Ziarul Flux, Ed. 46 (826)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 16.12.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Pror. Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul

1 EURO..............................15.3948 1 Dolar american ............. 11.8540 1 Leu românesc ................ 3.5458 1 Rublă rusească ............... 0.3718 Timpul probabil:

Maxima zilei “Este o prostie să cruţi ceea ce nu știi pentru cine păstrezi.”

16.12.2011

17.12.2011

Syrus

Soare, 3 9 0C

Soare, 1 11 0C

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

Astăzi este o zi decisivă pentru singurul și permanentul candidat al Alianţei la președinţie. Marian Lupu și-ar putea vedea împlinit visul său de o viaţă sau s-ar putea trezi cu speranţele spulberate iremediabil. Între timp, lucrurile s-au precipitat și nu tocmai așa cum și-ar fi dorit interimarul.

IMPORTANT

PU LU

Marian Lupu, garantul (interimar) al Constituţiei, incită la încălcarea prevederilor constituţionale

4

PAGINA

INTERNAŢIONAL

Joi, Comisia specială pentru alegerea președintelui a respins propunerea liderului democrat de a le cere aleșilor poporului să-și arate buletinele de vot la ieșirea din cabină. Astfel, interimarul nu le mai poate pretinde deputaţilor să-i demonstreze cum au votat. Potrivit membrilor comisiei, în felul acesta va fi respectat votul secret și nu va fi influenţată decizia deputaţilor. Adică, exact ceea ce prevede Hotărârea Curţii Constituţionale din ianuarie 2000.

Decizia Comisiei speciale nu a fost unanimă. Pentru ea au votat doar deputaţii PLDM și PCRM, în timp ce reprezentanţii PD și PL au fost împotrivă. Totodată, Comisia nu a specificat cum se va proceda și dacă vor fi anulate alegerile, în cazul în care vreun susţinător mai înfocat al interimarului va face abstracţie de această interdicţie și își va demonstra buletinul.

Precizările erau necesare și pentru că interimarul are un fel aparte de a „consulta” și a interpreta legislaţia. Cu un dispreţ total pentru norma legală, înaltul demnitar de stat a declarat: „Eu voi arăta rezultatul votului, colegii de la partid vor face absolut la

Muncitorii extracomunitari aflaţi legal în UE vor avea drepturi similare celor ale cetăţenilor europeni PAGINA

FLUX

ABONAREA 2012

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

fel, fiindcă noi înţelegem bine că Comisia în termeni juridici nu are împuterniciri să adopte asemenea decizii”.

Liberal-democraţii cred că decizia privind modul în care vor vota deputaţii trebuie lăsată la discreţia fiecăruia dintre aceștia. Liberalii, ca întotdeauna, s-au arătat surprinși și năpădiţi de semne de întrebare. Între timp, nici înţelegerea privind anexa suplimentară la Acordul de constituire a AIE 2 nu mai pare bătută în cuie. Șeful democraţilor a ironizat pe seama proiectului de document propus de PLDM, afirmând că acesta ar fi unilateral.

Replica maliţioasă a premierului a venit cu promptitudine. Acesta i-a recomandat democratului să se concentreze pe ziua de vineri și să se prezinte așa cum i se cuvine unui pretendent la funcţia de președinte al ţării. „Îmi pare că domnul Lupu se concentrează asupra unui obiectiv fals”, și-a dat cu părerea premierul, menţionând, totodată, că așteaptă propuneri de îmbunătăţire a documentului respectiv.

Problema este dacă se va reuși „îmbunătăţirea” și semnarea acestei noi anexe până la ora „X”. Și dacă nu a vrut cumva Filat să sugereze că falnicul democrat ar putea rămâne și mai departe doar la condiţia de „pretendent la funcţia de președinte”.

Cu siguranţă, ziua de 16 decembrie l-a prins pe Marian Lupu copleșit de îndoieli și măcinat de suspiciuni. Dar, cine știe, că nu aduce anul ce-aduce ceasul.

Citiţi un grupaj de materiale la tema dată în pagina 3.

Candidatul Marian Lupu, „pe faţă şi pe verso”

6

ABONAREA 2012

Marian Lupu între sublim şi ridicol, la un pas de glorie sau de eşec

Festa electorală jucată intereselor ruseşti

3

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 46 (826)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 16 decembrie 2011

SOCIAL

La data scrierii acestui material, până la alegerea sau nealegerea lui Lupu în funcţia de președinte al ţării, mai este o zi, prin urmare, nu putem ști care va fi rezultatul acestui „exerciţiu democratic”, cum îi place irepetabilului candidat să spună. Singurul „concurent” înregistrat în cursa prezidenţială, Marian Lupu, trăiește sentimente amestecate. Pe de o parte, el încearcă să fie optimist (nu chiar în măsura în care este optimist Mihai Ghimpu) și zice că voturile există.

Pe de alta, falnicul democrat este bântuit de temeri că nu va fi ales. Dedublarea personalităţii, nu altceva.

XXX

„Poeta care a contribuit la renaşterea naţională în Republica Moldova şi la democratizarea şi europenizarea României”

(citiţi pag. 3)

?

Maria Bieşu, „vocea de aur” a Republicii Moldova, are o pensie de doar 1800 de lei

Şantajul ca stil de guvernare

Chirtoacă, asul care doarme în mâneca lui Ghimpu

XXX

(citiţi pag. 8)

Povestea unui tânăr cu dizabilităţi, părăsit de mamă şi uitat de autorităţi

XXX

(citiţi pag. 2)

Guvernarea la derdeluş

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii din Pogăneşti O pereche de mănuşi – cadoul la care visează un copil din satul Cioara XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 7)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2496 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

16 DECEMBRIE 2011

Moldova va achita datoriile faţă de Gazwprom cu conducte de gaze Valoarea proprietăţii cu care Guvernul este dispus să-şi achite datoriile este estimată la un miliard de lei Valeriu Lazăr: - Suntem gata să ne dăm și sufletele în contul datoriilor faţă de Gazprom.

Guvernul Moldovei preconizează, în scopul rambursării parţiale a datoriilor istorice ale republicii pentru gazele rusești consumate, să transmită societăţii pe acţiuni moldo-ruse „Moldovagaz”, al cărei pachet de control (50%) îl deţine SAD „Gazprom”, conducte de gaze de presiune medie, construite în anii recenţi din mijloacele bugetului de stat și estimate anterior aproximativ la un miliard de lei.

Despre aceasta a declarat viceprim-ministrul, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazăr. Potrivit lui, aceste conducte au fost transmise anterior în gestionarea„Moldovagaz”, însă acum ele rămân în sold la autorităţile locale. Valeriu Lazăr a subliniat că Guvernul Moldovei intenţionează, după inventarierea completă și evaluarea costului acestor conducte, să le introducă în capitalul social al ÎM „Moldovagaz”.

Ministrul Economiei a menţionat că „Gazprom” a fost de acord anterior cu această capitalizare a întreprinderii mixte. Valeriu Lazăr a spus că, în urma introducerii conductelor în cauză în capitalul social al SA „Moldovagaz”, Guvernul Moldovei și-ar putea majora cota acţiunilor sau să achite o parte a datoriei istorice pentru gaze a malului drept al Nistrului (fără Transnistria), care constituie aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit lui, a doua opţiune este mult mai reală. SA „Moldovagaz” a fost înfiinţată în anul 1999.

Principalii acţionari ai SA „Moldovagaz” sunt „Gazprom” (50%), Guvernul Republicii Moldova în faţa Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei (35,33%) și administraţia Transnistriei prin Comitetul pentru administrarea proprietăţii Transnistriei (13,44%).

Sursa: noi.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şantajul ca stil de guvernare Dincolo de ridicolul și nefirescul mod în care înţeleg să ne guverneze cei care au acaparat puterea în Republica Moldova, situaţia care s-a creat este și una destul de periculoasă. Pericolul rezidă în perceperea eronată de către politicieni a ceea ce consideră ei că semnifică „actul guvernării” și modul pervers în care aceștia își soluţionează problemele personale și de grup, punând la bătaie interesele ţării și ale cetăţenilor.

Votăm ce vreţi voi, dacă votaţi ce ne trebuie nouă Ne-am obișnuit deja că deciziile în Alianţă sunt luate pe principiu de barter: votăm ceea ce vă trebuie vouă, dacă votaţi ceea ce ne interesează pe noi.

Modificările legislative, legile importante, aproape toate au fost votate în ultimii doi ani prin șantaj reciproc sau la mica înţelegere. Astfel, nu există nici o garanţie că guvernanţii vor opta în favoarea deciziei celei mai bune pentru ţară sau a uneia de conjunctură și de interes personal. Niciodată nu se știe dacă un proiect sau altul este criticat pentru că este într-adevăr prost, sau pentru că se dorește exercitarea unor presiuni asupra partenerilor de guvernare.

Zilele acestea asistăm la un târg de zile mari, în joc fiind iarăși bugetul ţării, a cărui adoptare a coincis în timp, din pură întâmplare, cu alegerea candidatului democrat în funcţia de șef al statului. De ce zic iarăși? Până a ne referi la acest aspect, ar fi cazul să ne amintim condiţiile în care a fost adoptată Legea bugetului pentru anul în curs. La ședinţa în plen din 31 martie 2011, Mihai Ghimpu, șeful liberalilor și unchiul primarului general al capitalei, a condiţionat deschis votarea bugetului de stabilirea datei alegerilor locale pentru 5 iunie. Îndată ce data alegerilor a fost stabilită așa cum și-au dorit liberalii, aceștia au votat fără probleme bugetul, chiar dacă anterior au criticat dur proiectul, au avut o sumedenie de obiecţii și au jurat că nu votează, dacă nu se fac modificările de rigoare. Au fost fondate criticile liberalilor?

De unde să știm, dacă acestea nu au mai contat în momentul în care Ghimpu a obţinut ceea ce a dorit.

Modificări legislative în stil liberal De altfel, pe parcursul acestor doi ani de aflare la putere, Mihai Ghimpu a insistat să-i fie votate toate năstrușniciile care i-au venit lui în cap. Și aliaţii au votat, pentru că, la rândul lor, au avut nevoie de voturile liberalilor. Astfel, după alegerile locale de anul acesta, au fost aprobate modificări legislative prin care a fost lichidată funcţia de președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Motivul era la suprafaţă. Alianţa nu mai deţinea majoritatea în Consiliu, iar acest fapt îi crea primarului o stare de disconfort.

Liberalii erau pe cale să modifice iarăși Codul Electoral pentru a extinde de la două săptămâni la trei luni termenul în care Comisia Electorală Centrală trebuie să organizeze alegeri repetate.

Motivul era clar: comuniștii solicitaseră în instanţă invalidarea mandatului de primar al lui Dorin Chirtoacă. Apoi, liberalii au renunţat, nu pentru că i-ar fi convins partenerii cu argumente logice, ci pentru că, între timp, a dispărut riscul unor alegeri repetate la Chișinău.

Atunci când nu-i sunt satisfăcute doleanţele, Mihai Ghimpu devine direct, incisiv și gata să-și dea viaţa pentru adevăr. A fost suficient ca liberal-democraţii să nu susţină proiectul liberalilor cu privire la statutul municipiului Chișinău, care prevedea extinderea împuternicirilor primarului, pentru ca Ghimpu să promită dezvăluiri dintre cele mai intime din viaţa Alianţei. „N-o să mai tac atunci când Alianţa nu va susţine proiectele PL”, a promis el, precizând că până atunci a tăcut de dragul poporului și al Europei. Deci, marele om politic și de stat, luptător

Festa electorală jucată intereselor ruseşti Simulacrele de „alegeri democratice” din zone controlate de Federaţia Rusă, precum Abhazia, Oseţia de Sud, par a-i fi jucat festa Kremlinului. În ultimele două „scrutine prezidenţiale” din Abhazia, favoriţii Moscovei au fost învinși de exponenţii opoziţiei. În prezent, chiar dacă Rusia a recunoscut independenţa Abhaziei, iar locuitorilor acestei regiuni separatiste li s-a acordat în proporţie de sută la sută cetăţenia rusă, raporturile dintre Moscova și Suhumi sunt tensionate. Un diferend teritorial a ieșit din latenţă. Federaţia Rusă pretinde o parte din teritoriul Abhaziei, iar Suhumi se opune, ameninţând cu ruperea oricăror legături cu marele său vecin și protector. Existenţa unor subiecte sensibile pe „agenda ruso-abhază” este unul dintre principalele motive pentru care favoriţii Moscovei pierd „alegerile democratice”. Este vorba mai mult despre comportamentul și reacţia alegătorilor din această regiune, decât despre o luptă reală între promoscoviţi și antimoscoviţi, întrucât, după ce se văd în funcţii, reprezentanţii opoziţiei abhaze devin, la rândul lor, favoriţi ai Moscovei.

De reţinut, deci, faptul că Moscova pierde de fiecare dată alegerile în Abhazia, fiind nevoită să „repare” pierderea prin aducerea câștigătorilor în graţiile sale. Ceea ce demonstrează că Moscova, cu tot controlul politic și militar exercitat efectiv în Abhazia, rămâne destul de vulnerabilă în această regiune separatistă din Georgia. În Oseţia de Sud observăm aceeași situaţie. La „alegerile prezidenţiale” din 27 noiembrie 2011, favoritul Moscovei, Anatoli Bibilov, a pierdut în favoarea reprezentantului opoziţiei, Alla Djioeva, care a acumulat 51% din sufragii. „Curtea Supremă de Justiţie” din Oseţia de Sud a anulat rezultatele scrutinului, interzicându-i Allei Djioeva să mai candideze la următoarele alegeri. Întrun efort de câștigare a sprijinului rusesc, Djioeva a făcut un viraj propagandistic spre Moscova, jurându-i credinţă eternă. Rușii nu au rămas reci la schimbarea macazului de către contracandidatul favoritului lor. După protestele locuitorilor din Oseţia de Sud, „Curtea Supremă de Justiţie” și-a revizuit propria hotărâre și Djioeva poate candida la alegerile care vor fi organizate din nou. S-a văzut, așadar, cum poate schimba starea de

EDI|IA DE VINERI

Actual

pentru adevăr și dreptate, este gata să ascundă orice matrapazlâcuri ale guvernării, atâta timp interesele sale personale și de partid sunt respectate. Ingenuu cum este, fostul spicher și interimar a ameninţat să nu mai susţină iniţiativele colegilor din AIE dacă nu vor fi sprijinite proiectele liberalilor. Și pare că se ţine de cuvânt.

Bugetul în schimbul preşedintelui După cum ziceam, anul acesta aprobarea principalului document financiar al ţării a coincis, în mod fericit, cu alegerea șefului statului. Preparativele au început din vreme: liberaldemocraţii au încercat să amâne data alegerilor și să pună anumite condiţii. „Nu vom participa la stabilirea datei alegerii președintelui până nu votăm tot pachetul de legi solicitat de Guvern, pentru a fi adoptate în regim prioritar”, a punctat președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ. Democraţii au ripostat, afirmând că alegerea șefului statului va facilita votarea politicii fiscale și a bugetului pentru anul viitor și va garanta stabilitatea pentru următorii trei ani. În această primă dispută, democraţii au învins, iar liberaldemocraţii au fost nevoiţi să se conformeze. Cu votul unanim al parlamentarilor, alegerile au fost fixate pentru data de 16 decembrie. „Vom urmări să nu se producă o nouă schimbare a configuraţiei Alianţei”, au avertizat liberal-democraţii în disperare de cauză.

Mai apoi, reprezentantul PD a criticat dur politica bugetarfiscală pentru 2012, afirmând că aceasta ar fi o mare dezamăgire și o dovadă a lipsei de profesionalism a Ministerului de Finanţe. Democraţii și liberalii au formulat un șir de obiecţii pe marginea documentului respectiv, iar comisia parlamentară de profil a amânat în câteva rânduri elaborarea unui raport pe marginea proiectului respectiv.

Totodată, democratul Adrian Candu a ţinut să precizeze că obiecţiile democraţilor sunt constructive și că aceștia nu

condiţionează nici pe departe votarea bugetului cu alegerea președintelui ţării. În replică, Vladimir Filat le-a amintit colegilor din alianţă că proiectul a fost adoptat cu votul unanim al Cabinetului de Miniștri, Președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, iar Veaceslav Ioniţă și-a învinuit partenerii din alianţă de populism politic: „Dacă unii dintre parteneri sunt dezamăgiţi, să-și întrebe reprezentanţii în Executiv cu ce se ocupă ei acolo. Nu vreau să se creadă că bugetul și politica fiscală este a PLDM și că ni se face o favoare atunci când se votează aceste legi. Bugetul este al ţării”. În schimbul de replici s-a inclus și liberalul Mihai Ghimpu, care a anunţat cu multă vervă și legitimă mânie că nu va susţine creșterea accizelor la ţigări, la băuturile tari și la importul de automobile, în scopul acumulării de venituri la Bugetul de Stat: „Noi, liberalii, nu vom susţine toate aceste propuneri care vin de la Guvern. Rezerva statului este la vamă. Cineva încearcă să ne îndrepte în altă direcţie, ca să nu discutăm serios problemele pe care le avem”.

Filat vrea garanţii, dar le va avea oare?

La televizor, premierul ne-a vorbit despre integrarea europeană, despre angajamentele faţă de partenerii externi, despre Moldova fără Voronin și despre responsabilităţi faţă de cetăţeni. Ne-a explicat cine duce greul guvernării, apoi s-a resemnat și a cerut de la Lupu garanţii în schimbul votului. „Marian Lupu să semneze o anexă la acordul Alianţei prin care să se angajeze să nu facă o coaliţie cu Partidul Comuniștilor după alegeri, iar AIE să susţină Guvernul”, a solicitat acesta.

Lui Marian Lupu propunerea respectivă nu i-a picat prea bine. „Eu am toate temeiurile să gândesc că cine pune o asemenea întrebare nu are gânduri curate”, a replicat el deranjat și ofensat.

La scurt timp însă, lucrurile nu i s-au mai părut atât de grave, iar după ședinţa Consiliului AIE toate problemele, supărările și suspiciunile s-au spulberat în mod miraculos. Rămâne doar să ghicim cine și ce pârghii a apăsat și ce „argumente” au fost invocate.

Astfel, după ședinţă, Vladimir

Filat a precizat că este optimist în privinţa alegerii președintelui. Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a renunţat să mai caute pe unde este „rezerva statului” și a promis să voteze și proiectul politicii bugetar-fiscale, și pe candidatul alianţei la președinţie. Candidatul plin de speranţe, Marian Lupu, s-a declarat mai mult decât dispus să semneze „un document echilibrat” de garanţie. Ce va conţine acest document rămâne, deocamdată, o taină, pe care o vom afla doar la o nouă reglare de conturi între aliaţi.

Prima etapă a înţelegerii a și fost deja executată. Joi, 15 decembrie, majoritatea parlamentară a votat, așa cum a promis, proiectul politicii bugetar-fiscale în prima lectură. Vineri, la ora 14, urmează pasul decisiv – alegerea președintelui. De rezultatul scrutinului, probabil, va depinde rapiditatea cu care va fi adoptat pachetul de legi solicitat de Guvern, inclusiv Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012. Pentru că, până la urmă, orice ar spune aleșii noștri, nu calitatea acestor documente, ci conjunctura și interesele vor fi determinante în luarea deciziilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Moldovenii, afectaţi de deprecierea monedei euro Criza din Zona Euro a provocat prăbușirea monedei unice europene. Cursul pentru un euro, stabilit, ieri, de Banca Naţională a Moldovei, este de 15 lei și 37 de bani.

lucruri un simplu jurământ de credinţă faţă de Moscova. În Transnistria, de altfel cea mai mare dintre toate regiunile separatiste din spaţiul fostei URSS, lucrurile se prezintă cumva asemănător. Cu toate acestea, există un șir întreg de aspecte diferite de ceea ce observăm în Abhazia și Oseţia de Sud. Igor Smirnov, eternul favorit al Moscovei, a căzut în dizgraţie, noul favorit fiind Anatoli Kaminski. Kremlinul este conștient că Smirnov nu mai este calul breaz care să tragă eficient la căruţa intereselor rusești de dominaţie și control în regiune. Kaminski le inspiră mai multă încredere factorilor de la Moscova. În ajunul „prezidenţialelor” de la Tiraspol, Moscova a insistat în genere pe neparticiparea lui Smirnov la scrutin. În acest sens au făcut declaraţii publice Serghei Narâșkin, șeful administraţiei prezidenţiale din Federaţia Rusă, și Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de securitate al Rusiei. O campanie propagandistică fără precedent împotriva lui Igor Smirnov și a membrilor familiei sale a fost purtată de mediile apropiate Kremlinului, iar Comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse le-a intentat mai multe dosare fiului și nurorii lui Smirnov. Rezultatele preliminare anunţate miercuri, 14 decembrie, de „Comisia Electorală Centrală” de la Tiraspol nu mai lasă loc de tăgadă: Smirnov a fost eliminat din cursă. Candidaţii care au trecut în turul doi sunt Evgheni Șevciuk (38,53%) și Anatoli Kaminski (26,48%).

Aceștia se vor confrunta din nou la 25 decembrie, în turul doi al „prezidenţia-

lelor”. Precum se cunoaște, Kaminski este favoritul Moscovei, iar Șevciuk este favoritul Kievului. Mai mulţi observatori și analiști politici sunt de părere că în turul doi Kaminski va ieși învingător. Nu pentru motive ce ar ţine de libera exprimare a sufragiilor, ci pentru motive de geopolitică într-un context în care Moscova nu-și dorește să-i cedeze Ucrainei controlul din regiune.

Dincolo de aceste aspecte ale jocului de-a scrutinele în zonele separatiste controlate de Moscova, trebuie să observăm că chiar în Rusia democraţia pare a-i juca festa Kremlinului. După alegerile pentru Duma de Stat din 4 decembrie, când partidul premierului Vladimir Putin a pierdut majoritatea constituţională, un val de proteste masive ale alegătorilor a cuprins Moscova și marile orașe din Rusia. Scânteia care a aruncat în aer echilibrul societăţii ruse au constituit-o fraudele masive semnalate la ultimele parlamentare. Situaţia nu prevestește nimic bun pentru Vladimir Putin, favoritul Kremlinului în Rusia, ca să forţăm nota cu o doză sănătoasă de ironie, în perspectiva prezidenţialelor preconizate pentru 4 martie 2012.

Alegerile din Rusia, ca și „alegerile” din enclavele separatiste controlate politic, economic și militar de Moscova și fiind percepute drept extensiuni ale acesteia în afara graniţelor recunoscute internaţional, demonstrează o dată în plus cât de fragilă și vulnerabilă este puterea Kremlinului în raport cu masele imprevizibile de alegători.

Iar „succesul” electoral al Moscovei în Transnistria trebuie interpretat în contextul mai larg al încă destul de complicatelor relaţii ale Rusiei cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Suntem încrezători. Timpul va confirma că Rusia, în ciuda eforturilor ei de menţinere în estul Republicii Moldova, va fi nevoită în definitiv să cedeze. Sub presiunea partenerilor săi occidentali, sub presiunea propriului electorat, dar și sub presiunea concetăţenilor noștri ţinuţi cu forţa în ghetoul geopolitic numit Transnistria.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Ultima dată un euro a costat mai puţin de 15 lei și 40 de bani, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei, în august 2010. La începutul acestui an, moneda unică europeană valora exact cu un leu mai mult decât astăzi. Astfel, cei care au depus, la începutul acestui an, o mie de euro în bancă au pierdut până în decembrie 1.000 de lei. De fapt, au avut de pierdut de două ori. Și asta pentru că euro s-a depreciat faţă de începutul anului cu șase procente, iar preţurile au crescut cu aproximativ opt la sută.

Oamenii spun că deprecierea monedei unice europene îi afectează, mai ales pentru că suntem în ajunul sărbătorilor, când trebuie să schimbe euro pentru a face cumpărături. În același timp, experţii susţin că euro ar putea să se deprecieze și mai mult. „În mare parte, căderea euro este determinată de

noutăţile privind un nou val de recesiune în Uniunea Europeană. Căderea la circa 1,29 este una neașteptată și încă nu se cunoaște care va fi pragul minim. Se pare că euro va atinge, faţă de principalele valute, un prag de stabilizare. Potrivit mai multor opinii, acesta ar putea fi 1,25-1,27”, a menţionat Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.

Deprecierea euro îi afectează, în special, pe exportatorii care vând mărfurile pe piaţa europeană și iau mai puţini bani, atunci când schimbă euro în lei. De asemenea, au de suferit cei care primesc euro de peste hotare, precum și cei care au salarii fixate în moneda unică europeană. www.publika.md

Bancherul nr. 1 al lui Smirnov a dat bir cu fugiţii În dimineaţa zilei de joi, 15 decembrie, o știre de senzaţie s-a răspândit cu viteza fulgerului în presa rusă: guvernatorul Băncii Transnistriei, Oksana Ionova, a dat bir cu fugiţii!

Agenţia RIA Novosti scrie, citând portalul „Lenta PMR” de la Tiraspol: „Bancherul-șef al Transnistriei, Oksana Ionova, care s-a aflat timp de mai mulţi ani în fruntea Băncii Republicane a Transnistriei, a fugit subit din republică”. „Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse nu exclude participarea Oksanei Ionova la delapidarea ajutorului umanitar acordat Transnistriei de către Rusia. În dosarul delapidării ajutorului umanitar în mărime de 160 de milioane de ruble figurează viceguvernatorul Băncii Republicane a Transnistriei, Oleg Briziţki, și fostul bancher Oleg Smirnov, fiul președintelui Transnistriei”, se mai arată în știrea RIA Novosti.

Sursa citată mai menţionează că „până în ultimul timp, Ionova s-a ascuns pe teritoriul Transnistriei, dar se vede că rezultatele alegerilor prezidenţiale, în urma cărora eternul președinte al nerecunoscutei republici, Igor Smirnov, a suportat o înfrângere, au determinat-o pe Ionova să dea bir cu fugiţii.

Potrivit observatorilor locali, Ionova avea rolul de „sac cu bani” al familiei Smirnov și cunoaște toate secretele privind fluxurile financiare obscure”.

Portalul „money.ru” relatează că în cadrul cercetărilor în dosarul delapidării ajutorului umanitar acordat de Moscova, „Comitetul de Anchetă al Federaţiei ruse a efectuat percheziţii în apartamentul Oksanei Ionova, care îi aparţine cu titlu personal, din Moscova. Ulterior, bancherul transnistrean nr. 1 a fost anunţat în urmărire internaţională”.

Nota FLUX: Oksana Albertovna Ionova s-a născut la 3 iunie 1966, la Tiraspol. A absolvit, în 1984, Colegiul de Economie și Finanţe din Chișinău, în 1980 – Universitatea de Stat din

Chișinău și, în 2001 – facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). Din august 2000 a fost „ministru al veniturilor” de la Tiraspol. Între anii 2003 și 2007 s-a aflat în fruntea „serviciul fiscal de stat al Transnistriei”. În 2007 a fost numită în funcţia de „asistent al președintelui Transnistriei pentru problemele economice și financiare”. Între 1 ianuarie și 23 aprilie 2008 a fost șefă a „serviciului de stat pentru supravegherea financiară în Transnistria”. Ionova a condus

Banca Transnistriei începând cu 23 aprilie 2008, când a fost desemnată, la propunerea „președintelui” Smirnov, de către așa-zisul „soviet suprem” de la Tiraspol, succedându-l pe Aleksei Melnik. Deţine cetăţenia Republicii Moldova, pe cea a Federaţiei Ruse și pe cea „transnistreană”. Deocamdată,w nu se cunoaște ţara în care a fugit Ionova pentru a scăpa de urmărirea internaţională anunţată de autorităţile ruse.

FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 DECEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Candidatul Marian Lupu, „pe faţă şi pe verso” La data scrierii acestui material, până la alegerea sau nealegerea lui Lupu în funcţia de președinte al ţării, mai este o zi, prin urmare, nu putem ști care va fi rezultatul acestui „exerciţiu democratic”, cum îi place irepetabilului candidat să spună. Singurul „concurent” înregistrat în cursa prezidenţială, Marian Lupu, trăiește sentimente amestecate. Pe de o parte, el încearcă să fie optimist (nu chiar în măsura în care este optimist Mihai Ghimpu) și zice că voturile există. Pe de alta, falnicul democrat este bântuit de temeri că nu va fi ales.

Dedublarea personalităţii, nu altceva.

Lupu – un cadou de Crăciun pentru popor La drept vorbind, acum chiar nu mai are nici o importanţă dacă povestea de Crăciun a interimarului va avea un „happy end”. Pentru că, după spectacolul caraghios, dezgustător și grotesc pe care l-a oferit Lupu, cramponându-se timp de doi ani, cu nesimţire și disperare maniacală, de funcţia de președinte, alegerea sau nealegerea sa nu mai are nici o relevanţă.

Câtă autoritate poate să inspire un personaj care s-a tot milogit în căutare de voturi, a nesocotit legislaţia, inclusiv prevederile Constituţiei, a făcut tot felul de declaraţii belicoase, a recurs la intimidări și șantaj, doar pentru a se instala în funcţia mult râvnită?

Despre faptul că nu a avut alte gânduri decât cel de mărire, Lupu a recunoscut chiar la recenta Adunare a aleșilor locali ai PD. Criza politică și toată vânzoleala legată de alegerea președintelui, în opinia lui, a „distras” atenţia guvernării de la „problemele primordiale ale ţării”. Adică, chiar dacă ar fi vrut Lupu să se mai gândească în ultimii doi ani și la nevoile cetăţenilor acestei ţări, gândul la fotoliul prezidenţial i-a „distras” în permanenţă atenţia și l-a ţinut în stare de paralizie morală.

Scenarii de groază de la Marian Lupu Șeful democraţilor le-a vorbit celor prezenţi despre coșmarurile sale nocturne legate de ziua de 16 decembrie și îngrijorarea că ar putea să nu mai ajungă președinte. „Noi căutăm voturi,

dar cineva merge pe urmele noastre și le dezbate. Și așa mergem pe cerc pe parcursul ultimilor doi ani”, le-a spus Lupu aleșilor locali ai PD. Trebuie să înţelegem că aceste „căutări” presupun anumite recompense? Iar cei care „merg din urmă” oferă mai mult și le strică democraţilor piaţa?

Declaraţiile interimarului au sunat ca o alertă de gradul zero și un anunţ de stare excepţională. Cineva se împotrivește unui rezultat pozitiv, a constatat șeful democraţilor, menţionând plin de neliniște că nu exclude „un scenariu negativ” pe 16 decembrie. Și atunci, în cazul acestui „scenariu negativ”, praful se va alege din toată guvernarea și povestea ei de succes. Mai mult, Lupu este gata să depună eforturi susţinute pentru a anihila „acţiunile forţelor care nu doresc alegerea președintelui”.

Marian Lupu nu a specificat ce presupune această „anihilare”, dar, cu puţină imaginaţie, am putea presupune.

Republica Moldova are șanse „să intre pe un făgaș de stabilitate economică și socială”, doar cu condiţia alegerii președintelui, a avertizat Lupu. Dar dacă ne gândim la faptul că pretendentul este numai unul, iar deputaţii vor trebui să aleagă dintre spicherul Marian Lupu și interimarul Marian Lupu, ne dăm bine seama că doar prin înscăunarea acestuia avem șanse de propășire. Alternativa ar fi doar haosul și „alegerile parlamentare anticipate”. Democraţii trebuie să fie pregătiţi pentru ambele scenarii, le-a dat de grijă șeful.

Iar responsabilitatea pentru consecinţele acestor alegeri trebuie să și le asume cei care le-au declanșat, a atenţionat el.

?

Candidul candidat şi sacrificiul suprem Deci, „candidul” Marian Lupu nu consideră că ar avea și el vreo responsabilitate în acest sens.

Fostul protejat al lui Voronin vorbește despre nealegerea președintelui ca despre o calamitate care a intervenit fără știrea și contribuţia sa. Noi chiar am putea admite că Lupu nu este obsedat de funcţia de președinte, așa cum insinuează unii.

Că nu a fost pe cale să formeze, tot de dragul funcţiei, o coaliţie de guvernare cu comuniștii. Că nu s-a căciulit pe la Moscova și nu a cerșit graţiile autorităţilor de acolo. Că din drag de ţară, nu de funcţii, a acceptat toţi așii anticonstituţionali ai lui Ghimpu. Putem accepta ideea că Marian Lupu chiar nu și-a dorit să ajungă președinte, dar s-a sacrificat pentru că, prin Acordul de constituire a Alianţei, funcţia respectivă i-a fost juruită Partidului Democrat. Dar oare respectivul partid nu putea să propună un alt candidat decât Lupu, din moment ce acesta a ajuns o figură indezirabilă pentru toată lumea? Nemaivorbind de faptul că democratul nu avea de ce să se cramponeze și să se prevaleze de respectivul Acord,

atâta timp cât nici AIE 1, nici AIE 2 nu a avut numărul necesar de voturi pentru instalarea sa. Dar Lupu a preferat să compromită „principiile și valorile”, să permanentizeze alegerile, decât să accepte ideea că altcineva ar putea ajunge în înalta funcţie.

Diacov zice că Lupu este „puţin idealist”, medicii zic că este sănătos De-a dreptul interesant este faptul că nici colegii săi de partid nu sunt prea convinși de șansele lui Lupu și poate că unii nici nu ţin cu tot dinadinsul să-l vadă pe acesta președinte. Onorabilul Dumitru Diacov, de exemplu, a calificat afirmaţiile interimarului despre existenţa unor voturi în favoarea sa ca pe „un mesaj psihologic”. Mai mult, acesta a afirmat la un post de radio că Lupu este „puţin idealist” și prezintă situaţia ca fiind mai bună decât este în realitate.

Totuși, chiar dacă Diacov consideră că Marian Lupu are o percepţie a lucrurilor în ușor dezacord cu realitatea, trebuie să vedem și partea bună a situaţiei. Aspectul pozitiv ţine de starea de sănătate a candidatului care și-a luat zilele trecute certificatul. Lupu a avut

grijă să se facă filmările de rigoare, pentru ca toată lumea să se convingă de faptul că este bun de președinte. Medicii l-au măsurat, i-au luat analize, l-au pipăit, l-au întrebat de una și de alta. Psihiatrul a constatat că este apt pentru exercitarea funcţiei, iar interimarul a explicat că ușoarele probleme de tensiune arterială i se trag din prea multă grijă pentru ţară. Spectacolul lipsit de decenţă și de bun-simţ pe care ni l-a oferit aspirantul la șefia ţării putea fi mai jenant doar dacă procedura ar fi presupus și o consultaţie la medicii urolog sau proctolog.

Filat a cerut şi i s-au dat… garanţii Cu certificatul medical în regulă și cu semnăturile colegilor de Alianţă în buzunar, lui Lupu nu i s-a mai părut deocheată și ofensatoare cererea liberal-democraţilor de a semna o nouă anexă la Acordul de constituire a AIE, prin care i-ar oferi premierului garanţia că nu va crea ulterior o coaliţie cu Partidul Comuniștilor. Altfel spus, că după instalarea sa în funcţie, nu va debarca Guvernul Filat împreună cu deputaţii comuniști. După ședinţa de marţi, 13 decembrie, a Consiliului Alianţei, nici politica bugetar-fiscală

propusă de Guvern nu i s-a mai părut interimarului o catastrofă și o mare dezamăgire, așa cum o calificau cu doar câteva zile în urmă fruntașii democraţi. Nici Mihai Ghimpu nu mai are nimic de obiectat. Într-un acces de mare patriotism, el a spus că votează, semnează și garantează tot, pentru că așa o cere interesul ţării și al interimarului.

Aceste măsuri de precauţie, anexe și scrisori de garanţie, semnate și parafate „cu pistolul la tâmplă”, trebuie să ne sugereze gradul de încredere și înţelegere care există între componentele Alianţei. Câtă greutate au aceste garanţii și cine le va respecta, este o altă chestiune. Mai ales că abia s-a potolit scandalul cu anexele secrete prin care aliaţii și-au pus în slujba propriilor partide instituţii de stat care nu puteau fi politizate. Cu câtă grabă și exces de zel, cei care le-au semnat, nuși dădeau rândul în a le dezavua și a le face publice! Vom avea și un episod doi al anexelor?

Din câte au lăsat să se înţeleagă cei trei șefi de partide după ședinţă, târgul s-a produs, iar evenimentele ar urma să se deruleze cam în felul următor: Alianţa votează „bugetul lui Filat” în prima lectură, deputaţii PLDM îl votează pe Lupu preșe-

dinte „în lectură finală”, Alianţa votează (dacă mai vrea) bugetul în varianta definitivă, astfel că toată lumea merge în vacanţa de iarnă veselă și împăcată.

Măcinat de neîncredere, Lupu vrea să încalce Constituţia Totuși, până la această bucurie colectivă, ar mai fi câteva probleme de rezolvat. Democraţii trebuie să mai „convingă” minimum trei deputaţi, comuniști sau ex-comuniști, asta nu mai contează, să se pătrundă de importanţa momentului și să-l voteze pe Lupu. De asemenea, cu toate semnăturile și cu tot sistemul de garanţii colective, Lupu se teme de „surprizele” pe care i le-ar putea oferi aliaţii. Din acest motiv, el insistă în continuare să-i fie arătate buletinele de vot, pe faţă și pe dos, ca să vadă el cum și-au făcut datoria colegii. Faptul acesta este deosebit de grav, pentru că Legea Supremă a ţării stipulează clar că votul este secret, iar analiștii politici au atenţionat asupra acestui fapt. Există și o hotărâre a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat expres într-o situaţie similară și a explicat noţiunea de vot secret. Sau poate că în noua

conjunctură politică, Înalta Curte ar putea da o altă interpretare prevederilor constituţionale? Pe asta să mizeze cel care pretinde a fi garantul Constituţiei?

Pe de altă parte, toate aceste derapaje anticonstituţionale sunt trecute cu vederea și se produc cu încuviinţarea tacită a oficialilor europeni. Structurile europene nu au avut o atitudine tranșantă atunci când guvernarea de la Chișinău a acţionat „pe lângă lege” și nici atunci când a modificat legislaţia în funcţie de interesele conjuncturale ale partidelor. Faptul că aceste partide au ajuns la putere pe valul anticomunismului, cu lozinci prodemocratice și proeuropene, nu este o circumstanţă atenuantă. Dar pentru europenii plictisiţi deja de epopeea alegerilor prezidenţiale de la noi, se pare, este important ca președintele să fie, în sfârșit, ales. Nerespectarea procedurilor și normelor legale nu mai deranjează și nu mai contează, atâta timp cât ţara noastră trebuie să-și confirme statutul de „poveste de succes” a Europei. Între timp, în Republica Moldova se vorbește tot mai des despre uzurparea puterii în stat.

Dar ce contează. Președinte să avem.

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu, garantul (interimar) al Constituţiei, incită la încălcarea prevederilor constituţionale

privind interpretarea unor prevederi ale art. 78, alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova

În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - președinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea grefierului Lucia Popa, deputatului în Parlament, Anatol Ciobanu, unul din autorii sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Ion Creangă, conducându-se de art. 135, alin. (1), lit.b) din Constituţie și art. 4, alin. (1), lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în ședinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea unor prevederi ale art. 78, alin.(1) din Constituţie.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Vasile Cotună, Anatol Ciobanu, Vladimir Ciobanu, Gheorghe Duca, Gheorghe Marin, Ecaterina Mardarovici, Vasile Nedelciuc, Vitalia Pavlicenco, Iurie Roșca, Eugen Rusu, Alexei Siloci, Andrei Strâmbeanu și Grigore Sârbu, prezentată în conformitate cu art. 24 și 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională și art. 38 și 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 2 decembrie 2000 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond și înscrisă în ordinea de zi.

Având în vedere materialele dosarului, normele legislaţiei interne speciale, precum și normele internaţionale în domeniu, audiind informaţia judecătorului-raportor și argumentele participanţilor la ședinţă,

Curtea Constituţională a constatat: 1. În sesizarea depusă la 1 decembrie 2000, grupul de deputaţi în Parlament enumeraţi mai sus solicită interpretarea prevederilor art. 78, alin. (1) din Constituţie sub următoarele aspecte: a) „sintagma „vot secret” din art. 78, alin.

(1) din Constituţie impune în mod obligatoriu completarea buletinului de vot în mod secret în cabina (camera) pentru vot secret, astfel exprimarea voinţei persoanei să nu fie cunoscută public? b) Încălcarea procedurii de votare secretă prin completarea în public a buletinului de vot constituie o încălcare a normelor art. 78, alin. (1) din Constituţie și care sunt consecinţele juridice în acest caz? c) Neadoptarea (neaprobarea) de către Parlament a rezultatelor votării constatate de către Comisia specială rezultată din încălcarea procedurii de votare secretă, atrage

anularea rezultatelor votării în general, ceea ce înseamnă că primul tur de alegeri nu a avut loc și procedura de votare necesită de a fi reluată de la început?”

2. Examinând problema abordată în sesizarea grupului de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională reţine următoarele: Interpretarea normelor juridice constituie o activitate de stabilire a voinţei autentice a legislatorului, a sensului ei adevărat și deplin, urmărindu-se scopul ca orice normă de drept să fie percepută și aplicată în strictă conformitate cu prevederile ei.

3. Curtea Constituţională consideră că este în drept să interpreteze doar sintagma „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Constituţie. Curtea, de asemenea, consideră că la interpretarea acestei sintagme trebuie să se ţină cont și de clauzele prevăzute în art.

38 din Constituţie, art. 52, alin. (1), art. 54, alin. (1) din Codul electoral*, art. 8, alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”, art.

21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice la care Republica Moldova este parte.

Potrivit art. 38, alin. (1) din Constituţie, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Principiile constituţionale enumerate sunt în deplină concordanţă cu art.

21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice, conform cărora alegerile puterii de stat trebuie să fie oneste, să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal și prin vor secret, sau după o procedură echivalentă, care ar asigura exprimarea liberă a voinţei alegătorilor. În conformitate cu dispoziţia art. 78, alin.

(1) din Constituţie, Președintele Republicii Moldova se alege de către Parlament prin vor secret, iar art. 8, alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova” prevede că votarea pentru candidaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret.

Analiza prevederilor menţionate permite să se tragă concluzia că alegerea șefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă.

Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art. 78, alin. (1) din Constituţie și art. 8, alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ și trebuie să fie respectate întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea Președintelui Republicii Moldova.

Textele normelor, cuprinse în art. 78, alin.

(1) din Constituţie și în art. 8 din Legea nr.

1234-XIV din 22 septembrie 2000, stabilesc că exprimarea voinţei alegătorului și modalitatea de exprimare a ei trebuie să fie necondiţionat secretă. Aceasta înseamnă că deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova în așa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută și influenţată de nimeni. Potrivit art. 4, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000, aceste condiţii trebuie să fie create de către Comisia specială instituită de Parlament, care este obligată să organizeze și să asigure pregătirea și desfășurarea votării pentru candidaţii la funcţia de șef al statului.

Interpretarea logico-gramaticală și sistematică a sintagmei „vot secret” din art. 78, alin. (1) din Constituţie permite Curţii Constituţionale să tragă concluzia că această sintagmă este un caracter al dreptului de vot și exprimă posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși la funcţia de Președinte al Republicii Moldova, fără ca această manifestare să poată fi cunoscută de alţii.

De menţionat că atât Legea „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”, cât și Codul electoral prevăd o serie de garanţii de natură să asigure secretul votului. Astfel, Comisia specială stabilește modelul și textul buletinului de vot, prin care se asigură caracterul identic al buletinelor de vot. Organizarea și desfășurarea votării pentru candidaţii la funcţia de șef al statului de către Comisia specială include, bineînţeles, stabilirea de către aceasta a locului special (cabină, cameră), unde alegătorul își va exprima voinţa. În sensul prevederilor constituţionale și al dispoziţiilor art. 52 din Codul electoral, votarea se efectuează într-un local special amenajat cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret și cu urne de vot, iar art.54, alin.

(1) din Codul electoral prevede expres că alegătorul completează buletinul de vot numai în cabina pentru votarea secretă. Aceste prevederi legale sunt caracteristice pentru toate tipurile de alegeri, inclusiv pentru cele prezidenţiale. Date fiind aceste dispoziţii legale, Curtea Constituţională relevă că exprimarea voinţei de către deputaţii în Parlament, care participă la alegerea șefului statului, prin ștergere cu o linie din buletinul de vot a numelor candidaţilor contra cărora votează într-un alt loc decât locul special (cabină-cameră), stabilit de către Comisia specială conform legislaţiei în vigoare, nu garantează secretul votării.

PU

HOTĂRÂREA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Nr.39 din 04.12.2000

LU

Candidatul la șefia statului, democratul Marian Lupu, insistă în continuare ca deputaţii să-i demonstreze, „pe toate feţele”, buletinele de vot la ieșirea din cabină. După ședinţa de marţi, 13 decembrie, a Consiliului AIE, acesta a reiterat că el își va arăta buletinul. De asemenea, și colegii săi din Partidul Democrat le vor arăta tuturor celor dornici să vadă cum și pentru cine au votat. Și asta în pofida faptului că mai mulţi analiști și politicieni au atenţionat că alegerea președintelui ţării de către deputaţi în Parlament se face prin vot secret și nicidecum altfel. Mai mult, există o Hotărâre expresă a Curţii Constituţionale în acest sens, din 4 ianuarie 2000, care a explicat univoc semnificaţia sintagmei „vot secret”. În maniera frivolă și nihilistă în care actuala guvernare abordează legislaţia, Lupu ne asigură că a verificat cadrul legal, „inclusiv (și) deciziile Curţii Constituţionale de la timpul său”. Așa cum a înţeles el din ceea ce a verificat, pretenţia lui de a i se demonstra buletinele de vot ar fi perfect legală și nu ar veni în contradicţie cu legislaţia în vigoare.

Am verificat și noi Hotărârea Curţii „de la timpul său”, iar ceea ce am citit acolo nu ni se pare deloc în concordanţă cu ceea ce vrea să facă dublul demnitar de stat Marian Lupu.

Astfel, CC a ajuns la concluzia că „alegerea șefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă”. Totodată, „deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Președinte al Republicii Moldova în așa condiţii, încât voinţa lor să nu poată fi cunoscută și influenţată de nimeni”.

Astfel, Curtea Constituţională a hotărât definitiv că: „Sintagma „vot secret” din art.

78, alin. (1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot și semnifică posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii”.

S-ar părea că lucrurile sunt cât se poate de clare, nu însă și pentru Marian Lupu, pentru care dilema shakespeariană „a fi sau a nu fi” trebuie să se rezolve doar la modul „a fi”. Îi propunem carismaticului candidat al Partidului Democrat și celui care se consideră apt să devină un garant al Constituţiei să mai lectureze o dată Hotărârea respectivă, pentru că, ulterior, scrutinul prezidenţial ar putea fi contestat la Înalta Curte, iar rezultatele alegerilor ar putea fi anulate.

Sau Marian Lupu contează totuși pe o nouă interpretare a articolelor din Constituţie?

4. Cât privește întrebările formulate în punctele „b” și „c” din sesizarea grupului de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională nu poate să-și expună punctul de vedere pentru următoarele considerente: În conformitate cu art. 135, alin.(1), lit.e) din Constituţie, una din atribuţiile exclusive ale Curţii Constituţionale este confirmarea rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova, iar potrivit art.12 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”, numai Curtea Constituţională examinează constituţionalitatea alegerii șefului statului și validează rezultatele alegerilor. În plus, este de remarcat că art.17, lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională interzice categoric judecătorilor Curţii Constituţionale să ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii. Deci, în cazul în care Curtea Constituţională și-ar exprima opinia în prezenta hotărâre asupra întrebărilor formulate în punctele „b” și „c” din sesizare, aceasta ar însemna că Curtea ar lua poziţie publică într-o problemă care în viitor ar putea face obiectul examinării de către Curtea

Constituţională, ceea ce ar constitui o încălcare a prevederilor art.17, lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Soluţionarea acestor probleme ţine în exclusivitate de competenţa Parlamentului.

Pentru considerentele menţionate, în temeiul art.135, alin.(1), lit. b) din Constituţie, conducându-se de art.27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 și 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE: 1. Sintagma „vot secret” din art.78, alin.

(1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot și semnifică posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii.

2. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Preşedinte Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 4 decembrie 2000

4

EDI|IA DE VINERI

Interna\ional

16 DECEMBRIE 2011

Angela Merkel: Ieşirea UE din criză va dura ani Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri, 14 decembrie, că Marea Britanie va rămâne un membru important al Uniunii Europene, în ciuda faptului că a refuzat să se alăture noului pact menit a rezolva problemele care au condus la criza datoriilor din uniunea monetară, și a atras atenţia că ieșirea Uniunii Europene din criză va dura ani, relatează agenţiile internaţionale de presă.

La summitul european de la sfârșitul săptămânii trecute, premierul britanic David Cameron a blocat încercarea cancelarului Angela Merkel de a aduce toate cele 27 de state membre ale UE împreună pentru a schimba Tratatul UE, decizie care a izolat Londra.

Cancelarul german a afirmat miercuri, într-un discurs în parlamentul de la Berlin, că, deși regretă decizia Londrei, „Marea Britanie va continua, fără îndoială, să fie un partener important în Uniunea Europeană”. „Marea Britanie este un partener de încredere pentru Europa nu doar în chestiunile de politică externă și de securitate. Marea Britanie este, de asemenea, partener în multe alte chestiuni, în competitivitate, în piaţa internă, comerţ, protejarea climei”, a spus Merkel.

Pe de altă parte, cancelarul german a mai afirmat că Uniunea Europeană poate ieși mai puternică din criza datoriilor dacă guvernele vor da dovadă de răbdare și își vor urma planul de a-și integra economiile. „Sunt convinsă că dacă vom avea răbdarea și rezistenţa necesare, dacă nu vom lăsa ca obstacolele să ne doboare, dacă mergem constant înainte spre o uniune fiscală și a stabilităţii, dacă finalizăm de fapt uniunea economică și monetară, atunci ceea ce am spus că este scopul nostru de la începutul crizei se va împlini”, a afirmat Merkel. „Atunci Europa nu doar că va depăși această criză, dar va ieși din criză mai puternică decât atunci când a intrat în ea”, a adăugat șefa guvernului de la Berlin.

Ea a atras totuși atenţia că ieșirea din criza datoriilor, care a virat spre o „criză de încredere” faţă de toată Europa, este “un proces care nu va dura săptămâni sau luni, ci ani”.

Sursa: Agerpres

CONGRESUL AL XX-LEA AL PPE:

Să nu lăsăm ca UE să devină un proiect falimentar În perioada 7-8 decembrie curent, o delegaţie a creștin-democraţilor din Moldova, condusă de Victor Ciobanu, președintele PPCD, a participat la Congresul Partidului Popular European (PPE), organizat la Marsilia, Franţa.

Din Republica Moldova, la congresul PPE a participat și premierul moldovean Vlad Filat, președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, care, de asemenea, este membru al familiei populare europene.

Aproape 2 000 de participanţi din 39 de ţări au fost prezenţi la cel de-al XX-lea Congres al PPE. Printre personalităţile de prim rang ale politicii europene care au participat la congres s-au numărat: președintele Franţei Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel,

premierul polonez Donald Tusk, care deţine și funcţia de președinte în exerciţiu al Consiliului UE, premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, premierul Ungariei, Victor Orban, primministrul Lituaniei, Andrius Kubilius. Aceștia au ţinut discursuri în care au subliniat faptul că Europa se află într-o criză evidentă, menţionând că e nevoie de consolidarea forţelor tuturor statelor europene pentru a nu lăsa ca UE să devină un proiect falimentar.

La Congres au mai participat președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, secretarul general al PPE, Antonio LópezIstúriz, secretarul general al UMP, Jean-François Copé.

Congresul PPE a adoptat rezoluţia „Europa spre progres”, care reprezintă strategia pe termen lung a grupului PPE, precum și o serie de alte rezoluţii, inclusiv

Victor Ciobanu cu președintele PPE, Wilfried Martens

„Crearea locurilor de muncă: o prioritate pentru politicile de creștere economică”. Acestea vin ca răspuns și soluţie la criza economică actuală.

Cu ocazia congresului, s-a întrunit și Summitul PPE al șefilor de stat și de guvern, care a convenit asupra unei declaraţii pentru depășirea crizei monedei euro. Mai exact, declaraţia Summitul PPE cheamă la: a) implementarea consolidării fiscale; b) consolidarea guvernării; c) refacerea stabilităţii financiare; e) creșterea competitivităţii și a potenţialului de creștere.

Președintele PPCD, Victor Ciobanu, a avut mai multe întâlniri și discuţii cu colegii europeni în cadrul cărora i-a informat asupra situaţiei politice din Republica Moldova. În cadrul aceluiași eveniment s-a desfășurat Consiliul Studenţilor Democraţi Europeni (EDS) și adunarea YEPP (Tinerii Partidului Popular European), la care au participat Lucia Cujbă, președintele organizaţiei de tineret a

Victor Ciobanu la lucrările Congresului

Lucia Cujbă cu președintele PNTCD din România, fostul prim-ministru Victor Ciorbea (stânga)

Lucia Cujbă cu președintele EDS, Juraj Antal

Migranţii din ţări non-UE care lucrează legal în UE se vor bucura de drepturi similare cu cele ale cetăţenilor comunitari în ceea ce privește condiţiile de muncă, securitatea socială și accesul la serviciile publice.

litatea de tratament a lucrătorilor este esenţialul acestei directive”, a adăugat Véronique Mathieu.

Aceste reguli nu afectează puterea de decizie a ţărilor UE în ceea ce privește admiterea muncitorilor non-UE sau numărul celor admiși, ci acestea vor trebui să decidă într-un interval de patru luni dacă acordă sau nu aprobare pentru permis unic.

Directiva propusă ar reduce, de asemenea, procedurile administrative ale cetăţenilor ţărilor terţe, permiţându-le să obţină permise de muncă și de ședere într-un stat membru printr-o procedură unică. Totodată, legea va permite completarea aplicaţiei de către migranţii din ţări terţe sau de către angajatorii UE ai acestora.

Normele s-ar aplica cetăţenilor nonUE care doresc să trăiască și să lucreze într-un stat membru sau care locuiesc și muncesc deja legal într-o ţară UE. Noua lege nu ar include rezidenţii pe termen lung, refugiaţii și lucrătorii detașaţi (care sunt deja incluși în alte norme UE), lucrătorii sezonieri sau cei transferaţi în cadrul unei companii (de asemenea, incluși în alte directive UE).

Cei care deţin un permis unic ar beneficia de un set de drepturi similare cu cele ale lucrătorilor din UE, precum standarde de muncă de bază decente, recunoașterea calificărilor, dreptul de a se afilia la sindicate, drepturi de pensie, asigurări sociale, servicii oferite de oficiile forţelor de muncă și locuinţe publice. Ţările UE ar putea

Sursa: karadeniz-press.ro

Biroul de presă al PPCD

Președintele PLDM, premierul Vladimir Filat, la tribuna Congresului al XX-lea al PPE

STRATFOR:

SUA ar putea bloca accederea Rusiei în OMC pe fondul scutului antirachetă

aplica restricţii specifice pentru aceste drepturi.

Ca regulă generală, muncitorii non-UE se vor bucura de același acces la protecţie socială ca cetăţenii UE. Cu toate acestea, statele membre ar putea aplica restricţii pentru deţinătorii de contracte de muncă pe o durată mai mică de șase luni. Pentru cetăţenii non-UE care urmează să studieze într-o ţară UE asistenţa socială ar putea fi, de asemenea, limitată. Statele membre vor avea, totodată, posibilitatea de a restricţiona accesul muncitorilor străini care au locuri de muncă la serviciile publice, cum ar fi locuinţele.

La cererea deputaţilor europeni, directiva asigură faptul că lucrătorii non-UE vor primi pensii când revin în ţările lor de origine, în aceleași condiţii și la aceleași rate ca și cetăţenii statelor membre.

Tot la solicitarea europarlamentarilor, cetăţenii non-UE și cei care sunt înregistraţi ca șomeri vor beneficia de formare profesională și educaţie. În timpul discuţiilor, eurodeputaţii au respins propunerea ţărilor membre de a limita aceste servicii doar la muncitorii străini angajaţi. În ceea ce privește accesul la învăţământul universitar sau la formare profesională care nu se referă direct la ocuparea forţei de muncă, ţările membre ar putea impune condiţii specifice precum competenţa lingvistică.

Având în vedere că legea adoptată de Parlament marţi a fost deja aprobată de către statele membre, votul PE va încheia procedura legislativă. Odată ce directiva este publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea doi ani pentru a o transpune în legislaţia naţională.

Fricţiunile bilaterale dintre Rusia și Statele Unite au escaladat în ultima lună pe fondul unor probleme mai vechi: scutul antirachetă sau liniile de aprovizionare din Afganistan, și ar putea duce la o nouă criză privind aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Însă Moscova nu urmărește ruperea relaţiilor cu Washingtonul, ci pe cele dintre SUA și Europa, potrivit analiștilor agenţiei de analiză Stratfor.

Liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a prezentat la sfârșitul lunii noiembrie noua strategie de apărare a Rusiei, ocazie cu care a subliniat faptul că ţara sa și-a exercitat „voinţa politică” de a deschide un nou capitol în relaţiile cu SUA si NATO, însă Washingtonul a refuzat oferta. Medvedev se referea în acest caz la faptul că Rusia își schimbase strategia în cazul scutului antirachetă și, în loc să se opună categoric, a propus o schemă de cooperare, bazându-se pe următorul principiu: dacă Iranul și alte ameninţări, și nu Rusia, sunt motivul real pentru extinderea scutului, atunci colaborarea Moscovei ar fi bine primită.

Propunerea aceasta a fost respinsă de SUA și de majoritatea membrilor NATO. Stratfor notează

că există indicii referitoare la îngrijorările Europei Centrale ca urmare a acestui fapt. Mai mult, faptul că SUA începe să cedeze în chestiunea aderării Rusiei la OMC (care a făcut, cu succes, presiuni și asupra Georgiei să nu se mai opună aderării) pentru a putea să trimită provizii în Afganistan prin Rusia (după ce Pakistanul a închis liniile) și, astfel, nu reacţionează mai puternic la agresiunea Rusiei ridică întrebări în rândul europenilor cu privire la intenţia Washingtonului de a își „da” relaţiile cu Europa Centrală la schimb pentru liniile de aprovizionare prin Rusia. Însă în această mișcare, dacă se va exagera, Moscova riscă să creeze o reacţie opusă celei scontate, și anume o unificare unilaterală a SUA cu Europa împotriva Rusiei pe problemele de securitate regională, se precizează în material.

Sursa: karadeniz-press.ro

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS

Sursa: AGERPRES

MITROPOLIA BASARABIEI

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

<MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

PELERINAJ în

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

ARA SFÂNTh

5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nopġi)

în ceea ce privește respectarea drepturilor comunităţii noastre din Serbia, care nu a fost însă resimţită. „Mai mult decât atât, liderii comunităţii românilor continuă să fie anchetaţi de poliţia și de autorităţile de anchetă din Serbia, Biserica încă nu se bucură de tratamentul pe care noi l-am solicitat, așa că, nefiind nici una dintre aceste condiţii îndeplinite, majoritatea membrilor Comisiei a decis să acordam un aviz negativ Acordului”, a spus Viorel Badea. De ani de zile, principalii lideri ai românilor din această parte a Serbiei sunt prigoniţi de autorităţi în încercarea de intimidare în a-și afirma și conserva identitatea naţională.

are cel mai numeros grup din Parlamentul European. Această organizaţie internaţională reunește partidele de orientare creștin-democrată, populară și conservatoare de pe continent.

Amintim că PPCD a aderat la PPE în anul 2005.

P E L E R I N A J E 2012

România se pune în calea spre UE a Serbiei Refuzul constant al Serbiei de a le acorda drepturi românilor timoceni din partea de sud-est a acestei ţări a dus miercuri, 14 decembrie, la o decizie fără precedent în relaţiile bilaterale româno-sârbe. Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat a dat miercuri aviz negativ Acordului de asociere și stabilizare a Serbiei la UE, decizia fiind adoptată, potrivit senatorului Viorel Badea. Motivul invocat de acesta se referă la drepturile etnicilor români din Serbia care nu sunt respectate. Potrivit senatorului PD-L, Viorel Badea, o serie de dezbateri au avut loc, miercuri, în Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat, pe care o prezidează. „În urma consultărilor cu membrii comunităţii românilor din Serbia și a informărilor primite de la instituţiile care se ocupă de problematică am ajuns la concluzia că avizul pentru Acordul de asociere și stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atâta timp cât autorităţile sârbe nu sunt cu adevărat preocupate pentru a readuce o normalitate în ceea ce privește tratamentul aplicat comunităţii de români din Serbia”, a spus Viorel Badea. Senatorul a amintit că au avut loc mai multe reuniuni ale comisiei mixte româno-sârbe în care reprezentanţii autorităţilor române i-au solicitat părţii sârbe o flexibilizare mai mare

la ora actuală președinţia Comisiei Europene, a Consiliului European și a Parlamentului European. Din PPE mai fac parte șaisprezece șefi de state și de guverne din ţările membre ale UE și șase - din afara UE, precum și treisprezece membri ai Comisiei Europene. De asemenea, PPE

PPCD „Noua Generaţie”, și Elena Catâșev, secretar pentru relaţii internaţionale al PPCD. PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic la nivel european, care întrunește în prezent șaptezeci de partidemembre din treizeci și nouă de ţări. Acest grup politic deţine

Muncitorii extracomunitari aflaţi legal în UE vor avea drepturi similare celor ale cetăţenilor europeni

Toate acestea sunt incluse într-o nouă legislaţie, „permisul unic”, votată marţi de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, se arată într-un comunicat. Noua legislaţie va permite lucrătorilor străini să obţină permise de muncă și de ședere printr-o procedură unică.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a-și adapta legislaţia naţională la noile reglementări.

Directiva „permisul unic” vine în completarea altor măsuri privind migraţia legală, precum „cartea albastră”, și este concepută pentru a facilita migraţia necesară pentru a satisface nevoile de pe piaţa muncii din UE. În cadrul dezbaterii de luni, raportoarea în acest dosar, eurodeputata franceză Véronique Mathieu (PPE), a declarat că „directiva privind permisul unic permite un răspuns parţial la criza de forţă de muncă care se profilează la orizont”. „Ea permite, de asemenea, un control al forţei de muncă. Este mai bine să avem o migraţie legală, să dejucăm orice tentativă de fraudă și de migraţie ilegală. În afara faptului că vom simplifica procedurile pentru permisul de rezidenţă și de muncă, permisul unic va permite o bază comună de drepturi pentru lucrătorii din statele terţe și lucrătorii din UE. Ega-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Preô:ȱȱȱȱȱ700 EURO/pers.ȱ(ȱtoateȱtaxeleȱincluse)ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱCopiiiȱ(4ȱȬ10ȱani)ȱ600 EUROȱ Grup:ȱȱȱ20 persoaneȱ Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 5 februarie, ora 17.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 12 februarie, ora 12. ȱ Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul

OrarȱdeȱzborȱTAROMȱ(potȱsurveniȱmodific©ri)ȱ BUCUREkTIȱȱȱ(AeroportulȱHenriȱCoand©):ȱȱȱȱROȱ155ȱȱoraȱ06.00ȱȱȬȱȱTELȱAVIVȱȱȱȱȱoraȱ09.35ȱ TELȱAVIVȱȱȱȱȱȱȱ(AeroportulȱȱBenȱGurionȱ):ȱȱȱȱȱȱȱROȱ154ȱȱoraȱ00.45ȱȱȬȱȱBUCUREkTIȱoraȱ03.45ȱ ȱ

Ziuaȱ1.ȱȱȱȱȱȱChióin©uȱȬȱBucureótiȬTelȱAvivȬHaifaȬCaesareaȬMt.Tabor–CanaȱGalilei–Nazareth Ziuaȱ2.ȱȱȱȱȱȱIordanȱȬȱMt.ȱFericirilorȱ–ȱTabghaȱ–ȱCapernaumȱ–ȱNazarethȱ Ziuaȱ3.ȱȱȱȱȱȱIerihonȱȬȱQumranȱ–ȱMareaȱMoart©ȱȬȱHozevaȱ–ȱIerusalimȱ Ziuaȱ4.ȱȱȱȱȱȱIerusalimȱ–ȱBetleeemȱ Ziuaȱ5,ȱ6.ȱȱIerusalimȱȱȬȱJaffaȱ–ȱTelȱAvivȱ Ziuaȱ7.ȱȱȱȱȱȱTelȱAvivȱȬȱBucureótiȱȬȱChióin©uȱ

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 DECEMBRIE 2011

Punct de vedere

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Guvernarea la derdeluş Acum o săptămână, când interimarul Lupu a anunţat solemn că își înaintează candidatura la funcţia de președinte, am afirmat că șeful statului nu va fi ales pe 16 decembrie și că, cel mai curând, iarăși vom avea alegeri parlamentare anticipate.

Acum suntem și mai îndreptăţiţi să credem că președintele nu va fi ales și criza politică și instituţională va dura încă mult și bine, adică mult și rău, pentru că de doi ani și ceva ni se întâmplă numai lucruri proaste (deși nici până atunci nu era foarte vesel).

Președintele nu va fi ales dintr-un motiv foarte simplu: AIE, insistând pe candidatura lui Lupu, a respins orice dialog cu opoziţia comunistă, respectiv PCRM nu va vota, iar grupul Dodon refuză și el să voteze un candidat AIE. Fără Dodon și fără PCRM, AIE nu are cum să-l aleagă pe Lupu (pentru care nici măcar Godea nu se știe dacă votează) și nici pe un alt reprezentant al alianţei de guvernământ.

O asemenea evoluţie a lucrurilor îi convine de minune premierului Filat. El a făcut totul ca nu cumva comuniștii lui Voronin să se înţeleagă cu democraţii

lui Lupu în privinţa alegerii lui Lupu și, mai ales, instalării unui nou guvern. Vă amintim că după ce Lupu a anunţat că își depune candidatura la funcţia de șef al statului, premierul Filat a spus că PLDM votează pentru acesta doar dacă i se vor oferi garanţii că, după alegerea președintelui, PD nu va coaliza cu PCRM, constituind o nouă majoritate parlamentară și debarcând Guvernul Filat.

Astfel că marţi, 13 decembrie, liderii celor trei formaţiuni de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, au convenit că „toate partidele

din AIE vor semna un acord prin care se angajează să nu facă alianţă cu comuniștii după alegerea președintelui”. În aceste condiţii, este mai mult decât sigur că deputaţii PCRM nu vor vota pentru candidatul AIE. Comuniștii nu au cum să voteze pentru Lupu mai ales după manifestaţiile de protest de duminică, în care au făcut cu ou și oţet guvernarea.

Lupu, cel mai vinovat din toată fauna politică moldovenească Deci, președintele nu va fi ales. Cred că deja este timpul să rostim răspicat numele celui care se face vinovat de această situaţie. Desigur, sunt vinovate toate formaţiunile parlamentare de guvernământ, în primul rând, AIE, dar și comuniștii. Nu sunt fără păcat nici Godea și Dodon, toţi deputaţii sunt responsabili de criza care durează mai bine de doi ani și jumătate. Dar cel mai vinovat este totuși Marian Lupu, care vrea cu orice preţ să devină președinte, chiar cu preţul crizei fără precedent în care a adus o ţară întreagă.

Marian Lupu este personal responsabil de ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova.

Dacă acest personaj ar fi avut măcar puţin bun-simţ și ar fi renunţat la pretenţia de a deveni președinte, atunci Parlamentul

poate ar fi ales pe altcineva și astăzi Republica Moldova nu s-ar fi bălăcit în mocirla în care se află.

Criza politică și consecinţele catastrofale pe care le are aceasta asupra situaţiei economice și sociale nu-i deranjează pe guvernanţii noștri, deși oamenii de rând au ajuns la limita de jos.

Guvernanţilor le arde a glume.

Iată, spre exemplu, premierul Filat își permite să se victimizeze, pretinzând că el ar fi cel care duce tot greul guvernării, iar ceilalţi parteneri de coaliţie, adică Lupu și Ghimpu, doar profită. „Noi câteodată suntem în situaţia unor copii care sunt la datul cu săniuţa de pe derdeluș.

Toţi urcă veseli pe sanie, vin la vale, dar când la deal să ducă sania, PLDM-ul trebuie să ia săniuţa s-o ducă la deal”, a declarat Filat.

Vai, sărmanul premier Filat, s-a înhămat la „săniuţa” AIE și trage la deal ca un cal la arat. Iar Lupu și Ghimpu doar vin veseli la vale.

S-ar putea ca premierul să aibă parţial dreptate atunci când pretinde că el muncește mult, iar Lupu și Ghimpu trândăvesc. Nu că Filat ar fi tare harnic și foarte eficient. Comparaţia făcută de Filat este valabilă din alte considerente. Pur și simplu, atât Lupu, cât și Ghimpu sunt total incapabili de a munci, de a produce ceva, ei sunt buni doar pentru a face demagogie (la Ghimpu am putea adăuga și

glume de prost gust, mojicisme).

Astfel că, în comparaţie cu ei, Filat arată foarte bine, harnic și înţelept. În primăvara anului viitor vom avea, probabil, alegeri parlamentare anticipate (asta dacă parlamentarii nu vor întinde ale-

gerea președintelui încă pe vreo doi ani). Dacă în primăvară vom avea un nou scrutin parlamentar, atunci este sigur că nu se vor schimba predispoziţiile de vot ale electoratului și actualele partide parlamentare vor reintra în Parlament și anul viitor ne vom

Chirtoacă, asul care doarme în mâneca lui Ghimpu Că barca AIE ia apă și în curând va deveni o epavă politică o știe toată lumea. Unii lideri ai AIE chiar o recunosc public. Spre exemplu, capul liberalilor, Mihai Ghimpu, a participat recent la o emisiune radiofonică în care a afirmat că, chiar dacă coaliţia de guvernare se destramă și se compromite, PL va rămâne pe linia de plutire pentru că el are un as în mânecă. Și acest as este chiar nepotul său drept, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. „Vă spun un secret. Este vorba de Dorin Chirtoacă. Dacă AIE se compromite, vreau ca Dorin Chirtoacă să rămână de rezervă. Nu ca să câștige el sau PL, dar ca să câștige cetăţenii Republicii Moldova. El este cel care a deschis calea spre democraţie și o va continua”, a declarat Mihai Ghimpu. Șeful liberalilor crede că nepotul său este salvatorul democraţiei din Republica Moldova.

Ghimpu vorbește de Chirtoacă de parcă acesta ar fi Mesia.

Din păcate, trebuie să constat, deja a câta oară, că sărmanul Mihai Ghimpu a pierdut simţul realităţii, dacă, în general, l-a avut vreodată. Ghimpu putea să spună asemenea nerozii despre nepotul său – salvatorul democraţiei, cu vreo patru ani în urmă, pe când tânărul Dorin era la începutul primului său mandat, când lumea încă nu știa că acesta nu are nici o idee despre modul de administrare a orașului, că este total incompetent în materie de administraţie publică locală. Acum însă aceste lucruri au devenit evidente. Acum toţi știu că Chirtoacă nu e în stare de nimic.

O recunosc chiar și mulţi dintre aliaţii de guvernare ai liberalilor.

Mai rău. Ajuns la cel de-al doilea mandat, Chirtoacă nu doar că nu a învăţat să administreze eficient, cu chiverniseală, orașul, dar s-a transfor-

mat și într-un birocrat lacom, cinic și ipocrit. Doar burta și gușa îi lipsește ca primărașul să se înscrie perfect în șirul demnitarilor și birocraţilor noștri rapaci și corupţi. În rest, toate celelalte vicii Chirtoacă le întrunește cu prisosinţă.

Metamorfoza primarului a devenit extrem de evidentă la ultima sa plimbare prin Piaţa centrală a orașului. Să vedem care este povestea. Însoţit de directorul Întreprinderii Municipale „Piaţa Centrală”, Ion Stratulat, care este și consilier pe lista Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă a început să-i ia la trei parale pe comercianţii care își vindeau marfa în afara perimetrului pieţei. „De ce nu vreţi să vindeţi în piaţă?”, a întrebat primarul în mod ipocrit, de parcă el nu ar ști de ce nu-și vând ţăranii marfa în piaţă. „Nu-s locuri. Locurile sunt de mult vândute acolo. Noi locuri acolo nu avem”, i-au răspuns aceștia. La care primarul le-a trântit următoarea replică: „ Poftim, iaca trecem și acum aţi vedea câte tarabe sunt libere”. De parcă faptul că o tarabă liberă este tot una cu o tarabă la care își poate vinde marfa un ţăran simplu care nu intră în schemele corupte și criminale ale celor care fac legea la Piaţa Centrală.

O ţărancă a încercat să-i explice primarului cum stau lucrurile: „Noi venim de la sat și toate mesele sunt prinse.

Ni se spune că nu se poate, că aici e ocupat. Locuri libere sunt, dar nu ne lasă pe noi să vindem”. Deși directorul Pieţei Centrale, Ion Stratulat, era alături, edilul nu l-a luat la întreări pe acesta de ce ţăranii nu au loc în piaţă, iar tot felul de intermediari, precupeţi care vând produse agricole de import – au.

Mai la vale o doamna a încercat să-i vorbească primarului despre o altă problemă. Și anume despre faptul că în Piaţa Agricolă se vând mai multe măr-

Din înregistrările video, plasate pe internet de Pro TV Chișinău, putem desluși foarte clar cum directorul Întreprinderii Municipale „Piaţa Centrală”, Ion Stratulat, o îmbrâncește cu un gest larg, chiar în faţa presei, a camerelor de luat vederi, pe mătușa care i-a spus primarului general că este matahală.

confrunta cu problema alegerii șefului statului. Starea de blocaj se va menţine. Există o singură soluţie ca lucrul acesta să nu se întâmple: să vină în Parlament alte forţe politice.

Anul 2012 trebuie să ne aducă o schimbare radicală. Iar

schimbarea radicală înseamnă fără comuniști, fără liberali, fără democraţi și fără liberali-democraţi. Acesta trebuie să fie toastul închinat la masa de Anul Nou de cei cărora le pasă și care înţeleg ce se întâmplă în ţara aceasta.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Statistica prostiei – bucuria politicienilor Nemţii mor de ciudă și invidie când se uită peste statisticile moldovenilor, la performanţele, inimaginabile pentru ei, dar atinse de noi.

Nu, cer scuze, la performanţele Guvernului (deloc mioritic, dar foarte pragmatic) de la Chișinău.

furi neagricole, industriale, aproape toate de import, fără a elibera bon de casă, fără nici o evidenţă fiscală. „Dacă e piaţă agricolă, să fie piaţă agricolă, să nu se vândă haine și ce vrei în piaţa ceea”, spunea doamna. Doar că aceste reproșuri au trecut pe lângă urechile lui Chirtoacă, deși ar fi fost corect ca acesta să-l întrebe pe Ion Stratulat, directorul pieţei, cum se face că mărfuri de tot felul, care numai produse agricole crescute de ţăranii noștri nu-s, sunt comercializate în piaţă și, mai ales, fără bon de casă.

Au urmat un șir de reproșuri și acuzaţii perfect întemeiate la adresa primarului. „Nimic nu aţi făcut. Sunteţi a doua oară la putere (al doilea mandat – n.n.), dar nimic nu faceţi, nimic-nimic, pentru lume”, spunea o mătușă.

Alta l-a acuzat pe primar că s-a îmbuibat din funcţia pe care o deţine. „Vorbiţi de cultură? Într-o ţară săracă nu poate să fie cultură, într-o ţară în care lumea e săracă și există doar o mână de oameni bogaţi. Restul sunt toţi săraci”, a spus aceasta. La care Chirtoacă s-a grozăvit, pretinzând că și el e sărac lipit pământului: „De acord, dacă sunt și eu printre cei bogaţi, să dea Dumnezeu și dumneavoastră să aveţi la fel”. Drept răspuns, mătușa i-a spus primarului verde-n ochi: „O, dar de-ar da Domnul să trăiesc ca dumneata măcar în jumătate”.

Primarul, deși are puţin peste 30 de ani, și-a permis să fie porcos și chiar scabros cu niște doamne aflate la o vârstă înaintată. După ce una dintre ele l-a întrebat ce face la Primărie, Chirtoacă a replicat cu răutate, lăsând publicul mască: „Nimic, dorm toată ziua, doamnă.

Nu vreţi să mergeţi cu mine la Primărie să dormim acolo?”. Asta a pus vârf la toate. Echivocurile, vulgaritatea și tenta sexuală din cuvintele lui Chirtoacă arată un stil. Iar stilul, precum știm de la antici, este însuși omul.

O altă doamnă, copleșită de sărăcie și necazurile cotidiene, i-a spus adevărul gol-goluţ despre schemele criminale prin care administraţia municipală și o parte dintre consilieri fac averi în Piaţa Centrală: „Piaţa este ocupată de precupeţi pentru că consilierii iau dijmă de aici. Aveţi bani iacă așa (face un gest arătând cu mâna la gât). Borâţi de atâţia bani”. „Matahală ce ești, iei din gura oamenilor mâncarea. Faceţi doar politică”, l-a mustrat o altă mătușă necăjită. Și încă o replică: „Daţi-ne locuri de muncă, să avem unde munci, că iaca ședem în stradă”.

Deci, această matahală, care a ieșit în

Acum atenţie! Ţineţi-vă bine de scaune … în 10 luni 2011, exporturile din Moldova au crescut cu impresionanta cifră de aproape 52% (51,6%). Trebuie să vă mai spun ceva (dar așa ca să nu audă toţi, că imediat se apucă să facă interpretări greșite, părtinitoare, partinice etc.) – și importurile au crescut cu aproape 40% (38,3%) și au fost în mărime de peste 4 miliarde de dolari, comparativ cu exporturile de numai 1,7 miliarde de dolari.

Dar să revenim la exporturi. Știţi care-i secretul? Jumătate din totalul exporturilor sunt, de fapt, reexporturi – adică 825,8 milioane de dolari. Acum lucrurile parcă sunt mai clare și întrebările dispar, dar și performanţele se topesc. Performanţele devin chiar neperformanţe, deoarece, practic, nu avem producţie și exporturi, adică nu avem economie și valoare adăugată. Ei, acum nemţii pot să doarmă liniștiţi. Și cum spune un bun prieten de-al meu: „Asta nu e tot, e doar o parte! Anul acesta am văzut tone de mere aduse din Polonia și reexportate drept moldovenești.” Hm… Iaca este statistica, iaca nu mai este!!!

Adevăratele performanţe ale moldovenilor sunt, de fapt, în altă parte. Dar, Guvernul și politicienii nu prea doresc să vorbească despre ele. Ce modești mai sunt și conducătorii noștri!!! Dar să le spunem noi! Să ne lăudăm cu ceva!!!

Adevărul care doare Republica Moldova este în top cinci lideri mondiali după volumul remitenţelor raportate la PIB. Date ale Băncii Mondiale arată că, în anul 2010, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă mai mult de 1 miliard 300 de milioane de dolari. Această sumă este de 23,2% raportată la Produsul Intern Brut.

Prima ţară în top este Tadjikistan, cu un volum al remitenţelor de 31% raportat la PIB, după care urmează Lesotho cu aproape 29%. Pe locul trei este Samoa, iar după Moldova, adică pe locul cinci, este o altă ţară din CSI, și anume Kârgâzstan, cu remitenţe de aproape 21% faţă de PIB. Top ţări după remitenţe 1. Tadjikistan – 31% 2. Lesotho – 28,6% 3. Samou – 24,8% 4. Moldova – 23,2% 5. Kârgâzstan – 20,8% Cei mai mulţi bani au fost transferaţi în Moldova de către muncitorii moldoveni din Rusia – aproape 440 milioane de dolari, după care urmează Italia și Ucraina. Aproape 80 milioane de dolari au venit de la moldovenii care muncesc în SUA și circa 60 milioane de dolari de la cei din România.

Piaţa Centrală ca să facă politică, să-și lustruiască imaginea, nu ca să rezolve problemele chișinăuienilor aflaţi la limita disperării, este asul din mâneca lui Ghimpu, care trebuie să ne conducă pe calea spre democraţie.

Culmea este că după ce și-a încheiat marșul deloc glorios prin Piaţa Centrală, Chirtoacă a declarat că „nu a crezut că se poate ajunge la o asemenea situaţie când, în plin centrul orașului, să aibă loc vânzare în asemenea proporţii fără să fie respectate măcar o parte a buchii legii”, având în vedere că se comercializează mărfuri fără aparat de casă, fără evidenţă fiscală. Deci, Chirtoacă este primar deja de mai bine de patru ani și abia acum a ajuns să cunoască ce se întâmplă la doar câteva sute de metri de sediul Primăriei? Oare primarul nu a văzut că artera principală a orașului, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost transformat într-un bâlci, căci în perimetrul dintre străzile Armenească și Tighina se comercializează mărfuri industriale la fel ca în piaţă? Și dacă

primarul a avut nevoie de 4 ani ca să observe aceste ilegalităţi, de câţi ani va avea el nevoie ca să le lichideze?

Probabil că încă patru ani nu-i vor fi de ajuns. Și nici măcar zece. De ce? Simplu.

Gurile rele spun că unele persoane care controlează Piaţa Centrală pun în buzunare, în fiecare zi, câteva milioane de lei. Și, în mod sigur, lucrul acesta nu se face fără știrea și „binecuvântarea” primarului general Chirtoacă. Iar edilul nu-și dă binecuvântarea chiar așa, pe gratis. Trebuie milostivit și el, sărmanul, în cea mai bună tradiţie liberală și „europeană”. Așa că primarul o să lase lucrurile să meargă cum au mai mers, că merg bine pentru el. Poate că până la încheierea mandatului o să mai facă o plimbare-două prin piaţă, să se mai dea încă o dată în spectacol, să se mai războiască cu niște ţărani, chiar cu riscul de a mai fi huiduit și înjurat. Și doar atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

De unde vin banii 1. Rusia – 437 de milioane de dolari 2. Italia – 240 de milioane de dolari 3. Ucraina – 191 de milioane de dolari 4. SUA – 78 de milioane de dolari 5. România – 58 de milioane de dolari Banca Mondială mai arată că peste hotarele ţării lucrează aproape 800 de mii de moldoveni. Cei mai mulţi sunt în Rusia – circa 300 de mii, și în Ucraina – de aproape 170 mii de persoane.

Numărul moldovenilor care muncesc în Italia se apropie de 90 de mii, iar în România sunt aproape 40 de mii de cetăţeni moldoveni. Top cinci al ţărilor unde lucrează moldovenii este încheiat de SUA – cu peste 25 de mii de persoane.

Unde muncesc moldovenii 1. Rusia – 284 de mii de persoane 2. Ucraina – 168 de mii de persoane 3. Italia – 89 de mii de persoane 4. România – 39 de mii de persoane 5. SUA – 25 de mii de persoane Banca Mondială estimează pentru acest an un volum al remitenţilor în Republica Moldova de peste 1,5 miliarde de dolari.

Acestea sunt statisticile, aceasta ne este ţara, aceștia suntem noi, aceștia ne sunt conducătorii, aceasta ne este soarta!!! Poate o schimbăm?

Anatol CÂŞLARU, vox.publika.md

6

16 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

Campanie de învăţare a limbii române pentru minorităţile etnice din Moldova

Cinci centre de învăţământ și predare a limbii române pentru minorităţile etnice vor fi înfiinţate în Republica Moldova. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chișinău și în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.

Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a menţionat joi, 15 decembrie, în timpul unei conferinţe de presă, organizată de Biroul Relaţii Interetnice, că centrele vor oferi servicii de învăţare a limbii române, dar și cursuri de formare pentru cadrele didactice, astfel ca absolvenţii acestora să se poată integra mai ușor în mediul lingvistic și social. Centrele urmează să fie dotate cu utilaj de calcul și video performant, materiale didactice, astfel ca să trezească interesul întregii populaţii pentru studierea limbii române, a specificat Potâng.

Elena Beleacova, director general al BRI, a subliniat că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoașterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum și la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate. Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au beneficiat de un vast program de predare și învăţare a limbii române, desfășurat cu sprijinul financiar al Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Cinci absolvenţi al acestui program au primit joi certificate de cunoaștere a limbii de stat.

Limba română în licee Începând cu anul de studii 2011-2012, în zece licee din Republica Moldova, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor naţionale, sunt predate câteva discipline în limba română. Cele zece licee au fost desemnate de Ministerul Educaţiei, la solicitarea administraţiilor acestora și a părinţilor, în cadrul proiectului „Integrarea socială și lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română”.

Cele zece instituţii implicate în proiect sunt: Liceul „V. Suhomlinski” din Edineţ, Liceul „T. Șevcenko” de la Briceni, liceul „C. Popovici”, Râșcani, liceul „A. Pușkin”, Bălţi, și liceul cu aceeași denumire din Ungheni, Liceul „M. Lomonosov”, Călărași, Liceul „I. Neciui-Leviţki”, Chișinău, Liceul „G. Gaidarji”, Comrat, Liceul „N. Guboglo”, CeadârLunga, și Liceul numărul 2 din Taraclia.

Tatiana Potâng, viceministru al Educaţiei, a ţinut să precizeze că școlile implicate în proiectul-pilot au avut posibilitatea de a selecta clasele, dar și disciplinele care sunt predate în limba română, transmite Moldpres. Acest proiect are menirea de a favoriza crearea unui mediu de comunicare în limba română pentru minorităţile naţionale, care întâmpină dificultăţi în acest sens.

După implementare, rezultatele acestui proiect-pilot vor constitui bazele unei Strategii naţionale de integrare socială și lingvistică a elevilor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, extinderea acestui proiect pe întreg eșantionul de elevi va condiţiona elaborarea, pentru Republica Moldova, a unei noi Concepţii de predare, învăţare și evaluare a limbii române în școlile alolingve și va determina revizuirea Planului-cadru și reconceptualizarea politicii curriculare în domeniu.

Iniţiativa a fost preluată din experienţa unor state europene, dar și din mai multe foste ţări sovietice, precum Georgia sau Letonia.

Potrivit lui Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului Republicii Moldova, în 2010, Guvernul a alocat 90 de mii de lei pentru editarea unor manuale și cărţi utilizate în școlile și grădiniţele pentru minorităţile naţionale.

Sursa: karadeniz-press.ro

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Despre unul din paradoxurile pieţei moldoveneşti de carburanţi În situaţia în care preţurile locale depind preponderent de cele de import, ar fi logic să ne așteptăm ca fluctuaţiile externe să-și găsească o anumită reflecţie și pe piaţa internă. Nu și în cazul pieţei moldovenești de carburanţi. Astfel, deși preţurile de import formează circa 55%-60% din preţul final la benzină și motorină, companiile petroliere autohtone ezită să ajusteze preţurile locale la variaţiile preţurilor externe. Prin urmare, în pofida multiplelor episoade de ieftinire a cotaţiilor bursiere și de apreciere a monedei naţionale, din luna mai și până în prezent, preţurile locale la benzină și motorină au rămas neschimbate. Situaţia pare și mai bizară dacă o comparăm cu cea din România – principalul furnizor de carburanţi în Moldova – unde companiile ajustează preţurile de câteva ori pe lună. În cadrul acestei scurte analize vom încerca să găsim explicaţia acestui paradox, să identificăm beneficiarii și perdanţii, precum și să schiţăm posibilele soluţii care ar trebui întreprinse de decidenţii de politici.

Costurile de oportunitate ale unui cadru concurenţial şi regulator deficient Vizualizarea grafică a fluctuaţiilor preţului la benzină în Moldova și România pe parcursul anului curent ne permite să înţelegem mai bine gravitatea problemei pe care o abordăm.

Astfel, pe lângă faptul că, per ansamblu, preţurile în Moldova par mult mai rigide, există și diferenţe vizibile între ajustările făcute în perioade de ieftinire și scumpire. Spre exemplu, în primele 5 luni din 2011, când carburanţii s-au scumpit pe plan regional, companiile petroliere moldovenești nu au ezitat să mărească preţurile interne cu 11% la benzină și 18% la motorină. Însă în a doua jumătate a anului curent, în pofida perioadelor de apreciere a monedei naţionale și de ieftinire a carburanţilor la bursele regionale, preţurile locale au rămas neschimbate. Acest comportament asimetric al companiilor petroliere din Moldova persistă pe parcursul ultimilor ani, fapt ce a fost demonstrat anterior

de către EXPERT-GRUP, prin intermediul unui simplu model econometric.

Cauzele principale ale acestei rigidităţi a preţurilor derivă din carenţele cadrului concurenţial și regulator a pieţei moldovenești de carburanţi. Astfel, principalele probleme ţin de: - Nivelul înalt de concentrare a pieţei. Două companii controlează peste jumătate din importurile de benzină (Lukoil Moldova și Petrom Moldova) și motorină (Lukoil Moldova și Tirex-Petrol). Este evident că, în asemenea situaţie, probabilitatea unor aranjamente necompetitive între participanţii pieţei este foarte înaltă. Drept dovadă este faptul că ajustările de preţ sunt efectuate, practic, simultan, iar preţurile de la panou sunt identice (cu excepţia companiei Bemol, care beneficiază de facilităţi fiscale).

- Existenţa unor bariere pentru intrarea pe piaţă a noilor jucători. Nivelul înalt de concentrare a pieţei mai este explicat și de cadrul regulator. Astfel, conform Legii nr. 461-XV cu privire la piaţa produselor petroliere, pentru obţinerea licenţei pentru import și comerţ cu ridicata, compania trebuie să deţină

spaţii de depozitare de minim 5 mii de metri cubi (echivalent cu circa 100 vagoane de tren) și să posede un capital statutar de minim 8 milioane de lei. În acest fel, legislaţia protejează poziţia de piaţă a companiilor mari, pentru care cerinţele impuse nu reprezintă o problemă, în timp ce pentru companiile mai mici acestea sunt exagerate.

Prin urmare, companiile mai mici activează, în mare parte, în baza licenţei pentru comerţ cu amănuntul, care interzice importul și comerţul cu ridicata. Mai mult decât atât, cadrul regulator obligă comercianţii cu amănuntul să achiziţioneze produsele petroliere numai (!) de la importatori, care, de regulă, sunt companii mari. Având în vedere faptul că importatorii activează inclusiv pe segmentul de comerţ cu amănuntul, este creată situaţia în care companiile care nu deţin licenţă de import sunt obligate să se aprovizioneze de la concurenţii săi. Prin urmare, activitatea companiilor mici este vădit restricţionată de către cadrul regulator, acestea fiind discriminate în raport cu companiile mari.

- Preavizarea modificărilor de preţuri. Metodologia privind formarea preţurilor prevede o perioadă de minim 3 zile în care companiile trebuie să notifice ANRE și să prezinte calcule privind noile preţuri pentru a obţine aprobarea organului de reglementare. Aceasta frânează esenţial procesul de ajustare a preţurilor locale, datorită perioadei dintre necesitatea reală a ajustării și aprobarea organului de reglementare. Totodată, aceasta poate servi drept pârghie de influenţă politică asupra companiilor petroliere în anumite perioade de timp. Spre exemplu, în perioadele electorale sau în ajunul lucrărilor sezoniere agricole organul de reglementare ar putea fi tentat să refuze sau să amâne pentru o anumită perioadă de timp cererile companiilor petroliere de majorare a preţurilor.

- Stocurile. Metoda de plafonare a ratei de rentabilitate predispune companiile să acumuleze stocuri mai mari, luând în calcul faptul că cheltuielile aferente întreţinerii acestora sunt deductibile. Prin urmare, scumpirea/ieftinirea carburanţilor la burse vine cu o întârziere

mai mare, până nu se epuizează stocurile procurate la preţurile vechi. Acest factor este amplificat și de faptul că companiile petroliere moldovenești, datorită producerii interne infime, sunt dublu dependente de stocurile proprii și de cele ale partenerilor externi, fapt ce, la fel, se transpune printr-o ajustare de preţ mai lentă.

Cine sunt perdanţii şi cine sunt beneficiarii?

Această rigiditate a preţurilor la carburanţi, asociată cu o ajustare asimetrică a preţurilor locale la cele externe, permite companiilor petroliere, în anumite perioade de timp, să acumuleze supraprofituri. Astfel, pe parcursul anului curent au existat cel puţin două astfel de perioade. Prin urmare, este absolut evident faptul că principalii beneficiari ai acestei situaţii sunt companiile petroliere.

Acestea acumulează surplusuri din contul consumatorilor care, de cele mai multe ori, sunt nevoiţi să plătească preţuri nejustificat de înalte. Spre exemplu, deși preţul final la benzină în Moldova este net inferior celor din UE, preţul fără impozite este practic la nivelul mediei din UE și chiar superior sau similar cu multe state net importatoare de produse petroliere (ex: Luxemburg, Irlanda, Slovenia, Letonia, Malta). Totodată, aceasta afectează și nivelul general al preţurilor producătorilor locali

care folosesc masiv carburanţii în procesul de producţie și distribuţie și, prin urmare, afectează competitivitatea prin preţ a acestora.

Un alt beneficiar important este statul, pentru care nivelul nejustificat de înalt al preţurilor nu face decât să aducă acumulări mai mari la buget. Astfel, încasările din TVA și accize în urma comercializării benzinei, motorinei și a gazului lichefiat, în 2010, au constituit aproximativ circa 10% din veniturile totale și 13,5% din veniturile fiscale la Bugetul de Stat.

Să nu uităm însă că aplicarea unui preţ nejustificat de mare implică nu doar surplusuri pentru producător și pierderi pentru cumpărător, dar și importante costuri pentru economie în general.

Ce urmează de făcut?

Rigiditatea preţurilor locale la carburanţi este un simptom clar al unui cadru concurenţial și regulator deficient, dar și servește drept o sursă importantă de costuri pentru economie.

Prioritatea de bază a decidenţilor de politici ar trebui să fie liberalizarea deplină a pieţei prin demontarea barierelor de intrare pe piaţă și a altor forme de reglementare redundantă, precum și ameliorarea concurenţei dintre participanţi. În acest sens, pe termen scurt sunt necesare cel puţin următoarele acţiuni:

- Modificarea articolului 13 din Legea privind piaţa produselor petroliere prin eliminarea cerinţelor ca compania să deţină depozite petroliere în volum de minim 5 mii de metri cubi și a unui capital propriu de minim 8 milioane de lei pentru obţinerea licenţei de import și comercializare cu ridicata a benzinei și motorinei.

- Modificarea punctului 5 din Regulamentul cu privire la comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere în sensul eliminării obligativităţii comercianţilor cu amănuntul să achiziţioneze cu ridicata produse petroliere numai de la importatori.

- Stabilirea unui singur tip de licenţă pentru comerţul cu amănuntul și ridicata a produselor petroliere. Astfel, vor fi eliminate cazurile de discriminare prin care importatorii și comercianţii cu ridicata au dreptul și la comerţ cu amănuntul, iar cei cu amănuntul nu au dreptul la comerţul cu ridicata.

- Simplificarea formulei de calcul a preţurilor de comercializare a produselor petroliere pentru a asigura transparenţa formării preţurilor.

- Excluderea punctului 4.8 din Metodologia aplicării și calculării preţurilor la produsele petroliere, conform căreia, companiile trebuie să notifice ANRE înainte de punere în aplicare a noilor preţuri.

Adrian LUPUŞOR Sursa: expert-grup.org

Maria Bieşu, „vocea de aur” a Republicii Moldova, are o pensie de doar 1800 de lei Un grup de oameni de cultură, membri ai Uniunii Muzicienilor din Moldova (UMM), le-au adresat o petiţie președintelui interimar Marian Lupu și premierului Vladimir Filat, prin care le solicită conferirea numelui „MARIA BIEȘU” Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinău, cu ocazia împlinirii, pe 24 aprilie 2012, a 50 de ani de creaţie artistică a cunoscutei interprete.

De asemenea, artiștii își exprimă indignarea faţă de faptul că, deși și-a slujit ţara cu devotament, promovând Republica Moldova în lumea întreagă, ajunsă la bătrâneţe, Maria Bieșu beneficiază de o pensie mizeră de doar 1 843 de lei. Vă prezentăm mai jos textul Adresării:

ADRESARE Mult stimate domnule Marian LUPU, Președinte interimar al Republicii Moldova, președinte al Parlamentului Mult stimate domnule Vlad FILAT, Prim-ministru al Republicii Moldova Noi, membrii Consiliului de conducere al Uniunii Muzicienilor din Moldova, în ședinţa deschisă din 7 decembrie 2011, cu participarea personalităţilor marcante din domeniu, considerăm că Teatrul de Operă și Balet a atins un înalt nivel artistic, fiind recunoscut și peste hotarele Moldovei, în mare parte datorită Mariei Bieșu. Aportul Mariei Bieșu în cultura ţării noastre este de neevaluat, fapt care a determinat multe scrisori și adresări atât a oamenilor de cultură, cât și a oamenilor de rând în presă și la UMM. Ţinem să vă aducem la cunoștinţă că, la 24 aprilie 2012, se împlinesc 50 de ani de când pe bolta operei universale s-a aprins o stea, lumina căreia a fost văzută pe toate meridianele globului. Numele ei este Maria Bieșu.

Specialiștii o apreciază ca fiind una dintre cele mai celebre voci ale secolului XX (și nu numai), voce de o frumuseţe rară, de o nuanţă și un timbru cu valoare de unică, nemaiîntâlnit pe scenele operei mondiale. Cea mai bună Cio-Cio-San din lume, laureată a concursului „P. I. Ceaikovski” etc., ea a fost invitată, de-a lungul timpului, să evolueze pentru

cele mai prestigioase teatre lirice din lume, inclusiv la Teatrul „Bolșoi” din Moscova și la „Metropolitan” din New York. Maria Bieșu însă a preferat să cânte pe scena teatrului care a lansat-o, nu s-a lăsat dusă în ispită

de a fi inclusiv remunerată pe potriva talentului. A cântat aici, la Chișinău, pentru poporul său. Festivalul „Invită Maria Bieșu”, ajuns la a XX-a ediţie, contribuie la intensificarea procesului de eurointegrare.

Astăzi, inegalabila noastră Maria Bieșu are o pensie de 1 843 de lei. Acest fapt este incalificabil și trezește indignarea admiratorilor acestei voci divine, prietenilor din străinătate a ilustrei cântăreţe.

Această pensie nu-i asigură nicidecum condiţii de existenţă. Atribuirea numelui „Maria BIEȘU” Teatrului de Operă și Balet, va compensa cel puţin moral umilinţa în care s-a pomenit primadona. Suntem convinși: conferirea numelui de „MARIA BIEȘU” teatrului căruia Domnia Sa i-a slujit cu strălucire și devotament o jumătate de secol, este firească și binevenită. Prin acest gest avem posibilitatea de a ne manifesta stima și recunoștinţa faţă de unul din cele mai viguroase talente pe care le-am avut și le avem. Consiliul de conducere al UMM și toţi participanţii la ședinţă susţin unanim această propunere și insistă ferm ca Teatrului de Operă și Balet să-i fie conferit numele „MARIA BIEȘU”. În numele Consiliului de Conducere, vicepreşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova, Om Emerit, Parascovia BERGHIE

IURIE GOTIŞAN:

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS

„Nivelul evaziunii fiscale depăşeşte 10 la sută din PIB” Datele Biroului Naţional de Statistică din Moldova arată că, în luna octombrie, câștigul salarial mediu a crescut, în general, cu aproximativ 10 la sută faţă de acum un an, deci, cel puţin în statistici viaţa moldovenilor ar trebui să fie mai bună. Guvernul, ca peste tot în lume în aceste momente de criză financiară, caută să impună impozite mai mari pentru cei cu mai multă dare de mână. Despre acest subiect a stat de vorbă jurnalista de la postul de radio Europa Liberă, Valentina Ursu, cu analistul economic Iurie Gotișan.

- Fără îndoială că cei înstăriţi trebuie să plătească mai mult și asta indiferent dacă aceștia au sau nu venituri la vedere. Însă pentru

asta ar fi bine să fie stabilite reguli transparente de joc. Or, mecanismele de impozitare indirectă specificate în noua politică fiscală nu prea indică o claritate adecvată. În plus, probabil, ar trebui să existe, de exemplu, un plafon anume de la care să se pornească proceduri legale de impozitare a celor cu venituri mari și foarte mari. Din câte îmi amintesc, în proiectul prezentat Parlamentului plafonul este de 300 de mii de lei. Totuși, cred că 500 sau 600 de mii de lei ar fi o sumă mai potrivită, sau două-trei trepte de impozitare.

Moldova nu înseamnă 5 sau 6 mii de lei pe lună, sau suma pe care aţi specificat-o. De fapt, nu sunt bogaţi oamenii care trăiesc doar din salariu, cu puţine excepţii. De aceea, este nevoie de generalizarea declaraţiilor de venit și avere. Astfel se pot evidenţia sau identifica cei cu venituri mici, dar cu averi mari, ar trebui și ei impozitaţi pe măsură.

Polarizarea societăţii o spune de la sine, spre exemplu, or, unele analize calitative sau subiective arată că peste 80 la sută dintre cetăţeni o duc destul de rău, pe când vreo 10 la sută exagerat de bine.

- Campania „Avere la vedere” nu ne-a spus foarte clar totuși câţi oameni bogaţi există în Republica Moldova. O persoană cu venituri de 15-20 de mii de lei este neapărat un om bogat?

- Este nevoie să colectăm mai mult, și acest lucru este posibil prin taxarea suplimentară a averilor mari. Cu siguranţă, bogăţia în

- Cei care se împotrivesc taxării bogaţilor argumentează că aceasta ar putea să ducă la deteriorarea mediului de afaceri, la stoparea investiţiilor. Ar avea impact negativ?

- Nu cred că este adevărat, nivelul evaziunii fiscale la noi este extrem de mare, de peste 10 la sută din Produsul Intern Brut. Mai mult,

MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

MOLDOVA úi ARDEALUL DrumeôieȱînȱCeahl©uȱ–ȱmunteleȱsfântȱalȱromânilor 6-8 ianuarie 2012 (3 zile/3 nopġi)

Plecarea din Chiûinću : Joi, 5 ianuarie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 8 ianuarie, ora 23.

Traseu:ȱChióin©uȬIaóiȬPetruȱVod©ȬDur©uȬBicazȬLaculȱRoóuȬPâng©raôiȬBistriôaȬPiatraȱNeamôȬChióin©u.ȱȱ

chiar autorităţile au declarat că în jur 50 la sută din economia ţării este în subteran, adică jumătate din sistemul economic este nefiscalizat.

Or, sincer vorbind eu nu cunosc o altă ţară unde ar exista un număr atât de mare al mașinilor de lux, a caselor rezidenţiale, care apar ca ciupercile după ploaie ș.a.m.d.

Avem un stat captiv, prizonier al unor elite, care deseori deturnează resursele publice în scopuri proprii.

- Taxele și impozitele mai mari ar putea deveni însă o nouă modalitate de a tăia pe altă cale din beneficiile sociale ori a crește costul de întreţinere a micilor întreprinzători. Ce măsuri ar trebui să fie întreprinse?

- O soluţie ideală în acest sens ar fi introducerea unui sistem informatic unic, care ar putea colecta în timp real informaţiile despre venit, avere, loc de muncă, ajutoare etc., adică la nivel de individ și să fie corelate aceste date. Fiindcă alternativa la creșterea veniturilor este doar cercul vicios al tăierii cheltuielilor.

Nu putem ajunge la zero procente cheltuieli, fiindcă asta ne dezbină ca stat. Oricum, cheltuielile de protecţie socială la noi sunt 50 la sută din media europeană, ca procent în Produsul Intern Brut. După cum am mai spus, bogaţii trebuie să plătească mai mult. E nevoie doar de voinţă politică și de capacitate managerială la Ministerul de Finanţe, dar de putut se poate.

Sursa: europalibera.org

Ziua 1, Vineri, 6 ianuarie IAúI în nocturnć pe jos pe traseul: Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui útefan cel Mare ûi Sfânt, Mćn. Sf.Trei Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, unde se aflć moaûtele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, PiaŖa Unirii, monumentul LibertćŖii, Mćn.Sihćstria: Sf.Liturghie, Chilia ûi Mormântul pćrinŖilor Cleopa Ilie ûi Ionichie Bćlan. Mćn.Sihla (peûtera Sf.Teodora de la Sihla) ûi/sau Schitul Sf.Daniil Sihastrul Urcare/coborâre pe jos în munŖi Mćn.Secu, Mćn.Petru Vodć: Vecernia, sfaturi duhovniceûti de la pćrintele Iustin Pârvu. Cazare: Durću.

Ziua 2, Sâmbćtć, 7 ianuarie Mćn.Durću: Sf. Liturghie, icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, pe jos spre Cascada Duruitoarea 30m, Mćn.Ceahlću: Urcare/coborâre pe jos în munŖii Ceahlću spre vârfurile Toaca ûi Panaghia (1905m alt.) cu un popas la cabanele Fântanele (1100 m alt.) ûi Dochia, Mćn.Durću: participare la Vecernie. Cazare: Durću.

Ziua 3, Duminicć, 8 ianuarie Lacul ûi Barajul Izvorul Muntelui (trecerea pe jos a barajului). Lacul Roûu, Cheile Bicazului (coborâre pe jos cu trecere prin tunel).. Mćn.PângćraŖi Sf. Liturghie ûi/sau Mćn.

BistriŖa: Icoana fćcćtoare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul ûi mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun. Piatra NeamŖ: urcare în munŖi cu telegondola, Biserica Sf.Ioan ûi Turnul lui útefan cel Mare ûi/sau Biserica Sf.Treime. Program liber în oraû 1 orć; (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.mdȱ

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 DECEMBRIE 2011

Reportaj

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

OAMENI DE LÂNGĂ NOI

Povestea unui tânăr cu dizabilităţi, părăsit de mamă şi uitat de autorităţi Abandonat de cei apropiaţi, un tânăr cu dizabilităţi, absolvent al şcolii-internat din oraşul Hânceşti, urma să-şi petreacă restul vieţii la un azil de bătrâni Drama lui Petru Curmaniţchi a început încă pe când era un prunc neajutorat, după ce mama sa l-a abandonat la maternitatea unde l-a adus pe lume. A crescut la școalainternat pentru copii cu dizabilităţi din Hâncești, care i-a fost și casă, și masă, până s-a făcut mare. Petru suferă de o disfuncţie locomotorie la piciorul drept, în rest este un tânăr integru la minte și bineeducat. A absolvit cursurile gimnaziale la internatul din Hâncești acum circa patru ani. După absolvirea studiilor, școala-internat nu mai putea să-l întreţină, iar Petru urma să părăsească instituţia. În lipsa unor programe de stat eficiente de reintegrare în societate a copiilor orfani cu dizabilităţi, administraţia școlii a fost pusă în faţa unei situaţii extrem de grea: să-l oblige să părăsească internatul, fără a avea posibilitatea de a-i oferi vreo oportunitate. Nefiind în stare să arunce în stradă un copil singur și neajutorat, direcţia instituţiei a continuat să-l întreţină și să-l găzduiască. Astfel, Petru a locuit, contrar regulamentului instituţiei, încă o perioadă de trei ani la școala-internat...

După o tentativă eșuată de a integra tânărul în familia sa biologică, Petru urma să fie transferat să locuiască la un azil de bătrâni. Situaţia băiatului a marcat-o profund pe o fostă învăţătoare de a sa de la internatul din Hâncești, care nu a fost în stare să-l abandoneze. Astfel, Petru a ajuns să locuiască la un Centru de asistenţă socială din satul Pogănești, Hâncești, unde, după cum spune chiar el, nu-i lipsește nimic…

„Nu ţin mânie pe mama mea, Dumnezeu cu ea” Petru ne-a povestit că a vorbit o singură dată cu mama sa, dar nu s-au înţeles, pentru că ea îi vorbea în găgăuză și în rusă, iar el nu înţelege aceste limbi.

De asemenea, el spune că nu-i

supărat pe ea pentru faptul că l-a abandonat. „Am stat la școală trei ani după ce am terminat studiile.

Nu am avut ce face, pentru că părinţii s-au lepădat de mine.

Directoarea a fost foarte bună cu mine și mi-a permis să mai stau acolo. După aceea, m-au adus aici. Aici ajut și eu cu ce pot: aduc

lemne de foc, mătur câte o dată, mai ajut pe la bucătărie. În rest ascult muzică, privesc televizorul. Le mulţumesc oamenilor de aici că m-au adus la acest centru și că au grijă de mine. Dacă nu ar fi fost ei, m-ar fi trimis la o casă de bătrâni, și acolo nu e bine.

Lumea spune că acolo nu e bine.

Părinţii m-au părăsit la naștere.

Am fost nu demult cu doamna primar acasă și nu vor să mă accepte pentru că am tată de al doilea și el a zis că dacă mama mă primește acasă, se desparte de ea și îi ia și copiii. Și mama nu vrea să rămână singură și s-a lepădat de mine.

Ea a vorbit atunci cu mine, însă eu nu am înţeles ce spune, pentru că vorbește doar în găgăuză și în rusă, iar eu nu înţeleg aceste limbi. Eu am vrut să mă întorc acasă la părinţii mei, dar n-am avut ce să fac. Nu sunt supărat pe mama mea, să răspundă pentru păcatele ei. Eu nu ţin mânie, Dumnezeu cu ea”, a concluzionat băiatul.

„L-am dus la mama lui, dar ea s-a lepădat a doua oară de el” Anastasia Hatmanu este fost cadru didactic la școala-internat din Hâncești, iar în momentul

de faţă ocupă funcţia de primar al satului Pogănești din același raion. Tot ea este cea care a reușit să deschidă în Pogănești, acum un an, cu sprijinul financiar al unui cetăţean elveţian de origine germană, un centru de asistenţă socială pentru copiii sărmani și bătrânii neajutoraţi, cărora le oferă zilnic de mâncare.

Recent, cu aproximativ o lună în urmă, la iniţiativa Anastasiei Hatmanu, un centru similar a fost deschis și în satul vecin, Cioara. Îl cunoaște pe Petru de mic, de când încă învăţa la școală.

Astăzi a ajuns să fie pentru el ca o a doua sa mamă. „Pe perioada cât am lucrat la școala-internat din orașul Hâncești, am cunoscut mai multe istorii care m-au marcat profund. Preocuparea noastră a fost reintegrarea copiilor în familiile lor biologice, lucru ce nu întotdeauna ne reușea. Eu am fost și în funcţia electivă de membru al comitetului sindical de la școala-internat și, împreună cu asistentul social de la această instituţie, am fost la familia lui Petru Curmaniţchi, în raionul Ceadâr-Lunga, satul Chiriet-Lunga, cu intenţia de a integra acest copil în familia lui biologică. El are mamă care locuiește împreună cu soţul ei. Pe ta-

tăl său biologic nu-l cunoaștem.

Prin intermediul Registrului de evidenţă a elevilor, am aflat că mama lui trăiește și am reușit să o găsim”, și-a început povestirea primarul satului Pogănești, Anastasia Hatmanu. „Petru a fost abandonat la maternitate și a crescut la școala-internat. Când a absolvit cursul gimnazial, trebuia să plece de la școală. Noi, aflând că are mamă, am mers în satul respectiv și am încercat să-l integrăm în familia lui. Am găsit-o pe mama lui în câmp, la strâns porumb, am stat mult de vorbă cu ea. Petru era cu noi. I-am arătat mamei băiatul, i-am spus că este un copil drăguţ, deștept, cuminte, bineeducat. Mama lui este de origine găgăuză, vorbea când în rusă, când în găgăuză.

Ne-a spus că nu are cum să-l primească deoarece s-a recăsătorit și actualul său soţ nu-i permite să-l ia acasă. Am încercat să o convingem că el poate să-i fie de ajutor, însă ea nu a vrut să asculte. Petrică a văzut dintr-o parte că eu discut cu mama lui în contradictoriu, s-a coborât din mașină, s-a apropiat de mine și mi-a șoptit că nu-i nevoie să insist, dacă mama lui nu-l vrea, și că este dispus să se întoarcă înapoi la școală. El nu știa că noi nu mai avem dreptul să-l ţinem

Anastasia Hatmanu și Petru Curmaniţchi la școala-internat și că suntem nevoiţi să-l integrăm în altă parte. Mama lui, cu care Petrică seamănă extrem de mult, nici nu a vrut să vorbească cu el. Ne-a zis că nu avea nevoie de el și că nu degeaba l-a abandonat la maternitate. Când ne întorceam

înapoi cu mașina, Petrică era foarte trist și abătut. Această situaţie m-a sensibilizat profund și m-am gândit că aș putea face ceva pentru el. Și am vorbit cu partenerul nostru din Elveţia care finanţează Centrul social și i-am cerut permisiunea să-l

luăm pe băiat să trăiască aici”, ne-a povestit doamna primar.

Potrivit ei, Petru s-a acomodat destul de repede la noua sa casă, se înţelege bine cu personalul de la Centru și este de mare ajutor la gospodărie.

Olga CUŞNIR, pentru FLUX

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii din Pogăneşti

O pereche de mănuşi – cadoul la care visează un copil din satul Cioara La „Casa Angela” din Cioara am ajuns exact în momentul când personalul descărca proviziile necesare pentru pregătirea hranei. Vedem o casă bătrânească recent renovată în care sunt amenajate două camere: în una se gătește mâncarea, în cealaltă iau masa doi copii micuţi. „Avem în îngrijirea noastră 15 bătrâni și 15 copii. La o parte dintre acești bătrâni le ducem mâncarea acasă, de zi, pentru că sunt bolnavi, stau la pat și nu se pot deplasa singuri. Este vorba de niște oameni singuri care au rămas fără nici un ajutor și care nu sunt în stare nici să se hrănească. Alţii, care se pot deplasa, vin singuri aici și mănâncă. Copiii cărora le oferim mâncare sunt, de asemenea, sărmani, fie orfani, fie din familii numeroase care o duc greu. Vin aici după ore și

iau prânzul”, ne-a spus Tamara Laur, care, împreună cu o altă femeie din sat, Nadejda Raţă, este responsabilă de distribuirea mâncării pe la casele bătrânilor.

Natalia Golban, care gătește mâncarea pentru cele 30 de persoane, ne-a spus că, deși această muncă nu este ușoară, este satisfăcută de ceea ce face. „În fiecare zi, le pregătesc câte două feluri de mâncare. Astăzi avem borș cu varză, iar la felul doi – hrișcă cu sos și pește prăjit”, ne spune femeia.

Vrea să devină bucătar când va creşte mare, ca să nu mai ducă lipsă de mâncare Îi întrebăm pe cei doi copii dacă le-a plăcut mâncarea. Emoţionaţi, aceștia dau afirmativ din cap. Îi cheamă Sergiu și Ileana și ambii sunt în clasa I. „Îl întrebăm pe Sergiu ce își dorește să devină când va crește

Tamara Laur mare. „Bucătar”, ne răspunde el cu voce stinsă. Îl întrebăm dacă îl așteaptă pe Moș Crăciun și ce și-ar dori să-i aducă. Se uită neîncrezător la noi și răspunde timid: „Vreau să-mi aducă mănuși”.

Centrul „Casa Angela” din Cioara este parte a aceluiași proiect din care face parte și „Casa Diana” din Pogănești și a fost deschis un an mai târziu. Ambele centre sunt susţinute

Natalia Golban financiar de doi cetăţeni elveţieni de origine germană, Ludolf și Sibylle von Usslar, care investesc anual pentru întreţinerea lor câte 3 000 de euro.

Autorităţile, surde şi mute la durerea propriilor cetăţeni Coordonatoarea proiectului, primarul din Pogănești, Anastasia Hatmanu, ne-a spus că a selectat

persoanele care beneficiază de hrană împreună cu asistentul social, directorul școlii, directoarea grădiniţei și cu oamenii din sat care cunosc mai bine situaţia acestor oameni. „I-am selectat în funcţie de gradul de vulnerabilitate. Copiii care beneficiază de ajutor sunt cei din familii monoparentale, avem și doi copii orfani de ambii părinţi”, ne-a explicat Anastasia Hatmanu. Tot ea ne spune că, deși a făcut numeroase demersuri către autorităţile raionale și centrale, cerându-le să contribuie și ele cu vreun ajutor, astfel încât numărul beneficiarilor de hrană gratuită să poată fi mărit, nu a primit nici un răspuns până în momentul de faţă. „Proiectul nostru are ca scop și apropierea dintre generaţii, adică să-i învăţăm pe copii să fie deschiși și toleranţi în raport cu bătrânii, să-i ajute, să conștientizeze că bătrânii au nevoie de ajutorul celor tineri, iar tinerii să înveţe din experienţa

celor mai în vârstă. Ne-am propus ca acești copii care provin din familii nevoiașe să înţeleagă că există situaţii mult mai complicate decât ale lor. De asemenea, îi antrenăm în diverse activităţi după puterile lor, de exemplu, anul acesta am strâns, împreună cu copiii, flori de mușeţel și măcieș, pentru ceaiul pe care tot lor li-l preparăm. În curtea Centrului din Pogănești avem o mică grădină, unde am sădit cartofi, morcovi, iar copiii s-au implicat și ei, lucrând după puterile lor. Tot copiii sunt cei care îngrijesc florile din curte. Acest Centru este foarte necesar pentru comunitatea noastră. Chiar recent, niște persoane pe care le-am ajutat ne-au spus că dacă nu erau prânzurile noastre, ei riscau să moară de foame iarna trecută. Sunt persoane care vin singure la noi și iau masa.

Aceștia sunt cei care se pot deplasa. Celor care nu se pot deplasa le ducem prânzul acasă”, ne-a spus primarul.

Doi medici şi o asistentă medicală la 1 700 de persoane Anastasia Hatmanu ne mai spune că și-ar dori foarte mult să extindă aceste centre, astfel încât, pe lângă hrana pe care le-o oferă, să le poată acorda oamenilor și unele servicii medicale. „Pe viitor, mă gândesc să extindem acest Centru, astfel încât să putem acorda și servicii medicale. Însă pentru acest lucru e nevoie să-l amenajăm, să procurăm echipament corespunzător, avem nevoie de specialiști, pentru că ne confruntăm cu o mare criză de specialiști în domeniul sănătăţii. În momentul de faţă avem doar doi medici și o asistentă medicală care fac faţă cu greu la 1700 de persoane. Și bineînţeles că și serviciile medicale lasă de dorit, iar primul centru medical specializat se află la 55 de km distanţă de Pogănești, în satul Cărpineni”, ne-a mai explicat doamna primar.

Olga CUŞNIR, pentru FLUX

8

16 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

IN MEMORIAM LEONIDA LARI

16 decembrie

„Poeta care a contribuit la renaşterea naţională în Republica Moldova şi la democratizarea şi europenizarea României”

Evenimente 1554: Wilno (Polonia): Este parafat “Tratatul de alianță și de pace eternă” între Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei, și Sigismund al II–lea August, regele Poloniei 1607: Lupte pentru domnia Moldovei între fiii lui Ieremia Movilă și Simion Movilă. În lupta de la Ștefănești, în 16 decembrie, Constantin Movilă l–a înfrânt pe vărul său Mihailaș, cucerind tronul Moldovei 1653: Oliver Cromwell devine Lord protector al Angliei, Scoției și Irlandei (până în 1658) 1773: În provincia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniști distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcături de ceai. Evenimentul, cunoscut ca Boston Tea Party, devine una din scânteile Revoluției americane (1776-1784) 1811: În New Madrid, din Missouri, SUA, are loc primul cutremur dintr-o serie lungă de cutremure severe 1848: Adunarea fruntașilor români transilvăneni la Sibiu, unde se adoptă o petiție națională prin care se protestează împotriva “unirii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848 1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918 și 1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pământ ce au fost împărțite țăranilor, modificându–se astfel structura proprietății în noua Românie) 1920: Unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istorie a avut loc în provincia chineză Gansu. Numărul persoanelor decedate s-a ridicat la 200.000 1938: Este înființat Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II–lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un decret–lege cerea tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze jurământ de credință regelui 1944: Al Doilea Război Mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: “Ofensiva din Ardeni” 1945: Moscova. Conferința miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA și Marii Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ, precum și organizarea de alegeri libere 1970: A avut loc premiera filmului “Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public (protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal) 1989: Timișoara. De la nemulțumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timișorenii se strâng în Piața Catedralei. În noaptea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine 2000: Colin Powell a devenit primul secretar de stat afro-american din istoria SUA

Nașteri 1485: Catherine de Aragon, regină a Angliei (d. 1536) 1770: Ludwig van Beethoven, compozitor german (d. 1827) 1775: Jane Austen, scriitoare engleză (d. 1817) 1790: Regele Leopold I al Belgiei (d. 1865) 1804: Victor Buniakovski, matematician rus (d.

1889) 1866: Vasili Kandinski, pictor rus (d. 1944) 1888: Alexandru I al Iugoslaviei (1929-1934) (d. 1934) 1902: Rafael Alberti, scriitor spaniol (d. 1999) 1917: Arthur C. Clarke, scriitor britanic de SF (d. 2008) 1936: Constantin Flondor, artist plastic 1943: Tudor Olteanu, comparatist și teoretician literar (“Morfologia romanului european”) 1953: Leonard Oprea, prozator, eseist român 1964: Mircia Giurgiu, politician român 1972: Željko Kalac, fotbalist australian 1973: Scott Storch, rapper, producător american 1979: Mihai Trăistariu, cântăreț român 1985: Aylin Cadâr, cântăreață și actriță româncă de origine turcă

Decese 1871: Willibald Alexis, scriitor german (n. 1798) 1897: Alphonse Daudet, scriitor francez (n.

1840) 1921: Camille Saint-Saëns, compozitor francez (n. 1835) 1922: Gabriel Narutowicz, primul președinte polonez (n. 1865) 1943: Nicolae Ghica-Budești, arhitect, unul dintre promotorii stilului neoromânesc în arhitectură (n. 1869) 2001: Georges Bernier, critic de artă francez, cel care a înființat, la începutul anilor ´50, prestigioasa revistă de artă “Ľ Oeil”.

G`ndul s=pt=m`nii „Ce simplu-ar fi, dacă-aş trăi cumva Mai altfel, mai supus, mai cu momentul, Dar eu nu pot, şi toată viaţa mea E-o lacrimă ce-şi curge monumentul”.

Leonida Lari, „Testamentul”

Deși creaţia ei literară este una caracterizată de romantism, poeta Leonida Lari a fost o fire nonconformistă. S-a logodit cu Ștefan cel Mare, a militat până-n ultima suflare pentru unirea Basarabiei cu România, de peste două decenii nu s-a despărţit de bentiţa ei cu care a rugat să fie înmormântată, a fost consecventă în declaraţii, ambiţii și idealuri. În ultimii ani s-a luptat însă cu o boală necruţătoare, cancerul mamar, care a învins-o, la 62 de ani. Când diagnosticul medicilor a sunat ca un verdict, Leonida Lari, care locuia și activa în România, la București, s-a întors la Chișinău, împreună cu mama ei, pe care o ţinea aproape, și care a decedat și ea acum o lună.

Marţi, 13 decembrie, cea mai cunoscută poetă din Basarabia, Leonida Lari, a fost petrecută pe ultimul drum. Liuba Tuchilatu pe numele ei adevărat, poeta a avut parte de funeralii naţionale, Guvernul Republicii Moldova a alocat suma de 1.300 de euro din fondul de rezervă pentru servicii funerare.

Printre personalităţile culturale din Republica Moldova care au avut parte de funeralii naţionale se mai numără interpreţii Ion și Doina Aldea-Teodorovici, poetul Grigore Vieru, cântăreţul de muzică populară Nicolae Sulac, poetul Anatol Codru, regizorul Valeriu Gagiu și compozitorul Mihai Dolgan.

Leonida Lari s-a născut la 26

octombrie 1949, la Bursuceni, în apropiere de municipiul Bălţi, într-o familie de învăţători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. Este autor a 24 de volume de poezie și proză și a tradus din marea poezie universală.

Pentru creaţia sa a fost răsplătită cu premiile: România Mare, premiul “Flacăra, Totuși iubirea”, premiul revistei “Cronica” (Iași), premiul “Tibiscus” – Serbia, premiul “Academiei Române” pentru poezie, “Mihai Eminescu”. Este cetăţean de onoare al municipiului Bacău (1993), Cavaler al Ordinului Republicii (1996, Republica Moldova).

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de

literatură „D. Cantemir” din Chișinău (1971-1973), redactor la revista “Literatura și Arta” (1985-1988) din RSSM, redactor-șef al primei publicaţii în grafie latină din Republica Moldova - “Glasul naţiunii” (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare naţională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului SocialLiberal în 2001). Începând cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).

Leonida Lari a fost membru al Partidului România Mare timp de aproape 10 ani, ea obţinând în total trei mandate de deputat (primul dintre ele obţinându-l pe lista PNŢCD, după care a trecut la PRM).

La începutul lunii februarie 2005, pe când era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunţat că demisionează din acest partid deoarece preferă „libertatea de a gândi și de a acţiona” și „un

limbaj civilizat chiar faţă de adversarii politici”.

Marţi, 13 decembrie, poeta Leonida Lari a traversat pentru ultima dată Piaţa Marii Adunări Naţionale, locul de unde, la marile adunări naţionale de la începutul anilor ’90, era nelipsită din tribune. Sicriul ei a fost condus pe ultimul drum de sute de oameni. Cortegiul a pornit de la Teatrul Naţional de Operă și Balet spre Cimitirul Central, făcând un popas la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, unde au fost recitate poezii din opera regretatei poete și interpretate cântece patriotice.

Ambasadorul României, Marius Lazurcă, a venit cu un mesaj de recunoștinţă din partea președintelui și premierului român, Traian Băsescu și Emil Boc. „Trecerea la cele veșnice a Leonidei Lari este momentul potrivit să ne amintim despre contribuţia ei la renașterea naţională în Republica Moldova, la democratizarea și europenizarea României”, a spus diplomatul. În ultimul ei drum însă, poeta nu a fost scutită de atacuri, în ziua în care a fost înmormântată, agenţia rusească de știri Regnum publica două articole defăimătoare la adresa poetei (găsiţi pe această adresă unul dintre ele: http://www. regnum.ru/news/1478633.html).

Agenţia rusească scria că Leonida Lari ar fi îndemnat să spălăm străzile cu sânge rusesc, iar copiii rușilor să fie arși. Drept „confirmare”, Regnum aduce un citat ce ar fi aparţinut Leonidei Lari: „Fie ca mâinile mele să fie până la coate în sânge, dar îi voi arunca peste Nistru pe ocupanţi, venetici și mancurţi, îi voi goni din Transnistria și voi, românii, adevăraţii stăpâni ai acestui pământ chinuit, veţi primi casele lor, apartamentele lor împreună cu mobila… Noi îi vom

forţa să vorbească românește, să ne respecte limba și cultura…“.

Afirmaţia pretinșilor jurnaliști ruși a fost însă dezminţită de colegii de breaslă ai Leonidei Lari și de cei alături de care a militat pentru mișcarea de eliberare naţională de la începutul anilor ’90, care spun că astfel de declaraţii nu se regăsesc în discursurile sau scrierile ei.

Dumnezeu s-o odihnească în pace.

COMORILE SUFLETULUI

Meşteşuguri populare care păstrează şi întregesc zestrea neamului La Muzeul Naţional de Istorie și Etnografie Naturală din Chișinău a fost vernisată expoziţia jubiliară a Clubului Femeilor „Curcubeu”. Exponate ale muzeului sunt acum lucruri care, cu ani în urmă, făceau cinste și fală oricărei gospodine – obiecte realizate manual, cu folosirea unor tehnici străvechi, dar și moderne.

Cele 40 de membre ale clubului, care nu sunt meșteri profesioniști, au expus feţe de masă, feţe de pernă, icoane, bijuterii și alte obiecte de artizanat pe care, dacă le privești cu mai multă atenţie, nici nu-ţi vine a crede că de ele s-a atins mână de om, parcă au apărut printr-o vrajă sau au fost realizate de un pictor iscusit. Despre această expoziţie, dar și despre clubul „Curcubeu”, ne povestește Valentina Onofreescu, șefa secţiei Expoziţii a muzeului.

- Cum a început să activeze la Muzeul Naţional de istorie și Etnografie Naturală Clubul femeilor „Curcubeu”?

- Acest club a fost înfiinţat în 1991 de un grup de entuziaști, amatori de lucru cu croșeta, laseta, de broderii și alte meșteșuguri naţionale, ca un club pe interese. Conducătoarea clubului este Ludmila Berezin, care este tehnolog-economist de meserie, dar căreia îi place tot ce este frumos și ea conduce de zece ani acest club. Este o femeie care ţine la fiecare membru din clubul ei și la fiecare lucrare, are o atitudine maternă faţă de fiecare. Ea a pregătit pentru expoziţie toate exponatele, a călcat feţele de masă, milieurile, prosoapele. A avut grijă ca expoziţia să fie atât de interesantă și frumoasă cum o vedeţi dvs. acum.

- Cât va dura această expoziţie?

- Până pe data de 22 ianuarie. Se desfășoară în perioada sărbătorilor de iarnă și este o expoziţie cu vânzare, așa că dacă v-a interesat ceva de aici, puteţi cumpăra pentru un cadou unei persoane dragi.

- Câţi artiști amatori își expun aici lucrările?

- 40 de meșteri. Multe dintre doamnele care fac parte din clubul „Curcubeu” sunt meșteri populari, lucrările lor au fost văzute și apreciate de Uniunea Meșterilor Populari din Republica Moldova, iar obiectele realizate de elevi au trecut testul de calitate și originalitate. Cine dorește să deprindă aceste meșteșuguri poate veni la noi la muzeu, la ședinţele clubului, pentru că aceste doamne oferă lecţii începătorilor gratis. În fiecare duminică, de la ora 11 până la ora 13, în una din sălile muzeului, clubul își ţine ședinţele. Doamnele se adună, fac schimb de experienţă, învaţă, se informează. Și să vedeţi, când a fost inaugurată expoziţia, fiecare meșter avea emoţii pentru exponatele sale, dar au admirat sincer și au lăudat lucrările colegelor. Există o concurenţă loială între acești meșteri.

- Dar ce vârste au?

- Sunt de diferite vârste, de la 30 până la peste 80 de ani.

- Tinerelele de 17, 18 ani nu prea vin?

- Nu, probabil, au alte interese la această vârstă, dar noi le așteptăm. La expoziţie veţi admira și două lucrări ale unui băiat, este vorba de Artur Creangă, fiul Alei Creangă, una dintre membrele clubului.

- Sala de expoziţii a muzeului arată ca o casă mare. Au mai fost astfel de expoziţii aici?

- Da, este a treia la număr: am mai organizat la 10, 15, 20 de ani de activitate a clubului “Curcubeu”. Sperăm să organizăm o astfel de expoziţie și la aniversarea de 50 de ani. Au mai fost expoziţii mici într-o sală de la parter a unor membre din acest club, dar expoziţii de grup au fost doar trei.

- Ce obiecte conţine această expoziţie?

- Vedeţi aici diverse exponate: feţe de masă extraordinar de frumoase și de bine lucrate, prosoape, milieuri, icoane, tablouri realizate în diferite tehnici, de la batic la broderie, tablouri executate din panglici, lucrări cioplite în lemn, bijuterii, tapiserie, jucării, șaluri, pernuţe, gulerașe. Sunt expuse lucrări realizate în diferite tehnici de broderie: lasetă, croșetă, frivolite, punct plat. Exponatele de aici pot înfrumuseţa orice interior, dar sunt binevenite și pentru cadouri. Victoria Rusu, de exemplu, expune mai multe lucrări, tablouri brodate, lucrări executate cu croșeta, Valentina Oleinic are lucrări deosebite, executate din panglici din mătase.

Valentina Ţurcanu are lucrări în diferite domenii, și lasetă, și croșetă, și broderie, și bijuterii.

Merită apreciere lucrările Ninei Gavrilova, a Niculinei Tkacenko, care a expus trei feţe de masă incredibile, ea este meșter popular. Lucrările Ninei Grigorieva au două feţe, nu găsiţi aici nici un nod, nici o stângăcie. Irina Croitor a expus icoane brodate, prosoape; Ludmila Luchiancenco, la peste 80 de ani ai ei, face feţe de

mesă, cioplește și în lemn, este foarte talentată și energică. Lucrările Elisavetei Marin parcă sunt fotografiate, nici nu-ţi vine să crezi că mâna omului a știut să redea cu atâta exactitate culori și texturi atât de bogate, și aceste lucrări sunt executate cu acul. Natalia Milean are lucrări pentru copii, realizate cu croșeta. Un capitol aparte este cel al icoanelor brodate sau realizate cu croșeta. Lucrările sunt elegante, rafinate.

Doamnele din acest club sunt meșteri amatori, au diferite profesii: profesori, economiști etc., nu au cursuri, studii speciale în acest domeniu, dar le unește pasiunea pentru frumos.

- Dacă înainte o fată nu se căsătorea până nu-și făcea singură zestrea, astăzi meșteșugurile populare sunt uitate, obiecte din astea greu găsești și în cuferele femeilor foarte în vârstă.

- Așa este, dar le putem reanima, trebuie doar să existe interes pentru ele, pentru că nu-și pierd niciodată valoarea. Aceste lucrări au și valoare artistică, dar aceste îndeletniciri pot

fi recomandate și în scop terapeutic. Vizitaţi această expoziţie, o să vă creeze o dispoziţie de sărbătoare, o să vă reamintească de îndeletnicirile mamelor, bunicilor dvs. și poate o să încercaţi și dvs. să creaţi astfel de capodopere.

Păcat să se piardă aceste meșteșuguri din zestrea neamului nostru.

- Noi vă mulţumim pentru bunăvoinţă și vă dorim succes în continuare!

- Mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

PATRIMONIUL EUROPEI

O mănăstire veche românească în Top 10 cele mai frumoase monumente O fotografie care prezintă Mănăstirea Chiajna-Giulești s-a clasat pe prima poziţie în secţiunea europeană a topului Wiki Love Monuments 2011, alcătuit de site-ul Wikimedia.

Fotografia câștigătoare este realizată de Mihai Petre și prezintă Mănăstirea Chiajna-Giulești din apropierea Bucureștiului, într-un peisaj hibernal. În fotografie apare și o persoană, surprinsă din profil, aflată la mică distanţă de una dintre intrările în mănăstire.

“Fotografia unei mănăstiri, înconjurată de zăpadă, în apropiere de București, reprezintă o compoziţie extraordinară, reflectând pe deplin caracterul misterios al acestor ruine. Echilibrul culorilor, mediul înconjurător și acel om,

aflat în mijlocul pustietăţii, fac ca monumentul să pară mai mare decât este în realitate și creează un efect uimitor. Astfel, ruinele par că au prins viaţă, în urma efectului combinat al acestor elemente”, se afirmă în comunicatul emis de membrii juriului.

Pe locul al doilea s-a clasat pictura murală dintr-un conac din Purila (Estonia), care prezintă casa de vară pe care proprietarul acestuia, Friedrich Gustav von Helffreich (1759-1845), o deţinea în orașul Tallinn.

Fotografia care prezintă ruinele fostei mănăstiri Anhausen din apropiere de Satteldorf (Germania) ocupă poziţia a treia în acest top.

Pe locurile următoare în Top 10 s-au clasat fotografii care prezintă portul minier Hotellneset din Nor-

vegia, fântâna Fontaine des mers din Place de la Concorde din Paris, capela bisericii Sfântul Alexandr Nevsky din parcul Alexandria din Sofia, Cabanele Sennalpe Batzen și Alpe Batzen din Schröcken (Austria), Vechiul cimitir evreiesc din Cimitirul Central din Viena, străvechiul cimitir Hjortsberga din Suedia și Cimitirul și osuarul Douaumont din Verdun (Franţa).

Pentru alcătuirea topului Wiki Love Monuments pe 2011, peste 165.000 de fotografii au fost propuse, provenind din 18 ţări.

Fiecare ţară a nominalizat, în urma unui concurs naţional, câte zece fotografii, ce au fost analizate de un juriu internaţional.

Fotografia câștigătoare în secţiunea europeană a acestui top anual al monumentelor - cea a Mănăstirii Chiajna-Giulești - a fost

singura imagine care a fost favorita tuturor membrilor juriului și a câștigat primul loc, la mare distanţă de fotografiile concurente.

Juriul a fost alcătuit din Michael Biedowicz - directorul departamentului foto de la „Zeit Magazin”, Ann Branch - directoarea programului Cultural din Comisia Europeană, Sebastiaan ter Burg - fotograf profesionist, Tomasz Ganicz - președintele Wikimedia Polonia, Jose Gustavo Gongora - filolog, Marina Milella - arheolog, și Sneška Quaedvlieg-Mihailovic - secretar general al Europa Nostra.

Pentru determinarea fotografiei câștigătoare în secţiunea europeană, juriul a avut în vedere următoarele criterii: calităţile tehnice ale fotografiei (claritate, luminozitate, perspectivă etc.), originalitate / amplasament și caracterul util al fotografiei pentru site-ul Wikipedia.

Wikimedia Commons este o arhivă centralizată pentru imagini, muzică, clipuri muzicale și texte, care a fost lansată pe 7 septembrie 2004. Wikimedia include mai multe proiecte - Wikipedia, Wiktionary, Wikibooks, Wikisource, Wikiquote etc.

FLUX EDI|IA DE VINERI

16 DECEMBRIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Primatul economicului Suntem fii celui mai trist dintre secole

Un imens crepuscul adie asupră-ne. Ne înclinăm cu o blândă resemnare spre pământ. Suntem robiţi pământului, lipiţi pământului...

Economicul! Acesta e mult lăudatul mister al mizeriei noastre, al decăderii noastre, al scăderii noastre morale.

Primatul economicului! Aceasta e lozinca zilei de azi. A tragicei zile pe care o îndurăm...

Ce rătăcire ne poate face să luăm ultima, cea mai palidă dintre feţele răului, dintre expresiile decăderii drept cauza lui?

Cauza acestei mari depresiuni cu

multiple aspecte este, incontestabil, morală. Pierim din cauza abjecţiei care ne-a cuprins. Pierim fiindcă ne înclinăm spre glie, fiindcă am uitat, acolo sus în ceruri, principiile frumuseţii, formele altitudinii morale. Suntem incapabili să ne salvăm sufletul.

Un avânt spre cer, o undă din aerul munţilor, o flacără să ne cuprindă. Nu putem înălţa fruntea dacă sufletul ne e inert, dacă gândul ne este fără aripi...

Primatul economicului! Dar aceasta se pronunţă de trei secole, de când începe de fapt istoria știinţei economice. De pe atunci - adusă ca un val de tristul materialism al secolelor XVII și XVIII - economia politică a putut răsări ca o preocupare. Furia de a descoperi un sens tristei incoherenţe a lucrurilor

economice a sporit azi la maximum. Și adevărul este că ele n-au nici unul. Nici unul, dacă nu acela pe care suntem capabili să li-l dăm.

Noi împrumutăm materiei un sens.

Materia depinde de sufletul nostru.

Ideea biblică a unui om capabil să mute din loc munţii, să arunce munţii în mare, nu este o parabolă. Ce spun? E un cumplit adevăr. Dar pentru aceasta se cuvine să ne armăm de credinţă, de frumuseţe morală, să ne facem suflete tari...

Prins în tristul vârtej al materialismului, omul a început să caute legile sale, legile sufletului său, tot mai jos, din ce în ce mai jos. Numărul noilor știinţe care invadau laboratoarele, uzinele, universităţile creștea enorm.

O ploaie satanică de “isme” s-a abătut asupră-ne. Toate solicitau intrare în cugetul nostru, toate se obligau să ne modifice. Expresii ale unei implicări tot mai adânci a sufletului în materie.

Economia însăși cunoaște atâtea derivaţii minore...

Primatul economicului! Atâta timp cât îl vom afirma e semn că nu ne-am liberat de condiţia materiei, de starea de servitute în care ne zbatem. Dar sunt sigur că odată răsturnată prejudecata lui, într-o umanitate însetată de frumuseţe, de flacăra unui intens ideal, economicul se va modifica printr-un farmec. El nu se va manifesta ca o stihie rebelă, așa cum se arată azi.

Aceste lucruri sunt spuse nu de un ignorant. Ci de unul pe care această

faţă a materialismului îl pasionează.

Cu ţesătura ei de enigme, cu pseudolegile ei... Și cel ce scrie acestea este mirat, nu de incompetenţa acelor ce lucrează cu entitatea economică - o, nu! - ci de imensa lor competenţă, de sinistra lor competenţă.

Toţi acești fervenţi ai economicului, atenţi la realitatea lui, orbiţi de câteva fenomene de repetiţie se cred posesorii unor soluţii, unui hic miraculos. Și nu pot crede – n-ar putea-o crede niciodată - că mărirea sau decăderea economicului e o problemă de frumuseţe morală.

Dan BOTTA Sursa: axa.info.ro

Dan Botta. 50 de ani de la moarte

N

ăscut pe 26 septembrie 1907, la Adjud (Vrancea), Dan Botta (Botha) este descendentul unei vechi familii nobiliare ardelene, strămoșii săi Martin și Mihail Botha fiind recunoscuţi, la 1579, drept voievozi ai Cetăţii și Ţinutului Chioarului din Maramureș.

Tatăl scriitorului, Theodor Botha, a fost unul dintre patrioţii care au militat pentru drepturile românilor din Transilvania, fapt pentru care a fost persecutat de autorităţile habsburgice și a fost nevoit să se refugieze în Moldova, unde și-a desăvârșit studiile și a devenit medic. Fiind medic la Adjud, Theodor Botha a cunoscut-o pe Aglaia Franceschi – care avea origine corsicană din partea tatălui – cu care s-a căsătorit.

Dan Botta, fratele scriitorului și actorului Emil Botta (1911 - 1977), și-a făcut clasele primare la Adjud, a urmat studiile secundare la Liceul Unirea din Focșani, apoi absolvit Colegiul Sf. Sava din București și și-a obţinut licenţa în drept și, în același timp, în litere tot în Capitală. Dan Botta a mai absolvit și Institutul de Educaţie Fizică, ca unul care era îndrăgostit de sport, pe urmele idealului antic “minte sănătoasă în corp sănătos”.

Prima sa poezie, sonetul “Clopot sfãrâmat” (“după Baudelaire”), îi apare în revista Societăţii de lectură “Ion Heliade Rădulescu” a elevilor liceului Sfântul Sava,

Dacă spui că ești monarhist ești privit ca și cum ai spune că te-ai alăturat Flat-Earth Society1 sau că ai aderat la teza geocentrismului, sau la teoria conform căreia lumea ar fi apărut acum 6.000 de ani.

Dacă prestigiul de care se bucură monarhismul este doar cu puţin mai mare decât cel al fascismului, a fi monarhist nu este privit la fel de apreciativ ca faptul de a face parte din comunitatea Amish. Să nu mai lungesc, însă, vorba și să spun răspicat de ce sunt monarhist: Sunt monarhist pentru că sunt democrat.

Prin urmare, cred că forma oricărei ordini politice ar trebui să fie determinată de aspecte precum voinţa poporului, tradiţiile și obiceiurile lui, preocuparea pentru familie și comunitate, precum și pentru viitorul unei ţări. Iar monarhia este cea mai înaltă formă de democraţie.

La aceasta mi se va răspunde, în primul rând, că democraţia se bazează tocmai pe o astfel de ordine, pe care tirania o neagă; că democraţia pune în primul plan voinţa poporului, iar monarhia, voinţa tiranului.

Totuși, este limpede pentru mine că, mai ales în forma de democraţie caracteristică vremurilor noastre, aceasta permite impunerea voinţei unei minorităţi bine situate, deţinătoare a puterii financiare, conduce la anihilarea obiceiurilor și tradiţiilor unui popor și nu este preocupată de viitorul unei ţări. E adevărat că un rege poate fi tiran, dar aceasta este, mai degrabă, o excepţie decât o regulă.

Tirania reprezintă o deviere de la forma adevărată de monarhie și se instaurează, în general, în vremuri de declin, dar, chiar și atunci, regele trebuie să își arate susţinerea faţă de o forţă aflată deasupra lui, de pildă, o armată puternică sau o oligarhie comercială. Un rege, la fel ca și un președinte, trebuie să cântărească bine forţele și interesele din regatul său.

Dar regele este liber să chibzuiască asupra justeţii argumentelor, pe când președintele nu poate decât să numere voturile. Și chiar dacă președintele ar putea încerca să se atașeze de o anumită doctrină, până la urmă, singurul lucru de care va fi ademenit va fi puterea; iar puterea aparţine celui care controlează voturile și care va ajunge, foarte probabil, să controleze și banii. Și regele poate fi atras de putere și bani, dar are libertatea de a fi și un susţinător al dreptăţii. Și chiar atunci când regele este un tiran, el poate fi identificat. Mult mai grav este atunci când oamenii trăiesc într-o tiranie pe care nu o pot numi, într-un sistem în care formele democraţiei servesc doar pentru a masca o realitate caracterizată drept tiranie.

Este situaţia din vremurile noastre.

Această teză necesită o analiză mai detaliată, pe care o voi efectua în trei părţi. În prima parte voi face o critică a democraţiei electorale de astăzi. În a doua parte voi realiza o analiză a monarhiei ca formă de guvernare. În ultima parte voi examina instituţiile americane care, în vremuri de restriște, au putut să se dezvolte în forme monarhice (așadar, mai democratice).

Dogma democraţiei Democraţia modernă, care este preferată oricăror alte forme de organizare, a ajuns să însemne democraţie electorală, în cadrul căreia conducătorii statului sunt aleși prin vot secret în cadrul unor plebiscite organizate periodic. Această formă de democraţie a devenit dominantă cu mult timp în urmă și a ajuns să reprezinte, în mentalitatea comună, singurul sens al democraţiei. În ultimii 100 de ani s-au purtat numeroase războaie în lume pentru a o face mai „sigură“, astfel încât această formă să fie adoptată în cât mai multe părţi ale lumii. Este ca și cum am porni de la convingerea că un nivel „optim“ de șoc și groază ar converti cetăţenii Bagdadului în republicani și democraţi convinși sau ar transforma Afganistanul într-o suburbie a orașului Seattle.

Dacă pentru democraţie suntem gata să ucidem și să murim, atunci această formă de organizare capătă statut de religie, fie și una seculară.

Precum o religie, democraţia electorală are la bază un sacrament, o liturghie și o dogmă. Sacramentul este votul secret, liturghia, campania electorală, iar dogma este aceea că alegerile reprezintă voinţa poporului.

Dar este această dogmă adevărată? Este „voinţa poporului“ cu adevărat reprezentată de 51% dintre alegători? Evident, nu toţi cetăţenii merg la vot, așadar, se poate ca voinţa participanţilor la vot să nu reprezinte nici pe departe voinţa poporului. Mi s-ar putea răspunde că tocmai oamenii care s-au prezentat la vot, manifestându-și în acest mod preocuparea pentru soarta ţării lor reprezintă voinţa poporului. Totuși, acest argument scapă din vedere faptul că există oameni (ca mine, de pildă) preocupaţi suficient de mult de soarta ţării lor încât să nu se prezinte la vot; oameni pentru care nici un partid nu mai poate fi acceptat sau, și mai grav, pentru care ambele partide sunt de fapt un singur partid, între ele fiind diferenţe nesemnificative, care au importanţă doar pentru divertismentul și manipularea publicului.

Dacă pe buletinele de vot ar exista rubrica „nici unul dintre cei de mai sus”2, poate că această opţiune ar aduna cele mai multe voturi și ar fi cea câștigătoare. În orice caz, nu este adevărat că voinţa unei majorităţi slabe de votanţi poate fi ușor echivalată cu „voinţa poporului“.

Mai mult, ne putem întreba dacă o majoritate slabă poate valida cu adevărat o decizie esenţială, care îi angajează pe toţi oamenii să consimtă la acţiuni importante cu implicaţii pe termen lung. De exemplu, este echitabil ca 51% dintre alegători să îi forţeze pe toţi ceilalţi să accepte intrarea într-un război? Sau să fie de acord cu războiul permanent împotriva copiilor, care este avortul? Există, desigur, anumite chestiuni asupra cărora poate decide o majoritate de

intitulată “Ramuri fragede” (anul I, nr. 4, 29 martie 1925, p. 2). Devine, încă din vremea studenţiei, cercetător la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanţe, cu sprijinul lui Mihail Manoilescu. Tot în studenţie începe să colaboreze la diferite publicaţii: Calendarul, L’ Independence Roumaine, Rampa, România Literară, Gândirea. În 1931 debutează editorial cu volumul de versuri Eulalii, la Editura Luceafărul, prefaţat de Ion Barbu, cu desene de Pierre Grant si cu un portret de Mac Constantinescu. În vara lui 1932, se află printre iniţiatorii și participanţii simpozi-

oanelor Asociaţiei Criterion, alături de Petru Cormanescu, Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu. Conferenţiază sub firma Criterionului, dar și la Radio despre: Conceptele Mediteranei, Pârvan și contemplaţia istorică, Geniul dacic în lume, Fântânile mistice ale Luceafărului, Frumosul românesc.

Un volum de eseuri, Limite (Ed. Cartea Românească), îi apare în anul 1936, în anii următori tipărind operele dramatice Comedia Fantasmelor (Ed. “Miron Neagu”, Sighișoara, 1939), Alkestis (Ed. “Universul literar”, 1939) și Scenariu pentru un film romantic Sărmanul Dionis (“Gândirea”,

1940). Împreună cu Octavian Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, în 1941, fondează revista “Dacia”, în care publică articolele “Misiunea romană”, “Legea Românească”, “Libertatea Roânească”, “Instituţiile Romei”, “Basarabii: sensul unor mari tradiţii” și altele. Începând din 1943, până la instaurarea regimului comunist, lucrează, la început, în redacţia Enciclopediei României, sub coordonarea profesorului Dimitrie Gusti, apoi este directorul general al instituţiei. În această calitate, revizuiește și restructurează, potrivit cu viziunea sa în chestiunile sociale, economice, cul-

turale și istorice, volumele I și II; conduce direct volumele III, IV si V (acesta, dedicat culturii, a fost tipărit dar n-a mai apărut pe piaţă, regimul comunist dispunând topirea sa și punerea în rândul publicaţiilor interzise). În anul 1944, Dan Botta începe lucrul la un laborios studiu filologic asupra genezei limbii române ca sinteză thraco-romană-bizantină, care durează 14 ani și însumează 1200 de pagini. În aceeași perioadă, scrie ciclul de sonete Cununa Ariadnei și dramele Deliana și Soarele și Luna – apărute postum în Scrieri (Editura pentru Literatură, 1968). Sub comuniști,

lui Dan Botta i se interzice să publice literatură originală și abia la sfârșitul anilor ’60 îi apar traducerile: Regele Ioan de W. Shakespeare (Opere, vol. I Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958), François Villon (Balade și alte poeme, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958) Oedip Rege de Sofocle și Troienele de Euripide (Tragicii greci, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958).

Dan Botta a murit pe 13 ianuarie 1958, la doar 51 de ani, în urma unui atac de cord.

Horia BRAD, martie 2008, rostonline.org

Despre democraţie şi regi 51%, dar problemele fundamentale nu se pot încadra printre acestea.

O altă problemă privitoare la dogma reprezentării este că există două categorii de care nu se ţine cont la alegeri: oamenii care nu mai sunt și cei care nu s-au născut încă, trecutul și viitorul. Într-o democraţie electorală, interesele celor care trăiesc în prezent sunt dominante. În privinţa primului grup, unii vor spune că nu ar trebui să ne cramponăm de trecutul mort și că libertatea pe care trebuie să o câștigăm în primul rând este libertatea faţă de părinţii noștri. Este un grăunte de adevăr și aici, moartea face și ea parte dintrun rost. Totuși, viaţa nu se reduce la momentul prezent și nici o generaţie, oricât de avansată știinţific ar fi, nu poate cuprinde totalitatea vieţii și nu poate decide singură care este modul corect de vieţuire în lume.

Lumea de acum este rezultatul deciziilor și acţiunilor care i-au alcătuit trecutul. Tradiţiile noastre concentrează întreaga înţelepciune a trecutului, referitoare la cum să trăim în lume și în comuniune unii cu ceilalţi. Este, desigur, o cunoaștere incompletă, iar sarcina noastră este de a o îmbogăţi și de a o transmite mai departe. Astfel, tradiţia vine din trecut, dar este orientată spre viitor.

Democraţiile tind însă să erodeze tradiţiile prin cultivarea dorinţelor prezentului. G. K. Chesterton a numit tradiţia „democraţia celor care nu mai sunt“3, iar democraţia reală ţine seama și de oamenii care nu mai sunt, dar care fac totuși parte din ea.

Abandonând trecutul, democraţia abandonează și viitorul. Îi împovărăm pe copiii noștri cu datorii pe care nu le pot plăti, cu războaie pe care nu le pot câștiga, cu obligaţii pe care nu le pot onora. Nu facem nimic pentru a împiedica deteriorarea infrastructurii și slăbim capacitatea copiilor noștri de a sta pe propriile picioare. Votăm legi care ne asigură pensii mari, crezând că putem trăi din taxele plătite de copii,

chiar dacă reducem numărul copiilor pe care îi aveam, lăsând o povară și mai grea pe umerii celor care rămân.

Prin abandonarea trecutului și a viitorului, democraţia nu mai poate să reprezinte nici prezentul, pentru că, fără a mai avea drept călăuză trecutul și fără preocuparea pentru viitor, prezentul își pierde realitatea. Momentul prezent este efemer, el devine istorie imediat ce e trăit. Fără tradiţie și fără o orientare spre viitor, momentul prezent devine un fel de Alzheimer cultural, fără memorie și direcţie.

„Liturghia“ democraţiei Dacă dogma este greșită, liturghia – deci campania electorală – dă bătăi de cap. De fapt, alegerile sunt pieţe care stabilesc preţuri foarte mari de intrare. Pentru a intra într-o campanie prezidenţială și a fi susţinut de un partid, un candidat ar trebui să aibă 50 de milioane de dolari în buzunar doar pentru a fi credibil. Această sumă nu reprezintă toate cheltuielile pe care va fi nevoit să le facă, ci doar un avans. Suma nu îi cumpără pe alegători, asigură doar credibilitatea, iar fără această credibilitate (i.e. banii) candidatul nu va putea avea susţinere din partea presei. Cheltuielile totale vor ajunge la o sumă mult peste avans.

La alegerile din 2008, costul campaniei s-a ridicat la suma impresionantă de 5,3 miliarde de dolari, iar aceste cheltuieli au fost doar pentru cursa electorală la nivel naţional.

Sunt foarte puţine surse de finanţare a unei campanii, iar procesul politic trebuie să fie, inevitabil, dominat de aceste surse. Corporaţiile și organizaţiile care finanţează alegerile văd în acest lucru o investiţie, așteptânduse să le aducă un câștig substanţial.

Câștigul vine sub forma subvenţiilor, a legilor și reglementărilor favorabile, a accesului la înalţii oficiali și a scutirilor de taxe. Aceasta poate fi cea mai mare investiţie pe care o pot face corporaţiile. Însă toate acestea

conduc direct la oligarhie, contrariul democraţiei, la instaurarea unei Republici a comitetelor de acţiune politică [„a Republic of PACs“]4 în locul unei forme de guvernare în care puterea o deţine poporul.

Dar de ce este nevoie de atât de mulţi bani? Pentru că arta politică în democraţie nu este cea a deliberării și convingerii [prin prezentarea unor soluţii viabile], care sunt relativ necostisitoare, ci este arta manipulării și a propagandei, pentru care sunt irosiţi extrem de mulţi bani. Aproape niciodată nu se face apel la inteligenţă, ci la latura pur emoţională. În democraţie, calea spre putere și modalitatea de a câștiga loialitatea din partea susţinătorilor este exagerarea micilor diferenţe dintre partide.

Candidaţii trebuie să găsească o modalitate prin care să creeze impresia că sunt diferiţi unul de celălalt, chiar (sau mai ales) dacă sunt într-un profund acord. Cu cât sunt mai iraţionale argumentele în favoarea unui candidat, cu atât mai ușor se produce manipularea. Problemele reale pot constitui subiectul unor argumente reale, care pot fi convingătoare pentru alegători, ceea ce ar diminua devotamentul fanatic pe care îl cer politicienii. Astfel, vor găsi, de pildă, că e mai important să dezbată problema dacă Obama este sau nu musulman decât dacă acesta înţelege mecanismele care declanșează o criză financiară. Prima chestiune face subiectul unei dezbateri emoţionale și care nu are legătură cu faptele, în timp ce a doua presupune cunoaștere și inteligenţă.

Metoda cea mai utilizată în manipularea democratică este crearea unui „celălalt“ demonic. Membrii altui partid sunt portretizaţi nu ca oameni care pornesc de la premise diferite și ajung la concluzii diferite, ci ca personaje care urmăresc, în mod deliberat și malefic, să distrugă ordinea socială și politică. Raţiunea este înlocuită de teamă, iar dacă oamenii se tem de celălalt partid, performanţa celor care îl demonizează nu mai are importanţă. Oricât de incompetent se dovedește un partid, el va apela mereu la strategia demonizării celuilalt partid. Există, fără îndoială, idei și opinii care pot conduce la distrugerea unei societăţi, dar sunt (dacă sunt) puţini oameni care își propun anihilarea ordinii sociale; mai curând, ei au o viziune diferită sau, adesea, eronată asupra modului cum ar trebui să arate această ordine.

Tendinţa demonizării se observă cel mai clar atunci când democraţia este impusă unor naţiuni cu elemente etnice, culturale și religioase diferite. Deși există mereu o anumită tensiune socială în aceste naţiuni, sub regi, imperii sau chiar sub dictaturi, oamenii găsesc o modalitate de a trăi împreună într-o pace relativă.

Dar atunci când apare democraţia electorală în aceste naţiuni, fiecare grup și trib îl demonizează pe celălalt, rezultatul fiind războiul civil, epurare etnică și genocid. Într-adevăr, epurarea etnică a devenit cel mai periculos act al ordinii democratice.

Nu îmi vine în minte nici o excepţie de la această regulă. Am vrut sa construim o lume democratică sigură; din nefericire, am făcut din democraţie o primejdie pentru lume.

„Sacramentul“ democraţiei Majestatea Sa Regele Mihai I al României

Cu minore excepţii, democraţia se desfășoară în spaţiul „sacru“ reprezentat de cabina de votare, corespunzând stranei unde se face spovedania. Acesta este locul unde

alegătorul, singur și izolat, își mărturisește credinţa sa adevărată. Este, probabil, cea mai înaltă expresie a filozofiei individualiste a omului modern. Dar ne putem întreba dacă acest individualism este compatibil cu democraţia însăși sau cu orice formă rezonabilă de comunitate. Conform filozofiei utilitariste moderne, nu există un bine comun, nu există nici lucruri care să fie considerate în mod obiectiv bune. „Bun“ înseamnă doar „bun pentru mine“, iar votul, doar o expresie a interesului egoist.

Prin urmare, o problemă precum, să spunem, avortul nu este „bună“ sau „rea“ în sine, ci doar „bună pentru mine“, iar alegerile nu fac decât să totalizeze lucrurile care sunt considerate bune în mod privat.

Dar votul secret nu este singura formă de vot. Există forme deliberative: reuniunea preelectorală, întrunirea alegătorilor pentru rezolvarea treburilor obștești, întrunirile de grup, care sunt mult mai potrivite pentru realizarea binelui comun. Votarea în aceste cazuri este publică, iar un spaţiu este rezervat pentru deliberare și convingerea publicului. În astfel de adunări, argumentul „acest lucru e bun pentru mine“ nu este convingător; doar argumentele de genul „acest lucru este bun pentru noi“ sau, mai simplu, „acest lucru este bun“ pot convinge.

Este adevărat că orice grup poate fi la fel de iraţional sau chiar mai iraţional decât sunt indivizii izolaţi. Totuși, într-un grup există mereu posibilitatea ca oameni lucizi și chibzuiţi să îi poată convinge pe ceilalţi cetăţeni cu privire la un program inteligent și să înlăture tendinţa naturală a democraţiei de a recurge la emoţie și iraţionalitate. În timp ce cabina de votare se aseamănă stranei unde se face spovedania, întrunirea de grup este similară mai mult comuniunii.

Este democraţia democratică?

Ne putem întreba dacă ordinea politică actuală este cea pe care neam dorit-o cu adevărat, dacă voinţa reală a poporului este reprezentată de instituţiile noastre. Atât republicanii, cât și democraţii, liberalii și conservatorii au serioase îndoieli că așa stau lucrurile. De fapt, acesta poate fi singurul punct în care ambele părţi cad de acord: cele două grupuri ajung împreună la concluzia că lucrurile au evoluat într-o direcţie greșită.

Sugerez că răspunsul se află în absolutismul modern. Un lucru este cunoscut prin ceea ce îl limitează în mod firesc, iar un lucru care nu are limite devine opusul lui însuși. În acest fel, democraţia, sacralizată și absolutizată, se transformă în contrariul ei, într-o oligarhie prost deghizată, care folosește toate mijloacele de propagandă pentru a convinge publicul că votul fiecăruia contează. Astfel de degenerări au precedent în istorie. Imperiul Roman de Apus a păstrat forma și funcţiile republicane. Funcţiile de consul, chestor, edil și tribun s-au menţinut și aveau loc campanii încinse și extrem de costisitoare pentru ocuparea acestora. Armata nu mărșăluia nu sub steagul împăratului, ci sub cel al SPR (Senatul și Poporul Romei). Dar totul era un simulacru; puterea se afla, de fapt, în mâinile împăratului și ale armatei și clasei de comercianţi/proprietari de pământ ale căror interese le reprezenta, în timp ce voturile plebei erau cumpărate cu mijloacele celui mai mare stat al bunăstării din lume. Dar, cel puţin, romanii își puteau vedea împăratul, îi

cunoșteau numele, îl puteau iubi sau urî. Nouă nu ni se permite să îi vedem pe adevăraţii noștri conducători și nu ni se îngăduie niciodată să îi numim.

Un simulacru de democraţie acoperă o realitate oligarhică.

Acestea fiind spuse, ne putem însă întreba: „Ar fi fost mai bine dacă am fi rămas sub conducerea regelui George5? Domnia sa nu pare să-i fi ajutat pe britanici, popor care nu seamănă cu nici un alt popor mai mult decât cu cel american“. Această afirmaţie, deși îi va ofensa pe prietenii mei englezi, conţine totuși un sâmbure de adevăr și ridică o întrebare la care trebuie răspuns. Pentru că, într-adevăr, noţiunea de monarhie a cunoscut, în acea vreme, o deviere spre absolutism, care a transformat-o în contrariul ei, iar regii de naţionalitate germană ai Angliei au favorizat o astfel de evoluţie fiindcă au tolerat acumularea puterii oligarhice.

Pentru a ne forma o idee clară despre monarhie, va trebui să ne întoarcem în timp, nu doar până în Evul Mediu, ci chiar până în vremea lui Aristotel. Însă acesta va fi subiectul unui alt articol.

Traducere de Irina BAZON Traducerea s-a făcut după: John C. Médaille, On Democracy and Kings, Remnant Columnist, Texas, 20 septembrie 2010.

Notele traducătorului 1 Flat Earth Society este o organizaţie cu sediul în Lancaster, California, care susţine teoria pământului plat.

2 În România, Eugen Bădăuţă a propus, în 2010, schimbarea sistemului de vot prin introducerea unei rubrici intitulate „Nimeni“, precum și a posibilităţii sancţionării de către alegători a oamenilor politici corupţi sau incompetenţi. Mai multe detalii, aici: http:// www.ziuaonline.ro/politica/propunere-de-schimbare-a-sistemului-de-votce-include-rubrica-nimeni.html.

3 „Tradiţia ar putea fi definită ca o extindere a drepturilor civile. Tradiţia înseamnă să dai drept de vot celei mai obscure dintre clase, strămoșilor noștri. E democraţia celor morţi. Tradiţia refuză să se supună măruntei și arogantei oligarhii a celor care se întâmplă să umble pe pământ. Toţi democraţii obiectează la descalificarea oamenilor prin accidentul nașterii; tradiţia obiectează la descalificarea lor prin accidentul morţii. Democraţia ne spune să nu neglijăm opinia unui om cumsecade, chiar dacă acesta este grăjdarul nostru. Tradiţia ne cere să nu neglijăm opinia unui om cumsecade, chiar dacă acesta este străbunul nostru. Eu oricum nu pot separa cele două idei, democraţia și tradiţia. Mi se pare evident că reprezintă una și aceeași idee. Îi vom avea pe cei morţi la sfatul nostru. Vechii greci votau cu pietre, ei vor vota cu pietre de mormânt. E cât se poate de regulamentar și de oficial, de vreme ce majoritatea pietrelor de mormânt, ca și majoritatea buletinelor de vot, sunt marcate cu o cruce.“ (G. K. Chesterton, Ortodoxia sau dreaptacredinţă, Ed. Paralela 45, 2000) 4 Political Action Committee (PAC), Comitetul de Acţiune Politică, este o organizaţie politică din Statele Unite al cărei scop este strângerea și distribuirea de fonduri în vederea finanţării campaniilor electorale ale candidaţilor la funcţii politice (sursa: crispedia.ro).

5 Regele George al III-lea, regele Angliei între 1760 și 1820, în timpul căruia s-a desfășurat Războiul American de Independenţă.

John Médaille Sursa: atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com

10

16 DECEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Murele sunt fructele murului – un arbust din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze palmat-compuse și cu flori albe sau roz dispuse în umbele, ce apar la sfârșitul primăverii sau începutul verii. Fructul este comestibil și are un aspect negru-lucios.

Reţete de post Salată de ciuperci marinate Ingrediente: 300 g ciuperci sau de mânătărci, sare, piper, 1 lingură oţet, 1 căţel de usturoi, 1 ardei iute, 1 ardei gras, 1 linguriţă miere, 1 legătură pătrunjel verde, 1 ceapă mică roșie

1 ceapă roșie, 1 ridiche mare sau o legătură de ridichi de lună, 1 ardei gras roșu, 1 legătura pătrunjel, sare, piper proaspăt măcinat Pentru dresing: 2-3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare, piper Mod de preparare: Se pun boabele de fasole într-un castron mai mare. Se adaugă ceapa tăiată rondele, peste care s-a presărat un praf de sare, ridichea tăiată bucăţi, ardeiul gras tăiat cubuleţe și pătrujelul verde tocat mărunt. Se presară puţin piper și se amestecă. Se potrivește la gust cu un dresing făcut din ulei, oţet îndoit cu apă, sare și puţin piper și se poate servi.

File de macrou la cuptor Ingrediente: 600-800 g file de macrou, 300 ml vin alb dulce, 2 lămâi, 4 roșii, 100 ml ulei de floarea-soarelui, 100 g brânză tofu, sare, piper boabe și măcinat, 2 frunze de dafin

Beneficii: De la mur, se folosesc atât fructele, cât și celelalte părţi componente: frunze, tulpini rădăcine, toate având efecte benefice asupra sănătăţii.

Previn apariţia cancerului cervical și de sân Datorită conţinutului ridicat de fitoestrogen, murele au efecte benefice asupra sănătăţii femeilor, protejându-le de cancerul cervical și de sân.

Caracter astringent Murele au proprietăţi astrigente generate de conţinutul ridicat de tanin. Acesta întărește ţesuturile, ameliorează sângerările minore și ajută la tratarea diareei și a inflamaţiilor intestinale. Consumul de mure e indicat, din aceleași motive, și pentru infecţii ușoare precum iritaţii ale gingiilor și dureri în gât. Tot datorită taninului, murele sunt folosite pentru tratarea hemoroizilor.

Mod de preparare: Ciupercile se lasă să fiarbă în apă cu sare, acoperite cu capac până se înmoaie. După ce au fiert, se scot într-o sită și se scurg bine. Se curăţă ardeiul, ceapa, ardeiul iute și usturoiul și se spală bine. Se taie în bucăţi mici și se pun într-un bol cu apă, sare și boabe de piper și se lasă să dea în câteva clocote.

Ciupercile opărite se amestecă cu saramura și se lasă câteva ore să se răcească bine. Se spală pătrunjelul verde, se toacă mărunt și se pune peste ciuperci. Această salată se servește rece sau la temperatura camerei, cu un pilaf sau o altă mâncare de post.

Salată de fasole Ingrediente: 250 g fasole boabe (fiartă cu o ceapă, doi morcovi și un păstârnac),

Conţinut ridicat de antioxidanţi Murele sunt pline de antocianine – responsabile pentru culoarea lor intensă. Aceste substanţe au proprietăţi puternic antioxidante, fiind sprijinite și de vitaminele C și E și de acidul elagic. Toate protejează împotriva cancerului și a afecţiunilor cronice, inclusiv a celor cardiace.

De asemenea, antioxidanţii întârzie procesul îmbătrânirii, îndepărtând sau ameliorând inclusiv bolile psihice.

Mod de preparare: Fileul de macrou se pune în tavă cu sare, piper, ulei, vin și foi de dafin. Se bagă în cuptor la foc potrivit. În acest timp, se taie roșiile rondele, se condimentează cu sare și piper și se pun peste bucăţile de macrou. Se acoperă cu o folie sau cu un capac și se lasă să se înăbușe. Se încearcă dacă s-a pătruns bine fileul de macrou și, spre sfârșit, se adaugă brânza tofu (cubuleţe sau prin răzătoarea mare). Macroul se servește ornat cu felii de roșii coapte și rondele de lămâie. Se stropește cu multă zeamă de lămâie.

Ingrediente: 1.5 kg pește proaspăt (știucă, șalău, păstrăv), 1 ceapă, 3 morcovi, 1 păstârnac, 1 rădăcină subţire de pătrunjel, sare, piper boabe, 2-3 foi gelatină, 1-2 lămâi, 1-2 linguri oţet, 50 ml vin alb, pătrunjel verde Mod de preparare: Ceapa, morcovii, păstârnacul și pătrunjelul se pun la fiert în 2 l

Sursă naturală de salicil

Nu numai fructele pot fi utilizate în scopuri medicinale. Întrucât sunt bogate în tanin, și frunzele, tulpinile și rădăcinile de mur pot fi utilizate, sub formă de ceai. De obicei se recomandă acest ceai pentru tratarea diareei sau a dezinteriei, sau, pur și simplu, ca tonic. Trebuie menţionat că ingredientele uscate sunt mai puternice decât cele proaspete.

Prepararea ceaiului:

Frumoasă de sărbători

Pentru mâini Poţi avea mâini catifelate

Pentru buze Protejează-și buzele de frig folosind un balsam hidratant cu unt de Shea sau cu unt de

Mod de preparare: Frecăm spumă margarina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie, amoniacul și sarea.

Adăugăm făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat omogen. Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care facem o biluţă. Așa procedăm până terminăm tot aluatul. Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră și prin alune pisate. Căutăm să le apăsăm ușor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele. Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa ușor cu furculiţa și le așezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt. În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o culoare aurie frumoasă.

Fructe... de iarnă

În centrul atenţiei

colorate, pentru un aspect modern.

Așază un pahar elegant, din argint, pe un suport de prăjituri etajat. Pune pe fiecare nivel globuri argintii, aurii și din sticlă și împodobește aranjamentul cu panglici decorative subţiri sau crenguţe de brad.

Piesa de rezistenţă va fi bucheţelul de flori cu care vei umple paharul.

Pont: Suportul tău de prăjituri este colorat? Folosește globuri la fel de

Dacă mai ai coroniţa pe care ai agăţat-o la ușă anul trecut, păstrează baza și redecoreaz-o. Îţi sugerez să folosești flori de hortensie artificiale, pentru că sunt mici, grupate în bucheţele care diminuează aspectul de plastic. Pentru o ghirlandă bogată trebuie să folosești cât mai multe,

Flori nemuritoare

Această coroniţă arată nemaipomenit agăţată atât pe ușile de exterior, cât și în interiorul casei. Caută un cadru de coroniţă, împodobește-l cu crenguţe (le poţi găsi în magazinele de grădinărit) și, pentru un plus de efect, adaugă în partea de jos un bucheţel de flori.

Mă iubește, nu mă iubește...

Cauţi un ambalaj special pentru cadoul pe care vrei să-l oferi persoanei dragi? Alege unul din hârtie hand-made. Leagă-l cu o panglică lată și pune-i o eticheta veselă.

SĂNĂTATE

ÎNGRIJIRE

Pentru picioare

Ingrediente: 150 g margarină vegetală, 2 linguri miere, 5 linguri zahăr tos, 20 linguri zahăr pudră, 250 g făină albă, 80 g alune prăjite nesărate, 1 lingură zeamă de lămâie, 1 linguriţă amoniac bicarbonat de amoniu, 1 praf sare

însă efectul este garantat. Va ieși o coroniţă deosebită pe care, bineînţeles, o vei putea folosi și anul următor.

Un copac strălucitor Nu-ţi surâde ideea bradului tradiţional de Crăciun, împodobit cu globuri de toate culorile? Poţi să-ţi creezi singură un pom special, de sărbătoare, care va atrage atenţia musafirilor. Trebuie să faci rost de niște crengi obișnuite pe care să le acoperi cu spray argintiu. Împodobește-le cu ghirlande argintii, pune la bază niște cutii de cadouri, globuri și, eventual, câteva lumânărele.

Aranjamentul final va fi spectaculos și nu ocupă mult spaţiu.

Puneţi o lingură de frunze sau rădăcină de mur mărunţite într-o cană cu apă aflată la temperatura de fierbere. Acoperiţi și lăsaţi timp de 15 minute. Împotriva diareei, se va bea 1/2 cană de ceai la fiecare 3 ore. Ceaiul are un gust acrișor-amărui.

Pentru călcâie fine, aplică o cremă hidratantă specială cu ulei de portocale, în fiecare seară, după duș, și puneţi o pereche de ciorapi de bumbac. O dată pe săptămână, exfoliază-ţi pielea cu un amestec abraziv preparat din mălai și ulei de măsline. Pentru tălpi mai poţi folosi piatra ponce.

Fursecuri cu alune

Ingrediente: Pentru aluat: 500 g făină, 1 cub de drojdie de bere, 100 g zahăr, 150 ml apă, 150 g margarină vegetală, 1 lingura coajă de lămâie, 1 pachet zahăr vanilat Pentru umplutură: 200 g gem de caise, 150 g mac, 50 g zahăr, 2 linguri zeamă de lămâie, 1 lingura coajă de lămâie Mod de preparare: Se dizolvă drojdia de bere și o linguriţă de zahăr în 2-3 linguri de apă călduţă. Se lasă la crescut 10 minute, apoi se toarnă în făina cernută și se frământă cu margarina frecată cu restul de zahăr, restul de apă călduţă, zahărul vanilat și coaja de lămâie. Se acoperă cu un șervet și se lasă la dospit jumătate de oră.

Pentru umplutură, se amestecă gemul cu zeama de lămâie și macul fiert în apă cu zahăr și coajă de lămâie. Aluatul crescut se întinde într-o foaie subţire de 5-6 mm, de formă dreptunghiulară. Se întinde umplutura, se rulează și se taie bucăţi de 3-4 cm, care se așază într-o tavă unsă cu puţin ulei. Se pune tava în cuptorul încins și se coace la foc potrivit, până se rumenesc puţin, aproximativ 30 de minute.

Poţi evita agitaţia cumpărăturilor de iarnă.

Inspiră-te din ideile propuse mai jos...

Frunzele, tulpina sau rădăcinile de mur

Ai părul tern? Își recăpătă strălucirea, dacă aplici o dată pe săptămână, o mască reparatoare dintr-un gălbenuș, două linguri de ulei de ricin, două linguriţe ulei din germeni de grâu, două linguriţe de miere de albine, trei picături de ulei esenţial de rozmarin. Aplici amestecul pe părul spălat și lași masca să acţioneze o jumătate de oră, după care te clătești cu apă călduţă.

Ingrediente: 8 cartofi mari, 200 g brânză tofu, 200 ml smântână sau maioneză de post, 2 cepe verzi, 2 ardei capia, 2 castraveţi, 6 creveţi decorticaţi, pătrunjel verde, sare, piper, mărar Mod de preparare: Se spală cartofii bine, apoi se așază într-o tavă și se bagă la copt, la 180 0C. După ce sunt gata, se scot, se lasă 5-10 minute să se răcească, apoi se crestează în patru, cu ajutorul unui cuţit. Într-un bol, se mărunţește brânza tofu, apoi se amestecă cu 100 ml smântână sau maioneză de post, cu ceapa verde și pătrunjelul tocate mărunt și se condimentează cu sare și piper, după gust. Întrun alt vas, se amestecă castraveţii tocaţi mărunt cu 100 ml smântână, cu creveţii decorticaţi și fierţi și cu mărarul tocat mărunt. Se condimentează cu sare și piper, în funcţie de preferinţe. Cartofii umpluţi cu crema de brânză se ornează cu fire de ceapă și cartofii umpluţi cu pasta de creveţi se ornează cu fire de mărar.

Cornuri cu mac

Eleganţă şi lux la tine acasă!

Surse bogate de fibre Datorită seminţelor foarte mici, murele conţin fibre solubile – precum pectină, protejând astfel sănătatea sistemului digestiv și prevenind obezitatea.

toată iarna, aplicând o cremă hrănitoare cu ulei de cocos și de migdale. De asemenea, exfoliază-ţi pielea o dată sau de două ori pe săptămână, insistând pe cuticule. Poţi prepara o mască cu efect abraziv, care dă rezultate foarte bune, din două linguriţe de sare marină și o două linguri de ulei de măsline.

de apă cu sare. Când zarzavatul este fiert, se trage vasul deoparte, se condimentează supa după gust, cu sare și zeamă de lămâie. Se adaugă puţin oţet, vin alb și câteva boabe de piper, apoi se pun și bucăţile de pește. Se trece supa pe foc și se lasă să fiarbă acoperit, la foc mic, 15-20 minute. Se strecoară puţină supă (200 ml) și se pune la rece, apoi se adaugă gelatina și se lasă la înmuiat, până se absoarbe tot lichidul. Peștele se curăţă de aripioare și oase, se aranjează în formele pentru aspic, alături de câteva bucăţi de morcov tăiate rondele, felii de lămâie și pătrunjel verde. Se strecoară și restul de supă, apoi se adaugă gelatina înmuiată, se pune pe foc, se amestecă până se topește gelatina. Se răcește, dar fără să se închege și se toarnă peste pește, în vasele pregătite.

Se lasă la rece să se închege, iar când se servește se răstoarnă pe un platou și se ornează după preferinţe.

Cartofi umpluţi

Peşte în aspic

Murele conţin salicil, substanţă activă regăsită în aspirină. Prin urmare, au efecte antiinflamatorii. Persoanele cu toleranţă scăzută la aspirină trebuie să fie moderate în consumul de mure.

Pentru păr

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Murele

Vrei să fii frumoasă din cap până-n picioare? Nimic mai simplu! Ai la îndemână câteva sfaturi de îngrijire, cu rezultate rapide. Iată despre ce este vorba!

EDI|IA DE VINERI

Diverse

cacao. De asemenea, evită să-ţi umezești buzele când ești afară. Dacă folosești ruj, în sezonul rece, alege unul hidratant. Pentru buze moi și catifelate, aplică seara, înainte de culcare, un strat subţire de miere amestecat cu gălbenuș.

Pentru corp O baie caldă cu uleiuri volatile de mandarină îţi destinde simţurile. În plus, folosește o spumă de baie cu miros de ciocolată. La final, masează-ţi corpul cu un produs exfoliant, insistând pe coate și pe genunchi.

Pentru ten Poţi preveni roșeaţa provocată de frig, aplicând o mască hidratantă preparată dintr-o banană, o lingură de iaurt și o linguriţă de miere. La final, aplică o cremă cu efect antioxidant, cu extract din sâmburi de strugure.

Scorţişoara stopează dezvoltarea celulelor canceroase Aroma iernii este accentuată de mirosul bradului, al portocalelor, al mirodeniilor și, nu în ultimul rând, al scorţișoarei.

Presărată peste bunătăţile preparate de bunica, scorţișoara te seduce cu mirosul ei delicios și îţi încântă papilele gustative. Dacă mai punem la socoteală faptul că are și numeroase beneficii asupra sănătăţii, scorţișoara ar trebui să fie o mirodenie de neînlocuit pentru cât mai multe persoane.

Utilizarea acestui condiment valoros datează de mii de ani. Evreii, grecii și romanii foloseau scorţișoara atât ca parfum și condiment, cât și ca medicament. Până în secolul al XVII-lea, europenii priveau scorţișoara ca pe un simplu condiment culinar, însă începând cu secolul XIX, medicii recomandă folosirea acestei mirodenii pentru îmbunătăţirea stării de sănătate.

Ajută la creşterea temperaturii corpului Întărirea sistemului imunitar este unul dintre cele mai importante beneficii ale scorţișoarei, reducând riscul apariţiei răcelii sau gripei. Asociată îndeosebi cu vremea rece, scorţișoara ajută la creșterea temperaturii corpului. Dacă ai tot timpul mâinile și picioarele reci, o cană cu ceai la care adaugi și puţină scorţișoară va rezolva problema.

Menţine densitatea osoasă Bogată în calciu, magneziu, fier și fibre, această mirodenie a iernii are numeroase alte beneficii asupra organismului: ajută la formarea și funcţionarea corectă a celulelor roșii din sânge, menţine densitatea osoasă și calmează articulaţiile

inflamate, ajută la digestie și la dizolvarea grăsimilor, luptă împotriva bacteriilor și ciupercilor, intensifică procesele cognitive și crește aportul de fibre (se adăugă o linguriţă de scorţișoară la un castron de fulgi de ovăz sau la o ceașcă de cafea și se consumă în fiecare zi).

Reglează nivelul zahărului din sânge Mai mult de atât, numeroase studii realizate de Colegiul American de Nutriţie au avut ca rezultat faptul că scorţișoara poate regla nivelul zahărului în sânge, fiind de un real folos pentru persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 2. O cantitate de 1 g până la 6 g de scorţișoară consumată zilnic reduce glucoza din sânge cu 18-29%, trigliceridele cu 23-30% și colesterolul negativ cu până la 27%.

Studiile publicate de cercetătorii de la Departamentul Agriculturii din Maryland, SUA arată că o cantitate mică de scorţișoară consumată, introdusă în alimentaţia de zi cu zi, stopează dezvoltarea celulelor canceroase la persoanele bolnave de leucemie sau limfom.

Avantaje.ro

ŞTIAŢI CĂ…

Guma de mestecat îmbunătăţeşte performanţele la şcoală Elevii care mestecă gumă înainte de teste obţin note mai bune. Concluzia aparţine unui grup de cercetători de la Universitatea St. Lawrence din New York, care a realizat un studiu potrivit căruia performanţele elevilor care mestecă gumă timp de cinci minute înainte de un examen cresc considerabil, spre deosebire de cei care nu o fac, informează Daily Mail. Îmbunătăţirea rezultatelor școlare în acest fel are la bază un proces de stimulare prin masticaţie, care durează aproximativ 20 de minute, potrivit psihologilor. Studiile anterioare au demonstrat că orice activitate fizică sporește performanţele creierului, însă această nouă cercetare nu doar confirmă ceea ce se cunoștea anterior, ci întărește ideea că până și cel mai mic efort fizic are fix același efect.

Pentru realizarea cercetării, experţii au analizat efectele pe care le are mestecatul gumei asupra a 80 de elevi în prag de absolvire. Jumătate dintre subiecţi au folosit gumă de mestecat, cu sau fără zahăr, înainte sau în timpul examenelor. Aceștia au fost supuși unor evaluări a nivelului de cunoștinţe costând în rezolvarea de exerciţii logice. Notele lor au fost comparate cu cele ale elevilor care nu au mestecat gumă.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute de cei care au mestecat gumă cu cinci minute înainte de începerea testului, la polul opus aflându-se cei care au mestecat gumă în timpul evaluării, ceea ce se pare că le-a distras atenţia și i-a împiedicat să obţină note mari. Asta din cauză că “resusele creierului sunt împărţite între procesul de masticaţie și cel cognitiv”, spune doctorul Serge Onyper, cel care conduce echipa de specialiști care a realizat studiul.

O cercetare similară fost iniţiată în anul 2002 de către Universitatea Northumbria din Marea Britanie. La acel moment, doctorul Andrew Scholey, unul dintre specialiști, încerca să explice efectele pozitive ale gumiei de mestecat asupra activităţii creierului.

“Nu este vorba de vreo substanţă pe care să o conţină guma de mestecat, ci despre textura ei rigidă în timpul actului de masticaţie. Asta face diferenţa. În plus, am descoperit că se produce o creștere a pulsului cardiac, de cinci sau șase bătăi pe minut ale inimii, atunci când mestecăm gumă. Asta nu are legătură cu activitatea creierului, însă faptul că se pompează o cantitate mai mare de sânge, ajută la o mai bună oxigenare a creierului, ceea ce îmbunătăţește funcţia cognitivă”, a explicat Scholey.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

19

Luni DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău.

9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.30 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 11.00 Reporterul de gardă. 11.30 Bună seara! Talk-show (reluare).

12.30 Documentar. “Almanah cinematografic”.

13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.40, 5.20 Săptămâna sportivă.

14.10 Cultura azi. 15.00 Vedete la bis. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Medalion muzical. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Picături de “Dor”.

18.00 Petalo romano. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.05 Descoperă Moldova.

1.15 Cuvintele Credinţei. 3.20 Portrete în timp. 3.50 J.Strauss. “Poveștile pădurii vieneze”. 5.10 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010.

Ep. 23 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 24 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela romaneasca: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (15) (divertisment) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Promotor (r) 11:30 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.2 - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există!

14:00 Apropo TV (r) 15:00 România, te iubesc! (r) Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4141 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Crime online 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Promotor (r) 02:45 Apropo TV (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 13:25 “Участковый детектив” 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Познер 01:20 Ночные новости 01:30 Майкл Джексон и его доктор 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Остросюжетный фильм “Халк” 7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. Episodul 1. 9.00, 23.00 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”.

14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

17.50, 3.55, 6.150 TVR-55. 19.30 Zoo show. 0.00 Teleenciclopedia. 1.55 Prim plan. 2.45 Sport. 4.00 Piepturi goale și buzunare pline. 4.55 România, zi de zi! 5.00 Serial. “PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”. 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:46 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:34 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MITTERRAND ET LES ESPIONS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTUNES 20:23 FORTUNES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LES PORTES DE LA NUIT 2:38 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA BIODIVERSITÉ MENACÉE : QUELLES SOLUTIONS POUR DEMAIN ?

20

16 DECEMBRIE 2011

Programe TV Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Stresul”. 10.30 Casa mea. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Accente economice. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40, 1.15 Dor. Dumitru Matcovschi.

Poezia cântată. 14.10, 17.40, 1.45 Respiro. 14.25 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.15, 0.10 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 1.10 Descoperă Moldova. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Templul muzicii. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010.

Ep. 24 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010.

Ep. 25 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Comoara din Damasc, partea a II-a - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Grădiniţa lu’Tăticu’ (r) Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4142 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un cuplu mortal 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Film: Urmărire pe autostradă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Film: Un cuplu mortal (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 Маленькие гиганты большого кино 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:30 Городские пижоны “Terra Nova” 02:55 “Primele știri” (rom) (R) 03:25 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 03:50 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Ești părinte, fii deștept! 11.55, 17.50, 3.55, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”.

12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.30 Zoo show. 0.00 Teleenciclopedia. 1.45 Tezaur folcloric.

2.35 Iubiri dincolo de ecran. 2.45 Sport. 4.00 Terorist, erou martir. 4.55 România, zi de zi! 5.00 Serial.

“PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:34 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 MUTIARI LÉGENDE D’UNE PERLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FORTUNES 15:54 FORTUNES 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NANNERL, LA SOEUR DE MOZART 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BRASSENS, LA MAUVAISE RÉPUTATION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LE DIABLE ROUGE 2:38 DIVERTISSEMENT 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21

Miercuri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45, 12.45, 17.40, 22.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar.

“CNAM. Modul activ de viaţă”. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 13.10, 17.15 Serial pentru copii.

“BLACK BEAUTY”. 13.35 Cuvintele Credinţei. 14.20 Miniserial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). 16.00 Videoteca copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

22.15 Portrete în timp. Boris Molea, maestru în artă. 23.15, 0.10 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 1.05 Descoperă Moldova. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 5.10 La noi în sat.

5.50 Calendarul zilei.

22

Joi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Deprinderile nocive”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Portrete în timp. 14.35 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). 16.15 Eruditcafe. 17.40 Stop discriminarea. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Superloto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 25 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.

Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 26 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Păcatele trecutului, partea a II-a - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) - Moș Crăciun există! 14:30 Film: Eu sunt Moșul Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4138 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: O crimă perfectă 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Serviciul Român de Comedie (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Eu sunt Moșul (r) - Moș Crăciun există! 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există! 14:00 Film: Cum să pui la cale un Crăciun Moș Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4144 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără scăpare 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Legenda Regelui Elefant 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Film: Fără scăpare (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм 23:15 “Среда обитания”. “Градус праздника” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны “Убийство” 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Остросюжетный фильм “28 недель спустя” 03:55 Давай поженимся!

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Ești părinte, fii deștept! 11.45, 17.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi! 2.05 La vie en rose. 2.50 Sport. 4.00 Ceaușescu și poporul. 5.00 Serial. “PRIN PĂDURI ȘI MUNŢI, INIMI ÎNLĂNŢUITE”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE GORILLE VOUS SALUE BIEN 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE SANGLOT DES ANGES 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SECRETS D’HISTOIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SUITE NOIRE 1:51 SUITE NOIRE 2:53 DIVERTISSEMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:05 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся!

19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Жизнь и приключения Мишки Япончика. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны“Подпольная империя”. Новый сезон 01:40 “Primele știri” (rom) (R) 02:10 Александр Збруев, Олег Ефремов в фильме “Мой младший брат” 03:55 Давай поженимся!

23

Vineri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.25 Documentar. “CNAM. Vizita la medic”. 10.30 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Svitanok. 14.10, 17.40, 5.10 Respiro.

14.25 Miniserial. “RINO GAETANO” (Italia).

16.00 Vector european. 16.30 Magazinele EURO 2011. 18.00, 1.15 Accente economice.

18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008).

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr!

23.15, 0.10 Eric Clapton. Crossroads. Program muzical. 1.10 Descoperă Moldova. 1.45, 3.50 Music Mania. 5.25 Medalion muzical. 5.55 Calendarul zilei.

24

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Eric Clapton.

Crossroads. Program muzical. 8.05 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 8.55 “La mulţi ani!” cu “Lolypops”. Program muzical. 9.45 “Metamorfoză de Crăciun”.

Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Municipal de Păpuși “Guguţă”. 10.30, 1.15 Știinţă și inovare. 11.00 Cirque du Soley. 12.30 “Pastel de iarnă”. Spectacol muzical cu formaţia “Milenium”. 15.00 Documentar. “Eurobox”. 15.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.00, 17.15, 3.00, 4.10 “Aprindeţi luminile...” Spectacol folcloric de colinde și obiceiuri calendaristice. Ediţia a XII-a. Transmisiune în direct din studioul mare al Radiodifuziunii. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea de seară. 19.50 O seară în familie. 21.25 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMILIE” (SUA, 2007). 23.15 Festivalul de romanţe “Crizantema de Aur 2011”. Secţiunea interpretare. 0.30 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Descoperă Moldova.

1.45 Colinde, colinde... 2.15 Cultura azi. 5.05 Fii tânăr! 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 27 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 8 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Casa cu amintiri (A Golden Christmas) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (r) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASĂ: Casa cu amintiri (A Golden Christmas) (r) (comedie/family) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (doua episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Capcana pentru Mos Craciun (Santa Trap) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Mostenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? q Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Cum să pui la cale un Crăciun (r) - Moș Crăciun există!

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping - Moș Crăciun există!

14:00 Film: Crăciunul pe strada Chestnut Mos Crăciun există! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4145 17:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 17:45 Happy Hour q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Goana după cadou 22:30 Film: Fraţii Grimm 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Happy Hour (r) 03:00 Film: Fraţii Grimm (r) 05:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 06:00 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv q Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbete într-o pastilă - Moș Crăciun există!

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) - Moș Crăciun există! 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: De pază de Crăciun 2 - Vacanţă fără griji 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Crăciun în Ţara Minunilor - Moș Crăciun există! 17:00 Film: Goana după cadou (r) q Dăruiești și câștigi 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Pariu cu viaţa, episod special 23:00 Concert Ștefan Bănică 01:00 Film: Crăciun în Ţara Minunilor (r) 03:00 Concert Ștefan Bănică (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 06:15 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Контрольная закупка 09:45 Жить здорово!

10:50 “Teleshopping” 11:05 Модный приговор 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Убойная сила. Многосерийный фильм 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:45 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:45 Жди меня 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Поле чудес 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Пусть говорят с Андреем Малаховым 23:15 Прожекторперисхилтон 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Что? Где? Когда? 01:25 Кевин Костнер в комедии “На трезвую голову” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Мэрилин Монро в фильме “Можешь не стучать” 05:05 Замри, умри, воскресни

7.00 Telejurnal matinal.

8.00 Serial.

“INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Profesorul trăsnit. 11.45, 17.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.10 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”.

15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.30 Zoo show.

0.00 România, zi de zi! 1.15 ÎnTrecerea anilor. 2.55 Sport. 4.00 Garantat 100%. 4.55 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

11.00, 14.30, 17.30, 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Profesorul trăsnit. 11.50, 17.50, 1.50, 6.15 TVR-55. 12.00, 5.45 Festivalul Internaţional “Viaţa e frumoasă”. 12.40 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.10 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”.

19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi! 2.05 Judecă tu! 2.55 Sport. 4.00 e-Forum. 4.25 Rom european. 4.55 Electrecord 80. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE 64, RUE DU ZOO 10:17 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:18 TiVi5MONDE - AS DE LA JUNGLE : EN DIRECT 10:22 TiVi5MONDE - LES P’TITS DIABLES 10:35 TiVi5MONDE - MON POISON ROUGE 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 ST-CAMILLE : LES IRRÉDUCTIBLES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LE SANGLOT DES ANGES 16:39 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHAT ET SOURIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LUCKY LUKE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:52 DIVERTISSEMENT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:06 TiVi5MONDE - LES AS DE LA JUNGLE : OPÉRATION BANQUISE 11:00 FLASH INFO 11:02 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 BRASSENS, LA MAUVAISE RÉPUTATION 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DIVERTISSEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:06 FLASH INFO 21:08 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 22:54 FORTUNES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE SANGLOT DES ANGES 2:38 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

06:00 Новости 06:10 Александр Зацепин. В огнедышащей лаве любви...”

07:05 Фильм “Таро, сын Дракона” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Леонид Филатов. Чтобы помнили...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Леонид Филатов. “Про ФедотаСтрельца, удалого молодца” 13:15 “Лев Дуров. Я всегда напеваю, когда хочется выть” 14:00 Алиса Фрейндлих, Юозас Будрайтис в фильме “Опасный возраст” 15:35 Александр Балуев, Светлана Ходченкова в фильме Станислава Говорухина “Благословите женщину” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Фильм “Благословите женщину”. Продолжение 19:25 “Болеро”. Финал 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Время 21:45 “DA sau NU” 23:00 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 02:05 Комедия “Микс” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 Юрий Соломин, Людмила Максакова, Виталий Соломин в музыкальном фильме “Летучая мышь” 7.00 Teleenciclopedia.

8.10 Bebe magia. 9.00 - 14.00 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal.

14.30 Profesorul trăsnit. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?” 17.00 Tema săptămânii.

18.05 Tezaur folcloric. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20 55 de ani de muzică. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 23.40 Dănutz S.R.L. 1.15 La toată casa-i lumină! 2.05 55 de ani de sport. 3.00 Sport. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 COMME PAR MAGIE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:12 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:17 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:25 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:33 TiVi5MONDE LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:03 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:04 COMME PAR MAGIE 13:30 LE SAPIN DE NOËL DES CRÉATEURS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 LES BOYS 16:17 LES BOYS 16:39 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LA MAGIE DE.... 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:24 MAGIC CIRCUS SHOW 21:03 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOËL SOUS LES ÉTOILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 1:56 STUDIO 12 2:56 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

11

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00, 13.45, 14.45, 18.45, 5.10 Respiro. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Recital de orgă. 8.35 Film-copiilor. “ZLATOVLASKA, FATA CU PĂRUL DE AUR” (Cehia). 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.35 La datorie.

12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni.

12.30, 5.20 Natura în obiectiv. 13.00, 4.25 Gala Premiilor Teatrului “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMILIE” (SUA, 2007). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 Film. “NUNTĂ DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 0.10 Erudit-cafe.

1.00 TVMi. 4.10 Colinde, colinde... 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altidudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep. 24 - 27 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 8 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Cinema ACASĂ: Capcana pentru Mos Craciun (Santa Trap) (r) (comedie/family) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ella fermecata (Ella Enchanted) (comedie/family) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 00:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Mostenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:15 Film: De pază de Crăciun - Vacanţă fără griji (r) 09:00 Film: Un Crăciun cu Dennis 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Pariu cu viaţa, episod special (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Madagascar 2 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Busola de aur 17:45 Happy Hour, ediţie specială 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eroi de sacrificiu 22:45 Film: Strania poveste a lui Benjamin Button 02:15 Film: Eroi de sacrificiu (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Happy Hour, ediţie specială (r) 06:00 Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 Лев Дуров в фильме “Странные взрослые” 07:30 Олег Борисов в комедии “За двумя зайцами” 08:45 “Служу Отчизне!” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:15 “Специальное задание” 14:30 Владислав Галкин, Александр Балуев, Алексей Кравченко, Игорь Лифанов “Спецназ” 17:25 Премьера. “Владислав Галкин. Улыбка на память” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 “Мульт личности” 23:15 “Yesterday live” 00:20 “Что? Где? Когда?” Финал года 01:30 Фильм Владимира Гостюхина “Ботанический сад” 03:05 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:35 Игорь Скляр, Александр Панкратов-Черный, Елена Цыплакова в фильме “Мы из джаза” 7.00 Fii părinte, fii deștept!

7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia.

9.55, 19.20, 6.15 TVR-55. 10.10 Repere sacre. 11.30 55 de ani de folclor. 13.00 Deschide ușa, creștine! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 16.00 Înainte și după Toma. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 21.35 Gala cântecului românesc. 1.10 O dată’n viaţă.

4.10 Moș Crăciun. 4.35 Universul credinţei.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 COMME PAR MAGIE 8:00 CONCERT DE NOEL 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 COMME PAR MAGIE 10:03 FLASH INFO 10:09 TiVi5MONDE - GRENADINE ET MENTALO 10:17 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:22 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:30 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:38 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:46 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:08 TiVi5MONDE - LE PETIT PRINCE 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:09 LE CODE CHASTENAY 12:34 LES GARDIENS DE LA FORÊT 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 SUR MESURES 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:27 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:05 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 SECRETS D’HISTOIRE 20:34 VU DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LASCARS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 ALEXANDRA DAVID-NÉEL, MON TIBET... 2:35 LA VIE EST UN CIRQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

16 DECEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Sherlock Holmes dansează pe muzică lăutărească

GENERAŢIA 2002

Dinu Ţurcanu: „Avem suficienţi bani în ţară pentru a trăi decent” „Pentru a avea o democraţie consolidată în Republica Moldova, justiţia trebuie practicată de persoane competente şi cu demnitate”

Dragi cititori, continuăm să vă prezentăm exponenţi ai „Generaţiei 2002”, tineri inteligenţi, cu studii superioare temeinice, pregătiţi să formeze astăzi elita politică, culturală, socială a societăţii noastre și să aducă schimbarea necesară de care are nevoie Republica Moldova și care ni se promite de politicienii care ne cer votul de 20 de ani încoace.

Dinu Ţurcanu, secretar general al Partidului Popular Creștin Democrat, este astăzi invitatul rubricii noastre.

- Pentru început, o întrebarestandard: când și în ce împrejurări te-ai alăturat aripei tinere a PPCD, „Noua Generaţie”?

- Ţin minte foarte bine ziua în care s-a întâmplat poate cel mai mare eveniment din viaţa mea. A fost în vara anului 1996. Aveam 16 ani și eram licean în clasa a zecea la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din Căușeni. Nu a fost ceva întâmplător, totul a început din tradiţia de familie. Părinţii și rudele mele au stat la baza formării filialei Frontului Popular Creștin Democrat din Căușeni. Așa am ajuns să-l cunosc pe Vlad Cubreacov, care atunci era responsabil de filiala Căușeni a FPCD și cel mai tânăr deputat în Parlament. După câteva discuţii cu domnul Cubreacov am decis să mă implic și așa am constituit Organizaţia de tineret a FPCD, filiala Căușeni.

- Aderarea ta la o organizaţie politică avea legătură cu planurile tale de viitor, în eventualitatea unei cariere politice?

- Nu am urmărit nici o secundă scopul de a face o carieră politică.

Dar peste mulţi ani de zile am aflat că Vlad Cubreacov, de fapt, asta a și dorit, să fac carieră politică. Asta e profesia poate cea mai responsabilă – vânător de suflete, și vreau să-i mulţumesc lui nea Vlad pentru faptul că sunt și eu unul dintre cei pe care i-a vânat.

- Ești secretar general al PPCD, în ce constă munca ta?

- Sunt secretar general al PPCD din 2009, la al treilea mandat. A fost o onoare pentru mine faptul că la propunerea domnului Iurie Roșca, delegaţii partidului m-au votat și au avut repetat încredere în mine. Conform statutului sunt responsabil de tot ce ţine de organizarea internă a partidului.

Să știţi că foarte multă lume mă întreabă cu ce mă ocup și în ce constă munca mea. Și când le zic că în atribuţiile mele intră să

conduc secretariatul general și să execut deciziile luate de instanţele partidului, să administrez treburile partidului, să ţin evidenţa și să răspund de recrutarea personalului, să asigur funcţionarea departamentelor, să pregătesc ședinţele Consiliului Naţional și ale Biroului Permanent, să asigur completarea și păstrarea arhivelor partidului, să asigur legătura cu filialele și cu organizaţiile autonome, să prezint Biroului Permanent rapoarte despre activităţile Secretariatului general și perspectivele organizaţiei, toată lumea face ochii mari și nu înţelege exact despre ce este vorba. Este adevărat faptul ca munca mea este una foarte specifică și este și normal că multă lume să nu mă înţeleagă, dar vreau să vă spun că este ceva foarte interesant, dar și responsabil, când știi că tot ce faci tu este pentru binele ţării pe care o servești cu dăruire.

- Povestește-ne cum s-a schimbat viaţa ta din perioada în care participai activ la proteste și până în prezent?

- După absolvirea liceului am depus dosarul la Facultatea de Drept a Universităţii “Nicolae Titulescu” din Craiova, apoi am făcut masteratul în studii NATO la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative din București.

Am revenit în Moldova și m-am încadrat plenar în activităţile de partid. Între timp am făcut stagiu la grupul Partidului Popular European din cadrul Parlamentului European și am fost bursier al Departamentului de Stat al SUA, unde, timp de o lună, am făcut cunoștinţă cu sistemul politic al SUA. La 30 de ani m-am căsătorit și aproximativ 4 luni în urmă soţia Aliona mi-a dăruit încă un motiv în plus pentru a trăi cu rost în viaţă – un îngeraș de fată pe care am numit-o Ruxanda. Timp liber am foarte puţin, dar atunci când se ivește o ocazie pescuiesc sau joc o partidă de tenis de masă.

- Cunoaștem că ești jurist de profesie, practicarea acestei meserii în Republica Moldova îţi aduce împlinirile și satisfacţiile pe care mizai atunci când ai ales facultatea?

- Chiar dacă sunt licenţiat în drept nu activez full time în domeniu. Sunt jurist la Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe” și intenţionez să-mi iau, în scurt timp, licenţa de avocat. Este un domeniu care îmi place și pentru a avea o democraţie consolidată în Republica Moldova, justiţia trebuie practicată de persoane competente și cu demnitate.

- Mulţi dintre colegii tăi de generaţie și de proteste au ales să plece peste hotare pentru a-și perfecţiona studiile, pentru a munci la salarii mai bine plătite, pentru alte perspective.

Ce te ţine pe tine în Republica Moldova?

- Noi nu trebuie să devenim o nouă generaţie de emigranţi. Cu toţii trebuie să punem umărul la construcţia statului nostru, trebuie să avem răbdare și prin munca noastră zilnică să lăsăm cât mai multe urme. Da, este foarte dificil să-ţi plătești facturile în Republica Moldova, dar, până la urmă, totul depinde ce misiune alegem în viaţă. Eu cred că noi suntem obligaţi să facem faţă provocărilor aici, la noi acasă, pentru a asigura un viitor acestei ţări.

„Aş vrea să am atât de mulţi copii ca, la un moment dat, să uit cum îi cheamă” - În preajma vârstei de 30 de ani tinerii deja încep să-și facă planuri despre ce vor face, cu ce se vor ocupa la pensie și unde le-ar plăcea să-și petrea-

că bătrâneţile. La ai tăi 30 de ani ce planuri de viitor, gânduri și vise ai?

- Vreau ca viţa mea pe pământ să nu fie zadarnică, vreau să fiu util pentru cel de lângă mine și pornind de aici se leagă toate planurile de viitor. Sunt înconjurat de o echipă extraordinară și sunt absolut convins că împreună vom face lucruri bune pentru ţara noastră. Și vreau să am mulţi copii.

Glumeam cu soţia spunându-i că aș vrea să am atât de mulţi copii ca, la un moment dat, să uit cum îi cheamă, să-i încurc pe nume. Rar vezi astăzi familii tinere cu mulţi copii. Am devenit mai egoiști și când cineva spune că este foarte greu să-i crești, că nu ajung bani, eu întotdeauna zic că părinţilor și buneilor noștri le-a fost mult mai greu. Să nu căutăm scuze, trebuie căutate soluţii.

- Abilităţile și experienţa pe care ai acumulat-o în perioada protestelor anticomuniste de exemplu, atunci când NG era foarte activă, te ajută în activitatea de acum?

- În timpul protestelor eram la studii în Craiova, dar eram cu gândul la cei din Piaţă. Am organizat câteva mitinguri la Craiova în susţinerea celor din Piaţa Marii Adunări Naţionale. A fost o perioada foarte importantă în formarea mea, atunci am luat niște decizii care mă motivează și astăzi.

- În 2002, tinerii au fost foarte activi și au manifestat intens pentru a-și impune punctul de vedere, pentru a-și exprima dezacordul, opiniile în legătură cu unele acţiuni ale guvernanţilor. De atunci o astfel de participare în masă a tinerilor nu a mai fost atestată în Republica Moldova, cum crezi, de ce nu s-a întâmplat asta? Nu au avut tinerii motive să se revolte?

- Cred că este vorba mai mult de indiferenţă și de gândul permanent al tinerilor de a pleca din ţară.

Puţini își văd viitorul aici și de asta sunt indiferenţi. Trebuie schimbată atitudinea. Aici e cheia.

- Se vorbește mult despre faptul că tinerii nu sunt implicaţi în structurile-cheie ale statului, în funcţii de conducere. Cum crezi, situaţia s-ar îmbunătăţi

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Coloana sonoră a celui de-al doilea film “Sherlock Holmes”, intitulat “Jocul umbrelor”, include o piesă românească, pe care personajul principal al peliculei dansează.

“Romanian Wind” este titlul piesei românești incluse pe coloana sonoră a noului “Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor”, care îl va face pe Robert Downey Jr. să danseze pe marile ecrane, din 23 decembrie. În regia lui Guy Ritchie, “Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor” îl readuce pe Robert Downey Jr. în rolul celui mai faimos detectiv din lume, iar pe Jude Law în interpretarea formidabilului său partener, Dr. Watson.

TONITZA L-A DEVANSAT PE GRIGORESCU

dacă cele mai importante funcţii în stat ar fi deţinute de tineri de vârsta ta?

- Exemplul Georgiei și al Ţărilor Baltice este foarte elocvent în acest sens. Rezultatele importante obţinute se datorează, în primul rând, faptului că ei au schimbat garnitura de vârstă în structurilecheie ale statului. Ei au demonstrat că teoria conform căreia tinerii nu pot guverna din cauza lipsei de experienţă este greșită. Cel mai important în cazul Republicii Moldova nu este experienţa, dar viziunea și viteza de reacţie. Restul se învaţă foarte repede. Mentalitatea, anumite clișee moștenite din perioada sovietică nu pot fi schimbate. Or, astăzi nu putem evolua dacă rămânem tot acolo, cu gândul la cât de bine era pe vremuri. Generaţia mea este cea care trebuie să-și asume guvernarea statului și să fie acceptată.

Vorbind de formaţiunea politică pe care o reprezint vreau să vă spun că președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Victor Ciobanu, va împlini în câteva zile 27 de ani.

Toţi cei 15 vicepreședinţi și mai mult de jumătate din șefii filialelor noastre teritoriale sunt tineri de până la 35 de ani. Suntem în plin proces de reformare a partidului și ne reușește foarte bine. Asistăm la un schimb de generaţii foarte reușit. De asta are nevoie și Republica Moldova.

- Dacă ar fi să participi la elaborarea unui proiect de lege, ce ţi-ai dori să promovezi sau să stopezi?

„I-aş pedepsi pe cei care practică evaziunea fiscală exact ca pe cei care comit omoruri” - Este vital pentru Republica Moldova să aibă un pachet de legi care să prevină și să stopeze evaziunea fiscală. Anual sunt furate până la 5 bugete de stat în timp ce Guvernul ia credite cu procent.

Cineva fură azi ca în codru, iar copiii noștri vor întoarce datoriile.

Noi avem suficienţi bani în ţară pentru a trăi decent, cu drumuri bune. Problema este că acești bani se fură. Eu i-aș pedepsi pe cei care practică evaziunea fiscală exact ca pe cei care comit omoruri.

- O să insiști ca pe viitor copiii tăi să opteze pentru o meserie anume?

- Nu o să insist, dar am să-i sfătui. Așa au procedat și părinţii mei cu mine.

- Există ceva de ce îţi este teamă că nu o să-i poţi proteja de asta nici pe copiii tăi?

- Este naiv să crezi că ești atotputernic și poţi controla totul. Unul Dumnezeu poate asta. Ce putem face noi ca părinţi este să le dăm o educaţie cât mai bună. În acest fel o să-i protejăm cel mai eficient.

290.000 euro – preţ record pe piaţa de artă românească Tabloul “În iatac”, de Nicolae Tonitza, a fost vândut pentru suma de 290.000 de euro, miercuri seară, la Licitaţia de Iarnă a casei Artmark, devenind astfel cea mai scumpă lucrare tranzacţionată pe piaţa de artă românească, potrivit Mediafax. “În iatac” reprezintă, potrivit specialiștilor, cel mai valoros nud realizat de Nicolae Tonitza și scos vreodată la vânzare. Tabloul - care fusese evaluat la 150.000 - 250.000 de euro - este clasat în categoria “Tezaur” a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil și provine din renumita colecţie a doctorului Iosif Dona.

Precedentul record de autor pentru Nicolae Tonitza a fost stabilit în iulie, tot la o licitaţie a casei Artmark, prin vânzarea lucrării “Afize”, pentru 160.000 de euro.

Până miercuri seară, cea mai scumpă lucrare vândută pe piaţa de artă autohtonă a fost “Fata cu mărgele roșii”, de Nicolae Grigorescu, adjudecată în aprilie la licitaţie pentru suma de 270.000 de euro. Tabloul nu avea un titlu dat de Grigorescu, casa de licitaţii care l-a tranzacţionat numindu-l “Ţărăncuţă odihnindu-se”, însă proprietarul a preferat titlul “Fata cu mărgele roșii”. În prezent, acest tablou este expus public la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, după ce proprietarul său a decis să îl cedeze în custodia instituţiei.

- Îţi mulţumim și îţi dorim mult succes în continuare!

Liliana POPUŞOI, FLUX

16-23 decembrie Berbec

Acum vreţi să reparaţi ce aţi stricat în ultimele zile și veţi reuși. Înlocuiţi teama cu un dram de curaj și orgoliul cu mai multă căldură sufletească.

Taur Dorinţa de confort le poate depăși pe celelalte, iar terenul cel mai alunecos e în familie, unde aveţi impresia că lucrurile sunt mai ușor de controlat.

Gemeni Lăsaţi pentru orele de după-masă problemele serioase în săptămâna ce urmează, sunt șanse mai mari să vi se împlinească anumite dorinţe, de exemplu să puteţi dialoga cu cei apropiaţi, care să vă asculte și să vă înţeleagă.

Rac

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

COMEMORARE

Anul 2012 va fi consacrat lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici O hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri, 14 decembrie, de Cabinetul de Miniștri. Astfel, în termen de o lună, va fi aprobat și Programul naţional de manifestări culturalartistice consacrate Anului

Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Hotărârea urmează a fi discutată în Parlament. În 2012 se împlinesc 20 de ani de la tragicul accident care le-a curmat viaţa îndrăgiţilor interpreţi.

Vă ocupaţi cu atenţie de chestiunile financiare și de cheltuieli. Cu cât vă adânciţi mai mult în astfel de probleme, cu atât vă cuprind gândurile negre.

Leu Sunteţi plini de viaţă, dornici să vedeţi feţe surâzătoare și veselie în jur. Puneţi și voi umărul la dorinţele celor din jur, cu ce aveţi la îndemână.

Fecioară Dinamismul vostru se manifestă la nivel mental. Gândurile se succed cu repeziciune, planurile se derulează, dar resursele lipsesc.

Balanţă Aveţi toate șansele să vă petreceţi săptămâna ce urmează în compania unor persoane vesele. Așa vă veţi da seama că v-a lipsit această lipsă de griji.

Scorpion E o perioadă importantă, cu situaţii urgente, în care trebuie să spuneţi replici bine alese și să vă susţineţi imaginea de persoane puternice.

Săgetător Reveniţi la forma mentală bună. Prima schimbare pe care o produce această revenire va fi la nivelul optimismului cu care veţi privi spre viitor.

Capricorn Vă oferiţi ocazii de a vă bucura de cele reușite până acum, fără să uitaţi de faptul că sunt multe de rezolvat și că mereu vor fi probleme.

Vărsător Se reface legătura cu un posibil partener de afaceri care nu a fost disponibil în ultima perioadă. Posibilităţile de dezvoltare vi se par acum mai bune.

Peşti Dorinţa voastră de a vă dezvolta în continuare nu se potrivește cu ritmul de lucru al celor care iau decizii sau se ocupă de organizarea treburilor administrative.

CMYK