Ziarul Flux, Ed. 37 (769) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 15 octombrie 2010 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 15.10.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Ciprian; Sf. Mc. Iustina; Cuv. Teofil

1 EURO..............................16.2582 1 Dolar american ............. 11.6321 1 Leu românesc ................ 3.8013 1 Rublă rusească ............... 0.3863 Timpul probabil:

Maxima zilei Jertfele oamenilor sunt florile ce se aruncă în calea dreptăţii. Alexandru Vlahuţă

15.10.2010

16.10.2010

Soare, 6 15 0C

Soare, 6 14 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

ACTUAL

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2010

FLUX

Poşta Moldovei

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 37 (769)

EUROPEAN

ABONAREA 2010 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

PPCD, o nouă viziune asupra dezvoltării ţării

Micile golănii ale „marilor” politicieni

PAGINA

POLITIC XXX

Lucinschi pe lista lui Filat Ghimpu învinuieşte electoratul de nereuşitele economice şi sociale ale guvernării AIE

PAGINA

REPORTAJ

La Rusca a fost pusă în funcţiune o nouă staţie de epurare a apelor reziduale

FiatLUX

XXX

(citiţi pag. 3)

Se pune la cale tăierea salariilor şi creşterea preţurilor!

(citiţi pag. 9)

EXPOZIŢIE

Coloniştii germani în Basarabia O mie de ani – timp sfinţit prin rugăciune

XXX

(citiţi pag. 4)

ÎNTRE ZVONISTICĂ ŞI ADEVĂR

Rivalitate între Filat şi Tănase? Vladimir Filat: Lasă, Mihai, nu-ţi face inimă rea, în sufletul meu tu ești lângă mine, numărul 2 pe lista electorală.

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 2)

Interviu cu Victor Ciobanu, preşedinte al Organizaţiei Noua Generaţie, vicepreşedinte PPCD, candidat la funcţia de deputat în Parlament

XXX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX

O nouă elită politică – oferta creştin-democraţilor

Liliana Palihovici: Iurie, sunt geloasă pe acest Godea. Pe mine președintele Filat nu m-a încurajat niciodată în felul acesta. Dar cu ce sunt eu mai rea?

DIRECTOR Sergiu Praporşcic

(citiţi pag. 8)

VICTOR CIOBANU:

Nighina Azizov: Vai, domnu președinte, puneţi mâna numai la băieţi?!

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

XXX

Vrem să asigurăm stabilitate în ţară şi să ne concentrăm spre o reformă economică profundă

(citiţi pag. 2)

- Domnule Victor Ciobanu, cunoaștem că PPCD a fost înscris oficial de către Comisia Electorală Centrală în cursa pentru

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Adela Mocan DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

alegerile din 28 noiembrie. Cu ce mesaj vin creștin-democraţii în aceste alegeri și care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus? - PPCD a început deja campania electorală. Suntem prezenţi în teritoriu, unde avem întâlniri cu cetăţenii Republicii Moldova. Este important să fim în contact permanent cu oamenii, să le explicăm ce s-a întâmplat până acum în Republica Moldova, de ce s-a ajuns deja la a patra campanie electorală într-o perioadă de un an și jumătate. Noi considerăm că ultimele trei campanii nu trebuiau să existe, că au fost inutile și aduc pierderi foarte mari ţării noastre. Bugetul acestor campanii a ajuns la circa 110 milioane de lei, ceea ce reprezintă un prejudiciu financiar enorm, or, acești bani puteau fi direcţionaţi în cu totul alte scopuri. Mesajul cu care vine PPCD în această campanie electorală este unul de consolidare, în primul rând, a clasei politice din Republica Moldova, pentru că ţara are nevoie de DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

stabilitate. Or, stabilitatea înseamnă prosperitate economică, o dezvoltare ascendentă a Republicii Moldova și reprezintă binele comun pentru toţi cetăţenii ţării noastre. Trebuie să ne gândim la locuri de muncă, la salarii, trebuie să oprim migraţia peste hotare și să aducem cetăţenii înapoi acasă și să le asigurăm locuri de muncă și un trai decent. Iată toate aceste probleme cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova sunt pe agenda PPCD, iar rezolvarea lor poate avea loc doar prin consens politic. Ţara noastră a ajuns în această criză politică și constituţională din cauza luptelor dintre partidele politice, atât dintre comuniști și actualii guvernanţi, cât și dintre componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Ei au demonstrat că nu au capacitatea de a găsi un numitor comun în interesul cetăţeanului. Din păcate, pentru aceștia contează mai mult lupta pentru putere, pentru că își doresc să controleze totul. Continuare în pag. 3 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1813 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

15 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

ÎNTRE ZVONISTICĂ ŞI ADEVĂR

Rivalitate între Filat şi Tănase? În mod cu totul neașteptat, cu puţin timp înainte de a-și prezenta lista electorală la CEC, PLDM l-a retras pe Mihai Godea de pe locul 2 și l-a plasat pe 3, iar pe ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, l-a ridicat de pe 3 pe 2. Această mișcare pare, la prima vedere, una absolut irelevantă pentru că, dacă PLDM va trece pragul electoral, acumulând cel puţin 4 la sută, nu contează pe ce loc este plasat Godea sau Tănase, 2 sau 3.

Oricum în Parlament vor intra primii 4 din lista electorală, plus încă vreo 2 candidaţi în urma redistribuirii. Însă această rocadă este singura în măsură să explice faptul că PLDM a întârziat cu aproape o săptămână cu depunerea actelor la CEC. Se pare că în PLDM există o rivalitate acerbă între Al. Tănase și M. Godea și plasarea pe lista electorală a unuia înaintea altuia nu este deloc lipsită de relevanţă, ci, dimpotrivă, atestă locul ierarhic și ponderea fiecăruia în partid. De fapt, rivalitatea nu este între Tănase și Godea, ci între Tănase și Filat, pentru că toată lumea știe că Mihai Godea este devotat cu trup și suflet lui Filat, pe când Alexandru Tănase, potrivit gurilor rele, are pretenţia de a deveni liderul PLDM. Și pretenţia lui Alexandru Tănase este pe deplin justificată dacă ţinem cont de faptul că acesta, spre deosebire de Filat, este un tip instruit și inteligent. Probabil că Alexandru Tănase se simte nedreptăţit, frustrat și chiar umilit de faptul că atât la PLDM, cât și la Guvern are un șef care îi este cu mult inferior. Să nu uităm că Alexandru Tănase a făcut o carieră strălucită de avocat, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi în toată breasla, pe când Vladimir Filat nu este capabil decât să se dea în spectacol în mod ridicol în faţa camerelor de luat vederi, iar toate „realizările” lui se rezumă la câteva afaceri oneroase pentru stat prin care respectivul și-a încropit o avere de câteva zeci de milioane de euro (unii susţin că, de când a devenit premier, averea lui se cifrează deja la un miliard). Că relaţia Tănase–Filat nu este una idilică o demonstrează și cele câteva articole înţepătoarea la adresa premierului apărute în ziarul Timpul și semnate de tatăl lui Alexandru Tănase, Constantin Tănase. Reproșurile absolut întemeiate ale lui Constantin Tănase adresate lui Filat au contenit atunci când fiul său a fost avansat de pe locul 3 pe 2 în lista electorală a PLDM. S-ar putea ca aici să nu fie o simplă coincidenţă. Dar, vom trăi și vom vedea. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Tăierea salariilor ca soluţie pentru creşterea economică?! Se pune la cale tăierea salariilor și creșterea preţurilor! Dacă până acum apele politicii moldovenești erau tulburate, în temei, de capii partidelor din coaliţia de guvernământ, iată că recent acestea au fost învolburate de o declaraţie șocantă a guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, făcută de acesta în cadrul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfășurat la Chișinău. Vorbind despre sporirea competitivităţii externe a întreprinderilor și întreprinzătorilor din Republica Moldova, Drăguţanu a menţionat că aceasta poate fi atinsă prin trei metode binecunoscute: devalorizarea monedei naţionale, micșorarea salariilor și creșterea productivităţii muncii.

Potrivit guvernatorului, leul moldovenesc s-a depreciat, din anul 2000 până în anul 2009, cu circa 40 la sută, ceea ce ar fi adus la creșterea cu 40% a preţurilor la bunurile exportate. “Datorită acţiunilor întreprinse de BNM, leul moldovenesc s-a depreciat în termeni nominali cu 18% și în termeni reali - cu 30% pe parcursul anului 2010”, a menţionat șeful BNM. Totodată, deprecierea monedei naţionale a fost un șoc pentru economie și a afectat, în mare măsură, bunăstarea populaţiei, a recunoscut Drăguţanu. Însă, în opinia lui, ar trebui să ne consolăm cu gândul că deprecierea monedei naţionale este benefică pentru economie în ansamblu. Adică, cei care nu au astăzi ce mânca, ar trebui să se bucure că măcar economiei îi merge bine. Și în ce măsură ar putea crește productivitatea muncii, pe fondul unor salarii diminuate?

Efectele inﬂaţioniste vor duce la sărăcirea populaţiei Ideile guvernatorului nu sunt împărtășite însă, și de experţi sau, cel puţin, nu în situaţia actuală. Analistul economic de la ExpertGrup, Adrian Lupușor, atenţionează: „Potrivit Strategiei Politicii Monetare a BNM pentru 2010-2012, politica valutară este subordonată obiectivului central al BNM, care constă în

asigurarea și menţinerea stabilităţii preţurilor, iar intervenţiile valutare pot fi efectuate în vederea evitării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb. Prin urmare, o politică privind deprecierea monedei naţionale ar fi în directă contradicţie cu documentul de bază de planificare strategică de care ar trebui să se conducă BNM”. Lupușor constată că devalorizarea monedei naţionale ar spori, exclusiv, competitivitatea de preţ a mărfurilor moldovenești pe pieţele externe, ceea ce ar stimula, într-o anumită măsură, producţia internă și creșterea economică per ansamblu. Însă efectele inflaţioniste ale deprecierii monedei naţionale vor duce la sărăcirea populaţiei, consideră analistul, or, nivelul competitivităţii unei ţări nu depinde doar de cantitatea mărfurilor și serviciilor produse care fac faţă concurenţei pe pieţele externe, dar și de bunăstarea populaţiei autohtone. În același timp, deprecierea va influenţa doar preţul mărfurilor, nu și calitatea acestora. „Or, pe termen mediu și lung, competitivitatea economică depinde exclusiv de nivelul de tehnologizare a ţării, care nu poate fi atinsă fără anumite politici active de stimulare a investiţiilor”, consideră analistul. Adrian Lupușor este de părere că o creștere a competitivităţii externe, care s-ar datora deprecierii monedei naţionale, ar fi

doar iluzorie, deoarece aceasta va descuraja creșterea nivelului de tehnologizare a economiei, iar abordarea respectivă este bazată pe sacrificarea bunăstării populaţii autohtone. Economistul consideră că sporirea competitivităţii economice externe a ţării noastre poate fi atinsă, în primul rând, prin mobilizarea eficientă a resurselor interne. „Totodată, politicile statului în nici un caz nu trebuie să vizeze deprecierea intenţionată a monedei naţionale care, pe lângă costurile sociale generate, va împiedica importul de

capital – crucial pentru sporirea competitivităţii economice”.

Prin devalorizarea monedei naţionale am putea pierde mai mult decât am câştiga Potrivit directorului Agenţiei de rating și estimare „EstimatorVM”, Natan Garștea, devalorizarea monedei naţionale are ca efect principal creșterea competitivităţii Republicii Moldova în planul exporturilor, fiindcă, în această situaţie, producătorul autohton va fi avantajat pe piaţa externă, în raport cu alţi competitori. „Ca efect intern însă, devalorizarea monedei naţionale va influenţa, peste o perioadă de timp, toate compo-

nentele economiei care depind de importuri, în direcţia creșterii preţurilor, deoarece vom fi nevoiţi să importăm la preţuri mai mari. Acest lucru va afecta persoanele cu venituri fixe, care nu se indexează în funcţie de inflaţie. Dacă salariile agenţilor privaţi se pot schimba în funcţie de venituri și, odată cu deprecierea monedei naţionale acestea, probabil, vor crește, lucrurile se vor complica mult în cazul bugetarilor și pensionarilor”. Cât privește posibilitatea reducerii salariilor, Garștea este de părere că la noi, în majoritatea domeniilor, salariile și așa sunt la limita subzistenţei. „Nu cred că mai este loc de diminuarea salariilor”, a spus el. Și Viorel Gârbu, consilier pe probleme economice și inovări în cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei, consideră că devalorizarea monedei naţionale este, cu siguranţă, un instrument de creștere a competitivităţii produselor naţionale destinate exportului. „Acesta devine însă, un instrument cu două tăișuri, atunci când ţara este dependentă, în mare măsură, de importuri. Este, de fapt, și cazul Republicii Moldova, care importă aproape în totalitate resurse energetice, iar preţul la resursele energetice se regăsește în preţurile tuturor bunurilor. În felul acesta, prin devalorizarea monedei naţionale, Moldova ar putea obţine, pe de o parte, un preţ mai mic la export, dar, în același timp, va fi nevoită să plătească mai mult la import. Astfel că, per total, ar putea pierde mai mult decât câștiga. Deci, putem concluziona că devalorizarea monedei naţionale este un instrument care poate contribui la ridicarea competitivităţii economiei naţionale, dar nu este singurul și nu poate fi considerat drept un panaceu. El poate fi utilizat, dar în anumite circumstanţe, într-o fază mai avansată de dezvoltare economică, atunci

când ţara are o economie mai puternică și o bază industrială solidă. Întrebarea este dacă noi avem o astfel de economie”, a concluzionat Gârbu. În ceea ce privește legătura dintre competitivitate și salarii, aceasta nu este una directă, în opinia economistului. Se consideră că salariile mici ar fi favorabile economiei și facilitării exporturilor. În realitate însă, nu este chiar așa. Nu contează atât mărimea absolută a salariilor, cât productivitatea muncii, a mai adăugat Gârbu.

Meditaţii bune doar pentru propria bucătărie, nu şi de scos în public Mai mult chiar decât analiștii, au criticat afirmaţiile șefului BNM reprezentanţii puterii. Premierul Vladimir Filat a fost de-a dreptul deranjat de acestea, opinând că guvernatorul trebuie să-și asume declaraţia privind tăierea salariilor și devalorizarea leului ca soluţii de creștere economică. El a precizat că are alte strategii economice, decât cele prezentate de Dorin Drăguţanu. Și președintele Comisiei Parlamentare pentru Economie, Buget și Finanţe, deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă, a dat

asigurări, în cadrul unei emisiuni televizate, că leul nu se va devaloriza. Referindu-se la declaraţiile guvernatorului, Ioniţă a constatat: „Domnul Drăguţanu uită că este una când citești cărţi și meditezi liber în bucătărie și alta când ești persoană publică și cuvintele tale cântăresc greu. Partea bună este că la noi cuvintele oficialilor nu cântăresc greu. Dacă eram în altă ţară, acum leul chiar nu știu ce era cu el”. Declaraţia deloc electorală a guvernatorului nu a aprins întâmplător spiritele, inclusiv în tabăra puterii. Și, probabil, nu doar pentru că actualii guvernanţi nu ar lua în calcul un astfel de scenariu. Problema este contextul în care au fost spuse aceste lucruri. Să vorbești despre tăieri de salarii în ajun de alegeri, în situaţia când populaţia sărăcită se confruntă cu o majorare continuă a preţurilor, este sinucidere curată. Ceea ce nu înseamnă deloc că, dacă vor rămâne la putere, actualii guvernanţi nu vor proceda, după scrutin, și la devalorizarea leului, și la diminuarea salariilor, sugerândune să fim patrioţi și să gândim la nivel macroeconomic, în loc să ne cramponăm „nepatriotic” de bucăţica noastră de pâine de toate zilele. Ioana FLOREA, FLUX

Micile golănii ale „marilor” politicieni Odată cu demararea campaniei electorale și definitivarea listelor de candidaţi ale partidelor, s-a mai domolit și valul aderărilor colective și migrărilor în masă, benevole și nesilite de nimeni, către partidul cu aspiraţii dominatorii și pretenţii de „Big Brother”. Mai mulţi analiști au remarcat, în ultima perioadă, intenţia clară a premierului Filat de a crea un partid-stat, după modelul partidului „Edinaia Rossia”, condus de șeful guvernului de la Moscova, Vladimir Putin, mentorul spiritual al epigonului său de pe malul Bâcului. Cât de democratic este acest exerciţiu, ar trebui să aprecieze suporterii europeni ai premierului liberal-democrat, care abia prididesc să contabilizeze succesele de reformator ale acestuia. Noi, cei de aici, mai ţinem minte care sunt beneficiile guvernării unui singur „măreţ și iubit partid”.

Oricum, trebuie să faci un efort susţinut de imaginaţie, pentru a-ţi închipui că numeroși reprezentanţi ai unei bresle, căzuţi, brusc, în extaz ideologic, se lasă copleșiţi și seduși, concomitent, de calităţile de unic reformator și promotor al europenismului, pe care le manifestă șeful acestui slăvit partid. În mod paradoxal, revelaţia doctrinară vine strict pe categorii sociale și după un grafic prestabilit.

Referendumul constituţional şi marea înregimentare în partidul lui Filat Marea înregimentare în rândurile PLDM a fost pornită încă în miez de vară, când referendumul era considerat ca și câștigat de unii politicienii care aveau iluzia că electoratul este o masă pe care o pot manevra după bunul lor plac. Toate gândurile acestora zburau deja spre viitoarele alegeri, când fiecare dintre ei se și vedea ajuns șef de stat, ales de către întregul popor. Iată pentru ce au fost puse la cale acele coruri de ditirambi și declaraţii de slujire până la moarte la adresa singurului partid și singurului conducător care ne va duce, dacă nu în comunism, atunci, cel puţin, în Europa. Marșul triumfal a demarat la 1 iulie, când toate mediile de informare au relatat despre aderarea a nouă rectori ai unor importante instituţii de învăţă-

mânt superior din republică la formaţiunea premierului Filat. Printre aceștia au fost rectorii UTM, ASEM, USM, ai Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” și Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău. Puţini au fost cei care s-au gândit atunci la semnificaţia demersului acestora în contextul autonomiei universitare, care presupune protejarea învăţământului superior de orice ingerinţe ideologice sau politice și la riscul de a transforma instituţiile respective în subdiviziuni ale Guvernului Filat. Gestul rectorilor poate fi calificat, practic, drept unul de anulare a autonomiei instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova. De ce s-a început anume cu rectorii? Pentru a se sublinia maiestatea și anvergura procesului care avea să urmeze. Iar acesta se anunţa a fi unul de proporţii. La numai o săptămână, rectorii au fost urmaţi de către un grup de sportivi de performanţă, antrenori și conducători ai federaţiilor de profil, care, la fel, au înţeles, toţi în aceeași clipă, că marea lor șansă este Vladimir Filat și partidul condus de acesta, căruia îi vor închina toate reușitele și victoriile lor ulterioare. A mai trecut un timp și deja personalităţi notorii din domeniul medicinii au fost convinse că nu vor putea profesa la fel de eficient, dacă nu vor avea și calitatea de membru al celui mai demn partid „din istoria noastră modernă”.

Nimeni nu se poate eschiva, toţi trebuie să ﬁe înscrişi în PLDM Pe la mijlocul lunii august, Vladimir Filat declara, triumfal, în cadrul unei emisiunii televizate, că au mai rămas neînregimentaţi artiștii și agricultorii. Greșeala a fost corectată și, în scurt timp, partidul raporta într-un comunicat de presă despre aderarea unui grup de specialiști și manageri din domeniul agriculturii, industriei alimentare și reprezentanţi ai știinţei agricole. Mai mult, ei îi îndemnau pe cetăţeni să participe la referendumul din 5 septembrie și să-și dea votul pentru candidaţii PLDM la alegerile parlamentare și prezidenţiale. În caz contrar, nici roada la hectar nu va fi cea care trebuie, nici găinile nu vor mai face ouă în fiecare zi. “Modul în care echipa Partidului Liberal Democrat din Moldova participă la guvernare și, în special, activitatea Prim-ministrului Vlad Filat, ne îndreptăţesc să concluzionăm că acest partid are toată capacitatea să asigure continuitatea reformelor și consecvenţa procesului de integrare europeană”, au declarat cu mult patos noii membri ai formaţiunii. Ultima achiziţie importantă a fost anunţată relativ recent, când opinia publică a fost informată că mai mulţi lectori, profesori, conferenţiari universitari, pedagogi și directori de școli, licee și colegii din republică au aderat la organizaţia extrateritorială a PLDM. “PLDM este unica formaţiune care, prin consecvenţă și competenţă, prin spiritul de echipă și atitudine civică, va asigura continuarea procesului de democratizare a ţării, de eradicare a sărăciei, de promovare a unei educaţii de calitate și integrare a Republicii Moldova în spaţiul european”, au spus cu convingere cadrele didactice. Evident, nu a lipsit nici îndemnul către colegii de breaslă, să le urmeze exemplul. “Vrem să fim actori activi, să ne implicăm, alături de PLDM, în relansarea economică a ţării noastre, în promovarea reformelor, în edificarea unui stat de drept și a unei democraţii veritabile”, a declarat atunci Eduard Hârbu, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice. Acum știm deja că rectorul instituţiei respective este candidat PLDM la alegerile din 28 noiembrie, cum este, de altfel, și președintele Comitetului Naţional Olimpic din Moldova, ca să ne amintim și de aderarea benevolă a sportivilor.

„E ceva putred în această mişcare colectivă” Acţiunea este cu bătaie lungă și cu un ușor iz de totalitarism, pentru că toate aceste cadre din eșalonul de conducere a instituţiilor de învăţământ au fiecare în subordine sute de elevi și studenţi cu drept de vot pe care nu au cum să nu-i influenţeze. Astfel că, sunt curate basme afirmaţiile despre dreptul acestor „simpli cetăţeni”, care, întâmplător, se mai află și în fruntea unor instituţii educaţionale, de a avea opţiuni politice. Aici ar fi cazul să pomenim și de modificările pe care Alianţa le-a operat recent la Codul Electoral, iarăși după bunul plac și conform interesului de conjunctură al acestor potentaţi ai zilei. Potrivit modificărilor, elevii și studenţii vor putea vota în localităţile în care-și fac studiile, fără a avea domiciliu sau a deţine viză de reședinţă în localităţile respective. În opinia Asociaţiei „Promo-LEX”, soluţia este una discriminatorie, deoarece există și alte categorii de cetăţeni aflate întro situaţie similară. Totodată, experţii ONG-ului sunt îngrijoraţi de faptul că, în urma acestor modificări, studenţii și elevii vor vota pe liste suplimentare, fapt ce va spori suspiciunile faţă de calitatea listelor electorale, iar mecanismul ar putea permite situaţii neverificabile de votare multiplă. Și, fără îndoială, schimbarea prevederii din Codul Electoral le va permite diriguitorilor acestor instituţii să ţină la control „activismul electoral” al elevilor și studenţilor oblăduiţi de ei, dar și să influenţeze intenţiile de vot ale acestora. Analistul politic Igor Boţan califica anterior drept un lucru straniu și o mare problemă această aderare, în valuri, a unor grupuri colective la partidul condus de Filat. „E ceva putred în această mișcare colectivă”, a opinat Boţan, remarcând similitudinile evidente dintre acţiunile lui Filat și modul de edificare a partidului de guvernământ al lui Putin.

Filat adună ce poate şi de la parteneri Vladimir Filat însă, nu-și completează rândurile partidului doar cu aderenţi pe criterii profesionale. Obișnuit să ia cu japca tot ce-i iese în cale, șeful PLDM nu s-a sfiit să dea iama și prin alte partide, inclusiv prin cele cu care se afla într-un parteneriat de guvernământ. Și sigur că nimeni nu a fost păgubit mai mult decât bunul său

coleg de Alianţă, Serafim Urechean, prin formaţiunea căruia activiștii lui Filat „au măturat podurile”, ca să folosim un termen din perioada colectivizării forţate. În luna iunie, PLDM a remis un comunicat de presă în care se menţiona că 12 primari ai Alianţei „Moldova Noastră” din raionul Soroca, împreună cu președintele raionului, AMN-ist și el, au aderat la Partidul Liberal Democrat din Moldova. Exagerat sau nu, PLDM comunica victorios, la puţin timp după aceasta, cum a mai păpat 800 de membri ai Alianţei Moldova Noastră, în frunte cu președintele raionului Căușeni, 13 primari, 12 consilieri raionali și mai mulţi consilieri locali, toţi loviţi subit în moalele capului de damblaua liberal-democrată. Straniu pare și comportamentul șefului AMN, care, după câteva declaraţii războinice și câţiva pumni arătaţi de după gard, s-a autoredus la tăcere: „Nu cred că Filat este atât de naiv ca să distrugă AIE și, mai ales, pentru câţiva primari, pe care AMN nu-i va sprijini la alegerile locale, pentru că nu au făcut nimic – se îmbăta cu apă de ploaie

nonconflictualul și bonvivantul Urechian. – Filat nu va risca să nu fie susţinut de un partid ca AMN. (Și încă cum a riscat!) Dar dacă e vorba de așa ceva, atunci vom merge fiecare pe planuri individuale”, a îndrăznit să articuleze Urechean. Apoi, însă, a tăcut mâlc. Pornind de la comportamentul de golan ordinar al spilcuitului nostru premier, cine să ia Alianţa în serios și declaraţiile acesteia despre reforme și bunăstare, când partenerii își fură unul de la altul, fără să-și facă procese de conștiinţă din această cauză. Nu comentăm vizavi de calitatea și convingerile intime ale celor aduși cu hapca în partid. Aceste subtilităţi îl privesc direct doar pe cel mai verde lider al politicii moldovenești. (Nici o aluzie la broscoiul invocat de editorialistul Constantin Tănase.) Ne interesează doar aspectul democratic al procedeului însuși, or, cel pe care-l imită Filat, premierul rus Putin, a fost criticat dur la timpul respectiv pentru aceste derapaje, inclusiv de către reprezentanţii Occidentului, care astăzi se prefac a nu observa apucăturile de mic dictator ale lui Filat. Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cum a fost guvernată ţara până acum, cum o vor guverna creştin-democraţii De ce timp de un an și jumătate ţara noastră se află la a treia campanie electorală pentru formarea Parlamentului? • Logica confruntării, egoismul politic, dorinţa de a controla toată puterea; • Incapacitatea de a dialoga cu oponenţii și de a găsi compromisuri; • Insistenţa de a a-și promova propriii candidaţi la funcţia de președinte (PCRM=AIE); • Alegerile din 5 aprilie 2009 au costat 40 milioane 27 mii de lei; • Alegerile din 29 iulie 2009 – 33 milioane 808 mii de lei; • Referendumul din 5 septembrie 2010 – 32 milioane 724 mii de lei; • Alegerile din 28 noiembrie – 43 milioane 132 mii de lei; • Ultimele trei puteau fi evitate. Pierderi de 109 milioane 663 mii de lei; • Distrugerea clădirilor Președinţiei și a Parlamentului – peste 163 milioane de lei; • 840 milioane de lei pentru reconstrucţia celor două clădiri; • În total – un miliard și trei milioane de lei sunt costurile distrugerilor din 7 aprilie 2009. • PIERDERILE DIRECTE PROVOCATE DE RĂZBOIUL POLITIC – UN MILIARD 113 MILIOANE DE LEI. • Cu acești bani irosiţi din cauza războiului politic se puteau efectua următoarele plăţi: 1) un salariu suplimentar fiecărui angajat în sfera bugetară de 4 mii de lei; sau: 2) majorarea tuturor pensiilor cu 200 de lei lunar timp de un an de zile; sau: 3) reparaţia capitală a tuturor școlilor și grădiniţelor din ţară; sau: 4) subvenţie suplimentară pentru fiecare gospodărie ţărănească în valoare de 3 mii de lei.

Rezultatele referendumului de modificare a Constituţiei din 5 septembrie. Cât de necesar a fost acesta și ce a rezolvat? • A fost un vot de neîncredere faţă de guvernarea Alianţei pentru Integrare Europeană; • Cetăţenii au sancţionat incapacitatea puterii de a rezolva problemele economice și sociale ale ţării; • Societatea a respins ideea de alegere directă a Președintelui, prin urmare a optat pentru forma de guvernământ parlamentară; • Referendumul nu a rezolvat criza politică și a condus la noi alegeri.

Care sunt cauzele reale ale conflictului dintre comuniști și partidele din alianţa de guvernământ, dar și cauzele scandalurilor din interiorul alianţei? • Dorinţa de a monopoliza controlul asupra instituţiilor statului pentru a domina economia și a stoarce supraprofituri în interes personal și de grup; • În spatele acestor partide stau oligarhii, grupurile de interese financiare; • Miliardarii și milionarii din partidele respective s-au îmbogăţit pe seama sărăcirii poporului; • Războiul politic dintre comuniști și guvernanţi nu este de ordin ideologic, el ţine de interesele de grup și de goana după înavuţire din poziţia de demnitari; • Marian Lupu a minţit alegătorii. El nu a oprit războiul politic, ci s-a înscris în tabăra războinică a lui Ghimpu și Filat; • Cauzele scandalurilor din interiorul Alianţei sunt setea de putere, invidia, ura și dorinţa de îmbogăţire a conducătorilor care visează să controleze toată puterea în beneficiul personal.

Cum a evoluat starea social-economică a ţării pe parcursul mandatului actualei guvernări a Alianţei pentru Integrare Europeană? • Astăzi 75% din populaţie trăiește sub nivelul minim de existenţă; • Preţurile cresc, iar salariile rămân aceleași sau chiar scad; • Preţurile la principalele produse alimentare au crescut în medie cu cca 15%; • Tarifele pentru energie, încălzire și gaze au crescut cu 24%; • Noi locuri de muncă nu au fost deschise. Dimpotrivă, a crescut șomajul; • Într-un an de zile și-au pierdut locul de muncă peste 100 mii de persoane; • Datoria externă a Moldovei a crescut în ultimul an cu 250 milioane de dolari și s-a ridicat, pentru prima dată, la peste 1 miliard de dolari (circa 18 miliarde de lei); • Scad exporturile și cresc importurile; • Exporturile produselor agroalimentare s-au redus numai în prima jumătate a anului 2010 cu 12,8%; • Importurile au crescut în aceeași perioadă cu 24,3%; • Balanţa comercială negativă a ajuns în perioada respectivă la aproape 86 milioane de dolari SUA sau circa un miliard de lei; • Ţara noastră, care este una preponderent agrară, importă produse agroalimentare în loc ca guvernarea să susţină agricultorii moldoveni; • În ultimul an au scăzut subvenţiile în agricultură de 7 ori.

Planul PPCD de stabilizare politică și de evitare a unor noi situaţii de criză pe motivul nealegerii Președintelui? • Am iniţiat un Acord pentru depășirea Crizei Constituţionale, prin care am propus ca toate partidele să se angajeze să modifice în mod solidar Constituţia; • În viitorul Parlament toate partidele trebuie să se dezică de ambiţii și să opereze modificări la articolele care ţin de alegerea Președintelui și formarea Guvernului; • La 29 septembrie 5 partide au semnat documentul respectiv; • Partidele parlamentare au respins dialogul și s-au menţinut pe poziţii de confruntare; • Poziţia comuniștilor și a celor din Alianţa pentru Integrare Europeană este următoarea: „Ori câștigăm 61 de mandate, ori vom dizolva din nou Parlamentul și vom merge iarăși la alegeri!”.

Soluţiile PPCD pentru combaterea sărăciei, creșterea economică și bunăstarea oamenilor? • Protejarea și stimularea producătorului autohton; • Protejarea pieţei interne prin ridicarea accizelor la mărfurile importate, care se produc în ţară; • Reducerea taxelor vamale la mărfurile importate care nu se produc în ţară; • Reducerea taxelor de import la materia primă care nu există pe piaţa internă; • Crearea unei Bănci de Dezvoltare în baza unor resurse bugetare interne, care va permite creditarea agenţilor economici privaţi cu capital autohton la dobânzi mici de până la 7%; • Reformarea Procuraturii și a Ministerului de Interne, lichidarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, a Judecătoriilor Economice, precum și eradicarea corupţiei din sistemul judecătoresc și consolidarea independenţei justiţiei; • Reforma sistemului vamal, combaterea corupţiei în această instituţie, care prejudiciază statul anual cu circa 20-30 miliarde de lei, ceea ce depășește valorarea unui buget anual al ţării; • Combaterea corupţiei în partidele politice create de grupurile de tip mafiot, care caută să controleze toată puterea în stat, creează monopoluri, blochează libera concurenţă și frânează dezvoltarea clasei de oameni de afaceri autohtoni. 12 octombrie 2010

15 OCTOMBRIE 2010

Electorala 2010

Creştin-democraţii susţin o nouă viziune asupra dezvoltării economiei naţionale Moldova are cel mai scăzut nivel de dezvoltare economică din Europa și cel mai redus nivel al calităţii vieţii, iar perspectivele de îmbunătăţire a acestei situaţii sunt sumbre. Singura categorie economică care înscrie Moldova în circuitul economic internaţional este reprezentată de exportul forţei de muncă slab calificate. Acest fapt asigură pentru moment menţinerea viabilităţii statului, dar afectează grav perspectivele de dezvoltare pe termen lung. O dovadă în acest sens este evoluţia Indicelui Dezvoltării Umane, care confirmă că Moldova se află pe o pantă descendentă. Domeniul economic are o importanţă vitală pentru viabilitatea oricărui stat. Tocmai din acest motiv se impune modificarea abordării aplicate până în prezent în această sferă. Deși pe întreaga durată de independenţă a Republicii Moldova au fost puse în aplicare diverse programe de guvernare, o soluţie viabilă care să asigure o creștere economică stabilă nu a fost identificată. Realităţile din ultimii ani au arătat că dezvoltarea economică nu a constituit o prioritate, iar bugetul public a fost subordonat cheltuielilor de ordin social și celor din sectorul bugetar, care se află în continuă creștere. Studiind experienţa nereușită a fostelor guvernări, precum și valorificând ideile conceptuale noi, survenite din mediul academic, Partidul Popular Creștin Democrat susţine elementele-cheie ale concepţiei de dezvoltare economică a statului. PPCD găsește extrem de pozitivă și necesară contribuţia cadrelor academice în servirea unor soluţii practice de ieșire din impasul existent și își propune să pună în aplicare concepţia respectivă cu participarea nemijlocită în realizarea acestor proiecte a savanţilor și experţilor naţionali. În scopul accelerării proceselor de transformare economică care au loc în ţară, politica economică a Republicii Moldova se va baza în special pe următoarele principii: • protecţia dreptului la proprietatea privată; • excluderea din sfera economică a activităţilor de colectare neproductivă a rentei; • asigurarea unei execuţii rapide și eficiente a litigiilor comerciale; • protecţia și favorizarea antreprenorului local, în schimbul performanţei economice; • investiţiile directe străine și importurile de bunuri și servicii constituie instrumente de creștere a competitivităţii

agenţilor economici autohtoni prin efectul pe care acestea îl exercită de expunere moderată a antreprenorilor locali la tehnologiile și practicile moderne, aplicate pe alte pieţe; • crearea locurilor de muncă în ţară și creșterea nivelului de dezvoltare economică și bunăstare materială a populaţiei se poate realiza doar în baza fortificării mediului de afaceri autohton, investiţiile directe străine necontrolate fiind un impediment în acest sens. În scopul implementării principiilor enunţate, statul va utiliza în mod prioritar următoarele instrumente: • fondarea unei sau mai multor instituţii financiare specializate în acordarea creditelor preferenţiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local, inclusiv pentru atragerea tehnologiilor moderne; • fondarea întreprinderilor de stat; • dezvoltarea unei politici tarifare protecţioniste; • acordarea creditelor la dobânzi negative și a subvenţiilor, în schimbul performanţelor economice exprimate ca volum al exportului pe pieţele externe; • crearea unor poluri de creștere economică în scopul evitării dispersării ineficiente a resurselor disponibile; • investiţii publice direcţionate către industriile cheie; • controlul asupra fluxurilor de valută străină; • majorarea limitei de garantare a depozitelor bancare în scopul creșterii ratei de economisire a populaţiei; • limitarea importurilor de bunuri și servicii și a investiţiilor directe străine, pe un termen definit, în vederea creării condiţiilor de retehnologizare

și creare a capacităţilor de producţie în sectoarele economiei naţionale; • acceptarea pe o perioadă limitată a investiţiilor agenţilor economici cu capital străin doar în sectoarele economiei naţionale unde potenţialul economic nu este valorificat în deplină măsură și cu participarea obligatorie a cotei părţi formate din capitalul autohton; • relaxarea regulilor de protecţie a drepturilor de autor; • îmbunătăţirea substanţială a calităţii educaţiei profesional-tehnice și a celei din nivelele primar și secundar de instruire, urmată de educaţia terţiară; • modificarea obiectivului principal al politicii monetare în vederea asigurării creșterii economice. Abordarea propusă presupune asumarea de către stat a responsabilităţii directe pentru efortul de recuperare a handicapului dintre nivelul de dezvoltare economică a Republicii Moldova în raport cu ţările europene. Implicarea directă și substanţială a statului în economie se înscrie plenar în principiile constituţionale, care o definesc drept o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată și pe

proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă. Legea fundamentală a ţării asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară și valutară, concurenţa loială, sporirea numărului locurilor de muncă, crearea condiţiilor pentru creșterea calităţii vieţii (art.126). Efectele deplorabile ale guvernărilor anterioare, atât comunistă, cât și, în egală măsură, a Alianţei pentru Integrare Europeană, au arătat că acestea s-au limitat la aplicarea unor politici economice de tip neoliberal, în care rolul statului a fost redus în mod exagerat. Bascularea naivă dinspre modelul de economie planificată de tip sovietic spre un „capitalism sălbatic” prost înţeles, unde pieţei îi sunt atribuite funcţii miraculoase de autoreglare și de rezolvare a tuturor problemelor economice și sociale, arată lipsa de viziune strategică a fostelor guvernări. Democraţia Creștină se bazează pe principiul economiei sociale de piaţă și pe cel al solidarităţii și al binelui comun, care ne obligă să scoatem ţara din cercul vicios al degradării economice a statului. În acest sens, Partidul Popular Creștin Democrat, venind la guvernare, va apela, în special, la următoarele instrumente: • creșterea accesului sectorului privat la resursele financiare ieftine, subvenţionate de stat

(Această măsură va fi luată în vederea compensării lipsei gajului pentru atragerea creditelor de către agenţii economici autohtoni și, respectiv, a reducerii dobânzilor pentru obţinerea de credite.); • crearea unei Bănci de Dezvoltare în baza unor resurse bugetare interne (Măsura respectivă va permite creditarea agenţilor economici privaţi cu capital autohton la dobânzi mici, ceea ce va determina și băncile comerciale să-și ajusteze politicile de creditare și să reducă substanţial ratele dobânzilor pentru companiile naţionale.); • promovarea unei politici comerciale care să protejeze companiile locale (în vederea pregătirii graduale a sectorului privat să facă faţă concurenţei dure de pe pieţele globale); • aplicarea unei politici de subvenţionare a sectorului privat exclusiv în baza performanţelor economice atestate de către companiile naţionale pe pieţele externe (Metoda respectivă permite debirocratizarea procesului de subvenţionare și eficientizarea acestuia, deoarece succesul pe pieţele externe reprezintă un indicator de performanţă

și de calitate pentru un agent economic local.). Platforma de faţă ţintește adoptarea unor măsuri substanţiale care să permită formarea și consolidarea unei clase de antreprenori și investitori autohtoni, care să aibă o contribuţie esenţială la dezvoltarea economică durabilă a ţării, la crearea de locuri de muncă bine plătite și la consolidarea capacităţii financiare a statului. Calea de dezvoltare susţinută de PPCD este singura care poate opri degradarea vertiginoasă a situaţiei socioeconomice a cetăţenilor Republicii Moldova, care poate diminua riscurile de preluare integrală a beneficiilor generate pe pieţele naţionale de bunuri și servicii de către agenţii economici străini. Partidul Popular Creștin Democrat își asumă această viziune pentru a opri degradarea vertiginoasă a economiei naţionale, a crea locuri de muncă, a reduce migraţia forţei de muncă peste hotare, a ridica capacitarea bugetară a statului de a rezolva problemele de ordin salarial, social, medical și educaţional. De asemenea, un obiectiv strategic al acestei platforme este păstrarea independenţei economice a Republicii Moldova. Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD 12.10.2010

VICTOR CIOBANU:

O nouă elită politică – oferta creştin-democraţilor Interviu cu Victor Ciobanu, preşedinte al Organizaţiei Noua Generaţie, vicepreşedinte PPCD, candidat la funcţia de deputat în Parlament Continuare din pag. 1

Problemele cetăţenilor pot ﬁ soluţionate doar printr-un larg consens politic - Ţinând cont de situaţia la care v-aţi referit și dacă PPCD va face parte din viitorul Parlament, ce pași veţi întreprinde pentru a depăși această criză? - PPCD și liderul nostru Iurie Roșca a lansat iniţiativa de a semna un acord de depășire a crizei politice, care, din păcate, nu a fost acceptat de actualele componente din Parlamentul Republicii Moldova. Nici guvernarea, nici opoziţia parlamentară nu au considerat necesară semnarea unui asemenea acord prin care să fie soluţionate niște probleme extrem de importante, pornind de la nevoia modificării Constituţiei Republicii Moldova, astfel încât să nu mai existe o verticală a puterii și să evităm monopolul și controlul absolut de către o singură persoană. Acest lucru îl vom promova în continuare. Viitorul Parlament trebuie să fie constituit din forţe politice care să poată ajunge la un consens în această privinţă, să aducă Republica Moldova pe făgașul unor reforme extrem de necesare pentru ţara noastră, pornind de la reforma constituţională, care să fie urmată de o reformă economică profundă. - Observatorii politici de la Chișinău au constatat că, în următoarea perioadă, în Republica Moldova nu va exista un partid care să deţină majoritatea în Parlament, lucru care să-i permită să guverneze de unul singur. Câte mandate speraţi să obţineţi în viitorul Legislativ și cine vor fi cei cu care veţi coaliza pentru a constitui viitoarea alianţă de guvernământ? - Într-adevăr, în Republica Moldova, așa cum se întâmplă în multe alte ţări democratice și europene, nu trebuie să existe guvernări constituite de un singur partid. Este nevoie de o alianţă

de guvernământ și cred că acest lucru se va produce și după alegerile din noiembrie. Deja nu mai există nici un partid care să aibă forţa de a deţine peste 50 la sută de mandate în Parlament. În aceste condiţii, PPCD va face, cu siguranţă, o alianţă în viitorul Legislativ. Noi considerăm că cea mai bună pentru Republica Moldova este o alianţă de centru-dreapta. Suntem un partid de centru-dreapta și considerăm că politicile de stat, dar și reformele necesare de a fi implementate trebuie să fie de centru-dreapta. Doctrina creștindemocrată se bazează pe anumite principii care vin în sprijinul cetăţeanului de rând. Este vorba de binele comun, de economia socială de piaţă, pe care noi o considerăm necesară de a fi aplicată în ţara noastră și care reprezintă singurul model de dezvoltare economică de succes în Republica Moldova. Aceste principii au fost implementate și au avut un real succes în multe alte state din Europa. Referitor la rezultatele pe care le va obţine PPCD, acestea depind de cetăţeanul care va participa la votare și de cât de mult își dorește el o schimbare reală în Republica Moldova. În opinia noastră, PPCD are șanse reale de a fi în următorul Legislativ, pentru că suntem un partid cu experienţă, cu oameni competenţi și o echipă responsabilă.

PPCD promovează tinerii pentru că îi consideră competenţi şi capabili de a însuşi mult mai rapid tehnicile moderne - Am observat că, în ultimele campanii electorale, majoritatea partidelor politice s-au referit, în mesajele lor electorale, la problemele cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova. Ţinând cont de faptul că reprezentaţi și o importantă organizaţie de tineret, vreau să vă întreb dacă situaţia tinerilor s-a schimbat în bine în ultima perioadă

și dacă sunteţi mulţumit de modul în care sunt reprezentaţi tinerii în lista electorală a partidului dumneavoastră. - Este un subiect extrem de important.„Noua Generaţie” este, într-adevăr, cea mai veche organizaţie de tineret, iar pe parcursul ultimilor ani PPCD a investit foarte mult în generaţia tânără și a contribuit semnificativ la educarea unei noi elite politice în Republica Moldova. Atât eu, cât și mulţi alţi colegi de generaţie, am avut posibilitatea să efectuăm cursuri de instruire peste hotare, am participat la diverse traininguri și seminare. Schimbarea clasei politice este necesară în Republica Moldova. Ceea ce avem astăzi în Parlament și în Guvern reprezintă vechea nomenclatură care se află la conducere de mulţi ani de zile și care nu a reușit să schimbe lucrurile spre bine. Dacă e să mă refer și la listele electorale, vedem că lista PPCD este iarăși cea mai reprezentativă în ceea ce privește promovarea tinerilor. Peste 50 la sută dintre candidaţii PPCD la funcţia de deputat sunt reprezentanţi ai Noii Generaţii, cinci dintre candidaţii tineri numărându-se chiar printre primii 10 incluși în listă. Eu am fost plasat pe locul doi în lista electorală a PPCD. Și în campaniile precedente am procedat la fel. Este extrem de important nu doar să se vorbească despre importanţa tinerilor. Vedem că la majoritatea partidelor politice, tinerii sunt în coada listelor electorale și se vorbește doar într-un mod abstract despre importanţa promovării acestora în viaţa social-politică a ţării. Chiar și în anul 2007, la alegerile locale, foarte mulţi dintre reprezentanţii Noii Generaţii au devenit primari sau consilieri, ceea ce confirmă că investiţia în tineretul din Republica Moldova poate fi una foarte productivă. Este nevoie de competenţă, de abilităţi tehnice pe care tinerii le însușesc mult mai repede. De aceea, pentru noi acest aspect este unul foarte important. Îmi pare foarte rău să constat că, deși s-a vorbit foarte multe despre rezolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii, aceste probleme continuă să

persiste. Nu au fost deschise locuri de muncă, nu avem posibilitate de a ne procura o locuinţă, nu avem posibilitatea de a deschide o afacere etc. Aceste neajunsuri în politicile pe care le-au promovat guvernanţii de până acum i-au determinat pe mulţi tineri să aibă repulsie faţă de Republica Moldova, iar foarte mulţi dintre cei din generaţia mea au fost nevoiţi să părăsească ţara și să meargă la munci peste hotare. În aceste condiţii riscăm ca, în câţiva ani, Republica Moldova să devină o ţară cu o populaţie îmbătrânită și fără perspectivă. Vreau să specific un lucru foarte important. Majoritatea partidelor politice au un mesaj populist care nu se bazează pe situaţii concrete, pe reforme concrete care pot fi implementate în Republica Moldova. Le sugerez cetăţenilor să consulte platforma PPCD la capitolul reforma economică. Este o reformă reală, bazată pe studii efectuate de specialiști de la Academia de Știinţe Economice, economiști care au studiat posibilităţile de dezvoltare ale Republicii Moldova. În acest sens, platforma cu care venim în această campanie este una viabilă și va aduce rezultate în ceea ce privește dezvoltarea economică a ţării. Noi trebuie să ne gândim, în primul rând, cum să dezvoltăm economia ţării, să creăm mici afaceri pentru cetăţeni, mai ales

pentru cei tineri. Trebuie să ne gândim cum să creăm cât mai multe locuri de muncă. Vedem că guvernarea actuală a contractat foarte multe credite, însă acești bani, care au fost deja atrași în Republica Moldova, nu au fost investiţi în economia reală. Au fost investiţi în consum, în suplinirea deficitului bugetar. Nu se investește, din păcate, în dezvoltarea industriei, infrastructurii. Un proiect important al PPCD este dezvoltarea parcurilor industriale și a zonelor transfrontaliere care s-au bucurat de succes în majoritatea ţărilor care s-au integrat în Uniunea Europeană. Asemenea proiecte pot fi implementate și în Republica Moldova. De aceea, este extrem de important ca cetăţenii noștri să înţeleagă că, dacă își doresc cu adevărat ca situaţia din ţara noastră să se schimbe, în sfârșit, în bine, soluţia ar fi să nu-i mai aleagă pe cei care au demonstrat, deja în câteva rânduri, că nu sunt capabili să facă acest lucru. Nu contează câţi bani investește un partid în campania electorală sau cât de pompos își formulează sloganele electorale. Important este în ce măsură este capabil acest partid să servească binele comun. - Domnule Victor Ciobanu, vă mulţumim și vă dorim succes în alegeri. A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

15 OCTOMBRIE 2010

Șeful PLDM, Vladimir Filat, și-a prezentat, luni, 11 octombrie, cu surle, trâmbiţe și tobe, împreună cu miniștri și deputaţi, de la o tribună instalată în mijlocul drumului, lista candidaţilor pentru alegerile anticipate din noiembrie. Pornind de la faptul că intenţionează să aducă în viitorul Parlament cele mai multe persoane cu averi de milioane, PLDM va merge în campanie cu sloganul „Moldova fără sărăcie”, adică, fără sărăcie printre adepţii și apropiaţii partidului.

Lucinschi sărbătoreşte Independenţa? Pe 27 august 2009, în mod surprinzător, l-am văzut pe Lucinschi la mitingul organizat de AIE la statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul capitalei. M-a surprins nu faptul că s-a afișat alături de liderii AIE, ci că a participat la o manifestaţie

de aniversare a Independenţei Republicii Moldova. Asta pentru că la 27 august 1991, el, fiind deputat, nu a votat-o, ci a plecat la Moscova, probabil pentru indicaţiile preţioase pe care i le oferea Kremlinul în acele vremuri pentru slujirea imperiului aflat în plin proces de descompunere. Mult mai târziu, deja când a devenit clar că independenţa Republicii Moldova este un fapt împlinit, Lucinschi și-a pus semnătura, POST FACTUM, pe Declaraţie. Apropo, la mitingul de aniversare a Independenţei Republicii Moldova a participat și Anatol Șalaru, care în 1991 nu a votat nici el pentru independenţa statului în care astăzi a ajuns deputat. Tot așa și marele patriot de paradă Nicolae Dabija, care a ţinut un discurs patriotard siropos, în care și-a etalat marile merite pe care le are în faţa naţiunii, dar care a uitat să precizeze că nici el nu a susţinut

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Lucinschi pe lista lui Filat Filat promitea anterior nume noi pe lista PLDM. Și s-a ţinut de cuvânt. Un aspirant, nou-nouţ, la fotoliul de deputat este Chiril Lucinschi, fiul celui de-al doilea președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, fost membru și candidat pe lista PDului lui Diacov. Alte persoane noi pe lista electorală a formaţiunii ar fi rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, președintele Comitetului Olimpic, Nicolae Juravschi. Printre candidaţi se regăsesc majoritatea actualilor deputaţi și miniștri PLDM, între care Mihai Godea,

Dat fiind faptul că această mezalianţă politică Lucinschi - Filat s-a developat de la sine, scutindu-ne de efortul de a demonstra o evidenţă incontestabilă, le amintim cititorilor noștri că încă la 4 septembrie 2009, FLUX publica articolul „Revanșa lui Lucinschi”, prin care autorul, Sergiu Praporșcic, punea în evidenţă o serie de relaţii și conexiuni dintre fostul șef al statului și diverse personaje care populează scena politică locală. Acel articol nu și-a pierdut, pe fond, actualitatea nici astăzi, când evoluţiile de ultimă oră și noul context politic intern justifică pe deplin republicarea lui, spre luarea aminte a tuturor observatorilor fenomenului politic moldovenesc și, mai larg, a tuturor celor preocupaţi de situaţia din Republica Moldova. După o absenţă de opt ani a ex-președintelui Petru Lucinschi din prim-planul scenei politice, toată lumea a putut remarca în ultimele zile prezenţa lui foarte vizibilă și vocală în spaţiul public și mediatic de la Chișinău. Același activism al lui Lucinschi a putut fi constatat în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent. Atunci bătrânul comunist, care dintre toţi foștii nomenclaturiști de stat și de partid din Moldova se bucura de cea mai mare încredere din partea Moscovei, a ieșit la rampă susţinându-l public pe tânărul liberal Dorin Chirtoacă. Toată lumea s-a întrebat: ce are Lucinschi cu Chirtoacă, de ce unealta Moscovei, cel care a debarcat conducerea democrată a Parlamentului din 1993, cel care a sprijinit deschis regimul separatist de la Tiraspol, acordându-i ștampilele și însemnele vamale ale Republicii Moldova, cel care a semnat Memorandumul de la Odesa în 1997, prin care a acceptat conceptul rusesc de „stat comun” ca germene al unei ulterioare federalizări și chiar confederalizări a Republicii Moldova, s-a angajat în campania electorală de partea unionistului și anticomunistului Dorin Chirtoacă? Este adevărat că, între timp, după cele două campanii electorale parlamentare succesive, acesta, ca și toţi cei din Partidul Liberal al moșului său, Mihai Ghimpu, a renunţat public și la unionism, și la opţiunea euroatlantică, și la promisiunea privind ieșirea Republicii Moldova din CSI.

EDI|IA DE VINERI

Actual

prin vot Independenţa Republicii Moldova în 1991, deși era ditamai deputat și trubadur neîntrecut al cauzei naţionale.

Gramatica politicii moldoveneşti: se scrie „AIE” şi se citeşte „Lucinschi” Dar să revenim la apariţia publică a lui Petru Lucinschi din 27 august 2009. La microfonul din faţa monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt acesta a pledat cauza AIE, declarând următoarele: „Cu toate diferenţele care sunt la ei (liderii AIE –n. n.) în idei și în opinii (fostul prim-secretar de partid comunist așa și nu a mai învăţat să vorbească corect românește, fără calchieri din limba rusă – n. n.), ei trebuie să înţeleagă un lucru: ei vin pentru timp îndelungat și să pornească pe această cale lungă calm, liniștit, dar foarte ferm”. Dacă e să descifrăm mesajul lui Lucinschi, acesta s-a referit nu la ei, liderii AIE, ci la propria-i persoană. „Eu am revenit foarte ferm pentru o perioadă lungă de timp”, de fapt asta a spus Lucinschi, pentru că toţi sau aproape toţi liderii AIE sunt „copilașii de suflet” ai șmecherului sforar învechit în rele. Dar să-i luăm pe rând.

Tentaculele caracatiţei Lucinschi în Partidul Liberal Conexiunile lui Petru Lucinschi cu Partidul Liberal al lui Ghimpu și Chirtoacă sunt realizate prin doi camarazi mai vechi de-ai fostului prin secretar al Partidului Comunist din RSSM, Ion Hadârcă și Anatol Șalaru. Despre aceste relaţii de amiciţie FLUX-ul a scris în mai multe rânduri, acum nu vom face decât să le reamintim. În articolul „Politică, business, mafie și canalia liberală” din 6 martie 2009 (accesibil pe

internet la: http://www.flux.md/ articole/5921/) arătam cu Anatol Șalaru a contribuit la debarcarea din funcţia de premier al lui Valeriu Muravschi și la instalarea în acest post a lui Andrei Sangheli, membru al Partidului Democrat Agrar din care făcea atunci parte și Petru Lucinschi. Ba mai mult, Anatol Șalaru a încropit Partidul Reformei, având susţinere financiară de la președintele ASCOM, multimiliardarul Anatol Stati, care și-a ridicat imperiul financiar în timpul președinţiei lui Petru Lucinschi. Mai târziu, Șalaru avea să-i transmită ștafeta de conducere a partidului lui Mihai Ghimpu, care între timp i-a dat o nouă titulatură, cea de Partid Liberal. Iată ce scria FLUX-ul la 6 martie 2009: „Tot în anul 1992, Anatol Stati își lansează în mod oficial afacerea, înregistrând compania ASCOM Group. Anatol Șalaru

Alexandru Tănase, Liliana Palihovici, Iurie Leancă, Vladimir Hotineanu și Iurie Ţap, între primii zece. A rămas pe listă și controversatul „jurist” Ion Butmalai, deși nu chiar în capul acesteia. Călin Vieru, fiul regretatului poet Grigore Vieru, va candida și el, dar figurează abia pe locul 27. Șeful liberal-democrat a spus că respectiva listă a fost elaborată în baza altor principii decât cele obișnuite până acum în Republica Moldova (care o fi noutatea?) și nu are la bază interesele politicienilor, ci ale oamenilor. Dacă pornim de

la premisa că și politicienii sunt oameni, atunci Filat o fi având dreptate. Important este că el s-a declarat mândru de lista cu care va merge în alegeri. În maniera bombastică de care s-a contaminat, probabil, de la Marian Lupu, Vladimir Filat a anunţat publicul, care-l asculta într-o stare de ușor extaz, că lista a fost alcătuită în manieră să asigure realizarea obiectivelor propuse, deși premierul liberal-democrat consideră că deja a obţinut rezultate remarcabile în acest an și ceva de guvernare. Ioana FLOREA, FLUX

Revanşa lui Lucinschi devine unul dintre susţinătorii fideli ai viitorului oligarh, care atunci punea bazele imperiului său financiar prin contractarea unor credite garantate de stat. […] Iniţial, ASCOM Group se ocupa de operaţiuni de exportimport al mărfurilor alimentare și al celor din industria ușoară, afaceri cu terenuri imobiliare, import de autoturisme, iar din 1995 se lansează oficial în afaceri cu petrol în Turkmenistan. În 1994 au loc alegeri parlamentare și, cu această ocazie, deja prosperul businessman Anatol Stati fondează (împreună cu Anatol Șalaru) propria formaţiune politică cu care speră să câștige alegerile – Partidul Reformei. Anatol Șalaru, care, între timp, devenise și finul de cununie al lui Stati și vicepreședinte ASCOM, este numit președinte de partid, oligarhul Stati preferând să rămână în umbră. Stati a investit în campania electorală sume financiare exorbitante pentru acea vreme. […] Cu toate acestea, în pofida sumelor enorme investite, formaţiunea politică a lui Stati și Șalaru a înregistrat în scrutinul din 1994 un rezultat jalnic – mai

puţin de 4 la sută, nereușind să treacă pragul electoral. Dezamăgiţi de acest rezultat rușinos, Stati și Șalaru abandonează Partidul Reformei, făcându-i-l cadou amicului lor comun, Mihai Ghimpu, ex-deputat în primul Parlament”.

La „iniţiativa poporului”, Hadârcă îl pofteşte pe Lucinschi acasă Am spus că o altă verigă a conexiunii lui Lucinschi cu PL lui Ghimpu este actualul deputat liberal Ion Hadârcă. Aici este cazul să facem trimitere la o analiză bine documentată de pe site-ul moldovanoastră.md, care are titlul „Proiectul “opoziţia” sau Lucinschi reloaded” și care a fost reprodusă parţial și în ediţia din 10 martie 2009 a ziarului FLUX (pe internet: http://www.flux.md/ articole/5956/). „Plasarea în tolba PL încă a unui „om al lui Lucinschi” – Ion Hadârcă, consilierul președintelui Lucinschi - este și ea extrem de sugestivă. Secretarul organizaţiei de partid (funcţie de nomenclaturist în cadrul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice – PCUS) a Uniunii Scriitorilor din anii 19851990 (Ion Hadârcă – n.n.) a fost în anii 1989-1990 și președinte al Frontului Popular al Moldovei. El este acea persoană care, ca urmare a răzmeriţelor izbucnite „din senin” în zilele de 7-10 noiembrie 1989 în faţa Ministerului de Interne al Moldovei (răzmeriţe soldate cu zeci de răniţi din partea militarilor trupelor de Interne de către „protestatarii patrioţi pașnici” care își coordonau acţiunile de asalt a clădirii Ministerului în limba rusă), a lansat „iniţiativa poporului” de a-l invita pe Petru Lucinschi, secretarul al doilea al Comitetului Central al Partidului Comunist al Tadjikistanului, să ocupe funcţia de prim-secretar al CC al Partidului Comunist al Moldovei. Zis și făcut. Lucinschi a devenit cel mai sus-pus funcţionar sovietic în Republica Moldova. […] Ion Hadârcă este persoana

care a servit în mod benevol și conștient drept instrument al instaurării în Moldova a regimului Lucinschi, care s-a menţinut la putere în perioada 1989-2001”.

Petru Lucinschi şi Dumitru Diacov, doi vechi tovarăşi Despre relaţiile strânse dintre Lucinschi și Diacov a scris Iurie Roșca în articolul„La spartul BMDului”, pe care FLUX-ul a publicat-o în ediţia din 5 septembrie 2008 (pe internet: http://www.flux. md/editii/20092/articole/5382/). După ce autorul analizei citează un crâmpei din biografia lui Diacov plasată pe Wikipedia, din care aflăm că, între anii 1988 și 1989, Diacov a fost consultant la Departamentul de Relaţii Externe al Comitetului Central al PCUS, iar apoi între 1989 și 1993 - șeful biroului Agenţiei de Știri TASS la București și că în anul 1993 acesta revine în Republica Moldova, însă doar în treacăt, deoarece are o altă misiune: timp de un an în calitate de consilier și șef al Departamentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la

Moscova, Iurie Roșca face următoarea precizare:„Ar fi de corectat detaliul de la sfârșitul acestui fragment. În 1993, Diacov nu revine în Moldova, ci la Moscova. Iar în 1994, în campania electorală pentru Parlament, el a fost plasat pe lista Partidului Democrat Agrar, gruparea respectivă fiind una antireformatoare, antinaţională și subordonată în întregime intereselor imperiale ale Rusiei. Așadar, Diacov este parașutat în Parlamentul de la Chișinău după ce își demonstrează loialitatea faţă de Moscova prin întreaga sa carieră, inclusiv prin activitatea pe lângă Ambasada sovietică de la București între anii 1989 și 1993, unde lucrează sub acoperirea de șef al biroului principalei agenţii de știri a URSS în capitala României. Menţionăm în treacăt că Diacov a fost trimis în misiune la București cu doar câteva luni înainte de evenimentele din decembrie 1989, episod ce reprezintă o pagină întunecată din biografia sa. De la București este mutat din nou la Moscova pe post de diplomat la Ambasada Republicii Moldova, unde activează alături de Valeriu Pasat, iar de acolo direct în vârfurile ierarhiei politice de la Chișinău. Amintim că Partidul Democrat-Agrar, acest „partid al puterii”, creat de sus în jos, i-a avut drept stâlpi pe cei trei exponenţi ai nomenclaturii sovietice, aflaţi în funcţii-cheie în acea perioadă: Mircea Snegur, președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, președinte al Parlamentului, și Andrei Sangheli, prim-ministru. Această troică a vârfurilor nomenclaturii, aflată mereu în rivalitate și adunată provizoriu laolaltă sub umbrela agrarienilor din PDAM, s-a spart odată cu alegerile prezidenţiale din 1996, la care au candidat tustrei, fiecare împotriva celuilalt. Din acel scrutin, Lucinschi a ieșit câștigător, cel mai mare perdant fiind, până la urmă, Andrei Sangheli. Imediat după încheierea alegerilor prezidenţiale din 1996, cei trei au și pornit pregătirile pentru alegerile parlamentare din 1998. Ce-i drept, Mircea Snegur

reușise să desprindă încă în 1995 unsprezece deputaţi din fracţiunea PDAM, în frunte cu vicepreședintele de atunci al Parlamentului, Nicolae Andronic, ,încropindu-și propria formaţiune politică, botezată Partidul Renașterii și Concilierii. La scurt timp, Petru Lucinschi a procedat exact ca Mircea Snegur, rupând din aceeași fracţiune a agrarienilor, care iniţial număra 56 de mandate, un număr de 24 de deputaţi, în frunte cu Dumitru Diacov, acesta deţinând, ca și Andronic, funcţia de vicepreședinte al Parlamentului. Gruparea înjghebată de Lucinschi, care l-a și plasat pe Diacov pe post de președinte al acesteia, a fost numită Blocul pentru o Moldovă Democratică și Prosperă (BpMDP). Remarcăm în treacăt că atât Andronic, cât și Diacov au fost sancţionaţi pe rând de către PDAM pentru dezertare și demiși din funcţiile de vicepreședinţi ai Legislativului. Gruparea respectivă, avându-l drept patron și protector pe președintele Petru Lucinschi, reușește să obţină un scor remarcabil în alegerile din 1998, alegându-se cu 18,16 % și, respectiv, cu 24 de mandate de

deputaţi, fiind a treia ca rezultat după comuniști și Convenţia Democrată. Însă, imediat după instalarea lui în jilţul de președinte al Parlamentului, Dumitru Diacov îl trădează pe Lucinschi și caută să-și facă propriul joc”.

Incest, trădări şi inﬁdelităţi în sânul familiei Faptul că Diacov l-a trădat atunci pe Lucinschi nu înseamnă că relaţiile dintre cei doi au fost rupte definitiv. Diacov l-a trădat și pe Urechean, și pe Voronin, și este foarte probabil că îl va trăda și pe Lupu. Dar iată că astăzi, Diacov se înţelege de minune cu Urechean, care, de dragul accederii la putere, nu-i ţine pică. Acum și Diacov nu-i mai poartă gând rău lui Filat, care, în 2007, la rândul lui, l-a trădat pe el însuși, rupând aproape jumătate din filialele PD de sub aripa fostului său șef de partid, structuri cu care a înfiinţat PLDM-ul, „un partid de trădători”, după celebra expresie a lui Dumitru Diacov enunţată chiar de la tribuna Parlamentului. Trădare peste trădare și iarăși trădare!

Filat, o trompetă din orchestra lui Lucinschi Dacă a venit vorba de Filat, atunci trebuie să remarcăm că și acesta este un instrument, un fel de trompetă, din orchestra de sub bagheta lui Lucinschi. De menţionat că Filat și-a făcut apariţia în viaţa publică în 1998, când a fost instalat în funcţia de șef al Departamentului Privatizare și Administrare a Proprietăţii de Stat, prin susţinerea acordată de Petru Lucinschi, pe atunci președinte al ţării, și Dumitru Diacov, pe atunci președinte al Parlamentului și al unei grupări politice proprezidenţiale numite Blocul pentru o Moldovă Democratică și Prosperă. Un argument și mai relevant al legăturii dintre cei doi este prietenia ambilor cu fostul securist nr.1, Valeriu Pasat, protejatul Kremlinului.

protejatul lui Dumitru Diacov, care, la rândul său, a fost protejatul lui Lucinschi, altfel actualul lider democrat nu mai ajungea vicepreședinte și mai târziu președinte al Legislativului. Odată cu votul din 4 aprilie 2005, o acţiune de respingere a agresiunii rusești împotriva Republicii Moldova, Diacov, și odată cu el Filat, s-a îndepărtat și de Lucinschi, și de Rusia. Iată însă că acum Filat regretă votul său din 4 aprilie 2005, adică regretă că s-a opus imperialismului rusesc și acum revine la sânul matușkăi Rusia și, probabil, în braţele largi ale lui Petru Lucinschi”.

7 aprilie 2009

Regimul Lucinschi, Filat şi Pasat La 11 aprilie 2008, FLUX a publicat articolul „Filat-TănasePasat & Co sau fosta guvernare Lucinschi, setoasă de revanșă” (pe internet: www.flux.md/editii/200866/articole/2878/), în care prezentam schema legăturii dintre Filat și Lucinschi prin intermediul lui Pasat. Să recitim un fragment din respectivul text. „Să ne amintim că la 26 august 1994, prin decretul președintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, Valeriu Pasat a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă (prin cumul, a deţinut și funcţia de ambasador în Kazahstan și Finlanda). Pe 1 decembrie 1996, Petru Lucinschi devine președinte al Republicii Moldova. La puţin timp după accederea lui Lucinschi în funcţia de șef al statului, Pasat este rechemat de la Moscova, iar în ianuarie 1997 este numit ministru al Apărării în guvernele regimului Lucinschi, conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza (la sfârșitul anului 1997, Pasat a fost decorat, prin decretul președintelui Federaţiei Ruse de atunci, Boris Elţân, cu Ordinul “Drujba narodov”). Tot Lucinschi, pe 11 mai 1999, îl retrage pe Tudor Botnaru, care era considerat omul lui Snegur, al Partidului Renașterii și Concilierii, din postul de ministru al Securităţii Naţionale și îl numește în această funcţie pe Valeriu Pasat. Iar postul de ministrul al Apărării este ocupat de generalul Boris Gămurari. În noiembrie 1999, Ministerul Securităţii Naţionale este reorganizat în actualul Serviciu de Informaţii și Securitate, iar pe 5 ianuarie 2000, graţie aceluiași Petru Lucinschi, Pasat a fost numit în funcţia de director al SIS. Doar în decembrie 2001, după venirea la putere a comuniștilor, rivalii grupării Lucinschi, avansarea vertiginoasă pe scara ierarhică a exponentului intereselor rusești este curmată. La 21 decembrie 2001, Parlamentul, la propunerea președintelui Vladimir Voronin, l-a demis pe Pasat din funcţia pe director al SIS”. Aici trebuie doar să mai adăugăm că adjunctul lui Filat pe linie de partid, Alexandru Tănase, a fost ani buni, poate și acum mai este, avocatul lui Valeriu Pasat. Am zis atunci că, de fapt, se pare că nu Pasat ar fi clientul lui Al. Tănase, ci viceversa, Al. Tănase ar fi clientul lui Pasat. (Aici, pare-se contează nu atât calitatea de avocat al unuia, cât calitatea de kaghebist al altuia, iar cine plătește, se știe, acela comandă și muzica.) Să amintim aici și despre relaţia lui Filat cu Lucinschi via Stati - Leancă. Iurie Leancă este astăzi deputat pe listele PDLM și a venit la Filat direct din funcţia de vicedirector al lui Anatol Stati. Iată ce scrie în ediţia din 3 martie 2009 ziarul „Moldova Suverană” cu privire la relaţia lui Tănase cu Vladimir Filat și cu miliardarul Anatol Stati: „Vlad Filat mai este sponsorizat și de către proprietarul “ASCOM group”, miliardarul Anatol Stati, un aliat al lui Patriciu. Graţie acestui parteneriat, Vlad Filat controlează nelimitat ziarul “Timpul”. Amintim că acest ziar a fost creat cu contribuţia nemijlocită a miliardarului moldovean, care l-a cointeresat pe

Constantin Tănase cu 50.000 de dolari pentru ca acesta să plece de la FLUX. Cooperarea dintre Filat și Stati este fundamentată prin plasarea pe listele PLDM a lui Iurie Leancă, vicedirector “ASCOM”.

Lucinschi şi Urechean, doi foşti nomenclaturişti sovietici Tot în materialul „Filat-TănasePasat & Co sau fosta guvernare Lucinschi, setoasă de revanșă” arătam care este relaţia dintre Urechean și Lucinschi. Pe lângă faptul că ambii sunt foști nomenclaturiști sovietici, aceștia au mai și guvernat împreună. „Probabil că există mai multe fire care sudează relaţia dintre Urechean, Braghiș și Filat. Unul este însă incontestabil: relaţia lor cu același Petru Lucinschi. Serafim Urechean a făcut parte din toate guvernele regimului Lucinschi: două cabinete Ciubuc și unul Sturza. În 1994, Urechean a fost numit (nu ales) prin decretul președintelui Snegur în funcţia de primar al municipiului Chișinău, funcţie în care s-a menţinut până în 2005 datorită loialităţii lui Petru Lucinschi. Este interesant să observăm că după preluarea puterii de către comuniști, rivalii grupării Lucinschi, Urechean abandonează în plin mandat postul de primar în schimbul altui mandat - de ales al poporului, care, spre deosebire de cel de primar general, îi asigura imunitate parlamentară. […] Să nu uităm și de legătura pe care o asigură cei doi Tănase între Filat și Pasat. Filat a fost și

Lucinschi, preşedinte de onoare al AIE După cum vedem, toate componentele AIE au câte un cordon ombilical care le leagă de Petru Lucinschi, cel care timp de 8 ani, a muncit din umbră, dar foarte sârguincios, asemenea unui păianjen ce-și ţese plasa pe întuneric, pentru a-și lua revanșa în faţa celui care l-a debarcat de la putere și care rămâne și acum a fi dușmanul său – Vladimir Voronin. Aceasta este explicaţia ieșirii de astăzi la rampă a lui Petru Lucinschi. Lupta, de fapt, s-a dat nu între comuniști și anticomuniști, ci între Voronin și Lucinschi. În 2001 a învins Voronin, acum însă se pare că a ieșit învingător Lucinschi. Este de presupus că Lucinschi nu va pretinde vreo funcţie în stat, el va rămâne trăgătorul de sfori din umbră, el va fi președintele neîncoronat al Republicii Moldova. Mai ales că în AIE există unul care pare a fi făcut după chipul și asemănarea lui – Marian Lupu (dar acesta este subiectul altei cercetări gazetărești). Ne limităm aici doar la constatarea că în popor, Marian Lupu a și fost botezat Lucinschi cel tânăr. (A nu se uita că fostul comunist Marian Lupu a conspirat împreună cu Lucinschi prin intermediul avocatului Gheorghe Amihalachioae, care încă acum vreo doi ani îi propusese lui Lupu să iasă din PCRM și să preia funcţia de președinte al Uniunii Centriste din Moldova încă pe când mai deţinea funcţia de președinte al Parlamentului). Astăzi, pe drept cuvânt, putem să-l considerăm pe Lucinschi președintele de onoare al Alianţei pentru Integrare Europeană. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Remarcăm că în această sinteză am trecut în revistă doar o parte a legăturilor lui Lucinschi cu Ghimpu, Diacov, Filat și Urechean, cele mai evidente. Dacă ar fi însă să le enumerăm pe toate, atunci, în mod sigur, cele 12 pagini A2 ale FLUX-ului ar fi neîncăpătoare. Și încă o remarcă: răsfoind arhiva FLUX în scopul documentării acestui material am recitit o bună parte din materialele publicate de ziarul nostru despre gruparea Lucinschi și setea ei de revanșă. Iată că aproape tot ce am scris de-a lungul anilor despre revenirea lui Lucinschi se confirmă astăzi. Și spun asta doar pentru a menţiona că revenirea la „epoca lui Lucinschi” unora li s-a părut un scenariu fantezist, chiar fantasmagoric. Iată însă că și cele mai sumbre previziuni pot deveni realitate. P.P.S.: Înainte de a plasa acest material pe site, reporterii noștri ne-au transmis că la adunarea solemnă de duminică de la Academia de Știinţe, consacrată sărbătorii „Limba Noastră cea Română”, a participat și Petru Lucinschi. Ba mai mult, el s-a cocoţat chiar în prezidiu, ca un vajnic apărător al limbii române din Republica Moldova. Păcat că nimeni dintre distinșii savanţi prezenţi la întrunire nu i-a reamintit vechiului comunist de timpurile lui de glorie de odinioară, atunci când făcea parte din cohorta promotorilor teoriei moldoveniste, de sorginte stalinistă. Acum ar fi corect să-l întrebăm pe șmecherul păpușar care a fost aportul lui la adoptarea Legii cu privire la funcţionarea limbilor din 31 august 1989? Răspunsul este: ZERO. Atunci nomenclaturistul care a atins cele mai înalte trepte ale aparatului de partid sovietic era pe post de Secretar II al Comitetului Central al Partidului Comunist din Tadjikistan, ochiul de veghe al Moscovei în această republică asiatică. Și să ne mai aducem aminte de un lucru și mai important. În 1994 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, iar Petru Lucinschi s-a postat în fruntea Comisiei pentru elaborarea Constituţiei. Articolul 13 al Legii fundamentale stipulează astăzi că în Republica Moldova limba de stat este „limba moldovenească”. Și Petru Lucinschi a votat pentru această formulare constituţională și nu a pledat atunci pentru „limba română”. De fapt, limba în care vorbește Lucinschi este „limba de lemn” a birocratului comunist, inexpresivă, bâlbâită și ciuntită, care ascunde adevăratele gânduri ale făţarnicului și neobositului jucător politic. Iată că astăzi acest longeviv al politicii de proastă speţă de la Chișinău își arogă cu nesimţirea-i binecunoscută merite pe care nu le are nici în cazul proclamării Independenţei, nici în cazul oficializării limbii române ca limbă de stat. E de văzut că marii luptători din perioada renașterii naţionale, adunaţi în ceea ce ei numesc AIE, nu se simt deloc incomodaţi de compania lui Lucinschi. Nici nu au cum să strâmbe din nas, nu de alta, dar el li-i nașul. Nu de cununie, nici de botez, ci, mai degrabă, în sensul mafiotic al termenului. S. P., FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

VOX POPULI

„Suntem sătui deja de campanii făcute din banii noştri”

15 OCTOMBRIE 2010

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat vrea să utilizeze „legal” resursele administrative

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, cetăţenii au fost chemaţi din nou la urne pe 29 iulie 2009, dat fiind faptul că Parlamentul nu a fost în stare să aleagă șeful statului. Însă noul scrutin electoral nu a condus la deblocarea situaţiei politice fiindcă că nici comuniștii, nici liberal-democraţii nu au acumulat suficiente voturi pentru votarea șefului statului. A urmat referendumul constituţional din 5 septembrie 2010, care a eșuat și nu a dus la deblocarea situaţiei. Ca rezultat Parlamentul a fost dizolvat și au fost anunţate noi alegeri parlamentare anticipate. Credeţi că după scrutinul din 28 noiembrie 2010 situaţia se va schimba? Stela, șomeră:

Partidele trebuie să-şi respecte promisiunile făcute Sper ca aceste alegeri să aducă schimbări în bine. Partidele trebuie să colaboreze între ele și să-și respecte promisiunile făcute în campania electorală. Doar în asemenea situaţie vom putea spera la un viitor mai bun. Ceea ce se întâmplă astăzi la noi în ţară a făcut ca oamenii să nu mai aibă încredere în nimeni. Dacă situaţia rămâne la fel și după aceste alegeri, nu mai avem nici un viitor.

Raisa Roșca, profesoară de muzică:

Suntem sătui deja de campanii făcute din banii noştri Consider însă că după aceste alegeri situaţia va fi deblocată, va fi ales un președinte, altfel nu poate fi. Suntem sătui deja de campanii peste campanii făcute din banii noștri. E timpul să se clarifice între ei și să aleagă un președinte.

Valentina, șomeră:

Politicienii promit, însă nu se ţin de cuvânt Trebuie să mergem la vot pentru a ne decide soarta. Cu toate acestea, poporul e sătul până în gât de acest teatru electoral și de promisiunile pe care le fac politicienii și nu se ţin de cuvânt. Cu toate acestea, nu trebuie să ne întoarcem la ceea ce am avut deja în trecut, pentru că nu mai are nici un rost. Voi participa la alegeri, suntem un popor cu tradiţie și trebuie să dăm dovadă de cultură și stimă faţă de noi înșine.

Eugen Cioclea, scriitor:

După aceste alegeri situaţia se va îmbunătăţi Voi merge și voi vota pentru viitorul copiilor. Cred că comuniștii vor avea nu mai mult de 35 de deputaţi, iar după aceste alegeri situaţia economică din ţară se va îmbunătăţi. Va fi ales un șef al statului și situaţia politică din ţară se va stabiliza.

Galina, șomeră:

Lumea deja nu mai ştie pe cine să creadă şi pe cine să aleagă Aștept cu nerăbdare această zi pentru a merge și a acorda votul de încredere și speranţă pentru stabilizarea situaţiei politice și economice din ţară. Pentru că m-am săturat de campanii și referendumuri lipsite de sens, care ne costă sume colosale. Nu era mai bine ca acești bani să fie investiţi în repararea drumurilor sau procurarea de troleibuze sau autobuze pentru transportul public? Lumea deja nu mai știe pe cine să creadă și pe cine să aleagă. Sper ca aceste alegeri să fie o treaptă spre un viitor mai bun.

Igor Goruli, student:

Pe zi ce trece, îmi pierd încrederea în toate partidele Atunci când liderii politici o să-și asume responsabilitatea, pe scena politică nu va mai fi această comedie a la Caragiale, acest joc politic unde fiecare joacă pe interesele și ambiţiile lor. Ar fi bine ca liderii politici pe care îi alege poporul să înţeleagă că ar fi cazul să-și asume responsabilitatea de a schimba în bine viaţa acestui popor. Pe zi ce trece, îmi pierd încrederea în toate partidele. Este posibil de schimbat această situaţie dacă poporul va ieși la vot. În caz contrar, ţara va avea doar de pierdut.

Alexandru, student:

Este deja cazul să dăm dovadă de maturitate politică Sunt convins că partidele politice vor găsi un compromis în ceea ce privește alegerea președintelui. Chiar dacă rezultatele sunt foarte imprevizibile, lucrurile se vor schimba spre bine. Important este ca poporul să meargă la vot pentru a-și decide soarta de mâine. Dacă partidele politice ar da dovadă de înţelegere și s-ar gândi la popor, ar putea crea o alianţă, poate într-un alt format, dar care să rezolve problemele oamenilor. De data asta sper să nu se mai repete situaţia de după ultimele alegeri. Este deja cazul să dăm dovadă de maturitate politică.

Parascovia, pensionară:

Sunt sigură că vor învinge comuniştii Sunt sigură că vor învinge comuniștii, ei au făcut numai lucruri bune cât au fost la guvernare. Dacă ei vor învinge, ne vor scoate la mal din această situaţie în care ne aflăm de ceva timp. Eu voi merge la vot pentru că doresc să fie așa cum a mai fost, stabilitate și siguranţă

Premierul Vladimir Filat este schimbător și mofturos ca o fată mare. Dacă abia cu câteva zile în urmă își soma partenerii din coaliţia de guvernământ să-i trimită înapoi miniștrii incluși pe listele electorale pentru alegerile din 28 noiembrie, pentru că, evident, are de guvernat o ţară, astăzi acesta consideră că miniștrii nu ar mai trebui degrevaţi din funcţie după înregistrarea lor în calitate de concurenţi electorali.

Filat a sesizat marţi, 12 octombrie, Curtea Constituţională privind examinarea constituţionalităţii articolului 13 al Codului electoral, care prevede suspendarea din funcţie a miniștrilor pe durata campaniei electorale. Motivul ar fi că norma legală care prevede obligativitatea suspendării din funcţie a membrilor Guvernului contravine articolului 103 din Legea Supremă care stabilește că Executivul trebuie să-și exercite mandatul până la constituirea noului Cabinet de Miniștri. Cum campania electorală a demarat deja, iar partidul condus de premierul Vladimir Filat are trei miniștri pe lista sa electorală, acesta a solicitat ca sesizarea să fie examinată în regim de urgenţă, în scopul „asigurării continuităţii puterii”. Care ar fi explicaţia acestei turnuri, ca întotdeauna, spectaculoase, a lui Filat? Mai ales că doar cu o săptămână în urmă,

el a reușit iarăși să-și pună partenerii într-o situaţie ambarasantă, care, abia potoliţi, s-au enervat iarăși, amintindu-i și de trenul care a plecat fără ei spre Odesa, și de soba de la Cotul Morii, și de pasiunea subită pentru fotbal. Atunci, premierul liberal-democrat le-a dat celor trei șefi de partide din cadrul Alianţei doar două opţiuni: fie că miniștrii sunt retrași de pe listele electorale și sunt delegaţi înapoi în Guvern, fie miniștrii sunt înlocuiţi cu alte persoane. Replica Partidului Democrat a fost pe cât de promptă, pe atât de acidă: „Gestul prim-ministrului Vlad Filat de a rechema miniștrii aflaţi pe listele electorale, nu este decât un gest populist, de natură să sugereze cetăţenilor Republicii Moldova că doar dânsul ar fi responsabil în ţara asta de procesul de guvernare, iar restul partidelor s-ar gândi numai la cam-

mai sunt candidaţi, după care vor reveni pe listele PL în calitate de concurenţi electorali. Astfel, graţie acestui truc, formaţiunea încearcă să ne convingă că miniștrii PL nu vor utiliza resursele administrative pe care le oferă funcţiile respective! Tot preocupaţi de actul de guvernare s-au declarat și miniștrii Alianţei „Moldova Noastră”, incluși în lista electorală a partidului. Aceștia au declarat că se vor degreva din funcţie, dar vor reveni la Guvern atunci când va fi nevoie să susţină vreun proiect important. Candidatul AMN, care este și vicepremier pentru Reintegrare, Victor Osipov, a calificat această soluţie drept una deosebită și optimală, recomandând-o și celorlalţi colegi, menţionând că problema nu este degrevarea miniștrilor, ci utilizarea resurselor administrative în scopuri electorale. Astfel că, după ce i-a provo-

cat pe ceilalţi lideri de partide din cadrul Alianţei, iar aceștia au venit fiecare cu propria soluţie pentru problema respectivă, fără o consultare prealabilă în cadrul AIE, fără a încerca să identifice o poziţie comună, premierul i-a lăsat iarăși prostiţi, afirmând că miniștrii pot să rămână în funcţii, fiind concomitent și candidaţi electorali. Dincolo de intenţia lui Filat de a se face iarăși vizibil, să însemne oare aceasta că iniţial Filat nu a intenţionat să-și pună propriii miniștri pe lista electorală a PLDM? Sau este un răspuns cinic la acuzaţiile anterioare ale PD, potrivit cărora, premierul și alţi lideri politici insistă să rămână în funcţii executive, nu dintr-un simţ excesiv al responsabilităţii, ci, mai ales, pentru a face uz de resursele statului în propriile campanii electorale. Ioana FLOREA, FLUX

Ghimpu învinuieşte electoratul de nereuşitele economice şi sociale ale guvernării AIE Săptămâna aceasta, la Chișinău s-a desfășurat cel de-al patrulea congres al diasporei moldovenești. Guvernanţii au participat la lucrările acestuia pentru a-și face campanie electorală, nu pentru a-i asculta pe conaţionalii noștri care au luat calea pribegiei în Italia, Spania, Grecia, Rusia și în alte ţări în căutarea unei bucăţi de pâine. Liderii AIE au fost surzi însă la doleanţele celor plecaţi de nevoie din patrie. În schimb, le-au sugerat să-i voteze la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

AIE a înşelat aşteptările moldovenilor care muncesc peste hotare Sincer, am așteptat acest eveniment ca să văd ce vor cânta Ghimpu, Filat, Urechean și Lupu, să văd cum vor explica cei patru faptul că în cele două campanii electorale din 2009, anume ei au promis concetăţenilor noștri care au plecat la muncă peste hotare că le vor crea toate condiţiile ca aceștia să se întoarcă acasă și că timp de un an de zile nu au făcut nimic pentru ca acest lucru să se întâmple. În special, Vladimir Filat și Mihai Ghimpu le-au promis celor din diasporă că, dacă vor ajunge la guvernare, vor deschide locuri de muncă ca moldovenii să muncească acasă, să poată să-și procure o locuinţă și să obţină din munca lor un salariu decent, care le-ar permite să-și întreţină familia, să le poată oferi copiilor lor studii și asistenţă medicală de calitate. Parcă-l văd pe Filat cum spunea că va crea condiţii pentru dezvoltarea aface-

rilor mici și mijlocii ca cei care au adunat ceva bani peste hotare să-i poată investi într-o mică afacere de familie în Republica Moldova, să poată să-și câștige bucăţică de pâine acasă, că va demola sistemul autoritar instituit de comuniști, care a protejat și stimulat doar afacerile lui Oleg Voronin, iar pe ceilalţi businessmeni i-a prigonit, luându-le afacerile și aducându-i la faliment.

Bilanţuri în stilul brejnevist la televiziunea publică Însă iată că după un an de guvernare democrată și liberală, situaţia nu s-a schimbat. Unii spun că a devenit chiar și mai rea. Sunt o mulţime de cetăţeni care după victoria AIE din 29 iulie 2009 au crezut sincer în promisiunile lui Filat și Ghimpu, s-au întors acasă, unde au încercat să pună pe picioare o afacere proprie. Doar că aici au constatat că lucrurile nu s-au schimbat cu nimic, că pe piaţa din Republica Moldova nu e loc pentru mărfurile producătorului autohton, ci doar pentru cele importate de firmele controlate de guvernanţi și de oligarhii care îi sponsorizează pe aceștia. Înglodaţi în datorii, cei care au îndrăznit să facă business la ei acasă au renunţat, au luat din nou calea străinătăţii. Ca să facă bani și să-și achite datoriile. Din păcate, aceste cazuri nu sunt contabilizate de statistici, despre asta nu se vorbește la televiziunea și radioul public, pentru că ar crea o disonanţă distrugătoare pentru imaginea guvernanţilor, care îi raportează poporului zilnic, în stil brejnevist, despre succesele înregistrate într-un an de guvernare a AIE în domeniile economic și social.

Ghimpu face reproşuri alegătorilor Acum ce se întâmplă? Guvernanţii nu doar au uitat de promisiunile pe care le-au făcut, dar mai au și nerușinarea să arunce responsabilitatea pe umerii celor care tot ei i-au minţit, făcându-le promi-

siuni electorale deșarte. La încheierea lucrărilor congresului moldovenilor de peste hotare, postul de radio „Europa Liberă” i-a luat un interviu interimarului Mihai Ghimpu, cerându-i o explicaţie pentru promisiunile pe care acesta le-a făcut electoratului, implicit, moldovenilor care au plecat la muncă peste hotare: „Domnule Mihai Ghimpu, acest contrast mare – promisiunile optimiste, pe alocuri chiar exagerate și, pe de altă parte, atât de multă neîncredere din partea cetăţeanului în clasa politică”. La care interimarul răspunde: „Noi n-am venit cu promisiuni din cer, umflate. Noi am spus ca cetăţenii să nu aibă salarii și pensii mai mici decât coșul minim de consum. Reieșind din necesitatea omului pentru a rezista în perioada grea și posibilităţile statului de a asigura aceasta. Dacă ar fi fost patru ani de guvernare, acest obiectiv ar fi fost realizat, fiindcă stabilitatea politică și reformele aduc investitorii. Investitorii înseamnă locuri de muncă, salarii decente și bani în buget, și pensii, și salarii în sfera bugetară. Avem un partid care a umblat cu promisiunea. Și acum, cu lansarea în campania electorală, comuniștii au spus majorarea până în anul cutare cu atâtea procente pensia, indexaţii, salarii – iată asta înseamnă populism. Pentru că anume aceste partide, care au promovat politica socială mincinoasă, sunt acelea care au dus la sărăcie. Pentru că nu poţi să ai o politică socială bună, fără o creștere economică, fără funcţionarea economiei, care aduce banii”. Ghimpu a uitat că mandatul pe care i l-a dat electoratul a fost nu de un an, ci de patru, dar AIE a guvernant numai un an pentru că nu a fost în stare ca, împreună cu opoziţia parlamentară comunistă, să aleagă șeful statului. Nu e vina alegătorului că atât AIE, cât și PCRM nu au fost în stare să întreţină un dialog constructiv și să identifice o candidatură de compromis, astfel să deblocheze situaţia și să guverneze nu unul, ci patru ani.

Care sunt cele mai importante probleme pentru Dvs. úi membrii familiei Dvs.? (mai 2010) (răspuns spontan, peste 2%) 58

Probleme financiare, venituri mici Locuri de muncă, úomaj

PreĠuri mari

Emigrarea

8 7

Taxe mari

Probleme de sănătate Facturi mari

Sistemul educaĠional

Lipsa unei locuinĠe

Medicamente scumpe

IRI Baltic Surveys / The Gallup Organization MOLDOVA NATIONAL STUDY, May-June 2010

După ce au irosit un an, liderii AIE mai cer încă patru Dar și un an de zile este mai mult decât suficient pentru a implementa măcar unele reforme economice și sociale care ar face posibil ca moldovenii să aibă pentru ce rămâne acasă, iar cei plecaţi să aibă la ce să se întoarcă. Problema e că AIE, Guvernul Filat, nu au avut această preocupare, nu au iniţiat nici măcar un proiect în acest sens. Singura „realizare” a guvernanţilor este că au recurs la tot felul de tertipuri juridice pentru a-și prelungi mandatul, pentru a se menţine cât mai mult la putere și că au umblat cu cerșitul, împrumutând bani de la organismele financiare europene și internaţionale, astfel că datoria externă a Republicii Moldova a crescut de la 768 milioane 6 00 de mii de dolari (31 iulie 20099) la 1 miliard 18 milioane și 400 de mii de dolari (31 iulie 2010). Datoria externă a crescut cu tocmai 35,8 procente, depășind în premieră pentru Republica Moldova un miliard de dolari. Întrebaţi-i pe oamenii simpli cum au resimţit ei efectele acestor împrumuturi, cum au beneficiat ei de acești bani și veţi vedea că situaţia lor nu s-a îmbunătăţit cu nimic, ba, dimpotrivă, în multe privinţe s-a înrăutăţit. Și va deveni și mai proastă, pentru că oamenii simpli, care astăzi nu au bani ca să-și trimită copiii la școală, să le cumpere o bucată de pâine (care a devenit mult mai scumpă în ultimul an), vor fi cei care vor întoarce creditorilor banii împrumutaţi de Guvernul Filat.

Moştenirea comunistă ca scuză pentru incompetenţa guvernanţilor

în ziua de mâine. Sondaj realizat de Tatiana FRECĂUŢANU, pentru FLUX

pania electorală”, se menţiona într-o declaraţie a formaţiunii. Potrivit PD, membrii Cabinetului de Miniștri care participă la cursa electorală urmează să fie suspendaţi pe perioada campaniei, iar atribuţiile acestora să fie exercitate de către un viceministru. Pe de altă parte, unii juriști afirmă că viceminiștrii nu pot suplini miniștrii, pentru că aceștia nu au fost desemnaţi de Parlament. Și liberalii s-au supărat pe Filat, reproșându-i maniera de a discuta cu colegii din coaliţia de guvernământ prin intermediul presei, fapt care lasă loc de interpretări electorale, în opinia lor. PL a declarat că își va retrage temporar miniștrii înscriși pe lista electorală, restabilindu-i apoi în conformitate cu prevederile Codului electoral. Adică, după ce au fost câteva zile candidaţi, aceștia vor fi iarăși miniștri și se vor preface că nu

În același interviu, reporterul de la Radio “Europa Liberă” îl întreabă pe Ghimpu de ce îi lasă în braţele PCRM pe alegătorii ademeniţi de promisi-

unile comuniștilor și dezamăgiţi de guvernarea AIE, la care interimarul răspunde: „Nu-i lăsăm, dar haideţi să fim așa, obiectivi – nu vin la întâlnire, ei stau acasă, indeciși. Ei nu mai cred în nimeni. Ei cred că gata, totul depinde numai de el, de sapa din curte, de furcă, de grădina lui, de butoiul lui ș.a.m.d.”. Păi, de ce alegătorii ar crede în Ghimpu, Filat, Lupu și Urechean, dacă aceștia s-au dovedit a fi la fel ca și comuniștii? Ghimpu n-a înţeles că guvernanţii au avut un an de zile ca să demonstreze electoratului, printr-o guvernare eficientă, că ei merită să mai fie votaţi o dată, dar nu în cadrul întâlnirilor electorale. Și deja este ridicol să-l auzi pe Ghimpu căinându-se de moștenirea ce i-a revenit AIE-ului de la comuniști. A trecut un an – timp suficient pentru ca guvernanţii să schimbe situaţia, să se debaraseze de moștenirea comunistă. Nu au făcut-o. Nu au putut? Dacă nu au putut, atunci ce garanţii are electoratul, pe care ei îl îndeamnă să-i voteze încă o dată, că nu vor repeta experienţa din acest an? Electoratul nu este obligat să mai sufere încă patru ani de sărăcie numai pentru ca Ghimpu, Filat, Lupu și Urechean să-și mai încerce încă o dată norocul în ale guvernării, să se mai menţină la putere încă patru ani pentru a dovedi că nu sunt capabili de nimic.

CALEA A TREIA ca singură soluţie Tonul acuzator al lui Ghimpu din interviul de la Radio “Europa Liberă”, supărarea interimarului pe propriul electorat demonstrează că guvernanţii au înţeles că foarte mulţi dintre alegătorii celor patru formaţiuni politice componente ale AIE nu vor mai repeta greșeala din 29 iulie 2009 și nu-i vor mai vota. Adevărat, aceștia nici pe comuniști nu au pentru ce-i vota. Soluţia este să voteze atât împotriva unora, cât și altora, adică să aleagă CALEA A TREIA. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

15 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Reportaj

Guvernul nu vrea preţuri în euro sau dolari

CONCLUZIA EXPERT-GRUP:

Avem o clasă politică divizată, contaminată de spiritul bolşevic

Cu excepţia preţurilor la imobil și mașini, toate celelalte preţuri trebuie exprimate numai în monedă naţională. Un regulament în acest sens a fost aprobat de către Cabinetul de Miniștri miercuri, 13 octombrie. Regulamentul are ca scop eliminarea practicii prin care cumpărătorii văd la raft un preţ, iar la casă constată că au de plătit mai mult. Potrivit Regulamentului al modului de indicare a preţurilor, începând cu 1 ianuarie 2011, statul va impune comercianţii să indice preţul de vânzare și preţul unitar într-o formă clară, vizibilă și ușor de identificat. De exemplu, dacă la vânzare sunt morcovi ambalaţi în pungi de 5 kilograme, pe etichetă trebuie să fie preţul pachetului, și nu al unui singur kilogram. Totodată, indicarea obligatorie a preţului unitar se va cere în cazul mai multor categorii de produse nealimentare, printre care produsele cosmetice, detergenţi, cabluri, geamuri, materiale de construcţie, produse utilizate în agricultură, hrană pentru animale și păsări, fire de tricotat, piese pentru autoturisme și combustibili. Produsele care vor face excepţie de la obligaţia de a li se indica preţul unitar vor fi cele vândute prin licitaţie, cele comercializate ca obiecte de artă sau de anticariat, cele care sunt asortate și vândute într-un singur ambalaj. Conform deciziei, pentru produsele vândute prin cântărire sau măsurare va fi obligatorie indicarea preţului unitar. Regulamentul mai prevede ca în cazul spoturilor publicitare mai scurte de 30 de secunde, să se evite indicarea preţului unitar. Această excepţie va fi aplicată și în cazul ofertelor promoţionale cu reduceri de preţ din cauza deteriorării produsului. Menţionăm că proiectul a fost elaborat în baza Directivei Parlamentului European și a Consiliului Europei privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite acestuia. T. M., FLUX

Luna septembrie a fost o perioadă plină de evoluţii politice remarcabile: de la referendumul constituţional (eșuat) până la dizolvarea oficială a Parlamentului. Însă această dizolvare nu înseamnă și dizolvarea impedimentelor politice, existenţiale, de altfel, pentru Republica Moldova: clasa politică extrem de divizată, revenirea la temele electorale din anii 90 (limbă,istorie, etc.), concreșterea elitelor politice și a businessului mare etc. La fel și în domeniul economic, cu toate că AIE a reușit să administreze relativ eficient criza economică moștenită și să iniţieze unele reforme, chestiunea fundamentală legată de edificarea unui model sustenabil de dezvoltare economică și cea a demonopolizării economiei moldovenești au fost lăsate pe seama următoarei guvernări. Nici în politica externă lucru-

rile nu arată mult mai limpede: Alianţa a reușit să mobilizeze suportul occidental considerabil și iniţial să obţină normalizarea relaţiilor cu Federaţia Rusă, însă atât contextul geopolitic (Rusia tot mai asertivă și UE tot mai consumată de criza datoriilor publice din interior), cât și caracterul eterogen (atât ca ideologie, cât și ca abordare) al Alianţei au știrbit esenţial aceste succese în speţă pe direcţia estică. Mai mult decât atât, recentele evenimente arată că o viitoare coaliţie (este aproape cert că viitorul guvern va fi unul de coaliţie) va necesita și un „sponsor” extern, fie Federaţia Rusă, fie, mai probabil, Occidentul. Varianta cu Moldova fiind un „model” de cooperare geopolitică Est-Vest și de consolidare/dezvoltare a unei noi arhitecturi de securitate paneuropene, pare pe cât de atractivă, pe atât de greu de realizat în

practică. Varianta „business as usual” este mult mai realistă, însă mult mai puţin dezirabilă, cel puţin pentru cetăţenii de rând. Viitoarea coaliţie va fi constrânsă să fie mult mai cooperantă cu opoziţia. Această cooperare va fi necesară, întâi de toate, din punct de vedere tehnic: nimeni nu a revizuit, deocamdată, pragul de 61 de voturi necesare pentru alegerea șefului statului. Perpetuarea impasului instituţional curent va însemna că farsa trece-n tragedie. Actuala Alianţa a fost un prim pas spre normalitate, diferite segmente politice fiind nevoite să discute între ele. Însă acest an a arătat că înfrângerea PCRM-ului nu a însemnat și învingerea spiritului bolșevic - exprimat prin pretenţia unor partide politice de a deţine adevărul absolut - spirit care se

Pictor: Ion Mâţu Pictorii contra Corupţiei 9 © Transparency International – Moldova

simte confortabil pe diferite segmente ale eșichierului politic. Astfel, acest prim pas trebuie să fie urmat de alţii, evident, fără sacrificarea chestiunilor de prin-

Nesfârşită rugăciune la moaştele Sﬁntei Cuvioase Parascheva În fiecare an, la mijloc de octombrie, Iașul devine, pentru o săptămână, o cetate a Ortodoxiei românești. Un loc în care credinţa, evlavia și smerenia se adună într-o nevăzută rugăciune, ce se înalţă spre cer din gândurile și sufletele a mii de pelerini care vin să o cinstească pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei, Cuvioasa Parascheva. Așezaţi la un rând ce atinge aproape un kilometru, pelerinii sosiţi în miez de noapte din toate colţurile ţării așteaptă cuminţi să ajungă la racla cu moaștele sfinte. Străduţele înguste ale Iașului vechi sunt, în aceste zile, înţesate de oameni. Orașul pare mai însufleţit ca oricând, iar peste tot plutește, într-un amestec straniu, dar mângâietor, miros de busuioc proaspăt, de tămâie și de ceară topită. E tabloul sumar al unui oraș care, la ceas de octombrie, își sărbătorește ocrotitoarea, adăpostind cu generozitate între zidurile sale nu numai ieșeni, ci mii de creștini ortodocși din toată ţara. Auzim adesea, cu prilejul marilor hramuri ale Ortodoxiei, în buletinele de știri, că aceste sărbători nu fac decât să scoată la iveală oameni bătrâni și habotnici. Ni se prezintă, în fiecare an, scene devenite deja clasice pentru presa tabloidă: înghesuială, oameni leșinaţi, partea comercială a sărbătorii religioase. Însă, ca aproape de fiecare dată, se pierde din vedere esenţa acestor zile speciale ale Bisericii noastre. Nu cred că un pelerin venit din București sau Constanţa, din Maramureș sau Timișoara stă 12 ore sau mai bine la rând numai din dorinţa de a mânca, la sfârșit, niște sarmale. Ca să vă convingeţi că așa stau lucrurile, poposiţi măcar o dată în viaţă la hramul Sfintei Parascheva de la Iași. Veţi fi cuprins, vă asigur, de un amestec de evlavie, emoţie și, mai ales, de liniște. Tabloul pelerinilor ce urcă, smeriţi, străduţele ce duc spre Mitropolie e unic și tulburător. Unii murmură încet rugăciuni, alţii se gândesc, poate, la necazurile ce le-au lăsat acasă, unii aprind lumânări, alţii duc icoane sau bucheţele de busuioc în mâini. Tuturor li se citește pe chip o bucurie lăuntrică, o stare de împăcare cu sine, ca într-o rugăciune. Iar sentimentul pe care ţi-l dă acest șir impresionant de oameni e înălţător. În asta constă, de fapt, esenţa unui pelerinaj la sfintele moaște: în a te împăca, în faţa lui Dumnezeu, cu tine însuţi și cu ceilalţi, în a lăsa, pentru o zi, deoparte grijile acestei lumi și de a te dărui trup și suflet frumuseţilor Dumnezeirii.

„Mă rog la Sfânta Parascheva pentru toată lumea” Mătușa Ileana are 70 de ani pe muchie. A bătut cale lungă să ajungă la Iași. S-a pornit de două zile, iar de azi-dimineaţă s-a așezat la coadă, înfruntând frigul unei dimineţi aspre, de octombrie, în speranţa că până spre seară va ajunge la sfintele moaște. Vine tocmai de la Borșa, din Maramureșul istoric. „Am venit să mă

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

vindec, că-s bolnavă. Am știut de mult de moaștele Sfintei și am venit să mă închin și eu”, spune bătrânica. Nu s-a pornit singură la un așa drum anevoios. A venit cu o vecină, Ileana Donci, care de 20 de ani participă neîntrerupt la hramul Sfintei Parascheva de la Iași să se roage pentru sănătatea familiei. Și mătușa Maria a venit tot din Maramureș, de la Breb. „Credinţa și dragostea m-au îndemnat să vin din nou la Sfânta Parascheva. Prin rugăciunile ei, Dumnezeu ne ajută”, spune mătușica. Dacă apuci să stai de vorbă cu pelerinii, să încerci să le afli poveștile de viaţă, gândul cu care au venit la „Sfânta”, cum o numesc, generic, cu toţii, nu te-ai mai despărţi de ei. Într-o lume ca aceasta, în care trăim, prea grăbită să aibă timp a se mai gândi la aproapele, ei, pelerinii, găsesc timp de rugăciune și loc în gândurile lor și pentru cei din jur, semenii noștri. „Mă rog la Sfânta pentru toată lumea: și pentru copiii mei, și pentru tineretul nostru, pentru toată lumea. Mă rog să fie pace și liniște în ţară, să fie credinţă în popor. Simt de fiecare dată ajutorul Cuvioasei Parascheva. Cum plec de-aici, cum din urmă îmi vine plata”, povestește mătușa Eufrosina Nica, de 72 de ani, Târgu Ocna - Bacău.

„Biserica-i gazda noastră” O parte dintre pelerinii sosiţi la Iași au trecut deja pe la baldachinul cu moaștele Sfintei, însă n-au plecat înapoi, spre casă. Au rămas să participe la slujbele din aceste zile, de la Catedrala mitropolitană, să simtă pe deplin bucuria și sfinţenia sărbătorii. Unii dintre ei nu și-au luat nici măcar gazdă. Se mai odihnesc din când în când pe treptele din curtea Mitropoliei, beau un ceai cald, mănâncă un colăcel și apoi merg din nou la slujbe. Trec peste toate: și peste frigul pătrunzător, și peste oboseală, și peste nesomn, convinși fiind că în aceste zile e nevoie de jertfă pentru a te apropia cât mai mult de sensul adevărat al sărbătorii. Așa am găsit un grup de femei din judeţul Botoșani, odihnindu-se pe o scară de piatră, după deja o zi și o noapte de stat la rând și de priveghere. „Am 25 de ani de când vin neîncetat la Sfânta Parascheva. Dacă n-aș veni, aș fi bolnavă. Vin pentru credinţa mea. Nu-mi trebuie nici gazdă, nici adăpost. Stau la rând, merg la slujbe; biserica-i gazda noastră cea mai bună. Eu trei zile nu am casă, nici copii”, ne spune Anica Dubei, de 73 de ani, din Drăgușeni - Săveni. Alături de ea, fără să trădeze oboseala nopţilor de nesomn de până acum, stă mătușa Natalia Ailoaie, de 84 de ani. Nu simte frigul, nu-i trebuie mâncare. Vrea doar să o ajute Dumnezeu să reziste pe tot parcursul hramului: „În fiecare an, eu știu că trebuie să vin aici. Pot, nu pot, trebuie să ajung. Sfânta Parascheva ne cheamă să venim să ne rugăm pentru sănătatea noastră”.

Momente importante ale hramului Anul acesta, pelerinii sosiţi la Iași au bucuria de a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar și ale Sfântului Maxim Mărturisitorul. Racla cu mâna dreaptă a Sfântului a fost adusă sâmbătă, 9 octombrie, de o delegaţie condusă de arhimandri-

cipiu. Căutarea consensului civic și politic trebuie să devină un zeitgeist pentru perioada postelectorală. Fără acest consens Moldova riscă să irosească șansa

de revenire spre normalitate și modernizare social-economică, dar și deschiderea extraordinară din exterior. EXPERT-GRUP

Protestul de la Ministerul Finanţelor din România continuă

tul Partenie, stareţul Mănăstirii „Sf. Pavel” de la Muntele Athos. Duminică seara (10 octombrie), moaștele celor doi Sfinţi au fost scoase în tradiţionala procesiune intitulată „Calea Sfinţilor”. Miercuri, 13 octombrie, în jurul prânzului, a sosit la Iași Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care desfășoară o vizită canonică în Mitropolia Moldovei și Bucovinei în perioada hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, la invitaţia Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan. Joi, 14 octombrie, PF Patriarh Daniel oficiază slujba Sfintei Liturghii pe esplanada din faţa Catedralei mitropolitane din Iași, iar mâine, la ora 10:00, va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași, în cadrul unei festivităţi ce va avea loc în Aula „Mihai Eminescu” a universităţii ieșene. Sâmbătă, 16 octombrie, la ora 10:00, Prefericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia o slujbă de pomenire la 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui ieromonah Paisie Olaru, la mormântul acestuia din cimitirul Mănăstirii Sihăstria. De asemenea, Prefericirea Sa va oficia duminică, 17 octombrie, slujba de resfinţire a Mănăstirii Golia și Sfânta Liturghie.

Hramul Sﬁntei Parascheva de la Iaşi, sărbătoare de dimensiune naţională şi internaţională Hramul Sfintei Parascheva s-a transformat, în timpul păstoririi Preafericitului Părinte Patriarh Daniel ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei (1990-2008), dintr-o sărbătoare cu caracter local și regional într-una de dimensiune naţională și chiar internaţională. De altfel, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este una specială pentru Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care are o evlavie deosebită la Sfânta ocrotitoare a Moldovei, aceasta fiind și ocrotitoare a bisericii din satul Dobrești, satul natal al Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit estimărilor Jandarmeriei Iași, anul acesta sunt așteptaţi la hramul Cuvioasei Parascheva peste 200.000 de pelerini. „Acum sunt aproximativ 10 mii de pelerini, care formează un rând de aproape un kilometru, și estimăm că numărul total al pelerinilor care se vor închina la moaștele Sfintei Parascheva va trece de 200 mii”, a declarat căpitan Mihai Cojocariu, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Iași. Otilia BĂLINIŞTEANU, ziarul LUMINA

După ce negocierile cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, au eșuat, în seara zilei de miercuri, 13 octombrie, protestele de la minister s-au extins în toată ţara. În acest moment, în București, peste 200 de persoane protestează în minister. În sala de consiliu a instituţiei a fost amenajată „o cantină” pentru protestatari. Cei mai mulţi angajaţi au rămas peste noapte în sediul instituţiei. Joi dimineaţă au încetat activitatea, pentru a doua zi consecutiv, angajaţii de la direcţiile de finanţe din întreaga ţară, aceștia protestând în faţa instituţiilor. Liderul Sindicatului „Pro Lex”, Vasile, Lincu, care îi reprezintă pe angajaţii din direcţiile vamale, a declarat în dimineaţa zilei de joi, 14 octombrie, că protestul de la Ministerul Finanţelor continuă și este convins că se va extinde, susţinând că dispoziţia de a nu se acorda stimulente este una politică. Lincu a precizat că declaraţiile premierului, potrivit cărora, stimulente salariale pot fi plătite la Ministerul Finanţelor doar angajaţilor

care contribuie la combaterea evaziunii fiscale și depășesc planul arată că„habar nu au” de prevederile normative în baza cărora acestea sunt acordate. Totodată, el a mai spus că protestul va continua și, mai mult, este convins că se va extinde, iar reprezentanţii sindicali ai angajaţilor vor merge să îi susţină, deși este o acţiune spontană, neorganizată de sindicate. Menţionăm că, la moment, deja sunt organizate proteste în câteva orașe ale României. Printre acestea se numără orașele Cluj, Prahova, Iași, Buzău, Timiș și Constanţa. Amintim că protestele au început în după-amiaza zilei de miercuri, după ce câteva sute de angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice au încetat lucrul, fiind nemulţumiţi că nu și-au mai primit stimulentele de două luni, valoarea cărora poate atinge nivelul unui salariu brut. Totodată, aceștia afirmă că nu mai pot avea un trai decent, în condiţiile în care salariile le-au fost reduse. Sursa: realitatea.net

Toţi cei 33 de mineri au fost scoşi din mina San Jose Operaţiunea fără precedent de salvare a celor 33 de mineri care se aflau captivi în subteran de 69 de zile s-a încheiat cu succes, joi, 14 octombrie, în jurul orei 6.30 dimineaţa. Șeful de tură, Luis Urzua, în vârstă de 54 de ani, a fost ultimul muncitor pe care capsula special concepută l-a adus la suprafaţă, la capătul unei operaţiuni care a durat 22 de ore. Președintele chilian Sebastian Pinera a avut cuvinte de laudă și mulţu-

mire. „Ai fost un șef foarte bun și un lider al acestui grup, ești un motiv de mândrie pentru toţi”, i-a spus el lui Urzua. Acesta a răspuns că se roagă ca un astfel de accident să nu se mai întâmple niciodată și a mulţumit echipelor de salvare. Ca șef de tură, el a luat deciziile care a salvat grupul în primele zile după accident. Imediat după ce al 33lea miner a fost salvat, s-au ridicat baloane cu steagul chilian și toată lumea, în frunte cu președintele Sebastian

Pinera, au cântat imnul naţional. În afară de cei 800 de apropiaţi și rude ai minerilor, la operaţiune au fost prezenţi peste 2 mii de jurnaliști. Menţionăm că minerii au fost aduși la suprafaţă printr-o fântână adâncă de 622 de metri, într-o nacelă cu un diametru de doar 53 de centimetri. Operaţiunea de salvare a minerilor din Chile a costat 20 de milioane de dolari. Sursa: mediafax.ro

SOCIAL

Centru de îngrijire la domiciliu pentru persoanele în etate la Hânceşti În orașul Hâncești activează deja de doi ani un centru de îngrijire la domiciliu pentru persoanele în etate. Centrul oferă asistenţă temporară persoanelor care se află în incapacitate de a se îngriji individual și a fost creat cu suportul Uniunii Europene, în cadrul proiectului TACIS CBC. Este prima instituţie de acest gen din raion care respectă standardele minime de calitate în domeniul protecţiei sociale. Înfiinţarea centrului a fost condiţionată de necesitatea soluţionării problemelor legate de îmbunătăţirea condiţiilor de trai a persoanelor în etate și satisfacerea nevoilor acestora de asistenţă socială și medicală în raionul Hâncești. Managerul proiectului centrului de îngrijire la domiciliu, Angela Șestacov, a menţionat

că instituţia a fost deschisă în anul 2008, cu suportul Uniunii Europene. La moment, Centrul dispune de 16 angajaţi cu studii în domeniul sănătăţii și al asistenţei sociale. Obiectivele de bază ale instituţiei sunt asigurarea unui mod de viaţă demn și sigur pentru un număr cât mai mare de persoane, evitarea instituţionalizării, menţinerea coeziunii în familie. Actualmente, de asistenţa Centrului beneficiază circa 200 de persoane. Pe zi, peste 35 de persoane în etate se bucură de ajutorul asistenţilor sociali. Angela Șestacov a mai informat că Centrul este conectat la o linie fierbinte la care beneficiarii pot suna în orice oră, dacă au nevoie de ajutor. Potrivit managerului proiectului, serviciul dat a fost extins și în localităţile din raion. În prezent, de serviciile Centrului beneficiază persoane din localităţile Bozieni, Dubovca, Buţeni, Fârlădeni, Fundul Galbenei, Logănești, Mereșeni și Sărata Mereșeni. Întrebată despre

În Moldova să ﬁi bătrân înseamnă să ﬁi condamnat la boli, foamete şi frig Potrivit studiului „Vârstnicii în Republica Moldova 2009”, realizat de Biroul Naţional de Statistică (BNS), la începutul lui 2010 peste jumătate de milion (500 400 de persoane) din populaţia ţării o constituia vârstnicii care au depășit vârsta de 60 de ani.

Populaţia Republicii Moldova, tot mai bătrână

serviciile pe care le oferă Centrul, Angela Șestacov a relatat că angajaţii Centrului oferă bătrânilor servicii de îngrijire, de asistenţă socială, inclusiv ajutor în activităţile casnice, achitarea facturilor, efectuarea cumpărăturilor, cât și suport psihologic. „Pe viitor - spune ea - ne dorim ca instituţia să dispună de o cantină proprie, să fie construită o baie și să deţină o frizerie. Toate aceste lucruri sunt importante pentru beneficiari, mai ales că este vorba de persoane în vârstă și neajutorate”. Mergând în vizită la un beneficiar al proiectului, pentru a ne familiariza cu serviciile prestate de Centrul de îngrijire la domiciliu din Hâncești, ne-am convins că persoanele care sunt în grija asistenţilor sociali sunt foarte mulţumiţi. Unul dintre beneficiari este și domnul Dumitru de 90 de ani. Deși are o vârstă înaintată, l-am găsit pe acesta lucrând prin ogradă. Bătrânul ne-a spus că în tinereţe a fost profesor de istorie în orașul Hâncești. La moment locuiește singur, deoarece soţia și fiul au decedat de mai mulţi ani, iar fiica locuiește la Glodeni. Din cele povestite, am aflat că este foarte mulţumit de activitatea

pe care o desfășoară asistenţii sociali din cadrul Centrului. Bătrânul ne-a mărturisit că recent a suferit o intervenţie chirurgicală, iar costul operaţiei a fost suportat de către Centru. „Toate costurile pentru operaţie și medicamente au fost achitate de Centru. Eu vreau să le mulţumesc din suflet asistentelor care au grijă de noi și ne susţin atât material, cât și moral”, a afirmat el. Întrebat în ce mod este ajutat de către asistenţi, bătrânul ne-a spus că angajaţii Centrului îl vizitează de două ori pe săptămână și îl ajută la menaj, îi achită facturile și chiar îi fac cumpărăturile necesare. Menţionăm că bugetul total al proiectului Centrului de îngrijire la domiciliu din orașul Hâncești, înfiinţat la 13 noiembrie 2008, a fost de 275 de mii de euro, din care contribuţia Uniunii Europene constituie 90 la sută. Precizăm că, în momentul de faţă, Centrul prestează servicii de asistenţă socială pentru 200 de persoane, iar de la înfiinţare a acordat servicii temporare la peste 775 de persoane. Tatiana MANEA, FLUX

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani a rămas, practic, fără schimbări, dar în anul 2009 coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a mărit cu 0,3, constituind 14%. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezintă 15 la sută din totalul populaţiei rurale, faţă de 12,7% în mediul urban.

Fiecare a treia persoană care devine invalid la bătrâneţe suferă de cancer Statisticile privind starea sănătăţii persoanelor în etate sunt de-a dreptul dramatice. Potrivit rezultatelor expertizărilor primare în anul 2009, în Republica Moldova au fost înregistrate 14,1 mii de cazuri noi de invaliditate, din care 1,7 mii sau 12,1% revin persoanelor care au atins și au depășit vârstă de 57 de ani. Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor recunoscute invalide pentru prima dată (adică care au devenit invalizi la bătrâneţe), revine celor cu boli de ochi (28,4%), tumorilor maligne (20,4%), afecţiunile aparatului circulator (16,7%), diabetul zaharat (8,7%), boli ale sistemului ostioarticular (7,9%) și boli ale sistemului nervos (6,6%).

Numărul persoanelor în etate, recunoscute invalide pentru prima dată, din mediul urban constituie 53,5%, iar a persoanelor din mediul rural - 46,5%. Totodată, din numărul total al persoanelor în vârstă de 57 ani și mai mult, recunoscute invalide pentru prima dată, 45% reprezintă bărbaţii. Din numărul total al invalizilor din această categorie de vârstă, practic fiecare a treia persoană a devenit invalid din cauza tumorilor maligne, 29% în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a șaptea - din cauza bolilor de ochi. Statisticile arată că bătrânii sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere social. Deși au muncit toată viaţa, pensia pe care o primesc la bătrâneţe nu le ajunge nici măcar pentru strictul necesar.

Bătrânii nu au asigurat nici măcar minimul de existenţă Astfel, la 1 ianuarie 2010, mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă a constituit 800,8 lei, fiind în creștere faţă de anul precedent cu 20,2%. În anul 2009, valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1 022,8 lei, fiind în descreștere faţă de anul precedent cu 12,4%. Totodată, valoarea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vârstă a putut fi acoperită cu minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 78,3%, faţă de 57,1% în anul 2008. Dacă ţinem cont de faptul că pensiile ale foarte multor persoane în etate nu constituie nici măcar 800 de lei (unii pensionari, care au muncit o viaţă întreagă la munci grele, dar prost plătite, primesc o pensie de doar 600 de lei), vom constata că o categorie importantă a persoanelor în etate nu au asigurată nici măcar jumătate din minimul de existenţă.

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 OCTOMBRIE 2010

FiatLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ispita rusă sau Ambasadorul României, un fidel sub omoforul Patriarhiei Moscovei Își poate imagina cineva ca, să zicem, ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Chișinău și familia sa să frecventeze o biserică a Mitropoliei Basarabiei din cuprinsul Patriarhiei Române? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Valeri Kuzmin, cu soţia și copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru Mitropolitul și Exarhul Petru Păduraru și pentru Patriarhul Daniel Ciobotea de la București? Întrebările sunt desigur retorice, pentru că nimeni și niciodată nu va lua în serios o asemenea posibilitate. Există lucruri posibile și există lucruri imposibile, excluse principial și categoric.

ată fiind simetria de percepţie pe care o au românii de la răsărit de Prut și pentru a avea termenii de comparaţie în faţă, să reluăm întrebarea altfel. Își poate imagina cineva ca ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chișinău și familia sa să frecventeze o biserică a structurii locale de sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Marius Lazurca, cu soţia și copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru mitropolitul „întregii Moldove”, Vladimir Cantarean, și pentru Patriarhul Kirill Gundiaev de la Moscova? Aici întrebările nu mai sunt retorice, pentru că pornesc de la un caz ieșit din comun, când chiar șeful misiunii diplomatice române la Chișinău a luat în serios o asemenea posibilitate și… a făcut-o realitate. flăm acest lucru, cu oarecare întârziere, dintr-un interviu acordat de ambasadorul României la Chișinău revistei VIP-magazin. Interviul, apărut în numărul 77 din luna septembrie 2010, este intitulat simplu: „Ambasadorul român topit în peisajul basarabean”. Întrucât subiectul pe care, ca etnic român de confesiune ortodoxă și cu dublă cetăţenie, moldo-română, încerc să-l abordez aici este unul delicat și de sensibilitate, este potrivit să cităm puţin din materialul apărut în pretenţioasa revistă chișinăuiană. șadar, aflăm că frecventarea parohiilor de obedienţă rusă este o tradiţie mai veche în familia domnului ambasador. Această tradiţie este continuată și în spaţiul românesc. VIP-magazin face cunoscut opiniei publice: „Pentru Marius Lazurca, familia este conţinutul vieţii, măsura tuturor lucrurilor. Soţia Mirela, medic de profesie, a renunţat de ceva timp la carieră și se ocupă de copii. Speră că atunci când soţul său își va încheia misiunea la Chișinău, vor vorbi liber rusa. Sunt din școală îndrăgostiţi de Tolstoi și ar vrea să-l citească în original. De aici vin și numele primilor copii – Vladimir și Olga. Dar și de la parohia pariziană unde a fost botezat Vladimir, frecventată de urmași ai aristocraţiei ruse din diasporă. Urmează Matei,

Toma, Theodora și Sebastian. Cât vor fi la Chișinău, școlarii vor merge la „Prometeu”. uminica merg cu toţii la parohia „Sf. Dumitru”, la recomandarea „mamei Ala”, doamna care se ocupă de Sebastian și Theodora. Le-a plăcut. Și biserica, și părintele Pavel. „Acolo merge lume foarte diferită, spune ambasadorul. Parohia asta e ca un portret în miniatură al societăţii moldovenești”…” a întrebarea „Ce vă place la Chișinău?”, Excelenţa Sa a răspuns simplu: „Oh, sunt foarte multe, e greu să fac o listă exhaustivă. Într-o ordine întâmplătoare, îmi plac: cocoșul matinal al vecinilor, kvasul vândut direct pe stradă, parohia „Sfântul Dumitru”, Asif Chaudry, Casa Herţa, laptele concentrat rusesc și icrele de lostriţă, șoseaua de la Leușeni la Chișinău, cafenelele cu reţea wi-fi la discreţie, AIE, consilierii străluciţi ai Premierului Filat (Nicu Popescu, Stela Mocanu, Daniel Diviriceanu), Niagara Orange Fitness, rutierele, Savatie Baștovoi, chipiul larg al poliţiștilor, româna Nataliei Morari, plăcinta cu brânză, cozile la spovedanie…”. urnaliștii de la VIP-magazin au fost curioși să afle și alte lucruri din gura Excelenţei Sale: „Nu e obositor să fiţi în permanenţă diplomat? Mă refer la calitate, nu la meserie…” Și pentru că nu doar plăcerea, ci și talentul de diplomat, precum și prudenţa îngemănată și naturaleţea sunt la mijloc, ambasadorul Lazurca a răspuns astfel la această întrebare: „Se spune despre diplomaţie că e mai curând o artă, decât o meserie. Cred, prin urmare, că diplomaţia solicită tot atât talent, înzestrare nativă, cât cer pictura, muzica, baletul clasic. În alţi termeni, avem de-a face cu o ocupaţie pe care o poţi exercita cel mai bine dacă ești tu însuţi, dacă ești firesc, natural în cea mai mare parte a timpului. Am norocul de a fi diplomat fără efort, din simplul motiv că sunt destul de ceremonios și de prudent din fire. Nu am, deci, prea multe merite.” e ce ne-a atras atenţia acest interviu cu mărturisirile ambasadorului Lazurca? Pentru că nu e vorba de un cetăţean

oarecare, ci de un oficial român aflat în misiune diplomatică. Și pentru că ţara de acreditare este Republica Moldova, în care un diferend canonic româno-rus marchează profund peisajul în care Excelenţa Sa „se topește”, ca să rămânem la expresia jurnaliștilor de la VIP-magazin. Orice alegere sau preferinţă canonică se pune în balanţă și conturează adevărata personalitate și devotamentul celui împricinat. Interviul ne-a atras atenţia și pentru că reţinusem bine cuvintele atât de adevărate ale președintelui Traian Băsescu, pronunţate în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României, la 14 aprilie 2009: „A rosti slujba în limba română și a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deși libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal”. Am spus-

„Curierul ortodox SRL” este următoarea: mitropolia Chișinăului și a „întregii Moldove” – 70%, parohia „Sf. Dumitru” – 30%. Redacţia acestui organ de presă este din 1995 și până azi situată în casa parohială a bisericii „Sf. Dumitru”. mbasadorul Lazurca ar fi trebuit să cunoască și faptul că preotul paroh Pavel Borșevschi a fost principalul actor al lucrării de smulgere a parohiei „Sf. Nicolae” din Chișinău (fosta catedrală provizorie a Mitropoliei Basarabiei între 1992 și 1999) de sub oblăduirea Patriarhiei Române și înregistrarea ei în subordinea Patriarhiei Moscovei. El a pus la cale și a dirijat întreaga operaţiune împreună cu ministrul de atunci (și de acum, din partea PLDM!) de Interne, generalul Victor Catan, un prigonitor pe faţă al Mitropoliei Basarabiei. Anul trecut am scris despre asta

sa, aflându-se fizic în cuprinsul Patriarhiei Române, și-au făcut, cu de la sine putere, ieșirea de sub omoforul ei și s-au adăpostit sufletește sub omoforul Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru care nutresc o evidentă simpatie. Fascinaţia pentru tot ce este rusesc, de la limbă, literatură, antroponimie, până la laptele concentrat, icrele de lostriţă și accentul Nataliei Morari, ne este chiar mărturisită! Nu reproșăm însă acest lucru. Luăm act de el și mergem mai departe la aspectele geoconfesionale. aptul că un membru al corpului diplomatic român a intrat sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei din preajma Kremlinului, „topindu-se” în acel mediu pe care l-am numit întotdeauna „prizonierat canonic rus”, arată cât se poate de limpede o lipsă de solidaritate și comuniune directă cu românii ortodocși

sador al României în Republica Moldova își alege subordonarea canonică „la recomandarea „mamei Ala”, doamna care se ocupă de Sebastian și Theodor”. Mă întreb legitim și cu toată îndreptăţirea de ce Excelenţa

Manuale de Religie pentru copiii din Mitropolia Basarabiei Mitropolia Basarabiei anunţă că la sediul mitropolitan din municipiul Chișinău a sosit un lot de manuale de Religie pentru clasele I-IV. Manualele au fost donate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.

în FLUX și am publicat și documente doveditoare, pe care, la timpul respectiv, le reţinuse și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca probe concludente pentru tratamentul discriminatoriu și destul de sălbatic aplicat Bisericii noastre. ot acest preot este mentorul unui grup disident de preoţi din raioanele Călărași și Ungheni care, cu doi ani în urmă (vara lui 2008), au organizat o campanie de denigrare a Înaltpreasfinţitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. entru mine, ca și pentru multă altă lume, de la Chișinău și București, cu care am discutat zilele acestea, lucrurile sunt clare. Ambasadorul Lazurca și familia

persecutaţi și nedreptăţiţi în continuare de Biserica Rusă și de guvernul AIE condus de Vladimir Filat, un alt fidel al Patriarhiei Moscovei. Ambasadorul Marius Lazurca este încântat de AIE și de Guvernul Filat, împănat cu tot felul se securiști mai vechi și mai noi, uitând cu o suspectă ușurinţă că tocmai acest guvern se arată a fi complice făţiș al mitropoliei „întregii Moldove” împotriva Mitropoliei Basarabiei, căreia refuză să-i recunoască până și unele drepturi acordate de guvernele anterioare, opunându-se restituirii arhivelor sale și proprietăţilor spoliate de regimul sovietic de ocupaţie. a român ortodox, nu doar topit aici, ci crescut din solul basarabean, nu-mi pot explica, deocamdată, de ce un amba-

Sa nu este fidel al Mitropoliei Basarabiei, implicit al Patriarhiei Române? Este firesc să așteptăm un răspuns. Mă mai întreb ce ar fi fost dacă dătătoarea de tonalitate „mama Ala” era de confesiune eterodoxă? Niciodată nu te pui cu gusturile omului, mai ales ale unui ambasador, dar o altă întrebare vine: de ce îi place oare Excelenţei Sale Savatie Baștovoi, unul dintre denigratorii activi ai Mitropoliei Basarabiei și ai Patriarhului Daniel? Sper să nu fi fost iarăși o „recomandare a mamei Ala”, invocată delicat drept scuză pentru propria alegere canonică într-un spaţiu marcat de uzurparea rusească a drepturilor Bisericii românești. Văzând alegerea benevolă a reprezentantului oficial al Statului Român, trebuie să înţeleagă

CAPITALA MOLDOVEI, ÎN SĂRBĂTOARE:

Patriarhul României, primit cu bucurie la Iaşi Vizita canonică în Mitropolia Moldovei și Bucovinei a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a început miercuri la Iași. La Catedrala mitropolitană din Iași a fost oficiată o slujbă de Te Deum. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a fost întâmpinat pe Aeroportul Internaţional din Iași de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Vasilios, Mitropolitul Elasonei, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuţilor, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, și de PS Emilian Lovișteanul, Episcopvicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, precum și de consilieri de la Centrul Eparhial Iași, protopopi, autorităţi locale și judeţene și de credincioși.

Manualele au aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului de la București și au fost tipărite de Patriarhia Română „în vederea protejării drepturilor privind identitatea etnică, lingvistică, culturală și religioasă a copiilor din eparhiile ortodoxe române din diaspora”. În total au fost primite 50.000 de exemplare, câte 12.500 pentru fiecare clasă, în valoare de 86.867,5 RON. Cheltuielile pentru tipărire și transportare la Chișinău au fost acoperite de Patriarhia Română. Comentând evenimentul, Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru a spus: „În primul rând, dorim să aducem mulţumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru faptul că a răspuns prompt solicitării noastre de a ne ajuta. Manualele vor fi de un real folos pentru profesorii de Religie care, din câte cunoaștem, se confruntă cu o mare lipsă de materiale didactice. Acest lot este destinat preponderent pentru parohiile noastre, dar nu vom lăsa fără răspuns nici solicitările venite din parohiile care nu sunt în jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei. Până la urmă, Cuvântul Domnului trebuie să ajungă la toţi ortodocșii din R. Moldova”. Manualele sunt distribuite cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit și Exarh Petru la cererea directorilor de școli și a preoţilor parohi. Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

românul de rând de la răsărit de Prut că aflarea în comuniune directă – canonică și euharistică – cu Patriarhia Moscovei în Republica Moldova este un lucru bun și de urmat? Că Mitropolia Basarabiei și Patriarhia Română nu mai contează în interfluviul pruto-nistrean, că pot fi tratate ca și inexistente aici, de vreme ce până și trimisul Bucureștiului evită o relaţie de comuniune directă cu ele, la ele acasă? A fost reactivarea Mitropoliei Basarabiei un act reparator de dreptate sau ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României nu pune preţ de două parale pe lucrarea noastră, a basarabenilor, și a Sfântului, Marelui și Îndreptătorului nostru Sinod din 1992 și-și ghemuiește sufletul la sânul Bisericii moscovite? Ce crede despre asta Centrala, adică Ministerul Afacerilor Externe al României și ce crede șeful Statului Român? Vor avea ei oare înţelepciunea, inspiraţia și curajul să reacţioneze adecvat? ineînţeles că partea culturală, confesională, lingvistică și tot ceea ce ţine de identitate și suflet privesc domeniul privat. Aceasta este regula generală. Dar, probabil, nu vom greși susţinând că ea nu li se aplică și reprezentanţilor oficiali ai Statului Român peste hotare. Mai ales când acest „peste hotare” nu este și „în străinătate”, ci în „spaţiul nostru cultural comun”. Bineînţeles că și relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă Română și Rusă trebuie să reintre odată și odată în normalitate. Doar că această normalitate, ca stare de împăcare și de pace în Hristos, nu se poate sprijini decât pe dreptate și adevăr. Nu cred însă că acest tip de soluţie ar fi posibil prin aruncarea diplomaţilor români în braţele foarte primitoare ale Patriarhiei din preajma Kremlinului și ale neosteniţilor ei râvnitori din Republica Moldova. Și am impresia că, oricât de subiectiv aș fi, nu spun un lucru greșit sau nedrept. m fost unul dintre oamenii care s-au bucurat sincer la aflarea veștii despre desemnarea lui Marius Lazurca în funcţia de ambasador al României la Chișinău. Am insistat ca FLU-

o și voi repeta cât va fi nevoie: Mitropolia Basarabiei reprezintă un adevărat test pentru clasa politică. Și nu este vorba doar de clasa politică de la Chișinău. entru cei care nu cunosc, trebuie să constatăm cu titlu de precizare că parohia „Sfântul Dumitru” din sectorul Botanica al municipiului Chișinău ţine canonic de mitropolia Chișinăului și a „întregii Moldove” din cadrul Patriarhiei Moscovei. Parohul bisericii este preotul Pavel Borșevschi. arohia este un centru propagandistic important al mitropoliei de obedienţă moscovită, cu care este cofondatoare a publicaţiei „Curierul ortodox” (cu versiunea rusă „Pravoslavnâi vestnik”). Cota de participare la

Ierarhii, preoţii şi credincioşii moldoveni l-au primit cu dragoste pe Patriarhul lor La Catedrala mitropolitană din Iași, Patriarhul României a fost așteptat de sute de pelerini care au venit la Iași pentru a participa la hramul Sfintei Parascheva. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a închinat la moaștele Sfintei Parascheva și ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, aflate sub un baldachin împodobit cu flori lângă Catedrala din Iași. A avut loc și o slujbă de Te Deum oficiată de PS Corneliu, Episcopul Hușilor. La final, ÎPS Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt de bun venit în care a vorbit despre legăturile Preafericitului Părinte Daniel cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei. „Întru numele Domnului, PF Daniel revine acasă în Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Întru numele Domnului, ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, vieţuitorii sfintelor

mănăstiri, preoţii din parohii, ostenitorii în așezămintele bisericești și poporul drept credincios din Moldova primesc cu dragoste pe Patriarhul lor, rugându-l pe Dumnezeu să-L aibă în iubirea milostivirii Sale. Întru numele Domnului, Părintele Patriarh Daniel vine să slujească Sfânta Liturghie la Catedrala mitropolitană din Iași, vine să se închine moaștelor Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei”, a spus ÎPS Teofan.

Îndemn la înmulţirea rugăciunii şi întărirea credinţei Patriarhul României a vorbit în cuvântul său despre modelul de urmat pe care îl reprezintă Sf. Parascheva și Sf. Maxim, care sunt cinstiţi în mod deosebit la Iași în aceste zile. „Una din marile dăruiri ale harului Preasfintei Treimi sunt sfinţii, care se împărtășesc din sfinţenia lui Dumnezeu și devin luminători în Biserică

pentru veacuri. Biserica Ortodoxă prăznuiește Duminica Tuturor Sfinţilor, ca primă duminică după Pogorârea Sfântului Duh, și nu la începutul lunii noiembrie, așa cum se întâmplă în altă parte. Roadele lucrării Duhului Sfânt în Biserică sunt tocmai sfinţii, care îl mărturisesc și îl preamăresc pe Hristos prin felul lor foarte bogat de a exprima lucrarea sfinţeniei lui Dumnezeu în fiecare persoană umană. În mod deosebit, în aceste zile cinstim pe Sfânta Parascheva pentru că este hramul ei, dar și pe Sfântul Maxim Mărturisitorul, care este considerat cel mai mare teolog al epocii bizantine. Sf. Maxim Mărturisitorul a fost unul din cei mai erudiţi oameni din timpul său. El are în comun cu Sfânta Parascheva monahismul smerit și erudit. Faptul de a avea doi rugători, din sec. al VII-lea și din sec. al XI-lea, ne îndeamnă și pe noi să înmulţim rugăciunea să ne întărim în credinţă într-o vreme de mult relativism și delăsare”, a explicat Patriarhul României. Sursa: ziarul LUMINA

XUL să-i facă o prezentare cât mai generoasă și să-i publice unele dintre eseuri, ceea ce s-a și întâmplat. Bucuria și speranţa mea erau legate de faptul că acest ambasador tânăr venea dintr-o misiune la Vatican, că ar fi trebuit să fie pe deplin edificat nu doar în chestiuni de teologie, dar și de geospiritualitate, în general, și de geopolitică a Ortodoxiei, în particular. Pe cât de mare au fost bucuria și speranţa mea la început, pe atât de profundă este dezamăgirea de azi. m mai avut un sentiment asemănător în cazul antecesorului lui Marius Lazurca în funcţia de ambasador la Chișinău. Este pentru prima dată când trebuie totuși să mărturisesc că Excelenţa Sa Filip Teodorescu, pe care mi l-am făcut neprieten din cauza veșnicelor lui șicane la adresa Mitropoliei Basarabiei, a fost omul căruia i-am spus în faţă încă acum 3 ani, în ajunul zilei naţionale a României: „Excelenţă, voi fi primul om care se va bucura sincer la încheierea misiunii dumneavoastră la Chișinău. Aștept ziua asta, ca să pot vedea vreodată un ambasador care să iubească Mitropolia Basarabiei cu adevărat”. De ce? Ambasadorul Teodorescu nu ezita să afișeze un soi de dispreţ sincer faţă de Mitropolia Basarabiei, reproșându-i că are pretenţii prea mari, că se dedă ridicării unor „construcţii faraonice”, având în vedere singura Catedrală-mausoleu înălţată în cuprinsul Patriarhiei Române, la Cania, Cantemir, pe Prut, în memoria miilor de ostași români căzuţi cu moarte de erou în 1941. I-am spus atunci, cu multă strângere de inimă, ambasadorului Teodorescu: „Excelenţă, nu biserica-mausoleu de la Cania este mare, ci sufletul dumneavoastră este mic”. e ce oare sufletul ambasadorilor pe care Bucureștiul îi trimite la Chișinău nu poate cuprinde Mitropolia Basarabiei, în care să se topească frumos și românește, chiar dacă în aceste suflete poate încăpea, iată, o întreagă Patriarhie a Moscovei, sora nedreaptă și prigonitoarea noastră? De ce?

Vlad CUBREACOV, FLUX

O mie de ani – timp sﬁnţit prin rugăciune Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat participanţilor la festivităţile prilejuite de aniversarea a o mie de ani de la zidirea Catedralei Svetitskhoveli din Mtskheta, Georgia Preafericirea Voastră Ilie II, Arhiepiscop de Mtskheta și Tbilisi și Patriarh Catolicos a toată Georgia, Preaiubiţi Fraţi întru Arhierie, Distinși Participanţi, Cu multă dragoste în Domnul nostru Iisus Hristos, ne bucurăm să luăm parte, prin reprezentantul nostru, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, la aniversarea a 1000 de ani de la ctitorirea Sfintei Catedralei Patriarhale Svetitskhoveli a Patriarhiei Georgiei. Zidirea unei biserici reprezintă, în primul rând, un act de jertfă. Comunitatea credincioșilor, poporul ales de Dumnezeu și dăruit cu preoţie împărătească (cf. I Petru 2, 9) aduce jertfă de mulţumire și mântuire, zidind casă Domnului, în care să se sălășluiască Slava Sa, precum, odinioară, aceasta a umplut templul Domnului, ridicat de înţeleptul rege Solomon (cf. III Regi 8, 11). Jertfelnicul pământesc, semn văzut al Jertfelnicului celui mai presus de ceruri, simbolizează pe Însuși Iisus Hristos Cel Răstignit și Înviat, Capul Bisericii și Mântuitorul lumii, iar locașul de închinare reprezintă Biserica cea vie, Trupul tainic al lui Hristos. O mie de ani – timp de rugăciune și sfinţire, de istorie unită cu veșnicia, o mie de ani de spiritualitate și demnitate ortodoxă georgiană. Prin urmare, se cuvine să preaslăvim pe Dumnezeu și să felicităm Biserica Ortodoxă Georgiană, la acest ceas aniversar, sfânt și solemn. Faptul că georgienii au îmbrăţișat din vremuri străvechi credinţa mântuitoare și, în pofida vitregiilor istoriei Caucazului, au arătat atașament ferm și dragoste statornică în apărarea credinţei Bisericii lui Hristos, arată vrednicia creștinismului ortodox georgian. Ctitor de biserici, poporul georgian, purtător de Cruce și Înviere, se bucură de multă preţuire în România, mai ales prin lumina și lucrarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Românești (Valahiei) între anii 1708-1716, care era de origine georgian. La acest popas aniversar, ne rugăm Bunului Dumnezeu să binecuvânteze cu sănătate și pace, cu bucurie și mult ajutor pe Preafericirea Voastră, pe clerul și credincioșii Bisericii Ortodoxe din Georgia, pentru a construi noi biserici și pentru a promova valorile Ortodoxiei în societatea de azi. Cu aleasă preţuire şi frăţească dragoste în Hristos, † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

15 OCTOMBRIE 2010

SURSE DE LUMINĂ

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EXPOZIŢIE

Între ACASĂ şi ACASĂ

1746. Naţiunea română vădește, într-un chip strălucit, toate caracterele și toate condiţiile ce se cer unei naţiuni demne de a exista în completă libertate și independenţă. Emile BOUTROUX. Paris, 1918 1747. Autorităţile statale nu-i poartă de grijă sub nici o formă limbii române. Oriunde te-ai afla – la un magazin, într-o instituţie, în transport public – auzi numai „govori po russki!” Vladimir Voronin și Vasile Tarlev (…) vorbesc de la tribună de parcă ar fi pe cuptor acasă. Observăm pe zi ce trece că avem un stat lipsit de orice responsabilitate. (…) Ceea ce se practică la noi în ţară se numește „comunicare șchioapă”. Sunt foarte decepţionat. Dacă până acum n-am învăţat să întrebăm „cum te simţi?” în loc de „cum sănătatea?” apoi la ce să ne așteptăm pe mai târziu? Vasile VASILACHE, în „Flux”, 21 august 2007 1748. Ideile nu pot fi omorâte de nimeni, decât prin idei. Onisifor GHIBU 1749. Mai umblă Ignoranţii nepedepsiţi prin lume: Știinţa, arta Nu le lăsaţi pe mâna lor! Cicerone THEODORESCU, în „De bello dadico” 1750. Am rămas, în fond, aceeași: un post de radio provincial, rigid, necărturar și necivilizat! Ne pândește mereu primejdia falsităţii, făţărniciei, cochetăriei. Nimic mai trivial în existenţa omului decât falsul și minciuna! Și astăzi încă ne mai stăpânește frica insuflată de spiritul retrograd-agresiv al perioadei dictatului, când eram ascultaţi expres cum rostim o vocală sau alta, cum pronunţăm un cuvânt sau altul. (…) Ce limite mai poate atinge o teroare care ne-a erodat și ne erodează sufletele?! Ștefan SECĂREANU, în „Nistru”, nr. 12, 1988 Notă. Șt. S. este unul dintre primii temerari care s-au încadrat în lupta pentru Limba Română cu alfabet latin. El era

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

Valentin Mândâcanu

pe atunci crainic la Radiodifuziunea moldovenească… 1751. La butoiul de la noi Veneticii vin puhoi; Beau duzine de pahare Până uită să se care! Ion CUZUIOC. Ospitalitate ca în Basarabia 1752. Mai există prin Basarabia niște omănași cu capete pătrate, care se declară „români totali” și democraţi de rasă, dar care te etichetează imediat drept antiromân și antidemocrat dacă nu urli lozincile lor. Cunosc bine această faună. Constantin TĂNASE, în „Timpul”, 23 noiembrie 2009 1753. Entuziasmul facil e mai periculos ca scepticismul! Aurel BARANGA 1754. Fiece neluptă înseamnă necreare. Vasile PÂRVAN 1755. Când știm că anume sub conducerea partidului comunist au fost săvârșite toate fărădelegile nemaipomenite, începând – dacă vreţi – cu însăși răsturnarea de guvern din 1917, cui i s-o fi mai întorcând limba în gură să rostească cel puţin titlul „poeziei”, atât de preţuită odinioară, „Există un asemenea partid!”? (…) Astăzi, după ce cunoaștem (…) cu toţii că în 1940 n-a avut loc o eliberare, ci o ocupaţie forţată de către Rusia a acestei părţi de pământ românesc, eventuala lectură a așa-numitului poem „Sat uitat” devine o simplă, curată și diabolică bătaie de joc… Ion CIOCANU. Andrei Lupan și limitele sale. „Limba Română”, nr.1, 1994 1756. Basarabia nu este numai pământ românesc, Basarabia este întregul sistem al Europei. Mihai ANTONESCU, în„Universul” 1757. URSS este un uriaș al tuturor utopiilor, numit pe drept cuvânt „colos cu picioare de lut”. Ar fi o minune să nu se prăbușească! Ion D. SÂRBU. 1984

Coloniştii germani în Basarabia După victoria Rusiei asupra Imperiului Otoman, în anul 1813, ţarul rus Alexandru I invită coloniști germani să se stabilească în Basarabia, promiţându-le pământ și libertăţi. Imigranţii au venit mai cu seamă din sud-vestul Germaniei și din Prusia. Germanii au dezvoltat în Basarabia, la periferia Imperiului ţarist, pe parcursul a 125 de ani de colonizare, o comunitate prosperă, căreia îi era caracteristică autonomia locală și o etică pietistă temeinică. Această minoritate, iniţial neînsemnată, a convieţuit în vecinătate pașnică cu celelalte comunităţi etnice și religioase ale moldovenilor, rușilor, ucrainenilor, bulgarilor, evreilor și altor grupuri etnice. Așa începe povestea coloniștilor germani în Basarabia, expusă în cadrul expoziţiei „Oameni cuvioși și harnici…” - Coloniștii germani în Basarabia, care se desfășoară, în perioada 12 octombrie – 1 decembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. Directorul Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie, prof. dr. Eugen Sava, a ţinut să menţioneze: „Expoziţia este formată din două compartimente principale: primul reflectă istoria coloniștilor germani timp de 125 de ani în Basarabia, iar cel de-al doilea este constituit din materiale care se păstrează în muzeul nostru și Muzeul Naţional de Istoriografie și Istorie Naturală a Republicii Moldova. Aceste piese reflectă istoria unor personalităţi de origine germană care au activat în Basarabia. Un aport considerabil în organizarea acestei expoziţii a parvenit din partea Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, căreia îi mulţumim pe această cale”. Istoria germanilor din Basarabia a fost marcată, începând cu secolul al XIXlea, de numeroase perturbări. În timpul primului război mondial, germanii au scăpat ca prin minune de deportarea în Siberia. În 1918, Basarabia a intrat în componenţa României. În 1940, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, au fost strămutaţi 93.500 de germani din Basarabia în Polonia ocupată. La începutul anului 1945 aceștia au fost nevoiţi să se refugieze în Occident, pentru a-și crea o nouă existenţă într-o Germanie divizată. Prin expoziţia „Oameni cuvioși și harnici...“ - Coloniștii germani în Basarabia se dorește prezentarea faţetelor sociale, culturale și de istorie contemporană ale vieţii acestui grup de oameni. Expoziţia este organizată de către Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Moldova-Institut Leipzig zi Universitatea Liberă din Berlin. Imigranţii germani, sosiţi preponderent din sud-vestul Germaniei, erau, în mare parte, protestanţi marcaţi de pietism religios. Alexandru I le-a oferit terenuri de pământ, asigurându-le drepturi speciale, precum ar fi libertatea credinţei, scutirea de serviciul militar și de ajutorul pentru reconstrucţie. În

Imperiul ţarist autocrat, în care iobăgia a fost anulată abia în anul 1861, coloniști trebuiau să fie exemplu pentru ţărănimea liberă. În diversitatea de popoare din Basarabia, germanii reprezentau o minoritate de 3 %. Ei locuiau preponderent în comune germane omogene, cooperau însă în viaţa de zi cu zi cu reprezentanţi ai altor grupuri etnice și religioase. De mai mulţi ani există diverse relaţii de prietenie dintre germanii din Basarabia, urmașii lor și populaţia băștinașă a Republicii Moldova, precum și cea din sud-vestul Ucrainei. Ei oferă asistenţă în cadrul mai multor proiecte de ajutorare și iniţiative culturale. Drept exemple în acest sens pot servi lucrările de resta-

„Expoziţia despre coloniştii germani în Basarabia arată că a existat un trecut frumos, să lucrăm împreună asupra unui viitor mai bun”

urare a bisericilor din Sărata și Albota sau Muzeul Ţăranilor din Friedenstal. Expoziţia scoate în evidenţă nu numai istoria tumultuoasă a germanilor din Basarabia de la stabilire până la strămutare, ea tematizează și viaţa cotidiană, viaţa în comun, cultura și mentalitatea lor, precum și relaţiile germanilor cu alte grupuri etnice din Basarabia. În baza a numeroase fotografii și documente, prezentate pe 22 de bannere color, de format mare, începe, cu ajutorul unui sistem de marcaj colorat, o „excursie” prin expoziţia din sala reprezentativă a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie.

G`ndul s=pt=m`nii „Aproape toţi oamenii rezistă nenorocirilor. Dar dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul unui om, dă-i putere”. Abraham LINCOLN

Prezent la inaugurarea expoziţiei, Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, a menţionat: „Populaţia Republicii Moldova a păstrat cele mai bune amintiri despre coloniștii germani, remarcând, în primul rând, hărnicia lor și durabilitatea activităţilor economice și culturale, realizate în ţinutul basarabean timp de aproape 100 de ani. Personal, încă de mic copil, de la părinţii mei, am luat cunoștinţă despre lucrurile frumoase ale germanilor basarabeni, în special, prin intermediul satului Chetrosu, care s-a aflat în vecinătatea localităţii mele natale. Consider că expoziţia de astăzi reprezintă un omagiu adus unor oameni simpli, care nu și-au propus altceva decât să creeze și să colaboreze pentru prosperitatea geniului uman. Felicit cu această ocazie organizatorii și aș vrea să vă asigur că Ministerul Culturii al Republicii Moldova va susţine în continuare orice acţiune care vine să contribuie la consolidarea relaţiilor între popoarele noastre.” Igor Corman, doctor în știinţe, președintele Forumului moldo-german și al Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, ex-ambasador al Republicii Moldova în Germania, a menţionat: „Comunitatea nemţilor basarabeni este o punte vie între ţările noastre. Cred că trebuie să depunem eforturi ca nemţii basarabeni să fie recunoscuţi în Republica Moldova, cel puţin la fel de bine cum știu că ei îngrijesc memoria și amintirile despre aceste meleaguri, unde au locuit până la 1940”.

Ingo Rudiger Isert, președinte al Asociaţiei germanilor din Basarabia în Stuttgart, a declarat: „Expoziţia de astăzi este un pas înainte spre a face cunoștinţă unul cu altul și spre o înţelegere reciprocă și, totodată, spre un viitor comun care, din păcate, deocamdată, se află la capătul unei căi lungi. Ca german basarabean și cu ocazia expoziţiei despre coloniștii germani în Basarabia, voi exprima cuvântul meu de salut mai mult prin aspecte și experienţe personale, și anume punând accentul pe relaţiile între moldoveni și germanii din Basarabia. Contactele înfloritoare între basarabeni și germani au început în 1990, cu călătoriile acelor mii de germani din Basarabia în fosta lor patrie. În sate aveau loc întâlniri între foștii locuitori germani și populaţia care locuiește astăzi acolo, cu toate că la început, apropierea unul de altul era fragedă, în scurt timp s-a dezvoltat o bunăvoinţă și o prietenie ospitalieră, despre care germanii din Basarabia povesteau mereu la întoarcerea lor în Germania. Ceea ce se practica individual între populaţie, se practica și pe plan politic. Germanii din Basarabia au cunoscut de la populaţia baștinașă, nu numai plante și legume care până atunci le erau necunoscute, cum ar fi ardeiul, zămosul și vânăta, și au învăţat nu numai să prepare bucate, dar au cunoscut și ospitalitatea care a devenit un component nelipsit din viaţa lor.

„Existenţa acestei minorităţi a fost trecută sub tăcere de către istoriograﬁa sovietică” Republica Moldova caută un drum spre Europa, pentru aceasta ea trebuie să treacă peste un pod, care este susţinut de mai mulţi stâlpi. Unul dintre

100 de studenţi USM, UTM şi ASEM au primit burse în cadrul Programului de Responsabilitate Socială al VictoriaBank 100 de studenţi ai Universităţii de Stat din Moldova, ai Universităţii Tehnice din Moldova și ai Academiei de Studii Economice din Moldova au beneficiat de burse pentru anul de studii 2010-2011 în mărime de 650 de lei lunar. Studenţilor le-au fost înmânate carduri bancare VictoriaBank, la care au fost deja transferate bursele pentru lunile septembrie și octombrie. Mai mult decât atât, o parte din studenţi vor beneficia și de locuri de muncă în cadrul VictoriaBank SA. Reprezentanţii băncii, rectorii instituţiilor superioare de învăţământ și studenţii au menţionat că parteneriatul dat este un exemplu de succes și de responsabilitate socială a unui lider pe piaţa bancară din Republica Moldova.

Vlad Plahotniuc, președintele Consiliului de Administraţie VictoriaBank, iniţiator al Programului de Burse VictoriaBank: “Ne-am propus să vă acordăm acest suport nu neapărat ca parte materială, ci ca un imbold de motivaţie pentru aspiraţiile voastre. Și vă promitem că vom fi alături de voi și după absolvire. Grupul nostru este cel mai mare beneficiar al produsului universităţilor. Vă dorim multe performanţe și succes.” Natalia Politov-Cangaş, președinte VictoriaBank: “Acest proiect a demarat în cadrul programului de Responsabilitate Socială Corporativă în scopul promovării și stimulării viitorilor specialiști în diferite domenii de activitate ale economiei Republicii Moldova.” Ion Bostan, rector UTM: “Proiectul de acordare a burselor VictoriaBank corespunde obiectivelor procesului de la Bologna de edificare a unui sistem educaţional de calitate, prin stimularea studenţilor într-o competiţie deloc ușoară pentru a obţine rezultate meritorii în studii.” Grigore Belostecinic, rector ASEM: “Apreciez bunele relaţii între mediul de stat și cel de afaceri. Succesul businessului depinde de capacitatea universităţilor de a pregăti profesioniști și deschiderea ulterioară a mediului de afaceri, inclusiv a VictoriaBank, spre colaborare și dialog.”

acești stâlpi este Asociaţia Germanilor din Basarabia. Expoziţia despre coloniștii germani în Basarabia arată că a existat un trecut frumos, să lucrăm împreună asupra unui viitor mai bun”. Profesorul Klaus Bochmann, reprezentant Moldova Institut Leipzig: „Această expoziţie este un pas în realizarea obiectivului nostru, care este apropierea cât mai strânsă între oamenii de știinţă și de cultură din Germania și Republica Moldova. Pe panourile prezentate aici aţi observat cât de bogată în culori a fost viaţa zilnică și culturală a acestei minorităţi. Multilingvismul nu trebuie să fie o piedică pentru prosperitatea unei societăţi. Și nici multietnicitatea în sens mai larg nu trebuie să fie o asemenea piedică și chiar bogăţia vieţii acestei minorităţi arată că în situaţia unei minorităţi se poate dezvolta într-un sens de complicitate. Este interesant de văzut că existenţa acestei minorităţi a fost trecută sub tăcere de către istoriografia sovietică”. Dr. Ute Schmidt, reprezentantul Universităţii Libere din Berlin, unul dintre organizatorii expoziţiei, a declarat: „Nu dorim să prezentăm un trecut prăfuit sau nostalgic, dimpotrivă, dorim să reînviem istoria de 125 de ani a coloniștilor germani în Basarabia, care a fost de mult uitată și pe care s-o prezentăm ca o istorie ce are legătură cu ziua de astăzi. Ne dorim ca expoziţia să-i intereseze și pe cei tineri, pentru că migrarea este o temă actuală. Mă bucur mult că Muzeul Naţional ne-a pus la dispoziţie obiecte și documente din patrimoniul său. După 125 de ani de existenţă a comunităţii prospere, în ciuda evenimentelor modificatoare, apelul de strămutare din 1940 a însemnat un final abrupt, numai câţiva germani au rămas aici. În percepţia publică, istoria coloniștilor germani de 5-6 generaţii, actualmente este, practic, uitată. Pentru imigranţii germani de la începutul secolului XIX, Basarabia a fost un pământ nostalgic, copiii și nepoţii lor din Germania simt până acum această legătură cu fosta lor patrie. Un simbol al acestei legături este și expoziţia”. Până la 1 decembrie puteţi vedea în imagini istoria coloniștilor germani în Basarabia la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

15 octombrie Evenimente 1451: La Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, este ucis de către Petru Aron 1815: Napoleon I al Franței își începe exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic. 1922: La Alba Iulia a avut loc încoronarea lui Ferdinand Victor Adalbert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al tuturor românilor - Ferdinand I (1914-1927). 2001: A apărut, la București, primul număr al cotidianului “Realitatea românească” 2003: Prima misiune chineză în spațiu, Shenzhou 5; China a trimis o capsulă spațială având la bord un astronaut - Yang Liwei

Nașteri

Gheorghe Ciocan, rector USM: “Sunt de acord cu dl Plahotniuc - mai întâi vin performanţele academice, iar apoi cele profesionale. Acest proiect constituie o investiţie în instituţiile noastre de învăţământ și sperăm că va avea o durabilitate ulterioară.” Elena Dumitraş, studentă ASEM: “Este un gest frumos și efectiv pentru că ne oferă șansa să ne realizăm planurile și să ne punem în practică ideile.” Mariana Panainte, studentă UTM: “Sincere mulţumiri pentru acest aport financiar. Sunt singura care a beneficiat atât de bursă socială, cât și de cea de merit. Vă sunt foarte recunoscătoare.”

Toţi câștigătorii burselor au fost selectaţi după următoarele criterii de eligibilitate: 1) studenţii care au efectuat integral activităţile didactice din planul de învăţământ; 2) deţin o medie generală minimă de 9,5 pentru bursele de merit și cel puţin 8 pentru bursele sociale (studenţi orfani). Decizia privind acordarea bursei a fost aprobată de comun acord cu senatele UTM, ASEM și USM. Reprezentanţii BC VictoriaBank SA au declarat că vor examina posibilitatea să continue această practică și în următorii ani. Serviciul relaţii cu publicul BC VictoriaBank SA

70 î.Hr.: Virgiliu, poet roman (d. 19 î.Hr.) 1608: Evangelista Torricelli, fizician italian (d. 1647) 1805: Haceatur Abovian, scriitor armean (d. 1848) 1814: Mihail Lermontov, scriitor rus (d. 1841) 1825: Maria a Prusiei, soția regelui Maximilian al II-lea al Bavariei (d. 1889) 1844: Friedrich Nietzsche, filosof german (d. 1900) 1893: Regele Carol al II-lea, rege al României 1930-1939 (d. 1953) 2005: Prințul Christian al Danemarcei, fiul Prințului Moștenitor Frederik al Danemarcei

Decese 1451: Bogdan al II-lea, domn al Moldovei 1605: Akbar cel Mare, mare mogul al Indiei 1917: Mata Hari, dansatoare olandeză și spioană (n. 1876) 1934: Raymond Poincaré, om de stat francez (n. 1860) 1998: Leopoldina Bălănuță, actriță româncă de teatru și film (n. 1934)

Sărbători * Ziua Internațională a nevăzătorilor * Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.

FLUX EDI|IA DE VINERI

15 OCTOMBRIE 2010

Reportaj

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova şi-a lansat oficial activitatea printr-un summit economic internaţional ***

07.10.10 Chişinău. Avantajele poziţionării Republicii Moldova între Est și Vest, dar și importanţa existenţei unei asociaţii care ar proteja și ar promova interesele comunităţii de afaceri din Moldova au fost principalele teme de discuţie în cadrul business forumului internaţional, organizat cu ocazia lansării oficiale a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM). La eveniment au participat peste 100 de oameni de afaceri, oficiali și ziariști din peste 10 ţări, inclusiv din CSI și Uniunea Europeană.

Politicianul şi scriitorul francez Dominique de Villepin, fost ministru de Externe în Guvernul francez, ex-prim-ministru al Franţei în perioada 2005-2007: „Astăzi orice perspectivă de integrare a oricărui stat nu mai este o problemă în Europa. Suntem la sfârșitul unui proces istoric și noi trebuie să intrăm într-un nou proces istoric. Este foarte important pentru orice stat care are dorinţa de a se integra să înţeleagă pe viitor care sunt evoluţiile în Uniunea Europeană. Există doar o singură strategie de succes: democraţie, piaţă liberă, educaţie și de

a avea o influenţă regională mai pozitivă. Acest lucru este foarte valoros pentru Europa. Astăzi statele europene au o rată de creștere economică de 1% și această situaţie va rămâne pe viitor. Europa are nevoie de state membre cu un nou dinamism. Dacă Moldova își va face temele de acasă, și aceste teme sunt: de a avea o democraţie veritabilă, de a avea un consens social adevărat, de a pune miza pe cultură și educaţie, ea va deveni o ţară atractivă pentru Uniunea Europeană. Republica Moldova va fie un exemplu pentru regiunea estică, care are cele mai bune relaţii cu Rusia, CSI și România. În acest caz, Europa ar spune că, cu ajutorul Moldovei, am fi mai mari, am avea capacităţi de influenţă mai mari, chiar dacă aceasta este greu să ne

imaginăm. Timpul lucrează în favoarea Moldovei. Încercaţi să profitaţi de orice situaţie, cu Rusia, cu Uniunea Europeană, cu alte state. Profitând de aceasta vă veţi poziţiona foarte bine.”

Vladimir Plahotniuc, preşedintele al Consiliului de Administraţie AOAM: „Mulţumim dlui de Villepin, avem foarte multe de învăţat de la domnia sa, la fel cum putem folosi experienţa deosebită a invitaţilor noștri din Rusia și România. Prezenţa lor reprezintă doar un prim pas dintr-un proiect de lungă durată prin care AOAM își propune să invite în Republica Moldova profesioniști dovediţi, împreună cu care să începem să dezbatem serios problematica economiei naţionale, regionale și europene. Republica Moldova este o ţară cu un statut deosebit, amplasată la frontiera estică a Uniunii Europene, poziţionată la limita vestică a spaţiului ex-sovietic. Este un plasament deosebit din punct de vedere geopolitic, dar care, din păcate, nu a fost fructificat până în ziua de astăzi. Poate pe lângă respon-

sabilitatea politicienilor este și vina noastră, a oamenilor de afaceri, care ar fi trebuit să ne grupăm mai devreme, să încercăm să compensăm la nivel privat ceea ce guvernele noastre nu au reușit, la nivel diplomatic. Cu acest gând am pornit la fondarea acestei organizaţii și prezenţa Dvs numeroasă de astăzi confirmă că nu am greșit. În calitate de președinte vă asigur că vom fi un partener onest și constructiv, partener al oricăror proiecte de stat sau private care își propun dezvoltarea Moldovei.”

Andrian Candu, director general AOAM: „Apare o nouă misiune și un nou jucător, și anume AOAM. În Moldova sunt organizaţii care s-au impus prin notorietate, experienţă, cum sunt Camera Americană de Comerţ, Asociaţia Investitorilor Străini, Camera Franceză de Comerţ, mai recent creată, sau alte organizaţii de acest gen. AOAM nu-și pune scopul să le ia locul, ea ar vrea să se alăture tuturor, consolidând oamenii de afaceri în scopuri nobile. Ca și obiective își trasează clar promovarea imaginii ţării în exterior, consolidarea reprezentanţilor

oamenilor de afaceri, monitorizarea continuă a acţiunilor statului și a autorităţilor și sporirea capacităţii profesionale a administratorilor. Prin ce se deosebește AOAM de alte asociaţii? Membrii asociaţiei sunt persoane fizice, manageri de succes sau proprietari de afaceri care ţin să împărtășească acel succes. Însăși faptul că mai apare o voce, o pereche de ochi, deja este bine. Sper să avem, în sfârșit, prin eforturi comune, succes. Așa cum ne sugerează motto-ul organizaţiei: Spem Succesus Alit – Succesul generează speranţă!”

Valeriu Lazăr, Prim-vicepremier, ministru al Economiei: „Sunt sigur că AOAM devine un partener de discuţii destul de solid, destul de serios. Îmi face plăcere să fiu alături de voi și dacă pe undeva Ministerul Economiei a avut un nivel de deschidere faţă de oamenii de afaceri se datorează faptului că vin și eu din mediul de afaceri. Nu poţi face politici publice calitative, cu atât mai mult politici economice axate pe dezvoltarea antreprenorialului, dacă nu ai în spate măcar o zi de experienţă de

antreprenor. Într-o economie de piaţă, forţa motrice sunt antreprenorii, de aceea este de datoria oricărui Guvern, a oricărui minister, cu atât mai mult lucrul acesta este valabil pentru responsabilii de politicile de dezvoltare, să asculte ceea ce spun oamenii de afaceri. Noi avem nevoie de parteneri de dialog, avem nevoie într-adevăr ca din partea societăţii, din partea oamenilor de afaceri să avem, în sensul bun al cuvântului, o presiune permanentă, dar ceea ce-i mai important – voi aveţi capacitatea și expertiza de a veni cu soluţii.”

Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei: “Vă felicit pentru iniţiativa de a organiza un forum atât de reprezentativ, suntem onoraţi și foarte bucuroși să-l avem alături de noi pe Dominique de Villepin și să beneficiem de practica vastă a acestuia în domeniul de eurointegrare și cooperare regională. Sunt de părerea că una dintre direcţiile prioritare pentru o asociaţie a oamenilor de afaceri trebuie să fie sporirea competitivităţii Republicii Moldova la nivel naţional și regional.”

Dan Matei Agathon, secretar general şi purtător de cuvânt al Confederaţiei Patronale din Industria României (CONPIROM): “Noi reprezentăm 63% din cei care muncesc în România. Salutăm înfiinţarea AOAM și vă punem la dispoziţie nu sfaturi, nu lecţii, ci toată expertiza pe care o avem ca membri în Business Europa, ceea ce înseamnă organizaţia patronală cea mai importantă din Europa, în Consiliul Economic european și membru al Consiliului Economic din România.”

AOAM este o Asociaţie obștească, neguvernamentală, non-profit, care întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dezvoltare a societăţii prin dezvoltarea mediului de afaceri, susţinerea spiritului antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene. AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte concrete, de dezvoltare aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul naţional de impulsionare a mediului de afaceri. Fondator al AOAM este omul de afaceri Vlad Plahotniuc, iar membrii AOAM sunt oameni de afaceri din Republica Moldova, fiind încurajată și participarea întreprinzătorilor din alte ţări, la fel ca și investitorii străini din Republica Moldova, care, prin realizările sale personale și profesionale, au dat dovadă de eficienţă și rezultate remarcabile în afaceri. Membrii reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri din Republica Moldova, care dispun de o experienţă bogată și cunoștinţe profunde privind practicile de afaceri locale și internaţionale. Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: Iniţiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investiţiilor străine; Programe de susţinere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investiţional eficient. ţie. Scopul principal al asociaţiei trebuie să fie promovarea comunităţii de afaceri a Republicii Moldova în direcţiile în care aceasta va obţine o profitabilitate maximă. Astăzi mult s-a vorbit despre oportunităţile geografice. Cred că nu este corect să fie pusă întrebarea CSI sau Europa. Cred că răspunsul de care trebuie să se ghideze asociaţia nouformată este: ȘI - ȘI”, a spus Vladimir Colmogorov, vicepreședinte al Congresului Internaţional a Industriașilor și Întreprinzătorilor.

Vladimir Colmogorov, candidat în ştiinţe economice, academician, Academia Internaţională de Informatizare şi Academia Internaţională de Transport din Federaţia Rusă: “Sunt foarte bucuros să particip la această manifesta-

Adriana IEPURE, pentru FLUX

La Rusca a fost pusă în funcţiune o nouă staţie de epurare a apelor reziduale La penitenciarul de la Rusca a avut loc inaugurarea oficială a Zonei Umede Construite (ZUC), care face parte din proiectul Elveţian de Apă și Sanitaţie, în colaborare cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare. La evenimentul care a avut loc luni, 11 octombrie, au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai ministerelor Justiţiei, Mediului, dar și donatorii străini. Potrivit reprezentanţilor „ApaSan”, ZUC reprezintă o tehnologie inovaţională de epurare a apelor reziduale, care a fost implementată în Republica Moldova de către Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) în anul 2007. Penitenciarul de la Rusca a fost selectat pentru implementarea primei ZUC în calitate de proiect pilot şi ca teren experimental pentru cercetări. Construcţia staţiei de epurare pentru penitenciar a demarat în anul 2007 şi a fost finalizată în vara anului curent. La moment, staţia permite epurarea apelor uzate care vin de la penitenciar, dar şi de la cele 50 de familii din sat. Expertul tehnic din cadrul proiectului „ApaSan”, Alexandru Jubea, a precizat pentru FLUX că prima treaptă a procesului tehnologic reprezintă un tanc septic de circa 50 de metri cubi. A doua treaptă de epurare a apelor reprezintă zona umedă cu aria de 1200 de metri pătraţi, adică 3 metri pătraţi pe cap de consumator. „ZUC reprezintă un pat cu pietriş de 60 de centimetri pe care se depune pelicula biologică. Această peliculă asigură pro-

cesul de epurare. „Vreau să menţionez că acest proces îndeplineşte normativele de stat pentru epurarea apelor uzate şi este un proces ecologic care necesită minimum de întreţinere şi se înscrie perfect în peisajul natural al ţării”, a mai afirmat Jubea. Întrebat de problemele cu care s-au confruntat la implementarea proiectului, expertul a precizat că cele mai multe probleme au fost la nivel de aprobări de stat. Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, este de părere că proiectul este unul destul de atractiv pentru ţara noastră. El crede că astfel de staţii de epurare ar trebui să fie construite în toate localităţile mici ale ţării. „Este un proiect care ne permite să construim staţii mici de epurare, care sunt mult mai ieftine ca investiţie, în comparaţie cu staţiile convenţionale. Acestea necesită mai puţine cheltuieli pentru întreţinere şi nu au nevoie de

personal calificat”, a spus ministrul. Şalaru consideră că proiectul va fi acceptat de foarte multe localităţi, deoarece relieful ţării permite implementarea acestor tehnologii. Întrebat dacă bugetele localităţilor din mediul rural dispune de banii necesari pentru construcţia ZUC, ministrul Mediului s-a declarat convins că este nevoie atât de utilizarea judicioasă a

mijloacelor financiare din bugetele locale şi din bugetul republican, cât şi de valorificarea deschiderii fără precedent pe care o manifestă partenerii străini pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Totodată, şeful penitenciarului de la Rusca, Ion Ciubuc, a precizat pentru FLUX că din anul 2005, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a implementat şi alte proiecte în cadrul instituţiei penitenciare. A fost renovat blocul de trai, a fost construit dormitorul, uscătoria, un duş de vară cu baterii solare şi, în final, a fost conectat penitenciarul la sistemul de canalizare. „În urma aplicării acestor proiecte, condiţiile de deţinere în penitenciar au devenit mai bune şi corespund normelor europene”, a menţionat Ion Ciubuc. Potrivit lui, vechea staţie de care s-au folosit până în prezent era într-o stare destul de dezastruoasă. Ion Ciubuc a mai spus că îşi doreşte o sală de sport bine amenajată pentru condamnate, menţionând că, pe

perioada detenţiei, acestea sunt incluse în diverse programe socioeducative. „În cadrul penitenciarului, deţinutele sunt antrenate în programul prosport. Vara este mai uşor, pentru că avem stadion, dar iarna este greu. Contăm mult şi pe reprezentanţii diferitor confesiuni religioase care ne-au ajută de nenumărate ori. Sperăm că şi de data aceasta ne vor susţine cu materiale de construcţie pentru a realiza construcţia sălii de sport”, a mai adăugat Ciubuc. În scopul de a ne informa cu condiţiile de detenţie, am făcut şi o vizită pe teritoriul penitenciarului. Pe data de 11 octombrie, în ziua sosirii noastre la Rusca, tocmai a avut loc închiderea sezonului sportiv, care a început pe data de 24 iunie. Pe durata sezonului, au fost organizate competiţii la volei, alergări şi altele, iar câştigătoarele au fost distinse cu diplome. Potrivit şefului Serviciului activitate educativă, psihologică şi culturală, Victor Panainte, conform legislaţiei în vigoare, deţinutele sunt stimulate prin diferite metode: întrevederi suplimentare de scurtă sau lungă durată, convorbiri telefonice suplimentare. „În zilele de

odihnă şi de sărbători naţionale, condamnatele joacă volei, tenis, jocuri de masă, unele dintre ele descurcându-se chiar foarte bine. Pe timp de iarnă este mai greu, deoarece nu dispunem de o sală de sport”, a mai precizat Panainte. Am discutat şi cu câteva deţinute de la Rusca, despre viaţa lor de zi cu zi din penitenciar. Natalia Bujoreanu ne-a povestit că îi este foarte dor de părinţi şi îşi doreşte cel mai mult ca să fie alături de familie. Ea spune că încearcă şi aici să-şi facă viaţa interesantă. Astfel, în timpul liber joacă volei şi nu se supără unele pe altele dacă au pierdut sau au câştigat. În curând, a spus ea, vor începe pregătirile pentru concerte, pentru că se apropie sărbătorile de iarnă.

Olesea Ananii ne-a mărturisit că îi este foarte dor de familie, mai ales că acasă o aşteaptă doi copii. Femeia susţine că această întâmplare tristă din viaţa ei îi va fi o învăţătură bună pentru viitor. „Cea mai mare dorinţă a fiecăreia dintre noi este libertatea, pentru că aici, între patru pereţi, o altă dorinţă nici nu poţi să ai”, zice Olesea. Întrebată cu ce se ocupă deţinutele la penitenciar, ea ne-a spus că deţinutele muncesc în brigada agricolă, câte opt ore pe zi, în afară de sâmbătă şi duminică. Deşi nu au prea mult timp liber, unele dintre condamnate au posibilitatea să şi înveţe aici. De exemplu, studiază computerul şi învaţă să coase. Precizăm că în penitenciarul de la Rusca îşi ispăşesc pedeapsa 262 de condamnate, în două tipuri de detenţie: de tip închis – 170 şi semiînchis – 92. Printre acestea sunt 3 minori şi o mamă cu copil mic. Mai menţionăm că, în total, costul proiectului Zonei Umede Construite a fost de trei milioane de lei, iar suma totală investită de Agenţia Elveţiană în acest penitenciar a constituit 16 milioane de lei. Alte trei staţii similare au mai fost construite în satele Sărata Galbenă, Negrea şi Brătuleni. Tatiana MANEA, FLUX

15 OCTOMBRIE 2010

SFATURI UTILE

Cum să întreţinem uneltele de grădinărit

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Prepară diverse salate delicioase cu legume Salată de conopidă

Primul pas pe care trebuie să-l faceţi în această operaţiune este să găsiţi și să umpleţi cu nisip uscat o găleată veche sau un ghiveci mai mare, suficient de încăpător pentru a depozita în el toate uneltele de metal. Amestecaţi nisipul cu ulei de mașină, deși la fel de bun este și uleiul alimentar, vegetal, până când nisipul este bine îmbibat. Cu ajutorul unui cuţit sau lopăţică înlăturaţi nămolul întărit de pe unelte și mai ales de pe lama de metal, pregătind astfel uneltele înainte de a trece la următorul pas. Următoarea etapă este să introduceţi fără teamă în nisipul dinainte preparat în amestec cu ulei, toate uneltele care au parte metalică, adică lopeţi, cazmale, greble, foarfece. Amplasaţi apoi găleata sau ghiveciul conţinând uneltele într-un loc răcoros, uscat de preferinţă, pentru a le păstra în siguranţă pe timpul iernii. Nu vă mai rămâne decât să lăsaţi amestecul de nisip și ulei să facă restul. Pentru uneltele din lemn vă sfătuim să le ungeţi și pe ele cu ulei, pentru a nu crăpa sau pentru a nu se usca pe timpul iernii. Apoi așezaţi-le fără grijă în depozitul de unelte până la primăvară. După ce iarna a trecut și se apropie primăvara aveţi nevoie de unelte pentru a vă remodela grădina. Deci, nu trebuie decât să le scoateţi pe fiecare din găleata cu nisip în care au stat câteva luni bune și să le lustruiţi cu o cârpă moale, pentru a îndepărta atât nisipul, cât și uleiul. Veţi rămâne surprinși cât de bine vor arăta, aproape ca noi, fără rugină. Dacă nu aţi ţinut uneltele în găleata cu mixtură, atunci primăvara le puteţi băga de câteva ori în amestec de nisip cu ulei și apoi să le frecaţi bine pentru a îndepărta resturile de pământ sau rugină. Mixtura de nisip și ulei poate fi folosită oricând, de câte ori aveţi nevoie. După ce le-aţi curăţat puteţi agăţa uneltele la locul lor. Înainte de a le folosi verificaţi dacă sunt îndoite cozile de lemn, eventual înlocuiţi-le cu unele noi, de asemenea verificaţi cuiele de fixare și dacă s-au rupt sau au ruginit, schimbaţi-le și pe ele, pentru a nu vă trezi cu uneltele rupte în timp ce lucraţi în grădină. După fiecare utilizare curăţaţi uneltele de pământ și păstraţi-le într-o ordine anume, pentru a le găsi mai ușor.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Salată de legume Ingrediente: cartofi 1 kg, fasole verde 500 de grame, ceapă 250 de grame, castraveţi muraţi 300 de grame, pătrunjel verde 1 legătură, ulei 75 grame, oţet 40 ml și sare. Mod de preparare: Cartofii se fierb în coajă, se curăţă și se taie felii. Fasolea se fierbe și se taie în bucăţi. Ceapa se taie

Ingrediente: 1 conopidă, 2 ardei verzi, 8 roșii, 50 ml oţet, 150 ml ulei, sare, piper. Mod de preparare: Taie conopida în buchete mici. Pune-le la fiert până se înmoaie și se frăgezesc. Taie ardeii verzi în felii subţiri. Taie și roșiile în felii micuţe. Amestecă conopida cu ardeiul și roșiile într-un bol. Adaugă oţet, ulei, sare și piper. Amestecă ingredientele bine. Înainte de a servi, ţine salata la frigider timp de 30 de minute. Mai poţi adăuga și parmezan ras.

Salată de dovlecei cu maioneză şi usturoi Ingrediente: 2 dovlecei mai mari, 3 căţei de usturoi,1 linguriţă Delikat, 1 linguriţă de sare și maioneză. Mod de preparare: Dovlecii se curăţă de coajă și se taie în două pe lung, se scoate partea cu sâmburi din mijloc cu o lingură, se taie bucăţi și se pun la fiert pentru circa 15 minute întro oală cu apă clocotită în care am pus și o linguriţă cu Delikat. Se pun la scurs într-o sită. După ce s-a scurs apa și s-au răcit un picuţ se pasează (prin sită), se adaugă căţeii de usturoi făcuţi mujdei (cu 1 linguriţă rasă de sare) și se amestecă bine. După ce s-a răcit de tot se adaugă maioneză (după gust), se omogenizează amestecul și se dă la frigider pentru două-trei ore. Merge foarte bine alături de chiftele și roșii.

Cum să foloseşti tratamentele pentru plante Îngrășământul, insecticidele sau pesticidele sunt ingrediente de care plantele tale pot avea nevoie la un moment dat. Totuși, dacă nu ești un expert în ceea ce privește acest tratament, trebuie să le aplici cu atenţie și să ţii cont de câteva reguli simple.

la ouăle fierte tocate cubuleţe. La sfârșit se potrivește de sare, piper și se adaugă o legătură de mărar. Se servește ca aperitiv, înainte de masă.

Salată de vinete cu dovleac turcesc Ingrediente: 1 kg de vinete coapte, 500 de grame de dovleac turcesc, o ceapă, ulei, sare. Mod de preparare: Se scoate miezul de dovleac, se taie cubuleţe și se pune la fiert în apă cu sare. După 10-15 minute se scoate, se scurge bine și se pasează până se obţine o pastă omogenă. Pasta obţinută se amestecă cu vinetele care au fost tocate în prealabil, se adaugă o ceapă tocată mărunt sau rasă, ulei, sare, după gust. Se așază pe un platou și se ornează cu felii de gogoșari muraţi.

peștișori, iar castraveţii se taie cubuleţe. Se adaugă sare, ulei și oţet subţiat cu apă, se amestecă totul bine, se aranjează salata pe un platou și se presoară deasupra cu verdeaţă.

Salată de ţelină cu maioneză Ingrediente: 3 ouă, zeamă de lămâie sau hellas, 1 ţelină, 1 conopidă, sare, piper, o legătură de mărar și usturoi. Mod de preparare: Se taie bucăţi conopida, se pune la fiert, iar după ce este gata, se scurge de zeamă și se lasă să se răcească. Între timp se face maioneză din 2 ouă fierte și unul crud (la care se adaugă zeamă de lămâie). Într-un castron se pisează usturoi cu sare și apoi se adaugă maioneza, ţelina dată prin răzătoare, conopida tăiată mărunt, cât și albușurile de

Salată de dovleac Ingrediente: dovlecei 250 de grame, castravete acru 1, roșii 2-3, ceapă 1, boia, pătrunjel, ulei 2-3 linguri. Mod de preparare: Dovleacul se dă prin răzătoare, restul de legume se taie în cuburi, iar verdeaţa se toacă mărunt. Toate se amestecă. Se mai poate adăuga și varză acră.

Ingrediente: 250 de grame de paste (macaroane), 3 căni de piept de pui pregătit la grătar și tăiat în bucăţi, 0,75 cană de migdale tăiate, 3 căni de bobiţe de struguri, 1 cană de nuci tăiate. Mod de preparare: Fierbe pastele potrivit indicaţiilor de pe pachetul în care le-ai

Ingrediente: 450 de grame de ciuperci proaspete, 2-3 lămâi, 1 lingură arpagic mărunţit, 1 lingură pătrunjel proaspăt și mărunţit, 1 lingură de frunze uscate de tarhon, ½ cană dressing pentru salată, 60 de grame ardei capia la borcan, uscat, ½ linguriţă de sare, 1/8 linguriţă de piper, 1 linguriţă de zahăr, 2 linguriţe de muștar. Mod de preparare: Ciupercile se decojesc, se spală și se taie mărunt. Cele 2-3 lămâi se storc pentru a se obţine un suc de lămâie de aproximativ 1/3 cană. Pune într-un bol mare bucăţile de ciuperci. Scurge peste ele sucul de lămâie, pune arpagicul, pătrunjelul și tarhonul. Acoperă cu un capac și dă vasul la frigider timp de o oră. Între timp, pune în alt bol dressingul pentru salată, ardeiul capia, zahărul, sarea, piperul și muștarul. Amestecă bine compoziţia. Apoi, pune-o la frigider pentru o oră.

Cum să-ţi vopseşti părul în sezonul rece În acest sezon, șuviţele se poartă cât mai departe de rădăcina părului. Ele ar trebui să înceapă în jurul mijlocului firului de păr, pentru efectul cel mai elegant. Dacă vrei să îţi vopsești părul negru, alege în această toamnă o nuanţă cât mai intensă. Ţine însă cont de faptul că un păr negru „pana corbului” evidenţiază toate imperfecţiunile tenului. Negrul cărbune poate fi accentuat cu succes cu reflexii albăstrui sau de un roșu subtil. Aceste note de culoare date părului negru te pot ajuta să obţii și o coafură foarte reușită.

Toamna este anotimpul cel mai potrivit pentru o schimbare majoră pentru părul tău. După lunile de vară, în care părul a fost expus radiaţiilor UV și decolorat, este timpul să-ţi alegi una dintre nuanţele hot ale sezonului și să o integrezi stilului tău. În această toamnă, în căutarea culorii ideale pentru părul tău, accentul trebuie pus pe nuanţa care se potrivește cel mai bine cu pielea ta. Spre deosebire de vară, când contrastul a fost important, tonurile preferate de creatorii de modă pentru acest sezon sunt mai blânde. Culoarea șuviţelor trebuie și ea aleasă astfel încât să creeze un contrast mai mic, dar și un look multidimensional.

Stiliștii le recomandă roșcatelor să-și vopsească părul într-o singură nuanţă de la nuanţe vibrante de mahon până la cupru. Puritatea acestor nuanţe este elementul definitoriu în acest sezon. Vopsirea unor șuviţe va scădea impactul unei coafuri frumoase cu păr roșcat. Alege cu multă atenţie nuanţa de vopsea cea mai potrivită tenului tău, pentru a fi în top toamna aceasta.

Şuviţe pentru brunete Cum să foloseşti pesticidul

În primul rând, este foarte important să știi că plantele necesită îngrășământ, în general, doar în lunile martie–septembrie. Totuși, acest lucru depinde foarte mult în funcţie de plante. De exemplu, trandafirii pot fi fertilizaţi lunar, doar până la sfârșitul lunii iulie. De asemenea, un alt aspect esenţial este acela că nu toate florile au nevoie de același îngrășământ. Unele plante au nevoie de fosfor, potasiu, fier, cupru, azot, bor, mangan sau magneziu. Îngrășământul lichid se folosește o dată la aproximativ 10 zile, doar în sezonul cald. În cazul în care nu vrei să utilizezi îngrășământul lichid și să îl adaugi în apă de fiecare dată când uzi floarea, poţi opta pentru îngrășământul solid, care au forma asemănătoare unor bomboane. Acestea se introduc în pământ (numărul depinde de mărimea ghiveciului, dar, în general, sunt suficiente 2-3 bucăţi). O altă variantă asemănătoare sunt beţișoarele cu îngrășământ, care se utilizează în aceeași manieră. Îngrășământul dat plantei sub această formă îi ajunge pentru aproximativ 2-3 luni, așa că nu trebuie să îţi faci griji de faptul că ai uitat să le oferi resursele necesare.

cumpărat. Scurge-le bine și lasă-le să se răcească. Pregătește puiul la grătar și taie-l bucăţi. Taie și migdalele și bobiţele de struguri. Într-un bol, amestecă pastele și restul ingredientelor. Adaugă și o jumătate de cană de dressing pentru salată, în funcţie de preferinţele de moment (din oţet și ulei, sau din alte legume).

FRUMUSEŢE

Roșul este culoarea vedetă în ceea ce privește părul vopsit în această toamnă. Stiliștii preferă să aleagă tonuri naturale, însă nici roșul aprins nu a dispărut dintre trendurile tomnatice.

Cum să foloseşti îngrăşământul

Ingrediente: 2 sfecle roșii, 2 mere, 55 de grame miez de nucă, 1 ţelină, pătrunjel tocat, dressing de salată, 1 legătură de năsturel.

Salată de ciuperci cu lămâie

Salată de paste cu struguri

Toamna roşcatelor

Utilizarea pesticidului trebuie să fie făcut într-un mod foarte echilibrat. Pe de-o parte dorești să elimini definitiv dăunătorii plantei, însă pe de cealaltă parte, trebuie să ai grijă ca produsul să nu dăuneze plantei sau să alunge sau omoare alte insecte de care planta are nevoie. Așadar, înainte de orice, trebuie să ceri părerea unui specialist. Mergi la fitofarmacie și explică-i inginerului care este problema plantei tale. Dă-i cât mai multe detalii și cere-i cât mai multe informaţii. Dacă este posibil, ia o probă pentru ca totul să fie cât mai clar. Rupe o frunză bolnavă din planta ta, eventual o bucată pe care se află și câteva insecte sau ciuperci și du această mostră inginerului. După ce ţi-a recomandat un produs, este bine să nu îl folosești încă din prima conform instrucţiunilor. Pentru început, diluează o cantitate mică de produs și aplică soluţie pe câteva frunze afectate, pentru a vedea care este rezultatul. În cazul în care frunzele au de suferit în urma tratamentului, înseamnă că insecticidul este mult prea concentrat și dăunează plantei. În acest caz, ar fi bine să te întorci la magazin și să ceri un produs mai slab sau să diluezi produsul și mai mult și să faci același test. Dacă totuși rezultatele sunt bune, folosește produsul pe întreaga suprafaţă a plantei, dimineaţa sau seara.

Salată de sfeclă roşie şi ţelină

Sezonul 2010/2011 aduce pentru brunete moda șuviţelor aurii. Nuanţele închise se potrivesc cu cele mai multe tipuri de ten și sunt ușor de întreţinut. Tendinţa cea mai importantă de care trebuie să ţii cont atunci când îţi alegi vopseaua este strălucirea. Cele mai căutate nuanţe în această toamnă sunt cele maro, strălucitoare și bogate, acestea fiind și cele care înmoaie trăsăturile feţei. Nuanţele de ciocolată vor arăta minunat cu câteva șuviţe mai deschise la culoare. Dacă vrei un contrast mai mare, alege o nuanţă subtilă de auriu.

Auriu pentru blonde Accentul cade tot pe intensitate în cazul blondelor în această toamnă. Culorile elegante și intense sunt la mare căutare, în timp ce blondul platinat pierde din influenţă. Cele mai căutate nuanţe de blond sunt cele aurii, cu reflexii de miere. Odată ce ai ales nuanţa de blond potrivită tenului tău, poţi adăuga o nouă dimensiune coafurii tale, alegând o nuanţă puţin mai închisă pentru rădăcini. Acest look, completat cu un ruj roșu intens, te va face cu siguranţă să fii observată în sezonul rece 2010/2011.

Cum se îngrijesc dinţii de lapte Îngrijirea danturii începe din primele luni de viaţă ale bebelușului. Astfel, este foarte important să acorzi o atenţie deosebită chiar și gingiilor puiului tău și să le îngrijești corespunzător. În timp, atunci când dinţii vor apărea, vor trebui îngrijiţi, chiar dacă sunt de lapte și copilul nu va sta cu ei foarte mult timp. În mod normal, gingiile copilului sunt foarte dureroase atunci când încep să iasă primii dinţișori, așa că este recomandat să tratezi această neplăcere pe care copilul o are. Așadar, este recomandat să îi dai copilului să mestece un obiect rece. Totuși, este bine să ai grijă la temperatură, pentru a evita o eventuală răceală. Înmoaie o bucată de bumbac în apă rece și apoi dă-i-o bebelușului să o mestece. În acest fel, disconfortul prezent la nivelul gingiilor va dispărea într-un timp scurt. Repetă acest lucru ori de câte ori gingiile copilului sunt inflamate.

Dacă durerile însă nu trec cu ajutorul acestei metode, roagă-l pe medicul pediatru să îţi recomande un gel special pentru această problemă.

Îngrijirea dinţilor Nu trebuie să aștepţi să îi iasă toţi dinţii pentru a începe să le oferi igiena necesară. Este bine să începi îngrijirea chiar de la apariţia primu-

lui dinţișor. Nu este cazul să achiziţionezi încă o periuţă de dinţi. Curăţarea o poţi face zilnic cu ajutorul unei bucăţi de bumbac înmuiate în apă călduţă. În momentul în care copilului încep să îi iasă tot mai mulţi dinţi, este bine să mergi la cumpărături

în căutare de periuţa și pasta de dinţi. Alege o periuţă cât mai colorată și, eventual, una care să aibă un mâner pe care să fie prezent unul din personajele lui preferate din desenele animate. Piaţa oferă o varietate foarte mare de astfel de produse, așa că, în mod sigur, vei găsi periuţa potrivită. De asemenea, este recomandat să alegi o pastă de dinţi special creată pentru copii. Dacă nu știi ce anume să alegi, cel mai bine ar fi să îl suni pe doctorul care se ocupă de copilul tău sau să întrebi la farmacie. Periază-i în fiecare dimineaţă și seară dinţișorii și transformă acest obicei într-un moment plăcut, într-o joacă. Este foarte posibil ca micuţul tău să nu accepte din prima ideea de periaj al dinţilor, motiv pentru care părinţii ar trebui să îi dea exemplu. Ia-l pe copil cu tine în baie atunci când te speli pe dinţi și arată-i cât de mult îţi place senzaţia pe care ţi-o oferă acest mic moment de răsfăţ.

Ai grijă să îl înveţi pe copil să nu înghită niciodată pasta de dinţi.

Vizita la stomatolog Ar fi bine să îi insufli încă de la început ideea că vizita la medicul stomatolog este o necesitate care îl poate scăpa de multe probleme. Vorbește-i despre carii și despre durerile îngrozitoare pe care le au cei care nu își îngrijesc dinţii în mod corespunzător. Atenţie! Nu îi sugera nici măcar în glumă că ar trebui să îi fie teamă de medicul dentist. Spune-i doar că stomatologul este persoana care are grijă de dinţii copiilor cuminţi și care îi ajută pe aceștia să aibă o dantură frumoasă și sănătoasă.

Mod de preparare: Taie ţelina, nucile, sfecla, merele și pătrunjelul. Amestecă cu sosul de salată. Acesta este, de preferinţă, dressing franţuzesc de salată. Altă variantă este să faci un sos din oţet din struguri albi, muștar, ulei de măsline, sare, piper și zahăr. Se garnisește cu pătrunjel.

Salată bulgărească Ingrediente: ouă, brânză, măsline, ardei iute, șuncă, ardei gras, castraveţi, roșii.

Mod de preparare: Castraveţii se curăţă, se taie roșiile în mici bucăţele și ardeiul gras. Se pun într-un castronel, se adaugă șuncă, brânză, ou fiert și măsline. Este foarte bună dacă este servită rece.

Cum să prelungeşti viaţa unui aspirator Un aspirator pare a nu necesita prea multă atenţie, însă, pentru ca acesta să fie eficient, este indicat să te ocupi de câteva aspecte legate de mentenanţă. Curăţarea unui aspirator în mod constant va prelungi viaţa aparatului electrocasnic și te va scuti de costurile de reparare sau înlocuire a sa. Iată câteva sfaturi pentru prelungirea vieţii unui aspirator: Înainte de orice operaţie de mentenanţă, asigură-te că aspiratorul este scos din priză. Dacă aspiratorul pornește în mod neașteptat atunci când îl cureţi, te poţi răni destul de grav. Verifică constant sacul sau cutia în care se adună praful și curăţă-le sau înlocuiește-le atunci când sunt pline. Chiar dacă săculeţul aspiratorului este umplut doar pe jumătate, aparatul nu va funcţiona la fel de bine ca în cazul în care acesta ar fi fost curăţat sau schimbat. Nu uita, aerul trebuie să treacă prin sacul de colectare a prafului. Dacă acest recipient este plin, aspiratorul va avea nevoie de mai multă putere pentru a funcţiona în parametri normali și se va încălzi. În timp, aparatul electrocasnic nu va mai fi atât de eficient. Este recomandat să citești instrucţiunile de folosire după ce îţi achiziţionezi un aspirator. Fii atent la explicaţiile referitoare la curăţarea sau înlocuirea sacilor de colectare a prafului și mizeriei și asigură-te că procedezi corect. De asemenea, fii atent să folosești saci speciali creaţi pentru modelul tău de aspirator. Altfel, este posibil ca praful să ajungă pe alte componente ale aspiratorului și să le defecteze.

Curăţă periile după fiecare aspirare. Acordă o atenţie specială periilor pentru carpete, ce conţin rotiţe și orificii mici care se pot înfunda cu păr și mizerie. O perie înfundată te va obliga să folosești aspiratorul mai mult timp decât în mod normal. Aparatul va fi suprasolicitat și se poate strica. Curăţă sau înlocuiește filtrele de praf. În funcţie de modelul de aspirator pentru care ai optat, este posibil să fii nevoit să faci această operaţiune după fiecare utilizare a aparatului sau o dată la câteva luni. Modelele noi de aspiratoare au filtre din plastic, ce pot fi scoase și curăţate foarte ușor. Atenţie însă, șterge bine filtrul de praf sau lasă-l să se usuce înainte de a-l pune la loc. Unele filtre sunt fabricate din hârtie sau materiale textile și, chiar dacă nu pot fi spălate, pot fi scoase și scuturate de praf sau înlocuite.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni OCTOMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 10 Ep 7,8 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.9,10 10.30 Telecinemateca. Odesa în flăcări. În rolul principal Maria Cebotari. România – Italia 1942 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.24,25 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.22,23 20.30 Desene animate 21.00Telecinemateca. Despărţiţi dar împreună. The break up. Aventuri. SUA 2006 22.40 Telecinemateca. Distracţie cu Dick și Jane. Fane with Dick and Jane. Comedie. SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte -- emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Un tată disperat (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.10, anul I 14:30 România, te iubesc! (r) 15:15 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3846 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.9 00:00 Serial: Fringe, ep.10, anul I 01:00 Film: Nume de cod: Agentu’ de serviciu 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea, ep.9 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Жди меня» 21.00 «Время» 21.30 «Побег» 22.30 Спецрасследование. «Войны наследников» 23.30 Ночные новости 23.50 «Обмани меня». Новые серии 0.45 Ким Бейсингер в триллере «Трон для русалки» 2.20 Игорь Ливанов в фильме «Репортаж с линии огня» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Репортаж с линии огня». Продолжение 3.40 Фильм «Фотография на память» 6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20, 7.20 Bună dimineaţa! 8.25 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.15 Baștina. Magazin agricol. 10.15 Picături de “Dor”. 10.35 Desene animate. “Micul vampir”. 11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.05 Documentar. “Mein Kamph - așa a fost scris”. 14.00 Film. “CIOCOLATA” (SUA, 2000). 16.00 ȘTIRI. 16.10 Respiro. Program muzical. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30 Documentar. “Album de familie”. 18.15 Documentar. “Euromaxx”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Ce ne promit partidele și candidaţii 2010. Platforme electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00, 3.00 Politica în direct. Alegeri 2010. Ediţie specială. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Magazinele UEFA. 23.45 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.30 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 O carte pentru tine. 2.40 La datorie. 4.40 Ghidul sănătăţii tale. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “Ca pe vremuri” (SUA 1980) “Seems Like Old Times” film artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 22:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 EN PAYS DE 11:00 FLASH 11:05 COUREURS DES BOIS 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 921 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Quand le ciel te tombe sur la tête 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Français, 1981-2009 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 RENÉ / Fiction Episode 3 20:20 RENÉ / Fiction Episode 4 21:05 L’AUTRE EMOI Sara Forestier 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Le dernier capitaine du Rio de la Plata 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 DERNIER MAQUIS / Cinéma 2:35 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AFFAIRE FAREWELL / Documentaire L’espion du siècle

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

15 OCTOMBRIE 2010

Programe TV Marţi

OCTOMBRIE

Miercuri

OCTOMBRIE

Joi OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.8,9 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca. Despărţiţi dar împreună. The break up. Aventuri. SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.25,26 18.00 Serial. Luna. Ep.37 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.23,24 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Penelopa. Comedie. SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.9,10 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.11,12 10.30 Telecinemateca. Penelopa. Comedie. SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.38 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.4 Ep.24,Sez.5 Ep.1 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Agentul Cody Banks. Agent Cody Banks. Aventuri. SUA 2003 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte -- emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte -- emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 –Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 –Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte -- emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.81, 82 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 După 20 de ani (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.11, anul I 14:45 Film: Râul care ucide 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3847 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Echipa de șoc 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.10 00:30 Serial: Fringe, ep.11, anul I 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.81, 82 (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.10 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Râul care ucide (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într-o pastilă, ep.12, anul I 14:30 Film: Epidemia 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3848 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Foc încrucișat 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.11 00:00 Serial: Fringe, ep.12 01:00 Film: Foc încrucișat (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.11 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Epidemia (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Promotor (r) 14:15 Zâmbete într-o pastilă, ep.13, anul I 14:45 Film: Întâlnire fatală 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3849 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Utrecht Steaua 22:00 Fotbal Europa League: Sheriff Tiraspol BATE Borisov 23:55 Profit 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Fotbal Europa League 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fotbal Europa League (r) 04:15 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 Премьера. “Сгорим. Замерзнем. Выживем” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Врата” 0.40 Николас Кейдж в триллере “Придорожное заведение” 2.25 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Поворот не туда: Тупик”. Продолжение

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Голоса» 22.30 Среда обитания. «Скрежет зубовный» 23.30 Ночные новости 23.50 Фильм Никиты Михалкова «Неоконченная пьеса для механического пианино» 1.40 Дэниэл Дэй-Льюис в фильме «Во имя отца» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Во имя отца». Продолжение 4.00 «Рабы суеверий»

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Банды» 22.30 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 «Судите сами» с Максимом Шевченко 0.45 Триллер «Месть женщины средних лет» 2.25 Комедия «Я - крестный Пеле!» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Я - крестный Пеле!» Продолжение 3.50 «Уж замуж невтерпеж»

6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20, 7.20 Bună dimineaţa! 8.25 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.25 Politica în direct. Alegeri 2010. Ediţie specială. 10.30 Miracolul dansului. 11.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.00 Documentar. “Euromaxx”. 13.25 Film. “ANOTIMPUL DORIN|ELOR” (URSS, 1984). 15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor”. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Unda Bugiacului. 18.15, 2.30 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Ce promit partidele și candidaţii 2010. Platforme electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Real” (Madrid) - “AC Milan”. În pauză: ȘTIRI. 23.30 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 3.00 Evolution Party. Concert-discotecă. Partea I. 3.40 Dimensiuni europene. 3.50 Medalion muzical. 4.30 ARTelier. 5.00 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20, 7.20 Bună dimineaţa! 8.25 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.15 Zona liberă. 9.45 Respiro. Program muzical. 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Unda Bugiacului. 11.00 Documentar. “Veșmintele lumii”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.00 Documentar. “Magia surfingului”. 13.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Bayern” (Munchen) - “CFR 1907”. 15.10 Vedete la bis! 16.00 ȘTIRI. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor”. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Svitanok. 18.15, 2.30 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Ce promit partidele și candidaţii 2010. Platforme electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Internazionale” (Milano) - “Tottenham” (Londra). În pauză: ȘTIRI. 23.30 Cinemateca universală. 23.50 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. Rezumate. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 3.00 Evolution Party. Concert-discotecă. Partea II. 3.40 Pagini de creaţie. 3.45, 5.00 Descoperă Moldova. 4.30 Dor. Program muzical. 5.15 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20, 7.20 Bună dimineaţa! 8.25 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.15 Fii tînăr! 10.00 Studio “Art plus” (rus.) 10.30 Svitanok. 11.00 Documentar. “Magia surfingului”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.00 Documentar. “Euromaxx”. 13.25 Fotbal. Liga Campionilor UEFA. “Olimpique” (Lyon) - “Benefica” (Lisabona). 15.10 O carte pentru tine. 15.20 Evantai folcloric. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Documentar. “Veșmintele lumii”. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Documentar. “Bun venit la Arts 21”. 18.15, 2.30 Perpetuum mobile. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Ce promit partidele și candidaţii 2010. Platforme electorale. 20.55 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00 Vector european. 22.50 Legendele muzicii. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.10 Documentar. “Album de familie”. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 3.00 Evolution Party. Concert-discotecă. Partea III. 3.45 Respiro. Artistul plastic Anatolie Siliţchi. 4.40 Miracolul dansului. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 11:15 “Du-te spre lumina” (SUA 1988) “Go Toward the Light” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 21:30 “Большой Лебовски» (США, Великобритания 1998) «The Big Lebowski» film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” “The Office” serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 21:30 “Пенелопа” (США, Великобритания 2006) “Penelope” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare)

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 12:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 21:30 “Мечтатель” (США 2005) “Dreamer: Inspired by a True Story” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 922 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Ondes de choc ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST / Documentaire L’approche 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 3 15:50 RENÉ / Fiction Episode 4 16:35 CARNETS DE VOYAGE / Documentaire Le Japon 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LE SOLITAIRE / Cinéma 21:10 TANT QUE TU RESPIRES / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JUSQU’À L’ENFER / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ANTOINE CHERUBIN, UNE HISTOIRE DE L’ATHLETISME ANTILLAIS / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 923 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Envoyons de l’avant ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Drôle de tram 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 HARRAGAS / Cinéma 16:40 HUMANITAIRE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTION A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LES HÉRITIÈRES / Fiction 1re partie 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 RENÉ / Fiction Episode 3 1:40 RENÉ / Fiction Episode 4 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LOISEL & TRIPP, TRAITS COMPLICES / Documentaire

La mulţi ani, Valeriu Prisacaru Dragul nostru tătic, te felicităm cu ocazia acestui frumos jubileu de 60 de ani. Îţi dorim ca, toată viaţa, Să ai parte de noroc și sănătate, De belșug și de iubire, Într-un sac de fericire. Să-ţi ajute Dumnezeu, La oricare pas al tău, Îngerii să te păzească, Cu puterea lor cerească. Mulţi ani înainte, alături de noi. Cu multă dragoste, soţia Lenuţa, fiii Ion și Igor, nora Ludmila, nepoţelele Dana și Alexandra.

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.10,11 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.12,13 10.30 Telecinemateca. Agentul Cody Banks. Agent Cody Banks. Aventuri. SUA 2003 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.39 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.1,2 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Săracele fete bogate. Material girls Comedie. SUA 2006 22.40 Telecinemateca. Dragonball: Evoluţia. Dragonball Evolution Acţiune . SUA 2009 0.00 Închiderea staţiei

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 924 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Le coeur a ses raisons... 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Le dernier capitaine du Rio de la Plata 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES HÉRITIÈRES / Fiction 1re partie 16:40 L’AUTRE EMOI Bruno Lochet 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 JUSQU’À L’ENFER / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’INCONNU DANS LA MAISON / Cinéma 23:40 LA SENTINELLE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 QUESTION A LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Reconstruction

Vineri OCTOMBRIE

Sâmbătă OCTOMBRIE

Duminică OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.11,12 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.13,14 10.30 Telecinemateca. Săracele fete bogate. Material girls Comedie. SUA 2006 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.40 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.2,3 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15Telecinemateca. Trafic. Traffic. Dramă. SUA 2000 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 11,12 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Trafic. Traffic. Dramă. SUA 2000 13.50 Film indian 16.30 Telecinemateca. Armata celor 12 maimuţe. Twelve monkeys Mister. SUA 1995 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.3,4 20.00 Concert. Dumitru Blajinu.P.I 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Al cincilea element. The fifth element. Acţiune. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 12,13 11.00 Telecinemateca. Al cincilea element. The fifth element. Acţiune. SUA 1997 13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.9 - 13 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.4,5 20.00 Concert. Dumitru Blajinu.P.II 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute. Indiana Jones and the Raiders of the Lost Ark. Aventuri 1981 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (“Undiscovered”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (r) (12) (comedie) 04:45– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate -- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (“Dance With Me”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:45 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (r) (12) (dramă) 04:45– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 8:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ -- retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea a II-a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste -- emisiune prezentată de Olivia Steer 18:30 Campionatul mundial de dans (Mexic, 2010) 20:30 Cinema ACASĂ: Bodyguard (“The Bodyguard”) (12) (dramă) 23:15 La naiba, să poveștim! -- emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 00:15 Cinema ACASĂ: O nouă iubire (“Come Early Morning”) (12) (romance) 02:00 Cinema ACASĂ: Bodyguard (r) (12) (dramă) 04:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:45– Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Întâlnire fatală (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3850 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.10 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «ДОстояние РЕспублики: Юрий Антонов» 23.55 Премьера. «Чужие против хищника: Реквием» 1.40 Александр Абдулов, Ирина Метлицкая в детективе «Черная вуаль» 3.30 Джек Блэк в комедии «Перемотка» 5.00 «Жди меня» 6.00, 7.00, 8.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20, 7.20 Bună dimineaţa! 8.25 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 9.25, 1.15 Vector european. 10.15 Erudit-cafe. 11.00 Documentar. “Magia surfingului”. 11.30 Bună dimineaţa! (reluare). 13.05 Film. “K-19. SUBMARINUL MOR|II” (SUA). 15.20 La noi în sat. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Documentar. “Magia surfingului”. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25, 4.40 Portrete în timp. Steliana Grama. 18.15, 2.30 Focus. Magazin TV. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Ce promit partidele și candidaţii 2010. Platforme electorale. 20.55 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 22.00, 3.00 Bună seara! Talk-show. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Serial. “COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 0.05 Documentar. “Noii exploratori”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 “36 de ore pana mori” (SUA 1999) „36 Hours to Die” film artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (România 2010) serial. 21:30 “Рассвет мертвецов” (США, Канада, Франция, Япония 2004) “Dawn of the Dead” film artistic. 0:30 “Corbul alb” (SUA 1989) “White Raven” film artistic. 2:15 “Pe jumatate mort 2” (SUA 2007) “Half Past Dead 2” film artistic. 4:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUREURS DES BOIS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 925 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Une question de choix 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Terre nourricière et commerce flottant 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 JUSQU’À L’ENFER / Fiction 16:45 L’AUTRE EMOI Sara Forestier 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 3 22:50 RENÉ / Fiction Episode 4 23:35 TRESORS DE CIVILISATION / Documentaire L’Espagne, de l’Andalousie à la Castille 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LES HÉRITIÈRES / Fiction 1re partie 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Evolutions

O VIAŢĂ NOUĂ A DRAGOSTEI De azi înainte, bărbaţii au şansa de a-şi rezolva problemele intime

07:00 Știrile Pro Tv • Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.2 anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Troia 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv (r) 01:15 Land of Jokes (r) 02:15 Serviciul Român de Comedie (r) 03:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:45 Apropo Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.35 Вячеслав Тихонов, Леонид Куравлев в фильме «По улицам комод водили» 8.00 «Dimineaţa pe Prime” 9.10 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Карла Бруни. Вишенка на торте” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. “Никита Михалков. Сами с усами” 13.10 Никита Михалков, Олег Меньшиков в фильме “Статский советник” 16.40 Андрей Миронов в комедии “Невероятные приключения итальянцев в России” 18.30 “Большие гонки” 19.50 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.40 “Детектор лжи” 23.40 “Что? Где? Когда?” 0.50 Брук Шилдс в фильме “Голубая лагуна” 2.45 Клинт Иствуд в приключенческом фильме “Джо Кидд” 4.15 Сериал “Спасите Грейс” 5.00 “Поле чудес” 6.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Mâine, o lume fără gheaţă”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.15 Grigore Vieru. Poezie și destin. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Documentar. “Ultimii romani”. 10.30 Portrete în timp. Valeriu Jereghi, cineast, maestru în artă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 ȘTIRI. 12.10 Film. “UN MARATON ÎN TOAMNĂ”. 13.40 Perpetuum mobile. 14.10 Lumina adevărului. 14.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “Rapid” (Ghidighici). Transmisiune în direct de pe stadionul “Zimbru”. în pauză: Știri. 16.50 ARTelier. 17.20 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.50 O carte pentru tine. 18.15 Documentar. “Album de familie”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.10, 23.15 Film. “CEI 11 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA-Australia, 2001). 23.00 ȘTIRI. 0.15 Romanian Piano Trio. Concert extraordinar de la Sala cu Orgă. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii. 2.30 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “Rapid” (Ghidighici). 4.30 Portrete în timp. Valeriu Jereghi, cineast, Maestru în Arte. 5.00 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Horton Hears a Who!” (SUA 2008) desene animate. 9:00 “Ed” (SUA 1996) film artistic. 11:00„Brigada Diverse intra in actiune” (România 1970) film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Преданный садовник” (Великобритания, Германия (ФРГ) 2005) “The Constant Gardener” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 2:00 Observator 2:45 „Benny Hill” (comedie) 3:15 “Ed” (SUA 1996) film artistic. 4:45 (SUA 2007) “My Neighbor’s Keeper” (prima parte) film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEMOIRES DU CINEMA FRANÇAIS / Documentaire Questionnements 6:30 EN PAYS DE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire Bonne nouvelle à l’étable 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:55 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SUD-NORD, LE KOTEBA DES QUARTIERS / Théâtre 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE 1:40 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:55 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 CITE GUIDE

07:00 Știrile Pro Tv • Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 După 20 de ani 11:15 Film: Răsfăţatul 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 Promotor 14:45 Film: Jaf în trei 16:15 Film: Un tătic grozav 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Obsesie misterioasă 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Apropo Tv (r) 01:45 Film: Răsfăţatul (r) 03:15 Film: Obsesie misterioasă (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.35 Приключенческий фильм Станислава Говорухина «Контрабанда» 8.00 «Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 13.00 Вся правда о еде. “Если хочется, то можно” 14.00 Михаил Пуговкин, Михаил Кокшенов в комедии Леонида Гайдая “Спортлото-82” 16.00 Футбол. Чемпионат России. XXV тур. ЦСКА - “Рубин”. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18.00 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.10 “Познер” 0.10 Остросюжетный фильм “Люди Х-2” 2.25 Евгений Киндинов в фильме “Молодые” 3.55 “Играй, гармонь любимая!” 6.00 ȘTIRI. 6.10, 7.10, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Mâine, o lume fără gheaţă”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.15 Documentar. “Euromaxx”. 8.45 Locuinţa mea. 9.15 Picături de “Dor”. 9.30, 2.30 Din fondul TV Moldova-1. “În lumea artelor. Valentina Brâncoveanu”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 ȘTIRI. 15.10, 4.30 Cu noi la teatru. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Documentar. “Legenda oamenilor-flori”. 17.05 Respiro. Program muzical. 17.20 La noi în sat. 18.15 Desene animate. “Micul vampir”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tînăr! 22.10, 23.15 Film. “CEI 12 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA-Australia, 2004). 0.25 Romanian Piano Trio. Concert extraordinar de la Sala cu Orgă. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Tarzan” (SUA 1999) desene animate. 9:00 “Doi haiduci si o crasmarita” (România 1993) film artistic. 11:00 Burlacul. reality-show 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Аризонская мечта” (США, Франция 1993) “Arizona Dream” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 23:30 „Chirurgul” (SUA 1993) „Breaking Point” film artistic. 1:30 Observator 2:15 “Doi haiduci si o crasmarita” (România 1993) film artistic. 3:45 “Minunata Angelique” (coproductie 1965) “Merveilleuse Angelique” film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMERIQUE DES AMISH / Documentaire 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:50 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE TACTIK 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 NOUVO 14:03 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction La jalousie de Pogo 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Dragons, temples et fleurs célestes 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SECRET / Cinéma 23:40 POURQUOI PAS BLANCHE-NEIGE PENDANT QU’ON Y EST ? / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’INCONNU DANS LA MAISON / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 MON PAPA EN GUERRE / Documentaire

TRANSPORT DE MĂRFURI

De mai bine de 2 ani, pe piaţa farmaceutică a Republicii Moldova se comercializează un preparat eficient în vindecarea disfuncţiilor de erecţie (impotenţă) – “Duragra”, un analog al cunoscutului preparat “Viagra”. Când a apărut, preparatul “Viagra” a însemnat pentru mulţi bărbaţi, care sufereau de disfuncţii erectile, un remediu mult așteptat. Preparatul s-a dovedit a fi într-adevăr o minune, dar nu pentru toţi. Preţul înalt s-a dovedit a fi o barieră serioasă pentru o parte impunătoare a bărbaţilor care aveau/au nevoie de tratament. Acum însă, bărbaţii din Republica Moldova au posibilitatea de a scăpa de disfuncţiile de erecţie, fără “a atenta” la bugetul familiei, deoarece costul produsului DURAGRA este cam de patru ori mai mic (aproximativ 160 lei - o cutie de 4 pastile). Iar recent, acest preparat a apărut în vânzare într-un dozaj nou, prevăzut special pentru bărbaţii corpolenţi. Disfuncţia sexuală masculină este o temă delicată și strict confidenţială. Dar în pofida caracterului său intim, această problemă a bărbaţilor este atât de răspândită, încât necesită o abordare “la scară naţională”. Nu este o glumă, de disfunţii sexuale suferă aproximativ 52 la sută din europenii trecuţi de 40 de ani. O statistică de-a dreptul descurajantă, nu-i așa? În prezent, putem spune cu certitudine că problema poate fi rezolvată, întrucât “Duragra” are un efect binefăcător asupra 80 la sută dintre pacienţi. În fond, preparatul nu este un stimulent și, prin urmare, nu declanșează erecţia în lipsa excitaţiei sexuale. “Duragra” poate fi, pe bună dreptate, calificat drept un medicament inteligent. Cel puţin graţie calităţii sale de a fi inofensiv pentru un bărbat sănătos, care din ignoranţă sau din pură curiozitate, va dori să se “îmbărbăteze”. Bărbatului aflat în suferinţă, medicamentul îi va ajuta enorm, astfel încât în scurt timp acesta va avea din nou parte de toate bucuriile vieţii intime. Cu siguranţă veţi fi de acord cu această afirmaţie: suferinţa îndelungată nu mai e “la modă”. Mai ales știind că aveţi o șansă reală să scăpaţi de problemele sexuale fără nici un efort.

rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

15 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEATRUL „EUGENE IONESCO” DESCHIDE ASTĂZI A XX-A STAGIUNE

PETRU VUTCĂRĂU:

„Între a fi şi a nu fi, am ales a fi” Astăzi, 15 octombrie, Teatrul „Eugene Ionesco” își deschide cea de-a XX-a stagiune. Este o stagiune aniversară, care, potrivit administraţiei teatrului, se va axa pe dramaturgia contemporană. Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat ministrul Culturii, Boris Focșa, directorul artistic al teatrului, Petru Vutcărău, și directorul general al instituţiei, Andrei Locoman. Și în această stagiune jubiliară, Teatrul „Eugene Ionesco” (TEI) se confruntă cu problema sediului. Însă pentru a nu se compromite în faţa publicului spectator, a căutat și a găsit modalităţi să activeze și să prezinte în continuare spectacole. Petru Vutcărău, directorul artistic al teatrului, a declarat, în cadrul conferinţei de presă care anunţa lansarea stagiunii:„Este o stagiune jubiliară și, bineînţeles,

ne-am dori ca această stagiune să fie cât mai interesantă, vrem să oferim publicului spectator ceva inedit. Din păcate, situaţia legată de sediu nu este tocmai așa cum ne-am dori noi. Sediul este mare, noi până acum am activat mai mult în spaţii mici, în spaţii care nu ne aparţineau, acum ne-am pomenit că avem o adevărată avere, dar, din păcate, ea nu este până la sfârșit amenajată pentru teatru. De aceea, împreună cu Ministerul Culturii depunem eforturi pentru a o readuce la o condiţie cât mai aproape, dacă nu chiar

foarte aproape, de cea pe care o solicită un teatru. Am făcut o tentativă în stagiunea trecută să adaptăm repertoriul teatrului la sala care este, dar a fost foarte anevoios, atât pentru noi, cât și pentru publicul spectator. Spectacolele, în cazul acesta, își pierd mult din calitatea lor artistică și lucrul acesta nu și-l dorește nici un teatru profesionist, or, noi ne considerăm un teatru profesionist. De aceea, în această stagiune, dat fiind faptul că scena teatrului este în continuare în reparaţie, între a fi și a nu fi, am ales a fi: a fi acestei stagiuni, a fi acestui teatru în continuare și am găsit o soluţie care, după părerea noastră, este cea mai optimă în situaţia în care s-a creat. Vom dedica această stagiune, a XX-a, dramaturgiei contemporane, dramaturgiei contemporane în spaţii nonconvenţionale. Vom juca spectacole nu în sala mare, ci în hol, în spaţiile pe care le are teatrul la dispoziţie și sunt preconizate pentru altceva. Jos, unde era cândva cazinoul „Las Vegas”, e un spaţiu care era prevăzut pentru bar, pentru un loc de agrement. Ei bine, noi îl vom transforma în spaţiu teatral. Nu avem încă această experienţă de a juca spectacole în spaţii nonconvenţionale, este și pentru noi o premieră și dat fiind faptul că spaţiile vor fi mici, numărul de spectatori și, respectiv, numărul de personaje, de actori implicaţi în spectacolul va fi limitat. De aceea, avem posibilitatea să dăm mai multe premiere ca de obicei, pentru că într-un spaţiu mic, nu avem nevoie de prea multe mari investiţii pentru partea materială

Natalia şi Aliona Duminică la „Românii au talent” “Românii au talent” este formatul de succes mondial “Got Talent”, cumpărat de Pro TV București de la FremantleMedia. Show-ul urmează a fi difuzat în curând de PRO TV. Preselecţia pentru concurenţi a fost făcută de un juriu format din Andra, Mihai Petre și Andi Moisescu.

a scoaterii unui spectacol, din această cauză, ne putem permite să luăm această stagiune numeric, bineînţeles și calitativ”.

„Vom dedica această stagiune dramaturgiei contemporane în spaţii nonconvenţionale” Potrivit directorului artistic, una dintre condiţiile pe care i le pune teatrul regizorilor care montează în această stagiune este aceea ca la fiecare montare, în distribuţie să fie actori care nu figurează în distribuţia spectacolului anterior, pentru a oferi fiecărui actor posibilitatea să lucreze. „Am adunat deja o listă întreagă de texte care s-ar preta la ceea ce ne dorim noi pentru această stagiune: dramaturgie contemporană, atât scrisă de autori din Republica Moldova, cât și din străinătate. Printre regizorii care vor monta în stagiunea aceasta sunt: Veaceslav Sambriș care va deschide stagiunea, cu spectacolul „Veghe”, de Morris Panych, un dramaturg canadian; și Sandu Cozub de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, directorul artistic al acestui teatru, fostul actor și regizor la Teatrul „Eugene Ionesco”. Un alt regizor care va monta la „Eugene Ionesco” în această stagiune este Vitalie Drucec. Și el, trebuie să anunţăm oficial ca să nu meargă zvonuri prin târg, fost actor și regizor al Teatrului „Eugene Ionesco”, fiindcă a depus cerere și s-a eliberat din funcţie, dar în continuare va juca în spectacolele din repertoriul teatrului în care a fost distribuit și va lucra cu actorii noștri în calitate de regizor. Eu, bineînţeles, voi monta un spectacol sau două și mai avem doi regizori invitaţi cu care am dus tratative și avem confirmarea lor că în această stagiune sunt ferm hotărâţi să monteze la Teatrul

„Eugene Ionesco”, în condiţiile pe care vi le-am descris, este vorba de doi regizori care au mai montat la noi în teatru: Ion Sapdaru din Iași și Cristian Nedea de la Cluj. Toată lumea va monta dramaturgie contemporană”, a mai dezvăluit Petru Vutcărău din planurile pentru stagiunea aniversară a Teatrului „Eugene Ionesco”. Spectacolul care deschide stagiunea,„Veghe”, este un spectacol cu umor negru despre viaţă, despre moarte și despre cineva care vine la altcineva. În distribuţia acestui spectacol sunt antrenaţi doi dintre actorii teatrului: Irena Bolcincă și Emilian Creţu. Prezenţi la conferinţa de presă, actorii care deschid stagiunea au povestit pe scurt subiectul premierei. Irena Boclincă:„E vorba despre un băiat care primește o telegramă și în această telegramă este anunţat că mătușa sa e pe moarte și el vine la această mătușă, stau un an de zile împreună, până la urmă se află că a greșit mătușele, iar, între timp, adevărata lui mătușă murise și, la final, moare și personajul meu. Este ceva mai special pentru publicul de aici, pentru că sunt implicaţi și spectatorii, este un spectacol intim, jucăm foarte aproape de public”. Emilian Creţu: „Am mari emoţii, este o provocare imensă pentru mine, pentru că îmi dau seama care este rolul meu în acest spectacol și îmi dau seama că, prin intermediul acestui rol, sunt, de fapt, răspunzător de deschiderea stagiunii a XX-a”. Referindu-se la actuala trupă a Teatrului „Eugene Ionesco”, Petru Vutcărău a spus: “Trupa teatrului, care numără la ora actuală 22 de actori, este dornică de muncă, vrea să iasă în scenă cât mai des, se sufocă în culise. Din cauza problemelor legate de sediu și de scenă, nu putem da drumul acestei forţe actoricești să se exprime la randamentul pe care ni-l dorim și noi de mulţi ani. Este o situaţie pe care trebuie să o înţelegem, să ne conformăm cumva și să nu dis-

diri enorme, moarte, unde nu se întâmplă nimic, există spaţii mai mici unde se produc minuni. Și eu sper că stagiunea asta va fi una deosebită pentru așteptările publicului. Sunt convins că nu veţi dezamăgi publicul, fiindcă sunteţi un teatru profesionist, un teatru care fierbe în permanenţă, și asta este un lucru important în teatru. În ceea ce privește reparaţia, am venit în funcţia de ministru spre sfârșit de an, bugetele erau descoperite, salariile nu erau date, am fost nevoit să redirecţionez tot bugetul ca să acoperim salariile pentru anul trecut. Nu este un secret că bugetul pentru anul acesta este unul auster, am încercat să lupt cât am putut și din 4 mln, disponibile, nu am putut să rup mai mult de un milion pentru Teatrul „Eugene Ionesco”. Și asta mi s-a dat cu mare efort, deoarece a fost nevoie să fie votat în Par-

lament. Cu acest milion lucrul a fost început. Sper că următoarea stagiune, în septembrie-octombrie 2011, o veţi deschide în scena mare. Există o neclaritate în tot ce s-a făcut până acum, pentru că atunci când se începe reconstrucţia unui obiect, se depun toate eforturile în acest obiect, se duc lucrările la bun sfârșit și după aia se începe alt proiect. Până acum au fost pornite o sumedenie de proiecte și toate au rămas în stadiul iniţial. Este o problemă în toate instituţiile, ne-am pomenit cu sedii nereparate, unele adaptate, altele nepregătite pentru teatru. Vom încerca să vedem care vor fi alocaţiile pentru anul viitor pentru reconstrucţia sediului, totodată, vom încerca să obţinem un proiect internaţional pentru TEI”.

„Pentru a avansa din punct de vedere economic, trebuie să avem o populaţie cultă” Mulţumindu-i ministrului Culturii pentru eforturile depuse, în special în desfășurarea Festivalului BITEI 2010, Petru Vutcărău a subliniat: „Problema cu sediul nu este doar a Teatrului „Eugene Ionesco”. Toate teatrele nu sunt dotate din punct de vedere tehnic, asta a demonstrat-o și BITEI, unde am jucat în mai multe săli. Toate teatrele se confruntă cu problema luminii, încălzirii, mecanicii scenei, totul este învechit,

totul este putred și, din păcate, statul puţin alocă pentru cultură, or, pentru a avansa din punct de vedere economic, trebuie să avem o populaţie cultă. Noi rămânem în continuare foarte inculţi la toţi parametrii. Atât cultura, cât și învăţământul suferă enorm și dacă e să căutăm problema de ce rămânem mereu în urma multor ţări care avansează, chiar dacă se confruntă cu multe greutăţi, este, cred eu, că avem un popor incult, cu generaţii care sunt prost instruite și este deja demonstrat că randamentul în muncă, în economie, este mai scăzut decât al unui om care citește, care ascultă muzică, care merge la teatru, care merge la un vernisaj”.

„Avem cea mai bună scenă din Chişinău, dar este impracticabilă în proporţie de 90 la sută” Despre stadiul în care se află în prezent sediul TEI, directorul general al instituţiei, Andrei Locoman, a relatat: „La sfârșitul anului trecut s-au dat lupte grele pentru a obţine acel milion din totalul de 36 de milioane de care este nevoie pentru a adapta această clădire la condiţiile de teatru. Scena este gata, doar că nu este utilată. După parametri, avem cea mai bună scenă din Chișinău, dar această scenă nu are mecanismele tehnice, nu are îmbrăcăminte scenică, lumină, coloană sonoră, ea este

„Toate lucrurile importante în viaţa mea se întâmplă în ziua de 13”

Premiera mondială a noului videoclip semnat Dan Bălan a avut loc pe Piaţa Marii Adunări Naţionale pe 14 octombrie, în cadrul concertului dedicat Hramului Orașului. Premiera videoclipului la piesa „Justify Sex” a avut loc concomitent în mai multe ţări, inclusiv Republica Moldova, Rusia și România. Videoclipul a fost filmat în Los Angeles. Regizorul acestui videoclip este fiul legendarului Bob Dylan Piesa „Justify Sex” a răsunat în premieră la Moscova, pe 31 iulie, în cadrul concertului “Europa Plus Live 2010”.

impracticabilă în proporţie de 90 la sută. Avem o scenă frumoasă și atât. Deși s-a făcut reparaţie în două rânduri în această clădire, plouă în continuare. Noi avem cazangeria teatrului situată pe acoperiș, pereţii cazangeriei sunt total din sticlă, ceea ce nu se recomandă sub nici o formă. În general, când am venit aici, acea cazangerie nu avea nici un act, nici un document că există, nemaivorbind că este pe acoperiș, sticla este toată crăpată, cu toate că s-a cheltuit aproape un milion și jumătate pentru reparaţia capitală a acoperișului”. Andrei Locoman a spus că pentru ca să nu mai plouă în încăpere, trebuie schimbaţi pereţii cazangeriei și toată faţada. Vara asta au fost schimbate câteva ochiuri de sticlă, dar problema faţadei rămâne nerezolvată, ochiurile nu au fost schimbate de când este clădirea, iar guma din interior s-a uzat și toată reparaţia nu are rost, pentru că apa va curge în continuare. Directorul artistic al TEI, Petru Vutcărău, a ţinut însă să încheie pe o notă optimistă întâlnirea cu presa: ”Indiferent de problemele care apar, Teatrul „Eugene Ionesco” nu moare încă. Nu-l înmormântaţi, nu-l desfiinţaţi, pentru că e o muncă inutilă. Vom avea spectacole, vom avea repertoriu, vom avea actori, vom avea public și vom lupta în continuare cu problemele care există, pentru că, să nu uităm, suntem locuitorii Republicii Moldova”. Liliana POPUŞOI, FLUX

15-22 octombrie Berbec

O săptămână de seriozitate, chipuri încruntate și șefi îngrijoraţi. Problemele nu sunt noi, ci doar atitudinea lor de descurajare. Dacă vreţi o schimbare, spuneţi câteva cuvinte de încurajare!

După foarte dulcele și mierosul videoclip „Honey”, realizat împreună cu Jucătorul, Dianna Rotaru se pregătește să ne încânte cu un nou produs, pe care îl va lansa în luna decembrie a acestui an. „Pentru că am citit speculaţii conform cărora iarna care ne bate în prag va fi cea mai rece din istorie, am decis să pregătesc un videoclip mai incendiar, lucrez pentru acest proiect cu Ian Onică. Deocamdată, suntem în stadiul de proiect, dar vă asigur că pregătesc și câteva surprize odată cu lansarea acestui videoclip. Nu-i exclus chiar să fac și o schimbare de imagine și să completez rândul brunetelor, dar la asta mă mai gândesc încă”, ne-a spus Dianna. Întrebată de alte noutăţi din viaţa ei, interpreta ne-a spus că a făcut o descoperire: „Acum să știţi chiar că eu nu sunt superstiţioasă, sub nicio formă. Însă am descoperit că toate lucrurile care au importanţă în viaţa mea se întâmplă în ziua de 13. Pe bune! Nu pot spune că e numărul care îmi poartă noroc, dar mi se întâmplă lucruri de bine: trăiesc în apartamentul cu numărul 13, la Eurovision am participat sub numărul 13, în România, când merg în turnee cu Provincialii, sunt cazată la hotel cu numărul 13. Când am înregistrat piesa cu Jucătorul, tot în data de 13 am înregistrat. Toată lumea se teme de această cifră, dar mie îmi pare că am eu ce am cu această cifră. M-am îndrăgostit pe 13 decembrie”. Când ne-am dorit însă să aflăm mai multe amănunte despre persoana de care s-a îndrăgostit, Dianna ne-a spus că evită să vorbească despre viaţa ei personală, e singurul capitol la care preferă să nu dea amănunte. Îi dorim succes și abia așteptăm să vedem dacă noul videoclip al Diannei ne va ajuta să economism la factura pentru încălzire iarna asta.

Dan Bălan a lansat videoclipul piesei „Justify Sex”

În competiţia pentru Marele Premiu, care constituie 120.000 de euro, a intrat și o cunoscută artistă de belle dance din Republica Moldova. Este vorba de Natalia Duminică, care participă în concurs alături de mama sa, Aliona. Fiind în turneu în România, Natalia și-a încercat norocul la prima preselecţie pentru show. Și când a fost admisă în următoarea etapă, organizatorii, care au aflat că Natalia face parte dintr-o dinastie de artiști, au vrut s-o vadă și pe mama acesteia, Aliona. În consecinţă, ambele dansatoare au fost acceptat în concurs. Emisiunea-fenomen reunește mii de talente din diverse domenii care se întrec în faţa unui juriu și în faţa naţiunii pentru afirmare. Uneori sublime, alteori ridicole, prestaţiile talentaţilor asigură emisiunii audienţe uriașe. Acest show de televiziune a fost făcut în peste 30 de ţări ale lumii, printre care Marea Britanie, Suedia, Grecia, Belgia, Australia, Rusia, Portugalia, Franţa, SUA și Germania. În 2010 e timpul ca România să-și arate talentele.

perăm. M-am săturat să le spun actorilor: „Hai să mai răbdăm un pic. Încă un pic”. Picul acesta deja durează prea mult”. Invitat să se pronunţe despre aportul pe care îl are Ministerul Culturii la rezolvarea problemei sediului teatrului „Eugene Ionesco”, Boris Focșa, ministrul Culturii, a menţionat: „Mă bucur de optimismul pe care l-am întâlnit în acest teatru, în pofida tuturor problemelor. Este un început bun. Se anunţă o stagiune destul de interesantă. Sigur că problema sediului rămâne, dar, precum spunea Peter Brook, există clă-

Taur Banii vă acaparează aproape toată atenţia acum, deși știţi că aceasta nu e cea mai bună metodă de a rezolva problemele. Măcar încercaţi să nu vă lăsaţi prinși de griji și de gânduri negre!

Gemeni Deruta care pare să fi pus stăpânire pe cei apropiaţi, nu v-a acaparat și pe voi. Aţi înţeles că traversaţi o perioadă dificilă, în special din punct de vedere financiar și că va trece și ea, ca toate celelalte!

Rac Puteţi avea parte de surprize din partea unor apropiaţi care nu vor să audă de planurile voastre și iau decizii de capul lor. Înainte de a vă supăra, gândiţi-vă că și voi voiaţi să faceţi același lucru!

Leu Săptămâna poate fi dificilă din cauza condiţiilor de lucru sau a cerinţelor de la serviciu. Sănătatea e bună, dar vă e greu să vă relaxaţi din cauza ritmului de lucru. Vă puteţi reface energia după program!

Fecioară

Clopote de nuntă pentru Anastasia Lazariuc? Presa de la București a scris săptămâna asta că îndrăgita interpretă Anastasia Lazariuc a decis să se căsătorească pentru a doua oară. Alesul este nimeni altul decât iubitul ei din ultimii cinci ani, iluzionistul Leonard Iosefini. Presa românească face referinţă la surse apropiate celor doi artiști, care ar fi declarat că Anastasia și Iosefini au decis ca anul viitor să-și oficializeze relaţia, aceștia s-au mutat deja împreună, într-o vilă cochetă, cu o curte imensă, din București. De-a lungul timpului, Anastasia Lazariuc a impresionat nu doar prin muzica ei, ci și printr-o condiţie fizică de invidiat, la ai ei 57 de ani, cântăreaţa arată mai bine decât multe vedete la 30. La sfârșitul acestui an, cântăreaţa va lansa un nou proiect muzical la Chișinău.

CMYK

Cei dragi sunt pricina nemulţumirilor voastre. Sunt nevoiţi să recunoască faptul că trebuiau să vă asculte. Poate că nici voi nu aţi fost foarte sinceri și nu v-aţi dus ideile la capăt în acele discuţii!

Balanţă Trebuie să vă ocupaţi cu mai multă atenţie, grijă și dragoste de problemele casei și ale familiei, pentru că se simte că le-aţi neglijat. Nimeni nu poate rezolva mai bine ca voi aceste dificultăţi!

Scorpion Complicaţiile din viaţa apropiaţilor vă pot da peste cap convingerea că răbdarea este cheia rezolvării celor mai acute conflicte. Fiţi mai binevoitori sau mai reduceţi din orgoliu!

Săgetător Tot ce e legat de bani, de valoarea personală recunoscută prin nivelul actual al veniturilor e de maximă importanţă. Sunt probleme pe care nu le puteţi aborda când aveţi emoţii contradictorii!

Capricorn Este o săptămână de afirmare a autorităţii și puterii personale, chiar și în viaţa de familie sau în discuţiile cu prietenii. Vreţi să vă protejaţi de lipsa de onestitate a celor din jur, pe care o sesizaţi imediat!

Vărsător Rezervele voastre de energie sunt limitate din cauza unor exagerări sau a faptului că trupul vostru are nevoie de odihnă, de calm și de activităţi relaxante. Dacă aveţi planuri îndrăzneţe, ajustaţi-le!

Peşti Sunteţi foarte limpezi în gândire și în exprimare, așa că puteţi găsi soluţii realiste fără eforturi speciale. E bună câte o perioadă în care emoţiile trec pe plan secund și vă puteţi ocupa în amănunt de ce v-aţi propus!