Ziarul Flux, Ed. 29 (905)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 16 august 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 16.08.2013

Sf. Martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetn. Ianache; Cuviosul Iosif de la Văratec

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.9777 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.7801 1 Leu românesc ................. 3.8219 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3877 Timpul probabil:

Maxima zilei 16.08.2013 17.08.2013 „Când există voinţă, există şi cale bătătorită.”

Soare, Soare, Shaw 13 28 0C 13 29 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 29 (906)

IN MEMORIAM

Victor Bucătaru în ultimul său film 

(citiţi pag. 9)

Vacanţă în condiţii de austeritate 2

PAGINA

ACTUAL

Misiune îndeplinită sau misiune imposibilă?

7

PAGINA

EXTERNE

Băsescu schimbă placa relaţiilor româno-ungare

8

PAGINA

ECONOMIC

Republica Moldova: De la independenţa politică spre independenţa economică 

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor se menţine

9

PAGINA

SCANDALOS

Ce se ascunde în spatele afacerilor de pe piaţa farmaceutică?

(citiţi pag. 4-7)

Patru ani de luptă pentru putere, în care nu s-a întâmplat nimic

Ţara în care se moare şi se fură



CMYK

(citiţi pag. 2)



(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Eveniment 16 AUGUST 2013

Misiune îndeplinită sau misiune imposibilă?

Remanieri în viteză la Ministerul Finanţelor. În dimineaţa zilei de miercuri, 14 august, şeful Cabinetului de Miniştri, Iurie Leancă, i-a solicitat şefului statului revocarea din funcţie a ministrului Veaceslav Negruţă, în baza cererii depuse de către acesta. Mulţumindu-i fostului demnitar pentru munca depusă în serviciul public, premierul l-a propus pe Anatol Arapu pentru fotoliul de şef la finanţe.

Președintele a semnat fără să ezite decretul privind revocarea din funcție a lui Negruță, precum şi pe cel de numire a lui Arapu în funcția de ministru al Finanțelor. În scurt timp, noul ministru a depus deja jurământul la Reședința de Stat, fiind prezentat ulterior şi colaboratorilor ministerului. Acesta s-a arătat emoţionat, dar şi bucuros să revină în instituţia pe care a condus-o acum 13 ani. Şeful statului pare să fie mulţumit de propunerea prim-ministrului, apreciind că „Anatol Arapu este o persoană cunoscută în domeniul finanțelor şi a mai deținut această funcție în componența altor guverne. A activat în multe instituții financiare internaţionale, are o experiență bogată în domeniu”. Timofti speră că acesta va contribui la îmbunătățirea sistemului financiar din Republica Moldova.

Menţionăm că Anatol Arapu a fost ministru al Finanţelor în Guvernul Sturza, iar din 1999 şi până în prezent a activat în cadrul companiei Lukoil România. De altfel, s-au făcut deja aluzii privind instalarea „omului lui Sturza” la minister. Amintim că recent omul de afaceri Ion Sturza a acceptat să fie membru în Consiliul economic de pe lângă premierul Iurie Leancă.

Chiar dacă s-a precizat că ex-ministrul şi-a depus cererea de demisie de bună voie şi nesilit de nimeni, acesta invocând ulterior motive de ordin personal şi profesional, unii analişti sunt tentaţi să creadă că demisia ar fi fost mai mult impusă, inclusiv din cauza dosarului penal intentat pe numele lui Negruţă, în cazul achitării unei despăgubiri de 400 de mii de euro fostului deputat Pintilie Sandu-

lache. În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la puţin timp după ce i-a fost acceptată cererea de demisie, Veaceslav Negruţă a negat categoric orice legătură cu respectivul dosar, afirmând că acesta nu poate fi un motiv pentru demisie. „Un dosar politic nu poate fi motiv pentru demisia din proprie inițiativă a unui ministru. Cei care au un dosar penal se țin cu dinții de funcție pentru a rezolva problema. Eu nu mă ţin de funcţie. Dosarul a fost unul politic şi a avut un scop de şantaj”, a explicat Negruţă.

Fostul ministru îşi consideră misiunea încheiată, intenţionând să ofere în continuare mai mult timp şi atenţie familiei: „La această etapă mi-am finalizat misiunea pentru care am fost delegat de colegii din PLDM. Acum finanțele publice sunt

mult mai sănătoase decât în 2009”.

Situaţia nu este însă chiar atât de univocă. Însuşi ministrul demisionar a dat de înţeles în cadrul briefingului că nu a avut mână liberă, iar lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit. „Sunt și unele chestiuni care îmi creează un disconfort. Și din acest punct de vedere consider că lucrurile trebuie să fie continuate de un alt ministru”, a menţionat el.

Par cusute cu aţă albă şi afirmaţiile cum că demisia ex-ministrului ar fi un act benevol, de sine stătător şi pregătit din vreme. Acum câteva zile, Negruţă nu dădea semne că ar intenţiona să demisioneze. Dimpotrivă, se arăta destul de optimist, plin de planuri şi idei. El afirma că într-o săptămână-două va fi gata prima schiţă a proiectului de buget pentru anul 2014 şi prognoza o creş-

tere economică peste aşteptările Fondului Monetar Internaţional şi a Ministerului Economiei. În cadrul unui interviu, fostul ministru declara că Republica Moldova va înregistra în 2013 o creştere economică de 5%, în timp ce FMI anticipa un spor de 4 la sută.

Mai multă lume este tentată să creadă că rocada de la finanţe este o strategie electorală a Partidului Liberal Democrat care-şi consolidează echipa în vederea pregătirii către viitoarele alegeri parlamentare. Iar fostul ministru nu s-ar mai încadra în această echipă. Întâmplător sau nu, tot zilele acestea fostul ministru de Interne, Alexei Roibu, a fost numit şef al Serviciului de securitate la „Moldova Agroindbank”.

Ioana FLOREA, FLUX

Ţara în care se moare şi se fură

Un bilanţ trist al ultimelor două săptămâni: mulţi morţi şi mulţi deputaţi îmbuibaţi şi aroganţi

Timp de două săptămâni, ziarul FLUX s-a aflat în vacanţă. Trebuie să le spunem cititorilor noştri că, între timp, nimic deosebit nu s-a întâmplat în viaţa publică de la Chişinău. S-au făcut şi se mai fac nişte declaraţii, una mai zgomotoasă şi mai belicoasă decât alta, dar lucrurile nu se mişcă din loc. Mocirla politică dăinuie la Chişinău.

Am scăpat de dracu’ şi am dat peste tat-su’

A, doar că Veaceslav Negruţă a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor. În locul lui a fost numit Anatol Arapu. Oricum, nicio schimbare. Aşa cum Negruţă era omul lui Filat, dar şi al lui Ion Sturza, aşa este şi Arapu.

Diacov: şi la mare, şi la munte, şi la ape minerale

Deputaţii sunt acum la odihnă. Au ales destinaţiile cele mai exotice. Care la mare, care la munte. Iar Dumitru Diacov merge şi la mare, şi la munte, şi la ape minerale, aşa cum el însuşi s-a lăudat presei. Deci, deputaţii, după un an de muncă asiduă, sunt la odihnă bine meritată. Au plecat cu satisfacţia pe care o are omul care munceşte pe rupte o săptămână întreaga, iar duminica se odihneşte.

Deputata ruşinoasă

Este adevărat că nu toţi deputaţii au mers la odihnă satisfăcuţi de ceea ce sunt şi de ceea ce au. Unii s-au dus ruşinaţi şi chiar scârbiţi de salariile pe care le primesc în calitate de deputaţi.

Spre exemplu, Ana Guţu, pe care năbădăiosul Ghimpu a făcut-o deputat pe lista PL, iar pe urmă cucoana s-a reformat, a declarat la un post de televiziune că îi este ruşine de salariul pe care îl primeşte. „Când mă întreabă un coleg dintr-un stat din Uniunea Europeană, nici nu-i spun, fiindcă îmi este rușine, este prea mic ca să paradez cu astfel de salariu”, a declarat Guţu.

Păduchele, când se îngraşă, iese în frunte

Marian Lupu, iarăşi la bustul gol

Şi cucoanei îi este ruşine nu doar de salariul pe care îl are, cel puţin vreo 10 mii de lei pe lună, ci şi de indemnizația de concediu pe care au primit-o deputaţii de peste 30 000 de lei de căciulă. Asta în condiţiile în care, în Republica Moldova, câştigul salarial mediu nominal brut este de doar 3 413 de lei şi 80 de bani pe lună. Dar dacă raportăm indemnizaţia pentru vacanţă primită de Ana Guţu cu salariul

minim, situaţia este chiar revoltătoare. Şi asta pentru că salariul minim este de 600 de lei. Iar Ana Guţu primeşte un salariu de, cel puţin, 16 ori mai mare, plus la aceasta şi o indemnizaţie anuală. Dacă plusăm veniturile anuale ale unui deputat, inclusiv ale doamnei Guţu, obţinem următorul calcul: 10 000 * 12 + 30 000 = 150 000. Deci, venitul unui deputat este de 150 de mii de lei pe an. Pe când al unui sărman, care în mod sigur munceşte mai mult decât mulţi dintre nesimţiţi din Parlament, este de doar 7 200 de lei (600 * 12 = 7 200) pe an. Practic, venitul unui deputat este de 20 de ori mai mare decât al unui muncitor, care lucrează fizic, din greu şi primeşte un salariu minim. Şi având un venit de 20 de ori mai mare decât al unui om de rând, această ţaţă ajunsă deputat are nas să spună că îi ruşine de salariul pe care i-l dă poporul din munca şi sudoare lui.

La ce le serveşte deputaţilor salariul?

Dar asta nu e tot. Madam Guţu, pentru că este mai puţin sprinţară la minte, a dat pe guşă nemulţămirea care cloceşte în tărtăcuţa ei de deputat reformat. Alţi deputaţi însă, mai şmecheri, mai subţiri la minte, nu la tors, au tăcut mâlc. Nu s-au plâns de salariul mic pe care li-l dă poporul. Mai ales că pentru foarte mulţi deputaţi, dacă nu chiar pentru aproape toţi, acest salariu nici nu contează. Acest salariu este nimic în comparaţie cu veniturile de milioane pe care şi le asigură parlamentarii prin tot felul de activităţi criminale sau, în cel mai bun caz, de lobby.

Sportul naţional în Republica Moldova: să se moară pe şosele

Dacă se întâmplă ceva cu adevărat în Republica Moldova atunci acest ceva este canicu-

Doi negrişori, Dumitru Diacov şi Serafim Urechean, la nămol la care nu mai vrea să plece şi face prăpăd în agricultura ţării. Arşiţa este devastatoare. Dar este adevărat că nu e la fel de devastatoare ca actuala guvernare. Dar arşiţa va trece în câteva zile, aşa promit meteorologii, pe când pe actualii guvernanţi va trebui să-i mai suportăm încă vreun an şi ceva.

Cam acesta ar fi bilanţul celor două săptămâni. Aici ar mai fi de adăugat încă un lucru pe care nu-l putem trece cu vederea dacă neam apucat să contabilizăm toate evenimentele care s-au produs în ultima jumătate de lună.

Morţii. Cei care au murit în accidente rutiere, mai ales!, ori s-au înecat în iazuri şi râuri. Şi aici vina nu o putem da pe guvernanţi. De chestia asta este responsabil fiecare în parte, şi cei care au murit, şi cei care au rămas în viaţă. Atât.

FLUX

Politic

16 AUGUST 2013

3

FLUX

Patru ani de luptă pentru putere, în care nu s-a întâmplat nimic La sfârşitul lunii trecute, în plin sezon estival, am avut şi noi un soi de aniversare, care a trecut însă aproape neobservată. În urmă cu patru ani, după alegerile anticipate din 29 iulie 2009, patru formaţiuni cu pretenţii proeuropene şi democratice – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră, au format Alianţa pentru Integrare Europeană şi şi-au instalat propriul guvern în frunte cu Vladimir Filat, angajându-se să aducă pacea şi stabilitatea în societate, să restabilească statul de drept, să depăşească criza social-economică, să asigure reformele în toate domeniile. Adică, ziceau ei, să ne scape de grava moştenire lăsată de cei opt ani de guvernare comunistă.

Sărbătoarea a trecut fără sunete de fanfară şi bilanţuri triumfaliste în faţa alegătorilor. Pentru că bilanţul este unul destul de trist.

Poporul nici el nu şi-a amintit de epocalul eveniment care promitea să-i ducă, fericiţi şi bogaţi, direct în Europa.

După patru ani, cei care au venit la putere pe valul protestelor anticomuniste, fluturând lozinci proeuropene, nu au reuşit decât să dezamăgească şi să omoare speranţe.

Au făgăduit multe, dar nu s-au îngrijit decât de propriile buzunare şi interese. Au promis „schimbarea până la capăt” şi „Moldova fără sărăcie”, dar s-au îmbogăţit însă doar ei. Au jurat să facă reforme şi să stârpească corupţia, dar s-au înglodat în lupte pentru putere şi pentru bunurile statului. Corupţia a înflorit mai ceva decât pe vremea guvernării comuniste, mai ales în sistemul judecătoresc, politizarea instituţiilor statului a atins apogeul, înalţi funcţionari de stat acţionând exclusiv la comandă politică. Populaţia derutată, cea care încă nu a apucat drumul pribegiei, nu mai are încredere în nimeni, nici în ziua de mâine, nici în instituţiile statului şi nici nu mai nutreşte iluzia că actualii potentaţi ar fi în stare să schimbe situaţia în bine.

Prima Alianţă pentru Integrare Europeană a ajuns memorabilă, în primul rând, pentru faptul că Mihai Ghimpu, un politician aproape anonim şi marginal, cunoscut mai degrabă ca unchiul „nepotului Dorin”, a ajuns să deţină deodată două dintre cele mai importante funcţii în stat – cea de preşedinte al ţării şi preşedinte de Parlament. Domnia capului liberalilor a fost relativ scurtă, dar plină de culoare, remarcabilă prin aşii din mânecă pe care i-a tot fluturat, ba pe la televiziunile autohtone, ba prin cancelariile europene, în căutarea unor căi de ocolire a legii, pentru a se menţine cât mai mult cu putinţă la putere.

Noii potentaţi ai zilei s-au făcut de poveste şi prin cumpărarea funcţiei de procuror general, pe bani grei, de către o componentă a guvernării de la altă componentă, lucru care nu a

fost dezminţit niciodată tranşant şi cu argumente de cei care au pus la cale trocul.

Plecarea AIE 1 a fost încununată de un referendum eşuat cu privire la modalitatea de alegere a şefului statului, fiind aruncate în vânt 33 de milioane de lei. Incapacitatea majorităţii de la guvernare de a alege şeful statului a generat noi alegeri parlamentare anticipate, care au avut loc în noiembrie 2010.

La a doua venire a Alianţei, a fost pierdut pe drum AMN-ul lui Serafim Urechean, înghiţit „prin fuziune” de mai isteţul Vladimir Filat. În schimb, a ajuns mare om de stat şi prim-vicepreşedinte de Legislativ obscurul afacerist cu două identităţi Vladimir Plahotniuc.

Constituirea AIE 2 a fost marcată de negocieri la două capete, cu lovituri sub centură, şantaj, mârşăvii şi lupte la sânge pentru fiecare funcţie şi instituţie. Iar în perioada care a urmat, luptele pentru reîmpărţire şi redistribuire au continuat cu o vehemenţă şi mai mare, au fost şi mai degradante, generând crize politice profunde. În toţi aceşti ani, luptele pentru supremaţie, dorinţa de a acapara cât mai multe funcţii şi a se menţine cu orice preţ la putere au paralizat pe perioade îndelungate mai multe instituţii ale statului. Şi în AIE 2 incoruptibilul şi justiţiarul Mihai Ghimpu, ajuns, între timp, doctor honoris causa în drept, s-a tot bâjbâit pe la mâneci şi prin buzunare în căutarea febrilă a aşilor, de data aceasta pentru a-l face pe Marian Lupu şef peste ţară, pentru ca acesta, la rândul lui, să-i elibereze funcţia de spicher.

Dacă nu au vrut să i-o dea pe cea de procuror general.

Candidatul tuturor timpurilor şi alianţelor la funcţia de preşedinte al ţării, Marian Lupu, s-a tot cramponat cu disperare, timp de trei ani, de fotoliul prezidenţial, căutând susţinere şi la Est, şi la Vest, prăbuşindu-se într-un ridicol total şi dedându-se la cele mai grosolane şi evidente încălcări ale Constituţiei, al cărui garant năzuia să ajungă. În cele din urmă, Lupu a fost nevoit să se resemneze, iar Alianţa a ales,

în ceasul al doisprezecelea, un şef de stat, cu încălcarea tuturor normelor legale posibile.

După interminabila epopee a alegerii lui Lupu, o altă epopee, nu mai puţin captivantă, a fost şi cea a disputei dintre cei „doi Vlazi” pentru titlul de politician „number one”.

Lupta care s-a dat între aceştia a fost una cu succese intermitente şi iluzorii, ele fiind urmate de scuze, pocăieli şi iertări.

La o anumită etapă, premierul Filat, într-un acces fără precedent de curaj, a identificat „păpuşarul” politicii moldoveneşti şi i-a spus chiar pe nume. A arătat cu degetul la autorul şi beneficiarul „atacurilor raider” asupra sistemului bancar şi a promis solemn să-i stăvilească acestuia elanul. Apoi a regretat profund şi public.

Sfârşitul AIE 2 a venit la începutul acestui an, când s-a aflat despre crima comisă la vânătoarea din Pădurea Domnească, la care au participat înalţi funcţionari de stat promovaţi de PDM şi PL, în frunte cu procurorul general Valeriu Zubco, cei implicaţi încercând să tăinuiască omorul omului de afaceri Sorin Paciu. Filat a considerat atunci că este momentul favorabil să mai încerce o dată să-l scoată din ecuaţia politică pe Plahotniuc şi a denunţat Acordul de constituire a AIE, pentru că, la adăpostul acestuia, „o persoană obscură” care şi-a cumpărat un partid, „acum vrea să-şi cumpere şi

o ţară”. Criza politică ce s-a declanşat ulterior a fost una de durată şi a afectat toate instituţiile importante ale statului, iar alegerile anticipate păreau iminente. În cele din urmă, lupta pentru putere a ajuns la un deznodământ logic: liderii Alianţei, după ce s-au tot demis unii pe alţii, apelând pe rând la serviciile comuniştilor, au rămas cu toţii fără funcţii, îndeletnicinduse de-acum încolo cu trasul sforilor de prin culise.

Mai mult sub presiunea factorilor externi, politicienii şi-au calcat pe inimă şi pe ambiţii şi au ajuns la un consens, creând Coaliţia pentru Guvernare Pro-europeană. La cea de-a treia reeditare a alianţei nu au mai încăput însă liberalii, ci doar aripa „reformatoare” a formaţiunii, care s-a răzvrătit împotriva lui Mihai Ghimpu. Cel mai cinstit dintre politicieni, singurul care „nu a furat şi nu a minţit”, singurul care a luptat împotriva comuniştilor şi pentru binele poporului, a rămas fără funcţii, fără pârghii şi fără o bună parte din partidul fost cândva „monolit”. De atunci (şi, probabil, până la sfârşitul mandatului deja), Ghimpu nu mai conteneşte să se războiască cu „trădătorii” care s-au vândut lui Filat şi care l-au scos pe el de la guvernare.

Tot ducând-o din criză în criză, coaliţiei de la guvernare „nu i-a ajuns mâinile”, vorba lui Marian Lupu, să-şi mai onoreze şi promisiunile electorale, să realizeze reforme, să creeze locuri de muncă, să aducă investiţii străine, să facă drumuri, să amelioreze situaţia în educaţie şi sănătate, să rezolve problemele din agricultură, să pună pe picioare economia etc.

Puterea a încercat să atenueze insuccesele „de pe interior” cu succesele „pe exterior”, fiind susţinută în această treabă de numeroşi funcţionari europeni care s-au perindat în vizite de curtoazie, convingându-ne insistent de succesele extraordinare pe care le-am obţinut şi de povestea minunată pe care o trăim. Totuşi, nici pe direcţia proeuropeană guvernanţii nu prea au cu ce se lăuda. Povestea de succes a ajuns, mai degrabă, doar basm de

adormit copiii. Mult promisul regim liberalizat de vize cu UE, pentru care înalţi demnitari promiteau chiar săşi dea demisia, dacă nu chiar şi viaţa, este amânat de la un termen la altul şi nu se ştie nici astăzi cu certitudine când vom beneficia de el.

Summitul “Parteneriatului Estic” din septembrie de la Vilnius, în cadrul căruia ar putea fi parafat Acordul de asociere dintre RM şi UE, este aşteptat ca o mană cerească de politicieni, pentru că asta le-ar permite să bifeze măcar ceva la capitolul realizări. Pe cine vor mai impresiona însă? Dezamăgită, populaţia se arată, potrivit sondajelor, tot mai puţin interesată de vectorul european.

Ce putem remarca, în concluzie, în legătură cu cei patru ani de guvernare a unei alianţe cu vederi profund democratice şi aspiraţii eminamente europene?

Alianţa ne-a dat din plin circ şi scandaluri, nu însă şi pâine.

Cei care au promis să pună legea în capul mesei, şi-au bătut joc de ea, au răscroit-o, au interpretat-o şi au modificat-o după bunul plac şi interese, obstrucţionând până şi Legea Supremă. Funcţionarii unşi în funcţii de către componentele AIE s-au dedat la fărădelegi şi acte de corupţie. În absenţa unor performanţe reale, aliaţii au exacerbat subiectul luptei cu comunismul şi au exploatat pericolul revenirii comuniştilor la putere şi lipsa de alternativă, aceasta fiind, practic, singura raţiune de păstrare a lor la putere.

Este puţin probabil că până la sfârşitul mandatului lucrurile vor lua o altă turnură, iar guvernarea se va ocupa, în sfârşit, de problemele stringente ale societăţii. Dimpotrivă, cu cât vor fi mai aproape alegerile parlamentare, cu atât se vor accentua rivalităţile dintre componentele puterii, vor fi mai perfide loviturile, mai dizgraţioase scandalurile, iar singura preocupare a partidelor va fi să-şi consolideze poziţiile, să-şi regrupeze forţele, săşi adune capitaluri, să-şi organizeze acţiuni de imagine. Adică, noi tot cu circul vom rămâne.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Important 16 AUGUST 2013

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA

1. Scurt istoric al aşteptărilor economice sau despărţirea de iluzii

La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a declarat Independenţa Politică. Evenimentul a produs un entuziasm major, fără precedent în sufletele noastre. Jubilaţia generală întruchipa în mentalul colectiv, exprimat prin gura tribunilor de atunci, triumful istoriei, adevărului şi dreptăţii. Prăbuşirea URSS cu tot cu sistemul ei comunist şi obţinerea libertăţii au deschis o perspectivă magistrală pentru ţara şi poporul nostru. Emanciparea naţională, eliberarea energiilor colective, creaţia legislativă, edificarea instituţiilor, totul aducea un suflu nou în viaţa publică, descătuşată de chingile unui sistem totalitar.

Despărţirea de modelul care a suferit un eşec istoric eclatant a presupus, în mod automat, şi orientarea spre un alt model de organizare a societăţii. Iar singura alternativă a comunismului sovietic, înfrânt în urma „războiului rece” de Occident, era anume modelul societăţilor vestice. Concomitent cu prăbuşirea lumii bipolare, în societăţile ex-comuniste a urmat, în mod firesc, „marşul triumfal al capitalismului”. Însă, odată cu trecerea anilor, realităţile economice şi sociale din ce în ce mai presante au redus, iniţial mai lent, apoi mult mai accelerat, elanul masiv care a însoţit etapa afirmării politice a ţării. Criza economică s-a aprofundat continuu, iar succesiunea la guvernare din ultimele două decenii n-a schimbat substanţial situaţia. Astfel, nemulţumirile societăţii faţă de prestaţia puterii, indiferent de culoarea acesteia, care se transformau în noi speranţe legate de schimbarea garniturilor guvernamentale, se reproduc în mod ciclic. Dar, de fiecare dată, rezultatul este la fel de deprimant. Şi iarăşi se repetă la infinit dezbaterile publice asupra cauzelor eşecurilor noastre, la ele participând politicieni de toate culorile, experţi în economie şi analişti politici. Căutarea vinovaţilor şi servirea de explicaţii facile, ca şi de soluţii efemere, se ţine lanţ, fără nicio perspectivă reală de depăşire a problemelor majore din economia naţională.

Ca persoană angajată din plin în procesele politice încă de la începuturile devenirii statului nostru pe parcursul mai multor ani de zile, am căutat să pătrund esenţa fenomenelor respective. A trebuit să consum timp şi eforturi, să mă aflu în cele mai diverse ţări ale lumii, atât din spaţiul occidental, cât şi din cel postcomunist, să studiez o mulţime de documente, acte normative, programe de guvernare şi cărţi de specialitate, scrise de personalităţi de marcă din trecut şi din prezent, până am reuşit să adun laolaltă cauzele profunde ale eşecurilor noastre în economie. Le voi enumera în continuare doar pe acelea care îmi par ca fiind fundamentale, lăsândule la o parte pe cele secundare. Dar mai întâi vă mărturisesc franc faptul că mi-au trebuit douăzeci şi cinci de ani de experienţă politică şi devenire intelectuală ca să ajung a înţelege ce ni se întâmplă în economie.

Nu reprezint un caz singular în acest

sens, de vreme ce somităţi internaţionale în materie de economie, cum ar fi americanul David C. Korten, de exemplu, recunoaşte că i-au trebuit treizeci de ani de efort academic şi experienţă internaţională ca să ajungă să-şi dea seama de cauzele profunde ale dezastrelor economice actuale.

Accentuez, concepţia pe care o expun aici nu este rodul unor improvizaţii personale. Ea e inspirată din lucrări fundamentale ale unor autori consacraţi, care fac parte din şcoala economică „neortodoxă” sau „heterodoxă”, situată între liberalism şi marxism, cum sunt clasicii germani Friedrich List, Werner Sombart, Silvio Gesell, englezul David Ricardo, austriacul Karl Polanyi, elveţianul Jean de Sismondi, dar şi fondatorii distributismului, englezii G. K. Chesterton şi Hilaire Belloc etc. Tot aici a fost necesară o lectură profundă a unor autori cum ar fi Max Weber sau John Keynes, fiecare dintre aceştia având o contribuţie fundamentală la elaborarea gândirii economice, care se axa pe politici protecţioniste, metode de echilibrare a proprietăţii şi pe accentuarea rolului decisiv al guvernului în asigurarea unei societăţi echitabile. Printre autorii contemporani, care mi-au servit drept obiect de studiu şi surse de inspiraţie, aş enumera doar câteva personalităţi eminente: americanii David C. Korten şi William Greider, sud-coreeanul Ha Joon Chang, profesor la Universitatea Cambridge, rusul Aleksandr Dughin, filozof, sociolog şi geopolitican ş.a. Întreaga pleiadă de gânditori enumerată mai sus se situează la polul opus al individualismului liberal egoist, ţinteşte binele comun şi dezvoltarea echilibrată a economiei în interesul naţional al fiecărei ţări, regiuni, comunităţi locale şi familii.

2. Saltul mortal din comunism în (neo)liberalism – cauza primară a eşecurilor noastre

Prima şi cea mai gravă cauză este contextul istoric şi geopolitic în care s-a pomenit societatea noastră odată cu prăbuşirea URSS şi obţinerea Independenţei. Însăşi şcoala economică moştenită din trecut şi-a dovedit aproape instantaneu totala inconsistenţă, dogmele marxiste prăbuşindu-se odată cu întreg eşafodajul teoretic al vechiului regim. Prin contrast, singurul model economic eficient, bun de aplicat şi la noi, a apărut cel afirmat în spaţiul occidental. Pe ruinele sistemului dispărut, vacuumul intelectual a fost ocupat de teoria dominantă în Occident a liberalismului economic. Virtuţile economiei de piaţă, văzută ca un sistem în stare să se autoregleze, privatizarea masivă, reducerea competenţelor guvernului în procesele de administrare a sectorului economic, încadrarea ţării în sistemul financiar internaţional prin acceptarea necondiţionată a soluţiilor oferite de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi a creditelor acordate de aceste instituţii privite ca nişte organizaţii filantropice, aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, atragerea cât mai masivă a investiţiilor stră-

ine, adoptarea legislaţiei de profil şi crearea de noi instituţii de stat, scoaterea Băncii Naţionale de sub controlul Guvernului, toate acestea fiind inspirate integral din sugestiile parvenite din exterior. Iată doar câteva elemente din şirul „soluţiilor magice” aplicate cu titlu de panaceu indiscutabil societăţii noastre.

Dar, aşa cum se ştie, îmbrăţişarea noilor dogme economice, în loc să producă prosperitate, a cauzat un adevărat dezastru în economia naţională. Miturile preluate fără niciun discernământ de la şcoala economică neoliberală de la Chicago, cea care reprezintă curentul global dominant, au triumfat şi în Republica Moldova, ele fiind primite ca o adevărată religie. Sistemul de învăţământ, instituţiile de stat, comunitatea de experţi, politicienii şi analiştii politici s-au pomenit reproducând, de regulă, cu prea puţin spirit critic, teoria economică în vogă, privind-o ca pe una fără alternativă. Ideea primatului economiei, moştenită de la sistemul marxist, s-a pliat cu uşurinţă pe dogmele liberalismului. Spre deosebire de părintele-fondator al acestei şcoli, Adam Smith, liberalismul tratează economia ca pe un domeniu separat de procesele politice, etice şi filozofice. Tot astfel, caracterul pretins obiectiv al proceselor economice privite ca legităţi imuabile s-a dovedit a fi o reflecţie fidelă a materialismului comunist.

Astfel, ne-am pomenit în „societatea de piaţă”, numită şi „societate de consum”. În definitiv, economia şi-a subordonat ideologia, politica şi societatea în ansamblu, începând să reprezinte însuşi sensul istoriei.

Societatea noastră este dominată de liberalism atât în abordările problematicii economice, cât şi în atitudinea faţă de valori. Şi aşa cum această ideologie s-a dovedit a fi victorioasă şi pare a nu avea alternativă, practic nimeni nu se încumetă să formuleze o poziţie coerentă care ar combate-o în mod consistent. Neoliberalismul Şcolii de la Chicago, penetrând în mediul universitar, în revistele de specialitate şi în reţelele de presă internaţionale, a reuşit să capteze aproape în întregime toate ştiinţele socioumane, politologia, dreptul, sociologia, psihologia socială, relaţiile internaţionale. Acest tipar de interpretare a realităţii a devenit un apanaj indispensabil al gândirii comune, mascate reuşit cu pretenţia de obiectivitate inexorabilă.

Aleksandr Dughin, în cartea sa „Sfârşitul economiei”, accentuează ideea că, pe lângă cele două teorii economice, marxismul şi liberalismul, există un curent vast de idei, numite convenţional „teorii economice ale căii a treia”. Anume această cale, spune autorul, a scăpat atenţiei noastre în spaţiul postsovietic. Mai mult, el afirmă: faptul că încă de la începuturile Perestroika practic nimeni nu i-a acordat vreo atenţie, preferând să vorbească despre alegerea între două contrarii, «reprezintă cea mai gravă crimă intelectuală». Aş adăuga că simpla noastră ignoranţă, inerentă etapei iniţiale, nu mai poate fi o scuză. Mai cu seamă astăzi, după ce am acumulat atâta experienţă negativă, care ne poate fi utilă doar în măsura în care o vom transforma într-o lecţie însuşită.

Ceea ce s-ar putea numi „a treia teorie economică” se deosebeşte radical de cele două teorii antagoniste cunoscute, marxismul şi liberalismul. Ea nu priveşte economia ca pe un domeniu independent şi autosuficient, în care ar acţiona legităţi speciale, proprii doar acestuia. Adică, această abordare nu acceptă primatul economiei asupra celorlalte ştiinţe sau recunoaşterea ei ca ideologie autonomă. Liberalismul şi marxismul nu sunt

doar teorii care studiază legităţile economice, ele reprezintă viziuni asupra lumii în ansamblu. Totuşi, ambele pretind a fi „viziuni economice”, afirmând primatul şi universalismul paradigmei economice. Pe de altă parte, şcoala care se situează între cele două opţiuni, dimpotrivă, consideră economia ca fiind un factor important, dar nu unul central în realitatea social-politică.

Privită în adâncurile ei, problema formulării şi afirmării unei alternative economice liberalismului nu este una strict economică. Este vorba despre opţiunea pentru o anume paradigmă, pentru un anumit sistem de valori, de alegere a unei noi căi, de determinarea propriei identităţi colective, de formarea unei atitudini faţă de însăşi logica istoriei, dar şi de identificarea unor posibile parteneriate externe cu state şi centre de putere, care împărtăşesc viziuni similare.

3. Efectul „soluţiilor magice”, sugerate din exterior

„Mâna invizibilă a pieţei”, liberul schimb, ridicarea barierelor vamale, libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor – iată încă un set de teze obligatorii care formează esenţa tipului de capitalism global, propovăduite cu un succes devastator de către organismele internaţionale, inclusiv de către birocraţia europeană, pentru ţări ca Republica Moldova. Rezultatul acestor politici este la îndemâna oricui. Ţara a ajuns o ruină economică, „nomadismul de masă” provoacă migraţia din ce în ce mai mare pe pieţele forţei de muncă din Europa, Rusia, SUA şi Canada, iar dezastrul social afectează cele mai largi pături ale populaţiei. Tipul de tratament aplicat economiei naţionale a creat un model caricatural şi tragic în acelaşi timp, care arată în mod izbitor ce rol i se rezervă Moldovei în economia mondială – cel de exportator de braţe de muncă ieftine şi de importator de mărfuri şi capitaluri străine. Urmând această formulă, într-o perspectivă „ideală” piaţa internă a forţei de muncă presupune crearea de întreprinderi străine, la care să lucreze angajaţii moldoveni cu pretenţii salariale minime în raport cu cele din ţările dezvoltate.

Fiind o ţară dezindustrializată, Republicii Moldova nimeni nu îi ofe-

ră soluţii de dezvoltare a propriei producţii, bazate pe cele mai înalte tehnologii. Dimpotrivă, ultima lovitură mortală, care i se pregăteşte ţării noastre prin atragerea în circuitul economiei globale, este deschiderea pieţei funciare pentru capitalul străin. După ce majoritatea absolută a ţărilor ex-comuniste care au aderat la Uniunea Europeană şi-au sacrificat terenurile cu destinaţie agricolă în favoarea capitalului străin, strategii de la Bruxelles, profitând de ignoranţa şi obedienţa clasei guvernante de la noi, ne pregătesc aceeaşi soartă. Concomitent, ei îşi însoţesc operaţiunea de subjugare economică a ţării cu un discurs gălăgios despre „valorile europene” şi perspectivele grandioase care near aştepta prin semnarea unor noi acorduri de apropiere cu această structură continentală. În literatura de specialitate, situaţia în care s-a pomenit ţara noastră este numită colonialism economic, cu toate consecinţele dramatice care decurg din acest statut jalnic.

Anume din acest motiv, ziua de azi reclamă abordări profunde şi responsabile, o revizuire cardinală a strategiei de dezvoltare a ţării, care implică în mod stringent şi inevitabil renunţarea la dogmele economice care au însoţit procesul dureros de devenire a societăţii noastre.

Astăzi este necesar un efort intelectual colectiv, care să ne îndrepte spre elaborarea, iar într-o perspectivă apropiată, şi aplicarea unei noi strategii de dezvoltare economică a ţării. Pentru a fi înţeleasă esenţa economiei, ea trebuie abordată prin prisma politicii şi a ideologiei.

Economia este sfera unor confruntări de idei, viziuni, religii şi paradigme din perspectiva unor valori şi finalităţi spirituale supreme.

Politicienii de la noi mizează pe înşelarea publicului în legătură cu eşecurile guvernărilor, sperând să obţină pe seama lor nişte dividende electorale ieftine. Ei nu manifestă nici pricepere, nici interes faţă de cauzele fundamentale ale sărăciei crescânde, a şomajului, a inegalităţii, a apariţiei oligopolurilor, a corupţiei, a criminalităţii şi a destrămării familiilor. Dar promovarea aceloraşi soluţii vechi, cum ar fi accelerarea creşterii economice prin liberalizare, reducerea impozitelor, înlăturarea barierelor comerciale şi reducerea asistenţei sociale, reprezintă nu soluţia, ci cauza eşecurilor noastre.

Important 16 AUGUST 2013

5

FLUX

POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ Adevărata dezvoltare nu poate fi obţinută mizându-se pe finanţări externe. Ea depinde de capacitatea oamenilor de a-şi controla şi folosi eficient propriile resurse din localităţile, regiunile şi ţara lor, cum ar fi pământul, apa, forţa de muncă, tehnologia, dar şi spiritul întreprinzător, şi motivaţia. Iar pentru asta colectivităţile umane trebuie să se autoguverneze în mod real la nivel local, regional şi naţional. Orice transmitere a pârghiilor de control şi a mecanismelor decizionale în competenţa unor instituţii transnaţionale reduce ţara din poziţia de subiect al dreptului internaţional la postura ingrată de obiect al unor manevre cu consecinţe deplorabile. Adică, putem afirma fără nicio exagerare că, la ora actuală, Republica Moldova se află sub protectorat străin. Din această perspectivă devine clar de ce regimul politic instalat după 2009 nu a dat curs insistenţelor noastre de a realiza o reformă a administraţiei publice locale, care să delege grosul actului decizional în mâinile colectivităţilor locale. Se vede că artizanii din structurile ciclopice mondiale au nevoie nu de descentralizare, ci, dimpotrivă, de consolidarea „verticalei puterii”, ca să poată manipula cu uşurinţă atât administraţia, slabă, coruptă şi ignorantă de la Chişinău, precum şi autorităţile regionale şi locale.

Viziunea dominantă, impusă de BM, FMI, UE şi alte centre globale de decizie, arată că dezvoltarea după reţetele acestora nu funcţionează pentru majoritatea ţărilor lumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Nedorinţa de a vedea eşecul politicilor care ne-au croit regulile de joc se trage şi din discursul consonant, emis de exponenţii grupurilor de interese respective, care a penetrat pe de-a-ntregul mediul academic, sistemul de învăţământ şi mass-media. Modelul de gândire afirmat în ultimele două decenii este unul care rupe actul de administrare politică a societăţii de realităţile economice, impune o interpretare fragmentară a proceselor sociale, incapabilă de abordări complexe.

Iar atunci când se încearcă soluţii parţiale şi unilaterale pentru nişte disfuncţii de sistem majore, nu e de mirare că rezultatele sunt deprimante. Este necesar să recunoaştem că ni s-a implementat un model de societate de consum, care prezintă procesele economice ca fiind ceva autonom de realităţile de ordin spiritual, politic şi ideologic, iar conceptualizarea interesului naţional se reduce la exerciţii superficiale despre integrarea europeană şi drepturile omului. Atunci când

individualismul, egoismul, lipsa de solidaritate socială şi concurenţa tuturora împotriva tuturora devine un loc comun în gândirea colectivă, a aştepta ieşirea din criză ar fi cel puţin dovada unui infantilism intelectual periculos.

4. Criza de guvernare ca efect al regulilor internaţionale

Criza de guvernare cronică pentru ţara noastră nu este un accident istoric şi nici nu se explică doar prin lipsa de bună-credinţă a garniturilor guvernamentale. La originea acestei crize se află convergenţa forţelor ideologice, politice şi tehnologice, care stau în spatele unei globalizări economice şi care au reuşit să preia puterea din mâinile guvernelor responsabile pentru binele public în favoarea câtorva corporaţii şi instituţii ciclopice, ghidate exclusiv de obţinerea unor supraprofituri financiare pe termen scurt. Adică, este vorba de ceea ce în limbajul comun reprezintă efortul de creare a unei lumi unipolare, conduse dintr-un singur centru de putere. Mitul liberalismului fără limite ca apanaj ideologic e promovat printr-o uriaşă reţea de propagandă, care prezintă globalizarea ca pe un proces istoric logic şi inevitabil, iar singura cauză majoră a nefericirilor noastre s-ar explica prin restricţiile impuse de către unele guverne exceselor pieţei.

Noul sistem de capitalism corporatist, speculativ şi cămătăresc colonizează vertiginos economiile ţărilor lumii. El a scindat crearea banilor de crearea avuţiei reale, devalorizând producţia în favoarea acestor inginerii financiare. Aceste procese sunt însoţite de inocularea unei idei care prezintă natura umană ca fiind ghidată de lăcomie, de interesul propriu şi de goana după câştigul financiar. Tot aici comportamentul concurenţial este sacralizat în defavoarea comportamentului de cooperare. Prin urmare, întreaga logică a noilor inginerii sociale, care ar urma să se soldeze cu prosperitate economică, ar trebui să se axeze pe motivaţia concurenţială. Anume aşa ni se prezintă la ora actuală mainstream-ul gândirii zis economice sau, mai exact, al gândirii comune, induse cu abilitate de tehnologiile umanitare respective. Această concepţie este cunoscută sub diverse nume: economie neoclasică, neoliberală sau libertaristă. I se mai zice capitalism de piaţă sau liberalism de piaţă. Această teorie se abate de la viziunea lui Adam Smith, pe care şi-l revendică drept profet adepţii

ei. El considera că, pentru a da rezultate benefice, capitalul trebuie să aibă rădăcini locale sau naţionale, iar proprietarii trebuie să fie direct angajaţi în managementul întreprinderilor. Orice înstrăinare a acestora de locul investiţiei îi înstrăinează de responsabilităţi de ordin social, comunitar, naţional sau ecologic. Adepţii teoriilor respective intră în conflict conceptual şi cu un alt nume de referinţă al gândirii economice clasice, David Ricardo. Acesta sublinia că libertatea comerţului între două ţări funcţionează doar în anumite condiţii în avantajul celor două popoare. Acestea sunt cel puţin trei: 1) nu trebuie permis exportul de capital dintr-o ţară dezvoltată în una subdezvoltată; 2) comerţul dintre cele două ţări participante trebuie să fie echilibrat; 3) în fiecare ţară aparte numărul şomerilor să nu depăşească 5% din totalul populaţiei apte de muncă (full employment) (după D. Korten).

Din această perspectivă devine mai clar ce ar însemna fuziunea economiei Republicii Moldova cu economia Uniunii Europene. Celebrul economist de origine sud-coreeană Ha Joon Chang, profesor la Universitatea Cambridge şi adeptul teoriei economice a lui Friedrich List, face o comparaţie demnă de reţinut. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă pe un ring ar fi scoşi să se confrunte doi boxeri, unul fiind cu greutatea de 120 kg, iar altul, să zicem, de 60 kg?

Finalul meciului este uşor de prezis.

Tot astfel stau lucrurile şi cu eforturile de integrare a economiei ţării noastre în cea globală.

Atunci când promotorii modelului neoliberal apelează la noţiunea de „piaţă liberă” ca element obligatoriu şi indiscutabil pentru o societate modernă, ei, de fapt, ascund esenţa acestui fenomen după o perdea vastă de propagandă. Fiindcă, în esenţă, este vorba de o piaţă neregularizată, în care guvernului îi revine un rol marginal de neamestec în orice abuz creat de «piraţii pieţei», cei care în astfel de condiţii instituie monopoluri şi acţionează în baza cârdăşiilor de cartel, adică reduc la zero orice posibilitate de concurenţă şi de distribuţie echilibrată a veniturilor. Într-un model ca acesta deosebirile dintre un sistem

comunist şi cel corporatist sunt nesemnificative. Într-un model de tip comunist, guvernul îşi consolidează puterea proprie şi exercită controlul asupra proprietăţii în numele poporului, iar într-un model de capitalism corporatist, guvernul devine ostaticul intereselor corporatiste şi facilitează consolidarea puterii corporatiste în numele pieţei libere. Între aceste două opţiuni, cea necesară ţării noastre presupune un guvern puternic, care să asigure un cadru de reglementare adecvat, în care antreprenorii mici şi mijlocii se autoorganizează în interiorul unor pieţe preponderent locale, urmărind în mod responsabil satisfacerea nevoilor lor economice, dar şi, în egală măsură, a nevoilor sociale şi de mediu.

5. Respectarea unor relaţii contractuale ca sarcină de bază a guvernului produce inechitate

Potrivit modelului impus şi statului nostru, principala responsabilitate a guvernării s-ar reduce la elaborarea legislaţiei care ţine de relaţiile contractuale şi vegherea la respectarea necondiţionată a acestora. Prin urmare, concentrarea de putere financiară în mâinile unor grupuri restrânse şi lipsirea celorlalţi de şanse de a participa activ la procesele economice, inclusiv şi în primul rând prin deţinerea de proprietate, sunt privite ca fenomene practic indispensabile pieţei libere.

Dar libertatea pieţei este libertatea banilor, iar atunci când drepturile sunt, mai degrabă, o funcţie a proprietăţii decât a persoanei, numai cei care au proprietate au şi drepturi. Mai grav, susţinând că singura obligaţie a individului este aceea de a respecta contractele şi drepturile de proprietate ale altora, doctrina imorală a liberalismului de piaţă îi eliberează pe proprietari de obligaţiile lor faţă de cei lipsiţi de proprietate. Adică, inechitatea şi injustiţia socială stau chiar la temelia acestui model economic. În aceste condiţii n-ar trebui să ne mire concentrarea excesivă de capital în mâinile câtorva oligarhi de la noi, controlul instituit de aceştia asupra tuturor afacerilor profitabile şi paralizarea a însuşi principiului de concurenţă li-

beră pe piaţă. Subordonarea tuturor instituţiilor statului, fără excepţie, nu reprezintă o anomalie locală, ci însăşi esenţa capitalismului speculativ. Dacă mai adăugăm la acestea crearea unor partide derivate din concentrarea excesivă de capital şi subordonarea resurselor mediatice avem un exemplu tipic de „stat captiv”, iar regimul zis democratic nu este decât un simulacru.

6. Condiţii minime de funcţionare a economiei de piaţă (după David C. Korten „Corporaţiile conduc lumea”)

Potrivit lui D. Korten, funcţionarea eficientă a economiilor de piaţă depinde de existenţa unor guverne puternice, independente în gestionarea procesului decizional şi capabile să aplice mecanismele necesare pentru consolidarea propriilor economii naţionale. Printre condiţiile primordiale, care asigură viabilitatea unei economii, el subliniază următoarele: Concurenţa loială. Aşa cum orice concurenţă produce învingători şi învinşi, statului îi revine funcţia regulatoare, care să impună echilibrarea şanselor, a veniturilor şi a proprietăţilor competitorilor pe piaţă. Altminteri, concentrarea puterii financiare distruge businessul mic şi mijlociu, pauperizează societatea şi îşi subordonează prin corupere sau prin control direct întreaga putere în stat. În faţa unor procese de monopolizare a economiei naţionale, care se extind ca o metastază în societatea noastră, se impune o mână de fier a guvernului. Aici situaţia este simplă: ori democraţie imitativă şi concentrarea de capital în detrimentul absolutei majorităţi a cetăţenilor, ori o putere fermă, care curmă orice exces al pieţei şi impune reguli dure care să asigure concurenţa şi distribuţia echilibrată a proprietăţii.

Capitalul moral. O piaţă nu poate funcţiona în mod eficient în interesul binelui comun fără încredere, cooperare, compasiune şi fără o temelie morală solidă. Aici primatul spiritului este fundamental, etica socială este cea care determină rezultatul, educaţia morală este cea

FLUX

6

Important 16 AUGUST 2013

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ

care produce efecte economice benefice. Nici aici fără o putere responsabilă şi hotărâtă, izvorâtă din interesul colectiv al societăţii, nu se poate spera pe rezultate pozitive. La temelia unui astfel de model trebuie să stea separarea netă, categorică între politic şi mediul de afaceri, între actul decizional şi interesul corporativ. Relaţia dintre stat şi mediul de afaceri trebuie să fie de cooperare, de parteneriat, nu de concreştere. Iar atunci când este necesar, statul, ghidându-se de interesul public, trebuie să aplice măsuri coercitive drastice împotriva acelora care manifestă tendinţe de distorsionare a pieţei sau a echilibrului social din porniri egoiste de obţinere rapidă şi excesivă a unor supraprofituri.

Bunurile de consum. O serie de investiţii şi servicii esenţiale pentru binele public, cum sunt cele în cercetări ştiinţifice fundamentale, ordinea publică, justiţia, învăţământul, ocrotirea sănătăţii, drumuri, apărarea naţională nu sunt furnizate direct de piaţă. Aceste cheltuieli publice trebuie planificate şi executate cu precădere din resurse financiare interne, nu prin contractarea unor credite externe care împovărează bugetul public pe un termen îndelungat şi împinge ţara într-o relaţie de subordine faţă de interesul marilor corporaţii transnaţionale. Şi aici rolul guvernului este unul determinant. Un sistem de impozitare eficient, care să nu permită îmbogăţirea excesivă a „rechinilor pieţei” şi, totodată, falimentarea întreprinderilor de dimensiuni mai mici, este cel care trebuie să fie elaborat şi aplicat cu rigurozitate de către guvern.

Evaluarea costului total. Piaţa determină o distribuire optimă a resurselor doar atunci când comercianţii şi cumpărătorii suportă în întregime costul total al produselor pe care le fabrică, le cumpără şi le consumă.

Un astfel de echilibru este imposibil de obţinut într-o piaţă nereglementată. Asta presupune o limitare rezonabilă şi justificată a penetrării pieţei interne de către mărfuri din exterior, care pot fi produse prin contribuţia companiilor autohtone.

Altminteri, grosul costurilor sociale, ecologice şi de distorsionare a mediului concurenţial va fi suportat de către cetăţeni şi, parţial, de bugetul public. Fără o intervenţie activă din partea guvernului nici această latură a dezvoltării economice echilibrate şi sustenabile nu poate fi obţinută.

Distribuirea justă a resurselor. Într-un sistem de piaţă, tendinţa deţinătorilor de capital de a-şi mări averea şi veniturile este inevitabilă, concomitent producându-se reducerea de venituri pentru angajaţi, iar deseori chiar eliminarea acestora din activitatea economică. Adică, o piaţă în care puterea economică este distribuită injust va repartiza resursele la fel de inechitabil. Însăşi eficienţa pieţei şi legitimarea ei instituţională sunt determinate şi ele de o intervenţie energică a guvernului, chemat să restabilească continuu echitatea, erodată de forţele pieţei.

Viabilitatea ecologică. În condiţiile actuale, activitatea economică deseori produce efecte ecologice dezastruoase. Goana după profituri împinge multe întreprinderi să ignoreze costurile ecologice în favoarea beneficiului maxim şi rapid.

Rolul guvernului pentru instituirea şi respectarea normelor de menţinere a mediului ambiant este decisiv.

7. Un guvern puternic – principalul garant al independenţei economice şi al funcţionării pieţei

Aşa cum s-a observat, elementele-cheie enumerate mai sus, care ar putea oferi şansa renaşterii economice, se întemeiază pe existenţa unui guvern puternic. Însă pentru a-şi îndeplini rolul esenţial în relaţia sa cu piaţa, un guvern trebuie să-şi exercite jurisdicţia asupra economiei statului său, trebuie să fie în stare să stabilească regulile economiei interne, fără a se vedea obligat să dovedească unor guverne sau instituţii străine că asemenea reguli nu constituie bariere în calea comerţului şi investiţiilor internaţionale. Dispune Guvernul Republicii Moldova de astfel de libertate de acţiune? Categoric, nu.

Sistemul de angajamente internaţionale în care a fost atras îl plasează în postura jalnică de administraţie locală sub controlul imperial al centrelor de putere care practică la scară globală o nouă formă de colonialism economic, numit şi colonialism corporatist.

Pentru ieşirea Republicii Moldova din starea de subdezvoltare economică se impune o condiţie minimă: graniţele economice trebuie să coincidă cu cele politice.

Prin urmare, ţara noastră urmează să-şi revadă fără întârziere angajamentele internaţionale care-i limitează capacitatea de acţiune independentă, adică să-şi obţină pas cu pas independenţa economică. Altfel zis, ori colonie, ori stat independent sub aspect economic.

Tertium non datur (A treia cale nu există). O economie internă, care să favorizeze întreprinderile autohtone care activează pentru binele comunităţii, nu presupune practicarea unui izolaţionism economic, ci doar protecţia temporară a pieţei interne în interesul propriilor cetăţeni.

Stabilirea unor frâne economice la graniţă poate şi trebuie să asigure un avantaj investiţiilor locale. În mod evident, instituirea anumitor bariere, cum sunt taxele vamale sau subvenţiile, ar permite companiilor autohtone să acumuleze noi capacităţi, prin procurarea de tehnologii înalte, perfecţionarea managementului şi a personalului, ceea ce le-ar ajuta să devină mai competitive pe plan internaţional. Asta ar putea determina şi reducerea pentru o perioadă de timp a nivelului de consum al ţării prin renunţarea la procurarea de bunuri de import, care pot fi mai calitative, mai atractive ca brand şi chiar mai ieftine. Dar pentru a asigura o dezvoltare economică reală, astfel de măsuri provizorii sunt absolut

indispensabile. În plus, o campanie naţională, sprijinită de guvern, de promovare a mărfurilor autohtone, având sloganuri de tipul: „Suntem patrioţi, cumpărăm produse „FABRICAT ÎN MOLDOVA!”, ar putea contribui în mod substanţial la consolidarea solidarităţii sociale.

Modul de viaţă în vogă, bazat pe risipă, lux şi abundenţă, trebuie descurajat. Iar susţinerea unei campanii de înfrânare a obsesiilor generate de societatea de consum, cu invazia de publicitate comercială pentru produse şi servicii, de altfel inutile omului, o vastă educaţie naţională de promovare a moderaţiei şi a frugalităţii trebuie să contribuie la diminuarea efectelor cultului lucrurilor care ne cotropesc viaţa. În acelaşi timp, responsabilitatea, solidaritatea socială şi onestitatea întreprinzătorilor autohtoni este una extrem de importantă. Sprijinul acordat din partea statului prin importul de tehnologii avansate, prin crearea unui sistem fiscal stabil şi echitabil şi printr-un regim de creditare eficient, trebuie răsplătit de întreprinzători cu o etică de afaceri solidă.

Fireşte, investiţiile în formarea capacităţilor de producţie impun anumite sacrificii. Şi chiar dacă acestea nu garantează, în mod automat, succesul, totuşi dezvoltarea economică fără investiţii în capacităţile de producţie este practic imposibilă. Însă anume la aceasta ne cer să renunţăm promotorii neoliberali ai liberului schimb. Dar o atare politică, ce permite penetrarea pieţelor noastre de către capitalul şi firmele străine, net superioare celor autohtone, face imposibilă orice competiţie. Adică, de fapt, condamnă ţara la un statul de colonie economică, bună de inundat cu mărfuri şi capitaluri străine şi de exploatat forţa de muncă la preţuri infinit mai mici decât în ţările de origine bogate.

Pentru Republica Moldova una dintre priorităţi sunt investiţiile în industrie. Miturile dominante, potrivit cărora doar agricultura, care, fireşte, trebuie dezvoltată şi sprijinită, plus serviciile, ar garanta prosperitatea nu sunt decât nişte capcane, care riscă să menţină ţara noastră într-o îndelungată stare de subdezvoltare. Unul dintre motivele eşecurilor noastre succesive a fost, printre altele, miza pe o serie de pretinşi economişti, aceştia fiind, de regulă, cei mai deformaţi de şcoala şi propaganda neoliberală. Totodată, nu am avut oameni de stat cu viziuni largi, cu profunde sentimente patriotice, care să ştie a coopera cu acei economişti de vocaţie care sunt lipsiţi de prejudecăţile inoculate multora de către instructorii din exterior.

Guvernanţii moldoveni, ca şi întreaga armată de propagandişti locali şi străini, caută să convingă opinia publică asupra beneficiilor comerţului liber. Însă aceştia evită să spună sau chiar nu cunosc faptul că atunci când unei economii sărace i se cere să intre direct în competiţie cu companiile străine mult mai avansate, de fapt se programează falimentul companiilor naţionale. Iată de ce, pe lângă măsurile de protecţie a pieţei interne faţă de concurenţa neloială din

exterior, se mai cere aplicarea unui şir de măsuri obligatorii, în stare să revigoreze economia naţională. Şi anume, se impune descentralizarea economică şi favorizarea întreprinderilor mici şi mijlociii, a economiilor locale şi regionale ca elemente indispensabile pentru dezvoltarea omogenă a întregii ţări Societatea noastră, şi, în primul rând, cei care se consideră făcând parte din elita naţională, trebuie să realizeze neîntârziat câteva adevăruri. Ajutorul extern, chiar şi subvenţiile sau granturile, devin un factor periculos când aceste procedee sunt însoţite de impunerea unor consultanţi străini, care asistă guvernarea în luarea deciziilor, încurajând dependenţa de importuri, înlocuirea produselor locale cu cele străine, corupţia, risipa de fonduri, dar şi exodul masiv al populaţiei.

Noul sistem financiar, instituit pe plan global, devalorizează producţia şi valoarea muncii, constituindu-se într-un model parazitar care erodează orice perspectivă de dezvoltare economică durabilă.

Adepţii războaielor identitare şi ai conflictelor pe subiecte lingvistice de la noi, care flutură drapelul etnocentrismului sforăitor şi se autoproclamă patrioţi, pentru a-şi actualiza viziunea asupra realităţii, ar trebui să-şi pună câteva întrebări. Dacă tot se revoltă pe seama unor evenimente istorice dramatice, cum ar fi cele din 1812 şi din 1940, cum de le scapă procesul de ocupaţie nonmilitară, căruia este supusă astăzi ţara noastră? Dacă deplâng deportările din 1940 şi din 1949, cum de nu văd că astăzi poporul nostru este supus unor deportări în masă infinit mai amplu, cu consecinţe catastrofale pentru noi? Oare lipsa baionetelor, a trenurilor de mărfuri şi a discursului comunist sunt cele care îi împiedică să perceapă planul perfid de depopulare a ţării prin „nomadismul de masă”? Singura diferenţă fundamentală dintre deportările din trecut şi cele din prezent constă în faptul că primele au fost forţate, iar cele de azi sunt „benevole”, părăsirea familiilor şi a

pământurilor natale producânduse sub semnul liberei circulaţii şi al integrării. De la condiţia de sclavi nefericiţi, moldovenii au ajuns la cea de „sclavi fericiţi”, cum ar zice Ovidiu Hurduzeu. În momentul în care societatea noastră se va vindeca de obsesia luptei pentru un trecut care oricum nu poate fi schimbat şi va îmbrăţişa lupta pentru un viitor mai bun, văzut nu doar ca soluţie individuală, ci ca destin colectiv al poporului, şansa noastră de renaştere va căpăta un contur real. Adică, de la un naţionalism romantic, naiv şi poate inevitabil de acum două decenii trebuie să trecem spre un naţionalism economic, pragmatic şi unificator de energii colective. În momentul obţinerii independenţei de stat a Republicii Moldova o parte a societăţii noastre a primit acest eveniment cu entuziasm, iar o altă parte a ei – cu rezerve şi chiar cu sentimente de frustrare în faţa noilor realităţi. Astăzi însă, istoria ne oferă şansa unică de a crea o largă solidaritate naţională în jurul unei idei fundamentale de supravieţuire a noastră ca stat, ca popor, ca şi comunităţi locale, ca familii şi ca persoane demne. La temelia acestei solidarităţi trebuie să stea ideea Independenţei Economice a Republicii Moldova. Altfel zis, noţiuni ca Suveranitate Economică, Patriotism Economic şi chiar Naţionalism Economic sunt termenii-cheie în jurul cărora trebuie să conceptualizăm Ideea Naţională unificatoare şi salvatoare a poporului nostru.

Spre deosebire de situaţia când s-a adoptat independenţa politică, de această dată nu există niciun motiv pentru divizări pe criterii etnice, lingvistice, regionale şi nici de ordin ideologic. Linia de divizare va trece, de această dată, între poporul Republicii Moldova şi clasa dominantă formată din oligarhi şi uneltele acestora, aflaţi în cârdăşie de esenţă antinaţională cu cercuri de influenţă din exterior, care promovează interesele corporaţiilor transnaţionale.

(Va urma.)

Iurie ROŞCA

Externe

16 AUGUST 2013

7

FLUX

Băsescu schimbă placa relaţiilor româno-ungare Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni,12 august, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”.

Tusvanyos 2013, fără politicieni români

Preşedintele Traian Băsescu având, până acum, o relaţie specială şi îndelungată cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi participând chiar şi lucrările şcolii de vară de la Băile Tuşnad (Tusvanyos), unde anual vin liderii de la Budapesta pentru a susţine discursuri. Anul acesta, deşi invitaţi, oamenii politici din România nu s-au mai prezentat la Băile Tuşnad. Nici Traian Băsescu. A venit, în schimb, premierul Viktor Orban şi a vorbit publicului. Discursul său a fost transmis în direct de Duna TV, putând fi urmărit atât în Ungaria, cât şi în România. După discurs, Orban a răspuns la câteva întrebări legate de relaţia cu Guvernul român şi cu preşedintele Traian Băsescu. Acel Traian Băsescu pe care anul trecut, cu fix o zi înaintea referendumului de demitere, Orban îl salva într-un fel, prin mesajul transmis tot de la tabăra de vară de la Băile Tuşnad, comunităţii maghiare, de a nu se prezenta la vot.

După discursul de anul acesta, Orban a afirmat, conform Magyar Nemzet, că relaţia Guvernului român cu cel ungar este „într-o fază de dezvoltare”, iar despre relaţia cu Traian Băsescu a declarat: „Suntem într-o cooperare deschisă, corectă şi patriotică cu preşedintele român Traian Băsescu, o relaţie stabilită anterior care funcţionează şi acum”.

Băsescu: „E prea mult!”

Luni, prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), Băsescu şi-a dat seama că anul acesta s-a sărit calul. Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: „Niciun prag constituţional nu poate fi nici

luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”, relatează Mediafax. Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei. „Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat preşedintele Băsescu.

El a susţinut că Ungaria a devenit „în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune”, adăugând că politica Budapestei a început să creeze „dificultăţi”. „România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, a continuat Băsescu, potrivit Mediafax.

„Mai sunt şi alţii deranjaţi de politica Budapestei”

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu le-a declarat jurnaliştilor prezenţi la Izvoru Mureşului că există mai multe ţări „deranjate” de „politica agresivă a Budapestei”. „Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi.

România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date la o parte şi Budapesta trebuie pusă la punct”, a spus Băsescu. Întrebat ce se va întâmpla dacă Budapesta nu va înţelege acest lucru, Băsescu a răspuns: „Va înţelege”.

Declaraţiile făcute de preşedintele Jobbik, Vona Gabor, la tabăra de vară din judeţul Harghita, potrivit cărora Jobbik nu va renunţa la ideea anulării Tratatului de la Trianon, care a consfinţit graniţele României de azi, au înfierbântat politicienii şi la Bucureşti, şi la Budapesta. Ministerul român de Externe a reacţionat rapid, cerând o reacţie de la Budapesta, iar Guvernul ungar s-a delimitat de afirmaţiile lui Vona Gabor. Reamintind că acesta este liderul unui partid de opoziţie, care nu are implicare în chestiuni guvernamentale şi transmiţând că Budapesta rămâne ataşată parteneriatului strategic româno-ungar.

Privit din exterior

Presa străină n-a scăpat din vedere inflamările politico-diplomatice

din cele două ţări, titrând că „Jobbik irită Bucureştiul. Liderul partidului de extremă dreapta de la Budapesta solicită autonomia maghiarilor din România. Discursul în România al unui politician ungar extremist a creat noi tensiuni între Bucureşti şi Budapesta. Ministerul de Externe din Bucureşti a cerut Guvernului de la Budapesta să se delimiteze de afirmaţiile lui Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbik. Vona declarase sâmbătă că ia în calcul un conflict cu România pentru obţinerea autonomiei minorităţii maghiare din Transilvania. Relaţiile bune între statele vecine nu ar reprezenta o prioritate pentru ei, ci, mai degrabă, protejarea propriei rase”, după cum observau, de exemplu, austriecii de la Die Presse. „O nouă ruptură între România şi Ungaria. Discursul radical al unui politician extremist aflat în vizită în România a provocat tensiuni între Bucureşti şi Budapesta. Vona a uitat de orice noţiune de diplomaţie.

Ministerul de Externe al Ungariei a încercat să explice că Jobbik este un partid de opoziţie şi nu participă la guvernare”, a scris şi Salzburger Nachrichten. Televiziunea austriacă ORF şi cea germană RTL au difuzat şi ele ştiri despre tensiunile românoungare, jurnaliştii de la RTL alegând să titreze: „Un extremist obţine o nouă ruptură între România şi Ungaria”.

Cotidianul elveţian Neue Zurcher Zeitung prezintă un amplu reportaj legat de solicitările minorităţii maghiare din România pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. „În dezbaterile publice legate de reforma administrativă au fost mereu două tabere în conflict: reprezentanţii minorităţii maghiare din Transilvania care cereau autonomie teritorială şi majoritatea română care vedea acest lucru ca pe o secesiune şi milita pentru centralizare. România este un stat tânăr, fiindcă teritorii precum Transilvania şi Banatul au aparţinut de Ungaria. De aceea nu este nefondată teama românilor de a acorda autonomie pe criterii etnice, solicitată de o colectivitate etnică.

O alternativă interesantă ar putea fi reorganizarea României pe structuri administrative istorice care ar întări identitatea, apartenenţa şi responsabilitatea cetăţenilor”, scrie NZZ.

Lui Tokes nu i-a pronunţat numele

Băsescu nu l-a scăpat din vedere nici pe europarlamentarul Laszlo Tokes, care, la şcoala de vară din acest an de la Băile Tuşnad, a cerut Budapestei să asigure „protectorat pentru Transilvania”. Discursul lui Tokes a fost rostit în prezenţa premierului ungar Viktor Orban de la acelaşi prezidiu. Însă premierul ungar nu a avut nicio reacţie la solicitarea lui Tokes. În opinia lui Traian Băsescu, „nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea mai zilele trecute ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”, făcând, evident, aluzie la Laszlo Tokes, dar fără a-i pronunţa numele. „Am început, din păcate, de puţină vreme politica de redobândire a românismului în afara frontierelor.

Nu avem în intenţii nimic de genul celor nefericiţi susţinuţi de un cetăţean român care nu-şi merită această calitate, cel care mai zilele trecute

cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”, a declarat Traian Băsescu.

Geoană: „Este interes electoral”

Fostul ministru de Externe şi actual senator PSD, Mircea Geoană, a declarat luni pentru Mediafax că atitudinea preşedintelui Băsescu faţă de acţiunile iredentiste maghiare este una determinată de interes electoral şi că acesta ar fi trebuit să ia atitudine atunci când au început „declaraţiile şi acţiunile destabilizatoare”. Geoană a precizat că nu este surprins nici de faptul că Traian Băsescu era până astăzi „cel mai bun prieten din regiune al premierului Ungariei, Viktor Orban”. „Schimbarea de atitudine a domnului Băsescu, peste noapte, este clar una electorală. Acum un an, la Balvanyos, Traian Băsescu se plimba de braţ cu premierul Orban.

Astăzi, îi întreabă pe români de ce nu l-au înjurat pe premierul ungar. În goana sa disperată după publicitate, alimentează un posibil conflict periculos. Astfel de discuţii nu îşi au rostul în România anului 2013, membră a Uniunii Europene”, a mai declarat Geoană.

Reacţia UDMR

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, pentru Agerpres, că reacţia preşedintelui Traian Băsescu la adresa Ungariei este supradimensionată, punctând că nu este de acceptat ca un şef de stat să ameninţe cu izolarea o ţară vecină. „Dacă reacţionează liderii politici, instituţiile, cum s-a întâmplat în cazul lui Vona, Ministerul de Externe şi aşa mai departe, eu cred că rămânem în limitele normalităţii, dar când un şef de stat, comandantul suprem vine şi ameninţă o ţară vecină cu izolarea, cu punerea la punct, cu ceea ce a şi făcut astăzi preşedintele, eu cred că este un pic mult prea mult şi mult prea dur la nişte declaraţii care sunt condamnabile şi le-am şi condamnat, cu care nu pot să fiu şi nu suntem de acord şi aici mă refer la declaraţiile lui Vona, care nu au ce căuta într-o societate democratică, pluralistă, care respectă valorile europene şi valorile secolului XXI. Nici reacţia preşedintelui nu a rămas la mare distanţă de această declaraţie şi de aceea spun că nu este de acceptat, de dorit ca un şef de stat să facă astfel de afirmaţii la adresa unui stat”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că liderii Ungariei

nu au dat motive pentru o astfel de reacţie din partea preşedintelui Traian Băsescu.

Postarea lui Vona Gabor la Facebook

Vona Gabor a simţit nevoia unor clarificări, postând luni pe pagina sa oficială de Facebook o „scrisoare către politicienii români”, în care afirmă că vorbele sale au fost interpretate greşit de presa din România şi se declară, fără a oferi explicaţii, un admirator al scriitorului Mircea Eliade. Şi fostul consilier prezidenţial Eckstein Kovacs Peter a comentat afirmaţiile lui Băsescu, spunând că nu sunt de bun augur, completând că un lider ungar a spus trăsnăi, iar şeful statului român şi-a exprimat opiniile nediplomatic.

Reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi-au exprimat profunda îngrijorare pentru „declaraţiile rasiste şi incitatoare” pe care liderul partidului radical naţionalist Jobbik din Ungaria, Gabor Vona, le-a făcut sâmbătă, 10 august, la Borzont şi a solicitat instituţiilor abilitate ale statului să se autosesizeze pentru a lua măsurile care se impun.

Moldovenilor le-a promis unirea

Preşedintele Băsescu a ţinut să se adreseze populaţiei Republicii Moldova şi de la Izvoru Mureşului, afirmând că „moldovenii pot cere unirea şi o vor avea”, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa trei săptămâni, relatează Mediafax. „Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească”, a afirmat Băsescu. „Eu sper şi cred că de la cetăţenii Republicii Moldova trebuie să pornească corectarea.

Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritate a populaţiei nu doreşte unirea cu România. Cereţi unirea şi o veţi avea, dar cereţi-o”, a declarat Băsescu, fără a explica modul în care aceasta s-ar putea realiza. Acesta a adăugat că în România nu există niciun partid care să nu dorească unirea, dar în Republica Moldova cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, precizează Mediafax.

Sursa: jurnalul.ro

CMYK

FLUX

8

Economic 16 AUGUST 2013

BCE: Nimeni nu este în siguranţă în faţa crizei din zona euro Nici măcar locurile considerate în mod tradiţional sigure, „safe haven-urile”, nu sunt la adăpost de şocurile cauzate de criza datoriilor suverane din zona euro, este concluzia unui studiu al Băncii Centrale Europene.

Lucrarea, elaborată de economistul Livio Stracca, notează că profitabilitatea companiilor financiare a crescut şi a scăzut accentuat în momentele-cheie ale crizei din perioada ianuarie 2010 – mai 2013 chiar şi în state precum Germania şi SUA, care nu au avut probleme cu obligaţiunile suverane, prin care ţările se finanţează, scrie EUobserver.

Economistul a explicat că puseurile crizei au provocat „aversiune faţă de risc“ pe pieţele globale, ceea ce a afectat economiile în curs de dezvoltare şi a cauzat deprecierea

monedei euro. Episoadele crizei au însă doar un efect marginal asupra altor valute precum dolarul, francul elveţian şi yenul. De asemenea, puseurile nu au perturbat preţurile petrolului şi aurului, care au crescut constant.

Autorul a identificat 18 episoade importante ale crizei în care rolurile principale le-au avut strategia UE, politica şi mass-media. La capitolul reacţii ale liderilor europeni, evenimentele pozitive includ promisiunea din mai 2010 de a „acţiona drastic“ şi angajamentul din iulie 2012 al preşedintelui BCE, Mario Draghi, că va face „tot posibilul“ pentru a salva euro.

De asemenea, episoade pozitive au fost şi anunţul făcut de BCE în septembrie 2012 că va cumpăra obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei şi acordul UE din octombrie anul trecut pentru formarea unei uniuni bancare.

Printre evenimentele politice negative sunt enumerate confrunta-

rea din iulie 2011 dintre pe atunci premierul italian Silvio Berlusconi şi ministrul Finanţelor, Giulio Tremonti, pe tema austerităţii, protestele de stradă violente din Spania şi Italia din septembrie 2012 şi criza parlamentară din Italia în urma alegerilor din luna februarie a acestui an.

Mass-media, prin descoperirea în 2010 a faptului că BCE cumpăra deja obligaţiuni ale ţărilor lovite de criză şi prin relatarea în noiembrie 2011 că liderii Franţei şi Germaniei au discutat despre o posibilă destrămare a zonei euro, a influenţat pieţele. În general, în urma evenimentelor negative investitorii au renunţat la obligaţiuni ale unor ţări precum Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania şi s-au îndreptat spre datoriile Germaniei, Japoniei, Elveţiei, Marii Britanii şi Statelor Unite.

Randamentele obligaţiunilor au rămas stabile şi la niveluri relativ reduse în statele din afara zonei euro, dar băncile, fondurile de hedge şi

companiile financiare de pe pieţele sigure şi-au văzut profiturile scăzând. De asemenea, după fiecare şoc negativ euro s-a depreciat cu aproximativ 0,2%. Stracca a descris criza ca pe un „experiment al propagării şocurilor la nivel global, al fenomenului de contaminare“.

El a explicat că pagubele provocate, spre exemplu, profiturilor băncilor germane, arată importanţa „legăturii dintre bănci şi datoriile suverane”, aflată „în miezul crizei datoriilor din zona euro”.

Sursa: Ziarul Financiar

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor se menţine Deficitul balanţei comerciale a continuat să crească în prima jumătate a anului în curs.

Acesta a fost determinat de decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor şi a constituit 1 miliard 472,5 milioane de dolari, cu 53,5 milioane (+3,8%) mai mult decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2012.

Potrivit datelor statistice, în ianuarie-iunie 2013 exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 121,8 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2012 cu 7,7%. În totalul exporturilor, mărfurile autohtone au constituit 768,1 milioane de dolari (68,5% din total exporturi), înregistrând o creştere de 22,5% faţă de ianuarie-iunie 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 353,7 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 31,5% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-iunie 2012, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 14,7%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 512,6 milioane de dolari (cu 0,9% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2012). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 40,5% (în ianuarie-iunie 2012 – 41,1%), ce corespunde unei valori de 454,8 milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 6,2%, comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări arată că s-au majorat livrările către Turcia, Federaţia Rusă, România, Germania, Grecia, Republica Cehă, Ucraina, Belarus, Noua Zeelandă, Georgia (+37,2%), Austria, Slovacia (+45,0%) ş.a.

Totodată, s-au diminuat exporturile către Italia, Irak,

Kazahstan, Ungaria, Olanda şi Belgia.

Pe primele locuri în topul exporturilor s-au situat articolele manufacturate diverse, cu o pondere de 21,3% în totalul exporturilor, maşinile şi echipamente pentru transport, care deţin o cotă de 16,6 la sută, exporturile de produse alimentare şi animale vii reprezentând 16,6% în totalul valoric al exporturilor. Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili, s-au clasat pe locul patru, cu o pondere de 12,4% în totalul exporturilor. În ianuarie-iunie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2012 s-au marcat creşteri substanţiale la exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase (+57,1%), articole prelucrate din metal (de 3,4 ori), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+28,2%), minereuri metalifere şi deşeuri de

metale (de 2,3 ori, produse medicinale şi farmaceutice (+26,5%), cereale şi preparate pe bază de cereale (+27,4%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+31,5%), articole din minerale nemetalice (+31,7%), hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+70,3%), produse lactate şi ouă (+39,7%), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (de 2,0 ori), materiale plastice prelucrate (+38,4%), piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute (+29,8%), metale neferoase (de 2,0 ori) etc. În acelaşi timp, s-au micşorat exporturile de grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (-73,0%), fire, ţesături şi articole textile (-19,5%), hrană destinată animalelor (-83,4%), încălţăminte (-27,2%), tutun brut şi prelucrat (-23,6%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (-32,3%), cauciuc prelucrat (-36,8%), carne şi preparate din carne (-12,7%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (-19,2) ş.a.

Datele statistice arată că importurile de mărfuri realizate în perioada ianuarie-iu-

nie 2013 au totalizat 2 miliarde 594,3 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2012 cu 5,4%.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 142,8 milioane de dolari (cu 7,3% mai mult decât în ianuarie-iunie 2012), deţinând o pondere de 44,1% în totalul importurilor (43,3% în ianuarie-iunie 2012).

Din ţările CSI au fost realizate importuri de mărfuri în valoare de 810,6 milioane de dolari (cu 1,5% mai mult decât în ianuarie-iunie 2012), care echivalează cu o cotă de 31,2% în totalul importurilor (32,5% în ianuarie-iunie 2012).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări relevă că în perioada analizată s-au majorat livrările din România (+17,4%), China (+19,4%), Ucraina (+12,6%), Austria (+26,4%), Bulgaria (+36,7%), Franţa (+16,0%), Ungaria (+13,3%), Japonia (+28,4%), Turcia (+1,9%), Belarus (+2,6%), Statele Unite ale Americii (+6,0%), Republica Cehă (+4,9%), Belgia (+12,5%), India (+13,3%) şi Finlanda (+24,3%).

Totodată, s-au diminuat importurile din Federaţia Rusă (-7,0%), Israel (-20,5%), Germania (-1,8%), Italia (-1,5%),

Polonia (-4,4%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-9,4%), Grecia (-8,3%), Elveţia (-8,9%) şi Coreea de Sud (-17,5%).

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut 22,8% în totalul importurilor. Importurilor de maşini şi echipamente pentru transport le-au revenit o cotă de 20,1%, importurilor de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă – 17,5%, produsele chimice şi produse derivate au reprezentat 14,8% din importuri, iar produsele alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 10,8%. În ianuarie-iunie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2012 au sporit importurile de energie electrică (de 2,2 ori), produse medicinale şi farmaceutice (+13,4%), maşini şi aparate electrice (+8,1%), legume şi fructe (+13,5%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (de 2,0 ori), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+11,1%), îmbrăcăminte şi accesorii (+16,5%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+32,7%), îngrăşăminte minerale sau chimice (+32,7%),

hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+13,9%), materiale plastice prelucrate (+10,4%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+39,4%), produse lactate şi ouă de păsări (+26,1%), seminţe şi fructe oleaginoase (+19,1%), hrană destinată animalelor (+38,9%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+43,0%), produse chimice anorganice (+74,6%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+63,1%) ş.a.

Au scăzut însă importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (-7,1%), fire, ţesături, articole textile (-7,6%), petrol şi produse petroliere (-1,5%), cauciuc prelucrat (-14,6%), vehicule rutiere (-2,4%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (-2,9%), mobilă şi părţile ei (-5,3%), tutun brut şi prelucrat (-10,8%), maşini generatoare de putere şi echipamentele lor (-25,4%).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2013 a fost de 43,2% faţă de 42,3% în perioada corespunzătoare din anul 2012.

FLUX

CMYK

In memoriam 16 AUGUST 2013

Victor Bucătaru în ultimul său film Săptămâna în curs a debutat cu o veste tristă – a decedat regizorul Victor Bucătaru. În mod paradoxal, anul 2013, care avea să devină anul morții maestrului, a fost unul de bun augur atât pentru public, cât și pentru regizor. Pe 23 februarie curent, Victor Bucătaru a lansat filmul „Masacrul inocenților sau cronica unui război uitat”, o cronică a războiului de pe Nistru din 1992, iar la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film Documentar „Cronograf” filmul a fost răsplătit cu trofeul festivalului și cu premiul I. De asemenea, Victor Bucătaru figurează în lista personalităților selectate pentru Premiul Național de Stat.

Victor Bucătaru a fost un împătimit al meseriei sale. A făcut în cinematografie tot ce poate face un artist prin vocaţie – a fost operator, regizor, scenograf, documentarist. A fost un mare pasionat de film și de arta cinematografică. Victor Bucătaru a îndeplinit și muncă de

jurnalist, iar reportajele sale despre războiul de pe Nistru au fost difuzate și de posturi internaționale importante precum: ВВС, TF-1, Canal TV-Boston, Canal Los Angeles, TVR. S-a născut pe 25 decembrie 1948, în satul Moara de Piatră, raionul Drochia. În 1971 a absolvit Institutul de Arte „G. Muzicescu”, iar în 1973 este regizor secund la studioul „TelefilmChișinău”. În anul 1975 absolveşte Cursurile Superioare de Regie de la Moscova şi activează, în perioada anilor 1973-1991, în calitate de regizor la studioul „Telefilm-Chișinău”. Victor Bucătaru devine membru al Uniunii Cinematografiştilor din Moldova în 1980, iar în 1991 – preşedinte al Uniunii Cinematografiştilor. În cinematografie, Victor Bucătaru este recunoscut pentru peliculele: „Troița”, „Luceafărul”, „Miorița”. De la debutul său, regizorul a realizat în jur de 40 de filme. Majoritatea se păstrează în fondul de aur al postului public de televiziune Moldova 1.

Regizorul Victor Bucătaru a fost internat pe 6 august în Secţia de Reanimare a Spitalului

Cancelariei de Stat, iar pe 12 august, după ce s-a zbătut între viață și moarte, cineastul a decedat. În luna decembrie a acestui an, Victor Bucătaru ar fi împlinit 65 de ani.

Trupul neînsuflețit al artistului a fost depus la Cinematograful „Odeon”, unde, pe 14 august, înainte de a fi petrecut pe ultimul drum, a fost prezentat filmul „Troița”. Victor Bucătaru a fost înmormântat la Cimitirul „Sf. Lazăr” din capitală. În cadrul ceremoniei funerare din 14 august, Sergiu Prodan, preşedintele Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova, a vorbit nu doar despre profesionalismul și talentul lui Victor Bucătaru, ci, mai cu seamă, despre curajul și atitudinea civică de care acesta a dat dovadă de-a lungul vieții sale, mai cu seamă în perioada războiului de pe Nistru și și-a exprimat regretul că eforturile lui nu au fost răsplătite la justa valoare: „Victor Bucătaru a fost un voluntar al războiului. El nu a fost rugat s-au impus de cineva, totuşi a luat camera în spate şi a plecat pe front unde a filmat singurele imagini

Ce se ascunde în spatele afacerilor de pe piaţa farmaceutică?

Potrivit raportului, există probleme grave în ceea ce privește producerea, păstrarea și distribuția medicamentelor. Agenția Medicamentului nu dispune de condițiile necesare pentru verificarea medicamentelor pentru care se solicită licență. De asemenea, în cele mai multe cazuri, medicamentele sunt păstrate în condiții inadecvate, iar la transportarea medicamentelor termolabile (+2˚ - +8˚) s-a constatat că se utilizează containere improvizate în care se pun pungi cu gheață cu o temperatură de până la minus 10 grade Celsius. „Aceste medicamente îngheață peste o perioadă foarte scurtă, apoi se dezgheață. Drept consecință, la instituțiile medicale se livrează nu medicamente, ci o soluție de substanțe chimice care numai are niciun efect terapeutic, ci chiar poate fi o substanță toxică pentru pacient”, se explică în raportul care va fi discutat la una dintre primele ședințe ale Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă.

Membrii comisiei observă că angajații depozitelor în care au fost depistate astfel de încălcări încearcă să se justifice, menționând că nu le ajung bani pentru a cumpăra containere speciale, asta deși veniturile anuale ale firmelor importatoare de medicamente se ridică la peste jumătate de miliard de lei.

Tot la depozitele importatorilor și producătorilor autohtoni de medicamente s-a descoperit faptul că unele preparate expirate se păstrează împreună cu cele valabile, iar pe unele medicamente nu este trecută nici data producerii, nici cea de expirare.

FLUX

video de la acel război. Este mare păcat că nicio televiziune nu i-a plătit nici măcar o sumă simbolică pentru materialul video exclusiv, iar munca sa a rămas neapreciată până la capăt. Să sperăm că măcar acum, când Victor nu mai e printre noi, să se întâmple acest lucru”, a menționat Sergiu Prodan.

Exprimăm sincere condoleanțe rudelor și familiei răposatului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

FRUMUSEŢI IREALE SCOASE LA LUMINĂ

O expoziţie inedită la Chișinău – „Flori de mină din Maramureş” Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, județul Maramureş, organizează, în perioada 19 septembrie – 25 octombrie 2013, o expoziţie inedită şi spectaculoasă de patrimoniu mineralogic – “Flori de mină din Maramureş”.

Situația de pe piața farmaceutică din R. Moldova este alarmantă, atenționează comisia parlamentară de anchetă privind examinarea situației pe această piață.

Portalul “Moldova Curată” a făcut rost de raportul acestei comisii, care dezvăluie ce se ascunde în spatele medicamentelor care ne sunt administrate atunci când ne îmbolnăvim.

Medicamente fără efecte

9

Licitaţii măsluite?

O altă problemă majoră semnalată de comisia de anchetă se referă la organizarea licitațiilor pentru aprovizionare cu medicamente. Mai multe companii farmaceutice s-au plâns că deseori se confruntă cu situația când, după anunțarea unei licitații și deschiderea plicurilor cu ofere, concursul este anulat și se organizează o altă licitație la care este desemnată câștigătoare o firmă care nu a participat la prima licitație, dar care a putut afla ulterior ofertele celorlalte companii și a putut propune un preț mai mic.

O altă observație se referă la faptul că, la licitații, condiția principală este cea a prețului cel mai mic. „Acest lucru favorizează procurarea celor mai ieftine medicamente, nu a celor mai calitative, inofensive și eficace”, se mai menționează în raport, precizându-se că, din această cauză, multe din preparatele aflate la îndemâna medicilor din spitale nu sunt eficiente, iar bolnavii sunt nevoiți să își cumpere alte medicamente pentru a se trata.

Șiretlicul farmaciștilor

Au fost descoperite și cazuri în care o anumită companie a câștigat o licitație pentru aprovizionarea Spitalului Oncologic cu un medicament utilizat pentru tratarea copiilor bolnavi de leucemie fără a avea măcar licență pentru producerea acestui medicament. Din cauza acestui fapt, timp de opt luni părinții copiilor bolnavi de leucemie au fost nevoiți să cumpere singuri preparatul din farmacii.

Există și cazuri în care distribuitorii care au câștigat licitațiile la medi-

camentele spitalicești și, totodată, dispun de farmacii în jurul spitalelor, provoacă artificial deficit de medicamente și nu livrează spitalelor pentru ca pacienții să le procure din farmaciile lor proprii la un preț mai mare.

Înţelegeri de cartel

Comisia de anchetă a mai stabilit că nu există inspectori suficienți pentru a efectua controale regulate la toate etapele de viață a preparatelor medicamentoase. De asemenea, nu există în legislație pârghii de a suspenda activitatea fabricii/ depozitului/farmaciei, dacă la momentul inspecției sunt depistate încălcări grave. Cât privește prețurile la medicamente, deseori prețurile sunt artificial stabilite mai mari decât în alte state, iar la licitații se admit preparate cu prețul de două ori mai mare decât cel înregistrat în Catalogul național de prețuri. Potrivit comisiei parlamentare, piața farmaceutică este acaparată de câteva rețele de farmacii, ceea ce duce la înțelegeri de cartel și e foarte greu de redus prețurile la nivelul lor real.

Precizăm că, la momentul actual, în Republica Moldova activează 1 092 de farmacii licențiate. Din șase mii de medicamente înregistrate la Agenția Medicamentului, produsele autohtone reprezintă 18,87%.

Unii agenți economici înregistrează un preparat timp de 7-15 luni, alții – peste o sută de preparate într-un an.

Potrivit datelor Agenţiei Medicamentului, actualmente în R. Moldova sunt înregistrate 52 de firme importatoare de medicamente și produse parafarmaceutice, din care 51 de firme sunt în municipiul Chișinău.

Sursa: moldovacurata.md

Expoziţia realizează o incursiune în adâncurile pământului, acolo unde natura a creat de-a lungul timpului nestemate ascunse, adevărate opere de artă: florile de mină.

Floarea de mina este un eşantion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, care posedă calităţi estetice deosebite, datorită concreşterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor, a dimensiunilor de excepţie a unor cristale componente.

Expoziţia va prezenta publicului chişinăuian 120 de eşantioane minerale reprezentative din colecţia Muzeului de Mineralogie Baia Mare, singurul muzeu cu acest specific din România şi deţinătorul uneia dintre cele mai mari colecţii mineralogice regionale din Europa.

Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 19 septembrie.

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă

PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL PELERINAJ preşedinte al Asociaţieide Juriştilor Creştin-Democraţi

EMAUS

078 488 488 MITROPOLIA BASARABIEI

Mănăstirea

B U C O V I N A şi M O L D O V A

or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea la Hramul Adormirea Maicii Domnului) / Arhipelagul Mănăstiresc din Bucovina 15 – 18 august 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 euro/pers Plecarea: Miercuri, 14 august, ora 19. Sosirea: Duminică, 18 august, ora 7.

PE L E Sihăstria R I NPutnei, A JSuceviţa, E P E N TVoroneţ, R U Humor, S U Dragomirna, F L E TSf.Gheorghe: Mănăstiri: Bogdana, Putna, Moldoviţa, Moaştele Sf.Ioan cel Nou de la Suceava – ocrotitorul Moldovei, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile CENTRUL de PELERINAJ Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Chilia-peşteră: Sf.Daniil Sihastrul. Biserici: Dragoş Vodă, Mirăuţi, Sf.Dimitrie, Sf.Nicolae. SUCEAVA: Muzeul de Istorie, Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun. Iaşi: M A Sf.Cuv.Paraschiva US – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,EMoaştele T R OOraşe: P O LRădăuţi, I A B ASuceava, S A R AIaşi.

BIEI Culturii şi Monumentul lui Ştefan M celI Mare.

B U C O VDI O NB A RşiO GMEOAL D O V A

Mănăstirea Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea Hramul Adormirea Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor la / Pe urmele Sf.Ioan

Maicii la Domnului) / Arhipelagul din Bucovina Casian / Închinare mormântul păr.ArsenieMănăstiresc Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 15 – 18 20132013 (4 zile(4/ zile 3 nopţi) 29 august – 1august septembrie / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers euro/persPlecare: Plecarea: Miercuri, august, Sosirea: Duminică, 18 august, ora ora 24.

7.

Miercuri, 2814 august, oraora 2119.

Sosirea: Duminică, 1 septembrie, Mănăstiri: Bogdana, Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Dragomirna, Sf.Gheorghe: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Moaştele Sf.Ioan cel Nou de la Suceava – ocrotitorul Moldovei, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Sf.Ap.Andrei, Dervent, Sf.Voievozi, Vladimireşti, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Sf.Daniil Sihastrul.

Dragoş Vodă, Lupu, DimitriePrislop.

Cantemir şi Alexandru Cuza. Monumentul Chilia-peşteră:Tropaemum Schimnicului, Biserica Densuş.Ioan Adamclisi: Traiani. Biserici: Constanţa: Catedrala de Dunării Istorie, cu Curtea şi Cetatea de Scaun.

Iaşi: Mirăuţi, Sf.Nicolae.

SUCEAVA: Muzeul Sf.ApotoliSf.Dimitrie, Petru şi Pavel.

Oraşe: Galaţi-Ostrov: trecerea bacul,Domnească Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Slobozia.

Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Moaştele Sf.Cuv.Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii Monumentul lui Ştefan cel Mare. Oraşe: Rădăuţi, Suceava, Iaşi. şi(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md

DOBROGEA

office@emaus.md

Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor / Pe urmele Sf.Ioan Casian / Închinare la mormântul păr.Arsenie Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 29 august – 1 septembrie 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers Plecare: Miercuri, 28 august, ora 21 Sosirea: Duminică, 1 septembrie, ora 24.

Mănăstiri: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Sf.Ap.Andrei, Dervent, Sf.Voievozi, Vladimireşti, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Adamclisi: Monumentul Tropaemum Traiani. Constanţa: Catedrala

FLUX

10

Cultur=

16 AUGUST 2013

DIN MUZEU PE PODIUM

Ia tradiţională românească, o piesă vestimentară în tendinţe Pe 10 august, la Chișinău s-a desfășurat Festivalul Iei. Evenimentul, aflat la a II-a ediție, a avut loc sub patronajul primei doamne, Margareta Timofti, iar printre invitați s-au numărat membri ai corpului diplomatic, meșteri populari din Republica Moldova și România, interpreți de folclor.

În cadrul Festivalului Iei, vizitatorii au putut admira expoziții de ii și cămăși naționale pentru bărbați, femei și copii, vase de lut, obiecte cioplite în lemn, instrumente muzicale, covoare, prosoape, au asistat la un concert de muzică și dans po-

pular, dar și la o paradă a iei. În calitate de modele au evoluat jurnaliste, angajați ai Muzeului Național de Etnografie din Chișinău, persoane publice, membrii ansamblului folcloric „Țărăncuța”, meșterița Antonina Rusu etc., care au defilat în creații din colecții semnate de Casa Cristea, familia Simion și Serafima Lungu din Vădeni, Soroca.

Prima Doamnă Margareta Timofti, gazda evenimentului, și ministrul Culturii, Monica Babuc, au purtat în cadrul acestui eveniment ii de peste 100 de ani din colecția Muzeului de Etnografie. De altfel, colecția muzeului s-a îmbogățit cu ii de peste un secol, o donație a Ioanei Corduneanu, arhitectdesigner, de la casa de haine tradiționale realizate manual „IIana”. În cadrul festivalului au avut loc și mai multe ateliere, iar

Ioana Corduneanu a prezentat, în cadrul master-class-ului cu genericul: «Confecţionarea iei: tehnici şi simboluri», descifrările tehnico-artistice a peste 50 de ii din Basarabia. Alt meșter popular, Ana Maria Trandafir, a demonstrat o tehnică arhaică a executării încreţitului mânecii, ieşită de mult din uz.

Cea de-a doua ediție a Festivalului Iei se încadrează în șirul evenimentelor de promovare a portului tradițional.

De-a lungul timpului, ia românească a fost promovată în lume cu mândrie de Regina Maria, dar şi de principesa Ileana sau Regina Elisabeta a Greciei.

De asemenea, ea se regăsește în fotografii ale deceniilor trecute la artişti ca Jane Birkin, Anthony Quinn sau Raquel Welch.

Azi, vedele de la Hollywood au descoperit originalitatea şi frumuseţea aparte a iei ro-

mâneşti, iar printre cele care o îmbracă se numără Halle Berry, Camilla Belle, Adelle, Laetitia Casta sau Kate Moss.

S-ar putea spune că anul 2013 se desfășoară sub semnul iei românești. Șirul evenimentelor dedicate iei a demarat în luna mai la New York printr-un vernisaj al unei expoziții de costume populare româneşti din colecţia inginerului Cristian Pascu, preşedintele Societăţii Române Creştine «Dorul» (fondată în 1903, în New York, sub numele iniţial de Clubul Naţional Român Carmen Sylva). Expoziţia a fost găzduită în spaţiul Galeriei Institutului Cultural Român New York (ICRNY) și a reunit 25 de costume populare româneşti – expuse pe manechine – şi și-a propus să exploreze rolul pe care costumul tradiţional l-a jucat în plastica românească, preponderent

în perioada interbelică – Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă –, dar şi în construirea imaginii publice sau private a reginelor Elisabeta şi Maria.

De asemenea, unul dintre obiectivele acestui eveniment a fost de a pune în valoare sta-

tutul costumului popular ca obiect de patrimoniu naţional, expus, în prezent, în muzee sau ca sursă de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebre case de modă precum Yves Saint Laurent.

O semnificativă contrapondere vizuală, în format digital, în cadrul expoziției de la New York, a fost reprezentată de seria portretelor cu ie românească semnată de pictorul francez Henri Matisse, datorată în bună măsură prieteniei sale cu pictorul român Theodor Pallady.

De altfel, evenimentul a și împrumutat titlul de la una dintre cele mai cunoscute lucrări ale acestei serii – „La Blouse Roumane”. În aceeași ordine de idei, vara asta la Chișinău au mai avut loc evenimente dedicate bluzei naționale precum: Târgul de Ie tradițională, Ziua Universală a Iei, IaMania etc.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (4)

Documentele vremii ne informează asupra demografiei şi patrimoniului economic şi cultural al satului: 887 de gospodării individuale, 3399 de locuitori, 5500 ha de pământ (1945); de pe front se întorc la vatră 126 de săteni, mulţi dintre ei răniţi, aproximativ 50 de foşti ostaşi fiind dispăruţi fără urmă (1945); kolhozul „Stalin” este comasat cu kolhozul din vecinătate „Pobeda”, noua gospodărie purtând mai departe denumirea „Pobeda” (1958); sunt construite noua şcoală medie, grădiniţa de copii, iau fiinţă o pepinieră, ferma de lapte-marfă, ferma de păsări (19581960); este construit spitalul din sat, sunt deschise casa de deservire socială, o bibliotecă şi librăria „Luminiţa”, sunt plantate câteva zeci de hec-

La o sărbătoare

tare de vii şi livezi, gospodăria locală dispunând de 84 de tractoare, 50 de camioane (1980-1970); 4343 de locuitori (2039 bărbaţi, 2304 femei) în 1959, 5442 de locuitori în 1979 şi 5385 de locuitori în 1989.

Din 1965 până în prezent au condus şcoala din sat 22 de directori: Vasile Braşoveanu, Vlad Dimitriu, Ştefan Nemţeanu, Grigore Roşca, G. Constantinovici, Sidor Starciuc, Ion Croitoru, Ion Cojocaru, Tudor Manoli, Maria Lazăr ş.a. Spitalul din sat, care funcţionează din 1944, iar din 1972 într-un nou edificiu, cu un personal de 88 de medici, dispune în prezent de 4 secţii, maternitate, ambulatoriu. „Dicţionarul statistic al Republicii Moldova” (1994) ne pune la dispo-

ziţie următoarele informaţii asupra comunei Mingir: 1619 gospodării individuale, 5404 locuitori (2600 bărbaţi şi 2804 femei), dintre care 5276 români, 58 ruşi, 49 ucraineni, 8 găgăuzi, 4 bulgari şi 9 de altă etnie; Agrofirma „Mingir”, 3993 ha de pământ în sectorul agricole obştesc (2557 ha arabil, 496 ha vii, 333 ha livezi) şi 583 ha de pământ în sectorul agricol individual; spital (80 de paturi), policlinică, şcoală medie (pentru 1020 de elevi), 4 grădiniţe de copii (90 de locuri), casă de cultură (cu instalaţie pentru proiectarea filmelor, aici activând şi câteva formaţii artistice), 3 biblioteci, muzeu, oficiu de telecomunicaţii, instituţii de prestări servicii, cantină, 8 magazine.

Originari din Mingir sunt mulţi specialişti în cele mai diferite domenii ale economiei şi culturii naţionale: Dumitru Bumbu (n. 1957), absolvent al Universităţii Tehnice din Chişinău, din anul 2000 director general al SA „Vin-Select” din Străşeni; Tudor Casapu (n. 1963), absolvent al Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”, campion european, mondial şi olimpic la haltere, preşedinte al Federaţiei de haltere şi vicepreşedinte al Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova; Mihail Gribincea (n. 1963), absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie, deţine funcţii diplomatice la OSCE; Nicolae Gribincea (n. 1963), absolvent al Institutului de Arte din Chişinău, şef al Secţiei cultură al sectorului Botanica (Chişinău); Maria

Pensiune rurală Lazăr (n. 1953), absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, profesoară de chimie şi directoare a Liceului Teoretic din Mingir; Valeriu Lazăr (n. 1973), absolvent al Institutului Agricol din Chişinău, stagii de specialitate în Olanda şi Franţa, din 2004 prim-viceministru al Economiei; Tudor Lupanciuc (n. 1944), absolvent al Şcolii de pictură „I. Repin” din Chişinău, din 1995 lucrează în calitate de pictor la Teatrul rus dramatic „A. P. Cehov” din Chişinău; Vasile Sârbu (n.

1945), absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, doctor în chimie, conferenţiar universitar, autor de manuale, lucrări ştiinţifice şi metodice în chimia fizică şi coloidală; Sava Turiţă (n. 1956), absolvent al Universităţii „Patris Lumumba” din Moscova, Facultatea de filologie (specialitatea limbile şi literatura spaniolă şi rusă), stagieri de specialitate în Belgia şi Italia, lector superior la Universitatea Agrară din Moldova; Dumitru Ungureanu (n. 1942), absolvent al

Institutului de Construcţii din Kiev, doctor în ştiinţe tehnice, stagieri de specialitate în Polonia, Ungaria, România, Franţa ş.a., decan, prorector la Universitatea Tehnică din Moldova; Mihail Zotea (n. 1943), absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de economie, lector superior, docent la Academia de Studii Economice din Chişinău ş.a.

Acestea şi multe alte informaţii importante despre comuna Mingir conţin materialele de arhivă, vechile cărţi şi recentele publicaţii periodice, precum şi monografia cercetătorului Iacob Lupanciuc – Comuna Mingir, file de istorie (Chişinău, 2004), studiul istoricului Mihai Gribincea – File din istoria satului Mingir // Revista de istorie a Moldovei, nr. 4, 2004, care ne-a servit ca sursă alternativă de informare şi documentare.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Cultur=

16 AUGUST 2013

11

Leo BUTNARU

ASASINAT LA NUNTĂ (Pagini de jurnal)

16.X.1991 Ieri, mă aflam în biroul lui Arcadie Suceveanu. Intră C., autoremarcându-şi punctualitatea: „Vezi, ţi-am adus”, zice şi-i întinde lui Arc. o mapă în care presupun manuscrisul de versuri comis de superficialul critic la 50 de ani şi mai bine. „Te rog să-l citeşti şi nu amâna, e urgent”. Înţeleg că avuseseră înţelegerea ca Suceveanu să-i ticluiască un fel de prefaţă-argument pentru vetustele „belcanto”-uri desuete şi anacronice, liricoidale şi ştampilate cu clişee (judec după câteva grupaje apărute în publicaţiile periodice). Nu pricep cum va putea bietul Arcadie îndreptăţi bizareriile amoroase ale acestui Pan subjugat dionisiacului… De fapt, nimeni niciodată nu a considerat că C. e un critic de marcă, însă, după ce-i citeşti strofele de versificări schilave, te îngrozeşti la gândul ce ar putea crede acest „estet” despre literatura modernă, în general – despre literatura bună. Ce ironie amară a muzelor care, în cazul său, sunt deja moarte şi, deci, pe veci de neînsufleţit… Ah, câte grafomanii iresponsabile am văzut noi! Iată încă una, deşănţată, ca la bâlciul măscăricilor…

Să vedem, dragă Arcadie, ce dă din pixul tău, pentru că ceea ce a dat maimuţoiul pretins poet am cam văzut… Vai de steaua voastră, prutonistrene litere române…

Gheorghe Vodă şi Nicolae Esinencu îmi servesc zvonul că Mihai Cimpoi ar putea fi numit ambasador la Bucureşti. Uşor de înţeles aluzia: prind a se pregăti pentru o nouă rundă electorală de alegere a unui nou preşedinte al asociaţiei scriitorilor, ambiţiile prind a se re-îngurguţa…

Comedia antiumană continuă…

17.X.1991 Ieri, la US, ne vizitează un grup de colaboratori ai revistei „Literatura română” (apare în câteva limbi): Valentin Mihăiescu, Adi Cusin, Leon Talpă, Constantin Prut (autorul excelentului „Dicţionar de artă modernă”) şi o doamnă fotograf. Ad-hoc, la insistenţa oaspeţilor, punem la cale o masă rotundă, tema fiind deja sâcâitoare: 50 de ani de asuprire, restricţii, prigoniri ale intelectualităţii; ce rezistă şi ce nu în literatura scrisă în stânga Prutului (în context general românesc). Din partea noastră, prezenţi: M. Cimpoi, Nic. Popa, Gh. Vodă, V. Leviţchi şi încă unul, pe bâiguielile dezarticulate sub aspect intelectual ale căruia nu poţi pune preţ. În comportament şi dialog acesta e cel mai tipic exemplu de insuficienţă spirituală.

Colegii de la Bucureşti intenţionează să elaboreze un număr de revistă cu tematică basarabeană. De ce n-ar reuşi? (De altfel, alaltăieri, noaptea, mă telefonase V. Vasilache, interesându-se de sus-amintita echipă, de care eu încă nu aveam ştire. Publicaţia în cauză îi va insera o nuvelă de circa 3 coli de autor. Pare-se, „Elegie pentru Ana-Maria”.)

La restrânsa agapă în patru (Vodă, Cimpoi, Esinencu şi eu), Esinencu lansează deocheata idee de a pune în discuţie problema criticii literare, care, în ultimii doi-trei ani, fiind absentă totalmente, să ducă la obligatoria condiţie de a-i exclude din Uniunea Scriitorilor pe toţi cei pretinşi critici: D., Bi., , B. etc.; excluşi pentru inactivitate şi imposibilitate de a întreţine la US un număr atât de mare de nimicfăcători care pretind să obţină pensii, compensaţii băneşti, apartamente, maşini… „Miau apărut vreo patru-cinci cărţi, – zice Esinencu, – şi nu s-a scris despre ele un rând-rânduleţ. Las’ să mă pişe de trei ori pe săptămână, că nu mă supăr, dar să scrie totuşi ceva porcii ăştia de critici”.

Esinencu e de înţeles: într-adevăr, când era criticat-foc, popularitatea lui creştea, cărţile i se

vindeau. Acum însă, în preajma lansării celor 4 volume de opere, nu se aude nimic despre spectaculosul autor şi cărţile prind a-i sta pe rafturile librăriilor, iar cititorul nu se prea grăbeşte să se aboneze la cele 4 volume… În genere, viaţa devine tot mai tristă, mai grea şi, dacă vreţi, mai neobişnuită. Bună pentru (de)scris. Însă chestia cu excluderea din Uniunea Scriitorilor… Parcă numai criticii nu fac nimic? Ce face un I. D. Ceban, un T. Ţ., un Tampei, un Sev., un Caţ., un… o… un… o?... Inactivitate deplină pe fundalul căreia se remarcă în special siluetele neagreabile ale celora care au fost admişi în US de dorul lelei, prin conjuncturi şi traficuri boţuliste… La drept vorbind, doar vreo 30-40 de oameni pot fi numiţi scriitori, încolo – întâmplători, întâmplători, întâmplători…

La seara de lansare a cărţii lui T. Arghezi de acum o săptămână, dna Mitzura a răspuns la întrebările publicului. Aşteptam să fie ceva mai inspirată, însă avusese, probabil, motive de a mărturisi sumar, aproape expeditiv. Banda reportofonului conţine puţine momente demne de a fi trecute pe hârtie, dar să selectez unele ceva mai cu miez. „Cartea lansată de editura Hyperion întruneşte câteva poezii aşezate pe un fir de sentiment de iubire foarte frumoase… Daţi-mi voie să citesc două poeme care vă vor lămuri de toate sentimentele de dragoste ale lui Tudor Arghezi.

Una dintre ele se intitulează «Ghicitoare»”. O citeşte. Apoi o citeşte şi pe a doua. Dedicată soţiei Paraschiva: „Singurătatea mi-e totdeauna/ Şi pretutindeni bună-nsoţitoare…" etc. Spune că a citit aceste două poezii de aleasă delicateţe pentru ca cei care nu au reuşit să citească volumul să nu se oprească la exemplele reproduse de I. C. din „Flori de mucegai”. (Vorba e că plinuţul nostru coleg a ales strofe cam erotice, lascive, senzuale, – trăgând de păr o falsă idee. ) Zice Mitzura: „Cu aceste două poezii am vrut să restabilesc alt fir de iubire a lui Tudor Arghezi”. (Sala aplaudă îndelung precizarea, ce e replică evidentă dată „gustului” defazat.) „Cineva aduce vorba despre Eminescu…

Precum declară tata în câteva articole, îşi amintea că la vârsta de nouă ani, când l-ar fi zărit pe Eminescu pe Calea Victoriei, în momentul când marele poet trecuse cu spiritul din lumea aceasta într-o lume de nerecuperat şi în vreme ce Eminescu trecea în grabă, în auzul tatălui meu a rămas această: «Uite-l pe Eminescu! Uite-l pe Eminescu!». Şi spunea tata această uitătură a ochilor lui Eminescu nu a putut-o uita niciodată. În volumul 27 din Scrieri este reprodusă o conferinţă a lui Tudor Arghezi, ţinută în 1943 la biblioteca centrală universitară, care, din păcate, ştiţi cum a ars în timpul acelei revoluţii din ’89; în aula acestei biblioteci a vorbit, deci, despre Eminescu, arătându-şi preţuirea pentru el”. „Trebuie să ştiţi că tata i-a stimat pe toţi literaţii basarabeni pe care i-a cunoscut şi pe toţi intelectualii cu care a avut legătură, ca şi pe oamenii din stradă cu care a vorbit sau ţăranii din sate. Tata preţuia foarte mult omul, aşa că a avut foarte mult respect”. „Despre Labiş… Labiş era cu mult mai tânăr decât tata, aşa că prietenie nu putea fi.

Labiş venea la noi în casă şi tata a recunoscut în el un mare poet, mai apoi fiind foarte mâhnit de întâmplarea tragică în care a murit Labiş”. „Era un tată foarte bun, un om foarte corect, dar şi un scriitor cu o pană a dracului”. (Râsete în sală.) „Tata scria noaptea mai ales. De fapt, scria cam toată ziua, când avea foarte mult de muncă, deoarece colabora la foarte multe reviste şi ziare, iar în Bilete de papagal, bilete scoase în fiecare zi de Coco din cutia lui miraculoasă, scria în fiecare zi, chiar câte două articole. Şi nu numai în tinereţe – chiar la cei 80 de ani ai săi colabora la câteva reviste pe săptămână”. „Ştiţi că în momentul în care trăieşti lângă un mare scriitor şi o personalitate puternică este foarte greu să faci aceeaşi meserie ca el şi să mai doreşti să fii alături. Totdeauna vei fi pus în balanţa cu el şi, cât mă priveşte… am scris şi eu câte ceva, vreau să dau la lumină nişte amintiri, însă nu am fost nici atât de deşteaptă ca el, nici atât de cultivată şi inspirată… Balanţa nicicând nu va înclina decât spre tata”.

La rugămintea câtorva liceeni de la „Mircea Eliadi”, Mitzura invocă anumite date biografice de ale lui T. Arghezi: „Şi-a agonisit existenţa de pe la 11 ani… O personalitate puternică pe care Gala Galaction a descoperit-o pe la vârsta de 14 ani şi s-a lăsat repetent, pentru ca să fie coleg cu Tudor Arghezi la colegiul Sfântul Sava… Om foarte înzestrat şi setos de a cunoaşte”.

Vorbeşte cum a ajuns să facă meseria de bijutier. Avea un mic strung acasă. Meşterea capace de ceasornic. „După ce s-a întors în ţară, n-a făcut decât să pună piatră de piatră, vorbă de vorbă pentru draga lui Românie şi pentru literatura română”.

Este întrebată de la ce vârstă a cunoscut poezia „Cântec de adormit Mitzura” şi cum a reacţionat. Răspuns: „Nu ştiu… Ştiam doar că tata a scris o poezie despre mine şi am crescut cu ea… Cum am reacţionat?... Cum? Era a mea şi mă simţeam mândră… Abia mai târziu mi-am dat seama că tata m-a iubit foarte mult şi am căutat totdeauna să merit acest sentiment de afecţiune”.

Despre lecţiile de balet pe care le-a luat în tinereţe: „N-am să le uit niciodată…”. „Modelul Arghezi în poezie?... E bine să nu ai niciun model. Când venea cineva să-i ceară un sfat şi să-i dea vreo reţetă, spunea. «Dragul meu sau draga mea, depinde de cine era vizitatorul, descoperă-ţi singur reţetele de a scrie. Ai talent – scrie, n-ai talent – nu scrie»”.

Povesteşte despre casa memorială de la „Mărţişor”.

18.X.1991 Ieri, intru la librăria „Eminescu” să procur albumul „Margareta Sterian”. (Coborâsem de la editură, unde semnasem contractul pentru volumul de versuri în limba rusă „S subbotî na voskresenie” – „Sâmbătă spre duminică”.) În librărie mă văd solicitat prin: „Domnule Butnaru, ne bucurăm că Umbra ca martor e întrebată”.

Apoi: „Doamnă, iată şi autorul cărţii pe care a-ţi procurat-o”. În faţă, o doamnă la…X ani, în mâini cu un teanc de cărţi, printre ele şi „Umbra ca martor”. „Ce surpriză… Sunt foarte bucuroasă…

Sunt doamna Badiu din Bucureşti…V-aş ruga sămi acordaţi un autograf…”

De, scenă din filmele cu politeţuri… Nu prea suntem noi obişnuiţi cu atâta atenţie… Dar, la urma urmelor, mi se întâmplă cam ceea ce i se întâmplase lui Ion Vatamanu, acum mulţi ani, când l-am identificat, după poza de pe coperta unei cărţi, în librăria de vizavi de monumentul lui Ştefan cel Mare. Eram student pe la cursul 1 sau 2, îi apăruse volumul de versuri „La mijlocul ierbii” şi eu l-am… năucit, solicitându-i un autograf. Adică, se mai întâmplă… Îl întâlnesc pe Ion Mo., la reverul hainei are o panglică de doliu. „Mi-a murit verişorul… L-a înjunghiat soaţă-sa…” Poveste cutremurătoare şi dezarmantă prin cruzimea ei aproape inexplicabilă. Cică, soţia îl ameninţase de multă vreme că o să-l linşeze. S-au dus la o nuntă în raionul Drochia. Consumând ce se consumă cu aceste ocazii, surata Evei luă un cuţit de bucătărie şi încercă săşi atace soţul. Nuntaşii au reuşit să o dezarmeze.

Peste anumit timp, parcă o împăcaseră. La un moment dat, a împăcăciune, ea se apropie de soţ, cerându-i iertare, şi, ca semn că i-a trecut răutatea, nărăveşte să-l sărute, însă, perfidă, scoate un alt cuţit pe care-l tăinuise în mâneca hainei: două lovituri mortale! (Ce nuntă, ce stigmat pe destinul mirilor! Să-ţi aminteşti mereu că la nunta ta a fost asasinat un om!…) Apoi ţaţa asasină iese la poartă, îşi ridică poalele şi anunţă cinic că stă la dispoziţia tuturor bărbaţilor, dacă aceştia au nevoie să-şi satisfacă poftele animalice. Urcă într-o limuzină care o aştepta şi – dusă a fost.

Zice Mo. că, telefonându-se la Chişinău ca să fie arestată făptaşa (locuieşte undeva la Ciocana), un maior de poliţie, căruia îi revenise misiunea de a pune cătuşele, se lasă atras în pat de pofticioasa asasină. Cică, şi la înmormântare, seducătoarea curviştină se înfăţişase cu un amant gradat de ocazie…

Cine ştie, poate că de la un moment încolo, fantezia rudelor a prins a ticlui posibila derulare grotescă de subiect, dar ceea ce s-a întâmplat la nuntă e groaznic şi e dincolo de raţiune.

FLUX

CALEIDOSCOP

16 august Evenimente 1809: La inițiativa lui Wilhelm von Humboldt este fondată Universitatea Humboldt din Berlin 1284: Filip al IV-lea cel Frumos al Franței s-a căsătorit cu Ioana I de Navara 1328: Casa de Gonzaga preia puterea în Ducatul de Mantua, pe care îl va conduce până în 1708 1570: Prin Tratatul de la Speyer, principele Ioan Sigismund Zapolya îl recunoaște pe împăratul Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului 1856: Congresul SUA aprobă Legea Insulele Guano, act ce dădea dreptul oricărui cetățean american să cucerească în numele Statelor Unite orice insulă pe care se găsea guano, cu condiția ca acestea să nu facă parte din teritoriul altei națiuni și să nu fie locuită. Comercianții americani au cucerit astfel peste 100 de insule și atoli, dintre care 9 sunt și astăzi sub controlul SUA 1858: Regina Victoria transmite primul mesaj oficial peste Oceanul Atlantic, din Londra către Statele Unite 1896: Lângă Dawson City, Yukon, Canada s-a descoperit aur, fapt ce a declanșat Goana după Aur din Klondike 1906: Cutremur catastrofal la Valparaiso, Chile. Magnitudinea de 8,6 pe scara Richter, 20.000 de victime 1921: După moartea regelui Petru I al Serbiei, fiul său Alexandru I este noul conducător al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor 1925: Premiera filmului «Goana după aur», al 72-lea film al lui Charlie Chaplin 1936: S-au încheiat Jocurile Olimpice de la Berlin, transformate de guvernul german în propagandă politică profascistă 1960: Cipru a obținut independența față de Regatul Unit 2004: Sonda Cassini-Huygens a descoperit două luni ale lui Saturn

Nașteri 1557: Agostino Carracci, artist italian (d. 1602) 1573: Anne de Austria, regină a Poloniei (d. 1598) 1645: Jean de La Bruyère, scriitor francez (d. 1696) 1682: Ludovic, delfin al Franței (d. 1712) 1744: Pierre Méchain, astronom francez (d. 1804) 1821: Arthur Cayley, matematician britanic, creator al calculului matriceal (d. 1895) 1832: Wilhelm Max Wundt, psiholog german (d. 1920) 1823: Alexandru Hurmuzaki, publicist, om politic, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871) 1845: Gabriel Lippmann, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1921) 1863: Frederic Stanley Kipping, chimist englez (d. 1949) 1888: T. E. Lawrence, scriitor și militar englez (d. 1935) 1920: Virgil Ierunca, critic literar și publicist stabilit în Franța (d. 2006) 1920: Charles Bukowski, scriitor american (d. 1994) 1958: Madonna, interpretă americană de muzică pop 1962: Steve Carell, actor, comediant, producător, scriitor și regizor american

Decese 1445: Margaret Stewart, delfină a Franței (n. 1424) 1705: Jakob Bernoulli, matematician elvețian (n. 1654) 1886: Ramakrishna, mistic indian (n. 1836) 1893: Jean Martin Charcot, medic francez (n. 1825) 1899: Robert Wilhelm Bunsen, chimist german (n. 1811) 1956: Theodor Pallady, pictor român (n. 1871) 1973: Selman Abraham Waksman, microbiolog rusoamerican, laureat al Premiului Nobel (n. 1888) 1977: Elvis Presley, supranumit «regele rock-ului» (n. 1935)

Sărbători Ziua Independenţei, celebrarea independenţei Gabonului faţă de Franţa în 1960 Ziua Restauraţiei, Republica Dominicană.

FLUX

12

“Un călător bun nu are planuri fixe, iar intenţia lui nu este cea de a sosi.”

Lao Tzu

Magazin

16 AUGUST 2013

MAPAMOND CULINAR

China în bucătăria noastră

Imaginaţia noastră ne va purta astăzi către China, o ţară a contrastelor, unde secretele şi misterele uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din lume se îmbină cu tehnologiile avansate. Aici modernul şi tradiţionalul creează un melanj cultural plin de mister şi exotism.

Pentru a descoperi cultura chineză, mergem în cel mai mare oraş din China şi, probabil, cel mai populat din lume: Shanghai.

“Oraşul de deasupra mării” (cum se traduce din chineză), ne dezvăluie fascinanta cultură antică chineză care, datorită ocupaţiilor străine, are pregnante influenţe britanice, americane, franceze şi japoneze. Oraşul, într-o continuă metamorfoză, satisface atât setea pentru modern – clădiri din sticlă imense – cât şi pentru vechi – clădiri shikhuan, mâncare tradiţională a cărei aromă o simţi plimbându-te prin vechile cartiere.

Forfota şi tumultul străzilor ce îţi creează impresia unui imens furnicar, impresionanţii zgârie nori, templele străvechi, grădinile chinezeşti cu foişoare şi lacuri, te prind în această lume agitată şi hipnotizantă care nu-ţi lasă timp să te plictiseşti şi de care te vei despărţi cu greu.

Supă de pui cu porumb

Ingrediente:

500 g carne de pui 1 conservă porumb (sau 2 ştiuleţi de porumb, fierţi) sos de soia ghimbir ceapă verde 1 ou 1 lingură amidon de porumb piper alb (mie nu-mi place, aşa că l-am înlocuit cu piper negru) zahăr, sare Pentru început pregătim supa de pui: punem la fiert 1 litru şi jumătate de apă, adăugăm puiul, sare, piper, 4-5 felii de ghimbir, 2 căţei de usturoi zdrobiţi, 1 morcov tăiat cubuleţe.

După ce dă apa în clocot, lăsăm să mai fiarbă 15-20 de minute şi stingem focul. Supa o strecurăm, iar puiul îl dezosăm şi-l tăiem cubuleţe.

Pregătim apoi porumbul: jumătate din cantitatea de porumb se pune într-un blender împreună cu o linguriţă de zahăr şi 50 g de unt şi se face o pastă (dacă nu aveţi blender pasaţi cu o furculiţă). În vasul în care vom prepara supa propriu-zisă încingem o lingură de ulei în care călim ceapa tocată (doar partea alba) şi ghimbirul, câteva secunde, apoi adăugăm 2 linguri de sos de soia şi puiul şi le călim un minut.

Punem şi pasta de porumb, supa de pui pregătită anterior şi aducem în clocot, reducem apoi focul şi lăsăm să fiarbă 1 minut.

Adăugăm 1 lingură de zahăr şi sare, dacă mai este nevoie, şi lăsăm să fiarbă 5 minute.

Amidonul îl dizolvăm cu o lingură de apă, îl adăugăm în supă împreună cu porumbul rămas şi amestecăm până se îngroaşă uşor. Batem oul şi îl adăugăm în fir subţire la supă, amestecând într-o singură direcţie preţ de câteva secunde. Stingem focul şi servim supa în boluri, presărând deasupra ceapă verde şi piper.

Următoarea reţetă este foarte uşor de gătit, dar cu un rezultat neaşteptat şi foarte gustos.

Vă propun să urcăm la ultimul etaj al unui zgârie-nori, să luăm cina pe terasă, admirând de la înălţime oraşul nocturn şi să ne desfătăm cu un meniu tipic chinezesc.

Trebuie să recunosc că înainte de a mă hotărî să facem această vizită culinară nu ştiam la ce să mă aştept de la bucătăria chinezească. Iar acum pot să spun că aromele care se răspândesc în bucătărie sunt neaşteptate, intense şi chiar capabile să creeze dependenţă.

Nu vă mai ţin mult de poveşti, ci vă îndemn să intraţi în bucătărie, să porniţi aragazul şi să explorăm împreună gastronomia chineză.

Gătitul este o adevărată artă în cultura chinezească, mâncărurile fiind extrem de variate de la o zonă la alta.

Bucatele trebuie să fie atât săţioase, cât şi echilibrate prin culoare, gust, aromă şi aspect, şi, nu în ultimul rând, să aibă un efect tămăduitor.

Primul fel de mâncare pe care vreau să-l gătim este o supă deosebit de gustoasă, de pui cu porumb şi ou. Aceasta este, probabil, una dintre cele mai răspândite reţete, atât în China, cât şi pe mapamond.

Ouă în piele de tigru Ingrediente:

ouă de prepeliţă (sau de găină, dar mai mici) 100 g ulei sos de soia 200 g supă de pui salată verde sare, zahăr Fierbem ouăle tari (aproximativ 6 minute), le răcim şi decojim. Încingem 100 g ulei şi rumenim ouăle pe toate părţile, timp de 3-4 minute, iar când devin aurii (aducând aminte de culoarea blănii de tigru) le scoatem. În tigaie adăugăm supa de pui, 2 linguriţe de sos de soia, zahăr şi sare, iar când acestea clocotesc adăugăm ouăle, punem un capac deasupra şi le fierbem aproximativ 8 minute.

Când sunt gata, aşezăm ouăle pe un pat de salată verde şi turnăm sos din tigaie.

Turtele chinezeşti cu ceapă sunt un aperitiv al cărui aromă te duce imediat cu gândul spre China sau, cel puţin, la un restaurant chinezesc, pentru că sunt probabil cea mai răspândită gustare chinezească. Provenind din vremurile în care, neavând prea multe ingrediente la îndemână, bucătarii chinezi reuşeau prin creativitate să inventeze noi feluri de mâncare din puţinul din cămară, în timp turtiţele cu ceapă au devenit un simbol al bucătăriei chinezeşti.

Turtă cu ceapă Ingrediente:

200 g făină 120 g apă fierbinte 1 legătură ceapă verde tocată 2 linguri ulei de susan ulei de gătit sare Într-un vas amestecăm cu o spatulă făina cu sarea şi turnăm treptat apa. Amestecăm până se leagă compoziţia şi obţinem o bilă de aluat, moale şi elastică. O acoperim şi o lăsăm 15 minute.

Apoi îi dăm o formă de sul din care tăiem 6 bucăţi egale, cărora le dăm o formă rotundă, ca nişte biluţe.

Luăm pe rând câte o biluţă de aluat, o întindem cu sucitorul pe masa înfăinată, o ungem cu ulei de susan şi o presărăm cu ceapă verde. Rulăm foaia obţinută ca pe o clătită, o mai rulăm o dată în formă de melc, apoi o lăţim încet cu sucitorul şi o prăjim în uleiul încins pe ambele părţi, până devine rumenă.

Servim turtele cu un sos picant de roşii sau cu sos de soia.

Reţeta pe care o vom pregăti în continuare este reprezentativă pentru gastronomia chineză, este picantă şi combină unele dintre cele mai utilizate ingrediente: vinetele şi orezul. China este prima ţară care a cultivat vinetele (fiind originare din India, unde creşteau ca plante sălbatice, în Europa au fost introduse de exploratorii arabi), acestea fiind aproape nelipsite la fiecare masă.

Totodată, de aici provine şi orezul, care este cultivat de mai bine de 8 mii de ani, fiindu-i dedicate şi o serie de sărbători.

Vinete picante cu orez

Ingrediente: 2 vinete 1 cană şi jumătate de orez 2 căţei de usturoi ghimbir ardei iute sos de soia oţet de orez 1 linguriţă de zahăr sare şi piper 1 lingură amidon de porumb Pregătim orezul: spălăm orezul în 3 ape şi-l lăsăm să stea în apă rece 10-15 minute. Îl scurgem şi-l punem la fiert în 3 căni de apă la foc mare, fără capac. Când începe a fierbe,

dăm focul încet, punem capacul şi mai fierbem timp de 10 minute. Închidem focul şi lăsăm orezul cu capacul pus încă 20 de minute. Nu adăugăm sare sau alte condimente şi nici unt sau ulei, pentru că va lua toate acestea de la vinete.

Spălăm vinetele, le tăiem cubuleţe şi le lăsăm să stea cu sare. Pentru a lăsa zeama amară. Le clătim apoi cu apă rece.

Punem uleiul la încins şi adăugăm vinetele, le călim 6-7 minute, apoi adăugăm o cană de apă şi le mai lăsăm 5-7 minute. Cu o paletă cu găuri le luăm din tigaie şi le punem pe nişte şerveţele de hârtie. Încingem ulei în altă tigaie, adăugăm ardeiul, usturoiul şi ghimbirul tocat, le călim uşor, apoi adăugăm vinetele şi le prăjim împreună 2-3 minute. Dizolvăm amidonul în 2 linguri de apă, amestecăm cu sosul de soia, oţetul de orez, 1 linguriţă de zahăr, sarea şi piperul şi turnăm compoziţia peste vinete. Mai ţinem 1 minut pe foc, stingem şi servim împreună cu orezul.

Probabil, reţeta care mi-a plăcut cel mai mult, datorită culorilor, a gustului picant, a combinaţiei de arome, dar, nu în ultimul rând, al timpului redus de gătire, este Puiul Gong Bao cu Vermicelli din orez.

Reţeta provine din regiunea chineză Sichuan, iar legendele spun căşi trage numele de la titlul pe care-l deţinea un guvernator din dinastia Quin, reţeta fiind inventată special pentru el de bucătarul său. Acum reţeta este gătită pe întreg teritoriul Chinei, răspândindu-se şi în multe alte ţări.

Pui Gong Bao

Ingrediente:

200 g piept de pui 1 pungă vermicelli (paste din orez) 1 ardei iute uscat (eu am folosit proaspăt) ghimbir usturoi ceapă sos de soia oţet de orez vin de orez (eu l-am înlocuit cu coniac) 3 ardei graşi (roşu, verde, galben) 100 g alune neprăjite amidon de porumb sare, piper, zahăr Se face o marinată pentru pui din 2 linguri de sos de soia, 1 lingură oţet de orez, 2 linguri vin de orez, 1 linguriţă ulei de susan, 1 linguriţă de amidon dizolvat în apă, 1 linguriţă de zahăr, sare şi piper. Această marinată se toarnă peste puiul tăiat cubuleţe şi se dă la frigider pentru 20-30 de minute.

Rumenim alunele într-o tigaie timp de 1 minut, fără ulei.

Pregătim un sos din 3 linguri de sos de soia, oţet de orez, vin de orez, 1 linguriţă de zahăr, sare şi piper, 1 linguriţă de amidon dizolvat cu 3 linguri de apă. Într-o tigaie încingem uleiul,

adăugăm puiul şi prăjim timp de 5 minute la foc mare, apoi îl luăm din tigaie cu o spatulă. În uleiul rămas adăugăm ardeiul iute tocat, îl călim câteva secunde, apoi punem şi ghimbirul ras, usturoiul tocat, ceapa tăiată fâşii. Adăugăm ardeiul dulce tăiat fâşii subţiri şi-l prăjim câteva minute, până începe să se înmoaie, punem puiul, prăjim câteva minute apoi adăugăm alunele şi sosul.

Servim puiul cu o garnitură de vermicelli (le fierbem 7-8 minute).

La desert vom pregăti o reţetă delicioasă de tarte cu cremă de ou.

Acest desert s-a răspândit în China din regiunea Macao, avându-şi originile în trecutul colonial al regiunii, provenind din bucătăria portugheză. El este atât de apreciat de chinezi, încât lanţul american de fastfood KFC a introdus în 1990 aceste tarte în meniul lor.

Tarte cu ou

Ingrediente: 200 g făină 150 g zahăr pudră 100 g unt 3 ouă 100 g apă 100 g lapte jumătate de linguriţă esenţă de vanilie Pregătim aluatul: amestecăm făina cu 50 g de zahăr şi untul până se formează un aluat fărâmicios, continuăm să amestecăm până se leagă compoziţia şi formăm o bilă pe care o dăm la frigider până pregătim crema.

Pentru cremă dizolvăm 100 g zahăr în apa fiartă şi lăsăm să se răcească. Apoi amestecăm laptele cu apa cu zahăr şi esenţa de vanilie. Batem uşor ouăle şi apoi le amestecăm cu laptele. Strecurăm compoziţia printr-o sită.

Scoatem aluatul de la frigider şi tapetăm cu el formele de tartă, după care turnăm crema. Tartele se dau la cuptor pentru 15-20 de minute, la 200 de grade.

Le servim călduţe cu un ceai verde sau o băutură din ghimbir.

Iar acum să uităm de tradiţionalele noastre cuţite şi furculiţe şi să avem poftă! Wèikou hao!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

16 AUGUST 2013

Zahărul poate fi dăunător chiar şi atunci când nu se depăşeşte cantitatea recomandată

Aţi fi crezut că o persoană ordonată, cu un birou impecabil, este persoana ideală pentru a ieşi din cele mai dificile situaţii. Ei bine, aflaţi că lucrurile stau exact pe dos, adică tocmai cei cu birouri ticsite de hârtii şi nimicuri aruncate la întâmplare sunt cei mai creativi şi au reacţii mai rapide în situaţii limită. În urma unui studiu al cercetătorilor olandezi, reacţiile şi opţiunile unui grup de 34 de voluntari au fost observate, iar concluziile sunt certe: dezordonaţii sunt mai creativi, dar au obiceiuri alimentare... dezastruoase.

Astfel, în prima fază a studiului, participanţii au fost împărţiţi în 2 grupuri: unul repartizat într-o cameră cu birouri ordonate, iar celălalt într-o cameră cu birouri pline de hârtii şi diverse obiecte de papetărie.

Voluntarii au fost rugaţi să completeze nişte formulare, iar la ieşirea din cameră acestora li s-a dat de ales între ciocolată şi mere, drept recompensă.

Rezultatele arată în felul următor: “ordonaţii” au completat chestionarele, dar nu au dat dovadă de flexibilitate în exprimare şi au avut un nivel de creativitate scăzut, în timp ce “dezordonaţii” au preferat să răspundă în mod creativ întrebărilor adresate în chestionar. Însă ordonaţii se pare că sunt mai generoşi cu oferirea de donaţii, dacă luăm în considerare cheta organizată la ieşirea din camera experimentală. În plus, aceştia au ales în marea lor majoritate alimentul sănătos, adică mărul, spre deosebire de creativi, care au preferat ciocolata.

Sursa: msn.com

Un studiu publicat în jurnalul „Nature Communications” arată că „zaharurile adăugate” (precum cele care se găsesc în bomboane) consumate într-o cantitate considerate drept sigură produc efecte dramatice asupra sănătăţii. În cadrul cercetării, şoarecii de laborator care au fost hrăniţi cu o dietă ce conţinea în proporţie de 25% zaharuri adăugate (cantitate considerată sigură de National Research Council) femelele mureau de două ori mai repede decât în mod normal, iar masculii prezentau şanse mai reduse de a se reproduce şi de a îşi păstra teritoriul.

Coordonatorul acestui studiu, profesorul de biologie Wayne Potts de la Universitatea Utah, afirmă că în studiile mai vechi, rozătoarele au fost hrănite cu un nivel de zahăr mai mare decât cel consumat în mod normal de oameni. Această cercetare însă, respectă nivelul de zahăr recomandat.

Iată un ingredient natural deosebit de util, accesibil, dar subapreciat.

Drojdia de bere este o sursă bogată de minerale precum cromul, seleniul, proteine şi un complex de vitamine B, cu numeroase beneficii pentru frumuseţea ta. Acestea se găsesc în comerţ în magazinele de tip naturist sub formă de capsule sau pudră la pachet, cu preţuri accesibile.

Poţi folosi suplimente cu drojdie de bere pentru a trata acneea. Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au concluzionat că datorită complexului de vitamine B, riboflavină, acid pantotenic si biotină conţinute, aceasta te poate ajuta să scapi de acnee şi să ai un ten mai curat. Pentru rezultate vizibile ia zilnic 2 linguriţe de drojdie uscată, pe care le poţi amesteca în suc sau apă şi poţi mări doza până la 5 linguriţe în cazul în care nu eşti mulţumită de cum evoluează situaţia.

Dacă ai un regim alimentar

1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD.

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

„Zaharurile adăugate” sunt cele introduse în alimente în cadrul preparării şi procesării, fiind vorba despre zahăr ce nu se găseşte în mod natural în fructe sau lapte. Oamenii de ştiinţă au hrănit şoarecii cu o dietă ce obţinea zaharurile adăugate jumătate din fructoză şi jumătate din monozaharide din glucoză, proporţie similară celei existente în siropul de fructoză obţinut din porumb.

Asociaţia producătorilor de sirop de fructoză din porumb a contestat acest studiu, afirmând că singura metodă prin care putem şti efectul asupra oamenilor este prin efectuarea de teste pe oameni, nu pe şoareci. „Şoarecii nu consumă zahăr în mod normal, astfel că autorii studiului măsoară un efect născocit care ar putea să nu fie prezent dacă şoarecii s-ar fi adaptat de-a lungul timpului la consumul de zahăr”, au declarat reprezentanţii grupului.

Drojdia de bere – beneficii pentru frumuseţe

SERVICII POLIGRAFICE

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

FLUX

AVERTIZAREA SPECIALIŞTILOR:

Birourile dezordonate denotă mai multă... creativitate

Xerox – 25 bani/pagină

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Copertare (cu spirale):

200 pagini – 17 lei

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

bazat pe vegetale poţi adăuga în dietă suplimente de drojdie de bere, care pot fi o sursă importantă de proteine, în lipsa cărnii. Un alt beneficiu important este că îţi oferă o senzaţie de saţietate de lungă durată datorită conţinutului său proteic, de care ai nevoie, mai ales atunci când vrei să slăbeşti.

Ca să îi maschezi gustul amărui, poţi să o presari peste diverse mâncăruri, în loc de parmezan.

Cantitatea ridicată de crom din drojdia de bere stimulează producţia de insulină din sânge, aşadar poate ajuta să ţină

sub control nivelul de zahăr şi, în acelaşi timp, să scadă colesterolul, în timp.

Excesele au şi ele efecte secundare: te poţi confrunta cu migrene, iritaţii, mâncărimi, deficienţe respiratorii şi balonare.

Ca să eviţi situaţiile neplăcute este indicat să foloseşti drojdie de bere pe perioade scurte şi să reiei ”tratamentul” ocazional.

Este interzisă folosirea acestui supliment alimentar dacă ai următoarele probleme: candida, alergie la mucegai sau penicilină, gută, nivel ridicat al acidului uric.

Cosmopolitan.ro

Prof. Potts afirmă că şoarecii reprezintă „mamifere excelente ce poate servi drept model pentru problemele de dietă ale oamenilor”, deoarece trăiesc alături de oameni şi consumă aceleaşi alimente ca oamenii de mii de ani.

Doctorulzilei.ro

FRUCTELE de vară şi EFECTELE multiple asupra stării de sănătate

Apa rămâne sursa primară de hidratare, mai ales în timpul verii, însă hrana solidă reprezintă şi ea o sursă importantă de lichide, mai ales în cazul fructelor întregi, care sunt compuse din cel puţin 85% apă. Acest procent poate să depăşească 90% în cazul perelor, al pepenilor galbeni şi al pepenilor verzi.

“Vedetele” verii – fructele, prezintă numeroase avantaje nutriţionale. Ele sunt bogate în nutrimente esenţiale pentru buna funcţionare a organismului: vitamine, antioxidanţi, minerale şi oligoelemente.

Ele conţin şi fibre, care favorizează digestia şi încetinesc absorbţia zahărului adus în organism chiar de fructul în sine, în timp ce alte alimente bogate în zahăr sunt de obicei digerate rapid, în partea superioară a intestinului.

Pe de altă parte, saţietatea este astfel favorizată, fapt care întârzie apariţia senzaţiei de foame. Alegând produse din fermele bio sau prin spălarea fructelor, este posibilă păstrarea cojii, bogată, la rândul ei, în elemente benefice, eliminând, în acelaşi timp, expunerea la acţiunea dăunătoare a pesticidelor, arată un studiu publicat de Le Figaro şi preluat de Mediafax.ro.

DECO DE VARĂ

Stilul mexican

Cu atâtea tendinţe pe piaţă în materie de decoraţiuni interioare, stilul etnic-mexican nu o să se demodeze niciodată. Dacă doreşti să aduci un aer nou casei tale, unul care să te facă să te simţi mereu în vacanţă, lookul mexican pe care îl vei descoperi mai jos este ceea ce cauţi.

Stilul mexican se identifică prin elemente rustice şi foarte colorate, forme rotunde, multe arcade şi puţine uşi, dar din lemn masiv, spaţiu deschis şi cât se poate de înalt, pietre, dar şi prin elemente din fier forjat.

Printre culorile care se impun în casele de inspiraţie mexicană sunt cele calde şi saturate, în special roşu, galben şi portocaliu, dar şi albastru sau verde ca accente.

La o astfel de casă trebuie să te gândeşti foarte bine cum echilibrezi elementele colorate cu un tavan alb, pentru a da impresia că este înalt, şi poate cu podele închise la culoare, care tind spre negru, respectiv wenge. Dacă o casă în stil mexican ţi se pare kitsch, atunci optează pentru o singură cameră colorată sau chiar pentru numai câteva elemente etnice.

Elementele industriale sunt şi ele binevenite, în special cărămizile, pentru a oferi un look modern. Dacă optezi pentru pereţi

coloraţi, în nuanţe diferite (combină-le pe cele complementare), stilul mexican îţi permite să aduci şi piese de mobilier colorate, cu model, imprimeuri sau desene tradiţionale. Ceea ce marchează stilul mexican sunt brâurile colorate care sparg din punct de vedere vizual pereţii, atât din bucătărie şi sufragerie, cât şi din baie.

Cu ce se mai identifică acest stil? Cu veselă pictată manual, grinzi din lemn care atrag atenţia către candelabre opulente – asta dacă îţi permite spaţiul, perne şi covoare ţesute cu modele tradiţionale, plăci colorate din teracotă – în special în bucătărie şi în baie sau chiar bănci incluse în pereţi.

One.ro

FLUX 19

14

Programe

Luni AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puşti newyorkez”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Naşterea Domnului” cu ocazia sărbătorii creştine “Schimbarea la faţă a Domnului”. 9.30, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 10.00, 5.10 Medalion muzical. E.Amihalachioaie. 10.10 World stories - lumea în reportaje. 10.40 Reporter de gardă. 11.05 Documentar. “Arts 21”.

11.30 Portrete în timp. 12.00 Documentar. “Made in Hollywood”.

13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

15.30 Documentar. “Euromaxx”. 16.00, 3.25 Fotbal non-stop. 16.35 Magazinele FIFA. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.45 Sub acelaşi cer. 18.15 Portrete în timp. A.Codru. 18.45, 1.05 “Tot cu dansul mă mângâi”. Suite de dansuri. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55 Focus. Magazin TV. 21.25 Dor. Olga Sorokina, prima solistă a formaţiei “Noroc”. 22.20 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 23.15, 0.10 “Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 0.50 Documentar. “Shift – viaţa în era digitală”. 3.20, 5.20 Descoperă Moldova. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Serial: Triumful dragostei (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Film: Pulbere de stele (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4554 15:00 Film: Şampanie cu cianură 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Film: Cavalerii Mesei Rotunde, partea I 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Fosta mea super-gagică 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane şi Maura: Detectivi în Boston, ep.10, an 1 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Al patrulea înger (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Serial: Jane şi Maura: Detectivi în Boston (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Фильм Никиты Михалкова “Свой среди чужих, чужой среди своих” 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 Киану Ривз, Морган Фримен в приключенческом фильме “Цепная реакция” 02:00 Комедия “Мисс Март” 03:20 “Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.20, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 2.30 Exclusiv în România. 3.05 Descoperă Europa ta! 3.35 În grădina Danei.

4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:32 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:32 LA REVANCHE DES GEEKS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COMME UN CHEF ! 16:30 FLASH INFO 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CAÏN 20:30 CAÏN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:46 LES RESCAPÉS 23:32 ÉPICERIE FINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:55 LES DEMOISELLES DE ROCHEFORT 2:55 LE POINT 3:47 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 BAS ! AU-DELÀ DU RED LIGHT

16 AUGUST 2013

20

Marţi AUGUST

21

Miercuri AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 “Tot cu dansul mă mângâi”. Suite de dansuri.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.50 Medalion musical. I.Maleca. 10.05 Magazinele FIFA. 10.30 Accente economice. 11.00, 22.20 Documentar. “Adio, tovarăşi”.

12.00, 4.10 Concertul muzicienilor aerofoni. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 “Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 15.55 Ring Star. 17.45 Unda Bugeacului.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. I.Tălămbuţă. 23.15, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.55 Descoperă Moldova. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45, 1.00 Medalion muzical. A.Dabija. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.50 “Tot cu dansul mă mângâi”. Suite de dansuri. 10.00 Natura în obiectiv. 10.30, 22.20 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.35 Documentar.

“Global 3000”. 16.05 Videoteca copiilor. 16.15 Magazinul copiilor.

17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Documentar. “O rugăciune pentru Moldova”. 23.15, 0.10 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Dor. 4.40 Focus. Magazin TV. 5.25 Portrete în timp. A.Codru.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Şampanie cu cianură (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4555 15:00 Film: În pânza minciunilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Film: Cavalerii Mesei Rotunde, partea a II a 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: Miami ep.1, an 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: În pânza minciunilor (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4556 15:00 Film: Legendele tornadei 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: Miami ep.2, an 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 Детектив “Зеркала 2” 01:50 Комедия “Две стрелы. Детектив каменного века” 03:10 Сериал “Элементарно” 03:55 “Давай поженимся!”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 23:15 “Дом, которого нет” 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 Премьера. Эмили Браунинг в фильме “Спящая красавица” 02:05 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Портрет совершенства” 03:40 “Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Vara pe val. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.30 Tezaur folcloric. 3.20 Războiul umbrelor. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10, 2.25 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Maşini, teste şi verdicte. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 3.15 Garantat 100%. 4.05 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:32 ÉCHO-LOGIS 10:45 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 LA VALLÉE DES UTOPIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CAÏN 16:00 CAÏN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PETITE CHARTREUSE 21:05 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 QUAND LES POULES AURONT DES DENTS... 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES RESCAPÉS 1:45 LES RESCAPÉS 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BALI, ÎLE MYTHIQUE DE L’ASIE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:16 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 SATIN ROUGE 16:37 MUSIQUE DE CHAMBRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE BOURGEOIS GENTILHOMME 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COMME UN CHEF ! 23:31 ÉPICERIE FINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 CAÏN 1:56 CAÏN 2:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LA COULEUR DU TEMPS

22

Joi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.50 Videoteca copiilor. 10.20, 23.05 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 11.15 O seară în familie.

12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Medalion muzical.

I.Maleca. 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.40, 4.10 Portrete în timp. Angela Tonu. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “O rugăciune pentru Moldova”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 La noi in sat.

3.55 Descoperă Moldova. 4.40 Tinere talente. 5.15 Chişinăul de ieri şi de azi.

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Povestiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Povestiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Povestiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Legendele tornadei (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4557 15:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Bilet de răscumpărare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: Miami ep.3, an 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile Pro Tv (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 17:10 “Дом, которого нет” 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 Андрей Мерзликин, Николай Добрынин в фильме “Дом на обочине” 01:55 Джон Траволта в приключенческом фильме Джона Ву “Сломанная стрела” 03:35 “Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 2.45, 6.20 Teleenciclopedia. 3.05 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PEUPLES DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:31 SECOURS À TOUT PRIX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE BOURGEOIS GENTILHOMME 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 QUAND LES POULES AURONT DES DENTS... 21:05 21E SIÈCLE 21:33 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:06 LA FILLE DE MONACO 23:37 KÖNIGSBERG 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 PYGMALION 2:47 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 NAMIBIE, L’AFRIQUE HORS DU TEMPS

Programe 16 AUGUST 2013

23

Vineri

24

AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.50, 22.20 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 10.45 Poftiţi la masă! 11.15 Dor. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.00 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.45, 1.00 Festivalul “Sax-Story”.

15.55 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.20 Documentar. “O rugăciune pentru Moldova”. 23.15, 0.10 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 4.10 “Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 5.45 “Tot cu dansul mă mângâi”. Suite de dansuri.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4558 15:00 Film: Annie: O aventură regală 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Misiune: imposibilă III 23:00 Campion în ţara mea! Reloaded, Box Cristian Ciocan - Leif Larsson (DIRECT) 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Misiune: imposibilă III (r) 04:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:05 “Primele ştiri” (rus) 01:15 “Городские пижоны”. Премьера. “Кто такой этот Кустурица?” 02:50 Николай Караченцов, Лев Дуров, Марина Дюжева в фильме “Как стать счастливым” 04:15 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Maşini, teste şi verdicte. 12.05, 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 2.30, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 3.10 Europa mea. 3.35 M.A.I. aproape de tine. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:45 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 QUAND LES POULES AURONT DES DENTS... 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CAÏN 22:54 CAÏN 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 ENTRE DEUX OMBRES 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 JOURNAL D’UN MÉDECIN DANS LES TRANCHÉES

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

RE­DAC­TOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă AUGUST

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ŞTIRI. 6.10, 22.20 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 7.05 Documentar. “La drum!”. 7.30 Film. “FRUMOASA ADORMITĂ”. 9.05 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20 Maria Codreanu. Program musical. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Festivalul folcloric “Nistrule, cu apă rece”. Selecţiuni. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”.

15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 Documentar. “Drumeţii”. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50, 1.45 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. Eva Gudumac. 23.15, 0.35 Anatol Dumitraş. “Anii mei, destinul meu”. Spectacol muzical. 2.15 Documentar. “O rugăciune pentru Moldova”. 3.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.10 Focus. Magazin TV. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Annie: O aventură regală (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.16, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Maşina timpului 15:00 Film: Flirt la 40 de ani 17:00 Film: Doctor Dolittle 4 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.9, 10, an 3 22:30 Film: Cybor 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Film: Maşina timpului (r) 04:00 Film: Flirt la 40 de ani (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Фильм “Время летних отпусков” 07:45 Виталий Соломин, Лилита Озолиня в фильме “Он, она и дети” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Николай Валуев. Самый крупный политик в мире” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 14:55 Джулия Робертс, Хью Грант в фильме “Ноттинг Хилл” 17:05 Премьера. “Давайте похудеем?”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд” 20:05 “Свадебный переполох” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “КВН”. Премьер-лига 01:00 Сандра Баллок в комедии “Проблески надежды” 02:45 Алла Демидова, Владислав Стржельчик, Алексей Баталов в фильме “Время отдыха с субботы до понедельника” 04:10 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.30, 0.00, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25 100 de moldoveni au zis. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 Dimineaţa zurli. 16.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu.

17.00 Garantat 100%. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.35 Vara pe val.

3.10 Sport. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LA RUÉE VERS L’OR 6:16 SAUVETEURS DES MERS 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 SALLY BOLLYWOOD 10:58 SALLY BOLLYWOOD 11:09 LE RANCH 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:33 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:33 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 PLANÈTE SURF 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DÉPART IMMÉDIAT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:29 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

25

FLUX

Duminică AUGUST

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar.

“Drumeţii”. 8.350 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. 10.00 Retro hit. 11.00 Documentar. “Adio, tovarăşi”. 12.00, 2.15 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “O zi perfectă pe Pământ”. 14.00 Baştina. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. “FRUMOASA ADORMITĂ”. 16.30, 4.10 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 “Chişinău Youth Orchestra”. 23.20 Portrete în timp. Leonida Lari.

23.50 Medalion muzical. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Festivalul folcloric “Nistrule, cu apă rece”. 2.45 Marcel Pavel. “Doar pentru tine”. 3.55 Descoperă Moldova. 4.40 Maria Codreanu. Program musical. 5.25 Poftiţi la masă.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Doctor Dolittle 4 (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.17, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Domniţa şoim 16:00 Film: Anna şi regele 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Minte-mă frumos 22:30 Film: Suspiciunea 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Suspiciunea (r) 04:00 Film: Domniţa şoim (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Комедия “Я крестный Пеле!” 07:25 Фильм “Лунные ночи” 08:35 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Фильм “Хроники Нарнии: Покоритель зари” 14:10 Фрунзик Мкртчян, Вахтанг Кикабидзе в комедии “Мимино” 15:50 “ДО РЕ”. Лучшее 17:55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:45 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:30 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Охотник” 03:30 Сериал “Элементарно” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Жди меня... 8.20 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 0.20 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45, 2.00 Maşini, teste şi verdicte. 13.15, 16.50 România turistică. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia.

15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.10, 21.00 Seriale. 2.40 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LA RUÉE VERS L’OR 6:15 SAUVETEURS DES MERS 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:22 AFRIK’ART 8:01 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 SALLY BOLLYWOOD 10:58 SALLY BOLLYWOOD 11:09 LE RANCH 11:35 TACTIK 12:01 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:46 SAUVETEURS DES MERS 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 MÉTRONOME 20:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MERCI POUR LE CHOCOLAT 23:40 DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:53 LA FILLE DE MONACO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

16-23 august Berbec

Atitudinea războinică e utilă, dar nu când tensiunea atinge cote maxime, mai ales în cuplu. Pregăteşti terenul pentru viitoare crize majore în acest domeniu.

Taur

Sunt posibile certuri aprinse cu rudele din cauza unor neînţelegeri. Vrei să impui tuturor o anumită conduită, fără să ţii cont de dorinţele şi de nevoile lor.

Gemeni

Apare bănuiala că sacrificiile tale făcute pentru cei dragi nu sunt apreciate. Cauza evidentă e faptul că ţi se cer, din nou, cheltuieli pe care nu ţi le permiţi.

Rac

Ţii sub control situaţia din familie, dar asta deja nu te mai mulţumeşte. Vrei mai mult, fără să te gândeşti că vor exista şi reacţii, îndreptăţite, ale unor apropiaţi.

Leu

Iei anturajul aşa cum e, cu bune şi cu rele, fără să intervii. E important să vezi ce stă la baza acestei atitudini, ai putea descoperi lucruri noi despre tine.

Fecioară

Un prieten te ţine la curent cu deciziile grupului, care te vor afecta. Poate fi şi o scurgere de informaţii la care nu ai acces pe căi oficiale, din cauza unor erori.

Balanţă

Rememorezi evenimente din trecut ca să te menţii puternic şi independent. Nu ar trebui să te îngrijoreze faptul că nu ai prea mult curaj în acest moment.

Scorpion

Faci mai multe în secret decât ai putea dacă ai fi la vedere şi asta îţi convine. Întâlnirile de acum se pot dovedi utile pentru că îţi aduc date noi despre adversari.

Săgetător

Cea mai sănătoasă atitudine e o detaşare de problemele apropiaţilor. Altfel există riscul să te consumi pentru lucruri lipsite de importanţă.

Capricorn

Chiar şi în lipsurile cu care te confrunţi ai puterea de a găsi o motivaţie ca să continui munca serioasă. Îţi e utilă această decizie de a rezista în orice condiţii.

Vărsător

Te amuză faptul că asociaţii se aşteaptă ca tu să apreciezi orice gest de bunăvoinţă din partea lor, oricât de mic ar fi. Ei nu ştiu care sunt ţintele tale reale.

Peşti

Decizi să cheltuieşti o sumă importantă, deşi ştii prea bine că nu e neapărat necesar. E un moft pe care vrei să ţi-l permiţi ca să uiţi de orice nemulţumire.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1362 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

16 AUGUST 2013

Mihaela NOROC:

„Cât vrei să afli şi ce eşti dispus să faci pentru meseria ta, este, până la urmă, alegerea fiecăruia” Pe Mihaela am cunoscut-o la Chişinău, la ediţia aniversară a Clubului Nostru. De la criticul de modă Alin Gălăţescu am aflat că tânăra fotografă, care s-a născut în Republica Moldova, se bucură în România de aprecierea şi respectul specialiştilor din domeniul modei. Despre proiectul Frumuseţea Feminină în mii de imagini, tot Alin Gălăţescu a vorbit mai întâi, ca ulterior Mihaela, modestă din fire, să răspundă doar la întrebările legate de acest subiect. Când i-am expediat Mihaelei chestionarul pentru acest interviu, ea pornise deja, împreună cu soţul, în călătoria în jurul lumii, care va dura un an şi în care îşi propune să surprindă frumuseţea la ea acasă. Vă propun astăzi s-o cunoaşteţi pe Mihaela şi să încercăm să privim lumea şi visele noastre cu ochii ei.

- Cred că toată lumea îţi adresează această întrebare şi o să-mi asum şi eu acest clişeu – Noroc este numele tău adevărat sau un pseudonim?

- Noroc este numele meu adevărat şi ţin la el foarte mult. Chiar dacă m-am căsătorit, am decis să nu îl schimb.

- Știm că acum te afli într-o călătorie în jurul lumii, împreună cu Ștefan, partenerul tău de viaţă. Povesteşte-mi, te rog, despre scopul călătoriei şi cum ţi-a venit această idee.

- În ultimii patru ani am călătorit alături de soţul meu în diferite colţuri ale lumii. Pentru fiecare vacanţă căutam un loc cât mai interesant pe care să-l vizităm. Astfel, până acum am fost de două ori în Africa, o dată în America de Sud, în India şi în Asia de sud-est. Aparatul de fotografiat m-a însoţit de fiecare dată şi am avut ocazia să descopăr o latură a fotografiei foarte interesantă, şi anume fotografia de travel. Acasă eram pasionată de tot ce însemna omul în imagini şi încet-încet am ajuns spre fotografia de modă. În ultima excursie pe care am făcut-o în Africa am vizitat Etiopia. Am rămas impresionată de frumuseţea şi naturaleţea femeilor de acolo. În acel moment mi-am dat seama cum să îmbin pasiunea mea pentru fotografia de travel cu profesiunea de fotograf de fashion. Astfel s-a născut „Beauty Around the World”, studiul despre frumuseţe într-o călătorie în jurul lumii.

- Aveţi şi o pagină pe facebook despre călătoriile tale cu Ștefan prin lume (Călător cu Tricolor) şi mi-aş dori să zăbovim un pic asupra acestui subiect.

- Călător cu Tricolor este un proiect dezvoltat de soţul meu pentru această călătorie în care eu sunt vioara a doua. Prin această iniţiativă noi ne propunem să ducem tricolorul românesc în toate colţurile lumii şi să arătăm că şi românii pot fi mândri de originea lor.

- Călătoriile prin lume sunt pentru unii un lux, pentru alţii o aventură. Voi în care categorie vă încadraţi?

- Pentru noi călătoria este mai mult o aventură. Ne place să ne alegem locuri exotice care, de cele mai multe ori, nu sunt ţări foarte scumpe.

De exemplu, în India poţi să stai o lună cu banii pe care i-ai cheltui în cinci zile la Paris. O excur-

aşa cum eram eu odată obişnuită. În ultimii ani, din păcate, nu am avut ocazia să vizitez la fel de des locurile în care m-am născut, dar sper pe viitor să vin mai des în spaţiul care îmi este foarte aproape de inimă.

- Ce alte pasiuni în afară de fotografie ai?

- Lista de pasiuni începe tot cu fotografia. Îmi plac mai multe ramuri ale fotografiei. Chiar dacă vreau să mă specializez pe partea de modă, îmi place foarte mult fotografia de travel. De asemenea, mi se pare foarte interesantă prelucrarea fotografiei. O imagine poate fi schimbată total cu ajutorul unor soft-uri speciale. Este un domeniu captivant, în care fotografia devine o pânză pe care aşterni nenumărate combinaţii de culori şi forme. În rest, am foarte puţin timp liber pentru alte activităţi. Îmi place foarte mult să mă uit la filme şi să citesc, dar, din păcate, nu reuşesc să fac atât de des aceste lucruri.

sie pentru un timp atât de lung necesită atenţie la partea financiară şi chibzuinţă. Ne cazăm, în general, în locuri ieftine şi uneori reuşim să dormim la localnici, ceea ce face excursia şi mai interesantă. Mâncarea în călătorie este mult mai bună când este savurată în locuri populare, alături de oamenii de acolo. Sunt genul de persoană căreia îi place să încerce gusturi noi şi nu mă dau în lături de la niciun fel nou de mâncare, chit că nu are cel mai îmbietor aspect.

- Cum l-ai întâlnit pe soţul tău, ce vă uneşte, ce aveţi în comun? E un mare noroc să întâlneşti o persoană în care să te încrezi şi alături de care să porneşti în lume, umblând la bugetul familiei.

- L-am cunoscut pe soţul meu în noaptea în care am împlinit 18 ani, la petrecerea de majorat. Din prima discuţie ne-am dat seama că avem foarte multe lucruri în comun. Eu vroiam să dau la Facultatea de Arte, secţia Foto-Video, şi el era student la Universitatea de Teatru şi Film. Prima discuţie a fost despre fotografie şi film. Suntem un cuplu norocos şi amândoi avem ţinte comune. Ne place tot ce înseamnă domeniul imaginii şi ne completăm unul pe celălalt.

- Fotografia e o artă la care astăzi umblă mulţi, mai cu seamă că suntem martorii unei expansiuni a tehnologiilor video şi foto, digitalizarea înlocuieşte la mulţi parametri factorul uman. Din punctul tău de vedere, care este diferenţa dintre un artist fotograf şi un fotograf salariat?

- Perioada de dezvoltare tehnologică pe care o trăim o văd ca pe un lucru foarte bun. Avem acces la informaţii şi tehnici pe care în urmă cu câţiva zeci de ani ne-ar fi fost imposibil să le aflăm. Imaginile circulă de la un capăt al globului la altul în câteva secunde. Trebuie doar să scrii o întrebare pe internet şi afli informaţiile dorite în câteva momente. Eu sunt un produs al evoluţiei digitale, până la urmă. Informaţiile pe care le-am învăţat mă ajută să-mi construiesc universul fotografic pe care mi-l imaginez.

Probabil, diferenţa dintre un fotograf salariat şi un fotograf liber profesionist este cea de personalitate sau de etapa vieţii în care se află unul sau celălalt. Oamenii sunt diferiţi şi au dorinţe şi aşteptări diverse. Dacă eşti salariat asta nu înseamnă că ai un univers vizual mai puţin bogat decât al fotografului liber profesionist. Totul ţine de curiozitatea şi voinţa fiecăruia. Cât vrei să afli şi ce eşti dispus să faci pentru meseria ta, este, până la urmă, alegerea fiecăruia.

- În pofida vârstei tale, în România eşti astăzi recu-

noscută drept unul dintre cei mai buni fotografi de modă. Cum ai ajuns pe tărâmul modei, ce îţi place mai mult, ce ţi-ai dori, ce îţi lipseşte în această activitate?

- Eu sunt un fotograf la început de drum. Miar plăcea ca la un moment dat să mă aflu printre cei mai buni fotografi din România, dar până atunci am foarte multe de învăţat.

- Colaborezi şi cu un tip controversat şi incomod pentru mulţi, deşi un profesionist desăvârşit – criticul de modă Alin Gălăţescu. Cum este această colaborare şi cum ai ajuns să faci echipă cu el?

- Pe Alin Gălăţescu l-am întâlnit prin intermediul proiectului Fashion Ten. Prin acest demers el urmăreşte descoperirea tinerilor fotografi din România. Este un om cu o experienţă vastă în domeniul modei şi am foarte multe de învăţat de la el. A lucrat cu cei mai buni fotografi de modă din România şi ascult cu interes îndrumările lui. Este o colaborare din care am mult de câştigat şi mă bucur că am avut ocazia să-l întâlnesc şi să lucrez împreună cu el.

- Te-ai născut în Republica Moldova, de unde ai plecat împreună cu familia la vârsta de 6 ani. Ce îţi aminteşti despre această schimbare, cum te-ai acomodat şi cât de des îţi vizitezi baştina?

- Pentru mine Republica Moldova rămâne locul în care mi-am petrecut copilăria. Chiar dacă m-am mutat împreună cu familia în România la vârsta de 6 ani, ulterior reveneam la bunici în fiecare vacanţă de vară. Am avut bucuria să am o copilărie aşa cum scrie la carte, plină de peripeţii şi întâmplări frumoase. Fiind copil am perceput schimbarea mult mai uşor. Eram în primii ani de şcoala şi mi-am făcut repede prieteni.

Copiii socializează mult mai uşor şi nu mi-a fost greu să mă integrez. Mi se mai întâmpla uneori să pronunţ cuvintele diferit şi lumea să mă întrebe ce înseamnă asta, dar pe parcurs am învăţat. Oricum “graiul moldovenesc” nu l-am uitat şi, acasă, în familie, vorbim cu accent puternic,

CMYK

- Ții un jurnal de călătorie?

- Jurnalul meu de călătorie este mai mult un jurnal de imagini. Pe www.bawproject.ro voi încărca fotografii din locurile în care voi ajunge. În fiecare ţară voi organiza şedinţe foto cu modele profesioniste. De asemenea, voi face şi instantanee cu femei obişnuite care îmi atrag atenţia pe stradă. Zi de zi voi posta materiale şi pe pagina mea de facebook: www.facebook/mihaelanorocphoto.

- Ce te-a impresionat, amuzat, speriat, uimit pe tine cel mai mult în călătoriile pe care le-ai făcut?

- Am învăţat să facem surfing în Ghana, neam dat cu placa pe cele mai înalte dune din lume în Peru, iar în Bolivia am mers pe cel mai spectaculos traseu de bicicletă. Am plecat de la 5 mii de metri şi am coborât până pe la vreo mie de metri. Am plecat de la iarnă, dârdâind de frig, şi în vreo oră am ajuns în mijlocul junglei, pe o temperatură de aproape 40 de grade. Am schimbat patru anotimpuri în câteva zeci de minute. A fost o nebunie. Drumul pe care am coborât se numeşte Drumul Morţii.

- Poţi spune că ţi-au schimbat călătoriile viaţa? Dacă da, cum anume?

- O călătorie te schimbă fără să-ţi dai seama.

O discuţie cu un om interesant la mii de km depărtare de casă poate să trezească în tine ceva ce nu cunoşteai şi înveţi în fiecare zi că limitele tale nu sunt acolo unde credeai. Pot spune că am devenit mai ambiţioasă şi mai dornică să fac cât mai multe lucruri. Îmi dau seama că sunt atât de multe de văzut şi de făcut şi că timpul nostru este finit. Vreau să descopăr cât mai multe oriunde merg şi vreau să am cât mai multe imagini interesante din locurile pe care le văd.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră pentru acest interviu şi îţi dorim mult succes în continuare. Sperăm să ne revedem şi la încheierea proiectului „Beauty Around the World”, pentru a ne povesti mai multe despre această inedită experienţă.

- Mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUȘOI, FLUX