Ziarul Flux, Ed. 46 (778)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 17.12.2010

=Sf. Mare Mc. Varvara; Cuv. Ioan Damaschin

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.8157 1 Dolar american ............. 11.9499 1 Leu românesc ................ 3.6817 1 Rublă rusească ............... 0.3886 Timpul probabil:

Maxima zilei “Lupta reușește mai ales celor care iubesc mai mult lupta decât succesul” (L.Blaga)

17.12.2010

18.12.2010

Noros, -4 -9 0C

Noros, -2 -9 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ATITUDINI

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 17 decembrie 2010

FLUX

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 46 (778)

ABONAREA 2011

FLUX

Poşta Moldovei PM21262 FLUX – ediţia de vineri

EUROPEAN

ABONAREA 2011 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Oligarhii nu pot împărţi Moldova, negocierile continuă De trei săptămâni de zile, reprezentanţii celor 4 formaţiuni politice ce au acces în Parlament în urma scrutinului din 28 noiembrie 2010, PCRM, PLDM, PD și PL, se află în negocieri privind constituirea unei alianţe de guvernământ, fără ca să ajungă, cel puţin, la o înţelegere de principiu. Troica de la Partidul Democrat – Lupu, Diacov și Plahotniuc – se întâlnește ba cu cei de la PCRM, ba cu cei de la PLDM și PL. De fiecare dată discuţiile sunt bune, constructive și chiar „simpatice”, după cum s-a exprimat liderul PCRM, Vladimir Voronin, dar total nerezultative.

XXX (continuare în pag. 2)

?

Lupta pentru putere sau demitizarea idolilor

3

PAGINA

OPINII

Cum inhibă statul Lucinschi şi cei patru baci mioritici investiţiile private Filat vrea anticipate ca să-i îngroape politic pe Lupu şi Ghimpu

4

PAGINA

XXX

(citiţi pag. 4)

INTERVIU

Norbert Neuhaus: Şi alegătorii, nu doar politicienii, sunt vinovaţi de perpetuarea crizei politice

Sex-gate în AIE

XXX

Vărul lui Mihai Ghimpu a câştigat primul proces în dosarul intentat preşedintelui interimar

(citiţi pag. 3)

ROMÂNIA – Proiectul de 100 de ani XXX

(citiţi pag. 6)

Ciocnirea radicalismelor etnice clatină Rusia XXX

(citiţi pag. 5)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

XXX DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu

(citiţi pag. 5)

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 7)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2275 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

17 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

Lupta pentru putere sau demitizarea idolilor Aţi observat cum a evoluat, în doar câteva zile, Mihai Ghimpu – de la politicianul simpatizat, agreat de toată lumea, căruia i se iartă cu nonșalanţă și glumele de prost gust, și stilul grosier de comunicare, și sacii de medalii împărţit între prieteni, rude și colegi de partid – la un potenţial trădător de alianţă și, implicit, de ţară.

Motivul este, fără îndoială, acela că s-a „lăcomit” la funcţii și i-a cam încurcat pasienţele lui Filat.

Iar cine-i încurcă lui Filat, ca Urechean păţește.

Presa e mare lucru, mai ales când aceasta este liberă și independentă. Astfel, ziariști puși pe fapte mari au și reușit să facă din interimarul, până mai adineauri mare patriot, luptător unic cu comunismul și cu hidra rusească, un personaj aproape diabolic, aflat pe punctul de a comite marea trădare. Toate i se trag de la lupta pe viaţă și pe moarte care se dă astăzi pentru puterea de mâine. Și cum toţi vor cât mai mult pentru sine și mai puţin pentru ceilalţi, învinuirile reciproce curg gârlă. Toţi se declară luptători pentru idealuri, pentru ţară, pentru popor, învinuindu-i pe ceilalţi de meschinărie și lăcomie. În disperare de cauză, Filat își mobilizează susţinătorii din presă, ONG-uri și uniuni de creaţie, tineri cu idealuri înalte și sentimente patriotice, ca să mai preseze un pic democraţii, pe motiv că patria este în pericol. Este

greu totuși să-l suspectezi pe Filat de faptul că ar avea un dezinteres total pentru funcţii. Dimpotrivă, interesul este mare, pentru că știe ce pierde.

De aceea, el are nevoie de o astfel de partajare a funcţiilor, încât să fie sigur că exercită controlul total asupra puterii.

Din acest motiv s-au organizat mitinguri în care s-au aruncat vorbe grele la adresa lui Lupu, pe care aceleași personaje, cu puţin timp în urmă, îl lăudau și îl considerau un artizan al demolării PCRM, care trebuie susţinut și încurajat în opera sa măreaţă. Și tot acesta este motivul pentru care Ghimpu este somat să-și tempereze poftele, să se distanţeze de pretenţiile exagerate ale PDului, pentru că electoratul atâta i-a dat, cât a lucrat și cât a meritat. Iar Filat este mărinimosul și altruistul în stare să dea tot de dragul reconstituirii alianţei, furnicuţa harnică ce a adunat, vot cu vot, doar

prin muncă cinstită și fără un bănuţ din haznaua statului. Și nu mai este nici arogant, nici orgolios, nici plin de sine, nici răzbunător, cum îl catalogau „directorii de opinie” într-un anumit moment istoric. Nimic din toate acestea, doar o biată victimă a șantajului, invidiei și intrigilor, el, singurul care a muncit din întreaga cohortă de mâncăi aflată la guvernare.

Faptul că șeful PL susţine punctul de vedere a lui Marian Lupu privind partajarea egală a funcţiilor în viitorul Guvern i-a atras acestuia oprobriul public și critici dure din partea presei, care-l învinuiește de șantaj, de sfidare a regulilor democratice, de încurajare a tratativelor dintre PD și PCRM, astfel că dacă va susţine în continuare demersul PD-ului, va fi vinovat, alături de acesta, de eșuarea constituirii alianţei.

Sigur că cei doi foști ș aliaţi ţ

vor să obţină cât mai mult, dar oare liberal-democraţii nu doresc același lucru? Și oare nu se întâmplă aceasta pentru că Filat a dispus în campania electorală de bunurile statului după bunul său plac, sfidându-și cu bună știinţă, ba chiar și cu satisfacţie nedisimulată, partenerii?

A avut el oare impresia că după alegeri toate vor fi wuitate, că se va trage linia și se va porni de la pagina imaculată? Ei, uite, că nu au fost uitate, iar partenerii nu-l mai cred, ba chiar au certitudinea că după constituirea alianţei, Filat va guverna în același stil, adică de unul singur. Șeful PL a spus recent despre Filat că nu este om de echipă și, deoarece nu mai are încredere în el, este mai precaut și negociază acorduri și mecanisme clare. „Tot păţitu-i priceput”, ar fi motto-ul lui Ghimpu în actualele tratative. La rândul său, preșeș

dintele PD, Marian Lupu, i-a acuzat pe liberal-democraţi de exercitarea unor presiuni asupra formaţiunii sale și de tergiversarea procesului de negocieri.

Răspunsul lui Vladimir Filat a fost unul destul de neașteptat. Precizând că ar fi putut și el să se dea în spectacol, așa cum a făcut-o liderul democraţilor, acesta a declarat: ”Mandatele PLDM și PCRM înseamnă mai mult de majoritatea constituţională. În campania electorală, din partea PD au fost acuzaţii că PLDM va face alianţă cu comuniștii – acum am ajuns în situaţia în care constatăm că opţiunile sunt altele”. Ar trebui percepute aceste confidenţe drept niște regrete târzii pentru faptul că nu s-a mișcat mai rapid, iar democraţii i-au luat-o pe dinainte?

Ioana FLOREA, FLUX

Parola? – „Votaţi stejarul!” Șantaj, presiuni, trădare, răzbunare – sunt calificativele cele mai frecvent întrebuinţate, cu referire la negocierile de constituire a noii alianţe de guvernământ.

Cu această ocazie, foștii parteneri își etalează toate frustrările, nemulţumirile, ostilităţile acumulate în mai bine de un an de zile și dau totul din casă. Tot ce a fost ţinut sub tăcere, cu dinţii încleștaţi de ură, în numele și de dragul puterii, este scos acum la iveală și aruncat, în porţii generoase, către public.

Anterior, ne referisem și noi la modul în care premierul și-a„asumat” calculatoarele, donate de statul chinez, care au fost instalate în căminele studenţești tocmai în toiul campaniei electorale. Iată că zilele acestea, președintele interimar Mihai Ghimpu a mai deschis niște paranteze și a acuzat Guvernul Filat de faptul că a deturnat aceste calculatoare, destinate iniţial Parlamentului și Președinţiei.

Declaraţia a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Publika TV, Ghimpu afirmând că a solicitat cele 500 de calculatoare, dar Executivul nu a dorit să le dea. După cum am presupus și noi, demersurile pentru aceste ajutoare au fost făcute încă de guvernarea comunistă, or, parcurgerea tuturor etapelor durează ceva timp. Iată ce a spus interimarul referitor la acest episod: „După devastarea Președinţiei și a Parlamentului, Voronin a trimis o scrisoare către Guvernul chinez, în care a cerut calculatoare pentru aceste instituţii. În rezultat, o parte din acestea au ajuns în cămine,

în timpul campaniei electorale”. O fi ei răi, comuniștii, dar dacă te ajută să mai acumulezi niște voturi, treci peste resentimente.

Solicitat de agenţia UNIMEDIA să comenteze aceste afirmaţii, consilierul pe probleme de tineret al primului ministru, Tudor Darie, a spus că afirmaţiile lui Mihai Ghimpu reprezintă doar o jumătate de adevăr. „Pot să confirm că, iniţial, toate calculatoarele din asistenţa chineză urmau să ajungă la Parlament și Președinţie. Doar că, între timp, lotul necesar de computere pentru Parlament și Președinţie a fost acoperit integral de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Astfel, computerele chineze urmau să primească o altă destinaţie. După lungi discuţii cu consilierii domnului Ghimpu, s-a convenit ca respectivele calculatoare să fie oferite studenţilor în cămine”. Darie a mai precizat că acuzaţia precum că lotul de calculatoare ar fi fost oferit în campania electorală este incorectă, deoarece

Filat îşi filează partenerii?

Oricât ar vorbi liderii celor trei partide de orientare liberal-democrată, care negociază astăzi constituirea unei coaliţii de guvernare, despre interese naţionale, responsabilităţi și diriguire eficientă, preocuparea lor majoră este să obţină cât mai multe funcţii importante și aducătoare de bani în noua conducere. A recunoscut-o chiar președintele liberal Mihai Ghimpu, care a făcut un soi de ierarhizare a primelor funcţii în stat: „Spicherul poate numai pune la vot și deconecta microfoanele, iar prim-ministrul – toţi banii sunt pe mâna lui, fondul de rezervă”.

Cei trei lideri nu sunt doar supăraţi, dar, ca într-o adevărată familie, mai sunt măcinaţi și de gelozii. „Apropierea dintre Mihai Ghimpu și Marian Lupu este binecunoscută, acești doi lideri se împacă bine”, s-a lamentat Filat, ca o nevastă înșelată, la un post de televiziune. Referindu-se la o întâlnire secretă dintre Ghimpu și Lupu, de la finele săptămânii trecute, acesta a afirmat cu toată siguranţa că cei doi au partajat între ei funcţiile. „În cadrul întrevederii au fost luate decizii, televiziunea a fost revendicată de PL, Procuratura – de PD”, a susţinut liderul liberal-democrat.

El l-a învinuit pe Marian Lupu de faptul că încearcă să transpună responsabilitatea pentru starea de incertitudine a democraţilor pe seama PLDM.„Dacă va fi constituită alianţă comunistă, această decizie nu a fost luată de azi sau de ieri, această decizie a fost luată demult”, a mai subliniat Filat.

După aceste declaraţii ale premierului, mai multă lume s-a întrebat de unde a aflat acesta despre conţinutul discuţiei purtate între cei doi lideri de partid. Răspunsul l-a dat chiar președintele interimar care, volens-nolens, a confirmat că democrata și proeuropeana coaliţie aflată la putere a continuat practica precedentei guvernări de interceptare a convorbirilor telefonice.

Solicitat de ziariști, Ghimpu a negat că ar fi abordat asemenea subiecte la telefon, dar a precizat că astfel de informaţii puteau fi aflate doar prin interceptarea unor discuţii telefonice. „Chiar dacă se ascultă telefoanele, lucrul acesta nu se poate de vorbit”, a spus Ghimpu. Acesta crede că Filat și-a regretat declaraţiile, după discuţiile cu colegii săi și, în primul rând, cu cei din Partidul Liberal. Interimarul a făcut aceste presupuneri după o rundă de consultări dintre cele trei formaţiuni care au constituit fosta alianţă de guvernământ.

A regretat sau nu Filat că l-a luat gura pe dinainte, nu putem ști. Și spioni mai experimentaţi au scăpări de acest fel. Un lucru este cert, guvernarea se spionează și, fără îndoială, ne spionează. Dar s-ar putea ca și președintele interimar să-și regrete sinceritatea, pentru că spusele dânsului au dezvăluit, implicit, că este la curent cu aceste interceptări telefonice. Ce ne interesează, este dacă președintele interimar al ţării, garantul Constituţiei, va sesiza organele abilitate cu privire la legalitatea acestor interceptări.

I. F., FLUX

hotărârea de Guvern a fost adoptată la 29 noiembrie, a doua zi după alegerile parlamentare, iar pentru aceasta au votat toţi miniștrii din cabinetul Filat.

Aici am putea spune și noi că tânărul consilier trișează ușor, iar adevărul lui este tot unul spus doar pe jumătate. Hotărârea de Guvern o fi fost ea adoptată pe data de 29 noiembrie, dar deja post-factum, pentru a consfinţi niște acţiuni întreprinse deja. Le amintim celor care au uitat, inclusiv domnului Darie, că primele săli de calculatoare, în câteva cămine studenţești, au fost inaugurate, cu mult fast, discursuri pompoase și presă cât cuprinde, încă în data de 25 noiembrie, cu participarea premierului și a consilierului său. O hotărâre privind dotarea căminelor studenţești cu calculatoare a fost luată de Executiv în data de 3 noiembrie, iar Tudor Darie ne informa cu mult optimism pe blogul său: „Acţiunea se va implementa nu doar până, dar și după 28 noiembrie, ca într-un termen cât mai scurt toate căminele de pe tot teritoriul Republicii Moldova să fie conectate la Internet, iar studenţii să beneficieze de servicii gratuite sau la costuri minime. “Prietenii” noștri vor fi surprinși de cât de rapid ne vom mișca în această direcţie.”

Chiar suntem curioși și noi să știm, care prieteni? Or, prezenţa ghilimelelor ar sugera că totuși nu ar fi chiar prieteni. Și un ultim detaliu referitor la

Oligarhii nu pot împărţi Moldova, negocierile continuă Ce discută Lupu, Filat, Ghimpu şi Voronin?

acest subiect. El nu poate fi probat, dar facem trimitere la discuţiile unor tineri pe reţelele de socializare, tineri pe care nu avem de ce să nu-i credem.

Astfel, mai mulţi studenţi au scris că, la instalarea calculatoarelor în căminele de la ASEM, pe data de 25 noiembrie, parola de acces era„Votaţi stejarul”. Așa da, „prietenii” au avut de ce să fie surprinși.

Iar suporterii lui Filat care încearcă să ne convingă din răsputeri de altruismul, onestitatea și dezinteresarea premierului liberal-democrat ar trebui să ne mai amintească și de felul în care a dispus acesta de casele și banii destinaţi sinistraţilor din zonele afectate de inundaţii, împărţindu-le ca pe

niște bunuri din propriul buzunar, de compensaţiile sociale destinate pensionarilor și oamenilor cu venituri mici, pentru care premierul și-a angajat răspunderea și care au fost distribuite „ca cadouri” din partea partidului „verde”. Și chiar dacă se zice că vom avea parte de geruri năprasnice în iarna aceasta, chiar dacă adoptarea bugetului este așteptată pe la paștele cailor, chiar dacă preţurile au luat-o razna, e bună la ceva și tărăgănarea tratativelor, pentru că altfel cum am mai afla și noi câte ceva despre politicienii care ne-au guvernat în dosul unei alianţe de beton?

Ioana FLOREA, FLUX

IURIE CIOCAN:

„Renumărarea voturilor nu va schimba rezultatele cunoscute”

Curţii Constituţionale, în urma unor contestaţii depuse de PCRM. Curtea a găsit probele comuniștilor „destul de convingătoare”. Rezultatele renumărării voturilor ar putea fi făcute publice la 17 decembrie. Pentru renumărarea voturilor s-au cheltuit peste 13 milioane de lei, în acest proces fiind antrenaţi circa 21 de mii de funcţionari electorali.

Investitorii străini cer urgentarea formării structurilor puterii Reieșind din situaţia curentă a Republicii Moldova, Asociaţia Investitorilor Străini își exprimă îngrijorarea vizavi de această stare de fapt și ţine să comunice următoarele: “Investitorii străini – membri ai asociaţiei, cred în viitorul Republicii Moldova.

Drept confirmare servește faptul că nici unul dintre membrii FIA nu și-a sistat activitatea investiţională sau de afaceri și nu a părăsit Republica Moldova. În această ordine de idei, FIA îndeamnă partidele politice care vor deveni parlamentare, în urma alegerilor anticipate din 28 noiembrie 2010, să urgenteze formarea structurilor statului responsabile de actul guvernării în general,

?

Urmare din pag. 1

Secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, consideră că rezultatele renumărării buletinelor de vot de la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie nu va schimba esenţial rezultatele deja cunoscute, informează DECA-press. „Faptul că au fost găsite niște diferenţe de câteva zeci de voturi pentru un candidat sau altul se datorează unor greșeli umane și tehnice, care nu modifică rezultatele finale”, a spus Ciocan într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”.

Ciocan a precizat că CEC a respectat legislaţia în vigoare în procesul de renumărare a voturilor și a respins acuzaţiile comuniștilor, potrivit cărora, procesul de renumărare a fost profanat, voturile comuniștilor au fost furate, iar CEC este complice.

PCRM a depus două cereri în instanţă prin care au cerut ca aceasta să oblige CEC să contrapună listele de bază cu listele electorale suplimentare, pentru a identifica votarea multiplă. În cea de-a doua cerere, comuniștii solicitau de la CEC să pună la dispoziţia reclamantului listele electorale suplimentare.

Ambele solicitări au fost respinse de Curtea de Apel.

La 15 decembrie, în Republica Moldova au fost renumărate buletinele de vot de la alegerile din 28 noiembrie la cererea

și de îmbunătăţirea și administrarea climatului investiţional și de afaceri, în particular.

Urmându-și bunele practici, FIA reiterează disponibilitatea să asiste Guvernul prin împărtășirea experienţei și expertizei sale în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional, prin: 1. Consolidarea principiilor Statului de Drept; 2. Dezvoltarea infrastructurii și a unui cadru de protecţie a concurenţei; 3. Adoptarea unei politici fiscale echitabile și predictibile, orientată spre dezvoltare; 4. Crearea locurilor de muncă și a unui sistem educaţional aliniat la necesităţile economiei. În acest sens, FIA este gata să conlucreze cu noul Guvern imediat cum aces-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ta va fi creat, în baza unei agende clare, spre beneficiul comun al investitorilor străini existenţi și potenţiali, pe de o parte, și a poporului Republicii Moldova, pe de altă parte.

FIA încorporează cei mai importanţi investitori străini din Republica Moldova. Organizaţia a fost fondată de 8 investitori străini cu sprijinul OCDE - Carta Investiţiilor pentru Europa de Sud-Est, în septembrie 2003. Actualmente, FIA include 18 membri, ale căror investiţii totale în Moldova depășesc suma de 800 de milioane de dolari SUA sau mai mult de 50% din stocul investiţiilor străine directe, oferind locuri de muncă pentru mai mult de 14,000 de oameni”, anunţă un comunicat de presă al Asociaţiei Investitorilor Străini.

Sursa: Interlic

Faptul că discuţiile privind constituirea unei alianţe de guvernământ durează atât de mult este normal, lucrul acesta se mai întâmplă și prin alte ţări. Dar este absolut anormal faptul că opinia publică nu cunoaște care este conţinutul acestor discuţii, care sunt chestiunile divergente ce nu permit atingerea unei înţelegeri privind constituirea unei alianţe de guvernământ, fie de dreapta, fie de stânga. Participanţii la negocieri nu suflă o vorbă despre chestiunile „litigioase”, ci se limitează la niște constatări de ordin general, care au o concluzie constantă: nu există o decizie definitivă, negocierile vor continua. Însă dacă liderii partidelor parlamentare nu vor să ne spună care este miezul negocierilor, atunci este cazul să încercăm să-l aflăm noi înșine. Este clar că negocierile nu se axează pe chestiuni conceptuale privind caracterul și programele viitoarei guvernări. În alte părţi, negocierile privind constituirea unei coaliţii de guvernământ durează sau chiar trenează deoarece actorii politici care participă la acestea nu găsesc un numitor comun asupra politicilor economice, sociale ce urmează a fi aplicate pe perioada mandatului respectivei guvernări, pentru că împărtășesc puncte de vedere diferite asupra politicii de impozitare: unii optează pentru o guvernare orientată spre protecţia socială a populaţiei, alţii doresc să implementeze un regim mai liberal, unii vor să pună accent pe liberalizarea economică, să dea mai multă libertate iniţiativelor private, alţii, dimpotrivă, optează pentru implicarea mai activă a statului în procesul economic. Iată că liderii partidelor parlamentare de la noi nu discută asemenea chestiuni, pentru că, dacă le-ar discuta, ne-ar spune și nouă, ca opinia publică să cunoască care este motivul neînţelegerilor dintre ei.

Singurul motiv al neînţelegerilor din cadrul negocierilor: partajarea controlului asupra circuitelor financiare publice şi private Politicienii noștri discută doar un singur lucru: împărţirea posturilor și, în mod implicit, partajarea controlului asupra circuitelor financiare publice și private și protejarea afacerilor. Ei, de fapt, discută cine și ce post ia ca să-și asigure afacerile dintr-un domeniu sau altul. Și

pentru că acest lucru nu poate fi spus deschis opiniei publice, capii celor patru partide se limitează în a anunţa publicul că negocierile sunt „simpatice” și că mai durează.

Realitatea este că cele patru partide parlamentare sunt exponente ale trei grupuri oligarhice, cel al lui Vladimir Voronin, cel al lui Vladimir Filat și cel al lui Vladimir Plahotniuc.

PL-ul lui Ghimpu se înscrie mai puţin în această schemă pentru că nu are în spatele său un oligarh, dar asta nu înseamnă că nu este cooptat și el intereselor oligarhiei naţionale. Iar oligarhii fac politică și, mai ales, investesc în campaniile electorale nu pentru că ar avea ei acest hobby sau pentru a ajunge la putere din dorinţa de a guverna ţara pentru binele comun. Nu, oligarhii sunt, întâi de toate, oameni de afaceri, rechini lacomi, care finanţează campanii electorale, își creează partide politice sau le preiau pe unele gata constituite cu un singur scop: să-și sporească averile, să-și extindă businessul. Iar puterea este cel mai sigur mijloc în realizarea acestui scop. Iată de ce liderii PCRM, PD, PLDM și PL discută deja de trei săptămâni, fără a ajunge la o înţelegere, dar și fără a anunţa motivul neînţelegerii lor.

Interesele oligarhice versus interesele cetăţeanului Am văzut că problema alegerii președintelui ţării și a depășirii, în felul acesta, a blocajului politic, nu constituie unul dintre subiectele de bază ale negocierilor. Se face impresia că cele patru formaţiuni politice s-au împăcat cu gândul că mandatul următorului Parlament ar putea să fie doar de un singur an, după care vor urma din nou alegeri parlamentare anticipate. Miza este cine va mulge ţara în următorul an.

Nimeni nu vrea să rămână pe tușă, mai ales după ce a băgat atâţia bani în campania electorală. Negocierile ar fi sfârșit de mult dacă Marian Lupu, ghidat de la spate de Vladimir Plahotniuc, ar fi decis în parteneriat cu cine îi va fi mulsul mai spornic, cu Vladimir Voronin sau cu Vladimir Filat.

Așa stând lucrurile, perspectivele Republicii Moldova pentru următorul an sau pentru următorii 4 ani, dacă se va reuși alegerea președintelui ţării, sunt destul de sumbre.

Indiferent care vor fi componentele viitoarei guvernări, PCRM+PD sau PLDM+PD+PL, aceasta va fi una oligarhică, care va guverna în mod exclusiv în interesul a două grupuri oligarhice. Interesele cetăţeanului de rând vor fi date la o parte. Cetăţeanul de rând mai are să aștepte și s-ar putea să aștepte încă mult timp dacă va continua să-și dea votul pentru partidele oligarhice.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 DECEMBRIE 2010

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Filat vrea anticipate ca să-i îngroape politic pe Lupu şi Ghimpu După aproape trei săptămâni de la alegerile din 28 noiembrie, marcate de frământări și incertitudini, lucrurile par să se limpezească. Filat a ales calea organizării unor noi alegeri parlamentare anticipate, care să se desfășoare la finele anului viitor, iar foștii săi parteneri de coaliţie, Mihai Ghimpu și Marian Lupu, refuză categoric un asemenea scenariu, de frică să nu împărtășească soarta AMN. Negocierile dintre PLDM, PL și PD au intrat în impas și, în momentul de faţă, reconstituirea AIE pare aproape imposibilă.

Ce presupune constituirea AIE 2 sau ce le propune Filat lui Lupu şi Ghimpu?

Potrivit reprezentanţilor PD și PL, Vladimir Filat insistă asupra partajării funcţiilor în Guvern în mod proporţional cu mandatele obţinute la alegeri, ceea ce ar însemna ca peste 50 la sută din funcţiile din Guvern, inclusiv funcţia de prim-ministru, ar urma să revină PLDM. Și, întrucât noua majoritate dispune de mandate insuficiente pentru a putea alege șeful statului, la sfârșitul anului viitor, să fie organizate noi alegeri parlamentare anticipate. Or, în această situaţie, partidul premierului ar putea lua decizii de unul singur, ceilalţi doi urmând să aibă un rol decorativ, fără putere de decizie. Acest lucru i-ar permite premierului să-și asume integral guvernarea până la viitoarele alegeri, implicit să-și mărească considerabil capitalul politic, astfel încât după următoarele anticipate să-și dubleze numărul de mandate și să poată guverna de unul singur, nefiind nevoit să mai caute aliaţi cu care să împartă funcţiile-cheie în stat.

Strategia PLDM este cât se poate de logică, dacă e să ţinem cont de modul perfid în care s-a manifestat Filat în raport cu foștii săi parteneri din AIE. Or, eșecul lamentabil al AMN, dar și

Nici PL nu se află într-o poziţie prea bună. Deși Mihai Ghimpu obţinuse funcţia de președinte al Legislativului și, prin cumul, pe cea de șef interimar al statului, acesta a fost limitat în acţiuni, neavând pârghii directe de influenţare a Executivului, care, fiind sub conducerea lui Filat, a boicotat orice acţiune politică a liderului PL. Astfel, la fel ca și în cazul PD, liberalii au fost împinși pe un segment electoral destul

în rezultatele alegerilor din 28 noiembrie: din cei aproximativ 60 la sută dintre votanţii alianţei, mai mult de jumătate (29,42%) au optat pentru PLDM, în timp ce cealaltă jumătate a revenit PD (12,72%), PL (9,96%) și AMN (2,3%).

Acest rezultat nu a fost însă în stare să potolească setea avidă de putere a liderului PLDM. Mai mult decât atât, pentru „pragmaticul” premier acest rezultat

pentru cei doi, existând chiar riscul ca cel puţin unul dintre ei să repete exemplul trist al AMN și să nu reușească nici măcar să treacă pragul electoral de 4 la sută. De aceea, atât Lupu, cât și Ghimpu, își doresc evitarea cu orice preţ a alegerilor anticipate și instituirea unei guvernări cu mandat integral de 4 ani, timp în care să-și poată consolida poziţiile și să depășească handicapurile de imagine cu

scorul modest înregistrat de PL și PD la ultimele alegeri, este, în mare parte, „meritul” colegului Filat, care, profitând de poziţia sa de prim-ministru și de câteva ministere-cheie care i-au revenit, a demontat, cărămidă cu cărămidă, partidele partenerilor de coaliţie. Toată lumea își amintește cum Filat absorbea nesăţios filialele teritoriale ale AMN, în special, dar și cele ale PD și PL, și cum acesta îi ademenea, într-un mod total neortodox, pe primarii și reprezentanţii consiliilor raionale aleși pe listele altor partide, inclusiv ale partenerilor de coaliţie, determinându-i să adere la PLDM.

PLDM, groparul foştilor colegi de coaliţie Astfel, situaţia PD este cât se poate de jenantă. În primul rând, PD, deși a participat la guvernare, nu-și poate asuma efectele pozitive ale acesteia, pentru că rolul său în fostul și încă actualul Guvern a fost perceput de către opinia publică ca fiind unul pur formal, de subordonare în raport cu partidul premierului Filat. PD a fost perceput, mai degrabă, ca antipod al PL-ului în chestiuni de importanţă secundară pentru marea majoritate a populaţiei, cum ar fi așa-zisele probleme identitare sau cele legate de „adevărul istoric”, probleme care, cum se spune în popor, „nu ţin nici de foame, nici de sete”.

de îngust, fiind determinaţi să se consume, timp de un an de zile, în retorici sterile și, de multe ori, iritante pentru o parte importantă de cetăţeni, ale căror probleme nu se regăseau în preocupările liderului liberal. Însuși Mihai Ghimpu a repetat în mai multe rânduri că este limitat în acţiuni și că Filat își asumă nejustificat rolul de lider al alianţei de guvernământ. În altă ordine de idei, pe întreaga durată a mandatului actualului Guvern, Filat s-a străduit să arate ca o figură distinctă în AIE, un fel 1 contra 3, cu scopul de a împărţi electoratul AIE în două jumătăţi egale: una pentru PLDM, iar a doua pentru celelalte trei componente ale AIE, respectiv PL, PD și AMN. Or, acest lucru și-a găsit confirmare

Sirenele Moldovei Îl mai știţi pe Ulise? Cel care s-a legat de catargul corăbiei pentru a nu se sinucide, ascultând cântecele amăgitoare ale sirenelor. Moldova este acum un Ulise pentru care sirenele europene și cele rusești muncesc din greu. Evident, ambele sunt înșelătoare, evident ambele se bazează pe influenţa spaţiilor și, mai puţin, pe cea umană! Moldova are o alegere grea de făcut. Extrem de grea! Pentru generaţii de acum înainte!

Este forţată să aleagă între Rusia și Uniunea Europeană într-un moment în care Wikileaks și „Thea Party” dau grele lovituri conceptului de stat și sferă de influenţă. Se demonstrează că o sumă de indivizi este mai puternică decât orice construcţie statală. Este un efect al globalizării și al corporatizării suprastatale! Apărătorii noţiunii de stat, consideră Wikileaks, un atentat la stabilitatea sistemului internaţional, prin subminarea poziţiei și influenţei diplomatice a SUA în lume. Magnitudinea consecinţelor și efectelor finale nu poate fi nici pe departe evaluată, după publicarea a doar puţin peste 1.000 de telegrame din cele 250.000 promise de Wikileaks, cea mai impresionantă operaţiune acoperită cu „surse deschise”, după umila mea părere, de simplu cetăţean! De partea cealaltă a oceanului, nici Uniunea Europeană nu se simte prea bine. Miniștrii de Externe ai celor 27 au declarat, mai voalat sau mai direct, că EXTINDEREA UNIUNII S-A ÎNCHEIAT. Cel puţin pentru următorul deceniu, ce va fi marcat de derapaje economice grave și de preconizata prăbușire, în 2012, a monedei Euro (al cărei singur pilon de sprijin este doar voinţa Băncii Centrale Europene și nicidecum ancore în economia reală a unui spaţiu eterogen cum este Uniunea Europeană!). În aceste condiţii, perindarea pe la Chișinău a unui întreg„corp de balet”, miniștrii de Externe ai Poloniei și Suediei, statele iniţiatoare ale Parteneriatului Estic, apoi însuși președintele Parlamentului European, Jerzi Buzek, nu face decât să adauge puţină mișcare scenică la cântecul de sirenă amăgitor al Uniunii Europene, care promite guvernării Filat-Lupu-Ghimpu, în prima fază, creșterea cotelor de export la vinul moldovenesc și 2,5 miliarde de euro, promiși de ministrul de Externe român, Teodor Baconschi, care, știţi foarte bine ce cotă de încredere are la Chișinău! Dinspre partea rusă a venit șeful Administraţiei Prezidenţiale, mai puţin graţiosul Serghei Narâșkin (mesagerul fostului și, posibil, viitorului președinte al Rusiei, Vladimir Putin!), care le-a promis moldovenilor, în schimbul constituirii în Republica Moldova a unei alianţe de guvernare

în jurul comuniștilor, reducerea preţului de import a gazului rusesc, undă verde vinurilor și producţiei agricole moldovenești pe piaţa rusească, deschiderea ușilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan pentru aderarea Republicii Moldova, plus „anumite progrese” în soluţionarea problemei transnistrene, după cum scria, la Chișinău, „Ekonomiceskoie obozrenie”. În aceste condiţii, coaliţia guvernamentală întârzie să se formeze, după alegerile din 28 noiembrie din Republica Moldova!

La Chișinău, până și reputatul analist politic Victor Nichituș rămâne prudent în ultima sa analiză postată pe blogul său http://victornichitus.podomatic.com/: „... la Bruxelles, șeful de la Kremlin primea asigurări din partea președintelui Consiliului Uniunii Europene, Hermann van Rompuy, că Uniunea Europeană este în parteneriat strategic cu Federaţia Rusă. La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara că a descifrat spiritul Rusiei și că acest spirit este animat de dorinţa de a lucra pe cât mai strâns posibil împreună cu Uniunea Europeană.

Obiectivul lui Medvedev de la Bruxelles a fost obţinerea acordului UE pentru ca Federaţia Rusă să adere la OMC, ceea ce s-a și întâmplat, gazdele s-au grăbit să confirme și să sublinieze acest rezultat. Totul pentru ca atmosfera bună de la Bruxelles să fie sesizată la Kremlin și de către Putin, pentru ca micile și cochetele orășele europene să nu cumva să îngheţe la iarnă”. Să fie acestea semnele unei dispute între cei doi coloși politico-economici pentru minuscula Moldovă, aflată la mijloc? Dar care să fie miza?

Vorbind din punctul de vedere al securităţii, Moldova pune mari probleme Uniunii Europene din cauza conflictului îngheţat din Transnistria, problemă în care Rusia se simte ca peștele în apă, însă pierderea influenţei într-o altă fostă republică sovietică, după dezertarea balticilor și disidenţa georgienilor, ar da apă la moară și altor mici foste republici din Extremul Orient și Caucaz, ceea ce nu ar fi tocmai bine pentru influenţa Rusiei la Marea Neagră, de exemplu! O opţiune proeuropeană la Chișinău ar da semnale de încurajare și în alte state ex-sovietice, ar oferi Georgiei o alternativă la calea NATO, ar încuraja forţele proeuropene din Ucraina și Belarus sau Armenia, ca să nu mai vorbesc de Azerbaidjanul extrem de bogat în resurse energetice, pe care se bazează fragila construcţie Nabucco!

Toate aceste manevre irită la culme Rusia și mă fac să mă întreb dacă reprezintă voinţa COMUNITARĂ sau doar ambiţiile PERSONALE ale unor personaje individuale din capitalele europene!

Deocamdată, negocierile de la Chișinău sunt destul de dure, iar Marian Lupu este Ulise, ispitit când de o sirenă, când de alta. Ar fi interesant de știut al cui e catargul de care stă legat... „Soarta celor mulţi e în mâna celui care abia vede. Și în orbecăiala noastră, chiorul e rege”, scrie Victor Nichituș pe blogul său!

Mario BALINT, miercuri, 15 decembrie 2010 Sursa: http://mariobalint.blogspot.com

a reprezentat un argument incontestabil care confirmă că, dacă situaţia continuă în același ritm, PLDM ar putea înghiţi și cealaltă jumătate a electoratului AIE și să devină, astfel, singurul partid „democratic și proeuropean” în stare să ducă Republica Moldova în UE și să împiedice o eventuală „revenire a comuniștilor la putere”.

Ghimpu şi Lupu – în legitimă apărare Respectiva situaţie este binecunoscută celor doi foști AIE-iști, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, care înţeleg mai bine ca oricând că organizarea unor noi alegeri parlamentare anticipate s-ar solda cu un rezultat catastrofal

care se confruntă în prezent. În acest context, chiar și trecerea în opoziţie este mai convenabilă din punct de vedere politic și electoral, decât o participare la o nouă guvernare provizorie, fără pârghii de decizie, în umbra distrugătoare a partidului condus de Vladimir Filat.

Mai ales că, deja astăzi, PD se confruntă cu deficienţe mari la capitolul imagine, fiindu-i imputată (nu fără intervenţia discretă a premierului Filat) pecetea de trădător al alianţei și de om al comuniștilor, care ar fi dispus să readucă PCRM la putere, doar ca să se pricopsească cu funcţia de șef al statului. Această isterie generalizată a fost provocată și alimentată de „oamenii de presă” ai lui Filat, care, chiar și în cazul în care Marian Lupu ar

alege să meargă pe varianta reconstituirii AIE, vor continua să valorifice umbra de neîncredere care planează asupra liderilor PD, cu scopul de a distruge definitiv acest partid. Iar Lupu, neavând pârghii în Guvern, să nu se poată apăra. Și dacă o eventuală coalizare a PD cu PCRM, în vederea constituirii unei coaliţii de centrustânga și-ar găsi, într-un anume fel, justificare, ţinând cont de similitudinile ideologice care există între cele două formaţiuni, situaţia PL este mult mai dramatică. În primul rând, liderii PL au insistat, total neinspirat, asupra neadmiterii, sub nici o formă, a unei eventuale coaliţii de guvernare naţională, care să implice toate partidele cu reprezentare parlamentară, inclusiv PCRM. Cuvântul de ordine al liderilor PL, atunci când era vorba de o posibilă alianţă cu comuniștii, a fost „niciodată”.

Or, se știe că, mai ales în politică, regula este „niciodată să nu spui „niciodată””. Astfel, PL s-a încâlcit în propriile mreje, din care astăzi nu poate ieși. Pe de o parte, riscă o moarte lentă, care ar dura circa un an de zile, până la următoarele alegeri anticipate, sau o lovitură puternică cu efect imediat, provocată de o posibilă complicitate la constituirea unei alianţe de centru-stânga. Cea de a doua variantă le-ar lăsa liberalilor ceva șanse de reabilitare, minime, de altfel, însă doar în cazul în care s-ar constitui o guvernare cu un mandat de patru ani, iar PL ar rămâne în opoziţie.

Nu mai puţin importante sunt și alegerile locale generale, din primăvara anului viitor, în cadrul cărora PL are toate „șansele” să piardă și ultima pârghie administrativă importantă de care dispune în prezent – funcţia de primar al capitalei.

PLDM împotriva tuturor sau toţi împotriva PLDM Spuneam mai sus că a început să prindă contur conţinutul negocierilor, în vederea constituirii viitoarei guvernări. Liderii partidelor parlamentare, mai puţin PCRM, încep să se „scape cu vorba”, cu sau fără voie, despre

Pe Urechean l-am săpat și pe Ghimpu l-am săpat. Acum, Lupule, vezi bine, că te sap eu și pe tine.

Ah, săpa-v-aș eu pe toţi, aliaţi naivi și tonţi!

fondul discuţiilor, lansându-se în acuzaţii și învinuiri reciproce.

Marian Lupu, de exemplu, l-a acuzat deschis pe Filat că tergiversează intenţionat reconstituirea AIE și că refuză categoric să facă compromisuri. Același lucru l-au afirmat și liderii PL, deși mai puţin tranșant, dar lăsând să se înţeleagă clar că nu-și doresc o alianţă cu PLDM în cadrul căreia să aibă rol secund, de purtători de manta ai lui Filat.

Prin urmare, cei doi își doresc să-l pună la respect pe Filat și să-l determine să împartă egal portofoliile în Guvern, astfel încât să aibă șanse de restartare politică egale, dacă tot se merge la noi anticipate. Însă, în cazul în care Filat va refuza să cedeze, constituirea unei AIE 2 va deveni imposibilă, iar Lupu va alege alianţa cu PCRM, în

timp ce Ghimpu și fracţiunea sa parlamentară îl va ajuta, votând pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, care împiedică alegerea șefului statului, astfel încât Lupu să fie ales președinte. Aruncarea PLDM în opoziţie – aceasta ar fi singura variantă posibilă pentru oprirea ascensiunii politice a lui Filat, oprire pe care și-o doresc mult atât liberalii lui Ghimpu și Chirtoacă, cât și democraţii lui Lupu, Diacov și Plahotniuc. Or, un PLDM (care, de altfel, este format în cea mai mare parte din oportuniști și oameni fără verticalitate) aflat în opoziţie și în conflict direct cu Puterea, nu ar mai trebui nimănui și s-ar descompune la fel de repede cum s-a constituit.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Lucinschi şi cei patru baci mioritici Balada „Mioriţa” rămâne, de-a lungul anilor, argumentul utilizat, cu treabă și fără treabă, de către oricine dorește să-și justifice și fundamenteze orice fel de idei mai mult sau mai puţin aberante. Cel mai des li se întâmplă acest lucru unor politicieni ușor expiraţi, dar care se ţin din răsputeri, cu protezele dentare, de poalele puterii.

Poate și pentru că aceasta este marja de manevră pe care le-o permite nivelul lor intelectual. Probabil, mulţi își mai amintesc de faimosul Congres „Casa Noastră – Republica Moldova”, organizat la 5 februarie 1994, de Alianţa Civică din Moldova, înfiinţată la iniţiativa președintelui de atunci Mircea Snegur. Desfășurat în plină campanie electorală, congresul a proclamat antiromânismul ca politică de stat și a fundamentat ideea existenţei celor două popoare – român și moldovenesc.

Pentru a sprijini această nouă „idee naţională”, tocmai de la Moscova a venit și scriitorul Ion Druţă. Ideea a prins și i-a adus atunci Partidului Democrat Agrar victoria covârșitoare în alegerile parlamentare, pe listele acestei formaţiuni candidând președintele de la acea vreme a Legislativului, Petru Lucinschi, și prim-ministrul Andrei Sangheli. Delegaţii la Congres au tot citat copios din discursul programatic al președintelui Mircea Snegur, elaborat tot de niște bărbaţi ai neamului și intelectuali de rasă, care argumenta, prin intermediul sărmanului și mioriticului ciobănel moldovean, teoria moldovenismului agresiv și primitiv.

Filat – ciobănaşul de jertfă al politicii moldoveneşti La o distanţă de niște ani buni, a venit, iată, și rândul celui de-al doilea președinte, Petru Lucinschi, să apeleze la „Mioriţa”. Cu tot patriotismul și cu toată consideraţia pentru geniul popular, parcă tot am vrea ca foștii și viitorii președinţi să mai citească încă vreo două-trei cărţi, pentru diversitate. Numai că nici balada în cauză nu a fost citită (citată) de Lucinschi cu toată atenţia.

Iată ce zice el într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă: „Revenim la realitatea tristă moldovenească. În primul rând, plaiul mioritic și cei 3 ciobănei care s-au adunat pe altul să-l omoare”. Ei, d-apoi ciobăneii parcă erau de tot trei, iar doi dintre ei se vorbiră și se sfătuiră să-l omoare pe al treilea. Dar, meditând îndelung, am reușit să dezleg totuși misterul. Confuzia vine din faptul că fosta AIE avea patru componente, iar președintele „second” o fi uitat că Urechean nu mai este în Parlament și l-a contabilizat și pe acesta, alături de ceilalţi mișei și potenţiali asasini. Victima, ciobănașul moldovean, ingenuu

și tras prin inel, este, dacă nu v-aţi dat încă seama, șeful turmei PLDM, Vladimir Filat. Motivul, tălmăcit de bătrânul păstor, este tot cel pe care l-a intuit și poporul atunci când s-a așezat la masa de lucru a istoriei să-și elaboreze nemuritoarea operă – invidia. Invidia este generată pe faptul că Filat are… membri mai mulţi (mândri și cornuţi) etc. după text. Transpus în limbajul vechiului și învechitului trăgător de sfori, textul popular sună cam în felul următor: ceilalţi păzitori de turme sunt invidioși pentru că „Filat s-a isprăvit bine, fiind premier”. Ei, domnule Lucinschi, feri-ta Dumnezeu să se fi isprăvit. Noi îi dorim zile multe și viaţă lungă.

Preşedintele nr. 2 îşi asumă fosta coaliţie de guvernământ Îngrijorarea președintelui pe viaţă este explicabilă, dar negată cu vehemenţă – Chiril Lucinschi, feciorul seniorului Lucinschi, este printre noii deputaţi păstoriţi de Filat, iar speranţele de a influenţa în continuare puterea de la Chișinău sunt legate anume de partidul respectiv. Pretenţia de edificare a unui partid-stat, intenţia clară de a face o alianţă formală, din necesitate, dar cu un rol principal și exclusiv al PLDM în actul de guvernare și, implicit, cu același Petru Lucinschi în

rol de decident, par să nu mai fie atât de ușor de realizat.

Dacă cineva crede totuși că se exagerează factorul Lucinschi și potenţialul de influenţă a acestuia asupra vârfurilor politicii moldovenești, argumentele le găsim tot în interviul respectiv.

Referindu-se la constituirea defunctei AIE, cel mai șmecher dintre politicieni își pierde, la un moment dat, circumspecţia și se developează ca un spion picat la misiune: „… ţin minte foarte bine perioada aceea de împărţire a funcţiilor. Discutam cu același Filat, Diacov. Nimeni nu voia sa se ducă la prim-ministru”, mărturisește Lucinschi.

Adică, tot el era dirijorul, manipulatorul și împărţitorul de funcţii.

Filat, Diacov, Lupu, Pasat – vechea clientelă a ex-preşedintelui Lucinschi De ce a ales pensionarul de onoare anume PLDM-ul pentru realizarea ambiţiilor sale politice încă neepuizate?

Explicaţia este simplă. Vladimir Filat este un apropiat și un vechi client al acestuia, care din „mila” lui a ajuns, în 1998, în fruntea Departamentului Privatizării și Administrării Proprietăţii de Stat. În următorul Guvern, condus de Ion Sturza, Filat este deja ministru de

Stat, numire girată tot de președintele de atunci, Petru Lucinschi. Și dacă mai ţinem cont de relaţia mai specială a fostului prim-secretar al Partidului Comunist al RSSM cu partidul condus de triumviratul Diacov-Lupu-Plahotniuc, dar și de câteva persoane din anturajul acestuia plasate cu abilitate în partidul lui Ghimpu, ne convingem că fosta AIE este, în totalitate, un produs (expirat) marca „Lucinschi”. Din acest motiv se agită și se îngrijorează astăzi bătrânul conspirator și intrigant, care încearcă să reanimeze vechea coaliţie în varianta care i-ar fi doar lui convenabilă.

Pentru ce? Poate și pentru că se mai crede capabil să revină în funcţia de șef al statului sau, mai degrabă, pentru a rămâne în continuare cel care să manipuleze guvernarea în Republica Moldova, păpușarul din umbră care să decidă în continuare soarta acestui „plai mioritic”.

Să ne amintim și de faptul că un alt apropiat al lui Lucinschi este și exdirectorul SIS, Valeriu Pasat, agentul Moscovei, care nici măcar nu încearcă să-și ascundă această calitate. Astfel, chiar dacă Filat face acum plimbări la Bruxelles, așa cum decurg lucrurile, indicaţiile și deciziile tot de la Moscova sunt așteptate.

Ioana FLOREA, FLUX

4

17 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Şi alegătorii, nu doar politicienii, sunt vinovaţi de perpetuarea crizei politice Interviu cu expertul german Norbert Neuhaus, doctor în economie al Universităţii Sorbona din Franţa şi consultant al Fundaţiei Europene Robert Schuman din Luxemburg

- Deși au trecut deja aproape 3 săptămâni din ziua alegerilor parlamentare anticipate, negocierile privind constituirea alianţei de guvernământ nu au dat nici un rezultat și nu este nimic clar privind formatul acesteia.

Cum apreciaţi dumneavoastră această situaţie?

- Aș începe cu o mică remarcă.

Am fost surprins de faptul că liderii alianţei aflate acum la putere se întrunesc în negocieri într-un local care nu este al lor, ci al statului, la Reședinţa de Stat. Asta denotă faptul că la Chișinău nu există o cultură

politică înaltă, deoarece negocierile se poartă între partide.

Mihai Ghimpu, Vladimir Filat și Marian Lupu se întrunesc în calitate de lideri de partid, dar nu în calitate de președinte al Parlamentului, prim-ministru și așa mai departe, iar Reședinţa de Stat nu este proprietatea acestor partide, ci e proprietate publică. Cei trei lideri AIE, Mihai Ghimpu, Vladimir Filat și Marian Lupu, exploatează acest bun public în mod abuziv, doar pentru că ei se află la guvernare, căci celelalte partide, aflate în afara arcului guvernamental, nu se pot întruni pentru negocieri

sau alte chestiuni de partid la Reședinţa de Stat. Este o lipsă totală de respect faţă de valorile democratice și principiile statului de drept.

Faptul că negocierile durează atât de mult, nu constituie o problemă în sine. Și în Germania, Spania, Italia, Belgia sau altă ţară din Europa de Vest, negocierile pentru formarea unui guvern pot dura foarte mult timp, chiar și o jumătate de an. Însă în cazul Republicii Moldova, acest lucru este anormal, pentru că după alegerile din 28 noiembrie nu a apărut o situaţie politică nouă, dimpotrivă, s-a perpetuat cea

veche. Respectiv, datele problemei nu sunt noi, ci sunt vechi de un an și jumătate. Alegerile parlamentare anticipate au fost organizate pentru a depăși criza politică cauzată de imposibilitatea Parlamentului de a alege șeful statului. Și până acum nu am prea auzit care sunt soluţiile propuse pe puncte de cei 4 lideri politici privind depășirea crizei constituţionale, politice și, în special, a crizei economice, care este o consecinţă a crizei politice, a instabilităţii politice. După elaborarea planului de depășire a crizei, urmează identificarea celor mai potrivite persoane pentru funcţiile parlamentare și guvernamentale care sunt în stare să pună în aplicare acest plan.

După această schemă ar urma să se desfășoare negocierile între partidele parlamentare.

- Partidele politice parlamentare nu au identificat un numitor comun privind depășirea crizei politice. Asta este o evidenţă. În consecinţă, se va perpetua și se va aprofunda și criza economică. Din acest unghi de vedere, cât de optimiste sunt perspectivele Republicii Moldova ca stat, pentru că situaţia din eco-

Alegeri în Găgăuzia. Formuzal şi Dudoglo se vor confrunta în turul doi Mihail Formuzal și Nicolai Dudoglo se vor confrunta în turul doi de scrutin pentru funcţia de bașcan al autonomiei găgăuze. În urma alegerilor locale care s-au desfășurat duminică, 12 decembrie, în Găgăuzia, actualul bașcan Mihail Formuzal a acumulat 36 la sută din sufragii, fiind urmat de primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, care a acumulat 32 la sută din voturi. Pe locul trei s-a plasat candidatul din partea PCRM, Irina Vlah, pentru care au optat 31 la sută dintre alegători. Astfel, primii doi s-au calificat în turul doi de scrutin, care se va desfășura peste două săptămâni, pe data de 26 decembrie.

Precizăm că, pe data de 12 decembrie 2010, în Unitatea Teritorială Autonomă Gă-

găuzia (UTA Găgăuzia) au avut loc alegerile ordinare pentru funcţia de guvernator (bașcan), în cadrul cărora au concurat 3 candidaţi. Pentru desfășurarea alegerilor au fost deschise 64 de secţii de

votare, în toate localităţile autonomiei. Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă în componenţa Republicii Moldova cu statut juridic special ce exprimă autodeterminarea poporului găgăuz.

În Găgăuzia, lupta se dă, de fapt, între PD şi PCRM BOGDAN ŢÂRDEA:

Interviu cu Bogdan Ţârdea, analist politic - Domnule Ţârdea, în urma alegerilor din autonomia găgăuză, care s-au desfășurat duminică, putem constata o înfrângere a comuniștilor în regiune?

- Cred că PCRM a făcut un pas destul de riscant. În primul rând, pentru că a mizat pe o doamnă în cadrul acestor alegeri. În afară de asta, aceasta este o persoană care nu face parte din structurile administraţiei locale. Și, nu în ultimul rând, Irina Vlah este puţin cunoscută în Găgăuzia. Cu toate acestea, persoana respectivă a acumulat circa 30 la sută din voturi, cu un procent mai puţin decât Nicolai Dudoglo, primarul Comratului și o personalitate binecunoscută în regiune. Diferenţele dintre rezultatele celor trei candidaţi sunt foarte mici. În situaţia creată, doamna Vlah va avea un rol important în negocierile în faţa celor doi candidaţi care se vor confrunta în turul doi de scrutin. Astfel, există șanse mari ca cel care va fi susţinut de Irina Vlah să fie marele câștigător. Totodată, comuniștii sunt mai aproape de Dudoglo, care are șanse destul de mari să ajungă bașcan al Găgăuziei.

De cealaltă parte, și Mihail Formuzal dispune de un avantaj important. Este vorba de Diploma „pentru consolidarea relaţiilor moldo-ruse”, acordată

de președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, actualului bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Acest atu al domnului Formuzal le strică cărţile concurenţilor săi în această campanie electorală. Însă dacă Irina Vlah va decide să-l susţină în turul doi pe Dudoglo, șansele electorale dintre cei doi devin, practic, egale.

Dacă nu exista această diplomă, Dudoglo câștiga detașat.

- Apropo de diploma acordată de președintele rus actualului bașcan. În campania electorală, Formuzal era acuzat inclusiv că ar fi agent al serviciilor secrete românești. În acest context, gestul Rusiei poate fi catalogat ca o dezminţire a acestui zvon, pentru a arăta că Formuzal este totuși un favorit al Kremlinului?

- Nu cred că este o replică din partea rușilor. Mai degrabă, eu cred că Formuzal are relaţii destul de bune cu administraţia Federaţiei Ruse. A primit și 5 000 de tone de carburanţi din partea Moscovei. Întotdeauna a împărtășit poziţiile Federaţiei Ruse și chiar le-a susţinut. De asemenea, este promotor al ideii ca limba rusă să devină limbă oficială și multe alte lucruri care determină Rusia să-i acorde suport moral, în primul rând. De aceea, nu cred că este un argument din partea rușilor

care să dezmintă că Formuzal ar fi omul României. Mai ales că această idee nu este credibilă acolo. Da, el a fost acuzat că este de partea forţelor proromânești și unioniste, pentru că s-a pronunţat în favoarea referendumului, pe fondul speculaţiilor comuniștilor potrivit cărora, referendumul ar fi reprezentat un prim pas spre unirea cu România. Dar să-l numești pe Formuzal unionist este o aberaţie. Or, în Găgăuzia, nici un partid unionist nu a acumulat mai mult 0,1 la sută. Partidul lui Filat este singurul partid de dreapta care a acumulat 6 la sută, însă noi cunoaștem prin ce metode a fost înregistrat acest scor.

- Dacă ar fi să facem o paralelă cu partidele de la Chișinău. Care dintre ele se confruntă astăzi în Găgăuzia?

- Sunt tentat să cred că lupta acolo se dă între două partide: PSD, cu candidatul Dodoglo, și PD, cu candidatul Formuzal, care, de fapt, joacă între PLDM și PD. Acum însă, văzând că există anumite tendinţe de reconfigurare a situaţiei politice, Formuzal este mai aproape de PD. PSD, la rândul său, este destul de apropiat de PCRM. Respectiv, în Găgăuzia, lupta de bază se dă între doi monștri politici – PD și PCRM. - Vă mulţumesc.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

nomie este dezastruoasă, ca, de altfel, și cea din sfera protecţiei sociale?

- Conducătorii Republicii Moldova trebuie să fie foarte atenţi ca aceasta să nu ajungă un stat falimentar. Criza din ultimii 2 ani este una politică, nu este una constituţională, deoarece mecanismul privind alegerea șefului statului există.

Nu există voinţă politică de a alege la funcţia de președinte al ţării o persoană neafiliată politic. Paradoxul este că parlamentarii moldoveni nu respectă prevederile Constituţiei, dar dacă ei nu respectă prevederile Legii Supreme, cum poţi să ceri de la cetăţeni ca aceștia să respecte celelalte legi?

O altă problemă a clasei politice de la Chișinău este că aceasta încă nu a însușit ce este democraţia. Democraţia este imposibilă fără compromis.

Clasa politică moldoveană este divizată în două tabere antagoniste (acest antagonism are mai curând cauze economice decât doctrinare, ideologice) și nici una dintre aceste tabere nu face nici un compromis. Dar într-o democraţie veritabilă, politicienii fac compromisuri atunci

când îl cere binele ţării, binele comun, dar să nu acţioneze doar în beneficiul interesului personal și de partid. Dacă nici una dintre cele două tabere, nici comuniștii și nici liberalii, nu pot alege un președinte, atunci ei toţi au obligaţia să identifice o persoană terţă, neafiliată politic, pe care s-o aleagă în această funcţie. Și această persoană aleasă în funcţia de președinte trebuie să aibă un mandat foarte clar: să pună în aplicare o reformă constituţională pentru ca pe viitor să se evite acest tip de blocaj și să perfecţioneze cadrul legislativ din Republica Moldova în sensul consolidării republicii parlamentare, căci aceasta este voinţa poporului prin respingerea referendumului din 5 septembrie 2010. Eu cred că în Republica Moldova poate fi identificată o asemenea persoană care să fie aleasă președinte și care să-și asume sarcina reformei constituţionale.

- Faptul că blocajul politic se perpetuează deja de aproape 2 ani, că acesta s-a menţinut chiar dacă au fost organizate 2 scrutine parlamentare anticipate și un

referendum, este sau nu un motiv suficient ca să afirmăm că poporul Republicii Moldova este unul incapabil de a se autoguverna?

- Dacă această criză nu va fi repede rezolvată, apare riscul ca Republica Moldova să fie un stat falimentar. În această situaţie, soarta Republicii Moldova va fi hotărâtă nu la Chișinău, ci în altă parte, undeva la Berlin, Bruxelles, Moscova, București sau Kiev.

Dacă moldovenii doresc să intre în Uniunea Europeană, trebuie să facă ordine la ei acasă. Dacă nu-ţi pot administra ţara, nu poţi fi cu adevărat suveran, liber.

Fiecare popor are guvernul pe care îl merită. Acesta este un dicton unanim acceptat și e valabil și în cazul Republicii Moldova. Populaţia nu are doar dreptul să voteze, dar și obligaţia să voteze astfel ca după acest vot ţara să nu intre în colaps.

Nu se dă votul pentru un partid sau altul pornind doar de la sentimente, emoţii, simpatii și antipatii. Oamenii au obligaţia să voteze raţional. Înainte de a merge la vot, alegătorii trebuie să conștientizeze care este importanţa statului, și înainte de a arunca buletinul în urna de

vot, alegătorul trebuie să înţeleagă că alegerea sa nu trebuie să ducă la paralizarea activităţii structurilor statului. De blocajul politic și administrativ în care a ajuns Republica Moldova nu sunt vinovaţi doar politicienii, dar și alegătorii, ei sunt coresponsabili alături de liderii politici. Vă puteţi imagina ca electoratul dintr-o ţară occidentală, din Germania, spre exemplu, să aducă astăzi în Bundestag două extreme care, prin războiul pe care îl întreţin, ar dinamita bazele statului german?

Electoratul dispune de acest mecanism, care se numește alegeri, pentru a sancţiona ceea ce a fost rău și pentru a promova ceea ce a fost bun pe parcursul unui mandat. Iată că electoratul moldovean a promovat prin votul său două tabere politice conflictuale, războinice, care au adus ţara într-o criză politică și economică profundă. Acum vedeţi și dumneavoastră dacă poporul Republicii Moldova este sau nu capabil de a se autoguverna.

- Vă mulţumesc.

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Cum inhibă statul investiţiile private Anterior am argumentat faptul că creșterea datoriei de stat interne, în pofida opiniei publice, este mult mai periculoasă decât cea externă, datorită costurilor mai înalte, maturităţii financiare foarte scurte și finanţării piramidale ale acesteia (http://www.expert-grup. org/?go=biblioteca&n=157). În continuare, vom relata o altă latură negativă a îndatorării statului pe intern, și anume eliminarea investiţiilor private, precum și pericolele acesteia în contextul recuperării economice la care asistăm în prezent. În urma recentei licitaţii săptămânale de vânzare a valorilor mobiliare de stat (VMS), Guvernul a demonstrat că, în pofida diminuării deficitului bugetar și stabilizării finanţelor publice, apetitul acestuia pentru resursele bancare nu a temperat. Astfel, doar în săptămâna curentă, Guvernul s-a împrumutat cu 111 milioane de lei, fiind cu 3 milioane mai mult faţă de săptămâna trecută. E adevărat că, raportate la volumul total de venituri al bugetului de stat, aceste sume sunt infime. Însă este doar la prima vedere. În realitate, o analiză mai amănunţită a evoluţiei din ultimii ani a volumului de împrumuturi guvernamentale interne relevă o dependenţă, de-a dreptul narcotică, a statului faţă de resursele bancare. Astfel, doar în primele 10 luni ale anului 2010, stocul datoriei de stat interne a crescut cu circa 200 de milioane de lei și a ajuns la 5304,2 milioane de lei, ceea ce este cu 4% mai mult faţă de aceeași perioadă din 2009 și (atenţie!) cu 50,1% mai mult faţă de perioada respectivă a anului 2008. Pericolele creșterii datoriei sunt majore. În particular, estimările noastre empirice demonstrează impactul negativ al creșterii datoriei de stat interne asupra volumului de creditare a sectorului real, ceea ce presupune și efectul de eliminare a investiţiilor.

Pe lângă factorii care influenţează volumul creditelor contractate de către sectorul real (rata dobânzii, cererea internă și cererea externă), o pondere vizibilă au și împrumuturile guvernamentale interne. Astfel, creșterea cu 1% a volumului de VMS reduce volumul creditelor contractate de sectorul real cu circa 0,25%. Cu alte cuvinte, cele 4,8

miliarde de lei contractate de Guvern în primele 10 luni din 2010, au redus cu circa 1,2 miliarde de lei creditul bancar care putea să ajungă în sectorul privat (1). Aceasta se explică prin faptul că în momentul în care Guvernul se împrumută de pe piaţa internă, acesta intră într-o competiţie neechitabilă cu sectorul real pentru resursele creditoare bancare. Având în vedere faptul că Guvernul, prin definiţie, este considerat cel mai sigur debitor, băncile preferă să crediteze statul în detrimentul sectorului real. Acest fenomen a devenit și mai evident în condiţiile crizei economice recente, când creșterea incertitudinii a alimentat riscul de credit și a determinat băncile să întoarcă spatele sectorului real și să crediteze statul. Astfel, ponderea împrumuturilor prin intermediul valorilor mobiliare de stat în totalul creditelor bancare a crescut de la circa 14%, în 2008, până la circa 56%, în 2009. În primele 10 luni ale anului curent, aceasta s-a diminuat neesenţial, până la 50%, exclusiv datorită politicii monetare relaxate a BNM și creșterii cererii pentru credite din partea sectorului real. Astfel, în valori absolute, în perioada ianuarie-octombrie 2010, Guvernul s-a împrumutat de la băncile locale cu circa 415 milioane de lei mai mult faţă de întregul an 2009. În contextul actual, odată cu recuperarea economică, menţinerea nivelului actual de împrumuturi guvernamentale interne inhibă, în mod direct, iniţiativa privată, care are nevoie de surse de finanţare ca de oxigen.

Prin urmare, pe lângă multitudinea de factori care afectează accesibilitatea sectorului real la credite, discutate pe larg în presă și societatea civilă, nu ar trebui neglijat și creșterea datoriei de stat interne. Mai mult decât atât, luând în consideraţie faptul maturităţii financiare scurte (3-6 luni) a respectivelor împrumuturi, acestea servesc doar pentru acoperirea unor deficite de casă și nu la finanţarea unor proiecte investiţionale. Prin urmare, îndatorarea Guvernului pe intern implică costuri de oportunitate enorme, care sunt suportate de întreaga societate.

Apelarea tot mai intensă a statului la împrumuturile interne, pe parcursul ultimilor

ani, a creat situaţia în care acesta își finanţează datoriile printr-o schemă piramidală: se contractează noi împrumuturi pentru a fi acoperite cele luate anterior. O asemenea finanţare a fost durabilă și chiar avantajoasă în condiţiile unei politici monetare ultrarelaxate promovate de banca centrală, care a permis reducerea drastică a dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale de la 18%, din 2008, până la actualul nivel de 7%. Însă această fereastră de refinanţare ar putea fi închisă în viitorul apropiat odată cu eventuala înăsprire a politicii monetare, având în vedere presiunile inflaţioniste majore, precum și creșterea cererii pentru creditele bancare din partea sectorului real, graţie relansării economice din 2010. În primul rând, majorarea cu 1 punct procentual a ratei de refinanţare a BNM va împinge dobânzile la împrumuturile guvernamentale cu circa 0,7 puncte procentuale. Totodată, în al doilea rând, Guvernul va fi nevoit să ofere o dobândă mai mare pentru a motiva băncile să cumpere VMS-uri. Vom asista astfel la creșterea costurilor aferente întreţinerii datoriei de stat interne, fapt ce reprezintă nimic altceva decât irosirea banilor contribuabililor.

Prin urmare, Guvernul ar trebui să înceapă să restrângă, gradual, dar consecvent, volumul împrumuturilor interne și să elimine această dependenţă nocivă de resursele bancare. Evident, aceasta ar trebui să fie urmată de reducerea unor cheltuieli guvernamentale neprioritare. Drept rezultat, băncile vor reorienta o bună parte din resurse către sectorul real, unde utilizarea acestora este, de regulă, mult mai eficientă. Astfel, Guvernul va face un pas bun în direcţia stimulării accesului sectorului real la creditele bancare, iar utilizarea banilor contribuabililor va deveni niţel mai eficientă.

(1) Resursele respective nu sunt banii scoși fizic din circulaţie, ci reprezintă așa-numitul efect de crowding out al investiţiilor.

Aceasta înseamnă că, dacă în perioada analizată statul nu s-ar fi împrumutat de la bănci, sectorul real al fi primit în plus 1,2 miliarde de lei sub forma de credite bancare. Acest argument derivă din faptul că, deși o bună parte din VMS-uri sunt răscumpărate periodic de Guvern, resursele întoarse băncilor nu sunt recreditate sectorului real, ci sunt utilizate pentru procurarea de noi VMS. Prin urmare, sectorul real este eliminat din acest circuit de resurse dintre stat și bănci, ceea ce creează costuri de oportunitate semnificative pentru întreaga economie.

Adrian LUPUŞOR 09.12.2010 Sursa: www.expert-grup.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 DECEMBRIE 2010

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Sexul povestit celor mici” şi „societatea civilă” – probleme ce ţin de securitatea naţională Securitatea naţională este, probabil, una dintre cele mai complicate și cele mai necesare funcţii ale instituţiei statului. Nu mă refer aici doar la securitatea economică, politică sau militară – toate acestea sunt mult mai ușor de asigurat, pentru că acţiunile inamice, în aceste cazuri, sunt evidente și mai ușor de prevenit.

Mult mai grea este lupta atunci când este vorba de subminarea securităţii informaţionale, ideologice și morale a statului.

Aici dușmanul acţionează iscusit și indirect, iar operaţiunile de acest gen, îndreptate împotriva suveranităţii noastre, deseori sunt în afara atenţiei instituţiilor abilitate cu asigurarea securităţii naţionale.

Lipsa unei politici de stat clare privind activitatea sistemului de educaţie și a societăţii civile permite unor organizaţii, a căror efect este unul distructiv și pe termen lung, să-și desfășoare nestingherit activitatea. Până în prezent, nici o organizaţie non-guvernamentală care pune în pericol securitatea naţională a statului nu a fost scoasă în afara legii, chiar mai mult, deseori li se acordă asistenţă din partea puterii. În acest sens, este lăudabilă iniţiativa premierului Vladimir Filat de a retrage de pe rafturile librăriilor cartea „Sexul povestit celor mici”, destinată copiilor de grădiniţă. Reacţiile unor reprezentanţi ai așa-numitei „societăţi civile”, care s-au arătat nemulţumiţi de măsurile luate împotriva pervertirii copiilor, erau de așteptat. Iată de ce ar fi timpul să fie pus în discuţie rolul pe care le au unele organizaţii non-guvernamentale finanţate din afara ţării.

Din păcate, statului îi lipsește o doctrină naţională (în care să fie definite valorile și interesele noastre naţionale), o strategie de dezvoltare naţională (o realizare practică a doctrinei naţionale) și un concept de securitate naţională clar, care ar coordona politica instituţiilor de stat și a reprezentanţilor societăţii civile, stabilind limitele permisibilului, făcând o distincţie clară între „interesul naţional” și „activitate antinaţională”. Atât timp cât Republicii Moldova îi lipsesc astfel de documente fundamentale, societatea noastră este lipsită de imunitate, iar cu așa-numiţii „reprezentanţi ai societăţii civile”, care își fac glas în mass-media, beneficiend de finanţare de la structurile internaţionale inamice, nu vom putea purcede la construcţia unui stat puternic, a unei societăţi sănătoase și prospere.

Suntem într-un război global pentru supravieţuire. Propaganda ideologică și a imoralităţii este cea mai eficientă armă, întrecând efectele bombei atomice. Iată de ce trebuie să ne întrebăm: oare cei care sar în apărarea campaniilor de pervertire a copiilor noștri ne vor binele sau sunt dușmanii noștri?

Poate unii ar spune că a ridica astfel de probleme la nivel de „securitate naţională” e prea mult. Cu toate astea, să nu uităm că, în perioada războaielor militare, forţele inamice acţionau anume în acest fel, împărţind literatură și fluturași care conţineau informaţii ce aveau drept scop demoralizarea și slăbirea armatei. Cel mai recent caz este ocuparea militară și informaţională americană a Iraqului, care a început cu distribuirea gratuită a literaturii pornografice în rândul populaţiei.

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Sex-gate în AIE Un nou război a izbucnit în Alianţa de guvernământ. Taberele implicate sunt PLDM și PL. Premierul Filat a cerut în ședinţa Guvernului scoaterea din circulaţie a celor două volume ale cărţii „Sexul povestit celor mici” (200 de pagini), apărută în anul 2004 la editura „Prut Internaţional”, condusă de deputatul Oleg Bodrug, ales pe listele Partidului Liberal al interimarului Mihai Ghimpu.

Editura „Prut Internaţional” a postat pe site-ul www.cartiabc. ro o informaţie despre carte, arătând că autorul ei e „Institutul pentru Studierea Sexualităţii din Spania”. Numele traducătoarei este Nadia Farcaș. Editura ne prezintă această carte astfel: „Cele două volume, reunite sub titlul „Sexul povestit celor mici”, apărute în condiţii grafice deosebite, oferă răspunsuri la multiplele întrebări ale părinţilor și educatorilor conștienţi de importanţa unei educaţii sexuale sănătoase a copiilor. Cartea, scrisă într-un limbaj accesibil de specialiști în domeniu de la Institutul pentru Studierea Sexualităţii din Spania, se adresează atât adulţilor, cât și copiilor și reprezintă o ficţiune narativă, având drept personaje principale un băieţel și o fetiţă, care participă la prezentarea subiectului.

Lucrarea conţine informaţii de bază cu privire la educaţia sexuală și afectivă a copiilor”.

colo de Prut reacţiile nu au întârziat să apară, lucrarea fiind interzisă în grădiniţe. Prezentăm mai jos un material, intitulat „Manual de sex pentru preșcolari”, semnat de Rareș Grig și apărut în 2005 în legătură cu acest subiect în revista COTIDIANUL din București: „Să cauţi o carte pentru copii e o adevărată aventură. Asta pentru că minorul trebuie să primească o educaţie sănătoasă, iar informaţiile pe care le primește în cei șapte ani „de acasă“ îl vor influenţa pe tot parcursul vieţii. „Sexul povestit celor mici” este o traducere a unei cărţi apărute în Spania, editată în Republica Moldova și comercializată în România de societatea de distribuţie a cărţii „Pro Noi”. Ministerul Educaţiei și Cercetării a interzis însă ghidul în grădiniţe.

Cum se face sex, cum ne masturbăm și ce sunt homosexualii?

Sunt aspecte tratate de o carte tradusă în limba română de Editura „Prut Internaţional” din Chișinău și importată în România de Societatea de distribuţie a cărţii PRO NOI. Pentru a răspunde cât se poate de explicit la aceste întrebări, cartea conţine și poze cu copii cum se uită cu lupa la organele sexuale, cu băieţei care se ţin de mână și cu un penis care pătrunde într-un vagin.

Manual de sex pentru preşcolari Întrucât această carte este distribuită nu doar în Republica Moldova, dar și în România, unde este exportată masiv, din-

„A avea relaţii sexuale este minunat”

„Sexul povestit celor mici”, așa cum se numește cartea despre care vorbim, este un ghid pentru micuţii grăbiţi să descopere ce e sexul. Pentru a fi siguri că invenţia beletristică ajunge pe mâinile cui trebuie preșcolarii - autorii specifică pe cotor: „Ghid pentru copii, părinţi și educatori”. Cartea e conceputa într-un mod extrem de simplu.

Textul e conceput ca o poveste cu două personaje principale - Carol și Maria, copii de vârstă preșcolară care încă nu știu să citească, dar sunt ajutaţi să priceapă textul, pe care îl citește mama lor.

Sexul, explicat în cele mai mici detalii În carte, lecţiile de educaţie sexuală se fac treptat. Toate lucrurile sunt explicate, astfel încât noţiunile să nu năucească nici un preșcolar. Personajele din carte ascultă cu interes ceea ce mămica le citește: „Pentru a putea avea copii, este nevoie ca bărbatul și femeia să facă dragoste. Ceea ce înseamnă că vor căuta un loc în care să fie singuri și să le fie confortabil, își dau hainele jos, se mângâie, se sărută și își spun lucruri frumoase unul celuilalt”.

Continuarea poveștilor romantice este o imagine de-a dreptul furată din cărţile pentru adulţi: „În acele momente, penisul bărbatului intră în erecţie, iar vaginul femeii se umezește ușor. În continuare, bărbatul își introduce penisul în vaginul femeii, ceea ce le produce amândurora o senzaţie foarte plăcută. Atât de plăcută, încât în scurtă vreme se produce ejacularea și milioane de spermatozoizi pătrund în vagin”.

MEC interzice ghidul în grădiniţe Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că informaţiile din cartea „Sexul povestit celor mici” sunt departe de ceea ce prevede programa pentru preșcolari. „Informaţiile respective, nefiind parte a curriculumului obligatoriu, nu cred că ar putea fi abordate în grădiniţa de copii și nici măcar nu cred că vreo educatoare și-ar putea asuma responsabilitatea transmiterii acestui gen de informaţii. Dacă e vorba despre un ghid pentru educatoare este exclusă utilizarea lui în procesul instructiveducativ desfășurat în grădiniţe pentru că nu are avizul Ministerului Educaţiei și fără el cadrele didactice nu pot utiliza astfel de materiale, iar programa nu prevede abordarea unor astfel de conţinuturi”, spune Viorica Preda, inspector pentru preșcolari în cadrul Ministerului Educaţiei.”

Am încercat să ne documentăm asupra acestei apariţii bibliografice de la editura „Prut Internaţional”, condusă de deputatul PL, Oleg Bodrug. Indicele internaţional al cărţii (ISBN) este 9789975694780. Formatul: 22 x 29 centimetri. În România, cartea, apărută în colecţia „Despre sex fără prejudecăţi”, se vinde la preţul de 90 RON, echivalentul a circa 340 de lei moldovenești. Site-ul www. jucariisijocuri.ro ne prezintă cartea ca fiind destinată copiilor cu vârsta de „5 ani, 6 ani, 7 ani, 8 ani, 9 ani, 10 ani”. Mai aflăm că există doi coordonatori ai cărţii: Elena O Callaghan i Duch, „pedagog, scriitoare”, și Pere Front Cabre, „psiholog, director al Institutului pentru Studierea Sexualităţii și a Cuplului”. Editura „Prut Internaţional” nu a beneficiat de finanţări externe

Vărul lui Mihai Ghimpu a câştigat primul proces în dosarul intentat preşedintelui interimar Vărul lui Mihai Ghimpu, Vladimir Ghimp, a câștigat primul proces de judecată intentat Consiliului sătesc Coloniţa, care l-a lipsit de o porţiune de teren, aflat în proprietatea sa legală, în favoarea familiei prezidenţiale. Judecătoria sectorului Centru a suspendat, marţi, 14 decembrie, decizia Consiliului sătesc Coloniţa, prin care Vladimir Ghimp a fost desproprietărit.

Amintim că administraţia locală din Coloniţa l-a deposedat pe vărul primar al președintelui interimar de un lot de teren din curtea casei în care locuiește, după ce Mihai Ghimpu, împreună cu nepotul său, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local din Coloniţa să adopte o decizie prin care acesta să fie desproprietărit. Vladimir Ghimp a fost obligat de aleșii locali să renunţe la un ar din terenul său, aflat, cu acte în regulă,

în proprietatea sa privată. Porţiunea de teren urma să fie anexată la gospodăria care le-a aparţinut părinţilor lui Mihai Ghimpu, a căror moștenitori, după decesul acestora, sunt nepoţii Dorin Chirtoacă și fratele său, Lucian Chirtoacă.

Astfel, conform deciziei instanţei, terenul va rămâne în proprietatea vărului președintelui interimar, până când va fi luată decizie definitivă în acest sens.

Totodată, instanţa a decis să-l citeze în proces, în calitate de intervenient accesoriu, pe fratele primarului de Chișinău, Lucian Chirtoacă, unul dintre moștenitorii care pretind la terenul aflat în litigiu. „Am cerut suspendarea acestei decizii pentru ca să nu ne trezim, din nou, cu angajaţii Oficiului cadastral și cu măsurători pentru a pune gard în mijlocul grădinii”, a explicat pentru StireaZilei.md reprezentantul lui Ghimp în instanţă, Radu Bușilă. „Clientul meu are titlul de proprietate asupra acestui teren încă din 1992. Astfel, decizia de astăzi (marţi, 14 decembrie – n.n.) este doar un prim pas, i s-a redat o

mică parte din dreptatea care este de partea lui”, a declarat Radu Bușilă.

Juristul a mai menţionat că litigiul privind lipsirea lui Vladimir Ghimp de dreptul de proprietate a izbucnit ca urmare a intervenţiei personale a lui Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă și Lucian Chirtoacă în cadrul ședinţelor Consiliului local Coloniţa, unde au solicitat ca o parte din terenul vărului președintelui interimar să fie alipit la

5

terenul lor, care se învecinează cu cel al lui Vladimir Ghimp.

Menţionăm că Vladimir Ghimp a acţionat în judecată Consiliul local Coloniţa, cerând despăgubiri în sumă de 40 de mii de lei, după ce acesta i-a anulat dreptul de proprietate asupra unui lot de 3 metri lăţime și 30 de metri lungime. Reclamantul susţine că a fost expropriat ilegal și abuziv de fâșia de pământ care desparte gospodăria

lui Ghimp de cea a lui Mihai Ghimpu, întrucât astfel de hotărâri pot fi adoptate doar de către instanţa de judecată și nu de aleșii locali. Terenul urma să fie transmis în proprietatea președintelui interimar, care susţine că avea nevoie de acest lot de pământ pentru a mai face o intrare în propria gospodărie pentru tractor, atunci când este nevoie de arat grădina.

pentru tipărirea acestei cărţi în mai multe mii de exemplare, dar încasează profituri fabuloase de pe urma vânzării ei atât în Republica Moldova, cât și în România.

Şi Ministerul de Interne a discutat despre „Sexul povestit celor mici” Faptul că unul dintre fruntașii Partidului Liberal, Oleg Bodrug, este cel care a editat cartea nu limitează cercul celor responsabili doar la acest partid. Un reprezentant de vârf al Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, este, de asemenea, implicat. Astfel, potrivit datelor disponibile pe internet, la 27 octombrie 2010, la ora 14.00, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a organizat o masă rotundă cu titlul „Sexul povestit celor mici.

Educaţie sexuală în familie, societate și școală”. La masa rotundă au participat reprezentanţii ai două agenţii ONU la Chișinău: UNFPA și UNICEF. Cu toate că participanţii la masa rotundă

și-au exprimat, în cea mai mare parte, atitudinea negativă faţă de cartea „Sexul povestit celor mici”, ministrul Victor Catan nu a intervenit în ședinţa de guvern la care șeful său de partid a cerut scoaterea respectivei cărţi din circulaţie. Admitem că informaţia despre carte i-a fost totuși furnizată lui Filat chiar de către Catan, în situaţia în care animozităţile și cearta de familie din AIE sunt în creștere, iar o recidivare a alianţei pare, odată cu trecerea timpului, tot mai puţin și mai puţin verosimilă.

PL recidivează Reprezentanţii Partidului Liberal nu sunt la prima lor sfidare a spiritului și eticii creștine. Amintim în context că, în ianuarie 2010, șefa delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Ana Guţu (PL), a votat în favoarea Rezoluţiei „15 ani de la Conferinţa Internaţională a Populaţiei și Dezvoltării (recomandarea 1903 (2010))”, menită să promoveze „drepturile și serviciile sexuale și reproductive”, ceea ce presupune inclusiv favorizarea avorturilor.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Iulia Timoşenko, pusă sub arest la domiciliu Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost consemnată la domiciliu, fiind anchetată pentru abuz de putere, a anunţat Parchetul general ucrainean.

Timoșenko este vizată de o anchetă pentru abuz de putere agravat. Iulia Timoșenko este consemnată la domiciliu, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului, Iuri Boicenko, potrivit Interfax, citată de Mediafax.

Fosta șefă a Guvernului prooccidental format în urma Revoluţiei Portocalii din 2004, care a fost interogată de justiţie miercuri, nu a fost, deocamdată, inculpată, a precizat Parchetul.

Iulia Timoșenko este suspectată de justiţie într-o anchetă judiciară pentru utilizarea neadecvată a unor fonduri primite de Ucraina, aproape 290 de milioane de dolari, în schimbul vânzării cotelor sale de emisii de dioxid de carbon, pe vremea când conducea Guvernul.

Ea riscă între 7 și 10 ani de închisoare. Timoșenko a fost destituită cu toţi miniștrii săi după victoria la alegerile prezidenţiale din februarie 2010 a lui Victor Ianukovici, considerat ca fiind prorus.

Teroarea Parchetului general împotriva opoziţiei continuă, a declarat Timoșenko într-un comunicat.

Tocmai am aflat de la anchetatori că sunt vizată de o anchetă penală pentru că am comis o infracţiune gravă, folosind fonduri destinate mediului pentru a plăti pensii în timpul crizei, a adăugat ea.

FLUX

IANUKOVICI AMENINŢĂ ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA:

„Au trecut vremurile Ucrainei timide” Transnistria a fost, în această săptămână, în centrul atenţiei la Bruxelles, Kiev și Moscova. UE, Ucraina și Rusia au privit procesul de reglementare a conflictului de la Nistru ca un element necesar al securităţii europene, care, în această regiune, depinde tot mai mult de România, scrie Nezavisimaia gazeta.

Ziarul menţionează că, anterior, cele trei părţi au atenţionat Bucureștiul în legătură cu atenţia exagerată acordată sectorului moldo-transnistrean. Acestora li s-a adăugat și președintele ucrainean Victor Ianukovici, care a avertizat România că „au trecut vremurile Ucrainei timide”.

Tematica transnistreană a răsunat la Bruxelles la începutul săptămânii. Catherine Ashton, înaltul reprezentant UE pentru politică externă și de securitate, a declarat, în cadrul unei conferinţe

de presă, după consfătuirea miniștrilor de Externe ai ţărilor membre ale programului Parteneriat estic, că UE trebuie să-și intensifice eforturile pentru a progresa în chestiunea reglementării problemei transnistrene. Ea a promis să contribuie personal la rezolvarea acestei probleme care durează de prea mult timp.

Marţi, 14 decembrie, situaţia privind Transnistria a fost dezbătută la Moscova de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, și de Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Philipp Remler. În aceeași zi, la Kiev, președintele Victor Ianukovici a ridicat problema transnistreană în categoria priorităţilor politicii

ucrainene de politică externă. „Misiunea concretă a Ucrainei în asigurarea securităţii europene o constituie participarea la procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, a spus el, adresându-se șefilor diplomaţiilor străine acreditate la Kiev. În ajun, șeful statului a cerut Ministerului de Externe să pregătească propuneri de întărire a poziţiei Ucrainei în chestiunea transnistreană. De asemenea, el a cerut MAE ucrainean ca, împreună cu aparatul Consiliului de securitate naţională și apărare, să pregătească proiecte pentru decrete prezidenţiale privind conceptul relaţiilor cu România, un program de măsuri pentru rezolvarea aspectelor problematice din relaţiile bilaterale și de contracarare a pericolelor care planează asupra securităţii naţionale.

Ianukovici nu a menţionat întâmplător România în discursul său, scrie Nezavisimaia gazeta.

Ziarul amintește că principalii responsabili ai României și-au de-

clarat, în repetate rânduri, intenţia de unificare cu „al doilea stat românesc” – Republica Moldova, afirmând, totodată, că niciodată și în nici un fel de circumstanţe, Bucureștiul nu va semna cu Chișinăul un tratat privind frontierele de stat, trasate în baza cunoscutului Pact Ribbentrop-Molotov din 1940 și că, nu peste mult timp, graniţa UE va trece pe Nistru. Împotriva acestei perspective s-au pronunţat o serie de state europene. Pe Băsescu au încercat să-l strunească nemţii și francezii. Recent, secretarul de Stat al Franţei a declarat că România nu ar putea să controleze așa cum se cuvine graniţa estică a UE în cazul aderării ei la zona Schengen, pentru că nu recunoaște graniţele cu Moldova și împarte pașapoarte cetăţenilor moldoveni. Într-un interviu acordat Financial Times, Băsescu a răspuns că nu are de gând să amâne data aderării României la spaţiul Schengen, în pofida opoziţiei Franţei, și a subliniat că, în chestiuni de securi-

tate, România ia singură deciziile. „Evenimentele din Georgia demonstrează că, în orice moment, poate să se întâmple ceva. La câţiva kilometri de graniţa noastră – în Transnistria. Nu putem pune în pericol securitatea noastră.

Este o piatră aruncată în ograda Moscovei”, a adăugat el. În ceea ce privește Ucraina, răbdarea liderilor ţării s-a epuizat total. „Se impun eforturi suplimentare pentru rezolvarea problemelor deschise cu România și Moldova, fără a periclita propriile interese naţionale. Aceste ţări trebuie să înceapă să privească altfel la statul nostru... Ele trebuie să simtă că vremurile Ucrainei timide au trecut. Este un stat mare, puternic și de perspectivă, cu care este avantajos și util să colaborezi”, a subliniat Ianukovici. Potrivit convingerilor sale, „Ucraina are toate motivele și posibilităţile pentru a-și consolida poziţia de putere regională cu influenţă”.

Sursa: hotnews.ro

Inculparea ei nu lasă loc de îndoieli, în opinia sa, dar nu a putut fi pronunţată miercuri din cauza absenţei avocatului său. Ea a precizat că este convocată din nou de justiţie luni. Demarând o anchetă în acest caz în aprilie, Parchetul a evocat utilizarea neadecvată a 2,3 miliarde de grivne (aproape 290 de milioane de dolari), primite de Ucraina în 2009, când și-a vândut cotele de emisii de dioxid de carbon.

După ce a fost deja audiată de justiţie la începutul lunii, Timoșenko a dat asigurări că aceste fonduri nu au fost cheltuite, ci “se află în continuare în conturile bancare ale Ministerului Mediului”.

Președintele Ianukovici afirmase în noiembrie că fondurile primite în urma vânzării cotelor de emisii neutilizate au fost “furate” de regimul precedent. În mai, Parchetul ucrainean a anunţat demararea unei prime anchete împotriva lui Timoșenko, pentru tentativă de corupere a judecătorilor Curţii Supreme. Conform anchetatorilor, ea a încercat în 2003 să dea mită pentru a obţine eliberarea unor apropiaţi și foști colaboratori.

6

17 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Extern

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ROMÂNIA – Proiectul de 100 de ani Am asistat, zilele trecute, la o expunere mai non-conformistă a guvernatorului Băncii Naţionale, pe mai multe teme din care, nefiind specialist, am reţinut două dintre ele (a doua o voi expune mai târziu!): la acest moment, peste România se închid ca niște falduri grele, trei cicluri economice și financiare. Și asta e de rău, pentru că la fel ca la alinierea planetelor, din acest punct discutăm doar despre variabile, impredictibilitate și nesiguranţă, iar riscurile, ameninţările și vulnerabilităţile se modifică cu o viteză uluitoare. Închiderea ciclului de 100 de ani poate marca începutul sau sfârșitul unui proiect. Și cum ultimul proiect politic al României s-a derulat în urmă cu 92 de ani, când, la 1918, România a devenit STAT, este de presupus că vâltoarea în care am fost cuprinși va destructura ţara pe care mulţi și-o doresc în genunchi.

Premisele există! Optimiștii spun, însă, că astfel de învolburări sociale sunt normale și ciclice la nivelul societăţii. Constantin Argentoianu spunea, la vremea aceea, că TOŢI MOR DE GRIJA EUROPEI! UNII SUNT FILOGERMANI, ALŢII FILOFRANCEZI, NICI UNUL NU E FILOROMÂN!!!

Identic! Deci, încă o dovadă că istoria se repetă!

România pare mai divizată decât oricând Guvernatorul mi-a confirmat și o afirmaţie făcută chiar pe acest blog: perioada caldă, a vacanţei, S-A TERMINAT! Cei 20 de ani buni, calzi, calmi și prosperi au luat sfârșit, următorii 20, poate, fiind imprevizibili, spartani, tumultuoși, de temut. În loc să intrăm pregătiţi de confruntarea istorică ce ne așteaptă, România pare mai divizată decât oricând. Societatea, puternic lovită de tăierile de salarii, pensii, subvenţii, alocaţii etc. se zbate să supravieţuiască pe principul: „scapă cine poate”! Problema istorică a disciplinei financiare, împreună cu o guvernare incredibilă, au creat cocktailul mortal pentru coeziunea socială. „Dacă guvernarea ar fi credibilă, nu ar fi nevoie de tăieri”, spune guvernatorul, într-o afirmaţie semioficială! Cu alte cuvinte, faptul că finanţatorii externi NU dau două cepe degerate pe Emil Boc și pe „tatăl” său de la Cotroceni este cauza reducerilor aberante prin tăieri de pensii și salarii. Pe de altă parte, este la fel de adevărat că o birocraţie consolidată sufo-

că orice tendinţă de schimbare și modernizare a statului. E la fel ca în timpul revoluţiei industriale din Anglia!

Aurul negru pare menit să fie în continuare adevărata sursă a puterii în lume Spuneam că ne aflăm la marginea Vortexului economic și politic global. Harta geopolitică a secolului XXI susţine că echilibrul geopolitic se va decide tot pe baza barilului de petrol. Aurul negru pare menit să fie în continuare principala miză pe termen lung și adevărata sursă a puterii în lume. Ansalone, de exemplu, susţine că regiunea geopolitică ce se întinde din Caucaz până la graniţele cu China va fi o zonă cheie în următoarele decenii.

Miza aflată în joc o constituie, în cea mai mare măsură, posibilitatea de a accede la vastele zăcăminte de hidrocarburi ale unor ţări din regiune, precum Kazahstanul, dar și Turkmenistanul, și Uzbekistanul. Regiunea cuprinde ţări importante pentru scenariul geopolitic al secolului

XXI: Rusia, care încearcă să-și redefinească rolul de putere la nivel mondial, Turcia, „cal troian” între Occident și Orient, România și Bulgaria, piloni de stabilitate în zona extinsă a Mării Negre - dar fără un proiect propriu, Armenia, Azerbaidjan și Georgia - state caucaziene aflate pe drumul marilor trasee energetice - sau Ucraina, ţară împărţită între tendinţe prooccidentale și proruse. Sunt deja numeroase puterile, începând cu China, care manifestă interes pentru stabilirea unor relaţii diplomatice și comerciale foarte strânse cu ţările din zonă pentru a-și garanta rezerva energetica atât de esenţială pentru dezvoltarea lor economică!

Rusia își are propriile interese! China este definită drept imperiu al hardware-ului, și nu întâmplător este considerată „fabrica lumii”. Chinezii au investiţii în Africa și America Latină și relaţii politice bune cu lideri din aceste zone, iar în urmă cu două zile, economistul-șef al Băncii Naţionale Chineze a avertizat că în maxim doi ani, dolarul american se va prăbuși! Companiile chineze extrag petrol, exportă sau construiesc fabrici și străzi în Angola, Gabon, Sudan, Africa de Sud. Politica chineză include inclusiv pregătirea unei elite africane în China: 10.000 de studenţi africani studiază în universităţi chineze în fiecare an, ceea ce-mi amintește de politica Școlii de la Chicago faţă de America Latină la jumătatea secolului trecut! Din 15 miliarde de dolari investiţi în Africa anul trecut, aproape 1 miliard au fost investiţii chineze, China având relaţii diplomatice cu 47 din cele 53 de ţări de pe continentul negru. Tot ce cere China este recunoașterea drepturilor sale asupra Taiwanului și undă verde pentru investiţii chineze și comerţ. Cum secolul XXI are mari șanse să redescopere continentul negru, China pare să deţină un avantaj important. În Sudul Americilor, Brazilia, definită „imperiul verde-aur”, investește în biocombustibili, alături de SUA producând 70% din etanolul mondial. Iranul, altă naţiune tânără ce vine în forţă pentru a schimba faţa lumii pe care o cunoaștem.

Așa cum scârţâie astăzi, cu un euro ce pare să mai aibă cel mult doi ani de trăit!, UE va fi o putere de eșalon secund, predispusă la crize interne, încercuită, din punct de vedere geopolitic, de puteri mai mari și predispusă la dependenţă în raport cu vecinii mai puternici. Uniunea Europeană va cunoaște tendin-

ţe de fragmentare internă. Un pericol de acest fel vine tocmai din România!

Un popor de oi naşte un guvern de lupi Aflată la frontiera dintre lumi, exact în ochiul ciclonului, blestemată, parcă, cu o clasă politică hulpavă și provincială, România a dezvoltat în ultimii ani proiecte individuale și nu naţionale, iar coeziunea NAŢIONALĂ a statului și naţiunii s-a redus îngrijorător.

Academicianul Florin Constantiniu spunea că „Un popor de oi naște un guvern de lupi”, cu adresabilitate directă la guvernul condus de Boc și păstorit de Traian Băsescu, același pe care Mugur Isărescu a lipit eticheta mai sus amintită! Lipsa de reacţie a societăţii românești (unii analiști europeni ne numesc chiar „plantele agăţătoare ale Comunităţii Europene”) este determinată, în principal, de doi factori: globalizarea elitelor și narcotizarea media. Există o mare fisură între elite și societate. După P.S. Huntington (Who Are We: The Challenges to Americas National Identity, Simon and Schuster, New York, 2004) elitele se deznaţionalizează și devin din ce în ce mai globale, în timp ce populaţia se renaţionalizează și devine din ce în ce mai locală. Globalizarea culturii capitaliste generează o localizare a culturii tradiţionale, ceea ce reprezintă o resuscitare a vechilor identităţi regionale (I.N. Sava, Studii de securitate, pag.195, Centrul român de studii regionale, 2005). Toate ţările Europei de Est urmează un pattern de renaștere a identităţii ca o formă - de cele mai multe ori involuntară! - de apărare în faţa formelor occidentale considerate fără substanţă. Acestea sunt, de altfel, o caracteristică particulară a influenţei occidentale în Răsărit. Revoluţiile Portocalii de la Tbilisi (2004), Kiev (2005) și București (2005) sunt, cel puţin prin imaginea lor, produse ale „Culturii Coca-Cola”, adică forme fără substanţă (I. N. Sava, op.cit.).

Cultura televizată, în goana după audienţă, cultivă cei 4S - sânge, sex, senzaţional, spectacular În ultimii ani, România „beneficiază” de o mass-media tabloidizată în exces, asta și din cauza afirmării „jurnalismului de pia-

ţă”, care presupune o coborâre a standardelor. De ce? În primul rând, pentru că în învăţământul de specialitate, încă din 1990, funcţia FORMATIVĂ a presei, considerată „comunistă”, a fost înlocuită cu „divertismentul”.

Viitorul jurnalist învaţă că massmedia are obligaţia să distreze, să bine-dispună, să relaxeze consumatorul. Televiziunea, ca partea cea mai reprezentativă a postmodernităţii, este și cea mai vinovată de lipsa de educaţie și de reacţie a societăţii. Cultura televizată, în goana după audienţă, cultivă cei 4S - sânge, sex, senzaţional, spectacular (A.D. Rachieru, „Globalizare și cultură media”, Institutul European, 2003). Celelalte medii se aliniază cuminţi! Unii cred că prin acest teleconsum cultural se asigură o terapie a frustrărilor individului.

Alţii trag un semnal de alarmă, evidenţiind efectul stimulativ prin amplificarea violenţei reale: explozia delincvenţei, invazia simulacrelor, a pseudoculturii, a incompetenţilor și loialilor, și pericolul ca televiziunea să livreze o realitate prescrisă, o trăire a realităţii prin procură. În noul Ev Media, interacţiunea comunicativă între oameni, grupuri și în societate slăbește și capătă rol narcotizant! Mass-media este comercială și epidermică, superficială, propunând un șuvoi de modele și imagini ghid ale nonvalorii - în 98% din situaţii! - sfârșind prin a infantiliza publicul cu soap-opera și publicitate stupidă. Adevărul nu mai contează.

El devine un concept demodat, pentru profesioniștii care confundă imaginea cu imaginaţia.

ADORMIREA SIMŢURILOR ESTE DROGUL MASELOR NEMULŢUMITE DE PROPRIA VIAŢĂ!

Statul Român A EŞUAT, în ultimii 20 de ani, în actul de guvernare al ţării În ultimii ani auzim cu obstinaţie că avem nevoie de un alt tip de stat! Statul social trebuie ucis și transformat. În ce? Nu ne spune nimeni! Se pare că, din punctul de vedere al respectării legilor și documentelor fundamentale ale unei ţări, Statul Român A EȘUAT, în ultimii 20 de ani, în actul de guvernare al ţării! Deoarece starea de sărăcie a societăţii a crescut exponenţial în ultimii ani, pot spune, fără să greșesc foarte mult, că DECIDENTUL POLITIC aflat în acest moment la guvernare a eșuat categoric în misiunea sa faţă de cetăţenii ţării! Sigur, toate

Legea adoptată prevede creșterea progresivă, până în 2015, a vârstei de pensionare până la 65 de ani pentru bărbaţi și până la 63 de ani pentru femei.

Iniţial, proiectul de lege prevedea că atât bărbaţii, cât și femeile vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani. Până anul acesta, femeile din România se puteau pensiona la atingerea vârstei de 59 de ani, iar bărbaţii – la 63 de ani.

Noile prevederi legale li se aplică tuturor cetăţenilor români, inclusiv persoanelor din Republica Moldova care au fost restabilite în drepturile lor cetăţenești române și se stabilesc cu traiul în România.

GRECIA:

Austeritatea, grevele şi violenţele vin în valuri Zeci de mii de greci au ieșit, miercuri, 15 decembrie, în stradă, la Atena și Salonic, pentru a protesta faţă de noile măsuri de austeritate prevăzute pentru 2011, printre care și reducerea salariilor angajaţilor din companiile private.

Marţi seară, legislativul elen a adoptat o lege în baza căreia salariile mai mari de 1.800 de euro ale funcţionarilor celor peste 50 de companii de stat, printre care cea a căilor ferate, regiile

de transport urban sau postul naţional de televiziune, vor fi diminuate cu 10-25 la sută.

Măsura lovește aproape 90 la sută dintre angajaţii acestor companii în care, potrivit guvernului, salariul mediu anual este de 40.000 de euro, dublu celui din mediul privat.

Mai mult, noul text lasă deschisă calea reducerilor salariale și în sectorul privat, prin diminuarea ponderii contractului colectiv la nivel de ramură în favoarea celui la nivel de companie, explică AFP. Legea prevede, de asemenea, majorarea cu două puncte procentuale a TVA-ului pentru produsele de bază, în prezent de 11 la sută.

Violenţe la Atena şi Salonic La Atena, peste 20.000 de greci au mărșăluit pe străzi, oprindu-se în faţa clădirii parlamentului, unde au scandat sloganuri ostile guvernului socialist. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene în momentul în care un grup a aprins un foc în faţa unui hotel de lux din centrul capitalei. În replică, manifestanţii au început să distrugă pubelele și staţiile de transport în comun.

Extremiștii de stânga și forţele de ordine s-au ciocnit, de asemenea, la Salonic, al doilea oraș ca mărime al ţării, unde tot

dezvoltă capacităţi eficiente de gestionare a necesităţilor sociale și este capabilă să prevină implicarea excesivă a ideologiilor în procesele sociale organizate (Gh. Nicolaescu, op.cit.).

Sigur, se poate spune că actuala criză economică, din care nici măcar Europa Socială nu poate ieși, impune ca în România conceptul economic social de piaţă să fie modificat prin prisma Școlii economice de la Chicago! În Articolul 135(2), din Constituţie se spune că: Statul trebuie sa asigure: b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară și valutară; c) stimularea cercetării știinţifice și tehnologice naţionale, a artei și protecţia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; f) crearea condiţiilor necesare pentru creșterea calităţii vieţii. Se poate spune că, din nou, Constituţia este încălcată, fapt ce generează riscuri suplimentare. Riscurile și ameninţările la adresa securităţii naţionale pot fi amplificate de existenta unor vulnerabilităţi și disfuncţionalităţi, între care următoarele fenomene sunt generatoare de preocupări sau pericole: - dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile (gaz), - tendinţele negative persistente în plan demografic și migraţia masivă; - nivelul ridicat al stării de insecuritate socială, persistenţa stării de sărăcie cronică și accentuarea diferenţelor sociale; - proporţia redusă, fragmentarea și rolul insuficient al

clasei de mijloc în organizarea vieţii economico-sociale; - fragilitatea spiritului civic și a solidarităţii civice; - infrastructura slab dezvoltată și insuficient protejată; - starea precară și eficienţa redusă a sistemului de asigurare a sănătăţii populaţiei; - carenţele organizatorice, insuficienţa resurselor și dificultăţile de adaptare a sistemului de învăţământ la cerinţele societăţii; - organizarea inadecvată și precaritatea resurselor alocate pentru managementul situaţiilor de criză; - angajarea insuficientă a societăţii civile în dezbaterea și soluţionarea problemelor de securitate.

Premisele pentru divizarea României sunt create Dacă la toate aceste vulnerabilităţi mai adaug și viitoarea regionalizare a ţării, pot să spun că premisele pentru divizarea României sunt create! Din păcate, ciclul geopolitic de 100 de ani, pare să se încheie. Poate chiar în mandatul actualului președinte! Spre uimirea, disperarea și revolta celor care mai cred în România Mare!

Mario BALINT vineri, 10 decembrie 2010 Sursa: http://mariobalint. blogspot.com (Intertitlurile aparţin redacţiei FLUX)

Croaţia a cerut Austriei extrădarea fostului premier croat Ivo Sanader, arestat la Salzburg

În România se va ieşi la pensie la 63 şi 65 de ani Parlamentul de la București a adoptat o lege privind creșterea limitei de pensionare în România, ca răspuns la una dintre condiţiile puse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în vederea acordării unei noi tranșe de împrumut.

nevoile sociale ale societăţii ar trebui rezolvate de STATUL BUNĂSTĂRII, un concept total străin actualei puteri. Conform unei definiţii, Statul bunăstării „este un stat în care puterea este folosită în mod deliberat (prin politică și administraţie) în efortul de a modifica jocul forţelor de piaţă în cel puţin trei direcţii: (1) garantarea unui venit minim indivizilor și familiilor, independent de valoarea de piaţă a muncii sau a proprietăţii lor; (2) prin limitarea insecurităţii pe calea sprijinirii indivizilor și familiilor pentru a face faţă anumitor „contingenţe sociale” (de exemplu, boală, bătrâneţe, șomaj), care, altfel, ar conduce la crize personale sau familiale; (3) garantând tuturor cetăţenilor, fără deosebire de status și clasă, cele mai înalte standarde existente în cadrul unei game acceptate de servicii sociale” (Asa Briggs, 1961). Esenţa statului bunăstării constă în „existenţa unor standarde minime protejate de guvern în privinţa venitului, nutriţiei, sănătăţii, locuinţei și educaţiei, asigurate fiecărui cetăţean ca drept politic și nu ca un act de caritate” (Wilenski, 1875). Așadar, din punct de vedere social-economic, securitatea este un sentiment, sau acţiune, de solidaritate economică și socială comunitară a celor bogaţi cu cei săraci, cu recunoașterea pericolului potenţial pe care îl reprezintă „bomba subdezvoltării”. Demersul social-economic reprezintă suportul pașnic al securităţii (Gheorghe Nicolaescu, „Gestionarea crizelor politico-militare”, Ed. TopForm, 2003). O naţiune se află în stare de securitate dacă

atâtea persoane au protestat faţă de noua lege.

Potrivit jurnaliștilor greci, sindicatele au reușit să mobilizeze mai mulţi membri decât pe 5 mai, când Atena, în special, a fost scena unor ample proteste de stradă după primul pachet de austeritate adoptat de executiv. Violenţele s-au soldat atunci cu moartea a trei angajaţi ai unei bănci, într-un incendiu declanșat de demonstranţi.

Surprins în timp ce ieșea dintr-o cafenea din centrul Atenei, Costis Hadzidakis, un deputat al opoziţiei de dreapta și fost ministru al Transporturilor, a fost recunoscut de manifestanţi și agresat de aceștia, fiind salvat în ultimul moment de poliţiști.

Blocaj total În contrast cu agitaţia de pe străzi, o grevă declanșată la nivel naţional a paralizat miercuri transporturile aeriene, feroviare și maritime, sectoarele cele mai afectate de pachetele succesive de măsuri de austeritate.

Cel puţin 400 de curse aeriene au fost anulate pe aeroportul din capitala Greciei, în timp ce feriboturile care fac curse regulate spre insule au rămas ancorate în porturi. Mișcării de protest i s-au alăturat și jurnaliștii, alături de sindicatele din educaţie, sistemul sanitar și cel judiciar.

Sursa: EVZ.RO

Croaţia le-a adresat autorităţilor austriece luni, 13 decembrie, o cerere de extrădare a fostului premier croat Ivo Sanader, arestat în Austria, acesta fiind căutat de justiţia croată pentru corupţie, a anunţat Ministerul croat al Justiţiei, relatează AFP, citat de Mediafax. Cererea de extrădare și toate documentele necesare au fost trimise Ministerului austriac al Justiţiei, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului croat al Justiţiei, Vesna Dovranici, pentru agenţia oficială Hina.

Ministrul croat al Justiţiei, Drazen Bosnjakovici, declara, anterior, că cererea de extrădare va fi însoţită de documentele întocmite de Biroul naţional de luptă contra corupţiei și crimei organizate (Uskok).

Fostul premier croat a fost arestat vinerea trecută, în regiunea Salzburg, în baza unui mandat de arestare internaţional, emis de autorităţile croate pe numele acestuia.

El a părăsit Croaţia joi, 9 decembrie, cu câteva ore înainte de a-i fi ridicată imunitatea parlamentară.

Parchetul croat dorește ca Sanader, în vârstă de 57 de ani, să fie adus în faţa justiţiei, pentru „asociere în vederea comiterii unei infracţiuni penale” și pentru „abuz de putere”. Un tribunal din Zagreb a ordonat plasarea sa în detenţie preventivă, pentru o lună.

Presa locală a scris, în ultimele luni, cu regularitate, despre presupusa implicare a lui Sanader în mai multe cazuri importante de corupţie, evaluate la câteva milioane de euro.

Bunurile acestuia din Croaţia au fost blocate, la cererea Parchetului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Tribunalului regional din Zagreb, Kresimir Devcici.

Această măsură, care va fi aplicată până la încheierea procedurii judiciare contra lui Sanader, vizează un anumit număr de conturi bancare, dar și acţiuni la câteva companii, a declarat Devcici, pentru postul naţional de radio.

Bunurile soţiei lui Sanader și ale celor două fiice ale acestora au fost, de asemenea, blocate, potrivit aceleiași surse.

Un judecător din Salzburg l-a anunţat pe fostul șef al Guvernului croat, din perioada 2003-2009, despre plasarea sa în detenţie, timp de 14 zile, în cadrul procedurii de extrădare.

Un avocat austriac al lui Sanader a declarat, sâmbătă, că fostul premier nu se simte vinovat și că dorește să „coopereze cu autorităţile croate”.

Ancheta contra lui Sanader este percepută, în Croaţia, ca o iniţiativă majoră a autorităţilor, în voinţa lor de a lupta contra corupţiei, un punct asupra căruia insistă Uniunea Europeană (UE), la care Croaţia dorește să adere către 2012.

Sursa: romanialibera.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

17 DECEMBRIE 2010

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Ciocnirea radicalismelor etnice clatină Rusia Patriarhul Kirill avertizează asupra pericolului destrămării Rusiei pe criterii etnice

Suntem deja obișnuiţi ca întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse să ne fericească, din când în când, cu discursuri, intervenţii sau cuvântări cu caracter nu tocmai religios, la limita dintre acesta și politic. Un nou asemenea prilej ni s-a oferit zilele acestea. Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, a adresat marţi, 14 decembrie, un apel special autorităţilor și opiniei publice din Federaţia Rusă prin care avertizează asupra faptului că ţara sa este vulnerabilă în faţa pericolului etnic și că s-ar putea destrăma, așa cum doresc unii, dacă nu vor fi luate măsuri corespunzătoare. Apelul Patriarhului Kirill este intitulat sugestiv – „Trebuie create condiţii insuportabile pentru activitatea oricăror grupări radicale” – și vine ca urmare a dezordinilor de săptămâna trecută din Piaţa Manejnaia din Moscova, soldate cu zeci de răniţi. Acest Apel este singular în felul său după căderea URSS, iar tonalitatea lui și termenii cu care operează sunt atât de asemănătoare cu cele din discursul public al ierarhilor ruși din perioada destrămării URSS. Pentru că este vorba despre Federaţia Rusă, de liderul ei spiritual și de alcătuirea etnică a corpului social din această ţară, vom arăta doar, pentru cei care, posibil, nu sunt pe deplin edificaţi asupra realităţilor etnice din federaţie, care este arhitectura etnică a acestui stat.

Așadar, Federaţia Rusă este constituită din 83 de entităţi federale, dintre care 21 sunt republici naţionale, 9 sunt ţinuturi cu populaţie etnică amestecată, 1 este regiune autonomă etnică (evreiască), 4 sunt districte autonome etnice, 46 sunt simple regiuni cu populaţie preponderent rusă și 2 sunt orașe de subordonare federală (Moscova și Sankt Petersburg).

Dar să vedem totuși mai întâi, ce anume a spus Patriarhul Kirill în Apelul său din 14 decembrie, difuzat în aceeași zi de către Serviciul de presă al Patriarhiei Ruse. „Ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Manejnaia a relevat, în opinia mea, trei probleme”, a arătat capul Bisericii Ruse. „Prima problemă este cea a huliganismului, a celui mai elementar huliganism, când omul nu este în stare să-și stăpânească emoţiile, când el începe să distrugă tot ce găsește în jurul său, când sare la bătaie.

Adesea acest huliganism este însoţit de consumul de băuturi spirtoase și droguri. Ei bine, cu huliganismul trebuie să ne clarificăm cum se cuvine, să instalăm ordinea. Dacă oamenii nu sunt receptivi la apeluri, atunci trebuie să recurgem la folosirea puterii”, a punctat Patriarhul.

URSS s-a destrămat pe motive etnice Dorind să sublinieze prezenţa factorului și scopurilor politice în producerea violenţelor etnice de la Moscova, șeful Patriarhiei Ruse a continuat: „A doua problemă, care se prezintă ca fiind absolut evidentă, constă în faptul că în Piaţa Manejnaia nu a fost vorba doar despre huliga-

nism, dar și despre o provocare politică. Există forţe în societatea noastră interesate în destabilizarea situaţiei. Acţiunile acestor forţe pot lua amploare, pe măsură ce ne vom apropia de alegerile din anul 2012.

Pentru astfel de forţe, tema relaţiilor interetnice din Rusia este o bucăţică grasă”. Făcând o paralelă între defuncta URSS și Federaţia Rusă de astăzi, pusă în faţa spectrului violenţelor cu caracter etnic, capul Patriarhiei din preajma Kremlinului a ţinut, de asemenea, să precizeze: „Dacă este să ne amintim timpurile Războiului Rece, mulţi dintre cei care, la timpul respectiv, erau în opoziţie faţă de Uniunea Sovietică vorbeau despre faptul că multietnicitatea a constituit călcâiul lui Ahile al Uniunii Sovietice și că, apăsând această pedală, ţara se poate prăbuși. De fapt, anume așa s-a și întâmplat”.

Patriarhul Moscovei a continuat pe același ton acuzator în adresa celor care, altădată, se aflau „în opoziţie faţă de Uniunea Sovietică”: „Dar iată că, pentru a destabiliza și pentru a destrăma Rusia, mulţi nutresc, probabil, dorinţa de a presa acest călcâi al lui Ahile astăzi, folosind diverse pretexte”.

S-ar părea că neam răssăturat cu toţii de această stabilitate şi suntem iarăşi gata să ne destrămăm ţara „Faptul că provocarea politică a fost prezentă în evenimentele din Piaţa Manejnaia este unul evident și acesta reclamă o atitudine atentă și plină de grijă din partea autorităţilor, inclusiv din partea organelor de drept.

Este inadmisibilă revenirea ţării în haosul de la începutul anilor 1990. Este inadmisibilă destabilizarea sistemului politic și al vieţii sociale. Probabil că mulţi

nu-și mai amintesc de acei ani de groază pe care i-au trăit oamenii de vârsta a doua și a treia. Cât de multe eram gata să facem în acele vremuri pentru ca să se instaureze stabilitatea, ca să înceteze destrămarea ţării și distrugerea relaţiilor sociale!

Cât de fericiţi am fost cu toţii că, la începutul anilor ‘90, au apărut semnele unei stabilităţi politice!

Iar astăzi s-ar părea că ne-am răssăturat cu toţii de această stabilitate și suntem iarăși gata să ne destrămăm ţara”, a punctat liderul spiritual de la Moscova. „Aș dori să mă adresez tuturor celor care mă aud. Stabilitatea politică din Rusia este o condiţie a schimbării vieţii noastre în bine. Noi nu vom avea nici un fel de bunuri economice dacă vom distruge viaţa noastră socială”, a opinat Patriarhul Kirill în continuare.

E complicat să fii Imperiu, e complicat să fii Federaţie multinaţională…

De asemenea, Patriarhul Moscovei a dorit să menţioneze: „În sfârșit, despre ceea ce este cel mai important. Tema relaţiilor interetnice și tema relaţiilor dintre naţiuni sunt teme foarte complicate. Religiile mondiale au avut un mare aport pentru ca oamenii care aparţin unor religii diferite să poată trăi pașnic alături unii de alţii. Aș vrea să vorbesc despre aportul deosebit al Bisericii Ortodoxe Ruse la păstrarea păcii dintre naţiuni atât în Imperiul Rus, cât și în Rusia de astăzi. Biserica a cultivat întotdeauna spiritul păcii, capacitatea de a împărtăși durerea aproapelui, indiferent de confesiunea acestuia. Anume cultivarea acestui spirit al păcii a și condus la faptul că în Rusia, practic, nu au existat nici un fel de războaie interreligioase sau interetnice”.

Radicalismul etnic rus se ciocneşte cu radicalismul etnic nerus „Dar ce se întâmplă astăzi?

Astăzi se produce o ciocnire a radicalismelor. Relaţiile interetnice sunt asemenea vaselor comunicante. Nu putem arăta cu degetul spre o parte a acestor vase comunicante, trecând cu vederea cealaltă parte. Apariţia radicalismului în interiorul grupurilor solidare etnic, în special apariţia grupărilor criminale radicale etnice, provoacă neîntârziat reacţia majorităţii, de asemenea, radicală. Și cine are de suferit de pe urma unui asemenea fapt? Suferă oamenii simpli. Atunci când am văzut oameni răniţi, oameni care nu sunt cu nimic vinovaţi și care au fost snopiţi în bătaie doar pentru faptul că au pielea de altă culoare sau că au un alt aspect exterior, atunci când înţelegi că aceștia sunt oameni cumsecade și buni, care locuiesc alături de noi, ţi-i, desigur, amar și rușine pentru cele întâmplate.

Dar înţelegi, în aceleași timp, că ei au căzut victime inclusiv ale acţiunilor grupărilor etnice radicale care există astăzi în diasporă și care provoacă – vreau să repet – distrugerea păcii interetnice, distrugerea păcii dintre naţiuni.

De aceea, lupta împotriva radicalismului – iată calea pe care trebuie să mergem pentru a

scoate astăzi relaţiile interetnice din acea stare periculoasă în care se află acestea. Trebuie să-i izolăm pe radicali de oamenii cumsecade. Trebuie să creăm condiţii insuportabile pentru activitatea oricăror grupări radicale, atât din rândul minorităţilor etnice, grupări aflate în diasporă, cât și din rândul majorităţii autohtone. Pentru aceasta sunt necesare eforturile autorităţilor, ale organizaţiilor neguvernamentale, ale Bisericii, ale altor reprezentanţi ai religiilor. Trebuie să conlucrăm pentru scăderea gradului de radicalism și să nu admitem distrugerea păcii interreligioase și interetnice, datorită cărora Rusia și există ca un stat măreţ. Orice provocare a discordiei interetnice este o provocare pentru însăși existenţa marii și multinaţionalei noastre Patrii”, spune Patriarhul Kirill în încheierea Apelului său din 14 decembrie.

O situaţie foarte cunoscută…

dar și în districtele Ust-Ordânsk și Aghinsk-Buriat.

Ar însemna să turnăm apă pe sol umed dacă am aminti și faptul că tensiunile etnice tradiţionale din Republica Icikeria (Cecenia) au ieșit din latenţă și au condus la recrudescenţe violente, care au trecut apoi într-un război de gherilă pentru secesiunea micii republici caucaziene de Federaţia Rusă. O situaţie la fel de complicată găsim și în alte două republici caucaziene – Daghestan și Ingușeţia – , acolo unde spirala terorismului pe motive etnice face ravagii în ultimii ani sub privirile destul de neputincioase ale administraţiei de la Moscova.

„Protestul” etnicilor ruşi contra cetăţenilor ruşi de „naţionalitate neslavă”

Ca reprezentanţi ai unei naţiuni captive în Imperiul Rus pravoslavnic, timp de 106 ani (1812-1918), și în Uniunea Sovietică atee, timp de 48 de ani (1940-1941, 1944-1991), cunoaștem destul de bine acest tip de discurs. Înţelegem, în esenţa lui, fenomenul care se produce în Federaţia Rusă de astăzi, acesta amintindu-ne de fenomenele care aveau loc în perioada clătinării URSS, perioada avântului naţional din toate cele 14 republici neruse, ţinute altădată în ceea ce până și rușii onești au numit „închisoarea popoarelor”.

Să revenim însă la evenimentele din Piaţa Manejnaia din centrul capitalei federale. Ce s-a întâmplat, de fapt? La 11 decembrie curent, peste 10 000 de microbiști cu vederi naţionaliste rusești, foarte bine organizaţi, au desfășurat mai întâi o „manifestaţie de protest împotriva persoanelor de naţionalitate neslavă”, iar apoi s-au dedat la un adevărat pogrom. Drept pretext pentru „manifestaţia de protest” a servit acuzarea cetăţenilor ruși originari din micile republici caucaziene de moartea lui Egor Sviridov, unul dintre membrii galeriei echipei moscovite de fotbal „Spartack”.

Pe cât de rusă este Federaţia Rusă?

„Rossia ne Kavkaz, Kavkaz ne Rossia!”

Astăzi, Federaţia Rusă este, etnic vorbind, o Uniune Sovietică la scară mai mică. Federaţia Rusă nu este un stat naţional.

Colosul din Răsărit, învecinat cu 18 state și scăldat de 12 mări, este ameninţat cu fragmentarea din cauza politicilor de asimilare a popoarelor neruse. Tensiunile etnice sunt în creștere peste tot, de la graniţa finlandeză la cea chineză. O situaţie mai mult decât complicată s-a creat în republicile autonome din Caucaz, în Republica Tuva, dar și în Iakuţia, cea mai întinsă republică autonomă, cu o suprafaţă mai mare decât cea a Franţei sau a Germaniei, bunăoară.

Tensiunile cresc, nu scad Observatorii vieţii social-politice din Federaţia Rusă semnalizează în prezent o consolidare a conștiinţei etnice și o creștere a tensiunilor în raporturile cu etnicii ruși în ţinutul Altai, în Republicile Buriată, Kalmâkă, Ciuvașă, în Tatarstan și Bașkorkostan, în Mordovia, Adâgheea,

Sub stindardul cărei idei au „protestat” miile de etnici ruși la Moscova contra concetăţenilor lor de „naţionalitate neslavă”?

Care au fost lozincile lor? Iată doar câteva dintre ele: „OMON – trădătorul poporul rus!”, „Rusia nu e Caucauzul, Caucazul nu e Rusia!”, „Rusia pentru ruși, Moscova pentru moscoviţi!”, „Numai rușii, numai victoria!”. În seara zilei de 11 decembrie, desigur, absolut întâmplător, cum este întâmplător totul în Rusia, o manifestaţie similară a avut loc în cel de-al doilea oraș al ţării, Sankt Petersburg, unde au fost proferate aceleași lozinci xenofobe.

Bilanţul „protestelor” Cum spuneam mai sus, „protestele” din 11 decembrie au degenerat în violenţe și pogromuri. „Protestatarii” au molestat mai întâi două persoane „de naţionalitate caucaziană” în Piaţa Manejnaia, apoi au luat cu asalt staţiile de metrou, dedându-se atacurilor asupra persoanelor

Harta tensiunilor etnice din Federaţia Rusă, scara de la 1 la 50 de puncte originare din republice nordcaucaziene ale Federaţiei Ruse.

Potrivit datelor presei ruse, în urma pogromului organizat la Moscova de naţionaliștii ruși, peste 30 de persoane s-au ales cu traume fizice, 70 au fost reţinute de miliţie, 29 de persoane au fost spitalizate. Unele publicaţii rusești au scris și despre un deces, cu toate că știrea nu a fost confirmată, deocamdată, de autorităţile sanitare de la Moscova. Totodată, la Sankt Petersburg, forţele de ordine au reţinut peste 60 de „protestatari” violenţi.

Patriarhia Moscovei are partea ei de răspundere Este de înţeles că Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, speriat de amploarea pe care

implicaţiile nu tocmai curate și luminate ale Patriarhiei Moscovei în republicile Caucazului de Nord (Cecenia, Ingușeţia, Daghestan etc.), dar și în regiunile autonome georgiene Abhazia (acolo unde își duce „misiunea” cu succes„românologul” și „georgianologul” Andrei Kuraev) și Oseţia de Sud. Să ne amintim și despre încurajarea și binecuvântarea separatismului transnistrean de către Patriarhia Moscovei. Decorarea repetată a „președintelui” Igor Smirnov de la Tiraspol și a apropiaţilor lui cu tot felul de ordine bisericești ale Patriarhiei Moscovei constituie o dovadă de atitudine „atentă și plină de grijă” exclusiv faţă de ideea etnică rusă, în contradicţie cu spiritul autentic creștin și ortodox. Nu vom continua cu alte exemple de acest fel, pentru că sunt prea multe și stau la îndemâna oricui.

corolar al „sfinţeniei” pe care Patriarhul Kirill le-o împărtășește moldovenilor fără a-i întreba dacă-și doresc ei sau nu această sfinţenie. Și care e problema? – vă veţi întreba. Problema constă în faptul că, în timp ce Patriarhia Moscovei se lăcomește, bunăoară, la micuţa Republică Moldova, cu tradiţia ei ortodoxă de două ori mai veche decât cea rusească, trimiţându-ne pe cap „misionari” de tipul lui Andrei Kuraev, blamând istorica noastră Mitropolie a Basarabiei, ea uită că are chiar în cuprinsul său între 20 și 30 de milioane de cetăţeni ruși de confesiune musulmană, că are alte câteva milioane de budiști și animiști, de regulă de altă etnie decât cea rusă, pentru care nu manifestă nici „atenţia și grija” de care avem noi parte.

Patriarhia Moscovei nu observă că în inima Rusiei chiar, în „orașul-erou Moscova”, numărul moscheilor tinde să-l egaleze pe cel al bisericilor ortodoxe.

Depășită sub multe aspecte de realităţile și tendinţele demografice din Federaţia Rusă, Patriarhia Moscovei încearcă să compenseze eșecurile misionare din interiorul propriei ţări cu o aberantă politică panslavistă, absolut străină Ortodoxiei noastre tradiţionale.

Lecţia de la 11 decembrie

o ia șovinismul rus la el acasă, a lansat Apelul său din 14 decembrie. Ceea ce nu este însă de înţeles este că însăși Patriarhia Moscovei a alimentat și alimentează stări de spirite șovine, consolidând ideile velicorusă și panslavistă. Am mai arătat și cu alte ocazii că Patriarhia Moscovei practică discursul politic fără nici un fel de ezitare, iar atunci când îl practică recurge la demagogie și duble standarde. Să ilustrăm puţin situaţia, oferind un exemplu concludent. Faptul că Patriarhia Moscovei a salutat, acum doi ani, decizia Dumei de Stat de anulare a Hotărârii Parlamentului Republicii Tatarstan de revenire a scrisului tătar la alfabetul latin, spune totul de la sine. Tătarii sunt un popor de origine turcică, preponderent musulman, constituind cea mai numeroasă minoritate etnică din cuprinsul Federaţiei Ruse.

Chestiunea scrisului tătar ţine de spiritualitatea acestui popor, care trebuie să fie suveran în a decide asupra ei, fără ca aceasta să aibă vreo tangenţă cu Ortodoxia sau cu domeniile de competenţă ale Patriarhiei Moscovei. Putem vorbi și despre

Lumea Rusă?...

Sfânta Rusie?…

Patriarhul Kirill este cel care a lansat conceptele de „Lumea Rusă” și de „Sfânta Rusie”, care ar trebui să-i cuprindă, în opinia sa, pe ruși, bieloruși, ucraineni și moldoveni. Adică, potrivit acestui vlădică de lângă Kremlin, Republica Moldova ar fi trup din trupul Rusiei și nu al oricărei Rusii, ci al Sfintei Rusii, căci Rusia altfel decât Sfântă nu poate fi! Cât de sfântă este Rusia am văzut la 11 decembrie, evenimentele violente din Piaţa Manejnaia fiind un adevărat

Naţionaliștii ruși ne-au dat tuturor, la 11 decembrie (pentru a câta oară!), o lecţie politică, dar și una de geopolitică și de geospiritualitate. Noi am înţeles mai bine ce fel de energii latente se mișcă în adâncurile nici pe departe explorate până la capăt ale spiritului imperial rus, iar Patriarhia Moscovei, sperăm, a tras învăţămintele de rigoare pentru a-și aduce faptele în conformitate cu litera Evangheliei, nu cu cea a comandamentelor politice, ca până acum. Se va destrăma Federaţia Rusă pe criterii etnice? Nu putem ști cu exactitate. Dar faptul că Patriarhul Kirill a vorbit public despre posibilitatea unei asemenea perspective, înseamnă ceva.

Vlad CUBREACOV, FLUX

8

17 DECEMBRIE 2010

Cultur=

1829. În luna martie (2009), în plină campanie electorală, vine la Bălţi, dar nu la Universitate, președintele Voronin în persoană la o întâlnire cu alegătorii în incinta teatrului. În luarea sa de cuvânt, el a scăpat și o frază alarmantă, din care reieșea că la Universitatea din Bălţi este „un cuib de naţâști”. „Naţâștii” puteau fi cuibăriţi pe la toate facultăţile, totuși centrul lor trebuie căutat neapărat la Filologie, exact în locul de provenienţă al lui Gheorghe Popa, contracandidat la rectorat. Afirmaţia vulgară a lui Vladimir Voronin evidenţiază realmente adevărata cauză a tergiversării procedurii de alegere a rectorului.

Valentin JITARU, Art. „Gheorghe Popa – al optulea rector al Universităţii bălţene. LA, 26.XI.2009 1829. Cuvântul are într-însul o vatră în care arde jăraticul vieţii.

Dacă vreodată focul a amorţit, datoria noastră, a scriitorilor, e să facem foale din plămâni ca să-l reaprindem…

Vasile VOICULESCU, medic și scriitor român (1884-1963) 1830. Noi, un mănunchi de intelectuali basarabeni, am fost puși mereu în situaţia de a asista neputincioși la propria noastră înmormântare. Abia de acum încolo dacă se vor îmbunătăţi întrucâtva condiţiile pentru o dezvoltare spirituală cât de cât normală pe aceste meleaguri, dar am pierdut patru decenii! Patru decenii în care limba populaţiei noastre a ajuns într-o cumplită stare de degradare. Of și iar of! Stau acum și mă gândesc ce-aș putea face pentru ca operele tale să devină bunuri publice, să fie puse la dispoziţia tinerelor generaţii de români basarabeni… (…)

Ceva despre mine, fără falsă modestie… Nu sunt nici pe departe savant și nu am nici un titlu știinţific. Sunt un simplu amator și nu posed ca lumea nici o limbă de largă circulaţie… Mi-am câștigat existenţa pe unde am putut și cum am putut, iar printre picături, mai bine zis printre lovituri, am scris câte ceva, căutând să-mi apăr limba (limba română, Eugen!) împotriva manifestărilor de ignoranţă și de rea-voinţă care curgeau cu nemiluita pe capul ei – din toate părţile, dar mai cu seamă din partea… savanţilor cu titluri și decoraţii…

Valentin MÂNDÂCANU către Eugen COȘERIU. 20 decembrie 1989

FLUX

PATRIMONIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Valentin Mândâcanu

1831. Între patriotism și naţionalism există diferenţe doar în măsura în care stânga a reușit să „compromită” termenul de naţionalism, extinzând asupra ultimului sensul impropriu de xenofobie sau exclusivism naţional, adică de manifestare agresivă a sentimentului naţional. Pe scurt, patriotism înseamnă dragoste faţă de patrie și naţionalism înseamnă dragoste faţă de naţiune, faţă de neam. Și deoarece un neam își realizează rostul său în interiorul unei ţări, atașamentul unui român faţă de români și faţă de ţara neamului său, România, este concomitent și naţionalism, și patriotism.

Chiar dacă propaganda internaţionalistă a reușit să deformeze întrucâtva sensul termenului naţionalism, dându-i o conotaţie negativă, eu unul cutez a mă alinia celor care nu doresc să se dezică de el. Tot astfel cum nu pot să renunţ la creștinism sau la Biserica strămoșească numai pentru că propaganda ateistă a avut și mai are încă o influenţă în societatea românească și în lume.

Iurie ROȘCA, în „Exerciţii de luciditate”. „Civitas”, Chișinău, 2000 1832. Lupta propriu-zisă trebuie dusă împotriva semidoctismului. Acesta este de obicei de factură intelectuală, lipsit de cunoașterea fundalului existenţial, (…) este arogant peste măsură, fără a fi în cunoștinţă de cauză și este lipsit tocmai de ceea ce e hotărâtor: simţul valorilor.

Wilhelm FURTWÄNGLER, dirijor german. 1936 1833. La Chișinău, unde stă guvernatorul Basarabiei și vlădica rusesc, care blastămă vorba și cartea românească, s-au tras clopotele, s-au purtat prapurile pe stradă și s-au întins mese pentru mâncare și băutură fără plată, ca la pomana morţilor.

Slobozi sunt dumnealor, muscalii, să-și tragă clopotele, să-și primble prapurile și să-și facă și pomană înainte de a-și da obștescul sfârșit. Vor ușura românilor înmormântarea străinului care i-a biciuit, i-a stors și i-a umilit…

Nicolae IORGA. Neamul românesc în Basarabia. 1912 1834. Unde lipsește păunul, cioara pare pasărea cea mai frumoasă.

Anton PANN, scriitor și compozitor român (1796-1854)

CALEIDOSCOP

17 decembrie Evenimente 1851: Înfiinţarea Conservatorului de muzică din București (reînfiinţat în 1864), din iniţiativa lui Andrei Wachmann și a lui Ludovic Wiest.

1863: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă “Legea secularizării averilor mânăstirești”; în urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului.

1890: Este înfiinţată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unităţii românilor din România și Transilvania. La începutul secolului al XX–lea activau în Ligă: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 își schimbă titulatura în “Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”.

1903: A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraţilor Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălţime de circa 10 metri.

1938: Premiera piesei “Jocul de–a vacanţa” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuţie au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.

1942: Al doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub ameninţarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluţiei finale” (adoptată la Conferinţa de la Wannsee din 20 ian.

1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.

1971: Marea Adunare Naţională adoptă Legea nr. 24, a cetăţeniei române, care prevedea pierderea cetăţeniei române de către cei care pleacă din ţară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflânduse în străinătate, se fac vinovaţi de “fapte ostile”.

1989: Timișoara. La ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanţi, din Piaţa Libertăţii până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Taburile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.

1989: Dizolvarea oficială a poliţiei secrete est–germane (STASI).

2000: A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși, aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.

Naşteri 1843: Elisabeta, regina României, soţia regelui Carol I (1866-1914) și scriitoare (Carmen Sylva) (d. 1916) 1975: Milla Iovovici, actriţă ucraineană

Decese 1187: Papa Grigore al VIII-lea (n. cca. 1100) 1830: Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă 1847: Arhiducesa Marie Louise a Austriei, a doua soţie a lui Napoleon (n.

1791) 1860: Désirée Clary, regină a Suediei (n. 1777) 1912: Spiru Haret, savant și omul politic liberal, vicepreședinte al Academiei Române; a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc (n. 1851) 1987: Marguerite Yourcenar, scriitoare franceză, prima femeie membru al Academiei Franceze (n. 1903).

Un colind pentru dăinuirea noastră După ce se sărbătorește Sfântul Andrei, care mai este numit în popor și Cap de iarnă, se dă voie a se cânta colinde prin sate. De regulă, cei mai tineri, cei mai mici, învaţă colinde de la cei bătrâni. Colindele reprezintă cel mai reușit spiritul și esenţa Crăciunului, iată de ce, un grup de cercetători și folcloriști au decis să înainteze acest obicei străvechi, care în satele Moldovei este deja pe cale de dispariţie, în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii. Despre importanţa acestei iniţiative ne vorbește astăzi Varvara Buzilă, doctor în filologie, președintele Comisiei Naţionale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, folclorist.

- Există o statistică a fondului de colinde din zona Moldovei?

- Este o sarcină pe care ne-am propus-o acum, în legătură cu faptul că Republica Moldova înaintează în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii obiceiul colindatului în ceata flăcăilor. Cu această ocazie, trebuie să inventariem toate sursele unde până în prezent se păstrează colindele. În același timp, am elaborat niște adresări către directorii de arhive sau directorii de instituţii care au arhive să pună la dispoziţie Comisiei Naţionale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se ocupă de dosarul de patrimoniu al colindatului, toate materialele din arhive.

- Dar unde se păstrează cele mai multe dintre aceste colinde?

- Cele mai bogate arhive sunt la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, catedra Folclor, la Centrul Naţional de Creaţie Populară și, bineînţeles, la centrul Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei. S-au publicat anumite lucrări și mă refer, întâi de toate, la cele semnate de către Nicolae Băeșu, o lucrare despre colinda din sud, semnată de Maria Mocanu, alte articole despre colindat, dar și caietele despre colinde, tipărite de către Andrei Tamazlâcaru, etnomuzicolog. Toate acestea au fost niște încercări sigure de a inventaria și de a vedea fondul nostru de colinde, dar nu s-a reușit până la urmă, pentru că tradiţia a fost foarte bogată în trecut, iar mai târziu, când a început documentarea colindatului, nu întotdeauna s-a mers în mod consecvent până la capăt, și, actualmente, pe lângă arhivele de care am vorbit deja, trebuia să mai amintesc că atât membrii comisiei, cât și studenţii, am lucrat la documentarea colindei din arhiva Centrului de Literatură „Mihail Kogălniceanu” de pe lângă Uniunea Scriitorilor, pentru că prin anul 1969, cel mai mult, dar și mai târziu, cercetătorii de pe lângă Uniunea Scriitorilor, de la centrul de Folclor, au făcut foarte multe investigaţii de teren și, drept urmare, au înregistrat mai multe colinde. Încet, încet, ne propunem să documentăm și toate colindele care au răsunat în cadrul festivalurilor. Acum are loc o prelucrare a înregistrărilor pentru a observa ce colinde sunt mai frecvent cântate în cadrul acestor reuniuni, care dintre ele sunt mai rar întâlnite, care dintre ele ţin de fondul străvechi și, în principiu, dacă se formează anumite arii folclorice ale colindatului ca atare. Pentru totalizare, ar trebui să spunem că procesul de inventariere a colindatului e în proces de desfășurare și, cu atât mai mult, lucrările se intensifică acum, pentru că suntem pe ultima sută de metri în finalizarea acestui dosar de patrimoniu.

- Ce trebuie să conţină dosarul înaintat biroului UNESCO și când va fi depus?

- În luna martie trebuie să depunem la biroul UNESCO din Paris acest dosar de patrimoniu. El constând dintr-o listă a elementului, o listă în care trebuie să arătăm în ce sate și ce colinde sunt, cine le mai colindă astăzi, ce mecanisme funcţionează pentru susţinerea colindatului, ce colinde comune avem cu cei din jurul graniţelor noastre, care este impactul actual al colindatului în satele noastre, în ce sate se colindă, în ce sate nu se prea colindă, ce am pierdut, de ce am pierdut etc. Plus la toate, trebuie să depunem un film documentar cum s-a colindat anul acesta la noi, un film făcut întocmai cum are loc obiceiul. Aceste imagini sunt o probă a faptului că obiceiul se practică astăzi în Republica Moldova.

Am discutat și cu mulţi primari din republică, cu lucrători ai caselor de cultură, cu responsabili de la direcţiile cultură de la noi, ca la Crăciun, anul acesta toate satele din Moldova să răsune de colindat, și nu orice fel de colindat, ci în fiece sat să colinde, cel puţin, o ceată de flăcăi, pentru că ei au păstrat adevărata colindă. În mare parte, colinda este un folclor bărbătesc și tocmai acest colindat eram pe cale să-l pierdem, el s-a păstrat mai mult insular, prin anumite regiuni ale spaţiului

nostru cultural, și am ales acest instrument de a-l înainta în lista UNESCO din mai multe considerente, datorită importanţei lui în viaţa tradiţională. În viaţa satului nostru, foarte multe probleme le-a rezolvat acest colindat.

Fetele se pregăteau, coceau colaci, la sud pregăteau batiste brodate, în zona de centru băieţii colindători erau răsplătiţi cu panglici colorate, pe care le legau la căciuli. Adică, colindatul nu însemna numai acest text al colindei, pe care îl auzim noi simplu cântat la radio sau la tv. Obiceiul presupunea participarea întregului sat. Flăcăii erau cei care organizau satul, ei dirijau cu obiceiul propriu-zis, iar mititeii, adică flăcăuanii, se uitau la flăcăi și îi imitau. În puţine sate au colindat fetele, dar ceva mai încoace, mult mai târziu.

- Ca o variantă de compromis?

- De ce nu? S-ar putea, decât să pierdem cu totul acest obicei vechi și extraordinar de interesant și valoros, las’ să-l salveze fetele sau să-l cânte grupurile mixte. Pentru că, ce se întâmplă, de fapt? La Crăciunul trecut, în marea majoritate a satelor noastre, au colindat numai copiii mici și cetele mixte, ale celor căsătoriţi, care au ieșit

deja după miezul nopţii. Este o regresie a obiceiului. Și astăzi mai putem să revenim la ceea ce a însemnat colindatul în vremurile bune ale culturii noastre tradiţionale, atunci când tot satul știa că flăcăii au colindele lor și nu una, ci mai multe. Avem sate unde s-au păstrat și până astăzi până la 25 de colinde, 23 de colinde, 7 colinde. Și era o concurenţă între cete, pentru că oamenii solicitau o colindă anume, în afară de cea de bază, pe care cetele puteau s-o colinde la orișice casă. Ei solicitau colinda Cerbului, spre exemplu, alţii vroiau colinda Pescarului, la altă casă se cerea colinda Fetei care își așteaptă peţitorii… Exista un repertoriu foarte variat al colindelor, și în aceste colinde, care sunt un fel de poeme, se regăsea întreg satul, pentru că erau cântate în colindele acestea și fetele cuminţi și harnice, care își fac zestre și așteaptă să vină flăcăii să le colinde și să le întrebe dacă sunt gata de măritat. În aceste colinde erau preamăriţi gospodarii care aveau casă, masă, care au făcut fântână la drum să îi adape pe cei însetaţi sau care sunt buni la mână și îi mai mângâie și pe cei nevoiași sau gospodarii care au muncit mult un an de zile și au adunat multă recoltă și astăzi stau la mese întinse alături de Iisus Hristos, alături de Crăciun Bătrânul și așa mai departe. În aceste colinde, întotdeauna era prezentă viaţa satului cu toate ale sale, dar și cele sfinte, incluse între cele pământești. Observăm că nașterea lui Iisus e ca un fir roșu în toate colindele. Crăciunul este vremea când sunt cântate episoade din viaţa Maicii Domnului, din viaţa celorlalţi

sfinţi, când Dumnezeu coboară pe pământ în casa enoriașilor ca să vadă cum s-au pregătit de Crăciun și dacă creștinii sunt buni cu toţi ceilalţi, pentru că la Crăciun, casa este deschisă, poarta nu se încuie și lampa nu se stinge toată noaptea, de asta și colindele noastre încep cu „Aprindeţi luminile…”. La Crăciun orișice om este binevenit în casă, cu atât mai mult colindătorii, și, plus la toate, se consideră drept tradiţie că fiece casă trebuie colindată la Crăciun, pentru că înainte, în genere, oamenii se supărau foarte tare dacă nu erau colindaţi, pentru că se considera că dacă a fost colindată casa, înseamnă că tot anul îi va merge din plin gospodarului, deoarece colinda este un imn al luminii și al binecuvântării omului și al tuturor celorlalte de care are el nevoie. E important astăzi, acum, în vremurile noastre, ca toate casele din sat să fie colindate.

„Refuzul primarului de a semna acest acord a fost echivalent cu faptul că satul respectiv se dezice de colindat” - Autorităţile locale au fost cooperante în acest sens?

- Ţineţi minte rândurile din colindă, „N-am venit să cerem, am venit să dăm”? Noi avem nevoie să ne pornim din punctul mort și vom reuși să facem acest lucru cu ajutorul tradiţiei, cu ajutorul obiceiurilor, și nu trebuie

să inventăm nimic, nu trebuie să ne cheltuim. Unii primari s-au speriat în momentul când au primit un acord pe care ei trebuiau să-l semneze, autentificând prin această semnătură două lucruri importante: precum că în sat există obiceiul colindatului și că, de acum încolo, vor face tot posibilul ca acest obicei al colindatului să rămână în uz. Iar unul dintre aceste acorduri noi îl depunem la Paris, pentru a demonstra că 200 de sate, 500 de sate din Republica Moldova păstrează acest obicei al colindatului și primarii, ca responsabili ai comunităţilor, își asumă această obligaţie de a păstra și de acum încolo colindatul. Nu toţi primarii au vrut să semneze acest acord și asta m-a uimit foarte mult. E ca și cum acești primari au refuzat să recunoască că în sat există obiceiul colindatului și, plus la toate, refuzul primarului de a semna acest acord a fost echivalent cu faptul că satul respectiv se dezice de colindat. Au refuzat mai mulţi primari să colaboreze cu noi.

„A scoate colindatul numai la festival, e un pericol” - S-au gândit că își asumă un angajament în plus și asta i-a speriat, probabil?

- Nu este un angajament în plus!

Asta este tradiţia, este o bogăţie a satului, este o recunoaștere a acestei bogăţii, nu este o obligaţie în plus.

Dar acești primari au trădat tradiţia și eu cred că astăzi trebuie să vorbim

despre acest lucru, pentru că procesul de documentare și de inventariere a colindatului continuă. Mâine, poimâine, colegii noștri vor intra în alte primării și vor prezenta aceste acorduri pentru alţi primari. Și, dragii mei primari, dragii mei locuitori ai satelor, colindatul este cea mai mare avuţie a noastră. Nu vă deziceţi de ea, pentru este și cea mai mare pierdere pe care o putem avea noi imediat. Nu costă nimic să întreţinem în continuare acest colindat. Și, în zilele noastre, când avem internet, când suntem bombardaţi cu atâtea și atâtea informaţii de peste tot, când sunt atâtea puteri care stau asupra noastră, nu e ușor să menţii o tradiţie, acest obicei nu o să continue fără implicarea noastră directă. Și această datorie revine, întâi de toate, primăriilor, iată de ce UNESCO dorește și solicită de la state să vină cu mărturiile primăriilor, că primăriile deţin acest patrimoniu, primăriile sunt cele care și de acum încolo vor păstra această tradiţie. Nu e mare lucru să întrebi niște flăcăi dacă ei vor colinda anul acesta sau nu. Există lideri în fiecare localitate, sunt flăcăi ascultaţi de către ceilalţi membri ai comunităţii și nu ar fi nimic ieșit din comun să-i invite domnul primar la el în cabinet și să-i îndemne de Crăciun să colinde, ca toată lumea să se bucure.

Acești flăcăi sunt ajutorii primarului și, inclusiv prin această modalitate, noi vom reuși să reactivăm viaţa satelor noastre. A scoate colindatul numai la festival, e un pericol. Noi putem, prin festivaluri, să omorâm colindatul.

Colindul trebuie să răsune, mai întâi de toate, acolo unde a răsunat el mii de ani la rând. Să revină la fereastra noastră, așa cum e datina străveche și după aceea putem să-l scoatem și la festivaluri, și la sărbători mari, dar să nu ne limităm numai la festivaluri sau la activitatea unui ansamblu. E bine că aceste ansambluri etnofolclorice neau salvat pe o perioadă, când era cât pe ce să pierdem multe din tradiţiile noastre. Dar acum e timpul să revenim la origini. În acest scop, UNESCO a emis această convenţie privind salvgardarea patrimoniului imaterial. Această convenţie UNESCO este cel mai important instrument al primarilor noștri, care a fost emis în 2003, iar Republica Moldova a ratificat convenţia în 2006, ceea ce înseamnă că ea este ca și cum o lege a noastră. Actualmente este în proces de expertizare proiectul de lege al Republicii Moldova privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Eu cred că noul nostru Parlament, la una dintre primele lui ședinţe, va aproba acest proiect lege, pentru că altfel noi nu reușim, până în luna martie, să depunem la UNESCO, așa cum neam obligat, dosarul de patrimoniu al colindatului.

„Salvaţi, la acest Crăciun, fiecare, cel puţin, câte o colindă de la neuitare” - În cazul în care UNESCO ia sub ocrotirea sa colindul, ce se va schimba?

- În cazul acesta, crește prestigiul ţării. Spre exemplu, ţările din jurul nostru deja au reușit să includă în lista UNESCO, unele – câte două elemente, România, spre exemplu, alte ţări, câte 7, 12, 17 elemente. China a inclus în această listă 17 elemente. A include în lista UNESCO, înseamnă a vizualiza în lume ceea ce ai tu cel mai important. În conștiinţa lumii, noi vom figura cu un element, să zicem – colindatul. În plus, satele noastre vor ști că lumea mare cunoaște bogăţia lor și atunci se va trezi spiritul acesta colectiv ca să păstreze colindatul, ca să regăsească din uitare vechile colinde și obiceiul în ansamblu, pentru că obiceiul este mult mai mult decât o colindă. În felul acesta, noi vom avea ce transmite copiilor noștri, vom putea armoniza altfel relaţiile colective din comunităţile noastre. Practic, vom recăpăta acele valori pe care, ușor, ușor, noi le-am pierdut. Noi nu am apucat încă să conștientizăm cât de important este să ai un element al patrimoniului cultural imaterial, fie că este colindatul sau hora, sau mărţișorul, dar în momentul când el este recunoscut ca având o valoare naţională și una internaţională, garantată și apreciată de UNESCO, atunci vor veni și din afară niște susţineri foarte importante din punct de vedere financiar, pentru ca noi să putem și mai mult oferi lumii acest obicei, sau să se bucure câţi mai mulţi oameni de obiceiurile noastre și să atragă și turiști. Pe de altă parte, am putea rezolva probleme ce ţin de organizarea vieţii noastre interne, a relaţiilor din societatea noastră. Plus la toate, putem emite cât mai multe CD-uri, DVD-uri, putem face sărbători naţionale numai cu colinde. În acest an, de sărbători, vom avea experţi din afara ţării, vor veni oaspeţi care vor umbla singuri prin satele noastre cu ideea să participe la colindatul nostru, așa că s-ar putea ca în noaptea de Crăciun, atunci când veţi colinda la o fereastră, să fiţi ascultaţi de experţi din Franţa, din Italia, din Olanda, special veniţi de la capătul lumii, ca să asculte cum răsună colindele la noi, în Moldova. Cântaţi o colindă în plus și pentru ei, cântaţi o colindă în plus și pentru noi, cei de la Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural imaterial, cei care ne-am asumat ca sarcină să cercetăm și colindatul de la noi, dar și toate celelalte elemente ale patrimoniului cultural imaterial, să le salvăm de la pieire și să le includem în circuitul mare al valorilor lumii, să le scoatem în lume. Colindaţi și pentru cei care sunt departe de dvs. și care își doresc să vă fie aproape, și pentru cei care au murit și n-au apucat aceste zile, dar visul lor cel mare ar fi fost să fie la Crăciun alături de dvs., pentru cei care ar cânta, dar nu pot cânta, pentru că nu au voce sau nu au putere, sau sunt înstrăinaţi. Rugămintea mare pe care o adresez tuturor este să salvaţi, la acest Crăciun, fiecare, cel puţin, câte o colindă de la neuitare, cântând-o, transmiţând-o cuiva dintre cei tineri, ajutând pe un copil să o înveţe și, în felul acesta, la sigur că ea va fi transmisă peste zeci de ani.

- Vă mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Patriarhul nostru este sărbătorit astăzi

Preafericitul nostru Părinte Patriarh Daniel își sărbătorește astăzi, 17 decembrie, ziua numelui. Cu această ocazie, Preafericirea s-a oficiază astăzi, la Catedrala patriarhală din București, Sfânta și Dumnezeiască Liturghie, mulţumind lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit Bisericii Ortodoxe Române, poporului român și Preafericirii Sale în promovarea credinţei și a misiunii creștin-ortodoxe.

Potrivit unui Comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, după Sfânta Liturghie, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, va avea loc un moment festiv la care vor participa ierarhi, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc și Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul și de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din București, preoţi și credincioși.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oferi tuturor celor prezenţi Pastorala la sărbătoarea Nașterii Domnului 2010 intitulată „DUMNEZEU - OMUL ÎN MIJLOCUL OAMENILOR. Înţelesul Nașterii Domnului”.

Echipa FLUX este astăzi cu gândul alături de Preafericitul nostru Părinte Patriarh, căruia îi urează sănătate, împliniri și bucurii sufletești, putere de muncă, viaţă și slujire bisericească îndelungată spre binele și mântuirea întregului Neam Românesc.

Un cuvânt ziditor de suflet, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Petru, a rostit părintele arhimandrit Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia din Iași, delegatul Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la sărbătoarea de la Durlești.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Petru a salutat prezenţa la Sfânta Slujbă a Monse-

niorului Anton Coșa, Episcopul Romano-Catolic de la Chișinău. În cuvântul său de învăţătură, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a vorbit despre viaţa și rolul Apostolului Andrei la procesul de încreștinare a strămoșilor noștri geto-daci. Înaltpreasfinţitul Petru, printre altele, a spus: „Astăzi facem pomenirea unuia dintre cei 12 apostoli ai Mântuito-

dinţia Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, a Actului Sinodal și Patriarhal al Patriarhiei Române, privind recunoașterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă și de stil vechi, cu reședinţa în Chișinău. Între altele, Actul Sinodal și Patriarhal din 19 decembrie 1992, spune: „Luminată de Sfântul Duh, Duhul Adevărului, al Libertăţii și al comuniunii (loan 15, 26; 2 Corinteni 3, 17; Efeseni 4, 3), Biserica Ortodoxă Română, “Mama spirituală a poporului roman”, răspunde cu părintească și frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noștri de peste Prut și cererii scrise, din 14 septembrie 1992, a Adunării eparhiale de constituire, prezidată de Preasfinţitul Episcop PETRU și compusă din reprezentanţii preoţilor și mirenilor dreptmăritori români din Republica Moldova, ca tradiţionala Mitropolie Ortodoxă a Basarabiei să-și reia activitatea sub oblăduirea canonică și cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mai ales că acesta n-a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”.

EXPOZIŢIE

„În Lumea jucăriilor”

Expoziţia reunește peste 300 de piese, încadrate cronologic între mil. IV î. Hr. și anul 2010, majoritatea fiind piese de colecţie. Starea excepţională de conservare, valoarea intrinsecă și unicitatea au constituit criteriile de selecţie a obiectelor ce compun expoziţia.

Pentru elaborarea acestei expoziţii, muzeul a colaborat cu Universitatea de Stat, Studioul Teleradio-Moldova, precum și cu colecţionari din Republica Moldova și România și a scos la iveală piese extrem de interesante sub aspect știinţific, ale esteticului și provenienţei.

Expoziţia este structurată în două compartimente: „O istorie improvizată a jucăriei”, care conţine: jucării din ceramică, lemn, paie, pănuși de porumb.

Istoria jucăriilor este la fel de veche ca istoria umanităţii. Cele mai vechi jucării erau făcute din materiale găsite în natură, ca lemn și lut. Astfel, circuitul expoziţional debutează cu exponate din această categorie: jucării de lemn (colecţia Ion Podaru), ţuruieci din ceramică (colecţia Iurie Caminschi), fluiere din lemn (colecţia Posternac Grigorie), păpuși din paie și pănuși de porumb (colecţia Natalia Cangea, Vera Muzlaeva).

O notă distinctă a expoziţiei o constituie păpușile din papier mache și porţelan. Mii de ani în urmă, copiii se jucau cu păpuși făcute din ceară sau teracotă,

beţe, arcuri cu săgeţi și yo-youri. Cum tehnologia a evoluat, și jucăriile au evoluat, devenind din ce în ce mai complexe. În sec. XIX până în primii ani ai secolului XX erau foarte populare păpușile confecţionate din “papier mache”. Acestea au intrat în producţie de masă în Germania, Franţa, Statele Unite, fiind o alternativă ieftină la cele din lemn, deoarece se puteau folosi tipare care reduceau timpul de fabricare. Pentru cei care nu sunt pasionaţi de acest domeniu, reprezentarea clasică a păpușilor este categoria celor din porţelan, cel mai des întâlnite și astăzi, oferite adesea ca obiecte de artizanat. O varietate a acestora, mai greu de găsit, sunt cele din “parian”, un porţelan alb, asemănător ca aspect cu marmura. Păpușile din porţelan au atins culmea celebrităţii între 1840 și 1880, înainte ca cele din bisque să devină preferatele copiilor, deși mai erau produse în cantităţi impresionante chiar și la începutul secolului trecut.

Cele mai multe reprezintă femei, purtând cele mai diverse costumaţii, de la rochii simple la cele care erau la modă în momentul producţiei sau simple fantezii ale creatorilor.

rului, Sfântul Apostol Andrei „cel întâi chemat” la apostolie, care este și încreștinătorul strămoșilor noștri. Apostolul Andrei este fratele lui Simon Petru și ambii au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul în pustia Iordanului. Cu toate că în Evanghelii, Apostolul Andrei este amintit doar în câteva locuri, Apostolul Andrei a fost permanent în preajma Mântuitorului, fiind martor la toate minunile săvârșite de Iisus Hristos. După Cincizecime, fiecărui apostol i-a revenit să propovăduiască Evanghelia în diferite părţi ale lumii. Roadele propovăduirii Apostolului Andrei au fost aducerea la Hristos a popoare întregi. Potrivit tradiţiei, Apostolului Andrei i-a revenit misiunea de a duce învăţătura lui Hristos în ţinuturile locuite de români. Apostolul Andrei a propovăduit în Ţara Sfântă, apoi pe teritoriul Turciei de astăzi, de unde a mers pe ţărmul apusean al Mării Negre, ajungând în Dodrogea. De aici Apostolul a mers în nordul Mării Negre, în ţinuturile Ucrainei de astăzi.

Astfel, creștinismul nostru, al românilor, este de origine apostolică și, prin urmare, Biserica neamului nostru este Biserică Apostolică. Ţinând cont de acest fapt, Parlamentul României, la intervenţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a decretat ziua prăznuirii Sfântului Andrei, Apostolul Românilor, zi liberă cu prăznuire la nivel naţional”. Înaltpreasfinţitul Petru s-a referit și la perioada de pregă-

Aniversări în Mitropolia Basarabiei

În perioada 16 decembrie – 16 februarie, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei (MNAIM) are loc o expoziţie temporară cu o tematică deosebită, intitulată „În Lumea jucăriilor”.

9

Sfântul Andrei, Apostolul Românilor, prăznuit la Durleşti La 13 decembrie, când creștinii ortodocși, care ţin calendarul neîndreptat, îl sărbătoresc pe Apostolul Românilor, Sfântul Andrei, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat împreună cu un sobor impresionant de preoţi și diaconi (peste 30 de clerici), de pe ambele maluri ale Prutului, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” din Durlești, municipiul Chișinău (stareţ arhimandrit Andrei Caramalău), cu ocazia sărbătoririi hramului acestei așezări monahale.

La 13 decembrie s-au împlinit 9 ani de la victoria repurtată de Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Moldova”. CEDO, într-un complet de judecată de 7 judecători, în frunte cu președinta completului, Elisabeth Palm, a decis, la 13 decembrie 2001, că drepturile Mitropoliei Basarabiei au fost încălcate, iar Republica Moldova s-a făcut vinovată, în acest caz, de violarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale. În procesul intentat Republicii Moldova la CEDO, Mitropoliei Basarabiei a fost reprezentată de domnul Vlad Cubreacov, membru al Consiliului Eparhial, și avocatul John Warwick Montgomery. Ca urmare a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001, Mitropolia Basarabiei a fost admisă în legalitate la 30 iunie 2002.

O altă aniversare va fi marcată la 19 decembrie, când se vor împlini 18 ani de la adoptarea, la București, sub preșe-

17 DECEMBRIE 2010

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Această categorie de piese oferă expoziţiei o notă de eleganţă. Sunt etalate păpuși din papier mache și porţelan din sec. al XIX-lea, un unicat pentru teritoriul nostru este păpușa fabricată în Franţa în 1860 (colecţia Mihai Ciocanu), păpuși din porţelan din anii 1920, 1960-1990 (colecţia Galina Harjevskaia).

Următorul tronson al expoziţiei reunește păpuși din plastic, celuloid, cauciuc, produse în Germania (1960-1990), URSS (1950-1990). Cele mai reprezentative sunt cele produse la Fabrica de păpuși din Republica Moldova, singura fabrică de păpuși de pe teritoriul nostru care a activat în perioada anilor 1960-1990.

Un grup aparte îl constituie jucăriile pentru băieţei: soldăţei de plumb (colecţia Azina Emma), mașinuţe (colecţia Sergiu Guţu, Iurie Revenco) și trenuleţe (colecţia Tocmacov Victor).

Itinerarul expoziţiei se închide cu un grupaj de jucării contemporane. Emblematice pentru acest compartiment sunt păpușile Cleopatra, Bratz și Barbie, iar eroii Disney vin să ne transpună în atmosfera de basm.

Centrul expoziţiei, ca punct de atracţie, este valorificat printr-un ansamblu de exponate emblematice: zornăitoare mil.

IV î. Hr., figurine antropomorfe sec. IV î. Hr., figurine zoomorfe și vase miniaturale sec. IX-X d.Hr. O notă distinctă conferă expoziţiei păpușile teatrale: mascota spectacolului televizat de păpuși „ Prichindel” și a Teatrului de Păpuși „ Guguţă”.

Demersul expoziţional este completat cu cărţi poștale și fotografii ce reflectă tematica expoziţiei, selectate din patrimoniul MNAIM.

tire pentru întâmpinarea Pruncului Iisus. „Ne aflăm în perioada Postului Nașterii Domnului, vreme rânduită de Biserică pentru a ne primeni haina sufletului nostru prin post, rugăciune și spovedanie pentru a-l putea primi cu vrednicie pe Mântuitorul Iisus Hristos. Să folosim acest răstimp pentru a veni către acest praznic pregătiţi, cu sufletele purificate și pline de lumină”, a îndemnat Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru al Basarabiei.

Părintele stareţ, Arhimandrit Andrei Caramalău, a oferit Diplome de ctitor creștinilor care au acordat sprijin mănăstirii, aducându-le mulţumiri pentru

aportul lor la propășirea vieţii religioase în acest spaţiu.

La sărbătoare au fost prezenţi și au rostit cuvinte de felicitare reprezentanţi ai Președinţiei României și R. Moldova, ai autorităţilor centrale și locale.

După Sfânta Slujbă, conform tradiţiei creștine, părintele stareţ i-a invitat pe toţi cei prezenţi la prăznuirea Sfântului Andrei la o agapă frăţească. Grupuri de artiști, de maturi și copii, de la Casa de cultură din Durlești, au prezentat un emoţionant program cultural-artistic, care a inclus colinde și piese patriotice.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Ambasadorul României la Vatican, în vizită la Patriarhia Română În ziua de 15 decembrie 2010, la Reședinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit în audienţă pe Excelenţa Sa domnul Bogdan Tătaru Cazaban, ambasadorul României la Vatican.

Domnul ambasador a transmis Preafericitului Părinte Patriarh Daniel un mesaj de salut din partea Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI-lea și a prezentat stadiul relaţiilor diplomatice actuale dintre România și Vatican. În timpul întrevederii, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun a făcut o scurtă informare în legătură cu procesul de recunoaștere de către autorităţile italiene a statutului de cult al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Patriarhul României a menţionat că Patriarhia Română consideră firească recunoașterea statutului de cult al Episcopiei Ortodoxe

Române a Italiei, având în vedere atât numărul mare de credincioși ortodocși români stabiliţi în Italia, cât și sprijinul acordat de către Statul român Bisericilor Catolice din România. În ceea ce privește o posibilă vizită a Papei Benedict al XVI-lea în România, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că aceasta trebuie pregătită temeinic pentru a constitui o mărturie comună în apărarea și promovarea valorilor creștine în Europa contemporană. În acest sens, Patriarhia Română și Biserica Romano-Catolică urmează să evalueze timpul cel mai potrivit pentru vizita Papei în România. Întrucât Papa este și șeful Statului Vatican, vizita sa în România trebuie pregătită împreună cu Statul român.

Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase şi Biroul de presă ale Patriarhiei Române

Spiritul Crăciunului la Secţia Oncohematologie Pediatrică a Spitalului Oncologic a venit mai devreme graţie EDELWEISS Părinţii, copiii, dar și personalul medical din Secţia Oncohematologie Pediatrică a Spitalului Oncologic au avut parte de o sărbătoare deosebită, oferită de Fundaţia Edelweiss.

Asociaţia obștească “Copilărie fără leucemie” a adresat o solicitare Consiliului Fundaţiei și, drept rezultat, micuţii au avut parte de un matineu cu Moș Crăciun, Alba-ca-Zăpada, jucării, dulciuri și voie bună.

„Am apelat la mai multe fundaţii de caritate și Fundaţia Edelweiss a fost prima care a răspuns apelului nostru, organizând această sărbătoare cu cadouri, Moș Crăciun, ceea ce este o bucurie pentru copii”, a spus Irina Rotar, Asociaţia “Copilărie fără leucemie”.

Micuţii bolnavi de leucemie s-au pregătit de sărbătoare, învăţând poezii pentru Moș Crăciun: “Moș Crăciun cu plete dalbe, umple sacul cu bomboane, ia bunele seama și mai du și pe la ceilalţi”, care i-a răsplătit cu daruri și dulciuri.

Pentru mulţi dintre copiii internaţi la Spitalul Oncologic, anul acesta va fi primul Revelion pe care nu-l vor întâlni acasă. Astfel, Fundaţia Edelweiss și-a propus să aducă lumina și zâmbetul pe chi-

purile copiilor care sunt privaţi de bucuria Crăciunului.

VLAD PLAHOTNIUC, fondator Edelweiss: “Fundaţia Edelweiss și-a propus să realizeze în această perioadă o serie de proiecte sociale pentru a readuce bucuria sărbătorilor în casele și inimile familiilor social-vulnerabile, copiilor dezavantajaţi și persoanelor în etate.”

Fundaţia EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și

de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

Departamentul relaţii publice EDELWEISS

10

17 DECEMBRIE 2010

Îngrijirea plantelor pe timpul iernii În semn de recunoștinţă pentru frumoasele noastre plante, care ne-au încântat cu florile lor minunate în anotimpul cald, trebuie ca acum, în timpul iernii, să le protejăm, să le menajăm, pentru ca la anul să ne răsfeţe din nou cu farmecul lor.

Nu ai multe lucruri de făcut, dar atenţia acordată trebuie să fie maximă: - nu te apuca să le schimbi acum ghiveciul, mai rezistă cu acestea vechi până în februariemartie; eventual, dacă ghiveciurile vechi nu-ţi mai plac le poţi schimba aspectul acoperindule cu hârtie colorată sau punându-le în vase decorative mai mari; - completează pământul, dar nu mai adăuga îngrășământ pentru plantele care intră în repaus; - înlătură frunzele uscate, curăţă praful de pe plantă și stropește-o cu insecticid, insistând asupra solului; - aruncă plantele bolnave sau afectate de dăunători, precum și mușcatele mai bătrâne de 3 ani;

De post, dar totuşi dulce Îmi ţin promisiunea cu privire la deserturile de post. O să vă convingeţi și dumneavoastră că putem găti o mulţime de delicii dulci, fără ouă, lapte și unt. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că trebuie să mâncaţi prăjituri în fiecare zi, pentru că postul înseamnă totuși înfrânare, inclusiv de la dulce. Reţetele ce urmează sunt pentru niște ocazii mai deosebite, pentru anumite evenimente în familie, pentru ceaiul de duminică, servit împreună cu apropiaţii dumneavoastră. În preajma frumoaselor sărbători creștine, împărţiţi din dulciurile pe care le gătiţi copiilor, sărmanilor care astăzi au, poate, mai puţin decât aveţi dumneavoastră. Începem de la o prăjitură de post destul de populară - negresa. De la caz la caz, pot exista mici variaţiuni în ceea ce privește ingredientele. Neschimbat rămâne însă, conţinutul bogat de cacao, de unde și vine denumirea acestei prăjituri.

copt, cald. Tăiaţi prăjitura doar după ce se răcește complet.

Puteţi opta și pentru prăjituri mărunte – biscuiţi, turte dulci, pricomigdale etc.

Pentru a le da o aromă și un gust cât mai bun, folosiţi mierea, nucile, scorţișoara, coaja de lămâie și portocală, esenţele de rom, migdale, vanilie, ori alte arome care vă plac mai mult. Următoarea reţetă ar putea fi tocmai pe gustul dumneavoastră.

Semiluni cu nuci Amestecaţi bine un pachet de margarină cu 100 g de zahăr, până se topește acesta. Adăugaţi apoi 6 linguri de apă clocotită, o lingură de oţet, 400 g de făină, 300 g de nuci măcinate, câte o fiolă de esenţă de vanilie și rom. Frământaţi bine aluatul și întindeţi-l pe planșeta presărată bine cu făină, nu mai gros de un centimetru. Tăiaţi fursecuri în formă de semilună și așezaţi-le în tava așternută cu hârtie de copt. Coaceţi fursecurile 15 minute, apoi treceţi-le cât sunt fierbinţi prin zahăr vanilat. Știm cu toţii ce este pandișpanul – un blat ușor, spumos, „aerian”, în care ingredientul principal sunt ouăle. Pandișpanul este baza celor mai multe torte, cu creme, fructe, ciocolată, frișcă. Astfel că este greu să-ţi imaginezi ce ar însemna un pandișpan de post. Dar uite că se poate și asta, pentru că gospodinele noastre au o imaginaţie și o inventivitate de-a dreptul fără limite. Încercaţi următoarea reţetă și vă veţi convinge.

vit, aproximativ 40-45 de minute. Lăsaţi să se răcească în formă, apoi pudraţi cu zahăr. La cafeaua de dimineaţă este prăjitura perfectă.

Dacă aveţi în frigider un borcănaș cu niște rămășiţe de gem, nu mai încercaţi să-i convingeţi pe ai casei să-l consume pe o felie de pâine. S-ar putea să se fi săturat deja. Mai bine puneţi-l într-o prăjitură delicioasă.

Prăjitură cu glazură şi gem Înmuiaţi 100 g de stafide în apă caldă, aproximativ 20 de minute. Amestecaţi o cană de zahăr cu o cană de apă, apoi adăugaţi 4 linguri de ulei, 4-5 linguri de gem, stafidele scurse, două căni de făină amestecată cu un praf de copt și o fiolă de esenţă de vanilie. Omogenizaţi compoziţia și turnaţi-o într-o formă de aproximativ 26 pe 20 cm, unsă și tapetată cu făină sau hârtie de copt. Coaceţi la foc potrivit 30-35 de minute. Pregătiţi între timp glazura. Fierbeţi pentru aceasta 6 linguri de zahăr, 2 linguri de cacao cu 4 linguri de apă și 1 lingură de margarină. Lăsaţi să dea un clocot-două. După ce s-a copt și

„Pandişpan” cu mac

Amestecaţi o cană și jumătate de zahăr cu 5 linguri de cacao, apoi adăugaţi 3 căni de făină, 5 linguri de ulei, o cană și jumătate de apă, un plic de amoniac alimentar sau praf de copt, un vârf de cuţit de sare și o mână de stafide. Omogenizaţi bine și turnaţi compoziţia într-o tavă unsă și tapetată cu făină. Coaceţi la foc potrivit aproximativ 20 de minute. Între timp, pregătiţi glazura. Pentru aceasta amestecaţi bine 5 linguri de zahăr, o lingură de cacao, 3 linguri de apă și o felie de margarină vegetală de grosimea unui deget.

Puneţi compoziţia pe foc mic și amestecaţi până se topește zahărul. După ce luaţi compoziţia de pe foc, adăugaţi un pic de rom. Turnaţi glazura caldă peste blatul

Stropiţi 100 g de nuci sau migdale cu puţin coniac sau rom și rumeniţi-le într-o tigaie sau în cuptor. Când se răcesc, daţile prin mașina de tocat. Cerneţi într-un castron 350 g de făină, adăugaţi 200 g de margarină la temperatura camerei, 100 g de zahăr, 2 linguri cu miere, 2 linguri cu mac, 250 ml de apă minerală, coaja și sucul unei lămâi. Încorporaţi un plic de praf de copt și nuca măcinată. Amestecaţi bine și turnaţi compoziţia într-o formă detașabilă, unsă cu margarină și tapetată cu făină. Coaceţi pandișpanul la foc potri-

Cum să treci un interviu pentru angajare Pentru mulţi dintre noi, trecerea de un interviu este cea mai temătoare parte în găsirea unui loc de muncă. Dar acesta este singurul mod de a-i demonstra angajatorului ceea ce suntem în stare să facem, pregătirea noastră. Începe cu ceea ce crezi că intervievatorul vrea să afle.

Evident, acesta va încerca să selecteze oameni care sunt motivaţi, înţeleg care sunt cerinţele locului de muncă și dovedesc că au pregătire în domeniul respectiv.

Demonstrează că te-ai documentat despre firmă înainte de interviu, îmbracă-te corespunzător și ai un comportament profesionist - ceea ce nu înseamnă că îi spui intervievatorului pe nume - nu mesteca gumă și nu fuma, ascultă foarte atent și mulţumește-i la sfârșitul întâlnirii. De asemenea, spre sfârșitul interviului exprima-ţi interesul tău pentru acel loc de muncă.

Dovedește că ai înţeles cerinţele locului de muncă și că poţi să le satisfaci prin explicarea pregătirii pe care o ai, punând întrebări la obiect despre genul/tipul serviciului și despre perioada de pregătire.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Negresă de post

- udă florile cu cantităţi de apă moderate, doar dimineaţa, ca să nu rămână solul îmbibat cu apă pe noapte; - scurtează lăstarii; - păstrează plantele în încăperi mai răcoroase, cu excepţia celor iubitoare de căldură; - în lunile noiembrie-ianuarie, ar fi bine să le asiguri o iluminare suplimentară în orele dupăamiezii.

Nu este atât de complicat. Așa cum îţi schimbi vestimentaţia, alimentaţia și stilul de viaţă odată cu venirea iernii, la fel trebuie să faci schimbarea și la nivelul plantelor care îţi fac viaţa mai frumoasă și mai sănătoasă.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

s-a răcit prăjitura, porţionaţi, turnaţi peste ea glazura fierbinte și presăraţi 200 g de nucă măcinată.

Următoarea reţetă ar fi o idee bună pentru seara de Revelion, pentru cei care ţin postul pe stil vechi. Astfel, un cozonac mi se pare tocmai potrivit. Evident, unul de post, dar foarte gustos și relativ ușor de gătit. Iar cu o felie de cozonac veţi putea întâmpina și urătorilor care vă pot bate la geam în seara dintre ani.

Cozonac cu dulceaţă

de lucru cu puţin ulei și întindeţi aluatul.

Acoperiţi foaia de aluat cu dulceaţă de vișine și rulaţi simultan din ambele capete, astfel ca rulourile să se întâlnească la mijlocul foii. Puneţi cozonacul în tavă și mai lăsaţi puţin la crescut. Coaceţi la foc potrivit aproximativ 40-50 de minute. Încercaţi și niște clătite de post, pe care le puteţi umple atât cu gem, cât și cu legume, ciuperci, cartofi sau orice alt fel de umplutură, servindu-le în calitate de aperitiv. Dacă le faceţi cu o umplutură sărată, excludeţi zahărul și zahărul vanilat.

Clătite de post cu gem Amestecaţi 200 g de făină, 50 ml de ulei, o lingură de zahăr, un plic de zahăr vanilat, puţină sare și 200 ml de apă minerală, adăugată treptat. Bateţi bine cu telul sau mixerul, până obţineţi o compoziţie de consistenţa unei smântâni mai subţiri. Coaceţi clătitele într-o tigaie care nu lipește, unsă cu ulei. Pentru ca în lipsa ouălor să nu se rupă clătitele, le veţi face

Puneţi la crescut 40 g de drojdie de bere cu o lingură de zahăr, 1-2 linguri de făină și puţină apă călduţă, din totalul de 250 ml. Puneţi într-un lighean 550 g de făină, turnaţi maiaua crescută deasupra, apoi adăugaţi restul de apă, 150 g de zahăr, 1-2 plicuri de zahăr vanilat și începeţi frământatul. Adăugaţi treptat, în timp ce frământaţi, 50 ml de ulei și 100 g de margarină, încălzite puţin. Lăsaţi aluatul la crescut, la cald, aproximativ o oră - o oră și jumătate. După aceasta, ungeţi masa

ceva mai groase. Le puteţi umple cu gem sau cu gem amestecat cu nucă măcinată, câteva picături de rom etc. În final, fiindcă mai avem mere din abundenţă, de ce nu am face o prăjitură ușoară, aromată în care fructele respective ar fi ingredientul principal. Reţeta am găsit-o (și chiar am încercat-o) într-o revistă de specialitate românească, fiind trimisă de către o cititoare, ceea ce înseamnă că este una verificată și cu un succes garantat.

Prăjitură cu mere şi glazură Radeţi un kilogram de mere cu tot cu coajă și puneţi peste ele 2 căni de făină (se are în vedere o cană pentru ceai, de aproximativ 250 ml), o cană și jumătate de zahăr, 2 linguri de cacao, scorţișoară, o linguriţă de bicarbonat nestins. Amestecaţi bine cu o lingură de lemn. Facultativ, puteţi adăuga o mână de nuci tăiate. Puneţi compoziţia în tava unsă și tapetată și coaceţi-o 40-50 de minute. Lăsaţi-o să se răcească în tavă, apoi tăiaţi-o în pătrate sau romburi. Îmbrăcaţi prăjitura tăiată într-o glazură care se face în felul următor: Puneţi pe foc mic un pachet de margarină,12 linguri de zahăr, 2 linguri de cacao și 2-3 linguri de apă. Lăsaţi pe foc, amestecând continuu, până se omogenizează bine compoziţia, apoi turnaţi-o caldă peste prăjitura din tavă. Lăsaţi să se răcească și glazura, apoi scoateţi bucăţile din tavă, dar nu le puneţi una peste alta.

Iarăși vă zic tuturor poftă bună, iar în ediţia următoare vom începe deja pregătirile pentru Crăciun și Revelion. Pentru cei care au ales să ţină sărbătorile creștine pe stil nou, voi veni cu un meniu festiv, în care nu vor lipsi nici preparatele tradiţionale, dar nici felurile mai sofisticate sau cu tentă exotică. Important este ca toate să fie gătite cu gândul la cei dragi și să vă întregească bucuria sărbătorilor.

Laura POPOVICI, FLUX

Sfaturi de îngrijire a părului iarna Frigul, vântul, aerul uscat sunt factori care agresează firul de păr. În astfel de condiţii, fără o protecţie adecvată, părul devine mai uscat, se despică mai repede și capătă un aspect nesănătos.

Cum îngrijim zona din jurul ochilor Zona sensibilă din jurul ochilor ne trădează ușor vârsta. Aceasta este expusă formării ridurilor mai mult decât alte zone ale feţei, dar nu trebuie să uităm nici de cearcăne.

Ce-i de făcut? Iată câteva sfaturi utile pentru menţinerea frumuseţii părului tău în acest sezon.

1. Hidratarea

Întrebări de bază într-un interviu

– Cum te-ai descrie pe tine însuţi/însăţi ca persoană?

Una dintre cele mai ușoare modalităţi de a te pregăti pentru un interviu este să te antrenezi cu un prieten. Pentru această parte, iată câteva din cele mai uzuale întrebări într-un interviu:

– Ce ţi-ar plăcea să-mi spui despre tine?

– De ce ai optat pentru acest loc de muncă?

– Ce știi despre acest loc de muncă sau companie/firmă?

– De ce ţi-ai ales această carieră/meserie?

– De ce te-aș angaja?

– Ce ai face într-un moment de criză/stres la locul de muncă?

– Care sunt cele mai importante “ţinte” ale tale?

Ca și în cazul pielii, părul are tendinţa de a deveni mai uscat odată cu scăderea temperaturilor. Astfel, hidratarea devine foarte importantă. Folosește cel puţin o dată pe săptămână un tratament sau o mască de păr puternic hidratante. Optează pentru cele cu ulei de măsline.

lucru. Deficitul de minerale (fier, zinc), proteine și calorii are drept rezultat o nutriţie neadecvată a firului de păr care, din cauza rădăcinii slăbite, va cădea. Părul casant sau uscat poate fi cauzat de un deficit de fier, zinc și/sau vitamina C.

2. Balsamul de păr Acest produs nu trebuie să lipsească din ritualul de îngrijire al părului tău. În sezonul rece, de

Pentru un păr frumos, specialiştii mai recomandă:

– Care sunt cele mai mari slăbiciuni ale tale?

– Ce tip de serviciu ţi-ar plăcea cel mai mult?

– Care sunt interesele tale în afara serviciului?

– Care tip de serviciu te-ar tenta cel mai puţin?

– Care a fost cea mai mare greșeală a ta?

– Ce ai schimba în viaţa ta, în trecut?

– Ce cursuri ţi-au plăcut cel mai mult/puţin în școală?

– Ce ţi-a plăcut mai mult sau mai puţin la ultimul loc de muncă?

zute pentru uscare și astfel părul se va deteriora mai puţin. mare folos poate fi balsamul pentru păr uscat, care previne electrizarea și despicarea firelor. În plus, balsamul, indiferent de tip, conţine substanţe nutritive care hrănesc și regenerează părul. De asemenea, îl fac mai ușor de pieptănat și previne ruperea.

3. Atenţie la fesuri și pălării!

– De ce ai plecat de la ultimul loc de muncă?

Evită-le pe cele din materiale sintetice, care pot fi agresive cu firul de păr.

– De ce ai fost concediat/ă?

4. Limitează folosirea aparatelor de coafat

– Cum se interpătrunde pregătirea, educaţia ta cu cerinţele acestui loc de muncă?

– Care sunt scopurile tale?

– Cum plănuiești să le atingi?

– Ce speri că vei face în următorii 5–10 ani?

– Ce salariu te aștepţi să ai?

6. Tunde vârfurile Părul uscat pornește de la vârfuri. Încearcă să-l tunzi mai des în această perioadă.

Ondulatoarele sau aparatele de îndreptat nu fac altceva decât să usuce și să deterioreze părul, mai ales în această perioadă în care este deja mai sensibil din cauza temperaturilor.

5. Scade temperatura uscătorului de păr Folosește temperaturi mai scă-

* Periază-ţi părul înainte de a-l spăla. În acest fel vei îndepărta o parte din impurităţi; * Masează-ţi ușor scalpul pentru a îmbunătăţi circulaţia sângelui; * Clătește-l bine pentru a îndepărta șamponul; * Nu folosi la spălat apă fierbinte; * Dacă timpul îţi permite, lasă părul să se usuce natural. În acest fel se va păstra hidratat și va avea un aspect mai sănătos; * Nu folosi peria decât atunci când este uscat. Părul umed este mai fragil și poate fi rupt ușor.

Oricât de frumoși am avea ochii, ridurile și semnele vizibile ale oboselii le estompează din farmec. Pielea din jurul ochilor nu este protejata subcutanat de ţesut adipos, adică de grăsime. Așa se explică faptul că atunci când suntem extenuate, nuanţa viorie din jurul ochilor se accentuează. Câteva reguli de îngrijire ne pot garanta însă, o privire fermecătoare în orice situaţie, chiar și după o zi îngrozitor de obositoare.

- Înainte de culcare, aplicaţi pe pleoape comprese cu ceai călduţ de albăstrele. De asemenea, masaţi ușor pielea din jurul ochilor cu o cremă hidratantă.

7. Mănâncă sănătos pentru păr frumos

- Consumaţi, zilnic, cel puţin un litru de apă.

Indiferent de tipul de șampon sau produsele de îngrijire pentru păr pe care le folosești, dacă din dieta ta lipsesc nutrienţi importanţi sau dacă stilul de viaţă nu este tocmai sănătos, părul tău va arăta acest

- Dacă ochii sunt iritaţi sau obosiţi, folosiţi picături speciale, care se găsesc în farmacii.

- Încercaţi să respectaţi un program constat de somn. Ideal este să dormiţi cam 7-8 ore pe noapte.

- De fiecare dată când aplicaţi o mască astringentă pe faţă, evitaţi zona din jurul ochilor.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

20

Luni DECEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.3,4 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.9,10 10.30 Telecinemateca. Omul păianjen 2. Spider man 2. Acţiune SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.18,19 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.9 19.50 Documentar. Grigore Grigoriu 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Ucigași de schimb. The replacement killers. Acţiune. SUA 1998 22.40 Telecinemateca. Ţi-l prezint pe Dave. Meet Dave. Comedie.

SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Desene animate: Tărâmul spiridușilor (“A Very Wompkee Christmas”) 15:00 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de Acasă 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Adevăratul Moș Crăciun („Crazy for Christmas”) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:00 – Cinema ACASĂ: Adevăratul Moș Crăciun (r) 04:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Miliardul lui Bailey (r) 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping Moș Crăciun există! 14:00 – România, te iubesc! (r) 15:00 – Serviciul Român de Comedie (r) Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3890 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour Dăruiești și câștigi!

19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 – În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Film: Furie oarbă 00:15 – Știrile Pro Tv din Sport 00:30 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 – România, te iubesc! (r) 02:00 – Film: Furie oarbă (r) 03:30 – Știrile Pro Tv (r) 04:30 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 – Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Удавка для города” 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя” 0.40 Джет Ли в фильме “Противостояние” 1.50 Брэд Питт, Джулия Робертс в приключенческом фильме “Мексиканец” 4.00 “Давай поженимся!”

6.00 Documentar.

“Cântecele deșertului”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Istoria secretă a Arhipelagului Gulag”. 10.05 Baștina. Magazin agricol. 10.35 Cinemateca universală. 10.55, 12.15 Anișoara Prisăcaru. “Satul meu, grădină dragă”.

Serată de creaţie. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar.

“Gaza - Sderot”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Erudit-cafe. 17.05 Film. “MICUL ELF” (SUA, 2004). 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Perpetuum mobile. 20.10 Documentar. “25 de zile în Europa. Irlanda”. 20.40 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 4.30 Săptămâna sportivă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania). Episodul 1. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 5.00 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9:00 Garantat 100% Moderator Cătălin Ștefănescu 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) din 19 decembrie Coproducţie Mondofilm și TVR 1. 11:00 Oameni mari la TVR . Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 19 decembrie 12:15 Zile și nopţi (Reluare) din 18 decembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 19 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) *Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 15:00 SALUTARE NATIUNE 17:00 Film * Cu tine pentru totdeauna? (WILL YOU BE WITH ME FOREVER?- Rusia, 2010) Prima parte 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 20 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Eurovision 22:15 Serial *Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 6 23:10 Film * În spatele zidului (JENSEITS DER MAUER- Germania, 2009) 0:50 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu 1:50 Doar România ! 1:55 Ne vedem la TVR (I) (Reluare) din 18 decembrie 3:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 3 episoade 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 74 6:10 Oameni mari la TVR (Reluare). Prezintă Mihaela Michailov 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 966 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction J’ai coûté une oreille à Pierre Lapointe 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LES DOSSIERS SECRETS DE L’INQUISITION / Documentaire Les larmes de l’Espagne 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MISSION MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 A DEUX PAS DU FUTUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE / Fiction 1re partie 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Les bûcherons du Canada 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CETTE SACRÉE GAMINE... / Cinéma 2:15 ANNIE DE FRANCIA / Court métrage 3:00 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Les Açores (Collection « Comme un poisson dans l’eau »)

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

21

17 DECEMBRIE 2010

Programe TV Marţi DECEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 4,5 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca.

Ucigași de schimb. The replacement killers.

Acţiune. SUA 1998 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.19,20 18.00 Serial. Luna. Ep.74 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.9,10 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca.

Provocarea albastră. Blue crush Comedie. SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Desene animate: Tărâmul spiridușilor (r) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Desene animate: Magia lui Moș Crăciun (“The Magic of Santa Claus”) 15:00 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Crăciunul împreună (“Home by Christmas”) (AP) (dramă) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:00 – Cinema ACASĂ: Crăciunul împreună (r) (AP) (dramă) 04:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 – Teleshopping 10:30 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.99, 100 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 -Teleshopping Moș Crăciun există! 14:00 – Film: Cel mai tare Moș Crăciun Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3891 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour Dăruiești și câștigi! 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Click – Zapând prin viaţă 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 – Film: 88 de minute 01:15 – Știrile Pro Tv din Sport 01:30 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.99 (r) 02:45 – Film: 88 de minute (r) 04:30 – Promotor (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 К юбилею Ольги Аросевой.

“50 шляпок для пани Моники” 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата” 1.10 Ирина Розанова, Игорь Скляр в фильме “Дети понедельника” 2.40 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “Предчувствие любви” 3.50 Сериал “Холоднокровная жизнь” 6.05 Documentar.

“Istoria secretă a Arhipelagului Gulag”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar.

“Gaza - Sderot”. 10.00 Serial. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania). Episodul 1. 11.30 Săptămâna sportivă. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Vedete la bis. 17.00 Respiro. 17.20 Documentar. “Regizorul Claude Chabrol. Copilul liber”. 18.20 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 “La poarta Pământului”.

Geta Burlacu. Recital. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.40 Ecranul filmului autohton. Documentar. “Drepturile omului”. 23.00, 2.30 Respiro.

23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 4.30 ARTelier. 5.00 La curţile dorului.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9:00 Tezaur folcloric (Reluare) 10:00 Ca la carte (Reluare) din 19 decembrie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Film * Motanul încălţat (PUSS`N BOOTS- Japonia, 1992) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 20 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 14:55 Pur și simplu delicios 15:00 “Жди меня” 17:00 Film * Cu tine pentru totdeauna? (WILL YOU BE WITH ME FOREVER?- Rusia, 2010) Partea a II-a (ultima) 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 21 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Revoluţia română sub privirile presei (UNE REVOLUTION DANS L`OEIL DES MEDIAS-Franţa, 2009) 22:00 Eurovision 22:15 Film * Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăși, frumoasă e viaţa! (România, 2009) 23:40 Cântecele Revoluţiei 0:20 Doar România ! 0:25 Film (Reluare) *În spatele zidului (JENSEITS DER MAUER- Germania, 2009) 2:00 Ca la carte (Reluare) din 19 decembrie 2:50 Cântecele Revoluţiei (Reluare) 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:20 Tezaur folcloric (Reluare) 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 75 6:10 Pur și simplu delicios (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 967 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction L’infirmière cochonne 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 HÔTELS PARTICULIERS, DES LIEUX D’HISTOIRE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE / Fiction 1re partie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 A DEUX PAS DU FUTUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LA MAISON DU BONHEUR / Cinéma 21:15 ADIEU CREATURE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES FAUSSES CONFIDENCES / Théâtre 0:10 TV5MONDE LE JOURNAL 0:20 LE JOURNAL DE LA TSR 0:45 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 MISSION MILLENIUM 3:05 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Namibie, en Pays Himba (Collection « Entre terre et ciel »)

22

Miercuri DECEMBRIE

23

Joi

24

DECEMBRIE

Vineri DECEMBRIE

25

Sâmbătă DECEMBRIE

26

11

Duminică DECEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.5,6 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.11,12 10.30 Telecinemateca.

Provocarea albastră. Blue crush Comedie. SUA 2002 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.75 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep. 10,11 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca.101 dalmaţieni 101 dalmatians. Comedie. SUA 1996 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep. 6,7 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.12,13 10.30 Telecinemateca.101 dalmaţieni 101 dalmatians. Comedie.

SUA 1996 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic.

Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.76 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.7 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. 102 dalmaţieni. 102 dalmatians.Comedie. SUA 2000 22.40 Telecinemateca.

Vîrcolacii. Skinwalkers. Acţiune SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 7,8 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.13,14 10.30 Telecinemateca. 102 dalmaţieni. 102 dalmatians.Comedie.

SUA 2000 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.77 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.12,13 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Evanghelia lui Ioan. Dramă. Canada 1997 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Film pentru copii. Isus 10.30 Bucuria Crăciunuliu 11.10 Telecinemateca. Evanghelia lui Ioan. Dramă. Canada 1997 13.30 Concert.

Marie, Marie Lie Ciocîrlie 15.30 Telecinemateca. Întîlnire cu Joe Black.

Meet Joe Black. Mister. SUA 1998 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.7 Ep.13,14 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15 Telecinemateca. Singur acasă 1.

Home alone. Comedie. SUA 1990 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.6,7 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca.

Singur acasă 1. Home alone. Comedie. SUA 1990 13.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep. 9 - 13 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.7 Ep.14,15 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Omul păianjen 3. Spider man 3. Acţiune SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Desene animate: Magia lui Moș Crăciun (r) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Desene animate: Luminiţa din pomul de iarnă (“The Littlest Light on the Christmas Tree”) 15:00 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 2009 Cu: Zuria Vega, Mario Cimarro, Mariana Seoane, Ninel Conde, Erika Buenfil, Manuel Landeta, Juan Ferrara, Maria Sorte, Raquel Olmedo, Norma Herrera, Arturo Carmona 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Crăciun în Ţara Minunilor (“Christmas in Wonderland”) (AP) (comedie) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 –Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:00 – Cinema ACASĂ: Crăciun în Ţara Minunilor (r) (AP) (comedie) 04:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Desene animate: Luminiţa din pomul de iarnă (r) 12:15 –Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Desene animate: Aventuri de Crăciun (“A Christmas Adventure”) 15:00 –Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Căsătorie de Crăciun (“Will You Merry Me”) (AP) (comedie) 22:30 – Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:00 – Cinema ACASĂ: Căsătorie de Crăciun (r) (AP) (comedie) 04:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Desene animate: Aventuri de Crăciun (r) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Desene animate: Visul din Ajun (“Secret of the Nutcracker”) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Uite cine vorbește (“Look Who’s Talking”) (12) (comedie) Producţie: SUA, 1989 22:30 – World Music Awards 2010 (“World Music Awards 2010”) 00:15 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:15 – Cinema ACASĂ: Uite cine vorbește (r) (12) (comedie) 04:00 – Desene animate: Visul din Ajun (r)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 12:00 – World Music Awards 2010 (r) 13:45 – Cinema ACASĂ: Mama l-a pupat pe Moș Crăciun (“I Saw Mommy Kissing Santa Claus”) (AP) (comedie) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Uite cine cu cine vorbește (“Look Who’s Talking Too”) (12) (comedie) 00:15 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 – Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:15 – Cinema ACASĂ: Uite cine cu cine vorbește (r) (12) (comedie) 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de luni, 20 decembrie) (12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 21 decembrie) (12) (divertisment)

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 12:00 – World Music Awards: Cele mai bune momente (r) 13:45 – Cinema ACASĂ: Partenera lui Moș Crăciun (“A Very Cool Christmas”) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Uite cine vorbește acum (“Look Who’s Talking Now”) (12) (comedie) 22:30 – La naiba, să poveștim! – emisiune prezentată de Mircea Solcanu (ultima ediţie din acest sezon) (12) (divertisment) 23:30 – Barbra Streisand: Live in Concert (“Barbra Streisand: Live in Concert 2006”) 01:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:15 – Cinema ACASĂ: Uite cine vorbește acum (r) (12) (comedie) 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 22 decembrie) (12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de joi, 23 decembrie) (12) (divertisment)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Condiţia umană 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping Moș Crăciun există! 14:00 – Film: Cum să pui la cale un Crăciun Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3893 16:45 – Film: Secretul lui Bachus Dăruiești și câștigi! 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Ho, Ho, Ho 22:45 – Film: Patriotul 01:45 – Știrile Pro Tv din Sport 02:00 – Film: Condiţia umană (r) 04:00 – După 20 de ani (r) 05:30 – Film: Cum să pui la cale un Crăciun (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea Moș Crăciun există! 10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Secretul lui Bachus (r) 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping Moș Crăciun există! 14:00 – Film: O dădacă de Crăciun Moș Crăciun există! 16:00 – Film: Ho, Ho, Ho (r) 18:00 – Dăruiești și câștigi!

19:00 – Știrile Pro Tv 19:30 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 19:55 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Oră de vârf 3 22:30 – Aș vrea eu! 23:30 – Concert extraordinar de Crăciun Ștefan Bănică – Superlove 01:15 – Știrile Pro Tv din Sport 01:30 – Film: Oră de vârf 3 (r) 03:15 – Film: O dădacă de Crăciun (r) 05:00 – Dăruiești și câștigi! (r) 05:45 – Apropo Tv (r) 06:00 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

07:00 – Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Cel mai tare Moș Crăciun (r) 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping 14:00 – AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) Moș Crăciun există! 14:30 – Film: Click – Zapând prin viaţă (r) Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3892 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour Dăruiești și câștigi! 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Vânătoarea de mafioţi 22:25 – Profit 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Film: Asalt asupra secţiei 13 00:45 – Știrile Pro Tv din Sport 01:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 – Serial: Om sărac, om bogat, ep.100 (r) 02:30 – Film: Asalt asupra secţiei 13 (r) 04:15 – România, te iubesc! (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Среда обитания. “Новогодние фуршеты” 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата”. Заключительные серии 1.10 Фильм “Лучшее время года” 2.40 Сергей Шакуров, Валентина Теличкина, Никита Михалков в фильме “Портрет жены художника” 4.05 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar. “Regizorul Claude Chabrol. Copilul liber”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 10.00 Serial. “O AFACERE ITALIANĂ LA SANKT-PAULI” (Germania).

11.30 Unda Bugiacului. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Bivoli în misiune”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 La noi în sat. 16.50 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast. Wim Wenders”.

17.25 Cu noi la teatru. 17.55 Documentar. “Global 3000”. 18.20 Svitanok.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Constantin Moscovici. Melodiile sufletului.

Serată de creaţie. 20.25 Desene animate. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film.

“CĂPITANUL CERULUI ȘI LUMEA VIITORULUI” (SUA, 2004). 23.10 ȘTIRI. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Focus TV. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Descoperă Moldova. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (Reluare) 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 18 decembrie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) . Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Film * Arca lui Noe (EL ARCA- Argentina, Italia, 2007) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 21 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 14:55 Pur și simplu delicios 15:00 Ne vedem la TVR (I) (Reluare) din 18 decembrie 16:00 VIP CONFIDENTE cu Stefan Petrache 17:00 Film * Vals de toamnă (AUTOMN WALZ- RUSIA, 2010) Prima parte 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 22 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Revoluţia vă aparţine sau Cântarea Revoluţiei 22:00 Eurovision 22:15 Film * Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber (România, 2009) 23:35 Film * Aria (Marea Britanie, 1987) 1:15 Doar România ! 1:20 Revoluţia vă aparţine sau Cântarea Revoluţiei (Reluare) 2:10 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 18 decembrie 3:00 Semne (Reluare) din 18 decembrie 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:20 Vedeta familiei.

Prezintă Mihai Răzuș (Reluare) 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 76 6:10 Pur și simplu delicios (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 968 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Paul Buissonneau, profession mentor 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LE BONHEUR EST DANS LE LAIT / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 POUIC-POUIC / Cinéma 16:30 ¿DONDE ESTA KIM BASINGER? / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 A DEUX PAS DU FUTUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos familles 20:15 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos origines 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SECRETS D’HISTOIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE / Fiction 1re partie 2:40 CONCERTS MASTERS DE PIANO MONTE CARLO / Divertissement 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Afrique du Sud au Pays des Venda (Collection « Entre terre et ciel »)

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса”. Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Стив Мартин в комедии “Клевый парень” 2.05 Триллер “Дикие штучки 2” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar.

“Bivoli în misiune”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “CĂPITANUL CERULUI ȘI LUMEA VIITORULUI” (SUA, 2004). 10.55 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast. Wim Wenders”. 11.20 În ritm de dans. 11.30 Svitanok. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “Un grădinar la Versailles”. 16.00 ȘTIRI. 16.10, 1.20 Laureaţi ai Festivalului-concurs de muzică ușoară “Steaua Chișinăului”. 16.55 “Tălăncuţa” la 30 de ani. Spectacol aniversar. 18.20 Sub același cer.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “ÎNTOARCEREA CURAJOȘILOR ACASĂ” (SUA, 2006). 23.10 ȘTIRI. 0.35 Respiro. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15, 2.30 Descoperă Moldova. 4.30 Anișoara Prisăcaru. “Satul meu, grădină dragă”. Serată de creaţie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Reluare) 10:00 Garantat 100% (Reluare) din 19 decembrie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) . Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Film * Poveste de Crăciun (Christmas Carol: The Movie – SUA, 2001) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 22 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR (Reluare) . Prezintă Mihaela Michailov 15:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea Prima parte (Reluare) 16:00 O dată’n viaţă .

Partea a doua (Reluare) 17:00 Lozul cel mare Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 17:50 Doar România ! 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 23 19:35 Doar România !

19:45 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 LERU-I LER (I) 22:00 Eurovision 22:15 Serial *CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 6 23:10 Film * Videograme dintr-o revoluţie (Videogramme einer revolution – Germania, 2005) 1:00 Doar România ! 1:10 LERU-I LER (I) (Reluare) 2:00 Film *Colind de Crăciun (A CHRISTMOOSE CAROL/ Es ist ein Elch entsprungen – GERMANIA, 2005) 3:30 Telejurnal (Reluare) 4:05 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:25 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Reluare) 5:15 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 77 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 969 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Janette des bois 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Les bûcherons du Canada 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos familles 15:50 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos origines 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 A DEUX PAS DU FUTUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Miss Harriet 20:30 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Toine 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AUBERGE ROUGE / Cinéma 23:35 COMME LE TEMPS PASSE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES CONTES D’HOFFMANN / Divertissement 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Maroc (Collection « Entre terre et ciel »)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Итоги года с ПРЕЗИДЕНТОМ РОССИИ. 16.15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.45 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17.35 “Федеральный судья” 18.30 “Поле чудес” 19.20 “Давай поженимся!” 20.00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.45 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига. Финал 23.45 Приключенческая комедия “Разборки в стиле кунг-фу” 1.25 Владимир Дружников, Марина Ладынина в фильме “Сказание о земле Сибирской” 3.05 Музыкальная комедия “Табачный капитан” 4.30 Сериал “Холоднокровная жизнь” 5.20 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar.

“Să descoperim Alsacia”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 ARTelier. 9.40, 1.15 Vector european. 10.30 Mai în glumă, mai în serios. 11.30 Sub același cer. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.10 Respiro. 15.30 Portrete în timp. Tudor Cataragă, sculptor.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Aprindeţi luminile. Spectacol de colinde și obiceiuri calendaristice de iarnă. Transmisiune de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Moldovenii de pretutindeni. 20.10 Respiro.

Program muzical. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Armonii sonore. Spectacol de Crăciun. 23.00 Respiro. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Film. “CLOPOŢEII DE CRĂCIUN” (Austria, 1997). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.10 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Obiceiuri de iarnă. 4.30 Colinde, colinde... 5.00 Anișoara Prisăcaru. “Satul meu, grădină dragă”.

Serată de creaţie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) * Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9:00 Lozul cel mare Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 18 decembrie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 23 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR (Reluare) . Prezintă Mihaela Michailov 15:00 Originile Crăciunului (THE ORIGINS OF CHRISTMAS –Canada, 1999) 16:00 Anul sportiv 2010. Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (retrospectivă) 17:10 LERU-I LER (II) 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul 24 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea Prima parte 22:00 Eurovision 22:10 O dată’n viaţă . Partea a doua 23:10 Film * O poveste de Crăciun (UNE CONTE DE NOEL-Franţa, 2008) 1:45 Doar România ! 1:50 Originile Crăciunului (THE ORIGINS OF CHRISTMAS –Canada, 1999) (Reluare) 2:40 Garantat 100% (Reluare) din 19 decembrie 3:30 Telejurnal (Reluare) 4:05 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:25 Originile Crăciunului (THE ORIGINS OF CHRISTMAS –Canada, 1999) (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 970 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Toutes des lesbiennes 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Bretagne entre ciel, terre et mer 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 SECRETS D’HISTOIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LA VIE EST UN CIRQUE / Divertissement 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 CONCERT D’HALLOWEEN / Divertissement 20:30 GRANDE MUSIQUE DANS PETITES OREILLES / Divertissement 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PARIS-QUEBEC SOUS LES ETOILES / Divertissement 0:45 TV5MONDE LE JOURNAL 0:55 LE JOURNAL DE LA TSR 1:20 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:35 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos familles 2:20 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos origines 3:05 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Mali (Collection « Entre terre et ciel »)

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

07:00 – Desene animate: Scooby Doo: Unde-i mumia mea? 08:30 – Film: Un Crăciun cu Dennis 10:15 – Teleshopping 10:45 – Animaţie: Shrek 12:00 – AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 12:30 – În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:00 – Teleshopping 14:15 – Aș vrea eu! 15:00 – Film: Cu duzina e mai ieftin! 17:00 – Happy Hour (ediţie specială) 19:00 – Știrile Pro Tv 19:30 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 19:55 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Omul păianjen 3 23:30 – Film: Eu, cu mine și Irene 01:30 – Știrile Pro Tv din Sport 01:45 – Film: Școala lui Madeline 03:15 – Animaţie: Shrek (r) 05:00 – Aș vrea eu! (r) 06:00 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Жанна Прохоренко в фильме “Приезжая” 8.10 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40 Премьера. “Евгений Стеблов. Признания стеснительного человека” 12.00 Новости 12.10 “Невидимый враг” 13.05 “50 шляпок для пани Моники” 14.00 Ольга Аросева, Евгений Весник в фильме “Трембита” 15.30 Наталья Гундарева, Александр Михайлов в фильме “Одиноким предоставляется общежитие” 16.55 “Роковые яйца” 17.50 “Большая разница” 18.45 “Большие гонки”. Финал 20.00 “Минута славы”. Новогодний выпуск 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Новогодний выпуск. Продолжение 22.10 “Прожекторперисхилтон” 23.05 “Что? Где? Когда?” 0.10 Адам Сэндлер в комедии “Испанский английский” 2.20 Георгий Жженов, Тамара Семина в фильме “Человек, которого я люблю” 3.50 Комедия “Происшествие в Утиноозерске” 4.55 Сериал “Холоднокровная жизнь” 6.00 Respiro. Program muzical. 6.25 Documentar. “Un grădinar la Versailles”. 7.15 Respiro. Etern și sacru. Versuri. 7.20 Film. “CLOPOŢEII DE CRĂCIUN” (Austria, 1997). 8.55 “Fata împăratului Mov”. Spectacol pentru copii. 9.30 Dor. Program muzical. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Film. “PALMIERUL DE CRĂCIUN” (Austria, 2000). 12.00 ȘTIRI. 12.10 Feerie de iarnă. Spectacol muzical cu participarea formaţiei “Lolipops”. 13.45, 3.00 Colindăm colinda. Concert cu formaţia “Millenium”. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.55 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.25 Desene animate.

16.55 Film. “SANTA CEL MUȘCHIOS” (SUA). 17.55 Desene animate.

18.15, 1.20 Grigore Vieru: poezie și destin. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe. 20.25 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Gheorghe Zamfir la Chișinău. Spectacol muzical cu Orchestra “Creator Art Iurie Borș”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Cu noi la teatru. 3.35 Respiro. 3.40 Concert pe gheaţă. 4.30 Documentar. “Tot mai sus, mai sus, mai sus”. 5.00 Felicitări de Crăciun. 5.10 În decor de iarnă. Program muzical. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene animate * Clubul Disney (SUA) 2 episoade 7:55 Doar România ! 8:00 Semne * Începutul Crăciunului 8:30 Poveste de Crăciun 9:00 Repere sacre * Nașterea Domnului 12:10 Tezaur folcloric *Festivalul Naţional STRUGURELE DE AUR, Alba Iulia, 2010 partea a VII - a 13:30 România delicioasă (I) 14:00 Telejurnal * Sport (criptat) *Meteo 14:20 Ne vedem la TVR. Moderator Marina Almășan Socaciu. 16:00 Colinde 16:15 Film * Hainele noi ale împăratului (EMPEROR`S NEW CLOTHES- Italia, Marea Britanie, Germania, 2001) 18:05 Eurovision 18:30 Ca la carte. Ediţie specială. Moderator Cristian Tabără 19:35 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei * Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:10 Campania Ovidiu Rom 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Film * Matadorul (MATADOR-SUA, 2005) 2:05 Doar România ! 2:10 Film (Reluare) * O poveste de Crăciun (UNE CONTE DE NOEL-Franţa, 2008) 4:40 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 4:50 Colinde (Reluare) 4:55 Viaţa satului (Reluare) din 19 decembrie 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 3e partie : objectif appontage 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 DIVERTISSEMENT 7:50 QUOI DE NEUF DOCTEUR ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 APERO A L’OPERA 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 PROGRAMME JEUNESSE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 DIVERTISSEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 4e partie : en route vers le Charles-de-Gaulle 16:05 LES SAPINS DES CREATEURS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:50 KIRIKOU ET LA SORCIÈRE / Cinéma 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 CIRQUE: 34e FESTIVAL DE MONTE CARLO / Divertissement 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COCORICO / Théâtre 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA FLUTE ENCHANTEE / Divertissement 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DIVERTISSEMENT 4:30 TOUS A LA BROCANTE

06:30 – Film: Cu duzina e mai ieftin! (r) 08:15 – Happy Hour (r) 10:15 – Teleshopping 10:45 – Animaţie: Shrek 2 12:15 – Film: Jack Frost 14:15 – Teleshopping 14:30 – Film: Omul păianjen 3 (r) 17:00 – Film: Crăciunul cu familia Krank 19:00 – Știrile Pro Tv 19:30 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza 19:55 – Profit 20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 – Land of Jokes 22:00 – Film: Pulbere de stele 00:30 – Știrile Pro Tv din Sport 00:45 – Animaţie: Shrek 2 (r) 02:30 – Film: Jack Frost (r) 04:30 – Film: Pulbere de stele (r) 06:00 – Dăruiești și câștigi cu Lorena Bogza (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Сергей Никоненко в фильме “Инспектор ГАИ” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.25 “Пока все дома” 11.15 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “Михаил Боярский. Усы и шляпа - вот мои документы” 13.10 “Шрек-Мороз, Зеленый нос” 13.35 Джоди Фостер, Чоу Юн-Фат в фильме “Анна и король” 16.00 “Вспоминая Вячеслава Тихонова”18.15“Лед и пламень”. Финал 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера. 20 лет спустя: Иногда они возвращаются в программе Андрея Кнышева “Дуплькич, или Рычание ягнят” 23.00 “Познер” 0.00 Эдди Мерфи в комедии “Я - шпион” 1.35 Триллер Стивена Кинга “Останься со мной” 2.55 Владимир Басов в комедии “Вечерний лабиринт” 4.10 Сериал “Холоднокровная жизнь” 6.00 Documentar.

“Expediţie pe fluviul Yangtze”. 6.55 Film.

“PALMIERUL DE CRĂCIUN” (Austria, 2000). 8.30 Locuinţa mea.

9.05 Documentar. “Să descoperim Alsacia”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 “Povestea omuleţului alb”. Spectacol pentru copii. 12.45 Cinemateca universală. 13.00, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Cu noi la teatru.

15.00 ȘTIRI. 15.15, 2.30 Miracolul dansului. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.20 Film. “HEIDI” (Anglia, 2005). 18.10 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis! 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tânăr! 22.25, 23.25 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 23.10 ȘTIRI. 0.05 Documentar. “Tot mai sus, mai sus, mai sus”. 0.35 Documentar.

“Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.30 Dulcea mea...

Program cu Vitalie Dani. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:10 Universul credinţei . 8:55 Doar România ! 9:10 Ca la carte. (Reluare) din 25 decembrie 10:20 Desene animate *Clubul Disney (SUA) 2 episoade 11:15 Crăciunul la noi - ediţie specială a emisiunilor în limba maghiară și germană 12:30 Tuning România. Moderator Cătălin Sava 13:30 România deliciosă (II) 14:00 Telejurnal *Sport (criptat) *Meteo 14:20 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Film * Veronica (România, 1972) 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 18:00 Doar România !

18:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment .Partea a doua 19:20 Eurovision (Reluare) 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei *Meteo 21:10 Film * Crăciun (NOEL-SUA,2004) 22:55 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 23:55 Colinde 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:25 Tezaur folcloric (Reluare) din 25 decembrie 3:35 Telejurnal (Reluare) 4:10 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:30 Doar România ! 4:35 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 4e partie : en route vers le Charles-de-Gaulle 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 DIVERTISSEMENT 7:50 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 APERO A L’OPERA 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE TACTIK 11:55 PROGRAMME JEUNESSE 12:25 PAROLES DE CLIP 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 LE MONDE DU SPORT 13:30 NOUVO 13:45 SUR MESURES Gantier 14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction L’héritier 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:10 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES / Documentaire 19:00 FLASH 19:10 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES / Documentaire 20:05 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Charente, entre ciel, terre et mer 21:00 DIVERTISSEMENT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PASSE-MURAILLE / Cinéma 23:30 MOUSSA / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’AUBERGE ROUGE / Cinéma 2:30 COMME LE TEMPS PASSE / Court métrage 3:00 DIVERTISSEMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Canada : l’appel de la forêt (Collection « Les chemins du possible »)

TRANSPORT DE MĂRFURI rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

17 DECEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

COLABORARE

Randi scrie muzică pentru Mihaela Ojog

Nu se despart, se căsătoresc!

Andrei Ropcea, alias Randi, va lansa în curând două proiecte noi, separat de “Morandi”. Primul se numește Michelle.

Pentru acest proiect, Randi se va ocupa de muzică și de management.

Până acum, zvonul cel mai vehiculat era că Brad Pitt și Angelina Jolie se despart. Iată însă că actorii au mers mai departe, fără să le pese de bârfe, iar mai nou nu se mai vorbește despre separarea lor, ci, dimpotrivă. Potrivit unei publicaţii din India, cuplul Brangelina își va legaliza uniunea anul viitor, în cadrul unei ceremonii hinduse.

Modelul ar fi fost adoptat de cei doi de la Katy Perry și Russell Brand, care și-au spus da în luna octombrie, în Rajasthan. Actorii vor să le pășească pe urme și se spune că au decis să se căsătorească anul viitor, în Jodhpur. Iar gurul spiritual al cuplului, Ram Lal Siyag, va fi cel care va oficia ceremonia.

Atât Angelina, cât și Brad practică Siddha yoga cu Siyag și și-au găsit armonia în relaţie tocmai datorită acestui lucru. Rămâne de văzut însă dacă zvonul se va dovedi bine întemeiat sau a fost lansat doar pentru că „The Tourist”, filmul în care Jolie joacă alături de Johnny Depp, are nevoie de cât mai multă promovare.

Michelle este noul nume de scenă al tinerei interprete din Republica Moldova, Mihaela Ojog.

Mihaela are 17 ani și s-a născut la Soroca. În relativ scurta ei carieră solo, interpreta are la activ câteva premii importante, este câștigătoarea concursului muzical din Anapa și deţinătoarea premiului II al Festivalului de muzică din Istanbul și al premiul I de la Soci. În 2009 a câștigat Premiul Mare al Concursului tinerilor talente „Colibri” de la Hollywood. La concursul care a avut loc la Hollywood, Mihaela a avut de înfruntat o cântăreţi acerbă. La preselecţie s-au prezentat concurenţi din 25 de ţări, dintre care în semifinală au trecut pretendenţi din 10 ţări. Mihaela a câștigat Grand Prix-ul festivalului. Pe locul I s-a plasat concurentul din Canada, locul II – Franţa și locul III a revenit Norvegiei. În calitate de câștigătoare, Mihaela a primit un premiu bănesc și o excursie la cele mai frumoase destinaţii turistice din SUA. Mihaela Ojog a participat la Festivalul Internaţional de Muzică „Colibri” la invitaţia impresarului și compozitorului american Zinoviy Shersher, pe care l-a cunoscut la un concurs internaţional desfășurat la Soci, în 2007 (The Crystal Magnolia), și care colabo-

Pamela renunţă la chirurgia estetică A devenit cunoscută în întreaga lume datorită implantelor cu silicoane, dar Pamela Anderson a decis să pună capăt operaţiilor estetice și recunoaște că nu își dorește să „vâneze tinereţea” la infinit. „Nu sunt împotriva operaţiilor estetice, ce am făcut vor rămâne cu mine și este bine, dar nu mai vreau altceva. Am făcut liftinguri faciale, dar nu vreau să merg pe drumul înspăimântător și să am cuţite aruncate în mine. Nu mă deranjează să îmbătrânesc. Nu am fost niciodată o frumuseţe clasică. Nu vreau să alerg după tinereţe. Oricum, simt că mă vânează ea”, a declarat fosta vedetă din „Baywatch”.

Jon Bon Jovi este consilierul lui Obama Barack Obama l-a numit, marţi, 14 decembrie, pe rockerul Jon Bon Jovi membru al unui consiliu pentru soluţii comunitare, menit să mobilizeze societatea civilă pentru îndeplinirea obiectivelor președinţiei americane, a anunţat Casa Albă.

Jon Bon Jovi face parte dintr-un consiliu cu 25 d de membri, b i creatt printr-un i t d decret, t care are mii siunea de a mobiliza persoane influente din sectorul privat să se implice în acte caritabile pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor politice cheie.

Jon Bon Jovi, în vârstă de 48 de ani, este solistul trupei Bon Jovi, care a vândut peste 100 de milioane de albume din 1983. El este, de asemenea, implicat în activităţi umanitare, fundaţia sa fiind axată pe construcţia de case pentru oamenii străzii.

Bon Jovi a fost desemnată trupa cu cele mai mari încasări din concerte în anul 2010, într-un top anual întocmit de revista „Billboard”. Reușita din acest an, coroborată cu performanţa similară din 2008, demonstrează faptul că celebra trupă americană a ajuns la un nivel de vârf în ceea ce privește profitabilitatea concertelor sale, la 26 de ani după ce și-a lansat albumul de debut.

rează cu mai multe nume grele din lumea muzicală de la Hollywood.

Morandi este o trupă românească, care a cunoscut succesul în toată lumea prin piese precum „Save Me”, „Angels”, „Love Me”, “Rock The World”, “Beijo”, “Afrika” etc., melodii care au fost cap de afiș în topurile muzicale din Europa și SUA. În prezent, formaţia se bucură

CRĂCIUN PENTRU FIECARE

Vedetele cântă ca să adune ajutoare pentru copiii orfani

17-24 decembrie Berbec

“Crăciun pentru Fiecare” este titlul concertului care va avea loc mâine, 18 decembrie, cu începere de la ora 19.00, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chișinău. Este vorba de un concert de binefacere, organizat de cântăreaţa Cristy Rouge, care s-a gândit să-și mobilizeze tinerii colegi de breaslă pentru a ajuta copiii unei școli internat din Soroca.

Vedeta și-a propus să ajute, prin intermediul banilor adunaţi în urma acestui concert, 65 de copii orfani, care suferă de retard mintal. La concert participă 21 de tineri interpreţi de la Chișinău: Karizma, Pasha Parfeni, Adrian Ursu, Natalia Gordienco, Akord, Angelica Sârbu, Cristy Rouge, Cristina Croitoru, Mariana Mihăilă, Kătălina Rusu, Ionel Istrati, Eugen Doibani, Boris Covali, Mariana Șura, Alexandru Manciu, Dianna Rotaru, Clubul de dans „Elegance” și alţii. „De sărbători încercăm să le facem bucurii și celor pe care nu are cine să-i ajute. E o mare fericire să poţi ajuta pe cineva. Eu am vizitat un orfelinat din Soroca, este amplasat departe de capitală și, deci, ajutoarele ajung mai rar acolo. Am rugat administraţia școlii să întocmească o listă cu lucrurile de care au nevoie acești copii și acum mă rog să adunăm suficienţi bani în urma acestui concert ca să le putem procura cele necesare”, a declarat pentru FLUX Cristy.

Biletele la acest concert costă între 50 și 100 de lei.

L. P., FLUX

DUET

Participarea la Eurovision Song Contest le-a adus multe beneficii pe plan profesional interpretei Olia Tira și trupei SunStroke Project. În consecinţă, aceștia au primit oferte pentru concerte în străinătate, multe dintre ele vedetele le-au onorat deja.

Este vorba de oferte venite din partea unor ţări precum: Cipru, Belgia, România, Turcia, Ucraina, Norvegia.

Au mai primit invitaţii pentru Malta, Marea Britanie, Italia, Rusia etc. De asemenea, Olia a decis să continue colaborarea cu cei de la SunStroke Project, vedeta declarând că în

curând va lansa pentru publicul de la Chișinău o piesă scrisă de Anton Rogoza.

Pentru a păstra ritmul și prestanţa festivalului european Eurovision, Olia înregistrează zilele acestea la Chișinău două duete cu unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi din Sicilia, Daniele Guastella. Olia a declarat: „Piesele (una în limba engleză și alta în italiană) au fost scrise de Daniele, aranjamentele sunt realizate de Alex Calancea, iar producătorul înregistrărilor este Serghei Orlov. Piesele vor fi înregistrate atât la Chișinău, cât și în

Ian Onică, spune că va fi un videoclip al contrastelor, în care, pe lângă Pasha și Jucătoru’, va fi prezentă și o domnișoară, care va apărea

în câteva ipostaze: la rodeo și pe gheaţă. Ian promite că „Holla” va avea un videoclip senzual, dar fără a se apela la vulgaritate.

Pentru voi, acum este o perioadă a inspiraţiei, care se manifestă ca o presimţire, ca un gând ascuns care vă ajută să vă menţineţi o dispoziţie optimistă întreaga zi. Aveţi șanse să vă meargă bine toate treburile.

Gemeni O întâlnire sau o discuţie deosebită are darul de a vă readuce la viaţă, dacă eraţi într-o stare mai puţin veselă la începutul acestei perioade. Partenerul de suflet sau unul dintre prieteni vă dă o veste bună.

Rac Se petrece ceva plăcut la serviciu sau vine o veste bună. Chiar dacă vi se pare aiurea să vă bucuraţi pentru o realizare personală, fiecare are parte de rezultate și în funcţie de munca depusă.

Italia. Sunt sigură că rezultatul colaborării va fi pe măsura așteptărilor noastre și, sperăm, și ale publicului.

De asemenea, am început lucrul la o piesă nouă, pentru care colaborez cu maestrul Liviu Știrbu”.

Cei doi interpreţi au făcut cunoștinţă și s-au împrietenit acum trei ani, la Festivalul Internaţional „Faces of Friends”, care are loc anual la Cahul, iar în perioada imediat următoare au participat împreună la mai multe concerte.

Fecioară O persoană dragă are grijă să vă contrazică privind cele mai pesimiste concluzii la care aţi ajuns, pentru că vă oferă ajutor într-un moment delicat.

Poate fi și o renunţare la un proiect cam scump.

Balanţă Întreaga săptămână aduce elemente pozitive, în prima parte de la partenerul de cuplu, în cea de-a doua de la unul dintre apropiaţi, care vă ajută să rezolvaţi o problemă financiară sau una legată de casă.

Scorpion Olia Tira și Daniele Guastella vor lansa duetele în luna februarie.

L. P., FLUX

Pasha Parfeni cântă cu „Vreau să-l ajut pe Moş Crăciun” Jucătoru’ „Holla” este titlul noii piese interpretate de Pasha Parfeni în colaborare cu Jucătoru’. Pentru această piesă, Pasha Parfeni va filma și primul său videoclip.

Taur

Sunt șanse mari ca săptămâna care urmează să fie chiar ceea ce aveaţi nevoie pentru a vă remonta și a vă simţi capabili să susţineţi volumul mai mare de muncă. Puteţi rezolva și unele probleme de sănătate.

GETA BURLACU:

„HOLLA”!

O săptămână cu o energie specială, foarte diferită de ultimele două, pentru că vine cu ceva mai multă bucurie și cu dorinţa de a-i ajuta pe cei din jur să simtă mai multă plăcere. Provocările nu lipsesc.

Leu

Olia Tira cântă cu Daniele Guastella

Este o piesă de dragoste, iar protagoniștii au început deja lucrul asupra videoclipului și spun că vor încerca să lanseze piesa și videoclipul până la sfârșitul anului în curs.

Regizorul videoclipului,

de mare succes în Rusia. Proiectul este format din Marius Moga și Andrei Ropcea (Randi).

Sperăm că și noul proiect muzical al lui Randi, care o include și pe tânăra și talentata interpretă Mihaela Ojog, se va bucura de un succes similar. Le dorim succes.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Și interpreta Geta Burlacu ne invită la un concert de binefacere de Crăciun. Ce-i drept, Geta a plasat data concertului între Crăciunul sărbătorit pe stil nou și cel sărbătorit după calendarul vechi. Spectacolul de muzică de jazz, intitulat „Vreau să-l ajut pe Moș Crăciun”, va avea loc pe data de 28 decembrie, cu începere de la ora 19.00, și se va desfășura la Opera Naţională. În cadrul concertului vor evolua: Geta Burlacu, Alex Calancea Band, Aurel Chirtoacă, Viola Julea, studioul de dans „Infinity” și maeștri de balet Iulia Morozova și Geta Voinovan-Vâlcan.

Biletele vor avea preţuri de 70, 120 și 150 de lei, iar organizatoarea Geta Burlacu are o rugăminte specială: „În loc de flori, aduceţi jucării pentru copii. Numai nu din cele de pluș, pentru că ele adună mult praf”.

CMYK

O perioadă ieșită din tiparul cu care v-aţi obișnuit, pentru că aduce mai mult entuziasm și deschidere din partea celor cu care colaboraţi în mediul profesional. Acasă, dialogurile mai păstrează unele asperităţi.

Săgetător O săptămână foarte potrivită pentru a găsi noi metode de a vă exprima sentimentele faţă de toţi cei pe care îi îndrăgiţi sau doar îi simpatizaţi.

Acest lucru vă va aduce și vouă mai multă bucurie.

Capricorn Cel mai bine vă simţiţi acasă, împreună cu familia, sau în mediul vostru intim, unde nu vă deranjează nimeni. Aveţi posibilitatea de a vă reface și de a vă clarifica în minte scopurile pe termen scurt.

Vărsător Cea mai mare parte din perioada ce urmează se anunţă a fi frumoasă, cu beneficii mai ales sufletești, venite din partea prietenilor. Dacă vă mișcaţi repede și eficient, puteţi obţine mai multe informaţii interesante.

Peşti Se poate ivi la orizont o sumă de bani care pică bine în context, pentru că acum vă puteţi permite să vă gândiţi la îmbunătăţirea imaginii. Este posibil să vă simţiţi mult mai bine acum la locul de muncă.