Ziarul Flux, Ed. 26 (806)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 15.07.2011

=Aducerea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.4686 1 Dolar american ............. 11.6079 1 Leu românesc ................ 3.8477 1 Rublă rusească ............... 0.4131 Timpul probabil:

“Nu există nimic mai teribil decât ignoranţa în acţiune.”

Johann Wolfgang von Goethe

15.07.2011

16.07.2011

Soare, 21 33 0C

Soare, 19 33 0C

Fondat în 1995 z Nr. 26 (806)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

5

PAGINA

INVESTIGAŢII

PAGINA

OPINII

Dacă Filat vrea cu adevărat să distrugă regimul corupt şi mafiot din Republica Moldova, el ar trebui să se autodistrugă

7

PAGINA

ABONAREA 2011

FLUX

Ne place să fim minţiţi frumos și convingător.

Devenim aproape lacrimogeni, atunci când guvernanţii apelează la sentimentele noastre patriotice și ne cheamă să ne salvăm patria de năluca comunismului sau de orice alt fel de nălucă. Îi credem că sunt cu gândul doar la necazurile noastre atunci când ne conjură să-i votăm și să-i lăsăm să ne guverneze cum știu ei mai bine. Până la alegeri, aceștia se declară uniţi în cuget și în simţiri, iar neînţelegerile, trecătoare, le pun pe seama faptului că sunt diferiţi, nu că ar avea ceva de împărţit sau gând de căpătuială, interese economice ori ambiţii personale.

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Dacă nu poţi, cedează! Jos, babă, din căruţă, mai ușor de cai

Continuare în pag. 2

ATITUDINI

XXX

Petru Grozavu: Ostaticii de la Palanca PAGINA

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Soluţia comuniştilor: o nouă revoluţie

Baletul lui Filat cu Smirnov şi Voronin 9

EUROPEAN

„Dezastru şi dezmăţ”, marca AIE

TALENT CRIMINAL SAU „CRÂŞĂ” DE BETON ARMAT?

6

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 15 iulie 2011

SCANDALOS

(citiţi pag. 3)

Păzea, Lupu îi amnestiază pe criminali XXX

Pederaştii atacă din nou

Voronin a criticat Puterea în următorii termeni: „În rezultatul guvernării de doi ani a Alianţei pentru Integrare Europeană, astăzi, după 20 de ani de independenţă, în acest colţ al Europei s-a creat o juntă măruntă, dar agresivă și antieuropeană, care nu recunoaște drepturile omului, democraţia, libertăţile civile și propria suveranitate”. Apoi, fiind încă sub impresiile recentei sale întâlniri între patru ochi cu șeful puterii executive centrale, Vladimir Filat, șeful Opoziţiei parlamentare a făcut o reverenţă către cel dintâi, dorind parcă să-l absolvească personal de orice responsabilitate. Iată cum s-a exprimat Voronin: „Trist, dar fapt: chiar și în adresarea de ieri a Prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat, au fost date practic aceleași aprecieri situaţiei. Unul din pilonii Alianţei protestează cu indignare împotriva însăși a Alianţei, demonstrându-și în mod deschis pesimismul și scepticismul faţă de perspectivele puterii moldovenești”.

Continuare în pag. 2

(citiţi pag. 4)

Ce a câştigat interimarul Lupu din afacerea Palanca XXX

Poftim și vă rugăm frumos de luaţi Palanca! Ce bucată de pământ mai doriţi, șefu’? Dacă plătiţi bine, vă închinăm întreaga Moldovă!

(citiţi pag. 7)

PALANCA 7,77 km traseu strategic 18 ha teritoriu naţional cedat

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Acţiune de caritate cu pupici şi ziarişti amatori de lenjerie intimă Oamenii noștri s-au obișnuit deja cu tot felul de evenimente deocheate cu care îi cearcă de minte ba unii, ba alţii. Iar de când existenţa noastră s-a transformat într-o perpetuă campanie electorală, acestea au devenit și mai dese, și mai bizare. Așa că nici posibilitatea obţinerii unui certificat de 50 de lei cu dreptul de a o săruta pe nevasta premierului Vladimir Filat nu a mai surprins pe nimeni, în schimb a dat prilej de mare veselie și comentarii pe forumuri și reţele de socializare.

Pornind de la intenţia de a ajuta un tânăr care are nevoie de un transplant de cord, dar și de la necesitatea de a o plasa în centrul evenimentului pe soţia șefului liberal-democraţilor, într-un mod cât mai vizibil, chiar dacă excentric, organizatorii au optat pentru varianta unei acţiuni de caritate mai inedite. Astfel, Sanda Filat s-a sacrificat și s-a lăsat sărutată de toţi doritorii, de dragul unei colecte cât mai eficiente. Evident, la „Târgul săruturilor” au fost prezenţi în număr mare și reprezentanţii partidului premierului (dar fără a fi obligaţi pe linie de partid să o sărute pe nevasta acestuia).

Continuare în pag. 2

926 ha rupte de trupul ţării

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Voronin a ţinut, la 13 iulie, o conferinţă de presă în care a adus critici coaliţiei de guvernământ. Liderul comuniștilor aflaţi în opoziţie a avut un text pe care l-a citit și care a fost elaborat de stafful său. Analiza stilistică a textului ne poate indica cu precizie chiar cine este anume autorul textului prezentat de Voronin. Nu asta este însă esenţial, ci ideile pe care le cuprinde, ca și iniţiativele pe care le lansează.

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1360 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

15 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Dezastru şi dezmăţ”, marca AIE Urmare din pag. 1 În realitate, cei trei Feţi-logofeţi ai politicii moldovenești sunt antrenaţi într-o luptă pe viaţă și pe moarte pentru puterea supremă în stat. Mai recent, după alegerile locale, câmpul de luptă a devenit mult mai vast, extinzându-se de la perimetrul capitalei, cu „Moldtelecom”-ul, „Franzeluţa”, „Banca de Economii”, „Tutun CTC” și alte tentaţii pe măsură, mai spre periferii, or, de poziţionarea partidelor în teritorii va depinde în cea mai mare măsură succesul electoral al acestora în eventualele alegeri anticipate.

(Chiar dacă toţi se jură că nu-și doresc alegeri anticipate, aceste declaraţii trebuie privite cu o suficientă doză de scepticism.) În orice caz, politicienii se comportă deja ca într-o veritabilă campanie electorală, „producând” aproape zilnic evenimente – conferinţe de presă, briefing-uri, declaraţii, ședinţe și sfaturi cu poporul – doar vor reuși să atragă asupra lor atenţia publicului și a camerelor de filmat. Suntem ţinuţi în șah cu atenţionări apocaliptice, alerte de gradul zero și declaraţii de război care par să nu mai admită reconcilierea.

Restul e tăcere…

Meșter neîntrecut al suspansului, premierul liberal-democrat Vladimir Filat ne-a ţinut săptămâni bune „cu sufletul la gură”, ameninţând să scoată la suprafaţă misteriosul păpușar al politicii moldovenești, stăpânul a tot și toate, singurul pericol real pentru piciorul nostru de plai, mioritic, evident. În cele din urmă, într-un act de curaj fără seamăn, acesta a pronunţat numele păpușarului care vrea cu orice preţ să-și impună regulile, reguli pe care bravul premier nu le va accepta însă nici mort. Și parcă speriat de cât curaj a putut să aibă, Filat a făcut apoi legământul tăcerii, plonjând într-o zonă de meditaţii profunde (după exemplul unui coleg de-al său din Alianţă) și „consultări” intense cu so-

cietatea, pentru ca, în cele din urmă, să ne spună și nouă ce i-a spus și ce mandat (al doilea după Bruxelles) i-a dat lui poporul. În tot răstimpul cât premierul a făcut pe necuvântătorul, anturajul acestuia a ridicat, în schimb, mare tămbălău, a lansat declaraţii și acuzaţii, ca să umple cumva golul provocat de tăcerea boss-ului. Toată această zarvă nu a urmărit altceva decât să-i scoată din sărite pe ceilalţi doi capi ai alianţei, pentru a-i determina să facă declaraţii dintre cele mai belicoase, care să aprofundeze criza și să ardă toate punţile spre eventuale colaborări ulterioare.

Cum era și de așteptat, șeful democraţilor, Marian Lupu, a „demarat în trombă” și s-a produs cu tot felul de declaraţii și acţiuni, cu intenţia evidentă de a arăta că nu este el păpușa manevrată de păpușar, ci, dimpotrivă, este un președinte de stat serios și responsabil, chiar dacă puţin interimar. Lupu a contraatacat, afirmând că dezvăluirea numelui „păpușarului” nu este altceva decât o pregătire pentru schimbarea configuraţiei actualei guvernări și că tot Filat ar fi stat în umbra campaniei antimafie a lui Mocanu. „Păpușarul” însuși și-a pierdut răbdarea și a enumerat un șir de calificative potrivite, în opinia lui, pentru liderul PLDM – regele contrabandei, Ţara Ipteh, contrabandistul secolului, Ţigareta 1, Gangsterul tranziţiei moldovenești, punând toate ieșirile acestuia pe seama frustrărilor premierului.

Harap-Alb & balaurul – un basm răstălmăcit de democraţi Atacurile dinspre democraţi au continuat, iar Lupu a avut revelaţia faptului că Filat și-ar dori să-l substituie pe Voronin (să-l roadă oare invidia pe falimentarul succesor al liderului comunist?) și să reediteze, sub un paravan democratic, fostul sistem autocratic de guvernare. În

lupta sfântă pentru apărarea onoarei și demnităţii partidului s-au angajat și ceilalţi fruntași democraţi, suspectându-l pe Filat că i-ar fi pus gând rău Alianţei. PR ieftin sau se dorește denigrarea PD, pentru ca alianţa să nu mai existe? – se întreba Igor Corman. „Scopul campaniei PLDM contra PD nu este altul decât de a crea în societate impresia că Harap-Alb luptă cu Laur-balaur”, a formulat în termeni plastici esenţa discordiei din AIE colegul de partid al lui Lupu.

Confuzie mare în capul democratului Corman, pentru că mult pătimitul Harap-Alb, rudă cu Verde Împărat, s-a confruntat cu Împăratul Roșu și nici vorbă de balaur în respectiva poveste. Cine și cu cine se confruntă pe scena politică de la noi, rămâne de văzut. Iar balaurul tricefal de care se tem democraţii este Alianţa însăși, care, după spusele aceluiași Filat, s-ar autodevora din interior.

Să luptăm cu corupţia, dar să ştim şi noi că luptăm Vorbe goale, au spus deputaţii PD despre iniţiativele legislative ale PLDM și pretenţiile acestora de a se erija în singuri luptători cu corupţia. Precizând, totodată, că sunt de acord cu toate reformele propuse de guvern, dar că acestea ar trebui abordate „sistemic și transparent” de către toate componentele Alianţei. „PLDM bate la ușa deschisă, pentru că PD are de gând să susţină toate proiectele de lege”, a confirmat și onorabilul Dumitru Diacov. „M-a mirat că se cere aproape ultimativ să introducem pe ordinea de zi a Parlamentului niște proiecte care au fost aprobate joi și vineri în prima lectură”, s-a minunat acesta.

Numai că nu vedem de ce s-ar mira Dumitru Diacov, or, în ultimul timp, cam tot ce se aprobă în Legislativ, se impune prin ultimatumuri ori șantaj.

Iar conciliantul amic al democraţilor,

Mihai Ghimpu, a excelat la acest capitol, reușind să treacă prin votul Parlamentului tot ce i-a trăsnit lui prin cap în materie de legislaţie.

Împărţeală corectă ori echitabilă?

Democraţii și-au canalizat atacurile pe o direcţie sensibilă și, deci, deosebit de eficientă, care este eventuala intenţie de pactizare a liberaldemocraţilor cu comuniștii, uitând, probabil, că ei au dat tonul unor astfel de „tratative” ca metodă de atingere a scopurilor politice și de acaparare de posturi. Pornind de la experienţa împărţelii de după alegerile anticipate din noiembrie trecut, când accederea în funcţii s-a produs exclusiv prin șantaj și presiuni, o reeditare a „negocierilor” pentru extinderea Alianţei la nivel local pare să fie imposibilă, or, miza, adică acapararea puterii la nivel local, este mult prea mare. În aceste condiţii, componentele AIE – PDM și PL, pe de o parte, și PDLM, de cealaltă – înaintează condiţii inacceptabile și se învinuiesc reciproc de blocarea deliberată a constituirii acestor alianţe și semnarea unui acord în acest sens. Șeful liberal-democraţilor, Vladimir Filat, a spus clar ca la distribuirea funcţiilor în raioane ar vrea să se ţină cont de scorul obţinut de partide în fiecare localitate în parte. Președintele democrat Marian Lupu crede că distribuirea trebuie făcută în baza rezultatelor generale ale alegerilor, iar liberalul Mihai Ghimpu vrea să aibă nu mai puţin decât 7 președinţi de raioane. În aceste condiţii, îi dăm dreptate lui Lupu, care s-a dumirit, în sfârșit, că un acord la nivel naţional nu va fi semnat.„Se dorește un pachet la nivel raional. Cel puţin asta auzim în ultimele 3 săptămâni de la colegii noștri verzi. Lipsa de voinţă pentru a semna un acord la nivel naţional înseamnă o situaţie de izbeliște în continuare”, a decretat Lupu.

Fără baie în AIE, doar adevărul curat-murdar Ca să fim pe aceeași lungime de undă cu Mihai Ghimpu, care a excelat în ultimul timp în promovarea înţelepciunii populare, vom zice și noi că interesul poartă fesul în AIE. Se pare că Parlamentul funcţionează de o bucată de vreme doar în regim de barter, iar politicienii de la guvernare au instituit un soi de cauţiune colectivă care să le garanteze adoptarea iniţiativelor legislative, mai degrabă de interes personal, decât naţional.

Metoda a funcţionat fără greș ori de câte ori juristul notoriu Mihai Ghimpu a mai scos câte ceva de prin mâneci, pentru a-și ajuta nepotul în alegeri, dar și pentru a-i face viaţa acestuia la Primărie mai ușoară. Astfel, studenţii au fost lăsaţi să voteze unde vor ei și unde i-a prins vremea, data alegerilor a fost stabilită după cum i s-a arătat în stele lui Ghimpu, pentru că altfel acesta nu vota Bugetul nici în ruptul capului. Apoi liberalului nu i-a mai ticnit funcţia de președinte al CMC, funcţie pentru care

tot el s-a făcut luntre și punte în 2007, obţinând-o tot prin mofturi și șantaj etc., etc. Între timp, și ceilalţi parlamentari au prins gustul pentru acest mod de a-și rezolva problemele, astfel că astăzi în Legislativ nu se mai votează nimic fără condiţionări între partenerii de guvernare.

Iată însă că joi, 14 iulie, ceva nu a mers și proiectul de lege cu privire la statutul municipiului Chișinău nu a fost inclus pe ordinea de zi a ședinţei Parlamentului, pentru că nu a fost susţinut de fracţiunea PLDM. Și asta din cauză că deputaţii

liberali, la rândul lor, nu au dorit să voteze anterior proiectul de lege al liberal-democraţilor privind accesul în sala de ședinţe a Parlamentului. Te și miri de câtă responsabilitate și maturitate politică pot da dovadă aleșii noștri!

Proiectul propus de liberali este foarte important pentru tandemul unchi-nepot, pentru că el i-ar oferi lui Dorin Chirtoacă dreptul de a-i demite și de a-i numi în mod unilateral (poate, doar, consultându-se cu elita de partid și clientela fidelă) șefii direcţiilor principale ale primăriei, pe directorii

întreprinderilor municipale și alte cadre din administraţia publică locală. Actualmente, aceștia sunt numiţi în funcţii de către Consiliul Municipal, care, după actualele alegeri, i-ar putea fi mai puţin prietenos primarului nou ales.

Acest afront l-a scos din echilibru pe sensibilul liberal, care s-a declanșat, într-un acces de furie, ca o pirandă cu fustele-n cap, la ușa cortului.

S-a terminat baia. Nu vă mai spălăm ca să arătaţi frumoși, le-a spus șeful PL colegilor de partid ai premierului. „De azi, n-am să mai tac de dragul

Alianței”, a ameninţat Ghimpu. „Nu vreau să mai stau la straja Alianţei, când reforma înseamnă scoaterea omului lui P și numirea omului lui F”, a explicat el și s-a jurat că dacă nu vor fi susţinute proiectele liberalilor, atunci nici PL nu va susţine iniţiativele legislative ale colegilor. „Cum votaţi voi, așa va vota și PL. Nu vom vota legi de interese”, a conchis Ghimpu. Mai mult, liderul PL a promis să convoace luni o conferinţă de presă în care să povestească unde au dispărut cele 6 milioane pierdute în urma scandalului cu legea cazinourilor. Împăciuitor din fire, președintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, a venit cu explicaţiile de rigoare și cu dorinţa mare de a mai drege busuiocul. Că nu-i de glumă, dacă se apucă Ghimpu să spună chiar tot ce are pe inimă. „Pe domnul Ghimpu câteodată îl ia gura pe dinainte, dar apoi își revine și încearcă să găsească un compromis”, a comentat spusele lui Ghimpu marele maestru al intrigilor și conspiraţiilor de culise. Noi însă, chiar ne rugăm să nu-i treacă, altfel cum aflăm pe a cui gură s-au dus milioanele.

Ioana FLOREA, FLUX

Acţiune de caritate cu pupici şi ziarişti amatori de lenjerie intimă Urmare din pag. 1 Evenimentul, anunţat cu anticipaţie, a fost îndelung comentat, iar comentariile nu au fost tocmai ortodoxe: de la ușor ironice, până la de-a dreptul indecente și scabroase, publicul dându-și cu părerea dacă va fi un sărut pe obraz sau unul mai pasional ori chiar mai mult decât atât. Pornind de la oferta anunţată și intens mediatizată, astfel de comentarii erau ușor de intuit de către cei care au venit cu inspirata idee. Ce-i drept, alţii le-au dat în obraz celor mai slobozi la gură, amintindu-le că este vorba de un eveniment caritabil și un scop nobil.

Nici vorbă, scopul este demn de toată lauda și admiraţia, numai că ne întrebăm, de ce s-a recurs, pentru un demers caritabil, la o modalitate de realizare „extremă” și interpretabilă?

Este bine dacă în urma acestui spectacol tânărul respectiv va avea șansa unei vieţi mai bune. Dar la fel de adevărat este și faptul că evenimentul trebuia să-i pice bine și politicianului Vladimir Filat, antrenat acum într-o cursă acerbă pentru supremaţie în Republica Moldova, dar și pentru a se autoconfirma în poziţia de politician nuber one al întregii ţări, în care s-a proclamat recent. Evident, în această campanie nu putea să nu se angajeze și soţia liderului liberal-democrat, pentru că este tentant și palpitant să fii soţie de politician number one. Astfel că, dincolo de aspectul caritabil, acţiunea a fost și una cu un pronunţat caracter de PR. Deloc condamnabilă intenţia de a-i da o mână de ajutor soţului,

preocupat în ultimul timp excesiv, dacă nu chiar exclusiv, de propria imagine, or, activitatea de lustruire a imaginii, transformată într-o mică afacere de familie, poate aduce dividende importante în viitor. De ce s-a recurs însă la asemenea gen de PR, numai doamna psiholog știe. Poate a considerat că o tentă ușor senzuală ar spori impactul atât propagandistic al acţiunii, cât și cel declarat, caritabil. Adică, mai multă lume se va repezi să se pupe cu nevasta premierului, decât să vină la un „banal” concert de binefacere. Totuși, în marea majoritate, populaţia de la noi este mai „de modă veche” și cu un minimum de decenţă (unii vor zice că este vorba de falsă pudoare), astfel că titluri incitante gen „Vino s-o pupi pe soţia premierului” au provocat și reacţii de dezaprobare, dacă nu chiar de dezgust. Dar, după cum ziceam, și suficient prilej pentru amuzament și comentarii cu sau fără perdea.

Dar mult mai departe decât „forumiștii” au mers unii ziariști de pe la publicaţii care, de la un timp, imită și la noi un soi de presă„bună”, cum au văzut ei că se face peste Prut, cu reportaje profesioniste direct de prin dormitoare sau de pe sub fuste. Culmea măiestriei ziaristice pentru astfel de reporteri este să prindă o vedetă pe picior greșit ori să scoată „la vedere” cel puţin o aluzie de lenjerie intimă. Și, probabil, respectivii „jurnaliști de investigaţie”, a căror imaginaţie nu trece mai departe de lenjeria purtată de niște persoane publice, se simt ei înșiși vedete, care fac

epocă în ziaristică, atunci cânt nasc un titlu-trăsnet gen „Iat-o pe Sanda Filat cu chiloţul la vedere!” „Soţia premierului Vlad Filat și-a arătat chiloţii albi chiar în momentul marilor poze. Ieri, zeci de oameni au venit la „Poarta Sărutului”, improvizată în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” pentru a primi câte un sărut din partea Sandei Filat. Într-un moment de neatenţie a soţiei premierului, bărbaţii i-au putut admira chiloţelul alb pe care-l purta”, scrie cu multă însufleţire exaltata reporteriţă. V-aţi imaginat vreo câteva zeci de bărbaţi care admiră o pereche de chiloţi?! Sau admiraţia s-a produs doar în capul înfierbântat de cine știe ce imagini XXX ale reporteriţei? Și ca admiraţia să fie totală, talentata și de mare viitor ziaristă a făcut și un cerculeţ

roșu pe poză, să știm cu toţii unde să ne uităm, că dacă nu zărim cumva ceea ce trebuie să admirăm!

Din fericire sau, cel puţin așa aș vrea să cred, acest gen de presă, deocamdată, nu a prea prins rădăcini la noi. Dar, cu insistenţă și perseverenţă, respectivii „(de)formatori de opinie” ar putea reuși să impună acest stil, pentru că și prost gustul poate fi cultivat, poate chiar mai lesne decât bunul gust și bunul-simţ. Îmi amintesc de frumosul gest al omului de afaceri Gabriel Stati care, cu ceva timp în urmă, a cumpărat o altă publicaţie specializată în scabrozităţi, „Star Paparazzi”, pentru a o lichida.

Poate că va dori să-și repete gestul?

Ioana FLOREA, FLUX

Alianţele în teritorii – un bluf al liberaldemocraţilor? Între timp, cu sau fără acordul centrului, procesul de constituire a alianţelor la nivel local se desfășoară deja. După încercări eșuate de extindere a Alianţei în teritorii, șeful democraţilor are certitudinea că a fost dus de nas, pentru că doar două componente AIE și-au dorit semnarea acordului, iar a treia a spus doar de ochii lumii că vrea. Declaraţia a fost făcut după ce, în urma votului de la Anenii Noi, PD a rămas fără fracţiune în consiliul raional. „Pe noi asemenea lucruri nu ne aranjează categoric. Va fi un dezastru, un dezmăţ, dacă situaţia va continua la fel”, a avertizat Lupu. Bănuielile interimarului au fost confirmate, practic, de către șeful fracţiunii PLDM din Parlament, Valeriu Streleţ, care a precizat recent că nu mai vede necesitatea semnării unui acord de creare a alianţelor la nivel local, deoarece procesul este în plină derulare. În stilul arogant al celor de la PLDM acesta a dat de înţeles că situaţia de la Anenii Noi ar fi o „lecţie” care trebuie învăţată de parteneri. În caz contrar, cei care pretind să împartă funcţiile

de președinţi de raioane după formula 4 pentru PL, 9 pentru PD și 11 pentru PLDM, au șansa să rămână „fără nimic”. În replică, democraţii au avertizat că și ei ar putea da „frâu liber” reprezentanţilor din teritoriu, pentru ca aceștia „să negocieze cu toată lumea, în căutarea celor mai bune soluţii”.

Partenerii de la guvernare și-au dat, de fapt, mai de demult „frâu liber” la tot felul de fente, excese verbale, subterfugii, învinuiri și replici caraghioase, încercând să mascheze cumva lipsa de coerenţă în actul guvernării și lipsa de voinţă în promovarea reformelor. Dar, probabil, și pentru a se absolvi de vina pentru distrugerea Alianţei, devenită deja neîncăpătoare și chiar sufocantă pentru politicieni, distrugere pe care unii și-o doresc, doar că nu ar vrea să fie consideraţi „autori morali” ai acestui fiasco.

Filat faţă cu poporul Tandemul PD-PL are un comportament foarte bine regizat, îndreptat împotriva PLDM, se lamenta deputatul liberal-democrat Valeriu Streleţ.

Ei încearcă să exercite presiuni și să înainteze cerinţe exagerate. De remarcat că aceste afirmaţii, făcute în

ajunul ieșirii la rampă a lui Vladimir Filat, s-au regăsit, cuvânt cu cuvânt, în discursul celui din urmă, ceea ce înseamnă că activismul peste măsură din ultima săptămână al celor din anturajul premierului a urmărit să creeze o atmosferă adecvată și să pregătească publicul pentru recepţionarea mesajului politicianului nepereche.

Evenimentul„Filat faţă cu poporul” va fi comentat și interpretat în mod diferit, de la minor la major, de la admiraţia pentru politicianul vizionar și reformator, care a diagnosticat exact situaţia și știe cum să îndrepte lucrurile, până la dezgustul faţă de omul perfid care vrea să arunce în aer coaliţia de guvernământ și să provoace alegeri anticipate cu mâinile altora.

De fapt, pretinsul sfat cu poporul este o continuare logică a evenimentelor la care asistăm de la sfârșitul anului trecut, când Partidul Democrat a demonstrat că poţi să obţii tot ce dorești, prin șantaj și ameninţări de coalizare cu comuniștii. Așa că nici Lupu, nici Diacov, nici Plahotniuc chiar că nu au de ce să fie supăraţi.

Acum a venit rândul lui Filat să recurgă la metodă. Rămâne de văzut ce urmărește și cât îi va reuși.

Ioana FLOREA, FLUX

Soluţia comuniştilor: o nouă revoluţie Urmare din pag. 1 Așadar, Vladimir Voronin ni-l înfăţișează aici pe fostul lider al „revoluţiei anticomuniste” din 7 aprilie 2009, Vladimir Filat, ca pe un protestatar împotriva propriului său guvern. În ajun, și „protestatarul” Filat făcuse o reverenţă către Voronin, ceea ce a iscat și alimentat presupuneri, temeri, concluzii și comentarii cuprinzând o gamă largă de calificative: de la „spirit realist și rezonabil” la „cârdășie” și „vânzare”. Așa sau altminteri, este limpede ca seninul cerului că Voronin a vorbit despre un guvern rău în frunte cu un Filat bun, un Filat ale cărui aprecieri coincid efectiv și cvasitotal cu cele ale PCRM. Momentul cel mai interesant însă urmează. Voronin a anunţat crearea unor structuri paralele celor ale puterii de stat. El a vorbit despre un „Congres al Cetăţenilor”, ca alternativă a puterii constituţionale pe care el a calificat-o drept „Juntă”, apelând la limbajul marxiștilor latino-americani.

Merită să reproducem aici toate pasajele în care Voronin și-a ambalat riscanta iniţiativă.

Iată cum și-a formulat Voronin pretextele pentru crearea „Congresului Cetăţenilor”, ca nou pol politic alternativ Puterii în exerciţiu: „În situaţia creată, Partidul Comuniștilor anunţă o nouă ordine de zi în lupta politică. Partidul Comuniștilor consideră că scopul de bază pentru Republica Moldova este instaurarea unei democraţii reale, ireversibile și nu a unei fictive. A unei democraţii care va fi o garanţie de bază pentru asigurarea securităţii Republicii Moldova în calitate de stat, de societate, de ţară. Noi considerăm că astăzi, după ce instituţiile democratice din Moldova au fost distruse și vandalizate, sistemul democratic nu mai poate fi construit de sus.

El trebuie să fie edificat doar de jos, sprijinindu-se pe consiliile orășenești, sătești, în care majoritatea este deja sau va fi, în scurt timp, interesată în modernizarea reală a ţării.

El poate fi edificat doar prin concentrarea acestor organe de autoadministrare locală în structuri unitare, legitime și legale, structuri consolidate de rezistenţa faţă de administraţia centrală. Aceste structuri nu trebuie doar să reziste, ci să administreze, sprijinindu-se pe oferta noastră electorală.

Noi trebuie să unificăm aceste reprezentanţe locale, orășenești, raionale, sătești într-o structură unitară, pe care noi o vom denumi, de exemplu, Congresul Cetăţenilor.

Anume în Congresul Cetăţenilor noi vedem alternativa pentru această juntă degradaţională” (aici și în continuare sublinierile ne aparţin – nota noastră).

Vorbind în termeni aproape revoluţionari, Voronin și-a continuat fundamentarea teoretică a iniţiativei privind „Congresului Cetăţenilor”: „Atunci când puterea este uzurpată și manifestă o stare de haos administrativ și de conflict intern permanent, Partidul Comuniștilor iniţiază crearea unei contra-balanţe largi, legitime și legale acestei guvernări - sub forma unei puteri a poporului, puteri alese și responsabile. Noi iniţiem acest proces deschis, fără a ne ascunde, invităm și reprezentanţi ai societăţii civile, ai partidelor, să se alăture. Noi chemăm la unitate pe toţi cei care au conștientizat în ultimii doi ani că lichidarea democraţiei ameninţă toţi cetăţenii acestui stat, indiferent de simpatiile lor politice”. Pe loc, fără a ezita, Voronin a anunţat pe șleau că „viitorul Congres al Cetăţenilor” își are deja un nucleu cuprinzător: „Astăzi forţele viitorului Congres al Cetăţenilor sunt destul de reprezentative - 30 de orașe și consilii orășenești, printre care Bălţi, Soroca, Cahul și, bineînţeles, Chișinău. În scurt timp, ca rezultat al unei activităţi comune, noi vom edifica o structură mult mai puternică, care va fi mai reprezentativă și mai legitimă decât această grupușoară a președinţilor interimari”. Încheiem aici citatele din discursul lui Voronin privind respectiva iniţiativă.

Iniţiativa comuniștilor conduși de Voronin pare a fi fără precedent, deși două analogii se impun. Același limbaj, același gen de argumentaţie și aceleași tehnici au fost utilizate de separatiștii transnistreni și găgăuzi, care în 1990 au convocat așa-zisele congrese al deputaţilor de toate nivelurile și s-au autoproclamat „republici”, în opoziţie cu puterea centrală, ieșind de sub jurisdicţia Chișinăului. Aici ar fi de remarcat că orice critică, oricât de acerbă, justificată sau nu, în raport cu puterea politică centrală este una perfect democratică și legală. Atunci, însă, când se face apel la solidarizarea unei părţi a puterii locale, prin excelenţă autonome, și totuși în cooperare cu puterea centrală, solidarizare pe principii de partid, care să iasă cumva de sub jurisdicţia autorităţilor de la centru, alunecarea respectivă poate fi extrem de periculoasă.

Lozinca sub care ar putea fi plasată iniţiativa cu pricina este vechea lozincă leninistă: „Toată puterea poporului!

Toată puterea sovietelor!”. Noţiunile cu care a operat liderul comuniștilor depășesc clar cadrul competiţiei politice democratice și induc ideea lansării preparativelor pentru o adevărată dualitate a puterii de stat, ca mediu propice pentru încolţirea germenilor revoluţionari. Ideea este subliniată și de faptul că Voronin vorbește despre o democraţie originală, cea a baricadelor din interiorul ţării, de o parte a acestor baricade PCRM anunţând că va aduna straturile de jos ale societăţii („poporul”, care va construi democraţia „de jos în sus”) și pe aleșii locali comuniști sau procomuniști („legitimi” și „mai legitimi” decât puterea legitimă). Nu vedem nici o diferenţă dintre iniţiativa de azi a lui Voronin și, bunăoară, cea din 1990 a lui Igor Smirnov, care a organizat și el la Tiraspol un „Congres” similar – „Congresul deputaţilor locali de toate nivelurile din stânga Nistrului”. Ce a ieșit atunci, se știe. Ce va ieși acum, se poate lesne presupune: confruntarea dintre puterea legitimă, cea „de sus”, și puterea „mai legitimă”, cea „de jos”, va atinge cote maxime și ţara va fi din nou sfâșiată și aruncată într-un haos și mai mare. Logica prăpăstioasă a comuniștilor este simplă: „Dacă străinătatea a aplaudat „revoluţia moldovenească” organizată de fosta Opoziţie la 7 aprilie 2009, de ce să condamne „revoluţia moldovenească” viitoare organizată de actuala Opoziţie? Cui pe cui scoate și uzurpare pe uzurpare bate! Cea mai bună soluţie este o nouă revoluţie!” În contextul iniţiativei comuniștilor ne este de folos lectura unui articol din Constituţia Republicii Moldova. Este vorba despre articolul 2 (Suveranitatea și puterea de stat), pe care îl reproducem aici integral, spre luarea generală aminte: „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”.

Atâta timp cât declaraţiile lui Voronin sunt doar enunţate, ele se încadrează în logica libertăţii de expresie și a luptei politice legale. Dacă însă vor urma și acţiuni în spiritul acestora, liderul comunist poate deschide fără să vrea calea oponenţilor săi de la guvernare spre scoaterea PRCM în afara legii și dizolvarea acelor autorităţi locale, care ar ieși din cadrul constituţional. De această dată însă, „șoimii” actualei guvernări alde Ghimpu nu vor mai spune că îi scot pe comuniști din cadrul legal pentru trecutul lor (sau al predecesorilor acestora) sângeros, ci pentru depășirea limitelor legale.

Astea fiind spuse, punem, deocamdată, punct aici, dar vom reveni cu siguranţă asupra subiectului, întrucât riscurile iniţiativei comuniste se pot preschimba cu iuţeală în pericole reale pentru atât de firava noastră democraţie compromisă din plin de actuala Putere născută din spuma „revoluţiei” de la 7 aprilie 2009.

Vlad CUBREACOV, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 IULIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Baletul lui Filat cu Smirnov şi Voronin Geopolitica bate politica internă.

Republica Moldova a ajuns într-un moment critic, când procesele geopolitice încep a produce efecte concrete și majore asupra raporturilor de putere din interiorul ţării. Reconfigurarea geopolitică, prin noile înţelegeri ruso-germane privind zona noastră, determină o reconfigurare politică la Chișinău.

Vladimir Filat este principalul instrument și agent de influenţă geopolitică în a cărui sarcină s-a pus gestionarea acestui proces de reconfigurare politică internă. Totul pornește de la interesele Germaniei și Rusiei, care, în complicitate vădită, nu vor ezita să sacrifice interesele naţionale ale Republicii Moldova.

Filat „are mandat” și garanţii germane pentru acţiunile sale de realizare a planului convenit de Berlin și Moscova pentru federalizarea Republicii Moldova și, în definitiv, pentru menţinerea ei, ca satelit, pe orbita Kremlinului. Miza reală pentru care i s-a dat lui Filat acest „mandat” extern o constituie, oricum ai da, însuși destinul de mai departe al Republicii Moldova. Astfel se explică faptul că Filat este persona grata atât la Tiraspol, cât și la Berlin. Baletul său din ultimele zece luni cu Smirnov și Voronin, iar mai nou și cu Dodon, nu sunt decât o proiectare la scară mică a marilor jocuri de putere ale nemţilor și rușilor. În rest, toate declaraţiile, combinaţiile și manevrele lui Filat pe scena politică internă, precum și conflictul său de putere cu Lupu, Plahotniuc și Ghimpu, dau expresie unor interese locale de natură economică. Ceea ce a reușit Filat este că a compatibilizat interesele geopolitice externe (în special, ruso-germane) cu propriile sale interese de menţinere la putere și de creștere continuă a veniturilor sale ca om de afaceri. Metodele la care recurge Filat pot da eficienţă doar dacă au la bază sofisme clasice, adică dacă apelează la problematica reală, propunând soluţii corecte de principiu, chiar dacă aceste soluţii corecte nu sunt aplicabile în condiţiile actualei configuraţii politice. Este exact ca în aritmetică: una scrii (spui) și alta ai în minte. Totodată, declaraţia demonstrează că Filat îl contrazice chiar pe Filat. Vom arăta mai jos cum anume și în ce măsură, pentru a vedea gradul de contradictorialitate dintre vorbele și faptele lui Filat.

Să urmărim pe scurt cum s-a derulat aplicarea planului lui Filat. Acesta ia în calcul posibilitatea să-și prezinte demisia, după cum a declarat el însuși acum mai bine de o săptămână. Declaraţia a venit pe fundalul unor „consultări” cu reprezentanţii diverselor segmente sociale și categorii profesionale, de la sindicate și patronate, la culte religioase, societatea civilă și unele partide politice.

Așa cum scriam și în numărul trecut al publicaţiei noastre, Filat a dorit „consultările” cu tot felul de lume ca eșafodaj pentru adevăratele consultări cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Luni, 11 iulie, Vladimir Filat s-a întâlnit cu Vladimir Voronin, cu care a discutat între patru ochi, în spatele ușilor închise. În aceeași zi, președintele PLDM a discutat telefonic de câteva ori și cu Igor Dodon, alt reprezentant de vârf al PCRM. Și Filat, și Voronin, și Dodon au fost mai mult decât zgârciţi în a da declaraţii sau a face comentarii pe marginea consultărilor pe care le-au purtat departe de ochii și urechile opiniei publice. Șeful Serviciului de presă al Guvernului a promis că premierul își ia o pauză de 24 de ore până când va da prima declaraţie despre consultările sale cu PCRM. În seara zilei de marţi, 12 iulie, a urmat declaraţia oficială a lui Filat. O declaraţie încheiată la toţi nasturii, bazată pe probleme reale, grave și stringente, dar sofistică prin excelenţă ca manieră de prezentare, întrucât nu oferă soluţii aplicabile. Adică, totul e bine în teorie, dar nerealizabil în practică. În mod obișnuit, o

asemenea declaraţie trebuia făcută și asumată în numele AIE, nu doar a PLDM. Miercuri, 13 iulie, a urmat conferinţa de presă a lui Vladimir Voronin, care a consunat, în parte, cu cele declarate de Filat.

Să trecem în revistă tezele de bază din declaraţia capului PLDM. Ce propune acesta în principal? Câteva lucruri clare, pe care este greu sau imposibil să le răstorni: 1) evitarea alegerilor parlamentare anticipate, văzute ca o catastrofă; 2) modificarea consensuală a Constituţiei, ca formă de eliminare a impedimentelor legale pentru alegerea șefului statului; 3) alegerea consensuală a Președintelui republicii în persoana unei figuri neutre politic; 4) responsabilizarea membrilor Cabinetului de Miniștri; 5) desfiinţarea Prezidiului Guvernului; 6) depolitizarea organelor de drept și a justiţiei; 7) renunţarea la anticomunismul de paradă. Toate aceste teze merită a fi dezghiocate și comentate. Le vom lua pe rând. vitarea alegerilor anticipate. În ultimii doi ani, Republica Moldova a trecut prin caruselul a trei scrutine parlamentare (5 aprilie 2009, 29 iulie 2009, 28 noiembrie 2010) și a unui referendum eșuat (5 septembrie 2010). Aceste exerciţii democratice ne-au costat circa 160 de milioane de lei de la Bugetul de Stat, fără a produce efecte politice de substanţă și pozitive. Mobilul pentru respectiva gimnastică democratică costisitoare a derivat din „revoluţia de la 7 aprilie 2009” și scopurile ei declarate, dar, mai ales, din cele nemărturisite. Vorbim de costuri, pentru că celor 160 de milioane de lei trebuie să le adăugăm circa 1 miliard de lei, mărimea pagubelor aduse proprietăţii publice ca urmare a devastării, incendierii și jefuirii clădirilor celor mai importante instituţii ale statului: Parlamentul și Președinţia. Întrebarea este acum: cine suportă costurile pentru aventurile politice ale liderilor „revoluţiei de la 7 aprilie” ajunși la guvernare? Plătește domnul Filat? Nu. Plătesc cei care au devastat, incendiat sau jefuit? Nu. Plătesc cei care au provocat anticipatele repetate și referendumul lor inutil?

Nu. De ce? Pentru că cinismul lui Filat și al celor împreună cu el nu are margini, fapt pentru care ne obligă pe noi, cetăţenii de rând, să suportăm, în condiţii de criză economică și de sărăcie extremă, aceste cheltuieli absurde. Este bine că în ultimul ceas, Filat declară că niște noi alegeri parlamentare anticipate reprezintă „un dezastru”. Pentru a ajunge însă la această concluzie elementară și evidentă era, oare, nevoie de atâta uzură (timp, speranţă și bani aruncaţi în vânt)? După felul cum a vorbit Filat despre nevoia evitării anticipatelor putem admite că scopul său real ar putea fi tocmai contrar celui declarat. Coroborat cu recentele ameninţări despre o eventuală demisie a Guvernului, admitem că, de fapt, Filat dorește să provoace anticipatele, în speranţa că-și va consolida poziţiile în urma lor. Vom vedea ce va urma. odificarea Constituţiei prin consens parlamentar. Corectă idee. Aceasta invalidează aventura din 5 septembrie 2010, numită „referendum constituţional”, pe care ne-a pus-o în cârcă tocmai

E

M

Filat și compania. Modificarea Constituţiei, în partea care se referă la modul și baremul pentru alegerea șefului statului, trebuia operată de mult.

Voinţa politică a domnului Filat și a întregii AIE a fost însă alta, diametral opusă, până acum.

AIE și Filat au călcat pe aceeași greblă pe care călcaseră anterior comuniștii prin insistarea încăpăţânată pe candidatura unuia și aceluiași prezidenţiabil fără șanse. Singura diferenţă este că PCRM s-a cramponat de Zinaida Greceanâi, pe când AIE – de Marian Lupu.

Pe fond însă – nici o diferenţă.

Ostatici ai mentalităţii de baricadă, nici comuniștii nu au fost capabili de dialog cu AIE, după care nici AIE nu a fost capabilă de dialog cu PCRM. Și carul politic este împotmolit în aceeași mocirlă, departe, foarte departe de interesul naţional real. Este oare cazul să mai amintim că anume PPCD a insistat de vreo doi ani încoace ca Legea fundamentală să fie modificată prin consens? Articolele lui Iurie Roșca și Ghenadie Vaculovschi, documentele oficiale ale PPCD și, în sfârșit, „masa rotundă” iniţiată tot de PPCD în toamna anului trecut cu participarea partidelor politice extraparlamentare, ignorată cu desăvârșire de toate cele parlamentare, pledau anume asupra modificării în mod consensual a Constituţiei?

Iar fiecare articol din Constituţie era propus concret, în formula îmbunătăţită, astfel încât să se evite pentru totdeauna blocajele respective. legerea prin consens a unui candidat neafiliat politic în funcţia de Preşedinte al republicii. Bineînţeles că anume aceasta este formula de care are nevoie Republica Moldova, ţinând cont de configuraţia politică a Parlamentului emanat de populaţie.

Vrea să ne spună domnul Filat de ce s-a opus unei asemenea formule pe durata celor doi ani cât a guvernat? Să fie acum la mijloc doar mintea sa cea de pe urmă? Posibil. Aplicarea acestei soluţii presupune, în mod obligatoriu, capacitate de dialog, spirit realist și rezonabil, renunţarea la confruntare

A

și axarea pe interesul naţional de depășire a crizei și de asigurare a stabilităţii politice.

De altfel, tot aici amintim că PPCD propune anume această formulă de câţiva ani buni, în scris, public, prin demersuri și argumentări teoretice, cu exemple din modelul de republică parlamentară consacrată. În plus, reducerea atribuţiilor șefului statului, necesară în mod obiectiv, ar face actorii politici de prim rang să nu mai aspire la funcţia respectivă, ci la cea de premier, de membru al Guvernului, de deputat etc.

Dar surzenia, miopia și fudulia celor „de sus” i-au făcut să treacă cu vederea și această iniţiativă. Acum, mai nou, Filat iese cu improvizaţia de amator, el, care zice că e jurist (să înţelegem că ceva mai instruit decât Ghimpu, lucru ușor de demonstrat în raport cu mizeria profesională a ultimului), a lansat o formulă naivă, care îi ascunde obsesiile prezidenţiale, de alegere a șefului statului fără analogii în lume. Așadar, omul zice că după două tentative de alegere a Președintelui, eșuate în Parlament, ar trebui să urmeze alegerea directă a șefului statului prin vot universal? Curat-murdar! Ca la noi, la nimeni! Așa îl învaţă nemţii pe Filat? De ce nu îi bagă în cap modelul german, de pildă?

Aici e toată buba. Oricum ai suci-o, nu la reducerea atribuţiilor șefului statului se gândește Filat, ci la concentrarea întregii puteri în mâinile acestuia, funcţia respectivă fiind jinduită fie de el însuși, fie pregătită pentru vreun ortac de-al lui. Ion Sturza, de pildă. Putere pentru bani și bani pentru putere, iată cercul vicios din care nu poate ieși Filat-politicianul, că Filat-omul de stat încă nu s-a născut. esponsabilitatea pentru actul de guvernare. Pentru că aici domnul Filat vorbește de funie în casa spânzuratului, trebuie să deschidem o paranteză. Pe timpul guvernului ADR, condus de Ion Sturza și din care Vladimir Filat a făcut parte, ca ministru de Stat, între 12 martie și 12 noiembrie 1999, PPCD a introdus oficial iniţiativa de lege cu privire la

R

răspunderea ministerială. Acel proiect, inspirat din cadrul legislativ german, a fost avizat negativ de guvernul SturzaFilat, zăcând și astăzi în Parlament. Nu ni s-au dat în ultimii doi ani nici un fel de explicaţii valabile de ce guvernele Filat I și II, grupul parlamentar al PLDM sau majoritatea AIE nu au reluat, poate chiar într-o formulă îmbunătăţită, proiectul de lege cu privire la răspunderea ministerială. Ce piedici i-au stat doi ani de zile domnului Filat ca să alinieze cadrul nostru legislativ la cel german, să zicem, în materie de răspundere ministerială?

Asemenea piedici nu au existat. De aceea suntem foarte rezervaţi cu privire la sinceritatea lui Filat când enunţă de la tribuna guvernamentală acest punct din declaraţia sa. Poate un proiect de lege cu privire la răspunderea ministerială va fi aprobat de Guvernul Filat și introdus în Parlament, în procedură de urgenţă, în zilele următoare. Bine, să o vedem dacă este așa. Dacă însă faptul nu se va întâmpla, înseamnă că Filat face, pentru a câta oară, dovada politicianismului și aburelii, la care se dedă, deocamdată, cu oarecare succes.

Așa sau altminteri, ţara are nevoie de Legea răspunderii ministeriale. O asemenea lege ar răsturna multe lucruri prost așezate în Republica Moldova și le-ar pune la locul lor, într-o ordine firească, simplă și dreaptă. esfiinţarea Prezidiului Guvernului. Genială soluţie! Cum de l-o fi vizitat această idee pe Filat acum, de vreme ce Prezidiul Guvernului, adică acest soi de Guvern în Guvern, a fost creat tocmai cu mâna lui și a colegilor săi de partid și de guvernare?

Poate spune acum Filat, care s-a autodeclarat, cu modestia ce-l caracterizează, „politicianul numărul unu în Moldova”, de ce a acceptat crearea Prezidiului Guvernului cu doar 6 luni în urmă? Morala acestei întrebări retorice este: cine nu are suficiente probleme reale, și le creează, ca să poată combate mai apoi adânc. Probabil, toată lumea este curioasă dacă

D

Guvernul Filat va iniţia sau nu modificarea Legii cu privire la Guvern (articolele 25 și 26) pentru desfiinţarea acestui adevărat Politbiuro brejnevian, creat de AIE 2 – atenţie!

– în ianuarie 2011. Nu era mai simplu ca Filat, decât să facă declaraţii pe un ton grav în acest subiect, să le fi prezentat presei și opiniei publice proiectul de lege iniţiat de Guvern sau de măcar un singur deputat PLDM despre operarea de modificări la Legea cu privire la Guvern? Ca să nu-l mai doară capul de domnul prim-ministru din cauza Prezidiului Guvernului său. Desigur că era mai simplu. Dar nu fondul chestiunii îl preocupă pe Vladimir Filat, ci posibilitatea de a exploata subiectul în dezbaterea publică. Oricum, Prezidiul trebuie desfiinţat.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Tot aici mai adăugăm că, da, am observat, Filat și-a exprimat nemulţumirea faţă de această formulă încă de la început. Pentru el era clar că Plahotniuc, prin oamenii săi, Lupu și Ghimpu, îi pune căpăstru pe grumaz, îl leagă fedeleș din start. Atunci Filat a înghiţit, icnind, gălușca. Tactica lui era limpede. OK, băieţi, trec și peste asta, numai alegeţi-mă încă o dată premier, ș-apoi să vedeţi voi, după ce mă instalez în jilţ cum voi întoarce nu numai proţapul, dar și tunurile contra voastră. epolitizarea justiţiei şi a organelor de drept. Mare subiect. Și deosebit de important. Acum și Serviciul pentru Informaţii și Securitate (SIS), și Procuratura Generală (PG), și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC) sunt politizate. Să nuanţăm un pic.

Dacă funcţiile de ministru de Interne și de director al CCCEC fac parte din Executiv, ele mai pot avea conducători emanaţi de partide, fiind funcţii politice.

Deși și aici sunt necesari profesioniști, nu unelte de făcut bani pentru cei care i-au instalat. Dar SIS și Procuratura, prin definiţie, prin norma legală, sunt depolitizate. Juristul Filat nu știa despre asta? Știa,

D

firește, cu toată suficienţa lui profesională. Dar a consimţit să semneze un acord de constituire a AIE cu cele două funcţii trecute la pachet în algoritm.

De ce a dat cele două funcţii lui Ghimpu și Plahotniuc sau, poate, ultimului, care îl folosește pe Ghimpu pe post de mameluc? E simplu. Ca să-și poată rupe și el ce îi trebuie: MAI, Vama, Grănicerii (cele trei structuri care „coordonează” „coridoarele verzi” pentru contrabanda cu ţigări), Învăţământul, Sănătatea, Finanţele (trei domenii unde corupţia este la ea acasă și în floare) și altele câteva. Ţara privită ca o pradă bună de partajat între mâncăi, iată optica „băieţilor deștepţi”.

Acum Filat vrea să le ia felia de cașcaval de la gurile (la fel de) nesăţioase ale „partenerilor” săi de jaf (pardon, de guvernare!) ca să ingurgiteze el mai mult.

Așadar, oamenii din fruntea structurilor despre care vorbim au ajuns în funcţii ca urmare a aplicării algoritmului de partajare politică stabilit de AIE. Când abordează subiectul, Filat datorează explicaţii privind faptul că a acceptat partajul politic în cazul acestor structuri ale statului. Să ne amintim că Filat este cel care a blocat desemnarea viceminiștrilor tocmai pentru că și-a dorit un algoritm politic mai avantajos pentru PLDM. În orice democraţie normală, dacă e vorba despre o republică, doar funcţiile de Președinte, deputaţi, prim-ministru și miniștri sunt funcţii politice. În rest este vorba doar despre funcţii ocupate stabil de tehnicieni fără culoare politică. Filat se referă și la justiţie. Păi, cum altfel, de vreme ce chiar el este cel care este în cauză și la demiterea repetată a președintelui Curţii Supreme de Justiţie, pentru motive politice și cu încălcarea flagrantă a procedurilor legale, și la modificarea componenţei și structurii Consiliului Superior al Magistraturii. Tocmai din acest motiv considerăm că frazeologia despre depolitizarea justiţiei nu este decât un pretext care să justifice divorţul PLDM de PD și PL, ca și idila PLDM cu PCRM. enunţarea la anticomunismul de paradă. Filat are aici și acum dreptate.

Dacă ești comunist, trebuie să fii unul adevărat, nu de carton. Și dacă ești anticomunist, nu trebuie să fii unul doar de paradă și pentru motive de propagandă deșartă. Anticomunismul lui Filat („Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”) nu a fost decât o demagogie cu priză la publicul elector încă destul de credul.

Marile și adevăratele confruntări din Republica Moldova nu au fost, nu sunt și nici nu vor fi încă mult timp înainte de natură ideologică sau doctrinară. Ele sunt de natură strict geopolitică și de bătaie pentru ciolanul puterii. Și așa va fi cât Moscova își va „accentua interesul” pentru zona noastră, iar Europa (recte Germania), vorba Protocolului adiţional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov, își va declara „totalul dezinteres” faţă de acest teritoriu. Și așa va fi câtă vreme reformele vor fi blocate, iar partidele oligarhice vor „învinge” la alegeri cu metode banditești, prin manipulare și mituire a alegătorilor.

Voronin, cu toată averea sa și a familiei sale, este comunist cum sunt moldovenii chinezi, iar Filat este anticomunist cum este și popă, vorba omului din

R

popor. Împărţirea societăţii în comuniști și anticomuniști, ca și exacerbarea ostilităţilor ideologico-doctrinare au fost și sunt o banală perdea de fum îndărătul căreia se ascund doar interese de putere, fie că sunt financiare sau geopolitice. Dialogul cu Voronin și cu PCRM este posibil și necesar.

Problema ţine doar de finalitatea dialogului. Dacă în urma acestui dialog civilizat sunt protejate interesele naţionale ale Republicii Moldova, el este salutabil. Și dimpotrivă, dacă interesele naţionale sunt ameninţate, dialogul trebuie respins și condamnat.

Am dezghiocat puţin principalele teze din declaraţia lui Filat. Mai este însă ceva de spus. Ceva care nu poate să nu deranjeze pe cineva care se consideră democrat prin excelenţă și încă „politicianul numărul unu” al ţării. Pe timpul primului mandat de premier al lui Vasile Tarlev, la Guvern a fost instituită o practică (deja o cutumă) de râsul curcilor.

La ora fixată pentru ședinţele de Guvern, toţi membrii Cabinetului stăteau cuminciori în fotoliile lor, iar primul ministru, ocupat cu treburile ţării, precum se și cuvine, intra cu o mică întârziere. La intrarea premierului, un funcţionar de la guvern dădea semnalul ca miniștrii să se ridice în picioare, în timp ce respectivul băiat de curte striga din toţi bojocii: „Excelenţa Sa, Primministrul Republicii Moldova, domnul Vasile Tarlev!”. Abia după ce Excelenţa Sa lua loc, aveau voie să-și lase corpurile în fotolii și miniștrii. Cutuma a prins vechime, pentru că a fost aplicată și în timpul Excelenţei Sale, Zinaida Greceanâi. Partea ridicolă a lucrurilor este că, în primul său mandat, și boierosul Vladimir Filat a vrut să li se amintească miniștrilor cât de Excelenţă este dumnealui, iar băiatul de curte a răcnit săptămână de săptămână același refren în debutul ședinţelor de guvern: „Excelenţa Sa, primministrul Republicii Moldova, domnul Vlad Filat!”. A urmat Guvernul Filat II și cutuma instituită de comuniști tot cutumă a rămas, căci Excelenţa Sa Filat a vrut și vrea să se simtă în continuare important. Și asta nu e tot. Premierul a evitat să vorbească în declaraţia sa de marţi seara despre năstrușnica iniţiativă privind anularea imunităţii parlamentare. La acest subiect vom reveni însă cu o altă ocazie. În concluzie, Filat face un joc. Jocul este complex și comportă riscuri. Riscurile le acoperă cu „mandatul” german.

Cât durează jocul, Filat își poate căuta liniștit de afacerile sale grase. Pentru asta are de plătit niște poliţe celor care l-au mandatat. Aceștia, la rândul lor, au niște poliţe de plătit unor parteneri răsăriteni, cu care sunt în înţelegeri, pentru motive economice. La rândul lor, partenerii răsăriteni ai mandatarilor lui Filat au angajamente faţă de prietenul de discuţii fotbalistice al lui Filat, Igor Smirnov. Riscurile jocului lui Filat privesc direct destinul actual și viitor al Republicii Moldova. Important este ca Filat, indiferent de divorţurile și idilele sale politice, indiferent de învârtecușurile aduse din condei în discursul său public, să nu achite aceste poliţe pe seama intereselor noastre naţionale.

Vlad CUBREACOV, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Anchet=

15 IULIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Păzea, Lupu îi amnestiază pe criminali Puteţi să ne consideraţi lipsiţi de orice simţământ de modestie, dar oricum vom afirma: FLUX-ul profeţește. Mai ales când este vorba despre relaţiile intime dintre guvernanţi și lumea interlopă, despre legăturile dintre două categorii de infractori, unii făcând parte din structurile guvernamentale, iar alţii din cele criminale.

Să vedem despre ce este vorba.

Acum trei săptămâni, semnam un articol în care atenţionam asupra pericolelor pe care le comportă intenţia interimarului Lupu de a graţia un șir de infractori, prilejuită de marcarea a douăzeci de ani de la declararea Independenţei Republicii Moldova, pe 27 august 2011. Materialul apărut la 24 iunie 2011 în FLUX așa și se numea: „Păzea, vine amnistia”. În acel articol ne exprimam temerea că autorităţile ar putea folosi acest prilej pentru a scoate de la pârnaie un șir de criminali care fie că sunt reprezentanţi ai lumii interlope care se află în cârdășie cu clasa guvernantă, fie că i-au mituit pe guvernanţi pentru a-și obţine libertatea.

Să ne fie iertată iarăși lipsa de modestie, dar ne vom autocita pentru a le aminti exact cititorilor noștri care sunt pericolele legate de amnistia planificată de Lupu și asupra cărora am atenţionat opinia publică cu trei săptămâni în urmă: „Este adevărat că asemenea legi (privind amnistia) au mai fost adoptate și cu ocazia altor aniversări de la proclamarea Independenţei. Dar, dacă ne aducem bine aminte, aceste amnistieri s-au soldat, în foarte multe cazuri, cu eliberarea înainte de termen a unor criminali feroce care au săvârșit crime deosebit de odioase și care și-au cumpărat eliberarea, umplând cu bani buzunarele celor care au întocmit listele amnistiaţilor. Totodată, au mai beneficiat de respectivele amnistieri și un șir de reprezentanţi ai lumii cri-

minale care se aflau în cârdășie cu guvernanţii de atunci.

Că între timp situaţia nu s-a schimbat prea mult o știu toţi.

Pentru nimeni nu e un secret faptul că politicienii-oligarhi de astăzi sunt în strânsă legătură cu lumea interlopă, că o parte dintre reprezentanţii crimei organizate au ajuns la zdup sub regimul comunistului Voronin, iar guvernanţii de astăzi, dacă nu toţi, cel puţin o parte dintre ei, sunt preocupaţi la modul cel mai serios de eliberarea înainte de termen a tovarășilor lor. Unde mai pui că un șir de capi ai lumii interlope le-au acordat guvernanţilor de astăzi sprijin deschis în campania electorală, iar acești capi interlopi, susţinători activi ai partidelor de guvernământ, au și ei prieteni care stau la răcoare și care nu pot fi abandonaţi să putrezească acolo, mai ales acum, când „bratvaua” e la putere. Așa că printre condamnatele gravide, care au la întreţinere copii, sau invalizi de vârstă înaintată sau invalide s-ar putea să fie amnistiate și alte categorii de condamnaţi, care nu sunt nici gravide, care nu au la întreţinere nici copii, nici invalizi, dar care sunt în relaţii deosebit de strânse cu puterea sau au buzunarele pline pentru a-și cumpăra libertatea”.

Tot acolo menţionam că dacă autorităţile vor să amnistieze un șir de infractori ar trebui să facă acest lucru în mod transparent, ca societatea să nu rămână cu impresia sau chiar cu certitudinea că unii guvernanţi și-au umplut buzunarele cu bani amnistiind fraudulos niște delincvenţi periculoși:

„Iată ca să nu se întâmple acest lucru ar fi corect, democratic și europenește ca Ministerul Justiţiei, înainte de a întocmi lista definitivă a amnistiaţilor, să facă publice numele și dosarele celor propuși spre amnistiere. Ca societatea civilă, presa, întreaga opinie publică, să cunoască cui vor guvernanţii să le redea libertatea. Este corect ca anumite categorii de condamnaţi să fie graţiaţi, mai ales cei care au fost judecaţi și încarceraţi pentru că au furat o bucată de pâine sau pentru că au săvârșit anumite infracţiuni fără premeditare. Dar în această categorie nu pot intra

deţinuţi, între care și pe cel mai vestit coţcar din istoria de 20 de ani a Republicii Moldova, Larisa Focșa.

O persoană bine informată, care nu-și dezvăluie identitatea din motive de securitate (o să înţelegeţi că motivele sunt foarte serioase după ce o să lecturaţi aceste pagini și o să vedeţi câte victime a făcut respectiva, câte persoane au fost asasinate ca rezultat al „afacerilor” Larisei Focșa), dar care a creat și întreţine un blog (aielagunoi2011. blogspot.com), a făcut public pe internet textul pe care îl reproducem alăturat, fără a interveni în el câtuși de puţin, „Incredibil!

Grigore Karalamak, alias Bulgaru sub nici o formă exponenţii crimei organizate.

Pentru a se pune în afara oricărei suspiciuni că ar intenţiona să scoată de la zdup un șir de criminali care ar avea legătură cu el sau cu formaţiunea politică pe care o reprezintă, ar fi binevenit ca domnul președinte interimar să-i mai expedieze o scrisoare ministrului Justiţiei în care să-i ceară tranșant ca lista pe care o va întocmi în vederea amnistierii să fie făcută publică măcar cu o lună înaintea confirmării ei.

Altfel, noi ne vom vedea nevoiţi să-i anunţăm pe cititorii noștri să-și încuie mai vârtos ușile și să-și tragă mai apăsat obloanele pentru că, păzea, vine amnistia”.

Se pare că astăzi suntem în situaţia să-i anunţăm pe cititorii noștri să-și încuie mai vârtos ușile și să-și tragă mai apăsat obloanele pentru că, păzea, amnistia a și venit.

De ce? Pentru că interimarul Lupu deja a amnistiat un șir de

Criminali-recidiviști graţiaţi de Lupu!”.

Tot aici publicăm și o investigaţie a Centrului de Analize Strategice care a fost plasată pe internet încă în 2006, ca cititorii noștri, cei care încă nu au auzit nimic de Larisa Focșa, să poată afla cine este această persoană de care lui Lupu i s-a făcut atât de tare milă încât a graţiat-o, fără a i se face milă și de victimele acestui infractor feroce.

Solicitat de adevărul.md, interimarul Marian Lupu „a filozofat” pe tema graţierii: „Graţierea este o temă foarte sensibilă. Sunt graţiate persoane cu handicap, mame cu copii, femei gravide. Astea trebuie să fie accentele”, a declarat el. A mai lipsit ca interimarul să spună că sunt graţiaţi și membrii grupării interlope a lui Bulgaru, care se află în relaţii foarte bune cu actualii guvernanţi, poate chiar cu Marian Lupu. Este evident că graţierea operată de Lupu a avut un singur scop: scoaterea de la pârnaie a Larisei Focșa,

ceilalţii fiind doar niște norocoși colaterali, care au fost incluși în listă doar ca un fel de perdea de fum, că nu putea interimarul să o graţieze doar pe Larisa Focșa, ar fi fost prea de tot, ar fi dat prea tare de bănuit.

Adevărul.md mai scrie că, la rândul său, compozitorul Gheorghe Mustea, șeful Comisiei de graţiere a persoanelor condamnate, afirmă că aceste cazuri i-au înmuiat inima atât lui, cât și colegilor săi. El susţine că membrii Comisiei au discutat cu fiecare persoană în parte: „Atât de mult ne-au impresionat aceste femei și chinurile lor. E Doamne ferește! Multe dintre ele sunt grav bolnave. Unele suferă de tuberculoză. Când stai de vorbă cu ele, îţi dai seama că sunt niște nefericite. Ele nu prezintă pericol pentru societate, din contra”, a afirmat compozitorul. Cât despre Larisa Focșa, cea care a estorcat bani de la partenerii săi, Gheorghe Mustea spune că femeia a trăit o adevărată tragedie: „Ea n-a păcălit. Larisa Focșa a adus din Ucraina producţie rea, care nu a fost bună pentru consum.

S-a „ars” femeia! A fost păcălită”, a explicat Gheorghe Mustea.

Impresia mea este că de această dată „se arde” maestrul Mustea.

Toată lumea știe cine este Lupu, care sunt „principiile” și „valorile” împărtășite de acesta, gestul lui pe puţini îi mai miră. Dar iată că Gheorghe Mustea riscă să-și piardă pentru totdeauna bunul său nume. Păcat că acest maestru, înainte de a se băga în această treabă dezonorantă, nu a încercat să afle ce „adevărate tragedii” au trăit victimele Larisei Focșa. Poate, citind textele din această pagină, maestrul va înţelege și el ce înseamnă mafie, ce înseamnă „brigada lui Bulgaru”, ce înseamnă cârdășia dintre clasa noastră politică ticăloasă și lumea interlopă, relaţiile pecuniare dintre aceste două realităţi din societatea noastră și care este diferenţa dintre toate acestea și clemenţă, iertare, umanism, graţiere.

Lectură plăcută, maestre, lectură plăcută tuturor! Citiţi și vă cruciţi. Doar cei care au inima bolnavă și nervii slabi să întoarcă pagina.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Incredibil! Criminali-recidivişti graţiaţi de Lupu!

Sinceră să fiu, speram că odată cu revenirea unor forţe democratice la guvernare, toate matrapazlâcurile impostorilor comuniști vor înceta ori, cel puţin, va apare o tendinţă în acest sens. Dar nu e pentru prima dată când mă conving că, efectiv, nu a avut loc nici o schimbare, iar schemele frauduloase, infractorii, hoţii (în lege), criminali de tot tipul sunt bine mersi la noi în Republica Moldova.

Subiectul acestui articol este unul deosebit de ameninţător pentru democraţia și viitorul Republicii noastre, și se referă la ceea ce prin Constituţie se definește ca graţierea infractorilor de către președintele Republicii Moldova.

La 8 iulie 2011, într-un număr ordinar al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, apare o listă de infractori care au fost graţiaţi de Marian Lupu, (probabil) cu ocazia aniversării a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Mă rog, graţierea în sine este o acţiune umană și să recunoaștem că în anumite situaţii este necesară. Dar nu și în cazul ultimei graţieri ale „blândului” Lup(u). Deci, s-o luăm pe rând: 1. Brudar Valentina – condamnată în 2009 la 7 ani de închisoare pentru că,

fiind în stare de ebrietate, și-a înjunghiat mortal concubinul.

2. Dogari Veaceslav – condamnat în anul 2008 la 3 ani și jumătate, pentru că, fiind la volanul unei motociclete defectate și neavând permis de conducere, a lovit un pieton, care, din fericire, a rămas viu.

3. Ciupercă Natalia – condamnată în 2010 la 15 ani de închisoare, pentru că, citez: „fiind în stare de ebrietate, folosind un șiret pe care l-a înfășurat în jurul gâtului fiicei sale (anul nașterii 2002), a încercat s-o stranguleze”. Tot Ciupercă Natalia, cu câteva zile înainte de tentativa de omor deosebit de crudă, a săvârșit un furt.

4. Cojocari Nelli – în 2006 a fost condamnată la 13 ani și 4 luni de închisoare, pentru că, fiind în stare de ebrietate, i-a băgat concubinului său un cuţit în inimă, după care victima a decedat pe loc. Anterior această infractoare mai fusese condamnată pentru furt.

5. Criviţchi Elena – despre această infractoare nu am găsit prea multe informaţii, ci doar că ar fi fost condamnată pentru infracţiunile prevăzute de art. 163, 165 Cod Penal.

6. Larisa Focșa – declarată de presă drept cea mai mare escroacă din istoria criminalităţii Republicii Moldova. A fost condamnată în 2009 la 13 ani jumate de închisoare pentru escrocherii, însușirea bunurilor străine în proporţii considerabile. Anterior a mai fost condamnată pentru aceleași infracţiuni. Presa a mai scris

că mai multe persoane, cărora Focșa le datora bani, au decedat în circumstanţe foarte stranii. Și că aceasta ar face parte din gruparea hoţului în lege Grigorii Karamalak (alias Bulgaru). Daţi la căutare pe google și vă cruciţi de isprăvile lui Focșa.

7. Ghileţcaia Nina – condamnată în 2008 la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru că a convins o tânără să practice prostituţia în Turcia, ajutând-o la perfectarea pașaportului și a actului de identitate.

8. Josan Lilia – a pricinuit leziuni corporale grave în urma cărora a survenit moartea. Alte detalii nu am găsit...

9. Pogor Andrei – condamnat în 2009 la 8 ani de închisoare pentru furt în proporţii deosebit de mari, săvârșit de un grup de persoane. Anterior a mai fost condamnat.

Fiind și juristă de profesie, consider că ţine de obligaţia mea morală să atenţionez societatea civilă de aceste grave sfidări ale bunului-simţ și îndemn presa să solicite explicaţii atât de la președintele interimar Marian Lupu, cât și de la ceilalţi participanţi la aceste ticăloșenii. Și vă explic de la cine anume să solicite explicaţii. În conformitate cu Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere și de acordare a graţierii individuale condamnaţilor, de examinarea cererilor de graţiere și înaintarea acestora către președintele ţării, este responsabilă Comisia pentru problemele graţierii persoanelor condamnate. La moment, președinte al acestei Comisii este nimeni altul decât Gheorghe Mustea, vestitul compozitor și dirijor, artist al poporului; vicepreședinte

– Alexandru Ohotnicov, șef al Direcţiei de drept și relaţii publice a Președintelui Republicii Moldova; unul dintre membri este Diana Gurschi - șef al Direcţiei juridice de la Primăria Chișinău (apropiată primarului general Dorin Chirtoacă). Pe ceilalţi membri ai comisiei nominalizate îi vedeţi pe link-ul pe care l-am indicat (http://lex.justice.md/index.php?action= view&view=doc&lang=1&id=287643).

Ceea ce pot să concluzionez este că infractorii graţiaţi au fost selectaţi cu concursul tuturor membrilor Comisiei respective, care sunt din anturajul celor din AIE. Deci, responsabilitatea socială pentru acest gest îi revine în mod normal actualei guvernări (deloc) democratice, iar Larisa Focșa își va continua bine-mersi activitatea. Și să nu ne mire că Ziarul de Gardă, Publicaţia Periodică FLUX vor relua în curând materialele de investigaţii asupra acestei escroace, iar noi, la o ceașcă de cafea, vom savura istorioarele criminale... cu happy end sau, cum i se mai zice în limba română, graţiere.

P.S.: Să am oare dreptate dacă gândesc că, graţiind-o pe Larisa Focșa, Marian Lupu oferă acoperire politică grupării hoţului în lege Bulgaru? Să ne așteptăm oare ca peste câteva luni să fie graţiat și Adrian Nichifor?

P.P.S.: Îmi cer iertare de la cititori pentru că am publicat acest articol sub anonimat, dar îmi e frică că asupra copiilor și familiei mele s-ar putea face diverse presiuni.

Luni, 11 iulie 2011 Sursa: aielagunoi2011.blogspot.com

În primul semestru al anului, catastrofele naturale au costat de 265 de miliarde dolari Șirul neobișnuit de mare de catastrofe naturale ce au avut loc în primul semestru al acestui an a provocat pierderi economice de 265 de miliarde de dolari (191 de miliarde de euro), ceea ce reprezintă un record absolut.

Cifra respectivă apare într-un raport publicat marţi, 12 iulie, de firma germană de asigurări Munich Re, care mai arată că ea a depășit-o pe cea înregistrată în 2005, care, până acum, a fost anul cel mai negru din punctul de vedere al catastrofelor naturale, ce au provocat pagube de 220 de miliarde de dolari (158 de miliarde de euro). În acest an, cele mai mari pierderi sunt cauzate de cutremurul de pământ de la 11 martie din Japonia, care a avut o magnitudine de 9,0 pe scara Richter și a fost urmat de un tsunami devastator. Pentru sectorul asigurări, pierderile de pe primul semestru sunt de 60 de miliarde de dolari (43,3 miliarde de euro), adică de cinci ori mai mult decât media ultimilor zece ani. Munich Re mai precizează, între altele, că, potrivit statisticilor, primele semestre sunt mai puţin costisitoare decât următoarele, care sunt afectate adesea de uragane în Atlanticul de Nord și de taifunuri în nord-vestul Pacificului.

În total, 355 de catastrofe naturale au fost înregistrate în primul semestru din 2011 în întreaga lume, faţă de 390, în medie, în ultimii zece ani. În ce le privește, pagubele cauzate de seismul și tsunamiul din Japonia de la 11 martie au fost enorme: 210 miliarde de dolari (151 de miliarde de euro). S-au înregistrat și cel puţin 15 500 de victime. În schimb, pagubele înregistrate în cazul Katrina au fost de 125 de miliarde de dolari. Pentru sectorul asigurărilor, pierderile provocate de această dublă catastrofă au ajuns la 30 de miliarde de dolari (21,6 miliarde de euro), fiind inferioare însă celor provocate de uraganul Katrina, în 2005, în statul american Louisiana.

Seismele din Noua Zeelandă, din februarie și iunie, au provocat pagube de 14,3 miliarde de dolari, dintre care jumătate erau asigurări. Cu cele 1.600 de tornade consemnate în întreaga lume între ianuarie și iunie, primul semestru din 2011 a bătut deja recordul din 2008, când a bântuit celebrul fenomen meteorologic „La Nina”. Sudul și centrul Statelor Unite au fost atinse de tornade extrem de violente în aprilie și în mai. La începutul anului, în nord-estul Australiei au avut loc foarte mari inundaţii, urmate de ciclonul Yasi, cea mai puternică furtună ce a avut loc în regiune în ultimul secol.

Munich Re este cea mai importantă firmă de asigurări din lume, din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: Cotudianul.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 IULIE 2011

Investiga\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

TALENT CRIMINAL SAU „CRÂŞĂ” DE BETON ARMAT? Cea mai mare afaceristă din istoria criminalisticii moldovenești, Larisa Focșa, a fost recent condamnată la (numai) 12 ani de închisoare, deși risca real până la 25 de ani de pușcărie. Ea nu numai că a „ușurat” buzunarele multor persoane credule, conturile a zeci de firme particulare și întreprinderi de stat (din Republica Moldova și România) de peste un milion de dolari, dar mai este bănuită și de moartea suspectă a câtorva cetăţeni, cărora trebuia să le restituie sume impunătoare, „împrumutate” anterior. Pătimiţii (peste 200 de oameni), care nici până în prezent nu și-au primit datoriile de la Focșa, susţin că ea are „pile” în instituţiile de stat și în lumea interlopă, de aceea a ieșit aproape basma curată (având în vedere posibilele amnistii pentru femei-condamnate), comparativ cu cele săvârșite.

Larisa Focșa a devenit cunoscută printre oamenii de afaceri din republică în anul 1993, când înregistrează pe numele ei sau a rudelor câteva firme particulare, chipurile, specializate în vânzare, cumpărare și export de produse.

Iată doar câteva dintre acestea: „Imagine”, „Saturn”, „MVT”, „Alcer”, „Atlant-Focșa”, „Oloi VC”, „Premiant”, „Falteto”. Deja începând cu trimestrul II al anului 1994, atrage și atenţia Inspectoratului Fiscal de Stat, deoarece SRL „Saturn” încetează a mai prezenta careva dări de seamă.

Prin 1993, Focșa l-a tras pe sfoară pe un om de afaceri din Taraclia (de naţionalitate bulgar), care, pentru a-și recupera banii sustrași prin înșelăciune, a hotărât să nu apeleze la organele de drept, ci la reprezentantul lumii interlope, Grișa Karalamak, zis „Bulgaru”. Cică „autoritatea” criminală a ordonat ortacilor să-i aducă femeia în faţa sa, iar după discuţia cu ea a înţeles că a dat de un adevărat „boţ de aur” și că afacerista – cu neobișnuita ei forţă de convingere – e în stare să mărească esenţial „bugetul” grupării. Cu alte cuvinte,„Bulgaru” i-ar fi propus „protecţia” personală, în schimbul unei „colaborări fructuoase”. Anume de atunci Focșa și-a dezvăluit din plin „talentul” de afaceristă fără scrupule, dând la o parte orice frică.

Vânătoarea de creduli Escroaca „acosta” în special oameni de afaceri, dar nu scăpau de „plasa” ei deasă nici anumiţi cetăţeni de rând, care, în opinia ei, erau în stare să adune de pe la rude și cunoscuţi, sumele necesare. Posedând la perfecţie diferite trucuri psihologice, afacerista nu-și aborda victimele direct, ci lăsa prietenii sau cunoscuţii acestora (cărora special le-a întors datoriile la timp și cu procente) să-i facă „reclama” preventivă. Desigur, ei o cunoșteau pe „femeia de afaceri” ca pe o persoană de încredere, care-și respectă bunul nume și nu te poate da de sminteală.

Obţinând avansul de încredere, Focșa (în funcţie de schema de acţiuni) cerea de la cutare businessman, să zicem, 20 tone de grâu (făină, hrișcă, carne etc.), fiindcă „de urgenţă a găsit un cumpărător, care e de acord să plătească un preţ dublu”. Omul de afaceri, cu speranţa de a obţine un profit ușor, înghiţea, de obicei, momeala. După expirarea tuturor termenelor indicate, omul rămânea păcălit – fără marfă și fără bani - iar femeia cu „bunul nume” putea să-i spună direct în faţă că prima dată îl vede. Cei mai insistenţi, puteau fi strânși la peretele propriei case de către niște haidăi și „sfătuiţi” să uite datoria, altfel…

Conform altei scheme, Focșa, accentuându-și posibilităţile, îi

propunea persoanei concrete să i se alăture, în calitate de partener, „într-o afacere concretă și foarte profitabilă”. De obicei, noului „partener” i se cerea („de urgenţă!”) o sumă impunătoare, iar afacerista se obliga să asigure – rapid și eficient – „reţeaua de comerţ”.

Majoritatea celor înșelaţi susţin în mod serios că Focșa nu este numai un perfect psiholog, dar că posedă și „capacităţi paranormale”, fiind în stare să-ţi paralizeze voinţa și raţiunea, să te supună propriei sale voinţe. „Fără să-mi dau seama, m-am supus ca un copil”. „Parcă fusesem programat să găsesc de sub pământ banii ceruţi.”„Practic, nu judecam lucid”. „M-a vrăjit, precum te vrăjesc ţigăncile!” – iată doar câteva dintre mărturisirile victimelor, în faţa anchetatorului. În alte cazuri, Larisa Focșa putea demonstra și vădite capacităţi de actor. „Mi-a fost prezentată de către o bună prietenă, - povestea anchetatorului Valeriu Ștefăneţ, una dintre victime. - Mă implora să-i împrumut urgent câteva zeci de mii de dolari, explicând că la vamă staţionează un lot esenţial de marfă și nu are cu ce achita taxele de trecere a frontierei, că marfa se poate pierde. Văzând că stau la îndoială, dânsa… cade în genunchi, plânge cu hohote, încearcă să-mi cuprindă și să-mi sărute picioarele... Cum să reziști la o asemenea scenă șocantă – i-am împrumutat suma cerută”.

Se mai întâmpla ca Larisa Focșa să recurgă, în înșelăciunile ei de proporţii, la „garanţiile” unor „persoane influente din instituţiile de stat”. De obicei, această „chezășie” o creau unchiul doamnei, Sergiu Fandofan, ex-director general al Departamentului Protecţia Mediului, și soţul - Valter Focșa, doctor în știinţe medicale, colaborator al Catedrei de Anatomie a Universităţii de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţeanu”.

Repetăm, după întâlnirea cu „Bulgaru”, Focșa nu se mai temea de nimic. Mai mult ca atât - câţiva dintre cei care nu s-au speriat de ameninţări și au refuzat retragerea depoziţiilor din organul de justiţie, au… decedat subit, unul după altul, în circumstanţe misterioase…

Creditorii mor ca muştele…

Iacob Ţurcanu, șef al Biroului Inventariere Tehnică din Chișinău, în 1997 fusese lipsit de 20.000 de dolari. După multe încercări de a o convinge pe Focșa să achite datoria, a depus o plângere la poliţie. Curând a fost găsit mort în propriul garaj, cu motorul automobilului lucrând. Deși în sânge i-a fost depistată clofelină, dosarul a fost clasat, pe motiv că Ţurcanu și-ar fi pus personal capăt zilelor sau

s-a întâmplat un accident fatal.

Straniu lucru, însă și Procuratura Generală a Republicii Moldova consideră că „dosarul intentat la 30 iunie 1997, pe cazul decesului lui I. Ţurcanu, a fost clasat legal”.

Văduva acestuia a insistat asupra repunerii pe rol a dosarului, dar, ameninţată cu „pierderea” copiilor, s-a lăsat păgubașă, cedând în faţa criminalilor.

Alexei Kovaliov, de profesie militar, lăsându-se momit de vorbele dulci ale Larisei Focșa și intenţionând să-și schimbe cumva starea materială, a împrumutat de la toţi prietenii și bunii cunoscuţi pe care-i avea, o sumă uriașă pentru el - 170.000 de dolari.

Potrivit asociaţiei “AdjutaCives”, Kovaliov, după ce a înţeles că a fost înșelat în cel mai mârșav mod, a depus la Comisariatul de Poliţie Ciocana o scrisoare, informând că Larisa Focșa l-a invitat ca partener într-o afacere (truc deja cunoscut, nu-i așa?) și i-a cerut această sumă pentru procurare de marfă. În scrisoare autorul scrie că e ameninţat de persoane necunoscute și cere protecţia poliţiei, precum și anchetarea cazului de escrocherie.

Lucrurile însă, au luat o altă întorsătură – informaţia cu privire la cererea depusă a ajuns (precum se mai întâmplă uneori pe la noi) și la alte urechi. Curând, autorul scrisorii, în iarna anului 1998, „a căzut” de pe un pod, fiind găsit deja fără suflare… Și din nou oamenii legii (Procuratura Botanica) au constatat că e vorba despre o sinucidere.

De parcă o simplă logică nu ar sugera legătura între „sinuciderea” lui Kovaliov și datoria Larisei Focșa. Ce-i drept, spre deosebire de „cazul Ţurcanu”, aici Procuratura Generală a recunoscut drept „neîntemeiată” neintentarea unui dosar penal. Dar s-au scurs de atunci 8 ani, iar împrejurările acestui deces misterios au rămas neinvestigate.

Soţilor Gumeniuc, lui Ion și Nataliei, criminala le-a cerut „de urgenţă” câteva mii de dolari „că arde o afacere, profitabilă și pentru voi”. În ore numărate, Natalia a împrumutat de pe la vecini și prieteni suma necesară. Mai departe – nimic nou…

Adică au expirat toate termenele posibile și imposibile, dar în loc să-i restituie acestei familii (cu doi copii minori) cel puţin suma împrumutată, Focșa a recurs la ameninţări, cerând… recipisa semnată de ea la primirea sumei.

Suferind un atac de cord, Natalia a fost internată în spital.

Dar și acolo afacerista i-a făcut o vizită „de caritate”. Nimeni nu știe despre ce a vorbit ea cu bolnava, însă după plecarea vizitatoarei, Natalia Gumeniuc a decedat, iar Ion a fost curând găsit acasă… în ștreang… Deși apartamentul avea urme de percheziţie devastatoare și s-a constatat lipsa recipisei semnate de Focșa, Procuratura Generală a ajuns la concluzia că „moartea n-a fost violentă”. Cu alte cuvinte – din nou s-a produs o sinucidere. Dar putea oare un bărbat, chiar dacă i-a decedat soţia, să-și pună capăt zilelor știind că vor rămâne orfani doi copii? Încă un semn de întrebare pentru organele de drept.

Nina Plămădeală, un alt„creditor” al afaceristei, după refuzul de a-i restitui Larisei Focșa recipisa, a observat că în lipsa ei, cineva îi cotrobăiește prin casă. Într-o seară, în apartament au năvălit 4 inși mascaţi, care au început a o tortura cu bestialitate, cerându-i recipisa cu pricina. Au salvat-o de moarte sigură vecinii, care,

auzind ţipetele de groază și de durere ale victimei, au început a bate în ușă.

Mai presus de lege?

Precum susţin criminaliștii, Larisa Focșa a bătut toate recordurile privind numărul de dosare penale, pentru sustrageri în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului, pentru escrocherii, eschivare de la plata impozitelor, pentru contrabandă, spălare de bani etc.

Tot ea a bătut și un alt „record”, nemaivăzut până acum - toate (sau absoluta majoritate) a acestor dosare așa au și rămas nevalorificate, protagonista lor rămânând nepedepsită timp de …10(!) ani de neîntreruptă activitate criminală.

Conform lui Andrei Luchian, președintele Asociaţiei “AdjutaCives”, acest lucru demonstrează nivelul corupţiei în instituţiile de stat ale ţării noastre, „înfrăţirea” reprezentanţilor organelor de drept cu cei pe care trebuie, de fapt, să-i bage la răcoare. Dânsul susţine că “Focșa este protejată de un „car” de procurori, judecă-

O scrisoare fără răspuns - Solidaritatea banditească nu se dezminte, amice. Cei din Parlament nu-i uită pe cei de la pârnaie!

- Așa e. Mână pe mână se spală și lup la lup trage.

tori, poliţiști care o ajută să iasă din orice încurcătură. Desigur că aceștia sunt remuneraţi generos pentru serviciile lor. Cum altfel se explică invulnerabilitatea ei?

Potrivit surselor noastre, chiar înalţi funcţionari din anturajul președintelui Vladimir Voronin ar face jocul escroacei…”.

Singur în faţa mafiei E grăitor în acest sens cazul fostului businessman G., o altă persoană înșelată de Focșa, care în 2003 i-a înmânat acesteia 170 mii de dolari, adunaţi „pe cuvânt de cinste” de la toate rudele și prietenii. Ca și pe ceilalţi pătimiţi, în loc de restituire a banilor, criminala l-a avertizat să se dezică de mărturiile depuse la poliţie și să-i semneze o recipisă, precum că „nu are pretenţii financiare”.

Refuzând să facă acest lucru, G., de atunci și până în prezent, e nevoit să se ascundă de răzbunarea membrilor grupării „Karamalak”. În loc să-l ajute, mărturisește bietul om, organele de drept i-au sustras pistolul, pe care-l deţinea legitim (probabil, pentru a nu-i pune în primejdie pe cei care-l urmăresc). Ofiţerul de poliţie Andrei Moroi și-a argumentat acţiunea printr-o scrisoare semnată de A. Ursachi, seful Serviciului Pază și Protecţie a Statului (SPPS), în care se menţiona că pătimitul G. e „o persoană periculoasă pentru societate”. În ace-

lași timp, investigaţiile poliţiei privind condiţiile de păstrare a armei personale și starea sa psihică nu au demonstrat că lui G. i-ar fi contraindicate păstrarea și purtarea pistolului.

Un colonel de poliţie, care a contribuit la eliberarea Larisei Focșa din arestul preventiv, la 30 iunie 2003 (numele lui e cunoscut de Procuratură), l-a ameninţat pe șleau că dacă-i „va mai face probleme”, G. riscă să „dispară ca Dimitrov” (om de afaceri, răpit și asasinat de banda lui „Bulgaru” – red.) sau va „putrezi în pușcărie”.

Deziluzionat, rămas singursingurel în faţa celor care (vorba președintelui Voronin) „îngroapă oameni în asfalt”, G. a hotărât să apeleze la o altă instanţă – SIS (Serviciul de Informaţii și Securitate). Acolo l-au ascultat cu atenţie, l-au compătimit și… l-au sfătuit „prietenește” să dispară pentru un timp oarecare din ţară, în caz contrar (ca să vezi noutate!) - riscă să fie lichidat de „prietenii Larisei Focșa”. Acum acesta o duce de azi pe mâine, departe de casă și de familie, meditând asupra faptului cum statul, împânzit de funcţionari corupţi, și-a lăsat de izbeliște cetăţeanul. Pe când (conform Constituţiei RM), fiecare cetăţean e obligat – în caz de primejdie – să se ridice în apărarea Patriei…

Printre cele peste 200 de victime falimentate de Focșa, figurează și alţi foști businessmeni, precum și un fost viceministru și

un ex-director al Combinatului de Șampanie, de la care aceasta a împrumutat mii de dolari. Anterior, în anii ‘97, escroaca a fost reţinută într-un dosar cu peste 70 de victime, suma totală estorcată depășind un milion (!) de dolari. În câteva zile însă, aceasta a fost eliberată din arestul preventiv, iar dosarul penal intentat pentru „sustrageri deosebit de mari din avutul proprietarului” a fost clasat de anchetatorul Alexei Mereniuc, care la fel…i-a împrumutat Larisei Focșa o sumă bunicică (16 mii de dolari).

La sigur că pe ofiţerul care-i instrumenta cazul, escroaca nu l-a dus de nas, relaţiile lor strânse de mai departe demonstrând cu prisosinţă acest fapt. Căci, în 1999, când Karamalak a fost reţinut și, foarte curând, eliberat cu condiţia să nu părăsească Chișinăul (pe care acesta l-a și „părăsit” peste câteva ore, nefiind prins nici până în prezent), anchetatorul Mereniuc a sustras din incinta MAI toate cele 30 de volume ale dosarului penal intentat lui „Bulgaru”.

Mereniuc a fost atunci judecat pentru crima săvârșită, care a redus la zero eforturile de mai mulţi ani ale colegilor săi. Însă - lucru straniu! - în scurt timp acesta a fost amnistiat. Putem doar să ne imaginăm cu ce sumă a fost răsplătit de către Karamalak acest trădător, dacă și-a permis să se aranjeze cu traiul mult departe de fosta Patrie…

deţine cetăţenie română și există riscul să dispară.

În 2003, asupra Larisei Focșa existau 12 dosare penale, care, însă, erau clasate unul după altul sau recalificate în dosare civile.

Simţind că și de data aceasta ea va scăpa basma curată (Focșa deja era cercetată în stare de libertate), reclamanţii expediază o scrisoare pe numele președintelui Vladimir Voronin, enumerând cu lux de amănunte toate faptele săvârșite de ea, inclusiv dauna adusă nu numai persoanelor sau întreprinderilor particulare, dar și bugetului statului.

De fapt, victimele au demonstrat că o grupare criminală s-a postat mai presus de lege, s-a contrapus statului însuși. De fapt, prin cele săvârșite - pe parcursul a mai bine de 10 ani neîntrerupţi! – Larisa Focșa, ca exponent al lumii interlope din Republica Moldova, a înjosit statul ca atare, a dovedit tuturor că justiţia din acest stat poate fi ocolită, cumpărată, ignorată, iar orișicare cetăţean dintre noi poate rămâne neapărat de nimeni, călcat în picioare în sensul direct al cuvântului. Textul scrisorii către Președinte conţine o sumedenie de date veridice (confirmate de anchetă) despre toate „isprăvile” afaceristei, precum și numele ofiţerilor de poliţie, al procurorilor care au semnat ordonanţele de clasare etc. Copia scrisorii a fost înmânată personal și unui vicedirector al SIS. Autorii nu au primit răspuns nici de la Președinţie, nici de la SIS. Potrivit anchetatorului Valeriu Ștefăneţ, care a instrumentat cazul Focșa, cele expuse în reclamaţiile pătimiţilor s-au confirmat sută la sută. Bunăoară, în 2003, dosarul de bază (nr.

2003480293, conform art. 123 al CP - sustrageri deosebit de mari din avutul proprietarului), conţinea cazurile a 11 pătimiţi (7 persoane fizice și 4 juridice), suma prejudiciului fiind de 5 milioane de lei. Atunci Focșa a fost arestată pe un termen scurt. Valeriu Ștefăneţ adresează Procuraturii un demers de prelungire a mandatului de arest, pe când viceprocurorul municipal Eugen Harunjen din contra solicită eliberarea deţinutei pe motiv că ea, chipurile, e grav bolnavă. Nadejda Mazur, de la Judecătoria Centru, satisface demersul lui Harunjen și, la 30 iunie 2003, Focșa este eliberată, în pofida faptului că

Justiţie de buzunar?

A fost unicul caz în care Focșa a fost închisă. Deși în 2004-2005 i-au fost iniţiate noi dosare penale, ea a rămas în libertate, continuându-și activitatea criminală. Astfel, un factor de decizie (viceministru) i-a „împrumutat” 60 mii de dolari, pe când recipisa conţinea o cifră de numai 5 mii. Pătimitul nu a putut explica cum s-a lăsat dus în eroare (să fie într-adevăr hipnoză?) de afaceristă. Pe care, apropo, i-a recomandat-o Gheorghe Martânov, fost director al Combinatului de Șampanie, ulterior înșelat de peste 100 mii de dolari. Firma „Liant” a fost estorcată de peste 2,5 milioane de lei, SRL „Hulubaș” - de 230 de mii de lei, doua firme de mobilă din România - de zeci de mii de dolari. Lista firmelor, ca și a cetăţenilor de rând, poate fi continuată. Însă doar un singur dosar a fost deferit justiţiei (nr.

2003480293). „Metoda” de constrângere a celor care insistă să le fie restituiţi banii poate fi înţeleasă și din cele mărturisite de Tatiana C.: „Era clienta firmei noastre. Odată mi s-a adresat cu rugămintea de a-i împrumuta o sumă mare de bani, chipurile, pentru a „unge” obţinerea mai rapidă a unui credit bancar. I-am oferit suma cerută, cu permisiunea partenerilor noștri din Odesa. Aflând că datoria nu ni se restituie, odesiţii au invitat-o pe Focșa la o întâlnire, la care ea s-a înfăţișat însoţită de doi tipi. Unul, foarte înalt, s-a prezentat ca Nicolae Silvestru, din „brigada lui Bulgaru”, pe celălalt îl chema Mahmed. La întrebarea ce caută aici persoanele în cauză, Focșa a răspuns că „lucrează împreună”. Afacerista nu a minţit de data aceasta – ea de bună seamă „lucrează” împreună cu „subalternii lui Karamalak. Care au și contribuit, se vede, la micșorarea vădită a termenului de privaţiune de libertate. Se spune că pentru aceasta, „Bulgaru” a ordonat (de acolo, de la Moscova, unde are deja azil politic) alocarea a 100 mii de dolari.

Ne dăm bine seama în buzunarele cui au nimerit acești bani.

Boris OLARU Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică, 23 martie 2006 Sursa: mdn.md

Crime, bani şi putere sub guvernarea AIE Crimele grave, omorurile la comandă, maltratările și intimidările au devenit aproape o banalitate în peisajul cotidian al statului nostru guvernat, de ceva timp și după cum am fost anunţaţi, în baza unor principii și valori democratice. Una peste alta, a venit peste noi și vestea graţierii unor criminalirecidiviști, condamnaţi pentru omoruri, furturi și escrocherii de proporţii, de către președintele interimar Marian Lupu.

Aceasta se întâmplă în condiţiile în care mai mulţi politicieni și analiști vorbesc tot mai insistent în ultimul timp despre revenirea în forţă a grupărilor de crimă organizată în Republica Moldova. Să ne amintim de numeroasele crime și atacuri banditești comise chiar în recenta campanie electorală pentru alegerile locale. Printre cele mai răsunătoare a fost și cazul directorului vinăriei Mileștii Mici, Efrim Agrici, maltratat

și ameninţat cu moartea, împreună cu alţi membri ai familiei, în propria locuinţă. Într-o emisiune televizată, directorul Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru, opina, la vremea respectivă, că aceste grupări s-au consolidat pentru a sfida instituţiile de drept și societatea civilă. „Crimele care au avut loc în această campanie electorală cad sub incidenţa crimei organizate. Este vorba despre criminalii recidiviști, care au experienţă și care anterior au fost extrem de mult presaţi de către organele de drept, au fost închiși, iar în ultimii ani au fost amnistiaţi”, a precizat expertul.

Crime aproape descoperite, dar niciodată până la capăt Ar mai fi de amintit și explozia unei mașini-capcană în centrul Chișinăului, imediat după alegerile locale, explozie în care a decedat omul de afaceri Igor Ţurcan. Respectivul atentat ar trebui analizat, se pare, în contextul arestării la București a lui Robert Gîrleanu, suspectul principal în trei asasinate comise în 2000 la

Chișinău, după tranzacţionarea unor autoturisme furate. Anchetatorii din România afirmă că gruparea criminală condusă de Gîrleanu, zis și„asasinul cu Baikal”, ar putea avea legătură cu mai multe reglări de conturi sângeroase, inclusiv cu atentatul cu bombă în care a fost asasinat Ţurcan.

Cazul care a provocat numeroase reacţii la București, la noi a fost trecut sub tăcere. Chiar dacă asasinarea lui Igor Ţurcan, omorul dublu de la Durlești, dar și alte crime grave care au zguduit republica în ultima perioadă, au fost discutate recent la Consiliul Suprem de Securitate, tot nu știm mare lucru. Președintele Consiliului, interimarul Marian Lupu, a afirmat după ședinţa respectivă că unele dintre aceste crime ar fi aproape descoperite, fără a spune însă care anume dintre ele. Am vrea să-l credem pe Marian Lupu, dar teamă ni-i că și aceste cazuri ar putea completa șirul crimelor „aproape descoperite”.

Structurile de forţă, în slujba partidelor Nu ne vom deda speculaţiilor privind legăturile și conexiunile pe care le-ar avea unii reprezentanţi ai actualei guvernări cu lumea in-

terlopă. Pentru aceasta ar trebui să prezentăm probe. Cert este însă că în situaţia când organele de drept au fost împărţite și au devenit domenii de interese ale diverselor partide care-și dispută întâietatea, lupta cu criminalitatea devine tot mai problematică și anevoioasă.

Simptomatic în acest sens este cazul ofiţerului CCCEC împușcat în cadrul unei percheziţii la domiciliul familiei Busuioc din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă. Incidentul a fost urmat de numeroase declaraţii controversate și contradictorii ale structurilor de forţă implicate în acest caz, iar bănuitul, Victor Busuioc, ba era arestat, ba era pus în libertate.

Mai mult, în disputa respectivă au fost antrenaţi ziariști și politicieni pe post de suporteri. Omniprezentul Sergiu Mocanu afirma fără drept de apel că ofiţerul și-a tras el singur un glonte în cap, trăgătorii de sfori au scos în stradă așa-numita mișcare „7 aprilie” (al cărei membru este binecunoscutul Anatol Mătăsaru) pentru o acţiune de protest în susţinerea lui Busuioc. Schimbul de declaraţii dure care s-a produs atunci între CCCEC, controlat de PD, și Serviciul de Grăniceri, structură care urmează să treacă

în subordinea Ministerului de Interne și condusă, până nu demult, de Alexei Roibu, actualul ministru de Interne, numit în funcţie de PLDM, indică, de asemenea, că suntem departe de adevăratele reforme, iar lupta cu criminalitatea ocupă un loc secund pe agenda guvernanţilor.

Reforme sau redistribuire? În vorbe, toată lumea vrea să facă reforme. Și președintele interimar Marian Lupu, care și-a făcut un Consiliu pentru Reforma Organelor de Drept, ce-i drept, cu intenţia clară de a i-o lua înainte premierului. De asemenea, și premierul Vladimir Filat vrea să demonopolizeze organele de drept, referindu-se, în context, la Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Noi i-am sugera să includă totuși în listă, pentru mai multă credibilitate, și Serviciul Vamal. „Aceste instituţii nu pot fi nici partajate, nici puse sub controlul unor partide. Independenţa în activitatea acestor instituţii este vitală și vizează în mod direct eficienţa. Funcţia de

procuror general este una politizată, la fel cum este și domeniul justiţiei”, a menţionat Filat în cadrul unei emisiuni televizate. Mare adevăr. Numai că s-ar putea să constatăm peste un timp că bunele intenţii se vor reduce iarăși la redistribuirea sferelor de influenţă.

Vă amintiţi cât de mult s-a bucurat

Vladimir Filat atunci când, de ziua lui, șeful CCCEC, Viorel Chetrari, i-a promis să le dea „la bot” tuturor celor care-l vor supăra. Dar riscurile sunt mari atunci când cuiva îi este permis să dea „la bot”, dar nu știi cine corectează traiectoria pumnului și către al cui „bot” se va îndrepta acesta.

Ioana FLOREA, FLUX

6

15 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Opinii

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EXERCIŢII DE AUTOFLAGELARE CA SOLUŢIE DE COMBATERE A CORUPŢIEI

Dacă Filat vrea cu adevărat să distrugă regimul corupt şi mafiot din Republica Moldova, el ar trebui să se autodistrugă Premierul Vladimir Filat a spus adevărul în apelul său către cetăţenii Republicii Moldova, din 12 iulie. În cea mai mare parte a afirmaţiilor sale, premierul nu poate fi contrazis. Problema constă însă în faptul că liderul PLDM nu a spus tot adevărul, ci numai partea care îi convine lui. De aceea este greu de crezut în sinceritatea afirmaţiilor și intenţiilor anunţate de el.

Unul dintre adevărurile incontestabile pe care le-a afirmat Filat este că sub guvernarea AIE, în Republica Moldova s-a instituit un regim sau s-a menţinut vechiul regim corupt și mafiot din instituţiile statului. Iată ce spune premierul: „[…] este important ca AIE să existe în continuare, dar nu cu preţul conservării unui sistem corupt în instituţiile statului, nu cu preţul renunţării la reforme și la celelalte obiective pe care ni le-am asumat”. Puţin mai la vale, premierul a adăugat: „[…] vreau să menţionez că unul dintre formatorii de opinie care a participat la consultări mi-a spus că pericolul care pândește acum Republica Moldova nu este comunizarea, ci mafiotizarea. Dacă nu vom opri orice tentativă de mafiotizare a ţării, nu vom avea niciodată o Moldovă fără sărăcie și nu va veni niciodată timpul să ducem schimbarea până la capăt, iar aceste cuvinte vor rămâne doar slogane de campanie electorală”. Vina pentru instaurarea și menţinerea acestui regim corupt și mafiot Filat o aruncă pe umerii partenerilor săi de guvernare, Partidul Liberal și Partidul Democrat, despre care premierul afirmă că au creat o alianţă în alianţă, adică în AIE,

al căror scop este torpilarea iniţiativelor „nobile” ale PLDM. Nu sunt nici avocatul PD, nici al PL. Din contra, consider că păcatele celor două formaţiuni politice sunt multe, mari și grele, dar nici ale PLDM nu sunt mai puţine sau mai mici. Ba chiar PLDM-ului îi revine cea mai mare parte din responsabilitatea pentru actuala guvernare.

Dacă este cinstit cu publicul, premierul trebuie să recunoască faptul că la instaurarea regimului corupt și mafiot din Republica Moldova, despre care ne vorbește, a pus umărul și partidul său, și chiar el în persoană. Dacă Filat ar fi declarat că gata, din prima secundă după ce a făcut această declaraţie, el renunţă ferm și pentru totdeauna la contrabanda cu ţigări și că îi va băga la zdup pe toţi ortacii săi implicaţi în acest gen de crimă economică, atunci da, aș fi crezut și eu că domnul prim-ministru vrea, cu adevărat, să schimbe starea de lucruri din ţară, să demoleze regimul corupt și mafiot, dar nu doar să-i strângă la perete pe partenerii săi din arcul guvernamental. Așa însă, nimeni nu o să aibă încredere în sinceritatea și nobleţea intenţiilor liderului PLDM. Și cum ar putea, în condiţiile în care

toată lumea se șușotește și face bancuri despre faptul că mai toată contrabanda cu ţigări s-ar desfășura sub înaltul patronaj al chiar primului ministru?

De menţionat în acest context că în urma unei serii de dezvăluiri legate de asasinarea lui Igor Ţurcanu, presa a dat în vileag o serie de nume de înalţi demnitari din Interne și Serviciul Vamal.

Vameșii au fost vizaţi și cu ocazia altor dezvăluiri de presă. Însă, cu toate acestea, premierul filat nu a dispus suspendarea din funcţie a celor suspectaţi de corupţie și contrabandă și nici nu a cerut Procuraturii și CCCEC să investigheze cazurile respective. Și încă ceva la subiectul regimului corupt și mafiot, invocat de Filat în discursul său. Dacă premierul este imaculat, fără de prihană, numai bun ca să arunce cu pietre în alţii, dacă el nu este nici corupt și nici mafiot, cum a fost posibil ca în perioada în care el a exercitat una dintre cele mai importante funcţii în stat, cea de prim-ministru, care este poate chiar cea mai importantă, în condiţiile în care el a condus cea mai numeroasă formaţiune politică din coaliţia de guvernământ, PLDM, în condiţiile în care a deţinut controlul asupra celor mai importante structuri și domenii (în special, Internele, Vama, Serviciul Grăniceri, Ministerul Sănătăţii, Fiscul, achiziţiile publice), cum a fost posibil ca în ţara noastră să se instituie sau să se menţină un astfel de regim odios, corupt și mafiot? Și de ce premierul bate alarma abia acum, la tocmai 2 ani de la instalarea sa în funcţia de prim-

LAGARDE:

Intrarea SUA în incapacitate de plată ar avea „consecinţe deplorabile” Intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată ar avea „consecinţe deplorabile” atât pentru ţară, cât și pentru restul lumii, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, potrivit AFP.

„Dacă luăm în calcul scenariul unei intrări complete în incapacitate de plată, se ajunge, bineînţeles, la majorări de dobânzi, consecinţe majore asupra bursei și efecte deplorabile pentru SUA, dar și pentru economia mondială pe ansamblu”, a spus Lagarde, într-un interviu pentru postul american de televiziune ABC, adăugând că nu-și imaginează nici măcar “o secundă” că SUA ar putea intra în default.

Statele Unite se află în impas politic după ce democraţii și republicanii nu au reușit să ajungă la un acord în privinţa majorării plafonului de îndatorare.

SUA au atins, în luna mai, pragul maxim al îndatorării, de 14.300 de miliarde de dolari, iar Trezoreria a autorizat măsuri extraordinare, care permit guvernului să poată angaja împrumuturi până pe 2 august. După această dată, guvernul nu va mai avea dreptul să se împrumu-

te și nu își va putea onora obligaţiile, inclusiv serviciul datoriilor.

O parte a economiștilor consideră că guvernul ar putea să se împrumute și după această dată, însă Lagarde pare să susţină poziţia autorităţilor americane, care au avertizat că în lipsa unei creșteri a limitei de îndatorare, consecinţele vor fi extrem de grave.

Lagarde, care a preluat marţi conducerea FMI, a afirmat că predecesorul său, Dominique Strauss-Kahn, a făcut “o treabă excelentă” ca șef al instituţiei internaţionale.

Lagarde a fost desemnată director general după ce postul a devenit vacant la mijlocul lunii mai, ca urmare a demisiei lui Dominique Strauss-Kahn, arestat la New York pentru acuzaţii de viol, respinse de fostul oficial.

Teodora ŢUGUI Sursa: Cotidianul.ro

ministru și de preluare a hăţurilor guvernării?

Dacă admitem ipoteza că abia acum i s-a trezit bunulsimţ, rușinea și regretele pentru cele săvârșite de el până acum, atunci ar fi corect și bărbătește ca acesta să-și asume responsabilitatea pentru situaţia în care a adus ţara, chiar dacă nu doar el se face vinovat de instaurarea și perpetuarea acestui regim corupt și mafiot.

Părerea mea este, însă, că în Filat nu s-a trezit nici un fel de bun-simţ, rușine sau regrete.

El, pur și simplu, a înţeles că, în condiţiile în care responsabilitatea pentru actuala guvernare îi revine în cea mai mare parte, dacă nu întreprinde de urgenţă ceva, atunci se va prăbuși, își va risipi capitalul politic și niciodată nu va mai pupa fotoliul de primministru sau o altă funcţie în stat, cum ar fi cea de președinte al Legislativului sau al republicii, la care aspiră cu ardoare nemărturisită. De aceea, premierul a decis să creeze un nou orizont de așteptare în societate, încercând să vândă alte gogoși propagandistice decât cele cu care i-a prostit până acum pe alegători.

Până nu demult, Filat promitea o Moldova fără Voronin, o Moldovă fără comuniști. Și s-a apucat să realizeze aceste promisiuni împreună cu partenerii săi din AIE, mai exact cu PL și PD. Dar iată că înlăturarea comuniștilor de la putere și trimiterea lor în opoziţie nu a condus și la schimbarea de fapt a lucrurilor în Republica Moldova.

Vechile probleme au rămas, ba chiar au apărut și altele noi, criza economică s-a amplificat, iar gu-

vernarea vădește incompetenţă în acţiuni și blocaj la nivel central.

Deci, sloganul „Moldova fără Voronin! Moldova fără comuniști!” nu mai are priză la public. S-a devalorizat. Acum Filat lansează altul: lupta cu corupţia, lupta cu mafia, lupta pentru reforme.

Adică un fel de „Moldova fără corupţi, Moldova fără mafioţi”, deziderat pe care, de data această, Filat încearcă să-l realizeze, se pare, împreună cu comuniștii pentru a-i debarca de la guvernare pe cei de la PD și PL. E limpede că anume acesta este scopul urmărit de Filat: să obţină un control total asupra Guvernului și, ameninţându-i pe liberali și democraţi cu demisia sa din funcţia de prim-ministru sau speriindu-i cu o eventuală alianţă cu comuniștii, să-i constrângă pe aceștia să susţină un guvern PLDM minoritar. Un guvern minoritar PLDM care, la nevoie, atunci când pe anumite chestiuni contradicţiile dintre Filat, pe de o parte, și Lupu și Ghimpu, pe de altă parte, vor deveni insurmontabile, s-ar bucura ocazional și de susţinerea comuniștilor. Deci, toată mascarada pornită de Filat împotriva corupţilor și mafioţilor, care ar torpila reformele și ar suge sângele sărmanului popor, nu urmărește decât consolidarea propriilor poziţii, prevenirea prăbușirii PLDM cu preţul intrării la apă, hai să-i spunem, înainte de termen a PD și PL. În apelul său către popor, Filat a dat o apreciere corectă situaţiei de fapt din ţară. Dar nu pentru a o schimba din rădăcină, nu pen-

Ce ar fi să ne închipuim că, la nivel de stat, de societate sau, încă mai bine, din punctul de vedere al intereselor vitale ale cetăţenilor de rând, lucrurile ar merge foarte bine în Republica Moldova? Nu ar fi asta o adevărată poveste de succes?

Cu niţică imaginaţie, am putea vedea, de exemplu, că partidele sunt alcătuite, practic fără excepţii, din cele mai valoroasele elemente ale societăţii, nu din tot soiul de indivizi dubioși, unii certaţi cu legea, alţii confundând partidele cu cele mai scârboase firme profitabile, ceilalţi bolnavi după putere și mărire (dar, bineînţeles, nu fără bani, mulţi, foarte mulţi bani), o samă purtând în cârcă grave disfuncţionalităţi ereditare, de formaţie și de inteligenţă și aproape toţi, în special cei din vârful deciziei, perfect adaptabili la variatele forme de curtoazie din zona puterii și a afacerilor, cum ar fi corupţia, șantajul, abuzurile, traficul de influenţă, iresponsabilitatea, sfidarea legilor și, mai presus de toate, așezarea propriului interes în fruntea tuturor preocupărilor posibile. Cât ar fi de frumos să avem convingerea că la noi, partidul nu se reduce, de fapt, la un nucleu foarte restrâns, alcătuit din liderul acestuia plus câţiva acoliţi legaţi într-un anume fel de căpetenia acestei mafii? Nu ar fi bine să fie așa? Sau gândiţi-vă că miniștrii, deputaţii, șefii de departamente și administraţii locale nu au alte griji decât cele despre care le vorbesc apăsat cetăţenilor în timpul campaniilor electorale, că fiecare din zilele lor de muncă este destinată în mod exclusiv slujirii celor care i-au susţinut și promovat la funcţiile pe care le deţin, că în orice oră din zi și din noapte ei sunt gata să sară în ajutorul tuturor celor care au nevoie de cuvântul lor ferm și sincer, de părerea lor precisă și competentă, de atitudinea lor angajantă și responsabilă. Sforţaţi-vă să-i vedeţi cinstiţi, harnici, competenţi, școliţi, educaţi, modești, populari, tot atât de simpli și săraci ca și dumneavoastră, devotaţi până în măduva oaselor ţării ai cărei reprezentanţi sunt și slujitori deosebit de umili și de prevenitori ai poporului din care zic mereu că fac parte. Ștergeţi-vă din memorie pentru o clipă chipul demnitarului de stat cu care v-aţi obișnuit în timpul degradantei tranziţii de la lagărul socialist de tristă amintire la mocirla fără fund a capitalismului criminogen postsovietic, uitaţi doar o clipă că acest demnitar, în afară de slujba oficială pe care nu știe, nu vrea și în orice caz nu are cum să și-o facă corect și cu pricepere, are alte interese, mult mai mari, și anume cum să-și rotunjească averea acumulată pe căi doar de Dumnezeu știute sau cum să și-o adune cât mai repede cu putinţă atunci când încă nu o are, că posedă cel puţin o casă foarte mare și foarte scumpă și câteva mașini la fel de costisitoare, dispune de nebănuite alte bunuri și venituri, că nu are absolut nici o

legătură cu poporul, că mâinile, ca și cugetul, îi sunt mereu murdare, că habar nu are ce înseamnă să fii patriot al ţării în care trăiești, că dacă întâmplător se pretinde cumva patriot (și naţionalist), o face numaidecât doar conjunctural, cum tot conjunctural este gata oricând să declare contrariul.

Treceţi însă peste toate acestea și haideţi să vedem latura frumoasă a lucrurilor. Cât vă costă să admiteţi, de exemplu, că liderii noștri politici nu fac declaraţii și nu promovează idei care nu ar izvorî din statutul real al Republicii Moldova și din interesele vitale ale societăţii moldovenești, cum ar fi, bunăoară, nostalgiile rusești și sovietice sau, de la cealaltă extremă, afișarea unui naţionalism pur dogmatic, desuet, fără substanţă, că aceștia nu numai că au înţeles perfect ce este statul de drept, dar fac în mod real tot ce le stă în puteri ca în ţara noastră legea să fie respectată întocmai, fără nici o abatere de la buchia ei, că nici un act normativ, fie că e vorba de Legea Fundamentală a ţării sau de o oarecare hotărâre a Parlamentului, Guvernului, consiliilor municipale sau raionale, nu este produsul conjunctural al intereselor politice și afaceriste de moment, că la formularea atitudinilor și la luarea deciziilor în structurile puterii de stat eventualele interese de partid sau de afaceri nu pot avea nici o șansă să pericliteze interesul public, că în societatea noastră s-a încetăţenit convingerea după care fiecare ministru, deputat sau consilier în administraţia locală, în general, orice funcţionar de stat își face datoria onorabil și fără reproș.

Nu ar fi oare frumos așa, ar putea oare fi inventată o poveste mai frumoasă? Știu că aveţi destule motive să-mi reproșaţi că viaţa noastră reală este cu totul alta, că de la acest portret al politicienilor noștri până la cel real este o distanţă dureros de mare, că aceștia, declarându-se - emfatic și întru totul nemotivat - politicieni de factură nouă, tineri (la minte?), din toate știinţele pe care le-au trecut, au însușit temeinic un singur lucru: să ignore cu desăvârșire tot ce s-a făcut bun până la ei, și, mai cu seamă, orice lege, ca și orice regulă de bunsimţ, dacă acestea nu le slujesc la atingerea scopurilor personale sau de partid (ceea ce e același lucru).

Astfel, conceptul de necesitate imperativă este furat legii pentru a fi însușit de interesul privat și de gașcă. Îmi veţi spune, probabil, că aceste mutaţii categoric reprobabile sunt justificate de anumite raţiuni politice, și desigur că aţi avea dreptate. Aţi mai putea adăuga că, în acest scop, Constituţia, și, odată cu ea, forma de guvernământ, pot fi schimbate după fiecare noi ale-

tru a eradica regimul corupt și mafiot. Nu, ci pentru a se perpetua chiar el la putere. Doar atât.

Iar perpetuarea guvernării Filat înseamnă, de fapt, perpetuarea regimului corupt și mafiot. E o

axiomă. Dacă Filat vrea să distrugă, să lichideze regimul corupt și mafiot din Republica Moldova, el ar trebui să se autodistrugă, să se autolichideze. Altfel, toate constatările și declaraţiile făcute

de el în apelul respectiv nu sunt decât o perdea de fum și constituie o dovadă de ipocrizie. Nimic nou sub cerul Moldovei, doar fum și făţărnicie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Poveşti de succes

geri parlamentare, și, în general, ori de câte ori interesele politice de moment o pot cere, că, tot așa, pot fi modificate, oricât de drastic, organigrama, competenţele și responsabilitatea Parlamentului, Guvernului și cele ale administraţiilor locale, după cum, așișderea, se poate proceda și în ceea ce privește legislaţia electorală, acordând, de exemplu, dreptul la vot copiilor, mergând de la 18 ani în jos oricât de mult ar cere-o interesul politic.

Iar când legea „necesară” lipsește sau nu poate fi aplicată pentru a obţine efectul dorit, în scenă intră argumentul cel mai imbatabil, banul. Mi-aţi putea reaminti, între altele, cazuri de răsunet, ca atunci când un anume partid, dorind să slăbească sau să anihileze puterea unui adversar sau a unui aliat insuficient de conciliant, a plătit, după unele zvonuri, între o jumătate de milion și un milion de euro unor membri ai conducerii partidelor concurente ca aceștia să dezerteze de acolo, sau a aruncat, pentru cumpărarea consilierilor din administraţiile locale, colo o pomană de câte 10 mii de euro de fiecare căpăţâna scoasă la vânzare.

Eu zic însă, să trecem peste aceste mărunţișuri și să visăm la lucruri frumoase.

Ce ne poate împiedica să avem convingerea că Republica Moldova este o ţară în care domnește legea?

Nu avem noi procuraturi peste procuraturi, judecătorii peste judecătorii, centre anticriminale peste... etc.? Nu avem noi advocaţi care pot să facă din alb negru și viceversa, să pledeze pentru CEDO tot atât de vârtos ca și pentru Pasat sau Plahotniuc. Profesionismul – profesionism rămâne, principalul e

să iasă banul. În rest, nimic nu are valoare. Sunt sigur că v-ar plăcea să știţi că atunci când sunteţi în situaţia disperată de a solicita să vi se facă dreptate într-o cauză în care sunteţi nedreptăţiţi în mod evident, instanţa la care aţi apelat în nici un caz nu poate să vă dezamăgească. Dimpotrivă, va cântări totul cu cea mai mare luare aminte, demonstrând dreptatea dumneavoastră fără să lase nici un motiv de recurs. Și așa peste tot. Oriunde te-ai adresa – poliţie, procuratură, judecătorie, avocaţi –, pretutindeni aceeași prestanţă profesională și responsabilitate funcţională și civică. Toţi cunosc legile și toţi le respectă, necondiţionat. Întregul sistem al dreptului are o singură credinţă: LEGEA. Cuvântul de ordine în tribunalele americane este In God is our trust („Credem în Dumnezeu” sau „Nădejdea noastră este la Dumnezeu”), pe când la noi sloganul, neafișat, ce-i drept, este „Noi credem în LEGE”, ceea ce vrea să însemne că legea noastră ne apără precum Dumnezeu îi apără pe americani. S-ar prea putea să se găsească însă cineva care să încerce a pune la îndoială și această poveste minunată. Un cârtitor oarecare nu ar ezita poate să reamintească afirmaţiile vehiculate în presă privind vânzarea-cumpărarea funcţiei de procuror general, corupţia strigătoare la cer din Centrul de luptă împotriva... corupţiei, ar putea face trimitere la criticile repetate ale fostului ministru al Justiţiei în adresa judecătorilor, în sensul că aceștia constituie piedica cea mai mare în calea reformării sistemului de drept din Republica Moldova, la numeroase fapte cu adevărat reale de corupţie și de degradare

morală și profesională a organelor de drept, la colaborarea mai mult sau mai puţin strânsă a acestor organe cu lumea interlopă, la o anumită îngemănare a celor două sfere, cum s-a văzut foarte clar în cazul asasinării lui Igor Ţurcan etc.

Cine nu știe că, de regulă, cea mai serioasă probă în instanţă o constituie banul, mai ales în cauzele care miroase foarte tare a bani, acesta fiind, astfel, cea mai convingătoare dovadă de eficienţă profesională a avocaţilor, procurorilor și judecătorilor. Și totuși, de ce să ne amărâm sufletul cu astfel de gânduri, nu ar fi mult mai bine să credem că situaţia reală ar putea fi alta, una mult mai optimistă, că poveștile de succes sunt singura realitate palpabilă în Republica Moldova?

Dar cât de benefică ar fi o frumoasă poveste despre cea de a patra putere în stat! Cât de bine ne-ar prinde încrederea că ziarele, posturile de radio și televiziune moldovenești sunt cele mai de nădejde, cele mai corecte și deci cele mai credibile surse mass-media din lume. Ce ne-ar putea împiedica să avem siguranţa că acestea niciodată nu ne mint, ba dimpotrivă, că spun numai adevărul sau, zis altfel, că ceea ce spun nu e auzit de pe la babele care vând pătrunjel la piaţă, ci e rezultatul exclusiv al cercetărilor pe piele proprie, îndelungate, laborioase, riscante, ale jurnaliștilor de la aceste mijloace de informaţie. De ce să nu lăsăm ochii să ni se umple de lacrimi de entuziasm și recunoștinţă pentru jurnaliștii care se stăruie atât de tare pentru noi? De ce să dăm prea multă importanţă anumitor ziariști îmbătrâniţi, moral și intelectual, înainte de vreme, care, în fosăiala somnolentă din aerul redacţional compun penibile scenete politicoartistice sau imaginează scenarii fantasmagorice privind apropiata evoluţie politică a Republicii Moldova, în loc să scrie cu sânge rece, cu pătrundere și curaj despre ce se întâmplă realmente, zi de zi, în societate? Sau de ce să ne înfurie intonaţia de ultimă oră, ţigănească, a jurnaliștilor mai tineri de la radio și TV, jalnică invenţie artificială, preluată de la modele de prestanţă îndoielnică, atât de supărătoare și atât de străină faţă de orice discurs ce presupune o minimă cultură a vorbirii? Va voi cineva să insinueze că unii jurnaliști sunt simbriași ai anumitor afaceriști-politicieni sau politicieni-afaceriști, că cei mai mulţi sunt prea expuși curentelor, predispoziţiilor, bârfelor, fanfaronadei ce bântuie spectacolul politic? Dar câţi au puterea reală să reziste destoinic acestor presiuni?

Nimic nou sub soare. Principalul e să nu ne refuzăm plăcerea de a crede că lumea în care trăim e cea mai bună din toate lumile posibile.

Ion ŢURCANU, pentru FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 IULIE 2011

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Ce a câştigat interimarul Lupu din afacerea Palanca Interimarul Marian Lupu a mers pe 9 iulie curent în Crimeea, unde președintele ucrainean Victor Ianukovici și-a serbat ziua de naștere.

Presa ucraineană spune că interimarul nostru i-a impresionat pe toţi prin cortegiul impunător de care a fost însoţit, astfel încât pe toată peninsula a mers zvonul că însuși premierul rus, Vladimir Putin, ar fi venit să-l felicite pe șeful statului ucrainean. De fapt însă, nu era prim-ministrul Federaţiei Ruse, ci Marian Lupu, care nici măcar președinte nu e, ci doar un ad-interim. Este adevărat că Republica Moldova nu e o ţară atât de mare ca și Federaţia Rusă, în schimb interimarul ei este mare, mare de tot, de peste 2 metri, respectiv, și cortegiul lui trebuie să fie pe măsură.

O ţară mică cu un interimar exagerat de lung şi cu o escortă exagerat de mare De fapt, știţi de ce s-a dus Marian Lupu în Crimeea la Ianukovici? Ca să transforme în capital politic personal actul criminal săvârșit de clasa politică moldoveană prin vânzarea pământului ţării la Palanca. La întrevederea cu Ianukovici, Lupu a încercat să transforme această faptă dezonorantă într-un titlu de glorie. În cadrul întrevederii cu interimarul moldovean, Ianukovici a declarat cu o satisfacţie nedisimulată de expansionist malorus: „Decizia pe care aţi luat-o este foarte importantă.

Ea, timp de mai mulţi ani, într-o anumită măsură, bloca relaţiile dintre Ucraina și Republica Moldova”. La care, probabil, interimarul nostru, lung de peste 2 metri, a luat poziţia de drepţi și a raportat cu mâna la chipiu: „Rad

staratsea”, adică, în traducere din rusă, asta ar însemna cam următorul lucru: „Sunt bucuros să servesc interesele Ucrainei în detrimentul celor ale Moldovei”.

Agenţiile de presă ucrainene l-au citat pe Lupu cu o declaraţie în care acesta l-a susţinut pe Ianukovici, confirmând existenţa unei „hibernări profunde” în relaţiile moldo-ucrainene în ultimii ani. „Astăzi putem anunţa o resetare serioasă și să dăm o nouă dinamică și calitate relaţiilor noastre bilaterale”, a declarat interimarul. Sigur, foarte serioasă este „resetarea” atunci când cedezi străinilor o parte din moșia ţării. Dacă AIE o să reseteze de aceeași manieră relaţiile cu mai multe state în care avem interes, în curând, hotarul ţării va ajunge prin suburbiile Chișinăului. Însă pe Marian Lupu acest lucru nu-l deranjează. Preocuparea lui este cariera politică în ascensiune, indiferent de partidul care îl promovează, că e vorba de comuniști sau de anticomuniști. Și conturile din

bancă, astea tot sunt printre preocupările lui de bază.

Averile lui Lupu Apropo. Încă în luna februarie 2011, ziarul FLUX a publicat articolul „Marian Lupu, „cel mai sărac demnitar”, cu proprietăţi de milioane pe Insulele Virgine Britanice și litoralul bulgăresc”. În acel material prezentam niște referiri din surse moldovenești, românești și rusești privind averile lui Marian Lupu. Reproducem aici un fragment din acel material de investigaţie, după care vom face niște concluzii și vom adresa și niște întrebări. „Pe 7 septembrie 2010, prestigiosul portal de știri rusesc „Agenţia Naţională de Știri” (www.annews.ru) a publicat o investigaţie privind proprietăţile deţinute de Marian Lupu în străinătate. Materialul purta titlul „Businessul offshore al liderului Partidului Democrat din Moldova” (Оффшорный бизнес лидера демократической партии Молдовы). Nu vom reproduce integral acest material, ci doar vom reaminti anumite constatări pe cale le-au făcut autorii lui.

Așadar, încă în septembrie anul trecut (2010), jurnaliștii de la „Agenţia Naţională de Știri” anunţau că în mâinile lor au ajuns niște documente ce demonstrează că Marian Lupu deţine afaceri și proprietăţi imobiliare importante în Europa Occidentală. În primul rând, este vorba de o companie offshore moldo-română, care activează în domeniul imobilelor și al comerţului, care se numește „Alianţa moldo-română Solidaritatea Limited” și pe care Lupu o deţine în condiţii de paritate,

împreună cu media-magnatul român Sorin Ovidiu Vântu. Jurnaliștii de la www.annews.ru au prezentat în foto-copie actele de constituire a companiei, precizând că Lupu și Vântu au înregistrat-o în 2006, în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice. Potrivit lor, offshorul „Alianţa moldoromână Solidaritatea Limited” controlează mai multe companii specializate în producţia de vinuri din Moldova, dar și societăţi imobiliare din Europa de Est, având relaţii de afaceri și în România. În 2009, firma a avut o cifră de afaceri de tocmai 300 de milioane de dolari.

Lupule, mânca-ţi-aș pământul ţării tale, tare-mi place mie cum resetezi mătăluţă relaţiile moldo-ucrainene!

12 hectare de paradis lupesc la poalele munţilor Pirin Jurnaliștii ruși au mai relatat în investigaţia lor și despre o altă proprietate pe care Lupu o deţine în Bulgaria. Este vorba despre firma „Mirela Real Estate SRL”, care are un sediu în cunoscuta staţiune balneoclimaterică bulgărească Sandanski, str. Vassil Kunchev nr. 4. Potrivit annews. ru, Lupu deţine la poalele munţilor Pirin 12 hectare de teren în valoare de, cel puţin, 6 milioane de euro.

După cum vedem, Marian Lupu nu este chiar așa de sărac precum vrea el să se creadă.

Drept dovadă este și faptul că interimarul nostru nu a dezminţit sub nici o formă afirmaţiile apărute pe www.annews.ru, nu a spus niciodată că acestea nu ar fi adevărate, că ar fi o invenţie. Ba dimpotrivă, Marian Lupu a refuzat să formuleze o opinie în legătură cu dezvăluirile făcute

de presa rusă privind proprietăţile sale din străinătate. A refuzat să facă acest lucru chiar dacă noi am insistat.

Imediat după apariţia pe www.annews.ru a investigaţiei „Businessul offshore al liderului Partidului Democrat din Moldova”, cotidianul Curentul din România a publicat și el o investigaţie despre averile lui Lupu,

continuând subiectul abordat în premieră de jurnaliștii ruși. Ziarul FLUX a preluat atunci materialul de pe cotidianul.ro, care se numea „SOV și președintele PDM, Marian Lupu, sabotează interesele R. Moldova”, plasând la finalul lui un Post-Scriptum prin care ne arătam dispuși să publicăm și replica lui Marian Lupu. Iată ce scriam în acel PostScriptum: „Redacţia FLUX a solicitat punctul de vedere al Partidului Democrat din Moldova în legătură cu serialul de materiale la acest subiect apărute în România (curentul.ro), Rusia (annews. ru, kompromat.ru) și Republica Moldova (jurnal.md și omg.md).

Responsabilii din cadrul Centrului informaţional-analitic al Partidului Democrat ne-au spus că liderii acestei formaţiuni nu au formulat, deocamdată, nici o declaraţie sau replică vizavi de subiectul abordat în presa de la București, Moscova și Chișinău.

Totodată, ni s-au dat asigurări că ni se va expedia la redacţie un Comunicat de presă în cazul în care liderii PD vor găsi oportun să-și formuleze un punct de vedere oficial. Redacţia FLUX își exprimă disponibilitatea să

publice eventualele explicaţii ale conducerii PD sau ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu din București”.

Cât nu ar fi de straniu, dar nici Marian Lupu, nici Centrul informaţional-analitic al Partidului Democrat și nici Sorin Ovidiu Vântu nu ne-au mai contactat și nu ne-au oferit nici un fel de explicaţii, deși au trecut deja aproape 5 luni de zile. Tăcerea lui Marian Lupu înseamnă, de fapt, că totul ce au scris jurnaliștii ruși, români și moldoveni privind afacerile și proprietăţile lui din străinătate este adevărat. Altfel, Marian Lupu nu ar fi ezitat nici o secundă să infirme aceste informaţii ce-i șifonează imaginea de lider de partid responsabil și integru. Nu a făcut lucrul acesta nici acum după ce a fost ales președinte al Legislativului și, prin consecinţă, președinte interimar al ţării, devenind prima persoană în stat. Nu a dezminţit pentru că nu a avut cum, ar fi fost contrazis de jurnaliștii care au efectuat investigaţiile respective, de probele prezentate de aceștia, dar nici nu a avut curajul să-și treacă toate proprietăţile în declaraţia de venit pentru 2010”.

Concluzia şi întrebările pentru Lupu Acesta este un fragment din investigaţia noastră publicată în februarie 2011, din care constatăm că Marian Lupu este un om foarte bogat. Acum întrebarea noastră adresată în mod oficial domnului Marian Lupu este următoarea: are vreo legătură cazul Palanca, vânzarea pământului naţional al Republicii Moldova la Palanca, cu acumularea acestor bogăţii uriașe de către domnia sa? Este evident că la Palanca, pământul nu s-a dat chiar pe degeaba, există voci care afirmă că mari granguri și mari bogătani de la Odesa au mituit cu sume exorbitante factori de decizie de la Chișinău.

Acum noi vrem să știm dacă și Marian Lupu s-a pricopsit cu ceva beneficii materiale din afacerea Palanca sau el a susţinut cedarea pământului naţional către un stat străin doar din sentiment de solidaritate cu unii tovarăși de guvernare, care sunt beneficiarii direcţi ai acestei afaceri murdare?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Petru Grozavu: Ostaticii de la Palanca Ucraina se manifestă în relaţiile de vecinătate exact ca și rușii, chiar dacă nu războiul armat, ci ameninţările și șantajul sunt puse în joc ca manieră de atac.

Expansionismul a invadat și avariat gândirea politică a Ucrainei, indiferent de doctrinele și stilistica partidelor ajunse la guvernare.

Cu singura deosebire, poate, că partidele de dreapta, spre deosebire de celelalte, nu-și ascund intenţiile și sunt mai categorice în mesaj.

Curios de tot. Radicalii ucraineni au ajuns să pretindă de la vecinii lor încă 61% din cât teritoriu are Ucraina de azi – chiar dacă această Ucraină nu este decât o combinaţie, la întâmplare, din rapturi teritoriale. Părtașii Iuliei Timoșenko și ultranaţionaliștii de la UNA-UNSO pretind că „așa arăta Ucraina (?!) până la 1918” și revendică teritorii de la Rusia, Belarus, Polonia, România (Bucovina de Sud), R. Moldova (Transnistria), dar nu zic nimic cu referire la zonele românești, trecute arbitrar sub administraţia Kievului după 1940: Sudul și Nordul Basarabiei, Nordul Bucovinei, Herţa, Insula Șerpilor… Lucrurile au mers într-atât de departe că fenomenul acestei gândiri a fost definit în mediul analiștilor politici de la Kiev drept „ucrainoidiotism”.

Ultimatumul lui Grişcenko Ceea ce s-a produs săptămâna trecută la Palanca se încadrează perfect în aceeași definiţie de „ucrainoidiotism”, dacă ţinem cont că, până la urmă, a avut loc un rapt teritorial.

De altfel, programat. „Ucraina intenţionează să ceară Moldovei transferul controlului asupra unei părţi de pământ (sic!) din satul Palanca, aproape de autostrada Odesa-Reni, imediat după alegerile locale…”. Este declaraţia ministrului ucrainean de Externe, Constantin Grișcenko, pre-

luată de Info-Prim de pe Kyiv Post. „Partea ucraineană nu se va împăca cu nici o întârziere sau alte argumente…”, avertiza Grișcenko. Urmare a declaraţiei lui Grișcenko, acum zece zile Kievul era gata să declanșeze operaţiuni militare la frontiera cu R. Moldova. Evident, nu s-ar fi întâmplat nimic, dar maniera totuși contează, această manieră nespecifică secolului, dar foarte specifică slavilor de răsărit, peste care s-a mai revărsat și sânge tătaro-mongol. Declaraţia oficialului ucrainean nu face decât să ne trimită cu gândul la ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940, impus României de Moscova în problema Basarabiei. Asta, până la urmă, s-a întâmplat. Kievul a ameninţat și a preluat, în urma acestor ameninţări, «controlul» asupra unui teritoriu suveran al R. Moldova. Faptul că „Acordul” (?!), semnat săptămâna trecută cu ucrainenii, a fost și rămâne ascuns de ochii lumii, ridică, în mod cert, mai multe semne de întrebare și lasă loc de suspiciuni că tot ce s-a făcut este lucru curat – indiferent de ce spun oficialii noștri sau cei de la Kiev. Deși Constituţia zice altceva, documentul trebuia făcut, cel puţin, public. Așa însă, nu știe nimeni ce a fost semnat, în ce condiţii, cu ce preţ, ce și cât i s-a dat Ucrainei (deși Acordul adiţional la Tratatul de frontieră acceptă modificări și putea fi chiar anulat, dacă erau luate în calcul realităţile). A fost însă, altfel. Chișinăul a cedat. Sau,

Eurooccidentalii s-au grăbit să bată din palme

poate, a profitat, așa după cum s-a mai întâmplat? Potrivit unor surse neoficiale, Ucraina a preluat săptămâna trecută la Palanca terenul (suveran) de sub șosea și a avansat în teritoriul R. Moldova cu încă 70 de metri de-a lungul autostrăzii. Respectiv, cu tot atâţia metri, Chișinăul trebuie să-și retragă bornele de la linia iniţială de frontieră.

„Tujii” şi „ONG”-iştii Cedările de săptămâna trecută la Palanca nu sunt primele, după 1991, făcute gratis Ucrainei. Ele sunt continuarea unui șir întreg de cedări, teritoriale și patrimoniale și, respectiv, a unei politici nejudicioase, ca să nu zic lașe, din partea Chișinăului. În 1998, Chișinăul renunţă la 700 de metri de litoral la Dunăre, în zona Giurgiulești, limitându-se la doar 450 de metri din cei 1150 câţi îi revenise după război (conform hărţilor administrativ-teritoriale de teren). În 1999 (premierul V. Filat era ministru de Stat în guvernul Sturza), Chișinăul acceptă cedarea tronsonului de autostradă în zona Palanca (7,8 km) – un drum strategic, militar, singurul pe care Ucraina poate ajunge pe uscat la Dunăre. O face, ca și în cazul Giurgiulești, gratis. În 2003 este cedat Ucrainei un alt obiectiv strategic, tronsonul de cale ferată Etulia-Reni și Reni-Giurgiulești – proprietăţi ale R. Moldova, singurul pentru noi acces pe cale ferată la Dunăre. Și, iarăși, pe gratis. După promulgarea de către V. Voronin, în 2001, a Tratatului de frontieră cu Ucraina și a „Acordului adiţional Palanca”, cedările intră în lanţ, pe tot perimetrul frontierei R. Moldova cu Ucraina și, în special, la Nistru. În 2003, Chișinăul transmite în proprietate Ucrainei segmentul de 7,78 km de șosea la Palanca, având asigurarea Kievului că acesta va recunoaște drepturile R. Moldova asupra proprietăţilor aflate în teritoriul Ucrainei. Ucrainenii însă, s-au răzgândit. Ba mai mult, după ce au obţinut șoseaua la Palanca, au început a pretinde și pământul de sub șosea (exact ca și cu degetul dat dracului… De altfel, Codul funciar al Ucrainei nu admite transmiterea, în proprietatea altui stat, nici a pământurilor, nici a podurilor și nici a autostrăzilor). Voronin îi trimite pe adrese materne și pune «Palanca»

la safeu. Se schimbă însă, puterea la Chișinău, în 2009, și «noii» noștri de la guvernare redeschid cedările. Există voci care susţin că V. Filat, ministru de Stat în 1999, ar fi fost implicat în cedările făcute Ucrainei la Palanca și că ar avea de achitat niște poliţe (Odesa zice că s-au plătit bani grei pentru Palanca) pe care încearcă să le achite acum, când controlează guvernul. În tot cazul, Chișinăul, în loc să repare gafele mai vechi și să obţină de la Ucraina, elementar, niște garanţii clare de existenţă pentru localnicii de la Palanca, care s-au pomenit izolaţi de pășunile satului și terenurile agricole din proprietate, caută să se ascundă după tot felul de argumente sterile, gen „trebuie să avem relaţii bune cu vecinii”, „avem nevoie de Ucraina în rezolvarea problemei transnistrene”, „cedările au fost necesare pentru a scuti moldovenii de dovada a 1200E la intrarea în Ucraina (de parcă Chișinăul nu putea răspunde cu o decizie similară pentru ucraineni) ori, și mai și: „Palanca este schimbul pentru cei 450 m de litoral la Dunăre, oferiţi (?!)

de Ucraina…” Brașoave. Speculaţii. În cazul „diferendului transnistrean”, Kievul este vasalul Rusiei și va fi până la urmă, mai ales că nici Ucraina nu-și ascunde pretenţiile la Transnistria, iar în cazul «metrilor de la Dunăre» nu a existat și nu există nici un document care să probeze vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Nici nu avea cum.

Ar fi fost grav de tot să schimbăm un teritoriu al R. Moldova la Dunăre cu altul, tot al R. Moldova, la Nistru.

Ce-i drept, acum un an, post-factum, viceministrul A. Popov a adus un mulaj de la Kiev, dar era o improvizaţie de la ședinţa unei comisii mixte moldo-ucrainene, care numai probă în probleme de teritoriu nu era, chiar dacă premierul Filat a operat cu ea la întâlnirea cu satul, la Palanca. Și mai grav e să auzi de la funcţionărimea noastră de la Externe (și nu doar) că «este foarte greu să negociezi cu ucrainenii». Să admitem că ar fi, dar atunci de ce nu intraţi în arhive, de ce nu vă documentaţi, de ce nu mergeţi după consultaţii la Băsescu sau Teodorescu, ca să vă fie mai ușor? Așa

cum aleargă ucrainenii la ruși, când au nevoie de probe. Sau, dacă vă e greu, lăsaţi diplomaţia, lăsaţi funcţiile, cedaţi locurile și nu interesele statului. În cazul Palanca, ca și în cazul dosarului transnistrean, de multe ori la negocieri au mers și merg în continuare oameni fie nepotriviţi, fie prost intenţionaţi. Așa a fost mereu. Ucraina bagă în prim-planul negocierilor cu Chișinăul tuji din domeniul apărării și securităţii, iar noi, mai proaspăt, vrem să ţinem piept cu Andrei Popov, care a însușit bine mai multe practici ONG-iste, dar care umblă la subţioară cu decretele lui Kirov în problema frontierelor administrative dintre R. Moldova și Ucraina (și acelea aduse de la Kiev), fără să ţină cont că aceste frontiere s-au schimbat după Kirov încă de trei ori, iar pe 2 august, 1940, când s-a format RSS Moldovenească, Sudul Basarabiei, Nordul Basarabiei și Nordul Bucovinei nici nu erau parte a Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat abia în toamna aceluiași an. Ce să faci cu decretele lui Kirov aici?

Problema Palanca este o bombă cu efect întârziat pentru securitatea regională, în general, și relaţiile moldo-ucrainene, în special. Satul nu va ceda. „Dosarul Palanca” nu este similar cazului Giurgiulești, unde Chișinăul a cedat pe loc de câmp, fără să curgă sânge. Sau Basarabeasca, sau Etulia-Reni. Cazul Palanca trece prin viaţa și destinele unui sat de oameni.

Cu cedările, sub presiune, problema e ca și nerezolvată. Paradoxul cel mare e că SUA și UE, prin reprezentanţii lor la Chișinău, s-au grăbit (indiferent de explicaţii) să bată imediat din palme, deși la Palanca s-a trecut pod peste drepturile și libertăţile fundamentale ale omului. Felul în care au «rezolvat» marii noștri «vizionari» problema de la Palanca nu va face decât să genereze noi probleme de ordin juridic, social și chiar politic. Și nu doar la Palanca. Ucraina nu se va opri aici.

Faptul că Kievul a refuzat să semneze cu Chișinăul un acord clar care să reglementeze accesul pălăncenilor (dar și a satelor megieșe) la șosea și la proprietăţile de dincolo de șosea este o dovadă clară că Ucraina și-a lăsat portiţa deschisă pentru noi rapturi.

Următoarea «jertfă» s-ar putea să fie Centrala de la Novo-Dnestrovsk, unde Kievul pretinde nu doar cotaparte a R. Moldova, ci și câteva zeci de hectare de terenuri adiacente staţiei pe partea moldovenească a Nistrului, după care ucrainenii vor reveni, cu siguranţă, la terenurile agricole de la Palanca. După ce Chișinăul a făcut două cedări capitale, Kievul va condiţiona-o și pe a treia: cedarea teritoriilor de dincolo de șosea și strămutarea liniei de frontieră de-a lungul autostrăzii. Chișinăul a mers pe o pistă falsă în relaţiile cu Ucraina. Și va trebui, probabil, să-și găsească sfetnici dincolo de Prut, nu de Nistru. În caz contrar, Guvernul nu va face decât să reconfirme o supoziţie mai veche, că destinele R. Moldova, dincolo, dar și dincoace de Nistru, se decid pe trilaterala: Moscova-Kiev-Chișinău. Și nu în interesele R. Moldova.

Petru GROZAVU sursa zdg.md

8

15 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Important

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

LA PROBOTEŞTI, RAIONUL HERŢA

Lecţii ale demnităţii naţionale Menţionat în documente emise la cancelariile domnilor Moldovei încă din secolul al XVI-lea ca sat aparţinând Mănăstirii Probota, localitatea Probotești din fosta plasă Herţa a judeţului Dorohoi face parte din teritoriile luate „din greșeală” de către sovietici la 28 iunie 1940, deoarece locul nu figura ca anexat la URSS pe harta înţelegerii germano-sovietice din august 1939.

Cu aproape jumătate de secol înainte de acest accident provocat istoriei, Proboteștii erau un loc cu oameni harnici, blânzi și inteligenţi. Sub îndrumarea preotului Neculai Sandovici sătenii reușesc în 1909 să cumpere moșia satului de la proprietar și să înfiinţeze o cooperativă de exploatare a moșiei, beneficiind de ajutorul Băncii „Înaintarea”, înfiinţate încă din 1901 de către același inimos preot. În felul acesta, preotul i-a ferit pe enoriași de exploatarea la care îi supunea trustul Fischer din București, prin intermediul căruia erau exploatate munca și pământul românesc. Acţiunea de recuperare a moșiei străbune, condusă de către slujitorul bisericii, ce a fost ajutat de către învăţătorul Titu Lăzărescu, s-a înscris printre cele dintâi de acest fel din Regatul României și a stârnit admiraţia unor personalităţi ale timpului precum Nicolae Iorga, Ion G. Duca și Spiru Haret, al cărui program economic și cultural cei doi intelectuali s-au străduit cu succes să-l îndeplinească. În sat s-a înfiinţat și o cooperativă forestieră prin intermediul căreia se administra și se exploata o importantă suprafaţă de pădure în folosul obștii, s-a zidit o „casă de sfat”, adică o casă de

cultură, cu bibliotecă, aparat de radio și sală de proiecţii cinematografice - rarităţi pentru lumea rurală a acelor vremuri. Cooperativa a înfiinţat un magazin, dar satul nu avea nici o cârciumă. într-o perioadă în care în alte sate ale Moldovei băștinașii deveneau dependenţi de vicii și se îndatorau la străini. De numele preotului Sandovici se leagă târnosirea în 1885 a Bisericii Sfinţii Voievozi din Probotești, care avea numai 34 de metri pătraţi, și mărirea ariei construite a acesteia la 112 metri pătraţi în 1931.

Preotul Sandovici a fost și primul învăţător și ziditor de școală în 1895, apoi, în 1898, susţinut financiar fiind de către principesa Elena-Olga Obolenschi-Sturza, al unui local de școală cu trei clase

și cancelarie, deoarece numărul elevilor era mare. Această școală era a doua realizată în Ţinutul Herţei, prima fiind la Herţa.

Părintele Sandovici a trecut la cele veșnice înainte ca satul să cadă sub stăpânirea sovietică.

N-a mai apucat să vadă cum în casă i s-a instalat un „eliberator” care a vândut icoanele și candela, „casa de sfat” a devenit pichet de grăniceri, biserica a fost închisă, iar oamenii din sat care nu s-au refugiat în România (693), au fost evacuaţi din case (283), împușcaţi la graniţă (7), deportaţi în 19401941 (26), trimiși la muncă forţată (56), morţi în lagărele sovietice (32), astfel încât din 2416 persoane, cât avea localitatea în 1940, au rămas numai 780 în 1947, după ce o parte însemnată a populaţiei a fost ucisă de foametea planificată de către „eliberatori”.

Totuși, și dintre proboteștenii rămași s-au găsit oameni care au dat dovadă de demnitate în faţa nedreptăţilor de tot felul.

Unul dintre acești oameni deosebiţi a fost profesorul Gheorghe

2089.

Muncă și iară muncă!

- Muncind, vei învăţa cum să legeni o frază pe arcuri moi, vei învăţa a face gândul să se miște pe hârtie...

Gala GALACTION, scriitor român - În munca pentru perfecţionarea personalităţii tale, pentru răspândirea luminii, pentru ajutorarea semenilor tăi se află fericirea.

Ionel JIANU, umanist român - E mult mai greu să te pui cu burta pe carte și, prin muncă asiduă, să-ţi restitui ceea ce ţi s-a furat!

Aureliu BUSUIOC, în ”Jurnal de Chișinău”, 20 februarie 2009 - Iar pe voi, paraziţi sociali, lepre ale pământului, pe voi, care stăpâniţi averi pe nemuncite, ciocoi răsăriţi din minciună și furt, pe voi, care sfidaţi, care ameninţaţi și vă târâţi, care faceţi pe alţii să sufere pentru voi, lipsiţi de cavalerism, lipsiţi de rușine, intriganţi, mincinoși, criminali, pe voi vă urăsc, vă urăsc de moarte...

George ULIERU, în volumul ”Scrieri”, București, 1967 - Există unele categorii de oameni care nu au dreptul să se afle acolo unde pronunţia lor, dicţiunea, nivelul scăzut de cunoaștere a limbii pot avea o influenţă nocivă, dăunătoare asupra celor care-i ascultă, mai ales când este vorba despre tinerii noștri aflaţi în proces de formare și devenire ca purtători ai limbii materne. (...)

Ei, copiii și tinerii noștri, trebuie protejaţi, căci numai astfel ne vom ocroti limba. Ei nu trebuie lăsaţi la cheremul unor ”specialiști” care nu vor să muncească, nu vor să se cultive, ei au doar pretenţia de a-i cultiva pe alţii, cărora li se adresează cu niște voci de câlţi și tinichea.

Vasile LEVIȚCHI - Neștiinţa este, cum spunea Sfântul Marcu Ascetul, maica tuturor relelor. Ea este unul dintre cei trei uriași puternici ai diavolului (alături de uitare și nepăsare), sub ocrotirea cărora se furișează toate patimile în suflete. De aceea, omul are datoria să lupte necontenit pentru alungarea neștiinţei din sine. (...) La adăpostul ignoranţei se instalează în suflet și falsul misticism.

Din ignoranţă și din neștiinţa crasă a naturii și a legilor ei apare o gravă confuzie între lumea naturală și cea supranaturală...

Din revista ”SCARA. Treapta a cincea” - ”Prinţul”, cum îl numim pe locotenentul Brâncoveanu, care pretinde că face parte din familia domnitorului cu același nume, se comportă uneori ca un om de nimic. Are un dispreţ total pentru inteligenţă, o ură nejustificată faţă de cei pe care-i surprinde citind.

L-am urât de când l-am văzut, tot atât cât mă dispreţuia.

Eugen BARBU, scriitor român.

File de jurnal. Fragment reprodus din ”Glasul”, 7 august 2008 Notă. Acestea sunt însemnări din timpul celui de-al doilea război

„Probotești, un sat martir din Ţinutul Herţei”, care are subtitlul „Testament pentru urmași”.

O altă personalitate importantă ivită din satul Probotești este profesorul universitar Vasile Pavel, lingvist de renume european, care, după absolvirea Facultăţii de Limbi Romano-Germanice de la Cernăuţi și o scurtă perioadă de profesorat la Horbova, se stabilește la Chișinău și lucrează la Institutul de Limbă și Literatură de pe lângă Academia de Știinţe a Moldovei. Este coautor și redactor coordonator al „Atlasului lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria”, lucrare fundamentală pentru lingvistica din Republica Moldova, apărută în 4 volume. De asemenea, a elaborat „Terminologia agricolă moldovenească” și „Denominaţia lexicală”. A colaborat cu lingviști europeni de primă mărime la realizarea „Atlasului Lingvistic Romanic”, a „Atlasului Limbilor Europei” și „Atlasului Dialectologic Carpatic Comun”. Împreună

cu colegi de la Academia Română a cercetat graiurile românești din locurile aflate dincolo de Nistru, Bug, Nipru, investigaţiile știinţifice fiind concretizate în lucrările „Graiuri românești din Basarabia, Transnistria, nordul Bucovinei și nordul Maramureșului. Texte dialectale și glosar” și „Cercetări asupra graiurilor românești de peste hotare”. Profesorul universitar Vasile Pavel a fost și un fervent luptător pentru renașterea naţională în Republica Moldova și revenirea la alfabetul latin printr-o serie de articole cu titluri revelatoare: ”Un grai, o seminţie, o vatră strămoșească”, „Ca neam supravieţuim prin graiul matern”, „Lumina gândului latin” și altele.

Pe lângă figurile importante evocate mai sus, trebuie amintită și cea a unui intelectual care trăiește și astăzi în satul Probotești și a preluat făclia demnităţii naţionale, profesorul de limbă franceză Zaharia Onescu. Dumnealui a fost directorul care a contribuit decisiv la construirea unui local nou de școală în 1974, a fost primul director al Liceului

„Gheorghe Asachi” din Herţa, instituţie de învăţământ cu predare în limba română, iar pe lângă activitatea didactică a realizat împreună cu soţia sa, dăscăliţă și dânsa, un muzeu etnografic într-o clădire aparţinând școlii zidite în 1895 – muzeu care, chiar dacă nu are firmă scrisă afară, se bucură de un prestigiu binemeritat nu numai printre localnici, ci și printre oaspeţii veniţi din afara graniţei. În cele patru săli sunt prezentate exponate deosebit de valoroase: vechile costume populare din zona Dorohoiului cu binecunoscutele brâie tricolore roșii-galbene-albastre, covoare și multe alte ţesături ce arată cu prisosinţă inteligenţa creatoare, bunul gust desăvârșit și nobleţea sufletească a ţărăncilor noastre de odinioară. Uneltele de muncă tradiţionale și articolele de uz casnic, obiectele folosite în anumite momente importante din viaţa satului, icoane datate începând cu sec. al XVIII-lea sunt mărturii ce atestă bunăstarea cetăţenilor obţinută prin muncă liberă și cinstită. Există și câteva panouri cu fotografii de epocă

ce atestă momente semnificative din viaţa obștii și a școlii.

Profesorul Onescu s-a îngrijit ca formaţii artistice ale elevilor din sat să participe la festivaluri desfășurate la Cernăuţi și în România. În ciuda activităţii multiple și a talentului său de pedagog și bun organizator, dumnealui a fost îndepărtat din învăţământ în timpul guvernării Timoșenko. Acum este viceprimar și se îngrijește cu sârg de prosperitatea așezării. Între altele, s-a preocupat ca muzeul preluat de către fiica sa, Sorina, urmașă în profesie și idealuri, să primească materialele necesare unei reparaţii.

Cele câteva însemnări menţionate mai sus despre intelectualii care au acţionat în momente dificile pentru demnitatea satului și, implicit, a neamului lor sunt, credem, exemple care ar fi demne de luat în seamă de către dascălii de școală și preoţii de astăzi, care, prin munca lor, pot schimba în bine satele moldovenești indiferent sub care stăpânire s-ar afla.

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Agenda homosexuală a UE

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

N.Pavel, care după prima invazie sovietică a fugit în Ţară și a ajuns copil de trupă la regimentul 27 Dorobanţi, unde a lucrat la săpat tranșee și a făcut pază pe timp de noapte până s-a produs dezastrul de la 23 august 1944. A trecut nu fără peripeţii graniţa impusă de sovietici, a ajuns învăţător și a continuat studiile, devenind profesor. A educat generaţii de copii și ca președinte al Societăţii Vetranilor de Război „Tricolorul” din regiunea Cernăuţi a avut iniţiativa și a contribuit la înălţarea unei troiţe în Herţa pe locul în care tanchiștii sovietici i-au ucis pe căpitanul Ioan Boroș, sublocotenentul Alexandru Dragomir și doi soldaţi români a căror identitate a rămas necunoscută.

Militarii români le-au amintit pașnic „eliberatorilor” că au depășit linia Mamorniţa, fixată în harta ce însoţea ultimatumul lui Molotov, și au fost răpuși cu gloanţe de mitralieră. Profesorul Gheorghe N. Pavel amintește de perioada ocupării satului său în curajoasa carte intitulată

Valentin Mândâcanu

mondial... Scriitorul îl ura pe ofiţerul Brâncoveanu pentru că era de o ignoranţă debordantă, nutrind o ură cumplită faţă de cei care aveau folositoarea patimă a cititului.

- Comuniștii se pregătesc de introducerea în programele școlare a ”limbii moldovenești” și a ”literaturii moldovenești”... Oare cât vor mai dura moleșeala și ”toleranţa” noastră faţă de cei care ne sugrumă?!

Acad. Alexandru MOȘANU, în LA, 30 august 2007 - Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.

Mihai EMINESCU - Adevărul este mai puternic și penalizează dur politicienii care își acoperă incompetenţa, interesele de grup și reaua-credinţă cu tot felul de speculaţii pe teme extrem de sensibile.

Acad. Gheorghe DUCA, în LA, 17 decembrie 2009 - Eșalonul superior al Puterii a fost completat în acești ani postbelici cu indivizi ”cenușii”, servili, diletanţi și ignoranţi, unii dintre ei neputând să citească nici măcar textul jurământului depus la investirea în funcţie...

Constantin TĂNASE, în ”Timpul”, 10 iulie 2007 - Limba literară trebuie învăţată, asimilată, pentru a se realiza coeziunea naţională.

Eugenia BOJOGA - Există în vorbirea (dar și în scrisul basarabenilor greșeli care persistă fatal, diabolic în limbajul lor. Numai acest ridicol ”se primește” cât face!

Vlad POHILĂ - În efortul de combatere a minciunii și ignoranţei este necesar curajul de a spune adevărul, inteligenţa de a-l recunoaște, arta de a-l face utilizabil ca o armă de judecată îndestulătoare pentru a-i alege pe cei în mâinile cărora adevărul devine eficace.

Bertolt BRECHT, poet și dramaturg german (1898-1956) - Strâns în chingile unui anumit spaţiu, nu pot de fiecare dată să vin cu un număr suficient de argumente în sprijinul celor afirmate, multe din exemplele ce s-ar cere citate rămân nefolosite, în rezervă. Și a fost așa să fie că notiţele peste care am dat le aveam pregătite pentru una din tabletele în care afirmam că limba în care vorbesc poate prea mulţi dintre grămăticii noștri este a unor agramaţi, a unor semidocţi. Și dacă, treacă-meargă, o mai înghiţi într-o discuţie privată, răspândită din difuzoarele radioului și televizoarelor sau de către persoane cu rang înalt, ea devine un pericol public, o cinică tentativă de subminare a identităţii ca naţiune și stat! (...)

Nu suntem de vină că avem ţara (lumea) plină de vedete, și nu doar fotbalistice: niţel analfabete, niţel umflate, niţel (adică foarte!) infatuate...

Aureliu BUSUIOC Notă. Majoritatea ”vedetelor” noastre nu pot face alta decât să dea din gură și... din altceva!

Europa, prin instituţiile sale unionale sau din afara Uniunii, face presiuni tot mai puternice ca ţările europene să accepte orientarea sexuală și identitatea de gen în rândul categoriilor antidiscriminare și să introducă legislaţie corespunzătoare. Cu alte cuvinte, să accepte căsătoria homosexuală, adopţia de copii de către cuplurile homosexuale, toate drepturile care derivă din căsătorie și chiar anumite limitări în ce privește libertatea de exprimare, libertatea religioasă și de conștiinţă când vine vorba de homosexualitate… În ianuarie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (The Parliamentary Assembly of the Council of Europe, PACE) a decis să amâne votul asupra raportului „Discriminarea pe bază de orientare sexuală și identitate de gen”. Consiliul Europei nu este un organism al Uniunii Europene, ci cuprinde reprezentanţi din 47 de ţări europene, incluzând toate statele Uniunii Europene, precum și alte state din centrul și estul Europei, și are printre atribuţii armonizarea legislaţiilor naţionale cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Rezoluţiile PACE constituie instrumente de presiune asupra guvernelor și parlamentelor naţionale pentru ca acestea să modifice legislaţia internă; de asemenea, aceste rezoluţii sunt luate în considerare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în emiterea deciziilor sale, care sunt obligatorii. Prin urmare, raportul luat în discuţie în ianuarie 2010 ar fi putut atrage după sine modificări în legislaţia ţării noastre.

Raportul în speţă, prezentat de parlamentarul Andreas Gross din Grupul Socialist din Elveţia și cunoscut sub numele de Raportul Gross, cerea statelor membre: să legalizeze căsătoriile homosexuale și să recunoască uniunile civile și căsătoriile homosexuale contractate în alte ţări europene; să adopte legi interne prin care să elimine orice fel de discriminare pe bază de orientare sexuală, să interzică orice referiri și manifestări publice negative la adresa minorităţilor sexuale, ceea ce ar submina libertatea de asociere, de exprimare și religioasă; să-și ajusteze sistemul educaţional pentru promovarea homosexualităţii ca stil alternativ de viaţă și combaterea homofobiei; să faciliteze, chiar din fonduri publice, operaţiile de schimbare de sex.

Raportul a întâmpinat o opoziţie foarte puternică. Din cauza numărului mare de amendamente (aproximativ 80!), votul a fost reprogramat în sesiunea următoare, din aprilie 2010.

Centrul European pentru Lege și Justiţie (The European Centre for Law and Justice, ECLJ), o organizaţie juridică creștină, i-a avertizat pe parlamentari că rezoluţia propusă ar trebui amendată „pentru a menţine definiţia familiei și a proteja dreptul fundamental de a nu fi de acord cu ideologia celor care promovează identitatea de gen”. Centrul a mai afirmat că amendamentele la rezoluţie trebuie să asigure o definiţie juridică a „discursului de ură” și să „reafirme că acest concept nu va sfârși nicicând într-o limitare a discursului liber”. Este necesară și o definiţie a homofobiei și o reafirmare a dreptului fundamental la libertatea opiniei religioase, în particular și în public, inclusiv în probleme de moralitate. [...]

La 2 zile după ce a analizat raportul legat de discriminarea pe bază de orientare sexuală și identitate de gen, PACE a votat o rezoluţie care promovează avortul ca mijloc de planificare familială și control al nașterii, forţând recunoașterea lui ca drept al omului și finanţarea sa din fonduri publice. Intitulată „Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţională despre Populaţie și Dezvoltare”, rezoluţia introduce într-un document european oficial un termen nou: „drepturile sexuale și reproductive”. De

asemenea, ea afirmă prioritatea avortului în faţa libertăţii de conștiinţă, în situaţiile în care medici sau personal medical refuză, invocând libertatea de conștiinţă, să săvârșească un avort.

Acest principiu se aplică și unităţilor medicale particulare, de exemplu cele catolice, care refuză să săvârșească avorturi.

Este notabil faptul că ceea ce nu s-a reușit în cadrul ONU în primăvara anului 2009, s-a reușit în Consiliul Europei la începutul lui 2010.

De altfel, modul în care a fost adoptată această rezoluţie de către PACE denotă natura ei controversată. În octombrie 2009 a fost respinsă din lipsă de voturi, iar în ianuarie 2010 a fost votată de numai 68 dintre cei 318 delegaţi ai PACE, un număr cu adevărat infim. Înainte de sesiunea din aprilie 2010 a PACE, Alianţa Familiilor din România a trimis un memoriu, cerând delegaţilor să respingă Raportul Gross. „Un aspect care deranjează mult este atacul împotriva societăţii care este acuzată de multe prejudicii la adresa homosexualităţii. În mod special, Biserica este vitriolic atacată pentru poziţiile ei de intoleranţă faţă de homosexualitate. Raportul enunţă și o listă a presupuselor prejudicii la adresa homosexualităţii de care societatea civilă este acuzată. Am studiat cu multă atenţie acest raport, pe care îl găsim foarte periculos pentru valori, familie și moralitate”, scria în memoriul organizaţiei române.

De asemenea, Alianţa Familiilor din România atrage atenţia asupra faptului că Raportul Gross presupune introducerea de măsuri pentru restrângerea autorităţii Bisericii de a critica homosexualitatea. În plus, semnalează adoptarea de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a unei recomandări care conţine obiective similare cu cele enunţate în Raportul Gross, cu excepţia familiei și a căsătoriei.

Pe 31 martie 2010, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Recomandarea CM/Rec(2010)5 referitoare la discriminarea pe bază de orientare sexuală și identitate de gen. În momentul de faţă, acest document constituie cea mai importantă decizie a instituţiilor europene cu privire la homosexualitate. El prevede ca statele membre ale Consiliului Europei să ia măsuri concrete pentru prevenirea discriminării pe bază de orientare sexuală și identitate de gen; să asigure mijloace juridice efective de protecţie a persoanelor LGBT, ca și sancţiuni și chiar despăgubiri adecvate; să dezvolte măsuri de combatere a „crimelor de ură”, atrăgând atenţia că instituţiile statului, mass-media, organizaţiile sportive, politice și comunităţile religioase trebuie să conștientizeze propria responsabilitate în ce privește legitimarea urii și discriminării homofobe etc. Chestiunile căsătoriei homosexuale și adopţiei de copii de către cuplurile respective sunt atinse în treacăt, statele fiind doar „invitate” să-și modifice legislaţia în vederea includerii acestora. În recomandare se precizează că „nici valorile culturale, tradiţionale sau religioase, nici regulile unei „culturi dominante”, nu pot fi invocate pentru a justifica discursul de ură sau oricare altă formă de discriminare, inclusiv pe bază de orientare sexuală și identitate de gen”. Deși nu este obligatorie, această recomandare este primul document european în care se atrage atenţia în

mod explicit asupra «discursului de ură” religios cu privire la sodomie… În sesiunea din aprilie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (The Parliamentary Assembly of the Council of Europe, PACE) a reluat discuţia pe marginea Raportului Gross. Pe baza acestui raport, pe 29 aprilie 2010, PACE a adoptat Rezoluţia 1728 (2010) și Recomandarea 1915 (2010), ambele documente având aceeași tematică, discriminarea pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Prin prezenţa și votul lor, reprezentanţii ţărilor ortodoxe la PACE ar fi putut să preîntâmpine adoptarea Rezoluţiei 1728. Dezbaterea și votul s-au desfășurat pe fondul unei absenţe masive a delegaţilor: doar 81 de reprezentanţi din cei 318 au fost prezenţi. Deși România are una dintre cele mai mari delegaţii la PACE, alcătuită din 20 de membri, la nici unul din voturile importante nu a fost prezent nici măcar un singur membru al acesteia, în ciuda apelurilor repetate din partea organizaţiilor pro-familie sau a unor colegi parlamentari. Atât în luna ianuarie, când Raportul Gross a fost dezbătut pentru prima oară, cât și în sesiunea din aprilie, când același raport a devenit rezoluţie, reprezentanţii români nu s-au prezentat la vot.

Nici delegaţii Ucrainei și ai altor ţări ortodoxe nu au luat parte la votare. Cei mai activi în respingerea prevederilor Raportului Gross au fost deputaţii din Italia, Irlanda, Polonia, Rusia și cei doi deputaţi ai Republicii Moldovei prezenţi la ședinţă. Valeriu Ghileţchi, delegat al Republicii Moldova la PACE, care a luat parte la dezbatere și vot, a declarat: „Vestea bună este că cele mai importante amendamente legate de libertatea religioasă, legalizarea căsătoriilor homosexuale și adopţia de copii de către cuplurile homosexuale au fost acceptate, ceea ce a îmbunătăţit raportul considerabil. Vestea rea însă este faptul că raportul a fost totuși adoptat. Mi-am dorit mult să fi fost respins și practic acest lucru ar fi fost posibil dacă deputaţii din România, Ucraina și alte ţări est-europene ar fi rămas în sală și ar fi votat împotrivă”.

Amendamentele introduse în rezoluţie au reușit să schimbe substanţial limbajul pentru a proteja familia și libertatea religioasă. Centrul European pentru Lege și Justiţie (European Centre for Law and Justice, ECLJ) a criticat Raportul Gross, spunând că acest gen de formulare promovează „ideologia de gen” și implică un conflict între o Agendă homosexuală a UE „majoritate heterosexuală” și o „minoritate homosexuală”.

Acest raport „a diminuat și chiar a ameninţat drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea religioasă și de conștiinţă”, și a interferat cu „interesele suverane” ale statelor în „dreptul lor de a proteja moralitatea publică, familia și cele mai bune interese ale copilului”.

Directorul centrului, dr. Gregor Puppinck, a declarat: „Răspunsul adecvat la violenţă și discriminare nedreaptă împotriva persoanelor LGBT nu ar trebui să includă eliminarea pluralismului moral. Este vital să protejăm și să promovăm atât libertatea de exprimare, cât și libertatea religioasă în problemele morale. În general, ar trebui păstrată definiţia familiei și ar trebui protejat dreptul fundamental de a nu fi de acord cu „ideologia LGBT”.

Centrul a propus o serie de amendamente care au fost adoptate în redactarea finală a rezoluţiei. Ele includ garanţii că statele nu vor fi silite să recunoască parteneriatele homosexuale; de asemenea, „dreptul la adopţie” al copiilor unui partener de același sex a fost înlocuit cu „oferă posibilitatea de responsabilitate parentală comună pentru copiii fiecăruia dintre parteneri, ţinând seama de interesele copiilor”. Un paragraf complet a fost adoptat în rezoluţie: „Statele membre pot acorda exceptări instituţiilor și organizaţiilor religioase când astfel de instituţii și organizaţii sunt implicate în activităţi religioase sau când cerinţele legale intră în conflict cu învăţăturile credinţei și dogmei religioase, sau când ar cere unor astfel de instituţii și organizaţii să renunţe la vreo parte a autonomiei lor religioase, și dacă asemenea exceptări sunt compatibile cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, așa cum este interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. Această exceptare religioasă se aplică în toate chestiunile care ţin de discursul religios, nu numai în cele legate de homosexualitate.

Ce prevede rezoluţia în forma sa finală Rezoluţia adoptată se ocupă de o gamă extinsă de încălcări ale drepturilor persoanelor LGBT, abordând următoarele teme: libertatea de asociere și exprimare; discursul de ură – rezoluţia identifică discursul de ură al anumitor politicieni, lideri religioși și ai societăţii civile, ca și discursul de ură din mass-media și de pe internet ca fiind de importanţă aparte și cheamă la protejarea eficientă a homosexualilor de astfel de declaraţii; crima de ură – subliniază că eradicarea homofobiei și transfobiei necesită voinţă politică în statele membre și cheamă la furnizarea de despăgubiri legale pentru victime și la a pune capăt nepedepsirii celor care încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT la viaţă și securitate; antidiscriminare – cheamă statele membre la a adopta și implementa legislaţie antidiscriminare care include orientarea sexuală și identitatea de gen printre temeiurile interzise pentru discriminare și asigură sancţiuni pentru încălcare și mecanisme de raportare eficiente pentru cazurile de discriminare; transsexualitatea – rezoluţia cheamă statele membre să ia măsuri specifice pentru a garanta că documentele de identitate ale persoanelor transsexuale reflectă identitatea de gen preferată de persoană, fără o obligaţie prealabilă de a se supune unei sterilizări sau altor proceduri medicale, precum operaţia de schimbare de sex și terapie hormonală; educaţia în sprijinul homosexualităţii – subliniază importanţa de a nu critica orientarea sexuală percepută sau declarată a tinerilor, în special a celor cu vârste sub 18 ani; familiile LGBT – rezoluţia cheamă la recunoașterea legală a parteneriatelor homosexuale doar acolo unde legislaţia naţională prevede o asemenea recunoaștere; drepturi parentale – posibilitatea de a dobândi responsabilitate parentală comună pentru copiii fiecărui partener; dreptul la azil.

Raportul Gross, care se află la baza rezoluţiei, oferă o definiţie a homofobiei – teama iraţională și aversiunea faţă de homosexualitate și persoanele LGB, ce se manifestă prin discriminare, și transfobiei – teama iraţională faţă de neconformitatea genului sau depășirea graniţelor genului. De asemenea, rezoluţia definește identitatea de gen ca referindu-se „la experienţa individuală și profund resimţită interior a genului fiecărei persoane”.

Recomandarea 1915 este adresată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, căruia i se cere să pună în aplicare Rezoluţia 1728.

Drept urmare, Comitetul de Miniștri trebuie să pregătească pentru ţările membre ale Consiliului Europei un set de măsuri de combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală și identitate de gen și să monitorizeze ulterior punerea acestor măsuri în aplicare.

Hristofor CIUBOTARU Sursa: vox.publika.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Presa şi homosexualii au făcut front comun împotriva moralei creştine şi Familiei?

Zilele trecute, portalul online al postului bucureștean de televiziune ProTV a difuzat un reportaj despre un copil care a întâlnit pentru prima dată un cuplu de homosexuali. Băieţelul s-a arătat extrem de uimit de descoperirea făcută, dă o definiţie mariajului dintre persoanele de același sex, apoi îi invită relaxat pe cei doi pederaști să joace ping-pong cu el.

Iată cum comentează jurnaliștii de la ProTV București această situaţie controversată: „Dacă toată lumea ar avea aceeași reacţie faţă de mariajul între persoanele de același sex asemenea puștiului din imagini, lumea ar ajunge să fie mai tolerantă, iar violenţa nu și-ar mai găsi locul printre noi.” După care aceiași jurnaliști le arată din deget demnitarilor de la București care încă se mai opun „expansiunii homosexuale”, constatând sugestiv că „până și demnitarii ar avea ce să înveţe de la acest băieţel”.

Reportajul respectiv este doar un exemplu de propagandă homosexuală la care subscriu fără echivoc jurnaliștii care suferă din ce în ce mai tare de lipsă de discernământ și verticalitate. Situaţia presei de la București, înregimentată, în mare parte, în cohorta de apărători ai sodomiţilor (așa îi etichetează învăţătura creștină pe homosexuali), nu este foarte diferită de cea de la Chișinău. Și la Chișinău, ca și la București, apar din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai mass-media care, sub pretextul că promovează toleranţa și nediscriminarea, sar în apărarea homosexualilor și lesbienilor, stigmatizându-i drept extremiști, fundamentaliști etc. pe cei care îndrăznesc să se opună acestor curente degradante finanţate din gros de unele organizaţii dubioase din străinătate cu scopul de a substitui valorile tradiţionale și morale. De exemplu, filiala locală a ProTV, care emite în Republica Moldova, ne „culturalizează” an de an, prezentându-ne reportaje ample de la dezmăţurile homosexualilor organizate în localuri „specializate” din Chișinău, în cadrul cărora cuplurile de homosexuali își „înregistrează” căsătoria. Și nu doar acest post de televiziune s-a remarcat ca fiind un promotor fervent al intereselor anticreștine ale homosexualilor. O „toleranţă” tot mai accentuată faţă de curentul sodomit o manifestă mai toate posturile TV din Republica Moldova. De pildă, cunoaștem că la un alt post de

15 IULIE 2011

Scandalos

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

televiziune, jurnaliștilor li se interzice categoric să manifeste o atitudine negativă faţă de modul de viaţă homosexual, în caz contrar aceștia riscă să fie amendaţi sau chiar concediaţi.

Despre complicitatea tacită dintre jurnaliștii de la Chișinău și homosexuali ne vorbește și cazul președintelui asociaţiei „Pentru Familie”, Vitalie Marian, care este târât prin instanţe de organizaţia homosexualilor și lesbienilor din Republica Moldova, „Gender Doc-M”. În cadrul conferinţei de presă pe care a organizat-o pentru a-și face publică poziţia nu a fost prezent nici un reprezentant al mass-media, cu excepţia celor de la ziarul FLUX. Și asta în condiţiile în care la fiecare conferinţă de presă organizată de reprezentanţii homosexualilor sălile sunt ticsite cu jurnaliști.

Organizaţia „Gender Doc-M” a cheltuit până acum peste 2 milioane de euro pentru promovarea homosexualităţii în Republica Moldova.

Aceste date nu sunt nici inventate și nici exagerate, ci se conţin în rapoartele financiare ale organizaţiei, publicate pe pagina sa oficială de internet. Astfel, în perioada 19992004 „Gender Doc-M” a cheltuit pentru activităţile sale peste 235 mii de dolari, în 2005 – circa 117 mii de euro, în 2006 – circa 225 mii de euro, în 2007 – 330 mii de euro, în 2008 – 372 mii de euro și în perioada 2009–prezent – aproximativ 1 milion de euro. Banii au fost oferiţi în calitate de granturi de la un șir întreg de structuri europene și americane, preocupate de „apărarea drepturilor omului”, în special de cele ale homosexualilor.

Văzând aceste sume uriașe pe care un simplu ONG le investește pentru a-și promova interesele, este lesne de înţeles în ce mod analiștii din presă, dar și unii factori de decizie au devenit brusc extrem de „toleranţi” faţă de manifestările degradante ale homosexualilor.

Dar cu onoarea și demnitatea cum rămâne, stimaţi colegi de breaslă?

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Plâns de premier pe umărul poporului Prim-ministrul și-a vărsat deja amarul în faţa naţiunii și a făcut o serie de declaraţii de intenţie. Păcat că domnia sa rămâne în continuare obsedat de ideea revenirii la sistemul semiprezidenţial. În condiţiile Republicii Moldova, semiprezidenţialismul poate degenera ușor în prezidenţialism. În rest, ce să zic, bravo celor care elaborează compunerile citite de premier…

Constatarea care se impune este că acest discurs, atât de mult așteptat de unii, i s-ar potrivi unui înalt demnitar „proaspăt” învestit în funcţie. După doi ani de aflare în fruntea Guvernului mă așteptam ca Primul ministru să facă deja primele evaluări ale reformelor promovate. Dar ce ar avea de evaluat înalţii noștri demnitari după doi ani? Aproape nimic. Din păcate.

Ghenadie VACULOVSCHI, pentru FLUX

Pederaştii atacă din nou Președintele Asociaţiei „Pentru Familie”, Vitalie Marian, cunoscut și ca un apărător fervent al valorilor familiale și creștine, a fost atacat în instanţa de judecată de organizaţia locală a homosexualilor și lesbienilor „Gender Doc-M”.

Dacă va pierde procesul, acesta va fi obligat să le achite pederaștilor despăgubiri morale în sumă de circa 1000 de euro. În plus, acestuMotivul pentru care Vitalie Marian este hărţuit prin intermediul instanţelor de judecată îl constituie faptul că, acum câteva luni, a publicat pe blogul său o listă a unor persoane publice (text pe care îl republicăm alăturat), în speţă reprezentanţi ai companiei publice “TeleradioMoldova”, care au făcut lobby în favoarea homosexualilor și lesbienilor pentru a determina punerea pe post la canalul public Moldova 1 a unui documentar care promovează modul de viaţă homosexual și căsătoriile dintre persoanele de același sex. „Gender DocM” s-a adresat în instanţă cu pretextul că, prin publicarea acestei liste, homosexualii și lesbienile au avut, indirect, de suferit, fiindu-le lezate „onoarea”, „demnitatea” și „reputaţia profesională”.

Miercuri, 13 iulie, Vitalie Marian, împreună cu Radu Bușilă, reprezentantul său legal în cadrul acestui proces, a organizat o conferinţă de presă, pentru a prezenta mai multe detalii legate de acest caz.

9

ia i se cere să-și ceară scuze în mod public de la homosexualii și lesbienile din Republica Moldova și să șteargă de pe site-ul personal din internet orice referire la persoanele cu orientări sexuale netradiţionale. „Bineînţeles că nu voi accepta așa ceva, voi rămâne la poziţia mea și voi promova în continuare valorile pe care le consider ca fiind corecte”, susţine Marian.

mă învinuiesc de mai multe lucruri, printre care cel mai important, în opinia mea, este faptul că am afirmat că homosexualitatea este un păcat. Într-adevăr, am susţinut și susţin în continuare că modul de viaţă homosexual este un mare păcat. Dumnezeu spune în Cuvântul Său: „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie, pentru că este o urâciune înaintea lui Dumnezeu”. Acest mod de viaţă nu este sănătos, este împotriva naturii și nu poate fi încurajat. De aceea, nu putem admite ca statul, prin politicile sale, să ridice la

nivel de virtute acest mod de viaţă, să fie propagat la nivelul paradelor publice și prin îndoctrinarea copiilor în școli, așa cum se încearcă astăzi să se facă, prin adoptarea Legii Antidiscriminare”, a declarat Vitalie Marian, în cadrul conferinţei de presă.

Conducerea Moldova 1 promovează căsătoriile între homosexuali?

Referitor la „Lista neagră a persoanelor publice care

susţin homosexualitatea”, Vitalie Marian a menţionat că, în calitatea sa de cetăţean al Republicii Moldova, are dreptul legal de a-și face publică propria opinie vizavi de activitatea persoanelor publice ale căror funcţii îi obligă să servească întreaga societate. „Am decis să fac o listă a funcţionarilor publici

„Homosexualitatea este un mare păcat înaintea lui Dumnezeu” „Organizaţia homosexualilor din Republica Moldova m-a acţionat în judecată în luna iunie. Homosexualii

care promovează intens homosexualitatea la noi în ţară. În această listă publicată pe blog am inclus și câteva persoane care activează la compania publică “TeleradioMoldova, inclusiv membri ai conducerii acestei companii care au dispus difuzarea filmului „Minorităţile sexuale” pe postul naţional de televiziune Moldova 1. În acest film se vorbește despre un cuplu de homosexuali căsătoriţi din Germania, este prezentată viaţa lor, este arătat cum aceștia se sărută, se îmbrăţișează și cât de fericiţi sunt.

Am considerat că acest lucru este o ofensă la adresa poporului Republicii Moldova și a mea personală și reprezintă o ilegalitate, deoarece Constituţia Republicii Moldova prevede că familie reprezintă o uniune între bărbat și femeie. În această situaţie, cum poate Moldova 1 să difuzeze un film care promovează căsătoriile dintre homosexuali?

Este un lucru ilegal, ofensator, de aceea, m-am opus difuzării acestui film și am elaborat o listă a persoanelor care l-au promovat. Nu văd nimic rău în ceea ce am fă-

cut”, a subliniat președintele „Pentru Familie”.

„Pedofilii sunt şi homosexuali” Vitalie Marian a mai ţinut să dezmintă acuzaţia adusă de homosexuali care afirmă că președintele Asociaţiei „Pentru Familie” ar fi declarat că homosexualitatea este o boală mintală. „Vreau să menţionez că nu am afirmat niciodată așa ceva, am spus și insist doar că homosexualitatea este un mare păcat și nu o boală mintală. De asemenea, sunt acuzat că pun pe picior de egalitate homosexualitatea cu pedofilia. Da, eu consider că bărbaţii care molestează minori sunt pedofili și homosexuali în același timp.

Iar aceste lucruri trebuie înţelese corect. În concluzie, consider că acest dosar care a fost intentat împotriva mea reprezintă o încercare de intimidare a societăţii noastre.

Altfel spus, prin intermediul meu, homosexualii încearcă să intimideze întreaga societate, este o palmă dată creștinilor din ţara noastră”, a precizat Vitalie Marian.

Radu Buşilă: Acest proces reprezintă o nouă încercare de a adopta Legea antidiscriminare Președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, Radu Bușilă, care îl reprezintă în instanţele de judecată pe Vitalie Marian în procesul intentat de „Gender Doc-M”, este convins că, prin intermediul acestui dosar, se încearcă, pe de o parte, intimidarea tuturor persoanelor care se opun legalizării homosexualităţii în Republica Moldova, iar pe de altă parte, reprezintă un motiv de autovictimizare a homosexualilor pentru a forţa autorităţile să adopte Legea antidiscriminare, care le-ar asigura pederaștilor un spectru larg de drepturi. „Dacă cererea respectivă va fi respinsă de instanţa de judecată, reclamantul va avea posibilităţi legale să meargă în instanţele ierarhic superioare naţionale și internaţionale pentru a se autovictimiza, pentru a demonstra faptul că nu a obţinut câștig de cauză în baza legislaţiei naţionale și astfel să motiveze instanţele internaţionale să direcţioneze către autorităţile statului propuneri cu caracter de recomandare care să vizeze necesitatea adoptării Legii antidiscriminare pe motiv de orientare sexuală. În caz de câștig a acestui dosar, va fi creat un pre-

cedent destul de periculos pentru jurisprudenţa noastră și, ulterior, orice cetăţean să poată fi acţionat în instanţa de judecată pe motivul expunerii viziunilor sale referitor la modul de viaţă homosexual”, a declarat Radu Bușilă, în cadrul aceleiași conferinţe de presă. În același timp, juristul a accentuat faptul că, ţinând cont de motivele invocate în cererea de chemare în judecată, acest caz nu poate fi nicidecum considerat de discriminare a persoanelor cu orientare sexuală netradiţională, ci reprezintă un proces obișnuit care se referă la o

posibilă lezare a „onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale a unor persoane fizice”, iar invocarea unei pretinse discriminări în această situaţie trebuie exclusă din start. „Este foarte important ca în acest dosar să fie făcută o delimitare clară între nediscriminare și motivele legale pe care se bazează reclamantul în cauza respectivă. Iar aceste motive sunt încălcarea prevederilor legii cu privire la libertatea de exprimare, precum cele stipulate în articolul 14, 15 și 16 din Codul Civil, ce vizează lezarea onoarei și demnităţii și reputaţiei profesionale a unei persoa-

ne fizice și juridice. Este un dosar de drept comun, iar instanţa de judecată se va exprima în motivarea sa asupra încălcării limitei libertăţii de exprimare sau lezării într-o oarecare măsură a onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale a reclamantului în cauza respectivă. Deci, în acest caz nu este vorba de nici un fel de discriminare, pentru că nu se conţine nici un argument juridic în acest sens, de aceea, nu se impun nici un fel de modificări la legislaţie sau adoptarea unei noi legislaţii care să vizeze apărarea drepturilor și intereselor homosexualilor, deoarece există posibilitate legală și juridică de a se adresa în instanţele de judecată bazându-se pe legislaţia deja în vigoare a Republicii Moldova”, a menţionat Radu Bușilă.

Președintele AJCD a mai subliniat că faptul că cererea de chemare în judecată a fost acceptată de instanţele de judecată demonstrează că legislaţia naţională este suficient de bună, astfel încât oferă posibilitate tuturor persoanelor de a se apăra în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile. „În calitatea mea de președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi vreau să menţionez că reclamantul (or-

ganizaţia homosexualilor „Gender Doc-M” – n.n.) a avut posibilitatea legală de a se adresa în instanţele de judecată, să facă uz de toate instrumentele juridice, dar și de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, ceea ce demonstrează, încă o dată, că nu este nevoie de adoptarea unei legi antidiscriminare pe motiv de orientare sexuală. Accentuez că reclamantul în cazul de faţă are posibilitatea legală de a se apăra, de a-și promova interesele și opţiunile sale”, a declarat Radu Bușilă.

Amintim că, la începutul lunii martie curent, Guvernul Republicii Moldova a elaborat un proiect de lege privind nediscriminarea care include și noţiunea de discriminare pe motiv de „orientare sexuală”.

Proiectul de lege a scandalizat opinia publică din Republica Moldova și a mobilizat la proteste un șir de organizaţii religioase și neguvernamentale care i-au cerut expres Parlamentului să respingă „legalizarea homosexualităţii”. Sub presiunea societăţii civile, Guvernul a retras respectivul proiect din Parlament, în așteptarea, probabil, a unei situaţii social-politice mai favorabile.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Lista „neagră” a persoanelor publice care susţin homosexualitatea Urmând exemplul unei asociaţii profamilia din Ucraina, Asociaţia “Pentru Familie” anunţă despre formarea listei “negre”, unde vor fi incluse toate persoanele publice care susţin politicile mișcării homosexuale din Republica Moldova.

Iată ce persoane vor fi incluse pe lista neagră: - persoană publică, este homosexual și afirmă că homosexualitatea este o normă - persoană publică, NU este homosexual, dar afirmă că homosexualitatea este o normă - funcţionar, politician, membru al departamentelor guvernamentale și municipale care a fost observat la evenimentele organizate de comunitatea LGBT - funcţionar, politician, membru al departamentelor guvernamentale și municipale care a declarat susţinerea ideilor LGBT

Pentru a fi scos de pe listă, persoana urmează să scrie o declaraţie publică și să se dezică de susţinerea de orice mod a organizaţiei LGBT, a ideilor și politicilor mișcării homosexuale. În acest sens, toţi cei care cunoașteţi persoane publice care cad sub incidenţa listei „negre”, rog să trimiteţi pe adresa de email marianvitalie@mail.ru informaţia, care să fie susţinută de probe.

Așadar, primul pe lista “neagră” îl includ pe ombudsman-ul moldovean Tudor Lazăr, care a participat recent la o conferinţă organizată de comunitatea LGBT din Moldova.

Constantin Marin, președintele IPNA „Teleradio-Moldova”

A dispus difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”, fără a-i vedea măcar conţinutul. Iată cum și-a motivat decizia: „Noi am acceptat toate filmele, prevăzute în contract.

Sunt și ele niște drepturi (ale minorităţilor sexuale – n.n.). Eu încă n-am văzut conţinutul acestui film, dar dacă el a fost realizat în limitele normelor legale și etice, noi nu putem să restricţionăm niște filme care interesează fie o parte, fie alta”.

Eugeniu Rîbca, președintele Consiliului de Observatori al „TeleradioMoldova” A votat PENTRU difuzarea

filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Eu susţin difuzarea acestui film, dar ca acesta să fie urmat de dezbateri televizate.”

Rîbca nu și-a schimbat opţiunea de vot nici în cadrul celei de-a doua dezbateri în cadrul CO al TRM pe marginea difuzării filmului.

Viorica Bogatu (Cucereanu), membru al Consiliului de Observatori al “Teleradio-Moldova” A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la Televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Sinuciderea acelui băiat

tânăr de 27 de ani m-a marcat foarte mult. Câtă frică a băgat societatea în acest tânăr. Pentru mine, acest film nu este despre homosexualitate, dar despre toleranţă. Eu cred că societatea trebuie educată în spiritul toleranţei”.

Mariana Șlapac, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova” S-a ABŢINUT de la difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică “Moldova-1”. Motivul abţinerii nu a fost atât conţinutul filmului,

cât calitatea jurnalistică a acestuia. Iată ce a declarat: „Trebuie să discutăm toate întrebările din societate, și aceasta este o problemă mai puţin discutată. Pe mine însă mă deranjează calitatea filmului.

Se vede că a fost făcut în grabă, în scopuri comerciale. Nu a fost convingător pentru mine și mă tem că va trezi doar repulsie din partea oamenilor, care îl vor viziona”.

Teodor Cârnaţ, doctor în drept, conferenţiar universitar la Catedra Drept Constituţional și Drept Administrativ la USM

Raisa Lozinschi-Hadei, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova”

Viorica Meșină-Prodan, membru al Consiliului de Observatori al “TeleradioMoldova” A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul: „Adevărurile sunt de multe forme și treaba noastră este să le arătăm pe toate.”

„Eu am privit filmul și vă asigur că nu o să-mi schimb orientarea sexuală. Decide fiecare pentru el singur. Dar dacă pe cineva deranjează subiectul poate stinge televizorul”.

A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a motivat votul:

Pledează activ pentru adoptarea legii nediscriminare, care ar oferi mai multe drepturi minorităţilor sexuale din Republica Moldova, printre care accesul homosexualilor la elaborarea programelor antidiscriminatorii în sistemul de învăţământ.

Vitalie MARIAN, preşedintele Asociaţiei “Pentru Familie” Sursa: http://marianvitalie.eu

10

15 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

Fasolea Fasolea este, probabil, cea mai răspândită legumă pe teritoriul ţării noastre. Încă din cele mai vechi timpuri, această legumă și-a câștigat rolul de cea mai utilizată sursă de mâncare, găsindu-se dovezi și că a fost printre primele plante cultivate de om, acum peste 6000 de ani.

Există numeroase soiuri de fasole, unele putând fi consumate crude, altele doar gătite. Nu doar boabele de fasole sunt consumate, ci și păstăile atunci când sunt tinere.

MAGIE }N BUC+T+RIE

Vişinele, un deliciu culinar cu efecte curative garantate Vișinele – superfructele verii, de un roșu viu, cu un gust dulce-acrișor – sunt preferatele multora dintre noi. Ingredient de bază în bucătăria românească, vișinele servesc la prepararea a tot soiul de bunătăţi: prăjituri, sufleuri, torturi, sosuri, siropuri, sucuri, înghețate, spumă, șerbet, creme, sufleu, plăcintă, tartă, tort, ștrudel, budincă ș.a., având, în același timp, multiple proprietăţi curative. Vișinele uscate și congelate păstrează o mare parte din calităţile fructelor proaspete. Congelate, se folosesc pe parcursul întregului an, dar acum, în plin sezon, să ne bucurăm de beneficiile acestor fructe răcoroase, consumându-le în stare proaspătă sau în preparate neprelucrate termic.

Crumble de vişine şi cireşe Utilizări: De-a lungul istoriei, boabele de fasole au fost utilizate în multe maniere. Civilizaţia Moche, predecesoarea incașilor în Peru, desena simboluri pe boabele de fasole, fiind o manieră de stocare a informaţiilor scrise, în Egiptul antic boabele de fasole erau amplasate în mormintele faraonilor ca simbol al adorării, iar grecii și romanii foloseau boabele de fasole pentru a-și exprima opţiunile de vot în timpul proceselor.

Actualmente, fasolea este folosită în alimentaţie, fiind o sursă bogată de proteine.

Ingrediente: 250 g vișine (fără sâmburi), 250 g cireșe, 3 linguri zahăr pudră, 1/2 linguriţă scorţișoară, 4 linguri apă, 150 g făină albă, 75 g unt, 4 linguri fulgi ovăz, 2 linguri zahăr brun, 4 linguri fulgi de migdale.

Beneficii: * Scad colesterolul Boabele de fasole sunt o sursă majoră de fibre solubile ce au capacitatea de a acapara calculi biliari ce conţine colesterol și de a-l elimina din organism înainte de a fi absorbit. Studiile au arătat că ingerarea unei cești de boabe de fasole gătite pe zi poate scădea valoarea colesterolului cu 10% în 6 săptămâni. * Diminuează apetitul pentru mâncăruri grase Datorită conţinutului ridicat de fibre din fasole, acestea conferă senzaţia de saţietate o perioadă îndelungată, ferindu-ne de mâncăruri nocive.

Preparare: Încălzești cuptorul la 160 oC. Speli fructele, le cureţi de sâmburi, apoi le introduci într-un vas termorezistent. Faci un sirop din zahărul pudră, apă, scorţișoară și îl torni peste fructe. Într-un bol, amesteci făina cu untul până rezultă un aluat sfărâmicios. Adaugi migdalele, zahărul și fulgii de ovăz, amesteci bine.

Torni compoziţia peste fructe, apoi dai la cuptor, 25 de minute, până ce preparatul devine auriu. Se servește cald, presărat cu puţină scorţișoară.

Muffins cu vişine şi cremă de brânză Ingrediente: muffins: 200 g zahăr, 250 g făină, 1 linguriţă praf de copt, 2 linguri de

* Ajută în afecţiunile diabetice Fibrele solubile din conţinutul fasolei ajută la formarea depozitelor de receptori ai insulinei.

Aceste depozite permit conectarea moleculelor de insulină, permiţând acesteia accesul la celulele ce o necesită, diminuând numărul moleculelor de insulină ce plutesc libere prin sânge și cauzează probleme. * Previn cancerul Compoziţia fasolelor s-a dovedit eficientă în inhibarea transformării celulelor normale în celule canceroase. Unele tipuri de fasole conţin fitoestrogen, care este considerat a fi util în reducerea riscului de cancer la sân și de prostată.

Neajunsuri Datorită conţinutului de oligozaharide (în special rafinoză și stahioză), fasolea este cunoscută ca fiind un aliment ce provoacă balonări. O enzimă antioligozaharide este necesară pentru digerarea acestui tip de glucide, însă ea lipsește în mod normal din tractul digestiv uman, de aceea digerarea lor are loc în intestinul gros sub influenţa bacteriilor.

cacao, 1 plic zahăr vanilat, 50 g unt, 100 ml smântână, 3 ouă, 1 gălbenuș. Umplutura: 200 g brânză de vaci, proaspătă, 60 g zahăr, 1 plic zahăr vanilat, 1 albuș, 150 g vișine din compot. Decor: 100 g ciocolată albă, rahat tăiat cubuleţe.

Preparare: Ouăle se bat cu zahărul și zahărul vanilat până rezultă o cremă; se adaugă untul topit, smântâna și se mai bat cu mixerul. Apoi se adaugă făina amestecată împreună cu praful de copt și cacaua. Umplutura: se bate albușul spumă, se adaugă zahărul și zahărul vanilat, apoi brânza. Vișinele (minus 12 bucăţi, care se păstrează) se zdrobesc și se pun în umplutură. Se pregătește tava pentru muffins, se pune din aluat câte o lingură în fiecare coșuleţ și, peste ea, o lingură din crema de brânză și vișine, iar deasupra câte o vișină. Pentru închiderea muffins-urilor, se folosește un spriţ, sau o pungă, începând de pe margine și închizând spirala la mijloc. Se bagă tava la cuptorul preîncălzit, 180 de grade, 30 de minute. Când s-au răcit, se topește ciocolata albă în bain-marie, se glazurează cu ea coșuleţele, iar deasupra se pun cubuleţe de rahat.

Clătite cu dulceaţă de vişine Ingrediente: 200 g dulceaţă de vișine, 200 g făină, 300 ml lapte, 100 ml ulei, 2 ouă, 50 g frișcă, 50 g vișine din compot, 2 plicuri de zahăr vanilat, 2 g sare, 20 ml topping de vișine Preparare: Ouăle se bat bine cu zahărul vanilat și sarea, se adaugă 30 ml de ulei și făina, se omogenizează, apoi se subţiază cu lapte, amestecând continuu pentru a nu se forma aglomerări. Într-o tigaie încinsă bine și unsă cu ulei se toarnă compoziţia cu ajutorul unui polonic și se întinde în strat subţire, prin mișcări rotative, pe toată suprafaţa tigăii. Fiecare clătită se rumenește pe ambele părţi, iar când este gata se așază pe o farfurie, una deasupra celeilalte. Pe fiecare foaie se întinde dulceaţă, apoi se rulează sau se împăturește și se decorează cu frișcă, fructe din compot și topping.

fel bătută. Compoziţia se varsă în formele dorite, apoi se dă la congelator, pentru întărire. Separat, se face sosul (piersici, rom, zahăr, suc de lămâie), amestecând ingredientele într-un mixer. După întărire, spuma se servește decorată cu vișinele rămase și sosul de piersici.

Tartă rece cu brânză şi vişine Ingrediente: 1 borcan (800 g) de compot

Spumă de vişine cu sos de piersici

Ingrediente: 1 pahar lapte rece, 1 borcănel iaurt de vișine, rece, 1 linguriţă zahăr,1 linguriţă frișcă.

Preparare: Se amestecă toate ingredientele în blender. Se servește rece, cu sirop de căpșuni deasupra spumei.

de vișine, 6 foi de gelatină (20 g), 75 ml bere blondă + 75 ml zeamă compot vișine, 500 g brânză proaspătă de vaci, 50 g de mac,150 ml smântână acră, 200 ml smântână dulce, pentru frișcă, 115 g zahăr, fulgi de migdale pentru decor.

Blat: 200 g biscuiţi caramelizaţi, 50 g unt, 2 linguri gem (sau dulceaţă) de vișine.

Preparare: Crusta: Sfărâmaţi biscuiţii la mixer. Adăugaţi untul topit, gemul de vișine și amestecaţi bine. Așezaţi biscuiţii într-o tavă cu pereţii detașabili și presaţi bine până se uniformizează. Acoperiţi cu folie și daţi tava la frigider. Crema: scurgeţi vișinele din compot și le curăţaţi de sâmburi (păstraţi zeama și câteva vișine).

Lumânările parfumate sunt la fel de toxice ca şi ţigările Deși creează o atmosferă romantică în timpul cinei sau una relaxantă în timpul unei băi, lumânările parfumate pot dăuna sănătăţii, spun oamenii de știinţă.

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Sud, coordonaţi de dr. Amid Hamidi, spun că unele lumânări parfumate emană un fum la fel de toxic pentru organism ca și cel de ţigară, informează Daliy Mail.

Potrivit specialiștilor, deoarece lumânările sunt aprinse în camere mici și neaerisite, precum băile, chimicalele împrăștiate în încăpere rămân acolo, putând crește riscul de astm, eczeme și alte probleme ale pielii.

Lumânările care au la bază ceară de albine sau soia nu prezintă niciun pericol pentru sănătate, menţionează experţii, care spun că lumânările care sunt mult mai ieftine ne afectează grav sănătatea.

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii americani au ars în laborator mai multe lumânări, observând astfel că printre chimicalele eliberate s-au aflat, în cantităţi mari, substanţe cancerige-

ne sau care determină apariţia atacurilor de astm, cum ar fi benzenul și toluenul.

Specialiștii spun că nu doar ceara este periculoasă, ci și parfumurile sintetice și vopselele folosite pentru a emana parfum, spre deosebire de cele din ceară naturală sau soia care conţin parfumuri naturale și uleiuri esenţiale. Potrivit experţilor, majoritatea lumânărilor vândute în magazine, inclu-

radiaţia UVC (200-290 nanometri) este în întregime absorbită de stratul de ozon; radiaţia UVB (290-320 nanometri) pătrunde în atmosferă și este responsabilă de producerea arsurilor cutanate; radiaţia UVA (320-400 nanometri) pătrunde în atmosferă și este responsabilă de îmbătrânirea cutanată și favorizarea apariţiei cancerelor de piele.

Tipurile de raze UV Razele UVA În anii ‘80 razele ultraviolete de tip A erau considerate inofensive și folosite în bronzarea artificială. În prezent, efectele nefaste ale acestora sunt cunoscute, iar cremele de protecţie și-au îmbunătăţit proprietăţile pentru a răspunde și acestei nevoi.

UVA pătrund adânc în derm, modificând activitatea celulelor și creând schimbări ireversibile. Razele sunt direct responsabile de apariţia cancerului de piele, conduc la formarea radicalilor liberi ce cauzează dezechilibre periculoase la nivelul proteinelor, lipidelor și carbohidraţilor, modifică ADN-ul și atacă sistemul imunitar.

Efectele UVA: - cauzează apariţia aluniţelor, pigmentează și îmbătrânește pielea

- sunt la intensitate maximă de la răsăritul până la apusul soarelui - sunt mai puternice la poli și la altitudini înalte - penetrează sticla - inclusiv geamurile mașinii - intensitatea este de o mie de ori mai mare decât cea a razelor de tip B - efectele pot fi minimalizate cu ajutorul cremei de protecţie și a hainelor potrivite

Razele UVB

siv cele parfumate, sunt făcute din parafină transparentă, un produs secundar al petrolului.

Cercetătorii spun că aceste obiecte nu ne pun sănătatea în pericol numai atunci când ele ard, ci și după ce sunt stinse. Odată ce o lumânare a fost aprinsă, particulele arse pot rămâne în aer timp de câteva ore. Uneori, funinginea emanată de lumânări poate conţine zinc, cositor, plumb și cadmiu, substanţe dăunătoare organismului.

“Uzul ocazional al lumânărilor din parafină transparentă nu afectează sănătatea, dacă însă aprindem mai multe lumânări zilnic, pentru perioade îndelungate, în baie sau în încăperi neaerisite, fumul emanat de acestea ar putea provoca boli grave”, afirmă cercetătorul Amid Hamidi. În plus, un studiu anterior realizat în Olanda a scos la iveală faptul că în interiorul unei biserici în care lumânările au ars de 9 ore sunt de 10 ori mai mulţi radicali liberi decât în imediata vecinătate a unei autostrăzi.

În trecut, pe seama lor erau puse toate stricăciunile solare asupra pielii, însă după ce s-a descoperit că, de fapt, razele UVA sunt “capul răutăţilor”, UVB au fost tratate cu ceva mai multă indulgenţă. În schimb, sunt răspunzătoare de arsurile la nivelul epidermei, iar SPF-ul pe care îl căutăm în cremele de protecţie solară se referă strict la razele UVB. De asemenea, bronzul “sănătos” pe care ţi-l dorești atât de tare este produs tot de acest tip de raze, deoarece stimulează melanina, deci producerea bronzului. În ultimii 40 de ani, pielea bronzată a fost considerată un atribut al sănătăţii, însă în realitate, colorarea melaninei ca rezultat al expunerii la raze de tip B este, de fapt, o reacţie de apărare a pielii.

Efectele UVB: - au potenţial cancerigen - stimulează melanina, deci producerea bronzului - sunt mai puternice în intervalul orar 10.00-16.00 - sunt mai puternice la ecuator și la altitudini înalte - se reflectă în suprafeţe lucioase apă, beton - majoritatea cremelor de protecţie, dacă sunt folosite corect, pot oferi protecţia necesară

intrefete.ro

romanialibera.ro

Ce este SPF?

Un SPF mai mare protejează mai bine?

Paradoxal, nu. Diferenţa între o cremă cu SPF 30 și una de 50 este destul de mică.

Ceea ce este important de reţinut este că nici una nu te poate proteja în proporţie de 100% împotriva razelor UVB.

SPF 2 - reţine 50% din razele UVB SPF 8 - reţine 87,5% din razele UVB SPF 15 - reţine 93,3% din razele UVB SPF 30 - reţine 96,7 % din razele UVB SPF 45 - reţine 98% din razele UVB

Protecţia împotriva UVA Acţiunea razelor UVA a trecut de la “inofensivă” la “periculoasă” într-un timp foarte scurt, motiv pentru care prezenţa cremelor de protecţie împotriva UVA a crescut simţitor.

După cum spuneam mai sus, razele UVA sunt cele mai rele. Tocmai pentru că nu lasă urme la suprafaţă, acţiunea lor nocivă asupra organismului uman a rămas necunoscută pentru mult timp.

Partea proastă este că, pătrunzând adânc în derm, reușesc să pricinuiască un dezechilibru periculos la nivelul celulelor, mergând până la modificarea ADN-ului. Urmarea este ușor de prevăzut: dezvoltarea unei forme de cancer de piele, pigmentare, îmbătrânirea și ridarea pielii. Din totalul razelor ultraviolete existente în atmosferă, 95% sunt de tip A.

Un pahar de lapte poate conţine până la 20 de feluri diferite de analgezice, antibiotice și hormoni de creștere.

Potrivit Daily Mail, o echipă de cercetători spanioli și marocani au analizat mostre de lapte de vacă, de capră și lapte matern și au descoperit un adevărat „cocktail» de substanţe chimice folosite în prealabil pentru a trata animalele în caz de boală.

Crema se aplică cu 20 de minute înainte de expunerea la soare; Nu fi zgârcită - aplică crema din abundenţă și masează până intră în piele; Orele de plajă sunt “sfinte” și nimeni nu o să-ţi zică altceva: dimineaţa, până în ora 11 și după-masă, după ora 16. La prânz razele solare sunt prea puternice, chiar dacă stai sub umbrelă; Aplică crema după fiecare baie; chiar dacă este rezistentă la apă, expunerea la mediul lichid îi diminuează semnificativ eficienţa; Citește corect SPF-ul: un factor 15 te ferește de arsuri timp de 150 de minute, însă acesta este un timp standard - contează și intensitatea razelor, și tipul de piele. Chiar dacă nu faci baie, reînnoiește aplicarea o dată la 2 ore; Nu sta pe plajă fără pălărie și ochelari de soare. Pălăria te va proteja de insolaţii și decolorarea părului, iar ochelarii de soare vor minimaliza daunele asupra sănătăţii ochilor și te vor feri de riduri; Suprafeţele reflectorizante cresc intensitatea razelor UV, de aceea pielea se arde mai repede în apă.

Razele UVC

Cât de mult te protejează crema ta?

Un pahar de lapte este un cocktail de 20 de chimicale: de la antibiotice la hormoni

Cantitatea medicamentelor este însă prea mică pentru a fi nocivă corpului uman, dar rezultatele arată cum diferite substanţele produse de oameni se pot regăsi în alimentele pe care le consumăm. Cele mai multe s-au regăsit însă în laptele de vacă, acesta conţinând o gamă variată de antiinflamatori, printre care și acidul niflumic, mefenamic și ketoprofen (în special folosite în cazul durerilor de cap și de dinţi și durerilor posttraumatice). Laptele de vacă mai conţine și hormonul 17 beta-estradiol, o formă a estrogenului, un hormon sexual feminin, însă într-o cantitate extrem de redusă. În laptele matern s-au găsit urme de ibuprofen și naproxen (analgezice) și antibiotice.

Chiar dacă aceste medicamentele prezente în lapte nu afectează corpul uman, specialiștii spun că această metodă poate fi folosită pentru a analiza mâncarea înainte ca aceasta să ajungă pe rafturile din magazine și pentru a demonstra oamenilor că nu este dăunătoare, ci naturală, benefică organismului uman și potrivită pentru consum. Și dacă studiul a fost efectuat pe lapte din zona Spaniei și a Maroculul este extrem de probabil ca aceleași rezultate să fie descoperite și în cazul laptelui din restul Europei. Anul trecut, specialiștii de la Universitatea din Portsmouth au descoperit mai multe kilograme de pește contaminate cu antidepresivul Prozac. Se pare că acesta ar fi ajuns în râuri prin sistemul de canalizare și astfel a afectat peștii.

Printre alte substanţe de acest fel găsite în apă se numără cafeina, care se pare că supravieţuiește procesului de tratare a apei, și hormonii prezenţi în pilulele contraceptive care acţionează asupra peștilor masculi, determinându-i să producă icre. Efectele antibioticelor și ale medicamentelor pentru tensiune și colesterol sunt și ele studiate în toată lumea.

Principalele substanţe găsite în lapte: - Acid niflumic – Antiinflamator, calmant - Acid mefenamic – Antiinflamator - Ketoprofen – Antiinflamator - Diclofenac – Antiinflamator - Phenylbutazone – Antiinflamator - Florfenicol – Antibiotic - Estron – Hormon natural - 17β-estradiol – Hormon sexual - 17a-ethinylestradiol – Hormon steroid - Naproxen – Antiinflamator - Flunixin – Antiinflamator - Pyrimethamine – Medicament antimalarie - Triclosan – Medicament antifungic Oamenii de știinţă spun că prezenţa bacteriilor în lapte nu poate fi detectată decât prin examen microbiologic, deoarece nu modifică caracteristici precum cele legate de culoare, gust, miros sau consistenţă.

Experţii atrag atenţia asupra riscurilor legate de consumul de lapte nefiert sau nepasteurizat, care poate duce la apariţia tuberculozei, a infecţiilor, toxiinfecţiilor alimentare și la dezvoltarea unor alergii.

Riscul de îmbolnăvire după consum de lapte nepasteurizat este mai mare la sugari, copii mici, vârstnici, gravide, persoane cu imunodepresie (cancer, transplant de organe, HIV/SIDA).

gandul.info

Sunt foarte periculoase, iar o expunere prelungită la razele UVC este fatală.

Vestea bună este că acestea nu prea reușesc să treacă de stratul de ozon, care funcţionează întocmai ca un scut pentru noi. De aceea, este important ca rezultatele acţiunilor umane să fie cât mai puţin agresive cu stratul de ozon.

Factorul de protecţie solară sau SPF-ul (sun-protection factor) se traduce în numărul de minute înmulţite cu 10 în care poţi să stai la soare fără să îţi arzi pielea.

Astfel, pentru un factor de protecţie 5, ești protejată timp de 50 de minute, iar o cremă cu factor 50 te protejează împotriva arsurilor pentru 500 de minute, așa afirmă producătorii. În realitate, lucrurile stau diferit. SPF-ul reprezintă protecţia pe care o poţi dobândi împotriva radiaţiilor și se referă strict la cele de tip B. Chiar dacă, teoretic, ești protejată în acest interval, nu trebuie să ignori recomandările. Deci, dacă ai pielea deschisă la culoare, părul blond sau roșcat natural și ochi deschiși la culoare faci parte din grupul cu cel mai mare risc: aplica des crema de plajă, nu te expune între orele critice și poartă haine largi și vaporoase.

Ce ar trebui să mai știi…Chiar dacă crema este rezistentă la apă, trebuie să o reaplici după fiecare baie în mare sau piscină. Chiar și transpiraţia abundentă reduce puterea de protecţie a cremei cu SPF.

Separat, puneţi gelatina la înmuiat în puţină apă rece. Turnaţi 150 ml de zeamă din compot într-o crăticioară și daţi într-un clocot scurt. Lăsaţi puţin să se răcorească, apoi adăugaţi gelatina scursă de apă.

Amestecaţi până se dizolvă complet, apoi adăugaţi berea. Bateţi apoi smântâna de frișcă și zahărul până obţineţi o frișcă tare. Separat, mixaţi brânza proaspătă cu smântâna acră și adăugaţi treptat siropul de vișine cu gelatina și macul. Adăugaţi la final vișinele și încorporaţi frișca până se omogenizează tot amestecul. Turnaţi crema peste blatul de biscuiţi. Neteziţi, acoperiţi cu o folie de plastic și daţi la frigider, cel puţin 4 ore. Serviţi tarta ornată cu fulgi de migdale și vișine din compot.

Milkshake cu vişine

Ingrediente: 4 ouă, 150 g zahăr, 1 kg frișcă, 200 g vișine, 4 piersici, 20 g rom, 60 g zahăr, 20 ml suc de lămâie.

Preparare: Se bate gălbenușul cu zahăr și se amestecă împreună cu vișinele fără sâmburi (se păstrează câteva vișine). Se adaugă apoi albușul bătut ușor și frișca la

ABC-ul protecţiei solare Radiaţia solară se manifestă sub forma unui spectru continuu, de la 200 la 400 nanometri. În ciuda acestui aspect continuu, mediul știinţific a decis descrierea acestuia în scale, în funcţie de efectele diferitelor lungimi de undă. Astfel:

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cum aplicăm corect crema de protecţie:

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

18

Luni IULIE

19

Marţi IULIE

20

Miercuri IULIE

6.00 Portrete în timp.

Mariana Bahnaru. 6.30 ARTelier. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Magazinul copiilor. 9.40, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.05 Legendele muzicii. 10.15 Reporterul de gardă. 10.40, 4.30 Baștina. Magazin agricol. 11.10 Festivalulconcurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Film. “CEI ȘAPTE SAMURAI” (Japonia). Episodul 1. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Dor. Veronica Mihai. 18.05 Sub același cer.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “TAINA, O AVENTURĂ ÎN AMAZONIA” (Brazilia, 2001). 1.00 TVMi. Știri.

1.15 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare.

2.30 Retro TV. 5.00 La curţile dorului. 5.15 Ghidul sănătăţii tale. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Vedete la bis. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Accente economice. 10.35 Moldova în direct 11.45 Evantai folcloric.

12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”.

13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “LEONE” (Italia).

15.10 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Focus TV. 18.05 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

20.25 Dor. Glebus Sainciuc. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “LEONE” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Documentar. “Parcul Yanmingyuan”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”). 4.30 Natura în obiectiv. 5.00 Teatru TV. Constantin Stamati. “Omul și cugetul”. Regia - N.Scorpan. 5.15 Dor. Program muzical. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Cinemateca universală. 6.15 Cultura azi.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”.

10.00 Ghidul sănătăţii tale. 10.30 Documentar.

“Parcul Yanmingyuan”. 12.05 Portrete în timp.

Vlad Bulat. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “LEONE” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.35, 3.00 Abrazv. 18.05 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Legendele muzicii. 20.25, 2.30 ARTelier. In memoriam.

Vasile Movileanu, artist plastic. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “LEONE” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.30 Focus TV. 0.00, 4.45 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Serial.”Afaceri matrimoniale”. 3.30 Cu dor de casă. Melodii din Venezia cu Violeta și Radu Zaplitnâi. 4.30 Itinerare folclorice. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.14 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.16. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat.

Ep.17. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.15 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial.

Canan – Destin furat. Ep.17. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial.

Canan – Destin furat. Ep.18. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

Hercule Ep.16 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.18. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat.

Ep.19. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 13 martie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 20 martie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (“Los Herederos del Monte”), primul episod (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 6 martie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Harry Potter și prizonierul din Azkaban (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Potopul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4032 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.22, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.21, anul IV 01:00 Film: În spatele liniilor inamice 2 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 04:00 до 06:00 в связи с профилактическими работами 6.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Федеральный судья» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.55 «ЖКХ» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 18.50 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Последняя встреча». Приключенческий сериал 22.25 «В сетях одиночества» * * * «Городские пижоны» 23.30 «Борджиа» * * * 0.25 Иннокентий Смоктуновский, Александр Феклистов в фильме «Странная история доктора Джекила и мистера Хайда» 1.55 Михаил Глузский, Леонид Филатов в фильме «Иванцов, Петров, Сидоров…» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Иванцов, Петров, Сидоров…» Продолжение 3.35 Сериал «Спасите Грейс» 6.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Așteaptă-mă!

11.20 Replay. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 23.00 O dată-n viaţă. 1.00 TVR-55. 1.50 Curier TV. 2.15 Prim plan. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE BAL DU SIÈCLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:10 LA POLYNESIE VUE DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORT BOYARD 23:45 LES VILLAGES DE FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CÉRÉMONIE 2:40 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 B... COMME BABYLONE

15 IULIE 2011

Programe TV

07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Potopul (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.9, 10 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4033 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Miss Agent Secret 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.23, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.22, anul IV 01:00 Film: Miss Agent Secret (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Promotor (r) 04:15 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 “Свидетели” * * * “Городские пижоны” 23.30 “Безумцы” * * * 1.05 Олег Янковский, Ирина Купченко в фильме “Поворот” 2.40 Константин Райкин в комедии “Много шума из ничего” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Много шума из ничего” . Продолжение 4.05 Сериал “Спасите Грейс”

07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Apropo Tv (r) 11:15 România, te iubesc! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Jocul președinţilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4034 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiunea Delta Force 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1, 2, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.23, anul IV 01:00 Film: Operaţiunea Delta Force 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 К юбилею актрисы. “Людмила Чурсина. Я - ничья” * * * “Городские пижоны” 23.30 “Белый воротничок” 0.15 “Калифрения”. Новый сезон * * * 0.45 Стив Карелл в фильме “Сорокалетний девственник” 2.40 Джейсон Скотт Ли в фильме “Патруль времени: Берлинское решение” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Патруль времени: Берлинское решение”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.00 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 23.50, 5.20 Viaţa satului. 1.50 Post Meridian. 2.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 17.20, 23.55 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 23.00 Perechea potrivită. 0.35, 5.20 Salutare, naţiune!

2.05 VIP confidenţe. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VISITE LIBRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 RISKY BUSINESS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FORTIER 15:50 FORTIER 16:35 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PIEDS NUS SUR LES LIMACES 21:20 CUL DE BOUTEILLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA FILLE AU FOND DU VERRE À SAKÉ 23:20 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA FABULEUSE HISTOIRE DE...

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PLAGES DES 60’S 14:15 NOUVO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BETTY 16:45 LE CONCILE LUNATIQUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 20:40 LE SILENCE DE L’EPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FORTIER 1:40 FORTIER 2:35 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES FRANCAIS D’AOÛT

21

Joi IULIE

6.00 Documentar. “Arts 21”. 6.30 Portrete în timp.

Valeriu Gagiu. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa!

9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”.

10.00 Natura în obiectiv. 10.30 O seară în familie. 11.35 Nichita Stănescu. “Nervul terestru”.

Spectacol TV. Regia - Nicu Scorpan. 12.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Serial. “LEONE” (Italia). 15.10, 4.40 Din fondul TV Moldova-1.

“Steaua de vineri”. Versuri de Vasile Alecsandri.

17.00 ȘTIRI. 17.35, 1.15 Fii tânăr! 18.05, 2.30 Din fondul TV Moldova-1. “Aleea clasicilor”. Vasile Alecsandri. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05 Reporterul de gardă.

20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “LEONE” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.30 Abraziv. 0.00, 4.50 “Și iar Chiriţa”.

Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 1.00 TVMi. Știri. 3.30 Concert cu formaţia Vasile Iovu. 4.30 Itinerare folclorice. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.17 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.19. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.20. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 27 martie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Jocul președinţilor (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Ginerele ideal 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4035 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Reglări de conturi 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.3, 4, anul VI 00:00 Film: Reglări de conturi (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!”

11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым * * * “Городские пижоны” 23.30 “Премьера. “Love”. Концерт Андрея Макаревича * * * 0.25 Форест Уитакер в триллере “Последний король Шотландии” 2.25 Людмила Гурченко в фильме “Любимая женщина механика Гаврилова” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Любимая женщина механика Гаврилова”. Продолжение 3.45 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.55 Cu ochii’n patru. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 2.25 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 23.00, 5.20 Perechea potrivită. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 BEAUVAIS : EMBARQUEMENT CLASSE LOW COST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 16:05 LE SILENCE DE L’EPERVIER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:40 LA FILLE AU FOND DU VERRE À SAKÉ 20:55 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’HEURE D’ÉTÉ 23:40 QUIDAM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CONCERT / FESTIVALS 2:35 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BORIS VIAN, SWING A SAINT-GERMAIN-DES-PRES

22

Vineri IULIE

6 . 0 0 D o c u m e n t a r.

“Apa, aurul albastru”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Global 3000”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”.

10.00 Casa mea. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 ARTelier. 11.30 Studio “Art plus” (rus.) 12.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “LEONE”. 17.00 ȘTIRI. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 1.15 Portrete în timp. Eugenia Todorașcu. 20.10 Respiro.

20.20 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.25 Cultura azi. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “LEONE” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.45 Pianul. Reflecţia culturii europene. 2.30 Descoperă Moldova. 2.35 Ion Luca Caragiale. “Năpasta”. Spectacol.

5.00 Confesiuni. Valentin Vârtosu. 5.20 Documentar. “SUA: libertatea oportunităţilor”.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.18 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 3 aprilie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Ginerele ideal, partea a II-a (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Sheena, regina junglei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4036 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sfântul 23:00 Film: Alien 3 - Planeta condamnaţilor 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Sfântul (r) 03:30 Film: Alien 3 - Planeta condamnaţilor (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у тр о ”. П р од о л же н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОс тояние РЕспублики”. Лучшее 23.30 Закрытый показ. Премьера. Фильм Алексея Федорченко “Овсянки” 1.50 Кэтрин Хепберн, Спенсер Трейси в фильме “Угадай, кто придет к обеду?” 3.35 Марина Неелова в фильме “Слово для защиты” 5.05 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 5.00 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.15 Televiziunea copiilor. 11.40 Teleenciclopedia. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 6.05 TVR 55. 19.45, 3.50 Sport. 23.00 Perechea potrivită. 1.40 Festivalul Internaţional de Folclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LE BBQ DE LOUIS 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA FILLE AU FOND DU VERRE À SAKÉ 16:20 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES SPECIALES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FORTIER 22:50 FORTIER 23:35 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:55 LE SILENCE DE L’EPERVIER 2:45 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CLAUDE BOLLING « LE SWING »

23

Sâmbătă IULIE

6.00 Focus TV. 6.35 Serial. “LEONE” (Italia). 8.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”.

9.05 Miniserial. “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN”.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 1.30 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 “Ceremonial de familie”. Spectacol TV. Regia - N.Scorpan. 13.10 Desene animate.”Fantaghiro”. 14.00 Cuvintele Credinţei. 14.50, 2.30 Prin muzică în Europa. Concert de muzică clasică.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 O seară în familie. 20.40 Destine. Familia Hitov. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “LEONE” (Italia). 23.25 ȘTIRI. 23.35, 4.45 Din fondul TV Moldova-1. “Nu mor caii când vor câinii”. Spectacol umoristic. Partea 1. 0.40 Constantin Stamati. “Omul și cugetul”. Film-spectacol. Regia - N.Scorpan. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Music Mania. 4.35 Descoperă Moldova. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 10 aprilie) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Sheena, regina junglei (r) 12:15 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Film: Merlin, partea I 15:00 Teleshopping 15:15 Film: O dădacă musculoasă 17:00 Film: Nu suntem îngeri 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Indiana Jones și templul blestemat 23:00 Film: Totul pentru Mandy Lane 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Merlin, partea I (r) 02:30 Promotor (r) 03:30 Film: Totul pentru Mandy Lane (r) 05:00 Film: O dădacă musculoasă (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Николай Гринько в комедии “У самого Черного моря” 7.25 Людмила Чурсина, Любовь Виролайнен в фильме “Гонка с преследованием” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Александр Кайдановский. Загадки Сталкера” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Александр Балуев, Александр Домогаров, Ада Роговцева в многосерийном фильме “Наследство” 15.40 Премьера. “По следам великих русских путешественников. Александр Булатович” 16.40 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 17.35 “Легендарные кинокомедии” 18.30 “Восемь”. Концерт с участием Юрия Антонова, Димы Билана, Григория Лепса, Валерия Меладзе, Филиппа Киркорова 19.55 Премьера. “Я - супермен” 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Шайа ЛаБаф в остросюжетном фильме “На крючке” 23.10 “КВН”. Премьер-лига 0.40 Леонид Ярмольник, Анна Легчилова в фильме “Перекресток” 2.30 Майкл Китон, Энди Гарсиа в триллере “Отчаянные меры” 4.05 Фильм “День первый, день последний” 5.15 “Поле чудес” 7.10 Omul și timpul. 8.50, 18.05, 6.15 TVR 55. 9.30 Bebe magia. 9.55 Televiziunea copiilor.

11.20, 3.35 Tezaur folcloric. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.30 Europa mea. 13.00, 18.45 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 2.40 Telejurnal. 15.00, 23.00 Festivalul Internaţional de Folclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu. 17.00 Spectacol de circ internaţional. 19.45, 2.25 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 4.35, 5.25 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CARAVAGE 6:20 SUR MESURES 6:35 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 LE PASSAGER 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIK’ART 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO !

PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 TENDANCE A 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 A TABLE 13:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:50 A NOS AMOURS 16:10 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 VIE PRIVÉE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:03 LA POLYNESIE VUE DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CHEFS ! 22:45 LES CHEFS ! 23:30 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AMOUR EST DANS LE CHOEUR

24

11

Duminică IULIE

6.00 Documentar. “Drumeţii”.

6.30 Serial. “LEONE” (Italia).

8.10 Erudit-cafe. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.10, 2.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.30 Portrete în timp. Eleonora Constantinov, maestru în artă. 12.00 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 12.50 Miniserial. “AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN”.

13.45 Respiro. Program muzical. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Evantai folcloric. Vsile Iovu. 15.25 Din fondul TV Moldova-1. “Hanul moftangiilor”. 16.05 Documentar.

“Arts 21”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 3.00 Vedete la bis!

20.40 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “CEI ȘAPTE SAMURAI” (Japonia). 23.25 ȘTIRI. 23.35, 4.40 Din fondul TV Moldova-1. “Nu mor caii când vor câinii”. Spectacol umoristic. Partea a 2-a. 0.40 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Versuri.

5.45 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate.

101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania.

Hispania, La Leyenda. Ep.2, Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Balonul negru (“Black Baloon”) (AP) (drama, romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 01:30 Doamne de poveste (reluare din 17 aprilie) (15) (divertisment) 02:30 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 18 iulie) (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 19 iulie) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 20 iulie) (15) (divertisment) 04:00 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 21 iulie) (15) (divertisment) 04:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Cu un pas înainte, ep.8, anul II 11:30 Film: Nu suntem îngeri (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Film: Indiana Jones și templul blestemat (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Maverick 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Războiul stelelor - Răzbunarea Sith 23:30 Film: Doamna din apă 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Războiul stelelor - Răzbunarea Sith (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Игорь Бочкин в фильме “Барханов и его телохранитель” 8.10 “Смак” 8.45 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею актрисы. “Людмила Чурсина. Я ничья” 13.10 Анатолий Кузнецов, Ольга Остроумова в детективе “Уснувший пассажир” 14.35 Марина Неелова в многосерийном фильме“Предлагаемые обстоятельства” 16.20 “Владимир Высоцкий и Марина Влади. Последний поцелуй” 17.15 “Своя колея”. Памяти Владимира Высоцкого 19.05 Даниил Страхов, Владимир Меньшов, Ирина Купченко в многосерийном фильме “Судебная колонка” 21.00 “Время” 21.20 “Большая разница”. Лучшее 22.20 “Yesterday live” 23.10 Уилл Смит в остросюжетном фильме “Я, робот” 1.00 Холли Хантер в комедии “Маленькая черная книжка” 2.40 Игорь Ильинский, Николай Рыбников в комедии “Старый знакомый” 4.05 Сериал “Спасите Грейс” 7.00, 8.00 Universul credinţei. 7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.45, 16.00 Teleenciclopedia.

10.20, 19.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 15.00, 2.30, 6.15 TVR 55. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 0.40 ÎnTrecerea anilor.

4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 CHASSEURS DE DRAGONS 6:20 SUR MESURES 6:35 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:05 MATIERE GRISE 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:45 SUR MESURE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CHABADA 15:50 LES GRANDS EXPLORATEURS 16:05 LE COEUR A SES RAISONS 16:25 FLASH INFO 16:30 LE COEUR A SES RAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 FLASH INFO 19:15 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:05 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:03 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE AFFAIRE DE FEMMES 23:50 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 L’HEURE D’ÉTÉ 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE BAL DU SIÈCLE

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti Vin” Consiliul de administrare a „Milești Vin” SA anunţă convocarea Adunării Generale a acţionarilor, care va avea loc pe 18.08.2011, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentificată notarial. Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00.

Agenda zilei: 1. Modificarea și aprobarea statutului în versiune nouă 2. Întărirea planului de reconstrucţie a SA „Milești-Vin” 3. Întărirea planului de lucru în sezonul 2011 4. Întocmirea statelor de personal la SA „Milești-Vin” 5. Emisia suplimentară a acţiunilor 6. Diverse Consiliul de administrare „Mileşti-Vin” SA

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat.

CV pe adresa: office@consultgrup.eu

CMYK

12

15 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Varia

Câte 1000 de lei şi abonamente la FLUX pentru câştigătorii concursului „Recunoaşteţi personajul” Doi dintre câștigătorii Concursului „Recunoașteţi personajul”, Marinela Juncu (9 ani), din satul Cihoreni, Orhei, și Ștefan Sava din satul Coșcodeni, Sângerei, au venit luni, 11 iulie, la Redacţia FLUX pentru a-și primi premiul.

Cei doi norocoși s-au declarat extrem de fericiţi pentru faptul că au reușit să câștige concursul, asigurându-ne că, și în continuare,

vor rămâne fideli ziarului nostru, care, potrivit lor, „le spune lucrurilor pe nume”.

Amintim că FLUX le oferă celor trei câștigători ai concursului câte un abonament gratuit pentru următoarea jumătate de an la publicaţia noastră, precum și alte premii speciale. Redacţia a decis ca celor trei câștigători să le fie oferite și câte 1000 de lei, acumulaţi în urma unei chete organizate de jurnaliștii de la FLUX. Potrivit condiţiilor concursului, sunt declaraţi câștigători cititorii care ne-au trimis la redacţie cele mai multe răspunsuri corecte.

Până la data limită de desfășurare a concursului am primit cele mai multe răspunsuri corecte de la următorii noștri cititori fideli: Marinela Juncu din Cihoreni, Orhei (12 răspunsuri), Ștefan Sava din Coșcodeni, Sângerei (12 răspunsuri) și Raisa Vechiu din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri).

Vă invităm să citiţi mai jos discuţia pe care am avut-o la redacţie cu primii doi norocoși care și-au primit deja premiul câștigat în cadrul concursului „Recunoașteţi personajul”.

Mihaela CIREŞ, pentru FLUX

MARINELA JUNCU, 9 ani, Cihoveni, Orhei:

ŞTEFAN SAVA, satul Coşcodeni, raionul Sângerei:

Până acum, ziarul era Îmi place FLUX-ul pentru al bunicii, de acum că spune lucrurilor pe nume încolo va fi al meu - Marinela, tu cum ai decis să participi la acest concurs?

Marinela: - Prima m-a ajutat mama, după asta am făcut singură, m-a mai ajutat și fratele meu. Scriam răspunsul, iar luni sau marţi le duceam la poștă și le trimiteam.

- Dar tu cunoști oamenii politici? Îi cunoști cum arată la faţă Filat, Diacov, Voronin, Roșca și ceilalţi?

Marinela: - Da. Pe domnul Roșca l-am recunoscut imediat.

Liuba Juncu (mama Marinelei): - Noi privim în fiecare seară știrile la televizor. Cel puţin pe oamenii politici îi cunoaștem. La început nu l-am recunoscut pe Radu Bușilă, dar ne-am dat seama după aceea. Dacă nu îi cunoști pe oamenii politici, atunci e greu. Dar așa, nu a fost foarte greu. Și, până la urmă, am reușit.

Am fost foarte bucuroasă când am văzut că Marinela a câștigat, nu aveam răbdare să venim la redacţie să primim premiul. Nu am câștigat niciodată la asemenea concursuri, de aceea, am fost foarte emoţionată.

Marinela: - Ziarul acesta este al bunicii.

Adică a fost al bunicii, acum o să fie al meu.

Bunica îl primea încă atunci când trăia la Slobozia. Noi la ea citeam, când ne duceam iarna și dormeam la ea, dar acum ea trăiește la noi și ziarul îl primește la noi. Într-o seară, când am primit ziarul, am citit despre concurs. Prima și-a dat seama mama cine e în imagine. După aceasta, le-am ghicit pe toate celelalte.

- De când citiţi FLUX-ul și cum aţi decis să participaţi la acest concurs?

- Sunt abonat la FLUX de vreo cinci ani. În ceea ce privește concursul, am decis să particip după ce am dat întâmplător, într-o zi, când am primit ziarul și mi-am dat seama cine este personajul din imagine. Am decupat imaginea și am trimis-o la redacţie.

La fel am procedat a doua și a treia oară. Mai târziu, am văzut că am răspuns corect și sunt pe primul loc, după numărul de răspunsuri corecte, împreună cu un cititor din Edineţ, Andrei Gurău. Acest lucru m-a determinat să urmăresc fiecare ziar, așteptând cu nerăbdare următorul număr. Devenise extrem de captivant, încât și nevastă-mea începuse deja să mă certe. Îmi spunea: „Ce-i cu gazeta aceea, numai gazeta te interesează”. Eu însă răsfoiam fiecare ziar, toată duminica și mă frământam să-mi dau seama cine este persoana din imagine. Decupam bucata de ziar o puneam în plic, dar nu mă încumetam să scriu răspunsul. Abia luni, când mergeam la poștă, scriam răspunsul și trimiteam scrisoarea.

Am fost foarte bucuros când am văzut că am câștigat.

- V-a fost greu să vă daţi seama cine e persoana din imagine?

- Ședeam și mă gândeam: „Parcă-i acesta, dar parcă seamănă și cu celălalt”. De sfătuit nu m-am prea sfătuit cu nimeni, doar cu soţia din când în

La eveniment vor participa experţi în domeniu și reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. De asemenea, va fi prezentat un scurt metraj care reflectă o zi din viaţa unui copil cu dizabilităţi.

Evenimentul este organizat de Serviciul European de Voluntariat (SVE), în cadrul unui proiect al Asociaţiei Eurocircle (Marseille - Franţa) și ADVIT (Chișinău, Republica Moldova). „Pentru a înţelege mai bine viaţa unui copil cu dizabilităţi, vom în-

cerca pentru o zi să intrăm în pielea lor, să ne confruntăm cu probleme cotidiene cu care se confruntă ei, care, pentru noi, la prima vedere, par a fi banale. Vom încerca astfel să înţelegem cum e să nu ai acces în școală sau în instituţiile publice, din cauza faptului că nu dispun de rampă de acces, să înfruntăm bordurile trotuarelor sau înălţimea dulapurilor [...]. Vom înţelege astfel condiţiile vieţii de fiecare zi a acestor copii, încercând să înfruntăm toate obstacolele pe care le vom întâlni în calea noastră”, se spune în prezentarea proiectului. „Punctul de vedere al unui cadru didactic obișnuit va fi comparat cu cel al unui cadru specializat în acest domeniu. Kinetoterapeuţi, ortofoniști, psihologi, precum și copii aflaţi în această situaţie vor aduce la cunoștinţa opiniei publice emoţiile și trăirile de zi cu zi ale unui copil cu dizabilităţi. Aceste mărturii vor fi completate de fa-

când, așa prin casă, dar nu am fost la nimeni să întreb. Când nu eram sigur, scriam așa, poate voi avea noroc.

Mă gândeam: dacă o fi să ghicesc, bine, dacă nu – n-am ce să fac. Și așteptam cu nerăbdare următoarea gazetă. M-am menţinut pe primul loc de la început și până la sfârșitul concursului.

- Dar ziarul FLUX de ce îl citiţi, ce vă place în ziarul nostru?

- Îmi place pentru că spuneţi lucrurilor pe nume, nu vă este frică să-i criticaţi pe toţi. Uneori chiar și soţia se întreabă cum de nu-i este frică lui Sergiu Praporșcic, care este pământean de-al nostru, să fie așa de direct.

Evenimente 1099: Ierusalimul este cucerit după lupte sângeroase în care cruciaţii sunt conduși de Godefroy de Bouillon 1240: Victoria armatelor rusești asupra armatelor suedeze (Bătălia de pe Neva).

1410: Bătălia de la Grunwald: Înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor și lituanienilor sprijiniţi de ruși, cehi, moldoveni, tătari 1497: A început construcţia bisericii Curţii domnești de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (14571504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498 1799: Piatra din Rosetta este descoperită în orașul egiptean Rosetta, de căpitanul francez PierreFrançois Bouchard 1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale . Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre 1922: A fost creat Partidul Comunist Japonez 1936: A apărut, la București, săptămânalul “Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică și culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga 1955: 18 laureaţi ai Premiului Nobel semnează o declaraţie împotriva armelor nucleare; mai târziu declaraţia a fost semnată de alţi 34 laureaţi Nobel 1975: A avut loc primul zbor cosmic, cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii.

1997: Slobodan Milošević este ales președinte al RF Iugoslavia. Este învestit în funcţie la 25 iulie 1997

Nașteri 1573: Ingo Jones, arhitect englez, restauratorul catedralei St. Paul din Marea Britanie (d. 1652) 1606: Rembrandt van Rijn, pictor olandez (d. 1669) 1820 (S.V.): Iosif Naniescu (Ioan Mihalache), mitropolit și cărturar român (d. 1902) 1892: Walter Benjamin, scriitor și critic literar german (d. 1940) 1919: Iris Murdoch, scriitoare britanică (d. 1999) 1930: Jacques Derrida, filosof francez, părintele deconstructivismului (d. 2004) 1949: Carl Bildt, emisar al Naţiunilor Unite pentru Balcani

15 - 22 iulie Berbec

Începutul săptămânii se anunţă dinamic, însă veţi reveni la ritmul obișnuit. Atmosfera de la locul de muncă nu vă este pe plac, pentru că prea mulţi oameni au câte ceva de ascuns.

Taur Sunt chestiuni importante de discutat în familie și nu e deloc ușor să luaţi deciziile potrivite.

Sunt situaţii în care trebuie să ţineţi cont de interesele voastre, dar nu trebuie să le neglijaţi nici pe cele ale apropiaţilor.

Gemeni În prima parte a acestei perioade este posibil ca deplasările planificate să se amâne. O rudă sau o altă persoană apropiată este nevoită să vă refuze sau să nu vă ofere mâna de ajutor promisă.

Rac Speranţele voastre legate de câștiguri sunt întemeiate, însă aveţi destule lucruri de făcut pentru asta și nu e deloc ușor. Aveţi nevoie de curaj, de multă stăpânire de sine și de rezistenţă nervoasă.

Leu Sunteţi hotărâţi să nu vă mai lăsaţi influenţaţi de prieteni, când vine vorba de decizii importante, pentru că, analizând cele mai multe amintiri, observaţi că aţi făcut multe greșeli.

Fecioară O mână de ajutor din partea unui prieten vă scoate dintr-o situaţie dificilă, pentru că vă ajută să vă recuperaţi curajul. Pot fi câteva cuvinte bine alese și spuse la momentul potrivit.

Balanţă

Cursuri particulare de tobe

CENTRUL de PELERINAJ

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru oamenii care vor să facă carieră în muzică, cât și pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Ședinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însușirea acestui instrument (poziţia mâinilor și a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum și ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

MITROPOLIA BASARABIEI

Contacte: 022566791; 079007559

15 iulie

1904: Anton Cehov, dramaturg și prozator rus (n. 1860) 1919: Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1852) 1940: Pershing Wadlow Robert, american, deţinătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72 m. (n. 1918)

miliile și apropiaţii acestor copii, inclusiv ale asistenţilor sociali.

Totodată, la aceste prezentări vor participa și copii sănătoși, precum și reprezentanţi ai autorităţilor, care vor putea astfel să înţeleagă mai bine cum să procedeze atunci când au în preajmă un copil cu handicap”, se mai spune în textul prezentării.

Potrivit organizatorilor, problemele abordate se vor referi la cauzele umane și materiale care împiedică integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi. De asemenea, adolescenţii, reprezentanţii asociaţiilor neguvernamentale, precum și societatea în ansamblu va înţelege mai bine să le facă acestor copii viaţa mai ușoară.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Centrul Dorinţa, Alianţa Franceză din Republica Moldova și Publicaţia periodică FLUX. Alexandru FEDERIUC, FLUX

Este o perioadă potrivită pentru ieșirile în societate, în compania persoanelor care vă ajută să vă simţiţi bine și să vă petreceţi timpul cu folos, discutând probleme de suflet sau de afaceri.

Scorpion

EMAUS P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

CALEIDOSCOP

Decese

„O zi, în pielea unui copil cu dizabilităţi” Sâmbătă, 16 iulie, tabăra „Andrieș” din satul Ivancea, Orhei, va găzdui un eveniment dedicat copiilor cu dizabilităţi. Acţiunea, intitulată „O zi, în pielea unui copil cu dizabilităţi”, va conţine un șir de dezbateri pe tema integrării sociale a copiilor cu handicap.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

BANAT úi OLTENIA M©n.ȱTISMANA,ȱChiliaȱSf.NICODIM 23 - 25 iulie 2011

Plecarea spre Târgoviûte: Vineri, 22 iulie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Luni, 25 iulie, ora 23.

Ziua 1, Sâmbćtć, 23 iulie Mćn. DEALU: Sf. Liturghie, Mormântul lui Mihai Viteazul, Mćn. VIFORÂTA, icoanć fćcćtoare de minuni, TÂRGOVIúTE: Curtea domneascć, Turnul Chindia, Bis. Mare Domneascć, Mćn. SURPATELE, Mćn. DINTR-UN LEMN (a.1635 d.Hr): Icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, Mćn. DINTR-UN LEMN sau Mćn. BISTRIŕA: Vecernia. Mćn. BISTRIŕA: Cazare.

Ziua 2, Duminicć, 24 iulie Mćn. BISTRIŕA Sf. Liturghie, Moaûtele ûi PEúTERA SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (Peûtera Liliecilor), Mćn. ARNOTA, Mćn. HUREZI, Mćn. POLOVRAGI, PEúTERA POLOVRAGI ûi CHEILE OLTEŕULUI. TÂRGU JIU: Muzeul Brâncuû sub cerul liber > Coloana Infinitului, Masa Tćcerii si Poarta Sćrutului, Mćn. TISMANA: Chilia ûi moaûtele Sf. Cuvios Nicodim, Mćn. TISMANA: Cazare Ziua 3, Luni, 25 iulie, Mćn. Sf.ANA - ORúOVA , participare la Sf. Liturghie de Hram Adormirea Sf.Ana, DUNĆREA: PorŖile de Fier, CRAIOVA: Catedrala Episcopalć Madona Dudu, moaûtele Sf.Tatiana.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

CMYK

Partea a doua a săptămânii poate fi deosebit de profitabilă pentru cei care au nevoie de sprijin de la un prieten sau trebuie să rezolve ceva urgent legat de o instituţie sau de o cerere oficială.

Săgetător Simţiţi o nevoie uriașă să vă vedeţi măcar cele mai importante dorinţe împlinite cât mai repede posibil, numai că lucrurile nu merg în ritmul pe care îl doriţi. Totul evoluează mai lent.

Capricorn Prima parte a săptămânii poate fi mai complicată, dar și mai profitabilă, pentru că se pot rezolva chestiuni bănești. Spre sfârșit se revine la o oarecare liniște, care vă permite să vă limpeziţi gândurile.

Vărsător Șansa vă însoţește pașii în orice fel de demers legat de negocieri, afaceri, asocieri sau colaborări. Trebuie însă să daţi dovadă de delicateţe și să ţineţi cont și de părerile celor cu care discutaţi.

Peşti Începutul săptămânii poate fi ceva mai aglomerat la locul de muncă sau gândurile voastre tot acolo se îndreaptă, oriunde v-aţi afla. Sunteţi tentaţi să faceţi gesturi extravagante, ieșite din comun.