Ziarul Flux, Ed. 22 (850)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 15.06.2012

=Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Cuv. Nichifor Mărturisitorul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.1456 1 Dolar american ............. 12.0495 1 Leu românesc ................ 3.3944 1 Rublă rusească ............... 0.3697 Timpul probabil:

Maxima zilei „Pasivitatea și lipsa de atitudine sunt dovezi de lașitate spirituală”.

15.06.2012

16.06.2012

Mihai Ralea

Soare, 14 29 0C

Soare, 14 28 0C

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 15 iunie 2012

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 22 (850)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

FLUX

ABONAREA 2012

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Guvernul Filat şi FMI pun pe butuci Republica Moldova 2

PAGINA

ACTUAL

Bacalaureatul, dat pe mâna Centrului Anticorupţie

3

PAGINA

POLITIC Într-o conferinţă de presă, socialiștii Igor Dodon și Zinaida Greceanâi au făcut public proiectul memorandumului dintre Guvernul Filat și misiunea Fondului Monetar Internaţional, ţinut în secret de către autorităţi. Acest document conţine un șir de angajamente asumate de autorităţile de la Chișinău, cum ar fi, pe de o parte, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,4 miliarde de lei, și creșterea, pe de altă parte, a taxei pe valoare adăugată, atât pentru agenţii economici, cât și pentru persoanele

Tkaciuk şi Voronin afirmă că Dodon a luat 3 milioane pentru a-l vota pe Timofti

MAI a întocmit un portret robot al bărbatului bănuit că ar fi autorul crimei de la Durleşti Alexandru Pânzari, șef adjunct al Direcţiei Poliţiei Criminale din cadrul MAI, a declarat miercuri, 13 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă că a fost identificat un martor în cazul crimei de la Durlești. Acesta a fost audiat, iar în baza mărturiilor sale, a fost întocmit portretul robot al infractorului.Astfel, bănuitul are 35-40 de ani, părul șaten și înălţimea de 170-180 cm.

Potrivit lui Pânzari, suspectul s-ar afla foarte des în sectorul Buiucani al capitalei, zona cuprinsă în perimetrul străzilor Vasile Lupu și Ialoveni.

“Martorul l-a văzut pe făptuitor. Cu certitudine, persoana în cauză este infractorul. Problema este cât de bine ne-a fost descrisă. De aceea rămâne măsura de probabilitate”, a mai adăugat Pânzari, menţionând, totodată, că suspectul nu este din cercul decedaţilor.

Ministerul Afacerilor Interne a solicitat ajutorul Ambasadei SUA în elucidarea acestui caz. “În viitorul apropiat vor veni în

ajutor specialiști din FBI. În Moldova nu sunt specialiști care să facă portretul psihologic al infractorului, de aceea am solicitat ajutorul Ambasadei SUA”, a declarat Pânzari.

Pe de altă parte, o persoană decedată acum cinci ani a fost suspectată o bună perioadă de timp de comiterea crimei odioase. Este vorba de Gheorghe Inculeţ, care pe parcursul ultimelor luni a figurat în calitate de bănuit principal în cazul dublului omor de la Durlești.

“Pe Inculeţ l-am bănuit în săvârșirea acestei infracţiuni. Recent însă am depistat că el a decedat în 2007, înaintea producerii acestei tragedii”, a declarat Alexandru Pânzari.

La 1 aprilie curent, reprezentanţi ai Procuraturii au afirmat că a fost identificat principalul suspect în cazul dublului omor de la Durlești. Potrivit acestora, bănuitul era Gheorghe Inculeţ, care se presupunea că ar fi și autorul crimei de la Ialoveni.

După Publika TV

ZI CĂ NU!

Plahotniuc cel mucalit Vă spun cu toată sinceritatea, cu mâna pe inimă: la câte păcate are Vladimir Plahotniuc, dar ele sunt multe și grele, oricum, el începe să-mi fie simpatic. Am și eu un defect: nutresc un mare respect pentru persoanele cu simţul umorului, chiar dacă acestea, din alte considerente, ar merita doar ocară și dispreţ. Iată că până mai deunăzi credeam și scriam la ziar, căci am și eu prostul obicei de a scrie ceea ce cred, că Vladimir Plahotniuc este un tip mărunt la suflet, meschin, rapace, cinic, demagog, vanitos, avid de bani și de putere. Acum însă, declar că nu este chiar așa, căci un om care are simţul umorului nu poate fi, în același timp, „mărunt la suflet, meschin, rapace, cinic, demagog, vanitos, avid de bani și de putere”, cum credeam eu că este Vladimir Plahotniuc. Dar, vă asigur, Vladimir Plahotniuc are simţul umorului și dacă aţi ști ce umor rafinat are domnia sa!

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

XXX

(citiţi pag. 7)

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Un traseu de basm: Saharna – Ţâpova – văile Nistrului Prima mea încercare de a descoperi cel mai mare defileu de pe teritoriul Republicii Moldova, adică defileul de la Ţâpova, a fost cu aproximativ șase ani în urmă. Atunci făceam parte din echipa de studenţi ce-și realiza practica de an.

Un loc cam periculos, însă destul de curios pentru a fi explorat, acest complex peisagistic este unul dintre cele mai fascinante locuri din Moldova. Aici este prezentă o moștenire istorico-culturală și arheologică extrem de preţioasă. Ţâpova este o componentă a aspectului naturii, cu toate elementele sale constituente, relief, vegetaţie, hidrografie, ce necesită a fi cercetate și protejate cu o mai mare grijă. Și dacă tot se apropie sfârșitul unui an de studiu intensiv, noi, cei din Noua Generaţie, am hotărât să parcurgem un traseu

turistic în complexul peisagistic Saharna - Ţâpova - văile Nistrului.

De la început, eu, în calitate de ghid, știam care sunt provocările acestei excursii. Am prevenit tinerii că vom avea parte de mai multe „surprize” și că este cazul să fie echipaţi pe potrivă: adidași, pantaloni, rucsac ș.a.m.d.

Duminică dimineaţa. Ora 6.30.

Suntem gata de plecare. Ne îndreptăm spre nord-estul ţării.

Drumurile rele, bune poate doar pentru raliuri, și pădurile seculare orheiene ne pregătesc parcă pentru ceea ce va urma.

Continuare în pag. 2

Ţara rurală.md

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

MARAMUREú ûi BUCOVINA

29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: MarŖi, 2 iulie, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop, Mćn.Sf.Treime, MunŖii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la Bogdan I, întemeietorul ŕćrii Moldova. Cazare: Sighetu MarmaŖiei Ziua 2, Sâmbćtć, 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Mćn. Peri, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Cazare: Bârsana.

Ziua 3, Duminicć, 1 iulie Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Mćn.SuceviŖa, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui útefan cel Mare ûi Sfânt.

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagrć 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nopŖi)

Grup: 18/7 pers. PreŖ: 220/230 eur/pers.

Plecarea: Luni, 9 iulie, ora 19. Sosirea: Sâmbćtć, 14 iulie, ora 21.

Traseu: Chisinću - Simferopol - Ialta - Livadia - Alupka - Foros - Sevastopol - Icherman Bahcisarai - Simferopol - Odesa - Chiûinću.

Continuare în pag. 3 GRUPUL DE PRESĂ FLUX

mai grav este că Guvernul Filat se angajează să nu majoreze salariile bugetarilor nici măcar cu un bănuţ până în 2015, chiar dacă preţurile cresc de la o zi la alta.

fizice. Spre exemplu, TVA la gazele naturale ar urma să fie majorată de la 6 la 8%, adică cu tocmai 33%. Va crește TVA și pentru un șir de produse alimentare, inclusiv cele pentru sugari. Spre exemplu, TVA la zahăr va fi majorată de la 8 la 20 la sută. Dar cel

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

(citiţi pag. 6)

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1653 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

15 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bacalaureatul, dat pe mâna Centrului Anticorupţie Haos și atmosferă extrem de tensionată la examenele de bacalaureat. Știrile și comunicatele care se referă la actuala sesiune, aduc mai degrabă a cronică poliţienească: câţi au fost prinși, percheziţionaţi, audiaţi, pedepsiţi, demiși, câţi au avut nevoie de îngrijiri medicale. Chiar dacă și în anii trecuţi se vorbea despre corupţie la BAC, anul acesta fenomenul, dar și acţiunile de contracarare întreprinse de Centrul Anticorupţie, au atins proporţii îngrijorătoare. “Desfășurarea de forţe” este impresionantă și lasă impresia că fiecare absolvent care susţine examenul de bacalaureat, ca un potenţial infractor, este supravegheat de către un colaborator al CCCEC. Încercările de copiere, de mituire și de cumpărare a notelor la examenele de BAC nu sunt o noutate pentru Republica Moldova. Doar că, de la an la an, sunt tot mai subtile metodele, mai mari sumele și mai accentuată incapacitatea autorităţilor de a diminua proporţiile fenomenului. Despre eradicarea acestuia, nici vorbă. Ministerul de resort pare să fie depășit de situaţie, chiar dacă înainte de începerea examenelor anunţa că au fost luate toate măsurile „menite să descurajeze încercările de corupere a examenelor prin dare și luare de mită” și a apelat la conștiinţa și spiritul civic al elevilor și profesorilor.

Cu CCCEC-ul, la BAC Centrul Anticorupţie a informat, după examenul la limbi străine, că au reţinut 30 de persoane care transmiteau, prin intermediul reţelelor de socializare, răspunsurile la subiectele incluse în test. Colaboratorii Centrului au declarat că profesorii înșiși le-au permis elevilor să utilizeze telefoanele mobile.

Astfel, la centrul de BAC din Nisporeni au fost depistate 60 de telefoane mobile, tot 60 de telefoane au fost descoperite și la Fălești, 113 – la o instituţie de învăţământ din Chișinău, mai multe fiind aruncate pe geam, potrivit șefului Direcţiei generale Urmărire Penală a CCCEC, Bogdan Zumbreanu. La Comrat, profesori, studenţi și rude ale absolvenţilor le transmiteau acestora răspunsurile la teste din încăperi alăturate. Totodată, Zumbreanu a recunoscut că nu există probe care ar confirma că au fost solicitaţi sau daţi bani pentru respectivele servicii.

Amintim că după primul examen de bacalaureat, la limba și literatura română, ofiţerii Centrului au reţinut 14 persoane, între care 10 profesori și directorul unui liceu din Chișinău, suspectaţi că ar fi transmis candidaţilor răspunsurile la test.

Reprezentanţii CCCEC au afirmat că fiecare elev ar fi plătit pentru

aceasta câte 2200 de lei. Potrivit ministerului de resort, aproximativ 100 de elevi care au fost prinși copiind au fost eliminaţi de la examene, urmând să le susţină abia la anul viitor. Ce-i drept, mai târziu s-a spus că aceștia ar putea fi iertaţi, la solicitarea Centrului Anticorupţie.

Intimidare sau luptă cu corupţia?

Pe de altă parte, colaboratorii CCCEC au fost acuzaţi de către elevi, părinţi și cadre didactice de comiterea mai multor ilegalităţi și abuzuri, între care chiar și percheziţii corporale, intervenţii în timpul examenelor și altele. Pe reţelele de socializare și pe bloguri au fost postate mai multe dezvăluiri privind modul de operare a colaboratorilor CCCEC. „Azi am avut ” fericita ocazie” să văd elevii cum leșinau când ieșeau de la examene sau plângând din cauza percheziţiilor a celor de la Anticorupţie.

Din câte cunosc, cei de la CCCEC sunt responsabili de cazurile de corupere, și nu de percheziţii în rândul elevilor.

La Liceul “Tudor Vladimirescu“ din Chișinău, sectorul Botanica, ofiţerii de la CCCEC au făcut ce au vrut: Au verificat maculatoarele elevilor. I-au pus pe unii absolvenţi să scrie pe maculator de câteva ori, pentru a verifica scrisul acestora (pentru că li se părea lor că nu coincide, deși copilul era stângaci și mereu diferă un pic scrisul. Sunt și eu stângace și pot confirma acest fapt). Au umblat printre bănci (lucru interzis). Venind din spate, au pus mâinile pe umerii elevilor, doar pentru a-i speria.

I-au pus pe absolvenţi să se ridice în picioare și să-și spună numele”, scrie pe blogul său o persoană care afirmă că a fost martor la aceste ilegalităţi.

Cu aparatul, prin locuri „intime de tot” Șeful Direcţiei Urmărire Penală respinge învinuirile și afirmă

că descinderile au avut loc doar după finalizarea examenelor de bacalaureat. “Ofiţerii Centrului nu au percheziţionat elevii.

Ascunderea telefoanelor mobile prin cele mai intime locuri este vizibilă, deoarece este cald afară”, a declarat Bogdan Zumbreanu.

Ofiţerii CCCEC sunt apăraţi și de ministrul Educaţiei, care afirmă că atunci când sunt prinși, oamenii devin inventivi. „S-au utilizat niște aparate speciale care de la distanţă au permis să constate că elevii aveau asupra lor telefoane mobile și aceste telefoane erau ascunse în locuri intime de tot. S-a vorbit despre aceste locuri. Totodată, nu s-au atins de acești copii”. Ministrul nu precizează însă cum au ajuns colaboratorii CCCEC în aceste locuri „intime de tot”, cu ce „aparate” și dacă a văzut chiar el respectivele „aparate”.

Jos ministrul sau jos CCCEC În aceste condiţii, bacalaureatul nu putea să nu fie politizat.

Astfel, mai multe partide și politicieni au făcut zilele acestea declaraţii în care au semnalat încălcările grave de la examenele de bacalaureat și au dezaprobat metodele utilizate „de ministerul lui Șleahtiţkii”, așa cum se spune în comunicatul Partidului

premierul Filat.

Corupţia omoară Educaţia, o campanie eşuată?

Să fie oare atât de perfizi cei de la CCCEC, cu care ministerul a încheiat „un acord de colaborare”, încât să acţioneze împotriva propriilor parteneri? Ministrul Educaţiei afirma cu puţin timp în urmă că vrea cu orice preţ să stârpească corupţia din învăţământ, iniţiind în acest sens campania „CORUPȚIA OMOARĂ EDUCAȚIA!” precizând că nu este o campanie „de extracţie populistă sau artistică”. În cadrul unui briefing, Mihai Șleahtiţchi declara: „În acest an, am încheiat un acord de colaborare mai strâns între Ministerul Educaţiei

Au zburat capete şi vor mai zbura Potrivit unor comunicate remise de Ministerul Educaţiei, în cadrul unei ședinţe cu responsabilii de organizarea și desfășurarea sesiunii de examene 2012, a fost luată decizia de a demite din funcţii președinţii Centrelor de Bacalaureat de la liceele „Vasile Lupu”, municipiul Chișinău, „Traian”, municipiul Chișinău, „Pan Halippa”, Edineţ, dar și președintele Comisiei Raionale de Examene Sângerei.

După examenul la limbi străine, au fost demiși alţi 5 președinţi ai Centrelor de Bacalaureat, de la liceele “Aleksandr Pușkin” din orașul Soroca, “Ana Munteanu” din Ialoveni, „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Olănești, Ștefan-Vodă, “Mircea Eliade” din Nisporeni. Președintelui Centrului de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Fălești, în afara faptului că a fost demis, i s-a mai aplicat și o mustrare. Președintele Centrului de BAC de la Liceul Teoretic „Vasile Vasilache” din capitală a primit doar o mustrare, iar cel de la Liceul Sportiv nr.2 – o mustrare aspră.

Ministerul Educaţiei promite că vor urma și alte sancţiuni. Mai mult, colaboratorii ministerului și ai Agenţiei de Evaluare și Examinare au colectat de pe forumuri, site-uri de socializare, bloguri exemple de răspunsuri la testele de bacalaureat, care vizau producerea de texte proprii - eseuri, comentarii, formularea de argumente etc. „Aceste „mostre” vor fi remise președinţilor Comisiilor Republicane de Evaluare a lucrărilor de bacalaureat, conform deciziei Comisiei Naţionale de Examene, cu scopul de a identifica toate lucrările cu același conţinut. În

Vlad Plahotniuc, demascat la Londra!

Prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a fost demascat! Plahotniuc este beneficiarul direct al atacurilor raider la Victoriabank, Banca de Economii și compania ASITO. Acest lucru este confirmat de actele obţinute în urma percheziţiilor la companiile off-shore implicate în atacurile raider din 2010 și 2011 asupra instituţiilor financiare din Republica Moldova.

Documentele arată clar că cel care a avut de câștigat de pe urma atacurilor asupra Băncii de Economii, Victoriabank și ASITO a fost nimeni altul decât Plahotniuc. Actele au fost prezentate Jurnal TV de către avocaţii delegaţi de oamenii de afaceri Victor Ţopa și Viorel Ţopa. Deși beneficiarul final și, prin urmare, organizatorul atacurilor raider, era ușor de stabilit de către organele abilitate din Republica Moldova (CCCEC și Procuratura Generală), iată că adevărul ar putea ieși la iveală graţie Înaltei Curţi din Londra.

Miercuri, 13 iunie, Curtea de Justiţie din Londra a obligat și alte companii să dezvăluie detalii despre identitatea celor care au intrat ilegal în posesia acţiunilor. În cadrul ședinţei, cei trei avocaţi britanici delegaţi de către oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Ţopa au cerut instanţei să oblige o serie de companii engleze dezvăluirea beneficiarilor lor finali.

După audieri, avocaţii au declarat, pentru Jurnal TV, că au obţinut un rezultat bun la care nici nu se așteptau.

Drept urmare a ședinţei de ieri, dar și a desecretizării mai multor informaţii, ar putea începe o serie de procese de judecată atât în Marea Britanie, cât și în alte ţări unde sunt companii implicate în preluarea ilicită a acţiunilor băncilor din Moldova.

După o investigaţie care a durat câteva luni, avocaţii britanici au identificat companiile implicate în atacurile raider din vara anului 2011 din Moldova. O parte dintre acestea le-a prezentat avocaţilor benevol informaţii despre benefici-

cazul în care comisiile vor stabili lucrări identice, în aspect de conţinut al răspunsurilor, acestea vor fi excluse din procedura de evaluare, iar candidaţii vor avea dreptul de a susţine examenul respectiv abia în sesiunea 2013”, se menţionează într-un comunicat al ministerului.

arul lor final de teamă că numele lor va figura în instanţă. Restul companiilor au fost obligate miercuri de magistraţi să facă același lucru. „Unele dintre aceste companii au fost reclamante în procesele de judecată privind atacurile raider în Moldova, alte companii au primit pachetele de acţiuni care au fost furate în timpul atacurilor raider din Moldova. Pentru a convinge Curtea să ne accepte solicitările, noi am adus documente și informaţii care deja au mai fost prezentate în timpul altor procese. Aici sunt incluse și documente care arată că persoana care stă în spatele unora dintre aceste companii și că deţinătorul unui șir de companii din Scoţia și Anglia este un moldovean pe nume Vladimir Plahotniuc”, a declarat avocatul Patrick Boylan.

Mai mult, avocatul a prezentat câteva documente, dar și o copie a pașaportului străin al lui Vlad Plahotniuc, oferită de către directorul companiei Tomdal Limited, în care se spune că 100% din acţiunile companiei aparţin lui Vlad Plahotniuc. Mai mult, în document se spune că orice acţiune Tomdal Limited este coordonată nemijlocit cu Plahotniuc.

Contactat de Jurnal TV, Vlad Plahotniuc a refuzat să răspundă la întrebări.

Precizăm că în vara anului trecut, în urma unor decizii judecătorești ilegale, mai multe pachete de acţiuni ale Băncii de Economii, Moldova Agroindbank, Victoriabank și ale societăţii de asigurări ASITO au ajuns, în mod fraudulos, în posesia unor companii off-shore. Ulterior, presa, dar și mai mulţi lideri de opinie, au declarat că în spatele acestor acţiuni ar sta actualul primvicepreședinte al Parlamentului.

Sursa: jurnal.md

Socialiștilor, de exemplu. Socialiștii afirmă că plângerile le-au parvenit de la părinţii elevilor absolvenţi, care „insistă asupra necesităţii demiterii ministrului Educaţiei”. Aceștia au chemat deputaţii din Parlament să semneze moţiunea lansată de PSRM ce prevede demisia ministrului Educaţiei.

Deputatul Mihai Ghimpu, președintele PL, a condamnat și el acţiunile Centrului Anticorupţie desfășurate în cadrul sesiunii de bacalaureat, considerându-le drept inadecvate și ofensatoare.

“Să nu uităm de faptul că o bună parte dintre liceenii care susţin bacalaureatul sunt încă minori și să dai buzna peste ei, în stilul filmelor de acţiune, este cel puţin neprofesionist, ba chiar și imoral. Sunt metode prevăzute de legislaţie în lupta împotriva corupţiei”, a menţionat Mihai Ghimpu. Liberalul i-a solicitat Procuraturii să se autosesizeze și să iniţieze o anchetă.

Pe de altă parte, președintele Partidului Acţiunea Democratică, Mihai Godea, consideră că ofiţerii CCCEC au răspuns la comandă politică, iar acţiunile lor sunt îndreptate împotriva ministrului Șleahtiţchi și urmăresc demiterea acestuia.

Comanda ar veni chiar dinspre

și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Urmărim împreună scopul lichidării obiceiului de a copia.

Dorim ca pedagogii să educe elevii, să nu fie pioni în schemele de copiere”. Întrebarea este, cui îi aparţine iniţiativa acestui „acord de colaborare” și cât de mult și l-au dorit cei de la minister. Pentru că se creează într-adevăr impresia că actuala sesiune este mai mult în gestiunea Centrului, ministerului de resort fiindu-i rezervat un rol secund, de constatare a faptelor și împărţire a sancţiunilor. Este oare posibil ca întreaga acţiune de luptă cu „marea corupţie” din învăţământ să fi fost pornită cu anumite scopuri sau, mai degrabă, este o încercare de a demonstra (inclusiv de ochii partenerilor externi) că la noi, corupţia este combătută eficient și pe toate căile.

Cu o anumită perioadă în urmă, și ministrul Mihai Șleahtiţchi, dar și directorul Agenţiei Evaluare și Examinare, Adrian Ghicov, au trecut prin episoade mai puţin plăcute, când au avut de-a face cu respectiva structură de combatere a corupţiei. Șleahtiţchi, pe atunci decan al Facultăţii de Sociologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo”

din Bălţi, a fost învinuit de luare de mită în martie 2004. De menţionat că șef la CCCEC era nimeni altul decât actualul ministru de Interne, Alexei Roibu.

Ministrul Șleahtiţchi a declarat că flagrantul a fost o înscenare a guvernării comuniste. În 2009, Ghicov, împreună cu alte persoane, a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional care ar fi estorcat mijloace bănești în schimbul majorării notelor la examenele de bacalaureat și la verificarea contestaţiilor. Pe parcursul anchetei, 3 persoane și-au recunoscut vina. Ulterior, instanţa l-a achitat pe Adrian Ghicov, care a și fost restabilit în funcţia de director al Agenţiei. Și el a declarat că a fost victima unui complot al guvernării comuniste.

Poate și din aceste motive, factorii de decizie de la minister au fost atât de cooperanţi și i-au lăsat pe cei de la CCCEC să preia iniţiativa? După asemenea experienţe, cine ar mai avea chef să se pună în poară cu respectiva instituţie și să nu încheie un acord „de colaborare”?

Criza sistemului educaţional generează corupţie Dincolo de aceste constatări, ceea ce se întâmplă în ultimii ani în sistemul educaţional ar trebui să îngrijoreze serios autorităţile și, totodată, să-i determine pe mai-marii zilei să întreprindă măsuri eficiente, mult mai complexe decât simpla combatere a „obiceiului de a copia”. Cu siguranţă, este important să se vadă de ce s-a ajuns la această situaţie, de ce elevii se bazează

mai mult pe copiere, decât pe propriile cunoștinţe.

Degradarea sistemului educaţional este tot mai profundă. Școlile din ţară duc o lipsă cronică de cadre didactice, iar salariile mizere pe care le primesc acestea nu pot contribui la remedierea situaţiei. Aproape un sfert dintre pedagogi au atins vârsta pensionării, unii fiind rechemaţi în școli după ani în care nu au mai profesat. Profesori valoroși îngrijesc de ani buni bătrânii de prin Italia și de pe aiurea, pentru că nu au altă posibilitate de a-și întreţine familiile.

Pentru anul viitor de studii, ministerul de resort a anunţat că necesarul de cadre este de 733 de specialiști. Asta în cazul în care, până în septembrie, alţi pedagogi nu vor părăsi școlile, sătui să trăiască doar din promisiuni. Mai ales că, în viitorul apropiat, cadrele din învăţământ nu au de ce să se aștepte la ameliorarea situaţiei lor financiare. Ministerul de Finanţe a venit recent cu un șir de modificări legislative care prevăd, între altele, și amânarea, până în 2015, a majorărilor salariale de care urmau să beneficieze și lucrătorii din învăţământ, începând cu septembrie 2012. Și dacă tot marea corupţie este în școli, de ce președintele ţării nu propune să le fie majorate și cadrelor didactice salariile, în vederea combaterii acestui flagel. De ce Nicolae Timofti vrea să „pedepsească” doar judecătorii corupţi cu salarii mai mari?

Singura grijă a guvernării în ultima perioadă a fost doar lichidarea a cât mai multe instituţii de învăţământ, pentru a le raporta finanţatorilor externi

despre reducerea cheltuielilor bugetare. Până în anul 2013, în cadrul așa-zisului proces de optimizare, urmează să dispară peste 300 de școli din întreaga ţară. Oare își închipuie cineva că miile de copii care vor fi plimbaţi zilnic, zeci de kilometri, pe drumuri desfundate de ţară, vor învăţa după asta cu mai multă tragere de inimă? Lucrul acesta interesează însă mai puţin.

De ce preocuparea pentru note mari a devenit dominantă, și nu preocuparea pentru acumularea cunoștinţelor? De ce sunt atât de inventivi absolvenţii în găsirea a noi și noi metode de copiere? De ce sunt dispuși părinţii să arunce bani grei pentru o notă bună la BAC? De ce, cu toate riscurile, nici elevii, nici profesorii nu renunţă la încercările de fraudare a examenelor?

Pentru că așa s-au obișnuit, pentru că nu are rost să încerci să schimbi ceva, pentru că toţi dau și iau? Dar și pentru că miza este foarte mare, din moment ce doar notele respective contează la admiterea de la facultăţi. De aici și interesul extrem de mare pentru cumpărarea/vinderea acestora. Pentru că nu cunoștinţele contează atunci când vrei să ajungi la facultate, să apuci un loc la Drept, Economie sau la altă facultate de mare prestigiu și să ajungi apoi „specialiști” cu acte în regulă, fie și cu note cumpărate. Pentru că nu este o problemă să-ţi cumperi după asta și o slujbă. Chiar dacă ministrul Șleahtiţchi îi avertiza pe aceștia că vor ajunge șomeri.

Ioana FLOREA, FLUX

JURNAL DE CĂLĂTORIE

Un traseu de basm: Saharna – Ţâpova – văile Nistrului Urmare din pag. 1 Primul nostru popas este la Mănăstirea Saharna. Fiind buni creștini, asistăm la slujbă pentru a ne pregăti sufletește de drumeţie. După aceasta mergem să descoperim frumosul defileu format de râuleţul Saharna. Cascadele, potecile întortocheate și la sfârșit urcarea stâncii Grimidon, este prima noastră încercare de a cuceri stâncile care veghează Nistrul.

Cam obosiţi, dar cu bucurie în suflet, ne-am îndreptat spre punctul culminant al traseului nostru – Ţâpova. Unii foarte bine echipaţi, alţii mai puţin – coborâm spre malurile bătrânului Nistru. Priveliștea absolut copleșitoare și imensă ne cucerește pe dată. Realizăm că natura Moldovei a reușit, ca o adevărată meșteriţă, să creeze și să combine perfect creaţia sa cu cea a omului. Este vorba despre originalul complex monastic rupestru „Adormirea Maicii Domnului”, care, cu o seculară și nesfârșită veghe, străjuiește cu fidelitate regiunea. Aici nimic nu este făcut la întâmplare, nimic nu este de prisos. Fiecare lespede de piatră, scările și chiliile călugărilor, toate sunt un produs al unei comuniuni perfecte și armonioase cu cerul, apa și pământul. După o mică pauză de masă, am repartizat harta schematică a defileului și am dat un nou start drumeţiei noastre. Aici începe marea provocare. Șirul nostru indian merge ușor pe cărărușa din stufăria tânără a acestui mal al Nistrului și încet-încet echipa noastră începe a cunoaște adevărata faţă a Ţâpovei. Potecile cu suișuri și coborâșuri, care șerpuiesc și se pierd prin tufișurile de măceș sau păducel, ne pun atenţia și solidaritatea la încercare. Soarele torid, în cârdășie cu spinii arbuștilor, are marea grijă să ne facă drumul mai vesel. Bucuroși, surprinși și entuziasmaţi de peisajul ce se deschide în faţa noastră, cu hotărâre și îndrăzneală, intrăm pe „porţile” defileului, cu dorinţa de a-i descoperi comorile.

Aici totul e absolut surprinzător, de la apele enigmatice și pline de surprize neplăcute ale râuleţului Ţipova și Blănăriţa, acoperite cu vegetaţie bogată, până la stâncile pe alocuri golașe, ce se ridică ca niște sfincși deasupra panoramei. Te

simţi pierdut, iar neatenţia te poate face pe dată neputincios și lipsit de forţă fizică și sufletească de a înfrunta locul. Peripeţiile, glumele și dorinţa de a merge mai departe sunt răsplătite de priveliștea și somptuoasa imagine a cascadelor. Mai liniștite, mai învolburate aceste salbe de apă decorează defileul în cel mai neobișnuit mod, oferindu-ţi cel mai fascinant loc de a te reculege și a vedea adevărate bogăţii ale pământului nostru. Refugiul Dacic și Orașul Păsărilor sunt o expresie vie a felului cum viaţa este prezentă sub orice formă. Iar noi, puși pe șotii, aventură și senzaţii tari, nu pierdem nici un loc mai periculos sau abrupt. Însă, chiar dacă suntem atenţi și ne conducem de harta schematică, natura ne ia prin surprindere, mai rătăcindu-ne sau dezorientându-ne.

Răvășiţi de oboseală, ciufuliţi și zgâriaţi, arși de soare, unii cu încălţămintea deja ruptă – cam acesta este tabloul la etapa dată. Punctul culminant al traseului nostru, deloc obișnuit, este întoarcerea.

Pentru a mai scurta din timp decidem să urcăm direct pe platou, aproximativ în zona cetăţii geto-dacice. Personal, mai făcusem asta anterior, însă nu știam cât e de pregătită echipa noastră pentru a rezista provocării deloc simple. Acest perete al defileului se dovedește a fi, spre surprinderea noastră, o porţiune lipsită de copaci, fiind prezenţi doar arbuștii spinoși. Nu prea avem de ce să ne agăţăm.

Urcăm cu mare greu. Îngenunchem și ne târâm. Ne ajutăm unii pe alţii, un bun prilej pentru băieţi ca să arate că știu să fie cavaleri. Spiritul de solidaritate capătă cote maxime. În sfârșit, sus! Privim în jos, fericiţi că am ajuns cu bine. „Noi am făcut asta” – aceasta este reacţia și emoţia care se citea pe fiecare chip.

A fost o călătorie sau, de fapt, un bun prilej de a ne cunoaște, de a ne testa capacitatea de a ne solidariza. Ne-am promis că aceasta nu este ultima noastră aventură de acest gen. Ţara noastră are locuri minunate. Merită descoperite.

Chiar ne-am planificat deja alte drumeţii la fel de interesante, antrenante și pline de suflet.

Cu gânduri bune și urări de vacanţă activă tuturor membrilor Noii Generaţii, Dorina ONICA, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Doi PLDM-işti se plâng că sunt hărţuiţi de Procuratură

Plahotniuc cel mucalit

Deputaţii liberal-democraţi Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc susţin că au aflat din surse demne de încredere că procurorii intenţionează să deschidă dosare penale pe numele lor. „La momentul actual se instrumentează un dosar penal împotriva mea, Ion Butmalai, și Alexandru Cimbriciuc de domnul Chitoroagă de la Procuratură, șeful Secţiei Stări Excepţionale.

Sunt interceptate telefoanele, convorbirile telefonice în baza la ce?” s-a întrebat deputatul PLDM, Ion Butmalai. „Deja am fost contactat de procurorul Procuraturii militare, personal, să dau unele explicaţii pe marginea evadării lui Eduard Baghirov. În urma investigaţiilor, dânșii au constatat că de Alexandru Cimbriciuc s-ar putea cumva de găsit niște motive în dosarul lui Baghirov, fiindcă altceva nu au nimic pe numele lui Alexandru Cimbriciuc”, a declarat liberal-democratul Alexandru Cimbriciuc.

Reprezentanţii Procuraturii Generale resping informaţiile celor doi deputaţi liberal-democraţi. „La ziua de 14 iunie 2012, Procuratura Generală nu instrumentează nici o cauză penală pe numele deputaţilor Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc.

Respectiv, procurorii nu au dispus și nu au solicitat judecătorilor de instrucţie, autorizarea interceptărilor și înregistrării convorbirilor telefonice de către aceștia”, a menţionat șeful Serviciului de Presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

Potrivit legislaţiei, un deputat nu poate fi arestat sau percheziţionat fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului. Cererea trebuie să fie adresată de procurorul general președintelui Legislativului, care o va aduce la cunoștinţă în ședinţa în plen. Ulterior, cererea este expediată Comisiei Juridice, care trebuie să constate dacă există motive temeinice pentru aprobarea acesteia.

Sursa: publika.md

Urmare din pag. 1 Pe 8 iunie, deschid poșta electronică și dau peste un comunicat de presă venit de la Partidul Democrat prin care sunt anunţat că „deputatul Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului și vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, a înaintat o nouă iniţiativă legislativă, de această dată, privind finanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale”.

Am rămas mască când am citit mai jos că domnul Plahotniuc vrea ca mecanismul de finanţare a partidelor politice și a campaniilor electorale să devină transparent și legal, iar cei care comit infracţiuni să fie trași la răspundere. Citiţi și dumneavoastră, dragi cititori, ce vrea să facă Vladimir Plahotniuc: „Propun fracţiunilor din Parlament să modificăm legislaţia pentru a permite fiecărei persoane să cunoască totul despre finanţarea partidelor politice, iar dacă vrea să le sprijine, să o poată face simplu și corect. Este un proiect menit să consolideze democraţia în Moldova și să readucă încrederea societăţii în sistemul politic. Mulţi au criticat, pe bună dreptate, situaţia actuală, iar eu am decis să merg mai departe, să vin cu o soluţie. Și ea nu poate fi alta decât o reformă esenţială, la fel ca și trecerea la sistemul uninominal de alegere a deputaţilor în Parlament. În complex, vom oferi cetăţeanului posibilitatea reală să aleagă direct parlamentarul în circumscripţia sa, dar și să cunoască totul despre finanţarea partidelor și a campaniilor electorale. Numai așa încălcările pot fi eliminate, scoase la iveală și sancţionate dur, pe căi politice și legale. Corectitudinea va deveni o normă în politica moldovenească!”.

Deci, cel care este unul dintre cei mai mari bogătași din Republica Moldova și care a intrat în politică datorită capitalului său uriaș prin finanţarea total ilegală a Partidului Democrat, cel care a vărsat fonduri enorme, de multe milioane de dolari și de euro în campaniile electorale ale PD, adică cel care până acum a mituit la greu clasa politică și alegătorii, acum vine cu iniţiativa legislativă de a-i sancţiona dur pe cei care finanţează în mod ilegal partidele politice și campaniile electorale. Ce glumă este asta? Hoţul strigă prindeţi hoţul?

Citesc mai departe și nu-mi vine să cred. Prin propunerile pe care le face privind finanţarea ilicită a partidelor politice și a campaniilor electorale, se vede de departe că domnul Filat este mare maestru în domeniu. Iată ce scrie negru pe alb în comunicatul de presă de la PD: „Conform notei informative ce însoţește proiectul legislativ, reglementările ar urma să aducă și un echilibru pe scena politică, în ceea ce privește puterea financiară a formaţiunilor.

Printre modificările propuse, menţionăm:

Tkaciuk şi Voronin afirmă că Dodon a luat 3 milioane pentru a-l vota pe Timofti

„Dacă o să vină Dodon la emisiune la dumneavoastră, întrebaţi-l dacă este adevărat că a primit 3 milioane de euro pentru votul de la 16 martie”, a spus Tkaciuk, citat de Pro TV. Totodată, comunistul sugerează că PLDM și PD ar fi partidele care l-ar fi cumpărat pe Dodon. „Și pe Filat întrebaţi-l. Și pe reprezentanţii PD”, a adăugat deputatul comunist Tkaciuk. „Dacă (Dodon – n.n.) va spune nu, întrebaţi-l dacă e gata să fie testat de detectorul de minciuni. Dacă el va fi testat și se demonstrează că am greșit, sunt gata să-mi cer scuze […]. Dodon este un trădător profesionist. Dacă ar exista o academie a trădării, el ar primi titlul de Honoris Causa”, a mai spus Tkaciuk despre Dodon.

El a comentat și acuzaţiile lui Dodon, care a declarat că ideologul PCRM l-a inclus intenţionat pe lista candidaţilor CMC pe Anatol Tofan, judecat de omucidere. „Da, eu stăteam și mă gândeam, unde să găsesc în Chișinău un maniac, pentru a-l include pe listele PCRM în CMC. Trebuie să fii un paranoic, un degradat mintal, ca să vii cu așa acuzaţii. Eu încă o dată m-am dezamăgit de calităţile mintale ale lui Dodon”, a declarat deputatul comunist.

El a explicat că nu a participat la elaborarea listelor pentru CMC, candidaturile fiind înaintate de comitetele raionale. „Da, am asistat la o discuţie, în care s-a spus că Tofan a avut treabă cu oamenii legii pentru un act de huliganism. Ok, am zis, a lucrat șofer de troleibuz, nu e academician”, a spus el.

Voronin: Dodon a luat milioanele, iar pe Greceanâi şi Abramciuc le-a amăgit După ce Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a primit trei milioane de euro pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte, a venit rândul liderului PCRM, Vladimir Voronin, să continue șirul acuzaţiilor. Astfel, potrivit declaraţiilor președintelui comuniștilor de la postul TV 7, Igor Dodon ar fi luat milioanele și s-ar fi împărţit cu Zinaida Greceanâi

3

Zi că nu!

Deputaţii liberal-democraţi Ion Butmalai și Alexandru Cimbriciuc spun că au ajuns în vizorul Procuraturii Generale. Ion Butmalai a făcut acest anunţ în cadrul ședinţei de ieri a Parlamentului. Reprezentanţii Procuraturii susţin însă că pe numele celor doi deputaţi PLDM nu au fost deschise dosare penale.

3 milioane de euro. Cam atât i-ar fi plătit „cei care erau interesaţi ca Timofti să ajungă președinte” lui Igor Dodon pentru ca acesta să voteze șeful statului. Declaraţiile au fost făcute de Mark Tkaciuk, în cadrul unei emisiuni la PRO TV. Mai mult decât atât, deputatul comunist a sugerat testarea președintelui PSRM cu detectorul de minciuni în privinţa acestei chestiuni, menţionând că, în cazul în care rezultatul va ieși negativ, el își va cere public scuze.

15 IUNIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

și Veronica Abramciuc. Însă, potrivit lui Voronin, actualul lider al socialiștilor le-a amăgit pe cele două, transmite Publika TV. „Puterea este coruptă. Credeţi că aceștia fug de foaie verde prin Parlament? Întreabă-i câte milioane câștigă.

Dodon nu este un om cinstit în genere. El a luat toţi banii și a amăgit-o pe Zinaida Greceanâi cu 200 de mii, iar Veronicăi Abramciuc i-a dat și mai puţin – 50 de mii”, a declarat Voronin.

Totodată, președintele PCRM îl consideră pe Dodon un cocoș. „El sare ca un cocoș. El trebuie să adopte Legea Opoziţiei, să facă ceva, altfel va fi uitat în vecii vecilor”, a mai spus liderul comunist, citat de Publika TV.

Dodon: Tkaciuk părea să fie drogat, iar Voronin nu mai are imunitate la prostie Igor Dodon a reacţionat imediat la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk. Sursa spune într-o declaraţie de presă că „Tkaciuk pare să fi fost drogat la emisiune” și că este gata să treacă detectorul de minciuni, dar numai alături de Voronin și Tkaciuk. „Îmi pare rău că trebuie să comentez aberaţiile acestui individ, care pare să fi fost iarăși drogat la acea emisiune. Sunt nevoit să declar oficial următoarele: Îl aștept pe acest individ, să vină împreună cu Voronin și cu poligraful subţioară la sediul Partidului Socialiștilor și în faţa camerelor de luat vederi eu voi răspunde la întrebările lor, iar ei să răspundă la întrebările mele. Iar individul cel cu barbă și spume la gură să treacă înainte de testare un control obligatoriu la narcolog”, se spune în declaraţia lui Dodon, citată de UNIMEDIA. Potrivit lui, argument pentru alegerea președintelui au fost nu „3 milioane de euro, inventate de Tkaciuk, ci peste 3 milioane de cetăţeni moldoveni, care doreau stabilitate”.

Referitor la declaraţiile fostului său șef de partid, Vladimir Voronin, socialistul menţionează, într-o postare pe blogul personal, că acesta nu mai are imunitate la prostie și că îl așteaptă și pe el la poligraf. „Cu toată stima pentru dl Voronin, dar iată în cel hal fără de hal poate ajunge un politician care nu se retrage la timp. Nu m-am așteptat că poate fi atât de ridicol, se vede că aberaţiile lui Markoman (Mark Tkaciuk – n.n.) sunt molipsitoare. Voronin nu mai are imunitate la prostie, se molipsește ușor. Așa cum am spus, îi aștept pe ambii să vină cu poligraful subţioară la sediul Partidului Socialiștilor, și voi demonstra că ei sunt niște mincinoși și niște escroci politici”, scrie Dodon pe blogul său.

ª a fost limitat cercul de persoane care pot face ric nu. Și apoi mă tem și eu. Vi se pare șagă, dar vedeţi ce a păţit donaţii în favoarea partidelor, ª au fost stabilite limitele acestor donaţii, iar sărmanul Guma. 4 ani de stat la informaţiile despre donatori vor fi publicate pârnaie vi se pare o glumă? Acum lui Guma nu-i a glumă. Că căutaţi-vă alt de fiecare partid; prost, adică alt finanţator, că mie îmi ª partidele au opţiunea de a folosi sau de a ajunge. Și așa s-a dus pe apa sâmbetei refuza alocaţiile de la bugetul de stat; ª concomitent, de alocaţiile de la stat vor putea Eu propun beneficia și partidele neparlamentare; să înăsprim legislaţia ª sunt incluse prevederi pentru instituirea privind finanţarea partidelor și a de șanse egale în competiţia electocampaniilor electorale ca încălcările rală, stabilindu-se limite maxime ale să fie eliminate, scoase la iveală și cheltuielilor pentru toţi candidaţii; sancţionate dur, pe căi politice și ª sunt prevăzute interdicţiile în domelegale! Dixi! adică am zis și mi-am niul finanţării campaniilor electorale, izbăvit sufletul! conform practicilor europene; ª partidele sunt obligate, conform legii, să facă publice sursele de finanţare, rapoartele o comoară întreagă”. Și gata, domnul Plahotniuc financiare – anual și înaintea fiecărei campanii a scăpat de această belea flămândă de pe capul electorale; lui care se numește Partidul Democrat. ª rapoartele financiare pe parcursul campaniei Acum e prematur să spunem cu certitudine electorale vor deveni mai ample și vor fi su- de ce Plahotniuc a iniţiat respectivul proiect puse unui control riguros din partea Comisiei de lege: ca să facă o glumă, pentru că vrea Electorale Centrale; cu adevărat să se pocăiască, sau ca să ª controlul financiar va intra în competenţa scape de PD. Oricum, figura e tare. Simt Curţii de Conturi și a Comisiei Electorale că devin simpatizantul lui Vladimir…, nu al lui Vlad Plahotniuc. S-ar putea chiar Centrale”.

Acum stau și mă întreb: e vorba de o glumă să mă înscriu în PD, dacă, între timp, nu cinică a miliardarului Plahotniuc? Sau acesta iese Plahotniuc de acolo. Acum însă, vrea să se îndrepte, vrea să se pocăiască, să se pun punct aici, că mă grăbesc să mă exorcizeze, să se spele de păcatele sale prin înscriu în fan-clubul Plahotniuc și să-i penitenţă, și nu doar că el să nu mai folosească dau like pe facebook. Pa! banii murdari în politică, dar nici altora să nu le Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX mai permită să facă acest lucru, în primul rând premierului Filat, căci dacă tizul său va continua să finanţeze ilegal PLDM, iar el nu va mai finanţa de aceeași manieră PD, atunci nu are nici o șansă la următoarele alegeri.

Sau poate e altceva la mijloc. Deja sunt vreo 3 ani, dar poate și mai bine, de când Vladimir Plahotniuc tot bagă bani în PD, îi tot finanţează pe Lupu și Diacov. Și ce folos?

Deși Plahotniuc a cheltuit zeci, poate chiar sute de milioane de euro, PD a încremenit cu 12 procente, care nicidecum nu mai crește, ci, dimpotrivă, pică încet, dar sigur. Și atunci domnul Plahotniuc și-a zis: am nevoie de un pretext onorabil de a scăpa de acest sac fără fund care se numește PD. Și propune legea privind finanţarea partidelor politice. Iar după adoptarea ei, le va spune lui Lupu și Diacov: „Nea Dima, dragă Mariane, scuzaţimă, dar nu pot să vă mai dau bani. Ar însemna să încalc legea pe care chiar eu am iniţiat-o.

Am și eu un principiu: nu încalc propriile legi.

Pe altele – da, dar pe ale mele – nu, catego-

Comuniştii, din stradă înapoi în Parlament Deputaţii comuniști au revenit joi, 14 iunie, la ședinţele Parlamentului. Potrivit liderilor PCRM, decizia de a se prezenta în plenul Legislativului a fost luată miercuri, cu o zi înainte. Nerecunoașterea legitimităţii actualului Parlament, dar și învinuirea guvernării de uzurparea puterii de stat sunt doar câteva dintre motivele invocate de deputaţii comuniști când au decis să boicoteze ședinţele în plen. Fracţiunea PCRM boicotează ședinţele Parlamentului din februarie 2012, motivând că acesta este nelegitim și trebuie dizolvat.

Tergiversarea dosarului privind închiderea postului de televiziune NIT, „răpirea” unor deputaţi PCRM și dorinţa de a ajunge la alegeri parlamentare anticipate – acestea sunt principalele motive care i-au făcut pe comuniști să revină în Parlament, potrivit liderului PCRM, Vladimir Voronin, transmite UNIMEDIA. Acesta însă a reiterat ieri că Partidul Comuniștilor rămâne pe poziţii și continuă să afirme că actualul Legislativ este nelegitim. „Cei care au acaparat puterea, componentele Alianţei, dar mai mult Partidul Democrat, ei fac tot posibilul pentru a limita activitatea PCRM, prin crearea unor situaţii foarte urâte.

Nu avem răspuns de 3 luni de zile referitor la soarta canalului de televiziune NIT. Am atacat decizia CCA în judecată, dar judecăţile nu știu cu se ocupă, se vede că au indicaţii să ignore această chestiune. Iată de ce prima propunere cu care am venit în Parlament se referă la libertatea de expresie”, a declarat Voronin, la finele ședinţei Parlamentului.

Potrivit lui, folosindu-se de absenţa fracţiunii PCRM, deputaţii AIE au promovat foarte multe legi anticonstituţionale, care satisfac interesele proprii ale componentelor AIE. „Noi când vom reveni la putere după alegerile anticipate, le vom anula”, a spus liderul comunist. Tot Alianţa, potrivit lui Voronin, a început „a răpi” deputaţi comuniști.

Astfel, spune el, fracţiunea PCRM a decis să revină în Parlament, să continue lupta până la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, susţine că nici fără comuniști nu a fost ușor. „Nu avem de ce ne teme. N-a fost ușor nici până în prezent, chiar și fără comuniști, au fost discuţii contradictorii în Parlament. Important e ca opoziţia să fie mai puţin populistă, ci combativă și constructivă”, a declarat el. „Au venit și slavă Domnului. Cu siguranţă va fi mai interesant și mai excitant”, s-a arătat mai optimist spicherul Parlamentului, democratul Marian Lupu. În cadrul ședinţei în plen, deputaţii comuniști au înaintat o propunere de a organiza audieri par-

lamentare pe problema libertăţii mass-media, care a fost susţinută de majoritatea parlamentară, deși, cu o zi înainte, Biroul Permanent al Parlamentului a respins cererea PCRM de a include această chestiune pe ordinea de zi a ședinţei de joi. Audierile urmează să aibă loc la sfârșitul lunii iunie.

Bursa zvonurilor în Parlament: comuniştii au revenit la şedinţe pentru a-şi primi salariile Revenirea deputaţilor comuniști la ședinţele Legislativului a avut ieri și o altă interpretare. Pe holurile Palatului Republicii se vorbește, mai în glumă, mai în serios, că fracţiunea PCRM a renunţat la boicot pentru a nu mai pierde din salariile membrilor.

La 1 martie, Parlamentul a adoptat o decizie, potrivit căreia deputaţii care vor lipsi nemotivat de la ședinţele Legislativului vor fi sancţionaţi lunar prin reţineri de salarii. La acel moment, reprezentanţii opoziţiei și-au manifestat nemulţumirea și au contestat prevederile legii privind sancţiunile pentru aleșii chiulangii, la Curtea Constituţională. Ei afirmau că-și merită salariile pentru că muncesc, în teritoriu, mai mult decât deputaţii Alianţei.

Președintele Parlamentului susţine că această decizie va fi aplicată. „Trei absenţe se soldează cu minus 75% din salariu. Vom vedea cum corespunde (n.r.: situaţia actuală) acestui document. Nu adoptăm decizii subiective”, a declarat Lupu.

Stepaniuc: „Reîntoarcerea comuniştilor în Parlament dovedeşte că PCRM a revenit la normalitate” Unii analiști politici califică drept rușinoasă revenirea comuniștilor în Parlament. Renunţarea la boicot ar fi fost influenţată și de faptul că trei deputaţi, în frunte cu Vadim Mișin, au părăsit recent fracţiunea PCRM. „Se știa mai de demult, încă din martie, că PCRM, când a fost ales președintele, căuta un pretext pentru a reveni în Parlament. Ei acum, destul de rușinos, cu pierderi de oameni din echipă, e vorba de domnul Mișin și încă doi oameni, revin în Parlament pentru ca să-și salveze ceea ce a mai rămas din Partidul Comuniștilor”, a declarat analistul politic Oazu Nantoi. „După plecarea lui Mișin, ei încearcă să revină la o anumită normalitate. Trebuie să recunoaștem că, dacă ei au revenit astăzi în Parlament, ei au revenit, de fapt, la o normalitate”, a menţionat copreședintele Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc.

„Ei au fost nevoiţi, după eșecul de boicotare a ședinţelor un timp îndelungat. Cu părere de rău, în conducerea PCRM, majoritatea care au rămas, acum nu cunosc principiile generale de tactică, de activitate a partidului în diferite condiţii. Odată cu plecarea lui Mișin, ei rămân decapitaţi, deoarece el cunoștea într-o oarecare măsură aceste principii”, a specificat politologul Leonid Tabără.

Ghimpu: Vom avea o activitate mai grea după revenirea PCRM în Parlament Președintele PL, Mihai Ghimpu, nu este interesat de revenirea comuniștilor în Parlament, pentru el există alte griji mult mai importante. Totuși, mai în glumă, mai în serios, liderul liberalilor a declarat că PCRM a revenit în Legislativ pentru că a obosit să umble pe drumuri… „muncind pentru popor”. „Timpul ne va arăta de ce s-au întors. Au o strategie, o tactică a lor. E problema lor și nu mă deranjează asta. Mă deranjează alte lucruri mai importante: că afară e cald, că nu plouă. Copiii nu au cu ce se îmbrăca, mă deranjează criza mondială.

E clar că odată cu revenirea lor, ceea ce adoptam noi nu se va mai întâmpla să votăm, vor fi dezbateri, va fi o activitate mult mai grea”, a afirmat Ghimpu.

De asemenea, Mihai Ghimpu a menţionat că PCRM trebuie să își facă activitatea în Parlament, deoarece a fost votat de cetăţenii Republicii Moldova, însă nu își dorește ca deputaţii comuniști să mai fie aleși în viitorul Parlament.

Amintim că, anterior, liderul comuniștilor Vladimir Voronin declara că PCRM va reveni la ședinţele Legislativului cu o singură condiţie: să voteze data alegerilor parlamentare anticipate. „Da, există o portiţă ca noi să ne întoarcem în Parlament. Ne întoarcem când va fi votată data alegerilor parlamentare anticipate. Actualul Parlament este nelegitim.

Cum aș putea eu să mă uit la ei? E clar că nu e normal ceea ce facem noi, dar noi nu avem altă ieșire din situaţie. Noi nu am avut altă alegere, decât să ieșim la proteste”, a spus Vladimir Voronin, în cadrul unei emisiuni la Publika TV. Tot atunci Voronin a subliniat și faptul că președintele Parlamentului, Marian Lupu, a semnat o hotărâre prin care deputaţii din fracţiunea PCRM nu își vor ridica salariile pentru luna trecută. „Noi nu stăm să ștergem fundurile fotoliilor în Parlament. Lucrăm cu alegătorii, fiecare deputat merge în teritoriu. Fracţiunea noastră nu va primi salarii pentru că Lupu a semnat decretul. Noi am atacat în instanţă această decizie. Activitatea de deputat nu înseamnă să te baţi cu limba de microfon, dar și să mergi în teritoriu”, a spus liderul PCRM. După Publika şi UNIMEDIA

4

EDI|IA DE VINERI

Externe

15 IUNIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Alegeri locale 2012: Noua hartă politică a României Alegerile locale din 2012 au reprezentat un moment dramatic pentru PDL, democrat-liberalii pierzând majoritatea consiliilor judeţene, dar și un număr considerabil de primării. Rezultatele alegerilor locale din 2012 au dus la o nouă hartă politică, USL reușind să fie marele câștigător al acestui scrutin.

USL a reușit să câștige aproximativ 88% din mandatele pentru președinţia consiliilor judeţene. PSD a obţinut peste 50%, câștigând 22 de mandate din cele 41 posibile. Un singur candidat PSD a fost învins, situaţia apărând la Arad. PNL se clasează pe locul doi, cu aproape 30% din mandate. PDL a depășit cu un singur mandat scorul PC sau al UNPR. Analiza comparativă a rezultatelor alegerilor din 2008 și 2012 indică o scădere dramatică de președinţii de consilii judeţene câștigate de PDL. Dacă în urmă cu patru ani, democratliberalii au obţinut 14 astfel de mandate, în 2012 numărul s-a redus la doar două. Pierderea poate avea repercusiuni asupra scorului obţinut de partid la alegerile parlamentare, fiind cunoscută influenţa șefilor de CJ în procesul electoral.

PNL a fost partidul care și-a mărit cel mai mult numărul de consilii judeţene conduse. De la cinci astfel de funcţii în 2008, liberalii au după alegerile din 2012 treisprezece președinţi de Consiliu Judeţean. Cele mai multe victorii au venit în Transilvania, dar scorul a fost îmbunătăţit și de performanţele organizaţiilor din Moldova.

PSD, marele câștigător al alegerilor din 2008 la consilii judeţene, rămâne și în acest an numărul unu. Dacă în urmă cu patru ani, PSD a câștigat 17 consilii judeţe-

ne, după alegeri numărul acestora s-a redus la 15, prin plecări sau excluderi din partid. După alegerile din 2012, social-democraţii au recâștigat Moldova, dar și Muntenia, adunând la nivelul întregii ţări 22 de consilii judeţene, cu cinci mai mult decât la precedentele alegeri.

UDMR a pierdut jumătate dintre consiliile judeţene, numărul scăzând de la patru la două.

Uniunea a fost devansată de foștii parteneri de guvernare de la PNL la Mureș și Satu Mare.

Forumul Democrat al Germanilor din România nu și-a

păstrat singurul președinte de Consiliu Judeţean, el pierzând în faţa candidatului USL la Sibiu. În schimb, două partide au câștigat șefia CJ: Partidul Conservator la Maramureș și UNPR la Neamţ.

Situaţia la primării Situaţia primăriilor le mai dă ceva speranţe democrat-liberalilor, ei pierzând doar șase primării ale reședinţelor de judeţ faţă de 2008. Astfel, dacă în urma alegerilor de acum patru ani, PDL câștigase 15 reședinţe de judeţ, comparativ cu PSD, care avea doar 12, iar PNL 8, acum democrat-liberalii au rămas cu 10. Majoritatea a trecut de partea social-democraţilor, care au acum 18 primari pentru reședinţele de judeţ, iar PNL 9.

Un alt câștig de care a beneficiat PSD-ul a fost și trecerea

Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a avut o întrevedere cu Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru Secretarul de Stat, Natalia Elena Intotero, a primit miercuri, 13 iunie, la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, vizita ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, care a fost însoţit de PC preot Iulian Budescu, vicar al Episcopiei Basarabiei de Sud.

Marile bătălii electorale Președintele PSD, Victor Ponta, a declarat înaintea alegerilor că cel mai mult își dorește să câștige în fieful lui Gheorghe

Flutur de la Suceava. Dorinţa sa a fost îndeplinită de deputatul PSD, Cătălin Nechifor, care l-a devansat la alegerile pentru CJ Suceava pe prim-vicepreședintele PDL, Gheorghe Flutur.

O victorie importantă a fost obţinută de PSD și în fieful secretarului general al PDL, Ioan Oltean. Astfel, la Bistriţa-Năsăud, deputatul Radu Moldovan a câștigat președinţia Consiliului Judeţean în detrimentul candidatului PDL. PSD a reușit să-și impună pe noua hartă politică președinţi de consilii judeţene și la Dâmboviţa, condusă până la alegeri de Florin Popescu, un apropiat al Elenei Udrea, dar și la Timiș – puternic fief al dreptei.

Liberalii au recâștigat judeţe din Moldova, precum Buzău, Botoșani sau Iași, datorită influenţei deputatului Relu Fenechiu.

Aristotel Căncescu și-a reconfirmat mandatul în fruntea judeţului Brașov. Victorii importante au fost obţinute și în Transilvania, unde PNL a început să redevină în prim-plan. Astfel, cu judeţe precum Bihor, Mureș, Satu Mare și Cluj liberalii și-au consolidat poziţia în această regiune a ţării.

De precizat, că PNL a cedat PC candidatura pentru CJ Maramureș, câștigată de candidatul conservator.

UNPR a reușit să se claseze pe primul loc doar în judeţul Neamţ, acolo unde deputatul Culiţă Tărâţă a învins PDL și USL. Tărâţă este fost membru PSD. În ce privește primăriile, marea luptă s-a dus la Cluj, unde fostul premier Emil Boc a reușit să redevină primar după trei ani.

Bătălia între el și candidatul USL, Marius Nicoară, a fost una foarte strânsă, rezultatele schimbându-se de mai multe ori. În final,

Boc a obţinut un nou mandat de primar, cu scorul de 40,3%, în timp ce Nicoară a înregistrat 38,97%.

O altă reședinţă de judeţ care a creat tensiuni în PDL este și Craiova, unde primarul în funcţie, Antonie Solomon, a pierdut în faţa social-democratei Olguţa Vasilescu. Deși Solomon nu mai făcea parte din PDL, el candidând din partea UNPR, Craiova marchează o mare lipsă pentru PDL pe harta politică.

Nici la Botoșani lupta nu a fost una ușoară, primarul în funcţie, Cătălin Flutur, pierzând în faţa candidatului PSD, Ovidiu Portariuc. Cu toate acestea, menţinerea Aradului în portofoliul PDL a reprezentat un mare câștig. Democrat-liberalul Gheorghe Falcă, în ciuda scandalurilor din ultima vreme, a reușit să-și păstreze reședinţa de judeţ.

Bucureştiul, sub cod roşu USL a avut de câștigat din plin la nivel naţional, așa că nici la nivelul Capitalei situaţia nu este diferită. Dacă în 2008 PDL a pierdut Primăria Generală, unde a candidat Vasile Blaga împotriva independentului Sorin Oprescu, nici în 2012 PDL nu a avut câștig de cauză. În ciuda campaniei anunţate cu mare fast a lui Silviu Prigoană, acesta nu a reușit decât să se claseze pe locul 2, cu 15,98% din voturi, în faţa aceluiași independent, susţinut de USL. Cele mai dure campanii au fost la sectoarele 3 și 6, democrat-liberalii pierzând cei mai importanţi edili în funcţie: Liviu Negoiţă și Cristian Poteraș. Mai mult, pe lângă pierderea celor două sectoare, scorul obţinut a arătat o înfrângere zdrobitoare a

PDL-ului. Liviu Negoiţă a obţinut doar 29% din voturi, în timp ce Robert Negoiţă a luat 56%. La sectorul 6, Cristian Poteraș n-a obţinut decât 20,37%, comparativ cu noul primar, Rareș Mănescu, care a luat 49,95% din voturi.

La sectorul 2, pedelistul Lucian Iliescu nu a reprezentat un candidat puternic, date fiind rezultatele obţinute de actualul primar, Neculai Onţanu, el înregistrând 47,89% din voturi.

Nici la sectorul 4 PDL nu a avut câștig de cauză, Sulfina Barbu obţinând doar 8,15% din voturi, Cristian Popescu Piedone fiind reales pentru un nou mandat de primar.

Sectorul 5 a fost câștigat de pesedistul Marian Vanghelie fără probleme, cu 54,95%, candidatul PDL, Mihai Atănăsoaei, luând doar 11,19%.

Sursa: gandul.info

Un nou pact pentru euro va institui uniunea politică Copiii crizei vor trăi în Statele Unite ale Europei

ÎPS Petru a prezentat atât problemele Mitropoliei Basarabiei, cât și eforturile pe care le depune Biserica pentru susţinerea românilor, pentru promovarea limbii și culturii române, precum și pentru respectarea drepturilor acestora. ÎPS Petru a reafirmat dorinţa Bisericii de a dezvolta proiecte concrete de cooperare cu statul român și de a veni în sprijinul românilor din Republica Moldova.

Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni a subliniat cu această ocazie rolul și importanţa Bisericii în cadrul co-

munităţilor de români din afara graniţelor și, în mod deosebit, din Basarabia. De asemenea, a exprimat dorinţa de colaborare și deschiderea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu privire la proiectele și iniţiativele Mitropoliei Basarabiei, derulate în beneficiul românilor de dincolo de Prut.

Sursa: dprp.gov.ro

PE a adoptat regulamentele pentru consolidarea coordonării şi supravegherii bugetare în zona euro Parlamentul European a aprobat miercuri, 13 iunie, la Strasbourg, cele două regulamente prezentate de Comisia Europeană în luna noiembrie cu privire la consolidarea coordonării și supravegherii bugetare pentru statele din zona euro (așa-numitul „Two Pack”).

Dată fiind interdependenţa sporită a economiilor ţărilor din zona euro, executivul UE a propus, la 23 noiembrie anul trecut, întărirea atât a coordonării, cât și a supravegherii proceselor bugetare pentru toate ţările din zona euro și, în special, pentru cele cu deficit excesiv, care se confruntă sau sunt expuse unor riscuri grave de instabilitate financiară ori care fac obiectul unor programe de asistenţă financiară (precum Grecia, Portugalia și Irlanda).

Regulamentul propus pentru o mai bună supraveghere a politicilor bugetare în statele membre din zona euro cere ca ţările respective să-și prezinte proiectele de bugete naţionale în același timp în fiecare an și să ofere Comisiei dreptul de a le evalua și, dacă este nevoie, să emită o opinie.

Comisia Europeană va putea solicita ca respectivele proiecte de bugete naţio-

primarului independent al orașului Reșiţa în tabăra social-democraţilor, aceeași situaţie fiind și la Giurgiu, unde candidatul independent Nicolae Barbu, care l-a învins pe primarul în funcţie, liberalul Lucian Iliescu, va pleca la PSD. Maghiarii au avut și ei de pierdut un municipiu, primarul orașului Satu Mare pierzând alegerile în faţa social-democratului Dorel Coica. Forumul Democrat al Germanilor din România și-a păstrat municipiul, Klaus Iohannis fiind ales pentru un nou mandat de primar al Sibiului.

Grecia urmează să decidă la finalul acestei săptămâni dacă va rămâne sau nu în zona euro, la alegerile parlamentare de pe 17 iunie. Spania s-a alăturat Irlandei, Italiei și Greciei și a cerut un împrumut european pentru salvarea sectorului bancar. The Economist scrie că, în lipsa reparării defectelor din naștere ale euro, prăbușirea monedei unice va duce la un dezastru cu mult mai mare decât cel care a început odată cu falimentul Lehman Brothers, în 2008.

Mai-marii Europei au început să lucreze la un plan de salvare a euro, iar acesta poartă numele de Statele Unite ale Europei, scrie Der Spiegel. “Avem nevoie de o așa-numită uniune fiscală, care înseamnă o politică bugetară comună. Mai mult decât orice, avem nevoie de o uniune politică. Aceasta înseamnă că va trebui să cedăm mai multe puteri Europei și să lăsăm Europei posibilităţi de supraveghere”, a spus cancelarul Angela Merkel la televiziunea ARD. La Bruxelles, la Luxemburg și la Frankfurt se lucrează deja la proiectul Statelor Unite

ale Europei. Actorii principali: președintele Consiliului European, a Comisiei Europene, al Băncii Centrale Europene și liderul Eurogrupului.

Potrivit acestui proiect, grupul miniștrilor de Finanţe al statelor euro va decide dacă un stat membru se va putea împrumuta și cu cât anume. Miniștrii de Finanţe vor fi monitorizaţi de un grup de europarlamentari, care vor avea puteri sporite faţă de actualul lor statut. Rezultatul va fi o Europă cu două viteze, al cărei nucleu va fi reprezentat de statele din zona euro.

Proiectul conceput de eurocraţi ar face ca fiecare guvern să cheltuiască doar cât produce, pentru a putea menţine datoriile actuale sub control.

Acest model pare a fi însă o utopie, notează Der Spiegel, pentru că acum nici măcar Germania nu poate respecta regula strictă de a nu contracta noi împrumuturi.

Din acest motiv, la Bruxelles sunt puse la cale planuri ușor modificate, conform cărora miniștrii de Finanţe ai zonei euro vor aproba noi împrumuturi ale guvernelor naţionale, însă doar dacă acestea nu depășesc 3% din PIB-ul statului respectiv.

Proiectul unei uniuni politice prevede reducerea actualului deficit democratic al UE. Se propune ca președintele Comisiei

Europene să fie ales direct de către cetăţenii UE și chiar contopirea funcţiei de președinte al Comisiei Europene cu cea de președinte al Consiliului European într-o demnitate nouă de “președinte european”.

Unele idei ale acestui proiect de uniune politică au fost lansate deja în dezbatere publică. Este vorba despre ideea unui depozit asigurator de 1% din conturile de economii din Europa (circa 100 de miliarde de euro).

Se preconizează și un organism puternic care să monitorizeze băncile din UE. Însă chiar și înainte de a fi prezentat, acest nou Pact pentru Euro întâmpină mari

obstacole, pentru că el va trebui aprobat de parlamentele naţionale, iar în unele ţări vor fi necesare referendumuri. Curtea Constituţională a Germaniei poate cere un asemenea scrutin și în Germania.

Potrivit Der Spiegel, acesta este embrionul proiectului unei federaţii europene, cu care liderii UE se vor prezenta la reuniunea G20 din Mexic, pentru a tempera temerile marilor economii mondiale faţă de viitorul euro, încercând să evite transformarea crizei datoriilor într-o criză a încrederii.

Călin MARCHIEVICI Sursa: cotidianul.ro

Nemţii nu se mai vor stăpânii Europei șefului eurogrupului Jean-Claude Juncker, și șefului Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi: cei patru ar trebui să întocmească un master plan pentru UE. Van Rompuy vrea ca la summitul de la sfârșitul lunii iunie să prezinte punctele-cheie ale acestui plan.

Acesta va include propuneri de reforme structurale, precum și pentru crearea unei triple uniuni: Uniunea fiscală, Uniunea bancară și Uniunea politică. Comisia UE a negat, însă. “Nu există nici un plan secret de restructurare a Uniunii, de salvare a monedei euro sau pentru alte lucruri”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Barroso.

Cancelarul german este pentru o uniune politică și o politică fiscală comună. Germanii sunt suspicioși: mai mult de jumătate dintre ei vor revenirea la D-Mark, scrie Die Presse, preluată de Rador.

nale să fie revizuite dacă va considera că ele încalcă grav obligaţiile incluse în Pactul de Creștere și Stabilitate. Tot acest proces va fi realizat public, pentru a asigura deplina transparenţă. Regulamentul mai propune o monitorizare mai atentă a ţărilor din zona euro, care fac obiectul procedurii de deficit excesiv, pe întreaga perioadă a unui ciclu bugetar. În plus, în statele din zona euro trebuie să funcţioneze consilii fiscale independente și să își bazeze bugetele pe prognoze independente.

Cel de-al doilea regulament, privitor la consolidarea supravegherii economico-fiscale asupra ţărilor din zona euro cu instabilitate financiară gravă, va garanta că supravegherea statelor membre respective ce fac obiectul programelor de asistenţă financiară este una solidă, urmează proceduri clare și respectă legislaţia UE. Comisia Europeană va

putea să decidă dacă un stat membru, care întâmpină dificultăţi cu privire la stabilitatea sa financiară, va trebui să facă obiectul unei supravegheri consolidate.

La rândul său, Consiliul UE va putea face unor astfel de state membre recomandarea de a solicita asistenţă financiară.

“Am reușit să punem oficial pe masa negocierilor un răspuns sistemic și structural la criză, ceea ce reprezintă o plasă de siguranţă reală pentru a proteja zona euro’’, a declarat liderul grupului liberal Guy Verhofstadt, după votul din plenul PE. La rândul său, eurodeputatul Ramon Tremosa i Balcells, responsabilul grupului ALDE pentru procedura de deficit excesiv, a subliniat că acum ‘’statele membre ale zonei euro vor fi obligate să facă o analiză cost-beneficii cu privire la toate investiţiile și reformele’’.

Sursa: AGERPRES

Niciodată până acum cancelarul german Angela Merkel, cea mai puternică femeie din Europa, n-a comentat atât viziunea sa în legătură cu UE. “N-avem nevoie doar de o uniune monetară, ci avem nevoie și de o așa-numită uniune fiscală, care ar trebui să fie mai mult decât o politică fiscală comună”, a spus Merkel la postul german ARD. Cancelarul n-a mai făcut de această dată nici un secret din ceea ce înţelege a fi mai mult decât o politică fiscală comună în Europa, pentru parlamentele naţionale: “Avem nevoie, mai presus de toate, de o uniune politică, ceea ce înseamnă că trebuie, pas cu pas, de acum încolo, să cedăm competenţe Europei, Europei să-i creăm mai multe posibilităţi de control”.

Presiuni din partea Londrei La Summitul UE consacrat crizei, de la sfârșitul lunii iunie, va exista deja un plan de lucru pentru această uniune politică.

Scopul summitului ar urma să fie un angajament clar pentru “mai multă Europă” și stabilirea unui

calendar pentru continuarea reformei, a spus ea. În același timp, cu toate acestea, Angela Merkel a avertizat în legătură cu unele așteptări prea mari faţă de summit: Nu crede că va provoca o reuniune a Consiliului “de la care să vină marele Big Bang”. Consiliul se întrunește în zilele de 28 și 29 iunie, la Bruxelles.

Declaraţiile cancelarului german vin doar la o zi după ce președintele american Barack Obama și premierul britanic David Cameron au solicitat un “plan de urgenţă” pentru zonele euro aflate în dificultate. Cameron a fost, de asemenea, la Berlin, săptămâna trecută, unde și-a repetat cererea. Asta ar fi o aprofundare în continuare a uniunii monetare, ca o “Europă cu două viteze”, ceea ce nu pare s-o deranjeze pe Merkel. “În ceea ce privește euro, avem deja un fel de Europă cu două viteze”, a spus ea. “Acest lucru va fi accentuat, deoarece cei care intră într-o uniune monetară comună vor trebui să strângă rândurile. Se cere deschidere, ca tuturor statelor membre să li se ofere posibilitatea să-și ia măsuri de participare la integrare”, afirmă Merkel, adăugând: “Dar noi

Rezistenţă în Germania

nu trebuie să stăm pe loc dacă unul sau altul nu ni se alătură”.

Mai mult decât atât, pactul fiscal poate fi socotit reușit chiar dacă 25 din cele 27 de state membre ale UE au convenit la o disciplină bugetară mai strictă – numai Regatul Unit și Republica Cehă n-au fost pentru un pact fiscal.

După doi ani de criză a datoriilor și o serie de încercări de soluţionare ad-hoc apare clar atât la Berlin,

cât și la Bruxelles că se impune recunoașterea necesităţii unui plan mai mare pentru Europa – sau cel puţin a unui plan de cinci ani pentru moneda euro.

S-a văzut în cadrul reuniunii informale din 23 mai, când șefii de guverne și de stat au cerut emiterea unei decizii președintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso,

În timp ce Merkel propune “mai multă Europă”, starea de spirit a oamenilor ei se clatină.

Sunt constatările unui sondaj de opinie realizat de ARD: mai mult de jumătate dintre germani sunt îngrijoraţi pentru economiile lor; mai mult de trei sferturi cred că cea mai rea fază a euro crizei acum începe. Încrederea în euro cunoaște un declin rapid: mai mult de jumătate dintre germani (55 la sută) vor reîntoarcerea la D-Mark. (...) Cu toate acestea, 70 la sută cred că euro va exista “în câţiva ani”.

Sursa: RADOR

FLUX EDI|IA DE VINERI

Bătaie între suporteri înainte şi după meciul Rusia–Polonia Zeci de microbiști s-au luat la bătaie în Varșovia, înainte și după meciul dintre Rusia și Polonia. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliţiștii au fost nevoiţi să intervină cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Din cauza conflictelor istorice dintre cele două ţări și a huliganilor ruși, care au provocat deja incidente la partida de deschidere, străzile din Varșovia au devenit adevărate scene de luptă.

Incidentele între suporterii ruși și polonezi au avut loc marţi, 12 iunie, cu câteva ore înainte de fluierul de start al meciului dintre Polonia și Rusia, de la Euro-2012. Potrivit reprezentanţilor poliţiei, încadraţi de un important dispozitiv de securitate, fanii ruși se îndreptau spre stadionul din Varșovia scandând: “am venit să câștigăm” și “Rusia, Rusia”. În acel moment, câteva zeci de polonezi au aruncat cu petarde în direcţia lor, rușii răspunzând și aruncând cu sticle.

Poliţia a fost nevoită să intervină după ce mai mulţi suporteri ai naţionalei ruse, care se îndreptau spre stadionul din Varșovia, s-au luat la bătaie cu fanii polonezi înaintea meciului PoloniaRusia din Grupa A. Conflictele violente au izbucnit după ce suporterii ruși au început să traverseze podul peste fluviul Vistula, iar zeci de polonezi au aruncat cu petarde și sticle în direcţia lor.

Imaginile prezentate de televiziuni arată grupuri de persoane care se bat și elicoptere ale poliţiei care survolează zona. În apropierea stadionului au avut loc noi incidente între suporterii polonezi și ruși, iar poliţia a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Forţele de ordine au fost însoţite de câini și au avut în dotare gloanţe de cauciuc. Cel puţin 100 de suporteri au fost reţinuţi de oamenii legii.

Nici după terminarea meciului, suporterii nu s-au mai calmat.

La ieșirea de pe stadion, fanii polonezi i-au atacat, din nou, pe cei ruși. Pumni și picioare au fost împărţite de ambele părţi, în timp ce unii fugeau încotro vedeau cu ochii. Incidentele violente s-au încheiat odată cu intervenţia în forţă a scutierilor.

Fostul preşedinte al UniversalBank, Gherman Gorbunţov, ar putea scăpa de dosarele din Moldova cu ajutorul lui Rinat Usatâi Reprezentantul acţionarilor UniversalBank, Rinat Usatâi, s-a oferit să îl ajute pe fostul președinte al acestei bănci, Gherman Gorbunţov, să scape de dosarele din Republica Moldova. Cei doi au discutat despre acest lucru pe Skype înainte de atentatul la viaţa lui Gorbunţov, care a avut loc pe 20 martie 2012, la Londra, unde acesta se ascunde de autorităţile din Republica Moldova. Întreaga discuţie de pe Skype a apărut pe site-ul rusesc „Kriminalnaia Rossia”, scrie ziarul Timpul, citat de Publika TV. În discuţia dintre ei, Gherman Gorbunţov îi spune lui Usatâi că are deschise patru dosare în Moldova. Usatâi la rândul său, îi propune ajutor și îi promite că în maximum o lună îl poate scăpa de procese. „Sună la orice poliţist de sector și întreabă. Aici nu ai nevoie de mari relaţii. Îţi spun încă o dată, lași la o parte toate prostiile și începi să te miști. Eu însă, într-o lună și jumătate, voi

deveni, .... în Moldova. Republica Moldova nu e condusă de președinte, premier sau Parlament, ci de controversaţi oameni de afaceri care închid și pornesc dosarele penale fără nici o grijă, contra unor sume fabuloase de bani”, îi spune Usatâi.

Totodată, cei doi discută despre faptul că presa de la Chișinău a scris mai multe știri despre ei, inclusiv Publika TV, care nu este un post de televiziune controlat de politicieni.

Sursa citată menţionează că „reprezentantul acţionarilor UniversalBank, Rinat Usatâi, se află în relaţii destul de amicale cu ex-președintele băncii, Gherman Gorbunţov, anunţat în căutare internaţională, după așa-zisul atac raider din 2011.

După cum scria și presa, Usatâi este un fost consilier al lui Filat în Rusia, dar foarte apropiat și de comuniști”.

Potrivit Publika TV, înregistrarea a fost prezentată de Gorbunţov anchetatorilor englezi

și ruși care cercetează cauzele tentativei de omor asupra sa.

Fostul bancher se află încă în stare gravă la spital, dar a început să comunice prin semne. El dă de înţeles că unele persoane despre care a discutat cu Usatâi ar putea să-l vrea mort.

Precizăm că, în luna martie curent, milionarul rus, fostul proprietar al băncii falimentare UniversalBank, Gherman Gorbunţov, a fost rănit la Londra.

Persoane necunoscute ar fi deschis focul asupra lui Gorbunţov în cartierul londonez „Isle of Dogs”. În urma incidentului, Gherman Gorbunţov, care este proprietarul a 8 bănci în Rusia, a fost internat la un spital din apropiere. Potrivit poliţiei, bărbatul a fost rănit la nivelul stomacului.

Potrivit presei, membrii familiei lui Gorbunţov locuiesc în ţări diferite, din cauza că le este frică pentru siguranţa lor. Asta pentru că numele lui Gherman Gorbunţov este legat de mai

Nu pot spune că am rămas șocat de noul puroi scurs în mass-media moldovenească, sub forma scrisorii anonime despre realităţile de la SIS-ul moldovenesc și înregistrării discuţiei între semiinterlopii ruși Gherman Gorbunţov și Rinat Usatâi din martie curent. M-a mirat însă flegmatismul cu care a tratat

se preconizează ca „Valetul” să fie succedat la Vamă de una dintre persoanele de încredere din suita acestuia, fiind rostit în șoaptă numele actualului director al Departamentului venituri și tehnologii informaţionale al SV, Corneliu Trofăilă, figurant anterior pe un caz scandalos

aceste evenimente societatea civilă și mass-media.

Cele două „bombe” mediatice în orice stat normal ar fi trezit turbulenţe zgomotoase în viaţa politică, ca să nu mai vorbim de clarificările pe care le datorează politicienii și guvernanţii pe context societăţii. Și ca să nu mai vorbim de acţiuni în consecinţă sau demisii de onoare. Însă chiar dacă și a fost cineva cu adevărat marcat, probabil doar anchetatorii englezi implicaţi în investigarea tentativei de asasinat a omului de afaceri rus cu reputaţie dubioasă. A devenit oare societatea civilă moldovenească surdă?

Oarbă oare? Sau chiar mai putem oare vorbi de societate civilă integră, care nu observă asemenea evenimente? S-or fi învăţat toţi moldovenii de la politicieni să se preocupe de chestiuni artificiale, de genul homosexualilor și prostituatelor și să nu observe de facto cum

sunt furaţi și violaţi de cei cărora le mai plătesc și impozite?!

Eu unul m-am simţit penibil în calitate de spectator al înregistrării video.

E înjositor să vezi cum îţi ridiculizează doi interlopi ruși statul, mai dihai decât Baghirov odinioară, numindu-l familiar pe premier „Filea”, iar prin termenul „puţoi de moldovean”, atribuit celui care a intervenit pe lângă Usatâi pentru a-și rezolva o problemă la Vamă, dând un calificativ, ca atare, întregii naţiuni. Și dacă gândirea mea analitică a încercat să abordeze sceptic înregistrarea, atunci toate încercările reflectorii de a găsi justificări și scuze celor pomeniţi de Gorbunţov și Usatâi sunt spulberate de acea scrisoare anonimă. Cum să nu-i credem pe cei din serviciile speciale ale statului, care, în mod sigur, cunosc mai multe decât noi despre realităţile și actualităţile de la Chișinău?! Acele relatări despre realităţile de la SIS-ul

de introducere în ţară a autoturismelor prin contrabandă de către un membru de top al PLDM. Mutarea se preconizează a fi realizată până la 1 iulie, când Serviciul de Grăniceri se va reorganiza în Poliţia de Frontieră și, respectiv, va trece în subordinea MAI-

ului, respectiv a aceluiași Tudor Baliţchi.

Astfel, „Valetul” va obţine toate pârghiile de control la frontieră și este foarte clar cui i le va duce poclon…

Asta DA „ace” din mânecă! Nu? Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

Politicienii moldoveni ar trebui să meargă numai în căruţe!

Aţi văzut, și conducerea de vârf a Moldovioarei și-a tras automobile de lux. “Noi nu putem merge în căruţe”, ne-a explicat ironic președintele, de parcă ne-ar fi “stuchit” în suflet. Păi, domnule președinte, ar cam trebui să mergeţi în căruţă, în condiţiile în care ţara are drumuri de căruţă și oameni care nu-și permit nici o căruţă, iar economia se mișcă exact ca o căruţă: încet, încetișor spre deloc.

Este o mare, o uriașă chiar bătaie de joc în adresa moldovenilor! Și e pe faţă! BRE POLITICIENILOR,

NU AVEŢI VOIE SĂ VĂ PUNEŢI FUNDURILE MARI ÎN ACELE MAȘINI, NESIMŢIŢILOR! Și știţi de ce, domnule premier, domnule președinte de Parlament, domnule președinte de ţară? Pentru că sunteţi în slujba cetăţeanului, nu aţi ajuns la putere să vă faceţi viaţa mai ușoară. V-am angajat pe funcţiile pe care le deţineţi să ne scoateţi economia din criza în care se află de peste 20 de

ani, nu să vă lăfăiţi în lux. Aveţi barem bunul-simţ să nu rânjiţi cu toţi dinţii când vă întreabă câte un jurnalist despre aceste mașini mult prea scumpe pentru o ţară mult prea săracă.

O să vă dau un exemplu din România. Poate este un exemplu de demagogie, de populism politic, dar iată că se poate.

Președintele Traian Băsescu, oriunde se duce în “interes propriu”, de pildă, la cumpărături ori la munte, merge, în special, cu Loganul. Teoretic, promovează

multe scandaluri. În Rusia, până nu demult ar fi fost unul dintre martorii principali întrun dosar privind atacul asupra unui om de afaceri în 2009. În Moldova, Gherman Gorbunţov, principalul acţionar al băncii

falimentare UniversalBank a fost dat în urmărire generală, în 2011. În vara anului trecut, conducerea UniversalBank a declarat că acţionarul majoritar al băncii a fost victima unui atac de tip

raider, în urmă căruia a pierdut 80 la sută din acţiuni. La scurt timp, instituţia bancară a fost luată sub administrarea specială a Băncii Naţionale, care a promis că le va înapoia banii deponenţilor.

„Filea”, „puţoii de moldoveni” şi „mafia”

Foarte recent, din surse apropiate de conducerea Serviciului Vamal, am aflat că premierul pregătește un nou troc, care vine să-i întărească hegemonia și puterea absolută la frontieră.

Dacă o companie, o firmă privată o duce greu. Dacă afacerea se cam năruiește, iar de aproape 20 de ani activitatea comercială mai mult stagnează. Dacă muncitorii părăsesc întreprinderea pentru altele mai bogate, iar cei care au rămas sunt extrem de nemulţumiţi, cine-i de vină?

Evident, conducerea. Și dacă șefii acestei companii își cumpără mașini scumpe, că deh, “nu-și permit să meargă în căruţe”, ce putem crede despre acești oameni? Că sunt ipocriţi, incompetenţi, nesimţiţi, iar mașinile lor de lux reprezintă o bătaie de joc la adresa muncitorilor și a situaţiei proaste în care se află firma.

5

Republica Moldova, la cheremul interlopilor ruşi

EXCLUSIV! Jocul de poker continuă! „Valetul” Baliţchi se pregăteşte de avansare, în funcţia de Ministru la Interne?!

Se vorbește în mare taină prin unele culoare că în curând, cartea „regelui” – ministru Roibu va fi bătută de cea a „valetului” Baliţchi. Contextul trocului ar consta nici pe departe în prestaţia slabă în calitate de ministru a lui Roibu, lipsa spiritului reformator la MAI sau explozia criminalităţii în societate, ci în anumite materiale și dosare „pipărate” aflate în gestiunea actualului ministru și care îi încurcă iţele premierului la frontieră.

Astfel, conform informaţiei, premierul a decis să meargă pe resurse umane apropiate și devotate, „de familie”, pentru a evita pe viitor complicaţiile inutile. Totodată, paralel cu rocada Roibu-Baliţchi,

15 IUNIE 2012

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

mașina produsă în România, practic însă, vrea să arate că este om “de-al nostru”, din popor, și nu se simte umilit la volanul “Ligheanului”. În aceste condiţii apare o întrebare ce ţine de logică: dacă România produce Dacia Logan și președintele ţării merge în Dacia Logan, iar Moldova produce căruţe, în ce ar trebui să meargă domnul președinte Timofti? Apropo,

este o nesimţire crasă să spui că ai cumpărat niște merţane doar pentru că erau mai ieftine. Ei bine, nu erau! O mașină a costat 120 de mii de euro. Doamne, ce sumă! Dar preţul unui Mercedes din aceeași clasă pornește de la 75 de mii de euro, cel puţin la dealerii din România. De ce nu aţi cumpărat mașini la un astfel de preţ? Poate nu ar fi fost la fel de bine dotate, însă nici politicienii de la Chișinău nu sunt Angela Merkel ori Barack Obama. În plus, există atâtea automobile

noi pe care le puteaţi cumpăra și de zece ori mai ieftin. De ce nu un Chevrolet Cruze la 12 mii de euro?

Săracii moldoveni au prășit pe dealuri, au muncit în Italia, au stat în birourile sufocante din Chișinău, dar, până la urmă, au reușit să plătească din banii lor, din impozitele lor, din munca lor chinuită 120 de mii de euro pentru o mașină de lux. Și-o fi zis oamenii, bre, trebuie să le arătăm că ţinem la ei, că vrem să le fie bine, poate s-or gândi și la noi, cei care ţinem în spate această ţară. Eu zic că aţi greșit, iubiţii mei moldoveni. Eu cred că trebuie să mergeţi încă o dată în Piaţa Marii Adunări Naţionale și să vă luaţi care o roată, care o aripă, care volanul. Nu o să vă ajungă la toţi, însă nici ei nu trebuie să aibă parte de acest

lux nemeritat. Și da, domnule președinte Timofti, la cum merge Moldova, locul politicienilor este la coada calului, în căruţă!

Oare de unde atâta nesimţire?

P.S.: Dragi politicieni aflaţi la conducerea ţării, dacă vreţi să nu aveţi parte de articole critice pe alte bloguri, la mine nu merge, vă sfătuiesc să organizaţi un offline cu niște bloggeri și să-i plimbaţi cu mașinuţele câteva minute prin oraș. Apoi, să numi spuneţi pe nume dacă nu o să fie anume așa, o să găsiţi în blogosferă multe, multe laude și pupături la locul moale. Este adevărat, nu o să aveţi succes sută la sută, dar jur că există bloggeri care o să pună botul.

Succes!

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

moldovenesc vin parcă să confirme viabilitatea și gravitatea discuţiei de taină între rusul, păpușar al „puţoilor”, politicienilor și altor moldoveni, și„bancherul negru”, cum a fost botezat de presa rusă businessmanul cu reputaţie dubioasă Gorbunţov.

Ei bine, fraţilor… Ăștia ne sunt păpușarii! Dacă aveaţi impresia că aveţi un Guvern și Parlament care vă decide prezentul și viitorul, priviţi acești doi indivizi! Și dacă credeaţi că voi sunteţi cei care îi aleg pe politicienii care să stea cu pâinea și cuţitul în mână, priviţi-i pe ăștia doi! Și dacă aceștia pot rezolva problemele voastre la Vamă, stimaţi „puţoi”, sau să vă „închidă” și „deschidă” dosare penale, chiar și fiind ele patru la număr, atunci spuneţi-mi și mie cine sunt politicienii și guvernanţii noștri, dacă nu simple păpuși, ostatice ale nestăvilitelor pofte financiare și legăturilor cu lumea interlopă?!

Și oare câte mâini, ale câtor episcopi, mitropoliţi, patriarhi, papi de la Roma și interpreţi alde Iglesias, Scorpions sau Lady Gaga trebuie să fie pupate de politicienii noștri ca să pară cât de cât mai sus de „nivelul plintusului”, acolo unde îi plasează păpușarii, care le stau în spate, sau chiar deasupra?! Și noi, „puţoii”… care așteptăm rezultate în dosarul penal pe cazul asasinatului omului de afaceri Igor Ţurcan, de la care s-a scurs deja un an… Un an de sterilitate din partea organelor de anchetă, pe de o parte, și de așteptări deșarte din partea societăţii, pe de alta… Mai miră oare asta pe cineva?

Se pare că în Moldova e noapte adâncă, când „populaţia pașnică” doarme profund și… doar „mafia” nu are somn… Să dăm măștile jos!

Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

Imunitatea parlamentară îl salvează pe Valeriu Guma de 4 ani de puşcărie Deputatul democrat Valeriu Guma a fost găsit vinovat de corupţie și condamnat la 4 ani de închisoare de Curtea de Apel București, transmite postul de radio Europa Liberă. Cazul va ajunge la Curtea Supremă de Justiţie din ţara vecină și acesta este primul caz în care un parlamentar moldovean este adus în faţa instanţelor românești. Guma are imunitate parlamentară în Republica Moldova și deţine dublă cetăţenie. Procurorii de la București susţin că, prin intermediul surorii sale, parlamentarul de la Chișinău ar fi încercat să mituiască cu 20 de mii de dolari, în 2006, un funcţionar român pentru a-și păstra o companie privatizată la Buzău.

Potrivit sursei citate, anterior, Valeriu Guma declara că nu deţine nici proprietăţi, nici dividende, nici mașină și că veniturile sale anuale totalizează 136 de mii 155 de lei și 61 de bani.

Pornind de la acest caz, corespondentul Europei Libere, Lucia Diaconu, a căutat să afle ce prevede legislaţia din Moldova despre situaţiile cu persoanele cu dublă cetăţenie care sunt investigate și, eventual, condamnate în altă ţară decât Moldova.

Avocatul Vitalie Nagacevschi afirmă că, potrivit legislaţiei, un cetăţean moldovean condamnat în alt stat poate fi obligat să-și ispășească pedeapsa doar în trei cazuri. „În primul rând, este, desigur, prezentarea benevolă și executarea de bunăvoie a acestei sentinţe. A doua posibilitate este ca persoana condamnată să se prezinte din greșeală pe teritoriul statului de condamnare. Și atunci autorităţile acestui stat îl preiau și plasează persoana condamnată în locul de detenţie. Și a treia posibilitate este în cazul în care persoana este în afara statului cetăţeniei și, în așa caz, această persoană poate fi reperată prin intermediul Interpolului, poate fi reţinută pe teritoriul oricărui alt stat și extrădată pentru executarea sentinţei în statul de pronunţare a sentinţei”, susţine avocatul.

El a mai declarat că statul care a condamnat un cetăţean moldovean, teoretic, ar putea cere RM predarea acestuia, doar că, așa cum stipulează Constituţia, Moldova nu-și poate extrăda propriii cetăţeni. „Dacă cineva este condamnat în alt stat și este cetăţean moldovean și se află pe teritoriul Republicii Moldova această persoană nu poate fi obligată să se deplaseze în statul de condamnare pentru ispășirea pedepsei”, a explicat Nagacevschi. Întrebat ce se întâmplă în cazul în care persoana respectivă deţine și cetăţenia statului unde a comis infracţiunea, avocatul a spus că acest lucru nu are relevan-

ţă. El a precizat însă că persoana condamnată în alt stat ar putea cere să execute sentinţa în ţara natală.

La rândul său, președintele Comisiei juridice, numiri și imunităţi din Parlamentul Republicii Moldova, Victor Popa, a menţionat pentru același post de radio că, în cazul în care condamnatul este deputat în ţara de origine, acesta se bucură de imunitate parlamentară și nu poate fi reţinut și tras la răspundere, chiar dacă se află pe teritoriul României.

Juriștii mai susţin că, în cazul în care această persoană se bucură de imunitate parlamentară și ar dori să-și ispășească pedeapsa acasă, statul care l-a condamnat va solicita garanţii Republicii Moldova că cetăţeanul nu va rămâne nepedepsit. Ceea ce ar însemna ridicarea imunităţii, dacă persoana nu va renunţa la ea benevol. Cel care poate cere un deputat să fie lipsit de imunitate este procurorul general, iar acest lucru este posibil doar cu votul a 51 de deputaţi din Parlament.

Amintim că, în luna noiembrie 2011, Tribunalul de la București l-a condamnat pe Valeriu Guma la doi ani de închisoare cu suspendare.

Acesta a fost acuzat că a încercat, prin intermediul unor complici, să-l mituiască pe directorul general al Direcţiei Juridice de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru menţinerea privatizării unei firme unde era acţionar. La 5 iunie, Guma a fost audiat de Tribunalul de la București. Deputatul a declarat că este nevinovat și că nu îl interesează imunitatea parlamentară.

Pe data de 12 iunie curent, Curtea de Apel București a anulat decizia Tribunalului și i-a dat o nouă pedeapsă democratului Valeriu Guma, condamnându-l la 4 ani de închisoare cu executare, în loc de 2 ani cu suspendare, așa cum anunţase Tribunalul de la București.

15 IUNIE 2012

În perioada ianuarie-aprilie 2012, indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-aprilie 2011 a constituit 97,2%. În luna aprilie 2012 faţă de aprilie 2011 acest indice a marcat 97,5%, informează Biroul Naţional de Statistică.

Diminuarea volumului producţiei industriale, comparativ cu ianuarie-aprilie 2011, a fost cauzată de reducerea nivelului producţiei în industria extractivă cu 6,9%, în industria prelucrătoare – cu 2,3% și în sectorul energetic – cu 4,4%.

Industria alimentară și a băuturilor, în ansamblu, a înregistrat o creștere a volumului de producţie cu 2,3%, în special la următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – cu 21,1%; producţia, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 19,9%; fabricarea produselor lactate – cu 9,4%; fabricarea vinului – cu 1,1%.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri și la alte activităţi, cum ar fi: producţia de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice de 1,9 ori; producţia de mașini și aparate electrice – cu 28,2%; fabricarea produselor textile – cu 6,6%; fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de mașini și utilaje – cu 5,8%; producţia de piei, de articole din piele și fabricarea încălţămintei – cu 4,9%; producţia de mobilier – cu 0,4%.

În același timp, a avut loc descreșterea volumului de producţie la: fabricarea produselor de morărit – cu 48,3%; fabricarea produselor de tutun – cu 40,4%; industria chimică – cu 27,3%; industria metalurgică – cu 25,4%; producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 24,8%; fabricarea de mașini și echipamente – cu 18,5%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 16,6%; prelucrarea lemnului și fabricarea articolelor din lemn – cu 13,7%; fabricarea de cacao, ciocolată și produse zaharoase de cofetărie – cu 13,4%; edituri, poligrafie și reproducerea materialelor informative - cu 10,8%; prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 7,8%; fabricarea pâinii și a produselor de patiserie proaspete – cu 5,5%; producţia de articole din cauciuc și material plastic – cu 5,3%; producţia și distribuţia energiei electrice – cu 4,7%; aprovizionarea cu aburi și apă caldă – cu 4,2%; fabricarea apei minerale și a băuturilor răcoritoare – cu 3,5% etc.

Sursa: bizmedia.md

Pentru prima dată, în Republica Moldova importul de produse alimentare a depășit exportul. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, exportul de mărfuri clasificate la secţiunea „Produse alimentare și animale vii” a constituit 446,3 milioane de dolari, iar importul de mărfuri la aceeași categorie a crescut până la valoarea de 500,9 milioane.

Înainte, spre neofeudalism!

Astfel, datorită „cârmuirii înţelepte” a fostei și actualei guvernări, Moldova a încetat să mai fie un stat capabil să-și asigure de sine stătător hrana de toate zilele. Și asta nu este nici pe departe o exagerare.

Sigur, ni se va spune că volumul producţiei agricole autohtone depășește de patru ori volumul celei aduse din afara ţării. Și că importăm doar ceea ce nu avem – de genul bananelor. Și că este un lucru firesc. Numai că bananele și alte delicii exotice se regăsesc la categoria „legume și fructe” din cadrul secţiunii respective de mărfuri, unde mai intră, de asemenea, roșiile și castraveţii aduși din Turcia, care pot crește la fel de bine și la noi. Iar importul la această categorie de mărfuri a însumat 132 de milioane de dolari în 2011. Merele doar tot le aducem de prin alte părţi…

Bineînţeles, mai există memoria. Clădirea în care astăzi încape întreg Parlamentul, cu toate comisiile sale, mai demult

aparţinea ministerului de profil.

Sigur, există acolo Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Doar că în scurt timp ar putea să nu mai existe agricultură.

Ponderea producţiei agricole în PIB a scăzut constant și s-a apropiat de 10%. Este corect, vor afirma economiștii cu vederi avansate. Acest lucru se întâmplă, cică, în toate ţările dezvoltate. Numai că ei se fac a uita că în aceste ţări, cota populaţiei rurale variază între 4 și 10 la sută, iar la noi este de tocmai 60%. Nu există în Europa o altă astfel de ţară! Sătenii noștri achită în Fondul Social doar aproximativ 4%, dar consumă ca și toţi ceilalţi. Și asta din cauza că au un venit mediu lunar din salariu de numai 305 lei.

Pentru că bani la ţară primesc doar cadrele didactice, lucrătorii medicali și sociali, angajaţii primăriilor și pensionarii. Restul sunt remuneraţi în natură. Un soi de neofeudalism în secolul XXI. Iată de ce, agricultura în Moldova este în primul rând o problemă de ordin social și doar apoi una economică.

Ce ar trebui să întreprindă statul în situaţia dată? Să spo-

rească pe toate căile gradul de ocupare a populaţiei. Deoarece o industrializare în masă, cu strămutarea populaţiei, nu se prevede în viitorul apropiat. Și, desigur, să dezvolte tehnologiile performante de producere, prelucrarea producţiei agricole.

Ministerul nu se prea ocupă de asemenea lucruri. Dar și statul ar trebui să dea o mână de ajutor – unde prin subvenţionare directă, unde prin relaxări fiscale sau prin alte instrumente ale politicii bugetare. Așa se procedează în toată lumea. Iar acest domeniu, chiar dacă nu a fost inclus în Strategia de dezvoltare „Moldova 2020”, pentru ţara noastră este prioritar, din considerentele enumerate mai sus. În loc de aceasta, statul acţionează exact invers.

TVA cu returnare…

Am scris anterior despre majorarea taxei pe valoare adăugată la producţia agricolă, de la 8 până la 20%. Urmând ca diferenţa de 12% să fie restituită ulterior agricultorilor. Experţii s-au expus deja în privinţa consecinţelor negative ale acestei inovaţii. Vom adăuga doar că, din punctul de vedere al unei logici normale, această manevră nu poate fi explicată. De ce să ei de la producător, pentru ca ulterior să-i restitui? Și apoi, știm noi cum dă înapoi mult iubitul nostru stat.

Producătorii vor face coadă, iar funcţionarii corupţi vor decide cine își va primi diferenţa imediat și cine va trebui să mai aștepte.

Este clar din start cine are de profitat din aceasta. Argumentul Ministerului de Finanţe despre necesitatea egalizării condiţiilor fiscale pentru toată lumea este lipsit de consistenţă, iar cel despre suplinirea bugetului – este și mai puţin verosimil. Doar ei promit să restituie tot ceea ce se va adăuga. Dar, Dumnezeu cu

Ministerul Finanţelor – acesta este ca și câinele grădinarului și are obligaţia să completeze bugetul, mai ales că datele pentru primul trimestru sunt de-a dreptul dezolante. Dar mai există și Ministerul Economiei, care este dator să creeze condiţii adecvate pentru creșterea și dezvoltarea producţiei. Între altele, chiar acest minister a convenit asupra condiţiilor respective cu MF, condiţii care îi vor da lovitura de graţie producătorului agricol din ţara noastră.

Astfel, un litru de benzină cu cifra octanică A95 costă la pompă 16 lei și 67 de bani, cu 10 bani mai puțin. Motorina Euro5 s-a ieftinit cu 30 de bani și are un preţ de circa 15 lei și 67 de bani. La moment doar stațiile Lukoil Moldova au afișat prețuri mai mici.

Ieftinirea s-a produs fără a înștiinţa Agenţia Naţională pentru Reglementare în Ener-

getică (ANRE). Anterior, directorul ANRE, Victor Parlicov declara ce carburanţii se vor ieftini în cazul în care pe pieţele internaţionale aceștia vor urmări un trend de scădere a preţurilor. Astăzi, la bursele internaţionale un baril de petrol Brent se tranzacţiona cu circa 97,23 de dolari SUA. Sursa: bizmedia.md

Leul moldovenesc faţă cu reacţiunea

Un amic îmi povestea cum, plictisit și enervat de întrebările neobosite ale unor oaspeţi francezi privind identitatea personajului de pe toate bancnotele moldovenești, a răspuns cu un oftat greu – “E președintele nostru”. Străinii care vin în Republica Moldova se uită miraţi la banii pe care îi primesc aici în schimbul propriilor bani. Îi întorc pe toate feţele, pun întrebări. De cele mai multe ori, nu știu că ţin în mâini una dintre cele mai stabile monede ale lumii.

Lumea întreagă a trecut prin furtuni economico-financiare. În 1997, inflaţia atingea în Bulgaria 1077% și leva era ancorată de marcă, suveranitatea Bulgariei fiind astfel pusă la încercare.

România a evitat, cu mari emoţii, o situaţie similară (FMI i-a cerut președintelui Emil Constantinescu să declare falimentul pe datoriile publice). Au urmat criza financiară din Asia și criza care a îngenuncheat rubla rusească în 1998. Nici o emoţie pentru leul moldovenesc, care sărbătorea 5 ani de la apariţie. Din contră! Pe

când rubla rusească se deprecia cu 16%, hrivna ucraineană cu vreo 60%, leul moldovenesc se aprecia cu 8%!

Nici criza financiară de pe piaţa americană a creditelor ipotecare cu grad mare de risc (subprime) și nici furtunile din zona euro nu au născut cutremure la Chișinău.

Nici măcar o adiere. Convulsiile finanţelor mondiale au dus la drame personale și la căderi de guverne, nu însă și în Republica Moldova. Cum este posibil ca în cel mai sărac stat al Europei moneda naţională să fie cea mai stabilă din aceeași Europă? În timpuri când în cancelariile europene adie vântul scepticismului în privinţa viitorului monedei euro, poate că liderii europeni ar trebui să își îndrepte privirile către leul moldovenesc. În timp ce rușii au emoţii pentru rublă, din cauza scăderii preţului petrolului, iar elveţienii au luat măsuri pentru ca francul să nu se aprecieze prea mult, în timp ce americanii (care au tiparniţa de bani, nu-i așa?) cer insistent chinezilor să aprecieze yuanul, iar japonezii trăiesc coșmarul unui yen puternic, plus deflaţie, moldovenii nu au probleme.

Marii finanţiști ai lumii s-ar putea întreba care este secretul leului moldovenesc. Ar fi prea simplu dacă li s-ar răspunde că este vorba doar de remitenţe, adică de banii trimiși de moldovenii care lucrează în străinătate?

În 2011, valoarea cumulată a remitenţelor a fost egală cu cea a bugetului de stat! Iar în ceea ce privește ponderea remitenţelor în PIB, Moldova se află printre lideri...

Potrivit raportului făcut public de Banca Mondială în 2011, pe primul loc se află Tadjikistan cu 31% din PIB, urmat de Lesotho (28,6%), Samoa (24,8%), Moldova (23,2%), Kârgâzstan (20,8%).

Sunt și vești bune, care vin dinspre BNM: spre deosebire de Armenia sau Georgia, unde „dolarizarea” (ponderea depozitelor în valută străină ) este de cca 70%, Moldova stă bine: 37%...

Ar putea leul moldovenesc să fie soluţia pentru problemele zonei euro?

Ar putea leul moldovenesc să fie moneda comună a spaţiului CSI?

Ar putea leul moldovenesc să ia locul dolarului, al rublei sau al monedei euro?

Nu văd decât o singură problemă – slaba diferenţiere a bancnotelor: cea de 10 lei are (aproape) aceeași culoare ca și cea de 50 de lei, iar bancnotele de 5 lei și 20 de lei produc confuzie nu numai pe întuneric.

Ce se va întâmpla însă atunci când moldovenii din lumea întreagă nu vor mai trimite bani acasă? Probabil că atunci gluma va deveni tragedie.

P.S.: Africa de Sud va emite până la sfârșitul anului 2012 o nouă serie de bancnote, cu imaginea lui Nelson Mandela. Sugestii pentru leul moldovenesc?

Marian VOICU Sursa: arena.md

Amenzi usturătoare pentru patronii care angajează la negru Utilizarea muncii nedeclarate a angajaţilor va cădea sub incidenţa Codului Contravenţional. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat, miercuri, 13 iunie, de Cabinetul de Miniștri.

Potrivit unui articol nou, care va fi introdus în Codul Contravenţional, utilizarea muncii nedeclarate va fi sancţionată cu amendă de la 100 la 150 unităţi convenţionale pentru fiecare persoană identificată, aplicată persoanei fizice. În același timp, persoanele cu funcţii de răspundere riscă amenzi de la 250 la 350 u.c. (5000-7000 lei) pentru fiecare persoană identificată, iar persoana juridică – amenzi de la 350 la 500 de u.c. pentru fiecare persoană, transmite Moldpres.

Totodată, proiectul de lege prevede sancţionarea persoanelor fizice cu amendă de la 100 la 150 de u.c. pentru admiterea minorilor la locuri de muncă periculoase pentru viaţă și sănătate sau atragerea acestora la exercitarea unei munci interzise de legislaţie. Pentru aceeași contravenţie, persoanele cu funcţii de răspundere vor achita amenzi de la 250 la 400 u.c., iar în cazul persoanelor juridice vor fi aplicate amenzi de la 400 la 500 u.c., cu sau fără

privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Ana Vasilachi, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, a menţionat, în ședinţă, că proiectul de lege înăsprește răspunderea pentru angajatorii care încalcă legislaţia muncii în raport cu prejudiciul provocat de consecinţele angajării fără contract individual de muncă și, respectiv, achită salarii mai mici, nu respectă termenul de achitare a salariului, precum și lezează drepturile de securitate și sănătate în muncă.

Anual, Inspecţia Muncii înregistrează, în timpul controalelor, peste 80 de mii de cazuri de încălcare a legislaţiei muncii, securităţii și sănătăţii la locul de lucru. În 2011, în urma controalelor efectuate la 230 de agenţi economici au fost depistate peste 1140 de persoane angajate fără forme legale, inclusiv care primeau salarii nedeclarate. În perioada 2009-2011, au fost identificate 15 cazuri de accidente la locul de muncă, cu implicarea persoanelor angajate nelegal.

Sursa: bizmedia.md

Ce se va întâmpla în continuare? În primul rând, vor crește preţurile la producţia agricolă autohtonă. În mod automat, va crește volumul importurilor de contrabandă. Potrivit estimărilor experţilor, deja către mijlocul verii, zahărul adus din Ucraina pe căi dubioase va acapara cam o jumătate din piaţa moldovenească. Mișcări similare se vor produce și pe alte segmente. Producătorii vor trebui să aleagă – ori să se retragă într-o zonă tenebră, ori

să-și închidă afacerile și să plece din ţară. Pentru a le trimite mai mulţi bani rudelor rămase aici, care vor cumpăra din acești bani produse de import…

Povestea despre ţara agroindustrială „înfloritoare” a luat sfârșit în 91. După 20 de ani, putem constata că povestea despre ţara agrară s-a încheiat.

Pentru că o ţară agrară produce și exportă. Iar noi am rămas pur și simplu cu o ţară a gospodăriilor rurale.

Victor CIOBANU

IDIS VIITORUL:

Benzina şi motorina se ieftinesc pentru a treia oară Piaţa produselor petroliere din R. Moldova produce surprize în ultima vreme. Cea mai mare rețea de benzinării din ţară, Lukoil-Moldova, a ieftinit benzina și motorina pentru a treia oară în acest an.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ţara rurală.md

Industria Republicii Moldova frânează

Moneda naţională a Republicii Moldova este, de departe, una dintre cele mai stabile din lume.

Cum este posibil? Cum de nu a trezit invidia francului elveţian, suspiciunea rublei rusești sau gelozia dolarului american?

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

În anul 2012, economia tinde să revină la nivelul anterior crizei actuale În lipsa oricăror schimbări structurale semnificative, în anul 2012, economia Republicii Moldova tinde să revină la modelul anterior actualei crize, iar PIB-ul va spori cu 3% în termeni reali. În anul 2011, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 6,4%. După un avans de 7,5% în primul semestru al anului, ritmul de creștere a încetinit în ultimul trimestru până la 5,3%.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice vor rămâne principalul factor care va susţine creșterea economică (acestea vor reprezenta cca. 93,8% din structura PIB). Valoarea negativă a exporturilor nete va spori, în anul curent, în condiţiile în care este preconizată o creștere mai pronunţată a importurilor (+17,5%) în comparaţie cu creșterea exporturilor (+13,4%). Statul înăsprește regulile de joc, în condiţiile în care businessul este și așa afectat de șocurile din exterior.

Creșterea veniturilor disponibile ale populaţiei și reducerea posibilităţilor de investire a banilor, odată cu stagnarea pieţei imobiliare, sunt cauzele principale ale acestor tendinţe. Așteptata creștere economică, care se întrevedea la jumătatea anului trecut, așa și nu s-a produs.

Ba dimpotrivă, consumul final, în special cel al gospodăriilor casnice și impozitele nete pe produse și-au majorat ponderea în structura PIB. Acest fapt vine în contradicţie cu intenţiile declarate ale Guvernului de a îmbunătăţi calitatea creșterii economice prin sporirea rolului factorilor productivi.

Acestea sunt câteva din principalele concluzii ale ediţiei a 23-a a „Monitorului Economic: analize și prognoze trimestriale”, prezentate pe 05 iunie 2012, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe următoarele sectoare ale economiei naţionale: POLITICĂ. Pentru anul 2012, relaţiile Uniunea Europeană - Republica Moldova vor fi în ascendenţă și se va lucra intensiv asupra Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, este de părere directorul executiv IDIS “Viitorul”, Liubomir Chiriac.

“Rusia își va reactiva agenţii de influenţă de la Chișinău, va face presiuni și mai mari asupra autorităţilor moldovenești privind reglementarea conflictului transnistrean după scenariul propus de Kremlin și va pune accentul pe necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Vamală Eurasiatică”, susţine expertul.

AGRICULTURĂ. În anul 2012, producţia globală agricolă va înregistra o reducere de circa 9%, iar soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi negativ, în mare măsură, datorită creșterii importurilor de cerealiere și reducerii exporturilor de produse agricole, afirmă expertul economic Viorel Chivriga. “În anul 2012, anticipăm o presiune mai mare asupra preţurilor produselor agricole, datorată majorării costurilor de producere. Acest lucru se va produce din cauza majorărilor pre-

ţurilor la carburanţi, la input-uri și la nutreţuri pentru animale”, explică analistul economic.

INDUSTRIA ȘI SERVICIILE. “Pentru anul 2012 anticipăm o încetinire a analize și ritmului de creștere a industriei până la cca.

2%, în condiţiile în care aceasta va fi afectată de reducerea cererii externe”, susţine expertul economic Ion Tornea.

Comerţul de bunuri cu amănuntul va fi pilonul de bază al creșterii economice, transporturile totale de mărfuri vor înregistra o diminuare cu cca. 10%, în timp ce transporturile auto de mărfuri și cele de pasageri se vor situa aproximativ la nivelul anului 2011. Piaţa construcţiilor va stagna în continuare, pentru deblocarea acesteia fiind, în primul rând, nevoie de măsuri de sporire a încrederii investitorilor și cumpărătorilor în companiile de construcţie.

COMERŢUL EXTERIOR. Evoluţia comerţului internaţional în 2012 își va menţine ritmurile mai reduse de creștere faţă de anul 2011, subliniază expertul IDIS, Gheorghe Costandache. “Volumul total al comerţului internaţional al Moldovei va înregistra o creștere de aproximativ 15,5 la sută: exporturile cu 13,4% (2520,0 mil.

USD) și importurile cu 17,5%, deficitul balanţei comerciale va constitui aproximativ 3581,0 milioane USD”, afirmă acesta.

GOSPODĂRIILE CASNICE. În 2012 se va înregistra un ritm de creștere moderat al consumului gospodăriilor casnice, odată cu temperarea creșterii surselor de finanţare a consumului privat, prognozează Tatiana Lariușin, expert economic IDIS “Viitorul”.

“Situaţia din sfera sociala prezintă unele semne de ameliorare, datorită restabilirii veniturilor disponibile și transferurilor din străinătate ale persoanelor fizice până la nivelul anilor de precriză”, explică Tatiana Lariușin.

FORŢA DE MUNCĂ. Încetinirea ritmului de creștere economică va limita creșterea salariilor pe parcursul anului 2012, iar migraţia va continua să influenţeze situaţia pe piaţa forţei de muncă și în acest an, menţionează Tatiana Lariușin. “Creșterea poverii fiscale și schimbările recente în Codul Muncii vor genera o creștere a activităţii agenţilor economici în zona gri a economiei naţionale respectiv și a angajării informale, și așa foarte înaltă la moment”.

POLITICA MONETARĂ. Inflaţia pe parcursul anului 2012 va fi mai moderată faţă de anul 2011, consideră experta IDIS, Corina Gaibu. “Din punct de vedere monetar, inflaţia se va situa în jurul valorii de 5,8% și cursul mediu anual al dolarului nu va depăși 12 MDL/1 USD”.

SECTORUL FINANCIAR. Anul 2012 va fi

Monitorul Economic prognoze trimestriale Numărul 23

M

E Q 1 / 2012

Centrul de Politici Economice al IDIS “Viitorul“

6

marcat de reducerea în continuare a ratelor dobânzilor la credite, estimează Ion Tornea.

“La insistenţa organizaţiilor financiare internaţionale și ca urmare a numeroaselor cazuri de atacuri raider asupra băncilor, este de așteptat să se producă schimbări în ceea ce privește mărirea transparenţei acţionariatului băncilor”, mai spune expertul.

PREŢURILE. Inflaţia în anul curent va înregistra valori mai temperate, fiind umbrită doar de posibilitatea de creștere a tarifelor la energia electrică. Indicele preţurilor de consum va atinge la sfârșitul anului valoarea de 5,8%. “Moldova este afectată enorm de presiunile suplimentare a preţurilor din exterior. Impactul cel mai mare al acestor scumpiri va fi în agricultură și transporturi, unde anticipăm majorări de preţuri la produsele și serviciile respective, pentru a compensa costurile mai mari”, consideră Corina Gaibu.

FINANŢE PUBLICE. Anul 2012 va fi marcat de reducerea asistenţei financiare de către instituţiile internaţionale. Nivelul anual planificat al veniturilor BNP pentru anul 2012 va fi atins în proporţie de 97%, susţine experta IDIS, Angela Secrieru. “Deficitul BNP va reprezenta, în opinia noastră, cca. 70% din nivelul planificat, sau 1030 mil. lei”, constată Secrieru.

ECONOMIA MONDIALĂ. Anul 2012 se va caracteriza cu ritmuri de creștere a economiei globale mai mici decât se anticipa. Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează o creștere economică în anul curent de 3,3%, pe când estimările precedente prevedeau o creștere în anul 2012 cu 4%. “În anul 2012, rata de schimb EUR/USD va flota în diapazonul 1,27-1,35, preţurile la principalele alimente pe plan mondial nu vor înregistra creșteri semnificative”, precizează expertul IDIS, Gheorghe Costandachi.

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 IUNIE 2012

Dezv=luiri

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Dezvăluiri şocante privind înţelegerile secrete dintre Guvernul Filat şi FMI Igor DODON: Filat s-a angajat în faţa FMI să reducă cheltuielile bugetare cu 1,4 miliarde de lei Guvernul Filat ţine în secret angajamentele pe care le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţional, care sunt antipopulare și păguboase pentru Republica Moldova. Această afirmaţie aparţine deputaţilor din grupul parlamentar al socialiștilor, Igor Dodon, care este și președinte PSRM, și Zinaida Greceanâi. Aceștia au ţinut miercuri, 13 iunie, o conferinţă de presă la care au dezvăluit „proiectul de memorandum, parafat de către Guvernul Filat, în cadrul vizitei de evaluare a oficialilor de la FMI din luna mai 2012”, dar care, până în prezent, nu a fost făcut cunoscut opiniei publice.

Igor Dodon a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în preambulul proiectului de memorandum, FMI face un șir de concluzii care confirmă problemele grave cu care se confruntă economia Republicii Moldova, iar Guvernul Filat le recunoaște în totalitate în respectivul text.

Iată ce a declarat Igor Dodon: „În concluziile FMI se constată că există riscuri care ar putea avea un impact serios asupra creșterii economice. Este vorba despre reducerea semnificativă a exporturilor, remitenţelor, a fluxurilor de mărfuri și servicii.

Sunt 3 probleme de bază cu care se confruntă actuala guvernare.

Prima ţine de domeniul bugetar-fiscal și se datorează lacunelor grave în activitatea Inspectoratului Fiscal și a Serviciului Vamal, care se află în subordinea Ministerului de Finanţe.

A doua problemă, potrivit estimărilor misiunii FMI, ţine de deficitul contului extern. Există mari probleme privind exporturile și încasarea veniturilor provenite din export.

Iar a treia problemă majoră este legată de sectorul financiar. Este vorba despre probleme care există în cadrul băncilor comerciale. În special, FMI se referă la problemele din cadrul Băncii de Economii, precum și la problemele ce ţin de înstrăinarea ilicită a unor pachete de acţiuni ale băncilor comerciale și existenţa unui sistem judiciar deficitar, care ameninţă mai multe investiţii străine directe”.

Zinaida Greceanâi: Deşi avem o creştere economică, veniturile din TVA sunt în scădere Zinaida Greceanâi a declarat că Guvernul Filat, ca să profite și în continuare de asistenţa financiară externă, a acceptat în cadrul proiectului de memorandum cu FMI un șir de condiţii antinaţionale, care vor afecta atât economia Republicii Moldova, agenţii economici, cât și pe fiecare cetăţean în parte. Iată ce a afirmat deputatul din partea grupului socialiștilor: „Până la sfârșitul lunii iunie, Guvernul trebuie să vină în Parlament cu o rectificare a Bugetului de Stat. Cauza este următoarea: FMI a constatat

că anul acesta (fiind vorba de primele 4 luni), în comparaţie cu ceea ce a fost prognozat, la Bugetul de Stat nu vor fi colectate peste 600 de milioane de lei la capitolul venituri. Acești bani trebuiau să fie obţinuţi în urma colectării taxei pe valoare adăugată (TVA) la producere în interiorul ţării. Deci, deși avem o creștere economică, veniturile din TVA sunt în scădere. Deci, ce se întâmplă, unde se duc banii aceștia? În buzunarul cui intră această taxă pe valoare adăugată, care trebuie să intre în Buget?

Totodată, misiunea FMI a constatat că, tot la partea de venituri la Buget, nu vor fi încasate peste 260 de milioane de lei din granturi, care urmau să fie alocaţi de partenerii noștri externi. Asta înseamnă că și partenerii externi au pierdut încrederea faţă de guvernarea de la Chișinău și nu-i mai acordă granturile promise. Sau, probabil, guvernarea nu are capacitatea de a realiza acele proiecte investiţionale care au fost prevăzute în Buget cu contribuţia partenerilor noștri externi.

Drept rezultat, va fi necesar să fie reduse cheltuielile, deoarece nu au fost colectate veniturile și granturile. Mai sunt și datoriile creditoare faţă de care guvernul și-a asumat responsabilitatea să le achite, inclusiv este vorba de municipiul Chișinău, datorii

Să reduci cu 1,4 miliarde de lei cheltuielile bugetare, dintr-un total de 22 de miliarde, în condiţiile în care și așa, conform statisticilor oficiale, peste 10 la sută din populaţie suferă de foame, constituie o crimă îndreptată împotriva propriului popor. Dar iată că, oricât de șocante ar fi dezvăluirile făcute de Dodon și Greceanâi, ele nu i-au impresionat câtuși de puţin pe jurnaliștii de la Chișinău (există doar câteva excepţii). De ce, pentru că nu le-au dat voie patronii? Cred că acesta este motivul de bază, unii ziariști nu au difuzat știrea pentru a nu-și supăra patronii, adică pe Filat, Plahotniuc, Ghimpu și alţii afiliaţi actualei guvernări. Dar nu exclud și faptul că mulţi dintre colegii noștri de la alte mass-media nu au difuzat știrea nu doar din raţionamente politice, ci și din considerentul că și-au pierdut capacitatea (dacă au avut-o vreodată) de a distinge ceea ce este important de ceea ce este lipsit de orice semnificaţie, de a găsi știrea care cu adevărat contează, care are impact (și încă ce impact!) asupra cetăţeanului, asupra întregii ţări.

Societatea noastră a ajuns ostatica unei clase de jurnaliști superficiali, semidocţi, care nu știu gramatică nici cât un elev de clasa a șasea, dar care au învăţat foarte repede cum să se vândă bine, cum să facă pe plac stăpânilor, celor care îi plătesc, și care hrănesc publicul cu tot felul de materiale încadrate în rubrici răsunătoare, cum

TVA în agricultură: de la 8 la 20 la sută Zinaida Greceanâi susţine că din proiectul memorandumului cu FMI se poate constata că Guvernul Filat va reveni la vechea metodă de aplicare a TVA în agricultură. Deci, TVA pentru acest domeniu va fi majorat de la 8 la 20 la sută, urmând ca statul să restituie agenţilor economici 12 la sută din această taxă. Dar nu asta este cel mai grav lucru, în opinia doamnei Greceanâi, ci faptul că prin majorarea TVA-ului la unele produse, guvernarea bagă mâna în buzunarul cetăţeanului.

TVA de 20 la sută pentru zahăr „Conform proiectului me-

morandumului cu FMI, de la 1 ianuarie 2013, este prevăzut ca taxa pe valoare adăugată la gazul natural să fie majorată de la 6% la 8%, adică aceasta va înregistra o creștere de peste 33 la sută. Asta înseamnă majorarea tarifului pentru consumatorul final. Plus la aceasta, majorarea TVA, de la 8 la 20 la sută, la zahăr. Anterior, noi am avut o taxă facilitară la zahăr ca să stimulăm producătorul autohton.

Se reduc înlesnirile la plata TVA pentru produsele destinate alimentaţiei sugarilor Concomitent, vor fi anulate un șir de înlesniri fiscale la plata TVA. Și anume, se reduc înlesnirile la plata TVA pentru produsele destinate alimentaţiei copiilor mici, sugarilor. Și chiar la cărţi pentru copii mici, în cazul cărora, până acum, nu se percepea TVA. Acum, de la 1 ianuarie 2013, această taxă de 20 la sută trebuie să fie reintrodusă. Încă o cale prin care guvernarea se angajează să majoreze veniturile este majorarea plafonului vechimii autoturismelor importate de la 7 ani, cum este stabilit în prezent, la 10 ani, cum urmează să fie, începând cu 1 ianuarie 2013. Vor fi aduse autoturisme vechi. Ce se va întâmpla atunci cu situaţia ecologică din Republica Moldova?

Creşterea salariilor bugetarilor se amână până în 2015 Dar cel mai grav este că se preconizează amânarea, până în 2015, a tuturor majorărilor salariale pentru bugetari, majorări pe care guvernarea le promisese și trebuiau operate deja la 1 ianuarie 2012. Pentru toţi bugetarii, profesori, medici,

De ce presa îl sabotează pe Igor Dodon Proiectul de memorandum al Guvernului Filat cu FMI, pe care deputaţii socialiști l-au făcut public, a trecut aproape neobservat de către presă, deși acesta ascunde planuri secrete de ruinare completă a economiei Republicii Moldova și a fiecărui cetăţean în parte.

pentru energia termică și alte resurse energetice, pe care Guvernul trebuie să le acopere din cheltuielile sale curente, adică să reducă alte cheltuieli.

Reducerea cheltuielilor curente este prevăzută să se facă din contul cheltuielilor prevăzute pentru sfera socială. Deci, aceste cheltuieli urmează să fie reduse cu 2-3 procente din Produsul Intern Brut deja anul acesta”. În cifre absolute, reducerea cheltuielilor bugetare va atinge suma de 1,4 miliarde de lei.

ar fi „șocant”, „exclusiv”, „surpriză”, „alarmant”, „bombă”, dar care nu sunt decât niște bășici de săpun, care fac eveniment de presă din orice pârţ tras la Parlament sau la Guvern, dar care nu mai sunt în stare să identifice și să abordeze problemele grave ale societăţii, ale ţării noastre.

Eu sunt de acord că Igor Dodon nu este un personaj politic foarte simpatic și multă lume din presă nu-l agreează. Eu personal, ca și încă foarte mulţi alţii, am să-i reproșez două chestiuni. Prima, că a îmbrăţișat teoria stalinistă a moldovenismului de cavernă. Prin aceasta Dodon toarnă gaz în foc, străduindu-se din răsputeri, alături de alţi moldoveniști, să reaprindă războiul interetnic, aducând un mare deserviciu statului Republica Moldova, pe care se jură că îl iubește și îl slujește cu devotament, dar pe care, de fapt, îl subminează în interesul unor forţe din exterior. Și a doua chestiune – că a călcat în picioare Constituţia Republicii Moldova, votând și instalând în mod cu totul ilegal în funcţia de președinte al Republicii Moldova o paiaţă a celor doi oligarhi, Filat și Plahotniuc.

Cu toate acestea, să ascunzi de opinia publică, în calitatea ta de jurnalist, dezvăluirile pe care le-a făcut miercuri Dodon și Greceanâi privind planurile criminale urzite de guvernanţi și emisarii FMI-ului înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, să prostești, să manipulezi prin omisiune propriul cititor, opinia publică, în general. Asta înseamnă nu să-l sabotezi pe Dodon, ci să sabotezi propriul auditoriu. Aici nu mai este loc de simpatii și antipatii politice, ci doar de faptul dacă ai sau nu ai un minim atașament pentru adevăr și dreptate. Iată de ce am relatat aproape în detalii conferinţa de presă a socialiștilor Igor Dodon și Zinaida Greceanâi. Și chiar mai mult, promitem să revenim la această temă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Vladimir Filat și șeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Nikolay Gueorguiev inclusiv pentru colaboratorii organelor de forţă, salariile nu vor mai fi majorate.

Guvernul Filat va majora vârsta de pensionare Guvernarea și-a mai asumat și responsabilitatea să opereze reforma sistemului de pensii prin majorarea vârstei de pensionare. Acest angajament al guvernării este stipulat clar în proiectul de memorandum cu FMI. Cu sistemul pe care îl avem de ocrotire a sănătăţii și cu condiţiile de viaţă pe care le avem în ţară, nimeni nu o să mai ajungă la vârsta de pensionare, dacă aceasta va fi majorată.

Se prevăd schimbări și în ceea ce ţine de plata buletinelor de boală, povara cea mai mare revenind pe umerii agenţilor economici. Astfel, de la 1 iulie 2012, angajatorii, patronii vor suporta cheltuielile pentru primele 3 zile de concediu medical, iar începând cu 1 ianuarie 2013, angajatorii vor trebui să achite banii pentru primele 5 zile de boală”.

Zinaida Greceanâi susţine că, potrivit documentului ce cuprinde înţelegerile conspirative din-

tre Guvernul Filat și FMI, guvernarea prevede un șir de măsuri represive, poliţienești, care vor duce la înrăutăţirea activităţii agenţilor economici. „Cei din domeniul prelucrării producţiei agricole vor fi monitorizaţi de posturi fiscale, care presupune estimarea indirectă a veniturilor acestor contribuabili. Plus la aceasta, au mai fost identificaţi 40 de contribuabili mari care se vor afla sub monitorizarea permanentă a Serviciului Fiscal.

Presiunea controalelor și presiunea fiscală în continuare crește asupra agenţilor economici.

Noi deja deţinem informaţii că agenţii economici din domeniul prelucrării materiei prime, cei care activează în industria de lon și investitorii din industria ușoară își scot afacerile de vânzare ca să plece din Republica Moldova. Ei vor să le vândă, dar nimeni nu le cumpără. Aceasta este realitatea”, a mai declarat Zinaida Greceanâi. În ultima parte a conferinţei de presă, Igor Dodon a mai prezentat un șir de informaţii privind înţelegerile la care a ajuns Guvernul Filat și misiunea FMI privind privatizarea întreprinderilor strategice din economia moldovenească.

„Parlamentul își asumă angajamentul de a realiza un program amplu de privatizare. În proiectul de memorandum cu FMI este indicat expres că, până la sfârșitul anului, trebuie să fie scoase la privatizare, cel puţin, 60 de întreprinderi strategice.

Memorandumul prevede în premieră că, pe lângă „Moldtelecom” și Banca de Economii, urmează să fie privatizate întreprinderea AIR Moldova, care, anterior, nu era un obiectiv inclus în planul de privatizare.

Există și alte prevederi care vor afecta economia Republicii Moldova și vor face mai dificilă viaţa fiecărui cetăţean”, a declarat Igor Dodon.

Deputatul socialist a declarat că proiectul de memorandum a fost semnat din partea Guvernului Republicii Moldova de către premierul Filat, de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, de ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, și de guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţan.

Până în momentul editării acestui material, Guvernul Filat nu a răspuns în nici un fel la declaraţiile deputaţilor socialiști Igor Dodon și Zinaida Greceanâi.

FLUX

Dodon, din neamul lui Cantemir?!

Pentru că ne-am referit mai sus la anumite opţiuni politice ale lui Igor Dodon, vom relata despre un caz ilar, petrecut chiar acum câteva zile.

Chișinău, 14 iunie 2012. Igor Dodon, președinte al Partidului Socialiștilor, este oaspete de onoare la festivitatea consacrată ultimului sunet la Liceul „Dimitrie Cantemir” cu predare în limba rusă. În cadrul festivităţii, Dodon se adresează copiilor care studiază în limba rusă și care, în mod sigur, nu vorbesc limba română, limba de stat, declarând: „Sunteţi din neamul lui Cantemir și aceasta trebuie să vă motiveze să faceţi o alegere corectă și să fiţi de folos acestei ţări. Sunt convins că aveţi un viitor frumos aici, în Moldova!”. În imaginea alb-negru din ziar, nu se vede prea clar, dar în imaginea color din internet se poate ușor constata că pe frontispiciul liceului „Dimitrie Cantemir” nu sunt arborate culorile naţionale ale Republicii Moldova, albastru-galben-roșu”, ci cele ale Federaţiei Ruse, „alb-albastru-roșu”. Nu avem nimic împotriva Federaţiei Ruse și a simbolicii ei de stat, doar că nu înţelegem de ce această simbolică este arborată pe o instituţie de învăţământ din Republica Moldova. Ce fel de patriot moldovean este Igor Dodon, ce fel de apărător al statalităţii Republicii Moldova este el, dacă participă la o manifestaţie publică în care culorile naţionale ale ţării noastre sunt înlocuite cu cele ale unui stat străin, iar el, Igor Dodon, în calitatea sa de membru al Parlamentului, nici măcar nu ia atitudine?

Nu vrem să ne lansăm în polemici de ordin lingvistic și

identitar, dar, de dragul adevărului, nu putem să nu constatăm că domnul deputat Igor Dodon riscă să devină ridicol atunci când se adresează unor copii, care locuiesc la Chișinău, dar învaţă în limba rusă (admit că nu e vina lor că nu cunosc româna) și care afișează ostentativ simbolistica statului rus (aici, chiar nu e vina

acestor copii), cu adresarea: „Sunteţi din neamul lui Cantemir!”.

Domnule Igor Dodon, cu toată bunăvoinţa, dar nu puteţi să-i numiţi pe niște etnici ruși că ar fi din neamul lui Cantemir, pentru că Dimitrie Cantemir era și se declara român și vorbea limba română.

Eu nu contest dreptul dumneavoastră de a îmbrăţișa și propaga teoria moldovenismului, dar nu puteţi face lucrul acesta acoperinduvă cu numele marelui enciclopedist român Dimitrie Cantemir, doar pentru că acesta, forţat de împrejurări, a locuit o vreme în Rusia.

Iată și câteva argumente în sprijinul celor afirmate mai sus. În „Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor”(1717-1723), Dimitrie Cantemir scria: „…Aratăsă pre scurt precum neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor, care cu toţii cu un nume de obște români se cheamă, să fie din rodul său hireși romani…”, ,,…

Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI, iar limbii noas-

tre nu dacică, nici moldovenească, ci ROMÂNEASCĂ, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: „Scis moldavice?”, ci „ȘTII ROMÂNEȘTE?”, adică (în latinește): „Scis Romanice?”, „… chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie, totuși, toţi se cheamă cu același nume de ROMÂNI, dispreţuind, adică dând de-o parte numele de VALAHI, care le-a fost dat de către popoarele barbare”. În altă lucrare a sa, „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scria: „Așadar, întregul nostru neam românesc se vădește printr-o tradiţie veșnică parcă, a-și trage începutul din cetăţeni romani…

Chiar dacă acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi…, totuși, toţi se cheamă cu același nume de români, dispreţuind… numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare… Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească…, ci românească, astfel că dacă vrem să-l întrebăm pe un strein de știe limba noastră, nu-l întrebăm „știi moldovenește” ci „știi românește?”.

Constatarea pe care ne permitem să o facem în finalul acestei pagini este următoarea: Atunci când abordează subiecte economice, sociale, politice, politicianul Igor Dodon este convingător. Și în acest caz el se situează de partea adevărului.

Dar atunci însă când abordează subiecte lingvistice, identitare, domnul Dodon se situează de partea neadevărului și riscă să devină ridicol. Acesta este adevărul verde-n ochi pe care ne vedem obligaţi să-l spunem.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

8

15 IUNIE 2012

CALEIDOSCOP

15 iunie Evenimente 1167: A fost întemeiat orașul Copenhaga, devenit capitală a regatului danez în 1443 1215: Regele Ioan Fără de Țară semnează Magna Carta la Runnymede, Anglia 1389: Bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28) 1502: În timpul ultimei sale expediții, Columb descoperă insula Martinica 1520: Papa îl excomunică pe Martin Luther din Biserica Catolică 1839: Charles Goodyear (1800-1860), inventator, a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variațiile de temperatură 1848: A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București; drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăție” 1940: Al Doilea Război Mondial: a fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia 1969: Și-a început mandatul prezidențial George Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la președinția Franței 1977: A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin 1985: A avut loc, la Ploiești, ultimul spectacol al Cenaclului „Flacăra”, interzis de către autoritățile comuniste; înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului; Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra 2004: Ivan Gasparovic a fost învestit oficial în funcția de președinte al Republicii Slovacia 2005: Casa Bloomsbury (Londra) scoate la licitație prima ediție a romanului autobiografic „Mein Kampf”, semnat de Adolf Hitler

Decese 1467: Filip cel Bun, Duce de Burgundia (n.

1396) 1849: James Knox Polk, al 11-lea președinte al SUA (n. 1795) 1889: Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român (n. 1850) 1893: Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor și pedagog maghiar 1900: Mihail Blumenfeld, medic român din Republica Moldova 1929: Traian Lalescu, matematician român (n.

1882) 1938: Ernst Ludwig Kirchner, pictor german (n.

1880) 1940: Alexandru Plămădeală, sculptor român din Republica Moldova (n. 1888) 1971: Aron Cocerghinschi, medic român din Republica Moldova 1996: Ella Fitzgerald, cântăreață americană de jazz (n. 1920) 1981: Benedict Corlaciu, poet, prozator și traducător român, stabilit în Franța (n.

1924)

Sărbători Danemarca : Ziua steagului/Ziua Valdemar (1219) Idaho: Ziua Pionierului (1910) Oregon: Ziua tratatului (1846)

G`ndul s=pt=m`nii “Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.”

Schopenhauer

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Leo BUTNARU

Serafim Saka sau repunerea plugului în brazdă (File de jurnal) 14.VIII.1981

21.I.1986

Într-un interviu pe care i-l ia Serafim Saka, Gheorghe Vodă zice: „Cataligiștii sunt cei care, așezându-se în primele rânduri, nu coboară de pe propriul suport.

Teama de a nu fi observaţi. Ei se manifestă atotînţelegători, fiindcă nu-i interesează ce se spune. Și sar primii, pentru că vin deja prefăcuţi de acasă. Ei și-au însușit două moduri de a fi – cel pentru ochii lumii și cel din care trag foloasele. Își depun toate energiile în serviciul ultimului mod. Pentru aceasta își ajustează, își exersează zilnic zâmbetul și, dacă nu ești prea ocupat cu gândurile tale, îi poţi depista la o simplă cătătură. Aceasta mi-i toată povara”.

Mai deunăzi, aici, la Cernăuţi, Ilie Zegrea își amintea cum făceau o promenadă, împreună cu Saka și Esinencu, pe această stradă Fedkovici. Chiţcăneanul tocmai sărea în sus de entuziasm: „Saka, – striga el, – închipuie-ţi că tu stai și lucrezi în turnul cela, cocoţat ca un superior ce te vrei. Minunat!

Dispoziţie faină, cuvântul îţi vine, ceea ce rar ţi se întâmplă. Și când ţi-e lumea mai dragă, hop și eu, în ospeţie! Deschid geamul turnului, înșfac o bucată de nor și ţi-o tuflesc pe faţă, să te înnegurez, cum fac eu totdeauna. Ţi-ar plăcea?!” Saka: „Turnul – da, da’ Esinencu – ba. Și-apoi nu ajungi tu până la nori.

Porţi tocuri mai înalte ca ale mele, însă totuna nu-l întreci pe Strâmbeanu. Poate că numai în talent…

Dar nici asta nu se știe. Str. e talentat, dar de infinit de multe ori mai dugleș decât tine. Uite, la clănţănit voi sunteţi egali. În doi faceţi cât o piaţă și zece bodegi cu bere. Aveţi bandă rulantă, nu limbă. Sunteţi coţofene sau – coţofeni. Și ceva scriitori.” (Zegrea mi-a dat și alte detalii. Iar pe altele le deduc din ce cunosc din felurile de a fi și de a reacţiona ale lui S. și E.)

18.XI.1983 Neșansa lui Saka. Me-se-se-rismul l-a dat gata. L-a divulgat (X…).

Oamenii prizăriţi, chiar dacă au nume viguros, sunt predispuși la slăbiciuni, ca să nu le zic mârșăvii, ceea ce sunt, de fapt, în realitate.

Deci, Saka – mare neșansă, mare singurătate, mare ghinion… E un cărturar, și e păcat. Îmi place să-l ascult chiar și atunci când nu are dreptate în toate: captivant. Dar se cam complace în a vorbi… Oricum, Saka rămâne un destin dramatic într-un anturaj (restrâng termenul) indiferent, nihilist, slab de înger, laș, bârfitor, cinic… Da, perfid.

Dar parcă numai Saka a avut, are și va avea de suferit? Tactica hărţuirii, istovirii, precipitării spiritelor cât de cât alese e pe multă vreme de aici înainte… Ar trebui utilizată o contra-tactică. Mă gândesc de mult timp la ea, însă, deocamdată, nu știu care ar fi…

16.II.1986 Un „Buchetul Moldovei” la Glebus Sainciuc în atelier. Prezent și Serafim Saka. Pe măsuţă – cărţi de joc. „Oare ce ghicește maestrul în cărţi?” – întreb. Răspunde Serafim, paradoxal, dar și ingenios, cum i se întâmplă multe ori: „Sainciuc își citește trecutul”, – zice. Zâmbim, dar știm, – chiar la cei 67 de ani ai săi maestrul e plin de vigoare, mobil, reușește să fie prezent…

pretutindeni, la diverse manifestări cu atingere culturală, primește în atelier foarte mulţi oaspeţi.

Alaltăieri a fost cu un spectacol de măști la Băcioi. Știind că Saka, împreună cu Maticiuc (Matei), scriu un scenariu de film despre Milescu-Spătaru, A. Burac spune că, la revista „Orizontul”, a aflat că Gh. Madan a prezentat un roman despre aceeași personalitate eminentă. Câteva clipe, Saka e descumpănit. Apoi își amintește că solicitase de la Muzeul de literatură unele lucrări despre Spătar, însă Madan, directorul de acolo, ezită, amânând, aproape nedorind să le dea. În fine, le eliberă. În ele – cu foarte multe sublinieri. Cărţi… pătate. Precum face și V. Vasilache cu volumele împrumutate. Mă rog, de-ale marginalelor literare și extraliterare…

Serafim Saka nu mai lucrează în cabinetul său de acasă. Medicii au constatat că organele sale respiratorii sunt alergice la praful din cărţi care-i provoacă tuse zdruncinătoare. La balcon, și-a aranjat un fel de belvedere. Aici scrie, aici doarme. Se simte mai bine.

23.III.1986 Diversioniștii – gen Petric„ i d e o l o g u l ”, Co n s t a n t i n o v „ministrul culturii” – sabotează cum pot și cât pot. Dar pot multe…

Campania de discreditare a lui Vieru, pusă la cale – mai întâi în raportul lui Prohin (mâna lui Boţu), apoi, la academie, – Lupan și Istru.

Se vede, se vede mâna care mișcă păpușile!

Până a se derula seara propriuzisă – evenimente, evenimente…

Saka a ieșit cu problema teatrului „Luceafărul”, problemă care, de

Nașteri 1397: Paolo Uccello, pictor italian (d. 1475) 1594: Nicolas Paussin, pictor și desenator francez (d. 1665) 1839: Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare româncă (d. 1861) 1862: Evgheni Kolbasev, inventator rus 1886: Alexandru Nicolae Donici, antropolog, etnograf, scriitor și publicist român 1893: Ion Marin Sadoveanu, prozator, poet, dramaturg, eseist român (d. 1964) 1903: Victor Brauner, pictor român (d. 1966) 1909: Virgil Teodorescu, poet și eseist român (d. 1987) 1914: Saul Steinberg, caricaturist român 1919: Alberto Sordi, actor și regizor italian de film (d. 2003) 1921: Errol Garner, cântăreț și compozitor de jazz (d. 1977) 1926: Savel Stiopul, regizor român de film (d.

2007) 1934: Matei Călinescu, critic și teoretician literar român, stabilit în Statele Unite ale Americii (1973) (d. 2009) 1941: Dan Culcer, critic literar român stabilit în Franța 1943: Johnny Hallyday, cântăreț și actor francez 1959: Alexandru Darie, regizor român 1969: Ice Cube, rapper, actor american 1973: Tore André Flo, fotbalist norvegian

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

fapt, are un aspect mult mai larg.

Alţii se pregătesc… Se mai scutură lumea de mucegai, ceea ce nu le convine ciclopilor. Ţara e în plină primenire, mintea lor însă vrea să vegeteze pe vechi în scremută vigilenţă, trândăvie antiintelectuală, impotenţă în a se redresa, recepta noul și informaţia lumii de azi.

25.XII.1986 O seară de mărturisiri întru înţelepciune la cenaclul „Dialog” – cu Vasile Vasilache. Când este întrebat de condiţia lingvistică a omului, prozatorul spune: „E necesară o permanentă îngrijire. E o necesitate ca și cea de a-ţi spăla faţa, ochii. O asanare a sufletului… Îmi aduc aminte că, la musulmani, „Coranul” prescrie că cel copleș care rostește incorect cuvântul să fie bătut peste gură”.

Serafim Saka: „Dacă e așa, la noi majoritatea ar trebui să umble cu botul umflat. Inclusiv unii «scriitori» făcuţi membri de Boţu”.

17.IV.1987 Adunare la Uniunea Scriitorilor.

Prima ce durează 8 ore: de la 16 – la 24. Dramatism până la lacrimi de revoltă și nedumerire. Denunţurile secretarilor – 8 la număr – asupra scriitorilor: Saka, Matcovschi, Malarciuc. Trimise la Moscova. Sigur, pe parcursul anilor au fost multe „capodopere” de acest gen infam, denigratoare. Criză totală de „guvern” – adunarea cere cu insistenţă ca, timp de o lună, să fie convocată o conferinţă generală a literaţilor pentru realegerea secretarilor, comitetului de conducere. Manevre demagogice ale celor vizaţi, dar, până la urmă, cererea este inclusă în hotărârea adunării.

Protagoniștii nedumeririlor și revoltei – V. Prohin (ce a făcut „nelalocul” din acest flăcăuan atât de bun și omenos cândva…), Arh. Cibotaru, cel cu colţ de mistreţ și cerul gurii negru. Atinși destul de serios I. C. Ciobanu, Istru. Acesta din urmă – simbol al făţărniciilor.

Saka îl interpelează: „Bogdan Spiridonovici, vă amintiţi ce am vorbit după congresul scriitorilor?

V-am spus că viaţa întreagă v-aţi ocupat cu scoaterea plugului din brazdă. Cineva bagă plugul să are, iar dumneata îl scoţi din brazdă.

Aflaţi, deci, că după cele pe care le-aţi spus azi, aţi scos cu totul plugul din brazdă. Atât”.

Ion C. Ciobanu se confesează dezolant că, chipurile, nu a pretins la postul de conducere a US. „Poate aș fi vrut și aș fi putut face acest lucru prin 1965, acum 22 de ani, însă azi… M-aș duce în satul meu de baștină, aș mai scrie ceva, dacă

aș putea, de nu… Să-mi trăiesc zilele în pace”.

Prohin – de asemenea: „N-am vrut să fiu în funcţia de secretar al organizaţiei de partid. Nici să lucrăm aici, când a venit propunerea… Vă rog să facem o adunare de realegere…”.

Să le plângi de milă?...

Strânși cu ușa adevărului, mititeii nu știu încotro s-o ia… Primesc uiumul lor de neîncredere și detestare Gh. Ciocoi și E. Botezatu, secretari.

Se vorbește de genocidul la care a fost și este supus neamul.

Saka – despre decimarea cadrelor naţionale: Rădăuţan, Corobceanu, Negru-Vodă, Mursa etc. Politică agresivă, orientată conștient spre pustiire pe toate planurile.

Multe și toate dureroase, și toate strigătoare la cer. Cutremurătoare și ireversibilele pierderi.

Nu se poate să stai la o parte, e o crimă să stai. Nu știu pe cât, astăzi, scriitorul trebuie să fie scriitor, însă cetăţean, patriot – de o mie de ori trebuie să fie. Să luptăm pentru câţiva, pentru mulţi. Teama – la lada cu gunoiul moralei false. Activ printre ai tăi, cu ai tăi. Timpul e pentru omul onest, patriot, talentat. Timpul e împotriva făţărniciei, minciunii, altor vicii. La fel de deschis și mai curajos fie și timpul de mâine, din viitor!

O remarcă a lui Saka: „Noi neam dezvăţat să spunem și: Nu! Viaţa noastră a devenit un șir interminabil de: Da-uri. De atâtea da-uri am ajuns dadaiști. De aceea, nici nu ne mai înţelegem”.

4.V.1987 Ieri, echipa de șoc a cererii de a se organiza conferinţa a colindat Chișinăul, intrând pe la scriitori și solicitându-le, prin semnătură, asentimentul. (Unii au refuzat

să semneze, inclusiv…) Pe la amiază, la US, multă lume. Saka, Esinencu intră la I. C. Ciobanu și-i înfăţișează petiţia. Secretarul zice că e timpul să se hotărască totuși chestia cu conferinţa. Pleacă la CC, să convină. Peste trei ore aflăm că această întrunire extraordinară e fixată pentru 6 mai a. c. Uimitor de operativ!

8.III.1990 Deunăzi, Serafim Saka se arăta ușor nedumerit că, în ultima vreme, nu prea apar la tribune, la mitinguri. Eu nu detest nicio modalitate de liberă și curajoasă exprimare a atitudinilor politice. Însă colegului Saka (de altfel, și el s-a cam retras într-acolo, unde crede că poate face mai multe: la masa de scris) i-a răspuns acum 120 de ani Vasile Alecsandri, când, la 1870, îi scria de la Paris lui Iacob Negruzzi: „Nebunia politică a smintit la noi cei mai mulţi creieri, epidemia e generală! Când dar în mijlocul unei asemenea triste epidemii să găsești tineri feriţi de dânsa și care conlucrează serios la o operă de regenerare a minţilor, acei tineri pășesc pe adevărata cale, ce duce la un viitor ferice și glorios pentru ei și pentru ţara lor”.

De altfel, acum câteva zile am dat de un plic mare cu întrebările și propunerile de la mitingul din octombrie anul trecut al Frontului Popular, la Teatrul Verde, miting pe care l-am condus eu. Cândva, probabil aceste bileţele vor trezi interesul sporit: după ce vor trece „epidemiile” (consider: necesare) ale mitingurilor tuturor ardentelor manifestări publice, sancţionate și nu prea. Dar ele vor fi absolut libere, curând. Sunt convins.

FORUMUL INTERNAŢIONAL AL TINERILOR CREATORI DE TEATRU

„Nu se mai salută dictatura regizorului în teatru” Am prins și eu vremurile când în Chișinău se organizau spectacolelectură. Toţi actorii erau entuziasmaţi, aveau repetiţii înainte cu o săptămână de la lectura cu public, încercau să nu-l citească sec, uneori chiar se făcea un fel de schiţă de spectacol. Acum nu se mai practică lucrul acesta, din cauza lipsei de iniţiativă a oamenilor de teatru.

Motivul principal e că nimănui nu-i trebuie aceste evenimente. Cred însă că ele sunt absolut necesare, dar făcute într-un alt format.

Despre aceasta va trebui să discutăm cu UNITEM-ul, mai ales că ei ne-au promis susţinerea lor. Ultima întâlnire de genul acesta a fost la Teatrul Naţional ”Mihai Eminescu”, unde Luminiţa Ţâcu a organizat lecturarea unei piese contemporane olandeze. De atunci totul e mort și nimic nu se mișcă.

Forumul Internaţional al Tinerilor Creatori de Teatru nu doar avea prevăzut în program simple lecturi de piese. Fiecare tânăr regizor prezent la forum a încercat să transforme simpla lectură pe scăunele într-o schiţă de spectacol, în colaborare cu actorii din mai multe ţări. Lecturarea s-a făcut în limba rusă, pe baza unui text scris de un dramaturg tânăr participant la forum, care a fost inclusă în almanahul Forumul Internaţional al Tinerilor Creatori de Teatru: Colecţie de Piese.

Actorii, marea majoritate fiind din Moldova, au fost selectaţi în ziua deschiderii forumului, iar fragmentele au fost lucrate în 4 zile. Fiecare a încercat să fie cât mai creativ, să facă în așa fel încât textul să fie viu și să transmită cât mai exact mesajul autorului. În total s-au schiţat patru piese: „Iluziile” de I. Vârâpaev, „Ascensorul” de Natella Osmanlî/Ismail Imamov (Azerbaidjan), „Lecţia de franceză” de Nestan Nene Kvinikadze, Georgia, și „El a dispărut fără veste” de Iaroslava Pulinovici (Rusia). S-au abordat teme precum singurătatea omului contemporan, incapacitatea comunicării interumane, imposibilitatea de-a face diferenţă dintre lumea reală și cea virtuală, relaţiile dintre cupluri, efectele revoluţiei tehnico-știinţifice, imposibilitatea de-a

iubi, mecanizarea omului etc. Lecturile au fost precedate de discuţii moderate de regizorul și pedagogul rus de la MHAT, Victor Râjakov. El și-ar fi dorit să se creeze un dialog, dar nu a ieșit decât un monolog foarte incitant în care regizorul își punea problema a ceea ce este dramaturgia contemporană. Pentru el nu este important cum e scris textul, ci ceea ce l-a făcut pe autor să scrie acest text, ceea ce l-a motivat să scrie. Ce este o piesă contemporană și, în general, arta contemporană, ne întreabă el? Arta contemporană se preocupă de problemele actuale ale omului de azi, arta care observă, cercetează și depistează aceste probleme, nu neapărat să dea și soluţii, important e să ne arate care sunt consecinţele. Lumea din stradă devine obiectul de cercetare a artistului. La fel de importantă este și forma în care este prezentat acest material publicului și cum acesta din urmă îl percepe. Cu aceste probleme trebuie să se confrunte acum tinerii creatori de teatru.

O problemă la fel de importantă în teatrul de azi, spunea V. Râjakov, este lipsa comunicării și colaborării dintre regizor, dramaturg și teatrolog. Ei sunt la fel de indispensabili unul altuia, sau ar trebui să fie, ca și dirijorul, corului. Deja nu se mai salută dictatura regizorului în teatru. Teatrul este o artă colectivă unde fiecare artist trebuie să vină cu o parte din sine. Trebuie să se lucreze în echipă, teatrul trebuie să se transforme într-un laborator în care fiecare participant să fie deschis pentru experiment.

Ceea ce îi lipsește acestui forum, ca, de altfel, multor festivaluri internaţionale de la noi, sunt Afterparty-urile sau localurile unde socializarea și comunicarea ar putea continua și în afara programului prestabilit.

Dar este prima ediţie și li se iartă. Oricum participanţii încearcă să interacţioneze cât mai mult posibil, încât acel schimb de experienţă și de cunoștinţe să fie cât mai productiv.

Tineri şi Neliniştiţi Forumul Internaţional al Tinerilor Creatori de Teatru a adus la Chișinău cele mai bune producţii teatrale montate de tinerii regizori din spaţiul CSI, Ţările Baltice și Georgia. Marea majoritate a spectacolelor

a venit cu ceva nou, dar eu am o deosebită plăcere să vorbesc despre două dintre ele.

Deci: a fost odată ca niciodată un „Boier neînfricat”, regizat de Marfa Govritz (Nazarova), Rusia. Nu știu de ce critica crede că acesta este un spectacol și pentru maturi.

Eu cred că acest spectacol nu are un public ţintă bine definit, este pentru toate categoriile absolut. Fiecare deja îl percepe în felul său. „Boierul neînfricat” este o poveste populară rusă preluată de Aleksandr Afanasiev, pe care rușii îl numesc Grimm al Rusiei. Cred că poveștile populare sunt un material perfect pentru un regizor tânăr și, mai ales, pentru actorii care încă nu au reușit să se prăfuiască pe băncile teatrului profesionist.

Acţiunea începe cu o scenă de șezătoare, tipic rusească, unde Boierul neînfricat (Mihail Șklovski), plictisit de monotonia vieţii de la ţară, își atrage partenerii întrun joc, un joc în care să nu existe reguli. Ei decid mersul jocului, unica condiţie este ca acesta să fie cât mai înspăimântător. Astfel, treptat, în acţiune sunt antrenaţi vrăjitori morţi și ţărani spânzuraţi, care învie doar noaptea, spiritele necurate, forţele naturii, regi, tâlhari etc. personaje pe care boierul neînfricat împreună cu Foma (Alexei Mișakov), sluga sa, trebuie să-i stăpânească.

La prima vedere totul e foarte simplu. Se lucrează într-o veselie, cu o mulţime de poante regizorale, în stilul unei commedia dell arte veritabile. Actorii se metamorfozează cu ușurinţă din ţărani în tâlhari, din copaci posedaţi în spirite tenebre și totul pare atât de naiv și toţi râd de situaţiile din care personajele principale nu ezită să facă haz de necaz. Dar jocul treptat începe să ia o altă întorsătură. Boierul neînfricat a înţeles că el poate să facă orice își dorește, că nu-i sunt puse limite, el știe că dacă va bate din palme se va face ziuă și dacă se va îndârji, va speria toţi dracii. Jocul devine realitate, iar realitatea joc. Eroul central este un arhetip al lui Don Juan, în ceea ce ţine de atitudinea lui faţă de cadavre, unul de-a dreptul profanator. Un arhetip al Caligulei, personaj care, odată ajuns la putere, nici diavolii nu au putut să i se împotrivească.

Boierul a procedat în cel mai josnic mod cu oamenii care l-au ajutat să ajungă domnitor. Într-un slideshow cinematografic, eroul

își îmbrâncește prietenii în lacul cu diavoli – gata, eu nu mai am nevoie de voi.

Dar povestea e poveste atunci când eroul negativ este pedepsit pentru faptele sale. Dracii care i s-au supus, tot ei l-au și trădat. Trezit din visul jocului, speriat pe moarte, Boierul neînfricat s-a transformat automat într-un băieţaș docil care se teme chiar și de umbra sa.

Morala e foarte clară: nu lăsa plictiseala să te domine că ai să ajungi să păţești ca Boierul neînfricat. „Officiul”, în regia tinerei bieloruse Katsiaryna Averkova, este o comedie în cheie grotescă care a încântat și, totodată, șocat publicul moldovean. „Officiul” este o critică dură a societăţii moderne de consum. Este schiţată viaţa acelor șoareci de birou care-și duc existenţa printre hârtii inutile, în intrigi și servitudine.

Sunt niște personaje complexate, frustrate, victime ale sistemului în care vieţuiesc. Aici fiecare victimă visează să devină tiran și crizele de nervi sunt terorizant îndreptate spre colegii de serviciu. Tot aici apare motivul sartrian din piesa „Cu ușile închise”: infernul este în ceilalţi, iar noi suntem infernul cuiva. Infernul în care domină teroarea

psihologică și nimeni nu mai poate ieși pentru că le e frică. Le e frică de schimbări, de un nou început. Nu-ţi rămâne nimic altceva decât să te conformezi și să trăiești în teroare.

Spaţiul închis este rezolvat scenografic de Elena Igrușa prin claustrarea lui cu registre, mape, dosare, ceea ce face ca actorii să supravieţuiască într-un spaţiu infim, să se împiedice unul de altul la fiecare al doilea pas, să nu să se suporte fizic, să se pălmuiască, să urle unii la alţii. La prima vedere s-ar părea că supravieţuiește cel care e mai puternic, dar nimeni nu are nici o valoare când ajunge să meargă în biroul dictatorului. Se perindă una după alta scene de umor grotesc, unde eroii intră pe rând în biroul șefului și ies de acolo arși, electrocutaţi și cu pumnale în spate. Actorii joacă în diferite registre dictate de situaţiile propuse de regizor, într-un tempo dement ce aduce aminte cu unele filme de ale lui Jim Carrey.

Un spectacol la care s-a râs cu lacrimi de tragedia unei societăţi pierdute în registre.

Rusanda CURCĂ, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 IUNIE 2012

In memoriam

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

71 de ani de la primul val de deportări în Basarabia şi Bucovina În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, Basarabia a fost scufundată în lacrimi, durere şi disperare Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Urmau să fie ridicate 32 423 de persoane, dintre care 6 250 să fie arestate, iar restul 26 173 de persoane – deportate (inclusiv 5 033 de persoane arestate și 14.542 de persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi și un lucrător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiţi gata! acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînţelegând unde merg și de ce.

Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunţat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preţ sau mai util în bagajele celor deportaţi le împărţeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcaţi în camioane sau chiar – în unele sate – în căruţe, fiind duși până la gara de trenuri.

În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic.

Ieșiţi-le în cale cu flori! sau Emigranţi voluntari. În Basarabia, 90 de vagoane au pornit din staţia Taraclia, 44 de vagoane – din staţia Basarabeasca, 44 de vagoane – din staţia Căușeni, 48 de vagoane – din staţia Tighina, 187 de vagoane – din staţia Chișinău, 48 de vagoane – din staţia Ungheni, 83 de vagoane – din staţia Ocniţa, 133 de vagoane – din staţia Bălţi, 73 de vagoane – din staţia Florești, 40 de vagoane – din staţia Râbniţa, 38 de vagoane – din staţia Bolgrad, 103 vagoane – din staţia Arţiz, 340 de vagoane – din staţia Cernăuţi.

Drumul spre punctele de destinaţie a durat vreo două-trei săptămâni. Condiţiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar câte 200 grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar pește sărat. La fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaţilor nu le-a fost acordată nici o asisten-

ţă sau consultaţie medicală. Astfel, în vagoanele murdare și fără asigurarea celor mai elementare condiţii sanitare s-au răspândit diverse boli infecţioase și mulţi suferinzi au decedat din această cauză. La unele gări feroviare, câtorva persoane li se permitea să iasă pentru câteva minute afară, la aer curat. Cineva era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nici o posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morţii.

Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soţie și copii și dus în lagărul de muncă forţată, în GULAG. Ceilalţi membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan.

Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrieoctombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportaţii din RSSM au fost amplasaţi în RSS Kazahă (9 954 de persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6 085), Novosibirsk (5 787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportaţii din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6 195

de persoane), Kâzâl-Ordânsk (1 024) și Kazahstanul de Sud (2 735), iar în regiunea Omsk erau dispersaţi în 41 de raioane.

Pătura socială mai bine pregătită din punct de vedere intelectual, adică învăţătorii, preoţimea, fruntașii satelor și orașelor, funcţionarii, militarii etc. au fost represaţi la modul cel mai barbar. S-a înfăptuit, de asemenea, uciderea multor bărbaţi din Basarabia (sovieticii au arestat în anul ’40 familiile celor care prezentau pericol pentru regimul de ocupaţie, bărbaţii fiind ulterior duși și împușcaţi în închisorile din Tiraspol, iar șotiile împreună cu copiii lor deportaţi în Siberia și Asia Mijlocie).

Gheorghe V. Ganga (n. 1929): „La noi, prima deportare s-a efectuat la 13 iunie 1941.

Au fost ridicaţi: Simion Petru Ganga, pe atunci deputat în Parlamentul de la București, preotul din sat Mihail Kvatcovschi. În 1940 (…) viceprimar în satul nostru a fost Ion Teodor Braniște – a fost ridicat; după cum și Timofei Fedico, delegat la judeţ; a fost deportat și întâiul primar al satului de la anul 1918 – Iustin Ion Ciobanu.

Când i-au dus, pe bărbaţi i-au luat aparte, iar pe soţiile și copiii lor i-au deportat în regiunea Tomsk din Rusia.

Au revenit la baștină cu ani mai târziu: soţia lui Ion Braniște; soţia lui Iustin Ciobanu; soţia lui Timofei Fedico – Alexandra, cu doi fii ai ei – Samoil și Victor; a revenit și fiul preotului Kvatcovschi, Nicolae, care a fost

judecat în 1947 pentru participare la lupta de rezistenţă contra ocupaţiei sovietice.

Pe aceștia îi ţin minte bine pe toţi.”

Estimarea numărului de victime Numărul celor deportaţi se ridică la peste 22 000 de persoane. După alte surse, numărul deportaţilor ar fi fost de 24 360 sau chiar de 30 000 de persoane.

Sursa: istoria.md

EXPOZIŢIE Moldova sovietică: între mituri şi gulag Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a inaugurat miercuri, 13 iunie, expoziţia provizorie a Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, intitulată “Moldova sovietică: între mituri și gulag”.

Expoziţia reunește 620 de piese muzeale: fotografii, documente, scrisori din Siberia, afișe de epocă, lozinci și foi volante antisovietice, obiecte personale ale foștilor deportaţi și deţinuţi politici, alte relicve istorice ce reconstituie tabloul oribil al Marii Terori. Această expoziţie constituie un omagiu adus tuturor victimelor regimului comunist totalitar.

Vă reamintim că primul val de deportări din RSS Moldovenească a avut loc la 12-13 iunie 1941. Numărul de deportaţi ar fi depășit 25 de mii de persoane.

După foametea cumplită din ’46-’47, începe al doilea val al deportărilor Pe când rănile foametei nu fuseseră încă lecuite, începu o altă mare dramă a ţărănimii basarabene – deportările în masă ale gospodarilor de frunte ai satelor. De fapt, această dezrădăcinare a ţărănimii moldovene și izgonirea ei în Siberia era după război o reluare a procesului început în ajunul războiului.

Un oarecare Butov, președinte al biroului pentru Moldova al CC al PC(b) din toată Uniunea, trimitea încă la 1 noiembrie 1945 secretarului partidului bolșevic Gh. Malenkov un raport, în care cerea să se ia măsuri drastice pentru „reducerea influenţei economice a părţii chiaburești înstărite a ţărănimii” din Basarabia pe motiv că aceasta ar fi colaborat cu administraţia românească și cu partidele politice din România.

Foametea însă a amânat realizarea acestui plan, care era urzit la Moscova, bineînţeles, nu la Chișinău. Autorităţile au revenit la el de cum au dispărut urmele imediate ale foametei. Astfel, la 17 martie, Ivanov, președintele biroului CC al PC(b) din toată Uniunea pentru RSS Moldovenească, Koval, secretarul CC al PC(b) al Moldovei, și Rudi, președintele Consiliului de miniștri al RSSM, îi trimiteau lui Stalin o scrisoare în care îl rugau să permită deportarea din Moldova a peste 10 mii de familii. Motivul principal era același: capii acestor familii, în calitate de „elemente chiaburești și naţionaliste, au constituit întotdeauna sprijinul regimurilor reacţionare române pe teritoriul fostei Basarabii, făceau parte din diferite partide burghezo-naţionaliste românești, erau promotori ai politicii antisovietice la sat”.

Sigur că gospodarii satelor basarabene nu aveau cum agrea Sovietele, care arătau pe faţă că doreau să distrugă tot ce era mai bun în agricultura ţărănească a ţinutului. Dar masa gospodarilor de frunte ai satelor nu era implicată aproape deloc în activitatea partidelor politice din România, întrucât era absorbită complet de interese economice, cu toate că foarte mulţi ţărani, mai ales după ce au înţeles ce aveau de gând să facă sovieticii cu ei, regretau în mod sincer pierderea legăturii cu România de peste Prut.

Dar deportările au fost determinate și de un alt considerent, poate încă mai important, și anume de a lichida, prin izolarea fruntașilor satului, rezistenţa la colectivizarea forţată a gospodăriilor ţărănești și la crearea accelerată, pe această cale, a sistemului socialist în agricultură. Acesta este un adevăr pe care nu-l ascundea nici chiar istoriografia sovietică și este relevat cu destulă obiectivitate în cercetările mai noi ale istoricilor moldoveni.

Conducerea partidului bolșevic din Rusia și guvernul sovietic au „aprobat”, la 6 aprilie 1949, „rugămintea” menţionată mai sus a administraţiei sovietice din Moldova, hotărând să deporteze în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia „11.280 de familii cu 40.850 de oameni”. Decizia era însoţită

de o informaţie adiţională, care preciza că guvernul sovietic hotărâse ca „deportarea categoriilor menţionate mai sus să se facă pentru vecie (subliniere în document - n.a.)”. În afară de acest fapt extraordinar de semnificativ pentru dezvăluirea adevăratului caracter al regimului de ocupaţie sovietic, fapt necunoscut mai înainte de istoriografie, se mai cer menţionate, în mod special, încă două detalii ce se impun la citirea acestor documente. Unul dintre ele este confiscarea întregii averi a celor deportaţi, ceea ce demonstrează, indirect, că într-adevăr această populaţie era expatriată pe vecie. Al doilea, că cei deportaţi erau susceptibili de tratamentul stipulat de dreptul penal, deci erau calificaţi drept elemente infracţionale, ceea ce era, în egală măsură, absurd și inuman.

O chestiune nouă este aceea dacă ţăranii aveau știre de „surpriza” pe care le-o pregătea regimul de ocupaţie. Tradiţia istoriografică nu cunoaște altă părere decât că ridicarea în 1949 a zecilor de mii de ţărani s-a făcut pe neașteptate. De fapt, nu este deloc așa, pentru că documentele care au fost date la iveală în ultimii ani spulberă iluzia surprizei.

Ne referim în continuare doar la o parte neînsemnată din mulţimea de astfel de date.

La 15 mai 1949, un ofiţer de miliţie declara, în prezenţa unui grup de oameni din satul Ermoclia din raionul Căușeni, că așa-zișii chiaburi „peste câteva zile vor fi deportaţi în adâncul Uniunii Sovietice, iar averea lor va fi confiscată”. La 26 mai, fiind interogat de către oamenii Securităţii, directorul școlii din satul Redi-Cereșnovăţ, A. Topor, mărturisea că în zilele de 26-28 aprilie fusese vizitat acasă de către un oarecare Mihailiuk, căpitan KGB, care i-a spus că urma să fie deportat.

Spunând acestea, ofiţerul „scoase din geanta sa niște mape, în care, povestea Topor, am citit numele Kveatkovschi F.C., Sochircă A.C., Iustin Ţarălungă și, se pare, Anton Popa. Găsind mapa cu numele meu, Mihailiuk mi-a arătat de departe prima pagină a dosarului ca dovadă a afirmaţiei sale că voi fi deportat. Aceasta se prezenta ca o anchetă executată la tipografie pe hârtie albă. În partea de sus am citit cuvântul „premilitar”, scris la mașină, apoi numele meu de familie, prenumele, numele după tată, anul nașterii, originea socială, studiile. După asta, soţia mea a început să plângă. Atunci a început să plângă și Mihailiuk, zicând: „Îmi pare rău pentru voi, dar vă vor duce de aici nu mai târziu decât peste 10 zile”. Un ţăran din Drochia, A. Bejan, s-a destăinuit, din întâmplare, unui agent KGB: „Niște buni cunoscuţi de ai mei mi-au povestit că am fost inclus în lista chiaburilor. Pe la sfârșitul lui mai sau în iunie, când se vor termina examenele în instituţiile de învăţământ, persoanele din listele cu chiaburi, comercianţi, cei care au fugit în România și s-au întors, cei suspecţi din punct de vedere politic vor fi trimiși din Moldova.

O rudă de a mea din Edineţ este în relaţii bune cu un căpitan de Securitate, care i-a spus că a fost inclus în listele cu chiaburi și i-a zis: dacă dorești să nu fii deportat, atunci șterge-o de aici de cu vreme. Așa a și făcut, a fugit nu se știe încotro”. O femeie pe nume

Moskviciuk, administrator de case din Chișinău, a declarat: „În curând, vom evacua din Basarabia toate persoanele suspecte”.

De altfel, în luna mai Chișinăul fierbea de astfel de zvonuri. Până și corespondenţa interceptată de KGB conţinea o mulţime de relatări despre apropiatele deportări.

G.A. Jmurciuk, cetăţean din raionul Sângerei, scria unei rude din regiunea Voroșilovgrad: „Nu ne scrieţi scrisori, deoarece pe la noi lumea vorbește că toţi basarabenii vor fi deportaţi în alte locuri”.

Mulţi moldoveni deportaţi în Siberia încă în iunie 1941 scriau rudelor de la baștină și întrebau dacă într-adevăr vor fi deportate degrabă și ele. „Pe la noi pe aici se aude, scria E.I. Buzdugan din regiunea Tomsk, că din Basarabia va fi deportată foarte multă lume. Așa să fie oare?”

Din documentele arhivei Ministerului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova, care încep să fie valorificate abia acum, cunoaștem că mulţi basarabeni au intrat în formaţiunile de luptă împotriva sovieticilor tocmai pentru că erau informaţi că urmau să fie izgoniţi pentru totdeauna din satele lor. Prin iunie 1949, ţăranul Gavril Andronovici din satul Condrătești, raionul Cornești, mărturisea într-un cerc de prieteni, care la scurt timp după aceea vor constitui nucleul organizaţiei Armata Neagră, că fusese inclus în lista chiaburilor și că, mâine-poimâine, va fi ridicat și trimis în Siberia.

Această știre a fost confirmată și de alţi participanţi la acea întrunire din casa lui Andronovici. Tribunalul militar din Odesa menţiona că în 1949, mulţi ţărani din raioanele Cornești, Chișcăreni și Bravicea au aflat din timp despre ridicările ce se pregăteau, de aceea au părăsit satele și s-au ascuns prin păduri.

Ultimele directive privind deportarea au fost date la sfârșitul lunii iunie și începutul lui iulie 1949. Ceea ce pretindea a se chema guvern al Moldovei fixa, prin hotărârea sa din 28 iunie 1949, numărul definitiv al familiilor care urmau să fie ridicate și repartizarea lor pe raioane, iar prin decizia din 30 iunie aducea o serie de detalii care completau hotărârea menţionată a guvernului sovietic din 6 aprilie privind confiscarea averii celor deportaţi. Tot la 30 iunie, Ministerul de Interne al URSS stabilea că cele 11.280 de familii cu 41.200 de oameni (deci cu 350 mai mult decât se hotărâse la 6 aprilie) urmau să fie trimise în regiunile Kurgan, Tiumen, Irkutsk, Altai, Bureat-Mongolia. Între timp, până nu fusese încă dat semnalul de atac, ofiţerii KGB trimiși în judeţele și raioanele republicii lucrau cu sârg la completarea listelor, așa încât până la 2 iulie fuseseră luate în evidenţă 12.718 familii cu 43.387 de oameni ce ar fi urmat să fie expulzaţi din ţinut. Înainte de zisul semnal, se stabiliseră definitiv cifrele: 13.000 familii cu 45.537 de viitori expatriaţi.

Cum se știe, semnalul pentru deportare (așa-zisa operaţie „Iug” – în traducere din rusește: „Sud”) a fost dat la ora 2 noaptea în 6 iulie.

Rezistenţa populaţiei la deportări Deși autorităţile au luat toate măsurile ca operaţia să se desfă-

șoare rapid și prin surprindere, totuși au existat numeroase cazuri de rezistenţă a acelora care urmau să fie arestaţi și evacuaţi.

Din informaţia evident incompletă ce ne stă astăzi la dispoziţie, cunoaștem că trupele însărcinate cu realizarea acestei operaţii au avut de înfruntat în multe locuri o împotrivire dârză a ţăranilor, inclusiv rezistenţă cu arma în mână. Așa a fost în satele Clocușna, raionul Ocniţa, Cosăuţi, raionul Soroca, Băneștii Noi, raionul Orhei, Frumoasa, raionul Bravicea, Carahasani, raionul Olănești, Cunicea, raionul Cotiujeni, Răculești, raionul Susleni, precum și în raioanele Kotovsk și Chișinău.

Metoda cea mai răspândită și mai eficientă a fost totuși fuga ţăranilor de acasă și din sate fie înainte de 6 iulie, fie chiar în momentul intrării trupelor în sate.

Către acea dată, dispăruseră 508 familii care urmau să fie deportate, din alte 174 de familii n-a fost găsită acasă nici o persoană matură, iar 105 familii s-au ascuns în momentul începerii operaţiunii.

Cele mai multe familii au reușit să se salveze în raionul Chișinău – 64 din 141, adică tocmai în unul dintre raioanele care au opus cea mai mare rezistenţă Sovietelor.

Conform datelor oficiale generale, operaţia „Iug” se terminase spre sfârșitul zilei de 7 iulie, dar rapoartele din unele judeţe arată că, de fapt, aceasta a continuat încă cel puţin o zi, până la 8 iulie, ora 20.00.

Este foarte util a cunoaște reacţia la deportări a populaţiei care nu a avut de suferit (sau nu a suferit nemijlocit) de pe urma operaţiei. Datorită mai ales străduinţelor KGB-ului, care avea grijă de starea de spirit a populaţiei, astăzi suntem în măsură să cunoaștem atitudinea acesteia faţă de izgonirea de la baștină a zeci de mii de ţărani basarabeni, chiar dacă informaţia selectată de KGB este fragmentară și, desigur, tendenţioasă. Astfel, cineva din Chișinău scria altcuiva, probabil din Rusia, că se procedase foarte bine cu așa-zisa răsculăcire (deschiaburire – n.red.), deoarece, se precizează în acea scrisoare, „chiaburii” se opuneau transformărilor sovietice și, „mai ales, urau populaţia nou-venită”.

Câteva zile la rând, informa un altul, „întreaga Moldovă a fost curăţată de elemente dăunătoare și de oamenii cu un anumit trecut, străini faţă de puterea sovietică”. „În Moldova au fost lichidaţi chiaburii, ceea ce va îmbunătăţi activitatea noastră și, în special, va fi mai ușor de trăit”. „Acum la noi totul va fi mai ieftin... Au fost eliberate multe apartamente, care sunt repartizate locuitorilor orașului”. „De la 5 și până la 7 iulie 1949, în Chișinău, a avut loc o

curăţare, adică mulţi locuitori au fost deportaţi în Siberia. Sunt deportate persoanele care au ajutat nemţilor și românilor să activeze împotriva rușilor. Casele lor au fost date acelor orășeni care nu au locuinţe”.

Astfel, oricât de vigilent era KGB-ul, totuși informaţia lui secretă, alcătuită cu cea mai mare grijă, n-a putut ascunde adevărul că izgonirea zecilor de mii de oameni din populaţia basarabeană a adus satisfacţie doar anumitor categorii de venetici, de regulă, rușilor și, în general, sovieticilor care au dat năvală dincoace de Nistru în urma armatei roșii.

Cum aprecia deportările întreaga populaţie a Basarabiei Aceeași informaţie demonstrează cu lux de amănunte că atitudinea generală a populaţiei faţă de deportări a fost pronunţat negativă, hotărât dezaprobatoare. În timp ce românii basarabeni erau înspăimântaţi și disperaţi până la trecerea directă la răfuială cu oamenii noului regim, chiar și mulţi reprezentanţi ai minorităţii neromânești a populaţiei se arătau dezorientaţi și descurajaţi de tot ce aducea acest regim. Nu putem reproduce aici decât o mică parte din numeroasele fapte menţionate în rapoartele KGBului, deși este de la sine înţeles că această instituţie n-a avut nici un interes să scoată în evidenţă dezastrul social-psihologic provocat de exilul forţat al basarabenilor.

Dăm, în continuare, doar câteva crâmpeie dintr-o informaţie specială a KGB-ului, din 14 iulie 1949. „Iată noutatea din satul nostru. La 5 iulie ne-am culcat și n-am știut nimic, iar când ne-am trezit, am văzut 80 de gospodari în mașini. Dar de ce și pentru ce, ei singuri nu știu. Se vede că a sosit ceasul de la urmă, dacă te iau așa, fără nici o vină. Erau mari strigăte și plânsete. Toată lumea era speriată în așa măsură că nimeni nu a mai ieșit la lucru în câmp. Nu se știe ce va fi și cu noi, adică cu cei care au rămas. Se zice că noi o vom păţi și mai rău decât acei care au fost ridicaţi...”. „...Mare nenorocire au făcut în satul nostru și în satele învecinate, pentru că numai din satul nostru au luat 18 familii. Numai unul Dumnezeu știe unde au fost duse. Grâul se coace, dar nu are cine să-l strângă, deoarece oamenii sunt necăjiţi și nu vor să lucreze. Pe câmp nu se vede nimeni...”. „Timpuri grele, viaţă chinuită, la 6-7 iulie au fost ridicate 10 familii. Din cauza asta oamenii și-au părăsit casele, satul e pustiu, fiecare casă e încuiată...”. „Situaţia nu e bună, nimeni nu-și dă seama ce va fi, la

6 spre 7 iulie din satul nostru au fost ridicate 7 familii. Le-au dat două ore pentru a se pregăti, unii au fost suiţi în mașini dintr-o dată și fără nimic. Au luat mulţi oameni și din alte sate și din orașul Chișinău...”. „...În satul nostru e mare nenorocire, deoarece au fost ridicaţi mulţi oameni cu familiile lor.

Numai unul Dumnezeu știe de ei, unde sunt și încotro au fost duși. Încă nu se știe cine va fi ridicat în rândul al doilea. În general, în ultimele patru zile nu ne-am mai oprit din plâns...”. „Numai Dumnezeu știe cum mai trăim și noi, din satul nostru au fost deportate 20 de familii și nimeni nu știe nici măcar încotro au fost duse. Acum au sosit iar la sovietul sătesc și iar ne vor deporta. Au rămas casele pustii. Au scăpat doar acei care au fugit...”. „...Din satul nostru au ridicat mulţi oameni. Lumea este tulburată, oamenii nici nu lucrează, dar nici nu stau pe loc, ci umblă dintr-un loc într-altul ca năuciţi...”. „Azi la orele 2 noaptea au venit mașinile și au ridicat 14 familii. Era mare jale în sat atunci când i-au dus pe oamenii aceștia.

Mare nenorocire a căzut pe capul nostru acum...”. „...E foarte rău de noi. În sat a fost mare nenorocire, au ridicat 11 familii. Se aude că vor mai fi deportaţi, dar nu se știe când. Oamenii noștri sunt speriaţi, nu muncesc, e jale pe capul lor, dar mare-i Dumnezeu...”. „... În orice parte ai privi, peste tot e jale și iar jale, deoarece în noaptea trecută au ridicat 60 de familii, iar acum așteptăm să ne ia și pe noi. Domnica e fericită că a murit, ea doarme și nimeni nu o va mai neliniști...”. „...Din satul nostru au fost ridicate o mulţime de familii, dar unde le-au dus, Dumnezeu știe. Iar acum stăm și noi ca frunza pe apă. ...E mare jale și durere, oamenii se vaită și plâng...”. „...Îţi spun cu lacrimi în ochi că Nichita și Anton au fost ridicaţi împreună cu fetele. Au fost ridicate 20 de familii. Doamne, ce strigăte și bocete au mai fost la 6 iulie! Lui Nichita i-au luat oaia, porumbul și tot ce mai avea în casă. Sufletul ne este plin de jale ca Nistrul de prundiș...”. „...Pe mulţi de la fabrica noastră i-au luat în timpul lucrului. Aceste trei zile am umblat cu toţii ca înnebuniţi. ...La piaţă totul a devenit scump, moldovenii nu se mai văd, din sate a fost ridicată foarte multă lume...”. „Din toată Basarabia oamenii sunt ridicaţi tot așa ca în 1941. Din satul nostru au luat 19 familii, din Milești – 21 de familii. Au luat și femei, și copii.

Casele au rămas pustii. Se zice că aceștia au fost chiaburi, dar unii din ei nu aveau nici mâţă. Iaca ce au avut oamenii noștri să tragă.

Sunt trimiși la nord. Nimeni nu mai doarme acasă, toate casele sunt încuiate, satul e pustiu, ni-

meni nu cântă, nu se aude nici un strigăt vesel, pustiu adevărat...”. „...De la noi au ridicat astăzi 10 familii. Se aude că încă vor mai lua. Nu dea Domnul să ne ia și pe noi. Am ajuns zile tare grele. Azi dimineaţă era mare jale în satul nostru, așa jale cum n-a mai fost de când există satul acesta. S-a adunat toată lumea și plângea de fierbea satul. I-au luat cu mașinile. Of, of, e mare nenorocire în satul nostru...”. „Tata a terminat de coasă, acum trebuie să cărăm totul acasă, dar n-avem nici o dorinţă de a lucra de atunci de când au fost ridicaţi oamenii. Seara închidem totul, încuiem ușile și plecăm să înnoptăm unde ne duc ochii. Dimineaţa ne vom întoarce acasă, dacă nu se va întâmpla nimic...”. „Am fost foarte întristaţi, și nu numai noi, ci toată lumea, pentru că din satul nostru au fost ridicaţi cei mai buni gospodari și i-au dus departe, dar unde, nimeni nu știe, știe doar unul Sfântul Duh. Erau mari strigăte și plânsete, ei strigau: Doamne Dumnezeul meu, ce am făcut și unde ne duc...”.

Potrivit datelor de la sfârșitul anului 1949, în acel an fuseseră deportate 11.293 de familii, care aveau 35.050 de suflete.

Statistica aceasta este departe de a fi completă, pentru că deportările s-au făcut și sub alte forme. Astăzi știm că până și foametea din anii 1946-1947 a fost folosită de către ocupanţi pentru a ridica zeci de mii de oameni din sate și a-i trimite în zonele industriale sau de materie primă ale Imperiului, ca forţă de muncă ieftină. Astfel, la 16 decembrie 1946 comitetul raional de partid Ciadâr-Lunga informa conducerea republicii că era pe cale de a trimite în acele zone peste 3000 de oameni de la 14 până la 50 de ani, la care se mai adăugau încă 118 familii înfometate. Nu poate fi uitat, în acest context, nici fenomenul FZO-ului (așa-zisa instruire la sau pentru fabrici și uzine), ceea ce a însemnat, în realitate, ridicarea din sate a zeci și sute de mii de tineri și adolescenţi, folosiţi mai ales în minele de extracţie a cărbunelui și metalelor și din care foarte puţini au mai revenit la vatră, cei mai mulţi, din cauza condiţiilor de muncă din mine, pierzându-și viaţa încă din tinereţe.

Evident, mulţi oameni înţelegeau natura și scopurile deportărilor. Adeseori fenomenul era explicat prin esenţa regimului adus în Basarabia de ocupaţia sovietică. Astfel, cetăţeanca Pelaghia Șcekina din Lipovanca, raionul Cahul, spunea: „Sovieticii aceștia își bat joc de noi, chinuie norodul. Parcă asta poate fi socotită putere de stat?” S.S. Lenţa, locuitor din orașul Soroca, li se

adresa tovarășilor săi de lucru: „Voi nu vedeţi ce se face? Toate fărădelegile acestea ale bolșevicilor vor fi înscrise în istorie și nu vor fi iertaţi”. E. Enghirs, contabil în aceeași localitate, spunea că deportarea ţăranilor înstăriţi „s-a făcut pentru a influenţa restul masei ţărănești și a o forţa să intre cât mai repede în colhoz, adică a realiza colectivizarea delaolaltă în Moscova”. Lucrătoarea de la comunicaţiile din Cahul, Nina Bulavina, declara: „Ce fel de viaţă este asta? S-au deprins să-i ducă pe oameni în Siberia ca să le lucreze pe degeaba. Lui Stalin nu-i este greu să-și îndeplinească planurile cincinale. Ce-l costă pe el? În așa fel pot fi îndeplinite toate planurile înainte de termen. În închisori sunt 40 de milioane, și foarte mulţi sunt luaţi și de pe la noi”.

Era firesc ca basarabenii să-și dea seama că deportările erau o măsură de deznaţionalizare a băștinașilor. „Pe noi, moldovenii, spunea Parascovia Prepeliţă din orașul Soroca, ne vor deporta din Moldova și vor aduce aici ruși. Puterea sovietică vrea să-i nimicească pe moldoveni, deoarece toţi aceștia sunt împotriva puterii sovietice”. „Are loc doar deportarea moldovenilor, declara Alexandra Marcenco din Chișinău. Toţi moldovenii din Chișinău vor fi deportaţi și vor rămâne aici numai rușii”. A.V. Caproș din satul Logănești, raionul Hâncești, le vorbea astfel consătenilor: „Vedeţi cum se răfuiesc rușii cu moldovenii noștri? Își bat joc de noi, uitaţi-vă câţi au fost deportaţi.

Românii nu făceau așa ceva...”. Ţăranul Vasile Pricop din satul Tochile-Răducani, raionul Leova, spunea că „îndată după sosirea lor în Basarabia, rușii au început să ridice norodul...”.

Documentele de arhivă demonstrează că deportările au fost factorul nemijlocit care i-a îndemnat pe sute și mii de oameni să lupte împotriva ocupaţiei sovietice.

Astfel, înainte ca organizaţia antisovietică intitulată Partidul Democrat Agrar să se fi constituit, fuseseră deportaţi părinţii și o soră a viitorului conducător al formaţiunii, Vasile Odobescu, părinţii, fraţii și surorile lui Alexandru Duca, părinţii, un frate și o soră de-ai lui Ilarion Tăutu.

Aceeași a fost situaţia și în cazul grupului de luptă al lui Filimon Bodiu, al organizaţiei Armata Neagră, al Partidului Libertăţii, al Uniunii Democratice a Libertăţii și al tuturor celorlalte formaţiuni de luptă a basarabenilor împotriva ocupaţiei sovietice, fenomen care a început să ia amploare în vara și toamna anului 1949.

Ion ŢURCANU Sursa: revista.memoria.ro

10

15 IUNIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Vanilie Denumire știinţifică: Vanilla planifolia Vanilia face parte din familia orhideelor, este o plantă erbacee tropicală, cu tulpina agăţătoare, cu frunze cărnoase și fructe aromatice ce sunt folosite ca și condiment. Florile se desfășoară una câte una pe ramificaţiile tulpinei și au cam 6 cm lungime și 2,5 cm diametru. Au o culoare gălbuie uniformă sau sunt verzi sau albe, cu petalele și sepalele bine diferenţiate. Fructul, care este o păstaie, este aproape cilindric și ajunge până la 20 de cm lungime.

Beneficii: A fost introdusă în vechea Europă când împăratul aztec Montezuma l-a întâmpinat în 1520 pe conchistadorul spaciol Hernando Cortes cu “chocolatl” – o băutură formată dintr-un amestec de cacao pudră și praf de vanilie. Imediat după descoperirea acestei plante, a fost adusă în Spania, unde a și primit numele de “vaynilla”.

A fost folosită iniţial ca aromă pentru ciocolată, însă foarte curând și-a găsit întrebuinţări mult mai variate.

Eficienţa împotriva ciupercilor Vanilina, una dintre substanţele din componenţa vaniliei, și-a demonstrat in vitro eficienţa împotriva ciupercii Candida Albicans. De asemenea, s-a constatat că vanilina este eficientă împotriva unora dintre ciupercile care deteriorează alimentele.

Efecte antioxidante Vanilina este un antioxidant puternic. În dozele pe care, în mod normal, le adăugăm în alimente, oferă o protecţie majoră împotriva oxidării proteinelor și peroxidării lipidelor.

Efecte afrodisiace Administrarea sistematică a uleiurilor esenţiale de vanilie pacienţilor ce suferă de impotenţă, disfuncţii erectile, frigiditate, scăderea libidoului etc. poate ameliora aceste afecţiuni.

Uleiul stimulează secreţia unor hormoni precum testosteronul și estrogenul, ceea ce conduce la reinstalarea unui comportament sexual normal.

Efecte antiinflamatorii Uleiul de vanilie poate reduce febra și inflamaţiile provocare de aceasta, luptând împotriva infecţiilor ce cauzează astfel de simptome.

Capricii culinare Salată de castraveţi Ingrediente: 1 ceapă mică, 25g de ciuperci enoki, 2 cepe verzi, feliate fin pe diagonală, 1 ardei roșu chilli, fără seminţe și tăiat mărunt, 2 castraveţi, 25g de boabe de fasole Pentru dressing: 2 linguriţe zeamă de lămâie, 2 linguriţe oţet din vin alb, 2 linguriţe ulei de măsline, 1 lingură sos de pește, 1 lingură zahăr, 1 lingură seminţe de susan Mod de preparare: Se feliază fin ceapa, iar jumătate se pune într-un bol. Cealaltă jumătate poate fi călită și folosită ca garnitură. Se adaugă ciupercile, ceapa verde și chilli în bol, se acoperă și se lasă la frigider până la servire. Imediat înainte de servire, se taie castraveţii în felii lungi și subţiri (folosind un pealer). Se amestecă

cu restul ingredientelor și se amestecă ingredientele dressingului, lăsându-se 5 minute pentru a se dizolva zahărul, apoi se toarnă jumătate din dressing peste salată. Se pune pe o farfurie, se toarnă restul de dressing și se servește cu ceapa călită, după gust.

Salată de dovlecei la grătar Ingrediente: 4 dovlecei feliați pe lung, 2 roșii feliate, 1 ardei iute tăiat rondele, 2-3

Într-o cratiţă, se fierbe supa de pui până scade la o treime din cantitatea iniţială.

Se toarnă smântâna și se fierbe din nou, până scade la jumătate. Se adaugă castraveciorii, pătrunjelul și niște sare, dacă este nevoie, apoi cartofii. Se amestecă bine cartofii până se acoperă cu sos, apoi se servesc într-un bol.

căței usturoi tăiați felii sau zdrobiți, frunze proaspete de busuioc, oțet balsamic, ulei de măsline, sare, piper Mod de preparare: Dovleceii spălați și tăiați felii pe lung se pun pe grătar sau în tigaia de teflon unsă cu un strop de ulei de măsline și se coc până prind o culoare frumoasă. Calzi se stropesc cu oțet balsamic sau lămâie și se acoperă. Se adaugă în tigaie/pe grătar și ardeiul iute tăiat rondele sau întreg și feliat ulterior. Se amestecă dovleceii cu ardeiul iute copt, roșiile feliate, usturoiul, frunzele de busuioc și se condimentează după gust. Se servește caldă ca garnitură sau simplă.

Cartofi noi cu smântână şi castraveţi muraţi Ingrediente: 500g de cartofi noi, 500ml supă de pui, 200ml de smântână dulce grasă (pentru frișcă), 2 linguri de castraveciori muraţi, feliaţi, 1 mână mică de pătrunjel, tocat mărunt Mod de preparare: Se fierb cartofii în apă clocotită cu sare până când se înmoaie. Se scurg și se lasă la răcit pe o tavă (nu sub jet de apă). Când se răcesc suficient pentru a fi manevraţi, se taie în jumătăţi sau în sferturi, în funcţie de mărime.

Reglează menstruaţia Prin regularizarea secreţiei de hormoni precum estrogenul, vanilia ajută la reglarea menstruaţiei.

Alte beneficii: - relaxează sistemul nervos; - induce o stare de liniște și fericire; - are proprietăţi anticancer; - este indicată în insomnii; un pahar de lapte cu aromă de vanilie vă poate ajuta să obţineţi un somn bun. Acest lucru este din cauza proprietăţilor sedative și relaxante ale vaniliei, care contribuie la scăderea tensiunii arteriale și relaxează sistemul nervos; - tratament pentru anemie; molecula activă din vanilie – vanilină, protejează celulele roșii din sânge; - efect calmant asupra stomacului, pentru dureri se bea un ceai de vanilie.

Printul floral Printul floral este unul din motivele care se încăpăţânează să rămână în tendinţe în sezoanele calde, dar nu numai. În vara 2012, regăsim motivele florale în combinaţii, dimensiuni și culori variate, impresionante, care fură ochiul. În colecţiile de primăvară-vară 2012, Valentino, Anna Sui, Dolce & Gabbana au creat rochii

Pui la cuptor cu ciuperci şi sos de roşii Ingrediente: 4 linguri ulei de măsline, 1 pui mare, cam de 1,8-2,2kg, secţionat în 8 bucăţi, 2 cepe, feliate fin, 2 fire de rozmarin, 2 conserve de 400g cirio polpa, 2 linguri de oţet din vin alb sau roșu, 1 lingură de zahăr, 500ml supă de pui, 300g de ciuperci, feliate, 1 legătură mică de pătrunjel tocat (opţional) Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se unge puiul cu două linguri de ulei, se așază într-o tavă încăpătoare și se dă la cuptor 15 minute. Între timp, se încălzesc două linguri de ulei într-o tigaie și se călesc ceapa și rozmarinul, 5-10 minute, până când ceapa se înmoaie. Se reduce temperatura cuptorului la 180° C. Se adaugă peste pui cirio polpa, ceapa cu rozmarinul, oţetul, zahărul, supa. Se ase-

zonează cu sare și piper proaspăt râșnit.

Se dă tava din nou la cuptor timp de 4050 de minute, până când puiul este fraged – se verifică una dintre pulpe, pentru că acestea se fac mai greu. În ultimele 10 minute, se adaugă ciupercile. La final, se amestecă pătrunjelul, dacă se folosește, apoi se servește puiul cu piure, paste sau cu pâine prăjită cu usturoi.

Tartă cu cireşe Ingrediente: Pentru aluat: 300g de făină, 225g de unt, 2 linguri de zahăr, 1 lingură de sare, 250ml de lapte bătut, 250g de cireșe pentru ornat Pentru crema de patiserie: 300ml de lapte, ½ baton de vanilie (tăiat pe lungime), 3 gălbenușuri, 50g de zahăr, 20g de făină, 20g de amidon, ½ lingură Kirsch (lichior de cireșe), opţional Pentru topping: cireșe proaspete Mod de preparare: Se amestecă făina, zahărul și sarea într-un bol mare. Se adaugă untul și se amestecă până se formează firimituri. Se toarnă laptele bătut și se omogenizează; se împachetează în folie de plastic și se lasă la frigider timp de o oră. Se fierbe laptele cu vanilia și jumătate din cantitatea de zahăr. Într-un bol, se

STUDIU

Recunoscută pentru capacitatea sa de a ţine la distanţă bolile de inimă, ciocolata pare să joace un rol important în procesul de slăbire.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la BUPA Cromwell Hospital din Marea Britanie.

Cercetătorii au constatat că persoanele care mănâncă ciocolată regulat, cel puţin de două ori pe săptămână, au un indice de masă corporală mai scăzut faţă de cei care includ acest desert ocazional.

“Descoperirile din acest studiu sunt în contrast puternic cu așteptările generale. Cu toţii știm că cio-

colata este bogată în kilocalorii care pot duce la creșterea în greutate.

Totuși, cercetătorii au descoperit o legătură între indicele scăzut al masei corporale și consumul regulat de ciocolată. Cercetătorii susţin că aceste constatări se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care sugerează că nu contează cât de mult mănânci, ci contează ceea ce mănânci. Ei cred că ciocolata conţine substanţe chimice care au un efect pozitiv asupra metabolismului nostru”, a declarat specialistul în nutriţie Shweta Bahsin, de la BUPA Cromwell Hospital. În cadrul studiului, oamenii de știinţă au analizat peste 1.000 de bărbaţi și femei, cu vârste cuprinse

între 20 și 85 de ani, care nu aveau în istoria medicală probleme cardiovasculare, diabet sau colesterol ridicat. Aceștia au fost întrebaţi de câte ori pe săptămână mănâncă ciocolată și le-a fost măsurată greutatea. Toate datele adunate indicau o masă corporală mai scăzută pentru cei care mâncau ciocolată.

Aceștia aveau un aport de calorii mai mare, au mâncat multe grăsimi saturate și nu au exercitat mai mult efort decât colegii lor care nu mâncau ciocolată.

Datele cercetării, publicată în jurnalul Archives of Internal Medicine, mai arată că indiferent cât au interpretat cercetătorii datele și le-au combinat în funcţie de vârstă,

sex, activitate fizică sau alte criterii, consumul de ciocolată conducea mereu către un indice al masei corporale mai scăzut. Astfel, persoanele care mănâncă ciocolată des sunt mai slabe decât cele care evită să mâncă acest dulce.

Gandul.info

CASA TA

Pereţi roz Pentru ca dormitorul tău să fie locul perfect pentru a te relaxa, este foarte important să alegi nuanţa de roz potrivită. O nuanţă puternică va fi obositoare și nu îţi va permite să te odihnești corespunzător.

Permite-i dormitorului să respire și alege pentru pereţi un roz pal. Poţi opta atât pentru o vopsea roz,

cât și pentru un tapet, cu diverse motive decorative. În acest ultim caz, nu este necesar ca toţi pereţii să fie finisaţi cu tapet, ci decât unul singur, ceilalţi rămânând albi.

O metodă simplă de a utiliza culoarea roz în dormitor este prin intermediul lenjeriei de pat, a pledurilor și a pernelor decorative. Poţi combina motivele florale cu carourile sau dungile, pentru a anima încăperea, iar rozul îl poţi pune în valoare, alăturându-l albului. De asemenea, poţi achiziţiona niște draperii cu model floral, supradimensionat, roz.

Corpurile de iluminat pot schimba aspectul unei încăperi, atât prin formă și culoare, cât și prin materialele din care sunt realizate. Optând pentru niște corpuri de iluminat roz, vei aduce în dormitorul tău o atmosferă fresh și primitoare.

Dacă nu vrei să renunţi la corpurile vechi, le poţi înlocui abajururile cu unele roz.

Rochiile verii 2012 spectaculoase cu imprimeuri florale.

Rochia de dantelă Dantela a redevenit populară încă din primăvara trecută și continuă să se menţina la loc de cinste și în sezonul primăvară-vară 2012. Sunt designeri precum Erdem sau Oscar de la Renta care au mizat pe preţioasa dantelă, dar nu numai. Rochia de dantelă a anilor ‘60-’70 aduce preţiozitatea și delicateţea în centrul atenţiei, dar și un aer de vintage-antic pe care nu îl putem caracteriza altfel decât minunat.

Rochia tunică

Rochia maxi

Rochia-tunică s-a aflat printre tendinţe în sezoanele trecute și încă se bucură de apreciere și în sezonul care vine.

Plusul de noutate pe care îl aduce însă vara 2012 este dat de accentul de eleganţă adus acestei rochii, considerată mai mult practică sau funky. Mânecile sunt ample și tăiate indulgent. Totodată, rochia glitter, strălucitoare, a dominat și ea prezentările de modă. Accente de auriu sclipitor îmbracă sporadic și această rochie tunică.

Eterică, cu imprimeuri electrizante sau pale, crăpată sau nu, cu umerii dezveliţi sau nu, din șifon, tafta sau organza, rochia maxi, ce trece de gleznă, atingând pământul, este impunătoare și cu siguranţă se numără printre tendinţele estivale pe care nu trebuie să le trecem cu vederea.

variate nuanţe, de la galbenul lămâie până la galbenul muștar, galbenul, această culoare solară ce a început diafan și pal în sezoanele trecute a căpătat din ce în ce intensitate și importanţă în 2012. Galbenul este vesel, energic și atrage cu siguranţă atenţia. În plus, dă o notă de spectaculos și inedit rochiilor de vară.

Rochia galben neon

Rochia albă

Printre culorile electrizante, galbenul neon și verdele au întâietate pe podium și în colecţiile marilor case de modă. În

Albul este întotdeauna în tendinţe în sezonul cald. În razele toride ale soarelui, această non-culoare strălucește și

Sfaturi de la make-up artişti

Folosește mascara maro pentru genele inferioare chiar dacă pe genele superioare ai aplicat mascara negru. O culoare mai deschisă în partea de jos a pleoapelor îţi va face ochii mai expresivi și va da impresia de lifting. De asemenea, conturează-ţi interiorul ochilor cu un creion khol maro închis, acesta se va impregna printre gene, iar rezultatul va fi unul foarte sexy.

Aburi de lapte

Comoda roz Dacă îţi dorești un dormitor chic, atunci este imperios să achiziţionezi o comodă cu influenţe baroce. Poţi opta pentru una roz pal, pentru a obţine o atmosferă liniștitoare, aceasta fiind, totodată, și pata de culoare din încăpere, ori pentru una fuchsia, dacă îţi dorești un dormitor contemporan, temperând culoarea cu articole albe și negre.

MODĂ ŞI STIL

FRUMUSEŢE

Rimel negru, rimel maro

Corpuri de iluminat

Lenjerie de pat

Cine nu cunoaște romaniţa? Micuţele flori apar la începutul verii, spre sfârșitul lunii iunie și sunt strânse cu grijă de fitoterapeuţii care îi apreciază calităţile date de azulene. Ceaiul de mușeţel este folosit în tratarea stomacului și intestinelor sensibile, este un laxativ ușor și un foarte bun antiinflamator și antibacterian.

Infuzia se prepară din două linguriţe de flori la o ceașcă de ceai. Vasul trebuie să fie acoperit pentru ca uleiurile volatile să nu se evapore. Ceaiul este folosit în tratarea afecţiunilor bucale, la dezinfectarea rănilor și în spălăturile aferente problemelor ginecologice.

Cu toţii știm că o piele, un machiaj sau o manichiură frumoasă sunt cel mai ușor de obţinut în saloanele specializate sau cu ajutorul profesioniștilor. Însă dacă ţii cont de câteva trucuri vei putea obţine lookul mult visat chiar la tine acasă. Specialiștii în make-up și coafură te ajută cu sfaturi de beauty utile, ușor de realizat și cu rezultate uimitoare.

Rozul, culoarea romantismului: 4 metode de a-l utiliza în dormitor Utilizată în nuanţa potrivită, culoarea roz poate fi folosită în dormitor, obţinânduse o atmosferă călduroasă și prietenoasă.

bat gălbenușurile cu restul de zahăr, făina și amidonul. Se înlătură vanilia, se toarnă o treime din lapte peste gălbenușuri, se amestecă bine, apoi se pune compoziţia peste laptele rămas în cratiţă. Se ţine pe foc, amestecând încontinuu cu un tel, până se îngroașă. La final, se încorporează lichiorul, apoi se lasă la răcit. Se încinge cuptorul la 190°C. Se întinde aluatul până ajunge la ½cm grosime și se pune într-o formă de tartă cu diametrul de 28 cm, unsă cu unt. Se coace orb 10 minute, apoi se coace normal 5 minute, până aluatul devine auriu. Se scoate din formă și se lasă la răcit. Se pune tarta pe o farfurie întinsă, se umple cu crema și se ornează cu cireșe.

Muşeţelul, dezinfectantul perfect

Câtă ciocolată trebuie să mănânci dacă vrei să slăbeşti

Efecte relaxante Ceaiul de vanilie îndepărtează depresia, anxietatea, relaxând întregul organism. Este un foarte eficient somnifer.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Ce nutrienţi conţine vanilia?

Extractul de vanilie conţine cantităţi mici ale vitaminelor din complexul B-urilor, precum niacina (vitamina B3), acidul pantotenic (vitamina B5), tiamina (vitamina B1), riboflavina (B2) și vitamina B6. Rolul acestora este unul important pe mai multe planuri: în sintetizarea enzimelor, în funcţionarea sistemului nervos și în reglarea metabolismului.

Acest condiment conţine ușoare urme de calciu, magneziu, potasiu, mangan, fier și zinc.

Potasiul este o componentă importantă a celulelor și a fluidelor corporale, care determină ritmul bătăilor inimii și presiunea sângelui. Fierul este esenţial pentru înmulţirea celulelor roșii și intensifică producerea enzimelor antioxidante.

Pentru a fi la curent cu noutăţile în modă și în pas cu moda, află care sunt tendinţele verii 2012 în ceea ce privește una dintre cele mai populare și îndrăgite piese vestimentare feminine – rochia.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

impresionează mai tare decât orice altă culoare. De asemenea, printre tendinţe, se numără și decolteul ce imită colierul, liniile și tăieturile simple.

Rochia plisată Rochia plisată, într-o nuanţă naturală, de roz piersică sau mint sau orice altă nuanţă diafană, aduce feminitate și frumuseţe noului sezon de vară, dar și un aer de legendă. Pliurile se numără printre tendinţele verii 2012 și se potrivesc de minune rochiilor și fustelor vaporoase, rafinate. Pliurile se pot regăsi atât pe partea superioară a rochiei, cât și pe cea inferioară. Cel mai des, acoperă doar fusta.

Garbo.ro

Înlocuiește apa fierbinte cu laptele atunci când vrei să-ţi cureţi faţa cu ajutorul aburilor. Încălzește laptele până când începe să fiarbă, apoi pune-l într-un bol rezistent la căldură.

De aici deja cunoști povestea: stai cu faţa deasupra recipientului câteva minute cu un prosop pe cap pentru a se păstra mai bine căldura. Acidul lactic decongestionează porii, lăsându-ţi faţa curată și frumoasă.

Secrete din bucătărie Dacă îţi dorești o faţă radiantă, fără a fi nevoită să-ţi faci programare la cosmetică, trebuie doar să dai o fugă până în bucătărie.

Aplică pe faţa curată un strat consistent de iaurt și lasă-l să acţioneze timp de 20 de minute, pentru a-ţi lumina tenul. Spală-te pe faţă și după sparge câteva cuburi de gheaţă într-o bucată de pânză și masează-ţi faţa cu ajutorul lor.

Picătura de ulei Adăugând o picătură de ulei în cremă ta de faţă de zi îi va da o strălucire deosebită tenului și îţi va pregăti faţa pentru aplicarea machiajului.

Culorile reale Buzele au în mod normal culoarea roz, așa că nuanţa rujului va diferi atunci când va fi aplicată. Pentru a obţine culoarea dorită, aplică puţin fond de ten pe buze, pentru a le aduce la aceeași nuanţă cu tenul, așteaptă 30 de secunde pentru a intra în piele și abia apoi aplică nuanţa dorită de ruj.

Culoarea rezistă Apa dură poate degrada culoarea părului vopsit. Pentru a evita acest lucru atașează un filtru dușului astfel încât să fie înlăturate orice impurităţi sau minerale care pot distruge strălucirea și culoarea părului vopsit.

Onemagazine.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

18

Luni IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40, 2.15 Cultura azi.

10.25 Vedete la bis. 11.25, 13.40 Din fondul TV Moldova-1. A.Vampilov. “O vânătoare de rațe”. Spectacol. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”.

15.15 Respiro. 15.30 Film. “MICA VRĂJITOARRE” (Germania, 2009). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Fotbal. Euro 2012.

23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor.

0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 3.00 “Prietenii muzicii”. Compozitorul Vlad Burlea la 55 de ani. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Milionul lui Bailey (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4261 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.8, an 5 00:00 Film: La suprafaţă 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “С ног на голову” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Уиллем Дефо в остросюжетном фильме “Без предела” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter.

11.10 Presă și putere. 13.15, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:08 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:35 PENKOVSKY, ESPION POUR LA PAIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 CENTRAL NUIT 20:21 CENTRAL NUIT 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:44 COUSINADES - CROM 23:11 COUSINADES CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:50 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 LES GAÎTÉS DE L’ESCADRON 2:29 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

19

15 IUNIE 2012

Programe TV Marţi IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Medalion muzical. Larisa Ungureanu. 7.00 Fotbal. Euro 2012.

9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Darius Milhaud și muzica sa”.

10.40 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 “Prietenii muzicii”. Compozitorul Vlad Burlea la 55 de ani. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”.

14.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007).

Episodul 1. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Fotbal.

Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fotbal. Euro 2012. 1.55 TVMi. 2.15 Cuvintele Credinței. 5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: 15 ani și jumătate 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.3,4 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4262 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: O dragoste împlinită 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.9, an 5 00:15 Film: O dragoste împlinită (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Film: 15 ani și jumătate (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25“Хочу знать”с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Русский берег. След Фукусимы” 02:05 Джулия Робертс в фильме “Умереть молодым” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Prim plan. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 3.00, 6.10 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 GHARJUWA, L’ÉPOUSE DE LA VALLÉE OUBLIÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 15:50 CENTRAL NUIT 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LE CANDIDAT 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 JOSPEH L’INSOUMIS 23:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:49 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE

20

Miercuri IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.45 Medalion muzical. Olesea Olteanu. 7.00 Fotbal. Euro 2012.

9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009).

11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Respiro. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 2. 15.55 Tatăl lui Guguță la 80 de ani. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligență. 17.40 Picături de “Dor”.

Maria Bieșu. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Concert nocturn de vară de la Viena.

22.55, 0.15 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER”.

1.15 TVMi. Din fondul TV Moldova-1. “Acasă la Dumitru Matcovschi”. 2.15 Descoperă Moldova.

2.30 Dor. Gheorghe Urschi, artist al poporului din RM. 3.00 Dorule, dor.... In memoriam. Anatol Neamțu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania.

5.25 Omul de lângă...

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.9,10 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4263 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Schimb de prizonieri 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.10, an 5 00:00 Film: Schimb de prizonieri (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Viaţa în Africa, ep.9 an 2 (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.10 an 2 (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Среда обитания”. “Волшебные пузыри” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:10 Премьера. “Роберт Рождественский. “Не думай о секундах свысока” 02:05 Комедия “Луковые новости” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional.

11.10 Distractis Show. 13.10, 20.30, 0.25 Serial.

“FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia.

2.50, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JUSTIN DE MARSEILLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NI PLUS NI MOI 20:22 NI PLUS NI MOI 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CENTRAL NUIT 1:43 CENTRAL NUIT 2:36 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA VIE EN DEUX

21

Joi IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir.

6.45 Picături de “Dor”.

Maria Bieșu. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35, 1.05 “Cio-Cio-San”. Film muzical (“TelefilmChișinău”). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Unda Bugiacului.

14.10 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER”. 16.25 Focus. Magazin TV. 17.40 Medalion muzical.

Silvia Grădinaru. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”.

21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15, 5.30 Reporterul de gardă. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. 2.15 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. 3.00 Teatru TV. Alberto Moravia.

“Interviul”. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Eroare fatală 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4264 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Echipa de șoc 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.11, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: 15 ani și jumătate (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Crimele din Midsomer - Eroare fatală (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00“Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Счастливый билет”. Многосерийный фильм 23:20 “Пять миллионов за сердце” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 Пенелопа Крус в фильме Педро Альмодовара“Разомкнутые объятия” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.20 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

17.50 Teleenciclopedia. 2.50, 6.20 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:35 LE GOÛT DE LA FAMILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NI PLUS NI MOI 15:50 NI PLUS NI MOI 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JOSPEH L’INSOUMIS 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CAMPING 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 LE GOÛT DE LA FAMILLE 2:48 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 T’ES PAS LA SEULE ! 4:33 T’ES PAS LA SEULE !

22

Vineri IUNIE

23

Sâmbătă IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.00 Fotbal.

Euro 2012. 9.00, 17.00, 0.00, 2.10 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40, 1.10 “Cio-Cio-San”. Film muzical (“Telefilm-Chișinău”). 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 3.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. Angela Tonu, pictor machior. 14.40 Film. “O SERENADĂ CONTRA UNUI PENNY” (SUA). 16.30 Documentar. “Drumeții”. 17.40 Recital. “Transbalcanica”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Cântă, neamule, cu noi”.

Spectacol muzical. 21.25 Fotbal. Euro 2012.

23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor.

0.15 Documentar. “Muzeul dragonilor”. 1.00 TVMi. 2.25 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. 3.30 Teatrul TV. Samuel Beckett.

“Deznodământul”. 5.15 Descoperă Moldova.

5.25 Vector European.

6.00, 21.00, 21.00, 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Film. “O SERENADĂ CONTRA UNUI PENNY” (SUA). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Revizorul”. Spectacol al Teatrului Național “Mihai Eminescu”. 14.15 Documentar. “Muzeul dragonilor”. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15, 2.15 In memoriam.

Sergiu Cuciuc. 17.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 “Cântă, neamule, cu noi”. Spectacol muzical. 21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.05 Dor. Compozitorul și aranjorul Oleg Negruța. 1.30 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL”. 2.45 Cronos European. 3.00 Teatrul TV. F.Durrenmatt. “Alter-Ego”. 3.50 Music Mania.

5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Atracţii șocante 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Academia FBI 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4265 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Pericol absolut 23:00 Film: Sweeney Todd: Barbierul diabolic din Fleet Street 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Pericol absolut (r) 04:00 Serial: Crimele din Midsomer - Atracţii șocante (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Târziu” 23:20 “Primele știri” (rus) 23:35 Премьера. “Цой “Кино” 00:30 Виктор Цой и группа “Кино”. Концерт в “Олимпийском” 01:40 Открытие 34-го Московского международного кинофестиваля 02:15 Оксана Арбузова, Владимир Ильин в фильме “Авария - дочь мента” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 12.05, 17.20, 18.00, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JOSPEH L’INSOUMIS 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:23 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CENTRAL NUIT 22:47 CENTRAL NUIT 23:42 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 LITTLE WENZHOU 2:33 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:26 T’ES PAS LA SEULE !

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Doctor Dolittle 3 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Muzica și versurile 17:00 Film: Ce-și dorește o fată 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Evadata 22:45 Film: Baby on Board 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Evadata (r) 02:45 Film: Copil la bord (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Наталья Варлей, Леонид Куравлев в фильме “Вий” 07:50 “Играй, гармонь любимая!” 08:25 “Смешарики. ПИН-код” 08:40 “Умницы и умники”. Финал 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Варлей. Скучно без Шурика” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение” 13:30 Петр Вельяминов, Нина Русланова, Владимир Самойлов, Борис Новиков, Иван Рыжов, Галина Польских в многосерийном фильме “Тени исчезают в полдень” 17:10 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Предлагаемые обстоятельства”. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Жестокие игры”. Новый сезон 23:25 Ирина Линдт, Максим Аверин в фильме “Любовь одна” 01:05 Изабель Аджани в фильме “Последний урок” 02:40 Валентин Гафт, Ольга Красько в фильме “Притяжение” 04:10 “DA sau NU” (R) 05:15 “Primele știri” (rom) (R)

24

11

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 7.00 Picături de “Dor”. Maria Bieșu. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Documentar. “Drumeții”. 8.30 “Motanul încălțat”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Din fondul TV Moldova-1.

Mit teatral cu Anatol Răcilă. 13.45 Recital.

“Transbalcanica”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Respiro. Program muzical.

15.00 Film-copiilor. “BROSCUȚA ȘI BALENA”.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis.

21.25 Fotbal. Euro 2012. 23.35 Fotbal. Euro 2012. Analiza meciurilor. 0.15 Erudit-cafe.

1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 4.45 Teatru TV. I.L.Caragiale. “Procesul”. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Muzica și versurile (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Ce-și dorește o fată (r) 17:00 Film: Vânătoarea de șoareci 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Poliţia în direct 22:30 Film: Harold si Kumar merg la White Castle 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 ApropoTv (r) 01:30 Film: Poliţia în direct (r) 03:15 Film: Harold si Kumar merg la White Castle (r) 05:00 România, te iubesc (r) 05:45 Dupa 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Трудная дочь маршала Тимошенко” 07:10 Фильм Леонида Быкова“Аты-баты, шли солдаты...”

08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 “Сергей Филиппов. Есть ли жизнь на Марсе?” 14:15 Сергей Филиппов, Арчил Гомиашвили, Михаил Пуговкин, Наталья Крачковская, Наталья Варлей в комедии Леонида Гайдая “12 стульев” 17:05 Комедия “Гарфилд: История двух кошечек” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:00 Премьера. “Развод. Я тебе ничего не отдам...” 00:00 Премьера. “Желаю Вам...” К юбилею Роберта Рождественского. Концерт 01:50 “Мульт личности” 02:15 Энтони Хопкинс, Алек Болдуин в фильме“На грани”04:05 Дневник 34-го Московского международного кинофестиваля 04:15 Валерий Гаркалин, Елена Сафонова в криминальном фильме “Катала” 05:30 “Sinteza săptămânii” (R)

7.00, 13.20 Bebe magia. 7.40 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “Vrei să fii milionar?”.

Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Distractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.45 O dată’n viață. 2.40 Universul Celibidache. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55.

6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 17.10, 20.30 Serial. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 3.00 Teleenciclopedia. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES HOMMES À L’OREILLETTE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 13:58 MAGAZINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:59 FICTION 16:23 FICTION 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TARATATA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 CHABADA 1:47 NOUVO 2:02 DOCUMENTAIRE 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:26 T’ES PAS LA SEULE !

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE D’UN FORT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:30 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ACCUSÉE, LEVEZ-VOUS !

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CAMPING 2 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:27 T’ES PAS LA SEULE !

CMYK

12

15 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

DESCOPERIREA SECOLULUI

GENERAŢIA 2002

Radu Hatmanu: „De ani buni statul ne dă doar palme” Radu Hatmanu este unul dintre reprezentanţii străluciţi ai „Generaţiei 2002”, în prezent membru PPCD, un tânăr inteligent, carismatic, cu un dezvoltat simţ al umorului, „domnul profesor de germană” nu se pleacă în faţa greutăţilor vieţii și asemeni multor tineri de vârsta lui și-ar dori ca experienţa și cunoștinţele pe care le are să dea roade la ei acasă.

- Povestește-ne cum ai ajuns să faci parte din Noua Generaţie, cine te-a influenţat în acest sens? Ai avut voie de la părinţi să te alături unei mișcări politice?

- Nu a trebuit să-mi cer voie de la părinţi, eram deja major. Eram implicat civic de prin ’95, dacă vă amintiţi grevele studenţești din acea perioadă. Dar nu am aderat atunci la PPCD, până să mă alătur acestei mișcări nu am făcut parte din niciun partid, nu am avut nicio atribuţie la alte mișcări politice. În 1995 eram student la anul întâi la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, la Facultatea filologie germană și, poate, influenţat de romantismul specific vârstei ori luat de val sau datorită discuţiilor pe care le aveam cu reprezentanţi din diferite organizaţii studenţești, am decis să mă implic. Am devenit membru PPCD în 2001.

Era perioada Orășelului Libertăţii. Îmi amintesc de acele timpuri și împreună cu alţi colegi, prieteni de-ai mei, când ne întâlnim, colegi care nu au aderat la vreo formaţiune politică, dar ne simpatizau și ne susţineau la proteste. Eu am decis să mă implic politic la o vârstă când eram deja matur, când deciziile erau asumate și acţiunile responsabile. Am devenit mai activ când m-am întors din Germania, unde am fost plecat timp de șase ani.

La întoarcere m-am pomenit între câteva generaţii de colegi, sunt și dintre cei cu care am fost alături, pe baricade, din generaţia mea, dar și mulţi începători.

- Cum a evoluat pe parcurs relaţia ta cu Noua Generaţie?

- Nu s-a schimbat prea mult din abordare. Împărţim responsabilităţile, întrebăm ce este de făcut, cu ce am putea ajuta. E la fel cum era la început, noi ne implicăm și fizic, și intelectual în orice activitate.

Nu a fost niciodată să împărţim sarcinile pe alte criterii decât cele de egalitate. E nevoie să distribuim materiale promoţionale, să lipim afișe – ne implicăm cu toţii. Indiferent de funcţia pe care o ocupi în partid sau Organizaţia de Tineret, la noi toţi fac același lucru egal.

Consider că așa este corect să fie.

„Am plecat de acasă la Berlin cu un rucsac şi un pulover, dar m-am întors cu soţie şi doi copii” - Și o întrebare indiscretă: de ce nu ai rămas în Germania? Că la noi se știe, dacă se întâmplă ca cineva să pună piciorul pe pământ străin, acolo rămâne să-și clădească viitorul, în ţări mai dezvoltate, cu societăţi mai civilizate.

- Am pus și eu piciorul pe pământ străin. Relaţia mea cu Germania a fost una specială. Și dacă m-aș întoarce azi acolo, cred că mi-ar fi la fel de greu și la fel de ușor precum mi-a fost prima dată. S-ar putea ca acum să-mi fie chiar un pic mai greu, deoarece am familie. Apropo, familia mi-am făcut-o în Germania.

Geneza Guliveriadei mele este următoarea: am plecat de acasă la Berlin cu un rucsac și un pulover, dar m-am întors cu soţie și doi copii. Am încercat să mă înscriu, în Germania, la Universitatea Tehnică, Industria produselor alimentare, în ceea ce ţine de prelucrarea cărnii și a băuturilor slab alcoolizate. Nu știu cum stau lucrurile la noi acum în acest domeniu, dar în Germania sunt foarte prietenoși, începând de la rector și terminând cu ultimul angajat din universitate și chiar studenţii. Eu aveam la dispoziţie 14 zile ca să-mi perfectez toate actele, dar s-a lungit până la 90 de zile.

M-au așteptat, au încercat chiar să intervină acolo unde a fost posibil, la biroul care se ocupă cu actele pentru străini, dar nu am putut obţine actele, pentru că nu aveam permis de ședere îndelungată în Germania. Eu aveam viză care se reînnoia din jumătate în jumătate de an și aceasta nu era suficient, deoarece în cazul în care biroul de eliberare a vizelor hotăra să nu-mi mai elibereze viză pentru o

jumătate de an, eu nu-mi puteam continua studiile. Birocraţia peste tot rămâne birocraţie.

- Soţia ta este nemţoaică sau moldoveancă?

- Soţia este moldoveancă. Mai mult, cu soţia pe care nu o cunoscusem până în Germania, am studiat la aceeași universitate la Chișinău și am locuit în același cămin.

- Și a trebuit să mergeţi ambii în Germania ca să vă cunoașteţi?!

- Da, ne-am întâlnit la Berlin.

- Nu te gândești să repeţi experienţa cu Germania?

- M-au furat asemenea gânduri și mă mai fură din când în când, dar cred că ele se datorează amintirilor, nostalgiilor. Berlinul pentru mine este orașul în care mi-am întâlnit soţia, acolo sunt mulţi prieteni de-ai mei care au decis să nu se întoarcă, am amintiri frumoase legate de Germania. Unii prieteni de-ai mei și-au construit acolo o carieră solidă, unii s-au implicat chiar în politică, aveam acolo un cerc foarte bun de prieteni, dorul de ei uneori mă face nostalgic și îmi vin gânduri de întoarcere. Dar viaţa ţi-o aranjezi oriunde. Nici acasă n-o ducem rău, mai rău să nu fie, cei care se plâng că o duc rău, să-i ajute Dumnezeu să le fie mai bine. Dar pe mine dorul de Germania mă apucă doar când sunt nostalgic, când mi se face dor de unii prieteni.

- Cine te ajută?

- În acest proiect s-au implicat mai multe persoane, unele gătesc mâncare, alţii duc mâncarea, copiii vin singuri să mănânce, adunăm și jucării pentru copii, îmbrăcăminte.

- De mult timp desfășuraţi această activitate?

- O casă activează de doi ani și una de un an.

- Vedeţi impactul acestor activităţi?

nimic pentru cel de jos, ar trebui să ne mobilizăm și să facem ceva pentru noi.

- Te-ai implica în viaţa copiilor tăi așa ca să le influenţezi alegerile de viitor?

- Ca orice părinte, mă gândesc să le fie bine copiilor mei. Dar atâta timp cât acum răspund eu de ei, o să mă implic atât cât va fi nevoie ca să se simtă bine, să primească educaţia necesară. Mai departe nu voi fi foarte influent, autoritar: nu o să le indic ce să îmbrace, cu cine să se căsătorească, unde să înveţe, ce să mănânce etc. Din punctul ăsta de vedere, în familia mea a fost democraţie. Părinţii au avut o influenţă asupra noastră,

„De când am familie, nu îmi mai pot permite luxul să fiu „domnul profesor” - Cu ce te ocupi în Republica Moldova?

- Aș putea spune că nu fac nimic și asta îmi fură tot timpul, dar nu este așa.

- Insinuezi că ai agendă de deputat?

- Nu! Dar dacă aș fi, nu aș face așa. La Chișinău mă ocup mai mult de traduceri, sunt traducător-interpret. Traduc din germană în română și viceversa și uneori din germană în rusă și viceversa.

- Este o muncă solicitantă? Îţi oferă satisfacţie că ai posibilitatea să te ocupi de meseria ta sau este, pur și simplu, o modalitate de a-ţi câștiga existenţa?

- Meseria mea de bază este profesor de limbă și literatură germană. Am profesat o perioadă de timp, dar a fost puţin ca să înţeleg, măcar pentru mine, ce fel de profesor sunt eu: bun sau rău. Îmi place această meserie și mă mai întreabă unele persoane de ce nu predau. De când am însă și familie, nu îmi mai pot permite luxul să fiu „domnul profesor”. Recunosc, la mijloc este factorul material, eforturile depuse nu sunt remunerate corespunzător, cel puţin, la noi, în Republica Moldova. Subliniez, îmi place meseria asta, îmi place și să traduc. Experienţa mea a început mai mulţi ani în urmă, când am lucrat traducător-interpret la o fabrică de genţi, geamantane, articole de călătorie din Hâncești, care activa atunci în colaborare cu o firmă din Germania. Nu pot spune că am fost foarte strălucit, eram abia scăpat de pe băncile universităţii, dar aceea a fost o experienţă foarte bună pentru mine, am început să insist mai mult pe traduceri decât profesorat.

- Probabil, ai și o afinitate pentru literatura germană, nu te-ai gândit să traduci din literatura germană în română sau din română în germană?

- Au fost și tentative din astea, am încercat să traduc și unele articole din presa moldovenească, dar apar anumite dificultăţi. Ca să existe interes pentru ceea ce se publică la noi trebuie să existe interes pentru Republica Moldova, în genere. Iar noi nu suntem prea cunoscuţi și interesul pentru noi e minim. Ar fi mai ușor să traduc

- Primarul din satul vecin s-a adresat la noi ca să se intereseze în detaliu despre această activitate, ca s-o implementeze și la el în localitate. Înseamnă că deja se interesează lumea de acest model de ajutorare.

- Din păcate, am ajuns ca de copiii și bătrânii noștri să aibă grijă tot străinii, după ce banii veniţi de la cetăţenii care muncesc peste hotare sunt cheltuiţi tot în Republica Moldova, statul nostru știe doar să consume banii, nu și să se implice.

- Statul, Guvernul și Parlamentul dacă s-ar implica, multe lucruri pozitive n-ar face, piedici cred că ar pune destule. Cred că dacă s-ar implica statul în aceste activităţi ale noastre, ar putea doar să birocratizeze procesul, să instituie taxe, să ne înveţe cum să lucrăm cu contabilitatea etc., că am ajunge să ne ocupăm doar de birocraţie și n-am avea timp să ajungem la oameni ca să-i ajutăm. Uite aici cred că nu este treaba statului să se implice. Sunt destule persoane în Republica Moldova care ar putea să facă asemenea proiecte, gesturi creștinești: de câteva ori pe săptămână să meargă la niște oameni singuratici pe care să-i hrănească sau să cumpere o sută de cărţi pentru biblioteca școlii din sat. Sunt atâtea gesturi pe care le putem face pentru oamenii de alături. Și apoi, e demonstrat deja de sute de ani că cel de sus nu face

Texte scrise de teologul creştin Origene, găsite în Biblioteca din Munchen „Osservatore Romano”, publicaţia oficială a Vaticanului, a anunţat, marţi, 12 iunie, descoperirea în Biblioteca din Munchen (Germania) a 29 de predici inedite care aparţin marelui gânditor și teolog creștin Origene, care datează de la începutul secolului al III-lea e.n.

din clasicii germani în română, dar deja există traduceri foarte bune făcute la noi, e inutil să-i mai traduci încă o dată.

- Literatura contemporană, postmodernistă nu te inspiră la traduceri?

- Mai puţin. Am făcut câteva tentative, câteva analize în germană, sondez piaţa, încă nu pot să vorbesc acum despre asta. M-aţi întrebat cu ce mă ocup la Chișinău, dar eu mai am activităţi și în afara Chișinăului. Împreună cu o asociaţie elveţiană am deschis cantine sociale în două sate din raionul Hâncești: una în Pogănești și alta în satul Cioara, unde se alimentează câte 15 copii și 15 bătrâni. Deocamdată, avem doar cantinele, dar ne propunem să organizăm și un club, un loc care să fie un punct de întâlnire între generaţii. În legătură cu exodul acesta masiv al populaţiei, cine sunt cei mai defavorizaţi? Copiii și bătrânii. Și noi ne-am propus să-i ajutăm, să creăm o punte de legătură între ei. Copiii să înveţe din drama acestor bătrâni și, la rândul lor, să nu procedeze la fel, să nu-i lase fără supraveghere pe copiii și pe părinţii lor. Majoritatea bătrânilor care sunt incluși în acest proiect sunt imobilizaţi la pat.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

dar nu ne-au spus niciodată că noi numaidecât trebuie să facem una sau alta. Au fost și momente în care am fost întrebat: „Ţi-ar plăcea să studiezi pedagogie, spre exemplu?” „Da, mi-ar plăcea, dar nu prea”, răspundeam eu. „Dar limbi străine?” „Acolo aș merge”, eram eu de acord. „Vrei la engleză?”„Nu, nu vreau la engleză, toată lumea se duce la engleză”. „Dar unde vrei?” eram întrebat și răspundeam: „Vreau să studiez germană!” Cred că voi urma exemplul părinţilor mei și voi proceda la fel și cu copiii mei. Deja le urmăm exemplul, suntem și la fel de exigenţi, dar și absolut de democraţi.

„Se creează impresia că ideile noastre doar îi împiedică pe politicieni să guverneze tihnit” - Colegii tăi de generaţie sunt tineri cu studii, cu experienţă, unii au reușit deja să se aciueze pe la casele lor și își clădesc cu succes o carieră, un drum în viaţă. Mulţi dintre voi aveţi studii și stagii peste hotare, experienţă de lucru în proiecte internaţionale de succes și aţi putea contribui la reformarea multor domenii ale vieţii noastre publice. Dacă ar fi să lucrezi la un proiect de lege care ar îmbunătăţi calitatea lucrului tău

și a celor apropiaţi, ce ai alege să schimbi?

- Dacă ar fi să lucrez la stat, ceea ce este greu de imaginat, cred că aș lucra în Ministerul de Externe. În afară de germană, mai vorbesc câteva limbi și asta cred că mi-ar facilita lucrul. Dar eu nu am lucrat niciodată la stat, nu am nimic împotriva lui, nu întreprind nimic împotriva lui, nu fac nimic ilegal, în treburile statului nu mă implic și aș fi bucuros să nu se implice nici el în treburile mele. Sper că cei doi copii frumoși ai mei se vor înţelege cu statul mai bine decât s-a înţeles taică-său.

- Ești supărat pe stat?

- Da. De ani buni, statul ne dă doar palme. De ce ar trebui să-i întorc și celălalt obraz? Știu, ar fi creștinește să pun la bătaie și celălalt obraz, după ce a trebuit să plec de aici ca să pot câștiga și să mă întorc tot acasă să trăiesc, dar nu pot. Am multe idei, aș implementa proiecte ca să contribui să meargă lucrurile bine în mai multe domenii, așa cum am văzut și în străinătate, așa cum știu că fac mulţi specialiști, semeni de-ai noștri în toată lumea, dar se creează impresia că ideile noastre doar îi împiedică pe politicieni să guverneze tihnit. De aici și supărarea. Una dintre marile probleme cu care se confruntă acum societatea noastră, atât cea de la ţară, cât și cea de la oraș...

- Scuză că fac o paranteză, nu știu de ce, teritoriul acesta amplasat pe câţiva kilometri pătraţi, se împarte în populaţie de la ţară și cea de la oraș și se creează impresia că civilizaţia noastră se termină la periferiile capitalei.

- Aveţi perfectă dreptate. Numai la Chișinău se întocmesc și se eliberează hârtii, foarte important este Chișinăul. Restul ce mai contează?

Se vorbește foarte mult despre descentralizare, dar se procedează viceversa. Un proiect concret la care mi-ar plăcea să lucrez ar fi cel ce ţine de reforma funciară, care este imperfectă. Un exemplu, asemeni altor tineri, eu îmi doresc să cumpăr câţiva ari de pământ în satul meu natal. Este mult pământ pe care nu îl mai lucrează nimeni și oamenii chiar vor să-l vândă. Dar eu mă tem să-l iau, pentru că nu-i exclus că mâine-poimâine vine reprezentantul statului și îmi spune că pământul nu-mi aparţine, nu îmi aparţine legal. Să vă spun povestea de-a fir a păr. Sunt cazuri în care persoanele care au pământ au decedat și nu au acte pe pământul despre care știau că era al lor. Ca să faci actele, trebuie să te adresezi la cadastru în sat, pe urmă la notar, pe urmă iar la cadastru și tot așa și serviciile pe care le are de achitat bietul om, costul pentru transport etc. se înscriu la capitolul cheltuieli inutile. Omul de la ţară când aude că are de bătut atâtea drumuri și de stat la diferite cozi, să plătească pentru întocmirea unor acte, dă a lehamite din mână și lasă copiilor, nepoţilor pământul cu limbă de moarte sau cu un testament. Și pământul rămâne copiilor, care îl lucrează la fel ca și părinţii lor, fără să-l legalizeze, birocraţia în ţara noastră îţi taie orice elan. Vânzarea terenului agricol de la un ţăran la altul presupune o procedură foarte birocratizată, excesiv de birocratizată.

- Și care ar fi soluţia?

- Soluţia ar fi cred că în detrimentul statului, ar fi necesară o lege în Parlament, ca trecerea pământului de la un stăpân la altul să se facă în baza testamentului, moștenitorul să meargă la primărie cu încă o rudă de gradul întâi, care nu ar pretinde la acel pământ. În sat oameni se cunosc între ei și s-ar putea face un mic consiliu și primăria să întocmească un act care să autentifice pământul. Am impresia că lucrurile se lasă intenţionat de izbeliște, am putea să ne trezim mâine-poimâine cu o lege care să specifice că pământul care nu a fost lucrat, de exemplu, mai mult de cinci ani de zile și proprietarul a decedat, să fie trecut la stat. Și apoi să fie redistribuit.

- Știu că mai ai o pasiune, una gustoasă, ţine de culinărie. Te rog să ne povestești mai mult despre ea. Nu te-ai gândit s-o ridici la rang de meserie?

- Da, am această pasiune încă din copilărie și sunt un bucătar mai întâi din pasiune, dacă vreţi, și, de doi ani, și cu acte în regulă.

Am început să gătesc încă de copil și nu numai eu, dar și cu ceilalţi fraţi ai mei (mai am trei) atunci când căutam alternative la ceea ce ne pregăteau mama sau tata ca să avem pe mai mult timp, când ei munceau. Tata muncea la acea vreme pe schimburi, iriga câmpurile, vara, mai ales, aceste schimburi erau nu știu cum mai lungi. Mama, fiind șefă de casă de cultură, apoi de grădiniţă, era și ea foarte ocupată, în plus că mai pleca și pe la tot felul de cursuri de perfecţionare.

Deci, timp și loc pentru fanteziile culinare era mai mult decât destul. Din acea perioadă încă mai ţin minte, împreună cu fraţii mei, combinam tot felul de produse ca să obţinem mâncăruri de care noi nu mai mâncasem niciodată și ni se păreau amarnic de gustoase, câteodată însă, când mai greșeam cu combinarea ingredientelor pentru o reţeta nou-nouţă coaptă în capetele noastre, aveau chilipir și purceii, și căţeii.

Cu adevărat să gătesc am început în timpul studenţiei, așa s-a mărit și numărul “preafericiţilor” care îmi apreciau bucatele. Am continuat să gătesc și să experimentez în bucătărie și după ce am absolvit universitatea, însă apogeul aprofundării mele în arta culinară a fost în timpul Guliveriadei mele, așa am cunoscut bucătăria cehă, germană, italiană, elemente din bucătăriile asiatice și thailandeză, chiar și chestii ce ţin de fast-food, că și acestea diferă de la o ţară la alta, numai dacă nu sunt gătite în restaurantele care fac parte din reţelele mondiale binecunoscute.

Gătesc și în prezent, fac acest lucru doar pentru familia și prietenii mei, care sunt și cei mai buni admiratori ai fanteziilor mele culinare.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră. Îţi dorim mult succes în activităţile pe care le desfășori și sper să ne revedem curând pentru a discuta și despre alte proiecte ale tale.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

“Este, potrivit tuturor probabilităţilor, descoperirea secolului”, realizată de profesoara de filologie italiană Marina Molin Pradel, la Bayerische Staatbibliothek din Munchen, afirmă publicaţia Vaticanului.

Origene este considerat “părintele exegezei biblice”, întrucât a comentat toate cărţile din Vechiul și Noul Testament, și a fost unul dintre primii mari filosofi creștini.

Studiind în aprilie un codex bizantin din secolul al XI-lea, “Monacensis” grec 314, Marina Molin Pradel a observat că anumite predici conţinute în acest codex corespund celor scrise de Origene în prima jumătate a secolului al III-lea și traduse apoi în latină la începutul secolului al V-lea.

“Cercetătoarea a ajuns la concluzia că toate cele 29 de predici conţinute în codex, considerate până atunci inedite, aparţin marelui intelectual creștin”, afirmă Osservatore Romano.

Origene, născut în Egipt în jurul anului 185, i-a urmat, în anul 215, lui Clemente Alexandrinul la conducerea Școlii teologice din Alexandria. El a înfiinţat apoi o școală teologică în Cezareea, în Palestina. A murit în anul 253, în orașul Tyr din Fenicia.

Origene se află la originea “Lectio divina”, o practică mănăstirească de rugăciune, relansată de papa Benedict al XVI-lea.

Cursuri particulare de tobe

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

15-22 iunie Berbec

O energie greu de gestionat te-ar putea obosi peste măsură, deși încerci să menţii o oarecare armonie în viaţa ta. Respinge-i pe cei care nu îţi plac!

Taur Încerci să te reorientezi și să obţii fondurile necesare dezvoltării unei afaceri sau a unui proiect. Contextul cere însă mai mult decât dorinţă.

Gemeni Poţi trăi stări de dezamăgire accentuată din cauza unor refuzuri care vin din cercul de prieteni.

Ideile potrivite pentru situaţia ta vin de la cei dragi.

Rac Ca în orice situaţie dificilă, tu vii cu calmul și diplomaţia și încerci să echilibrezi situaţia, dar neglijezi stresul. Va trebui să te oprești și să ai grijă de tine!

Leu Tu știi ce ai de făcut și care îţi sunt direcţiile de dezvoltare, dar nu ţi-e clar cum vei reuși. E o perioadă a adevărului, în care vezi clar ce e realizabil și ce nu.

Fecioară Metodele tale de convingere nu se potrivesc cu orice situaţie sau om. Poziţia ta e foarte fragilă, dar mimezi soliditatea, ca să inspiri încredere.

Balanţă Atmosfera poate deveni conflictuală dacă se găsește cineva care să pună paie pe foc. Aceste situaţii sunt bune, pentru că te fac să-ţi depășești limitele.

Scorpion Trebuie să gestionezi corect un conflict cu unul dintre adversarii tăi. Singurul pericol real este graba, care aduce impulsivitate și o stare de nervozitate.

Săgetător Observi îndoielile celor din jur, regretele lor și încerci să îi înţelegi și să le dai o idee. Intenţiile sunt bune, dar nu vei obţine cine știe ce rezultat.

Capricorn Acum ai cel puţin un motiv de bucurie: vei reuși să-l potolești pe unul dintre apropiaţi și să eviţi un conflict. Nu ai motive să iei în serios gândurile negre!

Vărsător Curajul de a înfrunta orice situaţie, chiar și conflictuală, îţi dezvăluie complexitatea vieţii. Relaţiile cu cei dragi sunt favorizate. Te simţi mai înţelept!

Peşti Încerci să prinzi din zbor un presentiment care îţi poate da încredere în propriile planuri de viitor. Apare, aduce bucurie în suflet și dispare. Și așa e bine!

CMYK