Ziarul Flux, Ed. 10 (935)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 martie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.03.2014

Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina Maxima zilei „Dintre toate lucrurile, timpul ne dă cel mai mult de cugetat”.

Lucian Blaga

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.8028 1 Dolar american ............. 13.4743 1 Leu românesc ................. 4.1727 1 Rublă rusească ............... 0.3696 Timpul probabil: 14.03.2014

15.03.2014

Noros, 4 17 0C

Noros, 3 18 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 10 (935)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Demnitarii vor condiţii mai bune, pentru ei, nu pentru populaţie

4

PAGINA

ANIVERSARE

Ion Moraru la 85 de ani

6

PAGINA

GEOPOLITIC

GPF

Parlamentul a votat ieri în cea de-a doua lectură un proiect de lege cu privire la referendumurile locale.

Astfel, în cadrul plebiscitelor locale, nu vor putea fi abordate probleme de interes naţional, care ţin de competenţa Parlamentului sau a Guvernului.

De competenţa autorităților publice locale va fi doar organizarea referendumurilor în chestiuni ce ţin de interesul local. Modificări în acest sens au fost introduse în Codul electoral al Republicii Moldova.

Potrivit amendamentelor adoptate, nu vor putea fi supuse referendumului local chestiunile ce țin de impozite și buget; măsurile de urgență pentru asigurarea ordinii publice, sănătății și securității populației; alegerea, numirea, demiterea și revocarea din anumite funcții a persoanelor care țin de competența Parlamentului, Guvernului și Președinției; ce țin de revocarea din funcție a primarului, restituit în baza hotărârii definitive de revocare,

pronunțate de instanța de judecată; ce țin de competența instanțelor de judecată sau a Procuraturii, privind modificarea subordonării administrativ-teritoriale a localităților, cu

PAGINA

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

excepția cazurilor prevăzute în Legea privind statutul Găgăuziei.

Codul electoral stipulează că la referendumurile locale, cetăţenii se vor putea pronunţa doar în privinţa

Centrul Internaţional Antidrog din Republica Moldova atenţionează autorităţile în legătură cu intensificarea fenomenului traficului și a consumului de droguri. Într-o scrisoare deschisă, adresată conducătorilor de prim rang ai statului, instituţia constată cu îngrijorare că fenomenul a atins în ultima perioadă proporţii fără precedent, ceea ce ameninţă nu doar sănătatea a zeci de mii de cetăţeni, ci și subminează în mod grav legalitatea în ţara noastră.

UCRAINA

Quadratura ucraineană

9

Poşta Moldovei

SPECIAL

Referendum local

ALEKSANDR DUGHIN. TEORIA LUMII MULTIPOLARE (6) PAGINA

FLUX

La referendumurile locale, doar chestiuni de interes local

Cine protejează şi cine profită de pe urma afacerilor cu droguri?

8

ABONAREA 2014

EXTERNE

Mesajul semnat de Mircea Grecu, liderul organizaţiei neguvernamentale, ce reunește peste 2 800 de voluntari, a fost expediat pe numele Președintelui republicii, Nicolae Timofti, președintelui Parlamentului, Igor Corman, premierului Iurie Leancă și a procurorului general, Corneliu Gurin. În demersul Centrului se menţionează următoarele: Continuare în pag. 5

Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni după mai bine de o mie de ani

CMYK

unor chestiuni consfințite în Legea privind administrația publică locală.

Opoziţia, inclusiv cea liberală, a respins proiectul.

FLUX

Verde pentru licitaţia de deputaţi comunişti, roşu pentru licitaţia deputaţilor din arcul guvernamental XXX

(citiţi pag. 2)

Ambasadorilor li se cere iarăşi să-şi ţină gura

XXX

(citiţi pag. 3)

2 VERDE PENTRU LICITAŢIA DE DEPUTAŢI COMUNIŞTI, ROŞU PENTRU LICITAŢIA DEPUTAŢILOR DIN ARCUL GUVERNAMENTAL Actual

FLUX

Mare comedie, frate! Cică, de la un timp CNA s-a apucat subit să vegheze la inocenţa deputaţilor. Totul a început de la niște pârţuri trase recent de câţiva parlamentari imaculaţi pe o reţea de socializare.

Chipurile, niște forţe obscure, oligarhi și criminali (alţii decât cei de la putere), ar pune la cale seducerea prin mijloace pecuniare a unor membri ai coaliţiei de guvernământ, pentru a-i rupe pe aceștia din majoritate și – horribile dictu! – a compromite „parcursul european al ţării”. Se făceau și aluzii la unul dintre businessmenii notorii. După care a urmat ieșirea, la 6 martie, a lui Iurie Bolboceanu din PDM-ul doldora de bănet. Ar reieși în cazul acestuia că a fugit dinspre borcanul cu miere al guvernării spre un trai modest, oferit de veniturile legale ale unui ales al poporului. Adică, omul a făcut-o așa, pe gratis, din raţiuni de ordin doctrinar și moral. Și nici măcar de temutul și atotputernicul Plahotniuc nu i-a fost frică. „Curat murdar!” vorba lui Caragiale.

Iar vineri, 7 martie, CNA a și reţinut doi inși care, se susţine, ar fi pus

14 MARTIE 2014

la cale mituirea unui alt brav ales al poporului din falnica coaliţie (cacofonia este binevenită!) de guvernământ. Ulterior, au fost date chiar și numele figuranţilor în acest caz. Însă pe noi ne frământă un cu totul alt aspect. De ordin moral, profesional și politic, în același timp.

De ce atunci când cârduri întregi de deputaţi comuniști au evadat dinspre partidul-mamă spre coaliţia de guvernământ, CNA nu i-a luat la întrebări, cât au primit drept mită pentru accesul la treuca puterii? Au fost chemaţi cumva aceștia să dea cu subsemnatul pe la organele de anchetă? Au mișcat vreun deget Procuratura, SIS-ul, MAI sau CNA? Zero. De ce? E limpede. A fugi dinspre opoziţie spre putere este un act patriotic, eroic și de cariate, în același timp. Însă a te disocia de coaliţia de guvernământ constituie o crimă deosebit de gravă, un atentat asupra intereselor naţionale, o trădare etc.

Dar cum vine cu nesfârșitele cirezi de fugari din rândurile PCRM dintre aleșii locali, consilieri raionali, președinţi de raioane, primari și alţi demnitari din teritoriu? Aici totul e OK?

Au fost vreodată aceștia obiectul atenţiei neînfricaţilor luptători cu corupţia din organele de anchetă?

Niciodată. De ce? Pentru că migrarea dinspre comuniști spre guvernanţi avantaja clanurile aflate la putere, în timp ce evadarea în direcţia opusă dezavantajează puterea și, probabil, servește altor clanuri care nu sunt, dar vor cu tot dinadinsul să preia puterea.

Nu justificăm câtuși de puţin posibila luare de mită de către unii deputaţi din majoritate pentru a da bir cu fugiţii spre opoziţie sau, pur și simplu, pentru a răsturna fragila majoritate parlamentară, ceea ce, în definitiv, e tot aia. Constatăm doar că este vorba despre o luptă mimată cu corupţia, că trăim într-o ţară unde starea de beligeranţă între clanuri este voalată cu valuri de dezinformare, că ne sufocăm într-un „stat captiv” fără organe de drept independente, care fac sluj în faţa potentaţilor zilei.

Situaţia descrisă mai sus poate fi numită și așa: hoţul strigă „prindeţi hoţul!”. Iar acum, când până la alegeri a mai rămas atât de puţin timp și când mai e atâta de furat din privatizări, din finanţările externe, din

banul public și din afacerile firmelor „băieţilor deștepţi” cu statul, cum ar putea admite capii lumii interlope de la putere să scape o felie atât de grasă din mâini? Iată de ce toate aceste scamatorii cu prinderea în flagrant nu fac decât să ne întristeze. Puterea este uzurpată demult, cu binecuvântarea „partenerilor noștri occidentali”, ca să citez un tic verbal din limbajul oficial al Kremlinului, iar panglicăriile cu lupta contra corupţiei nu sunt decât praf în ochii

mulţimii prostite de perspectivele roze ale integrării în UE. În ţara unde presa este aproape integral la cheremul „sacilor cu bani”, iar organele de anchetă și judecătoriile nu sunt decât niște marionete ale acestora, ar trebui să fii prost de-a binelea ca să mai crezi în spiritul justiţiar al găinarilor de la putere. „Îndrăgi-iar ciorile și spânzurătorile”!

Iurie ROŞCA

Demnitarii vor condiţii mai bune, pentru ei, nu pentru populaţie Câteva știri apărute în ultimele zile i-au umplut de bucurie pe moldovenii care au văzut cu ochii lor ce înseamnă schimbarea până la capăt și Moldova fără sărăcie. Pe lângă marea și obsedanta preocupare – integrarea europeană, mai-marii zilei, așa cum se întâmplă de obicei la sfârșit de mandat, înainte de a-și face bagajele, s-au gândit că ar fi rostul să se mai căpătuiască cu ceva.

De exemplu, aflăm din presă despre o propunere inedită a democratului Igor Corman, care consideră, fără pic de ironie, că Legea cu privire la serviciul diplomatic ar trebui modificată, pentru a fi incluși în categoria „membru de familie” copiii reprezentanţilor misiunilor diplomatice de peste hotare în vârstă de până la 23 de ani, pentru că diplomaţii noștri beneficiază, pe lângă salariu, și de o indemnizaţie pentru întreţinerea membrilor familiei.

Dacă până acum odraslele acestora primeau indemnizaţii până la vârsta de 18 ani, actualul spicher și fostul ambasador crede că statul trebuie să-i ajute material pe aceștia până la vârsta de 23 de ani. De ce nu până la pensionare, că nu ar mai fi atât de mult.

Explicaţia lui Corman este că cei mai mulţi dintre ei la 18 ani mai sunt elevi ori studenţi, care nu dispun de mijloace proprii de existenţă, iar lipsirea lor de statutul de „membru de familie” le-ar genera diplomaţilor „dificultăţi materiale semnificative”.

Nici vorbă, grea este viaţa funcţionarilor noștri, incomparabil mai grea decât a majorităţii populaţiei, a medicilor, a profesorilor, a ţăranilor, care-și întreţin copiii în instituţii de învăţământ fără niciun fel de indemnizaţii. Atât de grea, încât chiar ne bate gândul să adunăm, mână de la mână, pentru a le oferi un ajutor diplomaţilor ajunși în dificultate materială severă.

Așa cum vor să pună mână de la mână și aleșii poporului, pentru a le încropi de un apartament deputaţilor fără domiciliu stabil. Și asta este cea de-a doua știre a săptămânii care a înduioșat până la lacrimi populaţia.

Mai mulţi legislatori, 47 la număr, din toate fracţiunile parlamentare, s-au trezit că mandatul este pe ducă, iar altul cine știe dacă mai vine și că nu ar strica să-și îmbunătăţească

Daţi cât vă lasă inima, pentru un demnitar cu dificultăţi materiale.

condiţiile de trai, precare bănuim. Pentru că în patru ani doar la condiţiile de trai și la bunăstarea cetăţenilor s-au gândit. Demonstrând că atunci când vine vorba de propriile nevoi, pot trece cu ușurinţă peste disensiunile de ordin ideologic, aceștia au solicitat să le fie construit un bloc în centrul Chișinăului, în care să-și cumpere apartamente la preţuri preferenţiale.

După ce s-a iscat tot tămbălăul din presă, autorităţile au venit cu explicaţii, precum că blocul locativ urma să fie construit exclusiv din banii deputaţilor, adică, fără a fi puși la bătaie bani publici. Doar că Guvernului i s-a cerut să identifice în acest scop un teren numai bun pentru rangul înalţilor demnitari. Și dacă, potrivit unor calcule estimative, terenul în cauză ar valora în jur de un milion de euro, înţelegem că și preţul apartamentelor pentru aleși va fi semnificativ mai mic decât cel de piaţă, pe care-l achită muritorii de rând. Și mai interesantă este lista celor 47 de deputaţi care au semnat respectiva solicitare și care, înţelegem, au stringentă nevoie de o îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Judecând după bunurile pe care le-au indicat aceștia în declaraţiile de avere, ar exista, într-adevăr, câţiva deputaţi care nu dispun de spaţiu loca-

tiv. Restul, au cel puţin câte un apartament, cei mai mulţi fiind însă proprietari a câtorva apartamente și case spaţioase, oameni cu afaceri profitabile, cu mașini luxoase la scară.

Dar când vine vorba de vreun chilipir, nimic nu pare prea mult.

Printre semnatarii demersului se numără, de exemplu, democratul Mihai Solcan, cu trei apartamente și o casă de locuit de 456 mp în Chișinău, deputatul neafiliat Viorica Ambramciuc, cu 2 apartamente în Chișinău, democratul Sergiu Sârbu, cu un apartament în Chișinău și o vilă în Stăuceni, liberal-democratul Ion Butmalai, cu trei case în orașul Cahul, comunista Oxana Domenti, cu o casă în Glodeni și un apartament în Chișinău, comunistul Artur Reșetnicov, cu o casă și un apartament în Chișinău, democratul Oleg Sârbu, cu 2 case de locuit și un apartament în orașul Edineţ, neafiliatul Iurie Bolboceanu, cu un apartament de 153 mp în capitală, liberal-democratul Nicolae Juravschi, cu un apartament și o casă de locuit în Chișinău, alţi doi liberal-democraţi – Angel Agache și Chiril Lucinschi, cu două apartamente și, respectiv, două apartamente și o casă de locuit de 478 mp în Chișinău, dar și o vilă în Odesa, Ucraina, comunistul Gheorghe

Anghel, cu 2 case de locuit în Ștefan Vodă și un apartament în Chișinău, comunistul Anatolie Gorilă, cu două apartamente în Chișinău și o vilă în raionul Criuleni. În listă se mai regăsesc deputaţi liberali și liberali-reformatori, care dispun, de asemenea, de spaţiu locativ în Chișinău. De condiţii de trai mai bune pare să aibă nevoie și fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat pentru fapte de corupţie de statul român, proprietar a trei case de lux în Chișinău.

Aleșii mai înstăriţi, care deţin spaţii locative importante, au negat orice intenţie de căpătuială și au afirmat că au fost cu gândul doar la colegii lor mai puţin norocoși, care nu au nicio locuinţă, cel puţin, nu în declaraţiile de avere.

Aceștia au explicat că solicitarea s-a făcut pentru deputaţii care nu deţin spaţii locative, iar ei au semnat doar pentru susţinerea respectivei iniţiative.

Vizibil deranjaţi de toată zarva din presă, capii coaliţiei de la guvernare au apreciat că acestea sunt pure speculaţii și goană după senzaţii. Șeful PLR, Ion Hadârcă, a deplâns soarta amară a deputaţilor care stau de ani de zile în cămine și au nevoie de locuinţă ca să poată exista normal.

Marian Lupu și Vladimir Filat au dat asigurări că proiectul nu presupune implicarea banilor publici, iar pentru achiziţionarea terenului, aceștia ar urma să cotizeze împreună. Și, până la urmă, de ce nu ar avea dreptul deputaţii, ca și orice altă categorie socială, să investească în propriile locuinţe? Dacă au de unde. În acest context, nu avem cum să nu ne amintim și de reformatoarea Ana Guţu care se lamenta, cu puţin timp în urmă, tot în legătură cu traiul greu și amar al aleșilor. Aceasta afirmând că îi este rușine să spună ce salariu de mizerie au deputaţii, atunci când este întrebată de vreun coleg dintr-un stat UE. Ei bine, dar dacă salariile deputaţilor sunt atât de mici, încât mai că ar trebui incluși în categoria persoanelor defavorizate, ne întrebăm și noi ca proștii, din ce bani își vor construi aceștia casă în buricul târgului? Că doar, așa cum au spus Lupu și Filat, nu e vorba nici de „finanţare directă ori indirectă” și nici de „anumite cadouri”.

Ioana FLOREA, FLUX

3

Politic

14 MARTIE 2014

FLUX

Ambasadorilor li se cere iarăşi să-şi ţină gura Premierul Leancă face și el ca „șăful”. Pentru că exemplele proaste și ticurile de mic dictator sunt deosebit de molipsitoare. În cadrul ședinţei de miercuri, 12 martie, a Guvernului, prim-ministrul i-a strunit pe ambasadorii Republicii Moldova care manifestă prea multă iniţiativă și spun mai mult decât trebuie în interviurile pe care le acordă. Șeful Cabinetului de Miniștri, Iurie Leancă, i-a sugerat șefei diplomaţiei de la Chișinău, Natalia Gherman, să-i atenţioneze pe ambasadori în legătură cu interviurile pe care le acordă „în stânga și în dreapta” și să le pună în vedere să promoveze doar „poziţia oficială a Republicii Moldova”, fără completări și opinii personale pe marginea unor subiecte de interes public și fără a demonstra oareșice afilieri partinice.

Premierul le-a solicitat clar reprezentanţilor misiunilor diplomatice să activeze în conformitate cu interesele ţării și să fie atenţi și la ceea ce spun, mai ales pentru presa de acasă, pentru a nu tulbura minţile impresionabile ale electoratului. „Interviurile pentru presa din ţara gazdă sunt binevenite, dar să fie atenţi la ceea ce spun pentru presa de acasă”, i-a somat Leancă. Și cum nu am prea auzit de alte interviuri pe care le-ar fi acordat în ultima perioadă diplomaţii noștri de peste hotare, „vinovat” pentru această abatere lirică a prim-ministrului pare să fie, cel mai probabil, iarăși ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, care a vorbit într-un recent interviu pentru Deutsche Welle despre „intervenţia militară a Rusiei în Crimeea”, apreciind că „în Crimeea, militarismul a doborât dreptul internaţional, prin instalarea unui regim marionetă de ocupaţie controlat de Rusia”.

De ce zicem iarăși? Pentru că acum aproximativ doi ani, un alt premier, demis între timp, a avut, la fel, un acces de profundă iritare provocat de declaraţiile respectivului ambasador.

Cine-și mai amintește, exact în ultima zi a lui ianuarie 2012, tocmai pe când aliaţii de la guvernare puseseră la cale un referendum constituţional (niţel anticonstituţional) privind alegerea șefului statului, Igor Munteanu afirma în cadrul audierilor „Republica Moldova: Eforturile crescânde ale democraţiei” din Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului american că, potrivit „așteptărilor” sale (mult prea) optimiste, o nouă rundă de alegeri prezidenţiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie, exprimându-și speranţa că președintele va fi ales în cel mai scurt timp.

Nu atât declaraţia ambasadorului care, probabil, trebuia să dea un „semnal bun” partenerilor occidentali a provocat atunci indignarea expremierului Vladimir Filat, cât reacţiile deloc favorabile guvernării de la Chișinău care au urmat. Astfel, mai mulţi experţi și politicieni notorii au declarat după discursul ambasadorului Munteanu că au mai auzit de nenumărate ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, pentru ca mai apoi aceasta să eșueze. De asemenea, ei au avertizat că AIE își va pierde legitimitatea dacă va încerca să schimbe regula jocului prin referendum constituţional, înainte ca impasul prezidenţial să fie depășit, pronunţându-se categoric împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere.

După astfel de aprecieri dure, reacţia lui Filat a fost pe măsură. „Eu am solicitat repetat ca cei care își fac datoria în misiunile diplomatice să activeze în baza competenţe-

lor”, a punctat supărat premierul de atunci, sugerându-le explicit ambasadorilor să-și păstreze opiniile pentru uzul strict personal.

Câteva luni mai târziu, în cadrul unei întâlniri cu șefii misiunilor diplomatice de peste hotare, Vladimir Filat și-a reiterat foarte clar mesajul, cerându-le acestora să promoveze o poziţie unică și coerentă, fără „improvizări și interpretări personale”. „Iniţiativă personală, interpretări personale, reieșind din opţiuni, din înţelegeri, mai departe nu vor fi tolerate. Este programul de activitate al Guvernului, care este cartea de căpătâi a fiecărui ambasador. Și cu instrucţiuni foarte clare din partea Ministerului de Externe, atunci când este transmis un mesaj. Mesaj nu din partea ambasadorului Republicii Moldova, mesaj din partea Repu-

blicii Moldova. Și vă atenţionez că mai departe situaţii de genul cum s-au mai întâmplat, cu expuneri de opinii personale, vor fi sancţionate imediat”, îi avertiza pe ambasadori fostul premier. Pentru că guvernarea nu are nevoie de surprize, nici pe afară și nici pe acasă. Nimic nu trebuie să pună la îndoială povestea noastră de succes și victoriosul parcurs european.

Mai mult decât atât, Filat i-a cerut imperativ Ministerului de Externe să emită o „circulară” prin care să le interzică ambasadorilor să facă declaraţii politice: „ Am solicitat expres să se transmită urgent către toate ambasadele mesajul ca diplomaţii noștri să nu comenteze situaţia politică din ţară. Ei au sarcini foarte clare, iar comentariile privind situaţia politică nu ţine de competenţa dânșilor”.

Ar mai fi de amintit că ambasadorul nostru în SUA a scăpat atunci nesancţionat exclusiv graţie mărinimiei lui Filat, care „l-a iertat” pentru optimismul exagerat, în urma „unei comunicări” cu ministrul de Externe de atunci. În opinia lui Iurie Leancă de șef al diplomaţiei moldovenești, ambasadorul nu ar fi lansat totuși chiar o declaraţie. „Igor Munteanu și-a depășit puţin atribuţiile sale de ambasador.

Deși uneori este dificil să faci o diferenţiere între declaraţiile rostite în calitate de ambasador și o opinie personală”, a comentat atunci Leancă. În calitatea actuală de premier, opiniile acestuia par să fi suferit oarece schimbări, el fiind acum, ca și predecesorul său, adeptul mesajelor „unice”, dozate și filtrate.

Ioana FLOREA, FLUX

Este Parlicov incomod sistemului sau suspendarea sa este legitimă?

Fostul director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că decizia din 6 martie a Curţii de Apel Chișinău, prin care a fost suspendat din funcţie, este motivată politic și nu are nimic în comun cu activitatea sa profesională. Sunt motive inventate, a spus acesta. „Am fost sancţionat cu suspendarea pe un an de zile pentru faptul că nu au fost actualizate două nomenclatoare din documentele secrete.

Cred că la mijloc sunt interese protejate de factori politici din actuala coaliție de guvernare”, a mai declarat Parlicov.

El s-a declarat convins că în cadrul coaliţiei de guvernare ar fi existat un consens privind înlăturarea sa din funcţie, după încercarea eșuată a majorităţii parlamentare de a-l revoca, în iulie trecut. Decizia Legislativului a fost anulată ulterior de Curtea Constituţională, Parlicov fiind repus în funcţie în septembrie 2013. În opinia fostului director ANRE, există, de fapt, două motive din care se dorește insistent destituirea sa. Primul ar fi că, după scoaterea de la guvernare a liberalilor care l-au și recomandat în postul respectiv, funcţia le-ar fi revenit, prin partaj, liberalilor reformatori.

Cel de-al doilea motiv, mult mai serios, l-ar constitui refuzul său de a include în tariful pentru gaze pierderi de 382 de milioane de lei (aproximativ 64 de milioane de metri cubi de gaze) care urmau să fie achitate de consumatori, așa cum a solicitat „Moldovagaz”. Anume de asta crede Parlicov că a devenit incomod pentru sistem. „În 2011, ANRE a acceptat, în calitate de compromis, înjumătăţirea cifrei solicitate, adică includerea în tarif a pierderilor de aproximativ 160 de milioane de lei (32 de milioane de metri cubi de gaze)”, a explicat fostul director al Agenţiei. Precizând, totodată, că a cerut să fie efectuate expertize internaţionale, măsurări suplimentare, precum și discuţii în cadrul comunităţii energetice, doar că aceste solicitări nu au fost luate în seamă.

„În sfârșit, „coaliţia pretins europeană” (insist asupra termenului) a reușit să mă înlăture de la conducerea ANRE”, a declarat Victor Parlicov, convins că din septembrie trecut și până în prezent „toate instituţiile statului” (Procuratura, SIS, judecătorii, Curtea de Apel, mediile de informare) au lucrat sincronizat și profesionist pentru a găsi „chiţibușuri” juridice care să facă posibilă înlăturarea sa. „Ceea ce demonstrează că dacă există voinţă politică, multe lucruri sunt posibile în ţara asta, iar instituţiile statului își fac meseria așa cum trebuie”, a menţionat ironic directorul suspendat al ANRE. Pe de altă parte, Parlicov a precizat că a sesizat organele de drept în privinţa unor nereguli serioase din sectorul energetic, depistate în urma controalelor întreprinse. „Am transmis Procuraturii, Internelor, SIS-ului un șir de documente despre delapidări, direcţionarea fluxurilor financiare în zonele off-shore, însă dosarele nu au avut nicio finalitate”, a mai declarat ex-directorul general al Agenţiei.

Supoziţiile lui Parlicov au fost confirmate de către un alt director ANRE, Nicolae Răileanu,

care a precizat că presiunile asupra directorului suspendat au început după ce s-a opus includerii în tariful pentru gaz a unor sume exagerate rezultate din pierderile suportate în rețea, pe care le-a solicitat „Moldovagaz”. „Din cei cinci directori de atunci, trei s-au opus, printre care eu și Victor Parlicov”, a specificat Răileanu. În opinia sa, anume pentru faptul că s-a opus majorării tarifului la gaze, în aprilie 2012 a fost organizat un atentat asupra sa, mașina de serviciu a acestuia explodând în plină stradă.

Totodată, fostul director ANRE l-a acuzat pe deputatul liberal-democrat Simion Furdui de faptul că a exercitat presiuni asupra conducerii Agenției Naţionale pentru Reglementare în Energetică pentru ca aceștia să accepte cererea ”Moldovagaz”. Răileanu a presupus chiar că Furdui, care a fost anterior director al ANRE, ar putea deveni acum noul director general al Agenţiei.

Victor Parlicov consideră că se va încerca înlăturarea sa definitivă de la conducerea ANRE, și nu exclude că i s-ar putea inventa în acest scop chiar și un dosar penal.

FLUX

FLUX

4

Aniversare 14 MARTIE 2014

Ion Moraru la 85 de ani Figură emblematică a rezistenţei anticomuniste, fost deţinut politic și membru al aceluiași Partid Popular Creștin Democrat de-a lungul sfertului de veac de când există formaţiunea noastră, Ion Moraru și-a marcat recent ziua de naștere.

La 9 martie, cel care e președinte de onoare al PPCD a atins venerabila vârstă de 85 de ani. Moraru este ultimul supravieţuitor al organizaţiei clandestine, formate după război de un grup de tineri pentru a opune rezistenţă invaziei bolșevice. Se vede că Dumnezeu i-a dat zile îndelungate, luciditate și harul scrisului tocmai pentru ca el să poată aduna între coperţile câtorva volume de memorii întregul calvar îndurat de neamul nostru de la război încoace.

Personalitatea lui puternică, vigoare interioară și energia nesecată m-au impresionat întotdeauna. Ca și rafinamentul în dezlegarea sensurilor ascunse ale meandrelor politice și geopolitice. Credinţa profundă în Dumnezeu și în destinul neamului, asumarea tragediilor lui colective, preocuparea pentru marile probleme existenţiale, care îl caracterizează, scot în evidenţă un spirit fin, cuprins de neliniști metafizice, dar și mereu gata de acţiune, de faptă.

Asta pentru că binele trebuie apărat în mod activ, iar adevărul trebuie afirmat în mod răspicat. În ultimele zile ale lui ianuarie 2013, întâlnindu-mă la o masă în doi, pentru o discuţie prietenească, cu renumitul regizor de film Valeriu Jereghi, i-am oferit și o carte semnată de Ion Moraru. Valeriu a și început să răsfoiască cu nerăbdare volumul

EPISTOLĂ CĂTRE NEPOŢII NEPOŢILOR LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT Vremuri grele au trecut peste noi, dar şi mai grele se abat Destrămarea unităţii noastre de neam a fost nespus de crâncenă în secolul trecut, când asupra noastră s-a abătut molima bolșevică. Mai întâi s-a lovit cu furie în credinţa noastră creștinortodoxă milenară, care a fost și trebuie să rămână piatra de temelie și axa existenţială a fiinţei noastre ca neam.

cu memorii, în timp ce eu îi dădeam detalii din viaţa, suferinţa și creaţia lui Moraru. Trecuseră doar câteva minute, timp în care Jereghi sorbea fragmente din cartea pe care i-o dădusem. Gata, firea lui de artist deja încolţise un nou proiect. „Hai să facem un documentar cu el”, îmi zice maestrul. Zis și făcut. Am pus imediat mâna pe telefon, iar în trei zile eram deja în drum spre satul eroului viitorului film. Monologul lui Ion Moraru, înregistrat de camera mânuită de Valeriu Jereghi, se depăna lin, doar de câteva ori fiind susţinut de niște întrebări de-ale mele. Îl vedeam pe artistul de o sensibilitate rarisimă, cineastul de faimă internaţională, profund emoţionat. La un moment dat, ochii îi pluteau în lacrimi, dar, în același timp, faţa îi radia de bucurie. Artistul a simţit din prima clipă. Filmul va fi unul reușit.

A filmat 100 de minute. Acum filmul e în curs de elaborare.

Duminica trecută, de ziua lui Ion Moraru, ne-am deplasat din nou, câţiva colegi din generaţia mea și alţii dintre cei care s-au maturizat în sânul familiei noastre politice, acasă

la Ion Moraru. Așa obișnuim să facem în tot anul. Căsuţa lui ţărănească se umpluse de lume. Felicitări, vorbe de duh, glume și nădejde în vremuri mai bune. Alături de el, ca un înger păzitor care-i veghează în preajmă, doamna Profira. Iar pe lângă părinţi, ca în fiecare an, venise de la Chișinău în ajutor una dintre cele două fiice, Adela.

Pe lângă multele calităţi ale bătrânului învăţător, pe care le preţuiesc în mod deosebit, este și un fin simţ al umorului, dar și al autoironiei. Este o plăcere cu totul specială să vezi cum doi oameni care au avut o viaţă grea, domnul Ion și doamna Profira, în loc să se tânguiască și să-și deplângă suferinţele din trecut sau lipsurile și bolile din prezent, glumesc cu atâta seninătate și bunăvoinţă, chiar și pe seama propriilor necazuri.

Dumnezeu să le dea sănătate, mulţi ani și prieteni adevăraţi în preajmă.

Iurie ROŞCA

P.S.: Publicăm alăturat un text semnat de Ion Moraru, pe care domnia sa îl adresează de la înălţimea vârstei venerabile celor tineri.

În an electoral, cu burse şi pensii mai mari Alegerile sunt bune și ele la ceva. O dată la patru ani, cetăţenii ajung electorat, iar puterea începe să cocheteze cu acesta, aruncându-i pe lângă promisiuni și niscaiva chestiuni mai materiale, ca să nu zicem un os de ros. Beneficiile curg ca din cornul abundenţei, iar ședinţa de miercuri, 12 martie, a Cabinetului de Miniștri pare să fi bătut toate recordurile în acest sens.

Astfel, studenţii vor avea burse mai mari cu zece la sută, iar calculul se va face, retroactiv, de la 1 ianuarie curent.

Potrivit proiectului aprobat de Executiv, majorarea este valabilă pentru bursele studenţilor instituţiilor de învăţământ superior, elevilor instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate, secundar profesional și persoanelor ce fac studii postuniversitare.

Mijloacele financiare suplimentare în sumă de peste 25 de milioane de lei prevăzute pentru majorarea burselor au fost incluse în bugetul de stat pentru anul 2014, precizează Guvernul.

Nu au fost uitaţi nici pensionarii. De la 1 aprilie vor fi indexate pensiile și alte prestaţii sociale.

Potrivit hotărârii adoptate în ședinţa Cabinetului, vor fi indexate cu 6,45 la sută. Ca urmare a indexării, pensia pentru limită de vârstă se va majora în medie cu 67 de lei și va constitui 1 117 lei; pensiile de invaliditate se vor mări cu 53 de lei și vor constitui aproape 880 de lei; pensiile de urmaș – cu 35 de lei, până la 577 de lei, iar pensia medie a participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl va crește cu 143 de lei, până la 2 363 de lei.

Totodată, la 1 aprilie curent se indexează cu 4,6% compensaţia bănească lunară în schimbul asigurării cu produse alimentare și suplimente alimentare care contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor persoanelor

participante la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobâl și la experienţele nucleare, pensiile militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele structurilor Afacerilor Interne.

De asemenea, Executivul a aprobat decizia privind indexarea normelor de cheltuieli în bani pentru întreţinerea persoanelor cazate în instituţiile sociale, ţinând cont de indicele general de creștere a preţurilor de consum în mărime de 4,7%, prognozat de Ministerul Economiei și luat ca bază la elaborarea Legii bugetului de stat pe acest an.

Aceste prevederi vor fi aplicate începând cu 1 februarie 2014.

Totodată, în cadrul ședinţei s-a propus revenirea la proiectul de lege care prevede mărirea plafonului pentru cei care au o pensie mai mică de 1300 de lei, până la 1500 de lei.

FLUX

Prin ateismul agresiv au încercat să ne schimbe codul genetic. Mai multe generaţii au fost lovite de această plagă, încât am ajuns azi să avem unele mame care se poartă cu propriile progenituri ca iepuroaicele de câmp, abandonându-și pruncii.

Pustiirea a continuat prin decimarea neamului cu foametea organizată în 1946-47, care a fost atât de cruntă încât s-a ajuns la cazuri de canibalism (peste 300 de cazuri depistate).

Pentru o cauză străină și sălbatică ne-au mistuit în focul războiului zeci de mii de feciori. În repetate rânduri ne-au organizat deportări în masă.

Ne-au ciopârţit hotarele și ne-au amestecat cu alte etnii, care nu aveau niciun înaintaș înmormântat în acest pământ, ca mai apoi să ne văduvească și de limbă. Și spre a întregi decimarea neamului, ne-au aplicat biruri fără noimă, atât în produse agricole, cât și în bani lichizi. Ţăranul rămânea mereu dator cu ceva către Căpcăunul Roșu, astfel încât să poată fi oricând judecat, declarat „dușman al poporului” și trimis în Gulag la munci istovitoare.

Cine va putea înţelege vreodată inima mamei, care, fiind în agonia foamei, și-a tăiat propriul copil și l-a mâncat pe bucăţi? Iar la difuzorul de pe perete, în casa rămasă pustie, răsunau ca o batjocură cuvintele rostite săltăreţ: „Și era belșug pe masă, Și în fiecare casă, Intra Stalin ca un tată, Împărţind la toţi dreptate” (Scrisoarea norodului moldovenesc marelui Stalin, pag. 35).

O asemenea blasfemie Dumnezeu n-a mai răbdat-o. Și un grup de tineri a format un rug de rezistenţă al neamului, numindu-l „Arcașii lui Ștefan cel Mare”. Iar detașamentul nostru de pe râul Cubolta l-am numit „Sabia dreptăţii”.

Sunt poate ultimul arcaș căruia Dumnezeu i-a hărăzit o viaţă atât de lungă ca să ajung la o nouă cotitură istorică și să fiu martor la topirea neamului moldovenesc în cazanul globalizării.

Aceeași pustiire își rânjește colţii, dar de această dată mult mai perfidă și mai vicleană. Tineretul, care e tezaurul nepreţuit al naţiunii, e ademenit de diavolul galben, simbol întrezărit încă din punga lui Iuda. Fără a înţelege ce li se întâmplă, ei sunt pătrunși de febra consumismului, cea care este religia totală a monstrului globalizării.

Satele rămân pustii. Și doar ici-colo câte un bătrân ducându-și crucea și ocrotind niște copii orfani cu ambii părinţi în viaţă.

Iar conducerea ne arată la orizont Fata Morgana și pământul făgăduinţei în drumul spre Europa.

Fraţilor, uitaţi-vă în urma voastră și întrebaţi-vă cu cine de acum încolo vor fi populate satele noastre. Încă nici n-am pășit bine spre UE, dar deja ni se bagă pe gât sodomizarea.

S-a ajuns până-n într-acolo încât un pigmeu politic ne propune să organizăm un referendum într-o problemă știinţifică, în ce limbă vorbește neamul nostru.

La ușa Parlamentului bate noua lege de vânzare-cumpărare a pământului de către străini. Și dacă aceasta va fi adoptată, pe voi, cei plecaţi, vă întreb: unde vă veţi întoarce?

Fondul Monetar Internaţional ne iubește atât de mult, încât ne sufocăm în îmbrăţișările lui. Îmi sângerează inima de durere și în numele Arcașilor lui Ștefan cel Mare și Sfânt mă rog la tine, Doamne: trimite duhul înţelepciunii asupra tineretului de azi, care să formeze un rug naţional de rezistenţă în faţa hăului care ne înghite – consumismul. Să se întoarcă acasă la copii și la părinţi, să nu lase străinilor vatra strămoșească.

Auzi-mă, Doamne! Și auziţi-mă și voi, tinerii de azi.

Ion MORARU, ultimul arcaş 3.11.2013, satul Mândâc, raionul Drochia

P.S.: Invazia recentă a armatei ruse în Ucraina este o răbufnire a duhului Hoardei de Aur, pe ale cărei ruine a fost zidită Rusia. Această răbufnire este amplificată de un alt duh cotropitor al întregii lumi, duhul satanic al bolșevismului.

Spre a scăpa de o nouă cotropire de către „fratele mai mare”, tineretul se vede nevoit să se îmbulzească la ușa Occidentului. Dar ca să nu ne topim în cazanul globalizării, avem o singură ieșire: păstrarea credinţei creștin-ortodoxe, păstrarea tradiţiilor și a adevărului istoric despre noi și păstrarea cu sfinţenie a limbii române ca „veșmânt al fiinţei noastre”.

5.03.2014

P.P.S.: Mancurtizare profundă: „Moș Ion, – mă întreabă niște vecine după declanșarea crizei din ţara vecină, – da mata, cu cine ţii, cu Ucraina ori cu ai noștri, cu rușii?”. Ce puteam să le răspund. Am căutat să dau un răspuns solomonic: „Eu îs cu ai noștri, dar fără altcineva”.

Social

14 MARTIE 2014

Cine protejează şi cine profită de pe urma afacerilor cu droguri?

Urmare din pag. 1 „Problema traficului și a consumului de droguri reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale a Republicii Moldova. La ora actuală nu există investiţie mai profitabilă în activităţi economice criminale decât investiţia în droguri. În anul 2014, piaţa globală a drogurilor a ajuns la cifra estimativă de 320 de miliarde de dolari anual. La ora actuală, în Republica Moldova sunt peste 10.000 de dependenţi de heroină, care consumă în total aproximativ 6 kilograme zilnic! Asta înseamnă că afacerea produce cel puţin 12.000.000 de lei (650.000 de euro) pe zi. Consumul este în creștere de la o lună la alta, heroina fiind cel mai consumat drog din categoria drogurilor „tari”. Dintr-un gram sunt preparate în medie cinci doze. Putem înmulţi cantitatea consumată zilnic, 6 kilograme, adică 6.000 de grame, cu cele cinci doze care rezultă din fiecare gram. Sunt 30.000 de doze pe zi. Dacă înmulţim cu 30 de zile, avem cifra finală – 900.000 de doze pe lună! Vă prezentăm mai jos preţurile medii pe piaţa neagră a principalelor stupefiante consumate în Republica Moldova: • Heroină – 400 de lei (22 de euro)/0,2 grame (dintr-un gram se fac 5 porţii sau „cecuri”).

• Canabis – 600 de lei (32 de euro) un pahar (de producţie autohtonă).

• Cocaină – 2600 de lei (140 de euro)/gram.

• Ecstasy – 150 de lei (8 euro)/pastilă.

Având în vedere profitul zilnic astronomic ce provine din această afacere criminală, este oare posibil ca ea să scape atenţiei și interesului unor grupări din sânul puterii? Greu de imaginat una ca asta. În timp ce toată lumea vorbește despre marile privatizări la limita legalităţii, despre războiul din sistemul bancar sau despre contrabandă, tema celei mai profitabile afaceri scapă atenţiei opiniei publice. Cine stă în spatele reţelelor de traficanţi de droguri? Cine îi tutelează? Cine adună profitul? Iată întrebări la care ar trebui să caute răspuns președintele ţării, deputaţii, Guvernul, organele de drept, dar și presa”.

Potrivit cercetărilor efectuate de Centrul Internaţional Antidrog din Moldova, în mediul universitar consumul de droguri aproape că s-a triplat în ultima perioadă, ajungându-se la 19% (2012-2013), iar în mediul preuniversitar, pe segmentul de vârstă 14-16 ani, consumul s-a dublat de la 4% la 8%. De asemenea, adolescenţii declară că le este relativ ușor să-și procure produse stupefiante. Numărul consumatorilor din această categorie de vârstă s-a mărit considerabil, iar dacă nu se va între-

5

FLUX

La alegeri, fără paşapoarte sovietice La viitorul scrutin, alegătorii nu vor mai putea vota cu pașaportul sovietic. Respectivele acte de identitate urmează să fie schimbate până la data de 1 septembrie 2014.

prinde nimic pentru prevenirea fenomenului, peste cel mult doi ani procentul celor dependenţi de droguri va crește în mod catastrofal, avertizează liderul organizaţiei neguvernamentale. „Potrivit statisticilor oficiale, în Republica Moldova sunt aproximativ 150.000 de consumatori de droguri, majoritatea începând consumul în 2012-2013. Dependenţa se instalează în aproximativ 3 ani de la începerea consumului, ceea ce ar însemna un val imens în 20152016. Dacă din cei 150.000 doar 20% vor deveni dependenţi, Republica Moldova are resursele financiare și medicale de stăpânire a fenomenului?” se mai precizează în textul scrisorii.

Centrul Antidrog le solicită demnitarilor de la conducerea ţării să ia măsurile de rigoare pentru combaterea acestui fenomen de o gravitate deosebită. Astfel, șefului statului i se solicită convocarea Consiliului Suprem de Securitate, președintelui Parlamentului – organizarea de audieri parlamentare în cadrul unei ședinţe speciale a Legislativului, premierului – convocarea factorilor de decizie din structurile de forţă, abilitate să combată crima organizată și corupţia, iar procurorului general – să verifice cum anume fac faţă acestei probleme SIS, CNA și MAI. „Precizăm că o eventuală ignorare a demersului nostru, precum și un răspuns formal, ar putea lăsa loc de bănuieli că unele persoane de la vârfurile actualei puteri protejează și profită de pe urma acestor afaceri criminale, care ne distrug tineretul și aduc venituri colosale unor reţele de tip mafiot”, conchid autorii demersului de la Asociaţia Antidrog.

În ședinţa de miercuri, 12 martie, Guvernul a votat un proiect de lege cu privire la excluderea din Codul Electoral a prevederii care permite votarea în baza pașaportului de tip sovietic, începând cu 1 septembrie 2014.

Totodată, Cabinetul de Miniștri a mai votat un proiect de lege privind acordarea de facilităţi la eliberarea actelor de identitate, propus de Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor. Astfel, deținătorii de pașapoarte sovietice vor putea obține până la 1 septembrie 2014 buletine de identitate fără să achite taxa de stat obligatorie, în regim simplificat și chiar la domiciliu. Preschimbarea pașapoartelor de tip sovietic face parte din politica statului privind asigurarea cetăţenilor Republicii Moldova cu acte de identitate din Sistemul naţional de pașapoarte. ”Prin adoptarea proiectului de lege se urmărește scutirea de achitarea taxei de stat obligatorie pentru eliberarea adeverinţelor în legătură cu modificarea, completarea, corectarea și restabilirea datelor din actele de stare civilă și adeverinţelor repetate privind înregistrarea actelor de stare civilă, precum și pentru eliberarea din arhivă a extraselor privind înregistrarea actelor de stare civilă, prevăzută de Legea taxei de stat din 3 decembrie 1992”, a precizat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

Persoanele vor putea schimba pașaportul de tip sovietic fără prezentarea obligatorie a certificatelor de stare civilă, dacă nu au intervenit schimbări în datele titularului. Certificatul pentru constatarea grupei sangvine va fi obţinut gratuit. În cazul persoanelor grav bolnave și imobilizate, schimbarea pașapoartelor de tip sovietic va avea loc cu ajutorul oficiilor mobile, care se vor deplasa la domiciliul solicitantului, conform listelor alcătuite de asistenții sociali, medicii de familie și autoritățile publice locale.

De această înlesnire vor beneficia și persoanele aflate la întreținerea statului în instituţii sociale rezidenţiale. Cheltuielile necesare în acest scop vor fi acoperite din Bugetul de Stat.

S-ar putea însă ca pentru multe persoane, care nu suferă de boli grave, dar care sunt la o vârstă înaintată, deplasarea la secţia de pașapoarte, colectarea actelor, adeverinţelor și extraselor necesare să fie o chestiune prea ușoară, mai ales pentru cei de la sat. Prin urmare, mulţi dintre aceștia vor fi lipsiţi de posibilitatea de a participa la următorul scrutin. Dacă nu cumva anume acesta este și scopul urmărit de autorităţi, fiind știut că anume vârstnicii votează preponderent pentru opoziţia comunistă.

Altmintrelea, guvernarea ar fi trebuit să se preocupe mai din vreme de asigurarea cetăţenilor cu acte de identitate naţionale.

La data de 1 iulie 2013, în Republica Moldova erau înregistrate circa 220 de mii de persoane cu pașapoarte de tip ex-sovietic, majoritatea fiind persoane în etate, cu vârsta de peste 70 de ani, sau persoane cu dizabilități.

FLUX

FLUX

Spălare de bani de cel puţin 100 de miliarde de lei prin Moldindconbank Agenţia de știri r/News a publicat o investigaţie care dezvăluie o schemă utilizată prin intermediul băncii comerciale moldovenești Moldindconbank, bancă controlată de Veaceslav Platon, cu ajutorul căreia se efectuează spălări de bani în proporţii inimaginabile pentru Republica Moldova. Pe lângă Moldindconbank în schemă sunt implicaţi o bancă din Letonia, companii off-shore din Belize și Marea Britanie, câţiva judecători moldoveni și un executor judecătoresc. Prin contul executorului, deschis în Moldindconbank, doar în 2013 au trecut 92 mld. de lei.

Potrivit investigaţiei, băncii Moldindconbank, care a devenit în 2013 cea mai performantă bancă moldovenească, depășind la acest capitol liderii consacraţi – Moldova-Agroindbank și Victoriabank, îi revin nu mai puţin de 81 la sută din intrările în valută din tot sistemul bancar moldovenesc și 63 la sută din ieșirile de valută, pentru anul 2013. Banii vin de la companii din Rusia și pleacă imediat spre conturi din afara ţării, de tip off-shore.

Potrivit investigaţiei, banii ajung pe conturile Moldindconbank din bănci rusești, din conturile unor agenţi economici, prin intermediul unor hotărâri judecătorești emise de judecătoriile Centru, Râșcani și Buiucani, după care sunt transferaţi în afara ţării, în special în banca Trasta Komercbanka din Riga, Letonia.

Una din scheme este descrisă de către autorii investigaţiei în felul următor: două companii, care, de fapt, au același proprietar ascuns, se dau

AVIZ Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, solicită prezentarea dnei Savciuc Elena la ședinţa de judecată care va avea loc la 8 aprilie 2014, ora 8.30, în bir. 1, str.

Zelinski, 13, mun. Chișinău, în legătură cu examinarea pricinii civile intentate la cererea dlui Condratiev Veaceslav privind încasarea datoriei.

Judecător – Puica Viorica.

=

Echipa de conducere a Partidului Popular Creștin Democrat și membrii filialei PPCD Dondușeni exprimă sincere condoleanţe membrilor familiei, rudelor și apropiaţilor bunului nostru coleg și prieten Andrei Ţârdea.

Andrei Târdea s-a stins din viaţă la venerabila vârstă de șaptezeci și nouă de ani.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

în judecată în Moldova, inventează practic un litigiu, una dintre companii ajunge să piardă și să-i plătească sume enorme celeilalte. Mai clar, compania din Rusia pierde procesul și plătește companiei din Moldova, de exemplu, o sumă imensă. Aici intervine executorul judecătoresc, care în multe cazuri este același, și care apoi virează banii în Moldindconbank. Este vorba de executorul Svetlana Mocan, prin al cărei cont deschis la Moldindconbank, au trecut nu mai puţin de 92 de miliarde de lei, doar în 2013. Mai departe, acești bani au fost transferaţi spre conturile unor companii off-shore din Belize și Marea Britanie.

Evident, banca primește comisioane și nu mici pentru transferurile deschise, și de aici se trag, de fapt, performanţele excepţionale ale instituţiei obţinute anul trecut.

Autorii mai menţionează că pe acest caz este începută o urmărire penală, însă ofiţerii ce instrumentează cazul nu au dorit să dea detalii.

Sursa: eco.md

FLUX

6

Geopolitic 14 MARTIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (6) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Continuare din numărul precedent.

Relevanţa Şcolii engleze în Relaţii Internaţionale pentru Teoria Lumii Multipolare Școala engleză a Teoriei Lumii Multipolare (TLM) este extrem de productivă pentru elaborarea sociologiei interacţiunii intercivilizaţionale. Exponenţii acestei școli priveau mediul relaţiilor internaţionale ca pe o societate și, respectiv, cercetau în mod prioritar procedurile și protocoalele de socializare a ţărilor în domeniul relaţiilor internaţionale, adică „socializarea” lor internaţională. Astfel, ei i-au dotat pe teoreticienii Relaţiilor Internaţionale (RI) cu un arsenal de metode destinate unei cercetări aprofundate a legităţilor interacţiunilor actorilor relaţiilor internaţionale. În TLM, actorii se schimbă: locul ţărilor este luat de către civilizaţii.

Concomitent se schimbă și structura mediului relaţiilor internaţionale. Așadar, metodele Școlii engleze a RI pot fi luate ca bază pentru studierea sociumului intercivilizaţional, ansamblului civilizaţiilor și a structurii dialogului ce se desfășoară între ele.

Teza despre „dialogul civilizaţiilor” capătă în optica Școlii engleze un conţinut concret: acest dialog poate fi conștientizat drept strategie a socializării, ce presupune o dinamică a unor relaţii gradiente, ritmurile excluziunilor/incluziunilor, tentative de a ierarhiza sistemul de relaţii, expansiune și retragere, protocoale ale războiului și păcii, echilibrul între material și spiritual etc. În lumea multipolară, civilizaţiile vor reprezenta societatea planetară, care vor fi nevoite să recunoască, într-un fel sau altul, alături de propria identitate, și existenţa celuilalt. Însă, de această dată, rolul celuilalt îi va reveni nu unui stat, ci unei civilizaţii.

Cum se va forma imaginea celuilalt, în ce măsură va fi înzestrat cu trăsături negative și peiorative sau va fi perceput în spiritul unei concurenţe pașnice și a parteneriatului, va depinde de o multitudine de factori imposibil de prezis. Însă instrumentarul conceptual al Școlii engleze este foarte potrivit pentru construirea noii teorii.

Drept exemplu am putea lua imaginea lumii islamice în Occidentul de azi. O anume demonizare a Islamului ca civilizaţie (în special după 11 septembrie 2001) a devenit în Occident un clișeu civilizaţional (și nu contează despre ce ţară este vorba și în ce temei se formează această imagine negativă, în baza identităţii creștine sau a secularismului pur). Un fenomen analogic este caracteristic și pentru americanofobie și antipatia generală faţă de Occident în însăși lumea islamică; și de această dată iarăși indiferent despre ce ţară este vorba. Aici avem de a face cu repartizarea rolurilor sociale la nivelul relaţiilor internaţionale, ceea ce și cercetează în mod prioritar Școala engleză a RI, având în centrul atenţiei „societatea statelor” și aspectele sociale ale interacţiunii și aprecierii reciproce dintre acestea.

Metodele Școlii engleze vor fi acceptabile în TLM dacă vom studia „societatea civilizaţiilor” în locul „societăţii statelor”, precum și procesele sociologice ce decurg în interiorul ei.

Relevanţa marxismului şi a neomarxismului pentru TLM Marxismul și neomarxismul în RI este extrem de util pentru TLM în calitate de arsenal doctrinar al criticii universalismului civilizaţiei occidentale și a pretenţiilor ei la supremaţia morală bazată pe factorul supremaţiei materiale, tehnologice și financiare. Civilizaţia occidentală a luat calea capitalismului odată cu perioada Modernităţii și a atins în această direcţie culmi nebănuite. Însă expresia materială a succesului în nivelul înalt de dezvoltare a economiei și a eficienţei procedurilor de piaţă, iar în ultimul timp și a sectorului financiar dezvoltat în mod prioritar, ar putea să se prezinte în calitate de argument decisiv doar în cazul dacă vom cădea de acord să recunoaștem capitalul în calitate de măsură nu doar a valorilor materiale, ci și a celor sociale, culturale și spirituale. Acest lucru a fost demonstrat în mod strălucit de M. Weber, care a identificat capitalismul cu expresia eticii protestante, potrivit căreia recompensarea omului în timpul vieţii sale cu bogăţie și succes este văzută ca reflecţie directă a demnităţii lui morale. Semnul egalităţii între bunăstare și morală ca semn distinctiv al societăţii occidentale din Modernitate își descoperă astfel originile sale religioase și culturale. Capitalul și capitalismul se dovedesc a fi nu doar un etalon al forţei, dar și un etalon al adevărului.

La originile sale, marxismul sfidează o astfel de abordare și, recunoscând forţa capitalului, îi respinge dreptul la supremaţia morală. Etica marxismului este organizată de o manieră diametral opusă. Bune se dovedesc a fi doar munca și clasa muncitoare (proletariatul), care se pomenește în condiţiile capitalismului oprimat de către clasa parazitară a burgheziei.

Pentru un marxist a fi bogat înseamnă a fi rău. Prin urmare, dezvoltarea materială sau concentrarea de capital în ţările respective demonstrează faptul că este vorba de cele mai inechitabile și vicioase societăţi, care trebuie distruse. În cadrul analizei RI, această etică marxistă conduce spre o apreciere morală a „Nordului bogat” și a nucleului sistemului capitalist ca expresie istorico-geografică și socială a răului mondial. Occidentul nu devine un model de imitaţie, de aspiraţie și un pământ al făgăduinţei, unde au fost formulate răspunsurile la toate întrebările, ci o citadelă a exploatării, minciunii, violenţei și nedreptăţii.

Fără a împărtăși toate concluziile dogmatice despre revoluţia mondială și rolul mesianic al proletariatului, TLM acceptă abordarea marxistă în aprecierea naturii capitaliste a Occidentului și se solidarizează cu demascarea ca-

pitalismului ca model de exploatare asimetrică și de impunere a propriilor criterii civilizaţionale (capitalism, piaţă liberă, goana după înavuţire, materialism, consumism etc.) tuturor celorlalte popoare și societăţi. Capitalismul reprezintă aspectul material, economic al universalismului și colonialismului occidental. Acceptând această logică a capitalului, la un moment dat vom fi nevoiţi să recunoaștem Occidentul și civilizaţia lui în calitate de punct de referinţă, model de imitaţie și orizont de dezvoltare. Dar o astfel de atitudine ar fi diametral opusă ideii de organizare multipolară a lumii și pluralismului valoric al civilizaţiilor. Pentru unele civilizaţii bunăstarea materială și formele capitaliste ale economiei sunt acceptabile și râvnite, în timp ce este foarte posibil ca pentru altele să fie cu totul diferit. Capitalismul nu reprezintă nici forma obligatorie, nici singurul mod de organizare a economiei. El poate fi atât acceptat, cât și respins. Identificarea bunăstării materiale cu meritele morale unii ar putea să o justifice, iar alţii să o respingă.

Tocmai de aceea vectorul anticapitalist al marxismului și neomarxismului în RI, precum și demascarea practicilor de exploatare, caracteristice unei dezvoltări dependente1, constituie un element important pentru TLM și poate fi preluat cu succes. Același lucru e valabil și pentru critica „Nordului bogat”, ca și pentru apelul de a rezista în faţa nucleului lumii-sistem. Fără această confruntare, apariţia lumii multipolare este imposibilă.

Principala deosebire faţă de neomarxism și faţă de teoria lumii ca sistem constă în faptul că TLM nu recunoaște categoric fatalismul istoric al teoriilor marxiste, care insistă asupra faptului că modelul capitalist ar reprezenta o fază universal obligatorie a evoluţiei istorice, după care va urma la fel de fatal și inevitabil revoluţia proletară. Pentru TLM, capitalismul constituie o formă de dezvoltare a civilizaţiei occidentale înregistrată la modul empiric, care a crescut din rădăcinile culturii Europei Occidentale și care a căpătat la ora actuală o anvergură aproape planetară. Însă o analiză profundă a capitalismului în societăţile nonoccidentale arată că în cazul lor, acesta poartă un caracter imitativ și superficial, este înzestrat cu alte caracteristici semantice și reprezintă de fiecare dată ceva deosebit și destul de diferit de formaţiunea social-economică care a triumfat în Occidentul modern. Capitalismul a apărut în Occident și tot acolo ar putea să se dezvolte, precum ar putea să și dispară. Însă deși expansiunea lui dincolo de limitele lumii occidentale este condiţionată de tendinţa capitalului de a crește, aceasta nu are nicio justificare din punctul de vedere al societăţilor nonoccidentale, asupra cărora este proiectată această expansiune. Fiecare civilizaţie poate să aibă propria înţelegere a timpului, propria reprezentare asupra istoriei, propria viziune asupra economiei și logicii dezvoltării materiale. Capitalismul intervine în civilizaţiile nonoccidentale ca o continuare a politicii coloniale. Prin urmare, acesta poate

și trebuie să fie respins, deoarece întruchipează agresiunea unei culturi și civilizaţii străine. Tocmai de aceea TLM insistă asupra faptului ca lupta cu „Nordul bogat” să fie purtată la ora actuală de către toţi subiecţii hărţii politice a omenirii și, în mod special, de către ţările „Lumii a doua” (potrivit lui Wallerstein, semiperiferia). Lumea multipolară trebuie să apară nu „după liberalism”2 (precum consideră neomarxiștii), ci în locul liberalismului.

Iată de ce lupta cu liberalismul trebuie purtată nu în numele a ceea ce ar veni în schimbul lui după ce acesta se va afirma la scară planetară, ci chiar din acest moment, astfel încât acesta să nu se afirme niciodată la scară planetară. Civilizaţiile nonoccidentale nu trebuie să treacă în mod obligatoriu faza capitalistă de dezvoltare. Precum nu trebuie nici să fie mobilizată populaţia pentru o revoluţie proletară. În pofida neomarxiștilor, elitele și masele nu trebuie sub nicio formă să se divizeze și să se integreze în cele două clase internaţionale, burghezia și proletariatul internaţional, pierzându-și trăsăturile sale civilizaţionale.

Dimpotrivă este necesar ca elitele și masele care aparţin aceleiași civilizaţii să-și conștientizeze identitatea civilizaţională comună, importanţa căreia trebuie să conteze mai mult decât identitatea de clasă. Dacă marxiștii au dreptate parţial atunci când vorbesc despre solidaritatea internaţională a burgheziei și (într-o măsură mai mică) a proletarilor (asta pentru că este vorba despre societăţile capitaliste și statele burgheze unde într-adevăr predomină logica capitalului), atunci raportarea la o altă civilizaţie, nonoccidentală, schimbă totalmente datele problemei. Așa, de exemplu, păturile de sus și de jos din lumea islamică percep mult mai profund apartenenţa lor comună la cultura islamică decât apartenenţa de clasă faţă de vârfurile și masele altor civilizaţii, în particular faţă de cea occidentală. Această unitate nu trebuie dizolvată sau zdruncinată (nici prin intermediul cosmopolitismului liberal și nici cu ajutorul internaţionalismului de clasă de factură neomarxistă sau anarhistă), ci dimpotrivă, trebuie să fie fortificată, dezvoltată și susţinută.

Lumea multipolară trebuie să fie edificată, în special în prima ei fază de constituire, cea antihegemonistă, în temeiul solidarităţii tuturor civilizaţiilor în efortul lor de a rezista în faţa practicii coloniale și globaliste a „Nordului bogat”. Această luptă trebuie să solidarizeze elitele și masele în interiorul civilizaţiilor însăși, cu atât mai mult cu cât aplicarea criteriului de clasă (elitele ca burghezie și masele ca proletariat) reprezintă o proiecţie a abordării occidentale hegemoniste.

Indiscutabil, în civilizaţiile nonoccidentale există straturi sociologice superioare și inferioare, însă semantica lor sociologică și culturală diferă calitativ de modelul reducţionist potrivit căruia singurul criteriu de apreciere este raportarea la proprietate ca mijloc de producţie. Iată de ce TLM apelează la solidaritatea civilizaţională a elitelor și maselor într-un efort comun

de construcţie a unui pol în cadrul lumii multipolare și de organizare a unui „spaţiu mare” în conformitate cu particularităţile de ordin istoric și cultural ale fiecărei societăţi.

Relevanţa teoriei critice pentru TLM Teoriile postpozitiviste ale RI sunt extrem de productive pentru TLM. Teoria critică a RI poate fi aplicată aproape integral în scopul denunţării hegemoniei occidentale. Critica pretenţiilor occidento-centriste a capitalismului global, a globalizării liberale și a lumii unipolare, elaborată de această teorie, corespunde principiilor de bază ale TLM și constituie o parte necesară a acesteia. Fără o conștientizare clară a naturii hegemoniste a sistemului actual de relaţii internaţionale și a esenţei lui unipolare, oricum s-ar exprima aceasta, direct, indirect sau voalat (necesitatea apariţiei unei alternative nu poate fi fundamentată). TLM reprezintă o alternativă radicală anume în raport cu hegemonia existentă. Tocmai de aceea descrierea minuţioasă și detaliată a structurii, metodelor de consolidare și de camuflare și a esenţei acesteia, precum și demascarea ei constituie componenta de bază a TLM. Teoria critică a RI (în primul rând, cea a lui R. Cox3) reprezintă un model al unui astfel de atac frontal, ale cărui elemente de bază pot fi integrate totalmente în TLM. La fel stau lucrurile și în cazul analizei structuraliste și lingvistice a hegemoniei4.

Concepţia blocului antihegemonist, ce decurge din critica hegemoniei, poate fi preluată, de asemenea, de către TLM. Însă în cazul TLM, acest concept al blocului antihegemonist capătă nuanţe mult mai concrete și mai sistematizate decât în cazul teoriei critice marxiste ce se manifestă mai mult prin efectul inerţiei. Blocul antihegemonist reprezintă în accepţia TLM totalitatea forţelor existente la ora actuală în sânul acelor civilizaţii care tratează condiţiile actualei hegemonii ca fiind inacceptabile și care nu satisfac interesele popoarelor și societăţilor. În calitate de nucleu al blocului antihegemonist trebuie să apară intelectualii de avangardă, care sunt exponenţii civilizaţiilor de bază ce aspiră să devină adevărate poluri. Însă, în condiţiile hegemoniei existente, acestora li se refuză în mod aprioric statutul respectiv. Este vorba despre civilizaţia ortodoxă (eurasiatică), islamică, chineză, indiană, latino-americană, precum și budistă, japoneză și

Geopolitic 14 MARTIE 2014

africană. De altfel, chiar în interiorul civilizaţiei occidentale pot apărea, de asemenea, exponenţi ai cercurilor intelectuale care să perceapă civilizaţia occidentală (americană și europeană) ca pe niște fenomene locale și regionale și care ar prefera să limiteze zona ei de influenţă (de exemplu, exponenţii izolaţionismului american sau adepţii proiectului „Europa ca cetate”). Am putea atribui la un nivel secundar aceluiași nivel al blocului antihegemonist toate forţele ce se opun globalizării și unipolarităţii din alte motive, cum ar fi cele de clasă, etice, culturale, religioase sau ideologice.

Teoria critică poate evolua de la nivelul unui joc intelectual nobil și a unei poziţii morale eroice la statutul unei forţe politice impunătoare doar prin integrarea cu TLM.

Relevanţa teoriei postmoderniste pentru TLM Curentul postmodernist în RI este unul nu mai puţin important, întâi de toate în scopul unei deconstrucţii sistematice a discursului dominant, cu ajutorul căruia hegemonia occidentală se prezintă ca fiind ceva natural, fără alternativă și singura opţiune posibilă. Întreaga structură a teoretizării câmpului RI în știinţa politică occidentală, precum și în discursurile politice occidentale ce ţin de RI, reprezintă un teren bine organizat al „unor profeţii ce se împlinesc de la sine” (self-ful filled prophecies), „teorii pentru rezolvarea problemelor” (solving problems theories) și a „prezentării dezirabilului drept realitate” (wish full thinking).

Teoriile RI și discursul global al liderilor occidentali reprezintă un soi de „programare neurolingvistică”, menită să-i impună omenirii prin intermediul textului5 acea imagine a realităţii care este orientată spre satisfacerea intereselor elitei occidentale. Așa cum accentuează postmoderniștii în RI, cunoașterea nu poate fi obiectivă și neutră. Iar deconspirarea faptului cui anume servesc aceste teorii constituie un instrument extrem de preţios și util pentru deconstrucţia RI efectuată în cele mai diverse publicaţii periodice teoretice6.

Această activitate este numită uneori „subversivă”, deoarece ea ajută să fie observate exagerările, omisiunile și dublele standarde prezente în textele teoretice și, cu atât mai mult, în declaraţiile politice, ce descriu logica proceselor în cadrul relaţiilor internaţionale. La modul general, postmoderniștii promovează aceeași linie ca și exponenţii teoriei critice, dezavuând și demonstrând natura hegemonistă a Occidentului și discursul „totalitar” al acestuia, menit să-și impună propriile interese și valori tuturor celorlalte societăţi7.

Totuși, este necesar să menţionăm o deosebire de principiu existentă între postmodernism în RI și TLM. Atâta timp cât este vorba despre critica hegemoniei și a voinţei de putere a Occidentului, însoţite de scoaterea în vileag a structurilor de dominaţie și instituirii inegalităţii la nivelul discursului și al teoretizării, ambele teorii consună. TLM recunoaște pe deplin critica postmodernistă, împrumutând metodele de bază ale deconstrucţiei.

Dezacordul intervine atunci când postmoderniștii își formulează proiectul de alternativă. De cele mai multe ori acesta se reduce la revendicarea de a se renunţa în general la voinţa de putere și la orice tip de ierarhie; este vorba despre o invitaţie la un haos generalizat al relaxării, în care dispare orice geometrie ierarhică a cunoașterii socialului, politicii, corporalităţii,

apartenenţei sexuale, practicilor de producţie etc. Supunând deconstrucţiei autoritatea Occidentului, postmoderniștii tind să detroneze cu desăvârșire însuși principiul ierarhiei. TLM nu împărtășește această opţiune, considerând că deconstrucţia voinţei de putere a Occidentului, fiind extrem de utilă pentru eliberarea terenului în calea creării TLM și, respectiv, a edificării lumii multipolare, nu anulează voinţa de putere ca fenomen, ci doar relativizează această voinţă; TLM lipsește Occidentul de pretenţia de a fi singurul purtător al voinţei de putere și de a-și impune propria versiune occidentală a acestei voinţe celorlalte societăţi. Voinţa de putere a Occidentului predetermină întreaga structură a discursului acestuia. Respectiv, este modelat mediul RI și conștientizarea teoretică a acestora. Dar descoperind și recunoscând această realitate putem trage niște concluzii cu totul diferite de cele postmoderniste. Fără a respinge integral această voinţă am putea-o limita în cadrul istoric și geografic al civilizaţiei occidentale, lăsând-o fie să se afirme, fie să se transforme, fie să alunece în reţelele și vertijurile unei societăţi turbulente.

Este vorba doar de opţiunea Occidentului. Opţiunea altor civilizaţii însă, poate să constea în faptul de a-și apăra dreptul la cultivarea propriei versiuni a voinţei de putere, construite în baza tradiţiilor istorice, culturale, religioase, particularităţilor sociale etc. Voinţa de putere ortodoxă, chineză, islamică sau indiană ar putea să se deosebească atât între ele, cât și în raport cu cea europeană, fiecare dintre acestea având tot temeiul pentru a se fortifica și transforma. Fiecare civilizaţie poate avea propria soartă a voinţei sale de putere. Debarasându-se de influenţa globală exercitată de discursul hegemonist al Occidentului și de constrângerea de a-l copia integral (până la caricaturizare), civilizaţiile vor obţine un grad colosal de libertate să dispună de structurile autohtone ale voinţei de putere în mod independent.

Relevanţa sociologiei istorice pentru TLM Metoda sociologiei istorice este actuală pentru TLM deoarece aceasta permite examinarea evoluţiei contemporane a întregului sistem de relaţii internaţionale dintr-o perspectivă istorică, adică deschide orizonturile viitorului și face posibilă o nouă și profundă înţelegere a istoriei.

Reprezentanţii școlii istorico-sociologice din cadrul RI critică teoriile clasice pentru lipsa dimensiunii istorice.

Adică, teoriile respective nu acordă atenţia cuvenită evoluţiei actorilor și a principiilor de bază, ce determină interacţiunea statelor și societăţilor la etape istorice diferite. Considerând că starea de lucruri existentă la ora actuală reproduce într-un fel sau altul ceea ce a existat dintotdeauna și proiectând asupra trecutului statu-quoul curent (tempocentrismul și cronofetișismul majorităţii teoriilor RI), paradigmele clasice ale RI blochează posibilitatea de a înţelege trecutul și condamnă viitorul la repetarea acelorași legităţi mecanice. Pierderea simţului istoriei conduce majoritatea teoreticienilor RI spre prognoze și analize inadecvate. Un exemplu elocvent în acest sens a fost totala incapacitate a neorealiștilor și neoliberalilor de a prezice prăbușirea lumii bipolare și dezagregarea URSS chiar în ajunul producerii acestor evenimente majore. Structura relaţiilor internaţionale a fost altădată diferită de cea care există la ora actuală și este foarte posibil ca în timpul apropiat să devină diferi-

tă de cea existentă în prezent. Pentru a prezice și a proiecta viitorul și pentru a înţelege trecutul, domeniul RI are nevoie de instrumente teoretice speciale, pe care le și elaborează sociologia istorică.

Una dintre versiunile abordării istorico-sociologice este propusă de cunoscuţii teoreticieni ai acestui curent B. Buzan și R. Little8. Ei au formulat noţiunea de sistem internaţional și urmăresc schimbările fundamentale ale acestuia pe parcursul unor diverse etape istorice. Esenţa acestora este următoarea: Există patru „sisteme internaţionale”: • sistemul prenaţional (caracteristic pentru acele societăţi în care încă nu există nicio urmă de organizare politico-statală – triburile care se îndeletniceau cu vânatul și culesul, fazele timpurii ale producătorilor agricoli etc.); • sistemul clasic sau antic (acesta corespunde orașelor-state, imperiilor și primelor formaţiuni statale; acest sistem este caracteristic societăţii tradiţionale și continuă să existe timp de milenii până în zorii Modernităţii în Europa); • sistemul internaţional global (acesta urmează celui clasic; se întemeiază pe interacţiunea între statele suverane naţionale și se caracterizează prin faptul că aplică structura teritoriilor naţionale asupra întregului spaţiu locuit al planetei; de aici rezultă caracterul ei global); • sistemul internaţional postmodernist (se constituie ca rezultat al globalizării și reprezintă efectul mutaţiilor sistemului anterior și disoluţia structurilor statelor naţionale). În momentul trecerii de la un sistem internaţional la altul se schimbă practic totul: actorii principali, structura interacţiunii dintre aceștia, intensitatea contactelor și a schimburilor, organizarea economică, așezarea politică a puterii, ideologiile etc. Totodată, toate tranziţiile istorice nu se produc concomitent și nici instantaneu, uneori extinzându-se pe durata unor milenii, decurgând în diverse părţi ale lumii în mod diferit și cu viteze diferite. Pentru a înţelege momentul actual în relaţiile internaţionale este necesar ca acesta să fie plasat în contextul istorico-sociologic corespunzător.

Teoria sistemelor internaţionale contează pentru TLM din două motive.

Primul: această teorie ne permite să înţelegem mai bine cum a devenit posibilă apariţia civilizaţiei în calitate de pretendent la poziţia de actor principal al relaţiilor internaţionale.

Al doilea: în acest context ne putem concentra asupra sensului istoric și sociologic pe care îl va căpăta sistemul postmodernist. Asta pentru că la ora actuală încă nu este clar în ce direcţie se va dezvolta acesta în continuare; mai mult, asupra acestei direcţii pot și trebuie să se poarte cele mai consistente dezbateri. Viitorul nu este predestinat, el rămâne a fi deschis și este modelat de către cei care fac alegerea astăzi. Să examinăm acest aspect ceva mai detaliat. Dacă e să urmăm optica universalistă și occidento-centristă asupra istoriei, atunci trecerea la sistemul internaţional global reprezintă ceva „ireversibil” și echitabil „pentru toate societăţile pământului”. Chiar și acolo unde au fost incluse iniţial în sistem având statut de colonii europene, acestea capătă treptat independenţă și suveranitate naţională. Dar lucrurile se prezintă astfel numai la suprafaţă. Sub stratul subţire al modernizării sistemelor politice în majoritatea societăţilor nonoccidentale se menţine un cu totul alt

model sociocultural, ce corespunde, de regulă, sistemului clasic sau antic al relaţiilor internaţionale. Modernizarea se răspândește doar asupra straturilor superioare ale societăţii, în timp ce majoritatea rămâne în condiţiile societăţii tradiţionale. Iată de ce fostele societăţi coloniale, care au primit independenţa sunt „moderne” doar la nivel formal. Sunt moderne și constituie niște actori pe deplin valabili ai sistemului de la Westfalia doar sub aspect formal. În esenţă, ele rămân a fi ca și în trecut tradiţionale.

Anume acest factor se și manifestă atunci când se prăbușește lumea bipolară. De sub pojghiţa subţire a modernizării ies la suprafaţă contururile conţinutului real al multor regiuni socioculturale. Aici se descoperă o nouă creștere a importanţei și a rolului tuturor trăsăturilor ce constituie elementele distinctive ale societăţii tradiţionale: religie, etică, familie, etnie, escatologie etc. Este vorba de fenomenul „emergenţei civilizaţiei” („emergency of civilizations”): după prăbușirea structurilor Modernităţii (bipolaritatea) în condiţiile Postmodernităţii (globalizare) apare continentul Premodernităţii (ciocnirea/ dialogul civilizaţiilor).

Lumea aflată în procesul globalizării, intenţionând să facă un pas hotărâtor dincolo de Modernitate, descoperă pe neașteptate că în multe regiuni ale lumii, Modernitatea încă nu s-a afirmat, iar Timpurile noi încă nici nu au sosit acolo. Aici apare suspiciunea că, probabil, în aceste societăţi nonoccidentale, Modernitatea în accepţia europeană familiară nouă în general este imposibilă, iar Timpurile noi pot să nu vină niciodată. Anume acesta e factorul civilizaţiei cu întreaga lui gamă de caracteristici premoderne. Iar dacă acest actor se va dovedi a fi suficient de puternic și rezistent, atunci logica universalistă și progresistă a înţelegerii lineare a istoriei, proprie Occidentului, va fi răsturnată. Într-un anume sens, TLM propune să fie realizată această viziune, trecându-se de la înţelegerea lineară a istoriei la cea ciclică, de la timpul universal și unic al întregii umanităţi spre traiectorii și rute ale unor timpuri civilizaţionale aparte, care se împletesc între ele într-un desen complex în continuă schimbare, ce necesită să fie studiat cu atenţie.

De aici putem face cel de-al doilea pas, examinând sistemul internaţional postmodernist, despre care vorbesc Buzan și Little, ca pe o alegere deschisă între continuarea globalizării occidento-centriste (însă cu dizolvarea permanentă a orientării verticale a discursului hegemonic al Occidentului) și proiectul multipolar, în cadrul căruia intră în acţiune structurile societăţii tradiţionale, date uitării, dar care se trezesc din nou din starea de anabioză, adică civilizaţiile, culturile, religiile. Odată ce în contextul fiecărui sistem internaţional se schimbă sensurile, actorii, relaţiile și structurile, atunci trecerea de la sistemul global

7

FLUX

la sistemul nou presupune, de asemenea, mutaţii, rupturi, schimbarea identităţilor și a paradigmelor. Ar fi incorect să aplicăm criteriile moderniste (care își pierd văzând cu ochii relevanţa) faţă de sistemul postmodernist. Prin urmare, orizonturile semantice ale acelui sistem internaţional care vine în schimbul sistemului global (definit, deocamdată, în mod convenţional ca „postmodernist”) rămân a fi deschise și problematice, iar pentru formarea lor poate fi purtată o luptă aprigă și încordată între diverse segmente ale umanităţii.

Este vorba despre un aspect important al TLM: Postmodernitatea în RI nu este una prestabilită și nu reprezintă tranziţia dinspre o structură (înţeleasă vag) a relaţiilor internaţionale spre alta, concepută la fel de aproximativ. Este vorba mai curând despre un proces deschis cu un final necunoscut, care poate conduce atât spre un model al ordinii mondiale, cât și spre un altul, totalmente diferit de primul.

Postmodernitatea ar putea deveni o continuare a Modernităţii, dar și s-ar putea prezenta ca o ieșire dincolo de limitele ei, deviind de la logica magistrală a desfășurării acesteia. Anume cea de-a doua variantă a Postmodernităţii reprezintă șansa edificării unei lumi multipolare în baza pluralismului civilizaţional.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

_____________ 1 Furtado С. A nova dependencia, divida externa e monetarismo. RJ: Paz e Terra, 1982.

2 Wallerstein 1. After Liberalism. New York: New Press. 1995.

3 Сох R.W. Production, Power and World Order: Social Forces in the Making of History. Columbia: Columbia University Press, 1987: Idem.

Gramsci, Hegemony and International Relations: An Essay in Method/ Gill S. (ed.). Gramsci, Historical Materialism and International Relations.

Cambridge: Cambridge University Press, 1983.

4 Ashley R. The Eye of Power: The Politics of World Modeling// International Organization. Vol. 37, No. 3 Summer 1983.

5 Shapiro M. J. Textualizing Global Politics/ Darian Der J., Shapiro M. J. (eds.). International/Intertextual Relations: Postmodern Readings of World Politics, Lexington, MA: Lexington Books, 1989.

6 Darian Der J. (éd.), International Theory: Critical Investigations. London: MacMillan, 1995.

7 Ashley R. Imposing International Purpose: Notes on a Problematic of Governance// Czempiel Ernst-Otto, Rosenau James N. (eds,). Global Changes and Theoretical Challenges: Approaches to World Politics for the 1990s. Lexington, MA: Lexington Books, 1989.

8 Buzan В., Little R. International Systems in World History. Oxford: Oxford University Press, 2010.

CMYK

FLUX

8

Ucraina

14 MARTIE 2014

Quadratura ucraineană Preambul: Laboratorul de studii geopolitice și profiluri regionale al Institutului de Sociologie iniţiază seria de studii sociologice și geopolitice dedicate profilurilor regionale interne și internaţionale.

Seria acestor studii prefaţează proiectul unor studii enciclopedice și regionale, ca parte a programului fundamental: Noua Enciclopedie a României.

O asemenea lucrare va cuprinde informaţii asupra românilor de pretutindeni, iar studii ca cel de faţă au caracter de scurte examinări ale problemelor care, într-un fel sau altul, se intersectează cu soarta românilor din afara frontierelor României și a românilor din interior.

Studiile de acest gen sunt, totodată, și răspunsul la o datorie civică și știinţifică a unui cercetător la un institut de sociologie care nu poate trage obloanele în faţa unora dintre chestiunile regionale sub motiv că nu sunt probleme interne. Într-o lume globalizată, o chestiune regională din vecinătatea României se intersectează cu marea chestiune socială care nu poate fi nici cunoscută și nici soluţionată într-o abordare epistemologică de tip „structură închisă”. România, ca ţară membră a UE și a NATO, este, prin excelenţă, o „structură identitară deschisă”, ceea ce mărește responsabilitatea știinţei românești și obligă sociologia să se manifeste ca o știinţă regională activă, militantă, pentru a fi cu adevărat folositoare patriei. Acesta e motivul pentru care așezăm aceste studii sub deviza, de culoare gustiană: PRO DEO, PRO SCIENTIA ET PATRIA! În Ucraina, timpul „marii discordii” de abia acum începe. Dincolo de ipoteza vreunei confruntări deschise (puţin probabilă, în opinia mea), Euromaidanul a prefaţat totuși un război, un altfel de război, care nu se va sfârși prea curând, un război al paradigmelor. Ucraina închide între hotarele ei cel puţin trei paradigme cu un potenţial de anarhie și conflict deosebit de puternic: paradigma huntingtoniană ai cărei descriptori sunt cele două regiuni religioase, ortodoxă și catolică (greco-catolică); paradigma regionalistă multietnică suprapusă peste geografie cu profiluri teritorializate distincte, pe care a încercat Ianukovici să le utilizeze electoral când s-a sprijinit pe formula partidului regiunilor; paradigma etatismului ucrainean asemănător unui capac peste un cazan care fierbe, un capac abil sau inabil „folosit” de feluritele grupări politice de la Kiev și, probabil, de felurite reţele interesate în evoluţiile zonei.

Răspunsurile istoriei recente la ches-

tiunea ucraineană au fost trei și toate au eșuat: etatismul, regionalismul, integraţionismul sovietic. În plus, ca și în restul zonelor ex-comuniste, regimul de aici s-a odihnit la umbra scorburoaselor ramificaţii oligarhice, care au accentuat blocajul formulei etatiste și deopotrivă al unei formule bazată pe un partid monocolor al regiunilor, un fel de cuvertură politică aruncată peste un peisaj regional multicolor. În plus, noua conducere de la Kiev și-a descoperit și ea profilul oligarhic încă mai accentuat decât al vechilor conduceri, iar proba este furnizată de anularea reglementărilor care oficializaseră dreptul „minorităţilor” de a-și folosi limba în școli. Dintre toţi, cel mai apropiat de specificul ucrainean (regionalist, multietnic și hungtingtonian în materie de religiozitate) a fost totuși Ianukovici, deși, prin specificul vecinătăţii apropiate s-a orientat spre Rusia, ceea ce l-a împins spre inevitabila ciocnire cu Kievul Euromaidanului. Mai apoi, e bine să ne amintim că

nici formula lui Ianukovici nu s-a rezemat, iniţial, pe o aplicaţie dictatorială, căci orientarea lui a fost validată de votanţii care-au impus-o, folosindu-se de mașina democraţiei electorale de oriunde. Să reţinem, așadar, specificul profilului ucrainean, fiindcă în disputele de mâine acest profil va reveni din fundal ca un adevărat nod gordian al înfruntărilor diplomatice. Cine va tăia nodul gordian e greu de spus, deși Rusia se grăbește să taie nodul folosindu-se de sabia sevastopolită, care revine în panoplia armelor utilizabile în evoluţia unei ciocniri endemice la sudul Ucrainei de azi, în speţă într-o zonă de maxim interes geostrategic.

Lumea este împinsă spre Simferopol, care este capitala convenţională a Crimeii. În realitate, chestiunea Crimeii închide în ea acest dualism dintre continentalistul Simferopol și talasocraticul Sevastopol. Cu o precizare: Sevastopolul este creaţia înaintării Rusiei spre mările calde (să nu uităm că acest oraș este fondat de Ecaterina a II-a a Rusiei prestigioasei genealogii dinastice a Romanovilor, adică într-o perioadă de maxim al puterii pontocaspice a Rusiei) și este unul dintre puţinele sisteme talasocratice la care mai are acces Rusia continentalistă.

De aici și temperatura confruntărilor din Crimeea. Altminteri spus, esenţa chestiunii ucrainene este tocmai acest triplet la care n-a putut răspunde nici etatismul, nici regionalismul, nici integraţionismul sovietic, cu cele două formule sovietice ale lui Stalin-Kaganovici și Hrușciov. Prin urmare, fundalul chestiunii ucrainene este definit de acest nod quadratic, o adevărată quadratură a cercului ucrainean: 1. etnonaţional, Ucraina este un stat monocolor peste un popor multicolor, un compositum alcătuit din majoritatea ucraineană și din „minorităţi semnificative” (Foucher): ruși (în Sevastopol aceștia reprezintă 70% din populaţia metropolei peninsulare), români, tătari, armeni, evrei (dacă se folosește geonimul, atunci populaţia ruso-tăta-

ră din Crimeea poate fi denumită populaţie sevastopolită, dată fiind împletirea dintre funcţia Sevastopolului și destinul acestei populaţii); 2. religios, Ucraina este o ţară tăiată de frontiera huntingtoniană, care separă cele două arii religioase situate la est și la vestul Ucrainei; 3. militar, Ucraina include vechea „chestiune a Crimeii”, descoperită privirii diplomatice ca una dintre chestiunile geopolitice grele de binecunoscutul Război al Crimeii (18541855), cunoscut și ca asediul de 11 luni al Sevastopolului, declanșat de trupele franceze-engleze-sardiniene-turcești; 4. geopolitic, problema nu este legată neapărat de întreaga Ucraină, ci de sudul ei, adică de acea parte care se întinde de la fostele porturi ale Sf. Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, Chilia și Cetatea Albă și până la Sevastopol, care și este cuiul lui Pepelea. De aceea, cred că așa-numita chestiune ucraineană se va disputa la Sevastopol, motiv pentru care putem spune și că problema este legată de controlul pontic. Cine va controla mâine Marea Neagră? Va fi o formulă hegemonică cu predominarea Alianţei Nord-Atlantice? Va fi ca până acum, o formulă de

neutralitate a marilor puteri? Va fi o formulă bazată pe un conclav al puterilor? Va include acest conclav Rusia?

Sunt doar câteva întrebări aflate pe masa diplomaţiei convocate urgent la Marea Neagră. Cât privește poziţia României, lucrurile vor fi tranșate în disputa dintre cele două poziţii: poziţia unei Românii active geopolitic în regiunea de maxim interes pentru destinul regiunii și al statului român însuși (ca stat ponto-danubiano-carpatic) și poziţia unei Românii al cărei absenteism va fi drapat de alinierea rapidă la condiţia de soldat pierdut într-o companie a unei armate cu adevărat copleșitoare. Diplomaţia românească pare a fi pregătită și pentru un somn fără vise, și pentru o trezie, o stare de veghe și de atitudine în faţa unei istorii care tocmai începe, istoria viitoarei configuraţii ponto-caspice, care nu ne poate fi indiferentă pentru că facem parte din ea.

Prof. Dr. Ilie BĂDESCU Laboratorul de studii geopolitice şi profiluri regionale al Institutului de Sociologie Sursa: sociologia-azi.ro

Cine va câştiga în „războiul nervilor” care se dă pentru Ucraina? În ajunul referendumului care urmează să aibă loc duminica aceasta în Crimeea, spiritele sunt încinse la maximum: au fost rostite declaraţii dure, au fost întreprinse un șir de acţiuni care au adâncit conflictul, s-au făcut încercări de destabilizare a situaţiei, iar următoarele zile se anunţă și mai tensionate.

La începutul acestei săptămâni, Parlamentul regional din Crimeea a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, „a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol” și și-a reiterat aspiraţia de integrare în Federaţia Rusă.

Rezoluţia, care a intrat în vigoare imediat după adoptare, marţi, 11 martie, a fost susţinută de 78 dintre cei 100 de deputaţi ai Consiliul Superior.

Documentul aprobat face aluzie la precedentul Kosovo, pentru a-și justifica decizia unilaterală, notează EFE, citată de agerpres.ro.

Textul declaraţiei face referire la Carta Naţiunilor Unite și la „o întreagă serie de documente internaţionale ce stabilesc dreptul popoarelor la autodeterminare”, precum avizul emis de Curtea Internaţională de Justiţie din 22 iulie 2010, potrivit căruia „proclamarea unilaterală a independenţei de către o parte a unui stat nu încalcă nicio normă a dreptului internaţional”.

Dacă referendumul din 16 martie conduce la o alipire a Crimeei și orașului Sevastopol la Rusia, Crimeea va fi declarată „stat independent și suveran cu o formă republicană de guvernământ”, afirmă declaraţia. În aceeași zi, ambasadorul Ucrainei la Naţiunile Unite, Iuri Klimenko, a afirmat la Geneva că declaraţia de independenţă a Crimeii este ilegitimă deoarece autoritatea care a decis-o, Consi-

liul Superior (parlamentul regional), este „total ilegitimă”.

Referendumul pentru alipirea Crimeii la Rusia, care va avea loc duminică, este o „farsă” decisă în „birourile Kremlinului”, a comentat și președintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov.

Totodată, acesta a menţionat că Ucraina nu se va angaja într-o operaţiune militară în Crimeea, pentru că preferă să-și protejeze graniţa de est.

Ulterior, Rada Supremă a solicitat SUA și Marii Britanii asistenţă militară, cerându-i, în același timp, Rusiei să-și retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei. „Rada Supremă decide să solicite ţărilor-garante, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta (SUA și Marea Britanie), să ia toate măsurile diplomatice, politice și militare pentru a preveni agresiunea”, se spune în declaraţia Radei.

Situaţia a fost tensionată și mai mult de anunţul Guvernului republicii autonome Crimeea, care intenţionează să naţionalizeze, „cât mai re-

pede posibil”, întreprinderile de stat ucrainene de pe teritoriul peninsulei. „Activele companiilor de stat, inclusiv cele ale societăţii de exploatare a resurselor minerale Cernomorneftegaz, precum și unele centre de sănătate publică de stat vor trece în curând în proprietatea republicii Crimeea”, a declarat agenţiei de presă Interfax vicepremierul Rustam Temirgaliev. Acesta a dat asigurări că societăţile ucrainene private înregistrate legal în Crimeea nu vor avea nicio problemă și „pot continua să activeze ca înainte”.

Pe de altă parte, Duma de Stat a decis să examineze, pe 21 martie, un Proiect de lege privind anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă.

Proiectul prevede alipirea noilor subiecţi doar prin conformarea la rezultatele referendumurilor. Autorităţile ruse spun că nu vor încheia un acord internaţional așa cum prevede legislaţia, deoarece consideră că puterea de la Kiev este instalată ilegal. În acest context, cancelariile occidentale se

gândesc tot mai insistent la sancţiunile pe care le-ar putea impune Rusiei. Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că grupul celor mai avansate șapte economii din lume (G7) îi cere Rusiei să pună capăt acţiunilor pentru „anexarea” regiunii ucrainene.

Ieri, plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, a adoptat o rezoluţie în care se spune că Rusia trebuie să-și retragă imediat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean, eurodeputaţii declarând ilegale planurile Crimeii de a organiza un referendum pentru aderarea sa la Rusia și atenţionând că acţiunile Moscovei reprezintă o ameninţare la securitatea UE. Rezoluţia condamnă ferm „actul de agresiune reprezentat de invadarea Crimeii” pe care l-a făcut Rusia și cere retragerea imediată a tuturor forţelor militare „prezente ilegal pe teritoriul ucrainean”. Rusia „a încălcat clar” dreptul internaţional, conform Cartei ONU, OSCE, Memorandumului de la Budapesta din 1994 și altor convenţii, „ameninţând securitatea UE”, se mai arată în textul citat de agerpres.ro.

Tot ieri, Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a suspendat toate activităţile legate de procedura de aderare a Rusiei, în urma unei cereri venite din partea celor 34 de state membre ale OECD, transmite Reuters.

Pe de altă parte, ministrul adjunct al Economiei Federaţiei Ruse, Alexei Lihacev, a declarat că Rusia nu exclude aplicarea de măsuri „simetrice” în cazul în care SUA și Uniunea Europeană vor impune propriile sancţiuni împotriva Rusiei.

Astfel, criza din Ucraina pare să fi declanșat un război al nervilor, dacă acesta nu va declanșa, în cele din urmă, unul adevărat.

FLUX

CMYK

9

Externe

14 MARTIE 2014

FLUX

Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni după mai bine de o mie de ani Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni în anul 2016, pentru prima dată după 1.100 de ani, întâlnirea urmând să se desfășoare la Biserica Sfânta Irina din Istanbul, unde a avut loc cel de-al doilea Sinod Ecumenic, din anul 381. „Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni în anul 2016, în preajma Sărbătorii Rusaliilor și se va ţine la Constantinopol, în celebra și Sfânta Biserică a Sfintei Irina, unde a avut loc cel de-al doilea Sinod Ecumenic. Decizia a fost luată la întâlnirea întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, organizată la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, din cartierul Fanar (din Istanbul, n.r.), în perioada 5-9 martie”, a spus ÎPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, care a participat la întâlnirea întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe.

Mitropolitul Nifon a precizat că întrunirea s-a încheiat odată cu semnarea unui acord de către toţi întâistătătorii bisericilor ortodoxe. „Desigur că pentru întreaga ortodoxie și cu rezonanţe pentru întreaga creștinătate înseamnă un moment istoric deosebit, pentru că sunt mai multe interpretări în legătură cu definiţia Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Mai întâi, este vorba de faptul că, după 1.100 de ani, un sinod cu o astfel de autoritate va avea loc curând. De

aceea, și deciziile care s-au luat sunt foarte precise”, a explicat ÎPS Nifon.

Mitropolitul Nifon a adăugat că în perioada următoare va începe procesul de pregătire a Sinodului Panortodox, care are o importanţă majoră pentru viaţa bisericii în lumea contemporană. „Se va da impuls misiunii bisericii în societatea de astăzi și sunt sigur că toate etapele de pregătire se vor ilustra prin studii teologice corespunzătoare și prin dezbateri cu privire la natura și scopul unui Sinod Panortodox pentru vremea noastră”, a mai spus Mitropolitul Nifon.

Pregătirea Sinodului Panortodox a început de la ședinţa panortodoxă de la Rodos, din anul 1961, fiind continuată în 1963 și 1964, când s-au stabilit temele care urmau să fie discutate. Întrunirea (Sinaxa) Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe a avut loc în perioada 5-9 martie, la Istanbul, delegaţiile fiind invitate de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Sanctitatea Sa Bartolomeu a spus că Sinaxa Panortodoxă are o importanţă vitală, în contextul schimbări-

lor neașteptate din societatea ultimilor ani. „Astăzi trebuie să-i convingem pe oameni că noi avem cuvântul vieţii, mesajul speranţei și experienţa iubirii. Și pentru a realiza acest lucru, trebuie să dovedim validitate și credibilitate. Pentru noi, o condiţie fundamentală pentru a convinge lumea este, înainte de toate, unitatea noastră internă. Biserica Ortodoxă nu are la dispoziţie un alt instrument pentru a rămâne în unitate decât sinodalitatea, acesta fiind motivul pentru care orice amânare suplimentară în convocarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe afectează grav unitatea eclezială”, a spus Patriarhul ecumenic Bartolomeu.

Din delegaţia condusă de Patriarhul României, PF Daniel, au făcut parte Înaltpreasfinţitul Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, consilierii patriarhali Michael Tiţa și Ștefan Ababei și părintele diacon Mihai Mușat.

Patriarhul Daniel a spus că Sinaxa Panortodoxă oferă imaginea ortodoxiei ca fiind mai mult o familie spirituală a Bisericilor Ortodoxe din regiuni, ţări și etnii diferite, decât o instituţie religioasă internaţională. „Sinaxa cultivă mai întâi comuniunea fraternă și apoi programe comune de acţiune. De aceea, sinaxele

panortodoxe de până acum au emis mai mult mesaje și recomandări pentru biserică și societate. În mod paradoxal, Bisericile Ortodoxe Autocefale cultivă azi mai mult dialogurile oficiale internaţionale cu alte biserici decât dialogul și cooperarea între ele. În prezent, este nevoie de mai multă consultare și cooperare între Bisericile Ortodoxe surori, în faţa a trei mari provocări ale lumii de azi: secularismul sau indiferentismul religios, care afectează negativ familia ortodoxă tradiţională, parohia ortodoxă, mănăstirea ortodoxă și misiunea ortodoxă în societate; fenomenul migraţiei, care generează noi probleme sociale și pastorale,

Costurile unei intervenţii dincolo de Crimeea fac improbabilă o încercare a Rusiei de a-şi retrasa graniţele În pofida temerilor formulate recent de unele state mici, vecine Rusiei, este puțin probabil ca președintele rus Vladimir Putin să încerce să retraseze granițele propriei țări, date fiind costurile uriașe ale unei intervenții dincolo de Crimeea, notează Mary Dejevsky, într-un articol semnat în The Independent.

Potrivit unei păreri exprimate săptămâna trecută cu multă pasiune la Bruxelles de către președinta lituaniană Dalia Grybauskaite, după ce va ocupa Crimeea, Rusia va încerca să retraseze frontierele statelor vecine, începând cu Republica Moldova și cu statele baltice.

Acest scenariu este însă, paradoxal, cel mai puțin probabil în statele baltice, exact zona care se teme cel mai mult de expansionismul rus, argumentează semnatara articolului.

Chiar și înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, la Moscova s-a recunoscut faptul că anexarea Estoniei, a Letoniei și a Lituaniei a fost de o legalitate îndoielnică și că celor trei state ar trebui să li se permită separarea.

De altfel, faptul că în prezent, cele trei state sunt membre UE și NATO le oferă exact protecția pe care au căutat-o atunci când au prezentat cererea de aderare.

Mutându-ne spre est întâlnim Belarusul. Asemenea Ucrainei, în Belarus s-a dezvoltat un sentiment de identitate națională în cei 20 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

De asemenea, la fel ca în cazul Ucrainei, legăturile economice cu Rusia – dependența energetică, în special – nu s-au schimbat pentru a reflecta această nouă realitate. Pe de altă parte, Rusia nu trebuie să recurgă la forță pentru a-și apropia și mai mult Belarusul, în parte deoarece țara nu are un echivalent al vestului Ucrainei, care tânjește după un viitor în UE, dar și pentru că legăturile cu Moscova – de orice fel – cu greu ar putea fi mai apropiate.

Republica Moldova este, din mai multe puncte de vedere,

mai ales când migraţia este cauzată de război sau persecuţii, cum se vede azi în Siria și în alte părţi ale lumii; criza economică și financiară, care ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi și singuri”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Cele 14 Biserici Autocefale care formează împreună Biserica Ortodoxă se confruntă de mai bine de un secol cu o serie de probleme, fie în relaţiile între ele, fie în relaţiile lor cu restul lumii creștine, cu alte religii.

La întrunire, fiecare întâistătător a mers cu un mandat sinodal și deciziile pe care le-au luat sunt decisive.

Sursa: mediafax.ro

GEORGE SOROS:

Sectorul bancar este un parazit al economiei

statul cel mai vulnerabil la un asemenea scenariu, nu în ultimul rând deoarece, la fel ca și Ucraina, țara privește în ambele direcții, iar dacă România ar face presiuni pentru relații mai strânse, Rusia ar putea interpreta acest lucru drept o amenințare. Pe de altă parte, Rusia nu a făcut nimic atunci când România a eliberat pașapoarte pentru cetățenii moldoveni.

De asemenea, nici Republica Moldova nu a făcut nicio mișcare pentru a încorpora principalul teritoriu vorbitor de limbă rusă – Transnistria – din lipsă de voință sau de putere.

Acest lucru face însă mai improbabil scenariul ca Moscova să invoce securitatea drept pretext pentru a confisca Transnistria, cu care nu are frontieră comună.

Ar încerca, poate, Rusia să reîncorporeze republicile din Transcaucazia? Moscova a avut șansa de a ocupa și de a efectua o schimbare de regim în Georgia, în 2008, însă a optat pentru a-și păstra trupele sale în cele două enclave rusești disputate. De asemenea, Armenia gândește independent, are un puternic sentiment de identitate națională, dar este și ea relativ supusă, iar Azerbaidjanul preferă să devină bogat de pe urma petrolului decât să se implice în politica internațională.

Deși celor cinci republici din Asia Centrală li se pot aplica considerente diferite, concluzia rămâne aceeași: o intervenție a Rusiei ar crea mai multe probleme decât ar merita. Singurul motiv pentru care Rusia ar putea deveni mai activ implicată militar în Asia Centrală ar putea fi încercarea de a combate influența Chinei, însă relativa sărăcie a acestor state, populațiile lor în plină expansiune și distanța de Moscova le-ar face, mai degrabă, o povară pentru Rusia din aproape toate punctele de vedere, argumentează semnatara articolului.

„Profitabilitatea industriei financiare a fost excesivă. La un moment dat, 35% din profiturile totale ale companiilor în Marea Britanie și Statele Unite au venit din sectorul financiar. Este absurd”, spune miliardarul american. Soros notează că problemele care au stat la baza crizei economice din zona euro au rămas în mare parte nerezolvate. „Puţin a fost făcut pentru corectarea gradului mare de îndatorare în sistemul bancar european. Capitalul acţionarilor raportat la balanţa activelor și pasivelor este mic, ceea ce face ca băncile să fie foarte vulnerabile”, atenţionează Soros. „Problema «prea mare pentru a falimenta» nu a fost eliminată”, adaugă acesta. Soros atenţionează că relaţia incestuoasă dintre autorităţile naţionale de reglementare și bănci este un pericol la adresa sistemului financiar. „În special Franţa este faimoasă pentru a ei «inspecteurs de finance», care ajung la conducerea principalelor bănci franceze. Germania are Landesbanken (bănci regionale - n.red.), iar Spania are caixas (bănci regionale de economii - n.red.) care au legături nesănătoase cu politicienii”, concluzionează Soros.

Sursa: Agerpres

Sursa: Ziarului Financiar

Sectorul bancar este „un parazit” care împiedică revenirea economică, iar relaţia „incestuoasă” a băncilor cu autorităţile de reglementare este un pericol real la adresa sistemului financiar, afirmă investitorul american George Soros, al 26-lea pe lista Forbes a celor mai bogaţi oameni din lume. „Sectorul bancar este un parazit al economiei reale”, avertizează Soros în cartea „The Tragedy of the European Union” (Tragedia Uniunii Europene, în traducere), potrivit The Telegraph.

FLUX

10

Magazin 14 MARTIE 2014

Cultură vs. imbecilizare online Cu realism despre binefacerile și păcatele Internetului.

Problema e dacă Internetul va produce sau nu o creștere culturală. În teorie, așa ar trebui să se întâmple.

Pentru că cine caută cunoaștere pe Internet, o găsește. Întrebarea este dacă Internetul va fi utilizat – și de câți – ca instrument de cunoaștere.

Obstacolul de-a lungul acestui parcurs e că micuțul de trei-patru ani începe cu televizorul.

Prin urmare, atunci când ajunge la Internet, interesul lui cognitiv nu e

sensibilizat în cheie abstractizantă. Și cum fără capacitate de abstracție nu se poate intra în mundus intelligibilis, e foarte probabil ca știința înmagazinată în rețele să rămână în cea mai mare măsura neutilizată. În teorie, spuneam, Internetul ar trebui să promoveze creșterea culturală, în practică se poate întâmpla chiar contrariul, de vreme ce homo videns există deja ca atare atunci când descoperă rețeaua. Desigur, Internetul ne poate ajuta să ieșim din închiderea în mundus sensibilis. Dar pe câți dintre noi?

Generalizând, sunt deci îndem-

nat să conchid, împreuna cu Sergio Lepri, că “Internetul e o mare vastă pe care e pasionant să navighezi, dar o mare pe care, după câteva zile de mic cabotaj, e de preferat s-o privești fără să te mai miști din port”.

Ca instrument practic, dar și ca raită prin târgul de vechituri sau ca ghid al celor mai variate hobby-uri ale noastre, Internetul are un viitor exploziv. Ca instrument cultural, de elevație culturală, îi prevăd în schimb un viitor modest. Adevărații cercetători vor citi în continuare cărți, folosindu-se de Internet pentru umpluturi, pentru bibliografii și pentru informații pe care mai înainte le găseau în dicționare; dar mă îndoiesc că vor face o pasiune pentru el.

Furio Colombo remarca: “Edenul rețelei se află dincolo de o poartă care se deschide doar pentru cei puțini. Diferite ierarhii de creiere vor manevra calculatoarele, se vor juca și vor face experiențe cu ele. Pentru cei excluși rămâne jocul interactiv, ca să le ocupe imensul timp liber”.

Atenție: “cei puțini” ai lui Furio Colombo nu sunt oamenii de cultură.

Ei sunt, mai degrabă, cei implicați în lucrări, noii stăpâni ai media și noua nomenclatură a universului computerelor. Pentru omul de cultură salvarea nu stă în a trece de poarta care l-ar introduce în Edenul rețelei;

Brâncuşi făcea senzaţie acum 100 de ani la New York Acum o sută de ani, în 12 martie 1914, prima expoziţie personală a lui Constantin Brâncuși pe pământ american făcea senzație. De atunci, forma pură a sculpturilor sale abstracte a cucerit lumea colecţionarilor de artă care plătesc sume exorbitante pentru a-i achiziţiona operele, iar galeriile de artă celebrează genialitatea sculptorului prin expoziţii aniversare.

Primele lucrări ale lui Brâncuși au ajuns pe pământ american la sfârșitul anului 1913 cu ocazia Expoziţiei Internaţionale de Artă Modernă de la New York.

Expoziţia, organizată de un grup de artiști americani nemulţumiţi de stilul comercial practicat în epocă și de rigiditatea Academiei Naţionale de Design Americane, strânsese peste 1.400 de lucrări de artă modernă și avangardistă, între care și lucrări ale lui Constantin Brâncuși care participase deja la expoziţii colective din Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.

La Expoziţia de la Galeria Armory au fost expuse cinci lucrări: Capul, Domnișoara Pogany II, Cap de copil, Muza adormită II și Peștele, care au atras imediat atenţia publicului, a colecţionarilor și criticilor de artă prin eleganţa și rafinamentul formelor avangardiste.

Doar câteva luni mai târziu, în martie 1914, Brâncuși deschidea prima expoziţie la Photo Secession Gallery din New York, care i-a adus imediat celebritatea în Statele Unite, și colecţionarul John Quin i-a cumpărat mai multe sculpturi, asigurându-i astfel o existenţă materială prielnică creaţiei artistice.

De atunci poetului formelor cioplite, cum era numit Brâncuși, i-au fost comandate de către colecţionarii americani în special exemplare din Pasăre în spaţiu,

ea stă, mai degrabă, în porțile care îl protejează de avalanșa de mesaje.

Pentru că de Internet – și în Internet – te poți sufoca. Prea multe opțiuni ne fac să plesnim de opțiuni; iar năvala de mesaje ne omoară cu mesajele.”

Repet: potențialitățile Internetului sunt aproape infinite, iar asta atât în rău, cât și în bine. Ele sunt și vor fi pozitive atunci când utilizatorul va folosi instrumentul pentru a dobândi informații și cunoștințe, adică atunci când va fi însuflețit de interese intelectuale autentice, de dorință de a ști și de a înțelege. Dar majoritatea utilizatorilor de Internet nu este – și prevăd că nici nu va fi – din această categorie.

Paideia universului video promite să paseze Internetului analfabeți culturali uitând repede puținul pe care au fost nevoiți să-l învețe în școală, deci analfabeți culturali care își vor omorî pe Internet timpul lor gol în tovărășia unor “suflete gemene” sportive, erotice sau a unor hobby-mi mărunte.

Pentru soiul acesta de utilizator, Internetul este mai ales un terrific way to waste time, un mod formidabil de a-ți omorî timpul, investindu-l în inutilități. Unii vor spune că nu e nimic rău în asta. Da, dar nici ceva bun nu este. Și cu atât mai puțin vreun progres. Ba dimpotrivă.

Giovanni SARTORI Sursa: www.webcultura.ro

Legenda tunelurilor care leagă România de Turcia pe sub Marea Neagră Misterul tunelurilor subterane de mii de kilometri care ar lega România de Turcia se adâncește. Din sudul Dobrogei actuale și din Cadrilater pornesc două tuneluri subterane care traversează Marea Neagră, scrie Eferemide.ro.

sculptura bazată pe ideea de tinereţe, numită Pasărea măiastră.

S-a petrecut chiar și un episod anecdotic legat de expedierea sculpturilor din atelierul din Paris al lui Brâncuși în Statele Unire. Vameșii americani nu au înţeles că au de-a face cu o operă de artă și au taxat lucrările la kilogram, doar pe baza materialului, bronz și marmură, din care erau făcute. Situaţia s-a clarificat și în urma unui proces au fost recuperate și daunele.

Lucrările lui Brâncuși se vând acum în licitaţii la preţuri exorbitante, în 2005 o lucrare – Pasăre în spaţiu, s-a vândut cu 27,5 milioane, pentru Madame L.R. s-a obţinut, în 2009, suma de 37,2 milioane de dolari, în 2011 Primul strigat s-a vândut cu 14.9 milioane de dolari, iar în mai 2012 sculptura Prometeu, care a avut ca preţ de pornire 4,75 milioane de dolari, a urcat foarte repede până la suma de 12,6 milioane de dolari la o licitaţie organizată la New York. În octombrie 2013, Galeria Paul Kasmin din New York a inaugurat expoziţia Brâncuși în New York 1913-2013, pentru a celebra centenarul operelor lui Brâncuși în Statele Unite, deschizătoare de noi direcţii în arta modernă.

Lucrările prezentate, care aparţin Muzeului Metropolitan și Muzeului de artă modernă din New York, explorează prin Domnișoara Pogany II chiar esenţa feminităţii, voyeurismul prin Muza Adormită II, abstracţia geometrică în Capul, juxtapunerea dintre violenţă asociată cu începutul vieţii în seninătatea liniilor în Nounăscut și mișcarea animală în Peștele.

Expoziţia spune și povestea relaţiei benefice pe care Constantin Brâncuși a avut-o cu marea metropolă americană și cu numeroșii săi prieteni, colecţionari, cu muzee, expoziţii și cu toţi cei care au făcut posibil succesul său și au ajutat la definirea artei moderne pe pământ american.

O rețea de tuneluri subterane de mii de kilometri pe sub Marea Neagră ar lega România de Turcia.

Negoțul cu oi era înfloritor înaintea izbucnirii Primului Război Mondial. Dobrogenii creșteau mii de oi pentru a le duce în Imperiul Otoman și a câștiga bani frumoși. Interesant este faptul că exportul nu se realiza nici pe uscat și nici cu vasele, ci prin două tuneluri de dimensiuni impresionante pe sub Marea Neagră.

Conform relatării dintr-o cronică de peste 100 de ani, cele două tuneluri pe sub Marea Neagră erau folosite cu precădere de țărani pentru a-și transporta turmele de oi în Imperiul Otoman și în țările din Peninsula Asia Mică.

Nu se poate spune cu exactitate cine a construit aceste două tuneluri și nici motivul pentru care ele traversează prin subteran Marea Neagră. Interesant este faptul că în timpul războiului, gurile de acces ale celor două tuneluri au fost astupate din motive de siguranță națională și au fost păzite cu strășnicie. Se mai spune că securitatea din perioada comunistă era la curent cu existența acestor tuneluri megalitice și nu lăsa pe nimeni să se apropie de ele. De ce? În anii '80, soldații care erau concentrați la muncă pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, din pură întâmplare au descoperit o altă gură de acces ale tunelurilor cu pricina. Ea se află într-un cimitir din Murfatlar și a fost folosită în nenumărate rânduri de muncitorii de la canal pentru a trece în Bulgaria în mod regulat.

Misterul acestor două tuneluri este unul fascinant, în condițiile în care se presupune că aceste construcții au fost realizate cu mii de ani înaintea erei noastre, probabil de către o civilizație extrem de avansată din punct de vedere tehnologic, pentru că altfel nu se poate explica complexitatea construcției unor asemenea tuneluri pe sub o mare întreagă.

Sursa: www.stiri.tvr.ro

Sursa: ziuaveche.ro

Cultur=

14 MARTIE 2014

22.II.1993

25.II.1993 Matei e ales director la editura „Hyperion”, aflată într-o stare financiară jalnică.

Valeriu vine la US pentru a căuta niște colaborări, pe care le-a tot refuzat ex-directorul Ion Ciocanu. Dar, ca să se știe cam în ce constă problema, e necesar să reproduc acest dialog: – Cum o duce US? întreabă Matei.

– De azi pe mâine, răspunde Cimpoi.

– Dar editura, găsește Matei replica, o duce, pare-se, de pe azi pe ieri.

– He, intervin eu, până va ajunge să o ducă precum Uniunea scriitorilor, de pe azi pe mâine, va trebui să treacă prin faza intermediară, ca s-o ducă: de pe azi pe azi!

Un colocviu în problemele teatrului.

Prezenţi – Anghel Dumbrăveanu, Valentin Silvestru, Ion Cocora, Ludmila Patlanjoglu, Tamara Buciuceanu, Horia Petrescu, dramaturgul Solomon… Am vizionat spectacolul „În faţa morţii” de Strindberg (la teatrul „Mateevici”). Se mai dau spectacole la Naţional, la „Ionescu”, Bălţi, Cahul…

1.III.1993 Sâmbăta trecută (27 februarie), la Centrul de Cultură și Artă s-au ţinut dezbaterile finale ale colocviului „Teatrul în căutarea identităţii”. În special, au vorbit oaspeţii, cu excepţia lui Cocora. Și, cu excepţia dnei Buciuceanu, nu s-au făcut declaraţii afectuoase din care nu rezultă nimic. În genere, trebuie să ne dezbărăm de afectivitatea reciprocă sterilă, rumenită în obraji de excelentele vinuri care, la o adică, ar trebui să aibă un rol mai neimportant în procesul artistic, teoretic, decât cel care li se acordă în prezent.

Unii vorbitori și-au expus impresii de-a dreptul epidermice sau, poate, voit evazive. Asta e: mai e nevoie încă de delicateţe și diplomaţie inter-românească, intern-naţională. Dar s-au rostit și adevăruri dure: referindu-se la teatrul „Mateevici”, Ludmila Patlanjoglu a sesizat că aici se practică o

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

NOTE ŞI CONTRANOTE

Clădirea bisericii Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla

(Pagini de jurnal)

Bine, zic eu, mai gândindu-mă că generaţia lui Strâmbeanu e ahtiată de a se întâlni cu șefii noi, de altfel – foarte vechi, întronaţi, pentru a le da sfaturi, de a le… În „LA”, la un P.S., G. V. îl binecuvântează pe Lucinschi. Ba, împreună cu Cimpoi și Crăciun, se cer în audienţă la acesta și chiar a fost primit. Iar Matcovschi invită la o serată a sa pe Lucinschi și Sangheli…

Ce o fi însemnând asta? Lingușire? Psihologie de sclav ex-sovietic? Dar, sigur, sunt niște trăsături caliciste ale reprezentanţilor acestei generaţii. Poate de unde au trecut prin vremuri cu adevărat crâncene, necruţătoare, desfiguratoare de tot și de toate… Și iată că nici până astăzi nu-și regăsesc verticalitatea demnităţii. Doar în preajma maimărimilor bolșevice, comuniste, ei se simt mai în siguranţă. Deh, că, pe vremuri, au colaborat cu CC-u și cu cine mai era de colaborat, pentru a aștepta să li se arunce câte un os care să nu le stea lor și altora în gât…

Dar ce ar fi de spus despre politicaștrii pruto-nistreni, despre rușinea asta de parlamentari în două iţe? Ptfu! În eseul „România de totdeauna”, Constantin Noica are o remarcă din care se poate trage concluzia nimicitoare pentru hurta asta de agramaţi chișinăuieni, oploșiţi sub stema de stat: „… dispreţul pe care, în fond, îl aveau francezii faţă de oamenii lor politici, cu Daladier în frunte, când spuneau despre ei că sunt ceva mai mediocri de cum ar merita Franţa”.

Ei, acum să ne gândim ce s-ar putea spune despre aceste specimene agrariene – Snegur, Moţpan, Fandofan, Lupacescu, Palaria etc., etc.?...

11

formă de autominţire, crezându-se că fără un director de scenă valoros s-ar putea da randamentul artistic scontat. Andrei Vartic e bun ca animator, organizator, manager, însă regizorul-șef trebuie să fie un altul.

S-a mai vorbit judicios despre căutarea identităţii, stilurilor; despre diferenţa dintre „a urma” și „a imita”; despre reculul în faţa capodoperelor (spre exemple, unele teatre de la noi și de aiurea montează operele minore de Alecsandri și Caragiale; poate mai curând cu titlu de noutate…); despre imperativele de bază ale teatrului pruto-nistrean – nivelul de specializare a personalului lor, indiferent de categoriile profesionale, și – limba-rostirea, pentru că ceea ce se vorbește și cum se vorbește pe scenă se va vorbi și în sală, și în societate.

Bine apreciat teatrul „Eugen Ionesco”.

Celelalte colective (poate că exceptând Bălţiul) se aseamănă săritorilor în înălţime care trec pe sub ștacheta ambiţiei.

La sfârșitul acestui program-maraton – discursul-maraton al lui Ion Ungureanu: incoerent, repetitiv… ce plăcere de a debita fraze are acest înalt, ca stat, ministru al culturii. Uneori spune lucruri interesante, dar, cuminte vorbind, nu totdeauna…

Prin Serafim Saka am expediat la Iași, lui Ioanid Romanescu, manuscrisul „Orei naţionale de lichidare a lucidităţii”. Nu este exclus un alt titlu.

Ieri, finalizez două lecturi – „Eseurile de duminică” ale lui Noica și „Jurnal cu Petre Ţuţea” al tânărului Radu Preda. E un înţelept precoce acest domn Radu Preda, născut în 1972; se întreţine în discuţie cu Ţuţea, care avea exact cu 70 de ani mai mult (n. 1902).

Dialogul se desfășoară în 1991, când junele interlocutor avea 19 ani.

O nouă reluare-maraton (periodică, mi se întâmplă!) a lecturilor continui cu „Notele și contranotele” lui Eugen Ionescu. E un volum împrumutat de la Mihai Cimpoi, pe care mai întâi îl solicitase Ion Gherman, ca să extragă unele pagini pentru revista „Basarabia”. L-am preluat de la acesta, cu condiţia să-l returnez eu posesorului.

Greu de crezut, însă o frază, aproape banală din Eugen Ionescu – „Criticul rămâne propriul său prizonier” – mi-a sugerat finalul poemului „Înger de pază dând înconjor fiinţei tale”, pe care îl dusesem, până la un anumit punct, încă ieri. Sugestia s-a materializat în următoarele rânduri: „…Însă atunci când tu însuţi pe tine te păzești ai umilitoare impresie că ești propriul tău prizonier și e mai logic să obosească la post îngerul tău de pază tot dând înconjor fiinţei tale insignifiantei tale prezenţe în volumetria lumii și labirinticei geometrii sau geografii a captivităţii etc.”

Ba mai mult: îngerul de pază i-a asigurat împlinirea rotundă și altei poezii, schiţată ca ieri, pe care am intitulat-o: „Zice îngerul de pază în vreme ce face înconjurul fiinţei”.

14.III.1993 Sincopă sau căscătură, sau gol de jurnal ce s-a întins cam jumătate de lună. Griji bucale – dinţii s-au plictisit să servească o gură de scriitor și își cer/ pier ieșire în lume.

Graţie generozităţii domnului conferenţiar Mihai Cojocaru de la clinica stomatologică a Universităţii de Medicină – extirp, tratez…

Foarte amabilă și doamna profesoară Valentina Pântea. Roentgen, injecţii, ședinţe îndelungi în fotoliul dentistului, scrâșnetul bormașinii… Aplici o injecţie de novocaină – la eliminarea rădăcinii dintelui reziști, dar, a doua oară, când e vorba să te desparţi de nervul unui alt dinte, injecţia de novocaină este… impotentă. Cobori din nou în cabinetul specializat, rogi să ţi se administreze un ledocain, dai de înţeles medicului că îi dai ceva și chiar îi dai, pentru că așa te-a sfătu-

it însăși dna profesoară: cum pot, de unde pot, medicii obţin medicamente, seringi jetabile și, asta e, cine are bani, poate fi deservit la un alt nivel, decât cel comun, adică – cel al durerii nealinate, al mizeriei medicale și al neatenţiei…

Apoi, ca din senin, m-a încleștat veninul radiculitei. Umblu cu centură cu magneţi și cu brâu naţional, ca la festivalul folcloric al înţepeniţilor de șale. Pentru că a suferit și Cimpoi, pare-se chiar mai grav.

Mai zilele trecute, Arcadie Suceveanu își amintește cum venise prin 1975-1976 la „Tinerimea Moldovei”. Îi pusesem versurile în discuţie la cenaclul „Luceafărul”. Spune că am vorbit bine despre el în faţa asistenţei și l-am prezentat frumos în paginile ziarului. „Tu tocmai publicaseși un amplu grupaj de versuri, – își mai amintește Arcadie. – Când am intrat în birou, la o masă stătea Ioan Mânăscurtă și, cu un fel de blazare și ne-încântare pe chip, bătea ceva la mașină. Cred că era vorba de vreun material de rutină, neplăcut jurnaliștilor, darmite tinerilor scriitori. Eu zic că, «Iată, dragă Leo, ţi-am citit poeziile, ai un grupaj foarte bun», la care Mânăscurtă, ca printre altele, aruncă o frază: «Acesta nu e ciclu, ci e ciclon»”.

Mi-amintesc și eu că grupajul era cam amplu… Dar, sper, și consistent. Era acolo și poemul „În legătură cu acest eveniment”, care din 1975 până în prezent, nu a „încăput” nici într-o carte. (În prima nefiind… primit…)

Pregătesc „Caietele de cultură” Nichita Stănescu. Sunt necesare cam 70 de pagini de text. Cu această ocazie mai recitesc câte ceva din multele ediţii Stănescu pe care le am la îndemână.

Am făcut ultima, a treia corectură la „Spunerea de sine”. Mai sunt, mai sunt încă erori…

Un sfârșit de duminică (e ora 22.00) ca un început de elegie: Trecut oarecum de vârsta nerăbdătoarei tinereţe, aștept cu toată răbdarea întâmplările plăcute, dar mai ales interesante (atâtea câte vor fi, dacă vor fi totuși) ale destinului meu scriitoricesc (el îl include și pe cel pur omenesc), prin muncă și perseverenţă încercând a le face posibile. „Nu a ieșit rău, nu?” mă întreabă Andrei Pleșu la Bacău, când, mai întâi, îl întrebasem eu dacă a primit exemplarul „LA” în care fusese publicat dialogul nostru. Deci, mi-am zis, se complace niţel în fluxuri de mărturisiri, gândindu-mă că, acum un an, îmi spusese despre „chinurile” la care îl supusese Dorin Popa în timpul unor interviuri, adresându-i întrebări de-a dreptul incomode. Însă inteligenţa, subtilitatea, măsura și bunul-simţ – în cazul lui Pleșu – anihilează bruma de complacere. Sigur, Pleșu pare a fi geamăn cărturarilor chinezi de acum douătrei secole (Li Ruzhen, de pildă, cel din „Flori în oglindă”) sau – de ce nu? – iluminiștilor francezi care lansau opere de erudiţie, elaborate din irezistibila plăcere a excesului de informaţie, har artistic, inteligenţă scăpărătoare, cultură vastă și îndemânare literară neordinară. La urma urmei, fără dubiu, Pleșu e un filosof veritabil al culturii.

Bietul V.L. … Îl credeam mai cu discernământ în ale poeziei… Vineri, îmi dă să citesc „Balada pensionarului”. (Mai întâi i-o apreciase A. Strâmbeanu: „E cam lungă”. Într-adevăr, avea cam la 15 strofe hexametrice…).

Firește, am citit de ici-colea, fără a avea răbdarea să savurez jalnicele evenimente ale unui biet pensionar ticsite în versificări de circumstanţă. Da, pensia e mică; da, sărăcia atacă bătrânii, și nu numai; da, parlamentarii… da, puterea… da… Dar parcă pentru un poet serios, precum îl credem pe V. L., să se încumete a da drept „baladă” un registru servil-umil de „acuităţi” bio-socio-politice cunoscute de toată lumea care – chiar în timpul acestei necruţătoare crize – nu se știe dacă ar vrea cineva să le ingurgiteze ambalate în rimă și ritm?…

Biserica a fost construită pentru a servi drept capelă liceului pentru fete al zemstvei basarabene. Aceasta a fost construită în 1895 de arhitectul A.I. Bernardazzi, ctitori fiind Teodor Krupensky și Eufrosinia Veazemsky.

Sfinţirea capelei a avut loc 27 de ani mai târziu, din cauza unui eveniment tragic produs în altar, ceea ce a făcut imposibilă folosirea ei, gimnaziul însă, în acest timp, având o altă capelă, construită în curteasa. A fost sfinţită în 1922, primind hramul „Sf. Teodor Tiron” a Liceului pentru fete „Regina Maria”. În anul 1994, biserica a fost transmisă Mitropoliei Basarabiei de stil vechi.

Amplasarea și structura spaţială diferă de cele tradiţionale, clădirea fiind ajustată la circumstanţele locului. Alinierea la linia străzii și frontului de clădiri existent anterior și alipirea de clădirea gimnaziului pentru asigurarea comunicării lor interioare, a cerut ridicarea capelei pe un demisol înalt și concentrarea formelor arhitecturale pe faţada principală, particularităţi ce au impus capelei multă originalitate. Creată în epoca eclectismului stilistic, sursa de inspiraţie fiind nu numai arhitectura rusă, din secolul al XVIIlea, ci și cea otomană, combinate cu valenţe artistice noi.

Soluţia artistică a faţadei principale prezintă o noutate pentru lăcașurile de cult din Basarabia, prin care s-a accentuat apartenenţa ei la o instituţie de învăţământ. Pavilioanele laterale, masive, construite din piatră, cu coloane robuste din arhitectura nouă sunt ridicate deasupra intrărilor laterale și în retragere de la linia străzii, formându-se o mică curte interioară. Colţurile faţadei sunt evidenţiate prin flancarea lor de două turnuleţe zvelte, acoperite cu piramide ascuţite și înalte, care amintesc de moscheile turcești. Aspectul bisericii este înviorat de utilizarea grilajelor turnate din fontă de la pavilioanele laterale.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

Gastronomie 14 MARTIE 2014

„În orice călătorie, mai important decât toate priveliştile, peisajele şi minunile naturii rămâne omul.”

Liviu Rebreanu

Un strop de savoare din bucătăria ungurească

Urmează o călătorie pe care mi-o doresc de mult timp și pe care mă bucur că o facem împreună, în fascinanta Budapesta.

Cele două orașe, Buda și Pesta, întemeiate de o parte și de cealaltă a Dunării, s-au unit pentru a forma capitala Ungariei, spre care se îndreaptă, imaginar, pașii noștri.

Orașul de pe Dunăre ne întâmpină cu o atmosferă vibrantă, tinerească și cu arhitectura sa impresionantă, ce au făcut să fie supranumit și „Parisul din Est”.

Promenada o începem de pe Dealul Castelului, unde pe străduţele pietruite, bătătorite în anii de istorie tumultuoasă, se înșiruie clădirile construite în stil gotic și baroc.

De pe dealul din Buda ni se înfăţișează o panoramă ameţitor de frumoasă asupra orașului. Admirăm clădirile de pe malul Dunării și ne delectăm cu imaginea Pestei, descoperind de la distanţă locurile interesante pe care vrem să le cunoaștem.

Acest cartier, datorită valorii sale istorice, culturale și frumuseţii incontestabile, a fost inclus în lista Patrimoniului UNESCO. Plimbându-ne pe Dealul Castelului, ajungem la Biserica Matei Corvin, poate una dintre cele mai renumite și emblematice clădiri ale Budapestei, aici fiind locul în care erau încoronaţi regii maghiari. Totodată, aici găsim și Palatul Regal, care a servit drept reședinţă mai multor regi și care acum ne dezvăluie și nouă o parte din istoria ţării. Buda mai ascunde și renumitele peșteri formate timp de milioane de ani de apele termale: Peștera de Stalactite Pál-völgyi și Peștera Szemlő-hegyi, cea din urmă fiind populară îndeosebi pentru tratarea bolilor aparatului respirator, datorită aerului său ce are proprietăţi curative.

Traversăm apoi Dunărea, pe Podul cu lanţuri. Acesta este primul pod permanent ce a legat Buda de Pesta, unificând orașul. Podul reprezintă pentru maghiari un simbol al progresului și emancipării din secolul XIX. Mergând spre Pesta, ajungem la Palatul Parlamentului, un grandios edificiu, ce impresionează atât prin stilul arhitectural, abundenţa elementelor decorative, cât și prin dimensiunea sa, fiind a treia cea mai mare clădire parlamentară din lume.

Grădina Zoologică din Budapesta este un alt loc pe care-l vom explora neapărat. Amenajată pe o suprafaţă imensă, aceasta adăpostește o multitudine de specii de animale, păsări, pești etc., cărora le-au fost amenajate spaţii similare cu habitatul lor natural. Aici putem să ne și jucăm cu unele animăluţe, ba chiar să le hrănim. Sunt sigură că nu vă veţi da în lături să cumpăraţi niște mere și Gulașul – ciorbă sau tocăniţă? Poate fi ambele, după preferinţă, important este să-i fie păstrată savoarea autentică ungurească.

Originile gulașului ne duc către vremuri îndepărtate, undeva prin secolul IX, către păstorii care, folosindu-se de ingredientele pe care le aveau la îndemână, își preparau această mâncare, atât de apreciată și în zilele noastre.

De altfel, Gulyás în traducere din maghiară înseamnă păstor, preparatul fiind numit în cinstea lor, deoarece aceștia, chiar și în condiţii grele de trai, au reușit să născocească o mâncare atât de gustoasă.

Condimentul nelipsit din gulaș este boiaua, care am putea să zicem că este emblematică pentru bucătăria maghiară. Dar ceea ce nu se știe este faptul că aceasta a început să fie folosită destul de târziu, maghiarii descoperind-o prin secolul XVI, atunci când turcii au invadat și ocupat Ungaria.

Turcii au adus cu ei și tradiţiile lor culinare, iar cei 150 de ani de ocupaţie turcă au reușit să-și pună amprenta pe bucătăria maghiară. Ciobanii și păstorii, având cele mai apropiate contacte cu turcii, au început să condimenteze bucatele lor cu praful roșu ca focul adus de turci. De la cazanele păstorilor, boiaua s-a răspândit și în rândul ţăranilor, ca într-un final să ajungă și pe mesele celor mai reticenţi aristocraţi.

Gulaş Ingrediente: 400 g de carne de vită 2 linguri de ulei 2 cepe medii

MAPAMOND CULINAR

să hrăniţi elefanţii de la zoo – îi veţi bucura și pe ei și veţi avea parte de o experienţă de neuitat.

O plimbare prin Budapesta nu poate ocoli renumitele băi termale, unde ne vom relaxa și ne vom încărca bateriile pentru noi aventuri prin acest oraș, ce așteaptă să ne surprindă cu multe alte atracţii. Majoritatea băilor termale, pe lângă faptul că au efecte curative, ajutând la tratarea diferitor boli, au și o arhitectură deosebită, oferind astfel, prin frumuseţea lor, tratament nu doar pentru corp, ci și pentru suflet.

Călătoria noastră prin Budapesta o încheiem cu o croazieră nocturnă pe Dunăre, pentru a rămâne cu o amintire de neuitat și a ne întipări în memorie frumuseţea orașului în noapte.

Sper ca într-o zi (preferabil, cât mai curând) să ajung să văd Budapesta nu doar imaginar, ci să-i simt pulsul pe viu. Până atunci, voi lăsa aromele gastronomiei ungurești să-mi pătrundă în bucătărie, pentru a le putea împărtăși și cu voi.

Pentru a înţelege bucătăria ungurească trebuie să aruncăm o privire în trecut. Bucătăria maghiară de astăzi este o sinteză a elementelor asiatice vechi, amestecate cu elemente germanice, italiene și slave. Mâncarea Ungariei poate fi considerată o oală ce adună tradiţiile întregului continent, adăugând și amprenta tradiţiilor culinare ale poporului maghiar.

Aceasta reprezintă o combinaţie firească între preparatele simple, ce-și au originea cu multe secole în urmă, când triburile nomade călăreau pe Marile Câmpii din Ungaria, și ingredientele noi, ce au fost aduse de italieni și turci în secolele XV și XVI, cu puternice influenţe din eleganta și sofisticata bucătărie a Imperiului Austro-ungar.

Rezultatul acestui melanj de tradiţii culinare este unul delicios și, de cele mai multe ori, destul de consistent.

Cu toate că a păstrat din vechile obiceiuri ţărănești, sper că nu v-aţi creat impresia precum că bucătăria maghiară nu ar conţine și preparate sofisticate, trebuie să știţi că un preparat emblematic este pateul de ficat de gâscă sau, cum e mai bine cunoscut – fois gras, Ungaria fiind a doua cea mai mare ţară producătoare din lume.

Ungurii au o slăbiciune aparte pentru dulciuri, având o sumedenie de reţete de prăjituri și biscuiţi ce ispitesc pe oricine cu gustul lor deosebit. Probabil, cel mai cunoscut dintre acestea, de care cu siguranţă cu toţii aţi auzit, cel puţin, dacă nu aţi încercat chiar, este kürtőskalács sau, cum i se mai spune pe la noi, cozonac secuiesc, vândut în stradă, îndeosebi la festivalurile și târgurile de Crăciun.

4-5 căţei de usturoi 2 morcovi 1 păstârnac 1 rădăcină mică de ţelină 3 roșii medii 1 ardei gras 2-3 cartofi 100 ml de vin 1 lingură de boia 1 linguriţă de seminţe de chimion 1 foaie de dafin piper negru și sare după gust apă Tăiem carnea cubuleţe de aproximativ 2x2 cm și o punem într-un ceaun în care am încins 2 linguri de ulei. Între timp, tăiem ceapa rondele, tocăm 2 căţei de usturoi și adăugăm peste carne. Tăiem rondele morcovul, păstârnacul, iar ţelina – cubuleţe, și le punem tot în ceaun. Tot aici adăugăm roșiile decojite și tocate mărunt și ardeiul tăiat rondele. Adăugăm boiaua, frunza de dafin, seminţele de chimion, piperul negru și sare după gust, amestecăm și turnăm 3-4 căni de apă fiartă și vinul. Acoperim ceaunul cu un capac și lăsăm să fiarbă timp de o oră, la foc mediu. Apoi adăugăm cartofii tăiaţi cuburi și 2-3 căţei de usturoi întregi.

Acoperim și lăsăm să mai fiarbă timp

30-40 de minute, la foc mic. De data aceasta, pentru că am pus o cantitate mai mare de apă, putem servi gulașul la felul întâi, dar dacă vrem o tocăniţă, atunci scădem din cantitatea de apă.

Următoarea reţetă pe care ţin neapărat să o încercăm sunt plăcintele ungurești prăjite în ulei, numite lángos, și care se servesc cu diferite umpluturi, fie sărate, fie dulci. Sunt foarte populare în bucătăria ungurească, gătindu-se atât acasă, cât și în stradă, de către negustorii ambulanţi. Îmi aduc și acu aminte gustul acestor plăcinte, când le-am mâncat pentru prima dată în stradă, la un târg de Crăciun, parcă le și aud sfârâind în uleiul încins. Ce poftă mi s-a făcut, hai să vedem cum le putem prepara și noi.

Amestecăm drojdia cu zahărul, lăsăm 2-3 minute, apoi turnăm apa și amestecăm până se dizolvă complet. Adăugăm făina cernută și sarea, amestecăm toate ingredientele, apoi frământăm timp de 10 minute cu mâinile sau cu ajutorul unui robot de bucătărie.

Aluatul obţinut va avea o consistenţă destul de moale. Îl ungem deasupra cu ulei și-l lăsăm la dospit, pentru o jumătate de oră, în vasul în care l-am frământat și pe care-l acoperim cu un prosop. Într-o tigaie încingem bine uleiul.

Rupem câte o bucată nu prea mare din aluat, o turtim cu palmele, dându-i o formă ovală, cam de ½ de cm grosime, apoi turta obţinută o prăjim pe ambele părţi, timp de câteva minute până devine aurie. Scoatem langoșii pe niște șerveţele de hârtie pentru a absorbi o parte din ulei.

Se servesc calzi punându-le deasupra brânză, cașcaval, smântână cu usturoi, gem, ciocolată, sau orice ne pare nouă bun.

Dacă încă nu v-aţi dat seama, maghiarii sunt mare amatori ai preparatelor din carne, gătite încet, la foc domol. Un alt preparat pentru care e renumită bucătăria ungurească este paprikás csirke, adică papricaș de pui.

Numele și-l trage de la același mult îndrăgit și folosit condiment: paprika (boia); iar csirke însemnând carne de pui.

Mákos Guba

Papricaş de pui

Ingrediente:

Langoşi Ingrediente: Aluat: 300 g de făină 15 g de drojdie proaspătă 200 ml de apă caldă 1 linguriţă de sare și una de zahăr 100 ml de ulei Umplutură: brânză sărată/ smântână cu usturoi/ cașcaval/ gem

ceapa și usturoiul tocate, le prăjim timp de 2-3 minute până se înmoaie, adăugăm ardeiul curăţat și tăiat felii.

După 3-4 minute, adăugăm boiaua, amestecăm, apoi punem carnea, frunza de dafin și turnăm apă cât să acopere conţinutul. Într-un vas batem smântâna cu făina și sarea, apoi luăm un polonic de supă din cratiţa în care fierbe carnea și turnăm în fir subţire peste smântână, amestecând continuu. Compoziţia obţinută o turnăm încet peste carne și amestecăm. Acoperim cu un capac și lăsăm să fiarbă 30-40 de minute, apoi punem deasupra pătrunjelul tocat și stingem focul. Lăsăm sub capac 10 minute înainte de a servi, ca să se pătrundă toate aromele. Servim alături de o mămăligă aburindă, paste sau piure de cartofi. În cazul în care căutaţi un desert rapid și gustos, să știţi că tocmai asta am găsit eu printre reţetele ungurești.

Mákos Guba este un desert servit în special în perioada Crăciunului, dar asta nu ne împiedică să-l savurăm și fără o ocazie deosebită.

Ingrediente: 400 g de carne de pui (pulpe, piept) 100 ml de smântână 2 cepe 2 ardei grași 3-4 căţei de usturoi 1 linguriţă de boia 1 frunză de dafin 2 linguri de făină ulei 50 g de unt apă sare, piper pătrunjel proaspăt Într-un ceaun sau cratiţă punem o lingură de ulei și untul, iar când s-a topit untul adăugăm carnea și o rumenim pe toate părţile, timp de câteva minute. Scoatem carnea și adăugăm

1 franzelă (pâinea să nu fie proaspătă, ci de o zi) 100 g de seminţe de mac 3 căni de lapte 1 cană de zahăr 1 păstaie de vanilie (1 linguriţă de esenţă de vanilie) Măcinăm seminţele de mac într-o râșniţă de cafea. Punem laptele întro cratiţă, la foc mic, când s-a încălzit adăugăm zahărul, vanilia și macul.

Aducem la punctul de fierbere, apoi punem deoparte să se răcească. Tăiem pâinea în cubuleţe mici, cam de aproximativ 1 cm grosime. Punem pâinea într-un bol mare și turnăm laptele peste ea. Lăsăm 10 minute, până se înmoaie, apoi adăugăm deasupra miere, fructe uscate sau nuci, alune și servim.

Iar dacă am reușit să vă tentez să gătiţi vreo reţetă ungurească, vă urez Jo etvagyat, barataim! adică Poftă bună, prietene!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

14 MARTIE 2014

13

FLUX

STUDIU

Avantajele plantelor în spaţii mici Florile și plantele oferă multiple avantaje unei locuințe, indiferent de mărimea sau stilul de amenajare ale acesteia. De la împrospătarea aerului la crearea unei atmosfere familiare, o plantă poate face diferență între o casă și acasă.

Multe persoane renunță la ideea de a-și decora casa cu plante de teamă că acestea le vor lua din spațiul prețios. Din anumite puncte de vedere, o locuință mică poate fi mult mai potrivită pentru a crește plante de interior decât o casă mare. În primul rând, ai mai multe șanse să-ți aduci aminte să uzi florile la timp atunci când le ai mereu la vedere.

Multe plante au nevoie, pe lângă apă, de o anumită umiditate.

Dacă locuiești într-un apartament mic, poți regla foarte ușor nivelul umidității lăsând, de exemplu, ușa deschisă la baie după ce faci un duș fierbinte.

Pretențiile legate de lumină sunt, pentru anumite plante, cel puțin la fel de importante precum cerințele de apă. Într-o locuință modestă nu vei avea însă mari dileme legate de locul potrivit în care să așezi plantele pentru a le oferi suficientă lumină.

Poți opta pentru obișnuitul loc la fereastră, pe pervaz sau pe calorifer, dar poți experimenta și aranjamente originale, așezând plantele pe pereți. În acest mod poți economisi spațiu, dar poți crea și un decor inedit, transformând florile în opere de artă ce nu vor trece neobservate.

Casamea.ro

Consumul în exces de carne şi brânză poate fi la fel de periculos ca şi fumatul Potrivit unui studiu efectuat pe câteva mii de femei și bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani, de cercetătorii americani de la University of Southern California, persoanele care aveau o dietă bazată predominant pe produse de origine animală prezentau un risc de două ori mai mare de deces prematur decât cele care consumau proteine animale în cantităţi mai reduse, informează dailymail.co.uk.

Aceste persoane aveau o probabilitate de patru ori mai mare de a deceda din cauza cancerului, ceea ce poate fi comparat cu riscurile la care se expun fumătorii.

Oamenii de știinţă americani susţin că proteinele din carne, brânză, ouă și alte produse animale «hrănesc» celulele canceroase și accelerează îmbătrânirea celulelor corpului.

Aceștia recomandă ca persoanele cu vârsta de peste 50 de ani să reducă aportul de proteine de origine animală și să își asigure rezerva de proteine din pește, fasole și leguminoase.

Cu toate acestea, vestea bună este că această restricţie alimentară nu durează la nesfârșit, deoarece proteinele de origine animală sunt benefice pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, care au nevoie de mai multe astfel de nutrimente pentru a combate slăbiciunea organismului.

Cercetătorii americani recomandă ca o persoană cu vârsta cuprinsă între 50 și 65 de ani, cu o greutate de aproximativ 55 de kilograme, să consume aproximativ 45 de grame de proteine pe zi - echivalentul a două cotlete de porc.

Studiul a fost realizat pe fondul a numeroase avertizări privind pericolul consumului de carne roșie și procesată. Profesorul Valter Longo, de la University of Southern California, a urmărit legătura dintre dietele a aproximativ 6.400 de americani și starea lor de sănătate, într-un interval de 18 ani.

Cercetătorii americani consideră că proteine-

La ce pericole vă expuneţi dacă ţineţi telefonul mobil în dormitor Potrivit experților de la Sleep School din Londra, somnul este grav afectat de prezenţa telefoanelor mobile sau a altor aparate electronice.

Mai mult, aceste aparate pot provoca dureri de cap și ameţeală dacă sunt ţinute lângă pat, spune medicul Guy Meadows.

Dacă suferiţi de insomnii sau vă treziţi foarte des în timpul nopţii, cea mai bună soluţie este să nu mai ţineţi telefonul mobil în dormitor. Opt persoane din 10 stau cu telefonul mobil lângă pat și 5 din 10 îl folosesc pe post de alarmă, potrivit Daily Mail.

Multe persoane folosesc tableta sau telefonul mobil chiar înainte să adoarmă. Lumina albastră emisă de ecranele acestor

aparate afectează ritmul circadian al organismului, care pare să nu mai facă diferenţa corectă între zi și noapte.

Este mult mai bine să citim o carte în format clasic înainte de culcare, nu un e-book. Specialiștii recomandă să nu mai folosiţi telefoanele sau tableta cu aproximativ 3 ore înainte de culcare, ca să puteţi dormi mai bine.

La fel, orice mesaj primit noaptea pe mobil, care produce o vibraţie sau luminează ecranul chiar și doar câteva secunde, vă

poate afecta serios somnul. De asemenea, radiaţia electromagnetică emisă de telefoane poate afecta activitatea electrică din creier în timpul somnului. Oricum, simpla prezenţă a mobilului lângă pat va determina creierul, în mod inconștient, să fie mai alert chiar și în somn, să doarmă mai superficial, ca să fie oricând gata de un apel. De asemenea, nici ținerea mobilului la încărcat pe timpul nopții în dormitor nu este benefică pentru un somn sănătos. În concluzie, experții sunt de acord că un telefon situat în apropierea patului nu vă ajută să dormiți. Medicul Andrew Tresidder spune că a remarcat o îmbunătăţire a somnului pacienţilor care au scos din dormitor telefonul mobil. Ei ai scăpat astfel și de durerile de cap.

Bicarbonatul de sodiu, praful minune pentru frumuseţe și sănătate

Bicarbonatul de sodiu nu este util doar în bucătărie, ci poate face minuni pentru frumusețea și sănătatea ta.

mai mari decât o pereche oarecare de jeanși.

De regulă, îi poţi sufleca ori chiar săţi achiziţionezi un model treisferturi.

Pentru un look cu alură sport, de weekend, poartă-i cu un T-shirt cu un print simpatic, un hanorac și teniși Converse coloraţi.

Dacă ieși în club alege un top din mătase ori un maiou sexy, o jachetă din piele și poartă-i cu stilettos sau peeptoes cu tocuri ameţitoare.

Ziua poartă-i cu un cardigan supradimensionat din cașmir ori un sacou cambrat și balerini ori pantofi masculini în stil Oxford.

Pentru zilele răcoroase, un trenci colorat va da culoare oricărei ţinute.

Glamourmagazine.ro

Fabuloase.ro

Ziarulevenimentul.ro

Jeanşi boyfriend din nou în tendinţe

În ultimii ani, jeanșii boyfriend, împrumutaţi din stilul masculin și adoptaţi rapid de vedetele din lumea întreagă, s-au transformat în eticheta unui look casual, relaxat. În funcţie de constituţia și silueta pe care o ai, ţine cont de câteva reguli de bază. Jeanșii boyfriend sunt, de regulă, foarte lejeri, cu două numere

Mediafax.ro

Iată câteva moduri în care poți întrebuința bicarbonatul de sodiu pentru a avea grijă de frumusețea și sănătatea ta: Albirea dinților. Bicarbonatul de sodiu înălbește dinții, însă folosirea excesivă dăunează, deoarece poate irita gingiile.

Exfoliant. Bicarbonatul de sodiu este un excelent produs de exfoliere și curățare. Tot ce trebuie să faci este să adaugi în loțiunea ta demachiantă o lingură de bicarbonat și să masezi ușor fața, pentru a îndepărta eficient celulele moarte.

Curățarea periei de păr. Îți poți curăța peria de păr scufundând-o într-un amestec de bicarbonat de sodiu și apă. 10 minute reprezintă un interval suficient, după care îndepărtează reziduurile de păr.

Preambul al unei manichiuri de senzație. Bicarbonatul de sodiu exfoliază într-un mod eficient unghiile, așa că freacă-ți-le cu o periuță pe care ai pus bicarbonat înainte de a te da cu ojă.

Deodorant fără chimicale. Amestecă patru linguri de bicarbonat cu 10 picături de ulei (alege ce-ți convine, de la iasomie la argan sau la jojoba) și vei obține un deodorant cu mult mai puține chimicale.

Previne mirosurile urâte. Pentru picioarele obosite sau rău mirositoare, pune câteva lingurițe de bicarbonat în apă și țineți-le la înmuiat timp de cel puțin 10 minute. La sfârșit, masează-ți picioarele cu o cremă grasă.

Arsuri stomacale. Dacă ai indigestii sau arsuri stomacale, îți poți începe ziua bând un pahar cu apă în care ai adăugat o linguriță de bicarbonat, pe stomacul gol.

Acnee. Folosind apă caldă și bicarbonat de sodiu, poți crea o pastă pe care să o aplici pe coșuri sau pe puncte negre.

Modă & Stil Jeanșii boyfriend se poartă mult și anul acesta. Istoria modei a demonstrat clar: jeanșii nu se vor demoda prea repede, asta știe orice fashionistă. Și suntem sigure că fiecare dintre voi are în garderobă una, două sau mai multe perechi de jeanși cu care iese din încurcătură în orice situaţie.

le de origine animală ar putea avea un rol nociv, deoarece «hrănesc» un hormon numit IGF1, care, pe lângă faptul că ajută la creșterea corpului, alimentează celulele canceroase și accelerează procesul de îmbătrânire.

Profesorul Valter Longo recomandă persoanelor de toate vârstele să își asigure rezerva de proteine din pește, fasole și leguminoase.

FLUX 17

14

Programe

Luni MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 «Cântecul lebedei». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsandri» din Bălți 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.35 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

22.20 Portrete în timp. Anatol Golomoz, țambalist. 22.50 Cultura azi. 23.35 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 1.25 De la «cortina de fier» la libera circulație. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

14 MARTIE 2014

18

Marţi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Tezaur.

10.30 Documentar. «Drumeții». 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Videoteca copiilor. 15.30 Documentar. «Monumente de arhitectură». 16.00 ARTelier.

16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. Prezentarea și comentarea filmului «Sfârșitul lumii» de Nicu Borș. 23.50 «Mărțișor 2014».

Trupa de balet din China. 1.20 De la «cortina de fier» la libera circulație. 4.30 Documentar. «Marica». 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan. ro (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Jurat de profesie (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4684 15:00 Film: Strălucire 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Deja mort 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.12, an 2 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.20, 21, an 4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4685 15:00 Film: Mircea, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.1, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.13, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Манекенщица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Познер” 01:55 „Prima Oră” (R) 03:40 „Истина где-то рядом” 03:55 „В наше время” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 LA CORSE, ÎLE DES JUSTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:47 FLASH INFO 16:49 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS POUR UN SUPER CHAMPION 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:23 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 TANDEM 2:26 BOWLING KILLERS 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 Премьера. „Мужчина и женщина” 01:45 Валерий Яременко в фильме „Привет от Чарли-трубача” 03:00 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 2.00, 4.40 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

Champions League. «Chelsea» - «Galatasaray».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 MARYSE CONDÉ, UNE VOIX SINGULIÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:51 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:46 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 NÉS EN 68 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

19

Miercuri MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 ȘTIRI. 6.15, 1.05 Unda Bugeacului.

6.45 Aspirii europene. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial.

«AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Nicolae Ciubotaru. Spectacol aniversar. 0.30 Săptămâna sportivă.

5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mircea, partea I (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4686 15:00 Film: Audrey Hepburn - O viaţă de poveste, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Iceman - Ultimul meci 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.14, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: O săptămână nebună (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!”

14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „Политика” 01:45 Сергей Юрский в комедии „Человек ниоткуда” 03:00 „Prima Oră” (R)

20

Joi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Svitanok. 6.50 Profil de savant. 6.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Nicolae Ciubotaru. Spectacol aniversar. 0.20 Profil de savant. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (rus).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Audrey Hepburn - O viaţă de poveste (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4687 15:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.6, sezon V 21:45 Serial: O săptămână nebună, ep.6, sezon 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 15, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.5, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „На ночь глядя” 01:35 Фрунзе Мкртчян, Екатерина Васильева в комедии „Адам и Хева” 02:45 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 2.00, 4.40 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 0.00, 4.00 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.35, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal. Champions League. «Borussia Dortmund» - «Zenit».

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:38 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TANGO 16:45 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES VIEUX CALIBRES 21:00 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:07 LE GRAND TOUR 0:01 LE JOURNAL DE LA RTS 0:28 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 L’INVITÉ 1:03 MELTING POT CAFÉ 1:51 MELTING POT CAFÉ 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 RICARDO 13:38 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES VIEUX CALIBRES 16:35 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT CAFÉ 20:18 MELTING POT CAFÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UNE PURE AFFAIRE 23:28 OCÉAN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 STREETOSPHÈRE 2:49 MISE AU POINT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

Programe 14 MARTIE 2014

21

Vineri

22

MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Sub același cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Cu drag, pentru toate femeile. N.Botgros. 10.35, 11.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 10.40 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical.

12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Aspirații europene. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara!

Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. «TAXIMETRISTA». 0.50 Legendele muzicii. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Povestea lui Brooke Ellison (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: The Contract 23:15 Film: Martor și acuzator 01:15 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

Sâmbătă MARTIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Euromaxx». 7.10 Festivalul «Mărțișorul copiilor». 8.15 «A fost odată...». Spectacol.

9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate.

«Frumoasa adormită». 10.00 Știință și inovare. 10.30 Portrete în timp. Ion Borșevici. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Eugen Mamot – o viață dăruită muzicii și copiilor. 12.35, 16.55 De la «cortina de fier» la libera circulație. 12.40 Videoteca copiilor.

13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 Documentar. «Almanah cinematografic». 14.10 «Prin muzică în Europa». Creația compozitorului C.Rusnac. 16.00 Documentar.

«Euroboxx». 16.30 Armonii vocale. 17.00, 0.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Portrete în timp. 2.30 Concert de caritate.

4.30 Bună seara!. Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Înarmaţi și periculoși 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Maruţă (r) 14:30 Film: Fete rele 2 16:30 Film: The Contract (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Jaf în stil italian 23:00 Film: Motelul goazei 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 La Maruţă (r) 02:30 Film: Motelul groazei (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

23

MARTIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Global 3000». 7.10, 18.50, 20.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. Anatol Golomoz, țambalist. 8.30 2014 - anul Dumitru Matcovschi.

8.40 Dialog social. 9.00 Armonii sonore. 9.25 Documentar.

«Monumente de arhitectură». 9.55 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

«Jungla apei dulci». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Concert de caritate. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova».

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Europa în concert.

Sophie Hunger. Elveția. 20.35 Cinemateca universală. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. «DEPARTE DE PARIS» (SUA, 2002). 0.20 Film. «TAXIMETRISTA». Episodul 2. 1.45 Erudit-cafe.

Concurs. 2.40 Documentar. «Euromaxx». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Fete rele 2 (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:00 Film: Regina frumuseţii 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Now you see me: Jaful perfect 23:15 Film: Stiletto 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Now you see me: Jaful perfect (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние Республики” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:15 Премьера. Пол Джаматти в фильме „Побеждай!” 02:55 Приключенческая комедия „Нью-Йоркское такси” 04:25 Игорь Бочкин, Марина Могилевская в фильме „Репортаж” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepți...

8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 AL DENTE 13:38 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MELTING POT CAFÉ 15:51 MELTING POT CAFÉ 16:42 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:00 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 RAPACE 2:52 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:34 C’EST DANS MA NATURE 13:02 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 16:59 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 BIG JIM 2:35 TARATATA 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:22 TERRIENNES 7:30 WARI 7:56 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:04 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 LE BAR DE L’EUROPE 19:39 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:38 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VOIR LA MER 23:29 22:22 23:44 INTUS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:26 FOOT! 1:33 UNE PURE AFFAIRE 2:58 DÉLICATE GRAVITÉ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Новости 06:10 „Солнечные штормы” 07:00 Комедия „Один дома-3” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45„Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Свадебный переполох” 13:15 Премьера. „Народная медицина” 14:20 Елена Яковлева, Ирина Рахманова в многосерийном фильме „Вангелия” 17:55 „Мужчина и женщина” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа 22:35 Премьера сезона. „Точьв-точь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Фильм Тима Бартона „Планета обезьян”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

06:00 Новости 06:10 „Прекрасная Эльза” 0 7 : 0 5 Е л е н а Ц ы п л а ко в а в ф и л ь м е „Счастливая, Женька!” 08:20„Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Валентин Дикуль.„Встань и иди!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:20 Владимир Самойлов, Михаил Пуговкин в фильме „Свадьба в Малиновке” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Премьера. „Соседские войны” 16:10 Марат Башаров в многосерийном фильме „Красавчик” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Красавчик. Многосерийный фильм 19:25 „Золотой граммофон” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Кристина Асмус, Илья Носков в фильме „Настоящая любовь” 01:00 Богдан Ступка в фильме „Куплю друга” 02:30 Джеки Чан в фильме „Шаолинь” 04:35 Евгений Леонов в комедии „Тридцать три”

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

14-21 martie Berbec Emoţiile pot deveni copleșitoare. E bine să fiţi atenţi la ele și să încerci să le controlezi. Atât cât se poate.

Taur E risc de explozii temperamentale, mai ales dacă există dispute în familie. Ori le înfruntaţi, ori faceţi pace.

Gemeni Inspiraţia te poartă pe căi întortocheate, ce pot duce spre conflicte cu anturajul. Nu te lăsa luat de val!

Rac Dacă te axezi pe chestiuni financiare, nemulţumirile tale se vor accentua. Or, viaţa are și părţi bune...

Leu Superiorii tăi tind să te copleșească azi cu reproșuri. Nu e ceva personal, nu ești singurul luat în vizor.

Fecioara Te-ai putea confrunta cu probleme. Starea de sănătate nu este nici ea grozavă și poate aceasta va fi cauza.

Balanţă Principala ta preocupare o reprezintă azi relaţiile cu cei dragi. Nu rata ocazia de a pune capăt tensiunilor!

Scorpion Provocările zilei pot fi ocazii excelente pentru a-ţi etala o serie de calităţi nebănuite de cei din jur.

Săgetător Ţi-ar putea fi zdruncinată încrederea în unii dintre apropiaţi. Și să fii ispitit să le reproșezi inutil acest lucru.

Capricorn S-ar putea să fii nevoit să îţi asumi răspunderea azi, în locul unora care nu sunt capabili să ia decizii.

Vărsător Sunt probleme în cuplu și astăzi le vei vedea la adevărata lor intensitate. Este o experienţă utilă.

Peşti Este posibil să ţi se ceară la serviciu să refaci o lucrare de la zero, chiar dacă nu tu ești cel care a greșit.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

14 MARTIE 2014

Igor COBILEANSKI:

”Norocul meu a fost că în anul '90 aveam 17 ani” ”La limita de jos a cerului” este primul lung metraj realizat de regizorul basarabean Igor Cobileanski, un nume bine cunoscut în lumea filmului datorită câtorva scurtmetraje apreciate, premiate, gustate de cinefili și de critica de film, este vorba de ”Când se stinge lumina», unul dintre cele mai populare filme scurte autohtone din ultimul deceniu.

Au urmat «Sașa, Grișa și Ion» (2006) și «Plictis (și inspiraţie)» (2007), selectate la numeroase festivaluri internaţionale și premiate la Trieste Film Festival sau Betting on Short Film Festival. «Plictis (și inspiraţie)» a câștigat premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la TIFF 2008.

Lungmetrajul lui Cobileanski reprezintă, dacă vreți, un certificat de maturitate profesionistă pentru regizor. Filmul a fost selectat în competiţiile oficiale ale festivalurilor de la Karlovy Vary, Varșovia, Kiev și Cottbus, la acesta din urmă primind anul trecut premiul criticii internaţionale FIPRESCI. Vă propunem să citiți astăzi un interviu cu Igor Cobileanski.

- Filmul ”La limita de jos a cerului” a avut cele mai multe nominalizări la Premiile GOPO. - Competiția va fi pe 24 martie, acum sunt știute doar nominalizările. Clar e că printre cei buni suntem și noi, dar, deocamdată, nu putem spune că suntem cei mai buni, deoarece competiția va avea loc în seara de 24 martie, în direct la TVR. - ”La limita de jos a cerului” este primul tău lungmetraj. Cum a fost lucrul la acest film?

- Greu.

- Bănuiesc că așa se lucrează la orice film.

- Acesta a fost un proiect mai special, a durat foarte mult timp. Am încercat să mai rezumăm niște lucruri, să mai lucrăm la dramaturgie, să mai revenim. Postproducția a durat vreo trei ani, a fost greoi. Mă rog, sper că s-a meritat, pentru că filmul chiar este bine văzut în străinătate, la festivaluri.

- Ce mai, ne-ai făcut mândri, cea mai recentă realizare a ta a fost o zvâcnire, o speranță pentru reabilitarea cinematografiei naționale. Altceva aș vrea însă să aflu de la tine, strict subiectiv, personal. Orice realizare te face să vezi lucrurile într-un fel, îți schimbă viziunea, nu neapărat asupra filmului, cinematografiei, ci și asupra vieții sau poate te ajută să te convingi o dată în plus de ceva. ”La limita de jos a cerului” a schimbat ceva la tine?

- Nu știu. Poate, datorită acestui film există un spor de atenție asupra persoanei mele. Pelicula este solicitată la festivaluri importante, poate nu e cazul să vorbesc despre asta din timp, dar suntem deja în pragul unui proiect nou, apărut pe urme fierbinți, cum s-ar spune.

Cred că și eu, ca formație, mi-am reconfirmat preocuparea pentru dramă, toată lumea spunea că aș fi comediant, că îmi place să fac comedie și eu credeam lucrul acesta. Bine, mai cred lucrul acesta, chiar nu-mi este străină comedia.

Dar dintotdeauna am scris și multă dramă, așa s-a întâmplat însă ca scurtmetrajele să fie de natură comică și nu dramatică. ”La limita de jos a cerului” m-a făcut să scriu încă două scenarii, o dramă și o comedie, niște schițe foarte diferite la care lucrez acum.

- Aș vrea să ne referim la actorii cu care lucrezi. Ai câțiva actori pe care îi porți cu tine în toate proiectele tale. Lucrezi cu ei pentru că vrei să-i mai crești, să-i mai descoperi sau dintr-un confort – îi cunoști, știi de ce sunt în stare și știi ce să ceri de la ei?

- Îți aduci aminte că am început împreună?

Primul pas drept pe care l-am făcut, l-am făcut împreună. Tu erai la FLUX. Și primii actori pe care i-am ales, i-am ales atunci.

- Și cât de mulți au vrut să participe la proiectul tău pentru care eu doar anunțasem preselecția! Și după ce anunțasem încheierea, tot primeam telefoane.

- O să fac o paranteză și o să povestesc o situație comică. Atunci închiriam un birou foar-

te mic la Teatrul ”Luceafărul”. Alături de mine închiria birou o vrăjitoare. Și la ea mai venea din când în când lume. Se întâmpla că uneori când veneam la muncă, vedeam cum stă cineva și o așteaptă, mă rog, clienți de-ai ei. A doua zi după ce a fost publicat anunțul despre preselecție, când am venit la lucru, m-am mirat că la vrăjitoarea aceea, nu glumesc…, lumea ieșea tocmai afară din clădire. Primul lucru la care m-am gândit a fost: ”Ce-a făcut baba asta noaptea de a venit azi atâta lume la ea?”. Dar erau mulți, vreo sută de persoane, poate mai mulți. Și când m-am apropiat mai tare și am început să-mi fac loc printre ei ca să pot intra, miam dat seama că oamenii aceia aveau ceva cu mine: ”Dar se poate să vin mai târziu și cu copilul...”. ”Dar se poate eu...” Când am ajuns să descui ușa, am realizat că oamenii aceia veniseră la casting, și eu, efectiv, nu eram pregătit pentru asta. Nu aveam camera la mine, nu știam cum să încep. Nu credeam că e așa de serios totul.

Asta a fost paranteza. Atunci l-am descoperit și pe actorul la care faci referință, pe care ”îl port după mine”. Un singur actor trece cumva prin toate filmele mele. Un an în urmă am făcut un scurtmetraj – ”Colecția de arome”, și nu l-am băgat pe Sergiu Voloc. ”Colecția de arome” este un film care, probabil, a rămas un pic eclipsat de lungmetraj. În domeniul cinematografiei există o regulă pe care n-am respectat-o, nu se lansează două filme concomitent, m-am convins că funcționează, dar are și acest scurtmetraj o circulație bună, chiar dacă a fost mai puțin promovat.

- Dacă tot vorbim despre actori, e filmul în care l-am admirat și pe Igor Caras, un actor mare și un om dificil.

- E un actor bun cu care trebuie să știi cum să muncești. Cam două luni înainte să încep filmările pentru lungmetraj, am făcut repetiții, exact ca la teatru. Frica mea cea mare era de teatralismul actorului moldovean. Știu actori de cinema (n-o să dau nume) care au lucrat în ceva filme la viața lor, dar pentru că de 20 de ani aici nu s-au mai turnat pelicule, au devenit teatralizați, și-au atrofiat simțul interpretării cinematografice sau efectiv și l-au pierdut. Și atunci, mai multă lume bună m-a sfătuit să fac repetiții înainte de începerea filmărilor. Asta ne-a ajutat foarte mult. Igor este un actor pe care eu vroiam să-l bag în film. Cu el a fost mai complicat, am învățat cumva din mers să lucrăm împreună. E foarte special, foarte sensibil, are nevoie de comenzi exacte, nu acceptă improvizația, el este genul de actor care se dedă completamente viziunii regizorale. Asta a fost povestea experienței mele cu Igor Caras.

- Într-un interviu anterior îmi spuneai că regizorii moldoveni rămân în pâine datorită videoclipurilor și spoturilor publicitare. O perioadă ai regizat și tu spoturi. Mai este valabil acest lucru și acum?

- Eu fac foarte rar azi acest lucru.

- Nu mai dispui de timp?

- Nu. În primul rând, a crescut o generație

nouă, care este mult mai bună în acest domeniu. Nu știu dacă eu am fost la fel de bun. Am fost bun în comparație cu ce era la momentul respectiv. Fără îndoială, cunoșteam cu ce se mănâncă vizualul și cum ar trebui să se monteze două cadre, dar cred că nu am fost și foarte talentat. Lucrurile devin evidente peste o perioadă de timp, când mai vine o generație care pare a fi mai formată. Gândesc acum prin comparație: dacă aș fi avut concurență nu știu dacă aș fi fost atât de solicitat. Atunci eram doi sau trei pe piață. Acum piața este diversă și ai de unde alege regizori de producție, dar deja nu mai am eu chef de competiție. Mă las bătut ușor, pentru că fac altceva, am alte priorități.

- Dar prioritățile astea ale tale sunt pentru termen lung sau totuși admiți că undeva, la un moment dat, ai putea să apuci altă direcție? Și care ar fi acea direcție?

- Nu este altă direcție. Eu nu știu să fac altceva. Asta e marea mea dramă. Filmul este la prima vedere bănos. La prima vedere aduce mult succes și slavă. Așa este, dar pentru a obține bonusurile de mai sus trebuie să muncești foarte-foarte-foarte mult și nu se știe dacă munca ta se soldează cu reușită. Și, în acest context, ades te gândești că trebuie să faci altceva. Eu, din păcate, nu știu să fac altceva, că m-am întrebat de multe ori ce aș putea face. O dată la două-trei zile trec prin crize...

- Existențiale?

- Existențiale, într-un fel. Crize financiare.

Presupuse crize financiare, ca să vorbesc mai exact. În orice moment mă gândesc: ”Acum am ce mânca. Și tot timpul am avut ce mânca, dar ce aduce ziua de mâine?”. Am copii, trebuie să le asigur un minim necesar, că n-o să se uite la filme când le-o fi foame. În astfel de momente mă gândesc să încep vreo afacere, să mai fac ceva. Și de fiecare dată îmi dau seama că nu sunt pregătit, că nu am cunoștințe suficiente, sunt niște detalii de ordin economic care ușor mă depășesc.

- Tu ai început să faci cinematografie într-o țară în care acest domeniu fusese puternic motivat financiar de stat, dar într-o perioadă în care această susținere a dispărut, când acest sistem s-a prăbușit. Tot ce ai obținut, a fost cu greutăți și prin greutăți și nu ai abandonat... Nici nu știu cum să te întreb.

- Înțeleg ce vrei să spui. M-am gândit și eu de multe ori la asta. Am discutat și cu colegii pe această temă. Dacă astăzi ar fi fost anul '90 și eu aș fi avut 40 de ani, cât am acum, nu cred că aș fi reușit să mă remodelez. Norocul meu a fost că în anul '90 aveam 17 ani. Eram absolut inconștient. Și, totodată, necunoscător de ritmul și tradiția sovietică de a face film. Majori-

CMYK

tatea colegilor noștri nu au reușit să se debaraseze de mentalitatea sovietică de a construi un proiect de film. Ei încă așteaptă ca statul să le finanțeze proiectele. Este adevărat că în Europa, statul finanțează foarte multe proiecte cinematografice, dar finanțează parțial – 20, 30%, de restul banilor face rost regizorul. Marea majoritate a generațiilor actuale de regizori cred că nu au învățat să înoate în apele noi ale realității. Nu au făcut traininguri, nu au cunoscut alte modalități de lucru. E ca și cum brusc te-ar pune să mănânci numai mâncare chinezească și tu nu știi cum: ți se scurge pe degete, nu ai un comportament adecvat, ți se creează o permanentă stare de frustrare. Frustrare, pentru că mulți dintre ei au avut niște realizări: mari, mici, multe, puține, dar au activat în acel cinematograf, care era cinematograful sovietic.

- Ţi-ar plăcea să fii cadru didactic, să contribui la educarea unei noi generații de cineaști?

- Admit că aș putea face treaba asta, dar contează în ce conjunctură. Interacționez cu multă lume bună, studenţi foarte buni de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), care îmi povestesc niște realităţi crunte din cadrul facultăţii. Am întâlnit oameni care au studiat la facultate și care efectiv nu știau să lege două cadre, sunt acolo pentru a obţine diplome și în timpul lecţiilor de regie montează nunţi. Dacă aș veni profesor acolo, i-aș da afară, aș tăia deodată coada mâţei, n-aș mai aștepta anul viitor, când, poate, va fi mai bun.

- În cazul AMTAP, situaţia e similară cu cea a regizorilor care încă trăiesc în URSS. - Într-adevăr, e nevoie de reforme. Plus la toate, e și cumplit să ceri de la respectivii studenţi calitate, atâta timp cât ei sunt nevoiţi să muncească în condiţii restrictive din punct de vedere tehnologic. Tot ce pot ei mai mult este să primească de la lector, de la profesor exemple de a face film, informaţie legată de film, cultură cinematografică, dar experimentul, care este în orice școală de film, experimentul calitativ, din păcate, la AMTAP lipsește.

- Ai anticipat întrebarea mea despre noua generaţie de studenţi la regie.

- În general, nu vreau să am note critice.

Acum zece ani nivelul era de-ţi venea să baţi scânduri în geamuri și să-i dai pe toţi afară.

Acum lucrurile se mai schimbă calitativ, probabil apar lectori mai tineri, tehnologii care ușurează și munca lectorilor.

- Îți mulțumesc că ai găsit timp și pentru această discuție și îți doresc mult succes în continuare.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX