Ziarul Flux, Ed. 22 (898)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 14 iunie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.06.2013 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Iustin Martirul și Filosoful; Sf. Firm Maxima zilei „Tot ce se poate gândi despre lume încape într-o singură carte.”

Tudor Arghezi

1 EURO..............................16.5174 1 Dolar american ............. 12.3925 1 Leu românesc ................. 3.6941 1 Rublă rusească ............... 0.3864 Timpul probabil: 14.06.2013

15.06.2013

Noros, 17 27 0C

Noros, 18 26 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 22 (899)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

„Asumarea responsabilităţii” pe criterii de competenţă ori de obedienţă?

4

PAGINA

DOSAR

Când îl va „găsi” Interpolul pe deputatul Guma?

6

PAGINA

SCANDALOS

Deputaţii cu papion şi adecvaţi din toate punctele de vedere XXX

Legea graniţei „RMN”: o nouă încercare de acaparare teritorială XXX

(citiţi pag. 7)

De azi încolo nu ne vom mai împunge, zgâria, mușca, scuipa în Parlament pentru că vom avea un comisar de etică!

(citiţi pag. 3)

Tiraspolul recroieşte hotare pe trupul ţării. Chişinăul scânceşte

EMINESCU. 124 de ani de la omorârea lui XXX

Dumitru MATCOVSCHI

Bucuraţi-vă Eu mă grăbesc, tu te grăbești, el se grăbește. Îmbătrânesc, îmbătrânești, îmbătrânește.

Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca în poveste simplă de tot, scurtă de tot viaţa ne este.

Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.

Uite-un băiat floare și-a pus la pălărie.

Uite un prunc, râde în prag, ai, năzdrăvanul!

Uite-un moșneag, tace-n toiag, alb ca troianul.

Muntele ieri ne-ademenea, astăzi ne doare.

S-a împlinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?

Cine sunt eu, cine ești tu, cine e dânsul?

Noi am știut zborul înalt, dorul și plânsul…

Zilele trec, zilele vin… Ce va rămâne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?

Toamnele cresc, grijile cresc, viaţa descrește.

Eu mă grăbesc, tu te grăbești, el se grăbește.

GPF

Aurelian LAVRIC:

Bucuraţi-vă, prieteni, de prieteni și de fraţi, Bucuraţi-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtaţi.

Bucuraţi-vă de-un cântec, de-un amurg cu flori de tei, bucuraţi-vă o viaţă de lumina dragostei…

CMYK

(citiţi pag. 9)

Recăpătarea identităţii noastre religioase şi regândirea paradigmei economice – două idei pe care trebuie să le şlefuim continuu XXX

(citiţi pag. 8)

FLUX

2

Actual

14 IUNIE 2013

„Asumarea responsabilităţii” pe criterii de competenţă ori de obedienţă?

Noul Acord al Coaliţiei Proeuropene prevede o delimitare mai strictă a atribuţiilor și o gestionare monocoloră a ministerelor de către componentele acesteia.

Scopul declarat este eficientizarea activităţii și asigurarea continuităţii în cadrul ministerelor și agenţiilor guvernamentale. În realitate, dacă analizăm câteva dintre prevederile acestui document, înţelegem că este vorba, de fapt, de o politizare excesivă a instituţiilor de stat, în pofida declaraţiilor solemne și patetice ale politicienilor. Așa-zisa „asumare a responsabilităţii” vrea să camufleze interesele partidelor care au decis de data aceasta să nu mai admită niciun fel de amestec de pe aiurea și niciun „element” străin în instituţiile pe care au reușit să le obţină în urma unor negocieri obscure.

Lucru explicabil în contextul în care alegerile parlamentare nu mai sunt atât de departe, iar pericolul anticipatelor nu a fost înlăturat în totalitate, rolul acestor instituţii (pârghii) devenind covârșitor.

Astfel, potrivit Acordului, aplicarea principiului asumării totale a responsabilităţii politice în cadrul instituţiilor guvernamentale presupune dreptul conducătorului de a-și forma echipa și obligaţia lui de a asigura eficienţa acesteia. De asemenea, componentele Coaliţiei s-au obligat să implementeze principiul neadmiterii subordonării instituţiilor statului intereselor personale și de partid.

Funcţiile de conducere în cadrul instituţiilor subordonate Guvernului vor fi asigurate și propuse de părţile semnatare în baza criteriilor de responsabilitate, performanţe și profesionalism. Delimitarea responsabilităţilor pe domenii de activitate, prin asumarea conducerii instituţiilor respective de către părţile semnatare, fiind stabilite în anexele Acordului.

La nivel declarativ, aceste angajamente sună frumos și dau bine atât pe interior, cât și pe exterior. Să vedem însă dacă sunt și realizabile și dacă politicienii chiar își doresc ceea ce declară.

Pornind de la prevederile formulate în Acord, înţelegem că de-acum încolo, conducerea unei instituţii guvernamentale sau alta va fi asigurată exclusiv de reprezentanţii partidului care le-a obţinut în urma negocierilor și partajului. Ceea ce nu se leagă deloc cu “principiul neadmiterii subordonării instituţiilor statului intereselor personale și de partid”, pentru că acum acestea vor fi în totalitate la cheremul partidelor. Potrivit stipulărilor documentului de constituire a Coaliţiei, ministerele nu doar vor fi gestionate de către un singur partid (sau, mai degrabă, de către liderii acestuia), ci va fi exclus și orice amestec, critici ori sugestii “din afară”. Pentru că membrii Coaliţiei vor trebui să coordoneze orice opinie exprimată public în legătură cu administrarea puterii de stat. În acest context, miniștrii și alţi reprezentanţi ai puterii în autorităţile publice „nu se vor expune prin luarea unor poziţii publice contradictorii și critice faţă de deciziile adoptate de partenerii de Coaliţie, în alte domenii de activitate decât cele asumate”.

Altfel spus, nimeni nu va avea voie să se amestece în treburile ministerelor pe care nu le gestionează, chiar dacă vor avea bănuiala că lucrurile

care se întâmplă acolo nu sunt tocmai curate.

Nici criteriile de “responsabilitate, performanţe și profesionalism” nu au cum să fie determinante, pentru că primordial este cel al apartenenţei de partid.

Este adevărat că ministrul își face echipa, dar marja de manevră a acestuia este strict limitată la exponenţii unui anumit partid, membrii echipei fiind recomandaţi, bănuim, de liderii acestui partid. Iar acest lucru se întâmplă indiferent de faptul dacă un viceministru care a activat până acum în cadrul acestei structuri a demonstrat că are capacităţile și abilităţile necesare, dacă a înregistrat rezultate palpabile și dacă ar fi putut asigura continuitatea invocată. Cum putem să credem că ministrul este cel care-și formează echipa, dacă el a fost obligat să-i demită pe toţi viceminiștrii delegaţi de alte partide, chiar dacă, presupunem, unii dintre aceștia și-au îndeplinit până acum în mod onorabil îndatoririle și dacă ministrul

și-ar fi dorit, poate, să colaboreze în continuare cu ei. Și am văzut că remanierile care s-au operat zilele acestea în cadrul instituţiilor guvernamentale nu au însemnat altceva decât demiterea unor viceminiștri „de altă culoare” și înlocuirea lor cu alţii „de la partid”.

Rămâne de văzut în ce măsură aceștia au fost aleși „pe gustul” miniștrilor sau pe cel al șefilor de partide.

Simptomatică în acest sens este declaraţia de ieri a fostului ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Țâcu, care a afirmat că ar fi putut săși păstreze funcţia dacă accepta să adere, așa cum i s-a cerut, la Partidul Liberal Democrat: „Inițial, mi-au spus să mă distanțez de discursul liberalilor. Ulterior au spus că reformatorii presează mult și că ei vor pe altcineva. În final mi-au spus că ar fi bine să lucrez în echipa lor.”

Segmentarea ministerelor, subordonarea acestora intereselor de partid și politizarea lor la nivel de viceminiștri a fost realizată de actualafosta putere încă în octombrie 2009,

prin operarea unor modificări la Legea cu privire la Guvern și Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public. Guvernanţii au scos atunci funcţia de viceministru din lista funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, incluzând-o în lista celor care obţin funcţii cu demnitate publică prin numire.

Potrivit modificărilor operate la vremea respectivă, Guvernul “numește și demite din funcţie viceminiștrii Republicii Moldova. Intrarea în funcţie a noului ministru are ca efect încetarea activităţii viceministrului, cu excepţia cazului în care acesta a fost reconfirmat în funcţia respectivă de către Guvern la propunerea ministrului”.

Motivul acestor schimbări nu a fost nici pe departe unul de eficientizare a activităţii ministerelor, ci de îndestulare a clientelei partidelor cu funcţii, de dobândire a cât mai multor pârghii, în situaţia în care ministerele nu înseamnă doar influenţă, dar și surse financiare.

Ioana FLOREA, FLUX

Noul ministru al Tineretului şi Sportului, acuzat de spălare de bani Noul ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu, este acuzat de spălare de bani.

Acuzaţiile vin din partea fostului ministru al Tineretului și Sportului Octavian Ţâcu.

Acesta a afirmat că în perioada în care Bodișteanu ocupa funcţia de viceministru al Tineretului și Sportului a spălat sume mari de bani, împreună cu Octavian Bucătari, care era șef al Direcţiei Sport de Performanţă. Ţâcu însă a menţionat că fostul ministru Ion Ceban nu cunoștea despre schemele existente, deoarece toate documentele erau semnate de Octavian Bodișteanu.

Octavian Ţâcu a prezentat mai multe documente care ar demonstra acest lucru.

“Din 2012 a început această mașinărie comună, în care sute de mii de lei erau spălaţi prin intermediul anumitor ordine”, a declarat fostul ministru. Ţâcu a menţionat că spălarea de bani a avut loc prin intermediul cantonamentelor care

erau organizate fără licitaţii, procurarea biletelor de avion pentru sportivi, dar și a pregătirilor pentru Jocurile Olimpice. În urma neregulilor depistate, Octavian Ţâcu a dispus iniţierea unui audit intern, cu susţinerea Uniunii Europene.

“Auditorii s-au plâns că au avut acces dificil la documente contabile. Am fost nevoit să schimb lacătul, ca auditul să aibă posibilitatea să lucreze”, a mai precizat Ţâcu.

El a făcut un apel către Curtea de Conturi și Procuratura Generală pentru ca acestea să se autosesizeze.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului a declarat că liderii actualei coaliţii de guvernământ știau despre activitatea dubioasă a lui Octavian Bodișteanu la minister, atunci când l-au propus în funcţia de ministru.

Totodată, el a afirmat că atunci când a preluat șefia ministerului, premierul suspendat de atunci, Vlad Filat, i-a sugerat că Octavian Bodișteanu ar trebui să fie demis, deoarece este implicat în scheme frauduloase.

Ulterior, în momentul în care premierul desemnat Iurie Leancă a venit cu remanieri în

Octavian Ţâcu, foto europaliberă.org Guvern, Ţâcu a propus ca Bodișteanu să fie demis. Iurie Leancă însă i-a recomandat să aștepte și i-a promis că se va documenta pe marginea acestui caz.

Fostul ministru a mai declarat că președintele Comitetului Naţional Olimpic și deputat

PLDM, Nicolae Juravschi, a fost informat despre faptele comise de Octavian Bodișteanu, iar acesta urma să prezinte toată informaţia colegilor din partid și deputaţilor.

Sursa: publika.md

Politic

14 IUNIE 2013

3

FLUX

Deputaţii cu papion şi adecvaţi din toate punctele de vedere Legislativul este în pragul marilor schimbări, a unei asanări, morale și fizice, fără precedent. Ordinea și pacea va domni de-acum încolo, curăţenia în cuget și în vorbe, decenţa, respectul, retorica profund intelectuală, dar și salubritatea fizică vor caracteriza forul legislativ în speţă, dar și viaţa politică, în general.

Paradisul va pogorî în Parlament, dacă deputaţii vor accepta și vor adopta Codul de etică și conduită, propus de fracţiunea liberal-democrată. Potrivit proiectului, deputaţii ar urma să fie monitorizaţi non-stop de către un comisar de etică. (Au ce au guvernanţii noștri cu comisarii!)

Respectivul comisar, ales prin concurs pentru un termen de cinci ani, le va împărţi sancţiuni legislatorilor care vor da dovadă de un comportament neadecvat. De unde putem deduce că aleșii noștri sunt uneori inadecvaţi. Noi, de fapt, am observat asta mai demult, dar acum acest lucru ar putea fi recunoscut la nivel oficial.

Deputaţii nu vor mai avea voie să vorbească indecent, să înjure, să insulte, să ameninţe așa cum s-au obișnuit și, culmea, nici chiar să se îmbrâncească sau să-și aplice câte un pumn în figură. În felul acesta, viaţa în Parlament ar putea deveni destul de fadă și plictisitoare, mai ales că unii deputaţi nu au făcut altceva până acum decât spectacole de circ. În caz de nerespectare a regulilor prevăzute de Cod, sesizarea privind comportamentul „inadecvat” va ajunge la comisarul de etică, fiind examinată ulterior de Comisia juridică, numiri și imunităţi. Aleșii vor trebui să se poarte frumos nu doar în Parlament, ci și în afara ședinţelor plenare și celor ale comisiilor permanente, în ţară și peste hotarele acesteia, în cadrul dialogului cu partenerii internaţionali și în raporturile cu cetăţenii și mass-media.

De asemenea, legislatorii nu vor avea voie să solicite sau să accepte cadouri, să practice lobbysmul (cu ce se vor ocupa însă unii deputaţi, pentru care lobbysmul este activi-

tatea lor principală?) ori să lipsească nemotivat de la ședinţele în plen.

Mai mult decât atât, Codul îi va obliga pe deputaţi să se prezinte la locul de muncă doar în ţinută oficială. Prin urmare, comisarul de etică i-ar putea întâmpina pe deputaţi la ușa Parlamentului, pentru a-i verifica dacă sunt îmbrăcaţi decent, dacă și-au tăiat unghiile și și-au spălat urechile. Aici ar trebui să mai menţionăm că respectivul comisar va beneficia de independenţă în activitate și va fi protejat de imunitate împotriva acţionării în judecată în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.

Proiectul liberal-democraţilor prevede mai multe sancţiuni pentru deputaţii care vor încălca Codul de etică, de la mustrare și aducere de scuze publice, până la pierderea dreptului la indemnizaţii, rambursarea profiturilor, avantajelor ilicite (nu știm însă dacă este vorba și despre cadouri pe care și le fac cu anumite ocazii deputaţii, cum ar fi, de exemplu, „perlele” Anei Guţu) și chiar suspendarea temporară a participării la activităţile Parlamentului.

Rămâne de văzut dacă și ceilalţi deputaţi vor dori să se lase monitorizaţi și cercetaţi de comisar. Însă și fără aceasta, activitatea deputaţilor, mai ales a majorităţii nou constituite, va fi reglementată și limitată drastic, evident dacă aceștia vor respecta întocmai prescripţiile pentru care au semnat.

Dacă aruncăm o privire peste prevederile Acordului de constituire a Coaliţiei, constatăm că au fost luate toate măsurile pentru ca nimeni și nimic să nu împiedice puterea să ne „guverneze” cum știe ea mai bine și să-i pună în pericol aflarea la cârma ţării.

După numeroasele fente pe care și le-au făcut reciproc până acum,

Deputaţii și-au ales și un comisar de etică, asta înseamnă că de acum încolo vor fura în mod etic, civilizat!

membrii Coaliţiei vor trebui să joace în continuare după reguli clare.

Astfel, aceștia s-au obligat să nu mai accepte trecerea unor membri de la un partid sau grup la altul.

Semnatarii Acordului nu au voie să voteze în comun eventuale demiteri sau să susţină proiectele promovate de opoziţia parlamentară, cu excepţia cazurilor în care acestea aduc o valoare importantă pentru societate, iar Consiliul Coaliţiei decide susţinerea lor. Dar „valoarea”, mai ales în cazul politicienilor, este o noţiune discutabilă. Adică, depinde cine va aprecia această valoare și în baza căror criterii. Însă toate aceste reguli ar putea fi valabile doar până la o nouă confruntare de proporţii sau până când una dintre componente nu se va simţi prea înghesuită în limitele acestui Acord.

În cel mai scurt timp, „pentru a consolida încrederea între membrii coaliţiei și stabilirea unor mecanisme eficiente de cooperare în cadrul acesteia”, ar urma să fie elaborată și aprobată o lege cu privire la coaliţiile de guvernare. De fapt însă, proiectul în cauză nu are nimic cu „consolidarea încrederii”, pentru că nu există niciun fel de încredere, adică nu este ce consolida. Iar toate aceste iniţiative, legi, aranjamente și angajamente sunt expresia neîncrederii dintre parteneri și a dorinţei de a se limita reciproc în acţiuni.

După cum menţiona și noul spicher Igor Corman, legea trebuie să vină cu „mecanisme politice adiționale, care să nu mai permită actorilor politici să se înfierbânte și să treacă prin situațiile prin care am trecut acum”, referindu-se evident la recenta criză politică și instituţională.

Puterea actuală intenţionează să adopte o lege pentru viitor, care să reglementeze„configuraţiile politice coaliţionale”. „Proiectul pe care l-am discutat privind coaliţiile trebuie fixat juridic nu doar pentru actuala coaliţie, dar și pentru altele dacă vor exista. Proiectul privind coaliţiile trebuie să fie și un argument juridic solid”, a mai opinat președintele Parlamentului.

Doar că situaţia de criză nu a fost generată de lipsa argumentelor sau instrumentelor juridice, ci de interesele meschine ale celor care au acaparat puterea în ţară, de luptele pentru redistribuirea sferelor de influenţă. Și rămâne de văzut dacă eventualele viitoare coaliţii vor dori să accepte regulile pe care vrea să le impună actuala putere.

Ioana FLOREA, FLUX

ULTIMA ORĂ

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei susţine că în cazul “MoldovaAgroindbank” a fost o simplă tranzacţie de cumpărare-vânzare cu acţiuni În cazul “Moldova-Agroindbank” „nu avem de a face cu o preluare frauduloasă, ci cu o tranzacţie de vânzare-preluare”, a declarat Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul unui interviu pentru postul de radio „Europa Liberă”.

El a menționat că „situaţia actuală de la “MoldovaAgroindbank” diferă de situaţia din vara-toamna 2011. În 2011 am avut de a face cu o serie de decizii ilegale...

Anul acesta, același grup de acţionari străini au vândut acţiunile lor unui grup de alte companii străine, 7 la număr, prin urmare nu avem de a face cu o preluare frauduloasă, ci cu o tranzacţie de vânzare-preluare”.

Guvernatorul BNM a declarat că legislația în procedura de achiziționare a fost respectată. „Dar, în același timp, aceste 7 companii noi, străine, au procurat fiecare o cotă de participare de sub 5 la sută din capitalul social al “Moldova-Agroindbank”, ceea ce nu necesită

obţinerea unei permisiuni prealabile din partea Băncii Naţionale”, a spus Dorin Drăguțanu.

El a menționat că aceste 7 companii noi cumulativ controlează în jur de 30 la sută din capitalul social al

“Moldova-Agroindbank”, iar BNM analizează informaţia disponibilă pentru a determina dacă sunt motive pentru a presupune dacă este o acţiune concertată.

Pe data de 10 iunie 2013 a expirat termenul limită pus de BNM până la care acționarii “Moldova-Agroindbank” trebuiau să depună toate actele despre activitatea lor. Toți acționarii vizați au îndeplinit solicitarea BNM. Mai mult decât atât, ei șiau exprimat public nedumerirea de poziția conducerii “Moldova-Agroindbank” și învinuirile de preluări ilegale aduse unor investitori străini. Unii acționari au solicitat de la conducerea “Moldova-Agroindbank” probe

concrete sau retragerea acuzațiilor. “Moldova-Agroindbank” a evitat să comenteze aceste declarații.

Recent, acționarii “Moldova-Agroindbank” au anunțat organizarea adunării extraordinare a acționarilor acestei bănci pentru sfârșitul lunii iunie, pe a cărei ordine de zi este inclusă chestiunea privind demiterea actualei conduceri a “Moldova-Agroindbank”.

Sursa: moldova.org

N. B. Citiţi în pagina 10 un grupaj de materiale privind situaţia de la “MoldovaAgroindbank”. Precizăm că materialele au fost puse în pagină până în momentul în care guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a făcut declaraţia de mai sus.

FLUX

4

Dosar

14 IUNIE 2013

Când îl va „găsi” Interpolul pe deputatul Guma?

Deputatul democrat Valeriu Guma, condamnat la patru ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie de la București, printr-o sentinţă definitivă pronunţată la 17 aprilie curent, nu își va ispăși prea curând pedeapsa. Dacă o va ispăși, în general. Deocamdată, Poliţia Română încă nu a adresat autorităţilor Republicii Moldova o solicitare oficială de extrădare, așteptând mai întâi informaţii de la Interpol. Deputatul moldovean, acuzat de trafic de influenţă și complicitate la luare și dare de mită, a fost anunţat în căutare internaţională pentru a executa pedeapsa cu închisoarea.

Așa cum menţionau autorităţile abilitate din România, după decizia instanţei și eliberarea mandatului de executare a pedepsei, poliţiștii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Guma la mai multe adrese, în special în București și Bacău. „Întrucât, conform procedurii, în procesul de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, persoana condamnată nu a fost găsită la domiciliul său sau în alte locuri cunoscute ca fiind frecventate de către acesta, organele de urmărire penală au solicitat instanţelor competente emiterea unui mandat european de arestare, respectiv a unui mandat de urmărire internaţională”, a precizat Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Actualmente, sunt așteptate informaţiile de la Interpol, pentru ca ulterior organele de resort să decidă asupra procedurii de executare a pedepsei. Aflat recent într-o vizită la Chișinău, ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că este vorba de o procedură în derulare prin Interpol și doar prin această instituţie poate fi pusă în executare decizia respectivă: „În momentul în care România va primi o informaţie cu privire la locaţia în care se află persoana dată în urmărire internaţională, va sesiza instanţa de judecată. Practic, instanţa judecătorească este cea care decide procedura de urmat atunci când o persoană dată în urmărire internaţională este identificată într-un anumit loc”. În lipsa unei solicitări oficiale a părţii române, autorităţile noastre nu au iniţiat procedurile de recunoaștere a sentinţei pronunţate de

instanţa de la București. Deputatul democrat declara după pronunţarea sentinţei că se consideră nevinovat: „Sunt nevinovat și voi ataca România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului“.

Potrivit Constituţiei, Republica Moldova nu-și extrădează cetăţenii, iar în lipsa unui acord de extrădare România ar putea cere ca deputatul Valeriu Guma să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de la noi. Procedura va fi însă destul de complicată. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, declara anterior că în cazul în care va veni o solicitare în acest sens, „autorităţile naţionale vor trebui să pornească procedurile de recunoaștere a sentinţei și să o pună în aplicare”. Însă judecătorii moldoveni vor verifica mai întâi dacă nu au fost încălcate procedurile judiciare de către instanţa din România.

Decizia instanţei va fi greu de pus în aplicare, pentru că deputatul Valeriu Guma beneficiază de imunitate parlamentară. Procurorul general este cel care poate cere lipsirea unui deputat de imunitate, iar aceasta poate fi ridicată cu votul a 51 de deputaţi din Parlament. Însă ne îndoim de faptul că democraţii își vor da colegul de partid pe mâna justiţiei. Chiar dacă în noul Acord al coaliţiei de guvernământ se spune că nu va fi admisă „numirea sau menţinerea în funcţii de răspundere a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie”, în același document se precizează că dacă vor

exista asemenea cazuri pe parcursul guvernării, “confirmate prin decizii sau acţiuni ale instanţelor de drept”, ele nu vor fi utilizate în scopul unor atacuri politice între parteneri, ci se vor lua în mod solidar măsuri. Care vor fi însă aceste măsuri „solidare”?

Pentru că și protejarea persoanelor condamnate este tot o „măsură”. Iar semnatarii Acordului au fost obligaţi să ia apă-n gură și să nu pună în discuţie asemenea subiecte „sensibile”.

Democraţii au pus din start la îndoială decizia instanţelor de judecată din ţara vecină, afirmând că așteaptă ca Valeriu Guma să epuizeze toate căile de atac. Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, afirma recent în Parlament că se ju-

decă, deocamdată, doar în baza informaţiilor vehiculate în presă. “Nu cunoaștem nimic, nu am văzut vreun dosar”, declara el. Mai mult decât atât, Diacov consideră că Guma a fost condamnat doar pentru că instanţa română ar fi dorit să aibă ce raporta la Consiliul Europei „despre diferite cazuri”. În acest context, ne putem da seama cam ce măsuri vor fi luate.

Amintim că Valeriu Guma a fost deferit justiţiei, în 2 iulie 2008, fiind acuzat că l-a mituit pe directorul general al Direcţiei Juridice din AVAS, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contractului de privatizare la o firmă la care era acţionar.

Pe data de 3 noiembrie 2011, Tribunalul București l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Valeriu Guma a fost condamnat atunci pentru cumpărare de influenţă și la câte doi ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită. Tribunalul a decis ca Valeriu Guma să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani de închisoare, și a suspendat efectuarea acesteia, stabilind un termen de încercare de patru ani.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care a decis ca Guma să execute patru ani de închisoare, respingând ca nefundat recursul acestuia.

FLUX

Moldova importă în continuare de peste două ori mai mult decât exportă Comerţul exterior al Republicii Moldova este caracterizat în continuare de prevalarea importurilor asupra exporturilor. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea în ianuarie-aprilie 2013 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 955,6 milioane de dolari, cu 11,2 milioane (+1,2%) mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2012.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri realizate în luna aprilie 2013 s-au cifrat la 191,2 milioane de dolari, cu 13,7% mai puţin faţă de luna precedentă și cu 5,2% mai mult comparativ cu luna aprilie 2012. În ianuarie-aprilie 2013, exporturile de mărfuri au totalizat 773,6 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2012 cu 12,7%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 531,4 milioane de dolari (68,7% din totalul exporturilor), înregistrând o creștere de 35,2% faţă de ianuarie-aprilie 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 242,2 milioane de dolari, care echivalează cu o

cotă de 31,3% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-aprilie 2012, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 17,4%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 349,4 milioane de dolari (cu 3,8% mai mult faţă de ianuarie-aprilie 2012). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 41,0% (în ianuarie-aprilie 2012 – 40,6%), ce corespunde unei valori de 317,3 milioane de dolari.

Datele statistice arată că importurile de mărfuri realizate în luna aprilie 2013 au însumat 486,1 milioane de dolari, cu 0,4% mai puţin faţă de luna anterioară și cu 13,9% mai mult comparativ cu luna aprilie 2012. În ianuarie-aprilie 2013, importurile au totalizat 1 miliard 729,2 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2012 cu 6 la sută.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 740,4 milioane de dolari (cu 11,1% mai mult decât în ianuarie-aprilie 2012), deţinând o pondere de 42,8% în totalul importurilor (40,9% – în ianuarie-aprilie 2012).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 564,1 milioane de dolari (cu 1,5% mai puţin decât în ianuarie-aprilie 2012),

care echivalează cu o cotă de 32,6% în total importuri (35,1% – în ianuarie-aprilie 2012).

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

5

Alarmant 14 IUNIE 2013

FLUX

Moscova promite extrădarea lui Proca Chişinăul nu a explicat, deocamdată, cum a ajuns acesta să fie eliberat înainte de termen din detenţie Cetăţeanul moldovean Vitalie Proca, acuzat în cazul atacului armat produs în noiembrie 2012 în cartierul bucureștean Vitan, va fi extrădat în România, după ce Interpol Moscova a anunţat marţi, 10 iunie, admiterea solicitării făcute de autorităţile de la București, informează Poliţia Română. Potrivit agenţiei de știri interfax.ro, Proca, suspectat de comiterea infracţiunilor de tentativă de omor și nerespectarea regimului armelor și muniţiilor, are emise pe numele său, din data de 18 ianuarie, mandat de arestare preventivă, mandat european de arestare și mandat de urmărire internaţională. Autorităţile române au demarat procedurile judiciare pentru extrădarea suspectului. Acesta urmează să fie adus zilele acestea în România de o escortă care se va deplasa în Federaţia Rusă.

Poliţia Română a fost anunţată de Interpol Moscova cu privire la reţinerea lui Vitalie Proca în data de 7 februarie curent. El a fost dat în urmărire internaţională prin intermediul Biroului Naţional Interpol București.

Pentru prinderea lui, Poliţia Română a colaborat, prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, cu poliţiștii din Rusia, Italia, Moldova și Marea Britanie.

Pentru identificarea lui Proca drept principal suspect, a fost constituit un colectiv de procurori condus de primprocurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care a coordonat întreaga activitate desfășurată. La identificarea și localizarea acestuia, Poliţia Română a pus la dispoziţie resurse importante, atât din punct de vedere al structurilor specializate ale Poliţiei Române, respectiv Institutul Naţional de Criminalistică, Direcţia Operaţiuni Speciale, Direcţia de Investigaţii Criminale, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate și Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, cât și a efectivelor implicate, precizează IGPR. Potrivit Poliţiei Române, în acest caz, o contribuţie importantă a avut-o și colaborarea cu Serviciul Român de Informaţii (SRI).

Vitalie Proca este acuzat de tentativă de omor calificat și nerespectarea regimului armelor și muniţiilor, după ce, în 26 noiembrie 2012, pe o stradă din cartierul Vitan, București, l-a împușcat în cap și în piept, cu un automat Kalașnikov și un pistol Makarov, pe Răzvan Isăilă, în vârstă de 26 de ani, pe care l-a confundat cu Dumitru „Puiu” Mironescu. Isăilă a fost dus atunci la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, unde a

fost salvat după ce a fost supus unei intervenţii chirurgicale.

Anchetatorii au stabilit că Vitalie Proca a fost plătit de fraţii Bogdan și Răzvan Mararu ca acesta să-l ucidă pe Mironescu, din motiv de răzbunare pentru asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, lider al lumii interlope nemţene, la 14 noiembrie 2010. Aceștia i-au dat

lui Proca bani, un autoturism marca Audi A6, folosit la comiterea faptei, și i-au oferit elementele necesare pentru identificarea lui Puiu Mironescu, ţinând permanent legătura cu acesta, prin intermediari, înainte și după comiterea faptei.

Proca a fost prins la 6 februarie, la Moscova, în baza unui mandat emis în 18 ianuarie de Tribunalul București.

Acesta era căutat și de Scotland Yard, suspectat de tentativă de omor asupra bancherului rus German Gorbunţov, proprietar al Universalbank din Moldova, în martie 2012. Bancherul a fost împușcat de șase ori chiar în pragul reședinţei sale de pe malul Tamisei, în timp ce încerca să intre în casă. Gorbunţov și-a revenit după șapte luni de la atentat, timp în care salonul în care fusese internat a fost păzit non-stop de poliţia londoneză.

Imagini incredibile cu asasinul Vitalie Proca, reţinut la Moscova și cercetat în România pentru tentativă de omor.

Proca a fost surprins de camerele de supraveghere chiar în momentul în care împușca un bancher rus la Londra. În replică, presa de la Moscova relatează că atacatorul cu Kalașnikov, care a împușcat anul trecut un om în cartierul Vitan din București, a comis primele crime când avea doar 17 ani.

Sursa: cugetliber.ro

Vitalie Proca a comis mai multe infracţiuni în Republica Moldova, între care jafuri și chiar omoruri. În anul 1998 el a fost condamnat la detenţie pe viaţă. În 1997, la vârsta de doar 17 ani, acesta, împreună cu alte trei persoane, a comis un jaf în satul Măgdăcești, Criuleni, bătând și torturând cu bestialitate trei femei, una dintre care fiind stăpâna casei, în prezenţa unui copil de doar 2 ani. În urma loviturilor aplicate cu o ţeavă metalică, două dintre victime au decedat. Însă cu eforturile avocaţilor, el a fost scos de după gratii. Fiindcă la momentul comiterii crimei Proca nu atinsese încă vârsta majoratului, apărarea a obţinut reducerea pedepsei până la 25 de ani de pușcărie. Ulterior, după operarea unor modificări la Codul Penal și prin aplicarea legii amnistiei, termenul de detenţie i-a mai fost redus cu încă 8 ani. Mai mult decât atât, printr-o decizie controversată a Judecătoriei Rezina, Vitalie Proca a ieșit din închisoare cu 5 ani mai devreme, fiind eliberat condiţionat, cu un termen de probă de 4 ani.

Deși a fost eliberat condiţionat, Proca a reușit să obţină în scurt timp livret militar, apoi și pașaport internaţional.

Este inexplicabil cum a putut să obţină o persoană cu antecedente penale, având interdicţie de ieșire din ţară, cazier judiciar și apoi pașaport.

Solicitat de presă, Alexandru Oleinic, pe atunci ministru al Tehnologiei

Informaţiei și Comunicaţiilor, a declarat că este exclus ca subalternii săi să fi falsificat ceva. „Dacă avea interdicţie de ieșire din ţară, nu avea cum să obţină pașaport. Doar dacă falsul s-a produs în altă parte și persoana apărea la noi cu un cazier curat“, a precizat el.

Nici ministrul de Interne, Dorin Recean, nu poate explica la ce etapă s-au comis ilegalităţile, precizând că Departamentul de Informare și Evidenţă Operativă a MAI a prezentat iniţial o informaţie corectă la Registru, iar apoi una incorectă.

Cu pașaportul la mână, Vitalie Proca întreprinde mai multe călătorii în afara hotarelor ţării. Potrivit ziarului „Adevărul”, în 2011 el a fost de mai multe ori în Ucraina și România, dar și în Turcia. Conform aceleiași surse, la începutul lunii martie 2012, Proca s-a deplasat cu autocarul în România, revenind însă cu avionul din Italia peste trei săptămâni, la două zile de la tentativa eșuată de asasinare a lui Gherman Gorbunţov la Londra.

Ministerul de Interne anunţa că a fost demarată o anchetă pentru a afla cum a fost posibilă eliberarea înainte de termen a lui Proca și obţinerea pașaportului de către acesta. Dar, deși autorităţile au promis să facă lumină în acest caz și să găsească vinovaţii, deocamdată nu au fost făcute publice niciun fel de informaţii în acest sens.

FLUX

Directorul Orange, inculpat în cadrul unei anchete ce o vizează pe şefa FMI, Christine Lagarde Stéphane Richard, directorul companiei franceze de telecomunicaţii Orange, a fost reţinut de poliţie, săptămâna trecută, în legătură cu o anchetă judiciară privind o afacere controversată făcută de omul de afaceri francez Bernard Tapie, potrivit France24, citat de rtv. net.

Stéphane Richard a fost acuzat în acest dosar de arbitraj că l-a favorizat pe Bernard Tapie, în cadrul anchetei privind cesiunea Adidas.

Richard era, la momentul respectiv, șeful de personal al ministrului de Finanţe de atunci, Christine Lagarde, care conduce astăzi FMI. Actualul director al FMI, Christine Lagarde, este verificată în cadrul unei anchete privind niște plăţi compensatorii despre care se crede că au fost acordate ilegal de către Lagarde lui Bernard Tapie, susţinător al fostului președinte francez Nicolas Sarkozy.

Ancheta vizează o tranzacţie din 2008, în care omul de afaceri Bernard Tapie ar fi primit aceste compensaţii de la Lagarde, care era în vremea aceea ministru de Finanţe. În această anchetă, Lagarde este bănuită că ar fi procedat ilegal aprobându-i lui Tapie suma de 285 de milioane de euro pentru un arbitraj privind vânzarea Credit Lyonnais Adidas.

Este vorba despre un proces care a început între Tapie și statul francez și a durat 19 ani. Lagarde a intervenit apoi ca ministru al Finanţelor și a cerut trecerea la procedura extrajudiciară de arbitraj. Judecătorii care compuneau panelul de arbitraj au decis ca statul francez să plătească respectivele compensaţii.

Lagarde a fost acuzată de deturnare de fonduri publice și de complicitate la fals, potrivit surselor franceze. Ea a negat însă toate aceste acuzaţii. „Această anchetă va ajuta la descoperirea adevărului, exonerând-o pe clienta mea de orice acuzaţie”, a spus avocatul lui Lagarde, Yves Repiquet.

Miercuri, 11 iunie, Stéphane Richard a fost inculpat în cadrul respectivei anchete, după cum a anunţat parchetul din Paris, citat de AFP, „pentru escrocherie în grup organizat”. Actuala directoare a FMI, Christine Lagarde, a fost audiată la sfârșitul lu-

nii mai, ea având calitatea de martor asistat, statut intermediar între cel de martor și cel de inculpat.

Acuzaţia formulată la adresa lui Stéphane Richard se poate solda cu o pedeapsă de zece ani de închisoare și cu o amendă de un milion de euro, informează agerpres.ro.

Consiliul de administraţie al grupului Orange, la care statul este principalul acţionar, se va reuni „în zilele următoare” pentru a analiza situaţia și a lua o decizie, au afirmat surse din anturajul primului ministru.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

FLUX

6

Scandalos 14 IUNIE 2013

Tiraspolul recroieşte hotare pe trupul ţării. Chişinăul scânceşte Pe 10 iunie, liderul separatist transnistrean Evgheni Șevciuk a semnat o lege, votată anterior de legislativul local de la Tiraspol, prin care stabilește „graniţa de stat” a enclavei transnistrene.

Potrivit mai multor surse de informare, legea cu privire la ”frontiera de stat a republicii moldovenești nistrene”, care urmează să intre în vigoare peste 14 zile de la publicare, „consfinţește”, de jure, limitele “statului suveran republica moldovenească nistreană”, deși enclava din stânga Nistrului nu a fost recunoscută pe plan internaţional.

Conform documentului separatiștilor, „frontiera de stat nu poate fi schimbată de către ţările vecine în mod unilateral”, protecţia frontierei de stat „se efectuează de către organele abilitate ale regiunii”, iar „legislaţia privind frontiera de stat este bazată pe Constituţia Republicii Moldovenești Nistrene, precum și pe tratatele internaţionale la care aceasta este parte”.

Pretinsa lege, care a fost publicată pe site-ul oficial al lui Șevciuk, conţine și ameninţări la adresa Chișinăului: „Republica Moldovenească Nistreană, până în momentul recunoașterii suveranităţii și independenţei sale de către alte state, își rezervă dreptul, în cazul unui pericol la adresa securităţii statului, să întreprindă acţiuni de apărare a frontierei sale de stat”.

Totodată, în actul citat, se conturează și hotarele teritoriului aflat sub suveranitatea “republicii moldovenești nistrene”, care include următoarele structuri administrativteritoriale, unele dintre care se află sub jurisdicţia administraţiei de la Chișinău (Varniţa): raionul Camenca și raionul Dubăsari (partea stângă a Nistrului), precum și raioanele Grigoriopol, Slobozia, Dubăsari, Râbniţa, orașele Bender (inclusiv satele

Varnița, Gâsca și Proteagailovca), Tiraspol și Dnestrovsk. În același timp, „Republica Moldovenească Nistreană” își stabilește frontiera de stat și cu Ucraina, „în limitele graniţei administrative cu unităţile administrativ-teritoriale ale fostei Republici Sovietice Socialiste Ucrainene”.

Chişinăul, cu o reacţie tardivă şi anemică Este de remarcat faptul că autorităţile de la Chișinău au avut o reacţie întârziată, dacă nu chiar tardivă, la acţiunile sfidătoare și obraznice întreprinse de liderii separatiști. În loc ca autorităţile legale ale statului să anunţe imediat care vor fi acţiunile prin care vor pedepsi această ieșire provocatoare a Tiraspolului și cum îl vor aduce imediat în albia dialogului în vederea soluţionării problemei transnistrene, acestea au luat apă în gură timp de două zile, după care au apărut câteva declaraţii timide ale oficialilor de la Chișinău.

Primul a ieșit la rampă ministrul adjunct pentru Reintegrare, Eugen Carpov. De parcă ar fi fost strâns cu ușa, acesta a declarat că acţiunile Tiraspolului pot fi imprevizibile. „Republica Moldova este un stat teritorial integru și suveran, cu frontiera cunoscută în baza acordurilor bilaterale cu Ucraina și România. De-a lungul Nistrului este o linie administrativă temporară, ce a apărut ca o consecinţă a războiului din 1992. În cazul acestei așa-numite „legi”, nu a existat niciun fel de consultări și discuţii în prealabil. Este o decizie adoptată unilateral, care nu poate fi considerată constructivă și nu va contribui sub nicio formă la îmbunătăţirea climatului de încredere”, a declarat Eugen Carpov.

El a mai spus: „Ne vom întâlni în formatul 5+2 pentru a interveni nu doar în monitorizarea situaţiei, ci pentru a stopa aceste procese. Consecinţele unor asemenea acţiuni ar putea fi imprevizibile. Este o insta-

bilitate și o tensionare care ar putea degenera în consecinţe nedorite. A fost un apel să oprească aceste acţiuni. Vom veni cu un mesaj comun după aceste consultări. Dar, evident, niciun fel de recunoaștere a acţiunilor din stânga Nistrului nu vor avea loc. Nu vom accepta ca aceste acţiuni să fie implementate”.

Deci, Carpov face apeluri, vine cu mesaje, cu rugăminţi, acestea sunt instrumentele de care poate el să dispună în dialogul cu separatiștii. Și nu doar el, ci întreg Cabinetul de Miniștri al premierului Iurie Leancă, care a difuzat un comunicat de presă prin care își exprimă „marea îngrijorarea că, în pofida documentelor și înţelegerilor existente, în ultima perioadă, Tiraspolul a decis să meargă pe calea acţiunilor unilaterale și a confruntărilor, ignorând deschis principiile și mecanismele din Zona de Securitate”. Și culmea, în comunicatul de presă al Guvernului se face trimitere și la „partenerii internaţionali” în problema transnistreană: „O asemenea poziţie reprezintă o sfidare deschisă la adresa eforturilor Chișinăului și a partenerilor internaţionali în vederea menţinerii dialogului într-o albie constructivă, în spiritul consolidării climatului de încredere”.

Filat şi Şevciuk, prieteni la cataramă Dragi cititori, vă mai aduceţi aminte că Vladimir Filat, atunci când era prim-ministru, umbla la braţ cu Evgheni Șevciuk, umăr la umăr, șold la șold, și ne povesteau nouă și partenerilor noștri internaţionali ce buni prieteni sunt ei și câte probleme vor rezolva împreună, cât de bine va fi să trăim într-o ţară reîntregită. Mai că nu ne promiteau că pe Nistru nu va mai curge apă, ci lapte, iar malurile râului, atât cel drept, cât și cel stâng, vor fi nu de lut, ci de miere. Și partenerii internaţionali, cei care se gândesc doar la noi, care își frământă minţile zi și noapte cum

Foto: europaliberă.org

să integreze Republica Moldova în Uniunea Europeană, aplaudau la bis marea prietenie dintre Filat și Șevciuk. Dacă nu ne credeţi, să dăm un exemplu, citând din declaraţia din 20 septembrie 2012 a reprezentantului președintelui în exerciţiu al OSCE, Lucinda Creighton, ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, care ne asigura că relația apropiată dintre prim-ministrul Vlad Filat și liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, ar putea servi drept o cheie pentru soluționarea conflictului transnistrean: „Relația dintre domnul Șevciuk și prim-ministrul Filat este foarte apropiată.

Dorința și deschiderea dânșilor de a lucra împreună și de a obține progres, cred că este cheia spre succes. Pașii sunt făcuți într-o direcție corectă. Îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului va duce, în cele din urmă, și la soluționarea conflictului. Politica pașilor mici este cheia spre succes”.

Poate Leancă nu se înţelege cu Şevciuk la preţ?

Iată că ultimele acţiuni provocatoare întreprinse de Șevciuk în adresa Chișinăului vin să confirme

o ipoteză mai veche că întrevederile pe care le avea acesta cu Filat nu urmăreau soluţionarea conflictului, ci o banală înţelegere și coordonare a acţiunilor în vederea realizării cu succes a contrabandei peste Nistru. Și aceste întrevederi dintre Șevciuk și Filat se desfășurau în aplauzele „partenerilor externi”, care, probabil, aveau și ei cota lor în această trebușoară.

Acum însă Filat nu mai este primministru. Și Șevciuk își face de cap, îi face necazuri noului premier Iurie Leancă. De ce oare? Poate că Leancă nu mai vrea să coopereze cu Șevciuk, așa cum o făcea Filat, în realizarea contrabandei peste Nistru.

Sau poate că Leancă vrea, dar în alte condiţii, pe care nu le acceptă Șevciuk? Poate nu se înţeleg la preţ, la cota-parte? În curând vom avea răspunsuri la aceste întrebări. Acum putem doar să constatăm că Guvernul Leancă nu a făcut faţă acestei prime confruntări cu regimul Șevciuk. Premierul Leancă este anemic atunci când este chemat să apere interesul naţional.

Dar s-ar putea să fie foarte energic atunci când va veni momentul să-și apere propriile interese. Exact așa cum era și ex-premierul Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Transnistria 14 IUNIE 2013

7

FLUX

Legea graniţei „RMN”: o nouă încercare de acaparare teritorială Șeful administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat Legea „Despre frontiera de stat a Republicii Moldovenești Nistrene”, adoptată pe 23 mai de către Sovietul Suprem. În comunicatul de presă al „Președinției” de la Tiraspol se menționează: „Специалисты отмечают, что закон позволяет зафиксировать пределы территории, на которую распространяется государственный суверенитет ПМР”/„Specialiștii notează că legea permite stabilirea limitelor teritoriului asupra căruia se extinde suveranitatea RMN”. Din această remarcă rezultă clar scopul urmărit de funcționarul de la Tiraspol: preluarea sub controlul administrației „nistrene”, finanțate și sprijinite militar de Federația Rusă, a unor localități asupra cărora în prezent nu „se extinde suveranitatea RMN”, dar care au fost incluse în granițele fâșiei nistrene, în pofida dezacordului vehement al populației acelora. În „lege” s-a făcut trimitere la alte documente referitoare la frontiere, inclusiv la „Constituția RMN”, respectiv se specifică faptul că teritoriul „RMN” include raionul Dubăsari („partea de pe malul stâng” – deci cele șase sate aflate sub jurisdicția Republicii Moldova), de asemenea, orașul Bender (cu satul Varnița). Pe harta oficială editată de autoritățile de la Tiraspol, în teritoriul RMN mai este inclus satul Copanca, de pe malul drept al Nistrului, care, după nistreni, face parte din raionul Slobozia.

Faptul că autoritățile nistrene vor să instituie în teren starea de lucruri din hărțile și mințile lor, cu privire la granița „RMN”, este notoriu. De fapt, războiul din 1992 – atât violențele de pe malul stâng – pe platoul Coșnița, cât și cele de pe malul drept – din orașul Bender, au avut drept cauză intenția administrației nistrene de a-și impune controlul – „suveranitatea” asupra Benderului și satelor

raionului Dubăsari, de pe malul stâng al Nistrului, prin expulzarea instituțiilor statului moldovenesc.

Dacă actualul conflict înghețat va fi reluat într-o formă violentă, cauza unei asemenea evoluții nu poate fi alta decât reluarea de către conducerea de la Tiraspol a acțiunilor de stabilire a frontierei așa cum vor ei, în mod arbitrar, fapt recunoscut chiar în „legea despre frontiera de stat”: „Государственная граница до согласования с сопредельными государствами и закрепления в международных договорах с ними устанавливается Приднестровской Молдавской Республикой в одностороннем порядке” („Până la realizarea unor acorduri cu statele limitrofe și reglementarea în tratate internaționale, frontiera de stat este stabilită de RMN unilateral”).

Până în prezent, autoritățile Republicii Moldova nu au declarat nimic cu privire la această nouă tentativă evidentă de escaladare a situației în zona de conflict și nu au anunțat că au informat ONU și participanții în formatul de negocieri 5+2: OSCE, UE, SUA, Ucraina (care deține președinția

OSCE) și Rusia. De ce demnitarii moldoveni sunt permanent depășiți de acțiunile administrației de la Tiraspol? Printre altele, din cauza lipsei profesionalismului angajaților în structurile de stat responsabile de gestionarea conflictului. Demnitarii cu pricina au fost numiți în posturile respective pe baza apartenenței la partidele de guvernământ și nu după criterii privind competența.

Recent un blogger a relatat despre întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Reintegrării, Eugen Carpov.

Printre ideile ministrului, bloggerul a consemnat-o și pe aceasta: „Mediatorii (OSCE, SUA, UE) trebuie să-și stabilească o poziție comună privind negocierile soluționării problemelor nistrene”. Dacă e să acordăm încredere bloggerului în ceea ce privește autenticitatea reproducerii ideii lui Carpov (ministrul nu l-a dezmințit pe blogger), se pare că Eugen Carpov nu știe că mediatorii nu trebuie să aibă nicio poziție. Părțile au fiecare poziția sa și negociază pornind de la poziții, interese și necesități.

Dacă mediatorii au o poziție (separată sau comună), înseamnă că ei trebuie să devină părți în negocieri

și trebuie căutați alți mediatori – neutri, imparțiali și credibili pentru părțile în conflict. Dacă observatorii (UE și SUA) și mediatorii (OSCE, Rusia și Ucraina) au fiecare o poziție, înseamnă că negocierile în formatul 5+2 sunt un simulacru, o farsă, la fel ca și concursurile organizate de actuala/fosta guvernare pentru diferite funcții de stat – inclusiv pentru cele din CCA. Evgheni Șevciuk a promulgat „legea despre frontieră” după ce recent mass-media a informat că „autorităţile ucrainene au început să construiască un gard din sârmă pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Gardul este instalat în scopul de a combate contrabanda cu mărfuri”. Personal am susținut punctul de vedere potrivit căruia Republica Moldova ar trebui să instituie un control riguros pe linia de demarcare din zona de securitate, iar concesiile pe care le-a făcut în cadrul „politicii pașilor mici”, promovată de Șevciuk și prin care a reușit să păcălească demnitarii moldoveni, ar fi trebuit să urmărească obținerea recunoașterii de către conducerea de la Tiraspol a jurisdicției moldovenești asupra Varniței, Co-

pancăi și a satelor de pe malul stâng al Nistrului, ai căror locuitori au luptat pentru a-și apăra independența și apartenența la Republica Moldova.

Autoritățile moldovenești au avut însă o abordare „globală”, nu una concretă – pe fiecare localitate, deci au vrut totul și nu au obținut nimic. În timp ce autoritățile moldovenești nu au o viziune, respectiv nu știu ce au de făcut, administrația de la Tiraspol acționează clar, realizându-și obiectivele. Cu demnitari moldoveni care au pregătirea profesională și capacitățile de care au dat dovadă, nimeni nu îi poate împiedica pe nistreni să-și atingă obiectivele. Într-un interviu recent acordat postului Radio Europa Liberă, întrebat dacă „sunt perspective clare ale unei soluții” pentru conflictul privind zona nistreană, premierul Iurie Leancă a spus: „Nu cred că astăzi cineva raţional și cu judecată responsabilă s-ar aventura să facă anumite prognoze”. Întrebarea nu viza prognoze sau ghicitul în cafea, ci dorința de a afla de la prim-ministru dacă Guvernul are o viziune și va acționa în vederea implementării ei. Din păcate, din răspunsurile premierului a reieșit că Executivul nu are nici viziune, nici politică, nici

strategie cu privire la soluționarea conflictului, ca și în celelalte domenii. Tot ceea ce are este, probabil, așteptarea ca mediatorii și observatorii să adopte „o poziție comună” și să rezolve problema. Reportera i-a spus premierului că „politica pașilor mici este criticată mai mult decât salutată”. Iurie Leancă a răspuns: „În momentul în care voi vedea că există propuneri de pași mari, dar nu la nivel de teorie, deseori utopică, ci la nivel de pași cu capacitate de a fi realizaţi și să vedem exact atunci cum se apropie orizontul de noi, voi spune: „Felicitări!” și voi insista să i se ofere Premiul Nobel pentru Pace.

Deocamdată, nu văd astfel de posibilităţi”.

Prim-ministrul nu le vede (propunerile) pentru că nu le solicită din partea mediului academic – a specialiștilor în domeniu. O caracteristică comună a celor incompetenți este că sunt autosuficienți, nu au nevoie de sfaturi de la alții. Pe de altă parte, cei care pot formula soluții la problemele de rezolvarea cărora se ocupă, întotdeauna vor căuta sfaturi și idei la alții, în primul rând, la specialiști.

Aurelian LAVRIC Sursa: moldova.org

E M A U SJURIDICE CONSULTAŢII R eRadu p u b l i c a Bușilă MOLDOVA președinte al Asociaţiei Juriștilor Duminicć, 2 iunie 2013 (1Creștin-Democraţi zile) Grup

PreŖ

Plecarea

. Sosirea

ª078 488 488 UCRAINA

or. Chișinău, str.

N./ 6 Iorga, 8 12 – 17 iunie 2013 (6 zile nopŖi) Grup Traseu:

PreŖ:

Plecarea:

. Sosirea

P E L E RMćnćstiri: I N A J E PENTRU SUFLE T

Moaûtele întregi ale de din PELERINAJ SfinŖilor din Simferopol: Luca alCENTRUL Crimeii, Gurie al Tauridei; Odesa: Gavriil Atonitul, Kukûa, Iona ûi Inochentie.

Catedrale EMAUS Muzee MITROPOLIA BASARABIEI Oraûe:

MROeLpDuOb Vl iAc aûi MB OU CL DO OV IVNAA

100 ani de la naûterea Sf.Cuv.Ioan Iacob de la NeamŖ – Hozevitul Mćn.Putna – Mormântul Sf.Voievod cel Mare Duminicć, 2útefan iunie 2013 (1 zile)/ Acasć la Mihai Eminescu 22 –Plecarea 24 iunie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup PreŖ . Sosirea Grup 7/18 pers PreŖ 100/90 eur/pers. Plecarea Vineri, 21 iunie, ora 19. Sosirea Luni, 24 iunie, orele 22-24.

Mćnćstiri: Agafton, Sf.Ioan cel Nou, Bogdana, Putna, Sihćstria Putnei, SuceviŖa, MoldoviŖa, VoroneŖ, Dragomirna, NeamŖ, Vovidenia, Mina, Sf.Trei Ierarhi. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi. Ipoteûti: Casa muzeu Mihai Eminescu. Crćiniceni: Casa muzeu MSf.Ioan Iacob. Oraûe: Botoûani, Suceava, RćdćuŖi, Iaûi.

UCRAINA

12 – 17 iunie 2013 (6 zile / 6 nopŖi)

Grup (+373.22) PreŖ: 33.13.10, 59.78.36 Plecarea: Traseu: www.emaus.md Mćnćstiri:

. Sosirea ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Moaûtele întregi ale SfinŖilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kukûa, Iona ûi Inochentie.

Catedrale Muzee Oraûe:

CMYK

8 Recăpătarea identităţii noastre religioase şi regândirea paradigmei economice – două idei pe care trebuie să le şlefuim continuu FLUX

Important 14 IUNIE 2013

rat, fără să îi fie frică de faptul că va fi blamat, ridiculizat, marginalizat, scos din circuitul public. Anume asta e plăcerea nonconformiștilor, a oamenilor care trăiesc la limită viaţa.

Revin la principiul liderismului: ai o sarcină de rezolvat foarte grea; dacă încerci, poţi să câștigi, dacă nu încerci, vei pierde sigur. Adică, îndrăzneala, curajul, nesăbuinţa, pariul cu tine însuţi, până la urmă, este dătător de rost, de sentiment al împlinirii și al onoarei.

Asta contează mai mult decât orice.

Noi trebuie să ne spunem în permanenţă: „Nu vreau să fiu insectă socială, nu vreau să fiu ca toată lumea, nu pentru a epata, nu pentru a face figură distinctă, nu pentru a fi extravagant, nu pentru a impresiona cu exteriorul sau cu jongleriile și exhibiţiile personale”.

Este un efort intelectual și volitiv fără precedent. E adevărat că la ora actuală suntem în acest curent de gândire foarte puţini, chiar singularităţi.

Întrucât conceptualizarea destinului nostru colectiv reprezintă o preocupare permanentă pentru jurnalistul și politicianul Iurie Roșca, am considerat necesar ca în ediţia de astăzi să prezentăm unele fragmente din cadrul lecţiilor de curs de la Universitatea Populară.

Vorbind despre istoria recentă a Republicii Moldova, lectorul Iurie Roșca a expus cursanţilor câteva gânduri în legătură cu devenirea ţării noastre ca stat independent.

S-a întâmplat așa că despărţirea de iluzii a însemnat, în mod automat, absorbţia altor iluzii. Pentru noi, alternativa regimului comunist era modelul occidental. Sloganul sau direcţia era occidentalizarea Republicii Moldova cu tot dichisul: democraţie constituţională, stat de drept, liberalizarea economiei, proprietate privată. Și de fiecare dată, când vedeam că apar tot felul de disfuncţii în funcţionarea statului de drept, în distribuţia proprietăţii, în reforma economică, în protecţia socială, noi dădeam vina pe factorul uman. Este adevărat, oamenii sunt coruptibili, sunt slabi, mulţi dintre cei care sar peste trepte ameţesc din cauza propriei importanţe. Toţi acești factori subiectivi și omenești sunt prezenţi în lanţul de eșecuri pe care l-a acumulat Republica Moldova în ultimii 20 de ani. Și iată aici este momentul cel mai delicat, mai greu de interpretat, pentru că mulţi dintre cei care contestă evoluţiile din ultimii 20 de ani se cantonează în zona nostalgiei sovietice.

Efortul de reevaluare pe care eu încerc să-l fac și pe care cred că trebuie să-l facem împreună este să înţelegem, întâi noi, în profunzime, prin efort personal, prin analiză critică, ce înseamnă liberalismul zilei de azi, ce înseamnă globalismul, dominaţia corporaţiilor, capitalismul speculativ, banii care au devenit marfă, societatea de consum, relaţia noastră cu FMI, cu Banca Mondială, cu Organizaţia Mondială a Comerţului, cu Uniunea Europeană și cu alte instituţii. Liberul schimb, comerţul liber, concentrarea excesivă de capital transformă tot ce înseamnă instituţii ale statului în jucăriile celor care deţin capitalurile, iar pe electori – într-o masă de manevră, mai mult sau mai puţin inconștientă de ceea ce i se întâmplă.

Toate aceste lucruri reprezintă pentru mine un efort de dezmeticire în ultimii vreo cinci ani de zile. Doar într-un târziu am înţeles că treburile nu merg atât de bine, în special când am început să studiez dinamica economică a ţărilor care au aderat la UE.

Am devenit consumatorii mitologiei liberale şi ai societăţii de consum la modul cel mai inconştient Din păcate, am devenit consumatorii mitologiei liberale și ai societăţii de consum la modul cel mai inconștient.

De aceea, în articolele pe care le scriu și în ceea ce caut să vorbesc în public fac această similitudine. Eu ţin minte foarte bine, personal și acut, cât de generală, cât de cvasitotală era iluzia comunistă aici, la Chișinău. Acum toată lumea se bate cu cărămida în piept, dar puteai să-i dai palme, să-i dai cu agheasmă, s-o baţi cu capul de pereţi, să urli, s-o rogi, să vociferezi, să îi dai documente istorice. Oamenii nu auzeau, erau toţi într-o stare de ebrietate colectivă. A fost nevoie de un efort supraomenesc a multora dintre cei care erau mai îndrăzneţi, până au reușit să adune mici grupuri care au început să recunoască deschis că ceva nu merge în URSS. Comunismul s-a construit prin teroare, asasinate, deportări, limitări materiale, inaniţie. Aici este deosebirea dintre generaţia de azi și cea din perioada respectivă. Atunci puteai să invoci teroarea roșie și toate nedreptăţile, plus suprimarea libertăţii, a conștiinţei religioase, libertatea de exprimare, a întrunirilor. În plus, eram susţinuţi masiv, politic și propagandistic, de ţările occidentale. Este vorba, în primul rând, de posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii și BBC. Toată lumea sub sovietici, ca și sub Ceaușescu, avea acasă tranzistoare mari. Toată lumea asculta, chiar dacă se mai bruia.

Am plonjat dintr-o societate atee în una şi mai atee Dacă atunci, sub universul comunist, oamenii care încercau să gândească se simţeau într-o stare de încordare, simţeau disconfortul acesta interior, astăzi propaganda liberală, globalizantă, dizolvantă, nimicitoare a noastră ca creștini și ca și comunităţi familiale,

rurale, regionale și naţionale este mult mai perfidă, pentru că este o treabă dulce. No limits: Coca-Cola, pop-corn, fotbal, Michael Jackson, Hollywood…

Am plonjat dintr-o societate atee în una și mai atee. Acum, asasinarea fizică este înlocuită cu asasinarea morală și intelectuală. Este mult mai perfid.

Nimeni nu îţi dă în cap cu bâta, trebuie să fii foarte periculos ca să ai „șansa” să fii otrăvit ori asasinat în alt mod. Mai mult decât atât, prin dominaţia asupra culturii, a învăţământului și a massmedia se impune o anumită matriţă, un anumit tip de gândire. Mintea ta este potrivită, reglată într-un anumit fel și tu nu poţi interpreta în alt mod realitatea. În asta și constă capcana pusă pe minţile și sufletele noastre, pentru că ea este invizibilă, dulce, plăcută.

Locul constrângerii a fost luat de seducţie Locul constrângerii a fost luat de seducţie, de obsesia înavuţirii, de pragmatismul nostru, de individualismul inoculat cu atâta abilitate în societăţile noastre tradiţionale. Pentru că, iarăși, presiunea regimului sovietic, conflictul dintre stat și naţiune conserva foarte multe dintre obiceiurile și relaţiile interumane. Acum nimeni nu te prigonește prin constrângere și prin violenţă, ci ţi se propune abundenţa și inconștienţa. Nu de ce să trăiești, ci cum să trăiești, nu finalitatea mistică, ci satisfacerea imediată a cât mai mul-

te pofte materiale. De fapt, eu cred că noi suntem ultima generaţie de consumatori de iluzii pe care o putem numi a primatului economicului sau a determinismului economic. Știţi cum e, Dumnezeu lucrează pe căi nebănuite. Nu știm cine dintre noi se învrednicește să fie o unealtă demnă a lui Hristos. Nădejdea, spiritul justiţiar, care este unul nativ, ne mobilizează, ne determină să reacţionăm, să ne opunem, să strigăm adevărul nostru. Nu se poate merge într-o luptă, care este o luptă spirituală, doar din perspectiva că voi învinge neapărat. Noi trebuie să servim o cauză ce depășește importanţa noastră fizică, dar care nu poate anula identitatea noastră spirituală. Nimeni nu știe dacă noi suntem acum în ultima fază a umanităţii. Știm însă că, atâta cât pătrunde mintea și sufletul nostru, suntem constrânși de un sistem de gândire, de administrare, de organizare economică potrivnice interesului și identităţii noastre de creștini.

Ţinta noastră finală este mântuirea Ţinta noastră finală este mântuirea. Șansa celor care doresc să se înregimenteze în armata lui Hristos este să-și păstreze și să-și alimenteze în permanenţă speranţa. Reţineţi, fără speranţă nimic nu reușești în viaţă. Să nu ne lăsăm într-o tentaţie caracteristică multora dintre intelectuali: obsesia unei conspiraţii generalizate ce te paralizează ca voinţă și ca efort. Există masonerie? Da. Există conspiraţie internaţională? Da. Există curentul New Age? Da. Există vigoare financiară, mediatică, politică a acestor grupuri de interese care-l servesc pe Mamona? Da. Însă Hristos e mai puternic și lucrează în mod nebănuit, mistic.

Revenind la experienţa mea personală și a colectivităţii din Republica Moldova, trebuie să reţinem ideea că noi suntem supuși unui genocid planificat fără precedent în istorie. Nicio calamitate nu este comparabilă cu proporţiile dezastrului de astăzi. Lucrurile trebuie privite într-o dinamică dramatică pentru noi.

Să reţinem că instinctul autoconservării colective ne poate salva. La un moment dat, din subconștientul colectiv, s-ar putea să ţâșnească la suprafaţă un puternic sentiment al autoconservării naţionale mult mai viguros, de jos în sus. Dar cineva trebuie să înceapă să emită aceste semnale coerent, explicit, clar, profund, adevă-

Este foarte importantă debarasarea de sindromul de margine de lume, de apendice al altcuiva, de oameni de mâna a doua, de neputincioşi, de agramaţi O reevaluare a experienţei noastre istorice trebuie să ajute două categorii diferite de cetăţeni ai Republicii Moldova să se debaraseze de două tipuri de iluzii: nostalgia pentru regimul sovietic suprapusă pe ideea naivă că Rusia va rezolva toate problemele ţării noastre și aspiraţia spre o integrare europeană care ţine loc de gândire.

Trebuie să ne descotorosim rapid de complexele noastre de inferioritate.

Este foarte importantă debarasarea de sindromul de margine de lume, de apendice al altcuiva, de oameni de mâna a doua, de neputincioși, de agramaţi. Depășirea complexelor de inferioritate înseamnă însușirea și practicarea modestiei. Dragostea este cea care servește, cea care dă putere.

Numai introspecţia, starea de veghe permanentă, raportarea la modele superioare religioase, istorice, culturale ne poate scuti de această alunecare.

Iată principala gimnastică spirituală pe care trebuie s-o practicăm zilnic pentru a putea să ne menţinem vigurozitatea intelectuală și spirituală. Este cazul să ieșim de sub vraja noii mitologii, a noii parareligii. Să fim conștienţi că generaţia pe care o reprezentaţi voi și care a rămas acasă trebuie să se manifeste și pentru cei care nu sunt acasă. În definitiv, eu cred că avem două idei fundamentale pe care trebuie să le șlefuim și să le cristalizăm continuu: recăpătarea identităţii noastre religioase, adică ideea creștină sau creștinismul ortodox, și regândirea paradigmei economice în care se dezvoltă ţara noastră. Dacă suntem trup și suflet, sufletul este conectat la credinţa noastră religioasă, iar trupul e legat de economie. Altfel zis, ne preocupă deopotrivă planul metafizic și cel fizic, spiritual și material. Aici, renunţarea la dogmele liberalismului va reprezenta un efort eroic pentru cei care înţeleg despre ce este vorba. Noi trebuie să participăm la încropirea unui nou curent de opinie: tradiţionalist, conservator, un nou curent de referinţă pentru oamenii care sunt acum debusolaţi.

Pentru FLUX, Denis BORTNIC, Lucia CUJBĂ, cursanţi ai Universităţii Populare

CMYK

Omagiu 14 IUNIE 2013

9

FLUX

EMINESCU. 124 de ani de la omorârea lui Acest text este preluat de pe carteromaneasca.wordpress.com, unde a fost publicat exact cu un an în urmă, atunci când se împlineau 123 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Titlul original al textului este „EMINESCU – +15 iunie 1889 + De ziua trecerii lui în veșnicie -123 de ani de la omorârea lui”.

“Eminescu este poetul naţional al României.

Eminescu nu este numai atât. La 23 de ani de la momentul 1989, când s-au împlinit 100 de ani de la uciderea “românului absolut”– cum îi spunea Ţuţea –, iată, putem dezvălui public mult mai multe despre necunoscutele „Dosarului Eminescu”, despre războiul nevăzut dus de militantul Mihai Eminescu pentru visul său, facerea „Daciei Mari”, sub semnul lui „J(esus) CH(ristus) D(aco) Romanorum” (cf. manuscrisului 2292, f.38.r).

La 123 de ani de la anul eliminării fizice a gânditorului naţional – după ce, deja, la 33 de ani, fusese ucis civil: arestat, băgat la nebuni și interzis – un grup de cercetători și ziariști refac, pas cu pas, misterele vieţii și morţii lui Eminescu, ale războiului nevăzut dus, neîncetat, pentru idealurile naţionale.

Puţină lume știe, chiar și azi, că militantul Mihai Eminescu, membru al societăţii cu caracter secret „Carpaţii”, constituită, poate nu întâmplător, într-o zi de 24 ianuarie, era urmărit pas cu pas de agenţii Imperiului austro-ungar, pentru care devenise „periculos”.

“Carpaţii” milita pentru Unirea Transilvaniei cu ţara și Eminescu deranja. Atât de mult încât P.P. Carp îi scrie de la Viena lui T. Maiorescu celebra sentinţă: „Și mai potoliţi-l pe Eminescu!”.

Maiorescu era agent al imperiului, după cum o dovedesc astăzi istoricii eminescologi. În “Carpaţii”, pentru a-i supraveghea activităţile lui Eminescu, este introdus Slavici, la rândul său spion al Vienei, care îi dă rapoarte amănunţite lui Maiorescu. „Controlorul” Slavici îl și găzduia. Soţia lui Slavici, Ecaterina Szoke Magyarosy, este cea care invoca prima „nebunia” lui Eminescu, în depeșa pe care i-o trimite lui Maiorescu în fatidica zi de 28 iunie 1883, soldata cu internarea jurnalistului: „Domnu Eminescu a înnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte reu”. Deja Eminescu i se confesase lui Creangă privind revolverul pe care îl Mihai Eminescu

Rugăciune Nadejde și-ntărire și zid de mântuire pe tine câștigându-te, îngenunchem rugându-te: de chinuri ce ne bântuie, Marie, tu ne mântuie!

O, Sfântă Marie!

Tu, maica durerilor, regina tăriilor, tăria soliilor, izvoru-ndurărilor luceafăr al mărilor, îndură-te, pleacă-te, nădejdea corabiei, învingerea sabiei, limanul sărmanilor și soarele anilor, balsamul răniţilor, norocul iubiţilor, o, dă-ne tărie, Sfântă Marie!

Iisuse Hristoase, de oameni iubitorule, Mântuitorule, izvor mântuirilor, de acum și pururea și-n vecii vecilor!

purta asupra sa: “Îmi este frică să nu mă ucidă cineva”.

“Argus!” îi strigase Eminescu lui Maiorescu, pe peronul gării, în timp ce era băgat într-un tren cu destinaţia Viena, la o zi după ce fusese scos de la nebuni și tot la o zi după ce România semnase Tratatul de „neagresiune” cu Imperiul lui Franz Iosef. Același împărat care își pusese apostila pe o Notă informativă din 1882 privind o întrunire secretă a societăţii „Carpaţii”, livrată de Baronul von Mayr, ambasadorul său la București, în care se arăta: „Eminescu, redactorul șef al ziarului <> a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţiune română, care umblă pe la școlile de aici pentru învăţătură, să li se încredinţeze pe timpul vacanţei lor acasă ca să lucreze pentru pregătirea publicului în favoarea unei Dacii Mari”. România Mare.

La fel de puţină lume știe cum a fost ucis Eminescu, în urma cu 123 de ani: cântând „Deșteaptă-te române!”.

Confesiunea martorului ocular care a asistat la momentul morţii lui Eminescu, frizerul său, a fost descoperită de profesorul Nae Georgescu și introdusă în volumul „Boala și moartea lui Mihai Eminescu”: „Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăţ să cânţi Deșteaptă-te române!”(…) Și a început să cânte Deșteaptă-te române!, și eu după el. Cânta frumos, avea voce. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova și, pe la spate, îi da lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat și cu sângele șiruindu-i pe haine, spunându-mi: „…Ăsta m-a omorât!”. „Această „afacere”, în care au participat împăraţi, regi, amici, dame, informatori, trădători, plagiatori, homosexuali, agenţi multipli etc., devine des-

Doina (varianta necenzurată):

cifratoare pentru istoria României și, un strop, pentru istoria Europei. Descifrările și dezvăluirile ne vor ajuta să înţelegem de ce și atunci, și astăzi a fost așa și nu altfel”, scrie filosoful Constantin Barbu în preambulul uriașei sale lucrări în 10 volume, de 7000 de pagini, „Codul invers.”

Așadar, Eminescu e poetul naţional și expresia integrală a sufletului românesc pentru că

De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate.

Numai umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă ţara sânul, Codrul – frate cu Românul De secure se tot pleacă Și isvoarele îi seacă Sărac în ţară săracă!

Din Hotin și pân’ la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o aţin;

Cine-au îndrăgit străinii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Și neamul nemernicia.

Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poţi cunoaște.

Sus la munte, jos la vale Și-au făcut dușmanii cale;

Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinţilor În sama părinţilor, Clopotele să le tragă Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă, Doar s-a ‘ndura Dumnezeu Ca să-ţi mântui neamul tău!

Din Satmar până ‘n Săcele Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român sărăcul, Îndărat tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se ‘ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în ţara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu Curg dușmanii în puhoiu Și s-așează pe la noi; Și cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboară paserile toate De neagra străinătate.

Tu te ‘nalţă din mormânt Să te-aud din corn sunând Și Moldova adunând.

De-i suna din corn odată, Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori Îţi vin codri ‘n ajutor, De-i suna a treia oară Toţi dușmanii or să piară Din hotară în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile!

Cine ne-au adus Jidanii Nu mai vază zi cu anii, Ci să-i scoată ochii corbii Să rămâe ‘n drum cu orbii, Cine ne-au adus pe Greci N’ar mai putrezi în veci, Cine ne-au adus Muscalii Prăpădi-l-ar focul jalei, Să-l arză, să-l dogorească Neamul să i-l prăpădească.

Cine ţine cu străinii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Și neamul nemernicia

ne-a dat de lucru pentru sute de ani, până va secătui mitul său viu, odată cu dispariţia neamului românesc”, spune eminescologul Theodor Codreanu. Legea lui Eminescu, care ne rămâne, e simplă: “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ţărânei, ci iubirea trecutului?”.

Sursa: carteromaneasca.wordpress.com

Răsai asupra mea Răsai asupra mea lumină lină, Ca-n visul meu ceresc de-odinioară; O, Maică Sfântă, pururea Fecioară, În noaptea gândurilor mele vină!

Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină; Privirea ta, de milă caldă plină, Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toţi, pierdut în suferinţă Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa Și reapari din cercul tău de stele Ca să-te-ador de-acum pe vecie, Marie!

FLUX

10

Economic 14 IUNIE 2013

Situaţia de la „Moldova-Agroindbank”, în vizorul Consiliului Superior de Securitate Conflictul dintre administraţia „Moldova-Agroindbank” și o parte dintre acţionarii acestei instituţii, care cer demiterea președintelui băncii, Natalia Vrabie, pe motive de corupţie, a ajuns în atenţia Consiliului Suprem de Securitate. Acesta s-a întrunit marţi, 11 iunie, în ședinţă și a examinat situaţia de la MAIB, probabil pornind și de la faptul că președintele MAIB, Natalia Vrabie, i-a acuzat public pe acţionarii care vor să o demită că doresc să preia controlul asupra MAIB.

Timofti despre situaţia de la „MoldovaAgroindbank” După ședinţa Consiliului, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care este și președintele CSS, a declarat pentru presă că, deși există anumite nereguli, situaţia nu a degradat într-atât încât să nu poată fi redresată. Din înregistrările video date de posturile de televiziune nu este prea clar cine, în opinia președintelui, a comis aceste nereguli. „Am aprobat o hotărâre ca toate instituţiile statului să ţină în permanentă atenţie problemele referitoare la sistemul bancar, care este un domeniu foarte important pentru orice stat. Am discutat și sub aspectul cadrului legal. Au fost înaintate anumite propuneri care ar reglementa problemele din acest sistem care ar stopa acţiunile ce pun în pericol securitatea sistemului bancar”, a declarat Nicolae Timofti.

Acţionarii MAIB salută implicarea conducerii ţării în conflictul de la MAIB Acţionarii MAIB care cer demiterea Nataliei Vrabie din fruntea acestei instituţii au salutat implicarea conducerii statului în problemele din interiorul băncii.

Potrivit portalului moldova.org, reprezentantul Companiei „Diarsta-

mia Management Limited”, Vitali Chebanu, a declarat pentru presă: „salut implicarea conducerii de vârf a ţării în conflictul de la MAIB, pe care îl consider creat artificial. Reieșind din practica juridică, faptul că președintele este garantul Constituţiei, sper că această situaţie va fi examinată reieșind din legislaţia în vigoare, respectarea drepturilor fundamentale, în special, cel la proprietate, și nu pe emoţiile și invenţiile cuiva”.

Vitali Chebanu a mai menţionat: „ne-am conformat tuturor solicitărilor BNM și respectăm cu stricteţe în continuare legislaţia internaţională și a Republicii Moldova. Suntem deschiși opiniei publice și oricăror instituţii de stat, ceea ce nu se poate spune și despre administraţia băncii”. Și Benyamin Rosenberg, un alt acţionar al MAIB, care este din Germania și care se află în conflict cu administraţia băncii, și-a exprimat speranţa că după implicarea organelor de stat, situaţia de la bancă se va detensiona: „Sper foarte mult că, după controlul BNM, conducerea MAIB va înceta să genereze emoţii și campanii mediatice cu scopul de a destabiliza situaţia în jurul instituţiei pe care o gestionează”.

Investitorul german s-a întâlnit cu Natalia Vrabie De notat că tot marţi, serviciul de presă al lui Benyamin Rosenberg a

pre o încercare de preluare ilegală a unei bănci.

Administraţia MAIB iarăşi tace

anunţat că a avut o întrevedere cu președintele MAIB, Natalia Vrabie, asta după ce timp îndelungat i-a fost refuzată respectiva întrevedere și chiar accesul în incinta MAIB. După întrevedere, investitorul german a făcut un șir de declaraţii destinate presei din Chișinău. Potrivit ziarului Timpul, Benyamin Rosenberg apreciază situaţia creată

Peste 160 de milioane de lei pentru preşedintele MAIB, Natalia Vrabie, în caz că va fi concediată Peste 160 de milioane de lei va plăti „Moldova-Agroindbank” (MAIB) la concedierea președintelui său, care acum are, pe lângă bonusuri anuale, salarii de circa 4 milioane de lei.

Salariul președintelui MAIB, Natalia Vrabie, constituie peste 320 de mii de lei pe lună sau de 100 de ori mai mult decât salariul mediu pe economie, sau atât cât, în mediu, primește pe lună tot colectivul unei școli de capacitate medie din Chișinău, susţine, într-o postare pe blogul său, ziaristul economic Oleg Cosâh, citat de hotnews.md. În plus, ziaristul afirmă că la concediere, președintele MAIB va primi de la acţionari 10 milioane de euro, „lucru care i-a deranjat foarte mult pe cei de la BERD atunci când aceștia erau acţionari la MAIB”, mai precizează autorul. „Veniturile unei bănci se formează din banii clienţilor ei, persoane fizice și juridice. Aceste categorii de clienţi acoperă dobânzile la credite… Din această cauză un mecanism transparent de formare a cheltuielilor unei bănci este garanţia unor costuri argumentate ale creditului”, susţine Oleg Cosâh.

Aceste informaţii vin pe fundalul unui conflict între președintele acestei instituţii, Natalia Vrabie, și un

grup de acţionari de la MAIB. Aceștia au solicitat recent organizarea unei adunări generale extraordinare pentru a schimba conducerea băncii.

în jurul MAIB drept rezultatul unei „opinii subiective a unei persoane fizice” și un „scenariu raider” creat în mod artificial.

“Sunt în Moldova deja de 6 ani. Însă o asemenea panică creată pe loc gol văd prima dată... Cine sunt acești raideri? Nimeni nu dă nicio explicaţie. Niciuna! Ieri (luni – n.n.), când, în sfârșit, am avut ocazia să mă întâlnesc cu dna Vrabie, am întrebat-o „despre ce este vorba în această poveste – raideri, emoţii, cuvinte goale???”. Dumneaei nu mi-a dat nicio explicaţie, niciun detaliu!!!

Am întrebat-o: „Sunt eu raiderul?” „- Nu...” „- Deci?” a declarat pentru presă Benyamin Rosenberg.

El a mai afirmat că este „absolut sigur că această istorie este doar o poveste subiectivă a unei persoane fizice”. „Nu e bine ca o ţară democratică să-și rezolve interesele personale prin intimidarea investitorilor reali care aduc bani reali în afacere.

Cine va mai investi în sectorul bancar din Moldova, dacă statul va susţine crearea panicii pentru satisfacerea unor interese personale. Sunt într-adevăr extrem de îngrijorat de acest „scenariu raider” creat în mod artificial. Și sper foarte mult ca autorităţile Republicii Moldova să dea dovadă de bun-simţ, să fie raţionale și să-și păstreze calmul”, a mai declarat Benyamin Rosenberg.

Acţionarul german a mai afirmat că a investigat situaţia în cauză prin intermediul avocaţilor săi. El a constatat că toate tranzacţiile cu acţiunile MAIB și din UE, și din Republica Moldova sunt doar niște tranzacţii de afaceri, dar nu este vorba des-

Administraţia MAIB nu a comentat, deocamdată, în niciun fel declaraţiile acţionarului său german.

Amintim că recent, un grup de acţionari ai MAIB a anunţat organizarea unei adunări generale extraordinare a acţionarilor pe data de 28 iulie 2013 pentru a schimba conducerea băncii. În scrisoarea adresată de acţionarii MAIB guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, se spune că “în legătură cu informaţiile dezvăluite referitor la numeroasele cazuri de abuz și corupţie comise de către conducerea MAIB, noi, acţionarii MAIB, vă rugăm să interveniţi imediat în situaţia creată pentru a preveni furturile de la bancă și devalorizarea acţionară”. „Conducerea MAIB evită să dea explicaţii acţionarilor, ignorând cerinţele legitime de transparenţă în principiile și metodele de conducere actuale și strategice. Potrivit informaţiilor noastre, banca este implicată în mod sistematic în acte de spălare de bani în volume destul de mari, fapt ce pune în pericol reputaţia instituţiei și imaginea sa pe piaţa internaţională.

De asemenea, Vă rugăm să luaţi măsuri interne pentru a preveni încercările conducerii MAIB să influenţeze persoanele responsabile din cadrul BNM prin intermediul ameninţărilor, mitei și altor metode „murdare” și ilegale. Dispunem de informaţii despre numeroase cazuri de negocieri și încercări de corupere a oficialilor din cadrul BNM cu scopul realizării intereselor exclusiv personale ale președintelui MAIB, dna Natalia Vrabie”, se mai spune în adresarea către guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.

Pentru a face lumină în acest caz, BNM a solicitat ca, până pe data de 10 iunie 2013, acţionarii care recent au procurat acţiuni MAIB să depună toate informaţiile privind activitatea companiilor lor. Până la expirarea termenului limită, toţi deţinătorii de acţiuni vizaţi au executat solicitarea BNM. Banca Naţională examinează respectivele documente, după care va veni, probabil, cu concluzii și, eventual, decizii.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Cultur=

14 IUNIE 2013

23.X.1990

24-28.X.1990 O nouă călătorie dincolo, la Zilele Sadoveanu (110 ani de la naștere). Nou, în raport cu celelalte vizite: Casa-muzeu „Sadoveanu” din Iași, o instituţie „N. Iorga” din Botoșani (din mersul autocarului), popas la Ipoteștii lui Eminescu (strângem nuci, unii ca amintire, iar alţii folosindu-le pentru destinaţia lor directă. Nu e un păcat, nu?).

Din nou în comuna Fundul Moldovei. Întâlnire regală: gazdele pe cai focoși. Caleidoscop de nobil port bucovinean. Alocuţiuni din pridvorul Muzeului Satului. Inimoasa familie Andronicescu. Evoluăm la palatul de cultură. Surpriză: drept cadou de la doamna pictoriţă Elena Lucău-Dănilă o icoană pe sticlă (din nou Maica Domnului cu Pruncul, ceea ce înseamnă că în apartamentul nostru avem deja o colecţie din 4 asemenea subiecte-icoane: pe lemn, pe sticlă, în metal, pirogravură).

A doua zi, la biserică – pomenirea celor trecuţi din viaţă. Lume de pe lume, bucovineni evlavioși și păstrători de sacră memorie.

Spre Iași trecem pe la Voroneţ. O prelegere mai detaliată a ghidului-părinte mă edifică asupra lucrurilor care mi-au scăpat dăţile precedente. Cu Ruxandra Mihăilă depunem, la început de înnoptare, șase lumânări la mormântul lui Petre Comarnescu, încărcat de simbol și sens filosofic.

La Iași trec pe la „Convorbiri literare” și „Cronica”. Dobrescu îmi solicită ajutorul ca să adune materiale pentru un număr special al „CL”, elaborat cu concursul basarabenilor.

Holban s-a întors din Franţa.

La Chișinău, procur bilet în prealabil pentru 11 noiembrie: plec la festivalul Alecsandri la Bacău. Și, ca un chenar constrângător de suflet, stupidele evenimente puse la cale de călăii de la sud. Suprabombardamentul de informaţii neliniștite. Voluntari. Armată de ocupaţie. Perfidie etc. Agresiunile, penuria de tot felul, ruinările, prostia și generala lipsă de cultură, primitivismul existenţial și durităţile imperiale ne vor ţine încă multă vreme în provincialism, efemer și neizbândă. În pofida a toate: meditaţia, lectura, scris și distanţare de cotidianul obsesiv până la agresivitate!

Da, în graba înșiruirii acestor impresii am încălcat ordinea cronologică a câtorva momente importante. La Palatul Tineretului din Iași fac nemijlocit cunoștinţă cu regina cântecului popular Sofia Vicoveanca. A venit de la Suceava pentru a evolua în programul artistic dedicat Zilelor Sadoveanu (onorariu: 2 mii de lei). Îi dăruiesc cartea de proză, îi ofer cartea de vizită. Îmi zice: „Domnule Butnaru, soţul meu e ziarist la Suceava și rogu-vă scrieţi un

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

SÂNGE LA CAPĂT DE POD

14 iunie

(Pagini de jurnal)

Ca un element indispensabil al vieţuirii noastre aici, la Ciocana chișinăuiană, la împădurita margine de oraș: potricălirea sonoră, în surdină, a liniștii de tragerile din pistol la poligonul miliţienilor – de la geamurile noastre, în vale, pe malurile unuia din cele trei lacuri. Și o impresie: dat fiind situaţia sociopolitică tot mai încordată aici, în Interriverania, pare-se că se înteţesc și exerciţiile de tragere.

Oare miliţia se pregătește pentru înrăutăţirea situaţiei?

11

gând oarecare ca să-l plaseze în publicaţia la care colaborează”. Ce soaţă grijulie! Pe lângă atâtea ale ei, nu uită și de bunul nume al soţului.

Mai fac cunoștinţă cu poeţii „antagoniști” Emil Brumaru (basarabean de la Bahmut), Horia Zilieru și Emilian Marcu. Toţi vor să vină în Basarabia, însă – păzea! – în companii care le convin, nu cu X sau Y. Noi ar trebui să știm cine și cu cine sunt compatibili, în ce relaţii se află… Tristeţi românești… De pretutindeni.

La „Convorbiri literare” îl cunosc și pe Mihai Ursachi: adusese vreo trei pagini cu rânduri (observ de la distanţă) tipărite rar, ca niște adagii, fraze, proverbe. Brumaru ia legătură cu tipografia și cere să se caute loc pentru textul adus de renumitul poet.

Vine vorba (cum?) despre Nichita Stănescu. „Poetul de rahat”, zice Mihai Ursachi. „Mi-a fost prieten, n-am avut nimic cu el, dar, ca valoare, e un poet de rahat”, mai adaugă.

Zice că, acum zece ani, cei de la „Timpul” i-au publicat cam „dosit” textul despre poezia lui Nichita. „Îmi aparţine, a circulat în manuscris, a fost cunoscut și de ce să mă dezic de el?”, face Ursachi.

Din 31 octombrie – angajat șef al secţiei „Dialog” prin transfer de la colegiul pentru traduceri.

1.XI.1990 Eugen Ionescu, într-un interviu: „– Sunt constrâns să cred în D-zeu, pentru că nu am altă explicaţie a lumii.

–…Eu sunt precum cel care se roagă în fiecare dimineaţă lui Dumnezeu: Doamne, fămă să cred în tine. Din neputinţă, omul crede în Dumnezeu” (R. literară, nr. 42, 1990).

Interviul cu Ionescu e foarte interesant; mai extrag: „Cor: – Dar prin metafizică omul își pune întrebări la care nu află răspuns.

Eugen Ionescu: – Un om, un om adevărat, trebuie totdeauna să se întrebe, să-și pună întrebări ca Becket în «Așteptându-l pe Godot», cu toate că nu aștepta un răspuns”.

Nota bene! Un moment în care Eugen Ionescu parcă s-ar referi la situaţia de la noi, din Moldova Estică: „Orice mișcare ideologică este însoţită de o explozie de cuvinte, care vehiculează cele mai absurde lozinci și care paralizează individualitatea spiritului critic”.

Ce să zici, vecinii noștri cosmici sunt foarte… apropiaţi! Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Pământ, nu e decât, colea, la cca 4 ani lumină depărtare, alias – 40 de miliarde de kilometri.

De la Soare la Pământ lumina ajunge în 8 mii de minute!

2.XI.1990 Ieșenii, care ani la rând au fot puși de bucureșteni pe o treaptă inferioară de apreciere, acum, văzându-se liberi de a spune ceva, parcă vrând, parcă nevrând, își caută „jertfe” ce le-ar fi, la rândul lor, inferioare. Să nu vorbim de un oarecare ins S. și să depistăm aroganţa lui Val Condurache, care, în „România literară”, apreciază astfel literatura ce se scrie în stânga Prutului (titlul: „Limbaj de tranziţie”): „Literatura produsă în Basarabia este privită de către unii (eu cred – și de Val Condurache – L.B.) cu oarecare condescendenţă.

Poeţii, mai ales ei, sunt așezaţi în descendenţa «mesianicilor pozitivi». Aceasta în două privinţe: resurecţia naţională e compatibilă cu aceea de dinaintea primei uniri și, în al doilea rând, limbajul de tranziţie e raportabil la lirica preeminesciană. Greșeala e istorică (urmează un exemplu atenuant, însă mai departe Val este cel care este, L.B.). Limbajul de tranziţie se explică prin izolarea politică în spaţiul slav”; „Deschiderea către neologisme, marcată în poezia basarabeană, este și ea atinsă de «traducere»: rușii nu importă cuvinte, ei le adaptează la situaţia lor lingvistică”; „Limbajul, foarte încrezător în puterea lui de

a semnifica, folosind în aparenţă (de ce în aparenţă? – L.B.) aceleași cuvinte, produce o limbă artificială, de laborator, experimentală, la mijloc e o dramă. Poeţii din Basarabia continuă să scrie în grai, având cu toţii voinţa de a scrie în limba naţională. Această literatură este pe calea de a se articula (…) Cineva va trebui să reformuleze limbajul poetic al poeţilor din Basarabia, așa cum Eminescu (confuzie tipologică) (…); „Refuzul istoricităţii (de unde a luat-o? – L.B.) duce la improprietate”… ș.a.m.d.

Dar cine va încerca să se edifice în haosul pseudopoetic al atâtor autorași care umplu cu nemiluita miile de pagini „postrevoluţionare”, dar încă „predemocratice” din dreapta Prutului? Val Condurache are prea puţin curaj, dacă spune ceea ce spune despre basarabeni și tace mâlc despre regăţeni. „Omul este prea mic, aproape nimic. Însă misiunea omului este foarte mare, este aproape cât universul”, scria grecul Oanaïotis Kanellopoulos, întrecându-l chiar și pe Pascal în îngroșarea umbrei unui optimism tragic, totuși. Astăzi lumea nu mai știe ce să creadă despre om, deci – despre ea. E un haos al neputinţei și deznădejdii.

Contra sinuciderii, Dickens recomanda un pahar de vin, o bucată de pâine și alta de brânză, plus o pipă cu tutun. Parcă ar fi fost român!... (De ce român? Pur și simplu, un om în toată firea.)

3.XI.1990 Primele ciocniri violente. Sânge la capătul de pod ce duce spre Dubăsari. Perfidia imperială, alias rusească, e tot mai vizibilă. Se pune în joc și în foc totul. Ţarismul renaște în spirite abrutizate, dezrădăcinate și, ca totdeauna, de o crasă sălbăticie de stepă. Tragism imprevizibil în dezvăluirea-i de mai departe. Și o frază de W. S. Auden, care-i privește pe mulţi venetici autoproclamaţi lideri și pe unii „deai noștri”, alde Ș.: „În ţările semialfabetizate demagogii îi lingușesc pe cei tineri”.

Mihai Cimpoi, noul președinte la US, mă tot îndeamnă să vin pe post de vicepreședinte (unul din cei doi; împreună cu Suceveanu).

I-am tot spus că nu-mi doresc asta, el însă revine. Deocamdată, mă ţin bine! Chiar de zice că are de gând să mă pună în salariu. Însă la „Dialog” mă simt mult mai în apele și libertăţile mele, fără bâzâieli și… bârfeli „colegiale”.

23.XI.1990 Ne aflăm la Roman, în piaţa unde a fost decapitat Miron Costin. Turiști sovietici în plină acţiune: bișniţă, bișniţă, bișniţă!

27.XI.1990 La Chișinău – Petre Stoica și Anghel Dumbrăveanu. Veniţi la invitaţia Centrului de Artă și Cultură, unde se află și un reprezentant al României. „Centrul și reprezentantul” se comportă mișelește, „uitând” de invitaţi.

Aceștia ajung, firește, la Uniunea Scriitorilor. Și bine fac. Stăm la taclale. Stoica e un poet bun, dar un vorbitor non-stop, cu reluări și repetări ușor senile. Pe alocuri, neinteresant.

Probabil, din cauza oboselii și alcoolului. E până peste cap în politică minoră, cotidiană și tulbure. Scrie, zice, mult pentru presa răspândită abitir și pestriţă la maţe. El, care, mai zice, în viaţă nu a prea făcut publicistică, ţărănist și aproape de 60 de ani.

Anghel Dumbrăveanu e cu figură de ascultător care își ispășește anumite „ceaușisme”.

Anul trecut, la 12 decembrie, l-am cunoscut aici, la noi. Era împreună cu Dumitru Radu Popescu și Mircea Radu Iacoban, veneau de la Moscova.

Primesc o invitaţie de a participa, împreună cu soţia, la 30 noiembrie a.c., la recepţia de la ambasada română din Moscova. Regret, însă e prea aiurea de departe. Se vede că domnul Ioncu Râpan a reţinut numele și casa noastră, unde l-am avut de oaspete.

Evenimente 1574: Ioan Vodă cel Viteaz este înfrânt și apoi ucis de turci la Reușeni 1800: Bătălia de la Marengo. Armata austriacă a fost înfrântă de armata franceză comandată de Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814 și 1815) 1848: Unirea guvernelor constituite la Islaz și București și formarea Guvernului provizoriu al Revoluției de la 1848 Vasile Alecsandri a publicat, în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură», poezia „Hora Ardealului» 1900: Hawaii devine teritoriu al Statelor Unite 1905: Răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (14-24) 1940: Al Doilea Război Mondial: Armata germană intră în Paris, declarat „oraș deschis” 1941: Al Doilea Război Mondial: A patra deportare majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia care evitaseră deportările precedente și copiii din taberele de vară și orfelinate 1962: Înființarea Agenției Spațiale Vest-Europene 1967: China testează prima sa bombă cu hidrogen 1982: Forțele militare argentiniene s-au predat unităților britanice din Insulele Falkland 1985: Semnarea Tratatului de la Schengen, privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a „restabili ordinea”. Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, facultăți, studenți (14-15 iunie 1990) 1991: La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990 2005: Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, cel de-al doilea român care a ajuns pe Everest, începe expediția pe cel mai înalt vârf din Peru, Huascaran

Nașteri 1736: Charles Augustin Coulomb, fizician francez (d. 1806) 1811: Harriet Beecher Stowe, scriitoare americană (d. 1896) 1832: Nikolaus August Otto, inventator german (d. 1891) 1835: Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor rus (d. 1881) 1864: Alois Alzheimer, medic psihiatru german (d. 1915) 1868: Karl Landsteiner, medic austriac, laureat al Premiului Nobel (d. 1943) 1870: Sofia a Prusiei, regină a Greciei, soția regelui Constantin I al Greciei (d. 1932) 1899: George Călinescu, scriitor, critic literar român (d. 1965) 1910: Rudolf Kempe, dirijor german (d. 1976) 1918: T.M. Aluko, scriitor nigerian 1929: Che Guevara, revoluționar argentinian(d. 1967) 1941: Vasile Vasilache Junior , compozitor și pianist român 1969: Steffi Graf, jucătoare germană de tenis 1974: Viorel Burlacu, interpret, compozitor, muzician român din Basarabia

Decese 1594: Orlando di Lasso, compozitor flamand (n. 1530 sau 1532) 1746: Colin MacLaurin, matematician scoțian (n. 1698) 1837: Giacomo Leopardi, poet italian (n. 1798) 1903: Carl Gegenbaur, anatomist german (n. 1826) 1911: Johan Svendsen, compozitor norvegian (n. 1840) 1920: Max Weber, filosof și sociolog german (n. 1864) 1926: Mary Cassatt, pictoriță americană (n. 1844) 1927: Jerome K. Jerome, scriitor englez (n. 1859) 1932: Nicolae Vermont, pictor român (n. 1866) 1936: Maxim Gorki, romancier și dramaturg rus (n. 1868) 1946: John Logie Baird, inginer și inventator scoțian (n. 1888) 1968: Salvadore Quasimodo, poet italian, laureat al Premiului Nobel (n. 1901) 1970: Nifon Criveanu, mitropolit al Olteniei (n. 1889) 1986: Jorges Luis Borges, scriitor argentinian (n. 1899) 1995: Rory Gallagher, chitarist și cântăreț irlandez (n. 1949)

FLUX

12

Magazin 14 IUNIE 2013

APELE ÎNCĂ NU S-AU LIMPEZIT

Continuă neînţelegerile în legătură cu Institutul Cultural Român Premierul român Victor Ponta a cerut miniștrilor Culturii și Afacerilor Externe ca, împreună cu membrii comisiei de specialitate a Senatului, să analizeze activitatea Institutului Cultural Român (ICR) și să se propună măsuri, inclusiv politice, deoarece «lucrurile nu merg bine» la această instituţie.

"O să vă rog ca, împreună cu comisia de specialitate de la Senat, să faceţi o analiză, împreună cu ministrul de Externe. Cred că, din păcate, situaţia la ICR nu merge așa cum ne-am dori și vreau să ne propuneţi, și politic, și Senatului, toate măsurile care sunt necesare ca ICR-ul, deși nu e în subordinea Guvernului, dar colaborează cu Ministerul Culturii și Ministerul de Externe, să redevină, totuși, o instituţie care să ne ajute în promovarea culturii noastre în străinătate. Nu cred că lucrurile merg bine", i-a spus Ponta, miercuri, 12 iunie, ministrului Culturii, Daniel Barbu, la începutul ședinţei de Guvern.

Premierul român a precizat că a discutat deja în acest sens cu președintele Comisiei de Cultură a Senatului și că dorește rapid o analiză și luarea tuturor măsurilor care se impun.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie 2012, prin vot în plenul Senatului.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august 2012, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale din România de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Președinţiei în cea a Senatului, președintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, și foștii vicepreședinţii Tania Radu și Mircea Mihăieș și-au anunţat demisia.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membri ai consiliului de conducere. Conducerea operativă a ICR este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, asistat de doi vicepreședinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi și revocaţi din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Să ajutăm un medic!

Este ceva obișnuit pentru toţi ca atunci când ni se face rău și avem nevoie de asistenţa medicului, formăm numărul cunoscut – 903, și chemăm Serviciul Salvării. Imediat începem a număra nerăbdători și alarmaţi minutele care s-au scurs de la apelul telefonic până când medicul ajunge la ușa casei noastre. Văzându-l pe medic, toată nădejdea ne-o punem în el, implorându-l să ne ajute cât mai repede cu putinţă. Apoi, după ce ni s-a acordat ajutorul mult așteptat, trăim o pace și o mulţumire de nedescris că am trecut cu bine peste o ameninţare a vieţii noastre. Medicul a plecat, deseori nereţinându-i nici numele, ca să ne rugăm pentru el Domnului. Și, la scurt timp, se întâmplă să uităm că cineva ne-a ajutat. Urmează iar cotidianul obișnuit. Nu ne mai aducem aminte de oamenii care, zi și noapte, cu mult sacrificiu, stau de veghe ca să ne vină în ajutor când vom avea nevoie decât atunci când ni se face iarăși rău.

Ne-am întrebat, oare, vreodată ce vom face, cum vom proceda, când ni se va cere și nouă, la rândul nostru, să ajutăm un medic când acesta va ajunge la necaz? Dacă nu neam pus această întrebare să ne-o punem acum.

O situaţie tragică ne oferă ocazia să verificăm câtă solidaritate umană, câtă dragoste creștină, câtă recunoștinţă avem în inimile noastre. Doamna medic Tamara Cernov este cea care are nevoie de ajutorul nostru. Pe data de 25 martie 2013, aflându-se la datorie, mașina Serviciului Salvării, cu care se deplasa din Chișinău spre satul Costești, raionul Ialoveni, la chemarea unui pacient, a fost implicată într-un grav accident rutier, în urma căruia mașina a luat

foc, iar dna medic Cernov s-a ales cu arsuri de gradele I, II, III și IV pe 60% din suprafaţa corpului (dintre care de gradul III și IV sunt pe 40 % din suprafaţa corpului). Mai bine de două luni dna medic se află internată în Secţia de Reanimare a Centrului Republican de Leziuni Termice al Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău unde mai mulţi medici se luptă pentru sănătatea ei. Tratamentul va mai dura încă mult timp, iar recuperarea va fi îndelungată. În aceste clipe grele din viaţa acestui medic, să dăm dovadă de compasiune și solidaritate și să întindem o mână de ajutor. Pentru cei cu inimă bună și darnică anunţăm contul bancar deschis pe numele fiului doamnei Tamara Cernov – Chiril Cernov: Cont bancar: 2252802213 Cod fiscal: 2005001030294 Cod bancar: MoldMD2X302 Tel.: (373 22) 28 01 17 Să nu fim indiferenţi faţă de aproapele nostru, pentru că nu știm ce ne poate rezerva ziua de mâine.

Mai multe informaţii despre această tragedie găsiţi pe: http://www.publika.md/accident-in-capitala--o-ambulanta-s-a-ciocnit-cu-un-automobil-si-a-luat-foc_1320121.html http://www.jurnaltv.md/ro/news/captivi-in-ambulantaaprinsa-7852775/#

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C A H U L (3) Astăzi în oraș activează 2665 de agenţi economici, inclusiv 44 în industrie, 37 în construcţii, 67 în transport, 1690 în comerţ, 650 în agricultură.

Una dintre cele mai mari întreprinderi industriale este SA „Tricon”. Această fabrică produce articole de confecţii și tricotate, care sunt comercializate atât pe piaţa internă, cât și pe cea externă.

Este distinsă cu premii și menţiuni internaţionale, participă la numeroase expoziţii-târguri din diverse orașe europene. Alte mari întreprinderi: SA “Combinatul de Panificaţie”, cu capacitatea de 39 de tone de produse de panificaţie în 24 de ore; SA “Fabrica de conserve Provit”, cu capacitatea de 119 mln de borcane convenţionale pe an; SA “Agrofirma Cahul”, cu capacitatea de prelucrare de 20 de mii de tone de struguri pe an; SA “Fabrica de Brânzeturi”, cu capacitatea de 69 de tone de produse lactate în 24 de ore; SA “Zidarul”, cu capacitatea de producere de 3500 m2 de locuinţe pe an ș.a.

Din patrimoniul cultural al orașului fac parte 35 de instituţii de învăţământ: 2 universităţi, 4 licee, 10 școli de cultură generală, 2 școli polivalente, 1 colegiu de medicină, 11 instituţii preșcolare etc. O intensă activitate culturală desfășoară Palatul de Cultură, Teatrul muzical-dramatic “B.P. Hasdeu”, Muzeul de Istorie, 5 biblioteci publice.

Orașul dispune de un complex sportiv modern, cu școală și cluburi sportive, cu o sală de jocuri sportive și o sală de gimnastică, 2 bazine de înot. Activează cu succes Ansamblul popular de dansuri și cântece “Izvoraș”. Alte manifestări importante: Festivalul Internaţional Folcloric “Nufărul alb”, Festivalul de muzică ușoară “Cântecele tinereţii noastre”, Festivalul obiceiurilor și tradiţiilor de iarnă “Florile dalbe”.

Universitatea de Stat “B. P. Hasdeu”. A fost fondată prin decizia Guvernului Republicii Moldova din 3 iulie 1999. În cadrul universităţii funcţionează 4 facultăţi la principalele specialităţi: filologie, istorie, economie și matematică, drept și administraţie publică. Din 1994 până în 2004 aici a activat extensiunea Universităţii de Stat “Dunărea de Jos” din Galaţi (România). În cadrul universităţii funcţionează, de asemenea, Colegiul de pedagogie și arte. În anii de învăţământ 2010-2012 aici și-au făcut studiile circa 700 de studenţi. Corpul didactic universitar întrunește peste 100 de profesori, majoritatea cu titluri și grade știinţifice.

Liceul teoretic “Ioan Vodă”. A fost înfiinţat în anul 1913 ca instituţie de învăţământ secundar. La întemeierea acestei instituţii a contribuit unul dintre marii latifundiari locali Alexe Caravasile, pe atunci deputat în Duma de

Stat, precum și ministrul Instrucţiunii Publice al Rusiei, L. Casso, originar din Basarabia. Director al liceului a fost numit Petru Draganov, reputat pedagog și savant filolog, etnograf și istoric, cu studii superioare obţinute la universităţile din Harkov și Sankt-Petersburg. În primii 4-5 ani de după Marea Unire din 1918 are loc reorganizarea Liceului din Cahul pe bază de noi principii: se trece la limba română de predare și examinare a elevilor; sunt revăzute programele de instruire în spiritul învăţământului naţional românesc; corpul didactic se completează cu profesori transferaţi de la liceele din România; este fondată noua bibliotecă a liceului, pentru care sunt procurate circa 2400 de cărţi în limba română; toate laboratoarele sunt înzestrate cu rechizite și materiale didactice necesare procesului de învăţământ; liceului i se conferă numele legendarului domnitor – “Ion Voievod”. În anul 2004, Școala medie-internat nr. 1 din Cahul a fost transformată în liceu teoretic, căruia i s-a conferit numele “Ioan Vodă”. Școala pedagogică din Cahul (azi Colegiul de pedagogie și arte, afiliat Universităţii de Stat “B. P. Hasdeu”). A fost înfiinţată în toamna anului 1945.

Pe atunci clădirea școlii dispunea doar de trei săli de clase, la care în 19521953 s-au mai adăugat o aripă a se-

Clădirea Univerităţii în a. 2000 diului fostei Prefecturi și câteva clădiri ale proprietarilor cahuleni refugiaţi peste Prut. În 1954 are loc fuzionarea Școlii pedagogice din Tiraspol cu cea din Cahul, noua instituţie având sediul permanent în or. Cahul. În 1957 școala este trecută într-o nouă clădire cu trei niveluri, prin anii 1980-1990 dispunând deja de un întreg ansamblu edilitar instructiv-educaţional: un bloc de studii cu suprafaţa de 3620 m2, 3 cămine cu suprafaţa de 4658 m2, cantină pentru 200 de locuri, bibliotecă cu un fond de peste 120 de mii de cărţi. Corpul didactic al școlii, de la înfiinţare și până în 2000, la cele 2 secţii cu studii de zi și fără frecvenţă, includea circa 150 de profesori titulari și netitulari.

Muzeul de Istorie din Cahul. Muzeul, fondat în anul 1958, dispune de circa 15 mii de piese ce ţin de istorie naturală, arheologie, etnografie, artă.

Este amplasat într-un edificiu istoric, construit pe la mijlocul sec. al XIX-lea, pe timpuri reședinţă a tribunalului judeţean. Aici, în 1858, în calitate de judecător a activat istoricul, filologul și scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Colecţia naturală a muzeului conţine exponate ce reprezintă flora și fauna a trei ecosisteme, specifice zonei de sud a Moldovei: câmpie, pădure, baltă. Colecţia istorică prezintă exponate ce provin din siturile arheologice din zonă. Uneltele din piatră, bronz și fier, ceramica, fragmentele de statuete, bijuteria, monedele etc. ilustrează evoluţia culturii materiale și a modului de viaţă a omului din paleolitic până în epoca modernă. Una dintre săli adăpostește expoziţia ambulantă “Șcheia-Frumoasa-Cahul”, aceasta redând istoria localităţii de pe râuleţul Frumoasa, începând din cele mai vechi timpuri până în prezent.

Complexul muzeistic “Gospodăria ţărănească” include o casă, un șopron și o fierărie de la finele sec. al XIX-lea începutul sec. al XX-lea specifice zonei.

Aici sunt expuse piese unice: covoare, îmbrăcăminte, obiecte casnice – opere de artă populară de valoare indubitabilă.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Prefectura

Conacul familiei Caravasile

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 14 IUNIE 2013

STUDIU Beneficiile ascunse într-o ceaşcă de cafea sau ceai

Agerpres.ro

În primul rând, trebuie aleasă o cremă care protejează atât de razele UVB, cât și UVA ale soarelui. Dermatologii avertizează împotriva unor mici greșeli care pot fi evitate.

Crema împotriva razelor solare nu se folosește de la un sezon la altul.

Valabilitatea este primordială pentru o protecţie optimă. În plus, un flacon deschis este mai sensibil la bacterii, conservanţilor scăzându-le eficienţa odată cu trecerea timpului.

Este recomandabil un machiaj cu protecţie solară integrată. Fondul de ten protector este un produs practic,

Conţinutul mare de apă din castravete (peste 98%) face din această legumă sau, mai bine spus, fruct, un aliment ideal de consumat în zilele toride de vară, în care hidratarea este esenţială pentru a ne menţine energia și buna dispoziţie. Însă, pe lângă acest beneficiu esenţial adus corpului, castravetele prezintă multe alte avantaje.

Printre efectele benefice ale castraveţilor putem enumera:

1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

însă nu funcţionează la fel de eficient ca o cremă în plină vară. În timpul zilei, machiajul se strică, încetând să mai asigure o protecţie adecvată.

Uneori nu se aplică destulă cremă.

Trebuie acoperită toată pielea expusă la soare, operaţiunea putându-se repeta în cursul zilei.

O altă greșeală care se face la aplicarea cremei împotriva soarelui este că se pune doar dimineaţa. La expunerea la soare, este bine ca operaţiunea să se repete, în medie, din două în două ore.

La contactul cu apa sau la transpiraţie, efectul agenţilor activi din loţiune trece mai repede, așa încât se recomandă repetarea operaţiunii.

Oamenii, în general, au prea multă încredere în indicaţia ”rezistent la apă”.

La mare sau la piscină, protecţia solară rezistentă la apă este indispensabilă.

La ieșirea din apă, gradul de protecţie scade totuși, crema fiind eficientă între 40 și 80 de minute. Ca atare, trebuie întinsă din nou cremă pe piele.

Majoritatea utilizatorilor de cremă împotriva soarelui o folosesc doar în zilele însorite, dar cerul acoperit poate înșela. Razele UVA pot traversa stratul de nori și reflecta în sticlă, nisip sau apă.

Un studiu realizat de cercetători australieni a demonstrat ceea ce

dermatologii știu de multă vreme.

Pe lângă că protejează împotriva razelor UV ale soarelui, crema aplicată zilnic pe faţă încetinește îmbătrânirea tenului. Femeile care își dau în fiecare zi cu astfel de cremă au o piele mai tânără și mai sănătoasă.

Beneficiile surprinzătoare ale castraveţilor pentru organism

SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

FLUX

Cremele împotriva soarelui trebuie aplicate corect pentru efect maxim Cremele împotriva soarelui ajută la protejarea de razele ultraviolete, care pot duce la o îmbătrânire prematură a pielii sau chiar la cancer. Ele trebuie alese cu multă grijă, altfel putând face mai mult rău decât bine, scrie 7sur7.be, citat de AGERPRES.

Persoanele care beau ceai sau cafea prezintă un risc scăzut să facă un atac vascular cerebral. Cel puţin asta susţin oamenii de știinţă de la Centrul Naţional de Cardiologie din Osaka, Japonia.

Concluzia a apărut după un studiu desfășurat de-a lungul a 13 ani, în care au fost implicaţi 83.000 de adulţi japonezi. O mare cantitate de informaţii despre băuturile consumate în mod obișnuit, fumat, activitate fizică, regim alimentar, indicele de masă corporală (IMC) au fost analizate de echipa de cercetători, iar datele au fost confruntate cu cazuri de atacuri vasculare cerebrale (AVC).

La modul general, arată autorii cercetării „cu cât consumul de ceai sau cafea este mai mare, cu atât riscurile de AVC sunt mai mici”. La una sau două cești de cafea pe zi, riscul scade cu 20%, arată rezultatele cercetării.

Același lucru se întâmplă la un consum de două-trei cești de ceai verde pe zi. Cine bea cel puţin o ceașcă de cafea și două cești de ceai zilnic prezintă un risc mai mic cu 34% să facă un AVC. Mecanismele acestui efect protector nu sunt pe deplin stabilite, adaugă Le Quotidien du Medecin. În orice caz, sunt implicate catehinele din ceaiul verde, cu proprietăţile lor antioxidante și antiinflamatoare, și anumiţi compuși ai cafelei printre care se numără acidul clorogenic, care are tot acţiune antioxidantă.

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

Remediu rapid împotriva celulitei – castravetele conţine fitochimicale, substanţe recunoscute pentru efectul lor protector asupra celulelor. O felie de castravete frecat de piele poate acţiona asupra nivelului de colagen din ţesuturi, care astfel va determina strângerea și tonifierea pielii și reducerea aspectului de coajă de portocală. Merge de minune și în cazul ridurilor.

Energizant natural – oboseala resimţită în a doua parte a zilei poate fi îndepărtată cu ajutorul unei cafele sau a unui… castravete. Împiedică ciuguleala de seară – dacă poftele de dulce și sărat nu-ţi dau pace spre sfârșitul zilei, castravetele este cel care te poate ajuta să scapi de aceste tentaţii și prin care îţi poţi menţine greutatea în limite normale.

Baie cu aburi de castravete împotriva stresului – substanţele nutritive din castravete sunt eliberate în momentul fierberii și induc o stare de relaxare, calm și o aromă îmbietoare și curată în aerul din casă.

Adio, cearcăne! Bun venit, prospeţime și luminozitate – ai nevoie de 2 felii de castravete și 10

minute la dispoziţie. Întinde-te și relaxează-te în timp ce vitaminele din castraveţi acţionează asupra acelor pete negre și urâcioase de sub ochi numite cearcăne.

Reîmprospătează respiraţia – fitochimicalele din castravete distrug bacteriile care cauzează respiraţia neplăcută.

Mască de faţă pentru tenul gras pe bază de castraveţi – dă prin blender un castravete și adaugă o lingură de apă de trandafiri. Se lasă să acţioneze pentru 15 minute.

Pe lângă efectele spectaculoase asupra pielii, castravetele consumat în salate sau ca atare poate preveni cancerul, reglează tensiunea arterială, este benefic în cazul persoanelor cu probleme ale gingiilor sau dinţilor, favorizează digestia, tratează gastrita și arsurile stomacului.

Este un bun remediu împotriva constipaţiei și a viermilor intestinali, protejează articulaţiile, reduce nivelul de colesterol din organism și are efect diuretic, fiind de mare folos celor care doresc să scape de câteva kilograme.

Csid.ro

Cât timp trebuie să te speli pe mâini pentru a omorî microbii Pentru a ucide microbii care se adăpostesc pe mâinile noastre, medicii dermatologi recomandă să ne spălăm între 15 și 20 de secunde. În plus, pentru o igienă eficientă este indicat ca gestul să fie repetat o dată la trei ore. În plus, specialiștii recomandă să ne spălăm pe mâini înainte de fiecare masă, când intrăm în casă și după ce folosim toaleta.

Cu toate acestea, un studiu recent arată că puţine persoane respectă recomandările de mai sus. Potrivit datelor unui studiu publicat de Huffington Post, obișnuim să acordăm obiceiului de a ne spăla pe mâini doar 6 secunde.

Aceste rezultate au fost obţinute în urma unui sondaj realizat pe un grup de 3.749 de persoane, care au fost rugate să răspundă unui set de întrebări, care cuprindeau întrebări despre cât de des obișnuiesc să se spele și cât timp acordă acestui obicei, mai notează sursa citată.

Datele studiului arată că 33% dintre respondenţi au menţionat că nici măcar nu folosesc săpunul atunci când se spală, în timp ce 15% dintre bărbaţi și 7% dintre femei au menţionat că nu prea obișnuiesc să se spele pe mâini pe parcursul unei zile.

Mâinile noastre ascund până la peste 4.700 de tipuri de microorganisme Medicii spun că oamenii trebuie să înţeleagă faptul că acest gest banal oferă

cel mai sigur mijloc de prevenire a unor boli infecţioase digestive și respiratorii, dar și a Hepatitei A și a gripei. “Hepatita A este cunoscută ca boala mâinilor murdare. La fel și multe boli diareice. Gripa se transmite și prin lipsa de igienă. Un medic se spală și de 40 de ori pe zi. Pentru restul, este suficient spălatul înainte de masă, după folosirea toaletei și de câte ori venim în contact cu persoane bolnave sau copii mici”, a declarat medicul chirurg plastician Dana Jianu. În plus, femeile, datorită ph-ului diferit decât cel al bărbaţilor, “adună” peste 4.700 de tipuri de microorganisme, iar acest lucru este cauzat și de faptul că acestea folosesc creme. Specialistul completează că un spălat pe mâini corespunzător ar trebui să dureze un minut, dar mulţi dintre noi nu acordăm nici 30 de secunde acestui ritual. “Un spălat pe mâini adecvat ţine la distanţă microbii timp de două ore”, adaugă dr. Jianu.

Gandul.info

FLUX 17

14

Programe

Luni IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Moldovenii de pretutindeni. 11.40 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 12.00 Documentar.

“Grecia - insula Folegandros”. 13.15, 1.15 Cultura azi. 14.05 Film.

“MĂREŢUL”. (Marea Britanie). 15.55 Săptămâna sportivă. 16.30 Magazinele FIFA. 17.45 Sub același cer. 18.15 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 18.30 Desene animate. “Sandocan”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Respiro. 4.10 Raisa Bârnaz și discipolii ei. Spectacol muzical. 5.10 Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

14 IUNIE 2013

18

Marţi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45, 5.10 Absolventul 2013. Un scop în viaţă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”.

9.40 Magazinele UEFA. 10.05 Documentar. “Vieţile posibile ale lui Christian Boltanski”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Global 3000”. 12.30 Portrete în timp. Elena Răcilă. 13.10 Documentar. “Euromaxx”. 13.35 “Hanuma”. Spectacol al Teatrului Naţional “M. Eminescu”. 15.35 Copilărie, vis cu pălărie. 17.45 Unda Bugeacului. 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.50 Prin ani cu “Dor”. 22.20 Documentar. “Motor DRIVE”. 22.50 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Selecţiuni muzicale. 4.10 Moldova în direct. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele ? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4509 15:00 Film: Dallas: Ultima confruntare 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.3, 4, an 1 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dallas: Ultima confruntare (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4510 15:00 Film: Jurăminte fatale 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Jumper: Oriunde, oricând 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.1, an 1 23:45 Serial: CSI: New York, ep.18, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Познер” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!”13:00“Доброго здоровьица!”с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “На ночь глядя” 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 LES ANGLAIS DANS LA RÉSISTANCE - UNE GUERRE IRRÉGULIÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 DUO 20:23 DUO 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FICTION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 J’INVENTE RIEN 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35 Reporter. 11.10, 3.30 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHOLOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 PARADIS BLANC 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DUO 15:50 DUO 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE BAL DES MENTEURS - LE PROCÈS CLEARSTREAM 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VALPARAISO 23:37 ACOUSTIC 0:03 TV5MONDE LE JOURNAL 0:13 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 THALASSA 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

19

Miercuri IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Ludwig van Beethoven. “Sonata lunii”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar.

“Euromaxx”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina. Magazin agricol.

11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.10, 4.40 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani. 14.55 Din fondul TV Moldova-1. Galina Gherman.

“Două decenii de cântec”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 ARTelier. Bienala Internaţională de Pictură. 22.20 Avangaraj. Suicidul printre tineri.

23.20, 0.10 Documentar. “Revenirea maestrului”. 1.05 Music Mania.

1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro. 4.10 Dor. Program muzical.

5.25 Știinţă și inovare.

20

Joi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 10.30 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 10.45 Știinţă și inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 13.10 Moldova în direct. 14.15 ARTelier. 14.45 “Fata babei și fata moșneagului”.

Spectacol. 15.35 Părinţi și copii. 16.05 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Gheorghe Mustea și lumea muzicii.

Spectacol muzical. 23.45, 5.30 Reporterul de gardă. 0.20 Documentar.

“Drumeţii”. 1.00 Știri pozitive. 1.20 La noi în sat. 3.50 Muzică clasică.

4.10 Program de concert.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment.

Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Jurăminte fatale (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4511 15:00 Film: Vise plăcute 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Intervenţie în forţă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.2, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vise plăcute (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4512 15:00 Film: August negru 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Armă mortală 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană ep.3, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.25 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20, 6.50 Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 ÉPICERIE FINE 10:06 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE MARI DE LA COIFFEUSE 16:24 THE END 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Жизнь под каблуком” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 4.15 Prim-plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:38 MANGE, CUISINE, AIME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VALPARAISO 21:13 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:28 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ÊTRE ET AVOIR 23:49 LA LARME DU FANTÔME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD 1:55 MANGE, CUISINE, AIME 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

Programe 14 IUNIE 2013

21

Vineri

22

IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Documentar. “Coranul, originile cărţii”. 10.30 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 10.45, 5.25 Vector European. 11.15 Dor. Program muzical.

11.45 Legendele muzicii. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.10 Documentar. “Istoria scate-ului”. 15.05 “O poveste de dragoste”. Adrian Ursu. Spectacol muzical. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom).

19.40, 4.10 Dor de Eugen Doga. Lansare de carte. 21.25 Dor de Eugen Doga. Prezentarea filmului documentar. 22.50 TVC. Umor studenţesc. 0.10 Documentar. “Vieţile posibile ale lui Christian Boltanski”. 1.05 ARTelier.

1.35 Medalion muzical. 3.50 Selecţiuni muzicale.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: August negru (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4513 15:00 Film: Surplus de bagaje 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Alien vs. Predator 22:30 Film: Singura scăpare 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!”

13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один”. На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 Открытие 35-го Московского международного кинофестиваля 02:00 Кейт Хадсон в романтической комедии “Жених напрокат” 03:45 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.35 Divertisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.10, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 2.25 Olimpiada veseliei. 3.15 Sport. 4.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:34 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VALPARAISO 16:42 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 BORIS VIAN, SWING A SAINTGERMAIN-DES-PRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FÊTE DE LA MUSIQUE 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL 0:41 LE JOURNAL DE LA RTS 1:07 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:20 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:25 LE COEUR DU SUJET 2:59 BORIS VIAN, SWING A SAINT-GERMAIN-DES-PRES 3:54 TV5MONDE LE JOURNAL 4:16 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.15 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Revenirea maestrului”. 7.35 ARTelier.

8.05 Documentar. “Global 3000”. 8.30 “A fost odată...”. Vitalie Rusu. 9.10 Documentar. “Orașele portuare ale lumii.

Bangkok”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. Design interior. 11.30 Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi.

12.20 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Gala Premiilor Literare 2013. 14.40 Medalion muzical. Sergiu Băluţel. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”.

Episodul 5. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.25 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. Maria Mocanu. 22.20 “Nopţile de vară la Schoenbrunn”.

Concert. 0.10 Documentar. “Coranul, originile cărţii”. 1.15 Portrete în timp. 1.45, 5.25 Descoperă Moldova. 2.15 Gheorghe Mustea și lumea muzicii. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Film: Surplus de bagaje (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Pierdut familie 15:00 Film: Doc Hollywood 17:00 Film: Camerista 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ultima cruciadă a lui Indiana Jones 23:00 Film: Dosarul Pelican 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Sheena, printesa junglei (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Евгений Самойлов, Марина Ладынина в фильме “В 6 часов вечера после войны” 07:40 “Играй, гармонь любимая!”

08:20 Teleshopping 08:40 “Умницы и умники”. Финал 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Великая война. “Барбаросса” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Павел Деревянко, Андрей Мерзликин в фильме “Крепость” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Teleshopping 15:35 Евгений Миронов, Александр Панкратов-Черный в фильме “Перед рассветом” 17:05 Сергей Безруков в фильме “В июне 41-го” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “В июне 41-го”. Продолжение 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Что? Где? Когда?” 00:40 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:30 Премьера. Джеймс Франко в фильме Дэнни Бойла “127 часов” 02:55 Мэрилин Монро в комедии “Джентльмены предпочитают блондинок” 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 04:40 “Поле чудес” 7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00, 2.55 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 1.30, 6.35 Reporter. 1.50 Teleenciclopedia. 2.00 Profesioniștii.

3.45 Zestrea românilor. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:34 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:29 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:16 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:07 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

23

FLUX

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Istoria scate-ului”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Dialog social. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la “Duminica Mare”. Transmisiune în direct. 9.30 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Hai să ne distrăm!

11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie.

12.00 Portrete în timp. Mihai Caftanat, Artist al Poporului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Profil de savant. 13.20 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05, 2.20 “Muguri din tezaurul neamului”. Concert. 16.30 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Documentar. “Drumul spre independenţă”. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 21.20, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20 G.Verdi. “Rigoletto”. Spectacol de operă. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.05 Avangaraj. 3.45 Descoperă Moldova. 4.45 Dor de Eugen Doga. 5.45 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo Romania 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo Romania (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Camerista (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.2, an 1 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Greystoke: Legenda lui Tarzan 16:15 Film: Ultima cruciadă a lui Indiana Jones (r) 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paul, mare poliţist la mall 22:30 Film: Atracţie explozivă 00:30 Știrile ProTv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Tanti Florica (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Наталья Кустинская. Королева разбитых сердец” 07:00 Владимир Зельдин, Ирина Муравьева в музыкальной комедии “Дуэнья” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Teleshopping 12:40 “Жизнь и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный фильм 16:30 “Фаина Раневская. “Красота - страшная сила” 17:30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. “Универсальный артист” 00:40 “Вышка” 02:15 Премьера. “Дети Третьего рейха”. Фильм 1-й 03:05 Фильм “Огненные колесницы” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 2.00 O dată’n viaţă. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 0.40, 6.25 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end.

1.10 Ne vedem la TVR. 4.30 Sport. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:24 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:04 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AFFAIRE MARCORELLE 23:34 LE DRAP ÉCARLATE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:45 ÊTRE ET AVOIR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

14-21 iunie Berbec Pornești la drum fără chef, dar pe măsură ce înaintezi, îți vine și energia, și determinarea necesară. Este o perioadă care poate provoca tensiuni în relaţiile cu apropiaţii.

Taur Se anunţă numeroase motive de dispută cu rudele care, pur și simplu, refuză să se conformeze recomandărilor tale. Este esenţial să mai lași de la tine.

Gemeni Ai ajuns la capătul răbdării și nici nu mai ai energia necesară ca să te descurci cu problemele bănești. Ai ajuns aici pentru că nu te-ai bazat doar pe tine.

Rac Se blochează o înţelegere pe care ai obţinut-o cu mari eforturi și asta te poate afecta. Este nevoie de multă răbdare ca să nu strici și mai mult situaţia.

Leu Nu îţi place ce se petrece în jurul tău, respingi problemele celorlalţi, pe motiv că le ai și tu pe ale tale. Există și un preţ pentru asta, și anume singurătatea.

Fecioară Unii apropiaţi fac planuri fără să te consulte și vei reacţiona cum crezi de cuviinţă. Ar fi mai bine să faci o concesie, în loc să încerci să îi blochezi de tot.

Balanţă Poţi pierde un bun prieten din cauza orgoliului. Te îndepărtezi singur de cei care sunt sinceri, fără să îţi dai seama, și când vei înţelege va fi cam târziu.

Scorpion Unii te încurajează, alţii te blamează, iar ţie ţi-e total indiferent ce fac ceilalţi. Ai atâtea idei bune pe care vrei să le vezi realizate, încât nimic nu te supără.

Săgetător Oscilezi între curaj și reţinere, în chestiunile legate de viitorul tău. Dacă ai examene, se pot dovedi mai dificile decât ai crezut, dar rezultatele te vor consola.

Capricorn Poţi pierde un bun sau o sumă de bani, din cauza neatenţiei sau a unui apropiat. Vei ţine minte acest moment, ca să nu se repete, indiferent a cui e vina.

Vărsător Se conturează numeroase motive de conflict cu partenerii. Oricât te-ar surprinde, nu apar din senin, sunt acumulări pe care le-ai ignorat de mult timp.

Peşti Muncești pentru că nu ai încotro, ceea ce ţi-ar putea afecta și imaginea, și eficienţa. Beneficiile nu întârzie și asta te va ajuta să îţi schimbi atitudinea faţă de efort.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1158 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 14 IUNIE 2013

ALIONA MIRON, DEPENDENTĂ DE PASIUNE:

„Banii ăştia ar putea să mi-i dea şi părinţii, dar e mult mai mare satisfacţia să ştiu că îi câştig eu” Aliona Miron este un exemplu bun pentru tinerele de vârsta ei.

Este o fire modestă, responsabilă, muncitoare și care, deși trăiește într-o lume plină de vise, nu-și precupeţește forţele să-și clădească cu propriile mâini decorul din lumea spre care aspiră.

La 20 de ani, Aliona conștientizează că valoarea intelectului nu se măsoară doar în analizele și concluziile pe care ţi le poţi face în baza cunoștinţelor acumulate, ci și în măsura în care acestea te pot ajuta să-ţi pui în practică nu doar cultura generală, ci și îndemânarea. Ea știe deja să-și câștige banii și, nu mai puţin important, știe să-i cheltuie.

Studenta la jurnalism a devenit una dintre cele mai căutate meșteriţe ale capitalei noastre boeme datorită gulerașelor detașabile pe care le confecţionează. Îndemânarea, modestia, talentul și bogata imaginaţie de care dă dovadă prin intermediul accesoriilor pe care le confecţionează, au devenit cartea ei de vizită.

Vă invităm astăzi s-o cunoașteţi pe Aliona Miron.

- Gulerașele detașabile sunt în tendinţe deja de mai mult de un an. Teai gândit ce vei face dacă peste un timp acestea nu vor mai fi în vogă?

- Eu mă strădui să fiu la curent cu toate noutăţile în materie de accesorii și am aflat că în Brazilia se dă startul unei noi tendinţe – maxi collar. Ceea ce port eu acum este prima încercare în această direcţie și prima bijuterie pe care am creat-o special pentru mine.

Mă documentez mai mult despre aceste bijuterii și nu-i exclus să le acord mai multă atenţie. Doar că am observat că fetele din anturajul meu încă nu sunt tentate să poarte așa ceva, ele sunt interesate de gulerașe.

Ca să-l umplu, mi-am cumpărat lână și andrele și am început să tricotez căciuliţe. Dar îmi doream foarte mult un guleraș, iar în Italia gulerașele erau scumpe și am început să le găsesc cusururi.

Mă uitam la ele și mă gândeam că aș putea să fac și eu ceva asemănător, și poate chiar mai bine, mai calitativ, mai pe placul meu, mai inspirat. Pentru că unui lucru care este gata făcut trebuie să i te adaptezi, spre deosebire de un obiect pe care îl creezi pentru tine. Pe urmă m-am întors acasă, iar gândurile îmi erau la gulerașe. După ce am văzut preţurile la care se vând la noi aceste accesorii, am decis să investighez piaţa și să aflu cât ar costa furnitura pentru un guleraș. Am cumpărat fetru, mărgelușe, panglică și materia primă m-a costat până la 50 de lei. Într-o oră am făcut primul meu guleraș. Eram atât de entuziasmată că n-am cuvinte să vă spun. Și m-am dus cu el la facultate, unde am primit foarte multe complimente de la colegele mele, care au fost și mai mirate să afle că e creaţia mea, nici nu le venea a crede. Evident, toate mi-au cerut să le fac și lor câte unul. De la ele a pornit și ideea „afacerii mele”, mi-au sugerat să transform îndemânarea mea în ceva mai mult decât o simplă pasiune. Și așa am ajuns să fac un grup pe o reţea de socializare, unde am pus câteva fotografii cu lucrările mele. Acum mă bucur nu doar eu de aceste gulerașe, ci și cei care își doresc ceva asemănător.

- Poate nu au curajul să fie excentrice și se mulţumesc cu tendinţele general-acceptate?

- Ar putea fi și acesta un motiv, am observat că, în general, clientele mele sunt ceva mai reticente în ceea ce privește formele, ideile mai noi. Cele clasice se bucură de mai multă atenţie.

- Dragă Aliona, într-un timp relativ scurt ai reușit să-ţi faci o reputaţie foarte bună, datorită pasiunii tale pentru accesorii artizanat. Povestește-ne, te rugăm, cum a început povestea asta cu gulerașele detașabile?

- Din copilărie am fost pasionată de lucrurile mici, care presupun multă concentrare, muncă, migală. Încleiam, coseam, desenam… Am studiat și pictura, mă pierdeam în lucruri care presupun multă imaginaţie și concentrare. Pentru început, mă pasiona broderia și croșetarea. Eram încă elevă, prin clasa a cincea, a șasea când mă ocupam cu astfel de lucruri.

- Ai deprins dragostea pentru meșteșugărit din familie?

- Bunica ţesea covoare, broda, avea mâini de aur, ca toate fetele de pe vremea ei, care nu se măritau dacă nu știau a meșteșugări. Mie însă îmi plăcea senzaţia pe care o ai atunci când îţi admiri lucrul pe care tocmai l-ai făcut. Fie și mic, dar știi că pe fiecare milimetru pătrat au lucrat mâinile tale și totul a ieșit frumos, armonios, ai făcut ceva de la început până la sfârșit. Pentru mine, lucrul finisat era o ilustrare a timpului pe care l-am utilizat pentru a duce la bun sfârșit acel obiect, o demonstraţie că acest timp nu a fost irosit, ci folosit raţional. Acum, când realizez un guleraș, mă încearcă aceleași senzaţii. Disciplina mea preferată la școală era munca/educaţia tehnologică, unde eram prima la orice temă. Cu trecerea anilor însă, elanul acesta s-a mai potolit. Și în ultima perioadă simţeam că îmi lipsește ceva, trăiam sentimentul că îmi pierd timpul. Iar anul trecut, deja prin luna septembrie, am început să mă gândesc la cadourile de Crăciun. Chibzuind ce aș putea face, am început să confecţionez iconiţe din mărgelușe de nisip. Și mi-a plăcut atât de mult noua îndeletnicire, că mă întorceam de la facultate și nici nu mâncam, începeam imediat să lucrez. Iarna am fost plecată pentru o lună în Italia și acolo dispuneam de mult timp liber.

- Cine sunt preponderent clientele tale?

- Să începem cu colegele mele de la facultate, eu sunt anul II la Jurnalism.

Nu m-am așteptat că aceste accesorii se vor bucura de atâta succes, dar li s-a dus vestea gulerașelor și acum am mai multe solicitări decât aș fi sperat.

- Ai numărat câte gulerașe ai făcut deja?

- Am făcut mai mult de 80.

- Și de când ai început?

- Din februarie.

- Te-ai gândit să faci și alte accesorii?

- Da, dar, deocamdată, aproximativ tot ce câștig, investesc în materia primă pentru gulerașe. Nu pot să-mi imaginez că și-ar dori cineva un guleraș și eu nu aș avea pe loc furnitura necesară pentru a purcede la realizarea lui. De asemenea, îmi doresc să-mi pot cumpăra cât mai degrabă o mașină de cusut. Am încercat însă să confecţionez și brăţări, pe care le poartă cu plăcere, pe toate odată, sora mea.

- Poţi spune că această îndeletnicire este o sursă de venit pentru tine?

- Pot spune că sunt dependentă de această pasiune. De când am început să mă îndeletnicesc cu această ocupaţie, am dăruit foarte multe gulerașe detașabile. Să vă mai spun ce așteaptă de la mine toate prietenele de ziua lor de naștere? Nu a fost și nu este pentru mine un scop să agonisesc. Dar pot spune că îndeletnicirea pe care o practic îmi aduce un spor financiar.

Gulerașele mele rar depășesc suma de 100 de lei și niciodată nu costă mai mult de 120 de lei, depinde de materia primă și timpul cât am lucrat la ele.

Sunt studentă și știu cât își pot permite colegele mele să achite pentru un obiect care le-ar ajuta să-și reinventeze o ţinută. Cel mai mult lucrez la un guleraș cinci ore. Când primesc laude și aprecieri din partea celor care îmi cumpără lucrurile, îmi cresc aripi și am noi motive, noi surse de inspiraţie să mai creez ceva.

- Nu-ţi încurcă această pasiune la meseria de bază?

- Nu, nu-mi încurcă. Mie îmi place foarte mult să scriu, în copilărie mă refugiam în lecturi, jurnalismul l-am ales mai mult din dragostea mea pentru

CMYK

scris. O pasiune nu încurcă alteia și nu neglijez pe niciuna, ca să mă mustre conștiinţa. S-ar putea ca pe viitor aceste două pasiuni ale mele să meargă mână în mână, să se completeze.

- Cum te vezi după absolvirea facultăţii?

- Timpul va arăta. Acum mă simt bine cu ceea ce am, ceea ce fac. Ceea ce pot spune e că pasiunea mea pentru meșteșugărit îmi este foarte prielnică, mă ajută să-mi pun gândurile în ordine, să fiu mai selectivă, îmi dezvoltă imaginaţia.

- Cum crezi, pentru femeile noastre contează stilul, simţul estetic, ţin ele cont de aceste detalii?

- Poate o să vă dezamăgesc, dar mie nu-mi place să am o atitudine critică, sunt conștientă că uneori pot comite și eu greșelile pe care le comit multe femei în ceea ce ţine de alegerea corectă a vestimentaţiei, a accesoriilor. Mă bucură că femeile noastre manifestă interes pentru accesorii, chiar dacă unele cumpără obiecte pe care încă nu le poartă, dar dacă ești interesat de accesorii, înseamnă că nu mai ești banal că, cel puţin, intenţionezi să te deosebești, să-ţi personalizezi stilul.

- Ce sau cine te inspiră?

- Fiecare guleraș, colier pe care îl realizez, mai întâi îl încep și îl finisez în gând. Nu exclud, se mai întâmplă uneori să gândesc un accesoriu într-un fel și la finisare să iasă cu totul altceva decât am planificat iniţial. Altele însă, rămân neschimbate, nu se deosebesc de cele din imaginaţia mea. Cele mai multe idei îmi apar înainte de somn și așa se întâmplă că dimineaţa mă trezesc cu mai multe schiţe gata realizate în gând.

- Cum arată, în accepţia ta, o femeie rafinată?

- Simplă. Modestă. O femeie trebuie să fie frumoasă. Frumuseţea se și moștenește, dar adevărata frumuseţe se educă cu anii, vine din suflet, din atitudine. Îmi plac femeile care se îmbracă simplu, îngrijit și știu să-și

scoată în evidenţă personalitatea, fără să recurgă la tot felul de trucuri ieftine. Nu hainele și nici măcar accesoriile ne deosebesc, ci felul în care știm să le alegem, să le purtăm noi pe ele și nu ele pe noi. Nu pot să nu trag cenușă la turta mea – spun ce se știe deja – accesoriile scot orice femeie din anonimat. Îmi plac femeile care știu să aleagă și să poarte corect accesoriile. O femeie rafinată este expresia armoniei: stilul este reflectarea frumuseţii și inteligenţei unei femei.

- De ce accesorii By Anoila?

- De mică îmi plăcea să inversez cuvintele. Mă jucam în mintea mea cu ele. Exersam și îmi reușea de minune să rearanjez literele în diferite moduri, foarte repede. Faptul că îmi plăcea să citesc mult, îmi era de mare folos. În clasa a 11-a m-am transferat la alt liceu și pasiunea mea pentru cuvinte s-a manifestat atunci mai pregnant. Așa au aflat colegii că îmi place să le inversez. În pauzele dintre lecţii se adunau în jurul meu, îmi spuneau un cuvânt și eu îl rosteam imediat inversat. Iar pe site-urile de socializare, ca să mă deosebesc de alte persoane care purtau același nume, am decis ca profilul meu să poarte numele Anoila.

- Ce spun părinţii de îndeletnicirea ta?

- Se bucură că m-am regăsit într-o lume a mea, că am o ocupaţie care mă face fericită. Mama mă lasă să lucrez și când termin de făcut ceva, vine să se bucure împreună cu mine. Această pasiune îmi conferă o anumită stabilitate financiară. Nu-mi place să cheltui banii pe nimicuri, faptul că eu îi câștig, mă ajută să fiu mai cumpătată, să am și niscaiva economii. Știu că banii ăștia ar putea să mi-i dea și părinţii, dar e mult mai mare satisfacţia să știu că îi câștig eu.

- Noi îţi dorim mult succes și inspiraţie în continuare.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX