Ziarul Flux, Ed. 42 (870)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 16 noiembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Achepsima, Iosif și Aitala diaconul

Cursul valutar 16.11.2012

Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.6983 1 Dolar american ............. 12.2988 1 Leu românesc ................. 3.4594 1 Rublă rusească ............... 0.3885 Timpul probabil:

„Cui îi pare rău să se despartă de trecut, acela nici nu trebuie 17.11.2012 16.11.2012 să încerce să privească spre un viitor mai bun, mai luminos”.

Noros, Noros, Dmitri Pisarev -1 7 0C -2 8 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

Despre limbă, mediocritate şi semidoctism

6

PAGINA

SOCIAL

Migraţia cadrelor didactice – o irosire a creierilor

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 42 (870)

Autorităţile au nevoie de locotenenţi, de judecători care să le execute ordinele Interviu cu Ion Dron, președintele Centrului de Iniţiative și Monitorizare a Autorităţilor Publice XXX

(citiţi pag. 4-5)

Schuebel promite solemn: regimul de vize cu UE va fi ridicat la paştele cailor Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, a declarat miercuri, 14 noiembrie, cât se poate de clar că cetăţenii moldoveni nu vor putea călători în curând în UE fără vize sau, cel puţin, beneficia de un regim liberalizat de acordare a vizelor. Schuebel a declarat franc și solemn că regimul de vize nu va fi ridicat până la finele anului curent, deși guvernanţii noștri, în special, ministrul de Externe, Leancă, și premierul Filat promiteau la fel de solemn că deja în 2013 vom călători fără vize în Europa. „Eu întotdeauna am cerut o dată concretă referitoare la regimul fără vize pentru Moldova. Este dificil de spus, însă eu cred că aceasta se va întâmpla în viitorul apropiat și asta înseamnă în următorii ani”, a precizat oficialul UE.

Vă felicit, la paștele cailor moldovenii vor călători fără vize în Uniunea Europeană!

Continuare în pag. 2

O NOUĂ CARTE A LUI IURIE ROŞCA, ÎN CURS DE APARIŢIE

O istorie politică subiectivă a Republicii Moldova (1985-2012) Jurnalistul și politicianul Iurie Roșca pregătește editarea unui nou volum. Este vorba de o selecţie de texte care înmănunchează articole, discursuri și interviuri, apărute timp de mai bine de un sfert de veac. O personalitate mereu prezentă în prim-planul dezbaterilor publice, având un stil tăios și tranșant, care și-a asumat toate problemele majore ale societăţii, gazetarul și omul politic Iurie Roșca a parcurs o traiectorie spectaculoasă, îngemănată pe de-a-ntregul cu zbuciumul unei epoci pline de evenimente. De la renașterea naţională la construcţia statală, dinspre cultură spre creaţie legislativă, din postura de protestatar stradal spre cea de om de stat, de la rădăcinile istorice și literare până la izvoarele spirituale ale credinţei creștine, de la analiză filologică la cea de ordin geopolitic – iată doar o parte din gama de preocupări ale acestui autor. Nemulţumind pe unii și trezind admiraţie altora, Iurie Roșca își înmoaie condeiul în trăirile colectivităţii căreia îi rămâne atașat din plin. Atunci când se întreţine cu oameni de cultură ori cu feţe bisericești sau când le dă în obraz potentaţilor zilei pentru nelegiuiri și furturi, el rămâne mereu cu nervul dezgolit, pledează fără rest și fără căi de retragere. Vulcanicul, tumultuosul, deseori necruţă-

torul Roșca provoacă interes și scandal, aplauze și ură.

Iurie Roșca a mai editat două volume de culegeri de articole, „Ieșirea din întuneric” în 1995 și „Exerciţii de luciditate”, precum și o serie de broșuri, cum ar fi „Părintele Mina Dobzeu, botezătorul lui Nicolae Steindhardt” în 1997, „Dinozaurii regimului sovietic, tartorii tranziţiei moldovenești” în 2009, „Autobiciuirea dinozaurilor sovietici sau pocăinţa tartorilor tranziţiei.

Pamflete”, „Cartea bunului creștin și a bunului patriot” în 2009, „7 aprilie: O lovitură contra statului de drept. Cine e de vină și de ce întârzie ancheta?” în 2010, „Notele unui optimist creștin. Записки христианского оптимиста”, ediţie bilingvă, în mai 2012.

Cartea care urmează să vadă în curând lumina tiparului poate fi utilă tuturor celor care vor să cunoască dezbaterile de prim-plan care s-au consumat în acest răstimp în Moldova. Ea este o cronică fidelă a aventurii spirituale și intelectuale nu doar a autorului, ci a unei generaţii întregi. Este o istorie politică subiectivă a Republicii Moldova, spune autorul. Urmăriţi FLUX-ul și veţi afla când va fi lansată noua apariţie editorială.

Citiţi în paginile 8 și 9 un interviu inedit din această carte.

CMYK

Dacă nu cumpăr poliţă medicală, ajung pe banca acuzaţilor… În ultimele două săptămâni, capitala este în febra evenimentelor de rezonanţă maximă.

Ard până la temelie cafenele. Sunt numiţi cu încălcări șefi ai structurilor cu importanţă de stat. Se mărește numărul membrilor Biroului Permanent al Legislativului. Mor oamenii ca muștele în accidente, se bat deputaţii în Parlament, prim-ministrul are întâlniri secrete etc., etc.

Pe fonul acestor evenimente se pare că am uitat de „micile detalii” ale vieţii oamenilor simpli (expresie a unui deputat din Parlament). Unul dintre aceste „mici detalii ” este aprobarea Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013.

Așadar, dragă Ţară, s-a scumpit poliţa medicală, s-au scumpit produsele alimentare, se pot scumpi taxele de studii, doar viaţa moldoveanului nu costă nimic. În anul 2013 vom plăti pentru „dreptul de a ne îmbolnăvi” 3 318 lei (în 2012, poliţa a costat 2 982 de lei).

Dacă nu avem bani să cumpărăm poliţă de asigurare medicală obligatorie, riscăm să ne pomenim cu chemare în judecată. (Oficialii spun că, până în prezent, 18 la sută din populaţie a primit citaţie pentru neprocurarea poliţei de asigurare, iar cel mai recent studiu, realizat de Expert-Grup, arată că multe persoane nu-și cumpără poliţă medicală din lipsa banilor și pentru că nu au încredere în medicină.)

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

16 NOIEMBRIE 2012

Schuebel promite solemn: regimul de vize cu UE va fi ridicat la paştele cailor

Urmare din pag. 1 “În următorii ani” poate însemna și peste 2 ani, și peste 5, și peste 10, și chiar peste 50 de ani, atunci când, mai mult ca probabil, nu va mai exista Uniunea Europeană.

Deci, lucrurile nu s-au mișcat nici măcar cât de cât din loc, nu există niciun progres în relaţiile cu UE, odată ce regimul de vize nu va fi abolit și nici măcar nu se știe când s-ar putea întâmpla asta. Dar anume relaţiile bune și privilegiate cu Uniunea Europeană sunt scoase în faţă de guvernanţii noștri atunci când încearcă să contabilizeze succesele acestei guvernări. Căci, cu ce altceva să se laude? Nivelul de trai este tot mai scăzut, tot mai puţine locuri de muncă, preţurile cresc, veniturile descresc, numai probleme și nevoi pe care oamenii le văd cu ochii lor și nu-i poţi prosti cu tot felul de declaraţii politice. Pe când în cazul relaţiilor cu UE lucrurile stau niţel altfel, aici lumea poate fi prostită. Cum? Simplu, vin la Chișinău tot felul de înalţi demnitari, de comisari, de funcţionari de la Bruxelles, se pupă și se strâng în braţe cu Vladimir Filat. Și de aici falsa concluzie că toate merg prost, dar relaţiile cu Uniunea Europeană merg foarte bine. Doar laude, vorbe goale și promisiuni pe care guvernanţii noștri și birocraţii europeni le-au făcut până acum pentru a le crea cetăţenilor Republicii Moldova iluzia că lipsurile pe care le suportă și nevoile pe care le îndură din cauza AIE nu ar fi zadarnice. Că într-o zi va veni izbăvirea, că va fi ridicat regimul de vize, că vom fi primiţi în Uniunea Europeană și atunci vom trăi ca în sânul lui Dumnezeu. Dar iacă că, volens-nolens, Schuebel confirmă că toate aceste speranţe sunt absolut zadarnice.

Mai ales că ridicarea regimului de vize cu UE nu constituie o panacee pentru Republica Moldova, în general, și pentru fiecare dintre cetăţenii ei, în particular (tot așa cum și ipotetica aderare la UE nu constituie o soluţie, exemplul cel mai concludent este cazul Greciei, dar și al fraţilor noștri din România). Totuși, ridicarea regimului de vize i-ar fi scutit pe mulţi dintre conaţionalii noștri de umilinţa pe care o îndură la obţinerea unei vize și, mai ales, de obligativitatea de a da mită celor care le obţin această viză, adică unor reţele infracţionale la care, vă asigur, sunt conectaţi și guvernanţii moldoveni, și birocraţii europeni. Că dacă nu ar fi conectaţi, nu ar fi existat aceste taxe neoficiale la obţinerea vizelor. Dai vreo 5 mii de euro și ai viza în buzunar. Nu dai – stai acasă și mori de foame.

Deci, ridicarea regimului de vize cu UE sau măcar liberalizarea lui ar putea avea loc la paștele cailor. Nu mai devreme.

Este adevărat că ambasadorul UE la Chișinău a trecut în revistă un șir de „succese” ale actualei guvernări: alegerea președintelui ţării, reformele de la Interne, la Poliţia de Frontieră, la CNA, numirea unui director la SIS. Adică, Schuebel a mai făcut puţină propagandă pentru această guvernare, lăudând-o pe nemeritat. Că dacă reformele despre care vorbește Schuebel ar fi fost, cu adevărat, reforme, atunci el ar fi numit o dată exactă a abolirii regimului de vize cu Uniunea Europeană.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Parlamentul a respins demisia lui Plahotniuc Deputaţii au votat împotriva demisiei lui Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Proiectul cu privire la eliberarea democratului din funcţie a fost înaintat de fracţiunea Partidului Comuniștilor. „Folosindu-se de funcţia pe care o deține și invocând imunitatea parlamentară de care dispune, Vlad Plahotniuc se eschivează de la răspundere în câteva cauze judiciare de rezonanță internațională”, a declarat deputatul PCRM, Grigore Petrenco.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Victor Popa, a afirmat că nu există nicio probă care ar dovedi implicarea lui Vlad Plahotniuc în scheme ilegale internaționale.

La rândul său, Vlad Plahotniuc a declarat că, prin solicitarea de demisie a sa, PCRM încearcă să se răzbune pentru că, anterior, acesta a făcut tot posibilul pentru a instaura un regim democrat în Republica Moldova. „Nu eu sunt adevărata țintă a acestei

campanii, dar AIE. Obiectivul final al PCRM constă în provocarea unei crize politice care să arunce țara în haos și alegeri anticipate. Îmi pare rău că PCRM a degradat în

halul acesta și a ajuns să recurgă la serviciile unor inși dubioși care se ascund de Justiţie în afara țării”, a spus democratul.

Sursa: noi.md

Camioanele din RM, blocate la Breansk din cauza problemelor tehnice Problema camioanelor cu produse vegetale din Republica Moldova, blocate la Breansk, va fi rezolvată pe parcursul zilei de astăzi, promit reprezentanţii Serviciului federal de control veterinar și fitosanitar al Rusiei (Rosselhoznadzor). „Am avut discuţii cu reprezentanţii Rosselhoznadzor care au promis că vor rezolva problema. După cum am fost informaţi, unuia din terminale i-a expirat licenţa și a fost închis. A fost deschis altul, care

îl substituie, dar mulţi agenţi economici care au perfectat actele aici, pentru terminalul respectiv, au ajuns acolo și s-au trezit că este închis”, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Ministrul nu a putut să spună câte camioane sunt în continuare blocate. „Sunt încă multe mașini. Sper că astăzi problema va fi rezolvată. Erau peste o sută, dar trecuse 30 de camioane”, a precizat Bumacov.

Cele întâmplate la punctul vamal de la Breansk vor constitui obiect de discuţie la ședinţa Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de colaborare economică.

Ghișeul unic de vămuire de la Breansk a fost deschis în luna octombrie și este al treilea terminal prin care firmele moldovenești își pot exporta marfa în Federaţia Rusă. În prezent,

aproape 200 de agenţi economici moldoveni au dreptul să exporte producţie vegetală în Federaţia Rusă.

Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md

Dacă nu cumpăr poliţă medicală, ajung pe banca acuzaţilor…

Urmare din pag. 1 Pensiile vor fi indexate începând cu 1 aprilie 2013 (s-ar putea să fie doar o glumă). Până atunci, pensia medie calculată rămâne de 865 de lei.

Produsele alimentare s-au scumpit cu circa 11%. Gazele naturale, lemnele de foc, cărbunele s-au scumpit și ele. În același timp, ajutoarele sociale rămân la fel ca și în 2011, adică 200 de lei lunar, 1000 de lei pentru 5 luni.

Anul trecut pentru încălzirea unei case la sol oamenii au cheltuit de la 3 până la 6 mii de lei.

Anul acesta doar un metru cub de lemne de foc costă circa 800 de lei, iar ca să încălzești o casă cu o singură odaie e nevoie de vreo 4 metri cubi.

Să nu uităm că, din cauza cotelor (de teren agricol – nota FLUX) pe care le au în proprietate, mulţi pensionari de la sate nu primesc ajutor social.

Frigiderul cumpărat pe timpurile lui Pazvante Chioru’ încă rămâne a fi considerat obiect de lux și, dacă îl ai în casă, nu meriţi compensaţii.

Solicitanţii de ajutor social care au rude la muncă peste hotare s-ar putea să nu primească ajutor de la stat. „Persoanele, care pretind

ajutor social trebuie să scrie pe propria răspundere o declaraţie despre mijloacele care le-au fost trimise de peste hotare”, spune ministrul Muncii Protecţiei Sociale și a Familiei, Valentina Buliga. (Cred că oamenii trebuie să scrie declaraţii în aceeași manieră în care își declară demnitarii averea…)

De fapt ar putea fi și mai rău… Probabil, Moldova este totuși o „istorie de succes”… trebuie doar să închidem ochii la faptul că în ţară sunt circa 600 de mii de persoane în etate.

Fiecare al treilea cetăţean trăiește la limita sărăciei. (Potrivit unui studiu, în 2011, 49,3% de moldoveni au trăit cu mai puţin de 5 USD zilnic.)

Să uităm de istoria femeii din raionul Hâncești care anul trecut și-a dat foc din cauza sărăciei și disperării că nu-și poate hrăni copiii.

Să ne facem că nu am auzit despre locuitoarea raionului Căușeni care iarna trecută mărturisea că mănâncă carne de câine ca să supravieţuiască.

Să nu ne gândim la bătrânii din sate care în fiecare iarnă îngheaţă de frig în case.

De altfel, iarna trecută, situaţia grea a bătrânilor singuratici din satele moldovenești a fost reflectată de postul olandez de televiziune MAX TV. Pe mine m-a impresionat enorm această peliculă.

Nu sunt motive să sperăm că iarna aceasta lucrurile se vor schimba prea mult și ar fi bine ca ministrul Muncii, dar și toţi demnitarii de stat să privească cu atenţie acest documentar (http://cersipamantromanesc.wordpress. com/2011/12/23/video-batranii-singuraticidin-satele-moldovenesti-supravietuiesc-intro-saracie-inimaginabila-reportaj-al-unei-televiziuni-olandeze/).

Poate? … astfel vor vedea și ei care este, de fapt, viaţa bătrânilor din satele Moldovei și ne pomenim că li se face poftă să-și declare averile în totalitate, să nu se mai plângă în public că nu au suficiente mecanisme și pârghii, adică fotolii călduţe. Poate?… ajung să înţeleagă că fără circ poporul trăiește, dar fără pâine – nu.

Poate?… acceptă într-un final că pentru Moldova, pericolul cel mare nu vine din exterior, ci se plămădește aici, acasă – pericolul că ţara îmbătrânește vertiginos, moare de foame, îngheaţă de frig și devine nepopulată.

Elena PANUŞ

P.S. O știre mai nouă – rectorii universităţilor discută majorarea taxelor de studii.

Se vede că politicienii au ajuns la concluzia că e puţin să fim săraci, trebuie să mai fim și proști.

Sursa: http://vox.publika.md

Politic

16 NOIEMBRIE 2012

3

FLUX

Despre limbă, mediocritate şi semidoctism Dacă Marian Lupu nu ar fi insistat în ultimul timp cu tot felul de declaraţii belicoase despre denumirea limbii de stat, lumea poate că ar mai fi dat uitării trecutul său de fost comunist și prezentul de prost vorbitor de limba română. La fel ca și Ghimpu, care ne-a terorizat cu așii din mânecă, Lupu lansează zilnic câte o soluţie pentru problema denumirii limbii în Republica Moldova. După elucubraţiile verbale despre limba română cu și fără paranteze, după sacramentala frază „S-a zis cu știinţific!” șefului democraţilor i-a mai venit o idee proaspătă și a ajuns la concluzia că nu ar fi rău să fie și la noi ca în Spania. Falnicul caballero este de părerea că trebuie să avem și noi în Constituţie două limbi de stat, „spre exemplu, cum e în Spania, spaniola și catalana”. Asta, în opinia spicherului pacifist, ar aduce pacea în societate.

Savanţii de la Academia de Știinţe a Moldovei au afirmat recent că probele lui Marian Lupu cu privire la denumirea limbii pe care o vorbim nu sunt demne de încredere. Institutul de Filologie al AȘM a promis să vină cu probe suplimentare. Zadarnică le-ar fi truda, pentru că nu de argumente are nevoie șeful democraţilor. Acesta știe exact în ce limbă vorbește. Doar că „răzgândirea” lui ţine de alt domeniu decât cel știinţific.

A câta oară, șeful democraţilor repetă că „fiecare cetăţean are dreptul să se identifice și să numească limba așa cum consideră de cuviinţă”. Doar că felul în care unul sau altul dorește să-și numească limba în care vorbește nu are nimic cu adevărul știinţific despre denumirea acesteia.

Adevăr pe care orice om cu puţină cultură și bun-simţ nu mai poate să-l pună la îndoială, după mai bine de douăzeci de ani de discuţii, după ce atâţia lingviști, scriitori, oameni de știinţă au prezentat dovezi și argumente incontestabile că limba noastră este româna (atât din punct de vedre politic, cât și știinţific). De aceea credem că ar fi inutil să mai vină cu alte probe Institutul de Filologie. Nu are rost. Pentru că, afirmă democraţii, PD are deja o poziţie consolidată în acest sens. „Aceasta e poziţia neschimbată pe care o vom promova pe viitor”, a punctat Marian Lupu. De parcă un adevăr ar putea fi contestat sau acceptat, în funcţie de hachiţele unui politician sau de „poziţia” vreunui partid aflat în căutare febrilă de votanţi.

Partidul Democrat vrea să ajungă un partid mare și puternic. Cel mai mare și mai puternic partid de stân-

ga. Iar schimbarea de macaz a lui Lupu este și ea parte din reforma de care se ocupă prim-vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc. Ţinta acestor declaraţii este electoratul PCRM, cu care încearcă să cocheteze democraţii.

Marian Lupu deseori „gândește” și apoi își împărtășește cu publicul larg rezultatul statului pe gânduri.

Cum ar fi ideea năstrușnică potrivit căreia, dacă vom recunoaște denumirea corectă a limbii, îl vom obliga pe cineva să se considere român.

Sau că modificarea articolului 13 din Constituţie „ar turna apă la moara celor care optează pentru unirea cu România și luptă pentru lichidarea statalităţii Republicii Moldova pe care o consideră un proiect temporar”.

Sofisticatul gânditor democrat nu recunoaște adevăruri știinţifice decât în fizică, matematică, chimie și astronomie, fiindcă aici factorul uman are „mai puţină treabă”. Lupu presupune că în cele sociale ar avea ceva mai multă treabă. “M-am răzgândit. S-a zis cu știinţific, fiindcă știinţific sunt tezele care sunt susţinute de oamenii de știinţă, iar eu astăzi le zic: voi promovaţi această idee că sunt teze știinţifice. Admit acest lucru, însă va atrag atenţia că știinţele sociale sunt știinţe cu puternice elemente subiective. Iar element subiectiv, asta înseamnă că sunt promovate în interese politice”, a afirmat Lupu în cunoștinţă de cauză.

Aceste aberaţii debitate cu un aer savant sunt și mai deranjante acum, când a plecat la Domnul unul dintre cei mai de seamă lingviști din Basarabia, cel mai mare apărător al limbii române și cel mai combativ militant

pentru adevăr, Valentin Mândâcanu. Cel care a avut curajul să spună, atunci când foarte puţini au avut acest curaj, că limba noastră se numește română, iar veșmântul ei firesc este grafia latină. Pare incredibil că, la aproape un sfert de veac de la publicarea monumentalului eseu „Veșmântul fiinţei noastre”, pretinși intelectuali ne vorbesc iarăși despre două limbi distincte – română și moldovenească.

Divagaţiile pseudoștiinţifice de semidoct ale comunistului convertit la democraţie nu pot fi percepute decât ca o insultă la adresa celor care și-au pus întreaga lor viaţă pe altarul limbii române și s-au ridicat, vorba lui Mândâcanu, „împotriva mediocrităţii pernicioase și a semidoctismului belicos”.

Accentul pretins bucureștean, stilul bombastic și afectat, nu-l salvează de ridicol pe cel care s-a remarcat prin greșeli elementare de exprimare și enormităţi pe care le produce cu un aer savant. Marian Lupu a ajuns de poveste și de râsul copiilor de clasa a V-a pentru cacofoniile care depășesc orice imaginaţie („ca formă și ca conţinut”, „ca când”, „cu

Toţi cei care au ocupat funcţia de prim-ministru, inclusiv Filat, vor avea paşaport diplomatic pe viaţă Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri, 14 noiembrie, un proiect de modificare a legii în care se prevede că, pe lângă președintele Parlamentului și cel al ţării, și foștii primminiștri să beneficieze de pașaport diplomatic pentru toată viaţa, informează UNIMEDIA. Proiectul se referă la modificarea și completarea legii privind actele de identitate din sistemul naţional de pașapoarte.

Iniţiativa legislativă prevede ca secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, dar și persoanele care au ocupat funcţia de prim-ministru să poată beneficia de pașapoarte diplomatice, iar secretarul general adjunct al Aparatului Președintelui Republicii Moldova - de pașaport de serviciu.

Potrivit autorilor proiectului, acordarea pașapoartelor diplomatice persoanelor care au ocupat funcţia de prim-ministru este argumentată prin faptul echivalării funcţiilor de demnitate publică.

UNIMEDIA precizează că până în prezent, beneficiari de pașapoarte diplomatice pe viaţă sunt persoanele care anterior au deţinut funcţia de președinte al Republicii Moldova și de președinte al Parlamentului.

Precizăm că, pentru a intra în vigoare, proiectul urmează a fi votat de Parlament.

Sursa: UNIMEDIA

Tambov ca cu Tambov”, „eu gândesc că unica cale”, „că candidatul” și altele de acest gen), pentru „inclusiv și” repetat ostentativ, pentru calchieri și pentru traducerea hilară a unor expresii frazeologice din limba rusă, gen „Nouă nu ne ajung mâinile să punem toate punctele pe i”, dar și pentru inventarea unor cuvinte, pentru că săraca limbă română nu are atâtea vorbe câte are a ne spune arătosul democrat.

Marian Lupu se consideră atât de perspicace și de „special”, încât îi etichetează pe cei care-i corectează greșelile și nu-i prea înţeleg vorbele drept „persoane foarte primitive ca formaţiune și ca educaţie”. Până la urmă, atitudinea lui Lupu denotă dispreţul acestuia pentru limba maternă, deoarece este greu să ne închipuim că ar fi atât de greu de cap, încât să nu reţină varianta corectă a unor greșeli pe care le comite cu ostentaţie.

Dispreţ denotă și bădărăniile, vulgarităţile pe care le auzim la toate ședinţele în plen ale Parlamentului, spicherul fiind cel care dă tonul, cu pretenţia de a fi spiritual și cu simţul umorului dezvoltat. Ca să ne amintim aici doar despre colegii pe care „îi scarpină într-un loc”, despre statul cu faţa la drapel și cu fundul la deputaţi. O fi crezând Marian Lupu că opusul feţei (obrazului) este fundul?

Mai mult decât atât, Marian Lupu a tras și o înjurătură în Parlament.

Apoi s-a crucit, dând ochii peste cap de prea-plinul emoţiilor: „Voi aţi auzit în sală așa ceva? Eu vă rog. De ani de zile oamenii cunosc care este limbajul meu. Categoric nu. Atât în ambianţe formale, cât și neformale, eu nu folosesc un asemenea limbaj”.

Ei da, limbajul spicherului este, fără îndoială, un etalon de stil, eleganţă și corectitudine. Mai ales că Lupu însuși este peste măsură de mulţumit de sine și de felul în care „posedă” limba și face să sune „din coadă” cuvintele. Despre și pentru unii ca el, regretatul Valentin Mândâcanu a scris în eseul său: „Ce este, în fond, Cuvântul? Nimic material, nimic palpabil, în definitiv, nimeni pe lumea asta n-a întâlnit nicăieri

un Substantiv ori un Verb, căruia să-i poată da bineţe sau să-i caute vreo pricină. Tocmai această „imaterialitate” a Cuvântului le-a băgat multora în cap gândul înșelător al cunoașterii „la perfecţie”, trufia de a se arăta mari știutori ai limbii”. Și închei tot cu un citat din tulburătorul eseu „Veșmântul fiinţei noastre”, nu pentru că ne-am propune să răzbim la obrazul celor cu poziţie partinică în chestiunea limbii, ci pentru a conștientiza, o dată în plus, ce reprezintă și de ce merită să fie păstrată limba noastră cea română: „Limba poporului trebuie privită prin prisma intereselor de stat, căci ea nu este un dar nemeritat, căzut din cer pe la ocazii rare, nu este o anexă a civilizaţiei, ci este însăși civilizaţia, face parte din noi, este învelișul material al gândirii, este un fenomen social, așa că existenţa ei nu poate fi concepută decât în societate. În afara societăţii nu există limbă!

Limba este partea perenă a existenţei unei societăţi.

Limba este nemărginirea!

Ea are adâncimi de nebănuit, întinsuri neţărmurite și înălţimi fără de hotar. Este trecut, prezent și viitor.

Infinită-n spaţiu și nesfârșită-n frumuseţi este limba. În răstimpuri, sub adieri de vânturi potrivnice, i se zbârcește faţa, vijeliile o îmbătrânesc, intemperiile sociale îi încetinesc pasul, dar ea rămâne pururi măreaţă în apele-i limpezi și în splendorile-i cromatice.

Izvorâtă din străfunduri ancestrale, purtată din tată în fiu, înălţată din baladă în baladă, înmlădiată în cântece străbune, frământată în covată de argint a condeierilor de până la noi, limba este colină domoală și vrajă de codru des, văzduh înmiresmat de parfumul florilor, zbor de pasăre măiastră și susur de izvor, cheag împietrit și vână de primenire, frământare lăuntrică și înălţare spre creste, este sângele care ne pune în mișcare sufletul și ne încălzește inima pentru a putea iubi și alte limbi – iată ce este și de ce merită să fie păstrată cu sfinţenie limba asta a noastră...”.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Interviu

16 NOIEMBRIE 2012

Autorităţile au nevoie de locotenenţi, de judecători care să le execute ordinele Interviu cu Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice - Domnule Dron, aș vrea să începem discuţia noastră de la un eveniment care a avut loc ceva mai devreme, și anume Adunarea anuală a Judecătorilor. Atunci, Nicolae Timofti, proaspăt ales în funcţia de președinte al ţării, a constatat că sistemul este plin de probleme și i-a admonestat pe judecătorii care au „mașină, iaht, casă cu multe etaje și alte bunuri”, dând astfel de înţeles că mulţi dintre ei ar fi corupţi și ar acumula venituri din surse ilicite. De asemenea, președintele a afirmat că, de cele mai multe ori, judecătorii sunt implicaţi în atacurile de tip raider. Cel puţin, stranie această revoltă, dacă ţinem cont de faptul că Timofti însuși vine din rândul judecătorilor. Ba mai mult, a fost chiar președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și nu l-am auzit să semnaleze asemenea cazuri sau să sancţioneze vreun coleg de-al său pentru emiterea unor hotărâri ilegale. Dimpotrivă, el l-a absolvit de pedeapsă pe președintele Curţii de Apel Economice, Colenco, pentru că, a zis președintele, „suntem și noi oameni”. În acest context, ne întrebăm cât de sincer este președintele în intenţiile sale de redresare a situaţiei din Justiţie?

- Adunarea din vară a judecătorilor are două componente. Prima, gravă, în opinia mea, pentru că aceasta a fost convocată peste capul Asociaţiei Judecătorilor, a Consiliului Superior al Magistraturii și rămâne până astăzi o enigmă, cine a convocat această adunare. Noi, care cunoaștem cum se mișcă lucrurile în acest sistem, putem să spunem cu certitudine că a fost convocată de către președintele Republicii Moldova. Or, președintele a uitat că, fiind numit în această funcţie, nu mai poate interveni în sistemul în care a activat în modul brutal în care a făcut-o.

Până astăzi nu cunoaștem care au fost cotele de participare sau, mai bine zis, cine a stabilit cotele de participare a judecătorilor. Fapt ce ne face să prezumăm că s-au adunat câteva persoane într-un birou, au decis să-i adune pe judecători și tot ele au decis câte persoane să vină din fiecare instanţă.

Dar cel mai important aspect, în opinia mea, este că domnul președinte a dorit să le transmită un mesaj clar judecătorilor și să le spună că, deși a plecat din sistem, el ar mai vrea să gestioneze acest sistem în continuare. Această dorinţă transpare și din ultimele modificări pe care președintele încearcă să le propună în legislaţie și la care mă voi opri mai detaliat. În al doilea rând, președintele a fost ipocrit atunci când a vorbit despre corupţie, deoarece nu a spus nimic nou. Dar dacă facem recurs la istorie, constatăm că domnul Timofti este singurul judecător care a fost membru al CSM chiar de la început, de la fondarea acestui Consiliu. Prin urmare, este ridicol să le faci acum din deget judecătorilor, dar să nu pronunţi niciun nume. Când, de fapt, întreg corpul judecătoresc știe că desfiinţa-

rea judecătoriilor economice i se „datorează” lui Colenco și acelei „brigăzi” de judecători care au deposedat, au desproprietărit sute de persoane în Republica Moldova. Și tocmai acestui judecător i-a pus mâna pe creștet domnul președinte și l-a graţiat. Astfel că judecătorii au înţeles că în ţara asta nu este important să muncești cinstit. Important este să te pui bine pe lângă un demnitar. Și atunci totul ţi se iartă. Anume asta le-a transmis președintele ţării.

- Desfiinţarea Judecătoriei Economice poate fi considerată drept un regres?

- Nu trebuia desfiinţată Judecătoria Economică. Ea trebuia integrată mai bine în sistemul existent și păstrată ca o instanţă specializată. Corupţia care a existat acolo nu este un motiv pentru a desfiinţa o instituţie a statului.

Dacă urmăm logica ministrului Justiţiei care a propus acest proiect, atunci 95 la sută din autorităţile statului ar trebui desfiinţate pentru corupţie. Nu instanţa trebuia desfiinţată, ci puși la pușcărie judecătorii care s-au compromis acolo.

- Probabil, nu este corect să se generalizeze și să se spună că toţi judecătorii sunt corupţi. Este atât de greu să fie identificaţi și sancţionaţi cei care au comis într-adevăr ilegalităţi? Lipsirea judecătorilor de imunitate ar putea îndrepta situaţia sau, dimpotrivă, va fi doar o bâtă îndreptată împotriva celor indezirabili sistemului, a celor care vor încerca să meargă împotriva sistemului?

- Acest lucru se face intenţionat. Se bagă în aceeași oală toţi judecătorii, pentru că asta îi convine actualei guvernări. Ea are nevoie de locotenenţi, de judecători care să îi execute ordinele și pe care să-i manevreze după bunul ei plac. Dacă guvernanţii ar dori să se debaraseze de acest viciu, judecătorii corupţi ar putea fi identificaţi foarte ușor, pentru că ei sunt identificabili, aceste persoane sunt cunoscute. Există în jur de 20-30 de judecători care fac jocurile în sistem.

Judecători numiţi pe criterii politice, fie de fosta, fie de actuala guvernare, judecători aflaţi sub protecţia unor oligarhi. Problema este că ei nu doresc să-i identifice. Pentru că, după ce au preluat controlul politic asupra instituţiilor statului, acum au trecut la etapa a doua: punerea în aplicare a mecanismului de extragere a beneficiilor din acest control. Din punct de vedere tehnic, ei au nevoie de locotenenţi care să le execute ordinele. Au fost anunţate unele privatizări, vor mai fi niște atacuri raider și politicienii de la guvernare au nevoie de acoperire prin hotărâri ale instanţelor de judecată. În acest context se înscrie și lipsirea de imunitate a judecătorilor. Dacă o să deschideţi nota de motivare prezentată Parlamentului de către ministrul Justiţiei, nu veţi găsi niciun cuvânt care să explice din ce motiv cred dânșii că ar trebui de renunţat la acest mecanism.

Aici ar trebui precizat un moment important. În anul 2007, Centrul de Prevenire și Combatere a Corupţiei, o organizaţie obștească, împreună cu partenerii externi, au întocmit un raport amplu referitor la imunitatea judecătorilor. Potrivit raportului, în perioada 2002-2007, procurorul general a făcut în jur de 18 demersuri către CSM pentru a ridica imunitatea judecătorilor implicaţi în chestiuni de corupţie sau de trafic de influenţă. Din aceste demersuri, 72,2 la sută au fost admise și au fost iniţiate 13 dosare penale. Concluzia Centrului a fost următoarea: legislaţia în vigoare, în ceea ce ţine de obţinerea permisiunii CSM de ridicare a imunităţii judecătorilor, nu este un impediment în lupta cu corupţia. (Și, apropo, domnul Timofti era atunci membru al CSM și poate el ar putea să ne spună ce s-a întâmplat și unde se află acum acele 13 dosare. Dacă au fost încetate, din care motive au fost încetate? Dacă nu au fost trimise în judecată, din care motive nu au fost trimise?)

Ce s-a schimbat din 2007 până în 2012, încât să fie necesară lipsirea judecătorilor de imunitate? Nu s-a schimbat nimic. Întâmplător sau nu, din Alianţa Anticorupţie, care astăzi pledează pentru ridicarea imunităţii judecătorilor, în 2007 făcea parte și un ONG condus de actualul procuror general, Valeriu Zubco. Respectiva Alianţă afirma atunci că totul este în ordine din punctul de vedere al legislaţiei, iar astăzi, când domnul Zubco a devenit procuror general, aceeași Alianţă spune că legile nu mai sunt chiar atât de bune și judecătorii trebuie lipsiţi de imunitate.

De fapt, s-a urmărit un singur scop: luarea sub control a tuturor judecătorilor. Atunci când procurorul general intentează dosar penal împotriva unui judecător, fără a informa Consiliul Superior al Magistraturii despre intentarea acestui dosar, fără a raporta despre mersul anchetei, nu este oare acesta un șantaj curat îndreptat împotriva judecătorilor? În felul acesta, dosarul unui judecător poate sta cinci sau chiar zece ani în safeul procurorului, timp în care acesta este folosit ca o sculă pentru realizarea unor interese meschine partinico-oligarhice. Nu este niciun secret că avem astăzi astfel de judecători, care sunt șantajaţi și sunt șantajabili, și care sunt menţinuţi în funcţii. Totuși, ei nu sunt atât de mulţi. De aceea, prin lipsirea de imunitate, puterea vrea să-și lărgească spaţiul de manevră, să sporească numărul judecătorilor șantajabili.

Vreau să accentuez că sistemul judecătoresc are destui oameni onești.

Problema este că noi percepem acest sistem în funcţie de ceea ce se întâmplă la Chișinău. Iar ceea ce se întâmplă la Chișinău este grav. Dacă mergeţi în raioane, la Curtea de Apel

Bălţi sau la Curtea de Apel Cahul, de exemplu, o să vedeţi că acolo este o altă lume, că sunt judecători onești, care nu vor să mai activeze conform vechilor rigori. Nu este o problemă de a curăţa sistemul judecătoresc de persoanele corupte, trebuie să existe voinţă. Or, actuala guvernare nu-și dorește aceasta, pentru că are nevoie de judecători care pot fi șantajaţi.

- Aparent, Alianţa de la guvernare intenţionează să redreseze situaţia, să reformeze sistemul. Cel puţin, despre aceasta ne tot vorbesc liderii AIE pe parcursul a trei ani de zile. Și președintele ţării a menţionat că sunt necesare măsuri urgente în vederea asigurării independenţei justiţiei, combaterii corupţiei și eficientizării actului de justiţie. Există realizări concrete?

- Mai degrabă, se dorește anularea independenţei justiţiei. Un exemplu mai mult decât elocvent în acest sens este ultima iniţiativă a președintelui ţării de modificare a legii Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce ţine de procedura de vot. Vreau să vă amintesc că până și Voronin a renunţat la ambiţia de a nu semna numirea în funcţie a unui judecător, atunci când dânsul nu era de acord cu această numire, dar insistă CSM. Ei bine, noul președinte, fiind fost judecător, revine la subiect și vrea să obţină pentru sine acest drept. Potrivit noului proiect, propunerea repetată pentru numirea în funcţie ar trebui să se facă doar cu votul unanim al CSM. Aceasta înseamnă, practic, că președintele Republicii Moldova vrea să preia controlul asupra activităţii CSM, la capitolul ce ţine de numirea și promovarea în funcţie a judecătorilor.

Nu este un secret pentru nimeni că multe numiri în justiţie, în perioada în care Nicolae Timofti era președinte al CSM, s-au făcut pe criterii comerciale.

Se pare că președintele nu poate scăpa de acest viciu și prin această modificare ar vrea să facă perpetuu fenomenul numirii în funcţii pe alte criterii decât cel de competenţă a candidatului la funcţia de judecător.

Președintele nu urmărește altceva decât să anihileze autoritatea CSM și să decidă dânsul, împreună cu suita, pe cine să numească în funcţia de judecător. Din păcate, nu am văzut,

deocamdată, nicio reacţie publică a CSM la respectivul proiect. Chiar dacă, de fapt, acesta este un atac direct la independenţa justiţiei din Republica Moldova. Un atac asupra CSM ca autoritate constituţională. Or, CSM are trei obligaţiuni: să asigure independenţa fiecărui judecător în parte, să asigure independenţa sistemului judecătoresc și să-și asigure propria independenţă în raport cu politicul.

Prin această modificare propusă de domnul președinte, CSM nu-și va putea realiza aceste trei atribuţii.

- Majorarea salariilor judecătorilor i-ar putea face imuni pe aceștia în faţa tentaţiilor? Pentru că, mă gândesc, atunci când va fi vorba de interese majore, sumele puse în joc pentru coruperea judecătorilor întotdeauna vor depăși cu mult mărimea salariilor, fie și majorate.

- Majorarea salariilor este una dintre soluţii, dar nu singura. Mărimea salariilor care este propusă astăzi, cu siguranţă, nu va fi o soluţie de combatere a corupţiei. Pentru că în anumite situaţii, suma propusă în calitate de mită ar putea depăși cu mult salariul judecătorului, de exemplu, pentru cinci sau chiar zece ani de muncă.

Prin urmare, pentru el nu ar fi o problemă să încaseze o sută-două de mii și să plece în demisie, în cazul în care ar fi developat. Să nu uităm că avem deja precedentul creat de actualul președinte al ţării, când o persoană care a comis ilegalităţi poate fi iertată și poate demisiona onorabil, beneficiind și de o pensie bine meritată.

O metodă eficientă de combatere a corupţiei ar fi publicitatea ședinţelor de judecată, înregistrarea video și audio a acestora. Ministerul Justiţiei, împreună cu alte instituţii care au competenţe în aspect tehnic, ar trebui, în cel mai restrâns timp, să aducă sălile de judecată într-o stare funcţională normală, în sensul înregistrării ședinţelor.

- Știu că au fost alocate mijloace financiare în acest scop.

- Banii care au fost alocaţi au fost tocaţi: s-a cumpărat utilaj neperformant, nu au fost bine gândite etapele de implementare, nu s-a stabilit cine va gestiona aceste sisteme, dar nici judecătorii nu și-au dorit acest lucru.

Interviu

16 NOIEMBRIE 2012 Toate aceste elemente, în cumul, au dus la un fiasco total. Noi ar trebui să uităm despre banii tocaţi până acum și să întreprindem acţiuni concrete pentru a readuce sălile de judecată la o stare în care să fie posibilă înregistrarea ședinţelor. Dacă s-ar fi efectuat înregistrările video și audio, noi nu am fi avut atacuri raider în Republica Moldova. Pentru că oricând am fi avut posibilitatea să vedem cine a participat în ședinţa de judecată. Mă refer la situaţia cu judecătorul Nogai de la Căușeni.

Marea problemă în ţara noastră este că hotărârile de judecată se nasc în birouri, peste noapte. Unele birouri judecătorești au devenit birouri infracţionale în care se legalizează ilegalităţile de deposedare de proprietăţi. Mai există o altă modalitate – intentarea fără temei justificat a dosarelor penale, pentru ca persoana respectivă să semneze, în celulă, actele de cedare, fie a cotelor părţi din societăţi pe acţiuni, fie a proprietăţilor imobiliare. Iată aceste birouri, a unor judecători cu destinaţie specială, trebuie desfiinţate.

O altă problemă este sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor în instanţa de judecată. Practica ne demonstrează că acest sistem aleatoriu poate fi evitat, atunci când cineva își dorește ca un dosar concret să nimerească la o persoană sau alta. Sunt exemple când un judecător a rotit de vreo șase ori dosarul în mod aleatoriu, până a nimerit în mâinile lui, exact așa cum și-a dorit acel președinte de instanţă de judecată. Pe de altă parte, în pofida problemelor existente, autorităţile raportează că avem deja implementat acest sistem de repartizare aleatorie. Este un bluf.

- Președintele ţării promitea că de salarii majorate vor beneficia doar judecătorii cinstiţi, iar cei corupţi vor fi daţi afară din sistem. Cât de ușor poate fi demis un judecător corupt? Cât de ușor este să dovedești că acesta a comis un act de corupţie?

- În primul rând, trebuie să existe un sistem prin care un judecător să nu poată fi demis chiar atât de ușor, din simplul motiv că acest judecător, într-un moment sau altul, ar putea să nu convină puterii. Și aici ar trebui să existe niște mecanisme de protecţie.

Totodată, noi trebuie să avem și mecanisme reale care ne-ar permite să reacţionăm prompt atunci când unii judecători trebuie destituiţi pe motive de corupere. Și nu ar fi o problemă să facem asta. Mecanismele existente astăzi permit depistarea judecătorilor corupţi. Dacă ar îndrăzni cineva de la CSM să organizeze o anchetă în interiorul sistemului judecătoresc, cu întrebarea: „Cine dintre colegii dumneavoastră este corupt și ar trebui să plece, pentru că vă șifonează imaginea?” ar primi imediat răspunsul. Dar, repet, CSM a fost practic inexistent în Republica Moldova, o perioadă destul de îndelungată. Faptul că autorităţile nu acceptă să semneze un Pact pentru Justiţie, propus de organizaţia pe care o reprezint, este simptomatic. Acest Pact nu este o inovaţie. Un astfel de document a fost semnat de majoritatea ţărilor din spaţiul fost socialist, pentru a trece la o altă etapă calitativă. Pactul nu înseamnă altceva decât un document politico-juridic prin care cele două puteri, legislativă și executivă, își asumă responsabilitatea și declară public că vor respecta, pe perioada guvernării, principiul separaţiei puterilor în stat. Din păcate, până acum nu a fost semnat niciun document în acest sens. Avem doar un document politic de partajare a

5

FLUX

funcţiilor în sistemul judecătoresc, ceea ce este extrem de grav.

Semnarea acestui pact ne-ar permite să includem niște mecanisme de monitorizare. Pentru că la noi nu este, în opinia mea, atât de importantă depolitizarea. Din punct de vedere juridic, acesta nu reprezintă un mecanism care ar stârpi corupţia și ar da independenţă sistemului judecătoresc.

Dacă funcţionează principiul separaţiei puterilor în stat, nu mai contează atât de mult dacă sunt politizate sau nu aceste instituţii.

- Dar poate că noua Strategie de reformare a sistemului judecătoresc va impulsiona reformele?

- Această Strategie nu a fost concepută cu intenţia de a reforma sistemul în mod fundamental. Ea a fost elaborată pentru că partenerii externi intenţionează să vină cu niște investiţii.

Pentru asta însă, ei au cerut să le fie prezentat un plan de fezabilitate, să-i spunem, cu ghilimelele de rigoare. Și această strategie a fost elaborată peste noapte. Eu am încercat și nu am reușit să găsesc acel studiu fundamental pe care se bazează strategia.

Transformările mari (noi avem nevoie, mai degrabă, de o transformare de sistem și mai puţin de niște reforme, pentru că vedem, de douăzeci de ani, că acest sistem este ineficient) trebuie să pornească de la un studiu solid și acest studiu nu a fost făcut. Prin urmare, această reformă se află pe un fundament de nisip. La cea mai mică zguduitură, ea nu va rezista.

V-am zis despre imunitatea judecătorilor. Se încearcă, chipurile, lupta cu corupţia, dar, pe de altă parte, intervine politicul și ia sub control sistemul judecătoresc. Această strategie n-a statuat trei lucruri importante: Nu spune clar că după implementarea respectivei reforme, în Republica Moldova va funcţiona principiul separării puterilor în stat. Ea nu ne spune cum vor fi protejate proprietăţile în ţara noastră, după 2014. Iar aceasta este una dintre cele mai grave chestiuni la ora actuală. Și, în sfârșit, prin ce mecanisme reale se va ajunge în situaţia în care toţi cetăţenii acestei ţări vor fi egali în faţa legii. Și încă un aspect important. De 20 de ani suntem preocupaţi în Republica Moldova de reforma sistemului judecătoresc și nimeni nu a îndrăznit să se ocupe de reforma puterii judecătorești. Reforma sistemului judecătoresc este o chestiune administrativ-juridică, iar reforma puterii judecătorești este una sociopolitică.

Prin urmare, atâta timp cât nu va fi reformată puterea judecătorească, nu există șanse ca sistemul judecătoresc să funcţioneze așa cum își doresc cetăţenii.

- De fapt, guvernarea se ţine numai de reforme. În perioada interimatului lui Marian Lupu a fost constituit Consiliul Naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept.

Președintele ales, Nicolae Timofti, a emis un decret prin care a modificat componenţa acestuia. Și cam atât. Se creează impresia că, prin înfiinţarea acestui Consiliu, nu s-a dorit decât tergiversarea reformelor.

- Acest Consiliu și-a demonstrat ineficienţa prin adoptarea unor modificări la Codul de procedură penală. În zadar l-a„încălecat” domnul președinte, pentru că vor fi aceleași rezultate care au fost și până acum. Domnul Timofti, în calitate de președinte al ţării și de președinte al Consiliului, nici în cel mai rău vis nu trebuia să admită aceste ultime modificări care s-au făcut la Codul de procedură penală. Începând cu data de 27 octombrie, în

Republica Moldova, procurorul nu-și mai cere scuze, în cazul în care dispune, prin eroare, intentarea unui dosar penal fără temei justificat. Spiritul acestor modificări vorbește despre faptul că noi ca cetăţeni nu mai prezentăm pentru dânșii o valoare. Viaţa noastră nu mai are valoare, libertăţile noastre nu mai contează. Eu am încercat să găsesc în nota de motivare care au fost raţiunile de a exclude această prevedere, mă refer la articolul 51, alineatul 8, și nu le-am găsit. În general, aceste modificări, mie, ca simplu cetăţean, pe alocuri mi se par de-a dreptul periculoase. Nu mă voi referi aici la chestiuni teoretice, care ţin de iniţierea procesului penal.

Dar, prin modificarea articolului 452, alineatul 3, a fost exclus, de fapt, un remediu intern de apărare a drepturilor cetăţeanului, în cazul în care dosarul a fost intentat pe temei nejustificat. Adică, un remediu intern, până a te adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ce înseamnă asta, de fapt? Dacă până la 27 octombrie pe numele dumneavoastră ar fi fost intentat un dosar ilegal sau o persoană ar fi fost scoasă de sub urmărire penală și dumneavoastră, în calitate de parte vătămată, aţi fi dorit să ripostaţi, ori în cazul în care a fost reluat un dosar penal odată încetat, aţi fi avut până acum șansa să ajungeţi la judecătorul de instrucţie sau, dacă nu eraţi satisfăcuţi de hotărârea judecătorului de instrucţie, să mergeţi la instanţa de judecată, la Curtea Supremă de Justiţie. Astăzi nu mai aveţi această cale. Există doar acel triunghi format din procurorul care a dispus intentarea dosarului penal, ofiţerul de urmărire penală și judecătorul de instrucţie (iar acești judecători, în mare parte, sunt foști procurori și foști poliţiști). Și sunt mulţi judecători care au dosare nu chiar atât de imaculate în safeurile procuraturii și, prin urmare, vor executa ceea ce le va spune procurorul.

O altă chestiune foarte importantă legată de aceste modificări se referă la articolul 52, alineatul 2, prin care a fost nimicit acel institut de independenţă al procurorilor care mai exista în Republica Moldova. Actualmente, un grup restrâns de persoane din cadrul Procuraturii Generale poate gestiona întreg procesul de urmărire penală.

Astfel, opinia unui procuror sau a conducătorului de urmărire penală dintr-

un raion sau altul, pe un anumit dosar, nu mai contează, deoarece PG poate interveni în actele emise de către acești procurori. Adică, începând cu 27 octombrie, urmărirea penală se va face pe criterii selective de către PG. - De mai bine de un an, o temă predilectă în presă, dar și în discursurile unor demnitari, este tema atacurilor raider. Unii afirmă că știu cine este autorul și beneficiarul atacurilor. Acuzaţii la adresa primvicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, se fac auzite în ultima perioadă și din străinătate: se vorbește că ar fi cercetat penal în Cipru, că ar putea fi urmărit penal la Londra, că ar fi monitorizat de Interpolul din Italia. În același timp, structurile statului afirmă că nu știu nimic, că nu au auzit, că nu au fost informate. Dar ne întrebăm, de ce nu se informează, de ce nu fac demersurile necesare pentru asta? De ce nu vin în faţa societăţii să spună: este Plahotniuc autorul sau nu, este vorba de zvonuri fără acoperire sau sunt fapte adevărate?

- Este o întrebare care, de fapt, mă frământă și pe mine ca cetăţean, de ceva timp. Eu mă întreb, de ce trebuie să asist la aceste declaraţii publice. Pe de o parte, că această persoană, Vlad Plahotniuc, este căpetenia atacurilor raider. Pe de altă parte, să aud ironiile respectivei persoane și afirmaţiile că acestea sunt atacuri cu caracter politic asupra sa. Și eu rămân nedumerit de acest ping-pong public, de parcă nu ar exista în Republica Moldova Procuratura Generală, de parcă nu ar exista Ministerul Afacerilor Interne, de parcă nu ar exista acest Centru de combatere a corupţiei. Într-un studio de televiziune, cineva îmi spunea că premierul Filat nu poate să intervină, pentru că nu are pârghiile necesare. Dar cine este ministrul de Interne, dacă nu reprezentantul PLDM? Acest minister are subdiviziunile de combatere a infracţiunilor transfrontaliere, are subdiviziuni cu destinaţie specială. Și atâta timp cât PG, ministerele abilitate nu declară public că toate câte s-au spus nu sunt adevărate, eu prezum că aceste autorităţi vor să-mi ascundă ceva. De când au început respectivele discuţii, autorităţile au luat apă în gură. Și, repet, atâta timp cât autorităţile tac, eu am dreptul să presupun că, ori au ceva de

ascuns, ori sunt incompetenţi, ori se tem. Ori au dreptate cei care-l atacă pe domnul Plahotniuc.

Domnul Plahotniuc este o persoană care ocupă o înaltă funcţie în stat. Și cred că ţine de obligaţiunile Procuraturii, Ministerului de Interne să apere în cazul de faţă nu imaginea domnului Plahotniuc, ci imaginea statului, a funcţiei pe care o deţine această persoană. De ce nu o fac? Eu nu cred că autorităţile sunt incompetente, pur și simplu nu au ce să ne spună. Dacă au verificat și s-a adeverit, trebuie să ne spună adevărul, dacă nu au verificat, noi trebuie să-i întrebăm de ce nu au verificat. Repet, nu contează dacă este vorba despre persoana X sau Y, este pusă în joc imaginea ţării și este regretabil faptul că autorităţile nu reacţionează.

- Și atunci, ajungem iarăși la influenţa partidelor asupra instituţiilor statului, de exemplu a Partidului Democrat asupra Procuraturii Generale. Am putea presupune, deci, că procurorul, despre care se spune că este al democraţilor, nu vrea să facă lumină în acest caz.

- Este un fapt cunoscut deja că procurorul general a fost numit pe criterii politice și comerciale. Marea problemă este că noi, cetăţenii, suntem lansaţi în insinuări și discuţii interminabile, pe când autorităţile statului de mult trebuiau să pună punct în aceste discuţii. Ori să spună că toate acele declaraţii și decizii care au fost fâlfâite prin studiouri TV sunt falsuri și să intenteze dosare penale pentru calomnie, ori să ne spună că dânșii nu știu ce să facă în acest caz, fiindcă sunt subordonaţi politic Partidului Democrat sau tuturor celor trei partide din Alianţă.

Eu înţeleg că prim-ministrul ar vrea să tacă, pentru a avea consens în Alianţă, dar la ce-mi servește mie ca cetăţean consensul lor? Acest consens înseamnă că ei pot să fure în continuare. Eu am mai spus, atâta timp cât prim-ministrul afirmă că știe cine sunt autorii atacurilor, dar nu divulgă nume, el se face complice la aceste atacuri raider. Punct, mai mult nu pot să comentez nimic aici.

- Punem și noi punct discuţiei. Domnule Ion Dron, vă mulţumim pentru acest interviu.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Social

16 NOIEMBRIE 2012

Întâlnire informativă în sectorul turistic în cadrul Proiectului „TOURIST” Comunicat de presă Primăria Eforie, România, în parteneriat cu Primăria satului Negrea, raionul Hâncești, Republica Moldova, și ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în perioada 01-03 noiembrie 2012, în sala de conferinţe a Hotelului Arion din Constanţa, România, o întâlnire informativă în cadrul proiectului “Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Evenimentul s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 3 zile cu următoarea agendă: - „Dezvoltarea unei economii sustenabile în Bazinul Mării Negre prin standarde înalte de calitate a produselor și serviciilor din turism (implementarea și certificarea ISO 9001, ISO 22000, ISO 14001, OHSAS 18001, importanţa certificărilor, avantaje și costuri)”; - Sisteme de Management ale Calităţii – Standarde de certificare și aplicarea lor în sectorul turistic; - Importanţa standardelor de calitate – avantaje și costuri; - Organisme de certificare în România, Bulgaria și Republica Moldova; - Beneficiile certificărilor în standarde de calitate și opinia participanţilor.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, judeţul Constanţa și regiunea Dobrich, precum și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea cooperării între actorii cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice, creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

O viaţă nouă dragostei Dragostea este un sentiment minunat, dar se întâmplă că ea își pierde culorile. Oare e posibil să reaprinzi scânteia dorinţei, redând sentimentelor prospeţimea și vigoarea tinerească?

Disfuncţia erectilă reprezintă una dintre problemele sexuale actuale care afectează milioane de bărbaţi din toată lumea. O mare parte a bărbaţilor de peste 35-40 de ani suferă de această problemă delicată într-un moment dat al vieţii lor. Însă numai 10 procente din reprezentanţii sexului tare examinează metodele de luptă cu această disfuncţie, restul fiind jenaţi de adresarea directă la medicii specialiști.

Desigur, există multiple metode exotice curative, cum ar fi administrarea pulberilor specifice preparate din unele părţi ale corpului unor animale, uscate în mod special, aplicarea diferitor comprese și chiar consumul de testicule crude de viţei. Da-da! Toate aceste metode nu sunt imaginate, ci pot fi găsite în sfaturi și practici populare, fiind folosite în diferite epoci și culturi, unele se utilizează până în prezent.

Totuși, analizând accesibilitatea și eficacitatea metodelor sus-numite, se observă că rezultatul niciuneia dintre ele nu este comparabil cu “DURAGRA” – un produs deja bine recomandat pe piaţa Moldovei și care reprezintă un analog al produsului universal cunoscut “VIAGRA”.

Avantajul absolut al produsului “DURAGRA” este preţul accesibil, care oferă posibilitatea de a scăpa de suferinţa delicată fără cheltuieli esenţiale pentru bugetul familial, deoarece “DURAGRA” este de trei ori mai ieftin decât analogul ei vestit. Dar este necesar de menţionat că medicamentul acesta este eficient și cauzează erecţie doar în cazul în care bărbatul este stimulat sexual. Cu alte cuvinte, “DURAGRA” influenţează asupra mecanismelor naturale de atingere și menţinere a erecţiei, având un efect pozitiv în 80 % de cazuri. De aceea, putem afirma cu siguranţă că astăzi metoda medicamentoasă propusă de a lupta cu această problemă delicată este cea mai practică.

Preparatul va readuce bărbatul la o viaţă sexuală normală și-l va ajuta să privească în jur cu alţi ochi. Acest remediu va reda cuplului armonia relaţiilor, reprezentând o modalitate eficientă de combatere a problemei.

Migraţia cadrelor didactice – o irosire a creierilor Tot mai mulţi concetăţeni de-ai noștri cu studii superioare migrează ca să-și găsească un loc de muncă peste hotare. Aceasta este una dintre concluziile celei de-a 15-a ediţie a Monitorului Social, cu genericul „Migraţia cadrelor didactice din Moldova: brain gain sau brain waste?” lansat, la sfârșitul lunii trecute, de IDIS Viitorul, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung. Potrivit unui comunicat de presă al IDIS „Viitorul”, autoarea analizei privind migraţia cadrelor didactice, care se conţine în acest Monitor Social, este Diana Cheianu-Andrei, expert asociat IDIS „Viitorul”, doctor în sociologie.

Scopul lucrării constă în a releva dacă migraţia cadrelor didactice din Moldova este un fenomen de câștig de creieri (brain gain) sau irosire a creierilor (brain waste). În acest context, sunt analizate aspecte precum situaţia cadrelor didactice din Republica Moldova; motivele care determină cadrele didactice să migreze; tipul de migraţie predominant în rândul cadrelor didactice; domeniile de ocupare ale cadrelor didactice peste hotare. La sfârșit, autoarea vine cu un șir de recomandări ce trebuie întreprinse pentru a valorifica cadrele didactice.

Ponderea moldovenilor cu studii superioare care migrează la muncă peste hotare este în creștere de la 7,7%, în anul 2000, la 10,6%, în anul 2011. Astfel, numărul migranţilor la muncă peste hotare cu studii superioare, conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, a constituit 33 600 de persoane în anul 2011, dintre care 14,4 mii au plecat în Federaţia Rusă, 9,2 mii – în Italia, 1,1 mii – în România, 600 – în Portugalia, 400 – în Israel etc.

Totodată, potrivit Consiliului General al Sindicatului Educaţiei și Știinţei din Republica Moldova, numărul cadrelor didactice care au abandonat sistemul de învăţământ aproape s-a dublat

– de la 781 de persoane, în anul de învăţământ 20102011, la 1 434 de persoane, în anul 2011-2012.

Salarizarea precară și condiţiile necorespunzătoare de muncă continuă să influenţeze cadrele didactice, inclusiv tinerii absolvenţi ai universităţilor pedagogice să accepte alte locuri de muncă decât cele din sistemul de învăţământ sau să migreze peste hotare. Alte cauze ale emigrării sunt determinate de managementul instituţiilor de învăţământ și sistemul de apreciere și creștere profesională. În topul preferinţelor, conform dorinţele de emigrare a cadrelor didactice, se află Italia, Canada, Franţa, Federaţia Rusă, Germania, SUA. „Numărul cadrelor didactice care sunt valorificate în ţările de destinaţie sau care revin și valorifică experienţa acumulată peste hotare în ţara de origine este mic. Astfel, migraţia cadrelor didactice din Republica Moldova este un fenomen de irosire a creierilor, întrucât forţa de muncă calificată este angajată preponderent la munci necalificate”, explică Diana Cheianu-Andrei.

Efectele migraţiei cadrelor didactice sunt multiple și complexe: pierderea directă a resurselor umane instruite, reducerea potenţialului intelectual al ţării, reducerea competitivităţii. Pe de

altă parte, migraţia cadrelor didactice generează și pierderi economice ale resurselor financiare investite în instruirea cadrelor didactice, lipsa cadrelor didactice în instituţiile de învăţământ și îmbătrânirea contingentului didactic al celor care activează în aceste instituţii.

Spre exemplu, ponderea cadrelor didactice în învăţământul primar și secundar general, ce au o vechime de 18 ani și mai mult, a crescut de la 52,1%, în anul de studii 2000-2001, la 63,6%, în anul de studii 2010-2011. De asemenea, este în creștere ponderea cadrelor didactice în vârstă de pensionare. În aceste instituţii se atestă o creștere de la 6,6%, în anul de studii 2001-2002, la 19,6%, în anul de studii 2010-2011. „Reieșind din această situaţie, autorităţile Republicii Moldova trebuie să elabore-

Eu scriu, eu regizez!

Dacă vrei să schimbi ceva în viața ta, apelează la numărul de tel.: 067592087 sau scrie-ne pe adresa de e-mail: secretariat.teionesco@gmail.com

ze și să adopte măsuri care să determine reducerea migraţiei în rândul cadrelor didactice și să creeze condiţii economice și profesionale pentru reîntoarcerea în Republica Moldova. Totodată, este recomandată dezvoltarea unor scheme specifice de migrare la muncă (sezoniere) pentru cadrele didactice pe parcursul verii (2-3 luni) care să le permită să-și îmbunătăţească situaţia financiară, dar și să-și păstreze competenţele deţinute”, recomandă autoarea.

O altă propunere ar fi introducerea plăţii pentru performanţă didactică și crearea oportunităţilor de promovare și avansare profesională pentru tineri, precum și asigurarea cursurilor de perfecţionare pentru cadrele didactice revenite de la muncă de peste hotare în sistemul educaţional.

FLUX

În premieră, Teatrul „Eugene Ionesco” și Art House Cafe lansează proiectul Eu scriu, eu regizez!

Dacă ești dramaturg consacrat sau debutant (asta chiar nu contează!) și vrei să nu mai depinzi de mofturile regizorilor, ci să-ți vezi textele montate cât mai repede, acum ți se oferă această șansă! Teatrul „Eugene Ionesco” oferă posibilitatea oricărui dramaturg basarabean să-și regizeze el însuși propriile piese pe scena experimentală de la Art House.

Scopul proiectului constă în promovarea dramaturgiei naționale originale, motivarea și încurajarea scriitorilor basarabeni de a „comite” texte teatrale de calitate și descoperirea unor noi talente.

Alarmant

16 NOIEMBRIE 2012

Pe un blogger de cur’te îl găsești adesea pe lângă „stăpâni”. Dacă, să zicem, Filat merge la inaugurarea unei toalete, o să-i vezi alergând cu limba scoasă după domnu’ Vlad. Nu, nu vor să lingă, pur și simplu, limba le iese din gură de la zelul pe care îl manifestă. Fac poze, filmează, se gudură pe lângă miniștri, pozează cu aceștia. Majoritatea acestor chestii, însoţite de glumiţe fără haz, vor ajunge pe blog, pe facebook. Este atât de evident cât de mult se gudură, încât te cuprinde o stare de sictir numai când le auzi numele. Dar să nu credeţi că fac totul în zadar. Periajul zilnic al celor care deţin puterea dă roade: bloggerului i se dăruiește colea un iPad, colea i se face o sponsorizare, colea un off-line cu bere și pizza. Între timp, crește burta, dar

și autoaprecierea. Dacă până acum își criticau cu timiditate stăpânii, astăzi nu auzi de la ei nici un pâs. Mai mult, să îndrăznească cineva să arate cu degetul, să spună „lucrurilor pe nume”… Mamă, mamă, ce mi ţi-l mai terfelesc, ce mi ţi-l pun la punct pe nefericitul critic! Ca niște dulăi slugarnici și devotaţi vor lătra la toţi cei care vorbesc despre mizeriile politicienilor de la treuca puterii. Mai mult, unii bloggeri de cur’te sunt

Moscova nu priveşte cu ochi buni posibila aderare a Republicii Moldova la UE IDIS “Viitorul” a lansat o nouă ediţie a Buletinului de Politică Externă, care conţine lucrarea “Neutralitatea și suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei”. Potrivit unui comunicat de presă al IDIS „Viitorul”, autorul acestei lucrări, Leonid Litra, analizează semnalele Federaţiei Ruse cu privire la neutralitatea Republicii Moldova.

Leonid Litra consideră că declaraţiile oficialilor ruși și presiunile care au fost făcute asupra Republicii Moldova indică clar că pentru Rusia, nu doar NATO este o problemă, dar și Uniunea Europeană. Semnalele MosGrupdate de PreŖ: cova au drept scop evidenţierea faptului că integrarea europeană a Chișinăului este incompatibilă cu neutrali-

- consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

tatea permanentă. „Mai mult ca atât, Moscova consideră că aderarea Moldovei la UE va reduce gradul de suveranitate a Chișinăului și va crea probleme în soluţionarea conflictului transnistrean, fără ca să se îngrijoreze prea mult asupra faptului că însăși prezenţa militară rusă pe teritoriul Moldovei este cea care împiedică Republica Moldova să devină cu adevărat neutră. Toate aceste eforturi se fac pentru a forţa Chișinăul de a renunţa la cursul de integrare europeană și de a se apropia de proiectele integraţioniste promovate sub tutela Rusiei”, explică Leonid Litra.

De cealaltă parte, Republica Moldova trebuie să se asiEM A UlaSpresiunile Rusiei cel puţin până gure că poate rezista la semnarea Acordului de Asociere, mai ales că atenţia Rusiei este direcţionată I S R A E L către Ucraina în acest moment.

Până atunci, clasa politică din Moldova este obligată să trateze presiuni raţional și fără emoţii, altfel riscă 12-18aceste noiembrie 2012 (7 zile / 8 nopŖi) să Plecarea: se angajeze în procese care vor dăuna stabilităţii in. Sosirea terne și procesului de integrare europeană.

luaţi cu simbrie, alias salariu, adică sunt puși în funcţii, de multe ori create anume pentru ei. Din aceste poziţii vor fi extrem de docili, doar au fost răsplătiţi pentru munca de lins. Totuși, își permit să pozeze în bloggeri liber cugetători. Pe dracu, sunt în lesă și nu fac decât sluj când le cer patronii.

Realizez că după acest post voi fi persona non grata în blogosferă, realizez că mulţi bloggeri de cur’te

se vor fi supărat pe mine. Nu-mi pasă, așa sunt eu, spun adevărul în faţă și mă piș pe toate aerele lor de mari lideri ai blogosferei moldovenești. Adevărul îmi place mai mult decât lor – linsul. Știu, este greu să-i deosebești în blogosfera moldovenească stufoasă, dar sper să vă ajute descrierea de mai sus. Voi puteţi să-i identificaţi pe bloggerii de cur’te?

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

Madonna va fi judecată în Rusia.

Dmitri Rogozin: „O fostă târfă vrea să dea lecţii de morală” Curtea de Justiţie din Sankt Petersburg a anunţat că deţine suficiente probe pentru a o da în judecată pe Madonna, din cauza atitudinii pe care artista americană a adoptat-o în timpul unui concert susţinut în Rusia, în august, când aceasta a apărat cauza homosexualilor.

FLUX

P E L E R I N AMJ UEN TPEENNI AT R U S U F L E T

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice:

FLUX

Bloggerii de cur’te

Există în Moldovioara mea dragă o serie de oameni de care ţi-e, de-a dreptul, silă.

Astăzi o să mă opresc la unii care au și blog. Cu alte cuvinte, la bloggerii de cur’te. Voi puteţi să le spuneţi trompete virtuale, să le ziceţi pupători de pardoane, linge-blide, bufoni sau saltimbanci. Eu prefer… bloggeri de cur’te.

Căci anume supranumele acesta le definește starea.

Dar de unde au apărut, cine sunt și cum arată un portret robot al lor?

Bloggerii de cur’te existau și pe vremea comuniștilor, doar că erau de două feluri: comuniștii și cei care ţineau de opoziţie. Cum pe vremea aceea toată lumea normală la cap era anticomunistă, bloggerii opoziţiei, extrem de acizi la adresa puterii de atunci, păreau simpatici. Timpurile s-au schimbat. A venit peste noi „revoluţia televizoarelor furate din Parlament”, iar opoziţia a ajuns în jilţuri de conducere. Ce s-a întâmplat cu unii bloggeri? Li s-a urcat puterea la cap. Astăzi, în viziunea lor, Moldova nu prea are probleme sociale, economice, demografice. Dacă este să-i urmărești, ai impresia că nu locuiesc în cea mai săracă ţară din Europa, ci în Elveţia sau Suedia. În fine, iată un portret robot al unui blogger de cur’te din Moldovioara.

7

CENTRUL de PELERINAJ 3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup

PreŖ:

Traseu: g

Plecarea:

EMAUS

û

. Sosirea

M I ûT R O P O L I A B A S A R A B I E I

AI SR RD AE EA LL

ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL

12-18 noiembrie 20122012 (7 zile(3/ zile 8 nopŖi) 30 noiembrie -2 decembrie / 3 nopŖi)

Grup PreŖ: Plecarea: . Sosirea Grup: 7/18 pers. PreŖ: 130/120 eur/pers. Plecarea: Joi, 29 noiembrie, ora 21. Sosirea: Duminicć, 2 decembrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Borzeûti – Fćgćraû – Berivoi – Dejani – Sambata de Sus - Sibiu – Alba Iulia – RâmeŖ – Turda – Dumbrava – Lacul Roûu – Chieile Bicazului – Piatra NeamŖ - Leuûeni - Chiûinću.

N I A 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 M U N T Eª(+373) www.emaus.md office@emaus.md 3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup

Traseu:

PreŖ:

Plecarea:

. Sosirea

MICA PUBLICITATE ARDEAL

Anunţ

30 noiembrie decembrie 2012 (3 zile 3 nopŖi) Vând apartament Iași.-2 Apartament 3/camere pe Mircea PreŖ: Plecarea: . Sosirea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz Traseu: autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

Grup

ª

Activiștii conservatori din Rusia au dat-o în judecată pe Madonna și solicită daune de 10,5 milioane de dolari, după ce artista și-a exprimat public sprijinul faţă de drepturile comunităţii gay în timpul unui concert susţinut în această ţară pe 8 august, informează Lefigaro.fr.

Starul a susţinut un concert la Sankt Petersburg pe data de 8 august, în cadrul “MDNA World Tour”, iar spectatorilor le-au fost oferite brăţări roz pentru a-și arăta sprijinul faţă de comunitatea gay. În timpul show-ului, Madonna s-a dezbrăcat până la sutien, iar pe spatele ei era scris textul “No fear!” (“Fără teamă!”).

Cântăreaţa le-a cerut spectatorilor să ridice brăţările în aer, spunând: “Dacă sunteţi alături de mine, vreau să vă văd brăţările roz. Dacă sunteţi alături de mine, ridicaţi braţele și arătaţi-vă dragostea și aprecierea faţă de comunitatea gay. Sunteţi alături de mine?”.

Demersul cântăreţei s-a dorit o reacţie faţă de interzicerea paradei gay de către municipalitatea din Sankt Petersburg, în urma unei noi legi, adoptate în martie.

Această lege interzice orice “propagandă în favoarea homosexualităţii și a pedofiliei”.

Municipalitatea a interzis parada, considerând că aceasta “promovează modul de viaţă homosexual”.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că Madonna este “o fostă târfă care vrea să dea lecţii de morală”, după ce artista americană a solicitat eliberarea celor trei cântăreţe din grupul punk “Pussy Riot”.

Sursa: Mediafax

CMYK

FLUX

8

Interviu

16 NOIEMBRIE 2012

STEPHANE COURTOIS:

Indiferent de faptul dacă eşti sau nu credincios, ideea de Dumnezeu reprezintă, întâi de toate, ideea de lege În decembrie 2002 am avut prilejul să merg la o conferinţă internaţională la Paris. La eveniment au fost prezenţi o serie de exponenţi de vârf ai mediului academic francez, savanţi din alte ţări europene. Amfitrionul evenimentului a fost celebrul istoric Stephane Courtois, cunoscut mai ales pentru volumul „Cartea neagră a comunismului”. Courtois, fiind o fire de o blândeţe și o cumsecădenie cu totul aparte, ne-am împrietenit fără perioade de adaptare sau tatonări reciproce. Revenit în capitala Franţei în 2004, am profitat de ocazie pentru a înregistra un interviu cu el. Am avut o discuţie lungă și extrem de utilă pentru mine. Însă revenit acasă, n-am mai apucat să descifrez textul acelui dialog. Și abia acum, când mă preocupam de această culegere, am decis să o fac. Însă, caseta fiind deteriorată de timp, unele fragmente au fost imposibil să fie restabilite. Totuși, cea mai mare parte s-a păstrat. Iar întrucât franceza mea este departe de a fi perfectă, tânăra mea colegă Lucia Cujbă merită toată aprecierea pentru efortul de a descifra caseta audio a acelei convorbiri. Tot ea s-a îngrijit și de traducerea textului în română.

– Sunt dintr-o ţară mai ciudată.

Suntem parte a vechii Românii, după care o parte a fostei Uniuni Sovietice și acum facem un efort de a afirma noul nostru stat, în condiţii postsovietice, dar sub presiunile puternice ale Rusiei. În momentul de față nu avem nicio șansă de a adera la Uniunea Europeană sau la NATO, dar avem multe speranţe și așteptări. Și, de asemenea, noi, democraţii, anticomuniștii din ţara noastră, facem eforturi pentru a explica tuturor moldovenilor motivele care justifică efortul nostru, pentru a vedea ce trebuie sau ce este de făcut. Pentru început trebuie să explicăm tot ce s-a întâmplat în perioada sovietică, ce este comunismul: este o doctrină, o religie, o parareligie? Nu știm exact. De aceea vreau să vă pun din capul locului o întrebare foarte simplă: De ce Lenin nu este înmormântat până acum ca toată lumea?

– A existat o destalinizare relativă, dar nu și o deleninizare. Personal nu văd o deleninizare în Rusia. Iată, de pildă, dacă mergeţi în Rusia, veţi vedea peste tot statui ale lui Lenin, efigii ale lui Lenin etc. Și pe ziduri, și în case, la Moscova, peste tot. Am văzut, de asemenea, la Leningrad o enormă statuie a lui Dzerjinski.

E adevărat că există o critică, o condamnare a perioadei lui Stalin, globală, mai mult sau mai puţin, dar a perioadei lui Lenin, nu. Aceeași problemă este, de altfel, și aici, în Occident. S-a ridicat un adevărat scandal în problema condamnării comunismului: în mod concret asupra lui Stalin, la nevoie, toată lumea este de acord, chiar și comuniștii de aici sunt de acord. Dar, în ce-l privește pe Lenin, e o chestiune de-a dreptul scandaloasă. Pentru comuniști, pentru maoiști, pentru revoluţionari este de-a dreptul scandalos de a-l critica pe Lenin. Nu există întotdeauna înţelegerea acestui fapt.

Dar un lucru fundamental este că anume Lenin e inventatorul sistemului totalitar, el este cel care l-a

inventat, nimeni altul. Dacă el n-ar fi existat, cred că n-ar fi avut loc o revoluţie bolșevică. El personal, cu voinţa lui, cu energia lui, cu inteligenţa lui a conceput această revoluţie bolșevică. Rusia pierdea teritorii enorme, dar lor nu le păsa.

Ei își permiteau să piardă teritorii, dar să păstreze puterea. El a impus războiul civil, el a impus «comunismul de război», el a impus teroarea, el a fost cel care a impus partidul unic, evident, el a impus distrugerea singurei Adunări alese în mod democratic – Adunarea Constituantă. El personal este cel care a decis să dizolve această Adunare. Deci, anume el personal a fost cel care a luat deciziile personale contra altora care erau oripilaţi de tot ce făcea Lenin.

– Și masacrul familiei imperiale...

– Cunoaștem acum că masacrul familiei imperiale a fost decis de Lenin și Sverdlov. Nici Biroul Politic nu era la curent, nici chiar Trotski nu era la curent. Am putea înșirui toate deciziile: distrugerea Bisericii Ortodoxe în 1922, în timpul foametei. Există scrisoarea lui Lenin către Biroul Politic: «Trebuie să profităm de foamete pentru a lichida biserica». Iată, acest om a inventat în întregime sistemul totalitar cu cele trei monopoluri: monopolul politic, monopolul cultural, monopolul economic, așa încât tot ce a făcut Stalin începând cu 1928 a fost deja experimentat de Lenin între 1918 și 1921-1922. Chiar și modul de funcţionare a partidului bolșevic, pe care Stalin l-a aplicat ulterior, este, de asemenea, preluat de la Lenin...

Interzicerea fracţiunilor la Congresul X al partidului bolșevic în martie 1921... Ne-am putea opri asupra oricărui element, Lenin este cel care a luat deciziile și a creat toate piesele unui nou sistem totalitar, care a fost copiat ulterior de Mussolini, Hitler... etc. Dar pentru moment nimeni nu vrea să admită acest adevăr fundamental.

– La ora actuală suntem în peri-

oada de după Gorbaciov, după perioada Elţin și în plină perioadă a lui Putin, dar nimeni din această echipă politică postcomunistă nu face niciun efort pentru a elucida problema. Acum știm că dl Putin personal și întreaga echipă a structurilor de forţă și a organelor competente (la noi există trei versiuni: servicii secrete, servicii competente sau organe competente) au un adevărat cult pentru Dzerjinski, pentru CK. Și, după mine, asta se întâmplă din cauza unei anume atitudini, unei anume mentalităţi: avem la ora actuală cadavrul lui Lenin în Piaţa Roșie.

– Desigur, asta nu mi se pare deloc surprinzător. Dl Putin este un pur produs al KGB-ului. Pentru KGB asta reprezintă inima sistemului cu un partid unic, și, în mod special, poliţia politică. Deci, Lenin este, de asemenea, cel care a inventat asta, Lenin este cel care i-a spus lui Dzerjinski: «Trebuie să creăm o poliţie politică».

Domnul Putin, dacă ar fi fost un om normal, onest, n-ar fi fost nicio problemă. Dar asta îi este mentalitatea... Așadar, el gândește anume așa, el gândește în termenii puterii, a raportului de putere. El nu știe ce este dreptul, legea. El niciodată nu a știut ce e asta. El a fost format de către o instituţie care a fost de la început una totalitară, însăși inima sistemului totalitar. Astăzi dispunem de foarte multe documente despre felul cum au funcţionat CK, GPU, KGB, NKVD, toate astea... Este incredibil. Era inima sistemului. Dar era deja inima sistemului din timpul lui Lenin. Când CK-ul a declanșat în anii 1918-1919 masacrele, el avea membri ai Biroului Politic: «Trebuie să încetăm. Ce-i asta CK, cine a autorizat?». Dar Lenin a zis: «Nu, nu!».

Nu vom atinge CK-ul. CK-ul este totul, CK-ul este însăși legea. Nu Stalin este cel care a zis asta. Prin urmare, am putea spune că Stalin a repus CK-ul sub conducerea partidului, deoarece el a fost cel care i-a lichidat pe toţi șefii CK-ului. Dar iată

CMYK

că nu vedem câtuși de puţin cum dl Putin, care a fost format pe de-antregul de această instituţie timp de patruzeci de ani, ar putea gândi diferit? Pare foarte dificil.

– Am participat aici, în Occident, la multe reuniuni și congrese politice, forumuri ale formaţiunilor de centru-dreapta. E vorba de Partidul Popular European (PPE), din care face parte și UDF (Uniunea pentru Democraţie din Franţa). Acum două luni, la Bruxelles am adoptat un document: «Cu privire la comunismul totalitar».

Noi, toţi cei care venim din zona ex-comunistă, am întrebat: «De ce «comunism totalitar»? Există și un “comunism democratic?» Este o contradicţie în termeni. Dar câteva persoane foarte importante au spus: «Ei bine, este o soluţie ușor modelată pentru a nu produce un scandal». Dar ce fel de scandal? Nu am înţeles. Eu nu știu cum să explic această terminologie cumva oximoronică.

– Firește, știam despre asta. Este un rezultat al manevrei politice a lui Hrușciov. El a făcut o manevră politică, ce încă mai funcţionează și care a constat în tăierea doar a unei mâneci. El a tăiat mâneca lui Stalin, dar a salvat tot restul. Este destul să ne amintim cum Hrușciov i-a opus în această afacere pe Lenin și Stalin: Stalin cel rău și Lenin cel bun. Așa încât aici asta funcţionează foarte bine, dacă puteţi întâlni în plină zi oameni care cred încă în toate acestea. Evident, din simplul motiv că ei nu au cunoscut adevăratul comunism. Cred că este foarte important să înţelegem că Hrușciov a făcut o manevră strategică, care are un defect considerabil, deoarece el a reușit să salveze imaginea sistemului pentru încă patruzeci de ani.

– Însă acum, în 2004, aici, în Occident, la Bruxelles, avem un document deloc perfect, dar care e foarte important. Am înţeles că este vorba de un document politic, care a reușit să pună sem-

nul egalităţii între comunism și fascism. Este un document de referinţă pentru toţi deputaţii de centru-dreapta din Parlamentul European, care îndeamnă întreaga comunitate internaţională să organizeze un tribunal al comunismului. Știţi cumva care sunt impresiile acestor politicieni?

– Eu cred că este vorba doar de multe declaraţii. Fiindcă atunci când văd comportamentul guvernului nostru de dreapta (dnii Chirac și Raffain), care așterne covorul roșu în faţa lui Putin, primit aici cu mare pompă, înţeleg jocul. El a vizitat și Academia Franceză. Te umflă râsul.

Același lucru s-a întâmplat și cu președintele partidului comunist chinez, care a fost primit aici cu toate onorurile. Străzile au fost blocate, strada Rivoli a fost în întregime blocată pentru a nu-l deranja pe președintele partidului comunist chinez, care era cazat acolo la un hotel. Întregul Paris a fost blocat pentru trei zile. A fost un adevărat bazar. Și toate astea pentru președintele partidului comunist chinez. Ne întrebăm dacă acesta e un guvern de dreapta, care se consideră de dreapta, dacă l-a tratat în felul ăsta.

Ne întrebăm dacă guvernanţii noștri de dreapta înţeleg cu adevărat rostul propriilor acţiuni. De altfel, i-am văzut foarte bine și în afacerea războiului din Irak, când dl Chirac a făcut declaraţii extrem de arogante și stupide despre Europa de Est. Există o problemă care rămâne veșnică aici, în Franţa. Clasa politică nu mai ajunge să înţeleagă că Europa de Est a trăit sub regim totalitar timp de cincizeci de ani și că este vorba de o tragedie. «Ei bine, dar de ce românii, de ce estonienii nu vor să audă să se vorbească în rusă?»

Ei nu vor să audă rusa pentru că au trăit sub ocupaţie timp de câteva decenii. «Bine, dar de ce ei vor în NATO?» Pentru că ei vor o protecţie, o adevărată protecţie. Majoritatea ţărilor europene nu au armată.

Dacă Rusia vrea să intre în Estonia, cine va protesta? Nimeni! Dar dacă

CMYK

Interviu

16 NOIEMBRIE 2012 ei sunt în NATO, americanii vor spune: «Niet»! Și nu este vorba că ei nu înţeleg asta. Ei nu vor s-o înţeleagă.

Asta e o altă treabă. Nu se dorește să se vadă această problemă a totalitarismului. Este clar.

– La ora actuală suntem într-un moment istoric foarte important.

Este vorba de extinderea Uniunii Europene. Zece state sunt din Occident, opt state sunt ţări ex-comuniste. Sper că această schimbare majoră a hărţii europene poate determina o schimbare a opticii politicienilor occidentali asupra chestiunii ruse, asupra intereselor expansioniste ale Federaţiei Ruse, asupra spaţiului ex-sovietic. Știu că este vorba de niște politicieni foarte puternici, cum sunt cei din Ţările Baltice, polonezii sau cehii.

– Cred că aderarea acestor ţări la Europa va obliga europenii din Vest să-și modifice viziunea și să înţeleagă încetul cu încetul că Europa de Est a suferit o tragedie timp de cincizeci de ani din cauza sovieticilor. Nu a existat o adevărată decomunizare. Dacă aș fi rău, aș spune că această situaţie este cauzată de faptul că există politicieni incompetenţi. Să știţi că asta e o adevărată problemă.

– Dar care sunt raţiunile profunde, pentru că, în aparenţă, este vorba de o ignoranţă a politicienilor?

– Lipsa de înţelegere a politicienilor e un element important. Există, de exemplu, toate reţelele ex-sovietice de influenţă. Aș zice că decontaminarea de comunism poate să dureze încă zece sau douăzeci de ani. Noi uităm asta, dar noi uităm că anume asta a marcat puternic întregul spaţiu european, chiar și Europa de Vest: prin infiltrările sale, prin agenţii săi de influenţă în presă, în politică etc. Știţi, ideea de fond a multora dintre oamenii de aici este aproape rasistă. «Rușii sunt, până la urmă, cei care nu au decât ceea ce merită, chinezii nu au decât ceea ce merită. Ei nu merită democraţia. Ei nu sunt destul de evoluaţi pentru asta». Iată ce crede foarte multă lume. Dar știţi, când se gândește în felul ăsta, asta ar însemna că nu a contat așa de mult bătălia care se poartă în lume de 150 de ani pentru democraţie sau împotriva ei. Și acum avem aceeași problemă.

S-a crezut că atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, s-a terminat și cu comunismul. Dar nu. Nu se sfârșește așa. Acum avem aceeași problemă cu islamismul radical. Oamenii nu vor să înţeleagă că există un pericol enorm. Știţi, amintiţi-vă de Europa dintre cele două războaie. Politicienii nu erau cei care nu vedeau pericolul. Ei nu vroiau să-l vadă. Este ceea ce numim «politica struţului» (ei își bagă capul în nisip de frică). Însă eu observ o analogie enormă între totalitarismul de tip comunist și acest pericol islamist. Nu este vorba de o problemă religioasă aici, ci de putere, de mișcări totalitare. Este, din păcate, o nouă mișcare totalitară, care ia amploare în lume, care vizează o comunitate de un miliard de oameni. Ei caută să se impună prin aceleași metode ca și bolșevicii. Este același lucru. Vedem și aici limbajul dublu în plină forţă.

Ei spun: «Noi vom respecta democraţia», după care urmează un discurs foarte violent. Politicienii de aici spun că ar trebui să ne calmăm.

Dar nu, nu e posibil. Nu poţi să cal-

mezi totalitarii. Aceștia sunt cei care vor totul. Ei vor toată puterea, ei vor să controleze toată gândirea, ei vor să controleze toată populaţia. Deci, este vorba de totalitarism. Am văzut Uniunea Sovietică, Germania nazistă, Italia fascistă. Cum altfel am putea explica așa ceva? Politicienii nu vor să vadă asta, pentru că, evident, este periculos, cauzează probleme. E nevoie de curaj, trebuie să se ia decizii. Dar ei nu vor. Este prea complicat. Cunoașteţi cârdășia de la Munchen din 1938 și am văzut ce s-a întâmplat după. Veţi încerca să discutaţi despre Bin Laden. Foarte bine, n-aveţi decât. Dar atunci când ăsta vă va tăia gâtul de trei ori, veţi spune: «Ah, nu se poate discuta!». Însă deja va fi prea târziu.

– Cred că e vorba de o relaţie care este mult mai profundă decât aceasta. S-a observat în mod clar apariţia în Europa sfârșitului secolului XIX o gândire care într-adevăr afirmă că Dumnezeu a murit. Deci, omul are toată puterea.

– Este vorba de antropocentrism...

– Da, dar aste e prea mult pentru voinţa de putere a omului. Omul poate să facă tot ce vrea. El poate schimba societatea, poate schimba economia, poate chiar să schimbe omul. Anume asta este baza totalitarismului. Indiferent de faptul dacă ești sau nu credincios, ideea de Dumnezeu reprezintă, întâi de toate, ideea de lege. Din moment ce

9

FLUX

Sfântul Ioan Gură de Aur, cinstit în Bucureşti Patriarhul României, la hramul paraclisului de la Catedrala Mântuirii Neamului

Paraclisul “Învierea Domnului”, “Icoana Maicii Domnului - Prodromiţa” și “Sfântul Ioan Gură de Aur” de la șantierul Catedralei Mântuirii Neamului și-a sărbătorit, pe 13 noiembrie, cel de-al treilea hram. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost cinstit de numeroși credincioși care au participat la Sfânta Liturghie și au dorit să se închine la racla cu o părticică din moaștele sale așezată spre închinare în baldachinul special amenajat în vecinătatea bisericii.

– De fapt, fără cap chiar e foarte greu.

– Aici, în Occident, ca și discurs general, se spune că nu se mai merită să se discute despre comunism.

S-a sfârșit. Ca și cum s-ar fi terminat.

Dar nu s-a terminat. În Franţa sunt milioane de oameni care au fost comuniști din anul 1930. Ei sunt bine-merci. Ce au ăștia în cap? Mereu același lucruri. Nu s-a schimbat nimic.

Avem în Franţa sindicate care sunt foarte slabe, foarte mici. Însă comuniștii au reușit să controleze un sindicat care e implantat în principal în serviciile publice: trenuri, gaz, electricitate. Europa a avertizat că s-a zis cu monopolurile. Trebuie să privatizăm toate astea. Întrucât minoritatea comunistă controlează sindicatul, așa ceva nu se dorește.

Dar parlamentul votează pentru asta. Și aici se termină totul. Nu-i nimic. Aceștia sunt bolșevicii. Ei se saltă foarte bine în parlament. Dar ce au făcut ei? Cenzură, apoi tot ei au întrerupt electricitatea în mai multe orașe, au sabotat transformatoarele. Însă guvernul ce face?

Nimic! Problema principală este anume aceasta, este democraţia, este respectul faţă de lege. Pe astfel de oameni legea nu-i interesează.

Anume asta este baza discursului lui Lenin. Legea proletariatului este dictatura. Aici nu există lege cu adevărat. Există toată puterea. Deci, totul se bazează pe ideea că legea e ceva ce poate fi sfidat.

– Știţi, există multă lume care se ocupă de problemele comunismului. Cred că există o relaţie foarte interesantă între comunism și creștinism. Mulţi consideră că este vorba de o inversare a creștinismului. Noi avem Sfânta Treime, iar bolșevicii au inventat treimea Marx–Engels–Lenin etc.; astfel, avem de faţă structura inversată a tuturor valorilor creștine. Care e opinia dumneavoastră în acest sens? Există o relaţie directă aici sau nu?

am decis că Dumnezeu a murit, asta înseamnă că legea a murit. Asta înseamnă că omul este atotputernic.

– Normele morale...

– Așadar, ca urmare a acestei substituiri, se impune găsirea unei valori. Se impune ambalarea acestei voinţe atotputernice a omului. Se spune că este vorba despre șansa istorică, se zice că e vorba de rasă, se spune tot ce se vrea. Dar așa ceva nu are sens. Sensul istoriei nu există. Se știe foarte bine, și istoria a demonstrat-o: nu există rasă. În special, în Europa. Toate rasele sunt amestecate de secole. Deci, eu vreau să adaptez toate astea la această idee filozofică a morţii lui Dumnezeu. În cazul lui Lenin totul este foarte clar. Și se leagă, de altfel, cu evenimente concrete din viaţa lui: moartea tatălui său, a fratelui său. Aici e vorba de câteva lucruri foarte precise. Dar vreau să zic: asta nu iartă nimic. Nu e cazul să devii un sălbatic nesăbuit dacă ţi-a murit tatăl și fratele.

Prin urmare, religia este, de fapt, legea însăși, chiar și în cele mai primitive religii. Și anume legea este cea care permite oamenilor să trăiască în societate.

– Legea cu majusculă.

– Asta înseamnă că ea stabilește interdicţiile sau limitele, ce avem și ce nu avem dreptul să facem.

– Filozoful nostru Mircea Eliade, celebrul istoric al religiilor, a spus că toate colectivităţile umane au doar două idei, două principii fundamentale: nostalgia Paradisului, adică înţelegerea originii extamundane a tuturor comunităţilor umane, și, de asemenea, cultul strămoșilor. Iată legea unui comportament organic, echilibrat, corect și moral. Restul sunt grimasele modernităţii. Vă mulţumesc pentru acest dialog.

– Cu multă plăcere.

Iurie ROŞCA Paris, 2004

CMYK

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preafericirea Sa a vorbit despre viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur și despre bogata sa activitate în plan teologic și pastoral-misionar. “Sfântul Ioan Gură de Aur rămâne în memoria vie a Bisericii pentru calităţile sale deosebite pe mai multe planuri.

Deși a păstorit doar șapte ani, totuși a lucrat foarte mult ca arhiepiscop al Constantinopolului. Mai întâi de toate, Sfântul Ioan Gură de Aur este un mare dascăl al Sfintei Scripturi, un bun cunoscător și un profund tâlcuitor al ei. A tâlcuit Sfânta Scriptură începând cu cartea Facerii și ajungând să tâlcuiască Evangheliile după Sfinţii Evangheliști Matei și Ioan și cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel, pe care îl preţuia foarte mult.

Sfântul Ioan a fost un tâlcuitor al Sfintei Scripturi în așa măsură încât se poate spune că știa aproape pe de rost Sfânta Scriptură. În cele 18 volume ale operei sale complete, se află 18.000 de citate din Sfânta Scriptură, încât am putea spune că toată predica lui este bazată pe citate din Sfânta Scriptură, dar și pe o interpretare profundă făcută cu scopul de a-i aduce pe creștini la viaţa sfântă în Hristos. Sfântul Ioan ne îndeamnă și astăzi să cunoaștem Sfânta Scriptură, și, mai ales, să cunoaștem Sfânta Scriptură prezentă în slujbele noastre. Există 124 de referinţe din Vechiul Testament și 98 din Noul Testament în textul Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur, ceea ce înseamnă că aproape 90% din textul Sfintei Liturghii este ţesut din texte sau referiri din Sfânta Scriptură”.

Preafericirea Sa a mai vorbit despre Sfântul Ioan Gură de Aur ca mare dascăl al pocăinţei, care a chemat lumea la îndreptarea vieţii, la lepădarea de păcate și la urmarea căii sfinţeniei; ca mare dascăl al păstoririi sufletelor pe calea mântuirii, care a combătut toate patimile care îi dezbină pe oameni și ereziile timpului său și a trimis misionari pe teritoriul ţării noastre, în Dacia de altădată; dar și ca dascăl al milosteniei, care, asemenea Sfântului Vasile cel Mare, a înfiinţat instituţii de ajutoare a bolnavilor, săracilor și oamenilor în vârstă, câștigându-și supranumele de “ambasadorul săracilor”.

Patriarhul României a mai spus că prezenţa Sfântului Ioan Gură de Aur, prin moaștele sale, în paraclisul de lângă șantierul Catedralei Mântuirii Neamului este un motiv de încurajare pentru continuarea lucrărilor de construire a viitoarei Catedrale patriarhale. Preafericirea Sa a precizat că, cel târziu la finalul lunii ianuarie 2013, se vor finaliza lucrările de realizare a infrastructurii, care a constituit partea cea mai grea și mai costisitoare.

La final, Preafericitul Daniel a dăruit pentru paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului un set de cărţi teologice și liturgice. De asemenea, preoţii și diaconii slujitorii ai paraclisului i-au dăruit Preafericirii Sale o icoană și o bederniţă, ambele cu chipul Sfântului Ioan Gură de Aur. Gheorghe-Cristian POPA, sursa: ziarullumina.ro

FLUX

10

Important 16 NOIEMBRIE 2012

Blestemul unui neam: Tinerii cu „inimi bătrâne” „Iar noi locului ne ţinem, // cum am fost așa rămânem” (M. Eminescu). Un neam se ţine de locul lui ca să poată dăinui. Pentru că locul lui de pe pământ are un corespondent al său în cer. Neamul își propagă fiinţa în timp și peste timp prin generaţiile sale succesive. Care pot obosi, se pot risipi, pot asculta glasurile sirenelor de pe marea întindere a veacului și pot expune fiinţa neamului la teribile rătăciri. Mulţi își imaginează că problema sentimentului de neam este o chestiune anacronică. Modul de raportare la această realitate sufletească poate fi unul inadecvat, dar această realitate ea însăși nu este nici sincronică, nici anacronică, este, pur și simplu, reală. Pentru limpezire, să facem o necesară revenire la chestiunea specificului naţional, cea mai reprezentativă formă de specificare a genului omenesc. n sociologie se spune că „specificul naţional” este o chestiune de „apartenenţă”. Însă apartenenţa este o chestiune declarată. Eu mă declar român, ungur, francez etc. Dar eul, cel ce se declară, cine este? Obiectiv, spune Nae Ionescu, eu sunt vehiculul unei istorii, purtătorul unei tradiţii. Acesta este conţinutul obiectiv al identităţii care face din eul meu o realitate, ceva real și, deci, specificat. Fără specificare, eul meu este pură virtualitate, iar ca aserţiune, este o abstracţie. Prima trăsătură a acelei istorii este una de esenţă spirituală, căci se referă la modul concret istoric și durabil (persistent) în care un popor a rezolvat chestiunea răului, a răspuns provocărilor existenţei începând cu prima provocare, aceea a timpului și a spaţiului. Provocarea timpului vizează un răspuns la întrebarea „cum mă pot sustrage morţii?” sau, și mai precis: „cum mă înveșnicesc?”. Sigur că un ins poate ocoli această întrebare, dar nu poate ocoli esenţa ei, faptul îmbătrânirii, care, până la urmă, îl aruncă faţă-n faţă cu timpul și, dacă nu mai are timp, este semn că a fost învins, a murit, adică n-a existat în timp, și, deci, cu timpul acela, timpul s-a manifestat orb, a trecut „orbește” prin el, nu s-a poticnit în insul acela de nimic, de niciun rost, ca și cum el nici n-ar fi existat pe suprafaţa existenţei, sub partea de cer dăruită lui. Sau, ceea ce e același lucru: insul acela n-a avut niciun rost, a trecut prin viaţă ca gâsca prin apă, adică nici n-a trăit, a fost mort înainte de a se trezi la viaţă, el a fost un adormit. n teoria imitaţiei a lui G. Tarde se spune că insul este purtat de „somnambulismul” imitaţiilor, adică starea socială este un somn prelungit, din care te vor trezi doar inovaţiile. Deci, chiar și în acest caz, el n-a putut ocoli chestiunea apartenenţei, a identităţii, doar că a fost vehiculul ei inconștient, pasiv, adică eul său a fost ca și inexistent. Deși are identitate, egologia lui identitară a fost și este egală cu zero. Timpul colectivităţii sale s-a propagat prin el, ca timp obiectiv, dar n-a atins prin insul acela niciodată pragul conștiinţei de sine, al sineităţii libere. Adică n-a îmbrăcat forma timpului subiectiv, al timpului trăitor, care este fatalmente și timp moral, căci prin mine se dezleagă chestiuni cum este aceea a binelui și a răului, a iubirii și a urii, a suferinţei mântuitoare ori a suferinţei absurde etc. roblema mea ca român în timp și peste timp este, deci, aceasta: „cum se înveșnicesc românii?” (sau, la scară strict istorică: cum se perpetuează ei în/și prin timpul lor, trăit de ei ca timp etnic). Ne putem întreba, desigur, dacă nu cumva timpul colectiv însuși, al unui popor, nu capătă, în anumite epoci, aceeași „decerebrare”, adică dacă nu cumva se poate întâmpla ca manifestarea sa obiectivă să nu se ridice la forma

Î

Î

P

conștiinţei de sine active, ofensive, adică la forma unui sentiment identitar asumat, afirmat de acel popor în/și prin mijlocirea generaţiilor sale.

Pentru că popoarele își propagă fiinţa prin mijlocirea generaţiilor trecătoare. Generaţiile trec, dar fiinţa neamului rămâne. Însă la scara vreunei generaţii există riscul neasumării neamului, al unei atât de slăbite conștiinţe de neam, încât pe durata secvenţei sale istorice neamul își pierde cu totul consistenţa și puterea spirituală. Acea generaţie a venit pe lume deja îmbătrânită și a rămas așa, îmbătrânind, pe durata trecerii ei, neamul însuși. Și atunci ne putem întreba, dacă nu cumva și popoarele vegetează, în atari perioade, la scara unor asemenea generaţii, trecând prin timp străine de fiinţa lor, insensibile la „duhul”, la sufletul lor, ca popoare? Ceea ce ar fi o egologie etnoidentitară vidă, golită de conţinut, trădând un scăzut sentiment al identităţii, al sinelui etnic. Generaţia aceea ar fi o generaţie alienată, obosită, una prin care fiinţa neamului își pierde vlaga, se arată vlăguită, decerebrată, obosită. i tot astfel, există inși, dar și generaţii atât de puternice în sentimentul lor de neam că nu le poţi gândi decât prin trăsătura tinereţii. Generaţia interbelică ne apare ca o generaţie tânără. Generaţia Labiș, la fel. De câte ori pașii mi s-au potrivit, cât de pasager, cu oricare dintre marile figuri ale acestei generaţii, care a înnobilat neamul românesc și cultura română, am avut sentimentul că pășesc lângă tinerii cei mai luminoși, radiind de strălucire, de vigoare, de frumuseţe, emanând bucurie. Oricât de vârstnici ar fi, au inimi tinere. Și tot așa mi s-a întâmplat să pășesc, din nevoinţa contemporaneităţii, pe lângă tineri atât de bătrâni și așa de vlăguiţi că am amuţit de milă și uimire. Așa de tineri și cu „inimi așa de bătrâne și urâte”, cum spune poetul. impul este, iată, categorie obiectivă și, totodată, categorie trăitoare. Pentru fiecare, la rând, ins și generaţie, timpul este o întrebare. Eu, în chip direct și deopotrivă prin mijlocirea generaţiei mele, sunt purtătorul acestei întrebări asupra modului în care îmi trec/petrec fiinţa etnică prin istorie, că vreau ori că nu vreau. Și, în final, mă adaug la neamul din care fac parte ori mă scad din veșnicia lui, adică existenţa mea este un „scăzământ ontologic”.

Când răspund unei asemenea întrebări (dacă răspund), eu mă descopăr în ipostasul general al celor care trăiesc istoria ca pe o cale a neamului întreg, împărtășită de cei de azi cu cei de dinaintea lor, din vremea lor și de după ei, înaintând prin timp ca pe o vale a mântuirii. Eu mă înveșnicesc în secvenţa de istorie care-mi revine prin darul vieţii numai prin și numai dacă mă pot mântui cu tot cu neamul

Ș

T

din care fac parte, cu cei de aceeași apartenenţă cu mine, ca unii pe care-i port în fiinţa mea; în caz contrar, eu sunt un eșec. Deci, omul este locul bun sau rău al existenţei și acesta este sensul acelei afirmaţii din limba română: „omul sfinţește locul”. entru om, așadar, intrarea în existenţă este ca o plonjare într-un ocean de potenţiale risipiri, de teribile rătăciri, de vânturări (atractul plecării din fiinţa neamului), de împrejurări pierzătoare (xi), din care se poate sustrage făcând bine, săvârșind fapte bune, prin muncă și statornicie (αi), iar la toate acestea veghează Dumnezeu (existenţa este „ograda lui Dumnezeu”, este„grădina divină” - α). Cu fiecare, așadar, ca ins și ca generaţie, se împlinește o speţă etnică ori, din contră, se risipește, se pierde, pur și simplu, o șansă obiectivă. Cu fiecare dintre noi, fiinţa socială numită popor slăbește („se scade”) ori se întărește („se adaugă”).

Asumându-mi neamul dezbătrânesc (mă adaug fiinţei sale nemuritoare), netrăindu-l, îmbătrânesc cu o viteză teribilă, mă întunec, nici nu-mi pot aminti că am trăit, căci însăși amintirea este un proces de memorie colectivă, cum ne învaţă Jung. Nimic nu se adaugă în lume decât prin fiinţa morală a popoarelor, care nici nu memorează „întâmplările” altfel decât prin categorii paradigmatice, iar acestea sunt, fundamental și implicit, morale. Nu este oare semnificativ faptul că, etimologic, „întâmplare” vine de la „in templum”?! Iar „templum” înseamnă și „locul unde augurii observau auspiciile”, „loc consacrat pentru auspicii” (deci, cadru al profeţiei, al prorocirii), dar și „tribună pentru discursuri, senat”, adică spaţiu al legitimării lucrurilor și faptelor, aspect întărit de sensul tare al termenului care este acela de „templu”, „loc sacru”, „sanctuar”. partenenţa la un neam te sfinţește. Părăsirea neamului te smintește, ba te poate și îndrăci, te aruncă în transa diavolească a înjurăturii de neam, spumegată și urât mirositoare, atestând demonul mut dinlăuntrul fiinţei tale stâlcite.

Neamul este o variantă a Grădinii Raiului, lăsată de Dumnezeu în lume sub forma virtualizată a darului iden-

P

A

tităţii. A-l cultiva înseamnă a dobândi actualizarea grădinii. A-l desconsidera, în toate formele lui, înseamnă a pierde Raiul, a lăsa în paragină cea mai de preţ grădină și singura casă a fiinţei care este neamul tău și limba pe care acesta o vorbește cu evlavie, nerușinat (ce penibilă este fuga de limba română în universităţi, în instituţii etc., etc. Vae victis!). Întrebe-se tinerii sofisticaţi de azi, cât de mândri sunt de credinţa lor și de faptul că vorbesc românește, că sunt purtătorii unei comori sfinte, cum spune poetul basarabean Mateevici: „limba noastră-i o comoară”. Și de câte ori, vai! s-au simţit rușinaţi că sunt români, că vorbesc românește, că sunt de o stirpe cu sfinţii și martirii neamului lor, cu eroii pe care manualul de istorie se sfiiește, în chip netrebnic, să-i memoreze cum se cuvine. rin urmare, omul poate, prin faptele lui, să confirme caracterul sfinţit (dăruit) al existenţei; prin viaţa dăruită, prin fapte bune, prin vocaţie (expresia personalizată a harului) poate și se poate adăuga „grădinii” vieţii, ori o poate urâţi, murdări, degrada, dezgrădi, prin pofte, dezmăţ, nelimită, nesăbuinţă, nesimţire de sine însuși și de neamul său etc. El este „locul” (y) în care se rezolvă, iată, ecuaţia existenţei și, deci, chestiunea răului. omânii, așadar, se înveșnicesc prin mântuirea întru Hristos Domnul, angajând în acest scop (aducând la dimensiune verticală, ascendentă) concepţia despre muncă, stabilitate, vecinătate etc., adică tocmai „spaţialitatea”, dimensiunea orizontală a existenţei. Altfel spus, am putea zice că românii răspund întrebării timpului prin ceea ce M. Eliade a denumit creștinism cosmic, înveșnicirea naturii și a convieţuirii, iar tehnica folosită este „liturghia cosmică”, proiectarea existenţei în taina participării mistice a întregii firi la Sf. Liturghie, ca în nunta mioritică. Acest fel de a fi, a simţi, a gândi și a acţiona împreună cu ceilalţi se fixează, la rândul său, în tipare durabile, care au proprietatea de a sistematiza traiul în comun și de a schematiza temele vieţii zilnice. Thomas și Znaniecki, sociologi americani, au numit aceste tipare scheme sociale.

P

R

Graţie lor, omul poate organiza existenţa, iar defecţiunea lor dezorganizează societatea în întregul ei. Noi am numit aceste „tipare” sau feluri pilduitoare de a fi „învăţături spirituale”. Când aceste învăţături sunt împărtășite de popoare, prin generaţiile lor, le numim „învăţături populare” sau ale popoarelor. Elitele pot urma aceste învăţături sau nu și, în acest din urmă caz, ele se îndepărtează până la înstrăinare de popoarele peste care superfetează (plutesc). opoarele au memorat numai acele învăţături care cuprind secretul manifestărilor împlinitoare, care fac din fiecare ins un purtător al vasului tainic al împlinirii fiinţei colective, adică un „preot al creaţiei” și al părtășiei cu neamul.

Unii poartă acest vas al darurilor cu toată responsabilitatea, alţii, din contră, îl aruncă mereu, căci vasul acesta are proprietatea de a reveni la fiecare dintre noi ca o invitaţie la slujire și, deci, ca un prilej de reluată împlinire a menirilor spirituale, de fiinţă ale insului. Încât timpul tău, dăruit ţie prin darul vieţii, poate fi interval de graţie, adică de manifestări împlinitoare și, deci, de bucurie, ori, din contră, poate deveni un cadru de nesfârșite risipiri, de viaţă fără sens, de suferinţă absurdă. Insul purtător și împlinitor de daruri este destinat, iată, graţierii. Din contră, cel ce nu contenește să risipească darurile, în frunte cu darul apartenenţei, își risipește însăși viaţa, o transformă în cadru al unei bizare liturghii întoarse, căci, în loc de a împlini darurile, le risipește, le aruncă de la sine, ceea ce este tot una cu pragul apostaziei, cu păgânismul. Lepădarea de neam este, iată, act antiliturgic, liturghie întoarsă, anticamera apostaziei.

Cine se leapădă de neam se poate lepăda și de Dumnezeu. Spunem că insul acela dispreţuiește învăţăturile graţierii, care ne învaţă calea spre mântuire și alege, în schimb, învăţături false, căci cuprind în ele promisiuni mincinoase. Le numim, de aceea, idolatrii, adică pseudoînvăţături zidite de învăţători mincinoși, de îndrumători și iniţiatori în „cultul” răsturnat al pierderii și al nimicirii.

P

Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU Sursa: revistaclipa.com

Cultur=

16 NOIEMBRIE 2012

20.X.2012

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

În preajma Araratului

16 noiembrie

Dintr-un jurnal de Armenia

La Ecimiandzin, până a avea întâlnire cu Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, un tânăr părinte-ghid ne dă șiruri de cunoștinţe care să ne lumineze mai limpede prezenţa aici. Ritul armean e unul creștin răsăritean, unic atât în biserica apostolică armeană, cât și în cea armeano-catolică. Împreună cu ritul bizantin, el formează grupul cappadocian, component în marea branșă de origine siriacă. În pofida aparenţelor diferenţiatoare, cele mai apropiate rituri celui armean sunt latin și bizantin. Asemeni oricărei euharistii valide, și cea a ritului armean are două componente: liturghia cuvântului (sau a catehumenilor) și cea a altarului (sau a credincioșilor). Plus la asta, ritul armean, precum cel bizantin, presupune și proscomidia sau proteza, ce corespunde ofertoriului din alte rituri, adică ceea ce urmează după citirea Evangheliei, când preotul face consacraţia pâinii și a vinului de împărtășanie. Însă, în prezent, proscomidia are loc deja în timpul liturghiei cuvântului, pe altar (ca la celţi – ce constante-ecouri!).

Datorită faptului că diferenţele de credinţa creștin-ortodoxă sunt minime, relaţia bisericii armene cu aceasta este una cordială.

Iar în faţa catedralei de la Ecimiandzin sunt pietrele de mormânt ale primaţilor care au stat în fruntea bisericii. Am oprit în mai îndelungă reculegere în preajma celei a Catolicosului Vasken I, înainte-stătătorul Bisericii Armene în anii 1955-1994.

Era născut în București și vorbea mlădios-miezos limba română. O știu din următoarea împrejurare: în 1988, când se produsese devastatorul cutremur din Armenia (peste 25 de mii de morţi), la faţa locului au venit și salvatori dintre Prut și Nistru, cu ei – și o echipă de la studioul Moldova-film. Sanctitatea Sa Patriarhul Suprem și Catolicosul Vasken I a acceptat să-i primească (vă imaginaţi, în acele zile de dezastru era foarte ocupat), acordându-le un interviu – în limba română, firește. Acel film l-a montat Zinovia, soţia mea, și eu am rugat-o să-mi aducă banda sonoră cu cuvântul Sanctităţii Sale, pe care, transcriindu-l, l-am publicat pe prima pagină a hebdomadarului Literatura și arta. Astăzi, soţia e șef filmotecă și restaurare a studioului Moldova-film și ambii regretam că nu mai aveam timp (am plecat… fulgerător, într-o zi jumătate, spre Erevan!) pentru ca ea să-mi aducă o copie a acelui film cu interviul Sanctităţii Sale Vasken, pentru a le-o oferi colegilor armeni și – de ce nu? – de a o proiecta la întrunirile efectivului nostru de pe Arca literară. Însă acolo, la mormântul Sanctităţii Sale, mi s-a întâmplat un lucru extraordinar: două domnișoare mă salutară în… românește! Cine sunt? Studente la Universitatea de Stat. Vorbesc engleza, italiana și, de la o vreme, cu doamna profesoară Maria Ipatov din București, fac cursuri de limba română. Și ce credeţi că pun la cale domnișoarele?

(Lilit Petrosian și Marina Balaian, reţin eu.) Prind a cânta ceea ce știu: Vine, vine primăvara. Bineînţeles, împreună cu ele, cânt și eu, amintindu-mi de copilărie. Și chiar despre cum am scris la romanul memorialistic Copil la ruși. Cântăm, încheiem cu bine, cursiv, fără sincope melodia, după care domnișoarele (Lilit scrie versuri), în duet parcă, încep a recita Revedere de Eminescu, și eu rostesc versurile împreună cu ele: Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ţinem,/ Cum am fost așa rămânem…

Ce emoţionant e să cânţi Vine, vine primăvara în plină toamnă armenească, împreună cu două fiice ale Araratului care – uimitor! – au o rostire românească impecabilă! Sigur, în copilăria sa românească a cântat Vine, vine primăvara și piciul Vasken, care, peste ani, avea să ajungă Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, la al cărui mormânt, iată, parcă am fi venit noi cu un colind laic, cu Vine, vine primăvara, în plină toamnă fru-

11

moasă sufletului nostru doritor de viaţă. Aici, lângă bucureșteanul Vasken I, e cazul să amintesc că, în Moldova Medievală, armenii constituiau deja una dintre minorităţile naţionale conlocuitoare, la începutul sec. XV Alexandru cel Bun emiţând un hrisov prin care permitea fondarea episcopiei armene la Suceava, oraș din care (de la marcarea celor 70 de ani ai revistei Bucovina literară și de la Festivalul de Poezie Nicolae Labiș) parcă aș fi luat-o direct spre Erevan. În interiorul catedralei există fresce create la hotarul secolelor XVII-XVIII. În complexul mănăstirii mai sunt cuprinse o trapeză, un hotel, casa catolicosului, școala, turnul de apă, alte clădiri. Și muzeul, de care aminteam, unde rămân surprins ce mult și înduioșător până la indicibilă smerenie seamănă Maica Domnului din exponate cu o simplissimă – și altissimă! – ţărancă. Munteancă. În Faţa Ei, mă gândeam la mama mea Anastasia, născută Munteanu, fiica Magdalenei și a lui Chiril din Negurenii noștri de pe malul Răutului, între Soroca și Orhei…

Pe aici, în preajma stelelor de piatră de Urartu, epitetelor parcă li se ia… piuitul! Poţi reduce totul la un singur cuvânt, spunând: magic! Sau, să zicem, epitetele își cedează benevol… piuitul.

Adică, aici, unde vorbește liniștea cerurilor, muzele epitetelor tac.

Presa e rugată să se retragă din sala unde ne vom întâlni cu Sanctitatea Sa Karekin al II-lea. În locul ei, luăm noi note, fotografiem.

Din cele spuse la întâlnire de Sanctitatea Sa, reţin ce este indisolubil legat de biblicul „La început a fost Cuvântul”, Catolicosul și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor menţionând că „Biserica înseamnă viaţă, înseamnă istorie”, ceea ce mi se pare mai mult spus aici, decât în frecvent invocatul dicton Historia est magistra vitae. Cuvântul Domnului pune în mișcare viaţa practică a omului, dar o și reflectă. Și aici, în spaţiul de o rezonanţă copleșitoare, tu, cel care încerci mereu să faci ascultător cuvântul, vibrezi ca nicicând altădată, gândindute la esenţele Logosului în multitudinea lui de sensuri ce duc spre Unic, spre Dumnezeu. În fine, Sanctitatea Sa e în perfectă concordanţă cu ceea ce se cheamă, astăzi, corectitudine politică, încât reușește să iasă firesc din situaţie, răspunzând la întrebarea colegului nostru eston Peeter Sauter, care se arată nedumerit că, până și în ţara sa și mai mică decât Armenia, ca număr de populaţie, se simt divergenţe între capii riturilor ortodoxe de diferite nuanţe, astfel că în poza de grup nimeni dintre noi nu arată contrariat după vreo contrare.

21.X.2012 După Oșakan, pe defileul Araratului, facem un scurt popas la Eras, unde ne-am întâlnit cu grăniceri ruși ce stau la hotarul dintre Armenia și Turcia… Opresc niţel aici, pentru o nuanţare care nu ar trebui lăsată în afara ideilor ce vin, survin în acest periplu, geografic și de scriere; în acest loc al jurnalului, ele fiind invocate anume de prezenţa grănicerilor altui stat la hotarul armean. [Pe lângă noi, trec două camioane GAZ 66 – le cunosc încă din propriul meu stagiu militar, pe a căror caroserie scrie prevenitor: „Liudi” (Oameni). Sunt cu grăniceri ruși.] Armenii se simt într-o oarecare incertitudine chiar și astăzi, pentru ei în jur nefiind decât cei care nu le doresc binele, posibil deja necotropitori, însă străini prin felul de a fi, prin lumea, credinţa și năzuinţa lor. Nu departe de hotar, de cealaltă parte, se află Ani, fosta capitală-cetate a armenilor, antică și falnică, ce cutremură prin incredibila ei apropiere, dar și inaccesibilitate, ca o rană, ca o imposibilitate și, totodată, ca un testament, ca o neuitare. De aici și grănicerii altui stat în Armenia cu o populaţie de numai 3 milioane (circa 8 milioane sunt împrăștiaţi în lumea mare), cu un teritoriu chiar mai mic decât al Moldovei Transprutene, de numai 29 de mii de kilometri pătraţi… În poziţia sa geopolitică pe care și-ar dori-o mult mai „relaxată”, Armenia europeană ca spirit se simte, uneori, parcă o insulă, alteori – o peninsulă în oceanul asiat, precum românii – în cel slav.

S-ar putea spune peninsulă, ţinând cont de ieșirea ei spre Europa cu adevărat democrată sau doar spre Rusia, așa cum este această ţară eurasiatică cu destule probleme ale dreptului omului, dar cu care Armenia nu poate să nu fie în relaţii bune, făcând abstracţie de nuanţe. Ba chiar, dintre toate capitalele ex-sovietice, anume Erevanul pare a fi în relaţiile cele mai cordiale cu Moscova. Deci, e o peninsulă, însă, de fapt, e o insulă care poate avea doar legătură aeriană cu lumea europeană. Pentru

că legăturile terestre s-ar putea face prin Gruzia, însă această ţară e în relaţii foarte proaste cu Kremlinul și la hotarele dintre ea și vecinul de nord deplasarea e anevoioasă, nesigură, imprevizibilă.

Unde mai pui că Tbilisi și-a întrerupt traficul aerian cu – cu cine? – de data aceasta, pentru a varia, să zicem: cu Piaţa Roșie, unde – vă amintiţi? – aterizase, inoportun-scandalos, un pilot amator german, pe nume… Rus(t)! De aici și mai multe consecinţe economice, unele dintre ele fiind destul de vizibile: să zicem, parcul de mașini în care predomină exemplarele de fabricaţie sovietică. Pentru că, spre deosebire de alte republici ex-sovietice, Armenia nu poate importa lesne mașini, bune, fie și la mâna a doua. De unde să le procuri? Doar din Rusia? E posibil? Dar chiar de-ar fi posibil, e mult mai costisitor și mai dificil să le treci prin hotarele nesigure transcaucaziene, prin vămile rusești și cele gruzine, apoi prin dragele/ scumpele vămi „naţionale”, armenești care, fiţi siguri, nu sunt cu nimic mai breze decât altele.

Prezenţa trupelor rusești în Armenia a fost prelungită până în anul 2044, crezându-se că vreo altă forţă externă nu poate impune rezolvarea problemei Carabahului de Munte în condiţii nefavorabile Erevanului. În dedesubtul alianţei „provizorii” stau și presupunerile experţilor conform cărora rezervele de petrol ale Azerbaidjanului s-ar epuiza în decursul a 25-30 de ani, ceea ce, sub aspect economic, reduce considerabil șansele azerilor de a rezolva neînţelegerea pe cale armată.

Sigur, relaţiile „îngheţate” armeano-azere le acutizează pe cele dintre SUA și Rusia ce ţin să aibă influenţă în această regiune, unde pe un versant se află Turcia și Occidentul, inclusiv SUA, pe celălalt – Rusia și Iranul. Și dacă Azerbaidjanul conta că Erevanul, nefăcând faţă goanei înarmărilor, va ceda, realitatea e că, susţinută de ruși, Armenia, pur și simplu, nu se angajează într-o goană atât de costisitoare, chiar ruinătoare pentru o ţară cu un buget modest.

Astfel că Armenia nu găsește de cuviinţă să se arate ostilă rușilor și nici că ar avea motive să o facă. Iar faptul că școlile rusești din Erevan au dispărut aproape în totalitate, de mai supravieţuiesc doar una sau, poate, două, nu se întâmplă dintr-o pornire antirusească. Nu. Pur și simplu, în Armenia aproape că nu mai sunt ruși și nici nu prea au ce face într-un mediu cu o limbă omniprezentă și statornică, cea armeană. În epoca postsovietică, în Erevan, pretutindeni, limba „rusă” e deja cea… engleză! Nu se mai văd dublete în slavonă, ci doar în britanică/americană… Prin intermediul limbii engleze, Armenia se înţelege cu lumea, chiar cu o parte din reprezentanţii diasporei sale (în special a tinerilor) numeroase, care, în ţări de peste mări și ţări, nu au avut cum să crească și să înveţe într-un mediu lingvistic naţional, ci doar în unul internaţional, ce presupune obligatoriu engleza. În Armenia nu se pot aplica principiile depistării racilelor imperiale ruso-sovietice, precum în cazul celorlalte colonii ex-sovietice. Aici modelul nu coincide din considerentul că rușii nu au putut să se infiltreze și să se întemeieze după cheful lor în mediul unei istorii și forţe culturale milenare, dense, compacte ca element etnic autohton, care a descurajat metisajul sau, atunci când l-a acceptat, a trebuit să se respecte condiţia cunoașterii limbii pământului de către persoana venită în sânul armenilor, mireasă sau mire. Iată de ce Armenia a rămas refractară rusificării care, în alte părţi, a contaminat și a șubrezit fondul etnic, lingvistic, cultural; a deformat spiritul autohton, tradiţia. Unde mai pui că în perioada sovietică a fost permisă repatrierea armenilor-capitaliști din diaspora răspândită pe întregul mapamond.

Salvarea elementului autohton a fost posibilă graţie omogenităţii etnice, dar și a caracterului armean călit în atâtea atrocităţi ale istoriei la care a fost supus străvechiul popor ce a trebuit, în pofida a toate, să-și cultive geniul supravieţuirii, ridicării din genunchi, readunării, consolidării forţelor.

Profilul etnic clasicizat, nealterat, constituie un semnalment perpetuu care unește, reunește armenii. Deloc neîntemeiată părerea că statornicia în semnalmentele aceleiași tipologii e caracteristică popoarelor care au fost nevoite să se apere mereu, să treacă în defensivă, pentru a se menţine în istoria lumii și în propriul spirit, caracter. S-ar putea spune că, dintre popoarele europene mereu ameninţate de vecinătăţi, de împrejurări, au menţinut o consolidare similară întru supravieţuire doar islandezii, ajutaţi de poziţia lor izolată și de adversitatea – pentru alţii – climaterică.

Evenimente 1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe Fiodor Dostoievski la moarte pentru activități antiguvernamentale; execuția lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia 1855: Exploratorul britanic David Livingstone e primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya) 1878: S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu 1881: La București a fost înființată Facultatea de Teologie Ortodoxă 1885: George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză pentru a imprima imagini 1907: Oklahoma devine cel de-al 46-lea stat american. Toți indienii din stat au devenit cetățeni americani 1916: Primul război mondial: “Bătălia pentru București”, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei 1920: S-a încheiat revoluția din Rusia, începută în primăvara anului 1918 1957: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă “revizionismul”, în general, iar, în mod special, “revizionismul” iugoslav 1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea 1988: A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale 1988: Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane 2000: Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul 2001: Este lansat primul film Harry Potter: “Harry Potter și piatra filozofală”

Nașteri 42 î.Hr.: Tiberius, al doilea împărat roman, fiul adoptiv al lui Cezar August (d. 37 d.Hr.) 1717: Jean le Rond d’Alembert, matematician și enciclopedist francez (d. 1783) 1766: Rodolphe Kreutzer, violonist și compozitor francez (d. 1831) 1816: Andrei Mureșanu, poet, traducător și eseist român (d. 1863) 1835: Eugenio Beltrami, matematician italian (d. 1899) 1880: Aleksandr Blok, poet rus (d. 1921) 1894: Nutzi Acontz, pictoriță româncă de etnie armeană (d. 1957) 1903: Dumitru Stăniloae, teolog, scriitor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1993) 1922: José Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel (d. 2010)

Decese 1272: Regele Henric al III-lea al Angliei (n.

1207) 1364: Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești (1352 - 1364) 1632: Gustavus Adolphus, rege al Suediei (n.

1594) 1797: Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (n.

1744) 1852: Nicolae Bălcescu, istoric român (n. 1819) 1960: Clark Gable, actor american (n. 1901) 2001: Tommy Flanagan, pianist american de jazz (n. 1930)

Sărbători Ziua Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare Ziua internațională pentru toleranță

FLUX

12

Cultur=

16 NOIEMBRIE 2012

EDIŢIILE ONLINE CÂŞTIGĂ TEREN ÎN LUME Encyclopaedia Universalis renunţă definitiv la ediţia tipărită şi va apărea exclusiv online După 50 de ani și peste 700.000 de copii vândute, Encyclopaedia Universalis, o enciclopedie de referinţă în limba franceză, va renunţa definitiv la ediţia tipărită pentru a apărea exclusiv online și se va concentra asupra unor subiecte din sfera educaţiei.

“Cu 48 de colaboratori și o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, Encyclopaedia Universalis este o companie rentabilă, deja digitalizată în majoritate”, a declarat marţi, 13 noiembrie, Hervé Rouanet, directorul general al publicaţiei.

Sectorul digital reprezintă peste 50% din cifra de afaceri și constituie cel mai mare fond enciclopedic certificat pe internet în limba franceză.

Hervé Rouanet vizează în 2013 o cifră de afaceri de 7 miliarde de euro.

Compania care editează enciclopedia deţine și un magazin online.

Site-ul www.universalis.fr atrage un milion de vizitatori unici în fiecare lună și are 10.000 de abonaţi. Administratorii săi vizează o dublare a acestor cifre în următorii doi sau trei ani.

Până în prezent, Universalis lansa o nouă versiune a enciclopediei sale, în format tipărit, la fiecare trei sau patru ani.

Primul volum al Encyclopaedia Universalis a apărut în Franţa în 1968, sub conducerea lui Claude Grégory, decedat în aprilie 2010, la vârsta de 89 de ani.

Enciclopedia Britannica, partener istoric al Universalis, a anunţat, la rândul ei, în luna martie, că va renunţa la ediţia tipărită. Înainte de trecerea la formatul exclusiv digital, Encyclopaedia Universalis va lansa o ultimă ediţie tipărită, o colecţie de 30 de volume, cu un tiraj de 999 de exemplare numerotate, însoţite de o prefaţă scrisă anterior de Claude Grégory și de un portofoliu de ilustraţii extrase din prima ei ediţie, ce vor fi comercializate la preţul de 1.494 de euro.

RĂZBOIUL CUVINTELOR A ÎNCETAT

Salman Rushdie şi John Le Carré au pus capăt unei polemici vechi de 15 ani Scriitorii Salman Rushdie și John Le Carré au pus capăt unei polemici vechi de 15 ani, exprimându-și regretul pentru acest veritabil “război al cuvintelor”, care a început atunci când Le Carré a criticat celebrul roman “Versetele satanice”, lansat de Rushdie în 1988.

La 15 ani după ce Salman Rushdie a spus că John Le Carré este un “măgar infatuat”, iar acesta l-a acuzat, la rândul lui, pe romancierul britanic de origine indiană de “autocanonizare”, una dintre cele mai virulente polemici literare din ultimii ani a luat sfârșit.

Luna trecută, Rushdie a mărturisit publicului prezent la Festivalul de Literatură Cheltenham că îl admiră “cu adevărat” pe John Le Carré ca scriitor, informează guardian.co.uk.

“Mi-aș dori să nu fi făcut acest lucru”, a declarat scriitorul de origine indiană, referindu-se la polemica lor din ultimii 15 ani, care a început în paginile publicaţiei „The Guardian”, în 1997. “Consider că «Tinker Tailor Soldier Spy» este unul dintre cele mai bune romane din Marea Britanie postbelică”, a adăugat Rushdie.

John Le Carré a întins, la rândul său, o ramură de măslin în direcţia “rivalului” său. “Și eu regret această dispută”, a declarat el pentru „The Times”. Polemica își are originea în criticile aduse de Le Carré romanului “Versetele satanice”, scris de Rush-

die: “Poziţia mea este aceasta: nu există nicio lege în viaţă sau în natură care să spună că marile religii pot fi insultate fără consecinţe”.

Atunci când John Le Carré a fost acuzat, ulterior, de antisemitism, Rushdie a trimis o scrisoare publicaţiei „The Guardian”, în care și-a exprimat lipsa de simpatie faţă de colegul său de breaslă.

John Le Carré a reacţionat imediat, spunând că “felul lui Rushdie de a spune adevărul e la fel de oportunist ca întotdeauna”. Rushdie a replicat de îndată, afirmând că Le Carré este un “măgar infatuat”. În acel moment, Christopher Hitchens a intervenit și el în polemică, luându-i apărarea lui Rushdie: “Felul în care John Le Carré se comportă în paginile dumneavoastră (ale cotidianului „The Guardian”, n.r.) nu diferă cu nimic faţă de comportamentul unui bărbat care, după ce s-a ușurat în propria pălărie, se grăbește să și-o pună plină ochi înapoi pe cap”.

Rushdie a fost apoi acuzat de “autocanonizare” de către Le Carré, însă autorul “Versetelor satanice” a avut ultimul cuvânt. “Am spus, într-adevăr, că era un măgar infatuat, însă am considerat că era o expresie destul de modestă în acele circumstanţe.

«Ignorant» și “semianalfabet» sunt cuvintele principale ale unui prostănac pe care el și le-a băgat singur, cu mult talent, în cap. Nici nu visez să i le scot de acolo”, a spus Rushdie. Însă, călcând pe urmele lăsate de Paul Theroux și VS Naipaul, care și-au dat mâinile la ediţia de anul trecut a Hay Festival of Literature & Arts, după o polemică îndelungată, “rănile” pe care Rushdie și Le Carré și le-au provocat reciproc par să se vindece astăzi. “Îl admir pe Salman pentru opera lui și pentru curajul său și îi respect atitudinea. Însă răspunde acest lucru dezbaterii mai largi care a continuat până în zilele noastre?” a declarat John Le Carré pentru „The Times”.

IN MEMORIAM Iurie Darie Săptămâna trecută au murit doi mari actori născuţi în Republica Moldova, dar care au cunoscut succesul și aprecierea peste hotare.

Este vorba de Iurie Darie și Ilia Oleinikov.

Iurie Darie, apreciat și îndrăgit actor român de film, a murit vineri, 9 noiembrie, la vârsta de 83 de ani, după o lungă suferinţă. Actorul a avut mari probleme de sănătate în ultimele luni, iar după intervenţii chirurgicale, starea sa a început să se deterioreze din ce în ce mai mult.

Iurie Darie s-a născut la 14 martie 1929, în Vadul Rașcov din județul Soroca. Dotat cu talent la desen, dar având și reale însușiri pentru scenă, Iurie Darie a dat examen de admitere atât la Institutul de Arte Plastice, cât și la cel de Artă Teatrală și Cinematografică, reușind la ambele, dar alegându-l pe cel din urmă, pe care l-a absolvit în 1952. A învățat ce înseamnă actoria de la mari actori și profesori: Mihai Popescu sau Marietta Sadova. În cinematografie a debutat în 1953, în “Nepoții gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe platoul de filmare pe Marga Barbu și pe Liviu Ciulei. În anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria “Brigada Diverse”, alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu.

A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producții cinematografice, printre care “Băieții noștri” (1959), “S-a furat o bombă” (1961), “Vacanță la mare” (1962), “Dragoste la zero grade” (1964), “Atunci i-am codamnat pe toți la moarte” (1971), “Frații Jderi” (1974), “Ringul” (1983), “O zi la București” (1986), “În

pentru copii “Moara”, realizat în 1992, sau pe scena Teatrului Național “Mihai Eminescu” din Chișinău în “Tata” (stagiunea 1999-2000).

Iurie Darie s-a remarcat și în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul își etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele mâini. Într-o vreme făcea și turnee prin țară cu spectacole pentru copii, în care istorisea și desena o poveste simplă, dar plină de haz și de învățăminte.

Iurie Darie a avut un fiu, Alexandru (Ducu) Darie, actor și regizor, în prezent directorul Teatrului „Bulandra” din București, iar din decembrie 2006 a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris. fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), “Zâmbet de soare” (1987), “Oglinda” (1993), “Punctul zero” (1996), “Triunghiul morții” (1999). În 2004 a jucat în serialul de televiziune “Numai iubirea”.

Un moment important din cariera sa a fost perioada Teatrului de Comedie, perioadă în care Radu Beligan a avut flerul să adune câțiva actori ce aveau să facă faima acelui teatru. A jucat sub bagheta regizorului Lucian Giurchescu și apoi a lui David Esrig. I-a avut ca parteneri pe marii actori: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Stela Popescu, Silviu Stănculescu. A jucat în spectacole de referință: “Troilus și Cressida”, “Umbra” și multe altele.

După Revoluție, a jucat în “Pălăria”, producție a Teatrului de Comedie, în regia lui Horațiu Mălăele (1998), “Patru pe o canapea și valetul” de Marc Camoletti, în regia lui Radu Nichifor (2000). De asemenea, actorul a colaborat și cu cineaștii basarabeni, în filmul

Ilia Oleinikov În ziua în care la București era înmormântat Iurie Darie, 11 noiembrie, la Sankt Petersburg murea Ilia Oleinikov.

Actorul a murit în spital după ce a suferit de o răceală, anterior trecuse cu succes un curs de chimioterapie. Medicii spun că actorul originar din Moldova a murit din cauza fumatului. Ei au constatat că artistul avea plămânii distruși, ceea ce ar fi condus și la probleme cardiace.

Mai mult, Oleinikov a lăsat în urmă o datorie de jumătate de milion de ruble, cât constituie costul tratamentului în spital. Autorităţile de la Sankt Petersburg au dat asigurări că vor achita datoria.

Ilia Oleinikov, pe numele său adevărat Kleaver, s-a născut pe 10 iulie 1947, în Chișinău, în familia unui șelar evreu. Ulterior a emigrat și a făcut carieră în Rusia. ”Când eram mic, orașul îmi părea gigantic, la fel ca Moscova sau New York. Mai târziu mi-am dat seama că totul se

cunoaște prin comparaţie. Tata, mama, sora și eu trăiam într-o singură odaie, vizavi de casa noastră locuiau niște rromi”, relata Oleinikov.

A absolvit Universitatea de Stat de Circ și Estradă din Moscova. A activat în Lenkonţert în calitate de comediant de stand up. A preluat numele soţiei sale “Oleinikov” în calitate de pseudonim atunci când a început să lucreze în duet cu artistul Roman Kazakov. În anul 1977 a devenit laureat al Concursului Artiștilor de Estradă din URSS. A devenit cunoscut maselor largi în 1993, când, împreună cu Iurii Stoianov, au creat emisiunea “Gorodok” (“Orășelul”).

Este recunoscut și pentru rolurile sale în cinematografie, în special pentru “Maestrul și Margareta”, în regia lui Vladimir Bortko. A realizat multiple roluri de teatru și film, emisiuni de divertisment. Deține titlul ”Artist al poporului” și este premiant al festivalului ”Tefi”.

El este tatăl solistului formației „Ceai vdvoiom”, Denis Kleaver.

Diverse

16 NOIEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina F Vitamina F este formată dintr-un grup de acizi grași esenţiali nesaturaţi, liposolubili, dintre care cei mai importanţi sunt acidul linoleic, acidul linolenic și acidul arahidonic. Acești acizi sunt indispensabili și posedă valoare energetică. Importanţa lor devine evidentă dacă ţinem seama că, la om, acidul linoleic reprezintă circa 1/10 din totalitatea acizilor grași. În plus, organismul nostru nu-i poate sintetiza.

Surse de vitamina F Vitamina F se găsește în uleiurile vegetale: de germeni de grâu, de floarea-soarelui de preferat obţinut prin presare la rece, uleiul de porumb, de soia, de măsline obţinut tot prin presare la rece. Se mai găsește în arahide, în nuci, în seminţele de dovleac crude, în migdalele dulci, în fructele de cătină albă.

Coca-Cola acţionează asupra organismului ca un drog Te-ai întrebat vreodată de ce zâmbești imediat după ce bei un pahar de Coca-Cola? Această băutură acţionează asupra organismului ca un drog.

Acesta ar putea fi și motivul pentru care persoanele care beau această băutură nu pot renunţa la ea, informează blisstree.com.

Iată ce se întâmplă în organismul nostru după ce bem un pahar din acest tip de băutură carbogazoasă: ª La 10 de minute după ce ai băut un pahar de acest suc, în stomac ajung zece linguriţe de zahăr. Această cantitate este doza maximă recomandată zilnic de zahăr. Organismul nu resimte nevoia de a respinge conţinutul ridicat de zahăr, deoarece gustul de dulce este ameliorat de acidul fosforic care taie din aromă, ajutându-te să nu simţi gustul la intensitate maximă. ª După 20 de minute nivelul de zahăr din sânge crește vertiginos, fapt ce determină o eliberare masivă de insulină în organism. În urma acestui dezechilibru, corpul reacţionează transformând orice urmă de zahăr în grăsime. ª La 40 de minute după ce ai băut un pahar de CocaCola organismul absoarbe întreaga cantitate de cafeină. În acest moment, pupilele încep să se dilate, tensiunea arterială începe să crească. În plus, ficatul eliberează și mai mult zahăr în sânge. Receptorii de adenozină din creier sunt blocaţi, prevenind starea de somnolenţă. ª După 45 de minute corpul accelerează producţia de dopamină, stimulând centrii plăcerii din creier. Acesta este momentul în care organismul începe să reacţioneze ca și cum ar fi luat substanţe stupefiante. Blisstre notează că acest tip de băutură carbogazoasă acţionează asemeni heroinei.

Carenţa de vitamina F Deficitul de vitamina F determină apariţia diverselor dermatoze: seboreea, acneea, crăpăturile, eczema infantilă.

Lipsa vitaminei F este răspunzătoare de diverse tulburări ca ateroscleroza, afecţiunile trombozante (arterite, flebite), angina pectorală, infarctul miocardic, tulburări hepatice și nervoase.

FLUX STUDIU

Alimentele care predispun la apariţia cancerului pancreatic

Ce se întâmplă după 10 minute de la primul pahar

ª La 60 de minute după ce ai băut un pahar de CocaCola, acidul fosforic fixează calciul, magneziul și zincul la nivelul intestinului subţire, ceea ce provoacă o accelerare a metabolismului. Doza de zahăr și îndulcitori artificiali care sunt în corp vor crește nevoia de a urina. De asemenea, tot în acest moment organismul începe să resimtă și efectele diuretice ale cofeinei conţinută de acest tip de suc.

Toată cantitatea de calciu, magneziu și zinc va fi eliminată împreună cu sodiu și apa, în loc ca aceasta să ajungă la oase. Apoi, pe măsură ce starea de euforie se diminuează, nivelul glicemiei scade brusc. Astfel că riscul apariţiei stărilor de nervozitate este destul de crescut.

Persoanele care mănâncă zilnic șuncă sau cârnaţi prezintă un risc crescut de a suferi de cancer pancreatic. La această concluzie au ajuns oamenii de știinţă suedezi, care susţin că au descoperit că există o legătură foarte strânsă între consumul de carne procesată – precum cel de șuncă sau cârnaţi – și cancerul pancreatic, notează site-ul gawker. com.

Gandul.info

FRUMUSEŢE:

Descoperă cele mai importante 5 secrete care te menţin tânără

Rolul vitaminei F în organism: - intervine în metabolismul colesterolului, deficitul atrăgând după sine formarea de depozite colesterolice în pereţii vasculari și în tegumente; - combate afecţiunile cardiace și ateroscleroza; - are acţiune asupra sănătăţii și a frumuseţii tegumentelor, favorizându-i prospeţimea, strălucirea, catifelarea; - constituie un factor de creștere; - ajută la scăderea greutăţii corporale prin arderea grăsimilor saturate; - acizii grași polinesaturaţi există în toate celulele, jucând rolul de cofermenţi, ei fiind necesari la sinteza grăsimilor.

13

durilor. Cele care conţin cofeină sunt eficiente în cazul cearcănelor, retinolul asigură o bună hidratare a pielii, în timp ce vitamina E netezește și dă fermitate. De asemenea, pentru o bună îngrijire a conturului ochilor, nu uita să te demachiezi în fiecare seară, cu un produs cu rol dublu: de curăţare și de hidratare.

2. Îngrijirea pe timpul nopţii

Nu trebuie să faci eforturi extraordinare ca să ai o piele frumoasă și luminoasă, ci doar să ţii cont de câteva reguli simple, pe care să le incluzi în programul tău de înfrumuseţare.

Folosirea produselor potrivite, masajul regulat și odihna sunt cele mai importante aspecte atunci când vine vorba de prevenirea și tratarea semnelor de îmbătrânire.

1. Crema de ochi Folosirea acestui produs nu ar trebui să lipsească din rutina zilnică de îngrijire, căci, fiind mai uscată, pielea e predispusă apariţiei timpurii a ri-

Pielea începe un proces natural de reînnoire celulară pe timpul nopţii.

Cu puţin ajutor din partea ta, acesta se va desfășura la cote maxime, astfel încât tenul își va menţine fermitatea o perioadă lungă de timp. După demachiere și tonifiere, aplică fie un ser regenerant, fie un alt produs pentru noapte care să îmbunătăţească elasticitatea pielii. Exfolierea e un alt pas important de care depinde sănătatea tenului, căci curăţă în profunzime, elimină celulele moarte, pregătește pielea pentru o mai bună absorbţie a substanţelor din produsele de îngrijire și susţine la regenerarea celulară.

3. Odihnește-te suficient Dacă îţi dorești o piele frumoasă, este esenţial să ai un program de

somn cuprins între 6 și 8 ore, pentru că acum pielea se regenerează cel mai bine. Dacă reușești să te culci înainte de miezul nopţii, e cu atât mai bine.

4. Protecţia solară Nu este necesară doar vara, la mare, ci tot timpul anului, dacă vrei să îţi protejezi pielea și să o menţii tânără. Specialiștii recomandă folosirea unui factor de protecţie de cel puţin 30. Dacă vara folosești o cremă destinată special protecţiei solare, în timpul anului poţi opta pentru o cremă de hidratare care să aibă factor de protecţie inclus. Și, nu în ultimul rând, nu uita de acele fonduri de ten cu FTP, care asigură un plus de protecţie.

5. Hidratarea zilnică a pielii Alternează cremele cu uleiurile de corp, iar pentru o absorbţie cât mai bună aplică-le imediat după duș, prin masaj ușor. Astfel, vei îmbunătăţi circulaţia sângelui și vei tonifia pielea. O dată sau de două ori pe săptămână, aplică ulei de migdale dulci, căci are proprietăţi excelente de hidratare, tonifiere și antiîmbătrânire.

Savanţii de la Institutul Karolinska susţin că, dacă cineva ar mânca în fiecare zi 50 de grame de carne procesată, adică echivalentul unui cârnaţ, riscul să se îmbolnăvească de cancer pancreatic ar crește cu 19%. În ciuda acestei descoperiri, șansele ca această boală să fie descoperită din timp rămân scăzute. Experţii din domeniul oncologiei susţin că introducerea în meniul zilnic a cărnii procesate este asociat și cu obezitatea.

Consumul de carne roșie și carne procesată a fost deja asociat cu apariţia cancerului intestinal. Din acest motiv, autorităţile britanice au recomandat populaţiei să nu mănânce mai mult de 70 de grame pe zi. Conform acestor cercetări, riscul apariţiei bolii crește cu 19% pentru fiecare 50 de grame de carne procesată consumată.

Potrivit datelor studiului, dacă cineva mănâncă zilnic 100 de grame de șuncă sau de cârnaţi predispoziţia la cancer pancreatic crește până la 38%. Din acest motiv, este recomandat un consumul cât mai redus de carne roșie.

Unica.ro

MOROCĂNOŞII, MAI FERICIŢI

Optimismul are efecte pozitive pe termen scurt Fără îndoială, e ceva adevărat în faptul că o fire veselă, senină, ne ajută să trecem peste multe și să trăim mai bine, poate și mai îndelungat. Pe de altă parte, nici morocănoșii nu o duc prea rău. Și, uneori, par să se descurce ceva mai bine. De ce? Pentru că cei mai pesimiști tind să supraestimeze primejdiile și să se poarte cu mai multă prudenţă.

Un nou studiu arată că persoanele a căror fire jovială se vede încă din copilărie sunt mai predispuse – statistic vorbind – să fumeze, să bea în exces și să își asume tot felul de alte comportamente riscante. De ce? Pentru că optimismul

lor înnăscut îi face să ia lucrurile ușor, să creadă că totul va fi bine, să subestimeze pericolele și, astfel, să se comporte mai puţin prudent, scrie descopera.ro.

Cei mai pesimiști, pe de altă parte, tind să supraestimeze primejdiile și să se poarte cu mai multă prudenţă, iar dacă asta îi face să piardă unele ocazii favorabile, îi și expune la mai puţine riscuri. Una peste alta, pe termen lung, pesimiștii par să reziste mai bine pericolelor vieţii, pur și simplu, pentru că nu se bagă așa de des în situaţii cu potenţial de risc.

Concluzia raportului e formulată cam ambiguu, dar dă de gândit, oricum: „Deși s-a demonstrat că optimismul are efecte pozitive pe termen

scurt, efectele pe termen lung ale firii voioase sunt mai complexe”.

Trecând la efectele pe termen scurt ale posomorelii, remarcabil e faptul că a fost descoperit un raport între dispoziţie și rezultatele la testele de inteligenţă. Vă așteptaţi cumva ca persoanele voioase, bine-dispuse, să obţină scoruri mai mari? Ei bine, nu! La niște teste de inteligenţă dificile, cei prost-dispuși au avut rezultate mai bune decât voioșii! Au făcut mai puţine greșeli și s-au dovedit comunicatori mai buni decât participanţii mai veseli. Cercetătorii australieni care au realizat studiul afirmă că, după cum arată rezultatele lor, oamenii aflaţi într-o dispoziţie nefericită se descurcă mai bine în ceea ce priveș-

te deciziile și sunt mai puţin naivi, mai greu de păcălit.

Acest fel de a fi apare astfel ca fiind un răspuns mai firesc și mai eficient la dificultăţile vieţii în vremuri grele și ne ajută să facem faţă mai bine situaţiilor complicate și riscante.

FLUX 19

14

Programe 16 NOIEMBRIE 2012

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”.

9.40 Documentar. “Alexandru Macedon”. 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Euromaxx”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.45 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 18.00 Sub același cer.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. Anișoara Puică. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

23.50 Documentar. “Bariere invizibile în Europa”. 0.10 Serial.

“DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Doamne de poveste (r) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Intersecţia destinelor 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4371 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.19,20, anul III 00:00 Serial: Spartacus: Fringe, ep.3, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:15 Serviciul Român de Comedie (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 03:30 Film: Intersecţia destinelor (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:30 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 0.00 Tezaur folcloric. 2.35 O dată’n viață.

4.20 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:18 AL DENTE 13:37 LE PORT ENGLOUTI DE CONSTANTINOPLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MÉTRONOME 15:55 MÉTRONOME 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES HOMMES DE L’OMBRE 20:22 LES HOMMES DE L’OMBRE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES NAUFRAGÉS DES VILLES 22:45 LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:52 CURLING 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VU DU CIEL

20

Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.40 Creația compozitorului Johann Sebastian Bach. 10.45 Cinemateca universală. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Global 3000”. 13.10 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40 Documentar.

“Drumeții”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.00 Documentar. “Alexandru Macedon”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Festivalul-concurs republican al interpreților cântecului folcloric “Maria Drăgan”. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Internetul - securitate și riscuri”. 0.10 Serial. “DORA”.

1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Experiment diabolic 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4372 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Vocea României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:00 Serial: Fringe, ep.4, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Vocea României (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

21

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.50 Documentar.

“Internetul - securitate și riscuri”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghie pentru Cinstirea Arhanghelilor Mihail și Gavriil. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30, 15.30 Desene animate. “Erky Perky”. 10.10 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Documentar.

“Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.45, 17.45 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “DORA”.

15.00 Magazinul copiilor. 15.55 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 16.30, 17.15 Handbal. Cupa Moldovei. Finală. “Olimpus 85” - “Tiraspol”. Transmisiune în direct. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi, poet, academician.

22.20 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 22.35 Festivalul “Regina Vioară”. Ilian Gârneț, artist al poporului. 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.20 Lucrări de pictură. 3.30 Portrete în timp.

Iurie Tăbârță. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Program muzical.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment.

Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Experiment diabolic (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: În inima furtunii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4373 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.8 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.5, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

22

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Desene animate.

“Erky Perky”. 9.35 Documentar. “Sonia Rykiel”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “DORA”. 15.00 Documentar. “Tirania pasiunii pentru Apple”. 15.50 Părinți și copii. 16.20 Erudit-cafe. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Superloto “5” din “35”. 21.25 Portrete în timp. Iurie Tăbârță. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Descoperă Moldova. 5.10 Music Mania. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: În inima furtunii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Transilvania 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4374 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.9, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.8 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 01:50 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 0.00 Garantat 100 de procente. 2.30 Dănutz SRL. 3.20 Sport.

4.25 Lumea modei. 4.55 Călător pe viață. 6.55 Imnul României.

7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.35, 5.25 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 2.15 Garantat 100 procente. 3.05 Dănutz SRL. 3.55 Sport.

5.00 Călător pe viață. 6.55 Imnul României.

7.00, 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.25, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 2.25 Interes general. 2.50 Lumea modei. 3.00 Nocturne. 3.50 Sport. 4.55 Călător pe viață. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:36 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 GAUGUIN À TAHITI ET AUX MARQUISES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HOMMES DE L’OMBRE 15:49 LES HOMMES DE L’OMBRE 16:37 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VIPÈRE AU POING 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES AMANTS NAUFRAGÉS 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 VU DU CIEL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:37 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 PAPA À LA CHASSE AUX LAGOPÈDES 16:34 FLASH INFO 16:37 LA PASSERELLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉTRONOME 22:51 MÉTRONOME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES HOMMES DE L’OMBRE 1:46 LES HOMMES DE L’OMBRE 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 VU DU CIEL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL DENTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 ADOLIMENTATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:49 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES AMANTS NAUFRAGÉS 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MAINS LIBRES 23:41 PARKING RÉSERVÉ 23:47 GROOVE YOUR LIFE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 JOURNAL D’UN MÉDECIN DANS LES TRANCHÉES 2:49 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 VU DU CIEL

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

Programe

16 NOIEMBRIE 2012

23

Vineri

24

NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Desene animate. “Erky Perky”. 9.35 Documentar. “Tirania pasiunii pentru Apple”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Svitanok. 14.05 Portrete în timp. Dumitru Matcovschi, poet, academician. 14.35 Serial. “DORA”. 16.10 Documentar. “Sonia Rykiel”. 17.40 Respiro. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Festivalul-concurs republican al interpreților cântecului folcloric “Maria Drăgan”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Templul muzicii. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 09:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (episodul 1 al sezonului II) (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Drumeții”. 6.35 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Evoluția”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00, 2.15 “Orchestra”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.30 ARTelier. 14.00 Vivat, Valentina!

Serată jubiliară a Valentinei Savițcaia, artistă a poporului. 15.05 Serial în desen animat. “Farhat - prințul Persiei”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Festivalul-concurs republican al interpreților cântecului folcloric “Maria Drăgan”. 3.40 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Transilvania (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Psihologie criminală 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4375 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 00:30 Apropo Tv (r) 01:15 Film: Psihologie criminală (r) 02:30 Film: Transilvania (r) 04:30 Știrile ProTv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Dansez pentru tine (r) 18:00 Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Masca lui Zorro 23:15 Explore midnight 23:45 Știrile Pro Tv (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Las Fierbinţi (r) 02:00 Film: Masca lui Zorro (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Федеральный судья” 16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Александр Михайлов в многосерийном фильме “Круиз” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:25 Премьера сезона. Первый канал и Disney представляют: Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме “После школы” 02:20 Андрей Соколов в комедии “Наш человек в Сан-Ремо” 04:00 “Prima Oră” (R)

06:00 Новости 06:10 “Михаил Жванецкий. Тщательнее надо, ребята” 07:00 Николай Караченцов, Эммануил Виторган в фильме “Пока безумствует мечта” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Михаил Ульянов. Маршал советского кино” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 13:45 Комедия “Приходите завтра...” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Комедия “Приходите завтра...” Продолжение 15:40 “Да ладно!” 16:15 “Народная медицина” 17:10 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25 Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 00:30 Остросюжетный фильм “Морской пехотинец” 01:55 Фильм “Комедия о Лисистрате” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Сериал “Связь”

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.20 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 2.20 Stele de 5 stele.

4.05 Sport. 5.10 Oameni care au schimbat lumea. 5.15 Lumea modei. 6.55 Imnul României.

7.00 O dată’n viață. 9.00 13.20, 18.00 20.30 Seriale.

13.20 Bebe magia. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2100 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Teleenciclopedia. 1.20 Profesioniștii. 3.35 Olimpiada veselă. 4.00 Sport. 4.15 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:38 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES AMANTS NAUFRAGÉS 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES HOMMES DE L’OMBRE 22:48 LES HOMMES DE L’OMBRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 À DROITE TOUTE 1:50 À DROITE TOUTE 2:43 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 CARNETS D’EXPÉDITION

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VILLES DE L’EXTRÊME 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:24 LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:28 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 FALÒ 14:00 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VU SUR TERRE 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:23 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

25

FLUX

Duminică NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Evoluția”. 7.00 Cinemateca universală.

7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.45 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.10 Serial în desen animat.

“Farhat - prințul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 11.35 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Documentar. “Arhitectură: Moscheea Regală din Istahan”. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film.

“CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” (Germania). 16.15 Chișinăul de ieri și de azi. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.35 Fotbal non-stop. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Integrarea romilor în viața socială”. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania.

5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment.

Te cunosc de undeva 06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (ultimul episod) (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Apropo Tv 14:15 Serial: Spitalul de demenţă (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Cavalerul negru 23:30 Serial: Prizonierul cifrelor, ep.1,2,3, an 1 02:15 ApropoTv (r) 03:30 Film: Cavalerul negru (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Армен Джигарханян, Леонид Куравлев в комедии “Раз на раз не приходится” 07:25 “Михаил Ульянов. Маршал советского кино” 08:25 “Служу Отчизне!” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К юбилею Михаила Ульянова. Фильм “Добровольцы” 14:05 Премьера. “Тайные знаки конца света” 15:10 Олег Басилашвили, Наталья Гундарева, Марина Неелова в фильме “Осенний марафон” 16:55 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Эликсир бодрости” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “ДОстояние РЕспублики: Леонид Дербенев” 01:00 “Мульт личности” 01:30 “Yesterday live” 02:20 “Познер” 03:15 Сериал “Связь” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepți... 9.00-13.00, 17.30, 20.30 Seriale. 13.00, 17.05, 1.30, 6.15 Teleenciclopedia.

14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu?

16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată’n viață. 0.35 Garantat 100 de procente. 2.10 Filmoteca veselă. 2.50 Olimpiada veselă.

3.30 Sport. 4.35 Universul credinței. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VILLES DE L’EXTRÊME 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:24 LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:09 STELLINA 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CAMPING SAUVAGE 23:41 UN EXCELLENT DOSSIER ! 23:48 ZCUSE-NOUS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES MAINS LIBRES 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CARNETS D’EXPÉDITION

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

16-23 noiembrie Berbec Tendinţele acestei perioade sunt mai puternice decât limitele până la care îţi poţi mobiliza tu voinţa, și acesta va fi motivul principal al stării de confuzie.

Taur Este rost de noutăţi care vin de la partenerii importanţi cu care lucrezi. Nu sunt nici bune, nici rele sau, mai degrabă, sunt și bune, și rele.

Gemeni Energia acestei săptămâni te poate sprijini în procesul de recuperare după o afecţiune fizică extrem de serioasă sau după o suferinţă sufletească.

Rac Obiectele materiale și întregul concept de valoare capătă mai multă importantă pentru tine acum. Este momentul potrivit să-ţi schimbi locul de muncă sau să avansezi la locul de muncă actual.

Leu Emoţiile intense de acum sunt strâns legate de interesul tău pentru trecut, pentru dezlegarea unor enigme din istoria familiei sau din cea personală.

Fecioară Anturajul are un rol extrem de important, pentru că te ajută, prin metode destul de dure, să te reglezi, să corectezi ceea ce nu este bun.

Balanţă Se schimbă ceva în situaţia ta financiară, fie prin modificarea statutului la locul de muncă, fie ca urmare a unei iniţiative personale.

Scorpion Te simţi altfel, fără să poţi spune clar ce este diferit. Sursa ta principală de echilibru în această perioadă e dragostea faţă de familie.

Săgetător O perioadă încărcată de obligaţii, fie profesionale, fie personale sau ambele deodată, dacă meseria se identifică cu viaţa personală.

Capricorn Vin vești neașteptate, surprinzătoare sau ieșite din comun faţă de variantele de evoluţie a situaţiei pe care le-ai luat tu în calcul.

Vărsător Se poate vorbi despre o noutate pe plan profesional, de la o simplă iniţiativă personală, care va fi bine primită de șefi, până la o propunere neașteptată.

Peşti Te vezi nevoit să fii mai atent la tine, la propriile aspiraţii și la șansele neluate în seamă până acum de a te dezvolta atât în plan personal, cât și în cel profesional.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2580 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

16 NOIEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Mariana Rabei: „Femeia modernă nu trebuie să uite să fie femeie” Astăzi vă invităm să cunoașteţi o tânără mămică, Mariana Rabei, membră a Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”.

- Felicitări! Știu că de trei luni ești de două ori mămică de fete. Să-ţi trăiască și să-ţi fie sănătoși copiii și să te bucuri de ei. Tot mai puţine femei au astăzi curajul să nască în condiţiile în care trebuie să ne educăm și să ne întreţinem copiii în societatea noastră. Tu cum ai îndrăznit să repeţi experienţa?

- Mulţumesc pentru felicitări. În orice societate, omul se naște și trăiește cu voinţă liberă, eu niciodată nu mi-am pus întrebarea: vreau sau nu vreau copii? ci m-am simţit „datoare” faţă de mine, de Dumnezeu și de viitorul acestei naţiuni, că trebuie să dăinuim născând copii și nu am avut nevoie de curaj ca să dau viaţă acestor două fiinţe, care îmi umplu sufletul de fericire zi de zi, în pofida faptului că este greu să educi și să întreţii un copil în societatea în care trăim astăzi.

- Citim astăzi tot mai multe istorii despre femei de succes care reușesc să împace armonios cariera și familia. Consideri că e real ca o femeie să fie, în egală măsură, o mamă bună și la fel de eficientă și de randament și la serviciu sau, eventual, într-o afacere?

- Cariera și obligaţiile de mamă sunt două lucruri pe care femeia le poate face în același timp, consider eu, numai că pentru a menţine un echilibru între ele trebuie, mai întâi de toate, ca orice femeie să știe să le diferenţieze și ca să-și asume, în ambele cazuri, obligaţii și responsabilităţi. Dar dacă ajungi într-un moment în care te simţi depășită de situaţie, trebuie să iei o pauză, să cântărești bine și să faci o alegere.

- Tu ai revenit la serviciu după nașterea primului copil?

- Nu am revenit, fiindcă am rămas însărcinată cu al doilea copil când eram în concediu de îngrijire cu primul.

- Ce te gândești să faci când cea de-a doua fetiţă va ajunge la vârsta când va putea merge la grădiniţă și deci va avea mai puţină nevoie de supravegherea mamei?

- Mă încredinţez în voia lui Dumnezeu, niciodată nu știi ce poate să îţi aducă ziua de mâine. Cu siguranţă, o să schimb stilul de viaţă pe care l-am adoptat până acum și voi reveni la serviciu.

- După părerea ta, care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le comit tinerele mame?

- În primul rând, sunt convinsă că fiecare dintre mame își dorește tot ce e mai bun pentru copiii săi și, cu siguranţă, vor încerca să-i îndrume cât mai corect pentru ca aceștia să fie împliniţi, dar din lipsă de încredere, experienţă, comitem erori. Eu cred că trebuie să ne educăm copiii prin dragoste și nu prin frică, pedepse, umilinţă, neglijenţă, care, evident, sunt cele mai des întâlnite greșeli ale tinerelor mame.

- Ai apelat la ajutorul mamei tale când ai devenit tu, la rândul tău,

mamă, sau ţi-ai dorit să eviţi tradiţionalele divergenţe dintre generaţii când vine vorba de educaţia copilului?

- Mama mea s-a dedicat trup și suflet în educaţia, grija și iubirea pentru noi (am fost crescută într-o familie cu trei copii, mai bine-zis suntem trei surori) și, la rândul meu, devenind mamă, am încercat să accept toate sfaturile din partea ei care sunt binevenite și acum, dar totuși, inevitabil ajungem în momente în care împărtășim opinii diferite. Cred că diferenţa constă în faptul că generaţia noastră are un stil de viaţă diferit de generaţia care ne-a dat nouă viaţă. Conflictul între generaţii a existat de când a fost creat omul și continuă și în ziua de astăzi, drept cauză ser-

vind faptul că percepţiile se schimbă de la o zi la alta și nu poţi asimila concomitent două tipuri de gândire care caracterizează două categorii diferite de vârstă. Nu poţi să știi ce trăiri încearcă cineva până nu treci și tu prin aceeași situaţie, drept urmare, ar trebui să acordăm respectul necesar celor care ne-au dat viaţă, în măsura în care ele sunt aplicabile și ar da roade în educaţia copilului de astăzi.

- Cum crezi, care sunt problemele cu care se confruntă cel mai ades tinerii părinţi de astăzi?

- Problema de bază a tinerilor părinţi în ziua de astăzi este că nu au o stabilitate financiară, un loc permanent de trai, mulţi dintre ei convieţuind în chirie. În cazul majorităţii, sursa de existenţă, de întreţinere, vine și din partea părinţilor, rudelor, care, din păcate, sunt plecaţi peste hotare. Una dintre probleme ar mai fi că tinerii părinţi nu se simt încurajaţi de stat, referindu-ne chiar și la acea indemnizaţie pentru îngrijirea copilului (în mod special persoanele neasigurate sau care nu au fost încadrate în câmpul muncii), care nu acoperă nici cheltuieli precum cele pentru alimentaţie, medicamente și cele necesare pentru educarea și dezvoltarea copilului. O altă problemă, deloc de neglijat, ar fi aceea că mulţi dintre părinţi sau unul din părinte, atunci când apare un copil în viaţa lor, își dau seama că pentru a crește un co-

pil este nevoie de responsabilitate, grijă, compasiune, iubire, răbdare, sacrificiu etc., ceea ce îi sperie și, din egoism, iubire exagerată de sine și lipsa fricii de Dumnezeu, ajung la destrămarea familiei.

- E bine știut că mama este un exemplu, un model de urmat pentru fiicele sale, iată de ce femeile sunt îndemnate să le ofere fetiţelor nu doar exemple de casnice, ci și de femei active social, economic, politic și, de ce nu, monden.

Cum îţi reușește ţie acest lucru și ce obiceiuri „între fete” ai stabilit deja cu fiica mai mare?

- Loredana-Teodora, fiica cea mai mare are trei ani și șase luni și abia aștept să crească mai mare, ca să facem schimb de opinii, să învăţăm a ne argumenta punctele de vedere ca să ne înţelegem mai bine și să dispară din conversaţie afirmaţii precum „nu vreau”. Și, nu în ultimul rând, de-

pun efort pentru a pune bazele unei relaţii de prietenie mamă-fiică. Acum ea este la etapa imitaţiei, absoarbe tot ce fac eu și repetă întocmai.

Vreau să mai adaug și că e foarte important ca mama să conștientizeze că este un model de urmat pentru copilul ei și, mai ales, al fetiţei, încă de la naștere, de aceea trebuie să fim atente la comportamentul nostru și să avem grijă să evităm factorii care ar putea să influenţeze negativ copilul, ca în viitor să nu avem un copil cu probleme.

- Cum crezi, ce calităţi ar trebui să întruchipeze idealul de femeie modernă?

- Eu cred că înainte de a fi modernă, femeia trebuie să fie o bună creștină nu numai cu cuvântul, dar și cu gândul și fapta. Aici aș diviza femeia modernă în două categorii, și anume în femeie de succes în carieră și mamă, soţie. În primul caz, femeia de succes în carieră ar trebui să fie puternică, liberă în decizii și gândire, independentă, hotărâtă, demnă, și a doua categorie de femei ar trebui să fie gospodine, iubitoare, familiste, răbdătoare și, în ambele cazuri, să nu uite că trebuie să rămână feminine și sensibile. Femeia modernă nu trebuie să uite să fie femeie și să știe să-și trăiască viaţa frumos, să aprecieze tot ce e frumos, să nu uite trecutul, să trăiască prezentul și să se gândească la viitor. Mă doare sufletul când văd femei care nu sunt capabile să-și găsească adevăratul

CMYK

scop în viaţă, să-și etaleze valorile și încă sunt rătăcite și nu înţeleg în care stil de viaţă s-ar regăsi.

diverse activităţi socioculturale, am acumulat experienţă care îmi este de ajutor și în prezent.

- Povestește-ne, te rugăm, despre experienţa ta cu Noua Generaţie.

Cum ai decis să aderi la această organizaţie și ce a însemnat pentru tine această experienţă? Ţi-a fost utilă această experienţă în activitatea ta ulterioară?

- Răspunzând la această întrebare, mă provocaţi să îmi amintesc de una dintre cele mai frumoase și sensibile perioade din viaţa mea. Când am aderat la această organizaţie, eram în perioada campaniei electorale, era vorba de alegerile parlamentare din 6 martie 2005. Căminele studenţești erau pline de pliante, materiale informative împărţite de toate partidele și concurenţii independenţi înscriși în cursa electorală. Am simţit atunci dorinţa să mă implic și eu cumva pentru a mobiliza tinerii să voteze și așa s-a întâmplat că un lider foarte activ al Noii Generaţii ne-a invitat, pe mine și pe prietena mea, la o ședinţă ordinară a organizaţiei, care se organiza în fiecare zi de miercuri, la ora 18:00. Întrunirea aceea a avut un impact puternic asupra mea, aici m-am regăsit, am întâlnit oameni cu mult bun-simţ, care luptau pentru valorile pe care le împărtășeau: credinţa, neamul și familia. M-am integrat ușor în organizaţia „Noua Generaţie” a PPCD și prin participarea la mai multe seminare,

- Nu ţi-ai dorit niciodată o carieră politică? Ce părere ai despre locul pe care îl ocupă femeile în sfera politică a Republicii Moldova?

- Absolvind Facultatea de Matematică și Informatică a USM nu m-am gândit niciodată că aș putea să fac faţă unei cariere în politică, dar nu zic nu, pentru că nu știu ce ar putea sămi mai rezerve viitorul. Am observat în ultimii ani în Republica Moldova, ce-i drept într-un ritm foarte lent, că femeile deţin funcţii destul de importante în stat și asta este o tendinţă îmbucurătoare, pentru că astfel ele au posibilitatea să-și expună ideile și să-și valorifice capacităţile și, totodată, încurajează și alte femei, fie ele din mediul urban sau cel rural, să se încadreze cu mai multă încredere în sfera politică. Femeile din Republica Moldova au demonstrat că sunt egal de bune în funcţii cu răspundere precum bărbaţii, dar mentalitatea seculară și piedicile culturale și sociale le oferă șanse minore în sfera politică, de afaceri și în administrarea publică.

- Noi îţi mulţumim pentru că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare, realizări frumoase și sănătate familiei tale.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX