Ziarul Flux, Ed. 6 (882)

CK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 15 februarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox (=)Întâmpinarea Domnului (Toate ale Praznicului)

Cursul valutar 15.02.2013

Maxima zilei „Să fii mândru că stai sus numai atunci când nu ţi-e rușine să-ţi aduci aminte cine te-a adus acolo”.

Nicolae Iorga

GPF

EDI|IA DE VINERI

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0736 1 Dolar american ............. 12.0613 1 Leu românesc ................. 3.6654 1 Rublă rusească ............... 0.3997 Timpul probabil: 15.02.2013

16.02.2013

Noros, -2 2 0C

Noros, -1 1 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 6 (882)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

CRIZĂ, CRIZĂ… NICIO SURPRIZĂ

Economia va plăti şi de această dată tribut pentru incompetenţa şi frustrările politicienilor XXX

(citiţi pag. 7)

AIE şi-a dat obştescul sfârşit 3

Filat se vrea în continuare premier, dar fără PD şi PL la guvernare

SCANDAL

PAGINA

Plahotniuc: „Filat să vină în Parlament şi să-şi reconfirme funcţia de prim-ministru” Ghimpu nu renunţă la Acordul AIE şi le cere celor doi „vlazi” să demisioneze Marian Lupu: „Filat ştie că nu va reuşi semnarea acordului cu UE la Vilnius, de aceea a aruncat această bombă” Ministrul „penal” plecat în concediu, nu în demisie

6

PAGINA

IMPORTANT

Noi detalii picante în dosarul Mocanu

10

PAGINA

XXX

(citiţi pag. 2)

INTERVIU

Iurie ROŞCA:

„Povestea de succes” a fost compromisă de actuala putere

GHEORGHE POSTORONCĂ: „Faptul că ne lipseşte concurenţa, ne face să ne măgulim şi să ne complacem în ceea ce avem”

XXX

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Filat desface AIE, având spatele asigurat de Voronin

(citiţi pag. 9)

DECIZIE ISTORICĂ

Papa renunţă la Pontificat din motive de sănătate XXX

CK

(citiţi pag. 8)

XXX

(citiţi pag. 4-5)

FLUX

2

Eveniment 15 FEBRUARIE 2013

AIE şi-a dat obştescul sfârşit PLDM a denunţat Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană, părăsind, în acest mod, coaliţia de guvernământ. Anunţul a fost făcut de premierul Vladimir Filat în cadrul unui briefing susţinut miercuri, 13 februarie, la ora 13.00. Potrivit lui Filat, începând cu ora 14.00 a aceleiași zile, PLDM nu mai recunoaște prevederile din documentul care a stat la baza fondării AIE și își îndeamnă colegii să purceadă la negocieri privind elaborarea unui nou acord.

Filat se vrea în continuare primministru, dar fără PD şi PL la guvernare Potrivit lui Filat, PLDM a luat această decizie pornind de la faptul că în actualul document de constituire a AIE se conţin o serie de abateri grave de la normele statului de drept, iar Consiliul Alianţei își asumă prerogative superioare principiilor de funcţionare a instituţiilor constituţionale ale statului. În acest mod, potrivit liderului liberal-democrat, Parlamentul, care este organul legislativ suprem al ţării, a ajuns în imposibilitatea de a-și exercita funcţiile sale de bază, urmând să se conformeze deciziilor unui consiliu care activează fără a avea suport legal și constituţional.

Prin urmare, după enunţul premierului, reprezentanţii celor trei partide de guvernământ, numiţi în funcţii în Guvern și în alte instituţii ale statului, conform algoritmului stabilit în acordul de constituire a AIE, și-au pierdut legitimitatea politică. Aceștia vor putea fi schimbaţi/demiși, respectiv, numiţi în funcţii, pornind de la normele prevăzute de cadrul legal și constituţional și nu de la decizia partidului politic care i-a desemnat.

Totodată, Filat a dat asigurări că PLDM va acorda, în continuare, susţinere politică actualului Guvern și programului său de guvernare, îndemnându-și colegii de coaliţie, dar și cei din opoziţie să facă același lucru pentru a evita alegerile parlamentare anticipate. „Cel care va determina declanșarea alegerilor anticipate va trebui să-și asume public acest lucru, respectiv să suporte consecinţele”, a spus premierul.

Motivul invocat de Filat care a stat la baza acestei decizii ar fi intenţia de a scoate instituţiile de stat și justiţia de sub control politic și repunerea acestora în slujba intereselor cetăţenilor Republicii Moldova. Premierul a făcut aluzie directă la prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, pe care îl acuză că și-a subordonat aceste instituţii, pornind de la interese de clan, oligarhice, în detrimentul celor cetăţenești. Drept exemplu, Filat s-a referit la tragicul incident din Pădurea Domnească, soldat cu moartea lui Sorin Paciu, caz pe care așa-zisul păpușar ar fi încercat să-l mușamalizeze, încercând astfel să-i ferească de răspundere pe cei implicaţi, printre care se numără înalţi funcţionari de stat aflaţi în slujba oligarhului.

Precizăm că tot miercuri, Comisia juridică pentru numiri și imunităţi a Legislativului a avizat pozitiv proiectul de lege care presupune lichidarea funcţiei de prim-vicepre ședinte al Parlamentului, ocupată în prezent de democratul Vladimir Plahotniuc. Proiectul de lege respectiv a fost înaintat

spre avizare de către fracţiunea parlamentară a PLDM și a fost susţinut de deputaţii comuniști. De aici reiese că, în cadrul următoarei ședinţe plenare a Parlamentului, deputaţii comuniști și cei liberal-democraţi îl vor demite pe Plahotniuc din funcţia de primvicespicher, ceea ce înseamnă că actuala majoritate parlamentară se va destrăma.

Marian Lupu: „Filat ştie că nu va reuşi semnarea acordului cu UE la Vilnius, de aceea a aruncat această bombă” După briefingul susţinut de Vladimir Filat, spicherul Marian Lupu a venit cu o replică, la ora 18.00, în cadrul căreia a adus o serie de acuzaţii în adresa premierului. Potrivit lui Lupu, declaraţia lui Filat este una lipsită de consistenţă, neargumentată și „fără adresă”.

De asemenea, președintele democrat susţine că acţiunile PLDM sunt lipsite de logică elementară, iar soluţiile propuse de acesta nu au aplicabilitate practică. În acest sens, acesta a menţionat faptul că PLDM, care s-a retras unilateral din coaliţia de guvernământ, nu poate pretinde că își dorește continuitatea Alianţei. Totodată, în opinia lui Lupu, este absurd să ceri renegocierea unui acord pe care l-ai denunţat și a cărei valoare a devenit nulă. În același timp, Lupu consideră că adevăratul motiv care stă în spatele acţiunilor colegului său de alianţă îl reprezintă eșecul de care se face vinovat Guvernul Filat în direcţia integrării europene și implementării reformelor.

Lupu a enumerat o serie de domenii care se confruntă cu probleme grave la toate capitolele, printre care politicile fiscale, vama, agricultura, învăţământul, sănătatea, justiţia, domenii care, prin algoritm, au revenit în gestiunea PLDM. Lupu însă a evitat să enumere domeniile pe care

le gestionează PD și PL, a căror situaţie este la fel de dramatică. În context, Lupu a mai ţinut să precizeze că există semnale clare din Occident, potrivit cărora, Republica Moldova nu va reuși semnarea, în cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din luna noiembrie curent, a Acordului de asociere și cel de liber schimb cu UE. „Considerăm că adevăratele motive ale ieșirii PLDM din AIE și, implicit, distrugerea Alianţei ţin de cu totul altceva. Filat a înţeles că promisiunile lui principale sunt deșarte. Nici el, nici diplomaţia sa nu s-au isprăvit cu sarcina de a obţine ca la Vilnius, în noiembrie 2013, Republica Moldova să semneze cu UE Acordul de asociere și Acordul de liber schimb. În cel mai bun caz, ele vor fi doar parafate. Acest lucru ne-a fost adus la cunoștinţă de către autorităţile europene acum câteva zile și noi suntem absolut convinși că anume această realitate a detonat acea bombă aruncată de către premier. Filat se teme să recunoască în faţa cetăţenilor că nu face faţă misiunii de a conduce eficient Guvernul”, a menţionat Marian Lupu.

Timofti se consultă cu reprezentanţii celor trei partide şi evită întâlnirile cu presa Vădit derutat de cele întâmplate, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a fost din nou absent în ceea ce privește comunicarea cu presa. El nu a prezentat niciun punct de vedere cu privire la acest nou val de criză politică, limitându-se doar la a declara, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că dorește să discute în parte cu fiecare dintre cei trei lideri ai coaliţiei de guvernământ.

Primul care a răspuns apelului președintelui a fost premierul Vladimir Filat, care s-a întâlnit cu Timofti în după-amiaza zilei de miercuri, fiind urmat de liderul PL, Mihai Ghimpu, și de democratul Marian Lupu.

Președinţia încă nu a formulat o poziţie publică vizavi de aceste consultări, anunţând că o asemenea reacţie va fi expusă abia vineri, 15 februarie.

Ghimpu nu renunţă la Acordul AIE şi le cere celor doi „vlazi” să demisioneze Liberalul Mihai Ghimpu a părut extrem de speriat de situaţia creată în cadrul AIE, manifestându-se, de această dată, mai atent și mai rezervat faţă de rivalul său liberal-democrat, Filat, pe care l-a criticat extrem de dur de fiecare dată când se declanșau crize în Alianţă.

El este singurul lider din arcul guvernamental care a evitat, pe parcursul întregii zile, întâlnirile cu presa, făcând primele declaraţii abia seara, după ce s-a întreţinut cu președintele Timofti.

Tot el este singurul reprezentant al AIE care a ales să organizeze briefingul abia a doua zi, invocând faptul că trebuie să aștepţi o zi, dacă vrei să oferi o reacţie obiectivă și echilibrată, întrucât în prima zi persoana este dominată de emoţii și riscă să spună lucruri nedorite.

Deși nu a renunţat la anumite replici acide în adresa premierului, Ghimpu a încercat să se prezinte ca o jertfă a celor doi politicieni-oligarhi, Filat și Plahotniuc, pe care ar fi fost obligat să-i tolereze din lipsă de alternativă.

Totodată, Ghimpu a spus că „brandul AIE” aparţine PL și că va face tot posibilul să păstreze Alianţa. În ceea ce privește solicitarea premierului de a renegocia Acordul de constituire a AIE, președintele liberal a respins-o categoric, menţionând că nu conţinutul acordului este problema, ci cei doi „vlazi” (aluzie la Filat și Plahotniuc), care ar trebui ambii să-și dea demisia. „Ambii trebuie să plece din politică.

Nu trebuie să ne pună pe noi să alegem între Acordul AIE sau unul dintre ei. Filat își dedică timpul luptelor și nu îndeplinirii angajamentelor faţă de Uniunea Europeană, deși suntem într-un an crucial. PL mereu a ales interesul poporului. PL poate fi pus doar în buzunarul poporului și nu în cel al păpușarului sau al contrabandistului”, a spus Mihai Ghimpu.

Plahotniuc: „Filat să vină în Parlament şi să-şi reconfirme funcţia de primministru” Protagonistul principal al acestui scandal, Vladimir Plahotniuc, a lip-

sit, practic, din spaţiul public, până a doua zi, ieșind în faţa presei abia după ședinţa Biroului permanent al Parlamentului. Acesta s-a prezentat mult mai calm decât colegul său Marian Lupu, cerându-i premierului Filat să vină încă o dată în Parlament pentru a fi reales în funcţia de prim-ministru, în contextul în care nu mai recunoaște prevederile Acordului de constituire a AIE. „Atunci când se denunţă un Acord, atunci când nu mai există majoritate parlamentară, Guvernul nu are suportul politic în Parlament. Nu văd corectitudine și relevanţă în afirmaţia că ar putea rămâne prim-ministru fără majoritate parlamentară”, a spus Plahotniuc.

Prim-vicepreședintele democraţilor i-a răspuns proporţional lui Filat și în legătură cu învinuirile pe care ultimul i le adusese legate de corupţie și mafiotizarea ţării. „În acest caz, noi trebuia să refuzăm votarea lui Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, după toate acuzaţiile de contrabandă aduse în adresa sa, de privatizări ilicite, de fraude, de gangster, care, subliniez, nu eu le-am făcut. Niciodată nu ar fi trebuit să-l numim primministru. Trebuie să dăm dovadă de maturitate politică. Am votat Alianţa împreună cu aceste partide și l-am votat și e Filat prim-ministru, exact cum el m-a votat prim-vicepreședinte al Parlamentului”, a accentuat democratul.

Referitor la intenţia liberal-democraţilor și a comuniștilor de a-l debarca din funcţia de prim-vicespicher, Plahotniuc a spus că nu persoana sa este problema, ci întreg Partidul Democrat, pentru că această funcţie îi revine PD, nu lui Plahotniuc. „Noi așteptăm să vedem cu ce se vor finaliza aceste colaborări dintre PLDM și PCRM. Probabil, se va contura o nouă formulă și poate vom avea și o nouă structură a majorităţii parlamentare. PD va lua atitudine”, a spus Vladimir Plahotniuc. „Ca dezvăluire, vreau să vă spun că atunci chiar eu am negociat cu Filat această funcţie. Atunci PLDM a solicitat funcţia de prim-viceprim-ministru. Și, în felul acesta, funcţia de prim-vicespicher a revenit PD. Dacă vă amintiţi, eu am fost reconfirmat în această funcţie de către Alianţă. Îl așteptăm și pe el să-l reconfirmăm”, a mai adăugat Plahotniuc.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Scandal

15 FEBRUARIE 2013

3

FLUX

Ministrul „penal” plecat în concediu, nu în demisie Ministrul Culturii, Boris Focșa, a completat recent lista miniștrilor „penali”.

Centrul Naţional Anticorupţie și Procuratura Anticorupţie au iniţiat o cauză penală în care acesta este cercetat pentru depășirea atribuţiilor de serviciu. Cu această fericită ocazie, Focșa a plecat într-o vacanţă de două săptămâni, cu nevasta, se zice că tocmai la Paris. Nu știm dacă plecarea în concediu i-a fost sugerată de cineva pentru a se trage de timp și de sfori.

Dar este deja o practică obișnuită să aflăm că oficialii implicaţi într-un conflict sau altul se găsesc, din pură întâmplare, în concediile binemeritate, pe meleaguri îndepărtate, de unde ne transmit urări de sănătate.

Eventualitatea unei demisii bănuim că nici nu i-a trecut prin cap ministrului Focșa. Cum nu le-a trecut prin cap nici altor demnitari implicaţi în diverse scandaluri sau care figurează în dosare penale.

Potrivit șefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, Bogdan Zumbreanu, cauza penală se referă la privatizarea ilegală a imobilului din strada Eminescu, 52, valoarea prejudiciului fiind de aproximativ un milion de lei. „Calitatea de bănuit o are doar domnul Focșa. Sancţiunea prevede până la 10 ani cu privaţiune de libertate, fără dreptul de a ocupa funcţii publice”, a precizat Zumbreanu.

Dosarul exista în septembrie, dar ministrul nu ştia de el Informaţiile cu privire la cercetarea ministrului în cazul unor tranzacţii ilegale cu clădiri de patrimoniu, în care ar fi fost implicată și administraţia Teatrului „Luceafărul” (director fiind soţia ministrului, Stela Focșa), au fost vehiculate încă în luna septembrie. Boris Focșa a făcut atunci pe inocentul, afirmând că nu știe nimic despre vreun dosar penal.

Ministrul declara că edificiile incluse în registrul monumentelor ocrotite de stat au fost date în folosinţă temporară, acestea urmând să fie restaurate. Procurorii precizau atunci că ar fi vorba de vânzarea ilegală a patru clădiri cu statut de monumente de arhitectură de valoare naţională din centrul Capitalei. Potrivit acestora, încă în 2010, conducătorii celor două instituţii, în cârdășie cu funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău, ar fi schimbat adresa juridică, vânzându-le ca pe imobile ordinare.

Ulterior, nu s-a mai auzit nimic despre respectivul dosar, ministrul continuându-și activitatea de „culturalizare”. Pe la începutul lunii noiembrie se zvonea că Boris Focșa ar putea pleca de la Ministerul Culturii, dar nu undeva, în neștire, ci pe la vreo ambasadă de peste hotarele ţării. Președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, invoca oportunităţi de eficientizare a echipei PD. Însă nici de această dată Focșa nu a fost „eficientizat”, deși în anii în care s-a aflat la cârma ministerului, instituţia a fost acuzată în repetate rânduri de corupţie, de tolerarea sau chiar im-

plicarea în scheme care au făcut posibilă demolarea ilegală a mai multor monumente arhitecturale.

Un proiect de raport despre tranzacţii dubioase cu imobile În primăvara anului trecut, mai multe instituţii media au intrat în posesia unui rezumat al misiunii de audit a Curţii de Conturi, realizat la Ministerul Culturii, inclusiv la 5 instituţii subordonate acestuia, care urma să fie pus la baza raportului întitulat „Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice și societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public și de sporire a eficienţei administrării acestuia”.

Proiectul de raport s-a referit la perioada 2008–2011 și a semnalat grave încălcări ale legislaţiei prin care statul ar fi fost prejudiciat de milioane de lei. Ilegalităţile care-și aveau începuturile încă în perioada guvernării comuniste, nu doar că nu au fost stopate, ci par să fi cunoscut o amploare și mai mare.

Echipa de audit a demonstrat cum au ajuns clădirile din gestiunea ministerului în proprietatea unor firme, prin intermediul unor tranzacţii dubioase, cu complicitatea directă a unor funcţionari de stat, a căror datorie este să protejeze aceste bunuri.

Astfel, în 2008, Ministerul Culturii a încheiat cu „Maxelegant” SRL un contract de transmitere în locaţie asupra terenului aferent și a trei construcţii, inclusiv casa cu două etaje proiectată de A.I. Bernardazzi, amplasate în strada București, 62. Edificiul este monument de arhitectură inclus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău. Potrivit raportului, cuantumul chiriei a fost stabilit eronat, suprafeţele interioare au fost diminuate, ceea ce a determinat și diminuarea plăţii pentru chirie. În baza Hotărârii Comisiei de privatizare, construcţiile au fost comercializate la preţul de 3,3 milioane de lei, în condiţiile în care, potrivit estimărilor organelor cadastrale, edificiile menţionate au fost evaluate la 8,4 milioane. Astfel, doar la vânzarea construcţiilor, statul a fost prejudiciat cu 5 milioane de lei. Totodată, potrivit evaluării independente efectuate de „Victoriabank”, valoarea de piaţă a construcţiilor și a terenului a fost stabilită la 39,3 milioane de lei.

Nemaivorbind de faptul că respectiva comisie a încălcat flagrant legea, or, bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional nu sunt pasibile privatizării. În conformitate cu prevederile contractului, cumpărătorul a fost obligat să restaureze imobilul, în termen de trei ani din data transmiterii-primirii bunului. Termenul a expirat în data de 7 septembrie 2012.

Obiectivele privatizate nu au fost restaurate, deși Agenţia Proprietăţii Publice era obligată prin lege să supravegheze executarea obligaţiunilor asumate de cumpărător. Între timp, acestea au fost iarăși înstrăinate, ajungând în posesia „Universal Proiect” SRL. În raportul misiunii de audit se mai precizează că, în loc să întreprindă măsuri de redobândire a bunului înstrăinat nejustificat, Mi-

nisterul Culturii a încheiat, în data de 2 septembrie 2010, un contract de superficie a terenului de 0.33 ha, pe un termen de 99 de ani, contra sumei simbolice de 11,8 mii de lei anual. Potrivit controlorilor, în 99 de ani suma încasată va ajunge la doar un milion 168,2 mii de lei sau 13,3% din valoarea acestuia.

Proiectul de raport dezvăluie și modul în care bunurile privatizate au circulat, în timp de numai 10 zile, la trei fondatori, între aceștia și două firme rezident al statului Belize, zonă off-shore. În opinia controlorilor, tranzacţiile s-au efectuat cu scopul ascunderii numelui proprietarului bunurilor privatizate în mod ilegal.

Au fost constatate numeroase nereguli și în cazul transmiterii în locaţiune a sălilor de concert de către întreprinderea „Moldova-Concert”, fiind ratate venituri semnificative la aceste tranzacţii. De exemplu, potrivit contractului de locaţiune încheiat în mai 2010, valabil până în octombrie 2014, terenul aferent Palatului Naţional a fost transmis la preţul lunar de 25 de lei pentru un metru pătrat. Deși în imediata apropiere, plata pentru chiria terenului care se utilizează în același scop (terasă-bar) este de 7 ori mai mare. Astfel, au estimat controlorii, anual sunt ratate venituri de 1 milion 260 de mii de lei din acest contract.

Misiunea de audit s-a referit și la transmiterea în locaţiune a bunurilor imobile din strada Mihai Eminescu, 52, de către administraţia Teatrului „Luceafărul”, care fac obiectul dosarului penal intentat de CNA, în condiţii dezavantajoase pentru stat și cu riscul de înstrăinare. Prejudicii de milioane de lei, tranzacţii dubioase au fost depistate și la Teatrul Naţional de Operă și Balet, la Uniunea Cineaștilor.

Curtea de Conturi a raportat, dar fără „concluzii pripite” Datele respectivului rezumat nu se regăsesc în totalitate în raportul final al Curţii de Conturi, iar dezvăluirea acestora pare să fi fost o surpriză mai puţin plăcută chiar pentru organul de control. Un funcţionar din cadrul CC a precizat atunci pentru un post de televiziune că în cadrul echipei care a întocmit proiectul ar activa oameni noi, care nu au ţinut cont de explicaţiile „entităţilor din cadrul Ministerului Culturii”, raportul conţinând mai multe inexactităţi și „concluzii pripite”.

Raportul final al Curţii de Conturi privind gestionarea patrimoniului public, deși a omis „concluziile pripite”, conţine totuși suficiente referiri la încălcări grave care pot face, probabil, obiectul unor cauze penale.

Acesta se referă și la neexecutarea obligaţiunilor contractuale atestate la Teatrul Republican „Luceafărul”.

Astfel, conform contractelor încheiate în anul 2010, ultima a transmis în locaţiune bunurile imobile din str. M. Eminescu, 52, pe o perioadă de 25 de ani și de 15 ani, către „Somex-Consulting” S.R.L. (214,6 m2) și, respectiv, „Safe-Com” S.R.L. (192,3 m2).

Aceleaşi date, dar alte concluzii În urma inspectării construcţiilor transmise în locaţiune, echipa de

audit a constatat că acestea nu sunt utilizate de către locatari, patrimoniul fiind deteriorat, în pofida faptului că, în conformitate cu clauzele contractuale, locatarilor le revine obligaţia de acoperire a cheltuielilor curente de folosire și întreţinere adecvată a bunurilor. În raportul final al CC se concluzionează că locatarii nominalizaţi nu și-au onorat pe deplin angajamentele contractuale.

După cum vedem, formularea este mai mult decât atentă. Concluzia (pripită) formulată de misiunea de audit în proiectul iniţial este mult mai tranșantă și, în opinia noastră, mai aproape de adevăr. Astfel, aceasta menţionat că scopul luării în locaţiune a construcţiilor respective nu este utilizarea edificiilor, ci dreptul prioritar la privatizarea imobilelor luate în locaţiune. Am mai putea bănui că este vorba de o practică utilizată pe larg, când edificiile de patrimoniu sunt deteriorate intenţionat, sunt lăsate să degradeze, pentru a fi privatizate sau cumpărate pe un preţ de nimic. În raport se mai menţionează că au fost constatate deficienţe la stabilirea angajamentelor contractuale de către Î.S. Teatrul Republican „Luceafărul”, care de la bun început au generat riscul realizării neadecvate a obiectivelor asumate. În baza contractului de uzufruct din 07.10.2010, aceasta a transmis agentului economic „Alicecom” S.R.L. dreptul de folosinţă și posesie a proprietăţii imobiliare din str. M. Eminescu, 52, pe un termen de 29 de ani, cu condiţia reconstrucţiei, restaurării și renovării proprietăţii imobiliare.

Cu toate că prin programul investiţional s-a prevăzut elaborarea, coordonarea și aprobarea proiectului de reconstrucţie a proprietăţii, se arată în raportul CC, acesta se elaborează doar în baza certificatului de urbanism pentru proiectare, conform Legii nr.163 din 9 iulie 2010, de care nu dispunea întreprinderea la momentul încheierii contractului.

Dar nici în perioada realizării misiunii de audit, acesta fiind eliberat tocmai la 6 aprilie 2012 sau peste 16 luni după încheierea contractului de uzufruct.

Există rezerve și la capitolul înregistrarea patrimoniului public al statului.

Echipa de audit, în urma verificării situaţiei patrimoniului la cele 5 entităţi din subordinea ministerului, a constatat neînregistrarea dreptului de proprietate asupra unor bunuri culturale, precum și nereflectarea corespunzătoare în evidenţa conta-

bilă a tuturor terenurilor deţinute de către acestea. „Astfel, în evidenţa contabilă la Î.S. Teatrul Republican „Luceafărul”, conform situaţiei din 01.01.2011, nu sunt înregistrate terenurile cu suprafaţa de 0,5 ha, iar unele construcţii sunt reflectate la preţuri simbolice.

Spre exemplu, clădirea teatrului din str. Veronica Micle, 7 este înregistrată în evidenţa analitică cu valoarea de 802,4 mii de lei, iar la organele cadastrale – cu valoarea de 6,5 milioane de lei”. Întreprinderea de stat „Agenţia de Impresariat” are în gestiune clădirea din strada Alexandru cel Bun, 18. Însă terenul aferent construcţiei nu este reflectat în evidenţa contabilă, acesta fiind înregistrat la organul cadastral cu o suprafaţă mai mică decât cea repartizată. Nedelimitarea de către organele abilitate a terenului de referinţă, precum și eliberarea neîntemeiată a documentelor privind arenda au dus al parcelarea terenului, existând riscul pierderii acestuia.

Un alt teren aparţinând Agenţiei, cu suprafaţa de 0,04 ha, îngrădit cu gard din blocuri de beton armat în imediata apropiere a peretelui clădirii, este utilizat, fără niciun fel de documente justificative, de către S.C. „Keramin Chișinău” S.R.L., fără a fi încasată plata pentru arenda funciară.

Terenul nu este înregistrat la organele cadastrale. Acest fapt a dus la parcelarea terenului care aparţinea autorităţii centrale de specialitate, prin acaparare, cu riscul de pierdere a patrimoniului public.

Dosar de ochii lumii?

Revenind la dosarul intentat de CNA, mai mult ca probabil, nu vom avea parte de vreun comentariu din partea lui Boris Focșa mai degrabă decât peste două săptămâni, când acesta, bine odihnit și plin de impresii, va reveni din concediu. Și, de fapt, nici nu interesează atât de mult iniţierea acestui dosar penal, cât, mai degrabă, dacă va avea finalitate.

Pentru că dosare care s-au soldat cu nimic am mai avut.

Mai mult decât atât, unii sunt tentaţi să creadă că acest dosar ar fi doar o încercare de a arăta că Procuratura și CNA sunt cât se poate de corecte și neangajate politic și că dosarele instrumentate nu vizează doar miniștrii dintr-un anumit partid. Și chiar ni s-au promis și alte dosare. Care s-ar afla de mai mult timp prin sertare. Întrebarea este, de ce au stat?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Politic

15 FEBRUARIE 2013

Filat desface AIE, având spatele asigurat de Voronin Nu încape îndoială că în declaraţia făcută miercuri, 13 februarie, în faţa presei, prin care, de fapt, premierul a desfăcut Alianţa de guvernământ, Vladimir Filat a rostit un șir de adevăruri. Dar și multe neadevăruri.

Atunci când i-a convenit să spună adevărul – l-a spus, iar când nu i-a convenit – l-a tăinuit.

Filat – gelos pe Plahotniuc Să le luăm pe rând. Folosind un limbaj eufemistic, Vladimir Filat face următoarea afirmaţie: „Suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului în numele intereselor unei singure persoane obscure. Această persoană și-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-și cumpere o ţară”. Înţelegem că Filat îl are în vedere pe Vladimir Plahotniuc atunci când ne vorbește de „persoana obscură”. Și aici recunoaștem că Filat are dreptate, doar că, ironia sorţii, exact același lucru se poate spune și despre premier. Filat, cu mult înaintea lui Plahotniuc, și-a cumpărat un loc în politică, că doar nu și-o fi imaginat premierul că un tip constipat și limitat ca el a putut să ajungă liderul celei mai mari formaţiuni din coaliţia de guvernământ în baza calităţilor personale și nu datorită sacilor cu bani pe care i-a plătit droaiei de consilieri în relaţiile cu publicul, sociologi, lustruitori de imagine locali și străini, manipulatori, jurnaliști, comentatori, lideri de opinie, care au umflat o bășică de săpun și care au făcut din rahat ciocolată.

Potrivit premierului, campania despre care a vorbit mai sus are două elemente: „Primul element ține de supunerea politică totală a unor instituții de drept care se manifestă prin fabricare de dosare la comandă, care după o tăcere și inactivitate de 3 ani au început să apară cu viteza luminii. Al doilea

element este cel de ordin mediatic – monopolizarea presei cu scopul de a distorsiona agenda publică de la tăinuirea unor crime grave […]”. La primul element, cu privire la fabricarea unor dosare, vom reveni mai jos. Dar iată că în ceea ce ţine de monopolizarea presei vom remarca că același lucru a încercat să-l facă însuși premierul, doar că prim-vicepreședintele Parlamentului s-a dovedit a fi mult mai dibaci (am impresia că Filat a devenit chiar gelos pe Plahotniuc). Eu aș spune chiar că ingerinţele lui Filat în activitatea massmedia sunt mai brutale decât ale lui Plahotniuc. Ultimul folosește în jocurile lui politice instituţiile de presă pe care le-a cumpărat, scoțând câte un pumn de bani din propriile buzunare, pe când Filat exploatează în mod nerușinat, sfidător, instituţiile publice ale audiovizualului, televiziunea și radioul public, pentru a-și spăla propria imagine și pentru a-și da un dram de onorabilitate.

Instinctul autoconservării al premierului Filat După ce a spus tot felul de povești cu zmei, premierul ajunge în declaraţia sa și la cazul „Pădurea Domnească”. Iată două alineate din declaraţia premierului: „Reacţia absolut firească a societăţii la tragicul caz din „Pădurea Domnească”, din data de 23 decembrie 2012, a declanșat un adevărat război politic. Dirijaţi de instinctul autoconservării, dar și de instinctul de haită, acești pretinși politicieni,

Să-i fie ţărâna uşoară!

funcţionari de înalt nivel, nu și-au dat seama că discreditează Republica Moldova. Instinctul lor a fost să acopere crima unei omucideri cu încă o crimă – mușamalizarea și lansarea unui război politic bazat pe șantaj.

Unele instituții media, angajate politic, au început să-mi reproșeze mie comportamentul lașilor de la acea vânătoare. Nu eu i-am pus pușca în mâna deja fostului procuror Zubco, nu eu i-am trimis la vânătoare, nu eu i-am determinat să tăinuiască această crimă.

Lașitatea și supunerea unui personaj obscur i-a făcut complici de tăinuirea unei crime. Iar acel care i-a supus va fi pedepsit, pentru aceasta, dar și pentru toate fărădelegile pe care le-a comis”.

Când vorbește de „instinctul autoconservării” al celor care au participat la vânătoarea din 23 decembrie, premierul este chiar ridicol. Și asta pentru că el a știut despre tragicul accident întâmplat la acea vânătoa-

re (este de neimaginat ca, având în subordine Internele, dar și alte servicii oficiale și neoficiale, să nu cunoști că la vânătoarea la care a participat procurorul general a fost ucis un om), dar a tăcut pentru că era și el dirijat de instinctul autoconservării, de instinctul de haită. Ca mai târziu, după ce cazul a devenit public, tot din instinctul autoconservării, de haită, premierul a declanșat un adevărat război politic, care a dinamitat fundamentul coaliţiei de guvernământ, exploatând mediatic și politic acest caz.

Să fim mai expliciţi. După ce Sergiu Mocanu a informat opinia publică despre cele întâmplate la vânătoarea procurorilor și judecătorilor, premierul a văzut în acest caz o posibilitate de a-l anihila pe principalul său rival din viaţa politică de la Chișinău, Vladimir Plahotniuc. Dacă Filat nu ar fi fost convins că exploatarea acestui caz nefericit îi va aduce mari beneficii, el nu ar fi luat atitudine, el nu ar fi declanșat războiul împotriva lui Plahotniuc și a Partidului Democrat. Nu de dragul sărmanului Paciu, nu de dragul dreptăţii, a justiţiei a declanșat Filat acest război, ci din interes absolut personal. El a văzut în asta posibilitatea de a-l distruge pe Plahotniuc, ca mai apoi să-i ia locul, ca el să controleze domeniile pe care astăzi le stăpânește Plahotniuc. În felul acesta, Filat ar fi rămas singurul stăpân pe Republica Moldova. Și, în special, distrugerea lui Plahotniuc ar fi însemnat și îndepărtarea sumbrei perspective ca însuși Filat să fie deferit justiţiei pentru crimele economice săvârșite de el. Premierul ne spune că vrea să distrugă un oligarh intrat în politică pentru că acesta practică atacurile raider, pentru că acesta a instituit un control personal asupra instituţiilor statului, dar, de fapt, Filat face acest lucru ca însuși el, tot oligarh fiind, să controleze absolut toate instituţiile statului, să poată practica nestingherit contrabanda cu ţigări și alte trebușoare cu nimic mai onorabile decât cele practicate de obscurul Plahotniuc.

Lupta lui Filat contra lui Plahotniuc – o încercare de a elimina concurenţa Dacă după cazul din „Pădurea Domnească” Filat ar fi venit cu iniţiative legislative concrete care ar fi făcut imposibilă repetarea unor astfel de crime, cum este tăinuirea unui omor, și ar fi impus pedepse severe pentru funcţionarii de stat, pentru persoanele cu înalte demnităţi publice care procedează astfel, ar fi eliminat controlul politicului asupra celor din Justiţie, din Procuratură, el ar fi fost dacă nu credibil, cel puţin, nu ar fi fost atât de ridicol, de penibil. Așa însă, Filat strigă: „Distrugeţi-l pe hoţul de Plahotniuc ca să rămân să fur numai eu!”. Filat vrea, pur și simplu, să elimine un concurent.

Plahotniuc controlează Justiţia, iar Filat o substituie Acum să revenim la acuzaţia adusă de Filat lui Plahotniuc privind fabricarea dosarelor. Iată cum explică el această chestiune: „În ultimul timp, am fost martorii unor campanii fără precedent îndreptate împotriva ministrului Sănătăţii, ministrului Finanţelor, asupra Băncii de Economii, asupra Guvernului în întregime. Vă asigur că nu este vorba de lupta cu corupţia.

Cred ferm că orice abuz de putere trebuie investigat și penalizat. Și am demonstrat personal, prin acţiuni și schimbări de miniștri, că nu voi tolera abuzurile de putere. Însă acum nu avem de a face cu lupta cu corupţia, ci cu un șantaj politic.

Acei care atacă astăzi Banca de Economii știu bine că lichiditatea acesteia este cea mai mare în sistemul bancar autohton. Cunoașteți că acei care vorbeau despre dosarul intentat ministrului Sănătăţii știau că scandalosul contract a fost încheiat cu respectarea tuturor normelor legale și, inclusiv, cu avizul Centrului Naţional Antico-

Politic

15 FEBRUARIE 2013 rupţie, care a și ridicat această zarvă pe loc gol. Credeţi că acei care l-au atacat pe ministrul Finanţelor nu știau că el a acţionat în baza deciziei unei instanţe de judecată? Toate aceste lucruri le cunosc și le înţeleg la perfecţie acele lipitori apărute încă în perioada guvernării anterioare, care recurg la aceleași metode de îmbogăţire și șantaj pentru că sunt singurele pe care le cunosc”.

Iată acest fragment din declaraţia premierului ascunde adevăratele motive care l-au determinat să destrame AIE: dosarele intentate împotriva ortacilor lui din Guvern care îi aduceau venituri frumușele. Unde s-a mai văzut ca din cauză că unui ministru, căruia i-a fost intentat un dosar penal, să se prăbușească o alianţă de guvernământ? Păi, dacă respectivii sunt curaţi ca lacrima, de ce premierul nu a lăsat ca aceștia să-și demonstreze neprihănirea în instanţe? Filat spune că Plahotniuc a subordonat Justiţia propriilor interese. O fi așa, nu zic, mai ales că sunt multe, multe cazuri care probează această afirmaţie. Dar ceea ce face Filat nu e cu nimic mai onorabil, el substituie Justiţia. Cum se poate ca un șef de partid, care e și prim-ministru, să destrame Alianţa de guvernământ atunci când unii miniștri de-ai săi intră în vizorul organelor de control? Dacă se pretinde mare justiţiar și luptător pentru dreptate, echitate, de ce Filat nu denunţă Acordul de constituire a Alianţei de guvernământ atunci când organele de anchetă intentează dosare penale unor simpli cetăţeni care, la fel ca ministrul Finanţelor sau a Sănătăţii, pretind că sunt nevinovaţi? A, în cazul cercetării penale a unor cetăţeni simpli, interesele politice și financiare ale premierului nu sunt afectate, pe când în cazul celor doi miniștri – da. Nu a putut Filat să pună laba pe Banca de Economii, gata, s-a supărat, nu se mai joacă de-a guvernarea!

Filat neprihănitul Un alt moment ilar din declaraţia premierului este acela în care se referă la interesul Republicii Moldova. Iată ce spune Filat: „Astăzi, Republica Moldova amintește de un câmp de luptă, unde, pe de o parte, avem o armată bine dotată cu structuri ale statului supuse intereselor personale printre care: Consiliul Național Anticorupție, procurori, cu televiziuni, posturi de radio și ziare, analiști și pseudo ong-iști care acţionează la comandă, iar pe de altă parte, îi avem pe acei care continuă să lupte în fiecare zi, crezând că mandatul primit în 2009 de la cetăţeni încă mai poate fi transpus în viaţă.

Este momentul să recunoaștem ferm că această armată, evitând competiția politică, prin scheme la fel de obscure prin care s-a îmbogățit, și-a cumpărat funcții politice, partide, are un singur interes și acesta nu e compatibil cu interesul Republicii Moldova, al cetățenilor”.

Având o părere exagerat de bună despre sine, Filat confundă interesul personal cu cel al cetăţeanului, al Republicii Moldova. Este adevărat că astăzi, în Republica Moldova se confruntă două mari poluri, clanuri, armate, cum spune premierul, dar niciuna dintre ele nu exprimă interesul Republicii Moldova. Cu adevărat, una îi aparţine oligarhului Vladimir Plahotniuc și aceasta luptă exclusiv în interesul lui, iar cea de-a două nu este a Republicii Moldova, ci a lui Filat și ea luptă

5

FLUX

Formuzal salută distrugerea AIE Guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a susţinut decizia lui Vlad Filat de a părăsi Alianţa pentru Integrare Europeană. „Acest pas al PLDM demonstrează că acest partid a ales interesele Republicii Moldova și a poporului ei”, a declarat Formuzal pentru Komsomoliskaya Pravda, citat de HotNews.md.

Formuzal a mai spus că disciplina de partid nu permitea Guvernului să funcţioneze rapid și în regim normal. Guvernul nu lucra operativ. „Eu salut decizia lui Filat și cred că un politician, în primul rând, trebuie să aibă grijă de nevoile ţării și apoi de problemele de partid”, a mai adăugat Formuzal.

Bașcanul Formuzal este în opoziţie cu fracţiunea majoritară în Adunarea Populară a Găgăuziei, controlată de Partidul Democrat.

exclusiv în interesul premierului.

Asistăm la confruntarea dintre doi oligarhi, care sunt la fel de obscuri, de rapace, de cinici și brutali (ca și Voronin, de altfel, cel de-al treilea oligarh, care, între timp, a fost scos din cărţi și a rămas pe acostament).

Cu o singură deosebire, unul dintre ei, Filat, pretinde că ar fi fără păcat, pur, neprihănit.

Coaliţia de guvernământ, numită AIE, a murit.

Trăiască coaliţia de guvernământ PLDM-PCRM! Finalul declaraţiei premierului prezintă și partea cea mai spectaculoasă a elucubraţiei sale. Pe de o parte, premierul afirmă că se retrage din coaliţia de guvernare, iar, pe de altă parte, că rămâne la guvernare. Adică, Filat vrea să beneficieze în continuare de roadele aflării la guvernare, asta însemnând putere și mulţi, mulţi bani, iar pe de altă parte, că nu vrea să-și asume această guvernare. Dar să-l cităm chiar pe premier: „ În condiţii de limitare reală a prerogativelor constituționale ale Guvernului și ale Primului ministru în exercițiu, a devenit imposibilă realizarea programului de guvernare. Fiind conștient de responsabilitățile politice care îi revin Primului ministru în calitate de președinte al principalului partid de guvernământ și de șef de executiv al ţării și conducându-se de necesitatea respectării necondiționate a Constituției și Legilor Republicii Moldova, PLDM declară ieșirea sa din Acordul de constituire a AIE începând cu ora 14.00, de pe data de 13.02.2013.

Concomitent, PLDM se declară atașat în continuare Programului de guvernare și continuă susținerea politică a Guvernului AIE, având ca scop principal integrarea europeană a Republicii Moldova.

PLDM se adresează partenerilor din AIE să înceapă neîntârziat negocierea unui nou acord de redresare și de funcționare în continuare a majorității parlamentare în baza componentelor AIE, cu excluderea din textul noului acord a prevederilor neconforme legilor și practicilor democratice. PLDM se declară împotriva declanșării mecanismului alegerilor anticipate și se adresează partenerilor

din AIE să păstreze majoritatea parlamentară pro europeană din actualul Parlament și să contribuie prin reformarea AIE la ridicarea eficienței actului de guvernare în Republica Moldova”.

Păi, cum este posibil să guvernezi în condiţiile în care te-ai retras din coaliţia de guvernământ? Cum poţi să te desolidarizezi de AIE, dar să rămâi atașat programului de guvernare și să susţii politic Guvernul AIE, care este emanaţia coaliţiei de guvernământ AIE? Și cum este posibil să denunţi Acordul de constituire a AIE și, în același timp, să le ceri foștilor tăi parteneri să păstreze majoritatea parlamentară AIE? Eu credeam că de asemenea sofisme este în stare doar înţeleptul Mihai Ghimpu, dar iată că și capul lui Filat este atins de filoxera stupidităţii.

Ca mai jos să declare: „Orice încercare de șantaj politic, orice încercare de a împinge țara în alegeri anticipate de către colegii de alianță trebuiesc oprite. În caz contrar, ei urmează să-și asume toată responsabilitatea, dar și consecințele. Țin să le transmit tuturor pe această cale că nu voi mai tolera folosirea instituţiilor statului în alte scopuri decât ale cetăţenilor, nu voi mai tolera derapaje antidemocratice și nu voi mai tolera ca cineva să ţină ostatici cetăţenii unei întregi ţări, cetăţenii Republica Moldova!”.

Deci, premierul denunţă Acordul de constituire a AIE, dar vrea menţinerea Guvernului și nu vrea alegeri parlamentare anticipate. E posibil oare asta? DA, e posibil, pentru că Vladimir Filat are deja spatele asigurat de comunistul Vladimir Voronin.

Bineînţeles, PLDM și PCRM nu vor constitui formal o coaliţie de guvernământ, însă informal – da. În Republica Moldova, un guvern nu poate supravieţui fără sprijinul unei majorităţi parlamentare. Toţi știu asta, o știe și Filat. Astfel că el intenţionează să-i îndepărteze de la guvernare pe reprezentanţii PL și PD, iar când deputaţii celor două partide vor refuza să susţină prin vot iniţiativele Guvernului, atunci lucrul acesta îl vor face parlamentarii opoziţiei comuniste. Altfel nici că poate fi. Dacă Filat ar fi desfăcut Acordul de constituire a AIE fără a avea o înţelegere cu Voronin, atunci ar însemna că el este lipsit de instinctul autoconservării, că e un sinucigaș. Dar unde aţi mai văzut dumneavoastră un oligarh, un miliardar sinucigaș?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Godea se roagă la Timofti “Facem un apel public către Președintele Timofti - omul care, începând de ieri, este, de facto, politicianul cu cea mai mare putere în stat. Ţara are nevoie de domnia sa, iar prezenţa sa în faţa naţiunii poate să liniștească multe spirite. Este necesar ca dumnealui să se adreseze naţiunii și să dea asigurări și garanţii cetăţenilor”, a declarat Mihai Godea în cadrul unui briefing.

Godea a subliniat că nu va oferi un vot de încredere unui nou guvern format în actualul legislativ pentru că, practic, toate variantele și-au pierdut legitimitatea. “Nu scandalul de la „Pădurea Domnească” și nu denunţarea Acordului AIE de către Filat au dus la eșecul poveștii de succes Republica Moldova. Răul însă s-a făcut timp de ani de zile. Băieţii aceștia deștepţi care acum se declară șocaţi de partenerii lor de alianţă au știut bine, zi de zi, că nu se face nimic bun, că se fură, că proiectele de reforme stau pe rafturi. A fost nevoie de ani de zile de iresponsabilitate pentru ca să ajungem aici”, a menţionat Godea.

Totodată, Mihai Godea a spus că misiunile diplomatice acreditate în Moldova să facă presiuni asupra liderilor politici de la putere pentru a securiza vectorul proeuropean, fiind singurul lucru preţios din mediul politic local. “În lipsa acestei direcţii clare, Moldova va aluneca fie în sfera de influenţă a Rusiei și va deveni membrul cel mai docil al Uniunii Eurasiatice de care s-au dezis până și Kazahstanul și Belarusul, fie Moldova se va transforma într-un stat banditesc, pentru că în lipsa unei monitorizări europene nimic nu va sta în faţa acestor lideri iresponsabili, nimic nu îi va opri să își impună forţa ca în statele africane. Dacă sub nasul raportorilor europeni își permit un așa comportament, închipuiţi-vă cum se vor comporta dacă nu va mai exista miza europeană”, a conchis deputatul neafiliat.

Sursa: hotnews.md

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

FLUX

6

Important

15 FEBRUARIE 2013

Noi detalii picante în dosarul Mocanu Judecătoria sectorului Centru al capitalei ne-a anunţat printr-o scrisoare că fostul poliţist, fostul procuror și falsul avocat Serghei Mocanu a făcut recurs la Curtea de Apel Chișinău împotriva încheierii Judecătoriei sectorului Centru din 25 aprilie 2012 și a încheierii aceleiași instanţe din 7 februarie 2013.

Prin aceste încheieri ale Judecătoriei sectorului Centru a fost scoasă de pe rol cererea lui Mocanu împotriva ziarului FLUX și a doi cetăţeni care ni s-au plâns de fărădelegile săvârșite de acesta împotriva lor. Deci, Mocanu cerea ca ziarul FLUX, alături de doi pensionari, Maria Bădărău și Eugeniu Colesnicenco, să fie condamnaţi pentru că i-am fi lezat (bâr!) onoarea, demnitatea și reputaţia profesională.

Nu vom da mai multe detalii despre acest conflict provocat de Serghei Mocanu, cel pe care Uniunea Avocaţilor l-a acuzat de fals și uz de fals la obţinerea licenţei de avocat. Ci o să vă povestim o poveste care, deocamdată, nu știm dacă are sau nu vreo legătură cu acest conflict.

Iată povestea. Recent, am fost contactaţi de un grup de actuali și foști angajaţi ai Comisariatului de Poliţie din raionul Fălești. Aceștia ne-au spus că prin anii ’90, la ei în comisariat a activat un personaj care, din câte își amintesc, se numea tot Serghei Mocanu. Mai mult, aspectul fizic și trăsăturile feţei ale acelui Mocanu semănau mult cu cele ale lui Mocanu cu care noi suntem în conflict, deși nu se poate spune că este vorba exact de aceeași persoană. Și, din ce-și amintesc actualii și foștii colaboratori ai Comisariatului de Poliţie din raionul Fălești, acel Serghei Mocanu era dependent de stupefiante și chiar se afla în evidenţă la dispensarul narcologic. S-a produs un scandal din care acel Serghei Mocanu a reușit să iasă doar graţie faptului că o rudă de-a sa lucra sau avea ceva relaţii la dispensarul narcologic. Foștii și actualii colaboratori ai Comisariatului de Poliţie de la Fălești care ne-au trimis acest mesaj la redacţie ne-au promis că vor reveni asupra acestui caz, îl vor studia să vadă dacă există vreo legătură între Serghei Mocanu narcomanul și Serghei Mocanu care caută pricină ziarului nostru, după care vor reveni cu un nou mesaj sau chiar cu declaraţii publice.

Noi ce să spunem? Nu avem decât să aștep-

tăm hotărârea Colegiului Civil al Curţii de Apel Chișinău și să vedem dacă acesta va da sau nu curs cererii lui Mocanu împotriva noastră. Nu ne rămâne decât să așteptăm și ca grupul foștilor și actualilor colaboratori ai Comisariatu-

lui de Poliţie din Fălești să se documenteze în cazul lui Mocanu narcomanul și să vadă dacă există vreo legătură între cei doi Mocani. După care ne vom pronunţa și noi.

Redacţia FLUX

Terenul atribuit colegului l-a costat funcţia Judecătorul Curţii de Apel Chișinău, Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost demis de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a pus umărul la împroprietărirea colegului său, Mihail Ciugureanu. Magistratul a obligat Primăria Chișinău să-i vândă acestuia un teren din proprietate publică. În timp ce această decizia l-a constat funcţia pe Zubati, Mihail Ciugureanu a scăpat nepedepsit.

Totul a pornit încă în luna septembrie 2001, când Mihail Ciugureanu a depus o cerere la Primărie, cerând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și construi o casă. Atunci Ciugureanu s-a mutat la Chișinău de la Soroca. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste 7 ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanţa în care lucrează.

Atunci, dosarul a fost repartizat

vicepreședintelui Curţii, Gheorghe Creţu. La 26 iunie 2008, acesta i-a dat câștig de cauză subalternului său, chiar dacă în această situaţie pot fi găsite elemente ale unui conflict de interese, și a obligat Primăria să-i repartizeze un teren lui Mihail Ciugureanu. Hotărârea a fost atacată de Consiliul Municipal Chișinău (CMC), care a argumentat, între altele, că Legea prevede asigurarea cu locuinţă, și nu cu teren, și a notat că, de fapt, Mihail Ciugureanu ”nu s-a adresat cu o cerere în vederea soluţionării problemei ce ţine de asigurarea dlui cu spaţiu locativ”. Curtea Supremă a respins însă recursul, iar Primăria Chișinău, pentru a executa hotărârea, a pregătit un proiect de decizie ”privind atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ cu suprafaţa de 670 mp în cartierul locativ din str. Avicena – str. N. Testimiţeanu”.

Ulterior, la 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești. Mihail Ciugureanu a argumentat că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aștepta

decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru și încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei.

Textul încheierii emise de Zubati, aproape identic cu cel din cererea lui Ciugureanu Deși aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporţie de 80 la sută, conţine același text ca și cererea scrisă de Ciugureanu.

Despre această încheiere s-a aflat peste două luni, când ministrul Justiţiei a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. Potrivit ministrului, Grigore Zubati s-a aflat în situaţie de conflict de interese și, în plus, s-a substituit ilegal administraţiei publice locale. Mai mult, ministrul a depus atunci și o sesizare la Procuratura Anticorupţie. La începutul lunii ianuarie, Procuratura încă verifica posibilitatea sancţionării celor doi judecători.

A împărţit teren în locul Primăriei, aflându-se în conflict de interese În 7 decembrie 2012, Colegiul Disciplinar al Judecătorilor a găsit neîntemeiat să-i aplice lui Ciugureanu vreo sancţiune, în schimb Zubati s-a ales cu un avertisment. În ședinţa Colegiului, Zubati a explicat că face parte, de multe ori, la Curtea de Apel, din același complet de judecată cu Mihail Ciugureanu, însă nu a considerat necesar să se abţină de la judecarea cauzei acestuia sau să informeze, așa cum prevede Legea cu privire la conflictul de interese, președintele instanţei. Motivul – nu cumva Ciugureanu să spună că el se

Grigore Zubati eschivează de la examinarea unei cauze dificile. Zubati a mai spus că se află cu Ciugureanu în relaţii ostile, că nu vorbesc de vreo 3 ani și că ultimul nici nu a fost prezent în sala de judecată la examinarea cauzei.

Două sancţiuni disciplinare în mai puţin de un an Colegiul Disciplinar i-a aplicat cea mai ușoară sancţiune – avertisment, găsindu-l vinovat pe Grigore Zubati de încălcarea principiului de imparţialitate. Colegiul a notat, de asemenea, că magistratul a încălcat legislaţia întrucât înstrăinarea terenurilor publice este o prerogativă exclusivă a administraţiei publice locale.

Ministrul Justiţiei a considerat sancţiunea prea blândă și a atacat-o la Consiliul Superior al Magistraturii, iar acesta l-a demis pe Zubati. În ședinţa de marţi magistratul a declarat că va contesta decizia. În aprilie 2012, Zubati a mai fost sancţionat de o manieră similară.

Tot în urma unei proceduri iniţiate de ministrul Justiţiei, Colegiul Disciplinar i-a aplicat un avertisment, însă CSM a înăsprit sancţiunea, aplicându-i mustrare. De această dată însă, CSM a dictat demisie. După

ședinţa CSM de marţi, Zubati nu a putut fi găsit la telefon ca să comenteze demisia, însă în faţa membrilor CSM a spus că o va contesta. Colegul său, Mihail Ciugureanu, contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, a refuzat să facă vreun comentariu la acest subiect.

Dacă demisia va rămâne în vigoare, Zubati va pleca din sistem fără să primească cele în jur de 100 de mii de lei indemnizaţie, care se cuvine fiecărui magistrat atunci când își dă demisia de onoare (câte un salariu de judecător pentru fiecare an din stagiul de muncă). De asemenea, o astfel de plecare nu îi va permite, în caz că ar vrea, să devină avocat. La fel ca și în cazul majorităţii judecătorilor, biografia lui Grigore Zubati nu poate fi găsită nicăieri. Se știe doar că acesta a fost numit judecător în 1984.

Cât despre Mihail Ciugureanu, acesta rămâne nesancţionat. Terenul pentru care acesta se lupta rămâne, deocamdată, în proprietate municipală, întrucât dosarul se află în prezent la Curtea Supremă de Justiţie. Ciugureanu are 57 de ani și este judecător din 1982.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice Sursa: investigatii.md

Economic

15 FEBRUARIE 2013

7

FLUX

CRIZĂ, CRIZĂ… NICIO SURPRIZĂ

Economia va plăti şi de această dată tribut pentru incompetenţa şi frustrările politicienilor Criza politică are o soră geamănă pe care, de obicei, preferă să o ţină strâns de mână. Este aproape o legitate, instabilitatea politică aduce cu sine, dacă nu o criză, cel puţin unele perturbări, contracţii în procesele economice și de afaceri. De aceea, fragila creștere economică, prognozată pentru acest an, ar putea să fie compromisă sau, în cel mai bun caz, redusă până la nivelul în care să vorbim doar de un mic avans statistic și nicidecum de restabilirea economiei, de recuperarea terenului, dar și a vitezei pierdute în 2012. Iar atât de mult dorita „paradigmă economică bazată pe investiţii și exporturi” va continua să fie doar o șmecheră combinaţie de cuvinte ce se regăsește doar în bombasticele strategii guvernamentale de dezvoltare economică. Și imediat mă văd obligat să spun că, de peste două decenii, Republica Moldova a reușit să înregistreze, pe alocuri, doar creștere (avans statistic al Produsului Intern Brut), dar nu și dezvoltare economică.

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti-Vin” Consiliul de administrare a SA „Milești-Vin” anunţă convocarea Adunării Generale Ordinare Anuale cu prezenţa acţionarilor, care va avea loc pe 16.03.2013, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, rn.

Nisporeni.

Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentificată notarial. Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00.

ORDINEA DE ZI: 1. Examinarea și aprobarea dării de seamă financiare anuale a Societăţii pe Acţiuni pe anul 2012; 2. Întocmirea planului de lucru a sezonului 2013 și dezvoltarea S.A. „Milești-Vin”; 3. Emisia suplimentară a acţiunilor; 4. Diverse.

Cu materialele ordinii de zi a adunării, consilieri se pot familiariza la sediul societăţii pe adresa: r-nul Nisporeni, s. Milești, fabrica de vin, între orele 10.00 și 16.00.

Relaţii la tel.: (0264) 94-163, 93-533, 060361351 Pentru participarea la adunare e necesar să aveţi actul de identitate.

Consiliul de administrare S.A. „Mileşti-Vin”

Sentiment de conservare Criza politică va impune majoritatea agenţilor economici să-și revadă planurile de dezvoltare. Și nu în cel mai optimist mod. Va impune un puternic sentiment de conservare atât la nivel de companii, cât și la nivel de persoană. Prin urmare, consumurile și investiţiile întreprinderilor locale ar putea să fie restrânse, iar planurile de creare a unor noi locuri de muncă să fie amânate sau puternic revăzute.

Creditul, chiar dacă e să facem abstracţie de actualele perturbări de pe piaţa bancară, nu are cum să devină mai accesibil atât ca și costuri, cât și în ceea ce privește caietul de condiţii înaintat de creditori. Și apoi, bancherii preferă să stea mai departe de perturbările politice. Sectorul imobiliar, care tradiţional este în stare să stimuleze economia, nu a reușit să depășească criza în 2012 și va continua să stagneze și în 2013. În primul rând, nu va avea acces la finanţare, iar în rândul doi, în perioade de instabilitate politică, cum am mai spus, consumatorul are tendinţe de autoconservare. Adică renunţă la o bună parte din cheltuieli, mai ales la cheltuielile

mari, și este predispus la economii pentru zile mai negre. Restrângerea consumurilor va fi simţită, de fapt, de toate industriile și segmentele de piaţă. Să sperăm că măcar piaţa externă va fi mai îngăduitoare.

Atenţie la capitaluri Criza politică este un sfetnic rău și pentru investitorii străini. Devine evident că nu putem vorbi de un climat investiţional mai favorabil.

Reformele, care sunt un argument puternic în favoarea investiţiilor străine, vor stagna, deci nu prea este loc pentru optimism. Mai mult, ar fi aproape dramatic dacă războiul politic se va transforma într-un argument convingător pentru retragerile de capital. În această situaţie, economia va fi lovită de două ori, o dată că ratează investiţii și în al doilea caz că sunt retrase capitalurile, adică puţinii investitori care mai sunt își vor duce banii acasă.

Buget pe hârtie, nu şi în buzunar Procesele economice vor fi influenţate și de un buget mult prea optimist pentru realităţi în mare pesimiste. Presupun că modificările care

trebuie operate de urgenţă în Parlament vor fi mult amânate în favoarea sterilelor lupte politice. Or, economia nu prea suferă amânări. Pe de altă parte, în lipsa unui partener sigur de discuţii, partenerii externi vor prefera să reducă sau să amâne finanţările și creditele pentru proiectele de reformă și dezvoltare din R. Moldova. De aceea, și capitolul de venituri al Bugetului de Stat format din finanţări externe ar putea să fie unul puternic deficitar, fără ca să poată contribui la stimularea unor consumuri și a unor sectoare economice, inclusiv cu tot ceea ce înseamnă locuri de muncă și salarii.

„Vreau o minune…”

Sigur, putem să sperăm că vom reuși o revoluţie de catifea, că politicienii, în ultimul ceas, vor reuși să răstoarne tendinţele, că se va întâmpla o minune. Deși, puţine șanse.

Economia este un lucru destul de exact, condusă de reguli exacte. Minunile se întâmplă doar în povești. Și cum Moldova este o poveste… nu e nevoie și de logică. Ţineţi ritmul!

Anatol CÂŞLARU Sursa: vox.publika.md

Economia Moldovei: riscuri externe, factori interni şi vectorul european Economistul Adrian Lupuşor de la Centrul de analiză independent „Expert-Grup”, în dialog cu Vasile Botnaru, directorul postului de radio Europa Liberă - Ce deosebiri esenţiale există între estimările și prospecţiunile dumneavoastră și cele pe care le prezintă oficial Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor?

- Probabil, în mod paradoxal, estimările noastre sunt, de cele mai dese ori, mai pesimiste faţă de cele ale autorităţilor publice. Și o spun că este un paradox, deoarece, în mod normal, autorităţile publice ar trebui să fie mult mai conservative în estimări, de aceasta depinde modul cum se vor cheltui banii din buget și, în general, cadrul de politici care urmează a fi implementate, pentru a redresa situaţia. Pe parcursul ultimelor ediţii ale publicaţiei noastre, în mare parte, prognozele noastre au fost mai pesimiste faţă de cele oficiale, însă au fost și mai optimiste faţă de evoluţia economică.

Noi am fost printre primii care am prognozat pentru anul 2012 o creștere de 1%. Toţi atunci ne considerau extrem de pesimiști, însă, până la urmă, economia a intrat chiar și în minus. Și pentru anul 2013-2014 prognozele noastre sunt mai pesimiste faţă de cele oficiale. Atunci când prognozele oficiale sunt mai optimiste, aceasta poate crea anumite presiuni asupra Bugetului de Stat și, în general, poate genera o serie de acţiuni ce nu ar putea fi corelate cu realitatea economică, de fapt.

- Guvernul are o scuză, spune că este în plină criză regională și globală, și de care vreţi, și nu are cum să facă faţă unor factori care sunt independenţi de voinţa politică.

- Într-adevăr, economia Republicii Moldova este foarte vulnerabilă la șocurile externe, este o realitate. Însă, pe lângă aceste repercusiuni ale crizei economice curente din zona euro,

chiar și ale secetei din anul 2012, care, la fel, nu a putut fi evitată, există o serie de carenţe de ordin instituţional, o serie de probleme ce ţin de conjunctura internă a ţării, care, de fapt, amplifică aceste șocuri externe. Aceste carenţe ţin, în special, de competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni, de infrastructura insuficientă și deficientă a calităţii. Cunoaștem bine cât de anevoios se implementează la moment standardele de calitate, astfel ca acestea să corespundă celor comunitare. Există problemele la capitolul administrării fiscale, inclusiv a managementului întreprinderilor de stat.

Există un spectru extrem de larg de probleme de ordin intern, care amplifică aceste șocuri externe. Deci, nu este corect să punem toată vina pe criza externă.

- Vectorul proeuropean al Republicii Moldova scurtează din lista aceasta, pe care o faceţi dumneavoastră? Există probleme, care totuși, graţie acestei orientări, s-au mai rezolvat?

- Cred că marea majoritate a reformelor de substanţă implementate în Republica Moldova sunt ancorate în procesul integraţionist european. O bună parte din acţiunile specificate în Planul de Acţiuni R. Moldova–Uniunea Europeană sau Planul de acţiuni privind liberalizarea comerţului dintre R. Moldova și Uniunea Europeană ţin de reforma justiţiei, de protecţia drepturilor consumatorilor, de fortificarea concurenţei, pe mai multe segmente ale pieţei, pe mai multe sectoare economice, ţin de reforma sistemului financiar-bancar. Deci, totuși, majoritatea acţiunilor de reformă sunt datorate acestui vector proeuropean.

- Adică, dacă n-ar fi fost vectorul european, situaţia era să fie și mai urâtă?

- Intuiesc că da, deoarece acest vector european permite și contrabalansarea anumitor costuri politice suportate de unele proiecte, cum ar fi la moment, spre exemplu, măsura de optimizare a reţelei școlilor, o iniţiativă extrem de nepopulară, însă este necesară și este o măsură ancorată în angajamentele ţării noastre faţă de organizaţiile internaţionale financiare.

Costurile politice în urma implementării acestei măsuri ar fi mult mai mari, dacă nu ar fi existat acest vector european.

Sursa: europalibera.org

CK

FLUX

8

Extern

15 FEBRUARIE 2013

DECIZIE ISTORICĂ

Papa renunţă la Pontificat din motive de sănătate Papa Benedict al XVI-lea a anunţat luni, 11 februarie, că renunţă la Pontificat. Vestea a surprins întreaga lume, inclusiv pe cardinalii de la Vatican, neîncrezători la auzul acesteia.

La sfârșitul acestei luni, Papa Benedict al XVI-lea redevine Cardinalul Joseph Ratzinger și nimeni nu i se va mai adresa cu „Înălţimea Voastră”. Suveranul Pontif a ales să iasă din scenă într-un mod mai puţin obișnuit, având în vedere că niciun predecesor al său, din ultimii 600 de ani, nu a recurs la acest gest, indiferent care a fost starea sa de sănătate. Ultimul Papă care a renunţat la Pontificat a fost Grigore al XII-lea, în 1415.

Conclavul Papal se va reuni în următoarele săptămâni și urmează să aleagă un nou Papă până la finalul lunii martie. Benedict al XVI-lea a spus că dorește să servească, în continuare, Biserica Catolică, „printr-o viaţă dedicată rugăciunii”.

S-a lăsat o liniște totală în sală, luni dimineaţa, când Papa i-a anunţat pe cardinali despre decizia luată, după cum a povestit Monseniorul mexican Oscar Sanchez, care a fost martor al acestui eveniment memorabil.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Părintele Federico Lombardi, a mărturisit că vestea i-ar fi luat prin surprindere și pe consilierii săi cei mai apropiaţi, pentru că decizia a fost una pur personală. Papa își va onora angajamentele până când va părăsi funcţia, în 28 februarie.

Apoi va locui un timp în reședinţa papală de vară de lângă Roma, urmând să se mute ulterior într-o reședinţă retrasă din Vatican, ceea ce ar putea face viaţa grea succesorilor săi, a comentat presa internaţională. Casele de pariuri deja au speculat că succesor va fi cardinalul Peter Turkson din Ghana sau arhiepiscopul din Milano, Angelo Scola.

Arhiepiscopul de Cantebury, Justin Welby, conducătorul Bisericii Anglicane, a spus că a aflat despre hotărârea Papei ”cu inima grea, dar cu înţelegere deplină”.

Benedict, care a devenit al 265-lea Papă, în 2005, după moartea Papei Ioan Paul al II-lea, suferă de artrită, în special la genunchi, șolduri și glezne. Urma să facă, în iulie, o vizită în Brazilia, ţara cu cea mai numeroasă comunitate catolică din lume, pentru a asista la un festival al tinerilor, dar medicul îi interzisese călătoriile lungi și obositoare. În discursul rostit în limba latină, în faţa Conciliului Bisericii Catolice, Suveranul Pontif a anunţat: „După ce mi-am examinat conștiinţa în mod repetat în faţa lui Dumnezeu, mi-am dat seama cu certitudine că puterile mele, din cauza vârstei înaintate, nu mai sunt adecvate pentru a-mi exercita misiunea ce mi-a fost încredinţată”. El a precizat că misiunea spirituală trebuie îndeplinită nu doar prin cuvinte și fapte, ci și prin rugăciuni și suferinţă și, pentru asta, este necesară o minte puternică și un trup la fel. În final, el a mulţumit pentru dragostea și susţinerea de care s-a bucurat și a cerut iertare pentru toate greșelile sale.

Primul papă care a abdicat se numea tot Benedict.

ISTORIA abdicărilor de la Vatican Potrivit canonului Bisericii Catolice, Papa poate abdica deși atunci când este uns în fruntea Bisericii lumea întreagă se așteaptă ca el să primească această funcţie pentru tot restul vieţii. Aceleași reguli prevăd faptul că decizia Papei nu trebuie acceptată de cineva anume, deși trebuie înștiinţat măcar Colegiul Cardinalilor.

De-a lungul vremii, au existat mai multe cazuri când suveranii pontifi au decis să renunţe la postul de îndrumător al Bisericii Catolice, cel

mai recent exemplu datând însă din secolul al XV-lea.

Primul papă care a abdicat a fost Papa Benedict al IX-lea, care în 1032, la vârsta de doar 20 de ani, a ajuns suveran Pontif, deși era descris de către contemporanii săi drept persoana cea mai puţin potrivită pentru a ocupa această înaltă demnitate.

Viaţa Papei Benedict al IX-lea a fost, mai degrabă, plină de “adultere și crime”, el fiind catalogat de către istoricul Ferdinand Gregorovius drept “un diavol deghizat în preot”.

După câţiva ani de conflicte virulente în interiorul Vaticanului și o încercare nereușită din partea opozanţilor de a-l exila, Papa Benedict al IX-lea a abdicat pentru a se căsători, însă va reveni în funcţie nu după multă vreme.

Cu ajutorul unei sume impresionante de bani, John Gratian îl plătește pe nașul Papei Benedict al IX-lea și astfel accede la scaunul papal sub numele de Papa Grigore al VI-lea. Însă suveranul a fost, în scurt timp, prins la mijloc în luptele pentru putere dintre diferitele facţiuni ce apăruseră în sânul clericilor de la Vatican, susţinuţi, la rândul lor, de diverși nobili, și într-un final a fost forţat să abdice.

Cel mai celebru caz de “demisie papală” a avut loc în anul 1294, când Papa Celestin al V-lea, după numai cinci luni de pontificat, a renunţat la scaunul de pontif. Dar înainte de a recurge la acest gest, Papa Celestin a dat două bule papale foarte importante. Prima întărea o decizie ulterioară a Papei Grigore al X-lea, prin care cardinalii trebuiau închiși în conclav în timpul alegerii papei, iar cel de-al doilea

confirma definitiv dreptul suveranului pontif de a abdica. La scurt timp, în decembrie 1294 suveranul abdică și se retrage în singurătate.

Ultimul papă care a abdicat a fost Papa Grigore al XII-lea (1406-1415), sperând că astfel va pune capăt schismei din sânul Bisericii Catolice, ce ameninţa să destrame definitiv catolicismul vest european, la momentul respectiv existând trei candidaţi la scaunul.

România putea fi victimă sau ţap ispăşitor în scandalul cărnii de cal România putea fi “victimă sau ţap ispășitor” în scandalul cărnii de cal dacă nu ar fi reacţionat foarte repede și clar, consideră premierul Victor Ponta, care adaugă că Guvernul român dorește să ajute statele și autorităţile europene să aplice reguli mai bune prin care să evite pe viitor fraudele. Întrebat, într-un interviu pentru BBC News, dacă nu crede că România ar putea fi “victimă sau ţap ispășitor” în acest caz, premierul a răspuns că era posibil acest lucru dacă autorităţile de la București nu ar fi reacţionat foarte repede și clar.

“Pentru acest moment sunt satisfăcut de modul în care am reacţionat, dar nu consider că treaba noastră este încheiată doar pentru că nu s-a întâmplat nimic în România. Trebuie să verificăm dublu, triplu, pentru a ajuta toate statele membre și autorităţile europene să pedepsească firmele vinovate și să elaboreze reguli și standarde mai bune pentru viitor”, a spus Ponta.

Europolul a fost identificat la nivel european ca fiind instituţia abilitată să se ocupe de stabilirea vinovaţilor în scandalul declanșat de etichetarea eronată a cărnii de cal drept carne de vită.

Scandalul a luat o dimensiune europeană după ce carne de cal, în

loc de carne de vită, a fost descoperită săptămâna trecută în lasagna vândută sub marca Findus în Marea Britanie. Aceste pachete au fost produse de subcontractantul francez Comigel.

Carnea respectivă, care ar proveni din România potrivit autorităţilor franceze, ar fi trecut pe la un comerciant olandez, apoi cipriot, după care a ajuns la procesatorul francez Spanghero și a fost redirecţionată către preparatorul Comigel.

Un comerciant olandez de carne, Draap Trading Ltd, este considerat suspectul-cheie în cadrul scandalului cărnii de cal, în urma unor informaţii de presă potrivit cărora a fost condamnat anul trecut pentru etichetarea cărnii de cal drept carne de vită.

Directorul Draap Trading Ltd Jan Fasen a confirmat pentru The Guardian că a cumpărat un lot de carne de cal de la două abatoare românești și l-a vândut unor procesatori francezi, insistând că a etichetat în mod clar carnea ca fiind carne de cal. Însă postul olandez de radio NOS a relatat miercuri, 13 februarie, că Fasen a fost condamnat în ianuarie 2012 pentru comercializare de carne sud-americană de cal ca vită olan-

deză și falsificare de documente.

Draap Trading Ltd este o companie înregistrată în Cipru, cu sediul central la Antwerpen (Belgia) și deţinută de un offshore din British Virgin Islands, potrivit The Guardian, care adaugă că, citit invers, numele firmei înseamnă “cal” în olandeză.

Potrivit publicaţiei britanice, comerciantul olandez pare să se afle, în pofida dezminţirilor sale, în centrul investigaţiilor care urmăresc să stabilească modul în care carnea de cal a ajuns în lanţul alimentar european. În ianuarie 2012, el a fost condamnat la un an de închisoare, scrie The Guardian citând NOS, care adăugă că un alt comerciant olandez de carne, cu sediul în orașul Oosterhoutse, a fost condamnat, de asemenea, la muncă în folosul comunităţii.

CK

Draap Trading Ltd a livrat carne companiei franceze Spanghero, care a aprovizionat, la rândul ei, altă companie franceză, Comigel. Lasagna Findus în care s-a găsit carne de cal, în M. Britanie, provine de la instalaţia Comigel din Luxemburg.

Spanghero a insistat că pachetele de carne livrate de instalaţia sa de la Castelnaudary, în sudul Franţei, au sosit etichetate “vită - origine UE” și că “nu a tratat sau făcut altceva cărnii” respective.

Produse congelate au fost retrase, între timp, din supermarketuri în Olanda, Belgia și Franţa, de teama unei etichetări incorecte mult mai răspândite decât cea descoperită la Findus în M. Britanie. Românii au protestat ferm și și-au clamat nevinovăţia faţă de acuzaţiile potrivit cărora au furnizat carne de cal drept carne de vită.

Fasen, care a cumpărat carne românească de cal și a depozitat-o la Breda, în Olanda, înainte să o vândă Spanghero, a anunţat că va preda toate informaţiile autorităţilor cipriote, care le vor transmite ulterior francezilor. Inspectori olandezi în domeniul alimentar au efectuat o vizită la depozitul din Breda miercuri, mai precizează The Guardian.

Sursa: mediafax.ro

Sursa: EVZ.ro

XEROX, PRINTER, SCANER, COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Scanare: 1 leu/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – preţ negociabil Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com

CK

Politic

15 FEBRUARIE 2013

9

FLUX

IURIE ROŞCA:

„Povestea de succes” a fost compromisă de actuala putere Interviu cu Iurie ROŞCA, preşedintele Universităţii Populare - Domnule Iurie Roșca, săptămâna aceasta, cea de-a doua grupă de cursanţi a început cursurile la Universitatea Populară. La prima lecţie, la care am asistat și noi, le-aţi vorbit cursanţilor despre creaţionism și evoluţionism.

Personal nu am crezut că această temă poate fi abordată într-un auditoriu plin de tineri, pentru că nu e un secret faptul că aceștia au alte preocupări: distracţiile, internetul, autoturisme, banii; în cel mai bun caz, cum să obţină o meserie sau un loc de muncă bine plătit și nu sunt deloc preocupaţi dacă au fost creaţi de Dumnezeu sau au provenit de la maimuţă.

Uneori ai impresia că tinerii de astăzi nu sunt nici creaţioniști, nici evoluţioniști, ci niște simpli consumiști, care, de altfel, par a fi destul de fericiţi și nu doresc să le răscolești existenţa lor liniștită cu astfel de abordări. Cine sunt atunci tinerii care vin la cursurile dumneavoastră?

- Aveţi dreptate, majoritatea tinerilor de azi sunt luaţi de valul culturii de masă și ai consumismului și nu-și pun întrebări existenţiale fundamentale. Cine sunt, de ce sunt, de ce la un moment dat nu voi mai fi, am oare o misiune de îndeplinit în această viaţă?

Tocmai de aceea a și fost creată Universitatea Populară, care urmărește să ajute tinerii să-și pună la punct o viziune largă asupra vieţii, să scape de ochelarii de cai, fixaţi de sistemul de învăţământ sau de gândirea comună. Anume din acest motiv prima lecţie ţine de originea vieţii și a omului. Nu e vorba de un exerciţiu intelectual steril, ci de efortul de recăpătare a capacităţii de înţelegere a sensului vieţii, care este unul spiritual.

Dacă apariţia omului e o întâmplare, și prezenţa lui în această lume e arbitrară. El e ca o epavă lăsată în voia valurilor și în bătaia vântului, fără busolă și fără a ști destinaţia înspre care se îndreaptă. Iar dacă omul se dumirește că e creaţia lui Dumnezeu, el începe să deslușească sensul propriei existenţe, care e unul eminamente moral, el își vede finalitatea și merge spre ea în mod conștient și responsabil. Numai prin recăpătarea opticii creștine asupra vieţii omul își creează un sistem de referinţă imuabil, care îl ghidează în orice situaţie: în viaţa personală, profesională, în cea socială, în ansamblu. Așadar, invitaţia mea pornește de la o abordare tradiţională, conservatoare, prin excelenţă creștină. Desigur, suntem o instituţie laică și nu avem căderea să substituim Biserica, dar suntem parte a laicatului, care, alături de cler, formează întregul. Și mă bucur nespus că sunt din ce în ce mai mulţi tineri dornici să cunoască și

să îmbrăţișeze un punct de vedere tradiţional.

- În cadrul primei lecţii aţi citat o serie de mari gânditori și duhovnici creștini, cum ar fi Nichifor Crainic, Mina Dobzeu, Nicolae Steinhardt, Mircea Eliade, Ernest Bernea, Petre Ţuţea, Bartolomeu Anania și alţii. Acestea sunt niște nume cunoscute pentru cursanţii dumneavoastră sau le aud pentru prima dată la Universitatea Populară?

- Unii sunt mai informaţi, alţii aud despre aceste repere culturale

pe care le organizaţi, veţi putea schimba ceva în societatea noastră, că veţi putea impune o optică sănătoasă asupra omului și a existenţei lui, mai ales că toate școlile, universităţile din Republica Moldova sunt astăzi promotoare fervente ale evoluţionismului, ale secularismului și chiar a ateismului?

- Dacă n-aș crede, nu aș face ce fac și n-aș fi consumat atâta timp și efort pentru formarea tinerilor.

Noua generaţie nu are nicio vină că am plonjat din ateismul comunist în cel liberal. Atunci când tiiect. Iar la politica activă nu am renunţat, sunt membru al conducerii PPCD și lucrez zilnic pentru formaţiunea noastră. Acum nu suntem în Parlament, dar vom reveni, veţi vedea. Pur și simplu, pe lângă activitatea politică eu mai am și alte preocupări, de pildă, citesc mult și îmi împărtășesc cunoștinţele și experienţa cu cei mai tineri.

- Cum apreciaţi ceea ce se întâmplă astăzi pe arena politică, lupta dintre cei trei Vlazi, dintre Filat și Plahotniuc? Credeţi că această luptă poate sfârși prin eliminarea din viaţa politică sau

și spirituale pentru prima dată. Eu obișnuiesc să le ofer la fiecare lecţie nume și cărţi de referinţă, le trimit cu regularitate cărţi în format electronic în patru limbi: română, rusă, engleză și franceză, fiind vorba de autori celebri din spaţii culturale diferite. Ca biblioman vechi și pasionat, știu din propria experienţă cât de mult te ajută lectura să gândești profund și să vorbești coerent și convingător. Nu e vorba de aglutinarea unor cunoștinţe sterile, care să ne dea o spoială de intelectuali, ci de adevăruri care-ţi deschid alte orizonturi asupra vieţii. Ș-apoi, o ţară mică și nouă cum suntem noi trebuie să-și depășească toate complexele de provincie, de margine, de periferie. Iar pentru asta avem nevoie de o elită, care să producă nu doar tehnocraţi și imitatori, ci și gânditori de calibru, care să redefinească rolul și locul unic al Moldovei în lume. Asimilăm valorile altora pentru a ne contura mai reușit propriul profil identitar, altfel riscăm să rămânem o ţară de imitatori și o cultură de mâna a doua.

- Credeţi că prin această Universitate Populară, prin cursurile

nerii încep să înţeleagă mai bine originea comună a celor două concepţii pozitiviste, aflate în conflict la noi, comunismul și liberalismul, similitudinile devin izbitoare și limpezesc mai bine limitele în care se zbat la ora actuală sistemul educaţional, cultura, atâta cât e, mass-media. De la respingerea totalitarismului sovietic, societatea noastră a basculat spre îmbrăţișarea fără discernământ a ceea ce se numește generic Occidentul, însă după douăzeci de ani și mai bine de experienţă, putem vedea mai bine tarele democraţiilor occidentale, esenţa globalismului, rolul instituţiilor internaţionale și ale corporaţiilor transnaţionale. Noi nu putem schimba regulile de joc internaţionale, dar iniţial trebuie să le înţelegem în profunzime esenţa pentru a putea să fim mai selectivi și să ne ajutăm ţara să aibă parte de un destin mai bun.

Am observat chiar de la prima lecţie că doritori să se reclame ca fiind descendenţi din maimuţă nu prea s-au găsit. Și oare nu e extraordinar să-ţi cunoști descendenţa divină, să fii mândru de originea ta

CK

celestă, să fii mândru și demn de creatura făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? Parafrazându-l pe Ţuţea, am putea zice: bine, cine se simte rudă cu maimuţa, perfect, e dreptul lor, noi însă știm bine cine e Tatăl și Stăpânul nostru.

- Iurie Roșca s-a apucat de instruirea tinerei generaţii, renunţând total la politică sau intenţionaţi să reveniţi în politica activă, nu doar pe post de observator și comentator?

- De aproape douăzeci de ani eu nu încetez să contribui la formarea tineretului, prin seminare, traininguri, universităţi de vară, conferinţe. Pur și simplu, acum am găsit necesar să sistematizez activitatea mea de instruire într-un nou pro-

chiar încarcerarea unuia dintre cei doi sau, până la urmă, oligarhii noștri vor cădea la pace?

- Regret că după guvernarea comunistă am ajuns într-o etapă plină de scandaluri politice, de cazuri de corupţie și de nereușite economice și sociale. „Povestea de succes” a Uniunii Europene în cazul Moldovei a fost compromisă de actuala putere. În plus, atunci când oamenii de afaceri ajung să practice politica și să deţină funcţii-cheie în stat, efectul este unul dezastruos. Businessul trebuie să fie separat de politică, nu să și-o subordoneze. Altminteri, meciul între cei doi continuă; urmărim cu atenţie cu ce se va solda acest duel.

Deznodământul pare a fi aproape.

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX

10

Interviu

15 FEBRUARIE 2013

GHEORGHE POSTORONCĂ:

„Faptul că ne lipseşte concurenţa, ne face să ne măgulim şi să ne complacem în ceea ce avem” Născut la 5 iulie 1985 în Chișinău, Gheorghe Postoroncă este considerat în prezent unul dintre cei mai buni bass-chitariști din Republica Moldova, bucurându-se de multă apreciere și respect printre colegii săi de breaslă.

A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, specialitatea Muzică ușoară și jazz, recent a susţinut cu brio examenul de masterat, dar este conștient că viaţa îi pregătește în continuare multe examene, pe care suntem siguri că le va susţine la fel de strălucit, datorită pregătirii pe care o are și responsabilităţii cu care își asumă orice proiect în care acceptă să lucreze.

- Am înţeles că muzica este o moștenire comună în familia voastră, și fraţii tăi mai mici cântă. Cine v-a transmis această dragoste?

- Am avut norocul să ne naștem într-o familie în care muzica ocupa un loc deosebit și am crescut într-un anturaj al oamenilor de artă.

Viaţa noastră s-a suprapus oarecum cu muzica, asta fiind activitatea de bază a tatei.

- Și când a trebuit să vă alegeţi o profesie, a avut cineva din familie un cuvânt greu de spus în privinţa viitorului?

- Nu. În familia noastră nimeni, niciodată, nu i-a spus altuia ce să facă. Și în cazul nostru cred că mai bine nici că se putea, pentru că fiecare a ales să facă ceea ce i-a dorit inima, ne-au ghidat propriile dorinţe, vise, convingeri. Îmi amintesc clar ziua în care am ales muzica drept opţiune pentru viitorul meu. Mai mult, ţin minte exact clipa - mi-a venit deodată, brusc. Până atunci nu făcusem nimic ce avea legătură cu acest domeniu. Din clipa aia viaţa mea s-a schimbat. Iar fraţii au prins gustul muzicii mai târziu, peste vreo patrucinci ani.

- Deci, pasiunea ta a fost molipsitoare?!

- Exact! Așa s-a întâmplat și la școală, când m-am „îmbolnăvit” eu de muzică, am molipsit jumătate de clasă, care a început să cânte la chitară. Și pe urmă, primul lucru pe care l-am făcut a fost să particip la formarea unei trupe a Liceului „Gheorghe Asachi”, acolo mi-am făcut studiile.

- La „Gheorghe Asachi” au fost mai mulţi temerari: de acolo a pornit și „Gândul Mâţei”, Snails, Dan Bălan...

- Snails face în continuare acolo repetiţiile, ei rămân mascota Liceului „Gheorghe Asachi”. Ţin minte când am venit în clasa întâi, băieţii erau la început, așa i-am cunoscut. Ei m-au impresionat și m-au inspirat pentru activitatea mea de mai departe.

- Am o întrebare la care nu sunt sigură dacă vei răspunde sincer sau doar vei încerca să fii galant. Nu mă refer acum la toţi cântăreţii, dar la o bună parte dintre cei care aspiră la statutul de vedetă. Nu e frustrant pentru voi, muzicienii care cântaţi live, care pregătiţi o piesă, care sunteţi capabili să cântaţi o oră pe scenă, care aveţi studii și pentru care muzica este nu doar un mod de a te exprima,

ci și de a trăi, că vine un interpret pentru care muzica este doar o modalitate de a se exhibiţiona și el primește toată atenţia? Muzicienii, virtuozii, rămân în umbra unor soliști care nu întotdeauna au o pregătire muzicală temeinică sau un talent vocal, o tehnică interpretativă deosebită. Multora le place doar să se arate, să defileze pe scenă, pe munca altora, cum s-ar spune.

- Din păcate, ai dreptate. Acest fenomen este o tendinţă mai nouă în muzica de azi. Spre exemplu, în anii ’80 ai secolului trecut, toţi instrumentiștii cântau și cu voce. Orice solist știa să cânte și la un instrument muzical. Da, noi suntem în umbră, dar, de cele mai dese ori, ăia care produc tot materialul muzical sunt oamenii din spatele artistului. La noi este obișnuit să se creadă că dacă artistul a ieșit și a cântat o piesă, tot produsul îi aparţine. Uneori și solistul își atribuie aceste merite. Mai este însă textierul care face versurile, compozitorul, aranjorul, regizorul de sunet care imprimă materialul în studio... La un produs muzical lucrează un grup mare de oameni. Solistul este cel care dă culoarea finală produsului și îl prezintă publicului. Este eronat să crezi că toate meritele aparţin solistului. În domeniul acesta este vorba de muncă în echipă și contează fiecare parte a acestui organism.

- Tu ai o reputaţie bună, ești considerat unul dintre cei mai buni bass-chitariști de la noi. Care a fost pentru tine efortul depus pentru a te bucura de o bună reputaţie?

- Dacă e așa cum spuneţi și sper să fie anume așa, atunci această reputaţie o datorez faptului că m-am dedicat totalmente și nu parţial muzicii.

- Nu ai făcut niciodată o altă meserie în paralel cu muzica?

- Nu. Din clipa în care am simţit că vreau să fiu muzician, mi-am dedicat tot timpul, atenţia și forţele muzicii.

Am depus actele la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” și am absolvit, după care am absolvit Academia de Artă și acum câteva săptămâni miam luat masteratul.

- Și nicio tentaţie pentru altceva, o meserie care să-ţi fie de folos pentru zile mai grele?

- Am încercat să fac ASEM, dar am renunţat peste două luni, nu mi s-a părut interesant. Și nici corect, muzica îmi oferă toate satisfacţiile de care am nevoie să trăiesc și să mă inspir pentru viitor.

- Tatăl tău a fost muzician profesionist?

- Tatăl meu nu a avut studii în domeniu, dar asta nu i-a încurcat să lucreze cu trupe profesioniste cu care a cutreierat lumea. Și eu am călătorit mult, dar el, la vârsta mea, văzuse mult mai multe ţări, și asta în condiţiile în care lucrurile se întâmplau în perioada URSS și hotarele erau închise. Tatăl meu a fost regizor de sunet, tehnician și toboșar. Toată viaţa lui era legată de muzică și noi de mici copii am crescut în acest mediu, fapt care, bineînţeles, ne impresiona foarte mult și care ne-a marcat.

- Când ai intrat și tu deja în această lume, iar colegii tăi mai în vârstă știau al cui fecior ești, acest lucru ţi-a fost de ajutor? Ţi-a dat mai multă credibilitate?

- Nu am simţit că acest lucru are vreo importanţă în mediul în care am intrat. Și, fără exagerări, am certitudinea că tot ce am îmi aparţine, că tot ce am reușit se datorează muncii depuse. În muzică n-ai cum să te folosești de pile sau altă susţinere, ieși pe scenă și totul se developează, totul se vede cu ochiul liber. Omul simplu își dă seama dacă tu meriţi sau nu să fii acolo.

- Cum îţi alegi proiectele în cadrul cărora evoluezi?

- În primul rând, vreau să cânt și cânt cu oameni care îmi plac și cu care mă simt bine pe scenă. Cu oameni care vor să aducă ceva nou, interesant în domeniu. În artă, și mai cu seamă în muzică, se lucrează în

echipă. Și atunci când lucrezi alături de un om, dar nu îl simţi, acest lucru este evident și, privit dintr-o parte, actul nostru creativ este lipsit de credibilitate. Ne reunim în anumite proiecte după criteriul compatibilităţii artistice.

- Există un artist cu care preferi să lucrezi sau cu care îţi dorești mult să colaborezi?

- Da, există un număr mare de artiști cu care pot să lucrez și îmi doresc să lucrez. Îl menţionez pe Cristi Aldea-Teodorovici, cu care lucrez deja de trei ani și cu care am călătorit mult, avem multe proiecte interesante în desfășurare. Alte nume sunt Dorel Burlacu, Nikorason’g, Valy Boghean, un artist pe care îl ador, Tania Cergă, Ion Razză, Cătălin Josan, Dara... sunt din numele care vin acum, dar lista e ceva mai lungă.

- Într-o meserie pe care o profesezi zi de zi, pe parcursul întregii vieţi, nu poţi să te limitezi doar la studiile primite din școală și facultate, indiferent de cât de bune au fost notele pe care le-ai obţinut. Cine sunt artiștii de la care înveţi tu?

- Vreau să recunosc că, din păcate, eu nu am petrecut foarte mult timp la facultate, dar am absolvit bine. În mare parte, eram plecat în turnee, concerte, deci, eram ocupat. Cu siguranţă, practica în această meserie înseamnă foarte mult. Iar ca să vă răspund la întrebare, eu le sunt recunoscător și le mulţumesc lui Dorel Burla-

cu, trupei Trigon, oameni care m-au inspirat foarte mult și asta contează.

- Învăţătura nu se rezumă doar când cineva îţi împărtășește niște cunoștinţe sau îţi demonstrează o tehnică deosebită.

- Să te afli în preajma unor astfel de oameni este o ocazie rară să înveţi de la ei. Eu alegeam oamenii lângă care vroiam să cânt și profitam să învăţ de la ei când ajungeam în preajma lor. În meseria noastră nu e rușinos să furi, dacă nu furi, nu înveţi. Așa se deprinde meseria asta.

- Ai fost cu multe concerte peste hotare, care este deosebirea dintre modalităţile tehnice de a organiza și a desfășura un concert acolo și la noi?

- Poate sunt prea tânăr să spun asta și unii muzicieni mai experimentaţi ar avea motiv să se supere pe mine, dar vreau să vă spun că uneori, chiar și dispunând de aparatajul tehnic necesar, nu reușim să ne ridicăm la nivelul concertelor din afară, pentru că aici nu există suficiente cunoștinţe pentru exploatarea corectă a acestui utilaj ori nu avem experienţă corespunzătoare. Nu rare sunt însă cazurile când lipsește dorinţa de a însuși aceste tehnici. Progresul tehnic este de neoprit, în domeniul muzical se progresează rapid. La noi, multă lume care activează în muzică se rezumă la cunoștinţele și experienţa din trecut și nu prea este deschisă spre a acumula alte cu-

Interviu

15 FEBRUARIE 2013

- Îmi cer scuze că te întrerup, vrei să spui că orice artist moldovean, indiferent că e instrumentist, sunetist, solist, dacă ar fi pus să funcţioneze pe Broadway sau pe altă scenă a lumii, ar oferi altă calitate?

- Sunt sigur de asta. Suntem talentaţi, dar faptul că ne lipsește concurenţa, ne face să ne măgulim și să ne complacem în ceea ce avem.

- Cea mai răspândită frază pe care o auzim la noi este: las’ că merge și așa!

- Când mergem peste hotare, de fiecare dată facem cunoștinţă cu cineva dintre ai noștri care a reușit acolo. Când am fost la spectacolul „The Phantom Of The Opera” solista spectacolului avea numele Moldovanu. E din România, dar oricum, e un motiv de mândrie pentru noi, deci, se poate! Un prieten de-al meu lucrează pe Broadway și face faţă. Și nu este singurul, și acești oameni, care sunt ai noștri, sunt foarte apreciaţi în lume. Repet, piaţa noastră este mică și nu există concurenţă și acest lucru ne face să fim mai lenţi, mai puţin competitivi. Dar publicul, până la urmă, se educă. Nu trebuie să ne conformăm publicului, rolurile trebuie să

FLUX

CALEIDOSCOP

noștinţe ori nu conștientizează importanţa acestor cunoștinţe. Să vă dau doar un exemplu, acum un an am fost împreună cu Cristi într-un turneu în America. De fiecare dată când mergem în turneu peste hotare, noi frecventăm teatrul, cinematograful, mergem la concerte, în cluburi. În America am fost la două spectacole pe Broadway, care, pur și simplu, m-au frapat, atât pe mine, cât și pe colegi. Am văzut, de fapt, cel mai înalt nivel la care se poate ajunge la momentul actual în domeniul muzicii și al organizării și desfășurării unui spectacol. Și când te întorci acasă, diferenţele sunt și mai vizibile. Bine, noi avem și foarte multe plusuri, îmi place că suntem spirituali, dar vizavi de cunoștinţele tehnice, avem multe de învăţat.

- Se întâmplă poate și din considerentul că munca tehnicienilor nu se vede, este în culise, iar oamenii percep muzica doar prin intermediul cântăreţului. Deci, cel de la butoane își mai poate permite să fie mai pasiv, pentru că vina nu cade pe el.

- Pot să precizez un moment, din păcate, mulţi artiști, se mulţumesc cu ceea ce cere publicul de la ei.

Cred că e și vina artiștilor, fiindcă se conformează cerinţelor existente pe piaţa noastră. Cerinţele care sunt acum din partea maselor în ceea ce privește muzica sunt caracteristice Moldovei. Nu sunt cerinţe care ar fi la nivelul Europei sau a altei ţări cu un nivel de cultură dezvoltat.

11

15 februarie Evenimente 1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei și Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg 1864: A apărut revista „România militară”, devenită, la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major 1876: Apare lunar (până la 15 mai 1876), la București, “Revista literară și științifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Dimitrie Brândză 1921: S-a înființat legația României la Helsinki 1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23) 1941: România este inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice 1952: Regele George al VI-lea este înmormântat la capela Sf. George de la Castelul Windsor 1965: Emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei 1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – Ziua națională a salvării 1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER , avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru 1991: A luat ființă “Grupul de la Vișegrad”, organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia 2000: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, i-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust

Nașteri

fie inversate. Publicul trebuie să fie ridicat la un alt nivel, să fie educat, nu noi să ne coborâm, arta trebuie să te înalţe, nu să te coboare.

- La ce lucrezi acum?

- Recent am revenit de la Strasbourg, unde am fost cu Cristofor Aldea-Teodorovici și Dorel Burlacu.

Am cântat în cadrul manifestaţiilor artistice prilejuite de ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, încheind astfel Anul 2012, dedicat lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Imediat după ce m-am întors, am susţinut examenul de masterat, am avut două săptămâni de pauză. Acum începem pregătirile pentru imprimarea unui album cu muzica lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici, dar interpretată de cântăreţi de astăzi. Mai multe amănunte nu pot să divulg.

- Cred că ţi s-a mai adresat această întrebare, dar o să-mi asum riscul să mă repet: de ce nu faci o formaţie de familie?

- Sunt invitat cu fraţii la diverse emisiuni tv, cântăm împreună, realizăm aranjamente muzicale pentru unii artiști. Noi însă, ne-am propus ca fiecare să fie liber în activitatea lui, să cânte unde vrea și cu cine vrea, fără să se lase influenţat de celălalt, fiecare să-și formeze personalitatea sa muzicală. Oricum, ne gândim să facem un proiect comun...

- Rămâne doar să se căsătorească unul dintre voi cu o cântăreaţă!

- Se va rezolva și asta. Cum eu sunt fratele mai mare, sunt un tutore pentru ei, îi ajut, le sunt la dispoziţie când au nevoie, dar în muzică nu vreau să-i influenţez. Nu vrem să ne uniformizăm, de asta am convenit: fiecare cântă în proiectele pe care le simte aproape, își desfășoară activitatea în felul în care simte. Dacă sincer, ei mă întrec pe mine la concerte. Ștefan cântă cu Paralela 47, iar Mihai cântă în Condorii Negri. Fiecare dintre noi este liber să-și formeze personalitatea în domeniul muzicii, iar pe urmă, când vom face muzica noastră, să nu existe dictatură.

- Care este vistul tău cel mare?

Este realizabil în Republica Moldova?

- Eu sunt sigur că e realizabil aici.

Cunosc multă lume de aici care și-a urmat visele și a reușit, avem exemple bune în acest sens. Faptul că suntem din Moldova nu e o piedică în realizarea viselor noastre, din contra, suntem obișnuiţi cu greutăţile de mici.

- În copilărie ce vise aveai?

- În copilărie lumea credea că voi ajunge pictor, mi se dădea ușor mâna la desen, fără să am pregătire specială. După aia vroiam să mă fac arhitect și pe urmă m-am îndrăgostit de muzică.

- Cum îţi petreci timpul liber?

- Pasiunile mele sunt lectura și filmele. După turnee sau perioade mai încărcate, stau două zile în casă și citesc, privesc filme. Asta este odihna mea cea mai bună. Dar dacă mă gândesc mai bine, pe lângă muzică, miar fi plăcut să fiu regizor de filme.

- Și femeia lângă care vrei să îmbătrânești, are legătură cu domeniul muzicii?

- Nu cred. Nu. Nu e necesar, atâta timp cât suntem compatibili.

- Eu îţi mulţumesc pentru că ai acceptat invitaţia noastră, îţi doresc mult succes în continuare și abia așteptăm să te vedem în noi proiecte.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

1564: Galileo Galilei, fizician și astronom renascentist (d. 1642) 1571: Michael Praetorius compozitor și muzician german (d. 1621) 1710: Regele Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1774) 1748: Jeremy Bentham, filosof englez (d. 1832) 1811: Domingo Faustino Sarmiento, scriitor argentinian și politician (d. 1888) 1820: Susan B. Anthony, sufragetă americană (d. 1906) 1834: Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, prozator și dramaturg român (d. 1901) 1840: Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1917) 1841: Mihail Șuțu, istoric român, membru al Academiei Române (d. 1933) 1845: Elihu Root, om de stat american, laureat Nobel (d. 1937) 1851: Spiru Haret, matematician, sociolog și om politic liberal, organizatorul învățământului românesc de după 1864, membru al Academiei Române (d. 1912) 1856: Emil Kraepelin, psihiatru german (d. 1926) 1861: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat Nobel (d. 1938) 1861: Alfred North Whitehead, matematician și filosof englez (d. 1947) 1873: Hans von Euler-Chelpin, chimist german, laureat Nobel (d. 1964) 1874: Sir Ernest Shackleton, explorator irlandez (d. 1922) 1877: Louis Renault, industriaș francez de automobile (d. 1944) 1912: Andrei Lupan, poet, dramaturg și publicist român, membru al Academiei Române (d. 1992) 1931: Claire Bloom, actriță britanică 1933: Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, realizator de emisiuni TV (d. 1998) 1945: John Helliwell, muzician englez (Supertramp) 1947: Roxana Eminescu, cercetător literar și traducătoare româncă 1951: Jane Seymour, actriță americană 1968: George Ivașcu, actor român de teatru și film 1978: Yiruma, pianist de origine sud-coreeană

Decese 1145: Papa Lucius al II-lea 1152: Conrad al III-lea, rege al Germaniei (n. 1093) 1288: Henric al III-lea, margraf de Meißen (n. 1215) 1543: Johannes Eck, teolog catolic (n. 1486) 1549: Il Sodoma, pictor italian (n. 1477) 1557: Gregor Brück, politician și cancelar reformator saxon (n. 1483) 1568: Heinrich von Brederode, lider revoluționar olandez (n. 1531) 1637: Ferdinand al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1578) 1682: Claude La Colombière, misionar și scriitor francez (n. 1641) 1825: Rutger Jan Schimmelpenninck, diplomat și om de stat olandez (n. 1761) 1826: Joseph Wanton Morrison, general britanic (n. 1783) 1826: Scipione Breislak, geolog italian (n. 1748) 1844: Henry Addington, politician britanic (n. 1757) 1835: Henry Hunt, politician britanic (n. 1773) 1847: Germinal Pierre Dandelin, matematician belgian (n. 1794) 1849: Pierre François Verhulst, matematician belgian (n. 1804) 1857: Mihail Glinka, compozitor rus (n. 1804) 1863: Daniel Fenner von Fenneberg, lider al Revoluției din Pfalz din 1849 (n. 1820) 1897: Dimitrie Ghica, fiul domnului Țării Românești, Grigore Dimitrie Ghica, om politic (n. 1816) 1932: Minnie Maddern Fiske, actriță pe Broadway (n. 1865) 1965: Nat King Cole, pianist, interpret de jazz și cantautor american (n. 1919) 1984: Ethel Merman, cântăreață și actriță americană (n. 1908) 1988: Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1918) 2002: Howard K. Smith, jurnalist american (n. 1914) 2002: Kevin Smith, actor neo-zeelandez (n. 1963) 2004: Jens Evensen, ministru norvegian și judecător la Curtea Internațională de Justiție (n. 1917)

FLUX

12

Cultur=

15 FEBRUARIE 2013

APARIŢIE EDITORIALĂ

„Identităţile Chişinăului” – un volum cu şi despre o dragoste neîmpărtăşită Recent a văzut lumina tiparului volumul „Identităţile Chișinăului”, o lucrare care cuprinde peste 20 de studii ale unor autori din Republica Moldova, România și Suedia și care abordează din perspective variate identitatea istorică, culturală și urbanistică a Chișinăului. Volumul a fost prefaţat de Sergiu Musteaţă și Alexandru Corduneanu, care sunt și coordonatorii acestei cărţi. Iniţiativa acestei lucrări aparţine Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) și Grupului Civic pentru Patrimoniu Cultural, în urma unei conferinţe știinţifice internaţionale, cu același generic, care a avut loc în luna septembrie 2011.

Culegerea de studii „Identităţile Chișinăului” a văzut lumina tiparului la finele anului 2012, dar a fost lansată pe 8 februarie 2013. „Sperăm că prin publicarea acestor studii vom aduce din nou în atenţia publicului larg subiecte legate de acest aspect al vieţii culturale a municipiului Chișinău. Volumul are trei capitole de bază, care întrunesc 24 de studii. În lucrarea de faţă vorbim despre identităţi culturale, istorice și religioase ale Chișinăului, și în partea a treia a cărţii abordăm perspective identitare, despre cât de mult se schimbă Chișinăul nostru în urma unor intervenţii ale omului contemporan, a noii planificări urbanistice, noile concepţii care, deseori, sunt în detrimentul trecutului, dar în speranţa că fiecare monument de arhitectură va păstra acel aspect al identităţii, ceea ce reprezintă Chișinăul în timp”, a menţionat Sergiu Musteaţă în cadrul manifestaţiei dedicate lansării volumului.

La eveniment au participat istorici, arhitecţi, urbaniști, scriitori, artiști plastici, specialiști în domeniul patrimoniului cultural, reprezentanţi ai sectorului asociativ și ai administraţiei publice locale a municipiului Chișinău.

Trebuie să menţionăm că „Identităţile Chișinăului” a apărut într-un format grafic excelent. În volum se regăsesc fotografii, schițe și hărți inedite care reconstruiesc un Chișinău pierdut printre noile construcții de astăzi.

De-a lungul timpului, orașul a trecut printr-un șir de transformări, care, în cea mai mare parte, nu i-au fost benefice, fiecare perioadă fiind marcată nu doar de regimurile politice, ci și de gradul de cultură al celor care ne conduc, acest lucru lăsându-și amprenta și asupra aspectului Chișinăului, un oraș care și-a pierdut armonia.

Precum se menţionează și în lucrarea la care facem referinţă în acest ar-

ticol, astăzi patrimoniul cultural al capitalei riscă desfigurarea și pierderea autenticităţii, iar istoria și valorile lui riscă să rămână doar pasiunea unora, în loc să devină un bun al comunităţii, cunoscut și drag tuturora, destinat și generaţiilor care vin, dar și celora care ne vizitează orașul.

Despre importanţa apariţiei unei lucrări precum „Identităţile Chișinăului”, dar și despre cultura identitară a vorbit în deschiderea evenimentului și Alexandru Corduneanu: „Ne pare bine că putem vorbi încă o dată despre dragostea noastră pentru Chișinău, fiindcă orice lucru poate fi valabil atâta timp cât poate fi umplut de dragostea noastră pentru ceea ce facem. Interesul pentru identităţile Chișinăului nu este întâmplător, pe noi identitatea Chișinăului ne interesează din perspectiva strategiilor de dezvoltare a orașului pentru secolul XXI. Chișinăul își schimbă puţin câte puţin atât aspectul exterior, cât și aspectul interior.

Am vrut ca prin volumul pe care vi-l prezentăm să creionăm câteva aspecte ale „geniului locului”, așa cum pot fi ele văzute din perspectivă culturală, religioasă, istorică, dar și urbanistică.

Probabil că sunt primii pași, sper că urmează și alte colocvii, și alte volume de acest fel despre identităţile Chișinăului, pentru că ele vor fi foarte uti-

le atât pentru administratorii urbani, cât și pentru urbaniști. Actualmente în Uniunea Europeană, și acest lucru l-am specificat și în prefaţa volumului, problema identitară este pe masa de lucru nu a oamenilor de știinţă, nu a oamenilor de cultură, ci a urbaniștilor, a arhitecţilor-șefi, a administratorilor, a primarilor. Se lucrează din plin cu acest concept în definirea strategiilor de dezvoltare. Nu poţi să dezvolţi o localitate, să-i propui niște direcţii de dezvoltare, fără ca să știi ce reprezintă această localitate prin ea însăși și prin ce este diferită de celelalte localităţi, și-ţi propui ca în această confruntare a localităţilor pentru resurse financiare, pentru resurse umane și pentru habitat să fii luat în considerare. Chișinău este capitala unui mic stat european, vecinul Uniunii Europene doar din 2007 și nu prea se vede, putem fi confundaţi cu Mongolia, Maldive sau cu alte denumiri de ţări care încep cu „mol” sau cu „mal”. Invitaţia noastră este ca prin această lansare să vorbim încă o dată despre Chișinău, despre modul în care trebuie gestionat și despre perspectivele lui urbanistice, despre cum trebuie protejat Chișinăul istoric”.

Prezent la eveniment, fostul arhitect-șef al Chișinăului, Anatoli Gordeev, a remarcat că în prezent, în lume se observă două tendințe: dorința de

a transforma orașul într-un „New York” și tendința de recuperare a identității locale. În cazul Chișinăului, el a menţionat că autoritățile trebuie să urmeze a doua tendință, pentru a spori imaginea orașului. În acest sens, urbanistul suedez Bo Larsson, care se interesează de dezvoltarea Chișinăului încă din anii ‘70 ai secolului trecut, menționează în studiul său că există multe posibilități de a dezvolta armonios orașul, fără a distruge patrimoniul cultural. Trebuie păstrate nu numai monumentele istorice, dar și casele simple, deoarece acestea reflectă memoria și identitatea localității. Nu în ultimul rând, el recomandă modernizarea transportului public și edificarea unei regiuni atractive și moderne în zona râului Bâc. În „Identităţile Chișinăului” autorii se referă la diferite perioade ale existenţei orașului: din secolul al XVIIIlea, perioada ţaristă, anii interbelici, perioada sovietică și cei 20 de ani de independenţă. Istoricii prezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală.

Volumul a fost editat într-un tiraj de 500 de exemplare, cartea nu se găsește în librării, însă poate fi accesată pe pagina electronică: www.antim. md.

Liliana POPUŞOI, FLUX

DIMENSIUNILE COSMICE ALE ARTEI

NOUL VAL AL ARTEI ROMÂNEŞTI SE VINDE BINE ÎN LUME

Primul cântec înregistrat în spaţiu

Un tablou al unui pictor român, vândut cu peste 140.000 de euro la o licitaţie

Astronautul canadian Chris Hadfield, aflat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), și cântăreţul Ed Robertson, solistul trupei Barenaked Ladies, au interpretat în duet piesa “I.S.S.” (Is Somebody Singing?), considerată primul cântec care a fost înregistrat în spaţiu.

Cei doi au interpretat acest cântec în timp ce Hadfield se alfa la bordul ISS, staţia aflată la o distanţă de 400 de kilometri deasupra Terrei, care se deplasează în spaţiu cu o viteză de peste 28.000 de kilometri pe oră, informează dailymail.co.uk.

Pentru această piesă, Chris Hadfield a cântat la chitară și voce, la bordul ISS, în timp ce Ed Robertson a cântat întrun studio de înregistrări de pe Terra, acompaniat de corul Școlii pentru Arte Wexford.

Performanţa astronautului canadian a fost transmisă prin satelit și mixată apoi într-un studio din Toronto.

Astronautul canadian spune că va continua să compună cântece în spaţiu și intenţionează să înregistreze și un album.

Tabloul “Dr. Mengele 2”, al pictorului Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale românești, a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitaţia de artă contemporană organizată marţi, 12 februarie, la Londra, de casa Sotheby’s, informează un comunicat al casei Artmark remis MEDIAFAX. “Dr. Mengele 2”, opera artistului român, a fost adjudecată cu 140.747 de euro, o sumă de patru ori mai mare decât valoarea estimată de specialiști - 35.000-46.000 de euro.

Potrivit comunicatului de presă transmis de Sotheby’s, preţul-record obţinut de opera lui Adrian Ghenie la această licitaţie, dedicată celor mai valoroși exponenţi ai artei recente, “subliniază o cerere tot mai mare de opere aparţinând generaţiei tinere”. În condiţiile în care portofoliul de clienţi ai Sotheby’s include cei mai importanţi colecţionari de artă contemporană ai lumii, premisele unei ascensiuni fulminante a artiștilor tineri care au intrat în circuitul casei de licitaţii sunt deja create. În ultimii doi ani, Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă. Recordul anterior al tânărului artist Adrian Ghenie, în vârstă de 36 de ani, este tabloul “Studiu pentru bătaia cu plăcinte”, adjudecat în luna aprilie 2012 cu suma de 52.764 de euro, la casa Tajan din Paris, într-o licitaţie caritabilă. În 2011, alte două opere ale lui Ghenie au fost tranzac-

ţionate la marile case de licitaţii: “Gară în afara timpului”, adjudecată pentru 14.578 de euro, la aceeași Sotheby’s, respectiv “Piscină”, operă tranzacţionată la casa Phillips de Pury din Londra pentru suma de 12.868 de euro.

Adrian Ghenie s-a născut în 1977, la Baia Mare. A absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, și a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior și în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

Dintre artiștii contemporani tineri ai Școlii de la Cluj prezenţi pe piaţa de artă din România se remarcă Șerban Savu (opera “Space, the final frontier 2” a fost adjudecată pentru 10.000 de euro, în 2012, la Artmark), Mircea Suciu (opera “Take a bow”, adjudecată pentru 7.500 de euro la Artmark), Mircea Cantor (instalaţia fotografică “The landscape is changing”, adjudecată cu suma de 6.800 de euro la Artmark) etc.

Săptămâna viitoare, Licitaţia de Mărţișor I - Pictură și Sculptură organizată de Artmark pe 19 februarie, la Athenee Palace Hilton din București, aduce în prim-plan o serie de opere semnate de artiști postmoderni și contemporani, de la Corneliu Baba și Alexandru Ciucurencu la Constantin Piliuţă și Ștefan Câlţia, dar și Ion Biţan și Dan Perjovschi etc.

Cultur=

15 FEBRUARIE 2013

13

Leo BUTNARU

DE CE TOCMAI MÂINE-POIMÂINE? (Pagini de jurnal)

6.XII.1986 Miercuri și joi, cu Mihail Ion Ciubotaru și Nicolae Vieru – întâlniri cu elevii din Zberoaia, Grozești, Iurceni, Ciuciuleni și Nisporeni. Dialoguri intense, elevi cu lumină vie în ochi și în cuvânt. Dintre întrebările ce mi s-au adresat: care sunt cele două visuri ce vi s-au realizat și două care mai sunt doar visuri? Glumind, răspund că eu am încă nerealizate toate cele patru visuri. Iar, serios, – cred că împlinirea celui mai mare vis a fost norocul de a mă fi născut.

Pentru că milioane de prunci au ghinionul de a nu se naște, începând cu cauzalităţi dramatice, obiective, și încheind cu cele ce ţin de medicină și nedorinţa de-a avea copii. Școala din Zberoaia poartă numele scriitorului M. Andreescu. Au seră. Cabinete bine amenajate, inclusiv cel ce e și camera-muzeu a scriitorului. O colecţie de scoici frumoase, trimise școlii de foștii elevi ce și-au făcut sau își fac serviciul militar la marină.

Cred că am fost în condiţie sufletească bună, animând audienţele. Am avut priză la public.

9.XII.1986 Cam cu toţii avem caligrafii deteriorate (de graba condeiului de jurnalist, probabil). Cola, însă, e un adevărat criptograf, rar om găsinduse care să-i înţeleagă scrisul mărunt, aproape fără relief. Îmi amintesc că, la Grozești, pe când Cola semna autografe, vreo doi pedagogi se apropiaseră de mine, rugându-mă să le descifrez cele încondeiate de prozator; oricum, autografele le luaseră pentru copiii lor și ar fi fost păcat ca aceștia să nu fi ajuns la sensul doleanţelor.

10.XII.1986 Azi, pe la ora 11.00, mai fac un tur al expoziţiei lui Mihai Grecu. Foarte amplă. Chiar abundentă. O variantă a acestei expoziţii ar fi cea cu caracter antologic și care ar respecta totuși ordinea cronologică. Astfel, în urma selecţiei, nu că s-ar ajunge doar la sobrietate, ci s-ar focaliza atât energiile creatorului, cât și atenţia vizitatorului. Apoi, ar fi mai lesne de urmărit interesanta și, pentru arta noastră, excepţionala evoluţie artistică a unui mare pictor care este M. Grecu. Remarca de la urmă îmi amintește de ceea ce-mi vorbea în 1974 Leon Briedis sau, poate, Knuts Skujenieks, pe când eram la Riga;

îmi aducea ca exemplu o poetă, multe decenii la rând înregimentată în cohorta obișnuiţilor, nivelului comun și care, la 60 de ani, editează o carte uluitor de „neasemănătoare” cu tot ce scrisese până atunci. Dar o carte remarcabilă și ca valoare. E drept, la Grecu nu întâlnim rupturi bruște, dar poate totuși, pe la 1970-1971, s-a produs o categorică schimbare a metodei de lucru deloc ușor de concretizat.

Grecu e unul dintre pictorii pentru cunoașterea lucrărilor cărora e foarte important să se ţină cont de titlu: „Ochi de apă” („Izvorul” – o serie întreagă), „Adâncul fântânilor”, „Omagiu lui Vladimir Curbet” (simplu, banal, lucrarea ar putea fi numită, dacă nu „Opinicle”, sigur – „Etnografică”); chiar și acel „Negru de Purcari”…

Dintre pânzele excepţionale, însă amintite rareori de ocazionalii noștri critici de artă plastică: „De ziua nașterii” (parcă ar fi însăși nevinovăţia, ingenuitatea – chipul te face să te gândești la Eminescu-copil), „Ciutura de aur”, ba și „Celulă” sau „Floarea soarelui și cosmosul”, apoi „Gorunul”. Și astea – doar din cele ale căror titluri mi-au rămas în memorie…

La expoziţie – lume multă. Și trei tineri matematicieni, printre care și poetul Leonid Bordeianu. Le fac cunoștinţă cu maestrul. Apoi vreo două ziariste, tineri plasticieni, elevi. Un tovarăș din Tiraspol. Se cunoaște cu Grecu și presupun că ar putea fi pedagog la vreo școală de arte plastice.

Mâine, la cenaclul „Dialog”, va fi prezent Mihai Grecu. Am fost rugat să vorbesc.

Dacă e să revenim la literatură, mi se pare că la noi Petru Zadnipru era avid de împrospătare a versului său. Ţin minte mărturia din discuţii, dar prezentă și în câteva probe (să zicem, poezia „Râșniţa”) prozodice cu însemne de noutate și cu discret mesaj programatic-prolog la ceea ce ne-am fi putut aștepta pe viitor de la poet. Trecerea din viaţă însă l-a lăsat la hotarele propriei sale creaţii, plăsmuită din multă simţire, dar, ici-acolo sau în mai multe locuri, rătăcită în locurile comune ale poeziei de până în anii ‘60-’70.

12.XII.1986 Dezvelirea bustului la mormântul lui Petru Dudnic. Prietenii și apropiaţii. Ca și până acum, de mai multe ori, ne reamintim de felul de a fi al lui Petrică. Atât de viu, neliniștit, nerăbdător și inventiv până la incredibil. „Petru cel Dudnic…

Bucuros că mă vezi… Șapte, mă duc să-l întâlnesc pe treisprezece…” Individualitate inconfundabilă…

Ieșim din fostul său cabinet. Îi dăm drumul înainte lui Mitică Scvorţov, autorul monumentului lui Dudnic. Mi se rupe de pe buze: „Sculptorul – înainte, modelele – din urmă”. Băieţii tresar, se veselesc amar pe seama unui adevăr, totuși.

18.XII.1986

Noutate cutremurătoare la „Vremea”: în Alma-Ata – dezordini, dePE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T monstraţie a tineretului ceCENTRUL de PELERINAJ și exprimă dezacordul cu EMAUS hotărârea ultimei plenare a MITROPOLIA BASARABIEI CC al Kazahstanului. IndigD O B R O G E A, M U N T E N I A ûi M O L D O V A nare, răfuieli cu trupele de Pelerinaj în SciŖia Minor / Pe urmele SfinŖilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian ûi Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram ordine. Deci, a și început…

28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) La planificarea număruGrup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 3 martie, ora 22. lui. Intră Rodica, emoţionaMćnćstirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul pćr.Arsenie Papacioc, Peûtera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vodć, Lacul Sćrat, Vladimireûti, Bujoreni, Schimbarea la FaŖć. Catedralele: tă neplăcut: acum câteva Sf.Ap.Petru si Pavel din CostanŖa ûi Huûi. Oraûele: ConstanŖa, Cćlćraûi, Slobozia, Huûi. Monumentul clipe vorbise cu Maria BieTropaemum Traiani de la Adamclisi. șu, solicitându-i concursul UCRAINA Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian pentru numărul de Anul / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt Nou. Marea interpretă, iri16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. tată la culme, sinceră, se Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi vede, în explozia ei: „Da lăMOLDOVA saţi-mă odată în pace! Sunt ȱDrumeŖie la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram obosită! Am îngheţat prin 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) aerogări, pe la staţiile de Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul cale ferată. Lăsaţi-mă să lupćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi. crez în tihnă, că nu mai am puteri”. Poftim, ce turnură a (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md destinului…

Oleșa povestește despre șeful magazinului central din Soroca, Zubcu, care în fiecare an la 15 ianuarie adună colectivul și, pe scurt, sărbătoresc cu toţii ziua lui Mihai Eminescu.

Televiziunea a transmis poemul muzical „Mioriţa” de Tudor Chiriac. Voce – V. Cojocaru, la orgă – A. Strezev. Un cuvânt foarte frumos gândit și rostit de C. Rusnac. E o lucrare de pus în hrisoavele armoniilor și durerilor neamului nostru.

31.XII.1986 Sâmbăta trecută, la concertul – unul din cinci – axate pe creaţia lui Gr. Vieru. Opinii contradictorii despre valoarea lor. Prezenţe bizare (teatrul poetic) sau puţin îndreptăţite (inclusiv „Jocul”). Sainciuc prezintă masca de după care nu vede. Se împiedică de utilajul electric, lovește și în camera de luat vederi a televiziunii. Ieri, maestrul îmi povestise că, la uzina „Vibropribor”, de asemenea, pierzând orientarea pe scenă, a căzut de la vreo doi metri. Nicio vânătaie!

FLUX

ÎN SEMN DE PROTEST FAŢĂ DE CONCEDIERI Jurnaliştii de la BBC vor intra în grevă pe 18 februarie Jurnaliștii radiodifuzorului public britanic BBC vor intra în grevă luni, 18 februarie, după ce vineri, 15 februarie, aceștia vor opri parţial producţia de știri în semn de protest faţă de decizia conducerii companiei de a concedia o parte dintre angajaţi, în vederea reducerii costurilor.

3.I.1987 Pentru că Ianus, cu una din feţele sale, privește în urmă și rotește caleidoscopul amintirilor… Începutul de an este și al memoriei, nu doar al speranţelor. Și cioburile zilelor de demult capătă, din când în când, strălucire. …Nitam-nisam, îmi amintesc că, prin 1977, într-o deplasare prin raionul Drochia, în preajma Hăsnășenilor Mari însoţitorii mei localnici îmi arătaseră Dealul Duminicii!

Tot cu vreun deceniu în urmă, în preajma zilelor literaturii sovietice în Moldova, se traducea extrem de mult, pentru a prezenta confraţii. „De atâtea traduceri am făcut bășici la creier!” Îmi amintesc de toamna târzie, când, la piaţă, în faţa movilelor de harbuji aduși din Asia, vânzătorii cu ochii migdalaţi tușesc scurt a răceală. Răcoare vine și de la grămezile de harbuji, pentru că harbujii sunt și un fel de microfrigorifere.

6.I.1987 Numărul 12 al revistei „Orizontul” e unul de atmosferă teleneșteană, prezentându-l pe Valeriu Găină (Telenești), cel mai bun chitarist al anului 1986 („Moskovski komsomoleţ”), Vitalie Găină (Mândrești), grafician de mare perspectivă, cu studii în ţările baltice. Plus subsemnatul, cu versuri. Nu din orgoliu, ci cu bucurie notez astea. În genere, tărâmurile noastre lansează mai multe nume: V. Dânga, Gh. Mustea, I. Boldumea…

Pe la redactorul-șef intră cam des curatorul de la securitate. Ceva cu… perestroika? Să nu ne… grăbim?...

12.I.1987 Am prezentat editurii manuscrisul de proză „De ce tocmai mâine-poimâine!”.

13.I.1987 Ieri și azi am lucrat la interviul cu I. Bogdescu.

O comandă urgentă a revistei „Moldova”: a fost concretizată ziua de naștere a lui Ion Creangă – 1 martie. Mai înainte sărbătoream vara. Și, pus în situaţie, colectivul a făcut tot posibilul să iasă din ea onest. A scris ceva I. Mânăscurtă.

Tema interviului nostru: ilustraţiile grafice la opera marelui humuleștean.

19.I.1987 Ion Hadârcă îmi dă o veste tristă: „Știi, acum o săptămână, s-a stins mama de la Chiţcani, care te-a alăptat”. Avea 62 de ani, cu 4 ani mai tânără decât adevărata mea mamă, ce s-a trecut din viaţă acum mai bine de 10 ani… Dumnezeu să le odihnească în pace.

25.I.1987 O succintă cronică a săptămânii trecute: călătorie la Căușeni, cu Andrei, Victor și Lenuţa.

Vizita consăteanului din Negureni Milea, cemi face surpriză cu publicaţia de peste hotare.

S-a sinucis feciorul colegului V. B. Tatăl se afla în spital, operat. Cum să i se spună?

Jurnaliștii BBC, membri ai NUJ, au votat pentru declanșarea grevei în cazul în care conducerea corporaţiei media britanice nu va accepta să pună capăt concedierilor și să redistribuie în cadrul companiei angajaţii ale căror posturi prezintă cele mai mari riscuri să fie desfiinţate. În cazul în care negocierile nu se vor finaliza într-un mod favorabil pentru angajaţii BBC, sute de jurnaliști vor intra, vineri, 15 februarie, în grevă perlată (grevă în care angajaţii opresc sau încetinesc lucrul la o anumită fază a producţiei, n.r.). Greva perlată va fi urmată de o grevă generală prevăzută a se desfășura luni, 18 februarie.

Mai multe posturi din structura grupului BBC ar urma să fie desfiinţate până la sfârșitul lunii martie, printre acestea aflânduse mai multe locuri de muncă de la Divizia naţională de știri a BBC, BBC Scotland și BBC Radio 5 Live.

Michelle Stanistreet, secretar general al NUJ, a criticat planul de restructurare anunţat de BBC. De asemenea, potrivit lui Michelle Stanistreet, concedierile anunţate de BBC nu sunt necesare.

De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al BBC a spus că este “dezamăgit” de acţiunile de protest anunţate de NUJ. Purtătorul de cuvânt al BBC a mai spus că reprezentanţii companiei poartă discuţii cu reprezentanţii NUJ și speră că disputa va fi rezolvată în urma negocierilor. În cazul concretizării grevei, BBC va face tot posibilul ca publicul să fie cât mai puţin afectat, a mai spus purtătorul de cuvânt al radiodifuzorului public britanic.

British Broadcasting Corporation (BBC) este cel mai mare radiodifuzor public din lume, cu aproximativ 23.000 de angajaţi.

Corporaţia BBC deţine, în prezent, opt televiziuni, 54 de posturi de radio, unul dintre cel mai accesate site-uri din Europa și un serviciu internaţional în 28 de limbi străine, de care beneficiază peste 150 de milioane de persoane.

FLUX 18

14

Programe 15 FEBRUARIE 2013

Luni FEBRUARIE

19

Marţi FEBRUARIE

20

Miercuri FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Fiat 500”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk show. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Documentar. “Blugii - o planetă albastră”. 14.30 Cultura azi. 15.30 Documentar. “Orezul luat cu japca”. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20, 3.55 Eurovision 2013. 21.25 Documentar. “Drumeţii”. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “PSIHANALIZA” (SUA). 0.35 În ritm de dans. 1.00 Profil de savant. Academicianul Valeriu Canţer. 1.15 Cultura azi. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

6.00, 13.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.25, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Lumina culorilor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Portrete în timp. Victor Ciutac. 14.10 Miniserial.

“ANCHETA FAMILIEI”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20, 3.55 Eurovision 2013.

21.25 Mihai Ciobanu la 60 de ani. Concert aniversar. Transmisiune în direct. 23.40 Cultura azi. 0.35 Documentar. “Global 3000”. 1.05 Respiro. Program de muzică clasică. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 Music Mania.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 În ritm de dans. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Festivalul-concurs naţional “Lăutarii Moldovei”. Selecţiuni. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Respiro. Lucian Spânu. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”.

13.40 Sub același cer. 14.10, 5.10 Aniversări. Valentin Delinschi.

14.55 Documentar. “Lumina culorilor”. 15.55 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.20, 3.55 Eurovision 2013. 21.25 Dialog social. 21.45 Legendele muzicii. 22.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 0.10 W.A. Mozart. Requem. 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpână 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inima de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4425 15:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 3 (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.1, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Грач”. Многосерийный фильм 00:05“Primele știri”(rus) 00:15“Вечерний Ургант”00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:40 Ночные новости 01:55 Итоги Берлинского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 02:20 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 6.00 Teleenciclopedia.

2.20 Garantat 100 de procente. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:31 LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATIONS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:27 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:17 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 MADAME BROUETTE 2:44 ARTE REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpână 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ursul Jack 13:00 Stirile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4426 14:30 Film: Mamă vitregă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un om periculos 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.2, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York, ep.2, an 7 (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Грач”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 02:00 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter.

11.10, 1.30 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia.

21.35 Fotbal. UEFA Champions League. 21.45 Fotbal. Champions League. “Porto” - “Malaga”. 0.10 Parteneri de week-end.

0.40 Ora de business. 3.15 Sport. 4.20 Filmoteca veselă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 BENGHAZI, AU-DELÀ DE LA LIGNE DE FRONT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:55 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AU PLUS PRÈS DU PARADIS 21:12 DIMANCHES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LILI DAVID 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpână 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:30 Film: Mamă vitregă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4427 15:00 Film: Testul curajului 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: New York Taxi 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.3, an 7 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York, ep.3, an 7 (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Страсти по Чапаю”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 2.50, 6.20 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. UEFA Champions League. 21.45 Fotbal.

Champions League. “Galatasaray” - “Scalke”. 0.05 Olimpiada veseliei. 0.55 Dănutz. S.R.L. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 ALAIN PROST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TOUS LES MATINS DU MONDE 16:53 LA TRANCHÉE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:29 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 PETITES VACANCES A KNOKKE-LE-ZOUTE 2:32 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21

Joi FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Respiro.

Lucian Spânu. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 15.45 Părinţi și copii.

16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.20, 3.55 Eurovision 2013. 21.25 Documentar. “Taekwondo - calea spre perfecţiune”. 21.45 Profil de savant. Academicianul Valeriu Canţer. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.00 Templul muzicii. 1.40 Respiro. 5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpână 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Testul curajului (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4428 15:00 Film: Fiul pierdut 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Basic - Instrucţia 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Страсти по Чапаю”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Интересное кино в Берлине” 01:30 “Николай Расторгуев. Давай за жизнь!”

02:20 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 Olimpiada veseliei. 14.35 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50, 23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.30 Interes general. 2.55 Rom european. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:56 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LILI DAVID 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN AIR DE FAMILLE 23:48 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 BENGHAZI, AU-DELÀ DE LA LIGNE DE FRONT 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe

15 FEBRUARIE 2013

22

Vineri

23

FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”.

13.40 Свiтанок. 14.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005).

16.00 Portrete în timp. Iurie Negoiţă, artist al poporului. 16.30 W.A. Mozart. Cvintetul pentru clarinet, 2 viori și violoncel. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show. 21.20 Eurovision 2013. 21.25 Respiro. Program muzical. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

Episodul 1. 1.00 Templul muzicii. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpână 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpână(r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Fiul pierdut (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4429 15:00 Film: Salvaţi-l pe Willy 2 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:00 Gala Box: Christian Hammer Ciocan - Mazikin 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Ералаш” 16:45 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Две звезды” 23:50 “Вечерний Ургант” 00:40 “Primele știri” (rus) 00:50 Пирс Броснан, Юэн Макгрегор в фильме Романа Поланского “Призрак” 02:50 “Prima Oră” (R) 04:45 “Primele știri” (rom) (R) 05:15 “Пока все дома” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 1.55 Mărie, Mărie Lie Ciocârlie. Maria Ciobanu. 16.45, 17.50, 3.50, 6.15 Teleenciclopedia. 3.00 Tezaur folcloric. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:31 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LILI DAVID 16:35 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:54 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:52 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:46 MISE AU POINT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă FEBRUARIE

24

FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Microcreditul în Europa”. 7.05 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 5.10 “Cântă îngerii cu noi”.

Selecţiuni din spectacolul muzical cu orchestra “Mugurel”. 13.45, 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 “Ziua de argint”. Constantin Moscovici. Spectacol muzical. 16.35 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.10 Eurovision 2013. 21.25, 4.40 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “FATA ÎN PARC”. 0.15 Erudit-cafe. 1.15 Retro TV. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr!

4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inima de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Vânătorii de fantome 2 15:00 Film: Luna de miere 16:45 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Risc maxim 22:30 Film: Raport special 01:00 Explore midnight 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Dragoste fără preaviz 13:00 Stirile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Atât de aproape de cer 16:00 Film: Cursa din Hazard 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare în Paris 22:30 Film: Dr. Parnassus 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” День защитника Отечества на Первом 06:40 Евгений Матвеев, Людмила Гурченко, Николай Крючков в фильме “Особо важное задание”. 1-я серия 07:45 “Армейский магазин” 08:15 Сергей Бондарчук в фильме “Судьба человека” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 Фильм “Небесный тихоход” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме “Офицеры” 13:55 Олег Борисов, Михаил Кононов в фильме “На войне как на войне” 15:20 Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев, Спартак Мишулин в фильме “Белое солнце пустыни” 16:40 Новости (с субтитрами) 16:55 Евгений Цыганов, Андрей Мерзликин в фильме “Брестская крепость” 19:10 Праздничный концерт к Дню защитника Отечества 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Золотой орел-2013” за лучший фильм. Премьера. Фильм Карена Шахназарова “Белый тигр” 23:40 Светлана Ходченкова, Елизавета Боярская, Ирина Пегова, Данила Козловский в фильме “Пять невест” 01:30 Фильм “Карлос” 03:10 Пирс Броснан, Робин Уильямс в комедии “Миссиc Даутфайр”

06:00 Новости 06:10 Евгений Матвеев, Людмила Гурченко, Николай Крючков в фильме “Особо важное задание”. 2-я серия 07:20 Клара Лучко, Эммануил Виторган в детективе “Ларец Марии Медичи” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Натуральная жесть” 13:10 Леонид Харитонов, Татьяна Пельтцер, Михаил Пуговкин в комедии “Солдат Иван Бровкин” 14:40 Леонид Харитонов в комедии “Иван Бровкин на целине” 16:20 Премьера. “Леонид Харитонов. Падение звезды” 17:15 Фильм “Пять невест” 19:00 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Мульт личности” 23:20 “Yesterday live” 00:25 “Познер” 01:15 “Мэрилин Монро. Невостребованный багаж” 02:15 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о влюбленных” 04:25 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Zestrea românilor. 8.10, 0.00 Parteneri de week-end.

8.45, 13.20 Teleshopping.

9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 11.30 Dănutz. S.R.L. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 1.30 Gheorghe Zamfir.

Concert. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.40 Profesioniștii... 2.20 Olimpiada veseliei. 3.10 Sport. 4.15 Viaţa satului. 6.20 Teleenciclopedia.

7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.25, 20.30 Seriale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 16.00 Tezaur folcloric. 17.00, 1.35 Mărie, Mărie Lie Ciocârlie.

Maria Ciobanu. 18.00 Olimpiada veseliei. 19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Garantat 100 de procente. 23.55 Dănutz. S.R.L. 2.25 “Sub grumazul ceterii”. Grupul “Iza”. 3.15, 6.15 Teleenciclopedia. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:50 LES BOYS 16:12 LES BOYS 16:35 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:31 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:12 WAKFU 11:34 TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DOCUMENTAIRE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 INDOCHINE 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL 0:43 LE JOURNAL DE LA RTS 1:09 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:26 FOOT ! 2:18 UN AIR DE FAMILLE 4:04 TV5MONDE LE JOURNAL 4:31 PEUPLES DU MONDE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“BĂIATUL ȘI MAREA”. 7.50 Cinemateca universală. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar.

“Microcreditul în Europa”. 10.00, 1.35 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00, 1.05 Dor. Elena Iliaș, regizor. 11.30 L.Pirandello. “Astă seară se improvizează”. 12.30 Festivalul-concurs al violoniștilor “Filip Toderașcu”. 13.35 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 14.30 Handbal.

Campionatul RM. “Olimpus” (Chișinău) - “PGU” (Tiraspol). Transmisiune în direct. 15.50 Legendele muzicii. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус).

17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.35 O seară în familie. 21.20, 4.10 Eurovision 2013. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Film. “BATE TOBA” (Africa de Sud - SUA, 2003). 0.20 Fii tânăr! 2.20, 4.15 Mihai Ciobanu la 60 de ani. Concert aniversar.

5.35 În ritm de dans.

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

15-22 februarie Berbec Sunt așteptate explozii temperamentale, din partea ta sau a șefilor cu care intri în contact, motivele fiind copilărești de ambele părţi, dar tentaţia e prea mare.

Taur Starea generală e greu de controlat pentru că vine cu accese de anxietate. Deși nejustificată, își găsește repede culcuș și motivaţie, dacă îi permiţi acest lucru.

Gemeni Cele mai importante griji ale tale pot deveni mecanisme interioare stabile, cu pretenţia de a fi decisive pentru tot ce planifici de acum înainte.

Rac Ţi se pare că unele situaţii sunt prea frumoase ca să fie adevărate și de aceea nu vrei să crezi că e posibil ca și ţie să îţi meargă bine, măcar pentru un timp.

Leu Pui la îndoială, fără motiv, anumite planuri la care ai lucrat, cum ar fi cele legate de studii, de un nou drum profesional sau de extinderea în alte arii ale profesiei.

Fecioară Te simţi în siguranţă în relaţiile de parteneriat, deși uneori scârţâie. De aceea ai tendinţa de a exagera cu deciziile pe care le iei de unul singur.

Balanţă Deși simţi nevoia să lași în urmă măcar capitolele pe care le-ai închis deja, azi te întorci la unele probleme, cu toate că intuiţia îţi spune că nu are niciun rost.

Scorpion Trebuie să intervii pentru a reaminti unor colegi care le sunt limitele. Ai de ales între o intervenţie în forţă sau o discuţie între patru ochi cu persoana vizată.

Săgetător Întregul context sugerează că zilele monotone s-au încheiat și acum ești chemat să reiei stilul tumultuos de viaţă cu care ești obișnuit.

Capricorn Forfota din jurul tău are un efect puternic destabilizator și va trebui să faci ceva pentru a-ţi regăsi echilibrul, calmul și stăpânirea de sine.

Vărsător Apar discuţii tensionate cu apropiaţii, dar motivele sunt atât de puerile încât, după ce trec, te vei mira și tu cum de ai acceptat să te enervezi din atâta lucru.

Peşti Ai tendinţa de a exagera anumite dificultăţi, din cauza unor impresii difuze pe care le confunzi ușor cu șoaptele intuiţiei cu care ești deja obișnuit.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 345 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CK

FLUX

16

SFATURI Scapă de mătreaţă cu ulei de avocado

Persoanele care au probleme cu căderea părului ori au firul subţire pot apela la uleiul de avocado. Bogat în vitaminele A, D, E și B6, avocado conţine și magneziu, cupru, fier și acid folic, care ajută la creșterea părului. În plus, uleiul oferă și protecţie în zilele cu soare foarte puternic. Se recomandă în combinaţii cu uleiul de migdale sau cel de măsline.

Avem nevoie de o lingură de ulei de avocado, o linguriţă de ulei de măsline și apă caldă. Se amestecă uleiurile și se încălzesc, apoi se masează părul și scalpul.

Vom acoperi capul cu un prosop înmuiat în apă caldă și vom sta înfășuraţi astfel cam 20 de minute. La final se spală părul și se clătește cu ceai de brusture în care adăugăm puţin oţet sau zeamă de lămâie.

Ziarulevenimentul.ro

Diverse

15 FEBRUARIE 2013

STUDIU

Băuturile light se asociază cu un risc crescut de diabet Băuturile îndulcite light s-ar putea asocia cu un risc crescut de diabet, potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută la Paris. Desfășurat de cercetători francezi pe 66.188 de femei, ţinute sub observaţie din 1993, studiul a confirmat existenţa unei legături între băuturile îndulcite și diabetul de tip 2 (cel mai frecvent), relatează afp. com.

Contrar a ceea ce se crede în general – că băuturile light reduc riscul de diabet –, cercetătorii de la Inserm au arătat că riscul de diabet este mai mare la cei care consumă băuturi light decât la cei care beau răcoritoare îndulcite normal.

Pastilele de vitamina C pot creşte riscul de dezvoltare a pietrelor la rinichi

AGERPRES.ro

Dansul, terapie pentru adolescenţi Practicarea dansului îmbunătăţește semnificativ starea de sănătate fizică și psihică a adolescenţilor. Acesta este rezultatul unui studiu clinic realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Orebro din Suedia.

Un nou studiu realizat de Institutul Karolinska din Suedia arată că bărbaţii care iau regulat vitamina C riscă mai mult să dezvolte pietre la rinichi, relatează Xinhua.

Studiul, publicat săptămâna trecută în JAMA Internal Medicine, informează că cei care iau suplimente cu vitamina C (1000 mg/pastilă) sunt de două ori mai susceptibili să facă pietre la rinichi decât cei care nu iau astfel de suplimente.

Riscul crește cu cât cantitatea de suplimente cu vitamina C este mai mare.

Cercetătorii atrag atenţia totuși că administrarea regulată de multivitamine nu se asociază cu riscul de pietre la rinichi. Ei consideră că atât doza, cât și combinaţia de nutrienţi cu care este ingerată vitamina C sunt importante.

Din acest motiv, oamenii de știinţă au remarcat că nu există risc crescut de pietre la rinichi în cazul unei diete normale, cu aport de vitamina C din fructe și legume.

Cercetările s-au bazat pe datele strânse de la un număr mare de persoane, care au fost ţinute sub observaţie în medie 11 ani. ”Dat fiind faptul că nu se cunosc pe deplin avantajele consumului unor mari doze de vitamina C sub formă de suplimente alimentare, cel mai înţelept lucru ar fi să nu se consume prea multe, mai ales dacă persoana respectivă a avut înainte pietre la rinichi”, spune șeful de cercetări Agneta Akesson, profesor asociat la Institutul Karolinska.

Agerpres.ro

Un studiu de ultimă oră, publicat în Jurnalul Asociației pentru Științele Psihologice din Statele Unite, relevă faptul că o dietă bogată în ulei de pește, diverse activități școlare și extrașcolare de calitate, precum și cititul, contribuie la îmbunătățirea coeficientului de inteligență a copilului.

Rezultatele, publicate în revista americană ”Journal of Clinical Nutrition”, au arătat că femeile care consumă băuturi light beau mai mult decât cele care preferă băuturile îndulcite normale (2,8 pahare/săptămână faţă de 1,6 pahare/săptămână în medie). Dar, chiar și la cantitate egală, băuturile light se asociază cu un risc mai mare de diabet: la un consum de 0,5 l/săptămână, riscul crește cu 15%, iar la 1,5 l/săptămână, cu 59%.

Pentru a afla dacă riscul se asociază doar cu băuturile light, doi cercetători au comparat efectele acestora cu cele ale sucului de fructe presate, nedescoperind nicio legătură în ultimul caz.

Sunt necesare studii suplimentare asupra efectelor băuturilor light pentru a confirma aceste rezultate și a stabili o legătură de la cauză la efect, precizează cercetătorii.

Psihoterapeuţii au format și monitorizat un grup de circa 150 de fete cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani, care obișnuiau să acuze frecvent diverse tulburări psihosomatice precum dureri de cap, dureri de umeri sau de spate, dureri de stomac, atacuri de panică, stări de oboseală sau depresie. Potrivit autorilor studiului, aceste manifestări organice sunt specifice adolescenţilor și apar ca urmare a tulburărilor psihologice prin care mulţi dintre ei trec în această perioadă critică.

Adolescentele au fost repartizate în două grupuri: unele au început practicarea dansului de două ori pe săptămână, iar celelalte nu au făcut nicio formă de mișcare. Pentru tinerele care au urmat cursuri de dans, ședinţele constau în: 15 minute de în-

călzire, 40 de minute de dans, apoi stretching și masaj de relaxare. De asemenea, fiecare curs includea și un moment de exprimare liberă, când adolescentele aveau posibilitatea de a-și exprima propria coregrafie.

La debutul studiului, parametrii de sănătate fizică și psihică (în special evaluarea stimei de sine) erau asemănătoare în ambele grupuri. Dar progresiv, după opt, 12 și 20 de luni de observaţii și evaluări, au început să apară mari diferenţe.

Astfel, în grupul adolescentelor care practicau dansul s-a observat îmbunătăţirea clară a stării lor de sănătate. Peste 90% dintre ele au declarat că nu au mai suferit dureri, se simt mult mai echilibrate din punct de vedere psihic, au mai multă încredere în ele și sunt mulţumite de propria persoană.

Dansul este o adevărată terapie pentru adolescenţi, indiferent dacă au sau nu dificultăţi specifice vârstei, susţine Anna Duberg, unul dintre autorii studiului, în revista Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine.

Jurnalul.ro

STIL DE VIAŢĂ

VREŢI O PIELE FRUMOASĂ?

Dieta și cititul cresc IQ-ul copilului

Retinolul e secretul!

Dieta și coeficientul de inteligență John Protzko, doctorand la Steinhardt School of Culture, Education and Human Development din cadrul Universității din New York, a centralizat datele mai multor studii pentru a afla ce anume influențează creșterea coeficientului de inteligență la copii. “Scopul principal al cercetării este să înțelegem natura inteligenței pentru a ne da seama cum o putem dezvolta încă din stadii incipiente”, au declarat Joshua Aronson și Clancy Blair, profesorii coordonatori ai lucrării de doctorat realizate de John Protzko. În urma centralizării informațiilor într-o bază de date, s-a descoperit faptul că

mărimea coeficientului de inteligență la copii este în strânsă legătură cu dieta și mediul înconjurător.

Cititul crește coeficientul de inteligență Un al treilea factor hotărâtor în creșterea coeficientului de inteligență a copilului este cititul. Interacțiunea cu cititul intervine încă din faza intrauterină, când mamele îi citesc povești copilului. Apoi, pe măsură ce aceștia cresc, atenția se va îndrepta spre citirea interactivă. Acest lucru duce la îmbunătățirea cu 6 puncte a coeficientului de inteligență.

Specialiștii consideră că, prin citit, se accelerează dezvoltarea vorbirii, ceea ce contribuie la îmbunătățirea IQ-ului.

Realitatea.net

CK

Niciun alt ingredient din industria cosmetică nu acţionează la fel de uimitor precum retinolii, susţin specialiștii în frumuseţe, iar studiile știinţifice confirmă acest lucru.

Retinolii sunt derivaţi ai Vitaminei A care au puterea de a reda elasticitatea pielii, tonusul pierdut și luminozitatea. Mai mult decât atât, se pare că cremele cu retinoli îmbunătăţesc aspectul unui ten acoperit de pete solare și ameliorează acneea.

Ranella Hirsch, profesor și specialist dermatolog la Universitatea Cambridge, Massachusetts, explică: “datorită faptului că stimulează regenerarea celulară și producţia de colagen, cremele pe bază de retinoli au efecte de-a dreptul uimitoare. Însă, în același timp, pot fi iritante. Începeţi treptat să le aplicaţi, doar seara, de două ori pe săptămână. Sau căutaţi cremele în versiuni pentru piele sensibilă”.