Ziarul Flux, Ed. 29 (857)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 17.08.2012

Sf. 7 Mc. din Efes; Cuv. Mc. Evdochia

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.2607 1 Dolar american ............. 12.4056 1 Leu românesc ................ 3.3433 1 Rublă rusească ............... 0.3870 Timpul probabil:

Maxima zilei „Lipsa de voinţă a dus la mai multe eșecuri decât lipsa vreunei anumite abilităţi”.

Flower A. Newhouse

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 17 august 2012

17.08.2012

18.08.2012

Soare, 17 35 0C

Soare, 18 36 0C

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 29 (857)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

Nici Europa nu-l mai crede pe Filat 2

PAGINA

ACTUAL

UE recunoaşte, în sfârşit, ceea ce era de mult evident: liderii politici de la Chişinău nu au viziune privind viitorul ţării şi se gândesc doar la propriile interese

„Pussy Riots” – martirii „democraţiei” şi „libertăţii de exprimare”?

3

PAGINA

POLITIC

MOLDOVA – O POVESTE DE SUCCES sau cum se contrazic Schuebel şi Mizsei…

4

PAGINA

Vlade, eu văd problema ta în felul următor: îţi lipsește o viziune despre viitorul acestei ţări. Te concentrezi pe problemele personale, pe problemele partidului pe care îl reprezinţi.

Progresul va fi dificil de realizat atâta timp cât va domina această abordare orientată spre interesul personal.

ROMÂNIA

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, susţine că problema Republicii Moldova ţine de politicienii de aici, cărora le lipsește o viziune despre viitorul acestei ţări și nu atrag suficientă atenţie la problemele ei.

Declaraţia oficialului european vine după ce, timp de trei ani, a tot lăudat fără încetare actuala guvernare, referindu-se, de fiecare dată, la o presupusă „poveste de succes”, pe care, chipurile, o trăiește Republica Moldova, de când Lupu, Ghimpu și Filat au preluat puterea în stat.

XXX

(citiţi pag. 3)

De ce Timofti se face că plouă sau marionetele lui Plahotniuc în evenimentele din 5 august de la Bălţi

Bătaie pentru legea Lustraţiei.

Cine pe cine vrea să „lustreze”?

Eu nu știu nimic și nici nu vreau să știu!

Traian Băsescu: România şi Moldova nu trebuie să devină un singur stat

9

PAGINA

XXX

(citiţi pag. 2)

Radu Buşilă: Primarii sunt nişte „intendenţi”

FiatLUX

XXX

15 august 2012 – 298 de ani de la martiriul Brâncovenilor

MIHAI EMINESCU:

Patologia societăţii noastre

(citiţi pag. 5)

XXX

Admiterea la final. Şi în acest an, absolvenţii s-au bătut pentru locurile de la drept, medicină şi economie Ministerul Educaţiei a făcut totalurile sesiunii de admitere 2012, în învăţământul superior, la masterat și în colegii. Chiar dacă anul acesta numărul de locuri în instituţiile de învăţământ superior a fost mai mic decât în 2011, peste două mii dintre acestea au rămas neacoperite și după a doua etapă de concurs.

(citiţi pag. 7)

INTERVIU

Părintele Iustin Pârvu: „Trădările intelectualilor duc la prăbuşirea noastră”

Continuare în pag. 6

„În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii” XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 4)

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2065 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

17 AUGUST 2012

FLASH

Chişinăul, aproape pregătit să o întâlnească pe Angela Merkel Cancelarul german Angela Merkel pune Republica Moldova la treabă, iar pe autorităţi – pe jar. Pregătirile pentru vizita cancelarului german la Chișinău sunt în toi. Cea mai mare parte a efortului este concentrată la Palatul Republicii, acolo unde Angela Merkel își va ţine discursul, transmite point.md.

Potrivit sursei, zeci de oameni lucrează de zor la Palatul Republicii pentru ca totul să arate impecabil atunci când Doamna de fier a Europei își va ţine discursul. Tribuna a fost deja instalată și este pe măsura înaltului oficial. Și reparaţia drumului de la Aeroportul Internaţional Chișinău, care a costat aproape 40 de milioane de lei, este pe ultima sută de metri. Pe traseu au fost curăţaţi copacii și sudate gurile de canalizare.

Cancelarul german vine la Chișinău pe 22 august. Aceasta este cea mai importantă vizită a unui oficial străin în Republica Moldova, după cea a vicepreședintelui american Joe Biden din martie 2011.

Marinuţă a plecat să facă studii la Harvard Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, și-a luat o pauză în activitatea profesională și a devenit din nou student. În loc de concediul de vară, acesta a decis să meargă, în perioada 12-24 august, la Programul de studii „Senior Executives in National and International Security”, organizat de Școala Guvernamentală „John Kenedy” din cadrul Universităţii Harvard, Cambridge, SUA, transmite portalul Tribuna.md.

Potrivit site-ului www.army.md, programul cu o durată de două săptămîni este destinat personalului civil și militar, care ocupă poziţii importante în domeniul apărării și securităţii naţionale și urmărește aprofundarea cunoștinţelor în problemele curente ale securităţii globale și regionale.

Vitalie Marinuţă susţine că participarea la acest curs este importantă nu numai pentru Armata Naţională, ci și pentru Republica Moldova, deoarece are ca obiectiv „îmbunătăţirea politicilor și strategiilor în domeniul apărării, contribuţia la realizarea eficientă a reformelor și îndeplinirea angajamentelor în domeniul securităţii și apărării asumate de Republica Moldova”.

Tribuna.md notează că ministrul Apărării a absolvit Colegiul de Comandament și Stat Major din Fort Leavenworth, Kansas, și Școala Navală de studii postuniversitare din or. Monterey, SUA. Vitalie Marinuţă este magistru în domeniul securităţii.

Americanii nu doresc anularea regimului de vize cu R. Moldova

După alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al ţării, politicienii de la guvernare pomeneau, invariabil, în discursurile lor despre „stabilitatea care s-a creat odată cu alegerea șefului statului”. După asta urma înșiruirea tuturor beneficiilor care se vor revărsa asupra noastră de-acum încolo, adică râuri de lapte, locuri de muncă, salarii majorate, reforme cât cuprinde, prosperitate și îndeplinirea tuturor viselor.

De fapt, „făgașul de stabilitate politică” invocat și reformele promise nu au nimic în comun cu realitatea, pentru că după alegerea lui Timofti, animozităţile, rivalităţile și vechea ură dintre actorii politici de la putere au fost reluate cu și mai mult elan și energie. Politicienii nu au de ce să se mai menajeze, pentru că, instalându-și un președinte care să nu-i încurce cu nimic, ei și-au asigurat aflarea la putere pentru încă doi ani și jumătate. Iar prioritare în această perioadă nu vor fi nici pe departe reformele și nevoile populaţiei, ci campania electorală viitoare.

Anticomunismul ca afacere Guvernarea înţelege că o așteaptă vremuri grele. Sondajele arată că populaţia este tot mai nemulţumită de nivelul de trai și de modul în care înţeleg să-i conducă aleșii, economia stă pe loc, condiţiile meteorologice din acest an au pus agricultura pe brânci, preţurile cresc, reformele stagnează, iar oficialii europeni încep să se îndoiască de povestea noastră de succes, pe care tot ei au inventat-o. În atare situaţie, „lupta cu comunismul” rămâne, practic, singurul mijloc mai la îndemână pentru lustruirea imaginii și justificarea aflării la putere. Și dacă până acum acesta a fost doar apanajul lui Mihai Ghimpu, mai nou, în lipsa altor realizări palpabile, subiectul respectiv a ajuns unul deosebit de drag și obsedant pentru toate componentele AIE. Anticomunist a devenit și spicherul Marian Lupu, care

anterior l-a rugat respectuos pe ex-președintele Voronin să-l facă și pe el comunist, chiar cu puţin timp înainte de debarcarea fostei guvernări.

Să nu fi știut el despre crimele comunismului pe care le invocă acum? Nici Vladimir Filat nu s-a prea sinchisit de simbolurile comuniste la festivităţile dedicate zilei de 9 mai, în 2011, când alegătorii trebuiau tămâiaţi în preajma alegerilor locale.

Premierul proeuropean și liberal-democrat a ţinut atunci un discurs în spiritul ideologiei comuniste și i-a elogiat pe veteranii armatei sovietice care au „înscris o filă aparte în istoria statului nostru” și „au reconstruit Moldova după distrugeri”.

Nemaivorbind de primărașul liberal Dorin Chirtoacă, care, de dragul celui de-al doilea mandat, și-a prins la piept, alături de tricolor, un simbol al „eliberatorilor” sovietici - panglica „gheorghievskaia”.

Lustraţia este imposibilă, crede Ghimpu După adoptarea deciziei de condamnare unanimă de către AIE a comunismului și interzicere a simbolicii comuniste, dar fără a-i condamna însă și pe cei care au servit regimul, deputaţii comuniști au ameninţat cu iniţierea unui proiect de lege a Lustraţiei, afirmând că în partidul condus de Mihai Ghimpu există multe persoane care au colaborat cu fostul KGB. Ghimpu le-a răspuns că nu are nimic împotriva adoptării unei astfel de legi, dar că lustraţia, practic, este imposibilă, pentru că dosarele foștilor

„Republica Moldova are nevoie de echipament cu identificatoare biometrice în conformitate cu standardele internaţionale, pentru a fi eligibilă pentru acest program. Un alt criteriu important este să înregistreze o rată joasă de refuz a vizelor pentru non-imigranţi”, a explicat Serviciul de Presă al Ambasadei SUA la Chișinău, citat de karadeniz-press.ro.

Potrivit portalului 24h.md, rata de refuz pentru vizele de tip B1/B2 trebuie să fie mai joasă de 3%. În 2011, Republica Moldova a avut o rată de refuz de 34,7%, destul de ridicată, în comparaţie cu alte ţări europene. Ucraina a înregistrat pe parcursul anului trecut o rată de refuz de 29%, în timp ce vecina din Vest, România – 22,4%. În prezent, cetăţenii din 36 de ţări pot călători în Statele Unite fără viză pentru o perioadă de maxim 90 de zile.

agenţi s-ar afla la Tiraspol. O fi știind Ghimpu mai bine, pentru că, în perioada în care a deţinut două dintre cele mai înalte funcţii în stat, a „frunzărit” arhiva Serviciului de Informaţii și Securitate, dar a ajuns cu „deconspiratul” agenţilor doar pe la anul 1950. Prin urmare, chiar dacă sunt printre liberali foști informatori, șeful lor de partid este liniștit în privinţa șanselor ca aceștia să fie deconspiraţi.

“Legea lustraţiei este o speculaţie. PCRM poate să o prezinte. O să vedem când o să fie o nouă conducere la SIS dacă sunt dosare sau nu. Se simt jigniţi după condamnarea crimelor comunismului și interzicerea secerii și ciocanului și au început să atace PL-ul. Dacă au fost opt ani la guvernare de ce n-au prezentat aceste probe?” declara Ghimpu cu referire la iniţiativa comuniștilor.

De ce vor liberalii imposibilul?

Nu a trecut însă prea mult timp și liberalii au hotărât „să se lepede de satana” și să le-o ia înaintea comuniștilor. Aceștia au declarat, prin gura lui Valeriu Muntean, că au deja pregătit un proiect al legii Lustraţiei, pe care-l vor înainta Parlamentului, pentru a „decomuniza” societatea în totalitate. Ce s-o fi întâmplat timp de o săptămână, încât lustraţia a devenit posibilă. I-o fi adus cineva lui Ghimpu dosarele de la Tiraspol?

Dar, ca să vezi, nu doar comuniștii și liberalii au fost bântuiţi de ideea lustraţiei. La scurt timp după anunţul PL, aflăm că și partidul condus de premierul Filat a trudit din greu, dar în mare taină, la elaborarea unui proiect similar: „PLDM a elaborat un proiect de lege al Lustraţiei. Nu este un proiect fugitiv, ci un document la care s-a muncit foarte mult timp, inclusiv cu atragerea experţilor străini”, a declarat Vladimir Filat.

Adică, premierul ne dă de înţeles că proiectul liberal-democraţilor este mai „lustrabil” decât cel al liberalilor, care este unul făcut în goana calului. De altfel, și după ce au votat în Parlament decizia de interzicere a simbolurilor comuniste și de condamnare a regimului comunist, liberal-democraţii au promis să vină cu un document și mai bun, care să ceară condamnarea tuturor regimurilor totalitare naziste, staliniste și bolșevice și interzicerea pe teritoriul Moldovei a tuturor simbolurilor acestor regimuri.

Puterea nu-şi dă rândul la lustraţie Dar ne întrebăm, dacă aceste iniţiative nu urmăresc doar scopuri populiste și politice,

„Pussy Riots” – martirii „democraţiei” şi „libertăţii de exprimare”?

Cine sunt cele de la „Pussy Riots”?

Este un grup de trei fătuci ale căror preocupare predilectă este sexul în grup în tot felul de instituţii publice, masturbare pe străzile Moscovei, scăldatul în pielea

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bătaie pentru legea Lustraţiei.

Cine pe cine vrea să „lustreze”?

Republica Moldova este departe de a beneficia de anularea regimului de vize cu SUA în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). Acest program oferă cetăţenilor străini dreptul de a călători în SUA, cu scop turistic sau de afaceri de până la 90 de zile, fără a aplica pentru viză.

Cazul „Pussy Riots” este unul dintre cele mai strălucite exemple al aplicării dublelor standarde de către instituţiile occidentale. Un caz banal de profanare a unor simboluri religioase, care este sancţionat în orice stat de pe continentul european, este transformat într-o campanie politică și antibisericească.

EDI|IA DE VINERI

Actual

goală în havuzurile din parc sub privirile copiilor, împroșcarea poliţiei cu urină, profanarea altarelor bisericii – toate sub marca de „artă protestatară”, în limbajul postmodernist – „acţionism”.

Straniu este faptul că timp de câţiva ani, acţiunile acestora au fost tolerate – nu li s-a aplicat nici o amendă, nu au fost reţinute, doar li s-a arătat din deget:„nu-i frumos, fetelor”. Până unde s-ar fi ajuns dacă nu ar fi existat o reacţie a societăţii și a autorităţilor ruse, nici nu vreau să-mi imaginez. În orice stat european, profanarea mormintelor, simbolurilor religioase se pedepsește cu pușcăria – în Rusia mass-media liberală și organizaţiile occidentale au ridicat astfel de crime la nivel de „artă”, iar reacţia împotriva acestora drept „o încălcare a drepturilor omului”.

Culmea este că perversiunile grupului

dacă nu s-a dorit doar anihilarea opoziţiei comuniste, de ce nu s-a venit în Parlament cu un proiect exhaustiv, elaborat în comun, discutat în Parlament, așa cum prevede legea, consultat și cu societatea civilă?

Pentru că, până la urmă, cineva a dorit să-și atribuie laurii și pentru că au fost urmărite scopuri și interese strict electorale și de partid. Să ne amintim că atât Mihai Ghimpu, cât și onorabilul democrat Dumitru Diacov au recunoscut cu sinceritate și inocenţă că simbolurile comuniste au fost interzise pentru a deruta electoratul opoziţiei și pentru a-i pedepsi pe deputaţii comuniști pentru modul în care s-au comportat.

Exact același lucru se va întâmpla și cu legea Lustraţiei, dacă va mai fi adoptată. Filat a remarcat cu seninătate că nu șiar dori o competiţie cu liberalii în ceea ce privește legea Lustraţiei. „Nu este cazul să avem competiţie. Este important să găsim un compromis necesar pentru ca acest proiect de lege să devină lege”, a remarcat liderul PLDM. Se pare însă că liberalii au o cu totul altă părere. Iniţial, aceștia au înregistrat propunerea de creare a unei Comisii de anchetă pentru examinarea situaţiei arhivelor Comitetului Securităţii de Stat (KGB) al RSSM, care să prezinte până la 1 noiembrie 2012 un raport cu privire la dosarele de agentură și de informatori ale fostului KGB. După intervenţia lui Filat, aceștia s-au grăbit să anunţe că proiectul legii este gata și că va fi înaintat Legislativului în luna septembrie.

Totodată, liberalul Valeriu Muntean nu crede în sinceritatea demersului liberal-de-

mocraţilor, afirmând că atunci când PL a venit cu proiectul privind condamnarea regimului comunist, PLDM umbla „ca mărgica prin Parlament” ca să fie omisă sintagma ce ţinea de condamnarea persoanelor care au servit regimului comunist.

„Nebunia colectivă” din AIE Deocamdată, doar democraţii nu au un proiect de lege a Lustraţiei, dar știind cât de prolific și doldora de idei este vicepreședintele formaţiunii, Vlad Plahotniuc, nu ne-ar mira să pună și aceștia documentul pe masă. Aparent îngrijorat de ceea ce se întâmplă, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a afirmat pentru o agenţie de presă că colegii săi din AIE au transformat subiectul cu privire la legea Lustraţiei într-o campanie la modă: „Este mare păcat că acest subiect, care este unul foarte serios și sensibil, s-a transformat într-o campanie la modă. S-a transformat într-o campanie, unde se demonstrează cine este primul, cine este mai dur, cine este mai patriot și, din păcate, ideea se discreditează”. În același timp, Diacov consideră că subiectul face parte din categoria „chestiilor mai deocheate” în care se specializează liberalii. „Actualul Guvern a fost creat pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă ţara, pentru a crește economia, pentru a crea condiţii mai bune de viaţă pentru acest popor, pe când Partidul Liberal de dimineaţă până în noapte se ocupă doar de nebunii”, a remarcat el pentru allmoldova.md. El nu exclude însă că și liberalii s-ar putea include în această „ne-

închisoare – nu pentru că acest lucru ar fi „inuman” (după mine, ele ar trebui să facă ani buni de pușcărie), ci pentru a nu le oferi calitatea de „victime”. Probabil, cea mai adecvată pedeapsă ar fi munca în folosul comunităţii timp de câţiva ani: să măture și să spele străzile, să îngrijească de copii orfani și bătrânii singuratici, poate așa vor reuși să conștientizeze toată gravitatea faptelor lor. Însă cea mai importantă condamnare pe care trebuie să o primească ele este cea morală – dacă societatea civilă din Rusia nu va ajunge la unanimitate în acest sens, indiferent de tabăra politică și ideologică, consecinţele pentru societatea rusă vor fi tragice pe termen lung.

S-o fi încălcat în Federaţia Rusă drepturile omului, însă povestea celor de la „Pussy Riots” nu se înscrie, în mod sigur, în astfel de cazuri.

Octavian RACU Sursa: vox.publika.md

Miturile rămân în picioare?

Până la urmă, acest subiect, perceput ca „serios și sensibil”, dar și ca „chestie deocheată”, ar putea fi înecat de valul de reproșuri, dezvăluiri și învinuiri care se abate iarăși peste AIE. Această supralicitare de proiecte și iniţiative urmărește ori îngroparea subiectului, ori votarea în regim de urgenţă, fie și prin metoda șantajului, a unui proiect convenabil unei anumite formaţiuni, care va răspunde intereselor de moment ale acesteia.

Legea Lustraţiei, care în multe ţări a fost adoptată imediat după demolarea regimurilor totalitare comuniste, a întârziat la noi cu exact 20 de ani. Mulţi dintre foștii turnători și colaboratori, reprofilaţi în liberali și democraţi de tot soiul, au ocupat funcţii importante în stat. Însă o bună parte dintre ei acum nu mai sunt în fotolii de demnitari. Iar cei oploșiţi și în prezent prin partidele aflate la putere, cu siguranţă, vor scăpa de răspundere.

Analistul Igor Boţan afirma recent că Moldova are nevoie de o lege a lustraţiei, care să nimicească miturile și speculaţiile despre aceste mituri. Ne îndoim că partidele politice care se înghesuie astăzi cu proiecte de lege în acest sens doresc anume nimicirea miturilor. Mai degrabă, ei au nevoie de o lege care le-ar permite să se răfuiască cu persoanele indezirabile, să-și șantajeze oponenţii, și nu doar pe cei politici.

Ioana FLOREA, FLUX

Preţul alimentelor ar putea creşte. Moldova înregistrează pierderi de aproape un miliard de lei din cauza secetei Preţurile cerealelor bat noi recorduri la bursele internaţionale. Fenomenul este influenţat de seceta care a afectat mai multe regiuni ale lumii. Totodată, Organizaţia Naţiunilor Unite avertizează că rezervele mondiale de cereale s-au redus și au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii patru ani.

mai sunt ridicate și la nivel de „acţiune politică”, iar procesul împotriva lor drept un „proces politic”.

Oare nu e absurd?

Mâine-poimâine ne vom trezi că sataniștii care profanează mormintele din cimitire vor fi declaraţi „martiri ai democraţiei”, iar canibalii „artiști ai artei culinare”. Unii ar spune că exagerez, dar acum câteva decenii nimeni nu a crezut vreodată că pederastia ar putea ajunge „criteriu al democratizării”.

Desigur, cele trei „artiste” nu trebuie să fie condamnate la

bunie colectivă”: „Noi nu avem un proiect al Legii lustraţiei, dar la necesitate putem pune pe masă unul”.

Seceta și evoluţiile de pe pieţele străine vor influenţa preţurile alimentelor și în ţara noastră.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, nu exclude scumpirea cerealelor, dar, deocamdată, se abţine să facă prognoze. „Toate ţările lumii au fost afectate de secetă. Este evident că în aceste condiţii, și în Moldova, care la fel a fost afectată de lipsa precipitaţiilor, preţul cerealelor, în special al grâului, va crește”, a spus Bumacov, citat de agenţia Infotag.

Presa străină notează că preţul grâului a urcat deja la maximul ultimilor patru ani. În același timp, analiștii Goldman Sachs și Credit Suisse afirmă că tendinţa va continua. În aceste condiţii, preţurile mai multor produse alimentare ar putea să ajungă la maxime istorice. Potrivit datelor de la Bursa din Chicago, în acest an, preţul grâului a urcat cu 41 la sută, până la 9,18 dolari pe busel, adică pentru 27 de kilograme. Soia s-a scumpit cu 32 la sută, iar porumbul cu 27. Cifrele au depășit maximele atinse în timpul crizei alimentare din 2007-2008, potrivit portalului wall-street.ro. În acest an, Republica Moldova se confruntă cu o secetă puternică, iar unele estimări preliminare ale Ministerului Agriculturii indică pierderi de aproape un miliard de lei. Biroul Naţional de Statistică a anunţat că în prima jumătate a acestui an, producţia agricolă s-a redus cu peste două la sută.

Sursa: publika.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 AUGUST 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Nici Europa nu-l mai crede pe Filat

3

UE recunoaşte, în sfârşit, ceea ce era de mult evident: liderii politici de la Chişinău nu au viziune privind viitorul ţării şi se gândesc doar la propriile interese Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, susţine că problema Republicii Moldova ţine de politicienii de aici, cărora le lipsește o viziune despre viitorul acestei ţări și nu atrag suficientă atenţie la problemele ei.

Declaraţia oficialului european vine după ce, timp de trei ani, a tot lăudat fără încetare actuala guvernare, referindu-se, de fiecare dată, la o presupusă „poveste de succes”, pe care, chipurile, o trăiește Republica Moldova, de când Lupu, Ghimpu și Filat au preluat puterea în stat. „Eu văd problema Moldovei în felul următor: Politicienilor de aici le lipsește o viziune despre viitorul acestei ţări sau, altfel spus, ei nu atrag suficientă atenţie viitorului acestei ţări.

Ei mai mult se concentrează pe problemele personale, pe problemele partidului pe care îl reprezintă. Progresul va fi dificil de realizat în acest domeniu, dar și în altele, atât timp cât va domina această abordare orientată spre interesul partidului.

Cu toate acestea, mi s-a creat impresia că, în ultimul timp, relaţiile dintre partidele din cadrul alianţei s-au îmbunătăţit. Asta îmi dă speranţă că acele decizii luate de către Guvern de comun acord, vor aduce cu ele nu doar îmbunătăţirea mediului de afaceri, dar și a întregului proces de reforme. Acest progres va fi indispensabil pentru a beneficia de avantajele unui viitor Acord Aprofundat și Comprehensiv de Liber Schimb dintre RM și UE”, a declarat diplomatul european.

O abordare similară a avut și Kalman Mizsei, predecesorul

lui Dirk Schuebel la funcţia de reprezentant special al UE în Republica Moldova, care a recunoscut, în cadrul unui interviu, că deși au trecut trei ani de când la putere nu mai sunt comuniștii, „Republica Moldova nu a schimbat fila”. „Unii oameni, unii prieteni mă întreabă dacă văd schimbări.

Spun mereu că nu văd schimbări care nu pot fi răsturnate, nu văd încă acele schimbări de profunzime, importante, acele reforme importante, schimbări care să mă facă să spun că sunt schimbări fundamentale și de neînlocuit”, a declarat Mizsei.

Vladimir Filat: Nu mă interesează aprecierile partenerilor europeni „Nu am comentat și nu voi comenta declaraţiile ambasadorilor”. Așa a reacţionat premierul Vlad Filat la afirmaţia ambasadorului UE în Moldova,

Dirk Schuebel, care spune că politicienii de la Chișinău nu se gândesc la viitorul ţării, ci se concentrează pe problemele de partid. „Nu mă interesează aprecierile partenerilor europeni, ci a cetăţenilor Republicii Moldova.

Da, am citit interviul, însă nu comentez declaraţiile domnului Schuebel. A făcut o declaraţie, urmează să analizeze dânsul cele spuse. Va veni în Moldova și cancelarul Germaniei, care la fel va face anumite aprecieri vizavi de politicienii noștri. Pe mine mă interesează ce spun oamenii”, a menţionat Filat.

O remarcă pentru prim-ministru: şi poporul e nemulţumit, domnule Filat (vezi diagramele) Deși am decis să-i lăsăm pe cititori să-și facă singuri concluziile de rigoare, vom face totuși o remarcă pentru premierul nostru falnic ca stejarul. Mai ales că pe Filat a încetat să-l mai intereseze opinia „partenerilor europeni”, exact în momentul în care aceștia au început să spună lucrurilor pe nume, și anume, că guvernarea actuală are un singur interes – de căpătuire personală și promovare a unor interese înguste de clan și de partid.

Iar remarca este următoarea: cetăţenii Republicii Moldova

sunt mult mai nemulţumiţi de activitatea guvernării AIE decât Schuebel, Mizsei și toţi „partenerii externi” luaţi laolaltă. Și acest lucru îl știe toată lumea, cu excepţia, poate, a lui Filat, Lupu, Plahotniuc, Ghimpu și, mai nou, Timofti. Doar analizând sondajele de opinie din ultimii ani, putem lesne constata ce părere au oamenii despre cârmuirea în frunte cu Filat.

Or, conform ultimului Ba-

rometru de Opinie Publică, realizat de IPP în primăvara anului curent, procentul celor nemulţumiţi de modul în care este guvernată ţara (îi am în vedere pe cetăţenii la care face referire premierul Filat) este mare, extrem de mare, de peste 80 la sută. Sondajul respectiv, pe care i-l recomandăm și premierului Filat să-l studieze, arată că nu există nici un domeniu al vieţii sociale, economice, po-

litice și chiar culturale de care cetăţenii s-ar declara cât de cât satisfăcuţi. În special, sunt apăsătoare problemele sociale și economice. Lumea se teme de sărăcie, de preţurile care cresc mereu, de nivelul ridicat al șomajului și al criminalităţii, de corupţie, este îngrijorată pentru viitorul copiilor și chiar se teme de foamete.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Lipsa de viziune, principala cauză pentru eşecul AIE Solicitaţi să comenteze afirmaţiile oficialilor europeni, în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV, experţii și politicienii invitaţi la emisiune au fost de părere că declaraţia lui Dirk Schuebel a fost una extrem de dură la adresa liderilor AIE, pornind de la normele diplomatice de care un ambasador este obligat să ţină

cont. Totodată, invitaţii emisiunii consideră că gestul oficialului european trădează faptul că UE nu mai este dispusă să tolereze lipsa de iniţiativă și interes în privinţa reformelor pe care AIE și le-a asumat să le implementeze. Vă invităm să citiţi câteva dintre observaţiile invitaţilor emisiunii Fabrika de la Publika TV.

Igor BOŢAN BOŢAN,, director executiv ADEPT, analist politic:

RM se menţine pe linia de plutire datorită suportului masiv din partea UE Mie mi-a plăcut declaraţia domnului Schuebel. Mai mult decât atât, cred că domnul Schuebel este îndreptăţit să facă asemenea declaraţii, pentru că Republica Moldova se menţine pe linia de plutire datorită suportului masiv din partea Uniunii Europene. Noi am făcut niște calcule, consultând Legea Bugetului, și am constatat că aproape 20 la sută din veniturile directe în buget pentru menţinerea echilibrului bugetar sunt granturi și donaţii din partea Uniunii Europene și SUA. În aceste condiţii, este păcat că domnul Schuebel a făcut aceste declaraţii așa de târziu. Să ne amintim de declaraţia domnului președinte Timofti, care, atunci când se discuta

despre reforma în justiţie, afirma că salariile judecătorilor pot fi mărite, pentru că a avut o discuţie cu domnul Dirk Schuebel, care a promis că va susţine finanţarea justiţiei moldovenești. În ceea ce privește lipsa de viziune, cred că domnul Schuebel are dreptate, pentru că reprezentanţii UE ne spun foarte clar: fără reintegrarea Republicii

Moldova nu vă puteţi integra în Uniunea Europeană. Or, mai mult decât măsuri de încredere în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean noi nu am auzit absolut nimic. Nici un fel de viziune. Noi știm că Germania, deopotrivă cu Federaţia Rusă, încearcă în tandem să dibuie un fel de principii pentru soluţionarea conflictului. Știm cât de dură a fost declaraţia domnului Rogozin, iar apoi a altor demnitari ruși vizavi de principiile de soluţionare a diferendului, care se referă expres la soluţia prin federalizare. În Republica Moldova, cuvântul federalizare este tabu.

Deci, este evident că domnul Schuebel are dreptate.

Iurie ROȘCA ROȘCA,, politician:

Valeriu OSTALEP OSTALEP,, expert, ex-viceministru de Externe:

Schuebel trebuia să spună aceste lucruri încă acum trei ani

În viitor, declaraţiile venite din partea UE nu vor mai fi credibile

Pentru prima dată, domnul Schuebel a avertizat actuala guvernare, folosind o figură de stil: „luna de miere pentru Republica Moldova s-a încheiat”. Eu am avut ocazia să-i reproșez personal domnului Schuebel și nu numai domniei sale nu susţinerea pe care o acordă UE Republicii Moldova, ci lipsa de insistenţă și perseverenţă în promovarea reformelor. Pentru că se știe că guvernarea de la Chișinău nu poate ignora semnalele care vin din Occident. Probabil că paharul răbdării s-a umplut și domnul Schuebel a hotărât să fie ceva mai explicit. Cu o întârziere nepermis de îndelungată. Însă mai bine mai târziu decât niciodată. Eu regret foarte mult că Republica Moldova a ratat trei ani de zile. Nimeni nu l-a împiedicat pe domnul Schuebel sau pe alţi demnitari sau diplomaţi care reprezintă instituţiile europene sau Statele Unite să formuleze aceste reproșuri chiar de la începutul acestei guvernări, cu maximă politeţe, într-un limbaj diplomatic și să arate la stagnările concrete care ne frământă.

Accentul în declaraţia domnului Schuebel trebuie pus pe următoarea afirmaţie: lipsă de viziune. Dacă partenerii occidentali îi dădăcesc și îi menţin la guvernare pe cei de la putere, de ce nu i-au ajutat, nu le-au deschis un coridor, pentru că se vede cu ochiul liber că aceștia nu au viziune. Cine dintre noi poate să decripteze din mesajele publice ale actualei guvernări care este ideea naţională a Republicii Moldova?

Dacă spunem integrarea europeană, este ne-

voie să înţelegem că vorbim despre un proces tehnic. Mă întreb care este viziunea actualei guvernări în problema Transnistriei? Se simt guvernanţii sau nu se simt deranjaţi de prezenţa trupelor militare ruse? Dacă sunt deranjaţi, cum caută ei să rezolve această problemă cu rușii? La modul pozitiv, pentru că nu avem vigurozitate geopolitică să ne confruntăm cu rușii. Care este relaţia Republicii Moldova cu România, dincolo de declaraţii? Absenţa celor două tratate deranjează sau nu actuala guvernare? Pe mine mă deranjează, pentru că este vorba de stabilitate regională, este vorba de percepţia psihologică a unei bune părţi a populaţiei din Republica Moldova care se simte cumva neliniștită din cauza absenţei celor două tratate. Dacă e să nu ne îmbătăm, în continuare, cu apă de ploaie, spunând că ideea noastră naţională este integrarea europeană, înseamnă că nu avem nici un fel de viziune strategică.

Eu, în calitate de cetăţean, mă simt cam prost după această declaraţie. Trei ani de „istorie de succes” la toate capitolele, toate cuvintele de laudă posibile, vizite în ţara noastră aproape în fiecare lună, ca după trei ani – hop! să aflăm că acești oameni, care au fost atât de masiv susţinuţi (haideţi să recunoaștem, în istoria Republicii Moldova nici o guvernare nu s-a bucurat de o astfel de susţinere, financiară și politică), n-au viziune și nu se gândesc la viitorul ţării.

Este trist să constat această situaţie pentru că, pe viitor, declaraţiile venite din partea UE nu vor mai fi credibile. Am spus și anterior că Occidentul, în special Uniunea Europeană, își face un deserviciu enorm prin aceste duble standarde, pentru că, în viziunea mea, UE, indiferent de cine guvernează, trebuia să fie la fel de dură și să nu tolereze nici o abatere. Însă, din considerente geopolitice, pe care nu mai are sens să le explicăm, această grupare, numită AIE, s-a bucurat de toată susţinerea.

MOLDOVA – O POVESTE DE SUCCES sau cum se contrazic Schuebel şi Mizsei…

La 13 august, mass-media moldovenească a postat două interviuri importante.

Primul aparţine lui Dirk Schuebel, șeful delegaţiei UE în Republica Moldova. Al doilea – lui Kalman Mizsei, fostul reprezentant al Uniunii Europene în Moldova. În ambele, aparent, s-a exprimat o atitudine rezervată faţă de performanţele Alianţei, din care putea fi ușor citită și o doză sesizabilă de frustrare și dezolare a europenilor.

De altfel, nimic nou acești doi funcţionari nu au verbalizat. Totul este cunoscut de mult. Rolul acestor declaraţii ar putea fi, mai curând, unul simbolic.

Când asemenea declaraţii fac demnitari de un asemenea rang, ele exprimă, probabil, nu doar poziţia proprie, dar și o atitudine deja existentă în cancelariile europene, reflectând un soi de surmenaj politic a birocraţiei europene.

Astfel, Dirk Schuebel a punctat următorul gând: „Politicienilor de aici le lipsește o viziune despre viitorul acestei ţări sau, altfel spus, ei nu atrag suficientă atenţie viitorului acestei ţări. Ei mai mult se concentrează pe problemele personale, pe problemele partidului pe care îl reprezintă. Și daca politicienii nu dau un exemplu bun, cum poţi să te aștepţi de la oamenii obișnuiţi să facă altceva”.

La fel și Kalman Mizsei e de părerea

că, în „ultimii 2-3 ani, Moldova nu s-a înhămat la reforme profunde”.

Mai mulţi analiști au încercat să decripteze sensuri profunde în aceste declaraţii. Astfel, la o primă vedere, Schuebel se pare că ar avea dreptate. AIE nu a formulat nici o idee naţională, nici un plan de reglementare a conflictului transnistrean, nici o concepţie clară a politicii externe, nici un document serios referitor la securitatea naţională, nici un plan clar, fezabil și realistic de reformare și depolitizare a justiţiei (Strategia de reformare a justiţiei poate trezi cel mult un zâmbet, ca și strategia Moldova 2020).

AIE până azi nu are o agendă comună, un mesaj unic și coerent, o poziţie, nemaivorbind de un efort conjugat cel puţin pe o problemă vitală. Cu excepţia, probabil, luptei cu opoziţia și comunismul.

Nici mesajul de integrare europeană, care se regăsește și în denumirea Alianţei, nu mai pare a fi îmbrăţișat de toate componentele AIE, fiindcă un partid este unionist, altul – eurosceptic, și doar unul, european (în retorică).

Faptul ca în opinia lui Schuebel, liderii AIE nu au viziune despre viitorul ţării, sună, de fapt, ca o sentinţă.

Ambasadorul se referea, probabil, la poziţia pe problema istoriei, viitorului acestui stat (ne unim cu România sau ne edificăm propria statalitate și naţiune politică), atitudinea faţă de NATO etc. Pentru europeni, elitele care lupta contra propriului stat (recunoscut de ONU, UE, CoE) reprezintă un caz unic, ce-i amuză la maximum.

Cum se contrazic europenii?

Și totuși, nu mai sunt tentat de a oferi atâta plusvaloare acestor declaraţii. Și am să explic de ce.

Iniţial, în mai 2011, Schuebel a fost acela care a declarat că luna de miere a cuplului Uniunea Europeană-Republica Moldova s-a încheiat. UE va fi mai atentă și chiar mai intransigentă faţă de elita conducătoare. Ei, și? De atunci am avut atacurile raider asupra băncilor, scandalul cu vinderea armamentului în Armenia (implicate Ministerul Economiei și al Apărării), scandalul recent cu arendarea de către flota Iranului a dreptului de utilizare a drapelului Moldovei în transportarea petrolului (operaţiune a Ministerului Transportului).

Ca să nu mai amintesc de privatizările

strigătoare la cer a patrimoniului de stat, subordonarea justiţiei, politizarea tuturor agenţiilor (SIS, Curtea de Conturi, CCA), închiderea unor posturi TV, condamnarea unor lideri politici (Viorel și Victor Ţopa, cercetarea lui S. Corobceanu, A. Plugaru și mulţi alţii).

Unde a fost poziţia intransigentă a UE? De ce nu urmăresc cu microscopul și nu sancţionează această putere, la fel cum o făceau anterior? Ce sens au aceste declaraţii, dacă nu urmează penalizări?

De fapt, sensul acestor poziţii vociferate în public este unul cât se poate de pragmatic. Ele nu au drept scop atenţionarea AIE, așa cum s-a crezut până acum. UE, conștientă că AIE se

decredibilizează prin unele acţiuni pe care le produce, încearcă să-și lustruiască propria imagine.

Astfel, deși în public UE le arăta guvernanţilor din deget, la întâlnirile private, îi susţin la toate capitolele.

Drept confirmare a celor spuse este faptul că în ciuda criticilor expuse, suma granturilor și creditelor europene crește vertiginos. Doar în primele câteva luni ale lui 2012, datoria externă a ţării a crescut cu 200.000.000 de dolari! Mai vreţi argumente? Creditele se oferă fără monitorizare, angajamente, condiţionări. Din motive geopolitice. Atunci, despre ce principii și valori mai vorbim?

Este un caz clasic de standarde duble, nimic mai mult.

În martie 2012, Dirk Schuebel a afirmat că Moldova ar putea obţine un regim liberalizat de vize doar după ce își va asuma angajamentele cerute de UE, în special cel ce ţine de adoptarea Legii antidiscriminare. Legea a fost adoptată. Ce-i mai departe? Unde-s vizele?

Răspunsul e simplu. Mai departe, avem iarăși pachete de legi și acţiuni vizând implementarea acestora. Adică, mai departe trebuie să creăm instituţii! Vă daţi seama, cât timp ne va lua…

Tot Schuebel a specificat că UE nu susţine Alianţa de la guvernare de la Chișinău, nu susţine un partid politic, dar susţine ţara. „Si, de fapt, și alegatorii partidului comuniștilor, aflat în opoziţie, tot profită de ce facem noi”.

Ce să vă zic? Are simţul umorului ambasadorul. PCRM a pierdut NIT-ul, simbolica, președinţia Floreștiului.

Președintele raionului Basarabeasca, în general, a fost arestat. Și necătând la toate acestea, comuniștii, în viziunea ambasadorului, au de câștigat… La fel și PSD, PPCD, Antimafia. Toţi liderii acestor partide au dosare penale, unii fiind și în pușcărie.

Apropo, câte credite a primit RM în 2005-2009? De ce în 2009, UE tergiversa trecerea la etapa negocierii regimului liberalizat de vize? De ce FMI nu dorea să aloce credite în plină criză?

Ca să înţelegeţi că critica UE la adresa AIE nu costă nici o para chioară, vă propun să analizăm mai atent declara-

ţiile contradictorii ale celor doi oficiali, apărute, repet, concomitent.

Astfel, necătând la criticile aduse, Dirk Schuebel s-a arătat optimist în ceea ce privește reformele întreprinse de partidele din cadrul Alianţei. „În ultimul timp, relaţiile în cadrul Alianţei s-au îmbunătăţit. Asta îmi dă speranţă că acele decizii luate de către Guvern de comun acord vor aduce cu ele nu doar îmbunătăţirea mediului de afaceri, dar și a întregului proces de reforme”.

Deci, Schuebel laudă reformele.

Uitaţi-vă însă, ce spune Mizsei: „Ceea ce lipsește Moldovei este ceea ce i-a reușit Georgiei, care este o ţară controversată, dar care la nivel economic, la nivelul reformei statului, reducerii corupţiei, diminuării aparatului de stat, s-a dovedit a fi un model pentru toate ţările postsovietice și ale Comunităţii Statelor Independente. Și trebuie să spun că Moldova, în ultimii 2-3 ani nu s-a înhămat la aceste reforme profunde”.

Păi, dragi diplomaţi, avem reforme sau nu? Sunt progrese sau nu? Susţineţi ceea ce face domnul păpușar sau nu?

Ce atitudine aveţi faţă de poziţia Curţii Supreme de Justiţie din Londra? Este grav sau e foaie verde? Ce ziceţi despre dosarul penal al deputatului PD, Guma, deschis la București? E ok? Atunci, spuneţi-o franc, s-o știm cu toţii… Și, în fine, Dvs. criticaţi sau lăudaţi guvernarea, că eu, personal, și cred că și miile de cetăţeni, nu mai înţelegem nimic…

Bogdan ŢÎRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

4

EDI|IA DE VINERI

România

17 AUGUST 2012

TRAIAN BĂSESCU:

România şi Moldova nu trebuie să devină un singur stat

Povestea halucinantă a listelor electorale. De ce a amânat CCR verdictul 7 ZILE pentru nişte liste pe care le poate obţine în fix 7 MINUTE Curtea Constituţională a României a amânat a patra oară verdictul final privind validarea sau invalidarea referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Epopeea listelor electorale este halucinantă și desprinsă parcă dintr-o schiţă scrisă de I.L. Caragiale.

Președintele României, Traian Băsescu, a acordat recent un interviu pentru radioul guvernamental rus Vocea Rusiei, în cadrul căruia a afirmat că România și Republica Moldova NU trebuie să devină un singur stat. „Suntem două state independente și eu consider că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene și atunci graniţele dintre noi nu vor mai avea decât valoare istorică, pentru că cetăţenii Uniunii Europene circulă liber dintro ţară în alta”, a declarat șeful statului român. „Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova și ai României sunt același popor. Dar suntem același popor în două state independente”, a ţinut să accentueze Traian Băsescu.

Referindu-se la acordarea cetăţeniei României, el a precizat că aceasta le este oferită cetăţenilor Republicii Moldova nu pentru a-i folosi la voturi, ci pentru a le da șanse: „Dar primul nostru gând să știţi că nu a fost, în general, pentru cetăţenii Republicii Moldova, ci pentru tinerii Republicii Moldova, pentru că, de exemplu, cetăţenii români au dreptul să înveţe în orice universitate de pe teritoriul Uniunii Europene, cu taxe mult mai mici”. În același interviu, Băsescu a răspuns la un șir de întrebări privind relaţia României cu Rusia și suspiciunile legate de scutul antirachetă. El a vorbit, de asemenea, despre situaţia politică internă din România, despre articolele din Vocea Rusiei care-l acuzau de înţelegeri cu premierul ungar Viktor Orban pentru cedarea Ţinutului Secuiesc, despre condamnarea lui Adrian Năstase și despre trecutul său de căpitan de navă.

Sursa: HotNews.ro

Financial Times: “România, o încurcătură balcanică” Lupta pentru putere de la București a reaprins dezbaterea cu privire la extinderea UE și a relevat continuitatea fostei elite comuniste în România, comentează Neil Buckle într-o amplă analiză intitulată “România, o încurcătură balcanică”, publicată de Financial Times în ediţia online de duminică.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

1. Mai întâi CCR a cerut listele și numărul de alegători de la MAI. 2. Ministerul a transmis ferm numărul ca apoi, în miez de noapte, să se răzgândească.

3. Premierul Ponta a înţeles că, de fapt, trebuie să numere populaţia ţării.

4. CCR i-a explicat că vrea doar niște liste.

5. Victor Ponta spune că nu are listele, dar că știe că sunt la Parchet.

6. Procurorii de la Parchet spun Curţii că au toate listele și cifrele pe care și le doresc numai că trebuie să le ceară.

7. CCR decide să le ceară, dar nu de la Parchet, ci de la Guvern, care a spus că nu le are.

CCR s-a poticnit din nou să emită un verdict pentru că dorește ca Guvernul să îi transmită cifra românilor înscriși pe listele de vot. Listele și, implicit, cifra cerută de CCR se află la o distanţă de 1,9 kilometri de sediul CCR, mai exact la Parchetul General.

Procurorii au anunţat că au listele electorale, documente de la Institutul Naţional de Statistică, de la Evidenţa Populaţiei, de la Biroul Electoral Central, de la Autoritatea Electorală Permanentă, practic toate cifrele referendumului.

CCR trebuie doar să facă un simplu gest: să ceară datele de la Parchet. Cei 1,9 kilometri dintre sediul Parchetului și sediul CCR pot fi parcurși cu mașina în 7 minute (calcul efectuat pe siteul http://www.viamichelin.com).

Listele electorale sunt cuprinse în 100 de volume care, probabil, încap într-un camion.

În presă este publicată și o adresă cu acest conţinut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine și clarifică situaţia menţionând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale.

De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul “Referendumul” se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate. În final, rămâne stabilit că CCR vrea listele electorale așa cum au fost ele întocmite pentru referendum.

Actul II: Ponta își suflecă mânecile și se apucă de recenzat Pe 2 august, CCR amână rezultatul referendumului pentru 12 septembrie pentru că Guvernul, prin MAI, spune că nu își asumă numărul de alegători de pe liste. Tot pe 2 august, premierul Ponta spune că face minirecensământ pentru a actualiza listele cerute de CCR. În acest moment, procurorii deschid dosarul “Referendumul” și încep să colecteze date și documente despre referendum.

Actul III: CCR explică Guvernului că nu vrea mini-recensământ Pe 6 august, CCR, prin președintele Augustin Zegrean, transmite o adresă în care spune că nu a cerut actualizarea listelor. Altfel spus, CCR nu a cerut realizarea unui minireferendum.

Victor Ponta anunţă și el că nu mai face minireferendum.

Actul IV: Doi judecători CCR solicită o ședinţă de urgenţă. Guvernul spune că face din nou minirecensământ 8 august. Fără legătură directă cu listele de la guvern, doi judecători (Acsinte Gaspar și Tudorel Toader) cer convocarea plenului CCR. Ministrul de Interne și al Administraţiei, Mircea Dușa, și ministru delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum prin care prefecţii și primarii sunt învăţaţi cum să facă actualizarea listelor electorale permanente valabile pentru referendumul din 29 iulie ce vizează demiterea președintelui Traian Băsescu. CCR însă nu a solicitat actualizarea listelor.

Actul V: Parchetul anunţă că are baza de date a referendumului Pe 13 august, cu o zi inainte de ședinţa CCR, Parchetul General a anunţat că are toată

baza de date cu cetăţenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CCR, AEP, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, BEC, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie și Direcţia Generală de Pașapoarte.

Documentele au fost ridicate în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul “Referendumul”.

Tot pe 13 august, într-un interviu pentru postul B1 TV, premierul Victor Ponta spune că Guvernul nu are listele electorale și că ele sunt la Parchet.

Ponta mai spune că CCR nu mai are de ce să ceară documentele de la Guvern.

Actul VI: „Cereţi și vi se va da” CCR se reunește în ședinţă specială. Pe ordinea de zi sunt erata privind românii din străinătate și o posibilă decizie finală pe referendum. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care îi înștiinţează pe cei nouă judecători că Parchetul are la dispoziţie toată baza de date cu listele electorale permanente și listele electorale suplimentare. Practic, Parchetul General indică CCR unde se află documentele solicitate pe 2 august și pentru care au amânat luarea unei decizii.

Actul VII: CCR nu cere și prelungește incertitudinea încă șapte zile Premierul Ponta revine și el și subliniază că nu sunt la Guvern, ci la procurori, la Parchetul General, care a anunţat că este disponibil să transmită aceste liste. Surse judiciare au precizat pentru „Gândul” că Parchetul nu poate transmite cu de la sine putere listele electorale către CCR și că judecătorii Curţii trebuie să ceară aceste liste.

CCR închide ședinţa, dar nu cere documentele de la Parchet. În mod inexplicabil, CCR solicită documentele tot de la Guvern.

Soluţia CCR este să amâne decizia privind referendumul încă șapte zile. În comunicat, CCR spune că, “pentru a examina Scrisoarea Primului-ministru al Guvernului României, a hotărât, cu majori-

Actul I: Curtea cere Guvernului listele Miercuri 1 august. CCR se reunește, dar nu decide nimic în privinţa referendumului. Curtea cere însă date de la Ministerul de Interne și Institutul Naţional de Statistică. Apare și prima bâlbâială a CCR. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor electorale.

tate de voturi, să solicite din nou tot Guvernului numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)”.

Această cifră (18.292.464 votaţi pe liste) a fost comunicată public de Guvern prin fostul ministru Ioan Rus înainte de referendum. A fost comunicată oficial și de MAI către CCR în prima adresă trimisă pe 1 august.

Sigur că, tot pe 1 august, Victor Paul Dobre, atunci fost ministru delegat, a transmis că MAI nu își asumă această cifră.

Acest aspect însă a fost lămurit de procurori care spun în dosarul “Referendumul” că Dobre nu avea dreptul să semneze o astfel de adresă și de aceea este acuzat de abuz în serviciu. Această cifră a comunicat-o public și Biroul Electoral Central. În realitate, această cifră este la un click distanţă pentru judecătorii CCR care, spre exemplu, ar putea constata din comunicările BEC câţi români sunt înscriși pe listele de vot.

Marţi seară până și președintele CCR era de părere că nu Guvernul are listele, dar că solicitarea CCR către cabinetul Ponta este clară. Președintele CC, Augustin Zegrean, a fost asaltat de jurnaliști, marţi seară, la ieșirea din sediu, afirmând că nu dorește să facă declaraţii, pentru că acestea vor fi interpretate, iar el poate fi acuzat de antepronunţare, dar spunând că listele cerute de CC nu le are Guvernul, ci “instituţiile”.

Sursa: gandul.info

Mihai Eminescu: Patologia societăţii noastre „În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii”

În analiza sa, Neil Buckley acoperă istoria Românei începând din 1989 și până la criza din prezent, citând opiniile unor analiști români.

Criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constituţionale, relevă cum “unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu demonii din perioada comunistă”, este de părere Buckley. Aceasta “arată că adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte și că progrese democratice obţinute cu greu pot aluneca înapoi”, subliniază el în Financial Times.

Această criză a reaprins, totodată, dezbaterea cu privire la “decizia politică de a admite România și Bulgaria în UE, în 2007, în pofida faptului că reformele lor se aflau în urma celorlalte opt ţări foste comuniste care au aderat în 2004”, mai apreciază analistul. Însă deși unele mecanisme “mandatate de UE” au început să funcţioneze cu întârziere în România, în special în lupta împotriva corupţiei, “se pare că, în mod paradoxal, ele au contribuit la declanșarea disputei politice” actuale, scrie Buckley. Citând opinia unor analiști, el argumentează că aceste progrese arată că “lupta împotriva corupţiei vizează legătura dintre politică și bani, care a caracterizat perioada postcomunistă, mai ales în Balcani”.

Conflictul actual din România prezintă asemănări cu alte “confruntări din Europa între un președinte care susţine austeritatea și un Guvern care afirmă că vrea să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică”, continuă analistul. Ceea ce îl individualizează însă, este faptul că are loc în contextul unei “culturi politice nearticulate” și unei “Constituţii depășite, care definește responsabilităţile politice prea vag”, este el de părere. Însă “viitorul este nesigur”, indiferent dacă Curtea Constituţională validează sau nu referendumul de demitere a lui Traian Băsescu din funcţia de președinte, avertizează Buckley. În opinia sa, România “s-ar putea confrunta cu doi ani de coabitare turbulentă, presupunând că Guvernul câștigă alegerile în noiembrie”.

Alternativa, adaugă el, este “un președinte din cadrul coaliţiei la putere care, se tem unii, ar putea slăbi agenţia de luptă împotriva corupţiei, deși Guvernul neagă asemenea planuri”.

De asemenea, criza poate alimenta, pur și simplu, dezamăgirea faţă de elita politică, percepută ca fiind mai interesată de luptă decât de soluţionarea problemelor, conchide Neil Buckley, care adaugă că în opinia unor români, sistemul politic trebuie să fie reînnoit și să apară noi partide.

Sursa: Mediafax

nevoie. Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private, și consecuenţa neapărată este că caracterul naţional se strică și puterea statului slăbește. Un stat unde funcţiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp.

Noi avem trebuinţă, mai mult decât altădată și decât oricare alt stat congener din Peninsula Balcanică, să stabilim un guvern naţional, serios și tare, să ne punem în poziţiune de-a putea exercita o acţiune decisivă în politica orientală [...]

Este adevărat că guvernul în acești din urmă ani, mai mult decât în oricare altă epocă, a dobândit drepturi mai însemnate, o influenţă mai mare, prerogative mai considerabile; dar cu cât i-a crescut mai mult puterea cu atât a scăzut în proporţiune exerciţiul libertăţii, din cauza procedărilor sale administrative, din cauza amăgirilor la care a supus toate poftele și toate

În situaţiunea politică și în condiţiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi se simte de toţi o stare de siluire și o anomalie, cu toată organizaţiunea savantă a instituţiunilor, în toate raporturile sociale tradiţionale, încât am ajuns să nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un singur om serios între noi, fie martor fie autor, în revoluţiunile ce ne-au agitat și ne agită de treizeci de ani, care să creadă în stabilitatea stării de lucruri în care ne aflăm; nu este om care să nu se întrebe când o să se sfârșească această operă interminabilă de schimbări care divizează din ce în ce mai mult societatea noastră în tabere ostile.

Nu ne adresăm aci la oameni cari găsesc un motiv de optimism în satisfacerea apetitului lor și ambiţiunilor lor personale. Această clasă de oameni nu este făcută nici să simtă, nici să înţeleagă condiţiunile superioare de existenţă și de trai pentru o societate și nici este în stare a da cel mai mic ajutor pentru consolidarea societăţii. Vorbim pentru oamenii cari sunt preocupaţi de condiţiunile de existenţă, de prosperitate a societăţii și cari se îngrijesc de soarta ţării oricari ar fi credinţele lor, fie conservatori, fie, precum s-au numit, liberali.

Ceea ce simţim noi în privinţa stării de lucruri de astăzi nu ni se pare să fie o impresiune personală și trecătoare.

Mai multe simptome, între cari limbagiul provocator și aspru al jurnalelor guvernamentale, ne fac să credem că situaţiunea noastră politică și socială persistă a sta în stadiul revoluţionar.

Spiritele sunt cuprinse de neîncredere și nu se pot împăca cu ideea că lucrurile pot merge așa precum merg astăzi. O reacţiune deja a început a se manifesta, deși cam slabă, în contra mișcării repezi și violente cu care s-a accentuat opoziţiunea coaliţiunii din 1876 și, după cum

credem noi, această reacţiune are să urmeze în mod irezistibil, deși treptat.

Ca să poată fi însă eficace reacţiunea contra spiritului revoluţionar trebuie ca cu toţii să ne dăm seamă de cauzele ce turbură societatea, de elementele ce împiedecă redobândirea echilibrului pierdut și să le combatem cu curaj și stăruinţă.

Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasă și partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni și fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul și baza naţionalităţii noastre, nu-și găsește conștiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui șir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem

rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare și cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei și numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult și ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private.

Ca dovadă a acestei stări de lucruri, a acestei tendenţe morale, și ca rezultat, avem distribuirea funcţiunilor publice, a oficiilor și întreprinderilor de tot felul. Niciodată în ţara noastră nu s-a văzut clasă guvernantă mai prosperă, mai gras retribuită și mai îngrășată ca clasa guvernantă de astăzi, răsărită din pământ fără să ne putem da samă cum, pe când generalitatea oamenilor de muncă suferă de strâmtorare.

Noi privim această stare de lucruri ca o degradare, ca o depravaţie a moravurilor publice care, deși profită unor indivizi, nu poate profita nici chiar partidului politic ce se bucură de putere. Cu un contingent politic astfel educat ţara nu poate aștepta destinuri strălucite, nici poate spera un guvern tare și solid, care să întemeieze instituţiunile și prin ele să dea acţiunii noastre exterioare tăria de care avem

pasiunile rele, contribuind astfel a slăbi coarda pasiunilor celor bune în toate inimile. Oamenii cu sentimentele nobile și dezinteresate cari au luat parte la mișcările de la 1848 și 1859 sunt în drept astăzi, după câte văd, să întrebe pe corifeii partidului guvernamental de astăzi: Ce aţi făcut cu iluziunile și cu speranţele ţării din acei ani? Nu este meșteșugire care să nu se fi întrebuinţat spre a preface drepturile puterii în instrumente de interes privat în folosul recruţilor partidului.

O asemenea politică nu poate ameliora moravurile publice, ca una ce se adresează la pasiuni rele, la slăbiciuni, la interesul și la viţiurile celor chemaţi.

Dacă nu se va opri în drum și nu se va schimba, ea are să facă multe victime chiar în partid. Câte scandaluri n-a produs deja, pe cari presa independentă le-a semnalat? Și n-ar fi nimic dacă efectele ei s-ar mărgini la câteva individualităţi fără greutate și fără valoare.

Răul cel mare și simţitor este că atinge inima ţării, moralitatea publică.

[TIMPUL, 4 ianuarie 1881]

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 AUGUST 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

De ce Timofti se face că plouă sau marionetele lui Plahotniuc în evenimentele din 5 august de la Bălţi Deja de câteva zile bune, tot aud repetându-se la un post de radio, ca la un patefon cu disc de vinil stricat, mesajul președintelui Timofti adresat ţării în legătură cu evenimentele violente de la Bălţi. O voce bombastică și stupidă, afectată deja de senilitate, tot reproduce la distanţă de câteva ore respectivul mesaj, de parcă ascultătorii acelui post de radio ar fi niște idioţi care nu reţin nimic din prima, fapt pentru care cei care administrează grila de emisie le repetă la nesfârșit textul, ca unor elevi netoţi, în speranţă că măcar ceva le va intra în cap.

Zădarnic efort, pentru că din textul președintelui Timofti nu e nimic de reţinut și nimic de înţeles. În cea mai bună tradiţie de roman poliţist, Timofti face aluzii vagi, desenează scheme conspirative îndreptate împotriva Republicii Moldova, de parcă ar fi un scriitor de detective de duzină, dar nu spune nimic clar, concret, așa cum ar trebui să facă un ditamai șef de stat atunci când se adresează cu un mesaj către naţiune.

Dar să parcurgem și noi mesajul prezidenţial, pentru a încerca să deslușim ce a vrut să spună Timofti prin în ceea ce a debitat. „În ultima perioadă, anumite grupări politice, dirijate din umbră sau în mod deschis de forţe ostile Republicii Moldova, au lansat acţiuni și declaraţii care se află la limita Constituţiei sau chiar încalcă normele legale.

Anumiţi politicieni au chemat cetăţenii și instituţii ale statului la nesupunere civică, au încercat să înlocuiască însemnele noastre naţionale cu unele false, au cerut referendumuri locale și naţionale pe teme confuze, au manipulat grupuri sociale, inclusiv religioase, pentru ca acestea să se opună ordinii constituţionale. În ultimele săptămâni, în diferite regiuni ale ţării, au fost activizate și mobilizate grupuri agresive de persoane care au încercat, sub pretexte inventate și invocând un patri-

otism fals, să provoace tensiuni sociale și politice și să destabilizeze astfel situaţia din ţară. Peste tot, se poate observa aceeași amprentă ale acelorași autori”.

Acestea sunt primele trei alineate din mesajul lui Timofti, din care este imposibil de înţeles ce vrea să spună respectivul.

Este știut faptul că în conflictele și chiar violenţele stradale produse la Bălţi și în acţiunile din

alte localităţi au fost implicate două tabere: cea a unioniștilor, care cer unirea Republicii Moldova cu România, și cea a anti-

unioniștilor, care își etalează în mod public și agresiv imensa lor dragoste nu pentru Moldova, ci pentru Rusia. Dar nu putem ști pe cine i-a avut în vedere președintele Timofti atunci când ne-a vorbit de „forţele ostile” Republicii Moldova. S-a referit la tabăra unioniștilor, la Vitalia Pavlicenco și la alţi „patrioţi” români de vază, sau, dimpotrivă, la „patrioţii” moldoveniști, în frunte cu Șelin, Garbuz și alţii?

Cine a încercat să „înlocuiască însemnele noastre naţionale cu unele false”, unioniștii care purtau drapelul de stat al României sau moldoveniștii care au arborat un bicolor cu cap de bour stupid sau drapelul fostei RSSM și al actualei enclave separatiste transnistrene? În curtea cărui stat aruncă Timofti piatra: în a României sau a Rusiei? Din felul în care președintele s-a exprimat ar fi de înţeles că el bănuiește că în spatele acţiunilor soldate cu violenţe stradale ar fi fost implicate forţe externe atât dintr-o parte, cât și din cealaltă parte.

Dar asta este doar o presupunere, pentru că Timofti s-a exprimat extrem de confuz și ceea ce a afirmat el se pretează la diverse interpretări. Și e foarte prost ceea ce a făcut Timofti, pentru că acest mesaj duplicitar este de natură să cultive inamiciţii pentru Republica Moldova atât la Est, cât și la Vest.

partenerilor noștri occidentali nu sunt văzute cu ochi buni de acele formaţiuni politice care doresc păstrarea Republicii Moldova într-o zonă obscură sau revenirea ţării într-un climat de nesiguranţă și teamă, în care drepturile omului sunt doar pe hârtie, iar supravieţuirea fizică a oamenilor depinde de umilinţele prin care ar fi obligaţi să treacă”.

Aici președintele chiar a sărit peste cal. Cum poţi să afirmi că „Republica Moldova, pentru prima dată în cei 21 de ani de independenţă, are o șansă reală de a se situa în rândul statelor civilizate din Europa” și că „în ţara noastră ar avea loc transformări”? Este evident că președintele a îmbrăţișat plenar și fără nici o rezervă demagogia politică a celor doi politicieni-oligarhi, Filat și Plahotniuc, care ne vorbesc continuu despre succesele actualei guvernări, deși poporul a ajuns deja să

Dar să citim mai departe din mesajul președintelui. „Forţele care conduc aceste ostilităţi sunt deranjate, în opinia mea, de faptul că Republica Moldova, poate pentru prima dată în cei 21 de ani de independenţă, are o șansă reală de a se situa în rândul statelor civilizate din Europa. Transformările care au loc în ţara noastră și sprijinul fără precedent de care beneficiem din partea

sufere de foame. Adică, Timofti a ajuns un demagog la fel de obraznic ca premierul și primvicespicherul.

Tot din acest alineat înţelegem clar că Timofti s-a adresat ambelor tabere beligerante, și unioniștilor, și moldoveniștilor, pentru că face uz de sintagma „forţele care conduc aceste ostilităţi”. Deci, încă un element care ne-ar face să credem că Timofti inculpă atât România, cât și

Eu nu știu nimic și nici nu vreau să știu!

Rusia pentru dezordinile produse în Republica Moldova în ultima perioadă.

Iată și ultimele alineate din apelul lui Timofti. „Am dispus ca, în continuare, toate derapajele de la norma legală să fie sancţionate prompt de instituţiile abilitate ale statului.

Chem toţi cetăţenii, toate formaţiunile politice și autorităţile centrale și locale să dea dovadă de responsabilitate în această situaţie, să se abţină de la orice activitate care ar duce la escaladarea tensiunilor și să acţioneze în strictă conformitate cu legile ţării. Îndemnul meu se îndreaptă inclusiv către tinerii care aleg să-și revendice drepturile prin intermediul unor acţiuni de stradă. Nu este cazul să revenim pe baricade.

Avem nevoie de liniște pentru a duce la îndeplinire proiectele economice și politice de integrare europeană pe care le așteaptă cetăţenii. Reformele care se află în derulare pot fi implementate în cadrul instituţional și în conformitate cu legile ţării, dar nu pe stradă sau într-o formă extremă.

Am încredere în capacitatea Dumneavoastră de a înţelege aceste lucruri cu înţelepciune

și discernământ. Vă mulţumesc”.

Deci, în final, președintele ţării cheamă lumea la responsabilitate, la înţelegere și la discernământ, îndemn pe care ar fi bine să-l urmeze chiar el, dacă este în stare.

Președintele Republicii Moldova doar s-a făcut a lua atitudine în cazul evenimentelor din 5 august de la Bălţi, evitând să spună lucrurilor pe nume. Nu a avut suficient curaj. Deși acestea par să fie evidente. Și anume: lumea povestește că atât unioniștii, cât și moldoveniștii ar avea un singur centru de comandă. Că Vitalia Pavlicenco și Victor Șelin ar fi două marionete în mâinile dibace ale aceluiași Păpușar, care nu ar fi nimeni altul decât celebrul Vladimir Plahotniuc. Iar Vladimir Plahotniuc are interesul să destabilizeze situaţia din Republica Moldova pentru a-i complica viaţa premierului Vladimir Filat, căruia îi revine cea mai mare responsabilitate pentru actul guvernării și pentru tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Așa se face că în lupta pentru voturi, pentru putere, pentru sfere de interese, pentru circuite financiare dintre doi oligarhi care nu încap în corsetul actualei guvernări, a fost antrenată și gloata, oamenii simpli, naivi și

chiar proști, în multe cazuri, care, împărţindu-se în două tabere, își sparg capul cu ciomege și pietre unii altora. În mod sigur, aceste violenţe de stradă servesc și anumite interese străine. Dacă, spre exemplu, Federaţia Rusă ar avea interesul să desfacă în mici bucăţi Republica Moldova, atunci acţiunile stradale ale unioniștilor sunt cel mai bun pretext pentru declanșarea mecanismului de fărâmiţare a statului nostru. Am văzut că tendinţele separatiste se pot manifesta nu doar în Găgăuzia și Taraclia, dar și la Bălţi și chiar la Soroca. Iar România, Uniunea Europeană și SUA vor privi neputincioase cum este asasinată Republica Moldova, dacă nu cumva, în anumite cazuri, și cu un anumit interes geopolitic. S-ar putea ca Vladimir Plahotniuc, dar și alţi actori politici de la noi să nu fie străini de aceste interese externe. Iar dacă e așa, atunci nici nu mai contează că, în naivitatea lor, câţiva derbedei își vor sparge capetele pe stradă, incendiind, totodată, o ţară întreagă.

Despre toate acestea președintele Timofti nu a suflat nici măcar o vorbă. Probabil, el deja și-a însușit bine rolul.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

INTERVIU

Părintele Iustin Pârvu: „Trădările intelectualilor duc la prăbuşirea noastră” 16 ani grei de încarcerare ca deţinut politic în pușcăriile comuniste l-au apropiat pe Iustin Pârvu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României încă în viaţă, de tot ce poate fi numit sacrificiu, nevoinţă pentru credinţă, neam și pentru aproapele. Imediat după 1989, pe locul unui străvechi schit de pe vremea lui Petru Rareș, din inima munţilor împăduriţi ai Neamţului, el a înfiinţat Mănăstirea „Petru Vodă”, înspre care „curge” întreaga românitate – de la mic la mare.

După ce ne-am închinat la moaștele unor mucenici din perioada comunistă, adăpostite cu grijă de părintele Iustin în bisericuţa schitului de maici, ne-am amintit cutremuraţi de un alt erou devotat neamului și Bisericii Ortodoxe Gheorghe Calciu Dumitreasa, care odihnește tot acolo. Apoi, stareţul de la “Petru Vodă” a oferit un interviu în exclusivitate pentru JURNAL. - Prea Cuvioase părinte Iustin Pârvu, aţi fost foarte îndrăgit de basarabeni, mai ales imediat după istoricul 7 aprilie 2009, când aţi adresat un mesaj lui Traian Băsescu, în legătură cu drama basarabenilor. Aţi cerut atunci președintelui să ne sprijine și să se „împotrivească fiarei comuniste”. Cum apreciaţi evoluţia lucrurilor? Transformările ulterioare din Republica Moldova au fost pe măsura așteptărilor Dvs.?

- Tineretul nostru este aprins. A făcut o pălălaie și n-a ieșit nimic. Dar astea au fost organizate în mod special, ca să poată veni, ca să mai poată lovi în tineri. Tinerii au căzut pradă ignoranţei.

Situaţia din Moldova de peste Prut nu se va schimba niciodată, din motivul conjuncturii politice. Așa o Basarabie ne-ar mai trebui… Cum s-o refaci ca să fie cea de altădată? România nu are resurse pentru sine. Dar să mai vină și cu alte încărcături financiare? Mă impresiona odată naţionalismul și ideea revenirii la hotarele istorice, însă am ajuns la concluzia că e o zădărnicie totală. Azi nu trebuie să ne mai gândim la hotare și la naţionalism, ci să ne rezumăm la realizarea omului pentru mântuire. A ne împăca sufletele cu Mântuitorul Hristos este scopul și rostul nostru.

- Funcţionarea celor două mitropolii ortodoxe în Republica Moldova a adus dezbinare printre credincioși. Rușii au pretenţiile lor asupra bisericilor noastre, invocând chiar drepturi canonice, pe de o parte. Iar Mitropolia Basarabiei, pe de alta, se vrea a românilor și invocă legislaţia europeană, ce-i permite libertatea activării. Cum vedeţi o rezolvare a acestei situaţii?

- Mitropoliile au fost, în mod special, așezate în faţa lumii ca să compromită Biserica. Noi nu avem două mitropolii în Basarabia. Noi avem nevoie de unitatea creștină. Aceasta nu se face cu dihonia. O soluţionare a acestor chestiuni e posibilă doar în cazul unei situaţii politice europene favorabile, pentru că toate sunt legate de Moscova, fără care nu putem face nici o mișcare. Ce poate face Mitropolia Basarabiei

cu drepturile sale, stipulate de legislaţie? Nu trebuie să renunţăm la ea, ci să avem mult calm și înţelepciune cu care să ne putem ajuta creștinii noștri basarabeni.

„Nu cred că unirea Republicii Moldova cu România e posibilă prin UE” - De ce e dispersată Biserica Ortodoxă, în general?

- Forţa naţiunilor e Biserica. Ai intrat aici și începi să stăpânești „porţile” ei ce dirijează și nu sunt proprii nici României, nici Bulgariei, nici Rusiei etc. Iudaismul dirijează, de fapt.

- Mai mulţi politicieni de primă importanţă, în frunte cu președintele României, au tot declarat în ultimii ani că Unirea Basarabiei cu România se va face prin intermediul UE. Sunteţi de aceeași părere?

- Nu am nicio speranţă în această privinţă, pentru că UE, la rândul său, e subordonată altui for superior, pentru care lucrează și nu face mai mult decât îi dictează acela. Sunt niște negustori, care deseori fac panică și descurajare printre cetăţeni, prin introducerea diverselor „dihonii”.

Basarabia este trunchiată, apăsată și chinuită de Răsăritul care și-a întins mereu carapacea peste ţara noastră. Eu mi-aș dori să ne unim cu basarabenii prin lupta împotriva păcatelor, a răutăţilor dintre noi. Abia atunci când vom aduce chipul nou al lui Hristos, vom putea să refacem unitatea spirituală.

- Dar fiecare om se va mântui cu neamul său, spun cărţile.

- Așa este, dar trăim niște vremuri când diavolul are un spaţiu mare de mișcare, a întunecat minţile și ale celor mari, și ale celor mici. Cel mai mult suferă poporul.

- Aţi adus critici intelectualilor care s-au distanţat de credinţa ortodoxă, fiind, totodată, prin egoismul lor și foarte dispersaţi.

Aţi spus că ar fi „cuprinși de o stare materia-

listă” și că „ar dărâma până și temelia casei strămoșești, ca să poată supravieţui”. Vina mare e doar în ei?

- Cel mai repede trădează și se corupe un intelectual. Niciodată omul de rând care a dus povara greutăţilor neamului n-a fost capabil să facă asemenea trădări. Intelectualii noștri au făcut-o și o fac până azi. Și asta pentru că ei sunt interesaţi foarte mult să se ridice. Nu se mai satură cu o existenţă medie. Vor din ce în ce mai mult. Aceasta a dus și duce la prăbușirea noastră. Elita noastră, cu regret, a fost mâncată de „iepuri”.

„Dacă ar ajunge elita la conducere, ar fi compromisă în 24 de ore” - Cum aţi dori să fie implicaţi politicienii de pe ambele maluri ale Prutului în rezolvarea problemelor naţionale?

- Platon a indicat două direcţii – a Cetăţii Pământești și Cetăţii Cerești. El oferea recomandări clare referitoare la cine ar trebui să conducă un popor. Un popor trebuie condus de cei mai de seamă gânditori. Conform teoriei platoniene, este inacceptabil să existe criterii de influenţă a manevrelor politice sau financiare. Or, pe noi cine ne conduce? Elita? Ea nu poate urca atât de sus. Dacă s-ar întâmpla asta, elita ar fi compromisă în 24 de ore. Or, politicienii de azi nu au nici o calitate – decât să fure și să mintă.

- Republica Moldova ar avea șanse să fie scoasă de sub comunism?

- Comunismul nu va muri niciodată, pentru că e „așezat” de multă vreme acolo. Este foarte activ în Basarabia. Europa Occidentală e o moscovie întreagă și oricare alegeri din zona noastră sunt doar pentru gloată.

- De ce ne faceţi atât de pesimiști?

- Trăim realitatea, ca urmare a celor aproape 50 de ani de comunism. Nu avem nici o șansă să scăpăm de el. Unica ce ne rămâne este mântuirea. Trebuie să urmăm școala noastră de înnoire moral-spirituală. Iar pentru aceasta ne trebuie preoţi distinși, mame deosebite, oameni care să ridice poporul prin modelul lor de viaţă.

„Cu rugăciunile martirilor din puşcăriile comuniste mai trăim noi” - Mereu ne-aţi adus ca exemplu vieţile eroilor noștri, martirilor care s-au jertfit în închisorile comuniste.

- Am avut tineri care au ajuns la culmea martirajului. Iată aceste modele proaspete – Ionel

Moţa, Vasile Marin, Valeriu Gafencu (basarabeanul), Mircea Vulcănescu ș.a. Ei ne ajută din Ceruri, cu rugăciunile lor mai trăim noi la ora actuală.

- Presa a difuzat la un moment dat o știre, potrivit căreia, la Mănăstirea „Petru Vodă”, un grup de măicuţe au fost filmate cântând la aniversările Dvs. de 90 și 92 de ani imnul legionarilor „Sfânta tinereţe legionară”.

Aveţi convingerea că Mișcarea Legionară a fost benefică pentru români?

- Istoricii de azi nu spun adevărul despre legionari, pentru că nici nu cunosc fenomenul acesta în complexitatea sa. Legionarii au omorât milioane de oameni? Nu ei l-au ucis pe Iorga, ci criminalul de la Răsărit. Apariţia legionarilor în România a însemnat nașterea creștinismului ortodox, matca noastră, și n-au avut nimic în comun cu hitlerismul.

- Vorbiţi mereu despre o elită intelectuală exemplară, legionară, care a îmbrăţișat sacrificiul și jertfa pentru idealurile naţionale.

Aflăm despre moaștele unor sfinţi care au provenit din rândurile prietenilor Dvs. de idei, ajunși în gropile comune ale sistemului diabolic.

- Legionarii au avut succese mari și influenţă puternică până în 1948, când au fost încarceraţi în închisori. Arestările lor au fost ultimul argument de existenţă a acelei mișcări. La Aiud nu au fost numai legionari. A fost tineretul nostru, generaţiile din 1948, 1952, până în 1964. Toţi au fost eroi, martiri, care s-au angajat cândva – că au venit în ceasul al nouălea, în ceasul al doisprezecelea, numai iconomia lui Dumnezeu știe cum își va lua fiecare plata după ostenelile lui.

- Este un eroism să-i slujești azi lui Dumnezeu?

- E un mare eroism, pentru că purtăm o mare luptă împotriva noastră, adică a păcatelor noastre. Dacă noi am face o asemenea curăţire a firii noastre, am deveni îngeri și, deci, am stăpâni noi lumea.

- Și, în finalul discuţiei noastre, vă rog să ne ziceţi un cuvânt de învăţătură, cu un mesaj la care adesea Vă gândiţi.

- Pentru că basarabenii sunt sufletul nostru, noi respirăm odată cu ei. M-am născut cu un sentiment nobil faţă de voi. Am avut colegi la Seminarul de la Mănăstirea Cernica din toate zonele României, inclusiv de peste Prut. Toţi neau inspirat lucruri frumoase. Erau foarte legaţi între ei. Basarabenii și ardelenii aveau ceata lor. Și le spuneam: „Voi trei-patru faceţi comunism, vedeţi nimeni să nu vă vadă!”. Aș vrea să-i văd odată pe fraţii noștri uniţi.

Interviu realizat de Angelina OLARU, Jurnal de Chişinău

=== „Ţara noastră dă mucenici și acuma.

La noi aici este cea mai înaltă „fabrică” de mucenici, pentru că au grijă conducătorii noștri să ne toarne în „cuptorul” de mucenici.

Ortodoxia noastră a fost și este o mucenicie continuă. Nu ne vom șterge păcatele până când nu vom trece printr-un val aspru de suferinţă și prigoană. Și dacă azi suntem așa cum suntem, este din cauza că Dumnezeu vrea să ne pregătească neamul ca să se înfăţișeze curat, gata spre Înviere.

Acolo nu o să meargă nici bogatul, nici împăratul, nici sluga, nici ostașul, acolo va merge numai cel care va purta haina de nuntă a Creștinătăţii.” === „Când a intrat în Europa dihonia asta răsăriteană, comunismul, terenul era foarte propice pentru introducerea greșelilor și ereziilor și rătăcirilor. Pentru că peste Nistru și peste Prut au trecut mereu, val după val, vești despre toată „fericirea” asta bolșevică. La noi în ţară a prins foarte puţin, pentru că noi nu am avut oameni care să cultive comunismul, care nu au avut orientări spre alte lucruri. Noi eram deja orientaţi spre ce avem de făcut, pentru că imediat după primul război mondial am avut oameni care au consolidat cultura și viaţa bisericească.” === „Să dea Dumnezeu ca Patimile Domnului, suferinţele și persecuţiile neamului nostru să ne dea tăria să înfruntăm necazurile acestor vremuri, ca să putem rămâne așa cum ne-am născut în Tradiţia noastră ortodoxă și să nu ne rătăcească nimeni cu învăţături străine de duhul evanghelic. Să ne învrednicească Domnul de bucuria mărturisirii, așa cum au mărturisit Piteștiul, Gherla, Aiudul (n. red.: pușcăriile comuniste de acolo), toţi martirii neamului nostru. Vedeţi, totuși, pe noi, în închisoare, comunismul ne-a învăţat smerenia, să fim creștini, să ne dăruim. Ne-a învăţat smerenia, școala cea mai înaltă. Astfel de vremuri grele or să ne aducă smerenia, care este învierea noastră sufletească. Prin mândria satanică a comuniștilor, noi, de fapt, am câștigat daruri duhovnicești de la Hristos. Așa să aveţi și voi parte de Învierea lui Hristos în inimile voastre.”

Din învăţăturile părintelui Iustin PÂRVU 20 mai 2011 Sursa: ziar.jurnal.md

6

17 AUGUST 2012

Călătorie pe buza prăpastiei Un soi de mocirlă a cărei adâncime o întrezărim preţ de câteva clipe doar după producerea accidentelor înfiorătoare.

Locuri libere în universităţi, chiar şi cu finanţare bugetară Nu trebuia să fii proroc ca să admiţi probabilitatea producerii unor accidente grave cum sunt acelea recente din raioanele Ungheni și Telenești, soldate cu 11 morţi (deja 13 – n.r.) și mulţi răniţi. Păi, un accident similar, cu un microbuz arhiplin, a avut loc puţin mai înainte lângă Ialoveni. Acolo au murit patru oameni.

Dar despre accidentul de lângă Bulboaca, în care au murit vreo 8 cetăţeni, vă mai amintiţi? Apoi ar fi cazul să ne amintim și despre accidentele din capitală în care au fost implicate alte microbuze.

Povestea e veche, cam toată lumea știe la ce trebuie să ne așteptăm, dar... mare lucru nu se schimbă.

Se va modifica ceva după recentele accidente? Presupun că firmele vinovate vor fi admonestate, dar lucrurile vor rămâne în esenţă la fel. Călătoriile pe buza prăpastiei, cu microbuzele hârbuite și arhipline, au devenit aici de mult o obișnuinţă. Eu, bunăoară, am tot călătorit la Otaci, cu același microbuz rablagit și murdar vreo 10 ani de zile. Acum, el a fost înlocuit, ce-i drept, cu altul mai decent, dar deprinderea de a bucși cu oameni microbuzul pare eternă.

Cu vreo două zile înainte să se producă accidentele la Ungheni și Telenești am venit din provincie, de la Visoca, cu un microbuz în care, la un moment dat, oamenii nu mai încăpeau, sufocându-se lipiţi unul de altul.

Nu vreau să adopt un ton dramatic, dar situaţia e într-adevăr gravă și periculoasă. Iar dacă stau să mă gândesc mai bine, și eu însumi puteam să mor deja nu o dată în călătoriile cu aceste microbuze ale suferinţei.

E un soi de mocirlă a cărei adâncime o întrezărim preţ de câteva clipe doar după producerea accidentelor înfiorătoare. Păi, cum am fi aflat vreodată că microbuzul de la Moreni avea 23 de ani (!) sau că firma cu pricina nu poate fi controlată de Ministerul Transportului?

Dincolo de toate neregulile care sunt și vor mai fi găsite se întinde teritoriul imens al degringoladei, mișmașului și decăderii morale. Securitatea pasagerului e floare la ureche, important e să iasă abaroatele. Să mizezi pe organele de control nu are sens într-o ţară în care corupţia înflorește. În atare condiţii, fericiţi sunt cei care au bani să-și cumpere o mașină. Cu adevărat, merită orice sacrificiu să scapi de microbuzele hârbuite și arhipline!

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Planul de admitere pentru ciclul I, licenţă, a prevăzut în acest an 6745 de locuri cu finanţare bugetară, pentru învăţământul cu frecvenţa la zi, și 13920 de locuri prin contract, cu achitarea taxei de studii. După prima etapă de admitere, doar trei instituţii de învăţământ superior și-au completat toate locurile disponibile: Academia „Ștefan cel Mare” MAI, Academia Militară a Forţelor Armate „Al. cel Bun” și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemiţanu”.

Pentru turul II al sesiunii de admitere, în perioada 4-10 august, au fost propuse 526 de locuri cu finanţare bugetară și 4229 - cu finanţare prin contract, cu achitarea taxei pentru studii.

După etapa a doua de concurs au rămas neacoperite 1587 de locuri în instituţiile de învăţământ superior de stat.

Dintre acestea, 77 de locuri cu finanţare bugetară, 1510 – cu finanţare prin contract. În instituţiile private au rămas neacoperite, după etapa a II-a, 462 de locuri.

Cel mai puţin solicitate au fost specialităţile cu profil pedagogic de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi. Aici au rămas neacoperite 351 de locuri, la 22 de specialităţi. La

Nevoia de frică Un singur lucru îl poate convinge pe escroc să devină cuminte: să fie toţi infractorii din jur pedepsiţi cu asprime GATA CU SALARIILE ÎN PLIC! s-au grăbit să declare mai multe mijloace massmedia, referindu-se la noile amendamente la Codul Muncii prin care sunt majorate amenzile pentru acest tip de evaziune fiscală. Încrederea asta – că de acum încolo salariile în plic vor dispărea – mi se pare de-a dreptul frivolă. Și se pare că nici nu e vorba de încredere aici, ci, mai curând, de un titlu eclatant care să atragă cititorii.

mincinoasă. Așa s-au creat pe alte meridiane mecanismele eficiente care îngrădesc nu libertatea omului, ci poftele lui exagerate și mitocănia ordinară. Și acolo, pe alte meridiane, corupţii și hoţii ajung în închisoare mult mai frecvent decât în mirificul spaţiu moldovenesc al oamenilor frumoși.

După 20 de ani de tranziţie interminabilă am înţeles un lucru. Nici un fel de amendă, nici un fel de strategie și nici un fel de apel la responsabilitate nu poate curma degringolada au-

tohtonă. Nimeni și nimic nu va putea anihila corupţia și evaziunea fiscală, mișmașul și furtul banilor publici. Aici amenda mare se poate transforma lejer într-o căpătuială mai grasă a controlorului. Un singur lucru îl poate convinge pe escroc să devină cuminte: să fie toţi infractorii din jur pedepsiţi cu asprime și el să fie pătruns de o frică imensă, de teama că va păţi la fel dacă face nereguli.

Dar e o cale lungă, deocamdată ,până la frica asta.

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Gallup: Marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova se consideră religioasă Marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova se consideră religioasă. Cel puţin asta arată datele sondajului „Indexul religiozităţii și ateismului”, realizat de compania Gallup International.

Studiul a fost efectuat în 57 de ţări. În Republica Moldova, eșantionul a fost de 1 086 de persoane.

La întrebarea: „Indiferent dacă mergeţi la un loc de cult sau nu, vă consideraţi o persoană religioasă, o persoană nereligioasă sau un ateu convins?” 83% dintre moldoveni au răspuns că se consideră persoane religioase, totodată, 5% au spus că sunt persoane nereligioase și același număr de respondenţi (5%) s-au declarat atei convinși. În cadrul aceluiași studiu, experţii Gallup au

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Admiterea la final. Şi în acest an, absolvenţii s-au bătut pentru locurile de la drept, medicină şi economie Urmare din pag. 1

În realitate, mare lucru nu se va schimba după intrarea în vigoare a sus-pomenitelor amendamente. Și ce dacă vor fi amenzile mai mari? Să-i depistezi pe angajatorii și angajaţii care „se înţeleg” între ei va fi la fel de dificil ca și până acum.

A zis doar doamna ministru Buliga că cetăţenii trebuie să fie mai responsabili pentru ca amendamentele să dea cu adevărat roade. Ei bine, anume cu responsabilitatea stăm prost de tot. S-o spunem pe șleau: ea e ca și inexistentă. În ultimii 20 de ani, ţara a degradat metodic tocmai pentru că la baza edificiului socioeconomic a fost mereu aceeași idee perimată, preluată de la sovietici – că omul e o fiinţă bună, cucernică și responsabilă, că moldovenii sunt „frumoși și harnici”, vorba unui fost președinte. Aș constata, în această ordine de idei, că ţările mult mai prospere și mai libere sunt acelea în care totul s-a clădit pe ideea că omul este o fiinţă șmecheră, hulpavă și

EDI|IA DE VINERI

Social

constatat o creștere cu 5% a populaţiei religioase în Republica Moldova de la 78%, în 2005, la 83%, în 2012. Dar și o majorare a ateilor convinși cu 3%, de la 2%, în 2005, la 5%, în 2012.

Potrivit sondajului, media globală arată în felul următor: 59% din respondenţi se declară persoane religioase, 23% – nereligioase, în timp ce 13% se consideră atei convinși.

Cele mai religioase ţări sunt Ghana (96%), Nigeria (93%) și Armenia (92%), iar cele mai ateiste China (47%), Japonia (31%) și Republica Cehă (30%).

Analizând datele obţinute, experţii Gallup au ajuns la concluzia că religiozitatea este mai mare printre ţările cu populaţia săracă. Cetăţenii ţărilor cu venituri joase sunt cu circa 17% mai religioase decât ţările cu venituri ridicate.

Gallup este o companie americană cunoscută care se specializează pe diferite sondaje de cercetare desfășurate în toată lumea.

Sursa: UNIMEDIA

USM au rămas neacoperite 272 de locuri, la 31 de specialităţi, la ASEM - 252 de locuri, la 11 specialităţi, iar la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” – au rămas 268 de locuri, la 22 de specialităţi.

Câte aproximativ 200 de locuri au rămas libere la Universitatea de Stat din Tiraspol și la Universitatea Agrară.

Ca și în anii precedenţi, cele mai solicitate au fost specialităţile cu profil economic, dreptul, medicina, arhitectura, designul interior, relaţiile internaţionale, tehnologiile informaţionale, tehnologia și managementul alimentaţiei publice, jurnalism, administraţie publică, turism, limbi moderne și altele.

Aproximativ un sfert din locurile prevăzute pentru masterat au rămas nesolicitate Peste 1800 de locuri au rămas neacoperite în cadrul admiterii la studii superioare ciclul II, masterat. Planul de înmatriculare a fost de 7965 de locuri, inclusiv 3410 cu finanţare bugetară. În urma desfășurării concursului, au fost acoperite 6155 de locuri, dintre care, 5422 în instituţiile de stat (3170 – buget și 2252 – contract) și 733 în instituţiile private.

Au fost acoperite toate locurile bugetare la USM, ASEM, Universitatea Tiraspol, Universitatea Cahul și altele.

Cele mai solicitate domenii de formare profesională în

sesiunea de admitere la masterat au fost dreptul, știinţele economice, știinţele umanistice, știinţele politice, știinţele exacte, inginerie și activităţi inginerești.

Dintre cele 1810 locuri rămase neacoperite, 1398 sunt în instituţiile de stat, inclusiv 240 de locuri cu finanţare bugetară, iar 412 locuri - în instituţiile private.

Locurile disponibile în colegii au fost completate în proporţie de 90 la sută Conform planului de admitere 2012, pentru cele 41 de colegii de stat și 5 colegii private au fost prevăzute 11 mii 119 locuri. Dintre acestea, 5385 – cu finanţare bugetară și 5733 – pe bază de contract.

După încheierea etapei a doua de admitere în colegii, au rămas neacoperite 1515 locuri.

Dintre acestea, 1248 de locuri prevăzute pentru absolvenţii de gimnaziu (85 de locuri bugetare și 1163 de locuri cu finanţare prin contract) și 267 de locuri pentru absolvenţii de liceu/școală generală (118 locuri cu finanţare bugetară și 149 de locuri cu finanţare prin contract).

Au realizat planul de înmatriculare 12 colegii, și anume: Colegiul Tehnic Feroviar din Bălţi, Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM, cinci colegii pedagogice și cele cinci colegii de medicină.

Cele mai multe cereri au fost depuse la specialitatea Pedagogia învăţământului primar (Colegiul Pedagogic „A.Mateevici” din Chișinău) – 5 solicitări pentru un loc, Învăţământul preșcolar, aceeași instituţie – 3 solicitări pentru un loc. În medie, câte 2-3 solicitări pentru un loc la specialităţile propuse au înregistrat și Colegiile de Medicină din Chișinău și Bălţi.

3 solicitări pentru un loc au înregistrat Colegiul Politehnic din Bălţi, la specialitatea Calculatoare și specialitatea Metrologie, standarde, control și certificare și Colegiul Politehnic din Chișinău, la

specialitatea Automatică și Informatică.

Mai puţin solicitate au fost specialităţile – aparate radioelectronice de uz casnic; sisteme radioelectronice; mașini, unelte și scule; tehnologia prelucrării materialelor; achiziţii; tehnologia laptelui și produselor lactate, unde s-au înregistrat 0,5 cereri pentru un loc. De asemenea, au rămas locuri bugetare neacoperite la specialităţile telecomunicaţii, construcţii civile, industriale și agricole, comunicaţii poștale, tehnologia prelucrării materialelor, tehnologia prelucrării lemnului.

Cele mai multe locuri nea-

coperite, în raport cu numărul de locuri propuse, au rămas în colegiile private – 629 din 1105 propuse. În colegiile de stat, locuri neacoperite sunt la Colegiul Politehnic din Chișinău (161), Colegiul de Construcţii Hâncești (123), Colegiul de Construcţii Chișinău (63), Colegiul Tehnologic (45), Colegiul Tehnic al UTM (44), Colegiul de Microelectronică și Tehnică de Calcul ( 35), Colegiul de Transporturi (33). De asemenea, în cele cinci colegii din gestiunea Ministerului Agriculturii au mai rămas neacoperite 218 locuri disponibile.

FLUX

Premierul Filat cu faţa spre ecologie Premierul Filat a luat atitudine faţă de două probleme de mediu majore, care au fixat atenţia multora din domeniu, dar, mai ales, a acelora care credeau că ecologia este “partinică”. Premierul a abordat problema protejării resurselor piscicole afectate de așa-numitul pescuit industrial în obiectivele acvatice naturale și problema protejării fondului forestier.

Nu e cazul să vorbim despre importanţa acestor două probleme de mediu, ele sunt pe înţelesul oricui.

Ideea lansată, de interzicere a pescuitului industrial, poate să deranjeze pe unii, iar pe cei mai mulţi, sunt sigur că nu. Această interdicţie nu anulează o activitate economică, căci, oricum, nu este într-atât de importantă pentru economia naţională, dar rămâne importantă pentru mediul care ne înconjoară și resursele naturale ale ţării. De fapt, acest pescuit industrial este un braconaj legiferat.

Care este partea pozitivă a interzicerii acestui tip de pescuit din punct de vedere socioeconomic? Cred că energia, entuziasmul și mijloacele beneficiarilor de pescuit industrial să fie îndreptate spre dezvoltarea pisciculturii în apele dulci de suprafaţă din interiorul ţării, astfel ar fi creată într-adevăr o ramură importantă

a economiei naţionale care ar asigura esenţial securitatea alimentară a ţării.

La moment avem peste 4000 de iazuri, heleșteie, lacuri de acumulare, care în cea mai bună parte pot fi folosite pentru piscicultură. Aritmetic vorbind, la fiecare localitate revin câte 2-3 obiective acvatice artificiale. Ce s-a făcut până acum cu ele? S-au dat în arendă fără nici o condiţionare ecologică. Contractul este pur și simplu unul de arendă și atât. Iar aceasta a creat atâtea probleme în satele noastre, încât nu avem nici piscicultură, nici irigaţie, dar sunt foarte, foarte multe conflicte. Aceste contracte trebuie anula-

te și actualizate pentru acei care doresc, cu condiţii de mediu obligatorii. Doar atunci vom avea un suport acvatic curat din punct de vedere ecologic și sănătos pentru o piscicultură viabilă, economic rentabilă.

O altă idee – darea în arendă a fondului forestier pentru dezvoltarea gospodăriei cinegetice și zonelor de recreare. Premierul Filat a menţionat că această arendare trebuie revăzută din punct din vedere a legalităţii și a raţiunii economice. De fapt, să fim sinceri și să recunoaștem că pădure avem doar la marginea pădurii, unde se vede, dar mai în interior tot poiene și po-

iene. Ce-am vrut să spun la acest subiect?

Oare chiar beneficiarii acestor arendări sunt atât de “îndrăgostiţi” și “îngrijoraţi” de soarta pădurilor noastre? Încercaţi să aflaţi cât a plantat fiecare din aceștia. Nu pierdeţi timpul.

Specialiștii din domeniu spun că la moment, în ţară avem peste 80 000 ha de terenuri degradate, care pot fi reabilitate numai prin împădurire. De ce arendările din fondul forestier către persoane sau agenţi economici nu au fost condiţionate de fiecare dată cu obligarea plantării unei anumite suprafeţe din aceste terenuri degradate? E simplu ca bună ziua, doar arendașii sunt mai aproape de acest interes sau cel puţin așa ar trebui să fie.

Iarăși ajungem la problema contractelor de arendă, care trebuie anulate și actualizate pentru beneficiarii care doresc.

Tot aici, dacă dorim să nu rămânem fără păduri, este necesară implementarea unui principiu foarte simplu și ecologic echilibrat – autorizarea tăierilor în fondul forestier să se facă numai în cazul prezentării dovezii că solicitantul a plantat personal sau a transmis pentru plantare instituţiilor specializate suprafeţe de terenuri degradate echivalente cu cele solicitate spre tăiere. Și aici nu trebuie să ne ascundem după regulamente sau norme tehnologice.

Pentru aceasta, fiţi de acord, este nevoie de voinţă politică. Domnule Premier, aţi spus A, spuneţi și B! Radu VODĂ Sursa: vox.publika.md

Ne-ar trebui un secol să reîmpădurim România!

O sută de ani ne-ar trebui să reîmpădurim ce s-a tăiat în perioada post revoluţionară. Dar cine să facă acest lucru?

Autorităţile, proprietarii sau ecologiștii?

Oricine, numai să facă ceva.

Dacă încă ţinem la aerul nostru curat și la sănătate, ar trebui să conștientizăm că reîmpădurirea este vitală, indiferent de cine se află la putere. Dar până să facă statul ceva, mai bine punem noi mână pe lopată și plantăm măcar un copac.

Timp de trei săptămâni am văzut cum dispar pădurile României. Astăzi vom vedea cât de greu crește un arbore, mai ales în România, unde s-a tăiat fără milă în ultimii ani și unde, din nefericire, proprietarii de păduri nu sunt interesaţi să-și sporească avutul și să planteze alţi copaci. Dacă nu o vor face, noul Cod Silvic o să-i pedepsească amarnic. Asta, în situaţia în care o să-l și aplice cineva.

O muncă la fel de grea, de istovitoare. Omul poate să ajute natura, omul poate să o distru-

gă. În România, între împădurire și tăierea pădurii nu există semnul egal. Se taie mult, foarte mult, dar se plantează puţin. Așa se face că România este pe ultimul loc în Europa la împăduriri, iar pădurile noastre dispar în fiecare zi.

Oficial, avem peste 20.000 de hectare neplantate. Peste 350.000 de hectare, retrocedate proprietarilor, sunt neadministrate. Acolo, în mare parte, pădurea a dispărut. Dezastrul din păduri nu pare să alarmeze oficialii din Ministerul Agriculturii. Ei au planuri. Până în 2035 se dorește extinderea fondului forestier cu două milioane de hectare. Sunt însă doar date pe hârtie, stabilite în noul Cod Silvic.

Există două modalităţi de reîmpădurire: prin regenerare, adică se așteaptă ca pădurea să crească de la sine sau prin plantarea de puieţi. Apariţia unui singur fir de copac înseamnă multă muncă și răbdare. Totul începe de la sămânţă.

2.000 de lei (lei românești – n.

FLUX) costă puieţii pentru un hectar. Se mai adăugă 1.000 de lei, lucrările de plantare. Adică a zecea parte din cât scoate proprietarul din tăierea unui hectar de pădure. Până când zona

plantată se poate numi pădure trec însă câţiva ani și costă. În funcţie de teren, cheltuielile cu îngrijirea puieţilor pot să ajungă și la 10.000 de lei. Abia după treizeci de ani poate fi numită pădure zona plantată.

Un fag de 25 de metri înălţime produce în 20 de minute necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile, iar un hectar

de pădure reţine într-un an 60 de tone de praf. Noi nu ţinem cont de aceste date și ne tăiem pădurile.

Tăierea ar trebui să se facă după studii. Noul cod silvic îl obligă pe proprietar ca în termen de doi ani de la tăiere să-și replanteze pădurea. Dacă nu face acest lucru, reîmpădurirea este făcută de stat.

Proprietarii nu mai sunt însă interesaţi de teren. Ar putea să obţină venit de pe el abia peste câţiva zeci de ani. Nu mai apucă, nu-i mai interesează, terenul rămâne acoperit de cioate, iar până când statul va reuși să replanteze zonele despădurite vor trece foarte mulţi ani.

Sursa: Stirile PRO TV

FLUX EDI|IA DE VINERI

DE CE MOLDOVENII NU SUNT NEMŢI – 2 Iată 2 informaţii din ECOnomist: 1. Doua partide germane de opoziţie, social-democraţii și ecologiștii, vor ca Germania să urmeze Franţa și să aplice o taxă pe averea bogaţilor, care ar putea aduce anual circa 11,5 miliarde de euro suplimentar la bugetul de stat, potrivit Der Spiegel.

Cele două partide susţin o taxă pe avere de 1% pentru persoanele care deţin active de peste 2 milioane de euro.

Franţa intenţionează să introducă de anul următor o taxă de 75% pentru persoanele cu venituri mari. Taxa a fost unul dintre angajamentele cheie ale președintelui Francois Hollande în timpul campaniei electorale.

2. Moldovenii au prins gustul plasamentelor în băncile din străinătate. Soldul depozitelor respective s-a cifrat la 39,03 miliarde de lei, în 2011, sau echivalentul a 47,5% din valoarea totală a produsului intern brut, potrivit datelor Băncii Mondiale.

La astea 2 aș mai adăuga una: FISC-ul ne-a zis că avem în Moldova vreo 200 de milionari.

Aici încep să mă scarpin la ceafă și nu știu cui să cred: FISC-ului nostru sau BM? Pentru că deputaţii și miniștrii noștri declară averi de 1-2-3 milioane. Lei, desigur. Și mai toţi – că nu au depozite prin străinătate.

Reiese că cele peste $ 3 miliarde aparţin gasterbaiterilor moldoveni.

Am scris anterior că circa o jumătate din PIB o constituie economia subterană.

Iată că încă o jumătate de PIB nu circulă în general în economia noastră.

E la mintea oricui că dacă nu se plătesc impozite, nu avem educaţie, medicină și pensii.

Poate e timpul să mai scoatem la lumină ceva?

Avem șef nou la FISC. Avem chiar și comisie de integritate – fără șef.

Poate, deputaţii, miniștrii și judecătorii ar trebui să dea exemplu societăţii și să declare tot ce au?

Iar FISC-ul să lichideze toate firmele-fantomă?

Iar importatorii să fie forţaţi să renunţe la schemele off-shore?

Iar deputaţii, reveniţi din vacanţă, să voteze, ca și nemţii – taxa de 1% pentru averi mari?

Ce ziceţi? Vă pare prea frumos ca să fie adevărat? În schimb, am avea un buget dublu. Sau chiar triplu…

P.S. Iată că și Merkel vine la Chișinău. Poate e un semn?

Victor CIOBANU Sursa: vox.publika.md

vom mai vorbi despre această problemă.

Aleșii locali vor migra către forţele politice care vor ajunge la guvernare, iar gradul lor de moralitate și, desigur, de spirit managerial va fi foarte mic.

Citiţi în interviul de mai jos care este motivul real al ne-dorinţei promovării reformei administraţiei publice locale (pe scurt APL) în Republica Moldova, care sunt factorii care ar putea determina totuși reformarea APL și ce riscuri implică traseismului politic la nivel local în opinia președintelui Asociaţiei juriștilor creștin-democraţi, Radu Bușilă.

- Am văzut două formaţiuni parlamentare rezervate faţă de soluţia Guvernului în cazul de la Bălţi. Ce credeţi Dvs. despre proiectul propus de PLDM pentru capitala de Nord și despre șansele ca acesta să fie promovat de Parlament?

- Într-adevăr două formaţiuni parlamentare s-au detașat de proiectul propus de PLDM și, în opinia mea, au procedat corect, deoarece acesta nu aduce nimic nou în legislaţia privind administraţia publică locală din Bălţi și nici o schimbare în administrarea treburilor locale. Nu cred că bălţenii au de câștigat de pe urma acestui proiect și, chiar dacă acesta va trece de Parlament, nu va aduce nimic nou.

Cunosc faptul că chiar în interiorul PLDM sunt voci, din rândul aleșilor locali, care nu agreează acest proiect, fapt care mă face să mă îndoiesc serios în privinţa oportunităţii acestuia.

- Spuneaţi anterior că Chișinăul nu este foarte avantajat de statutul său special și că Bălţi riscă să se confrunte ulterior cu aceleași probleme. Care sunt principalele dezavantaje și ce îi lipsește municipiului pentru o gestionare eficientă?

- Da, eu consider că municipiul Chișinău nu este avantajat în comparaţie cu alte municipii prin faptul că are o lege prin care îi este stabilit un statut aparte. În

linii mari, atribuţiile prevăzute în el se regăsesc în legea privind administraţia publică locală, valabile pentru toate localităţile din ţară.

Personal am lucrat, împreună cu o echipă de juriști, la proiectul nou al legii privind statutul municipiului Chișinău, care prevedea descentralizarea administraţiei municipale, constituirea primăriilor de sector, a consiliilor locale de sector, care urmează să decidă asupra bugetului local, fapt care va oferi o participare mai largă a populaţiei în luarea deciziilor, iar influenţa unui consiliu municipal și primar general corupţi ar fi diminuată. Acest proiect a fost votat în Parlament și trebuia să intre în vigoare cu începere din anul 2011, însă la iniţiativa lui Mihai Ghimpu intrarea lui în vigoare a fost amânată în anul 2015!

Deci, dacă un proiect pentru Bălţi nu aduce nici un element de notorietate în raport cu legea cadru (așa cum este astăzi în Chișinău), el este inutil și nu aduce beneficii în activitatea administraţiei locale concrete.

Dacă el însă este unul reformator și are ceva în plus faţă de alte acte normative, atunci el este binevenit și chiar necesar.

Clasa politică guvernantă nu dorește să promoveze o reformă autentică care ar permite descentralizarea fiscală a autorităţilor locale.

- În ultimele săptămâni, experţi, dar și reprezentanţi ai

autorităţilor locale au reclamat mai multe incoerenţe în legislaţie care fac dificilă buna activitate a administraţiilor locale. În calitate de jurist aţi putea puncta cele mai grave lacune din legislaţie?

- Eu cred că majoritatea incoerenţelor se reduc la nedorinţa clasei politice guvernante de a promova o reformă autentică care ar permite descentralizarea fiscală a autorităţilor locale.

Acest lucru nu s-a dorit de guvernarea trecută pentru a nu scăpa de sub control primarii și consilierii locali. Sunt convins că acesta este, de fapt, motivul real și astăzi al nedorinţei promovării reformei APL în Republica Moldova.

regiuni din Bazinul Mării Negre, pentru o valorificare mai eficientă a potenţialului turistic existent.

De asemenea, s-a convenit asupra pregătirii primului grup de lucru și schimb de experienţă între lucrătorii din sectorul turistic, ce va avea loc în perioada următoare în România și care va avea drept scop analiza SWOT a celor trei regiuni ca punct de plecare al strategiei de dezvoltare a turismului, identificarea necesităţilor din sectorul turistic și identificarea soluţiilor la problemele existente.

Ostracizarea violenţei şi „generaţia pepsi” Suntem o generaţie dominată de frică. Ne este frică de viitor, de sărăcie, de incomoditate, de singurătate, de responsabilitate și de iubire. Suntem atât de oripilaţi de lumea în care existăm încât renunţăm la propriile noastre vise de dragul obsedantei idei de „a supravieţui cu orice preţ”. produce disconfort și durere – senzaţii care menţin conștiinţa propriei existenţe și autonomia personalităţii. Mamele tind tot mai mult să aleagă naștere fără durere, copiilor li se creează tot mai mult un spaţiu în care ar fi lipsiţi de traume psihice și fizice, care sunt absolut necesare pentru o formare normală a psihicului unui bărbat sau femei. Orice ar simboliza violenţa, discriminare și virilitatea este ostracizat și marginalizat.

Omul este relaxat, dizolvat, este lipsit de acea energie creatoare care îi oferă o individualitate.

Sloganul hippioţilor americani ameţiţi de băutură și marijuana: „make love, no war” – definește perfect acest curent pacifist de imbecilizare în masă, care s-a înrădăcinat puternic în mentalul colectiv postmodern.

Violenţa, ca factor care a creat istorie, este scoasă din societate. În acest fel, însăși societatea se autoexclude din istorie. Să fie acest sfârșit al istoriei prezis de Fukuyama? Nu exclud. Unii pseudospecialiști ajung să fie chiar

- Primarul „intendent” este o noţiune care am înţeles că vă amuză, ce-i face pe actualii primari „intendenţi” și cum ar trebui să fie un primar, de fapt?

- De fapt, primarii astăzi sunt niște „intendenţi” care trebuie să pornească căldura în școală și grădiniţă, să plătească salariile pentru angajaţii primăriei și să raporteze la centru despre situaţia din localitate. Ei nu pot, nici nu doresc să ajute businessul local, deoarece oricum impozitele de la aceștia pleacă, în mare parte, către bugetul public centralizat. Dacă ei ar avea posibilitatea să acumuleze o mare parte din acestea la ei în localităţi, sunt sigur că cel puţin unii primari ar fi mai motivaţi să

lucreze mai eficient, deoarece ar dori să mai câștige o dată alegerile.

- Este trendy să vorbești despre descentralizare, de asta nu pot să nu vă întreb în ce condiţii s-ar putea produce această descentralizare a administraţiei publice locale în Republica Moldova?

- Descentralizarea s-ar putea produce în condiţiile în care am avea o clasă politică veritabilă care ar dori cu adevărat să reformeze APL. De asemenea, atâta timp cât structurile europene nu vor solicita cu insistenţă către autorităţile naţionale actuale să adopte, iar mai apoi să implementeze legislaţia europeană în acest domeniu, atâta timp

revoltaţi de conţinutul manualelor școlare de istorie, care ar avea, cică, „prea mult violenţă”.

Asta este istoria, domnilor! Fără războaie de dragul femeilor, de dragul teritoriilor, de dragul credinţei, oamenii ar fi o turmă de vite rumegătoare (sau fumătoare) de iarbă, care vin din nicăieri și pleacă spre nicăieri.

Alţii sunt revoltaţi că băieţii sunt crescuţi cu arme de plastic, cu povești care conţin mesaje violente („fascistul” și „teroristul” Făt-Frumos omoară balaurul, iar Ileana Cosânzeana este mereu captivă undeva – „ce sexism”!).

Firesc, nimeni din așa-numiţii

intelectuali, din așa-numita societate civilă nu vor îndrăzni să-și ridice glasul în apărarea „violenţei” ca fenomen sociocultural fără a risca să fie etichetat drept „fascist”. În același timp, are loc un fenomen absolut suicidal: este exclusă acea energie care constituie nucleul civilizaţiei umane, fără de care încetează a mai fi „civilizaţie” și chiar „umană”. Umanul este înlocuit cu un „umanism” butaforic, cu un simulacru, care pretinde a fi „mai uman decât omul”. Doamne, ce neghiobie!

Din aplicarea acestei matrice, care distruge organicitatea unui

popor și lipsește generaţiile de energiile creatoare, a rezultat generaţia noastră – niște pui dezorientaţi și speriaţi, care se află mereu în căutarea unui loc sub soare sub patronajul unui „nene generos”, care ar oferi stabilitate și invizibilitate, pe măsura posibilităţilor. O generaţie care nu mai creează nimic, ci încearcă să profite din plin din ceea ce s-a creat până la ei, pentru că actul creator cere jertfă, iar spiritul de jertfă, din păcate, este străin tinerilor noștri.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

- Traseism la nivel de consilieri și primari, în consecinţă, rocade destul de greu de înţeles în interiorul puterii locale care astăzi este sub aripa unui partid, mâine sub a altui … Ce riscuri comportă acest fenomen și care este impactul acestui joc în electorală?

- Riscurile traseismului politic la nivel local sunt foarte clare: aleșii locali sunt nevoiţi să oscileze între rezolvarea problemelor oamenilor și încercarea de a plăcea conducătorilor de la nivel naţional în scopul distribuirii a cât mai multe resurse financiare pentru localitatea sa. Impactul acestui traseism este la fel evident: aleșii locali vor migra către forţele politice care vor ajunge la guvernare, iar gradul lor de moralitate și, desigur, de spirit managerial, va fi foarte jos.

- Dar o eventuală reformă a administraţiei publice locale ar putea fideliza aleșii locali?

- Cu siguranţă că da! Dacă aleșii locali ar avea parte de o reformă veritabilă, de reformare sistemică a APL, care ca efect principal ar face ca regiunile și localităţile Republicii Moldova să fie mai puternice, iar primarii și consilierii să devină cu adevărat independenţi de puterea centrală, atunci s-ar reduce din fenomenul negativ al traseismului politic.

Interviu realizat de Ion TOMA Sursa: allmoldova.md

Deficitul balanţei comerciale – pe un trend de creştere Comerţul extern al ţării noastre nu dă semne de ameliorare. Chiar dacă exportul a sporit ușor în prima jumătate a anului 2012, în comparaţie cu perioada similară din 2011, decalajul în evoluţia exporturilor și importurilor și-a menţinut tendinţa de creștere, determinând acumularea unui deficit al balanţei comerciale considerabil.

într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Potrivit unui comunicat de presă expediat redacţiei de primăria satului Negrea din raionul Hâncești, la această întâlnire au participat cei trei experţi în turism angajaţi în cadrul fiecărui partener din cele trei ţări implicate în proiect: Primăria orașului Eforie, judeţul Constanta, România; Primăria satului Negrea, Republica Moldova; Organizaţia EUREKA, Bulgaria.

Agenda întâlnirii pentru elaborarea strategiei a avut următoarele puncte: • Acumularea informaţiilor în legătură cu situaţia actuală a turismului în Repu-

blica Moldova, dar și evoluţia turismului în această ţară • Stabilirea atracţiilor turistice principale și dezvoltarea de trasee turistice comune celor trei ţări partenere • Tipurile de turism practicat în Republica Moldova: religios, cultural, rural, de sănătate și frumuseţe și nu în ultimul rând - turismul vitivinicol • Strategia naţională a Republicii Moldova de dezvoltare a turismului • Identificarea diferenţelor și punctelor comune între turismul din cele 3

Mii de tineri cu vise, cu talente nevalorificate îmbrăţișează profesii pe care le dispreţuiesc de dragul „unei bucăţi de pâine”, pentru a trăi, în cele din urmă, în obscuritate, în pesimism și regrete, undeva pe la periferiile Sistemului, mulţumiţi că pot rumega în liniște și comoditate hamburgeri cu cola. Ne simţim atât de mici și bătrâni, încât nu mai răspundem instinctelor firești ale tinereţii de a chema lumea la duel.

Ne bucurăm că avem o tehnologie care a devenit banală pentru noi, dar care ar fi șocat generaţiile anterioare. În același timp, suntem șocaţi că ceea ce era banal pentru generaţiile anterioare (hrană, apă, locuinţe, nașterea de copii) reprezintă astăzi un lux pentru noi. Ne întrebăm atunci: care a fost, de fapt, rostul acestei „mișcări înainte”, de eliberare a omului de mediul firesc al existenţei și plasarea lui în „zona comodităţii”?

Societatea progresistă și matriarhală încearcă tot mai mult să ne lipsească de orice ar

7

Radu Buşilă: Primarii sunt nişte „intendenţi”

Primăria satului Negrea – prima întâlnire a consultanţilor în turism Primăria satului Negrea a organizat, în perioada 8-10 august 2012, prima întâlnire a consultanţilor în turism pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului în Bazinul Mării Negre din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de câtre Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea,

17 AUGUST 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Deficitul înregistrat în primele șase luni ale anului în curs a ajuns la valoarea de 1 miliard 418,8 milioane de dolari, cu 40,1 milioane (+2,9%) mai mult decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Astfel, decalajul ar putea ajunge în curând la nivelul celui înregistrat în 2008, când deficitul balanţei comerciale în lunile ianuarie-iunie a fost de 1 miliard 601,3 milioane de dolari. Cea mai bună situaţie din ultimii ani, potrivit statisticii, a fost atestată în 2009, când în aceeași perioadă de referinţă deficitul balanţei comerciale a fost de 917,1 milioane de dolari. Din 2010 însă, decalajul a început iarăși să crească.

Biroul Naţional de Statistică informează că în ianuarie-iunie 2012, exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 41,8 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2011 cu 4,6%.

Din totalul exporturilor, mărfurile autohtone au constituit 627,3 milioane (60,2 la sută), înregistrând o creștere de 17,7% faţă de ianuarie-iunie 2011.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 414,5 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 39,8% în total exporturi. Comparativ cu ianuarie-iunie 2011, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu aproximativ 10 la sută.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 508,0 milioane de dolari (cu 2,9% mai mult faţă de ianuarieiunie 2011), deţinând o cotă de 48,8% în total exporturi (49,6% în ianuarie-iunie 2011). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 41,1% (în ianuarieiunie 2011 – 39,0%), ce corespunde unei valori de 428,3 milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 10,2%, comparativ cu ianuarie-iunie 2011. În primele șase luni ale anului în curs s-au majorat livrările către Federaţia Rusă, Italia, Irak, Kazahstan, Portugalia, Franţa, Ungaria, Olanda, Georgia, Spania, Bulgaria, Cipru, China, Uzbekistan, Elveţia și alte ţări. Totodată, s-au diminuat exporturile către Germania, Turcia, Belize, Grecia, Ucraina, Lituania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, România și Austria. În structura exporturilor, pe primul loc s-au situat articolele manufacturate diverse, cu o pondere de 23,7% în totalul acestora, urmate de produsele alimentare și animale vii, exporturile de mașini și echipamente pentru transport etc.

Importurile au înregistrat în ianuarie-iunie 2012 o creștere de 3,6 la sută faţă de perioada

similară din anul trecut și au totalizat 2 miliarde 460,6 milioane de dolari.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 65,4 milioane de dolari (cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2011).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 798,7 mil. dolari SUA (cu 2,7% mai mare decât în ianuarie-iunie 2011).

Potrivit statisticii, în ianuarie-iunie 2012, au crescut importurile din Federaţia Rusă, Turcia, Israel, China, Belarus, Polonia, Germania, Austria, Republica Cehă, Coreea de Sud, Franţa, Bulgaria, Spania, Lituania etc.

Totodată, s-au diminuat livrările de mărfuri din Ucraina, Grecia, Italia, Japonia, Suedia, Ungaria, Belgia, India, Slovenia. În structura importurilor domină în continuare produsele necesare pentru funcţionarea economiei, precum și cele destinate consumului populaţiei.

Combustibili minerali, lubrifianţi și materiale derivate au deţinut 23,9% în totalul importurilor realizate în prima jumătate a anului 2012.

Am mai importat mașini și aparate electrice, vehicule rutiere, ţesături și articole textile, fier și oţel, articole prelucrate din metal, hârtie și carton, piele și blănuri prelucrate, produse chimice, produse medicinale, legume și fructe, cereale, carne și produse din carne, alte produse și preparate alimentare. În ianuarie-iunie 2012, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2011 au sporit importurile de gaz și produse industriale obţinute din gaz (+21,8%), energie electrică (+88,1%), produse medicinale și farmaceutice (+4,9%), cereale și preparate pe bază de cereale (+13,7%), materiale plastice sub forme primare (+16,9%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+15,4%), carne și preparate din carne (+37,5%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+86,5%), îmbrăcăminte și accesorii (+9,0%), mobilă și părţile ei (+10,7%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+17,4%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+6,3%), alte materii brute de origine animală sau vegetală (+20,0%), produse lactate și ouă de păsări (+17,6%), seminţe și fructe oleaginoase (+39,5%), produse chimice organice (+24,2%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (+44,5%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+80,5%) și altele.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2012 a fost de 42,3% faţă de 41,9% în perioada corespunzătoare din anul 2011.

FLUX

8

17 AUGUST 2012

CALEIDOSCOP

17 august Evenimente 1896: În Londra, Bridget Driscoll este prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulație, în care a fost implicat un automobil 1942: Forțele aeriene ale Statelor Unite ale Americii, USAAF, zboară primul raid aerian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa 1977: Spărgătorul de gheață sovietic “Arktika” atinge Polul Nord la suprafață

1953: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009 1959: Jonathan Franzen, scriitor american 1960: Sean Penn, actor american 1984: Cristian Pulhac, fotbalist român 1977: Thierry Henry , fotbalist francez

Decese 1786: Frederic al II-lea al Prusiei (n. 1712) 1886: Aleksandr Butlerov, chimist rus (n. 1828 1925: Ioan Slavici, scriitor român (n. 1848) 1955: Fernand Léger, pictor francez (n. 1881) 1964: Mihai Ralea, psiholog, sociolog, eseist, estetician, filosof român (n. 1896) 1969: Otto Stern, fizician germano-american, laureat al Premiului Nobel în 1943 (n.

1888) 1973: Conrad Aiken, scriitor american (n. 1889) 1987: Mihail Davidoglu, dramaturg român (n.

1910) 1990: Béla Abody, scriitor, critic literar, traducător, redactor maghiar (n. 1931)

Sărbători Gabon: Ziua independenței (1960) Indonezia: Ziua independenței (1945)

G`ndul s=pt=m`nii „Omul comun reprezintă o treime inteligenţă şi două treimi voinţă. Geniul – două treimi inteligenţă, o treime voinţă”.

Immanuel Kant

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Noi şi gândurile noastre (VI)

„Oamenii care s-au întâmplat în viaţa mea au fost ca nişte şcoli”

Nașteri 1872: Traian Vuia, constructor de avioane român, pionier al aviației mondiale, a construit primul avion mai greu decât aerul, care a decolat folosind numai mijloace proprii de la bord (d. 1950) 1892: Mae West, actriță, scenaristă americană (d. 1980) 1893: Walter Karl Friedrich Noddack, chimist german 1943: Robert De Niro, actor american

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Interviu cu Ioan Mânăscurtă, scriitor - Ca scriitor de literatură fantastică (SF), se spune, aţi fost discipolul lui Alexandru Gromov, pe care, acum un an, l-am condus pe ultimul drum. Vă mai amintiți cum l-aţi cunoscut?

- Pentru început, o precizare. Nu sunt scriitor de SF. Sunt autorul câtorva povestiri pseudo-SF sau în care am utilizat anumite trucuri din arsenalul fantaștilor. Sub puterea sovietică, SF-ul sau ceea ce mima SF-ul era un gen productiv, care îți dădea posibilitatea să spui, nenumindu-le, anumite adevăruri. Era, de fapt, esopismul (de la Esop) modern garnisit cu diverse tinichele, mărgele colorate și cuvințele savantlâcoase, pe rol de bombițe fumigene. Scriitorii de SF făceau pe nebunii prin spații extraterestre, prin epoci de mult apuse sau încă ne-răsărite, iar vigilenții realiști în civil de la glavlit (=cenzură), înșurubați să vegheze (sau să pri-vegheze) castitatea (pseudo-) valorilor comuniste, făceau pe niznaiul... Joc ambiguu, periculos, la limită, cu finalitate incertă, miza fiind... Exista o înțelegere tacită: tu, scriitorașul, evoci, de exemplu, un tiran – mustăcios/chel și căplăug/sprâncenat – din Casiopeea sau din Atlantida, îl faci harcea-parcea..., iar eu, coșcogea glavlit, nu văd nicio asemănare cu... vreun iubit conducător. Gromov a fost printre primii la noi care a intuit, a înțeles că, în epoca și în condițiile date, toga (halat, pestelcă) de fabulist prinde la față și dă bine la autorități.

Revin la întrebare. L-am cunoscut exact cum se cade și e firesc să cunoști un scriitor – am citit o carte semnată de dumnealui. Nu îmi mai amintesc exact anul în care a fost editată, era prin șaizeci și ceva, de mult... Gromov o scrisese în colaborare cu Tadeuș Malinovschi, ulterior academician, om distins, doldora de idei științifice avangardiste, cunoscător de carte românească, și nu numai... Aceștia doi, Gromov și Malinovschi (de fapt, erau trei, duetul fiind secundat de compozitorul Vasile Zagorschi), au fost prieteni toată viața și vor fi rămas și dincolo de limitele existenței pământești. Cel puțin, dădeau această impresie. Gromov, ca să nu uit, a avut o relație foarte bună, aproape intimă, cu obștimea științifică din republica moldovenească, relație în care a avut grijă să mă angreneze și pe mine, ca succesor de drept, care mai încoace – relația – a eșuat lamentabil. (De obicei, le spunea distinșilor amici: „am două fete și doi băieţi”. Fetele erau copiii biologici, iar băieţii eram eu și Mihai Cimpoi. Bine, păstrăm ierarhia, și inversăm: Cimpoi și – ca să nu ies din paradigmă – umila mea persoană. Ținea foarte mult la Mihai și nu s-a îndoit niciodată de virtuțile de scriitor și de savant ale actualului academician.)

- Despre ce carte vorbiți?

- Cartea se intitula „Taina Luceafărului”, pe care, în mod sigur, nu și-o mai amintește

nimeni. Era prima carte de serie, foarte politizată, bineînţeles, cu eroi sovietici, care luptau pentru adevăr, pentru pace, pentru bine, contra imperialismului mondial... În scrierile din acea perioadă, sovieticii, invariabil, ieșeau învingători, iar puzderia de imperialiști de pretutindeni fugeau mâncând pământul și solul mai puțin fertil al altor planete. (Doamne, ferește! Uniunea Sovietică în... lupta contra imperialismului, asta chiar că era întruchiparea perversiunii perverse.) Dar era o carte neașteptată, deosebită de tot ce însemna pe atunci, în RSSM, proză, literatură, ficțiune. Eram la vârsta când nu se dau note, nu se fac aprecieri, dar, oricum, cartea m-a frapat. Cartea îmi fusese pusă în brațe de cel mai bun prieten (de unde o fi dibuit-o, la noi, în Popeștii anilor 1960?), Vasile Căldare (Dumnezeu să-l odih-

Alexandru Gromov nească în pace și pe acesta), așa că nu era nici un chip să n-o citesc. Probabil, atunci m-am îndrăgostit de stele și am visat la stele. Unde mai pui că eram și pescar și stăteam nopțile pe malul iazurilor de la Ponoare și Vâlcică. În singurătatea și tăcerea nopților, singură fantezia era capabilă să dea viață și să înfioreze mișcarea sferelor celeste. Deasupra capului – cerul cu stele, în oglinda iazurilor – același cer înstelat. Era ca și cum am fi pășit printre stele. Un cer de stele dedesubt, de-asupra-i cer de stele... Asta era senzația.

Eram stăpânii și singurii care aveau putere asupra măreției. Cred că noi eram aceia care spre zori răsăreau Luceafărul, cred că între noi și Venus se stabilise o relație secretă care mai vibrează și acum... Această carte a picat foarte bine, pentru că eram la vârsta la care eram și tocmai debutase era cosmică.

- Dar întâlnirea propriu-zisă cu Alexandru Gromov, când și în ce împrejurări s-a produs?

- Liliană dragă, dacă pui astfel de întrebări, riscăm ca interviul nostru să se transforme într-o ditamai evocare a epocii prin care și-a plimbat pașii, gândurile, pasiunile și idealurile mulțime de oameni și, mai ales, de tot felul. Când zici când, mă provoci să reanimez o întreagă epocă... Relatez telegrafic: hazardul sau ce naiba o fi fost a făcut să aterizez la Facultatea de Jurnalism a Universității din Chișinău, unde își făceau studiile (vorbă să fie, era o instituție de cea mai primitivă îndoctrinare ideologică) toți aspiranții la glorie scriitoricească. De acolo n-a fost decât un pas (în realitate, sunt vreo cinci sute, am numărat) până la Casa Presei.

Pe atunci, Casa Presei era o instituție cu totul deosebită și chiar deocheată. La ziare și reviste se rezolvau cam toate problemele, începând cu intrigile și durerile provocate de amor și terminând cu sancționarea brigadierului care s-a purtat urât cu tanti cutare și cu directorul care l-a eliberat ilegal din funcție pe cutărică și tot așa înainte. Tot acolo se puneau la cale intrigile, debarcările și erau cultivați laurii pentru celebritățile de a doua zi. Pe scurt, era un du-te-vino nemaipomenit, din circuit făcând parte restaurantele și bodegile rău famate din împrejurimi. Student fiind, la anul trei, am fost angajat la „Tinerimea Moldovei” (caz rarisim, eram cel mai tânăr ziarist din URSS). Și a dat Dumnezeu să particip la o conferinţă știinţifică unională, la care era prezent și un savant celebru – Aleksandr Prohorov, laureat al tuturor premiilor sovietice posibile și, probabil, imposibile, dar și al premiului Nobel. Făcea parte din elita științifică, lucra în domeniul inventării armelor celor mai sofisticate, era, cum se zice, secretizat, și nu acorda interviuri (cred că nici nu i se permitea). Nu mai știu cum, dar, împreună cu fizicianul de la noi, Ion Holban, am reușit să-i luăm un interviu, care, inițial, a fost publicat în „Tinerimea”, iar mai apoi, tradus în rusește, a fost tirajat de alte ediții. A doua zi am fost căutat de Alexandru Gromov și de Mihail Ion Ciubotaru, somităţi la Casa Presei, care mi-au propus să scriu pentru revista „Moldova”. La „Moldova” aveau acces numai boierii literari ai vremii, așa că, prin bunăvoința lui Al. Gromov și M. I. Ciubotaru, fusesem boierit și eu. Asta însemna recunoaștere și consacrare. Revista era lucrată de o echipă nemaipomenită, condusă de un transnistrean bătăios și demn, Nicolae Dorofeev, fără prea mult talent în ale scrisului, dar care știa să apere interesele revistei și ale colaboratorilor, ceea ce pentru respectivii ani reprezenta o virtute indiscutabilă. Din echipă făceau parte

Anatol Gujel, Vitalie Tulnic, Ion Gheorghiță, Mitrofan Vătavu, Anatol Ciocanu, Boris Marian, M. I. Ciubotaru, Alexandru Gromov, Anastasia Rusu și alții, toți mărinimoși și cu dragoste de tineri.

- Alexandru Gromov era cunoscut/recunoscut și pentru faptul că avea școală românească și o cultură generală foarte bogată.

- Scoate foarte, nu există așa ceva. Foarte și la perfecție există doar la ruși și de la o vreme – la basarabeni. Gromov era un om normal și fusese educat într-un mediu românesc normal. Aici, în această cetate națională, bunul-simț a stat întotdeauna în capul mesei. A stat, nu foarte a stat; în capul mesei, nu foarte în capul mesei.

- Am luat act, mergem mai departe.

- Deși (habar n-am de ce zic deși, deoarece fiii lui Israel au fost întotdeauna prezenți în cultura românească) era evreu, Alexandru Gromov era un bun cunoscător al limbii române, ba chiar aș spune că – prin atitudine, prin felul de a fi și de a se comporta – Alexandru Gromov era un bun român. Cum s-ar zice, nu era parșiv și nici dat cu rușii definitiv (ca majoritatea evreilor în RSSM, veniți de obicei din alte tărâmuri, nu din cele românești, după al doilea război) decât prin numele oarecum tradus de frică (când Gromov A. Ia. a fost primit în PCUS, Busuioc A. A. l-a prezentat cinstitei adunări – așa cerea statutul, Busuioc fiind cu stagiu mai mare în PCUS: îl cunosc pe tov.

Gromov încă de pe când era Gofman...). Știu că și părinții lui (de la Ismail, dacă nu voi fi greșind, dar privitori peste Dunăre) au fost buni români. Nu fusese crescut la palat și nu făcuse școale înalte. Făcuse și el colea o școală de meserii (căci evreii nu se lasă până nu pun mâna pe o meserie), dar mai urmase

- Vă mulţumim că aţi binevoit să împărtășiţi cu noi aceste frumoase amintiri, sperăm să ajungem să le citim pe îndelete și pe desfășurate într-un volum semnat de Dvs., pentru a avea ocazia să parcurgem, măcar virtual, și noi aceste „școli”.

Liliana POPUŞOI, FLUX

TANDEM ARTISTIC

DESPRE SCRIITORI ŞI BĂTRÂNA MOAŞĂ A SPIRITULUI

Larisa Astrein şi Mihai Ţăruş surprinşi în „Exercitia spiritualia”

siile despre unele din lucrările sale. Va trebui să caut forma adecvată expunerii acestei factologii – am fost ultimul și unul dintre puţinii ziariști care s-au apropiat de David și arta sa.

23.VIII.1984

28.VII.1984

- Ce îl mai deosebea pe Alexandru Gromov de alţi colegi de breaslă?

- Generozitatea. Am foarte multe amintiri legate de Gromov, pe care odată și odată o să le răscolesc. El a fost un învățător și un deschizător de drumuri. Neavând noi școli, mai mulți oameni care s-au întâmplat în viața mea au fost ca niște școli. Adică, și Alexandru Gromov, care, literalmente, încerca să se zidească în discipolii săi.

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

Sosit-am la Negureni, să reparăm casa părintească.

De muncă – berechet, de la prag până la hogeag.

Peste trei zile sosește și Zinovia. Îmi aduce trista și incredibila veste a decesului lui Aurel David. Știam că, după zilele sale lucide, în care am imprimat pe bandă interviul nostru, pe 12 iulie, se afundase iarăși în bulboanele adâncilor depresii, care au și fost ultimele.

Vineri, 3 august, primesc săptămânalul cu interviul.

Mi l-a expediat Ion Anton. În aceeași pagină – două poeme, ale lui Damian și Vodă, dedicate lui David.

Condoleanţe în chenare.

Recitesc interviul – sensurile pe care le expusese cineva, pe când era în viaţă, capătă cu totul alte cuprinderi, deschideri. Chiar și titlul – „Prefer senzaţia de necuprindere” – parcă ar fi exprimat o ultimă dorinţă a lui Aurel: la 50 de ani, iată-l plecat-ajuns în necuprindere. Îmi amintesc unele explicaţii ale sale despre o lucrare neterminată, rămasă pe șevalet, „Flori înfloririi”. Titlul acesta pare a fi o tautologie stângace, însă suprapunerea semantică aici are rostul ei.

Atunci, ne servi, pe mine și pe Andrei, cu un ceai.

Foarte dulce. Burac zise că la vârsta lor nu este indicat să consume atâta zahăr. David răspunde că totdeauna a băut ceaiul foarte dulce. Probabil, o necesitate a omului care, în copilărie, a dus lipsă de atâtea și atâtea lucruri, de mângâieri. De mic copil, Aurel rămăsese orfan de ambii părinţi. Tatăl său, cărturar distins, într-o depresie se aruncă sub tren, prin 1936, lângă Chișinău. Mama îi murise din cauza unei boli infecţioase.

Uite așa se stinge un bun artist și totul, toatele rămân baltă. Cine va avea grijă de cele rămase în atelier în urma lui David? Greu de spus…

Nu pot presupune nici perspectiva eseului pe care trebuia să-l scriu pentru revista „Nistru”. De pe banda magnetică am extras esenţialul. Îmi notasem și impre-

și niște cursuri cu profesori vestiți în epocă și în posteritate, ca extern, pare-se, adică frecventase acele cursuri benevol și nesilit de nimeni. După părerea mea, fusese, de fapt, un remarcabil autodidact. Cam atât. În epoca în care înflorea prietenia noastră, nu se prea făceau confidențe despre biografia pre-sovietică, dacă aceasta nu avea sorginte revoluționaro-proletaro-golănească, reală sau inventată.

Pe timpurile de care vorbim mai rămăseseră cadre cu școală românească, dar între timp veneau, și în presă, și în învăţământ, cadre educate de sovietici, și diferenţa, distanţa dintre reprezentanţii unei generaţii și a alteia era uriașă. Fiindcă ăștia, mai tineri, veneau din Canna, Cutcoveţchi, Barski, iar Gromov (și alţii) venea din Eminescu, Arghezi, Sadoveanu, Cojbuc, Enescu, Porumbescu etc. Diferența era de la cer la pământ și Gromov încerca, în disperare de cauză, s-o diminueze.

Ieri – deplasare la Bălţi, să oglindesc pentru „LA” manifestările din cadrul zilelor lit. sovietice. În grup – Ghevorg Emin (Armenia), Oljas Suleimenov (Kazahstan), Veaceslav Kuprianov, David Samoilov (Rusia), Siranuș Ahmed-Zade, Muhammad Ali (Uzbekistan), alţii. De la noi – Ion C. Ciobanu, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc. Într-un fel, ne-am împrietenit cu Kuprianov. Am luat de la el câteva poeme pentru eventuale traduceri. Îi vine greu – versul liber încă nu are libertate în poezia rusă contemporană, cu toate că a fost cultivat de avangardiștii ruși. Mi-a dăruit cu autograf cartea pe care a tradus-o din creaţia lituanianului Vytautas Karalius.

La librăria „Prometeu”, cineva procură un exemplar din volumul lui Nichita Stănescu, tradus în rusește.

Ghevorg Emin se întristează – nu găsește și el unul.

Zice că traduce din poezia lui Nichita, pe care îl numește „derviș falnic”. Ţin minte că s-au cunoscut în 1976, la precedentele zile ale lit. sovietice în Moldova.

Reveniţi la Chișinău, dimineaţă îi telefonez de la recepţia hotelului „Codru”, spunându-i că i-am adus exemplarul dorit, ce se afla în biblioteca mea. Îmi mulţumește, dăruindu-mi, la rându-i, cărţulia sa de versuri, apărută în ’77 în colecţia [revistei] „Ogoniok” (…)

Da, un detaliu de ieri: la Bălţi, Emin cântă, face o mică slujbă religioasă în fosta biserică armeană, actualmente – sală de expoziţii. Siranuș repetă des că Busuioc trebuia să se facă actor de cinema, iar Emin – slujitor al bisericii. Iar mie îmi vine să-i spun colegului asiat: Siranuș de Bergerac.

Oljas Suleimenov – discret, sobru, dar, se simte, neliniștit, oarecum agresiv, însă relativ bine camuflat.

Nu pare a fi din cei predispuși prieteniilor. (Autograful lui Emin e următorul: „Lui Leo Butnaru – această carte în schimbul unui cărţi bune de Stănescu. 1984.VIII.23, Chișinău”.)

Ion C. Ciobanu e necruţător faţă de poeţii din conducerea Uniunii Scriitorilor. Îmi încredinţează unele confesiuni despre greaua muncă a prozatorului.

15.IX.1984 Cineva din scriitorii noștri spunea: „Cel mai mare bine e când nu mi se face rău”. Eu aș mai zice: „Nu e obligatoriu să-i faci omului bine, însă nu-l împiedica să facă el altora bine.

Acum câteva săptămâni, am avut o întâlnire cu Gr. Vieru. Din una în alta, parcă nitam-nisam, mă asigură că este complet sănătos psihic, dar s-a gândit să-și scrie și chiar și-a scris epitaful. La Pererita, lângă mormântul mamei sale, a îngrădit un loc și pentru ultimul său refugiu. S-a gândit ce să pună pe mormântul mamei și pe al său. – O lespede pe care să fie cioplit conturul unei porţi ţărănești, închise, iar în loc de zăvor – o crenguţă, precum se obișnuiește în sat. Epitaful comun: „Nimic n-am dorit/ De la această viaţă,/ Decât acest pământ/ Cu liniștea pe faţă”. Poartă cu el fila cu epitaful, cu toate că-l știe pe dinafară.

Tot Gr. Vieru povestește o întâmplare amuzantă.

Era împreună cu pictorul Igor Vieru, când se duseseră la CC, la Eremei, să rezolve anumite probleme. Se cam fâstâcesc pe coridor, căutând ușa necesară. La un moment dat, se oprește un bărbat, îi cunoaște, dar îi întreabă dacă le este el cunoscut. Gr. Vieru îl privește îndelung, rugându-l să nu se prezinte, pentru că iatăiată își va aminti. Zadarnic! Atunci bărbatul chiar se prezintă: Pascari – președintele Sovietului Miniștrilor.

Vieru parcă s-ar fâstâci și mai tare, dar îi vine în minte o ieșire frumoasă din situaţie. Se apropie de omul de stat, zicându-i confidenţial. „Vedeţi ce se întâmplă, dacă vă vedem doar la televizor?” Cinovnicul râde.

2.X.1984 Nic Popa despre interviul cu Sică Romanciuc: „Chiar m-am mirat, văzând ziarul, – ce poate spune Romanciuc pe mai bine de jumătate de pagină?!”

Firește, mulţi credeau la fel, pentru că Sică e tăcut, retras, închis în sine.

Serafim Saka despre V-dă: „periuţă”, îi zice. Cam pricep de ce.

Din jurnalul lui Vsevolod Ivanov: „Nu trebuie să te consideri mare. De te consideri mare, lucrezi mai puţin”.

Duc la revista „Moldova” trei pagini despre Gh. Vodă. La telefon, An. Ciocanu îmi spune: „La rubrica O carte pe lună”. Ironizez puţin, întrebându-l: „De ce nu la rubrica O carte pe… pământ?”

Chișinăul – un amestec de sat (fără nuanţe folclorice) și dorinţa de mare civilizaţie (nu e chiar puţin și acest lucru).

3.X.1984 Argumente pentru jurnal. A ţine un jurnal din dorinţa de a gândi mai bine, de a-ţi dezvolta simţul de observaţie. Dar și opţiunea pentru discernământ, deprinzându-te să reţii doar esenţialul din cele ce te privesc pe tine sau îi privesc pe alţii. Ca stimulator al interesului faţă de propria-ţi autoperfecţionare. Inte-

res faţă de viaţă, amici, cunoscuţi, lume. Pentru unii, scrierea unui jurnal ar însemna popularea propriei singurătăţi cu… propria persoană. Însă un jurnal cu adevărat valabil este acela spre care vii din tumultul relaţiilor cu oamenii și, după ce te spovedești în faţa paginilor, te reîntorci la oameni cu o și mai mare dorinţă de a afla lucruri demne de atenţie.

5.X.1984 Alaltăieri, la adunarea de la US, Bogdan Istru se referă elogios, cald, mărinimos la activitatea secţiei de poezie a săptămânalului nostru. Cei ce nu știu sau se fac a nu ști, cer să li se spună numele responsabilului cu poezia. Mai multe voci îmi rostesc numele.

Concomitent, Beșleagă ponegrește proza ce se publică. Dar ce a prezentat el? Alţii? În genere, proza trece printr-un mare impas și, precum zicea Cimpoi ieri, are de gând să scrie un articol, în care să întrebe – unde e nuvela contemporană? V. Z. îi trimite lui Beșleagă un bileţel, în care-i explică situaţia: publicăm, reieșind din ce avem. Atunci, făţarnicul Beșleagă îi scrie: „Vladule! Tu ești la proză? Mă iartă, nu am știut.

Sunt convins că, odată cu venirea ta, lucrurile se vor schimba spre bine”. Ha, ha! Vrut-a să lovească în altcineva, dar…

Liviu Damian i se plânge lui Mihai Cimpoi că „LA” este unica publicaţie care își critică un membru al colegiului de redacţie. De fapt, Senic îi demonstrase că și în alte organe de presă se spun lucruri principiale despre acei care sunt în grupul diriguitor. Cum iese, dacă e membru în colegiu – este invulnerabil, impecabil? …Apoi îl îndeamnă pe Cimpoi să nu colaboreze cu „LA”. Acesta îi răspunde: „Însă pe când eram eu în dizgraţie tu publicai, nu?”

18.X.1984 Ieri a decedat Emilian Bucov. Va rămâne în memoria urmașilor? Parcă a avut și trăsături de adevărată personalitate. Fie și inegale, însă mereu combatante. În L’Humanité, într-o recenzie, Socrate e numit le vieil accoucheur des esprits. Pre limba noastră – bătrână moașă a spiritului (spiritualităţii filosofice).

Sună.

21.X.1984 Alaltăieri a decedat Vasile Coroban. Om în caracterul căruia se contopeau osebitor blândeţea cu ironia calmă, sentimentalismul (îl ţin minte cum cobora odată de la tribună plângând…) cu luciditatea exegetului. Om doldora de informaţie. A lăsat dorinţa de a fi înhumat la ţară, în satu-i de baștină, Camenca din raionul Glodeni.

Un impresionant vernisaj a fost deschis ieri, 16 august, pentru publicul larg la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în cadrul Galeriei Parter. Este vorba despre expoziţia pictorilor Larisa Astrein și Mihai Ţăruș, reuniţi sub genericul „Exercitia spiritualia”. În cadrul expoziţiei sunt prezentate aproximativ 60 de lucrări de pictură și grafică realizate de Larisa Astrein și Mihai Ţăruș.

Mihai ŢĂRUȘ s-a născut în 1948 în Sinești, judeţul Ungheni, Republica Moldova. Între 1961 și 1964 a urmat studiile la Școala de Arte Plastice pentru copii A. V. Șciusev (clasa prof. Petru Pascaru). În 1968 absolvește Colegiul Republican de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” (clasa prof. V. Toma, A. Zevin). În 1969 susţine cu pictorul Mihai Grecu o serie de dialoguri intelectuale, care au avut repercusiuni benefice pentru relevarea vocaţiei tânărului plastician. În 1971 stabilește relaţii cu emulul lui Kazimir Malevici – Vladimir Sterligov, promotorul unui nou sistem plastic Potir-cupolă. În 1975 este absolvent al Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă. Începând cu anii 1980 participă la numeroase expoziţii personale și de grup în ţară și peste hotare. Lucrările artistului se află în colecţii publice și particulare în Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Kazahstan, Austria, SUA. Larisa ASTREIN s-a născut în 1941 în Kizil Arvat, Turkmenistan. În 1966 a absolvit Institutul de Design “Vera Muhin”. Din 1982 studiază sistemul pictorului Vladimir Sterligov (discipol al lui Kazimir Malevici), impresionismul, cubismul, teoria culorii a lui Mihail Matiușin, sistemul Potir-Cupolă al lui Sterligov. Începând cu anii 1980 participă la expoziţii personale și de grup în Federaţia Rusă, Austria, SUA, Japonia.

Lucrările artistei pot fi regăsite în colecţii publice și particulare în Republica Moldova, Federaţia Rusă, Franţa, România, Kârgâzstan. În expoziţia pe care avem ocazia s-o admirăm la Muzeul Naţional de Artă sunt expuse lucrări realizate ca urmare a unui studiu aprofundat al formei și culorii.

Studiul s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, având continuitate și în prezent.

Expoziţia va fi deschisă pentru toţi doritorii în perioada 16 august – 24 septembrie 2012.

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 AUGUST 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

15 august 2012 – 298 de ani de la martiriul Brâncovenilor Istoria ne spune că domnitorul Ţării Românești, Constantin Brâncoveanu, a fost supranumit de către turci – nu fără interes și nu fără invidie – Altân-Bey, adică Prinţul Aurului. Erau vremuri tulburi, în care trebuia să dai mereu galbeni sultanului, vizirilor, bey-lor și altor slujbași otomani ca să stai în scaunul domnesc. N-a rămas nimic din aurul voievodului, mult sau puţin, cât o fi fost. Însă de pe urma domniei sale de 25 de ani au rămas unele din cele mai frumoase clădiri din evul mediu târziu românesc construite într-un stil arhitectonic care-i poartă numele, ce încântă prin formele domoale și aerul molcom, cum ar fi mănăstirea Hurezi, Palatul Mogoșoaia sau biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Constantin Brâncoveanu a fost un domn chivernisit, bun administrator și bun diplomat, știa cum să trateze și cu slujbașii Porţii otomane, știa și cum să le vorbească austriecilor, moldovenilor sau muscalilor.

Dar trădarea a fost cea mai mare meteahnă a boierimii din cele trei ţări române. Pentru scaunul domniei sau pentru a-și vedea un competitor îngenuncheat, sărac sau chiar mort, boierii munteni, moldoveni și aristocraţii ardeleni au practicat pe scară largă vânzarea, delaţiunea, ponegrirea și răs-

tălmăcirea unor fapte. Printre victimele trădărilor boierești s-a aflat și Constantin Vodă Brâncoveanu, căruia i s-a luat domnia pe 24 martie 1714, în Săptămâna Mare, deci a fost mazilit, cum se spunea în acele vremuri prin Mustafa-Aga, trimisul sultanului și, culmea ironiei, bun prieten cu domni-

torul. Sursele istorice vorbesc despre uneltirile neamului Cantacuzinilor, în special de mâna faimosului scriitor, stolnicul Canstantin Cantacuzino, care ar fi condus la arestarea și trimiterea la Istanbul a fostului domn, a celor patru fii ai săi, a ginerilor și a doamnei Maria.

Ajunși în capitala Imperiului Otoman pe data de 17 aprilie 1714, Constantin Brâncoveanu, fii săi și ginerii au fost închiși în închisoarea Edicule sau Cele Șapte Turnuri. Tot ce s-a petrecut mai apoi în fostul Constantinopole cu Constantin Brâncoveanu și familia sa se explică prin lăcomia fără margini a sultanului care, timp de aproape 4 luni, l-a torturat pe fostul voievod pentru a-i smulge mărturisiri cu privire la avere. Constantin Gane în “Trecute vieţi de doamne și domniţe” spune următoarele: “Începură caznele, pentru a face pe Brâncoveanu să mărturisească, până la cel mai mic amănunt, averea lui din ce se compune, unde sunt toate sculele, la ce bănci din ce ţări are banii depuși. Trei luni, pa-

Mioriţa, irozii şi nerozii 1. Când aţi citit ultima dată „Mioriţa”? Mai citiţi-o o dată, de Crăciun. Cu atenţie, fără a lăsa clișeele să o ia înaintea lecturii. Uitaţi pentru câteva momente de „atitudinea resemnată a ciobănașului în faţa morţii”. Uitaţi și de „nunta cosmică” . Ce ne spune textul baladei?

Că din trei „ciobănei”, doi – „cel ungurean și cu cel vrâncean” – s-au vorbit să-l ucidă pe-al treilea, pe „baciul moldovean”: „Că-i mai ortoman/ Ș-are oi mai multe,/ Mândre și cornute,/ Și cai învăţaţi,/ Și câni mai bărbaţi”. Mioriţa îi dă de știre baciului moldovean despre planurile mișeilor săi tovarăși și îl îndeamnă să-și cheme în ajutor un adevărat prieten, un câine: „Stăpâne, stăpâne,/ Îţi cheamă ș-un câine,/ Cel mai bărbătesc/ Și cel mai frăţesc,/ Că l-apus de soare/ Vor să mi te-omoare/ Baciul ungurean/ Și cu cel vrâncean!”

Ciobanul moldovean nu îi descrie Mioriţei modul în care se va apăra de atacul „prietenilor” invidioși și lacomi. Nu intră în detalii tactice. Nici nu-și sumeţește cu anticipaţie mușchii, ca un băiat de cartier. Nici nu începe să-și plângă de milă.

Ciobanul moldovean îi spune Mioriţei doar că, în cazul morţii sale, ea trebuie să se îngrijească de trei lucruri: 1. de înmormântarea lui în apropierea stânei, prin grija celor care l-au ucis; 2. de liniștirea turmei; 3. de pacea sufletească a mamei ciobanului moldovean.

2. Nu văd nimic resemnat în cele de mai sus. Văd doar un om al rânduielii care, înaintea unei confruntări decisive cu (in)amici superiori numeric și degradaţi moral, vrea să lase lucrurile în bună ordine. Ciobanul moldovean are grijă de ce ar putea lăsa în urmă. E ceea ce făcea orice om din societăţile patriarhale, ţărănești-aristocratice, fie el cavaler, răzeș sau samurai. Ceasul morţii e parte a unei vieţi trăite cumse-cade. Omul care trăiește după rânduială nu vrea să moară în ne-orânduială. Nu e nimic fatalist aici, ci doar realist, responsabil și iubitor: 1. faţă de cei pe care i-a avut el în grijă (turmapoporul); 2. faţă de cei care l-au avut pe el în grijă (regina-mamă); 3. faţă de ucigași, cărora le lasă posibilitatea unui gest care i-ar putea așeza pe drumul ispășirii păcatului. Ciobanul trage nădejde că, minunaţi de ”năzdrăvănia” Mioriţei, ucigașii săi vor înfăptui ce le-a lăsat el cu limbă de moarte și ce le-a transmis Mioriţa prin viu grai.

Rânduiala înmormântării ciobănașului moldovean poate ajuta la restaurarea, la transfigurarea neorânduielii morale care i-a împins pe cei doi baci la crimă. Rânduială care îţi cere să nu ucizi îţi cere și să respecţi lucrurile lăsate cu limbă de moarte.

3. Ciobanul, cu alte cuvinte, e meticulos în toate cele care-i privesc moartea, dar asta nu înseamnă că e „resemnat” să moară, ci doar că e hotărât să moară așa cum a trăit: cum trebuie.

Pe cât e de meticulos în privinţa posterităţii sale, pe atât e de vag în privinţa modului în care se va apăra de cei doi tâlhari. Dar meticulozitatea testamentară nu e totuna cu resemnarea în faţa morţii. Un om care se îngrijește atât de mult de ce se va întâmpla cu el și ai lui după moartea-i nu este om care ar putea abandona cu ușurinţă – din leneșă resemnare sau lașă neputinţă – viaţa. Pregătirile de moarte ale ciobănașului nu înlocuiesc pregătirile de apărare ale ciobănașului, ci doar le desăvârșesc. Încleștarea, bătălia cu prietenii perfizi stă în puterea lui. Deci, nu are rost să o discute cu nimeni. Praznicele-i însă vor sta, prin puterea lucrurilor, doar în puterea Mioriţei.

Ciobănașul îi spune deci Mioriţei doar ceea ce e absolut necesar să îi spună. Nu o tulbură cu alte amănunte. Nu știm nici dacă va trage după el, în confruntarea cu trădătorii tovarăși, pe altcineva, cum ar fi câinele „frăţesc”. Știind cu cine trebuie să se confrunte, ciobănașul ar putea foarte bine hotărî să nu își expună prietenii. Lucru de înţeles la un om de delicateţea sufletească a ciobănașului.

4. Ca om al rânduielii, ciobănașul e deci un adevărat erou civilizator, pentru că alege să respecte un anumit cod și să ducă un anumit mod de viaţă chiar și în condiţii de „frontieră”, de loc frumos, dar ne-așezat, fără de nume și fără de lege. Un caracter tranzacţional s-ar fi comportat flexibil, s-ar fi considerat îndreptăţit de împre-

jurări să acţioneze aidoma agresorilor săi, ar fi negociat anonimatul fărădelegii conform unei etici a ne-așezării, a rătăcirii geografice și valorice perpetue. Ciobănașul însă înţelege să descalece „piciorul de plai” prin rânduiala pe care o impune tuturor, chiar și, mort fiind, ucigașilor săi. Mormântul său marchează un loc, constituie un punct fix împotriva autostopismului moral, a migraţiei etice, a vremelniciei. Un erou tranzacţional, unul care și-ar fi negociat viaţa în schimbul turmei, de exemplu, nu ar fi fost decât un barbar, ca și cei doi asasini, adică un om trăind după valori de împrumut (jefuite și maimuţărite), un om care bântuie (geografic) și e bântuit (sufletește).

Un om răscolit de trădare și crimă.

5. Comuniștii îl voiau pe ciobănaș un simbol al resemnării, adică al materialismului dialectic și știinţific. Neoliberalii îl iau pe ciobănaș drept un simbol al „fatalismului” și cer „eutanasierea” Mioriţei în numele freneziei tranzacţionale. Dar de ce ar trebui eutanasiată Mioriţa? Cine e Mioriţa?

E martorul. Dacă ciobănașul cade răpus, Mioriţa e martorul crimei comise împotriva ciobănașului moldovean. Dacă ciobănașul moldovean biruie complotul ticăloșilor bicisnici într-ale oieritului, dar meșteri în invidie, lăcomie și asasinate, atunci Mioriţa e martora curăţeniei sufletești a ciobănașului. Oricum ar fi, Mioriţa e martorul unei nevinovăţii ucise de doi oameni care și-au făcut destin din interval și etică din rătăcire, troc, prădare și trădare. Dacă „eutanasiem” Mioriţa, atunci locul martorului onest va putea fi luat de urmașii asasinilor. Copiii bacilor asasini vor scrie istoria uciderii ciobănașului moldovean, pe care îl vor acuza eventual de „misticism” sau, de ce nu, de „naţionalism liturgic”. Importanţa Mioriţei

e deci, dincolo de alte considerente, aceea de a fi poate cea mai însemnată creaţie populară românească închinată martorului și mărturisitorului.

Al cărui rol e acela de a-i zgudui pe nemernici din împietrirea inimii și de a-și învăţa semenii cum să înţeleagă și să preţuiască omul care și-a făcut datoria.

6. Oricine cheamă la eutanasierea Mioriţei în favoarea slăvirii unui erou tranzacţional e un om josnic, un Irod. Oricine cheamă la eutanasierea Mioriţei pentru a putea pune în loc mitul „șerifului” e un analfabet cultural, un nerod care nu înţelege nici ce citește, nici ce trăiește. „Statul minimal” și „patriotismul minimal” aferent (nu înţeleg de ce nu și „salariul minimal” pentru politrucii care ne poartă grija) par a fi din ce în ce mai evident preocuparea oamenilor de bun-simţ minimal. Românii și cultura lor sunt eutanasiaţi de bacii nemţeni deciși să ne descotorosească definitiv de „racilele” trecutului: dacă pensionarii sunt redenumiţi ”România care cerșește” și ”eutanasiaţi” bugetar în numele statului minimal neoliberal, valorile culturale ne sunt ”demitizate” și eutanasiate logoreic în numele patriotismului minimal și al valorilor tranzacţionale, de bișniţari politici, ale elitelor care ne bântuie.

Sunt anumite duhuri „noi” care duhnesc a vechi, a bolșevism. Și există o anumită Românie veche care e veșnic nouă, proaspătă. Cine înţelege acest lucru înţelege și ce vreau să spun atunci când urez tuturor cititorilor mei „Crăciun cu pace și bucurie!” și un an mai proaspăt decât ăsta. Un an în care copiii, bătrânii și oamenii onești să nu mai fie „eutanasiaţi” laolaltă cu adevărul.

Mircea PLATON Sursa: mirceaplaton.com

tru aproape, au ţinut torturile acestea: fier roș pe piept, cercuri în jurul capului. Dar ceea ce a fost mai grozav e că uneori era supus la chinurile acestea faţă de copiii lui, și chiar faţă de doamna Maria, despre care nu putem pricepe astăzi cum de-a putut răbda aceste orori, fără a înnebuni”.

Sultanul Ahmed i-a cerut pe 14 august lui Brâncoveanu să-i spună unde are ascunse cele 20000 de pungi cu galbeni.

Hărţuit, bolnav și sătul de cererile nerușinate ale turcilor, Brâncoveanu l-a blestemat pe vizir și pe însuși padișahul, “umbra lui Allah pe pământ”, cum spune Gane. De data aceasta, reacţia a fost rapidă.

A doua zi, pe 15 august, de Sfânta Maria, la orele 9 dimineaţa, peste drum de Galata, la porţile seraiului împărătesc au fost aduși Constantin Brâncoveanu, ginerele său Enache Văcărescu și cei patru fii, toţi dezbrăcaţi la cămașă. Brâncoveanu împlinea 60 de ani chiar în acea zi, dar a avut parte de chinul de a-și vedea fiii și ginerele decapitaţi unul câte unul

pentru că n-au acceptat să treacă la islam. Padișahul voia să dea o satisfacţie religioasă mulţimii de mahomedani din piaţă, așa că le-a cerut condamnaţilor să abjure în schimbul vieţii.

Ziarul “Lumina” de duminică ne spune ce a urmat: Înainte de a fi executaţi, Sfântul Voievod Constantin i-a întărit pe fiii săi (și pe ginere, n.n.) prin urmatoarele cuvinte:

“Staţi tari, bărbătește, dragii mei, și nu băgaţi seamă la moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte a murit! Credeţi tare în aceasta și nu vă mișcaţi din credinţa pravoslavnică pentru viaţa și lumea aceasta! Aduceţi-va aminte de Sfântul Pavel, ce zice că nici sabie, nici îmbulzeală, nici moarte, nici altă orice nu-l va despărţi de Hristos, că nu sunt vrednice muncile și

nevoile acestea de aici spre mărirea ce o va da Hristos.

Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credinţa; mai bine să mori de o mie de ori decât să-ţi renegi credinţa strămoșească pentru a trăi câţiva ani mai mult pe pământ”.

Cele 6 capete au fost înfipte în suliţe și plimbate pe străzile orașului, iar seara au fost readuse în serai. Trupurile martirilor au fost

aruncate în Bosfor, dar la căderea nopţii au fost recuperate de oamenii patriarhului și îngropate în vechea mânăstire zidită de împăratul Ioan Paleologul pe insula Halki, în arhipelagul Prinkipo din Marea de Marmara.

Rămășiţele lui Constantin Brâncoveanu au fost aduse în ţară în anul 1720 de doamna Maria și îngropate în biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Sursa: inliniedreapta.net

INTERVIU

Dezvăluiri despre Revoluţia Română din 1989 Col Paulian Păsărin a fost șeful Serviciului de Contraspionaj al României. El a condus serviciul de la înfiinţarea sa, în anul 1974, până la dizolvare, în decembrie 1989. Acesta declara că în decembrie 1989 nu a fost revoluţie, iar evenimentele care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și chiar împușcarea lui și a Elenei Ceaușescu au fost planificate cu mult timp înainte de către Uniunea Sovietică și Statele Unite. Paulian Păsărin a murit în anul 2007, iar apropiaţi ai săi au declarat că ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Mi-au făcut-o și ei mie…”.

Vă prezentăm ultimul său interviu, în care explica ce s-a întâmplat, în viziunea sa, în România anului 1989.

- Domnule colonel, a știut Nicolae Ceaușescu ce i se pregătește sau a fost luat prin surprindere de Revoluţia din Decembrie 1989?

- Despre evenimentele din 1989 pot să spun adevărul, pentru că am cunoscut faţa nevăzută a lucrurilor, dar nu voi folosi termenul de revoluţie, pentru că nu împărtășesc această variantă și vă voi argumenta în continuare de ce.

S-a știut cu mult timp înainte ce va urma. Au existat informaţii în mediul oamenilor de informaţii și nu de genul că s-ar putea, ci au fost informaţii certe.

Totul a plecat de la o greșeală a lui Nicolae Ceaușescu.

La sfârșitul anilor 70, după moartea lui Brejnev, s-a pus problema cine să fie succesorul lui la conducerea Partidului Comunist din Uniunea Sovietică.

Printre posibilii succesori a apărut și Andropov, care era șeful KGB-ului în Uniunea Sovietică.

Atunci Ceaușescu a făcut greșeala (nu știu dacă sfătuit sau din proprie iniţiativă, dar cred că a fost o iniţiativă personală), de a ieși pe postul naţional de televiziune cu părerea că nu este Andropov cel mai potrivit să-l urmeze pe Brejnev la conducerea partidului.

De aici au sărit scântei și de o parte, și de alta, dar, mai ales, din partea lui Andropov, care a ajuns în poziţia de președinte al Uniunii Sovietice. Deci, înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu a fost pusă la cale la Moscova. În plan informativ, un subordonat de-al meu a venit și mi-a spus că, în fiecare zi de marţi și de vineri ale săptămânii, la blocul din Piaţa Aviatorilor, bloc care era al sovieticilor și era un cămin-hotel, vine un autocar sau două cu turiști, care a doua zi nu făceau altceva decât să împânzească Bucureștiul. În urma verificării informaţiilor am constatat că turiștii verificau pieţele, magazinele, dar, mai ales, se familiarizau cu dispozitivele de pe traseele pe care circula Ceaușescu.

Dacă bărbaţii aveau ca sarcină să monitorizeze intersecţiile și să vadă lipsurile cu care se confruntă populaţia, femeile au mers până acolo încât îi identificau pe băieţii noștri aflaţi în dispozitiv și încercau să le facă ”ochi dulci”, în ideea de a intra în vorbă cu ei.

Am mers mai departe cu verificarea și am aflat că aceste grupuri făceau parte dintr-o divizie amplasată în Basarabia.

Unii dintre ei își căutau anumite poziţii, din care să poată acţiona cu arme de foc. Eu îmi întăresc afirmaţia prin faptul că toţi care s-au aflat în mulţime și asupra cărora s-a tras, au fost împușcaţi de la înălţime, după traiectoria gloanţelor.

- Coincid clădirile în jurul cărora au stat mai mult presupușii turiști cu cele din care s-a tras în timpul evenimentelor din Decembrie 1989?

- Da, cele mai studiate clădiri de către respectivele persoane au fost chiar cele din care sau de pe care s-a tras în mulţime.

De exemplu, în jurul Televiziunii au fost instalate acele simulatoare, iar eu cunosc un caz concret, al unui anume Popescu, de pe Zambaccian, care a mânuit tot timpul simulatorul și a recunoscut ulterior acest lucru.

Este un fost agent KGB, care a povestit că a folosit simulatorul, iar pe masă avea un pahar cu apă și o pastilă, pe care trebuia să o ia, ca să moară, dacă acţiunea ar fi eșuat, iar el ar fi fost prins.

- Ce se făcea, concret, cu acele simulatoare?

- Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot, care imitau tre-

la acţiune n-au participat numai sovieticii, au participat și americanii, aceștia din urmă în partea aeriană.

- Deci, concret, cine și ce a hotărât îl legătură cu soarta soţilor Ceaușescu?

- Bush cu Gorbaciov s-au întâlnit în vara lui 89 la Malta și au hotărât înlăturarea lui Ceaușescu de la conducerea României, dar s-a hotărât ca treaba să fie executată pe cale terestră de Uniunea Sovietică și pe cale aeriană de Statele Unite.

Reţeaua informativă însă, a fost îmbunătăţită, pentru că, pe lângă serviciile secrete ruse și americane ce au tâlnire a primilor miniștri să aibă loc la București, și Gorbaciov din prezidiu i-a zis: “Să vedem dacă mai apuci!”.

cerea unui tanc, o rafală de mitralieră, o explozie, dar și simulatoare cu efecte luminoase, cu trasoare. Deci, revenind la întrebarea iniţială, dacă s-a cunoscut sau nu ce urmează, este cert că Ceaușescu a fost informat despre faptul că urma să fie înlăturat.

Astfel, pentru că știa că i se pregătește ceva, nu a rămas niciodată pe timp de noapte în URSS, de câte ori s-a dus în vizită, n-a acceptat niciodată să se facă aplicaţii pe teritoriul României, împreună cu celelalte state din Tratatul de la Varșovia și nici măcar să treacă trupele pe teritoriul ţării, singurul lucru pe care l-a acceptat fiind aplicaţiile pe hartă.

Mulţi spun că ar fi fost vorba despre o trădare a Securităţii, dar Securitatea și-a făcut datoria, aceea de a culege informaţii, de a le verifica și de a-l informa pe președinte despre ce se întâmplă, ori noi asta am făcut.

Trebuie precizat că eu și cu oamenii mei ne ocupam strict de securitatea președintelui și nu aveam nici o legătură cu trupele de securitate, care se ocupau de securitatea naţională. Poate am fost acuzaţi că nu am acţionat în timpul evenimentelor din 1989, dar trebuia să te gândești întâi la ţară și apoi dacă e bine sau nu să-l aperi pe Ceaușescu.

Dacă ar fi acţionat Securitatea, ar fi însemnat măcel naţional. Trebuie spus că s-a afirmat că în România a fost genocid și că sunt 62.000 de morţi, o cifră lansată dinainte de sistemul de dezinformare sovietic, ca să justifice intervenţia militară, o altă variantă pusă la cale de sovietici, dacă varianta începută ar fi eșuat.

S-a acţionat cu planuri de dezinformare, s-a acţionat cu zvonuri, propagandă defăimătoare, prin Europa Liberă și cu mobilizare de oameni, ceea ce s-a întâmplat la Timișoara și la București. Asta pentru că lumea era nemulţumită și era ușor de scos în stradă. Iar

acţionat în plan informaţional, s-a colaborat și cu serviciile de informaţii ale evreilor, sârbilor. De altfel, vreau să-i informez pe cititori că primul partid comunist care a rupt legăturile cu Nicolae Ceaușescu a fost Uniunea Comuniștilor Iugoslavi, în frunte cu Miloșevici, iar principala poartă de intrare a trupelor de comando în România, care au declanșat evenimentele de la Timișoara, a fost graniţa sârbească.

– Am înţeles cine au fost actorii acestor scene, dar care era scopul, ce voiau, de fapt, să facă?

– Gorbaciov voia înlăturarea lui Ceaușescu și o Perestroika, adică schimbarea și destinderea, care să ducă la un grad mai mare de libertate, dar tot întrun socialism cu un singur partid.

De ce? Pentru că Gorbaciov era finul lui Andropov și a fost șeful direcţiei de dezinformare din KGB, deci acţiona ca un profesionist. De altfel, la întâlnirea șefilor de state și de guverne din Tratatul de la Varșovia, care a avut loc la Moscova, Gorbaciov s-a întâlnit separat cu fiecare șef de stat, iar când s-a întâlnit cu Ceaușescu i-a spus că trebuie făcută o schimbare, iar așa cum s-au retras alţii (Honeker a plecat, Brejnev a plecat, Jivcov a plecat), e cazul să se retragă și el, la al XIV-lea congres.

Răspunsul lui Ceaușescu a fost destul de categoric, cum că e treaba partidului și a poporului său, iar atunci Gorbaciov l-a ameninţat că-l șterge de pe faţa pământului, la care Ceaușescu a trecut și el la ameninţări, spunând: “Dacă te mai amesteci în ţara mea îţi fac din Europa un Vietnam cum n-ai mai văzut niciodată și-ţi cer Tezaurul, Insula Șerpilor și Basarabia!”…

Efectul discuţiei lor s-a văzut și în întâlnirea generală, pentru că Ceaușescu a anunţat că s-a înţeles cu șefii de state și cu primii miniștri ca următoarea în-

- A fost acea întâlnire de la Moscova semnalul de începere a evenimentelor din decembrie 89?

- Categoric! La cererea lui Gorbaciov, a pornit ofensiva și trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat la Timișoara.

Se tot vorbește de cei 42 de morţi, care au fost împușcaţi la Timișoara și arși în crematoriu la București. Nu au fost oameni din Timișoara, ci oameni din trupele de comando, care trăgeau de aproape în oamenii care manifestau.

Au fost depistaţi, împușcaţi și duși la morgă. Din toţi, n-a venit până acum vreo rudă să spună că le-a fost ars cineva la crematoriu. Ei erau oameni recrutaţi cu ani în urmă din străinătate, e drept români, dar despre care nu se mai știa nimic.

Ei au fost recrutaţi și pregătiţi în Ungaria și au fost pregătiţi special. Ei au fost cei care i-au scos pe studenţi afară cu forţa. Mulţi se tem să spună, dar eu știu, pentru că am cules informaţii.

- Pe acești oameni din trupele de comando cine i-a împușcat?

-Oamenii generalului Nuţă Constantin, șeful Inspectoratului General al Miliţiei, i-au împușcat, iar el a fost trimis la Timișoara de Elena Ceaușescu, pentru că Ceaușescu era în Iran. Iar ca o dovadă că așa a fost, ungurii au făcut deja monument celor 42 de morţi în Ungaria.

Când a plecat din Timișoara, Nuţă a luat cu el toate documentele și probele pe care le avea de la acţiunea care a avut loc, inclusiv probe video. Rușii au știut însă că acesta are probe împotriva lor, așa că l-au interceptat în tren la Alba Iulia și l-au urcat într-un elicopter, care a pierit într-o explozie, iar Nuţă, echipajul și dovezile au ars.

Deci, după cum vedeţi, totul a fost pus la punct, spontane fiind doar manifestaţiile oamenilor în stradă, dar și ieșirea lor a fost provocată de cei care au organizat totul. Asta pentru ca o simulare de revoluţie a poporului să mascheze intervenţia externă.

Sursa: Agenţia de presă Aşii Români

10

17 AUGUST 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitaminele Vitaminele sunt compuși organici indispensabili vieţii care se găsesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale.

Vitaminele sunt lipsite de valoare energetică, au acţiune la doză foarte mică și contribuie la reglarea proceselor metabolice. În condiţiile unei diete echilibrate și diversificate, fără excese sau carenţe ale unuia sau altuia dintre principiile alimentare, organismul nostru beneficiază de un aport adecvat de vitamine. În plus, o mare parte din vitamine pot fi sintetizate de organismul uman, de flora intestinală.

Aducând organismului zilnic vitamine naturale printr-un meniu variat din care crudităţile nu trebuie să lipsească, ne asigurăm păstrarea sau recăpătarea sănătăţii.

Alimentele supuse tratamentului termic (fierbere, sterilizare) sunt sărăcite de vitamine. Produsele “rafinate” sunt, de fapt, alimente lipsite de principiile vitale indispensabile, printre care se află și vitaminele.

EDI|IA DE VINERI

Diverse MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Salată de piersici, prosciutto şi mozzarella Ingrediente: 2 piersici coapte, curăţate de sâmburi și tăiate în patru, 4 felii de prosciutto, rupte în fâșii, 1 calup de mozzarella, rupt în bucăţi, 2 linguri de seminţe de pin, prăjite, 2 mâini de rucola Pentru dressing: 2 linguri ulei de măsline, 1 lingură suc de lămâie, ½ lingură sirop de arţar tigaie mare și se prăjește usturoiul timp de un minut. Peștele scurs se pune întrun bol și se pasează ușor cu o furculiţă; apoi se toarnă în tigaia în care e usturoiul, după care se adaugă rucola. Se asezonează cu sare și piper, se adaugă sucul și coaja de lămâie și se amestecă. Pastele se scurg, după care se răstoarnă în tigaie. Se amestecă bine, apoi se servesc imediat, stropite cu un pic de ulei de măsline și ornate cu frunze proaspete de rucola.

Mod de preparare: Aranjaţi pe două farfurii piersicile, prosciutto-ul, mozzarella și rucola. Stropiţi cu sos și presăraţi deasupra cu seminţele de pin.

Parfé de ficat de pui Ingrediente: 400g ficat de pui, 1 căţel de usturoi zdrobit, 1 șalotă tocată, 1 fir de

Tagliatelle cu ton, lămâie şi rucola Ingrediente: 300g de tagliatelle, 5 linguri ulei de măsline extravirgin, plus extra pentru stropit, 1 căţel de usturoi, tocat mărunt, 2 conserve de 260g de ton în ulei, scurse, 1 mână de rucola, plus extra pentru ornat, coaja rasă și sucul de la o lămâie Mod de preparare: Pastele se pun într-o oală mare cu apă sărată și se fierb, dar nu de tot. Între timp, se încinge uleiul într-o

cimbru, 150g de unt, 2 linguri smântână de gătit grasă, pâine prăjită și chutney, pentru servit Mod de preparare: Se curăţă 400g ficat de pui de vinișoarele verzi. Se încălzește 1 cub de unt într-o tigaie mare și se prăjesc ficăţeii cu 1 căţel de usturoi zdrobit, 1 șalotă tocată, 1 fir de cimbru și un praf de amestec chinezesc de 5 condimente, până când ficăţeii devin maronii, dar încă moi la apăsare (roz în mijloc). Se mixează totul într-un robot, până devine o pastă. Se adaugă 125g de unt și 2 linguri de smântână dulce grasă. Se asezonează.

Se împarte amestecul în 6 forme mici, tapetate cu folie de plastic. Se lasă la rece peste noapte, apoi se scot pe farfurie și se servesc cu pâine prăjită și cu chutney.

Cârnăciori în foitaj Ingrediente: 12 cârnăciori, 500g de aluat foitaj, 5 linguri dulceaţă de ceapă, chutney sau gem, 2 linguri pastă de tomate, 1 lingură muștar cu boabe, 1 ou, bătut, 1 lingură seminţe de susan Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se pun cârnăciorii într-o tavă și se dau la cuptor 15 minute. Între timp, se taie foitajul în triunghiuri egale, alungite.

Se combină dulceaţa, pasta de tomate și muștarul, apoi se întinde amestecul pe fiecare triunghi. Când cârnăciorii sunt gata, se lasă deoparte cinci minute ca să se răcească. Se tapetează două tăvi cu hârtie de copt. Se pune câte un cârnăcior de-a lungul unei laturi a fiecărui triunghi, apoi se rulează. Se așază în tavă, se ung cu ou și se presară seminţele de susan. Se dau la cuptor 10-15 minute, inversând poziţia tăvilor la jumătatea timpului, ca să se coacă foitajul în mod egal.

Tartă cu brânză de capră şi dovlecei Ingrediente: făină simplă, pentru tapetat, 500g de aluat de tartă, câteva fire de șofran, 500g de dovlecei, rași mărunt, cu excepţia unuia, un cub de unt, 4 ouă, 280ml de frișcă lichidă, 140g de brânză de capră, moale, 2 mâini bune de frunze de rucola, pentru servit Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180ºC. Se întinde aluatul de tartă într-o formă rotundă, mare, de 5 mm grosime. Se coace 10-15 minute. Între timp se adaugă firele de șofran într-un pahar cu o lingură de apă fierbinte și se lasă la infuzat. Se amestecă dovleceii rași cu o linguriţă de sare și se așază într-o strecurătoare. Se feliază dovlecelul întreg pe lung, foarte subţire. Se presară cu sare și se adaugă peste dovleceii rași. Se lasă la scurs cel puţin 30 de minute. Se topește untul într-o tigaie mare. Se așază feliile de dovlecel într-o parte și se adaugă dovleceii rași în cealaltă. Se lasă pe foc, amestecând, preţ de 3 minute. Se scot dovleceii rași într-un bol. Se bat ouăle ușor, apoi se

STUDIU

În cazul în care există carenţe de vitamine fie datorită unei alimentaţii defectuoase sau dezechilibrate, fie datorită unor tulburări intestinale sau hepatice, fie unui defect de utilizare sau asimilare, se produc hipovitaminozele (lipsa parţială a vitaminelor) în care apar tulburări metabolice și, mai rar în zilele noastre, avitaminozele (lipsa totală a vitaminelor), care pot duce la boli foarte grave.

Excesul vitaminic (hipervitaminoză) este și el dăunător deoarece duce la dezechilibre în desfășurarea proceselor metabolice precum și la apariţia unor fenomene toxice (intoxicaţii).

Acestea apar în cazul vitaminelor liposolubile, organismul uman fiind sensibil mai ales la excesul de vitamine A și D. Vitaminele se împart în două grupe: liposolubile (A, E, D, K, F), care se dizolvă în grăsimi depozitându-se în organism în ţesuturile grase și în ficat, și vitamine hidrosolubile (C, P, complexul B ), care se dizolvă în apă și pe care organismul le folosește imediat ce sunt ingerate, excesul vitaminic fiind eliminat prin urină. Există o singură vitamină hidrosolubilă (B12) care poate fi depozitată în organism la nivelul ficatului.

Vitaminele hirosolubile: Vitamina C sau antiscorbutică Vitamina P sau vitamina C2 Vitamina Bl sau antiberiberică sau tiamină Vitamina B2 sau riboflavină Vitamina B3 sau vitamina PP, sau antipelagroasă, sau nicotinamidă Vitamina B5 sau acidul pantotenic Vitamina B6 sau piridoxina Vitamina B8 sau vitamina H, sau biotina Vitamina B9 sau acidul folic Vitamina B12 sau ciancobalamina Vitaminele liposolubile: Vitamina A sau antixeroftalmică Vitamina E sau tocoferol Vitamina D sau antirahitică Vitamina K sau antihemoragică Vitamina F (acizi grași nesaturaţi)

Pericolul care se ascunde în rujuri.

Substanţa care produce afecţiuni cardiace O substanţă antibacteriană folosită la producerea rujurilor, a pastei de dinţi sau a produselor pentru curăţarea feţei poate provoca probleme cardiace, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din California, citaţi de Daily Mail.

Este vorba despre triclosan, un compus chimic antibacterian și antifungic, utilizat ca ingredient în industria produselor cosmetice, poate încetini procesul prin care mușchii, inclusiv inima, primesc semnale de la creier.

Testele realizate în laborator pe șoareci au arătat că expunerea, timp de 20 de minute, la triclosan poate reduce activitatea cardiacă cu 25%.

Experţii avertizează că efectele ar putea fi mai grave în ceea ce privește impactul asupra stării de sănătate a oamenilor.

Există cel puţin 4 aspecte de care trebuie să ţineţi cont atunci când mergeţi la cumpărături: 1. Locaţia este prima pe lista noastră. În funcţie de unde doriţi să îl montaţi – hol, living, dining sau baie - stilul candelabrului și funcţiile sale de iluminare pot diferi. În sensul că, spre exemplu, deasupra unei mese de dining, candelabrul, pe lângă rolul decorativ, trebuie să

În replică, producătorii au ţinut să precizeze că nivelul de triclosan folosit în industrie este sigur pentru sănătate, spre deosebire de dozele la care au fost expuse rozătoarele folosite la expirimente.

Studiile anterioare au arătat că această substan-

ţă poate cauza probleme de fertilitate sau ale tiroidei, experimentele realizate acum pe rozătoare fiind primele care analizează efectele triclosanului asupra ţesuturilor musculare.

Deși înainte se credea că triclosanul este metabolizat cu ușurinţă de organism, cercetătorii de la Universitatea din California au arătat că acesta rămâne în corp și poate ajunge la organe, producându-le daune.

“Pentru o persoană sănătoasă, o reducere cu 10% a activităţii cardiace nu produce efecte sesizabile, dar pentru cineva care are deja probleme cu inima triclosanul ar putea avea un impact grav”, a avertizat Isaac Pessah, coordonatorul studiului.

Cercetătorii cred că triclosanul întrerupe fluxul ionilor de calciu, responsabili de transmiterea semnalelor de la creier către mușchi.

Legislaţia Uniunii Europene admite prezenţa triclosanului în pasta de dinţi sau cosmetice, într-o proporţie care să nu depășească 0,3%.

Gandul.info

Un pahar de vin pe zi combate osteoporoza Un pahar sau două de vin pe zi ar putea fi la fel de eficiente în prevenirea subţierii oaselor femeilor ca medicamentele, cred specialiștii.

Potrivit unor studii efectuate de experţi de pe tot globul, consumul moderat de alcool după menopauză are un efect benefic asupra oaselor.

Mai mult, aceiași cercetători au declarat că o dietă din care s-a exclus complet alcoolul ar putea crește riscul femeilor de a face osteoporoză.

Sute de mii de femei iau zilnic medicamente pe bază de bifosfonaţi, niște substanţe care previn subţierea oaselor.

O alternativă mai sănătoasă la aceste chimicale, care produc o serie de efecte adverse foarte neplăcute, ar putea fi alcoolul, sugerează experţii.

Oamenii de știinţă de la Forumul Internaţional Știinţific al Cercetării Alcoolului, împreună cu savanţii de la Universitatea din Oregon, au constatat că femeile care consumau aproximativ 19 grame de alcool pe zi – adică 2 pahare – aveau oasele mai puternice.

“Consumul moderat de alcool pare să îmbunătăţească starea oaselor. Cu toate

Mirodenia care poate preveni diabetul Persoanele care consumă zilnic o cantitate mică de curry prezintă riscuri mai mici de a se îmbolnăvi de diabet, chiar dacă prin stilul de viaţă și moștenirea genetică se confruntă cu riscuri crescute de a dezvolta această maladie, potrivit unui studiu realizat în Thailanda.

Studiul, publicat în Diabetes Care, s-a desfășurat pe parcursul a nouă luni, timp în care voluntarii - 240 de persoane adulte prediabetice (care prezentau niveluri ridicate de zahăr în sânge, fapt care ar fi putut conduce la diabet de tipul II) - au consumat zilnic o anumită cantitate de curcumină sau o substanţă placebo.

Curcumina, o substanţă prezentă în turmeric, unul dintre ingredientele condimentului curry, este cunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatorii și este un puternic antioxidant, fiind folositoare în prevenirea unor boli precum cancerul.

Diabetul este, de asemenea, o maladie alimentată de cele două procese - inflamaţie și oxidarea celulelor.

“Datorită beneficiilor lui și faptului că nu are efecte secundare, propunem ca extractul de curcumină să fie folosit în terapiile de intervenţie în rândul populaţiei prediabetice”, a spus autorul principal al acestui studiu, Somlak Chuengsamarn, de la Universitatea Srinakharinwirot din Nakomnayok, Thailanda, citat de Mediafax.

Suplimentele cu curcumină îmbunătăţesc modul de funcţionare a beta-celulelor - aflate în pancreas și care produc insulină, hormonul responsabil cu reglarea glicemiei. Cercetătorii cred că efectele antiinflamatorii ale curcuminei contribuie la protecţia beta-celulelor.

Romanialibera.ro

Revistafelicia.ro

Hidratează-ţi tenul cu măşti naturale

fie îndeajuns de puternic încât să garanteze o lumină suficient de intensă pentru prepararea sau servirea mesei. Dacă este vorba de un dormitor însă, vă puteţi axa mai mult pe design, decât pe puterea de iluminare, deoarece atmosfera trebuie să fie cât mai relaxantă, cât mai odihnitoare.

2. Dimensiunea este și ea importantă. Înainte de a pleca la cumpărături este bine să măsuraţi camera unde urmează a fi instalat candelabrul. Unul prea mic se va „pierde” într-un openspace foarte spaţios, în timp ce un candelabru somptuos, grandios, nu este tocmai potrivit într-o cameră mică. De asemenea, dacă candelabrul urmează a fi poziţionat deasupra unei insule din bucătărie sau a unei mese, măsuraţi distanţa de la tavan pentru a alege înălţimea potrivită.

3. Când spui candelabrul, primele lucruri care îţi vin în minte sunt cristalele. Într-adevăr, majoritatea modelelor au aceste

acestea, femeile trebuie să evite să bea mai mult de 1 pahar, maxim 2 pe zi, pentru că, în exces, alcoolul crește riscul de fracturi”, a declarat Sarah Leyland, de la Societatea Naţională a Osteoporozei din Anglia.

Alcoolul pare să elimine dezechilibrele din procesele de producere a osului nou și de dizolvare a osului vechi. Osteoporoza a fost atribuită acestor dezechilibre, din cauza cărora osul devine casant și se rupe foarte ușor.

adaugă în bolul cu dovlecei întreaga cantitate, cu excepţia a 2 linguri. Se adaugă frișca, șofranul și apa în care s-a infuzat acesta și se amestecă bine. Se asezonează din belșug cu piper și sare. Se reduce flacăra din cuptor la 160ºC. Se unge cu cele 2 linguri de ou bătut blatul de tartă și se lasă la cuptor 5 minute, până ce oul se așază și cuprinde toată suprafaţa tartei.

Se răstoarnă deasupra amestecul de dovlecei. Se presară cu brânză de capră. Se așază feliile de dovlecel deasupra, în forma unor spiţe de roată. Se lasă la cuptor încă 40 de minute, până este gata.

FRUMUSEŢE

Candelabrul Candelabrul este un element de design unic și sofisticat care, odată inserat în decor, transformă un interior simplu într-unul șic, glamour, elegant, în funcţie de stil. Spre deosebire de alte corpuri de iluminat, alegerea candelabrului perfect nu este neapărat o sarcină dificilă, ci trebuie să fiţi puţin mai atenţi în achiziţionarea unui astfel de accesoriu.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Măștile răcoritoare sunt excelente în zilele de vară, când soarele și căldura deshidratează pielea. Bucură-te de momente de relaxare și de răsfăţ cu ajutorul ingredientelor naturale! „piese” în componenţă, în special dacă design-ul este unul de inspiraţie clasică. Însă, dacă aveţi o locuinţă modernă, puteţi renunţa la detalii sofisticate și alege un material metalic (fier forjat) fără prea multe ornamente. Orice aţi alege, asiguraţi-vă că stilul (design, culoare, material) se potrivește cu restul decorului.

4. Întreţinerea candelabrului este, de asemenea, un aspect care nu trebuie neglijat. Gândiţi în perspectivă. Praful se așază indiferent de cât de des faceţi curăţenie, cu cât mai multe elemente decorative va avea candelabrul, cu atât va fi mai greu de curăţat. De asemenea, becurile pot fi o problemă.

Anumite corpuri de iluminat au becuri speciale, greu de găsit.

Iar dacă aveţi un candelabru tradiţional, care funcţionează cu lumânări, ceara poate dăuna structurii acestuia dacă nu este curăţată periodic. Înlocuirea lumânărilor, în schimb, este mult mai ușor de realizat.

Casamea.ro

Caise și miere Pentru o piele catifelată și hidratată în profunzime, folosește o mască naturală din caise și miere. Caisele conţin substanţe nutritive și antioxidanţi, iar mierea amplifică efectul hidratant și contribuie la detoxifierea și prevenirea inflamaţiilor, inclusiv pentru pielea expusă la soare.

Amestecă 5 caise date prin blender cu 3 linguriţe de miere și o linguriţă de ulei de măsline, apoi aplică pasta obţinută pe toată faţa și las-o să acţioneze 20 de minute.

Piersici și iaurt Pentru o hidratare excelentă și efect de răcorire, fă-ţi o mască din piersici, miere și iaurt. Ia două piersici și amestecă pulpa fructului cu o linguriţă de miere și puţin iaurt. Pasta se lasă să acţioneze 15 minute, apoi clătește tenul cu apă rece. Pentru un plus de prospeţime, folosește iaurt rece, proaspăt scos din frigider. Temperatura scăzută accelerează circulaţia sangvină la nivel local, ce are ca efect o mai bună oxigenare a pielii.

Pepene galben cu portocale O altă mască hidratantă se obţine prin amestecul de pepene galben pasat cu suc de portocale. Sucul proaspăt de pepene galben poate fi folosit chiar zilnic și este recomandat persoanelor cu ten uscat. Are proprietăţi hidratante, calmante, mineralizante și redă elasticitatea pielii.

Gălbenuș și vitamina A Răsfaţă-ţi tenul cu o mască cu gălbenuș, vitamina A și ulei de măsline, ce conferă elasticitate pielii și îi redă vitalitatea și strălucirea. Amestecă un gălbenuș crud cu 15 picături de vitamina A și o linguriţă de ulei de măsline. Aplică bine pe toată suprafaţa feţei și lasă masca să își facă efectul 20 de minute. Limpezește apoi cu apă călduţă și poţi, la final, să te masezi și cu o cremă hidratantă.

Fructele reci, cele mai bune Piersicile, caisele, pepenele, practic mai

toate fructele de sezon, aplicate reci pe tenul curat, sunt foarte eficiente pentru hidratare, inclusiv în cazul pielii expuse la soare sau care a intrat în contact cu apa sărată a mării. De asemenea, uleiul de cocos e foarte hidratant și are factor de protecţie natural. Îl poţi folosi dimineaţa, când soarele nu e puternic, și oferă un bronz ciocolatiu.

Avocado și ulei de migdale Merită să încerci măcar o dată combinaţia avocado cu ulei de migdale. Avocado este unul dintre fructele cu cel mai mare conţinut de antioxidanţi care previn îmbătrânirea prematură a pielii și degradarea celulară, iar uleiul pe care îl conţine are proprietăţi regenerante, intens hidratante și conferă pielii o strălucire deosebită. În același timp, uleiul de migdale conţine vitamina E, care dă fermitate pielii și

o menţine elastică. Pentru a prepara masca ai nevoie de un avocado, pe care îl dai prin blender și îl amesteci cu 5 linguriţe de ulei de migdale. Aplici pe faţă și lași să acţioneze 15 minute.

Unica.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

20

Luni AUGUST

21

Marţi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 3.45 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.10 Documentar. “Vieţile posibile ale lui Christian Boltanski”. 11.10 Documentar. “Reunificarea Europei - două decenii de edificare”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Piticii înţelepţi”. 13.40 Cultura azi. 14.25 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 14.35 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 5. 16.20 Documentar. “Nemţii basarabeni. Pagini de istorie”. 17.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55 Documentar.

“Adio, tovarăși!”. Episodul 1. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 3.55 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991.

Episodul 1. 0.30 Dor. Program muzical. 1.00 TVMi. 1.15 Moldovenii de pretutindeni.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05 Documentar. “Coranul, originile cărţii”. 11.00 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 1. 12.00 Accente economice. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991. Episodul 1. 16.15 Respiro. Program muzical. 16.25 Documentar. “Noi și lumea. Moldova - Germania”.

17.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Cenaclul “A.Mateevici”. 18.00 Unda Bugeacului.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 2. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 4.05 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991.

Episodul 2. 0.20 Documentar. “Euromaxx”. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. 1.20 Documentar. “Nemţii basarabeni. Pagini de istorie”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bobby Deerfield 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Urmărirea (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4306 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:30 Film: Anna și regele, partea I 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.4,10 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.14, an 3 00:00 Serial: Dexter, ep.5, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din sport 02:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Две жизни Андрея Кончаловского” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками”19:00“Давай поженимся!”20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Александр Демьяненко в фильме “Муж и дочь Тамары Александровны” 02:50 “Осторожно, Нагиев!” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50, 5.10 Seriale.

10.15, 17.50, 3.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.45 Jurnalul TVR. 4.45 Călător pe viaţă. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 UN SAFARI INDIEN SUNNA 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN AND CO 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:37 CHOQEK IRAW, LE BERCEAU DES LAMAS CÉLESTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FORTIER 20:21 FORTIER 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RUÉE VERS L’OR 22:46 SPECIMEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 COEUR ANIMAL 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 VU DU CIEL

17 AUGUST 2012

Programe TV

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Povestea tragediei mele 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4307 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:30 Film: Anna și regele, partea II 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.15, an 3 00:00 Serial: Dexter, ep.6, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serviţi, vă rog! (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка”09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Николай Расторгуев. Давай за жизнь!”

18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Премьера. Приключенческий фильм “Тело Дженнифер” 02:45 “Бермудский треугольник” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 3.25 - 6.15 Revizie tehnică.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 PLAGES DES 60’S 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:49 FORTIER 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JE NE SUIS PAS LÀ POUR ÊTRE AIMÉ 21:06 FLASH INFO 21:09 VOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ROBINS DES PAUVRES 23:35 ACOUSTIC 0:01 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:38 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 VU DU CIEL

22

Miercuri AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25, 3.40 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului.

6.45 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.35 Știinţă și inovare. 11.05 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 2. 12.05 Documentar.

“Coranul, originile cărţii”. 13.15 Documentar.

“Drumeţii”. 13.50 Documentar. “Nemţii basarabeni. Pagini de istorie”. 14.30, 17.15, 20.55 Vizita Cancelarului german Angela Merkel.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 3.

22.20, 3.50 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991. Episodul 3. 0.35 Documentar. “25 de zile în Europa”. 1.00 TVMi. 1.20 Noi și lumea. Moldova - Germania.

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Povestea tragediei mele (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Decizie dificilă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4308 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (reluare, partea I) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.16, an 3 00:00 Serial: Dexter, ep.7, an 4 01:00 Totul despre poker (r) 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serviţi, vă rog! (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать”с Михаилом Ширвиндтом 17:00 Премьера.“Ирина Скобцева. Знаки судьбы” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками”19:00“Давай поженимся!”20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Николай Бурляев в фильме “Лермонтов” 02:50 “Николай Расторгуев. Давай за жизнь!” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.35, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.45, 5.05 Seriale.

10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 4.10 Jurnal plus. 5.00 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TANDOORI LOVE 16:37 FLASH INFO 16:39 NA WEWE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 SAIGON, L’ÉTÉ DE NOS 20 ANS 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:43 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU DU CIEL

23

Joi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45, 3.50 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 3.

12.00 O seară în familie. 13.10 Desene animate.

“Piticii înţelepţi”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991. Episodul 3. 16.15 Erudit - cafe. 17.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Nicolae Costin. 18.00 Vector european. 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 4. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Ediţie specială. Vizita Cancelarului german Angela Merkel. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45, 4.00 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1989. Episodul 4. 1.00 TVMi. 1.15 Documentar. “Reunificarea Europei - două decenii de edificare”.

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Decizie dificilă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Lista neagră 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4309 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (reluare, partea a II a) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.17, an 3 00:00 Vis de femeie 00:30 Serial: Dexter, ep.8, an 4 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din sport 02:30 Vis de femeie (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 Film: În spatele liniilor inamice (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка”09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Андрей Мягков. И никакой иронии судьбы…” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”22:15“Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя”01:15 Мэтт Дэймон в приключенческом фильме “Идентификация Борна” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.35, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.15, 17.50, 3.30 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.25 Interes general. 4.55 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:36 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SAIGON, L’ÉTÉ DE NOS 20 ANS 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LES ROBINS DES PAUVRES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAULINE ET FRANÇOIS 23:31 FACE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LA GRANDE PARADE DU FESTIVAL INTERCELTIQUE DE LORIENT 2:40 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 VU DU CIEL

24

Vineri AUGUST

25

Sâmbătă AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.05, 3.45 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 1.55 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.10 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 10.30, 1.25 Vector european. 11.00 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 4.

12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Erky Perky”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. Gheorghe Ciocoi, scriitor. 14.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a sris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991. Episodul 4. 16.40 Respiro. Program muzical. 17.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Eugen Doga. 18.00 Accent economice.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 5.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Fii tânăr!

23.15, 3.55 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională-1991. Episodul 5. 1.15 TVMi.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Tehnologiile viitorului”.

7.05 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 5.

8.00 Vedete la bis. 9.00 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 9.55 Magazinul copiilor.

10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Păcală”. Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București.

13.05 Film. “TUNUL DE LEMN” (“Moldovafilm”, 1986). 14.20 Evantai folcloric. Sofia Vicoveanca și Moldova Independentă. 15.05 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50, 1.45 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria.

Gheorghe Vrabie. 18.05 Documentar. “Adio, tovarăși!”. Episodul 6. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25, 2.15 Omul de lângă... 22.20 Film. “DIMITRIE CANTEMIR” (“Moldova-film”, 1973).

0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Dor. Program muzical. 2.45 Cântecele Independenţei. 3.00 Documentar. “Casa părintească”. 3.30 Portrete în timp. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Comedia de la 5 08.00 Serial 09.00Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Lista neagra (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O dragoste împlinită 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4310 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Servţi, vă rog! (reluare, partea a III a) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Pradă dificilă 22:30 Film: Devoratorul de oase 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Film: Pradă dificilă (r) 03:15 Film: Devoratorul de oase (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: O dragoste împlinită (r) 12:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.22, an 2 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Clubul nevestelor părăsite 15:00 Teleshopping 15:15 Film: În umbra unui vis 17:00 Film: Un băiat de milioane 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Fiecare vede altceva 22:30 Film: Pericol absolut 01:15 Totul despre poker, ep.7 01:45 Film: Devoratorul de oase (r) 03:15 Film: Pericol absolut (r) 05:15 Film: Clubul nevestelor părăsite (r) 06:40 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23:20 “ДО РЕ: Владимир Матецкий” 01:20 “Primele știri” (rus) 01:30 Премьера. Фильм “Байкер” 02:50 Наталья Гундарева, Армен Джигарханян, Николай Караченцов в комедии “Две стрелы. Детектив каменного века” 04:20 Евгений Евстигнеев, Алла Демидова в фильме “Повесть о неизвестном актере”

06:00 Новости 06:10 Лидия Смирнова, Людмила Гу рч е н ко , Е в ге н и й Евстигнеев в комедии “Дача” 07:35 Майя Булгакова, Георгий Жженов в фильме “Нечаянная любовь” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!”

09:40 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Маргарита Терехова. Кто много видел, мало плачет” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Маргарита Терехова, Олег Даль в фильме “Расписание на послезавтра” 13:40 Поединки. “Две жизни полковника Рыбкиной” 15:30 Приключенческая ком е д и я “ V Ц е н т у р и я : В п о и с к а х зачарованных сокровищ”17:20“Хиромант”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:15 “Желаю Вам…” К юбилею Роберта Рождественского. Концерт 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Красная звезда” 23:05 Мила Йовович в фильме “Идеальный побег”00:50 Комедия“Спящий лев” 02:00 Елена Коренева, Ольга Кабо, Александр Калягин в фильме “Комедия о Лисистрате” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 03:50 “Жди меня” 04:55 “Поле чудес”

7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.35, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.300, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale.

10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 22.30, 2.25 Muzici și tradiţii în Cișmigiu. 3.20 Distractis Show. 4.30 La vie en rose. 5.00 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7 . 0 0 Ve deta familiei. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Vrei să fii milionar? 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 23.50 Muzici și tradiţii în Cișmigiu. 1.40 TVR 55. 2.10 Ne vedem la TVR. 3.30 Europa mea. 3.55 Reportajele Jurnalului.

4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:32 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:36 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES ROBINS DES PAUVRES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 20:57 FLASH INFO 21:04 PARDONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FORTIER 22:47 FORTIER 23:32 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 1:50 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 2:42 DÎNER À LA FERME 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 VU DU CIEL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 VU DU CIEL 6:30 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:08 GALACTIK FOOTBALL 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:02 MATIÈRE GRISE DOCS 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BONHEURS AU FÉMININ 15:59 PENTHOUSE 5-0 16:21 PENTHOUSE 5-0 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LA RUÉE VERS L’OR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 TARATATA 2:30 D6BELS ON STAGE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 VU DU CIEL

26

11

Duminică AUGUST

6.00, 21.00, 0.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 9.00 Documentar. “Tehnologiile viitorului”.

10.00 Hai să ne distrăm. Program muzical.

11.00 Serial în desen animat. “Sandocan”.

11.30 ARTelier. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Cultura azi. 13.45 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Mircea Snegur.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “DIMITRIE CANTEMIR” (“Moldovafilm”, 1973). 16.20 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.45, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.00, 21.25, 2.30, 4.10 21 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Concert festiv. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional “Nicolae Sulac”. 18.30, 2.15, 5.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis. 23.15 Film. “TUNUL DE LEMN” (“Moldova-film”, 1986). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 TVMi. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (ultimul episod) (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 Film: Un băiat de milioane (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Merlin, ep.8,9, an 3 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Nebunia zeilor II 17:00 Film: Fără reţineri 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Lara Croft: Tomb Raider 22:30 Film: Acum sunt 13 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15 Film: Lara Croft: Tomb Raider (r) 03:00 Film: Acum sunt 13 (r) 05:00 Serial: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Осторожно, Нагиев!”

07:05 Борис Щербаков, Михай Волонтир в остросюжетном фильме “Случай в квадрате 36-80” 08:15 “Армейский магазин”08:45“Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Ирина Скобцева. Знаки судьбы” 13:10 Ирина Скобцева, Сергей Бондарчук в фильме “Сережа” 14:30 “Венец безбрачия” 15:25 Дмитрий Дюжев, Евдокия Германова, Дмитрий Харатьян в фильме “Розыгрыш!” 16:55 “Последняя ночь “Титаника” 17:40 Леонардо ди Каприо, Кейт Уинслет в фильме Джеймса Кэмерона “Титаник” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Большая разница”. Лучшее 22:55 Остросюжетный фильм “Морской пехотинец” 00:30 Геннадий Хазанов, Вячес лав Невинный в комедии “Полицейские и воры” 02:05 Наталья Варлей в комедии “Большой аттракцион” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 “Пока все дома” 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Distractis Show. 0.00 TVR 55. 0.10 Teatru TV. 2.25 Ne vedem la TVR. 3.55 Reportajele Jurnalului. 4.10 Universul credinţei. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VU DU CIEL 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 PARDONNEZ-MOI 7:50 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:32 TACTIK 12:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:00 LA MAGIE DU HANDISPORT 21:02 LES CHÉRIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BAZAR 23:47 LA VALISE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PAULINE ET FRANÇOIS 2:32 LES BONHEURS AU FÉMININ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PREMIÈRE PASSION

CMYK

12

17 AUGUST 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

STATISTICI DIN SPAŢIUL VIRTUAL

GENERAŢIA 2002

Nata Procop: „Nu am avut de gând vreodată să plec. Greutăţi sunt de înfruntat oriunde” Nata Procop este un tânăr artist plastic ale cărei lucrări prezintă un real interes nu doar pentru specialiștii din domeniu, ci și pentru publicul larg. În mod curios, o tânără foarte echilibrată, cumpătată, visătoare și melancolică, precum se prezintă la prima vedere Nata, se dezlănţuie în lucrările pe care le realizează, liniile și tehnicile ei de redare a emoţiilor artistice descoperind un temperament revoluţionar, o lume într-o continuă fierbere și transformare.

Viitorul artist plastic a pășit pe calea maturizării artistice în paralel cu maturizarea civică, în perioada studenţiei devenind membru activ al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”, perioadă care a jucat un rol important în viaţa ei. Despre asta, dar și despre condiţia de artist în Republica Moldova discutăm astăzi cu Nata Procop.

- Te rugăm să ne povestești despre colaborarea ta cu Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”.

- S-a întâmplat într-un context oarecum firesc. Am depus cerere de aderare în 2002, dar am fost activă și la protestele organizate mai înainte... Mai ţin minte cum veneam cu părinţii la adunările și mitingurile din Piaţa Marii Adunări Naţionale și la Teatrul de Vară, în 1989, probabil, aceste evenimente au fost atât de marcante, încât în 2002 nu puteam sta deoparte.

- Deci, ai aderat în timpul studenţiei...

- Da, eram studentă la Facultatea de Artă Plastică și Design, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. După cursuri, îmi luam picturile, șevaletele și stăteam cu ele, în ploaie, în vânt, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în Orășelul Libertăţii. Când mă întorceam acasă, îmi continuam pictura. Nu m-am simţit ruptă de activitatea mea de bază, nu mi-a încurcat, nu m-a influenţat negativ, ci, din contra, consider că m-a ajutat foarte mult în felul meu de a privi și a reda lucrurile prin intermediul artei. Chiar pot spune că activitatea mea în cadrul Noii Generaţii mă inspira uneori.

- Nu ai avut ambiţia la un moment dat să te implici în politică sau să urmezi o a doua facultate care ar avea legătură cu un alt domeniu?

- Din păcate sau din fericire, nu m-au bântuit astfel de ambiţii. Eu am absolvit facultatea

și mi-am continuat studiile la masterat, apoi doctorantura, în același domeniu, la Institutul Patrimoniului Cultural. Cât despre politică: o urmăresc, mă interesează, ies la vot, nu mă eschivez de la responsabilităţile mele civice, dar până în prezent nu sunt tentată să mă implic mai mult. Deși nu, poate au fost unele momente când am fost tentată să mă implic în politică.

- Ce a tulburat viaţa ta artistică atunci?

- Nemulţumirea vizavi de unele schimbări pe arena politică care nu au adus rezultatele promise. Iar dacă e să fiu sinceră, pe mine mă nemulţumesc mai mult lucruri general-umane, precum prostia omenească, grandomania, calităţi pe care le găsești oriunde, de altfel, în orice domeniu.

- Și să admitem că te-ai implica totuși în viaţa politică, unde ţi-ar plăcea să te implici?

- În administraţia locală. Și dacă tot vin din domeniul culturii, aș insista mai mult pe arhitectură, pe aspectul orașului, aș încerca să contribui sau să insist pe problema achiziţiilor operelor de artă în patrimoniul muzeelor noastre. Pentru că avem artiști plastici foarte buni, iar lucrările lor nu se regăsesc în fondurile muzeelor.

Cu regret, nu avem un muzeu permanent unde ar fi expuse operele din patrimoniul naţional. Este păcat să existe atât de puţine lucrări ale lui Igor Vieru sau Mihai Grecu în patrimoniul acestor instituţii de cultură,

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

pentru că fiecare dintre ele au o valoare unică, iar tinerele generaţii trebuie să-și cunoască somităţile.

Ce se întâmplă într-un minut pe Internet?

Potrivit publicaţiei românești „Ziarul Financiar”, în prezent într-un minut pe Internet sunt vizualizate peste 20.000 de fotografii pe Flickr, 6 milioane de pagini sunt vizitate pe Facebook, sunt postate 100.0000 de tweet-uri, 30 de ore de conţinut video este uploadat pe YouTube și 47.000 de aplicaţii sunt descărcate, potrivit datelor existente și centralizate de Intel Corporation.

- Ce amintiri ai din perioada în care erai membru activ al Noii Generaţii?

- Pe lângă toate lucrurile bune care ne-au ajutat să ne formăm personalitatea: lecturi, discuţii, traininguri, stagii, ceea ce preţuiesc eu mult este faptul că mi-am făcut foarte mulţi prieteni, cu care ţin legătura până în prezent. În pofida faptului că unii dintre colegii mei sunt plecaţi peste hotare, asta nu ne împiedică să comunicăm, să ne ţinem aproape unii de alţii, iar cu cei rămași în ţară ne întâlnim cu mare drag.

Oricum, activitatea mea nu încetează aici, mă implic de câte ori este nevoie.

- Dar tu de ce ai rămas în ţară?

- Nici nu am avut de gând vreodată să plec. Nici pentru cinci secunde măcar nu am admis gândul să plec în altă ţară, să-mi croiesc acolo viaţa, să-mi fac în altă parte o familie, o carieră. Din punctul ăsta de vedere sunt poate cel mai statornic patriot... Greutăţi sunt de înfruntat oriunde.

Mai în glumă, mai în serios, v-aș răspunde la această întrebare în felul următor: un pictor, un artist, trebuie să fie puţin flămând și atunci ambiţia lui devine mai puternică, inspiraţia – mai ascuţită, mai pronunţată. Eu admit plecarea temporară: la odihnă, în călătorii, să vezi locurile frumoase, arhitectura, muzeele și să te reîntorci acasă, iar impresiile create să-ţi dea noi imbolduri în creaţia ta, în viaţa ta de mai departe, în activitatea ta.

- Ai ales să faci studii postuniversitare aprofundate în domeniul artei plastice pentru că îţi dorești să practici pedagogia sau pentru că simţeai nevoia de cunoaștere? Studiile nu îţi limitează din timpul pe care ai putea să-l dedici artei?

- Nu mă tentează pedagogia.

Cred că fiecare pictor trebuie să cunoască aprofundat istoria și teoria artelor. Studiind, am mai puţin timp pentru pictură, dar niciodată nu e târziu să recuperez. Și mai activez în cadrul Centrului Cultural Artelit din Republica Moldova, unde sunt director pe relaţii internaţionale

și călătoresc mult, participăm la diverse tabere de cultură, festivaluri de artă.

- Deci, și din considerentul ăsta nu te ia dorul de ducă din ţară, sunt suficiente deplasările?

- S-ar putea spune și așa, călătoresc mult, nu duc lipsă de inspiraţie, datorită evenimentelor pe care le organizăm și în desfășurarea cărora suntem implicaţi. Expunem lucrările noastre în Ungaria, Grecia, Polonia...

Tablourile noastre sunt văzute și apreciate de specialiști din domeniul artei, facem schimb de impresii, de experienţă.

- Dar când vei organiza acasă o expoziţie personală?

- În Ucraina și Grecia, anul trecut am avut o astfel de experienţă, mai puţin la noi în ţară, din păcate, tinerii au ocazia să se expună în cadrul unor expoziţii personale. La noi este primit să se organizeze mai mult expoziţii ale pictorilor remarcaţi sau expoziţii post-mortem, tineretul este într-un con de umbră și lucrările acestei categorii de vârstă le putem vedea mai mult în expoziţii de grup.

- Deocamdată, nu am timp pentru astfel de gânduri.

- Este o întrebare profană pentru categoria pe care o reprezinţi, și totuși, vrem să știm ce te inspiră?

- Pe mine muzica mă predispune picturii. Și dacă tot am vorbit la început despre activitatea mea în cadrul „Noii Generaţii”, în perioada 2002-2004, majoritatea lucrărilor mele erau inspirate de mișcările politice care aveau loc atunci, de reacţia tinerilor, de mișcarea de rezistenţă.

- Și ce fel de lucrări ai realizat în acea perioadă?

- Este vorba de lucrări în diverse tehnici, câteva picturi în ulei, în rest, tehnică mixtă cu materiale netradiţionale pentru artă, lucrările erau cu tematică istorică, le păstrez și acum.

- În acest context, ce face un tânăr artist?

- Probabil că mai face și o altă profesie.

- Te specializezi într-o anumită direcţie sau îţi permiţi și unele extravaganţe în artă?

- Până acum în artă îmi permiteam numai extravaganţe. Am practicat mai puţin pictura, am doar câteva lucrări în ulei. În rest, am practicat tehnica mixtă, cu materiale netradiţionale. Acum practic mai mult batik-ul, tapiseria, dar oricum, sunt mai mult atrasă de abstracţionism, simbolism, nu neapărat de realism. Nici într-un caz de realism.

- Nu te-ai gândit și tu la o îndeletnicire care ţi-ar aduce bani?

- Ce te deranjează cel mai mult când te plimbi pe străzile Chișinăului?

- Tristeţea din ochii oamenilor. Și vestimentaţia frivolă, de prost gust, ceea ce, din păcate, caracterizează societatea noastră.

- Te influenţează cineva în artă?

- Fiecare are linia lui, eul său, nu consider că e bine ca un pictor să se „inspiră” de la altul. Dar din pictorii noștri îi admir pe Mihai Grecu și Valentina RusuCiobanu.

- Dacă te-am ruga să alegi niște culori prin care ai reda tabloul realităţii, la ce te-ai opri?

- Negru, sur și galben.

- Care este cea mai gravă problemă cu care se confruntă, după părerea ta, tinerii de astăzi?

- Angajarea la serviciu. Pentru a fi angajaţi, de la cei care absolvesc facultatea, se cere practică în domeniu. Foștii studenţi nu au practică în domeniu pentru că abia s-au ridicat din băncile studenţești. Deci, nimeni nu-i ia la serviciu. De asta ei pleacă peste hotare. Dacă ai trecut de vârsta de 30, 35 de ani – iar nu te mai ia nimeni, pentru că miza e... pe tineri! Este un cerc vicios.

- Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes și inspiraţie în continuare.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Traficul de date de pe Internet a crescut semnificativ în ultimii ani, un factor important fiind dezvoltarea și popularitatea reţelelor de socializare. În prezent, utilizatorii se pot conecta la Internet de pe o multitudine de device-uri.

De la smartphone-uri la tablet PC-uri, de la netbook-uri la notebook-uri și Ultrabook-uri, până la automobile; aproape toată lumea este conectată la Internet.

Aproape 640.000 GB din datele IP globale sunt transferaţi pe Internet în doar un minut. În prezent, numărul dispozitivelor conectate este egal cu cel al populaţiei lumii.

Până în 2015, numărul lor este așteptat să se dubleze. De asemenea, tot până atunci va fi nevoie de cinci ani ca să fie vizionat tot conţinutul video care trece prin reţelele IP la fiecare secundă. Mai mult, la fiecare minut, 45 de siteuri destinate infectării computerelor utilizatorilor vor fi create, 15 miliarde de device-uri vor fi conectate și traficul de pe Internet ar putea fi stocat pe 230.000 de DVD-uri. În plus, traficul de pe dispozitivele mobile va crește de 11 ori, iar cel de pe Internet, în general, de 3 ori.

Totodată, liderii din industria IT investesc în reţetele și device-uri pentru a face faţă schimbării permanente la care este supus internetul.

17-24 august Berbec

O perioadă favorabilă pentru refacerea comunicării firești cu cei dragi, dar destul de zbuciumată din cauza resurselor de orice fel, care lipsesc sau nu sunt suficiente.

Taur E una din acele perioade care te obosesc sau chiar te epuizează dacă nu ai învăţat să te controlezi și te enervezi din orice.

Sunt posibile conflicte cu cei din anturaj.

Gemeni Acum vei avea surpriza de a vedea pe propria ta piele ce înseamnă vorba care spune că socoteala de acasă nu se potrivește deloc cu cea din târg.

Rac Săptămâna poate fi ceva mai complicată, nu pentru tine, dar te va afecta. Prietenii și protectorii sunt nerăbdători, își cer drepturile și tu nu prea ai ce să le oferi.

Leu Trebuie făcută o selecţie în cercul de prieteni și persoane apropiate, dar ţie îţi place să lași astfel de lucruri în voia lor, să se petreacă de la sine.

Fecioară O perioadă în care viaţa ta se complică mult peste temerile tale, din cauza reacţiilor unor persoane sus-puse la deciziile și acţiunile tale din ultimele zile.

Balanţă Motivele de nemulţumire sunt legate de bani și de administrarea unor sume pe care abia le așteptai. Trebuie să iei în calcul că acestea vor întârzia, fiind blocate.

Scorpion Simţi la fel de intens limitările pe care ţi le-au impus unii parteneri, fie prin abandonarea unor cauze comune, fie pentru că se ocupă doar de problemele lor.

Săgetător

LAUREAŢI AI PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE VOR ANULAREA UNEI EMISIUNI

Te cuprind gânduri negre și vechile îndoieli legate de capacitatea de a-ţi atinge obiectivele. Nu trebuie lăsate să îţi răpească foarte mult timp.

Ei consideră că aceasta ar fi „o încercare de a igieniza războiul” Nouă laureaţi ai Premiului Nobel pentru pace, inclusiv sud-africanul Desmond Tutu, au cerut postului american de televiziune NBC să anuleze reality show-ul “Stars Earn Stripes”, pe care îl consideră “o încercare de a igieniza războiul, asemănându-l cu o competiţie atletică”.

Această emisiune de tip concurs, al cărei prim episod a fost difuzat pe micile ecrane nord-americane luni seară, prezintă opt vedete - printre care se află cântăreţul Nick Lachey, dar și soţul politicienei Sarah Palin - în timp ce urmează un curs de pregătire

militară, ce include coborâri pe frânghie dintr-un elicopter și tras la ţintă cu arme cu rază mare de acţiune.

Vedetele participante sunt antrenate de foști militari din Marina americană, Beretele Verzi și alte forţe de elită și concurează pentru un premiu pe care îl vor dona unei organizaţii de caritate. Producătorii spun că emisiunea, prezentată de fostul general american Wesley Clark, “va aduce un omagiu bărbaţilor și femeilor care fac parte din armata americană”. Într-o scrisoare deschisă adresată lui Bob Greenblatt, directorul general al postului NBC, cei nouă laureaţi ai Premiului Nobel

spun că “pregătirea pentru război nu este nici amuzantă, nici o sursă de divertisment”.

“Credinţa noastră este că acest program nu aduce un omagiu nimănui, ci continuă și chiar extinde tradiţia rușinoasă de glorificare a războiului și a violenţei armate. Războiul este cât se poate de mortal. Oamenii - militari și civili - mor în feluri care nu sunt deloc amuzante”, se afirmă în aceeași scrisoare.

Semnatarii scrisorii au cerut postului NBC “să oprească, pur și simplu, difuzarea acestui program”.

Reprezentanţii NBC au respins acuzaţia potrivit căreia emisiunea “Stars Earn Stripes” glorifică războiul.

Capricorn Fel de fel de ispite în jurul tău, culinare sau de orice altă natură, mai periculoasă, mai ales pentru cei care sunt implicaţi într-o relaţie stabilă.

Vărsător Ai un comportament cel puţin ciudat faţă de membrii familiei și nici nu îţi asumi riscurile care derivă din el. Ai impresia că toţi sunt la dispoziţia ta.

Peşti “Emisiunea «Stars Earn Stripes» reflectă gratitudinea noastră faţă de tinerii americani care se află în bătaia puștii în fiecare zi.

CMYK

Această emisiune nu este o glorificare a războiului, ci o glorificare a armatei”, se afirmă în comunicatul emis de NBC.

Ai avea motive să te superi pe unii apropiaţi, dar nu ţi-ar folosi la nimic. Mai bine folosești timpul pe care l-ai fi pierdut cu certuri pentru a face ceva constructiv.