Ziarul Flux, Ed. 33 (909)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 13 septembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.09.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Aşezarea în raclă a Brâului 1 EURO..............................17.1317 Maicii Domnului.

1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8844 ) Cuv. Ioan de la Prislop 1 Leu românesc ................. 3.8203 Maxima zilei 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3936 “Mania de a întrerupe pe cineva Timpul probabil: când vorbeşte este unul dintre 13.09.2013 14.09.2013 semnele cele mai evidente ale unei educaţii deficitare”.

Noros, Noros, John Locke 11 21 0C 12 15 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

ALARMANT

Nunţi cu risc sporit

5

PAGINA

SOCIAL

Ministerul Sănătăţii propune majorarea preţului pentru poliţa de asigurare până la 4 mii de lei în 2014

7

PAGINA

EXTERNE

Obama şi Putin joacă poker cu dosarul sirian

8

PAGINA

FiatLUX

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 33 (910)



(citiţi pag. 9)

Vor renunţa ruşii la embargo sau vor bea europenii mai mult?

Serviciul Sanitar al Federației Ruse a trecut de la ameninţări la fapte. Miercuri, 11 septembrie, Rospotrebnadzorul şi-a anunţat decizia de a suspenda importul de produse vinicole din Republica Moldova, decizie în iminenţa căreia autorităţile de la noi nu au dorit să creadă până în ultima clipă. În timp ce medicul sanitar-şef al Rusiei, Ghenadie Onişcenko, făcea declaraţii despre „restricţiile draconice” pe care intenţiona să le impună, afirmând că se va merge chiar până la interzicerea completă a importurilor de vinuri moldoveneşti, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, întors dintr-o vizită inopinată la Moscova, ne spunea, plin de optimism, că în capitala rusă nu se discută despre embargo şi că va face „totul ce depinde de noi pentru a nu avea probleme”. Până la urmă, „de noi”, din păcate, a depins foarte puţin.

au depistat în băuturile produse de combinatele „Cricova”, „Vinăria Purcari” și „Aroma” o substanţă periculoasă – dibutil ftalat, în cantităţi exagerat de mari, care depăşesc

Onişcenko a avertizat că restricţiile vor fi menţinute până la realizarea unor măsuri concrete privind soluţionarea problemei. După cum s-a comunicat anterior, experţii ruşi

Cum se debarasează americanii de copiii adoptaţi, folosindu-se de Internet. O investigaţie cutremurătoare Reuters / NBC News 

(citiţi pag. 5)

Întreprinderile termoenergetice, gestionate ineficient şi pline de datorii

Vizita Patriarhului Kiril.

Câteva precizări de principiu

GPF

“O lume fără rădăcini este o lume fără morală”



(citiţi pag. 6)

CMYK

norma admisibilă de 80-90 de ori.

Acest fapt ar indica asupra unor încălcări ale tehnologiei de procesare şi depozitare a producţiei vinicole.

Deşi, până în august curent, Fede-

raţia Rusă nu a înaintat niciun fel de pretenţii şi nu a avut obiecţii referitor la sistemul de verificare a calităţii vinurilor din ţara noastră.

Continuare în pag. 2

A fost dat startul marilor privatizări. În interesul cui? 

(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Actual

13 SEPTEMBRIE 2013

Vor renunţa ruşii la embargo sau vor bea europenii mai mult?

Urmare din pag. 1 De ce au fost „depistaţi” plastifianţii acum şi nu mai devreme, este o altă întrebare. Ultimele evoluţii în relaţiile moldo-ruse indicau anume un astfel de scenariu. Şi, fără îndoială, Rospotrebnadzorul a fost folosit iarăşi pe post de bâtă, ca şi în alte situaţii similare cu care ne-am confruntat anterior, ca şi în „războiul bomboanelor” cu Ucraina.

Ar fi de remarcat că până şi unii comentatori de limbă rusă de la noi califică acţiunile Kremlinului drept lipsite de logică, pentru că, dacă se intenţionează apropierea Republicii Moldova de Rusia şi menţinerea ei în raza intereselor sale, astfel de acţiuni nu pot avea decât un efect invers şi nu au cum să sporească numărul celor care-şi îndreaptă speranţele către Est. Pentru o apropiere reală, Federaţia Rusă ar trebui să demonstreze că este un partener atractiv şi loial. Asemenea acţiuni, care subminează economia ţării, sunt îndreptate exclusiv împotriva businessului şi a populaţiei, nicidecum a funcţionarilor, opinează aceştia.

Reacţia autorităţilor de la Chişinău a fost una „pe măsură”. Preşedintele Nicolae Timofti a căzut în sentimentalism, arătându-se nedumerit de

gestul „necreştinesc” şi „nefrăţesc” (sic!) al „fratelui” de la răsărit.

Premierul Iurie Leancă a calificat decizia Federaţiei Ruse de interzicere a importurilor de vinuri moldoveneşti drept „regretabilă”, dar a promis să nu se limiteze doar la regrete, ci să solicite iniţierea unor consultări cu autorităţile de la Moscova, ”în vederea dezvoltării unui sistem de livrare a băuturilor alcoolice conform normelor Acordului de comerţ liber în cadrul CSI”.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a declarat ieri că aceste consultări vor

începe, cel mai probabil, chiar săptămâna viitoare.

Decizia autorităţilor de la Moscova a cam estompat bucuria vinificatorilor, care şi-au pus mari speranţe în recolta bogată de struguri, de foarte bună calitate, din acest an.

Totuşi, aceştia încearcă să-şi păstreze optimismul şi afirmă că vor depune eforturi şi se vor reorienta către piaţa europeană, menţionând că vinurile moldoveneşti sunt de bună calitate, iar decizia serviciului sanitar rus are un subtext politic.

Această reorientare nu va fi însă prea facilă, din moment ce aproximativ o treime din totalul exporturile de băuturi alcoolice sunt destinate pieţei din Rusia.

Promisiunile preşedintelui român Traian Băsescu privind majorarea substanțială a importului de vinuri din Republica Moldova ar fi frumoase, dacă nu ar fi şi uşor populiste. El a menționat că va recomanda Guvernului și societăților comerciale specializate să importe mai multe vinuri de la noi. Doar că aceste societăţi comerciale importă, probabil, atâta vin din ţara noastră cât pot realiza. În cazul acesta, ar trebui îndemnată şi populaţia din România să bea mai mult.

Pe de altă parte, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că piaţa Uniunii Europene nu-şi poate deschide prea larg uşile pentru vinurile moldoveneşti, după restricţiile impuse de Rusia. Chiar dacă oficiali de acolo au îndemnat zilele acestea europenii să consume vinuri moldoveneşti.

Meyer, citat de BASA-press, a afirmat că UE va încerca să ajute Moldova, dar asta nu înseamnă că produsele moldoveneşti nu vor fi verificate

înainte de a ajunge în Europa: “Piaţa europeană este complexă şi complicată. Noi nu putem spune că vom deschide uşile, dar vom depune eforturi ca provizoriu produsele să poată fi introduse în UE. Bineînţeles că acestea vor fi verificate. În calitate de ambasador al Germaniei nu pot să vă dau un răspuns afirmativ”.

După embargoul impus în martie 2006, vinurile moldoveneşti au pierdut drastic terenul pe piaţa rusă, acesta fiind ocupat neîntârziat de producătorii vinicoli din alte ţări.

Dacă anterior interdicţiilor, aproximativ jumătate din vinurile de pe piaţa rusă erau importate din Moldova, după revenirea din 2007, cota de piaţă este de doar aproximativ 10 la sută. Ponderea livrărilor de băuturi alcoolice către Federaţia Rusă s-a redus de la circa 75 la sută până la aproximativ 30 la sută.

Embargoul din 2006 a avut şi latura sa pozitivă, producătorii încercând să identifice noi pieţe de desfacere, dar şi sporind treptat calitatea producţiei vinicole. Cum se va schimba situaţia după actuala criză mai rămâne de văzut.

Ioana FLOREA, FLUX

Embargoul la vinuri s-a materializat.

Suntem pregătiţi să facem faţă?

Serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a anunţat oficial Chişinăul că va sista, începând de miercuri, 11 septembrie, importul de produse vinicole din Republica Moldova. Ultima picătură ar fi fost depistarea unor abateri de la normele sanitare în producţia companiilor Vinăria Purcari, Cricova şi Aroma. Cum vor face faţă companiile autohtone embargoului şi care vor fi efectele acestuia asupra industriei vinicole?

Potrivit medicului sanitar-şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko, interdicţia va fi valabilă până când partea rusă se va convinge că Guvernul Moldovei va soluţiona această problemă şi nu va lăsa lucrurile în voia sorţii.

Rospotrebnadzor: Sistemul moldovenesc de verificare a vinurilor, ineficient

Lipsa unui sistem eficient de verificare a calităţii băuturilor alcoolice în Republica Moldova împiedică normalizarea importului acestora în Federaţia Rusă. Cel puţin aşa se afirmă întrun comunicat al Rospotrebnadzor. Mai mult, serviciul rusesc de control consideră că Ministerul Agriculturii de la Chişinău nu întreprinde nimic pentru crearea unui sistem eficient de control al producţiei alcoolice, chiar dacă acest lucru a fost o condiţie pentru revenirea vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusească. În aceste condiţii, serviciul rusesc de control se arată dispus să revină la experienţa anterioară de conlucrare directă cu asociaţiile de producători şi cu furnizorii.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susţine că laboratorul de care dispunem este dotat cu cel mai performant utilaj. „Am pregătit cadre bune care activează acolo. Și calitatea vinului moldovenesc s-a îmbunătăţit vizibil faţă de ceea am avut cândva.

Nu cred că sunt probleme, dar vom verifica”, a spus ministrul.

Potrivit Ministerului Agriculturii, circa 80% din întreprinderile vinicole moldoveneşti exportatoare au implementat sisteme de management al calităţii producţiei (ISO 9001 şi 22000), iar laboratoarele acestora au fost recent atestate şi acreditate de către Centrul Naţional de Acreditare.

Fără alternativă la piaţa rusă?

Introducerea embargoului la vinurile moldoveneşti ar crea multe probleme producătorilor, din moment ce Rusia rămâne principalul partener comercial al Moldovei. Anul trecut, pe piaţa rusească a fost livrat 29 % din volumul total de produse alcoolice autohtone, cu 2,1 p.p. mai mult decât în anul precedent. În 2013, în Federaţia Rusă au fost livrate 3901 de loturi de producţie vinicolă, cu volumul de aproape 25,14 mil. litri.

Următorii în topul importatorilor de produse alcoolice moldoveneşti sunt Belarus – aproximativ 22 %, Ucraina – aproape 14 %, şi Kazahstan – 9,3 %. Per total, peste 75% din băuturile alcoolice au fost vândute, anul trecut, ţărilor CSI. Astfel, s-ar părea că piaţa rusească este de neînlocuit pentru vinificatorii moldoveni. O alternativă este însă piaţa europeană. Anul trecut ţara noastră a exportat în statele UE 15% din produsele alcoolice, vinurile moldoveneşti fiind tot mai solicitate în Polonia, Cehia şi România.

Impactul embargoului va fi mai mic decât în 2006

Embargoul din 2006 a avut efecte negative asupra producătorilor autohtoni. În urma sistării exportului de vinuri pe piaţa rusească, bugetul ţării noastre a înregistrat lunar pierderi de 4 mil. de dolari. Combinatele de vinuri şi-au redus capacitatea de producţie, în unele cazuri, cu 90 %, iar zeci de companii au falimentat.

Livrările au fost reluate parţial în 2007 şi în totalitate în 2009. Cu toate acestea, Moldova a reuşit să recapete o cotă de piaţă de doar 10 %, în timp ce până în 2006, aceasta era de 60 %.

Potrivit lui Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii oenologilor, acum vinificatorii moldoveni sunt mai bine pregătiţi de un eventual embargo. „În comparaţie cu situaţia din 2006, sectorul vitivinicol a făcut multe eforturi pentru a diversifica pieţele de desfacere. Şi cu toate că în prezent, piaţa Rusiei şi pieţele ţărilor CSI rămân predominante, totuşi am reuşit să reorientăm o bună parte din exporturi spre Europa Centrală, dar şi spre alte ţări. Impactul va fi foarte negativ, pentru că pieţele din est

rămân dominante, dar nu atât de sever ca în 2006”, a spus Arpentin într-un interviu pentru Europa Liberă.

Totuşi, deşi din 2006 importanţa vinului în PIB s-a redus până la 20%, Moldova riscă să piardă în jur de 80 mil. de dolari în cazul sistării livrărilor către Rusia. Acesta ar putea fi impactul asupra comerţului extern al Moldovei, afirmă Arpentin.

Vinul a devenit o problemă politică

După cum afirmă Arpentin, vinul a devenit o problemă politică. „E clar lucru că nu mai e o problemă sanitară, precum este tratată de la Moscova. Este o problemă politică şi, cu cât mai mult Moldova se va ataşa de vectorul european, cu atât mai mult vor creşte presiunile din partea autorităţii sanitare, ca să ne dea de înţeles că dacă nu suntem de acord, iată cu ce putem să ne alegem”.

După ultimele verificări, Rospotrebnadzor afirmă că vinurile moldoveneşti depăşesc de 80-90 de ori concentraţia de dibutilftalat. Pe de altă parte, preşedintele Uniunii oenologilor din Moldova spune că vinurile moldoveneşti sunt de calitate şi că, potrivit datelor prezen-

tate de Rospotrebnadzor, acestea ar trebui să fie otravă. „În comunicat, Rospotrebnadzor a menţionat că aceste vinuri depăşesc de 8090 de ori concentraţia de dibutilftalat. Dacă e aşa, aceasta e ca o otravă. Rospotrebnazot n-a prezentat niciodată un raport detaliat privind loturile pe care le verifică “, afirmă Arpentin. El susţine că vinurile moldoveneşti sunt de calitate, iar ameninţările Rospotrebnadzor au la bază chestiuni politice. „Moldova trebuie să se orienteze spre pieţele sigure. Mai bine ne concentrăm pe ţările din Europa Centrală şi cele din Europa de Nord, unde oamenii apreciază calitatea vinurilor noastre. Eu cunosc foarte bine situaţia. Este un argument politic şi nu are nimic cu calitatea vinului”, accentuează preşedintele Uniunii oenologilor.

Cât priveşte atitudinea producătorilor din sector, aceştia sunt lipsiţi de entuziasm. „Am văzut multe companii care nu mai prelucrează struguri anul acesta. Strugurii, deşi se prognoza că se vor scumpi, dimpotrivă s-au ieftinit, pentru că multe fabrici se dezic de prelucrarea lor, se dezic de a face investiţii în materie primă. Pentru că nu se ştie cu ce se va termina toată afacerea aceasta, toate luptele acestea, războiul acesta cu vinul”, spune Arpentin.

Sursa: eco.md

Politic

13 SEPTEMBRIE 2013

3

FLUX

A fost dat startul marilor privatizări. În interesul cui?

Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, 11 septembrie, să propună spre privatizare aproximativ 200 de întreprinderi şi alte proprietăţi publice, între care şi unele de importanţă strategică, cum ar fi cele din sectorul energetic, bancar, de transport etc. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a declarat că statul speră să obţină în jur de un miliard de lei în urma acestor privatizări.

În lista bunurilor care urmează a fi deetatizate au fost incluse mai multe întreprinderi cu capital de stat şi societăţi pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, între care Tutun-CTC, „Moldtelecom”, „Carmez”, „Air Moldova”, CTC-Nord, RED Nord şi RED Nord-Vest, „Floare-Carpet”, „Aroma”, Fabrica de sticlă din Chişinău, Magazinul Universal Central UNIC, Fabrica de zahăr din Cupcini, Întreprinderea „Farmaco”, „EuroCreditBank” şi altele.

Guvernul a mai aprobat şi privatizarea unor imobile, cu terenurile aferente de câteva hectare, situate pe bdul Ştefan cel Mare, unde sunt amplasate Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“ şi Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Această ofertă pare să fie una deosebit de atractivă pentru eventualii cumpărători. După cum menţionează ziarul „Adevărul”, „valoarea de bilanţ a acestor active nu este nici măcar specificată în proiect, dar cea de piaţă ar putea fi de zeci de milioane de euro”. Bănuim însă că acestea ar putea fi vândute la un cu totul alt preţ decât cel de piaţă.

De asemenea, statul intenţionează să privatizeze mai multe edificii nefinalizate, de menire social-culturală, dar şi obiective care au fost scoase la privatizare ceva mai demult, fără a-şi găsi cumpărătorul în cadrul licitaţiilor.

Mai mulţi experţi economici, care nu neagă necesitatea privatizării în sine, consideră că procesul ar trebui să fie mai transparent, iar contextul actual nu este unul tocmai potrivit.

Dacă, evident, se are în vedere obţi-

nerea unor profituri cât mai mari din aceste privatizări. În situaţia actuală, sunt de părere unii, se intenţionează, mai degrabă, deposedarea statului de nişte bunuri, în beneficiul unor persoane sau grupuri, care le vor acapara la preţuri derizorii.

Dumitru Budeanschi, de exemplu, consideră că la noi întreprinderile publice deseori servesc pentru acordarea de favoruri unor grupuri de interese sau pentru a face tranzacții prin companiile căpușă. „În cazul privatizărilor propuse, consider că era nevoie, probabil, de o analiză mai amănunțită la fiecare întreprindere în parte pentru a justifica privatizarea din punct de vedere economic”, a precizat expertul pentru portalul NOI.md.

Expertul economic Ion Tornea este de părerea că privatizarea nu trebuie făcută „la pachet”, iar în unele întreprinderi, acolo unde există monopoluri, statul ar trebui să-şi păstreze controlul. „Practica privatizărilor de până acum arată că se fac mai mult în interesul unor anumite grupări. Decât așa privatizări, mai bine să nu se facă deocamdată. De exemplu, aeroportul este singura companie aeriană din republică și eu am dubii față de oportunitatea privatizării acestuia la moment”, a declarat Tornea pentru acelaşi portal informaţional.

Amintim că majoritatea parlamentară a adoptat, la ultima şedinţă a Legislativului din sesiunea de primăvară-vară, legea privind deetatizarea proprietăţii publice, mai multe întreprinderi de stat fiind scoase din lista celor nepasibile privatizării.

Menţionam şi atunci că toate guvernările de la noi s-au dedat la privatizări pe ultima sută de metri de aflare la putere. Chiar dacă, atunci când sunt în opoziţie, politicienii critică drastic astfel de operaţiuni de înstrăinare a bunurilor publice. „Statul nu este cel mai bun administrator al activelor, de aceea trebuie să-i oferim mediului privat posibilitatea să le gestioneze”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr.

El explică necesitatea privatizărilor inclusiv prin faptul că mai multe întreprinderi înregistrează rezultate financiare negative, iar o parte dintre ele degradează. Şi îi dăm dreptate, însă doar parţial. Pentru că, de departe, nu este vorba întotdeauna de bunuri ale statului care generează pierderi ori riscă să degradeze şi

să se devalorizeze. Dimpotrivă, unele aduc profituri substanţiale care, în cazul privatizării, vor ajunge în buzunarele unor persoane private.

Anume aceste întreprinderi au ajuns obiectul unor jocuri de culise, ţinta unor atacuri şi speculaţii, al unor campanii mediatice, al căror scop, în opinia unor analişti, ar fi devalorizarea lor şi privatizarea ulterioară la preţuri cât mai mici.

Ministrul Lazăr ne linişteşte şi precizează că votarea listei întreprinderilor care urmează a fi privatizat, „nu înseamnă că mâine începem procesul”. El a explicat că deetatizarea marilor companii ar putea dura şi până la doi ani, iar unele poate chiar vor fi privatizate în baza unor planuri individuale. „Privatizarea în societate se asoci-

ază cu ceva neplăcut, dar noi ne vom strădui să dăm absolut altă caracteristică acestui proces”, a mai menţionat Lazăr, promiţând transparenţă, eficienţă, dar şi beneficii pentru oameni.

Dacă ne amintim bine, vicepremierul promitea, cu mai bine de doi ani în urmă, când se discuta tot despre posibilitatea „marilor privatizări”, că se va veni, „în timpul cel mai apropiat”, cu o viziune clară în privinţa privatizării întreprinderilor în cauză.

Unde este această „viziune clară”?

Sau este preferabilă, totuşi, o privatizare mai pe orbecăite? Şi cât de lungă va fi calea de la „votarea listei” până la privatizarea propriu-zisă?

Bănuim că, în unele cazuri, ar putea fi destul de scurtă.

Ioana FLOREA, FLUX

Atacul raider asupra statului Moldova a început Pentru cei care declară că statul este prost administrator al afacerilor: Domnilor administratori, dacă nu puteţi, cedaţi/permiteţi societăţii civile să administreze, ca să vă convingeţi cât de eficient pot fi administrate întreprinderile de stat.

Nouă ni se spune că statul este un prost administrator al întreprinderilor de stat. Să facem puţină lumină asupra acestor constatări, pe care le auzim de la demnitari de stat, miniştri etc. Dacă statul este un prost administrator, atunci să vedem cine este acest stat şi cine conduce aceste întreprinderi. Întrebare: Cine administrează aceste întreprinderi?

Răspuns: Consiliile de administraţie. Întrebare: Cine se află în componenţa consiliilor de administraţie?

Răspuns: Miniştri, viceminiştri, şefi de servicii, directori ai structurilor şi instituţiilor de stat etc., adică toţi sunt din conducerea ţării, de la primul eşalon în jos.

Lăsăm ca cetăţenii să-şi facă mai departe concluziile despre cine sunt cei care administrează întreprinderile de stat, dacă ei singuri se numesc aşa, adică proşti administratori. Însă apare o altă întrebare: administrează ei prost, ei sunt proşti administratori fiindcă trebuie să fie aşa sau poate că aşa este mai comod?

Răspunsul la această întrebare îl găsim în analiza de mai jos, care demonstrează că toate cele întâmplate cu Banca de Economii şi Aeroportul Internaţional Chişinău nu sunt altceva decât un început frontal de atac raider asupra averii statului, adică asupra noastră, a tuturor cetăţenilor.

Acest atac va continua până când se vor termina de împărţit toate bunurile statului. Pe urmă va începe războiul între ei.

Aeroportul Internaţional Chişinău

Taxa minimală pentru fiecare pasager este de aproximativ 20 de euro. Aceasta nu include alte taxe şi servicii de prelucrare a bagajului pe peron sau pentru transfer, transport etc.

După cum arată costurile taxelor aeroportuare la cumpărarea biletelor de avion, acestea pot ajunge până la 120 de euro per pasager.

Dacă în anul 2000, numărul pasagerilor aerieni a constituit 220,9 mii, atunci la sfârşitul anului 2012, acest număr a atins cifra de 1 220 496 de pasageri. Numai în prima jumătate a anului 2013, numărul pasagerilor aerieni a fost de peste 700 de mii, adică a înregistrat o creştere de 11,7%, în comparaţie cu prima jumătate a anului 2012.

Datele privind rapoartele financiare ale Aeroportului Internaţional Chişinău nu sunt publicate nicăieri. Exact aşa nu pot fi găsite nicăieri date despre cheltuielile şi consumurile acestei întreprinderi.

Un simplu calcul ne arată că numai de la taxele aeroportuare pentru pasageri, Aeroportul Internaţional Chişinău, în anul 2012, trebuia să obţină aproximativ 24,410 milioane de euro, al cărui echivalent în lei MD ar constitui 402,673 de milioane. De la acordarea altor servicii, inclusiv venitul de la deservirea transportului de marfă, aeroportul trebuia să obţină minimum încă de două ori mai mult. Deci, Aeroportul Internaţional Chişinău nicidecum nu putea să înregistreze pierderi de zeci de milioane de lei în prima jumătate a anului 2013.

ATENȚIE: Taxele, tarifele şi costurile aeroportuare acoperă toate cheltuielile şi conţin rentabilitate curată de minimum 15% (profit curat). Întrebare: Unde pleacă aceste profituri? În concluzie, putem constata că Aeroportul Internaţional Chişinău nu poate fi ineficient, în condiţiile în care ar fi gestionat după toate normele, şi nu în mod dubios. Iar concesionarea lui nu este altceva decât una dintre modalităţile de redistribuire a zonelor de influenţă economico-financiare între clanurile politicooligarhice.

Concluzie: Nu există motive ca Aeroportul Internaţional Chişinău să fie cedat.

Banca de Economii

Banca de Economii a fost cedată raiderului în schimbul altor bunuri care, presupun, sunt redistribuite între clanurile politico-oligarhice. În cel mai apropiat timp vom fi martorii

altor tâlhării ale actualilor guvernanţi, legate de redistribuirea celor mai profitabile întreprinderi de stat.

Banca de Economii este foarte profitabilă şi cu o perspectivă foarte promiţătoare. Conform calculelor preventive, chiar şi în condiţiile actuale, dacă ar fi gestionată profesional, BEM poate obţine anual un profit net nu mai mic de aproximativ 100 de milioane de lei. Și asta în condiţiile în care creditele neperformante au fost moştenite de la fosta administraţie. Dar în condiţii optime, această bancă ar obţine nu mai puţin de 145 de milioane de lei anual.

ATENȚIE: Cum poate ceda statul asemenea surse, de mare perspectivă, de obţinere a veniturilor bugetare?

Sursa: costandachi.eu

FLUX

4

Opinii

13 SEPTEMBRIE 2013

Controverse privind biografia Mitropolitului Visarion Puiu În anul 2010, protoiereul Ioan Lisnic a publicat o lucrare consacrată vieţii şi activităţii Mitropolitului Visarion Puiu, prin care s-a străduit, aşa cum spune autorul, să pună în valoare „faptele ierarhului, în special din perioada activităţii sale „în această latură de ţară”. La timpul respectiv, redacţia noastră a publicat şi o recenzie la volumul apărut la Editura „Labirint” din Chişinău. Recent, şi ziarul „Lumina” s-a referit la cartea respectivă.

Autorul articolului, Adrian Nicolae Petcu, a venit cu mai multe opinii critice la adresa autorului, pe care l-a acuzat, în temei, de documentare insuficientă şi de minimalizarea sau chiar eludarea unor aspecte importante din biografia marelui ierarh Visarion Puiu. La rugămintea preotului Ioan Lisnic, publicăm în cele ce urmează un răspuns la aceste opinii critice, „pentru respectarea pluralismului de opinie şi a dreptului meu la replică”, fără a încerca să ne implicăm însă în dispută şi fără a da aprecieri conţinutului şi argumentelor prezentate în cele două materiale.

Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi opera sa bisericească

Cuvânt de răspuns la recenzie În numărul de luni, 2 septembrie 2013, al ziarului” Lumina” şi pe pagina electronică a acestuia a fost publicată de către Adrian Nicolae Petcu o recenzie la cartea mea, ”Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi opera sa bisericească” , apărută în 2010 la Chişinău, la Editura „Labirint”. În recenzia dată, intitulată „O biografie a mitropolitului Visarion Puiu”, autorul aduce un şir de critici lucrării mele, fapt pentru care îi mulţumesc. Însă şi recenzia elaborată de domnia sa poate fi supusă unei critici, pentru că am observat în aceasta suficiente neajunsuri şi chiar afirmaţii nefondate.

Lucrarea mea a fost elaborată pornind de la fondul documentar şi de carte pe care îl găsim în Republica Moldova, unde personalitatea Mitropolitului Visarion este extrem de

puţin cunoscută în afara mediului istoricilor. Am adus o serie de date privind activitatea mitropolitului în anumite perioade despre care nu există referiri în arhivele din Republica Moldova, încercând să le fac cunoscute publicului larg. În ceea ce priveşte activitatea ierarhului în Basarabia, am avut la dispoziţie un material documentar foarte bogat. În legătură cu acest capitol al lucrării mele, domnul Petcu face o afirmaţie care loveşte nu doar în imaginea lucrării mele, ci şi în a mea personal. El afirmă următoarele: ”…autorul preia o serie de trimiteri la arhive, unele chiar în mod greşit, despre care nu are cunoştinţă”. Țin să îi comunic domnului Petcu faptul că toate documentele de arhivă la care am făcut trimitere au fost văzute şi studiate temeinic de mine! În lumina documentelor şi a altor materiale pe care le-am avut la dispoziţie, consider că am făcut un lucru bun. Este regreta-

Incertitudine în legătură cu reducerea taxelor consulare pentru cetăţenia română

Guvernul de la Bucureşti a redus, de marţi, 10 septembrie, taxele consulare pentru redobândirea cetăţeniei. Însă, potrivit site-ului Publika.md, cetăţenii moldoveni care au mers la Consulatul României de la Chişinău au avut parte de o surpriză neplăcută, fiind nevoiţi să achite 60 de euro, ca până acum. „Am plătit 60 de euro. Am întrebat şi au spus că 45 de euro numai în România”, a spus o femeie citată de Pulika.md. Într-un comunicat, Ambasada României la Chişinău afirmă că măsura reducerii taxelor se aplică doar pe teritoriul României. „Ambasada României informează că Ordonanţa Guvernului nr. 25/2013 modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992, care va purta astfel denumirea «Ordonanţă privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României»”, subliniază comunicatul.

Sursa: mediafax.ro

bil că un istoric face asemenea afirmaţii nefondate, fără a prezenta şi probele necesare.

Dumnealui mai spune următoarele: „…o parcurgere atentă a publicaţiilor bisericeşti din perioada interbelică din Basarabia, Vechiul Regat şi Bucovina ar fi adus un plus de informaţie atât de necesar în cunoaşterea activităţii ierarhului Visarion Puiu”. Această afirmaţie a fost făcută fără a lua în calcul faptul că eu am cercetat un număr destul de mare de ediţii periodice din întreaga Românie interbelică precum: Arhivele Basarabiei; Luminătorul; Buletinul Episcopal Episcopia Hotinului; Buletin oficial BOR; Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti. Toate aceste au fost cercetate de mine cu cea mai mare atenţie. În recenzie se mai afirmă şi următoarele: „Sunt minimalizate sau chiar eludate unele secvenţe, precum ajutoarele acordate de Visarion Puiu celor care treceau Nistrul în încercarea de a scăpa de stăpânirea sovietică…”. În lucrarea mea am atins problema refugiaţilor transnistreni şi chiar am folosit şi materiale documentare arhivistice inedite, contrar spuselor domniei sale.

Adrian Nicolae Petcu mai afirmă, de asemenea, că eu nu aş fi relatat în carte nimic despre „...sprijinul acordat comunităţilor româneşti de peste hotare în perioada activităţii ierarhului în Bucovina”. La o lectură mai atentă a lucrării mele, domnul Petcu poate găsi referiri şi la acest subiect.

O afirmaţie inexactă a autorului recenziei este şi aceea precum că eu aş fi lansat o confuzie în legătură cu „… delegarea mitropolitului de către patriarhul Nicodim sau Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ-

ne”. În lucrare nu există confuzii şi nici eludări în legătură cu delegarea Mitropolitului Visarion la Zagreb, la care, probabil, se referă domnul Petcu. Nu poate fi vorba de nicio confuzie, întrucât între patriarh şi sinod nu pot exista divergenţe la luarea hotărârilor.

Consider că în istoriografie orice critică este binevenită, însă în recenzia sa domnul Petcu a făcut nişte afirmaţii, unele chiar greşite, cu privire la conţinutul lucrării mele, la unele secvenţe ale lucrării… despre care nu are cunoştinţă.

Cu respect, pr. Ioan LISNIC

Nunţi cu risc sporit

Proprietarul restaurantului Golden Nica, Nicolae Rusu, unde s-au intoxicat mai multe persoane care au participat la nunţile care s-au desfăşurat acolo, a fost reţinut pentru 72 de ore, după ce a fost audiat de procurori.

Acesta se consideră nevinovat şi afirmă că totul ar fi fost pus la cale de concurenţi. Şi avocatul lui Rusu susţine că nu sunt probe care l-ar inculpa pe clientul său.

Procurorii au iniţiat cauza penală după decesul bărbatului de 39 de ani din Ungheni, care au consumat bucate preparate în localul respectiv, la nunta care a avut loc aici pe data de 7 septembrie. Potrivit datelor prezentate de Centrul Naţional de Sănătate Publică, alte aproximativ 100 de persoane, între care şi câţiva copii, s-au intoxicat şi au avut nevoie de îngrijiri medicale, acestea fiind internate în spitale din Chişinău, Ungheni şi Străşeni.

Întâmplarea nu este una singulară. Pe data de 31 august, în acelaşi local au avut loc alte două ceremonii care s-au soldat cu intoxicarea a 46 de nuntaşi, una dintre victime fiind chiar ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

Doar că atunci consecinţele nu au fost atât de tragice. De vină ar fi fost, potrivit reprezentanţilor Centrului pentru Sănătate Publică Chişinău, carnea de pui infestată cu salmonela, importată din Ucraina fără certificat de calitate.

Aceştia au mai afirmat că, în urma respectivului incident, activitatea localului a fost suspendată, dar proprietarul a ignorat prescripţia, nunţile din 6 septembrie fiind organizate pe răspunderea acestuia.

Pe de altă parte, şeful Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, a opinat că este posibil să fi fost o înţelegere între proprietar şi reprezentanţii Centrului, de genul, „de data asta vă iertăm”.

Moldovan a mai menţionat în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă că funcţionarii de la Centrul municipal de sănătate publică trebuiau să fie mai insistenţi, iar în cazul

în care au făcut o prescripţie, erau datori să urmărească dacă aceasta este îndeplinită, pentru ca localul să nu mai funcţioneze până la clarificarea tuturor circumstanţelor. Iar dacă această hotărâre a fost ignorată, trebuia să intervină poliţia sau alte organe în drept să o facă.

Mai mult decât atât, şeful Direcţiei Sănătate a mai afirmat că proprietarul a solicitat la Ministerul Sănătăţii permisiunea de reluare a activităţii, pentru că aveau contracte încheiate deja pentru următoarea săptămână.

„Din câte cunosc, au avut această permisiune cu titlul de excepţie”, a menţionat Moldovanu. Fără să fi fost înlăturat factorul acestor intoxicaţii, a mai precizat el.

Reprezentantul Ministerului Sănătăţii, solicitat de „Ziarul de Gardă”, a respins acuzaţiile, afirmând că Ministerul nu-şi putea da acordul, pentru că nu are astfel de atribuţii.

Deocamdată, încă nu au prezentat rezultatele analizelor de laborator, care ar stabili cauza intoxicaţiilor.

FLUX

Alarmant

13 SEPTEMBRIE 2013

5

FLUX

Cum se debarasează americanii de copiii adoptaţi, folosindu-se de Internet. O investigaţie cutremurătoare Reuters / NBC News În Statele Unite, părinţi care s-au săturat de copiii pe care i-au adoptat au găsit soluţia de a se debarasa de aceştia: apelează la forumuri pe Yahoo şi pagini de Facebook. O practică ilegală, care face oficiu de rezervor pentru pedofili, comentează cotidianul francez Le Figaro, care publică un articol despre o campanie de presă remarcabilă marca agenţia de presă Reuters, în colaborare cu postul de televiziune NBC News. “Oamenii nu sunt animale, iar plasarea lor dintr-o parte în alta, alături de persoane care le sunt total străine, prezintă riscul de a le încredinţa unora care comit abuzuri”, notează, la rândul lor, jurnaliştii britanici de la Daily Mail, care au relatat despre investigaţia realizata de Reuters.

“Aş fi dat-o şi unui criminal în serie!”

“Aş fi încredinţat-o şi unui criminal în serie, atât de mult mă scotea din minţi, nu o mai suportam”. Aceste cuvinte care dau fiori îi aparţin unei casnice care încerca să se debaraseze de fiica ei adoptivă. Povestea ei este doar o părticică dintr-o remarcabilă muncă de investigaţie jurnalistică realizată de jurnalista Megan Twohey, de la agenţia de presă Reuters, timp de un an şi jumătate, care a scos la iveală o piaţă neagră a copiilor în SUA. Jurnalista îşi prezintă ancheta structurată pe mai multe secţiuni, pe un site dedicat, însoţit de infografii şi de înregistrări video (http://www.reuters.com/ investigates/adoption/îarticle/part1).

Înspăimântător de simplu

Principiul este înspăimântător de simplu: părinţii adoptivi postează un anunţ în care descriu copilul pe un site anume (“toate detaliile despre starea de sănătate a copilului vor fi oferite într-un mesaj privat”), intră în legătură cu potenţialii doritori de adopţie, îşi dau întâlnire, iar palma se bate pe loc. Şi asta pentru că în Statele Unite este relativ simplu pentru părinţi să desemneze tutori, care, ulterior, vor deveni noii deţinători ai autorităţii parentale, explică jurnaliştii de la Le Figaro.

Este nevoie apoi de semnarea unui document în prezenţa unui notar. Cel mai adesea, cuplurile pre-

zentate de jurnalistă nu se jenează deloc de prezenţa unei persoane oficiale, ci semnează formularul, în calitate de “primitor”.

Destine zdrobite de nebunia adulţilor

Fiecare poveste a unui copil adoptat şi apoi abandonat este cea a unui destin zdrobit de nebunia adulţilor.

Quita, o tânără din Liberia, care povesteşte cât de fericită a fost că a ajuns în Statele Unite, a fost încredinţată de părinţii ei adoptivi unui cuplu care era considerat caz social în SUA: familia Eason. Soţia este o psihotică, căreia i-au fost luaţi de către serviciile sociale copiii biologici, aceasta fiind acuzată de maltratări grave. Bărbatul a fost acuzat deja de abuz sexual. Nicole Eason neagă că i-ar fi fost luaţi copiii biologici de către cei de la serviciile sociale, afirmând că aceştia încă locuiesc cu ea, dar autorităţile dezmint categoric acest lucru, scrie Daily Mail.

În pat cu doi străini goi-puşcă

Încă din prima sa seară petrecută în familia Eason, tânăra din Liberia povesteşte că, în caravana sărăcăcioasă în care trăia familia, a fost nevoită să doarmă în pat între cei doi soţi. Aceştia erau goi-puşcă!

La două zile după ce a fost “adoptată”, s-a trezit că familia a dispărut, fără a lăsa vreo adresă la care ar fi putut fi găsită. Descoperită de poliţie, după câteva zile, tânăra a fost în cele din urmă încredinţată primilor părinţi adoptivi, cei care au încredinţat-o cuplului infernal despre care tocmai am relatat!

Cazul Quitei este doar unul dintre multele descoperite de Reuters şi NBC News în cadrul investigaţiei lor despre ceea ce au numit „fenomenul de private re-homing”, adică un fel de „relocare”. „Termenul se referea până acum la deţinătorii de animale de companie care căutau alte cămine pentru animalele lor, dar acum fenomenul s-a extins şi la fiinţe umane, dată fiind asemănarea dintre ofertele postate online în acest scop. Numai că oamenii nu sunt animale...”, comentează Daily Mail.

Peste 200 de copii „donaţi” pe Internet, în cinci ani

Anna, o frumoasă tânără, blondă, originară din Rusia, azi în vârstă de 18 ani, povesteşte cum a fost plimbată din familie în familie, „ca un câine”. Între 14 şi 16 ani, tânăra a fost încredinţată unui număr de trei cupluri diferite, printre care şi celebrul de acum Eason, care şi cu aceasta dormea tot în varianta de goi-puşcă şi în acelaşi pat cu fata.

De altfel, cei doi soţi Eason revin deseori în ancheta realizată de jurnalista de la Reuters, pentru că, graţie acestui sistem, cei doi au putut „adopta” nu mai puţin de şase copii.

Anna povesteşte că le-a cerut celor doi soţi, după ce a descoperit fotografia celor doi copii ai lor, de 5 şi 7 ani, să explice ce s-a întâmplat cu aceştia. „Uneori, copiii mai şi mor”, i-au răspuns ei, fără a oferi detalii.

Din „iubire” pentru copii

În 2006, Nicole Eason şi un alt bărbat, Randy Winslow, au adoptat online un băiat de 10 ani. Ulterior, Winslow a fost arestat pentru trimiterea şi primirea de documente pornografice şi în prezent execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare într-un centru federal de detenţie.

Winslow, care se autointitula „lovethemcute”, avea 41 de ani, era chel şi grăsan. Făcea schimb de fotografii cu copii dezbrăcaţi şi îşi petrecea timpul pe chat-ul „baby&toddlerlove”, unde se descria pe sine ca pe un iubi-

tor de copii, după cum reiese din documentele prezentate în instanţă. Pe chat, explica cum se molestează copiii şi mai ales cum trebuie să le explici acestora să ascundă un abuz: ”Pur şi simplu trebuie să-i creşti în aşa fel încât să creadă că este totul normal şi în regulă, şi să nu spună nimănui. Ce se întâmplă în familie, trebuie să rămână în familie”, scria el pe chat. Numai că nu ştia că i se confesează unui agent federal sub acoperire...

Băiatul de 10 ani a fost trimis să locuiască în plasament la o familie, iar recent a împlinit 18 ani. Cei în grija cărora se află nu au fost de acord să-l lase să ofere vreun interviu presei, scrie Daily Mail.

Oferta: copii din străinătate, de 6-14 ani

Reuters a contabilizat un număr de 261 de copii „oferiţi” într-o perioadă de cinci ani pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, majoritatea copiilor fiind străini şi având vârste cuprinse între 6 şi 14 ani.

Munca titanică a jurnalistei de investigaţii de la Reuters a făcut compania Yahoo! să reacţioneze. Compania a decis să lichideze paginile pe care se organizau „donaţiile” de copii. Dar nu la fel a reacţionat compania Facebook, care, potrivit mărturiilor date publicităţii de jurnalista de la Reuters, apreciază că „Internetul este o reflectare a societăţii, pe care oamenii o utilizează pentru tot soiul de comunicări şi pentru rezolvarea a tot soiul de probleme”.

Sursa: jurnalul.ro

Ministerul Sănătăţii propune majorarea preţului pentru poliţa de asigurare până la 4 mii de lei în 2014 În 2014, costul poliței de asigurare ar putea crește până la 4 mii de lei – cu 750 de lei mai mult decât costă acum.

Acest lucru este prevăzut în proiectul amendamentelor legislative elaborat de Ministerul Sănătății. Potrivit acestor modificări, patronul și angajatorul vor achita lunar câte 4% din salariu.

Potrivit datelor prezentate de serviciul de presă al Agenției Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), acest lucru a fost generat de transferul unor programe la finanțare de

stat, în special, este vorba despre prevenirea hepatitelor B și C, profilaxia diabetului și transplanturile.

Surse din cadrul serviciului de presă al instituției au comunicat pentru Agenția ”INFOTAG” că un argument pentru necesitatea majorării prețului poliței de asigurare este și scumpirea echipamentelor și materialelor medicale pe care Moldova le achiziționează de peste hotare.

Volumul şi spectrul serviciilor medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este în creştere constantă, iar persoanele asigurate solicită tot mai multe servicii ca urmare a îmbătrânirii demografice. Aceasta este situaţia atestată în rapoartele OMS, BNS, Ministerului Sănătăţii, CNAM pentru ultimii trei ani, care

relevă necesitatea majorării graduale a cheltuielilor publice pentru sănătate.

Factorii responsabili menționează că în comparație cu sistemele similare de finanţare din lume, alocaţiile pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova atestă un nivel scăzut raportat la salariu. Pentru fiecare persoană, din fondurile publice pentru sănătate, se alocă doar 176 de dolari, vizavi de cheltuielile statelor din regiune: Bulgaria - 589 de dolari, România - 723 de dolari, Estonia – 1 053 de dolari, Slovenia – 1 834 de dolari. În ultimii cinci ani, cota primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în Republica Moldova a rămas la acelaşi nivel de 7%, în timp ce în Bulgaria este de 13%, în România – 11%, Estonia – 13%, Slovenia – 13%.

Sursa: infotag.md

FLUX

6

Economic

13 SEPTEMBRIE 2013

Întreprinderile termoenergetice, gestionate ineficient şi pline de datorii

Curtea de Conturi a examinat recent raportul de audit privind gestionarea patrimoniului public și formarea tarifelor la societățile pe acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.1”, ,,Centrala Electrică cu Termoficare nr.

2” și „Centrala Electrică cu Termoficare-Nord”, în perioada anilor 2007-2011. Aceste societăți produc și livrează energie electrică și termică consumatorilor din municipiile Chișinău și Bălți, producţia de energie electrică fiind direct dependentă de volumul de energie termică produs conform cererii pieței.

Potrivit raportului, indicatorii de producere ai CET-urilor în anii 20072011 au înregistrat un nivel redus al utilizării capacităților depline ale acestora: capacitatea de producere a energiei electrice a fost utilizată, în mediu, în proporţie de 12,1% - 38,3% și a energiei termice - de 9,7% - 26,1%, ca urmare a descreşterii nivelului de solicitare a energiei termice. Totuși, în perioada verificată, S.A. „CET-1” și S.A. „CET-2” au asigurat cu agent termic circa 76% din necesitățile consumatorilor din municipiul Chișinău, iar S.A. „CET-Nord” - 95% din municipiul Bălți.

Auditorii au constatat că până în anul 2010 nu a existat o Strategie de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciilor de termoficare la nivel local. Din acest motiv, întreprinderile verificate nu au fost capabile să asigure obținerea indicatorilor de performanță, inclusiv extinderea capacităților de producere și, respectiv, obținerea unui avantaj economic corespunzător din activitatea de bază.

Astfel, la aceste entități nu au fost întreprinse măsuri de optimizare a cheltuielilor și aducerea acestora în concordanță cu volumul de energie produs. Sursa principală de acumulare a veniturilor în perioada verificată a fost activitatea operațională, fiind dependentă de tarifele la energia electrică și termică. La rândul lor, tarifele au fost influențate, în majoritate, de variația costului gazelor naturale.

Raportorii au constatat că veniturile din activitatea operațională a societăţilor verificate au crescut în anul 2011, comparativ cu anul 2007.

La „CET-2” și „CET-Nord” cheltuielile au depăşit veniturile doar în anul 2007, însă la „CET-1” situaţia a fost similară și în anul 2011. Potrivit au-

ditorilor, situația creată în anul 2007 a fost determinată de ajustarea întârziată a tarifelor la energia electrică şi termică, iar rezultatul pozitiv pe care l-au înregistrat societăţile din activitatea economico-financiară s-a datorat exclusiv amnistiei fiscale prin care au fost anulate datoriile - la „CET-1”, în valoare de 39,3 milioane de lei, la „CET-2” - de 151,9 milioane și „CET-Nord „ - de 1,9 milioane de lei.

Patrimoniul statului nu este în siguranţă

Misiunea de audit a constatat că gestionarea patrimoniului public s-a făcut cu unele abateri de la normele legale. Astfel, cele trei întreprinderi termoenergetice verificate nu au înregistrat regulamentar la organele cadastrale drepturile asupra a 24 de imobile în valoare totală de 12 milioane de lei. Au fost depistate mai multe nereguli privind autentificarea drepturilor asupra terenurilor deţinute, evaluarea terenurilor aferente clădirilor și construcțiilor, reflectarea în evidența contabilă a terenurilor etc. Nu au fost înregistrate în evidența contabilă 47 de rețele termice cu valoarea de circa 3,9 milioane de lei (S.A.„CET-Nord”).

Auditul a mai constatat că imobilele aflate în gestiunea economică a întreprinderilor termoenergetice auditate nu se regăsesc în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin hotărâre de Guvern.

Toate aceste nereguli indică asupra faptului că nu este asigurată plenitudinea și integritatea patrimoniului statului, persistând riscul de pierdere a unor bunuri în valoare totală de aproximativ 17 milioane de lei, acestea având o pondere de

9 la sută din valoarea bunurilor înregistrate în evidența entităților supuse auditului.

Datorii de peste 2,2 miliarde de lei

În cadrul verificării activelor societăților s-a constatat că, în perioada verificată, acestea au înregistrat o creștere esențială datorită majorării valorii mijloacelor fixe, inclusiv în urma reevaluării acestora, efectuării investițiilor și formării soldurilor de bunuri materiale și creanțelor pe termen scurt.

După reevaluare, societățile au raportat o valoare eronată a patrimoniului și uzurii acestuia, din cauza aplicării coeficienților diferiți către valoarea inițială și uzura mijloacelor fixe, neindexarea uzurii, precum și contabilizării neconforme a rezultatelor reevaluării.

Nerecuperarea creanțelor, care sunt un element al activelor, a avut drept consecință neacumularea mijloacelor financiare și formarea unor datorii enorme, de peste 2,2 miliarde de lei, în mare parte, față de furnizorii de gaze naturale și cu termen de prescripție expirat. În situația deficitului de mijloace bănești, „CET-1” și „CET-2” au contractat credite în sumă de 30 și, respectiv, 70 de milioane de lei, înregistrând cheltuieli suplimentare aferente dobânzilor bancare.

Achiziţii de bunuri şi servicii, netransparente şi la preţuri exagerate

Auditul a constatat nereguli şi la achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. Potrivit raportului, achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii s-a efectuat de către societăți în perioada verificată în mod netransparent și ineficient, fiind generate cheltuieli suplimentare în sumă de 94,1 milioane de lei. Aceasta din cauza că bunurile au fost achiziţionate în lipsa unui concurs, prin intermediari, la prețuri exagerate comparativ cu cele ale producătorului, de majorarea de către antreprenori a costului lucrărilor etc. Aceste cheltuieli depăşesc, per total, suma de 94 de milioane de lei.

Sporuri, premii şi suplimente, pentru „muncă intensă”

Au fost depistate unele abateri și iregularități admise în procesul de remunerare a angajaților societăților și persoanelor cu funcții reprezentative, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate în sumă totală de 17,4 milioane de lei.

Astfel, personalului administrativ și de conducere i-au fost achitate sporuri, premii şi suplimente, pentru muncă intensă, în lipsa unor indicatori de performanță sau pentru indicatori, care țin de atribuțiile directe ale funcției deținute.

Totodată, auditul menționează că entitățile în perioada verificată nu au respectat întotdeauna limita valorii fondului de salarizare aprobată în tarife de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, ceea ce a dus la neacoperirea acestor cheltuieli.

De exemplu, la „CET-1” fondul de salarizare efectiv a crescut în anul 2011, comparativ cu anul 2007, de 1,4 ori, în situația în care cheltuielile totale au crescut doar de 1,1 ori, iar volumul de producere a energiei electrice și termice s-a diminuat de 2,2 ori și, respectiv, de 1,6 ori.

La „CET-2”, fondul de remunerare a muncii a crescut de 1,6 ori, pe când cheltuielile totale au crescut de 2,2 ori, volumul de producere a energiei electrice s-a micșorat de 1,1 ori, iar a energiei termice a rămas la același nivel.

La S.A. „CET-Nord”, fondul de salarizare a crescut de 1,6 ori, cheltuielile totale crescând de 2,2 ori, iar volumul de producere a energiei electrice și termice rămânând, practic, constant.

Carenţe în politicile tarifare

Auditul a relevat şi existența unor carențe în politicile tarifare, precum și în procesul de elaborare și aprobare a tarifelor, determinate de includerea în structura lor a unor elemente ce nu stimulează producătorii în optimizarea consumurilor și cheltuielilor, în diminuarea pierderilor, precum și în obținerea altor indicatori de performanță. Modalitatea existentă de determinare a profitului nu stimulează entitățile în optimizarea consumurilor și cheltuielilor deoarece societățile pot obține un profit mai mare odată cu creșterea consumurilor și cheltuielilor.

Ar mai fi de spus că cele trei întreprinderi termoenergetice au fost incluse în lista de peste 200 de proprietăţi ale statului care urmează să fie supuse privatizării. Unii experţi economici consideră că perioada actuală nu este tocmai favorabilă privatizării unor întreprinderi de importanţă strategică, iar înstrăinarea acestora se va face pentru sume derizorii. În plus, privatizarea va genera, cel mai probabil, creşterea tarifelor pentru consumatori.

FLUX

Gara de Nord: acelaşi mişmaş Eu unul sunt foarte sceptic în ceea ce priveşte primenirea patriei. Nu că nu aş admite aşa ceva, dar îmi dau seama că transformările sunt foarte anevoioase, ba chiar inexistente. S-a strigat mult, s-a făcut mai nimic.

Despre câinii vagabonzi şi despre salariile în plic, două probleme veşnice, am vorbit deunăzi.

Azi revin la o problemă mai micuţă parcă, dar la fel de eternă. E vorba de mişmaşul practicat ani de zile de casieriţele Gării de Nord din Chişinău.

Despre ce e vorba? Păi, am tot vorbit despre

asta şi acum doi ani, şi acum cinci ani. E o poveste pe care o urmăresc din anul 2000 încoace. Casieriţele nu vor să dea restul de 30-40-50 de bani.

Bunăoară, eu am cerut deunăzi un bilet până la Tătărăuca Veche. Casieriţa îmi zice să-i dau 71 de lei. Îi dau, mi se oferă biletul fără niciun rest, deşi preţul biletului e de 70 de lei şi 70 de bani. Iese că acea casieriţă şi-a lăsat 30 de bani. Cineva poate şi se întoarce la casă să ceară restul, dar cei mai mulţi nu se mai obosesc să facă asta.

Repet, aşa ceva mi se întâmplă la Gara de Nord vreo 13 ani. Ori de câte ori mă duc să cer un bilet, casieriţele se fac a nu observa că trebuie să-mi dea restul de 30-40 de bani. E un soi de jecmăneală dizgraţioasă. Le-am ameninţat de multe ori, am vorbit o dată cu un şef al Gării de Nord.

Zadarnic efort! Câinii latră, caravana mişmaşului se mişcă. Şi ce ar trebui să fac acum? Să mă duc la Centrul Anticorupţie?

Cineva ar putea să spună că nu merită să fac

gălăgie pentru nişte bănuţi. Eu cred că merită.

Mişmaşul acesta, fie şi micuţ, e ca o cangrenă care distruge societatea. Şi-apoi s-ar putea să fie vorba de o sumă mai mare. Iei 40 de bani de la un pasager, de la 10 pasageri iei 4 lei, de la 100 – 40 de lei. Şi câţi oameni trec zilnic prin Gara de Nord? Dar într-un an de zile? În final, aş avea o rugăminte la Ministerul

Transporturilor. Faceţi, vă rog, aşa ca preţul biletelor să nu mai conţină în el bănuţi. Să fie 71 de lei, dar nu 70 şi 70 de bani. Mă gândesc că absenţa bănuţilor din preţ le-ar pune niţel în dificultate pe casieriţele şmechere...

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

7

Externe

13 SEPTEMBRIE 2013

FLUX

Obama şi Putin joacă poker cu dosarul sirian Lovitură de teatru în cazul mult trâmbiţatelor atacuri aeriene împotriva Siriei după ce, luni, 9 septembrie, înainte ca în Congresul SUA să fie prezentată cererea preşedintelui Barack Obama de a se autoriza o intervenţie militară, Rusia pare să fi dat o mare lovitură prin propunerea, aprobată iniţial de regimul Assad, ca arsenalul chimic al Damascului să fie plasat sub control internaţional. La Washington, şeful Casei Albe a reacţionat imediat: „Este posibil, dacă este adevărat”, a spus el, răsuflând uşurat, acordând apoi nu mai puţin de şase interviuri televizate (ceea ce pare un adevărat record!) în care a comentat sugestia Moscovei, ce nu pare să-l fi prins pe picior greşit.

La fel de repede au reacţionat – pozitiv – şi unele capitale occidentale, ceea ce demonstrează că şi ele erau serios incomodate de acest marş spre război, un marş care era deja destul de complicat. Dincolo de toate, a devenit limpede că propunerea rusească ar putea salva faţa preşedintelui american, care a părut mereu reticent în faţa ideii de a-şi lansa rachetele Tomahawks, evitând, totodată, un vot în Congres care se anunţa dificil. Acum, analiştii se întreabă dacă propunerea Rusiei a venit pe neaşteptate sau Kremlinul şi Casa Albă au conlucrat strâns pentru a ajunge la o soluţie convenabilă ambelor părţi. Ultima idee pare plauzibilă şi există suficiente semne într-o atare direcţie. Mai întâi, Obama a tergiversat lansarea intervenţiei armate, cerând aprobarea Congresului, iar ulterior a spus că se va adresa şi Consiliului de Securitate. Totodată, secretarul de Stat american John Kerry şi omologul său rus, Serghei Lavrov, au avut mai multe convorbiri telefonice – ultima, luni seara –, în care au discutat toate detaliile tranzacţiei. În fine, vineri, la finalul reuniunii G20 din Sankt Petersburg, despre care unii susţin că a pus oficial capăt unipolarismului mondial, Putin şi Obama s-au retras într-un colţ al sălii, unde au discutat

în voie peste 40 de minute, în care, cum susţin surse din ambele părţi, au căzut de acord asupra formulei găsite.

Cum s-a ajuns la ea în al 13-lea ceas? În primul rând, Obama era vizibil incomodat de cel puţin două mari probleme: el, care a venit cu un discurs pacifist la Casa Albă şi a criticat virulent intervenţiile declanşate de Bush în Irak şi Afganistan, se găsea acum în faţa perspectivei de a declanşa al 5-lea război în Orientul Mijlociu în ultimii 20 de ani. În al doilea rând, cele două războaie amintite sunt încă vii în conştiinţa americanilor şi a celei europene, unde procentul celor ce dezaprobă o intervenţie armată în Siria este covârşitor majoritar. Din această perspectivă, ziarul „Le Monde” semnala ostilitatea masivă a popoarelor occidentale faţă de o atare intervenţie militară. Este vorba de o schimbare radicală de poziţie în comparaţie cu acţiunile similare anterioare, care, în noul context, reprezintă o componentă esenţială a ecuaţiei siriene şi ar fi complicat considerabil misiunea pe care doreau să şi-o asume unii lideri favorabili folosirii forţei pe plan internaţional.

Ce spun, aşadar, institutele de sondare a opiniei publice? Institutul de Cercetări asupra Relaţiilor Tran-

satlantice German Marchal Fund arată că în 11 ţări studiate (SUA plus 10 state europene) există o creştere unanimă a opoziţiei faţă de o intervenţie armată în Siria, în comparaţie cu 2012. Astfel, ea a ajuns de la 63% la 75% în Germania; de la 59% la 70% în Marea Britanie; de la 50% la 65% în Franţa şi de la 55% la 63% în SUA, după ce, în august, procentul era de 53%! În Turcia, unde premierul Erdogan se pronunţă pentru răsturnarea regimului Assad şi chiar pentru lichidarea fizică a acestuia, 72% din populaţie este împotriva intervenţiei. Un sondaj IFOP publicat de „Le Figaro” arată că numărul francezilor ce dezaprobă o atare acţiune militară a crescut de la o zi la alta. În august, 55% dintre ei erau favorabili, la ora actuală procentul acestora este de 36%! Comparând procentele cu cele din timpul intervenţiei în Kosovo sau de la începutul războiului din Afganistan, se constată că, atunci, acţiunile coaliţiilor aliate erau „înţelese şi aprobate de opinia publică” occidentală. Explicând aceste mutaţii, analiştii arată că forţele armate ale acelor ţări au fost angajate în conflicte fără final clar şi satisfăcător. La acestea se adaugă datele complexe ale conflictului intern sirian, în care divizările din rândul rebelilor sunt evidente, pe lângă Fraţii Musulmani apar jihadişti, al-qaidişti sau mercenari plătiţi de diferite ţări din zonă – Arabia Saudită şi Qatar în primul rând – ori europene. Cele de mai sus sunt completate tutelar de fiascoul irakian, care, la 10 ani de la declanşarea invaziei anglo-americane, este din ce în ce mai mare şi mai greu de înţeles de opinia publică din cele 11 ţări, şi nu numai de acolo. În cazul dosarului sirian, specialiştii susţin că TOATE OPŢIUNILE MILITARE SUNT LA FEL DE PROASTE, opinie ce pare că a împărtăşit-o până la urmă şi Obama! A înarma rebelii ar însemna asumarea riscului de a

Europenii, ameninţaţi de sărăcie din cauza austerităţii (raport Oxfam)

din ordinul preşedintelui Reagan a fost bombardată Libia, care sprijinea terorismul mondial. Au fost ucişi civili cu duiumul, rachetele şiau ratat uneori ţintele, Kadhafi a supravieţuit 25 de ani, până în vara lui 2011, iar ţara sa a continuat să ajute teroriştii. În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie discutat despre complexitatea raporturilor de forţe din zonă, influenţată de numeroase puteri precum Iran, Israel şi, mai ales, Rusia, temă care face ca analiştii să se teamă de o degradare a situaţiei regionale şi nu doar acolo. Datele arată că Mediterana e plină acum de nave de război, iar, potrivit presei moscovite, Flota rusă a trimis acolo cele mai mari forţe de după destrămarea URSS. Aşadar, pentru prima oară după 1990, Rusia pare că se implică direct într-un conflict din Orientul Mijlociu. Până la urmă, în faţa unei perspective terifiante, Obama şi Putin au jucat o bună partidă de poker cu dosarul sirian, iar în final au ajuns la o formulă care va stârni multe comentarii, şi pe care şeful Casei Albe urma s-o prezinte în Congres, în cursul serii de marţi (miercuri în zori, în Europa). Deocamdată, lumea răsuflă uşurată.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488

Aproximativ 25 de milioane de europeni riscă să ajungă sub pragul sărăciei până în 2025 dacă liderii lor menţin actualele politici de austeritate, a avertizat ieri Oxfam, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, transmite AFP. Modelul european „este în prezent direct contestat de politicile de austeritate prost concepute”, se arată întrun raport al organizaţiei nonguvernamentale pentru lupta împotriva sărăciei.

Directoarea biroului european al Oxfam, Natalia Alonso, acuză declinul drepturilor sociale, „tăierile radicale din bugetele securităţii sociale, sănătăţii şi educaţiei, reducerea drepturilor angajaţilor şi fiscalitatea inechitabilă”, principii de bază în ultimii trei ani ale măsurilor economice adoptate în scopul redresării finanţelor publice în Europa. „În 2011, în cadrul Uniunii Europene 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei” (mai puţin de 60% din venitul mediu), iar „numărul acestora ar putea creşte cu 15 până la 25 de milioane dacă măsurile de austeritate vor continua”, ridicând la peste un sfert din totalul populaţiei numărul celor ameninţaţi de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă, este de părere ONG-ul amintit.

Oxfam neagă eficienţa măsurilor „excesive de reducere a datoriei” care au afectat creşterea economică şi au dus la noi recorduri ale ratei şomajului şi a căror opor-

întări islamiştii radicali, care câştigă teren zilnic şi se revendică în mare parte din Al-Qaida. Faptul ar conduce la haos şi la un lung război civil. A provoca o cădere a regimului Assad printr-o campanie aeriană susţinută – vezi cazul Libiei lui Kadhafi – nu va însemna că Siria va fi protejată de aceleaşi sinistre efecte, dat fiind că politica „schimbării regimului” nu a avut rezultate pozitive în Irak, Afganistan şi Libia, exceptând „tortul petrolier” irakian şi libian din care s-au înfruptat copios holdingurile occidentale. În atare condiţii, cum ideea invadării Siriei s-a exclus de la început, rămânea formula loviturilor aeriene punitive limitate în timp care să vizeze obiective civile. Din această perspectivă există destule exemple care NU AU FOST ÎNCUNUNATE DE SUCCES! În 1983, nave americane din Mediterana au bombardat forţele siriene de la sud de Beirut. Li s-a răspuns, în octombrie, prin atentate comise de kamikaze, care au costat viaţa a 58 de paraşutişti francezi şi a 241 de soldaţi americani. În 1988, pentru a răzbuna viaţa celor căzuţi în atentatele ce au vizat ambasadele americane din Kenya şi Tanzania, SUA au bombardat tabere teroriste din Afganistan şi Sudan. În septembrie 2001, Bin Laden a răspuns cu atentatele din SUA. În aprilie 1986,

or. Chişinău, str. N. Iorga, 8 PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

MOLDOVA

tunitate face în prezent obiectul dezbaterilor în rândul iniţiatorilor acestora.

Intitulat „Capcana austerităţii”, raportul subliniază, de asemenea, adâncirea inegalităţilor, în favoarea „a 10% dintre cei mai bogaţi europeni”. Ţările care au aplicat un regim de austeritate, Grecia şi Portugalia, în schimbul unui ajutor financiar din partea UE-FMI, dar şi Spania, şi Marea Britanie, „se vor situa în curând printre ţările cele mai inechitabile din lume”, dacă nu îşi modifică politicile, a mai menţionat Natalia Alonso.

După ce atrage atenţia asupra concluziilor trase în urma experienţelor similare din America Latină şi Asia de Sud-Est din anii 1980 şi 1990, Oxfam cere „statelor membre ale UE să apere un nou model economic şi social”, bazat pe o fiscalitate echitabilă şi investiţii publice în servicii şi inovaţie.

Sursa: agerpres.ro

Iaşul şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copii (vârsta 7-12 ani) 14-15 septembrie 2013 (2 zile/1 nopţi)

Grup 18/7 pers Preţ 70/80 euro/pers Plecarea Sâmbătă, 14 septembrie, ora 7. Sosirea Duminică, ora 22.

IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Grădina Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: Măn.Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Dragoş Vodă", Humuleşti - acasă la Ion Creangă, Cetatea Neamţ, Munţii Carpaţi şi râul Moldova.

UCRAINA

UCRAINA

> Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup: 7/18 pers Preţ: 125/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 20 septembrie, ora 19. Sosirea: Luni, 23 septembrie, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mănăstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Oraşe: Kiev, Cernigov.

M U N T E N I A, A R D E A L ş i M O L D O V A

Circuit ortodox în Munţii Carpaţi / Acasă la domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi, Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Braşov, Făgăraş, Sinaia, Bran, Poiana Braşov, Buşteni: Urcare cu telecabina în Munţii Bucegi (1600 m.alt), Urcare pe jos în Munţii Făgăraş, Izvorul părintelui Arsenie Boca, BRAŞOV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima Şcoală Românească, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 office@emaus.md

CMYK

FLUX

8

FiatLUX

13 SEPTEMBRIE 2013

Vizita Patriarhului Kiril. Câteva precizări de principiu

În ciuda profeţiilor făcute de unii băgători de seamă de profesie şi de unii politicieni de carton, precum că vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, de săptămâna trecută, în Republica Moldova, ar fi o acţiune eminamente politică, trebuie să remarcăm că discursul clericului rus a fost unul echilibrat, fără excese de limbaj şi derapaje politice. Adică, mai că „politic corect”. „Ne-am adunat astăzi, aici, nu pentru a lansa idei politice, nu pentru a apăra drepturile cuiva, nu pentru a ne opune cuiva şi nu pentru a triumfa împotriva altora. Ne-am adunat nu din curiozitate, nu pentru distracţii, dar pentru a înconjura acest loc dumnezeiesc, unde s-a oficiat Sfânta Liturghie”, a declarat capul Bisericii Ortodoxe Ruse, în predica pe care a ţinut-o pe 10 septembrie, după slujba oficiată în scuarul Catedralei din Chişinău.

Apelul la pace al Patriarhului Kiril

Aşa cum îi stă bine unei feţe bisericeşti, Înaltul Ierarh a chemat la pace: ”Pentru a stăvili confruntările, conflictele, să păşim împreună spre viitor, pornind de la temelia spirituală comună”.

Aluzia Patriarhului Kiril

Aşa cum era şi de aşteptat, Patriarhul Kiril a chemat autorităţile să nu se dedea la acţiuni ce contravin moralei şi credinţei creştine, care este împărtăşită de majoritatea absolută a populaţiei Republicii Moldova. Din cuvintele spuse de patriarh, se întrevede o aluzie fină la legile adoptate de clasa politică guvernantă de la Chişinău privind promovarea homosexualităţii în societate ca pe o normalitate. „Aş vrea ca în viaţa Moldovei, acel pilon spiritual care este format din credinţa profundă a poporului moldav să-şi găsească întruchiparea şi expresia în practica politică”, a spus înaltul oaspete.

Patriarhul, venerat

Am văzut cu toţii că moldovenii îl venerează pe patriarh. Este adevărat că oamenii s-au îmbulzit, mai

că nu s-au călcat în picioare ca să fie mai aproape de patriarh, ca să primească în dar o iconiţă de la el, ca să smulgă o floare din decorul lângă care a stat oaspetele. Comentariile răutăcioase nu au întârziat să apară. Unii patroni de presă au ţinut neapărat să-i prezinte pe credincioşi drept nişte sălbatici făţarnici care, pe de o parte, vorbesc de dragostea faţă de aproapele lor, iar, de pe altă parte, se îmbrâncesc chiar în faţa patriarhului. O fi, nu zic, o carenţă de cultură. Totuşi, nivelul lor de cultură, de moralitate, de civilizaţie, dacă vreţi, nu e de comparat cu al celor care participă la manifestaţiile dezgustătoare ale homosexualilor. Patronii de presă nu găsesc nimic amoral şi incult atunci când promovează relaţiile sexuale dintre un bărbat şi un alt bărbat, atunci totul este în albia normalităţii, iată însă când se îmbulzesc creştinii – e grav.

Dreptul moral al patriarhului

Spuneam că moldovenii îl venerează pe patriarh. Şi, dincolo de faptul dacă asta ne place sau nu, numărul celor care îl venerează este atât de mare, încât, chiar şi după legile democraţiei liberale, nimeni nu are dreptul moral să-i

reproşeze că a venit în Republica Moldova. Aici sunt credincioşii lui şi Kiril este în drept să vină şi să mai vină, după cum a promis.

Elementele marginale

Cei care l-au criticat, de dimineaţă până seara, pe tot parcursul vizitei, şi chiar l-au huiduit pe patriarh sunt nişte elemente marginale, de la periferia urât mirositoare a societăţii moldoveneşti. M-a mirat faptul că în această categorie s-au înrolat şi nişte clerici.

Patriarhul Kiril şi separatismul

Patriarhul a mers în vizită şi la Tiraspol. Este evident că el nu putea să nu meargă acolo. Chiar dacă unii au interpretat gestul ca pe un sprijin acordat separatismului transnistrean. Dar el a mers la Episcopia de Dubăsari şi Tiraspol ca parte a Mitropoliei Moldovei. Şi episcopul Sava a remarcat acest lucru după plecarea patriarhului.

Bine, să admitem că patriarhul susţine separatismul transnistrean prin faptul că a efectuat o vizită de o zi la Tiraspol. Dar cine sunt atunci americanii, nemţii şi alţii care importă anual mărfuri de sute de milioane de dolari din Transnistria, susţinând economic, în felul acesta, regimul separatist de acolo? Ăştia nu-i sprijină pe separatişti?

Greşeala patriarhului

În opinia noastră, prestaţia Patriarhului Kiril în Republica Moldova a fost aproape ireproşabilă.

Aproape, pentru că totuşi a avut un cusur. Reproducem un fragment din discursul patriarhului privind înfiinţarea Eparhiei de Chişinău şi Hotin: „Un eveniment cu o vechime de 200 de ani. Dar el a însemnat un nou început în dezvoltarea Ortodoxiei pe acest pământ vechi. Decenii de dezorganizare.

Pierderea chiar şi a structurii bisericeşti, fără a mai vorbi de faptul că nu existau şcoli, alte instituţii culturale necesare, care sunt importante pentru popor, pentru viaţa lui culturală şi spirituală. Această situaţie era determinată de anii

de ocupaţie, de dominaţie străină şi, desigur, de condiţiile istorice ingrate de atunci. Înfiinţarea Eparhiei de Chişinău a fost consecinţa dorinţei fierbinţi a moldovenilor, inclusiv de a fi în unitate cu popoarele Sfintei Rusii, care, umăr la umăr, împreună cu poporul Moldovei, erau gata să apere viaţa poporului şi credinţa ortodoxă. Şi au făcut asta fără a-şi cruţa viaţa”.

Din cele afirmate de patriarh ar reieşi că ocupaţia rusă a fost una mult mai umană decât cea otomană. E o chestiune discutabilă, chiar foarte discutabilă. Dar patriarhul evident greşeşte atunci când prezintă includerea moldovenilor, împreună cu Biserica lor, în cadrul Bisericii Ruse ca pe o „consecinţă a

dorinţei fierbinţi a moldovenilor”.

Nu, moldovenii s-au pomenit în braţele Bisericii Ruse ca urmare a ocupaţiei ruseşti de la 1812. Şi ocupaţia rusească a fost un eveniment tragic, care a lăsat amintiri dureroase, care mai sângerează şi astăzi. Şi poate că nu era cazul să fie răscolite. Mai ales că încercările zilei de astăzi sunt altele decât cele de acum 200 de ani. Şi întrebarea de la care s-a aşteptat un răspuns din partea patriarhului era cum vor înfrunta creştinii aceste noi provocări, şi nu cum interpretăm anumite etape ale trecutului nostru istoric comun, extrem de dureros şi, pe alocuri, contradictoriu.

FLUX

CMYK

Interviu

13 SEPTEMBRIE 2013

9

FLUX

“O lume fără rădăcini este o lume fără morală” Un interviu actual şi astăzi, cu academicianul Zoe DUMITRESCU-BUŞULENGA

- Stimată doamnă academician, ce credeţi dumneavoastră despre propria persoană? Cum o vede Zoe Dumitrescu-Buşulenga pe... Zoe Dumitrescu-Buşulenga?

- Pe total nu m-am gândit niciodată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă încât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăţi. Iar opiniile pe bucăţi erau foarte diverse, raportat la funcţia pe care o îndeplinea fragmentul acela din mine. Când eram copil, eram foarte timidă. După părerea mea eram şi foarte cuminte.

Mă socoteam puţin nedreptăţită. În jurul meu erau copii foarte frumoşi – verişoarele mele – care-mi dădeau complexe încă de atunci.

Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scăpat însă nici până azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea în public, nu m-am vindecat. În întreaga mea carieră universitară făceam puls peste 90 la fiecare curs şi la fiecare seminar – ori de câte ori le vorbeam studenţilor. Şi aveam până la şase ore pe zi. Eram încleştată, crispată, de fiecare dată.

Pe măsură ce vorbeam, sub înrâurirea ideilor care se succedau în mintea mea, această stare se risipea.

Tot din pricina concepţiilor mele despre ce ar trebui să fie nobleţea unui fizic nu m-am dus la mare decât după 50 de ani, când am zis că nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci mă pot expune. Am avut însă şansa (consolarea, mai degrabă) că studenţii mei se ataşau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele.

„Înaintea sfârşitului trebuie să recitesc marile cărţi ale literaturii universale” - La ce lucraţi acum?

- Încă mă mai ocup de literaturile străine, de arte. Am început să reiau marile cărţi, pe care am zis că trebuie să le citesc înaintea sfârşitului. Am început cu Goethe şi Dante.

- Şi Sofocle? Cândva eraţi îndrăgostită de Sofocle...

- El vine la rând acum. Împreună cu Eschil, nu se poate altfel. De câteva zile citesc Leonardo Da Vinci.

- Aveţi mulţi prieteni?

- Da, reuşesc să stabilesc foarte uşor punţi de comunicare cu oamenii. Vin încă la mine oameni foarte tineri. Unii au legătură cu filologia, cei mai mulţi nu. Am legături foarte strânse cu Asociaţia Studenţilor Creştini-Ortodocşi. În ultimii 4-5 ani aproape că m-am stabilit la Mânăstirea Văratec. Stau acolo cel puţin opt luni pe an. Respir în acel loc sacralitate. Vin tineri, şi de la Teologie, şi călugări şi mă vizitează. Preocupările mele au încetat să mai fie exclusiv literare, au devenit şi legături spirituale.

„Îl caut pe Dumnezeu” - Care este relaţia dvs. cu Dumnezeu?

- Este o întrebare foarte personală. Pot să vă spun atâta: că-L caut.

Cei care mă vizitează acum Îl caută şi ei. Unii, dintre călugării mai vârstnici, dintre preoţi, L-au şi găsit. Sunt pe calea unei nădejdi. Aşa şi reuşesc să ies din contingent.

Altfel n-aş putea să trăiesc cu uşurinţă în atmosfera actuală.

- De ce?

- Pentru că formaţia mea este de umanist, de carte, de cultură, aşa cum o înţelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam nişte modele, pe care am încercat să le urmăm.

Scara de valori era cumva fixată.

Trăiam într-o lume sigură, în măsura în care cultul valorilor stabile îţi poate da ţie sensul unei stabilităţi.

Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămaşi din generaţia mea spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aş vrea să spun că s-a şi prăbuşit. Suntem însă neliniştiţi, puţin nedumeriţi, suntem şi trişti; ceea ce se petrece pe planetă nuţi dă senzaţia unei liniştiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbuşirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus – era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că, mai degrabă, vine Antichristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca omenirea să-şi revină din această clipă de orbire, care cam durează.

„Opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă” - Există şi o criză a culturii?

- Da. Mă uit la programele universităţilor. Nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respectul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală. Se vorbeşte puţin şi despre intelectualii dintre cele două războaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunţă, opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă. Există un fel de indiferenţă faţă de trecut. Lumea a început să uite să vorbească, pentru că nu mai citeşte.

- Ce puteţi spune despre literatura zilelor noastre? Se mai scrie literatură de calitate în România?

- Din fericire mai sunt câţiva scriitori din cei vechi. Nu ştiu în ce măsură mai sunt ei productivi.

Primesc foarte multe cărţi, mai cu seamă poezie. Sunt autori noi, foarte tineri. Mă întreb însă de ce nu mai scriu cei vechi – D.R. Popescu, Breban, Bălăiţă. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudăţenii în numele postmodernismului. Am încercat să aflu ce este postmodernismul. I-am întrebat pe ei. N-au fost în stare să-mi răspundă. E o artă din cioburi – totul este fărâmiţat. Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au făcut clasicii. Azi am senzaţia că trăim procesul invers – ne diseminăm, ne risipim.

- Susţineţi, deci, că postmodernismul nu e artă?

- Eu nu înţeleg un lucru: când e atâta frumuseţe întreagă pe lume, cum pot să mă duc să mă uit la fărâmituri, când eu am bucuria integrală a frumuseţii? Şi, dacă fărâmiţăm frumuseţea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeţi că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johan Sebastian Bach?

„Sexul în locul capului” - Ce părere aveţi despre proferarea unor trivialităţi despre care apoi se pretinde că sunt poezie?

Consideraţi că aceasta poate fi poezie?

- Nu. Eu cred că e expresia unei anomalii – nu ştiu dacă intelectuale. Mă tem că e mai grav. De la Freud încoace s-a produs o mutaţie: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristeţea cea mai mare. Vedeţi, la noi, la români exista o cuviinţă.

Anumite cuvinte nu se pronunţau – nu erau nişte tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum „cuviinţă”, cuvântul acesta, a dispărut din dicţionar.

Nu am prejudecăţi de niciun soi, dar felul în care ne purtăm ucide frumuseţea. „Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? Îl expunem, ca pe o bucată oarecare de carne. E cumplit.

Cumplit e şi ceea ce s-a întâmplat

cu relaţiile dintre femei şi bărbaţi.

După părerea mea, aici s-a săvârşit o crimă. Fiorul primei întâlniri, dragostea, aşteptarea căsătoriei, toate astea au dispărut. Ce se întâmplă cu noi? Eram un popor de ţărani cu frica lui Dumnezeu. La sat încă s-au mai păstrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bântuiţi de patima cărnii care se expune.

Nu se vorbeşte urât, şi asta e bine.

Mântuitorul este în noi, e lumina necreată şi noi îl pironim cu fiecare cuvânt al nostru, rău sau murdar.

„Arghezi ar fi trebuit să fie propus la Nobel” - Revenind la poezie, doamnă Buşulenga, aţi putea să ne daţi o definiţie, să ne spuneţi ce este poezia?

- Pentru mine marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ţine, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a fiinţei noastre.

Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumuseţe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.

De ce noi, românii, nu avem niciun Premiu Nobel pentru literatură? Se spune că, la un moment dat, Blaga ar fi fost propus la premiu. Se pare că nu a fost aşa. Am să vă povestesc însă altceva. În octombrie 1964, în Italia, la Veneţia, marea eminescoloagă Rosa Del Conte, împreună cu preşedintele Academiei dei Lincei, Angelo Monteverdi, au organizat un colocviu în cinstea lui Eminescu. S-au strâns atunci, la un loc, românii de acasă şi românii din diasporă. La sfârşit, în seara închiderii, Angelo Monteverdi şi Rosa Del Conte au prezentat o propunere de Premiu Nobel pentru Arghezi. Toată lumea a fost entuziasmată. A rămas stabilit ca a doua zi această scrisoare de propunere să fie redactată şi apoi semnată de toţi participanţii la colocviu. Toată lumea a fost de acord, inclusiv Bazil Munteanu, care se afla acolo.

A doua zi însă, când propunerea fusese redactată, Bazil Munteanu s-a ridicat şi a spus: „Eu sunt contra. Nu e cazul să se dea un premiu

unui poet care a pactizat cu roşii”.

Ne-am despărţit cu cele mai dureroase sentimente. Noi, românii, nici n-am ştiut să ne facem relaţii.

Grecii au ştiut şi au avut o mulţime de premii Nobel. Cioran ar fi putut să primească un Nobel. Şi Mircea Eliade, şi Eugen Ionesco.

- De ce şi-au pierdut oamenii dorinţa de a citi?

- Pentru că intrăm în zona computerului. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Guttenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru reflecţie, pentru meditaţie. Pierderea obişnuinţei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninţă planeta, pentru că slăbeşte intelectul, puterea de gândire şi te face să uiţi limba. Chiar şi eu, după ce am stat cinci ani în Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu şi pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba.

„Trecerea în lumea celor vii” - O ultimă întrebare: cine a fost iubirea vieţii dvs., doamnă Buşulenga?

- Marile mele iubiri au fost Eminescu şi Enescu. Bărbatul vieţii mele a fost soţul meu, Apostol Buşulenga. Un om admirabil. Un om de o cultură clasică admirabilă. Cunoştea latina şi greaca. Poate asta m-a şi atras la el. Am fost căsătoriţi 45 de ani. Pe verigheta mea este gravat numele lui. Pe verigheta lui era gravat numele meu. Am dat-o la Catedrala Sfântul Ioan din Suceava, să se aurească obiecte de cult. Pe a mea o s-o dau la Văratec.

- Încă o întrebare – vă promit că aceasta este chiar ultima: ce înseamnă moartea pentru dvs.?

- Eliberarea de acest trup. Trecerea în lumea celor vii. Lepădarea acestui trup vremelnic şi trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc.

Dacă merit. Asta numai Mântuitorul ştie.

P.S. Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a stins din viaţă în data de 5 mai, 2006, la mănăstirea Văratec.

Mihaela ONOFREI Sursa: agero-stuttgart.de

FLUX

10

Cultur=

13 SEPTEMBRIE 2013

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE

Fuego, un premiu pentru iniţiativă

Un volum de carte cu titlul „Testament”, care reflectă perioada de colaborare dintre interpretul Fuego şi poetul Grigore Vieru, a fost premiat în cadrul „Salonului Internaţional de Carte 2013”, ediţia a XXII-a, care a avut loc la Chişinău.

Lucrarea a fost distinsă cu premiul „Arta cărţii”, acesta fiindu-i acordat lui Fuego pentru iniţiativă, precum şi Asociaţiei Culturale „Regal D’art” pentru conceptul unic, prezentare, calitatea execuţiei, conţinut şi aspect.

Potrivit juriului, cartea s-a bucurat de apreciere înaltă, fiind în competiţie cu alte lucrări speciale din cele 18 ţări participante.

Diploma a fost ridicată de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, prietenă a regretatului poet Grigore Vieru, precum şi a lui Fuego. Ea a rostit un discurs în care a vorbit despre relaţia dintre cei doi şi despre întreaga operă a lui Grigore Vieru.

Manualul de poezie “Testament” cuprinde opera lui Grigore Vieru, scrisă în ultimii trei ani de viaţă pentru interpretul Fuego. Cartea a fost prezentată pentru prima dată publicului anul trecut, în cadrul manifestării de decernare a Titlului de Artist al Poporului Republicii Moldova lui Fuego. Atunci, interpretul i-a oferit cartea Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. „Sunt onorat să primesc un astfel de premiu, cu atât mai mult cu cât el este destinat unui volum de cinste pentru memoria şi opera mentorului meu, nenea Grig, o lucrare de artă înnobilată cu poeme de lumină, un cântec pentru cei nesinguri, dezvăluind „Taina care mă apără”, poezia muzicii şi muzica poeziei. Meritele nu îmi aparţin, ele îndreptându-se către cei ce au realizat cartea, în schimb sunt fericit să ştiu că misiunea mea, aceea de a promova în continuare idealul şi gândurile maestrului, are ecouri puternice”, a spus Fuego.

El a anunţat că va realiza un spectacol de muzică şi poezie, denumit sugestiv „Testament”, în Sala Mică a Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, în care opera lui Grigore Vieru va fi readusă pe locul pe care îl merită.

EXPOZIŢIE

„Arheologia Republicii Moldova la 22 de ani” De Ziua Independenţei Republicii Moldova, la 27 august 2013, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a vernisat expoziţia tematică "Arheologia Republicii Moldova la 22 de ani".

Prin materialele de valoare deosebită, etalate în vitrinele expoziţiei, s-a încercat să se demonstreze că în cele peste două decenii de independenţă, arheologia din Republica Moldova a dat dovadă de o nouă şi consistentă sclipire.

Investigaţiile arheologice sistematice, cercetările de salvare sau perieghetice au adus la lumina zilei sute de noi situri, anterior necunoscute. În câteva zeci dintre ele, cuprinzând perioade de la paleolitic şi până în evul mediu tardiv şi perioada premodernă, au fost efectuate săpături arheologice. Materialele descoperite în procesul cercetărilor au permis evidenţierea în spaţiul pruto-nistrean a unor noi culturi arheologice, cum ar fi cultura neolitică Criş, cultura dacilor liberi etc.

Cele mai importante materiale, rezultate din cercetările întreprinse în aceşti ani de către echipele de arheologi (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă»; Agenţia Naţională Arheologică de pe lângă Ministerul Culturii al Republicii Moldova), au fost expuse în expoziţia de bază a muzeului, altele au fost etalate în cadrul numeroaselor expoziţii tematice ale instituţiei.

De rând cu expoziţiile naţionale, materialele arheologice descoperite în siturile din Republica Moldova au fost incluse în cadrul unor expoziţii internaţionale, organizate în centre ştiinţifice şi muzee din România, SUA, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia etc., fiind înalt apreciate de comunitatea ştiinţifică şi de către oamenii de cultură, bucurându-se de evaluări elogioase. În această perioadă de timp a fost elaborată o legislaţie nouă şi reglementări ce ţin de cercetarea şi protecţia patrimoniului arheologic.

Au apărut noi direcţii de cercetare, anterior nevalorificate: arheologia bisericească şi arheologia urbană.

Despre importanţa vestigiilor arheologice descoperite în aceşti ani în Republica Moldova mărturisesc şi numeroasele proiecte internaţionale, cu participarea unor specialişti

notorii de la instituţii de cercetare din Europa şi SUA, pentru elucidarea multiplelor aspecte ce ţin de evoluţia şi dezvoltarea comunităţilor umane din perioada preistorică şi antică. Rezultatele acestor cercetări pluridisciplinare au fost incluse în circuitul ştiinţific şi cultural prin publicarea unui număr impresionant de lucrări de sinteză academică, enciclopedii, lucrări monografice, studii şi articole, care au văzut lumina în ţară şi peste hotare. Unele dintre ele au fost distinse cu importante premii naţionale şi internaţionale.

Dacă în tumultul sărbătorilor naţionale şi manifestărilor cultural-artistice care se desfăşoară tradiţional la sfârşit de august şi începutul lunii septembrie aţi trecut cu vederea acest eveniment, mai puteţi vizita expoziţia până la 16 septembrie 2013.

NOBEL 2013

Haruki Murakami, favoritul caselor de pariuri britanice la Premiul Nobel pentru Literatură 2013 Scriitorul japonez Haruki Murakami este favoritul caselor de pariuri britanice la câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an.

Potrivit casei Ladbrokes, celebrul scriitor nipon este marele favorit din acest an în cursa pentru câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură, cu o cotă de 3 la 1, informează theguardian.co.uk.

Printre ceilalţi scriitori care se bucură de statutul de favoriţi se află autoarea americană Joyce Carol Oates (cotă de 6 la 1), maghiarul Peter Nádas (cotă de 7 la 1), poetul japonez Ko Un (cotă de 10 la 1) şi scriitoarea canadiană de proză scurtă Alice Munro (cotă de 12 la 1).

Calcularea cotelor ţine, mai degrabă, de domeniul intuiţiei şi al ghicitului, întrucât nominalizările şi voturile exprimate de membrii Comitetului Nobel pentru Literatură sunt păstrate în mare secret de Academia Suedeză, fiind dezvăluite publicului larg abia după 50 de ani de la luarea deciziei şi anunţarea câştigătorului.

Al şaselea favorit este poetul sirian Ado-

nis, cu o cotă de 14 la 1, care era considerat marele favorit în 2011, după Primăvara arabă, însă acesta a pierdut Nobelul pentru literatură în faţa unui alt poet, suedezul Tomas Tranströmer, al doilea pe lista favoriţilor din acel an.

Haruki Murakami s-a aflat de fiecare dată pe lista marilor favoriţi în ultimii 10 ani. Includerea sa, din nou, pe lista favoriţilor din acest an intervine în contextul în care cel mai recent roman al său - al cărui titlu în engleză este «Colourless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage» - este tradus în această perioadă în limba engleză şi va fi publicat în 2014.

Deşi Academia Suedeză se mândreşte cu faptul că deciziile Comitetului Nobel nu pot fi anticipate, instituţia a lăsat «să îi scape» câteva informaţii în acest an. În luna mai, secretarul permanent al Academiei Suede-

ze a declarat într-un mesaj postat pe Twitter că „cinci candidaţi au fost selectaţi pentru Premiul Nobel pentru Literatură din 2013”, declanşând un val de speculaţii în mediile literare din lumea întreagă, potrivit cărora câştigătorul din acest an ar putea să fie un scriitor american - Philip Roth sau Don DeLillo.

Casa de pariuri Ladbrokes a decis că favoritul ei din acest an este scriitorul nipon Haruki Murakami, însă această companie privată britanică s-a înşelat de mai multe ori

în trecut. În 2011, casa Ladbrokes a decis să scadă cota lui Bob Dylan de la 100 la 1 la 10 la 1, cu doar 24 de ore înainte de anunţarea câştigătorului. În acel an, Adonis era marele favorit, cu o cotă de 6 la 1, urmat de Murakami (8 la 1) şi de câştigătorul anunţat în cele din urmă, suedezul Tranströmer (10 la 1). În 2012, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat scriitorului Mo Yan, care avea o cotă de 9 la 1 şi a devenit primul romancier chinez recompensat cu acest premiu prestigios. Începând din 1901, un total de 109 scriitori au câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, iar 12 dintre ei au fost femei.

Premiul Nobel pentru literatură este acordat în fiecare an la începutul lunii octombrie, în concordanţă cu dorinţele exprimate de industriaşul suedez Alfred Nobel în testamentul său, «acelei persoane care a produs în domeniul literaturii cea mai proeminentă operă, într-o direcţie ideală». Data exactă a decernării premiului este ţinută în secret până în ultima clipă. Joi, site-ul oficial al premiilor Nobel precizează că premiul va fi decernat în acest an cel mai devreme peste 28 de zile. Premiul Nobel pentru Literatură din 2013 va fi însoţit de un cec în valoare de 8 milioane coroane suedeze (920.000 de euro).

Cultur=

13 SEPTEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

VREMURI GRELE, TELEGRAME FALSE… (Pagini de jurnal)

12–20.XI.1991 În drum spre Novosibirsk, de unde vroia săşi aducă la Chişinău biblioteca; în genere, cu gând de a reveni acasă, aici, în Moldova, cărturarul Gheorghe Bogaci decedează pe undeva la Moscova: atac de cord. Îl înmormântăm exact o săptămână după Ion Gheorghiţă, în vecinătatea mormintelor acestuia şi celui al lui Alexandru Lipcan din cimitirul din strada Armenească. De altfel, pentru a obţine aprobări pentru locuri de înmormântare pe acest petic de pământ înstrăinat, am fost, împreună cu Cimpoi şi Rusu, la primărie. Da, să mai rămână şi ai noştri pe aproape, să nu fie duşi în pustietatea „Doinei”…

S-a destrămat blocul V.– L.– M.– D. … Pentru mine nu e o surpriză; prevăzusem neonesta vremelnicie a acestei alianţe orgolioase, făcusem nişte aluzii la viitorul ei; mai bine zis, la ne-viitor… „Glasul naţiunii” a publicat o listă a scriitorilor care au scris elogios despre Lenin.

Cu toate că nu este vizat, Gr. Vieru se revoltă în „Lit. şi arta”. Matcovschi, care, din câte mi-a spus N. Roibu, a fost „cruţat”, adică – eliminat din listă, se revoltă şi el. Venise mai deunăzi să ni se plângă de faptul că nedespărţitul său amic de mai ieri-alaltăieri a angajat la serviciu şoferul derbedeu pe care el, Matcovschi, îl dăduse afară de la revista „Basarabia”. Am aflat că îl trimisese pe Valeriu Babanschi să trateze problema, astfel că, la două zile de la ordinul de încorporare în colectiv a rotitorului de volan, este emis un altul – de eliberare a acestuia din funcţie…

O frumoasă călătorie la Bacău, la festivalul de poezie „Bacovia”. Premii – Gr. Vieru şi M. Cimpoi. Întâmplător – şi V. M. care, în timpul campaniei sale antiprezidenţiale, a fost fluierat şi dat jos de la tribună undeva în circumscripţia care îl alesese deputat. Burac îmi spune că ştie de la Vatamanu că alegătorii lui M. şi Dr. vor să le retragă acestora mandatele de deputat. Marele patriot Dr. ar trebui să se retragă el însuşi: „Curierul de seară” a dat în vileag denunţurile sale la adresa lui Şoltoianu şi altora. Mărturii nimicitoare…

Ruşine şi oprobriu, ba chiar blestem: din cauza lonzincomanului Dr. oamenii aleşi ai acestui pământ au făcut puşcărie…

Deci, la Bacău… Printre evenimentele importante nu doar pentru mine, cred, este interviul pe care l-am realizat cu Andrei Pleşu. Minte clară, spirit ales, trezorier al marilor înţelepciuni, protagonist abil al înaltelor speculaţii filosofice.

Vizită la „Anticariatul” din Bacău unde, împreună cu Vieru, Cimpoi, Caţaveică, alegem cărţi excepţionale, la preţuri de până la sălbaticele majorări. Găsesc şi vreo 20 de numere de „Secolul 20” care îmi lipseau din colecţie (am mereu cu mine fişa cu ceea ce… am).

Gabriel Bacovia, fiul sexagenar al marelui poet, prezent şi el la jubileul de 110 ani din ziua naşterii ilustrului său părinte. Pare a confirma ipoteza că oamenii mari sau nu au progenituri, sau de le au, acestea se arată modest înzestrate spiritualiceşte, dacă nu chiar mediocre. În drum spre Chişinău, trecem pe la Bârlad.

Cunoştinţe mai vechi, oameni excepţionali. În aceeaşi zi (7 decembrie) am avut unele explicaţii care, sper, au mai spulberat din suspiciunile pe care le-au urzit anumiţi inşi între Vieru şi mine.

17.XII.1991 În „Livada cu vişini” protagonista, Ranevskaia, se umileşte în faţa patriei, Rusiei, lăcrimând de emoţia revederii meleagurilor natale, dândo în sentimentalism fals-lacrimogen, pentru ca, brusc, să constate, cu snobism şi impasibilitate: „Totuşi, trebuie să-mi beau cafeaua”, procedeu prin care Cehov ne dezvăluie într-o clipită ca-

racterul, felul de a fi al moşieresei superficiale şi ridicole la ale ei… Vroiam să spun că procedeul ca atare sau unul asemănător a fost folosit încă de Homer. Astfel, după ce-şi văd cei şase companioni sfâşiaţi de Scila, Odiseu şi camarazii săi ar fi cazul să se pună pe căinat, pe bocit. Însă, până a se deda jelirii, ei se aşază de-şi prepară cina, şi nu oarecum, ci migălos, fără grabă, gospodăreşte. Abia după ce-şi pun burta la cale, dânşii trec la îndeplinirea ritualului deplângerii jertfelor, timp în care câte vreunul picură de somn, ba chiar doarme în toată legea. Pot apropia aceste optici, ale lui Homer şi Cehov, tratându-le efectul ca modalitate de a înfăţişa inconsistenţa solemnităţii sau acel pas ce desparte tragicul de ridicol. Cu toate că Aldous Huxley interpretează oarecum altfel cazul homeric, iar eu nu ţin să susţin că distinsul autor britanic nu ar avea dreptate: „Homer însă, preferă să spună Adevărul Total. El ştie că şi oamenii crunt îndureraţi trebuie să mănânce; ştie că foamea e un tiran mai aprig decât durerea şi că nevoia de a o potoli trece înaintea lacrimilor”.

Cred însă, că Huxley o cam ia spre fiziologic, pe când, se vede, Homer se gândi la eticism, la situaţia neobişnuită ce apare în urma amestecului de sentimente măreţe cu altele, hai să zicem, cotidiene, ordinare, „de duzină”.

18.XII.1991 Într-o poezie de Mariana Marin citesc despre „firişorul de păr câinesc crescut pe vârful nasului” şi versul acesta deocheat îmi aminteşte de primul spectacol al unui teatru de marionete văzut în viaţa mea de copil. Nu ştiu nici cum se intitula piesa, nici despre ce era subiectul. Numi amintesc nici câţi ani aveam pe atunci. Ştiu doar că spectacolul se dădea sub cerul liber, la Grajd, în faţa clădirii cârmuirii colhozului.

O păpuşă barosană – doar asta mi se re-arată distinct – tot striga hazliu (ce mai hohoteam!): „Într-o noapte-ntunecoasă mi-a crescut un păr pe nas, nas, nas!”. După această replică „celebră” din copilăria mea cineva ar putea spune despre ce spectacol era vorba.

Noapte de vară. Lume multă la spectacol.

Noi, picii, în faţa tuturor, aşezaţi la pământ, privind vrăjiţi în sus, spre paravanul de după care apăreau păpuşile, una dintre care striga obsesiv şi caraghios: „Într-o noapte-ntunecoasă mi-a crescut un păr pe nas, nas, nas!” Nu un fir de păr, ci „un păr”, în spiritul frazelor şchioape din acele vremuri de trecere de la I-D-ciobănism la o normalitate a expresiei româneşti…

Vremuri grele. De aia şi intru pe la D. Popovici, adjunctul ministrului comerţului. Într-o speranţă oarecare. Pe când mă aflu în biroul său, îi telefonează cineva şi, după exclamativsugestivul „Doamne fereşte!” al lui Mitică, îmi dau seama că e vorba de un caz penibil. După ce încheie discuţia telefonică, Popovici îmi spune că cineva, prin intermediul unui copil, îi telefonează soţiei lui Vasile Vâşcu, spunându-i că i-a decedat soacra. Biata femeie se gândeşte cum să facă: să-i dea telegramă soţului ce se află la puşcărie? Dar, până să găsească soluţia definitivă, comandă un taxi, apoi cumpără două coroane pentru înmormântare, pleacă spre satul soacrei… Noroc că o întâlneşte pe sora soţului, care se miră la văzul accesoriilor funerare, întrebându-şi cumnata ce e la mijloc, dar ea, în sinea sa, zicându-şi că acolo, în Rusia puşcăriilor, i-o fi decedat fratele Vasile. Biata femeie cu coroanele în mână îi spune ce şi cum, aflând însă de la cumnată că mama soacră e bine, sănătoasă, şi hai, ambele, să ascundă întristătoarele, înfricoşătoarele cununi…

Cineva făcuse gestul cu un scop perfid: să ducă sau mama, sau fiul la vreun atac de cord.

Se vorbeşte că Vâşcu se întoarce curând şi ştie el ce ştie, unii pot avea neplăceri. Popovici zice că, în mafie, e amestecat inclusiv Bob., actualul şef la comerţ. De ce nu? Deja au fost publicate documente despre turnătoriile bob.-eşti la securitate…

Vremuri grele… De la ministerul debandadei comerciale intru alături, la magazinul de fructe şi legume „Vara”. Sora lui Liviu Damian e aici, dar se face a nu mă vedea, dându-mi de înţeles că ar fi bine să nu-i acord nici eu atenţie; nici barem

să o salut. Fiindcă-s vremuri grele. Marfă puţină şi necalitativă. De aia dumneaei, sora mândrului poet, a desfăcut două pachete de plastic cu mere şi din unul alege fructele ce i se par mai puţin arătoase, mai puţin calitative, punându-le în locul altora, frumoase, pe care le „sustrage” din celălalt pachet. Stă cu spatele paravan spre vânzătoare, să nu fie zăpsită, să nu fie somată.

Pentru că vremurile sunt cu adevărat grele. Un kilogram de mere ajunge la 5 ruble – şi cum să duci tu acasă aceste fructe nearătoase, necalitative?

Vremuri grele. Şi sora poetului nu merită nicidecum să fie suspectată, „acuzată” pentru gestul ei lipsit oarecum de demnitate… Dar parcă numai al ei?...

Pe aceasta de sus am văzut-o cu ochii mei, iar cea care urmează am auzit-o.

Cică, un şofer de autobuz de pe ruta 23 se vorbise cu o cunoştinţă de a sa în felul următor: „Doamnă, vin-o în fiecare dimineaţă şi cam o oră şi jumătate, două fă-o pe taxatoarea în autobuzul pe care-l conduc. Compostatoarelor le pui un hap de hârtie în cioc, să vadă călătorii că ele nu funcţionează, şi prinzi a strânge câte 15 copeici de căciulă, de broboadă. Le dai şi bilete, pentru că, printr-un om de-al meu, am făcut la tipografie un număr bun de bilete. Deci, în vreo 2 ore, eu iau, cu suitul-coborâtul, cam la o mie de inşi. Iese, adică, la 150 de ruble. Le împărţim în trei: dumitale, mie şi tipografului. Iei 50 de ruble şi – la revedere, până mâine dimineaţă!

Chiar dacă vrei să vii doar 20 de zile, 10 din lună odihnindu-te, tot faci la o mie de ruble. Şi face, doamnă, zău că face, pentru că un kilogram de carne e cam 60-70 de ruble. Şi nimeni nu-ţi dă mai ieftin. Aşa că, până trec ei, legiuitorii, la economia de piaţă, noi, ceilalţi, trebuie să ne descurcăm cumva, nu? Astfel că, stimată, doamnă, caută-ţi o geantă de taxatoare şi – la muncă!

Timpurile şi preţurile ne aşteaptă!”

20-26.XII.1991 Imprimăm o teleemisiune poezie-muzică.

Participă Gr. Vieru, D. Matcovschi, Iu. Filip, alţii. În clădirea fostei societăţi de prietenie cu ţările de peste hotare (acum nu mai ştiu cum se numeşte; posibil, într-un mod general-democratic sau chiar afişat-democratic, însă este diriguită în continuare tot de învederata, acum câtva timp, antinaţionalistă, prosovietica Scal...

Asta e, s-a reorientat şi a fost acceptată în noul cerc strâmt de cei cărora le-a organizat călătorii gratis în străinătate, le-a prestat diverse servicii dubioase…

La librăria „Luceafărul” – o dubioasă lansare de carte sau pseudocarte a bravului, cu adevărat, gospodar al podgoriilor din împrejurimile Huşilor – Ioan Neamţu. Specialist în viticultură ce are şi patima versului, susţinută de relaţiile pe care le poate întreţine un vin precum „Busuioaca de Bohotin” sau „Zghihara”. În drum spre Bucureşti sau invers, au făcut popas la dl Neamţu şi Vi., şi Tocuşor, care, de altfel, l-au şi elogiat la premiera cărţii, a 13-a, precum remarcă autorul care nu pare a fi superstiţios: rezervele materiale ale dânsului îi permit să fie optimist în tranşarea relaţiilor cu editurile…

Ieri, în zi de Crăciun, pe care clericii „noştri” rusofili nu o acceptă încă oficial, ţinându-se de absurdul 7 ianuarie – Crăcuin după Anul Nou! – ne vizitează la US un grup de literaţi din Slatina.

Cei mai interesanţi – pentru că au avut şi un recital – mi s-au părut poetul Paul Aretzu şi prozatorul Fulga. O prea sentimentală fiinţă Cluceru…

O ceată de 30 de persoane din Reşiţa.

Es. şi-a băgat în cap că e un tip de excepţie, batjocorindu-i pe toţi ceilalţi şi etalându-şi orgoliul de clovn şi pigmeu. Pe mulţi i-a jignit, puţini i-au ripostat. Cu mine însă, treburile îi merg ceva mai greu. Alaltăieri, i-am făcut pălăria… zburătoare. Cimpoi, Suceveanu, care au fost martorii întâmplării, fac haz pe seama pălăriei ce primi un şut în fund (are şi pălăria fund, nu?), escaladând biroul preşedintelui Uniunii.

Ieri seară, Gorbaciov îşi anunţă demisia. Ianus privi înseninat cu chipul său bifrons în urmă şi în viitor. Ne recunosc independenţa statală SUA şi Canada. Cele mai multe însă, vor depinde numai şi numai de noi.

FLUX

CALEIDOSCOP

13 septembrie Evenimente 1745: A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei” – prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.

1759: În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City.

1788: Orașul New York devine prima capitală a Statelor Unite.

1791: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței acceptă noua constituție.

1848: O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în bătălia din Dealul Spirii.

1850: Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.

1922: La Al’Aziziyah, în Libia, se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C. 1939: Al Doilea Război Mondial: Canada intră în război.

1940: Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.

1968: Albania părăsește Pactul de la Varșovia.

1993: După mai multe runde de negocieri desfășurate în secret în Norvegia, primul ministru al Israelului, Itzhak Rabin, și liderul OEP, Yasser Arafat, au semnat acordurile de la Oslo.

1997: Alegeri municipale organizate de OSCE. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.

Nașteri 1475: Cesare Borgia, politician și cardinal italian (d. 1507) 1601: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (d. 1678) 1676: Élisabeth Charlotte de Orléans, ducesă de Lorena, Bar și de Teschen (d. 1741) 1819: Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană (d. 1896) 1830: Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (d. 1916) 1860: John Pershing, general american (d. 1948) 1874: Arnold Schonberg, compozitor și teoretician muzical austriac (d. 1951) 1876: Sherwood Anderson, scriitor, unul dintre creatorii prozei americane moderne (d. 1941) 1881: Matila Ghyka, scriitor și diplomat român 1882: Ramón Grau, politician cubanez, al 6-lea președinte al Cubei (d. 1969) 1886: Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1947) (d. 1975) 1892: Prințesa Victoria Luise a Prusiei, ducesă de Brunswick (d. 1980) 1899: Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier (d.

1938) 1903: Claudette Colbert, actriță americană, laureată Oscar (d. 1996) 1908: Edgar Papu, specialist român în literatură comparată și filosof al culturii (d. 1993) 1924: Maurice Jarre, compozitor francez (d. 2009) 1940 Oscar Arias Sánchez, președintele Republicii Costa Rica, laureat al Premiului Nobel 1941: Ahmet Necdet Sezer, politician turc, al 10-lea președinte al Turciei 1944: Jacqueline Bisset, actriță franceză 1956: Ilie Balaci, fotbalist român 1971: Goran Ivanišević, tenisman croat 1973: Abbath Doom Occulta, muzician norvegian

Decese 1592: Michel de Montaigne, scriitor și moralist francez (n. 1533) 1598: Regele Filip al II-lea al Spaniei (n. 1527) 1847: Nicolas Oudinot, mareșal francez (n. 1767) 1872: Ludwig Feuerbach, filosof german (n. 1804) 1912: Joseph Furphy, romancier australian (n. 1843) 1913: Aurel Vlaicu, pionier al aviației române (n. 1882) 1949: August Krogh, medic și zoolog danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1874) 1977: Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză (n. 1882) 1996: Tupac Shakur, interpret american (n. 1971) 2005: Julio César Turbay Ayala, politician columbian, al 33-lea președinte al Columbiei (n. 1916) 2010: Anton Șuteu, compozitor român (n. 1947)

12

FLUX

„Toate călătoriile au destinaţii secrete de care călătorul nu este conştient”.

Martin Buber

Magazin

13 SEPTEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

O fiestă culinară în Spania

Sunteţi pregătiţi să pornim într-un nou periplu culinar? De această dată vom explora o nouă savuroasă gastronomie mediteraneană. Vom descoperi Spania, ţara care ne-a dat una dintre cele mai apreciate şi mai diverse bucătării din lume. Aceasta a fost influenţată atât de climatul mediteranean, cât şi de poziţia geografică, fiind o poartă între Europa şi Africa, îndelung disputată, cotropită, pe rând, de greci, celţi, romani, de arabii din nordul Africii, toate aceste naţiuni lăsându-şi amprenta asupra gastronomiei zonei.

Mai apoi, Spania a fost una dintre primele ţări ce a descoperit comorile Lumii Noi, exploratorii aducând cu ei din călătoriile peste Oceanul Atlantic alimente exotice pentru Europa din acea perioadă (sfârşitul secolului XV): roşii, cartofi, porumb, fasole, ardei, cacao, vanilie, integrându-le treptat în tradiţiile sale culinare.

Bucătăria mediteraneană promovează, în general, un stil alimentar sănătos, variat, bogat în arome, dar şi foarte gustos, apreciată în toată lumea datorită prospeţimii şi savorii ingredientelor, recomandată tuturor celor ce vor să adopte un stil de viaţă echilibrat, fiind, totodată, gurmanzi din fire. Şi acum "înarmaţi" cu multă bună dispoziţie, spirit de aventură şi curiozitate, vom intra în oraşul arhicunoscutului arhitect catalan Antonio Gaudi – Barcelona.

Probabil, unul dintre cele mai colorate, captivante şi originale oraşe din lume.

Aflat pe coasta mediterană, Barcelona este în topul destinaţiilor turistice din lume, datorită arhitecturii originale, plajelor şi munţilor ce formează peisaje exotice, dar şi stilului de viaţă vibrant, ce creează senzaţia unei fiesta continue. Barcelona se regăseşte, în acelaşi timp, în topul oraşelor ce atrag gurmanzii în căutare de noi experienţe culinare.

Iar noi, ca nişte adevăraţi gurmanzi şi turişti însetaţi de frumos ce suntem, nu putem rata această destinaţie plină de culori, miresme şi non-conformism. Începem călătoria în faţa celei mai importante opere a lui Gaudi: La Sagrada Familia, catedrala grandi-

Tortilla

oasă, nefinisată (Gaudi a lucrat la ea peste 40 de ani, dedicându-i ultimii 15 ani din viaţă în exclusivitate, iar lucrările mai continuă şi acum) ce se vede din orice colţ al Barcelonei, aceasta atrăgând anual milioane de turişti însetaţi de frumos, la fel ca noi.

De aici vom merge către parcul ce acoperă un deal întreg, ce pare a fi făcut din turtă dulce: Parcul Guell, apoi prinşi în acest vis copilăresc vom ajunge la parcul de distracţii Tibidabo. Ne vom mai plimba şi pe faimosul bulevard pietonal La Rambla, care ne va purta către însoritele plaje ale Barcelonei.

O altă destinaţie pe care nu o vom rata este muzeul dedicat în totalitate celebrului pictor Pablo Picasso, unde ne vom delecta privirile cu tablourile sale.

Ameţiţi de atâtea culori şi de exotic, încărcaţi de impresii, ajungem pe înserate şi la Fontana Magica, unde ne va surprinde un spectacol de apă, fântâna "dansând" în ritmurile muzicii, vrăjindu-ne cu melodiile, culorile şi formele ei, de care ne desprindem cu greu privirile.

Odată cu apusul soarelui, simţim cum ne învăluie uşor foamea şi ne lăsăm purtaţi către cartierele îndepărtate de tumultul turistic, pentru a savura o seară tipic spaniolă, cu tapas, sangria, paella, oameni gălăgioşi şi prietenoşi, pe ritmuri de flamenco. Întorcându-ne pe la casele noastre, vom încerca să reconstituim această fiestă plină de delicii, gătind împreună în stil spaniol.

Cel mai cunoscut şi apreciat preparat din bucătăria spaniolă e "tortilla", care nu este, cum am fi tentaţi să credem, asemănătoare cu tortilla mexicană, adică o pită. Tortilla spaniolă este, de fapt, o omletă cu cartofi, săţioasă şi gustoasă, care se prepară foarte rapid.

Reţeta de omletă se presupune că provine din Persia, unde se numea "kookoo sabzi", având la bază ouă şi diverse verdeţuri, de aici călătorind către alte ţări,l în Turcia devenind, astfel, kaygana, în Italia evoluând în frittata, în Franţa devenind omletă, iar în Spania Española Tortilla sau Tortilla de patata.

ne. Eu vă propun să modificăm uşor reţeta, eliminând anumite ingrediente şi adăugând altele, pentru un plus de savoare.

Paella

Gazpacho Ingrediente:

Ingrediente: 5 ouă 3 cartofi 1 ceapă sare, piper ierburi aromatice (cimbru, rozmarin, oregano, busuioc etc.)

Curăţăm şi spălăm cartofii, apoi îi tăiem rondele, cât mai subţire posibil (putem folosi o răzătoare care feliază).

Tocăm ceapa mărunt şi o călim în ulei de măsline, iar când s-a înmuiat adăugăm şi cartofii. Punem capacul şi lăsăm să se coacă 10 minute.

Amestecăm cartofii şi îi lăsăm să se mai prăjească aproximativ 10 minute la foc mic, amestecându-i periodic.

Batem ouăle ca pentru omletă, adăugăm sare, piper şi ierburile aromatice, apoi luăm cartofii şi-i amestecăm cu ouăle. Într-o tigaie încingem o lingură de ulei de măsline şi turnăm amestecul de ouă şi cartofi. Coacem omleta 4-5 minute pe fiecare parte.

Aceasta este reţeta de bază pentru tortilla, dar putem încerca şi diverse combinaţii, adăugând măsline, ardei dulce, brânză şi ce ar mai putea pofti papilele noastre gustative.

Gazpacho este o supă rece de roşii, ce provine din regiunea Andalucia, din sudul Spaniei. Reţeta tradiţională conţine, pe lângă roşii, usturoi şi alte ingrediente specifice, oţet de vin şi pâi-

6 roşii 1 cană de apă rece 2 căţei de usturoi 3 linguri de ulei de măsline 1 praz sare, piper, ierburi aromatice Decojim roşiile (le scufundăm înainte în apă fierbinte) şi le tăiem în 4, curăţăm şi tocăm ceapa, curăţăm usturoiul şi le mărunţim cu ajutorul unui blender. Când devin ca o pastă mai groasă, amestecăm cu apa, uleiul de măsline şi punem sare piper şi ierburi aromatice după gust.

O putem servi şi aşa, dar eu vă propun să tocăm mărunt un praz şi să-l călim în ulei de măsline sau unt, iar după ce se răceşte să-l adăugăm la supa noastră. Vă asigur că-i va da un gust delicios.

Paella, cu toate că e un preparat emblematic pentru bucătăria spaniolă, îşi trage originile din Levant, fiind introdusă de cotropitorii arabi ce se instalaseră aici. Denumirea provine de la tigaia în care se prepară: "paellera".

Este o mâncare gătită în special duminica, atunci când se reuneşte întreaga familie la masă.

Ingrediente: 2 căni de orez 4 căni de apă 200 g creveţi 3 roşii 1 ceapă 3 căţei de usturoi 1 ardei iute 80 g vin alb praf de chili sau paprika sos de roşii picant, de exemplu tabasco (opţional, dacă ne place mai picant) şofran (opţional, pentru e cam greu de găsit pe la noi şi costă destul de mult) sare, piper Spălăm orezul în 2-3 ape, apoi îl lăsăm pentru 10 minute în apă rece. Îl scurgem şi-l punem într-o tigaie mai mare, cu apă, la fiert. Adăugăm sarea, piperul, praful de chili, şofranul şi amestecăm. Lăsăm la foc mare până începe să fiarbă, apoi punem capacul şi dăm focul la minim. Între timp, spălăm creveţii şi-i curăţăm. Tocăm mărunt ceapa, ardeiul şi usturoiul şi călim totul în 4 linguri de ulei de măsline, adăugăm apoi roşiile tăiate cubuleţe mărunte, sosul picant şi ţinem 6-7 minute la foc mare. Adăugăm creveţii şi mai coacem 2-3 minute, apoi turnăm vinul, mai lăsând încă 2 minute.

Stingem focul şi adăugăm compoziţia peste orezul din cealaltă tigaie, amestecând uşor ingredientele. Le lă-

săm la foc mic, fără capac, câteva minute, să ia orezul toate aromele.

De cele mai multe ori, la pella se adaugă şi o mână de mazăre verde, dar eu nu sunt o mare amatoare, aşa că am decis să mă lipsesc. Vouă însă, dacă vă place, vă sugerez s-o adăugaţi, pentru un gust cât mai autentic.

Cu toate că pe ţărmurile iberice carnea de vită nu este consumată la fel de des ca peştele, carnea de pasăre sau porcul, eu am "răscolit" prin reţetele spaniole şi am găsit un fel de mâncare din viţel, foarte savuros, pe care vă îndemn să-l gătim împreună. Acesta se prepară, în special, în nordul Spaniei, în regiunea Asturia.

Vită Asturia

şi-l punem din nou la foc mic, amestecând constant până se îngroaşă.

Când s-a îngroşat compoziţia o turnăm în vase mici, acoperim cu folie alimentară şi dăm la frigider pentru câteva ore.

Sangria este o băutură alcoolică răcoritoare, cu aromă de fructe ce-şi are originile în Spania, dar care este răspândită în multe ţări de pe mapamond. Aceasta are o istorie îndelungată, de aproape 2000 de ani, când romanii ce cuceriseră pământurile spaniole au plantat aici viţa-de-vie.

Deoarece apa în acele vremuri era considerată nesigură pentru consum, ea se amesteca cu vin şi diverse condimente, în încercarea de a ucide bacteriile. Iar numele de sangria provine de la „sangre”, care înseamnă sânge şi se datorează culorii întunecate pe care o are băutura.

Sangria Ingrediente:

Ingrediente: 500 g de carne de viţel 2 cepe mari 4 căţei de usturoi 4 morcovi 1 rădăcină de pătrunjel sau păstârnac 2 frunze de dafin 2 căni de vin (alb sau roşu, sec) 2 căni de apă sare, piper Spălăm carnea şi o tocăm cubuleţe (de aprox. 1cm). Într-o tigaie încingem uleiul şi adăugăm carnea pe care o prăjim până devine maronie. Scoatem carnea şi călim în acelaşi ulei legumele, timp de 5 minute, adăugăm carnea şi restul de ingrediente, punem capac şi dăm la cuptor pentru 2 ore.

Acesta e felul meu preferat de a găti carnea de vită, iar la masă vă invit să servim şi un pahar de vin roşu.

Pentru desert am ales Crema Catalana, care, în mod tradiţional, se pregăteşte pe 19 martie, când este sărbătorit Sf. Iosif în Spania, de aceea i se mai zice şi Crema Sfântului Iosif. Acesta este considerat unul dintre cele mai vechi deserturi, fiind declarat de către Institutul Catalan de Culinărie drept desertul naţional al regiunii Catalane.

1 litru de vin roşu sec 2 căni de apă minerală 2 portocale 1 lămâie 3 linguri de zahăr (brun sau alb) 50 g de coniac (opţional) Spălăm citricele şi stoarcem sucul de la o portocală şi jumătate de lămâie. Zahărul îl amestecăm cu sucul şi coniacul până se dizolvă. Turnăm peste vin sucul, iar apoi adăugăm şi apa minerală rece.

Restul citricelor le tăiem cubuleţe şi le adăugăm în băutură. Opţional, putem pune şi gheaţă.

Sangria e o băutură ce cunoaşte multe variaţii, aşa că putem da frâu liber imaginaţiei, înlocuind vinul roşu

Crema Catalana

Ingrediente: 4 gălbenuşuri de ou ½ cană de zahăr 1 lingură de amidon 500 ml lapte coaja rasa de la o lămâie 1 baton de scorţişoară Încălzim laptele într-o crăticioară, împreună cu coaja de lămâie şi scorţişoara. Amestecăm bine gălbenuşurile cu zahărul şi amidonul, până capătă o culoare mai albicioasă. Laptele fiert îl turnăm peste compoziţie şi-l amestecăm bine, apoi îl trecem printr-o sită

cu alb, adăugând fructe de pădure sau alte fructe care ne plac.

Dieta mediteraneană este recomandată deopotrivă de nutriţionişti şi doctori ca fiind benefică pentru organismul nostru, aceasta bazându-se pe ulei de măsline, fructe şi legume proaspete, fructe de mare, carne de pasăre, lactate, plante aromatice şi un pahar de vin roşu ce se bea la masă în compania prietenilor şi a familiei.

Elementele-cheie a unei diete mediteraneene o reprezintă alimentaţia cât mai variată, produsele proaspete şi porţii de mâncare moderate, astfel mâncatul fiind o reală desfătare a simţurilor şi un mod de a ne menţine sănătoşi. Pentru a gusta cu adevărat din stilul de viaţă mediteranean, masa nu trebuie considerată doar o necesitate, ci un bun prilej de socializare, de bucurie, de relaxare, fiind însoţită de zâmbete şi bună dispoziţie.

Prin urmare, vă urez nu doar Buen apettito, ci şi sănătate, până la o nouă călătorie pe Mapamondul Culinar.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

13 SEPTEMBRIE 2013

Aranjamente pentru masa de toamnă

FLUX

Prunele sunt ideale pentru detoxifierea organismului şi sprijină buna funcţionare a inimii Fiindcă se găsesc din belşug, e indicat să ţinem o cură cu prune de cel puţin trei zile sau, dacă suntem mai conştiincioşi, de două săptămâni.

Ţinând cont de scăderile bruşte de temperatură, toamna ne bate la uşă mai devreme decât ne aşteptam. Pe de o parte, suntem nostalgici deoarece vara este anotimpul nostru preferat, pe de altă parte, toamna are farmecul ei, culorile fiind punctul ei forte, cel puţin când vine vorba de amenajări interioare.

Ne-am propus să vorbim despre arta aranjării mesei pentru toamna ce nu întârzie să apară. Vă prezentăm câteva decoruri minunate, „protagoniştii” fiind dovlecii. Aceste fructe au diferite forme, dimensiuni şi culori şi pot fi integrate cu succes în amenajarea locuinţei. În plus, sunt foarte rezistenţi în timp, dar şi foarte uşor de „decupat” pentru a obtine alte „figuri”.

Masa este cea mai bună „scenă” pentru ca dovlecii să îşi pună în valoare frumuseţea ca piese centrale ale aranjamentelor. Pentru început trebuie să ţineţi cont de cromatică, deoarece aceasta reprezintă punctul de plecare. Orange-ul este prima alegere când vine vorba de un decor tomnatic. Aşadar, alegeţi textile portocalii în combinaţie cu alte culori pământii precum maroul.

Sunt nuanţe calde, plăcute şi foarte uşor de asortat cu elemente din natură precum dovleci, frunze sau spice de grâu.

Ca şi idei concrete, puteţi folosi dovlecii pe post de vază, curăţându-i la interior şi apoi aducând cele mai frumoase flori de sezon sau chiar şi plante uscate. Pe masă îşi mai pot găsi locul şi crenguţe de copac, conuri de brad sau aranjamente rustice cu porumb şi alte roade ale recoltei de toamnă. Lumânările joacă şi ele un rol important, ele ajutând, totodată, la crearea unei atmosfere romantice. Mai mult, puteţi decora chiar şi corpurile de iluminat de deasupra mesei, însă atenţie la greutatea pe care o puneţi acolo.

13

Nu e deloc dificilă, iar în timpul curei se vor consuma prune proaspete cu o jumătate de oră înaintea meselor.

Elimină toxinele şi menţin ficatul sănătos Prunele sunt bogate în vitaminele A, B1, B2 şi C, minerale (sodiu, potasiu, calciu şi fier), precum şi în acizi organici, protide şi celuloză. Acestea ajută la eliminarea toxinelor, purificarea ficatului şi energizarea întregului organism. Bogăţia de fibre pe care le conţin accelerează tranzitul intestinal, aceasta făcând din prune unele dintre cele mai eficiente şi igienice laxative naturale.

Cei care nu pot ţine cura şi suferă de colon iritabil pot mânca 5-10 prune dimineaţa, pe stomacul

gol, sau cu 30 de minute înainte de masă. De reţinut faptul că o mai mare saţietate se obţine dacă, pe lângă prune, se consumă şi o felie de pâine cu tărâţe.

La iarnă, când nu veţi mai avea prune proaspete, puteţi apela la cele uscate. În caz de constipaţie, acestea se înmoaie în prealabil în apă, timp de şase-opt ore, apoi se consumă.

Previn ateroscleroza şi scad colesterolul E bine de ştiut că prunele ajută inima să funcţioneze corect şi întăresc pereţii vaselor sangvine, ferindu-ne astfel de formarea periculoaselor cheaguri de sânge, de arteroscleroză, embolii pulmonare ori de anevrisme cerebrale.

Alungă oboseala şi nervozitatea Cura cu prune, de trei zile sau de două săptămâni, alungă oboseala şi tratează stările de nervozitate, creşte eficienţa memoriei şi a capacităţii de concentrare.

SĂNĂTATE

Indicii preţioase despre sănătatea ta

Unele probleme cu care se confruntă tenul, părul sau unghiile tale pot trage câteva semnale de alarmă în privinţa sănătăţii tale...

Acnee severă

În ciuda ritualului de îngrijire corect, coşurile îşi continuă ofensiva în grup? Poate fi vorba de dereglări hormonale (mai ales dacă frecvenţa este mai mare pe frunte şi mandibulă), alergii alimentare, probleme la ficat sau... consumul insuficient de apă!

Unghii îngălbenite şi crăpate

Nu doar abuzul de lacuri de unghii, dizolvante sau accesorii agresive pot duce la degradarea unghiilor. Carenţa de fier sau proteine poate avea astfel de efect asupra unghiilor. Analizele de bază îţi pot rezolva dilema, pentru ca apoi să iei măsurile de redresare!

Căderea masivă a părului

Dacă observi că numărul firelor de păr de pe podeaua băii e mai numeros decât de obicei, ar putea fi vina unei alimentaţii nepotrivite (exces de proteine, junk food). Totodată, avertizează medicii, pilulele anticoncepţionale sunt deseori responsabile pentru căderea masivă a părului, ca, de altfel, şi antidepresivele.

1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

Doctorulzilei.ro

Vinul diminuează riscul instalării depresiei Consumul moderat de vin diminuează riscul instalării depresiei, potrivit unui studiu spaniol, dat publicităţii de cotidianul francez Le Figaro.

Pentru a ajunge la această constatare, cercetătorii au urmărit 5.500 de persoane, bărbaţi şi femei, în vârste de la 55 la 80 de ani. Aceste persoane nu aveau antecedente de depresie, nici de alcoolism înaintea efectuării acestui studiu.

Rezultatul? Cei care beau între două şi şapte pahare de vin săptămânal sunt mai puţin expuşi depresiei decât nebăutorii.

“Rezultatele arată o relaţie inversată între consumul moderat de alcool şi noile cazuri de depresie”, afirmă Miguel Angel Martinez-Gonzalez, autorul studiului.

Concluziile sale au apărut prima dată la 30 august în revista BMC Medicine, precizează Le Figaro.

TENDINŢE Gulerul alb – din nou în tendinţe Tendinţele pre-fall anunţă deja o revenire spectaculoasă a pieselor vestimentare cu guler alb, fie că este vorba despre un top cu mânecă scurtă sau o rochie pix elegantă.

Majoritatea femeilor, după un anotimp în care mâinile au fost expuse constant la vânt, umezeală, oscilaţii de temperatură şi/sau soare, ajung la stadiul în care orice produs emolient li se pare ineficient. Pielea este aspră, lipsită de luminozitate şi ternă.

Rezolvarea? Aşa cum obişnuieşti să îţi îngrijeşti tenul zi de zi, trebuie să ţii cont şi de aspectul mâinilor. Hidratarea este necesară de cel puţin două ori pe zi, exfolierea trebuie să fie săptămânală (poţi folosi chiar exfoliantul pentru faţă), protecţia solară constantă şi, de ce nu, foloseşte ocazional o mască hrănitoare. Pentru pielea cu adevărat uscată, care nu dă semne să se lase înduplecată uşor, apelează la o măsură care nu dă greş.

Aplică un strat generos de cremă emolientă (sau un unt bogat în substanţe nutritive) pe dosul palmei şi las-o să acţioneze pe parcursul nopţii sub o pereche de mănuşi din bumbac. Dimineaţa ai să te trezeşti cu mâinile perfect catifelate.

Eşti, probabil, obişnuită deja să porţi cămăşi office cu gulerul de obicei alb, cu un aspect formal. În sezonul următor însă, varietatea item-urilor se diversifică, oferindu-ţi o multitudine de posibilităţi de asortare.

Cu un look şcolăresc în stilul „preppy” – derivat de la uniformele din şcoliile preparatorii americane în anii ‘40 – gulerele albe reapar în moda sezonului toamnă/iarnă 2013-2014, fiind incluse în colecţiile Moschino, Victoria Beckham sau Carolina Herrera.

Cel mai frecvent model este gulerul „Peter Pan”, o versiune clasică a gulerului feminin, plat şi cu colţurile rotunjite, ce se va regăsi atât aplicat pe piese business, cât şi pe tricouri sau top-uri casual. Îl poţi purta deopotrivă în versiunea sa detaşabila clasică, sub forma unui guler – colier sau fixat pur şi simplu pe haină.

Pentru un look fresh, estival, poartă o rochie scurtă, dintr-un material fluid, cu imprimeu floral, adorat în vara asta. Adaugă un guler alb acestei ţinute şi completează cu o pereche de slippers sau de mocasini într-o culoare complementară rochiei.

Pentru zilele petrecute la birou, cel mai simplu mod de a adapta gulerul alb este alături de o rochie pix. Dacă modelul de rochie are şi mânecile întoarse, din acelaşi material ca gulerul, vei obţine un efect maxim. În cazul în care te gândeşti la o ţinută casual, poţi alege o pereche de jeans skinny deasupra gleznei sau scurţi, în funcţie de preferinţele tale, cu un top fără mâneci, cu gulerul alb.

Glamourmagazine.ro

One.ro

Cosmopolitan.ro

Casamea.ro

SERVICII POLIGRAFICE

Menţin sănătatea ochilor Prunele sunt bogate în vitamine care protejează ochii: betacaroten (precursorul vitaminei A), vitamina E (previne cataracta şi glaucomul), vitamina C.

O soluţie simplă pentru mâini mai frumoase Pentru că sunt primele care trădează vârsta şi atenţia pe care le-ai acordat-o de-a lungul timpului, îţi spunem cum îţi poţi transforma aspectul mâinilor.

Jurnalul.ro

FLUX 16

14

Programe

13 SEPTEMBRIE 2013

Luni SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ȘTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știinţă şi inovare. 13.10 „La poarta pământului”.

Geta Burlacu. 14.10 Tezaur. 14.30 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.15 Evolution party. Lexter (Spania). 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Documentar. „Arts 21”.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). Episodul 1. 22.20 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Poporului din RM. 22.50 Cultura azi.

23.35 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 1. 3.10 Documentar. „Unde se nasc fluturii”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market Imobile 13.00 Concert 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.35 Market Imobile 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Casa Ibacka (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера.„В наше время” 18:00„Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Матьи-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.40 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00, 2.50 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 2.20 Maşini, teste şi verdicte. 3.40 Exclusiv în România. 4.25 Sport. 6.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:05 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:20 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE PIÈGE BLANC 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MAIN COURANTE 20:27 MAIN COURANTE 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES GRANDES CHALEURS 2:42 LES CARNETS DE JULIE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LE POISON, LE CRIME DE MARACON

17

Marţi SEPTEMBRIE

18

Miercuri SEPTEMBRIE

19

Joi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). Episodul 1. 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 Alex Calancea Band şi C.Pintilie. Recital 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina.

Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10 „Zdob şi Zdub”. Recital.

14.15 Cinemateca universală. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Documentar. „Pictorul din Xinjiang”. 15.45, 4.30 In memoriam. Pavel Boţu. 16.30 Unda Bugeacului. 18.15 Evolution party. Fragma. Germania. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Dialog social. 22.45 Documentar. „Simple confidenţe.

Gorbaciov”. 23.40 Film. „ULTIMUL ZBOR”. Episodul 2. 5.20 Evolution party. Lexter (Spania).

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Medalion muzical.

Rodica Druţă-Hămuraru. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Cântec, Dor şi Omenie. Program muzical. 13.35 Documentar. „Simple confidenţe. Gorbaciov”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 In-Grid. Recital. 16.30 Свiтанок.

18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.15 Evolution party.

Michel. (Marea Britanie). 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001).

22.20 Festivalul naţional de muzică uşoară „Armonii de vară”. Selecţiuni.

23.20 Documentar.„La drum”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 1.00 Unda Bugeacului. 5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 Parada fanfarelor militare. Program muzical. 13.55 Focus. Magazin TV. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.30 Părinţi şi copii. 16.30 Sub acelaşi cer. 18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.15 În ritm de dans. Campionatul de dans„German Open 2013”.

Partea I. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Art club (рус). 23.40 Documentar. „Arts 21”. 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Știinţă şi inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market Imobile 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market Imobile 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market Imobile 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Dincolo de povestiri (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера.„В наше время” 18:00„Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона.„Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal.

9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.00, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League.„Galatasaray” -„Real Madrid”. 2.20 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 4.20 Sport. 4.35 Interes general. 6.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:47 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES HIMBAS FONT LEUR CINÉMA ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MAIN COURANTE 15:56 MAIN COURANTE 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SECRET DE L’ENFANT FOURMI 21:22 LE TAXIDERMISTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JE VOUS AI COMPRIS 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:39 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 POUR MON PÈRE

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 2.15, 5.30, 6.20 Reporter.

11.10 Dănutz SRL. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. „Schalke 04” - „Steaua Bucureşti”.

2.35 Garantat 100%. 3.30 În grădina Danei. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES BOYS 16:54 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’ÉPERVIER 20:24 L’ÉPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MAIN COURANTE 1:51 MAIN COURANTE 2:43 TEMPS PRESENT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RÊVER LE FRANÇAIS

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.30 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 13.10, 18.00 Biziday. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PEUPLES DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 OGM : VERS UNE ALERTE MONDIALE ?

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’ÉPERVIER 15:53 L’ÉPERVIER 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JE VOUS AI COMPRIS 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN ENFANT DE TOI 0:18 TV5MONDE LE JOURNAL 0:28 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:12 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:17 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:17 ART SOUS ENQUÊTE 2:42 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 RÊVER LE FRANÇAIS

Programe

13 SEPTEMBRIE 2013

20

Vineri

21

SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Anatol Rudei, cantautor. 12.30 Poftiţi la masă.

13.10 Film. „TROIȚA” („Telefilm-Chişinău”). 14.45, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 18.10 Documentar.„Paul Goma revine acasă”. 18.15 În ritm de dans. Campionatul de dans „German Open 2013”. Partea II. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). Episodul 1. 0.10 Știri pozitive. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Sub acelaşi cer. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market Imobile 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market Imobile 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market Imobile 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25„Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера. „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:15 „Вечерний Ургант” 01:10 „Primele știri” (rus) 01:25„Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: „Под куполом” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 Фильм „Драконий жемчуг: Эволюция” 05:15 „Пока все дома” 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера. „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:15 „Вечерний Ургант” 01:10 „Primele știri” (rus) 01:25„Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: „Под куполом” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 Фильм „Драконий жемчуг: Эволюция” 05:15 „Пока все дома” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 2.30 Maşini, teste şi verdicte. 3.05 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:06 FLASH INFO 10:36 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 NATURE INVISIBLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 JE VOUS AI COMPRIS 16:31 FLASH INFO 16:35 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MAIN COURANTE 22:53 MAIN COURANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LES HÉRITIÈRES 2:36 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:18 GEOPOLITIS 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 RÊVER LE FRANÇAIS

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă SEPTEMBRIE

22

SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. Vasile Iovu, Artist al Poporului din RM. 8.30 Medalion muzical. M.Dobzeu. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 „Motanul încălţat”. Spectacol pentru copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Turul lumii cu aerostatul”. 14.00 Baştina. Magazin agricol.

14.45 Tezaur. 15.00 Film. „PRINȚUL SĂRII” (Cehia). 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 18.50 Documentar.„Paul Goma revine acasă”. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O, Libertate, Sfântă Libertate”. Selecţiuni din concert. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 „Milenium” la 15 ani. Spectacol muzical. Partea II. 23.45 Cinemateca universală. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 „Ultima şansă”. Spectacol. 2.00 „La poarta pământului”. Geta Burlacu. 2.55 Focus. Magazin TV. 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market Imobile 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market Imobile 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market Imobile 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market Imobile 22.35 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market Imobile 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market Imobile 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market Imobile 20.30 Film artistic 22.00 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Новости 06:10 Вячеслав Невинный, Леонид Куравлeв в фильме„Ау-у!” 07:20 Наталья Гундарева, Армен Джигарханян в комедии Георгия Данелии „Паспорт” 09:00 „Играй, гармонь любимая!” 09:40 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Шипы белых роз” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Детективный сериал „Королевский сорняк” 17:00 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Куб” 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:30 Премьера. Софи Марсо в романтической комедии „Любовь с препятствиями” 02:25 Комедия „Наверное, боги сошли с ума” 04:10 Комедия „Один дома 3” 06:00 Новости 06:10 Вячеслав Невинный, Леонид Куравлeв в фильме „Ау-у!” 07:20 Наталья Гундарева, Армен Джигарханян в комедии Георгия Данелии „Паспорт” 09:00 „Играй, гармонь любимая!” 09:40 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Шипы белых роз” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Детективный сериал „Королевский сорняк” 17:00 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Куб” 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:30 Премьера. Софи Марсо в романтической комедии „Любовь с препятствиями” 02:25 Комедия „Наверное, боги сошли с ума” 04:10 Комедия „Один дома 3” 7.00, 14.30, 0.00, 2.20, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25„100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00 Telejurnal. 15.10, 0.40 Maşini, teste şi verdicte. 15.50, 1.10 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 19.00, 6.35 Reporter. 3.05 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 3.55 Sport. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LABO GENIUS 10:35 LABO GENIUS 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 FLAPACHA, OÙ ES-TU ?

10:56 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:09 LE RANCH 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS LA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAGAZINE 16:00 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MARRAKECH DU RIRE 2013 23:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LES CHANSONS D’ABORD 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de povestiri (r) 13:45 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 21:30 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 02:00 Bingo România (r) 03:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:50 Нарисованное кино.„Как приручить дракона” 06:00 Новости 06:10 Нарисованное кино. „Как приручить дракона”. Продолжение 07:25 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме „Не было печали…” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек: Возмездие” 14:35 Светлана Светличная в комедии „Стряпуха” 15:55 „Есть только миг…” В гостях у Олега Анофриева 17:55 Премьера.„Ванга” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера сезона. „Ледниковый период” 01:50 Премьера. „ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 03:40 Сериал „Замороженная планета” 04:30 „Контрольная закупка” 05:50 Нарисованное кино. „Как приручить дракона” 06:00 Новости 06:10 Нарисованное кино. „Как приручить дракона”. Продолжение 07:25 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в фильме „Не было печали…”

08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек: Возмездие” 14:35 Светлана Светличная в комедии „Стряпуха” 15:55 „Есть только миг…” В гостях у Олега Анофриева 17:55 Премьера. „Ванга” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное„Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера сезона. „Ледниковый период” 01:50 Премьера. „ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 03:40 Сериал „Замороженная планета” 04:30 „Контрольная закупка” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 2.30 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 11.25, 0.20 Sărbătoarea Naţională de la Țebea. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Scenart.

16.30, 2.20 Exclusiv în România. 17.10, 21.00 Seriale. 3.05 Descoperă Europa ta! 3.35 Sport. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LABO GENIUS 10:35 SAMSON ET NÉON 10:42 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:55 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:33 TACTIK 12:05 JOUR DE RUGBY 12:46 SAUVETEURS DES MERS 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:03 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:49 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 20:42 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 ÉMISSION SPÉCIALE ÉLECTIONS ALLEMANDES 23:32 ART SOUS ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:44 UN ENFANT DE TOI 4:02 TV5MONDE LE JOURNAL 4:27 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 6.45 Film.„PRINȚUL SĂRII” (Cehia).

8.10 Medalion muzical. M.Tudoreanu. 8.30 Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala„Naşterea Domnului” din Chişinău. 9.30 Serail în desen animat. „Andersen povestitorul”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). Episodul 1. 13.00 Știri pozitive.

13.20 Documentar.„O zi perfectă pe pământ”. 14.15 Constantin Moscovici. „Melodiile sufletului”. 15.00 „Ultima şansă”. Spectacol. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „La drum”. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Documentar. „Paul Goma revine acasă”. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie.

22.20 „Milenium” la 15 ani. Spectacol muzical. Partea I. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Festivalul naţional de muzică uşoară „Armonii de vară”. Selecţiuni. 2.00 Portrete în timp. 2.30 În ritm de dans. 3.50 Legendele muzicii. 4.30 Bună seara! Talk show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

13-20 septembrie Berbec

Tensiunile acumulate zilele acestea încep să îşi arate roadele otrăvite, deşi credeai că urmează o perioadă calmă. Se recomandă să fii atent şi sincer mereu.

Taur

Îţi pui prea multe speranţe în anumite proiecte în care altădată nici nu credeai prea mult.

E un refugiu util, pe termen scurt, dar periculos pe termen lung.

Gemeni

Situaţia se destinde, iar perioada ce urmează aduce inclusiv senzaţia că problemele au dispărut, luând cu ele impresiile negative. Şi aceasta e doar o impresie care va trece.

Rac

Alegi să nu auzi solicitările celor dragi, zicând că aşa nu vei putea fi acuzat că nu le-ai onorat. Ar trebui, cel puţin, să îţi respecţi promisiunile făcute până acum.

Leu

Ai curajul de a tăia din rădăcină unele probleme, dar nu de asta e nevoie acum. Nu poţi elimina din viaţa ta persoane doar pentru că îţi fac neplăceri uneori.

Fecioară

Te refugiezi din demersurile pe care nu le mai poţi susţine pentru că implică un număr prea mare de persoane pe care nu le poţi influenţa.

Balanţă

Ai vorbele la tine, te descurci de minune dacă e nevoie să convingi pe cineva, dar pierzi din vedere un lucru important, faptul că lupţi contra propriilor interese.

Scorpion

Te orientezi către chestiunile financiare, zicând că aşa vei fi ferit de alte complicaţii. Dar toate sunt în legătură şi nu le vei putea evita.

Săgetător

Blochezi un proces de comunicare ce oricum nu funcţiona aşa cum trebuie. Refuzul tău se va vedea prin faptul că lucrurile vor merge prost.

Capricorn

Este o perioadă a discreţiei, dar nu a pasivităţii, aşa că nu ai motive de revoltă. Acţiunea înseamnă astăzi să spui adevărul, oricât de dureros ar fi, în orice situaţie.

Vărsător

Priveşti cu suspiciune orice invitaţie care implică o investiţie din partea ta şi poţi pierde ocazii bune din acest motiv.

Problemele financiare se vor rezolva.

Peşti

Urmează o săptămână complicată, dar la finalul ei vei considera că a fost bună, profitabilă, pentru că vei ieşi în avantaj.

Imaginea publică e importantă, e capitalul tău principal.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1498 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

13 SEPTEMBRIE 2013

GEERT KRAAIJEVELD:

„Decesul presei scrise pare mai real ca oricând”

Mor sau nu ziarele când vor computerele? Se anunță, întradevăr, vremuri complicate pentru presa tipărită?

Despre aceste subiecte, dar și despre situația jurnalismului din țara lalelelor am discutat cu Geert Kraaijeveld, jurnalist la Novini.nl, o inițiativă ce se dorește să capete proporții în Europa, dar și dincolo de hotarele ei.

Traducere liberă din limba engleză.

- Recent, ați vizitat pentru a treia oară Republica Moldova cu scopul de a ține câteva seminare pentru tinerii lideri politici. Ce impresii aveți despre țara noastră?

- După părerea mea, Moldova este o țară minunată, cu foarte mult potențial de dezvoltare. De fiecare dată când vin, încerc să descopăr câte ceva interesant: peisaje frumoase, orășele drăguțe, mănăstiri, podgorii și tot felul de locuri pe care în Olanda nu le prea vezi. E un alt specific. Ultima dată am vizitat Rezina și Saharna. Acolo am avut prilejul să iau masa cu prietenii mei moldoveni pe malul râului Nistru. M-am simțit bine, a fost „un fel de acasă”. De asemenea, discuțiile incitante despre politică și despre viitor cu foarte mulți oameni interesanți mă fac să revin, de fiecare dată, cu mult drag în țara dumneavoastră.

- Lucrați în calitate de jurnalist.

Care este situația jurnalismului în Olanda?

- Da, lucrez în deplină libertate, în calitate de jurnalist sau, mai degrabă, în calitate de corespondent netitular.

Nu este o meserie permanentă. Scriu doar atunci când am subiecte, când nu am – nu scriu. Este un pic diferit de munca celorlalți jurnaliști din Olanda.

Dacă mă întrebați de situația jurnalismului în țara mea, atunci pot să vă spun că acum e mai complicat să faci bani profesând în acest domeniu. Avem mulți, poate prea mulți jurnaliști. Și mulți dintre ei își pierd serviciul, aceasta observându-se mai bine în ultimii doi ani. Multe dintre ziare cumpără materialele de presă de la agențiile de știri și, pur și simplu, le copiază. Jurnaliștii scriu doar editoriale și alte articole de opinie. Și, din acest motiv, ziarele nu mai au aceeași popularitate.

Ceea ce vreau să subliniez este importanța faptului că jurnalistul trebuie să-și scrie propriile articole. Nu doar să le copieze de la agențiile de știri. El e formator de conținut. Dacă

Avem și câteva categorii de articole definite deja: știri, opinii, editoriale, cultură și călătorii.

De asemenea, acum mai lucrez asupra unui proiect pentru a crea un ghid de călătorii online. Nu vor fi doar informații despre principalele destinații turistice, cunoscute de toată lumea, ci și despre spațiile rurale, orașe mici, despre oameni și despre cultura țărilor.

este jurnalist bun și nu se teme să-și exprime propria viziune, atunci s-o facă în materialele de presă. Consider că un gazetar întotdeauna trebuie să țină cont atunci când scrie de prezentarea obiectivă a evenimentelor, de influența și de impactul pe care-l poate produce prin scrierea unui material bun.

- Cum este să fii jurnalist în Olanda? Care este opinia dumneavoastră vizavi de media și de domeniul informațional de astăzi?

- Voi răspunde în mod generalizator despre rolul mass-media și despre rolul jurnalistului sau al bloggerului. În Olanda, ca, de altfel, în majoritatea țărilor occidentale, presa este mai mult sau mai puțin liberală. Media de stat pretinde că este neutră, însă realitatea este alta. Un lucru este cert: media e seculară. Da, avem câteva ziare cu orientare creștină (foarte puține) și câteva televiziuni creștine, dar n-aș spune că sunt total independente. Aceasta se întâmplă și din cauza că media de primă importanță influențează toate celelalte surse, negând violent ideea că trecutul nostru are rădăcini creștine.

Acum noi avem o societate complexă, cu o minoritate de creștini și de musulmani și cu o majoritate care se autocalifică „atei” sau „laici”. Da, pentru ei nu este logic și moral să recunoști că valorile biblice sunt extrem de necesare. Pentru ei „valorile” liberale au devenit o dogmă, chiar o nouă religie. Așa că, atunci când începi să scrii despre avorturi, situația devine foarte, foarte tensionată. Imediat cineva dintre jurnaliști vine cu o replică violentă și te amenință că nu respecți drepturile omului și că e antidemocratic ceea ce spui și propagi. Anual „sunt omorâți” prin avort 30.000 de copii, dintre care aproximativ 1000 de cazuri de avort sunt provocate de viol. Cu regret, politicienii stau liniștiți și declară că „violul nu este o problemă mare pentru statul nostru”.

Același lucru se întâmplă și atunci când se vorbește despre alte teme

etice. Media imediat face mare debandadă, afirmând că „creștinii radicali” tensionează societatea, aducând tot felul de argumente că încă din „întunecatul” ev mediu creștinii nu mai au ce căuta în politică.

Totuși, în pofida celor spuse mai sus, în ultimii ani eu văd mai mult spațiu pentru vocile alternative. Asta ne dă curaj.

- Cât de mulți jurnaliști utilizează rețelele sociale?

- Foarte mulți jurnaliști sunt conectați la Twitter, Facebook. Mulți dintre ei postează știri importante.

Dacă ai, de exemplu, twitter-ul deschis, nu ai cum să ratezi cele mai importante știri. Și, în plus, e o metodă bună de informare și de promovare.

De asemenea, la cele mai importante emisiuni, de exemplu la dezbaterile televizate, aproape întotdeauna poți pune întrebări prin intermediul rețelelor de socializare. Nu știu care este situația în Moldova, dar în Olanda media și rețelele sociale sunt într-o conexiune evidentă.

- Știu că acum aveți un proiect foarte interesant. Puteți să ne spuneți mai multe despre acesta?

- Bineînțeles. Planificăm să creăm un ziar european creștin, și, în același timp, ne propunem ca acesta să fie o comunitate pentru jurnaliștii și bloggerii din toată Europa. În Olanda deja avem un astfel de site: Novini.nl. Portalul este, deocamdată, în olandeză și scriem despre ceea ce alți jurnaliști „liberi” nu scriu.

Am realizat că o mulțime dintre evenimentele despre creștini nu sunt reflectate în mass-media. De exemplu, în Belarus au avut loc o serie de represiuni împotriva creștinilor care au vrut să se unească într-un partid politic.

Nimeni nu a reflectat asta în media. Eu zic că e de datoria noastră să scriem, să facem cunoscut evenimentul, să sensibilizăm publicul.

Vrem să extindem ideea aceasta într-un format mai mare, așa încât jurnaliștii creștini să spună și să scrie despre ceea ce se întâmplă în propriile țări, să se împărtășească cu informație într-un ziar global: Novini World Affairs. Acesta trebuie să conțină știri, opinii și editoriale. Vom avea mai multe grupuri de editori: din Europa de Vest, Europa de Est, Rusia, zona balcanică, Statele Unite, China și Asia de Sud-Est, zona mediteraneană, Africa, țările arabe, Orientul Mijlociu și Israel.

- Mulți spun că ziarele trebuie să-și încarce conținuturile pe site-urile web. Din mai multe motive. Pentru a face economii, pentru că e mai practic, pentru că foarte puțini mai citesc versiunea printată a ziarelor.

Se observă deja că viitorul jurnalismului „printat” este unul neclar.

Care este situația în Olanda?

- Da, e adevărat. Decesul presei scrise pare mai real ca oricând. În Olanda, multe surse media nu percep taxă pentru conținutul web.

Sunt utilizate diverse strategii. Unele ziare (ca, de exemplu, Reformed Daily, un ziar creștin) încarcă totul gratuit online. Informația e accesibilă pentru toată lumea, fără a plăti pentru aceasta.

Altele postează doar știri online și păstrează restul informațiilor pentru varianta printată.

Dar când este vorba despre știri, cele mai multe ziare le copiază de la agențiile de presă. Așa că ar fi straniu să plătești pentru a le citi, când le poți găsi, cu același succes, online, absolut gratuit. Și, să fiu onest, nu ai nevoie de un ziar doar pentru a citi știri. Cititorii așteaptă altceva. Așa deci, ziarele tipărite mor pentru că ele nu pot exista prin prezentarea știrilor cotidiene.

Informațiile pot fi accesate online.

Mulți dintre cititori nu mai citesc așa de mult ca înainte. Și asta pentru că, după mine, calitatea unei opinii bune și a unor editoriale serioase este în scădere. Asta dezamăgește cititorii.

Aşadar, dacă mă întrebați despre viitorul ziarelor, vă voi spune că unele vor supraviețui datorită articolelor polemice, editorialelor. Ziarele cu un grup-țintă specific vor avea o situație mai bună decât ziarele ce se declară „neutre”. Și majoritatea dintre ele vor fi difuzate online. Sunt sigur de asta.

- Mulțumim. Mult succes.

- Mulțumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

PREMIERĂ ÎN ISTORIA FESTIVALULUI DE LA VENEŢIA

Un documentar a câştigat Leul de Aur Documentarul «Sacro GRA», al italianului Gianfranco Rosi, care prezintă viaţa oamenilor care trăiesc la periferia Romei, lângă şoseaua de centură, a câştigat Leul de Aur la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia.

De altfel, la ediţia din acest an a Festivalului de la Veneţia a fost pentru prima dată când două documentare au intrat în competiţie: «The Unknown Known», de americanul Errol Morris, conceput sub forma unui lung interviu cu fostul ministru al Apărării american, Donald Rumsfeld, şi «Sacro GRA», de italianul Gianfranco Rosi.

Totodată, «Sacro GRA» este prima peliculă italiană care câştigă în ultimii 15 ani cea mai înaltă distincţie la Festivalul de la Veneţia, cel mai vechi festival de film din lume, potrivit Reuters.

Italia nu a mai câştigat un Leu de Aur la Veneţia din 1998, când trofeul i-a revenit lui Gianni Amelio, pentru pelicula «The Way We Laughed».

Juriul ediţiei din acest an a evenimentului a fost prezidat de regizorul italian Bernardo Bertolucci, în vârstă de 73 de ani, secondat mai ales de regizoarea şi scriitoarea britanică Andrea Arnold,

actriţa franceză Virginie Ledoyen, regizorul de imagine franco-elveţian Renato Berta şi actriţa germană Martina Gedeck. În ciuda marilor diferenţe între opiniile criticilor şi ale publicului cu privire la cele 20 de filme aflate în competiţia pentru Leul de Aur, Bernardo Bertolucci a spus că niciunul dintre membrii juriului nu s-a opus ca trofeul să fie acordat documentarului „Sacro GRA”, în regia lui Gianfranco Rosi.

Anul trecut, Leul de Aur a fost câştigat de filmul sud-coreean «Pieta» de Kim ki-Duk. Pe de altă parte, potrivit Variety, printre câştigătorii ediţiei din acest an a festivalului s-a numărat şi drama «Miss Violence», a regizorului grec Alexandros Avranas, care a primit Leul de Argint pentru cel mai bun regizor. Themis Panou, protagonistul filmului «Miss Violence», a primit distincţia pentru cel mai bun actor.

Marele premiu al juriului a fost acordat regizorului Tsai Mingliang pentru filmul său experimental «Stray Dogs», în timp ce premiul special al juriului a mers la «The Police Officer’s Wife», regizat de germanul Philip Groening.

Premiul pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului «Philomena» de Steven Frears, fiind împărţit de scenariştii peliculei, Steve Coogan şi Jeff Pope.

Premiul pentru cea mai bună actriţă a mers la Elena Cotta, pen-

CMYK

tru rolul său din pelicula italiană «A Street in Palermo», în timp ce premiul Marcello Mastoianni, acordat unui tânăr actor, i-a revenit lui Tye Sheridan («Joe», de David Gordon Green, SUA).

Printre peliculele care au plecat cu mâna goală de la festival s-au numărat «Under the Skin», de Jonathan Glazer, un film în care Scarlett Johansson interpretează o extraterestră sexy, «Parkland», un opus despre asasinarea preşedintelui american John Fitzgerald Kennedy, dar şi filmul lui James Franco - «Child of God», adaptarea cinematografică a romanului omonim scris de Cormac McCarty.