Ziarul Flux, Ed. 33 (813)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 16 septembrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 16.09.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Antim, Ep. Nicomidiei; Cuv. Teoctist

1 EURO..............................16.2063 1 Dolar american ............. 11.7314 1 Leu românesc ................ 3.7749 1 Rublă rusească ............... 0.3843 Timpul probabil:

Maxima zilei „Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe.”

Grigore Moisil

16.08.2011

17.08.2011

Soare, 15 27 0C

Soare, 13 25 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

5

PAGINA

IMPORTANT

Fondat în 1995 z Nr. 33 (813)

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Două evenimente au dominat topul știrilor în ultima perioadă – atacurile raider asupra câtorva bănci din Republica Moldova și întâlnirea premierului Vladimir Filat cu șeful administraţiei transnistrene Igor Smirnov. Ambele evenimente au fost profitabile, din punct de vedere politic, pentru liderul liberal-democrat, care a reușit să apară în postura celui care știe să identifice problemele și este în măsură să le rezolve. Adunând dividende politice maxime, Filat a reușit, totodată, să-și marginalizeze partenerii din Alianţă și chiar să-i pună într-o postură mai mult decât incomodă.

ATITUDINI

Atacul „raider” contra Constituţiei sau cum oligarhii cumpără statul…

FLUX

ABONAREA 2011

Întrevederea Filat–Smirnov, o acţiune de imagine sau ceva mai mult?

Oazu NANTOI: Întâlnirea Filat–Smirnov nu va aduce schimbări pozitive

4

GPF

EDI|IA DE VINERI

Întâlnirile „de la fotbal” dintre Smirnov și Filat au evoluat în ascensiune, culminând vineri, 9 septembrie, cu o întrevedere dintre cei doi în orașul german Bad Reichenhall, unde s-a desfășurat o conferinţă, sub egida OSCE, privind consolidarea măsurilor de încredere în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, în cadrul conferinţei au fost discutate perspectivele reluării dialogului în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene în formatul 5+2.

Continuare în pag. 2

Scandalul atacurilor Alexie Tulski, raider, o victorie primul ocupant clară a lui Filat sovietic al în faţa lui Plahotniuc

Bisericii din Basarabia

Memoriile lui Ion Moraru, documentul unei epoci

6

PAGINA

INTERVIU

XXX

Despre dihotomiile etnonimice la ucraineni şi români

XXX

Raportorul ONU îi atacă pe ortodocşi şi cere legea antidiscriminare

(citiţi pag. 3)

Moldovenii, în faţa unor noi scumpiri devastatoare

România este sub scutul antirachetă

Vizita în Republica Moldova, în perioada 1- 8 septembrie 2011, a raportorului special al Naţiunilor Unite privind libertatea de religie sau convingeri, Heiner Bielefeldt, a trezit pe bună dreptate nedumerire și chiar proteste la Chișinău. Spre exemplu, revoltată de constatările pe care acesta le-a făcut în finalul vizitei, Mitropolia Moldovei le-a calificat într-un comunicat de presă drept „nerușinate și impertinente”.

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă servicii juridice Persoană de contact: Alexandru Pârlog

Această reacţie a Mitropoliei a fost determinată, în special, de una dintre concluziile trase de Heiner Bielefeldt, potrivit căruia, atât religia creștin-ortodoxă, cât și cel mai numeros cult din Republica Moldova s-ar bucura de un tratament privilegiat. Ca să nu intrăm în păcatul aproximării, vom reproduce cuvânt în cuvânt (am omis un singur alineat cu privire la situaţia din Transnistria) capitolul doi al declaraţiei domnului Heiner Bielefeldt, care așa și se numește: „Statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe”.

Continuare în pag. 2

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

(citiţi pag. 9)

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean

(citiţi pag. 7)

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 e-mail: ajcdbusila@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1686 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

16 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Întrevederea Filat–Smirnov, o acţiune de imagine sau ceva mai mult?

Urmare din pag. 1

Lupu a păţit ca vulpea Până aici, toate bune și frumoase. Dar au urmat reacţiile extrem de nervoase și replicile acide ale președintelui interimar Marian Lupu, care a afirmat, inclusiv, că Filat i-ar face PR liderului de la Tiraspol, dar și că el ar fi refuzat o întâlnire cu Smirnov, dacă i-ar fi fost propusă. Nu i-a fost propusă însă și asta pare să fie problema. „Vulpea, când nu ajunge la struguri, spune că sunt verzi”, a fost replica maliţioasă a liderului liberal-democrat.

Fără a avea această intenţie, interimarul l-a pus într-o situaţie avantajoasă pe premierul Filat, cu care se află într-o rivalitate permanentă. Astfel, liberal-democratul i-a replicat că el încearcă să facă măcar ceva pentru soluţionarea diferendului transnistrean. Pentru că, i-a amintit Vladimir Filat lui Lupu, „problema reintegrării ţării nu este problema care vizează interesul unui partid sau al unei persoane. Este o problemă care vizează R. Moldova”, învinuindu-l, totodată, de faptul că ar periclita procesul de reglementare. Replica liberal-democratului este cu bătaie lungă și vizează chiar aspiraţiile prezidenţiale ale președintelui democrat, care, în viziunea lui Filat, nu este în stare să gândească în categorii de stat, rămânând captivul unor interese înguste de partid. În situaţia dată, probabil, contează mai puţin dacă vrea sau

nu vrea Smirnov să rezolve ceva, dacă are acesta dorinţa de a relua negocierile și de a reglementa conflictul. Pentru că, până la urmă, respectiva întâlnire nu a depins și nu a fost organizată doar pentru bunul plac al celor doi. Să ne amintim că de 10 ani lui Igor Smirnov i-a fost impusă interdicţia de a călători în statele Uniunii Europene. Pentru ca respectiva întâlnire să se producă, Germania a anulat această interdicţie, ceea ce înseamnă că Occidentul se gândește serios la soluţionarea conflictului transnistrean și are în vedere anumite acţiuni agreate, cel mai probabil, și de partea rusă. Astfel, nu este întâmplător nici faptul că întrevederea a avut loc anume în Germania, care vrea să joace un rol tot mai important în chestiunea transnistreană. Iar Germania și Rusia par să aibă, în ultimul timp, mai multe opinii convergente decât divergente.

Pe de altă parte, unii analiști ruși sunt de părerea că Moscova a avut un rol determinant în a-l convinge pe șeful administraţiei tiraspolene să reia negocierile. „Igor Smirnov a acceptat reluarea oficială a negocierilor privind soluţionarea conflictului transnistrean, care vor avea loc la Moscova, la 22 septembrie. Rolul cheie în convingerea lui Smirnov l-a jucat Moscova, care l-a presat pe liderul transnistrean atât prin intermediul comisiei de anchetă a Federaţiei Ruse privind activităţile membrilor săi de familie, cât și prin decizia Moscovei de a stopa acordarea cetăţeniei ruse în Transnistria”, consideră

editorialistul de la publicaţia rusă Kommersant, Vladimir Soloviev.

S-ar părea, deci, că nu doar Europa a decis să urnească chestiunea transnistreană din punctul mort, dar și de a miza în această problemă exclusiv pe Filat și a-l da drept „eroul” singular al reluării procesului de negocieri. Dacă se vor reuși oarecare progrese în acest sens, dividendele politice ar putea fi considerabile, iar laurii îi vor reveni exclusiv premierului.

Astfel, întâlnirea a fost una benefică nu doar pentru imaginea lui Smirnov, așa cum sugera Marian Lupu, dar, într-o măsură și mai mare, pentru premierul Filat

Europenii şi americanii au salutat întrevederea Filat–Smirnov Ecourile internaţionale ale întrevederii „istorice” sunt impresionante. Întâlnirea dintre primministrul Republicii Moldova și liderul regiunii separatiste a fost salutată „călduros” de înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Catherine Ashton. De asemenea, și autorităţile americane apreciază faptul că premierul Vladimir Filat și liderul transnistrean Igor Smirnov „au participat împreună, pentru prima dată, la o conferinţă organizată de OSCE” și „salută progresul înregistrat” în ceea ce privește reluarea negocierilor în formatul „5+2” în vederea reglementării conflictului transnistrean.

Interimarul îşi face cruce şi mea culpa În acest context, poziţia adoptată de interimarul cu pretenţii de președinte este total neadecvată și chiar ridicolă. Chiar dacă Lupu nu crede în marea dorinţă a lui Smirnov de a reglementa conflictul transnistrean și în „rolul pozitiv” al acestuia, el nu are cum să nu-și dea seama că soluţionarea nu depinde de dorinţa sau de nedorinţa liderului separatist. Iar jurămintele și crucitul pe la televizor nu „dau bine” la imaginea unui șef (interimar) de stat. Și nici „mea culpa” nu-i va ajuta.

Această poziţie l-a avantajat, fără îndoială, pe Vladimir Filat, care a avut iarăși prilejul să se erijeze în singurul care muncește și se gândește la treburile ţării.

Dar și singurul care contează pentru „partenerii externi”. Este mult mai ușor să faci constatări dintr-o parte și mult mai greu este să depui eforturi pentru a avansa pe calea reintegrării ţării, i-a reproșat acesta dublului demnitar. Într-un interviu pentru Infotag, Filat a declarat: „Noi și partenerii noștri externi suntem antrenaţi într-un amplu proces de lucru și ne propunem să reușim, la prima etapă, relansarea negocierilor oficiale, iar la a doua - să identificăm o soluţie pentru problema transnistreană. Vom continua să acţionăm în acest sens, indiferent de place cuiva acest lucru sau nu place și indiferent de declaraţiile pe care le fac unii”.

AIE nu mai contează?

Fără îndoială, șeful democrat s-a pomenit într-o postură ambiguă și ingrată. În situaţia sa de președinte, fie și interimar, el ar fi trebuit să joace un rol important în problema reîntregirii teritoriale, cel puţin în aspectul elaborării strategiilor și politicilor în acest sens. În realitate, Lupu a fost scos pe necarosabil și riscă să repete soarta lui Mihai Ghimpu, care, de asemenea, nu a reușit să se impună și nu a avut o relevanţă prea mare în postura de președinte interimar.

Se pare că Occidentul vede anume în Filat un lider și un partener de dialog cu Republica Moldova.

De asemenea, nici pentru Federaţia Rusă Marian Lupu nu mai este persoana pe care ar dori să mizeze. Și asta în pofida insistenţei cu care șeful democraţilor a curtat partidul puterii de la Moscova și a nenumăratelor vizite ale acestuia în capitala rusă. Fără succes însă, pentru că după negocierile la două capete din decembrie trecut, când democraţii au decis să-i șmecherească pe toţi, inclusiv pe ruși, interimarul pare să fi intrat total în dizgraţia autorităţilor de la Moscova și nu mai are nici o trecere prin cabinetele oficialilor de acolo.

Totuși, zilele acestea, Marian Lupu a ajuns iarăși la Moscova, care pare să fie un fel de Mecca pentru politicienii noștri. El afirmă că vizita a fost una strict privată. Dar de ce tocmai acum?

Concluzia ar fi că nici Răsăritul, dar nici Occidentul nu mai crede

în existenţa și în capacitatea de guvernare a AIE, care este măcinată de certuri și intrigi, și nu este capabilă să formuleze vreun punct de vedere comun, cel puţin în problema reglementării transnistrene. Implicit, am putea vorbi despre o armonizare a poziţiei Federaţie Ruse și Occidentului, inclusiv, în ceea ce privește configuraţiile politice de la Chișinău.

S-ar putea ca și Rusia să vadă în Filat un partener cu care să poată discuta. Cel puţin aceasta sugerează insistent presa rusă. Dar tot experţii și ziariștii din Federaţia

Rusă dau de înţeles că autorităţile de la Moscova vor încerca să facă presiuni asupra lui Filat în vederea creării unei noi coaliţii de guvernământ, PLDM și PCRM. Publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta afirma că președintele PCRM, Vladimir Voronin, l-ar fi rugat pe șeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narâșkin, să-l „influenţeze” în acest sens pe liderul PLDM, Vladimir Filat. Afirmaţii pe care, de altfel, Filat le-a calificat drept total nefondate.

Greu de spus dacă întâlnirea dintre Filat și Smirnov se va solda

cu consecinţe palpabile și benefice în ceea ce privește soluţionarea conflictului transnistrean. Aceasta este importantă însă în contextul alegerii șefului statului, soluţia crizei urmând să o aflăm după data de 20 septembrie. Pentru că, dacă reducem întâlnirea la o simplă acţiune de PR a premierului, aceasta a fost una de succes.

Astfel, Vladimir Filat a reușit să demonstreze că el este cel care contează în politica moldovenească. Deci, și în chestiunea alegerii președintelui ţării.

Ioana FLOREA, FLUX

Raportorul ONU îi atacă pe ortodocşi OAZU NANTOI: Întâlnirea Filat–Smirnov nu va aduce şi cere legea antidiscriminare schimbări pozitive

Urmare din pag. 1 Iată ce spune raportorul ONU: „Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un Stat laic, care garantează libertatea de religie sau convingeri pentru toată lumea. În același timp, totuși, Legea din 2007 privind cultele religioase și părţile lor componente admite în mod explicit „importanţa deosebită și rolul primordial al religiei creștin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa, istoria și cultura poporului Republicii Moldova” (articolul 15.5). Cu certitudine, importanţa creștinismului ortodox în trecutul și prezentul ţării este un fapt istoric bine stabilit, care, în principiu, nimeni nu l-ar nega. Din perspectiva drepturilor omului, cu toate acestea, problema este că aprecierea oficială a Ortodoxiei într-un document legal poate fi ușor privită ca justificând un tratament privilegiat faţă de o tradiţie religioasă în detrimentul principiilor egalităţii și nediscriminării.

Există dovezi clare că acest lucru se întâmplă, de fapt, pe larg. Din diferitele confesiuni ortodoxe existente în ţară, Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată Patriarhiei de la Moscova, se bucură de un tratament privilegiat în mod evident în multe domenii, inclusiv restituirea proprietăţilor confiscate în timpul epocii sovietice, preoţi slujind în armată, prezenţa preoţilor în școlile publice sau implicarea în managementul cimitirelor municipale.

Mitropolia Moldovei, de asemenea, se bucură de statut diplomatic.

Mai mult decât atât, se pare că există o tendinţă, în anumite părţi ale societăţii, de a echivala, pur și simplu, identitatea naţională cu tradiţia ortodoxă. Din nou, în timp ce eu nu văd o problemă în aprecierea semnificaţiei creștinismului ortodox ca un factor major în istoria și cultura ţării, invocarea Ortodoxiei în interesul politicii identităţii colective ar putea avea consecinţe grave pentru implementarea nediscriminatorie a libertăţii de religie sau convingeri pentru toată lumea. În plus, poate fi împiedicată dezvoltarea unei culturi publice de respectare a diversităţii. În acest context, aș dori să subliniez că diversitatea, de asemenea, este parte din Republica Moldova, atât în trecut, cât și în prezent. În discuţiile cu organizaţiile societăţii civile, am auzit acuzaţii că chiar și în scopuri de statistici naţionale, persoanele fizice care nu se identifică în mod explicit pe ei înșiși ca urmași ai unui cult religios diferit sau ca atei, ar fi, de facto, consideraţi ca membri ai Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Mai mult decât atât, Biserica Ortodoxă din Moldova exercită, aparent, o influenţă politică enormă. Membrii Parlamentului au exprimat opinia că ar fi nevoie de un grad ridicat de curaj pentru ca politicienii să reziste în mod public cerinţelor politice care parvin de la Biserica Ortodoxă, de exemplu, în ceea ce privește proiectul curent al legislaţiei antidiscriminare, care s-au confruntat cu o mare opoziţie, în mare parte bazată pe dezinformarea cu privire la scopul legii. În cadrul dezbaterilor cu membrii mișcărilor politice care se identifică drept suporteri ai Ortodoxiei, am auzit declaraţii îngrijorătoare asupra faptului că dispoziţiile privind drepturile omului și antidiscriminare ar fi complet străine creștinismului ortodox și, prin urmare, ar echivala cu impunerea de norme străine, cu consecinţe distructive pentru identitatea naţional-religioasă a ţării. Un preot ortodox de rang înalt din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova a folosit cuvinte dure chiar comparând dorinţa Guvernului de a adapta normele internaţionale privind drepturile omului cu un act de „prostituţie politică”.

“Ar fi fost prea naiv să ne așteptăm la schimbări pozitive și radicale de la Igor Smirnov, care s-a specializat în distrugerea statului Republica Moldova pe parcursul a 20 de ani de zile”. Astfel a apreciat pentru Info-Prim Neo analistul politic Oazu Nantoi, întâlnirea premierului Vlad Filat cu liderul regimului secesionist de la Tiraspol, Igor Smirnov, în Germania, transmite Romanian Global News.

Sper cu sinceritate că marea majoritate a adepţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova nu vor subscrie la astfel de poziţii extremiste, care ar implica, de fapt, un antagonism devastator între tradiţia ortodoxă și drepturile internaţionale ale omului”.

Impresia mea este că domnul Heiner Bielefeldt s-a implicat într-un mod cu totul neavenit în anumite chestiuni care depășesc mandatul său. Dincolo de problemele reale care există în anumite aspecte ce ţin de rolul privilegiat de care se bucură pe nedrept Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, în raport cu celălalt cult religios ortodox, Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, aprecierile date de raportorul ONU rolului și poziţiei religiei ortodoxe trezesc, cel puţin, nedumerire.

Nu e clar de ce domnul raportor ONU este deranjat de „tendinţa de a echivala, pur și simplu, identitatea naţională cu tradiţia ortodoxă”? O bună parte a societăţii noastre subscrie afirmaţiei lui Mihai Eminescu că „Biserica Ortodoxă este mama poporului român”. Și care e problema? Domnul Heiner Bielefeldt monitorizează starea de fapt din ţara noastră la capitolul libertăţi religioase sau impune cenzura, stabilește care sunt tendinţele sănătoase și care sunt cele nesănătoase din ţara noastră?

Nu este clar și de ce domnul raportor se arată îngrijorat de influenţa (despre care el afirmă că ar fi una politică) pe care o exercită Biserica Ortodoxă din Moldova? Poate domnul Heiner Bielefeldt nu știe că majoritatea absolută a cetăţenilor moldoveni sunt ortodocși și, în mod firesc, biserica în care se întrunesc ei este una influentă?

Este chiar revoltător faptul că raportorul ONU face următoarea afirmaţie: „Membrii Parlamentului au exprimat opinia că ar fi nevoie de un grad ridicat de curaj pentru ca politicienii să reziste în mod public cerinţelor politice care parvin de la Biserica Ortodoxă, de exemplu, în ceea ce privește proiectul curent al legislaţiei antidiscriminare, care s-au confruntat cu o mare opoziţie, în mare parte bazată pe dezinformarea cu privire la scopul legii”. Iată această propoziţie explică pe deplin atacul la care se dedă Heiner Bielefeldt împotriva religiei ortodoxe, Bisericii Ortodoxe și, în general, împotriva ortodocșilor din Republica Moldova. El este supărat că Biserica Ortodoxă s-a opus adoptării legii antidiscriminare prin care s-a încercat legiferarea homosexualităţii ca normalitate în ţara noastră.

Asta explică totul. În capitolul 3 al declaraţiei sale, „Manifestările de intoleranţă”, domnul Heiner Bielefeldt ajunge să deplângă soarta homosexualilor din Republica Moldova. Să mai cităm un alineat.

„Cel mai bine documentat caz de vandalism împotriva unei minorităţi religioase a fost înlăturarea și demolarea Hanukka Menora evreiești, plasate întrun loc public în Chișinău, în decembrie 2009. O mulţime de aproximativ 100 de persoane, condusă de un preot ortodox, a scos Menora și, ulterior, a dezmembrat-o. În timp ce autorităţile politice, precum și mass-media și-au exprimat indignarea lor faţă de acest act agresiv, Biserica Ortodoxă din Moldova nu a exprimat public nici o condamnare, ca să nu mai vorbim despre scuze adresate comunităţii evreiești. De asemenea, Menora nu a fost plasată înapoi într-un loc public central, ci într-o zonă în Chișinău mai curând asociată cu comunitatea evreiască. Aceasta a fost o ocazie pierdută de a sublinia faptul că locurile publice centrale aparţin tuturor pe o bază nediscriminatorie. Făptuitorul principal a fost, în cele din urmă, condamnat la plata unei amenzi mici.

Non-discriminarea în utilizarea spaţiului public din Chișinău, de asemenea, pare a fi o problemă pentru alte grupuri, inclusiv în ultima perioadă, cu privire la grupurile de adventiști sau Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transgender și Intersexuali (LGBTI), a căror prezenţă publică este aparent contestată de către unii extremiști în cadrul Bisericii Ortodoxe”.

Desigur, cazul din decembrie 2009 este unul regretabil. La fel cum sunt regretabile și unele excese la care s-au dedat sau se presupune că s-ar fi dedat unii ortodocși în raport cu reprezentanţii altor culte creștine minoritare.

Aceste manifestaţii trebuie combătute cât se poate de energic. Dar tentativa comunităţii evreiești de a instala Menora în faţa monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt nu poate fi pusă în același context cu încercările pederaștilor de a demonstra în locurile publice, în vederea etalării practicilor lor sexuale deviaţioniste. Eu cred că domnul Heiner Bielefeldt a adus o ofensă gravă și total nemeritată comunităţii evreiești, dar și celei adventiste prin felul în care a trecut în revistă categoriile „discriminate” de „extremiștii ortodocși”. Și, bineînţeles, în declaraţia sa, domnul raportor ONU nu uită să le reamintească autorităţilor moldovene despre necesitatea de a adopta legea antidiscriminare, adică de a statua prin lege practicile homosexuale drept normale și morale. Din câte înţelegem, acesta a fost, de fapt, adevăratul scop al vizitei domniei sale, mai puţin problemele legate de libertăţile de religie.

Respectiv, este de așteptat că în toamna aceasta, autorităţile să încerce din nou să impună această lege rușinoasă unei ţări în care creștinii constituie peste 90 la sută.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Analistul spune că în urma discuţiilor, a fost semnat „doar” Regulamentul de activitate al Comisiilor mixte. „Din toate cele circa 170 de regulamente semnate pe parcursul a 20 de ani, Tiraspolul nicicând nu a executat nici un document atunci când era vorba de cedări în direcţia restabilirii integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Prin urmare, semnarea acestui document este un moment pozitiv, dar rămâne de văzut în ce măsură va funcţiona. Am o atitudine destul de rezervată faţă de semnarea acestui document”, afirmă analistul.

Oazu Nantoi spune că din informaţia făcută publică s-au văzut doar discuţii despre intenţii că ar fi bine de restabilit circulaţia trenurilor mărfare, de restabilit telefonia mobilă, însă nu s-a discutat nimic despre soarta lui Ilie Cazac.

Analistul nu crede că vor fi relansate negocierile oficiale. „Nu cred în așa-numitele negocieri în formatul 5+2. Pe parcursul a 20 de ani, nimic nu s-a obţinut în cadrul acestui format.

Tot ce poate fi relevant în direcţia reîntregirii Republicii Moldova, ţine de demontarea structurii anticonstituţionale care există în stânga Nistrului și de crearea perspectivelor pozitive pentru diferite segmente ale populaţiei din stânga Nistrului. Inclusiv aplicarea fermă și consecventă a măsurilor restrictive faţă de un grup foarte restrâns de persoane din regiune.

Conflictul se rezolvă prin acţiuni și nu prin negocieri cu criminalul de stat Igor Smirnov”, declară Oazu Nantoi.

El afirmă că această întâlnire a fost organizată pentru ca OSCE să arate că a făcut ceva. „Această întâlnire a avut loc pentru că, pe de o parte, Lituania, care deţine președinţia în OSCE, este o ţară care foarte bine cunoaște realităţile post sovietice, adică ei nu au nevoie de explicaţii în plus ce este regimul din stânga Nistrului, pe de altă parte, OSCE a depus un efort pentru a demonstra că măcar ceva poate, și această întrevedere face parte, probabil, din rândul acelor puţine evenimente când OSCE demonstrează că măcar ceva poate”, susţine analistul politic.

De asemenea, Oazu Nantoi nu crede că din această întâlnire Igor Smirnov ar putea scoate dividende în preajma așa-numitelor alegeri prezidenţiale din regiunea transnistreană, așa cum au afirmat unii politicieni de la Chișinău.

„În stânga Nistrului a fost mimată așa-numita alegere, așa-numita concurenţă, când MGB-ul se ocupa de selectarea așa-numiţilor contracandidaţi pentru a mima competiţia. Prin urmare, aceste devieri de la această linie nu poate să aducă ceva schimbări de imagine a lui Smirnov, de care el nici nu prea are nevoie”, afirmă analistul.

Oazu Nantoi spune că acum așteaptă consecinţe, deoarece întrevederi au fost și între Smirnov și Snegur, Smirnov și Lucinschi, Smirnov și Voronin. „Acum aceasta este o continuare a diplomaţiei fotbalului, nu este vorba de ceva în urma căruia să ne așteptăm la răsturnări pozitive de situaţii”, susţine Oazu Nantoi.

Lupu aruncă o piatră în grădina lui Filat: Atacurile raider puteau fi prevenite Atacurile raider din luna iulie curent puteau fi prevenite, dacă premierul ar fi atras atenţia asupra unor semnale apărute anterior.

De această părere este președintele interimar, președinte al Partidului Democrat, Marian Lupu. „Judecătoria de la Căușeni nu este pentru prima oară antrenată în așa ceva. În luna februarie, o ambasadă acreditată în Republica Moldova adresează o întrebare către premier, în care atenţionează asupra unei pretinse ilegalităţi. Un cetăţean moldovean dă în judecată o bancă din ţară, reprezentată de această ambasadă, merge la aceeași Curte de Apel Bender și solicită despăgubiri de 1,5 milioane dolari.

Ambasada primește un răspuns formal de la un minister oarecare, precum că puterea judecătorească este separată de cea executivă. Mă întreb acum, dacă au existat semnale și dacă se examina atunci, dacă cazul ajungea pe masa cui trebuia, se mai întâmpla ceea ce avem azi?” s-a întrebat Lupu în cadrul emisiunii ÎnProfunzime la Pro TV. Potrivit liderului PD, este suspect faptul că prim-ministrul Vlad Filat vine cu acuzaţii în adresa instituţiilor ce au revenit liberalilor și democraţilor și nici pomină de MAI și Ministerul Justiţiei. „S-a venit cu acuzaţii, ameninţări cu tăieri de capete. Situaţia se transformă din una profesionistă

în una politică, se încearcă să se profite pentru a obţine dividende politice. Această isterie, acest tamtam ar putea face parte dintr-o campanie electorală. PD este categoric împotriva unor răfuieli politice, totul trebuie să fie după merite”, a explicat Lupu, referindu-se la declaraţia lui Filat în

legătură cu demiterea procurorului general.

Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că în cadrul AIE există în continuare o problemă de comunicare. „Eu nu am venit cu acuzaţii incendiare, cu bombe. Noi nu trebuie să comunicăm pe linia mass-media.

La ședinţa Alianţei nu se ridică nici o problemă, dar a doua zi se merge la TV și se vorbește îmi este silă deja!” a mai spus acesta.

Mai mult, democratul susţine că în realitate, din cele 4 bănci, numele cărora au fost făcute publice de premierul Vlad Filat, doar 2 au declarat oficial că au fost jefuite. „În cazul VictoriaBank, Banca de Economii, ASITO, nimeni din acţionari nu a depus o plângere că ar fi fost deposedaţi de avere. Aceste declaraţii au un anumit scop - răfuială politică sau formarea unei coaliţii cu PCRM”, a conchis Lupu.

UNIMEDIA amintește că acum o săptămână, premierul Vlad Filat a organizat un briefing, presă, în cadrul căruia a anunţat că patru bănci din Republica Moldova au fost supuse unor tentative de atac raider. Ulterior, acesta a declarat că știe cine sunt autorii, iar conducătorii instituţiilor implicate în această crimă vor fi pedepsiți.

Sursa: UNIMEDIA

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 SEPTEMBRIE 2011

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Scandalul atacurilor raider, o victorie clară a lui Filat în faţa lui Plahotniuc În ultima perioadă, premierul Vladimir Filat vorbește de parcă ar citi din FLUX, el spune exact ceea ce noi scriem în ziar deja de aproape trei ani de zile. Situaţia a ajuns a fi chiar nostimă, pentru că suntem în situaţia să afirmăm aproape aceleași lucruri pe care le afirmă și persoana cea mai criticată de ziarul nostru.

Să luăm, spre exemplu, afirmaţiile făcute de premier în ultimul său interviu pentru Infotag despre problema alegerii șefului statului. Iată un citat: „Eu știu că PD caută orice variantă, chiar și una imorală, pentru ca Marian Lupu să ajungă președinte. Vă spun acum un lucru care ar trebui să-i liniștească și pe colegii de la PDM: Marian Lupu nu-și va îndeplini acest scop prin metode imorale, iar ţara nu va ajunge pe mâna lui Plahotniuc”.

Ce i-am putea reproșa premierului? Nimic. Cu atât mai mult premierul nu poate fi contrazis atunci când face următoarele afirmaţii: „Gândiţi-vă doar cum ar fi fost ca, atunci când erau la putere, comuniștii să fi început să modifice Constituţia în acest fel, prin legi simple. Vladimir Voronin era și acum președinte, iar PCRM era încă la guvernare!

Nici măcar PCRM nu și-a permis să-și bată joc în halul acesta de Constituţie, cum face alianţa de interese PDM-PL, formată din partide care se pretind democratice”. Și în continuare: „Demersul Alianţei de interese PDM-PL de modificare a Constituţiei prin lege simplă este un act împotriva cetăţenilor Republicii Moldova.

Se creează un precedent care ar permite în orice moment politicienilor ce deţin majoritatea în Parlament să facă modificări ce ar afecta chiar și libertatea lor. Și toate acestea sunt făcute doar pentru ca o persoană anume să ajungă președinte, iar alta să obţină controlul total asupra statului. Este suficient să urmăriţi ce s-a întâmplat în ultimele luni în ţară ca să înţelegeţi ce se urmărește”.

Poziţia adoptată în chestiunea alegerii șefului statului îl plasează pe Filat într-o situaţie mult mai avantajoasă și, mai ales, corectă decât pe partenerii lui politici din coaliţia de

guvernământ. Se pare că același lucru îl putem afirma și în cazul atitudinii luate de premier în scandalul atacurilor raider asupra sistemului financiar din Republica Moldova. În același interviu, premierul a exprimat opinia că Marian Lupu acoperă pe cineva atunci când susţine că instituţiile statului au acţionat legal și hotărât în vederea contracarării atacurilor raider. „Am impresia că domnul Lupu este tot mai departe de realitate. Este interesant de văzut ce îl determină pe domnul Lupu să aibă această atitudine și pe cine protejează el. Sper că vom afla curând”, a spus prim-ministrul.

De fapt, nu doar impresia premierului, ci impresia generală este că reprezentanţii celorlalte două partide de guvernământ, PD și PL, dar, în special, partidul lui Lupu, care, mai degrabă, este al lui Plahotniuc, au de ascuns ceva în cazul atacurilor raider împotriva sistemului bancar moldovenesc. Această impresie este alimentată și de modul neconvingător în care liderii lui au răspuns acuzaţiilor de implicare în aceste treburi murdare. Impresia generală este că Vladimir Plahotniuc are o implicaţie directă în aceste atacuri de preluare a acţiunilor unor bănci, că el ar fi cel care le-a comandat, le-a orchestrat. Altfel, este greu de explicat faptul că, în prima

fază a scandalului, atât Marian Lupu, cât și Vladimir Plahotniuc au condamnat aceste încercări de preluare abuzivă a acţiunilor de la proprietarii lor reali, iar acum, când treaba s-a îngroșat, căpătând un răsunet internaţional, cu ecouri clare venite din Europa, reprezentanţii PD, dar și cei din anexa politică a acestei formaţiuni, PL, susţin că nu a existat nici un atac raider.

Declaraţii trăsnet ale PL şi PD: nu a existat nici un fel de atac raider La prima rundă de audieri organizate de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanţe, la care a fost examinată activitatea Băncii Naţionale și a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, instituţii aflate sub controlul PD și PL, deputaţii din partea celor două partide au declarat că preluarea acţiunilor nu a fost decât un fel de reglări de conturi între acţionari, și nu e vorba despre un atac raider.

Iată, spre exemplu, ce a declarat deputatul PL, vicepreședintele Comisiei, Vadim Cojocaru: „Anul trecut, ca urmare a deciziei unei instanţe din Federaţia Rusă, a apărut un conflict între acţionarii băncilor comerciale.

Acest conflict a fost aplanat în baza deciziei Curţii de Apel Bender. Nu există nici o probă că au avut loc tentative de atacuri raider. A avut loc o încercare de schimbare a proprietarilor acţiunilor în cadrul băncii. Deciziile instanţelor nu le putem comenta. Urmează să se pronunţe instanţa supremă pe 14 septembrie. BNM și CNPF au acţionat legal și fără întârziere”.

Cam tot în aceiași termeni s-a exprimat și reprezentantul PD, Adrian Candu:„A fost o încercare de politizare a subiectului. Chiar și reprezentanţii BNM și Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare au spus că e greu de calificat ce se întâmplă. Totul vine de la instanţele de judecată și de la executorii judecătorești. Primii

care trebuie să vină la audieri sunt responsabilii de la Ministerul Justiţiei. Am aflat lucruri interesante. Este vorba de un conflict între acţionari. În cazul MAIB, la depozitar a fost pregătită vânzarea acţiunilor. În baza informaţiilor din presa slovenă, acest fond despre care se vorbește, este în faliment. Bănuiesc că au intervenit creditorii, care, de frica ca acest fond să nu-și vândă acţiunile, au blocat și au făcut tranzacţia. Pe parcursul anilor au fost înregistrate peste 500 de astfel de cazuri. Atunci nu a fost politizat subiectul. Asta înseamnă că cineva intenţionează să canalizeze subiectul în altă parte, să paseze responsabilitatea la unele instituţii. Sunt neînţelegeri între acţionari, iar noi, politicienii suntem victima acestor neînţelegeri. Toate instanţele au nevoie de anchetă, numai colegii de la PLDM, Vlad Filat și Valeriu Streleţ au vorbit de atacuri raider. Se pare că e vorba de conflicte între acţionari, iar noi cădem victime în acest proces. Conform materialelor pe care le-am primit se pare că există și implicaţii politice. Există o evaluare făcută de compania ESTIMATOR, care a subestimat acţiunile și a păgubit și statul prin taxele impuse la tranzacţii. Fondatorul acestei companii nu este altcineva decât Artur Gherman, care este și membru PLDM. Până la urmă ce urmăresc colegii din PLDM, dacă nu să învinuiască niște instituţii controlate de alte partide și să pregătească scuze pentru un vot cu PCRM. Totul nu este decât un balon creat artificial. Să fim atenţi la declaraţii și să lăsăm instituţiile să-și facă treaba. BNM și CNPF au acţionat în termenele limită în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Cine este Victor Ţopa? Eu, din câte am înţeles, sunt victime.

Dar până la ora actuală nu este nici o victimă care a declarat că e păgubit. Azi am aflat că așanumita tranzacţie de la ASITO a fost făcută în baza unei tranzacţii de împăcare între acţionari.

Dacă Victor și Viorel Ţopa sunt păgubiţi și sunt acţionari, vreau să văd declaraţia de venit și plata de impozite făcută de ei.

Problema trebuie examinată de la sistemul judecătoresc și reformele pe care noi ne grăbim să le facem în acest domeniu”.

Da, bineînţeles că domnul Adrian Candu are dreptate când afirmă că Vladimir Filat vrea să profite de pe urma acestei situaţii, că el folosește acest scandal pentru a justifica o eventuală destrămare a AIE și o eventuală constituire a unei noi coaliţii de guvernământ cu PCRM și, mai ales, vrea să folosească acest scandal pentru a instala propriul control la un șir de instituţii pe care astăzi le controlează PD și PL (se scrie PL și PD, dar se citește Vladimir Plahotniuc), cum sunt Procuratura Generală, CCCEC, Banca Naţională, SIS, Comisia Naţională a Pieţei Financiare și altele. Este adevărat. Dar acest adevăr enunţat de finul

Victor şi Viorel Ţopa descriu schema RAIDER de la ASITO, Victoria Bank şi Banca de Economii din Moldova Doi dintre marii păgubiţi în urma atacurilor RAIDER asupra a 4 bănci și companiei ASITO sunt Victor și Viorel Ţopa. Aceștia au expediat un memoriu public mai multor instituţii din R. Moldova, dar și celor internaţionale, în care îl acuză public pe Vlad Plahotniuc că ar sta în spatele acestora.

Potrivit celor doi, escrocheriile, ingineriile financiare și celelalte ilegalităţi comise de Vlad Plahotniuc și sesizate de opinia publică/mass-media se împart în doua perioade de timp. „În cea dintâi acesta acţiona în subteran, la adăpostul fostei guvernări, dând indicaţii și acţionând dincolo de ochii opiniei publice, ai presei, activând și antrenând în schemele-i frauduloase factori decizionali din cadrul sistemului statal. În urma unor disensiuni rămase după culisele politicului, Plahotniuc și-a schimbat umbrela protectoare, aderând la un partid politic, sub înaltul patronaj al noului președinte al acestuia, Marian Lupu, chiar dacă fusese criticat dur de acesta și învinuit public de monopolizarea unor domenii importante ale economiei naţionale”, se spune în memoriu.

Victor și Viorel Ţopa declară că în acţiunile de raider din ultima perioadă sunt implicaţi procurorul general, dar și mulţi alţi funcţionari publici, care acţionează la comanda prim-vicepreședintelui Parlamentului.

Vlad Plahotniuc nu a comentat, deocamdată, acuzaţiile care i se aduc.

UNIMEDIA amintește că în luna august, asupra a 4 bănci din Moldova, dar și companiei ASITO, s-au efectuat atacuri raider de preluare frauduloasă de acţiuni. Printre păgubiţi se află și importanţi investitori europeni. Vlad Filat a declarat că PLDM va cere audierea în Parlament a instituţiilor responsabile de acest lucru. Propunerea este susţinută și de PCRM. Marian Lupu, liderul PD, este de părere că instituţiile statului au acţionat conform legii. La fel spune și Procurorul General, care declară că-și face bine treaba. Premierul a lăsat să se înţeleagă că procurorul general ar putea fi demis.

Sursa: UNIMEDIA

Publicăm alăturat câteva capitole din memoriul fraţilor Ţopa, reprodus tot după UNIMEDIA.

MEMORIU

RECENTELE ATACURI RAIDER ŞI EXPROPRIERI FĂRĂ PRECEDENT ÎN MOLDOVA 8. INDICII ASUPRA LUI PLAHOTNIUC (ULINICI) Atât subsemnaţii, cât și reprezentanţi ai societăţii civile am susţinut că în spatele acestor conspiraţii s-a aflat și președintele Consiliului de Administraţie al băncii Victoriabank, acţionar prin intermediul surorii sale, Vera Morozan, reclamantă în unul din cele cinci dosare fabricate, disociat în mod artificial de celelalte patru. Nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc (Vlad Ulinici), actualul vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. Acesta a devenit subiectul unei ample campanii antimafie declanșată de societatea civilă și mass-media, în cadrul căreia au fost făcute dezvăluiri despre ilegalităţile și fraudele comise, atât în speţă, cât și în cazurile de delapidare din alte domenii strategice ale economiei naţionale. Printre acestea enumerându-se dosarele Carmez, Franzeluţa, Metal Feros, Gemenii, Hotelul Codru, Hotelul Chișinău etc. Un capitol aparte l-a constituit imixtiunea acestuia în actul de justiţie prin intermediul diriguitorilor sistemului judecătoresc, inclusiv a instanţelor judecătorești specializate, a Procuraturii Generale, a CCCEC, Întreprinderii de stat Registru, a Băncii Naţionale și Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a altor instituţii de resort.

9. DOSARE PENALE ȘI CIVILE DESCHISE PE MARTORII ȘI VICTIMELE EXPROPRIERII Sesizările noastre asupra unui fenomen periculos nu numai pentru cetăţenii și instituţiile acestui stat, în special, ci și pentru securitatea economică a ţării, în general, au fost susţinute de societatea civilă și mediatizate de presă, însă ignorate cu desăvârșire de puterea recent instalată și instituţiile acesteia menite să ne apere. Dimpotrivă, intervenţiile noastre s-au soldat cu fabricarea unor dosare penale și civile împotriva subsemnaţilor și membrilor familiilor noastre, iniţierea unor acţiuni civile de intimidare și descurajare a presei și reprezentanţilor societăţii civile. Elocvente în acest sens sunt avertismentele date de Vladimir Plahotniuc presei scrise și audiovizuale incomode, acţionarea în judecată a două posturi de televiziune informative, dar și cazul liderului mișcării „Antimafie”, obligat în mod abuziv, arbitrar la plata unor imense despăgubiri pentru pretinse lezări ale onoarei și demnităţii celui vizat. Cei cărora ne-am adresat cu cereri de investigare a cazurilor de corupţie comise de judecătorii aflaţi în complicitate cu beneficiarii acelor atacuri raider, ne-au transformat din victime în învinuiţi, fabricându-ne dosare penale. Prin dispoziţiile procurorului general V. Zubco, ancheta acestor dosare a fost pusă, contrar competenţei legale, în mod premeditat în sarcina CCCEC, determinând astfel și competenţa instanţei de judecată, nimeni alta decât Judecătoria Buiucani, faimoasă prin numeroasele arestări ilegale, dispuse la comandă, condamnate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Toate aceste dosare sunt sub atenta monitorizare a beneficiarului acelor atacuri, care a ales să dea semnale de intimidare a justiţiei prin instalarea sa în fruntea unui Consiliu de reformare a acesteia.

10. PLAHOTNIUC (ULINICI) ÎN DOUĂ PERIOADE Important de menţionat este faptul că escrocheriile, ingineriile financiare și celelalte ilegalităţi comise de numitul Vlad Plahotniuc sesizate de opinia publică și mass-media se împart în două perioade de timp. În cea dintâi acesta acţiona în subteran, la adăpostul fostei guvernări, dând indicaţii și acţionând dincolo de ochii opiniei publice, ai presei, activând și antrenând în schemele-i frauduloase factori decizionali din cadrul sistemului statal. În urma unor disensiuni rămase după culisele politicului, Plahotniuc și-a schimbat umbrela protectoare, aderând la un partid politic, sub înaltul patronaj al noului președinte al

acestuia, Marian Lupu, chiar dacă fusese criticat dur de acesta și învinuit public de monopolizarea unor domenii importante ale economiei naţionale.

11. ADRESĂRI INEFICIENTE CĂTRE JUSTIŢIA ȘI ORGANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI În aceste condiţii este clar pentru toată lumea că subsemnaţii și acţionarii pe care îi reprezentăm suntem totalmente lipsiţi de protecţia juridică a statului, garantată de Constituţia Republicii Moldova și legislaţia în vigoare, confruntându-ne cu o persoană discreţionară, incontrolabilă și autoinvestită cu puteri nelimitate. Avem convingerea că numai o anchetă legală, obiectivă efectuată de către organele abilitate ale statului Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC, Procuratura Generală sub monitorizarea Parlamentului și Guvernului R. Moldova, dar și a organismelor internaţionale ar fi în stare să elucideze pe baze de probe juridice șirul de fraude îndreptate împotriva instituţiilor financiare menţionate, demascând adevăratul autor și beneficiar al acestora. Altfel, sesizările noastre către instituţii și funcţionari aflaţi sub controlul celui care ne pradă, nu s-ar solda decât cu mimarea unor proceduri formale și formaliste, iar din victime am deveni iarăși acuzaţi fără să avem vreo vină, doar pentru că am îndrăznit să încercăm să ne apărăm drepturile și interesele legitime. Acesta este motivul pentru care am ales sesizarea publică a înaltelor instituţii ale statului și a organismelor internaţionale. Dilema la care ne refeream mai sus ţine de faptul că nici în aceste condiţii nu avem siguranţa unor dezbateri judiciare imparţiale, conform principiilor de drept. Dimpotrivă, suntem conștienţi că antrenarea noastră în procesele de judecată nu este decât la îndemâna și în interesul autorului și beneficiarului, care abia așteaptă ca prin intermediul interpușilor săi să-și legifereze acţiunile de tip raider în instanţele de judecată sau să devină beneficiarul unor acte ale procurorilor, persoanelor publice sau ale altor elemente controlabile din sistem, emise chiar în vederea disculpării acestuia.

Trebuie să remarcăm că accederea acestuia în funcţia de vicepreședinte al Comisiei naţionale pentru reforma juridică nu este deloc întâmplătoare. De la acest nivel sunt descurajaţi oamenii onești din sistemul de drept și încurajate elementele nocive ale acestuia, dându-li-se de înţeles că tot ce este ilegal se poate, iar tot ce este legal trebuie pus în propriul său serviciu. Nu credem că este o coincidenţă că toţi, fără excepţie, judecătorii implicaţi în devalizarea afacerilor noastre se afla in corpore, în solidar, în concedii, unii dintre ei pe dimensiunile exotice ale Terrei, în timp ce hotărârile lor arbitrare se execută nestingherit.

său de cununie nu-l ajută cu nimic pe miliardarul-politician Plahotniuc, dacă pentru toţi a devenit evident că el este cel care se află în spatele atacurilor raider. Dar dacă domnul Plahotniuc nu se află în spatele acestor atacuri raider, așa cum declară chiar el cu jumătate de gură, de ce atunci el și anturajul său încearcă să-i absolvească de pedeapsă, de orice responsabilitate pe făptașii acestei crime economice îndreptate împotriva proprietăţii, insistând că nu a avut loc nici un atac raider.

Domnii de la PD trebuie să înţeleagă că este, practic, imposibil să convingi pe cineva în Republica Moldova și, mai ales, trebuie să înţeleagă că ei sunt absolut ridicoli atunci când afirmă că nu a avut loc un atac raider asupra sistemului financiar din Republica Moldova. Asta după ce premierul Filat a fost contactat la telefon, pentru a discuta acest subiect, de către însuși comisarul Uniunii

Europene pentru Extindere, Stephan Füle, comisarul european exprimându-și îngrijorarea faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Admitem și noi că premierul Filat se bucură de un tratament privilegiat din partea unui lung șir de oficiali europeni, că există fire tainice care îi leagă pe aceștia, fire care nu pot fi văzute cu ochiul liber, dar este greu de admis ca un comisar european să fi recurs la o dezinformare de dragul prieteniei cu premierul Filat, care, la rândul lui, are de reglat niște conturi cu un miliardar local.

Dacă nu este vorba de un atac raider, cum poate fi explicat atunci faptul că în cazul Moldova Agroindbank instanţa de la Căușeni a luat o decizie în favoarea atacatorilor bazânduse pe o decizie a unui arbitraj ad-hoc de la Sankt Petersburg, care, de fapt, nu există, nici arbitrajul, nici decizia? Dacă domnii Lupu, Plahotniuc, Cojocaru, Candu susţin că în acest caz nu

e vorba despre un atac raider, asta înseamnă că ei, așa cum spuneam mai sus, pur și simplu, îi apără pe atacatori.

Este clar că acest scandal al atacurilor raider s-a transformat într-o confruntare între două grupări politico-oligarhice (unii ar spune și interlope) rivale, cea a lui Filat și cea a lui Plahotniuc. Și în această confruntare, gruparea lui Filat înregistrează o victorie clară. Ea a obţinut sprijinul presei și nu doar pe cel al presei pe care o plătește, ci și a brumei de jurnaliști care și-au păstrat independenţa. Și asta pentru că un jurnalist moral, corect, nu poate decât să condamne orice atentat criminal împotriva proprietăţii, fie a celei publice, fie a celei private. La fel va judeca și cea mai mare parte a societăţii.

Iată de ce credem că acest meci dintre Filat și Plahotniuc se va încheia cu 1:0 în favoarea premierului.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

SERGIU MOCANU:

Cineva i-a întins o capcană fatală lui Plahotniuc „Scandalul atacurilor raider, săvârșite de Vlad Plahotniuc împotriva sistemului bancar din Republica Moldova, ar fi trecut pe neobservate, ca multe altele, dacă Plahotniuc n-ar fi făcut o greșeală fatală. Atunci când a săvârșit atacul raider asupra MoldovaAgroindBank, el nu știa că acţiunile aparţin unor europeni, iar UE va acţiona prompt în acest caz. Dar greșeala lui nu este întâmplătoare. Cineva intenţionat i-a sugerat lui Plahotniuc că acţionarii sunt cetăţeni moldoveni, iar investitorii sloveni sunt doar persoane interpuse”.

De această părere este liderul Mișcării AntiMafie, Sergiu Mocanu, care spune că vicepreședintele PD a intrat deja în vizorul unor organe internaţionale de anchetă.

Potrivit lui Mocanu, Plahotniuc este panicat și va face tot posibilul pentru a întoarce acţiunile investitorilor europeni. El va influenţa decizia instanţei în cazul MAIB, pentru a fi lăsat în pace.

Acest lucru îi va permite însă, să continue șirul de atacuri asupra acţionarilor moldoveni. „Și pentru că organele de forţă din Republica Moldova se află la cheremul lui Plahotniuc, Mișcarea AntiMafie propune investitorilor străini care au interes să investească în ţara noastră,

precum și cetăţenilor moldoveni care deţin acţiuni în băncile moldovenești să creeze un fond, din care să plătească detectivi internaţionali, care să investigheze cazurile de raider”, spune Mocanu.

Acesta a salutat declaraţiile liderului PLDM, Vlad Filat, prin care s-a arătat dispus să lupte cu Vlad Plahotniuc, însă crede că liberal-democratul nu va câștiga acest război. Asta pentru că, potrivit lui Mocanu, vicepreședintele PD pregătește o nouă lovitură partidului lui Filat, rupând din el alţi câţiva membri notorii.

Mocanu a reiterat că scopul lui Plahotniuc este de a stăpâni totalmente Republica Moldova, iar pentru aceasta, vicepreședintele PD apelează la diverse metode, printre care interceptarea convorbirilor telefonice a tuturor politicienilor moldoveni, inclusiv a liderului PD, Marian Lupu.

UNIMEDIA precizează că în urma atacurilor raider la MAIB, au fost prejudiciaţi un grup de investitori olandezi și sloveni. Delegaţia UE în Republica Moldova a reacţionat imediat și a emis un comunicat în care salută măsurile întreprinse de Guvern în vederea asigurării protecţiei investitorilor străini.

Sursa: UNIMEDIA

VLAD PLAHOTNIUC:

Promovarea infractorilor şi a PR-ului negru în cadrul audierilor parlamentare e inacceptabilă Declaraţie de presă Astăzi la Parlament a ieșit în evidenţă că Sergiu Mocanu și fraţii Ţopa îndeplinesc o comandă politică prin campania murdară împotriva mea. Doar așa se explica faptul că PLDMstul Veaceslav Ioniţă a plasat un pretins „memoriu al fraţilor Ţopa” – o mostră de PR murdar, demnă de presa de bulevard la audierile situaţiei din sistemul financiar-bancar. De altfel, ea a fost inclusă neregulamentar în setul de documente, fără a fi înregistrată oficial la Parlament.

Personal, consider că e bine să se vadă cine promovează atacurile politice murdare, dar regret că o serie de parteneri externi ai Republicii Moldova au fost trataţi cu lipsă de respect, fiind indicaţi și ei ca destinatari ai acestei ficţiuni. De aceea, le voi expedia o scrisoare cu precizările de rigoare și îmi exprim disponibilitatea pentru o întâlnire cu diplomaţii, ca să clarific poziţia mea faţă de periculosul precedent creat.

Utilizarea fraţilor Ţopa ca și arme împotriva concurenţilor politici este ușor de realizat, pentru că aceștia sunt șantajabili, vulnerabili și caută protecţie politică.

Există informaţii despre o serie de anchete, care vizează personajele în cauză pe subiecte extrem de grave: trafic ilicit de arme cu implicarea companiei „Aerocom”, inclusiv, în renumitul„caz Victor But”, investigat de CIA; sechestrare de persoane și ameninţări cu moartea; cazuri aflate în atenţia agenţiilor ONU; fraude financiare în proporţii deosebit de mari etc. Orice insinuări din partea unor oameni cu asemenea reputaţie impun o tratare exigentă, dar presupun că dl Ioniţă a avut ordin să le promoveze.

Cu referire la conţinutul „memoriului”, constat că el repetă insinuările vechi sonorizate de Mocanu, pentru care l-am acţionat în judecată și am avut pe

16 august 2011 câștig de cauză în prima instanţă. Dar important este altceva - denigratorii s-au eschivat de la prezentarea probelor, ceea ce dovedește că au rolul și interesul exclusiv de instrumente într-un joc politic fără a se preocupa în mod real de stabilitatea sistemului bancar din Moldova.

13 septembrie 2011 Vlad PLAHOTNIUC, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

16 SEPTEMBRIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Atacul „raider” contra Constituţiei sau cum oligarhii cumpără statul… În toamna lui 2009, raiderii cu afiliere politică au încercat să preia controlul asupra firmei moldo-ruse MoldAsig. Intervenţia dură a lui Putin a compromis acţiunea.

Apoi au urmat RedNord și Parcul de troleibuze. În august 2011, au fost deturnate acţiunile a patru bănci și a unei firme de asigurări: MAIB, Banca de Economii, Victoria Bank, Universal Bank, care deţin 60% din activele sectorului bancar autohton. Acum, raiderii, după ce au „acaparat” economia, vor să acapareze și statul. A rămas doar un fleac – modificarea Constituţiei ţării.

Modificarea Constituţiei prin lege organică: un experiment periculos Conștientizând faptul că Marian Lupu nici în formula AIE-2 nu are șanse reale să obţină funcţia de președinte, deoarece-i lipsesc două voturi, PD și-a convins partenerii de alianţă să amâne procedura de alegere a șefului statului.

Motivul enunţat se baza pe faptul că în Constituţie se stipulează (art.90 (4)) că, timp de două luni după ce a intervenit vacanţa funcţiei de președinte, deputaţii sunt obligaţi să demareze procesul de alegere a șefului statului. Constituţia însă, nu oferă răspuns la întrebarea

ce se întâmplă după ce expiră interimatul funcţiei?

Respectiv, nu este clar de unde se ia în calcul „termenul de două luni”: din 2009, când Vladimir Voronin și-a dat demisia și alegerile președintelui au eșuat, sau din noiembrie 2010, când s-a format un nou legislativ și interimarul Ghimpu și-a încetat exercitarea mandatului?

Acest tertip juridic, elaborat în oficiile hotelului Codru, permite PD să deţină interimatul un timp „nedefinit”, dar nu și infinit.

Opoziţia a propus eliminarea acestei lacune juridice din Constituţie, dar a primit refuz. PLDM nu dorea să compromită „unitatea Alianţei”, iar PL și PD făceau joc comun. Atunci, PCRM s-a adresat Curţii Constituţionale să definească clar când trebuie demarată procedura alegerii șefului statului?

La 8 februarie 2011, CC și-a expus poziţia. De fapt, Curtea s-a eschivat să dea un răspuns clar, zicând că problema rămâne la discreţia Parlamentului, care totuși trebuie în 3 luni să soluţioneze problema. Adică la 8 mai. Astăzi deja e jumătatea lui septembrie, iar procedura alegerii președintelui nici măcar nu a demarat! Cu alte cuvinte, Parlamentul a încălcat decizia Curţii Constituţionale, prelungind, în mod abuziv, interimatul

lui Marian Lupu. În situaţia creată, domnul „păpușar” și consultanţii săi căutau disperaţi noi formule „juridice” pentru a-l alege pe Lupu președinte, chiar dacă acesta, efectiv, nu avea voturile necesare pentru ocuparea funcţiei supreme în stat. Și formula a fost găsită.

La 6 aprilie 2011, AIE lansează o nouă escrocherie juridică, cerând Curţii să-și expună opinia privind posibilitatea modificării Constituţiei prin lege organică.

PLDM, pentru a nu pierde din imagine în ajunul campaniei electorale, e nevoit să susţină această iniţiativa aberantă, fapt ce, oricum, nu-i face faţă.

Argumentul Alianţei se baza pe faptul că avem o situaţie excepţională de alegeri permanente și e nevoie ca această stare anormală să fie depășită prin instrumente juridice. Totodată, adresarea a servit drept argument în plus pentru a amâna procedura alegerii șefului statului încă pe 6 luni. Curtea, la rândul său, iarăși a încercat să se eschiveze, adresându-se Comisiei de la Veneţia.

La 4 iulie, Comisia de la Veneţia a oferit un răspuns foarte clar (Aviz № 627/2011, 4 iulie 2011). În opinia magistraţilor, Parlamentul poate fi dizolvat ori de câte ori va fi necesar, dacă nu au

fost întrunite condiţiile menţinerii acestuia (spre exemplu, nu a fost ales președintele). Deci, argumentul „stării excepţionale” nu a impresionat Comisia. În al doilea rând, prin lege organică poate fi dezvoltată doar procedura de alegere a șefului statului, nu și mecanismul. Or, procedura se referă la data înregistrării candidaţilor, numărul tururilor prezidenţiale etc.

Mecanismul se referă la numărul de voturi care este prescris în Constituţie, în cazul nostru – 61. Comisia a mai recomandat înaintarea unei candidaturi de compromis la funcţia de președinte. Deci, Comisia a opinat că e nevoie de găsit consensul politic, fără utilizarea ingineriilor juridice dubioase. Totodată, Comisia a reiterat o teză care este evidentă: Curtea Constituţională din RM este organul juridic suprem, care interpretează Constituţia ţării.

Este evident un singur lucru: Comisia de la Veneţia nu ne poate impune propriile soluţii.

Propunerile acestei Comisii au titlu de recomandare. Și recomandarea a fost stipulată clar: nu puteţi modifica Constituţia prin lege organică. Dar și această recomandare a Comisiei a fost neglijată, fiind interpretată ca undă verde pentru Curte să-și dea verdictul.

Să fie clar: dacă mergem contra Comisiei de la Veneţia, aceasta nu se va expune public. Pur și simplu, acţiunea va însemna că Republica Moldova a procedat contrar practicilor și normelor europene. Mai simplu spus, iniţiativa va fi percepută ca un demers antieuropean prin esenţă. Indiferent de argumentele unor politicieni…

Judecătorii Curţii Constituţionale când au auzit de iniţiativa modificării Constituţiei prin lege organică și-au pus mâinile în cap, fiind conștienţi că riscă să se discrediteze dacă adoptă formula convenabilă PD-PL.

Inflaţia anuală se apropie de nivelul de 2 cifre. Cât de mult trebuie să ne îngrijoreze aceasta?

Deși în luna august, preţurile s-au diminuat în raport cu luna precedentă, nivelul anual al inflaţiei a atins cifra de 9,2%, fiind una din cele mai înalte creșteri din regiune. Această scurtă analiză va relata cauzele majore ale fenomenului inflaţionist din Moldova, care este gravitatea problemei și la ce trebuie să ne așteptăm în viitorul apropiat.

Cadrul general La finele lunii august, nivelul inflaţiei, exprimat prin indicele preţurilor de consum (IPC), a consemnat o diminuare cu 0,1% faţă de luna precedentă. Totodată, faţă de luna corespunzătoare anului precedent, aceasta a crescut până la 9,2%, depășind ţinta BNM pe termen mediu de 5% (±1,5 p.p.). Spre deosebire de lunile precedente, când IPC era propulsat de scumpirea serviciilor cu preţuri reglementate (încălzirea termică, energia electrică, gaze naturale), în prezent nivelul inflaţiei este determinat preponderent de creșterea preţurilor la produsele alimentare (+13,6%). Astfel, cu o pondere de 34,1% în coșul produselor de consum, acestea au contribuit cu 4.63 p.p. la inflaţia anuală, generând peste jumătate din presiunile inflaţioniste existente în această perioadă. Impactul celorlalte componente ale IPC a fost mult mai modest: serviciile s-au scumpit cu 7,7% datorită eliminării efectelor directe ale majorărilor precedente de tarife, iar produsele nealimentare – cu doar 6,2%.

Per ansamblu, inflaţia anuală de 9,2% a fost mai înaltă faţă de principalii parteneri comerciali ai ţării noastre: Ucraina (+8,9%), Rusia (+8,2%) și România (în jur de 5%). Totodată, creșterea preţurilor la produsele alimentare din aceste ţări a fost net inferioară Moldovei, ceea ce relevă faptul că scumpirea atât de pronunţată a acestor produse a fost cauzată mai mult de factori interni, decât de cei externi.

Această idee este coroborată și de evoluţia cur-

sului de schimb al monedei naţionale. Astfel, în august faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, leul moldovenesc s-a apreciat faţă de principala valută de referinţă – dolarul SUA - cu peste 6%, fapt ce a atenuat presiunile inflaţioniste externe.

De ce cresc preţurile?

Creșterea preţurilor poate fi datorată atât grupului de factori din partea ofertei, care derivă, de obicei, din scumpirea inputurilor sau restrângerea producţiei, cât și din partea cererii, care se asociază cu creșterea veniturilor disponibile sau extinderea pieţelor externe. În cazul Moldovei, având în vedere discrepanţa vizibilă dintre inflaţia de bază (4,1%) și IPC (9,2%), predomină primul set de factori. Cu toate acestea, în contextul creșterii atât de puternice a remitenţelor, salariilor și creditelor, o bună parte din presiunile inflaţioniste au la bază și creșterea cererii.

Factorii inflaţionişti din partea ofertei: · Recolta de fructe și legume mai slabă faţă de anul precedent datorită condiţiilor climaterice mai puţin favorabile din anul curent faţă de anul trecut. Aceasta a atenuat efectul sezonier al ieftinirii acestor produse pe parcursul verii. Astfel, în august 2011 legumele s-au ieftinit cu 8,7%, iar fructele cu 1%, în timp ce în anul trecut ieftinirile au fost de 21,1% și, respectiv, 9,2%.

· Creșterea costurilor de producţie. Aceasta a fost determinată de propagarea efectelor de runda a doua de pe urma majorării din lunile precedente a tarifelor la serviciile comunale. Totodată, acestea au fost alimentate de scumpirea combustibililor ca efect întârziat al scumpirilor din luna iulie. · Creșterea preţurilor regionale. Aceasta a cauzat ajustări corespunzătoare la nivel local în special pentru zahăr și ulei vegetal (ca efect al scumpirii materiei prime). · Deficienţele structurale persistente din economia naţională. Deficienţele date au stat la baza fenomenului inflaţionist din Moldova pe tot parcursul perioadei de tranziţie. Acestea sunt manifestate prin cadrul concurenţial imperfect pe multe pieţe importante, nivelul înalt al ineficienţei manageriale din cadrul multor întreprinderi importante, implicarea excesivă a statului în diverse sectoare, mecanismele lente de transmisie a politicii monetare.

Factorii din partea cererii: · Creșterea pronunţată a activităţii de creditare cu circa 20%, a remitenţelor – cu circa 15% și a salariilor – cu circa 11% au alimentat cererea internă, fapt ce, în mod evident, a motivat producătorii să majoreze preţurile de comercializare. Un exemplu elocvent este scumpirea materialelor de construcţie (+14,8%), datorită relansării acestui sector. · Creșterea exporturilor pentru unele produse a contribuit, automat, la reducerea ofertei interne și la ajustarea preţurilor interne, ceea ce s-a reflectat în scumpiri la nivel local, în special a ouălor (+58.7%) și a zahărului (+17,3%).

În loc de concluzii sau care sunt motivele de îngrijorare? În contextul evoluţiei inflaţiei din ultimii 10 ani, timp în care creșterea medie a preţurilor a fost de 10,7%, actuala situaţie nu pare deloc ieșită din comun. Mai mult decât atât, potrivit prognozelor, aceasta ar putea rămâne la nivelul de 8,5%-9,5% până la finele anului curent - abaterea ar putea fi cauzată de impactul majorării tarifelor la gaz și, eventual, la unele servicii comunale; iar în anii 2012-2013 aceasta ar putea coborî la nivelul de 6%. Cu toate acestea, principalele îngrijorări ţin de repercusiunile directe ale inflaţiei care sunt simţite, în primul rând, de către păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei. Totodată, inflaţia penalizează cei care fac economii în favoarea celor care consumă, fapt ce afectează negativ sistemul bancar și climatul investiţional per ansamblu. O altă repercusiune constă în redistribuirea veniturilor de la creditori la debitori, ceea ce alimentează reticenţa băncilor de a acorda credite – un domeniu dureros pentru ţara noastră. Finalmente, inflaţia subminează calitatea actualei relansări economice și semnalizează asupra persistenţei problemelor sistemice specifice economiei naţionale de până la criză, fapt ce motivează necesitatea accelerării reformelor structurale propuse în programul de guvernare.

12.09.2011 Adrian Lupuşor Sursa: expert-grup.org

Ţinem să menţionăm că, în februarie 2011, reprezentanţii partidelor politice parlamentare de la Chișinău au vizitat Institutul de Drept Constituţional din RFG pentru a se consulta pe problema reformei constituţionale.

Răspunsul juriștilor germani a fost unul cât se poate de explicit. Modificarea Constituţiei prin lege organică a fost calificată de ei drept o „revoluţie constituţională”, adică o modificare violentă,

prin încălcarea gravă a normelor legale. Unii judecători ai Cur ţii Constituţionale din RM, prezenţi la întrunire, au fost de acord că formula de a modifica Constituţia prin lege organică este un absurd. Astăzi însă, unii dintre ei ar putea să-și modifice opinia, sub presiunea unor argumente greu de combătut. Spre exemplu, argumentul € sau argumentul $…

Dacă rămânem însă în zona câmpului juridic, atunci argumentul de ce prin lege organică nu putem modifica Constituţia e simplu. Constituţia RM, prin art. 72, stipulează că există 3 tipuri de legi: constituţionale, organice, ordinare. Prin art.72(2) se spune explicit: Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei – atât.

Legile organice, art.72(3), reglementează: sistemul electoral, organizarea referendumului, funcţionarea Parlamentului, Guvernului, a administraţiei publice locale, învăţământului, cul-

telor religioase etc. Deci, legile organice nu oferă posibilitatea modificării Constituţiei, pentru aceasta fiind prevăzute legile constituţionale, care solicită 67 de voturi.

Mai mult, Avizul Comisiei de la Veneţia, punctul 34, stipulează foarte clar că, în topul legilor, cele constituţionale sunt superioare, cele organice – inferioare și nu le pot contrazice pe primele.

Așadar, o lege cu statut superior, potrivit aceleiași Comisii, nu poate fi substituită prin una de rang inferior.

La 5 septembrie, președintele Curţii Constituţionale a declarat că AIE încalcă Constituţia de doi ani, prin nealegerea șefului statului. „A încălcat-o în 2009 și în decembrie 2010 și o încalcă până în prezent. Pentru că pe ordinea

de zi a Parlamentului, până în prezent, nu este pusă problema de alegere a șefului statului, așa cum prevede Constituţia…”.

Triumful haosului Astăzi, Constituţia adoptată în 1994, în pofida unor articole lapidare și contradicţii minuscule, este o expresie a unei ordini de drept, care asigură volensnolens stabilitatea politică și socială. În cazul unei decizii pozitive a Curţii, acestea vor fi periclitate. Se vor forma precedente periculoase, care vor zgudui întreg edificiul social și politic. Unele partide vor utiliza precedentul pentru a impune modificarea mai multor clauze constituţionale, chiar fundamentale pentru stat. Astfel, PL, spre exemplu, deja azi propune

modificarea art. 10 (unitatea poporului și dreptul la autodeterminare), art. 11 (statutul de neutralitate), art.13 (denumirea limbii), art. 73 (dreptul la iniţiativă legislativă pentru Găgăuzia), art. 111 (Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia).

Nu ne va mira dacă vor fi propuneri în legătură cu presiunile din partea UE de a adopta legea privind nediscriminarea homosexualilor, să fie modificat art. 48 din Constituţie, care stipulează că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie”. Amintim că, astăzi, acest articol nu permite legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali.

Imaginaţi-vă o situaţie reală unde în fiecare an avem alegeri parlamentare, și fiecare coaliţie nouă schimbă denumirea limbii și a ţării, a formei de guvernare, a neutralităţii, a simbolurilor statului, și mai nu știu încă ce? Unde vom ajunge? Apoi amendamentele făcute în grabă vor distruge, pur și simplu, funcţionalitatea instituţiilor statului, mai ales cu unii ,,specialiști-juriști” de la noi… Ţinând cont că pragul de participare la referendumurile constituţionale a fost redus dramatic, va fi ușor de pus în discuţie și subiectul independenţei ţării, excluzându-se confirmarea acestuia prin 2/3 din deputaţi.

Toate acestea vor arunca Republica Moldova în prăpastia unor confruntări politice interminabile. Confruntări din care vor profita doar oligarhii ce-și doresc un președinte ilegal, nelegitim, deci, docil și șantajabil, pentru a acapara definitiv întreaga putere în stat. Iar mercenarii acestora ne vor rânji în faţă, zicând ca și în cazul acaparării băncilor: Dom’le, totul e Ok, nu vă isterizaţi…

Sursa: bogdantirdea.blogspot.com

Moldovenii, în faţa unor noi scumpiri devastatoare Consumatorii vor plăti de la 1 octombrie pentru gazul natural în medie 5,92 lei pe metru cub faţă de 4,59 lei, cât achită acum, dacă ANRE va aproba solicitarea Moldovagaz. Experţii spun că s-ar putea produce o majorare a preţurilor în lanţ. Ceea ce este sigur e că se va scumpi energia electrică produsă la CET-uri și căldura furnizată de Termocom, transmite 24h.md. „Majorarea preţului de import al gazului are efect de scumpiri și e divizat în două segmente. Primul, populaţia va simţi în facturi că trebuie să plătească mai mult, iar al doilea vor crește preţurile la produse, pentru că sectorul real depinde, în mare măsură, de gaz. Efectele vor fi simţite

imediat, dar ele se vor atenua în timp”, a explicat pentru sursa citată Adrian Lupușor, cercetător economic la Centru analitic Expert Grup.

Vitalie Rapcea, analist economic, spune

că va fi o creștere sectorială a preţurilor, deși ar putea există și un efect speculativ din partea agenţilor economici care nu utilizează gazul în producţie. El spune că „autorităţile ar trebui să ia măsurile de rigoare pentru a evita speculaţiile la preţuri”.

Potrivit 24h.md, la 1 iulie preţul de import al gazului a fost majorat la 361,17 USD, luând în considerare puterea calorică de ardere a gazelor - 367,67 USD, iar pentru trimestrul trei se prognozează creșterea preţurilor până la 395,24 de dolari (sau 401,06 USD, luând în consideraţie căldura calorică de ardere a gazelor). Astfel, preţul mediu de achiziţie a gazelor pentru furnizare în anul 2011 va constitui 343,84 de dolari.

PROFEŢIA LUI SOROS S-A ÎMPLINIT:

Grecii nu mai au bani. O spun chiar ei!

Grecia mai are la dispoziţie numerar pentru a funcţiona doar până în octombrie, a declarat luni, 12 septembrie, adjunctul ministrului elen de Finanţe, Filippos Sachinidis, subliniind că ţara are nevoie urgentă de următoarea tranșă a împrumutului de la UE și FMI, transmite Reuters.

Declaraţiile lui Filippos Sachinidis confirmă precedentele comentarii ale autorităţilor de la Atena, făcute sub protecţia anonimatului, că ţara mai are numerar doar pentru câteva săptămâni. „Cu siguranţă mai avem spaţiu de manevră până în octombrie. Încercăm să ne asigurăm că statul poate continua să funcţioneze fără probleme”, a confirmat luni oficialul elen într-un interviu acordat postului de televiziune Mega, răspunzând la o întrebare referitoare la perioada de timp pentru care guvernul mai are bani de pensii și salarii.

Comisia Europeană a salutat, duminică seară, angajamentul guvernului grec de a atinge ţintele fiscale convenite pentru acest an și pentru 2012 și de a lua toate măsurile de consolidare necesare îndeplinirii obiectivelor respective. „Salut angajamentul exprimat de guvernul grec de a îndeplini obiectivele fiscale convenite pentru acest an și următorul și de a adopta măsurile de consolidare necesare pentru realizarea acestor obiective.

Deciziile de astăzi, printre care taxa pe proprietăţile imobiliare, vor contribui mult la îndeplinirea ţintelor fiscale. Grecia trebuie să atingă obiectivele convenite în domeniul fiscal și să pună în practică reformele structurale convenite pentru a realiza condiţionalitatea și a-și asigura finanţarea de la partenerii săi. Acest lucru e esenţial pentru a garanta durabilitatea finanţelor publice și a ameliora perspectivele cetăţenilor greci în termeni de creștere economică, locuri de muncă și bunăstare”, a declarat comisarul

european pentru afaceri economice și monetare, Olli Rehn.

Reprezentantul CE a adăugat că experţi ai Comisiei Europene vor reveni la Atena în zilele următoare pentru a oferi sprijin tehnic autorităţilor grecești, iar dacă Grecia va îndeplini condiţiile necesare, atunci este de așteptat ca evaluarea efectuată de reprezentanţii troicii UEFMI-BCE să se încheie la finalul lunii septembrie.

Primul care a prezis catastrofa din Grecia a fost investitorul de origine maghiară George Soros, care aproape că s-a întrecut în declaraţii apocaliptice cu economistul Nouriel Roubini.

Soros: Grecia poate încă intra într-o „spirală a morţii” Grecia încă se confruntă cu pericolul de a intra într-o „spirală a morţii”, deoarece costul atașat pachetului de ajutor extern pregătit de liderii zonei euro este prea mare, a declarat miliardarul George Soros, citat de Bloomberg, încă de la începutul anului 2010. „Deși este mai bine decât

ceea ce oferă acum piaţa, este încă (un cost - n.r.) relativ ridicat. Este o chestiune de solvenţă. Dacă începi să percepi dobânzi foarte mari, la fel ca piaţa, anticipând solvenţa, poţi fi împins către insolvenţă”, a arătat Soros.

Soros, ”regizorul atacului împotriva Greciei” De la începutul crizei din Grecia, George Soros a ieșit de câteva ori cu declaraţii foarte acide la adresa zonei euro și a Greciei, ideile de bază fiind că Grecia poate intra „într-o nouă spirală a morţii” sau că zona euro s-ar putea confrunta cu alte probleme, mai mari decât cea avută cu Grecia.

Soros Fund Management, fondul de investiţii deţinut de George Soros, a pariat sume enorme pe deprecierea monedei euro, așa cum scrie presa britanică, pariuri care ar avea câștiguri de milioane de euro, ceea ce explică afirmaţiile investitorului.

Sursa: capital.ro, după Agerpres

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 SEPTEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Memoriile lui Ion Moraru, documentul unei epoci Fostul disident sovietic Ion Moraru și-a prezentat, pe data de 2 septembrie curent, un nou volum autobiografic, în cadrul unei lansări de carte organizată în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din capitală. Această ultimă apariţie editorială semnată de Ion Moraru însumează cele trei cărţi autobiografice ale autorului – „Pustiirea”, „Treptele infernului” și „Fata cu miros de busuioc”.

Elena VULPE VULPE,, directorul Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”:

Este o carte-document extrem de valoroasă „Acest recurs la istorie, la una sinceră și adevărată, ne determină nu doar să condamnăm trecutul, ci și să învăţăm o lecţie de istorie, pentru ca generaţia tânără să cunoască acele grele încercări la care a fost supus întregul nostru popor. Este o carte-document, o carte valoroasă, care vine să ne vorbească despre istorie, pentru a înţelege și asuma trecutul nostru.”

Ion Moraru, autorul cărţii, a povestit despre prima sa dragoste, „fata cu miros de busuioc”, de unde și vine titlul cărţii, care a fost deportată și pe care a întâlnit-o abia peste mulţi ani, când era deja căsătorit. Totodată, el a mulţumit tuturor celor care l-au susţinut în editarea acestei cărţi. „Îi mulţumesc bunului meu prieten Iurie Roșca pentru faptul de a mă fi încurajat și insistat să le scriu. Dacă nu aș fi făcut-o acum câţiva ani, astăzi nu mai știu de mi-ar fi ajuns puteri să o fac. Istoricul și editorul Mihai Adauge, care a ostenit la această carte, merită toată recunoștinţa mea. Istoricul, cărturarul și patriotul Ion Conţescu, Dumnezeu să-l odihnească, a fost unul dintre cei care a lucrat asupra

„Consider că este o carte importantă și de valoare. Importantă – deoarece pune în lumină unele evenimente din istoria poporului din Republica Moldova și de valoare – deoarece evenimentele sunt relatate în felul cum au fost percepute de cineva care a participat nemijlocit la ele. Avem nevoie de cât mai multe astfel de cărţi, pentru că ele redau evenimentele acelor timpuri dintr-un alt unghi și contribuie la îmbunătăţirea cunoștinţelor despre istoria noastră, a societăţii și a statului.”

Ion TĂBÂRŢĂ TĂBÂRŢĂ,, lector universitar la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene, magistru în relaţii internaţionale:

A fost nevoie ca cineva să se jertfească pentru viitorul nostru „Istoria a fost dură, nedreaptă și, în unele momente, cinică. A fost nevoie ca cineva să se jertfească pentru viitorul nostru, iar Ion Moraru și-a sacrificat cei mai buni ani din viaţă, pentru ca astăzi noi să fim mai liberi, să vorbim liber, să ne exprimăm în limba română. Nouă, generaţiei tinere, nu ne rămâne decât să vă rugăm să continuaţi să mai scrieţi astfel de relatări, care să ne servească drept călăuză în viaţă.”

Autorităţile nu-şi bat capul de soarta moldovenilor din Italia Diaspora moldovenească din Italia este nemulţumită de activitatea misiunii diplomatice a Republica Moldova. Aceasta este una dintre concluziile ce se conţin în eseul „Cum sprijinim diaspora moldovenească din Italia?” semnat de Vladislav Șaran și publicat în cea de-a 37-a ediţie a Buletinului de Politică Externă, editat de IDIS „Viitorul”.

Potrivit constatărilor autorului, din cauza numărului mic de angajaţi, misiunea diplomatică din Italia nu este în stare să le acorde cetăţenilor noștri susţinerea de care au nevoie. „Frustrările pe care le resimte diaspora moldovenească faţă de autorităţile care trebuie să le poarte de grijă sunt întemeiate, deoarece cel puţin o parte dintre imigranţi conștientizează importanţa atât a transferurilor bănești pentru economia Republicii Moldova, cât și votul de încredere acordat la ultimele alegeri parlamentare pentru actuala guvernare”, explică Vladislav Șaran. La scrutinul din 28 noiembrie 2010, participarea la vot în Italia a fost atât de mare, încât nu au ajuns buletine de vot, la urne prezentându-se aproape 90% din cei înscriși pe liste.

Conform datelor statistice, Republica Moldova avea, în 2005, în Italia o comunitate de 37 971 de cetăţeni, iar în 2010 numărul lor a crescut la aproximativ 109 000 de moldoveni, ceea ce reprezintă o creștere de 187%. Datele oficiale ale Guvernului italian, pe care le confirmă și ambasadorul moldovean în Italia, Gheorghe Rusnac, arată că pe teritoriul Italiei, în 2010, se aflau legal 132 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova. Cifra reală a tuturor moldovenilor aflaţi în Italia este dificil de cuantificat pe motiv că o bună parte dintre ei sunt stabiliţi ilegal și nu pot fi monitorizaţi. Astfel, ambasadorul Rusnac consideră că numărul real al cetăţenilor moldoveni aflaţi în Italia ar fi de 200 000.

Potrivit autorului eseului, în Italia se află, după Rusia, ceea mai numeroasă comunitate de moldoveni.

Olesea ŢERNA, pentru FLUX

tuturora mai ales pentru faptul că au lucrat absolut dezinteresat, fără nici o remunerare, pe care eu nici nu aș fi avut de unde să o ofer. Asumarea trecutului nostru tragic și solidaritatea cu victimele și martirii regimului totalitar comunist au servit drept motivaţie profund morală tuturor acestor oameni”.

Volumul a fost editat cu sprijinul Fundaţiei pentru Democraţie Creștină. La evenimentul de lansare au participat diverse personalităţi din domeniile politic și literar, care și-au expus opinia vizavi de această nouă apariţie editorială de excepţie.

Vă prezentăm, în continuare, câteva aprecieri ale celor prezenţi la lansarea de carte faţă de noua carte semnată de Ion Moraru.

Vlad CUBREACOV CUBREACOV,, jurnalist:

Anatol PLUGARU PLUGARU,, deputat în primul Parlament, exministru al Securităţii Naţionale, analist politic:

Este o carte plină de adevăr, iar adevărul ne va face liberi „Această carte, scrisă cu foarte mult talent, ne oferă un pretext minunat să vorbim despre autorul ei, este o plăcere, un privilegiu și o onoare să facem acest lucru, pentru că Ion Moraru este un om cu totul special, dar, în același timp, un om simplu, obișnuit și modest, un om aproape monumental.

Cartea este scrisă de un om credincios, ea reprezintă o mărturisire, o confesiune de credinţă. Ion Moraru este un om care, spre deosebire de mulţi dintre noi, crede sincer în puterea lui Dumnezeu, iar dovada credinţei sale este această carte, dar și întreaga lui viaţă. Domnul Moraru rodește speranţă,

Victor JUC JUC,, doctor în filozofie, șeful Secţiei de Studii Europene în cadrul Institutului de Integrare Europeană și Știinţe Politice al Academiei de Știinţe din Moldova:

Avem nevoie de cât mai multe astfel de cărţi

corecturii. Manuscrisele au trecut și prin mâna jurnalistei Larisa Roșca, cea care a șlefuit erorile mecanice sau de stil.

Ziarista Liliana Armașu a pus și ea umărul la îngrijirea materialului. Cea care a fost mereu alături de mine în efortul de a pregăti volumele pentru tipar a fost fiica mea, Adelina Moșanu.

Anastasia Sajin și Natalia Popușoi s-au ocupat de culegerea textelor. Pictorul Lică Sainciuc este cel care a lucrat asupra copertelor. Echipa redacţiei „FLUX”, condusă de Sergiu Praporșcic, a avut generozitatea să facă o serie de prezentări a acestor apariţii editoriale. Echipa tipografiei „Prag-3”, în frunte cu Iacob Alexa, a făcut posibilă tipărirea tuturor volumelor. Le sunt deosebit de recunoscător

Ion Moraru este una dintre făcliile acestui popor

această carte nu este una tristă, o mărturie dintr-un infern, ci o anunţare foarte luminoasă a normalităţii, care a lipsit, dar care sigur va veni într-o zi în Republica Moldova, printre noi. Această credinţă se sprijină pe o mare dragoste a domnului Moraru pentru limba română, pe care o mânuiește iscusit, pentru adevăr, oricare ar fi acesta, pentru neamul din care facem parte și care a avut parte de atâta suferinţă, pentru orice apropiat și pentru cei care i-au cășunat suferinţă.

Această carte, dincolo de faptul de a fi a unui om credincios, este o carte plină de adevăr, iar adevărul ne va face liberi.”

„Asemenea oameni ca Ion Moraru ne servesc nu doar ca călăuze, el este una dintre făcliile acestui popor, care a ars și mai arde și astăzi pentru poporul nostru.”

Andrei MUDREA MUDREA,, artist plastic:

Ion ŢURCANU ŢURCANU,, doctor în istorie:

Citindu-l pe Ion Moraru, este greu să nu plângi de durere

Nimeni nu a reuşit să descrie acele timpuri la fel de convingător ca Ion Moraru

„Aș vrea să-i îndemn pe tineri să citească neapărat această carte, deoarece reprezintă o ocazie unică de a afla, prin intermediul unui om „de lângă noi”, soarta buneilor noștri, soarta întregului nostru popor. Cartea de faţă reprezintă povestea de viaţă a unui om care nu s-a lăsat înfrânt, care a trecut, efectiv, prin infern. Este incredibil că, după toate aceste chinuri, autorul a rămas om, s-a întors și a crescut alte generaţii. Este o carte pe care atunci când o citești, îţi vine greu să nu plângi de durere.”

„Această carte cuprinde două dimensiuni: pe de o parte, reprezintă o scriere de memorie, o mostră de beletristică, de cealaltă parte însă, reprezintă un document istoric. Sunt convins că, dacă domnul Moraru și-ar fi început mai devreme activitatea de publicist, ar fi fost, cu siguranţă, unul dintre cei mai buni prozatori ai zilelor noastre. Autorul a scris nu doar din suflet, ci și cu măiestrie, iar acest lucru nu-l poate face oricine. Mulţi au scris memorii despre acele timpuri, dar nu au reușit să descrie la fel de frumos, incitant și atât de convingător, precum a reușit Ion Moraru.”

Vitalie MARIAN MARIAN,, director executiv al Alianţei pentru Salvarea Familiei:

Pantelei SANDULACHE SANDULACHE,, deputat în primul Parlament, doctor în istorie:

Trebuie să învăţăm de la cei care s-au jertfit pentru credinţă

Memoriile sunt cele mai puternice şi ireproşabile documente

„Ion Moraru a lăsat o amprentă adâncă în inima mea, am citit primele două cărţi împreună cu soţia mea dintr-o suflare, iar când a apărut cea de a treia carte, „Fata cu miros de busuioc”, am citit-o în două ore, iar mai apoi am recitit-o cu soţia. Este atât de profundă, atât de impresionantă, de aceea, îi recomand fiecăruia să o citească, pentru că ne oferă posibilitatea să învăţăm din experienţa celor care au luptat ferm pentru credinţa creștină, care nu s-au supus regimului sovietic, păstrându-și moralitatea creștină pe care ne-au transmis-o nouă. Iar noi, astăzi, suntem datori, la rândul nostru, să preluăm această eștafetă și să o transmitem generaţiei viitoare.”

„Această carte nu este doar o proză scrisă într-o română perfectă, într-un limbaj simplu și pe înţeles, ci și o mare victorie a istoriografiei, căci memoriile sunt cele mai puternice și ireproșabile documente. Cartea este o lucrare bine documentată, în care persistă date concrete cu privire la cei peste 150 de săteni deportaţi, numele activiștilor, a satelor și imagini autentice, ceva ce întâlnim destul de rar. Ar fi bine să existe câte o carte despre fiecare om care a avut de suferit de pe urma represiunilor staliniste. Odată cu lansarea acestei cărţi, istoriografia naţională a devenit mult mai bogată, mai vastă.

Este documentul unei epoci.”

Iulian RUSANOVSCHI RUSANOVSCHI,, președinte al ASCOR:

O pagină din istoria nescrisă a Basarabiei „Publicaţiile din România manifestă un real interes pentru cărţile domnului Moraru. Această apariţie editorială reprezintă o pagină din istoria nescrisă a Basarabiei, istorie care a fost semnată cu sângele a zeci de mii de concetăţeni de-ai noștri, pe care, din păcate, nu-i putem găsi în manualele de azi.

Este o pagină din istoria Basarabiei postbelice care se dorește a fi dată uitării. Însă prin cutezanţa, îndrăzneala și sinceritatea unor personalităţi ca Ion Moraru această pagină din istorie este adusă la lumina conștiinţei noastre, pe care avem datoria sfântă de a o transmite generaţiilor viitoare.”

A consemnat Olesea ŢERNA, pentru FLUX

Compania „Metalferos” consideră că acuzaţiile lui Vladimir Filat de evaziune fiscală sunt nefondate Compania „Metalferos” califică drept nefondate acuzaţiile primministrului Vladimir Filat potrivit cărora întreprinderea ar practica evaziunea fiscală. Acuzaţiile au fost aduse în cadrul unei emisiuni la Publika TV. În scrisoarea adresată lui Filat, citată de agenţia INFOTAG, se menţionează că premierul a fost informat greșit.

Potrivit documentului, întreprinderea compară lunar volumele livrărilor de metale cu conducerea Uzinei Metalurgice de la Râbnita, acestea fiind verificate permanent și de organele vamale, fiscale și MAI. „Metalferos” informează că pe parcursul a opt luni, întreprinderea a livrat consumatorilor peste 175,6 mii tone de deșeuri de metale feroase, inclusiv aproape 89 mii tone la Uzina Metalurgică. În 2010, întreprinderea a livrat 135,5 mii tone (85,3 mii tone), în 2009 – 60,9 mii tone, care au revenit doar Uzinei. „SA „Mеtalfеros” este o întreprindere cu capital majoritar de stat, ce funcţionează legal și eficient, aducând bugetului de stat numai în ultimii trei ani venituri de peste 130 mln lei sub formă de impozite și dividende”, menţionează conducerea întreprinderii. Aceasta nu exclude că există interese de a trece aceste dividende din contul statului în buzunarul unor antreprenori privaţi.

6

16 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Interviu

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Despre dihotomiile etnonimice la ucraineni şi români Interviu cu jurnalistul Ihor Lubyanov de la „Gazeta po-ukrainski”, Kiev - Domnule Lubyanov, sunteţi cunoscut ca unul dintre puţinii jurnaliști și cercetători ucraineni care au studiat și folosesc limba română. V-aţi făcut studiile universitare și postuniversitare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acest element din biografia dumneavoastră vă recomandă drept un bun cunoscător al subtilităţilor legate de utilizarea etnonimelor și infranimelor atât în spaţiul românesc, cât și în cel ucrainean. V-aș propune să discutăm astăzi despre instrumentarea etnonimelor în scopuri politice de către anumite cercuri de la Moscova sau de la Kiev.

- Mă bucur că abordaţi acest subiect. Am citit în FLUX articolul dumneavoastră „Recursul Patriarhiei Moscovei la etnolingvistică sau manipularea prin limbaj ca procedeu de menţinere a puterii canonice” în care vă referiţi la strategii aplicate atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova. Aţi vorbit despre Rusia și despre Ruś, un subiect aproape deloc dezbătut la Chișinău.

Pentru a răspunde exact invitaţiei dumneavoastră, va trebui să intrăm puţin în materia istorică.

Așadar, atât în România, cât și în Republica Moldova, operele istorice care tratează evenimente din trecutul Ucrainei, exprimă convingerea că vechiul regat medieval al ucrainenilor se numea Rusia Kieveană. Această denumire este incorectă atât din punct de vedere istoric, cât și lingvistic. Ea duce la o înţelegere total greșită, a acestei perioade din istoria slavilor de răsărit.

Desigur, aici putem menţiona, fără riscul de a greși, că în timpul regimurilor comuniste din România, Republica Moldova și Ucraina (pentru ultimele două regimul fiind, totodată, și unul de ocupaţie), Rusia (sau Rusia Sovietică) a promovat cu succes astfel de idei: Rusia, Ucraina și Bielorusia (fiind tot un termen incorect, despre care vom vorbi ulterior) erau ţări-surori, Rusia Kieveană fiind un stat unic pentru un singur popor – cel rus, care, cu timpul, s-a despărţit în trei popoare din cauza „împrejurărilor nefericite” și a „invaziilor străine”. Astfel, Rusia pretindea titlul de „frate mai mare” în raport cu celelalte două ţări slave.

Consiliul European recomandă medicilor să nu mai dezvăluie sexul copiilor înainte de naştere Instituţia a luat această decizie pentru a reduce numărul avorturilor selective.

Femeile însărcinate ar putea aștepta până la naștere ca să afle dacă vor avea fetiţă sau băiat. Consiliul european a adoptat un proiect de rezoluţie prin care le cere medicilor să nu mai dezvăluie sexul copilului, înainte de naștere.

Instituţia a luat această decizie pentru a reduce numărul avorturilor selective. Potrivit organizaţiei, tot mai multe femei aleg să întrerupă sarcina dacă micuţii pe care îl așteaptă sunt de sex feminin și preferă să păstreze doar bebelușii băieţi.

Această practică a atins cote alarmante în estul Europei și în fostele republici sovietice, iar Consiliul crede că e cazul să se ia măsuri pentru combaterea ei.

Sursa: REALITATEA.NET

- Se pare că această chestiune este doar în aparenţă una terminologică sau de natură filologică. În definitiv, asistăm la un caz clasic de manipulare socială în scopuri politice…

- Da, așa este, în mod indiscutabil. Nu doresc să mă refer însă, aici și acum, la toată absurditatea acestei idei, pe care au dezvăluit-o deja destul istoricii ucraineni și cei străini.

Este totuși bine să ne oprim la aspectul filologic al problemei.

Filologii din România sau cei din Republica Moldova s-ar putea să nu fie preocupaţi de faptul dacă „Rusia” Kieveană era un stat ucrainean sau unul rusesc, însă, din perspectivă lingvistică, este foarte important ca limba română să fie cât mai precisă în definirea acestor procese istorice. Trebuie să menţionez că în nici una dintre limbile slave, marele imperiu medieval cu centrul la Kiev nu este numit „Rusia”, nici chiar în limba rusă.

Este foarte util să precizăm ce termeni folosesc limbile slave.

Haideţi să alegem trei dintre ele, limbi implicate nemijlocit în procesele istorice din Ucraina: ucraineana, polona și rusa.

Așadar, în ucraineană există termenul Русь [Ruś], respectiv, Київська Русь [Kyjivśka Ruś], având derivatele: русич [rusyč], русин [rusyn], cu o semnificaţie clară: Rutenia, Rutenia Kieveană și rutean, strâns legată de desemnarea naţională a ucrainenilor înșiși. În schimb, Rusia, rusesc sau rus în ucraineană sună Росія [Rosija], російський [rosijśkyj], росіянин [rosijanyn], care au o cu totul altă semnificaţie, fără să desemneze, într-un fel sau altul, vechiul stat kievean. În ucraineană este absurdă folosirea termenului Київська Росія [Kyjivśka Rosija] – Rusia Kieveană, căci limba noastră nu combină aceste definiţii în nici un fel. În polonă se procedează identic, folosindu-se pentru desemnarea acestui stat termenul Ruś sau Ruś Kijówska (Rutenia Kieveană), Rusin pentru rutean ca naţionalitate și ruski pentru rutean ca adjectiv, pe de altă parte desemnând Rusia cu termenul Rosja, Rosjanin pentru rus și rosyjski pentru rusesc. Totodată, termenul Rusia Kieveană – Rosja Kijówska, ca și în ucraineană, nu poate exista, fiind o absurditate.

- Foarte interesant acest excurs filologic pe care îl faceţi dumneavoastră. Care este însă situaţia în cazul limbii ruse?

- În rusă avem o situaţie specială. Nici în această limbă „Rusia” Kieveană nu are nimic în comun cu Rusia. În rusă există termenii Киевская Русь [Kijefskaja Ruś], русич [rusičj], care în nici un caz nu înseamnă Россия [Rasija], Rusia. În limba rusă de astăzi, există însă doi termeni care desemnează noţiunea de rus – unul dintre aceștia fiind россиянин [rasijanin], respectiv adjectivul российский [rasijskij], însemnând apartenenţa la Rusia ca stat, așadar rus ca cetăţean al Rusiei, indiferent de naţionalitate, iar rusesc ca ceea ce ţine de Rusia, de pildă, produsele rusești. Al doilea termen înseamnă rus și rusesc, aparţinând naţionalităţii, neamului rusesc, și exprimânduse prin același cuvânt – русский [ruskij], fiind adjectiv, iar în cazul reprezentantului acestei naţionalităţi, folosindu-se un adjectiv substantivat. Astfel, Rusia este singura ţară slavă unde naţionalitatea se definește printr-un adjectiv, fiind mai vechi, în același timp, decât însuși termenul Rusia – Rasija, o formă grecizată a denumirii de Rutenia, introdusă abia în secolul al XVIII-lea de ţarul Petru cel Mare. Forma ruskij nu înseamnă altceva decât „cel ce aparţine rutenilor” (тот, кто принадлежит русичам), teritoriul de nord al Rusiei de astăzi fiind o provincie dominată de Rutenia Kieveană.

- Pentru că sunteţi și un bun cunoscător al limbii române, cum ar fi corect să ne raportăm noi, românii, la acest caz de dihotomie și confuzie terminologică?

- Cele menţionate mai devreme ne dau dreptul deplin de a introduce și în limba română, în loc de denumirea total greșită de Rusia Kieveană, denumirea corectă, în primul rând din punct de vedere filologic – Rutenia Kieveană, o formă exclusiv întrebuinţată în vechile acte europene până în secolul al XVIII-lea, adică înaintea proclamării Ţaratului Moscovit – Imperiul Rusesc. De exemplu, marele rege-legislator rutean, autorul primei Constituţii din Europa (Pravda Ruśka – Adevărul Rutean), Iaroslav cel Înţelept, este numit în cronicele europene de atunci

– REX RVTHENORVM (Regele Rutenilor), și în nici un caz al „rușilor”.

Nu știm, respectiv nu putem să spunem, din ce cauză Petru cel Mare, împăratul rusesc, a schimbat denumirea ţării sale, care înaintea lui nu s-a numit niciodată Rusia și nici Rutenia, ci Moscovia, Ţaratul Moscovit, Ţara Moscoviţilor, limbile română, ucraineană și poloneză păstrând și denumirea populară a rușilor de altădată – muscal.

- Aţi menţionat și incorectitudinea termenului “Bielorusia”. Nici bielorușii nu sunt ruși?

- Sigur că nu. În Evul Mediu au fost numiţi ba “ruteni”, ba “lituanieni”, fiind un popor între lituanienii și ucrainenii de astăzi.

De asta s-a și produs termenul de “Rutenia Albă” – în limbile baltice “baltos” însemnând “alb”.

Adică, pe de o parte – “ruteni baltici”, iar pe de altă parte – bielorușii sunt preponderent blonzi și cu ochi deschiși, de asta și “albi”. De fapt, greu de spus, în ce măsură, dar bielorușii de astăzi sunt o sinteză a rutenilor și lituanienilor. Ucrainenii înţeleg limba lor foarte bine, și adesea o văd ca un dialect al ucrainenei cu pronunţie lituaniană. Pronunţia este tocmai influenţată de baltici, nu de ruși, cum se crede foarte des, fiindcă Bielorusia făcea parte din Marele Ducat al Lituaniei, unde dinastia monarhică a fost lituaniană, iar limba oficială – ruteană. N-aș spune dacă sunt balţi slavizaţi ori invers, slavi cu puternică influenţă baltică, inclusiv genetică, însă este foarte clar că nu au de a face cu rușii. Chiar și astăzi principala diferenţă între lituanieni și “bieloruși” este numai limba. O denumire corectă, așadar, ar fi “Rutenia Albă” și “ruteni albi”. Dar, vedeţi, pentru ruși toate popoarele slave sunt considerate a fi “ruși”.

- Ţarul Petru I Romanov a avut, probabil, motivele sale și acestea, cu siguranţă, nu au ţinut de aspectele filologice ale chestiunii…

- Poate că ţarul moscovit a vrut să-i însușească Moscoviei gloria vechii Rutenii, a marilor regi ruteni, creându-i Moscoviei o nouă istorie, sub o nouă denumire, falnică și antică, pentru ca astfel s-o ducă mai repede în Europa. Sau poate că totuși a avut motive mai practice – mutânduși capitala la Sankt Petersburg,

Se pregătesc separatiştii transnistreni de război?

- Ne apropiem totuși de zona politicului, nelipsit în acest caz. Cum s-a ajuns însă ca ţara dumneavoastră să se numească astăzi Ucraina și nu Rutenia?

- Într-adevăr, așa este. În secolul al XIX-lea, în timpul Renașterii naţionale a ucrainenilor, în corpul Imperiului Rusesc a apărut necesitatea de a se distinge de ruși prin însăși denumirea naţiunii, fiindcă numele respective – rutean și rus se asemănau prin natura lor fonetică și erau destul de des confundate de către străini, ceea ce le convenea, bineînţeles, tocmai rușilor.

Cu toate că denumirea rus era „furată” de la ruteni, aceștia erau obligaţi să prezinte o nouă denumire a propriei naţiuni. De aceea era aleasă formă Україна (Ucraina), până atunci întâlnită doar în cântecele populare și în letopiseţele vechi, însemnând„o ţară tăiată de restul lumii, o ţară aleasă pentru noi, ţinutul natal”, fiind deci o formă poetică a termenului Rutenia și având doar formă de substantiv. Adjectivul ucrainean și etnonimul ucrainean au apărut doar în secolul al XIX-lea în urma unei puternice mișcări naţionale. Iar în partea de vest a Ucrainei, aparţinând Austro-Ungariei, s-a păstrat încă timp de un secol vechea denumire ruteni. Însă în secolul al XX-lea au existat încercări de a-i prezenta pe ruteni și pe ucraineni ca fiind două naţiuni diferite.

Ca urmare, în România, timp de aproape o sută de ani, în toate recensămintele figurau atât ucraineni, cât și ruteni. Această situaţie, din păcate, dăinuie și astăzi. Să sperăm, n-o să dureze mult timp. Ucrainean și rutean înseamnă același lucru.

- Într-un fel sau altul, avem aceeași situaţie și în cazul dihotomiei etnonimice român/

moldovean sau român/vlah și al celei glotonimice limba română/limba moldovenească sau limba română/ limba vlahă…

- Întocmai. Bineînţeles, cazurile nu sunt identice, însă în general lucrurile stau tocmai așa. În cazul dihotomiei român/ moldovean pe primul loc este pus faptul că Ţara Moldovei a existat înainte de România unită, or, Basarabia nu a participat la crearea ţării unite, deoarece făcea parte din Imperiul Rusesc.

De aceea, denumirea de “români” reintră așa de greu în uzul practic în Republica Moldova sau în toată Basarabia istorică. În cazul dihotomiei ucrainean/ rutean însă, pe primul loc a fost tocmai dorinţa rutenilor să declare că nu sunt ruși și să nu fie confundaţi cu ei atât pe plan exterior, cât și interior. N-ar fi surpriză dacă v-aș spune că rușii încercau (și încearcă până acum) să susţină și chiar să motiveze această confundare.

- Asemenea tentative de instrumentare politică sau geopolitică a aspectelor identitare nu sunt unice în spaţiul ex-sovietic. Mai nou este fabricată o „limbă mingrelă” și o „naţiune mingrelă” în partea occidentală a regiunii Abhazia, unul din teritoriile Georgiei aflate sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse. Pentru că sunteţi și un cunoscător al limbii georgi-

ene, al istoriei și realităţilor acestei ţări, v-aș rugă să vă referiţi în câteva cuvinte și la cazul mingrel.

- Știţi, pentru a crea o naţiune în mod artificial, nu este de ajuns numai să arăţi diferenţele între dialecte sau limbi. Trebuie numaidecât să fie prezentă opoziţia “noi-ei”, adică o autoidentificare. Mingrelii nu o au deloc.

Aceștia se consideră georgieni, cu toate că graiul lor, din punct de vedere strict lingvistic, este, mai degrabă, o limbă separată, decât un dialect al limbii georgiene. În idiomul lor s-au păstrat mai multe construcţii arhaice, morfologia și lexicul de mult depășit de georgiana modernă.

Aș putea compara mingrela cu dialectul aromân, ca să pară mai explicit cititorilor din Republica Moldova.

- Anumite cercuri politice străine, tocmai pornind de la dihotomia terminologică rutean/ucrainean, încearcă să instrumenteze în ultimii ani o așa-numită „chestiune ruteană”, ajungându-se chiar la proclamarea unei republici cu denumirea de Rusia sau Rutenia Subcarpatică (Podkarpatskaja Ruś).

Ce ne puteţi spune la acest capitol?

- Aici chiar este o situaţie foarte asemănătoare cu români/ moldoveni. Ucrainenii din Transcarpaţia au fost parte a Ungariei și sunt, în mod natural, despărţiţi

de munţii Carpaţi de restul naţiunii. Adică procesul creării unei naţiuni comune și bine definite, care a avut loc în Galiţia și Bucovina, dintr-o parte, și Ucraina Nipreană (pe care o numim Ucraina Mare), din alta, nu prea putea să influenţeze populaţia din Regatul Ungariei. De asta, ucrainenii de acolo par a fi foarte similari cu românii din Basarabia. Însă este și o mare diferenţă. Spre deosebire de istoria moldovenilor, care sunt numai o parte, chiar și extrem de importantă, a românilor, împreună cu muntenii, ardelenii ș.a.m.d., toţi ucrainenii sunt ruteni. Eu sunt rutean, cu toate că provin din Basarabia și n-am fost în Transcarpaţia decât în trecere. Asta este foarte ușor de dovedit, dacă te uiţi la literatura, revistele etc. din secolul al XVIIIXIX. Toţi se numesc ruteni, toţi vorbesc de Rutenia. De aceea, e mult mai greu să falsifici istoria cu această denumire, decât în cazul moldovenilor. Chiar dacă nu toţi românii sunt moldoveni, toţi moldovenii sunt români din punct de vedere etnic. Pe când noi, ucrainenii, suntem ruteni cu toţii.

- Domnule Ihor Lubyanov, vă mulţumim pentru acest interviu. Vom fi bucuroși să vă avem ca interlocutor și cu alte ocazii.

- Cu plăcere. Și eu vă mulţumesc.

Interviu realizat de Vlad CUBREACOV, FLUX

Patriarhia Moscovei se teme de ortodocşii români Cazul Hagi Curda: punctul de vedere al unui specialist ucrainean în domeniul religiei Acţiunile Bisericii Ortodoxe Ruse îndreptate spre interzicerea activităţii Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina reprezintă un populism aferist, o poziţie agresivă și teama de o concurenţă demnă, consideră Andrei Iuraș, docent al Universităţii Populare „Ivan Franko” din Lvov, specialist în domeniul religiei.

Autorităţile separatiste de la Tiraspol au dispus iniţierea unor ample exerciţii militare, în care sunt antrenate unităţi ale pretinsului minister al apărării din stânga Nistrului.

Evenimentul se petrece la doar câteva zile de la întâlnirea din Germania, dintre premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Igor Smirnov, transmite 24h.md.

Manevrele se desfășoară în localitatea Novosavitskoe, raionul Slobozia, și cuprind exerciţii tactice ale trupelor de

artilerie, antiaeriene, de blindate. Scopul acestora este de a fortifica „moralul personalului” în eventualitatea unui conflict militar cu Moldova. „Soldaţii noștri ar trebui să-și cultive abilităţile militare, să se integreze rapid în unităţile din care fac parte, deoarece, pe timp de război, vor avea prea puţin timp la dispoziţie pentru acest lucru”, a declarat șeful statului major al armatei transnistrene, Vladimir Atamanyuk.

Sursa: ziuaveche.ro

Prăbuşirea zonei euro ar duce la război în Europa Ministrul polonez de Finanţe, a cărui ţară deţine în prezent președinţia semestrială a UE, a avertizat asupra producerii unui război pe continent în următorii zece ani dacă zona euro se prăbușește.

El a făcut aceste declaraţii miercuri, 14 septembrie, la Strasbourg, în faţa europarlamentarilor, pe care i-a avertizat că trebuie să acţioneze rapid pentru a preveni un pericol major pentru UE, relatează EUObserver, citat de Mediafax. Referindu-se la un raport recent intitulat “Prăbușirea zonei euro – consecinţele”, realizat de gigantul financiar elveţian UBS, el a declarat: ” Fără îndoială suntem în pericol. Europa este în pericol“. Documentul

nu a putut, desigur, păstra denumirea Moscoviei, care își avea capitala la Moscova, și a hotărât s-o numească Rusia, o formă grecizată a Ruteniei (Ρωσία), ţinând seama că Novgorodul și toată partea nordică a ţaratului a aparţinut cândva Ruteniei. Totodată, trebuie să ţinem minte că Petru I, în perioada respectivă, stăpânea deja de o jumătate de secol Rutenia istorică, Ucraina devenind aliata Moscoviei în anul 1654, fiind apoi cotropită și lipsită de orice semn al vechii ei independenţe.

UBS, o instituţie cunoscută pentru analizele sale sobre, a avertizat că din punct de vedere istoric, uniunile monetare nu se prăbușesc fără un război civil sau alte forme de reacţii autoritare.

Ministrul polonez a mers până la a avertiza asupra dublării ratei șomajului în doi ani “chiar și în ţările bogate”. El și-a încheiat comentariile relatând o conversaţie recentă cu un vechi prieteni care conduce în prezent o bancă mare. “Vorbeam despre criza din zona euro. El mi-a spus: Știi, toate aceste șocuri politice, economice, ar fi foarte neobișnuit ca în următorii zece ani să evităm un război. Un război doamnelor și domnilor. Mă gândesc într-adevăr să obţin carte verde pentru copiii mei în Statele Unite”, a declarat el.

Sursa: ziuaveche.ro

„Din punct de vedere legislativ, poziţia Patriarhiei Române în Ucraina poate fi aceeași ca și a Patriarhiei de Kiev. Legislaţia ucraineană nu conţine și nici nu poate să conţină nici un fel de interdicţii privind dezvoltarea în ţara noastră a comunităţilor, iar în viitor și a eparhiilor oricărei patriarhii”, a explicat Andrei Iuraș.

Potrivit dumnealui, în acest caz este vorba de două planuri: legislativ și religios. „Nimeni nu le poate interzice credincioșilor care doresc să aparţină de Patriarhia Română, să creeze aici jurisdicţia acesteia. În Ucraina activează și Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Frontierelor, și Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi, și alţii. De aceea, și cei care doresc să aparţină de Patriarhia Română au același drept. Cu totul altceva este atitudinea Bisericii Ruse, care dorește să-și păs-

treze influenţa asupra parohiilor de limbă română, mai cu seamă asupra parohiilor din regiunea Cernăuţi, unde există peste o sută de asemenea parohii. Totodată, aceasta se referă și la partea de sud a regiunii Odesa”.

Docentul Andrei Iuraș consideră că Eparhia de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse încalcă nu doar limitele impuse de canoanele Bisericii, dar și limitele oricărei logici și ale bunului-simţ. „Patriarhia Moscovei declară „necanonicitatea” Bisericii Române, care este perfect canonică sub toate aspectele, doar pentru faptul că Patriarhia Română activează Docent Andrei Iuraș fără coordonare pe un teritoriu pe care Biserica Rusă îl consideră ca fiind al ei. juridică. Înregistrarea unei eparhii se face cu Patriarhia Moscovei a ajuns chiar să considere aprobarea organelor centrale bisericești. Pe că sfintele taine ar fi „lipsite de har”, iar Sfânta când o parohie este înregistrată de stat dacă în Liturgie – „nevalidă”.” acest sens își exprimă voinţa 10-20 de persoane Andrei Iuraș este convins că asemenea acţi- care doresc să-și practice credinţa. Nimeni nu uni ale eparhiei Bisericii Ortodoxe ruse repre- este în drept să le interzică acest fapt. zintă un populism aferist, o poziţie agresivă și „Consider în mod univoc că, mai devreme teama de o concurenţă demnă. sau mai târziu, parohiile de limbă română din Specialistul în domeniul religiei a subliniat cadrul Bisericii Ortodoxe din Ucraina (Patriarhia că fiecare parohie dispune de personalitate Moscovei) se vor desprinde de aceasta și vor reveni la Biserica Ortodoxă Română. Este doar o chestiune de timp”, consideră Andrei Iuraș.

Amintim că la 16 iulie, grănicerii ucraineni au reţinut un grup de jurnaliști români și de reprezentanţi ai societăţii civile. Aceștia se deplasau la sfinţirea bisericii din satul Kamâșovka (Hagi Curda), raionul Ismail, regiunea Odesa. Este vorba despre prima parohie a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina. Mitropolia Basarabiei, în comuniune canonică cu Patriarhia Română, care cuprinde parohii din spaţiul fostei URSS, a și calificat aceste acţiuni drept o încălcare a drepturilor omului, iar Eparhia de Odesa (Patriarhia Moscovei) a fost calificată drept „românofobă”.

Respingând orice acuzaţie de „necanonicitate”, Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei (Patriarhia Română) a remarcat următoarele: „toţi clericii, toate slujbele și toate tainele bisericești din parohiile din Republica Moldova și din Ucraina sunt perfect canonice și valide, dat fiind că noi activăm în cadrul unei Biserici canonice – Patriarhia Română”.

Ihor LUBYANOV, GAZETA PO-UKRAINSKI, KIEV

FLUX EDI|IA DE VINERI

Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii Vă prezentăm textul Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii: “România și Statele Unite ale Americii (Statele Unite) împărtășesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum și voinţa de a răspunde provocărilor și ameninţărilor comune. Legături puternice și profunde leagă popoarele României și Statelor Unite prin relaţii culturale, economice și știinţifice.

Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă și în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă și a schimburilor culturale.

Credem că dezvoltarea continuă a unui Parteneriat Strategic durabil și pe termen lung consolidează securitatea României și a Statelor Unite, precum și a spaţiului euroatlantic. Piatra de temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va fi considerat un atac armat împotriva tuturor membrilor săi. România și Statele Unite recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale și colective prin conlucrarea în cadrul NATO, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite și cu dreptul internaţional.

Astăzi, cooperarea în domeniul securităţii între România și Statele Unite este robustă. Salutăm faptul că România și Statele Unite au ajuns la un acord privind amplasarea în România a elementelor Sistemului din Europa al Statelor Unite de Apărare împotriva Rachetelor realizat printr-o Abordare Adaptivă în Etape, care reprezintă o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, la 3 mai 2011, România și Statele Unite au anunţat selectarea bazei aeriene de la Deveselu ca loc de amplasare a facilităţii antirachetă, reafirmând astfel angajamentul ambelor state pentru apărarea antirachetă. Se anticipează ca amplasarea sistemului să aibă loc în orizontul de timp al anului 2015. România și Statele Unite salută decizia NATO din noiembrie 2010 de a dezvolta o capabilitate de apărare împotriva rachetelor care să ofere acoperire și protecţie depline pentru toate populaţiile, teritoriile și forţele NATO din Europa. Facilitatea de la Deveselu este o componentă importantă a acestei capabilităţi.

România și Statele Unite cooperează, de asemenea, în mod mai extins și cu succes în domeniul securităţii, inclusiv prin intermediul Task Force East, prin oferirea posibilităţii Comandamentului European al Statelor Unite și serviciilor acestuia de a desfășura în mod periodic unităţi în România, pentru a conlucra cu partenerii români, prin realizarea eficientă de exerciţii de antrenament cu forţele armate din regiunile Europei Centrale și Mării Negre. Această cooperare s-a realizat pe baza Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la București la 6 decembrie 2005. Intenţionăm să lucrăm împreună la o abordare regională care poate ajuta statele europene interesate să își modernizeze forţele aeriene.

România și Statele Unite au realizat, de asemenea, un parteneriat eficient atât în plan bilateral, cât și în contextul operaţiunilor NATO, cum ar fi Misiunea de Antrenament NATO în Irak, Forţa Internaţională de Asistenţă în domeniul Securităţii în Afganistan, Kosovo Force (KFOR), Operaţiunea Unified Protector în Libia, precum și în alte operaţii, cum ar fi Operaţiunea Enduring Freedom sau Operaţiunea Iraqi Freedom. Statele Unite salută aprobarea de către România a solicitării Statelor Unite de a utiliza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanţa ca punct logistic central pentru tranzitul materialului militar al SUA înspre și dinspre Afganistan și alte zone de operaţiuni. Ambele state sunt încredinţate că o astfel de cooperare aduce beneficii reciproce pe termen lung relaţiei noastre în domeniul securităţii și întărește Alianţa NATO. Continuăm să susţinem oportunităţile pentru creșterea comerţului și investiţiilor, a cooperării între comunităţile de afaceri și dezvoltarea cooperării industriale și tehnologice mai aprofundate.

Președintele Obama a andosat legislaţia coiniţiată de un număr de membri ai Congresului care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare.

Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv.

Urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins și mai profund, România și Statele Unite au identificat următoarele domenii de cooperare întărită: * Sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice și capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României și a Statelor Unite, precum și a aliaţilor europeni ai NATO, și întărește stabilitatea regională; * Dezarmarea, neproliferarea și controlul armamentelor; * Combaterea terorismului și gestionarea altor riscuri și ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii; * Cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii și a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare și al materialelor conexe; * Cooperarea regională și stabilitatea, inclusiv în Europa de Est și în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euroatlantice și căutarea de soluţii pentru conflictele îngheţate; * Comerţul și investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă și integritate publică; * Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor și rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de șist, precum și urmărirea surselor alternative de energie curată și liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei; * Democraţia și statul de drept, drepturile omului și buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, și promovarea reformelor și consolidarea democraţiei în aceste ţări. În plus, acţiunea noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor și calitatea noastră de membri în Consiliul Drepturilor Omului al ONU reprezintă iniţiative valoroase; * Educaţia, cercetarea și contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri și cercetători din domeniul academic și știinţific; * Știinţa și tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice și știinţifice.

Parteneriatul nostru Strategic durabil și dinamic este de natură să consolideze securitatea și prosperitatea României și Statelor Unite și anticipăm cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare. ” Washington, D.C., 13 septembrie 2011 După: ziuaveche.ro

16 SEPTEMBRIE 2011

Extern

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

România este sub scutul antirachetă Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, au semnat, marţi, 13 septembrie, la Washington, acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA-România.

Pe 1 septembrie, cu prilejul reuniunii anuale a diplomaţiei române, președintele Traian Băsescu le atrăgea atenţia ambasadorilor români că „într-un timp relativ scurt” se va produce semnarea acordului între România și SUA privind scutul antirachetă. „S-a finalizat negocierea acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României, parafarea s-a produs. Probabil, într-un timp relativ scurt se va produce și semnarea acordului între România și SUA, urmând apoi ratificarea în Parlament”, le-a transmis Băsescu diplomaţilor români.

El a ţinut să sublinieze și importanţa Summitului NATO care va avea loc anul viitor la Chicago, făcând apel la diplomaţii români pentru a face cunoscută poziţia României în marja respectivei reuniuni. „Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să înceapă demersurile pentru ca acest summit să se finalizeze, din punctul nostru de vedere, cu adoptarea noului concept de apărare și descurajare și un al doilea obiectiv - obţinerea de progrese în realizarea și implementarea sistemului antirachetă NATO. Deci, noi vom putea spune că summitul de la Chicago a fost un summit reușit din punctul de vedere al României, dacă aceste două obiective se ating”, a completat șeful statului.

Pe 3 mai, președintele Băsescu a anunţat că sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, după ce a fost convocată o ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. „Am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de

sistemul antirachetă american.

Comandantul bazei este ofiţer român, nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată și de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500”, declara șeful statului, la acea dată.

Băsescu a mai punctat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română.

Baza militară de la Deveselu, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională din anul 2002.

Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare și se află într-o stare bună.

CSAT a aprobat, pe 4 februarie 2010, invitaţia părţii americane, transmisă de președintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa (SURSA: Agerpres).

Clinton: Acordul privind scutul va poziţiona România ca actor central în arhitectura antirachetă NATO Hillary Clinton a declarat după semnarea acordului privind amplasarea de elemente antirachetă în SUA, că acest document va poziţiona România ca un actor central în viitoarea arhitectură antirachetă a NATO. „Datorită angajamentului președintelui României și al președintelui Barack Obama, am semnat astăzi acest acord important”, a spus Hillary Clinton.

Ea a apreciat că acest document reprezintă un pas esenţial în contracararea ameninţărilor cu rachete balistice care reprezintă un risc din ce în ce mai crescut. „Iniţiativa va poziţiona

Scutul va proteja şi Republica Moldova Într-un interviu acordat anul trecut ziuaveche.ro, ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţă, declara că scutul american antirachetă, ce urmează a fi instalat în România, va influenţa pozitiv securitatea ţării, pentru că “securitatea aeriană a României se va extinde mai departe de hotarele ei terestre”. “Consider că intenţia României de a instala pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă este o problemă internă a României. În ceea ce privește Republica Moldova, pot să vă spun că din punct de vedere militar, scutul antirachetă nu va influenţa negativ securitatea ţării noastre. Dimpotrivă, în caz de instalare a elementelor scutului antirachetă, securitatea aeriană a României se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. În aceste circumstanţe, datorită tehnologiilor performante pe care le oferă interceptorii tereștri ai scutului antirachetă și natura pozitivă a relaţiilor dintre Republica Moldova și România, securitatea și apărarea spaţiului aerian al Republicii Moldova ar putea spori”, spunea în 2010 Vitalie Marinuţă.

După karadeniz-press.ro

România ca un actor central în viitoarea arhitectură antirachetă a NATO”, a spus ea.

Baconschi: Stăm alături de voi, cum am stat totdeauna Teodor Baconschi a declarat că România este hotărâtă să participe la eforturile privind securitatea globală, iar vizita președintelui Traian Băsescu la Washington este o dovadă în acest sens. „Acest moment vine la două zile după ce toată lumea a comemorat, alături de poporul american, oribilele atacuri de la 11 septembrie. Stăm alături de voi, cum am stat întotdeauna.

Vântul schimbării din lumea arabă arată că merită de luptat pentru schimbări”, a spus Baconschi.

El a adăugat că, în calitatea sa de „membru al lumii libere și partener strategic al SUA, România este hotărâtă să participe la eforturile privind securitatea globală”. „Vizita președintelui Traian Băsescu la Washington confirmă această abordare pentru securitatea globală”, a precizat șeful diplomaţiei române.

Semnarea documentului se produce la un an și jumătate de la anunţul privind decizia de participare a României la acest sistem, în 4 februarie 2010.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă o cronologie a procesului de negociere a acordului cu SUA privind scutul antirachetă: - 17 septembrie 2009: Președintele SUA anunţă decizia de a dezvolta sistemul de apărare antirachetă în Europa pe o bază conceptuală nouă menită să consolideze apărarea forţelor desfășurate în teatrele de operaţii, precum și pe aceea a aliaţilor, partenerilor și a teritoriului SUA; - 22 octombrie 2009: Vicepreședintele american Joseph Biden face o vizită la București, prilej cu care discută și despre programul de apărare privind

sistemul antirachetă propus de președintele Barack Obama.

După convorbirile cu președintele Băsescu, Biden declară într-o conferinţă de presă că apreciază foarte mult faptul că Bucureștiul “a adoptat cu braţele deschise noul sistem de apărare antirachetă” pe care SUA deciseseră să îl introducă în Europa; - 16 noiembrie 2009: Secretarul de Stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, se întâlnește, la Washington, cu oficiali din Departamentul de Stat, Pentagon și Consiliul Securităţii Naţionale, ocazie cu care transmite disponibilitatea părţii române de continuare a discuţiilor privind perspectivele noului proiect al sistemului antirachetă; - 4 februarie 2010: SUA invită oficial România să participe la sistemul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de către Ellen Tauscher, subsecretar de Stat pentru controlul armamentelor. În aceeași zi, CSAT aprobă propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a planului Administraţiei Obama de abordare adaptivă în etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Totodată, are loc o primă rundă de consultări prealabile începerii negocierilor; - 11 mai 2010: Are loc la București o rundă de consultări tehnice aprofundate românoamericane. Agenda discuţiilor a inclus un amplu schimb de vederi privind aspectele tehnice și juridice ale cooperării în domeniul apărării antirachetă; - 17-18 iunie 2010: Are loc vizita la București a unei delegaţii americane conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internaţională.

Vizita marchează momentul deschiderii oficiale a negocierilor bilaterale româno-americane pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă,

în scopul încheierii acordurilor bilaterale și, respectiv, a aranjamentelor de punere în practică necesare. Șefii celor două delegaţii de negociatori sunt Ellen Tauscher, subsecretar de Stat al SUA, și Bogdan Aurescu, secretar de Stat în MAE român; - 26-27 iulie 2010: A doua rundă de negocieri românoamericane, la București. MAE precizează, la încheierea rundei, că negocierile au vizat cadrul juridic care va reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă în Europa, fiind înregistrate progrese semnificative; - 17 septembrie 2010: A treia rundă de negocieri bilaterale, la București. Discuţiile au fost precedate de o reuniune a grupului de lucru mixt româno-american pentru analiza locaţiilor posibile pentru instalarea componentelor sistemului în România. MAE precizează că și în această rundă de negocieri au fost înregistrate importante progrese; - 14 decembrie 2010: A patra rundă de negocieri bilaterale, la București. MAE anunţă că cele două delegaţii au continuat negocierea cadrului juridic care va reglementa cooperarea bilaterală în domeniul apărării antirachetă. Cu acest prilej, au fost clarificate o serie de elemente din rundele anterioare, fiind înregistrate progrese importante în procesul de negociere; - 8 martie 2011: A cincea rundă de negocieri bilaterale, la București. Potrivit MAE, au fost evaluate progresele înregistrate în activitatea grupului tehnic mixt însărcinat cu identificarea locaţiei în care va fi instalat sistemul antirachetă.

Potrivit sursei citate, în marja sesiunii de negociere, șefii celor două delegaţii au avut o întrevedere bilaterală în timpul căreia au trecut în revistă chestiuni de securitate de interes comun, precum și evoluţii relevante din ultima perioadă de pe plan

NATO salută semnarea acordului privind scutul antirachetă de către România şi SUA Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat miercuri, 14 septembrie, semnarea, la Washington, a acordului privind scutul american antirachetă, de către secretarul american de Stat, Hillary Clinton, și ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, potrivit unui comunicat oficial.

“Salut semnarea acordului în baza căruia Statele Unite vor amplasa interceptori antirachetă în România. Instalarea acestor interceptori defensivi va fi un element important al capacităţii de apărare antirachetă a NATO, asupra căreia s-a convenit la summitul de la Lisabona din noiembrie”, afirmă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Acest acord reprezintă un alt pas important în efortul Alianţei de a se apăra împotriva ameninţărilor antirachetă curente și viitoare, a adăugat el, subliniind că “interceptorii din România vor contribui, în mod semnificativ, la protejarea teritoriului european, a populaţiei și forţelor împotriva unei ameninţări tot mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice”.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, marţi, la Washington, Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România. Semnarea a avut loc la scurt timp după întâlniri între președintele SUA, Barack Obama, vicepreședintele Joe Biden și șeful statului român, Traian Băsescu.

Semnarea documentului se produce la un an și jumătate de la anunţul privind decizia de participare a României la acest sistem, în 4 februarie 2010.

Potrivit unor documente americane, referitoare la sistemul care va fi amplasat în judeţul Olt, SUA și România au selectat împreună în cadrul negocierilor locaţia de la Deveselu, ca fiind potrivită pentru amplasarea sistemului de apărare antirachetă american care implică interceptoare de tip SM-3, cunoscute și sub numele de «Aegis Ashore System».

Aici va fi amplasat un radar de ghidare a interceptoarelor (radar deckhouse) și module conţinând interceptoare SM-3.

„În această dimineaţă (14 septembrie – n.n.), președintele Obama s-a alăturat întâlnirii dintre vicepreședintele Biden și președintele României, Traian Băsescu, în Roosevelt Room. Președintele l-a invitat pe președintele Băsescu în Biroul Oval,

împreună cu vicepreședintele”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Obama a subliniat alianţa strânsă dintre Statele Unite și România și i-a mulţumit președintelui Băsescu pentru parteneriatul său puternic. Președintele american l-a felicitat pe omologul său român în legătură cu Acordul SUA-România privind Apărarea Antirachetă, care exemplifică angajamentul de a consolida NATO și de a asigura aliaţii cu capacităţile necesare pentru a se confrunta cu ameninţările secolului XXI. Obama l-a felicitat, de asemenea, pe Băsescu pentru Declaraţia comună SUA-

România privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI. Ambele documente au fost încheiate în timpul vizitei președintelui Băsescu.

Președintele american i-a mulţumit, de asemenea, omologului său român pentru acţiunile sale în cadrul NATO în timp ce Alianţa Nord-Atlantică se pregătește pentru summitul de la Chicago din mai 2012, și pentru sacrificiul militarilor români în Afganistan și în alte zone. El i-a mulţumit lui Băsescu pentru contribuţiile României la misiunea ISAF. Președintele Băsescu a discutat despre rolul important pe care România îl poate

Sursa: mediafax.ro

ANALIST FRANCEZ:

Acordul SUARomânia este un demers politic, nu o necesitate militară

juca în susţinerea și progresul democraţiei, atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu, în plină „primăvară arabă”.

Vicepreședintele Biden a salutat consolidarea parteneriatului strategic SUARomânia.

Biden și Băsescu au discutat, de asemenea, despre reformele politice și economice în curs în România și scopul comun de a încuraja stabilitatea în Balcani. Ei au discutat și despre îngrijorările privind situaţia din Siria și au convenit să se consulte reciproc pe viitor.

Acordul încheiat între Washington și București privind instalarea unui scut antirachetă în România este mai mult un demers politic decât o necesitate militară, care ar putea conduce la o nouă cursă a înarmării, afirmă un analist francez citat de Russia Today, în pagina electronică. „Nimeni nu crede cu adevărat că există posibilitatea ca Iranul să atace Europa - rachetele sale nu pot ajunge în Europa Occidentală”, a declarat Pierre Guerlain, profesor la Universitatea din Paris. „Washingtonul vrea, probabil, să reasigure ţările foste satelit ale Uniunii Sovietice. Este o mutare politică, cu greu (poate fi descrisă drept) o necesitate militară”, a explicat el.

Demersul Washingtonului intervine însă într-un moment dificil din punct de vedere financiar, a subliniat Guerlain, în timp ce Statele Unite se confruntă cu o rată foarte ridicată a șomajului.

România, la rândul ei, este nerăbdătoare să își demonstreze independenţa faţă de Moscova, a adăugat el. „Este o modalitate de a se opune Rusiei, ceea ce s-ar putea transforma, poate, într-un fel de nouă cursă a înarmării, care este total fără sens”, a afirmat analistul. „Nu numai lipsa de eficienţă a scutului este problematică, ci și faptul că acesta va costa mult atât Statele Unite, cât și Rusia”, a conchis el.

www.mediafax.ro

Sursa: Mediafax

Sursa: mediafax.ro

Casa Albă: Barack Obama salută semnarea acordului privind scutul antirachetă Președintele american Barack Obama a salutat semnarea, la Washington, a acordului româno-american privind scutul antirachetă, în timp ce l-a primit pe președintele român Traian Băsescu în Biroul Oval, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

internaţional și din cadrul NATO. De asemenea, șefii celor două delegaţii au avut o întrevedere bilaterală în timpul căreia au trecut în revistă chestiuni de securitate, precum și evoluţii relevante din ultima perioadă de pe plan internaţional și din cadrul NATO. - 6 aprilie 2011: A șasea rundă de negocieri bilaterale, la București. MAE precizează la finalul negocierilor că “au fost abordate chestiunile juridice sensibile încă neclarificate și problemele de ordin tehnic și juridic referitoare la instrumentele de punere în aplicare a Acordului”; - 3 mai 2011: Președintele Traian Băsescu anunţă decizia CSAT privind aprobarea amplasării componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu, în judeţul Olt; - 4 mai 2011: Are loc cea de-a șaptea rundă de negocieri bilaterale, la București. Cu acest prilej, textul Acordului care reglementează participarea României la sistem a fost convenit la nivelul celor două delegaţii; - 7 iunie 2011: Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România este parafat, la Washington, de Bogdan Aurescu și Ellen Tauscher, șefii celor două echipe de negociatori; - 4 iulie 2011: Ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein, se declară optimist în ceea ce privește semnarea, în acest an, a acordului privind scutul antirachetă, el spunând însă că acesta nu va fi semnat la nivel de șefi de stat; -14 iulie 2011: Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, declară, la rândul său, că acordul privind scutul antirachetă va fi semnat de șefii diplomaţiilor română și americană, el adăugând că în prezent se lucrează pentru stabilirea condiţiilor în care documentul să fie semnat cât mai rapid.

8

16 SEPTEMBRIE 2011

2082. Lui Valentin MÂNDÂCANU, cu prilejul jubileului de 80 de ani din ziua nașterii Astăzi, mâine și la anul Și cât viaţa ne-a permite Să-l slăvim pe Mândâcanu Cu „cuvinte potrivite”.

Titus ȘTIRBU. 30.07.2010 2083. Ne-am bucurat când l-am văzut voinic și sănătos și pe ilustrul lingvist Valentin MÂNDÂCANU, pe care, anul trecut, l-am aflat grav bolnav. În anul curent împlinește 80 de ani… La despărţire, maestrul ne-a dăruit ultima sa carte – „Spărturi în gheaţa tăcerii”, un testament către urmași, lăsat de cel care ne-a readus veșmântul fiinţei noastre – grafia latină.

Nicolae ROIBU, corespondent la „Timpul”. Test conceput în urma vizitei pe care autorul mi-a făcut-o de Paști, 2010 2084. „Veșmântul fiinţei noastre” e prima lucrare tipărită în RSSM, în care dogma „limbii moldovenești de sine stătătoare” a fost supusă unui examen politic destul de minuţios (…) și s-a subliniat deschis necesitatea folosirii „limbii materne” nu numai ca „limbă de utilizare domestică”, ci și în toate sferele activităţii umane, s-a subliniat necesitatea lărgirii funcţiilor ei sociale. La insistenţa CC al PCM, unele părţi ale articolului au fost omise, iar altele au fost „atenuate”, mai ales acelea unde se vorbea de necesitatea revenirii la alfabetul latin.

Cu toate acestea, încă înainte de a fi publicat, nenumărate copii ale acestui eseu au circulat prin toată republica, antrenând întreaga populaţie în discuţii despre limbă și alfabet.

PCM răspunde prin intermediul unui raport al lui N. Bondarciuc, secretar al CC al PCM, responsabil cu problemele ideologiei… La plenara Comitetului de partid Chișinău din 26 martie 1988 este arătată importanţa deosebită a bilingvismului pentru RSSM, infirmându-se „zvonurile” privind „propunerile unor reprezentanţi ai intelectualităţii de creaţie despre trecerea scrierii moldovenești la cea cu caractere latine…” „Schimbarea alfabetului slavon, menţiona N. Bondarciuc, poate să lipsească de știinţa de carte o bună parte din populaţie, să aducă o pagubă ireparabilă culturii sovietice moldovenești. E judicios oare să ne dezicem de tradiţiile strămoșilor noștri pentru a le fi pe plac unor persoane ce au interese îndoielnice? Oare avem dreptul să ignorăm tradiţiile culturale de secole ale poporului nostru? Răspunsul poate fi unul singur: nu și nu! (net i net!)”…

Gheorghe NEGRU. Politica et-

Valentin Mândâcanu

nolingvistică în RSS Moldovenească. „Prut internaţional”, 2000 2085. Decan de vârstă al jurnalisticii din Rep. Moldova, Valentin Mândâcanu, rămâne în slujba limbii române și orice greșeală de limbă este ca o ofensă adusă muncii depuse de-a lungul anilor de acest mare cărturar. „Sursele de lumină” publicate săptămânal în ziarul „Flux” vorbesc de la sine despre menirea acestei personalităţi în cultura românească și în special în spaţiul românesc din Basarabia. Ne bucurăm enorm să-l știm alături și-i mulţumim din suflet pentru învăţămintele lui părintești.

Redacţia „Flux” îi urează LA MULŢI ANI cu multă lumină și sănătate lui Valentin MÂNDÂCANU! „Flux”, 25 iulie 2008 2086. Rușii au intrat în URSS ca ruși și au ieșit tot așa. În cazul RM, situaţia e mai complexă. O observaţie a reputatului Valentin MÂNDÂCANU, după care „fără interbelicul românesc RM ar fi astăzi o Transnistrie mai extinsă” este perfect justă.

Dan DUNGACIU, în „Timpul”, 4 iunie 2010 2087. Aș vrea să menţionez că volumul lui Valentin Mândâcanu „Cuvântul potrivit la locul potrivit” a fost o comoară pentru toţi care veghează la corectitudinea limbii române, o carte de căpătâi…

Ludmila BULAT. Izvoare de lumină. Chișinău, 2005 2088. Cu ani în urmă, îl auzeam pe dl Valentin Mândâcanu, distins filolog, traducător și ziarist, indignându-se: „Cum poate cineva să spună, sau să scrie, „candidat în deputaţi”?!

Sau „candidat în membri”?! Aceste îmbinări, de o absurditate evidentă, sunt niște calcuri ce s-au înfipt ca niște cuţite în spiritul limbii noastre!”

Aceeași situaţie e, credem noi, și în cazul lui în rezultatul, de care nu ne putem debarasa nicidecum.

Igor NAGACEVSCHI. O rană mare, purulentă. „Viaţa Basarabiei”, noiembrie 2002 2089. Așa a rânduit Creatorul pe lumea asta: Șerpii să se târască, iar vulturii să zboare în tăriile cerului…

Iurie ROȘCA Notă. Vulturul nostru, Iu. Roșca, își continuă gândul: Se știe de când lumea că Adevărul e cu Dumnezeu, iar minciuna cu ucigă-l crucea…

Sus fruntea, oameni ai Binelui și ai frumosului!

Să fim pururi cu Împăratul ceresc, Duhul Adevărului, Judecătorul, Mângâietorul nostru!

G`ndul s=pt=m`nii „Doar cei înţelepţi stăpânesc ideile; cea mai mare parte a oamenilor sunt stăpâniţi de idei”.

Samuel Taylor Coleridge

Chişinău fără monumentele istorice = Chişinău fără identitate Ziarul FLUX a publicat de-a lungul ultimilor ani o serie de materiale despre patrimoniul cultural și arhitectural al orașului Chișinău, dar și al întregii republici. În pofida faptului că subiectul distrugerii monumentelor istorice și de arhitectură trezește tot mai multe discuţii în societate, capitala rămâne în continuare fără monumente, distrugerile nu încetează, din contra, pierdem lunar câte un monument istoric în Chișinău și nimeni nu poate da de urma celor responsabili de aceste distrugeri. În scurt timp, riscăm să devenim singurul oraș din Europa care nu are un centru istoric. De ce este importantă păstrarea, restaurarea și protejarea monumentelor istorice și de arhitectură? Ce importanţă au ele pentru noi ca stat, ca naţiune?

Cum poate istoria să ne schimbe viitorul? La aceste, dar și multe alte întrebări au răsunat răspunsuri și au fost propuse soluţii în cadrul unui eveniment care a avut loc la începutul săptămânii curente.

Timp de două zile, la 12 și 13 septembrie, la Chișinău a avut loc o conferinţă cu genericul „Identităţile Chișinăului”. Evenimentul a întrunit la masa de dialog istorici și scriitori, arhitecţi și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști și antropologi urbani, reprezentând mediile știinţifice și culturale, tagmele profesionale, sectorul asociativ și administraţia publică locală a municipiului Chișinău. În cadrul conferinţei au fost prezentate peste 30 de comunicări ale unor autori din Republica Moldova, România, Suedia, printre care: Bo LARSSON, dr. conf., Universitatea din Lund, Suedia; Adrian CRĂCIUNESCU, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism

Aspectele identitare ale Chișinăului, fie istorice, spaţiale sau culturale, sunt strâns legate de caracterul Centrului istoric, zonă care poartă amprenta etapei iniţiale de fondare a localităţii.

Geografiile care s-au suprapus acestui topos (cea reală, topografică, a colinelor, văilor, a cheilor Bâcului și a izvoarelor, cea simbolică, istorică și culturală deopotrivă, a drumurilor și străzilor, construcţiilor, bisericilor și lăcașelor de cult, a românilor (moldovenilor), rușilor, evreilor, rutenilor, armenilor, polonezilor, bulgarilor, grecilor, dar și cea psihogeografică a relaţiei afective cu spaţiul) stau înscrise sub semnul apei și rezonează aproape psihedelic atât în sentimentul de topofilie al unora, cât și în sentimentul de topofobie al altora. Pentru unii orașul manifestă virtute. Pentru alţii, doar viciu. Practica urbanităţii fiind întreruptă de câteva ori în ultimii 200 de ani pentru populaţiile care constituiau majoritatea statistică sau administrativă, sau culturală, nu s-a reușit constituirea unei identităţi urbane transmisibile peste cel puţin trei generaţii, dacă nu cinci. Spiritul locului intră în relaţii dificile cu fiinţe fracturate biografic, cultural și identitar, pe jumătate rurali, pe jumătate urbani, pe jumătate români, pe jumătate moldoveni, pe jumătate sefarzi, pe jumătate așchenazi, pe jumătate ucraineni (bulgari, găgăuzi...), pe jumătate ruși.

Tipologia vizibilă corespunde principiului punct – contrapunct și poate fi continuată în topos: pe de o parte, „orașul de jos”, bazarul vechi, soborul vechi, arcul Bâcului, de cealaltă, „orașul de sus”, bazarul nou, soborul nou și coarda întinsă a bulevardului central care ochește pe linia săgeţii ce trece prin Arc, Clopotniţă, Catedrală și bd. Gr. Vieru tocmai nord-estul. Spiritul locului rămâne însă dincolo de bine și de rău.

Orice strategie de dezvoltare a acestui topos va trebui să ţină cont de unitatea fiinţei colective în structura ei ontologică. În acest sens, practica ar trebui să se ghideze de filozofia Declaraţiei de la Quebec, redactată de ICOMOS în 2008, care definește spiritul locului ca „ansamblul elementelor materiale (situri, peisaje, construcţii, drumuri, obiecte) și imateriale (memorie, povestiri orale, documente scrise, ritualuri, festivaluri, meserii, cunoștinţe tradiţionale, valori, texturi, culori, parfumuri), adică elementele fizice și spirituale care conferă locului sens, valoare, emoţie și mister”.

Din punct de vedere istoric, Chișinăul a

avut parte de trei decizii cardinale de planificare a dezvoltării. În 1834 a fost aprobat, prin semnătura monarhului rus Nicolai I, primul plan general care a determinat principiile de dezvoltare urbană pentru o sută de ani înainte.

Prin acel proiect au și fost stabilite elementele urbane formative de bază: centrul orașului, piaţa principală, grădina publică (a catedralei orășenești), trama stradală rectangulară pentru orașul nou, ”orașul de sus”. După cel de-al Doilea Război Mondial, când 78 la sută din fondul construit al orașului era distrus sau deteriorat, a fost elaborat planul general de reconstrucţie și dezvoltare, cunoscut ca ”planul academicianului Șciusev” (autor și al Mausoleului Lenin din Piaţa Roșie, Moscova, 1930): orașul a fost extins cu trei sectoare noi, Râșcani, Botanica, Buiucani, iar orașul vechi, ”medieval”, a fost ”fracturat” de un bulevard nou, actualmente bd. Grigore Vieru.

Ultima din deciziile fundamentale de dezvoltare a fost Hotărârea Sovietului de Miniștri al URSS din 1970 ”Cu privire la măsurile de dezvoltare a Chișinăului”, când a fost alocată suma de un miliard de ruble sovietice, atât pentru construcţia edificiilor administrative și culturale în centrul istoric și dezvoltarea sectoarelor noi, Râșcani, Botanica, Buiucani, сât și pentru extinderea orașului cu încă un sector, Ciocana. Între anii 1986 și 1989 a mai fost pregătit și aprobat un Plan Urbanistic General, însă de prevederile acestuia s-a ţinut cont doar aleatoriu. Ideologia acelei viziuni a fost depășită de transformările survenite la disoluţia URSS, după declararea independenţei statale a Republicii Moldova.

Astăzi, municipiul Chișinău participă la Zilele Europene ale este capitala unui mic stat sudPatrimoniului, care se desfășoară est european, vecin Uniunii în fiecare an în luna septembrie, Europene din 2007, și ca multe oferind publicului acces la noi alte localităţi din Europa de Est, valori culturale. Manifestările este în căutarea unui model de organizate în cadrul acestui evedezvoltare sustenabilă. Acest niment pun accent pe aptitudini deziderat trebuie să reprezinte și tradiţii locale, arhitectura și un concept strategic de dezvoloperele de artă, însă scopul mai tare, de evoluţie socioeconolarg este apropierea faţă de pamică, ce ar cuprinde aspectele trimoniul cultural, conștientizarea spaţiale, materiale și imateriale sentimentului de apartenenţă ale dezvoltării. Bineînţeles, pucomună la valorile ţării, ale reginerea lui în practică necesită un unii, orașului sau mediului rural, management urban proactiv, contribuind la buna înţelegere astfel că politicienii vor trebui să între cetăţeni. adopte o atitudine managerială Expoziţia va rămâne deschisă în guvernarea orașului, punând până pe 15 noiembrie 2011. accent pe o politică integrată, care să reunească aspectele calităţii vieţii cu promovarea imaginii, atragerea de subvenţii, îmbunătăţirea avantajelor competitive ale orașului. Sunt trei factori principali care trebuie luaţi în considerare în vederea elaborării unui concept integrat de dezvoltare a Chișinăului.

Primo. În condiţiile globalizării și extinderii Uniunii Europene spre Est, povocările majore pentru Chișinău sunt legate de transformarea lui dintr-un oraș periferic, situat la frontiera spaţiilor euroatlantic și euroasiatic, într-un centru regional de convergenţă economică și spirituală atât pentru Europa balcanică, cât și pentru zona de

Soroca va consemna Zilele Europene ale Patrimoniului printr-o expoziţie de artă contemporană

Evenimentul, o premieră pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca, cuprinde 33 de opere semnificative de pictură și sculptură din colecţia de Artă Naţională a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, realizate în perioada anilor 1920-2000 de

artiști precum: Auguste Baillayre, Eugenia Maleșevschi, Alexandru Plămădeală, Moisei Gamburd, Ada Zevina, Lazăr Dubinovschi, Claudia Cobizeva, Alexandra Picunova, Galina Dubrovina, Mihai Grecu, Elena Bontea, Eleonora Romanescu, Dimitrie Peicev, Sergiu Cuciuc, Tudor Cataraga, Dumitru Verdianu, Ion Zderciuc ș. a. O parte din lucrările expuse sunt premiate în cadrul concursurilor ”Saloanele Moldovei”, „Bienala internaţională de pictură-2009”. Printre acestea: „Palimpsest” de Ilie Boca, „Omul scândură” de Mircea Roman, „Veranda” de Constantin Flondor.

Printre tablourile expuse se

regăsesc și lucrări donate muzeului: „Natură statică cu pești” de August Bayllaire, „Autoportret” de Eugenia Maleșevschi, „Peisaj din Soroca” de Ada Zevin, „Marea dragoste” al lui Crisanti de Gheorghe Anghel.

Expoziţia face parte din șirul de evenimente organizate cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Lansate în 1985, Zilele Europene ale Patrimoniului au fost organizate începând din 1999, ca iniţiativă comună a Uniunii Europene și a Consiliului Europei.

Cele 50 de state semnatare ale Convenţiei Culturale Europene

EXPOZIŢIE

Ghenadie Jalbă: invitaţie la degustaţie de... pictură Centrul Expoziţional„Constantin Brâncuși” va găzdui, în perioada 22 septembrie – 9 octombrie, o expoziţie personală a artistului plastic Ghenadie Jalbă.

Născut la 13 octombrie în 1956 în satul Sărata-Veche, Ghenadie Jalbă a absolvit în 1975 școala de pictură „I. Repin” (actualmente Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”), iar în 1981 – Institutul de Arte Plastice „V. Suricov” din Moscova. Din 2009 până în prezent, Ghenadie Jalbă este preșe-

“Ion Mincu”, București; Tamara CĂRĂUȘ, Colegiul „Noua Europă”, București; Sergiu Musteaţa, dr. conf., Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, președinte ANTIM; Mariana Vasilache, magistru, cercetător știinţific; Ion Tentiuc, dr. conf., cercetător știinţific superior, șef Sector Arheologie Antică, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei; Ion Ștefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare și restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii; Tamara NESTEROV, dr., Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Știinţe din Moldova; Lică SAINCIUC, artist plastic; Vlad Mischevca, Institutul de Istorie Stat și Drept al AȘM, Chișinău; Lucia SAVA, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul; Vlad US, artist vizual, Oberliht.

Conferinţa a fost organizată de Asociaţia Tinerilor Istorici din Republica Moldova, Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, în parteneriat cu Direcţia Cultură a municipiului Chișinău.

Evenimentul „Identităţile Chișinăului” s-au desfășurat în cadrul Colocviilor Chișinăului, iniţiate de organizatori ca o platformă de dialog deschisă tuturor celor interesaţi. În continuare vă propunem una din comunicările care au fost expuse în cadrul acestei conferinţe. Este vorba de mesajul dlui Alexandru Corduneanu, unul dintre promotorii ideii de conservare și restaurare a monumentelor istorice și arhitecturale din capitală și de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În numerele viitoare ale publicaţiei noastre vă vom propune și luările de cuvânt, dar și atitudine, ale altor participanţi ai acestei întruniri.

L. P., FLUX

Chişinău, aspecte identitare şi perspective de dezvoltare

ÎN PREMIERĂ

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în colaborare cu Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Soroca, a vernisat joi, 15 septembrie, expoziţia de artă contemporană.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ATITUDINE

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

dintele Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova.

Pictorul și-a expus lucrările într-o serie de expoziţii de grup desfășurate în Germania, România, Finlanda, Franţa, Rusia și Republica Moldova. A avut expoziţii personale în Republica Moldova și România. Lucrările pictorului se regăsesc în colecţii personale ale colecţionarilor din Australia, SUA, Italia, Franţa, Germania, România, Rusia, Ucraina și Republica Moldova.

nord-vest a Mării Negre. În competiţia regională și europeană anume această poziţie, geografică și geopolitică a orașului a devenit una crucială.

Chișinăul trebuie să facă uz de statutul său de capitală, de oportunităţile pe care le oferă acest statut pe plan naţional și internaţional, să pună în funcţie resursele, potenţialul existent și mecanismele relaţiilor bilaterale la nivel regional pentru a deveni mai atractiv. Tema zilei este re-crearea și exploatarea unor avantaje competitive sustenabile, adică, rebranding-ul orașului de pe Bâc.

Secundo. La nivelul Republicii Moldova, Chișinăul a concentrat un potenţial economic, financiar și instituţional substanţial. Capitala produce circa 60 la sută din PIB și 65 la sută din producţia industrială a ţării, atrage peste 80 la sută din totalul de investiţii și colectează circa 60 la sută din totalul de impozite. Acești indicatori sunt în continuă creștere. Astfel, problema evoluţiei socioeconomice a Chișinăului nu este doar una internă a orașului. Trecerea la o stare calitativă nouă a Republicii Moldova, avansarea ei economică și socială este în dependenţă directă de modelul de dezvoltare al Chișinăului.

Tertio. Schimbările care s-au produs în ultimii 20 de ani nu ţin doar de economic, politic sau geopolitic. Noi aspecte ale identităţii culturale sunt în devenire. Ele se adaugă substraturilor imperial rusesc, românesc și evreiesc, dominante în secolele XIX și XX și vor influenţa categoric vechea paradigmă, configurând traiectoriile de dezvoltare ale Chișinăului pentru următorii 10-20 de ani.

Conjunctura politică joacă un rol important în formularea deciziei de dezvoltare. Am observat că toate hotărârile anterioare de planificare a dezvoltării au fost definite de Moscova, atunci când Chișinăul era fie centru gubernial în cadrul Imperiului Rus, fie capitală a republicii unionale în cadrul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Aceste hotărâri erau determinate doar de interesele metropolei în această zonă geografică și geopolitică. Este pentru prima dată când orașul își poate formula obiectivul evoluţiei pornind de la resorturile interne și contextul regional favorabil avansării spirituale, sociale și economice.

Un model de dezvoltare sustenabilă orientat spre cerere ar reprezenta o formă împărtășită a identităţii și a valorilor comune exprimată strategic pe baza integrării politicilor sectoriale și ar revitaliza zona centrului istoric, zonele rezidenţiale, comerciale, industriale, dar și mediul natural, atât de prezent în configuraţia urbană a Chișinăului. Și, deoarece resursa geografică cea mai importantă pentru evoluţia Chișinăului, axul de dezvoltare a urbei pentru sec. XXI, este zona intravilană a râului Bâc, elaborarea unui concept strategic de evoluţie a regiunii, care să transforme unul din teritoriile urbane cel mai critic, poluat și rău menţinut, într-un mobil al dezvoltării, iată provocarea pe care ar trebui să ne o asumăm colectiv. Mai ales că o provocare profesionistă, în acest sens, a și fost elaborată de reţeaua internaţională de design și inginerie urbana, patronată de Facultatea de Urbanism și Arhitectură a Politehnicii din Milano. Viziunea integrată de dezvoltare, lucrată în cadrul workshop-ului internaţional desfășurat la Milano, între 26.02 și 10.03.2007, merită toată atenţia specialiștilor și a locuitorilor Chișinăului, dar mai ales a administraţiei locale a capitalei și a guvernării centrale.

Alexandru CORDUNEANU, scriitor, Grupul Civic pentru Patrimoniul Cultural

CALEIDOSCOP

16 septembrie Evenimente 1382: Maria de Anjou este proclamată regina Ungariei 1630: Este fondat orașul Boston 1836: Domnul Ţării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a ţării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale 1868: Se deschide, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria; se adoptă Statutul organic, care consfinţește principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.

1908: William Crapo ‘Billy’ Durant fondează “General Motor Co.” 1938: Adolf Hitler îl primește la reședinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care își exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani 1966: Inaugurarea noii Opere Metropolitan din New York 1989: Ministrul reformist Imre Pozsgay este ales președinte al Ungariei

Nașteri 1507: Jiajing, împărat chinez (d. 1567) 1557: Jacques Mauduit, compozitor francez (d. 1627) 1651: Engelbert Kaempfer, doctor și călător german (d. 1716) 1678: Henry Sf. John, Prim Vicontele Bolingbroke, om de stat și filosof englez (d.

1751) 1745: Mihail Kutuzov, mareșal rus (d. 1813) 1782: Daoguang, împărat chinez (d. 1850) 1823: Francis Parkman, istoric american (d.

1893) 1853: Albrecht Kossel, medic german, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (d. 1927) 1875: James C. Penney, întreprinzător american (d. 1971) 1881: Clive Bell, critic de artă englez (d. 1964) 1883: T. E. Hulme, scriitor englez (d. 1917) 1886: Jean Arp, sculptor, pictor și poet francez (d. 1966) 1887: Nadia Boulanger, compozitoare și profesoară franceză (d. 1979) 1888: Frans Eemil Sillanpää, scriitor finlandez (d. 1964) 1891: Karl Dönitz, amiral și om politic german (d. 1980) 1893: Alexander Korda, regizor maghiar stabilit în Marea Britanie (d. 1956) 1904: Nikolai Ostrovski, scriitor rus (d. 1936) 1910: Karl Kling, pilot german (d. 2003) 1910: Lucia Demetrius scriitoare româncă (d.

1992) 1914: Allen Funt, jurnalist american (d. 1999) 1917: Hortensia Masichievici, graficiană româncă 1923: Lee Kuan Yew, politician singaporez 1924: Lauren Bacal, actriţă americană de film 1925: B.B. King, muzician american 1927: Peter Falk, actor american (d. 2011) 1954: Mickey Rourke, actor american 1956: David Copperfield, magician american 1957: Anca Parghel, interpretă și profesoară româncă de jazz (d. 2008)

Decese 1380: Carol al V-lea al Franţei (n. 1338) 1701: Iacob al II-lea al Angliei (n. 1633) 1736: Gabriel Daniel Fahrennheit, fizician german (n. 1686) 1824: Ludovic al XVIII-lea al Franţei (n. 1755) 1936: Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot, explorator și oceanograf francez (n.

1867) 1980: Jean Piaget, epistemolog și psihopedagog elveţian (n. 1896) 1993: Silvia Popovici, actriţă româncă de teatru și film (n. 1933) 2002: James Gregory, actor american de film (n. 1911) 2010: Prinţul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, capul casei de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1924)

Sărbători * Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, marcată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU; la 16 septembrie 1987 a fost semnat, la Montreal, Protocolul privind substanţele care subţiază stratul de ozon.

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 SEPTEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Alexie Tulski, primul ocupant sovietic al Bisericii din Basarabia Timp de o jumătate de an, după ce, în iunie 1940, armata sovietică a ocupat Basarabia, „teritoriu canonic” pe care și-l revendica Patriarhia Moscovei și sucursala sa de la Chișinău, nu s-a știut aici de nici o autoritate bisericească rusească. Abia în decembrie 1940 și-a făcut apariţia Alexie, un arhiereu rus despre care s-a aflat că fusese vicar al Eparhiei Moscovei, drept care i se mai spunea „Alexie Tulski” („de la Tula”). După ce s-a instalat acolo avea să-și zică „Arhiepiscop al Chișinăului și Basarabiei”, pesemne fiindcă Patriarhia Moscovei nu asimilase încă frauduloasa denominaţie care a făcut dintr-o provincie istorică românească, mai întâi o „Moldovă sovietică”, iar mai apoi una „suverană, independentă”. În cartea mea „Din istoria vieţii Bisericești din Basarabia” (până la 1944) m-am referit și la persoana acelui Alexie, primul ocupant sovietic al Bisericii din Basarabia. Am arătat că, îndată după sosire, a ordonat ca toate slujbele să se facă în slavonește: că era aprig românofob, că nu scăpa nici un prilej de a vorbi de rău Biserica română, certându-i pe cei ce îi purtau acesteia respect și fidelitate, că îi considera pe preoţii refugiaţi în România trădători și că, spre uimirea localnicilor, beneficia din partea autorităţilor comuniste de amabilităţi și favoruri care păreau să sfideze radicalismul antireligios al regimului.

Mai scriam că la începutul lui iulie, cu câteva zile înainte ca armata română să intre în Chișinău, aceleași autorităţi i-au pus la dispoziţie un automobil cu care să se întoarcă acasă. Comentând aceste fapte, pe care le aflasem din presa noastră bisericească de-atunci, regretam că n-am găsit mai multe informaţii despre misteriosul prelat. Nu știam de existenţa unei stupefiante „fișe biografice” a acestuia în paginile unei cărţi apărute mai de mult în Occident, recent și în traducere românească, Noii martiri ai pământului rus.

Să nu vă închipuiţi însă că Alexie de Tula ar fi fost martirizat, după evacuarea sa din Basarabia, în automobil, sau în furgoanele armatei sovietice!

Nu-l veţi găsi printre cei la care face trimitere titlul cărţii, ci taman în tabăra cealaltă, a torţionarilor și a călăilor.

După închiderea vestitei lavre „Sf. Treime – Sf. Serghie” de lângă Moscova și a Academiei Teologice, un ierarh curajos, Arhiepiscopul Vartolomeu (Remov), a organizat și ţinut câtva timp pe cont propriu și asumându-și toate riscurile, o școală clandestină de teologie.

Pe la mijlocul anului 1936, în urma unui denunţ, poliţia politică sovietică GPU a aflat de existenta „școlii”, l-a arestat pe

arhiepiscop, condamnându-l la moarte.

Sentinţa a fost executată peste câteva zile, la 26 iulie 1936. Curând s-a aflat că denunţătorul era „monahul Alexie”, el însuși cursant al acelei „școli” care oferise „securităţii” sovietice și lista cu numele colegilor.

Cum o asemenea ispravă, de vrednic om sovietic, nu putea rămâne nerăsplătită, i s-a dat o „vrednicie” pe măsură: mai întâi cea de episcop-vicar de Tula, apoi de „Arhiepiscop al Chișinăului și Basarabiei”. Dacă o persoană străină sosea pentru prima dată în biserica acelui episcop – scrie memorialistul – enoriașii o avertizau imediat să nu vorbească nimic cu acesta și sub nici un pretext, întrucât era informator politic „(Protoiereul Mihail Polski: „Noi martiri ai pământului rus (2) Trad. Rom. Pag 169-179/ Schitul românesc Prodromul/ Sfântul Munte Athos 2002). „Galeria” celor șapte chiriași ruși, câţi s-au perindat la Chișinău în timpul „puterii sovietice” a început, așadar, cu un „informator politic”, cum se exprimă elegant autorul cărţii amintite, unul care avea pe conștiinţă uciderea propriului său părinte duhovnicesc și dascăl și s-a încheiat cu un dezaxat „care se comporta ca un tiran, încălcând toate normele canonice și morale”, până când „nemulţumirea poporului băștinaș l-a făcut să se retragă, lăsând în urma sa amintiri dintre cele mai neplăcute”. E vorba de faimosul mitropolit Serapion (vezi: P. Buburuz: Istoria Bisericii din Moldova în timpul veacurilor, „Luminătorul” nr.5/1992). „Restructurarea” gorbaciovistă, adoptată și pe tărâm bisericesc, avea să aducă pentru prima dată în fruntea Eparhiei „Chișinăului și Moldovei” un om al locului, unul despre care s-a crezut că putea pune un bun și promiţător început, în acele timpuri de mari speranţe.

Din păcate, apartenenţa naţio-

nală este singurul lucru despre care se poate spune că îl diferenţiază de predecesori. În rest, el continuă să păstorească în regim de perestroika.

Boris BUZILĂ

NOTA NOASTRĂ: Istoricul Boris Buzilă este primul cercetător român care ne oferă detalii despre cel pe care îl numește „primul ocupant al Bisericii din Basarabia”, episcopul Alexie de Tula. Continuând efortul domnului Boris Buzilă, am încercat să ne documentăm din surse oficiale rusești asupra persoanei trimise de Moscova în 1941 pentru a se oploși în scaunul mitropolitan de Chișinău.

Episcopul rus Alexie de Tula, în lume Victor Mihailovici Sergheev, s-a născut la 15 ianuarie 1899, în gubernia Moscova. În 1916, Victor Sergheev a absolvit secţia generală a unei școli de pictură, iar în 1919 – secţia de arhitectură. La începutul anului 1923 a intrat ca ascultător în sihăstria Sfântul Zosima de Smolensk din eparhia Vladimir. În același an, la 23 martie, a fost hirotonit diacon celibatar, iar la 16 ianuarie 1927, după ce fusese tuns în monahism, a fost hirotonit ieromonah de către arhiepiscopul Vartolomei (Remov), cel pe care avea să-l denunţe mai târziu organelor NKVD și care avea să fie, în baza acelui denunţ, executat prin împușcare. În vara anului 1929, mănăstirea în care vieţuia a fost închisă și a fost transferat, împreună cu toată obștea, ca slujitor la biserica Sfântul Cuvios Serghie din strada Bolșaia Dmitrovka din Moscova. În anul 1932 a fost ridicat în treapta de arhimandrit.

Toate sursele rusești disponibile confirmă că arhimandritul Alexie (Sergheev), la începutul anului 1933, le-a transmis organelor sovietice de drept

informaţii despre faptul că pe lângă biserica Sfântul Cuvios Serghie au fost înfiinţate ilegal o mănăstire și o Academie teologică, iar pe durata urmăririi penale a compărut în calitate de martor din partea acuzării împotriva obștii monahale și a enoriașilor respectivei biserici. În urma cercetărilor din dosarul penal intentat în baza denunţului lui Alexie (Sergheev) au fost arestate 24 de persoane, clerici și mireni, inclusiv cuviosul mucenic Teodor (Bogoiavlenski).

La 18 mai 1935 este numit, fără a fi ales, episcop de Kașirsk, vicar al eparhiei Moscovei, de către mitropolitul Serghie (Stragorodski), locţiitorul patriarhal al vremii. Peste doar două zile, la 20 mai 1935, a fost hirotonit episcop de către un sobor constituit din mitrpolitul Serghie al Moscovei și Kolomnei și cei doi vicari ai săi – arhiepiscopul Pitirim de Dmitrovsk și episcopul Serghie de Broniţk.

Urmează o promovare rapidă în diverse scaune episcopale. În 1936 este episcop de Serpuhovsk. La 5 august 1937 este numit episcop de Vologda, dar a refuzat să îndeplinească dispoziţia mitropolitului Serghie al Moscovei. Cu toate acestea, cel mai probabil la „sugestia” factorilor de stat, mitropolitul Serghie nu-l sancţionează pe episcopul Alexie și, la 29 august 1937, îl desemnează în funcţia de episcop de Egorievsk, vicar al eparhiei Moscovei. La 14 septembrie 1937 este deja episcop de Ivanovo. În anul 1938 întrerupe orice comuniune cu mitropolitul Serghie al Moscovei, după ce a văzut numele locţiitorului de patriarh în lista „spionilor” și „diversioniștilor” publicată de ziarele sovietice. În acel moment, episcopul Alexie a proclamat „autocefalia” eparhiei de Ivanovo. În consecinţă, în anul 1939,

Biserica Ortodoxă Rusă l-a scos din funcţie și l-a trimis în judecata arhierească, care l-a pus sub interdicţia de a sluji cele sfinte. Actul de punere sub interdicţie a fost semnat de către mitropolitul Serghie (Stragorodski) al Moscovei, mitropolitul Alexie (Simanski) al Leningradului și arhiepiscopul Paladie (Șesternikov) de Kalininsk.

Cercetătorul rus Aleksandr Konstantinovici Galkin, referindu-se la perioada celui de Al Doilea Război Mondial, arată, în lucrarea sa „Decrete și decizii ale Patriarhiei Moscovei cu privire la arhierei de la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei până la Sinodul din 1943”, următoarele: „Autorităţile sovietice au sprijinit pe toate căile reunificarea cât mai grabnică cu Patriarhia Moscovei a eparhiilor și comunităţilor separate de ea, văzând în aceasta un mijloc de instituire a controlului asupra vieţii religioase din aceste regiuni”. Se aveau în vedere statele baltice, fosta Polonie de răsărit, nordul Bucovinei și Basarabia. Același cercetător continuă: „Căutările unui candidat pentru organizarea vieţii bisericești în RSS Moldoveneas-

că au condus către fostul episcop Alexie (Sergheev) de Ivanovo, pus în 1939 sub interdicţia de a sluji cele sfinte”. „În decembrie 1940, A l e x i e (Sergheev) a fost primit în comuniune cu Biserica, desemnat episcop de Tula, după care i-a fost încredinţată conducerea provizorie a eparhiei de Chișinău, iar în mai 1941 el a devenit arhiepiscop al Chișinăului și al Basarabiei”, mai spune Aleksandr Galkin în lucrarea sa.

Nu cunoaștem dacă textul decretului de numire a lui Alexei (Sergheev) la Chișinău s-a păstrat. Iată însă textul unui extras din procesul-verbal al ședinţei sinodale la care s-a decis semnarea decretului cu pricina: „1941. Cu privire la Decretul Patriarhiei Moscovei nr. 1(1) din 12 mai 1941 despre episcopul de Tula. A fost audiată propunerea locţiitorului de patriarh cu următorul cuprins: „Pentru folosul cauzei bisericești din Basarabia și Bucovina găsesc judicios și oportun ca Preasfinţitul episcop de Tula, conducător provizoriu al eparhiei de Chișinău și al altor eparhii, să fie confirmat în scaunul de Chișinău și să i se confere titlul de

arhiepiscop al Chișinăului și al Basarabiei, lăsând sub conducerea acestuia eparhiile de Ismail și de Bălţi și punându-i în sarcină oblăduirea generală a eparhiei independente de Cernăuţi, în partea care se referă la arhiereii regionali”. Prin decizia nr. 32 din 12 mai 1941 s-a dispus: Decretele în legătură cu fondul propunerii vor fi trimise (se trimit) spre executare Preasfinţitului episcop de Tula și Cernăuţi, iar spre luare de cunoștinţă și îndrumare în cele de urmare – mitropolitului exarh de Volânsk. Semnat: Serghie, mitropolit al Moscovei, protoiereu Nikolai Kolciţki, șef al cancelariei Patriarhiei Moscovei”.

Odată cu retragerea armatei sovietice din Basarabia, nordul Bucovinei și ţinutul Herţa, episcopul Alexie părăsește în mare grabă Chișinăul și este numit episcop de Oriol și Kursk. După ocuparea Oriolului de către trupele germane la 3 octombrie 1941, el este numit, la 14 octombrie 1941, arhiepiscop de Tambov. În februare 1942 este numit arhiepiscop de Ufa, capitala republicii Bașkire, dar a refuzat să meargă în eparhie, locuind neîntrerupt la Moscova.

La 13 iulie 1942 este numit arhiepiscop de Reazan. Începând cu 11 iulie 1943 a condus eparhiile de Kaluga și Tula. A participat la Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din 8 septembrie 1943. În mai 1944 este deja arhiepiscop de Iaroslav și Rostov. În a doua jumătate a anului 1945 și la începutul anului 1946 se află în Statele Unite ale Americii, ca trimis al patriarhului Alexei I (Simanski), pentru negocieri cu mitropolitul Teofil privind restabilirea legăturii canonice cu Patriarhia Moscovei. Din 13 ianuarie 1947 a fost arhiepiscop de Kursk și Belgorod. La 3 iunie 1948 este numit arhiepiscop de

Celiabinsk și Zlatoutovsk, dar refuză să se supună decretului de numire. La 2 iulie 1948 este pensionat, iar la 24 august 1948 este numit în mod repetat arhiepiscop de Celiabinsk și Zlatoutovsk. De această dată merge în eparhie, dar nu efectuează nici o vizită canonică în cuprinsul acesteia. Mai mult chiar, decide suspendarea Buletinului eparhial și le cere preoţilor să reducă durata slujbelor bisericești, întrucât, spune el într-o circulară, „la biserică vin muncitorii care până atunci au efectuat o muncă socialmente utilă”. În ianuarie 1949 a semnat un decret prin care le-a interzis preoţilor din eparhie săvârșirea oricăror rânduieli în casele enoriașilor (sfinţiri de case, prohoduri etc.).

Printr-o decizie din 19 aprilie 1949 le-a cerut preoţilor să nu se tragă clopotele în noaptea de Paști și „să fie concentrat pe teritoriul bisericii sau al cimitirului toate rânduielile care potrivit statutului bisericesc trebuie săvârșite dincolo de zidurile bisericilor din eparhie”.

Prin decizia Sinodului din 17 martie 1950 este numit arhiepiscop de Kalininsk și Kașinsk, iar la 20 iunie 1951 i-a fost încredinţată conducerea provizorie a eparhiei de Velikoluksk. La 29 iulie 1954 a fost pensionat, pentru a doua oară, de către Sinod, „cu lipsirea de dreptul de a mai ocupa pe viitor vreun scaun episcopal”. Cu toate acestea, la 14 martie 1957 este numit arhiepiscop de Alma Ata. La 20 februarie 1957 este pensionat pentru a treia oară.

A decedat la 6 aprilie 1968 și a fost înmormântat în biserica cimitirului Kalitnikov din Moscova. Așa s-a sfârșit viaţa celui care a fost „primul ocupant sovietic al Bisericii din Basarabia”.

Atenţie la izvorul sărat al Patriarhiei Ruse!

Patriarhia Moscovei perseverează în demersul ei de îndepărtare a românilor basarabeni, transnistreni, nordbucovineni, herţeni și nordmaramureșeni de confraţii lor de neam și de credinţă din România și din întreaga lume.

Mașina moldovenizării a fost repusă în funcţiune la Moscova. Teoria moldovenismului antiromânesc recapătă contur, iar Biserica Rusă și-a făcut din ea un adevărat stindard de luptă.

La 14 septembrie, când am marcat 19 ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, Patriarhia Rusă și-a lansat „versiunea moldovenească” a site-ului său oficial. Patriarhul Kiril Gundiaev le-a adresat cititorilor un „cuvânt de bun venit”, în care spune, repetând, aproape obsesiv și invariabil, termenul „moldovenească”: „Dragii mei fraţi și surori! În preajma primei mele vizite patriarhale în Moldova, și-a început activitatea versiunea moldovenească a sitului oficial al Patriarhiei Moscovei.

Resursa creată are menirea de a oferi informaţii obiective despre evenimentele cele mai importante care au loc în viaţa Bisericii noastre, și de a deveni o sursa eficientă a informaţiei actuale pentru auditoriul moldovenesc. Este îmbucurător faptul că informaţia oferită de portal nu se limitează doar la știri, ci cuprinde și materiale de formare duhovnicească, studii teologice, de istorie și culturologie.

Sunt convins că versiunea moldovenească a portalului „Patriarchia.ru” va contribui la întărirea legăturilor duhovnicești și va cultiva simţul unităţii la credincioșii ortodocși din Moldova și celelalte ţări din spaţiul canonic Patriarhiei Moscovei. < KIRIL, PATRIARH AL MOSCOVEI ȘI AL ÎNTREGII RUSII”.

Ei, iată că liderul Bisericii Ruse nu face nici un secret din scopul pe care îl urmărește prin lansarea acestei „versiuni moldovenești”. El dorește, ba chiar este convins că „versiunea” lansată în capitala Rusiei le va cultiva românilor smulși în 1940 de la sânul Bisericii lor naţionale „simţul unităţii” cu „celelal-

te ţări din spaţiul canonic Patriarhiei Moscovei”.

Am parcurs mai multe texte plasate pe site-ul Bisericii Ruse. Acestea ne-au lăsat aceeași impresie pe care o aveam acum mai bine de două decenii, citind gazetele raionale de partid, niște fiţuici de pripas scrise în limba rusă și traduse într-o infectă și năbădăioasă limbă română. Pe alocuri chiar am crezut că s-a întors timpul înapoi și că citesc scriiturile șantiste din fosta RSSA Moldovenească, organizată de Stalin dincolo de Nistru cu scopul declarat al anexării Basarabiei.

Nu cunoaștem cine sunt „tălmacii bisericești” de astăzi de la Moscova.

Putem spune însă cu certitudine că aceștia sunt certaţi rău cu limba română, de vreme ce mult-lăudata lor „versiune moldovenească” abundă de calchieri din limba rusă, de preţiozităţi și neconcordanţe, servindu-ne, până la urmă, o formă caricaturală a limbii române. Mama spirituală a ambasado-

rului Lazurca și a premierului Filat nu se sinchisește deloc să-și bată joc în ultimul hal de limba română literară.

Dar, precum spunea însuși patriarhul Kiril, nu limba română este preocuparea centrului religios moscovit, ci „cultivarea simţului unităţii” cu Moscova, Kievul, Minskul și Tiraspolul.

Dacă se îndoiește cineva de bătaia de joc de limba română la care se dedă Biserica Rusă, îi servim câteva mostre de „limbă moldovenească” spicuite la întâmplare de pe portalul cu pricina: „limba tuviană” (corect: tuvină), „cooperare reciprocă” (corect: cooperare), „asambleea” (corect: adunarea), „politica industrială și de cadru” (corect: de cadre), „Biserica Ecumenică” (corect: Universală), „Editura Patriarhiei Moscovei a scos de sub lumina tiparului” (corect: a scos de sub tipar sau a văzut lumina tiparului), „Comisia de Armonizare a Relaţiilor Interetnice din preajma Consiliului Prezidenţial” (corect: de pe lângă Consiliul Prezidenţial),

Молдавский язык – эта наша московская версия так называемого румынского. Но мы не будем никогда и никому об этом говорить. Это в наших государственных интересах.

Limba moldovenească este versiunea noastră moscovită a așa-numitei limbi române. Nu-i vom spune aceasta însă nimănui și niciodată. Este vorba de interesul nostru de stat.

„piaţa sobornicească a mănăstirii” (corect: piaţa/platoul din faţa catedralei), „Patriarhul Kiril a sosit în Akaban, în Irkutsk, în Magadan etc.” (corect: la Abakan, la Irkuţk, la Magadan), „mitropolia de Cernogorie” (corect: mitropolia Muntenegrului), „Nice” (corect: Niţa), „litie morţească” (corect: litie pentru morţi/pentru cei răposaţi), „informaţii actuale” (corect: infornaţii/știri de actualitate), „mănăstire de bărbaţi” (corect: de călugări), „mănăstire de femei” (corect: de maici). Neciopliţii și neisprăviţii „tălmaci bisericești” nu se jenează să translitereze de fiecare dată semnul moale rusesc, redându-l fie în mijlocul cuvântului, fie în poziţie finală prin „i” românesc. Despre lipsa de acord nici nu mai merită să vorbim.

Patriarhia Rusă chiar poate anunţa un concurs pentru detectarea măcar a unei știri de pe site-ul său oficial în care să nu fie întâlnită această supărătoare greșeală. Aceasta este „limba moldovenească” a patriarhului Kiril,

care ne este prezentat ba ca Preafericit, ba ca Sanctitate. Nu ne stă însă în intenţie să vă obosim cu păsăreasca moldo-moscovită a patriarhului Kiril.

Vom încheia acest mic șir al mo(n)strelor de pe portalul Bisericii Ruse prin a cita doar o frază reprezentativă pentru modul de gândire al noilor arhitecţi ai „limbii moldovenești”. Iată fraza: ”Rusia este foarte diversă și pretutindeni este un plai natal pentru toţi”! Dacă nu este suficient, iată încă una groasă și lată: „Legătura inversă a Patriarhului cu oamenii este o asigurare a evitării greșelilor”. Trebuie să-l rugăm pe domnul ambasador Marius Lazurca să ne traducă românește ce vrea să ne spună cu astea Patriarhul Kiril, sub al cărui omofor își adăpostește sufletul pe calea mântuirii.

Cine o fi făcând această „versiune moldovenească” de râsul curcilor? Judecând după stil, dar și după tipologia oceanului de greșeli comise într-o veselie „misionară” (sau mesianic-imperială), „tălmacii” sunt mai mulţi. Aceștia ar putea proveni fie din mediul bisericesc de la Chișinău, fie din forjeria de interpreţi și traducători ai Serviciului Federal de Informaţii (FSB). Precum se știe, FSB are o înaltă școală de pregătire a unor asemenea „specialiști”, școală cu o veche catedră de limba română.

Absolvenţii ei nu au strălucit niciodată prin stăpânirea limbii noastre literare.

Vă amintiţi, probabil, de episodul tragicomic cu interpretul militar rus din 1945, care îi traducea Regelui Mihai întrebarea unui general sovietic: „Majestate, am vrea să știm cum se simte Regina Mamă?” prin „Ș-ante ci mai faci mă-ta?”. Cam pe aici se situează și „versiunea moldovenească” lansată de Biserica Rusă sau, mai bine zis, „versiunea moscovită” a limbii române, o ditamai pocitanie fără pereche cu care vine să ne fericească „preafericitul” Kiril al celor trei Rusii cu Republica Moldova în anexă.

Ei, v-aţi convins, dragi cititori, că „lucoarea NU vine de la răsărit”? Patriarhul rus ne-a spus, chinuind cuvintele limbii române, că „resursa creată” are menirea (sic!) „de a deveni o sursa eficientă a informaţiei actuale” pentru „auditoriul moldovenesc”. Resursa se vrea sursă, adică izvor! Ceea ce uită însă patriarhul cu resursa „moldo-rusă” este

că de la facerea lumii încoace și până la sfârșitul veacurilor nici un izvor sărat nu a putut și nici nu va putea da apă dulce și dătătoare de viaţă. „Nu cumva poate smochinul, fraţilor, să facă măsline, sau viţa de vie să facă smochine?

Tot așa, izvorul sărat nu poate să dea apă dulce” (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iacov). Să nu ne înșelăm nici noi acum: Biserica rusă tot rusă rămâne, imperiul moscovit – tot imperiu, cât o mai fi având zile, iar noi românii – tot români, precum ne-a făcut Dumnezeu încă de la început. Și, bineînţeles, limba română este și va fi românească în veac, oricât de mult ar cuteza și s-ar sforţa patriarhul Kiril, lipsit de scupule, precum vedem, să ne-o desfigureze ca să-i pară lui și ambasadorului Lazurca „moldovenească”.

Folosim acest prilej pentru a supune atenţiei Patriarhiei Ruse un text rusesc oficial și vechi de vreo 170 de ani, care, ca dovadă că au fost și ruși onești în istorie, spunea fără viclenie sau ocolișuri: „Moldova și Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Cre-

dinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeași cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din același izvor dătător de viaţă. Ele au același trecut, același prezent și, bineînţeles – același viitor!” (“Despre situaţia învăţământului în Principatele Moldovei și Valahiei” în Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasciculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).

Putem fi siguri că asemenea cuvinte pline de adevăr nu vor apărea niciodată în „versiunea moldovenească” a site-ului Bisericii ruse. Și nici patriarhul Kiril nu va spune nimic asemănător cu ocazia apropiatei sale inspecţii canonice în Republica Moldova. Și cum altminteri, când Biserica rusă, această jalnică unealtă în mâna neoimperialismului moscovit, și-a făcut surse și resurse sărate, otrăvite chiar, pentru adăparea întregii suflări românești de la noi?

Vlad CUBREACOV, FLUX

10

16 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Hrişca Hrișca e nativă din Asia și din nordul Europei. A fost intens cultivată în China între secolele al X-lea și al XIII-lea, de aici răspândindu-se în Europa în secolele următoare.

Ardeii – ingredientul care adaugă savoare mâncărurilor Dulci sau picanţi, coloraţi și crocanţi, ardeii grași sunt – alături de roșii și castraveţi – una dintre cele mai bune și sănătoase legume. Deși pot fi consumaţi pe tot parcursul anului, ardeii din lunile de vară și toamnă sunt cei mai gustoși. În ediția de astăzi vă propunem să încercați niște rețete noi, delicioase și pline de savoare.

Ardei umpluţi cu gremolata şi cuşcuş

Beneficii: Protejează sistemul cardiovascular Dietele ce includ hrișca au fost corelate cu un risc mai scăzut de a dezvolta hipertensiune arterială și colesterol ridicat. Acest aspect se datorează conţinutului ridicat de flavonoizi din hrișcă, în special rutina. Flavonoizii sunt substanţe care protejează organismul prin funcţionarea lor ca antioxidanţi. Aceste substanţe ajută la menţinerea unui bun flux sanguin, împiedicând trombocitele să se coaguleze în mod excesiv. În 100 de grame de hrișcă se găsesc aproximativ 60 mg magneziu, mineral care relaxează vasele sanguine, îmbunătăţește fluxul sanguin și scade presiunea arterială.

Reduce riscul de diabet Nutrienţii din hrișcă contribuie la controlarea glicemiei. Principala responsabilă pentru aceste efecte este o substanţă numită chiroinositol, ce joacă un rol semnificativ în metabolizarea glucozei. De asemenea, un element important este magneziul din hrișcă, întrucât acesta conlucrează cu mai mult de 300 de enzime din organism, printre care și enzimele implicate în utilizarea secreţiilor de glucoză și insulină a organismului.

Ingrediente: 85g de cușcuș, 2 linguri de stafide, 50ml supă de legume fierbinte, 1 linguriţă de miere, coaja rasă și zeama de la 1 lămâie, 2 căţei de usturoi, 1 legătură de pătrunjel cu frunze mari, 150ml de iaurt natural dietetic, 2 roșii, tăiate grosier, 2 ardei grași roșii, tăiaţi pe jumătate, fără seminţe, 1 lingură ulei de măsline Mod de preparare: Încingeţi cuptorul la 190º C. Așezaţi cușcușul și stafidele întrun bol termorezistent. Amestecaţi supa, mierea și zeama de lămâie, apoi răsturnaţi peste cușcuș. Acoperiţi și lăsaţi să se absoarbă cinci minute. Între timp, pregătiţi gremolata. Așezaţi coaja de lămâie rasă, usturoiul și pătrunjelul într-un mixer și amestecaţi până ce obţineţi o pastă (sau tăiaţi fin totul și amestecaţi). Combinaţi o lingură din acest amestec cu iaurtul și lăsaţi deoparte. Adăugaţi restul de amestec în cușcuș, împreună cu roșiile și câteva mirodenii. Pe fiecare jumătate de

Previne apariţia calculilor biliari Conţinutul ridicat de fibre insolubile din hrișcă ajută la prevenirea apariţiei pietrelor la bilă.

Mecanismul prin care se întâmplă acest lucru este complex și implică mai multe aspecte: în primul rând, fibrele insolubile grăbesc tranzitul intestinal. În al doilea rând, reduc secreţia acidului biliar (cantităţile excesive contribuie la formarea de calculi) și sporesc sensibilitatea la insulină, scăzând, totodată, trigliceridele.

Hrişca – alte beneficii: * Hrișca are 75% din conţinut format din carbohidraţi complecși, substanţe care satisface apetitul și alimentează organismul.

Este un aliment recomandat persoanelor alergice la grâu și care suferă de intoleranţă la gluten. * Hrișca este un aliment ce se integrează perfect într-o dietă echilibrată, hipocalorică, eficientă în reducerea acumulărilor de grăsime și ajustarea metabolismului. * Ajută ficatul să metabolizeze hormonii, medicamentele și glucoza, prezentând un real efect de protecţie hepatică.

ardei așezaţi cu o lingură compoziţia de cușcuș și aranjaţi ardeii într-o tavă mică.

Stropiţi cu ulei și daţi la cuptor 40 de minute, până ce se înmoaie ardeii. Serviţi cu iaurtul și cu o salată verde simplă alături.

Pui copt cu dovleac, cârnăciori şi ardei iuţi

Ingrediente: 1 pui mare, de aproximativ 2,25kg, 4 cepe roșii medii, una tăiată în jumătate, celelalte în felii groase, 1 lingură ulei de măsline, plus extra pentru uns, ½ lingură Vegeta Gust de Găină, 12 frunze de salvie, 8 rupte, 4 lăsate întregi, plus o rămurică pentru decor, 1 dovleac plăcintar, curăţat și tăiat în felii mari, 50g de cartofi noi, tăiaţi în jumătate, 2 ardei iuţi roșii, feliaţi, 110g de cârnaţi afumaţi, feliaţi, căţeii de la 1 căpăţână de usturoi

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 190 ºC. Se scoate grăsimea din cavitatea puiului și se aruncă. Se pun cele două jumătăţi de ceapă în cavitate, împreună cu cele patru frunze întregi de salvie; se freacă pielea cu puţin ulei, amestecat cu Vegeta Gust de Găină. Se pune puiul, cu pieptul în jos, într-o tavă de copt mare și se coace timp de 45 de minute. Se întoarce puiul pe partea cealaltă și se coace încă 30 de minute. Se amestecă bucăţile de

ceapă cu salvia, dovleacul, cartofii, ardeii iuţi, cârnaţii afumaţi și usturoiul. Se adaugă ulei, se asezonează bine și se amestecă din nou. Se împrăștie în jurul puiului, se amestecă bine cu sucul din tavă și se mai lasă la cuptor 45 de minute. Se scoate puiul din tavă și se pune pe o farfurie, apoi se potrivește cuptorul la 220ºC. Se amestecă legumele cu sucurile din tavă, apoi se răsfiră pentru a avea mai mult loc și se pun în cuptor pentru 15 minute pentru a se rumeni, în timp ce puiul se odihnește sub o folie de aluminiu, acoperită cu un prosop de bucătărie. Se decorează cu frunze de salvie.

Ingrediente: ardei roșii, verzi și galbeni, 6 roșii potrivite, 2 cepe, 50 g slănină, 2 linguri untură de porc, 1 linguriță boia de ardei, sare, piper alb, 400 g cârnaţi iuţi Mod de preparare: Se spală ardeii, se taie în jumătăţi, se înlătură cotoarele și se taie fideluţă. Se taie ceapa fâșii și se pune la călit în untura de porc. Se adaugă ardeii și se lasă la foc mic până când ceapa se rumenește. Roșiile se spală și se opăresc.

Pentru a se putea decoji ușor, se crestează înainte. După ce se răcesc, se curăţă de coajă, se taie și apoi se adaugă în tigaie.

Se lasă la foc mic până când se obţine un sos gros. Într-o oală se pune slănina tăiată cubuleţe și sosul. Se adaugă sarea, pipe-

Decorarea casei este un mod perfect de a-ţi exprima stilul personal, de a-ţi experimenta ideile pentru a obţine un cămin confortabil și primitor.

se amestecă 3-4 minute, până ce prinde o culoare ușor aurie. Se adaugă mazărea, roșia și sare după gust. Se lasă pe foc pentru 5 minute până ce roșia s-a înmuiat și a căpătat o textură de terci, apoi se ia de pe foc. Se încălzește cuptorul la 200° C. Se taie o fantă de-a lungul fiecărui ardei, de la vârf până la coadă, dar se lasă 3-4 cm neatinși la fiecare capăt. Se folosește o linguriţă pentru a scoate seminţele și apoi se umplu ardeii cu amestecul condimentat. Se transferă ardeii într-o tavă de copt și se coc timp de 10-12 minute, până ce pe suprafaţa ardeilor apar bășicuţe. Se servesc cu cartofi copţi și iaurt (reţeta din dreapta).

Ingrediente: 2 ardei roșii, tăiaţi în jumătate pe lungime, 6 roșii coapte, curăţate de seminţe, 1 căţel de usturoi, zdrobit, sucul de la 1 lime, 1 lingură ulei de măsline extravirgin, 2 linguriţe pastă de ardei iute, 1 ceapă roșie, tocată fin, 20g frunze de coriandru, tocate grosier Mod de preparare: Se încinge grillul pe treapta cea mai înaltă. Se așază ardeii într-o tavă, cu coaja în sus, și se lasă la cuptor până când li se înnegrește coaja, apoi se așază într-un bol și se acoperă. Se lasă să se răcească, apoi se curăţă de coajă. Se pun roșiile într-un robot de bucătărie laolaltă cu usturoiul, sucul de lime, uleiul, pasta de ardei și ardeii și se mixează puţin, cât să se mai distingă bucăţele de ingrediente. Se adaugă amestecând ceapa și coriandrul și se servește.

Ingrediente: ½ linguriţă ulei de măsline, 85g de paste fusilli, 1 praz sau 1 legătură de ceapă verde, tăiată, 85g de porumb congelat sau din conservă, 85g de mazăre congelată, 1 ardei roșu, fără seminţe, tocat, 2 ouă mari, 150 ml de lapte degresat, 1 lingură frunze proaspete de cimbru, 50g de brânză cedar, rasă, 2 linguri de parmezan, ras fin Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 190º C. Se unge cu uleiul de măsline un vas termorezistent de 1,2 l. Se fierb pastele în apă cu sare într-un vas mare, 8 minute. Se adaugă toate legumele și se mai fierb încă 2-3 minute, până când se înmoaie legumele ușor. Se scurg, apoi se pun în vas și se amestecă bine. Într-o

Ce efect au desenele animate asupra capacităţii de concentrare a copiilor

Contrast cu roșu și alb Dacă alegi să vopsești pereţii în roșu închis, ai nevoie de un contrast cu mobila albă și accesorii albe. Mocheta și accesoriile pot avea motive în alb și roșu, iar mobila poate fi neagră, pentru un contrast mai accentuat. La această combinaţie se pot adăuga și culori cum sunt albastrul și rozul.

Relaxare și prospeţime cu alb și verde Aplică pe pereţi vopsea în tonuri de verde pal, iar în restul camerei, pentru mobilier, lenjerie, perdele sau draperii, poţi folosi albul. Se pot utiliza și nuanţe de

verde-gălbui sau verde-albăstrui.

Pentru draperii, optează pentru imprimeuri de frunze.

Primitor cu maro și alb Dacă vrei o cameră primitoare, plină de căldură, poţi alege combinaţia maro și alb. Dacă vopsești pereţii în maro închis, optează pentru mobilier alb sau invers. Această combinaţie necesită mai mult alb pentru crearea unui echilibru între nuanţe închise și deschise. Poţi folosi și bejul în locul maroului închis. Această combinaţie va conferi casei tale senzaţia de mai mult spaţiu și luminozitate.

Copiii de patru ani cărora le-au fost arătate animaţii cu schimbări rapide de scene, cum ar fi popularele desene animate SpongeBob Pantaloni Pătraţi, au avut rezultate mai slabe la anumite teste la care au fost supuși, spre deosebire de cei care au urmărit secvenţe într-un ritm mai lent.

Psihologii care au participat la realizarea acestei cercetări consideră că urmărirea animaţiilor cu schimbări constante de imagini poate suprasolicita creierul copiilor, în special partea care controlează “funcţiile executive”, inclusiv comportamentul direcţionat spre un ideal sau funcţionarea memoriei, informează Daily Mail.

Dr. Angeline Lillard, coordonatorul studiului, spune că experimentele realizate au arătat doar că majoritatea copiilor au avut rezultate mai slabe imediat după ce s-au uitat la desene animate. Specialista este de părere că acest studiu este un punct de plecare în studierea efectelor pe care astfel de desene animate le pot avea pe termen lung.

La studiu au luat parte 60 de copii

americani în vârstă de patru ani, care au fost împărţiţi în trei grupuri. Unul dintre grupuri a urmărit un clip de nouă minute din popularele desene animate SpongeBob Pantaloni Pătraţi, în care scenele se succedau la fiecare 11 secunde.

Al doilea grup a urmărit un clip educaţional de aceeași lungime cu scene ce se schimbau la fiecare 34 de secunde, în timp ce minorilor din ultimul grup li s-a dat hârtie, creioane colorate și li s-a permis să deseneze.

Copiii au fost ulterior supuși unor teste. Grupul care a urmărit clipul cu schimbări rapide de imagini a avut rezultate

mai slabe comparativ cu care au urmărit clipul educaţional la testul dat, însă aceștia din urmă au avut o performanţă mai slabă decât cei care au desenat.

Doctorul Lillar a speculat, de asemenea, că participanţii la studiu au avut rezultate slabe deoarece secvenţa cu SpongeBob a inclus obiecte, caractere și evenimente nefamiliare pentru cei mici, lucru care, probabil, a dus la o suprasolicitare a creierului.

Studii precedente au sugerat că mulţi copii de la grădiniţă se uită la televizor mai mult de 90 de minute pe zi.

Gandul.ro

FRUMUSEŢE

Cum să micşorezi porii măriţi Iată ce ai de făcut: Curăţă mereu pielea

Din păcate, în cele mai multe cazuri, porii măriţi sunt moșteniţi, ceea ce înseamnă că eliminarea totală a acestora este aproape imposibilă. Totuși, porii măriţi pot fi considerabil micșoraţi, așa că nu trebuie să îţi faci probleme în acest sens.

Fă-ţi un obicei din spălarea, de două ori pe zi, a tenului. Astfel, vei îndepărta bacteriile și celulele moarte. Când bacteriile se înmulţesc, șansele să te confrunţi cu o erupţie cutanată sau chiar cu acnee, sunt foarte mari.

Spală-te mereu cu un săpun pentru piele sensibilă sau cu probleme și folosește apoi o loţiune tonică care să îndepărteze toate reziduurile.

De asemenea, cremele pe bază de vitamina C sau retinol sunt excelente datorită conţinutului de antioxidanţi care înnoiesc celulele pielii și împiedică îmbătrânirea prematură. În plus, vitamina C stimulează producţia de elastină și colagen, ingrediente care stimulează micșorarea porilor.

Utilizează produsul potrivit Cosmeticele și produsele de îngrijire pe bază de acid salicilic sunt foarte eficiente în curăţarea intensivă a pielii. Acestea ajută la eliminarea celulelor moarte de la nivelul pielii, celule care se strâng în porii măriţi dacă nu sunt îndepărtate. Cu alte cuvinte, celulele moarte pot face ca porii măriţi să pară și mai mari. În cazul în care nu găsești un astfel de produs, achiziţionează de la farmacie o folie cu aspirine, strivește câte două bucăţi, amestecă-le cu o linguriţă de apă și masează-le, cu mișcări circulare, pe toată suprafaţa tenului.

losești, înainte de fiecare ieșire din casă, o cremă cu factor de protecţie UV.

Încearcă microdermabraziunea Deși este un procedeu pretenţios, care îţi provoacă durere, microdermabraziunea îţi îndepărtează un strat subţire de piele și lasă la suprafaţă unul nou, mai curat, mai tânăr, mai strălucitor, lipsit de pori măriţi.

Desigur, după această microdermabraziune nu mai ai voie să te expui la soare fără filtru de protecţie 50+, iar produsele de înfrumuseţare utilizate vor fi în întregime din gama pentru piele sensibilă. Altfel, riști să te confrunţi cu alte probleme.

Folosește creme cu SPF

Decoct de mărar împotriva porilor măriţi

Îmbătrânirea și expunerea la soare sunt doi factori care duc la mărirea considerabilă a porilor. Pe lângă faptul că este recomandat să te ferești de soare în măsura în care poţi, este, de asemenea, recomandat să fo-

O metodă naturală de micșorare a porilor măriţi este să îţi ștergi pielea cu un decoct de mărar. În 100 ml de apă, fierbe, timp de 7 minute, jumătate de legătură de mărar tocată mărunt. Lasă fiertura să se răcească,

cană, se bat ouăle cu laptele și cimbrul.

Se adaugă aproape toată brânza rasă, se amestecă și se asezonează. Se toarnă peste paste și legume, se amestecă cu grijă și se presară cu brânza rămasă. Se ţine la cuptor 35-40 de minute până când frittata se încheagă și devine rumenă. Se lasă la răcit câteva minute, apoi se servește cu salată verde.

Tartă cu ardei copţi, şuncă şi brânză

Ingrediente: 200g aluat de foitaj, 3 linguri pastă de roșii uscate la soare (sau câteva roșii uscate, mixate într-un robot, cu o lingură ulei de măsline), 4 felii de șuncă, 125g biluţe de mozzarella, scurse de apă

Frittata uşoară la cuptor cu ardei

Desenele animate le afectează copiilor capacitatea de a se concentra. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știinţă de la University of Virginia, din SUA, care susţin că desenele animate care au un ritm alert îi împiedică pe micuţi să rezolve puzzleuri – jocuri care le solicită copiilor capacitatea de concentrare.

Eleganţă în alb și negru

O combinaţie modernă și relaxantă, senină. Se încadrează perfect în camera copiilor, dormitor, bucătărie. Poţi vopsi pereţii în nuanţe de albastru pal cu alb, în care mobila este de culoare albă sau crem, perdelele albe, iar draperiile, iar accesoriile trebuie să fie marine.

Ingrediente: 2 linguri de ulei vegetal, câte ¼ linguriţă seminţe de muștar, curcuma și piper negru câte 1 linguriţă seminţe de chimion, boia, coriandru măcinat și chimion măcinat, 225g de caș nesărat, tăiat în cubuleţe de 2cm, 100g de mazăre (congelată), dezgheţată, 1 roșie tăiată cubuleţe 2 ardei capia Mod de preparare: Se încinge uleiul într-o tigaie. Se adaugă seminţele de muștar, seminţele de chimion și curcuma și se prăjesc până când seminţele de muștar încep să pocnească. Se adaugă boiaua, coriandrul măcinat, chimionul măcinat și piperul negru împreună cu brânza și

Lecso unguresc

Combinaţii de culori pentru casa ta

Modern cu albastru și alb

rul, boiaua de ardei și cârnaţii tăiaţi rondele. Se lasă aproximativ cinci minute la înăbușit, după care se poate servi.

Ardei capia umpluţi cu mazăre şi caş

AMENAJĂRI INTERIOARE

Este tot timpul la modă, conferă spaţiului eleganţă, dar cu condiţia să nu folosești prea mult negru pentru a nu da camerei un aer lugubru. Albul dă senzaţia de curat, iar negrul de stilat. Poţi folosi această combinaţie atât în cazul pereţilor, cât și în ceea ce privește pardoselile, care pot fi în carouri alb-negre, mochetele sau covoarele pot avea forme geometrice în aceleași nuanţe, mobila neagră în contrast cu pereţii albi și draperii în dungi negre pe un perete roșu. Accesoriile, tablouri moderne cu rame negre, lenjerii, cuverturi, corpuri de iluminat, pot fi de culoare neagră.

Sos de ardei

după care demachiază-ţi/spală-ţi tenul și aplică această soluţie cu ajutorul unei dischete demachiante din bumbac. În zonele cu porii foarte măriţi, poţi lăsa comprese înmuiate în acest decoct.

Această soluţie poate fi utilizată (ţinută la frigider) timp de 3-4 zile, după care se aruncă și se face alta.

Ele.ro

și rupte în bucăţi, 50g de ardei copţi din borcan, tăiaţi fâșii, 25g de măsline negre, fără sâmburi, tăiate în jumătate, 1 praf de oregano uscat, 1 mână frunze de rucola Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 220º C. Se desfășoară aluatul și se așază într-o tavă de copt, păstrând o margine de 1cm. Se înţeapă cu o furculiţă și se unge cu pastă de roșii uscate. Se dă la cuptor 12-15 minute. Se apasă aluatul care s-a umflat, cu excepţia celui de pe margine, apoi se așază deasupra șunca, brânza, ardeii și măslinele. Se presară cu oregano și se mai dă la cuptor 10-12 minute până când aluatul devine rumen și crocant. Se presară cu frunze de rucola și se servește.

STUDIU Femeile care consumă o băutură alcoolică seara sunt mai sănătoase

Femeile care beau un pahar de bere, vin sau tărie seara sunt mai sănătoase, cu cât înaintează în vârstă, decât cele care beau mult și rar sau cele care nu consumă alcool, se arată într-un studiu publicat de revista PLoS Medicine și citat de bbc. co.uk.

Potrivit unui studiu efectuat pe 14.000 de femei, doamnele care beau cu moderaţie au mai multe șanse decât cele care beau mult sau cele care se abţin de la băutură să atingă vârsta de 70 de ani într-o stare de sănătate bună. Potrivit cercetătorilor, consumul de alcool cu măsură în decursul săptămânii este mai bun pentru sănătate decât consumul excesiv de alcool în weekend. Femeile care beau puţin și des îmbătrânesc mai frumos decât băutoarele ocazionale, se arată în același studiu. În comparaţie cu femeile care nu beau, femeile cu vârste între 50 și 60 de ani care consumă zilnic 15-30 de grame de alcool (unul sau două pahare) au mai multe șanse de a atinge ceea ce cercetătorii americani numesc “îmbătrânirea frumoasă”.

Potrivit cercetătorilor, să îmbătrânești frumos înseamnă să ai riscul minim de cancer, diabet sau boli cardiace, la 70 de ani.

“Cantităţile moderate de alcool ar putea proteja consumatorii, în special femeile care au trecut de menopauză, de riscul de boli cardiace, dar este important să nu exagerăm”, a declarat Natasha Stewart de la Fundaţia britanică pentru inimă/ British Heart Foundation.

Potrivit studiilor, femeile care beau moderat de la cinci la șapte zile pe săptămână aproape și-au dublat șansele de a avea o bătrâneţe lipsită de boli cronice, în comparaţie cu cele care se abţin complet.

Cu toate acestea, experţii nu sunt siguri că doar consumul de alcool este factorul care face ca unele femei să fie mai sănătoase decât altele. Și alte studii au arătat totuși că un consum moderat de alcool duce la reducerea riscului de boli cardiace. Aceleași studii au arătat că alcoolul poate avea și efecte benefice asupra organismului: reduce rezistenţa la insulină, inflamările și colesterolul mărit. Oamenii de știinţă au fost de acord cu aceste rezultate, subliniind importanţa moderaţiei consumului.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

19

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.35 Documentar.

“Lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Revenirea maestrului”. 11.00 Respiro. 11.15 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.15 La datorie. 12.35 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Film.

“LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 18.00 Petalo romano. 18.30 Magazinele UEFA. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.20 ȘTIRI. 23.30 Templul muzicii. 0.10, 4.30 Săptămâna sportivă. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Portrete în timp. 3.00 La curțile dorului. 3.15 Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Mireasă pentru fiul meu 22.30 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep. 8 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Doamne de poveste (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Film serial: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Uite cine vorbește acum (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vremea dreptăţii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4077 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.12, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 Премьера. “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Условия контракта”22.25 Премьера.“Нонна, давай!” 22.55 “Прожекторперисхилтон” 23.30 Ночные новости 23.40 Комедия “Чтото новенькое” 1.20 Анатолий Кузнецов в детективе “Пять минут страха” 2.45 Игорь Ясулович, Владимир Басов в комедии “Сто грамм” для храбрости” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Сто грамм” для храбрости”. Продолжение 4.05 Фильм “Идеальный хищник изнутри” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, trezește-te! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Așteaptă-mă...

12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20, 2.05 TVR-55.

19.45, 3.00 Sport. 0.00 O dată-n viață. 1.40 Curier TV. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:03 AL DENTE 10:16 AL DENTE 10:31 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 L’ÉPOPÉE DES GUERRIERS VERTS DE GREENPEACE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BERLIN 1885, LA RUÉE SUR L’AFRIQUE 16:31 FLASH INFO 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 PAS TOUT DE SUITE 21:00 FLASH INFO 21:03 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 ASCENSEUR POUR L’ÉCHAFAUD 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ENTERRÉS VOLONTAIRES

20

16 SEPTEMBRIE 2011

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.45 Două decenii de independență. Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Gheorghe Vrabie. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar.

“Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 Eruditcafe. 11.15 Moldova în direct. 12.00 Casa mea.

12.30 Accente economice. 13.00 ȘTIRI. 14.55 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Documentar.

“Arts 21”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Ghidul sănătății tale. 3.00 Vedete la bis! 4.30 La datorie.

4.50 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Plasa de stele 23.10 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.9 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Vremea dreptăţii (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4078 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.13, anul VI 00:30 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serviţi, vă rog! (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 Премьера. “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Давай поженимся!”

19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Условия контракта” 22.25 “Жертвы калибра 7.62” 23.20 Ночные новости 23.45 Джанкарло Джанини, Орнелла Мути в фильме “Жизнь прекрасна” 1.20 Армен Джигарханян, Леонид Куравлев в комедии “Раз на раз не приходится” 2.35 Фильм “Первый учитель” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Первый учитель”. Продолжение 4.15 Сериал “Американская семейка” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, trezește-te! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Perechea potrivită. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20, 2.05 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 0.00, 5.20 Viața satului. 1.40 Rom european. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:29 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:00 FLASH INFO 10:03 RECETTES DE CHEFS 10:32 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 PETITS-ENFANTS D’ALZHEIMER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 PAS TOUT DE SUITE 16:28 FLASH INFO 16:31 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE COEUR DES HOMMES 2 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ BOUSQUET OU LE GRAND ARRANGEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:51 THALASSA 2:45 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MAGIE, RÊVE ET ILLUSION

21

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Nașterea Maicii Domnului. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.55 Respiro.

11.15 Moldova în direct. 12.00 Ghidul sănătății tale. 12.30 Portrete în timp. Valentina Savițchi.

13.00 ȘTIRI. 14.20 Documentar. “Cultura ceaiului în munții Wuyshan”. 14.55 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Svitanok. 18.30 Gheorghe Tudor la Chișinău. Program muzical.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară.

19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. 2.30 Natura în obiectiv.

3.00 SIS la 20 de ani. Program festiv. 4.30 Abraziv. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 22.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.10 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (redifuzare din 29 mai) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Căsnicia, o afacere perfectă (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4079 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 21:30 Fotbal Cupa României 23:25 Profit 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.14, anul VI 01:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Serviţi, vă rog! (r) 02:45 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 03:30 Fotbal Cupa României (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 Премьера. «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме «Условия контракта» 22.25 Среда обитания. «Гений чистой кислоты» 23.25 Ночные новости 23.45 Евгения Лоза в фильме «Золушка.ru» 1.35 Фильм «Аукцион» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Где вы, рыцари?» 4.15 Сериал «Американская семейка» 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00 România, trezește-te! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Perechea potrivită. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR-55.

19.45, 3.00 Sport. 1.45, 5.20 Festivalul “Maria Tănase”. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.20 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:03 MAGAZINE 10:32 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:17 AL DENTE 13:42 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES AMANTS 16:29 FLASH INFO 16:33 HYMEN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 L’ÉCOLE DU POUVOIR 2:54 TEMPS PRÉSENT 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

22

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Două decenii de independență.

Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria.

Frații Ghimpu. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața!

9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”.

9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994). 10.30 La noi în sat. 11.15 Moldova în direct. 12.00, 2.30 Focus TV. 12.25, 4.30 O’ Keisy.

“O liră la cerere”. Film-spectacol. 13.00 ȘTIRI. 14.55 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Documentar.

“Drumeții”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Povestea de seară. 19.58 ȘTIRI. 20.00, 5.05 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Reporterul de gardă. 22.10, 3.00 Festivalul Național al formațiilor folclorice “La poale de codru”. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Film. “JURNAL DE BORD” (SUA, 2005). 1.00 TVMi. Știri. 1.45 Descoperă Moldova. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde.

Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Next Top Model

by Cătălin Botezatu 23.10 Serial. Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.11 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (redifuzare din 5 iunie) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prinţul Pacificului 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:30 Serviţi, vă rog! (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4080 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Fotbal Cupa României 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.11, anul VI 00:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Film: Prinţul Pacificului (r) 02:45 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 03:30 Fotbal Cupa României (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л « Д о б р о е утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!»

11.00 «Модный приговор» 12.00 Новости 12.20 «ЖКХ» 13.20 Премьера. «Участковый детектив» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Свобода и справедливость» с Андреем Макаровым 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме «Условия контракта» 22.25 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.25 Ночные новости *** «Городские пижоны» 23.45 Дональд Сазерленд в фильме Роберта Олтмена «Военнополевой госпиталь» *** 1.40 Билли Боб Торнтон в фильме «В лучах славы» 3.00 Новости 3.05 Фильм «В лучах славы» . Продолжение 3.40 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 4.05 «Давай поженимся!»

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 România, trezește-te! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.25 Perechea potrivită. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport.

0.00, 5.20 Dănutz S.R.L. 1.40 Interes general. 2.05 Garanta 100%. 4.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:02 MAGAZINE 10:31 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 TON MARI SERA TON MAÎTRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 RENÉ BOUSQUET OU LE GRAND ARRANGEMENT 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA SAISON DES GOYAVES 23:41 LE PORTAIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 AUGUSTE LE FORT, LE PRINCE JARDINIER DE SAXE 2:46 QUESTIONS À LA UNE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

23

Vineri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineața! 9.10, 16.30 Documentar. “Lumea animalelor”. 9.40, 17.10 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994).

10.30 Vector european. 11.00 Respiro. 11.15 Moldova în direct. 12.00 Natura în obiectiv.

12.30 Documentar. “Global 3000”. 13.00 ȘTIRI. 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

17.00 ȘTIRI. 18.00, 4.30 Accente economice.

18.30 “Greu îi dorul când îi dor...”. Program muzical cu Sofia Vicoveanca. 18.45, 1.15 Descoperă Moldova. 19.00 MESAGER (rus.).

19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.55 Bună seara! Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Film. “IMPERIUL ROMAN. AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (SUA, 2003). Episodul 1. 0.00 ȘTIRI. 0.10, 5.20 Sambo. Turneu Internațional “A.Doga”. 0.40 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.20 Templul muzicii. 2.30 Reporterul de gardă. 5.00 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neaţa cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Maddie și David. SUA 1985 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial. Maddie și David. SUA 1985 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flacari (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (redifuzare din 12 iunie) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 19 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: La întâlnire cu ucigașul 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sydney White și cei șapte tocilari 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4081 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Soldatul universal 22:45 Film: Turiști pe tarâmul groazei 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Soldatul universal (r) 02:30 Film: Turiști pe tărâmul groazei (r) 04:00 Film: La întâlnire cu ucigașul (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Модный приговор” 12.00 Новости 12.20 “ЖКХ” 13.20 Премьера. “Участковый детектив” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.55 “Поле чудес” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем М а л а хо в ы м 2 1 . 0 0 “ В р е м я ” 2 1 . 3 0 Премьера. Второй международный фестиваль пародий “Большая разница” в Одессе. Финал 23.40 Комедия Марка Захарова “Формула любви” 1.10 Марк Уолберг в детективе “Вся правда о Чарли” 2.50 Фильм “Кто стучится в дверь ко мне...”

4.15 Руфина Нифонтова, Вера Марецкая в фильме “Полюшко-поле” 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 1.40 România, trezește-te! 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00 Bebe magia. 11.25, 6.15 Teleenciclopedia.

12.45 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informațional. 17.20 TVR-55. 19.45, 4.35 Sport. 0.00, 3.20, 5.20 ÎnTrecerea anilor. 4.50 e-Forum. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:03 T’ES PAS LA SEULE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MAGAZINE 13:30 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ BOUSQUET OU LE GRAND ARRANGEMENT 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / PIÈCE À CONVICTION 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:06 FLASH INFO 21:13 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉCOLE DU POUVOIR 0:01 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:45 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:37 MISE AU POINT / LE DEBAT TSR / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

24

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Euromaxx”. 6.40 Film.

“JURNAL DE BORD” (SUA).

8.15 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ” (Canada, 1994).

9.10 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 4.35 Știință și inovare. 11.30, 2.30 Dor. Valentin Budilevschi, Maestru în Artă. 12.00, 5.05 Descoperă Moldova. 12.10 Film. “IMPERIUL ROMAN. AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (SUA, 2003). Episodul 1. 13.45 Film. “TREI ALUNE PENTRU CENUȘĂREASĂ” (Cehia).

15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15, 5.10 Evantai folcloric.

18.00 Erudit-cafe. 18.40 Respiro. 19.00 MESAGER (rus.) 19.30 Povestea de seară. 19.45, 3.00 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Din fondul TV Moldova-1. Nina Crulicovschi. “Cu numele tău”. Spectacol-muzical. 22.30 ȘTIRI. 22.40 Film.

“IMPERIUL ROMAN. AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT” (SUA, 2003). Episodul 2. 0.10, 1.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Știri. 5.50 Calendarul zilei.

25

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00 ȘTIRI. 6.10 O seară în familie. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Cinemateca universală. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Baștina.

Magazin agricol. 13.00, 17.00 Această clipă. Telemaraton dedicat personalităților Emil Loteanu și Grigore Grigoriu. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Săptămâna sportivă. 22.10 Din fondul TV Moldova-1. Nina Crulicovschi. “Cu numele tău”. Spectacol-muzical. 23.30 ȘTIRI. 23.40 Fotbal.

Campionatul RM. “FC Dacia” - “FC Milsami”. Repriza a doua. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Prin muzică în Europa. Muzică clasică.

4.35 “Lupul marilor drumuri...” Baladă despre Emil Loteanu. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate.

101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 21.30 La altitudine 22.30 Mireasă pentru fiul meu 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Serial.

Narcisa: iubiri nelegiuite. Ep.8-11 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Plasa de stele. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 00.00 Film artistic 02.00 Serial. Maddie și David.

SUA 1985 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 4.00 Concert

05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (redifuzare din 18 septembrie) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 20 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:45 Acasă în bucătărie (AP) (romance) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste - emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (două episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 21 septembrie) (15) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 22 septembrie) (15) (divertisment) 04:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:00 Acasă în bucătărie (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Sydney White și cei șapte tocilari (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Avioane, trenuri și automobile 17:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 2 23:30 Film: Killshot - Ţinte sigure 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Băieţi răi 2 (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Avioane, trenuri și automobile (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Scandal în cartierul chinezesc (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Tenis BRD Ţiriac Năstase Trophy 2011 (finala) 17:00 Film: Un negru pentru Casa Albă 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 22:30 Film: Omul invizibil 2 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, 4 (r) 02:00 Film: Omul invizibil 2 (r) 04:00 Tenis BRD Ţiriac Năstase Trophy 2011 (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 Наталья Варлей, Георгий Вицин в комедии “Большой аттракцион” 7.30 Владимир Коренев, Анастасия Вертинская, Михаил Козаков в фильме “Человекамфибия” 9.05 “Играй, гармонь любимая!”

9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 Премьера. “Михаил Пуговкин. Главный герой второго плана” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Много мяса из ничего” 13.10 Леонид Куравлев, Лариса Удовиченко, Татьяна Кравченко в комедии “Опасно для жизни!” 14.40 Василий Ливанов, Виталий Соломин, Алексей Петренко в многосерийном фильме “Воспоминания о Шерлоке Холмсе” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Воспоминания о Шерлоке Холмсе”. Многосерийный фильм. Продолжение 19.15 Премьера сезона. “Большие гонки” 21.00 “Время” 21.15 Премьера сезона. “Призрак оперы” 22.20 “Прожекторперисхилтон” *** “Городские пижоны”22.55 Премьера. Фильм“Карлос”*** 1.00 Арнольд Шварценеггер в фильме “Детсадовский полицейский” 2.45 Татьяна Карпова в фильме “Теща” 3.50 Зиновий Гердт в фильме “Фокусник” 7.10 Omul și timpul. 8.35 Bebe magia.

9.00-13.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.00 Travelling circular. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 23.00 Ca la carte. 15.10 Festivalul Internațional “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Brăila 2011. 16.30 Petrecere cu lăutari. 17.45, 0.35 Dănutz S.R.L. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viață. 23.35 Profesioniștii. 2.30 Tezaur folcloric. 4.15 Europa mea. 4.40 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 SUR LA PISTE DU RENNE BLANC 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TTC TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:32 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:28 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:30 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 18:59 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSIQUE 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Михаил Пуговкин в комедии “Свадьба в Малиновке” 8.10 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30“Пока все дома”11.20“Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Акулы атакуют” 13.10 Екатерина Порубель, Кирилл Гребенщиков, Елена Захарова в многосерийном фильме “Серафима Прекрасная” 15.40 Второй международный фестиваль пародий “Большая разница”в Одессе. Финал 17.50 Галина Польских, Фрунзик Мкртчян в комедии “Суета сует” 19.15 Премьера. “Минута славы. Мечты сбываются!”

21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии “Джентльмены удачи” 23.30 Тим Рот в многосерийном фильме “Обмани меня” 1.45 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в комедии “Мы с вами где-то встречались” 3.15 Сериал “Американская семейка” 4.00 “Пока все дома” 7.00, 8.00 Universul c re d i n țe i .

7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00-14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.40, 3.40 Telejurnal. 14.30 Viața satului. 16.30 Bebe magia. 16.50, 1.00 Dănutz S.R.L. 18.50 Tezaur folcloric. 19.30 Festivalul Internațional “George Enescu”. 21.40 Festivalul Internațional “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Brăila 2011. 23.10 Petrecere cu lăutari.

0.05, 2.55 Ca la carte. 4.35 Universul credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LA PREMIÈRE COULEUR 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:57 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:09 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:15 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:23 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:41 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:08 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GÉNÉRATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:34 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:51 SUR MESURES 14:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 19:32 INTERNATIONALES 20:02 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ZAZIE DANS LE MÉTRO 23:33 MARIAGE BLUES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA SAISON DES GOYAVES 2:31 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SHANTI, AU COEUR DE L’INDE

YFU (Youth for Understanding) Moldova studii de un an academic în Europa, Japonia, SUA elevi 15-17 ani str. 31 August, 139, of. 10. MD - 2004 Chișinău Tel/fax 233 899, tel 233 814 e-mail: info@yfu.md

CMYK

12

16 SEPTEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Serviciul poştal chinez declanşează lupta împotriva divorţurilor

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

DANIEL RACOVIZZA:

„Moda se desenează cu inima şi se promovează cu capul”

Tinerii sunt invitaţi să anticipeze despărţirea expediind o scrisoare în ziua nunţii

Daniel Racovizza, luptătorul de sambo de performanţă care s-a lansat de doi ani oficial în lumea modei, a declarat pentru FLUX că se ambiţionează să fie primul basarabean care va reprezenta Republica Moldova la Milano Fashion Week în luna noiembrie. Designerul ne-a spus chiar că poartă deja tratative în acest sens cu organizatorii evenimentului, dar și cu agenţii de modele de la Milano, pentru a alege modelele care vor defila în rochiile lui.

Tinerii îndrăgostiţi chinezi au de acum înainte posibilitatea de a-și trimite o scrisoare, care va ajunge la destinaţie doar după șapte ani, când se presupune că viaţa de cuplu începe să devină plictisitoare, a anunţat marţi, 13 septembrie, presa oficială chineză.

Acest nou serviciu poștal este propus într-o ţară care cunoaște o creștere puternică a numărului divorţurilor. La Beijing, de exemplu, numărul divorţurilor a crescut de la 11.582 în 2004 la 21.013 în 2010, potrivit statisticilor oficiale.

Plicuri speciale conţinând o vedere au fost puse în vânzare pe 9 septembrie, o dată a cărei pronunţie în limba chineză se aseamănă cu pronunţia cuvântului “întotdeauna”, precizează cotidianul „China Daily”.

“Sperăm că aceste scrisori de dragoste vor contribui la salvarea, în viitor, a câtorva căsnicii”, în condiţiile în care, potrivit unei credinţe populare, cel de-al șaptelea an de căsnicie reprezintă un moment dificil din viaţa cuplurilor, a declarat un responsabil al poștei chineze, citat de cotidianul „Global Times”.

Apropo de rochii, Daniel Racovizza a spus că special pentru această ocazie lansează o nouă colecţie de rochii și accesorii intitulată „Code-Noir”, o colecţie „cu parfum clasic și contur de postmodernism, un omagiu adus creatoarei Coco Chanel”, cum o descrie designerul, care, așa cum spune, vrea să pună în valoare personalitatea și farmecul feminin. Rugat să mai ofere detalii despre colecţie, Daniel ne-a mai spus că această colecţie va conţine 50 de piese și va mai avea „accente negre pe forme deschise”. Întrebat de ce domeniul modei în Republica Moldova este abia în stare embrionară, în timp ce în statele vecine, care au pășit oda-

„BĂTĂLIA” DIRIJORILOR

tă cu noi pe această cale, s-a conturat deja o industrie a modei, iar puţinii designeri de la noi care practică meseria după absolvirea facultăţii aleg să activeze peste hotare, Daniel consideră că totuși: „Moda are nevoie de Republica Moldova și Republica Moldova are nevoie de modă, dar dezvoltarea acestui segment la noi este frânată din cauza lipsei de voinţă și de bun-simţ din partea unor actori implicaţi în acest proces. Moda este un domeniu al artei, se desenează cu inima și se promovează cu capul. Dacă situaţia în ţara noastă este așa cum este, înseamnă că undeva, între aceste două componente, există o neconcordanţă”. Și pentru că suntem în perioada în care marele case de modă din toată lumea lansează colecţiile de toamnă-iarnă, i-am cerut lui Daniel un sfat la temă, să ne sugereze ce să lăsăm în șifonier și la ce să renunţăm pentru noul sezon. Designerul spune că înainte să facem ordine în șifonierele noastre, e mai bine să ne revizuim atitudinea. „Femeile noastre trebuie să-și schimbe, mai întâi, abordarea și apoi hainele și accesoriile. Le-aș sfătui să renunţe la tendinţa exagerată de a arăta întotdeauna frumoase și sexy, pentru că, exagerând, de obicei se întâmplă invers. Dacă aș putea să schimb ceva în această sferă de activitate acum, atunci aș accelera procesul de schimbare a mentalităţii noastre”, a mai spus Racovizza.

Liliana POPUŞOI, FLUX

INCREDIBIL

Spaniolul Martinez Orts Poezia lui Eminescu promovată Constantino a câştigat trofeul cu TIR-ul Concursului Internaţional de Dirijat Simfonic În perioada 5-10 septembrie, la Chișinău a avut loc prima ediţie a Concursului Internaţional de Dirijat Simfonic. În cadrul concursului, care se desfășoară o dată la doi ani, au evoluat 31 de concurenţi din 23 de ţări, prntre care Franţa, Elveţia, Italia, Olanda, Venezuela, Brazilia, Japonia, China, Coreea de Sud, Columbia, Canada, SUA, România, Rusia, Ucraina, Republica Moldova.

Concurenţii au evoluat împreună cu Orchestra Simfonică și Capela Corală “Doina” a Filarmonicii Naţionale, precum și cu Nicolae Busuioc și Zarui

Vardanean, soliști ai Teatrului Naţional de Operă și Balet.

Concursul s-a desfășurat în trei etape. În final au fost selectaţi laureaţii care vor avea programate concerte cu Orchestra Simfonică în stagiunea curentă a Filarmonicii de Stat „Serghei Lunchevici”.

Juriul concursului a fost format din dirijori cu renume mondial, precum: Octav Calleya (România-Spania) – președintele juriului, Robert Luther (SUA), Corneliu Dumbrăveanu (Olanda), Javier Guell (Spania) și Dominique Fanal (Franţa).

Marele trofeu al primului Concurs Internaţional de Dirijat Simfonic, organizat la Chișinău, a plecat spre Spania.

Tânărul dirijor Martinez Orts Constantino s-a ales nu doar cu aprecierile juriului, dar și cu Marele Premiu în valoare de 2 500 de euro. Pe locul II s-a plasat un tânăr dirijor din Ucraina, Ivan Cerednicenko, care a primit un premiu bănesc în valoare de 1000 de euro.

Concursul Internaţional de Dirijat Simfonic este organizat o dată la doi ani. Ediţia viitoare a concursului poate avea loc în Spania.

DUPĂ ŞASE DECENII ÎN CARE A IRONIZAT SIMBOLURILE SOCIETĂŢII DE CONSUM

A murit „părintele” curentului pop art Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop art, a murit marţi, 14 septembrie, la vârsta de 89 de ani, a anunţat purtătorul de cuvânt al galeriei de artă „Gagosian”, care îl reprezintă pe artistul britanic.

Richard Hamilton a făcut parte dintr-un mic grup de artiști independenţi care au folosit în anii ‘50 cultura urbană modernă ca sursă de inspiraţie și au contribuit astfel la apariţia curentului pop art britanic.

Hamilton a avut succes încă de la început graţie picturilor, colajelor și sculpturilor sale, în care artistul britanic lua în derâdere simbolurile societăţii de consum.

Richard Hamilton lucra în ultimele luni la o retrospectivă majoră a operei sale, ce urma să fie expusă la Los Angeles, Philadelphia, Londra și Madrid.

Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este un colaj realizat în 1956 și prezintă un bărbat culturist care pozează într-un apartament modern și are titlul “Just What Is It That Makes Today’s Homes So Different, So Appealing?” (Care este acel lucru care face casele din ziua de astăzi să fie atât de diferite, atât de atrăgătoare?).

Acest colaj este considerat de istoricii de artă din zilele noastre drept una dintre primele opere din curentul pop art.

Ziarul românesc „Libertatea” scrie că inspectorii de la Autoritatea Rutieră Română au avut o surpriză de proporţii în timpul unui control de rutină făcut în judeţul Argeș. Un TIR pe care l-au tras pe dreapta era decorat cu o pictură imensă a poetului Mihai Eminescu, dar și cu două versuri celebre: “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor!”. Proprietarul Gheorghe Vlase spune că pur și simplu e mândru de ţara sa: “Eu fac mai mult curse în străinătate, iar românii care citesc mesajul zâmbesc mereu”. Pe lângă cei 240.000 de euro pe care i-a plătit pentru TIR, Vlase a mai scos din buzunar încă 2.000 de euro pentru inscripţii.

NUNTĂ LA PALAT

Jasmin, mireasă la Chişinău 16 -23 septembrie Berbec

Vă așteaptă o săptămână liniștită, dar agitaţia se mută în interiorul sufletului din cauza îndoielilor legate de propriile calităţi. Priviţi-vă cu îngăduinţă defectele.

Taur Degeaba vă faceţi planuri legate de rudele sau de prietenii care s-au mai opus intenţiilor voastre. Nu e cazul să forţaţi nota prea mult.

Gemeni

Deși protagoniștii evenimentului au negat cu vehemenţă zvonurile despre nuntă, se pare că nu există totuși fum fără foc. Vedeta estradei rusești, Jasmin (pe numele real Sara Semendueva), se căsătorește cu omul de afaceri Ilan Shor.

Nunta se joacă astăzi (16 septembrie) la Palatul Republicii, unde, din 2009 încoace, se desfășoară ședinţele Parlamentului Republicii Moldova. De mai mult de 10 ani în sala mare a Palatului Republicii (unde au loc ședinţele Parlamentului) nu s-a jucat nici o nuntă. Acest privilegiu l-au avut doar familiile Stati, Diacov și Urechean.

Cotidianul rus “Kommersant” susţine că nunta va dura două zile, iar mirii au venit la Chișinău în ziua nunţii, o parte din invitaţi și rochia miresei au sosit cu avionul în Republica Moldova joi, 15 septembrie.

Potrivit presei ruse, omul de afaceri moldovean ar fi plătit pentru închirierea a patru săli din incinta Palatului Republicii suma de 170 de mii de lei. La petrecere au fost invitate 400 de persoane, majoritatea dintre ele fiind reprezentanţi ai showbiz-ului și beau-monde-ului rusesc. Conform

acestor afirmaţii, moderatorul evenimentului este cântăreţul Nikolai Baskov, iar Filip Kirkorov și Verka Serdiucika vor fi responsabili de atmosferă și voie bună la nuntă. Evenimentul a fost regizat de Felix Mihailov, regizorul show-ului rusesc televizat „Танцы на льду”.

Petrecerea va continua și sâmbătă, în afara orașului, și se spune că pentru a doua zi de nuntă vor fi responsabile de muzică interpretele autohtone Nelly Ciobanu și Natalia Gordienko.

Jasmin este la a doua căsătorie. Primul soţ al interpretei este omul de afaceri Veceslav Semenduev, de care vedeta a divorţat cu scandal acum câţiva ani, acuzându-l de violenţă conjugală. Jasmin are un fiu de 14 ani din prima căsnicie, iar presa rusească scrie că vedeta este deja însărcinată pentru a doua oară.

Ilan Shor este un important om de afaceri născut la Tel-Aviv. Pe când avea 2 ani, părinţii săi s-au stabilit cu traiul în Moldova. În 2005, tatăl său a decedat, iar Ilan a preluat toate afacerile. Shor este jurist de meserie și a fost inclus în topul celor mai influenţi oameni de afaceri ai anului 2009.

Cursuri particulare de tobe Colajul, realizat de artist în mai multe versiuni, reia imagini publicate în reviste americane, iar titlul copiază o reclamă celebră din acea epocă.

Richard Hamilton a realizat și coperta celebrului “album alb al trupei The Beatles” din 1968, intitulat “The Beatles”. Acesta este singurul disc din cariera trupei britanice care nu îi are pe copertă pe cei patru muzicieni, iar coperta sa este complet albă.

Hamilton este cunoscut și pentru câteva opere politice, precum “Shock and Awe” (2007-2008), care l-a adus pe scenă în costum de cowboy pe fostul premier laburist Tony Blair, după decizia acestuia de a participa, alături de americani, la atacarea Irakului în anul 2003.

Născut în 1922 la Londra, Richard Hamilton nu a făcut studii în domeniul artistic și a început să lucreze de la o vârstă fragedă, înainte de a se înscrie la cursurile de seral la celebra St. Martin’s School of Art, iar apoi la Royal Academy. În 1952, a făcut parte dintre creatorii Independent Group de la Royal Academy, al cărui expoziţie “This is Tomorrow” din 1956 la galeriile Whitechapel a lansat, practic, curentul pop art britanic.

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559 CMYK

Căutaţi problemele și atunci când nu vă presează urgenţele și nu e nevoie de eforturi mari. Folosiţi timpul liber pentru a vă odihni cât mai mult.

Rac Situaţia voastră nu e atât de neagră pe cât pare. Gândurile pesimiste apar pe fondul oboselii generale. Reveniţi la o pasiune mai veche.

Leu Este o perioadă calmă, fără evenimente deosebite. Redescoperiţi bucuriile simple, alături de cei dragi sau aflând ce este în inima unui apropiat.

Fecioară Aveţi o mare calitate, răbdarea, iar aceasta vă dă putere să treceţi peste toate dificultăţile. În situaţia actuală e nevoie însă și de stăpânire de sine.

Balanţă Evenimentele nu vă pun pe gânduri pe cât reușesc să vă tulbure anumite replici venite din partea partenerului de viaţă sau a altor apropiaţi.

Scorpion Problemele de ieri nu s-au epuizat. Chiar dacă veţi repara ce s-a stricat la locul de muncă, este bine să reţineţi că dificultăţile nu au dispărut.

Săgetător E tulbure contextul și resimţiţi mai ales partea negativă a situaţiilor. Ar fi mai bine să nu vă amestecaţi de bunăvoie în situaţii complicate.

Capricorn Se anunţă negocieri în familie sau poate că veţi purta aceste discuţii doar în mintea voastră, ca o pregătire pentru ceea ce urmează.

Vărsător Vi se poate deregla ceva în organism din cauza agitaţiei sau a unui aliment neindicat. Sunteţi sensibili și ar fi bine să vă protejaţi.

Peşti Este bine să priviţi problemele importante care vă preocupă de ceva timp cu mai multă seninătate, mai ales dacă nu sunt foarte urgente.