Ziarul Flux, Ed. 46 (922)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 13 decembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.12.2013

)Sf. Ap. Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei; Sf. Frumentie Episcopul; Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.9343 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0067 1 Leu românesc ................. 4.0266 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3974 Timpul probabil:

Maxima zilei „Când cineva nu îndrăznește 13.12.2013 14.12.2013 să spună ce gândește, va sfârși prin a nu gândi ce spune”.

Noros, Noros, Zenon -2 2 0C -3 1 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Parlamentul va dispune de un buget majorat în 2014

4

PAGINA

GEOPOLITICĂ

Occidentul şi provocările lui

5

PAGINA

DEZVĂLUIRI

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 46 (923)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Deputaţii, fără megafoane în Parlament şi cu acces limitat la microfoane Majoritatea parlamentară a adoptat ieri modificările şi completările la Regulamentul Parlamentului, care prevăd mai multe restricţii pentru deputaţi.

Astfel, de-acum încolo, aleşii nu mai au voie să blocheze tribuna centrală a Parlamentului şi accesul la microfoane.

Totodată, ei nu vor putea să pună în discuție alte subiecte, decât cele incluse pe ordinea de zi.

În cazul în care se vor face comentarii pe alte subiecte, vor fi deconectate microfoanele. De asemenea, microfonul le va fi închis şi deputaţilor mai înceţi la vorbă, care nu vor reuşi să-şi formuleze întrebarea într-un minut. Durata luărilor de cuvânt a fost redusă de la şapte la cinci minute.

Pauzele pe care le vor putea solicita fracţiunile vor fi limitate la 30 de minute, iar durata pauzelor solicitate pe parcursul unei şedinţe nu va putea depăşi o oră. În acelaşi timp,

regulamentul modificat interzice accesul cu megafoane în Parlament.

Deputaţii care vor încălca regulamentul vor fi sancţionaţi de un funcţionar al Serviciului Special al Legislativului. În cazul neconformării

deciziilor acestui funcţionar sau ale preşedintelui Parlamentului, aleşii poporului ar putea fi lipsiţi de 25 la sută din salariu.

Deputaţii PCRM şi PL au respins modificările, afirmând că actuala

majoritate vrea să-i închidă gura opoziţiei, limitându-i acesteia drepturile. Însă aceste prevederi se vor întoarce ca un bumerang împotriva celor care le-au instituit, au avertizat comuniştii.

Limba română ca prilej de Unirea demagogie şi speculă politică Basarabiei Nicolae Văcăroiu descrie jaful metodic practicat de FMI şi Banca Mondială în ROMÂNIA

8

PAGINA

EXTERNE

Liderul nord-coreean Kim Jong-un nu mai vrea să împartă puterea nici cu familia

Fără îndoială, decizia dată de Curtea Constituţională privind denumirea limbii care este vorbită de majoritari în Republica Moldova a aprofundat şi mai mult divergenţele din societate şi a turnat apă la moara unor grupări politice (şi nu doar politice) extremiste.

Deşi deciziile Curţii sunt definitive şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac, hotărârea instanţei în cazul limbii nu va duce la schimbarea situaţiei, pentru că înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în textul Constituţiei poate fi operată doar de Parlament. În actualul Legislativ lipseşte însă o majoritate constituţională care ar pleda pentru limba română. Deci, lucrurile nu se vor schimba.

Continuare în pag. 6

CMYK

cu România se amână.

EuroCiocoii şi Unirea



(citiţi pag. 7)

Mâna Moscovei şi a PLDM-ului la Ministerul Educaţiei



(citiţi pag. 2)

FLUX

2

Actual

13 DECEMBRIE 2013

Mâna Moscovei şi a PLDM-ului la Ministerul Educaţiei Partidul Liberal şi-a continuat săptămâna aceasta ofensiva împotriva rivalului său de moarte, Vladimir Filat, venind cu învinuiri la adresa Ministerului Educaţiei şi a ministrului Maia Sandu, instalată în funcţie de PLDM. Pentru că liberalii zic „Ministerul Educaţiei”, dar au în vedere „Filat”. Aceştia au acuzat ministerul de profil de faptul că ar obliga instituţiile de învăţământ din ţară să colecteze datele cu caracter personal ale elevilor şi părinţilor acestora, scopul urmărit fiind fraudarea alegerilor parlamentare din 2014.

Şeful liberalilor nereformaţi, Mihai Ghimpu, a informat că, în toate liceele din republică, elevii au fost obligaţi să completeze chestionare, din 6 compartimente şi peste 100 de întrebări, unde figurează „nume, prenume, data naşterii, codul personal din buletin, locul de muncă şi ocupaţia părinţilor, venit ş.a.” , adică să dezvăluie informaţii personale, în acest mod fiind, „indubitabil”, încălcată legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. „Este o schemă tipic sovietică, atunci când KGB-ul colecta astfel de date pentru a şti totul despre fiecare, iar acum, PLDM le urmează exemplul. Părerea mea este că aceste date sunt colectate pentru falsificarea alegerilor, altfel nu se explică acest ordin care a obligat elevii să completeze aceste chestionare, încălcând tranşant legea”, a presupus Ghimpu. Adăugând că PLDM a recurs la această soluţie din cauza pierderii masive a electoratului, situaţie demonstrată de ultimele sondaje.

Liberalii au afirmat că au fost sesizaţi în acest sens de mai mulţi cetăţeni ai căror copii au fost chestionaţi. „Dispoziţia vine de la Ministerul Educaţiei. Evident că s-a pus presiune pe directorii de şcoli, directorii pe diriginţi, iar diriginţii, la rândul lor, au obligat elevii să completeze aceste chestionare”, au conchis aceştia.

Ministerul a dezminţit acuzaţiile şi le-a calificat drept demagogice şi populiste. În cadrul unui briefing ţinut miercuri, 11 decembrie, viceministrul Educației, Igor Grosu,

a explicat că datele sunt colectate în contextul procesului de definitivare a Sistemului Informațional Educațional.

El a negat că ar fi colectate date personale privind părinţii, menţionând că este solicitat doar numărul de telefon al acestora, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate. În ceea ce priveşte numărul de identificare al elevilor, informaţia este necesară la completarea şi eliberarea actelor de studii (diplomelor de bacalaureat, diplomelor de studii secundar profesionale, medii de specialitate și superioare), confidenţialitatea datelor fiind garantată.

Igor Grosu a mai precizat că Sistemul Informaţional Educaţional a fost creat încă în 2007, iar prima rundă de colectare a datelor a avut loc în perioada 2011-2012. Potrivit vice-

ministrului, asemenea sisteme există în toate ţările dezvoltate, aceasta fiind necesar din mai multe considerente, inclusiv ca suport la elaborarea bugetului, monitorizarea sistemului educaţional. De asemenea, el este menit să ajute la prevenirea abandonului şcolar, la identificarea copiilor aflaţi în situaţie de risc ori a celor cu necesităţi educaţionale speciale etc.

Reprezentantul ministerului a condamnat încercările de politizare a unor decizii din domeniul educaţional, calificându-le drept ingerinţe în procesul de învăţământ şi sabotare a eforturilor ministerului privind sporirea calităţii studiilor. Viceministrul a avertizat că politizarea nu va fi permisă.

O zi mai devreme, deputaţi din fracţiunea PL au mai susţinut o con-

ferinţă de presă, în cadrul căreia i-au solicitat ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să anuleze ordinul din 1 noiembrie 2013, prin care a fost exclus examenul la Istoria românilor la absolvirea treptei gimnaziale. În opinia lui Mihai Ghimpu, acest punct de vedere nu i-ar aparţine atât ministrului personal, cât, mai degrabă, PLDM-ului, şi, „în mod special, preşedintelui PLDM, Vladimir Filat”, care şi-ar fi dorit, în general, excluderea disciplinei respective din şcoli. „Văzând că nu este posibil să fie exclusă definitiv Istoria românilor, s-au căutat variante prin care să fie împiedicaţi copiii să învețe Istoria românilor şi au găsit – examenul de capacitate de la absolvirea gimnaziului. Din moment ce copiii știu că nu vor avea examene, interesul lor față de această disciplină va scădea”, este de părere şeful PL, care a văzut şi aici omniprezenta mână a Moscovei, ce tot nărăveşte să ne spună „în ce limbă vorbim, cum se numeşte limba noastră şi ce istorie trebuie să învăţăm”. În replică, Ministerul Educaţiei a explicat că două dintre cele trei discipline de examen susţinute la absolvirea gimnaziului sunt, obligatoriu, limba de instruire şi matematica. A treia disciplină se schimbă, de regulă, o dată la doi ani. „În ultimele două sesiuni de examene, la absolvirea treptei gimnaziale, al treilea examen a fost Istoria

românilor şi universală. Pentru sesiunea 2014, a treia disciplină este limba străină”, a răspuns ministerul la solicitarea liberalilor. Într-un comunicat al instituţiei se menţionează că schimbarea periodică a Istoriei românilor cu alte discipline ca probă de examen la absolvirea gimnaziului nu înseamnă că disciplina respectivă este mai puţin importantă. „Aceasta reprezintă doar metoda prin care Ministerul Educaţiei se asigură că şi altor discipline din planul cadru elevii şi profesorii le asigură aceeaşi atenţie, toate disciplinele obligatorii din planul cadru având menirea de a asigura formarea culturii generale necesare dezvoltării armonioase a elevilor şi pregătirii lor pentru participarea activă în societate”, se mai precizează în comunicat. Iar importanţa pe care o acordă Ministerul Educaţiei disciplinei Istoria românilor și universală este certificată de faptul că aceasta constituie o disciplină obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat pentru elevii de la profilul umanist.

Puţin probabil că argumentele vor reuşi să convingă părţile, iar politizarea învăţământului, chiar dacă unii declară că nu o vor admite, doar se va intensifica în următoarea perioadă. Ca şi discuţiile despre limbă şi identitate. Pentru că acesta este calul de bătaie preferat în campaniile electorale.

Ioana FLOREA, FLUX

Parlamentul va dispune de un buget majorat în 2014 Buget gras pentru deputaţi şi magistraţii de la Curtea Constituţională, în timp ce funcţionarii de la Comisia Naţională de Integritate vor fi nevoiţi să strângă cureaua. Comisia Economie, Buget şi Finanţe a avizat pozitiv un proiect potrivit căruia în 2014 Parlamentul va putea cheltui peste 109 milioane de lei, iar judecătorii de la CC – aproape 19 milioane. De resurse financiare mai modeste – 4 milioane de lei – va beneficia instituţia care verifică averile demnitarilor.

Un proiect de hotărâre, aprobat miercuri, 11 decembrie, de Comisia Economie Buget şi Finanţe, alocă pentru activităţile din anul viitor ale Parlamentului 109 milioane de lei, cu aproape 5 milioane mai mult decât în 2013.

Cele mai multe resurse financiare – peste 50 de milioane, sunt prevăzute pentru salarizarea deputaţilor şi a aparatului Legislativului.

Deputaţii din opoziţie au criticat proiectul de hotărâre şi au acuzat guvernarea că 4,4 milioane de lei pentru deplasări peste hotare este o sumă mult prea mare.

În primele 9 luni ale anului 2013, de exemplu, pentru deplasările de serviciu ale deputaţilor s-au cheltuit 1,8 milioane de lei. Din banii statului, cel mai mult s-au plimbat peste hotarele ţării liberal-democraţii, urmaţi de PD, PCRM şi PL. Membrii comisiei Economie, Buget şi Finanţe au fost darnici şi când au aprobat 18,5 milioane de lei pentru Curtea Constituţională, cu aproximativ 70 la sută mai mult decât în 2013.

Instituția motivează că are nevoie de mai mulţi bani pentru a construi o anexă. Totodată, Curtea va cheltui anul viitor peste 700 de mii de lei pentru celebrarea celei de-a 20-a aniversări a Constituției Republicii Moldova.

Deputaţii din comisie au fost mai zgârciţi însă atunci când au votat proiectul bugetului pentru Comisia Naţională de Integritate, instituţie care are menirea să verifice averile demnitarilor. Pentru CNI au fost alocate aproximativ patru milioane de lei, cu 1,2 milioane mai

puţin decât în anul 2013. Şi cum a primit mai puţini bani decât a cerut, conducerea CNI spune că nu va reuşi să-şi îndeplinească funcţia.

Anterior, şeful CNI, Anatolie Donciu, a declarat că nu poate procesa toate declaraţiile de avere depuse de demnitari deoarece specialiştii nu vor să muncească cu un salariu de până la 4 mii de lei. Potrivit lui Donciu, leafa ar trebui majorată până la 7 mii de lei.

Comisia Naţională de Integritate şi-a început activitatea în noiembrie 2012. Proiectele de hotărâre privind bugetele Parlamentului, Curţii de Conturi şi Comisiei Naţionale de Integritate urmează a fi dezbătute în plenul Parlamentului și vor fi adoptate dacă vor primi votul majorității deputaților.

Sursa: jurnal.md

Politic

13 DECEMBRIE 2013

3

FLUX

Denumirea limbii, între adevăr ştiinţific şi subiect de campanie electorală Hotărârea de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale, prin care aceasta a stabilit că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei, a fost comentată diferit în ultima perioadă. Dacă unii au calificat-o drept decizie istorică, pentru alţii nu este decât o tentativă de politizare în continuare a unei chestiuni strict ştiinţifice, care readuce în prim-plan conflictul privind denumirea limbii, scopul fiind sustragerea atenţiei de la problemele grave ale societăţii şi derapajele guvernării. Şi nu în ultimul rând, problema limbii este menţinută în zona politicului, pentru că aceasta mai poate aduce în continuare dividende politice. Cel puţin, asta mai speră politicienii. În legătură cu hotărârea Înaltei Curţi, ar fi necesare câteva precizări.

La momentul pronunţării verdictului, majoritatea instituţiilor media au titrat: „Parlamentul obligat să introducă limba română în Constituţie”, „Limba română a fost declarată limbă de stat”, „CC recunoaşte limba română drept limbă oficială în Republica Moldova” etc. Afirmaţiile din respectivele titluri par să fie uşor exagerate, chiar dacă nouă ne-ar plăcea mai mult să fie adevărate.

O opinie aparte în acest sens am găsit pe blogul lui Ion Grosu, care atenţiona că nicăieri în textul Hotărârii Curţii Constituţionale nu se stabileşte că „limba română este limbă de stat”, ci doar include textul Declaraţiei de Independenţă la textul Constituţiei. În Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, limba română este menţionată o singură dată, şi nu în partea de proclamație, ci în preambul, în fraza: „REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991.”

Din Legea cu privire la trecerea limbii moldoveneşti la grafia latină, despre care reaminteşte Declaraţia

de Independenţă, conchide bloggerul, este evident că pentru semnatarii Declaraţiei de Independenţă nu există diferenţă între limba română şi limba moldovenească. „Este evident că nici Declaraţia de Independenţă şi nici Hotărârea Curţii nu obligă Parlamentul să modifice Constituţia şi să includă sintagma „limba română este limbă de stat””, mai punctează acesta, menţionând că decizia Curţii (din nou politică) a dorit să rezolve o problemă majoră prin metoda asului din mânecă.

Pe de altă parte, ziaristul Vasile Năstase menţiona pe o reţea de socializare, înainte de a fi dat verdictul, că decizia istorică a fost luată de Primul Parlament, care a legiferat limba română în cel mai important şi de nerevizuit document – Declaraţia de Independenţă. Iar Curtea Constituţională nu are o altă soluţie decât să conformeze Constituţia actului întemeietor al acestui stat.

Ziaristul se arăta sigur de faptul că decizia CC va fi favorabilă limbii române, pentru că, afirmă el, „aici nu e cazul să obţii biştari, nu se rezolvă probleme economice”, ci este o chestiune spirituală, ştiinţifică, dovedită, clară. Şi atunci, de ce să te faci de râs degeaba? În definitiv, decizia Curţii pare să fie una care nu obligă pe nimeni la nimic. Acest lucru l-a recunoscut chiar preşedintele CC, Alexandru Tănase, care a menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că Parlamentul nu poate fi obligat să ţină cont de deciziile Curţii, pentru că este o instituţie suverană şi independentă.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru UNIMEDIA, Tănase a explicat că, în situaţia dată, Curtea a venit cu „o soluţie clară şi tranşantă” privind

limba oficială în Republica Moldova.

Hotărârea însă nu le impune cetăţenilor cum să denumească limba în care vorbesc. „Această dispută vizează denumirea limbii oficiale. Limba statului este limba administraţiei, limba de instruire în şcoli. De acum încolo în administraţie urmează să fie folosită sintagma constituţională - limba română”, a specificat preşedintele Curţii Constituţionale.

Dar pentru ca sintagma să ajungă în Constituţie, Legea Supremă ar trebui modificată de Parlament, care, aşa cum zicea Tănase, ar putea să aplice decizia Curţii, „dar poate şi să nu ia nicio atitudine”. Cu atât mai mult cu cât în actualul Legislativ nu există o majoritate necesară de 2/3 care să adopte o astfel de modificare.

Cum nu există unanimitate în acest sens nici în coaliţia de guvernare.

Reacţiile post-factum au fost cele previzibile. Şeful democraţilor de data aceasta nu s-a mai răzgândit şi a declarat ferm că este moldovean şi vorbeşte moldoveneşte. Marian Lupu este convins că în Constituţie va rămâne sintagma „limba moldovenească”, iar modificarea Constituţiei în chestiunea privind limba de stat ar putea avea loc doar în cadrul unui referendum. Părerea şefului său de partid a fost susţinută de spicherul Igor Corman, în opinia căruia este mai important ce spun cetăţenii, decât „unii sau alţi politicieni”.

Tot despre referendum a vorbit şi şeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, care a mai precizat că formaţiunea urmează să consulte experţii, care să le spună exact dacă decizia Înaltei Curţi se încadrează în normele jurisdicţiei constituţionale ale Republicii Moldova. În opinia liberal-democratului, modificarea prevederii articolului 13 din Constituţie, în actuala componenţă a Parlamentului, nu are şanse de reuşită. Perspective ar fi, într-un viitor mai îndepărtat, pe calea unui referendum, crede Streleţ.

Hotărârea Înaltei Curţi nu a adus pace şi împăcare nici măcar printre autorii sesizării. Deputaţii liberali, împărţiţi acum în reformaţi şi nereformaţi, îşi dispută meritele şi divi-

dendele. Aici ar fi cazul să precizăm că la CC au fost depuse două sesizări în aceeaşi chestiune – una în martie, de PLR, şi alta în octombrie, de PL – ambele fiind comasate într-un singur dosar. „Lingvistul Ana Guțu a făcut dreptate Limbii Române în Republica Moldova” au anunţat solemn liberalii reformatori. Numai că deputata nu vrea să se rezume doar la actul dreptăţii, ci ar vrea să se bucure, fără a fi încurcată de alţii, de „dividendele” şi laurii care i se cuvin. Într-o postare pe blogul său, Ana Guţu îi acuză pe liberalii lui Mihai Ghimpu de plagiat şi îi numeşte pe aceştia hoţi. „Le voi aminti celor care îi glorifică pe deputații PL că sesizarea a fost depusă de Ana Guțu la 26 martie, când PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitând interpretarea cu rea-voință a Constituției și legilor statului. PL-ul era în așteptarea alegerilor anticipate. Nu-i ardea lui Ghimpu la 26 martie de limba română! El se războia cu corupții din guvernul AIE, dar desigur, care corupți nu erau cei din PL, gen ministrul transporturilor sau alți colegi de gașcă, iubitori de business cu benzină și motorină”, scrie deputata pe un ton justiţiar.

Replica liberalului Valeriu Munteanu nu a fost mai puţin acidă, acesta remarcând că Ana Guţu vorbeşte despre sine la persoana a treia:

„(doamna Ana Guțu, deputatul Ana Guțu, lingvistul Ana Guțu, profesorul universitar Ana Guțu)”. Şi tot aşa, de 19 ori, a contabilizat Munteanu ceea ce, în opinia lui, ar putea fi dovada unui narcisism patologic.

Disputele „lingvistice” dintre foştii colegi de partid sunt explicabile. Liberalii, şi atunci când au fost „beton”, au pedalat exclusiv pe aspectele sentimentale. Iar reformaţii nu au cum să depăşească discursul lui Mihai Ghimpu – noi am luptat, noi v-am dat libertate, limbă, alfabet, noi suntem pentru adevăr – pentru că atâta au ştiut să spună în cei patru ani de aflare la guvernare, în lipsa oricăror alte realizări pe care să le prezinte electoratului.

Liberalii erau în constantă descreştere şi până la scindare, acum însă cele două bucăţi de partid rămân clar sub pragul electoral (numărul potenţialilor votanţi ai liberalilor fideli lui Ghimpu fiind, totuşi, ceva mai mare, în virtutea unei inerţii).

Această situaţie o atestă toate sondajele de opinie realizate în ultima perioadă, cu toată marja lor de eroare şi de manipulare.

Prin urmare, nici unii, nici alţii nu se puteau lipsi acum de această posibilitate (iluzorie) de a-şi consolida poziţiile, subiectul denumirii limbii fiind cel mai la îndemână.

Ioana FLOREA, FLUX

Detenţie de lux, cu regim preferenţial Centrul Naţional Anticorupţie, în comun cu Procuratura Anticorupţie, Serviciul Informaţii şi Securitate şi Departamentul Instituţii penitenciare au desfăşurat, marţi, 10 decembrie, percheziţii la Penitenciarul nr. 9 „Pruncul”, în cadrul unei cauze penale intentate pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu de către angajaţii penitenciarului.

Un deținut despre care procurorii presupun că ar fi beneficiat de un regim preferenţial de detenţie, a fost depistat şi reţinut în afara penitenciarului, în oficiul său din capitală. Este vorba despre un cetăţean german, care desfăşoară activităţi de antreprenor în ţara noastră, condamnat în 2009 la 7 ani de închisoare pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari.

Acesta a fost ridicat de mascaţi de la sediul firmei sale, Sofi Mobil SRL, de pe strada Traian, 22, din Chişinău.

Procurorii consideră că persoane din administraţia închisorii i-ar fi asigurat acestuia condiţii speciale, deţinutul având posibilitatea să se deplaseze liber în afara instituţiei penitenciare şi să-şi administreze afacerea. Potrivit CNA, întrucât bărbatul îşi ispăşeşte pedeapsa pentru infracţiuni deosebit de grave, deplasarea acestuia fără escortă este interzisă prin art.

216 al Codului de executare. Şefului Direcţiei Urmărire Penală din cadrul CNA, Bogdan Zumbreanu, a precizat că urmează să se stabileas-

că dacă deţinutul nu a mai beneficiat şi de alte favoruri din partea administraţiei.

Zumbreanu a informat că în celula condamnatului au fost depistate mai multe obiecte interzise, între care două hard-diskuri, un bloc de sistem pentru calculator, trei telefoane mobile, un ceas dotat cu cameră ascunsă, pe care gardienii nu aveau cum să nu le vadă.

De asemenea, deținutul era luat de la penitenciar cu automobilul, acesta având și un bodyguard.

Portalul deschide.md a relatat, făcând trimitere la surse confidenţiale, că cetăţeanul german Thomas Arend, reţinut de CNA, a reparat din banii săi, în perioada 2011-2012, blocul administrativ al penitenciarului Pruncul, inclusiv birourile șefului securității, Ion Cernobravciuc, și al directorului penitenciarului, Victor Tonu, acestea fiind dotate inclusiv cu televizoare LCD. Aceeaşi sursă mai afirmă că deţinutul Arend făcea trafic de substanţe narcotice în închisoare şi că i-ar fi plătit directorului adjunct al Departamentului Instituţiilor Penitenciare pentru dreptul de a se deplasa în afara instituţiei fără escortă.

Reprezentanţii DIP au anunţat iniţierea unei investigaţii de serviciu, pentru a clarifica împrejurările în care a fost posibilă schimbarea regimului de detenţie, în cazul unui deţinut care nu avea acest drept.

Judecătoria Buiucani a emis ieri un mandat de arest la domiciliu, pentru 20 de zile, pe numele șefului Penitenciarului nr. 9 din capitală.

FLUX

FLUX

4

Geopolitic= 13 DECEMBRIE 2013

Occidentul şi provocările lui

(Continuare)

Două tipuri de societate supuse modernizării exogene

La ora actuală, în toate societăţile care au fost supuse unei modernizări exogene, pot fi evidenţiate două grupuri mari:  cele care şi-au păstrat independenţa politico-economică (sau şi-au dobândit-o pe parcursul luptei anticoloniale);  cele care şi-au pierdut-o.

Dacă e să examinăm cel de-al doilea caz, vom vedea că este vorba de o colonie pură, care şi-a pierdut în totalitate independenţa şi care aparţine valorilor Epocii noi nu mai mult decât indienii din rezervaţiile nord-americane. Astfel de societăţi pot fi arhaice (cum sunt unele triburi africane, sud-americane sau cele din zona Pacificului), dar se intersectează parţial cu structurile dezvoltate tehnologic şi destul de modernizate, desfăşurate în acele spaţii de către colonizatori. Aici, între autohtoni şi modernizatori, practic, lipseşte orice intersectare de sens: statutul societăţilor locale se deosebeşte foarte puţin de cel al vieţuitoarelor din menajerie sau, în cel mai bun caz, din zona de rezervaţie, populată de specii pe cale de dispariţie (introduse în „Cartea roşie” a naturii). Într-o asemenea situaţie, modernizarea nu ţine de populaţia locală, care continuă să n-o observe, confruntându-se doar cu limitări de ordin tehnic, sub forma sârmei ghimpate sau a cuştilor cu gratii din oţel.

Atunci când avem de a face cu o societate care a parcurs în mod forţat o anume cale pe linia occidentalizării şi a modernizării exogene, dar a recurs la asta ca reacţie la ameninţarea colonizării din partea Europei (Occidentului) şi a reuşit să-şi păstreze independenţa, procesul modernizării (= occidentalizării) capătă un caracter mult mai complex. Am putea numi acest fenomen modernizare de apărare.

Aici în centrul atenţiei se află echilibrul între valorile caracteristice societăţii tradiţionale, ce urmează a fi păstrate pentru menţinerea identităţii, şi acele modele şi sisteme împrumutate care trebuie importate din Occident în scopul creării unor premise şi condiţii pentru o modernizare parţială (de apărare). În acelaşi timp, în astfel de societăţi se păstrează calitatea de subiect, ce determină propriile interese, ceea ce predetermină acuitatea rezistenţei în faţa iniţiativelor colonizatoare ale Occidentului.

Se conturează următorul tablou: pentru a-şi apăra propriile interese în faţa ofensivei Occidentului, ţara (societatea) este nevoită să împrumute anumite valori din Occident, dar să le coreleze cu propriile valori. Acest fenomen a fost numit de către S. Huntington „modernizare fără occidentalizare”.

De altfel, o astfel de noţiune comportă o anume contradicţie: întrucât modernizarea şi occidentalizarea sunt, în esenţă, sinonime (Occident = Modernitate), este imposibil să fie promovată modernizarea prin detaşarea de Occident şi de copierea valorilor lui; în societăţile tradiţionale care nu se află în arealul culturii europene, premise pentru modernizare, pur şi simplu, nu există. Iată de ce este vorba nu despre o renunţare totală la occidentalizare, ci despre un astfel de echilibru între valorile autohtone şi cele împrumutate din Occident, care să corespundă necesităţii de păstrare a identităţii (a diferenţelor esenţiale în raport cu Occidentul) şi dezvoltării unor tehnologii de apărare, capabile să concureze cu Occidentul în domeniile vitale (ceea ce nu poate fi realizat fără o conectare

intensă la contextul „occidental”). Prin urmare, o astfel de varietate a modernizării exogene se bazează pe existenţa unor interese independente (radical diferite de intenţiile colonizatorilor din Occident), precum şi pe îmbinarea propriilor valori cu cele împrumutate în mod pragmatic din Occident, (Am putea spune că este vorba de o „modernizare + occidentalizare parţială”.)

Din categoria ţărilor supuse modernizării exogene fac parte ţări precum Rusia (pe parcursul întregii perioade a Epocii noi, ceea ce reprezintă un caz aproape singular), precum şi China, India, Brazilia, Japonia de azi, unele ţări islamice, ţările din regiunea Oceanului Pacific (intrate în acest proces mult mai târziu, în ultimul secol). Cu excepţia Rusiei, toate celelalte ţări care merg pe această cale au fost în anumite perioade colonii ale Occidentului şi au dobândit independenţa relativ recent sau au suferit înfrângere într-un conflict militar şi au fost ocupate (ca în cazul Japoniei). În toate cazurile, acest tip de modernizare exogenă pune pe prim-plan chestiunea echilibrului între propriile valori şi cele împrumutate, adică problema proporţiilor şi a calităţii elementelor, ce ţin de două forme cultural-istorice şi civilizaţionale: caracteristicile conservatoare locale ale societăţii tradiţionale şi aşa-numitele modele „universale” şi „progresiste” ale civilizaţiei occidentale.

Esenţa relaţiilor între Rusia şi Occident constă anume în această proporţie.

Vom reveni la aceste relaţii ceva mai târziu, iar acum vom face câteva observaţii de ordin geopolitic.

Concepţiile „Vest” şi „Est” în condiţiile păcii de la Ialta

Acum vom examina aspectele geopolitice ale problemei discutate şi transformările noţiunii „Occident” legate de ele în sec. XX. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, această noţiune începe să fie utilizată cu sens geopolitic cu referire la totalitatea ţărilor dezvoltate, care au pornit pe calea dezvoltării capitaliste. Este vorba despre încă o corectare a acestei noţiuni. Un astfel de „Occident” este de fapt identic capitalismului şi ideologiei liberal-democrate. Ţările care au avansat mai mult decât altele pe această cale erau considerate drept „Occident” în cadrul construcţiei lumii bipolare, apărute ca urmare a păcii de la Ialta (după locul unde s-a ţinut reuniunea şefilor de stat din coaliţia antihitleristă – Stalin, Roosevelt şi Churchill –, care a predeterminat harta lumii în a doua parte a sec. XX).

De această dată, conceptul „Occident” se deosebeşte parţial de cel examinat mai sus. În primul rând, în accepţie ideologică largă, regimurile comuniste, şi, întâi de toate, URSS, care au împrumutat teoriile „vest-europene” ale socialismului şi comunismului (construite în baza observaţiilor asupra istoriei dezvoltării politice şi economice anume ale societăţilor occidentale, cu respectiva credinţă în progres şi în universalitatea acestor legităţi pentru întreaga omenire), aparţineau „Occidentului”. Însă, în acelaşi timp, marxismul a devenit modelul preferat de înfăptuire a modernizării societăţilor tradiţionale, model care a putut să conjuge respectarea propriilor interese geopolitice, păstrarea parţială a valorilor tradiţionale locale cu împrumutarea unui puternic aparat de idei, structuri, instituţii şi teorii modernizate şi propriu-zis occidentale. Astfel, marxismul – cel sovietic, chinez (maoismul), vietnamez, nord-coreean etc.

– urmează a fi examinat în calitate de versiune a modernizării exogene, despre

care am vorbit mai sus. De menţionat că sub aspectul concurenţei tehnologice şi ideologice, acest proiect s-a dovedit a fi relativ reuşit.

Deşi marxismul pretindea în mod dogmatic precum că va lua locul capitalismului atunci când acesta va atinge stadiul critic al devenirii sale, în practică totul a fost altfel: partidele comuniste au învins în acele societăţi unde capitalismul era în stare embrionară, iar societatea tradiţională (în primul rând cea agrară) predomina atât sub aspect economic, cât şi cultural. Altfel zis, marxismul realizat în practică, victorios, s-a constituit în dezminţirea teoriilor fondatorului său ideologic şi, dimpotrivă, istoria societăţilor capitaliste demonstrează că predicţiile lui Marx despre inevitabilitatea revoluţiilor anume în acestea au fost dezminţite de timp.

Marx insista asupra faptului că în Rusia (şi în alte ţări în care predomina „modul asiatic de producţie”) nu poate să se întâmple o revoluţie proletară, însă ea s-a produs anume aici, iar în societăţile cu un capitalism dezvoltat aşa ceva nu s-a întâmplat.

De aici reiese o singură concluzie: în regimurile comuniste marxismul nu a fost ceea ce pretindea că ar fi, ci doar un model de modernizare exogenă, în care valorile occidentale erau acceptate doar parţial şi se conjugau de o manieră ascunsă cu curentele religioase escatologice şi mesianice. În ansamblu, această procedură specifică modernizării – alter-modernizare pe calea socialistă (totalitară), iar nu pe cea capitalistă (democratică) – servea pentru apărarea intereselor geopolitice şi strategice ale unor state independente, care tindeau să respingă atacurile coloniale ale Europei şi (mai târziu) Americii.

Blocul strategic format în jurul URSS (avangarda acestei alter-modernizări) după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost numit „Est”. Deşi era vorba, de fapt, de o variantă a modernizării exogene, la nivel formal sistemul de valori marxist se întemeia pe paradigma Epocii noi în aceeaşi măsură ca şi societăţile capitaliste. În politologia perioadei „Ialta”, uneori în loc de formula „Est” („Estul comunist”, „blocul de Est”) era utilizată expresia „Lumea a Doua”, care cuprinde mult mai exact ţările ce au realizat o industrializare accelerată, însoţită de o modernizare parţială şi destul de specifică (de natură comunistă) şi – cel mai important! – au reuşit să-şi păstreze independenţa geopolitică, evitând (sau eliberându-se de) colonizarea directă. În acest caz, noţiunea „Lumea a Treia” capătă sens. „Lumea Întâia”, adică, în conformitate cu terminologia perioadei postbelice, „Occidentul” propriu-zis se constituie din ţările cu o modernizare endogenă (Europa, America), precum şi din singurul caz de modernizare exogenă, însă extrem de reuşită, în cazul Japoniei ocupate, care a reuşit să mobilizeze energia interioară a unei naţiuni cucerite spre un salt economic gigantic în baza standardelor occidentale. Dar, concomitent, Japonia şi-a pierdut independenţa geopolitică şi a devenit sub aspect strategic o colonie obedientă şi înfrântă a SUA. „Lumea a Doua” era formată din ţările care ţineau de modernizarea exogenă, ce au ştiut să folosească metodele totalitar-socialiste de modernizare cu împrumutarea parţială şi relativ reuşită a tehnologiilor occidentale, păstrânduşi independenţa faţă de Occidentul capitalist. Aceasta era numită, în înţelesul Păcii de la Ialta, „Est”. Şi, în sfârşit, „Lumea a Treia” reunea ţările cu o modernizare exogenă, a căror dezvoltare a rămas atât în urma „Primei”, cât şi a celei de-a „Doua” lumi, care nu dispuneau de o suveranitate deplină,

păstrau modul de organizare al societăţii tradiţionale şi s-au văzut nevoite să depindă fie de „Occident”, fie de „Est”, reprezentând nişte colonii semidependente ale uneia dintre cele nouă „lumi”.

Aşadar, dacă limităm cercetarea noastră la condiţiile „războiului rece” (lumii bipolare), atunci noţiunea de „Occident” va apărea ca sinonim al lagărului capitalist, al „Lumii Întâi”, care include cele mai dezvoltate şi bogate ţări ale Americii de Nord, Europei şi Japonia.

Drept stat-major al integrării „Lumii Întâi”, a „Occidentului” în acest sens concret, a servit Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), creată în baza Consiliului pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations) şi adunată din reprezentanţii elitei SUA, Europei şi Japoniei.

Astfel, începând cu anul 1960, un anume segment al intelectualilor, bancherilor, politicienilor, savanţilor „Occidentului” şi-a asumat răspunderea istorică pentru procesele de globalizare şi de creare a unui „guvern mondial” în baza victoriei finale a „Occidentului” asupra restului lumii – în sens geopolitic, valoric, economic şi ideologic.

În anii nouăzeci, „Occidentul” devine global

Conceptul de „Occident” a mai suferit o transformare în anii nouăzeci ai secolului trecut, atunci când s-a prăbuşit arhitectura lumii bipolare (Ialta). De aici încolo, modelul liberal-capitalist a devenit principalul şi singurul, comunismul ca proiect al alter-modernizării a ajuns la faliment, nereuşind să reziste concurenţei, iar forţa politico-militară şi economică a SUA a depăşit în mod indiscutabil poziţiile tuturor celorlalte ţări. Capitularea unilaterală a URSS şi a blocului de la Varşovia în „războiul rece”, însoţită în paralel de autodizolvare, a deschis calea globalizării şi a edificării lumii unipolare1. Filozoful american neoconservator Francis Fukuyama a început a vorbi despre „sfârşitul istoriei”, despre „înlocuirea politicii cu economia” şi „transformarea planetei într-o piaţă unică şi uniformă”2.

Asta însemna că noţiunea de „Occident” s-a transformat în una globală şi unică, întrucât de acum încolo nimic nu mai contesta nu doar însăşi ideea modernizării, ci şi proiectul ei liberal-capitalist cel mai ortodox, cel mai „occidental” din punct de vedere istoric. O victorie atât de reuşită şi impunătoare a „Occidentului” asupra „Estului”, adică a „Lumii Întâi” asupra celei de-a „Doua”, de fapt, a lichidat alternativele modernizării, transformând-o în singurul şi indiscutabilul conţinut al istoriei mondiale. Cel care dorea să rămână conectat la „contemporaneitate” urma să recunoască supremaţia indiscutabilă a „Occidentu-

lui”, să-i exprime loialitatea şi, în acelaşi timp, să renunţe odată şi pentru totdeauna la orice interese proprii, câtuşi de puţin diferite sau – cu atât mai mult – contrare intereselor SUA (sau, mai larg, al ţărilor blocului NATO) în calitatea lor de port-drapel al lumii unipolare.

De aici încolo problema era pusă doar în acest fel: în ce segment anume al „Occidentului” global se va integra o ţară sau alta? Dacă modernizarea şi, respectiv, occidentalizarea au fost realizate cu succes, atunci apărea şansa de integrare în „miliardul de aur” sau în zona „Nordului bogat”. Iar dacă din anumite cauze aşa ceva nu s-a putut realiza, rămânea doar integrarea în centura periferiei mondiale, în zona „Sudului sărac”. Concomitent, diviziunea muncii la scară planetară presupunea promisiunea de modernizare şi pentru „Sudul sărac”, însă, de această dată, după scenariul colonial, când sclavia politică era înlocuită cu cea economică, iar importul standardelor culturale occidentale dezrădăcina în mod metodic valorile autohtone (astfel, locuitorii Coreii de Sud, care a primit un impuls puternic de modernizare exogenă de tip colonial, alături de o creştere economică dinamică, s-a confruntat cu o răspândire cvasitotală a protestantismului în mijlocul unei societăţi tradiţional şamaniste, budiste şi confucianiste).

Includerea tuturor ţărilor în Occidentul global nu garanta nimic, dar oferea o şansă.

Reformele s-au derulat pe acelaşi făgaş şi în Rusia, apărută ca o formaţiune statală nouă după dezmembrarea URSS, care moştenise, la rândul său, geopolitica Imperiului rus. Rusia a încercat şi ea să se integreze în Occidentul global, contând pe un loc în „Nordul bogat” şi sperând să se alăture modernizării în versiunea ei magistrală (capitalistă), nu în cea deviată (socialistă). În acelaşi timp, Rusiei i se propunea, ca de altfel şi celorlalte ţări, să renunţe iniţial la pretenţiile ei globale, iar apoi şi la cele locale, mulţumindu-se cu rolul de satelit strategic al SUA, printre popoarele şi mai puţin modernizate, fără niciun fel de privilegii deosebite. De fapt, în ţară era introdusă o guvernare externă.

Respectiv, la putere se afla elita colonială – reformatorii prooccidentali şi oligarhii, care se autoidentificau drept manageri aflaţi în slujba corporaţiei globale, transnaţionale, cu cartierul general situat de cealaltă parte a Atlanticului.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA _______________ 1 Дугин А. Геополитика постмодерна. СПб.: Амфора, 2007.

2 Фукуяма Ф. Конец истории и последний человек. М.: АСТ, 2004.

(Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Buc., ed.

Paideia, 2008)

Dezv=luiri

13 DECEMBRIE 2013

5

FLUX

Nicolae Văcăroiu descrie jaful metodic practicat de FMI şi Banca Mondială în ROMÂNIA «…Un minut de tăcere» pentru victimele genocidului practicat de Banca Mondială şi FMI”. “FMI şi Banca Mondială reprezintă o serie de interese, în primul rând interesele celor şapte mari puteri superindustrializate, care deţin peste 56% din pachetul de acţiuni al celor două bănci.”

O carte care nu se mai găseşte!

“România – jocuri de interese”, interviu cu fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, realizat de ziaristul Gheorghe Smeoreanu. Apărută în 10.000 de exemplare, în 1998, cartea nu se mai găseşte. Pentru afirmaţiile făcute, Nicolae Văcăroiu a fost calomniat, imaginea sa a fost compromisă de specialişti în manipulare, apoi a fost obligat să se retragă din politică. Aşa păţesc cei care spun adevărul!

FRAGMENTE EXTRASE: Deosebit de interesant!!!

“FMI şi Banca Mondială reprezintă o serie de interese, în primul rând interesele celor şapte mari puteri superindustrializate, care deţin peste 56% din pachetul de acţiuni al celor două bănci. Ca să fiu sincer cu dumneavoastră, pot să afirm că ei reprezintă în domeniul financiarmonetar, dar şi în politicile economice, ceea ce erau pe timpuri comisarii sovietici. Au o matrice generală, una şi aceeaşi, pe care o aplică în toate ţările aflate în tranziţie, fără să ţină seama de specificul şi de evoluţia ţării respective, de perspectivele ei de dezvoltare. Este un program perfect din punct de vedere teoretic, dar care poate provoca efecte negative, mai mari sau mai mici, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare ţară.

Personal, nu cunosc vreo ţară care să fi obţinut succese în urma aplicării măsurilor de ajustare structurală impuse de FMI şi Banca Mondială.

Din contră, au avut ca efect adâncirea crizei economice, agravând situaţia deja critică a celor săraci. (În cartea sa «Scandalul şi Ruşinea», editată în 1997, Bertrand Schneider – o mare personalitate a Clubului de la Roma – spunea: “Într-adevăr, câmpul vizual al Băncii Mondiale s-a îngustat într-o asemenea măsură, încât ea sfârşeşte prin a reprezenta o sursă de sărăcie şi de subdezvoltare în contradicţie totală cu însuşi spiritul misiunii sale”.)

Un eveniment semnificativ în ceea ce priveşte «succesul» celor două organisme financiare internaţionale s-a petrecut în urmă cu circa doi ani, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a FMI şi BIRD. Organizaţii neguvernamentale din întreaga lume au organizat în paralel un forum sub lozinca «50 de ani ajung». Toţi participanţii au fost alături de Vandana Shiva când aceasta a cerut «un minut de tăcere» pentru victimele genocidului practicat de Banca Mondială şi FMI.” “Măsura care ni se cerea era de lichidare rapidă a tuturor societăţilor comerciale cu pierderi, care nu-şi pot onora obligaţiile financiare faţă de furnizori, bugetul de stat şi de asigurări. Era o analiză economică la rece care nu ţinea seama de situaţia concretă din ţară, de efectele dezastruoase pe care le-ar provoca asupra întregii societăţi, pe termen mediu şi lung, punerea în aplicare a măsurilor propuse de aceste organisme financiare internaţionale. În 1993, când se purtau aceste discuţii, aproape întreaga economie se afla în blocaj financiar, mai bine de jumătate din industrie îşi închisese porţile (în primii trei ani de după revoluţie se produsese deja o restructurare, involuntară, haotică), agricultura se afla

în plină criză, nemaiputând să asigure securitatea alimentaţiei populaţiei, subcapitalizarea societăţilor comerciale atinsese cote alarmante (creditul pentru producţie depăşea, în medie, 75% din necesarul de capital circulant) în mare parte şi ca efect al practicării de dobânzi real pozitive exagerate timp de trei ani. Şi nu uitaţi că economia ajunsese în această stare după punerea în aplicare de către guvernanţi a măsurilor impuse prin acorduri de către FMI şi Banca Mondială.”

“Am privatizat 2800 de unităţi şi, mă rog, se poate comenta că au fost multe sau că au fost puţine, dar criteriul nu a fost numărul lor, ci oportunitatea de a le privatiza, creşterea producţiei, a calităţii acesteia în condiţii superioare de profitabilitate. Nu mi-aş fi putut permite în niciun caz să scot la privatizare societăţile cele mai profitabile, să scot la vânzare fabricile de ciment care făceau două sute de miliarde profit pe an şi să le dau unui investitor strategic. Trebuie să spun ori de câte ori am prilejul că aceste societăţi trebuiau scoase la momentul oportun la privatizare, respectiv când ar fi existat condiţii de participare a capitalului autohton la acest proces şi prin ofertă publică şi în orice caz printr-o formulă adecvată care să conducă la spargerea monopolului. Mai ales că la fabricile de ciment – ca să rămân doar la acest exemplu – nu era nevoie de investiţii deosebite, poate de câteva milioane de dolari ca să fie cumpărate filtrele pentru a diminua poluarea.

Am realizat că este o crimă să dai din mână societăţile cele mai profitabile, să faci ceea ce a spus la un moment dat Florin Georgescu despre ceea ce se întâmplă acum, respectiv că «se naţionalizează pierderile şi se privatizează profiturile».

Mi se cerea atunci – şi iată că după aceea s-a şi realizat – să facem pri-

vatizarea la normă, conform unui plan, fără să privesc în perspectivă, să văd în ce măsură este profitabil pentru economia naţională.”

“România, la începutul lui 1995, începuse să aibă o imagine excelentă în mediile politice occidentale şi mai ales pe piaţa privată de capital. Deci, se impunea să procedăm ca celelalte ţări, Ungaria, Polonia, Cehia, să ieşim pe piaţa privată de capital de unde să luăm două, trei miliarde de dolari, bani pe care să-i introducem în totalitate în rezerva valutară a statului pentru a da încredere în moneda naţională.

Era o măsură obligatorie, pe care alţii au realizat-o, fiindcă în acest fel puteam ieşi de sub dependenţa totală de FMI şi Banca Mondială. (…) Am avut discuţii destul de dure cu guvernatorul Băncii Naţionale, discuţii care nu au dat rezultate.

Sigur, Banca Naţională n-a spus nu, de altfel o şi ajutasem să poată ieşi pe o astfel de piaţă, cu ajutorul ambasadorului nostru în Japonia, domnul Dijmărescu, cu care am colaborat personal pentru a intra

MODIFICAREA CODULUI PENAL

Parlamentarii şi-au votat superimunitatea Parlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor din România au introdus câteva amendamente la Codul Penal care îi scot din categoria funcţionarilor publici pe preşedintele ţării, pe parlamentari şi profesiile liberale. Legea a fost votata în plenul Camerei Deputaţilor, care este camera decizională.

Potrivit documentelor publicate de Camera Deputaţilor, deputaţii jurişti au adus amendamente prin care să modifice „Conflictul de interese” din Codul penal şi au scăzut şi pedeapsa maximă pentru conflictul de interese de la 5 ani la 3 ani de închisoare. Modificările au fost făcute într-o propunere legislativă privind modificarea şi completarea Codului Penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale au fost scoase din rândul funcţionarilor publici. Prin scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte, cum ar fi conflictul de interese.

Mai exista un efect al modificărilor aduse Codului Penal. Potrivit HotNews.ro, acei parlamentari care şi-au angajat rudele pe cabinet (cele 19 cazuri sesizate de ANI la Parchet) vor scăpa de acuzaţii, fapta fiind practic dezincriminată. 14 cazuri nu vor mai fi trimise în judecată, iar celelalte cinci vor primi cel mai probabil achitare, beneficiind de legea penală favorabilă, susţin sursele citate.

Potrivit lui Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, noile modificări aruncă în aer dosarele penale privind conflictul de interese. „Conflictul de interese pentru membrii Parlamentului urmează să fie dezincriminat prin amendamente la Codul Penal aflate pe ordinea de zi a şedinţei de plen. Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, a arătat Horia Georgescu.

Sursa: evz.ro

în legătură cu societatea financiară Nomura. Nu s-a spus deci un «nu» ferm, dar m-a deranjat enorm – şi o spun pentru prima oară – faptul că în urma acestei discuţii într-un cerc restrâns, care avea un caracter oarecum confidenţial, reprezentantul misiunii FMI a venit urgent la Bucureşti. Cineva îl informase că premierul forţează ieşirea pe piaţa privată de capital. L-am întrebat de ce este interesat de această problemă, i-am explicat că rolul său este să-şi vadă de atribuţiile pe care le are, că FMI şi Banca Mondială sunt totuşi bănci internaţionale, unde şi ţara noastră este acţionar şi că nu au dreptul de a trage la răspundere guvernul pentru intenţia de a atrage şi alte surse financiare externe. Discuţia s-a închis foarte rapid.”

Fragmente extrase din cartea “România – jocuri de interese”, interviu cu fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, realizat de ziaristul Gheorghe Smeoreanu.

Apărută în 10.000 de exemplare, în 1998, cartea nu se mai găseşte.

Sursa: inforor.com

FLUX

6

Comentarii 13 DECEMBRIE 2013

Limba română ca prilej de demagogie şi speculă politică Urmare din pag. 1 Am văzut că, în urma acestei decizii, unii deja se apucă să iasă din componenţa Republicii Moldova, să organizeze referendumuri.

Desigur, toate acestea nu se vor întâmpla, cel puţin, acum. Deocamdată, decizia Curţii va întări poziţiile în societate ale formaţiunilor de extremă stângă, care sunt antiromâneşti şi antieuropene. Tot aşa, îşi vor consolida poziţiile pe segmentul lor de electorat cele două grupuri liberale rivale, liberalii lui Mihai Ghimpu şi liberalii reformatori ai lui Ion Hadârcă, care au sesizat Curtea Constituţională în problema denumirii limbii. Dar societatea moldoveană nu va avea decât de pierdut de pe urma acestei decizii, pentru că, iarăşi, atenţia ei va fi deturnată de la problemele pe care urmează să le decidă în mod urgent şi care ameninţă existenţa Republicii Moldova ca stat. Nu le vom enumera aici, toată lumea le ştie: de la problemele sistemului educaţional, care educă tineri ce ştiu doar să dea şi să ia şpagă, la cele economice, care duc la depopularea ţării. În mod evident, conflictul identitar din Republica Moldova este un mare noroc pentru unii. Acest conflict le permite să se menţină în atenţia opiniei publice, să ia voturi la alegeri, le asigură fotolii moi de miniştri şi de deputaţi şi, nu în ultimul rând, le aduce mulţi, mulţi bani. Dacă acest conflict ar dispărea, ei ar rămâne cu fundul pe gheaţă. De aceea, ei vor face totul ca acest conflict identitar, ce ţine de denumirea naţiunii titulare din Republica Moldova şi de denumirea limbii vorbită de aceasta, să dăinuie, să se perpetueze veşnic.

Să aducem un exemplu. La începutul acestei săptămâni, deputatul comunist Grigori Petrenco a fost invitat la o dezbatere televizată, alături de deputatul liberal Valeriu Munteanu şi de parlamentarul liberal reformat Ana Guţu. Ultimii doi sunt şi autorii sesizărilor depuse la Curtea Constituţională. În cadrul dezbaterilor, deputatul comunist a făcut o declaraţie bombă. El a spus franc că limba moldovenească, pentru care pledează comuniştii, este, de fapt, limba română. Să-l cităm cu exactitate: „Nu avem două limbi diferite. Limba este una şi aceeaşi. Limba este identică. Noi totdeauna am avut această poziţie. Dar există două denumiri. Asta este poziţia partidului (Partidul Comuniştilor din

Republica Moldova – n.n.). Limba e aceeaşi. În România ea se numeşte română, în Moldova ea se numeşte limba moldovenească”.

Dimitrie Cantemir: Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci românească

În mod evident că declaraţia lui Petrenco şi poziţia adoptată de comunişti de această dată în problema limbii poate servi drept baza unui consens în societate în problema limbii. Mai ales că este o poziţie perfect valabilă, în conformitate cu realitatea şi cu rigorile ştiinţifice. Aşa e: limba moldovenească există, ea este vorbită în Republica Moldova şi a fost vorbită în Moldova medievală, despre asta au scris şi cronicarii. Ea nu există ca limbă distinctă de limba română, care la fel este pomenită în cronicile medievale moldoveneşti. Mai ales că, sute de ani în urmă, când făceau referire la limba vorbită în Ţara Moldova, aceiaşi cronicari i-au spus şi română, şi moldovenească. Iată ce spune în „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” (1717-1723), Dimitrie Cantemir, care este enciclopedist, care este universal, care este recunoscut de toţi, şi la Chişinău, şi la Bucureşti, şi la Moscova: „…

Aratăsă pre scurt precum neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor, care cu toţii cu un nume de obşte români se cheamă, să fie din rodul său hireşi romani…”, ,,…

Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci ROMÂNEASCĂ, astfel că, dacă

vrem să-l întrebăm pe un străin de ştie limba noastră, nu-l întrebăm: „Scis moldavice?”, ci „ŞTII ROMÂNEŞTE?”, adică (în latineşte): „Scis Romanice?”, „… chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie, totuşi, toţi se cheamă cu acelaşi nume de ROMÂNI, dispreţuind, adică dând de-o parte numele de VALAHI, care le-a fost dat de către popoarele barbare”. În altă lucrare a sa, „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scria: „Aşadar, întregul nostru neam românesc se vădeşte printro tradiţie veşnică parcă, a-şi trage începutul din cetăţeni romani…

Chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi…, totuşi, toţi se cheamă cu acelaşi nume de români, dispreţuind… numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare… Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească…, ci românească, astfel că dacă vrem să-l întrebăm pe un strein de ştie limba noastră, nu-l întrebăm „ştii moldoveneşte” ci „ştii româneşte?”.

Din ceea ce ne relatează Dimitrie Cantemir reiese clar că în Moldova medievală, Moldova timpului său, se foloseau ambele sintagme. În relaţiile cu străinii era preferată sintagma de „limbă română” decât cea de „limbă moldovenească”, pentru că cuprindea un areal lingvistic mai mare, incluzând şi celelalte principate româneşti, te făcea mai reprezentativ.

De ce societatea moldovenească şi clasa ei politică nu ar accepta un astfel de compromis, să spună că limba pe care o vorbeşte este „română (moldovenească)” sau „moldovenească (română)”, sau să-i spună chiar „moldo-română”. În loc să aplaude poziţia adoptată de Petrenco, care a recunoscut public ceea ce promotorii limbii române din Republica Moldova susţin de 20 de ani, că limba moldovenească este limba română, Ana Guţu şi Valeriu Munteanu au luat în răspăr declaraţiile făcute de Petrenco. De ce? Oare nu pentru că lor le convine ca această situaţie, că disputa cu deputatul comunist Petrenco, cu PCRM, în general, este foarte profitabilă pentru aceşti doi liberali şi pentru ceilalţi tovarăşi de-ai lor de ideologie?

Hai să ne imaginăm cine ar fi Ana Guţu şi Valeriu Munteanu dacă în Republica Moldova nu ar exista problema identitară? Ar mai fi ei

deputaţi? În mod sigur că nu. Ar fi nişte nimeni, pentru că nu sunt capabili de nimic, doar de speculaţii ideologice cu iz identitar. Ei sunt exact ceea ce descria Eminescu, pe 4 ianuarie 1881, cu referire la clasa guvernantă a României din acea vreme. Şi pentru că l-am citat pe Cantemir, îl vom cita şi pe Eminescu.

Mihai Eminescu: Patologia societăţii noastre

„Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasă şi partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera.

Dintr-un principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre, nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui şir de servicii pe datini, ci un instrument de ambi-

ţiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei şi numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult şi ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private.

Ca dovadă a acestei stări de lucruri, a acestei tendenţe morale, şi ca rezultat, avem distribuirea funcţiunilor publice, a oficiilor şi întreprinderilor de tot felul. Niciodată în ţara noastră nu s-a văzut clasă guvernantă mai prosperă, mai gras retribuită şi mai îngrăşată ca clasa guvernantă de astăzi, răsărită din pământ fără să ne putem da samă cum, pe când generalitatea oamenilor de muncă suferă de strâmtorare.

Noi privim această stare de lucruri ca o degradare, ca o depravaţie a moravurilor publice care, deşi profită unor indivizi, nu poate profita nici chiar partidului politic ce se bucură de putere. Cu un contingent politic astfel educat ţara nu poate aştepta destinuri strălucite, nici poate spera un guvern tare şi solid, care să întemeieze instituţiunile şi prin ele să dea acţiunii noastre exterioare tăria de care avem nevoie. Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private, şi consecuenţa neapărată este că caracterul naţional se strică şi puterea statului slăbeşte. Un stat unde funcţiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios şi sterp.

Noi avem trebuinţă, mai mult decât altădată şi decât oricare alt stat congener din Peninsula Balcanică, să stabilim un guvern naţional, serios şi tare, să ne punem în poziţiune de-a putea exercita o acţiune decisivă în politica orientală”.

E lung citatul din Eminescu, dar edificator şi merită să fie parcurs pentru a înţelege ce reprezintă clasa politică de astăzi din Republica Moldova. Lumea trebuie să înţeleagă asta pentru ca să înceteze să mai fie ostaticul acestei clase politice. Şi abia atunci vom putea să ne mişcăm încet-încet spre normalitate. Atunci vom putea spune şi noi că nu mai distrugem, ci zidim.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Comentarii 13 DECEMBRIE 2013

7

FLUX

Unirea Basarabiei cu România se amână.

EuroCiocoii şi Unirea Am fost invitat la TVR1 la emisiunea „Între bine şi rău”, la o dezbatere pe tema: Unirea cu Basarabia. Toţi invitaţii făceau parte cam din acelaşi grup politic: o viziune liberală, cu puternic accent de sec.19, centrată pe etnicism, ornat cu atribuirea unui rol civilizator „european” „patriei Mamă” faţă de „copilul mai mic” dinspre Est, Basarabia. Eu am fost adus, probabil, pe post de oaie neagră: pentru a ne juca de-a diversitatea. Totul a pornit de la declaraţia Preşedintelui Băsescu care a anunţat un nou proiect de ţară: unirea Republicii Moldova cu România.

Câteva idei pe care am vrut să le punctez în emisiune şi pe care nu ştiu cât am reuşit. Scurt.

Un astfel de proiect de ţară, singurul nostru proiect postcomunist anunţat, pentru că proiectele UE & NATO nu sunt proiectele noastre, ci nişte proiecte externe, la care am aderat, este anunţat fără a ni se oferi nicio explicaţie. O petardă, o fumigenă de la care lăcrimăm, aruncată de Preşedinte cu un scop, mai degrabă, electoral. Basarabia este o vacă bună de muls pentru că alegătorul cu paşaport românesc de dincolo de Prut este un votant fidel al grupului Băsescu. Preşedintele ştie bine acest lucru. Avem un proiect, domnule Băsescu? Ne puteţi arata măcar o pagină scrisă despre cum arată paşii minimi care trebuie făcuţi în vederea realizării acestui proiect? Mâine poate doriţi să refaceţi Dacia Mare sau poate chiar Bizanţul.

Să o facem, dar poate ne daţi şi ceva palpabil, descriptibil, măsurabil şi raţional. Sau şi mai bine, poate participăm şi noi, cetăţenii, la acest proiect sau noi suntem doar carne de tun buni doar la robie şi război?

Bun. Dar ce vor zice Comisarii Poporului de la Bruxelles fără de care nu mişcă nimic în front aici? Mă tem că la prima mârâială vom face ce facem de obicei: vom sta drepţi, vom executa şi vom semna în alb orice ne cer ei.

Dar oare ce părere vor avea despre acest proiect cămătarii de la FMI, fără de care nu stabilim nici preţul la pâine? Bancherii, ştim bine, au în acest moment cel mai greu cuvânt de spus. Oare de ce? România se

comportă de ceva vreme ca o simplă gubernie a Bruxellesului & FMI. Nu cred că România poate avea curaj şi resurse să-şi propună un proiect fără acordul celor de la centru.

Dar ce spun liderii politici de la Chişinău? Au spus unanim NU. Ei nu vor, fireşte, să-şi piardă privilegiile şi au anunţat că au un alt proiect de stat: independenţă, integrare în UE, bunăstare etc. Nu vor nicio Unire.

Citiţi declaraţiile prim-ministrului Leancă, ale preşedintelui Timofti şi ale liderilor partidelor de guvernare Filat şi Lupu. Un NU răspicat.

Opoziţia spune un NU şi mai radical.

Dar are şi România din când în când complexele ei de „frate mai mare”. Ştim ce vrea populaţia din cele două ţări? Să întrebăm cetăţenii celor două ţări, nu să facem sondaje pe colţul mesei. Să facem un referendum…

Dacă cetăţenii celor două ţări îşi doresc Unirea, de ce nicio forţă politică din RO sau RM nu-şi asumă un astfel de proiect ca program politic?

Banal de simplu: nu vor fi votaţi.

Altele sunt priorităţile, problemele, urgenţele şi realităţile celor două ţări. Partidul Liberal din RM, care mai flutură ideea unirii pe la TV, fluctuează între 7 şi 10 %. Ăsta e nucleul dur al unioniştilor din RM. În rest, ideea care domină în RM la mai toate nivelele este cea statalistă. Vreau să văd o forţă politică care-şi asumă un astfel de proiect. Nu veţi vedea curând aşa ceva. Avem însă Alianţa pentru Integrarea Europeană pentru că UE este mirajul la care visează o majoritate confortabilă. Dar nu se ştie până când.

Cum putem acorda credit unei elite politice româneşti care de câţiva ani de zile tot promite 100 de milioane de euro Republicii Moldova, bani care s-au pierdut prin tratate, ministere, comisii etc.? Cert este că aceasta dovedeşte o incapacitate a României de a gestiona minime probleme şi fonduri financiare. Despre ce proiect de ţară vorbim?

Cum e posibil să anunţăm cu surle şi trâmbiţe un simplu gazoduct de la Iaşi la Ungheni şi să nu fim capabili să-l facem de atâta timp? Nu putem suda şi monta câteva ţevi pe un spaţiu atât de mic? Cum poţi să acorzi credit unei elite politice care nu e capabilă să realizeze un banal proiect?

Era să uit de faimoasele consulate româneşti din Moldova. Se spune că ambasadele şi consulatele sunt imaginea ţării pe care o reprezintă. E prima instituţie cu care se intersectează un cetăţean al unei alte ţări.

Eu, personal, m-am săturat să aud plângeri cu nemiluita de la rude, prieteni, cunoştinţe. Toţi se plâng de tratamentul inuman la care sunt supuşi. Am cel puţin cinci prieteni care au zis că nu vor mai călca în viaţa lor în aceste consulate româneşti. Îşi iau vize de la bulgari, unguri, germani, francezi. Nu mai vor să aibă de-a face cu consulatele româneşti.

Oare de ce? Şi vorbim de oameni care ştiu să lupte pentru drepturile lor, oameni cu stare şi umblaţi în lume. Nu vreau să-mi imaginez cum sunt trataţi oamenii veniţi de pe la ţară… Ultimul exemplu este al amicului Dumitru Crudu. Dacă nu putem să facem să funcţioneze un amărât de consulat, la ce proiect de ţară visează preşedintele Băsescu?

Să dovedim mai întâi că ştim să facem să funcţioneze un ghişeu.

Avem însă şi un proiect reuşit: bursele nenumărate acordate elevilor şi studenţilor din RM. Din 90, chiar dacă cu anumite probleme, acest proiect este cel mai consistent proiect al RO în relaţia cu RM. Din păcate, nimeni nu a gândit un pas mai departe şi nu l-a dezvoltat.

Realitatea este că avem o ţară care nu-şi poate număra propriii săi cetăţenii, care nu e capabilă să organizeze un elementar recensământ şi care nu ne poate oferi date minime despre propriii săi cetăţeni: câţi mai suntem, pe unde mai suntem, cu ce ne ocupăm etc. Cum ar putea o astfel de ţară să ne spună care sunt problemele reale ale RM, un stat vecin şi independent? Ştie cineva la Cotroceni că RM este un spaţiu care şi-a construit modernitatea, aşa fragilă cum e ea, aparţinând unor state precum Rusia Ţaristă şi URSS şi doar câţiva ani României? Îşi pune cineva problema că aceasta presupune un alt tip de organizare, infrastructură, construcţie socială, mentalitate, cultură urbană etc.? De minorităţile cu problemele lor, nu mai vorbesc. Se întreabă cineva de ce doar 5% din românofoni se consideră români şi 95% moldoveni (2004) sau 15% la 85% într-o altă variantă? Analizează în profunzime cineva aceste date? Mă îndoiesc. Nouă ne place să vorbim doar despre identitatea

naţională şi uităm sau ignorăm multiplele identităţi care ne pot crea mari probleme: identităţi politice, sociale, religioase, culturale etc. Mare atenţie şi cu fantasmele identităţii naţionale: elita Basarabiei a fost doar parţial prezentă la proiectul de construcţie naţională a sec. 19, iar ce avem azi în Basarabia este, mai degrabă, un produs naţional sovietic combinat cu mitologia naţional-românească a sec. 19. E o temă sensibilă şi destul de complicată care trebuie analizată atent.

Cunoaşte cineva la Bucureşti, în afara câtorva specialişti, aceste probleme? De problema migraţiei, forţei de muncă, pensionarilor nu mai spun nimic. Chiar dacă seamănă cu problemele din RO, lucrurile stau diferit. Cine poate face un proiect de ţară de o astfel de anvergură, când în loc să avem instituţii serioase de cercetare pe zona respectivă, noi ne informăm din poveşti şi poezii.

Ruşii produc studii şi analize pe RM mult mai bune. Oare de ce? Marea parte a aşa-zişilor experţi pe Moldova nu cunosc decât drumul de la aeroport la hotelurile scumpe din centrul oraşului, de la restaurantele pretenţioase, unde mănâncă numai „expaţii” şi noii ciocoi moldoveni – între timp, declaraţi eurociocoi – la beciurile cu vinuri vechi de la Cricova sau Mileştii Mici. Aceştia să ne facă proiectul de ţară? Un astfel de proiect va fi un proiect pentru eurociocoi care în bună tradiţie a vechilor ciocoi îşi vor abandona marea parte a cetăţenilor în vederea realizării unui proiect pentru interesul propriului grup. Majoritatea cetăţenilor nu au loc într-un astfel de proiect. Am mai trecut prin astfel de proiecte.

Da, avem un precedent al unui astfel de proiect: Unirea de la 1918.

Romantic, entuziast, problematic.

Avem o evaluare a modului în care s-a derulat acest proiect cu date concrete? Administraţie, economie, agricultură etc. Nu. Oare are un conţinut real ameninţarea românească – „Basarabia te mănâncă!” sau cea moldovenească – „cel mai bine a fost când ruşii plecaseră, iar românii încă nu sosiseră!”. Cum a administrat România acest teritoriu, ce a lăsat în urmă? E în folosul nostru să analizăm lucid şi fără emfază şi romantisme ieftine.

Dar poate vreţi să ştiţi cum se cheltuiesc banii publici care „pregătesc” un astfel de proiect posibil?

Catastrofal! Avem Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP) prin care merg bani spre grupurile românilor de afară. Marea parte pleacă în RM. Pe ce se duc? Să vă

dau un exemplu (sursa Victoria Stoiciu): „În anul 2010, 94 000 de euro din bugetul DRP au reprezentat finanţări direcţionate către Mitropolia Basarabiei (faţă de 35 000 euro pentru proiecte culturale şi educaţionale): susţinerea financiară pentru plata onorariilor preoţilor slujitori, sprijinirea centrului administrativ al Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române prin „achiziţionarea unui autoturism care va fi folosit pentru eficientizarea activităţii centrului eparhial”. Iată şi câteva mostre de proiecte educaţional-culturale: editarea volumului „Crimele regimului totalitar comunist în RASSM (1924-1940) şi RSSM (19401941 şi 1944-1989)” sau sprijinirea simpozionului „Anul 1940 în istoria românilor”, organizat „cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1940 pentru destinul românilor”.

De ce se duc banii în aceste zone şi nu spre nişte nevoi reale şi cu adevărat importante? Simplu. Politicienii de la Bucureşti folosesc resurse pentru a-şi hrăni nucleele centrale ale clientelismului politic care pot aduce voturi şi sprijin politic. Şi fireşte, în aşa-zisa „zonă educaţională & culturală”. „Românii de profesie” care trăiesc binişor din aceste surse şi fac mult zgomot la timpul potrivit trebuie întreţinuţi. Patriotismul în zona noastră are un preţ şi se numără de multe ori în bani. E o miză proastă, e un joc foarte prost al statului Român care are un talent de a miza pe „cai morţi”. Aşa nu poţi construi nimic solid: oricând poate veni cineva care să plătească mai bine sau poate schimba „patrioţii”.

Toate aceste lucruri trebuie regândite, dar elita noastră politică nu e capabilă să gândească strategic şi tactic, nu e capabilă să construiască proiecte minime. Dar vrem un nou proiect de ţară: România Mare – 2.

Vast proiect.

Preşedintele Băsescu poate scoate multe fumigene. El este un politician cinic, fără scrupule şi ne va mai oferi surprize. Înainte, discursul populist şi naţionalist de acest tip era apanajul partidului România Mare.

Acum, el este monopolizat de Cotroceni. Moldovenii sunt oameni inimoşi, foarte sensibili, că au învăţato de la ruşi şi varsă uşor lacrimi. Dar sunt şi iuţi la mânie, cum ne spune cronicarul. Însă înţeleptul ne spune ceva şi mai important: nu plângeţi, nu râdeţi, nu disperaţi, ci înţelegeţi. Şi mai ales, nu credeţi în ciocoii noi sau vechi, chiar dacă acum şi-au pus pe frunte prefixul Euro. Fiţi vigilenţi!

Vasile ERNU Sursa: platzforma.md

CMYK

FLUX

8

Externe

13 DECEMBRIE 2013

Liderul nord-coreean Kim Jong-un nu mai vrea să împartă puterea nici cu familia Presa oficială din Coreea de Nord a difuzat luni, 9 decembrie, fotografii cu unchiul liderului Kim Jong-un înlăturat de pe scaun de către poliţie în timpul unei reuniuni, imagini neobişnuite pentru această ţară, ce evidenţiază decăderea bruscă a celui care era considerat numărul doi în ierarhia de la Phenian.

Coreea de Nord a confirmat în cursul dimineţii de luni demiterea influentului unchi, eminenţa gri a regimului, care a fost acuzat că este un insurgent corupt, un bărbat afemeiat şi un toxicoman.

Potrivit agenţiei de presă KCNA, unul dintre principalele canale ale propagandei regimului comunist, Jang a fost demis pentru că a comis „acte criminale” şi a condus un grup „contrarevoluţionar”. Înlăturarea acestui demnitar şi executarea a doi dintre consilierii săi apropiaţi au fost anunţate săptămâna trecută de serviciile de informaţii sud-coreene. Televiziunea publică – singura existentă în Coreea de Nord – a difuzat două fotografii ale lui Jang Song-Thaek, unde poate fi văzut cum este smuls din scaun de doi bărbaţi în uniformă, în timpul a ceea ce pare a fi o adunare politică, sub privirile înmărmurite ale înalţilor demnitari.

Este extrem de rar în Coreea de Nord să se facă publice imagini în care sunt umiliţi oficiali de rang înalt. Mişcarea este considerată ultimul pas al „liderului suprem” Kim Jong-un de a-şi consolida puterea prin înlăturarea unchiului său, confidentul tatălui său, din sfera conducerii.

Prin demiterea ruşinoasă a acestuia, Kim Jong-un „decapitează” vechea gardă de lideri de la Phenian, în funcţii de pe vremea tatălui său, Kim Jong-il, pentru a-şi instaura noii locotenenţi, spun analiştii.

Alte imagini, publicate de televiziunea nord-coreeană, îl arată pe liderul Kim Jong-un în timp ce priveşte nonşalant adunarea de pe un

podium şi înconjurat de alţi oficiali de rang înalt a partidului, între care Kim Yong-Nam, preşedintele ţării (titlu onorific), şi Choe Ryong-Hae, confidentul liderului nord-coreean.

Căderea din graţie a lui Jan Song Thaek marchează un punct fără precedent pentru Coreea de Nord.

Alături de soţia acestuia, Kim Kyong Hu, unchiul lui Kim Jong-un era considerat „paznicul dinastiei Kim” şi de multe ori i s-a atribuit puterea, nepotul său fiind văzut, mai degrabă, drept paravan.

Cea mai recentă astfel de situaţie a avut loc în primăvară, în contextul unei acutizări a retoricii antiamericane a Coreii de Nord, care-i ameninţa constant cu „focul nuclear” pe americani şi pe sud-coreeni.

Atunci, la fiecare apariţie publică, Kim Jong-un era însoţit de cuplul Kim Kyong Hu şi Jan Song Thaek, unchiul şi mătuşa sa, ambii în vârstă de 66 de ani. Cei doi au fost aleşi personal de Kim Jong-il, fostul lider nordcoreean, pentru a-i ajuta fiul să-şi consolideze autoritatea. Mătuşa sa este uşor de recunoscut: aproape fără excepţie, ea este singura femeie în fotografiile oficiale de la Phenian.

Ea conduce Departamentul pentru Organizare şi Ghidare.

Soţul ei, care a fost cel mai apropiat confident al defunctului lider Kim Jong-il, era vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare Naţională şi este omul de legătură cu China, al cărei sprijin reprezintă încă perfuziile care ţin în viaţă economia nordcoreeană. Însă misiunea primordială a cuplului era asigurarea continuită-

ţii dinastiei Kim, iar pentru asta ei trebuie să-i creeze lui Kim Jong-un imaginea unui lider dur, ferm, care înspăimântă Vestul.

Dinastia Kim a venit la putere în 1948, când Kim Il-sung a preluat frâiele puterii şi a devenit „Preşedintele Etern”. Nepotul său, cunoscut acum ca „Liderul Suprem” – formulă de adresare folosită și de Fidel Castro în mesajul pe care i l-a transmis, face eforturi pentru a se asemăna chiar şi fizic cu bunicul său.

Ca fiică a primului lider al ţării, sora celui de-al doilea şi acum mătuşa celui de-al treilea, Kim Kyong Hu a fost o figură politică înaltă în ultimele patru decenii. A dispărut din viaţa publică în perioada 2003-2009, aparent căzând din graţiile familiei. În 2010 însă a reapărut mai puternică decât niciodată şi a fost făcută general cu patru stele în acelaşi an.

Jang Song-thaek, personajele-cheie ale puterii de la Phenian

Unchiul liderului nord-coreean Kim Jong-un a fost prezentat mult timp ca mentorul său. Jang Songthaek, soţul surorii lui Kim Jong-il, a fost timp de decenii unul dintre personajele-cheie ale puterii de la Phenian, exercitate de trei generaţii de către familia Kim (bunicul, tatăl şi fiul), de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent. El a ghidat primii paşi ai nepotului său la conducerea ţării.

Considerat numărul doi în cadrul regimului de unii experţi, el era, în opinia altora, regentul lui Kim Jongun care, în vârstă de aproximativ 30 de ani, nu avea experienţa necesară să exercite puterea într-un stat închis, asaltat în mod constant.

Yang Moo-jin, un profesor la Universitatea pentru studii nord-coreene de la Seul, evocă îndepărtarea lui Jang Song-thaek ca pe „cea mai importantă acţiune politică din Coreea

de Nord de la instalarea la putere a lui Kim Jong-un”. „Jang (Song-thaek) a jucat un rol crucial, ajutându-l pe Kim Jong-un să îşi instaleze puterea după moartea tatălui său, servindu-i ca mentor”, subliniază el.

Kim Jong-un a preluat locul tatălui său, Kim Jong-il, mort în decembrie 2011 în urma unei crize cardiace. La rândul său, Kim Jong-il a condus Coreea stalinistă de la decesul, în 1994, al tatălui său, Kim Il-sung, fondatorul Republicii Populare Democratice Coreea (RPDC), în 1948.

Susţinător al reformelor economice

Probabil victimă a unei prime epurări, în anii ’70 ai secului trecut, Jang Song-thaek a căzut în dizgraţie în 2004, sub acuzaţia de corupţie, obişnuită în jocul puterii în Coreea de Nord.

Trimis la „reeducare” ca oţelar, el a fost reabilitat anul următor şi a fost promovat în 2007 la conducerea administraţiei Partidului Muncitorilor, un lucru care i-a oferit putere asupra poliţiei şi justiţiei.

El şi-a sporit influenţa în mod considerabil după atacul cerebral suferit de Kim Jong-il în 2008, dar şi după moartea acestuia, trei ani mai târziu. Însă Jang Song-thaek era prezentat în străinătate ca un moderat, chiar ca un reformator, cel puţin în plan economic. Interminabila confruntare dintre Phenian, pe de o parte, şi Seul şi aliaţii săi, pe de altă parte, cu privire la programul nuclear nordcoreean au putut să joace un rol în

Imagini cu unchiul „liderului suprem” în timp ce este înlăturat cu forţa de la o reuniune

destituirea sa, sunt de părere unii specialişti. „Jang (Song-thaek) a vizitat Coreea de Sud, unde a putut să îşi facă o idee despre societatea capitalistă, şi a asistat, totodată, la schimbările din China”, relevă Kim Yong-hyun de la Universitatea Dongguk de la Seul. „Era personalitatea cea mai dispusă să militeze agresiv pentru introducerea unor reforme şi deschiderea regimului nord-coreean”, adaugă el.

Jang Song-thaek ar fi putut să piardă în conflictul cu Choe Ryong-hae, un militar de rang înalt şi şeful „Biroului Politic” al Armatei Populare din Coreea, pe care Kim Jong-un l-a însărcinat recent să îl reprezinte la Beijing. Experţi contactaţi de către AFP au opinii foarte împărţite cu privire la faptul dacă îndepărtarea lui Jang Song-thaek, la care Kim Jong-un ar fi putut să fie nevoit să recurgă, îi va slăbi sau îi va consolida puterea personală. În opinia lui Cheong Seongchang, de la Institutul Sejong, „Kim Jong-un controlează ferm puterea” după destituirea unchiului său, care probabil a format împreună cu apropiaţii săi executaţi „un clan politic separat”, reprezentând o ameninţare la adresa tânărului Kim Jong-un.

Soţia lui Jang Song-thaek şi, totodată, sora lui Kim Jong-il, Kyong-hui, în vârstă de 67 de ani, este, de asemenea, un personaj central al regimului, de aproximativ 40 de ani. În septembrie 2010, ea a fost avansată la gradul de general cu patru stele, în acelaşi timp cu Kim Jong-un.

După adevarul.ro

CMYK

Externe

13 DECEMBRIE 2013

9

FLUX

Războiul surd al Europei pentru energie şi al Rusiei pentru bani şi influenţă Prin forţarea Ucrainei să întoarcă spatele Europei „din motive economice“ Rusia a demonstrat din nou cât de letale îi sunt cele două arme cu care îşi apără şi chiar extinde influenţa la nivel mondial şi asupra Uniunii Europene, anume comerţul şi, mai ales, energia, iar aceasta într-un moment în care tranziţia către energie mai curată face Europa mai vulnerabilă.

Progresul tranziţiei Europei de la combustibili fosili la energie regenerabilă este evident în modul în care s-a modificat mixul energetic al celor mai multe state europene.

Această perioadă de tranziţie lasă în urmă cărbunele şi pune accentul pe generarea energiei prin arderea gazelor naturale, un combustibil mai puţin poluant şi care poate fi asigurat în cantităţi suficiente de Norvegia şi Rusia.

Problema Europei este politica discriminatorie prin care Moscova îşi tratează clienţii, oferind condiţii mai favorabile ţărilor de la care are de câştigat mai mult decât bani – ţări precum Germania – şi preţuri uriaşe statelor – şi nu puţine – care nu au altă sursă de gaze decât Rusia. În felul acesta, Kremlinul s-a asigurat că UE nu are o politică coerentă de reducere a dependenţei energetice şi că îşi păstrează influenţa în Europa, mai ales asupra foştilor sateliţi comunişti din Europa de Est, unde ţări precum Bulgaria, Cehia şi statele baltice depind aproape în totalitate de gazele ruseşti. Pe lângă preţurile discriminatorii, un alt efect negativ al dependenţei de gazele ruseşti este vulnerabilitatea faţă de importurile din Rusia, fapt dovedit de penuriile de combustibil care au urmat suspendării livrărilor de gaze dinspre Rusia spre Europa. În 2009 mii de bulgari au rămas fără încălzire în miez de iarnă după o dispută între Rusia şi Ucraina legată de preţul gazelor.

nevoie de sprijin politic intern şi extern.

Rusia reprezintă cea mai importantă sursă de materii prime, de cărbune şi petrol şi o destinaţie tot mai importantă pentru exporturile germane. Pe de altă parte, Rusia este presată de realităţile economice să-şi modernizeze sectorul energetic şi să-şi reducă dependenţa de exporturile de materii prime, iar pentru aceasta are nevoie de investiţiile şi tehnologia Germaniei, scrie European Council on Foreign Relations.

Agresivitatea Rusiei maschează dependenţa ei de banii Europei

De ce această politică agresivă a Moscovei? Pentru că în timp ce Europa este dependentă de exporturile ruseşti de energie, bugetul Rusiei este dependent de veniturile aduse de vânzarea de petrol şi gaze către Europa, scrie revista Diplomatic Courier. Apoi Moscova încearcă să obţină acum maximul posibil, având în vedere că resursele aproape că au ajuns la maximul de exploatare cu tehnologia actuală, învechită.

De asemenea, la nivel internaţional creşterea preţurilor energiei şi eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au avut ca rezultat mai mult sprijin financiar pentru cercetarea şi dezvoltarea surselor alternative de energie, inclusiv energia solară, eoliană şi hidro.

Având rezerve semnificative de combustibili fosili, Rusia nu a avut motive să finanţeze studii privind dezvoltarea tehnologiei şi diversificarea surselor de energie, ceea ce face ca economia să fie periculos de dependentă de hidrocarburi.

Petrolul şi gazele naturale contribuie cu până la 80% la veniturile Rusiei din exporturi.

Creşterea rapidă a preţurilor petrolului şi gazelor din anii 2000 i-a permis Rusiei să progreseze din

poziţia de stat aflat în 1998 în pragul colapsului financiar la o economie cu creştere susţinută.

Iar Moscova insistă pe energie.

Prin Gazprom, monopolul exporturilor de gaze, Rusia îşi extinde reţeaua energetică la nivel internaţional. Compania face eforturi pentru a achiziţiona active energetice din Africa, inclusiv nucleare. Statele pe care Moscova le curtează sunt Algeria, Angola, Egipt, Namibia, Nigeria, Libia şi Africa de Sud. Petrolul şi gazele ruseşti au o pondere de peste 30% în importurile de combustibil ale Europei, însă sunt diferenţe majore între Vest şi Est în privinţa dependenţei de energia din Rusia, remarcă Diplomatic Courier. Deşi cantitatea de gaze consumate de statele est-europene este mai mică în comparaţie cu, spre exemplu, cele ale Germaniei sau Italiei, ele sunt mai dependente de importurile din Rusia.

De ce acceptă Germania, cea mai mare economie europeană, jocul Rusiei?

În particular, Ucraina este vulnerabilă la întreruperea livrărilor din Rusia. Aceasta nu doar că este o ţară crucială în transportul gazelor ruseşti către Europa, pe aici trecând 80% din gazele destinate ţărilor europene, dar, de asemenea, depinde de combustibilul rusesc pentru acoperirea consumului de energie şi de veniturile din tarifele de tranzit. Prin aceste pârghii

energetice Moscova îşi „îngenunchează“ partenerii comerciali.

Lipsa de sprijin din partea Berlinului este una dintre cauzele colapsului proiectului gazoductului Nabucco, susţinut de UE şi SUA şi care ar fi trebuit să reducă dependenţa Europei de gazele ruseşti. În schimb, Germania, cel mai mare consumator de energie din Europa, a încurajat construirea gazoductului rus Nord Stream care-i furnizează acum gaze naturale direct din Rusia. Germania are nevoie de gazele Rusiei, pe care Gazprom i le vinde mai ieftin decât statelor din Est, până când îşi duce la capăt reforma sectorului energiei, prin care vrea ca până în 2030 energia din surse regenerabile să ajungă la o pondere de 30% în total. Germania are însă şi o sursă alternativă majoră de gaze, Norvegia, la care estul nu are acces. Mai mult, E.ON, cel mai mare furnizor de gaze din Germania, a semnat anul acesta un contract de import cu compania canadiană Pieridae Energy în cadrul strategiei de a-şi reduce dependenţa de achiziţiile din Rusia. Gazele canadiene vor fi vândute în Europa de Vest, inclusiv Germania, potrivit Deutsche Welle.

Aşadar, Rusia este pentru Germania o sursă alternativă de energie, una importantă totuşi, iar relaţia dintre Rusia şi Germania este una care se apropie de interdependenţă.

Pe de o parte, exporturile sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a Germaniei şi de aceea au

Relaţia cu năbădăi a Bulgariei cu Rusia se bazează pe interese reciproce

Prezentată ca un succes al Bulgariei în faţa Rusiei, inaugurarea secţiunii bulgare, din această toamnă, a gazoductului rus South Stream a fost făcută în prezenţa ţarului gazelor naturale, Alexei Miller, şeful Gazprom. Politicienii bulgari s-au grăbit să spună că proiectul este profitabil în special pentru Bulgaria.

Dividendele ar urma să vină încă din primul an de funcţionare a gazoductului, în 2018 – ceva ce niciun alt stat nu a putut obţine, deşi acordurile iniţiale dintre Sofia şi Gazprom prevedeau distribuirea dividendelor după 15 ani. De asemenea, „taxele de tranzit au fost negociate astfel încât Bulgaria nu poate pierde nimic“, a spus ministrul bulgar al Energiei, Dragomir Stoinev.

Proiectul ar crea 5.000 de locuri de muncă cu un efort minim din partea Bulgariei. Dar este greu de crezut că Miller s-ar fi deplasat la Sofia dacă mediul politic i-ar fi fost ostil. El a venit cu destule arme în arsenal. Compania rusă Atomstroyexport cere daune de un miliard de leva Sofiei după ce Bulgaria a renunţat la planul de a construi cu ajutor rusesc centrala nucleară de la Belene. Aceste daune, spun experţii, Rusia le va obţine în procesul de arbitraj în care atacă Bulgaria. Nu trebuie uitat că bulgarii au devenit mai cooperanţi referitor la gazoductul rus după ce Gazprom a ameninţat în urma unui conflict legat de proiectele energetice ruse din Bulgaria că va înlocui Bulgaria cu România.

Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Cultur=

13 DECEMBRIE 2013

“Emil Childescu. Oamenii secolului XX” Joi, 12 decembrie curent, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, a avut loc vernisajul expoziţiei personale “Emil Childescu. Oamenii secolului XX”.

Expoziţia conține 45 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură realizate în anii 1970-2000.

Emil Childescu, artist plastic care s-a manifestat în pictură, grafică şi sculptură, s-a născut la 7 mai 1937 în comuna Sculeni, judeţul Bălţi (în prezent rn. Ungheni, Republica Moldova). În perioada 1957– 1959 a studiat la Şcoala Republicană de arte plastice „I. E. Repin” (în prezent Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”). În anul 1957 debutează cu compoziţia „Călăreţii” la expoziţia „40 ani ai Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie”, fiind elev în anul II la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Chişinău. În anul 1965 devine membru al UAP din RM. Artistul a avut numeroase expoziţii personale în republică și peste hotare.

Printre expoziţiile de grup ale artistului pot fi menţionate: “40 ani ai Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie”, Muzeul Republican de Arte Plastice (în prezent MNAM), Chişinău (1957); „Hudojniki Mira”, Pinacoteca de Stat, Vologda

ANIVERSARE Radu Beligan, un actor demn de Cartea Recordurilor Guinness Actorul român Radu Beligan, care va împlini, sâmbătă, 14 decembrie, 95 de ani, va primi titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena de teatru din partea Cărţii Recordurilor Guinness.

Duminică, 15 decembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti, imediat după spectacolul «Egoistul», jucat şi regizat de Radu Beligan, acesta va primi titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

Premiul îi va fi înmânat de prezentatorul TV Cătălin Măruţă, care, împreună cu echipa emisiunii «La Măruţă», a făcut demersurile pentru ca numele actorului Radu Beligan să fie înscris în Guinness World Records.

Radu Beligan va fi sărbătorit şi în ziua în care împlineşte 95 de ani, pe 14 decembrie, la Teatrul “Metropolis” din Bucureşti, unde cel mai longeviv artist al scenei româneşti va juca în premiera spectacolului «Lecţia de violoncel», în regia lui Felix Alexa.

Radu Beligan împarte de peste 70 de ani bucurii, emoţii şi sentimente tuturor celor care umplu cu entuziasm sălile de spectacole.

Radu Beligan, născut pe 14 decembrie 1918, are o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. El a interpretat roluri celebre, în mari capodopere ale dramaturgiei române şi universale, piese semnate, printre alţii, de Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodată, el este cunoscut publicului român în calitate de regizor al unor spectacole precum «Egoistul» de Jean Anouilh, «O scrisoare pierdută» de I. L. Caragiale, «Doctor fără voie» de J. B. P. Molière, «Străini în noapte» de Eric Assous.

Radu Beligan a fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti, între anii 1961 şi 1969, şi director al Teatrului Naţional Bucureşti, între 1969 şi 1990. De asemenea, a fost profesor la Institutul de Teatru şi Film, între 1950 şi 1965, şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, în semn de recunoaştere a activităţii sale în domeniul artei.

A fost decorat, printre altele, cu Ordinul «Serviciul Credincios» în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan şi Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de Ofiţer, din partea Franţei.

Este Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică «I. L. Caragiale» din Bucureşti.

(1958); Expoziţia Unională a plasticienilor militari, Moscova (1959, 1960); Autumnala, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (19641989); Saloanele de primăvară, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău (1964-1989); Limba noastră cea română, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău (1999).

Criticul de artă Constantin Spânu scrie despre Emil Childescu: „Practicând pe parcursul îndelungatei activităţi de creaţie grafica de şevalet, grafica de carte, acuarela şi pictura în ulei, artistul a creat opere memorabile ce se caracterizează prin inspirate abordări tematice şi distinse realizări plastice. Fiind orientate spre soluţionarea unor probleme de ordin sintactic, axiologic sau tehnologic, opţiunile plasticianului întotdeauna încorporează în sine două caracteristici indispensabile – cea de realizare a operei la un înalt nivel artistic şi cea de valorificare inteligibilă a mesajului, înzestrându-l pe acesta cu valori de sorginte pronunţat umanistă. Or, nu întâmplător artistul în mare parte este preocupat de reprezentarea plastică a omului.

Imaginea şi personalitatea acestuia constituie adesea chintesenţa operei în stampele grafice, tablourile tematice şi desigur în genul portre-

tului, gen practicat de către plastician pe parcursul întregii activităţi de creaţie”. În anul 1994, artistului i s-a decernat Premiul Naţional pentru artele plastice din Republica Moldova; în 1999 – Medalia Eminescu, Republica Moldova, şi Premiul pentru arta grafică acordat de UAP RM, iar în anul 2000 – Premiul ONU din Republica Moldova. În anul 1997, lui Emil Childescu i s-a conferit titlul Maestru al Artei din Republica Moldova.

Operele artistului se păstrează în colecţii publice: Pinacoteca Republi-

cană A. Losev (Bender), Casa-muzeu Rali, Casa-Muzeu A. S. Puşkin, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, dar şi în colecţii private în Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Moldova, România, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ucraina.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 12 ianuarie 2014.

EXPOZIŢIE

Cumperi un brad, susţii tinerii artiști Miercuri, 11 decembrie, la Muzeul Național de Artă al Moldovei a avut loc conferinţa de presă consacrată celei de-a treia ediţii a Balului Brazilor de Crăciun.

Balul Brazilor de Crăciun este un proiect-concurs al cărui scop este încurajarea potenţialului tânăr creator şi al instituţiilor care îl cultivă, încurajarea viziunilor contemporane și încurajarea acestor viziuni. Din păcate, studenții acestor facultăți nu dispun de materiale elementare pentru realizarea orelor practice.

Lucrările expuse reprezintă diferite idei originale ale tinerilor, transformate în … brazi, confecționați din diverse materiale, de la bucăți din plastic, sticlă, chibrituri, stofe, bănuți, becuri, ceramică…

Expoziţia din acest an cuprinde 60 de brazi, realizaţi manual, în diverse tehnici, de către studenţii Academiei de Teatru, Muzică şi Arte Plastice şi Universitatea Tehnică din Moldova. Vizitatorii vor avea posibilitatea să voteze, în baza biletului de intrare la expozițiile muzeului, pentru bradul preferat. Lucrarea care va acumula cele mai multe voturi ale vizitatorilor va fi desemnată câştigătoare în categoria „Ales de public”, creatorul acestei lucrări va primi un premiu de trei mii de lei. Pe 20 decembrie, în cadrul Balului Brazilor de Crăciun, cele mai frumoase lucrări vor fi licitate şi va fi desemnat câştigătorul premiului „Cel mai frumos Brad de Crăciun”, autorul lucrării va primi un premiu bănesc în sumă de cinci mii de lei.

Beneficiarii ediției din anul trecut a Balului Brazilor de Crăciun au fost studenții Facultății de Arte Plastice a AMTAP. Luminița Gorcinschi, reprezentanta Academiei, a declarat în cadrul conferinței de presă că în urma licitației de anul trecut, cu banii adunați pe bra-

zii confecționați de studenți, au fost cumpărate două mașini de cusut, două surfilatoare, un fier de călcat modern. Patru calculatoare, hârtie, rechizite indispensabile procesului de studiu și pentru orele practice la facultatea de profil.

Organizatorii evenimentului sunt: jurnalista şi prezentatoarea tv Nata Albot şi Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

Mai multe detalii despre proiect puteţi găsi pe www. facebook.com/balulbrazilordecraciun.

Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 1119 decembrie 2013.

Banii obținuți din licitația brazilor realizați de studenții celor două facultăți vor fi folosiți pentru achiziționarea rechizitelor și materiei prime pentru studenții de la Arte Plastice de la AMTAP și de la Facultatea Design Vestimentar și Arte Decorative de la UTM. Licitația Brazilor de Crăciun se va desfășura pe 20 decembrie.

11

Cultur=

13 DECEMBRIE 2013

Leo BUTNARU

AH, MARAMUREŞULE FERMECĂTOR! (Pagini de jurnal)

9.XI.1992

La Răchitoasa (Bacău), verva fostului primar al comunei, actualmente director al şcolii din localitate. Amintiri din activităţile de odinioară când, la adunările comuniştilor, bieţii vorbitori, ţărani, se aventurau să utilizeze expresii neologistice, vorbind despre lucruri „sofistricate” (sofisticate), „secţionări dure” (sancţionări) şi „voturi de blană” (de blam!).

Am prezentat la Bacău suplimentul ziarului „Viaţa satului”, caietele de cultură, cum le-am zis, dedicate lui George Bacovia. A fost cu noi şi Vasile Spinei, redactorul-şef al publicaţiei respective. Ion Ungureanu a fost la înălţime în vreo două discursuri.

Alte prezenţe: George Bălăiţă, Radu Cârneci.

Dragul de Sergiu Adam „mă dotează” cu un cadou pe care mi-l promisese, ca mare generos ce este! – o maşină de dactilografiat „Olimpya international”.

La Sighetu Marmaţiei am plecat împreună cu Vasile Spinei (el a asigurat transportul, maşina ziarului „Făclia” cu un şofer excelent şi omenos, Constantin Caraman). Drum lung, anevoios, dar captivant. Pe culmile Carpaţilor – iarnă adevărată, lapoviţă, polei. Împingem la „Volgă”, alergăm din urma ei, sărind din mers în ea, cu riscul de a nimeri, alunecând, sub roţi. Slavă Domnului, ne-am descurcat.

La întoarcere însă, drumul a fost bun, inclusiv pe culmile munţilor, la pasul de trecere.

Cazaţi la hotelul „Marmaţia”. (Da, încă un partener-drumeţ, Bogdan Ardelean, sigheţean, student la Universitatea din Chişinău, facultatea psihologie). Prezenţi – Ion Mureşan, Mircea Petean, Radu Săplăcan, Gheorghe Pârja, Victor Basarab de la ziarul „Azi”.

Premii – Gavril Ciuban din Vişeu, un poet excelent, pentru cartea-i de debut. Surprins, mă pomenesc distins cu Premiul Serilor de Poezie de la Deseşti „Nichita Stănescu”, un alt premiu – unei domniţe pentru manuscris.

Călătorie în localitatea Petrova (25 de kilometri de la Sighet). Cenaclul „Eminescu” din localitate la 25 de ani. Versuri, copii frumoşi, entuziasta profesoară, dna Vulpe (la origine, basarabeancă), în faţa unui cor de copii, palincă de multe accente/ focuri, vervă.

Altă călătorie – în neuitatul Deseşti (cam tot 25 de kilometri de la Sighetu Marmaţiei).

Ah, Maramureşul fermecător prin toate ale sale, înainte de orice – prin oamenii săi inimoşi, sufletişti! Moment de omagiere în sala „Nichita Stănescu”, unde las cu evlavie volumul poetului „Vorbire de singur zeu”, pe care l-am editat în colecţia „Cele mai frumoase poezii”. Discuţii cu Ion Pop Taină, cu fratele lui Gh. M. Bârlea, ambii de la firma care a sponsorizat premiul „N. Stănescu”. Un spectacol folcloric al copiilor din Deseşti – mari artişti, domnule! Au avut turnee prin Danemarca, Franţa. O solistă de excepţie căreia, drept semn de preţuire, i-am dăruit setul de cărţi din colecţia „Poezii de duminică”. O masă copioasă cu oameni frumoşi şi cântec de ceteră maramureşeană. Mama şi fratele lui Gheorghe Pârja m-au impresionat ca alese persoane ce sunt. Poetul din Sighetu Marmaţiei Ştefan Cămăraşu nu mă slăbeşte din complimente, văzându-mă bun de ambasador al…

României în vreo ţară importantă. Zice că reiese din comportamentul, din felul meu de a fi şi de a vorbi, diplomatic şi interesant. Se vede că exagerează, – dar cine poate împiedica omul să aibă anumite simpatii?... Într-o şuetă întreţinută cu Ion Mureşan şi Radu Săplăcan „nasc” un termen ingenios, dar, poate, dureros pentru conştiinţa noastră; Radu vorbeşte de Ion Mureşan ca de un „handicapat”, glumind cu drag, fireşte, iar eu deriv: handi-carpat/ handi-carpaţi. (O tâmpenie nevoită, dar spusă cu strângere de inimă, chiar când explodez în glumă.)

Comportamentul de frumos boem al unui poet ucrainean-român (regret, dar i-am uitat numele). Când plecăm de la Sighet spre Deseşti, lui nu-i place autocarul, care nu are confort, ci scaune ne-moi, dure, reci ca nişte taburete. În semn de protest, ucraineanul opreşte autobuzul, coboară. Noi plecăm mai departe. El ia un taxi, ne depăşeşte, claxonează a triumf, ca peste alte câteva sute de metri să coboare din taxi, revenind în autobuz. Se vede că preţul pe care i-l ceruse taximetristul l-a readus la realitate din boemie. Oricum, şi-a demonstrat protestul faţă de ne-dotatul nostru autocar, iar când urcă din nou, îşi pune chipiul sub fund, pe scaunul dur şi rece. Ceilalţi îl încolţesc cu glumele, la un moment dat, poetul zice: „În faţa deşteptăciunii voastre îmi scot chipiul”, după care chiar şi-l scoate… de sub fund. Ingenios! Iar la Deseşti îi place cum cântă solista, scotoceşte prin buzunare, poate găseşte ceva ce ar putea fi de cadou. Însă negăsind nimic, îşi cere scuze, spunându-i domnişoarei: „Nu vă supăraţi, însă, până găsesc un cadou pentru dumneavoastră, vă ofer cu autograful meu pianul de la casa de cultură”.

La Sighet, ne întoarcem bine dispuşi. Facem o seară-noapte de frumoasă demenţă cu Ion Mureşan şi Radu Săplăcan. Ion citeşte versuri mari, formidabile. Abia acum îl descopăr ca pe un poet foarte dotat, important.

Facem haz pe seama lui A., căruia i-am întins o cursă, lăsându-i în uşă un bileţel din partea (iertare, dar, de, – ţară tristă plină de humor!) doamnei deputat Bertzi (la tineret liberali). Dar a pornit astfel: Vasile Spinei, cu care eram în aceeaşi cameră, zice: „Ai văzut cum îi curg ochii lui A. după tânăra deputată?” Chiar atunci zic: „Vrei să-i jucăm festa?” „Cum?” „Dă-mi o filă de hârtie şi pix”. Vasile se execută. Eu ticluiesc un bileţel pentru colegul nostru, veşnic nutrind ambiţii grandomane şi crezând că e un interlocutor interesant, de luat în seamă, şi care îşi băgase în cap (îi cunosc psihologia) că şi de această dată a fost preţuit la mare valoare. Biletul: „Mult stimate dle A., iertaţi-mi cutezanţa, însă aş dori să ne întâlnim la ora 18,00… etc…” Îi zic lui Vasile: „Uite, i-l pun în uşă şi să vezi că se dă la nadă”. Vasile: „Ei, da! Imposibil! Ce, e chiar atât de?” E… Stai niţel, aşteaptă şi, de intră A. cu problema, păstrează seriozitatea. Într-adevăr, peste un timp bătăi în uşa noastră. Noi, prefăcându-ne că moţăim întinşi pe pat, suntem serioşi foc.

Intră A. Priveşte iscoditor, să depisteze ceva ce ar da de bănuit. Nu depistează. După care face: „Voi plecaţi la Petrova?” Sigur că plecăm. Mai tace câteva clipe, după care: „Dar eu cred că nu voi merge…” „De ce?”, întrebăm, chiar de cunoşteam deja motivul: vorba e că, în bileţel, dna deputat îi fixase (din partea noastră!) întâlnire la ora 18,00, tocmai când trebuia să pornească echipa la întâlnirea cu cititorii!

Ei bine, A. se tot frământă, să meargă, să nu meargă, să… Dar, uimitor, în acelaşi autocar urcă, să meargă cu noi, şi dna deputată de la liberali-tineret, astfel că problema era ca şi cum pe jumătate rezolvată… Numai că până la această „jumătate” urmase ceva, despre care discutam/ analizam după revenirea la Sighet.

Ce spectacol, ce caragialism a ieşit! Ion Mureşan, căruia deja A. i se şi destăinuise „în problemă”, o luase şi el de bună, compătimindu-l şi, concomitent, cicălindu-l pentru gafele comise: cum să te apropii tu de dna deputat, arătându-i bileţelul şi întrebând-o dacă chiar dânsa l-a scris? N-ai văzut că în jur erau şi alte persoane? Poate că şi cei din garda de corp!

Ah, ah, ce gafă! Cum putea ea să recunoască că ţi-a scris? Şi A. intră în apele disperării. Îmi spun Mureşan şi Spinei: şi-a scos bereta şi zicea că, iată, îşi smulge părul din cap! Cum de a putut el, idiotul, să comită atare imprudenţă?! Şi tot aşa, bietul coleg, a rămas în dramatice remuşcări, dar, concomitent cu convingerea că tânăra şi frumoasa doamnă deputat îl simpatizează şi îl preţuieşte…

Ce hohote de râs! Ce demenţă dezlănţuită!

Mureşan povesteşte cum intrase în grafologie, luând şi el biletul ticluit de mine drept unul autentic, ce venea de la deputată, demonstrându-i lui A. că în literele „încondeiate de doamnă” e multă afecţiune: „Uite la acest B. Vezi ce rotunjime sensibilă, ce?…” Şi tot aşa, şi el, Mureşan, crezând că într-adevăr e ceva serios, descifrează frazele scrise de mine… Ei, dar când ne întoarcem, A. găseşte de cuviinţă să-mi spună de afectivitatea deputăţească, arătându-mi şi mie biletul… Ce naivitate sau, poate, chiar prostie! Regret, dar nu mai pot îndrepta această situaţie stupidă…

Muzeul lemnului din Sighetu Marmaţiei.

Apoi călătorim la Săpânţa, să vedem cimitirul vesel. Neobişnuit, straniu şi cam greu de înţeles (acceptat). Săplăcan zice că Marin Preda ar fi avut dreptate, afirmând că respectivul cimitir e: „O stupiditate… o anomalie bolnăvicioasă…” Cine ştie… Dar l-am văzut şi noi.

Printre aceste călătorii, am primit şi noi oaspeţi. La Teatrul „Mateevici” s-a dat un spectacol din poezia lui Stănescu. De la Bucureşti şi Timişoara au venit Gheorghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu, Ion Drăgănoiu, Dora Stănescu, Alexandru Condeiescu… Am organizat o seară şi la US. Citesc corectura volumului de dialoguri „Spunerea de sine”. Mari suluri de şpalturi printate, scoase din computer. Metrii de corectură desfăşuraţi din sul şerpuiesc pe de o parte şi de alta a mesei la care corectez numeroasele greşeli: computeristele noastre au încă mult până să ajungă la o alfabetizaregramatizare românească…

Sosind de la Sighet, aflu cu stupoare că vecinii-prietenii Dum. s-au lansat într-o „operă” de bârfă la adresa mea. Ce-aş putea să le fac?

Distanţare şi neluare în seamă… În colecţia „Poezii de duminică” au mai apărut Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Aureliu Busuioc şi Nicolae Esinencu. Agnesa R. îşi manifestă nemulţumirea, cerşind titluri, vrând să editeze cărţi, atacându-i pe toţi ceilalţi. Parodia lui Cărare cu „Căţeaua rămâne căţea” parcă ar fi fost scrisă ieri.

10.XI.1992

Seara, la Răchitoasa, parcă observăm o umbră de tristeţe şi derută apărută brusc pe feţele amfitrionilor noştri… Până la urmă aflăm ce aflară ei şi nu ştiau dacă trebuie sau nu să ne spună şi nouă – radioul transmisese că Ion şi Doina Aldea-Teodorovici nimeriseră într-un accident de maşină fatal…

La Bacău, împreună cu Cârneci şi Savin, ne-am întâlnit cu elevii şi profesorii de la liceul de aviaţie. La Sighetu Marmaţiei, împreună cu Mircea Petean, la liceul „Dragoş Vodă”, unde şi-a făcut studiile şi Alexandru Ivasiuc. În ambele cazuri – multă căldură, curtoazie şi foarte puţin timp pentru dialog.

Ieri, radio Chişinău transmite un dialog cu mine şi bibliotecara Elena Anghel din Alba Iulia, ceea ce mă făcu să-mi amintesc că, acum două săptămâni, în cadrul zilelor bibliotecii „Transilvania” din Chişinău, am avut lansarea cărţii de poeme „Şoimul de aur”. Mulţi oaspeţi din Cluj-Napoca, bibliotecari de la noi.

Surpriza – lectura fermecătoare a versurilor mele de către dna Elena Anghel. De altfel, am aflat că scena şi microfonul nu-i sunt deloc străine – a avut mai multe recitaluri şi cu public, şi în studio radio.

Cu oaspeţii din Transilvania am vizitat şi pivniţele de la Cojuşna.

13.XI.1992

În drum spre Sighet, când puneam la cale „Caietele de cultură” dedicate mitului, m-am oferit să scriu argumentul, cuvântul înainte, la care B. tăcu… aricit, agresiv; chipurile: „Da eu credeţi că n-aş putea scrie?” Ştiam că nu poate, dar nu am insistat. Să scrie, dacă doreşte. Şi iată că, scremându-se cât s-o fi scremut, „spectaculosul” B. a eşuat: neputinţa şi incompetenţa s-au dovedit a fi şi mai şi decât orgoliul. „Scrie te rog tu, eu sunt ocupat la revistă etc.” Ei, lasă-mă să fii ocupat acolo, unde mai nimeni nu face nimic…

FLUX

CALEIDOSCOP

13 decembrie Evenimente 1524: Este confirmat la Istanbul ca domn al Țării Românești, Radu de la Afumați (1522–1529), în urma victoriilor obținute de domnitorul român în perioada 1522–1524 1642: Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman 1863: Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mânăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848 1921: Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu 1928: Are loc, la Filarmonica din New York, premiera compoziției „Un american la Paris”, de George Gershwin 1941: Al Doilea Război Mondial: România și Ungaria declară război Statelor Unite 1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul «Solidaritatea» 1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreii, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea 1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat designul bancnotelor EURO 2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljenițân, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i-a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice 2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004 2003: Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit

Nașteri 1521: Papa Sixtus al V-lea (d. 1590) 1553: Henric al IV-lea al Franței (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Burbon (d. 1610) 1720: Carlo Gozzi, dramaturg italian (d. 1806) 1797: Heinrich Heine, poet german (d. 1856) 1816: Werner von Siemens, inginer și industriaș german (d. 1892) 1876: Mihai Lungeanu, prozator român (d. 1966) 1895: Roman Gruber, muzicolog rus (d. 1962) 1923: Philip Warren Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pe anul 1977 1969: Murat Nasyrov, cântăreț, compozitor și artist rus (d. 2007)

Decese 1124: Papa Calixt al II-lea 1204: Moise Maimonide, filosof, medic din Evul Mediu (n. 1135) 1250: Frederic al II-lea, Împărat Roman (n. 1194) 1466: Donatello, sculptor italian (n. 1386) 1693: Mitropolitul Dosoftei (n. 1624) 1784: Samuel Johnson, scriitor și lexicograf britanic (n. 1709) 1909: Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855) 1935: Victor Grignard, chimist francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1871) 1944: Wassily Kandinsky, pictor rus stabilit în Franța (n. 1866) 1983: Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (n. 1933) 1984: Vicente Aleixandre, poet spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1898)

Sărbători România: Ziua tipografului

FLUX

12

Lasă-ţi mintea să pornească într-o călătorie printr-o stranie nouă lume. Lasă deoparte tot ce credeai până acum despre lume. Lasă-ţi sufletul să se îndrepte într-acolo unde tânjeşti să fii… Închide-ţi ochii şi permite-i spiritului tău să se înalţe, şi vei trăi cum n-ai făcut-o vreodată

Magazin

13 DECEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Descoperiri culinare în Ucraina

Iată că veni timpul pentru un nou voiaj gastronomic. În dorinţa de a cunoaşte Erich Fromm locuri noi şi descoperi bucate de pe alte meleaguri, pornim spre vecina noastră – Ucraina. Frumuseţea naturii, diversitatea culturală şi tradiţiile culinare de aici, cu siguranţă, nu te vor lăsa indiferent.

Poposim în pitorescul Lvov, considerat un oraş bijuterie al Ucrainei. Și pe bună dreptate, căci stilul arhitectural distinct, îmbinarea deosebită de tradiţii, culturi, obiceiuri, l-au aşezat în lista selectă a oraşelor incluse în patrimoniul UNESCO. Aici găsim mai mult de jumătate din monumentele arhitecturale din întreaga Ucraină, astfel, nu e de mirare că centrul vechi al oraşului, ce îmbină aerul occidental şi cel slav, a fost inclus în lista patrimoniului mondial. Începem să explorăm oraşul chiar din inima acestuia: Piaţa Rynok, care este centrul vieţii politice, publice, culturale şi comerciale a oraşului, de mai bine de 500 de ani.

Plimbându-ne pe străduţele încărcate de istorie, privirile ne sunt furate de clădirile care parcă ne spun, prin formele, culorile şi stilurile arhitecturale împletite armonios – baroc, renascentist şi clasic – povestea acestui oraş deosebit. Istoria ocupaţiei poloneze, dominaţia austro-ungară, caracterul slav – toate sunt impregnate parcă în aceste clădiri vechi.

Ajungem apoi spre Parcul Castelului, amplasat pe un deal falnic deasupra oraşului. Aici descoperim ruinele unui vechi castel, dar tot aici ni se deschide şi o imagine panoramică a oraşului.

Un punct de atracţie pentru mulţi turişti şi pelerini sunt frumoasele biserici din Lvov, mici şi vechi, grandioase, ortodoxe, catolice, armene, toate au câte o poveste a lor şi o frumuseţe aparte.

Una dintre cele mai impresionante, considerată şi una dintre cele mai importante pentru cultura creştină din Ucraina este biserica Adormirea Maicii Domnului, ce datează în 1631.

Nu putem sub nicio formă să concepem o masă în stil ucrainean fără o ciorbă, pentru că nu există masă la care să nu se servească o supă sau un borş, rece sau caldă, cu carne ori cu legume, lapte, peşte etc. Iar din cele câteva sute de reţete ucrainene de supe, cu siguranţă vei găsi una pe gustul tău. Eu am ales o reţetă uşoară, cu multe legume, tocmai bună pentru zilele friguroase de iarnă.

Supă de legume Ingrediente:

1 morcov 1 rădăcină de pătrunjel o bucăţică de ţelină 1 ceapă 10 ciuperci medii 1 roşie 7-8 bucheţele de conopidă 2-3 cartofi verdeaţă smântână 2 linguri de orez 2-3 linguri de ulei sare Tocăm ceapa mărunt şi o punem într-o cratiţă cu 2–3 linguri de ulei. Tăiem cubuleţe morcovul, ţelina şi rădă-

Considerat drept centru cultural al Ucrainei, la Lvov găsim şi unele dintre cele mai vechi şi importante universităţi din ţară, dar şi multe muzee, galerii de artă, teatre şi săli de concerte, ce satisfac gusturile tuturor împătimiţilor de artă şi cultură.

Nu ştiu ce sentimente v-a trezit vouă vizitarea Lvovului, dar pe mine această călătorie, chiar dacă e doar printre rânduri şi gânduri, m-a făcut să îndrăgesc acest oraş de poveste.

Iar pentru a arunca o ultimă privire asupra oraşului, vă invit să luăm masa în unul din localurile aflate la etajul unei clădiri vechi, pentru a savura bucătăria ucraineană în timp ce admirăm de sus priveliştea deosebită ce ni se deschide în faţa ochilor.

Bucătăria ucraineană este una originală datorită diversităţii de stiluri gastronomice pe care le îmbină, în special est-europene, dar şi turceşti, germane, ungare, poloneze etc.

Cu toate că, inevitabil, când ne gândim la gastronomia ucraineană, ne amintim de omniprezenta bucată de slănină, care este consumată cu plăcere de către ucraineni, aceasta, de fapt, nu ocupă cel mai important loc în bucătăria locului.

Un preparat nelipsit însă de pe mesele ucrainenilor este pâinea. Din cele mai vechi timpuri aceasta a deţinut un loc aparte în bucătăria lor. Oamenii au respectat pâinea, fiind considerată un dar sfânt de la Dumnezeu. Considerat şi în vremurile noastre un lucru sacru, pâinea joacă un rol important, bine definit, în toate obiceiurile populare ucrainene şi în evenimentele familiale. Pâinea este folosită pentru a aduce binecuvântări divine la început de cale, este folosită la ceremonia de căsătorie, când se naşte un copil, precum şi când este sfinţită o nouă casă. Considerată drept semn de ospitalitate, oaspeţii de onoare din cadrul unor evenimente şi sărbători sunt întâmpinaţi printr-un ceremonial în care le este oferită pâine şi sare. În trecut, pregătirea aluatului şi coacerea pâinii erau însoţite de practici rituale pline de mister, fiind considerate aproape acte de magie. Astăzi, aceste ritualuri şi-au pierdut o parte din semnificaţii, dar s-au păstrat în tradiţia populară. Aşa că nu vă miraţi dacă veţi găsi pe masă cel puţin două-trei feluri de pâine, de secară, chifle cu usturoi etc.

cina de pătrunjel şi le adăugăm peste ceapă, amestecăm, acoperim cu un capac şi lăsăm 3-4 minute. Adăugăm ciupercile tăiate felii, apoi turnăm deasupra 2 ½ l de apă şi adăugăm sare. Când apa începe să fiarbă, punem cartofii tăiaţi cubuleţe, acoperim şi lăsăm 10 minute. Apoi crestăm roşia pe o parte şi o punem în cratiţă, adăugăm orezul spălat şi conopida, punem capacul şi lăsăm să dea în clocot. Punem verdeaţa, acoperim cratiţa cu capac şi stingem focul. Lăsăm aşa 10 minute, după care e gata de servit. Eu am mâncat-o cu smântână şi pâine de secară. Voi ce alegeţi?

Cu toate că am gătit această supă de legume, nu uităm că cel mai îndrăgit şi cunoscut este borşul ucrainean cu sfeclă roşie şi varză, servit obligatoriu cu smântână.

Următoarea reţetă cu siguranţă satisface şi gusturile celui mai pretenţios gurmand. O reţetă tipică bucătăriei ucrainene: gustoasă, consistentă, dar şi uşor de preparat. Cu toate că este considerată o reţetă definitorie pentru Ucraina, originile acesteia sunt de undeva din Franţa, fiind inventat de un bucătar pe nume Nicolas Appert, iar bucătarii ucraineni ar fi preluat-o şi introdus-o mai întâi în cele mai sofisticate restaurante din Kiev, pe la 1970, ca mai apoi să ajungă pe mesele oamenilor de rând. Popularitatea acestui fel de mâncare a trecut peste graniţe sub denumirea de Pârjoală ca la Kiev (kotleta po kievsky) odată cu plecarea emigranţilor în Statele Unite, dar şi în alte ţări, unde au început să o pregătească pentru a aduce, pe meleaguri străine, gustul de acasă.

Pârjoală ca la Kiev Ingrediente:

1 piept de pui 50 g de unt 1 legătură de pătrunjel 1 ou 2 linguri de lapte 8-10 linguri de pesmet

Spălăm pieptul de pui, îl tăiem în 2 bucăţi. Acoperim feliile de carne cu folie alimentară şi le batem ca pentru şniţel şi le condimentăm.

Tocăm verdeaţa mărunt şi o amestecăm cu untul până obţinem o pastă omogenă. Punem pasta obţinută la congelator pentru a se întări, timp de 5-7 minute. După care pe fiecare bucată de pui punem câte o jumătate din cantitatea de cremă de unt. Rulăm carnea şi o fixăm cu câteva scobitori.

Batem oul cu laptele. Trecem carnea prin ou, apoi prin pesmet, având grijă să se prindă pesmetul pe toate părţile. Încingem ulei într-o tigaie şi prăjim pieptul de pui pe ambele părţi, timp

de 5 minute. Apoi îl punem într-o tavă şi-l dăm la cuptor pentru alte 10-15 minute, la 180 de grade.

Eh, şi să nu uităm de măria sa cartoful, una dintre cele mai utilizate legume în bucătăria ucraineană. Următoarea reţetă este una tradiţională, ce are pe post de vedetă cartoful.

Kartofleaniki

Ingrediente:

8-10 cartofi 150 g de ciuperci 1 ceapă smântână verdeaţă

Spălăm, curăţăm şi tăiem cartofii cubuleţe. Îi punem într-o cratiţă, îi acoperim cu apă, punem sare şi câteva boabe de piper în apă şi-i punem la fiert pentru 20 de minute. Verificăm dacă sunt fierţi, apoi scurgem apa. Îi pisăm ca pentru pireu şi amestecăm compoziţia cu 10 linguri de făină. Într-o tigaie călim ceapa tocată mărunt şi ciupercile tăiate felii subţiri.

Cu palmele înmuiate în făină, luăm din pireu şi formăm nişte turte ovale, cât jumătate de palmă. În centrul lor punem o linguriţă de ciuperci. Îndoim apoi turta, lipindu-i marginile. Procedăm la fel şi cu restul compoziţiei. Încingem ulei într-o tigaie şi prăjim turtele cu ciuperci pe ambele părţi, timp de 2-3 minute.

Amestecăm smântâna cu verdeaţă, o punem peste kartofleaniki şi sunt gata de servit.

Un desert cunoscut de toată lumea din estul Europei, foarte uşor de preparat, ideal pentru mic dejun sau o gustare rapidă sunt sârniki, sau cum le mai numim pe la noi, brânzoaice.

Sârniki

Ingrediente:

500 g de brânză de vaci 2 ouă 2 linguri de griş 5–6 linguri de făină Amestecăm toate ingredientele şi formăm nişte bile din masa obţinută. Încingem uleiul într-o tigaie şi rumenim puţin, pe fiecare parte, brânzoaicele. Apoi le punem pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la 150 de grade.

Ce-mi place mie cel mai mult, este că acestea sunt la fel de gustoase dacă sunt servite ca o gustare sărată, cu smântână, sau pe post de desert, cu dulceaţă, sau ce mai poftim noi. În continuare pregătim vareniki sau, cum sunt numiţi pe la noi: colţunaşi. Îi găsim la ucraineni cu o varietate infinită de umpluturi: de la cartofi, ficat, brânză, până la vişine, căpşuni, cireşe etc. Dar eu am ales, pentru zilele în care nu vrem să stăm prea mult prin bucătărie, colţunaşii leneşi cu brânză.

Felul acesta e răspândit în întreaga lume, de la raviolli la italieni, la khinkalii georgienilor, aşa că nu putem spune dacă ucrainenii au descoperit prima dată această reţetă sau alte popoare.

Cert este că au devenit emblematici pentru gastronomia ucraineană, iar multe bucătării din regiune au preluat reţeta.

Vareniki

Ingrediente:

300-400 g de brânză de vaci 1 ou 1 cană de făină. sare

Amestecăm toate ingredientele până le omogenizăm foarte bine. Împărţim aluatul în trei părţi egale, din care formăm nişte suluri, cu diametrul de 2-3 cm. Iar din acestea tăiem rondele. Punem într-o cratiţă la fiert 3-4 litri de apă, iar când începe să fiarbă punem şi colţunaşii noştri. Îi fierbem 10 minute, până se ridică la suprafaţă, apoi îi scoatem cu ajutorul unei linguri cu găuri. Se servesc calzi, cu smântână şi cu verdeaţă tocată deasupra.

Poftă bună să aveţi, până la un nou periplu aromat şi delicios!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

13 DECEMBRIE 2013

STUDIU Somnul permite creierului să se cureţe Somnul permite creierului să se cureţe de deşeurile acumulate în timpul perioadei de veghe datorită unui mecanism descoperit recent şi care este activ îndeosebi când oamenii dorm, arată un studiu difuzat săptămâna trecută şi preluat de AFP.

13

FLUX

BRADUL DE CRĂCIUN

Tendinţe în anul 2013 În perioada sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun este centrul de atenție al casei tale.

Decorarea bradului de Crăciun presupune participarea întregii familii și poate deveni în timp o tradiție amuzantă de familie, la care, atât copiii, cât și cei mai în vârstă vor da o mână de ajutor pentru agățarea în brad a celor mai frumoase ornamente de Crăciun.

Înainte de a da play cd-ului cu colinde de Crăciun te invităm să citești câteva tendințe în materie de brazi de Crăciun pentru anul 2013 care vor transforma pomul tău de Crăciun în cel mai invidiat brad.

1. Bradul monocrom – Keep it simple!

confort și să optezi pentru un brad monocrom, adică într-o singură culoare. Alege ornamentele și globurile de Crăciun în culoarea ta preferată și purcede la împodobirea bradului.

Astfel, pomul tău îți va oglindi perfect personalitatea și va răspândi căldura sufletească în toată casa.

2. Bradul animal print – Go wild!

Țurțurii de diferite forme și mărimi vor reflecta lumina și accentele

Cu ajutorul animal print-ului bradul tău de Crăciun va avea un look clasic și sofisticat. Optează pentru panglici cu print-ul tău preferat sau, pur și simplu, agață în brad în loc de globuri, animale din lemn sau din alte materiale, de diverse forme și mărimi. Vei scoate în evidență latura ta sălbatică… roarr!

Această descoperire ar putea îmbunătăţi înţelegerea funcţiilor biologice ale somnului şi s-ar stabili tratamente adecvate împotriva bolilor neurologice precum Alzheimer, apreciază cercetătorii, al căror studiu este publicat în revista americană Science. „Creierul are diferite stări de funcţionare în timpul perioadelor de veghe şi de somn, arată cercetările”, spune dr. Maiken Nedergaard de la Facultatea de Medicină a Universităţii Rochester (New York), principalul autor al studiului. „De fapt, calitatea de recuperare a somnului rezultă din eliminarea deşeurilor produse de activitatea neuronală, care se acumulează în timpul perioadei de veghe”, adaugă el, La această activitate de curăţare creierul utilizează un sistem unic numit „glimfatic”’, deosebit de activ în timpul somnului şi care permite curăţarea de toxinele responsabile de boala Alzheimer şi alte boli neurologice. În plus, cercetătorii au descoperit că celulele cerebrale îşi reduc dimensiunile cu 60% în timpul somnului, permiţând deşeurilor să fie scoase mai eficient.

Sistemul limfatic asigură eliminarea deşeurilor celulare din organism, dar nu şi din creier, protejat de un sistem complex de porţi de acces moleculare ce controlează intrările şi ieşirile. Cercetătorii au observat prima oară acest sistem de curăţare cerebral datorită unei noi tehnologii de imagistică, utilizată pe şoareci, al căror creier este asemănător cu al omului.

Acest mecanism integrat în sistemul sanguin cerebral pompează fluidul cerebrospinal prin ţesuturi şi îl trimite purificat, deşeurile fiind transportate de sânge până la ficat, de unde sunt eliminate. Eliminarea toxinelor din creier este esenţială, fiindcă acumularea lor, ca şi cea a proteinelor toxice, poate provoca boala Alzheimer.

Aproape toate bolile neurodegenerative sunt legate de o acumulare de deşeuri celulare, subliniază cercetătorii.

Colecţiile Stella McCartney, Chloe, Balmain şi Victoria Beckham pentru toamnă/iarnă 2013 au fost prezentate de modele care au atras atenţia, din punctul de vedere al machiajului, prin accentul pus pe sprâncenele bine definite, iar look-ul natural nu este în niciun caz suficient.

Machiajul sprâncenelor este un element de care trebuie să ţină cont toate femeile, fie că vorbim despre make-up de zi sau de seară. „Creioanele cu textură foarte fină sunt potrivite pentru femeile care doresc să dea o formă sprâncenelor – prin umplerea golurilor, acestea vor căpăta un look definit şi vor face privirea mai intensă. Aplicaţi culoarea prin mişcări cât mai uşoare, pe care le puteţi estompa puţin cu ajutorul degetelor”, spune Shavata Singh, deţinătoarea unui salon pentru îngrijirea sprâncenelor în Londra.

Chiar şi femeile cu sprâncene dese sunt sfătuite să folosească farduri pentru această parte a feţei, însă trebuie să aleagă o culoare foarte apropiată de nuanţa naturală a părului din acea zonă.

Pentru a completa look-ul, gelurile pentru sprâncene sunt perfecte pentru a păstra aceeaşi formă întreaga zi, fără fire răzvrătite. Însă pentru cele mai bune rezultate, cel puţin o dată pe lună, femeile ar trebui să apeleze la ajutorul unui specialist. Acesta va da o formă potrivită fiecărei fizinomii în parte, pentru a pune cel mai bine în valoare forma feţei şi a ochilor. De aici totul va deveni mult mai simplu, dacă le sunt acordate zilnic câteva minute. „Este mult mai uşor să smulgi două fire de păr crescute în fiecare zi şi să menţii astfel forma corectă, decât să faci acest lucru o dată pe săptămână”, mai spune Shavata.

AGERPRES.ro

One.ro

De regulă, roșu și verde sunt “vedetele” Crăciunului tradițional. Noi îți propunem să ieși din zona ta de

4. Ornamente cu țurțuri – Ice queen!

3. Brad vizitat de elfi – Childish fun!

Elfii moșului devin din ce în ce mai populari, mai ales în rândul copiilor. Înlocuiește globurile clasice de Crăciun cu elfi de diferite forme și mărimi. Te vei simți ca în copilărie când parinții tăi îți spuneau povești despre spiridușii și ajutoarele Moșului.

FRUMOASE DE SĂRBĂTORI

Ghidul sprâncenelor perfecte

Sprâncenele groase sunt în tendinţe de câteva sezoane deja, dar pentru că linia între „perfect” şi „prea mult” este foarte subţire, trebuie ţinut cont de câteva sfaturi pentru rezultate optime.

de culoare existente în casă și vor da bradului tău un efect dramatic, dar și elegant, în același timp.

5. Bradul feminin – Go pink!

Dacă vrei totuși să păstrezi o linie clasică și elegantă anul acesta, află că rozul nu se demodează niciodată.

Alege un brad artificial de culoare roz sau împodobește-l pe cel natural cu globuri și ornamente de culoare roz. O altă opțiune ar fi să folosești globuri argintii sau aurii ca bază și să adaugi tonuri de roz ca accente.

Ca totul să fie perfect, împachetează cadourile celor dragi în coli de ambalat de culoare roz sau pune-le în pungi drăguțe cu mesaje simpatice de aceeași culoare.

Un alt element important îl reprezintă și bradul în sine. Piața brazilor de Crăciun oferă foarte multe variante, de la brazi în ghiveci, pe care îi poți planta ulterior în curte, până la brazi artificiali de diverse culori și mărimi.

Pentru a avea atmosfera perfectă de Crăciun, bradul trebuie să se potrivească și cu dimensiunea camerei în care îl vei amplasa. Un pom prea mare dă senzația de spațiu înghesuit, ceea ce nu e deloc plăcut. Dacă pe lângă spiritul Crăciunului, simți și spiritual eco, poți opta pentru un brad artificial.

Kudika.ro

Idei de cadouri pentru prieteni

Atunci când sărbătorile bat la uşă şi tu încă n-ai apucat să te organizezi cu lista de cumpărături, avem noi câteva idei simpatice de cadouri, numai bune pentru a fi oferite prietenilor.

În fiecare an, în apropierea sărbătorilor de iarnă, apare şi dilema: ce cadouri cumpărăm? Iar dacă iubitul, mama sau prietena cea mai bună sunt mai uşor de „nimerit“ (pentru că petreci suficient de mult timp cu ei şi ştii de ce lucruri ar avea nevoie, ce şi-ar dori să primească în dar), nu îţi vine prea uşor să cumperi daruri pentru colegii de birou, mătuşa simpatică sau verişoara cu care te întâlneşti doar de câteva ori pe an, amicii la care vei merge în vizită de casă nouă. Noi ţi-am pregătit câteva idei de cadouri mici şi simpatice, care să nu-ţi dea peste cap bugetul.

Indiferent cât de multe (sau puţine) cadouri ai de făcut anul acesta, ai grijă să respecţi câteva reguli de bază: • Chiar dacă e vorba doar de o carte sau un CD, nu uita că prezentarea e importantă: ambalează frumos orice cadou şi leagă-l cu o fundă.

• Nu cumpăra cadouri la întâmplare: nimeni nu-şi doreşte lucruri pe care să le ţină apoi luni la rând în debara. Nu ştii nimic despre preferinţele decorative ale gazdei? Limitează-te la o cutie cu bomboane de ciocolată de bună calitate sau o sticlă de vin.

• Nu fă cadouri prea personale (haine sau parfumuri) unor persoane de care nu eşti foarte apropiată.

• Nu cumpăra flori în ghiveci dacă nu eşti convinsă că destinatarul cadoului adoră să grădinărească şi niciodată nu lua cadou un animal de companie (nu, nici măcar un peştişor auriu!).

Glamourmagazine.ro

FLUX 16

14

Programe

13 DECEMBRIE 2013

Luni DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 „Speranţă pentru viaţă”. Agenţia de transplant. 15.00 Documentar. „Teoria improbabilităţii”. 15.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.55 Documentar. „La drum”. 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp.

Valeriu Ciurea, Maestru în Artă. 22.50 Cultura azi. 23.35 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

17

Marţi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina.

Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Colecţia design”. 15.35 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. Filmul „Balonul”. 23.40 Documentar. „Euromaxx”. 0.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Festivalul „Maria Tănase”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har şi adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Casa Ibacka (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Doamne de poveste (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:30 Casa Ibacka (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan. ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Dincolo de poveştiri (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Moş Crăciun există! 11:00 Apropo tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tanar si nelinistit, ep.4637 Moş Crăciun există! 15:00 MasterChef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.10, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Cum să fii bărbat 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4638 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Căsătorie de Crăciun 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrităţii 23:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Dexter, ep.11 , an 8 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Оттепель». Многосерийный фильм Валерия Тодоровского 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «Познер» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Жди меня»

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Оттепель». Многосерийный фильм Валерия Тодоровского 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «На ночь глядя» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 DESTINATIONS GOÛTS 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LIBAN, DES GUERRES ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:45 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 VOYOUS, VOYELLES 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 ARTISANS DU CHANGEMENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 LA CITÉ DISPARUE DE POMPÉI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:35 FLASH INFO 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES FEMMES DU 6E ÉTAGE 21:22 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:46 UNITÉ 9 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 ARTISANS DU CHANGEMENT

18

Miercuri DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Fii tânăr! 15.40 Videoteca copiilor.

16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar.

«Euromaxx». 0.00 Fotbal non-stop. 0.40 Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Friendzone (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Căsătorie de Crăciun (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4639 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.11 21:30 Tanti Florica, ep.11 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

19

Joi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 - ŞTIRI. 6.15, 1.05 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune în direct. 9.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 10.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial.„SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Ştiri pozitive. 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Sub acelaşi cer.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Film.„MĂREŢUL HAR”.

2.45 Documentar. „Arts 21”. 5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveştiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Friendzone (r) 02:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 04:30 Poveştiri de noapte (r) 05:00 Cancan.ro (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Ce n-a văzut Parisul! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4640 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Secrete din trecut 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: New York Taxi 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.12 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară Tanti Florica perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. «Третья мировая». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:10 «Политика» 02:05 «Prima Oră» (R) 03:45 «Истина где-то рядом» 04:00 «Давай поженимся!»

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Истина где-то рядом» 10:00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Владимира Путина. Прямая трансляция 13:00 Новости (с субтитрами) 13:15 «Жить здорово!»

14:10 «Модный приговор» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 «Время обедать!» 15:50 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 16:50 «Истина где-то рядом» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 «Андрей Макаревич. Машина его времени» 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:35 Премьера. «Третья мировая». Многосерийный фильм 00:35 «Primele știri» (rus) 00:50 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Швеции 02:50 «Prima Oră» (R) 04:30 «Истина где-то рядом»

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 DESTINATIONS GOÛTS 13:37 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FRISSON DES COLLINES 16:45 LES ADIEUX DE LA GRISE 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ROUGE BRÉSIL 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NOUS 23:47 NOUVO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 ROUGE BRÉSIL 16:34 À BON ENTENDEUR 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SAFARI 23:47 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 LE VAGABOND ENSORCELÉ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

Programe

13 DECEMBRIE 2013

20

Vineri

21

DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Sub acelaşi cer. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Euromaxx”. 15.25 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Filmele Vladei”. 20.45 Profil de savant.

Andrei Ursu, academician. 21.25 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viaţa de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Secrete din trecut (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4641 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: New York Taxi (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Singur acasă 3 22:45 Box 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviciul Român de Comedie (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 «Время» 21:40 «Moldova are Talent» 23:25 «Универсальный артист» 01:10 «Primele știri» (rus) 01:25 «Вечерний Ургант» 02:10 «U2: С небес на землю» 03:35 Ольга Яковлева, Валентин Гафт в фильме «Таня» 05:30 «Истина гдето рядом» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale.

10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:38 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, J’IRAI AU PAYS DES NEIGES 16:46 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC 23:33 D’EST EN OUEST 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA COMMANDERIE 1:46 LA COMMANDERIE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă DECEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Civilizaţia chineză”. 8.00 Festivalul „Maria Tănase”. 9.00 Documentar. „Teoria improbabilităţii”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „Arts 21”. 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 2013 - Anul Spiridon Vangheli.

15.00 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 2.00 Portrete în timp. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Art-club (rus). 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Eruditcafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.35 Documentar.„Revenirea maestrului”. 4.30 Documentar. „Filmele Vladei”. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 07:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:30 Casa Ibacka (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 Celebritatile anului 2012 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 I like IT - Moş Crăciun există! 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:15 Teleshopping - Moş Crăciun există! 13:30 Film: O zi perfectă 15:15 Film: Eroi de rasă 16:45 Film: Singur acasă 3 (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Ştirile PROTV (r) 03:00 Film: Eroi de rasă (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Олег Борисов, Анатолий Солоницын в фильме «Остановился поезд» 08:20 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 «Moldova are Talent» (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «Идеальный ремонт» 13:15 Teleshopping 13:35 Премьера. «Охота на шпильках» 14:20 К юбилею Галины Волчек. Фильм «Осенний марафон» 16:00 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Финляндии 18:25 Премьера. «Галина Волчек. Новый образ к юбилею» 19:25 Юбилейный вечер Галины Волчек в театре «Современник» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:50 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:35 «Успеть до полуночи» 00:10 «Что? Где? Когда?» 01:20 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная Чехии - сборная Швеции 03:00 Фильм «Серебряная стрела» 04:45 Любовь Виролайнен, Владимир Ивашов в фильме «Дорога домой»

22

DECEMBRIE

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05, 2.00 Portrete în timp.

8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Jungla apei dulci”. 14.00 Baştina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05 Oleg Negruţă. „În glumă şi în serios”. Serată de creaţie. 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 Anatol Viţu. „Viaţă, tare dragă-mi eşti”. Spectacol muzical. 21.20 Săptămâna sportivă. 23.20, 5.30 Documentar. „Global 3000”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv. 2.30 În Premieră. 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viaţă de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Viaţă de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viaţă de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viaţă de împrumut (r) 05:30 Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani Moş Crăciun există! 11:15 Film: O zi perfectă (r) 13:00 Ştirile PROTV - Moş Crăciun există!

13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 23:00 Film: Misiune de recuperare 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: Băieţi răi (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 «Ефим Шифрин. Человек-костюм» 07:00 Иннокентий Смоктуновский, Татьяна Самойлова в фильме «Неотправленное письмо» 08:35 «Служу Отчизне!»

09:05 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. «Романовы» 13:25 «Свадебный переполох» 14:05 «Ералаш» 14:35 Премьера. «Народная марка» в Кремле 16:25 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - сборная Чехии 19:00 «Replica» 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22:45 «Ледниковый период» 01:40 «Повтори!» Пародийное шоу 03:40 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная Финляндии - сборная Швеции 7.00, 19.00, 4.55 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 20.35, 4.30, 6.35 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25, 23.00 Seriale.

21.00 „Moldova are talent”. 5.25 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:04 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 36,9° 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:09 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:11 360° - GÉO 16:56 FLASH INFO 16:58 TARATATA 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:33 PASSE-MOI LES JUMELLES - LES 20 ANS 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:30 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 L’INVITÉ 1:04 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:22 HAVANA DANZA 3:22 ACOUSTIC 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 D’EST EN OUEST 4:35 D’EST EN OUEST

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:22 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:25 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 13:59 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREBORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 LE BAR DE L’EUROPE 19:42 LA QUÊTE DES VENTS 20:44 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’AILE OU LA CUISSE 23:42 BIZNESS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT !

1:34 SAFARI 3:19 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

7.00, 0.00, 4.45, 6.45 Divertisment. 8.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 14.00, 15.10, 18.00, 19.25, 1.05 Seriale. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 0.40 Reporter.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

13-20 decembrie Berbec

Iese la iveală agresivitatea de care ai încercat să te fereşti zilele trecute. Va fi greu să nu o exprimi, dar poţi controla felul în care faci acest lucru.

Taur

Există riscul de a iniţia un adevărat tir de acuzaţii asupra celor din jur, mai ales asupra anturajului. În loc să cauţi vinovaţi, ar fi mai cinstit să găseşti soluţii.

Gemeni

Apropiaţii dau dovadă de impulsivitate, de o viteză de reacţie în refuz sau în respingerea dialogului cu tine. Nu pune la inimă, sunt momente de confuzie.

Rac

Ai nevoie de o judecată obiectivă, într-o perioadă care nu te ajută deloc. Altfel rişti să tragi concluzii greşite despre colegi, şefi şi intenţiile reale ale acestora.

Leu

Curajul de care dai dovadă se poate întoarce împotriva ta, dacă ai tendinţa de a prelua controlul asupra vieţii celorlalţi, pentru că tu ştii mai bine ce e de făcut.

Fecioară

S-ar putea să te confrunţi cu unele cheltuieli urgente, care te vor supăra. Pot fi obligaţii neachitate la timp, din cauză că ai preferat să dai banii în alte părţi.

Balanţă

Pe lângă ideile bune, cuvintele frumoase şi poate chiar unele surprize, te poţi aştepta şi la momente încărcate de tensiune, peste care va trebui să treci.

Scorpion

O perioadă în care încordarea acumulată poate răbufni. Chiar dacă nu tu vei izbucni, vei suporta consecinţele tensiunii pe care ai creat-o zilele trecute în anturaj.

Săgetător

Te supără mult anumite replici ale unor prieteni care, pe lângă faptul că nu ştiu ce vorbesc, se mai şi reped să te condamne pentru anumite decizii luate.

Capricorn

Surse de stres există, probleme sunt destule, mai ai nevoie doar de o scânteie pentru a izbucni într-o criză de personalitate, la orice mică provocare.

Vărsător

Cât timp discuţi despre proiectele tale, totul este bine. Când intri în contact cu cei din anturaj care nu sunt de acord cu tine, bucuria dispare.

Peşti

Eşti din ce în ce mai atent la felul în care sunt apreciate eforturile tale chiar de cei care beneficiază de ele. Acum ai putea chiar să exagerezi puţin.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1849 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Siesta

13 DECEMBRIE 2013

Antreprenorul Tudor Coşleţ, premiat la Gala Moldova Eco-Energetică 2013 La ediţia din acest an a Galei Moldova Eco-Energetică au fost premiate 18 iniţiative de succes în domeniul utilizării şi promovării energiei regenerabile şi a eficienţei energetice. Evenimentul a avut loc pe 6 decembrie curent, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, în prezenţa a peste 300 de invitaţi: reprezentanţi ai conducerii de vârf a Republicii Moldova, miniştri, ambasadori, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, sectorului privat, mediului academic şi ai societăţii civile.

Moldova Eco-Energetică este organizată de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică la iniţiativa Proiectului Energie şi Biomasă din Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD Moldova.

Organizatorii şi-au propus ca prin intermediul acestei competiţii să susţină cele mai importante iniţiative în producerea, transmiterea,

distribuţia şi consumul eficient de energie din surse regenerabile, precum şi în dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, a inovaţiilor în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Unul dintre campionii sectorului eco-energetic este şi Tudor Coşleţ, directorul întreprinderii "Europlastgrup". Cu această ocazie i-am adresat câteva întrebări.

- Domnule Tudor Coşleţ, recent vaţi ales cu un nou premiu. De data aceasta este vorba despre Gala Moldova Eco-Energetică 2013. În ce a constat, mai exact, participarea dvs. acolo şi de ce premiu v-aţi învrednicit?

- Anul acesta a fost organizată a treia ediţie a galei, la care compania noastră a participat pentru prima dată. În total au fost depuse 60 de dosare. După o verificare şi selectare minuţioasă, activitatea întreprinde-

rii „Europlastgrup” a fost apreciată cu „Premiul special”. Juriul a menţionat că noi avem grijă să respectăm cei mai importanţi indici de calitate şi că ne conducem după conceptul 3E: Eficient, Economic, Ecologic.

- În ce constă activitatea companiei dumneavoastră?

- Firma «Europlastgrup» a fost fondată şi înregistrată în anul 1991, cu sediul şi cu baza de producere în satul de baştină Ulmu. De atunci

activează, producând, în colaborare cu firma italiană „Universal Tubi”, protectoare pentru protejarea filetului la ţevile folosite în industria petrolieră. Acestea se comercializează în multe state din Europa, America de Nord şi de Sud. La producerea acestor protectoare se utilizează termoplastautomate, care, în procesul tehnologic, consumă destul de multă energie electrică. Am tot încercat să găsim o soluţie pentru a minimaliza consumul de energie. Până la urmă, am optat pentru varianta de a procura convertoare produse în Italia. După instalarea acestora, consumul de energie s-a micşorat cu 30%.

- Ce vă propuneţi să realizaţi pe viitor în acest domeniu? Conside-

SCANDAL

Ministrul Culturii din România a demisionat Daniel Barbu, şi-a prezentat ieri demisia din funcţia de ministru al Culturii din România.

Demisia ministrului Daniel Barbu vine după ce acesta a participat, duminica trecută, la o serie de manifestări denumite „SpectActor” de la Teatrul Naţional din Craiova, iar, la finalul acestora, a răspuns mai multor întrebări venite din rândul celor prezenţi în sala de spectacole.

Printre răspunsurile ministrului s-a numărat şi cel în care a făcut referire la suma mare alocată pentru programul de prevenire şi combatere HIV/SIDA: «La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat cu adevărat următorul lucru. Credeţi-mă, nu vreau să par cinic în faţa dumneavoastră, cu tot respectul pentru respectiva categorie de concetăţeni ai noştri. Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi tratarea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci, ai Ministerul Culturii şi programul naţional de combatere şi tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Personal, nu înţeleg. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate», a spus ministrul Daniel Barbu.

Marţi, 10 decembrie, Ministerul Culturii a remis un comunicat în care arăta că Barbu «regretă

profund» «comparaţia nefericită» între bugetul programului de prevenire HIV şi bugetul programelor ministerului pe care îl conduce şi îşi cere scuze «tuturor celor care s-au simţit ofensaţi ori lezaţi de aceste afirmaţiile inadecvate».

Declaraţiile ministrului Daniel Barbu au fost comentate de preşedintele Traian Băsescu şi de liderul PNL, Crin Antonescu.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, că Victor Ponta trebuia să îl demită pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, imediat, chiar de la Johannesburg – unde premierul se afla pentru funeraliile lui Nelson Mandela –, arătând că acesta nu poate demisiona pentru că «este un om cu handicap sufletesc».

«Unui om care spune aşa ceva nu poţi să-i pretinzi să-şi dea demisia, pentru că el este cu handicap sufletesc. Un astfel de om, că-i politician, că-i om simplu, este un om care are handicap sufletesc, deci nu te poţi aştepta la un astfel de individ să aibă responsabilitatea gestului demi-

siei. Dar premierul trebuia să îl demită imediat», a spus şeful statului, într-o emisiune a postului B1 Tv. Preşedintele a arătat că cei mai mulţi seropozitivi din România sunt acei bebeluşi care, pe vremea regimului Ceauşescu, erau vaccinaţi la naştere.

«Noi toţi ştim de unde provine numărul mare de seropozitivi, de la acele injecţii care se făceau copiilor, bebeluşilor în spitale în ultimele luni, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu şi în primii ani de democraţie, după ‘90, plecau copiii infectaţi de la naştere», a spus Traian Băsescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, duminică, ministrul Daniel Barbu a fost invitat «în calitate privată, de universitar şi autor», să susţină o conferinţă la Teatrul Naţional din Craiova.

«Conferinţa a avut ca temă «Statul cultural: istorie, memorie şi crize». După conferinţă, la sesiunea informală de întrebări şi răspunsuri, dorind să ilustreze transformările pe care politicile de finanţare a programelor şi evenimentelor culturale le traversează în majoritatea statelor europene, inclusiv în România, ministrul a recurs la o comparaţie între bugetul unui program de sănătate publică şi bugetul programelor Ministerului Culturii», se arată în comunicatul citat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, «deşi nu s-a referit nicio clipă la persoane, ci doar la programe şi nivele de finanţare, comparaţia a fost cu totul nefericită, după cum nepotrivite au fost şi consideraţiile ce au însoţit-o».

CMYK

raţi că este de perspectivă pentru Republica Moldova?

- Bineînţeles că premiul m-a motivat şi mai mult să continui activitatea în acest domeniu. Mi-aş dori să mai desfăşor şi alte proiecte în sectorul energiei alternative la Complexul industrial comercial „Codru”.

Consider că Republica Moldova are mari perspective de a dezvolta acest segment industrial. În urma acestui concurs, mi s-a oferit posibilitatea să merg într-o vizită de studiu la Hannover, Germania. Acolo voi participa la o expoziţie dedicată eficienţei energetice şi voi vedea care sunt ultimele tehnologii în acest domeniu. Îmi doresc foarte mult să implementăm tehnologiile nemţilor şi la noi în ţară.

- Mulţumim. Succes în continuare.

- Mulţumesc şi eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX