока все дома» 11:30 – «Фазенда» 12:00 – Новости (с субтитрами) 12:15 – «VIP Confidente» 13:15 – Премьера. «Самые умные животные». Фильм 2-й 14:10 – Борис Невзоров, Игорь Верник в фильме «Кардиограмма любви» 15:40 – «Как стать лучшим» 16:30 – «По следам «Больших гонок» 18:10 – «Просто смех!» 20:00 – «Vrei sa fii Milionar?”

21:00 – “Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 – “Время” 22:05 – Премьера. Инга Оболдина в фильме “Голубка” 00:00 – “Мульт личности” 00:35 – “Yesterday live” 01:35 – Приключенческий фильм “300 спартанцев” 03:20 – Комедия “Мисс Март” 04:45 – “Vrei sa fii Milionar?” (R) 05:35 – “Sinteza saptamanii” (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă a[tepţi... 9.00 - 14.00, 17.10, 20.30 Serial. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 23.00 Distractis Show.

23.55, 3.00 Teleenciclopedia. 0.00 O dată’n viaţă. 1.30 Zona Zero. 4.10 Universul Credinţei. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:28 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:54 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:17 WOOFY 10:23 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:45 LES P’TITS DIABLES 10:56 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:33 TACTIK 12:02 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:32 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:57 FLASH INFO 21:03 LES CHERIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 ENSEMBLE, NOUS ALLONS VIVRE UNE TRÈS, TRÈS GRANDE HISTOIRE D’AMOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LA MEILLEURE FAÇON DE MARCHER 2:34 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

13 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

UN GEST DE ÎNALTĂ PREŢUIRE

Leo BUTNARU

Vasile Vasilache şi Ambasadoarea Statelor Unite (Pagini de jurnal) 4.XII.1984 „Un apus de copilărie ca un veac de lumină”. – Vasile Vasilache, în „Elegie pentru Ana-Maria”.

Poezia generează poezie: mai precis, se autogenerează ca spiritele ce populează legendele lumii.

18.VI.1986

16.VI.1984 „Elegie pentru Ana-Maria” a lui Vasile Vasilache – un model de proză contemporană. Artă subtilă în dozajul emotiv, bun gust. Ceva ce apropie naraţiunea de orchestraţie.

18.VI.1984 Toată lumea e ahtiată de fotbal! În cabinet intră microbiști de tot soiul – pronosticuri, dezbateri, aiureli. Oare timpurile ce au a veni ne vor evalua după atare preocupare și maladie care agită milioanele de oameni – o activitate ce ţine de abilitatea picioarelor și mai puţin de cea a capului – fotbalul?

Chiar acum două ore intrase Vasile Vasilache… să se intereseze cum se joacă meciurile la europenele desfășurate în Franţa. Scurt pe doi, mototolim problema. Apoi îi vorbesc despre proza dumisale, pe care o citesc.

De unde purcedem spre poezie și Vasilache face câteva observaţii pertinente referitoare la tematica uniformă a poeziei de la noi.

Se referă și la limbajul utilizat de P. Boţu, pe care îl consideră neindicat totdeauna pentru o modalitate de expresie ce ţine de lirica intimă. Prozatorul susţine că verbul de factură și sonuri de mai de ieri, arhaizantă, ar lucra mai eficient într-o poezie cu stilul energic, chiar novator.

Numai că la un moment dat apare H., astfel că imediat poezia, literatura, în general, sunt „uitate”, bătrânul și interesantul prozator avântându-se tinerește în discuţii despre fotbal.

Trebuie să recunosc că și aici e maestru, precum în scris.

Îi fac o vizită pictorului Mihai Grecu, în atelier. A scris o pagină despre Vasile Vasilache, ajuns la 60 de ani. Găsește corelaţia între „Povestea cu cocoșul roșu” și pictura sa din „Povestea unei vieţi”.

Triem șiruri de probleme. Mă roagă să-i citesc ceva din versurile mele. Îi las două cărţi: „Sâmbătă spre duminică” și „Formula de politeţe”. Îmi demonstrează câteva din lucrările sale mai recente, toate sub semnul nopţii: „Poarta dragostei eterne” (două inimi), „Poarta ochilor înlăcrimaţi”. Un proiect: părinţi tineri – stâlpi de poartă, și pruncul. Prima variantă – „Ursitoarele”: poartă deschisă, trei ursitoare plecate asupra noului venit pe lume. Grecu zice că renunţă la aceasta în favoarea pruncului situat (aplecat) pe poarta închisă. Un diptic excepţional prin simplitatea sa: „Primăvara” și „Toamna”. Fundal negru, conturul alb al unui clondir străveziu în el cu o floare. O fructieră alb-străvezie în ea cu câteva fructe de aur.

Convenim ca, în perspectivă, să realizăm un interviu.

24.VI.1986 Pregătim pagina omagială Vasile Vasilache la 60 de ani.

Dumnealui acordă un interviu, însă iese o… proză sadea. Cu neaoșisme și sugestivitate în nuanţe. Un bileţel: să-i punem la dispoziţie șpalturile.

15.VII.1986 Duminică, împreună cu Vasile Vasilache, Gheorghe Madan, Ion Ciocanu și Popică (Nicolae Popa) – la Strășeni.

O „Zi a cărţii” aproape eșuată.

Câteva autografe și un regret pentru superficialitatea organizatorică. Apoi – la Condriţa.

Aici își are „vila” V. Vasilache.

De asemenea, și Ciocanu, care

i-a cumpărat mamei sale casă.

Gospodăriile – aproape poartă-n poartă. La Vasilache – feciorii, nurorile, nepoţii (Mihăiţă, Tudoraș, Vasiluţa, Serafimaș etc.). Șah și ciuperci prăjite.

Tot pe aici s-au îndreptat și alţi amatori de ciuperci.

Din zicerile lui Vasilache: „Iaca, am o povestioară, dar încă nu e gata… O mai ţin în stative…”.

Pădurea – dur atacată de civilizaţia barbară.

25.XII.1986 O seară de mărturisiri întru înţelepciune la cenaclul „Dialog” – cu Vasile Vasilache.

Când este întrebat de condiţia lingvistică a omului, prozatorul spune: „E necesară o permanentă îngrijire. E o necesitate ca și cea de a-ţi spăla faţa, ochii.

O asanare a sufletului… Îmi aduc aminte că, la musulmani, „Coranul” prescrie că cel copleș care rostește incorect cuvântul să fie bătut peste gură”.

Serafim Saka: „Dacă e așa, la noi majoritatea ar trebui să umble cu botul umflat.

9.IX.1988 Când a venit Esinencu printre secretarii US, mulţi au rămas contrariaţi, nedumeriţi. Eu presupuneam că o să plece, dar nu chiar atât de curând: după intrigi și conflicte, iese din post la numai 3-4 săptămâni. Vasile Vasilache zice: „Ce-ai vrut altceva, dacă lui Esinencu nu-i este dat ereditar de a fi șef? Cu toate că vrea. Dar nu-i este hărăzit de genealogia sa”.

3.X.1990 Pe 17 și 28 septembrie s-a ţinut congresul scriitorilor.

Mult amatorism, abundenţă de interese personale. Baloanele orgoliilor pluteau prin sală, dar nu pentru a ne apăra, ca la război, de bombardamente.

Erau fistichii (…). În fine, eu, alţi doi-trei, ne retragem candidaturile pentru postul de președinte. În listă rămân Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Haralabie Moraru… Bu-

DUPĂ CE A SUSŢINUT MASTERATUL

Tatiana Spânu şi-a descoperit o nouă pasiune După ce și-a luat masteratul, interpreta Tatiana Spânu și-a descoperit o nouă pasiune, și anume organizarea concertelor. A luat această decizie după ce unul dintre examenele pentru teza de master a presupus organizarea unui concert. Tatiana a întrunit cele mai cunoscute vedete din Republica Moldova pentru un concert în scop caritabil, care a avut loc pe 26 mai la Teatrul Verde din Chișinău.

Iar acum cântăreaţa lucrează asupra unui nou proiect de asemenea gen, care va avea loc în luna septembrie și îi va avea în calitate de invitaţi pe cunoscuta trupă NaNa din Rusia. Beneficiarii acestui concert vor fi copiii orfani cu probleme de sănătate. Și deoarece majoritatea interpreţilor de la noi spun că una dintre problemele cu care se confruntă piaţa muzicală autohtonă este organizarea concertelor, Tatiana spune că ei nu i se pare complicat acest lucru: „ În viaţă totul este complicat, dar studiile ne ajută să trecem mai ușor peste unele bariere”. În paralel cu organizarea concertelor, Tatiana nu își neglijează nici cariera artistică.

Interpeta ne-a spus că în prezent a început o colaborare cu Andrei Sava, iar în curând e posibil să lanseze un duet, că a finisat deja lucrul la piesa ‘’Magical glasses’’ (la care a colaborat cu Viorel Ţigănaș și Alina Dabija) și a început lucrul asupra videoclipului pentru această piesă.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

India a cumpărat arhivele lui Gandhi, împiedicând vânzarea lor la licitaţie India a plătit peste 1 milion de dolari pentru a achiziţiona o serie de documente care au legătură cu Mahatma Gandhi - scrisori, acte și fotografii -, împiedicând astfel vânzarea lor la licitaţie, la Londra, a anunţat ministrul indian al Culturii.

rac îl întreabă pe Vasilache de ce se lasă luat în această horă. „Bre Andrei, vreau și eu să-mi văr ratingul”. Și l-a văzut: a luat 4 voturi – al lui și ale celor doi feciori ai săi, plus al soţiei…

17.X.1991 Ieri, la US ne vizitează un grup de colaboratori ai revistei „Literatura română” (apare în câteva limbi): Valentin Mihăiescu, Adi Cusin, Leon Talpă, Constantin Prut (autorul excelentului „Dicţionar de artă modernă”) și o doamnă fotograf.

Ad-hoc, la insistenţa oaspeţilor, pune la cale o masă rotundă, tema fiind deja sâcâitoare: 50 de ani de asuprire, restricţii, prigoniri ale intelectualităţii; ce rezistă și ce nu în literatura scrisă în stânga Prutului (în context general românesc). Din partea noastră, prezenţi: M. Cimpoi, Nic. Popa, Gh. Vodă, V. Leviţchi, N. Esinencu și eu.

Colegii de la București intenţionează să elaboreze un număr de revistă cu tematică basarabeană. De ce n-ar reuși?

(De altfel, alaltăieri, noaptea, mă telefonase V. Vasilache, interesându-se de sus-amintita echipă, de care eu încă nu aveam știre. Publicaţia în cauză îi va insera o nuvelă de circa 3 coli de autor. Pare-se, „Elegie pentru Ana-Maria”.)

25.VIII.1992 Ies la Mircea B., invitat, conform tabieturilor din ultima vreme, la cafeaua dintre 9 și 10. Între timp, telefonează Vasile Vasilache și o pune la curent pe soţia Zinovia că a murit Andrei Lupan. Dumnezeu să-l ierte.

19.XII.1992 Primesc următoarea invitaţie: „Findaţia Soros din Moldova și Ambasada SUA Vă invită la recepţie în noaptea de Crăciun.

Serata va fi găzduită de Centrul de cultură și artă…”. Plus o notă, ca PS, la programul manifestărilor: „Pe tot parcursul zilei de 24 decembrie invitatele noastre pot beneficia contra plată de serviciile salonului de cosmetică și ale frizeriei etc.”

26.XII. Pe 24, recepţia oferită de Fundaţia Soros și Ambasada americană. Lume multă, fiecare în parte – întâmpinat/salutat de însăși doamna ambasadoare, cu care se ciocnește primul pahar de șampanie.

Cunoștinţe – fel de fel. Pe ici-colo, exces de gravitate și expresie de așteptare a ceva neobișnuit. Însă predomină firescul și gestul nespectaculos.

Concert de Crăciun. Apoi un spectacol improvizat à la Santa Claus și Moș Crăciun. În rolul moșului autohton avem surpriza de a-l recunoaște (după inflexiunile vocii specifice, inconfundabile) pe… Vasile Vasilache. Rolul nu-i prea merge.

Evită cu greu gafele, dar, până la urmă, comite una – ce-i drept, „acceptabilă” în contextul umoristic al spectacolului. Deci, lui Moș Crăciun-Vasilache îi revine și misiunea de a-i înmâna un cadou Fetiţei, în rolul căreia a fost de la începutul până la sfârșitul serii dna ambasadoare, în fes

alb-roșu și cu mantou roșu. Înainte de a-i înmâna cadoul, Moș Crăciun trebuie să întrebe cam astfel: „Dar cum a fost fetiţa în anul ce s-a scurs, cuminte sau ba?” Pe când, luat de emoţia rolului, Vasilache-Crăciun o întreabă pe dna ambasadoare:„Ia să-mi spui cum ai fost fetiţă?”

Echivocul trezește hohote de râs. Revenindu-și din uluiala și confuzia momentului, Ambasadoarea-fetiţă zice: „N-am să-ţi spun, fiindcă nu e treaba ta, moșule”.

Santa Claus, în rol Macholan, unul dintre funcţionarii ambasadei americane, se dovedește a fi mai inspirat. Când o întreabă pe Lorina Bălteanu cine este ea și aceasta spune că reprezintă Fundaţia Soros, Moș Crăciunul american zice într-o română clară: „Dar eu credeam că tu însăţi ești Fundaţia!”. Se hohotește, deoarece formele rotunde ale interlocutoarei admit o comparaţie poeticoingenioasă cu Fund-aţia…

Documentele urmau să fie scoase la licitaţie de casa Sotheby’s. Ele aparţineau unui prieten apropiat al lui Gandhi, Hermann Kallenbach, un arhitect german de etnie evreiască, pe care părintele independenţei indiene l-a cunoscut în 1904 în Africa de Sud. Aceste arhive, conţinând în special patru decenii de corespondenţă (1905-1945) “în cea mai mare parte niciodată publicată”, potrivit Sotheby’s, au fost evaluate la un preţ cuprins în intervalul 779.000 - 1.086.000 de dolari.

Un reprezentant al Ministerului indian al Culturii, Sanjiv Mittal, a spus că guvernul indian a plătit 1,1 milioane de dolari pentru a achiziţiona colecţia în integralitate.

Documentele vor fi transferate la Arhivele naţionale indiene.

Istoricul indian Ramchandra Guha a fost acela care a descoperit documentele, inclusiv scrisori dintre Gandhi și familia lui, prietenii și susţinătorii lui, la domiciliul nepoatei sale din Kallenbach, Isa Sarid.

Potrivit presei indiene, guvernul a reușit să cumpere arhivele la finalul unor intense săptămâni de negocieri cu familia arhitectului.

Printre ele se află 13 scrisori dintre cei doi bărbaţi, o eșarfă din bumbac oferită de Mahatma bunului său prieten, dar și multe scrisori redactate de fiii lui Gandhi care oferă astfel informaţii despre viaţa de zi cu zi a liderului spiritual la întoarcerea lui în India.

India și-a făcut cunoscută în trecut dezaprobarea faţă de vânzarea la licitaţie a unor obiecte care au aparţinut lui Gandhi, supranumit “apostolul non-violenţei”, considerând că o astfel de vânzare insultă memoria unui om care a respins pe parcursul întregii lui vieţi bogăţia materială.

DACĂ I S-AR OFERI OCAZIA,

Andreea Marin ar accepta să prezinte o emisiune la Chişinău Andreea Marin-Bănică, cea mai cunoscută vedetă de televiziune din România în Republica Moldova, a fost pe 5 iulie într-o vizită la Chișinău. Fosta prezentatoare a emisiunii „Surprize, Surprize” de la TVR a venit în Republica Moldova la invitaţia Clubului Nostru, un club pentru femei, cu ocazia aniversării unui an de la înfiinţare. În cadrul vizitei sale la Chișinău, Andreea Marin s-a întâlnit și cu președintele Nicolae Timofti, cu care a discutat despre implementarea proiectului „Școala mamelor” în Republica Moldova. Vedeta a deschis mai multe centre de asistenţă gratuită acordată mamelor și viitoarelor mame în România și vrea să extindă acest proiect și în Republica Moldova.

De altfel, „Școala mamelor” nu este singurul proiect pe care ar vrea să-l desfășoarea Andreea în Republica Moldova.

La o întrunire cu femei de diferite vârste și categorii sociale, vedeta a mărturisit că dacă i s-ar oferi șansa, ar prezenta la una din televiziunile din Chișinău o emisiune: „Surprize, Surprize” este o licenţă. Este proprietatea unei companii care face formate de emisiuni. Acea companie a vândut dreptul de a face emisiunea regizorului Valerii Lazarov, pentru o perioadă de 10 ani. Dacă o televiziune de aici cumpără licenţa, eu pot veni să o prezint la o televiziune de la voi, nu glumesc. Există un potenţial uriaș aici. Dintre cazurile de la emisiune, cele mai multe cazuri emoţionale, cu oameni frumoși și povești suculente au

fost de aici, din Republica Moldova”, a declarat Andreea Marin.

De asemenea, vedeta a mai spus că dacă ar fi să iniţieze un proiect de educaţie civică, atunci ar desfășura în Republica Moldova un proiect pentru familie și pentru sănătatea familiei. Întrebată dacă nu regretă despărţirea de emisiunea care i-a adus faimă, vedeta de televiziune a mărturisit că deja simţea nevoia unei pauze: „Mii de vieţi m-au traversat în toţi acești ani.

Atâta bucurie am văzut cu ochii mei, că îmi ajunge pentru o viaţă întreagă. Am fost parte din bucuria acelor oameni și a fost minunat. (...) Gândiţi-vă că în toţi acești ani, eu nu am avut voie să mă îmbolnăvesc. Iar într-un an în care cinci oameni dragi au murit, în același an cu toţii, eu de la televizor, am zâmbit ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.

Iar despre extrem de mediata ei relaţie cu cântăreţul Ștefan Bănică Jr. cu care este căsătorită și are împreună o fetiţă, Violeta, Andreea a spus: „Suntem împreună de șapte ani și n-a existat o zi măcar în care 2-3 ziare să nu scrie că divorţăm. Iar „însărcinată” am fost cred că de vreo 10 ori”.

La întrebarea ce n-ar face Andreea Marin niciodată, vedeta a răspuns: „Obișnuim să spunem: „Asta n-aș face niciodată!” Am văzut în jurul meu, prin natura meseriei pe care o am, lucruri incredibile, am văzut oameni care s-au schimbat după foarte mulţi ani în care au fost împreună, numai pentru că într-o zi s-au întors acasă și au spus:

„Am cancer”. Pur și simplu, au fost părăsiţi. E foarte greu să înţelegi lucrurile astea. Și dacă e să spun ce n-aș face eu niciodată, cu siguranţă n-aș porni un război. Cu siguranţă, n-aș omorî un copil.

Astea sunt lucruri la extreme.

Pe de altă parte, sunt lucruri pe care azi pot să le spun: „nu le-aș face niciodată” și dacă ajungi într-o situaţie critică nu știi cum vei reacţiona. Cum se întâmplă, de exemplu, când ajung oameni în situaţii de război sau pe o insulă pustie și se mănâncă între ei. Nu degeaba au existat formate de emisiuni de genul „Supravieţuitorii” sau „Big Brother”, pentru că astea arată că oamenii pot deveni fiare în anumite condiţii”.

Iar atunci când una dintre admiratoarele prezentatoarei tv s-a interesat de idolii pe care îi are Andreea Marin-Bănică, aceasta a răspuns că nu are idoli. „Sunt oameni care cred în mine și care mă ascultă când spun o vorbă, de asta nu-mi permit să fac greșeli majore, ci greșeli omenești, pe care oricine le poate face. Eu nu pot să spun că am idoli, ci am modele. Cartea „Preţuiește viaţa” se încheie cu un capitol dedicat modelului meu Audrey Hepburn, care a fost Ambasadoarea bunăvoinţei pentru UNICEF și care a ajutat copii, ca și ea odinioară, pentru că a copilărit în timpul primului război mondial și a suferit foamete. La începutul activităţii sale, organizaţia UNICEF împărţea lapte și pâine și Audrey Hepburn a fost una dintre copiii care a beneficiat de aceste ajutoare. Așa că sunt onorată să încerc să învăţ de la ea”, a spus Andreea.

Iar la încheierea discuţiei, când a fost întrebată ce detestă la oameni și dacă a fost vreodată decepţionată, Andreea a răspuns: „Am avut foarte puţine cazuri când am fost decepţionată, le pot număra pe degetele de la o mână și s-a întâmplat atunci când mi-am dat seama că

CMYK

13-20 iulie Berbec

Agresivitatea unor situaţii pe care le trăiești acum este de natură să te dea peste cap. Te va ajuta spiritul practic și optimismul.

Taur Este o perioadă tulbure, cu destule momente în care te-ai putea pierde destul de ușor cu firea, luând decizii pe baza unor emoţii negative.

Gemeni Se pare că șansa la care sperai nu se va materializa așa cum crezi. Poate încerci să întorci pe toate părţile evenimentele ca să vezi adevărul.

Rac Destul de multă tensiune, probleme nerezolvate de mult timp, care se suprapun peste recent redescoperita ta dorinţă de liniște și odihnă.

Leu Gesturile brutale, deciziile radicale și discuţiile pe ton ridicat te supără - ţi se par metode primitive de gestionare a unor conflicte.

Fecioară nu vorbim aceeași limbă, că nu avem aceleași principii de viaţă. E vorba de oameni cărora oricât ai încerca să le insufli din forţa ta, din bucuria ta de a trăi și respectul pe care îl porţi celor din jur, nu reușesc să înţeleagă că se poate trăi și într-o prietenie, și într-un cuplu, și într-o relaţie de serviciu doar prin reciprocitate. N-ai cum să întorci obrazul la nesfârșit. La un moment dat este mai bine să spui: să ne vedem fiecare de drumul lui”. În scurta sa vizită la Chișinău, prezentatoarea tv Andreea Marin-Bănică a fost însoţită de medicul oncolog de la spitalul Acibadem din Turcia, unde vedeta a fost deja supusă intervenţiilor chirurgicale de două ori. „După ce am fost operată, le-am spus celor de la Acibadem că am și eu o voce în ţara mea și că vreau să mă implic pentru a-i ajuta pe mai mulţi oameni de acolo de unde vin să înfrunte cancerul”, a recunoscut Andreea.

Medicul oncolog Hale Bașak Özkök, o tânără de 36 de ani din Turcia, cu studii făcute la Harvard, a vorbit celor prezenţi despre posibilităţile tehnice avansate și pregătirea medicilor în lupta cu cancerul și despre o posibilă deschidere în România a unei filiale a spitalului care a redat speranţa de viaţă multor pacienţi, nu doar din Turcia, ci și din Europa și Occident.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Sunt foarte încurcate situaţiile pe care le ai de gestionat, cele mai multe complicaţii fiind provocate de alţii, dar trebuie să le descurci.

Balanţă Descoperi cu uimire că defectele partenerilor, pe care voiai să le ignori, de dragul bunei convieţuiri, pun piedici unei comunicări adevărate.

Scorpion Ești prins între încercarea unor adversari de a te discredita și munca depusă pentru un scop ce ar fi trebuit să îţi aducă recunoaștere.

Săgetător E destulă confuzie în planurile tale; ieri erau curajoase, dar acum simţi nevoia să fii mai rezervat și să observi mai mult situaţiile și oamenii.

Capricorn Te-ai trezit cu o mulţime de probleme suplimentare pe cap și încă nu știi cum să le organizezi, ca să le duci pe toate la bun sfârșit.

Vărsător Simţi nevoia de a schimba mai des peisajul din jur și de a acumula noi informaţii care să te ajute să găsești o nouă cale de dezvoltare.

Peşti Este o perioadă delicată, care însă nu te va afecta atât de mult, încât să o ţii minte. Grijile financiare pot reveni din cauza unor noi reglementări.