Ziarul Flux, Ed. 6 (931)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 februarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.02.2014

Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas (Harţi) Maxima zilei „Devenirea este un dor imanent firii, o dimensiune ontologică a nostalgiei.”

Emil Cioran

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.4120 1 Dolar american ............. 13.4772 1 Leu românesc ................. 4.0949 1 Rublă rusească ............... 0.3830 Timpul probabil: 14.02.2014

15.02.2014

Noros, -2 3 0C

Noros, -2 4 0C

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 6 (931)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

POLITIC

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupţie, se retrage din Parlament şi din PDM

Marian Lupu s-a răzgândit din nou

4

PAGINA

ECONOMIC

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

5

PAGINA

FINANŢE

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Deputatul democrat Valeriu Guma a renunţat la calitatea de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și la cea de membru al Partidului Democrat. Guma a declarat ieri că își depune mandatul de deputat, decizia fiind determinată de condamnarea sa la închisoare cu executare în România.

“Mă retrag din Parlament și depun mandatul de deputat. Nu am nevoie de imunitate. Mă retrag și din rândurile Partidului Democrat. Este o decizie politică, dar și personală. Nu doresc ca familia mea să fie în continuare ţinta unor atacuri politice murdare”, a declarat deja fostul politician.

Așa cum a mai afirmat și anterior, Guma consideră că „a fost acuzat pe nedrept” și a anunţat că a contestat decizia instanţei de judecată din România la CEDO. În opinia sa, hotărâ-

rea „este injustă și absurdă”, având la bază „un proces instrumentat”. „Este un dosar care are la bază un rechizitoriu ticluit pe declaraţii false”, a mai punctat deputatul demisionar.

Amintim că Valeriu Guma a fost condamnat definitiv, pe data de 17 aprilie 2013, la doi ani de închisoare cu executare, de către judecătorii instanţei supreme din România, întrun dosar de corupţie.

După decizia instanţei și eliberarea mandatului de executare a pe-

9

PAGINA

EXTERNE

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei

roul Interpol din România l-a anunţat pe Guma în urmărire generală. În toată perioada care a urmat, deputatul democrat demisionar s-a bucurat de libertate și a participat nestingherit la ședinţele Parlamentului.

FLUX

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie Moto: „Larg deschideţi uşa/Sufletelor voastre/ N-am venit să cerem,/Am venit să dăm… ”

ALEKSANDR DUGHIN TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)

depsei, poliţiștii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Guma la mai multe adrese, în special în București și Bacău. Întrucât acesta nu a fost găsit, autorităţile române l-au dat în urmărire naţională, în 22 aprilie 2013. Ulterior, la sfârșitul lui mai, Bi-

Lume, lume! Ciuliţi-vă urechile și căscaţi larg gurile. Urmează un spectacol de zile mari. Cică, la 15 februarie se va întâmpla, în premieră absolută, „Ziua ușilor deschise la Parlament”, ne anunţă un comunicat de presă al acestei instituţii. Așa că, oameni buni, cine n-are ce face sâmbătă pe acasă și ar vrea să iasă la plimbare cu copiii până în centru, în loc să meargă la menajerie sau la circ, se poate distra de minune pășind gratis pragul forului legiuitor.

Continuare în pag. 3

CMYK

FLUX

2

Politic

14 FEBRUARIE 2014

Marian Lupu s-a răzgândit din nou Referendumul care a avut loc la începutul acestei luni în Găgăuzia a fost declarat ilegal de autorităţile de la Chișinău, care cer sancţionarea organizatorilor. Totodată, printre cei care au sprijinit și organizat plebiscitul se numără și reprezentanţi ai coaliţiei de la guvernare, inclusiv foști deputaţi independenţi din Adunarea Populară, convertiţi ulterior la „democraţie”. „Desantul” puterii în Găgăuzia, în preajma referendumului, nu s-a soldat cu succes, oricât au încercat spicherul Igor Corman și premierul Iurie Leancă să convingă Comratul să renunţe la referendum.

După consumarea evenimentului, coaliţia a devenit mai vocală și, în cele din urmă, a produs o declaraţie privind situația din UTA Găgăuzia. „Acțiunea în sine, numită de organizatorii ei drept „referendum”, a fost declanșată din rațiuni strict politice, nu are niciun temei legal și nu poate avea niciun fel de consecințe juridice”, se spune în declaraţie. „Ignorând normele legale, arhitecții și organizatorii așa-zisului referendum au antrenat, în mod cinic, cetățenii din comunitățile locuite preponderent de găgăuzi în niște aplicații politice cu scopuri electorale meschine”, au mai punctat autorii declaraţiei, afirmând, totodată, că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniștilor. Dar și autorităţile din Rusia.

Ulterior, au mai urmat și alte luări de atitudine în acest sens. Reprezentanţii puterii au vorbit despre jocuri anticonstituţionale, despre atentate la integritatea teritorială a ţării și despre pericolul separatismului.

Prim-ministrul Iurie Leancă a calificat referendumurile din Găgăuzia drept o „sfidare a legii”, precizând că exerciţiul a fost calificat de instanță drept unul ilegal. Și președintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat că referendumurile din Găgăuzia nu au niciun temei legal și nu pot avea niciun fel de consecințe juridice. Corman a precizat la un post de televiziune că cei care au sfidat legea vor fi trași la răspundere.

Sancţiuni au fost promise și pentru cei 17 deputați PD din Adunarea Populară. Cel puţin despre asta a vorbit, tot în cadrul unor dezbateri televizate, deputatul PD, Andrian Candu, care a avertizat că toți cei care au organizat și au participat la referendumul ilegal vor fi trași la răspundere, inclusiv cei din PD. “Vom discuta cu ei și la ședința de partid, unde vor fi luate măsurile necesare,” a precizat acesta.

Evident că formaţiunea s-a pomenit într-o situaţie destul de delicată,

din moment ce democraţii deţin majoritatea în Adunarea Populară din Găgăuzia. Partidul Democrat a depus eforturi considerabile pentru a obţine această majoritate și pentru a controla situaţia în Autonomia Găgăuză. Inclusiv eforturi financiare, dacă nu în primul rând. Și chiar dacă într-o primă fază unii democraţi s-au grozăvit să-i sancţioneze pe colegii lor „rătăciţi”, elanul acestora s-a temperat în câteva zile. Pentru că acești deputaţi ar putea pleca din PD la fel de ușor cum au și venit. Iar asta ar însemna că toate eforturile și toţi banii s-au dus pe apa sâmbetei.

Prin urmare, toate aceste discuţii despre sancţiuni nu au fost decât ipocrizie și aruncat de praf în ochi.

Mai mult decât atât, ne bate gândul că liderii democraţi de la centru nici nu i-au prea îndemnat pe reprezentanţii lor din Găgăuzia să meargă împotriva curentului. Pentru că orice altă decizie ar fi însemnat pentru aceștia curată sinucidere politică.

Ceea ce nu le-ar fi folosit la nimic democraţilor.

Confirmarea acestor supoziţii a venit chiar zilele acestea de la șeful formaţiunii, Marian Lupu, care a declarat că reprezentanţii PD din Adunarea Populară nu vor fi sancţionaţi în cadrul partidului, pentru organizarea referendumului din 2 februarie curent.

Mai mult decât atât, el consideră că deputații Adunării Populare din Găgăuzia nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului. În cadrul unui interviu pentru kommersant.md, șeful democraților a încercat să justifice gestul deputaţilor democraţi care nu au avut de ales, în situaţia în care propunerea bașcanului Formuzal de a organiza referendumul a venit într-un an electoral. „În lipsa unor realizări în cei opt ani de guvernare, bașcanul a decis să distragă atenția alegătorilor, organizând acest referendum.

Ce puteau face în această situație deputații Adunării Populare din Găgăuzia? Să meargă împotriva dorinței societății găgăuze?”, s-a întrebat Lupu.

Pe de altă parte, el s-a lamentat că chiar a încercat să discute cu deputaţii democraţi despre ilegalitatea referendumului, dar că ei nu s-au lăsat convinși. Lupu a mai menţionat că respectivilor deputaţi li s-a promis din start „un grad foarte înalt de autonomie în cadrul partidului”, iar promisiunile „trebuie respectate”.

De aceea, probabil, nici nu a insistat prea mult. Însă principalul argument invocat de șeful democraţilor este altul. El a ţinut să precizeze că acești deputaţi nu au ajuns în respectivele funcţii

în baza listelor de partid, ci în calitate de candidați independenți. Și doar mai târziu, ei „și-au manifestat intenția de a adera la Partidul Democrat”. Iată, deci, care este adevărul adevărat. Și aici nu mai vorbim doar despre un referendum declarat ilegal, dar organizat practic cu girul reprezentanţilor guvernării, care, iată, acum cer, pe un ton justiţiar, să fie pedepsiţi cei care au comis ilegalitatea. Aici este vorba despre o mare ipocrizie.

Probabil, toată logistica partidului a

minal, de ce încearcă pe toate căile să modifice sistemul electoral, de dorit chiar până la următoarele alegeri. Pentru că, nu-i așa, „mai târziu”, foarte mulţi dintre independenţii care vor ajunge în Parlament „își vor manifesta dorinţa” de a adera la un partid. La care? La cel democrat, de exemplu. Și vor fi liberi să voteze ce vor dori, chiar și chestiuni mai puţin legale. Pretextând că nu și-au ocupat funcţiile în baza listelor de partid și că în forul lor interior au rămas tot liberi și independenţi.

fost pusă în mișcare, pentru a găsi, în cele din urmă, varianta cea mai convingătoare cu care să fie ameţit publicul. Prin urmare, „pe timp de pace” respectivii deputaţi sunt ai Partidului Democrat, însă atunci când aceștia aduc atingere imaginii partidului, ei sunt, totuși, mai mult independenţi decât democraţi.

Fără îndoială, în aceste panseuri ale șefului PD găsim răspunsul la întrebarea, de ce se zbat democraţii cu atâta insistenţă pentru votul unino-

Și încă un lucru ar fi de spus. Este știut că exemplele proaste sunt molipsitoare. Iar actuala guvernare, timp de aproape cinci ani, a tot dat exemple dintre cele mai proaste. De sfidare a legii, de obstrucţionare a Constituţiei, de jocuri de-a referendumul, de jonglerii cu așii din mânecă. Prin urmare, iată unde ar trebui căutate, în primul rând, ilegalităţile și pedepsiţi cei care le-au comis.

Ioana FLOREA, FLUX

Deputaţii s-au mutat „la casă nouă” Joi, 13 februarie, deputaţii s-au întrunit în prima ședinţă din sesiunea primăvarăvară a Parlamentului.

Totodată, a fost și prima ședinţă care s-a desfășurat în clădirea renovată a Legislativului, devastată acum cinci ani, în timpul violenţelor din 7 aprilie. La fericitul eveniment au fost prezenți președintele ţării Nicolae Timofti și prim-ministrul Iurie Leancă.

La ședinţă au participatdoar 77 de deputaţi, care au avut nevoie de ceva timp pentru a-și înregistra prezen-

ţa cu ajutorul noului sistem electronic. Sistemul le-a dat bătăi de cap mai multor aleși, care au trebuit să depună eforturi intelectuale susţinute pentru a înţelege cum funcţionează acesta. Fapt care l-a cam scos din sărite pe spicherul Igor Corman, nevoit să explice repetat când și cum se apasă butoanele.

După ce s-a trecut, cu chiucu vai, de partea tehnică, au urmat discursurile festive despre „un nou început” în casă nouă, despre realizări și planuri măreţe de viitor.

Președintele Timofti i-a anatemizat pe cei care „comit o diversiune împotriva viitorului Republicii Moldova”,

afirmând că „în Europa nu ne așteaptă nimeni”. Pe cei care pun „interesele înguste de partid” mai presus de cele ale cetățenilor.

Premierul Leancă i-a criticat pe comuniști, acuzându-i că au adus țara în colaps economic. Și s-a declarat convins că guvernarea va semna anul acesta acordurile cu UE și va câștiga alegerile. Șefii fracţiunilor parlamentare au jurat să lupte și mai abitir cu corupţia, care, alături de „consolidarea integrității justiției”, va rămâne o prioritate pentru proximul viitor.

Au dat asigurări că va urma un an „în care ne propunem să reducem sărăcia”.

Lingura cu dohot în butoiul cu miere a venit de la opoziţia comunistă, care i-a amintit guvernării despre furatul de la Banca de Economii, despre concesionarea scandaloasă a Aeroportului internaţional Chișinău și despre intenţiile de a privatiza în mod ilicit mai multe obiective importante ale statului. „2013 a fost un an trist pentru Moldova, fiind marcat de cazul Pădurea Domnească, de corupţie și demiterea rușinoasă a Guvernului”, a punctat deputatul comunist Maria Postoico.

Cei mai nemulţumiţi la această primă ședinţă a Parlamentului în clădirea renovată

par să fi fost jurnaliștii. Aceștia au acuzat că au fost nevoiţi să se îmbulzească într-o încăpere prea mică pentru numărul mare de reporteri, cameramani și fotografi acreditaţi, fără a avea minimul de

condiţii necesare pentru a-și face meseria.

Tot în ședinţa de ieri a fost constituită fracțiunea Partidului Liberal Reformator, formată din 7 deputaţi.

FLUX

3 FLUX Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie Eveniment 14 FEBRUARIE 2014

Urmare din pag. 1 În acea zi istorică, „vizitatorii vor avea acces liber în clădirea renovată a Parlamentului”. Însuși capul forului legiuitor, secondat de adjuncţii săi, se va produce pe post de ghid preţ de o oră. Sursele noastre operative ne-au comunicat în mare taină că la intrare va fi dislocat un dispozitiv suplimentar de colaboratori ai Serviciului Pază și Protecţie, care vor efectua percheziţii corporale doritorilor să pășească pragul instituţiei cu pricina. Aceștia vor fi instructaţi să caute cu strășnicie prin buzunarele și pungile vizitatorilor ouă clocite, roșii stricate, alte produse alimentare cu termen expirat, precum și obiecte contondente, care ar putea fi folosite în scopul proiectării lor spre aleșii poporului. Tot la intrare va fi plasat și un grup de specialiști în parapsihologie, care va induce de la distanţă în subconștientul celor sosiţi stări de bună dispoziţie și lipsa de griji pentru ziua de mâine.

Masele cu dispoziţii triumfaliste vor avea fericita ocazie să se tragă în poze, zâmbind larg în maniera vedetelor de cinema, alături de aleșii poporului. Cel puţin așa susţine textul oficial al comunicatului cu pricina: „va fi organizată o ședinţă foto cu deputaţii prezenţi la eveniment”. Astfel, în viaţa insipidă, plină de necazuri și neplăceri a celor care se vor pomeni imortalizaţi în imaginile respective, va interveni un scurt moment de beatitudine inconștientă.

Depeșa de presă de la Parlament mai specifică un detaliu important din programul show-ului planificat pentru sâmbătă. Zice-se că „vizitatorii vor avea posibilitate să lase un mesaj pentru parlamentari în Cartea de sugestii și să-și exprime așteptările în legătură cu activitatea Parlamentului”. Documentul nu precizează dacă oamenii pot veni cu răvașe gata întocmite de acasă. Li se propune doar un caiet bun de cântat osanale fruntașilor naţiunii. Pe vremuri, astfel de cataloage, care existau prin diverse magazine și cantine muncitorești, se numeau „Condica de sugestii și reclamaţii”. Iată că, însă, legislatorii noștri reformaţi nu lasă loc și pentru reclamaţii.

Este lesne să ne imaginăm ce ar putea înșirui într-o scrisoare destinată Parlamentului un cetăţean de rând. Ea ar putea arăta cam așa: „Bine-bine, ne întrebăm și noi alături de eventualii curioși dornici să vadă sâmbătă cum arată luxul din palatul renovat al deputaţilor: dar unde-s rezultatele muncii zilnice și silnice a aleșilor noștri?

Unde-s locurile de muncă, unde-s pensiile, unde-s preţurile accesibile la hrană, servicii comunale și medicamente? Nu-s? Ei, dacă nu-s, ne-am putea mulţumi pentru moment măcar cu o excursie reconfortantă pe coridoarele puterii. Și totuși, dacă nevoile materiale cele mai elementare nu sunt satisfăcute de aleșii noștri, poate la capitolul satisfacerea nevoii de dreptate și adevăr lucrurile se prezintă mai bine? Cum stăm, de pildă, cu combaterea corupţiei și a crimei organizate în vârfurile puterii? Când vor fi luaţi de guler oligarhii? La sfântul așteaptă? Sau poate și mai târziu, la Paștele cailor? Bun și așa.

N-avem decât să ne înarmăm cu răbdare. Poate nu va crăpa de tot până atunci”.

Apropo, agenţii noștri sub acoperire ne-au mai comunicat în mare taină că la intrare vizitatorii vor fi obligaţi să încalţe bahile, ca la instituţiile medicale de lux. Asta ca să nu lase urme de glod pe covoarele moi ale „batimentului”, cum s-ar exprima Marian Lupu. Informatorii noștri ne-au mai șoptit că grupurile de cetăţeni dornici să se zgâiască la splendorile din clădirea fastuoasă a Parlamentului vor primi la intrare și câte o pereche de ochelari de cal. Asta ca să li se creeze o optică potrivită asupra realităţilor roze din ţară.

Stilul săltăreţ și mieros al comunicatului emis de serviciul de presă al Parlamentului mai conţine o perlă demnă de citat. Aflăm cu entuziasm din textul pieptănat de cei de la relaţiile cu publicul că „vizitatorii vor putea admira (sic!) expoziţia de fotografii „Parlamentul în imagini”. Așadar, suntem invitaţi la un exerciţiu de admiraţie colectivă, pe care urmează să ni-l provoace pozele agăţate artistic una lângă alta. Suntem curioși să aflăm dacă cumva pe lângă ilustraţiile color, ce fixează pentru post-

eritatea recunoscătoare faptele de glorie ale bărbaţilor neamului, vor fi și câteva imagini ce ar reflecta un eveniment de vârf din istoria noastră recentă. Ne referim la memorabila zi de la 7 aprilie 2009, când, am putea spune fără exagerare, a avut loc, de fapt, chiar prima „zi a ușilor deschise la Parlament”. Din acea zi, la fel de generos s-au deschis și ușile Președinţiei, iar flăcările ce au încins cele două clădiri marcau simbolic începutul „poveștii de succes” a Republicii Moldova. Imaginile respective ar putea fi cât se poate de potrivite în cadrul expoziţiei, deoarece actuala putere și-a făcut un adevărat mit fondator din întâmplările dramatice de acum cinci ani, iar ziua de 7 aprilie a și fost botezată la nivel oficial „Ziua Libertăţii”.

Tot aici ar mai fi de adresat o întrebare pentru organizatorii expoziţiei de fotografii. Alături de chipurile radioase ale falnicilor noștri demnitari, care se tot căznesc să ne fericească, vor figura cumva

și moacele organizatorilor „revoluţiei din 7 aprilie”, însoţite de inscripţia „Atenţie! Ei sunt daţi în căutare generală de către poliţie și Interpol”? Nu? Atunci, vă rog să ne scuzaţi. Întrebarea vină n-are.

Am priceput și de ce nu vor figura. Ţapii ispășitori au fost scoși deja în proţap și ţintuiţi la stâlpul infamiei, iar actorii principali ai memorabilei zile preferă să fie cunoscuţi de popor doar de bine. În rest, totul e bine. Sâmbătă ne vom îmbrăca cu toţii în straie de sărbătoare, ne vom lustrui papucii și aranja coafurile și vom mărșălui în pas cadenţat spre clădirea renovată a Parlamentului. Distracţia continuă. Să râdem, oameni buni, face bine la sănătate.

P.S.: Din respect pentru limba română, atragem atenţia responsabililor de texte de la Parlament că expresia rusească „День открытых дверей” se traduce doar prin sintagma „Ziua porţilor deschise”. Asta chiar și în cazul în care Parlamentul încă nu și-a

ridicat garduri în jur și, prin urmare, nu are porţi. De fapt, poate ar fi o idee și asta. Cine știe, la un moment dat, de atâta fericire nu cumva poporul să vină neinvitat la ușile Parlamentului pentru a le cere socoteală aleșilor săi în alte condiţii decât cele festive.

P.P.S.: Cine se îndoiește de corectitudinea expresiei de mai sus, n-are decât să se documenteze cum s-a numit show-ul similar la București, care s-a consumat la 1 decembrie anul trecut: „Ziua Porţilor Deschise la Palatul Poporului”. E foarte probabil, de altfel, ca ai noștri să fi copiat iniţiativa dată de la colegii lor români, doar că nu s-au mai complicat și cu copierea corectă a denumirii evenimentelor de acest fel. Astfel încât, se pare, actul de plagiere a fost unul parţial. De aia nu merge proiectul lui Băsescu, iar ursul n-are coadă.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

Statul trebuie să asigure finanţarea învăţământului public, nu părinţii Centrul Anticorupţie s-a pronunţat în privinţa colectării de bani la Liceul „Mircea Eliade” din capitală. Investigaţia a fost declanșată după ce un părinte a informat pe o reţea de socializare că trebuie să achite o taxă de înmatriculare de 3000 de lei și o taxă anuală de 3120 de lei pentru fiecare elev, acestea fiind instituite de Consiliul organizaţiei obștești Fundaţia „Mircea Eliade”. Potrivit CNA, colectarea de bani la respectivul liceu este ilegală, iar părinţii au fost impuși să dea banii. De asemenea, se atestă și un conflict de interese, deoarece membrii fundaţiei sunt, totodată, și beneficiari ai mijloacelor colectate.

CNA a sesizat organul de resort, constatând că a fost încălcat ordinul Ministerului Educaţiei din 25 februarie 2010 „Cu privire la măsurile suplimentare de prevenire a corupţiei în instituţiile de învăţământ”, care interzice colectarea ilicită a mijloacelor financiare în școli și

implicarea cadrelor didactice și a membrilor echipei manageriale în aceste procese.

Profesoara Valentina Șerpu, director executiv al Universităţii Populare, a declarat pentru News-Moldova că „practica colectării abuzive de fonduri la instituţiile de învăţământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal din capitală a devenit una generalizată de mai mulţi ani”.

Pretextele invocate de conducerea acestor instituţii fiind cel al salarizării insuficiente și necesitatea de a face reparaţii în edificiile respective. Șerpu a mai precizat că, „de fapt, părinţii devin ostaticii acestei situaţii, iar refuzul de a da bani înseamnă să-ţi expui propriii copii la riscul de a fi persecutaţi de către pedagogi.

Este vorba despre un mod destul de cinic de constrângere a părinţilor în scopul estorcării nelegitime a banilor, deoarece, de regulă, toa-

tă lumea preferă să păstreze tăcerea și nu îndrăznește să intre în conflict cu administraţia școlilor unde studiază copiii”. „Până la urmă, statul este cel care trebuie să asigure integral finanţarea învăţământului public, așa cum prevede și Constituţia. Iar practica vicioasă cu așa-numitele fundaţii controlate de administraţiile școlilor trebuie curmată definitiv”, a concluzionat Valentina Șerpu.

Potrivit reprezentanţilor CNA, numai în cinci zile fundaţia Liceului a colectat aproximativ 74 de mii de lei.

Totodată, în 2012 sumele acumulate din plăţi neformale, de la părinţii elevilor încadraţi în școli, au constituit peste 1,7 miliarde de lei.

Datele acumulate de CNA au fost remise Procuraturii Buiucani, care a iniţiat un dosar pe acest caz.

FLUX

FLUX

4

Economic

14 FEBRUARIE 2014

Raţiunile de ordin administrativ şi economic impun reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea aduce schimbări la nivelul organizării teritoriale a ţării. Declaraţii în acest sens a făcut Sergiu Palihovici, numit recent în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului.

Acesta a declarat la un post de televiziune că ar trebui să fim conștienţi de faptul că „în momentul în care vom vorbi despre capitolul administraţia publică locală, va trebui să discutăm foarte serios și despre reforma teritorial-administrativă”. Actualele raioane nu sunt comparabile din punctul de vedere al numărului populaţiei, a mai precizat acesta.

Solicitat de News-Moldova, ex-consilierul municipal Bălţi, vicepreședintele sindicatelor

în industria constructoare de mașini, Simion Guţu, a declarat: „Preocuparea demnitarilor de la Guvern pentru administraţia locală ar fi lăudabilă dacă în ultimii ani s-ar fi făcut măcar ceva pentru descentralizarea puterii în ţara

noastră și pentru consolidarea autoguvernării comunităţilor locale”. În opinia acestuia, raţiunile de ordin administrativ și economic impun reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu și doi, ceea ce va permite, în opinia lui, lărgirea bazei fiscale și „va reduce dependenţa puterii locale de cea centrală, adică va fortifica democraţia în ţară”.

Guţu a amintit că, după ce a fost efectuată reforma administrativ-teritorială în 1999, în 2003 majoritatea formată din exponenţii PCRM a anulat-o, ceea ce a vulnerabilizat capacitatea administrativă a organelor de stat din teritoriu și le-a făcut mai dependente faţă de puterea centrală. „Din păcate, toate guvernările jonglează cu fondurile publice destinate teritoriului pentru a-i subordona politic pe aleșii locali, ceea ce și determină fenomenul migrării masive a aleși-

lor locali dintr-un partid în altul, în funcţie de culoarea politică a puterii centrale. Nici după 2009 nu s-a făcut nimic pentru descentralizare, noile autorităţi preferând să păstreze „verticala puterii”. Sperăm că măcar sub presiunea factorilor externi această reformă va fi deblocată”, a conchis liderul sindical.

FLUX

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE Moldova se află în ajunul intrării pe piaţa unică europeană. În acest context, autorităţile Republicii Moldova și cinovnicii europeni promit beneficii extraordinare pentru economia naţională. Cunoscutul expert în economie, Mihail Poisik, se referă la problemele care ar putea apărea în urma semnării Acordului de liber schimb cu UE. - Care este, de fapt, starea adevărată a lucrurilor? Ne așteaptă întradevăr un miracol economic?

- Voi opera preponderent cu cifre.

Principala miză a adepţilor zonei de liber schimb cu UE – marele potenţial al Moldovei în ceea ce privește exportul mărfurilor sale – este greșită. Acest lucru ni-l indică, în primul rând, datele din darea de seamă privind comerţul exterior pe anul 2012, de exemplu: volumul total al exporturilor Moldovei a constituit 2 miliarde 161,8 milioane de dolari SUA, inclusiv în ţările UE – 1 miliard 13,4 milioane de dolari, în Turcia – 56,1 milioane, în ţările CSI – 928 de milioane, din care 786 de milioane de dolari în Uniunea Vamală (UV). Și asta în timp ce volumul importurilor pe același an a constituit 5 miliarde 213,1 milioane de dolari, inclusiv 2 miliarde 318,7 milioane din ţările UE, 388,2 milioane din Turcia, 1 miliard 623,8 milioane din CSI, din care 1 miliard 15,6 milioane din statele UV. Astfel, raportul export/import cu Turcia, cu care ni se impun insistent condiţiile comerţului liber, este de unu la șapte. Este clar că, dat fiind un asemenea sold, autorităţile Turciei vor tinde în fel și chip și de acum încolo să obţină din partea RM preferinţele mult așteptate. În comerţul cu UE este evidentă o circulaţie a mărfurilor mai înaltă decât cu UV. Însă în raportul export/import există un decalaj foarte mare.

Totuși, nu în asta constau principalele probleme ale Moldovei. În primul rând, folosindu-se de acordul în vigoare cu privire la comerţul asimetric cu UE, Moldova expediază producţia în

Occident fără taxe vamale, iar cotele anuale stabilite pentru noi sunt, în general, suficiente, deoarece în permanenţă nu sunt valorificate. Cu toate acestea, creșterea economică promisă de pe urma accesului fără taxe pe piaţa UE, deocamdată, nu se știe de ce, nu se observă. În al doilea rând, circa o treime din tot exportul moldovenesc îl constituie reexportul. Iar pentru acestea, preferinţele declarate sunt iluzorii. În al treilea rând, jumătate din exportul în UE o constituie marfa produsă din materie primă importată și fabricată conform documentaţiei beneficiarilor occidentali, cu o taxă pe valoare adăugată minimă, care exclude complet componenta intelectuală a cetăţenilor moldoveni.

- Care este situaţia privind balanţa de plăţi a RM pentru prelucrarea materiei prime provenite din străinătate în interiorul ţării?

- O analiză comparativă arată că, în 2010, exportul produselor de acest fel a constituit 410,6 milioane de dolari, în 2011 – 522,1 milioane, în 2012 – 526,3 milioane, ceea ce constituie în medie 486,3 milioane de dolari anual.

Importul pentru aceeași perioadă se prezintă astfel: 2010 – 308,5 milioane de dolari, 2011 – 424 milioane, 2012 – 396,2 milioane, ceea ce constituie în medie 376,2 milioane de dolari, iar ponderea în export se estimează în medie la 22,8%.

Organizarea comercializării mărfurilor produse după această schemă, evident, nu mai este problema noastră. Prin urmare, aici putem afirma cu certitudine că nu avem nevoie de preferinţe suplimentare din partea UE. Această rată înaltă de fabricare a mărfurilor conform documentaţiei beneficiarilor externi creează o iluzie defectuoasă privind dinamica producerii.

- În acest caz, ce anume exportăm cu titlu de produs local autentic? Și nu ne transformăm cumva într-o zonă unde se asamblează mărfurile pe seama introducerii materiei prime și exportului produsului finit?

- Dacă e să scădem din volumul total producţia provenită din materia primă importată și reexportul, atunci greutatea specifică a producţiei, fabricate în baza propriului intelect și expediată în UE constituie doar a șasea parte. Însă jumătate din aceasta este de fapt materia primă brută: cereale, leguminoase și floarea-soarelui. Iar în schimb, pe piaţa noastră intră carnea, seminţele, materialul săditor și alte materiale reproductive. Astfel, contribuţia potenţialului știinţific al Moldovei la produsul finit al ţării practic lipsește…

- Ce situaţie avem la exportul și importul produselor agricole în UE? - Pe scurt, situaţia se prezintă în felul următor. Exportul și importul culturilor de câmp și a produselor animaliere în medie pentru 2010-2012 au avut următoarea dinamică: importul de grăunţoase și leguminoase a constituit 1,0 mii tone, în valoare de 2,4 milioane de dolari, exportul – 166,4 mii tone, în sumă de 43,6 milioane de dolari; importul de seminţe de floareasoarelui – 0,4 mii tone, în valoare de 3,6 milioane de dolari, exportul – 73,4 mii tone, în sumă de 41,8 milioane de dolari; importul cărnii de porc – 2,9 mii tone, în valoare de 8,0 milioane de dolari, iar exportul este zero, ca, de altfel, și la carnea de pasăre (importul – 2,8 mii tone, exportul – zero). La fel stau lucrurile și cu ouăle de pasăre (importul – 6,6 milioane de unităţi, exportul – zero). Aceste poziţii ale exportului reprezintă în cel mai direct mod materia primă, pe care europenii o cumpără foarte repede.

Astfel, dintr-un miliard de dolari, doar a douăsprezecea parte o reprezintă exportul moldovenesc spre ţările UE, pentru care, se pare, într-adevăr, ar fi necesară reducerea barierelor vamale.

- Poate că exportăm mai multe fructe și legume?

- Cu părere de rău, până acum noi practic n-am exportat legume. Să apelăm din nou la cifre. Astfel, în aceeași perioadă 2010-2012, am importat din UE în medie pe an 21,4 mii tone de cartofi, 0,4 mii tone de castraveţi, 1,0 mii tone de ceapă și 4,5 mii tone de

morcovi. Și asta în timp ce Moldova pretinde la statutul de ţară agrară.

Așadar, oricine poate vedea din aceste exemple în ce hal sunt „protejaţi” producătorii noștri. În ceea ce privește fructele, care sunt crescute la noi în cantităţi enorme, tabloul este următorul. La fructe, struguri, conserve din legume și vin au fost fixate anumite cantităţi, dar care sunt de departe mai mici decât cele exportate în Uniunea Vamală. Importul de mere și pere pentru o perioadă de trei ani a constituit în medie 2,6 mii tone, iar exportul – 170 mii tone, din care 166 mii tone în ţările Uniunii Vamale și doar 3,3 mii tone în ţările UE. Diferenţa de volum este, pur și simplu, astronomică. Același raport se înregistrează și la struguri, și la alte fructe.

- După o analiză atât de detaliată, ce trebuie să înţeleagă societatea noastră și ce concluzii logice trebuie să facă autorităţile?

- Este evident faptul că volumul producţiei alimentare autohtone exportate în UE nu va constitui pentru noi un salt economic. La ei subvenţiile pentru agricultori sunt de 12-17 ori mai mari decât în Moldova, dar și diferenţa de tehnologii este de așa natură, încât trebuie să treacă zeci de ani până când producătorii locali să poată susţine concurenţa cu ei. Și de ce fel de creștere a capacităţii de concurenţă a producătorilor autohtoni mai poate fi vorba, în contextul în care s-au redus taxele de import la zahăr cu 75%, la carne de porc și de vită – cu 20%, plus 200 de euro pentru fiecare tonă, iar la carnea de pasăre – cu 20%, plus 100 de euro.

Oare nu e clar că după anularea acestor tarife producătorii locali vor falimenta?

În Anexa 15 la Acordul privind zona de comerţ liber cu UE sunt stabiliţi coeficienţii pentru exportul din RM și graficul anulării de taxe vamale pentru importurile din UE pe piaţa noastră, de asemenea sunt determinate și condiţiile tehnice pentru produsele moldovenești.

Anume prevederile Anexei 15 conţin un șir de potenţiale probleme, cărora, deocamdată, nu le-a fost dată o apreciere competentă și profundă.

- Am înţeles corect că după ce vor intra în vigoare noile reguli vamale în raporturile RM cu UE, economia ţării va fi supusă unor încercări și mai dure?

- Aici cifrele vorbesc de la sine. Iar cine le citește atent, nu poate să nu înţeleagă încotro ar trebui să se orienteze economia noastră în ceea ce privește relaţiile externe.

Firește, este necesar să dezvoltăm relaţiile economice și de alt gen cu ţările UE, precum este necesar și să ne armonizăm baza legislativă și normativă cu acestea. Și nu cu pași de melc, cum s-a întâmplat până acum, ci în ritmuri accelerate. Fiindcă, de fapt, doar datorită presiunii constante asupra conducerii ţării exercitate de mentorii externi responsabili pentru dezvoltare, la noi se mai realizează, chiar dacă prea lent, anumite reforme, fără de care Moldova nu ar putea să se considere o ţară civilizată. În același timp, conducătorii noștri trebuie să apere mai cu pricepere și cu mai mult profesionalism interesele economice ale ţării în dialogul cu partenerii europeni.

Aici obedienţa și spiritul prea concesiv sau atitudinea excesiv de cooperantă ar putea avea consecinţe foarte grave pentru ţară.

Sursa: newsmoldova.md

Finan\e

14 FEBRUARIE 2014

5

FLUX

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară? În ultima perioadă, moneda unică europeană a bătut record după record pe piața valutară din Republica Moldova, iar cursul stabilit de Banca Națională a ajuns astăzi la 18 lei și 41 de bani pentru un euro. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, este însă calm și plin de optimism și afirmă că situaţia s-ar putea ameliora în perioada următoare.

Drăguţanu a explicat că deprecierea leului ţine de evoluţiile pe piaţa financiară internaţională.

Devalorizarea valutei naționale, în parte, este determinată și de deprecierea valutelor țărilor din regiune.

Un alt motiv este reducerea ofertei de valută străină pe piaţă, astfel că în ianuarie, cererea agenţilor economici, în special a importatorilor de resurse energetice, a fost acoperită doar în proporţie de 86 la sută.

Guvernatorul BNM ne liniștește și afirmă că echilibrul se va restabili odată cu venirea primăverii, când nu se vor mai face importuri masive de resurse energetice, achitate în valută străină.

Deși rezervele valutare ale BNM au atins un nivel-record de 2,8 miliarde de dolari, Dorin Drăguţanu „nu vede sensul” ca instituţia bancară să intervină pe piaţă, deoarece, ne asigură el, deprecierea monedei naţionale este un fenomen temporar: „Nu are rost să irosim rezervele valutare, pentru că vine primăvara și nu vor mai fi necesare sume mari în valută pentru procurarea resurselor energetice”.

Este cazul să amintim că în luna august trecut, Dorin Drăguţanu menţiona că deprecierea monedei naţionale ţine de politicile dezinflaţioniste promovate de Banca Naţională a Moldovei. Și tot el ne asigura că nu există motive de îngrijorare.

Această ușoară depreciere este în concordanță cu țintirea inflației, afirma guvernatorul BNM. Scopul intervenţiei Băncii pe piaţa monetară fiind menţinerea inflaţiei la un nivel stabil, dar și susţinerea creșterii economice a ţării. Ce-i drept, experţii economici apreciază că devalorizarea monedei naţionale nu este cea mai bună metodă de creștere economică.

Economiștii nu văd cu ochi buni aceste fluctuaţii ale cursului valutar. În cadrul unei emisiuni televizate, expertul economic Visarion Ceșuiev a apreciat că veniturile bugetului de stat s-au de-

valorizat cu 210 milioane de lei „în urma acestui joc cu cursul valutar”. Nu au existat și nu există nici în prezent premise financiare și economice pentru devalorizarea leului, pentru că piaţa financiară este suprasaturată cu euro și dolari, consideră Ceșuiev. Acest lucru s-a făcut „numai la comanda importatorilor, iar băncile s-au folosit de moment”, a mai opinat expertul. Acesta a estimat că în cel mai apropiat timp vom avea un salt al tuturor preţurilor, fără nicio legătură cu preţurile pe piaţa mondială. În cadrul aceleiași emisiuni, expertul economic Roman Chircă a afirmat că este „foarte stranie această fluctuaţie valutară, pentru că nu există premise obiective pentru asta”. „S-a declarat la început că se luptă în felul acesta cu inflaţia joasă. Acum nivelul inflaţiei este exagerat de mare.

Mai mult decât atât, chiar guvernatorul BNM a făcut o aluzie clară că, atunci când va fi cald afară, se va produce și aprecierea leului. Adică, cei care vor să se lanseze în operaţiuni de speculaţie - poftim, aveţi practic semnalul garantat: vindeţi euro acum și îl cumpăraţi mai ieftin în primăvară”, a constatat economistul.

Chircă este sigur că BNM putea să intervină pentru menţinerea nivelului de 15-16 lei pentru

un euro. Pentru că Banca a avut în permanenţă și potenţialul, și mecanismele necesare. Însă Banca Naţională a mers în continuare pe calea acumulării rezervelor valutare. „Există toate premisele și toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar la un nivel rezonabil. Însă impresia mea este că unul din obiectivele urmărite în această situaţie este impulsionarea inflaţiei, în scopul acumulării mai ușoare a veniturilor fiscale, în contextul în care are loc și stimularea exporturilor, și impulsionarea inflaţiei și a creșterii preţurilor. Mi se pare o strategie greșită, care, dacă nu va fi oprită la timp, poate provoca o spirală inflaţionistă în care preţurile vor crește exagerat de mult”, a precizat expertul. În opinia lui, populaţia ar putea să aprecieze mai puţin o astfel de creștere economică, „pentru că vor fi, mai degrabă, dezamăgiţi de sărăcie, decât impresionaţi de mijloacele devalorizate care le vor fi acordate”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să se refere la evoluţia monedei naţionale din ultima perioadă și la măsurile pe care ar putea să le ia statul în vederea stabilizării leului moldovenesc, Viorel Gârbu, expert în cadrul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat că „ar fi necesară întâi de toate o decizie politică, dar bine argumentată economic”. În opinia lui Gârbu, „autorităţile au la dispoziţie două posibilităţi. Prima ar fi cea a „ratei flotante”, aplicate în prezent. Ceea ce nu garantează însă sută la sută stabilitatea de pe piaţa valutară și reclamă intervenţii periodice cu mecanisme de

Statul dă cu o mână şi ia cu două Acum câteva zile, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a prezentat public Raportul de activitate a ministerului pentru anul 2013 și priorităţile pentru 2014. Raportul s-a axat pe cele mai importante realizări obţinute în anul 2013, aducând în prim-plan activităţile desfășurate pentru atingerea obiectivelor stabilite în Programul de guvernare și documentele de planificare strategică naţionale și sectoriale.

Ministrul a anunţat, totodată, prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2017.

Potrivit acesteia, se estimează că Produsul Intern Brut în anii 2014-2017 va crește cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătăţiri structurale. Exporturile se vor majora în această perioadă cu circa 8,5% anual, importurile – cu circa 7,2% anual.

Valeriu Lazăr a mai anticipat că productivitatea muncii va crește anual cu 4,4%, iar salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora cu circa 31,5% și va atinge 5525 de lei în anul 2017.

Prognozele sună încurajator și arată bine într-un an electoral. Numai că bunăstarea populaţiei nu depinde doar

de mărimea salariilor. Toate majorările de până acum au fost practic devalorizate de creșterea necontrolată a preţurilor la alimente, servicii, carburanţi, medicamente, astfel că populaţia se zbate tot în sărăcie.

Experţii economici apreciază că devalorizarea fără precedent a valutei naţionale în ultima perioadă va genera inevitabil scumpiri în toate sectoarele. De fapt, ne confruntăm deja cu aceste scumpiri: cu puţin timp în urmă au fost anunţate preţuri mai mari la carburanţi, sunt în permanentă creștere și cele la produsele alimentare. În ciuda promisiunilor făcute de autorităţi, preţurile la medicamente sunt, în unele cazuri, de câteva ori mai mari decât cele stabilite de producător.

Factorii de decizie, se pare, sunt mai puţin îngrijoraţi de această situaţie și, cel puţin deocamdată, nu intenţionează să întreprindă ceva. Astfel, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat recent, în cadrul audierilor de la comisia de profil a Parlamentului, că scumpirea mai multor tipuri de produse, în urma deprecierii leului, este în afara atribuţiilor BNM. De această

situaţie trebuie să se ocupe alte instituţii ale statului, pentru a vedea dacă rata de profitabilitate nu depășește normele stabilite de lege, a sugerat el.

Drăguţanu estimează că preţurile vor continua să crească în 2014, în special cele la produse alimentare. Însă, în opinia lui, acestea vor reveni la normal în a doua jumătate a anului, când inflaţia va fi pe un trend descrescător. Practica demonstrează însă că preţurile, odată majorate, nu prea au tendinţa să revină la cele iniţiale.

FLUX

reglementare. O altă variantă ar fi așa-numitul „bord monetar”, adică menţinerea permanentă a monedei naţionale la un anumit nivel stabil faţă de valutele de referinţă.”

O astfel de politică bazată pe metoda „bordului monetar” ar putea stimula dezvoltarea economică și ar constitui un punct de atracţie pentru investiţiile străine, consideră expertul. „Dar ea comportă și riscuri. În cazul în care speculanţii de pe piaţă dispun de rezerve mari de bani, aceștia ar putea să pună în pericol întregul sistem financiar, ceea ce poate să conducă la ruinarea pieţei financiare și, în consecinţă, la falimentul statului”, a mai precizat Gârbu. „Cel mai potrivit ar fi ca statul să reacţioneze adecvat la cererea pentru valutele străine, dar să facă și reformele necesare”, a conchis el.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Geopolitic

14 FEBRUARIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2) CAPITOLUL 1.

MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR Continuare din numărul precedent.

Lumea multipolară nu este una nonpolară Criticii americani ai unipolarităţii dure, în special concurenţii ideologici ai neoconservatorilor, care sunt concentraţi în „Consiliul pentru Relaţii Externe” (Council on Foreign Relations), au propus un alt termen în locul unipolarităţii – nonpolaritatea (non-polarity)1. Acest concept se bazează pe ideea că procesele globalizării vor continua să se desfășoare și de acum încolo, iar modelul occidental al organizării lumii va continua să se extindă asupra tuturor ţărilor lumii. Astfel, hegemonia intelectuală a valorilor Occidentului va continua.

Lumea globală va fi o lume a liberalismului, democraţiei, pieţei libere și drepturilor omului. Însă, potrivit adepţilor acestei teorii, rolul SUA în calitate de putere naţională și de portdrapel al globalizării se va reduce. În locul hegemoniei americane directe va începe să se constituie modelul „guvernului mondial”, din care vor face parte reprezentanţi ai unor ţări diferite, solidari cu valorile comune și care vor tinde spre instaurarea unui spaţiu social-politic și economic unic pe întreaga planetă. În cazul de faţă avem de a face cu un model analogic „sfârșitului istoriei” al lui F. Fukuyama, doar că descris în alţi termeni.

Lumea nonpolară se va întemeia pe cooperarea ţărilor democratice. Însă, treptat, în acest proces urmează să se includă și actori neguvernamentali, ONG-uri, mișcări obștești, grupuri separate de cetăţeni, comunităţi de reţea etc. În procesul de edificare a lumii nonpolare, drept practică de bază apare pulverizarea nivelului de adoptare a deciziilor dinspre o instanţă (astăzi aceasta e Washingtonul) spre o multitudine de instanţe de un nivel mai jos, ajungându-se până la organizarea unor referendumuri planetare în regim on-line asupra unor evenimente și acţiuni importante ale întregii omeniri. Economia va substitui politica, iar concurenţa de piaţă va șterge toate

barierele vamale. Dintr-o afacere a statului, securitatea va deveni o treabă a cetăţenilor înșiși. Va sosi era democraţiei globale.

Această teorie coincide în linii mari cu teoria globalizării și se prezintă ca o etapă care trebuie să vină în schimbul lumii unipolare. Însă doar cu condiţia că modelul socialpolitic, valoric, tehnologic și economic (democraţia liberală) va deveni un fenomen universal, iar necesitatea unei apărări dure a idealurilor democratice și liberale din partea SUA va decădea: către momentul instaurării lumii nonpolare, toate regimurile care i se opun Occidentului, democraţiei și americanizării, urmează a fi lichidate. Iar elita tuturor ţărilor trebuie să devină uniformă, capitalistă, liberală și democratică, într-un cuvânt „occidentală”, indiferent de originea ei istorică, geografică, religioasă și naţională.

Proiectul lumii nonpolare este susţinut de un șir întreg de grupuri politice și financiare extrem de influente, de la Rotschild până la George Soros și fundaţiile lui.

Acest proiect al lumii nonpolare este orientat spre viitor. El este gândit în calitate de acea formaţie globală care trebuie să vină în schimbul unipolarităţii; ca ceea ce va urma după ea. Aceasta nu reprezintă atât o alternativă, cât o continuare.

Această continuare va deveni posibilă doar în măsura în care centrul de greutate în societate se va deplasa dinspre îmbinarea alianţei celor două nivele ale hegemoniei – material (complexul militar-industrial american, economiile occidentale și resursele) și spiritual (normative, proceduri, valori) – spre o hegemonie pur intelectuală, în timp ce semnificaţia dominaţiei materiale se va reduce treptat. Anume aceasta este societatea informaţională globală, în care principalele procese de conducere se vor desfășura la nivelul raţiunii, prin intermediul dirijării minţilor, controlului asupra conștiinţei, programării lumii virtuale.

Lumea multipolară nu cadrează sub nicio formă cu proiectul lumii nonpolare, întrucât nu acceptă nici fundamentarea momentului unipo-

lar în calitate de preludiu al viitoarei ordini mondiale, nici hegemonia intelectuală a Occidentului, nici universalitatea valorilor lui, nici pulverizarea nivelului de luare a deciziilor la scara multitudinii planetare, fără a se ţine cont de apartenenţa culturală și civilizaţională. Lumea nonpolară presupune că modelul american al cazanului de topire se va răspândi asupra întregii lumi. Ca rezultat vor fi șterse toate diferenţele dintre popoare și culturi, iar umanitatea individualizată, atomizată, se va transforma într-o cosmopolită „societate civilă” fără frontiere. Însă multipolaritatea presupune că centrele de luare a deciziilor trebuie să se afle la un nivel destul de înalt, iar deosebirile de ordin cultural ale fiecărei civilizaţii aparte se vor păstra și se vor fortifica (iar nu se vor dizolva într-o masă cosmopolită uniformă).

Multipolaritatea nu este multilateralitate Încă un model al organizării lumii, care se distanţează întrucâtva de hegemonia americană directă, este cel al lumii multilaterale (multilateralism). Această concepţie este prezentă la scară largă în sânul Partidului Democrat din SUA; anume de ea se ghidează la nivel formal în politica sa externă administraţia președintelui B. Obama. În contextul dezbaterilor americane pe marginea politicii externe, această abordare este contrapusă unipolarităţii, asupra căreia insistă neoconservatorii.

La nivel practic, multilateralitatea presupune faptul că SUA nu trebuie să acţioneze în domeniul relaţiilor internaţionale, bazându-se în totalitate doar pe propriile forţe și punându-i de o manieră imperativă pe toţi aliaţii și „vasalii” în faţa faptului împlinit. Washingtonul trebuie să ţină cont de poziţiile partenerilor, să-i convingă și să-și argumenteze hotărârile în dialog cu aceștia, să-i atragă de partea lor cu ajutorul unor dovezi de ordin raţional, iar când e cazul, cu ajutorul unor propuneri de compromis. Într-o astfel de situaţie, SUA trebuie să fie „primul între egali”, nu un „dictator între subordonaţi”. Această abordare impune

politicii externe americane anumite obligaţii în faţa aliaţilor de politică globală și reclamă o subordonare faţă de strategia generală. În cazul de faţă, strategia generală respectivă rezidă în strategia Occidentului de instaurare a democraţiei globale, a pieţei și a implementării ideologiei drepturilor omului la scară planetară. Însă în cadrul acestui proces, SUA, având rolul de portdrapel, nu trebuie să identifice propriile interese naţionale cu valorile „universale” ale civilizaţiei occidentale. În anumite cazuri este de preferat să se acţioneze în coaliţie, iar uneori chiar să facă anumite concesii partenerilor.

Multipolaritatea diferă de unipolaritate prin faptul că aici se pune accentul pe Occident în ansamblu, în special pe componenta lui „valorică” (adică „normativă”). În acest punct, apologeţii abordării multilaterale se apropie de cei care se pronunţă pentru o lume nonpolară. Diferenţa între multipolaritate și nonpolaritate constă doar în faptul că multipolaritatea pune accentul pe coordonarea internă între ţările democratice occidentale, în timp ce nonpolaritatea include în calitate de actori și instanţele nonguvernamentale: ONG-uri, reţele, mișcări obștești etc.

Este elocvent faptul că la nivel practic, multilateralitatea politicii lui Obama, declarată de nenumărate ori de el însuși și de către secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, diferă prea puţin de imperialismul direct și transparent din epoca lui George Bush-junior, în timpul căruia dominau neoconservatorii. Intervenţiile militare ale SUA au continuat (Libia), trupele americane și-au păstrat prezenţa în Afganistan și Irak, ce rămân în stare de ocupaţie.

Lumea multipolară nu coincide cu ordinea mondială multilaterală, deoarece nu este de acord cu universalismul valorilor occidentale și nu recunoaște dreptul ţărilor „Nordului bogat”, nici separat și nici colectiv, de a acţiona în numele întregii omeniri și de a apărea în calitate de singur centru de luare a deciziilor (chiar dacă acesta e format din mai multe componente) în cele mai importante chestiuni.

Rezumat Delimitarea sensului noţiunii de „lume multipolară” de lanţul de termeni similari sau de alternativă conturează acel câmp ideatic, în cadrul căruia urmează să construim teoria multipolarităţii. Până acum am vorbit doar despre faptul ce nu este orânduirea multipolară; negările și delimitările creionate ne permit să scoatem în evidenţă prin contrast un șir de caracteristici constitutive perfect pozitive.

Dacă e să generalizăm partea pozitivă, ce reiese din șirul delimitărilor efectuate, se conturează următorul tablou.

Lumea multipolară reprezintă o alternativă radicală în raport cu lumea unipolară (ce există de facto la ora actuală) prin faptul că insistă asupra existenţei câtorva centre independente și suverane de luare a deciziilor strategice la nivel planetar.

Aceste centre trebuie să fie suficient de bine dotate și independente sub aspect material pentru a dispune de posibilitatea de a-și apăra suveranitatea în faţa unei intervenţii directe a potenţialului inamic, urmând să fie luat drept model forţa cea mai viguroasă la ora actuală. Această cerinţă se reduce la posibilitatea de a rezista în faţa hegemoniei materiale și militar-strategice a SUA și ţărilor NATO. Aceste centre de luare a deciziilor nu sunt obligate să recunoască drept regulă sine qua non universalismul normelor și valorilor occidentale (democraţie, liberalism, piaţă liberă, parlamentarism, drepturile omului, individualism, cosmopolitism etc.) și pot fi absolut independente de hegemonia spirituală a Occidentului.

Lumea multipolară nu presupune reîntoarcerea la sistemul bipolar, deoarece la ora actuală nu există nici sub aspect strategic, nici ideologic vreo forţă aparte, care ar fi în stare să se opună de una singură hegemoniei materiale și spirituale a Occidentului de azi și a portdrapelului acestuia – SUA. În lumea multipolară trebuie să existe nu doar două, ci mai multe poluri.

Lumea multipolară nu privește la modul serios suveranitatea statelor naţionale existente atâta timp cât acesta este doar unul declarat la nivel pur juridic și nu este confirmat prin posedarea unui potenţial de forţă, strategic, economic și politic.

Pentru a fi un subiect suveran în secolul XXI este insuficientă existenţa statului naţional. În aceste condiţii poate dispune de o suveranitate reală doar un număr cumulat, o coaliţie de ţări. Modelul Westfalia, care continuă să existe de jure, nu mai reflectă sistemul relaţiilor internaţionale și necesită a fi revizuit.

Multipolaritatea nu poate fi redusă nici la nonpolaritate, nici la multilateralitate, întrucât nu plasează centrul de adoptare a deciziilor (polul) nici în instanţa „guvernului mondial”, nici în clubul SUA și al aliaţilor lor democraţi („Occidentul global”), nici la nivelul substatal al reţelelor, ONG-urilor și altor instanţe ale „societăţii civile”.

Polul trebuie să fie localizat încă undeva. ________________ 1 Haass Richard N. The Age of Nonpolarity. What Will Follow U.S. Dominance// Foreign Affairs. May/June 2008.

Geopolitic

14 FEBRUARIE 2014

7

FLUX

ALEKSANDR DUGHIN CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Hegemonia şi deconstrucţia ei Construcţia Teoriei Lumii Multipolare pornește de la o analiză istoricofilozofică profundă a însăși disciplinei Relaţii Internaţionale (RI).

Aici cele mai utile se dovedesc a fi teoriile postpozitiviste, care tind (deși, de cele mai multe ori, fără succes) să iasă dincolo de limitele „etnocentrismului”2, caracteristic culturii, știinţei și politicii vest-europene și să supună deconstrucţiei voinţa de putere și dominaţie a Occidentului (în ultima perioadă istorică – SUA) în calitate de conţinut de bază al întregului discurs în acest domeniu. Exponenţii teoriei critice și ai post-modernismului în RI, precum și adepţii abordării istoricosociologice și ai normativismului, demonstrează în mod elocvent că toate teoriile moderne ale RI sunt construite în jurul discursului hegemonist.

Acest discurs hegemonist reprezintă trăsătura caracteristică a civilizaţiei vest-europene, ce își are rădăcinile în reprezentarea greco-romană despre Oicumenă, în centrul căreia se află nucleul „civilizaţiei” și „culturii”, iar la periferie – zonele „barbariei” și „sălbăticiei”. Astfel de reprezentări le erau proprii și altor imperii (Persan, Egiptean, Babilonean, Chinez), precum și civilizaţiei indiene, care se considerau „centru al lumii”, „Împărăţia de Mijloc”.

La un nivel inferior regăsim o abordare „etnocentristă” analogică practic la toate triburile și colectivităţile arhaice, care operează cu harta geografiei culturale, în centrul căreia se află însuși tribul (oamenii), iar în jurul acestuia este lumea exterioară, care se dezumanizează treptat, ajungând până la zona „de dincolo”, a duhurilor, a monștrilor și a altor fiinţe mitice.

Chiar și cele mai primitive triburi se autoidentifică drept „oameni” și chiar „fiinţe superioare” și, concomitent, nu atribuie același statut nici măcar celor mai apropiaţi vecini, chiar dacă aceștia demonstrează în mod vădit deprinderile sociale și tehnologice, ce depășesc în mod considerabil cultura tribului respectiv. Postpozitiviștii interpretează această particularitate ca fiind norma cognitivă de bază care selectează aposteriori argumente tendenţioase, ce ar confirma aparenta „superioritate” și „universalism”.

Scoaterea în vileag a hegemoniei ca temelie a discursului occidental, plasarea acestui discurs într-un context istoric și geografic concret reprezintă primul pas fundamental în elaborarea Teoriei Lumii Multipolare (TLM).

Multipolaritatea va deveni realitate doar dacă va reuși să realizeze deconstrucţia hegemoniei și să demitizeze pretenţiile Occidentului asupra universalismului valorilor, sistemelor, metodelor și temeliilor sale filozofice.

Dacă însă nu se va reuși răsturnarea hegemoniei, orice modele „multipolare” nu vor fi decât niște variaţiuni ale teoriilor occidento-centriste. Cei care, aparţinând culturii intelectuale occidentale, tind să iasă dincolo de limitele hegemoniei și să elaboreze un discurs contrahegemonist (ca, de exemplu, R. Cox) rămân în mod fatal în interiorul acestei hegemonii, deoarece își construiesc critica pe postulate precum „democraţie”, „libertate”, „dreptate”, „drepturile omului” etc., ceea ce nu reprezintă altceva decât o sumă de elemente a viziunii occidento-centrice. Etnocentrismul este clădit chiar la temelia lor. Ei schiţează o cale dreaptă, însă nu sunt în stare

să o parcurgă de unii singuri până la capăt. Ei sunt conștienţi de caracterul artificial și mincinos al pretenţiilor propriei civilizaţii la universalitate, însă nu pot să găsească accesul la structurile civilizaţionale de alternativă. Iată de ce teoria antihegemonistă trebuie elaborată în afara limitelor câmpului semantic occidental, într-o zonă intermediară, între „nucleul lumii-sistem” (în terminologia lui I. Wallerstein) și „periferie” (unde, din motive culturale, înţelegerea corectă a hegemoniei occidentale este atât de puţin probabilă, încât aceasta poate fi ignorată). La rândul său, „Lumea a doua”, anume datorită angajării sale într-un dialog permanent și intens cu Occidentul, pe de o parte, poate să conștientizeze natura și structura hegemoniei, iar pe de altă parte, dispune la nivelul originilor sale de sisteme de alternativă ale valorilor culturale și ale criteriilor civilizaţionale de bază, pe care este posibil să te sprijini în respingerea acestei hegemonii. Altfel zis, contrahegemonia în spaţiul intelectual al Occidentului este constrânsă să rămână mereu una abstractă, în timp ce în zona “Lumii a doua” ea poate să devină cu adevărat concretă.

Prima etapă o reprezintă concentrarea atenţiei asupra voinţei de putere a Occidentului ca civilizaţie.

La ora actuală, Occidentul pretinde la universalitatea și la caracterul absolut al sistemului său de valori, prezentându-se ca ceva global. În baza acestui sistem el tinde să reorganizeze întreaga lume, extinzând asupra ei acele proceduri, criterii, norme și coduri care au fost elaborate în Occident în ultimele secole. Așa cum am arătat, identificarea culturii locale cu cea universală, a unei comunităţi limitate cu întreaga umanitate (sau, cel puţin, cu partea aleasă a omenirii, cu elita ei, în stare să vorbească în numele ei) este caracteristică tuturor societăţilor, atât celor imperiale, cât și celor arhaice.

De aceea, însăși pretenţia civilizaţiei occidentale la universalitate nu reprezintă ceva unic sau ieșit din comun.

Etnocentrismul, împărţirea întregii lumi în grupul „noi” (de regulă, „noi suntem cei mai buni, reprezentăm norma, suntem instruiţi”) și grupul „ei” (de regulă, „ei sunt mai răi, ostili, reprezintă o ameninţare”) este o constantă socială. În plus, caracterul arbitrar și relativ al acestei constante nu sunt supuse unei reflecţii sau sunt supuse unei reflecţii insuficiente chiar și de cele mai dezvoltate și complexe societăţi, care manifestă în alte chestiuni elasticitate în gândire și îndemânarea de a practica apercepţia. Voinţa de putere este cea care mișcă societăţile, însă evită cu insistenţă o privire directă, ce ar fi îndreptată asupra ei însăși. Ea tinde să se ascundă în spatele „evidenţei” sau al unui sistem sofisticat de argumentare.

Elaborarea TLM trebuie să înceapă de la recunoașterea Occidentului drept nucleu al hegemoniei și fixarea acestei realităţi într-un cadru axiomatic clar și univoc. De îndată ce vom încerca să facem una ca asta, ne vom confrunta imediat cu dezacorduri intense din partea intelectualilor occidentali.

Ei vor spune că acest reproș este întemeiat în raport cu trecutul european. Dar la ora actuală însăși cultura occidentală a renunţat la practicile coloniale și teoriile eurocentriste, acceptând normele democraţiei și ale multiculturalismului. Pentru a aduce obiecţii acestei atitudini, am putea să ne plasăm la modul convenţional pe poziţiile marxismului și să demon-

străm că în epoca burgheză, Occidentul își identifica propria soartă cu capitalul și a devenit zona fixării ei geografice. Iar sensul capitalului este să domine asupra proletariatului, motiv pentru care, în condiţiile capitalismului, în spatele „democraţiei” și „egalităţii” se ascunde aceeași voinţă de putere și practicile exploatării și ale violenţei. Anume astfel procedează exponenţii teoriei critice și aici au perfectă dreptate. Însă pentru a nu fi înlănţuiţi de marxism cu dogmele lui agravante, multe dintre care nici pe departe nu sunt evidente, prin urmare sunt inacceptabile, este necesar să fie lărgită baza teoretică de demascare a hegemoniei și a o transfera din contextul social-economic în unul mult mai general, adică civilizaţional-cultural.

Slaveanofilii ruși au fost cei care au formulat o critică temeinică a pretenţiilor hegemoniste ale civilizaţiei occidentale, iar în secolul XX acest efort a fost continuat de reprezentanţii orientării eurasianiste. Cneazul N.S. Trubeţkoi în lucrarea sa programatică „Europa și lumea”3, care a pus bazele curentului de idei al eurasianiștilor, utilizând metoda analizei filozoficoculturologică și sociologică, a arătat în mod strălucit caracterul artificial și lipsit de orice temei a pretenţiilor Occidentului la universalitate. În particular, el arăta scandaloasa inadecvare a unor metode, cum ar fi reducerea conţinutului lucrării fundamentale „Teoria pură a dreptului”4 a juristului Hans Kelsen, aproape în totalitate, la istoria dreptului roman și a jurisprudenţei europene, de parcă n-ar fi existat, în genere, și alte sisteme de drept (persan, chinez, indian etc.). Semnul egalităţii între „european” și „general” este o pretenţie inconsistentă.

Singura ei temelie rezidă în superioritatea fizică și tehnică, dreptul forţei. Însă acest drept al forţei se limitează la acel domeniu în care funcţionează legităţile comparaţiilor materiale.

Extinderea acestor principii asupra sferei intelectuale și a celei spirituale reprezintă o varietate a „rasismului” și „etnocentrismului”. Pornind de la aceste principii, eurasianiștii au dezvoltat multitudinii tipurilor istoricoculturale (iniţiatorul acestei direcţii a fost N. Danilevski5), printre care tipul occidental contemporan (civilizaţia romano-germană) reprezintă doar un fenomen geografic local și un episod istoric. Hegemonia și succesul acesteia în impunerea ei altora constituie un fapt ce nu poate fi ignorat. Fiind conștientizată ca atare, ea încetează a mai fi o „evidenţă” sau un „destin”, devenind doar un discurs, proces, un fenomen creat de om și, subiectiv, care poate fi acceptat, dar și respins, cu care se poate cădea de acord, dar, în egală măsură, poate fi și contestat.

Astfel, contrahegemonia, a cărei necesitate o fundamentează adepţii teoriei critice a RI, poate fi completată reușit cu un arsenal intelectual total diferit de către eurasianiștii conservatori, care se orientează în opoziţia lor faţă de Occident nu spre „proletariat” și „egalitate”, ci spre cultură, tradiţie și valori spirituale.

Este important să urmărim în continuare ce metamorfoze a suferit însăși hegemonia occidentală în ultimele secole.

Atunci când avem de a face cu un stat tradiţional sau cu un imperiu, voinţa de putere este exprimată mult mai clar și transparent. Anume așa s-a întâmplat, în perioada imperiului lui Alexandru Macedon, cu Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană

din Evul Mediu etc. Însă la temelia universalismului imperial de mai târziu a stat iniţial filozofia și cultura greacă, urmată de dreptul roman, iar ulterior – Biserica creștină. În aceste etape, voinţa de putere a Occidentului se manifesta sub forma unor pături sociale ierarhizate și strategia imperială faţă de popoarele vecine, care fie erau incluse în Oicumena occidentală, fie, dacă aceasta nu reușea, deveneau dușmani de care era nevoie să se apere. Relaţiile de putere și structurile de dominare erau transparente atât în politica internă, cât și în relaţiile internaţionale. Particularităţile unui astfel de sistem internaţional sunt examinate minuţios de către B. Buzan și Little, care le defineau drept „antică” sau „clasică”6. În cazul dat, hegemonia este una necamuflată și directă, prin urmare nu este o „hegemonie” în sensul deplin al noţiunii, așa cum o înţelegea Gramsci, deoarece aici dominaţia se realizează în mod explicit, fiind conștientizată de cei asupra cărora este orientată anume în acest fel. O putere evidentă poate fi suportată, fie, în funcţie de posibilităţi și dorinţă, răsturnată. În cazul hegemoniei (în accepţia lui Gramsci), lucrurile se prezintă ceva mai complex.

Hegemonia ca atare se constituie în Modernitate, atunci când se schimbă întregul „sistem internaţional”, de la cel „clasic” spre cel „global” (B. Buzan, R. Little). Occidentul intră în Modernitate și din acel moment își schimbă în mod radical fundamentarea universalismului său și definirea voinţei sale de putere. De atunci ea se manifestă sub semnul „Iluminismului”, „progresului”, „știinţei”, „secularismului” și „raţiunii”, precum și prin lupta cu „prejudecăţile” trecutului în numele unui „viitor mai bun” și al „libertăţii omului”. În această perioadă se formează statele naţionale și se constituie primele regimuri burghezo-democratice. Și cu toate că această perioadă istorică este marcată de practicile monstruoase ale comerţului cu sclavi și colonizării, precum și de războaie sângeroase între puterile europene „iluminate”, se obișnuiește a se considera că omenirea (= Occidentul) a intrat într-o eră nouă și se mișcă vertiginos spre „progres”, „libertate” și „egalitate”. Voinţa de putere, imperială și deschisă, și conceptul „Oicumenei creștine” se transformă în idealuri universale noi, întrunite în noţiunea de „progres”. „Progresul” apare în calitate de valoare universală, de dragul acestuia desfășurându-se noile forme de dominaţie. Acest fapt este arătat în mod strălucit de către postmoderniști în RI, care interpretează avântul tehnic al civilizaţiei occidentale în epoca Modernităţii ca pe o nouă variantă a voinţei de putere, care însă, își schimbă propria structură. Relaţiile ierarhice se constituie deja nu între „creștini” și „barbari”, ci între societăţile și popoarele „progresiste” și „înapoiate”, între „societatea modernă” și „societatea tradiţională”. Nivelul de

dezvoltare tehnică devine criteriul în baza căruia sunt repartizate rolurile ierarhice: ţările dezvoltate devin stăpâni, iar cele nedezvoltate – „robi”.

Această nouă structură a inegalităţii se manifestă în etapa iniţială a Modernităţii printr-o practică brutală a colonizării. Mai târziu, aceasta se păstrează în niște forme mult mai camuflate. În toate cazurile, „sistemul global” al RI, ce reprezintă postulatele de bază ale Modernităţii, constituie o ordine pur hegemonică, în care Occidentul este hegemonul, care pretinde la un control total, atât în sfera strategică, cât și în cea cognitivă. Este vorba concomitent de dictatura tehnicii occidentale și a mentalităţii occidentale. Respectiv, elementele sociale ale societăţii occidentale din epoca Modernităţii și valorile acesteia sunt privite în calitate de norme obligatorii pentru toate celelalte popoare și culturi. Iar tot ce se deosebește de acest sistem este privit cu suspiciune ca ceva „subdezvoltat” și sub standardele occidentale. În esenţă este vorba de transferarea teoriei „sub-omului” de la nivelul biologic (ca în cazul rasiștilor germani, care, de altfel, sunt un subprodus al Modernităţii europene, așa cum arată H. Arendt7) la cel cultural. În domeniul teoriilor RI, cei care exprimă în mod pregnant hegemonia conceptuală sunt reprezentanţii realismului și ai liberalismului, care își construiesc concepţiile pornind de la presupusul universalism al Occidentului și al valorilor (dar și al intereselor) acestuia, confirmând și susţinând în mod activ ordinea hegemonică.

La un alt nivel, modelul unipolar, dar și abordarea multilaterală și chiar nonpolaritatea globalistă, reprezintă, de asemenea, niște varietăţi ale definirii hegemoniei. În aceste concepte se încadrează atât abordările directe și deschise (unipolaritatea, versiunea soft a multilateralităţii), precum și cele implicite și voalate (asta deoarece globalizarea și transnaţionalismul neoliberal, precum și proiectele constructiviste reprezintă, la fel, niște forme ale expansiunii codurilor occidentale asupra întregii planete).

Prin urmare, elaborarea Teoriei Lumii Multipolare trebuie să se producă prin intermediul respingerii fundamentelor hegemoniei occidentale și, respectiv, a teoriilor RI ce se bazează pe aceasta.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

__________________ 2 Самнер У. Народные обычаи. М, 1914.

3 Трубецкой Н.С. «Наследие Чингисхана», М.: Аграф, 2000.

4 Kelsen H. Reine Rechtslehre. Vienna, 1934.

5 Данилевский Н. Россия и Европа. М., 2007.

6 Buzan B., Little R. International Systems in World History. Oxford: Oxford University Press, 2010.

7 Арендт Х. Истоки тоталитаризма. М.: ЦентрКом, 1996.

CMYK

FLUX

8

Externe

14 FEBRUARIE 2014

Investiţii de 100 de milioane de euro în energia de durată Companiile din Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie comparativ cu cele din Uniunea Europeană, pentru realizarea aceluiași nivel de producţie, iar investiţiile în energia durabilă reprezintă una dintre priorităţile Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, luând în calcul procentul de 25% din totalul proiectelor băncii realizate în acest domeniu.

Acesta este motivul pentru care BERD a lansat, în septembrie 2009, Linia de Finanţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (MoSEFF), pentru sprijinirea investiţiilor în întreprinderile din Republica Moldova.

Astfel, în scopul promovării eficienţei energetice, BERD a semnat, în 2011, un Memorandum de Înţelegere cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a majora investiţiile în domeniul energiei durabile, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional și pentru a înlătura obstacole ce împiedică dezvoltarea pieţei.

De asemenea, la 21 octombrie 2013, în cadrul conferinţei donatorilor organizată la Luxembourg de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Est-european pentru Eficienţa Energetică și Mediu al Uniunii Europene (ESP), gestionat de BERD, pentru a spori în mod semnificativ sprijinul pentru eficienţa energetică și reducerea emisiilor nocive.

Linia de credit oferită prin MoSEFF însumează 42 de milioane de euro, luând în calcul și componenţa de granturi de 5-20%, prevăzută pentru acordul de împrumuturi pentru companiile din Republica Moldova care solicită finanţare prin intermediul băncilor partenere ale BERD: Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB); Banca Comercială Română Chișinău S.A. – BCR Chișinău, Banca Comercială Pro Credit Bank S.A. (PCBM) și Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A. În decembrie 2013, investiţiile BERD în domeniul eficienţei energetice și a energiei regenerabile au atins suma de 100 de milioane de euro, potrivit șefului interimar al reprezentanţei BERD la Chișinău, Octavian Costaș.

El a precizat că investiţiile în domeniul energiei regenerabile reprezintă „o prioritate strategică a BERD în Moldova”, luând în calcul dependenţa puternică de importurile de energie.

Prin intermediul băncilor partenere MoSEFF (I și II), aproximativ 100 de companii private au primit finanţare BERD pentru eficienţă energetică în domeniul corporativ, în valoare de 25 de milioane de euro din cele 42 de milioane de euro disponibile.

De asemenea, alte 100 de întreprinderi mici și mijlocii au primit consultanţă privind modul în care s-ar economisi energie, în cadrul Iniţiativei pentru Eficienţă Energetică a Programului de Consultanţă în Afaceri (BAS – Business Advisory Services), în colaborare cu guvernul suedez.

BERD a iniţiat, în octombrie 2012, un program de care beneficiază gospodăriile moldovenești, Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova (MOREEFF), în parteneriat cu băncile sus-menţionate, cu fonduri ce însumează 35 de milioane de euro.

Republica Moldova importă mai mult de 90% din consumul total de energie, cheltuind peste 30% din bugetul prevăzut pentru import doar în acest sector.

Infrastructura urbană demodată și locuinţele dărâmate din mediul rural conduc la o risipă enormă de resurse la nivelul consumatorului.

Finanţările MOREEFF prevăd reabilitarea termică a construcţiilor, respectiv izolarea pereţilor exteriori, a podelelor, dar și utilizarea boilerelor pe gaz, sistemelor solare, a panourilor solare pe acoperiș.

Până în iunie 2013, BERD a acordat sprijin unui număr de 169 de locuinţe, reducând astfel consumul cu aproximativ 914 Mwh/an și emisiile anuale de bioxid de carbon cu 207 tone.

Proiectele investiţionale în domeniul energiei durabile au impact pozitiv nu doar asupra afacerilor și a calităţii vieţii, ci și asupra mediului, reducând emisiile anuale de bioxid de carbon cu 95 000 de tone.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

ELVEŢIA:

Referendumul pe tema limitării imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre alegători. Care ar putea fi consecinţele?

Alegătorii elveţieni au votat în proporţie de 50,3 la sută în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul referendumului organizat duminică, 9 februarie, potrivit rezultatelor oficiale.

Referendumul, organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă) a obţinut majoritatea dublă necesară pentru a fi aprobat, respectiv majoritatea cantoanelor și majoritatea alegătorilor.

Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE și care s-a tradus într-o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia. Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote și contingente, care exista înainte de acordul de liberă circulaţie. „Este vorba despre o turnură în politica noastră privind imigraţia”, a declarat președintele UDC, Toni Brunner.

Consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi. Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerinţelor textului, care cere ca Elveţia să gestioneze în mod autonom imigraţia străinilor.

Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră și solicitanţii de azil.

Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de „interesele economice globale ale Elveţiei și de preferinţa naţională”. În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit – precum libera circulaţie a persoanelor – ar trebui renegociate și adaptate în termen de trei ani.

Ce consecinţe ar putea avea votul elveţienilor?

Elveţia este o ţară mică, având opt milioane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE. Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să își deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE. În momentul intrării în vigoare a libertăţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afirmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt, Elveţia, cu sănătatea sa economică insolentă, care se distinge clar de zona euro, primește 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţumirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se află la originea referendumului, deoarece a reușit să strângă numărul necesar de semnături pentru organizarea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe democraţia directă.

Dacă va câștiga tabăra care susţine referendumul, Elveţia va stabili cote și contingente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem aflat în funcţiune înainte de acordurile bilaterale cu UE. Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice și patronatul s-au pronunţat categoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar însemna sfârșitul prosperităţii elveţiene.

Bruxellesul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţională și că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european. În plus, UDC apreciază că această imigraţie masivă europeană constatată în ul-

timii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfigurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni. În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din populaţia Elveţiei. Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia. În prezent, dintre acești străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS. Italienii și germanii sunt cei mai numeroși, cu 291.000 și, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) și francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca și în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.

Votul elveţienilor în favoarea unei limitări a imigraţiei ar putea pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia și Uniunea Europeană, care a anunţat că va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra relaţiilor bilaterale.

Acordurile puse în joc Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, vizat în mod direct de acest referendum, a fost semnat în 1999 și a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, cetăţenii europeni și cei elveţieni beneficiază de drepturi egale de intrare și sejur, de acces la o activitate economică, de a fi angajaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum și de a li se recunoaște calificările profesionale.

Totodată, concomitent cu acest acord au fost semnate alte tratate, referitoare la comercializarea produselor, agricultură, cercetare și transporturi. Aceste acorduri au rolul de a facilita schimbul de servicii și produse dintre Uniunea Europeană și Elveţia.

Etapele următoare „Acordul privind libera circulaţie a persoanelor cu UE va fi pus în discuţie”, a declarat Didier Burkhalter, ministrul elveţian de Externe și președintele actual al Confederaţiei elveţiene.

Anularea acestui acord va duce la ieșirea Elveţiei din Spaţiul Schengen, care este o zonă de liberă circulaţie cu frontiere exterioare consolidate.

Comisia Europeană și-a exprimat, duminică, „regretul” faţă de votul elveţienilor în favoarea introducerii unor cote în privinţa imigraţiei. „Comisia Europeană regretă că iniţiativa pentru introducerea cotelor privind imigraţia a trecut prin acest vot. Aceasta contravine principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor între UE și Elveţia”, scrie Comisia într-un comunicat. „Uniunea va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra tuturor relaţiilor dintre UE și Elveţia. În acest context, poziţia Consiliului federal privind rezultatul va fi luată în considerare”, conchide comunicatul.

Consecinţele economice şi demografice Rezilierea acordurilor bilaterale dintre Elveţia și Uniunea Europeană ar putea reprezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia economică a statelor vecine, provocând un deficit al forţei de muncă.

Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene și al patrulea partener pentru import al acesteia.

Totodată, negocierile în curs dintre Comisia Europeană și Elveţia cu privire la schimbul de informaţii în domeniul fiscal riscă să fie compromise.

Referendumul de duminică ar putea avea consecinţe și asupra demografiei, deoarece numai aproximativ 400.000 de elveţieni trăiesc în Uniunea Europeană (inclusiv unii cu dublă cetăţenie), în timp ce pe teritoriul Elveţiei se află peste un milion de cetăţeni europeni.

Uniunea Europeană a suspendat negocierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară, urmând să fie decise măsuri suplimentare după referendumul elveţian în favoarea limitării imigraţiei, scria marţi Corriere della Sera. „Uniunea Europeană nu intenţionează să continue negocierile cu Elveţia pe tema energiei electrice, în contextul situaţiei apărute după rezultatul referendumului pe tema imigraţiei, rezultat care este o posibilă încălcare a acordurilor bilaterale”, a declarat Pia Ahrenkilde, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Un oficial italian, Giovanni De Mari, președintele Consiliului naţional pentru activităţi vamale, a avertizat că UE probabil va revizui acordurile privind traficul vamal cu Elveţia ca formă de presiune.

După mediafax.ro

CMYK

9

Externe

14 FEBRUARIE 2014

FLUX

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificultăţile cu care se confruntă societatea și concluzionează că acestea sunt rezultatul politicilor greșite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite” în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Creșterea economică din ţările de pe ambele maluri ale Atlanticului ar putea accelera considerabil anul acesta comparativ cu anul trecut, dar înainte de a sărbători această realizare, liderii statelor care au îmbrăţișat politicile de austeritate ar trebui să analizeze cu atenţie unde ne aflăm și să ia în considerare răul aproape ireparabil pe care politicile de austeritate l-au produs, scrie Stiglitz.

Orice declin are un sfârșit. O politică corectă se reflectă în felul în care reușește să atenueze efectele declinului și să îi reducă durata, pe când politicile de austeritate pe care le-au aplicat multe guverne au accentuat declinul și i-au prelungit durata cu consecinţe pe termen lung.

PIB-ul real per capita, ajustat la inflaţie, este mai mic acum în multe

dintre ţările din regiunea Atlanticului de Nord decât era în 2007, înainte de izbucnirea crizei mondiale. În Grecia, economia s-a contractat cu 23%, în timp ce Germania a avut o creștere economică medie anuală de doar 0,7% în ultimii șase ani. Economia Statelor Unite este cu aproximativ 15% mai mică decât ar fi fost în condiţiile în care creșterea ar fi continuat chiar și la nivelul mediu al traiectoriei de dinainte de criză.

Aceste cifre nu reflectă pe deplin gravitatea situaţiei pentru că PIB-ul nu este cea mai relevantă măsură a succesului economic. Mult mai relevant este ce se întâmplă cu veniturile populaţiei, subliniază Stiglitz.

Venitul real mediu în SUA este sub nivelul din 1989, iar venitul mediu al angajaţilor bărbaţi este mai mic decât în urmă cu mai mult de 40 de ani.

Economistul amintește că imediat după izbucnirea crizei financiare din 2008 a avertizat că, dacă nu vor fi adoptate politici corecte, problemele care au afectat Japonia, creșterea economică lentă și veniturile aproape stagnante, s-ar putea generaliza.

Liderii ţărilor de pe ambele părţi ale Atlanticului au pretins că au învăţat lecţia Japoniei, însă nu au făcut decât să repete unele dintre greșelile ei.

Ucraina, în pragul rupturii?

Revolta din Ucraina riscă să conducă la război civil, avertiza Leonid Kravciuk, primul președinte al Ucrainei independente. Lucrurile au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil, se menţionează într-un articol publicat recent de România Liberă. Autorul constată că la recenta Conferinţă de la München, secretarul de Stat american, John Kerry, și ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, au intrat într-o dispută ca pe vremea războiului rece.

Articolul face trimitere la un studiu al directorului agenţiei Stratfor, George Friedman, pe care o califică drept una dintre cele mai pertinente analize privind „situaţia” din Ucraina: „Genul acesta de demonstraţii au loc în multe ţări. (…) În cele mai multe cazuri, deznodământul are importanţă numai pentru cetăţenii acelei ţări sau ai ţărilor vecine.

Dar Ucraina este excepţională pentru că este enorm de importantă. (…) Ucraina oferă două lucruri: poziţie strategică și produse naturale și agricole. (…) Ucraina este esenţială pentru capacitatea de apărare a Rusiei. Cele două ţări împart o graniţă lungă, iar Moscova se află la numai 480 de kilometri de această graniţă, o fâșie de pământ plată, ușor de traversat și, astfel, greu de apărat. (…) Mai mult, Ucraina găzduiește două porturi critice, Odesa și Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar și decât Novorossiysk. Pierderea accesului militar și comercial la aceste porturi ar submina complet influenţa Rusiei în Marea Neagră și i-ar tăia accesul la Marea Mediterană. (…) În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii au cucerit Ucraina în primul an al ofensivei, i-au exploatat agricultura și au folosit-o ca bază pentru a ataca Stalingradul pentru a rupe legăturile Rusiei cu resursele (de petrol) de la Baku. (…) După ce sovieticii i-au respins pe germani, au ocupat România și Ungaria și au înaintat spre Viena, folosind Ucraina ca bază.

Din perspectivă europeană și, mai ales, din perspectiva foștilor sateliţi sovietici, o Ucraină dominată de Rusia ar reprezenta o ameninţare potenţială din sudul Poloniei până în România. Aceste ţări depind deja de energia rusească și sunt pe deplin conștiente că rușii ar putea utiliza această dependenţă ca armă pentru a câștiga controlul asupra lor.

Abilitatea Rusiei nu numai de a-și proiecta puterea militară, ci și de a crea tulburări la graniţe și de a folosi iniţiativele comerciale pentru a submina autonomia acestor ţări este o teamă reală”.

Economia SUA era bolnavă încă înainte de izbucnirea crizei. Ceea ce a dat impresia unei economii puternice a fost bula speculativă a preţurilor imobiliare, creată prin reglementări laxe și dobânzi mici.

Sub strălucirea de la suprafaţă existau însă numeroase probleme grave precum creșterea inegalităţilor, lipsa reformelor structurale, dezechilibrele la nivel global și un sistem finan-

ciar centrat mai mult pe speculaţii decât pe investiţiile care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea și să redirecţioneze câștigurile pentru a maximiza beneficiile pentru societate. În riposta dată crizei, politicienii nu au luat în considerare aceste probleme. Mai rău, reacţia lor a exacerbat unele dintre probleme și a dus la apariţia altora. Rezultatul a fost supraîndatorarea multor ţări și, mai grav, lipsa investiţiilor atât în sectorul public, cât și în cel privat a dus la apariţia unei generaţii de tineri fără loc de muncă și din ce în ce mai înstrăinaţi de piaţa muncii chiar în perioada în care ar fi trebuit să își perfecţioneze aptitudinile și să contribuie la dezvoltarea economiei.

Va urma o perioadă lungă de dezamăgiri dacă politicile guvernelor nu se vor schimba, avertizează Stiglitz. Pieţele nu se autocorectează. Problemele fundamentale expuse mai sus s-ar putea înrăutăţi, iar multe dintre ele se agravează deja. Inegalitatea reduce cererea, iar adâncirea inegalităţii va slăbi și mai mult cererea. În multe ţări, inclusiv în SUA, criza a adâncit inegalitatea.

Sursa: Ziarul Financiar

Energia verde: amânările nu înlătură pericolele Una din cele mai invazive moșteniri ale guvernului Boc, asumată din păcate de guvernul Ponta, este schema de promovare a energiei verzi.

Friedman atrage atenţia că „este puţin important cât de absurdă și arhaică le-ar putea părea europenilor ideea ca NATO, Germania sau orice putere occidentală să atace Rusia, ci că ceea ce contează cu adevărat este cum percep rușii aceste perspective și cum acţionează în consecinţă.

Iar din punctul de vedere al Moscovei, „o integrare mai strânsă între Uniunea Europeană și Ucraina reprezintă o ameninţare letală la adresa securităţii naţionale a Rusiei”. Vladimir Putin a afirmat clar că privește Ucraina drept esenţială pentru securitatea Rusiei și a acuzat organizaţiile nonguvernamentale aflate în piaţă că sunt agenţi ai Departamentului de Stat, CIA și MI6. După ce Victoria Nuland a împărţit prăjituri protestatarilor în piaţă, iar senatorul John McCain a ţinut un discurs în care le-a promis protestatarilor de pe Euromaidan că „America este alături de voi!”, Putin le-a reproșat europenilor că el nu-și trimite ministrul de Externe la Atena sau Nicosia să ia parte la demonstraţii în care să îndemne populaţia să se revolte împotriva UE. Agresivitatea lui Putin este, susţine Friedman, în aceeași logică cu acţiunile sale din 2008, când a zădărnicit eforturile Ucrainei sau Georgiei de a se alătura NATO. Analistul american mai observă și o anumită disimetrie între modul în care Uniunea Europeană și Rusia abordează Ucraina. În vreme ce pentru ruși Ucraina este vitală din punct de vedere strategic, pentru europeni nu este. Mai mult, ideea de a integra în UE o ţară atât de mare și cu un stat mafiotizat este considerată absurdă în Vestul Europei, dar există ţări precum Germania și Polonia care nu sunt dispuse să lase încă Ucraina să cadă definitiv în îmbrăţișarea Moscovei. Friedman consideră jocul Germaniei cel mai interesant de urmărit.

FLUX, după romanialibera.ro

Adoptată în urma impunerii de către Comisia de la Bruxelles a obiectivului ca energia verde (eoliană, solară, biomasă) să ocupe cel puţin 20% în totalul furnizărilor de energie în fiecare ţară a UE, această schemă este un exemplu – dintre multe altele, dar extrem de semnificativ – al străduinţei aproape nătângi a autorităţilor române de a face pe plac stăpânilor străini, fără vreun gând la interesul ţării și la implicaţiile pe termen lung. Este un exemplu al aceleiași manifestări idioate de „internaţionalism capitalist” – totul pentru străini, nimic pentru noi, românii! – care a ajuns să ghideze întregul comportament al politicienilor dâmboviţeni și din care face parte și promovarea oficială a salariilor mici în România spre a se asigura chipurile atractivitatea ţării pentru investitorii străini. S-au dat investitorilor în energia verde facilităţi inexistente în altă parte în Europa și în lume, respectiv niște certificate verzi supracompensate pe seama consumatorilor. De pildă, artificial stimulate financiar, eolienele din România reprezintă 2% din totalul mondial, dar sunt suportate de o populaţie reprezentând 0,002% din populaţia globului, apăsând de 1000 de ori mai împovărător. Niciun gând la consecinţe: că populaţia preponderent săracă din România nu va putea suporta scumpirile; că aceste creșteri se asociază nefericit (cronologic și financiar) cu cele impuse prin așa-numita liberalizare a preţurilor în energie, dictată tot de la Bruxelles; că subvenţiile pentru energia verde vor bloca orice investiţii străine în energia convenţională și că investitorii străini din orice alt domeniu decât cel al energiei verzi vor pleca din România dacă nu mai dispun de energie la costuri rezonabile.

Consecinţele au apărut rapid. S-au bulucit investitori străini în energia verde ca muștele la rahat. Dar au fugit de orice proiect de investiţii în energia convenţională. Și foarte curând facturile încărcate cu costurile energiei verzi incluse în acoperirea consumului au început să crească vertiginos. Numai docilitatea reprobabilă a românilor a făcut ca oamenii să nu iasă în stradă cum s-a întâmplat în Bulgaria. Autorităţile s-au trezit doar când investitorii străini deja implantaţi în România, în loc să se încaiere cu investitorii tot străini din energia verde că le luau bucăţica de la gură, s-au răstit la autorităţile române, ameninţând că pleacă din România pentru că nu le sunt protejate interesele.

Forţat să găsească o soluţie, guvernul Ponta, după ce a așteptat ca Bruxellesul să schimbe eventual regulile jocului dezastruos pe care-l inventase, a luat o decizie tipic românească, ce nu rezolvă de fapt niciuna din probleme. În loc să recunoască absurditatea schemei de sprijin și s-o taie la nivelul a cât poate duce România, doar a amânat în parte implementarea ei, subvenţiile pentru partea amânată urmând a fi acordate după 2017-2018.

Ilie ŞERBĂNESCU, sursa: jurnalul.ro

FLUX

10

Magazin

14 FEBRUARIE 2014

Blestemul Cărţii lui Thoth Întotdeauna au existat cărţi pe care puterea, biserica, cei care au luptat împotriva necunoscutului au încercat să le distrugă, deseori împreună cu autorii lor.

Soarta dramatică a manuscriselor, cunoștinţe care s-au pierdut, decese ciudate, ce anume ascund cărţile blestemate?

Una din cărţile cele mai misterioase este Cartea lui Thoth din perioada Egiptului antic. Se crede că zeul egiptean Thoth ar fi știut secretele omenirii, ceea ce îi dădea puteri nelimitate asupra lumii. El a dăruit oamenilor scrisul și a fost cronicarul zeilor.

Date despre Cartea lui Thoth apar pentru prima oară în Papirusul din

Turin, în care este descrisă o conspiraţie împotriva faraonului, fiind folosită magia. Vinovaţii au fost executaţi, iar cartea blestemată care i-a învăţat cum să procedeze a fost arsă.

Ulterior, cartea apare din nou în posesia lui Khaemwaset, fiul lui Ramses al II-lea. Se considera că acest text permitea posesorului său să se uite la soare cu ochii deschiși, dădea puteri asupra mărilor, Pământului și stelelor, revela limbajul animalelor, morţii puteau fi înviaţi, efectele cărţii se puteau manifesta la mare distanţă. Khanuas a considerat că această carte este foarte periculoasă și a ars-o.

Aproximativ în anul 300 î.H., Thoth apare din nou: el este identificat cu Hermes Trismegistul, întemeietorul alchimiei. În acele vremuri fiecare magician din Alexandria afir-

Scriitorii, înainte să fie scriitori Deși când îi citim, avem impresia că asta au făcut toată viaţa, mulţi autori au ajuns la scris după ce au trecut prin numeroase alte meserii, mai mult sau mai puţin compatibile cu domeniul artei. De la joburi banale, cum ar fi cea de funcţionar, până la activităţi neașteptate, precum cea de “cobai” pentru testarea unor medicamente, unii scriitori vă vor surprinde prin versatilitatea ocupaţiilor lor, care adesea au fost un factor de inspiraţie pentru scrierile lor ulterioare.

Shakespeare a fost mai întâi actor, activitate care i-a oferit clar o perspectivă complexă asupra teatrului și pe care a putut apoi să o valorifice în piesele sale. Până să ajungă însă și actor, Shakespeare a făcut și munci mai puţin artistice: tatăl său l-a retras de la școală la vârsta de 14 ani, pentru a-l ajuta în afacerea sa de tăbăcărie. Se spune că a fost și funcţionar într-un cabinet de avocatură, iar apoi, după ce a ajuns să scrie pentru compania de teatru Lord Chamberlains Men, s-a implicat în toate aspectele ce ţineau de teatru, inclusiv în impresariat și în conducere.

Ken Kesey a avut una dintre cele mai inedite slujbe înainte să se dedice scrisului, slujbă care, de altfel, i-a oferit materialul de inspiraţie pentru celebrul său roman "Zbor deasupra unui cuib de cuci": a fost portar la un spital pentru bolnavii mintal, iar apoi a participat la un studiu CIA care testa efectele LSD-ului în interogatorii.

Jack London, înainte de a câștiga din scris, se ocupa cu furtul de stridii – foarte scumpe la acea vreme –, pentru ca apoi să le vândă. Nu era ceva singular ce făcea London, existând chiar o categorie de oameni cunoscută pentru astfel de afaceri și care purtau numele de „oyster pirates”.

Poate este mai de înţeles tema recurentă a romanelor lui Charles Dickens despre copii nefericiţi, care trec prin încercări dure, dacă ţinem cont de faptul că Dickens însuși, la vârsta de 12 ani, după ce tatăl său a ajuns la închisoarea datornicilor, a fost nevoit să lucreze într-o fabrică de creme pentru încălţări.

Vladimir Nabokov a fost un entomolog pasionat (a lucrat la American Museum of Natural History) și chiar a lucrat la o teorie a evoluţiei fluturilor, care s-a dovedit a fi adevărată. Călătorea des pentru a-și completa colecţia și îi plăcea să deseneze fluturi pentru soţia sa, Vera.

Mai puţin pasionantă a fost ocupaţia lui George Orwell, înainte să devină celebru pentru romanul "1984": a fost membru al Poliţiei Imperiale Indiene în Burma (de altfel, are și un roman, mai puţin cunoscut, inspirat din acea perioadă a vieţii, "Burmese Days").

Nu e de mirare că Franz Kafka descrie atât de sumbru sistemul birocratic al instituţiilor statului, când el însuși a fost forţat să stea într-un job deloc provocator: funcţionar în cadrul unei firme italiene de asigurări, unde lucra zece ore pe zi și care nu-i lăsa timp pentru nimic altceva.

Sursa: bookaholic.ro

ma că posedă Cartea lui Thoth. Însă majoritatea celor care susţineau că deţin această carte au murit în urma unor accidente ciudate.

Se făceau referiri la Cartea lui Thoth, erau descrise unele fragmente. În Evul Mediu și în perioada Inchiziţiei cei care au răspândit manuscrisele misterioase au fost arși, au circulat diferite versiuni ale cărţii. Însă nimeni nu a văzut niciodată Cartea lui Thoth tipărită sau reprodusă printr-o metodă cunoscută. În sec. XV s-a născut legenda despre o societate secretă care a răspândit rezumatul Cărţii lui Thoth sub formă de cărţi, denumite tarot.

Secolele XIX și XX sunt pline de relatări despre magicieni și alchimiști care au deţinut papirusul lui Thoth, însă nimeni nu l-a prezentat. Prea mare era frica de moarte, deoarece

cei care au primit cunoștinţe secrete au murit subit și inexplicabil. În prezent, la Biblioteca din Alexandria se află câteva foi din prima copie a papirusului Cartea lui Thoth.

Este într-adevăr această carte? La această întrebare nu există răspuns, ca și la multe alte întrebări legate de papirusul antic.

Sursa: Vocea Rusiei

Cine a fost Sfântul Valentin: Un martir şi trei legende Februarie, Février, February, der Ferbruar – oricum s-ar numi, în orice limbă înseamnă același lucru: luna în care este sărbătorită Ziua Îndrăgostiţilor. Deși acaparată, destul de recent, de industria jucăriilor de pluș, a ciocolatei sau a altor feluri de dulcegării, sărbătoarea Sfântul Valentin, dedicată îndrăgostiţilor, are o istorie lungă și încă învăluită de mister.

Februarie a fost sărbătorită de vreme îndelungată ca luna romantismului, dar sărbătoarea Sfântului Valentin, în particular, este urmașa împletirii armonioase între moștenirea creștină și minunatele practici păgâne din Imperiul Roman. Înainte de creștinarea imperiului, romanii sărbătoreau, la idele lui februarie, sărbătoarea Lupercalia. Organizată ca un festival al fertilităţii închinat zeului roman al agriculturii Faunus, dar și al fondatorilor Romei, Romulus și Remus.

Romanii se iubeau de Lupercalia Deschiderea serbărilor era atribuită ordinului Luperci („fraţii lupului”, provenind de la substantivul lupus), preoţii zeului Faunus, care se adunau într-o peșteră sacră, unde se credea că au fost crescuţi copiii Romulus și Remus de către lupoaică. Aici se sacrifica o capră în numele fertilităţii și un câine, pentru purificare. Blana caprei era tăiată în fâșii care erau înmuiate în sângele jertfelor. Cu ea, se umbla pe stradă și se plesneau, ușor, femeile, dar și recoltele, și terenurile agricole.

Femeile nu se temeau la atingerea blănii de capră, din contră, credeau că vor fi mai fertile în anul ce urma.

Mai târziu, în aceeași zi, toate tinerele fete din oraș își scriau numele pe bileţele introduse într-o urnă. Iar flăcăii singuri alegeau, fiecare, numele fetei cu care va forma un cuplu în acel an. Totuși, soarta făcea ca cele mai multe dintre aceste uniri, organizate și haotice deopotrivă, să se încheie cu o căsătorie.

Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creștinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit „creștinarea” sărbătorii. Așadar, la sfârșitul secolului al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 februarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11, sfinţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră totuși doar trei sfinţi Valentin, însă Papa nu a specificat care dintre aceștia urma a fi sărbătorit. Curios este că toţi cei trei au trăit în aceeași perioadă și au murit în același fel.

Un martir şi trei legende Sf. Valentin I Povestea acestui sfânt Valentin zice că ar fi fost un preot în Imperiul Roman, în timpul lui Claudius II (213-270). Împăratul se angajase la conducerea unor campanii militare sângeroase care necesitau menţinerea constantă a numărului de soldaţi în armată. Pentru că, în viziunea sa, bărbaţii tineri nu pot fi înrolaţi, fiind legaţi de neveste și copii, împăratul scoate căsătoria în afara legii.

Preotul Valentin a continuat, în ilegalitate, deci în secret, să căsătorească tinere cupluri. Desigur că a fost descoperit și, cum împăratul Claudius era un împătimit al persecutării creștinilor, a fost trimis în închisoare. Aici se îndrăgostește de o femeie oarbă, căreia îi redă vederea, dar nu avea să își trăiască dragostea, căci este omorât prin decapitare la 14 februarie.

Sf. Valentin II Sf. Valentin II a fost un episcop pios din Terni. Fără a se preciza cu exactitate nelegiuirea pentru care era condamnat, a fost întemniţat la Roma, în timpul unei vizite. În închisoare, a devenit apreciat atât de către gardieni, cât și de însuși împăratul Claudius. La fel ca și primul sfânt, viaţa acestuia s-a terminat în același mod tragic, în aceeași zi a lunii februarie, pentru a fi încercat să îl convingă pe Claudius să renunţe la interzicerea căsătoriei.

Sf. Valentin III Legenda acestuia este foarte asemănătoare cu cea de-a celui dintâi. Nepăsător la interdicţia pusă de Claudius II, a continuat să oficieze ceremonii de căsătorie și a fost, de asemenea, aruncat în temniţă. S-a îndrăgostit, și el, dar de fiica unui gardian. Înainte de a fi omorât prin bătaie cu pietre și, în final, decapitare, a lăsat un bilet către iubita sa, semnat ”tua Valentini” (al tău Valentin).

Poveștile celor trei sfinţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conștiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modificat, conform simţului romantic al fiecărui povestitor.

Sursa: historia.ro

Cultur=

14 FEBRUARIE 2014

10.I.1993

11.I.1993 Cu noapte (încă lungă, e drept, de iarnă) în cap, mă telefonează Vasile Vasilache: „Te deranjez, pentru că știu că te scoli devreme, ca omul gospodar, și mai faci câte ceva, mai redactezi, mai pui ici-acolo câte un rând…”.

Are nevoie de telefonul lui X, care a fost, o vreme, lider de piaţă, în realitate fiind o pa-

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

PLUS MICI LEGENDE DE PERCEPŢIE…

14 februarie

(Pagini de jurnal)

Alte reacţii la premiul pentru poezie al revistei „Luceafărul”. Așadar, unii au reţinut faptul că televiziunea bucureșteană nu a specificat faptul că Leo Butnaru e din Basarabia. Alţii, din contră, se întrebă de ce „Actualităţile” nu au specificat că sunt basarabean. În concepţia lor, oare ce ar fi însemnat o atare concretizare – sporirea prestigiului sau diminuarea lui? Pe unii îi prind la al doilea gând. Ăștia sunt ipocriţii…

Aflând ce a aflat, A. zice că eu voi fi primul scriitor… milionar. Asta e: din rea intenţie, poţi da de înţeles, colegule, că la București se acordă premii în valoare de un milion și ceva de lei… Ce să-ţi fac? Nu e pentru prima oară când te surprind cu aluzii bifurcare desprinse de pe limbă de șarpe…

Alţii au și presupus-evaluat suma premiului între… 100 și 200 de mii de lei. Mici legende de precupeţe…

Am transcris de pe bandă interviul cu Cezar Baltag. Interesant și bun de a-mi înfrumuseţa această zi de duminică oarecum adumbrită de ciondăneli inutile, chiar prostești, și din partea mea… Când dracul(a!) mă voi învăţa minte, întru a mă stăpâni și a evita provocările stupide?!

Să vezi, mai mulţi au remarcat că am lipsit de la congresul intelectualilor (Burghiu, Rodica Iuncu, Anatol Codru etc.). Ce trebuia să fac eu acolo? Apoi, sosisem la Chișinău abia la ora când, la Casa Scriitorilor, trebuia să înceapă această manifestare, de care cei mai mulţi au rămas dezamăgiţi, calificând „congresul” drept un miting ordinar, fără pondere de eveniment major.

Din deocheatele palavre și bârfe cu N. E., V. câștigă clipele de sorbire a paharului cu vin, cu care este servit în mod meschin, dar pierde permanenţa bunei înţelegeri cu anumiţi prieteni sau cunoscuţi, peste care trece cu ţesala limbii sale… naiv-senil iresponsabile. El nu că în mintea, ci în bâlbâiala copiilor cade. Păcat.

Mă telefonează de la ambasadă dl Ţăranu, felicitându-mă pentru premiul „Luceafărului”. Îi spun că, împreună cu Vasile Andru, neam amintit de el. Mă întreabă dacă nu cumva s-a schimbat numărul de telefon al lui Andru. În agenda mea este exact același număr, pe care îl cunoaște și dl Ţăranu. Posibil, între timp, să se fi schimbat, pentru că eu nu l-am telefonat niciodată pe Andru la domiciliu. La invitaţia dlui Ţăranu, Vasile trebuia să vină la Chișinău, să ţină prelegeri de spiritism hindus, însă între cei doi amici s-a întrerupt circuitul. Ţăranu zice că va încerca chiar astăzi să-și telefoneze colegul bucureștean.

Cu mici pauze, timp de 15 ore, transcriu de pe bandă interviurile cu Cezar Baltag și Marius Tupan. Îndârjire, insistenţă, oboseală, dar și plăcere. Consider că au ieșit două conversaţii interesante, captivante. Adică, astăzi am o adevărată duminică lucrătoare. Era și firesc să fie așa, pentru a compensa ne-scrisul din zilele în care am fost la București. M-am ales cu 76 de pagini manuscris, fi-vor cam 40 dactilografiate. Aștept inspiraţia sau deciziami… programată care să mă fixeze pentru alte 8 ore în faţa mașinii de scris, reieșind din faptul că dactilografiez cam 5 pagini pe oră.

11

iaţă mogâldeaţă, nătăfleaţă. Vasilache îmi vorbește și despre dialogul pe care l-am avut cu Laurenţiu Ulici: calculat, zice, speculativ, sofistic… Dar, în genere, acceptă… Numai că de nu ar accepta, ce s-ar schimba?

Apoi, la nicio oră după dublul Vas, cine credeţi că-mi telefonează? Dublul S – Serafim Saka. „Fiindcă îţi cunosc cel mai bine telefonul, dau buzna peste tine… Cine dintre poeţii buni a vorbit ieri la Mesager, criticând congresul intelectualilor?...”

Mă văd nevoit să-l pun la curent că de circa 2 ani nu mai privesc TVM. „Bine faci”, conchide Saka oarecum derutat, totuși. Dar continuă: de ce nu am fost la congres… Pentru că, de, eram încă în trenul București–Chișinău…

Mă telefonează Virgil Bulat de la Cluj.

Mihai Cimpoi i-ar fi spus că eu voi fi cel care va conduce delegaţia la Zilele Eminescu. Eu însă, neștiind încă nimic, sunt foarte sceptic în privinţa plecării noastre în Transilvania.

Cum reușim să ne pregătim până poimâine, 13 ianuarie? Cu ce plecăm? Cine pleacă? Un grup o ia spre Suceava. Altul rămâne la Chișinău, un al treilea – să se deplaseze la Drochia, unde va fi dezvelit un monument al lui Eminescu. Pentru că Eminescu e pretutindeni.

A rămas ca Bulat să ne mai telefoneze azi pe la ora 15, să vedem…

16.I.1993 Ieri, o densitate aproape neprogramată a festivităţilor eminesciene. La 10.00, dezvelirea bustului Poetului în holul US – e un portret în ghips, dăruit nouă de Ministerul Apărării Naţionale al României. Prezent loc.-col. Mihai Ţâpârlea, șeful secţiei cultură la sus-numitul minister, și autorul operei, sculptorul Iulian Coruţ. A venit cu o echipă numeroasă, ca totdeauna, V. Crăciun. Inclusiv Stelian Gruia.

Apoi, pe la ora 11.00, pornim în grabă mare, contra unui vânt deloc șăgalnic, spre Drochia, unde avea a se inaugura un monument al lui Eminescu. Ajungem la timp. Din clădirea executivului raional tocmai ieșea M. Snegur însoţit de o suită numeroasă de dregători de toate calibrele. Președintele ne întinde mâna (eram cu Arcadie Suceveanu, Vasile Leviţchi și Iulian Filip), după care, cu fastuosul alai, pornim spre statuia înfășurată în văl alb. Lume multă, dar ne-entuziastă (judec după aplauzele rare, neconcludente ce le trezeau înșiruiţii vorbitori întru omagiere). Iar omagierea – cam în stil retro-socialist, fără simţul măsurii și cumpănirea oarecum mai altfel a cuvântului. Lume multă, vânt puternic, statuie impunătoare, cu anumite calităţi în complexul eminescienei monumental-sculpturale.

Dându-ne seama că, după dezvelirea statuii, vom asista la niște mici neorganizări inerente, împreună cu Suceveanu și Leviţchi hotărâm să nu rămânem la concertul festiv, nici la posibila masă, festivă și ea, pornind spre Chișinău, unde și ajungem peste două ore și jumătate. După vânt se merge mai bine.

Dimineaţa, telefonându-l la hotel pe dl Ţâpârlea, aflu că dânșii s-au întors aseară cam pe la miezul nopţii. Apare problema a 20-30 de litri de motorină pentru vehiculul oaspeţilor, ca să poată ajunge cel puţin până la Huși. În fine, problema e rezolvă. Se telefonează la Durlești, unde generoșii militari s-au prezentat cu un lot de carte pe care l-au făcut cadou școlii din localitate, care și ea poartă numele lui Eminescu. (Director, dl Scripnic, am înţeles.)

Mâine, posibil să se întoarcă de la Suceava Mihai Cimpoi, care preconizase să se vadă cu dnii Ţâpârlea și Coruţ aici, la Chișinău. Eu am întocmit procesul verbal de predare-primire a bustului, urmând ca mâine să-i ofer un exemplar dlui locotenent-colonel.

Ca și cu alte ocazii, unii angajaţi la US au cam dispărut de pe arenă, fără a ne pune la

curent pe noi și pe oaspeţi. Da, e și asta o metodă ipocrită de a-ţi îndeplini obligaţiile de serviciu și pe cele mai mult sau mai puţin de amiciţie.

Cu timiditatea care-l caracterizează, Vasile Leviţchi mi-a propus să facem un interviu, spunând că discuţiile pe care le-am avut cu atâţia alţii, publicate, i-au plăcut. Astăzi, printre multele telefoane date în căutarea motorinei, am încropit un chestionar care mi se pare pe cât de ingenios, pe atât de sobru.

Să vedem ce va răspunde convorbitorul.

17.I.1993 Pe aproape de ora 6.00 mă trezesc de insistenta repetare în conștiinţă a cuvântului „testimoniu”, în asociere cu un neologism „fabricat” de mecanismul inventivităţii mele lingvistice. Testimoniu–Desdemoniu, tandem de noţiuni care s-ar vrea, sub aspect artistic, un fel de mărturie despre macbetian de macabra scenă finală din nervoasa piesă „Othello”. (Mă rog, joc de cuvinte în zori, ca o înviorare mentală, poate că absolut necesară oricărui scriitor de jurnal intim…) Și dacă în societatea contemporană a apărut deja o nouă elită intelectuală care, prin intermediul procesoarelor de atâtea feluri, gândește și „acţionează” mai mult în cifre, forme, sunete, culori și tot mai puţin în cuvinte, Vilém Flusser, filosof ceh, fost profesor la universitatea Sao Paolo din Brazilia, ajunge la concluzia că: „nu doar teoreticienii știinţelor și tehnicienii care aplică aceste teorii, ci toţi intelectualii (și mai ales artiștii) trebuie să înveţe codurile noului nivel de conștiinţă, dacă vor să ia parte la activitate culturală în viitor. Cine nu știe să citească noile coduri e analfabet într-un sens cel puţin la fel de radical, cum erau odinioară cei ce nu știau să scrie”.

Al naibii a fost vântul de alaltăieri, dacă îl mai ţin minte și astăzi. Ba chiar i-am găsit și o definiţie: vânt isteric. Zinovia și Stelian Gruia ziceau că va aduce zăpadă. N-a adus nimic, ci doar și-a schimbat direcţia și intensitatea: mai moderat, bate dinspre Pontul Euxin.

Din nou despre nivelul intelectual al celui care ţipă ca un căpiat: „Eu cu gândirea mea!”

Mai acum cinci zile, cu mutra deformată de crâncena beţie din ajun, vine și mă întreabă dacă nu cunosc pe cineva care pleacă la București, cică, vezi, Doamne, în sfârșit are de trimis și el ceva în metropolă. Zic nu, nu știu. „Dar cei care pleacă la Suceava? Cimpoi și mai cine, care se duc la Suceava. Drumul spre Suceava nu trece prin București? Că eu, drept să-ţi spun, nu pre știu…” (La hartă, ignorantule!) Halal!

18.I.1993 Ieri, duminică, merg la US, ca să-i petrec pe Ţâpărlea (așa e corect și nu cum am înţeles și am scris mai înainte) și Coruţ. Le-am pregătit procesul verbal de predare-primire a bustului lui Eminescu. Dânșii însă întârzie cu vreo oră. Telefonul de la domiciliu al lui Cimpoi a fost repus în priză abia după plecarea oaspeţilor. Pe la 12.30, când deja ies din clădirea US, pornind spre casă, apare, cu pas mare, grăbit și legănat, Cimpoi. Regretă că nu a putut să se întâlnească, precum propusese, cu bucureștenii. „Cum a fost la Suceava?” îl întreb. Bine. Cu excepţia scandalului pe care l-a făcut Codru. Când li s-au înmânat premiile, regizorul a descoperit în plic 5 mii în loc de 25 de mii de lei. „A-a, mi-aţi făcut-o în mod intenţionat! Pentru că nici la Chișinău nu mi-aţi premiat filmul! Vă cunosc eu!” Se vede că la mijloc fusese o neatenţie a contabilului care pusese banii în plic. O diferenţă de valoare găsise în plic și Dinu Săraru, însă nu a făcut caz. Situaţia a fost dezamorsată.

Dar nu și consumată. Suspiciunea nervoasă a rămas să mocnească pentru un viitor imprevizibil.

Evenimente 1851: A fost înființată, la Paris, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de N. Bălcescu, C.A.Rosetti 1859: Oregonul devine stat al SUA 1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu” 1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian) 1924: A fost fondată corporația IBM 1952: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Oslo, Norvegia 1980: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Lake Placid, New York 1992: România a stabilit relații diplomatice cu Republica Belarus 1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace 1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României 2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții – Elena Lupescu

Nașteri 1545: Lucrezia de’ Medici, Ducesă de Ferrara (d. 1561) 1763: Jean Victor Marie Moreau, general francez (d.

1813) 1766: Robert Malthus, economist britanic (d. 1834) 1847: Maria Pia de Savoia, soția regelui Luís I al Portugaliei (d. 1911) 1869: Eduard De Max, actor francez de origine română 1869: Charles Thomson Rees Wilson, fizician scoțian, laureat Nobel (d. 1959) 1891: Gheorghe Banea, prozator român (d. 1967) 1898: Sorana Țopa, actriță, iubită deopotrivă de Mircea Eliade și de Emil Cioran (d. 1986) 1901: Miltiade Filipescu, paleontolog, academician român (d. 1993) 1902: Ion Călugăru, publicist, dramaturg și prozator român (d. 1956) 1913: Jimmy Hoffa, lider american de sindicat (d. 1975) 1916: Masaki Kobayaschi, regizor japonez (d. 1996) 1920: Albert Barillé, scenarist francez (d. 2009) 1923: Dumitru Bacu, prozator și poet român, membru al grupului de rezistență anticomunistă Babadag 1928: Radu Cârneci, poet român 1931: Gheorghe Achiței, eseist și teoretician român 1931: Octavian Cotescu, actor român de teatru și film (d. 1985) 1932: Anca Balaci, prozatoare româncă 1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (d. 2009) 1936: Fernando Solanas, regizor argentinian 1937: Dumitru Țepeneag, scriitor român 1937: Paraschiv Oprea, dirijor român (d. 2004) 1945: Mihai Cantuniari, poet român 1946: Marcel Cornis-Pope, critic și teoretician literar român, stabilit din 1983 în SUA 1963: Teodor Baconsky, teolog român, fost reprezentant al României la Vatican (1997-2001), secretar de Stat la Ministerul de Externe 1963: Alice Barb, regizor de teatru și actriță româncă 1968: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român 1971: Gheorghe Mureșan, baschetbalist român

Decese 1317: Margareta a Franței, soția regelui Eduard I al Angliei (n. 1282) 1400: Regele Richard al II-lea al Angliei (n. 1367) 1549: Il Sodoma (nume real Giovanni Antonio Brazzi), pictor renascentist italian (n. 1415) 1779: James Cook, navigator englez (n. 1728) 1821: Petru Maior, cărturar iluminist, filolog și istoric român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (n.

1761) 1927: George Cosmovici, compozitor român (n. 1859) 1943: David Hilbert, matematician German (n. 1862) 1947: I. Botez, istoric literar și eseist român (n. 1872) 1970: Grigore Vasiliu Birlic, actor român de teatru și film (n. 1905) 1976: Oscar Han, sculptor român (n. 1891) 1981: Vasile Maciu, istoric român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1904) 2003: Dolly, primul animal clonat (n. 1996)

FLUX

12

Gastronomie 14 FEBRUARIE 2014

MAPAMOND CULINAR

„A călători înseamnă a trăi”.

Hans Christian Andersen

Paris – mon amour

Această nouă aventură culinară o putem intitula sugestiv (cu ghilimelele de rigoare): „În căutarea reţetelor pierdute”, pentru că ne vom întoarce din nou în ţara lui Proust. În prima noastră călătorie gastronomică pe aceste meleaguri ne-am desfătat simţurile. Printre lanuri de lavandă am descoperit aromele inconfundabile ale Provence-ului. Dar atâtea reţete, gusturi și senzaţii ascunde bucătăria franceză, încât iarăși nu am putut rezista ispitelor. Așa că vă invit, încă o dată, să descoperim noi secrete ale celei mai apreciate bucătării de pe mapamond.

Iar pentru că în aceste zile, în care este celebrată dragostea, romanticii incurabili visează la o plimbare prin melancolicul, visătorul și veșnic îndrăgostitul Paris, am hotărât să ne lăsăm pradă clișeelor și să descoperim orașul dragostei și al gastronomiei fine.

Contrar așteptărilor și deloc în spiritul sărbătorii Sfântului Valentin, vă sugerez în această călătorie să porniţi singuri, dacă vreţi să vă îndrăgostiţi. Vă veţi îndrăgosti de locuri, de oameni, peisaje, mâncăruri și, nu în ultimul rând, de voi înșivă, căci o plimbare prin Paris te invită la introspecţie. Făcându-te să te simţi liber și puternic, îţi amintește că pentru a aprecia ceea ce te înconjoară e nevoie să te accepţi și iubești cu bune și rele.

Fără a mai tărăgăna, vă invit dis-de-dimineaţă la o plimbare pe renumitul bulevard parizian, pe care-l cântă și Joe Dassin în melodiile sale: Champs Elysees. Pornind de la Arcul de Triumf și mergând agale, ne oprim la terasa unei braserii pentru a servi cafeaua și ceva dulce, cum numai cofetarii francezi știu să prepare: pain au chocolat, croissant, crêpes sau atât de popularii biscuiţi macaroons, ce-și au originea, bineînţeles, în Franţa. Trebuie să recunosc că mi se pare unul dintre cele mai plăcute lucruri să mănânc un croissant cu ciocolată autentic, la o măsuţă Apoi lăsăm în urmă și spectacolele de cabaret de la Moulin Rouge și ne îndreptăm către colina Montmartre, pe străduţele pline de localnici, artiști ambulanţi ce cântă, dansează sau pictează în stradă, ajungem la „biserica albă” – Sacré - Coeur, ne așezăm pe treptele ei și admirăm de la înălţime cum apune încet soarele peste Paris.

Călătoria noastră o încheiem așezaţi pe o pătură, savurând un pahar de vin cu cașcavaluri fine, pe una din aleile din parcul Champ de Mars, de unde admirăm Turnul Eiffel, simbolul orașului, scăldat în mii de luminiţe.

Un meniu clasic francez este de neimaginat fără supa ce se servește neapărat înaintea felului principal. Bucătăria franceză ne oferă o gamă largă de supe și ciorbe, cât să ne inspire pentru multe mese cu iz francez. Cele mai renumite sunt Bouillabaisse, vestita supă de pește. Supa de ceapă este un alt deliciu inventat de cei mai iscusiţi bucătari. Noi vom pregăti Soupe au Potiron sau, mai pe românește: supă cu dovleac. Supa este una tradiţională pentru sezonul rece, ea încălzind și colorând zilele friguroase și mohorâte.

Soupe au Potiron

rotundă, în timp ce-mi savurez cafeaua amară și mă uit la trecătorii grăbiţi de pe Champs Elysees.

Cu aroma de cafea persistând în nări, o luăm încet la pas, căci Parisul ascunde o mulţime de locuri ce așteaptă să fie descoperite. Ne îndreptăm către Luvru, chiar dacă muzeul merită să-i dedicăm o zi aparte pentru celebrele opere de artă, precum statuia lui Venus, tabloul Mona Lisa etc., pe care le găzduiește, de această dată vom admira doar arhitectura măreaţă a fostului palat regal.

Plimbându-ne pe malul Senei ajungem la catedrala Notre Dame, ne așezăm pe malul râului și admirăm mai întâi de la distanţă frumoasa clădire în stil gotic, ca mai apoi să ne apropiem pentru a observa în detaliu ornamentele ce decorează pereţii bisericii. Urmăm exemplul celorlalţi vizitatori (catedrala e vizitată zilnic de peste 30 de mii de persoane) și pătrundem în interior, unde ne copleșește grandoarea ei, iar lumina în tonuri întunecate, grave, ce pătrunde prin vitralii, completează atmosfera sobră, încărcată de mister și credinţă.

Apoi o luăm spre vibrantul, aglomeratul și tinerescul cartier Latin, unde ne putem pierde printre străduţe, intra în una dintre multele cafenele frecventate deopotrivă de turiști și localnici sau putem savura o gustare rapidă ce o cumpărăm în stradă, cum ar fi niște clătite sau castane coapte.

Ne îndreptăm spre frumoasele Jardin du Luxembourg, create la 1612 și amenajate după bunul gust și rafinament al Mariei de Medici, palatul și grădina fiind un loc de suflet pentru ea și un refugiu.

După o scurtă relaxare pe malul lacului, amenajat în grădina ce-și schimbă aranjamentele florale de câteva ori pe sezon, e timpul să mergem către vestitul Moulin Rouge, pentru a descoperi latura pasională și senzuală a Parisului.

Într-o cratiţă sau ceaun încălzim uleiul și adăugăm usturoiul și ghimbirul.

Lăsăm să se rumenească 2 minute, apoi adăugăm supa de pui. Când supa s-a înfierbântat, adăugăm piureul de legume și amestecăm cu un tel pentru a omogeniza compoziţia. Într-un bol punem smântâna și turnăm peste ea un polonic de supă, în fir subţire, amestecând continuu cu un tel sau cu o furculiţă. Turnăm smântâna în supă, încet, amestecând cu ajutorul telului, adăugăm sare și piper după gust. Punem supa în boluri și presărăm deasupra seminţele. O servim fierbinte!

Bucătarii francezi sunt îndrăgostiţi iremediabil de preparatele din carne de raţă. Nu cred că există gurmanzi pe lumea asta care să nu fi auzit de „îndelung aclamatul” foie gras, pateul de ficat ce-ţi înnebunește papilele gustative. La fel de renumit e și confit-ul de raţă, fiind prezent atât în cele mai sofisticate meniuri ale celebrelor restaurante franceze, cât și în cele mai modeste bucătării.

Magret de Canard este un preparat absolut fabulos și, credeţi-mă pe cuvânt, nu exagerez când spun asta.

Tradiţional, este folosit pieptul de raţă Moulard, specie folosită îndeosebi pentru prepararea foie gras-ului.

Magret de Canard este o creaţie relativ recentă a bucătarului francez André Daguin, care la 1965 a inventat această metodă de preparare a fileului de raţă, stârnind furori la momentul respectiv.

Magret de Canard Ingrediente: Ingrediente: 200 g de dovleac 200 ml de supă de pui 50 ml de smântână sau iaurt 2 cartofi (eu nu am folosit, dar reţeta clasică o cere) 3 căţei de usturoi 1 linguriţă ghimbir proaspăt ras/uscat sare și piper seminţe de dovleac/ floarea-soarelui ulei Spălăm și curăţăm cartofii și dovleacul de coajă, îi punem într-o crăticioară, acoperim cu apă rece, punem sare și-i fierbem timp de 20-30 de minute. Scurgem apa și pasăm legumele cu un blender.

1 piept de raţă 2 linguri de miere 2 linguri de oţet balsamic 1 lingură de ulei/unt 2 linguri suc de portocale (opţional) sare, piper Crestăm adânc pielea de pe pieptul de raţă, pe toată suprafaţa, înţepăm cu vârful cuţitului carnea din loc în loc și o condimentăm pe ambele părţi cu sare și piper. Într-o tigaie încălzim o lingură de ulei sau unt, punem pieptul de raţă, cu pielea în jos, pentru a se topi grăsimea în tigaie. Lăsăm la foc mare timp de 4 minute, apoi micșorăm focul și mai lăsăm 3 minute, după care întoarcem pieptul pe cealaltă parte și-l mai prăjim la foc mic aproximativ 5 minute. Luăm pieptul și-l

învelim în folie de aluminiu (strat dublu) și-l lăsăm așa 20 de minute, timp în care carnea se frăgezește (dacă vrem ca pieptul să fie mai copt, deși reţeta originală nu indică această metodă, punem pieptul învelit în folie la cuptor pentru maximum 10 minute la o temperatură de 150 de grade). Între timp, amestecăm mierea cu oţetul (opţional, și sucul de portocale) și turnăm amestecul obţinut în tigaia în care am prăjit pieptul. Punem tigaia la foc mic și amestecăm timp de 2-3 minute, până la momentul în care sosul scade puţin, devenind mai vâscos.

Trecem pieptul de raţă pe o parte și pe alta prin sosul din tigaie, pentru a-l „îmbrăca” în acesta.

Servim cu un pahar de vin roșu sec.

Următoarea reţetă vine din regiunea franceză Lorena, însă acum este răspândită nu doar pe întreg teritoriul Franţei, ci a cucerit întreaga lume, ocupând un loc aparte în multe bucătării, cum ar fi cea belgiană, elveţiană. Quiche Lorraine este preparatul pe care-l descoperim împreună.

Apreciată datorită versatilităţii, fiind posibile o multitudine de combinaţii de ingrediente cu același rezultat delicios la final, această tartă sau „plăcintă deschisă” iniţial avea doar câteva ingrediente de bază: aluatul fraged și umplutura pe bază de ouă, smântână și bacon rumenit.

Originar din regiunea Lorena, teritoriu ocupat un timp de germani, termenul de „quiche” derivă din nemţescul „Kuchen” – tartă. Cu toate că acest tip de preparat nu era necunoscut altor bucătării, francezii sunt cei care l-au adus la rafinamentul de astăzi.

Noi însă ne vom abate de la varianta simplă, clasică, a Quiche Lorraine-ului și vom prepara un quiche absolut fabulos cu praz și ciuperci.

Quiche cu praz

astfel de banchet, una dintre servitoarele Ducelui de Lorena, Stanislas Leczinski, a inventat acești biscuiţi în formă de scoică, ce au fost extrem de apreciaţi de către invitaţi. Iar fiica ducelui, căsătorită cu Ludovic al XV-lea, a dus reţeta biscuiţilor chiar la curtea regală, aceștia devenind, în scurt timp, foarte populari la Versailles. Madeleine Paulmier se numea servitoarea care a inventat acești biscuiţi delicioși, ce-i poartă numele.

Madeleines Ingrediente: Ingrediente: Aluat: 200 g de făină 80 g de unt 1 ou 2 linguri de lapte ½ linguriţă de sare Umplutură: 2 fire de praz 10 ciuperci 100 g de brânză 100 g de smântână/lapte 2 ouă 1 lingură de griș sare, nucșoară și piper măcinat Amestecăm cu mâinile făina și untul rece tăiat mărunt, până obţinem un aluat fărâmicios. Adăugăm sarea, oul bătut ușor, laptele și amestecăm, până obţinem un aluat destul de tare. Învelim aluatul în folie alimentară și-l dăm la frigider pentru 2-3 ore sau peste noapte.

Umplutura o pregătim în felul următor: tăiem prazul rondele și-l călim într-o tigaie cu o lingură de ulei. Când s-a înmuiat prazul, adăugăm ciupercile și le prăjim timp de 4-5 minute. Într-un bol punem brânza și o batem cu mixerul până capătă o consistenţă cremoasă.

Apoi adăugăm ouăle și batem în continuare, punem smântâna (laptele), sarea, nucșoara și piperul. Când am obţinut o consistenţă cremoasă și omogenă, adăugăm prazul și ciupercile și le amestecăm ușor.

Scoatem aluatul de la frigider și-l întindem într-o tavă tapetată cu unt și făină, lăsându-i și niște margini cu o înălţime de circa un centimetru. Înţepăm aluatul din loc în loc cu o furculiţă și presărăm grișul deasupra (pentru a absorbi excesul de umezeală).

Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la o temperatură de 180 de grade. Apoi o scoatem și turnăm umplutura. Dăm din nou la cuptor, pentru încă 20 de minute, la o temperatură de 180 de grade.

Se poate servi atât cald, cât și rece, ba poate fi chiar și reîncălzită. „Dar chiar în clipa în care înghiţitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar care se petrecea cu mine”, așa descrie Marcel Proust în romanul Swann senzaţia pe care ţi-o oferă celebrii biscuiţi madeleines.

Originea acestor biscuiţi ne trimite la unul dintre banchetele regale franceze din secolul al XVIII-lea. Anume pentru un

100 g de făină ½ de linguriţă de praf de copt 2 ouă (la temperatura camerei) 2 linguriţe de esenţă de vanilie coaja rasă de la o lămâie 70 g de unt, topit și răcit Într-un bol mestecăm făina cu praful de copt. Batem ouăle cu zahărul, apoi adăugăm esenţa de vanilie și coaja de lămâie rasă. Amestecăm, cu ajutorul unui mixer sau a unui tel, ouăle cu făina, apoi turnăm untul topit, amestecând încontinuu cu mixerul.

După ce s-a omogenizat aluatul, acoperim bolul cu folie alimentară și-l dăm la frigider pentru aproximativ 20 de minute.

Acum vine partea „problematică”, eu nu am forma specială în care se coc acești biscuiţi (tavă teflonată, cu forme de scoici), așa că vă propun să improvizăm, coacem biscuiţii în forme pentru brioșă sau în forme pentru tarte, cât mai mici.

Iar dacă formele sunt foarte adânci, nu le vom umple, pentru că facem totuși biscuiţi, și nu brioșe sau checuri.

Ungem formele alese (sau dacă avem una specială pentru madeleines, cu atât mai bine) cu unt și turnăm în ele câte o lingură din compoziţie (avem grijă să nu le umplem, pentru că acestea cresc).

Dăm formele în cuptorul preîncălzit și le lăsăm aproximativ 10 minute, la temperatura de 200 de grade. Sunt gata atunci când marginile au devenit aurii, iar deasupra s-au umflat ușor. Le scoatem din tavă, iar când s-au răcit le pudrăm cu zahăr.

Servim madeleines la micul dejun, cu o cană de ceai negru, sau seara cu un pahar de șampanie.

Pe final vă zic Bon Appétit și vă promit că vom mai reveni prin culisele bucătăriei franceze, pentru că aceasta este o sursă inepuizabilă de inspiraţie și satisfacţie gastronomică.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

14 FEBRUARIE 2014

Nu întâmplător devenim mai veseli și mai amabili imediat după ce mâncăm o pătrăţică de ciocolată.

Viaţa arată mai roz atunci când ne răsfăţăm cu dulciuri, iar asta îi face chiar și pe cei mai îmbufnaţi oameni să se transforme în persoane mult mai agreabile. Teoria este susţinută de cercetătorii Universităţii de Stat din Nord Dakota, care spun că oamenii care au o slăbiciune pentru dulciuri sunt percepuţi ca fiind de treabă, gata oricând să-i ajute pe ceilalţi.

Publicat în jurnalul de Psihologie Socială, analiza acestora explică pe larg legătura dintre gustul de dulce și comportamentul social. Denumite sugestiv “Preferinţa pentru Gustul Dulce și Personalitate”, seriile de cinci studii realizate de cercetătorii americani au fost realizate când participanţii se aflau deja într-o stare bună, astfel încât efectele dulciurilor să nu fie luate drept o recompensă imediată și, implicit, trecătoare.

Unul dintre studii arată negru pe alb că un om care a mâncat un anume tip de ciocolată au fost mult mai dispuși să-și ajute semenii, decât cel care a mâncat un biscuite sărat. În plus, iubitorii de dulce sunt mult mai deschiși la ideea de a face voluntariat mergând la casele de bătrâni sau la centrele de copii orfani. Partea bună este că dulciurile, contrar părerii generale, nu ne fac hiperactiv sau extrovertiţi, mai spun oamenii de știinţă.

Doctorulzilei.ro

FLUX

STUDIU

Bomboanele, remediu pentru îmbufnare Ce influenţă au dulciurile pe care le consumi asupra personalităţii

13

Ceaiul are virtuţi incredibile Un mare număr de studii a arătat până acum avantajele consumului de ceai pentru sănătate, iar recent a apărut o sinteză a rezultatelor celor mai pertinente cercetări, informează passionsante.be. În conformitate cu toate studiile, ceaiul trebuie să fie o băutură obligatorie în cadrul unei alimentaţii sănătoase. Revista ”American Journal of Clinical Nutrition” a consacrat un număr special virtuţilor ceaiului, punând în evidenţă cele mai convingătoare studii în acest domeniu.

Greutatea: Polifenolii și cafeina din ceai favorizează creșterea consumului energetic și oxidarea grăsimilor, ceea ce contribuie la menţinerea greutăţii. O analiză sugerează că un

consum regulat de ceai înseamnă o cheltuială suplimentară de energie de 100 kcal în 24 de ore. Alte studii relevă că indicele masei corporale (BMI), proporţia talie-șolduri și densitatea grăsimii corporale sunt mai bune la consumatorii de ceai.

Cancerul: Compușii din ceai acţionează favorabil în privinţa riscului de a face cancer gastrointestinal, pulmonar, de sân, piele sau prostată, datorită, în principal, proprietăţilor antioxidante. În plus, ceaiul sporește eficienţa chimioterapiei.

Bolile cardiovasculare: Un studiu italian arată că, la hipertensivi, consumul de ceai după o masă bogată în grăsimi stimulează fluxul arterial și reduce semnificativ presiunile sistolică și diastolică. În acest context, o ceașcă de ceai pe zi are beneficii notabile.

Oasele: Polifenolii din ceai ameliorează calitatea și rezistenţa osoa-

să, cu impact benefic asupra masei musculare. Flavanolii contribuie la menţinerea densităţii oaselor după menopauză, prin încetinirea pierderii osoase.

Creierul: Prin conţinutul în teanină (acid aminat) și cafeină, ceaiul echilibrează starea de spirit, îmbu-

FRUMUSEŢE

Cum îţi îngrijeşti pielea în lunile reci?

Mai multă hidratare

Îngrijirea pielii, cea a părului, a corpului, dar și machiajul – toate trebuie adaptate anotimpului rece. Cuvintele de ordine pentru îngrijirea specifică iernii sunt: hidratare, delicateţe și consecvenţă.

Toate tipurile de piele, chiar și cel gras, au nevoie de hidratare în anotimpul rece. Temperatura aerului din dormitor poate fi de multe ori mai nocivă pielii decât cea de afară. În majoritatea apartamentelor moderne, bine izolate, umiditatea aerului este extrem de scăzută. Pentru a îmblânzi efectele aerului uscat poţi pune un bol cu apă lângă radiatoare – va acţiona ca un umidificator veritabil. Desigur, poţi apela și la umidificatoarele electrice.

Mai delicat Dacă obișnuiești să îţi cureţi tenul cu săpun și apă, acum este momentul să renunţi. Săpunul fragilizează bariera de protecţie a pielii și nicio cremă nu poate suplini total funcţia acesteia.

Apa rece poate crește sensibilitatea pielii. De fapt, temperaturile reci, în general, pot crește sensibilitatea pielii la detergenţi, parfum și lanolină. Tocmai de aceea este bine ca iarna să alegi un produs de curăţare facială mai blând, solubil în apă, care nu irită pielea. Iar dacă ești adepta tonicului, acum este timpul să treci la o formulă care nu conţine alcool.

Hidratarea buzelor Buzele au doar trei (până la cinci) straturi de celule, în comparaţie cu 15 straturi oriunde în altă parte pe corp – deci ai de-a face cu o piele extrem de fină, care solicită o barieră suplimentară între buze și mediu. Pe scurt – ţine la îndemână produsele emoliente cu proprietăţi nutritive. Un obicei de evitat? Oricât este de tentant, încearcă să nu îţi mai umezești buzele – odată ce apa se evaporă, deshidratarea se accentuează.

zonul de primăvară/vară au servit ca sursă de inspiraţie pentru piesele vestimentare propuse de designerii internaţionali.

Folosirea tehnicilor de graffiti, alături de combinaţiile puternice de culori, transformă obiecte aparent banale prin croială, în adevărate piese must-have ale unui sezon inedit.

HOME DECO Vaze pentru flori cu bulbi Florile cu bulbi sunt printre cele mai cunoscute și mai frecvent întâlnite flori în grădini și florării. Fie că vorbim de narcise, zambile, brândușe, lalele, iriși, frezii, gladiole sau begonii, florile cu bulbi sunt preferatele iubitorilor de plante și frumos.

Cu un aer incredibil de cool și tineresc, tendinţa „graffiti print” promite să cucerească multe adepte, în special pe cele împătimite după culorile puternice. În sezonul următor, vei avea la dispoziţie întreaga gamă de produse vestimentare esenţiale în garderoba feminină, decorate cu desene care mai de care mai inventive. Cu motive geometrice, sugerând un peisaj floral sau, pur și simplu, o îngrămădire de linii curbe de toate culorile, fustele, rochiile, pantalonii sau jachetele inspirate din arta stradală sunt piese pe care poţi miza cu succes.

Mixurile haotice de culori – galben, albastru, roșu, verde, corai – umplu texturile pieselor tale favorite pentru a aduce un plus de imaginaţie garderobei tale.

One.ro

Casamea.ro

Glamourmagazine.ro

Pictura abstractă – noul must-have al sezonului primăvară/vară

Mereu controversate, desenele stradale ce împânzesc orașele sunt o formă de artă îndrăzneaţă, rezonând cu trendurile culturale ale tineretului contemporan. Ideile, sentimentele și tendinţele grupurilor culturale sunt reflectate în desenele graffiti, care în se-

Agerpres.ro

Unul dintre avantajele acestor flori este faptul că le poţi forţa să înflorească mult mai repede decât în grădină. Dacă nu mai ai răbdare până la primăvară și vrei să te bucuri de culoarea și parfumul zambilelor în plină iarnă, poţi oricând să forţezi bulbii să încolţească și să înflorească.

De obicei, bulbii se plantează în pământ, în ghivece mici, și se ţin în spaţii răcoroase și întunecate, dar Gardenista.com ne recomandă să ţinem bulbii la vedere, în vaze elegante și colorate din sticlă sau ceramică. În acest mod, putem urmări îndeaproape evoluţia bulbilor în timp ce ne decorăm cu stil și originalitate încăperile.

Vazele special create pentru încolţirea bulbilor au un gât larg, ce susţine bulbul în timp ce mustăţile lui cresc și se hrănesc pentru a ajuta floarea să crească. În funcţie de mărimea bulbilor și de tipul florilor pe care vrei să le cultivi, poţi alege modele diferite de vaze. Lalelele și amaryllis vor crește nestingherite în vaze cu gâtul înalt, în timp ce bulbii mici vor sta confortabil în vaze cu gâtul scurt.

Orice model de vas ai alege pentru a forţa bulbii să încolţească și să înflorească, răbdarea îţi va fi răsplătită cu miresme de primăvară în plină iarnă.

MODĂ & STIL În sezonul primăvară/vară 2014, imprimeurile propuse de marile case de modă iau o altă dimensiune, fiind inspirate din arta abstractă. Piesele vestimentare sunt acum ornamentate cu explozii de culoare, asemănătoare graffiti-urilor, manifestare a artei contemporane urbane.

nătăţește performanţa și sporește atenţia și concentrarea. ”La scara unor comunităţi întregi, simplul fapt de a bea ceai periodic ar putea duce la reducerea considerabilă a numărului de boli cronice în lume”, se mai menţionează în articolul citat.

FLUX 17

14

Programe 14 FEBRUARIE 2014

Luni FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Arts 21”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 11.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical.

11.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art club (рус). 13.10, 5.15 Europa în concert. Gino Paoli. Italia. 13.55 Visele devin realitate. 14.20, 3.10 Documentar.„Atlasul lumii animale”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Accente economice. 16.30, 17.15, 19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în studiul artelor. 23.05 Cultura azi. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:15 Teleshopping 10:30 Film: Maverick (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4668 15:00 Film: Miracol pe munte 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 1 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:30 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Дэвид Духовны, Джиллиан Андерсон в остросюжетном фильме „Секретные материалы” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18

Marţi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 10.45 Profil de savant.

11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol.

12.15 La noi în sat. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Unda Bugeacului. 14.30, 17.15, 19.35, 21.10 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social.

22.55 În Premieră. 0.10 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc.

Concert. 4.30 Alex Calancea Band. Spectacol muzical.

19

Miercuri FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Magazinul copiilor. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Свiтанок. 14.30, 17.15, 19.30 Jocurile Olimpice Soci 2014.

19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj. 23.45 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc. Concert. 0.45 Cinemateca universală.

4.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 5.00 Monospectacol. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul nopţii (sfârșitul serialului) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (“Dama y obrero”) (primul episod) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Miracol pe munte (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4669 15:00 Film: America în carantină 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Străinul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 1 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: America în carantină (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4670 15:30 Film: Zidul secretelor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Preţul răzbunării 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Știrile PROTV (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:00 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 16:47 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 INCOGNITO 21:02 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:45 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Алексей Мишин. Между звездами” 00:55 Томми Ли Джонс в остросюжетном фильме „Вулкан” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AUJOURD’HUI (TEY) 16:34 LES DERNIERS HOMMES 17:00 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LES MAINS DE ROXANA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

20

Joi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Almanah cinematografic”. 10.15 Crochiuri de iarnă. 10.25 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere.

12.00 O seară în familie. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Armonii sonore. 14.25 Părinţi și copii.

15.00 Sub același cer. 15.30, 17.15, 19.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.15 Super-loto „5” din „35”.

21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic.

22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 0.15 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje.

4.30 Documentar. „Global 3000”. 5.00 Dor. Program muzical.

5.30 Art club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Zidul secretelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4671 15:00 Film: Pe urmele vinovatului 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.2, sezon V 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună, ep.2, sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 12, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 „Первая пара. Больше чем любовь” 01:35 „Prima Oră” (R) 03:25 „Истина где-то рядом” 03:40 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:34 LE GOÛT DE L’AMOUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES MAINS DE ROXANA 16:46 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ADOPTÉS 23:37 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE GOÛT DE L’AMOUR 2:48 MISE AU POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

Programe

14 FEBRUARIE 2014

21

Vineri

22

FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Crochiuri de iarnă. 11.00 Dor. Program muzical. 11.30 Documentar. „Global 3000”. 12.00 Destine de colecţie.

12.30 Armonii vocale. 13.10 Ring Star. Concurs muzical. 14.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.55 Stil nou. 15.25, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.40 Europa în concert. Goran Bregovic. 18.30, 4.00 MESAGER. 19.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. În pauză: Știri. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Documentar.„Drumeţii”. 23.05 Serial.„SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv.

4.30 „Târfa de marţi”. Spectacol. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Pe urmele vinovatului (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Răpirea: două zile de teroare 16:00 La Măruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dreptate și răzbunare 23:15 Film: Vitezomanu’ Ricky Bobby 01:15 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:05 Премьера. Елена Захарова, Дмитрий Орлов в фильме „У Бога свои планы” 23:50 Александр Абдулов, Елена Проклова в комедии „Желтый карлик” 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 Жан Габен, Ален Делон, Лино Вентура в фильме „Сицилийский клан” 03:40 Ирина Купченко в фильме„Странная женщина” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:35 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:48 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:01 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 QUAND VIENT LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă FEBRUARIE

23

FEBRUARIE

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Ring Star.

Concurs muzical. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Părinţi și copii. 8.30 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social. 9.00-17.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 World stories - lumea în reportaje. 17.50 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

18.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. Festivitatea de închidere a Olimpiadei. 20.35, 4.00 MESAGER. 21.15 Evantai folcloric.

22.20 Cultura azi. 23.05 Europa în concert. Marius Muller-Westernhagen. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a declanșat războiul”. 2.30 Etno Jazz Festival.

Joscho Stephan Trio (Germania). 3.20 Legendele muzicii. 3.30 Casa mea. 4.30 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri (sfârșitul serialului) 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima editie) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Măruţă (r) 14:30 Film: Strălucire 16:30 Film: Dreptate și răzbunare (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Teroare în Paris 22:45 Film: Machete 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Machete (r) 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Las Fierbinţi (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (prima ediţie) 11:00 Film: Strălucire (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv (prima ediţie) 14:15 Film: Nașa 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 18 :00 România, te iubesc! (prima ediţie) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men 2 23:45 Film: Țărâmul libertăţii 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: X-Men 2 (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:01 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:04 FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01 360° - GÉO 17:00 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE GRAND GALA DU FESTIVAL DU RIRE DE LIÈGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 2:37 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a declanșat războiul”. 8.50 Legendele muzicii. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Stil nou. 11.00 Casa mea. 11.30, 14.40, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.50 Știri pozitive. 14.10 Documentar. „Euroboxx”.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 20.00, 4.00 MESAGER. 20.35 Povestea.

20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Art club (рус). 23.05 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.50 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere. 2.30 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 Europa în concert. Goran Bregovic. 5.20 Documentar. „Acceptare”.

06:00 Новости 06:10 „Ирина Роднина. Непобедимая” 07:00 Владимир Ивашов, Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о солдате” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Любовь Успенская. „Я знаю тайну одиночества” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Станислав Говорухин. Место встречи” 14:15 Владимир Высоцкий, Владимир Конкин, Александр Белявский в многосерийном фильме „Место встречи изменить нельзя” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Место встречи изменить нельзя”. Многосерийный фильм. Продолжение 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:40 „Пусть говорят” 22:40 Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме „Тот самый Мюнхгаузен” 01:05 Елена Яковлева, Андрей Соколов в фильме „Шальная баба” 02:25 Джордж Клуни, Мишель Пфайффер в романтической комедии „Один прекрасный день” 04:05 Николай Трофимов в музыкальном фильме „Лев Гурыч Синичкин”

15

06:00 Новости 06:10 „Вячеслав Фетисов. Все по-честному” 06:40 Георгий Жженов, Анатолий Кузнецов, Борис Токарев в фильме „Горячий снег” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Леонид Быков в боевой комедии „Максим Перепелица” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры” 13:55 „Владислав Третьяк. Вратарь без маски” 14:50 Кино в цвете. „Небесный тихоход” 16:15 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 17:55 К юбилею актера. Премьера. „Олег Янковский. „Я, на свою беду, бессмертен” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 21:55 К Дню защитника Отечества. „С песней к Победе!” Праздничный концерт в Кремле 23:55 Фильм Александра Митты „Таежный роман” 02:10 Игорь Петренко, Алена Бабенко в фильме „Водитель для Веры” 04:00 Стив Мартин в комедии „Оптом дешевле 2”

14-21 februarie BERBEC O aventură sentimentală riscă să se complice. N-are rost să încerci să grăbești evoluţia lucrurilor, pentru că nu vei reuși să faci nimic în privinţa asta.

TAUR Conjunctura astrală îţi va furniza o infuzie de entuziasm și bună dispoziţie. Încearcă să te lași ghidată de logică și nu de emoţii, dacă vrei să nu ai de pierdut.

GEMENI Vei cunoaște unele persoane importante, care te-ar putea ajuta mult în viitor. Evită să cheltuiești bani pe care nu-i ai, pentru că în felul ăsta îţi vei face numai probleme și griji.

RAC Vor exista șanse mari să-ţi promovezi proiectele și să te faci remarcată de șefii tăi. Nu trebuie însă să uiţi de valoarea relaţiilor interumane și să pui preţ pe răbdare și diplomaţiei.

LEU Vei avea unele îngrijorări pe plan profesional, însă nu se va întâmpla nimic care să-ţi dea viaţa peste cap. Va fi o perioadă favorabilă din punctul de vedere al romantismului.

FECIOARĂ Conjunctura astrală va determina apariţia unor situaţii delicate, precum unele erori sau neînţelegeri. Vei dori să capeţi mai mult control asupra carierei tale, însă acest lucru va fi dificil.

BALANŢĂ Relaţiile cu colegii de muncă și cunoscuţii vor fi tensionate, iar lucrurile riscă să degenereze între voi. Vei fi plină de dinamism și te vei implica cu entuziasm la diverse sarcini, chiar dacă vei ști că n-ai mari șanse de succes.

SCORPION Încearcă să-ţi iei toate măsurile de precauţie împotriva unor lovituri pe la spate din partea colegilor tăi, pentru că există riscul ca ele să se producă.

SĂGETĂTOR

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 „DA sau NU”.

Vei ști să te bucuri de calmul și liniștea din viaţa ta. Relaţia de iubire în care ești implicată va câștiga în profunzime.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR HIRE 23:17 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 23:37 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:26 FOOT! 1:34 LES ADOPTÉS 3:10 LE BALLON DE ROUGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Un proiect început cu ceva vreme în urmă ar putea încolţi în cele din urmă. Fie că este vorba de o idee de-a ta sau de un proiect la care pui umărul, te vei simţi extrem de entuziasmată.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

CAPRICORN

VĂRSĂTOR Vei simţi nevoia să faci ceva ieșit din comun și să zdruncini certitudinile pe care unele persoane le au despre tine.

Ai grijă însă!

PEŞTI O prietenă apropiată îţi va propune să demaraţi un proiect împreună, iar ţie îţi va surâde ideea. Spiritul tău de echipă îţi va aduce un compliment din partea cuiva.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 125 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

14 FEBRUARIE 2014

IULIA BRAD:

„Entuziasmul din mine e de la DoamneDoamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin” Și pentru că singura cale de a te dezvolta este ... să alegi să te dezvolţi, Iulia Brad, eroina noastră de astăzi, asta și face.

Studentă la Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale Comunicării, Iulia este o tânără care inspiră. Inspiră prin seninătate, prin inteligenţă, prin modul de a comunica și de a interacţiona cu oamenii de lângă ea.

- Iulia, o primă întrebare: de unde atâta entuziasm în tine?

- De la Doamne-Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin!

- Spuneai undeva că experienţa este cea mai mare răsplată a muncii. Tu unde câștigi această experienţă?

- Experienţa o câștig oriunde. Și oricând. În fiece clipă. Chiar acum.

Pentru că mereu fac câte ceva care să mă dezvolte, să mă ajute să cresc, să evoluez. Până acum experienţă multă și preţioasă am acumulat în cadrul mai multor proiecte pe care le-am iniţiat și le-am dirijat sau în care m-am implicat activ. La nivel local, naţional și internaţional. Câteva dintre mediile care, consider, mi-au dăruit cea mai mare „cantitate” de experienţă sunt: ONG-ul pe care l-am fondat în 2011 („Tinerii din Moldova pentru Dezvoltare”, alias MYDA) și revista NEXT (prima revistă studenţească naţională din Moldova), al cărei redactor-șef și fondatoare sunt/am fost. Am participat la Academia Ideilor (organizată de Institutul IDEA), Școala de Stat-Building (IDRAD), Școala de Instruire Politică a Tinerilor Lideri (IDIS Viitorul), precum și la programul de instruire „Universităţi fără Corupţie”, organizat de Centrul Naţional pentru Transparenţă și Drepturile Omului și finanţat de Open Society Foundation Budapest. Totodată, am participat la diverse conferinţe, seminare, traininguri, festivaluri studenţești și concursuri, proiecte naţionale și internaţionale, care au avut loc în Austria, Germania, Polonia, Letonia, Armenia, România, Ucraina, Rusia.

Toate acestea m-au ajutat, cu certitudine, să devin o persoană integră, cultivată, ambiţioasă și determinată, care cred că sunt astăzi. Foarte multe cunoștinţe noi și abilităţi am reușit să-mi cultiv, inclusiv, în timpul stagiilor de practică în cadrul Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în mijlocul minunatei echipe de jurnaliști profesioniști

de la Radio Europa Liberă, dar și la alte câteva instituţii media.

- Vei absolvi anul acesta Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale Comunicării.

Bănuiesc că îţi propui să profesezi în acest domeniu, nu?

- Da, cred că voi activa în acest domeniu. Apropo, mărturisesc în premieră, anume în pielea unui jurnalist cultural mă simt bine. (Chiar foarte bine!) Dar nu uit că mi-ar plăcea mult să pot călători în cele mai îndepărtate ţări și continente, pentru a cunoaște noi culturi, oameni, popoare, istorii și destine și a scrie despre ele. Un fel de Jurnal(ist) (inclusiv) de călătorie, se poate spune că-mi doresc să devin.

Apoi, PR-istă? Posibil. Doar că, cea mai importantă condiţie a mea este să îmi placă mie mai întâi ceea ce promovez.

știi de îndată care și pentru cine (dintre politicieni) lucrează. Trist, vă zic. Există totuși câteva posturi de radio, o televiziune-două, câteva portaluri de știri și ziare care încearcă (din răsputeri) să ţină piept marilor fărădelegi ce zilnic se înfăptuiesc. Dar e puţin, cred. Prea puţin pentru a numi societatea în care trăim azi sănătoasă. În loc de postscriptum. E 2014, an de alegeri. Anul acesta va fi unul în care jurnalismul din ţara noastră va coborî la un nivel și mai inferior decât acum. Mârșăvii, propagandă, dezinformare și manipulare, „ași din mânecă”, materiale compromiţătoare etc. – toate vor fi la ordinea zilei. Este, doar, o chestiune de timp.

- Ai fost desemnată printre cei mai buni studenţi ai ţării. Care a fost

biţi. Cum s-au împăcat toate astea?

- S-au împăcat foarte bine. A fost o armonie în jurul meu, pentru că armonie a fost în mine. Știu (aproape mereu) ce-mi doresc. Nu știu de fiecare dată calea. Și totuși, consider că secretul „împăcării” melange-ului „a studia - a munci - a călători” este tare simplu. Dacă îţi dorești cu adevărat să fii student de laudă la universitate, dacă trebuie să muncești pentru a-ţi câștiga banii și de-ţi Anna Gavalda). În altă ordine de idei, trebuie să mărturisesc că, deși în familia mea se citește mult, eu am prins gustul adevărat al lecturii abia în clasa a X-a, cred. (Foarte târziu...) Nu știu de ce. Și totuși, probabil pentru că lecturile „de la școală” mi s-au părut plictisitoare și neinteresante. Până am ajuns la „Patul lui Procust”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Biserica Albă” și multe altele.

- Cum apreciezi situaţia jurnalismului de la noi din ţara? Își îndreptăţește titlul de a patra putere în stat?

- Bine, trebuie să recunosc că întrebarea este foarte complicată. Iar a răspunde la ea, nu știu dacă-mi este în putere. Și totuși, firesc de subiectivă fiind, consider că în Moldova nu există acea „a patra putere în stat” pe care ne-am dori-o. Nu există acel „câine de pază al societăţii”. Și nu există, apropo, nici a treia și nici a doua putere în stat, dacă vreţi. Există o singură putere. E banul. Iar banul face legea. Din păcate. Acest lucru se referă, în mare parte (nu în totalitate!), și la presă, care este (vorba jurnalistului) presă cu jurnaliști „de curte”. E trist. Dar azi avem atât de mult servilism politic din partea presei, încât enumerând instituţii media mai și dorești să vizitezi locuri minunate – ai nevoie de cel puţin două lucruri: dorinţă și muncă. Multă dorinţă și multă muncă. Plus, răbdare. Și mai multă.

efortul pentru a obţine această performanţă?

- Nu cred că a fost un efort anumit. Și asta deoarece am făcut, practic, mereu tot ceea ce am vrut/planificat să fac. Am învăţat bine, am avut o activitate extracurriculară bogată: am iniţiat proiecte, am efectuat stagii de practică, am luat premii și locuri de frunte la diverse concursuri – astfel încât, când a fost timpul să candidez pentru această bursă, nu-mi rămăsese decât să adun toate diplomele, certificatele, publicaţiile și alte dovezi ale implicării mele și să le depun la sediul Centrului de Informaţii Universitare.

- Nu te-ai limitat doar la studii. Ai reușit și să muncești, să călătorești, să interacţionezi cu oameni deose-

CMYK

- Ai moderat o emisiune despre gadgeturi și IT. Ce ai învăţat din această experienţă?

- În primul rând, am aflat foarte multe informaţii noi despre tot ceea ce înseamnă IT: dispozitive de tot felul, aplicaţii pentru acestea, programe și utilitatea lor. În al doilea rând, am învăţat (și mi-a plăcut, recunosc, foarte mult) să fiu o prezentatoare (cred) bună a unor știri de calitate. Or, News Bites a fost primul show despre IT din Moldova. Iar acest lucru nu e deloc puţin. Ar fi și un al treilea rând. Pe de o parte, am învăţat că o mână de oameni talentaţi pot face minuni, iar pe de altă parte, o emisiune despre IT nu are cum să fie apreciată la justa ei valoare (printr-un număr mare de vizualizări) în momentul în care oamenii, gândindu-se la IT, încă își imaginează acest domeniu drept complicat, matematic și foarte nu-pentru-ei. A fost un proiect viu, adevărat, unde timp de 4 luni am citit multe știri, am dormit puţin și am râs mult. (Și asta, pentru că am avut parte de o echipă Udarnik-ă!)

- Dar cărţile? Care-i toată istoria cu cărţile și cu Iulia Brad?

- O, cărţile sunt magice. Ele-mi sunt în sânge. În suflet. Citesc mereu. Oriunde. (În geantă port mereu o carte.)

Nu citesc orice. Pot citi mai multe cărţi odată. Pot să las o carte dacă nu îmi place. Sau pot să las cărţi, crezând că nu-mi merită atenţia și timpul, ca mai apoi să mă întorc la ele și să înţeleg că mă extaziază (cazul „O iubeam” de

- Ce cărţi te cuceresc?

- Deși cred că tocmai eu sunt cuceritoarea de cărţi (de fapt), (zâmbește), există cărţi care mă fac să nu le pot lăsa din mâini. Au un-ceva-nu-știuce. Greu de definit (sau poate nu?).

Poate mă veţi înţelege. „Să nu mă pot lăsa de ele” mi s-a întâmplat în cazul cărţilor „Călăreţul fără cap”, „Dama cu camelii” și, mai ales, în cazul „Contelui de Monte-Cristo” și a romanului psihologic „Crimă și pedeapsă”. Or, anume acestea sunt scrierile care m-au marcat profund și m-au impresionat, prin suflet, atmosferă, spirit, intrigă, deznodăminte neașteptate, personaje cu cele mai diferite caractere și moduri de comportament. În general, cărţile care îmi plac în mod deosebit sunt cărţile cu linii clare de subiect. Cărţile care povestesc istorii de viaţă. Cărţile „adânci”. Labirint. Și nu cele de suprafaţă, editate în scopul profitului, de obicei, de tip „Cum să devii milionar?”, „Cum să fii un om de succes?”, „Cum să comunici eficient?”, dar și alte „cheltuiri de hârtie”.

- Ai și unele recomandări în materie de lectură?

- Da. Cu siguranţă. Recomand cu drag și suflet bun: „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Dama cu camelii”, de Dumas (fiul), „Crimă și pedeapsă” de Fiodor Dostoievski, „Călăreţul fără cap” de Mayne Reid, „Shogun” de James Clavell, „Aforisme despre înţelepciunea în viaţă” de Arthur Shopenhauer, „Outliers” de Malcolm Gladwell, precum și „Anna Karenina”, „Decameronul”, „Pe frontul de vest nimic nou” și „Arcul de trimf” de Erich Maria Remarque ori „Greaţa” de Sartre și „Rinocerii” de Ionesco. Deocamdată, cred, cam atât. Pentru alte recomandări de lectură frumoasă însă, vă invit cu gând bun, să accesaţi blogul meu personal, iuliabrad.wordpress.com.

- Mulţumim. Să ai mult spor în tot ceea ce-ţi propui să faci.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX