Ziarul Flux, Ed. 37 (817)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 octombrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 14.10.2011

Calendar creştin-ortodox (=)Acop. Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman Melodul.

Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Hârbovăţ, Basarabia Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.2779 1 Dolar american ............. 11.8238 1 Leu românesc ................ 3.7693 1 Rublă rusească ............... 0.3798 Timpul probabil:

„Păstrează credinţa și sinceritatea ca principii primordiale.”

14.10.2011

15.10.2011

Confucius

Soare, 2 14 0C

Soare, 1 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

IMPORTANT

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 37 (817)

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

Cu un kaghebist mai puţin în ierarhia statului Directorul SIS a fost demis.

Ghimpu nu mai are omul său la securitate

Filat: Patriarhul Kiril a venit să transmită un mesaj de pace.

Cine nu l-a înţeles trebuie să mai crească spiritual

6

PAGINA

INVESTIGAŢII

MILIOANELE SINDICATELOR

7

PAGINA

IMPORTANT

Cifra 13 i-a fost fatală directorului Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, Gheorghe Mihai. Parlamentul l-a demis pe acesta în ședinţa sa de joi, 13 octombrie. Solicitarea de demitere a conducerii Serviciului de Informaţii și Securitate, Procuraturii Generale și Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a venit din partea premierului Vladimir Filat, care a prezentat un raport privind atacurile raider asupra câtorva bănci din ţară. Potrivit premierului, instituţiile respective nu au avut o reacţie adecvată în cazul acestor atacuri.

Gheorghe Mihai a fost demis cu 69 de voturi ale deputaţilor comuniști și liberal-democraţi.

Fracţiunile PCRM și PLDM i-au cerut spicherului Marian Lupu să includă, în termen de șapte zile, pe ordinea de zi a Legislativului chestiunea privind demiterea procurorului general Valeriu Zubco și a președintele CNPF, Mihail Cibotaru. Deputaţii celor două fracţiuni parlamentare au adoptat un proiect de hotărâre înaintat de PLDM în care a fost solicitată eliberarea din funcţie a respectivilor demnitari.

Astfel, deputaţii au iniţiat procedura de demitere a procurorului general și a conducerii CNPF. Potrivit hotărârii Parlamentului, Vladi-

mir Filat urmează să prezinte, în timp de două săptămâni, propunerile de remaniere a Guvernului. În cadrul discuţiilor care au durat ore bune, aleșii poporului s-au acuzat reciproc, iar deputaţii comuniști au cerut demiterea lui Marian Lupu din funcţia de președinte al Parlamentului, pentru că acesta a refuzat să includă pe ordinea de zi chestiunea privind demiterea conducerii instituţiilor vizate. „Astăzi am asistat la o acţiune de lovitură în AIE, acţiuni de atac și trădare a Alianţei”, a opinat Lupu, după ședinţă.

Judecând după evenimentele care s-au produs joi în Parlament și anticipându-le pe cele care, cu siguranţă, vor mai urma, am putea concluziona că ultimele discuţii „sincere” dintre Vladimir Filat și Vladimir Voronin par să se materializeze în acţiuni concrete. Și s-ar putea întâmpla să asistăm cât de curând la aflarea „soluţiei” pentru alegerea șefului statului, evident, alta decât și-ar dori-o Marian Lupu, aspirantul numărul unu la funcţia respectivă.

Citiţi în pagina 4 raportul prezentat ieri de premierul Filat în plenul Parlamentului.

Iurie ROŞCA despre atribuţiile preşedintelui Parlamentului În legătură cu dezbaterile care s-au produs în Parlament pe marginea raportului premierului Filat și a propunerilor acestuia de a demite o serie de demnitari, am solicitat opinia lui Iurie Roșca.

Românii cresc, minorităţile descresc. Tendinţe şi schimbări în corpul social al Republicii Moldova

8

PAGINA

INTERVIU

- Se cunoaște faptul că atât șeful SIS, cât și președintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare și procurorul general sunt numiţi în funcţie și pot fi demiși doar la propunerea exclusivă a președintelui Parlamentului. Evident, cei 3 vizaţi în discursul premierului pot fi demiși doar dacă spicherul iniţiază această procedură.

Dumneavoastră cum priviţi această situaţie?

- Las la o parte aspectele politice și circumstanţele de moment care au generat iniţierea acestor demiteri în lanţ, inclusiv cea a președintelui Parlamentului în exerciţiu, și revin la aspectele de ordin legal care îi oferă atribuţii exagerate acestuia printr-o tradiţie vicioasă. Vreau doar să reiterez cele spuse și scrise de mine de mai

Excelenţa Sa Anton Coşa, Episcopul de Chişinău al Bisericii RomanoCatolice din Republica Moldova: „Ne-am reamintit cu vigoare de datoriile noastre”

Lupu este dispus să ne facă o favoare – să se dea la o parte Interimarul Marian Lupu a mai „gândit” niţel zilele trecute și, ca om de stat responsabil și rezonabil, a ajuns la concluzia că chiar ar fi dispus să renunţe la funcţia importantă de candidat la Președinţie. (De doi ani, în Republica Moldova există și o asemenea funcţie.) Șeful democraţilor ne face o mare favoare, pentru că el pare să fi dobândit prin naștere calitatea de candidat.

Altfel, de ce s-ar fi instalat definitiv în așa-zisa funcţie?

De ce s-a încăpăţânat să fie numit candidatul AIE, dacă această Alianţă nu are și nu a avut vreodată numărul necesar de voturi pentru a-l alege. Și oare nu dorinţa obsesivă a lui Marian Lupu de a deveni președinte a băgat ţara în criza politică de care el se arată astăzi atât de îngrijorat?

De fapt, ameninţarea cu datul la o parte nu este decât o vorbă goală, spusă de ochii lumii. Pentru că și în continuare, atât el, cât și suporterii din preajma sa, sunt în căutarea febrilă a soluţiei salvatoare. Nu pentru ţară, ci pentru Lupu. Nici pe departe, șeful democraţilor nu a renunţat la ideea de a se face președinte.

Un nou scenariu – referendum până la sfârşitul anului Într-un interviu pentru Europa Liberă, președintele interimar a opinat că, în timpul cel mai apropiat, ar

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

multe ori pe parcursul anilor. Atât modul de alegere, cât și atribuţiile spicherului trebuie revăzute de urgenţă și în mod substanţial. Reiau mai jos argumentaţia expusă în textele mele anterioare și sper din toată inima ca deputaţii să manifeste receptivitate la aceste propuneri și să deblocheze odată și pentru totdeauna reforma respectivă. Amintesc, în timp ce președintele republici reprezintă o instituţie, președintele Parlamentului nu este o instituţie în sine și nu se poate substitui Parlamentului în ansamblu.

Preşedintele Parlamentului Modul de alegere și atribuţiile președintelui Parlamentului trebuie democratizate în sensul eliminării prevederilor care îi acordă acestuia atribuţii autoritare, care subminează democraţia parlamentară și caracterul reprezentativ al forului legiuitor.

Constituţia prevede în art. 64 că președintele Parlamentului se alege prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaţilor aleși și poate fi revocat din funcţie prin vot secret cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor. Aceeași procedură este stabilită și prin Regulamentul Parlamentului (Art. 7-11).

1) Președintele Parlamentului trebuie să fie ales cu cincizeci plus unu din numărul

DIRECTOR Sergiu Praporşcic

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

ieși din subordinea acestora. Acest demnitar trebuie scos de sub controlul puterii politice și să se bucure de stabilitate în funcţie.

Președintele Parlamentului nu trebuie să dispună de dreptul de a propune numirea și demiterea procurorului general.

4) Art. 133 al Constituţiei și art. 18 al Legii Curţii de Conturi prevăd că “Președintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Președintelui acestuia.” trebuie modificate.

Spicherul urmează să fie lipsit de această funcţie improprie, ea urmând să revină fracţiunilor parlamentare legal constituite.

5) Art. 10 și 11 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare urmează a fi modificată, urmând ca dreptul, atribuit în mod impropriu președintelui Parlamentului, de a propune cei cinci membri ai Consiliului de administraţie, inclusiv președintele și vicepreședintele acesteia, să revină în mod democratic doar fracţiunilor parlamentare legal constituite.

6) Art. 23 (2) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, care stabilește că ”Guvernatorul Băncii Naţionale se numește de către Parlament, la propunerea președintelui Parlamentului.” urmează să fie modificat, această funcţie fiind atribuită fracţiunilor parlamentare legal constituite.

Primăria lu Peşte sau unde s-a pierdut peştele primarului?

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto

trebui identificat candidatul la Președinţie pentru care ar putea vota și puterea, și opoziţia. „Gândesc că avem la dispoziţie luna octombrie, poate și noiembrie, ca să identificăm această soluţie, să identificăm poate candidatul care ar fi susţinut de toate cele patru partide parlamentare. Dar dacă următoarele luni nu vor demonstra că aceste negocieri sau dialog nu ne vor permite să avansăm, nu vom înregistra un progres, în acest caz va trebui să avem o decizie comună, una foarte și foarte serioasă, cum să procedăm”, a precizat Lupu.

Continuare în pag. 2

deputaţilor aleși, prin vot secret sau deschis, și demis în aceleași condiţii.

Președintele Parlamentului nu este șeful deputaţilor și nu îi conduce, ci doar coordonează activitatea lor și prezidează ședinţele plenare. El nu ia decizii în locul fracţiunilor parlamentare, al Biroului Permanent sau al comisiilor permanente, ci doar moderează activitatea lor având atribuţii de spicher.

2) Art. 91 al Constituţiei, “Interimatul funcţiei”, care prevede suplinirea provizorie a funcţiei de șef al statului de către președintele Parlamentului sau Primul Ministru, această atribuţie urmând să fie păstrată doar pentru Primul Ministru.

3) Art. 125 al Constituţiei și art. 15(2) al Legii cu privire la Procuratură, care prevăd că “Procurorul general este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Președintelui acestuia” trebuie modificate.

Republica Moldova s-a angajat încă din 1995 în faţa Consiliului Europei să modifice statutul Procuraturii, dar până în prezent nu și-a onorat această obligaţie. Asta pentru că toate guvernările din această perioadă au urmărit menţinerea controlului politic asupra acestei instituţii. Practic, actualele condiţii juridice arată că procurorul general este subordonatul președintelui Parlamentului și al majorităţii parlamentare, el putând fi demis în mod simetric în orice moment dacă va

Primăria Chișinăului și, respectiv, edilul-șef al capitalei au preocupări extrem de importante, care, cu siguranţă, ne vor face viaţa mai frumoasă și traiul mai îmbelșugat. Nu este vorba despre amenajarea orașului, reparaţia drumurilor sau pregătirea pentru sezonul de încălzire. Toate acestea par treburi minore și lipsite de relevanţă pe lângă evenimentul despre care am fost anunţaţi pe parcursul întregii zile de marţi, 11 octombrie.

Informaţia de-a dreptul năucitoare și copleșitoare prin însemnătatea ei a fost expediată pe adresele electronice ale instituţiilor media, marţi dimineaţa, cu menţiunea: „Anunţ important!”. Și cum ziariștii sunt mereu în căutarea unor subiecte de actualitate, mesajele respective au fost deschise în regim prioritar.

Anunţul „important” care ne-a venit la ora 9.40 de la Direcţia Relaţii Publice a Primăriei spunea următoarele: „Programul zilei de marţi, 11 octombrie 2011. 11.00, Primăria municipiului Chișinău începe aducerea peștelui în Lacul „Valea Morilor”.

Continuare în pag. 2

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1736 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

14 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Premierul a cerut lichidarea Prezidiului impus de Alianţă, dar s-ar putea să nu mai existe Alianţa însăşi Premierul Vladimir Filat nu mai vrea să aibă un „Prezidiu” în Guvern. Și nu de acum, ci mai de demult. Poate că nu și l-a dorit niciodată, dar a fost constrâns să-l accepte atunci când s-a constituit AIE 2.

Așa ori altfel, la vremea respectivă, deputaţii liberal-democraţi au votat in corpore pentru modificarea Legii Guvernului și instituirea Prezidiului. Acum, aceiași deputaţi ar vrea lichidarea Prezidiului, dar nu-i lasă aliaţii.

Executivul va putea lua nestingherit decizii doar în chestiuni minore, în care vreun oligarh ori parvenit nu va avea anumite interese. Dar când aceste interese vor exista, reprezentanţii partidelor în Prezidiu vor torpila activitatea Cabinetului de Miniștrii, așa cum le va indica Ghimpu, Lupu, Plahotniuc ori altcineva.

Prezidiul este neconstituţional, afirmă deputaţii PLDM. Dar de ce l-au votat?

Reproducem încă o secvenţă din respectivul articol, nu pentru satisfacţia de a constata că am avut dreptate atunci, ci pentru demonstra o dată în plus că adoptarea unor decizii care contravin legii și sunt acceptate în numele unor interese de moment, pe termen lung, nu pot fi decât nocive și nu au cum să aducă beneficii interesului major: „Neînţelegeri și blocaje serioase vor apărea însă în procesul activităţii propriu-zise a Cabinetului de Miniștri. Dacă la capitolul „Formarea Guvernului și partajarea altor responsabilităţi” se prevede că hotărârile Executivului vor fi adoptate prin consens, cu votul majorităţii membrilor acestuia, dispoziţiile ulterioare ale Acordului anulează, practic, aceste stipulări. Contradicţiile intervin la capitolul „Modul de pregătire a luării deciziilor”, care se referă și la instituirea unui Prezidiu al Guvernului, considerat de unii analiști drept un anacronism. Dar, oricum, majoritatea parlamentară a adoptat deja modificările respective la Legea Guvernului. Astfel că, ședinţele Executivului vor fi precedate de ședinţe ale Prezidiului Guvernului, care va aproba ordinea de zi, „în scopul elucidării și soluţionării situaţiilor conflictuale atunci când există divergenţe de opinii vizavi de proiectele aflate în discuţie”. Deciziile în cadrul Prezidiului vor fi luate prin consens. În cazul în care nu va fi posibilă identificarea unei soluţii consensuale pe marginea unui proiect de hotărâre, acesta va fi retras de pe agenda ședinţei Guvernului, urmând să fie discutat de Consiliul Alianţei, organ menit să coordoneze toate acţiunile partidelor aflate la guvernare. În această situaţie, premierul pare să fie mult prea optimist atunci când zice că rolul Prezidiului se va rezuma la pregătirea și coordonarea deciziilor care vor fi adoptate de Guvern. Așa cum se prezintă lucrurile în Acordul de constituire a Alianţei, dacă un partid nu va dori, dintr-un motiv sau altul, dictat de un interes sau altul, să fie adoptată o anumită decizie în cadrul Guvernului, acesta o va bloca prin reprezentantul său din Prezidiul Executivului.

Cu același succes, decizia va fi blocată mai apoi și în Consiliul Alianţei. Ulterior, propunerile acestui partid ar putea fi trase pe linie moartă, în semn de răzbunare, de către ceilalţi parteneri. Situaţii de acest fel am urmărit în cadrul precedentei guvernări a acelorași aliaţi, când deputaţii majoritari și-au blocat reciproc anumite iniţiative legislative. Acest sistem „stufos” de control al unora asupra altora și de posibilităţi de compromitere a oricăror iniţiative și decizii, nu vorbește decât despre lipsa de încredere a partenerilor aflaţi astăzi la guvernare și dorinţa excesivă a acestora de a-și promova interesele.”

Filat a declarat că va cere lichidarea Prezidiului, care, potrivit lui, blochează activitatea Executivului, încă astă-vară, după „consultările” pe care le-a avut cu poporul. Apoi, doleanţa șefului PLDM a fost sonorizată de către deputaţii formaţiunii, care au menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor înainta Parlamentului propunerea de „abolire a Prezidiului”, care, în opinia lor, a fost creat „la insistenţa colegilor din AIE”. Deputaţii PLDM au precizat că vor insista să se revină la vechea formulă de adoptare a deciziilor în Guvern, cu majoritatea voturilor membrilor Cabinetului prezenţi la ședinţă.

Deși sperau că proiectul va fi discutat încă în sesiunea trecută, acest lucru nu s-a întâmplat. Dar reprezentanţii PLDM au rămas fermi pe poziţii și au cerut ca propunerea să fie supusă dezbaterilor în actuala sesiune. Miercuri, 12 octombrie, deputaţii PD și PL care fac parte din Comisia juridică, numiri și imunităţi a Parlamentului au respins însă demersul colegilor din PLDM, afirmând că nu au fost aduse argumente concludente în favoarea unei astfel de decizii. În context, liderul PLDM, premierul Vladimir Filat, a specificat că va insista în continuare ca Prezidiul Guvernului să fie lichidat, precizând că a apelat pentru aceasta și la Curtea Constituţională. „Vom insista pe acest subiect. Am făcut o interpelare la Curtea Constituţională prin intermediul deputaţilor PLDM, pentru a declara neconstituţională formarea Prezidiului. În Constituţie e scris negru pe alb cine se ocupă de coordonarea activităţii Guvernului”, a menţionat șeful Cabinetului de Miniștri. Înţelegem că această modificare a Legii Guvernului i-a fost impusă lui Filat de către colegii săi din Alianţă, care au dorit, în felul acesta, să-i controleze activitatea și să-i limiteze câmpul de manevră. Dar, domnule premier, de ce aţi acceptat totuși să votaţi o prevedere despre care știaţi din capul locului că este neconstituţională? Oare nu guvernare morală, bazată pe principii și valori, ni s-a promis în campaniile electorale?

Mihai Ghimpu vrea argumente Pe de altă parte, liberalul Mihai Ghimpu nu vede cum ar bloca Prezidiul Guvernului activitatea organului executiv. Pentru că, afirmă el, Prezi-

Un anacronism menit să distorsioneze activitatea Executivului

diul doar întocmește ordinea de zi a ședinţelor Cabinetului și supraveghează Cancelaria de Stat. „Eu nu văd argumente pentru care ar trebui să fie lichidat”, face acesta pe mortul în popușoi.

Ghimpu trișează cu bună știinţă, pentru că rolul acestui Prezidiu nu este nici pe departe unul tehnic. Ghimpu nu are cum să nu ţină minte că primul incident major legat de respectivul Prezidiu s-a produs la 5 martie curent, atunci când Guvernul urma să adopte Bugetul de Stat pentru anul 2011. Ședinţa Guvernului a fost amânată, pentru că proiectul Legii bugetului nu a putut să treacă mai departe de Prezidiul Executivului.

Reprezentanţii PD și PL au declarat atunci că nu au mandat pentru a vota legea. Iar vicepremierul liberal Mihai Moldovanu i-a amintit premierului că documentul nu a fost discutat cu PD și PL. „Legea bugetului este un document politic – a afirmat reprezentantul lui Ghimpu – prin urmare, este nevoie de acordul conducerii tuturor partidelor aflate la guvernare”.

formată pe criterii extrem de șubrede și pe valori și principii îndoielnice (îndoielnice nu în aspectul în care sunt formulate, ci în măsura în care vor fi asumate și respectate în practică de către cei care le-au declarat) este atât de nesigură, încât și-a propus să instituie un sistem complicat de garanţii și mecanisme de control reciproc (ceea ce nu este de mirare după numeroasele fente pe care și le-au făcut pe parcursul unui an de guvernare comună).

Aceste mecanisme ar putea îngreuna mult procesul decizional, iar uneori l-ar putea chiar bloca, astfel că, în cel mai scurt timp, am putea asista la încălcarea de către parteneri a mai multor prevederi ale respectivului Acord”.

Ziceam și atunci că instituirea acestui organ cu ecouri eufonice din perioada sovietică – Prezidiul Guvernului – provoacă mari nedumeriri (De la Prezidiul Sovietului Suprem din perioada lui Ivan Ivanovici Bodiu, la Prezidiul Guvernului din perioada lui Victor Bodiu). O astfel de practică pare că nu mai există în vreo altă ţară din lume.

Alianţa şi-a instituit un instrument de promovare a intereselor personale şi de partid

Prezidiul Guvernului – expresia neîncrederii dintre guvernanţi În perioada romantică de constituire a AIE 2, mulţi au fost înduioșaţi, dacă nu chiar extaziaţi, atunci când Alianţa a scos la lumina zilei Acordul său de constituire. În ciuda numeroaselor inepţii prezente acolo. Și nu vorbim doar despre faptul că aliaţii se obligau prin semnătură să se respecte reciproc și să aibă încredere unii în alţii, or, stima și încrederea nu pot să apară printr-un simplu efort de voinţă. Publicaţia noastră atenţiona atunci că instituirea Prezidiului este o dovadă clară a neîncrederii dintre partenerii de guvernare, care și-au negociat funcţiile mai mult prin șantaj, decât prin înţelegere și bun-simţ, dar și pentru a-l ţine în „frâu” pe premierul liberal-democrat.

Vom reproduce un scurt citat din materialul „De ce se tem aliaţii unii de alţii?”, în care am analizat prevederile respectivului Acord: „Alianţa

Primăria lu Peşte sau unde s-a pierdut peştele primarului?

Urmare din pag. 1 Poate că cineva ar fi tentat să creadă că nu este chiar atât de important evenimentul și că peștele putea fi aruncat în lac fără alai și sunete de fanfară. Dar, pe de altă parte, dacă alţii care ne guvernează își inventează în fiecare zi acţiuni de imagine, pentru Dorin Chirtoacă o fi chiar important să facă și el un eveniment de presă, să arunce o coadă de pește în iaz, în văzul ziariștilor. Că, vorba ceea, asta avem, asta arătăm. Însă la ora 11.16, direcţia respectivă a primăriei mai expediază un mesaj, la fel de important, pe care îl reproducem integral: „Primăria municipiului Chișinău informează că evenimentul planificat pentru astăzi, la ora 11.00, privind aducerea peștelui în Lacul „Valea Morilor”, se amână pentru ora 13.00”.

A mai trecut ceva timp și tocmai când ne gândeam că, iată-iată, cârdurile de pești vor începe să mișune prin apele tulburi despre care vorbea unchiul primarului, pe la ora 12.30, mai primim un „anunţ important”, din care am conchis că responsabilii cu relaţiile publice de la Primărie chiar că nu sunt lipsiţi de simţul umorului.

Astfel, Primăria ne-a informat, în regim de urgenţă, că evenimentul planificat la ora 13.00, „privind aducerea peștelui în Lacul „Valea Morilor”, se amână pentru o oră mai târzie. Oră despre care urmează să fim anunţaţi suplimentar.

Dar despre adevărata dimensiune a umorului de care pot să dea dovadă lucrătorii primăriei ne-am dat seama ceva mai târziu, când ne-au venit tocmai două mesaje de la aceștia, ambele, evident, cu precizarea „Anunţ important!”, ca să nu le trecem cumva cu vederea. La ora 14.42, unul ne anunţa victorios că, în sfârșit, la ora 15.00 „Primăria municipiului Chișinău începe aducerea peștelui în Lacul „Valea Morilor””. Ne-am bucurat și am vrut să alergăm să-l vedem pe primarul cu sacoșa de pește. Dar am deschis mai întâi și celălalt mesaj venit, atenţie, tot la ora 14.42, în care eram informaţi clar că „evenimentul planificat pentru astăzi, la ora 15.00, privind aducerea peștelui în Lacul „Valea Morilor”, se amână pentru o oră mai târzie. Despre ora desfășurării evenimentului vă vom informa suplimentar”.

Acum stăm și ghicim, cine i-a pus gând rău primarului și a vrut să-i strice evenimentul? Că dacă erau comuniștii la putere, era clar cine-l sabotează. Așa, ori peștele nu s-a lăsat adus dintr-o dată, ori vietăţile erau mai multe decât apa din iaz, ori cei care au expediat anunţurile au făcut exces de zel.

Pentru a fi lucrurile mai clare, ar fi cazul să facem o incursiune în istoria problemei. Pe la începutul lunii septembrie, Dorin Chirtoacă, primarul capitalei și nepotul destoinic al unchiului fost șef de stat, a constatat că apa din lacul „Valea Morilor” este cam puţină și, culmea, de un verde-buratic. La început, edilul-șef a avut o vagă bănuială că i-au jucat festa și i-au vopsit apa colegii din PLDM. Șeful de la construcţii capitale i-a explicat însă că de vină este iarba care crește în voie, pentru că nu sunt vieţuitoare care s-o pască. Avem numai broaște, a constatat acesta. Trebuie să aducem pește, a sugerat un lucrător de la primărie, îngrijorat de nuanţa verzuie pe care o căpătase tenul primarului. „Lacul să aibă pește!”, a decretat edilul. Și a mai adăugat că acesta trebuie adus din toamnă, „pentru ca până în primăvară să se înmulţească”. Zis și făcut. Pentru că primarul este consecvent și dacă-și bagă ceva în cap, acolo rămâne. Chiar dacă unii încearcă să-i pună beţe în roate.

Până la urmă, evenimentul s-a produs, peștele donat de Asociaţia Vânătorilor și Pescarilor a ajuns în lacul din Valea Morilor, iar primarul a slobozit cu mâna lui unul în știoalnă, exprimându-și speranţa că în lunile următoare iazul ar putea avea chiar și apă.

Ioana FLOREA, FLUX

Mai mulţi analiști au atenţionat atunci că această suprastructură a Guvernului este de natură să bulverseze procesul decizional, fiind instituit din dorinţa politicienilor aflaţi la putere de a-și promova interesele, ale lor și ale clientelei concrescute în jurul lor. Noul organ de șantaj în cadrul Alianţei a fost votat în unanimitate de deputaţii puterii, iar Vladimir Filat încerca să se convingă pe sine, dar și pe noi, că rolul Prezidiului se va limita doar la pregătirea și coordonarea deciziilor care vor fi incluse pe ordinea de zi a ședinţelor Guvernului. În realitate, Vladimir Filat, în calitatea sa de șef al Cabinetului de Miniștri, nici nu poate iniţia discutarea unor chestiuni în cadrul ședinţelor de Guvern, dacă acestea nu sunt agreate de toate componentele Alianţei. Am spus și atunci că

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu este dispus să ne facă o favoare – să se dea la o parte Urmare din pag. 1 În opinia lui însă, rămâne în vigoare scenariul de modificare a articolul 78 din Constituţie, prin organizarea unui referendum, poate chiar până la sfârșitul acestui an. La referendum, cetăţenii republicii ar trebui să spună dacă susţin modificarea articolului 78 prin scăderea numărului de voturi pentru alegerea șefului statului. Numai că, Lupu uită să spună că respectiva modificare a articolului 78, dacă va fi acceptată, ar putea fi aplicată doar de următorul Legislativ, pentru că actualul trebuie să „joace” după regulile Constituţiei în vigoare.

Marian Lupu ar putea apela iarăşi la Curtea Constituţională?

Dar se pare că garantul interimar al Constituţiei ca, de altfel, și predecesorul său, are o altă opinie. Fiind întrebat cât ar mai putea dura termenul „rezonabil” până când va fi declanșată procedura de alegere a șefului statului, Marian Lupu s-a declarat gata să profite „legal” de lacunele Constituţiei. „Din punct de vedere legal, la o adică, dacă profităm de lacunele și golurile din Constituţie și legislaţie, am putea spune că această perioadă ar putea fi și până la următoarele alegeri parlamentare. Pe de altă parte, ţinând cont de faptul că legea este nu doar buchie, dar și spirit, ţinând cont de această stare gravă de tensiune în societate, eu nu cred că noi avem ani la dispoziţie”, a mai precizat el. În acest context, Marian Lupu a spus că ar putea consulta suplimentar Curtea Constituţională, pentru că opoziţia a cerut deja începerea procedurii de alegere a președintelui ţării.

Pe de altă parte, Înalta Curte pare să se fi expus clar în această privinţă, atunci când a răspuns la sesizarea coaliţiei de guvernământ. Astfel, în decizia Curţii se spune: „Curtea reţine că nereglementarea de către Parlament a termenului de desfășurare a alegerilor prezidenţiale în cadrul exercitării interimatului funcţiei de Președinte, inclusiv în cadrul interimatului succesiv, nu presupune nerealizarea de către Președinte a dispoziţiei constituţionale privind dizolvarea Parlamentului după un an de la ultima dizolvare în cazul în care nu este ales șeful statului”. Ceea ce înseamnă că data alegerii șefului statului ar trebui stabilită cât mai curând, dacă spicherul și interimarul Marian Lupu nu dorește cumva să dizolve Parlamentul.

Exact același lucru l-a declarat și fostul președinte al Curţii, Dumitru Pulbere, fapt pentru care a plătit cu funcţia. Și dacă sunt adevărate supoziţiile că liderii democraţi au pus umărul la debarcarea lui Pulbere, iar noua conducere a CC este cât se poate de apropiată acestora, să presupunem că Lupu contează pe o decizie mai favorabilă în cazul unei noi sesizări?

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cine l-a băgat la idei pe Marian Lupu?

Cuiva i-ar putea părea că ideea privind modificarea articolului 78 prin referendum i-a venit interimarului din senin și pe loc drept. Nu este chiar așa, pentru că, după cum ziceam, anturajul acestuia este într-o căutare permanentă și înfrigurată a soluţiei care l-ar face pe Lupu președinte. Astfel, ideea respectivă pare să-i fi fost inspirată de către judecătorul Curţii Constituţionale, Victor Pușcaș, cel care a cerut demisia lui Pulbere. Acesta a participat recent la o conferinţă care a avut loc în Armenia, cu participarea mai multor experţi internaţionali, la care s-a discutat și despre criza politică din Republica Moldova. Una dintre concluziile experţilor ar fi că criza poate fi depășită prin modificarea Constituţiei, adică prin reducerea numărului de voturi necesare pentru alegerea șefului statului, de la 61 la 51. O altă soluţie este deblocarea crizei de către Curtea Constituţională, în baza principiilor prevăzute în Legea Supremă. Deci, dacă ţinem cont și de aceste informaţii, înţelegem mai bine ce gândește Lupu și cum i-au venit ideile despre un referendum până la sfârșitul anului sau de ce vrea să mai consulte o dată Curtea Constituţională. În contextul respectiv, probabil, ar fi cazul să-l mai întrebăm o dată pe actualul interimar, ca și pe fostul, de ce consideră acum oportună modificarea articolului 78 și nu l-au modificat un an și ceva în urmă, când acest lucru l-a propus opoziţia parlamentară? Și nu prin tertipuri legislative și legi organice, ci în absolută conformitate cu legislaţia în vigoare.

Democraţia costă.

Dar merită?

Amintim încă o dată că, în primăvara anului 2010, Curtea Constituţională a avizat pozitiv proiectul de revizuire a articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, cu privire la alegerile Președintelui, propus de către un grup de deputaţi comuniști. Iniţiativa era în

Lupu, cehii şi catolicii Interimarul Marian Lupu gafează din nou.

El și-a explicat gestul de a-i fi conferit Ordinul Republicii patriarhului Kiril al Moscovei apelând la cazul Cehiei și al Papei de la Roma.

Ciudată paralelă.

Să vedem mai întâi ce a spus Lupu. „În orice ţară creștină se oferă distincţii pentru conducătorii Bisericilor majoritare, ei fiind cei care promovează valorile creștine și pacea interetnică. Așa ar fi făcut și președintele Cehiei, dacă ţara sa ar fi fost vizitată de suveranul pontif, pentru că Papa și Biserica Catolică reprezintă majoritatea în Cehia”, a declarat el vajnic, cu aplombul care-l caracterizează.

Vom constata mai întâi că nici un Papă al Romei nu a fost decorat cu distincţii ale statului ceh. Și asta pentru un șir de motive istorice, cunoscută fiind asperitatea relaţiilor dintre Praga și Vatican, asperitate care durează de secole.

De unde, Doamne, știe Lupu că „așa ar fi făcut și președintele, dacă ţara sa ar fi fost vizitată de suveranul pontif”? Cum te poţi juca astfel cu vorbele, aruncându-le în vânt? De ce să fii omul care umblă cu „dacă” și cu „poate”, când ești șeful, fie și interimar, al unui stat?

Eroul naţional al cehilor, ars pe rug de Inchiziţia catolică Apoi, vom aminti că Cehia este ţara central-europeană în care a luat naștere în Evul Mediu cea mai viguroasă și amplă mișcare protestantă, antipapală. Conducătorul acesteia a fost Jan Hus (1369–1415), creatorul limbii cehe literare, autor al celebrei lucrări „De orthographia boemica”. Precum se știe, eroul naţional ceh Jan Hus a murit pentru ideile sale ca un martir, fiind condamnat de Inchiziţia catolică și ars pe rug. Faptul a determinat nu doar mișcarea husită (timp de două secole 90 % dintre cehi au fost husiţi), dar și o părăsire masivă a Bisericii Catolice. De cele mai multe ori, cehii au preferat să rămână în afara oricărei Biserici, iar în epoca modernă au îmbrăţișat în masă ateismul sau

indiferentismul religios. În prezent, tot mai mulţi romano-catolici cehi migrează spre Ortodoxie. În ultimele șase secole, spiritul naţional ceh s-a afirmat, de cele mai multe ori, în contrast și în contradicţie cu Vaticanul. În nici o altă ţară central-europeană nu întâlnim o situaţie similară. Declinul catolicismului este tot mai accentuat în Cehia, iar spiritele antipapale nu scad. Cehii nu-i pot ierta Papei arderea pe rug a eroului lor naţional.

Credinţa cehilor în oglinda statisticii Pentru că vedem că stă prost la capitolul Cultură generală și, mai ales, la capitolul Istorie, merită să-i amintim interimarului că ultimul recensământ general al populaţiei din Cehia, desfășurat în 2001, a atestat prezenţa în această ţară a 59 % de persoane fără preferinţe religioase, a 26,8 % de romano-catolici, a 2,1 % de protestanţi, a 3,3% de reprezentanţi ai altor confesiuni, în special ortodocși, și a 8,8 % de persoane care au refuzat să-și declare apartenenţa sau neapartenenţa confesională. Așadar, catolicii sunt minoritari, nu majoritari în Cehia. Rezultatele recensământului populaţiei cehe de anul acesta vor reflecta fenomenul real al reducerii drastice a numărului de romano-catolici din această ţară, ca și pe cel al revirimentului ortodox fără precedent recunoscut în unanimitate și atent analizat de sociologi și de observatorii proceselor confesionale din Cehia, tot mai mulţi și mai mulţi cehi aderând la Ortodoxie. Diminuarea ponderii catolicilor din Cehia (sub 1/4) și creșterea ponderii ortodocșilor se explică, pe de o parte, prin reactivarea memoriei istorice, Cehia (Boemia și Moravia) fiind creștinată de misionarii bizantini Chiril și Metodiu, apostolii slavilor, iar, pe de altă parte, de existenţa unei tot mai active Biserici Ortodoxe Autocefale a Pământurilor Cehiei și Slovaciei în frunte cu Mitropolitul Kristof.

„Cehilor nu le place catolicismul” Să ilustrăm puţin situaţia. Într-un interviu acordat recent Agenţiei LONews, mitropolitul Kristof, vorbind despre situaţia actuală a Ortodoxiei cehe, declara: „Toate bisericile ortodoxe sunt pline, iar în zilele de sărbătoare nu doar că oamenii umplu biserica, dar chiar se adună și în afara ei. Între timp, bisericile catolice s-au golit. Despre asta am discutat de multe ori. Am răspuns că mult-prea marea suferinţă a acestei ţări, care a primit botezul Sfinţilor Chiril și Metodie, timp de secole, a venit din partea persecuţiei Papilor și Cardinalilor. Catolicismul a fost implementat cu forţa, prin aproape aceleași metode practicate în mod obișnuit de către naziști și comuniști. Dacă nu erai ascultător, îţi luau proprietăţile și te trimiteau în exil, și poate chiar terminau cu tine”. Referindu-se la epoca anterioară proclamării independenţei ţării, mitropolitul Kristof a adăugat: „Din cele 150 000 de familii din mediul rural, au mai rămas doar 30.000. E clar că cehilor nu le place Catolicismul. Deci, Cehoslovacia, imediat ce a devenit o ţară independentă, număra aproximativ un milion de oameni care părăseau Biserica Catolică și se refugiau în Biserica Ortodoxă a Cehoslovaciei”, subliniind, cu referire la zilele noastre, că: „Tot mai mulţi oameni, astăzi, în Republica Cehă și în Slovacia, preferă Biserica Ortodoxă. Acum, trebuie să le ridicăm moralul, fiindcă au nevoie, în special în rândul tinerilor, și să îi învăţăm adevărul pe care ei nu-l știau”.

De ce lezează Lupu orgoliul ceh?

concordanţă cu recomandările Comisiei de la Veneţia și prevedea diminuarea consecutivă a numărului necesar de voturi, după fiecare tur al alegerii șefului statului. Noile prevederi ale articolului 78 al Constituţiei ar fi intrat în vigoare după dizolvarea Parlamentului ales la 29 iulie 2009. Adică, deputaţii care au ajuns în Legislativ după anticipatele din noiembrie 2010 ar fi ales fără probleme președintele ţării. Însă atunci, ca și acum, s-au căutat lacune și goluri în Constituţie și s-au dorit referendumuri. S-ar putea însă ca democraţia marca AIE să ne coste mult prea scump, în raport cu beneficiile minore, dacă nu chiar nule, ale acesteia.

De unde să cunoască interimarul Marian Lupu toate aceste detalii și aspecte de sensibilitate pentru istoria etniei cehe? El face parte din categoria celor care confundă Europa cu catolicismul, neinteresându-l, în autosuficienţa sa, nici unul dintre cazurile particulare și, poate, sensibile.

Dacă Lupu ar fi invocat cazul Ungariei sau pe cel al Poloniei, preponderent catolice și cu tradiţie îndelungată de într-ajutorare, iar alteori și de complicitate, cu Vaticanul, ar fi fost cu totul alt lucru. Dar așa, interimarul a gafat monumental, spunând prostii mai mari decât statura sa de „intelectual” provincial și ignorant, dar cu aere de cunoscător.

Orice comunitate, mare sau mică, inclusiv etniile, este întâi de toate comunitate de ofensă. Lupu și-a permis să jignească memoria istorică și orgoliul naţional al marii majorităţi a cehilor.

Păcat.

Sperăm că, într-o atitudine de nobleţe îngăduitoare, Ambasada Cehiei în Republica Moldova va trece cu vederea gafa interimarului Lupu și nu va da reacţii oficiale. Asta și pentru motivul că Republica Moldova se află printre primele șase priorităţi de politică externă a Republicii Cehe. De fapt, suntem aproape siguri că ambasada cehă și Ministerul de Externe de la Praga vor lăsa ca și neobservate vorbele scoase pe gură de Lupu despre Papa de la Roma și statul ceh.

De ce? Pentru că cehii sunt cehi, și Lupu-i Lupu. Interimarul de la Chișinău încurcă prea des borcanele și are tupeul să se atingă de lucruri și sensibilităţi străine pe care nici nu le înţelege și nici măcar nu a făcut vreodată efortul de a le cunoaște. El le rănește inutil, ca prostul. Zi-i Lupu și lasă-l în pace!

Ioana FLOREA, FLUX

Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

14 OCTOMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Filat: Patriarhul Kiril a venit să transmită un mesaj de pace.

Cine nu l-a înţeles trebuie să mai crească spiritual „Patriarhul Kiril a venit să transmită un mesaj de pace și de bine. Cine a vrut să înţeleagă mesajul, l-a înţeles, cine nu, înseamnă că trebuie să mai crească spiritual”. Declaraţia a fost făcută de premierul Vlad Filat, după plecarea Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, din R. Moldova. „Înaltul ierarh ne-a chemat la înţelepciune nu doar pe plan politic. Cred că mesajul Patriarhului a fost auzit de toţi, a fost un mesaj necesar, eu, cel puţin, l-am auzit”, a menţionat Vlad Filat.

Oficialul este mulţumit de întâlnirea pe care a avut-o cu Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse: „Sunt fericit că am avut ocazia

unică de a discuta cu Patriarhul Kiril. Nu am discutat proiecte de legi, ci prezentul și viitorul Republicii Moldova. A fost o vizită necesară și așteptată”.

Premierul Vlad Filat a primit în dar din partea Preafericitului Kiril o icoană care îl înfăţișează pe Sf. Gheorghe, dar și o Biblie, pe care, spune el, o va păstra cu sfinţenie. La rândul său, Fi-

lat i-a dăruit ierarhului o mică colecţie de vinuri vechi și un divin, al cărui an de înregistrare este 1946, anul de naștere al Sanctităţii Sale.

De asemenea, Filat a declarat că a venit timpul ca în Republica Moldova să fie construită o nouă Catedrală. „Aceasta trebuie să fie pe măsura Bisericii noastre și să asigure condiţii necesare credincioșilor pentru a se ruga”. Oficialul însă, a evitat să dea un termen de începere a lucrărilor de construcţie. Șeful Guvernului a discutat cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse duminică, după ce ierarhul a avut o întrevedere cu

președintele interimar Marian Lupu.

Amintim că Patriarhul Kiril a ajuns la Chișinău în seara zilei de 8 octombrie. A doua zi, ierarhul a oficiat slujba de la Catedrala Nașterea Domnului, a depus flori la complexul memorial „Eternitate” și la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, ÎPS Kiril a vizitat bisericile Mitropoliei Moldovei. Pe 10 octombrie, capul Bisericii Ortodoxe Ruse a vizitat secţia de pediatrie a Institutului Oncologic din Capitală. Ulterior, Patriarhul a mers la complexul monastic Curchi, unde a oficiat Sfinţirea Mică a catedralei mănăstirii.

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii – între cele sfinte şi cele lumeşti Kiril a devenit al 16-lea Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii pe 27 ianuarie 2009.

Este o figură marcantă a vieţii publice și politice a Rusiei, dar și un personaj vânat de presă pentru o avere estimată la câteva miliarde de dolari.

Kiril a ajuns patriarh după ce predecesorul său, Alexie al Doilea, a murit după ce a condus Biserica Ortodoxă Rusă timp de 18 ani.

Pe numele său laic de Vladimir Gundeaiev, patriarhul Kiril s-a născut pe 20 noiembrie 1946, la Leningrad, în familia unui preot. A absolvit Seminarul Teologic Ortodox din oraș, iar timp de 10 ani a fost chiar rectorul instituţiei. În mediul bisericesc din

Rusia și dincolo de graniţele acesteia este cunoscut drept un intelectual de mare erudiţie. În timpul tulburărilor politice din anii 90 din Rusia, Preafericitul Kiril a apărut ca un mediator pacificator. De altfel, în 1993 a primit un important premiu internaţional pentru pace, care se decernează o dată la trei ani. Asta nu înseamnă că nu este o figură controversată.

De exemplu, presa din Rusia a abordat de mai multe ori tema averii sale personale. În 2005, Centrul de cercetare a economiei subterane i-a estimat averea la 1,5 miliarde de dolari. Peste doi ani, “Moskovskie novosti” a ajuns să evalueze că averea crescuse la 4 miliarde de dolari. Nici Patriarhul și nici

alţi reprezentanţi ai conducerii Bisericii Ortodoxe Ruse nu au comentat aceste date. În schimb, anul trecut, pe Internet au apărut poze cu un iaht de lux, care costă cam 5 milioane de dolari, despre care spune că i-ar aparţine lui Kiril. Biserica de la Moscova susţine că este un cadou din partea unei firme de petrol. Pe când a vizitat Ucraina, ziariștii au observat că patriarhul purta un ceas de circa 30 de mii de euro. Cert este că schiază cu plăcere și obișnuiește să meargă pentru asta în staţiunile din Elveţia, unde are și o vilă. Dar dacă are ocazia, practică și schiul nautic. Se mai știe că îi place să conducă mașina cu viteză.

Sursa: Publika TV

INTERVIU

Aş dori să-i văd slujind împreună pe mitropolitul Vladimir şi mitropolitul Petru Iurie ROŞCA:

cesiv o pleiadă de tineri care vor putea să se prezinte altfel în spaţiul public, cu o altă pregătire, chiar înainte de a ajunge în universităţi.

Această nouă instituţie nu va fi doar una de transmitere a experienţei și de formare a unor tineri. Universitatea Populară își propune să fie și un think-tank, un loc de dezbateri publice, o platformă unde vor fi invitaţi oameni din spaţiul universitar și academic, analiști, experţi, unde se vor dezbate tot felul de subiecte de interes public major, pe diverse teme. Desigur, totul din perspectivă creștină, conservatoare, tradiţionalistă. Sper ca această instituţie să fie una de bun augur pentru spaţiul public din Republica Moldova, dar și pentru viitoarele elite politice din ţara noastră.

- Timp de o lună aţi lipsit din Republica Moldova. Înainte de a pleca, aţi expediat ziarului nostru un eseu, din care am aflat că aţi mers la un training la Institutul Haggai din SUA. Ce aţi făcut acolo?

- Este un institut de cursuri aprofundate de leadership, un institut care se axează, începând cu anul 1969, pe instruirea persoanelor care sunt deja lideri realizaţi.

De fapt, sunt două institute. Cel la care am fost eu se află în orașul Maui, pe una din insulele Hawaii, undeva în mijlocul Oceanului Pacific. Un alt institut similar, geamăn, se află în Singapore.

Au fost 25 de zile de cursuri intense. Am avut peste 10 obiecte de studiu diferite, ca la școală, de dimineaţa până seara, 6 zile pe săptămână. 42 de cursanţi din 24 de ţări, cu vârsta între 35 și 55 de ani. Profesorii sunt de clasă internaţională, mulţi dintre ei - cu carieră în lumea marilor corporaţii internaţionale și în lumea academică și universitară din cele mai mari capitale ale lumii. Printre subiectele pe care le-am aprofundat a fost, în primul rând, ceea ce înseamnă modelul de lider care servește, adică modelul hristic de servire a colectivităţii, a celor care te înconjoară. Este un concept extrem de bine pus la punct și axat pe tradiţia creștină și pe înţelegerea profundă a nevoii de a ne apropia de modelul oferit de Hristos. În același timp, alături de ceea ce înseamnă leadership, am făcut schimb de experienţă între noi în ceea ce ţine de construcţia unei echipe, comunicare, inclusiv, scrierea unui text. Eu m-am simţit foarte confortabil în calitatea mea de jurnalist, pentru că unul dintre cursuri s-a întitulat în felul următor: „Cum se scrie un text pentru o publicaţie periodică, pentru internet”. Un alt curs a ţinut de audiovizual, de la fotografiere, cadrarea imaginii, până la utilizarea site-uri de montare a unui video, elaborarea unui material video, de la conceptual, până la tehnic.

Am avut cursuri foarte importante care ţin de antrenarea antrenorilor. Fiecare dintre noi are o anumită experienţă, un anumit

grup de discipoli în jurul său și este bine ca această experienţă să fie transmisă cât mai multor persoane, pentru a fi utilă celor din preajmă. Unul dintre aspectele foarte importante pentru mine, care, de fapt, a fost și o continuare a preocupărilor mele de câţiva ani, este legat de ceea ce înseamnă să ai viziune, să fixezi scopuri, care sunt mijloacele de realizare a acestor scopuri, adică formularea obiectivelor și realizarea acestora.

Un alt aspect - administrarea timpului, ceea ce ţine de eficienţă în realizarea unui proiect și în comunicarea cu oamenii. Este adevărat că dintre toţi participanţii la cursuri, eu am fost singurul care fac politică. Mulţi dintre colegii mei sunt oameni de afaceri, cadre academice, mai era și un ziarist de la televiziunea publică din India, feţe bisericești.

Această instituţie privește creștinismul nu ca pe un aspect marginal, ci ca pe unul fundamental, o instituţie interreligioasă, am fost și protestanţi, și ortodocși, și catolici.

În doi ani de zile, voi avea o sută de succesori Fiecare dintre noi, la absolvirea acestei instituţii, am scris niște obiective pe care ni le-am propus să le realizăm, printre altele, să pregătim în doi ani de zile câte o sută de succesori. Mi-a plăcut o definiţie pe care a dat-o unul dintre profesorii noștri și pe care întâmplător îl cheamă Ghandi. El spunea: succesul fără succesori înseamnă eșec. Asta se mulează foarte bine pe ceea ce fac eu în ultimii ani. Transmiterea experienţei, mentoring-ul în sensul cel mai bun al cuvântului, motivarea.

Unul dintre aspectele extrem de importante, motivaţionale, se cheamă „atitudine”. De ce eșuezi?

Pentru că ai o atitudine greșită.

Este important să-ţi cultivi și să-ţi șlefuiești atitudinea faţă de probleme, faţă de viaţă, cum înfrunţi greutăţile și așa mai departe.

Practic, tot ce înseamnă școală de liderism la cel mai înalt nivel, numai că, spre deosebire de căr-

ţile, teoriile, cursurile seculariste, aici totul este bazat pe învăţătura creștină și pe finalitatea creștină a fiecărui obiectiv pe care ţi-l propui. Sigur că s-a creat o relaţie de prietenie excepţională, atât între noi și profesori, cât și între toţi ceilalţi care erau acolo. Acum deja facem uz de două reţele, una pe Yahoo și alta pe Facebook, comunicăm intens, fiecare din locul său de origine. Căci cursanţii erau și din America Latină, și din Africa, și din Asia, din toate colţurile lumii și oameni deja cu relevanţă în societăţile respective. Ne consultăm unii pe alţii, ne sfătuim, ne ajutăm să mergem înainte. Mie mi s-a potrivit extrem de bine această experienţă.

Universitatea Populară – un nou proiect Am venit acasă cu o valiză de cărţi, am venit cu foarte multe materiale video, audio și aceste cursuri mă vor ajuta să formulez mai bine planul didactic și lecţiile pe care urmează să le ţinem în cadrul Universităţii Populare, acea organizaţie neguvernamentală pe care am creat-o acum câteva luni și pe care sperăm să o lansăm în cel mai scurt timp, cel mai probabil, într-o lună-două. Această organizaţie neguvernamentală își propune să se ocupe de instruirea și educaţia tineretului pe două direcţii: una care va ţine de viziune, de concepţie, de lucruri fundamentale, care permit unui adolescent, unui tânăr să aibă o abordare cât mai largă asupra problemelor vieţii, de la teme cum ar fi creaţionismul versus evoluţionismul până la ceea ce înseamnă geopolitică, ceea ce înseamnă economie, sociologie, psihologie, independenţă intelectuală și așa mai departe.

O altă componentă va ţine de abilităţile practice, de tot ce înseamnă devenirea unei personalităţi, adică șlefuirea calităţilor de lider, capacitatea de a construi o echipă, de a comunica eficient, de a rezolva problemele conflictuale, de a scrie și așa mai departe.

Vom încerca să generăm suc-

Insist: Legislativul trebuie să evite alegerile parlamentare anticipate - Aţi lipsit timp de o lună din Republica Moldova. Revenit acasă, ce constatări aţi făcut, s-a schimbat mult situaţia de aici, au evoluat lucrurile, suntem mai aproape de deblocarea crizei politice și instituţionale sau nu s-a schimbat, în fond, nimic?

- Sincer vorbind, am fost rupt de realităţile de aici și pentru că nu prea am avut acces la internet în permanenţă și nici nu mi-am propus să mă sustrag de la cursurile aprofundate pe care le-am făcut. Sigur că, din nefericire, blocajul instituţional nu a fost depășit, instituţiile statului continuă să se miște destul de dificil, atât Parlamentul, cât și Guvernul înregistrează tot felul de conflicte între membrii acestei instituţii.

La nivelul Primăriei capitalei, Consiliul Municipal, în continuare, nu are o capacitate de a activa normal. Dinamica economică și socială este una destul de dramatică, așteptăm majorări semnificative la tot ce înseamnă facturi pe care le vor primi cetăţenii și pe fundalul acesta ar fi bine ca cei din Parlament să găsească totuși capacitatea de depășire a acestei crize. Eu insist asupra faptului că, indiferent cum sunt cei care au ajuns în Legislativ, ei trebuie să găsească capacitatea de a evita alegerile parlamentare. Noi alegeri parlamentare înseamnă noi costuri sociale pentru cetăţenii Republicii Moldova. De aceea, indiferent la ce se așteaptă ei în perspectiva unor alte alegeri, datoria lor este totuși să se înţeleagă și să construiască o formulă de administrare a puterii eficientă și funcţională.

- Dar dacă vom avea din nou alegeri parlamentare anticipate, putem spera la o deblocare a situaţiei sau să ne așteptăm la menţinerea actualei situaţii de criză.

Fiecare dintre cei care au ajuns în Parlament ar dori să controleze toată puterea, nimeni nu vrea să o partajeze - Totul se poate schimba. Noi avem o experienţă suficientă ca ţară și am avut situaţii în care partide care administrau scoruri electorale foarte mari, la scurt timp, pierdeau și capacitatea de a penetra în Parlament. Așa că cei care au fost victorioși succesiv în ultimii 2 ani de zile nu ar trebui săși facă iluzia sau să se bazeze doar pe sondajele de opinie, sperând că vor utiliza aceleași procedee și vor obţine rezultate la fel de bune sau poate chiar mai bune. Orice campanie electorală este plină de necunoscute, atât pentru subiecţii electorali care sunt în Parlament, cât și pentru cei care sunt în afara lui. Cert este că în această componenţă a Parlamentului, cel puţin deocamdată, nu s-a găsit nimeni în stare să identifice o medie de aur, o capacitate de negociere și o deschidere, o transparenţă care să permită mai multor fracţiuni parlamentare să coabiteze. Impresia pe care o am este că fiecare dintre cei care au ajuns în Parlament ar dori să controleze toată puterea, nimeni nu vrea să înţeleagă că puterea trebuie partajată, echilibrată, atât între partide, cât și între instituţiile statului.

Cei care au acces în Parlament se ambiţionează doar ei să ajungă în poziţia de şef al statului Totuși, sperăm ca această stare de criză și de conflict continuu să fie dezlegată și printr-un demers mai clar din partea principalilor actori politici. Starea de lucruri nu poate fi continuată. Să vedem dacă PCRM și PLDM vor găsi căi de cooperare, nu neapărat de aliere, ci de cooperare. Dacă nici așa nu merge, atunci, cel puţin, de adoptare în comun a unor decizii necesare pentru economia naţională sau pentru schimbarea unor legi necesare bunei funcţionări a instituţiilor puterii de stat.

Provizoratul nu poate continua.

Alegerile președintelui trebuie să aibă loc. Degeaba cei care au acces în Parlament se ambiţionează doar ei să ajungă în respectiva poziţie.

De aceea, în scurt timp se va limpezi situaţia, dar ar fi regretabil să intrăm în iarnă cu președintele neales și cu intenţia de a organiza campania electorală cândva spre primăvară. Asta înseamnă că, practic, întregul aparat de stat nu se va gândi la exercitarea atribuţiilor de serviciu, ci va fi într-o stare de suspensie, într-o așteptare, într-o încordare, într-o lipsă de motivare pentru a face ceva coerent și, cu atât mai puţin, de a dezvolta niște proiecte strategice.

- Evenimentul cel mai important din ultimele zile a fost, în mod evident, vizita la Chișinău a Patriarhului Moscovei, Kiril, care a fost comentată în mod diferit. Dumneavoastră ce apreciere daţi acestei vizite?

- Vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse nu a fost una neașteptată, ea a fost una planificată, anunţată din timp. El a venit la o invitaţie oficială a conducerii Republicii Moldova. Și dacă e să ne gândim la rostul acestei vizite, ea poartă un caracter strict bisericesc, în primul rând, pentru că, ne place sau nu, Mitropolia Moldovei, care este parte a Patriarhiei Ruse, are cele mai multe biserici și are cei mai mulţi enoriași ortodocși pe teritoriul Republicii Moldova.

Vizita patriarhului Kiril şi vechile conflicte dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă Sigur că vizita Patriarhului Rusiei a fost recepţionată de foarte mulţi în termeni strict politici și geopolitici și retoricele s-au axat mai mult pe vechile conflicte dintre Republica Moldova și Federaţia Rusă sau dintre România de altă dată și URSS-ul de altă dată.

Adică, se pare că nu am reușit să ieșim cu toţii din obsesiile istorice și din frustrările noastre de acum câteva decenii și de aceea patriarhul a fost tratat în mod foarte diferit, atât de politicieni, cât și de comentatorii politici. Și un alt aspect. Personal cred că atunci când o faţă bisericească de un asemenea rang efectuează o vizită într-o ţară ca Republica Moldova, care este puţin cunoscută pe plan internaţional, nu avem decât să o salutăm. Am fost în străinătate și trebuia să le explic tuturora unde este Moldova. Vă asigur că după vizita Patriarhului, Moldova a reapărut pe harta lumii. Cel puţin, din acest punct de vedere, Moldova a avut un câștig de imagine.

Influenţa politică a patriarhului Kiril şi meritele lui Voronin în faţa Bisericii Dincolo de aceste lucruri, să fim foarte atenţi la discursul Patriarhului. Patriarhul Rusiei este un teolog remarcabil, este un predicator de excepţie, este o persoană bisericească eminentă. Eu l-am urmărit mai mulţi ani de zile la televiziunea rusă cu predicile pe care le ţinea în fiecare duminică. Și de această dată predica lui a fost plină de iubire, de îndemn la înţelegere, la virtuţile creștine. Și până la urmă, funcţia unei Biserici, a capului unui Biserici este să amintească oamenilor că viaţa este finită și că aspiraţia fiecăruia trebuie să fie spre mântuirea sufletului. Am constatat cu regret că nu toată lumea a prins acest lucru,

l-a privit pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse mai mult ca pe un personaj politic, ceea ce nu este adevărat. Asta nu înseamnă că Patriarhul Kiril nu are influenţă politică. Sigur că are. Întotdeauna sau de cele mai multe ori Biserica, mai ales o biserică atât de mare ca cea Rusă, are o anumită influenţă și asupra opiniei publice, și asupra factorilor de decizie. Patriarhul, în mod firesc, s-a întâlnit cu conducătorii Republicii Moldova. Este foarte bine că s-a întâlnit și cu președintele opoziţiei. S-au iscat discuţii în contradictoriu: de ce l-a decorat pe Voronin, care este comunist? El a decorat nu un comunist, el a decorat o persoană care a coordonat reconstrucţia, reparaţia și redeschiderea a multe și multe biserici și mănăstiri din Republica Moldova. Cifra este de câteva sute. Nimeni, până la Voronin și nici după, nu a făcut acest efort. Prin urmare, cred că, în felul acesta, capul Bisericii Ruse a recunoscut contribuţia fostului șef al statului la reconstrucţia lăcașelor de cult ortodoxe din Republica Moldova.

Sigur că sunt speculaţii foarte multe. Alţii se întreabă de ce Marian Lupu i-a dat Ordinul Republicii. Dacă suntem atenţi, o faţă bisericească de un rang atât de înalt, cam peste tot unde ajunge, primește câte o distincţie.

E o chestie de uzanţe diplomatice.

Nu are nevoie Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse de astfel de distincţii. E o chestiune de reverenţă diplomatică. Nu e o chestiune de înjosire naţională sau de nu știu ce jocuri politice. S-a gândit sau nu Marian Lupu să obţină un avantaj de imagine – este altceva.

Cred că oricine ar fi fost președinte al Republicii Moldova proceda la fel. Nu puteai să-l decorezi pe Patriarh, de pildă, cu ordinul „Gloria Muncii” sau cu o medalie de rangul doi. Șefului unei Bisericii și mai ales atât de importante cum este Biserica Rusă, normal, îi conferi cea mai înaltă distincţie.

Dacă e să sărim peste semnificaţiile acestei vizite, mă simt obligat să fac următoarea menţiune.

Eu aș fi fost foarte fericit dacă în Republica Moldova oamenii care fac politică și care populează spaţiul public ar privi Biserica nu doar ca pe o componentă a bătăliilor politice și s-ar gândi mai bine la faptul că Republica Moldova este o ţară cu o populaţie de peste 90 la sută de ortodocși, care, la ora actuală, canonic sunt în două mitropolii și care ţin de două patriarhii. De ce s-a întâmplat așa? Pentru că acest teritoriu a aparţinut pe vremuri Imperiului Ţarist, după aceea imperiului sovietic, am făcut parte din România regală, am fost parte a Moldovei medievale. Prin urmare, ambele patriarhii, și cea Română, și cea Rusă, privesc acest teritoriu ca pe unul canonic al său. În acest sens, sigur că pot exista anumite fricţiuni, ele și există. Slavă Domnului că s-a terminat etapa de prigoană a Mitropoliei Basarabiei. Ea a fost pusă în legalitate, autorităţile nu mai prigonesc nici clerul, nici

enoriașii. Este foarte regretabil că s-a întâmplat așa. Dar dacă suntem creștini, trebuie să fim și iertători, să ne gândim oare cum am face noi, ca laicat, ca enoriași, să influenţăm de jos în sus ierarhiile bisericești, cu dragoste și cu înţelepciune, ca să-i vedem slujind împreună pe mitropolitul Vladimir cu mitropolitul Petru. Să-i vedem slujind împreună și pe preoţii de la cele două mitropolii, ceea ce se întâmplă în multe sate, la multe evenimente. Să nu uităm că și unii, și alţii, în egală măsură, au dreptul lăsat de la Dumnezeu, de la Sfinţii Apostoli să săvârșească sfintele taine.

O Biserică Ortodoxă Autocefală pentru Republica Moldova Să vorbim puţin și de partea spirituală, de partea duhovnicească, de partea mistică a Bisericii, nu doar de jocul de imagine. Nu putem să-l tratăm pe patriarhul Kiril ca pe o vedetă, ca pe o celebritate care a venit și care a făcut niște declaraţii și hai să le întoarcem pe toate părţile. Numai Biserica are funcţii mistice într-o societate, numai biserica se ocupă de mântuirea sufletului fiecăruia dintre noi. Și atunci punctul terminus pentru mine ca creștin ortodox din Republica Moldova ar fi ca într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată să se găsească soluţii canonice și ierarhiile bisericești din Rusia și din România să agreeze o Biserică Ortodoxă Autocefală în Republica Moldova. Spre asta trebuie să tindem fără a ne cantona în zona conflictualizării relaţiilor noastre cu o mitropolie sau alta.

De-am fi noi vrednici să ne prezentăm la sfintele slujbe într-o biserică sau alta.

Trebuie să ne învăţăm să privim Republica Moldova ca pe o ţară care a avut o istorie foarte controversată, extrem de dramatică și să ne gândim mai mult la viitor, fără a uita trecutul. Nu trebuie să ne cantonăm în trecut și să ne înveninăm relaţiile, inclusiv cu ocazia unor astfel de vizite doar pentru că în trecut cineva a fost prigonitor, cineva a fost prigonit. E regretabil, e adevărat, e perfect cunoscut.

Avem manuale de istorie, avem cicatricele noastre pe care ni le-am tămăduit fiecare cum am putut. Trebuie să mergem înainte și, fără a fi excesiv de concesivi, să înţelegem că Republica Moldova este o ţară mică care trebuie să genereze multă înţelepciune și diplomaţie rafinată, flexibilitate în comunicare, inclusiv cu astfel de ocazii.

Eu sunt convins că această vizită este una care trebuie privită în sens pozitiv. Nu este nici un fel de motiv de scandalizare sau controverse.

- Vă mulţumesc.

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Politic

14 OCTOMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

AIE a generat fărădelege, mafiotizare şi corupţie SIS, Procuratura Generală, Comisia Naţională a Pieţei Financiare: incompetenţă şi complicitate. Raportul prim-ministrului Vladimir FILAT din 13 octombrie 2011 în faţa Parlamentului pe marginea atacurilor raider împotriva băncilor din Republica Moldova Din păcate, acest caz a atras atenţia într-un mod negativ asupra Republicii Moldova, am fost abordat pe această temă de foarte mulţi oficiali externi de prim rang, președinţi de state, primminiștri, comisari europeni, ambasadori, am primit mai multe scrisori din partea unor instituţii financiare internaţionale și a partenerilor noștri de dezvoltare, în care mi se cerea să iau toate măsurile pentru a-i proteja pe investitorii afectaţi de aceste atacuri. Ne-am aflat în faţa unei situaţii care ar fi putut avea efecte devastatoare asupra credibilităţii ţării noastre, dacă nu am fi intervenit energic. Și vă asigur că situaţia cu care ne-am confruntat nu a fost „floare la ureche”, cum, în mod iresponsabil, declara ieri un coleg de alianţă.

Riscul major era apariţia unei crize de proporţii în sistemul bancar, retrageri de capital, pierderea încrederii investitorilor străini în Republica Moldova, periclitarea parcursului nostru european, afectarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, iar toate acestea ne-ar fi putut arunca într-o criză socială și economică de proporţii, cu consecinţe grave asupra cetăţenilor, asupra securităţii statului.

Este a doua mare criză pe care am traversat-o de când conduc Guvernul, după cea a inundaţiilor din vara trecută. Diferenţa majoră dintre cele două situaţii este că, în cazul inundaţiilor, partenerii de guvernare m-au sprijinit în acţiunile pe care le-am desfășurat, în cazul atacurilor la bănci a trebuit să fac faţă și opoziţiei din partea unor colegi de alianţă, care au preferat să se solidarizeze din start cu conducătorii unor instituţii, deși aceștia au dat dovadă clară de incompetenţă sau complicitate.

Probabil că mulţi dintre cei care ne urmăresc acum se așteaptă să vorbesc despre cum am reușit să oprim cu succes aceste atacuri. Însă nu pentru asta am venit în faţa dumneavoastră.

Pentru mine ce s-a întâmplat nu a fost o poveste de succes a instituţiilor statului, ci o luptă contra cronometru ca să evităm un dezastru. Deși e adevărat că am reușit să blocăm aceste atacuri, nu este mai puţin adevărat că au fost momente în care nu doar atacatorii au fost adversarii noștri, ci chiar și unele instituţii ale statului.

Iar motivele pentru care am solicitat să vin astăzi în faţa dumneavoastră sunt respectul și importanţa pe care o are Parlamentul și instituţiile care au control parlamentar. De fapt, vă spun foarte deschis, am venit să vă cer sprijinul.

Am declarat de mai multe ori public că voi considera acest caz închis doar atunci când acţiunile vor fi restituite tuturor păgubiţilor, iar cei care au stat în spatele acestor atacuri vor fi pedepsiţi.

Datorită deciziei Curţii Supreme de Justiţie, din data de 14 septembrie, acţionarii de drept ai Moldova-Agroindbank și-au recăpătat, pe data de 29 septembrie, acţiunile. Însă acesta este doar un pas, responsabilitatea noastră este să lămurim până la capăt ce s-a întâmplat în acest caz, dar și în cazurile de la celelalte bănci și a unei companii de asigurări și să creăm cadrul necesar pentru a asigura securitatea statului. În prezentarea mea mă voi axa pe două aspecte de importanţă majoră: acţiunile întreprinse și solicitate de Guvern prin intermediul Comitetului de Stabilitate Financiară și modul în care a acţionat fiecare instituţie implicată în gestionarea acestui caz, cu accent pe cazul MAIB, unde avem caz finalizat.

Vreau să vă spun încă de la început, că operativitatea și precizia cu care au acţionat atacatorii, demonstrează că a fost o acţiune planificată din timp, cu implicarea unor persoane care cunosc foarte bine sistemul financiar bancar din Republica Moldova și nu este exclus ca în spatele acestui atac să se afle chiar persoane care au interese de afaceri în sectorul bancar și care au stat, și în trecut, în spatele unor atacuri asemănătoare asupra unor companii. Însă, să vedem cum a început acest atac. În data de 27 decembrie 2010, 27,5% dintre acţiunile a șase investitori europeni (sloveni și olandezi) ai Moldova Agroindbank, sunt atacate în baza unui litigiu fals la Arbitrajul AD HOC din St. Petersburg. Atunci a fost practic declanșat atacul privind preluarea frauduloasă a acţiunilor MAIB. Această falsă hotărâre a arbitrajului a fost în favoarea atacatorului - Merchant Outpost

Company (o companie off shore înregistrată în Seychelles). Ulterior, pentru a duce la bun sfârșit acest plan de preluare frauduloasă a acţiunilor, atacatorii aveau nevoie doar de recunoașterea prin judecată, pe teritoriul Republicii Moldova, a așa-zisei decizii de arbitraj din St. Petersburg.

De altfel, fac precizarea că acest pretins document a fost anulat la sfârșitul lunii septembrie de instanţele judecătorești din Rusia, pe motiv de fals.

Cu o viteză absolut incredibilă pentru justiţia din ţara noastră, Curtea de Apel Bender, din Căușeni, recunoaște și încuviinţează executarea deciziei false de arbitraj, la 30 iunie 2011, prin care deja, la 29 iulie, o parte din acţiuni se transmit de la proprietarii legali către atacatorul Merchant.

Pe data de 1 august, exact la două zile după prima ședinţă a Comitetului de Stabilitate Financiară, pe fondul ezitării unor instituţii de a aplica deciziile luate, are loc un nou transfer ilegal a acestor acţiuni în capitalul social al altei companii off-shore, este vorba de Global Systems. Este foarte suspectă această coincidenţă, dar și faptul că atacatorii erau la curent cu deciziile pe care le luasem deja și acţionau în consecinţă.

Tot pe data de 1 august, în baza deciziei Judecătoriei Ialoveni de această dată, dar tot într-o viteză demnă de cartea recordurilor, o altă parte a acţiunilor sunt sustrase de la un alt investitor și transmise imediat către aceleași offshore-uri.

Chiar din primele momente, atacatorii au făcut uz de acte a căror falsitate era evidentă. S-au folosit copii xerox neautentificate, cu erori care demonstrau clar imposibilitatea utilizării lor.

Or, neobservarea acestor lucruri de către unele instituţii indică în mod direct fie un nivel critic de incompetenţă, fie, mai grav, o complicitate cu atacatorii. În continuare voi prezenta în mod cronologic acţiunile întreprinse de Guvern și de mine, ca prim-ministru și președinte al Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară.

Pentru început, vreau să vă comunic un fapt care ar trebui să ne pună pe toţi pe gânduri: în calitate de Prim-Ministru, am fost informat despre acest atac în data de 29 iulie, vineri seara, dar nu de către instituţiile statului, ci de conducerea MAIB – adică de păgubiţi. Probabil vă întrebaţi și dumneavoastră, cum m-am întrebat și eu atunci, cum a fost posibil acest lucru !? Cum a fost posibil ca atacatorii să acţioneze atâta timp pe teritoriul ţării noastre într-o siguranţă și discreţie totală?! Eu nici până azi nu am primit răspunsuri la aceste întrebări. Iar instituţiile, fie ele subordonate Parlamentului sau Guvernului, încă urmează să dea răspunsuri, inclusiv în cazul anchetelor penale demarate.

Imediat ce am aflat de acest caz, am convocat ședinţa Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară. De altfel, în perioada de la declanșarea atacului și până la stoparea lui, am convocat patru astfel ședinţe: pe 30 iulie, 10 august, 22 august și 2 septembrie.

Menţionez că încă de la prima ședinţă le-am atras tuturor atenţia asupra gravităţii situaţiei, așa cum arată și stenogramele tuturor ședinţelor respective. În data de 2 septembrie, au participat și domnii Dirk Schuebel (șeful delegaţiei UE) și Marcus Micheli (viceambasador al SUA). Așadar, nici unul dintre conducătorii acestor instituţii nu poate invoca motivul necunoașterii, pentru a-și justifica lipsa de promptitudine în acţiuni.

Prima decizie luată în cadrul ședinţei a fost ca toate instituţiile abilitate să blocheze transmiterea mai departe a acţiunilor, să o facă în regim de urgenţă, cu scopul de a oferi victimelor posibilitatea să se apere. Astfel, pe data de 1

august, instituţiile responsabile urmau să blocheze orice tranzacţii cu acţiunile preluate fraudulos de atacatori și să înceapă imediat cercetările pentru identificarea și tragerea la răspundere a celor care au comis atacul.

De asemenea, la ședinţa respectivă am convenit că Procuratura Generală și Ministerul Justiţiei urmau să iniţieze de urgenţă procedura disciplinară de sancţionare a tuturor reprezentanţilor structurilor statului care erau suspecţi de încălcarea legii – judecători, executori judecătorești și alţii.

Vreau să vă mai comunic că după prima ședinţă s-a observat că progresele se înregistrau încet, iar unele instituţii căutau mai degrabă soluţii să nu se implice, în timp ce atacatorii își vedeau în continuare liniștiţi de operaţiunile lor frauduloase.

Următorul pas pe care trebuia să-l întreprindă CNPF era sancţionarea companiei de brokeraj „Fincom”, suspectă de complicitate, prin retragerea sau suspendarea licenţei. Abia pe 8 septembrie, conform Hotărârii CNPF, compania Fincom este doar „avertizată”. La acest moment se cunoștea deja faptul că documentele în baza cărora s-a efectuat transferul dintre cele două offshore-uri sunt false. Deci, este cel puţin suspect modul în care a acţionat CNPF. O altă nerespectare a deciziei luate în Comitetul de Stabilitate Financiară este faptul că CNPF a refuzat în prima fază să pună la dispoziţia avocaţilor MAIB copii ale actelor în baza cărora s-au preluat fraudulos cele 23% dintre acţiuni – acte fără de care nu era posibil un recurs în judecată. CNPF a pus la dispoziţie documentele

În concluzie, în cazul SIS avem două momente-cheie de analizat: activitatea de prevenire și cea de combatere a apariţiei acestui caz.

Pentru că dacă această instituţie nu este capabilă să acţioneze eficient și la timp, avem deja o problemă de securitate naţională.

Voi vorbi acum despre modul în care a acţionat Procuratura Generală. Principalele lucruri pe care le reproșez acestei instituţii sunt lipsa de iniţiativă și reacţiile foarte lente în ceea ce privește deciziile luate în cadrul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară.

Privesc acum în urmă și constat că au trecut două luni și jumătate de la apariţia acestui caz și suntem în situaţia în care știm cu toţii, în mare parte, ce s-a întâmplat, se cunosc și numele unor suspecţi, iar aceștia nici măcar nu au fost audiaţi de către

ţilor. Și chiar dacă nu exista acest memoriu, norma legală oferă Procuraturii Generale suficiente posibilităţi de a se autosesiza întrun caz de o asemenea gravitate.

Concluzia în ceea ce privește activitatea Procuraturii Generale este că am avut de a face cu o reacţie lentă și ezitantă din partea conducerii instituţiei, de parcă era în așteptarea unei indicaţii ce să facă și cum să facă. Iar faptul că după atâta timp singura acţiune notabilă a Procuraturii, în ceea ce privește anchetarea vinovaţilor,

Ca urmare a acestor constatări și agravării în dinamică a situaţiei, am fost nevoiţi să întreprindem acţiuni extraordinare. Astfel, la Ședinţa Guvernului din 24 august, a avut loc modificarea unor acte legislative și angajarea răspunderii Guvernului pentru intrarea imediată a acestora în vigoare, ceea ce a constituit un instrument eficient pentru contracararea atacului, aflat în acel moment la un stadiu deja avansat. În sinteză, aceste modificări au vizat următoarele: Fără permisiunea prealabilă a BNM astfel de tranzacţii nu mai pot avea loc.

Executarea unor asemenea tranzacţii va fi posibilă doar după decizia irevocabilă a judecăţii.

Responsabilizarea executorilor judecătorești, inclusiv posibilitatea de sancţionare a acestora.

Astăzi, când o parte dintre păgubiţi au fost repuși în drepturile lor de proprietate, mă refer la investitorii europeni de la MAIB, după ce am făcut o analiză complexă a acţiunilor întreprinse de instituţiile statului în această situaţie de criză – putem veni cu unele concluzii. Așa cum se știe, rolurile-cheie în gestionarea acestui caz au revenit Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, CCCEC, Ministerului Justiţiei, Băncii Naţionale a Moldovei, SIS-ului și Procuraturii Generale. Vă voi prezenta pe rând cum a acţionat fiecare dintre aceste instituţii.

Un rol important, poate cel mai important, în stoparea acestor atacuri ar fi trebuit să-l aibă Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Anume această instituţie, conform atribuţiilor legale, trebuie să depisteze astfel de cazuri și să le blocheze.

Ca urmare a deciziei din prima ședinţă a Comitetului de Stabilitate Financiară, CNPF urma să întreprindă, în dimineaţa zilei de 1 august, toţi pașii posibili pentru a stopa transmiterea mai departe a acţiunilor. Din motive până în prezent neconvingătoare, CNPF a pus sechestru pe acţiuni cu o întârziere de 5 zile. Perioadă suficientă pentru ca situaţia să evolueze cu încă doi pași decisivi, acţiunile fiind transmise pe datele de 1 și 2 august mai departe, prin executarea hotărârilor judecătorești de la Căușeni și Ialoveni.

Dacă CNPF ar fi acţionat prompt, se reușea protejarea și păstrarea acţiunilor la primul pas al atacului, iar acest lucru ar fi ușurat procesul de recuperare a acţiunilor.

date abia la 5 septembrie, când ele nu mai erau utile. Și aș vrea să vă mai dau un alt exemplu relevant, care indică ignoranţa sau complicitatea CNPF, un exemplu care a fost intens mediatizat și în presă. La 1 august, Merchant a transmis 23% dintre acţiunile MAIB către Global în baza unui document emis în Belize tot la data de 1 august. Distanţa dintre Belize și Chișinău este 10.000 km, iar atunci când la Chișinău este ora 17, în Belize e abia 08 dimineaţa.

O operaţiune între aceste două ţări ar fi trebuit să dureze minim o zi lucrătoare. Este clar că acest document nu putea să ajungă la Chișinău în aceeași zi. Mai mult decât atât, unele elemente din documentul emis de autorităţile din Belize sunt scrise de mână în limba rusă. Aceste detalii, care indicau de la bun început clar faptul că avem de-a face cu o acţiune frauduloasă, au fost cel puţin ignorate de CNPF. În opinia mea, CNPF a reacţionat cel puţin haotic și neprofesionist, președintele acestei instituţii a refuzat să participe la două din cele patru ședinţe ale Comitetului de Stabilitate Financiară, preferând să trimită un adjunct. Atenţie, acest lucru se întâmpla în condiţiile în care Republica Moldova se confruntă cu un caz extrem de grav.

O altă instituţie care ar fi trebuit să aibă un rol decisiv în gestionarea acestui caz, în special în ceea ce privește prevenirea apariţiei unor astfel de situaţii, este Serviciul de Informaţii și Securitate. Consider că este inacceptabil ca SIS, instituţia care se ocupă cu protejarea securităţii statului, să nu fi știut nimic despre acest caz înainte ca Guvernul să fie informat de conducerea Moldova Agroindbank. Iar dacă a știut și nu a informat instituţiile statului, este și mai grav. Nu trebuie uitat că până ca acest caz să ajungă la noi, au fost mai multe acţiuni pe care atacatorii le-au derulat pe teritoriul ţării noastre. Îmi vine greu să cred că SIS nu a știut nimic despre respectivele acţiuni, iar dacă s-a întâmplat așa, avem de a face cu o gravă incompetenţă. În calitate de prim-ministru sunt beneficiar direct al informaţiilor furnizate de SIS, iar principala mea așteptare este ca Guvernul și alte instituţii de stat să fie prevenite de această instituţie atunci când au loc astfel de cazuri, nu noi, iar în acest caz conducerea MAIB, să informăm SIS-ul despre ce se întâmplă în ţară.

procurori. Iar ce v-am spus până acum ar fi suficient ca și concluzie în ceea ce privește modul deficitar în care a activat Procuratura în acest caz, dar vă mai dau câteva exemple. În urma ședinţei Comitetului de Stabilitate Financiară din 30 iulie, Procuratura urma să intenteze un dosar penal și să blocheze transmiterea mai departe a acţiunilor MAIB. Din cauza reacţiilor întârziate, s-a iniţiat dosarul penal doar pe 4,3% din acţiuni, astfel că nu s-a reușit blocarea celorlalte 23%.

De asemenea, Procuratura Generală urma să verifice de urgenţă dacă sunt indicii ale unor infracţiuni și să iniţieze procedura de urmărire penală a judecătorilor implicaţi în atac. Aceasta s-a produs abia după ce cazul a devenit public și, mai degrabă, ca urmare a presiunii publice care s-a făcut. Și eu nu sunt dispus să mai ascult argumente de genul acelora că nu sunt probe, probele nu vin singure la anchetatori, ele trebuie căutate, dar pentru asta trebuie să vrei să le cauţi și să ai capacitatea să le găsești. E ușor să spui că nu ai probe și să pui dosarul într-un sertar, alături de dosarul 7 aprilie și altele care zac, probabil, în așteptarea prescrierii faptelor.

Un alt aspect pe care doresc să-l semnalez este că Procuratura Generală urma să elibereze copii după actele în baza cărora Global a obţinut 23% din acţiuni, pentru ca victimele să atace în instanţa de judecată acest furt. La fel ca și în cazul CNPF, Procuratura nu a manifestat deschiderea necesară, din motive absolut neclare.

Faptul că unul din avocaţii atacatorilor se plimbă pe ruta Kiev-Chișinău fără ca cineva să-l fi audiat măcar este, de asemenea, cel puţin suspect. Această persoană și-a pus semnătura pe acte suspecte a fi false, în baza cărora s-a efectuat frauda. În acest timp, Procuratura așteaptă ca reprezentanţi ai instituţiilor statului, implicate în gestionarea acestui caz, să meargă la audieri și să le facă treaba, să le pună pe tavă probe și poate să le aducă vinovaţii de mânuţă.

Un alt semn de întrebare este legat de celelalte cazuri de preluare frauduloasă a unor acţiuni, care parcă sunt ignorate intenţionat de Procuratura Generală.

Invocarea motivului că ceilalţi păgubiţi nu s-au adresat oficial, este unul neserios. Mai multe instituţii, printre care și Procuratura Generală, au primit un memoriu în acest sens din partea păgubi-

este cererea de ridicare a imunităţii judecătorului de la Căușeni, mi se pare de neacceptat. Chiar și această acţiune, s-a făcut, mai degrabă, la presiunea opiniei publice și după sesizarea transmisă de ministrul Justiţiei.

Un alt exemplu, care nu are legătură cu atacul la acţiunile băncilor, dar e relevant pentru modul în care acţionează conducerea Procuraturii, este solicitarea adresată Ministerului Afacerilor Interne de către Procuratura Generală, în care se cere transmiterea de la MAI la Procuratura a mai multor dosare cu subiect economic, inclusiv privind activitatea de la Metalferos.

Atenţie, este vorba de un dosar care nu era încă finalizat, care era în lucru. Mă întreb și acum ce interes avea Procuratura Generală să solicite cu insistenţă acest dosar în fază de acumulare de probe, lucru care ar fi însemnat practic întreruperea cercetărilor. Cine avea nevoie de datele operative din acest dosar? De fapt, pentru cine lucrează acum Procuratura?!

Este o întrebare la care urmează să dăm răspuns. În Constituţia Republici Moldova, articolul 124, scrie foarte clar: „Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertăţile cetăţenilor”. Așadar, Procuratura trebuie să lucreze pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, nu pentru UN singur cetăţean, chiar dacă procurorul general a fost numit de un partid politic.

Numirea politică nu trebuie să fie un paravan pentru acesta, în spatele căruia să se ascundă și să execute indicaţiile cuiva. Închei concluziile referitoare la Procuratura Generală cu o precizare importantă. Atunci când vorbesc de activitatea defectuoasă a Procuraturii, mă refer strict la conducerea acestei instituţii, nu la procurorii de rând, care, majoritatea, își fac datoria așa cum pot în cadrul care li se oferă și sunt sigur că și-o fac cu profesionalism și dăruire. În ceea ce privește activitatea CCCEC, o altă instituţie implicată activ în gestionarea acestui caz, pot să vă spun că și-a făcut datoria, chiar dacă la început ezitant, dar ne-a sprijinit eficient în demersul nostru de a stopa atacurile la acţionarii băncilor.

Banca Naţională a Moldovei a fost prinsă iniţial pe picior greșit, în special în ceea ce privește activităţile de prevenire a apariţiei unui astfel de caz. Aș

menţiona însă că în ceea ce privește deciziile luate în Comitetul de Stabilitate Financiară, BNM a reacţionat prompt.

Așteptăm în continuare de la Banca Naţională propuneri pentru reglementarea domeniului bancar, astfel încât să evităm pe viitor atacuri la acţionariatele băncilor.

Aceasta este doar o prezentare pe scurt a ceea ce s-a întâmplat în cazul atacurilor la bănci, a modului în care au acţionat unele instituţii ale statului.

Deseori, lipsa de acţiune a unor instituţii este motivată prin legislaţia imperfectă. Dar acest caz, foarte meticulos planificat, demonstrează că astfel de acţiuni au avut loc cu sprijinul unor oameni din interiorul instituţiilor.

Rămâne însă ca organele de anchetă să stabilească dacă a fost vorba de incompetenţă, complicitate sau de corupţie.

Cazul atacurilor la bănci și modul în care au acţionat unele instituţii, dar și multitudinea de acţiuni prin care se încearcă blocarea activităţii Guvernului și activităţii mele ca Prim-Ministru, m-au adus în situaţia să recunosc astăzi, în faţa dumneavoastră și a cetăţenilor, că am greșit atunci când la formarea AIE2 am acceptat ca cele mai importante instituţii de forţă ale statului să ajungă în mâna unui singur partid, de fapt în mâna unui singur om.

Atunci, mai multă lume îmi spunea că trebuie să cedez tot numai să se formeze AIE2. Chiar și unii dintre dumneavoastră miaţi spus acest lucru. Amintiţi-vă însă ce vă răspundeam eu atunci, tuturor, că dacă voi accepta condiţiile care mi se impuneau am putea ajunge în situaţii de blocaj. În realitate, s-a întâmplat și mai rău, am fost la un pas de o criză fără precedent a sistemului bancar, care ne-ar fi putut duce mai departe la o criză socială și economică de proporţii.

Dar îmi mai amintesc și altceva acum, că le-am spus tuturor celor care insistau să accept orice numai să se formeze AIE2, că atunci când voi constata că instituţiile nu-și vor face datoria și că vor fi utilizate ca instrumente politice, voi reveni în faţa lor și le voi cere sprijinul. Un prim semnal l-am dat în adresarea mea către cetăţeni, din luna iulie. Iată însă că astăzi sunt în faţa dumneavoastră, în situaţia în care vă chem să începem cu adevărat împreună să facem curăţenie în instituţiile statului, să începem procesul de depolitizare a acestor instituţii strategice, să le scoatem din zona grupurilor de interese și să le redăm cetăţenilor.

Nu păstrarea cu orice preţ a Alianţei este scopul guvernării noastre, ci îndeplinirea angajamentelor pe care ni le-am asumat faţă de cetăţeni. Iar oamenii nu ne vor ierta niciodată dacă vom folosi Alianţa pentru a acoperi fărădelegile și incompetenţa.

Având în vedere modul deficitar în care a fost gestionat, de către unele instituţii, cazul atacurilor de la bănci, dar și necesitatea de a oferi independenţa necesară instituţiilor de forţă, în calitate de Prim-Ministru, dar și de președinte al PLDM, partidul majoritar din Alianţa de guvernare, vă rog să examinaţi adoptarea deciziilor privind demiterea din funcţie a directorului Serviciului de Informaţii și Securitate, demiterea Procurorului General, demiterea președintelui CNPF și crearea unei comisii speciale a Parlamentului care să stabilească modul în care vor fi numiţi noii conducători ai instituţiilor de forţă, astfel încât acestea să fie în afara influenţei politice, iar instituţiile să fie depolitizate definitiv. În cazul în care solicitarea noastră va fi refuzată, fracţiunea PLDM va lua deciziile care se impun pentru a înlătura orice obstacole și pentru a duce la bun sfârșit această acţiune. Vremea discursurilor și a constatărilor a trecut, acum e momentul să luăm DECIZII, să trecem la ACŢIUNI reale de depolitizare a instituţiilor de forţă. E timpul să scoatem din orice algoritm politic siguranţa statului și a cetăţenilor săi.

Atunci când am spus, în adresarea mea către cetăţeni, din luna

iulie, că mafiotizarea este cel mai mare pericol pentru Republica Moldova, nici nu bănuiam ce urma să se întâmple în cazul băncilor. Acest caz a arătat însă cât de mult temei a avut îngrijorarea mea, cât de defectuos lucrează instituţiile când sunt politizate și cât de important este să le scoatem urgent de sub influenţa intereselor de orice fel. Azi vă invit să facem primul pas, urmând să continuăm acest proces și la alte astfel de instituţii strategice.

De asemenea, vă informez că în perioada imediat următoare voi prezenta propunerea de remaniere a Guvernului, așa cum am promis în luna iulie, care-i va viza pe reprezentanţii tuturor partidelor care activează în Executiv, indiferent de apartenenţa la un partid sau altul. Propunerea va avea la bază o evaluare obiectivă, bazată pe criterii de competenţă, de profesionalism și nu-i va viza doar pe miniștri, ci și pe conducătorii altor instituţii subordonate Guvernului. Știu că propunerile mele vor provoca emoţie în rândul unora care au considerat că aceste instituţii sunt instrumentele lor politice, dar fac apel la raţiune și la responsabilitate faţă de interesele cetăţenilor RM. Sper ca unii colegi de alianţă să nu facă greșeala să pună numele conducătorilor de instituţii cărora le cerem astăzi demisia mai presus de interesul de integrare europeană. Asta nu ar face decât să arate cine sunt cei care au folosit aceste instituţii în interes politic sau de afaceri. În astfel de situaţii, votul nu trebuie să aibă identitate doctrinară. Acordul politic care a stat la baza formării AIE2 nu trebuie să fie pentru nici un conducător de instituţie un scut după care să-și ascundă incompetenţa sau ilegalităţile pe care le face. Scopul acestui acord a fost să ne asumăm responsabilitatea politică pentru instituţii, nu să ni le subordonăm politic, cum greșit s-a înţeles în cazul SIS și al Procuraturii Generale.

De aceea, colegilor din AIE le propun ca atunci când vor vota propunerile de demiteri să se gândească de două ori și să nu pună interesul unui singur cetăţean mai presus de interesele tuturor cetăţenilor ţării. Îi invit și pe colegii din opoziţia parlamentară să dea astăzi dovada că sunt gata să sprijine iniţiativele noastre, atunci când ele vizează interesul oamenilor. Este momentul potrivit să arătăm că dincolo de diferenţele doctrinare care ne despart, suntem gata să colaborăm atunci când interesul naţional o cere.

Deciziile enunţate mai sus sunt doar o parte a măsurilor pe care vă propun să le luăm acum, urmând ca imediat să muncim în continuare și să luăm decizii. În ceea ce-i privește pe cei care au stat în spatele atacurilor, este datoria instituţiilor abilitate să-i descopere și să-i pedepsească, dar pentru asta este nevoie de voinţă, este nevoie ca Procuratura Generală să acţioneze liber și responsabil, conducerea instituţiei să-și dorească cu adevărat să rezolve acest caz și nu să caute tertipuri pentru a-l îngropa. În final aș vrea să vă mai spun că Guvernul și eu, în calitate de Prim-Ministru, contăm pe sprijinul, pe înţelepciunea dumneavoastră și că ne dorim ca Parlamentul să fie în continuare partenerul nostru în lupta cu corupţia și cu incompetenţa care se manifestă în unele instituţii ale statului. În multe ţări, în trecut, lupta cu fărădelegea, mafiotizarea și corupţia, era începută de personalităţi puternice: judecători, ziariști, lideri de opinie, oameni care au devenit ulterior eroi, dar erau niște rebeli ai vremurilor respective. Nu este cazul nostru însă, onorat Parlament și stimaţi colegi. Nu este cazul să căutăm rebelii vremurilor noastre, pentru că Dumneavoastră aveţi toată PUTEREA de a schimba lucrurile.

Dumneavoastră aveţi puterea de a face regulă și de a face ca instituţiile statului să funcţioneze nu pentru partide, acorduri și alianţe politice, ci pentru oameni.

FLUX EDI|IA DE VINERI

14 OCTOMBRIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Au devenit băncile mai sigure decât statul? Sau despre unul dintre paradoxurile economiei moldoveneşti

Care este problema? În mod tradiţional, se consideră că cele mai sigure investiţii sunt cele făcute în valorile mobiliare de stat (VMS) din cauza probabilităţii minime de intrare a statului în faliment. Prin urmare, dobânzile la VMS sunt, în mod normal, cele mai mici de pe piaţă, astfel încât diferenţele dintre acestea și dobânzile la oricare alte plasamente definesc primele de risc. În Moldova însă, la finele lunii august dobânzile la titlurile de stat au depășit cu circa 5 puncte procentuale dobânzile la depozitele bancare cu scadenţe similare. Situaţia respectivă se observă încă din toamna anului 2010, însă această discrepanţă niciodată nu a fost atât de mare. Aparent, acesta este un non-sens economic care sugerează că băncile, în calitate de debitor, sunt mai sigure decât statul (sau că statul este mai riscant decât băncile). Aceasta contribuie la creșterea costurilor cu care statul se împrumută pe intern, care, conform datelor pentru august 2011, au fost cu circa 26% mai mari faţă de august 2010, în timp ce datoria de stat internă a crescut cu doar 1%. Având în vedere faptul că aceste costuri sunt achitate din banii plătitorilor de taxe, repercusiunile acestui fenomen sunt simţite nemijlocit de către populaţie.

Care sunt cauzele?

Există 3 factori esenţiali care explică creșterea discrepanţei dintre dobânzile la titlurile de stat și depozite: 1. Reevaluarea riscului de ţară în contextul crizei datoriilor suverane pe plan extern. Una din repercusiunile pe termen lung a actualei crize a datoriilor suverane este revizuirea conceptului că Statul ar fi cel mai sigur debitor. Acesta le-a oferit guvernelor luxul de a-și finanţa deficitele în cele mai avantajoase condiţii de pe piaţă. Însă dezechilibrele finanţelor publice din mai multe state europene, evidenţiate în ultima perioadă, au spulberat această afirmaţie. Investitorii reevaluează peste tot riscul de ţară, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut în majoritatea ţărilor europene, fapt ce nu a putut să nu afecteze și Republica Moldova.

2. Reorientarea băncilor de la creditarea statului la creditarea sectorului real (flight from safety to profits). Aceasta este determinată de recuperarea economică foarte dinamică a economiei moldovenești însoţită de îmbunătăţirea așteptărilor macroeconomice din partea băncilor și agenţilor economici. Astfel, în ultimul timp am asistat la reorientarea resurselor bancare de la creditarea statului spre sectorului real, opţiune care oferă băncilor o profitabilitate net superioară: raportul dintre soldul investiţiilor bancare în titlurile de stat și creditele comerciale s-a diminuat cu circa 15% în august 2011 faţă de aceeași perioadă din

anul precedent. Prin urmare, răcirea cererii pentru VMS determină statul să majoreze dobânzile pentru a motiva în continuare băncile să finanţeze deficitul bugetar.

3. Lipsa opţiunilor alternative de investiţii.

Aceasta se referă, în primul rând, la subdezvoltarea pieţei interne de capital și, respectiv, lipsa unei concurenţe sănătoase dintre sectorul financiar bancar și cel nebancar. Astfel, populaţia și, în special, agenţii economici dispun de un spectru limitat de opţiuni investiţionale financiare, majoritatea, volens-nolens, alegând depozitele bancare.

Prin urmare, în virtutea abundenţei de lichidităţi și pe fondul creșterii veniturilor disponibile ale populaţiei băncile au posibilitatea să menţină dobânzile pentru depozite la nivele atât de mici.

Care sunt riscurile?

Principalele riscuri asociate cu acest fenomen, pe termen scurt, costau în efectul de eliminare a investiţiilor (crowding out effect), iar pe termen lung – în creșterea costurilor de deservire a datoriei de stat interne: Pe termen scurt, situaţia în care dobânzile la titlurile de stat sunt superioare dobânzilor la depozitele bancare oferă băncilor posibilitatea inedită de a obţine profituri împrumutându-se de la populaţie în condiţii avantajoase și investind imediat în VMS. Luând în considerare nivelul de risc net inferior asociat cu creditarea statului faţă de creditarea sectorului real, această situaţie ar putea determina băncile să renunţe la finanţarea unor proiecte investiţionale în favoarea titlurilor de stat. Deoarece acești bani sunt utilizaţi exclusiv pentru acoperirea unor deficite temporare de casă și nu pentru investiţii, acest fenomen afectează negativ climatul investiţional și contribuie la alocarea suboptimală a resurselor în economie.

Pe termen lung, Guvernul trebuie să ia în calcul riscul creșterii costurilor de finanţare a deficitului de stat datorită creșterii dobânzilor la VMS ceea ce contribuie la o cheltuire risipitoare a banilor publici. Acest fapt mai este condiţionat de caracterul piramidal al gestionării datoriei de stat interne: emiterea noilor titluri de stat pentru acoperirea celor precedente. În concluzie, fenomenul paradoxal urmărit în ultimul timp în economia moldovenească este determinat atât de tendinţele economice interne și externe, cât și de anumite deficienţe sistemice legate de subdezvoltarea pieţei de capital și concurenţa slabă dintre sectorul financiar bancar și cel nebancar. Pornind de la riscurile pe termen scurt și lung identificate, reducerea datoriei publice interne, dezvoltarea pieţei de capital și impulsionarea concurenţei din sectorul financiar trebuie să figureze printre priorităţile agendei de guvernare.

Exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă a fost temporar suspendat Livrările de vinuri moldovenești pe piaţa rusă, prin intermediul depozitului Sanlogistic de la Moscova, a fost temporar suspendat, până la prelungirea licenţei acestuia, care expiră la 19 octombrie, au confirmat manageri ai unor companii vinicole.

Livrările au fost îngheţate temporar săptămâna trecută, scrie ziarul „Kommersant”, cu referinţă la o scrisoare a firmei „MoRo” din 7 octombrie, adresată partenerilor săi din Republica Moldova, prin care le sugerează să stopeze livrările de mărfuri până la o dispoziţie specială. În anul 2010, firma „MoRo” a fost cel mai mare importator de vinuri din Moldova, cu o cotă de 25 la sută din totalul importurilor. Și alţi importatori au confirmat că de vinerea trecută nu mai importă vinuri din Moldova.

Pe de altă parte, administraţia depozitului de la Moscova a anunţat că a depus la autoritatea de reglementare a pieţei de alcool a Rusiei actele necesare pentru obţinerea licenţei și că au fost efectuate verificările necesare. Sanlogistic speră să obţină prelungirea licenţei în termen util. Vinificatorii se întreabă: atunci ce îi neliniștește pe importatori? „După anul 2006, piaţa rusă nu mai este previzibilă și oricând poate provoca surprize”, este de părere Gheorghe Arpentin, președintele Uniunii Oenologilor din Moldova.

Prin terminalul vamal Borovski, amplasat pe teritoriul Sanlogistic, în anul 2010 au intrat pe piaţa rusă circa 80 la sută din vinurile moldovenești. Din noiembrie 2010, băuturile alcoolice moldovenești sunt livrate în Rusia și prin terminalul Nord-Vest din SanktPetersburg. Exporturile prin acest terminal continuă fără probleme, au confirmat vinificatorii.

Recent, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a anunţat că un nou terminal de comercializare a vinurilor moldovenești în Rusia va fi deschis la Breansk. În același timp, partea moldovenească s-a obligat să acorde o atenţie mai mare certificării produselor vinicole destinate exportului.

Date ale Ministerului Agriculturii arătau că, în prima jumătate de an, Republica Moldova a exportat 53,7 milioane de litri de vin, cele mai mari pieţe de desfacere fiind Belarus (19,3 milioane de litri), Ucraina (15,5 milioane de litri) și Rusia (9 milioane de litri).

Sursa: Moldpres

Adrian LUPUŞOR, Expert-Grup

Începând cu a doua jumătate a anului 2010, asistăm la un fenomen fără precedent pentru economia moldovenească (cel puţin de când sunt disponibile date): ratele dobânzilor la depozitele bancare sunt inferioare celor aferente valorilor mobiliare de stat (VMS).

Aceasta contravine teoriei economice tradiţionale, conform căreia statul beneficiază de luxul de a fi cel mai sigur debitor, fapt ce îi permite să se crediteze la cele mai mici costuri. Dar viaţa bate filmul. La finele lunii august, băncile moldovenești au putut să se crediteze de la populaţie sub forma atragerii de depozite la costuri cu circa 60% mai mici faţă de Ministerul Finanţelor. Care sunt cauzele și, mai ales, riscurile acestui fenomen?

Deficitul comercial creşte îngrijorător. UE bate CSI în comerţul exterior al Republicii Moldova Statelor Uniunii Europene le revine partea leului în comerţul exterior al Republicii Moldova.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-august 2011, Republica Moldova a exportat pe piaţa europeană mărfuri și servicii în valoare totală de 686,6 milioane de dolari SUA, în același timp valoarea importurilor din UE fiind de 1 miliard și 434,5 milioane de dolari. Astfel, balanţa comercială cu UE înregistrează un deficit de 747,9 milioane de dolari, fiind cu 21 % mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2010.

Cele 27 de ţări ale UE deţin o cotă de 50,2 % în totalul exporturilor Republicii Moldova, faţă de cota de 48,6 % în ianuarieaugust 2010. Importurilor din UE le revine o pondere de 44,7 % din total, faţă de 44,9 % în ianuarie-august 2010. În perioada raportată, Republica Moldova a exportat pe piaţa statelor CSI mărfuri și servicii în valoare totală de 544,7 milioane de dolari SUA, pe când importurile s-au cifrat la 1 miliard și 35,9 milioane de dolari. Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova cu acest grup de state a constituit 491,2 milioane de dolari, înregistrând o creștere de 24 % faţă de perioada ianuarie-august a anului trecut.

Statelor CSI le revine o pondere de 39,9 % în structura exporturilor Republicii Moldova, faţă de 39,0 % în ianuarie-august 2010. Totodată, importurile din CSI deţin o cotă de 32,3 %

din total, crescând nesemnificativ în raport cu cota de 31,5 % din ianuarie-august 2010. În statele nemembre ale UE și nemembre ale CSI Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 135,9 milioane de dolari. Valoarea importurilor din aceste ţări a fost de 739,2 milioane de dolari, iar deficitul balanţei comerciale cu acestea s-a ridicat la 603,3 milioane de dolari sau cu 38,5 % raportat la aceeași perioadă din 2010.

Per total, exporturile Republicii Moldova s-au cifrat, în perioada analizată, la 1 miliard și 367,2 milioane de dolari, în creștere cu 61,9 % faţă de perioada similară a anului trecut. Importurile au crescut pe ansamblu cu 40,1 %, valoarea lor cifrându-se la 3 miliarde și 209,6 milioane de dolari. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a ţării a crescut cu 27,3 % și constituie 1 miliard și 842,4 milioane de dolari.

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 39,9% (în ianuarie-august 2010 – 39,0%), ce corespunde unei valori de 544,7 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 65,5%, comparativ cu ianuarie-august 2010.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, analiza evoluţiei comerţului exterior pe ţări relevă o majorare a exporturilor către Federaţia Rusă (+ 81,1 %), România (+ 80,4 %), Italia (+ 47,3 %), Germania (+ 92,9 %), Ucraina (+ 66,8 %), Polonia (+ 94,5%), Bulgaria (de 2,2 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+ 20,7 %), Kazahstan (+ 72,4 %), Ungaria (de 4,6 ori), Turcia (+20,2 %), Grecia (+ 58,1 %), Lituania (+ 96,7%), Olanda (+86,8 %), Panama (de 5,8 ori), Statele Unite ale Americii (+ 17,2 %), Franţa (+ 29,0 %), Republica Cehă (+ 53,5 %), Austria (+

69,3 %), Belgia (+ 36,3 %), Slovacia (+ 16,5 %), Uzbekistan (+ 26,7%) și o diminuare a exporturilor către state ca Irak (- 14,7 %), Siria (- 6,3 %) și Georgia (- 4,5 %).

Pe de altă parte, analiza evoluţiei importurilor pe ţări relevă majorarea acestora din state ca Federaţia Rusă (+ 42,3 %), România (+ 59,4 %), Turcia (+ 93,8 %), Ucraina (+ 29,8 %), Germania (+ 44,4 %), Italia (+ 36,1 %), China (+ 29,0 %), Belarus (+ 89,4 %), Ungaria (+63,1 %), Austria (+ 48,7 %), Polonia (+ 24,1 %), Franţa (+ 32,8 %), Bulgaria (+39,8 %), Republica Cehă (+46,8 %), Elveţia (+ 86,4 %), Kazahstan (de 2,4 ori), Spania (+ 59,2 %), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+ 23,5 %), Belgia (+ 31,2 %), India (+ 37,7 %), Coreea de Sud (+ 51,9 %), Suedia (+ 73,4 %), Uzbekistan (de 4,5 ori), Statele Unite ale Americii (+ 10,7 %), Olanda (+ 15,5 %), Japonia (+

România avea în 2010 cel mai mare număr de exploataţii agricole din UE România avea în 2010 cel mai mare număr de exploataţii agricole din Uniunea Europeană, 3,856 milioane (sau 32% din totalul UE 27), urmată de departe de Italia, cu 1,6 milioane exploataţii (13,5% din totalul UE), și Polonia, cu 1,5 milioane exploataţii (12,5% din totalul UE), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În schimb, la capitolul suprafeţelor medii ale exploataţiilor agricole, România se situează pe penultimul loc în UE cu o suprafaţă medie de 3 hectare, la egalitate cu Cipru. O suprafaţă mai mică aveau doar exploataţiile agricole din Malta (un hectar). Cele mai mari exploataţii agricole se găsesc în Cehia (152 de hectare în medie), Marea Britanie (79 de hectare), Danemarca (65 de hectare), Luxembourg (59 de hectare), Germania (56 de hectare) și Franţa (53 de hectare).

Potrivit Eurostat, între 2003 și 2010 numărul exploataţiilor agricole din UE a scăzut cu 20%, până la 12,053 milioane exploataţii, care utilizează o suprafaţă de 170 de milioane de hectare, în scădere cu 2% comparativ cu 2003. De asemenea, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din UE27 era de 14 hectare în 2010, comparativ cu 12 hectare în 2003.

25,6 %), Slovenia (+ 59,7 %), Slovacia (+ 46,3 %), Taiwan, provincie a Chinei (+ 56,2 %), Vietnam (+ 19,1%), Finlanda (+ 26,8 %).

Primele 5 ţări de destinaţie a exporturilor din Republica Moldova sunt Federaţia Rusă (377,0 milioane de dolari), România (249,1 milioane de dolari), Italia (134,6 milioane de dolari), Ucraina (85,0 milioane de dolari) și Germania (77,8 milioane de dolari).

Primele 5 ţări de origine a importurilor făcute de ţara noastră sunt Federaţia Rusă (478,7 milioane de dolari), Ucraina (407,7 milioane de dolari), România (370,1 milioane de dolari), Germania (250,4 milioane de dolari) și China (240,1).

Situaţia comerţului exterior al Republicii Moldova cunoaște astfel o înrăutăţire pe ansamblu, în pofida faptului că exporturile au înregistrat creșteri.

FLUX

Agricultura românească, pe mâinile străinilor. S-a vândut deja 12% din terenul fertil al ţării Agricultura românească pare a fi pe mâini bune. Străinii au cumpărat deja un milion de hectare din pământul fertil al României, adică peste 12%.

Sursa: AGERPRES

EXTERN

Mesajul distributiştilor către protestatarii mişcării Occupy Wall Street CAPITALISMUL WALL STREET-ULUI ESTE PENTRU BOGAŢI SOCIALISMUL ESTE PENTRU BIROCRAŢI AVEM NEVOIE DE O ECONOMIE DISTRIBUTISTĂ Nu a venit oare timpul unei schimbări?

Capitaliștilor și socialiștilor le place să discute despre joburi. Trăim într-o societate ciudată, în care ne petrecem viaţa muncind pentru alţii în loc să muncim pentru noi înșine. Credem că trebuie să alegem între Big Business și Big Government, că trebuie să depindem de cărţile de credit și de magia financiară, că nu ar trebui să ne revoltăm atunci când suntem deposedaţi de proprietatea noastră privată. Aceleași răspunsuri răsuflate oferite la fiecare campanie electorală, de către Stânga și de către Dreapta, ne trimit înapoi la aceleași probleme. Socialismul și capitalismul sunt sisteme impersonale în care câţiva câștigă pe seama mediului înconjurător, a săracilor și a comunităţii familiilor.

Distributismul înseamnă mutarea economiei de pe Wall Street (simbol al economiei speculative, al centrelor financiare, al elitelor – n. tr.) înapoi pe Main Street (simbol al economiei reale, al clasei de mijloc, al americanului de rând și al valorilor sale – n. tr.). Avem nevoie de o economie la dimensiuni umane, bazată pe firme de familie și

cooperative, pe comunitate, pe grija faţă de ecosistem și faţă de calitatea hranei noastre. Distributismul este un sistem sustenabil pe care l-au validat miile de mici firme de familie și firmele cu lucrători-proprietari, băncile de microcreditare și uniunile de credit. Pe scară largă, Cooperativele Mondragón din Spania și economia distributistă din Emiliei-Romagna, din Bologna, unde 45% din PIB provine din cooperative demonstrează că economiile și firmele distributiste au un avantaj structural pe care sistemul capitalist și cel socialist nu pot să-l egaleze.

Unii dintre dumneavoastră sunteţi distributiști fără să știţi. Promovaţi economia locală făcându-vă cumpărăturile în vecinătatea casei, mâncaţi produse biologice și beţi poate bere preparată în propria gospodărie. Dacă sunteţi de părere că libertatea înseamnă întărirea familiilor și a comunităţilor, dacă sunteţi de acord că libertatea mai înseamnă să-i lăsăm pe ADEVĂRAŢII ţărani să ne producă hrana, să readucem micul magazin în cartierele unde locuim și să sprijinim creșterea cât mai mare a numărului de proprietari – în loc de câţiva „aleși“ – atunci sunteţi distributiști.

Să le dăm din nou posibilitatea

americanilor să muncească pentru ei înșiși!

Obiectivele noastre: – Reintegrarea dreptăţii în economia de piaţă prin aplicarea principiilor istorice ale creștinismului, armonizând relaţia dintre morală și economie.

– Micșorarea prăpastiei dintre proprietate și muncă pentru a construi stabilitatea socială și economică prin intermediul cooperativelor și firmelor de familie.

– Răspândirea proprietăţii productive ca element esenţial pentru dobândirea independenţei faţă de corporaţii, birocraţii și sistemul bancar cămătăresc.

– Subsidiaritate: mai puţină centralizare și organizaţii mai mici și mai diverse la cârma instituţiilor locale, întreprinderilor private și a administraţiei de stat.

– Solidaritate cu lucrătorii, cu cei lăsaţi de izbeliște, cu nevoiași și familiile.

Sprijinim: – firma de familie – breslele (asociaţiile profesionale) – cooperativele

– regimul de impozitare diferenţiat – creditele fără dobândă – producţia locală pentru consumul local – food banks (băncile de alimente donate pentru nevoiași) – microcreditarea – agricultura sprijinită de comunitate (metodă de cooperare între producător și consumator prin care se asigură produse de calitate, pe bază de abonament sau de contracte de tipul „risc și recompensă“. În România se încearcă ceva asemănător prin metoda „Coșul ţărănesc“ – n. tr.)

– tehnologia la scară mică – agricultura ecologică – gospodăriile autosuficiente, urbane și rurale – Houses of Hospitality (forme de ajutor pentru cei lipsiţi de mijloace – n. tr.)

– drepturile celor nenăscuţi – justiţia economică – acţiunile caritabile – moneda locală.

Joi, 6 octombrie 2011 (Traducere de Ovidiu Hurduzeu) Sursa: atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com

Ţăranul român privește totul de pe margine cu mirare - am face și noi producţii bune, dar nu avem cu ce. În aceste condiţii, este posibil ca în câţiva ani, pe ogoarele patriei să nu se mai vorbească românește.

Spre exemplu, în comuna Cocora, din Ialomiţa, oamenii muncesc din greu, fac agricultura cum știu ei din moși-strămoși. Lângă ei, o mașinărie venită parcă din alte timpuri fuge de mănâncă pământul, la propriu.

Danezul Hans Paulsen a făcut mare vâlvă în comună de când a ajuns, acum patru ani. A cumpărat sau a luat în arendă peste 4.000 de hectare de teren și face performanţă cu numai 14 oameni și câteva tractoare cu sute de cai putere, aer condiţionat și GPS. «Tractorul se conduce singur, prin satelit, așa că șoferul nu trebuie decât să fie atent la ce se întâmplă în spatele lui», explică danezul Hans Paulsen. Și italienii, cu mafia lor cu tot, ne cumpără în fiecare an mii de hectare de pământ. La Stăncuţa, în Brăila, un italian a luat peste 3.500 de hectare și cultivă cu succes orez. Ei spun că hectarul costă acolo 2.000 de euro și este foarte ieftin.

Străinii au cumpărat intensiv teren în ultimii zece ani, iar fenomenul pare abia la început.

«Dacă vindem câte un milion de hectare la zece ani, peste zece ani s-ar putea să ne trezim că nu mai aveţi interlocutori care să vorbească românește», a atenţionat Nicolae Sitaru, președinte la Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli.

Sursa: antena3.ro

6

14 OCTOMBRIE 2011

Grija pentru drepturile angajaţilor pe care ar avea-o sindicatele din Republica Moldova este doar un mit.

Preocuparea de bază a liderilor sindicatelor, nereformate din perioada sovietică, este cum să scoată cât mai mulţi bani din patrimoniul care la destrămarea Uniunii Sovietice valora, potrivit unor surse, peste 200 de milioane de dolari. În ultimii cinci ani, Sindicatele au vândut proprietăţi de peste 120 de milioane de lei. Înstrăinarea hotelurilor sau bazelor de odihnă s-a făcut exclusiv prin negocieri directe și nu prin licitaţii.

Epopeea hotelului “Turist” Un obiect aflat cândva (din 1971 până în 2010) în posesia sindicatelor este complexul hotelier “Turist”. La 20 august 2010 acesta a fost vândut cu 29 de milioane de lei. Noul proprietar a devenit firma “Vedova-Grup”, înregistrată în Marea Britanie. Într-o listă a hotelurilor din Chișinău de pe site-ul www.paginideaur.md, “Vedova-Grup” apare cu adresa juridică str. Tighina, 12, și cu același număr de telefon ca și firma “Dufremol”, patronată de omul de afaceri Ilan Șor. Aceeași adresă și număr de telefon îl au și alte firme care figurează în tranzacţiile cu patrimoniul sindicatelor. Firma ar fi avut prima opţiune de cumpărare graţie faptului că arenda de câţiva ani hotelul. Cu un an înainte de vânzare, firma a luat și terenul aferent, aproape jumătate de hectar, în arendă de la Primărie, pe un termen de 15 ani.

La 20 de zile de la încheierea tranzacţiei de vânzare, pe 10 septembrie 2010, hotelul a fost pus în gaj la o banca comercială pentru garantarea unui împrumut cu aproape un milion de lei mai mare decât preţul cu care fusese cumpărat hotelul - 29, 99 milioane de lei. Suma a fost returnată băncii, iar la 7 iulie 2011 hotelul a fost gajat din nou.

De această dată noii proprietari au luat 3 milioane de euro de la compania “Primexim Limited Compania”, cu sediul la Londra. În timp ce unii sindicaliști ”disidenţi” susţin că acesta este de fapt preţul real al hotelului, întrucât nici o instituţie nu ia în gaj un obiect care costă mai puţin decât suma dată cu împrumut, experţii imobiliari spun totuși că 3 milioane de euro e o sumă mult mai mare decât valoarea hotelului ”Turist”. O explicaţie ar fi că perfectarea gajului către o firmă presupus apropiată proprietarului hotelului a fost doar o formalitate, prin care acesta a vrut să se asigure că, dacă după un eventual proces judiciar, contractul de vânzarecumpărare ar fi anulat, hotelul să nu poată fi returnat fostului proprietar, Confederaţiei, decât dacă va fi achitată și datoria de 3 milioane de euro.

La întrebarea cum își explică faptul că hotelul a fost gajat cu o sumă mai mare decât a fost vândut, actualul președinte al CNSM, Oleg Budza, răspunde: ”Toate întrebările la bancă”.

De ce a trebuit să fie vândut?

Aducea pierderi. Oleg Budza nu a explicat însă de ce hotelul nu a fost dat în continuare în arendă firmei „Vedova-Grup”, care, potrivit unor surse, plătea sindicatelor aproape 1,5 milioane de lei taxă de chirie. Totuși, Budza s-a dovedit a fi destul de informat în ce privește veniturile actuale ale hotelului, care este gestionat de noii proprietari: „Acum “Turist” aduce pierderi în fiecare lună 100 de mii, așa printre altele... Din surse demne de încredere”.

Document-fantomă şi întrebareparadox Hotelul “Turist” are o istorie bogată și până la momentul în care a fost scos la vânzare. În octombrie 2009, înainte de ședinţa de pe 5 noiembrie a CNSM, în mâinile unor membri de sindicat a ajuns copia unui procesverbal al ședinţei din 18 august 2009 a Comitetului Confederal al CNSM, prezidată de Leonid Manea. În document se arăta că 24 din cei 35 de membri ai Comitetului îl împuternicesc pe Oleg Budza, atunci vicepreședinte

EDI|IA DE VINERI

Investiga\ii

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MILIOANELE SINDICATELOR * Venitul anual al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM) a variat în ultimii ani între 11 și 27 de milioane de lei. Pentru anul 2011 au fost planificate venituri de aproximativ 27 de milioane de lei.

Din acestea, 63% vin din gestionarea patrimoniului și doar 7% - din cotizaţiile de membru. * În tranzacţiile de cumpărare a obiectivelor figurează, de cele mai multe ori, unele și aceleași firme. O mare parte dintre acestea sunt conduse de persoane apropiate omului de afaceri Ilan Șor. * Majoritatea bunurilor vândute au fost puse ulterior în gaj pentru a acoperi credite mai mari decât suma cu care au fost cumpărate.

al Confederaţiei, să semneze toate actele necesare pentru punerea în gaj la Banca Socială a hotelului “Turist”, pentru asigurarea contractelor de credit încheiate cu banca de către 5 firme: “Dufremol”, “Ghermivali”, “Molint-Grup”, “Infoton-Con” și “Avantaje”. Suma totală a creditelor era de 4894,5 mii de euro, 53 000 de dolari și 1900 mii de lei. Decizia de a-l împuternici pe Budza urma să fie votată la ședinţa Confederaţiei, din 5 noiembrie 2010. La ședinţă, câţiva membri ai Comitetului au cerut liderilor, de la microfon, să dea explicaţii. Aceștia au răspuns că nu știu despre un asemenea proces-verbal.

Totuși, unul dintre sindicatele de ramură a cerut Procuraturii și Centrului Anticorupţie să verifice dacă a existat sau nu un asemenea proces-verbal.

Concluzia procurorilor a fost că documentul nu a existat în realitate. Întrebarea de unde a putut apărea un asemenea proiect de decizie, cu sume concrete, nume de firme, conturi bancare și termene de achitare a rămas în aer. Procurorii susţin că șefii Confederaţiei le-au prezentat cu totul alte procese-verbale de la ședinţa respectivă.

”Mă rog, ce, nu ştiţi cum se face un document?”

Cum a apărut documentulfantomă, care, de altfel, era bine întocmit și documentat, procurorii nu au mai încercat să afle. Presupunerea unor membri de sindicat este că o asemenea intenţie a existat, însă liderii sindicali ar fi renunţat după ce chestiunea a fost scoasă la suprafaţă. Cert este că cel puţin 3 dintre aceste firme există în realitate – “Dufremol”, “Ghermival” și “Infoton-com”, și au aceeași adresă juridică și telefon, Tighina, 12, potrivit unei informaţii de la Camera Înregistrării de Stat. “Dufremol” îl are ca fondator, cu o cotă de 75% pe Ilan Șor. La “Ghermival”, fondator cu o cotă de 100% este Valeriu Romanov, despre care Ilan Șor a declarat în mai multe interviuri că este unul dintre conducătorii proiectelor sale. Iar la „Infoton-com”, fondator este firma “Ghermival”. A patra firmă, “Molint Grup”, are și ea adresa pe Tighina, 12, și același număr de telefon. “Molint-Grup” a devenit ulterior noul proprietar al Complexului sportiv “Iunosti” din Chișinău, și acesta fostă proprietate a sindicatelor. „Cum vă explicaţi apariţia acestui document-fantomă?”, întrebăm de Oleg Budza. ”Idee nu am. Cineva a luat și a falsificat, a fost controlat la cadastru, la bancă, nu s-a adeverit”, a fost răspunsul. ”Dar cum puteau să apară nume concrete de firme, de conturi bancare, sume concrete?”, insistăm noi. ”Ei, cum se fac documentele? Mă rog, ce, nu știţi cum se face un document?

Poate cineva a vrut să pună o piedică. Asta era exact în preajma Consiliului pe care noi l-am avut al Confederaţiei. A apărut documentul, s-a repartizat între oameni. Imediat am sunat la banca. Spuneţi-mi dacă este așa, dacă este gajat, că iată peste o oră începe ședinţa. Mi s-a spus că nu este gajat. Nu este un credit”. Întrebare cel puţin paradoxală.

Cine putea pune în gaj hotelul fără știrea conducerii Confederaţiei, cea care era la acel moment proprietară a imobilului?

Palatul de Cultură al Sindicatelor: gajat pentru un împrumut luat de la o firmă a lui Ilan Şor?

Situat în centrul sectorului Râșcani al Chișinăului, pe strada Kiev, 7, Palatul de Cultură al Sindicatelor, cu o suprafaţă totală de 6232 mp, a fost destinat iniţial organizării evenimentelor culturale și de agrement pentru

* Clădirea Institutului Muncii, deși se află încă în proprietate sindicală, este pusă în gaj cu 39 de milioane de lei, iar Palatul de Cultură al Sindicatelor – cu 6 mln de euro. Cu toate acestea, în curând Palatul va fi demolat, iar pe teren va fi construit un centru comercial. * Instituţiile de drept investighează și astăzi vânzarea în 2007 a hotelului “Cosmos”, însă, deocamdată, o decizie nu a fost luată, iar în cazul unui centru de reabilitare din satul Condriţa dosarul a fost clasat din cauză că “persoanele dintr-un organ colegial nu pot fi trase la răspundere”. * Sanatoriile moldovenești din Ucraina sunt încă nerecunoscute, dar date în arendă.

Căderea “Cosmos”-ului

oamenii muncii. Potrivit unui fost angajat al Confederaţiei, acolo însă nu s-a mai făcut nici o manifestaţie din 1994, când s-a sărbătorit Anul Nou. Marile Adunări sindicale se organizează la Palatul Feroviarilor sau în sala de la parterul Casei Sindicatelor.

Conform actelor de la Agenţia de Stat Cadastru, palatul este dat în arendă până în anul 2029 unei firme private. Iniţial, contractul de arendă a fost încheiat, la 3 ianuarie 2004, pe o perioadă de 5 ani, însă ulterior a fost extins.

Aceleași acte de la autoritatea cadastrală arată că Palatul este pus în gaj pentru o sumă de 6 milioane de euro cu care Confederaţia ar fi datoare firmei ”Delmos-Grup”, cea care în 2007 a cumpărat de la CNSM hotelul Cosmos și care a fost fondată de Valeriu Romanov. Împrumutul este, potrivit Registrului cadastral, o afacere proaspătă, încheiată la 24 iunie 2011. Cu toate acestea, președintele CNSM, Oleg Budza, nu și-a putut aminti dacă sindicatele au luat sau nu de la ”Delmos-Grup” un împrumut atât de mare, care depășește de câteva ori venitul anual al Confederaţiei. ”Nu știu. Am să controlez”, a răspuns președintele CNSM, fără semnătura căruia nu se încheie nici o tranzacţie legată de patrimoniul sindical. Să nu știe dacă CNSM a împrumutat sau nu de la o firmă 6 milioane de euro?

Budza anunţă: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi demolat!

Experţii imobiliari spun că gajarea imobilului de pe strada Kiev, 7, contra unui împrumut atât de mare înseamnă începutul sfârșitului pentru Palatul de Cultură al Sindicatelor. Asta pentru că CNSM, reieșind din veniturile pe care le are planificate în acest an, 27 de milioane de lei, nu are cum să ramburseze un împrumut atât de mare. Lăsând această întrebare în aer, Oleg Budza aduce o contra informaţie: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi DEMOLAT! „Acolo va apărea un centru comercial și de agrement, în cadrul căruia Confederaţia va avea peste 4 mii de metri pătraţi. Mai multe voi spune la o conferinţă de presă pe care o voi susţine în luna octombrie”, a spus Budza.

Cât privește faptul că Palatul este dat în arendă unei firme pe 29 de ani, s-au arătat surprinși atât președintele CNSM, cât și vicepreședintele, Mihai Hâncu. ”Aceasta nu este semnătura dlui

Ghilaș, a spus Hâncu, arătând la actul oficial, semnat de directorul Agenţiei de Stat Cadastru, prin care CIN a primit informaţia despre patrimoniul sindical. “Nu cumva acest document a fost făcut special ca să ne puneţi nouă întrebări? Trebuie să vedem cum a ajuns acest document la voi”.

Hâncu susţine că anterior, CNSM a dat în arendă firmei ”AlferalGrup” o parte din Palat, dar nu toată clădirea. El și-a făcut copii după actele prezentate de CIN ca să se lămurească de unde a apărut „greșeala”.

Unul dintre coloșii Sindicatelor care a căzut printre primii a fost Complexul hotelier “Cosmos”. Construit în perioada sovietică, acesta se înalţă chiar în inima capitalei, pe Bulevardul Negruzzi, pe o suprafaţă de 2,3 hectare. Dat în exploatare în 1983, hotelul, cu 706 locuri, activează până în prezent. În 1992, când au fost finalizate toate lucrările de construcţie, la Cadastru este înregistrată Întreprinderea de stat “Comple-

xul hotelier-turistic “Cosmos”, care făcea parte din Asociaţia turismului sindical “Concediu”.

Această asociaţie va sta ulterior la baza formării Concernului “Moldsindtur”, redenumit mai târziu Holdingul “Moldsindbalneotur”. În noiembrie 1997, la Cadastru este înregistrat SRL “Complexul hotelier-turistic “Cosmos”, ai cărui fondatori erau Concernul “Moldsindtur” și colectivul de muncă, cu cota de participare de 75% și, respectiv, 25%, capitalul statutar fiind de 5400 de lei. În anul 2000, potrivit datelor cadastrale, complexul hotelier a fost înregistrat în proprietatea Concernului “Moldsindtur” SRL, al cărui fondator la acel moment era Federaţia Generală a Sindicatelor din Moldova.

Vândut fără licitaţie Discuţii privind vânzarea hotelului “Cosmos” au început în 2006. Nu mai aducea venituri, spun Sindicatele, iar pentru a-l revigora era nevoie de câteva milioane de lei. Ca și în cazul altor proprietăţi, nu s-a anunţat public despre scoaterea la vânzare a hotelului. Totuși, cel puţin 3 investitori au manifestat interes. Compania turcă “Dedeman Hotels and Resorts International”, de exemplu, vroia să demoleze hotelul și să construiască unul nou. SRL “Moldbilding” IM propunea suma de 70 mln de lei. Victor Vașciaev, directorul de atunci al Holdingului “Moldsindbalneotur”, care a semnat contractul de vânzare, spune că au existat investitori care propuneau un preţ dublu, faţă de cel cu care s-a vândut hotelul.

Cu toate acestea, în iunie 2007, hotelul este vândut cu 60 mln 30 mii de lei (60030000 MDL) echivalentul a 5 mln de dolari (Document contract). Investitorul – SRL “Delmos Grup”, cu adresa de atunci mun. Chișinău, str. pe Tighina, 12. Ca să îndreptăţească alegerea cumpărătorului, Sindicatele au încheiat în luna aprilie 2007, cu SRL “Delmos Grup” un contract de arendă a hotelului pe un termen de 3 ani, pentru suma de 4 mln de lei pe an. Acest contract îl avantaja pe arendator în cazul în care hotelul ar fi fost scos la vânzare. La nici două luni de la încheierea contractului de arendă, investitorul solicită, printr-o scrisoare, Holdingului “Moldsindbalneotur” să procure hotelul, motivând că acesta este nerentabil și necesită investiţii mari. Și … peste o lună ,“Delmos-Grup”, prin semnătura directorului de atunci, Valeri Romanov, intră în posesia complexului hotelier. Schema respectivă a funcţionat și în cazul înstrăinării altor hoteluri pe care le gestiona Confederaţia Sindicatelor.

Valoarea reală – de 10 ori mai mare Interesant este un alt aspect, la care fac referire liderii sindicali, atunci când justifică în-

străinarea hotelului. Evaluarea.

Hotelul cu tot ce era în interior a fost evaluat de Întreprinderea de Stat “Audit și evaluare” la 35,2 mln de lei (!). Totuși, a fost vândut cu o sumă de două ori mai mare. Cine dă dublu decât arată evaluarea? Ceea ce nu se leagă este și faptul că noul proprietar a pus hotelul în gaj ulterior cu 29,9 mln de dolari, ceea ce sugerează că valoarea reală a hotelului este de cel puţin 40-50 mln de dolari, adică de zece ori mai mare decât preţul cu care a fost vândut (!).

Practica bancară în R. Moldova, spun experţii, arată că valoarea creditului nu poate fi mai mare decât 50 la sută din valoarea proprietăţii gajate. Victor Vașciaev, la scurt timp de la vânzarea hotelului, și-a dat demisia. El spune că nu a fost de acord cu modul în care s-a făcut tranzacţia, dar că a semnat actele, întrucât decizia a fost luată de fondatorii Holdingului “Moldsindbalneotur”: Confederaţia Sindicatelor Libere “Solidaritatea”, condusă de Leonid Manea, și Confederaţia Sindicatelor, condusă de Petru Chiriac. Cele două confederaţii s-au reunificat la numai câteva zile de la vinderea “Cosmos”-ului.

Oleg Budza, președintele CNSM, care l-a succedat pe Leonid Manea în această funcţie, spune că “hotelul aducea pierderi și trebuia înstrăinat”.

“S-a luat ca bază cine plătea mai mulţi bani, mai operativ, în condiţii mai bune, acela era preferat de Confederaţie. Ce folos că se făceau licitaţii la structurile de stat. De exemplu, hotelul “Naţional”, s-a vândut, împreună cu baza auto și de construcţii și motelul de la “Inturist” cu 2 mln 300 mii de dolari, și un hotel simplu, ca al nostru, din beton, care trebuia demolat, cum e “Cosmos”-ul, cu 5 milioane. Aici trebuiau licitaţii?”, ne-a replicat Mihai Hâncu, vicepreședintele CNSM, când l-am întrebat cum a fost vândut hotelul.

Televizoare cu 2 lei, climatizoare – cu 4 lei O anexă la contractul de vânzare-cumpărare a hotelului “Cosmos” conţine lista bunurilor din hotel: mobilă, aparataj electrocasnic, covoare și altele și preţul cu care au fost vândute noului proprietar. Cel puţin 18 televizoare Supra Akay au fost apreciate cu câte 2 lei, televizoarele Alfa – cu 1 leu, peste 40 de aclimatizatoare, care funcţionează și astăzi, cu 4-7 lei, covoare 3x5 metri – 4 lei, mese cu câte 3 lei, frigidere, inclusiv camere frigorifice la preţ de la 1 la 34 lei. Un pian Retroff, de exemplu, a fost vândut cu 9 lei.

Toate bunurile hotelului din cele 350 de camere, baruri, săli de festivităţi etc. au fost vândute noului proprietar la suma derizorie de 30 de mii de lei.

Una se votează, alta se scrie în procesul verbal Vânzarea Complexului hotelier “Cosmos”, îndoielnică cel puţin la prima vedere, a trezit nemulţumirea unor lideri ai sindicatelor de ramură. Ei au acuzat conducerea Confederaţiei Sindicatelor Libere “Solidaritatea” de falsificare a procesului verbal prin care s-a luat decizia de a înstrăina hotelul. Unii membri ai

sindicatelor de ramură s-au abţinut, iar alţii spun că ar fi votat împotrivă. Prin urmare, Hotelul “Cosmos” nu putea fi înstrăinat, deoarece nu a existat o decizie unanimă în ce privește vânzarea lui. Victor Vașciaev, directorul de atunci al Holdingului “Moldsindbalneotur”, spune că de multe ori la ședinţele Confederaţiei se votează una, dar în procesul verbal se scrie cu totul alta. “Deciziile se iau în mod democratic.

Aici se respectă democraţia. Dar ce se întâmplă până la votare, cum se pregătește totul, e altceva. Unii votează mecanic, iar alţii sunt pregătiţi și motivaţi ca să voteze așa cum li se cere.

E deja un mod de a lua decizii”, spune Vașciaev. Cel puţin 5 astfel de cazuri ar fi ajuns și pe masa procurorilor, precizează el.

Procuratura găseşte încălcările, nu şi vinovaţii În cazul “Cosmos”, Procuratura a iniţiat, la 2 octombrie 2008, o cauză penală pentru “falsificarea proceselor verbale din 8 mai 2007 ale ședinţelor comitetului executiv al Confederaţiei Sindicatelor Libere “Solidaritate” prin care s-a decis înstrăinarea Complexului hotelier “Cosmos” către un agent economic și pentru folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie obștească a situaţiei de serviciu în interes material ori personal, soldate cu urmări grave”. Întrun răspuns oferit de CCCEC se spune: “s-a stabilit că preţul de înstrăinare a Complexului Hotelier “Cosmos” evaluat de către ÎS “Audit și evaluare” este diferit de cel constatat de către expertiza judiciară”. CCCEC a precizat că, deocamdată, nu există o decizie definitivă în acest dosar. Cu toate că vânzarea hotelului face obiectul unei anchete penale, proprietatea a fost revândută în iunie 2011 SRL-ului “Infoton-com”, fondată în proporţie de 100% de SRL “Ghermival”. Ultima este fondată de Valeriu Romanov, unul dintre pilonii afacerilor lui Ilan Șor. La numai o lună de la cumpărare, noul proprietar îl pune în gaj pentru un credit de 3,5 mln de euro, luat de la o bancă din Ucraina.

Scandalul în jurul acestei tranzacţii, se pare, a dus, de rând cu altele, la debarcarea, doi ani mai târziu, a liderului Confederaţiei Generale a Sindicatelor, Leonid Manea. Unele voci afirmă că diferenţa dintre costul real al hotelului și suma cu care a fost procurat ar fi ajuns în buzunarele unor lideri sindicali.

Pensiunea “Flora” Situată pe str. Zimbrului, 1, din Chișinău, într-un parc, pensiunea “Flora” are o istorie și mai interesantă. CNSM a vândut-o în 2009 cu 17 milioane de lei firmei ”Asigromex”, în numele căreia actele au fost semnate de același Valeri Romanov.

“Asigromex” are aceeași adresă juridică, potrivit informaţiei de la Camera Înregistrării de Stat – str. Tighina, 12, ca și alte firme ale căror fondatori sunt Ilan Șor și Valeri Romanov. A fost vândută pentru că avea datorii și lucra în pierdere, explică cei de la sindicate. Fostul director al Holdingului ”Moldsindbalneotur”, Victor Vașciaev, susţine însă că pensiunea întotdeauna a adus venituri, chiar dacă în unii ani nu foarte mari.

După ce a fost vândută, pensiunea „Flora” a fost gajată, potrivit actelor cadastrale, cu aproape 35 de milioane de lei, sumă de peste două ori mai mare decât preţul cu care a fot vândută. Oleg Budza spune din nou că nu poate răspunde la această întrebare, sugerându-ne să căutăm un răspuns la bancă.

Institutul Muncii, pus în gaj cu 39 de milioane de lei Atunci când Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat de la Agenţia de Stat Cadastru istoria cadastrală a pensiunii „Flora”, indicând adresa veche a pensiunii, str. Zimbrului, 10, din întâmplare am primit și o altă informaţie preţioasă – istoria cadastrală a Institutului Muncii, situat pe aceeași adresă, în parcul din sectorul Râșcani.

Aici, surpriză! Clădirea Institutul Muncii a rămas în proprietatea sindicatelor, dar este și ea pusă în gaj! Contra sumei de 39 de milioane de lei. Contractul de gajare la Banca Socială a fost perfectat la 1 martie 2011, iar a doua zi a fost înregistrat la autoritatea cadastrală. Cine, cum și de ce a pus în gaj Institutul Muncii? Ce șanse sunt ca acesta să nu fie cedat băncii în caz de nerambursare a creditului? Din păcate, președintele CNSM, Oleg Budza, a spus din nou că nu știe despre acest caz și că trebuie să se documenteze. Ce fac Sindicatele cu creditele de milioane pentru care gajează proprietatea tot a rămas o întrebare fără răspuns.

Condriţa: două obiecte vândute În suburbia capitalei, Condriţa, aflată la 25 de kilometri de Chișinău, în pădurea în care

care a rămas doar pe hârtie. Și dacă anterior cel puţin puteau fi folosite cele trei stadioane ale complexului, astăzi nici acestea nu mai sunt disponibile, întrucât noul proprietar a încercat să le reconstruiască, le-a distrus, iar terenul stă acum în paragină.

Complexul arată mai rău decât atunci când a fost vândut. Terenul este din nou scos la vânzare de către o bancă.

Abuz colectiv, rămas nesancţionat!

Potrivit unor surse din cadrul Sindicatelor, prin 2007 președintele de atunci, Vladimir Voronin, în timp ce se afla la reședinţa de stat din această localitate, s-a interesat de soarta Complexului de reabilitare pentru sportivi “Nistru”, văzându-l părăsit.

Urmare a acestui interes sau nu, Procuratura Generală a constatat că la înstrăinarea acestuia s-a comis abuz în serviciu. La 29 septembrie 2008, a fost intentată o cauză penală pe faptul abuzurilor comise de factorii de decizie sindicali, ne-a informat CCCEC. Însă aceștia nu au mai ajuns să fie trași la răspundere, deoarece dosarul a fost clasat, la 14 mai 2010. Motivul – „decizia care a produs efectul juridic (privind înstrăinarea Complexului) a fost adoptată de către un organ colegial, iar tragerea la răspundere penală a tuturor membrilor este imposibilă”.

Centrul de reabilitare “Constructorul”

se află și reședinţa prezidenţială, sindicatele au avut cândva două obiecte mari. Una dintre acestea este Complexul pentru pregătirea sportivilor, cunoscut cu denumirea „Baza de odihnă “Nistru”, și un centru de reabilitare pentru copii, “Constructorul”. Ambele au fost vândute, iar terenurile din jur – fie date în arendă noilor proprietari, fie comercializate și ele. Încă în perioada sovietică, la Condriţa au fost puse bazele unui complex de odihnă și antrenament pentru sportivi, „Nistru”.

Lucrările de construcţie, efectuate în proporţie de aproximativ 50 la sută, însă așa și nu au ajuns la bun sfârșit. În februarie 2006, complexul a fost vândut cu 270 mii de dolari sau cu 2,5 milioane de lei firmei „Aniconix-Grup”, condusă de antreprenorul Vitali Cebanu. La scurt timp, acesta a cumpărat și aproape 15 hectare de teren din preajma complexului, cu 2,7 milioane de lei.

Ulterior, proprietar al terenului și complexului a devenit o altă firmă, „Vitran-Exped”, care făcea parte din Holdingul „ADAFGrup”, condus de același Vitali Cebanu. Holdingul planifica să construiască pe locul bazei de odihnă „Nistru” un complex de vile de lux, numit “Villagio”, cu infrastructură proprie, pentru clienţi bogaţi. Primarul satului Condriţa, Alexei Boșneaga, scoate de prin arhivele primăriei proiectul orășelului de lux,

La intrarea în Condriţa, chiar lângă mănăstirea din localitate, printre copaci, se întrevede o tabără părăsită, fără nici un semn de viaţă. Aceasta a fost cândva baza de odihnă pentru copii „Constructorul”. În ultimii ani, tabăra însă nu mai funcţiona, iar în 2007 a fost vândută SC „Sansindcom”. Fondatorul acesteia este, în proporţie de 75%, SRL „Casa Vinului”, condusă de liderul Partidului Social Democrat, Victor Șelin. Potrivit Primăriei Condriţa, acesta intenţiona să construiască în baza căsuţelor cu două nivele, din cotileţ, destul de bine păstrate, un centru de reabilitare și agrement. La scurt timp firma a luat în arendă și terenul aferent, în jur de 8 hectare, pe un termen de 50 de ani, angajându-se să achite primăriei o taxă de 143 de mii de lei anual. În ultimul an firma a uitat să plătească arenda, așa că primarul s-a dus personal să-i ceară banii lui Victor Șelin. Abia după aceasta arenda terenului a fost achitată. Firma „Sansindcom” însă așa și nu a construit

nimic pe teritoriul bazei de odihnă. La unele căsuţe s-a încercat construirea încă a unui etaj, însă lucrările au fost oprite.

Actualul președinte al Confederaţiei, Oleg Budza, care s-a aflat în cadrul organelor de conducere ale Confederaţiei mai mulţi ani, spune că nu poartă nici o vină pentru faptul că cele două obiecte au fost vândute.

Ele nu mai erau rentabile, susţine Oleg Budza.

Continuare în numărul următor.

Cornelia COZONAC, Viorica MANOLE, Alina MOLDOVEANU Centrul de Iinvestigaţii Jurnalistice Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP.

FLUX EDI|IA DE VINERI

14 OCTOMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Republica Moldova: a fi ori a nu fi Cel care se gândește sincer și cu responsabilitate la destinul Republicii Moldova nu poate să nu fie încercat de o anumită neliniște – mai mare sau mai mică, în funcţie de individ – privind starea actuală a ţării și, mai cu seamă, viitorul ei. Urmărind cu ochii minţii parcursul celor două decenii de existenţă a tânărului stat postsovietic, zăbovește pe rând la fiecare din etapele mai importante și se întreabă dacă atunci s-a făcut exact ceea de ce avea nevoie ţara sa – dacă a fost condusă de oamenii cei mai potriviţi, dacă aceștia au știut și au putut să procedeze pornind numai de la interesele vitale ale societăţii și dacă, în sfârșit, au fost obţinute, la fiecare din etapele respective, rezultatele cele mai bune, și în orice caz niște rezultate suficient de bune pentru a fi putut contribui, la rândul lor, la evoluţia ulterioară pozitivă a societăţii. Structurat succint, șirul acestor etape poate fi redus la doar trei momente foarte importante și, totodată, foarte deosebite între ele: segmentul foarte scurt al proclamării independenţei, cel al evoluţiei noului stat pe parcursul ultimelor două decenii, urmat de o perioadă indefinibilă ce cuprinde starea de incertitudine actuală și viitorul cel mai apropiat. Să încercăm câte o escapadă scurtă în fiecare din cele trei stări existenţiale, apreciindu-le după calitatea celor doi indicatori menţionaţi mai sus: oamenii de conducere și acţiunile lor.

Proclamarea independenţei – produs al slăbiciunii, întâmplării sau al necesităţii oarbe?

Anul acesta, mai cu seamă până la data de 27 august, despre proclamarea independenţei R. Moldova s-a vorbit atât de mult, încât reluarea dezbaterilor asupra subiectului respectiv ar putea fi interpretată ca un gest oarecum deplasat, aproape ca o indecenţă. Mă grăbesc însă să observ că nu mă interesează aici chestiunea proclamării independenţei decât pentru a o examina în contextul soluţiilor posibile privind statutul politic al republicii în urma eșuării puciului de la Moscova, din 1921 august 1991, și a declanșării procesului de destrămare a imperiului sovietic, încercând și de astă dată, cum mi-am dorit întotdeauna, să nu repet ce am mai spus, cu atât mai mult să nu fiu ecoul atâtor afirmaţii răsuflate.

Teoretic, pe atunci existau trei soluţii. Prima din ele, care nu cerea nici mare bătaie de cap și nici oarecare eforturi, era rămânerea în componenţa URSS. În realitate însă, mai cu seamă după ce se văzuse că păstrarea imperiului era cu neputinţă, această cale în nici un caz nu putea fi urmată.

A doua soluţie era unirea cu România. În acel moment însă ideea respectivă – bineînţeles, nu ca declaraţie sau atitudine ale cutăror grupuri de populaţie, ci anume ca decizie politică – era prea puţin populară, atât la Chi-

șinău, cât și la București. Nu întâmplător, în acele zile nu a avut loc nici o acţiune prounionistă cât de cât semnificativă, nici de o parte și nici de cealaltă a Prutului. Așa încât factorii politici din cele două ţări nu trebuiau să fie geniali pentru a-și da seama ce aveau de făcut. Abia mai târziu și, în special, vara trecută, anumiţi indivizi defazaţi au reluat și au trâmbiţat cât au putut de tare ideea unirii pierdute în urmă cu două decenii.

Sigur că, receptată afectiv, ideea aceasta nu este de neglijat, și nu doar cu referinţă la evenimentele din august 1991.

Ba mai mult, faptul că ea nu a avut sorţi de izbândă atunci nu poate fi dovadă că, în general, reunirea pământurilor de pe cele două maluri ale Prutului ar fi un deziderat imposibil și cu atât mai mult unul inutil.

Pur și simplu, condiţiile istorice din acel moment nu ne-au fost favorabile. Doar atât. Că acestea s-ar putea schimba la un moment dat în folosul nostru, nu știm, dar însăși dorinţa de a vedea această schimbare arată că, oricâte deosebiri și oricât de mari vor fi fiind acestea între românii de la est de Prut și cei din România (și ar fi o mare rătăcire să neglijăm astfel de diferenţe), totuși idealul naţional este același și pentru unii, și pentru alţii. Deocamdată, este bine să nu ne facem iluzii copilărești și, mai ales, să nu dăm ascultare declaraţiilor fals lăcrimoase și ieftin-patriotarde, și nu arareori chiar cinic-interesate, care nu sunt de nici un folos. Când auzi pe vreun astfel de vânturător de vorbe fără conţinut, cel mai bine e să-i propui un simplu exerciţiu logic. Găsește, îi vei zice, în

realităţile basarabene din vara anului 1991, 20-30 de argumente foarte serioase prounire, apoi tot atâtea antiunire, pune-le pe cântarul celei mai sincere, celei mai curate, celei mai corecte judecăţi și vezi care și ce greutate are. Și numai după aceea să tragi concluziile. Îţi va fi de ajuns să te convingi o dată pentru totdeauna cât costă declaraţiile unor astfel de „unioniști”.

Din păcate, există încă un argument, nu mai puţin puternic, împotriva efuziunilor patriotarde în chestiunea reunirii: amara realitate istorică. Unirea realizată de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 este una din cele foarte puţine fapte istorice ale basarabenilor care ne mângâie sufletul și ne înseninează chipul de fiecare dată când vine vorba de ea. Dar dacă privești cu ochi treaz la felul cum aceasta s-a produs și, mai ales, la ce a urmat, entuziasmul și înseninarea dispar fără de urmă. Trebuie spus cât se poate de răspicat, ori de câte ori este nevoie, că văzută ca act politic și naţional, Unirea de la acea dată a fost un fapt istoric a cărei natură benefică în nici un caz nu poate fi pusă la îndoială. Nu am nici un chip să vorbesc aici despre felul cum s-a realizat la modul concret această acţiune (am scris despre asta de multe ori, deși încă nu s-au pus toate accentele cuvenite în chestiunea respectivă), dar ar trebui măcar în treacăt să menţionez câteva lucruri relativ la impactul ei cu realităţile ulterioare, în special cu statutul politic al Basarabiei interbelice, cu climatul socialpsihologic al societăţii basarabene din acea vreme și, mai ales, cu traiul populaţiei și cu felul cum receptase aceasta noile realităţi.

Unirea trezise speranţe uriașe în societatea românească, acestea se resimţeau, mai redus, ce-i drept, și în sânul basarabenilor.

Revenirea la valorile naţionale românești, mai cu seamă așezarea la locul cuvenit a limbii române, introducerea învăţământului primar obligatoriu, înfiinţarea diferitor instituţii culturale naţionale, răspândirea presei și a cărţilor românești, dar, mai ales, realizarea unor prefaceri cu mare impact social, ca reforma agrară, au avut darul să-i facă pe mulţi basarabeni să creadă că în istoria lor începuse o nouă eră, de unde și valul de optimism ce îmbrăţișase la începutul anilor 20 provincia. În curând însă, bucuria avea să cadă în scârbă. Reforma agrară se dovedise a nu fi o soluţie viabilă pentru lichidarea sărăciei, iar din cauza sărăciei, accesul copiilor de ţărani la studii era extrem de limitat. Formal, societatea românească era considerată ca fiind democratică, dar, în realitate, aceasta nu avea nimic în comun cu principiile democratice; ţărănimea, în special, nu avea nici un fel de drepturi.

Regimul politic, complet rupt de popor, era corupt și ineficient. În Basarabia, economia, exceptând unele momente de revigorare, se afla permanent într-o stare precară, construcţii noi se făceau foarte rar, drumurile moderne erau ca și inexistente, în schimb fiscul nu-și uita nici o clipă misiunea. Peste toate acestea plutea mereu răsuflarea rece, tot mai ameninţătoare, a imperiului din răsărit. Astfel că, și din punctul de vedere al memoriei istorice, referinţa la interbelic ca la un rai pierdut, care ar fi trebuit recuperat printr-o nouă reunire, nu putea fi, în 1991, un argument în favoarea ideii Unirii, care, așa cum am mai spus, era valabilă prin sine însăși.

Așadar, nu rămăsese atunci decât o singură soluţie: declararea independenţei, sarcină pe care politicienii și-au însușit-o din mers, mai ales că nu a fost greu deloc, cum am mai spus.

Cum s-a făcut, se știe, am arătat și eu în repetate rânduri.

Republica Moldova independentă Cea de-a doua etapă sau fază existenţială, cum îi mai spuneam ceva mai sus, coincide cu cele două decenii de istorie a Republicii Moldova ca stat independent. În august 1991, noi credeam că în 10–15 ani, fosta republică sovietică va deveni un stat românesc, european, înfloritor, în care toată lumea va fi fericită. La capătul însă a două decenii aveam să constatăm cu un amestec ciudat de uimire și disperare că nu s-a realizat mai nimic serios din ceea ce năzuiserăm noi atunci. Dimpotrivă, am fost forţaţi să observăm că, în linii generale, societatea noastră a alunecat într-un periculos proces de involuţie. Sigur că nu absolut totul a fost rău,

s-au produs și unele schimbări pozitive, dar ponderea acestora în ansamblu și, mai ales, semnificaţia lor socială, adică valoarea lor în raport cu interesele vitale ale societăţii, cu marile nevoi de zi cu zi ale populaţiei, este aproape nulă. Din toate observaţiile pertinente asupra acestei perioade se desprinde cu claritate concluzia că în cei douăzeci de ani de independenţă, Republica Moldova nu a reușit să-și creeze propria sa clasă politică; în toţi acești ani s-au perindat pe scena politică tot felul de partide și indivizi, dar nu s-a evidenţiat nici o echipă și nici o persoană care să fi dat dovadă că avea o idee clară și viguroasă despre ce trebuia să se facă cu acest stat și cu populaţia sa, altfel spus, nu exista o concepţie asupra acestui stat, o idee de ţară. Politicienii, de orice culoare ar fi fost, s-au luptat din răsputeri pentru funcţii și avere, dar nu au putut aduce niciodată dovezi serioase că i-ar mai fi interesat și soarta cetăţenilor și a ţării. Efectul cel mai grav al acestei atitudini a fost distrugerea din temelie a economiei moștenite de la perioada sovietică, uneori chiar cu participarea directă, foarte interesată, a deţinătorilor puterii. Locul marilor întreprinderi agricole, care asiguraseră până atunci o exploatare oarecum normală, chiar dacă nu destul de eficientă, a fondului funciar și un înalt nivel al ocupării forţei de muncă, a fost luat de un număr redus de așa-zise ferme agricole, care abia își târăsc existenţa de la un an la altul și nu au nevoie decât cel mult de 10 la sută din disponibilul de braţe de muncă din mediul rural. În locul multor zeci de întreprinderi industriale lichidate, ce fuseseră de mare utilitate pentru societate, practic nu a fost creat nimic, dacă se face excepţie de afacerile imobiliare și de o puzderie de firmuliţe cu eficienţă și legalitate dubioase. Distrugerea patrimoniului productiv a provocat o reorientare a priorităţilor economice, astfel că economia de producţie s-a transformat într-o economie de consum, fapt extrem de periculos, deoarece descurajează iniţiativele cu adevărat valoroase și, în primul rând, pe cele care au ca obiectiv prioritar exploatarea celor două mari resurse productive ale ţării: pământul și braţele de muncă. În același timp, procesul de transformare a organelor sovietice de drept într-un sistem de justiţie democratic și civilizat a fost deturnat în direcţia îngemănării acestuia cu lumea interlopă.

Lucrul cel mai îngrijorător care se constată la o examinare cât de cât atentă a stării de lucruri din actuala societate moldovenească este divizarea categorică a acesteia într-o minoritate bogată și foarte bogată și o mare majoritate, aceasta din urmă fiind, de fapt, aproape toată populaţia ţării, care,

mai degrabă, este foarte săracă decât, pur și simplu, săracă.

Acestea sunt două lumi complet diferite, care nu se cunosc și care nu pot avea nici o legătură între ele. Printre cei avuţi se află și cea mai mare parte a clasei politice, ceea ce subliniază înstrăinarea ei de popor.

Astfel, după 20 de ani de independenţă, Republica Moldova reprezintă exact antipodul a ceea ce își propuseseră fondatorii acestui stat, care își exprimau dorinţa de a construi o ţară liberă, democratică, bazată pe interesele vitale ale poporului și pe valorile europene.

Cârnaţul ţigănuşului Cât privește starea actuală a Republicii Moldova și perspectivele ei, nimeni, nici chiar din cei aflaţi acum la putere, nu are îndrăzneala să articuleze gânduri optimiste. Și pe bună dreptate, de vreme ce nu există nici un temei ca să se poată susţine că, din punctul de vedere al intereselor ţării, lucrurile ar evolua normal. În economie, situaţia este, în linii generale, aceeași ca în anii trecuţi, dar numai dacă facem abstracţie de faptul că criza din ultima vreme a adus reduceri sensibile în toate sectoarele mediului de afaceri.

Adică situaţia nu este nici pe departe îmbucurătoare. Tot mai mulţi moldoveni își caută un loc de muncă în străinătate.

Tineretul care aspiră la studii sau are deja o anumită pregătire face tot ce poate ca să plece din ţară. Pentru nevoile majore ale ţării, inclusiv pentru acoperirea sarcinilor sociale, banii nu ajung.

Guvernul se împrumută sau obţine ajutoare nerambursabile de peste tot de unde se poate. Pentru a preîntâmpina prăbușirea șandramalei noastre publice, se caută o apropiere cât mai mare de Uniunea Europeană – doar-doar aceasta își va asuma sarcina de a o lua sub umbela sa, a o cârpi cât de cât și a o ajuta să nu-și dea obștescul sfârșit. Lumea, zdrobită de nevoi și mereu decepţionată, este încurajată să mai rabde doar foarte puţin și să creadă că mâine-poimâine va ajunge să trăiască în UE și astfel va uita de orice necaz.

Această situaţie se potrivește foarte bine cu dialogul dintre doi ţigănuși despre cârnaţ. Se zice că un ţigănuș i se lăuda altuia că știa cât este de bun cârnaţul. Iar celălalt l-a întrebat: – De unde știi? Și răspunsul a fost: – Mi-o spus tata că l-a văzut pe-un om mâncând.

Cam același dialog are loc între politicienii chișinăuieni ce se plimbă mereu pe la Bruxelles și Strasbourg și cetăţenii noștri roși de nevoi și aflaţi în pragul disperării: cei dintâi le povestesc celorlalţi cât de bine trăiește lumea pe acolo, crezând că, auzind povestea, aceștia ar fi în stare să-și închipuie că deja trăiesc și ei ca europenii.

Situaţia privind probabila aderare – nu se știe când – a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este deloc simplă și în orice caz nu e o temă de glumă. S-a văzut pe exemplul înglobării în UE, în 2004 și 2007, a majorităţii ţărilor est-europene, foste ţări socialiste. În timp ce în Ungaria, Cehia, Slovacia, ba nu mai puţin în Polonia și chiar în micile republici baltice, aderarea avu ca rezultat imediat o rapidă înviorare economică, în România și Bulgaria, dimpotrivă, nu se întâmplă nici o minune. În vreme de agricultura României abia dacă este în stare să facă faţă nevoilor alimentare ale ţării, Polonia doar cu puţin mai mare ca teritoriu, înregistrează anual în această ramură un excedent de cca 10–14 miliarde de euro.

Unde s-o fi aflând explicaţia acestei situaţii – în întâmplare, în vreo minune? Nu, ea se află în tradiţia vieţii civilizate a ţărilor prospere, fiind avute în vedere aici, nu în ultimul rând, seriozitatea și responsabilitatea oamenilor din fruntea statului. Viaţa ţăranului român nu a devenit cu nimic mai bună și mai ușoară după 2007, și asta în timp ce în România au intrat mari sume de bani europeni destinaţi ameliorării stării de lucruri în mediul rural. De unde se vede clar că aderarea unei ţări la UE nu-i poate rezolva, prin sine însăși, problemele, dacă ţara respectivă nu este pregătită să profite corect de această situaţie, ceea ce înseamnă ca beneficiile aderării să fie exploatate numai în interesele prioritare ale ţării, excluzând din start orice posibilă speculaţie în folosul deţinătorilor puterii. Apoi am văzut că o ţară nu devine prosperă în mod automat doar ca urmare a intrării în UE, că prosperitatea trebuie să și-o asigure singură, beneficiind, bineînţeles, și de statutul de membru al UE. Altfel spus, nu trebuie să aștepţi că UE te va scoate din sărăcie, ci trebuie să faci ceva tu însuţi pentru a nu mai fi sărac.

Din aceste observaţii rezultă două concluzii. Una e că trebuie să avem astfel de guvernanţi, pentru care aderarea la UE nu ar însemna noi posibilităţi de a-și mări propriile lor averi, ci doar un factor serios de susţinere a ţării în eforturile ei de a ieși din impas și a obţine o evoluţie normală. Iar a doua presupune o astfel de organizare a muncii în toate domeniile vitale ale ţării, care i-ar asigura acesteia o dezvoltare economică și socială pe cont propriu la un nivel cel puţin satisfăcător. Din păcate, se pare că din aceste două puncte de vedere, șanse serioase nu prea avem. În actuala clasă politică moldovenească, guvernanţii de care are nevoie acum ţara nu pot fi găsiţi. În Moldova, activitatea politică, dar, bineînţeles, nu oricare, ci doar cea legată mai mult sau mai puţin direct de guvernare, este considerată

cea mai profitabilă afacere, de unde rezultă cât se poate de limpede că cei care merg în politică nu intenţionează în nici un fel să lucreze pentru ţară, ci își urmăresc exclusiv propriul lor interes. Deci, în Moldova, politică înseamnă afaceri, iar afacerile înseamnă politică, numai că aici nu e vorba de afaceri în sensul clasic, mai mult sau mai puţin onorabil, al cuvântului, ci, mai degrabă, cu sensul de hoţie.

Tocmai de aceea, nici într-un domeniu, nici în celălalt, nu avem oameni de calitate. Aproape toţi liderii politici moldoveni de la ora actuală au un comportament de-a dreptul descalificant, și dacă Guvernul mai scârţâie cumva, pentru că statutul său îl forţează să se miște chiar fără să vrea, atunci în Parlament e pur și simplu dezastru.

Dar înfrăţirea politicului cu afacerile, așa cum sunt acestea practicate pe la noi, nu e posibilă fără încălcarea legilor, iar asta înseamnă că ambii factori sunt prezenţe permanente, oarecum firești, în domeniile activităţilor ilegale, deci în lumea interlopă.

Din informaţia de acest gen care a ajuns până acum în presă, s-a văzut că, de regulă, prezenţa politicului și a afaceriștilor în lumea interlopă se face prin intermediul organelor de justiţie, cum a demonstrat, între altele, atacurile raider din vara trecută asupra unor bănci. De fapt, cele trei componente sunt atât de strâns legate între ele, încât promovarea oamenilor în oricare dintre cele trei domenii, mai cu seamă în funcţii de mare răspundere (pentru interesele celor care asigură promovarea) presupune obligatoriu susţinere în fiecare din cele trei sectoare, și în orice caz nu mai puţin decât în două din ele. De unde deducem că stat de drept în Republica Moldova nu există, și în actuala conjunctură politico-afaceristointerlopă nici nu poate exista.

Unele cazuri, ca cel invocat mai sus sau ca omorurile din anul acesta din centrul Chișinăului, au dat la iveală o serie de fapte care demonstrează că cei mai mari hoţi și bandiţi se află în sânul organelor de drept, de unde cetăţeanului de rând nu-i rămâne decât să tragă concluzia că, de fapt, pentru el cel mai mare pericol îl prezintă anume aceste organe, nu cei pe care îi credea el până acum ca hoţi și bandiţi.

Toate faptele acestea arată că statul Republica Moldova are o problemă foarte mare care constă nu doar și nu atât în șansa ei de europenizare, cât, mai degrabă, de supravieţuire în calitate de comunitate normală politică și socială. Deci, întrebarea cu care se confruntă ea la ora de faţă este dacă e în stare, prin propriile sale puteri și mijloace, să iasă din marasmul general în care se zbate pentru a se situa pe făgașul unei evoluţii firești și a-și merita numele de ţară.

Ion ŢURCANU

Românii cresc, minorităţile descresc. Tendinţe şi schimbări în corpul social al Republicii Moldova Institutul Republican Internaţional (IRI) la Chișinău a comandat, așa cum obișnuiește la fiecare jumătate de an, un nou sondaj naţional. Chestionarea pe teren a fost făcută de operatorii Magenta Consulting în perioada 20 august – 2 septembrie 2011, iar cercetarea a fost elaborată, coordonată și analizată de Baltic Surveys/The Gallup Organization. Sondajul, având o marjă de eroare sub 3%, a cuprins un eșantion de 1200 de rezidenţi din Republica Moldova cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul a fost reprezentativ pentru întreaga populaţie după criteriile de vârstă, gen și educaţie. În plus, datele au fost colectate prin interviuri faţă către faţă cu respondenţii.

Două au fost rezultatele care ne-au atras atenţia. Acestea vizează aspectele identitare și de autoidentificare, reflectând transformările produse la nivelul conștiinţei etnice, religioase și lingvistice ale populaţiei noastre.

Așa cum se remarcă în ultimii ani, populaţia are cea mai mare încredere în instituţia Bisericii. Rezultatele sondajului arată că 62 % dintre locuitori sunt favorabili Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Moscovei), iar 58 % sunt favorabili Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română). În același timp, 30 % dintre concetăţenii noștri sunt defavorabili Mitropoliei Chișinăului și 32 % - Mitropoliei Basarabiei. Câte 8 % și, respectiv, 10 % dintre

respondenţi nu au exprimat nici o atitudine faţă de cele două instituţii bisericești care asistă religios populaţia aparţinând confesiunii dominante numeric din ţara noastră.

Concluzia pe care o putem trage din aceste rezultate este că moldovenii tratează aproape identic cele două mitropolii ortodoxe, rusă și română, neagreând diferendul sau competiţia jurisdicţional-canonică dintre ele.

Faptul în sine demonstrează că diferendul canonic dintre cele două mitropolii și patriarhii nu are cauze sociale reale și este unul indus administrativ, de sus în jos.

Un alt tablou avem în cazul percepţiei propriei religii de către cetăţeni. Astfel, 86 % dintre respondenţi au declarat că practică „ortodoxia rusă”, iar 11 % - „ortodoxia română”. Cumulate, aceste cifre atestă un procent de 97 de ortodocși pe ansamblul ţării. Aici lucrurile trebuie interpretate cu multă rezervă, întrucât, potrivit altor statistici, dar și evidenţelor interne ale credincioșilor pe care le ţin cele două mitropolii ortodoxe, sub aspect jurisdicţional creștinii ortodocși din Republica Moldova deţin ponderi de 25 % în cazul Mitropoliei Basarabiei și de 75 % în cazul Mitropoliei Chișinăului. Aceste „cote jurisdicţionale” sunt fluctuante din cauza fenomenului de „migraţiune canonică” în ambele sensuri, cu o tendinţă net accentuată și constantă de mișcare dinspre Mitropolia Chișinăului spre Mitropolia Basarabiei.

Cel mai interesant aspect ne este prezentat de rezultatele privind identitatea etnică asumată. Astfel, 82 % dintre respondenţi se autoidentifică drept moldoveni, iar 7 % - ca români. Pe ansamblu, avem o cifră cumulată de 89 % de „moldo-români” și un procent de 11 pentru toate minorităţile etnice luate la un loc. Ponderea minorităţilor etnice este de 4 % pentru găgăuzi, 2 % pentru ucraineni, 2 % pentru ruși, 2 % pentru bulgari și 1 % pentru cei care au indicat alte naţionalităţi.

Rezultatele sondajului confirmă tendinţele naturale relevate de recensămintele generale ale populaţiei din 1989 și 2004. Anali-

zate comparativ, rezultatele oficiale ale celor două recensăminte au confirmat o creștere naturală anuală de aproximativ 1 % pentru populaţia majoritară etnic și o descreștere naturală anuală tot de aproximativ 1 % pentru ansamblul minorităţilor etnice, ceea ce atestă acumularea unei diferenţe de 2% anual în favoarea majorităţii și, respectiv, în defavoarea minorităţilor etnice. Pe durata celor 15 ani dintre recensămintele din 1989 și 2004, ponderea populaţiei vorbitoare de limbă română a crescut de la 64,5 % la 78,1 %, acest fenomen acumulativ înscriindu-se într-o tendinţă generală atestată în toate statele postsovietice.

Din păcate, organizatorii sondajului comandat de IRI nu au inclus în chestionare întrebări privind limba vorbită de respondenţi și felul cum o numesc aceștia. Republica Moldova este unul dintre puţinele state din Europa și din lume în care populaţia prezintă răspunsuri discrepante atunci când se autoidentifică etnic, pe de o parte, și lingvistic, pe de altă parte. Astfel, dacă la recensământul din octombrie 2004 doar 2,1 % dintre concetăţenii noștri au fost înregistraţi ca fiind de origine etnică română, un număr de 481 593 de persoane au fost înregistrate ca fiind vorbitoare de limbă română, ceea ce reprezenta atunci peste 16 % din ansamblul corpului social. Și asta în condiţiile în care misiunea internaţională de observatori la recensământ a constatat că în 10 % din cazuri, recenzorii i-au determinat pe respondenţi să declare că sunt „mai degrabă moldoveni decât români” și că vorbesc „mai degrabă moldoveneasca decât româna”. Cu siguranţă, numărul și procentul celor care declară acum că vorbesc limba română este cu mult mai mare. Ţinând cont de tendinţele naturale din societate, s-ar putea ca la următorul recensământ general al populaţiei din 2014 să ni se ofere surpriza că peste 1 milion de concetăţeni se identifică drept vorbitori de română, la egalitate cu cei care se declară vorbitori de „limbă moldovenească” sau chiar peste numărul acestora din

urmă. În această situaţie, clasa guvernantă de la Chișinău trebuie să aibă înţelepciunea de a găsi o formulă de conciliere a termenilor complementari, nicidecum opozabili, de român și moldovean menţinuţi până acum într-o păguboasă relaţie de falsă adversitate. La asta obligă dinamica psihosocială și etnolingvistică din Republica Moldova, o dinamică dintre cele mai mari pe continent.

Este dinamica unui proces pozitiv de reabilitare identitară a populaţiei și de afirmare a statului naţional.

Anul acesta toate cele 27 de state ale Uniunii Europene desfășoară recensăminte ale populaţiei. Este mai mult decât regretabil că actuala coaliţie de guvernământ de la Chișinău, autoproclamată „pentru integrare europeană”, nu a decis sincronizarea Republicii Moldova cu statele UE și organizarea unui nou recensământ general al populaţiei noastre. Cu atât mai mult cu cât peste 1 milion de cetăţeni moldoveni se află la munci în state ale UE, iar mai multe sute de mii deţin cetăţenia unor state membre ale Uniunii, cum sunt, în principal, România și Bulgaria.

O asemenea decizie ar fi fost îndreptăţită și de un decalaj prea mare între recensămintele din 1989 și 2004 (15 ani), precum și de recomandările ONU pentru statele membre ca acestea să desfășoare recensăminte nu mai rar decât o dată la 10 ani.

Republica Moldova este un stat care se schimbă surprinzător de rapid la faţă. Din acest motiv avem nevoie de „fotografii demografice” ale ei luate cât mai des cu putinţă.

Nu este un moft, ci o necesitate reală. Rezultatele unui nou recensământ al populaţiei ar permite, pe de o parte, ajustarea politicilor culturale și educaţionale la procesele identitare din societate, iar, pe de altă parte, ne-ar apropia mai mult de momentul eliminării falsei adversităţi dintre etnonimul „român” și politonimul „moldovean”.

Vlad CUBREACOV, FLUX

8

14 OCTOMBRIE 2011

CALEIDOSCOP

14 octombrie Evenimente 1465: Prima menţiune documentară a Bucureștilor ca reședinţă domnească a lui Radu cel Frumos, domnul Ţării Românești (1462-1478).

1582: Din cauza introducerii calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia și Spania.

1789: George Washington proclamă prima Thanksgiving Day. 1802: În Ţara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Și Bucureștiul a fost grav afectat, aici prăbușindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Șerban Vodă, o parte din Turnul Colţei și multe alte construcţii (14/26).

1900: Apare cartea Interpretarea viselor a psihologului Sigmund Freud.

1944: Al Doilea Război Mondial: Feldmareșalul german Erwin Rommel este ucis din ordinul lui Hitler.

1947: Căpitanul Chuck Yeager din Forțele Aeriene SUA devine prima persoană care a zburat mai repede decât viteza sunetului.

1962: Începe Criza rachetelor cubaneze: Un avion U-2 zburând deasupra Cubei face fotografii ale armelor nucleare sovietice.

1964: Dr. Martin Luther King devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

1981: Vicepreședintele Hosni Mubarak este ales președinte al Egiptului la o săptămână după ce Anwar Sadat a fost asasinat.

1994: Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de Externe israelian, Shimon Peres, primesc Premiul Nobel pentru Pace.

Decese 1066: Harold Godwinson, rege al Angliei (n.

1022) 1631: Sophie de Mecklenburg-Güstrow, soția regelui Frederick al II-lea al Danemarcei (n. 1557) 1857: Johan Christian Dahl, pictor norvegian (n. 1788) 1959: Errol Flynn, actor american (n. 1909) 1960: Abram Fiodorovici Ioffe, fizician rus (n.

1880) 1978: Cezar Grigoriu, interpret român de muzică ușoară, regizor de teatru și televiziune (n. 1929) 1984: Martin Ryle, fizician și radioastronom englez (n. 1918) 1990: Leonard Bernstein, dirijor și compozitor american (n. 1918) 1995: Henry Roth, scriitor american (n. 1906)

Sărbători Ziua Internaţională a standardizării.

G`ndul s=pt=m`nii „E atât de greu şi de dureros să stai între minte şi inimă şi să te lupţi să o împaci pe cea din urmă cu dreptăţile celei dintâi”.

Gala Galaction

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

OAMENII ŞI AMINTIRILE CAPITALEI

...între trecut şi viitor Cu ocazia aniversării a 575 de ani de la atestarea oficială a orașului Chișinău, în aceste zile se desfășoară un șir de manifestări cultural-artistice și știinţifice dedicate istoriei orașului. Printre ele se înscrie și Decada Chișinăului, care a demarat pe data de 10 octombrie - un eveniment organizat de Biblioteca Publică Municipală „P.P. Hasdeu”. În șirul evenimentelor desfășurate de Biblioteca Publică se înscrie și conferinţa internaţională-aniversară „Chișinău – între trecut și viitor”, care a avut loc pe data de 11 octombrie și la care au participat savanţi, istorici, scriitori, artiști plastici, arhitecţi, personalităţi din diverse domenii din ţară și de peste hotare.

Cu această ocazie, colaboratorii bibliotecii au organizat mai multe expoziţii dedicate Chișinăului: cărţi despre capitala ţării noastre, o colecţie de grafică despre Chișinău („Orașul meu”), timbre, plicuri și cărţi poștale tematice („Amintiri despre Chișinău”) și expoziţia „Chișinăul în suvenire”. De aseme-

De asemenea, în cadrul conferinţei, Biblioteca „B. P. Hasdeu” a lansate două cărţi editate pe banii instituţiei: „Chișinăul din amintire” și „Timp și istorie”, întocmite de Iurie Colesnic. „Chișinăul se află într-un punct de tranziţie foarte complicat, el este pe punctul de a dispărea ca oraș istoric sau a se

nea, pe vizitatorii și participanţii conferinţei i-a așteptat o surpriză – o expoziţie de produse culinare, cu genericul „Chișinăul delicios”, în care se regăseau de la produse de patiserie, panificaţie, până la mezeluri și salate în a căror denumire se găsesc cuvintele Chișinău și capitala.

regăsi ca oraș istoric. Dacă opinia publică va conștientiza seriozitatea acestei probleme, și scopul conferinţei este anume acesta, de atenţionare, atunci noi vom salva Chișinăul. Dacă nu – vom avea un oraș fără faţă”, a spus, în cadrul conferinţei, scriitorul Iurie Colesnic, unul dintre moderatorii conferinţei.

Savanţi din Macedonia, Franţa și România au discutat despre valorile istorice ale Capitalei. La conferinţă au participat: academicianul din Macedonia Blazhe Ristovski, care a prezentat o comunicare despre macedonianul Krste Misirkov, deputat și secretar al Sfatului Ţării și activitatea acestuia pe teritoriul Basarabiei de altă dată; Tamara Nesterov, arhitect din Republica Moldova, care a vorbit despre arhitectura renascentistă în Chișinăul postbelic.

De altfel, referindu-se la arhitectura actuală a orașului Chișinău, Tamara

Nașteri 1404: Marie de Anjou, regină a Franţei (d.

1463) 1499: Claude a Franţei, soţia lui Francisc I al Franţei (d. 1524) 1633: Iacob al II-lea al Angliei (d. 1701) 1777: Costache Conachi, poet român (d. 1849) 1784: Regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei (d.

1833) 1864: Nicolae Severeanu, compozitor român (d. 1941) 1879: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (d. 1954) 1890: Dwight David Eisenhower, al 34-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1969) 1896: Lilian Gish, actriţă americană (d. 1993) 1906: Hannah Arendt, teoretician politic german (d. 1975) 1914: Raymond Davis, Jr., fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 2006) 1923: Victor Kernbach, scriitor român (d. 1995) 1927: Roger Moore, actor englez 1930: Mobutu Sese Seko, politician zairez (d.

1997) 1933: Dan Beizadea, instrumentist, dirijor și compozitor român 1940: Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică pop 1945: László Ablonczy, scriitor, jurnalist, critic literar maghiar 1948: Marian Papahagi, filolog român, critic și istoric literar român (d. 1999) 1950: Iosif Dan, politician român 1951: Lia Manţoc, scenografă româncă Ștefan Sameș, fotbalist român 1955: Ion Giurescu, politician român 1958: Carmen Trocan, actriţă română 1964: Cristiano Bergodi, fotbalist și antrenor italian 1980: Victoraș Iacob, fotbalist român

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Nesterov consideră că aceasta însumează „o cacofonie de forme, stiluri și elemente nepotrivite și există tendinţa de ruralizare a capitalei.

Mulţi dintre cei care vin din sate în capitală încearcă să facă construcţia mai frumoasă în înţelegerea lor și introduc elemente caracteristice pentru arhitectura populară, de la sate, sau ceea ce văd ei în străinătate”. În cadrul conferinţei aniversare au mai prezentat comunicări: Biljana Ristovska-Josifovska (Macedonia), care a vorbit despre Petre Draganov și Chișinău; Ludmila Toma (Chișinău): „Motive chișinăuiene în pictură”; Radu Udroiu (România): „Basarabeni în pușcării din Maramureș”; Aurelia Trifan (Moldova): „Proiecte de punere în valoare a orașelor prin iluminare”; Vlad Mischevca (Moldova): „Un om al Chișinăului – arhiepiscopul Grigore”; Lidia Kulikovski (Moldova), moderator al conferinţei: „Contribuţiile Bibliotecii Municipale în valorificarea trecutului și în tezaurizarea prezentului”; Iurie Colesnic (Moldova): „Momentul adevărului”; Aurel Marinciuc (Moldova): „60 de ani în Chișinău”.

O comunicare inedită a prezentat Cezara Colesnic, basarabeanca care își face în prezent studiile de magistratură în Sorbona, Franţa, și care a vorbit celor prezenţi despre celebrităţi pariziene originare din Chișinău. Cezara s-a referit la pictorul Grigore Michonznic (cunoscut drept Gregoire Michonze) și muza celebrului sculptor Aristide Maiolo, femeia care a prietenit cu Picasso și Matisse, deţinătoarea unei celebre galerii de artă din Franţa, Dina Verni.

Gregoire Michonze s-a născut la 22 martie 1902, în Chișinău, și a murit la 29 decembrie 1982, la Paris.

A fost un pictor francez din Basara-

bia, actuala Republică Moldova, pe atunci aparţinând Imperiului Rus. Între anii 1919 și 1922, Michonze a studiat la o școală de arte locală, unde a pictat icoane rusești. Și-a continuat studiile la Academia de Arte din București, unde s-a împrietenit cu Victor Brauner. În 1922, se mută la Paris, unde îi cunoaște pe Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, Henry Miller și Max Ernst. Acesta din urmă îl introduce în cercul suprarealiștilor precum André Breton, Paul Éluard, Yves Tanguy sau André Masson. Și-a continuat studiile la École des Beaux-Arts. În această perioadă, a dezvoltat o prietenie durabilă cu Chaim Soutine. Între 1934 și 1936, Michonze expune la Salon des Surindépendants. El își descrie lucrările din această perioadă ca «naturalism suprareal». După ce a luptat în al doilea război mondial, s-a stabilit, în 1943, într-un studio pe Rue de Seine din Paris. În 1947 a devenit cetăţean al Franţei, iar în 1949 Fundaţia Franceză pentru Artă Modernă a cumpărat tabloul său «La moisson». Între 1954 și 1977 și-a continuat stilul de viaţă. A avut sejururi îndelungate în Statele Unite la prietenul

EXPOZIŢIE

Mărturii din trecutul Chişinăului Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a organizat, în colaborare cu Arhiva Știinţifică a AȘM, Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM și Institutul de Zoologie al AȘM, expoziţia „Mărturii din trecutul Chișinăului”, dedicată aniversării a 575 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. În cadrul expoziţiei sunt prezentate o serie de materiale care reflectă aspecte din istoria Chișinăului din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea.

Un compartiment important al expoziţiei îl reprezintă vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul Chișinăului. Menţionăm dintre acestea obiectele descoperite în zona Valea Morilor, care cuprind mai multe epoci istorice, de la paleolitic și până în secolul al XV-lea, un tezaur de obiecte de muncă din epoca bronzului, piesele descoperite în preajma bisericii Măzărache ș.a. Multe din aceste vestigii sunt expuse publicului larg pentru prima oară.

De-a lungul anilor, pe teritoriul localităţii au fost atestate mai multe descoperiri monetare, tezaure

sau piese găsite izolat, care atestă activitatea comercială a târgului. Expoziţia înglobează tezaurele monetare provenite din Chișinău, păstrate în colecţia Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. În epoca medievală, Chișinăul și localităţile din vecinătatea lui, azi înglobate în Chișinău, au fost subiectul unui număr impresionant de acte domnești, urice sau hrisoave care prezintă Chișinăul ca târg, ca proprietate a mănăstirilor Galata, Sf. Vineri din Iași, de la Sfântul Munte ș.a., fiind menţionaţi și alţi proprietari, precum și ctitori de biserici care au contribuit la dezvoltarea Chișinăului. O colecţie de astfel de documente aflate în tezaurul Arhivei Știinţifice a AȘM este prezentată publicului în cadrul acestei expoziţii, majoritatea fiind expuse pentru prima dată.

Expoziţia a fost vernisată joi, 13 octombrie, în

incinta Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. De asemenea, în cadrul manifestării, ÎS „Poșta Moldovei” a lansat o serie de mărci și cărţi poștale dedicate evenimentului.

OMAGIU ÎN IMAGINI

AGENDĂ CULTURALĂ

„Retro Chişinău”

Vitalie Rusu... cu inima în palmă

Ieri, 13 octombrie, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea publicaţiei “Retro Chișinău”, un produs realizat de Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, în colaborare cu Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Publicaţia “Retro Chișinău” este un omagiu adus tezaurului arhitectural al Chișinăului în imagini fotografice de epocă.

O colecţie inedită de fotografii ale Chișinăului ce pune în valoare patrimoniul cultural al orașului și ne prezintă o individualitate istorică, culturală, care ar fi trebuit protejată și pusă în valoare ca moștenire lăsată de generaţiile care ne-au precedat, și pe care avem datoria de a o transmite intactă generaţiilor viitoare.

O mare parte din clădirile surprinse în aceste imagini nu mai există pe harta Chișinăului, fiind distruse pentru totdeauna. După o inventariere a celor 977 de edificii de arhitectură

Duminică, 16 octombrie, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” ne invită la serata jubiliară a actorului Vitalie Rusu, Artist al Poporului, care vara asta a împlinit 70 de ani. Serata va începe la ora 17. 00, din program nu vor lipsi fragmente din spectacolele în care a evoluat maestrul, fragmente care vor constitui, de fapt, o bună parte a „Autobiografiei într-o Ureche” pe care ne-o pregătește sărbătoritul, care preferă să păstreze secretul până duminică. Cei prezenţi la spectacol vor avea parte de multe surprize, cu siguranţă.

Prezentatorul spectacolului este actorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, Leo Rudenco, discipol al maestrului Vitalie Rusu.

O stagiune în hol la Teatrul „Eugene Ionesco” de importanţă locală și naţională înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat s-a constatat un proces de degradare continuă a patrimoniului imobil din Centrul istoric al Chișinăului. Astfel, 80 dintre obiectivele de patrimoniu au fost demolate (dintre care 44 au fost demolate în perioada 1993-2006 și 36 de edificii arhitecturale au fost demolate recent, în perioada 2006-2011.

Chișinăul mai poate fi salvat, dar pentru aceasta este nevoie să fim temerari ca și Carol Schmidt, să iubim frumosul clădirilor ca și Alexandru Bernardazzi și să visăm nostalgic ca și Alexei Șciusev asupra viitorului orașului Chișinău, se arată în comunicatul de presă care anunţă lansarea revistei.

La lansare au participat arhitecţi, istorici, scriitori, critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști reprezentanţi din mediile știinţifice și culturale, tagmele profesionale, sectorul asociativ și administraţia publică locală a municipiului Chișinău.

Evenimentul se înscrie în șirul manifestărilor dedicate aniversării a 575 de ani ai orașului Chișinău.

Exact într-o săptămână, Teatrul ”Eugene Ionesco” își deschide ușile pentru o nouă stagiune - a XXI-a. Cu toate că reconstrucţia teatrului încă nu a fost finisată și sala mare nu a fost dată în exploatare, Teatrul ”Eugene Ionesco” își continuă activitatea.

Stagiunea 2011-2012 se va desfășura în holul teatrului, unde a fost amenajată o sală mică.

Asadar, vineri, 21 octombrie, și sâmbătă, 22 octombrie, cu începere de la ora 18:00, Teatrul “Eugene Ionesco” va prezenta spectacolul ”Veghe” de Morris Panych, în regia lui Veaceslav Sambriș, cu Emilian Creţu (Kemp) și Irena Boclincă (Grace) în distribuţie.

“VEGHE” este povestea unui tânăr solitar. El așteaptă moartea unei bătrâne tăcute și posace pe care el o crede mătușa sa și care își omoară timpul cu povești și amintiri care vorbesc despre moarte. Conform criticului Benedict Nightingale de la „Times”, impresia de “izbucniri de râs pentru masochiștii lipsiţi de speranţă în drum spre Olanda cu hoardele de sinucigași” este atenuată de sugestia că “lunile de veghe la capul unui pat pot crea o legătură chiar și între o mătușă tăcută și tânărul care a construit cu disperare o mașină de eutanasiere gen Heath Robinson pentru a grăbi momentul plecării acesteia”. Este o comedie cu umor negru despre viaţă, moarte, dragoste, amintiri și regrete. Morris Panych, autorul piesei, spunea despre propria creaţie: „Dedic piesa tuturor celor care au murit și care nu au avut nimic cu moartea”.

său Henry Miller. A murit în 1982 în urma unui infarct miocardic în studioul său din Paris.

Michonze se reţine în istoria artei ca un suprarealist (chiar dacă nu toate picturile sale sunt suprarealiste) și, mai ales, ca un pictor figurativ, lucrările sale înfăţișând, de regulă, peisaje și/sau grupuri de oameni. În 1959, într-o scrisoare către criticul Peter Stone, și-a expus principiul: «Subiectele mele n-au subiect. Ele există doar pentru o finalitate poetică. Dacă poezia este acolo, pânza este finalizată. Nici o istorie. Doar poezie pură, preferabil neintitulată». În România este cunoscut îndeosebi pentru ilustraţiile sale la cartea lui Ilarie Voronca, «Petre Schlemihl».

Deși s-a bucurat de apreciere în rândul artiștilor și galeriștilor din lumea întreagă, Gregoire Michonze nu a cunoscut aprecierea în ţara sa pe parcursul vieţii. În numeroasele sale interviuri, pictorul declara atunci când era întrebat de origini: „Mi-e dor de-o ţară, dar n-am ţară”.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Dumitru Gociu la 75 de ani Fiind născut în satul Molniţa, regiunea Cernăuţi, doctorul în biologie Dumitru Gociu, în 1969, vine la Chișinău, unde este înmatriculat la Facultatea de Biologie a Universității de Stat din Moldova.

Apoi a urmat studiile la doctorantura Institutului de Botanică din Sankt-Petersburg, iar după teminarea lor este încadrat ca specialist principal la Institutul de Botanică din Chișinău. Timp de zece ani a exercitat funcția de șef al secției Rezervații Naturale și Știință din cadrul Asociației de Stat pentru Silvicultură Moldsilva. Pe parcursul anilor a publicat 112 articole științifice, 12 monografii ca autor și coautor, a prezentat circa 35 de comunicări la diferite simpozioane, este coautorul Concepției creării fondului seminologic în baza noțiunii de populație și a rețelei sectoarelor ca sursă de semințe. În cele aproape cinci decenii de activitate profesională și publică, domnul dr. Dumitru Gociu a fost printre foarte puținii intelectuali care n-au abandonat statutul lor, nu s-au aventurat spre glorii deșarte și n-au fost aspiranții funcțiilor gras plătite...

Istoriografii silviculturii naționale vor consemna anii 19982003 ca o perioadă dintre cele mai efervescente - conform numărului de publicații cu tematică forestieră apărute în presa scrisă. Au fost abordate profund și contradictoriu gravele anomalii ce amenință patrimoniul verde al republicii. Ceva identic s-a produs anterior - cu aproximativ un deceniu – pe timpul când președintele comunităților ecologiste era regretatul Gheorghe Malarciuc (1934-1992) – animatorul polemicilor dure cu fostul Minister al Gospodăriei Forestiere de pe timpurile sovieticilor porniți pe calea democratizării.

Ambele evenimente prosilvice de largă rezonanță profesională și socială s-au produs cu participarea directă și activă a domnului Dumitru Gociu, care actualmente consemnează onorabilul jubileu de 75 de ani. În ultimii doi ani, dumnealui a izbutit să se manifeste în domeniul publicisticii științifice forestiere. Spre regret, ea are destinul lucrărilor de sertar, deoarece autorul lor este în opoziție drastică cu practicile vetuste, anormale, care domină, stăpânesc devastator pădurile noastre istorice.

Fie și condițional, biografia cercetătorului silvic și a cetățeanului Dumitru Gociu este constituită dintr-o altă filă emblematică. Ne referim la perioada când a asigurat conducerea laboratorului de silvicultură din cadrul Institutului de Ecologie, unde a activat prodigiosul colectiv de cercetători: Petru Cuza, doctor habilitat, Alexei Pălănceanu, Dionisie Boaghe, doctori în biologie, Petru Hadârcă, Sergiu Magdâl... Nu știm când va apărea un colectiv științific de cercetători atât de valoros ca acesta.

Probabil, nu există aspecte ale inepuizabilei problematici forestiere care n-au fost abordate în publicațiile sale științifice ori în publicistică. El poartă în suflet ca pe o povară grea patologiile pădurilor autohtone moștenite din trecut, dar și cele provocate recent. Totdeauna este calm, sobru, demn, meditativ, taciturn precum este și măria sa, pădurea.

Pe chipul dumnealui s-au reflectat măreția, mărinimia și bonomia Codrilor noștri voievodali, care au constituit temeinicia vieții științifice, publice și personale a cercetătorului. Descendența de român bucovinean a fost și rămâne adevăratul său blazon de noblețe.

Pesemne n-a apărut accidental, în 1992, cartea “Pădurea – rădăcina sufletului”. Printre coautorii volumului a fost și Dumitru Gociu. Anume genericul respectiv reflectă atașamentul vieții jubiliarului față de tezaurul verde național.

Grigore GRIGORESCU

FLUX EDI|IA DE VINERI

Prima Săptămână Socială Catolică aprinde proiectoarele În ce măsură Biserica este responsabilă faţă de cei sărăci și ce poate face pentru a-i ajuta să iasă din impas?

La această întrebare au încercat să dea răspunsuri înalţi ierarhi ai Bisericii Catolice – Excelenţa Sa Anton Coșa, Episcop de Chișinău; E.S. Arrigo Miglio, Episcop de Ivrea, Italia; E.S. Giampaolo Crepaldi, Episcop de Trieste, Italia, președintele Comisiei „Caritas in Veritate” din cadrul Conciliului Conferinţelor Episcopale Europene etc., întruniţi la conferinţele ce au avut loc timp de trei zile, 11-13 octombrie, în sala de conferinţe de la Hotelul Codru, în cadrul primei Săptămâni Sociale, organizată de Dieceza Catolică din Republica Moldova.

La lucrările Săptămânii Sociale au participat și un grup de specialiști și experţi laici, printre care: Dr. Natale Forlani, ministrul Muncii în Guvernul Italiei, și Luca Volonte (Italia), membru în Parlamentul European.

Printre reprezentanţii din Republica Moldova s-au numărat dr. Vitalie Pârlog, expert în drepturile omului, dr. Dumitru Ursu, președintele Asociaţiei Băncilor din Moldova, și dr. Vadim Pistrinciuc, sociolog.

Săptămâna Socială este un eveniment premergător celebrării Sărbătorii Diecezei de Chișinău, care împlinește 10 ani de la înfiinţarea sa și 20 de ani de la renașterea „din ruine” a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova.

14 OCTOMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

„Ne-am reamintit cu vigoare de datoriile noastre” Interviu cu Excelenţa Sa Anton Coşa, Episcopul de Chişinău al Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova - Preasfinţia Voastră, s-a vorbit mult în aceste zile, în cadrul Săptămânii Sociale, despre iubirea la care ne cheamă Dumnezeu faţă de cei săraci, despre importanţa coordonării proiectelor sociale pe care le implementează organizaţiile catolice. Care au fost așteptările Dvs. de la acest eveniment și ce rezultate credeţi că va avea?

- Încă de la început ne-am propus, ca obiectiv principal, să privim cu toată atenţia asupra realităţilor sociale din Moldova, din perspectiva Doctrinei Sociale a Bisericii Catolice, analizând condiţia oamenilor simpli și săraci și căutând să înţelegem ce s-ar putea face pentru a îmbunătăţi viaţa lor. E clar că Biserica nu are nici soluţii pregătite pentru fiecare caz în parte și nici resursele necesare pentru a rezolva toate problemele.

Pe de altă parte este clar și faptul că Statul este factorul principal de care depinde bunul mers al societăţii. Noi însă am voit să ascultăm învăţătura Bisericii și ceea ce ne propune Biserica în acest domeniu, și am discutat cu diferite persoane din lumea catolică, voind să aflăm cum s-au rezolvat diferitele probleme sociale în ţările lor.

Sunt foarte interesante experienţele din ţările europene, unde există o mulţime de proiecte care au în vizor soluţionarea problemelor sociale. În Occident sunt oameni cu inimă mare care se oferă în mod voluntar să lucreze pentru a ajuta pe cei săraci.

Am înţeles că, în ultimă instanţă, totul sau o mare parte a problemelor și rezolvarea lor depinde chiar de noi. Fiecare este chemat să răspundă propriei vo-

caţii și propriei misiuni, atât eu ca episcop, cât și toţi ceilalţi colaboratori, preoţi, persoane consacrate precum și laici. Împreună suntem Biserică, împreună formăm poporul lui Dumnezeu, iar săracii sunt cei care stau în primele rânduri în faţa lui Dumnezeu și ei sunt aceia care ne vor deschide poarta raiului. Ei sunt comoara noastră!

Prin această Săptămână Socială, cred că am făcut un pas înainte spre a înţelege mai bine în ce constă misiunea noastră, ca Biserică și comunitate de credinţă. Acum va trebui să pornim la un nou drum de slujire, luând în mâini nu numai Evanghelia carităţii, ci și pâinea pe care să o împărţim celor săraci.

- Această Săptămână Socială Catolică este un fel de școală, un fel de seminar pentru comunitatea catolică sau ceva asemănător?

- Nu doar o școală, cred că este ceva mai mult. Vă spun cu inima plină de bucurie că am trăit în aceste zile o experienţă unică a ceea ce înseamnă Biserica în dimensiunea ei universală, adică catolică. Fiecare zi a început de la altar cu celebrarea Euharistiei, rugăciunea prin excelenţă, căreia se subordonează toate activităţile Bisericii. De fapt, din Euharistie se naște Biserica.

Am ascultat împreună Cuvântul lui Dumnezeu, învăţătura Bisericii, experienţe personale și comunitare. Eu personal am simţit, după mai bine de douăzeci de ani de prezenţă în Moldova, respiraţia unei comunităţi mature, care simte la un nivel mult mai înalt propria sa identitate.

Cu emoţie mi-am amintit, privind în trecut, la primele zile trăite în Moldova, când am avut unele momente de tăcere și su-

ferinţă, de multe ori singurătate, frică și nesiguranţă. Acest trecut nu mai există. Încă atunci am înţeles că avem misiunea de a forma o adevărată comunitate eclezială care crede, speră, iubește și slujește.

La fel de plăcut a fost pentru mine să simt și apropierea altor confesiuni, care au voit să fie alături de noi într-un spirit frăţesc și prietenesc. Despre această experienţă deosebită vorbea și Sfântul Părinte Benedict XVI-lea pe 9 iunie anul curent, în discursul său adresat noului ambasador al Republicii Moldova pe lângă Sfântul Scaun, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, în care sublinia importanţa Săptămânii Sociale pentru catolici, concretizând că, înainte de toate, ea constituie o adevărată experienţă de Biserică universală. În acest sens pot confirma cu mâna pe inimă că Sfântul Părinte a avut dreptate. O astfel de experienţă am trăit și noi în aceste zile.

- Ce responsabilităţi are Biserica în lumina mesajului Săptămânii Sociale?

- Așa cum afirmam mai înainte, Biserica Catolică nu pretinde că ar avea soluţii la toate problemele cu care se confruntă omenirea astăzi. În schimb, am înţeles că noi - comunitatea noastră eclezială – avem totuși datoria și responsabilitatea de a sluji acest popor în conformitate cu învăţătura Evangheliei, în numele lui Cristos, care primul și-a dat viaţa pentru oameni.

Această Săptămâna Socială ne-a reamintit cu vigoare de datoriile noastre, ne-a făcut să înţelegem că trebuie să fim alături de acest popor, chemând comunitatea internaţională la o mai mare atenţie faţă de situ-

aţia noastră prin promovarea de proiecte reale și eficiente de susţinere a grupurilor social-vulnerabile, care constituie un procent destul de ridicat în Republica Moldova.

Există responsabilităţi personale, există și responsabilităţi la nivel de comunitate, care trebuie asumate și împlinite cu un mai mare curaj evanghelic. Săptămâna Socială nu doar a aprins reflectoarele ce pun în evidenţă sărăcia din teritoriu, dar a și chemat pe toţi responsabilii, atât Statul, cât și Comunitatea internaţională, Biserica locală și pe fiecare persoană în parte, la un angajament concret și constant în favoarea celor săraci.

Fără îndoială că după această Săptămână vor fi făcute și multe proiecte, atât pentru bătrâni, cât și pentru copii, pentru bolnavi și pentru deţinuţi, pentru femei – victime ale violenţei familiale - dar și pentru persoane cu diferite dependenţe. Însă nu vrem să rămânem numai cu atât. Obligaţia noastră fundamentală este de a aprinde în orice inimă speranţa de mai bine, speranţa ce vine de la Dumnezeu, cel care nu abandonează pe nimeni pentru că este un Tată plin de iubire.

- Am înţeles că în aceste zile aţi fost susţinuţi de diferite organisme internaţionale dintre care s-a evidenţiat și una din Italia, cu siglă MCL (Mișcarea Creștină a Muncitorilor). Despre ce este vorba?

- Nu știu ce am fi făcut dacă nu am fi avut alături prieteni și susţinători din ţară și de peste hotare. Poate nici nu am fi avut curajul să proiectăm o astfel de iniţiativă. Un cuvânt deosebit, de mulţumire vreau să aduc pe această cale colaboratorilor mei din diferitele instituţii ale noas-

tre, înainte de toate Comisiei Diecezane pentru Coordonarea Pastoralei Sociale, condusă de Monseniorul Cesare Lodeserto, celor de la Caritas Moldova, Casa Providenţei, Regina Pacis, Fundaţia Don Bosco, precum și altor persoane din acest circuit intern al bisericii noastre locale. Însă, așa cum aţi observat și dumneavoastră, o prezenţă remarcată în toate aceste zile a fost MCL, adică Mișcarea Creștină a Muncitorilor, un organism italian ce se înscrie între mișcările religioase cu caracter social ale Bisericii Catolice, care a fost reprezentat la cel mai înalt nivel.

Sunt dator să adresez un cuvânt de mulţumire președintelui MCL, Dr. Carlo Costalli, și vicepreședintelui Tonino Dimatteo, prin decizia cărora deja de mai mulţi ani această organizaţie a ajuns și în Moldova, promovând diferite proiecte și susţinând alte iniţiative ale Bisericii locale într-un crescendo continuu. În Italia, activiștii MCL au avut ocazia să întâlnească moldovenii noștri aflaţi acolo la lucru și așa au înţeles dificultăţile cu care se confruntă conaţionalii noștri care ajung acolo în căutare de lucru. De aceea, din câte cunosc, de anul viitor ei vor intensifica activitatea lor specifică aici, în Moldova, pornind o campanie de informare cu caracter social, concretizând noi sectoare de acţiune, pentru a informa și pregăti pe cei care vor pleca în Italia.

Eu cred că ei pot face mult bine și la noi în ţară și de aceea sunt de acord să ofer toată susţinerea necesară pentru a începe aceste activităţi noi.

- Ce cuvânt doriţi să adresaţi cititorilor noștri?

- Folosindu-mă de bunăvo-

Excelenţa Sa Anton Coșa, Episcopul de Chișinău (pe fundal - Logoul Episcopiei de Chișinău a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova) inţa dumneavoastră, vreau să spun un cuvânt ce izvorăște dintr-o inimă de păstor care ţine la turma sa și care ar dori să o vadă mereu crescând, atât din punct de vedere creștin, cât și social.

Așa cum am mai spus-o deja, sunt în Moldova de mai bine de douăzeci de ani și am trăit pas cu pas drumul crescând al acestei Biserici, atât în momente mai dificile, cât și în cele de entuziasm.

Suntem încă pe drum în închegarea propriei noastre identităţi.

Săptămâna Socială reprezintă o etapă importantă în această cale lungă a devenirii noastre. Suntem, și o spun înainte de toate pentru mine, ”servitori nevrednici” (cf. Lc. 17, 7-10), deoarece ne vedem imperfecţiunile. Dar totusi cert este că ne-am străduit în tot ceea ce am făcut și încă vom face, să fie mai mult pentru Împărăţia lui Dumnezeu și nu pentru succesul nostru personal pe care nici un creștin onest nu îl

va căuta în exerciţiul activităţilor sale specifice.

Ascultând în aceste zile relatările iluștrilor noștri oaspeţi, în același timp priveam în ochii preoţilor mei, a persoanelor consacrate sau a laicilor prezenţi și vedeam bucuria ce domina peste toţi, entuziasmul cu care participă la dialog și, mai ales, dorinţa tuturor de a lucra mai mult pentru cei săraci, nu atât ca să fim pe placul lumii sau ”stăpânirii”, ci de a rămâne mereu alături de cei sărăci, umili și marginalizaţi, pe care Iisus ne-a chemat să-i slujim.

Dar pentru asta este nevoie de curaj. Și cred că în aceste zile ne-am umplut de entuziasm și mai mult curaj. În perioada ce urmează vom deschide noi direcţii de activitate, inclusiv prin programul pastoral pe care îl vom iniţia în curând. Vă mulţumesc!

A consemnat Valentina GĂLUŞCĂ, pentru FLUX

Memorialul curajului românesc în Cehia Biserica românească ridicată de Patriarhia Română în orașul ceh Most, în cinstea celor peste 60.000 de ostași români care s-au jertfit pentru eliberarea Cehoslovaciei de invazia nazistă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost sfinţită, pe data de 9 octombrie, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preafericitul Părinte Mitropolit Kristof al Cehiei și Slovaciei, Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, și Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal.

Sfinţirea acestui lăcaș de cult, cu valoare de simbol pentru neamul românesc, a constituit punctul central al vizitei Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Cehia și, totodată, împlinirea testamentului moral moștenit de la patriarhul Teoctist, care și-a dorit ridicarea unei biserici în micul oraș minier Most, în memoria eroilor noștri datorită cărora România a fost luată în considerare la încheierea Tratatului de Pace din 9 mai 1945.

Deși primii pași pentru împlinirea acestui deziderat s-au făcut acum șase ani, abia anul trecut s-a reușit finalizarea bisericii, care a fost lucrată în lemn de meșterii maramureșeni din Bârsana și amplasată în frumosul parc dendrologic din apropierea orașului Most. Întrucât cei peste 60.000 de ostași români s-au jertfit pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupaţia hitleristă, la acest proiect au aderat cu entuziasm, încă de la început, Arhiepiscopia Ortodoxă de Praga, dar și reprezentanţi ai autorităţilor de stat, centrale și locale cehe. Din acest motiv, sfinţirea noii biserici a fost un moment semnificativ, care a consfinţit comuniunea dintre cele două Biserici și cooperarea dintre poporul ceh și cel român.

Evenimentul a adunat, în jurul noii biserici, pe românii stabiliţi în diferite părţi ale Cehiei, dar și locuitori ai orașului Most, care au primit acest moment cu bucurie, percepându-l ca pe o reparaţie morală multașteptată pentru lăcașurile de cult dărâmate cu sălbăticie în timpul regimului comunist. Potrivit mărturiilor localnicilor, biserica românească de aici va umple acest gol din sufletul lor, care au trăit timp de mulţi ani suferinţa de a nu avea nici un lăcaș

de rugăciune în zonă. Singura biserică salvată din calea buldozerelor comuniste, datorită importanţei și vechimii sale istorice, a rămas din păcate cu statut doar de monument istoric, destinat turiștilor.

Două popoare unite în rugăciune La primele ore ale dimineţii, cei patru arhierei au târnosit noua biserică ce va purta hramul „Înălţarea Domnului” și „Sfântul Mare Mucenic Valentin din Durostorum”. După slujba de sfinţire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române și Preafericitul Părinte Mitropolit Kristof al Cehiei și Slovaciei au săvârșit Sfânta Liturghie, înconjuraţi de un sobor de ierarhi, preoţi și diaconi din România, Cehia și Slovacia, în prezenţa mai multor reprezentanţi ai Statului român, ai Ambasadei Române la Praga, ai Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere și ai autorităţilor locale din orașul Most. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Tronos” al Patriarhiei Române.

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat legătura dintre pericopa evanghelică despre învierea fiului văduvei din Nain, care s-a citit la Sfânta Liturghie, și pomenirea celor adormiţi, referindu-se în mod special la pomenirea eroilor, ca filon pe care s-a clădit noua biserică din Most. „Această biserică este și un memorial al celor care au căzut pe câmpurile de luptă pentru eliberarea Cehiei și Slovaciei. Când urmașii celor care au fost eroi aici aud că cineva se roagă pentru ei, rugăciunea noastră devine mângâiere, consolare, manifestare a iubirii noastre frăţești faţă de oameni pe care nu i-am cunoscut personal, dar care se află în iubirea lui Hristos pentru că s-au jertfit pentru libertate și pentru demnitate”, a spus Patriarhul Daniel.

Patriarhul României i-a dăruit Preafericitului Părinte Kristof un set de engolpioane, un set de monede cu patriarhii României, un baston arhieresc cu mânerul lucrat în argint filigranat și un set de veșminte arhierești. Pentru implicarea deosebită în demersurile de înfiinţare a așe-

zământului bisericesc de la Most, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a primit de la Patriarhul nostru un engolpion, iar părintele Cristian Popescu a primit o cruce de iconom stavrofor. Pentru a marca acest moment istoric din viaţa Bisericii Ţinuturilor Cehiei și Slovaciei, Preafericitul Kristof i-a conferit Patriarhului Daniel Ordinul „Sfinţii Chiril și Metodiu”, cea mai înaltă distincţie bisericească cehă, care a fost instituită acum 60 de ani și s-a oferit de-a lungul timpului doar întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe autocefale.

Preafericitul Kristof i-a mulţumit Patriarhului Daniel pentru eforturile pe care le-a depus pentru ridicarea primei biserici închinate eroilor eliberatori ai Cehiei: „Ceea ce putem face noi pentru cei care ne-au eliberat ţara cu preţul vieţii lor este să ne rugăm pentru ei în mod special și să avem grijă ca memoria lor să rămână mereu vie în acest popor. Până acum nu am avut un loc special pentru această rugăciune. Am construit mai multe monumente în amintirea lor, dar până acum nici o biserică.

Aceasta este prima biserică în care ne vom ruga pentru eliberatorii ţării noastre”, a spus Preafericitul Kristof.

O troiţă ce va mărturisi peste veacuri curajul eroilor români La finalul Sfintei Liturghii, după cum ne informează „Ziarul Lumina” a urmat slujba de sfinţire a troiţei închinate eroilor români care s-au jertfit pentru eliberarea ţinuturilor Cehiei și Slovaciei de sub ocupaţia nazistă. Lista cu numele acestora semnată de Întâistătătorii celor două Biserici a fost introdusă într-un tub metalic, ce a fost așezat în soclul troiţei. Oficialităţile prezente au depus coroane de flori, în acordurile imnului „Pui de lei”. Tot în memoria eroilor noștri, eleva Cătălina Alexa a recitat o poezie scrisă de un soldat român de pe frontul de luptă adresată mamei și iubitei sale. Sărbătoarea s-a încheiat cu rugăciunea „Tatăl nostru”, rostită în limba cehă de Preafericitul Kristof. În cadrul ceremoniei de inaugurare a monumentului au rostit alocuţiuni și Vlastimil Vozka, primarul orașului Most, Pavla Bendova, reprezentantul Ministerului Culturii din Cehia, și Eugen Tomac, secretar de stat pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni. Gen. lt. Ion

Oprișor, secretar CSAT în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a citit mesajul președintelui României, Traian Băsescu, care a transmis omagiile pentru cei care și-au jertfit prezentul ca noi să avem un viitor, subliniind în același timp faptul că „sfinţirea acestui lăcaș de cult a fost rodul strădaniei acelora care consideră că istoria militară reprezintă o pagină importantă din marea carte a istoriei naţionale și universale. Rămânem profund impresionaţi de faptul că ostașii români care s-au jertfit pe meleagurile străine nu sunt daţi uitării și, de aceea, apreciem în mod deosebit această cooperare între autorităţile locale din Cehia și Bisericile Ortodoxe surori”.

Referindu-se la biserica ce tocmai a fost sfinţită, Daniela Gâtman, ambasadorul României la Praga, a spus că este „prima construcţie românească în stil maramureșean din Republica Cehă, un lăcaș unic și original, ridicat cu multă dragoste de meșteșugarii maramureșeni, dar și o dovadă tangibilă a legăturilor istorice dintre români și cehi. Eu cred că este o mărturie-testament pentru generaţiile viitoare, privind trăinicia relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre. Vedeţi, istoria nu este doar un dar, ci și o sarcină pentru om.

Avem astăzi ocazia să ne amintim despre aspiraţiile noastre comune pentru libertate și despre sacrificiile ostașilor cehi și români pentru îndeplinirea idealurilor naţionale”.

Agapa ce a urmat a oferit participanţilor la eveniment posibilitatea de a viziona expoziţia de tablouri pictate pe mătase de către pictorul moldovean Teodor Buzu și de a audia un program folcloric oferit de câţiva copii din România.

Expresie a spiritualităţii româneşti în centrul Europei Biserica va funcţiona ca așezământ monahal și va fi destinată comunităţii de credincioși ortodocși români, prezenţi într-un număr destul de însemnat în această ţară. Slujbele în limba română vor fi săvârșite în această biserică de către părintele Cristian Popescu.

Construirea lăcașului de cult este gândită și ca un punct de pornire pentru promovarea spiritualităţii și a arhitecturii tradiţionale românești

în Cehia. Din această perspectivă, sfinţirea așezământului ortodox din Most rămâne o mărturie vie a spiritului de jertfelnicie a poporului român și, în același timp, o expresie a spiritualităţii românești în centrul Europei. Având în vedere poziţionarea geografică a orașului Most, în apropierea graniţei cu Germania și nu departe de Praga, în jurul său vor putea fi dezvoltate și activităţi culturale menite să prezinte turiștilor de pretutindeni specificul spiritualităţii, istoriei și culturii române în context european.

O candelă aprinsă la Most pentru eliberatorii Cehoslovaciei Iniţiativa construirii unui lăcaș de cult românesc închinat celor peste 60.000 de ostași români căzuţi la datorie, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a aparţinut fostului ambasador al României la Praga, Gheorghe Tinca. În anul 2005, Excelenţa Sa a propus acest proiect atât Preafericitului Kristof, Arhiepiscopul de Praga, cât și vrednicului de amintire patriarh Teoctist. La început, au fost implicate în proiect atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și Ministerul Apărării Naţionale, ambele salutând iniţiativa, fără însă a continua demersurile. Între timp, ambasadorul Gheorghe Tinca s-a retras din activitatea diplomatică, iar la cele două ministere s-au tot schimbat miniștrii și șefii de Stat-Major ai Forţelor Armate, astfel încât proiectul construirii bisericii din Most a fost neglijat.

Patriarhia Română însă, în cooperare cu Biserica Ortodoxă din Cehia, conștientizând însemnătatea prezenţei unei biserici românești în Cehia, a întreprins toate demersurile necesa-

re pentru concretizarea proiectului.

Un prim pas a fost făcut de Primăria orașului Most, care a oferit Arhiepiscopiei de Praga, cu preţul simbolic de coroană cehă, suprafaţa de 1.500 mp, în vederea amplasării bisericii de lemn. Al doilea moment l-a constituit slujba de sfinţire a pietrei de temelie, oficiată de cei doi Întâistătători, preafericitul Teoctist și Preafericitul Kristof, în prezenţa autorităţilor de stat cehe, centrale și locale și a reprezentanţilor Ambasadei României la Praga, în data de 14 iulie 2007.

După întronizarea noului Patriarh al României, Preafericitul Părinte Daniel, pe agenda proiectelor prioritare se afla și realizarea bisericii de lemn pentru Cehia. În urma demersurilor întreprinse de către Preafericirea Sa, Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin bunăvoinţa secretarului de stat Eugen Tomac, a sprijinit Patriarhia Română cu suma de 40.000 de euro, reprezentând preţul prelucrării și amplasării la faţa locului a bisericii de lemn, ce fusese comandată în anul 2009 unei echipe de meșteri lemnari din Valea Izei și Bârsana, aflaţi sub îndrumarea preotului Ioan Pop. Pregătirea și prelucrarea lemnului s-au încheiat în vara anului 2010, când meșterii maramureșeni, deplasându-se în Cehia, au asamblat părţile componente ale bisericii pe fundaţia pregătită din vreme de către Primăria din Most. După câteva săptămâni de muncă, a fost ridicată frumoasa biserică românească în stil maramureșean de 27 m înălţime, după care au început lucrările de pregătire pentru momentul sfinţirii. La înfrumuseţarea bisericii, o contribuţie deosebită a avut și Nicolae Dedulea, președintele Asociaţiei Românilor din Cehia.

Gheorghe POPA, ziarul „Lumina”

10

14 OCTOMBRIE 2011

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GHIDUL ALIMENTELOR

MAGIE }N BUC+T+RIE

Lămâia

Un meniu perfect pentru o sărbătoare în familie

Lămâia este fructul copacului omonim (lămâiul), ce poate crește până la 3-6 m înălţime. Fructul este oval, de 7-12 cm lungime, cu coaja galbenă și miez de culoare galben pal. Acesta este segmentat în 8-10 felii zemoase și acide. În interiorul miezului se găsesc sâmburi albi de formă eliptică, ascuţiţi, de max. 9.5 mm lungime (există unele soiuri de lămâi fără sâmburi).

Ţara de origine a lămâiului nu este fără echivoc cunoscută, însă se presupune că, iniţial, acești pomi erau cultivaţi în partea de sud-vest a Indiei și în China.

Beneficii: În prezent, principala utilizare a lămâilor este de natură alimentară. Fie că este folosită în băuturi sau în prăjituri, toată lumea cunoaște aroma sa atât de apreciată. Însă, meritele lămâilor nu se rezumă la a adăuga savoare mâncărurilor noastre, existând o serie de utilizări non-alimentare la fel de apreciate, deși, probabil, nu la fel de populare:

Dezinfectează, curăţă și parfumează

Salată de roşii cu mentă Ingrediente: Pentru 4 porţii îţi trebuie: 6 roșii potrivite, 3 fire de ceapă verde, o lingură de mentă, o lămâie, o linguriţă de coriandru, un vârf de sare

Mod de preparare: 1. Ceapă verde, mentă și coriandrul le toci mărunt, roșiile le tai rondele. Se pun toate într-un castron și se amestecă cu zeamă de lămâie și vârful de sare. Se mănâncă pe loc, cât este proaspătă și poţi păstra câteva frunze întregi de mentă pentru a decora salata atunci când e pusă-n farfurii.

Mod de preparare: Se pune ceapa întrun castron cu o lingură de oţet. Se amestecă și se lasă la marinat. Se taie pâinea pe oblic, astfel încât să obţii felii mai lungi. Se presară cu ulei de măsline și se dă la cuptor la 180º C pentru 10 minute până când se rumenesc. Se presară parmezan deasupra și se dă la cuptor pentru alte câteva minute. Se dau pulpele de pui prin ulei și se asezonează foarte bine. Se încinge o tigaie-grătar și se prăjesc pulpele până sunt aurii și coapte în interior.

Se feliază. Se amestecă maioneza cu ceapa și oţetul, apoi se adaugă busuiocul.

Se aranjează salata pe un platou. Se pun deasupra feliile de pui și crutoanele. Se presară deasupra maioneza cu busuioc (se poate adăugă puţină apă, dacă vrei s-o subţiezi).

Cod alb cu fulgi de porumb

Salată de pui la grătar cu maioneză Ingrediente: ½ ceapă roșie, tăiată fin, oţet din vin alb, ½ pâine ţărănească, ulei de măsline, 30g de parmezan, ras, 6 pulpe de pui, dezosate, fără piele, 4 linguri de maioneză, câteva fire de busuioc, mărunţite, 1 salată romană (sau o salată verde mică), cu frunzele separate și rupte

Atunci când este combinat cu bicarbonat de sodiu, sucul de lămâie îndepărtează petele chiar și de pe recipiente de plastic, dezinfectând, totodată, zonele curăţate.

Deschide culoarea părului Aplicat pe păr, sucul de lămâie îi poate deschide culoarea, conferindu-i strălucire și elasticitate.

Tratament împotriva acneii Sucul de lămâie este o formă populară de a trata acneea, punctele negre și chiar pistruii.

Efecte antibacteriene datorate pH-ului scăzut Sucul de lămâie elimină bacteriile periculoase din tăieturi sau alte zone infectate.

Ingrediente: (4 porţii): 1 kg de cod alb, 1 ardei iute roșu, jumătate de lămâie, 1 lingură de rozmarin uscat, 1 ou, 3 linguri de apă plată, 100 g de făină albă, 50 g de fulgi de porumb, 1 linguriţă rasă de piper negru măcinat, 150 ml de ulei de măsline, hârtie de copt, 1 linguriţă de sare grunjoasă Mod de preparare: Spală peștele cu apă rece. Usucă-l cu prosoape de bucătărie și taie-l în rondele groase de 2-2,5 cm fiecare. Asezonează-le cu sare grunjoasă, piper, rozmarin, ardeiul iute tocat fin, coaja rasă de lămâie și zeama acesteia și lasă-le la marinat 20 de minute, la rece. Îmbracă o tavă de cuptor mare cu hârtie de copt și unge-o cu uleiul de măsline. Trece fiecare rondea de pește prin făina albă, oul bătut

Beneficii asupra sănătăţii: * Acidul citric stimulează absorbţia calciului prin intestine și neutralizează efectele acidului uric. * Vitamina C are un rol important în sinteza colagenului din ţesuturi, cartilaje și oase.

Este un binecunoscut antiinflamator și, de asemenea, se consideră că aceasta accelerează arderea grăsimilor. * Tonifiază sistemul nervos simpatic. * Stimulează secreţiile gastrohepatice și pancreatice. * Purifică sângele și îmbunătăţește capacitatea organismului de a elimina toxinele. * Datorită conţinutului ridicat de potasiu, lămâile sunt foarte folositoare celor afectaţi de probleme cardiace. * Sucul de lămâie, consumat cu regularitate poate ajuta la tratarea calculilor renali, iar în combinaţie cu ulei de măsline poate conduce la dizolvarea calculilor biliari. * Sucul de lămâie este util în prevenirea și tratarea osteoartritei. * Ajută la prevenirea diabetului și a arterosclerozei.

(cu un praf de sare și cele 3 linguri de apă plată) și fulgii de porumb. Așează-le în tavă și pune toţi fulgii de porumb rămași pe bucăţile de cod. Bagă tava în cuptorul încins, în partea de mijloc a cuptorului și coace peștele 40 de minute la foc maxim, fără să-l întorci. Scoate bucăţile de pește pe un platou și servește-le cu extra suc de lămâie și salată verde.

File de porc în sos dulce-acrişor Ingrediente: 600g mușchi file de porc, 150ml lapte, 3 linguri supă de pește, 2 ardei iuţi, proaspeţi, 1 bucăţică rădăcină de ghimbir proaspăt, cam de 4cm, 1 lingură praf de chimen, frunze de lămâi, ulei de floarea-soarelui, sare, piper Mod de preparare: Se clătește mușchiul file de porc sub un jet de apă rece, se tamponează cu hârtie absorbantă de bucătărie și se taie bucăţele groase cam de 3cm.

Se spală și se toacă ardeii iuţi, fără codiţă și seminţe, se taie cu un cuţit special câteva fâșioare subţiri de coajă de lămâie pentru ornat și se toacă grosier miezul ei. Se curăţă și se toacă și ghimbirul. Întrun castronel, se bate laptele cu supa de pește și cu două linguri de ulei de floareasoarelui, apoi se amestecă cu tocătura de ardei iute, cu ghimbirul și chimenul, după care se cufundă bucăţile de carne în sosul obţinut. Se acoperă cu folie transparentă și se dă marinata la frigider 40 de minute.

După ce a trecut acest timp, se scurg din marinată bucăţile de carne și se păstrează. Se pune carnea să se rumenească pe grătarul încins câteva minute, apoi se ia de pe grătar și se tapetează grilul cu frun-

zele de lămâi bine spălate și uscate (păstrează două pentru ornat). Se lasă focul mic să nu se ardă frunzele și deasupra lor se pune carnea. Se prelungește frigerea încă 8 minute, întorcând bucăţelele din când în când. Se potrivesc de sare și de piper, se stropesc cu sosul de marinată, se stinge focul și se ornează presărând deasupra un praf de ardei iute și câteva bucăţele de frunze de lămâi. Se aduce foarte fierbinte la masă.

Tarte cu vişine şi bezea

Ingrediente: Pentru aluatul de tarte: 125 gr unt, 250-260 gr făină, 1 ou, 3 linguri lapte, 80 gr zahăr tos Pentru umplutură: 400 gr vișine (fără sâmburi), 1 linguriţă zahăr tos, coajă de portocală, 1 lingură făină, 1 gălbenuș, 2 albușuri, 125 gr zahăr tos Mod de preparare: Din 80 gr zahăr tos unt, făină, lapte, ou și un praf de sare facem un aluat ca pentru tartele obișnuite. Lăsăm să se odihnească la rece o oră, după care îl lucrăm repejor, întindem foaia, umplem tăviţele de tarte (unse cu unt) și le punem în cuptorul încins pentru 10 minute. Între timp facem umplutura: vișinele (fără sâmburi) se pun la scurs într-o strecurătoare. În sucul obţinut desfacem o lingură de făină, adăugăm gălbenușul, coaja de portocale și punem la foc, pe bain-marie, până se îngroasă ca o cremă.

Amestecăm apoi vișinele și lăsăm la răcit.

Tort de ciocolată cu mascarpone Ingrediente: Pentru tartă: 1 1/2 cană de făină, 1/2 cană cacao, 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, 1 linguriţă praf de copt, seminţele de la un baton de vanilie, 1 cană de zahăr, 3/4 cană ulei vegetal, 2 ouă întregi, 200 g smântână Crema de mascarpone: 500 g mascarpone, 300 ml frișcă lichidă, 50 g zahăr praf, seminţele de la un baton de vanilie Crema de ciocolată: 200 ml frișcă lichidă, 180 g ciocolată amăruie cu 70% cacao, 100g zahăr praf, 50 ml cognac. Ciocolată amăruie cu 70% cacao, răzăluita pentru decor Mod de preparare: Încinge cuptorul la 180’C. Pune ingredientele pentru tartă într-un robot de bucătărie și mixează-le până obţii o cremă groasă. Tapetează cu hârtie de copt o formă rotundă de 28 cm cu peretele detașabil. Pune crema pentru tartă și coace-o în cuptor pentru circa 50 de minute, după care lasă să se răcească.

Amestecă brânza mascarpone cu seminţele de la batonul de vanilie, iar în alt bol bate frișca cu zahărul până se întărește.

Combină-le și lasă să se răcească la frigider. Odată ce tarta s-a răcit întinde crema de mascarpone și las-o la frigider. Crema de ciocolată: într-o oală încălzește frișca lichidă în care topește ciocolata, adaugă zahărul, cognacul și lasă să se răcească. Îndepărtează peretele formei de copt și întinde ciocolata pe tort. Răzăluiește ciocolata și las-o la frigider până la servire.

Pro şi contra băuturilor energizante Despre băuturile energizante se vorbește atât pro, cât și contra, dar ceea ce trebuie să reţinem noi, consumatorii, este să nu le bem frecvent. În plus, sunt câteva categorii de persoane care ar trebui să le evite total.

Băuturile energizante au fost create în ideea de a ne da un plus de vitalitate în anumite situaţii, de obicei speciale, când vrem să fim mai fresh și mai activi. Fie că avem de făcut un drum lung, fie că învăţăm pentru un examen dificil, fie că facem sport, apelăm la aceste băuturi pentru a rezista.

Specialiștii în nutriţie ne sfătuiesc să nu ne obișnuim să le consumăm frecvent însă, deoarece au efecte negative asupra sănătăţii.

Ce conţin?

Lista de ingrediente a unei băuturi energizante este formată din substanţe stimulente (de tipul cafeinei, guaranei), zahăr, vitamine de sinteză, arome și o serie de aditivi alimentari (citrat de sodiu, caramel, sorbat de potasiu). Mai putem regăsi taurină și ginko biloba, în funcţie de gama de băutură energizantă aleasă. Acest mix de ingrediente are ca efect stimularea sistemului nervos central, care dă naștere unei stări de bună dispoziţie și unui plus de energie.

Argumente „pro” susţinute de producători Pentru momentele în care simţim că energia ne lasă, avem la îndemână băuturile energizante. Producătorii au ca argu-

mente „pro” băuturi răcoritoare următoarele: creșterea puterii de concentrare și a vitezei de reacţie, intensificarea metabolismului, inducerea unei stări de bine, pe care mulţi o confundă cu cea de calm și de relaxare.

Atenţie: În realitate, efectul unei băuturi energizante nu este de lungă durată, iar tendinţa este de a mai consuma mai multe doze. Evită consumul în exces întrucât este răspunzător de declanșarea unor boli grave.

Argumente „contra” Băuturile energizante pot fi periculoase, mai ales dacă sunt consumate excesiv sau de persoanele care sunt sensibile la cafeină. Riscul cel mai mare pentru sănătate este reprezentat de cantitatea mare de cafeină, care are ca efect imediat creșterea ritmului bătăilor inimii și a ten-

siunii arteriale. Zahărul este și el o sursă de probleme. Iniţial ne dă energie, dar cu timpul ne face dependenţi de el, fapt ce duce la slăbirea sistemului imunitar. Aditivii alimentari folosiţi sunt de provenienţă artificială și concură din plin la apariţia unor efecte nedorite.

Atenţie! Cafeina, unul dintre cei mai vechi stimulenţi folosiţi de om, este considerată responsabilă de producerea unei liste lungi de afecţiuni: anxietate, insomnie, boli de inimă, diabet, probleme oculare, probleme ale aparatului digestiv și renal.

Cine nu trebuie să consume băuturi energizante?

Dacă citești cu atenţie ambalajul băuturilor energizante vei găsi informaţii cu privire la categoriile de persoane cărora

STUDIU

Vitaminele pot creşte riscul de deces prematur?

Un studiu efectuat pe 39.000 de femei a relevat faptul că multivitaminele, vitamina B, acidul folic, magneziul și cuprul cresc în mod considerabil riscul unei morţi premature.

Vitaminele și suplimentele alimentare consumate de milioane de femei din întreaga lume pot constitui un grav factor de risc, relevă un studiu recent, scrie dailymail.co.uk.

Oamenii de știinţă sunt de părere că aceste pastile nu dau rezultate vizibile și că, din contră, ar putea avea efecte secundare grave.

Aproximativ o treime din populaţia adultă din Marea Britanie consumă zilnic suplimente alimentare, iar această industrie înregistrează încasări de circa 675 de milioane de lire anual.

Unele dintre cele mai populare tratamente de acest gen includ multivitamine, vitamina A, C și E, fier, acid folic și calciu - despre care se crede că, pe termen lung, îmbunătăţesc sistemul imunitar și ne menţin sănătoși.

Specialiști din Finlanda, Norvegia, SUA și Coreea de Sud au studiat și analizat efectele pe termen lung pe care vitaminele și mineralele obișnuite le au asupra organismului uman. Acest studiu a fost efectuat pe 38.772 de femei cu vârste cuprinse între 55 și 69 de ani, care timp de circa 18 ani au luat în mod regulat suplimente alimentare și vitamine.

Din cele două albușuri, un praf de sare și 125 gr zahăr tos, facem o bezea. Când tartele sunt coapte le umplem cu crema de vișine și apoi punem deasupra câte o lingură de bezea. Dăm totul la foc iute, preţ de maxim 5-8 minute. Se servesc reci, de preferat a doua zi.

Nutriţie

Aromaterapie Parfumul lămâii are proprietatea de a-i relaxa pe cei ce-l inspiră și de a-i binedispune. Îndepărtează insectele (de ex. ţânţarii și muștele), protejându-vă de înţepături.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Rezultatele au arătat că nivelul ridicat de cupru din organism sporește riscul unei morţi premature cu 18%. Acidul folic - recomandat femeilor însărcinate - crește riscul de deces cu aproape 6%, în timp ce un nivel ridicat de fier prezent în organism, ridică acest risc, la rândul lui, cu 4 procente. Multivitaminele urcă nivelul cu 2,4%, vitamina B6 cu 4%, magneziul cu 3,6% și zincul cu 3 procente.

La acest moment, oamenii de știinţă nu pot explica exact modul în care suplimentele nutritive pot crește riscul unei morţi premature, dar opinează că acestea pot influenţa sistemul imunitar natural al fiecărei persoane. Aceștia consideră că suplimentele ar trebui consumate doar de pacienţii subnutriţi și doar cu acordul medicului. Toţi

ceilalţi trebuie să se asigure că dieta pe care o urmează este corespunzătoare și că îi ajută să își creeze rezerva necesară de vitamine și minerale.

Jaako Mursu, profesor la Universitatea din Finlanda de Est, a declarat, citat de Daily Mail, că “potrivit dovezilor existente, consumul suplimentelor nutritive nu este justificat. Recomandarea noastră este ca acestea să fie utilizate doar la indicaţiile medicului și atunci doar dacă există o deficienţă majoră de nutrienţi în organism.”

Rezultatele completează un alt studiu efectuat în Danemarca, la Universitatea din Copenhaga în anul 2008, care a demonstrat că vitaminele și suplimentele sporesc riscul unei morţi premature cu 16%.

Cu toate acestea alţi experţi contestă rezultatele obișnuite de cele două studii și susţin că mulţi pacienţi au luat aceste suplimente pentru a trata probleme fundamentale de sănătate de care sufereau - de tipul consumului de fier pentru a trata anemia - ceea ce înseamnă că deja sufereau de afecţiuni ce pot crește riscul de moarte prematură.

“Acest studiu observaţional este interesant, dar nu demonstrează că utilizarea acestor suplimente cauzează moartea prematură în cazul femeilor,” spune medicul Glenys Jones, de la Consiliul Medical de Cercetare în domeniul Nutriţiei din Cambridge.

“Multivitaminele conţin o varietate de vitamine și minerale esenţiale organismului, care îi ajută pe cei care au un stil de viaţă dezorganizat și care ţin diete neregulate și mai puţin sănătoase, furnizându-le cantitatea necesară de nutrienţi pentru a-și menţine starea de sănătate. Aceste descoperiri trebuie explicate și demonstrate cu foarte mare precauţie, în contextul în care metodologia pe care se bazează este incertă și informaţiile cu privire la sănătatea pacienţilor participanţi sunt îndoielnice și nu se știe exact ce regimuri au ţinut. Mai ales, având în vedere că nu există nici un motiv credibil pentru a presupune că a consuma suplimentele normale ar avea vreun impact asupra riscului de moarte prematură,” a declarat Carrie Ruxton, de la Serviciul Informaţional pentru Suplimente de Medicaţie.

Romanialibera.ro

nu le este recomandat să le consume: copiii sub 16 ani, femeile gravide, persoanele sensibile la cafeină și cele care merg devreme la culcare. Producătorii sunt obligaţi să facă aceste specificaţii pe produs, iar consumatorii ar trebui să le ia în considerare.

Copiii şi adolescenţii nu respectă recomandările Din păcate, cei mai mari fani ai

băuturilor energizante sunt copiii și adolescenţii, adică exact acele categorii care nu ar trebui să le consume. Ei preferă aceste băuturi pentru un plus de energie atunci când fac sport sau înainte de examenele mai grele.

Sfat: În locul băuturilor energizante ar fi mai bine să crești consumul de apă, înainte, în timpul și după activităţile fizice solicitante, pentru a preveni deshidratarea.

ŞTIAŢI CĂ...

Râsul „înviorează” creierul Se spune că „râsul vindecă sufletul”. Recent însă, cercetătorii Universităţii Stanford au descoperit că funcţionarea creierului unei persoane se ameliorează atunci când află o glumă, o farsă sau asistă la o întâmplare amuzantă.

Interacţiuni Specialiștii instituţiei de învăţământ menţionate au descoperit că glumele sau farsele care îi fac pe unii oameni să râdă contribuie și la activarea mecanismului recompensei care acţionează la nivel cerebral. Potrivit lui Allan Reiss, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford, oamenii de știinţă au putut constata implicaţia „centrilor recompensei” în perceperea umorului. Reiss susţine că, deși conștienţi că simţul umorului reprezenta o reacţie emoţională, cercetătorii erau convinși că și alte componente ale sistemului nervos erau implicate în proces. Deoarece mulţi oameni reacţionează la umorul de calitate, manifestând o ameliorare a stării generale, savanţii consideră răspunsul subiecţilor drept o „recompensă”.

Teoria potrivit căreia umorul reprezintă o manifestare a plăcerii i-a determinat pe savanţi să-și îndrepte atenţia spre activitatea centrilor nervoși specializaţi. La nivel cerebral, „centrii recompensei” sunt reprezentaţi de: „Nucleus Accumbens”, implicat în senzaţia de plăcere resimţită după obţinerea unor câștiguri materiale sau consumul unor droguri; „regiunea ventrală tegmentală”, implicată în „efectele recompensatoare” ale consumului de droguri și alcool; „amygdala”, o formaţiune cerebrală implicată în controlul fricii și al emoţiilor. Disfuncţia acesteia din urmă poate produce o serie de tulburări psihice, cea mai importantă fiind depresia.

Aplicaţii

Pentru a afla mai multe detalii despre mecanismul apariţiei umorului, Reiss și echipa sa au analizat structura creierului a 16 voluntari sănătoși. Specialiștii au supus subiecţii unor teste cu ajutorul Rezonanţei Magnetice Nucleare (RMN). Celor din urmă le-au fost prezentate secvenţe din

filme de desene animate. Unele secvenţe erau amuzante, iar altele, iritante, difuzate în mod intenţionat cu numeroase distorsionări destinate a produce celor care le urmăreau o stare de disconfort. Ulterior, participanţii la experiment au apreciat, folosind note de la 1 la 10, cât de amuzante li se păruseră imaginile vizionate. Testele au relevat faptul că, la nivel cerebral, „centrii recompensei” au fost activaţi doar atunci când subiecţii considerau anumite imagini amuzante. Reiss speră că analize ulterioare vor demonstra, în final, felul în care afecţiuni precum depresia sau autismul afectează sau periclitează manifestarea simţului umorului.

Pierderea capacităţii de apreciere a manifestărilor acestuia reprezintă o fază specifică apariţiei depresiei. Studierea simţului umorului permite analizarea unor trăsături comportamentale. Astfel, manifestările simţului umorului pot prefigura felul în care și cu cine o persoană poate stabili o relaţie de prietenie sau chiar o legătură sentimentală. Pe de altă parte, umorul reprezintă un adevărat „vârf de lance” în lupta pentru combaterea tuturor formelor de stres. Totodată, acesta are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre fizice și psihice. Reiss și echipa sa au iniţiat deja următoarea fază a studiului lor, încercând să stabilească deosebirile dintre bărbaţi și femei atunci când apreciază drept amuzante o glumă, o farsă, o întâmplare din viaţa de zi cu zi.

Jurnalul.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

17

Luni OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 10.25 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”, 1995). 12.00 Vedete la bis. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Săptămâna sportivă. 13.45 Cultura azi.

14.30 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Magazinele UEFA. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 17.40, 1.20 Reporterul de gardă. 18.00 Sub același cer. 18.30 Documentar. “Arts 21”.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.05 Templul muzicii. 22.45 Legendele muzicii.

23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova.

1.45 Respiro. 3.50 În ritm de dans. 4.10 Pagini de creaţie. 5.15 Music Mania. 5.25 Din fondul TV Moldova-1. Focus TV. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Maddie și David.

SUA 1985 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Film artistic 17.00 X Factor. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 22.30 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 24 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 - Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (Mi Corazon Insiste) (AP) (romance) (primul episod) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (“Perro Amor”), primul episod (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Zero absolut 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.9, 10 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4097 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.6, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.9, 10 (r) 02:30 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 04:00 до 06:00 в связи с профилактическими работами 6.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Сергей Безруков в многосерийном фильме «Черные волки» 22.25 «Мульт личности» 22.55 «Прожекторперисхилтон» 23.25 «Познер» 0.20 Ночные новости *** «Городские пижоны» 0.40 «Форс-мажоры» *** 1.30 Джеймс Белуши в комедии «Собачья работа 3» 3.00 Новости 3.05 Сериал «Американская семейка» 4.05 «Давай поженимся!»

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.50, 1.30 TVR-55.

19.45, 3.05 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.15 Prim plan. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 EN VOYAGE ! 10:30 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:01 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 LES DERNIERS JOURS D’UNE ICÔNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:57 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NICOLAS LE FLOCH 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LACOMBE LUCIEN 3:04 ARTE REPORTAGE 3:57 TV5MONDE LE JOURNAL 4:21 PHÔTOS

18

14 OCTOMBRIE 2011

Programe TV Marţi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

9.55 Reporterul de gardă. 10.15 Fii tânăr! 11.00 Moldova în direct. 12.05 Dor. Program muzical.

12.35 La datorie. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial.

“FANTAGHIRO” (Italia). 13.35 Videoteca copiilor.

14.00 Magazinele UEFA. 14.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.00 Ring Star. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Film de scurt metraj. “MOȘ ION ÎN COSMOS”. (Studioul “Buciumul”, 1992). 18.00 Unda Bugeacului. 18.40, 21.20 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.00, 23.40, 4.00 ȘTIRI. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor.

“Oţelul” (Galaţi) - “Man hester United”. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

0.35 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10, 4.10 Pagini de creaţie. Versuri de toamnă. 1.20 La datorie. 1.30 Documentar.

“Cociulia - ţara căciulilor”. 3.50 Cronos european.

5.15 Săptămâna sportivă. 5.45 Muzică live. 5.55 Calendarul zilei.

19

Miercuri OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Cultura azi. 10.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Dor de Eminescu. Romanţe. Maria Bieșu. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia).

13.35 Din fondul TV Moldova-1. “Împărăţia lui Sadoveanu”. 14.05 Cuvintele Credinţei. 14.50 Unda Bugeacului. 15.30 “Păcală”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Svitanok. 18.30 Program muzical.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.00, 23.40, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Respiro. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Șahtior” (Doneţk) - “Zenit” (SanktPetersburg). În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.35 Documentar.

“Drumeţii”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.10 Dor. 1.40 Retro. Muzica anilor ‘70. 3.50 La datorie.

4.10 Selecţiuni muzicale. 5.15 Erudit-cafe. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial. Maddie și David. SUA 1985 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.25 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.26 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (Mi Corazon Insiste) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (Mi Corazon Insiste) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 România, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Legături de familie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4098 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Fringe, ep.7, anul III 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Vocea României (r) 03:30 Serial: Fringe (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Legături de familie (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Renunţă, Dorothy! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4099 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Jocul morţii 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.8, anul III 00:00 Film: Jocul morţii (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Fringe (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Сергей Безруков в многосерийном фильме “Черные волки” 22.25 “Как стать здоровым и богатым” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Terra Nova” *** 0.30 Премьера. Гаэль Гарсиа Берналь в фильме “Мамонт” 2.30 Жанна Болотова в фильме “Запретная зона” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Запретная зона”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья”18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Сергей Безруков в многосерийном фильме “Черные волки” 22.25 Среда обитания. “Кетчуп под майонезом” 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Убийство” *** 0.45 Николас Кейдж в триллере “Придорожное заведение” 2.20 Комедия “За витриной универмага” 3.00 Новости 3.05 Комедия “За витриной универмага”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.25 Prim plan. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.15 Telejurnal.

14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

19.45, 3.00 Sport. 1.40 Replay. 3.50 Rom european. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:07 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:32 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 AMYU, L’ARMÉE DES HOMMES-GUÊPES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NICOLAS LE FLOCH 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MON ANGE 21:02 FLASH INFO 21:08 NUIT BLANCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 À VOS CAISSES 23:33 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 THALASSA 2:44 LE POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 2.45 TVR-55.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.00 Sport. 1.35 Interes general. 2.00 La vie en rose. 3.50 M.A.I. aproape de tine. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:30 DES CAMIONS ET DES HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 AU REVOIR LES ENFANTS 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:23 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 NICOLAS LE FLOCH 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

20

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.).

- ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial.

“FANTAGHIRO” (Italia). 14.00 Moldovenii de pretutindeni. 14.30, 1.10 Ghidul sănătăţii tale.

15.00 Respiro. Program muzical. 15.15 G. Ţărnea.

“Un abecedar bizar”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI (rus.).

18.05 Descoperă Moldova. 18.15 Documentar.

“Milioanele sindicatelor”. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.10, 5.10 Reporterul de gardă. 22.40, 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.00 Descoperă Moldova. 1.40 Music Mania. 3.50 Cronos european. 4.10 Pagini de creaţie. Pictură.

5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.27 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 - Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (Mi Corazon Insiste) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Renunţă, Dorothy! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Compania a șaptea sub clar de lună 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4100 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Maccabi Haifa Steaua 22:00 Fotbal Europa League: Rapid - Legia Varșovia 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Serial: Fringe, ep.9, anul III 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fotbal Europa League: Rapid - Legia Varșovia (r) 04:00 Serial: Fringe (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Сергей Безруков в многосерийном фильме “Черные волки” 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости *** “Городские пижоны” 23.40 “Подпольная империя”. Новый сезон *** 0.45 Николай Караченцов в фильме “Пока безумствует мечта” 2.00 Фильм “Из жизни отдыхающих” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Из жизни отдыхающих”. Продолжение 3.25 Сериал “Американская семейка” 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

8.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”.

14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport.

1.40 ÎnTrecerea anilor. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:33 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 LE SUCRE, UN SI DOUX POISON 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:50 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 À VOS CAISSES 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA MAISON ASSASSINÉE 23:49 CLIK CLAK 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 VIETNAM, VOYAGE AU PAYS DES AMOURS...

2:42 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

21

Vineri OCTOMBRIE

22

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 (rus.). - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 6.15 Cuvintele Credinţei.

9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 9.55 Documentar. “Milioanele sindicatelor”. 10.35 Documentar. “Almanah cinematografic”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric.

12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.00 ȘTIRI. 13.10, 17.15 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 14.00 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

15.35 Pianul - reflecţie a culturii europene.

Recital pentru pian. 16.20 Documentar.

“Acceptare”. 17.00 ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro.

18.00 “La poale de codru...” Festival naţional al formaţiilor folclorice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.15 Fii tânăr! 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 “La casa sufletelor noastre”. Program muzical cu Orchestra fraţilor Advahov. 3.50 La obiect. 5.10 Cultura azi.

5.55 Calendarul zilei.

6.00 ȘTIRI. 6.10 Film.

“TROIŢA”. (“TelefilmChișinău”, 1990). 7.40 Documentar. “Global 3000”. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 1.15 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea.

11.35 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ”. (“TelefilmChișinău”, 1989). 12.45 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 14.20 Serial. “FANTAGHIRO” (Italia). 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euromaxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.45, 1.45 ENTER. Videojurnal. 18.00 Erudit-cafe. 18.45 Respiro. Program muzical.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 23.15, 5.10 Fii tânăr! 0.10 I.S.Bach. Trei concerte pentru două piane și orchestră. 1.00 Descoperă Moldova. 2.15 Noaptea muzeelor. 4.10 Evantai folcloric. 4.55 Pagini de creaţie. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Mireasă pentru fiul meu 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (Mi Corazon Insiste) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? fi Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Compania a șaptea sub clar de lună (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Maccabi Haifa - Steaua (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4101 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 19.00 “Поле чудес” 19.55“Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Вячеслав Бутусов” 23.30 Закрытый показ. Премьера. Фильм Сергея Соловьева “Одноклассники” 2.10 Французский детектив “Молодой лейтенант” 4.05 Наталья Кустинская в фильме “Королевская регата” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50, 2.30 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 0.00 O dată’n viaţă. 1.40 Judecă tu! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PRENEZ L’AIR 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:32 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:31 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 À VOS CAISSES 16:30 FLASH INFO 16:33 PHÔTOS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:08 FLASH INFO 21:11 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 NICOLAS LE FLOCH 23:33 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:37 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:28 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (r) 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fi Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 2, anul II 14:45 Teleshopping 15:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Oră de vîrf 3 22:30 Film: Curaj nebănuit 01:15 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Film: Curaj nebănuit (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Фильм “Кот в сапогах” 8.00 “Играй, гармонь любимая!”9.00“Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 11.05 Премьера. “Спартак Мишулин. Он обещал вернуться...” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Спартак Мишулин, Любовь Полищук, Александр Михайлов в фильме “Вербовщик” 13.50 “Как стать здоровым и богатым” 14.45 Премьера. Алексей Чадов, Александр Феклистов в фильме “Танец горностая” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Розыгрыш” 19.30 “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 “Призрак оперы” 22.40 “Прожекторперисхилтон” 23.15 “Что? Где? Когда?” 0.20 Премьера. Сара Мишель Геллар в фильме “Вероника решает умереть” 2.00 Приключенческий фильм “300 спартанцев” 3.45 Комедия “Пляжный разбойник” 4.50 Сериал “Врата” 7.00, 18.45 Teleenciclopedia.

8.10 Bebe magia. 9.00-14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 2.45 Telejurnal. 14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45, 2.30 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 HISTOIRE DU LOOK 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:10 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:36 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:22 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:53 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 RIRE ENSEMBLE CONTRE LE RACISME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

23

11

Duminică OCTOMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Respiro.

6.30 Noaptea muzeelor.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 F.Liszt. 200 de ani de la naștere.

Orchestra Naţională de Cameră. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30 La datorie. 12.00, 2.30 Portrete în timp. Nicolae Esinencu, scriitor, cineast și poet. 12.30, 4.10 Natura în obiectiv. 13.00, 18.40 Descoperă Moldova. 13.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.50 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006).

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis! 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15, 0.10 “Am strâns toamnă după toamnă”.

Spectacol susţinut de orchestra “Folclor”.

23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 0.25 Erudit-cafe. 1.10 TVMi. Știri. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 Medalion muzical. 4.40 La curţile dorului. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 5.55 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine.

Reluare 12.30 Plasa de stele.

Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.24 - 27 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stapana (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stapana (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva saptamanii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Avionul buclucaș II 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Ora de vârf 3 (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11, 12 21:30 Serviciul Roman de Comedie 22:30 Film: Demon pe două roţi 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Vocea României (r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 Film: Demon pe două roţi (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Игорь Бочкин в фильме “Репортаж” 8.10 “Смак” 8.40 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. “Аркадий Райкин. Король и шут страны Советов” 13.10 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в фильме “Мы с вами где-то встречались” 14.45 “Венец безбрачия” 15.45 “Вячеслав Добрынин. “Мир не прост, совсем не прост...” 16.40 Премьера. Игорь Лифанов, Мария Куликова в фильме “Разрешите тебя поцеловать” 18.20 “Минута славы. Мечты сбываются!” 19.45 Премьера сезона. “Специальное задание” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.25 Премьера. Остросюжетный фильм “Морской пехотинец” 0.55 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 3.40 Василий Меркурьев в фильме “Полустанок” 7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 În grădina Danei. 9.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30 Circ. 15.00 ÎnTrecerea anilor. 17.00, 0.15 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.40, 3.30 Sport. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.15 Garantat 100%. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:34 LE TEMPS, L’ESPACE ET LES AUTRES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:42 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:05 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:31 TiVi5MONDE - TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:49 SUR MESURES 14:04 L’ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:12 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:00 GRANDEURS NATURE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MILOU EN MAI 23:46 DORMIR DEBOUT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA MAISON ASSASSINÉE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

CMYK

12

14 OCTOMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

NOROC NOU

Legendara trupă revine într-o nouă componenţă, păstrând intacte valorile pentru care a luptat Mihai Dolgan Vă propunem astăzi un interviu cu Serj Kuzencoff, interpretul bine cunoscut pentru cântecele sale, dar și pentru vehemenţa cu care a refuzat până în prezent orice propunere de a activa într-o trupă, fie că era vorba despre Republica Moldova sau România. Ce l-a făcut să se răzgândească, aflaţi în cele ce urmează.

- A fost o surpriză pentru noi să te regăsim în noua componenţă a formaţiei Noroc.

Vrem să știm care au fost împrejurările care te-au convins să intri într-o formaţie?

- Am primit un telefon prin

care eram invitat să fac parte din formaţia Noroc. Ulterior am aflat că decizia fusese luată la consiliul formaţiei, împreună cu Andrei Lozovan, producătorul general, Radu Dolgan, Lidia Botezatu și Liviu Știrbu. Ei au decis că imaginea

mea corespunde noului proiect și m-au contactat. Evident că propunerea lor m-a onorat. Am acceptat fără ezitare, în pofida faptului că până acum am evitat orice implicare într-un proiect care prevedea activitatea într-o trupă. Dar atunci când vorbim despre Noroc, lucrurile se schimbă, aici nu vorbim despre, pur și simplu, o formaţie, Noroc face parte din tezaurul nostru cultural, nu mă tem aici să spun cuvinte mari, pentru că nu sunt gratuităţi. Și chiar dacă o să vă pară nemodest, dar consider că din start a fost o apreciere atunci când, în semn de recunoștinţă, site-ul moldoveni.md s-a oferit să

„Nu am nici o dorinţă acum să mă las purtat de val, să fac muzică pentru picioare”

sponsorizeze videoclipul și primul concert al formaţiei în noua componenţă.

- Care va fi rolul tău în formaţia Noroc?

- Se va păstra tradiţia Norocului, în care, e bine știut, fiecare solist care a cântat aici va interpreta atât piese solo, cât și în ansamblu.

- O nouă componenţă înseamnă un nou repertoriu pentru Noroc?

- Nu cred că sunt în măsură să vorbesc despre politica repertorială a formaţiei, director artistic este Radu Dolgan, iar director muzical – compozitorul Liviu Știrbu. Însă, ceea ce vă pot spune e că admiratorii muzicii de calitate vor avea satisfacţia să asculte atât melodii care au făcut istorie, într-o nouă interpretare, dar și piese noi. Pentru concertul de pe 13 octombrie, spre exemplu, 40 la sută din piese sunt noi și au răsunat în primă audiţie.

- Îţi vei suspenda proiectul solo?

- Nu. Mă ocup și de câteva proiecte pentru cariera mea solo.

Aceste proiecte sunt responsabile de faptul că îmi rămâne din ce în ce mai puţin timp pentru somn.

Acum îmi petrec cea mai mare parte a timpului în repetiţii. În paralel cu repetiţiile și înregistrările pentru formaţia Noroc, lucrez și la câteva piese muzicale solo, pe care sper să le puteţi aprecia în curând, dar nu mă grăbesc să scot cântece pe bandă rulantă, nu vreau să joace cantitatea în detrimentul calităţii.

- Știm că ai încheiat un contract și cu o casă de discuri din România, în ce stadiu este colaborarea voastră?

- Latentă. În România se pune accent pe muzica de club acum, ea face legea și n-aș vrea să mă amestec și să mă pierd și eu în această multitudine de muzică și artiști la modă, chiar dacă am primit de acolo mai multe propuneri pentru proiecte muzicale house sau dance. Voi aștepta un proiect mai puţin la modă, dar mai aproape de sufletul meu, pentru că dacă nu voi fi sincer, publicul va simţi acest lucru. Eu sunt sincer atunci când cânt ceea ce simt, când emoţiile mele sunt firești. Nu am nici o dorinţă acum să mă las purtat de val, să fac muzică pentru picioare. Nu-mi pierd optimismul, continuu să cred că se vor schimba preferinţele muzicale, că va dispărea sintagma „formatul nostru muzical este diferit”. Eu nu am nimic împotriva unui sau altui gen muzical, sunt împotriva uniformizării, a monopolului muzical.

- Și, tot la capitolul proiect, pe când duetul cu fiica ta, Daria?

- Când ne vor ieși toţi dinţii!

Ea face deja vocalize, ce-i drept, durerile de dinţi contribuie ca aceste vocalize să fie ceva mai ascuţite, mai stridente și preferă să le facă, în special, noaptea, spre bucuria vecinilor și a mămicii.

- Mai lipsește să scoată Natalia violoncelul și concertul e gata!

- Da, da, garantat rămânem fără vecini, o să-și ia lumea în cap!

păcate, o tradiţie specială pentru această zi, pentru că eu petrec pe scenă Hramul Orașului și mă strădui să le creez dispoziţie de sărbătoare locuitorilor și oaspeţilor capitalei.

- Ești chișinăuian, cum petreci Hramul Orașului? Există vreo tradiţie în familia voastră?

- Da, sunt chișinăuian și ca toţi chișinăuienii îmi doresc să fiu mândru de orașul nostru. În familia noastră nu există, din

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim succes în continuare.

- Mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

PREMII

VICTOR CIOBANU:

O moldoveancă a câştigat „Familia înseamnă continuitatea trofeul Festivalului neamului, continuitatea Internaţional „Dan Spătaru” tradiţiilor şi a credinţei” Toţi cei trei concurenţi care au reprezentat Republica Moldova Recent, pe 7 octombrie, președintele Partidului Popular Creștin Democrat din Moldova, Victor Ciobanu, și-a pus pirostriile. Cine este cea care l-a convins să pună capăt vieţii de burlac și ce crede Victor Ciobanu despre familie și rolul ei în secolul XXI, aflaţi din interviul ce urmează.

- În primul rând, te felicităm că ai completat rândurile familiștilor și îţi spunem tradiţionala urare „casă de piatră”. Evident, pentru început, vrem să știm cine e aleasa?

Are tangenţă cu domeniul politic, e membră a vreunui partid?

- Vă mulţumesc pentru urările de bine. Soţia mea se numește Elena și este născută în satul de baștină a regretatului Nicolae Sulac, Sadâc, raionul Cantemir.

După ce ne-am cunoscut în Chișinău prin intermediul unui prieten comun, a devenit și ea membru PPCD, simpatia pentru partid fiind una mai veche.

- Cât timp aţi fost împreună până la pasul hotărâtor?

- Ne cunoaștem de 2 ani de zile.

- Bărbaţii își creionează portretul femeii ideale, de regulă, în adolescenţă. Ai făcut și tu la fel și pe cât de aproape de acest portret este soţia ta?

- Este femeia alături de care am dorit să fiu. Nu este ușor să fii membru activ al Partidului Popular Creștin Democrat, cu atât mai mult în echipa de conducere, să slujești binele comun și să te dedici interesului public.

Deseori, această activitate solicită jertfirea timpului pe care trebuie să îl acorzi familiei. Miam dorit întotdeauna alături de mine o persoană care să înţeleagă ceea ce fac, să aibă încredere în mine și să mă susţină. Pentru mine femeia ideală este acea femeie care se dedică familiei, are grijă de casă și de copii, o femeie iubitoare, răbdătoare și înţelegătoare, dar și inteligentă. Sper

la acest festival s-au numărat printre câştigătorii concursului

- Ce părere ai despre afirmaţia că în familie, locul femeii este la cratiţă?

- Așa spune tradiţia noastră din moși strămoși. Dar asta nu înseamnă că în timpul liber bărbatul nu ajută femeia la bucătărie. Mie îmi place să gătesc.

Sunt singurul copil la părinţi și de mic deseori rămâneam singur acasă. Evident, am învăţat să prepar bucate și nu mă eschivez ori de câte ori am ocazia. Mă ţin de principiul că soţii trebuie să se ajute reciproc. Principiul despre care vorbiţi este aplicat mai mult la ţară, unde bărbatul face lucrările fizice mai dificile, iar femeia curăţenie și mâncare.

La bloc este un pic diferit, munca casnică este împărţită.

- Jean Jacques Rousseau spunea: „Familia este cea mai veche dintre toate societăţile și singura cea naturală”. Ce înseamnă pentru tine familie în contextul în care astăzi se consideră demodat să fii tradiţionalist sau familist?

- Eu mă consider tradiţionalist. Eu am două familii: familia naturală și familia spirituală, familia de partid și pe ambele le iubesc în aceeași măsură, ambele fac parte din inima mea și trăirile mele zi de zi și se completează reciproc. Eu cred că familia trebuie venerată și păstrată așa cum este ea acum. Poziţia mea va fi una tranșantă întotdeauna, familia, așa cum este dat de la Dumnezeu, trebuie să fie creată dintre bărbat și femeie, și nu voi

accepta niciodată devierile care sunt „la modă astăzi” în Europa.

Familia înseamnă continuitatea neamului, continuitatea tradiţiilor și a credinţei. Doar prin promovarea familiei normale poate fi asigurată această continuitate.

- Cum crezi, căsătoria îţi va influenţa în vreun fel cariera politică?

- În primul rând, eu nu fac carieră. Implicarea mea în politică este una sinceră, și prin intermediul politicii încerc să fiu util societăţii și neamului meu. În acest sens, căsătoria sau familia îmi pot fi doar de ajutor. Înţelegerea și suportul familiei sunt foarte importante pentru echilibrul sufletesc. Având o familie simţi că nu ești singur și împreună treci mai ușor peste obstacolele vieţii.

- Unde veţi petrece luna de miere?

- Întrucât am prevăzut că după 7 octombrie, când a avut loc nunta noastră, atmosfera politică se va încinge și responsabilităţile de partid nu îmi vor permite acest lucru, am petrecut luna de miere „în avans”, la începutul lunii septembrie, pe Coasta de Azur a Franţei, la invitaţia unor prieteni dragi, cărora le mulţumim din suflet pentru vacanţa frumoasă pe care ne-au organizat-o.

- Te felicităm încă o dată și îţi dorim să ai parte de o căsnicie durabilă și fericită.

- Vă mulţumesc și eu pentru amabilitate.

- Mulţumim!

Berbec

O săptămână de seriozitate, chipuri încruntate și șefi îngrijoraţi. Problemele nu sunt noi, ci doar atitudinea lor de descurajare. Dacă vreţi o schimbare, spuneţi câteva cuvinte de încurajare!

Taur

Interpreţi din România, Republica Moldova, Turcia, Ucraina, Belarus și Bulgaria i-au adus un omagiu marelui cântăreţ român Dan Spătaru, care pe 2 octombrie ar fi împlinit 72 de ani, și s-au luptat pentru a obţine trofeul festivalului care îi poartă numele.

că nu m-am înșelat în alegerea care am făcut-o și am încredere că Elena va fi toată viaţa așa cum o cunosc eu.

14-21 octombrie

Banii vă acaparează aproape toată atenţia acum, deși știţi că aceasta nu e cea mai bună metodă de a rezolva problemele. Măcar încercaţi să nu vă lăsaţi prinși de griji și de gânduri negre!

Gemeni

Festivalul-concurs Internaţional “Dan Spătaru” este organizat tradiţional în perioada 30 septembrie - 02 octombrie la baștina cântăreţului, în orașul Medgidia, judeţul Constanţa, și de la an la an capătă o importanţă tot mai mare atât în România, cât și peste hotarele ei.

La ediţia din anul acesta a festivalului, trofeul a revenit basarabencei Aliona Munteanu, care a evoluat, alături de alţi concurenţi, în cadrul celei de a VI-a ediţii a Festivalului-concurs internaţional de muzică ușoară românească „Dan Spătaru”.

La festival, Republica Moldova a fost reprezentată de trei tineri interpreţi. Toţi concurenţii au fost obligaţi să interpreteze și o piesă din repertoriul regretatului artist, fiind acompaniaţi live de Big Band-ul Radio România, sub bagheta dirijorului Ionel Tudor. Membrii juriului, din care au făcut parte muzicieni, compozitori, interpreţi, producători, textieri, redactori muzicali, au avut o misiune dificilă

Deruta care pare să fi pus stăpânire pe cei apropiaţi, nu v-a acaparat și pe voi. Aţi înţeles că traversaţi o perioadă dificilă, în special din punct de vedere financiar și că va trece și ea, ca toate celelalte!

Rac Puteţi avea parte de surprize din partea unor apropiaţi care nu vor să audă de planurile voastre și iau decizii de capul lor. Înainte de a vă supăra, gândiţivă că și voi voiaţi să faceţi același lucru!

în încercarea de a desemna un câștigător pentru marele trofeu. Astfel, prin decizia juriului, locurile și premiile au fost distribuite după cum urmează: Marele Trofeu l-a câștigat moldoveanca Aliona Munteanu, premiul I – Minodora Dedis din România, premiul II – Hakan Anac din Turcia, premiul III – Tatiana Moisei din Republica Moldova și Premiul organizatorilor Festivalului – Evdokim Baxanean, Republica Moldova.

Gala Laureaţilor s-a încheiat cu recitaluri susţinute de Doina Spătaru, Alexandru Julea, Sanda Ladoși, Oana Sârbu, Marina Florea, Adrian Daminescu și Ion Suruceanu, care a fost și unul dintre prietenii basarabeni ai îndrăgitului cântăreţ Dan Spătaru.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

Liliana POPUŞOI, FLUX

CMYK

Leu Săptămâna poate fi dificilă din cauza condiţiilor de lucru sau a cerinţelor de la serviciu. Sănătatea e bună, dar vă e greu să vă relaxaţi din cauza ritmului de lucru. Vă puteţi reface energia după program!

Fecioară Cei dragi sunt pricina nemulţumirilor voastre. Sunt nevoiţi să recunoască faptul că trebuiau să vă asculte. Poate că nici voi nu aţi fost foarte sinceri și nu v-aţi dus ideile la capăt în acele discuţii!

Balanţă Trebuie să vă ocupaţi cu mai multă atenţie, grijă și dragoste de problemele casei și ale familiei, pentru că se simte că le-aţi neglijat. Nimeni nu poate rezolva mai bine ca voi aceste dificultăţi!

Scorpion Complicaţiile din viaţa apropiaţilor vă pot da peste cap convingerea că răbdarea este cheia rezolvării celor mai acute conflicte. Fiţi mai binevoitori sau mai reduceţi din orgoliu!

Săgetător Tot ce e legat de bani, de valoarea personală recunoscută prin nivelul actual al veniturilor e de maximă importanţă. Sunt probleme pe care nu le puteţi aborda când aveţi emoţii contradictorii!

Capricorn Este o săptămână de afirmare a autorităţii și puterii personale, chiar și în viaţa de familie sau în discuţiile cu prietenii. Vreţi să vă protejaţi de lipsa de onestitate a celor din jur, pe care o sesizaţi imediat!

Vărsător Rezervele voastre de energie sunt limitate din cauza unor exagerări sau a faptului că trupul vostru are nevoie de odihnă, de calm și de activităţi relaxante. Dacă aveţi planuri îndrăzneţe, ajustaţi-le!

Peşti Sunteţi foarte limpezi în gândire și în exprimare, așa că puteţi găsi soluţii realiste fără eforturi speciale. E bună câte o perioadă în care emoţiile trec pe plan secund și vă puteţi ocupa în amănunt de ce v-aţi propus!