Ziarul Flux, Ed. 2 (926)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 17 ianuarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 17.01.2014

Soborul Sf. 70 de Apostoli; Cuv. Teoctist (Harţi) Maxima zilei „Prin gândire putem descoperi noi lumina. Nu umilinţa, ci flacăra cugetării ne poate înălţa...”

Marin Preda

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.9140 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.1609 1 Leu românesc ................. 3.9501 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3940 Timpul probabil: 17.01.2014

18.01.2014

Noros, -2 4 0C

Noros, 1 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 2 (927)

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

A Patra Teorie Politică la Chişinău 2

PAGINA

ACTUAL

Procuratura a trimis în judecată 24 de vameşi

6

PAGINA

ECONOMIC

Ieri, la Universitatea Populară a avut loc un eveniment editorial de excepţie. În prezenţa unui public numeros, format din personalităţi academice, cadre universitare, analişti politici şi jurnalişti, a fost lansată cartea „A patra teorie politică” de Aleksandr Dughin.

Celebrul gânditor rus, sociolog, geopolitican şi filozof, autorul a patruzeci de monografii ştiinţifice, este prezent pentru prima dată în Republica Moldova între coperţile unui volum, care apare deopotrivă în limbile română şi rusă.

Continuare în pag. 4

Expert-Grup: Top 5 provocări economice pentru anul 2014

7

PAGINA

POLITIC

Autonomia locală şi ipocrizia lui Filat

8

PAGINA

EXTERNE

Cum este reglementată vânzarea terenurilor în ţările UE. Cum e în România…

Marian Lupu cere satisfacţie, la poliţie

Despre unul plecat Recunosc din capul locului: curiozitatea mea intelectuală se îndreaptă în cu totul alte direcţii decât opera publicistică şi gândirea politică a domnului Ştefan Secăreanu. Dar odată ce de la o vreme domnia sa nu are răgaz nici de sărbători, tot insistând să facă pe criticul meu, iar prietenii mă tot întreabă ce a păţit Ştefan, mă văd nevoit să vin cu unele precizări.

Continuare în pag. 3

Scheme de spălare de bani la Întreprinderea de Stat „Metalferos” CMYK

Viaţa politică de la noi oscilează constant între tragic şi ridicol. Dacă anul 2013 a debutat cu demascarea unei crime comise la o vânătoare ilegală, la care au participat de-a valma procurori, judecători, politicieni şi oameni de afaceri, care, prevalându-se de înaltele funcţii pe care le deţineau, au încercat să tăinuiască şi să muşamalizeze cazul, sfârşitul a fost de tot râsul. Chiar dacă protagoniştii spectacolului au vrut să pară solemni şi plini de importanţă.



(citiţi pag. 2)

Dacă vă mai amintiţi, înainte să plece în vacanţă, aleşii poporului au fost pe cale să se ia la bătaie, reacţionând prea pasional la momentul discutării candidaturilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor.

Continuare în pag. 3

FLUX

2

Actual

17 IANUARIE 2014

Scheme de spălare de bani la Întreprinderea de Stat „Metalferos” Acuzaţii grave la adresa companiei „Metalferos”. Acum câteva zile, directorul unei întreprinderi de colectare a deşeurilor de metale a afirmat că statul este prejudiciat anual cu aproximativ 700 de milioane de lei, din cauza unor scheme aplicate de respectiva companie. Potrivit întreprinzătorului, din cele aproximativ 170 de întreprinderi specializate în colectarea metalului uzat, doar 70 au licenţă şi activează în mod legal. Celelalte colectează deşeurile la negru şi le vând unei firme fantomă afiliată Întreprinderii de Stat „Metalferos”.

Anual, prin intermediul companiei sunt furaţi 900 de milioane de lei, 700 dintre care din bugetul de stat, iar 200 de milioane – de la întreprinderile de colectare a deşeurilor de metale, a declarat Valentin Eşanu, directorul întreprinderii de colectare şi prelucrare a metalelor feroase şi neferoase. El a dezvăluit că, lunar, din ţară sunt scoase aproximativ 3035 de tone de metal uzat care nici nu intră pe teritoriul întreprinderii „Metalferos” şi nu este contabilizat, ci este dus direct la Uzina metalurgică la Râbniţa, prin mijlocirea unor firme de transport afiliate.

Una dintre schemele dezvăluite de Eşanu arată în felul următor: „Metalferos” stabileşte o cotă de 5% de aşa-zis gunoi de producţie, la fiecare

tonă de metal uzat cumpărat de la firmele de colectare din ţară, pentru care nu plăteşte. Combinatul de la Râbniţa scoate însă doar 1% de gunoi din cantitatea de metal prelucrată. „Aceste 4% diferenţă la fiecare tonă sunt legalizate prin firma lor fantomă”, a explicat Eşanu. „Dacă înmulţim 30-35 de tone cu cele 4% ilegale, obţinem cifra de aproximativ 1400 de tone de metal furat ilegal de la agenţii economici, care este vândut cu 200 de dolari tona. Asta este egal cu circa 280 de mii de dolari, sumă împărţită între director, director adjunct şi şeful de depozit al întreprinderii”, a mai precizat el.

Directorul întreprinderii de colectare a metalului uzat a informat că a expediat numeroase demersuri, inclusiv la adresa Guvernului şi a Ministerului Economiei, în care a atenţionat asupra schemelor practicate de „Metalferos”, fără a primi însă vreun răspuns. Întrebat de ziarişti, Eşanu a afirmat că în spatele acestor afaceri ilegale s-ar afla Veaceslav Andronache, rudă cu Vladimir Plahotniuc, care controlează întreprinderea din 2009. „Andronache nu figurează oficial ca angajat al întreprinderii, nu semnează niciun act, niciun contract, dar neoficial el controlează întreprinderea şi totul se face la indicaţia acestuia: el decide cine să lucreze şi cine nu, cu ce preţ să se colecteze metalul, cât să li se plătească agenţilor economici. Directorul

companiei doar execută toate indicaţiile lui Andronache”, a declarat el.

Precizăm că angajaţii întreprinderii specializate în colectarea deşeurilor de metale au declanşat, încă din luna decembrie, acţiuni de protest, cerând să fie lichidat monopolul la exportul metalelor uzate din Republica Moldova. Directorul firmei, Valentin Eşanu, a explicat că, neavând licenţă pentru exportul metalelor feroase şi neferoase, ei sunt impuşi să-şi vândă marfa întreprinderii de stat „Metalferos”. Aceasta refuză să

Foto: jurnal.md

o cumpere, motiv din care întreprinderea a ajuns în prag de faliment, iar muncitorii nu şi-au mai primit salarii de câteva luni.

Mai mult decât atât, Eşanu afirmă că, de când au fost declanşate protestele, întreprinderea pe care o conduce a devenit ţinta mai multor controale fiscale, a unor percheziţii, atât la punctele de colectare, cât şi la domiciliul său, fiindu-i intentat şi un dosar penal. În spatele acestor acţiuni, consideră directorul, s-ar afla întreprinderea de stat „Metalferos”. „Am fost impus să închid două dintre punctele de colectare, care se aflau pe strada Uzinelor din capitală, în apropierea unui punct de colectare a metalului afiliat „Metalferos”, a mai precizat întreprinzătorul.

Valentin Eşanu consideră că piaţa deşeurilor de metale trebuie liberalizată, inclusiv prin adoptarea unei legi care să stabilească clar condiţiile în care trebuie să activeze expor-

tatorii. Legea aprobată acum doi ani de Guvern favorizează o singură întreprindere, care deţine monopolul pe piaţă.

Liberalizarea pieţei ar atrage investitori străini şi ar permite şi o creştere a preţului la achiziţionarea deşeurilor de metale, or, actualmente preţul este dictat de „Metalferos”. În contextul dezvăluirilor făcute de Eşanu, ar trebui să ne amintim că, acum aproximativ un an, după percheziţiile efectuate de CNA la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi reţinerea şefului acestuia, Nicolae Vicol, s-a spus că aceste acţiuni au coincis, în mod miraculos, cu controalele întreprinse de Fisc la întreprinderea de stat „Metalferos”. Într-un comunicat remis presei de instituţia condusă de Vicol se menţiona că: „nu putem să nu observăm o stranie coordonare a evenimentelor din ultima perioadă, începută odată cu schimbarea radicală de atitudine

a Serviciului Fiscal de Stat faţă de marii evazionişti, de firmele fantomă care practic, în acest moment, nu mai există. Totodată, aceste percheziţii, neargumentate în niciun fel, au coincis şi cu controalele de la întreprinderea „Metalferos”, unde au fost descoperite fraude record în Republica Moldova”.

Acelaşi lucru l-a susţinut ulterior şi avocata lui Vicol, care a afirmat că dosarul împotriva acestuia a fost intentat după descoperirea de către Fisc a unei evaziuni fiscale de proporţii la “Metalferos”.

Totodată, „Metalferos” a fost întotdeauna „argumentul” forte în disputele dintre Vladimir Filat şi Vladimir Plahotniuc, despre care premierul de atunci sugera că i-ar aparţine prim-vicepremierului democrat. În toiul scandalului de la S.A. „Franzeluţa” (despre care s-a sugerat, respectiv, că ar face parte din sfera de influenţă a lui Filat), politicianul nr.1 de la vremea aceea a făcut „dezvăluiri incendiare” şi a pronunţat, în cele din urmă, numele misteriosului păpuşar, promiţând să facă regulă şi în ograda acestuia. „Acesta este Vladimir Plahotniuc. El nu se linişteşte şi încearcă să-şi impună propria regulă, dar nu vom tolera. Noi vom face regulă şi la Franzeluţa, şi la Metalferos şi la Moldtelecom – vom face regulă în toate instituţiile”, promitea Filat, plin de curaj şi revoltat la culme. Între timp, lucrurile s-au mai aşezat, cei doi s-au iertat şi s-au împăcat. Dar neliniştiţi tot pare să fi rămas.

Ioana FLOREA, FLUX

Procuratura a trimis în judecată 24 de vameşi Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a expediat în instanţa de judecată cauza penală de învinuire a unui grup de 24 de vameşi de la postul vamal Leuşeni pentru infracţiuni de corupţie. Aceştia au fost reţinuţi pe data de 22 octombrie 2013 în urma unei descinderi desfăşurate la postul vamal Leuşeni – Albiţa, în cadrul unei anchete comune a Procuraturii Anticorupţie şi Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova, în comun cu Direcţia Naţională Anticorupţie din România. În urma acestei acţiuni au fost reţinute 42 de persoane, printre bănuiţi figurând 24 de vameşi, 13 poliţişti de frontieră, 4 angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi un reprezentant al Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti. Procurorii au precizat atunci că vameşii acceptau, primeau sau extorcau sume

între 100 şi 350 de euro de la transportatorii de mărfuri din statele Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru a le facilita procedurile vamale.

Activitatea frauduloasă a învinuiţilor a fost documentată în cadrul acţiunilor speciale de investigaţie, desfăşurată timp de aproximativ jumătate de an, cu implicarea investigatorilor sub acoperire. Procurorii au constatat că acţiunile coruptibile ale învinuiţilor nu aveau un caracter izolat şi unic, ci devenise deja un fenomen care luase amploare, fapt evidenţiat de activitatea investigativă derulată în cauză. Într-un comunicat al Procuraturii Generale se menţionează că, pornind de la faptele coruptibile şi forma de participaţie a învinuiţilor, cauza penală a fost divizată în patru proceduri separate care vizează patru categorii de subiecţi: vameşi, poliţişti de frontieră, angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti.

Iniţial, toţi învinuiţii au fost reţinuţi preventiv. Ulterior însă, demersurile procurorilor privind aplicarea arestului în privinţa acestora au fost respinse de judecătorii de instrucţie, care au dispus cercetarea lor în stare de libertate.

Cauza penală a fost expediată spre examinare la Judecătoria raionului Hânceşti.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, învinuiţii riscă până la 10 ani de detenţie cu aplicarea unei amenzi în mărime de până la 60 000 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Actualmente, procurorii continuă urmărirea penală în privinţa poliţiştilor de frontieră, a angajaţilor Inspectoratului Naţional de Patrulare şi reprezentantului Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti, ale căror fapte au derivat din acele acţiuni infracţionale, urmând ca în scurt timp să fie şi ei deferiţi justiţiei.

FLUX

3

Politic

17 IANUARIE 2014

Despre unul plecat

Urmare din pag. 1 De fapt, nimic nou nu se întâmplă.

Omul s-a simţit bine-mersi lângă mine preţ de două decenii, inclusiv în patru legislaturi succesiv. A fost un coleg de ispravă, am făcut multe lucruri frumoase împreună. Dar odată cu consumarea campaniei electorale din 2009, când PPCD şi-a pierdut prezenţa parlamentară, Ştefan s-a cam pierdut cu firea. Apărea din ce în ce mai rar, trăgea de uşă cu timiditate, se saluta jenat, după care, cu privirea absentă, întreba ce se mai aude. Apoi găsea câte un pretext să se retragă cu grabă. Şi tot aşa, vizitele lui pe la noi au devenit din ce în ce mai rare, iar fiind invitat la şedinţe, absenta cu regularitate.

Ceea ce, probabil, l-a nemulţumit în mod deosebit a fost promovarea tinerilor maturizaţi în sânul familiei noastre politice la funcţiile-cheie în partid. Asta presupunea implicit renunţarea la aceste funcţii pentru subsemnatul, Ştefan şi alţi câţiva colegi, dar şi rămânerea noastră în echipa de conducere şi susţinerea cu întreaga noastră experienţă a noii conduceri.

Această reformă a fost discutată în repetate rânduri la Consiliul Naţional, în organizaţiile teritoriale şi regionale, în cadrul organizaţiei de tineret Noua Generaţie. M-am bucurat mult că propunerea mea a găsit o susţinere largă. Fiecare membru a avut posibilitatea să-şi expună nestingherit opiniile, să participe din plin la luarea deciziilor. Nu însă şi Ştefan, care a preferat să tacă. Iar la Congresul care a decis realizarea reformei în conducerea partidului el, pur şi simplu, n-a venit. E dreptul lui, desigur. Asta măcar şi pentru faptul că dreptul la asociere politică presupune în mod simetric şi dreptul la disociere. Îi înţeleg bine starea de care nu poate scăpa. După cincisprezece ani de deputăţie şi vreo zece de vicepreşedinte în partid, acum i se oferea doar funcţia de membru al Biroului Permanent. De altfel, ca şi altor fruntaşi ai partidului. Personal mă simt bine lângă tinerii mei colegi din fruntea partidului. Nu am lipsit nicio zi de la multiplele activităţi de partid, fie că era vorba de şedinţe, achitarea cotizaţiilor, organizarea de proteste stradale sau scrierea de ar-

ticole politice şi documente. Iar dacă Ştefan nu s-a mai regăsit nici în noua formulă de conducere a partidului, nici în noua conjunctură politică, îl priveşte. Nu îl judec. Are tot dreptul să se retragă, cel puţin juridic. Moral, mai puţin. Şi asta pentru că a votat alături de mine cu mâna pe inimă Jurământul membrului PPCD. Iată un fragment din acest document, adoptat de Congresul PPCD: “Jur în faţa lui Dumnezeu şi a fraţilor mei de familie politică (…) să îmi iubesc şi să îmi ajut întotdeauna colegii de partid, să îmi asum toate riscurile, suferinţele, greutăţile şi limitările în calea afirmării idealurilor noastre. Jur în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos să respect acest legământ cu onoare şi demnitate până la sfârşitul vieţii mele. Aşa să mă ajute Dumnezeu!”.

Iată că de la un timp, Ştefan s-a dat la o parte. Iar Jurământul şi-a pierdut valabilitatea pentru el. Trec peste toate afirmaţiile lui publice mai puţin logice şi coerente. La urma urmei, după ce a plecat, omul poate să facă şi pe gazetarul liber, şi pe cugetătorul politic. Dar îmi pare foarte rău că nu a rezistat ispitei săşi etaleze toate frustrările în public.

Cât de solid apare un om care a stat de-a lungul întregii sale cariere politice copăcel, iar de la o vreme s-a înscris cu atâta nonşalanţă în corul mai vechilor mei detractori, se vede cu ochiul liber. Trec şi peste preocupările lui de ordin conspirologic, ca şi peste regretele legate de votul pentru Voronin. E suficient să amintesc faptul că din 2005 până în 2009, el s-a simţit extrem de confortabil în poziţia de preşedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, fără a schiţa un minim gest de dezacord sau disidenţă.

Ei bine, fiecare ţine pasul cu timpul după propria pricepere. Iar cel care nu merge înainte, rămâne în urmă.

Din 2009 încoace s-au întâmplat o mulţime de lucruri în viaţa politică de la noi. Dar n-am observat ca Ştefan să aibă vreo reacţie publică, să scrie vreun articol, să zicem, despre alunecările anticonstituţionale ale puterii, despre corupţie sau oligarhi, despre cum ar vedea el cauzele dezastrului în care se află ţara pe plan

politic, spiritual, economic sau social. Cu competenţă, tranşant şi convingător. Între timp, să-mi fie iertată lipsa de modestie, subsemnatul a participat la o mulţime de dezbateri publice, a scris câteva zeci de articole, a scos câteva cărţi, a avut multe zeci de întâlniri în teritoriu, activităţi de ordin didactic. N-am scâncit nici când am pierdut fotoliul de deputat, nici pe cel de membru al Guvernului. Lecţia e simplă: atunci când eşti sus, să nu ameţeşti de beţia succesului, iar atunci când cazi, să nu te laşi copleşit de disperare. Însă logica lui Ştefan e alta. Atâta timp cât PPCD acumula victorii, el le împărtăşea cu plăcere. Iar atunci când a venit şi vremea unor înfrângeri, el preferă să le delege integral mie.

Ce face Ştefan de la un timp încoace, o vede oricine. El şi-a făcut din persoana mea singura ţintă de atac. Nu exclud că ar nutri speranţa precum că un astfel de contrast îl va avantaja cumva, îl va scoate din conul de umbră, îi va spori notorietatea şi chiar îi va da o alură de personaj pozitiv, de aprig luptător cu cel care, în accepţia lui, întruchipează răul absolut. Ar fi cazul să ne întrebăm câtă relevanţă ar avea improvizaţiile lui verbale sau scrise dacă ar fi să încerce nişte analize mai pertinente asupra unor teme, care ar viza şi alte subiecte, mult mai importante decât umila mea persoană. Şi mai ales dacă efortul lui intelectual s-ar bucura de aceeaşi atenţie din partea unor structuri media, care îl tirajează cu atâta generozitate, savurândui postura de detractor al subsemnatului. Personal, îi doresc succes atât pe tărâmul gazetăresc, cât şi pe cel politic. Har Domnului, e loc pentru toată lumea! Cine are ce spune, să facă un pas înainte. În ultimele zile sunt întrebat tot mai des dacă nu cumva în spatele lansării în trombă a lui Ştefan pe post de procuror moral al subsemnatului ar sta cineva care vrea să-l integreze în vreun proiect politic mai vechi sau mai nou. Răspund: nu ştiu, dar se va vedea foarte curând dacă e vorba doar de nişte porţii de venin aruncate de Ştefan în direcţia mea în loc de felicitări de Crăciun sau de un plan cu bătaie mai lungă.

FLUX

După difuzarea unei emisiuni pe un portal de ştiri cu participarea „eroului zilei”, am fost sunat de prietenii mei tineri, care au frecventat lecţiile din cadrul Universităţii Populare. Printre alte teme pe care le predau, una s-a dovedit extrem

de utilă pentru ei tocmai în acest caz. Este vorba de limbajul corpului. Ei au observat cât de nesigură era ţinuta vorbitorului. Una dintre reguli este că limbajul non-verbal constituie cel mai sigur detector de minciuni. Cine vrea să aprofundeze subiectul, n-are decât să reia înregistrarea respectivă, doar că să deconecteze sunetul. Astfel va fi mai simplu să se facă abstracţie de incoerenţele vorbitorului. Va rămâne doar personajul ca obiect de studiu.

Cel puţin cursanţii mei au mărturisit că nici gesticulaţia, nici expresia feţei acestuia nu le-au inspirat prea multă încredere.

A polemiza cu Ştefan este imposibil. Pentru asta trebuie să ai în faţă pe cineva care expune ceva consistent. Un lucru totuşi ar fi de subliniat. Eforturile lui Ştefan de a se prezenta ca fruntaş sau măcar ca membru al PPCD sunt gratuite. Sper că între timp, el nu a uitat statutul PPCD şi îşi mai aminteşte în ce condiţii încetează calitatea de membru de partid. Pentru cei curioşi remarc în treacăt că cel care pierde legătura cu formaţiunea politică din care face parte şi se eschivează de la activităţile ei, încetează să mai fie membru al PPCD. Am reţinut că Ştefan recunoaşte „liber şi neconstrâns de nimeni” că nu mai e colegul nostru de partid, de vreme ce el însuşi precizează că n-a mai avut niciun contact cu formaţiunea din care a făcut parte încă din ziua de 7 ianuarie 2011.

Suntem într-un an electoral. Prin urmare, chiar şi unul ca Ştefan poa-

te să le prindă bine celor care nu vor rata ocazia să-l folosească împotriva foştilor săi colegi şi prieteni. Şi aşa cum presa de la noi a devenit în mare parte un instrument de manipulare şi dezinformare, Ştefan le-a căzut în braţe ca laptele-n păsat.

N-am ce face. Doar constat: pânaici a mers soldatul. De aici încolo i se deschide drumul dezonoarei, al pârei, al bârfei ieftine şi al invidiei oarbe. Cum se descurcă PPCD în ultimii ani, ce probleme de ordin politic sau financiar are, unde îşi are sediul şi ce planuri are, n-ar mai trebui să-l preocupe pe Ştefan. Cel puţin nu din postura de membru de partid. Poate doar din cea de proaspăt blogger sau comentator politic, ori chiar de aspirant la un loc mai în faţă într-un alt proiect politic. Întrebarea care se pune în asemenea cazuri este aceeaşi: cui serveşte atacul lui împotriva mea şi a tinerilor mei colegi?

Dacă vom avea puţină răbdare, răspunsul nu se va lăsa mult aşteptat.

Ar mai fi poate de menţionat un detaliu de ordin profesional. După mai bine de treizeci de ani de la absolvirea facultăţii de Jurnalistică, în sfârşit Ştefan a început să scrie propriile texte. Iar dacă va insista, până la urmă poate chiar reuşeşte să înmănuncheze câteva articole, care să-i poarte cu cinste numele. Personal m-aş bucura mult să se producă în calitate de autor demn de luat în seamă, abordând şi alte domenii, mai importante decât scuipatul în direcţia subsemnatului.

Iurie ROŞCA

Marian Lupu cere satisfacţie, la poliţie Urmare din pag. 1 Opoziţia a învinuit majoritatea că promovează în funcţii persoane controversate, cu legături de rudenie în sistem şi în Legislativ.

Cele mai multe acuzaţii au fost îndreptate împotriva lui Gheorghe Avornic, numit în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care, au afirmat deputaţii comunişti, are proprietăţi în România şi este rudă cu vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici.

Discuţiile, cam aprinse, ce-i drept, l-au scos din echilibrul sufletesc pe falnicul şi, cum s-a văzut, neînfricatul democrat Marian Lupu, care s-a îndreptat într-o fugă către comunistul Grigore Petrenco, l-a îmbrăţişat „frăţeşte, părinteşte, gingaş chiar”, şi l-a chemat „după colţ”, să discute ca bărbaţii. Speriat de gingăşia îmbrăţişărilor, Petrenco a schiţat şi el un gest de apărare cu pumnii. Ceilalţi deputaţi au sărit să-şi apere colegii şi a fost doar un pas până la o bătaie generală.

Ce a vrut să discute Lupu „afară” cu Petrenco, l-a „zgâlţâit” sau nu pe acesta, l-a ajuns sau nu

cu pumnul pe democrat deputatul comunist? Întrebări fără răspuns, care păreau să fi rămas în anul care s-a scurs. Dar nu, pentru că Marian Lupu vrea satisfacţie. Însă de data aceasta nu după colţ, ci la poliţie.

Presa a informat că acesta a scris o plângere la Inspectoratul de Poliţie Buiucani, cerând investigarea acţiunilor „admise de Grigore Pe-

trenco“. Potrivit unor medii de informare, poliţia, care vrea să investigheze circumstanţele incidentului, le-a solicitat înregistrări video de la „zgâlţâiala” cu pricina.

Este interesant dacă şi poliţia va vedea ceea ce a văzut toată lumea, că anume Lupu s-a apropiat de Petrenco şi l-a îmbrâncit pe acela, chiar dacă ulterior s-a lansat în divagaţii

despre onoare, laşitate şi a afirmat că doar l-a „îmbrăţişat”.

Războinic şi pus pe fapte mari, democratul se arăta dezamăgit de faptul că adversarul său politic nu a vrut să discute cu el mai departe de ochii lumii, pentru că, afirma el, “fiecare bărbat trebuie să răspundă pentru cuvintele sale”.

Acum stăm şi ne gândim, de ce l-a dat Lupu pe Petrenco pe mâna poliţiei, pentru că acesta n-a vrut să iasă cu el afară ori pentru că i-a ripostat?

Acum un an, făcând o retrospectivă a evenimentelor politice din 2012, presupuneam că 2013 va fi un an al cinismului şi lipsei de moralitate. Realitatea a depăşit toate anticipările şi a fost mult mai hâdă, grotescă şi descalificantă pentru politicienii noştri, care s-au dovedit a fi mai cinici, mai perverşi, mai imorali decât neam putut închipui. Anul, după cum spuneam, s-a încheiat într-un mod ridicol, cu o invitaţie „după colţ”, o bătaie eşuată, iar această stare de penibil şi ridicol promitea să dea tonul anului care a început, ceea ce se confirme deja.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Lansare

17 IANUARIE 2014

Gândirea conservatoare ca temelie a celei de-a Patra teorii politice sau Neoeurasianismul ca apel la Tradiţie în condiţiile Postmodernităţii Aleksandr Dughin

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

АндР д Алекс

угин

A PAT R A TEORIE PO L ITIC Ă Rusia şi ideile politice ale secolului XXI

Iurie Roşca

EKSAND Traducere şiAL prefaţă de R Iurie DURoşca GHIN

иЯ ТеОР итет

Петрикан SRL, ул. 75 37 “Prag-3” Печать: Teл./Факс: 022 31 dex.ru g3@yan E-mail: pra rag3.md www.p

Universitatea PoPUlară Chişinău, 2014

anume teologia, etnosociologia şi geopolitica. Autorul continuă: „Mai presus de toate se află teologia, deoarece religia nu înseamnă doar cult şi ritual, ci şi un profund asupra A Psistem A TdeRviziune A lumii. Este ştiinţa despre spirit.

T E Osă R Teologia trebuie încoroneze I E educaţia; Pepistemă O L I Tconservatoare fără ea orice I C Ă va fi una sia şiva ideile politice ale secîn incompletăRuşi rămâne aer.

Teologia este olului XXI Traducere şi pre faţă deeste o ştiinţă împărătească, ştiinţa ştiinţelor; Iurie Ro şca ea nu e pur şi simplu una dintre ştiinţele umanitare şi sociale, ci principala, iar toate celelalte ştiinţe reprezintă calea spre teologie.

Pe locul doi trebuie să plasăm etnosociologia.

Până la ora actuală, în ştiinţa de la noi nu a fost pomenit aproape deloc nici poporul, nici etnia. Acest fapt nu trebuie să ne surprindă: pentru comunişti drept subiect al istoriei apare clasa, iar pentru liberali – individul. Nici într-un caz, nici în celălalt, loc pentru popor şi etnie nu mai rămâne. Etnosociologia este ştiinţa fundamentală a proiectului conservator. Dacă nu vom face o descriere prealabilă corectă a poporului nostru şi a altor popoare cu care interacţionăm, noi pur şi simplu nu vom fi competenţi să vorbim despre conservatorism. Etnosociologia nu este o simplă descriere formală a particularităţilor etnologice ale poporului, ci cercetarea acelor aspecte care sunt definitorii pentru un popor, este pătrunderea ontologiei lui, a existenţei lui. Şi, în sfârşit, a treia disciplină este ştiinţa despre spaţiu, adică geopolitica. Aici totul este evident, deoarece aceasta este prin definiţie ştiinţa care studiază relaţia între stat şi spaţiu. Plasându-se pe ultimul loc în ierarhia disciplinelor fundamentale ale epistemei conservatoare, ea comportă o semnificaţie practică enormă.

Astfel, în accepţia conservatoare, teologia, etnosociologia şi geopolitica constituie structura trihotomică a ştiinţei.”

O formulare atât de exactă a viziunii gânditorului conservator asupra însănătoşirii sistemului de învăţământ i s-ar putea părea unui cititor mai puţin pregătit fie radicală, fie, în genere, inacceptabilă. Însă considerăm că cei care se vor concentra asupra unei studieri profunde a lucrării de faţă, vor pătrunde sensul acestei viziuni. În caz contrar, suntem condamnaţi să ne bălăcim la suprafaţa dogmelor gândirii comune şi să ignorăm înţelegerea adâncă a temeliilor lumii, dar şi a sensului însuşi al istoriei omenirii.

„Apariţia cărţi Aleksandr Dug i „A Patra teori hin similitudinii între e politică” în Moldova se dato viziunea gând noastră asupra itorului rus rează nu doar lucrarea de faţă,lumii. Ea este întâi de toate Aleksandr Dughin şi perc epţia contribui la dezv destinată cititorilor din Moldrodul convingerii profunde că oltarea unui atât ova naţionale din de necesar dialo şi din România, ar putea cele trei ţări. Pier g între expo ism ne obligă derea iluziilor să legate de comu nenţii elitelor din fundătura ne reconsiderăm propriile nism şi liberalvede conc gândire conserva eptuală în care ne-am pom ri politice şi să căutăm ieşir răspuns la dezil toare, întemeiată pe Trad enit. Şi aici un val proaspăt e iţie, poate şi trebu uziile şi căutările de ie să devină un noastre.”

Iurie Roşca

Tipar: “Prag-3” SRL, str. Petric ani 94/1 Tel./Fax: 022 31 75 37 E-mail: prag3 @yandex.ru www.prag3.md

ерс й УНив НародНы , 2014 кишинев

ь, 94/1

DUGHIN A PATRA TEOR IE PO

„Cei care nu sunt duşmanul care de acord cu liberalismul s-au Cum să te ocup a învins s-a dizolvat şi a disp pomenit într-o situaţie dific i de politică din ilă: ărut; are loc o moment ce ea luptă cu nimicul. nu există?

Ieşirea e doar una: la cele învingăto să renunţi la teoriile polit ice noi lumi globale,are, – şi să-ţi concentrezi imag clasice, – la cele perdante ca ceva nou, de cealasă descifrezi corect provocăr inaţia, să prinzi realităţile şi unei abordare reprezintltă parte a bătăliilor polit ile Postmodernităţii şi să creez ice ale sec. XIX i ă invitaţia cealaltă parte a comunismului,la elaborarea celei de-a Patr şi XX. O astfel de a fascismului şi a liberalismului.teorii politice, de ”

ALEKSANDR

АлексА

ции: ой ситуа Как в сложн м. оказались идет с воздухо измом, с либерал и исчез; борьба сен ла не сог рился т? орий – «Те, кто й враг раство гда политики не ческих те ности тикой, ко победивши ль их полити ься поли ассическ е, схватить реамодерна и занимат ни ься от кл ст отказат напрячь воображетно вызовы По : . Такой ин вв од лько х, и ррек X и XX Выход то их и выигравши сшифровать ко ческих битв XI ческой теории – ра проигравшбального мира, ту сторон полити ертой полити тв .» Дугин нового гло что новое – по к разработке Че ма др из сан берал не Алек создать ь приглашение , фашизма и ли не ммунизма подход ест е вызван орону ко в Молдов а и нашим » по ту ст ии ор гин ческой те Александра Ду что данная , ля й полити етвёрто русского мыслитебокого убеждения нии, может «Ч т мы ия глу в све „Выход близости виден де всего, плод из Молдовы и Руедставителями еж только из ением. Это, пр для читателей алогу между пр х с коммунизмом мировоззрпредназначенная обходимому ди люзий, связанны е политические работа, вать столь не ран. Утрата иллить собственныв котором мы ст анная реосмыс ьного тупика, содействоьных элит трёх сли, основ ет нас пе национал измом, обязыва из концептуал рвативной мы зочарования и д нсе ра и либерали искать выхо свежая волна ко ветом на наши взгляды . И тут новая, лжна стать от шка оказались ии, может и до Юрий Ро на Традиц ” искания.

LITICĂ

ТеОРиЯ

Lucrarea cunoscutului gânditor Tipar: “Prag-3” SRL, str. Petricani 94/1 Tel./Fax: 022 31 75 37 rus, profesorul Aleksandr Dughin, E-mail: prag3@yandex.ru www.prag3.md „A Patra teorie politică”, trebuia să vadă lumina tiparului şi în Moldova. Actualitatea ei cu totul aparte se resimte tocmai pentru faptul că în politologie, în analiza politică sau în РТАЯ comentariile cotidiene urmărim de ЧеТВЁ cele mai multe ori construcţii intelecескАЯ tuale învechite, pe care le-am moşteП Ол и Т и Ч nit din secolele XIX şi XX. Sacralizarea ХI века comunismului, obligatorie în perioada ие идеи Х литическ Россия и по ка ш Ро sovietică, a fost substituită cu diviniие Юрия Предислов zarea liberalismului. O abordare critică coerentă şi profundă a liberalismului practic lipseşte. În învăţământ venerarea marxismului e înlocuită cu occidentomaţile socioumane sau se ocupă de activitatea de nia. Ştiinţele socioumane au respins „întuneca- cercetare în institutele de profil ale Academiei tul trecut sovietic”, recunoscându-l ca pe unul de Ştiinţe. Lecturarea ei va contribui cu sigurangreşit, şi au descoperit subit „singura cale isto- ţă la depăşirea unui şir întreg de mituri şi aborrică dreaptă” – cea prooccidentală. La ora actu- dări infantile ale istoriei, filozofiei, sociologiei, ală, toate lucrările de doctorat şi compunerile geopoliticii, relaţiilor internaţionale, precum şi elevilor deja nu-i mai citează pe Marx şi Lenin, ci ale altor ştiinţe socioumane. pe adversarii lor ideologici din tabăra liberalilor.

Căutând să pătrundem în esenţa lucrurilor, În plus, osanalele aduse democraţiei şi drepturi- ne aflăm într-o căutare permanentă a unor purlor omului sunt indispensabile. Atitudinea faţă tători de idei noi. Această căutare trece cu uşude integrarea europeană şi faţă de tot ce e legat rinţă peste graniţe, iar atunci când ne reuşeşte de Occident a devenit un sentiment aproape să descoperim minţi şi suflete înrudite, suntem religios. Cei „de dreapta” îi numesc în batjocu- cuprinşi de un sentiment profund al bucuriei. ră pe comunişti „bolşevici”, iar cei „de stânga” îi Pentru mine personal, Aleksandr Dughin repreînfierează pe cei „de dreapta” cu eticheta predi- zintă anume o astfel de descoperire. Am putea lectă „fascişti”. Liberalii şi comuniştii se luptă de să nu cădem de acord asupra unor probleme, zor unii cu alţii, fără să priceapă esenţa clişeelor să polemizăm pe marginea unor subiecte, dar ideologice pe care le folosesc. O serie de „dog- sentimentul apartenenţei la aceeaşi familie me ştiinţifice” din perioada sovietică s-a înscris spirituală face aceste discuţii pline de lumină în mod organic în noul sistem de învăţământ şi aducătoare de roade bune. Această carte a postsovietic. La fel ca pe vremea sovieticilor, is- lui Dughin este o puternică invitaţie la dialog, toria din nou pare a fi una fără alternativă, iar la concentrarea gândului, la explozia energiei triumful globalismului – inevitabil. Secularis- sufleteşti şi la curăţarea raţiunii, întinate de gumul, darwinismul social, scientismul, istoricis- noiul intelectual, care ucide însăşi capacitatea mul, progresismul, credinţa în timpul linear şi de gândire prin intermediul sistemului de învăalte elemente ale marxismului au alunecat pe o ţământ, presei şi „corectitudinii politice”. pantă dulce în liberalism. Foştii lectori de istorie Versiunea pe care o publicăm apare cu prea PCUS şi de comunism ştiinţific s-au reprofilat scurtări nesemnificative, convenite cu autorul, peste noapte în politologi prooccidentali. fiind vorba despre aspecte ce ţin de realităţi Pentru a umple măcar parţial vacuumul in- politice din Rusia, care nu prezintă un interes telectual existent, am primit permisiunea au- aparte pentru cititorul nostru. torului să-i traduc lucrarea în română pentru *** cititorii din Moldova. După vizita efectuată de profesorul Dughin în Moldova în vara anului Printre multitudinea de idei, care merită o 2013, am publicat cu regularitate fragmente atenţie aparte din partea cititorilor cărţii „A Padin lucrarea respectivă pe paginile săptămâna- tra teorie politică”, voi cita aici o concepţie deolului „Flux”, ele trezind un viu interes din partea sebit de valoroasă, numită de autor „Structura celor care se preocupă de geopolitică, filozofia tripartită a epistemei conservatoare”. Dughin politică sau, pur şi simplu, de realităţile politice. subliniază pe bună dreptate că din tot volumul Am convingerea că lucrarea de faţă merită să fie disciplinelor ştiinţifice, este necesar să fie scoastudiată de cei care predau sau învaţă la facultă- se în evidenţă „trei discipline fundamentale”, şi ТиЧескАЯ АЯ ПОли ЧЧеТВЁРТ

Urmare din pag. 1 Până în prezent, în limba română a apărut doar un singur volum, la Bucureşti, acum câţiva ani, „Bazele geopoliticii”. Pe parcursul ultimelor luni, ziarul nostru a publicat fragmente din lucrarea apărută acum sub formă de carte, în traducerea lui Iurie Roşca.

La evenimentul de lansare a participat personal autorul volumului, care deja a fost editat în mai multe ţări ale lumii.

Amintim că pentru prima dată, profesorul Aleksandr Dughin s-a aflat la Chişinău la 17 iunie 2013, la invitaţia Universităţii Populare, prilej cu care Iurie Roşca a şi anunţat de înţelegerea atinsă cu autorul cărţii despre traducerea volumului respectiv. În cuvântul său de deschidere în cadrul evenimentului, Iurie Roşca a menţionat actualitatea cu totul aparte a concepţiei tradiţionaliste, conservatoare şi creştine formulate în mod cu totul remarcabil de autor. În societăţile noastre bântuite de nostalgia comunismului şi, în mod simetric, de „năluca liberalismului”, recursul la Tradiţie este tocmai direcţia de gândire politică ce merită să fie afirmată plenar.

Preasfinţia Sa Marchel, episcop de Bălţi şi Făleşti, şi-a exprimat aprecierea pentru gândirea conservatoare a savantului rus în condiţiile unei societăţi bântuite de ateism agresiv, de atacuri împotriva Bisericii şi a Tradiţiei. Iar faptul că lucrarea respectivă apare concomitent în limbile română şi rusă va facilita accesul tuturor doritorilor la o altă perspectivă asupra filozofiei politice, a relaţiei dintre spiritual şi material şi a relaţiei dintre credinţa creştină şi politic.

Valentin Beniuc, rectorul Institutului pentru Relaţii Internaţionale din Moldova, profesor universitar, doctor în istorie, doctor habilitat în ştiinţe politice, a exprimat în luarea sa de cuvânt o serie de idei demne de reţinut asupra paradigmei filozofice oferite de distinsul său coleg de la Moscova privind noile realităţi politice şi geopolitice în condiţiile globalizării. Ideile formulate de Aleksandr Dughin în teoria sa asupra lumii multipolare reprezintă o soluţie inedită pe fundalul unui nou tip de relaţii internaţionale, care s-au constituit după prăbuşirea URSS. Iar faptul că setul de idei formulate de Dughin reprezintă nu o concepţie finită, ci o energică invitaţie la dialog, deschide calea unei participări largi a exponenţilor mediului academic din ţările noastre la dezvoltarea ei.

Participanţii la lansare au avut ocazia să primească câte un exemplar de carte, alegându-şi după preferinţe varianta română sau rusă.

Vom reveni în ediţiile viitoare cu alte materiale despre acest eveniment cultural remarcabil.

Prefaţa traducătorului

гин ндР ду

A Patra Teorie Politică la Chişinău

„Apariţia cărţii „A Patra teorie politică” în Moldova se datorează nu doar similitudinii între viziunea gânditorului rus Aleksandr Dughin şi percepţia noastră asupra lumii. Ea este întâi de toate rodul convingerii profunde că lucrarea de faţă, destinată cititorilor din Moldova şi din România, ar putea contribui la dezvoltarea unui atât de necesar dialog între exponenţii elitelor naţionale din cele trei ţări. Pierderea iluziilor legate de comunism şi liberalism ne obligă să ne reconsiderăm propriile vederi politice şi să căutăm ieşire din fundătura conceptuală în care ne-am pomenit. Şi aici un val proaspăt de gândire conservatoare, întemeiată pe Tradiţie, poate şi trebuie să devină un răspuns la deziluziile şi căutările noastre.”

A PATRA TEORIE POLITICĂ

Ieşirea e doar una: să renunţi la teoriile politice clasice, – la cele perdante ca şi la cele învingătoare, – şi să-ţi concentrezi imaginaţia, să prinzi realităţile unei noi lumi globale, să descifrezi corect provocările Postmodernităţii şi să creezi ceva nou, de cealaltă parte a bătăliilor politice ale sec. XIX şi XX. O astfel de abordare reprezintă invitaţia la elaborarea celei de-a Patra teorii politice, de cealaltă parte a comunismului, fascismului şi a liberalismului.”

ALEKSANDR DUGHIN

„Cei care nu sunt de acord cu liberalismul s-au pomenit într-o situaţie dificilă: duşmanul care a învins s-a dizolvat şi a dispărut; are loc o luptă cu nimicul.

Cum să te ocupi de politică din moment ce ea nu există?

ALEKSANDR DUGHIN

Universitatea

PoPUlară Chişinău, 2014

*** Autorul nu-şi ascunde sentimentul cu totul aparte faţă de Rusia. În Moldova şi în România

Lansare

17 IANUARIE 2014 o dragoste atât de ardentă a lui Dughin faţă de Rusia este privită uneori cu o anume reţinere. O astfel de atitudine are cauze istorice evidente.

Rănile vechi încă îi neliniştesc pe mulţi dintre noi. Însă, decât să căutăm cusururi în sentimentele şi gândurile profesorului Dughin, ar fi cu mult mai important să iubim la fel de sincer şi de total pământul nostru sfânt, strămoşii noştri, ca şi pe urmaşii noştri încă nenăscuţi, cu aceeaşi pasiune pe care o manifestă Dughin. „Pentru un rus nimic nu este prea de tot”, scrie autorul.

Fiind o natură cu adevărat pasională, Dughin nu cunoaşte jumătăţile de măsură. Tocmai de aceea să nu-i cerem o dragoste moderată faţă de Patrie. Patria Absolută nu poate fi obiectul unor sentimente înjumătăţite sau raţionale.

Este o stare a sufletului şi a minţii întotdeauna totală, nemărginită, atotcuprinzătoare, înălţătoare, spirituală, luminoasă, dar şi războinică.

Sau, aşa cum afirmă însuşi autorul, „Eurasianismul este slujirea religioasă a Rusiei”.

*** Îndelungatul coşmar colectiv al uitării a împins societatea noastră într-o gravă tulburare a sufletului, a credinţei, a conştiinţei şi a rămăşiţelor raţiunii. Şi, deocamdată, puţini sunt cei care au avut puterea şi înţelepciunea să se ridice împotriva propriilor prejudecăţi, împotriva inerţiei de gândire colectivă, contra minciunii dominante, contra ispitei generale, emanate de „societatea de consum” şi de împărăţia globală a fericirii virtuale.

Dughin arată în mod pregnant semnificaţia înfrângerii URSS şi a lagărului socialist în „războiul rece”. Acesta a fost pe drept cuvânt un război planetar, războiul între liberalism şi comunism, a Primei teorii politice cu cea de-a Doua.

Aşadar, fiul legitim al Modernităţii, liberalismul, prin viclenie şi trădare, şi-a învins fratele său neviabil, comunismul. Dar, aşa cum s-a văzut, triumful liberalismului s-a transformat într-o adevărată înfrângere pentru toate societăţile, care au ajuns de sub dărâmăturile comunismului direct în captivitatea liberalismului. Doar că starea de captivitate – paradigmatică, conceptuală, ideologică, religioasă, spirituală, politică şi economică – nu a fost conştientizată imediat şi, în mod vădit, nu de toată lumea. Învingătorul, afişând un larg zâmbet hollywoodian, şi-a impus condiţiile capitulării. În tabăra învinşilor s-au pomenit toţi de-a valma: Rusia, republicile ex-sovietice şi sateliţii de ieri ai URSS. Tocmai din acest motiv, simţind cu toată fiinţa că Patria lui a devenit „target country” (ţară-ţintă), făcând uz de o strălucită analiză spirituală, filozofică, istorică, sociologică şi geopolitică, Dughin dezvăluie adevărata faţă a strategilor „noii ordini mondiale”, a globalismului ca ideologie totalitară, promovată de noii profeţi ai „escatologiei economice”.

Societăţile noastre postcomuniste continuă să perceapă din inerţie esenţa politicii internaţionale în cadrul lumii bipolare. Şi iată acum cititorul atent al cărţii „A Patra teorie politică” are un bun prilej să reevalueze atât istoria, cât şi ceea ce se întâmplă cu ţările noastre la ora actuală. Iar asta într-adevăr contează. Fiindcă atunci când vor realiza rolul nostru deloc onorabil de „obiect al invaziei” în procesul unui „război non-militar” (non-military war) de proporţii, exponenţii elitei intelectuale vor descoperi şi sensul statutului de colonie intelectuală, politică şi economică, atribuit ţării noastre. Şi atunci Rusia nu ne va mai apărea ca un potenţial agresor (asemenea Rusiei ţariste sau URSS), ci ca un potenţial aliat, ca partener în această confruntare cu dictatura globală, de care avem nevoie pentru a ne apăra cu forţe comune independenţa ţărilor noastre. În caz contrar, riscurile desubiectivizării statelor noastre în calitatea lor de actori internaţionali, al desuveranizării lor vor deveni inevitabile pentru toţi cei care fie contează doar pe forţele proprii, fie pe condescendenţa stăpânilor discursului planetar.

La ora actuală, politicienii, analiştii sau, pur şi simplu, oamenii de rând continuă să păstreze viziunea în alb-negru, potrivit căreia există „imperiul răului” (URSS şi succesorul ei de drept, Rusia), de care trebuie să fugim în îmbrăţişările mult râvnitului Occident întruchipat de SUA şi UE. Deocamdată, prea puţini sunt în stare să vadă noile realităţi. Cum se produce subordonarea ţărilor din regiunea noastră cu ajutorul mecanismelor FMI, al Băncii Mondiale, al OMC

şi al „recomandărilor” UE, cum anume este realizată o nouă colonizare, pentru marea majoritate toate acestea rămân a fi nişte realităţi inaccesibile. Încă destui dintre noi continuă să lupte cu „năluca comunismului”, rămânând în deplină neştire că acesta deja a fost succedat cu succes de globalismul deloc fantomatic, ci absolut real.

Doar că, spre deosebire de comunismul agresiv, noul proiect planetar preferă alte metode, mai „blânde”, cele financiar-economice. De această dată, înrobirea este precedată (şi mereu însoţită pe parcurs) de înfrângerea intelectuală a societăţilor, ce devin una după alta obiect al interesului jucătorilor internaţionali. Fiindcă fără cultura de masă, fără inocularea unei stări de fascinaţie generală, fără beţia colectivă ca urmare a „mcdonaldizării societăţii” (George Ritzer), fără dominaţia consumismului cu tot cu brandurile şi trendurile lui totalitare, soft-anexarea noastră ar fi fost, pur şi simplu, imposibilă. Or, „marşul triumfal al globalismului” ca ideologie a noului imperiu american s-a dovedit a fi atât de reuşit anume datorită unor tehnologii sofisticate de „spălare a creierilor” şi unei abilităţi speciale de purtare a războiului psihologic (MTV, Hollywood şi alte instrumente ale „societăţii spectacolului”), pe care îl dirijează neîncetat corporatocraţia.

Dintr-un făuritor activ al „Istoriei”, dintr-un subiect cuprins de duhul prometeic, cum apărea în faţa noastră omul din perioada începutului ieşirii vulcanice din trecutul sovietic, el s-a pomenit într-o ipostază nouă şi neaşteptată. Sau, aşa cum arată Dughin, din toate libertăţile promise, a rămas doar libertatea alegerii canalelor de televiziune: „Oamenii au devenit contemplatori ai televizorului, s-au învăţat să schimbe mai bine şi mai repede canalele. Multă lume în genere nu se mai opreşte tot butonând telecomanda, şi nu mai contează ce se demonstrează, artişti sau ştiri. Spectatorul Postmodernităţii, de fapt, nu înţelege nimic din ce se întâmplă: pur şi simplu se derulează un şuvoi de imagini, care impresionează. Telespectatorul este absorbit de aceste microprocese, devine semispectator, „subspectator”, care priveşte nu programe sau canale, ci segmente aparte, secvenţe ale programelor”. Întreaga noastră nemulţumire, neacceptare sau, pur şi simplu, dorinţa de a evada din realitatea nesuferită se dizolvă seară de seară în faţa ecranelor televizoarelor. Iată războiul din Siria, dar iată şi un meci de fotbal, un serial întins ca pelteaua (soap movie) sau un talk-show politic. Şi toate parcă se aranjează cumva. Ne relaxăm, simţim senzaţia de plăcere şi adormim liniştit. „Suntem în Postmodernitate”, ne anunţă autorul.

*** Ca răspuns la apariţia hiperputerii globale, ce pretinde la dominaţia mondială, Aleksandr Dughin demonstrează necesitatea apropierii popoarelor fostei URSS. Dar pentru ca un astfel de proiect să devină posibil şi viabil, nu trebuie să trecem cu vederea paginile întunecate ale trecutului nostru. Doar a existat şi asimilare forţată, şi deportări suferite de popoare întregi. Însăşi „problema naţională” nu ar fi fost exploatată din exterior cu atâta succes în momentul destrămării URSS, dacă nu ar fi existat asuprirea culturilor şi a limbilor „popoarelor frăţeşti”. De aici şi trauma atât de dureroasă în conştiinţa colectivă a societăţilor postsovietice, care încă se mai face resimţită.

Astăzi Rusia tinde să creeze Uniunea Eurasiatică, invitând la cooperare popoarele fostei URSS, care au simţit deja gustul libertăţii şi al independenţei. Încă nu se ştie dacă acest proiect de amploare va avea succes în formula anunţată. Dar aşa sau altfel, popoarele noastre au nevoie de o colaborare mai strânsă, astfel încât să poată rezista în faţa unor ameninţări comune. Şi orice forme ar lua relaţiile noastre, ele se pot dezvolta şi pot deveni durabile doar în măsura în care Rusia va reuşi să răspundă în mod adecvat noilor provocări, va putea să-şi înţeleagă vecinii, va acţiona luând în consideraţie interesele lor, manifestând respect faţă de suveranitatea

5

FLUX

adevăratelor interese ale europenilor. Drept mărturie a acestui adevăr serveşte şi un număr impresionant de gânditori occidentali, citaţi de autor în cartea de faţă, mulţi dintre exponenţii emblematici ai mediului academic din Europa Occidentală fiind chiar prieteni apropiaţi şi confraţi de idei ai filozofului moscovit.

***

şi identitatea lor. Iar aici apropierea spirituală nu e mai puţin importantă decât componenta economică.

*** Esenţa celei de-a Patra teorii politice, a eurasianismului ca versiune a acesteia, a teoriei lumii multipolare constau anume în următoarele: a intui şi a defini corect „semnele vremurilor” (R. Guenon), a amâna „sfârşitul istoriei” (F. Fukuyama), a rezista în faţa ofensivei servanţilor celui viclean. Profesorul Dughin subliniază faptul că a Patra teorie politică reprezintă o concepţie încă nefinisată. Dezvoltarea ei creativă, ca şi posibila (necesara!) ei realizare istorică, depinde într-o măsură considerabilă de participarea exponenţilor elitelor naţionale ale altor popoare la acest proiect de anvergură. De aici şi necesitatea stringentă de a apela la Tradiţie, la origini, la Orientul spiritual, la realităţile metafizice, care predomină asupra celor fizice, materiale.

Teoretizând conceptul multipolarităţii, autorul insistă asupra importanţei lui istorice excepţionale, de care depinde însăşi soarta umanităţii, însuşi sensul existenţei ei. Problema e formulată în mod radical, ferm şi univoc: „Dacг lumea multipolarг va fi construitг, istoria va continua. Dacг, оnsг, nu va fi, Postmodernitatea va оnvinge definitiv єi ea se va termina, cedвnd locul Postistoriei (de aceastг datг, fгrг nicio fisurг оntre teorie єi practicг).

*** Afirmând principiul multipolarităţii în calitate de replică necesară globalismului americanocentric şi dezvoltând ideea lui Carl Schmitt despre „spaţiile mari”, autorul aduce un exemplu care, din punctul nostru de vedere, este discutabil – cel al integrării reuşite a „spaţiului mare” al Europei Occidentale în cadrul UE. Cel puţin aşa s-ar putea înţelege din contextul respectiv al cărţii. După opinia noastră, UE totuşi nu reprezintă o contopire organică şi armonioasă a naţiunilor occidentale, ci un megaproiect artificial, dezdumnezeit, imoral şi antipopular. Caracterul nefiresc al UE devine evident în mare măsură şi datorită argumentării consistente oferite de autor, care arată că triumful Modernităţii, ca şi căderea în Postmodernitate, cu toate deformările şi distorsiunile ei, sunt îndreptate împotriva Tradiţiei, împotriva lui Dumnezeu, prin urmare, şi împotriva omului. Aşa încât UE nu reprezintă „voinţa liber exprimată” a popoarelor europene sau rezultatul unei „evoluţii istorice obiective”. După opinia noastră, UE sufocă identitatea naţională, suveranitatea politică şi libertatea economică a popoarelor. Astfel, el contravine

Urmând strălucita tradiţie marcată de Rene Guenon şi ţinând cont de experienţa zilei de azi, Aleksandr Dughin dezvoltă conceptul de civilizaţie. Autorul nu lasă nici urmă de îndoială asupra inconsistenţei pretenţiilor Occidentului asupra propriei excepţionalităţi; el insistă asupra existenţei unui şir de civilizaţii, care dispun de toate elementele acestei noţiuni şi nu cedează prin nimic în faţa celei occidentale. Eurocentrismul secolelor precedente, ca şi americanocentrismul care i-a luat locul în prezent, concepţie ce consideră Occidentul drept etalon, iar pe toţi ceilalţi drept „sălbatici” şi „barbari” subdezvoltaţi, care trebuie aduşi la un standard comun, este inacceptabil pentru Dughin. De aici şi necesitatea contestării caracterului universal al experienţei istorice a civilizaţiei europene. Pornind de la o serie de argumente consistente, autorul respinge integral ideea potrivit căreia societăţile noastre, ca şi toate celelalte „periferii”, ar reprezenta un soi de „sub-Occident”, care ar rămâne în urma respectivelor clişee civilizaţionale.

Pentru un observator atent este evident faptul că procesele care au loc în ţările noastre poartă un caracter imitativ. Practic în toate domeniile se produce competiţie generalizată de copiere a unor modele străine. Ultimele decenii au produs un model grotesc de societate pe care o putem numi „civilizaţie copy paste”. Înţelegerea presiunii externe enorme, care conduce spre dizolvarea accelerată a tot ce este autohton, autentic naţional, trebuie să nască, după opinia autorului, o abordare adecvată. O astfel de poziţie, consideră Dughin, „necesită o reevaluare metafizică a identităţii ruse, o elaborare neîntârziată a ideii naţionale ruse”. Într-adevăr, a te mulţumi cu ceea ce a fost elaborat pe parcursul etapelor istorice anterioare este cel puţin insuficient, dar şi ineficient.

Această problematică nu e mai puţin actuală pentru Moldova. Chestiunea identităţii noastre colective nu e nici pe departe una consumată. Şi aici nici moldovenismul naiv, care se contrapune de-a valma fenomenului românesc, nici panromânismul, care ignorează întregul specific al mentalităţii populare şi mozaicul cultural al etniilor minoritare, nu pot fi privite ca nişte modele adecvate. Ambele abordări pot fi numite convenţional cu termenul de origine franţuzească paseism (fr. passe – trecut). Adică, este vorba despre o pasiune excesivă pentru un trecut prost înţeles, dar şi despre o dorinţă nestăvilită de a-l reproduce în prezent şi a-l proiecta asupra viitorului. La o examinare mai atentă devine evident faptul că aceste poziţii aparent ireconciliabile au multe elemente comune. În căutarea „Paradisului pierdut”, aceste vise sunt îndreptate cu o simetrie agasantă nu atât spre un trecut îndepărtat (ca în cazul tradiţionaliştilor), cât în timpuri apuse relativ recent: cel interbelic (românesc) şi cel postbelic (sovietic). Noi însă, trebuie să înţelegem sensul timpului, dar şi al contextului istoric la fiecare etapă nouă.

Iurie ROŞCA

FLUX

6

Economic 17 IANUARIE 2014

Expert-Grup: Top 5 provocări economice pentru anul 2014 Informam anterior că Centrul Analitic Independent „ExpertGrup” a lansat cea de-a şasea radiografie economică anuală, în care prezintă trei topuri, al succeselor şi al insucceselor economice care au marcat anul 2013 şi cel al provocărilor pentru 2014. Instituţia precizează că aceste topuri reprezintă o viziune de consens a echipei EXPERT-GRUP asupra evoluțiilor economice, dar nu presupun neapărat o ierarhizare după importanța acestora. Renunțând la ierarhizare sau cuantificare riguroasă, în radiografiile economice anuale Centrul îşi propune să identifice evenimentele, declarațiile şi megatrendurile care, din punctul de vedere al experţilor, au fost definitorii pentru anul economic precedent și vor marca viitoarele evoluții economice ale țării.

Dacă în numărul precedent am văzut care au fost eşecurile economice ale anului trecut, acum vă propunem o trecere în revistă a principalelor cinci provocări pentru anul în curs.

1. Agenda post-Vilnius: implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE

După parafarea Acordului de Asociere cu UE, o provocare crucială ține de pregătirea pentru semnarea și ratificarea Acordului respectiv. În acest context, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de promovare a unor reforme importante într-un șir de domenii, cum ar fi: reformarea instituțiilor publice, reglementările tehnice, mediul concurențial sau facilitarea comerțului. Procesul respectiv urmează a fi unul destul de dificil, având în vedere comportamentul electoral al actorilor politici în proximitatea alegerilor parlamentare, precum și rigiditatea instituțională și rezistența la reforme a anumitor factori de decizie pe intern.

Prioritățile de politici • Eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului (ajustarea standardelor autohtone la cele europene, transpunerea directivelor europene relevante, fortificarea capacităților Centrului Național de Acreditare și a Institutului Național pentru Standardizare și Metrologie etc.); • Facilitarea accesului la piețele externe (ajustarea Codului Vamal și a prețurilor aferente procedurilor vamale la cerințele OMC și UE, eficientizarea implementării legislației vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, creșterea capacităților Serviciului Vamal etc.); • Dezvoltarea comerțului cu servicii (implementarea principiilor UE privind transparența în sectorul financiar, fortificarea capacităților de supraveghere ale Băncii Naționale și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, eficientizarea sistemului de prevenire și combatere a crizelor economice etc.).

2. Stabilitatea finanţelor publice în condiţiile unei politici fiscale prociclice

Pentru anul 2014, Guvernul a prognozat o creștere economică de 4% și, în același timp, a recurs la relaxarea politicii fiscale. Astfel, a fost planificat un buget public național cu un deficit de 2,6% din PIB, fiind mult peste nivelul considerat optimal de 1%. O provocare majoră în asemenea condiții ține de finanțarea acestui deficit din surse ieftine și sustenabile. Or, privatizările și împrumuturile de la băncile comercia-

le prin emiterea valorilor mobiliare de stat nu fac parte din această categorie de surse de finanțare. O altă provocare asociată cu promovarea unei politici fiscale relaxate în condiții de creștere economică este spațiul limitat de manevră de care va dispune Guvernul în eventualitatea producerii unor anumite șocuri economice sau financiare.

Priorități de politici Consolidarea fiscală trebuie să fie o prioritate, indiferent de etapa ciclului electoral. În vederea asigurării stabilității finanțelor publice urmează de realizat reforme cel puțin pe 2 dimensiuni: restructurarea sectorului bugetar, fapt ce ar permite eficientizarea cheltuielilor bugetare, și îmbunătățirea mecanismului de administrare fiscală care ar permite creșterea încasărilor bugetare. Totodată, semnarea unui memorandum cu FMI trebuie să fie o prioritate imediată a Guvernului, ceea ce ar permite asigurarea unei perne de siguranță împotriva eventualelor șocuri externe, precum și va facilita debursarea asistenței tehnice din partea comunității donatorilor.

3. Intensificarea constrângerilor economice produse de factorul rusesc

Ponderea presiunilor din partea Rusiei s-a adeverit a fi proporțională cu gradul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2014, presiunile ar putea crește, având în vedere eventuala semnare a Acordului de Asociere, dar și alegerile parlamentare de la Chișinău.

Priorități de politici În vederea diminuării efectelor adverse în urma eventualelor presiuni din economice din partea Federației Ruse, autoritățile trebuie să stabilească o serie de priorități de politici țintite pentru fiecare din cele 3 pârghii principale de influență: • Restricționarea exporturilor. Politizarea problemei vinurilor moldovenești și comunicarea defectuoasă între autoritățile de resort din Moldova și Rusia, complică în prezent identificarea urgentă a unei soluții.

Autoritățile urmează să se concentreze pe minimizarea pierderilor prin valorificarea accesului la piețe noi de desfacere, dar și prin măsuri de asistență oferite producătorilor afectați de embargoul rusesc. O altă prioritate ar trebui să fie stabilirea clară a cerințelor de calitate impuse vinurilor, fructelor și altor produse moldovenești exportate în Federația Rusă, pentru a minimiza discreția autorităților în utilizarea restricțiilor la export în interes politic.

• Problema migranților moldoveni. Restricționarea condițiilor pentru imigranți, aprobată de autoritățile ruse, se referă la persoanele care au încălcat anterior condițiile de ședere și de muncă. Potrivit noului regim imigraționist, accesul pe teritoriul Federației Ruse va deveni mai anevoios pentru unii cetățeni moldoveni, iar pentru alții – interzis pentru cel puțin 3 ani. De aceea, încheierea de urgență a acordurilor bilaterale privind protejarea drepturilor muncitorilor moldoveni aflați în Rusia este imperativă.

Mai mult, condițiile impuse de partea rusă trebuie clarificate și comunicate populației, pentru a sensibiliza opinia publică și a preveni tentativele de manipulare a cetățenilor, în particular în ajunul alegerilor.

• Situația în domeniul gazelor naturale. Dependența integrală de gazul rusesc implică riscuri imense pentru securitatea energetică a țării și costuri înalte pentru populație, ca urmare a riscului majorării prețului pentru gazele livrate. Autoritățile trebuie să tindă spre negocierea unui contract pe termen lung care să includă un preț flotant în corespundere cu conjunctura pieței. Acesta ar permite, pe de o parte, asigurarea unei anumite previzibilități în relațiile cu Federația Rusă în domeniul energetic, iar pe de altă parte, ajustarea prețului la tendințele pieței, care, pe termen lung, au tendința să scadă drept urmare a diversificării surselor alternative de energie. O altă prioritate de politici trebuie să fie abordarea mai insistentă a problemei datoriei de circa 4 miliarde dolari pentru gazul consumat de către regiunea transnistreană. Pe termen lung, acțiunile necesare țin de finalizarea gazoductului “Iași-Ungheni” și interconectarea ulterioară la infrastructura și piața europeană de hidrocarburi, ceea ce va diminua dependența de furnizorul rus.

4. Creșterea tendinţelor separatiste în unele regiuni ale ţării

Limitarea resurselor administrative (UTA Găgăuzia), întârzierea proce-

sului de descentralizare, politizarea APL-urilor (Bălți și alte localități), dar și contradicțiile legate de orientarea externă a țării, au constituit subiectele ce au alimentat retorica și acțiunile de natură separatistă în 2013. În contextul pregătirilor pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE, a alegerilor parlamentare, precum și a pârghiilor de influență a serviciilor rusești pe teritoriul Republicii Moldova, tendințele separatiste în unele regiuni ale țării ar putea prinde un contur mai pronunțat în 2014. În general, o provocare majoră pentru noul an ține de menținerea unui nivel adecvat al centralizării puterii, în sensul asigurării implementării legislației naționale în anumite localități cu tendințe separatiste pronunțate.

De fapt, primele simptome au devenit vizibile chiar la finele anului curent. Astfel, ca reacție la procesul de integrare europeană și aprofundarea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, Tiraspolul a inițiat procedura de preluare și implementare integrală a legislației Federației Ruse. De asemenea, administrația transnistreană apreciază Acordul de Asociere cu UE drept amenințare la adresa economiei regiunii. Evenimentele din Ucraina, precum și influența Rusiei în regiune, ar putea alimenta și mai mult reticența regiunii față de implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE. Priorități de politici Pentru a diminua riscurile legate de intensificarea tendințelor separatiste, autoritățile trebuie să comunice eficient cu populația, în mod special cea din zonele rurale, precum și cu populația alolingvă, precum și cea cu un nivel mai scăzut de studii. De asemenea, programele investiționale inițiate de autorități trebuie să ancoreze toate regiunile țării, indiferent de preferințele electorale și interesele politice particulare. Aceasta va contribui la minimizarea riscului proliferării unor eventuale tensiuni sociale, fie la relansarea și/sau acutizarea tendințelor separatiste.

5. Menţinerea echilibrului și calmului politic în relaţiile dintre partidele aflate la guvernare

Guvernarea în coaliție este una din cele mai dificile și complexe forme de conducere, a cărei eficiență depinde în mod direct de (I) maturitatea elitelor politice, (II) de funcționalitatea instituțiilor și (III) de nivelul de dezvoltare a democrației în general. Republica Moldova înregistrează deficiențe la fiecare din aceste condiții, iar drept rezultat guvernele formate în baza coalițiilor politice au fost mereu volatile.

Următorul an va pune la grea încercare relațiile dintre partidele aflate la guvernare. Menținerea calmului și a unui echilibru în relațiile reciproce dintre componentele alianței va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsura apropierii alegerilor parlamentare. În acest context, cel mai mare risc pentru interesul public ține de faptul că componentele alianței ar putea fi prinse în bine-cunoscuta „dilemă a prizonierului”: situație în care acțiunile făcute în interesul individual conduc la un echilibru final suboptimal. În aceste condiții, există riscul tergiversării sau chiar suspendării implementării unui șir de reforme sistemice (reforma procuraturii, justiției, autorității publice centrale, asigurărilor sociale de stat etc.) care urmează să ne apropie de UE. Un alt risc, deloc trivial, vizează alimentarea tendințelor separatiste în unele regiuni ale țării – provocare majoră menționată anterior.

Priorități de politici Pentru a nu fi prinse în „dilema prizonierului” sau în „jocul cu suma zero”, partidele politice au nevoie de o ancoră care ar asigura responsabilizarea și disciplinarea acestora. Rolul acestei ancore poate fi exercitat în același timp de câțiva actori. În primul rând, este societatea civilă care trebuie să fie mai activă în tot ce ține de monitorizarea acțiunilor guvernanților. În al doilea rând, este comunitatea internațională și, în special, Comunitatea Europeană, care pe lângă principiul „more-for-more” (mai multă susținere pentru mai multe reforme), trebuie să se ghideze și de principiul „less-for-less” (penalizarea acțiunilor inadecvate ale guvernării). În al treilea rând, este opoziția, care trebuie să renunțe la comportamentul antisistemic și să adopte o poziție mai constructivă vizavi de procesul de guvernare (însă aceasta la fel depinde de maturitatea și cultura politică a opoziției).

Sursa: expert-grup.org

Politic

17 IANUARIE 2014

Vânzările de cărţi, tot mai mari după rezultatele proaste de la examenele de BAC din 2013

Tinerii – mai setoşi de carte ca oricând. O spun reprezentanţii uneia dintre cele mai mari librării din ţară, care anul trecut au vândut cu 60 de mii de cărţi mai mult decât în 2012. Potrivit librarilor, creşterea vânzărilor se explică prin faptul că tinerii au fost determinaţi să cumpere cărţi după rezultatele proaste la examenele de BAC de anul trecut. În 2013, au fost vândute aproape 750 de mii de cărţi sau cu 60 de mii mai mult decât în 2012.

Asta după ce patru ani la rând a fost înregistrată o descreştere de peste 200 de mii de exemplare.

Cel mai mult s-au procurat cărţile pentru copii, dar şi cele prevăzute de programa şcolară. „Constatând rezultatele BACului din ultimul an, pe liceeni i-a motivat să aibă o atitudine mult mai serioasă faţă de carte. Numai datorită cărţii am putea creşte o generaţie instruită şi inteligentă”, a menţionat consultantul-vânzător Zina Toma.

Sunt în creştere şi vânzările de carte online. „În 2013 au fost comandate online circa 11.300 de cărţi. Este de trei ori mai mult decât în 2012. Atunci am înregistrat 3.500 de cărţi comandate”, a explicat fondatorul librăriei online, Ion Bargan.

Creşterea vânzările de carte online este explicată prin faptul că moldovenii au căpătat mai multă încredere în acest domeniu, dar şi datorită reducerilor. Femeile au procurat mai mult romane de dragoste, iar bărbaţii au preferat literatura pentru dezvoltare personală.

După publika.md

7

FLUX

Autonomia locală şi ipocrizia lui Filat Multă lume a avut, şi poate unii mai au, un şir de aşteptări de la actualii guvernanţi. Încă în 2009, mulţi au spus: comuniştii nu au vrut să o facă, au s-o facă democraţii. Printre aşteptările cele mai importante a fost reforma administraţiei publice locale, în special, asigurarea autonomiei financiare şi, în felul acesta, a independenţei faţă de puterea centrală.

Dar iată că au trecut mai bine de patru ani şi nici fosta Alianţă pentru Integrare Europeană, nici actuala Coaliţie Pro-Europeană nu au făcut nimic pentru a-i absolvi pe aleşii locali de umilinţa de a merge cu mâna întinsă la raion sau la Chişinău pentru a cerşi bani pentru nevoile comunităţii care i-a votat. Nu, nici Partidul Democrat, nici Partidul Liberal Democrat nu sunt interesate ca administraţia publică locală să devină independentă financiar, pentru că asta echivalează cu pierderea viitoarelor alegeri parlamentare. Dacă aleşii locali nu ar depinde de partidele care deţin puterea centrală, atunci în campania electorală, preconizată pentru sfârşitul acestui an, ei nu ar mai răspunde comandamentelor lui Filat şi Plahotniuc, nu le-ar pune la dispoziţie resursele administrative locale, nu ar face propagandă electorală pentru PD şi PLDM. Şi mai ales, nu am auzi în fiecare săptămână, la televiziunile controlate de Plahotniuc şi Filat, ştiri în care se anunţă triumfalist că aleşii locali de la Drochia sau din altă parte au trecut de la PCRM la PD sau PLDM. Dar iată că guvernanţii nu doar că nu au asigurat independenţa financiară a administraţiei publice locale, dar chiar au făcut ca primăriile oraşelor şi satelor să devină şi mai dependente de finanţele pe care le

gestionează puterea centrală. Acum o săptămână, Congresul Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CAPLM) a adoptat o declarație prin care îşi exprimă indignarea și-i cere Parlamentului să abroge în regim de urgență noile prevederi din Codul Fiscal, care stabilesc plafonarea sau, în unele cazuri, anularea mai multor taxe locale. Potrivit celor de la CAPLM, noile prevederi, adoptate de Parlament în decembrie 2013, „contravin principiilor autonomiei locale și intereselor comunității locale din Republica Moldova”. Ei au mai constatat că „adoptarea modificărilor legislative respective reprezintă un act abuziv, ilegal și neconstituțional, îndreptat împotriva comunităților urbane și, în genere, împotriva autonomiei locale din Republica Moldova”. În declaraţia semnată de primarii din 32 de orașe se mai arată că, în urma acestui act, majoritatea orașelor au fost lipsite de venituri de milioane de lei. Potrivit lor, spre exemplu, municipiul Chișinău a ratat în jur de 40 de milioane de lei, Cahul – 6,2 milioane de lei, Orhei – 4 milioane, Drochia – în jur de 700 de mii de lei.

Mai mult, primarii i-au învinuit de deputaţii din coaliţia de guvernământ că vor să instituie o subordonare pe verticală a administraţiei locale faţă de cea centrală: „Prin acest act, Parlamentul a restrâns esențial autonomia locală, fiind micșorat volumul veniturilor proprii care sunt la dispoziția exclusivă a autorităților locale și pe care ele le pot folosi liber în interesul comunităților locale corespunzătoare. În același timp, limitarea volumului și accesului la venituri proprii din taxe locale, accentuează și mai mult verticala puterii și dependența financiară a autorităților locale de către cele centrale. Ceea ce contravine declarațiilor oficiale și angajamentelor guvernamentale în domeniul descentralizării și autonomiei locale”.

Uniunea Europeană, acuzată de Rusia de „propagandă agresivă a drepturilor homosexualilor” Rusia a acuzat Uniunea Europeană de „propagandă agresivă a drepturilor homosexualilor”, într-un raport al Ministerului de Externe de la Moscova, citat de presa rusă. „Uniunea Europeană încearcă să aducă în alte țări idei străine acestora, legate de homosexualitate și „căsătoriile” între persoane de același sex, și să le impună ca norme de viață”, se arată în raportul anual al diplomației ruse în care este evaluată situația respectării drepturilor omului în spațiul UE. Conform raportului, „astfel de acțiuni din partea UE întâmpină rezistență nu numai în țările care țin la valorile lor tradiționale, dar și în țările unde există o atitudine liberală față de oamenii cu orientare sexuală netradițională”. În context, ministerul rus aduce ca exemplu Franța, țară unde au avut loc ample acțiuni de protest împotriva legalizării „căsătoriilor” între persoane de același sex și adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale. ”UE continuă să se poziționeze ca un avanpost în ceea ce privește lupta pentru drepturile omului în lume, dar prin propria sa practică în acest domeniu nu confirmă justificarea unor astfel de pretenții”, se arată în documentul MAE rus.

Raportul reclamă, totodată, ”o creștere continuă a xenofobiei, rasismului, naționalismului violent, șovinismului și neonazismului” în Europa. În iunie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care interzice propaganda homosexuală în rândul minorilor și care prevede pedepse cu amenzi și chiar cu închisoarea.

Legea a fost criticată de Occident, considerându-se că prin prevederile acesteia se încalcă „drepturile omului”. Într-o scrisoare deschisă publicată marți, 14 ianuarie, de cotidianul britanic The Independent, 27 de laureați ai Premiului Nobel protestează față de legea care pedepsește propaganda homosexuală, exprimându-și „aversiunea față de acțiunile guvernului rus împotriva cetățenilor săi homosexuali”.

Sursa: realitatea.net

Nu a trecut mult timp şi PLDM a lansat un comunicat de presă în care anunţă că este gata să poarte negocieri cu primarii şi cu reprezentanţii mediului de afaceri, cei care urmau să plătească taxele pe care Parlamentul le-a anulat sau le-a redus. Şi, pe 15 ianuarie, au avut loc consultările organizate de PLDM, la care au participat primari şi deputaţi liberal-democraţi, iar şedinţa a fost moderată de preşedintele PLDM, Vlad Filat. În cadrul şedinţei s-a stabilit că un grup de lucru va elabora modificări la Codul Fiscal, care vor fi propuse Parlamentului spre a fi adoptate. În cadrul consultărilor, preşedintele PLDM, Vlad Filat, a făcut un şir de declaraţii fără noimă, în limba de lemn a birocraţie semidocte de la Chişinău. Filat a spus: „Trebuie să asigurăm echilibrul necesar pentru o bună activitate a administraţiei locale, cu respectarea interesului cetăţeanului, dar şi a agenţilor economici. Pe de o parte, este vorba de o autonomie publică locală reală, iar pe de altă parte, trebuie să înţelegem că plătitorii de taxe sunt cetăţenii Republicii Moldova care trebuie să aibă parte de o

reglementare foarte clară şi echitabilă. Sunt absolut sigur că în perioada imediat următoare, vom avea un proiect de modificare a legislaţiei, astfel încât să fie rezolvată problema creată în urma modificării Codului Fiscal. Categoric, această plafonare nu trebuie să existe, însă trebuie să fie stabilite reguli foarte clare privind instituirea acestor taxe pe domenii”.

Foarte bine, dar de ce falnicii deputaţi din PLDM nu au procedat în felul în care ne povăţuieşte Filat la adoptarea prevederilor din Codul Fiscal?

Ce i-a împiedicat să facă acest lucru?

Oare nu ipocrizie se numeşte ceea ce face Filat?

Probabil că va trece puţin timp şi PLDM va veni cu un proiect de lege de amendare a Codului Fiscal în vederea restabilirii situaţiei fiscale din anul trecut la capitolul taxe locale. Şi probabil că amendamentele PLDM vor fi adoptate. Un sigur lucru însă rămâne cert: guvernanţii nu vor acorda autonomie financiară autorităţilor locale pentru că ei vor să se menţină la putere şi după alegerile parlamentar din 2014.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Preşedintele CEC din Moldova, Iurie Ciocan, este cercetat penal Inspectoratul General al Poliţiei a iniţiat o urmărire penală în privinţa preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, din cauza că ultimul a tăinuit proprietăţile pe care le deţine în România împreună cu soţia sa.

Cauza penală a fost pornită pe 28 noiembrie 2013 în baza art. 352 din Codul Penal, pe faptul indicării intenţionate în declaraţia cu privire la venituri şi proprietatea datelor inexacte sau incomplete de către preşedintele CEC, Iurie Ciocan.

Cauza penală a fost iniţiată în baza unei sesizări a Comisiei Naţionale de Integritate adresate Procuraturii Generale. Ofiţerul de urmărire penală, Andrei Ciubotaru, a declarat pentru agenţia OMEGA că ordonanţa începerii urmăririi penale în privinţa lui Iurie Ciocan a fost semnată de Procuratura Anticorupţie.

Amintim că agenţia OMEGA a scris pentru prima dată în luna iulie 2013 despre proprietăţile nedeclarate pe care le deţine Iurie Ciocan. Agenţia a menţionat că deţine documente care indică asupra faptului că preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Moldova, Iurie Ciocan, nu şi-a declarat un imobil din România, situat în apropierea staţiunii turistice Sovata.

Potrivit hotărârii Agenţiei pentru protecţia mediului a judeţului românesc Mureş, în unul din satele situate în zona forestieră a judeţului a fost proiectată o ”casă de vacanţă”, care aparţine preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, şi soţiei sale, Eleonora Marian. Imobilul indicat nu a fost inclus în nicio declaraţie pe venit a funcţionarului moldovean.

Mai târziu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu, a anunţat că CNI a stabilit că Iurie Ciocan nu a inclus în declaraţiile de avere şi proprietate unele imobile pe care le deţine împreună cu soţia sa în România, ”un teren şi alte proprietăţi care sunt identificate în cadrul controlului, nu s-au regăsit în declaraţiile depuse de respectivul demnitar”.

Sursa: omg.md

CMYK

FLUX

8

Externe

17 IANUARIE 2014

Cum este reglementată vânzarea terenurilor în ţările UE. Cum e în România…

România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 mil. de hectare este acum deţinută de străini, cu acte sau fără. La această suprafaţă se mai adaugă alte câteva milioane de hectare deţinute de arendaşi străini care au drept de preempţiune la cumpărare. Plus câteva milioane de hectare de pădure. De menţionat că românii nu deţin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo ţară UE, potrivit datelor confederaţiilor de agricultori. Tratatele de aderare încheiate de ţările UE lasă la latitudinea fiecărei ţări problematica vânzării terenurilor către străini, aceasta fiind una care ţine de siguranţa alimentară a fiecărui stat. Cu alte cuvinte, problematica vânzării terenurilor este una naţională, nu una comunitară. Ţările UE care au refuzat să-şi liberalizeze piaţa funciară şi au notificat UE, în consecinţă nu au primit nicio sancţiune. În tratatul de aderare la UE încheiat de România se precizează că terenul arabil este un “capital”, în vreme ce ţări precum Ungaria, de exemplu, au precizat în tratatul de aderare că terenurile sunt “bun naţional”.

Tratatul de aderare a fost “negociat” cu UE în anul 2004, în timpul mandatului premierului Adrian Năstase.

Negocierile au fost purtate de o delegaţie condusă de ministrul de Finanţe de atunci, Mihai Tănăsescu.

Din echipa de negociere a făcut parte şi actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

ROMÂNIA: România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au notificat UE cu privire la interdicţiile aplicate. În România, persoanele juridice străine nu au niciun fel de restricţie la cumpărarea de teren arabil şi păduri, iar singura restricţie aplicată persoanelor fizice este preempţiunea vecinilor de lot la cumpărarea

terenului scos la vânzare. De asemenea, pot cumpăra teren în România şi apatrizii sau cetăţenii non-UE dacă au domiciliul la momentul achiziţiei într-unul din statele UE. Pană în prezent, străinii deţin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. În total, străinii deţin cu acte sau neintabulate aproximativ 4 milioane de hectare de teren arabil, respectiv 40% din suprafaţa arabilă a țării. La această suprafaţă se adaugă mai multe milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor.

Dacă polonezii au stabilit distanţa de la graniţe până la care se poate face cumpărarea de teren de către străini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 de km doar la presiunile Ministerului Apărării Naţionale.

POLONIA: Trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară pentru a putea cumpăra teren arabil. Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.

BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţiuni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parlamentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.

UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicţiei asupra vânzării terenurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agricolă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţinute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.

UNGARIA: Noile norme europene privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Guvernul ungar a decis, încă din luna

aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mijlocii. Ungaria intenţionează să reducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI. ESTONIA: Guvernul estonian a făcut notificare către UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian.

GERMANIA: Nu poţi cumpăra teren decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică, dacă faci dovadă că plăteşti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi

a resurselor funciare naţionale – instrumente juridice de preempţiune a colectivităţii locale în favoarea interesului public, legislaţie naţională, dublată de regulamente locale, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciară publică, instrumente financiare.

FRANŢA: Legislaţia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat în proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franţa face apel la un instrumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi a resurselor funciare naţionale – instrumente juridice de preempţiune a colectivităţii locale în favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciară publică, instrumente financiare. În Franţa, nu mai puţin de cinci ministere trebuie să-şi dea acordul pentru încheierea unei tranzacţii funciare. După obţinerea acordului de la autorităţile centrale urmează aceeaşi procedură pentru obţinerea acordului autorităţilor locale. Practic, toate aceste măsuri fac imposibilă vânzarea terenurilor către străini.

Sursa: badpoitics.ro

Economiile est-europene nu ajung la potenţial maxim din cauza politicienilor

Andreas Treichl

Adevăratul motiv pentru care economiile din Europa de Est nu pot ajunge la potenţialul maxim nu este nici criza datoriilor suverane din zona euro şi nici furtuna financiară din SUA, ci clasa politică, spun economiştii şi oamenii de afaceri prezenţi la un forum organizat la Viena de postul american de televiziune CNBC, informează Ziarul Financiar.

„Avem nevoie de o clinică de psihiatrie pentru politicienii populişti. Ar fi o clinică uriaşă, cu cel puţin 6.000 de paturi”, a spus Andreas Treichl, directorul general al grupului bancar austriac Erste, prezent şi în România.

Majoritatea participanţilor la forum consideră că, în timp ce retragerea programului de stimulare economică din SUA şi criza zonei euro frânează într-o anumită măsură creşterea economiilor din Europa de Est, cele mai mari riscuri pentru dezvoltarea economică a regiunii sunt reprezentate de chiar guvernele de aici.

Creşterea economiilor din Europa emergentă, inclusiv Turcia şi Rusia, a încetinit la 1% în ultimul trimestru din 2012, în ritm anualizat, în condiţiile în care criza zonei euro, cea mai mare piaţă de desfacere pentru statele estice, a lovit exporturile acestora. Ritmul de creştere a accelerat la 2% în al treilea trimestru al anului trecut, însă nivelul este cu mult sub cel al altor economii emergente precum India şi China.

Printre măsurile populiste despre care analiştii spun că nu sunt eficiente contra problemelor economice se numără înlocuirea guvernatorului băncii centrale a Ungariei cu

un loialist al premierului Viktor Orban şi insistenţa ulterioară a instituţiei pe reducerea rapidă a dobânzilor în loc să facă eforturi pentru diminuarea datoriilor în monedă străină – un factor care erodează puterea de cumpărare în Ungaria.

Incapacitatea de a menţine ritmul reformelor, slăbiciunile din sistemul de învăţământ superior, „secătuirea de talent” şi corupţia, toate au fost indicate de participanţii la forum ca efecte ale neputinţei guvernelor.

O consecinţă a includerii statelor din Europa de Est, mai sărace, în Uniunea Europeană este libertatea de mişcare şi a muncii, de care populaţia şi forţa de muncă au profitat, spre disperarea ţărilor mai bogate, în special a Marii Britanii. Reversul medaliei este că Europa de Est îşi pierde unii dintre cei mai bine pregătiţi oameni şi cei mai talentaţi tineri, spun economiştii. „Regiunea noastră va avea o problemă demografică şi mai gravă decât în acest moment”, a avertizat Treichl.

Potrivit estimărilor Eurostat, până în 2060 populaţia Bulgariei va scădea cu 28%, cea a

Letoniei cu 26%, cea a Lituaniei cu 24 %, iar populaţia României va scădea cu 21%. Acest fenomen va face ca păstrarea în ţară a oamenilor talentaţi să fie şi mai importantă pentru regiune, arată bizlawyer.ro.

FLUX

CMYK

9

Externe

17 IANUARIE 2014

FLUX

De ce ar cumpăra Ungaria pământ în România?

Analiză Stratfor Planul Ungariei de cumpărare de terenuri agricole pe teritoriul României indică revitalizarea interesului ţărilor estice din Uniunea Europeană pentru pământurile agricole naţionale, ca răspuns la creşterea influenţei Rusiei în regiune şi la slăbirea blocului comunitar. Aceasta este concluzia la care ajunge agenţia americană independentă de strategie şi prognoză Stratfor, într-o analiză publicată acum aproximativ o săptămână.

Strategii americani observă o schimbare de paradigmă în Europa de Est, în condiţiile în care din ianuarie 2014 o serie de ţări est-europene care au aderat la UE, printre care şi România, sunt obligate să ridice restricţiile la cumpărarea de terenuri agricole către persoanele fizice rezidente în ţări ale blocului comunitar.

Analiza Stratfor porneşte de la o declaraţie a ataşatului agricol al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabo

Jozsef Andor, difuzată de postul de radio Erdely FM, şi preluată de publicaţia de limbă maghiară transindex. ro, potrivit căreia Ungaria elaborează un program prin care să cumpere parcele de teren în vestul României, în zonele în care trăiesc etnici secui. „Această idee se încadrează în iniţiativa mai largă a ţărilor centraleuropene de a-şi proteja controlul teritorial şi economic”, conchide Stratfor. În acest episod, Stratfor vede o schimbare de paradigmă a ţărilor foste comuniste din blocul comunitar – aceste state încetează să se bazeze pe refugiul oferit de o Uniune Europeană înfloritoare şi, odată cu slăbirea UE şi întărirea influenţei Rusiei în regiune, ele caută să îşi consolideze controlul economic asupra resurselor și teritoriilor proprii. „După prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a celorlalte regimuri comuniste din Europa, aceste ţări s-au refugiat în aparent înfloritoarea şi etern-expansiva Uniune Europeană.

Acum, paradigma s-a schimbat din nou. Uniunea Europeană este împotmolită într-o criză tot mai profundă, în care Bruxellesul se concentrează pe problemele ţărilor din zona euro, în timp ce Rusia devine relativ mai influentă. Ca răspuns, ţările din Europa Centrală şi de Est

îşi reevaluează strategia de politică externă”, apreciază Stratfor. În context, analiştii arată că Budapesta nu este singura care observa implicaţiile geopolitice ale slăbirii Uniunii Europene şi întăririi Rusiei. „Din Polonia până în Bulgaria, este din ce în ce mai clar că o aliniere aproape automată cu Occidentul nu mai este politica externă din oficiu, în lumina creşterii incertitudinii cu privire la viitorul continentului”, susţine Stratfor.

3 situaţii în care Stratfor observă o agendă proprie a ţărilor central şi est-europene din UE: • România. Bucureştiul încearcă să-i încurajeze pe cetăţenii români să cumpere terenuri agricole în ţară, oferindu-le stimulente economice, cum ar fi împrumuturile garantate de stat. O nouă lege adoptată la sfârşitul anului 2013 a stabilit o serie de drepturi de preempţiune la cumpărarea de terenuri, care oferă un grad mai ridicat de control asupra vânzărilor de terenuri. Stratfor omite însă faptul că preşedintele Traian Băsescu a respins de la promulgare legea, pe 7 ianuarie, documentul fiind astfel transmis Parlamentului spre reexaminare.

• Ungaria. În iulie 2012, guvernul ungar a aprobat un proiect de lege care interzice investitorilor străini să

cumpere terenuri agricole. Sub presiunea Uniunii Europene, Budapesta a emis o nouă versiune a legii, mai moderată, în iunie 2013. Actuala lege limitează dreptul de proprietate a terenurilor agricole la fermierii profesionişti care au trăit şi lucrat în Ungaria cel puţin trei ani. Mai mult, Ungaria ar pregăti presupusul plan de cumpărare de terenuri agricole în Transilvania, după cum a afirmat ataşatul agricol de la Ambasada Ungariei în România, potrivit presei de limba maghiară, informaţie negată însă de Ministerul de Externe de la Budapesta.

Tot în Ungaria, un alt semn al schimbării de paradigmă este oferta făcută de guvern de a cumpăra subsidiara din Ungaria a băncii austriece Raiffeisen pentru 1 euro. Astfel, statul ungar, prin Szechenyi Commercial Bank, va prelua creditele ne-

performante ale băncii cu capital austriac. Micuţa bancă ungurească Szechenyi este deţinută în proporţie de 49% de către statul ungar şi 51% de către Istvan Torocskei, directorul Centrului de Management al Datoriei Publice, conform presei ungare.

• Bulgaria. În octombrie 2013, Parlamentul Bulgariei a aprobat o prelungire controversată până în anul 2020 a moratoriului asupra vânzării terenurilor agricole pentru străini.

Sub presiunea Uniunii Europene, legea a fost trimisă la Curtea Constituţională din Bulgaria. Bulgaria nu a abandonat, ci a anunţat că ar putea înfiinţa o agenţie sau o comisie pentru a impune măsuri restrictive cu privire la utilizarea terenurilor de către străini.

Claudiu ZAMFIR Sursa: hotnews.ro

REŢETA DE SUCCES A ISLANDEI:

Cum a salvat pescuitul o ţară trimisă în faliment de bancheri În 2008, când guvernanţii din România auzeau de criza financiară doar din ziarele internaţionale, Islanda trecea prin cea mai dramatică prăbuşire a economiei din istoria micului stat. De atunci, revenirea a fost surprinzătoare şi fulminantă. Der Spiegel prezintă secretele care au determinat micul stat insular să treacă repede peste criza financiară.

Islandezii sunt pescari şi agricultori în mod tradiţional, dar la trecerea dintre milenii (acum 13 ani) au decis să îşi transforme ţara într-un cazino pentru capitalurile globale, construind astfel un sistem financiar vulnerabil la orice şoc al capitalurilor externe. Acum însă, s-au întors la ceea ce ştiau să facă mai bine, la pescuit, iar ţara s-a însănătoşit financiar, scrie Spiegel.

Ce s-a întâmplat în Islanda în perioada 20082011 poate fi uşor descris ca una dintre cele mai severe crize financiare din istoria statului cu 320.000 de locuitori, dar şi una dintre cele mai abrupte căderi la nivel global.

Este foarte probabil ca nicio altă economie în istorie să fi acumulat într-un timp atât de scurt un imens capital raportat la numărul de locuitori, pentru ca la fel de repede să îl piardă.

Dar Islanda înregistrează în prezent o revenire spectaculoasă care ne face să ne întrebăm care este secretul acestei rapide ascensiuni.

Creşterea economică a intrat încă din 2011 în teritoriul pozitiv, pentru ca în prezent să se situeze în jurul cifrei de 2%, salariile cresc, datoria publică se comprimă, iar guvernul a achitat în avans o bună parte din împrumutul primit în 2008 de la FMI.

Vocea economistului

Revirimentul economic al Islandei a atras atenţia economiştilor, printre care şi laureatul Nobel, Paul Krugman, care recomandă un cocktail similar de măsuri şi pentru celelalte state aflate în criză. Islanda a permis băncilor

vechi de 20 de ani. Şeful său i-a spus să îi acorde fermierului acel credit fără să mai stea pe gânduri şi chiar să îi dea de două ori mai mulţi bani, dacă ar fi avut nevoie.

Banca la care lucra a înregistrat pierderi uriaşe după începerea crizei financiare, ca urmare a comportamentelor de acest gen, iar acum Hoskuldsson s-a reîntors la pescuit, însă simte, precum alţi islandezi, că a fost înşelat de elita financiară să intre într-o lume cu mecanisme pe care nu le înţelegea.

Pescuitul a fost plasa de salvare a Islandei, în contextul în care asigura 42% din exporturile micii economii. Imediat după criza, Guvernul islandez a permis redeschiderea tuturor zonelor de pescuit şi a permis fiecărui cetăţean să prindă şi să vândă până la 650 de kilograme de peşte pe zi.

Autor: Răzvan ENACHE Sursa: WallStreet.ro

afectate de criză să se prăbuşească, şi-a devalorizat moneda, a introdus controlul capitalului şi a încercat să amâne cat mai mult plata datoriilor externe. Această reţetă, chiar dacă amară, a dat rezultate şi în plus a fost acceptată prin două referendumuri de populaţie.

La polul opus, în Irlanda au fost “pompate” miliarde pentru ca sistemul bancar să nu se prăbuşească, instituţiile financiare fiind într-o situaţie similară cu cele din Islanda. Însă islandezii nu au acceptat să acopere şi să plătească pentru greşelile bancherilor şi pentru lăcomia investitorilor străini.

Un economist din Islanda afirma în analiza Spiegel că, prin aceste măsuri dure, Islanda s-a întors la bazele sănătoase ale economiei şi

pune acum preţ pe atuurile naturale ale ţării: o democraţie sănătoasă, un sistem de educaţie performant, resursele naturale precum vântul, energia hidro şi cea geotermală şi, bineînţeles, resursele de peşte.

Pescarul devenit bancher

Hoskuldsson, un pescar experimentat, povesteşte cum, odată cu euforia financiară ce a cuprins micul stat nordic, a intrat în lumea financiară în calitate de consultant de investiţii la o bancă locală, ademenit de bonusurile mari promise de această industrie.

El îşi aminteşte cum a trebuit să dea un credit cu ipotecă de circa 65.000 de euro unui fermier ce gira împrumutul cu echipament

FLUX

10

Aniversare 17 IANUARIE 2014

Eminescu – fără bac şi la mol

Eminescu n-a existat.

A existat numai o ţară frumoasă, la o margine de mare... şi nişte codri adânci... şi un tânăr care vorbea cu ei ... întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt? Într-adevăr, aşa cum spune Marin Sorescu, pare că Eminescu n-a trăit niciodată. E o umbră strălucită, o siluetă din cuvinte, idei şi imagini, un extraterestru plutind prin timp şi spaţiu la câţiva metri deasupra pământului. A vorbi despre materialitatea Poetului e pentru mulţi o blasfemie. Paradoxal, gândirea bodigardă presupune de obicei că marea poezie nu se poate naşte decât dintr-un lujer de lumină înaripat, în niciun caz dintr-un devorator de mămăligă şi pastramă, cu dinţii îngălbeniţi de tutun, care poate umbla nespălat zile în şir. „Mărturii despre Eminescu – povestea unei vieţi spusă de contemporani”, volumul editat de Cătălin Cioabă la Ed. Humanitas, îşi propune să ancoreze la sol uriaşul zepelin Eminescu. Sunt adunate, în premieră, într-o singură carte, toate relatările despre el ca persoană fizică. Eminescu acasă, la şcoală, pe stradă, la cârciumă, la cenaclul Junimea, la balamuc.

Eminescu hazliu, flămând, îngropat în gânduri, riguros, nebun, trivial, zdrenţăros, delicat, generos, cântăreţ alcoolizat. Multe dintre mărturii aparţin unor gânditori de prim rang – Caragiale, Maiorescu, Slavici, Negruzzi, Vlahuţă... – care îşi filtrează, conştient sau nu, amintirile prin intelectul lor puternic şi rafinat, dar sunt consemnate şi reacţii ale unor minţi simple, nesofisticate, în care aproape că simţi răsuflarea lui Mihai Eminescu.

Vă spun şi eu câte ceva din ce a lăsat în mine această carte, cu dorinţa de a fi un prost expresiv când scriu despre Eminescu.

Deşi adesea melancolic, trist, privind ceva numai de el întrezărit, Eminescu n-a fost văzut plângând.

Doar amintirea mamei, Raluca (Rareşa), îi aducea lacrimi în ochi. „Era foarte păros Mihai, pe pulpele şi cele de jos şi cele de sus, de credeai că-i omul lui Darwin”. „Nu era fire tocmai evlavioasă”. În drumul cu colegii de clasă către Catedrala din Cernăuţi, Mihai o ştergea şi putea fi găsit la teatrul lui Fanny Tardini. „Făcea mare haz, şi chiar imita în bătaie de joc pe dascălii care serveau la biserică. Îi cam contesta tatei originea de român curat, mamei însă nu”.

Pe cât nu era de bisericos, Eminescu era superstiţios: credea în blesteme, în strigoi şi reîncarnări. Ştiindu-i slăbiciunea, doi colegi

care voiau să-i vândă o Biblie la suprapreţ l-au luat să doarmă într-o chilie unde se zicea că se spânzurase un călugăr. Noaptea, făcând să zăngăne o fereastră, elevul Ştefanovici şuieră într-o cofă cu glasul spânzuratului: „Eminovici, Eminovici, de ce nu cumperi Biblia?”.

Eminescu a fost un tânăr fără bac, cum sunt astăzi cu zecile de mii. Pentru că nu-şi încheiase studiile liceale cu examenul de maturitate, a fost la Universitatea din Viena nu student, ci ausserordentlicher Hörer, auditor extraordinar, fără drept de examen. Primea doar un atestat că a ascultat cursurile pentru care plătise taxa. Aşa că asculta ce voia, fără vreo sistemă: filosofie, economie politică, finanţe, administraţie, drept internaţional, medicină legală.

Dând odată pe stradă peste un confrate, sărac ca şi el, dârdâind fără palton, l-a luat sub prisosul paltonului său, ducându-l strâns îmbrăţişat până acasă. Când acesta i-a mulţumit din suflet, Eminescu i-a răspuns, râzând, cu o socoteală: „Am dat 13 lei pe palton. Acum, că ne-a acoperit pe amândoi, mă ţine doar 6 lei şi jumătate”.

Când nu mai era în toate minţile, prinsese obiceiul să le pună doamnelor mâna pe turnură, partea din spate a rochiei, alergândule pe stradă. Făcea asta omul care, pe când era sănătos, uimea pe toţi prin curăţenia şi delicateţea purtă-

rilor lui faţă de orice femeie, neauzindu-i nimeni, niciodată, vreo vorbă urâtă.

Cu o lună înainte de a muri, Eminescu mergea la mol. Pe atunci, molul se numea Colosseul Oppler, braserie, restaurant, sală de spectacole, sală de bal, construit lângă Fabrica de bere Rahova. Cânta pe acolo o „suedeză”, neasemuit de frumoasă, pe care o iubea atât de mult încât într-o seară, sub ochii prietenilor, se suie dintr-o dată pe masă, îşi pune un şervet în jurul capului şi strigă din rărunchi: „Suedeza!” către scena goală, în vreme

ce orchestra intona un marş.

Când avea 9 ani, copilul Arghezi l-a văzut pe Eminescu, pentru câteva clipe, pe Calea Victoriei. Îi plăcea mult lui Mihai Eminescu să se plimbe singur, prin locuri neumblate şi să doarmă. Spre sfârşit, zâmbetul lui indescriptibil, poate nostalgic, poate premonitoriu se ştersese şi îşi ruga moartea ca pe un pui de somn.

Dar mai bine citiţi cartea.

Articol publicat de Cristian Tudor POPESCU, senior editor al ziarului Gândul

Mihai Eminescu, despre politică: Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta Mihai Eminescu a fost un observator atent al vremurile în care a trăit, iar politica l-a interesat într-un mod cu totul aparte, mai ales că a şi lucrat ca jurnalist politic vreme de mai mulţi ani. O serie de citate care i-au aparţinut poetului, despre politică şi politicienii anilor 1870-1880, conturează o imagine clară a acestui domeniu. La fel ca şi acum, mita, corupţia, „mizeria morală a populaţiei” făceau parte din peisajul urban.

Mihai Eminescu ar fi de actualitate dacă ar scrie editoriale politice în zilele noastre.”Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutări sau cutări principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”. „Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”. „Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă”.

„Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică, din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului.

Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte, o spunem cu părere de rău: lupta egală în ţară şi Parlament, nu mai e decât manipulul unor ambiţii personale, al unor apetituri, pe cât de nesăţioase, pe atât de vrednice de condamnat”. „Nu e vorba doar de reacţiune prin răsturnare, ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către elementele sănătoase coalizate”. „În situaţiunea politică şi în condiţiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi se simte de toţi o stare de siluire şi o anomalie, cu toată organizaţiunea savantă a instituţiunilor, în toate raporturile sociale tradiţionale, încât am ajuns să nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un singur om serios între noi, fie martor fie autor, în

revoluţiunile ce ne-au agitat şi ne agită de treizeci de ani, care să creadă în stabilitatea stării de lucruri în care ne aflăm; nu este om care să nu se întrebe când o să se sfârşească această operă interminabilă de schimbări care divizează din ce în ce mai mult societatea noastră în tabere ostile”. „Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasă şi partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre, nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui şir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni

avem rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei şi numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult şi ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private”. „Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei” „În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii”.

Iulian TUDOR Sursa: romaniatv.net

G`ndul s=pt=m`nii “Familia este cea mai veche dintre toate societăţile și singura naturală”.

Jean Jacques Rousseau

Cultur=

17 IANUARIE 2014

11

FLUX

OMAGIU

Muzeul Naţional de Artă a consemnat Ziua Culturii prin lansarea a două expoziţii inedite Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a marcat Ziua Națională a Culturii (sărbătorită pe 15 ianuarie), prin două expoziții: “Arta anilor 1950-1985: de la comanda socială la rezistenţa prin artă”, amplasată în Sala mare, și “Samuraii în arta ukiyo-e” – la Galeria Parter.

Expoziţia „Arta anilor 1950-1985: de la comanda socială la rezistenţa prin artă” este una retrospectivă, care însumează 74 de opere de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă din Colecţia „Artă naţională” a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Lucrările au fost realizate de artişti, precum Rostislav Ocuşco, Grigorii Fiurer, Moisei Gamburd, Ana Baranovici, Mihai Grecu, Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu, Mihail Petric, Varvara Sadovskaia, Igor Vieru, Aurel David, Alexei Novikov, Stanislav Babiuc, Sergiu Cuciuc, Petru Jireghea, Ilie Cojocaru, Vasile Cojocaru, Alexei Colâbneac, Gheorghe Vrabie, Ilie Bogdesco, Claudia Cobizev, Alexandra Picunova, Iurie Canaşin şi alţii.

Prin organizarea acestei expoziţii, instituția și-a propus repunerea în valoare a unor opere care au stat în depozite, fără să circule, mai bine de un sfert de secol, iar selecţia de lucrări reprezintă o parte din tematica comenzii politice, în special cea legată de ”cântarea muncii”.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 9 februarie.

Prin organizarea expoziţiei “Samuraii în arta ukiyo-e”, instituția își stabilește drept obiectiv valorificarea operelor de gravură japoneză din patrimoniul MNAM. Este prezentată o selecţie de 30 de xilogravuri

IN MEMORIAM

Dumitru Fusu – actor în teatrul veșniciei Lumea teatrală românească din Basarabia a primit săptămâna aceasta o dublă lovitură: luni – decesul marelui actor Mihai Fotino și marți – moartea actorului, regizorului și scenaristului moldovean Dumitru Fusu.

Dumitru Fusu s-a stins din viaţă în spital, după ce în urmă cu două săptămâni suferise un infarct, iar în anul 2005 a avut un atac cerebral, care l-a lăsat parțial paralizat.

Dumitru Fusu s-a născut la 29 martie 1938 în satul Parcova, judeţul Bălţi. A absolvit Şcoala teatrală „Boris Şciukin” şi Cursurile superioare de Regie şi Scenaristică din Moscova. În anii 1960-1968, cu unele întreruperi, a fost actor la Teatrul Republican «Luceafărul» din Chişinău, pe care îl fondase alături de alți 19 studenți sciukiniști cu care absolvise.

Pe scena Teatrului „Luceafărul” s-a remarcat prin rolurile: Fănel în „Copiii și merele”, Flambar în “Costumul de nuntă”, Scapen în “Peripețiile lui Scapen”, Regele în “Steaua Seviliei”, Podkoleosin în “Căsătoria” și altele.

A fost regizor la studioul „Moldova - film” în perioada 1979-1984 și organizator la Chișinău al Festivalului Internațional de Teatru „One Man Show”. Actor prin vocaţie, Dumitru Fusu s-a impus şi prin faptul că a fost un animator al Teatrului unui Actor în Republica Moldova. În cinematografie a debutat ca actor în anul 1961 în filmul „Omul merge după soare” (regizor Mihail Kalik). A interpretat roluri de înaltă ținută artistică, îmbinând în mod reușit arta scenică și cinematografia. A fost membru al Uniunii Cineaștilor din 1976. Menționăm câteva din filmele în care s-a făcut remarcat: “Omul merge după soare”, milițian, 1961; „Călătorie în aprilie”, vânzător, 1962; „Slagbaum”, s/m, Bătrânul, 1964; „Când pleacă cocorii”, Ion, 1964; „Gustul pâinii”, fiu de culac, 1966; „Nuntă la palat”, Bahrum, 1969; „Zece ierni pe-o vara”, Preotul, 1969; „Dimitrie Cantemir”, Reis - efendi, 1973; „Durata zilei”, Arghir, 1974; „Ce-i trebuie omului”, 1975; „Centaurii”, episod, studioul «Mosfilm», 1978; „Ar fi avut o altă soartă”, directorul casei de copii, 1983; „Luceafărul”, episod, 1986; „Vârtejul”, Străinul, studioul «Tagic - film», 1988. În calitate de regizor, a ieșit în evidență prin lucrările: „Ecoul”, s/m, 1978; „Sărbătoarea sufletului”, documentar, 1979; „Șoseaua”, s/m, 1981; „Constelația talentelor”, documentar, 1984; „Parkova – 435”, documentar, 1987.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

realizate de reprezentanţi ai mişcării artistice ukiyo-e (sec. XVII-XIX), printre care Toyokuni Utagawa (17691825), Utagawa Kuniyoshi (1797-1861), Toyohara Kunichika (1835-1900,) TaisoYoshitoshi (1839-1892), Utagawa Yoshitora (activ.

1836-1882) ş.a.

Scenele de luptă şi eroii acestora – samuraii – reprezintă una dintre temele abordate de mai mulţi artişti ukiyo-e, printre care şi protagoniştii actualei expoziţii. Viaţa şi faptele de arme ale samurailor au servit drept laitmotiv pentru operele multor artişti şi scriitori japonezi din toate timpurile, inclusiv şi pentru mulţi gravori ukiyo-e. Dacă în Japonia arta ukiyo-e (imagine a lumii plutitoare), era considerată artă pentru toţi, occidentalii erau cu adevărat fascinaţi de acest mister al Orientului. Mulţi au colecţionat gravurile artiştilor din acea perioadă pentru a le pune la loc de cinste prin muzee şi galerii.

Acolo, ele captează atenţia unor tineri artişti ai secolului XIX, care, sub influenţa acestora, vor scoate la lumină noi curente artistice.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 16 martie.

Ziua Naţională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 12 aprilie 2012 şi are drept scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale autentice, precum şi a personalităţilor artistice din domeniul cultural. Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova este dedicată zilei marelui poet Mihai Eminescu, personalitate marcantă pentru cultura noastră.

FLUX

ÎNNOBILARE

Colegiul de Arte din Soroca va purta numele lui Nicolae Botgros

Colegiul de Arte din oraşul Soroca va purta numele maestrului Nicolae Botgros. O decizie în acest sens a fost aprobată miercuri, 15 ianuarie, de Guvern.

Solicitarea privind conferirea numelui „Nicolae Botgros” instituţiei a fost făcută de elevii şi profesorii din Colegiu. „Faptul că Nicolae Botgros este absolvent al acestui colegiu demonstrează că şi şcolile noastre artistice pot naşte personalităţi de talie mondială. Cred că dânsul se va sesiza în vederea îmbunătăţirii stării de lucruri de la acest Colegiu”, a spus la şedinţa Guvernului Monica Babuc, ministru al Culturii.

Nicolae Botgros este Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului Republicii, violonist şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”.

Fondat în octombrie 1940, Colegiul de Arte din Soroca pregăteşte, în prezent, artişti instrumentişti, profesori de muzică, dirijori de cor, pictori, dansatori, culturologi şi bibliotecari.

FLUX

12

Cultur=

17 IANUARIE 2014

Leo BUTNARU

PE PĂMÂNT – ROMÂN, ÎN AER – AMERICAN (Pagini de jurnal)

13.XII.1992 Întâmplarea face că, după ce am reprodus caracteristicile lui Dinescu referitoare la alţi colegi, în „România literară” nr. 39 să citesc într-un articol de Alexandru George o constatare imprevizibilă la care, recunosc, n-aş fi putut ajunge vreodată. E aceasta: „Unde să aşezi mai propriu pe poetul Mircea Dinescu decât lângă Adrian Păunescu, a cărui variantă mai zglobie şi mai uşuratică este; ponderoasele tomuri ale autorului «Istoriei unei secunde» nu îl strivesc prin vecinătatea lor impozantă”.

Păi da, tot trec şi trec viperele şerpuitoare peste cărţile noastre, picurându-le cu otravă, iar noi zicem nătângi: „Ei şi? Că doar vipera se află şi pe blazonul farmaciilor…”.

14.XII.1992 Ieri (…acum 9 ani), Nichita Stănescu a trecut Dincolo. Pe pervazul de lângă masa mea de scris şi mai mult de-nescris, ci de citit, stă într-o demnă îngândurare chipul său imprimat pe blazonul ce se acorda (până acum un timp) laureatului Serilor de Poezie de la Deseşti, Maramureş. Şi tot în aceste clipe îmi aduc aminte de minunata seară „Nichita Stănescu” de la „Ateneul român” bucureştean, unde i-am cunoscut pe părintele Galeriu, Sorin Dumitrescu, Nicolae Breban, Ion Caramitru, Leopoldina Bălănuţă ş. a. E un fel de a spune „i-am cunoscut” sau poate cel mai indicat mod de a spune, ceea ce nu este egal cu a face cunoştinţă cu unii dintre ei. O strângere de mână, o îmbrăţişare, mâinile duioase ale celebrei doamne a scenei româneşti Leopoldina Bălănuţă, moldoveancă din Vrancea, care mi-a cuprins matern tâmplele… Nu am avut curajul să mă apropii de dl Nicolae Breban, cu toate că simţeam că nu i-ar fi displăcut să vin cu un omagiu. Însă nu m-am dumerit ad hoc ce să-i spun. Plus agitaţia pe care mi-o provoca plecarea colegilor mei chişinăuieni spre Palatul Ştirbei, fără să mă fi întrebat dacă mai rămân sau ba la Bucureşti. În fine, am beneficiat de amabilitatea unor domni din Ploieşti care m-au dus cu maşina până la prinţul Ştirbei, astfel eu neavând posibilitatea de a onora invitaţia să fiu cu cei care prelungeau seara la Dora Stănescu.

Nichita, României îi este foarte tare dor de tine… Je reviendrai...

15.XII.1992 Cazul amuzant, deocheat româneşte. La Timişoara, M. Cimpoi vrea să ia avionul pentru Bucureşti. Însă, pentru bilet, i se cer dolari. „Păi, zice Cimpoi, sunt român, doamnă”. „Nu, aveţi paşaport străin”. „Stau în Moldova de dincolo de Prut”. „Nu, plătiţi în valută”.

Cimpoi: „Adică pe pământ sunt român, dar în cer – american?”. Replică bună, dar fără efect la casieriţă, aceasta rămânând ferm pe poziţie şi colegul se vede nevoit s-o ia spre gara feroviară.

Despre Savin de la Teatrul „Luceafărul”: „Cunoaşte vreo opt limbi, şi tace în toate”.

Ora 16.36. Astăzi intră pe la Gheorghe Vodă compozitorul Ion Macovei, talentat ce se află între luciditate şi umbrele ciudăţeniilor. Din una în alta, se ajunge la Gr. Vieru care a editat o carte cu 50 de texte şi melodii ale sale (transcrise pe portativ de cineva dintre compozitori). Macovei, cel niţel sucit, zice: „Să fi fost eu un câine, îl muşcam pe dl Vieru de mână, ca să nu scrie atâtea cântece…”. În Tadjikistan, în urma conflictelor armate, au fost comasate două regiuni, inclusiv Kuleab, unde, în 1976, am călătorit cu lituanianul Antanas J. Jonynas, la un festival de poezie a(l) tinerilor. După o seară frumoasă cu mese încărcate cu de toate, inclusiv cu alcooluri de Apollinaire, dimineaţa ne trezim pe chipuri cu… tencuială desprinsă de pe tavan! Explicaţia: noaptea, fusese un cutre-

mur „obişnuit” de pământ pe care noi, tinerii obosiţi, pur şi simplu nu l-am simţit…

Altceva: la regionala de partid prim-secretar era un rus Luniov, însă cunoştea limba tadjică. Însă, la un moment de extremă sinceritate a omului de nord cam turmentat, ne destăinui… ura pe care le-o purta tadjicilor. Pur şi simplu, îi înjura ruseşte, din motivul că aceştia nu se prea dau la modelări ideologice aduse de pe lângă cercul polar; el, Luniov, nu vedea rezultatele „reale” ale rusificării acolo, în munţii Pamir… De unde! În şcoală, pentru a-l obişnui pe vreun copil tadjic să rostească slove ruseşti, pedagogul apelează la pensetă, cu care-i fixează limba într-o anumită poziţie…

A trecut pe la mine Petru Cărare, luând lista de lucrări pe care i le-am selectat pentru „Poezii de duminică”. În mare, e din parodii care, de altfel, au o autonomie semantică ce s-ar putea lipsi de „ombilicul” luat din autorii parodiaţi. Cărare zice: „Hai, bre, când îmi acordaţi premiul USM, pentru că eu deja am dat ştire pe la vreo zece cârciumi că vin cu voi…”.

16.XII.1992 În SUA, Joseph Parisi, redactorul-şef al prestigioasei reviste „Poetry” (80 de ani de la apariţie!), presupune că suntem în preajma unei „balcanizări” a stilurilor poetice, prin balcanizare neînţelegând altceva decât diversitatea şi mai accentuată a temelor şi motivelor poetice. Iată un context în care „balcanizarea” e luată în sens pozitiv. Poate că unicul context… De, lumea se mai schimbă, se mai!...

17.XII.1992 Ieri, deplasare la Casa de Creaţie „Donici”, să vedem îndeaproape (aproape) dezastrul de acolo. Gagiu, directorul, s-a dovedit a fi un nedescurcăreţ, nădăjduind la minuni posibile… Însă sunt necesare cam 5 milioane de ruble numai pentru încălzirea complexului-orăşel, el însă neavând niciun litru de păcură, nici barem câteva mii de ruble la cont. În schimb, a adus ondatre, devastând o parte din seră şi făcându-le acestor dihănii „acareturi” acolo, unde până mai ieri creşteau garoafe. Făcui şi un banc trist: „În locul lui Condrat (fostul director) au venit condatre”. Am inspectat, trăgând concluzia că directorul trebuie să-şi ia mapa, dar nu înainte de a-şi da darea de seamă pentru pagube şi furturi. Confuzia stării materiale (aproape) deplorabile vine şi în urma gestului de caritate pe care USM l-a făcut faţă de refugiaţii transnistreni: unii dintre aceştia s-au dovedit a fi barbari sadea, furând, sfărâmând, necruţând nimic ce le apărea în cale. Guvernul nici până în ziua de azi nu a întors barem o copeică din cele 2 milioane de ruble promise drept compensaţie.

Am trecut şi pe la dl primar Gonciar din Râşcova. Un sat mic (126 de elevi) ce are o biserică de proporţiile unei catedrale. Într-un interviu din revista franceză de cinema „Positif”, preluat de „România lit.”, Lucian Pintilie face o mărturisire amară, pe care, cu regret, ar putea-o face mulţi „de-ai noştri”, care, de fapt, suntem de-ai României: „Aici, în România, mulţi mă consideră un calomniator îndrăcit. Un critic – care numai cu o zi înainte de prăbuşirea lui Ceuşescu scrisese un articol despre geniul Carpaţilor – a şi găsit sursa viziunii mele denigratoare, duşmănoase. «E anormal ca Pintilie să gândească în felul acesta despre România. E doar născut în Basarabia…» Pe criticul ăsta chiar nu-l voi ierta niciodată”.

Ah, pe mulţi şi pe mult timp avem a nu-i ierta… Şi totuşi, suntem obligaţi să ne înţelegem, să ne suportăm, să ne refacem ca popor, ca ţară…

Gheorghe Tomozei povestea unul din atât de numeroasele episoade cu Nichita Stănescu, mai bine zis despre părinţii acestuia. „Că şi Nichita era bine făcut şi băutor de forţă, dar imaginaţi-vă că tatăl său îl depăşea în înălţime cu un cap, iar de profesie

era negustor şi, la o zi anumită, în Ploieşti se ştia că domnul Stănescu azi ia banii pentru activitatea sa şi dă, de regulă, un mare chef.

Generos, bun petrecăreţ, tatăl lui Nichita angaja vreo şapte trăsuri, încărcându-le cu lăutari, prieteni, cunoscuţi, oameni întâmplători, în ultima urcând el şi cu amanta, şi – pornea alaiul prin Ploieşti. După 2-3 zile de chef, dl Stănescu se întorcea acasă obosit, cheltuit, stors de toate şi, se întâmpla, plângea cu capul în poalele soţiei că, iată, m-a părăsit (amanta) cutare. Mama lui Nichita îi ştergea lacrimile, consolându-l cam în felul următor: «Ei lasă, nu plânge, că aşa-s femeile astea, nestatornice. Hai, linişteşte-te, nu mai plânge»…”.

Incredibilă idilă!... Mai spunea Tomozei că tatăl lui Nichita era un taciturn, cam nevorbăreţ, închis în sine. Dar, cu brio şi strălucire, fiul său l-a răzbunat în ale rostirii de vorbe şi poeme!

18.XII.1992 Uneori, nemulţumirea de sine umblă cu funia şi săpunul în mână, privind spre vârfurile copacilor. Şi dacă insul X sau Y nu au curajul să-şi pună ştreangul de gât – ultimul cerc al vârstei –, se gândeşte că, poate, ar fi posibilă o categorică schimbare de sine şi, deci, o salvare de la nemulţumirea de sine.

Probabil, în atare momente Jung a născocit aşa-numita viziune asupra m a n d a l e i – ca o „autoreprezentare a unui proces psihic de centrare a personalităţii ce produce un nou centru al acesteia”. Astfel dispare centrul ştreangului gata-făcut: insul şi-l scoate de pe turnul gâtului, îl strânge, şi nu rămâne decât un singur nod banal; un nod al funiei alături de calupul de săpun.

Păi, multor chestiuni trebuie să le faci faţă, de eşti (cum sunt eu), precum eşti, un fel de diriguitor la USM. Spre pildă, la sfârşitul adunării generale se apropie Sandal Lesnea, aproape cu lacrimi în ochi, spunându-şi, rugător, amarul: „Leuşorule, ştii, mi-a căzut un toc de la o cizmă şi te rog să-mi găseşti o maşină care să mă ducă acasă, că nu pot să merg aşa, şontâcăind, pe stradă”. Ce să fac? Caut. Şi-l găsesc pe Gheorghe Mustea, dirijorul şi compozitorul care – noroc peste margini! – este recunoscut de Sanda Lesnea ca fiindu-i co-blochist, adică locuiesc în aceeaşi casă.

Bun, până aici. Apoi caută-i maşină lui Ion Bolduma. I-o găsesc. Numai că nu pricep de ce o fi venit bietul de el tocmai din sectorul Botanica la o adunare ca oricare alta: îmbătrânit, respirând din greu (la nici 60 de ani împliniţi), este dat de Agnesa Roşca drept exemplu de suferind din cauza grelelor condiţii în care s-au pomenit scriitorii. E-hei, să fi lichidat un altul poloboacele care au trecut prin gâtlejul dlui Bolduma şi să fi tras, nonstop, ţigară după ţigară de cea mai proastă calitate, cine ştie unde ajun… ba nu – nu ajungea! Lidia Istrati – şi ea în baston, cheamă maşina de la garajul guvernului… Mai vin după ajutoare sociale George Popov, Silvia Berlinschi (pledând pentru familia regretatului Vitalie Baltag, rămasă în datorii).

La prima ocazie propice vom căuta să-i ajutăm. Ce să-i faci, criză-necriză, însă literatura trebuie ajutată…

Ieri, zi de joi, când, de obicei, apare „LA”…

Care însă dispare de la Uniunea Scriitorilor.

Adică, redacţia trece în noul ei local. Forfotă, mobilă, mape, praf şi lehamite. Fiecare îşi duce subsuoară aparatul de telefon. În aer, însă, nu se simte o mare tristeţe. Păcat numai că ne va veni oarecum la neîndemână, departe să ne ducem acolo, unde s-a dus „LA”…

Un student la filologie, anul V, Oleg Botnaru, îmi solicită un interviu pentru radio: emisiunea de revelion. (Să dea Domnul ca studentul să ajungă ziarist sadea; cu atât mai îndreptăţită va fi reţinerea numelui său aici în jurnal.) Tema: ce aţi realizat în 1992, ce doriţi să faceţi în 1993! Ce altele se pot discuta în preajma bifronsului Ianus?)

CALEIDOSCOP

17 ianuarie Evenimente 1258: Hanul mongol Hulagu ocupă Bagdadul, punând capăt califatului condus de dinastia Abbasizilor 1749: Domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, dă hrisovul prin care reorganizează învățământul din Transilvania. Hrisovul stabilește și bugetul Academiei Domnești din București 1904: Piesa de teatru “Livada de vișini” de Anton Pavlovici Cehov a fost interpretată în premieră la Moscova 1912: Robert Falcon Scott, căpitan în armata britanică, atinge Polul Sud, la o lună după norvegianul Roald Amundsen 1917: SUA plătește Danemarcei 25 de milioane de dolari pentru Insulele Virgine Americane 1933: Noua reducere a salariilor și a pensiilor cu 10-12,5% (a treia «curbă de sacrificiu»), aprobată de Parlament la 13 februarie 1933 1945: Eliberarea orașului Varșovia de sub ocupația hitleristă 1946: Consiliul de Securitate al ONU se întrunește pentru prima dată, la Londra, în palatul Westminster, și adoptă principiile de funcționare ale acestui organism internațional 1949: Se încheie, cu 11 condamnări la câte 5 ani de închisoare, procesul conducerii Partidului Comunist din SUA 1957: URSS și R.P. Chineză au emis o declarație comună prin care condamnau «Doctrina Eisenhower» 1966: Simon și Garfunkel lansează al doilea lor album, «Sounds of Silence» 1975: Bob Dylan lansează «Blood on the Tracks», considerat unul dintre cele mai bune albume ale lui 1991: Helmut Kohl este reales în funcția de cancelar de către primul parlament al Germaniei unite 1991: Harald al V-lea devine rege al Norvegiei la moartea tatălui său, Olav al V-lea 1995: Un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter care a avut loc în apropiere de Kobe, Japonia, a provocat 6.433 victime umane și a produs pagube materiale 1999: Ultimatumul greviștilor din Valea Jiului: dacă nu le vor fi satisfăcute cel puțin două dintre revendicări, minerii vor veni la București. Ministrul Industriilor, Radu Berceanu, refuză

Nașteri 1504: Papa Pius al V-lea (d. 1572) 1705: Jacques François Blondel, arhitect și urbanist francez, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea (d. 1774) 1706: Benjamin Franklin, om politic, inventator american (d. 1790) 1820: Anne Brontë, scriitoare britanică (d. 1849) 1834: August Weismann, medic german, unul dintre fondatorii geneticii (d. 1914) 1847: Nikolai Jukovski, savant rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii moderne (d. 1921) 1860: Anton Pavlovici Cehov, scriitor rus (d. 1904) 1871: Nicolae Iorga, istoric, critic literar, dramaturg, memorialist, scriitor și politician român (d. 1940) 1895: Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (d. 1968) 1899: Al Capone (supranumit Cicatrice), gangster american (d. 1947) 1922: Betty White, actriță americană 1924: Radu Theodoru, scriitor român 1939: Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei (d. 2008) 1942: Muhammad Ali (nume original Cassius Marcellus Clay), boxer american profesionist 1956: Paul Young, muzician englez 1962: Jim Carrey, actor canadian 1964: Michelle Obama, Prima Doamnă a Statelor Unite

Decese 1834: Giovanni Aldini, fizician italian (n. 1762) 1893: Rutherford B. Hayes, cel de-al 19-lea președinte al SUA (n. 1822) 1861: Lola Montez, curtezană irlandeză (n. 1821) 1936: Mateiu I. Caragiale, scriitor român (n. 1885) 1961: Patrice Lumumba, om politic din Republica Democratică Congo (asasinat) (n. 1925) 1985: Sorin Titel, prozator și eseist român (n. 1935) 1991: Regele Olav al V-lea al Norvegiei (1957-1991) (n.

1903) 2002: Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1916)

Diverse

17 IANUARIE 2014

Cafeaua stimulează memoria vizuală

Cafeaua stimulează memoria vizuală, conform rezultatelor unui nou studiu despre virtuțile acestei populare băuturi, rezultate publicate în ultimul număr al revistei Nature, transmite AFP. O echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore a constatat că, în acest caz, cafeina îmbunătățește anumite amintiri pe durata a cel puțin o zi. Până acum, dovezile privind efectul stimulator al cafelei asupra memoriei erau destul de limitate.

Această echipă coordonată de prof. Michael Yassa le-a solicitat celor 73 de voluntari participanți la experiment să privească o serie de imagini reprezentând obiecte.

Apoi, jumătate dintre voluntari a primit câte o doză de 200 de mililitri de cafea, în timp ce cealaltă jumătate a primit un placebo.

A doua zi, voluntarii din ambele grupuri au fost rugați să privească o altă serie de imagini, din care, o parte dintre fotografii le-au fost prezentate și cu o zi înainte, în timp ce alte imagini erau similare, dar cu unele diferențe.

Membrii celor două grupuri au reușit să distingă între cele două serii de imagini în manieră similară, însă cei care au băut cafea au reușit să distingă mai ușor diferențele mai mult sau mai puțin evidente din cazul imaginilor similare din cele două serii. „Dacă am fi folosit un test standard pentru memorie, fără aceste imagini similare între care este mai greu să faci diferența, nu am fi descoperit niciun efect benefic al cafeinei pentru memorie”, a comentat Prof. Yassa.

AGERPRES.ro

13

FLUX

STUDIU

Cum afectează televizorul creierul copiilor Cu cât un copil se uită mai mult la televizor, cu atât mai profund îi este afectat creierul. Concluzia apare într-un studiu recent al unor cercetători japonezi care avertizează că privitul zilnic la televizor înainte de maturitate are efecte negative asupra inteligenţei verbale.

Studiul, publicat în „Cerebral Cortex”, a analizat 276 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, care au stat în faţa televizorului până la patru ore pe zi, media fiind de aproximativ două ore.

Scanarea prin RMN a creierului acestora a arătat că cei care au petrecut cel mai mult timp în faţa tele-

vizorului aveau, la nivelul cortexului frontal, modificări puse în legătură de medici cu inteligenţa verbală mai redusă. Rezultatele au evidenţiat o asociere între vizionarea TV şi diverse schimbări la nivelul creierului, fără însă a dovedi o relaţie cauzăefect.

Autorii de la Universitatea Tohoku din oraşul Sendai arată că, pentru un IQ mai ridicat, creierul trebuie exersat permanent. Or, spre deosebire de a învăţa să cânte la un instrument, de exemplu, un copil care stă în faţa televizorului „nu ajunge neapărat la un nivel superior” de inteligenţă, activitatea nefiind de natură să îi „accelereze” creierul prin varianţie. „Când acest tip de creştere a nivelului de experienţă nu are loc, odată cu creşterea în vârstă, funcţionarea cognitivă este diminuată. În con-

cluzie, vizionarea TV este asociată direct sau indirect cu dezvoltarea neurocognitivă la copii”, scriu autorii

Rezoluţii sănătoase la început de an Dacă ţi-ai pus în cap ca acesta să fie anul în care în sfârşit să adopţi un stil de viaţă sănătos, rezoluţiile tale ar trebui să se învârtă asupra acestor reguli simple: Scapă de acele ultime cinci kilograme în plus. Cel mai uşor mod de a scapă de câteva kilograme care încă nu te lasă să te simţi bine în pielea ta? Concentrează-ţi atenţia pe un regim alimentar sănătos în detrimentul experimentelor sau a curelor de detoxifiere extreme şi încearcă să mănânci porţii mai mici.

Renunţă la gluten/lactate/carne/zahăr. Dacă plănuieşti să începi o dietă ceva mai strictă, acum e momentul. Însă ai grijă să citeşti toate sfaturile noastre de dietă şi informează-te astfel încât să îţi iei toţi nutrienţii necesari din cele trei mese obligatorii, indiferent de alimentele pe care vrei să le ocoleşti.

Renunţă la fumat. Ştim că vrei! Şi cunoşti prea bine beneficiile pe care ţi le va aduce noul statut de nefumătoare: de la o îmbunătăţire a stării de sănătate la o piele impecabilă şi un tonus de invidiat, îţi promitem că va fi una dintre cele mai bune decizii pe care le vei lua în viaţă.

Mergi la sală de trei ori pe săptămână. Atenţie: un pic de mişcare, sub forma unor şedinţe de antrenament de trei ori pe săptămână (poţi începe

mereu cu ore mai uşoare cum sunt cele de Pilates, Yoga sau Port de Bras) sau a câtorva zeci de minute de jogging în parc îţi vor da energia să faci faţă cu brio unui an încărcat.

Sari peste alimentele procesate.

Poate că nu vrei musai să treci pe un regim alimentar drastic, ci doar să ai mai multă grijă de felul în care mănânci. Prima regulă? Renunţă la alimentele procesate: totul de la biscuiţi, chipsuri, ciocolată sau mâncăruri semipreparate.

Dormi bine. Acum e momentul să pui în practică toate sfaturile noastre pentru un somn liniştit. Iar în weekend fă-ţi timp pentru o siestă: nu degeaba se numeşte somnul de frumuseţe.

Uită de sucuri. De la chimicale la sute de calorii, nu e absolut nimic valoros din punct de vedere nutritiv în sucurile îmbuteliate. Înlocuieşte-le cu apă, ceaiuri neîndulcite, limonade cu miere ori sucuri naturale, preparate de tine acasă.

Bea mai multă apă. Măcar doi litri pe zi. Îţi hidratează pielea şi îţi domoleşte apetitul, dacă vrei să îţi reamintim doar două beneficii ale consumului de apă.

Respectă cele trei mese pe zi. Trei cafele şi cinci batoane proteice poate că îţi vor da energie pentru o întreagă zi de muncă, dar ele nu constituie un regim alimentar sănătos.

Glamourmagazine.ro

Modalităţi de a folosi culorile pastelate în amenajări moderne Culorile pastelate erau utilizate, în general, în amenajarea încăperilor feminine sau a camerelor de copii, însă există câteva modalități în care poți folosi aceste culori pentru a avea o locuință chic și modernă.

Imprimeurile sunt cele cu ajutorul cărora, de cele mai multe ori, reușim să aducem la viață o încăpere. Culorile pastelate sunt vesele, așadar sunt perfecte pentru a le folosi la amenajarea locuinței, în special sub formă de materiale textile. Imprimeurile textile precum

carourile, dungile sau cele florale pot fi folosite cu succes în culori pastelate și nu creează senzația unei amenajări extrem de aranjate și conservatoare.

Pentru un look sofisticat, încearcă un pastel murdar. Pastelurile care conțin puțin gri sau maro, precum verdele mint, ca cel din imagine, creează o atmosferă liniștitoare și călduroasă, în același timp. Vopsește pereții în această culoare și vei obține o încăpere deosebită și caldă.

Echilibrează pastelurile cu cantități mari de alb. Pereții albi și pardoseala albă creează un cadru liniștitor, potrivit pentru un spațiu pe care urmează să îl amenajezi cu accente pastelate. În încăperea din imagine, se poate observa cum, deși au fost folosite culori pastelate, se păstrează o atmosferă calmă, datorită fundalului alb.

Fii originală și optează pentru nuanțe de pastel ieșite din comun. O paletă cromatică ce este compusă din culori pastelate nu se referă numai la nuanțe de roz și de lila; dacă aceste culori ți se par prea feminine, atunci alege un muștar pal sau un albastru șters, calcaros și

combină-l cu accente albe, negre sau de cărbune, pentru un aspect extrem de chic.

Conferă-i încăperii un aspect dramatic, optând pentru o culoare contrastantă. Vopsește pereții într-o culoare pastelată și decorează camera cu accesorii în tonuri mai închise din cercul cromatic. De exemplu, încearcă să combini niște pereți roz pastelat cu accente turcoaz sau pereți în culoarea lavandei cu verde lime. Astfel, vei avea o locuință amenajată într-o paletă cromatică îndrăzneață, dar compusă din culori pastelate.

Condo.kudika.ro

japonezi citaţi de cotidianul britanic Daily Mail.

Gandul.info

MODĂ & STIL Fusta de dantelă – o variantă potrivită şi iarna Tratată multă vreme cu scepticism, dantela este unul dintre materialele adorate ale ultimului sezon în modă.

Ridicat la statut de vedetă, aceasta se impune şi în garderoba de iarnă, în cele mai originale combinaţii stilistice. În sezonul de toamnă/iarnă 2013-2014, dantela a fost readusă în centrul atenţiei de către designerii celebri ai lumii, care au propus-o sub cele mai diverse formule. Deşi este considerată în mod tradiţional destinată sezonului estival, perioada de glorie a dantelei pare să fie tocmai sezonul rece al acestui an.

Fusta de dantelă, poate itemul cel mai uşor de purtat din această categorie, a fost primul care a făcut furori printre pasionatele de modă, care au conceput outfit-uri senzaţionale cu ajutorul ei.

De la modelele pline, opace, dintr-o dantelă densă, până la piesele incitante, ce dezvăluie senzual părţile corpului, apariţiile elegante din această iarnă nu trebuie să ocolească fusta de dantelă. Nuanţele specifice iernii – negru, mov prună, turcoaz închis, grena, verde smalarald, roşu – sunt doar câteva dintre opţiunile cromatice care îţi stau la dispoziţie pentru a te ajuta să compui ţinuta ideală.

Pe de alta parte, posibilităţile de asortare sunt şi ele mult mai diversificate faţă de anii anteriori. Mergând pe principiul mix & match, registrul vestimentar se poate modifica extrem de uşor schimbând doar accesoriile, dar păstrând fusta ca element central.

Unul din look-urile cele mai apreciate ale sezonului combină elegant rafinata fustă de dantelă cu aspectul confortabil al puloverului clasic de damă. Fusta pix mulată, purtată cu un pulover lejer pe corp, cu decolteu în V şi o pereche de stilettos compun unul dintre cele mai reuşite outfit-uri ale iernii 2013.

Dacă îţi plac extremele, poţi combina chiar şi o bluză de trening cu fusta de dantelă, iar în loc de pantofii clasici, poţi miza pe o pereche de botine cu tocul înalt şi dreptunghiular. Pe deasupra poţi purta o parka într-o culoare închisă, în ton cu sezonul rece.

Am văzut fusta vedetă a sezonului purtată şi cu adidaşi, cu bocanci în stilul army sau cu cizme peste genunchi, iar dacă şi ție îţi surâde idea, nu trebuie decât să testezi multitudinea de opţiuni pe care o ai în acest sezon!

Iar în cazul în care o fustă confecţionată 100% din dantelă este prea mult pentru tine, încearcă piesele inspirate din lenjeria intimă, cu doar câteva detalii de dantelă. Sunt mai versatile şi cel puţin la fel de incitante.

One.ro

FLUX 20

14

Programe

Luni IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 Profil de savant. In memoriam. Eugen Grebenicov, academician. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știință și inovare.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Mugurel”. 15.00 Desene animate. „Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Gavriil Gronic, muzician. 22.50 Dinastii muzicale. 23.00 Cultura azi. 23.45 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.10 Documentar. „Pinul nordic”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

17 IANUARIE 2014

21

Marţi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.10 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15, 0.45 Magazinele FIFA. 10.45 Dinastii muzicale. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25 Slava’s Snowshow. Program de circ. 15.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 16.00 Documentar. „Colecția design”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.40 G.Puccini. Opera „La Boheme”. Actul I-II. 3.10 Documentar. „Orașele portuare ale lumii”. 4.30 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Mugurel”. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

22

Miercuri IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului.

6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Documentar. „Orașele portuare ale lumii”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 G.Puccini. Opera „La Boheme”. Actul III-IV. 0.30 Documentar. „Arts 21”. 3.10 Documentar. „Pădurea tropicală umedă”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz - în culisele succesului (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi (primul episod) 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (primul episod) 12:00 Serial: Santa diabla 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Toți oamenii regelui 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4652 15:00 Film: Salvatorii lumii 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Alien: ultima şansă 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Salvatorii lumii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4653 15:00 Film: Mihai Viteazul I 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lupta cu mafia 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Centrul Pământului 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „Познер” 01:25 Комедия Вуди Аллена „Мелинда и Мелинда” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 Премьера. „Кружево соблазна” 01:25 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „Политика” 01:25 Фэй Данауэй, Руперт Эверетт в комедии „Появляется Данстон” 02:45 „Prima Oră” (R) 04:25 „Истина где-то рядом” 04:40 „Контрольная закупка”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LES ÉGARÉS DU GANGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DÉTECTIVES 15:45 DÉTECTIVES 16:35 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 DES VENTS CONTRAIRES 21:02 LA PASSAGÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNITÉ 9 22:49 UNITÉ 9 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 APPLE, LA TYRANNIE DU COOL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:36 FAITS D’HIVER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 PREMIER DE CORDÉE 16:37 FLASH INFO 16:39 LA TÉLÉFORMATION 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 AINSI SOIENT-ILS 20:18 AINSI SOIENT-ILS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LA GRANDE FAMINE DE MAO

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:41 FLASH INFO 17:00 CUT 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 DÉTECTIVES 20:14 DÉTECTIVES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:58 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MIQUETTE ET SA MERE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mihai Viteazul I (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4654 15:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cine sunt? 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Mesaje ucigașe 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

23

Joi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20 Chișinăul de ieri și de azi. 14.35 Handbal.

Campionatul Național. „Olimpus 85” - „Sportul Studențesc”.

Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din„35”. 21.25 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Prin muzică în Europa. 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories lumea în reportaje. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan. ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4655 15:00 Film: Dragostea, un teren înşelător, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Total Recall 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „На ночь глядя” 01:20 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в фильме „Мы с вами гдето встречались” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 WINTER CHALLENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 À L’AN VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AINSI SOIENT-ILS 15:48 AINSI SOIENT-ILS 16:36 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIKE 23:23 LE DERNIER ROUND 23:44 LES PERRUCHES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 DOCUMENTAIRE 2:43 MISE AU POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 HYMEN NATIONAL

Programe 17 IANUARIE 2014

24

Vineri

25

IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 Documentar. „Arts 21”. 11.05 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Documentar. „Orașele portuare ale lumii”. 15.15 Tezaur. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești!

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Casa Ibacka (r) 06:00 Dincolo de poveștiri (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Coroana de foc 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Rambo 3 22:30 Film: Ştiu ce ai facut astăvară 00:15 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Новый Год на Первом 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 Премьера. Уиллем Дэфо в приключенческом фильме „Охотник” 02:15 Кэмерон Диас, Бен Стиллер в фильме „Все без ума от Мэри” 04:05 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:06 AL DENTE 13:37 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 16:36 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DÉTECTIVES 22:41 DÉTECTIVES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 1:00 AINSI SOIENT-ILS 1:46 AINSI SOIENT-ILS 2:37 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IANUARIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Orașele portuare ale lumii”. 7.00 Film. „TRIOIȚA” („Telefilm-Chișinău”, 1990). 8.30 Documentar. „Global 3000”. 9.00 Desene animate. „Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 „La Balul Micului Prinț”. Selecțiuni. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil.

13.40 Dinastii muzicale. 14.25 Documentar.„Cipru - poarta spre Orient”.

15.20 Aniversări. Alexe Rău. 16.00 Documentar.„Euroboxx”. 16.30, 5.30 Energia regenerabilă. Educație. Consum. Progres. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Eruditcafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film.„PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Folclor”. 4.30 Bună seara! Talk show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Spion fără voie 12:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:20 Teleshopping 13:35 MasterChef (sezon 1) 15:15 Film: Un băiat de milioane 17:00 Film: Tineri însurăței 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Dennis, pericol public 22:30 Film: Ucigaşi de schimb 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Film: Ucigaș de schimb (r) 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:50 Татьяна Доронина в фильме „Чудный характер” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Чудный характер”. Продолжение 07:25 Владимир Высоцкий в фильме „Маленькие трагедии. Каменный гость” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Леонид Ярмольник. „Я - счастливчик!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Владимир Высоцкий в фильме „Вертикаль” 14:30 „Ледниковый период”. Финал 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 К юбилею актера. Премьера. „Голливудские грезы Родиона Нахапетова” 19:20 „Минута славы. Дорога на Олимп!” Финал 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25„Время” 21:50 К дню рождения Владимира Высоцкого. „Своя колея” 23:40 Стивен Дорфф, Бенисио дель Торо, Мишель Монахэн в фильме Софии Копполы „Где-то” 01:20 Роберт Де Ниро, Квентин Тарантино, Джек Николсон в фильме „Мир Кормана” 02:50 Вячеслав Тихонов, Андрей Миронов, Алиса Фрейндлих в фильме „Семейное счастье” 04:15 Александр Мягков в фильме „Вы мне писали…”

26

IANUARIE

6.05, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Cipru - poarta spre Orient”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Colecția design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Koffy Anan”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Art Show” la 15 ani. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „Viață, tare dragămi ești” Anatol Vițu. Concert aniversar. 23.05 Film. „MARTOR FĂRĂ VOIE” (SUA). 0.50 Serial. „SIMULATORII”. 1.50 Erudit-cafe.

Concurs. 2.35 Gala Festivalului Declamatorilor. Selecțiuni. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Doamne de poveste (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un băiat de milioane (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.7, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Tineri însurăței (r) 15:15 Film: Un alt început 17:00 Film: Dennis, pericol public (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Pe jumătate mort 22:30 Film: Camera de refugiu 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile PROTV (r) 02:00 Film: Camera de refugiu (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:50 Любовь Орлова, Игорь Ильинский в комедии „Волга-Волга” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „Сочи. Между прошлым и будущим” 13:25 „Свадебный переполох” 14:30 „Про доброе старое кино” 15:25 К 90-летию киностудии. Премьера.„Мосфильм”. Рождение легенды” 17:15 К 90-летию киностудии „Мосфильм”. Василий Меркурьев, Борис Чирков в фильме „Верные друзья” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „Кубок профессионалов” 01:15 „Повтори!” Пародийное шоу. Финал 03:25 Татьяна Друбич, Александр Абдулов, Евгения Крюкова, Александр Збруев в фильме „О любви” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01 360° - GÉO 16:56 FLASH INFO 17:01 TARATATA 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 LES CHANSONS D’ABORD 1:55 DOCUMENTAIRE 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 J’AI VU CHANGER LA TERRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:32 WARI 8:03 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:32 LA QUÊTE DES VENTS 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ENFANTS DU PARADIS (1re partie) 23:38 LES BRIGANDS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MIKE 2:23 LE DERNIER ROUND 2:44 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 J’AI VU CHANGER LA TERRE

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

7.00, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping.

16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”.

Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

17-24 ianuarie Berbec

O săptămână care accentuează regretele pe care le-ai scăpat de sub control. Te distanţezi de cei care te-ar putea ajuta, mai ales de cei din familie.

Taur

Acum ies la lumină rănile pe care nu ai reuşit să le vindeci la timpul lor şi îţi influenţează prezentul într-un fel care nu e nici comod, nici corect.

Gemeni

Dacă te laşi în voia impulsurilor de moment te-ai putea confrunta cu o avalanşă de gânduri negre. E ca şi cum ai vrea să îţi dai mereu dreptate.

Rac

Te ocupi de tine pentru că te simţi luat de valul problemelor personale pe care nu ai mai avut puterea să le rezolvi. Fii moderat şi corect cu tine însuţi!

Leu

Poţi descoperi noi motive ca să nu îţi mai placă actualul loc de muncă. Este posibil ca o problemă de sănătate să se afle la baza lipsei tale de energie.

Fecioară

Ai putea primi veşti alarmante sau un prieten să te trateze cu un refuz într-o problemă care te interesează. Ai nevoie de soluţii, nu de acuzaţii.

Balanţă

Săptămâna vine cu provocări, dar nu sunt zgomotoase şi nu le vei putea recunoaşte imediat. Acestea vin din interior şi te ispitesc cu înclinaţii pesimiste.

Scorpion

Te orientezi de bunăvoie către partea negativă a relaţiilor pe care le-ai pierdut deja, ca şi cum ai avea nevoie de argumente ca să alungi regretele.

Săgetător

O perioadă de concluzii pesimiste, mai ales în domeniul financiar. Există elemente care conduc la aceste deducţii, dar nu îţi folosesc la nimic.

Capricorn

Te poate cuprinde o melancolie provocată de gesturile partenerului, care pare mai preocupat de sine decât de relaţie şi de calitatea atmosferei.

Vărsător

Fie volumul de muncă e mai mare ca de obicei, fie chiar nu mai ai niciun chef să faci acelaşi lucru. Monotonia te descurajează şi poţi părea neserios.

Peşti

Te simţi ca şi cum ai fi intrat într-o încăpere în care se află depozitul de amintiri sentimentale. Ar fi bine să revezi şi momentele frumoase.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 27 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

17 IANUARIE 2014

VALERIU JEREGHI:

„Astăzi sunt regizorul unui nou film artistic într-o altă ţară” Valeriu Jereghi, cunoscutul regizor, scenarist şi producător moldovean, laureat al multor premii internaţionale, a început la Kiev filmările unei noi pelicule cinematografice. Este vorba de o dramă istorică, cu titlul provizoriu «Marcone», realizată pentru statul ucrainean. Filmul ilustrează perioada anului 1920 şi e despre dorinţa de libertate ce generează războiul, despre ideologiile străine venite din exterior, infiltrate cu de-a sila unui popor cu credinţă în Dumnezeu, moral şi stoic.

Maestrul Valeriu Jereghi ne-a oferit unele detalii cu privire la atmosfera de pe platoul de filmare din Ucraina, urmând ca pelicula să fie prezentată publicului de la Chişinău în toamna acestui an.

- Domnule Jereghi, dumneavoastră, de ceva timp, lucraţi la un proiect cinematografic în Ucraina. De ce aţi fost invitat anume dumneavoastră?

- Am fost invitat oficial de către statul ucrainean şi de colegii mei cineaşti, pentru că la mai multe festivaluri internaţionale, filmele realizate de mine au fost înalt apreciate.

Ucraina este o ţară cu o cultură cinematografică deosebită. Aici sunt alături de familie. În calitate de al doilea regizor a fost invitată şi soţia mea, Ana Barduc. De asemenea, întrucât avem filmări cu tehnologii moderne, a fost invitat şi fiul meu, Cristian Jereghi, în calitate de regizor al filmărilor combinate. Asta mă face să lucrez cu mai multă plăcere,

ştiindu-i pe cei dragi aproape de mine.

Mai mult, acest proiect, potrivit Convenţiei Europene ce reglementează parteneriatele dintre diverse ţări în domeniul cinematografic, a devenit unul internaţional. Adică, la realizarea acestui film participă profesionişti din mai multe ţări şi studiouri. Este vorba despre Ucraina (InsiteMedia Producing Center), Republica Moldova (Prim-Plan Studio, studio cinematografic pe care îl conduc şi unde a fost creat renumitul film “Arrivederci”) şi România (Temple Film). Producătorii ucraineni depun tot efortul, priceperea şi sufletul la crearea acestui proiect internaţional.

Este un proiect cinematografic mare, va dura 1 oră şi 50 de minute.

Tehnologiile de ultimă generaţie, foarte performante, ne permit să creăm o atmosferă ruptă din realitate, un peisaj emoţionant adevărat.

Doar aşa pot fi simţite relaţiile dintre oameni în perioada aceea de groază, după Primul Război Mondial.

- Despre ce este filmul?

- Este un film despre viaţă, ce se bazează pe evenimente reale din perioada anului postbelic 1920.

Atunci se făceau eforturi brutale, venite din exterior, pentru a implementa forţat o ideologie străină de specificul poporului, îndreptată spre distrugerea conştiinţei ţării şi a credinţei în Dumnezeu. Noi creăm o dramă istorică despre cum minţile luminate îşi consolidează eforturile pentru a se opune acestei nebunii distructive. Aceşti eroi vor încerca să-şi protejeze casa şi pământul de duşmani şi să creeze o istorie a ţării lor fără frică şi teroare. Ei vor lupta pentru ca noul stat, proclamat liber, să devină patria lor în care vor trăi liber şi nestingheriţi. Însă, în timpurile crude de redistribuire a puterii mondiale, acest spirit de luptă şi de apărare a valorilor naţionale este incomod şi chiar periculos pentru puterile exterioare care fac tot posibilul ca să nimicească naţiunile şi să le uniformizeze. Dorinţa de libertate generează război.

Un singur lucru nu înţeleg: de ce acest film nu îl fac acasă, în ţara mea...

- Unde filmaţi?

- Filmăm în diverse locuri din partea centrală a Ucrainei, în Kiev şi în împrejurimile capitalei. Sunt nişte peisaje cinematografice minunate, cu canioane naturale, câmpii, peşteri.

- Cum este echipa cu care filmaţi?

- Mă bucur nespus de mult că am parte de o echipă minunată de profesionişti. Toate propunerile mele privind castingul în rândul actorilor au fost acceptate. Lucrez alături de

actori renumiţi din Ucraina, Rusia, Letonia, Canada, România, China şi, bineînţeles, ne bucură minunatul debut al tinerei actriţe de doar 14 ani din Republica Moldova, Vera Zadinov. Toată echipa este impresionată de talentul fetei.

Eu, cu adevărat, m-am ataşat de toate personajele din film, pentru că ele sunt purtătoarele şi vocile vieţii adevărate. Viaţa s-a înfiltrat acolo cu desăvârşire. O să vă convingeţi de acest lucru când veţi vedea pelicula.

- Când va fi prezentat filmul?

DISTINCŢII

Colegul nostru, Leo Butnaru, laureat al Premiului Culturii Pe 15 ianuarie, de Ziua Națională a Culturii, o serie de personalități din domeniul culturii s-au învrednicit de premii și distincții speciale pentru contribuție la dezvoltarea și promovarea artei plastice, teatrale, muzicale, literare etc. În lista celor 13 personalități basarabene care au primit Premiul Culturii pentru realizări în domeniul literaturii se regăsește și scriitorul și publicistul Leo Butnaru, distinsul nostru coleg, autorul unei rubrici permanente în ziarul FLUX, premiat pentru romanul «Lista basarabeană. Copil la ruşi».

Același premiu i-a fost acordat şi editurii «Ştiinţa» pentru colecţia de carte-unicat «Bogdan Petriceicu Haşdeu. Scrieri» în 16 volume.

Laureații premiului din muzică sunt interpretul şi compozitorul Valentin Boghean şi dirijorul de cor Ilona Stepan.

Premiul din domeniul artelor plastice i-a revenit lui Ilie Cojocaru, iar cel pentru cinematografie – lui Igor Cobileanski. Activitatea Lidiei Kulikovski a fost răsplătită cu premiul din domeniul biblioteconomic şi bibliografic, iar Varvara Buzilă a fost apreciată pentru merite în muzeografie şi patrimoniu cultural.

Folcloristului Andrei Tamazlâcaru i-a fost acordat premiul pentru contribuţie în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Distincţia pentru promovarea culturii în mass-media le-a fost acordată criticului de teatru Angelina Roşca şi jurnalistei

Irina Ropot. Iar premiul Opera Omnia i-a revenit directorului Colegiului Naţional de Coregrafie, Iurii Gorşcov.

Premiul din domeniul artă teatrală i-a fost oferit post-mortem lui Titus Jucov. «Conferirea premiului Ministerului Culturii lui Titus Jucov, post-mortem, pentru o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea artei teatrale şi pentru montarea în premieră a spectacolului «La steaua lui Guguţă», a declarat ministrul Culturii, Monica Babuc, în cadrul unei conferințe de presă.

Premiile, în valoare de 10 mii de lei, au fost acordate din partea Ministerului Culturii în cadrul unui concert care s-a desfășurat miercuri, 14 ianuarie, la Palatul Naţional "N. Sulac" din capitală.

CMYK

- Prima zi de filmare a fost pe 19 octombrie 2013. Chiar de ziua mea, la jubileul de 65 de ani. Am decis sămi fac mie însumi un cadou, departe de ţară, un... film. Intenţionez ca la Chişinău premiera să aibă loc exact peste un an de la începutul filmărilor, adică pe 19 octombrie 2014.

- Mulţumim. Aşteptăm cu nerăbdare să vă putem aprecia munca.

- Mulţumesc şi eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX