Ziarul Flux, Ed. 46 (874)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 decembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Pror. Naum; Cuv. Filaret Milostivul

Cursul valutar 14.12.2012

Maxima zilei „Să nu lași să treacă o zi fără să vezi, fără să auzi sau fără să citești ceva frumos”.

Johann Wolgang von Goethe

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................19.9359 1 Dolar american ............. 12.1997 1 Leu românesc ................. 3.5381 1 Rublă rusească ............... 0.3984 Timpul probabil: 14.12.2012

15.12.2012

Noros, -10 -5 0C

Noros, -9 0 0C

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

INTERVIU

GPF

EDI|IA DE VINERI

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 46 (874)

Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi XXX

(citiţi pag. 7)

Încă un deputat comunist a părăsit „barca” lui Voronin Și tu, nepoate?!

Iurie ROŞCA: Proiectul „Rusia–Belarus–Kazahstan” – mai degrabă o intenţie, decât o elaborare definitivată

4

PAGINA

SCANDAL

XXX

Reniţă cere demisia lui Voronin din fruntea PCRM

„THE ECONOMIST”:

Moldova încă nu este „o poveste de succes” Prim-ministrul Vladimir Filat s-a deplasat ieri la Bruxelles, pentru a prezenta primul raport de implementare a condiţionalităţilor fazei II a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize. În baza raportului, o misiune a Uniunii Europene urmează să sosească la Chișinău pentru a stabili perioada liberalizării regimului de vize de către UE pentru Republica Moldova. În cadrul vizitei au fost stabilite întrevederi cu Catherine Ashton, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, și cu comisarul european pentru Justiţie și Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.

Totodată, presa străină atenţiona, chiar în ajunul vizitei premierului Filat, că Moldova încă nu a devenit „o poveste de succes”, iar moldovenii nu ar trebui să se aștepte la evoluţii spectaculoase în timpul apropiat.

Aprecierile se conţin într-un articol citat de BASApress și publicat de „The Economist” cu o zi înainte de prezentarea la Bruxelles a raportului referitor la reformele efectuate de Guvernul moldovean. Potrivit publicaţiei, Moldova a devenit, indubitabil, o destina-

ţie populară pentru liderii europeni, dar nu poate fi numită încă cu certitudine “o poveste de succes”, notează BASA-press. „The Economist” menţionează că Moldova are încă multe probleme. Această ţară este una dintre cele mai sărace din Europa, chiar dacă beneficiază de cel mai mare sprijin în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care se cifrează la 41 de dolari pe cap de locuitor.

Corupţia înflorește, iar problema transnistreană rămâne nerezolvată, în ciuda progreselor obţinute în acest an. Timp de trei ani, până în luna martie a acestui an, Moldova nu a avut președinte. „The Economist” mai constată că în pofida declaraţiilor optimiste ale unor diplomaţi europeni cu privire la aderarea Moldovei la UE, moldovenii nu ar trebui să spere că anumite lucruri se vor întâmpla foarte curând.

Agenţia de știri amintește că președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, s-a arătat rezervat în afirmaţiile sale cu privire la perspectivele Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană.

Aflat în vizită la Chișinău la 30 noiembrie, oficialul european a declarat că, în prezent, nu este indicat să se vorbească despre o dată concretă de aderare, dar că Moldova deja este o ţară europeană. Barroso a menţionat că acum Moldova trebuie să-și concentreze eforturile pe continuarea reformelor pentru a atinge valorile pe care este clădită Uniunea Europeană.

FLUX, cu referire la BASA-press

CMYK

Autorităţile au fost cuprinse de spiritul reformator.

Să însemne aceasta că chiar îşi doresc reforme?

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 3)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Interviu

14 DECEMBRIE 2012

IURIE ROŞCA:

Proiectul „Rusia–Belarus–Kazahstan” – mai degrabă o intenţie, decât o elaborare definitivată - Domnule Iurie Roșca, în perioada 10-11 decembrie, aţi participat la cea de-a VII-a ediţie a Forumului instituţiilor media din spaţiul eurasiatic, care întrunește reprezentanţi ai mass-media din spaţiul ex-sovietic și care a avut loc la Minsk. Ce s-a întâmplat, de fapt, la acest forum, care se desfășoară la iniţiativa și sub egida agenţiei ruse de știri RIA Novosti?

- Mai întâi aș vrea să spun că pentru mine este a doua posibilitate de a participa la un astfel de for. Am mai participat acum un an la ediţia a VI-a a acestei reuniuni anuale, care a avut loc la Astana.

Este de remarcat faptul că la acest for participă nu doar ziariști din ţările spaţiului CSI, dar și delegaţii reprezentative, cu personalităţi marcante din Lituania, Letonia și Estonia, dar și din Georgia.

Este o încercare de a consolida interacţiunea dintre instituţiile media din ţările ex-sovietice, dar, totodată, forul are un scop declarat de a contribui pe canale media la procesele de integrare în spaţiul eurasiatic. Accentul se pune mai mult pe cooperarea economică, cel puţin, discursurile de bază ale principalilor invitaţi s-au axat pe nevoia de intensificare a cooperării economice în avantajul tuturor ţărilor. Bineînţeles că în acest proiect putem întrevedea și o bună doză de nostalgie după fosta Uniune Sovietică, căutarea unei formule de recoagulare a acestui spaţiu într-o variantă mai mult sau mai puţin reformată. În același timp, a fost un schimb de păreri între jurnaliști privitor la modul în care se prezintă media de alternativă, care sunt procedeele, tehnicile de utilizare a spaţiului virtual, a reţelelor de socializare, a proiectelor multimedia pentru transmiterea unui anumit tip de mesaje, în anumite scopuri de politici editoriale.

Cea mai importantă idee pe care am încercat să o extrag din această nouă experienţă a fost nevoia de comunicare. În mod cert, atât cei de la Baku, cât și cei de la Erevan, chiar dacă reprezintă ţări care se află într-o dispută teritorială de mulţi ani de zile, Ajerbaidjan și Armenia, la astfel de foruri pot să găsească un limbaj comun, pot să discute despre căi de detensionare a relaţiilor dintre cele două state.

A fost prezentă și dimensiunea geopolitică, s-au pus accente și asupra procesului de globalizare și asupra modului în care acest proces afectează ţările din spaţiul nostru.

După mine, elementul lacunar al acestei întruniri a fost accentul excesiv pe aspectele economice și energetice, și mai puţin pe aspectele care ţin de partea spirituală și culturală a lucrurilor. Am reluat și în acest an ideea că ar

fi bine ca, pentru a găsi o posibilitate de comunicare mult mai intensă și mult mai productivă, mediile intelectuale, dar și politice să facă un efort de reevaluare a trecutului sovietic, astfel încât să existe șansa unei reconcilieri istorice în sensul unei aprecieri exacte a ceea ce a însemnat evenimentele din 1917 și ulterioara apariţie a URSS. Eu consider că fără a ne distanţa, fără a avea un ochi critic asupra tragediilor din acea perioadă, elitele popoarelor din spaţiul ex-sovietic vor avea interpretări diferite. Și, din acest punct de vedere, poate că ar fi bine ca, în primul rând, oamenii de cultură și ziariștii de la Moscova să se gândească asupra nevoii de a se despărţi definitiv de paradigma sovietică, în sensul asumării unei părţi a acelei perioade istorice dramatice ca pe o parte indispensabilă a propriei istorii. În acest sens, am

Butmalai, acuzat că face lobby pentru un criminal condamnat în Germania Deputatul PLDM, Ion Butmalai, ar fi cerut Bundestagului german reducerea termenului de detenţie al unui mafiot moldovean, membru al unei structuri criminale care ar fi activat de mai mulţi ani pe teritoriul Germaniei, se spune într-un articol apărut în cotidianul Timpul.

Ziarul face trimitere la unele surse din cadrul Legislativului de la Chișinău, care i-ar fi comunicat discuţia pe care a purtato Butmalai cu deputaţii germani. Astfel, la întrebarea reprezentanţilor Bundestagului: „Care a fost activitatea acuzatului pe teritoriul Germaniei?” Ion Butmalai a răspuns că acesta a activat patru ani într-o structură criminală, lucru care i-a lăsat în nedumerire pe legislatorii germani.

Sursele citate susţin că legislatorul liberal-democrat ar fi solicitat, în cadrul întrevederii, sistarea detenţiei pe teritoriul Germaniei a membrului grupării criminale și transmiterea dosarului acestuia justiţiei moldovenești.

Criminalul a fost condamnat pentru 25 de ani pentru mai multe jafuri și omoruri.

Solicitarea de modificare a termenului de detenţie a membrului structurii criminale acuzat de mai multe crime a fost lansată în cadrul vizitei reprezentanţilor comisiilor drepturilor omului și securităţii naţionale de la Chișinău la Bundestagul Germaniei, unde au avut întrevederi cu

reprezentanţii comisiei drepturile omului a forului legislativ german.

Butmalai se apără: sunt victima unei campanii politice împotriva mea „Este o campanie politică”. Astfel a comentat deputatul PLDM, Ion Butmalai, acuzaţiile privind implicarea sa în eliberarea unui criminal aflat în detenţie în Germania, potrivit 24h.md.

Solicitat de PRIME, Butmalai a refuzat ca declaraţiile sale să fie înregistrate, dar a lăsat să se înţeleagă că ar fi vorba despre o campanie politică. Deputatul PLDM, Elena Frumosu, a confirmat că Ion Butmalai s-a interesat de cazul deţinutului moldovean. El ar fi făcut-o în baza unei petiţii în care a menţionat că părinţii și rudele inculpatului își fac griji de soarta acestuia. Elena Frumosu a mai declarat că Butmalai a întrebat cum ar putea să se implice pentru a primi informaţii suplimentare.

Este de menţionat faptul că anterior, Ion Butmalai a fost acuzat, în câteva rânduri, de relaţii speciale cu lumea criminală și că ar reprezenta interesele unor grupări interlope în Parlamentul Republicii Moldova. Totodată, în campania electorală din 2009 pe internet au fost difuzate niște imagini video filmate cu cameră ascunsă în care Butmalai ar fi fost surprins la întâlnirile cu mai mulţi hoţi în lege, cărora le cerea să facă campanie pentru PLDM.

invocat unul dintre articolele antologice ale lui Ivan Ilin, celebrul filozof rus care în anii ‘30 ai secolului trecut a scris un articol actual până astăzi și care poartă un titlu semnificativ: „Uniunea Sovietică nu este Rusia”.

Din acest punct de vedere, cred că, dacă organizatorii unor astfel de forumuri se gândesc la o eventuală conturare a identităţii puţin diferite a acestui spaţiu de identitatea occidentală, europeană și americană, atunci această deosebire este una care ţine de caracterul oriental al spaţiului respectiv, de cel tradiţional, de complementaritatea dintre tradiţia creștină și tradiţia islamică. Asta înseamnă și însușirea sau recăpătarea viziunii creaţioniste asupra vieţii și asupra prioritizării sensului existenţei unei comunităţi, unei colectivităţi umane în istorie. Am fost extrem de satisfăcut de faptul că un astfel de mesaj a fost primit cu maximă receptivitate de foarte mulţi dintre cei prezenţi.

Ceea ce trebuie de remarcat cu precădere este că, deocamdată, din discuţiile pe care le-am purtat atât la ședinţele plenare ale acestui for, cât și în diverse grupuri de discuţii, de lucru, nu există o viziune clară asupra intenţiei de a extinde proiectul, care acum este trilateral, Rusia–Belarus–Kazahstan. Nu este clar nici în ce măsură strategii de la Moscova își imaginează punerea în aplicare a unui astfel de plan cu o componentă politică și economică clară, astfel încât proiectul respectiv să devină atractiv pentru ţări atât de diferite, cum ar fi cele din Asia Mijlocie și ţările baltice sau Georgia, sau Republica Moldova.

Acest proiect este mai mult o intenţie decât o elaborare definitivată pentru că, se știe foarte bine, el se ţine pe voinţa politică a trei lideri: Putin, Nazarbaiev și Lukașenko. Asta însă este insuficient pentru a crede în durabilitatea unei astfel de construcţii după ce respectivele personaje politice își vor încheia mandatul.

Mai mult, cred că este extrem de contraproductiv ca într-o perspectivă de extindere a acestui proiect să se facă uz de orice gen de presiuni, în special de ordin economic, care ar avea două componente principale: energetică, ce ţine de furnizarea gazelor naturale în spaţiul ex-sovietic, și de cea comercială – deschiderea porţilor pieţei de desfacere ruse în funcţie de disponibilitatea administraţiilor ţărilor respective de a da curs invitaţiei de a face parte din acest megaproiect. În orice caz, sunt convins că dacă abordarea va fi una profund civilizaţională, dacă atenţia noastră va fi axată pe o relaţie de complementaritate cu Uniunea Europeană și Statele Unite, pentru că, de voie, de nevoie, ne raportăm, în primul rând, la spaţiul occidental, atunci reușita vine pe această direcţie. Și anume: pe direcţia unei abordări tradiţionale, spirituale și doar apoi economice, economia derivând din asta, pentru că lumea nu gândește doar în parametri economici și trauma istorică pe care am suportat-o și noi, și alte popoare din spaţiul ex-sovietic nu poate fi tratată cu un paliativ de ordin economic sau cu declaraţii de ordin politic.

- Așa după cum ne-aţi spus, la această întrunire aţi comunicat cu jurnaliștii din acest spaţiu. Mai există încă

multe lucruri care ne unesc sau deja suntem mult prea diferiţi, cel puţin, pentru a avea o comunicare, așa cum a existat cândva?

- Majoritatea dintre cei prezenţi erau oameni de vârstă medie, adică oameni care vorbesc destul de fluent rusa, cu excepţia a doi delegaţi din Georgia, care erau prea tineri pentru a avea o rusă fluentă. Lucrul acesta se face resimţit foarte puternic. De pildă, un politolog din Armenia ne-a mărturisit că, având ore atât la universitatea de la Erevan, cânt și la universitatea de la Tbilisi, atunci când se deplasează în capitala Georgiei, își ţine cursurile în engleză. Asta pentru că tinerii din Georgia cunosc mai bine engleza decât rusa. Și fenomenul acesta se face resimţit peste tot în fostul spaţiu sovietic. Deja elementul care ţine de comunicare într-o singură limbă, cum este limba rusă, în perspectivă poate să fie unul deficient. De aceea, am și insistat asupra ideii unei nevoi firești de comunicare, dar această comunicare nu trebuie să se ţină, în mod neapărat, pe o capacitate egală de a se exprima într-o singură limbă, ci pe o capacitate similară de a interpreta realitatea. Asta ţine de depășirea conflictelor în hărţile noastre mentale sau a conflictelor care ţin de interpretarea trecutului.

Trebuie să vă spun că în cadrul acestui forum s-au auzit și accente mai puţin agreabile privind deciziile pe care le iau unii dintre conducătorii ţărilor baltice. S-a întrebat ce se întâmplă cu statutul populaţiei minoritare rusofone din Letonia, Lituania și Estonia.

La care reprezentanţii acestor ţări au spus: domnilor, populaţia rusofonă din ţările baltice nu are nevoie de avocaţi, se simte destul de bine și toată lumea care dorește să capete drepturi politice, inclusiv, cetăţenia, o poate face.

Cine nu are nevoie de drepturi politice se bucură de toate drepturile economice și sociale. Nu au fost ocolite nici subiectele mai sensibile pe care le-am invocat. Dar, în general, comunicarea a fost una extrem de agreabilă, sinceră și a purtat chiar caracterul unui sfat colegial în nevoia firească de a ne cunoaște și de a ne înţelege mai bine. În cadrul grupurilor de lucru s-au pus accente foarte importante asupra a ceea ce înseamnă agresiunea culturii de masă asupra societăţilor postsovietice, agresiunea mediatică, dizolvarea valorilor tradiţionale, cum ar fi limba, religia, familia. Sau cum se răsfrânge asupra noastră fenomenul globalizării și al liberii circulaţii a persoanelor în sensul depopulării ţărilor respective și a migraţiei masive a tineretului spre ţările occidentale. Am ajuns la concluzia că pentru a combate aceste fenomene care ne afectează profund, efortul societăţilor noastre trebuie să fie unul și de ordin economic, dar, în egală măsură, și de cultivare a responsabilităţii tinerei generaţii faţă de propriile popoare, faţă de propriile ţări.

Deci, o încercare de a ne opune individualismului dizolvant și curentului consumist, care afectează din ce în ce mai puternic și spaţiul ex-sovietic.

- Domnule Iurie Roșca, vă mulţumesc pentru acest interviu.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Politic

14 DECEMBRIE 2012

3

FLUX

Autorităţile au fost cuprinse de spiritul reformator.

Să însemne aceasta că chiar îşi doresc reforme?

Pe data de 11 decembrie, președintele ţării, Nicolae Timofti, a prezidat ședinţa Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. Consiliu format încă în mai 2011 de fostul interimar Marian Lupu. Atunci, Marian Lupu a precizat că reforma sistemului judecătoresc și reforma organelor de ocrotire a normelor de drept sunt un obiectiv strategic pentru ţara noastră, iar el s-a angajat să realizeze acest obiectiv. Ce-i drept, decretul de constituire a Consiliului a fost semnat în mare grabă și cam fără știrea celorlalţi colegi de alianţă, alături de care s-a angajat să promoveze reformele. Șeful democraţilor a procedat anume așa din câteva motive. În primul rând, ne aflam atunci în plină campanie electorală pentru locale, astfel că partidul condus de interimar a mai făcut un înscris pe lista „faptelor bune”. În al doilea rând, interimarul i-a luat-o înainte premierului Filat, care la acea perioadă ameninţa să-și jertfească, dacă nu viaţa, cel puţin funcţia, în cazul în care nu va fi acceptată implementarea reformelor. (Nu că ar fi fost singura dată când primul ministru ne-a ameninţat cu demisia.)

Nicio reformă fără Plahotniuc Prin urmare, Lupu nu doar a acceptat reformarea Justiţiei, așa cum i-a promis lui Filat, ci chiar s-a postat în fruntea acestei reforme, cu tot cu Vlad Plahotniuc pe post de vicepreședinte al Consiliului.

Astfel, reforma trebuia să devină una strict dozată și controlată de către liderii democraţi, despre care s-a tot spus că ar avea o influenţă mai mult decât extinsă asupra sistemului. Mai multă lume a fost atunci de părerea că prin crearea Consiliului s-a intenţionat, de fapt, torpilarea reformelor în justiţie.

Planurile și așteptările legate de acest Consiliu au fost măreţe, doar că, până la urmă, ne-am ales doar cu altercaţiile verbale dintre președintele interimar și ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, cu privire la prezenţa reformatorului Plahotniuc în conducerea organului nou înfiinţat. Marian Lupu a ignorat cu desăvârșire cererile repetate ale lui Efrim. Și cum reformele au încăput pe mâini bune, lucrurile nu s-au prea mișcat din loc. După alegerea șefului statului, Consiliul naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept a trecut la noul președinte. Nicolae Timofti a emis un decret prin care l-a mai pospăit un pic, adică a modificat componenţa acestuia, neschimbat rămânând însă primvicepreședintele Legislativului, Vlad Plahotniuc, în funcţia de vicepreședinte. Probabil, pentru că este un specialist valoros în domeniu și un politician cu cele mai multe idei reformatoare.

De ce este nemulţumit preşedintele Timofti? În cele din urmă, președintele a decis chiar să convoace respectivul Consiliu, după mai bine de un an de la ultima întrunire, pentru că reforma în domeniu nu mai poate fi

amânată. „Ne-am asumat niște angajamente faţă de cetăţenii noștri și faţă de partenerii noștri occidentali în ceea ce privește reformarea organelor de drept. Jumătăţile de măsură în aplicarea reformelor nu se acceptă”, a declarat Nicolae Timofti în cadrul Consiliului.

Mai mult decât atât, președintele este conștient de faptul că procesul nu va fi prea facil. Pentru că, a afirmat Timofti, în ultima vreme a observat chiar o rezistenţă din partea sistemului. Nemaivorbind de pașii șovăitori sau chiar greșiţi ai unora dintre cei implicaţi în procesul de modernizare a domeniului.

Nemulţumirile se referă și la foștii săi colegi din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care nu curăţă sistemul judecătoresc de persoanele corupte.

Menţionând că nu este satisfăcut în totalitate de modul în care se derulează reforma sistemului judecătoresc, șeful statului nu a spus un cuvânt despre contribuţia sa personală la „autocurăţirea” sistemului în perioada în care a fost șef la CSM. Oricât ne-am încorda memoria, nu ne vom aminti de vreo reacţie tranșantă a fostului judecător în legătură cu corupţia din sistem.

Mai mult decât atât, este de notorietate atitudinea sa „omenească” faţă de judecătorul Aureliu Colenco, despre care se știe că a pronunţat mai multe decizii ilegale. Acesta nu a fost sancţionat, chiar dacă Nicolae Timofti a spus despre el că „face probleme” și știrbește autoritatea justiţiei.

De ce dar, abia acum președintele Timofti este îngrijorat și nemulţumit de ceea ce se întâmplă în justiţie și în instituţiile de drept? Ne permitem să presupunem că starea de alertă nu a fost indusă doar de percepţia proastă a justiţiei în societate și de angajamentele luate în faţa cetăţenilor. Mai degrabă, este vorba de percepţia partenerilor occidentali vizavi de amploarea corupţiei de la noi și trenarea reformelor. De condiţionările legate de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Dar și de faptul că aceiași parteneri externi sunt gata să facă investiţii serioase în respectivele reforme. Doar că autorităţile trebuie să demonstreze că sunt dispuse să facă pași concreţi în acest sens.

Partenerii externi nu mai vor poveşti, fie ele şi de succes Prin urmare, pachetul de iniţiative legislative elaborate de Minis-

terul Justiţiei, aprobarea Strategiei de Reformă în sectorul justiţiei, sunt pași întreprinși, mai degrabă, sub presiunea factorilor externi decât din nevoia de a schimba, în mod real, situaţia.

Semnalele care vin din exterior sunt tot mai explicite în ultima perioadă. În cadrul unor recente dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, a experţilor și partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, Dirk Schuebel, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a îndemnat autorităţile să facă uz de cele mai avansate practici și de experienţa statelor europene în combaterea corupţiei.

Ambasadorul Statelor Unite, William H.Moser, a subliniat că nicio societate nu se poate considera modernă, dacă unele persoane oficiale au posibilitatea de a nu se supune legii. „Guvernul Republicii Moldova trebuie să instituie o politică de toleranţă zero faţă de corupţie. Toleranţă zero înseamnă niciun fel de toleranţă. Aceasta înseamnă că nimeni nu poate ieși din închisoare pentru că este rudă sau prieten cu vreun funcţionar public”, a specificat ambasadorul SUA. Despre „toleranţă zero” pentru manifestările de corupţie vorbește și ministrul Justiţiei, potrivit căruia proiectele propuse ar putea asigura atingerea acestui obiectiv.

Măsurile propuse se referă la îmbunătăţirea procesului de selectare și numire a judecătorilor. Astfel, candidaţii la funcţia de judecător și procuror ar putea fi obligaţi să treacă testul poligraf. De asemenea, se propune includerea normei de confiscare extinsă a averilor în Codul Penal și introducerea componentei de infracţiune privind “îmbogăţirea ilicită”.

Rezistenţa sistemului mai mare decât dorinţa de reformare? Însă ca și președintele ţării, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, invocă rezistenţa celor din interiorul sistemului, mai ales în ceea ce ţine de introducerea răspunderii penale pentru îmbogăţirea ilicită.

Nici ministrul nu-i nominalizează pe cei care opun rezistenţă, dar afirmă că ei pot fi recunoscuţi după felul în care reacţionează la orice iniţiativă de acest fel. „Reformele în justiţie vizează, în primul rând, judecătorii și procurorii, dar și învăţământul juridic. Am evaluat riscurile din momentul elaborării strategiei și rezistenţa din interiorul sistemului, care trebuie să fie reformat, reprezintă unul dintre aceste riscuri”, a precizat Efrim după ședinţa Consiliului.

Nu știu dacă președintele și ministrul Justiţiei l-au avut în vedere și pe președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, atunci când au vorbit despre „colegii” șovăielnici și care se opun reformelor, dar acesta a declarat deschis că nu este de acord cu pachetul de amendamente anticorupţie elaborat de Ministerul Justiţiei. Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, judecătorul a atenţionat că propunerile „sunt în contradicţie cu articolul 46 din Constituţie, articolul 1, protocolul 1 al Convenţiei Europene și nu au nimic cu viaţa reală și ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova”. Modificările care se propun trebuie să fie reale și clare, a menţionat președintele CSJ. De asemenea, Poalelungi a precizat că referirea ministrului Efrim la convenţia ONU și la decizia-cadru a Consiliului UE nu este tocmai exactă: „Noi vorbim despre faptul că orice avere deţinută de oricine se prezumă a fi dobândită licit și statul ar trebui să dovedească că averea ar fi dobândită ilicit, ori organele de resort. Ceea ce propune domnul ministru este că, din start, dacă judecătorul sau procurorul nu poate dovedi originea bunurilor, atunci statul i le confiscă. Înţelegeţi ce se întâmplă?”.

Diferenţa, într-adevăr, este una esenţială. Aceste contradicţii au fost sesizate și de alţi juriști care și-au exprimat temerea că norma privind confiscarea extinsă a averilor ar putea fi folosită, în mod abuziv, împotriva unor oameni de afaceri sau simpli cetăţeni, pentru deposedarea lor de anumite bunuri. Pentru că la noi intentarea

unor dosare la comandă nu este o problemă. „Nu este greu să deposedezi o persoană de bunurile sale, dar trebuie să existe sentimentul că această măsură este justă, că a fost luată în baza legii, în corespundere cu normele statului de drept”, afirma într-un interviu avocatul Pavel Midrigan.

Deocamdată, există sentimentul că reformele iniţiate doar mimează lupta reală cu corupţia, iar anumite acţiuni se întreprind de ochii lumii (și ai oficialilor europeni), pentru justificarea banilor pe care-i cheltuim și pentru atragerea de noi mijloace financiare.

Apropo de bani. Singura măsură concretă de luptă cu corupţia pare să fie, până la momentul dat, legea privind salarizarea judecătorilor, al cărei proiect urmează să ajungă zilele acestea în Parlament. Potrivit președintelui Timofti, judecătorii începători ar trebui să aibă un salariu de aproximativ 10.000 de lei. În prezent, acesta este de aproape 3000 de lei. Fostul președinte al CSM crede că, în felul acesta, judecătorii vor fi determinaţi să nu caute alte surse de existenţă. Dacă prin „alte surse de existenţă” se subînţelege mita, atunci nu știm cât de îndreptăţite sunt așteptările șefului statului. Pentru că, în mod sigur, sumele propuse în calitate de mită vor depăși cu mult aceste salarii. Iar simpla majorare a salariilor nu va spori gradul de responsabilizare a judecătorilor în luarea deciziilor.

Un ultim detaliu. În următorii trei ani, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 60 de milioane de euro pentru combaterea corupţiei în Republica Moldova. Șeful delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, a anunţat despre aceasta, precizând că setul de instrumente sub formă de acte normative, propus pentru implementare în scopul combaterii corupţiei, este absolut necesar. Doar că nu am vrea ca toate aceste iniţiative și agitaţia din ultima vreme să fie îndreptate doar spre obţinerea sumelor promise de UE. Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Scandal

14 DECEMBRIE 2012

Plahotniuc nu este parte în niciun proces intentat de Interpol, susţin avocaţii acestuia Avocaţii prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, au organizat o conferinţă de presă pentru a infirma zvonurile, potrivit cărora, clientul lor ar fi urmărit de Interpol și că ar avea dosare penale în România, Marea Britanie și Cipru. Aceștia au prezentat și o serie de documente eliberate la solicitare de către Biroul Interpol din Lion, Franţa, de Procuratura din România și Curtea Comercială din Londra, care ar dovedi că Plahotniuc nu este parte în niciun caz de urmărire penală.

Cei trei avocaţi care îl reprezintă pe Plahotniuc în instanţe, Vitalie Nagacevschi, Val Gurvits și Yorgos Trillidis, au anunţat presa că clientul lor este decis să dea în judecată pentru calomnie persoanele care se fac vinovate de răspândirea acestor zvonuri.

Avocatul companiei care îl reprezintă pe Plahotniuc în Cipru, Yorgos Trillidis, a declarat că a solicitat Poliţiei și Procuraturii din Cipru detalii referitoare la acuzaţiile la adresa clientului său, apărute în presa de la Chișinău. „La începutul lui iulie 2012, clientul (Vladimir Plahotniuc – n.n.) nostru ne-a rugat să aflăm dacă au fost pornite acţiuni în justiţie în urma cererii adresate de Ţopa. Aceasta s-a datorat faptului că în presa din Republica Moldova au apărut articole în acest sens. Prin urmare, pe 9 iulie am înaintat o scrisoare către șeful Poliţiei prin care am vrut să aflăm dacă a fost întocmit un document care l-a pus sub învinuire. În aceeași zi, șeful Poliţiei ne-a informat că a fost primită scrisoarea și efectuează anumite cercetări. Scrisoarea a fost transmisă procurorului general

pentru cercetări ulterioare. […] În timp ce așteptam răspuns din partea procurorului, am adresat a doua scrisoare către șeful Poliţiei prin care din nou am întrebat dacă sunt anumite învinuiri, scrisoare datată din 26 iulie 2012. Șeful Poliţiei a răspuns printr-o scrisoare, la 8 august 2012, în care se afirmă clar și fără echivoc că procurorul general a decis să claseze cazul și să nu pună sub acuzaţie nicio persoană”, a declarat avocatul.

Yorgos Trillidis a menţionat în context că Vladimir Plahotniuc nu doar că nu a fost niciodată urmărit penal în Cipru, dar nu a fost niciodată citat de autorităţi, direct sau indirect, pentru a depune depoziţii sau a răspunde la anumite întrebări. „Referitor la așa-zisele acuzări ce ţin de Interpol, sediul principal se găsește în Lion, Franţa. Am adresat către Interpol o scrisoare în numele domnului Plahotniuc, care cere confirmare că el nu e parte la careva investigaţii. Toată informaţia despre persoanele care sunt în curs de investigare se deţine la sediul din Lion și atunci când Interpol decide că trebuie de investigat o persoană

se emite un cod roșu, echivalent cu mandat de arest și persoana trebuie să fie reţinută când trece hotarul. Interpol mi-a dat confirmare că domnul Plahotniuc nu e parte a vreunei investigaţii, nu e subiect al codului roșu, nu e investigat sau căutat de Interpol. Mi s-a explicat care e calea de a primi în mod urgent o confirmare în scris că persoana nu e parte a niciunei acuzaţii. Pe 21 noiembrie am primit o asemenea scrisoare”, a declarat, la rândul său, Val Gurvits, reprezentantul unei companii de avocatură din Boston. Acesta a mai spus că a făcut o solicitare similară și la adresa Curţii de Justiţie din Anglia în numele lui Vladimir Plahotniuc. În răspunsul Curţii se menţionează că Plahotniuc nu are calitate de învinuit și nici nu este parte în vreo acţiune justiţiară.

Vitalie Nagacevschi, avocatul care îl reprezintă pe Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, a precizat că prim-vicepreședintele Parlamentu-

Vameşii moldoveni, acuzaţi de banditism Un cetăţean, Ion Garștea, spune că a devenit victima abuzurilor și a metodelor banditești de control la vama moldovenească. Bărbatul a declarat joi, 13 decembrie, la o conferinţă de presă, că a fost intimidat de vameși după ce, la începutul anului, a acţionat Serviciul Vamal în judecată și a făcut acest caz public, transmite Info-Prim Neo. Veaceslav Balacci, membru asociat al Asociaţiei obștești „Realitate și Adevăr”, a declarat că totul a început după ce Ion Garștea a susţinut, în luna februarie curent, o conferinţă de presă și a povestit cum vameșii de la postul vamal Leușeni-Albiţa i-au deteriorat automobilul cu o bormașină, căutând mărfuri de contrabandă pe care nu le-au găsit. După ce a făcut public cazului, Ion Garștea a iniţiat un proces de judecată împotriva Serviciului Vamal, iar în iunie Curtea de Apel Chișinău a admis în parte acţiunea sa, obligând Serviciul Vamal să-i acopere prejudiciul material cauzat de acţiunile abuzive ale vameșilor.

Ion Garștea a declarat că ulterior, pe 31 octombrie, la traversarea frontierei prin același post LeușeniAlbiţa, în zona de control era așteptat de o întreagă echipă de colaboratori ai subdiviziunilor speciale ale vămii cu câini antidrog și antitabac, iar acest lucru s-a întâmplat după ce la apariţia sa în vamă un inspector i-a spus să nu se grăbească pentru că „îl așteaptă o surpriză”.

Potrivit lui Ion Garștea, controlul a durat de la ora 11.30 și până la ora 18.30. Unul dintre vameși a declarat că a depistat 6 pachete de ţigări în mașină. Garștea susţine că acestea i-au fost plasate intenţionat în timpul

controlului. „Chiar și dacă admitem că ţigările ar fi fost cu adevărat găsite în autoturism, în mașină se mai aflau încă două persoane care, conform legii, aveau dreptul să treacă peste frontieră câte 10 pachete de ţigări fiecare”, a notat Ion Garștea. Bărbatul a declarat că i s-a făcut proces-verbal, în baza căruia trebuie să achite o amendă de 1500 de lei.

Ion Garștea mai spune că pe 21 noiembrie, Curtea Supremă de Justiţie a anulat decizia Curţii de Apel și a întors cauza spre reexaminare, după aproape un an de ședinţe de judecată, fără ca, cel puţin, să-i dea o decizie definitivă ca să poată apela la CEDO. Ion Garștea și Veaceslav Balacci, care îl susţine în acest dosar, fac apel către Serviciul Vamal să înceteze practicile banditești de activitate și să stopeze indicaţiile de persecutare. De asemenea, fac apel către conducerea de vârf a ţării să intervină în cazurile de abuz care au loc în acest sistem.

Sursa: info-prim.md

lui de la Chișinău nu are niciun dosar penal pe teritoriul României,¸fapt confirmat de reprezentanţii Procuraturii din România. „Aceste învinuiri nu sunt doar false, ci, în genere, inventate. E atacat prim-vicepreședintele Parlamentului și, implicit, are de suferit și imaginea Republicii Moldova. Toate învinuirile au fost aduse pe numele Plahotniuc, dar în ce privește Marea Britanie și Cipru, figurează și pașaportul său românesc, așa că s-au verificat ambele variante”, a declarat Nagacevschi.

Amintim că știrea despre o posibilă urmărire prin Interpol a prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, a apărut ca urmare a unei declaraţii de presă a liderului Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu.

Acesta a spus că Plahotniuc ar fi fost anunţat în căutare de Interpol pentru implicare într-un caz sonor de spălare de bani. „Motivul principal

pentru care este căutat Plahotniuc de Interpol nu este legat de atacurile raider sau bănci furate. Plahotniuc este căutat pentru un motiv aproape banal, care nu s-a discutat în Republica Moldova. În listele unor bănci rusești au fost găsite nume românești. S-a constatat că acele persoane, de fapt, nu sunt din România, ci din Republica Moldova. Există aproape 50 de ciobani de la stâne de oi care nu au idee cum au ajuns pe liste bancare cu acţiuni și capitaluri mari”, a afirmat Mocanu.

Anterior, și deputatul comunist Grigore Petrenco a declarat în plenul Parlamentului că Plahotniuc este supravegheat de Interpolul din Italia, fiind învinuit de implicare în activitatea unor grupări criminale, spălare de bani și crimă organizată.

FLUX

Reniţă cere demisia lui Voronin din fruntea PCRM

Comunistul Valeriu Reniţă a înaintat o scrisoare deschisă către Plenara Comitetului Central PCRM care urma să aibă loc sâmbătă, 8 decembrie, prin care a cerut demisia liderului Vladimir Voronin din fruntea partidului. Potrivit lui Reniţă, „în PCRM nu a existat niciodată democraţie internă.

Puterea în partid aparţine în exclusivitate președintelui Vladimir Voronin, care, prin procedee iezuite, a anulat, o dată și pentru totdeauna, agenda PCRM”. În scrisoare, comunistul îl acuză pe Voronin că se face responsabil de faptul că au pierdut alegerile din 2009, că au fost compromise relaţiile de parteneriat cu puterile lumii, cu Federaţia Rusă, în primul rând, „fapt care a lăsat partidul fără singura susţinere externă”, că nu a fost elaborat un plan viabil de supravieţuire a partidului și că anume din vina lui sunt pierdute „bătăliile politice”. „Noi arătăm acum ca o armată demoralizată în retragere, iar fruntașii noștri ne trădează unul după altul, însă nimeni nu este tras la răspundere pentru aceste greșeli și crime partinice”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Reniţă. „Soarta partidului e în mâinile unui singur om, avid de putere și avere, care sub masca unui comunist exemplar alimentează în mod cinic speranţele deșarte a sute de mii de alegători. Cu adevărat, nu există democraţie fără socialism, dar nici socialism fără democraţie. Noi nu ne-am lepădat de Stalin și Hrușciov, pentru a ne închina succesorilor acestora”, mai adaugă comunistul.

Totodată, Valeriu Reniţă se arată convins de faptul că plenara nu va recunoaște vina lui Voronin. „E mai mult ca sigur că Plenara CC PCRM nu va recunoaște vina președintelui partidului. În acest caz ar fi mai bine să renunţăm public la doctrina comunistă și să numim organizaţia cum e și firesc „Partidul lui Voronin””, conchide acesta în mesaj.

Eveniment 14 DECEMBRIE 2012

5

FLUX

Încă un deputat comunist a părăsit „barca” lui Voronin Deputatul comunist Sergiu Sârbu, cunoscut mai mult ca reprezentant al PCRM în procesele judiciare, a părăsit partidul condus de Vladimir Voronin. Miercuri, 12 decembrie 2012, în cadrul unui briefing, Sârbu a anunţat că renunţă la calitatea de membru al PCRM și că părăsește fracţiunea parlamentară a comuniștilor, din cauză că acest partid refuză să se reformeze și întreţine o atmosferă confuză, care bulversează propriul electorat.

El a precizat că, deocamdată, nu este decis să adere la un alt grup parlamentar, dar nu exclude acest fapt, întrucât „nu poţi face politică de unul singur”, menţionând doar că acesta va fi neapărat de orientare de stânga. „Partidul s-a transformat din proiect politic într-o mașinărie politică.

Consistenţa unei organizaţii o dau oamenii, iar când ei sunt izolaţi, rămâne doar mașinăria”, și-a explicat gestul ex-deputatul comunist. „În interiorul PCRM nu există dorinţa de reformare, dimpotrivă, se întreţine actuala atmosferă confuză, care bulversează electoratul nostru”, a mai adăugat Sârbu.

Comuniştii, extrem de supăraţi, îl acuză pe Plahotniuc că l-ar fi „cumpărat” pe Sârbu Deputaţii comuniști au reacţionat destul de bolnăvicios la aflarea veștii despre plecarea lui Sârbu. Potrivit acestora, gestul fostului lor coleg este perfid și neonest. Mai mult, aceștia îl învinuiesc pe prim-vicepreședintele Parlamentului, democratul Vladimir Plahotniuc, de faptul că i-ar corupe pe deputaţii PCRM, inclusiv Sergiu Sârbu, determinându-i să părăsească formaţiunea. „Se pare că domnul Plahotniuc, cunoscut tuturor ca un proxenet

politic, are nevoie de noi achiziţii în bordelul său politic. Sigur că putem doar comenta această faptă, perfidă și neonestă. Trebuia să își depună mandatul”, a declarat presei comunistul Grigore Petrenco. Și ideologul PCRM l-a acuzat pe Plahotniuc de „evadarea” lui Sârbu. „Plecarea lui Sârbu este încă o achiziţie strălucitoare a lui Plahotniuc, care trebuie să ne demonstreze că el, într-adevăr, poate cumpăra orice, doar că sufletele vii, la cumpărare, se transformă în suflete moarte. Experienţa achiziţiilor precedente ne demonstrează aceasta”, a spus deputatul comunist, citat de Omega.

Fostul șef al SIS, Artur Reșetnicov, consideră, la rându-i, că „Sergiu Sârbu a fost cumpărat”. „În loc de competiţia ideilor are loc competiţia sacilor cu bani, cu propuneri cinice și acaparări din partea alianţei. Trist. Îmi este milă de acest om, implicat în acest proiect cinic. Alianţa este gata să discrediteze deputaţii și să-i forţeze să părăsească partidul”, a declarat Reșetnicov.

Vladimir Voronin s-a ferit să comenteze gestul tânărului său coleg, însă iată ce declara el anterior despre transfugii din partid: „Persoanele care au plecat de la noi au făcut-o deoarece nu mai aveau acces la treuca guvernării. Aceasta este cauza, dar nu fiindcă își doreau crearea al-

tor partide, niște formaţiuni lilipute.

Cu două zile înainte de a pleca, unii au participat și la congresul plenar al partidului, au acceptat funcţii în conducerea de vârf. Pe ei nu-i interesează activitatea de opoziţie și lupta, ei s-au deprins foarte repede să fie numai nacealnici. Însă când această „nacealnicie” a trecut de la noi la alianţă, când au rămas fără posturi și posibilităţi, au decis să plece. Ei nu sunt de acord 4 ani să fie fără funcţii, să umble prin popor, pe la proteste. Pentru ce le trebuie dacă au fost boieri?”.

Ghimpu îl invită pe Sârbu în PL, deşi nu crede că îl va putea convinge Președintele PL, Mihai Ghimpu, l-a împroșcat cu laude pe fostul comunist, îndemnându-l însă să nu adere la partidul lui Dodon. „Trebuie să recunoaștem că Sergiu Sârbu are cunoștinţe, are carte și chiar deseori mă întrebam cum de tolerează, cum de acceptă să fie acolo. Altă e problema unde se va duce, nu cred că o să vină la liberali. Da, i-am propus nu o singură dată să vină la noi, o să vedem”, a menţionat Mihai Ghimpu. Șeful liberalilor s-a arătat convins că Sârbu nu împărtășește ideologia

comunistă, recomandându-i, totodată, să nu se alăture unui partid care „nu are perspectivă”, făcând aluzie la PSRM-ul lui Dodon. „Să te duci la un partid care nu are perspectivă, nu cred că e bine. Eu cred că el nu este comunist. A fost așa o perioadă când undeva trebuia să lucrezi, dar nu cred eu că el împărtășește ideologia comunistă. Cu atât mai mult că acolo, în partid, s-a instalat așa o dictatură a unui grup de oameni care umblă să dea la bot, să boxeze. El se vede că este un băiat inteligent și cu carte”, a conchis Mihai Ghimpu. „Eu am spus-o nu o singură dată că îl apreciez ca specialist în acest domeniu. Și eu cred că Sârbu se poate regăsi foarte ușor și în alte fracţiuni parlamentare. Eu văd în Sârbu un politician al viitorului în Moldova, pentru că este o persoană care are cunoștinţe și are unde să facă carieră”, a fost de părere liberal-democratul Tudor Deliu.

Democratul Adrian Candu s-a arătat convins că vor avea loc și alte plecări sonore din PCRM. „Surprinși am fost noi toţi. Probabil, era de așteptat și suntem în așteptare și la alte plecări a acelor oameni de calitate din PCRM. Comuniștii au luat o cale greșită și înţeleg greșit ce este să faci politică când te afli în opoziţie.

Sârbu este unul dintre cei mai profesioniști membri ai Comisiei juridice, chiar și din fracţiunea parlamentară.

Eu cred că Sârbu ar fi fost o achiziţie pentru orice partid”, a spus Candu.

Dodon îşi justifică propria trădare prin gestul lui Sârbu Și ex-comunistul Igor Dodon a reacţionat la plecarea lui Sergiu Sârbu din PCRM. Într-o postare pe Facebook, Dodon a scris: „Părăsirea PCRM este nu un act de trădare, ci un act de luciditate politică. Este alogic să te ţii cu mâinile de o epavă care se duce la fund și căpitanul căreia n-a vrut să-i fie reparată și modernizată nava. Consider că am dat dovadă de

clarviziune atunci când am părăsit PCRM anul trecut, iar alţi colegi în sfârșit înţeleg și ei justeţea pasului nostru și ne urmează exemplul”.

Barca comuniştilor se scufundă, încet, dar sigur Potrivit Publika TV, în ultimii trei ani, de când PCRM se află în opoziţie, peste 5 000 de membri au părăsit formaţiunea lui Vladimir Voronin.

Printre aceștia s-au numărat și nume sonore cum ar fi Marian Lupu, Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan, Igor Dodon, Vadim Mișin ș.a. În 2010, comuniștii au obţinut 42 de mandate în Parlament. Acum însă, fracţiunea lor a rămas cu doar 34 de deputaţi.

Actualul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, a plecat din PCRM în iunie 2009. În scurt timp, a aderat la Partidul Democrat, iar, ulterior, a devenit președintele acestei formaţiuni. În luna decembrie a aceluiași an, fracţiunea parlamentară a PCRM a rămas fără alţi patru membri – Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan, Ludmila Belcenkova și Valentin Guznac. Vladimir Ţurcan a fost ales președinte al Partidului “Moldova Unită”, iar Victor Stepaniuc a creat Partidul PopularSocialist, în care deţine funcţia de co-președinte al formaţiunii. În noiembrie 2011, din Partidul Comuniștilor au plecat Igor Dodon, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc. Cei trei au aderat la Partidul Socialiștilor, iar în decembrie, congresul formaţiunii l-a ales pe Dodon președinte al PSRM. În vara acestui an, fracţiunea PCRM din Parlament a rămas fără alţi trei membri. Este vorba despre Vadim Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc. În toamnă, foștii comuniști au lansat un nou proiect politic de stânga numit “Renașterea”. În fruntea formaţiunii a fost ales Vadim Mișin. În luna septembrie, deputatul Ion Ceban a părăsit rândurile comuniștilor și a aderat la grupul socialiștilor.

FLUX

Cât va mai rezista PCRM? Încă o lovitură pentru PCRM înaintea convocării plenarei Comitetului Central.

Scrisoarea deschisă adresată plenarei CC de către membrul de partid Valeriu Reniţă scoate în evidenţă starea de fapt din interiorul formaţiunii. Partidul Comuniștilor în decurs de trei ani este măcinat de o criză profundă, odată cu trecerea acestuia în opoziţie, iar acţiunea fostului purtător de cuvânt al liderului comuniștilor reprezintă încă un semnal despre situaţia din partid. Criza în care s-a pomenit PCRM este, în mare parte, alimentată de: stilul de conducere a liderului partidului, circulaţia cadrelor, relaţiile între conducerea centrală și membrii de la diferite niveluri, precum și de comportamentul partidului în activitatea parlamentară în raport cu guvernarea.

Conducerea PCRM pare neputincioasă la toate presiunile și solicitările din partea membrilor de partid. Ea și-a conservat stilul de conducere pe care l-a aplicat în perioada cât partidul s-a aflat la guvernare. Încă nici până astăzi nu se observă că s-ar fi adaptat la situaţia de partid de opoziţie. Cultura politică a liderului Voronin și a echipei de lângă el generează, în mare parte, problemele care apar în partid. Toate persoanele care au plecat din PCRM au acuzat, în primul rând, conducerea, aceasta fiind asociată cu două persoane: Voronin și Tkaciuk (dacă unii din cei plecaţi îl învinuiau mai mult pe Tkaciuk, alţii îl învinuiau pe Voronin). Permanent conducerea partidului a încercat să ascundă criza din interior, însă plecările scoteau în vileag starea de spirit a membrilor de partid.

Scrisoarea către plenara CC este o acţiune ţintită către organul central de conducere a PCRM, din care fac parte aproximativ o sută douăzeci de persoane, care dezbat problemele ce ţin de activitatea internă și externă a partidului. Și în cadrul CC sunt persoane care nu sunt de acord cu situaţia din partid, iar scrisoarea respectivă ar putea să slăbească și mai mult moralul unor membri din CC și să le provoace nemulţumire faţă de liderul partidului. Starea de nemulţumire va fi transmisă și structurilor teritoriale ale partidului, prin intermediul persoanelor din teritoriu, membre ale CC. Astfel, se poate pregăti terenul ca o bună parte din membrii partidului

să se manifeste în opoziţie faţă de Voronin.

Toate provocările de până acum au fost stăpânite de conducere, dar, odată ce acestea se vor înmulţi, situaţia ar putea scăpa de sub control. La ultimul Congres din iulie curent, Voronin a mai obţinut un mandat, dar acesta poate fi cel mai dificil de până acum. S-ar putea ca acest mandat să-i erodeze imaginea și autoritatea în interiorul partidului, iar aceste fenomene vor afecta și perspectivele PCRM. Grupul care a luptat pentru menţinerea lui Voronin în fruntea partidului încă nu avea poziţii sigure în cadrul formaţiunii, pentru ca să poată ulterior să preia puterea.

Ceea ce a enunţat Reniţă în scrisoare cu privire la faptul că partidul este capturat, că puterea îi aparţine în exclusivitate lui Voronin, că eșecurile partidului sunt din cauza aceleiași persoane, că se resimte o stare de nesiguranţă, indiferenţă și dezorientare în cadrul partidului – toate denotă faptul că situaţia în partid este critică, iar această stare face ca partidul să fie ineficient. Este o acuzaţie foarte dură la adresa lui Voronin, mai ales că este făcută de un membru important de partid, bine cunoscut în mediul presei, care a fost într-un timp și purtător de cuvânt.

Reniţă îl cunoaște pe Voronin îndeaproape, fiindu-i cunoscut stilul de conducere al liderului PCRM. După o astfel de mișcare, Reniţă va fi, cel mai probabil, exclus din partid; ar putea urma o declaraţie prin care se vor respinge acuzaţiile, dar ceea ce s-a expus în

scrisoare se regăsește într-o formă sau alta și în declaraţiile altor persoane care au părăsit PCRM-ul.

Acţiunea lui Reniţă poate fi făcută pe cont propriu, ca urmare a observării stării din interiorul partidului, dar nu se poarte exclude și ipoteza că ar putea fi influenţată de un grup din interiorul partidului, care își dorește eliminarea lui Voronin de la conducerea formaţiunii, fiindcă persoanele care anterior manifestau dorinţa de a-i prelua locul de lider, în mare parte, au plecat. Poate se creează o situaţie favorabilă grupului care a rămas în partid „T-M” ca să preia puterea, prin erodarea imaginii liderului, creându-i impresia lui Voronin că este nevoie de schimbare la nivelul conducerii formaţiunii. Nu se exclude nici influenţa din afara partidului pentru această poziţie a fostului purtător de cuvânt. Toate partidele, de la cele de la guvernare până la cele de pe eșichierul politic de stânga doresc slăbirea Partidului Comuniștilor. Indiferent de unde vine influenţa, acest partid se erodează tot mai mult din interior și poate nu atât din cauza democraţiei interne, cât din necesitatea schimbării de generaţii la nivel de conducere, precum și adaptarea la noile condiţii politice de partid de opoziţie, or, toate acestea generează criză de randament.

Vasile CROITORU Sursa: vox.publika.md

FLUX

6

Transnistria 14 DECEMBRIE 2012

Moldova după ministeriala OSCE Igor BOŢAN: „Nu cred că Tiraspolul poate determina Chişinăul să îşi schimbe politica externă” Igor Boţan: - După Ministeriala de la Dublin, din 7 decembrie, Republica Moldova a primit o încurajare prin această declaraţie comună a celor 57 de state membre ale OSCE. Știm, de asemenea, că Republica Moldova investește speranţe în președinţia din anul viitor a Ucrainei la OSCE”.

Europa Liberă: - Încurajarea vine din faptul că a câta oară Rusiei i se spune să-și retragă trupele din Transnistria?

- Încurajarea vine de la faptul că, după 10 ani de zile, a fost posibil ca să fie adoptată o astfel de declaraţie. Până acum, Rusia se împotrivea din cauza inserţiilor făcute pe marginea problemei transnistrene.

De această dată, Rusia a votat împreună cu toate celelalte state. Mai mult decât atât, am văzut la această ministerială un fel de coerenţă, fiindcă declaraţia finală repetă, de fapt, clauzele care au fost inserate în Rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE în această vară. Deci, există la nivel internaţional un fel de coerenţă în ceea ce privește reglementarea transnistreană. Plus la toate, anul viitor, așa cum spuneam, Ucraina va deţine președinţia și ea și-a anunţat priorităţile. Reprezen-

- Între altele, Chișinăul vrea să obţină înlocuirea trupelor de pacificatori militari cu pacificatori civili.

Se poate întâmpla aceasta, întrun termen previzibil, eventual sub președinţia ucraineană?

- Sub președinţia ucraineană se poate reveni doar la Coșul III, legat de startul negocierilor privind problemele politice și retragerea prezenţei militare rusești. Dar nu cred că aici vor fi succese substanţiale. Chiar dacă Rusia a votat această declaraţie de la Dublin, știm foarte bine că poziţia Rusiei și cea a Ucrainei sunt coordonate și, dacă Transnistria afirmă că nu va ceda, înseamnă că are acceptul Rusiei pentru a menţine o astfel de poziţie.

tual, cândva se va reîntregi. S-ar putea ca Tiraspolul să determine Chișinăul să renunţe la vectorul european?

- Nu cred că Tiraspolul poate determina Chișinăul să își schimbe politica externă. Însă strategia Transnistriei este oarecum legată de așteptările că Ucraina își va schimba vectorul politicii externe și va accepta o cooperare mai strânsă sau chiar o eventuală aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Cred că toată strategia Transnistriei este bazată pe această așteptare. Dar Transnistria nu este jucător independent. Dacă Ucraina nu-și schimbă poziţia, atunci Transnistria, în mod inevitabil, va deveni o enclavă, într-un spaţiu de liber schimb cu Uniunea Europeană și va trebui să înceapă cooperarea. Deci, autorităţile moldovene trebuie, cu mult tact și pricepere, să promoveze politica pașilor mici și a consolidării măsurilor de încredere.

- Transnistria este un exportator important spre Uniunea Europeană. În același timp, pledează pentru vectorul răsăritean al dezvoltării sale și, eventual, al Republicii Moldova în întregime, dacă, even-

- Repetarea modelului cipriot în cazul transnistrean este posibilă, ca să se conserve actuala stare de lucruri și cealaltă parte a Moldovei să-și vadă de parcursul european?

tantul Ucrainei, care va fi responsabil pentru reglementarea transnistreană, a deschis parantezele și a vorbit puţin despre modul în care Ucraina intenţionează să facă acest lucru.

- Am mari îndoieli. Din discuţiile cu experţii europeni, știu că aceștia sunt foarte sceptici că Uniunea Europeană, Comisia Europeană va mai accepta un model similar cu cel cipriot, care a adus multă bătaie de cap pentru Comisia Europeană. De aceea, se vor întreprinde măsuri pentru a convinge autorităţile transnistrene să nu se opună și să participe la negocierile privind Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Și mai există un risc legat de declaraţiile făcute de domnul Rogozin, atunci când a fost la Chișinău și la Tiraspol, care a menţionat că întreprinderile

transnistrene ar putea să primească comenzi de stat din Federaţia Rusă, astfel încât să evite eventuala presiune asupra Transnistriei de a participa la negocierile privind Acordul de Liber Schimb. Adică Transnistria ar putea, la un moment dat, fiind susţinută de Rusia, să renunţe la aceste exporturi spre piaţa europeană. Și să profite de pe urma acestor comenzi de stat din partea Federaţiei Ruse, consecinţa fiind că și mărfurile vor fi vândute pe piaţa rusească.

Interviu realizat de Vasile BOTNARU Sursa: europalibera.org

Societatea civilă propune un nou model de reglementare transnistreană Un grup de experţi ai societăţii civile a prezentat miercuri, 12 decembrie, un Memorandum privind reglementarea conflictului transnistrean și principiile fundamentale de organizare a statului Republica Moldova. Este vorba de organizaţiile neguvernamentale Promo-Lex, Asociaţia pentru Politică Externă, Institutul pentru Politici Publice și Institutul pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Structura Memorandumului prevede principii de bază ale reglementării conflictului transnistrean; structura statului integrat Republica Moldova și statutul juridic special al Transnistriei; reprezentarea Transnistriei în administraţia publică centrală; neutralitatea și demilitarizarea; zona de securitate; forţele armate și frontiera de stat a Republicii Moldova; garanţii.

Potrivit directorului executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, memorandumul prevede reglementarea conflictului transnistrean exclusiv prin metode pașnice și negocieri.

Implementarea acestuia prevede elaborarea unui statut juridic al Transnistriei cu un grad înalt de autonomie și reprezentare în administraţia publică centrală. „Transnistria va reprezenta o unitate teritorială autonomă cu competenţe largi în diferite domenii și va avea o legislaţie regională care nu va veni în contradicţie cu Constituţia și legislaţia naţională a Republicii Moldova.

Soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune retragerea militarilor, armamentului și muniţiilor străine de pe teritoriul ţării și lichidarea Zonei de Securitate”, a explicat Liubomir Chiriac.

„Acest document constituie un test pentru toate părţile implicate în soluţionarea conflictului transnistrean. Trebuie să ţinem cont, în primul rând, și de adaptarea psihologică a cetăţenilor din raioanele de est și să contribuim la eliminarea fobiilor ce li s-au impus în ultimele două decenii”, a menţionat expertul IPP, Oazu Nantoi. În acest context, Ion Manole, directorul Promo-Lex, a precizat că în stânga Nistrului părerile sunt împărţite: „Sunt organizaţii care susţin deschis acest memorandum, dar și din cele care susţin, dar le este frică din cauza presiunilor să-și facă publică poziţia. Desigur că sunt și organizaţii care declară deschis că sunt împotriva acestui document”.

Cornel Ciurea, expert „IDIS Viitorul”, a declarat că autonomia Transnistriei nu va avea de suferit: „Hotarele administrative ale Transnistriei vor fi consfinţite prin lege organică și vor putea fi modificate de către Parlamentul Republicii Moldova doar după consultarea autorităţilor centrale și celor din Transnistria. Alegerile de constituire a organelor de conducere ale Transnistriei vor fi pregătite conform prevederilor prezentului Memorandum și Legii privind statutul juridic special al Transnistriei și organiza-

te la începutul anului 2016 de către o Comisie Electorală Internaţională sub mandatul OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei și în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova”.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Memorandum, se reia evacuarea și/sau lichidarea muniţiilor din depozitele existente în regiunea transnistreană, lichidarea muniţiilor învechite din dotarea Forţelor Armate ale Republicii Moldova și asigurarea securităţii cetăţenilor din teritoriile adiacente, proces care se încheie până la sfârșitul anului 2014, a precizat expertul IDIS, Eduard Ţugui. „Zona de Securitate cunoaște un proces etapizat de schimbare a mecanismului de funcţionare, implicit prin modificările treptate aduse Comisiei Unificate de Control și a Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii, până la lichidarea zonei cu regim juridic special și reintroducerea teritoriului și cetăţenilor care sunt cuprinși în această jurisdicţie în câmpul constituţional al Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2018”, a subliniat Eduard Ţugui.

Potrivit expertului APE, Radu Vrabie, Transnistria va avea reprezentare politică la cel mai înalt nivel în statul integrat, în Parlamentul Republicii Moldova. „Transnistria va fi reprezen-

tată în Parlamentul Republicii Moldova, din oficiu, de către 1 deputat, a cărui alegere va avea loc concomitent cu desfășurarea alegerilor parlamentare naţionale și va fi reglementată de Codul Electoral al Republicii Moldova”, a spus expertul.

După semnarea actualului Memorandum, în cazul în care soluţionarea definitivă și durabilă a conflictului transnistrean nu are loc în conformitate cu prevederile prezentului document sau una dintre Părţile formatului „5+2” nu-și onorează integral obligaţiunile conform Memorandumului, Republica Moldova poate renunţa la statutul său de neutralitate și să-și regândească strategia de securitate. Pentru realizarea prevederilor prezentului Memorandum și asigurarea funcţionalităţii statului integrat Republica Moldova se va institui un Fond de Reintegrare, instrument financiar care va include contribuţii naţionale, prin stabilirea unei cote din Bugetul de Stat, precum și externe, din fondurile de asistenţă internaţională și contribuţiile potenţialilor donatori.

Memorandumul urmează să fie semnat de organizaţiile care susţin această iniţiativă, pentru ca ulterior să fie prezentat oficial autorităţilor.

7

Investiga\ie 14 DECEMBRIE 2012

FLUX

Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi Majoritatea judecătorilor care au fost nevoiţi să plece din sistem în ultimii ani după ce s-au compromis și-au găsit refugiu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor a refuzat să le acorde licenţă, însă i-a acceptat după ce foștii judecători se adresau în instanţă. La transferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie iniţiativă.

Aureliu Colenco Fostul președinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care a renunţat la mantia de judecător, după ce au fost desfiinţate instanţele specializate, a decis și el să se facă avocat. La 17 septembrie 2012 însă, Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor i-a respins cererea,

argumentând că nu are o reputaţie ireproșabilă, iar comportamentul și activitatea sa în funcţia de judecător „sunt incompatibile cu normele Codului Deontologic al Avocatului”.

Uniunea Avocaţilor a fost informată că refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, însă, deocamdată, nu a primit o citaţie la proces. Timp de o săptămână nu am reușit să-l găsim la telefon pe fostul magistrat ca să confirmăm informaţia. Președintele Uniunii, Gheorghe Amihalachioaie, nu exclude că acesta va obţine câștig de cauză și că astfel va primi licenţă, la fel cum s-a întâmplat și cu alţi judecători.

Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. Numele lui a apărut și în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chișinău, iar legalitatea afacerii a fost verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre ultimele decizii luate de Colenco și care l-a determinat pe premierul Filat să vorbească despre “un nou atac raider” a fost cea emisă în decembrie 2011, prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească firmei „Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi.

Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior.

Telefon de contact: 069995040.

Justiţie a anulat hotărârea și a remis dosarul la rejudecare.

Sergiu Crutco Sergiu Crutco, fost judecător de instrucţie la Judecătoria Centru din Chișinău, care în aprilie 2009 a eliberat mandate de arest în Comisariatul General de Poliţie, a depus și el cerere pentru a deveni avocat. Pentru că i-a fost respinsă, a depus o plângere în judecată și a obţinut câștig de cauză. Astăzi, Sergiu Crutco ne-a declarat: „Nu sunt avocat. Mi-am suspendat activitatea și nu știu dacă o voi relua. Mă odihnesc”. Faptul că fostul magistrat nu profesează în prezent avocatura este confirmat și de președintele Uniunii Avocaţilor.

Sergiu Crutco a fost numit judecător în 2007, iar în 2010 Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de a-l confirma în funcţie până la pensionare după limita de vârstă, invocând faptul că a încălcat grav Constituţia și Codul de Procedură Penală atunci când a judecat mai mulţi participanţi la protestele din 7 aprilie în Comisariatul General de Poliţie.

Mihai Drosu Un alt judecător de instrucţie rămas fără funcţie tot din cauza momentului 7 aprilie, Mihai Drosu, a

avut însă mai puţin noroc. Prin hotărârea din 12 ianuarie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-l propună în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, invocând mai multe abateri disciplinare, inclusiv faptul că a eliberat 15 mandate de arest în aprilie 2009 în sediul Comisariatului General de Po-

liţie. A doua zi, Mihai Drosu a depus cerere de demisie, iar președintele interimar i-a acceptat-o. Ulterior, la 16 decembrie 2010 Curtea de Apel Chișinău a invocat această hotărâre a CSM când a dat câștig de cauză Baroului Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţă. CA a indicat că „admiterea în profesia de avocat ar afecta grav imaginea publică a întregului corp de avocaţi, fapt ce nu este permis de preambulul deontologic al avocaţilor din Republica Moldova, deoarece activând în calitate de judecător a comis numeroase încălcări grave ale drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului”.

Mihai Drosu a declarat atunci că hotărârea CSM a fost luată cu depășirea vădită a atribuţiilor și că nici nu bănuia că aceasta îl va împiedica să obţină licenţă de avocat, de aceea nu a contestat-o imediat. Fostul magistrat a cerut Curţii Supreme de Justiţie să anuleze hotărârea CSM, însă aceasta a decis, în aprilie 2011, că termenul pentru contestare a expirat, așa că a lăsat în vigoare hotărârea Curţii de Apel, care a devenit astfel irevocabilă.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Mihai Drosu a declarat că nu renunţă și că a depus o cerere la CEDO.

Igor Vornicescu Magistratul Igor Vornicescu de la Judecătoria sectorului Râșcani și-a pierdut funcţia din cauză că a lipsit de la serviciu nemotivat timp de două săptămâni, în luna august 2012, iar Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că certificatul medical pe care l-a prezentat precum că ar fi fost la tratament în orașul Bender a fost fals. CSM a cerut eliberarea lui din funcţie. Totuși, pentru că și magistratul a depus cerere de demisie, CSM a acceptat-o, așa că Vornicescu a părăsit sistemul judecătoresc onorabil. La mijlocul lunii noiembrie, el a obţinut licenţă de avocat. Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, fostul magistrat a declarat că nu s-a ajuns la judecată pentru a-și obţine licenţa, așa că se pregătește să-și înceapă activitatea.

„În realitate, pârghii există, în practică – nu” În timp ce președintele Uniunii Avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie, spune că membrii Comisiei de Licenţiere nu le-ar acorda licenţă dacă nu ar fi obligaţi de instanţele de judecată, unul dintre membrii CSM, Dumitru Visterniceanu, are o altă părere. „Structurile în care merg

PE L E R I N A J E

PENTRU

mai departe să se angajeze foștii judecători nu sunt lipsite de dreptul de a aduna informaţii despre comportamentul persoanei la ultimul loc de muncă și să motiveze refuzul cum se cuvine”, spune Dumitru Visterniceanu, care este judecător la Curtea Supremă, dar detașat la CSM. Potrivit lui, instanţele de judecată nu ar obliga Comisia de Licenţiere să acorde licenţă dacă deciziile de respingere ar fi motivate temeinic. „Veriga slabă a tuturor litigiilor, din orice domeniu, legate de eliberarea din funcţie din vina administraţiei, este motivarea deciziei. De cele mai multe ori, practic nici nu se motivează. Și o asemenea scăpare îi este convenabilă celui căruia i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară, pentru că el câștigă apoi procesul în judecată”, spune Dumitru Visterniceanu.

De cealaltă parte, Gheorghe Amihalachioaie spune că, dimpotrivă, instanţele nu motivează hotărârile prin care obligă Uniunea să elibereze licenţe. „Pot să vă arăt o hotărâre pronunţată în iunie 2012 de către Curtea de Apel Chișinău în privinţa admiterii în profesia de avocat a unei foste judecătoare din sectorul Râșcani. Ea a plecat din sistemul judecătoresc în 2002 după ce a comis abateri grave și până la 1 ianuarie 2012 presta servicii juridice pe bază de procură. Acum însă, când licenţa de avocat este obligatorie pentru a reprezenta o parte în proces, a depus cerere la noi. Curtea de Apel ne-a obligat să o primim fără să spună niciun cuvânt despre abaterile disciplinare pentru care ea a fost scoasă din sistemul judecătoresc”, a spus Gheorghe Amihalachioaie. „Pârghii pentru ca judecătorii care au avut un comportament necorespunzător să nu fie admiși în avocatură, în realitate, există, însă în practică – nu, spune avocatul Victor Panţâru. La noi se întâmplă așa –

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

BASARABIEI

MOLDOVA

Pelerinaj: Zile de iarnć la Mćnćstirile NemŖene 5-7 ianuarie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 100/90 eur/pers. Plecarea: Vineri, 4 ianuarie, ora 20. Sosirea: Luni, 7 ianuarie, ora 22.

Traseu: Piatra NeamŖ – BistriŖa - PângćraŖi – Bisericani – Tazlću – Sihastria Tarcćului – Lacul Roûu – Cheile Bicazului sau Muntele Ceahlću (Durću) – Petru Vodć – Sihastria - Secu – Braniûte - Iaûi.

MOLDOVA

Iarnć de poveste la Castelul Sturdza - Micleuûeni Tabćrć pentru copii în vacanŖa de iarnć 3-9 ianuarie 2013 (7 zile / 7 nopŖi) Grup: 7 pers. PreŖ: 200 eur/pers. (nu include transportul aferent sosirii ûi plecćrii din tabarć) Cazare: 6 nopti în camerć dublć sau triplć cu baie proprie / 3 mese pe zi Plecarea: Joi, 3 ianuarie, ora 8.. Sosirea: Miercuri, 9 ianuarie, ora 21.

Traseu: Chisinću - Iaûi – Tg.Frumos - Micleuûeni – NeamŖ – Humuleûti - Sihastria – Secu – Sihla – Chiûinću.

Program educativ de dezvoltare a abilitćŖilor de comunicare ûi socializare /Excursie de o zi în zona NeamŖului / Vizitć interactivć la atelierile Mćnćstirii Micleuûeni (picturć, broderia ûi încondeiere ouć) / Concursuri de perspicacitate, drumeŖii ûi jocuri împreunć cu animatorii / Sćniuû ûi plimbćri cu sania trasć de cai / TradiŖii de Boboteazć la Mćnćstirea Micleuûeni (crucea de gheaŖć, agheasma mare) / Foc de tabarć;

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

fostul magistrat se duce la Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat, acolo primește refuz și merge în instanţa de judecată. Instanţa trebuie să se pronunţe pe încălcări de procedură și nu pe fondul cauzei. Pentru că fondul cauzei îl decide Comisia de Licenţiere. Reiese că facem avocaţi prin judecători”.

Gheorghe Amihalachioaie Art. 10 din Legea cu privire la avocatură prevede că profesia de avocat poate fi exercitată de o persoană „care se bucură de o reputaţie ireproșabilă”. Potrivit legii, o persoană care „a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public” și cea al cărui comportament sau activitate sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului nu pot fi admise în avocatură.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei și eficienţei activităţii CSM din RM” implementat de Centrul de Resurse Juridice și finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: anticoruptie.md

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

CMYK

FLUX

8

Ministerul vrea reguli noi la bacalaureatul din 2013 Niciun an fără schimbări.

Ministerul Educaţiei intenţionează să introducă modificări în organizarea și desfășurarea examenelor de BAC. Organul de resort, împreună cu Agenţia de Evaluare și Examinare, au propus pentru dezbateri proiectul Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de bacalaureat 2013. O parte din modificările care se regăsesc în proiectul documentului au fost propuse în cadrul consultărilor publice cu participarea elevilor, părinţilor, cadrelor didactice și managerilor școlari.

Centrele de BAC vor fi instituite în raioane și în municipii cu un efectiv de, cel puţin, 300 de absolvenţi. În cazul raioanelor cu un număr mai mic de candidaţi va fi instituit un singur centru de bacalaureat.

Responsabilii de la minister își propun să descurajeze fraudarea examenelor prin instituirea unui control mai riguros și a unor măsuri suplimentare de securizare a procesului de evaluare. Astfel, în timpul desfășurării activităţii de evaluare, profesorii evaluatori vor preda telefoanele mobile și orice alte mijloace de comunicare electronică în sala de depozitare a obiectelor personale.

Centrele de bacalaureat și centrele republicane de evaluare a lucrărilor vor fi echipate cu scanere de depistare a metalelor, cu aparate de bruiere a legăturii telefonice și camere video.

Ar trebui să ţinem cont totuși că măsurile restrictive nu au redus numărul de copieri la bacalaureatul trecut, cum nu l-au ferit nici de scandalurile cu tentă de corupţie. În sesiunea 2013, candidaţii care nu vor promova examenele de BAC, le vor putea susţine în următoarele trei sesiuni de bază, comparativ cu două încercări la care au avut dreptul până în prezent.

Candidaţii care vor lua note insuficiente în sesiunea de bază nu vor putea să susţină, repetat, examenele respective în sesiunea suplimentară.

Probele practice la profilurile Arte, Sport și Tehnologic urmează să fie organizate de către Agenţia de Evaluare și Examinare cu, cel puţin, două săptămâni înainte de începutul examenelor scrise.

Proiectul Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor 2013 a fost plasat pe pagina web a Ministerului Educației www.edu.md și a Agenţiei de Evaluare și Examinare www.aee. edu.md. Propunerile și sugestiile asupra proiectului metodologiei pot fi prezentate până la data de 24 decembrie curent.

Social

14 DECEMBRIE 2012

Corul Dragoş Vodă din Cernăuţi la a XX-a aniversare La jumătatea lunii noiembrie, comunitatea românească din Cernăuţi a sărbătorit cu însufleţire două decenii de activitate rodnică a Corului Popular Dragoș Vodă. Înfiinţat în primăvara anului 1992 ca formaţie corală bărbătească, la iniţiativa președintelui Societăţii „Stejarul”, profesorul Ion Voronca, corul a avut un debut strălucit la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului și a devenit, prin muncă tenace și talent inegalabil, un simbol al vieţii culturale din Bucovina de nord, o formaţie artistică prestigioasă, de prim rang în întregul spaţiu românesc.

De-a lungul timpului, sub baghetele dirijorilor Vasile Vendereu, Mihai Sainciuc și Elena Nandriș, formaţia artistică a cunoscut un parcurs mereu ascendent, devenind un cor mixt cu cincizeci de coriști, uniţi prin dragostea faţă de muzica ce armonizează vocile umane în complexitatea lor și respectul pentru valoroasa moștenire muzicală autentică a neamului nostru. La începuturile sale, Corul Dragoș Vodă a participat la activităţile Societăţii regionale a victimelor represiunii regimului totalitar „Golgota”, utilizând valenţele cathartice ale cântecului pentru ușurarea suferinţelor conaţionalilor noștri care au avut atâta de pătimit în perioada stalinistă. Mai apoi, muzica acestui ansamblu coral i-a încântat și pe participanţii la diferitele activităţi ale Societăţii de Cultură Românească „Mihai Eminescu”, în al cărei sediu se desfășoară și repetiţiile duminicale.

Participările la Sărbătoarea„Limba noastră cea română” sau Zilele Eminescu, la festivalurile „Florile dalbe” și Mărţișor”, precum și prezenţa sa concertistică aleasă la multe manifestări culturale ale românilor din Ţară, a făcut ca acest cor să aibă un prestigiu inconfundabil, atestat de aprecieri elogioase ale multor oameni de cultură și muzicieni din ţară și din străinătate.

Tratând cu maximă seriozitate fiecare apariţie scenică, spectacol sau manifestare cultural-patriotică, coriștii se dăruiesc până la identificare întru transmiterea mesajului

de credinţă curată și statornică, de dragoste pentru valorile autentice ale spiritului românesc, învingător în furtunile sociale prin care i-a fost dat să treacă.

Având un repertoriu bogat, mereu înnoit și permanent cizelat la un nivel calitativ superior, ce include selecţia riguroasă a unor piese corale

deosebite, corul cernăuţean și-a format un public fidel în toate zonele locuite de români.

Tinerii, prezenţi constant în publicul meloman, au privilegiul de a asculta nu numai lecţii de măiestrie interpretativă corală, ci și de o veritabilă școală de cultură și civilizaţie muzicală, atât de greu de oferit de

sistemul actual de învăţământ. Chiar și fostul rege al României, Mihai I, venit să-i comemoreze pe foștii săi luptători care s-au jertfit pentru libertatea acestor locuri, a fost profund impresionat când a ascultat acordurile Imnului Regal în interpretarea impecabilă a Corului Dragoș Vodă și a dat o înaltă apreciere prestaţiei artistice a acestui ansamblu coral.

La aniversare au venit toţi cei care au contribuit la succesul acestei formaţii în cele două decenii de activitate, dar și numeroșii admiratori constanţi. Este un adevărat miracol pentru zilele noastre cum muzica a reușit să unească oameni de profesii diferite într-un efort înălţător, constant și dezinteresat, astfel încât să depășească din punct de vedere calitativ amatorismul și să poată concura de la egal la egal cu formaţii corale profesioniste de oriunde.

De mai multe ori am urmărit coriștii acestei formaţii în concerte sau la repetiţiile ce se desfășurau la sediul Societăţii „Mihai Eminescu” și am observat cum cernăuţenii, aflaţi în trecere, se opreau vrăjiţi de frumuseţea muzicii pe trotuarul din apropierea sălii de repetiţii. În mod sigur și străbunii lor erau fermecaţi de acordurile tumultuoasei „Balade” cântate de Ciprian Porumbescu, ce răzbăteau victorioase printre gratiile temniţei din Cernăuţi. Corul Dragoș Vodă este formaţia artistică din Bucovina de nord ce păstrează nealterat spiritul lui Porumbescu și audiţia pieselor interpretate, dacă nu în direct măcar prin intermediul internetului, pe lângă faptul că te face părtaș la un grandios act de cultură este și o onoare pentru cel ce-și îngăduie o asemenea „plăcută zăbavă”.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

FLUX

CMYK

CMYK

Social

14 DECEMBRIE 2012

9

FLUX

Numai Timofti nu se teme de nămeţi În mod tradiţional, zăpada din anul acesta le-a prins pe autorităţi absolut nepregătite. Drumurile au fost troienite și transportul rutier a circulat cu mari dificultăţi. În două zile, s-au produs zeci, dacă nu chiar sute de accidente rutiere din cauza zăpezii și a gheţii de pe drumuri. Știu că responsabilii de la Ministerul Transporturilor și cei de la Administraţia de Stat a Drumurilor vor afirma că subalternii lor au muncit din greu pentru curăţarea drumurilor de nămeţi.

Dar pentru că exact în această perioadă am șofat și eu, pot să afirm cu toată responsabilitatea că, cu mici excepţii, drumurile au rămas necurăţate sau au fost doar parţial cură-

ţate, iar șoferii s-au descurcat cum au putut. Spre exemplu, joi dimineaţă era cu adevărat curăţată doar o mică porţiune a traseului ChișinăuLeușeni, cea care leagă reședinţa de la Condriţa a președintelui Timofti cu Capitala.

Un fapt curios legat de drumurile înzăpezite și inactivitatea autorităţilor. Deci, miercuri a început a ninge și a spulbera ameninţător (în nordul ţării, troienele au căzut încă de la sfârșitul săptămânii trecute). Ca rezultat, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatol Șalaru, convoacă o ședinţă operativă privind starea drumurilor la care proferează ameninţări. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor, ministrul „a avertizat conducerea Administraţiei de Stat a Drumurilor că, în cazul în care nu vor fi executate pe deplin lucrările de deszăpezire și distribuire a materialului antiderapant în cantităţile necesare, inclusiv deblocarea accesului spre toate localităţile din republică, concedierile vor fi inevitabile”.

S-ar părea că ministrul a luat o atitu-

dine tranșantă, principială faţă de sabotorii de la Administraţia de Stat a Drumurilor, care, în mod „subversiv”, refuză să deszăpezească drumurile naţionale și, mai ales, pe cele locale.

Dar asta e doar o părere, pentru că, exact peste o zi, deputatul comunist și pugilist Iurie Muntean declară în plenul Parlamentului că angajaţii din cadrul întreprinderilor responsabile de starea drumurilor nu și-au ridicat salariile deja de două luni. „Tehnică pentru deszăpezire nu există, drumarii nu și-au primit salariile de mai mult de două luni”, a spus Muntean, cerându-i ministrului Șalaru să se prezinte în Parlament pentru a da explicaţii. Până în momentul plasării în pagină a acestui text, nici cei de la Ministerul Transporturilor, nici cei de la Administraţia de Stat a Drumurilor nu au dezminţit afirmaţiile făcute de deputatul comunist. Asta înseamnă că ei, de fapt, confirmă că angajaţii din domeniu nu și-au ridicat salariile și nici tehnică pentru deszăpezit drumurile nu există.

Acum vă imaginaţi cât de tare s-au speriat drumarii de ameninţarea lui

La mine îi tăt normal, nu am niș’ un gram di omăt pi drum pân’ la reșădinţî. Alte drumuri nu mă-nteresazî.

Șalaru că o să-i dea afară dacă nu curăţă zăpada de pe drumuri? Dacă nu au tehnică, cu ce să o cureţe? Și dacă ar avea, la ce să o cureţe, dacă oricum nu sunt plătiţi de două luni?

Directorul general al Administra-

ţiei de Stat a Drumurilor, Vitalie Panurco, a anunţat miercuri că 372 de muncitori și 241 de autospeciale au fost dislocate pe drumurile publice pentru efectuarea lucrărilor de deszăpezire și combatere a gheţușului (60 de autogreidere, 82 de autodistribuitoare, 36 de încărcătoare frontale). Cu toate acestea, deja joi, responsabilii de la Ministerul Transporturilor au anunţat că, din cauza nămeţilor, traficul interurban a fost dat peste cap. Autocarele dinspre Soroca, Fălești, Cantemir, Dondușeni nu au putut ajunge în Capitală.

Informaţia a fost confirmată de către reprezentanţii Autogării Centrale din Chișinău. Potrivit viceministrului Transporturilor, Boris Gherasim, joi dimineaţa, mai multe drumuri locale din ţară erau blocate, în unele localităţi stratul de zăpadă atingând 1-1,5 metri.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Comerţul exterior nu dă semne de remediere Importăm de aproximativ două ori și jumătate mai mult decât exportăm.

Potrivit datelor statistice, se menţine în continuare un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor.

Acest fapt a determinat acumularea în ianuarie-octombrie 2012 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2 miliarde 472 de milioane de dolari, cu 66,7 milioane de dolari (+2,8%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 1 miliard 69,4 milioane de dolari (în ianuarieoctombrie 2011 – 978,2 milioane), iar cu ţările CSI – de 543,7 milioane (în ianuarie-octombrie 2011 – 620,5 milioane). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2012 a fost de 41,6% faţă de 42,2 la sută în perioada corespunzătoare din anul 2011.

Biroul Naţional de Statistică relevă că în lunile ianuarie-octombrie 2012, exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 758,6 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2011 cu 0,1%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1 miliard 98,6 milioane de dolari (62,5% din totalul exporturilor). Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 660

de milioane, care echivalează cu o cotă de 37,5% în totalul exporturilor.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 818,5 milioane de dolari (cu 5,5% mai puţin faţă de ianuarie-octombrie 2011), deţinând o cotă de 46,6 la sută din totalul exporturilor (49,4% în ianuarie-octombrie 2011). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 43,3% (în ianuarie-octombrie 2011 – 41,2%), ce corespunde unei valori de 762 de milioane de dolari.

Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 5,2 la sută, comparativ cu ianuarie-octombrie 2011.

Importurile de mărfuri realizate în ianuarie-octombrie 2012 au totalizat 4 miliarde 230,6 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2011 cu 1,7%.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 887,9 milioane de dolari (cu 2,3 la sută mai mult decât în ianuarie-octombrie 2011), deţinând o pondere de 44,6% în totalul importurilor (44,3% în ianuarie-octombrie 2011).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1 miliard 305,7 milioane de dolari (cu 2,9% mai puţin decât în ianuarie-octombrie 2011), care echivalează cu o cotă de 30,9 la sută în totalul importurilor (32,3% în ianuarie-octombrie 2011).

FLUX

CMYK

Colegiul disciplinar a dispus retragerea licenţei executorului judecătoresc Anatolie Chihai Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești de pe lângă Ministerul Justiţiei a dispus retragerea licenţei executorului Chihai pentru încălcările grave în cauza cu Banca de Economii!

Vă amintim că, în urma unor grave abateri și în baza unor decizii ale Colegiului disciplinar, ministrul Justiţiei a emis, în 2012, două ordine de aplicare a sancţiunii cu retragerea licenţei, precum și trei ordine de aplicare a sancţiunii cu suspendarea activităţii executorului judecătoresc Anatolie Chihai. Astfel, în ianuarie acestuia i-a fost retrasă licenţa ca urmare a unei sesizări a RED Nord. În aprilie, o decizie de suspendare a activităţii sale a fost emisă la cererea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Anatolie Chihai fiind unul dintre principalii figuranţi în cazul neregulilor comise cu transferul pachetelor de acţiuni de la Banca de Economii, din vara anului trecut. Un alt ordin de suspendare a activităţii a fost semnat de ministrul Justiţiei în iunie, după ce a fost sesizat de reprezentanţii SA “Aroma”, iar în octombrie pe numele lui Anatolie Chihai a fost semnat un nou ordin de retragere a licenţei, după ce Colegiul disciplinar a constatat că acesta a periclitat activitatea Regiei de Transport Electric Chișinău. Ultimul caz îl reprezintă cel semnalat de compania “LION-GRI”, pe a cărei adresă Anatolie Chihai a emis un titlu executoriu de încasare a sumei de aproximativ 2 milioane 700 de mii de lei, calculată ca dobândă de întârziere la plata unei datorii, în pofida unei decizii definitive și irevocabile a Curţii de Apel Chișinău, care a recunoscut drept ilegală cererea creditorului privind această dobândă.

Anatolie Chihai a fost de cinci ori sancţionat în acest an pentru grave abateri comise în activitatea sa.

Sursa: judecatori.evaluez.eu

FLUX

10

Externe

14 DECEMBRIE 2012

Cum va arăta noul Parlament al României USL a obţinut două treimi din mandatele parlamentare și are suficiente voturi necesare pentru modificarea Constituţiei.

USL a câștigat 58,63% din voturile pentru Camera Deputaţilor și 60,10% la Senat, după numărarea voturilor din toate secţiile, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).

ARD are 16,50% la Camera Deputaţilor și 16,70% la Senat. Candidaţii PPDD pentru Senat au fost votaţi de 14,65% din alegători, în timp ce candidaţii pentru Camera Deputaţilor au obţinut 13,99%.

UDMR a întrunit în colegiile pentru Senat 5,23% din voturile valabil exprimate, iar în colegiile pentru Camera Deputaţilor – 5,13% din voturi.

Noul Legislativ va avea 588 de parlamentari. Dintre aceștia, USL va avea 395, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27, iar grupul minorităţilor – 18. Astfel, din 394 de mandate la

Camera Deputaţilor, USL a obţinut 273, ARD – 56, PPDD – 47, UDMR – 18. Acestora li se adaugă 18 mandate de deputat, ale organizaţiilor minorităţilor naţionale.

La Senat, din totalul de 176 de mandate, USL are 122, ARD – 24, PPDD – 21, UDMR – 9. Faţă de legislatura 2004-2008, Parlamentul de la București va avea 116 mandate suplimentare. Acestea vor fi ocupate de candidaţi care au pierdut în colegii unde adversarii lor au obţinut peste 50%. Aceștia provin din ARD și PPDD, partide care, potrivit legii în vigoare, au dreptul la un număr de mandate direct proporţional cu numărul de voturi obţinute.

Cu sau fără UDMR? Premierul Victor Ponta a anunţat, deja, că USL își propune modificarea Constituţiei. Pentru ca un proiect de modificare a Legii fundamentale să treacă de Parlament, ar fi nevoie de două treimi din voturi, adică 393.

Practic, USL este în situaţia de a-și

UDMR va fi cooptată la guvernare. Rămâne de stabilit nivelul

consolida majoritatea contând pe sprijinul grupului minorităţilor, care se alătură, în mod constant, celor care se află la Putere. În aceste condiţii, colaborarea cu UDMR nu mai este esenţială pentru USL. Totuși, această variantă este luată în continuare în calcul de premierul Victor Ponta. Dacă ar avea și sprijinul UDMR, majoritatea parlamentară ar ajunge la 71% din mandate.

Cu toate acestea, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că propunerea iniţială a fost făcută într-un moment în care USL nu știa câte mandate va avea.

Deocamdată, liberalii s-au arătat rezervaţi faţă de această idee. Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni, 10 decembrie, că la nivelul partidului este o „reţinere foarte mare“ faţă de ideea cooptării UDMR într-o guvernare alături de USL, precizând că în urma ședinţei conducerii PNL a reieșit că nu este agreată o astfel de variantă.

Sursa: mediafax.ro

Președintele Traian Băsescu, cel care desemnează candidatul pentru postul de premier, nu și-a oficializat intenţiile. Administraţia prezidenţială a emis un comunicat potrivit căruia președintele Traian Băsescu

invită politicienii care au câștigat mandate la alegerile parlamentare din 9 decembrie să renunţe la „orice fel de presiune publică privind începerea consultărilor pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru“.

Sursa: adevarul.ro

Eugen Tomac, votat masiv de cetăţenii români din Republica Moldova Eugen Tomac, consilier de stat în Administraţia Prezidenţială și candidat ARD la Camera Deputaţilor în Colegiul 2 Diaspora, a obţinut 78% din voturile exprimate de cetăţenii români din afara graniţelor aferenţi acestui colegiu.

UDMR va fi cooptată la guvernare alături de USL, urmând a se stabili dacă Uniunea va participa la nivel de ministru sau doar de secretari de stat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse participante la prima discuţie dintre liderii USL și UDMR desfășurată la Palatul Parlamentului.

Conform surselor USL citate, nivelul participării UDMR la guvernare urmează să fie discutat.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, 12 decembrie, după întâlnirea de la Palatul Parlamentului, că din punctul său de vedere, Victor Ponta este singura variantă viabilă de premier care să fie desemnat de șeful statului, precizând că opinia sa nu ţine cont de situaţia în care formaţiunea maghiară va fi la putere sau în opoziţie. „Din punctul meu de vedere, există o singură variantă, indiferent dacă vom intra la guvernare sau nu, cei care au câștigat alegerile și, bineînţeles, Victor Ponta. Asta nu are legătură cu situaţia ulterioară desemnării primului ministru”, a declarat președintele UDMR. El a fost întrebat în ce condiţii va intra UDMR la guvernare alături de USL, având în vedere poziţia PNL. „Un dialog va exista, fiindcă România are nevoie de dialog. Societatea românească are nevoie de liniște, nu de scandal. Deci, dialog va exista, indiferent cine va fi la guvernare și cine va fi în opoziţie și eu cred că e bine, după foarte mulţi ani de zile, să trecem într-o nouă etapă. (...) Cunosc declaraţiile președintelui Crin Antonescu și sunt pentru mine liniștitoare, deci este un om deschis la dialog, la colaborare, în rest amănunte putem să vă dăm săptămâna viitoare”, a susţinut Kelemen, precizând că o nouă întâlnire ar putea să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Înaintea întâlnirii de la Palatul Parlamentului, Laszlo Borbely a precizat că obiectul discuţiilor vizează modul în care vor fi alocate funcţiile în noul Legislativ.

Ce va face Băsescu?

„Rezultatul în cele 19 secţii de votare din Basarabia este și mai bun, de 82%”, a declarat Tomac, pentru MEDIAFAX. El a menţionat că în Republica Moldova au votat aproximativ 14 500 de cetăţeni români, cel mai mare număr înregistrat până acum la un scrutin parlamentar.

De asemenea, el a reușit cel mai bun scor al unui candidat ARD din toate circumscripţiile electorale din România. Tomac a fost susţinut în campania electorală, des-

fășurată mai ales în Republica Moldova, de către europarlamentarul Elena Băsescu, fiica președintelui Traian Băsescu, dar și de primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Tomac este fost consilier de stat la Palatul Cotroceni și candidat ARD pentru colegiul 2 Diaspora la Camera Deputaţilor, circumscripţie căreia îi sunt arondaţi și cetăţenii români din Republica Moldova. Între 2009 și 2010, Tomac a ocupat funcţia de secretar de stat, șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, aflat în subordinea MAE, iar apoi, de la începutul anului 2010, instituţia a fost trecută în coordonarea directă a primului ministru. În vârstă de 31 de ani, Tomac a mai fost membru PDL și a candidat și la alegerile parlamentare din 2008 pe lista democratliberalilor într-un colegiu pentru diaspora,

însă atunci nu a obţinut un scor peste 50% și a pierdut mandatul la redistribuire.

Român originar din sudul Ucrainei, el a mai fost înainte de 2008 consilier personal al președintelui Traian Băsescu pentru relaţia cu românii de pretutindeni. În perioada 2000-2004, Eugen Tomac a fost președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni.

STRATFOR:

România îşi caută stabilitatea după alegeri Celebra agenţie Stratfor a făcut luni, 10 decembrie, o analiză asupra României, prin prisma rezultatelor alegerilor parlamentare. Potrivit Stratfor, viitorul Guvern va trebui să facă faţă provocărilor de politică externă, aderarea la spaţiul Schengen, fondurile UE și păstrarea acordului cu FMI fiind printre cele mai importante obiective.

Analiza arată că luptele politice din 2012 au împiedicat progresele în aceste domenii, iar noul Executiv de la București va trebui să asigure stabilitatea, să fie mai ferm în politica externă, în contextul crizei economice și fragmentării Uniunii Europene.

“USL a câștigat alegerile legislative, iar președintele Traian Băsescu se va întâlni cu toate partidele înainte să numească viitorul prim-ministru, care probabil că va fi de la USL. Rezultatele acestor negocieri vor fi

esenţiale pentru formarea unui guvern stabil. În 2012, România a fost atinsă de o criză politică, care a fost cauzată de rivalităţi între două partide politice: PDL, de centru-dreapta, susţinut de președintele Băsescu, și PSD, de centru-stânga, condus de premierul Victor Ponta. Ca urmare a acestor rivalităţi, România a avut trei prim-miniștri din ianuarie și Băsescu a fost suspendat temporar din funcţie”, notează Stratfor.

Agenţia susţine că instabilitatea internă justifică doar parţial imposibilitatea României de a avansa agenda sa de politică externă și amintește că suntem membri ai Uniunii Europene, că economia ţării ocupă poziţia a 17-a la nivelul UE și că nu facem parte din zona euro. Ca atare, România influenţează prea puţin deciziile la nivelul UE, ai cărei lideri, din cauza crizei financiare, se concentrează mai mult pe problemele din zona euro și mai puţin pe problemele altor state membre UE.

Stratfor considera că România va trebui să facă faţă la trei provocări în politica externă. În primul rând, trebuie să facă progrese asupra aderării la Schengen, problemă prioritară pentru ţara noastră. Uniunea Europeană a sistat negocierile considerând că România nuși poate proteja frontierele și a cerut reformarea Justiţiei și combaterea corupţiei. Astfel, până la negocierile care se vor relua în martie 2013, Guvernul român va trebui să facă faţă acestei provocări. În al doilea rând, noul guvern va trebui să asigure finanţarea UE a ţării. Criza a făcut ca bugetul 2014-2020 al UE să fie amânat, iar Bucureștiul nu poate influenţa Uniunea Europeană pe cont propriu, așa că va trebui să consolideze parteneriatele cu alte guverne din centrul și estul Europei. Pentru subvenţii agricole, aceasta poate avea, de asemenea, suportul altor membri UE, cum ar fi Franţa. În al treilea rând, pentru a

se proteja de șocuri financiare, noul Executiv de la București va trebui să onoreze acordurile cu creditorii internaţionali. De la începutul crizei, România s-a împrumutat la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Situaţia politică și consecinţele sale economice au făcut ca UE și FMI să își exprime îngrijorarea. România e vulnerabilă la șocurile economice externe, moneda naţională a fost instabilă în 2012, astfel că va semna un nou acord cu FMI în martie 2013. De altfel, FMI și UE vor trimite o misiune comună în România după alegerile parlamentare, care va cere să se facă mai multe progrese în reforma economică și privatizare.

Stratfor își încheia analiza apreciind că, în timp ce tensiunile între principalele partide politice vor continua, performanţa USL din alegeri va da ţării un guvern stabil.

Sursa: corectnews.com

Cultur=

14 DECEMBRIE 2012

11

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

FĂRĂ VISE S-AR STINGE SEMINŢIA OMENEASCĂ

14 decembrie

(Pagini de jurnal)

24.I.1986 La redacţia ziarului „Zorile Bucovinei” am făcut cunoștinţă și cu Folvarocinâi, secretarul scriitorilor din regiune. Își amintește de Matcovschi, Gondiu. Cam amărât despre ecoul nefavorabil (în „Kultura i jit’ia” – „Cultura și viaţa”) la piesa sa „Dovir’ia” („Încrederea”), jucată de Teatrul din Cernăuţi. La înfăţișare – flăcău de ispravă. Își mai aminti și de Strâmbeanu.

Apoi o escapadă cu Ion Chilaru, Mircea Lutic (bărbat informat și competent în meserie), Grigore Crigan la Valea Cosminului. Codrii cu imaginarele urme de fugar ale regelui polon Ioan Albert. Ne abatem ceva din cale, Chilaru ţinând să-mi arate frumuseţea satului Cihor. Și bine face: ai ce vedea. Presupusă o eventuală revedere. Am lăsat versurile. Lutic-secretarul de redacţie: „Nu vrem să le dăm până la sfârșitul lui ianuarie, stăm cam prost cu onorariul”. Început de februarie? Colegi amabili, fără ca eu să le pretind nimic decât bunăvoinţă și înţelegere. Fuziunea e posibilă.

Ca formaţie și informaţie, Mircea Lutic este net superior mai multor colegi de-ai săi cernăuţeni. Subtilitatea lui în a stabili „miroznele” textelor clasice pe care le-a tradus sau citit (Tolstoi, Turgeniev, Bunin…). Cu câtă pasiune vorbește despre Sadoveanu…

La Valea Cosminului, relieful e vălurat, împădurit, cu văioage – îţi stimulează imaginaţia, gândindu-te că parcă a fost tocmai menit pentru lupte, crâncene, tainice, viclene. Bietul rege polon Ioan Albert…

Când vii dinspre Cernăuţi, Valea Cosminului se arată ca o fabuloasă potcoavă sau capcană… îmbunată, îmblânzită de căsuţele pașnice, nepretenţioase, „nelăudăroase” ale satului. Dură amintire din marea istorie și nesfârșită dorinţă de tihnă…

Admir casele din Cihor. Reţin ideea naivă, poate că sinceră, ușor exaltată, dar irelevantă, cred, a colegului Crigan: „Să venim, să trecem din casă în casă, să vedem cu ce gânduri și preocupări trăiesc acești oameni”. Dar poate că în Bucovina nedreptăţită e necesar așa ceva…

Mă întreb de ce ar fi Cr. atât de ursuz? Să vină ursuzenia din mărginire sau din prea mare precauţie, dintr-un conformism excesiv? Și de ce nu?! Iarbă, iarbă care se tupilează chiar și atunci când nu bate vântul…

Mergând spre Valea Cosminului (ca din senin și în plină iarnă!) îmi amintisem de plasa radiatoarelor de automobile care, în serile de vară, este bătută dens cu insectele pe care le captează în goană, din zborul lor nocturn. Și parbrizele pătate cu alb-verzuiul gângăniilor zdrobite (multe din ele, pur și simplu, nu au sânge) în naufragiul lor din caldele seri de primăvară, vară. Pocnetul pe care-l produce ososul cărăbuș de mai, când se izbește de parbriz. Ceva ce ar însemna o abatere lirico-tragică totuși în vreo eventuală proză? În acord cu tristeţea, dezolarea protagonistului… Aceasta mă face să cred că în prezentul jurnal am inserat multe detalii care, cercetate-receptate artistic, ar putea intra în prozele ce au a veni. Ba poate și în cele „comise” deja, pentru a le fortifica, diversifica. În intimitatea noastră avem mai multe păcate, decât cele făptuite „în exterior”. Dar spre deosebire de aceste din urmă, primele

sunt mai lesne de răscumpărat: prin autoanularea lor, prin faptul de a nu fi fost totuși comise, rămase neștiute altora.

Cei câţiva scriitori din regiune discută cu înfrigurată emoţie că, după congres, e posibil ca membrilor US să li se acorde câte un salariu de1-2 sute de ruble. Stai acasă și scrie!

Sau stai acasă și nu scrie! Sau – spulberă toţi banii într-un chef! Huzur, nu alta!

Eu unul nu cred în așa ceva. La drept vorbind, nici nu văd rostul.

Gluma unor preadolescenţi școlari din Cernăuţi: pe geamul îngheţat al troleibuzului apasă doar podul palmei, apoi, cu degetul, în chip de inflorescenţă, mai pun și cinci puncte; iese o… talpă micuţă de prunc! Și tot așa, de câteva ori, de parcă tălpile micuţi ar fi pășit pe acel geam. Unii călători se holbează de-a binelea la văzul urmelor de… cruzime: ce mamă iresponsabilă a lăsat ca pruncușorul să-și apese piciorușele desculţi pe geamul îngheţat?! Br-rr!

Iu. sau H. pot fi buni cititori ai poeziei tale.

Dar nu și buni amici ai tăi, deoarece viaţa ta nu dublează poezia, iar ei, în ipostază de cititori, nu sunt cei care sunt în viaţa de toate zilele, în anumite relaţii umane selecte, pe care le cere amiciţia. Totdeauna ne simţim mai liberi, mai firești în faţa operei, decât în faţa autorului ei. Și-apoi nici nu e obligatorie fuziunea autor-cititor-prieten.

Zice: „În meseria mea de medic, deseori lucrez și duminica. Și, vă rog să mă credeţi, banul câștigat în zile de duminică, spre deosebire de cel agonisit în zile obișnuite, nu are numai valoarea ce-l aseamănă tuturor banilor, ci are și… conștiinţă, care-l și deosebește.

De aceea, când am duminici libere și se întâmplă să merg la restaurant, din instinct, nu din zgârcenie calculată, niciodată nu-mi permit să cheltuiesc prea mult. Cam cât la un prânz din zilele obișnuite. Îmi imaginez ce grozăvenie gândesc ospătarii despre mine… De fapt, și dânșii lucrează duminicile, însă, iertată-mi fie proasta presupunere, cred că banii lor nu capătă totuși și… conștiinţă. Dar nu despre asta, nu… Că ajung la mizantropie… Probabil, am niște complexe, dar ele, precum o alergie, își dezvăluie cu greu cauzele.

– Sunteţi psihiatru?

– Știaţi sau… aţi ghicit?

– Pare să fiţi mai îngăduitor cu oamenii, decât alţii. Parcă nu v-aţi gândi la răni, la dureri, ci la modul lor de a se manifesta.

– Iată deja faceţi concurenţă serioasă profesiei mele. Pe cuvânt, nu vă măgulesc”. În timp ce pe o ospătăriţă delicată o alta o strigă: „Căscăţica!”. Într-adevăr, stă cu gura deschisă nostim, în uitare, ca un copil atent la vorba vârstnicilor sau la povestea ce i se deapănă. Inocenţă și, poate, chiar neprihănire, cu adevărat și – deocamdată.

Niciodată nu i-am spus cuiva, răspicat, că sunt scriitor. Ai toate șansele să fii tratat cu neîncredere. Medicul – are diplomă că este medic, inginerul – diplomă că este inginer etc. Scriitorul nu are o astfel de diplomă. Iar dacă ar avea-o, probabil ar trezi hazul. Și e bine ca scriitorul să fie cât mai simplu la ale sale, cât „mai de-al oamenilor – oameni” (nu al… mulţimii). Poate că anume aici se potrivește remarca lui Camus din „Caiete”: „Niciodată nu o să puteţi înţelege că eu sunt un om simplu”.

Pe locul unde este frumoasa clădire a teatrului dramatic din Cernăuţi, loc săpatadâncit în formă de scoică pe care/ în care este o alee pentru promenadă, pe la 1860 se întindea o vastă toloacă pe care, ieșind de la lecţii, la recreaţie, zburda elevul Eminovici-Eminescu, Ober Gymnasiumul de atunci aflându-se în imediată vecinătate. De la casa în care lucrez și până la fosta toloacă – nicio sută de metri. Sică îmi zice oarecum patetic, fraged-școlărește, sincer: „Să nu ai nicio îndoială, pe aici, primprejurul casei în care te

afli sau chiar pe locul ei a pășit Eminescu. De aceea și lucrezi tu atât de bine aici, fiindcă te afli pe loc sacru”. Îi spun că perioada cernăuţeană ni l-a lăsat în memorie pe Eminescu drept adolescent etern.

Lutic îmi arată clădirea magazinului „Haine bărbătești” (str. Lenin colţ cu cea Rusească): aici se afla hotelul „La Moldavie”, unde se oprea Vasile Alecsandri, când venea în Bucovina.

Ce e cu senzaţia aceasta expresă, ce devine deja obsesivă, că astăzi nu mi s-a întâmplat să văd nicio pasăre? Nici în oraș, nici în drumul spre Valea Cosminului. De la ce impuls de memorie a pornit ea? Și chiar așa să fi fost, să nu fi văzut eu ziua întreagă măcar o pasăre? Imposibil ca pe strada Kobâleanskaia să nu-mi fi atins gleznele cu aripa vreun porumbel! Pe aici porumbeii sunt atât de blânzi!

Mai acum câteva zile, luându-și zborul, cam greoi, un porumbel mi-a atins chipiul. Nicio supărare! Atingându-te, aripatul parcă te-ar binecuvânta, – iar tu să te îmbufnezi?...

26.I.1986 Bătrânule Dante care, de altfel, nu ai trăit tu cine știe ce mult, să fi ajuns la bătrâneţe!

Doar cu un sigur titlu-adagiu, Divina comedie, chiar dacă nu ai fi scris nimic altceva, tot ai fi intrat în atenţia literaturii lumii. Prin deducere și… reducere de scară, lui Balzac i-a venit mai ușor să ajungă la Comedia umană. Ușor, greu, dar a ajuns!

O, să nu căutăm aici doar marea taină a literaturii! Filozofie curată, cristal indestructibil înseamnă și divina și umana comedie.

Supreme, absolute stări de comedie: divină și umană. O, la câte descoperiri ar ajunge și el, bietul neștiutor; și el, uneori, bufonaș-bufonel în atotcuprinzătoare comedie cerească și terestră!

Deci, iată parcă o imprevizibilă apologie a unui titlu-adagiu atoatecuprinzător… Dar totuși, nu din senin a venit această laudă-uimire întemeiată. Te vei întoarce la Chișinău cu hârtiile expuse în faţa lumii după cam chinuita intimitate pe care ţi-o asigură cât de cât odaia cernăuţeană (de altfel, foarte spaţioasă). Ei, cum să nu strigi de necaz în această Comedie umană și să hohotești dantește (nu, nu homerian!) întru a te răcori?!

Apoi – marea tragedie a comediei căreia îi este totuși de preferat marea comedie a tragediei ce vine din conștientizarea faptului că de infinite ori i se oferă… rara și irepetabila ocazie… de a verifica roadele inepţiei (proprii, dar și general-umane) pe propria-ne persoană. Iar noi – ioc! Ca boușorul încăpăţânat ce continuă să împungă gardul! Și să vezi culise!

Fiecare ne-am putea spune: ieri, alaltăieri, mai săptămâna trecută am fost rezonabil.

Dar să revenim la îndemnul de mai sus: să ţinem lupa autoatenţiei deasupra faptelor, și – să mori de râs, nu alta! – descoperi-vom, prin mărire, sute de momente ce intră cu brio în cuprinsul și panoplia de bază a comedieitragediei divino-umane. Ferice de cel ce poate râde, în primul rând, de sine! Deci – Comedia umană! Reprezentaţia continuă!!!

E ora 5 spre zori. În loc să visez, stau holbat asupra negreţii acestor litere. Dar nu sunt clarificat în problema, dacă un vis ar face mai mult decât aceste litere sau aceste litere – mai mult decât un vis. Mai întâi, visurile noastre își pierd inocenţa. Cine nu ţine minte acele nopţi neclare, zbuciumate, cu senzaţii miraculoase din preadolescenţă?

Ieri, scriam despre păcatele noastre intime. Dar parcă acele visuri care își pierd inocenţa, dar parcă și visurile care și-au pierdut inocenţa, pot fi trecute la păcate? O chemare a condiţiilor umane biologice primare: fără acele vise s-ar stinge seminţia omenească…

Evenimente 1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara 1467: Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare înfrânge armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova 1542: Prințesa Maria Stuart devine regina Maria I a Scoției 1819: Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat american 1864: Este inaugurată Școala de Belle-Arte din București, înființată prin decretul domnesc 1888: Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” 1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne 1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă 1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud 1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale La “Metropolitan Opera” din New York a avut loc premiera operei “Gianni Schicchi” a compozitorului italian Giacomo Puccini 1927: Irakul își câștigă independența față de Marea Britanie 1946: Adunarea Generală a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU 1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci niciun om nu a mai pășit pe suprafața selenară 1989: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte 1990: Se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Nașteri 1503: Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez 1883: Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969) 1887: Virgil Madgearu, politician român (d. 1940) 1895: Paul Eluard (pseudonim pentru Eugène Grindel), poet francez (d. 1952) 1896: Regele George al VI-lea al Angliei (d. 1952) 1901: Regele Paul I al Greciei (d. 1964) 1914: Karl Carstens, politician german (d. 1992) 1918: Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române 1922: Nikolai Basov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2001) 1924: Raj Kapoor, regizor și actor indian (d. 1988) 1946: Aura Urziceanu, interpretă română de jazz 1946: Jane Birkin, actriță de origine britanică 1947: Károly Kerekes, politician român 1949: Cliff Williams, chitarist de origine britanică (AC/DC) 1988: Vanessa Hudgens, interpretă și actriță americană

Decese 1788: Carol al III-lea, rege al Spaniei (n. 1716) 1799: George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732) 1861: Prințul Albert, soțul reginei Victoria (n.

1819) 1873: Elisabeth Ludovika de Bavaria, soția lui Frederick William al IV-lea al Prusiei (n. 1801) 1878: Prințesa Alice a Regatului Unit, fiica reginei Victoria, Mare Ducesă de Hesse (n. 1843) 1946: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868) 1952: Fartein Valen, compozitor din Norvegia (n.

1887) 1962: Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869) 1989: Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace 1990: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg elveţian (n. 1921).

FLUX

12

Cultur=

14 DECEMBRIE 2012

EXPOZIŢIE

„Vatra neamului” redată în 50 de tablouri În perioada 28 noiembrie-16 decembrie, se desfășoară expoziția personală de pictură „Vatra Neamului”, a Eleonorei Brigalda, om emerit, doctor în studiul artelor, profesor universitar.

Expoziţia poate fi văzută în sala Centrului Expoziţional „C. Brâncuși”.

“Vatra Neamului” reunește pe simezele sale circa 50 de lucrări, vernisajul fiind prezentat de Oleg Cojocaru, membru UAP, criticii de artă - Liviu Hâncu, Tudor Stăvilă, renumitul critic și eseist din România Valentin Ciucă, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova – Ghenadie Jalbă, prorectorul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” – Valentin Cușcă, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași – Constantin Tofan, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Galaţi – Aurel Manole, membrii Asociaţiei Profesorilor de Arte Vizuale: Gheorghe GheorghiţăVornicu, Ofelia Huţul, Maria Boz, Raluca Hreniuc, Ovidiu Ciumașu.

Cu ocazia lansării expoziţiei, Eleonora Brigalda a primit felicitări și de peste hotarele ţării: din Cehia – Teodor Buzu, Germania – Konstantin Pawliuk, Gheorghe Mardare, St. Petersburg – Veaceslav Cibotaru. Dialogurile interculturale au continuat și prin concertul de muzică live oferit de Valeria Barbas (Valeri) – voce, compozitorul Laurențiu Gondiu – chitară (România), Ruslan Ciotu – percuție.

Gheorghe Mardare, doctor în studiul artelor, artist plastic care în prezent locuiește și activează în Hanovra, a ţinut s-o felicite pe artistă expediindu-i un mesaj pe care îl publicăm în cele ce urmează. „Eleonora Brigalda face parte din generaţia intelectualilor basarabeni care este nevoită să-și asume angajamentul de a se confrunta cu marele breșe – ca să nu le zic „pete negre“ în spiritualitatea basarabeană lăsate moștenire de către regimul sovietic, totalitar-imperialist.

Având studii medii și superioare în artele vizuale, Eleonora Brigalda tocmai din motivele indicate mai sus (ca și alţi reprezentanţi a acestei generaţii) a decis să se consacre pedagogiei și studiului artelor. Se cereau strident rezolvate două probleme:

CARTE Un volum despre istoria presei basarabene şi istoria culturii Basarabiei „sub ruşi” Recent la editura Pontos a apărut studiul „Presa și cenzură în Basarabia. Documentar. Sec. XIX– înc. sec. XX (din dosarele secrete ale arhivelor guberniale din Chișinău)”, semnat de Maria Danilov. Volumul cuprinde o sinteză documentară asupra istoriei presei basarabene – privită în ansamblul ei – din perspectiva cenzurii imperiale. Sarcina lucrării a fost orientată spre lămurirea și scoaterea în evidenţă a impactului cenzurii imperiale în raport cu unele particularităţi ale presei basarabene de-a lungul unui secol de dominaţie străină.

Volumul cuprinde analiza unor surse importante (colecţia Arhivei Naţionale a Republicii Moldova) ce reflectă nemijlocit activitatea instituţiilor de cenzură concentrată în fondul Guvernatorului civil din Basarabia și cel al Șefului de jandarmi din Chișinău: corespondenţă „strict secretă” dintre funcţionarii administraţiei locale de diferite nivele: guvernatorul civil al Basarabiei, șeful Jandarmeriei guberniale, procurorul orașului Chișinău, ispravnici de judeţe.

Iar în etapa finală – cu structurile centrale din Sankt Petersburg (Departamentul Principal pentru Problemele Presei și Cenzurii). Rezultatele cercetărilor sunt importante nu doar pentru a evidenţia anumite etape semnificative în apariţia și consolidarea presei basarabene, a sistemului instituţionalizat de cenzură din Imperiul Rus, care asigura un control riguros în zonele de frontieră, precum era Basarabia, ci pentru a elucida fenomenul cenzurii imperiale și impactul acestuia asupra presei de limbă română în special. Studiul este însoţit de anexe/reproduceri documentare, bibliografie, indice de titluri, de nume, rezumat în limbile rusă și engleză.

Volumul va fi util unei mari diversităţi de specialiști, atât din mediile academice, cât și celora din mediile universitare, dar și cadrelor didactice liceale, studenţilor – tuturor celor interesaţi de istoria presei basarabene, de istoria culturii Basarabiei „sub ruși”.

Cartea a apărut în seria „Istorii și documente inedite. Monografii 5”, într-un tiraj de 500 de exemplare, coordonatorul ediţiei fiind Sergiu Mustaţă.

– crearea unui contingent de cadre nelipsit de conștiinţa naţională și deideologizat de demagogia post și neocomunistă. Aceste imperative ale timpului, dar și promovarea valorii artistice devine obiectul studiilor ei știinţifice mai ales de la 1990 încoace.

Ca artist plastic, Eleonora Brigalda este conștientă de spiritul postmodernist, care cu „smerenie“ acceptă convieţuirea tuturor stilurilor cu dreptul de a formula mai curând

o frumoasă simbioză și nu un conglomerat eclectic. Pânzele domniei sale sunt guvernate de o evidentă arhitectonică structurală care ne impune condiţia perceperii de ansamblu și monumentalitate. Uneori mai sobre în culoare, alteori mai generoase, tablourile sale ţin mai mult de limbajul expresiei decât cel al impresiei. Este semnificativ că în plan tematic, operele sale ţin cu claritate să recupereze valorile spirituale „pierdute“ ori date uitării legate de

zbuciumata, dar și de neobișnuit de generoasa istorie a plaiurilor basarabene. Prin asta se explică „revenirea“ ei la subiectele „stâncilor sfinte și eterne“ din valea Răutului, a mănăstirilor rupestre și „muta“ eternitate a pietrei modelate conform voinţei omului într-un cuvânt, la aceea ce pe actuala simeză a Centrului „C. Brâncuși” poartă frumosul și absolut îndreptăţitul generic de : „VATRA NEAMULUI” cu visurile și speranţele sale.

Dragă Eleonora Brigalda, – mai am să vă fac o confesiune. Aflândumă de mai mulţi ani pe alte meleaguri și cunoscându-vă de atâţia ani, am purtat în suflet mereu credinţa și respectul faţă de strălucita și foarte importanta activitate pedagogică pe care o desfășuraţi. Eu vă doresc multă sănătate și succese apreciabile în toate domeniile Dvs. de activitate; ca artist plastic și pedagog”.

Cordialele mele felicitări cu prilejul inaugurării expoziţiei personale “Vatra neamului” care, în context, vă completează atât de minunat ca artist plastic și pedagog”.

Cu profund respect, Gh. MARDARE, doctor în studiul artelor, artist plastic. Hanovra, 26 noiembrie 2012

IMPORTANT Meşteşuguri româneşti, incluse în lista UNESCO de ocrotire a patrimoniului UNESCO a decis, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfășurat la Paris, în perioada 3-7 decembrie, înscrierea ceramicii românești de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.

Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este “un meșteșug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât și de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, “bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţionat și udat, frământat, tescuit și amestecat, devenind astfel materia primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roșiatice de Horezu. (...) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifice, cu care desenează modele tradiţionale. Îndemânarea și talentul de a combina formele și culorile definesc personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii și variază de la maro închis, roșu, verde și albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”. În urma discuţiilor de joi, 6 decembrie, reprezentanţii Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de Horezu întrunește calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial.

Astfel, potrivit UNESCO, “tehnicile, arta și cunoștinţele asocia-

te ceramicii de Horezu sunt markeri simbolici pentru identitatea comunităţii din Horezu și Olari; înscrierea meșteșugului ceramicii de Horezu în lista reprezentativă a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alţi meșteșugari din alte zone în scopul promovării respectului pentru diversitate culturală și creativitate umană; măsurile propuse pentru creșterea promovării, cercetării și transmiterii meșteșugului demonstrează angajamentul diferitelor asociaţii de meșteșugari și autorităţi locale pentru păstrarea acestei competenţe; olarii din Horezu și autorităţile locale participante la procesul de nominalizare și-au dat acordul pentru o informare gratuită, prioritară și completă în vederea înscrierii acestui element în patrimoniul UNESCO; meșteșugul ceramicii de Horezu este inclus în moștenirea culturală intangibilă a României, aflată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce îl promovează și îl practică au oferit informaţii pe toată durata pregătirilor”.

Cea de-a șaptea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii s-a încheiat vineri, 7 decembrie, la Paris. Pentru această sesiune au fost primite 8 candidaturi pentru înscrierea pe lista patrimoniului imaterial în pericol și 36 de candidaturi pentru lista patrimoniului imaterial.

Anul acesta au mai fost înscrise în lista patrimoniului imaterial UNESCO, printre altele, ritualurile și meșteșugurile asociate nunţii tradiţionale a populaţiei Tlemcen din Algeria, Schemenlaufen, carnavalul din Imst, Austria, meșteșugurile și

arta de a cânta la instrumentul muzical Tar, din Azerbaidjan, Ichapekene Piesta, festivalul din San Ignacio de Moxos (Bolivia), Frevo, formă de divertisment specifică unui carnaval din Recife, ritualurile Qālišuyān din Mašhad-e Ardehāl din Kāšān (Iran), festivalul cireșelor din Sefrou (Maroc).

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări.

Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștinţe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiţionale.

România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO cu ritualul călușului, inclus în 2008 (după ce fusese propus în 2005), și cu doina, inclusă în 2009.

România a trimis în primăvara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista patrimoniului imaterial, Colindatul în ceată bărbătească (propunere comună cu Republica Moldova) și pelerinajele de la Mănăstirea Moisei (Maramureș) și Șumuleu Ciuc (Harghita).

De asemenea, în luna iunie, Ministerul Culturii din România a început lucrul la dosarul pentru propunerea jocului tradiţional românesc oină, care ar urma să fie trimis până la sfârșitul lunii martie anul viitor la UNESCO și ar putea fi luată în considerare la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din 2014.

România participă și la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbătorile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) și Hıdırellez (sărbătoare musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte ţări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova și Libanul.

Diverse

14 DECEMBRIE 2012

SĂNĂTATE Mişcarea 30 de minute pe zi scade considerabil riscul de cancer la sân

Benefică pentru sănătate în general, activitatea fizică se dovedește deosebit de eficientă împotriva cancerului la sân, susţine La Libre Belgique. Dacă femeile ar face mișcare 30 de minute pe zi, ar putea fi evitate multe asemenea îmbolnăviri.

Nu este vorba de practicarea intensivă a vreunui sport. ”Orice este binevenit: mersul pe jos, pe bicicletă sau activitatea în gospodărie. Este suficientă mișcarea pentru obţinerea unui efect benefic în ceea ce privește prevenirea, sportul fiind doar o parte a activităţii fizice”, arată Martine Duclos de la Institutul francez naţional de sănătate și cercetare medicală.

Efectele activităţii fizice se observă atât în privinţa prevenirii, cât și în ceea ce privește recidivele cancerului. Făcând mișcare cel puţin 30 de minute cinci zile pe săptămână, riscul de recidivă scade cu 34% la femeile care au fost deja tratate de cancer la sân. ”Alimentaţia echilibrată și activitatea fizică regulată constituie cei doi factori câștigători. S-ar putea reduce astfel între un sfert și o treime din cancere, 30% reprezentând cazurile de cancer la sân. Numai schimbând modul de viaţă s-ar putea evita anual 1,2 milioane de cazuri de cancer la sân”, încheie Martine Duclos.

AGERPRES

13

FLUX

Bomba ascunsă în friptura săracului Covrigii nu au valoare nutritivă, irită pancreasul și intestinul gros și cresc semnificativ riscul de obezitate dacă sunt consumaţi mai mult de unul pe zi Calzi, covrigii sunt, pur și simplu, irezistibili. Consumul lor ocazional nu constituie un pericol pentru sănătate. Însă, mâncaţi frecvent și în cantităţi mari, pot duce, printre altele, la acumularea unui surplus de kilograme de care cu greu putem scăpa. „Un covrig pe zi nu este o crimă. Însă, în cantităţi mari îngrașă.

Mai ales că sunt făcuţi din făină albă, fierţi în zahăr și au sare în exces”, este de părere nutriţionistul Corina Zugravu.

Fără vitamine sau fibre Valoarea nutritivă a covrigilor

este zero. Adică organismul nu-și poate extrage necesarul de vitamine și fibre de care are nevoie în ciuda faptului că oferă senzaţia de saţietate. „Problema covrigilor e compoziţia lor dezechilibrată nutriţional.

Mai exact, făina albă este lipsită de micro și macronutrienţi, adică de aportul de vitamine E, proteine și fibre alimentare”, adaugă nutriţionistul Lygia Alexandrescu, președintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.

Pentru a fi mai bogaţi în nutrienţi, covrigii ar trebui făcuţi din făină integrală, fără mare adaos de zahăr și sare, specialităţi care nu se vând la noi.

Nu în ultimul rând, consumul excesiv de covrigi ne poate da peste cap pancreasul. „Făina albă abundă în amidon care după ingerare se descompune în mari cantităţi de glucoză. O dietă bogată în glucoză

uzează funcţiile pancreasului și ale sistemului imunitar”, a adăugat dr.

Alexandrescu. Intestinul gros este un alt organ care suferă în condiţii-

Antibiotice naturale pentru îngrijirea pielii (I) Psoriazis, eczemă, dermatită seboreică, vitiligo, pigmentare, riduri, negi, acnee, ciuperci, acestea sunt câteva dintre cele mai comune boli ale pielii care afectează milioane de oameni.

De fapt, cel puţin o dată în viaţă, fiecare dintre noi se va confrunta cu o astfel de problemă, mai mult sau mai puţin complicată. Din fericire, dermatologia este una dintre ramurile medicinii care a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimul deceniu, iar astfel de probleme pot fi rezolvate cu ajutorul unor tehnologii non-invazive, și, de multe ori, chiar și fără medicaţie. Chiar mulţi dermatologi preferă să ofere pacienţilor soluţii cât mai naturiste, care să nu agreseze pielea și nici organismul.

Noi suntem de acord cu ei și îţi oferim o listă cu 5 alimente și suplimente alimentare care pot să funcţioneze ca un antibiotic natural, ce previne și tratează orice infecţie a pielii care te supără. Poţi beneficia de proprietăţile lor atât dacă le consumi zilnic în alimentaţie, cât și dacă le folosești în măști și tratamente.

STUDIU Bărbaţii cu muşchi trăiesc mai mult decât cei slabi sau supraponderali Potrivit unui studiu efectuat de cercetători suedezi, bărbaţii cu un corp tonifiat trăiesc mai mult decât cei care nu investesc în bunăstarea mușchilor lor.

Savanţii au urmărit starea de sănătate a unui număr uriaș de tineri: 1 milion de adolescenţi suedezi care au fost evaluaţi timp de 24 de ani! Astfel, s-a descoperit că băieţii care făceau sport regulat și aveau o musculatură dezvoltată aveau speranţa de viaţă mai mare.

Cu toate acestea, cercetătorii au declarat că rezultatele studiului nu indică neapărat că exerciţiile mai dificile de la sala de forţă ar crește durata vieţii.

Adolescenţii care aveau mușchi mai puternici erau cu 35% mai puţin expuși la riscul de moarte timpurie din orice cauză: de la accidente de mașină, la boli cardiovasculare. De asemenea, ei erau cu 30% mai puțin predispuși la sinucidere sau boli psihiatrice.

Spre deosebire de aceștia, bărbaţii cu forţa musculară mică erau mult mai expuși la riscul de moarte timpurie și la boli ca acelea cardiovasculare, neurologice sau metabolice.

“Este sănătos ca bărbaţii să se menţină în formă, să facă sport des, să iasă la aer curat, să meargă cu bicicleta. În general, să nu fie sedentari și să își ajute musculatura”, au declarat cercetătorii suedezi.

“Nu e nevoie să fii body-builder, culturist profesionist ca să fii sănătos! Nici vorbă. Tot ce trebuie este să fii fit!” au continuat aceștia.

Romanialibera.ro

USTUROIUL Usturoiul conţine o mulţime de antioxidanţi care omoară bacteriile și radicalii liberi din sânge și protejează sistemul imunitar. Ingredientul activ al usturoiului, alicina, poate ataca și distruge și virusuri sau infecţii puternice. Aceasta este eliberată când usturoiul este strivit și este unul dintre cele mai eficiente tratamente împotriva acneei.

le unui consum regulat de produse obţinute din făină albă, rafinată, din cauza absenţei fibrelor alimentare.

EVZ.ro

Ceai îmbuteliat?

Nu miza pe antioxidanţi şi alte beneficii!

Consumatorii de ceaiuri îmbuteliate, din comerţ, vor primi cu mâhnire ultimele vești venite din partea oamenilor de știinţă: băutura pe care o cred binefăcătoare pentru sănătate nu este nici pe departe așa de benefică.

Cum îl folosești?

Folosește o presă de usturoi pentru a strivi doi căţei mari de usturoi, apoi pune totul într-o pânză și stoarce sucul.

Aplică acest suc pe zonele cu probleme și lasă-l să acţioneze nu mai mult de 5 minute. Clătește bine cu apă călduţă.

Folosește această mască numai când nu ai de gând să ieși din casă.

(Va urma.)

Divahair.ro

FRUMUSEŢE

Zăpada, tratament cosmetic?

Zăpada pufoasă și curată îţi luminează chipul la propriu, fiind săracă în minerale și ideală pentru pielea ta. Folosește-o ca tratament cosmetic – e mană cerească pentru frumuseţe.

Curăţă și hidratează pielea Zăpada acţionează în profunzimea tegumentelor, atenuează ridurile, reface structura epidermei și te întinerește.

• Cum procedezi: curăţă delicat tenul cu ajutorul unor dischete demachiante înmuiate în zăpada topită, la fel cum procedezi cu demachiantul obișnuit. Apoi tamponează și aplică o loţiune hrănitoare potrivită pentru momentul zilei (cea de zi să aibă o textură ușoară, care pătrunde repede, iar cea de noapte, să fie emolientă și grasă). Repetă procedura cel puţin o săptămână.

Revigorează tenul Profită de ce oferă iarna mai bun: să redai aspectul sănătos tenului tău.

• Cum procedezi: e suficient să ai zăpadă curată la dispoziţie și un pic de chef de joacă. Adică să pui de-o bulgăreală „de bună calitate”, făcută cu atenţie, strict în scop de înfrumuseţare. Ia zăpada pe degete și masează-ţi faţa cu grijă, ca atunci când aplici o cremă revitalizantă.

Repetă câteva zile la rând.

Revitalizează părul Spălarea podoabei capilare cu apă rezultată din zăpada topită este tratamentul sigur pentru fire de păr rebele, cu tendinţa de despicare la vârfuri, dar și o armă de temut pentru mătreaţă.

• Cum procedezi: dacă te chinui de mult timp cu un scalp plin de sebum, soluţia este să-ţi clătești părul, după fiecare spălare, numai cu zăpadă topită (într-o oală pe aragaz sau pe calorifer). Repetă de două ori pe săptămână!

Antioxidanţii pe care ceaiurile îi conţin în mod normal, atunci când sunt proaspete, nu se mai regăsesc în cele comercializate la sticlă. Cercetătorii americani au atras atenţia că într-o sticlă de ceai comercializat de marii producători se găsesc mai puţini polifenoli decât într-o singură ceașcă de ceai preparat în casă.

“Unele branduri de ceaiuri din comerţ conţin așa de puţini polifenoli încât consumatorii ar trebui să bea în jur de 20 de sticle pentru a echivala cantitatea dintr-o ceașcă de ceai natural”, susţin aceștia. În plus, experţii sunt de părere că ar trebui să știm să facem diferenţa între un ceai adevărat și un produs care conţine ceai. “Băuturile răcoritoare pe bază de ceai, pe care le găsim îmbuteliate, nu conţin nici pe departe cantitatea de polifenoli pe care ar trebui să o aibă un ceai”, au explicat ei.

Ba mai mult decât atât, pe lângă cantitatea mică de antioxidanţi, ceaiul îmbuteliat conţine o cantitate foarte mare de zahăr. Așadar, data viitoare când vrei să bei un ceai, ocolește rafturile supermarket-urilor și fă-l singură, acasă!

Csid.ro

FLUX 17

14

Programe

14 DECEMBRIE 2012

Luni DECEMBRIE

18

Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Documentar. “Marie Curie, dincolo de mit”. 15.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Ștefan Petrache și Valentin Dânga, exponenţi de vază ai culturii din RM. 22.20 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 13.40 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 14.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.15 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Avanpremieră.

Filmul “Cadoul”. 22.35 Film. “CADOUL”. Regia și scenariul Viorel Sergovici și Radu Nicolae. 23.35, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profil de savant. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Cancan TV (r) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Reţeta de acasă (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Heidi 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 ApropoTv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4388 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.27,28, anul III 01:00 Serial: Fringe, ep.15, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.20, 11.10, 16.45, 17.50, 2.35, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 0.00 Ora de business. 2.40 Garantat 100 de procente. 4.10 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:16 AL DENTE 13:30 LES ÉNIGMES DU SPHINX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 TRAFICS 20:23 TRAFICS 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:03 COUSINADES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:53 L’HORLOGER DE SAINT-PAUL 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PIERRE DESPROGES, JE NE SUIS PAS N’IMPORTE QUI...

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: În libertate 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Spartanul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Fringe, ep.16, an 4 00:30 Film: Spartanul (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. Премьера. “Задиры” 02:25 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 2.50 Dănutz SRL. 4.30 Rom European. 4.55 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 LES JARDINS DE FLORIDE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 AUSTRALIE, LA TERRE DE MON PÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TRAFICS 15:52 TRAFICS 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 COUP D’ÉCLAT 21:00 FLASH INFO 21:04 CIRAGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 NOS RETROUVAILLES 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 THALASSA 2:48 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LE BAL DU SIÈCLE

19

Miercuri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.50 Profil de savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 10.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.35 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25, 3.30 Moldovenii de pretutindeni. 22.20, 5.10 Focus. Magazin TV. 23.05 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.20, 0.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

20

Joi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 22.20, 5.30 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat.

3.50 Descoperă Moldova. 5.05 Music Mania.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: În libertate (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Trei băieţi isteţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4390 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Tanti Florica, ep.12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Agent fără voie 01:00 Serial: Fringe, ep.17, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Serial: Tanti Florica (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Trei baieţi isteţi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un câine pus pe treabă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4391 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Nea Mărin miliardar 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Noaptea judecăţii 01:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 ApropoTv (r) 02:30 După 20 de ani (r) 03:15 Film: Noaptea judecăţii (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 14:00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Владимира Путина. 17:00 Новости (с субтитрами) 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:30 “Что? Где? Когда?”

23:50 “Вечерний Ургант” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Ночные новости 00:55 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:35 “Народная медицина” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.25 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 2.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10, 2.55 Dănutz SRL. 3.45 Lumea modei. 3.55 Sport.

5.00 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 MAGAZINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:38 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEFD’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA CUISINE AU BEURRE 16:27 FAIS CROQUER 16:50 LE MIROIR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 TEL QUEL : PRÊTS A TOUT POUR MAIGRIR 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:03 TRAFICS 1:51 TRAFICS 2:41 TEMPS PRÉSENT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LE BAL DU SIÈCLE

7.00, 14.00, 20.00, 4.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.35, 5.25 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 2.35 Ne vedem la TVR. 3.30 Garantat 100 de procente. 4.20 Sport. 4.55 Filmoteca veselă.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL DENTE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 GRANDIR À PETITS PAS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:52 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 NOS RETROUVAILLES 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 PANIQUE AU VILLAGE 23:20 CIVILISATION 23:25 FRENCH ROAST 23:36 DOUCE MENACE 23:45 JEAN-FRANÇOIS 23:51 LA DÉTENTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:56 DOCUMENTAIRE 2:51 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 LE BAL DU SIÈCLE

Programe

14 DECEMBRIE 2012

21

Vineri

22

DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Svitanok. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.10 Documentar. “În ajun, Jean Paul Gaultier”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

21.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 3.50 Chișinăul de ieri și de azi. 5.15 Music Mania. 5.25 Vector european.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un câine pus pe treabă (r) 13:00 Știrile ProTv (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O lume uitată în timp 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4392 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Film: Ultraviolet 00:30 Film: Joc în doi (r) 02:00 Film: Ultraviolet (r) 03:45 Film: O lume uitată în timp 2 (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики: Александр Зацепин” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:20 “После школы” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 Андрей Ростоцкий, Владимир Меньшов в фильме “Перехват” 7.00, 14.00, 20.00, 4.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.25, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 4.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 2.25 Ne vedem la TVR. 2.55 România văzută altfel. 3.45 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:37 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NOS RETROUVAILLES 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:03 TRAFICS 22:51 TRAFICS 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 1:51 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 2:44 UNE HEURE SUR TERRE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DU SANG NEUF AU ZOO DE ZURICH

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.15 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “În ajun, Jean Paul Gaultier”. 7.10 Documentar. “Baladă pentru o regină”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Documentar. “Istoria scatebordului”. 12.25 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 13.05 Documentar. “Guyana, infernul verde al legionarilor”. 14.00, 2.15 “Bună dimineaţa!” - 10 ani împreună.

Concert jubiliar. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art Plus” (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25 Documentar. “Global 3000”. 22.20 De Ziua Poliţiei. Concert festiv. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Știinţă și inovare. 5.30 Descoperă Moldova.

5.35 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colt de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani: Viata dupa nastere- Reuniunea mamelor (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colt de rai (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: O aventură în India 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Nuntă de Crăciun 17:00 Film: Click - Zapând prin viaţă 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Singur acasă 3 22:45 Film: Drumul dreptăţii 01:15 Film: Click, zăpând prin viaţă (r) 03:00 Știrile ProTv (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Звезды эфира. Владимир Ворошилов” 07:00 Игорь Скляр, Александр Панкратов-Черный в фильме “Мы из джаза” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30“Смак”11:05 Премьера.“Генерал армии Золушек”12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Абракадабра” 14:10 “Запах” 15:05 Фильм Василия Пичула “Фарфоровая свадьба” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:15 “Минута славы шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Александра Захарова, Алексей Жарков в фильме “Криминальный талант” 02:15 Хью Грант, Джулианна Мур в романтической комедии “Девять месяцев” 03:50 Детектив “Тайна в его глазах” 7.00 Dănutz SRL. 9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 13.20 Bebe magia. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20, 1.35 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00, 6.25 Teleenciclopedia. 0.35 Profesioniștii. 3.00 Europa mea. 4.15 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:56 CORNEIL ET BERNIE 11:08 STELLINA 11:30 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 FALÒ 14:08 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA FRANCE SAUVAGE 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:18 PROZAC LA MALADIE DU BONHEUR 16:41 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 17:04 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 L’ILLUSION CONJUGALE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 LES CHEVALIERS DU FIEL CHANTENT NOËL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CHABADA 1:43 COMMENT ILS ONT FAIT FORTUNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

23

FLUX

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Guyana, infernul verde al legionarilor”.

7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.20 La datorie.

12.00, 5.25 Portrete în timp. Nelu Bordeianu, regizor și actor. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier. Igor Vieru.

13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.50 Fotbal în sală. Campionatul RM. “JLC” - “Elpasso”. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 16.15 Chișinăul de ieri și de azi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. Duete muzicale. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.20 Vedete la bis. 21.25 Documentar. “Drumeţii”. 22.20, 4.55 Săptămâna sportivă. 23.20 Documentar. “Baladă pentru o regină”. 0.25 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.35 Moldovenii de pretutindeni. 3.20 Fii tânăr! 4.40 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Reality Show. Next Top Model 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment.

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colt de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colt de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Reţeta de acasă (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Click, săpând prin viaţă (r) 16:00 Film: Singur acasa 3 (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 23:00 Film: Moșul cel rău 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Film: Băieţi răi (r) 04:00 Film: Moșul cel rău (r) 05:45 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Братья и звезды” 06:50 Александр Демьяненко, Олег Ефремов, Евгений Евстигнеев в фильме “Сотрудник ЧК” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Лариса Голубкина, Олег Борисов, Анатолий Папанов в фильме Эльдара Рязанова “Дайте жалобную книгу” 14:20 “Ледниковый период. Гигантское Рождество” 14:40 “Шрэк Мороз, Зеленый нос” 15:00 “Минута славы шагает по стране” 16:45 “Большие гонки. Братство колец”. Финал 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Здравствуй, Елка - Новый год!” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Егор Бероев, Ольга Красько в фильме “Турецкий гамбит” 02:35 “Познер” 03:30 Кирилл Пирогов, Полина Кутепова, Олег Басилашвили в фильме “Орел и решка” 7.00, 2.45 Filmoteca veselă.

7.25 Să mă aștepţi... 9.0014.00, 17.30, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 17.00, 6.15 Teleenciclopedia. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Dănutz SRL. 0.40 Benone Sinulescu. Concert aniversar.

4.25 Lumea modei. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:34 LE BAL DU SIÈCLE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:51 CONCERT DE NOËL AU PALAIS 8:50 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:03 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:56 CORNEIL ET BERNIE 11:08 STELLINA 11:31 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:33 AMERIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:08 DISNEYLAND ET SES SECRETS 20:50 CHEFS DES CHEFS 21:39 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:07 VENDÉE GLOBE 22:11 LES BRONZÉS 23:43 CHEVEU 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PANIQUE AU VILLAGE 2:14 CIVILISATION 2:19 FRENCH ROAST 2:30 DOUCE MENACE 2:39 JEAN-FRANÇOIS 2:45 LA DÉTENTE 2:53 PROMENADES MUSICALES 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DU SANG NEUF AU ZOO DE ZURICH

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

14-21 decembrie Berbec Energia acestei perioade favorizează sinceritatea. Dispui de un curaj ieșit din comun, dar acesta este un element de risc pentru relaţiile tale cu cei din jur.

Taur Este posibil ca acum să apară o noutate în plan financiar. În funcţie de tot ce ai făcut până acum, poate fi una plăcută sau una deosebit de neplăcută.

Gemeni Vin vești îndelung așteptate, dar numai în anumite condiţii asupra cărora nu poţi interveni, mai ales sub aspectul intervalului de timp în care se vor realiza.

Rac Se anunţă schimbări la serviciu sau într-o chestiune legată de starea ta de sănătate. Situaţia nu este nici bună, nici rea, iar concluzii nu poţi trage nicicum.

Leu Te simţi mult mai motivat să rămâi optimist(ă) în gândire și în simţire, mai ales când vezi în jur persoane care au pierdut de mult acest pariu cu ei înșiși.

Fecioară Este posibilă o răsturnare de situaţie pe care ai luat-o în calcul. Poate fi o pierdere, așa cum unul dintre apropiaţii tăi a anticipat, iar tu nici n-ai vrut să auzi.

Balanţă Ai ambiţia să ai numai tu dreptate și se vede. Cei care intră în aria ta de acţiune nu scapă de sentimentul că nu te pot convinge că și ei au păreri solide.

Scorpion Este una din acele perioade importante în care trebuie să dai ce ai mai bun în fiinţa ta pentru a ieși cu faţa curată din diversele situaţii pe care trebuie să le gestionezi.

Săgetător Ești într-o formă foarte bună, mental și fizic. Ești conștient(ă) că multe depind de tine și asta te ajută să te mobilizezi pentru a te organiza mai eficient.

Capricorn Energia vine acum sub forma inspiraţiei, a nevoii de a cerceta și a altor subiecte decât cele obișnuite. Ai grijă însă să nu te obosești mult prea mult!

Vărsător Șanse mari pentru săptămâna ce urmează: s-ar putea să primești invitaţii, propuneri sau chiar să fii solicitat(ă) să devii parte a unui proiect de afaceri important, de amploare.

Peşti Imaginea este mai importantă acum decât rezultatele pe care le poţi obţine. Contează cum vorbești, cu cine și ce spui, pentru că oamenii sunt mai atenţi la tine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2723 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

14 DECEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Ion Cociug: „La noi, puterea politică şi cea economică sunt concentrate în mâinile unui grup de persoane” Dragi cititori, astăzi vă propunem să-l cunoașteţi îndeaproape pe Ion Cociug, economist, om de afaceri, unul dintre membrii Noii Generaţii.

- Anii ’90 au adus cu sine și isteria profesiilor „la modă”. Mulţi părinţi au considerat că îi asigură viitorul copilului dacă îl dau la o facultate de drept sau economie.

Câtă dreptate au avut? Tu de ce ai ales să studiezi economia?

- Părinţii nu m-au influenţat în alegerea facultăţii. Iniţial mă pregăteam pentru medicină și îmi aprofundam încă din liceu cunoștinţele în chimie și biologie (am obţinut note maxime la examenele de bacalaureat la aceste discipline). În ultimul an de liceu am aderat la Noua Generaţie și miam schimbat radical decizia privind profesia. Acolo am început să cred că fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea ţării și am decis să-mi fac studiile în economie, cu gândul și speranţa că în viitor voi participa la modelarea proceselor macroeconomice din ţară. Nu regret decizia luată. Economia este o disciplină de bază, care este interconectată cu toate domeniile de activitate. Moldova, mai mult ca oricând, are nevoie de cât mai multe persoane care să cunoască elemente de economie și, în special, de eficienţă.

- După absolvirea facultăţii a fost ușor să te angajezi conform diplomei de studii? Cu ce te ocupi în prezent?

- Nu cred că în vreo ţară din lume, oricât de dezvoltată ar fi, un proaspăt absolvent poate să-și găsească ușor și imediat un loc de muncă conform diplomei de absolvire. Acest lucru este și mai pronunţat în Moldova.

Am fost șomer timp de jumătate de an, iar primul meu serviciu, de agent comercial, nu a avut prea multe în comun cu specialitatea absolvită. În următorii ani am schimbat câteva meserii și nu am mai fost șomer nicio zi. În prezent lucrez la o instituţie financiară din Moldova în calitate de economist și, în același timp, deţin în parteneriat o mică afacere în domeniul deservirii.

„Cred că şi în cele mai bogate şi civilizate ţări, oamenii lucrează mult pentru a trăi bine” - Care sunt principalele probleme cu care te confrunţi în prezent în domeniul tău de activitate?

- Cred că problema majoră a societăţii noastre este lipsa dorinţei și a voinţei de a lucra mult și eficient pentru a trăi bine. Nu am probleme importante pe care nu aș putea să le soluţionez și nu cred că tinerii din Republica Moldova au fost privaţi de anumite drepturi și condiţii fundamentale faţă de cei din alte ţări.

Totul depinde, în primul rând, de noi și din această cauză nu agreez persoanele care se plâng mereu că statul nu le asigură un trai confortabil. Lucrez foarte mult și consider acest lucru o chestie normală și necesară pentru a obţine o viaţă mai

bună pentru mine și familia mea. De altfel, cred că și în cele mai bogate și civilizate ţări, oamenii lucrează mult pentru a trăi bine.

- Ești unul dintre tinerii care s-a remarcat activ în cadrul Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”.

Ce te-a făcut să aderi la această organizaţie?

- Am nimerit întâmplător la o adunare a Noii Generaţii unde se discuta despre o acţiune de voluntariat, și anume o strângere de donaţii pentru o casă de copii. Am fost emoţionat să văd tineri care nu doar că doresc, dar și fac ceva concret pentru a schimba societatea spre bine. Până atunci nu am știut ce înseamnă voluntariat și muncă fără interese ascunse. În acea zi am decis să ader la această organizaţie, care îmi împărtășea ideile și care a devenit apoi o familie pentru mine.

Nu regret niciun pic decizia făcută – a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viaţă.

Am avut onoarea să cunosc oameni valoroși de la care am învăţat multe.

Tot aici mi-am găsit camarazi de idei care mi-au devenit prieteni pentru toată viaţa.

- Cum crezi, ce legătură este între politică și economie și cum interacţionează la noi în ţară aceste două domenii: se ajută sau se încurcă reciproc? Te întreb asta pentru a înţelege de ce cel mai des întâlnită afirmaţie în societatea noastră este aceea că politica este un business?

- Oriunde în lume economia și politica sunt părţi ale aceleiași monede numită putere. În funcţie de cum este una: slabă sau puternică, așa este și cealaltă. Republica Moldova este un exemplu elocvent în acest sens: avem o economie slabă, bazată pe corupţie și același lucru îl putem spune și despre politică.

De altfel, nu trebuie să fii specialist în economie sau politologie ca să-ţi dai seama că la noi, puterea politică și cea economică sunt concentrate în mâinile unui grup de persoane.

- Ţi-ai schimbat percepţia despre ce însemna politică în 2002 și ce înseamnă politică după 2009?

- Politica moldovenească nu s-a schimbat, ea a rămas la fel de murdară și sălbatică, fiind conectată direct la interesele unor grupuri. În schimb, mi-am schimbat foarte mult percepţia despre locul meu

în politică și economie. Atunci, în 2002, visam să particip la procesul de guvernare, să schimb lucrurile de sus, de la nivel macroeconomic. Acum realizez că progresul începe de la noi și nu trebuie să așteptăm progrese și schimbări majore de la conducere. Dacă toţi ar începe să respecte niște norme și valori elementare, cum ar fi netolerarea mitei și o implicare mai activă în societate, Moldova ar fi altfel.

„Ce putem aştepta de la o generaţie în care corupţia a pătruns la nivel de ADN?”

- Cum crezi, ce îi deosebește pe politicienii din generaţia tânără de cei din generaţia mai veche?

- Generaţia anilor ’80-’90 a crescut în condiţiile capitalismului sălbatic, într-o societate fără valori și principii morale. Corupţia a pătruns până în măduva oaselor prin intermediul școlii, facultăţii, mediului de afaceri etc. Totul se rezolva prin șpagă sau pile, iar principiile comportamentului lumii interlope a devenit model de conduită pentru tineri. Ce putem aștepta de la o generaţie în care corupţia a pătruns la nivel de ADN? Nu sunt sigur că noii birocraţi ajunși la putere, generaţie care a crescut și s-a dezvoltat în condiţiile menţionate mai sus, ar putea aduce schimbări mai bune decât generaţia veche.

„Generaţia mea nu a avut privilegiul să se nască într-o societate gata formată” - Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit până acum în domeniul în care activezi?

- Mă bazez pe motto-ul lui Richard Branson, fondatorul și președintele Virgin Group: să nu regreţi lucrurile din trecut. Timpul pierdut,

CMYK

gândindu-te la eșecuri, poate fi folosit pentru un nou proiect. Un eșec nu e o experienţă proastă, ci o nouă oportunitate de a învăţa.

- Tinerii din generaţia noastră încearcă să-și rezolve singuri problemele, alegând să meargă la lucru peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. Este asta o soluţie sau o lipsă de iniţiativă din partea semenilor noștri că nu insistă să li se dea dreptul la un viitor acasă?

- Generaţia mea nu a avut privilegiul să se nască într-o societate gata formată. Este ca și cum am fi primit o casă nouă, cu pereţii goi. Iar în loc să o aranjăm, să o facem mai confortabilă, mulţi dintre noi au ales traiul în ospeţie, unde totul deja este pregătit. Nimeni nu ne-a luat dreptul de a avea un viitor aici, acasă. Pur și simplu, nu avem dorinţa și voinţa necesară pentru a-l crea. Am mulţi prieteni care au plecat în Canada sau Italia și lucrează mult mai mult decât lucrau aici. Dacă în Republica Moldova ar depune efortul de acolo și mai ales s-ar comporta ca în ţările civilizate, cred că nu ar fi avut motive să plece.

- Ești unul dintre tinerii care a parcurs pe jos mai mult de 1000 de km, într-o procesiune a Drumului

Crucii. Ce a însemnat pentru tine această experienţă?

- A fost un test de bărbăţie și aventura vieţii mele. Să mergi cel puţin 40 de kilometri zilnic, indiferent de condiţiile meteo sau și cu bătături imense la picioare nu este un lucru simplu. În același timp a fost un drum plin de revelaţii care miau schimbat viaţa. Am vizitat multe mănăstiri și schituri din munţi, care m-au impresionat extrem de mult.

- O seamă de profeţi moderni prorocesc sfârșitul lumii pe 21 decembrie 2012. Ce planuri ţi-ai făcut pentru această zi?

- Nu am planuri pentru această zi.

Mă voi bucura de lucrul pe care îl voi face și voi încerca să fiu alături de familie. De altfel, ar fi interesant dacă 21 decembrie ar deveni o sărbătoare internaţională și s-ar sărbători anual. În această zi, oamenii ar face lucruri frumoase pe care nu le-ar face în zilele obișnuite – să sară cu parașuta, să facă declaraţii de dragoste sau săși ceară iertare, să se împace...

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi doresc mult succes în anul care vine!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX