Ziarul Flux, Ed. 15 (940)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 18 aprilie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 18.04.2014

Vinerea cea Mare. Sf. Mc. Teodul, Agatopod și cei împreună cu dânșii (Denia Prohodului Domnului) Maxima zilei Credinţa face ceea ce omul și legea nu pot face.

Sfântul Ioan Gură de Aur

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.5672 1 Dolar american ............. 13.4035 1 Leu românesc ................. 4.1567 1 Rublă rusească ............... 0.3729 Timpul probabil: 18.04.2014

19.04.2014

Soare, 11 22 0C

Soare, 7 19 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 15 (940)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ACTUAL

PAGINA

John McCain şi Iurie Leancă, spaima ruşilor

4

PAGINA

ECONOMIC

GPF

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Hristos a }nviat!

Duminică, 20 aprilie, creștinii ortodocși cinstesc cea mai mare sărbătoare a creștinătăţii: Învierea din morţi a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos sau Sfintele Paști. Această zi importantă reprezintă un prilej de bucurie pentru toţi cei care înţeleg și apreciază Jertfa pe care a adus-o Hristos pentru întreaga omenire. An de an, în zilele de Paști creștinii cinstesc Învierea Domnului prin frumoase și diverse tradiţii locale, ceea ce îi conferă o frumuseţe aparte acestei Sfinte Sărbători. Învierea Domnului ne îndeamnă o dată în plus să fim mai buni, mai iertători și iubitori de oameni, așa cum ne-a învăţat Mântuitorul, care a murit pe cruce pentru ca noi, cei păcătoși, să primim iertarea păcatelor.

Fie ca această Sfântă Zi să vă alunge din inimi tristeţea, durerea sau necazul și să vă umple sufletele și casa cu lumină binecuvântată.

Bucuraţi-vă, oameni, pentru că Hristos a Înviat!

Este oare Moldova o ţară a vinului?

5

SOCIAL

PAGINA

Redacţia FLUX

Pastorale la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos XXX

Spaţiul public contra spaţiului liturgic Crearea oficiilor teritoriale ale Parlamentului are ţinte electorale

6

PAGINA

GEOPOLITIC

ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (11)

10

PAGINA

EXTERNE

În anii din urmă, sfintele sărbători de Paști și de Crăciun sunt poate singurele ocazii când în spaţiul public se poate urmări o reflectare corectă a acestor evenimente cruciale pentru omenire, ca și o anume aplecare pentru Biserică. În rest, de cele mai multe ori, televiziunile noastre preferă fie să treacă cu vederea viaţa bisericească sau să caute cu tot dinadinsul ocazii pentru a aplica lovituri dureroase clerului și laicatului, care formează laolaltă corpul bisericii noastre. Compromiterea feţelor bisericești este deliciul presei liberale, în cele mai bune tradiţii revoluţionare franceze și bolșevice.

Continuare în pag. 7

Degetul pe rană: Unde sunt marii corupţi?

Alegeri europene

XXX

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 8-9)

Guvernarea se simte ameninţată de atacurile mediatice

Foto: timpul.md

În preajma alegerilor parlamentare, importanţa mediilor de informare sporește înzecit. Cresc, de asemenea, și pretenţiile politicienilor faţă de aceste instituţii și se intensifică lupta pentru influenţa asupra lor. Dar și încercările de a ţine presa mai la distanţă, atunci când se dorește dozarea informaţiei pentru public. Pentru că publicul trebuie să-i vadă într-o lumină mai convenabilă, preocupaţi doar de nevoile ţării și ale cetăţenilor, nicidecum de interese personale ori intenţii de căpătuire.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

18 APRILIE 2014

John McCain şi Iurie Leancă, spaima ruşilor La 17 aprilie, premierul nostru cumincior și bine crescut, Iurie Leancă a avut o întrevedere oficială cu John McCain, șoimul politicii americane și campionul absolut printre politicienii din această ţară, care se întrec în retorici pline de ostilitate contra Rusiei.

Vizita respectivă se înscrie perfect în suita de întâlniri ale oficialilor occidentali cu cei moldoveni, care s-au intensificat și mai mult pe fundalul crizei ucrainene în continuă escaladare.

Sarabanda de întrevederi de acest gen are o singură semnificaţie: să accentueze parteneriatul între SUA (UE) și Moldova contra Rusiei. Acum, tocmai acum când în lume deja nu doar miroase a praf de pușcă, ci se și trage din pistoale automat în ţara vecină, Ucraina, conducerea RM nu găsește să întreprindă nimic mai înţelept decât să devină parte a războiului diplomatic, economico-financiar, energetic și informaţional dintre Moscova și Washington (plus Bruxelles) de partea americanilor. Și nici tragicul precedent din Georgia anului 2008 (scurtul război ruso-georgian care s-a soldat cu pierderea unor părţi importante ale teritoriului Georgiei în favoarea Rusiei), nici catastrofala escaladare a conflictului intern cu puternice implicaţii externe din Ucraina de azi nu le-au servit drept lecţii pentru guvernanţii noștri.

Astăzi deja toate părţile aflate în acest conflict geopolitic fără pre-

cedent din momentul destrămării URSS au reluat utilizarea termenului de „război rece”, care părea plecat pentru totdeauna în istorie. Tensiunile majore se amplifică de la oră la oră, iar logica războiului își are propriile reguli. În aceste condiţii, liderii unei ţări ca Moldova ar trebui să manifeste viziune strategică, să administreze cu înţelepciune situaţia internă din ţară și să practice o politică externă înţeleaptă și flexibilă. Altminteri, ei riscă să fie folosiţi în orb de către o parte din marile puteri împotriva propriilor interese naţionale. În condiţiile actuale, nici SUA și nici UE nu sunt în stare să-i asigure ţării noastre nici securitatea energetică, nici integritatea teritorială, nici stabilitatea internă. Iar retoricile contondente ale unor figuri emblematice ale politicii americane, cum sunt Victoria Nuland sau John McCain, lansate de la Chișinău contra Moscovei, pot doar să inflameze și

mai mult spiritele în regiune și chiar să aibă efectul gazului turnat pe foc.

Singurul lucru pe care ni-l pot oferi occidentalii sunt creditele astronomice, care vor înfunda definitiv în datorii externe ţara noastră. Iar acestea nu au cum să contribuie la depășirea gravelor probleme economice sau la consolidarea unui climat de încredere între ţara noastră și Rusia, stat de care depinde într-o măsură hotărâtoare economia naţională a RM. Geopolitica își are regulile ei, care nu depind practic deloc de preferinţele personale ale unui sau altui conducător. Iar Moldova, fiind un stat sub toate aspectele vulnerabil, trebuie să-și înţeleagă adevărata pondere în această arhitectură internaţională într-o continuă, dinamică și neașteptată schimbare. Se știe că nu Chișinăul dictează regulile de joc pe plan extern și nici nu poate determina schimbări de atitudine în marile cancelarii ale lumii în raporturile conflictuale dintre acestea. Tocmai de aceea, sarcina guvernării noastre ar fi să-și convingă toţi partenerii că, în virtutea unor factori obiectivi evidenţi, ţara noastră nu se poate angaja ca parte beligerantă în acest conflict. Mai simplu vorbind, mesajul nostru ar putea fi formulat astfel: nu putem să ne aliem cu americanii contra rușilor și nici cu rușii contra americanilor. Iar neutralitatea noastră, stabilită prin Constituţie, ar putea reprezenta poate singurul argument în dialogul cu marile puteri ce-și dispută influenţa în regiune.

Desigur, capetele înfierbântate ale analiștilor politici de serviciu, care populează masiv ecranele televizoarelor, vor pretinde că în condiţiile actuale este imposibil să practicăm o politică externă echidistantă, deoarece constrângerile din afară sunt prea mari pentru a ne lăsa măcar o minimă marjă de manevră. Tot ei vor continua să se isterizeze, susţinând

Foto: tribuna.md

că doar prin atitudini războinice faţă de Rusia și, simetric, relaţii de obedienţă faţă de Occident poate fi realizat „visul de aur” al moldovenilor de integrare europeană. Să observăm cum este luat în furci, de pildă, un Rogozin, care-și permite din când în când expresii mai percutante, și ce osanale se revarsă în direcţia birocraţiei europene și a trimișilor americani. Limbajul utilizat în raport cu ultimii amintește de perioada sovietică, atunci când birocraţia și presa locală emiteau tămâieri fanariote cu ocazia vizitei oricărui instructor sau ștab comunist, sosit pe plaiurile noastre ca să ne povăţuiască cum să trăim și să gândim.

Sursele media au precizat că „senatorul John McCain vine pe 17 aprilie la Chișinău. Vizita este efectuată în cadrul unui turneu în țările baltice”. Așadar, delegaţia de peste ocean a întreprins această escapadă pentru a agăţa pe harta regiunii steguleţe americane care să marcheze clar respectiva zonă de interes. A nu

se uita însă că Letonia, Lituania și Estonia sunt membre NATO, în timp ce Republica Moldova este o ţară neutră. Cum va fi privit gestul respectiv prin binoclul rusesc, nu este atât de greu de imaginat.

Distinsul senator american a ţinut și un speech în faţa studenţilor de la Chișinău. Mesajul acestuia nu era atât de greu de anticipat. Însă după ce și-a ţinut discursul, domnul McCain, care fusese recent prin părţile noastre ca să cuvânteze în faţa protestatarilor din Maidanul de la Kiev, a urcat în avion și s-a retras la Washington. Iar premierul Iurie Leancă, după ce s-a tras în poză cu celebrul șoim al politicii americane, va rămâne de unul singur în faţa problemelor din ce în ce mai grave ale ţării, urmând să facă pe „crisis manager”ul în condiţii din ce în ce mai dificile.

Vechea butadă „împotriva cui prietenim” se va materializa din nou.

Spre bucuria unor parteneri externi și spre frustrarea altora.

Iurie ROŞCA

Transnistria solicită recunoaşterea independenţei şi alipirea la Rusia Sovietul Suprem din Transnistria a votat miercuri, 16 aprilie, textul unei solicitări adresate autorităţilor ruse, inclusiv președintelui Vladimir Putin, în care le-au cerut să recunoască oficial independenţa Transnistriei și intrarea ulterioară a acesteia în componenţa Federaţiei Ruse.

Solicitarea urmează să fie transmisă, de asemenea, Dumei de Stat ruse (camera inferioară a parlamentului rus), Consiliului Federației (camera superioară a parlamentului rus), Misiunii OSCE și ONU, menţionează agenția de știri de la Tiraspol Novosti PMR. Autorităţile separatiste de la Tiraspol fac referire la prevederile Cartei ONU cu privire la dreptul popoarelor la autodeterminare și la rezultatele unui referendum desfășurat în Transnistria în 2006 (considerat ilegal de comunitatea internațională), la care peste 97% dintre participanți s-au pronunțat pentru independența Transnistriei, cu anexarea ei ulterioară la Federația Rusă, notează Agerpres. „În conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional, dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui să fie la baza deciziilor politice, iar fiecare stat este obligat să respecte acest drept”, se arată în solicitarea Tiraspolului.

Uniunea Europeană trebuie să recunoască independenţa Transnistriei, pentru că în acest mod se va crea o zonă de stabilitate regională, a declarat și Evgheni Șevciuk, liderul regiunii separatiste.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o declaraţie în care a calificat adresarea așa-zisului „soviet suprem” al regiunii transnistrene drept „o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean, la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova”.

„Prin astfel de adresare, Tiraspolul ignoră o realitate obiectivă – și anume faptul că regiunea transnistreană este recunoscută drept parte componentă a Republicii Moldova de toţi actorii internaţionali care participă la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Pseudoreferendumul organizat în regiunea transnistreană în septembrie 2006 nu a fost recunoscut de comunitatea internaţională și nu poate fi considerat drept un exerciţiu de exprimare a voinţei populaţiei din regiune. Astfel, acest demers al așa-zisului „soviet suprem”

reprezintă o acţiune unilaterală și, categoric, contraproductivă”, se mai precizează în comunicatul Cabinetului de Miniștri de la Chișinău.

Guvernul consideră că singura cale de identificare a unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean este continuarea dialogului politic, fără precondiţii, în cadrul tuturor mecanismelor existente de negocieri.

Chișinăul cheamă partenerii internaţionali să întreprindă eforturi coordonate în vederea avansării procesului de reglementare a conflictului prin elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, bazat pe principiile suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

De asemenea, Guvernul a făcut un apel către Federația Rusă, solicitându-i să vină cu o reacție promptă, în deplină conformitate cu normele și principiile dreptului internațional, la cererea Tiraspolului de recunoaștere a independenţei regiunii.

Vladimir Putin a confirmat ieri că a fost informat în legătură cu solicitarea Transnistriei, declarând că „oamenii trebuie să aibă dreptul să-și decidă singuri soarta”.

Purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilit un termen exact în care să fie examinată cererea Tiraspolului.

Peskov a mai precizat că nu știe prin ce canale a fost transmisă solicitarea.

FLUX

3

Politic

18 APRILIE 2014

FLUX

Degetul pe rană: Unde sunt marii corupţi?

Zilele trecute, moldovenii au avut încă un prilej de frustrare. Cică, falnica justiţie moldovenească a băgat la zdup pentru tocmai șapte ani un ditamai judecător, care luase mită în valoare simbolică de 200 de dolari. Iată că și ambasadorul celei mai influente ţări UE, Germania, dl Matthias Meyer, își arăta scepticismul la un post TV în legătură cu eficienţa luptei cu corupţia în RM. Și are dreptate omul.

E regretabil doar faptul că ceea ce este evident pentru orice om din stradă, intră în vizorul oficialilor americani (a se vedea și recenta declaraţie a Victoriei Nuland despre regiunea noastră plină de corupţie) și europeni abia după cinci ani de aflare la guvernare a unor persoane care au transformat întregul sistem al instituţiilor publice în instrumente de înavuţire personală.

Nesfârșitele dezvăluiri de presă la capitolul corupţie și subminarea instituţiilor statului de drept în favoarea unor interese obscure de natură pecuniară se află în topul vieţii publice moldovenești. „Povestea de succes” a RM s-a soldat, la un moment dat, cu retragerea din funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului (iar mai apoi și din Legislativ) a democratului Vladimir Plahotniuc, urmată de nu mai puţin spectaculoasa demitere a liberal-democratului Vladimir Filat din funcţia de premier pe motive de corupţie. Însă cei doi inși, pierzându-și funcţiile, nu și-au pierdut nici pentru o clipă cheful de a exercita influenţă asupra instituţiilor statului. Altminteri poate apucau și ei să dea cu subsemnatul pe la CNA și Procuratură despre tot felul de isprăvi demne de o atenţie sporită a anchetatorilor.

Dacă tot veni vorba de corupţie, am fi în drept să ne întrebăm dacă generoșii donatori americani și europeni, care au revărsat sume astronomice peste RM cu titlu de credite

și granturi, sunt gata să comande un audit internaţional care ar vedea cum anume au fost utilizate sumele respective. Se știe că în luna mai vor avea loc alegeri în Parlamentul European, iar prognozele arată că viitoarea majoritate din legislativul continental, cel mai probabil, va fi formată din oponenţii actualei majorităţi. Și atunci, accesul la hârtiile birocraţiei europene, conduse încă de Jose Manuel Barroso, ar putea fi mult mai ușor, iar curiozitatea deputaţilor europeni – să se îndrepte și spre Republica Moldova în calitatea ei de beneficiar al unor linii de finanţare preferenţiale. Poate abia atunci am putea aștepta adevărate investigaţii la acest capitol, în urma cărora s-ar putea să cadă mai multe capete de ștabi, care par astăzi a fi intangibili pentru actul justiţiei din RM. Însă revenind la declaraţia șefului misiunii diplomatice germane de la Chișinău, ar trebui să menţionăm că niciodată până în prezent, niciun oficial occidental n-a fost atât de nuanţat și, în același timp, tranșant în

aprecierea stării de lucruri din ţara noastră. Referindu-se la cazul cu judecătorul pus la răcoare, ambasadorul Matthias Meyer specifica cu o precizie demnă de reţinut: „Dacă prin aceasta se dorește să fim convinși că se luptă cu corupţia, atunci pe noi nu o să ne impresioneze acest lucru. Trebuie modificat sistemul și aceasta e posibil numai atunci când persoanele cu funcţii mari, despre care toţi oamenii știu că sunt implicaţi în acte de corupţie, vor fi anchetaţi, indiferent de poziţia lor. Trebuie arătate semne clare că se lichidează corupţia la toate nivelurile și nu numai la cele de jos.

Oamenii trebuie să vadă că justiţia îi tratează pe toţi în mod egal. Reformele trebuie să servească societăţii și nu pentru cineva”.

Așadar, Meyer pune degetul pe rană și se arată nemulţumit de faptul că unii sunt sancţionaţi cu o duritate exagerată, în timp ce marii granguri ai arcului guvernamental sunt în afara actului justiţiei. Desigur, diplomatul german are perfectă dreptate. Societatea moldovenească este ostaticul unei stări de lucruri greu de depășit prin niște simple aluzii ce ar viza etajul de sus al guvernanţilor. În condiţiile în care toate pârghiile puterii de stat sunt subordonate totalmente unor jucători din umbră, când procesul legislativ, actul decizional la nivel guvernamental, activitatea organelor de anchetă și a instituţiilor judecătorești, dar și cele mai influente structuri media, sunt la cheremul acelorași inși la care

face aluzie Meyer, efortul de depășire a acestei stări de lucruri este unul extrem de dificil.

Ca să mai visăm un pic, am putea să le sugerăm partenerilor noștri occidentali, dornici să ajute RM să iasă de sub controlul oligarhilor, să verifice conturile din băncile europene și din zonele off-shore ale întregii elite politice de la Chișinău, de la dreapta la stânga și invers. Iar după ce vor vedea cam ce sume sunt dosite pe acolo, precum și ce afaceri și proprietăţi mai are protipendada moldovenească în Vest, lucrurile se vor limpezi de la sine. Cel puţin pentru ei. Căci chiar dacă se vor găsi sume astronomice și afaceri barosane ale nababilor locali prin diverse părţi ale lumii, societatea moldove-

nească are șansa să afle de existenţa acestora doar în caz de forţă majoră.

Cazul Ianukovici ar fi cel mai recent în șirul de acest fel. Însă și aici e de făcut o precizare.

Atât liderii arabi, sacrificaţi de curând pe altarul „drepturilor omului”, cât și Ianukovici și ortacii săi, s-au pomenit cu conturile blocate doar după ce au ieșit de sub ascultarea centrelor de comandă occidentale.

Prin analogie, este logic să realizăm că atât timp cât clasa guvernantă de la noi face sluj în faţa Vestului, semnând tot ce i se cere, aderând la tot ce i se propune și adoptând atitudini ce i se indică, bogăţiile lor, dosite pe aiurea de ochii cetăţenilor, sunt în afara oricărui pericol.

Iurie ROŞCA

Guvernarea se simte ameninţată de atacurile mediatice Urmare din pag. 1 De fapt, piaţa informaţională trebuie privită sub două aspecte. Unul este cel propagandistic și de imagine. Politicienii vor întotdeauna să le fie creată o imagine cât mai favorabilă, să se vorbească despre ei doar la superlativ, într-un context convenabil lor, indiferent dacă acest context este și cel real. Să ne amintim de expremierul Vladimir Filat, care de-a lungul anilor le-a tot reproșat ziariștilor că nu i-au scos în evidenţă suficient de mult succesele, pentru că s-au adresat „la premier” cu chestiuni minore, pentru că nu au înţeles că el „guvernează o ţară” și a regretat că presei i s-a dat prea multă libertate în care aceasta s-a cam „pierdut”.

Un caz aparte a fost liberalul Mihai Ghimpu, care, ajuns accidental în fruntea ţării, le-a bănuit jurnaliștilor că nu l-au arătat suficient de frumos la televizor, că l-au filmat din unghiuri „colţoase”, că sunt „vânzători de oameni și de ţară”, că s-au vândut pentru un os și tot ei se fac vinovaţii pentru sărăcia și nevoia din ţară.

Nu rămâne în urmă nici președintele Timofti, mereu supărat de faptul că este „deranjat” de ziariști. Chiar de la instalarea sa în funcţie, el a încercat să ţină presa mai departe, „mesajele președintelui” fiind transmise, de cele mai multe ori, de către purtătorul său de cuvânt.

Cu câteva zile în urmă, președintelui i-a crăpat răbdarea și i-a admonestat pe jurnaliștii care, culmea, vroiau să afle, prea insistent, nu știu ce informaţie de la el. De parcă pentru asta a fost pus el președinte. „Numai la noi, în Republica Moldova, așa este atacat șeful statului, de către presă. Eu am fost bun de la început și v-am permis”, i-a ocărât Timofti. Și le-a mai spus răspicat că el decide când să organizeze evenimente pentru presă: „Eu determin comportamentul meu personal”.

La fel și parlamentarii, tot ei decid cum trebuie să lucreze presa și unde îi este locul. Cu siguranţă, nu în sala de ședinţe. Chiar dacă organizaţiile de media au avertizat că limitarea accesului

jurnaliștilor la lucrările plenului Parlamentului contravine principiului transparenţei procesului decizional și constituie o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare. Guvernarea se sinchisește însă prea puţin de astfel de detalii.

Acum să fim lămuriţi, nu doar președintele ţării se simte atacat și hărţuit de presă. Întreaga guvernare se simte vulnerabilă în faţa atacurilor mediatice, venite atât din interior, cât și din exterior. Ba chiar se gândește acum serios la o securizare a spaţiului mediatic. În cadrul unei recente conferinţe de presă comune a celor trei capi ai coaliţiei de la guvernare, șeful PLDM, Vladimir Filat, a declarat că trebuie întreprinse acţiuni pentru a asigura „securitatea informaţională a Republicii Moldova. Trebuie să informăm cetăţeanul cu informaţii probate, nu cu speculaţii”. (Referindu-se, probabil, mai mult la „atacurile” venite din interior, decât la cele din exterior.) Și a reiterat că el vrea propagandă europeană, nu de alt fel.

Liberalul reformat Ion Hadârcă este și el de părerea că la noi, piaţa mediatică a fost liberalizată în exces. Șeful democraţilor Marian Lupu „gândește” că acţiunile unora care „declară că sunt pentru ţară, dar luptă împotriva ei” trebuie contraca-

rate. Însă nu „cu acţiuni de genul a închide, a suspenda”, pentru că ele nu mai sunt eficiente și pot duce la efecte adverse. Lupu a nuanţat chestiunea, sugerând că dezinformarea nu vine doar din Rusia, ci și din România, una mai subtilă, prin care se pune la îndoială suveranitatea și statalitatea Republicii Moldova.

Aceste declaraţii au fost făcute în contextul unor întrebări cu privire la „propaganda rusească” de la posturile de televiziune retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. Și aici trebuie să vorbim despre celălalt aspect al pieţei informaţionale. Și anume, că instituţiile media nu sunt doar un instrument de propagandă, de promovare a intereselor, de mani-

pulare, de demolare a adversarilor politici și de lustruire a propriei imaginii. Acestea pot fi însă și o sursă importantă de venit. Mai ales în cazul retransmiterii unor posturi tv rusești, din care unii reprezentanţi ai partidelor de la putere șiau făcut afaceri profitabile.

De exemplu, liberal-democratul Chiril Lucinschi este proprietarul postului de televiziune TV7, care are un contract încheiat de retransmitere a postului rusesc NTV, controlat de Gazprom. Acesta a obţinut în 2013 venituri de peste un milion 800 de mii de lei, fiind astfel, pe locul doi în topul parlamentarilor cu cele mai mari profituri. Potrivit declaraţiei de avere a legislativului, cea mai mare parte din veniturile acestuia, peste un milion 700 de mii de lei, provin din dividendele obţinute de la compania de publicitate moldo-rusă Alcasar Media Services SRL. De asemenea, prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, controlează și el câteva posturi de televiziune și de radio, între care Prime, care retransmite pe teritoriul Republicii Moldova Pervîi Canal de la Moscova, omul de afaceri fiind considerat, de fapt, un monopolist pe piaţa mediatică și de publicitate din ţara noastră. Chiar democratul recunoștea anterior că grupul de afaceri pe care îl coordonează este implicat în managementul mai multor posturi de televiziune și radio, acţionând și pe piaţa agenţiilor de publicitate. În acest context, ne întrebăm dacă aluzia lui Filat la adresa radiodifuzorilor care sunt interesaţi doar de business, „prin crearea audienţelor cât mai mari”, nu și de „propagandă europeană”, așa cum își dorește el, se referă și la colegul său de partid, Chiril Lucinschi, ori fostul premier îl are în vedere doar pe Vladimir Plahotniuc?

Așa ori altfel, este greu de crezut că cei doi politicieni vor accepta să-și prejudicieze propriile afaceri, fie chiar și de dragul „propagandei europene”.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Economic 18 APRILIE 2014

Este oare Moldova o ţară a vinului?

Căutăm în lume spaţii noi de desfacere pentru vinurile noastre de calitate, însă noi consumăm, preponderent, votcă și bere. Sau vinuri de casă proaste, care sunt, de fapt, „o insultă la adresa vinificaţiei”, consideră directorul general al companiei Bostavan Wineries, Victor Bostan.

Acesta scrie pe blogul său, http:// bostavan.md/blog/: „Problema pe care încerc să o ridic în această postare este una structurală – vinificatorii de la noi au pierdut lupta contra berii și vodcii. Mi-e rușine de asta și mă doare. Dar sunt sigur că nu am pierdut și întreg războiul. Acest blog e o chemare la luptă. Totul depinde de noi!”

Managerul Bostavan Wineries analizează situaţia privind producerea vinurilor, referindu-se și la succesele obţinute de vinificatorii moldoveni, dar și constată mari deficienţe în ceea ce privește cultura de consum a vinului. „Nu sunt multe domenii în lume în care Moldova ar fi un jucător de top.

Vinul este unul dintre acestea. De fapt, puţini cunosc că fiecare al 40-lea hectar de viţă-de-vie din lume se află în Moldova. Și mai puţini cunosc că Moldova este al 12-lea exportator global.

Un exportator mai mare decât Noua Zeelandă chiar, una dintre cele mai dinamice ţări vitivinicole din lume!

Vorbind de calitate – nici aici nu suntem cu nimic mai prejos. În ulti-

mii ani, tot mai mulţi vinificatori de la noi au avut rezultate frumoase la cele mai prestigioase concursuri vinicole din lume. Anul trecut a fost unul record pentru Moldova, cu 19 medalii câștigate la concursurile de top. Dacă medaliile olimpice ale Moldovei sunt tot mai puţine, cele vinicole au devenit o frumoasă rutină”, scrie Victor Bostan. Însă după concursurile de la Bordeaux, Londra sau Bruxelles, realitatea de care se ciocnesc producătorii este mai puţin îmbucurătoare: „Adevărul trist este că acasă, în Moldova, cultura vinului se reduce la un segment preponderent chișinăuian, progresiv, elitist și … aproape inexistent. Realitatea e că Moldova, ţara vinului, este de fapt … ţara berii și a vodcii”.

Cifrele pe care le oferă statistica atestă o situaţie paradoxală. În Moldova, la fiecare sticlă de vin sau șampanie consumată, se vând alte 4 sticle de vodcă și 30 de sticle de bere. Raportat la conţinutul alcoolic, doar 5% din consumul din Moldova îi revine vinului.

„Mai e și vinul de casă, desigur, care însă, cu foarte mici excepţii, este un antiargument pentru cultura vinicolă. Acru, astringent, cu alcoolul deplasat, „maturat” în butoaie putrezite după multele recolte de Isabella, vinul de casă e de cele mai dese ori o insultă faţă de vinificaţie.

E bun pentru a te răcori, servit rece dintr-un PET Gura Căinarului, după o zi de prășit, dar nicidecum o alegere inspirată pentru a acompania o cină sau a impresiona un oaspete (mai ales străin). Iarăși, sunt excepţii (cu toţii avem bunelul, moșul sau vecinul din Călărași, Orhei sau Cahul, care face un vin de casă legendar), dar în 95% din cazuri – e jale. Sună elitist, snob, antimioritic, dar e crudul adevăr”, mai constată directorul Bostavan Wineries.

Cu toate acestea, nu vinul de casă subminează cultura vinului în Moldova: „Această cinste le revine vodcii și berii. Din păcate, în spatele acestei disbalanţe, sunt forţe economice care nu pot fi ignorate”.

Vinificatorii din ţara noastră sunt angajaţi într-o luptă inegală cu companiile multinaţionale producătoare de bere și votcă: „Structural, businessul de bere și vodcă este inerent mai profitabil, oferind un randament al capitalului mult mai înalt.

E și clar de ce: vodca nu e nimic altceva decât apă + alcool etilic + foar-

te mult marketing. Un produs fără gust, fără miros, care se vinde cu o marjă enormă”.

Costul producerii vodcii reprezintă circa 35% din preţul de vânzare. În cazul berii, această pondere este de aproximativ 45 la sută. Pe când în cazul vinului, costul producerii se

ridică la 75%! Pentru că procesul de la săditul viţei-de-vie și până când vinul îmbuteliat ajunge pe rafturile magazinelor este de durată și foarte costisitor. „Per total, un dolar investit astăzi în vie îţi va aduce profit abia după 7-8 ani. De aici și îndatorarea excesivă a companiilor noastre vinicole, care sunt sufocate de creditele bancare”.

Aceste constatări nu sunt însă un motiv de disperare. Dimpotrivă, Victor Bostan își îndeamnă colegii de breaslă să accepte dominaţia vodcii și a berii ca pe o provocare și chiar să înveţe din marketingul respectivelor companii, deseori mult mai inspirat, mai dinamic, mai curajos decât încercările timide ale vinificatorilor moldoveni „de a-și lăuda marfa”.

Una dintre principalele oportunităţi pentru vinificatorii de la noi fiind sporirea, cultivarea culturii vinului și consumul responsabil.

FLUX

Cine are nevoie de rapoartele Curţii de Conturi?

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a lansat un nou infografic care se referă la activitatea Curţii de Conturi, relevând responsabilităţile acesteia și rezultatele practice obţinute de instituţie. Potrivit experţilor, iregularităţile constatate în rapoartele Curţii se cifrează la miliarde de lei, însă organele ierarhic superioare, instituţiile de drept tratează cu superficialitate informaţiile prezentate și recomandările formulate.

Curtea de Conturi este organul suprem de audit al țării, delegat de Parlament să efectueze auditul extern al instituţiilor publice. Prin urmare, ea are rolul de a audita modul în care sunt gestionaţi banii publici de către Guvern, ministere și agențiile subordonate, identificând problemele și constatând iregularitățile.

Analiza prezentată de budgetstories.md arată ce se întâmplă în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi sau, mai degrabă, ce ar trebui să se întâmple. Astfel, Curtea emite recomandări, informează organele ierarhic superioare (ministere, Guvern, Parlament) despre

recomandările formulate și monitorizează executarea lor. De asemenea, Curtea de Conturi informează organele de drept, în cazurile în care există suspiciuni de fraudă. Curtea își publică anual raportul de audit.

La rândul lor, instituţiile auditate elaborează și implementează soluţii care să răspundă recomandărilor Curţii de Conturi și informează instituţia cu privire la măsurile întreprinse.

Organele ierarhic superioare instituţiilor auditate monitorizează și impun elaborarea și implementarea soluţiilor conforme recomandărilor făcute de Curte, evaluează calitatea acestor soluţii.

Guvernul are rolul de a monitoriza executarea recomandărilor CC de către instituțiile vizate și de a raporta despre modul în care au fost executate acestea.

Parlamentul audiază raportul anual de audit al Curţii de Conturi și rapoarte speciale, în cazul

depistării unor iregularităţi cu risc înalt de prejudiciere a bugetelor statului. În cazul unor suspiciuni de fraudă, organele de drept sesizate desfășoară investigaţii, colectează probe și remit, dacă este cazul, dosarele în instanţă.

Experţii precizează că, în anii 2011–2013, au fost publicate în total 164 de rapoarte ale Curţii de Conturi. În 2013 au fost auditate 378 de instituții, față de 369 în 2012 și 323 în 2011. Însă procentajul recomandărilor executate a scăzut drastic în 2013. Astfel, dacă în 2011 au fost executate 42 la sută dintre recomandări, în 2012 – 46 la sută, în 2013 au fost aduse la îndeplinire doar 29%.

Iregularitățile constatate s-au cifrat la 7,7 miliarde de lei, atât în 2012, cât și în 2013. În urma informărilor privind existenţa unor suspiciuni de fraudă, organele de drept au intentat în șase ani (2008-2013) doar 16 cauze penale. Totodată, în perioada respectivă au fost înregistrate 28 de refuzuri de iniţiere a cauzei penale.

Autorii analizei mai menţionează că nu au putut identifica niciun fel de măsuri ale Guvernului legate de activitatea și rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi. De asemenea, Parlamentul s-a limitat doar la audierea raportului anual de audit al Curţii.

Sursa: budgetstories.md

5

Social

18 APRILIE 2014

FLUX

Crearea oficiilor teritoriale ale Parlamentului are ţinte electorale Deputaţii democraţi propun crearea în raioane a Oficiilor teritoriale de informare a Parlamentului din cadrul Secretariatului Legislativului „care să asigure asistenţa necesară desfășurării și susţinerii activităţii parlamentarilor cu cetăţenii”.

Un proiect de lege în acest sens a fost dezbătut în Parlament. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii cu privire la statutul deputatului.

Potrivit autorilor proiectului, „Oficiile teritoriale de informare a Parlamentului vor fi accesibile pentru toţi deputaţii și vor servi drept centre de informare și educare privind aspectele parlamentare și de democraţie și vor asigura un spaţiu descentralizat pentru audienţa cetăţenilor, organizarea ședinţelor, consultări publice”.

Proiectul nu oferă detalii cu privire la cheltuielile ce urmează a fi suportate pentru deschiderea acestor oficii și nici nu precizează numărul total al acestora.

Iniţiativa de creare a unor oficii teritoriale ale Parlamentului survine tocmai acum, cel mai probabil, din raţiuni electorale, a declarat pentru News-Moldova avocatul Igor Ţurcanu. El a mai precizat că „este de reţinut și faptul că această iniţiativă aparţine Partidului Democrat, formaţiune ce se află într-o concurenţă de durată și acerbă cu principalul său aliat de guvernare – PLDM. Și așa cum conducerea Guvernului aparţine tocmai PLDM-ului, anume acest partid profită cel mai mult de resursa administrativă suplimentară, oferită de oficiile teritoriale ale Executivului. În cazul dat, ar fi de presupus că PDM încearcă să obţină un avantaj suplimentar prin crearea acestor noi oficii în teritoriu, deoarece anume acestui partid îi revine

cârma Parlamentului. De altfel, legea privind statutul deputatului stabilește faptul că autorităţile locale sunt cele care acordă tot suportul necesar deputaţilor prezenţi în teritoriu, oferindu-le săli pentru întâlniri cu alegătorii și birouri pentru audienţă”. „O astfel de iniţiativă ce prevede extinderea structurilor secretariatului Legislativului în teritoriu este una care, probabil, caută să reechilibreze, din motive electorale, oficiile teritoriale ale Guvernului. Însă în timp ce orice guvern are astfel de servicii, numite fie prefecturi, fie altcumva, în cazul parlamentelor logica este diferită. Doar în ţările unde există mai multe circumscripţii teritoriale, în cadrul unui sistem electoral proporţional, mixt sau majoritar, deputaţii au birouri în regiunile pe care le reprezintă în forul legiuitor naţional”, a mai adăugat Ţurcanu. „Însă în RM există o singură circumscripţie teritorială la scară naţio-

Mii de pachete de ţigări ascunse în pereţii unei cisterne, neobservate de vameşii moldoveni

ţionarii acestor structuri vor fi cu certitudine afiliaţi majorităţii parlamentare, poate chiar în mod preponderent PDM-ului. Așa că, până la urmă, ţinta acestei iniţiative este una strict electorală”, a conchis expertul.

Sursa: newsmoldova.md

Cresc investiţiile în sănătate din surse externe, însă nu şi salariul medicilor sau cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății, anul trecut sistemul de sănătate a obținut investiții în valoare de 64 de milioane de dolari. Cifra este în creștere deja de doi ani.

Au crescut însă și împrumuturile, care au constituit, în 2013, peste 20 de milioane de dolari.

Poliţiștii de frontieră români, în colaborare cu lucrătorii vamali, au descoperit, la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, 76.000 de pachete de ţigarete în valoare de 684.000 de lei, care erau ascunse în pereţii laterali ai unei cisterne.

Operaţiunea a avut loc în data de 13 aprilie curent, când Petru T., în vârstă de 30 ani, cu dublă cetăţenie, română și cea a Republicii Moldova, a încercat să intre în România, conducând un ansamblu de vehicule format dintr-un cap de tractor marca Mercedes și o cisternă. Transportul avea ca destinaţie municipiul Ploiești.

Pentru valorificarea unor informaţii, poliţiștii de frontieră le-au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amănunţit prin scanare cu aparatul cu raze X asupra cisternei. În urma controlului, echipa comună formată din poliţiști de frontieră și inspectori vamali a descoperit, ascunsă și nedeclarată, în pereţii laterali ai cisternei cantitatea de 76.000 de pachete de ţigarete, de diferite mărci și fără marcaje fiscale.

Conform prevederilor legale a fost luată măsura reţinerii ţigaretelor în valoare de 684.000 de lei, în vederea confiscării, iar ansamblul de vehicule, format din camionul marca Mercedes

nală, în cadrul unui sistem electoral proporţional. Prin urmare, deputaţii nu sunt arondaţi unor circumscripţii teritoriale. În mod evident, dacă aceste birouri vor fi instituite, ele vor necesita cheltuieli bugetare suplimentare. Pe de altă parte, func-

și cisternă, în valoare de 157.500 de lei, a fost indisponibilizat până la finalizarea cercetărilor. În cauză, poliţiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii de contrabandă.

Judecătoria Huși a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 29 de zile.

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii arii infracţionale și a tuturor persoanelor implicate, urmând ca la finalizare să fie luate măsurile legale în consecinţă cu gravitatea faptelor.

Ne întrebăm dacă și Serviciul Vamal al Moldovei va demara cercetări pentru a stabili de ce încărcătura de contrabandă a trecut neobservată de vameșii moldoveni, de ce poliţiștii de frontieră români au avut „unele informaţii”, iar cei de la noi au fost în neștire și dacă printre „persoanele implicate” sunt și lucrători vamali ori alţi funcţionari de la noi.

FLUX

Pe parcursul anului 2013, Republica Moldova a beneficiat de investiții în sănătate în valoare de 64 de milioane de dolari, cu 20 de milioane mai mult decât în 2012 și cu 13 milioane mai mult decât în 2011. Aceasta constituie 17 la sută din totalul de cheltuieli pentru întreg sistemul de sănătate, care este estimat la 378 de milioane. Din totalul investițiilor făcute anul trecut, numai 43,1 milioane au fost obținuți prin granturi, iar restul prin credite.

Același raport arată că cea mai mare parte din bani, mai exact 32 la sută, au fost investiți în reconstrucție și renovare. Pentru echipamente medicale și dispozitive au fost cheltuite 33,6 și, respectiv, 19 la sută din totalul de investiții.

Totodată, cei mai mulți bani au fost direcționați către spitale – 55 la sută și mai puțin pentru asistența medicală primară, sănătate publică și asistența medicală de urgență. Zonele de concentrație maximă a investițiilor sunt Chișinău și Bălți. „Fondurile sunt alocate inegal în diferite domenii prioritare de sănătate publică, bolile transmisibile sunt raportate ca prioritate primă, precum și sănătatea reproducerii, sănătatea adolescenților, iar bolile netransmisibile sunt ca prioritate pe al doilea loc, în timp ce factorii de risc, precum accidentele și violența, primesc mai puține fonduri.

Unele strategii și programe naționale primesc mai puțină atenție, cum ar fi domeniile legate de medicamente, hepatită, alcool,

tutun și diabet”, se mai menționează în raportul Ministerului Sănătății.

Sistemul de sănătate din Moldova a „înghițit” în doi ani aproape 100 de milioane de dolari, din granturi și credite. Volumul împrumuturilor este în creștere Deși investițiile sunt în creștere timp de doi ani consecutiv, partenerii de dezvoltare și-au confirmat intenția să investească la fel de mult în sistemul de sănătate din Moldova și în 2015, când sunt prevăzute investiții de 65 de milioane de dolari. În 2016 însă investițiile ar putea descrește brusc la 13 milioane.

Cu toate că partenerii externi continuă să aloce milioane, fie sub formă de granturi sau împrumuturi, Republica Moldova încă este departe, în statistici, de statele europene. Într-un al raport al Ministerului Sănătății, publicat la începutul lunii aprilie, în Moldova se cheltuiesc în sănătate pentru o singură persoană 385 de dolari, ceea ce este de peste opt ori mai puțin decât în alte state europene, unde aceeași contribuție ajunge la 3.230 de dolari. În același timp, salariul mediu al unui lucrător medical este cu 27 la sută mai mic decât salariul mediu pe economie, care constituie în acest an 4,225 lei.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

6

Geopolitic 18 APRILIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (11) Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE CAPITOLUL 1. MULTIPOLARITATEA CA PROIECT DESCHIS Urmare din numărul precedent

Multipolaritatea şi înţelegerea ei teoretică Deși în ultima vreme termenul „multipolaritate” este utilizat destul de frecvent în cadrul discuţiilor politice și internaţionale, sensul ei este destul de diluat. Diverse cercuri politice și analiști aparte îi atribuie sensuri diferite. Cauza acestei situaţii este clară: înșiși parametrii discursului politic și ideologic normativ la ora actuală sunt conturaţi la nivel global de către SUA și ţările occidentale, iar în baza acestor reguli se poate discuta orice, însă nu și cele mai stringente și dureroase probleme.

Ar fi fost logic să presupunem că teoria multipolarităţii se va constitui în acele ţări care își declară deschis orientarea spre o lume multipolară ca vector de bază a politicii lor externe (Rusia, China, India și altele câteva). În plus, apelul la multipolaritate poate fi întâlnit și în unele texte ale personalităţilor politice europene (de exemplu, ex-ministrul de Externe al Franţei, Hubert Verdine). Însă la ora actuală este puţin probabil să descoperim ceva mai mult decât materialele unor simpozioane și conferinţe ce conţin formulări destul de vagi.

Multipolaritatea: geopolitică şi metaideologie Să creionăm acum sursele teoretice în baza cărora trebuie să fie construită o teorie solidă a multipolarităţii. În condiţiile actuale, temelia acestei teorii poate fi doar geopolitica.

Nicio ideologie religioasă, economică, politică, socială, culturală nu este în stare să consolideze la ora actuală o masă critică de ţări și societăţi, care ţin de „civilizaţia Uscatului”, într-un front planetar unic, necesar pentru crearea unei antiteze solide și eficiente globalismului și lumii unipolare. Anume în asta și constă specificul momentului istoric („momentul unipolarităţii”): ideologia dominantă (liberalismul/postliberalismul global) nu are o opoziţie simetrică de același nivel. Iată de ce este necesar să se facă apel direct la geopolitică, adoptându-se principiul Uscatului (Land Power) în locul ideologiei de opoziţie. Așa ceva este posibil doar în cazul în care vor fi conștientizate în întregime dimensiunile sociologice, filozofice și civilizaţionale ale geopoliticii.

Pentru fundamentarea acestei afirmaţii ne va servi „civilizaţia Mării”. Am văzut că matricea acestei civilizaţii poate fi găsită nu doar în Modernitate, ci și în imperiile talasocratice din vechime, ca, de exemplu, în Cartagina, Atena antică sau în republica veneţiană. În cadrul lumii moderne, atlantismul și liberalismul capătă o superioritate totală asupra altor tendinţe nu de la bun început.

Am putea urmări o anumită consecutivitate conceptuală: cum anume „civilizaţia Mării” (în calitate de cate-

gorie geopolitică) se mișcă prin istorie, printr-o serie de formaţiuni sociale, căpătând diverse forme, până când își găsește expresia cea mai împlinită și perfectă în ideea lumii globale, unde postulatele ei interne devin dominante la nivel planetar.

Ideologia mondialismului contemporan reprezintă doar o formă istorică a unei paradigme geopolitice mult mai largi. Între această formă (posibil, cea mai evoluată) și matricea ei geopolitică există o legătură directă. În cazul „civilizaţiei Uscatului” nu există o simetrie analogică. Ideologia comunismului a avut doar o rezonanţă parţială (pe seama eroismului, colectivismului și antiliberalismului) cu principiile societăţii „terestre”, și doar în cazul URSS-ului eurasiatic și, într-o măsură mai mică, al Chinei, deoarece alte aspecte ale acestei ideologii (progresismul, tehnica, materialismul) se înscriau nereușit în structura valorilor „civilizaţiei Uscatului”. Iar astăzi comunismul nu poate să îndeplinească nici la nivel teoretic acea funcţie ideologică pe care o exercita în sec. XX la scară planetară. Din punct de vedere teoretic, Uscatul este efectiv spart în fragmente și este prea puţin probabil să ne așteptăm ca în timpul apropiat să apară o nouă ideologie, ce ar fi în stare să reziste în mod simetric globalismului liberal.

Dar însuși principiul geopolitic al Uscatului nu pierde nimic din structura lui paradigmatică. Anume acesta trebuie luat drept bază pentru construcţia teoriei multipolarităţii.

Această teorie trebuie să apeleze direct la geopolitică, să extragă din ea principii, idei, metode și termeni.

Asta va permite să fie privit cu totul altfel și spectrul larg al ideologiilor, religiilor, culturilor și curentelor sociale nonglobaliste și antiglobaliste.

Acestea nu trebuie să se transforme în mod obligatoriu în ceva unic și sistematizat. Ele pot rămânea foarte bine locale sau regionale, dar să fie integrate într-un front comun al opoziţiei faţă de globalizare și dominarea „civilizaţiei Occidentului” la un nivel metaideologic, la nivelul paradigmei „geopoliticii Uscatului”.

Acest aspect al multitudinii ideologiilor stă la însăși temelia termenului multipolaritate, și nu doar în cadrul spaţiului strategic, ci și în sfera ideologică, culturală, religioasă, socială și economică.

Multipolaritatea nu este altceva decât extinderea „geopoliticii Uscatului” într-un mediu nou, marcat de ofensiva globalismului (atlantismului) la un nivel calitativ nou și în proporţii calitativ noi. Multipolaritatea, pur și simplu, nu poate avea alt sens.

Multipolaritatea şi neoeurasianismul Cel mai apropiat de teoria multipolarităţii este neoeurasianismul.

Această orientare își are rădăcinile în geopolitică și operează cu precădere cu formula „Rusia-Eurasia” (ca Heartland), dar elaborează, în același timp, un spectru larg de curente filozofice,

sociologice și politologice, și nu se limitează doar la geostrategie și analiza aplicată.

Conţinutul termenului „neoeurasianism” poate fi ilustrat prin citarea unor fragmente din Manifestul „Mișcării Eurasianiste” Internaţionale, „Misiunea eurasianistă” . Autorii lui scot în evidenţă cinci niveluri ale neoeurasianismului, care permit ca acesta să fie tratat în mod diferit în funcţie de contextul concret.

Nivelul întâi: eurasianismul este o viziune asupra lumii Potrivit autorilor Manifestului, termenul „eurasianism” se aplică faţă de o anumită viziune, o anume filozofie politică, ce îmbină de o manieră originală Tradiţia, Modernitatea și chiar elementele Postmodernităţii.

Filozofia eurasianismului pornește de la prioritatea valorii societăţii tradiţionale, recunoaște imperativul modernizării tehnice și sociale (dar fără ruperea de rădăcinile culturale) și tinde să-și adapteze programul ideologic la situaţia societăţii postindustriale, informaţionale, numite „Postmodernitate”. În cadrul Postmodernităţii este eliminată opoziţia între tradiţie și modernitate. Însă postmodernismul de tip atlantist le egalează de pe poziţiile indiferenţei și ale irosirii conţinutului. Postmodernitatea Eurasianistă, dimpotrivă, consideră posibilă o alianţă între tradiţie și modernitate ca un impus constructiv, optimist și energic, care dă un imbold creaţiei și dezvoltării. În filozofia eurasianistă, un loc legitim le revine realităţilor marginalizate de epoca Iluminismului: religia, imperiul, cultul, predania etc. Concomitent, din Modernitate este preluat saltul tehnologic, dezvoltarea economică, echitatea socială, eliberarea muncii etc. Contrariile sunt depășite, contopindu-se într-o teorie unică, armonioasă și originală, ce dă viaţă unor idei proaspete și noi soluţii pentru problemele eterne ale umanităţii (…).

Filozofia eurasianismului este una deschisă, fiindu-i străină orice formă a dogmatismului. Ea se poate îmbogăţi cu cele mai diverse curente: istoria religiilor, descoperiri de ordin sociologic și etnologic, geopolitica, economia, culturologia, cele mai diverse tipuri de cercetări strategice și politologice etc. Mai mult decât atât, eurasianismul ca filozofie presupune o dezvoltare originală în fiecare context cultural și lingvistic concret: eurasianismul rușilor se va deosebi în mod inevitabil de eurasianismul francezilor sau al germanilor, eurasianismul turcilor – de eurasianismul iranienilor, eurasianismul arabilor – de cel al chinezilor etc. În același timp, liniile de forţă ale acestei filozofii se vor păstra neschimbate (…).

Principalele puncte de reper ale filozofiei eurasianiste ar fi următoarele: • diferenţialismul, pluralismul sistemelor de valori împotriva dominaţiei obligatorii a unei anume ideolo-

gii (în cazul nostru, în primul rând al liberal-democraţiei americane); • tradiţionalismul împotriva nimicirii culturilor, dogmelor și riturilor societăţilor tradiţionale; • „statul-lume”, „statul-continent” împotriva atât a statelor naţionale burgheze, cât și a „guvernului mondial”; • „drepturile popoarelor” contra atotputerniciei „miliardului de aur” și hegemonismului neocolonialist al „Nordului bogat”; • etnia ca valoare și subiect al istoriei contra depersonalizării popoarelor și înstrăinarea lor în cadrul unor construcţii social-politice artificiale; • echitatea socială și solidaritatea oamenilor muncii contra exploatării, logicii înavuţirii rapace și înjosirea omului de către om.

Neoeurasianismul ca trend planetar La cel de-al doilea nivel: neoeurasianismul este un trend planetar. Autorii proiectului explică: Eurasianismul la nivelul unui trend planetar reprezintă un concept global, revoluţionar, civilizaţional, care, șlefuindu-se pe parcurs, este chemat să devină o nouă platformă de viziune pentru înţelegerea reciprocă și colaborarea unui spectru larg de forţe, state, popoare, culturi și confesiuni, ce resping globalizarea atlantistă.

E suficient să fie citite cu atenţie declaraţiile celor mai diverse forţe din întreaga lume – politicieni, filozofi, intelectuali – pentru a ne convinge că eurasianiștii constituie o majoritate absolută. Mentalitatea multor popoare, societăţi, confesiuni și state, chiar dacă ele nu bănuiesc acest lucru, este una eurasianistă.

Eurasianismul însumează toate obstacolele naturale și artificiale, obiective și subiective în calea globalizării unipolare, ridicate de la simpla negare la un proiect pozitiv, la o alternativă creatoare. Atât timp cât aceste obstacole sunt răzleţite și haotice, globaliștii le fac faţă fiecăruia în mod separat. Dar e suficient ca ele să fie integrate, să fie unite într-o viziune unică și consecventă de anvergură planetară, și atunci șansele de victorie ale eurasianismului din întreaga lume vor deveni deosebit de mari.

Neoeurasianismul ca proiect integraţionist La următorul nivel, eurasianismul este tratat ca proiect al integrării strategice a continentului eurasiatic: Noţiunea de „Lumea Veche”, care, de obicei, i se atribuie Europei, poate fi privită mult mai larg. Este vorba de un spaţiu multicivilizaţional gigantic, populat de către popoare, state, culturi, etnii și confesiuni, legate între ele din punct de vedere istoric și spaţial, de comunitatea destinului lor dialectic. Lumea Veche este produsul dezvoltării organice a istoriei omenirii.

Lumea Veche este contrapusă, de regulă, Lumii Noi, continentului american, descoperit de către euro-

peni și devenit o platformă pentru construcţia unei civilizaţii artificiale, în care s-au întruchipat proiectele europene ale Modernităţii, epocii Luminilor. (…) În sec. XX, Europa și-a conștientizat esenţa originală, înaintând treptat spre integrarea tuturor ţărilor europene într-o singură Uniune, capabilă să-i asigure acestui spaţiu în întregime suveranitatea, independenţa, securitatea și libertatea.

Crearea Uniunii Europene a constituit un jalon major în cauza reîntoarcerii Europei în istorie. Acesta a fost un răspuns al Lumii Vechi la pretenţiile exagerate ale Lumii Noi. Dacă privim alianţa SUA și a Europei Occidentale (cu dominarea Americii) ca pe un vector atlantist al dezvoltării europene, atunci integrarea însăși a ţărilor europene cu predominarea ţărilor continentale (Franţa-Germania) poate fi considerată una de natură eurasianistă.

Acest lucru devine și mai evident, dacă e să ţinem cont de teoriile potrivit cărora, sub aspect geopolitic, Europa se întinde de la Atlantic și până la Ural (Ch. de Gaulle) sau până la Vladivostok. Altfel zis, nemărginitele spaţii ale Rusiei sunt incluse la fel de legitim în câmpul Lumii Vechi, ce urmează să se integreze. (…) În acest context, eurasianismul poate fi definit ca un proiect de integrare strategică, geopolitică, economică a nordului continentului eurasiatic, înţeles ca leagăn al istoriei europene, ca matrice a popoarelor și culturilor, strâns împletite între ele.

Iar întrucât însăși Rusia (ca, de altfel, și strămoșii multor europeni) este legată într-o măsură considerabilă cu lumea turcică, mongolă, cu popoarele caucaziene, prin Rusia și, în paralel, prin Turcia, o Europă ce se integrează ca Lume Veche capătă pe deplin dimensiunea eurasiatică, de această dată nu doar în sens simbolic, ci și în cel geografic. Aici am putea identifica în mod sinonimic eurasianismul cu continentalismul.

Aceste trei definiţii cele mai generale ale neoeurasianismului arată că aici avem de a face cu baza prealabilă pentru construirea teoriei multipolarităţii. Este vorba despre o optică terestră asupra celor mai acute provocări ale momentului actual și o încercare de a le da un răspuns precis, care ţine cont de legităţile geopolitice, civilizaţionale, sociologice, istorice și filozofice.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

Spiritualitate 18 APRILIE 2014

7

FLUX

Spaţiul public contra spaţiului liturgic Urmare din pag. 1 Prăbușindu-se din îmbrăţișarea sufocantă a regimului ateu comunist, societatea noastră a căzut în menghina regimului ateu liberal.

Revirimentul spiritual de după căderea URSS, restabilirea și construcţia din temelie a sute de lăcașe sfinte, reîntoarcerea unui număr impresionant de oameni la credinţă păreau să imprime o dinamică ascendentă continuă renașterii noastre spirituale. Marile întruniri publice de acum două decenii se desfășurau negreșit sub semnul reînvierii credinţei strămoșești. Oamenii veneau în pieţele publice purtând icoane și prapuri alături de drapelul naţional, învăţau, urmându-i pe preoţi, să-și facă semnul crucii.

Dar au trecut niște ani și, odată cu accelerata noastră occidentalizare, spaţiul public a devenit mai puţin primitor faţă de Ortodoxie. Iar în paralel, elementele-cheie ale religiei de stat din regimul sovietic și-au menţinut principalele redute și sub noul regim, care se proclamă antipodul celui rămas în trecut. Renașterea, Iluminismul, Revoluţia Franceză, anticlericalismul, substituirea cultului prin cultură (de calitate sau de masă), Charles Darwin și teoria evoluţionistă, antropocentrismul, scientismul, istorismul, economismul, tehnicismul, progresismul etc. și-au menţinut poziţiile în învăţământul public, în mentalul colectiv, în percepţia generală asupra realităţii.

Astfel, tradiţia creștină s-a pomenit curmată de două ori succesiv.

Mai întâi sub vechiul regim, iar apoi și sub cel nou. Și dacă în fosta URSS cenzura excludea orice polemică pe marginea unor subiecte ce nu cadrau cu doctrina oficială, după Indepen-

denţă disputele din spaţiul public sunt mult prea departe de Adevăr. În accepţia lui absolută, biblică, indiscutabilă. Relativismul a multiplicat adevărurile la infinit, noua generaţie de oameni autonomi, de „self made men”, se ghidează de vechiul adagiu păgân „Supune totul îndoielii”.

Ca fiinţă religioasă, omul nu poate trăi fără divinitate. Și atunci, locul Dumnezeului celui Viu, părăsit de mintea opacizată a omului-masă, este luat de idoli. Aceștia sunt când VIP-uri, când pop-staruri, când obiectele de lux, de la autoturisme până la alte obiecte de cult ale epocii consumismului, când alte „chipuri cioplite”, care fascinează, atrag, încântă și exaltă.

Iar în mediul intelectual, așa cum e, lumea este divizată în tabere beligerante ireconciliabile. Pierzând sentimentul adevăratei sfinţenii, oamenii prind a sacraliza „Istoria” și „Cultura”, care au acaparat un loc nemeritat de înalt în ierarhia valorilor supreme. Un anume soi de schizofrenie, ce provoacă vulcane de patimi și revărsări de lavă, ţine de absolutizarea unor evenimente istorice. Spectrul trecutului ni se arată ca un strigoi cu o regularitate agasantă. Când am fost ocupaţi, când am fost eliberaţi, cum să numim limba pe care o vorbim, când să serbăm încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, iată subiectele ce inflamează spiritele.

Intrând în clasele de liceu, vom vedea negreșit deasupra tablei, acolo unde până la epoca comunistă era plasată icoana, alte chipuri decât cele sfinte. Pozele lui Lenin au fost substituite cu cele ale unor scriitori.

Uneori este vorba de poza lui Mihai Eminescu, dar de cele mai multe ori – de fotografia unui alt poet, mult mai recent și, firește, cu o operă literară

mai modestă faţă de exponentul de vârf al culturii noastre. În 1995 am avut binecuvântata ocazie de a-i lua un interviu părintelui Mina Dobzeu, cel care l-a botezat pe Nicolae Steinhardt, un călugăr de o vârstă venerabilă, originar din satul Grozești, raionul Ungheni, mare duhovnic și trăitor creștin. La un moment dat, părintele îmi spune cam așa ceva: - Domnule Roșca, să știţi că scriitorii dumneavoastră din capitală fac o mare greșeală.

- Care anume, părinte?

- Păi, ei l-au confundat pe Mihai Eminescu cu Iisus Hristos.

- Cum vine asta, părinte?

- Eminescu este cel mai mare poet naţional, este expresia sublimă a culturii, dar nu este sfânt. Nu i te poţi ruga lui, nu-i poţi cere mântuire și nici să-i atribui rolul lui Dumnezeu.

El este atât de mare, încât nu are nevoie de exagerări, de manifestări idolatre în raport cu el. Una este cultura și cu totul altceva este cultul, credinţa, taina cea mare a Creaţiei,

Părintele Mina Dobzeu

Dumnezeu în expresia Lui trinitară: Tatăl, Fiul și Duhul Sânt.

Nichifor Crainic, poetul, publicistul și liderul revistei „Gândirea”, formula extrem de succint programul „gândirismului”: restabilirea unităţii dintre cultură și cult. Celebrul filozof rus Ivan Ilin avea aceeași poziţie faţă de spărtura gravă ce s-a iscat între religie și artă, în special odată cu afirmarea Modernităţii. Pentru orice cunoscător al Tradiţiei, este binecunoscut faptul că în orice societate premodernă, indiferent de locul geografic și de timpul istoric în care se manifesta, cultura era cea care deriva din cult. Toate manifestările artistice, cântec, dans, pictură, scris, reprezentau forme de veneraţie și adoraţie faţă de sacralitate, care întotdeauna era de origine extramundană, indiferent de forma credinţei religioase caracteristice societăţilor respective.

Astăzi practic fiecare elev din clasele primare poate recita un vers din opera vreunui poet clasic sau con-

temporan. Ceea ce e foarte bine. Rău este însă, că prea puţini copii ar fi în stare să rostească chiar și cea mai simplă rugăciune: Înger, Îngerașul meu, Ce mi te-a dat Dumnezeu, Totdeauna fii cu mine Și mă-învaţă să fac bine.

Eu sunt mic, tu fă-mă mare.

Eu sunt slab, tu fă-mă tare. În tot locul mă-nsoţește, Și de rele mă ferește.

Amin!

Tradiţia creștină ne învaţă că, atâta timp cât suntem în viaţă, suntem parte a Bisericii Luptătoare. Iar câmpul de luptă este sufletul fiecărui creștin, dar și spaţiul public, acela care trebuie recucerit, prin dragoste, rugăciune, efort și jertfă, de spaţiul liturgic.

Sau, dacă așa ceva e greu de imaginat în vremurile de azi, cel puţin cele două realităţi, viaţa publică și cea duhovnicească, trebuie să depășească starea de conflict și să se îndrepte spre o relaţie de complementaritate.

Iurie ROŞCA

România, sub asediu. Străinii au devenit stăpâni pe o treime din pământurile ţării În timp ce unele ţări sunt fărâmiţate pe timp de război, altele se pot pierde pe timp de pace. Este și cazul României. În doar un deceniu și jumătate, 4,5 milioane de hectare au ajuns pe mâna străinilor, iar suprafaţa se va mări în considerabil, odată cu legea care ne obligă să vindem pământ străinilor.

Nu numai că teritoriul ne va fi cumpărat de alţii, dar și ce produc ei aici va pleca spre Occident.

Cel mai scump pământ este la Nădlac. Acolo, un hectar costă 5.000 de euro.

În decembrie 2012, la Nădlac, sute de fermieri au ieșit să protesteze în stradă faţă de proiectul care leagă România de Ungaria, așa cum au gândit-o specialiștii guvernului Boc. Fără pasaje și treceri pentru utilajele agricole, noua autostradă va izola aproape opt mii de hectare de teren aflate la graniţa cu Ungaria, mai precis, cel mai fertil pământ din vestul României.

Proprietarii arădeni se tem că vor fi nevoiţi să vândă pământurile vecinilor de peste graniţă, pentru simplul fapt că nu vor mai avea acces la ele.

La doi ani după protest, cele mai negre gânduri ale lor sunt pe cale să devină realitate: proiectul autostrăzii nu a fost schimbat, dar a mai și intervenit ceva – în curând, cetăţenii străini persoane fizice vor primi, conform p re ve d e r i l o r Uniunii Europene, dreptul de a cumpăra pământul românesc, fără ca cineva să îi limiteze și să îi oprească în vreun fel, iar

presiunile din exterior, spun oamenii, au început deja.

Niciun Guvern din ultimii 24 de ani nu a anticipat că retrocedările greșite și ignorarea micilor agricultori va duce într-o zi la înstrăinarea pământului.

Până și străinii sunt surprinși că în România, o ţară cu un potenţial agricol uriaș, terenurile se vând pe preţuri de nimic, în timp ce oamenii care locuiesc în mediul rural abia trăiesc de pe o zi pe alta. În sate au rămas bătrânii, copiii au plecat să își facă un viitor în orașe pentru că viaţa de acolo nu le mai oferă nimic. Așa au ajuns străinii să pună stăpânire pe tot Banatul. Și, din câte se vede, ei chiar știu să facă treabă.

Trei milioane de hectare, adică o treime din pământurile ţării, au fost preluate de străini.

Majoritatea sunt finlandezi, italieni, egipteni și au ocupat o suprafaţă echivalentă cu cea a cinci judeţe din România. În acest fel, străinii ar putea deveni stăpâni peste jumătate din ţară.

Suntem primii în topul ţărilor care își permit să vândă pământ străinilor, celelalte state au găsit tertipuri pentru a nu le da teren.

Liderul Partidului Verde din Parlamentul austriac înţelege perfect ce se întâmplă și ne privește compătimitor: „Este vorba de bani, este vorba de corupţie. Dacă aș fi o companie internaţională și ar trebui să aleg între a

cumpăra pământ sau pădure în Austria sau în România, cu siguranţă aș cumpăra o pădure în România. Din cauza preţului și a Guvernului.

Voi aveţi pădure ieftină și guvern la fel de ieftin”.

Niciun occidental nu ar fi îndrăznit să vină în România să cumpere ce vrea și să taie cât dorește dacă nu ar fi știut cât de neatenţi suntem cu teritoriul nostru și cât de slabă și de ușor manipulabilă este legislaţia de la noi. În Austria nimeni nu ar îndrăzni să defrișeze după bunul plac pădurile așa cum se procedează în România. Legislaţia privind exploatările forestiere este foarte aspră, iar taxele impuse companiilor sunt enorme. „În Austria nimeni nu ar accepta, ca dezastrul din pădurile voastre să se producă și pădurile noastre”.

Informaţii prezentate la emisiunea „În premieră cu Carmen Avram”.

Sursa: antena3.ro

FLUX

8

FiatLUX

18 APRILIE 2014

Pastorala PF Părinte Patriarh Daniel la sărbătoarea Învierii Domnului =DANIEL

gorie de Nazianz, „Adversus Julianum” I, 59, PG 35, 589 C; Sfântul Ioan Gură de Aur, „Hom. in Martyres”, PG. 50, 664 D – vezi art. „Martyre”, p. 724).

Martirii sau Mucenicii împodobesc cu numele lor calendarul Bisericii, ei fiind, prin viaţa și jertfa lor, nu numai modele sau icoane de lumină, ci și rugători și sprijinitori pentru cei care doresc să urmeze lui Hristos, pentru a dobândi mântuirea și viaţa veșnică din Împărăţia Preasfintei Treimi. Îndată după încetarea persecuţiilor sângeroase, pilda vieţii jertfelnice a martirilor a fost preluată și transpusă pe plan duhovnicesc în viaţa monahală ca răstignire a patimilor egoiste și înviere a sufletului din moartea păcatului. De aceea, monahismul a fost adesea numit martiriu alb sau martiriu al nevoinţelor duhovnicești, asumate în mod liber, cu multă dăruire de sine, speranţă și bucurie în Duhul Sfânt. Pe de altă parte, pilda dăruirii de sine și rugăciunile martirilor ajută mult și pe creștinii mireni care vieţuiesc în lume și se luptă cu patimile și greutăţile din societate ca să rămână credincioși lui Hristos până la sfârșitul vieţii lor.

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor, har, milă şi pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părinteşti binecuvântări

„Toate le pot întru Hristos, Cel ce mă întăreşte!”

(Filipeni 4, 13)

HRISTOS A ÎNVIAT! Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2014 ca fiind Anul omagial al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii, precum și Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, înţelegând că există o legătură duhovnicească adâncă între iubirea jertfelnică a lui Hristos pentru umanitate, celebrată în Sfânta Euharistie, și iubirea jertfelnică a Martirilor sau a Mucenicilor pentru Hristos, cinstită în slujbele de pomenire a acestora de către Biserică. În ambele se vede taina Crucii și Învierii lui Hristos, Biruitorul păcatului, al iadului și al morţii, Care dăruiește lumii mântuire și viaţă veșnică.

Martirul creștin este un mărturisitor al credinţei în Iisus Hristos, care a fost ucis pentru credinţa sa.

Cel ce mărturisește credinţa sa în Hristos în faţa oamenilor în timp de prigoană, dar nu a pătimit moarte sângeroasă, este considerat de Biserică numai mărturisitor, nu și martir sau mucenic.

Suferinţele sau pătimirile martirului sau ale mucenicului se numesc martiriu, martiraj sau mucenicie. Mântuitorul Iisus Hristos a vorbit despre prigoanele sau persecuţiile și despre martiriul sau martirajul pe care le vor îndura, din partea iudeilor și a păgânilor, ucenicii Săi și cei ce vor crede în El (cf. Matei 5, 11-12; 10, 16-38; Marcu 13, 12; Luca 21, 16; Ioan 15, 18-22; 16, 1-4). Primul martir sau mucenic creștin a fost Arhidiaconul Ștefan, ucis cu pietre de iudei (cf. Fapte 6, 8 până la 7, 60).

Apoi Apostolul Iacov, fiul lui Zevedeu și fratele lui Ioan Evanghelistul, care a fost decapitat din ordinul regelui Irod Agripa, în anul 44. Atunci a fost întemniţat și Sfântul Apostol Petru, care însă a fost eliberat în chip minunat de către un înger al Domnului (cf. Fapte 12, 1-11). În anul 62, Iacov, ruda Domnului, unul dintre cei 70 de Apostoli, a fost ucis prin aruncare de pe templul din Ierusalim.

Sfinţii Apostoli Petru și Pavel au fost martirizaţi la Roma, unul prin răstignire, iar celălalt prin decapitare, în anul 67, în timpul persecuţiei împăratului roman Nero. Între anii 94 și 96, Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul a fost exilat în insula Patmos, în timpul persecuţiei creștinilor declanșată de împăratul Domiţian. Urmare acestei persecuţii, Sfântul Apostol Ioan a scris cartea Apocalipsei în care îi prezintă pe martiri ca fiind cei ce și-au spălat veșmintele lor și le-au făcut albe în sângele Mielului Hristos (cf. Apocalipsa 7, 14).

Persecuţiile împotriva creștinilor au crescut în amploare și duritate când au fost iniţiate de împăraţii Traian (în anii 111-112) și Septimiu Sever (în anii 202-203), dar mai ales de împăraţii Deciu (în anii 249-250) și Valerian (în anii 257-258), care au trecut de la persecuţii sporadice și locale, la persecuţii sistematice și generale. Atunci toţi cetăţenii, inclusiv clerul, trebuiau să facă dovada loialităţii lor faţă de Stat și de împărat printr-un cult public de jertfe aduse zeilor (idolilor) păgâni. Astfel, de teamă, unii creștini au cedat, jertfind idolilor. De aceea, au fost numiţi în limba latină lapsi/căzuţi de la credinţă. Însă cele mai lungi și sângeroase persecuţii romane împotriva creștinilor au fost cele iniţiate în Orient de împăraţii Diocleţian și Galeriu, în 23 februarie 303. Prin patru decrete imperiale succesive (303-304), ei impuneau confiscarea sau distrugerea bunurilor bisericești, interzicerea săvârșirii cultului creștin și obligaţia de-a aduce jertfe zeilor păgâni (Vezi art. „Martyre”, în Dictionnaire de Spiritualité, Beauchesne, Paris, 1980, tome X, pp. 718720). În anul 311, împăratul Galeriu, fiind bolnav pe patul de moarte, a încercat să oprească persecuţia, însă cel care a dat cu adevărat libertate creștinilor a fost Sfântul Constantin cel Mare în anul 313, prin edictul de la Milano. După această dată au mai fost unele persecuţii în Orient împotriva creștinilor din partea împăratului Liciniu, care însă a fost învins în anul 324 de împăratul Constantin cel Mare, cel ce a sprijinit apoi și mai mult Biserica și a considerat creștinismul ca fiind superior religiei politeiste greco-romane. Astfel, Sfântul Constantin cel Mare a devenit primul Împărat creștin. El și mama sa, Ele-

na, sunt „egali în cinstire cu Apostolii”. În decursul istoriei Bisericii, în diferite timpuri și locuri, creștinii au mai fost persecutaţi fie de către adepţi ai altor religii, fie de regimuri politice ostile, ca de pildă regimul comunist, încât numărul martirilor creștini a crescut mereu în istorie până în zilele noastre, când mulţi creștini sunt uciși mai ales în Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

Iubiţi fii și fiice duhovnicești,

Ce învăţăm de la martiri? În primul rând, învăţăm că iubirea lor pentru Hristos este mai tare decât teama de suferinţă și de moarte. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel scrie creștinilor din Roma, orașul în care va fi martirizat prin decapitare: „Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia (…). Precum este scris, pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca niște oi de junghiere. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin Acela Care ne-a izbăvit”(Romani 8, 35-37), adică prin Iisus Hristos.

Aceeași gândire sau simţire duhovnicească apostolică întâlnim și la Sfinţii Martiri care au urmat Apostolilor în primele veacuri creștine, ca, de pildă, la Episcopii Ignatie al Antiohiei, Policarp al Smirnei și Ciprian al Cartaginei. În al doilea rând, învăţăm de la martiri că tăria credinţei lor sau puterea de a îndura până la moarte toate pătimirile vine de la Hristos Însuși, Care tainic este prezent în ei prin Duhul Sfânt și îi întărește atât de mult, încât mulţi dintre ei primesc moartea cu seninătate și bucurie, trezind mirarea și chiar admiraţia păgânilor. De pildă, Sfântul Ciprian al Cartaginiei, când primește vestea condamnării la moarte, exclamă: Deo gratias! mulţumesc lui Dumnezeu!, considerând că a suferi pentru Hristos este o favoare sau o fericire, potrivit cuvintelor Mântuitorului, când zice: „fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni [...] pentru Mine” (Matei 5, 11). Martirii acceptă moartea de bunăvoie, urmând pildei jertfei lui Hristos, Care a zis: „Nimeni nu ia sufletul de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun” (cf. Ioan 10, 18). Același Sfânt Părinte martir, Ciprian al Cartaginei, scrie celor ce urmau să devină martiri: „Nu vă înspăimântaţi de chinuri! Cel Ce este în noi (Hristos, n.n.) este mai mare decât cel ce este în lume” (Epistola 10). Și Tertulian spunea: Christus in martyre est (Hristos este în martir). În al treilea rând, martirii ne arată că trăiesc mărturisirea lui Hristos cu preţul vieţii lor ca pe o jertfă sau o ofrandă de sine în care se vede iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit și înviat, suferind împreună cu martirul și întărindu-l pe acesta. De pildă, Sfântul Apostol Pavel zice: „Pentru mine viaţa este Hristos, iar a muri este un câștig” (Filipeni 1, 21), iar spre sfârșitul vieţii, simţind că va pătimi moarte pentru Hristos, zice: „De acum mă jertfesc și vremea despărţirii mele s-a apropiat” (2 Timotei 4, 6). În același sens, Sfântul episcop martir Ignatie al Antiohiei († 107) înţelege pătimirile sale pentru Hristos ca fiind o jertfă euharistică; el nu dorește doar să se împărtășească din Sfânta Euharistie, ci să devină el însuși euharistie pentru a se uni cu Hristos într-un act suprem de iubire (cf. Scrisoarea către Romani 2, 2; 4, 1; 7, 3; Scrisoarea către Magnezieni 5, 2) (Cf. art. „Martyre”, p. 727).

Jertfa sângeroasă a martirilor a fost considerată a fi un botez al sângelui, prin care se iartă păcatele celor care mor pentru Hristos, chiar dacă n-au fost botezaţi cu apă, dar se iartă și păcatele celor care, deși au fost botezaţi, au păcătuit după botez, martiriul sau mucenicia fiind un„al doilea botez”.

Legătura duhovnicească dintre Botez, Euharistie și Martiriu este motivată și de faptul că Domnul Iisus numește Pătimirea și Jertfa morţii Sale pe Cruce „pahar și botez” al suferinţelor Sale (cf. Marcu 10, 38). De fapt, martirul arată, cu preţul vieţii sale, că păstrează până la moarte legământul de credinţă pe care l-a făcut când a fost botezat în apă și Duh Sfânt: adică unirea cu Hristos și slujirea Lui ca „unui Împărat și Dumnezeu”.

Vorbind despre martiriu ca botez al sângelui, Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Nu vă miraţi că am numit martiriul botez. Căci și aici Se pogoară Duhul cu îmbelșugare, și aici se face o curată și frumoasă curăţire a sufletului. Și după cum se spală cei bote-

Iubiţi fraţi și surori, zaţi în apă, tot astfel și mucenicii se spală în sângele lor” (Sfântul Ioan Gură de Aur, „La mucenicul Lucian”, PG 50, 522, cf. Episcopul Sofian Brașoveanul, „Martiri, martiriu și mărturie după Sfântul Vasile cel Mare”, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005, p. 85). În al patrulea rând, martirii ne arată credinţa lor puternică în Învierea de obște, prin legătura lor vie cu Hristos Cel răstignit și înviat, Care zice: „Eu sunt Învierea și Viaţa; Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11, 25-26). Și după cum Hristos Cel răstignit și înviat a biruit păcatul și moartea, tot așa Sfinţii Martiri, uniţi cu Hristos prin iubire jertfelnică, devin „Buni Biruitori Mucenici” – după cum îi numește Biserica Ortodoxă. Cartea Apocalipsei ne arată că sufletele martirilor se află în legătură apropiată cu Hristos, Mielul de jertfă, Care a ridicat păcatul lumii prin moartea Sa jertfelnică și prin învierea Sa preaslăvită: „(…) am văzut, sub Jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru Cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia pe care au dat-o (…). Aceștia sunt cei ce vin din strâmtorarea cea mare și și-au spălat veșmintele lor și le-au făcut albe în sângele Mielului. Pentru aceea sunt înaintea tronului lui Dumnezeu, și Îi slujesc ziua și noaptea în templul Lui, și Cel ce șade pe tron îi va adăposti în cortul Său” (Apocalipsa 6, 9; 7, 14-15).

Cum îi cinsteşte Biserica pe martiri?

Pentru iubirea lor jertfelnică faţă de Hristos, Biserica arată martirilor o cinstire deosebită. Încă din primele veacuri, jertfa și demnitatea martirilor au fost mult admirate și preţuite. Osemintele lor au fost adunate și păstrate cu multă evlavie și cu un deosebit respect, devenind sfinte moaște. Mormintele lor au fost îngrijite și preţuite. Pe aceste morminte au fost ridicate biserici, care au devenit loc de pelerinaj. Ziua morţii lor este socotită zi de naștere la viaţa cerească, veșnică. De aceea, această zi este aniversată sau comemorată cu multă evlavie. Lor li s-au fixat zile de pomenire, individuală și comună, în calendar, li se adresează rugăciuni și cântări de laudă prinslujbe alcătuite de Biserică. Scriitorii și Părinţii Bisericii din primele veacuri, ca Tertulian, Clement Alexandrinul, Origen, Ipolit, Sfântul Ciprian al Cartaginei, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Ioan Gură de Aur, au elogiat demnitatea martirilor în cuvinte de o rară frumuseţe.

Cartea numită Constituţiile Apostolice (sec. III-IV) îndeamnă la respect faţă de cei care pătimesc pentru credinţa în Hristos: „Cel ce este condamnat pentru numele Domnului nostru Dumnezeu acela este martir, frate al Domnului (Hristos), fiu al Celui Preaînalt și sălaș al Sfântului Duh”(Constituţiile Apostolice, V, 1, 1-3, cf. Hippolyte Delehaye, „Les origines du culte des martyres”, Bruxelles, 1933, p. 13). În Biserica Ortodoxă, când se sfinţește o biserică nouă, în piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar și în Sfântul Antimis sunt depuse numai moaște de martir, deoarece iubirea jertfelnică a martirilor seamănă cel mai mult cu iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit pe Cruce. Toţi Sfinţii Martiri sunt pomeniţi împreună în mod deosebit în Duminica Ortodoxiei și în Duminica Tuturor Sfinţilor. Sfinţii Martiri sunt podoabă de mare preţ a Bisericii. În troparul acestei sărbători (Duminica Tuturor Sfinţilor), care urmează după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, se spune: „Cu sângiurile mucenicilor Tăi celor din toată lumea ca și cu o porfiră și vison împodobită fiind Biserica Ta”. Cinstirea Sfinţilor Mucenici aduce mari și multe binecuvântări credincioșilor. În această privinţă, Sfântul Vasile cel Mare spune: „Cel ce atinge moaște de martir participă la sfinţenia și harul care se află în ele” (Sfântul Vasile cel Mare, „Tâlcuire la Psalmul 115”, PG. 30, 112 C; Sfântul Gri-

După ce a primit credinţa apostolică, începând cu predica Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul Dobrogei de azi, poporul român a pătimit mult ca să păstreze credinţa creștină în timpul persecuţiilor de tot felul venite de la popoare păgâne migratoare sau năvălitoare și de la stăpâniri ostile.

Numărul martirilor sau mucenicilor de pe teritoriul ţării noastre a crescut de la martirii daco-romani sau străromâni până în timpurile recente. Între martirii creștini români din timpul îndelungatei stăpâniri otomane, numărăm în mod deosebit pe Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, dimpreună cu Sfetnicul Ianache. Ei au fost condamnaţi la moarte și uciși prin decapitare la Constantinopol, în ziua de 15 august, anul 1714, mărturisind credinţa lor în Hristos cu demnitate și jertfelnicie. Preţuind jertfa lor martirică, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședinţa sa din 19-20 iunie 1992, ca ei să fie înscriși în calendarul Bisericii în rândul Sfinţilor Martiri, cu data de prăznuire în ziua de 16 august. Anul acesta, 2014, la împlinirea a 300 de ani de la jertfa lor martirică, moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, care se află în biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” din București, vor fi scoase din mormânt și vor fi puse într-o raclă de argint și apoi așezate într-un baldachin nou, aurit. În ziua de 20 mai 2014, în ajunul sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena, ele vor fi purtate în pelerinaj la Catedrala Patriarhală, spre închinare, deoarece în această catedrală Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost uns Domnitor al Ţării Românești, în data de 29 octombrie 1688. Iar în după-amiaza zilei de 21 mai 2014, aceste sfinte moaște vor fi duse în pelerinaj la biserica „Domniţa Bălașa” din București, pentru un scurt moment de rugăciune, această biserică fiind o ctitorie a Domniţei Bălașa, una din cele șapte fiice ale Domnitorului Martir. După aceea, racla cu sfintele moaște va continua pelerinajul și se va opri la Universitatea București, deoarece aici, în fosta Mănăstire „Sfântul Sava”, Domnitorul Constantin Brâncoveanu a înfiinţat prima școală superioară „Academia Domnească”, în anul 1694. Iar apoi racla se va reîntoarce la biserica „Sfântul Gheorghe - Nou”, de unde a plecat. Acest pelerinaj este asemănător celui din anul 1934, la împlinirea a 220 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni. În lunile iunie și iulie ale acestui an, racla cu moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu va fi purtată în pelerinaj, de către o delegaţie a Patriarhiei Române, la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească și în Transilvania, iar în ziua de 16 august 2014 se va sfinţi pictura nouă a bisericii „Sfântul Gheorghe - Nou” din București, ctitorie a Domnitorului Martir, de către un mare sobor de ierarhi români și străini. Apoi va fi săvârșită Sfânta Liturghie din ziua pomenirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care au cunoscut adânc taina Crucii și Învierii lui Hristos și au primit cununile vieţii veșnice din Împărăţia cerurilor.

Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, vă îndemnăm să aduceţi, prin cuvânt și faptă bună, bucurie în casele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliaţi și singuri, ca să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit și înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace și de bucurie.

Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, departe de Patrie.

Ne rugăm lui Dumnezeu ca Sfintele Sărbători de Paști să vă aducă tuturor pace și bucurie, sănătate și mântuire, adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul rugător, †DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

FiatLUX

18 APRILIE 2014

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru la sărbătoarea Învierii Domnului =PETRU DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ŞI EXARH AL PLAIURILOR Iubitului nostru cler, preacuviosului cin monahal şi preaiubiţilor credincioşi din Sfânta Mitropolie a Basarabiei, har, milă şi bucurie de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, iar de la Noi Arhiereşti binecuvântări

HRISTOS A ÎNVIAT!

Dreptmăritori creștini, Dovezi incontestabile ale Învierii Mântuitorului sunt și arătările Sale, în repetate rânduri, după ridicarea Sa din morţi. În Sfânta Scriptură sunt prezentate unsprezece apariţii ale Mântuitorului Iisus Hristos după Învierea Sa din morţi, dintre care zece au avut loc în perioada dintre Înviere și Înălţare, iar una după Cincizecime. Unele din aceste apariţii sunt descrise detaliat și amănunţit, iar altele sunt doar pomenite. Iisus s-a arătat lui Simon Petru (I Cor. 15, 5; Luca 24, 35); Mariei Magdalena (Marcu 16, 9-11; Ioan 20, 11-18); femeilor mironosiţe (Matei 28, 9-10); celor doi ucenici care mergeau spre Emaus (Marcu 16, 12-13; Luca 24, 13-15); celor zece Apostoli, când Toma nu era de faţă (Marcu 16, 14; Luca 24, 36-43; Ioan 20, 19-25); celor unsprezece ucenici, împreună cu Toma (Ioan 20, 26-29); celor șapte Apostoli, pe Marea Tiberiadei (Ioan 21,1-23); celor unsprezece din Galileea (Matei 28,16); Apostolilor în Betania, atunci când S-a înălţat la cer (Marcu 16, 19-20; Luca 24, 50; Fapte 1, 6-11; I

Iubiţi credincioși, Pentru a întâmpina Sărbătoarea Învierii Domnului, creștinii parcurg urcușul spiritual în perioada Postului Mare. Pentru a învia spiritual și a întâmpina cu adevărat această sărbătoare, este necesară mărturisirea păcatelor și împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului. Prorocul David în psalmii săi ne arată importanţa mărturisirii: Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi..., iar prorocul Elisei în cartea Regilor, pentru vindecarea bolii trupești, îi propune lui Neeman Sirianul să se scalde de șapte ori în râul Iordan. Mărturisirea păcatelor cu căinţă la duhovnic este această spălare și vindecare de bolile trupești.

Iisus Hristos, după ce a ţinut post timp de patruzeci de zile în pustia Iordanului, propovăduia zicând: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!” (Matei 4, 12-17). Iar Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan în prima sa Epistolă Sobornicească zice: „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înșine și adevărul nu este în noi” (I Ioan 1, 8).

Dacă mărturisim păcatele noastre, „El credincios este și drept ca să ne ierte nouă păcatele și să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea” (I Ioan 1, 9). Scopul ultim al acestei taine este hotărârea de a ne îndrepta și a nu mai săvârși păcatul. Pentru întâmpinarea cu vrednicie a acestei mari sărbători a Învierii este necesară și unirea noastră cu Iisus Hristos, adică împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. La Cina cea de Taină, Mântuitorul, luând pâinea în mâinile Sale, a dat Sfinţilor Săi Ucenici și Apostoli, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, Care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor”, asemenea și paharul, din roada viţei luând, mulţumind, binecuvântând și sfinţind, le-a dat Sfinţilor Săi Ucenici și Apostoli, zicând: ”Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu al Legii celei noi, Care pentru voi și pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”. Importanţa Sfintei Împărtășanii o deducem din recomandarea Mântuitorului, când spune: „ ... că aceasta să faceţi întru pomenirea Mea, că ori de câte ori veţi mânca pâinea aceasta și veţi bea paharul acesta, moartea Mea veţi vesti, învierea Mea veţi mărturisi”. „Hristos a Înviat” și realitatea răspunsului „Adevărat a Înviat” o poate spune „cu adevărat” doar cel ce simte că „a înviat” din starea materialnică, din starea de păcat, doar cel care participă prin trăire și mărturisește Învierea Mântuitorului, doar cel care poate fi „prezent” cu adevărat la acest important eveniment al Învierii.

Fraţi creștini, Bucuraţi-vă! Acesta este mesajul Domnului Iisus Hristos în noaptea Învierii. Bu-

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove la sărbătoarea Învierii Domnului DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Iubiţi fiice și fiice duhovnicești,

Cor.15, 7); lui Iacob, ruda Domnului (I Cor. 15, 7); și Sfântului Apostol Pavel (I Cor. 15, 8-9).

Desigur, au mai existat și alte arătări ale lui Iisus Hristos după Înviere. Acest fapt rezultă din cuvântul Evanghelistului Luca, ce este cuprins în Faptele Apostolilor: „...cărora S-a și înfăţișat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-liSe timp de patruzeci de zile și vorbind cele despre Împărăţia lui Dumnezeu” (Fapte 1, 3). Lucrul acesta era firesc să se întâmple, pentru că, pe de o parte, Hristos a dorit să-i mângâie pe ucenici, iar pe de altă parte, a dorit să-i pregătească pentru Înălţarea Sa, dar și pentru venirea Preasfântului Duh.

FLUX

=VLADIMIR

”Lumina lui Hristos luminează tuturor”.

Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost, este și va fi cel mai important eveniment din istoria umanităţii. Hristos a înviat! Aceasta este vestea ce ne-a adus-o Dumnezeu prin îngerul său! Îngerul a transmis mesajul dumnezeiesc femeilor mironosiţe și ucenicilor săi la mormântul gol al Mântuitorului, mesaj care a străbătut peste veacuri și milenii!

Această minune dumnezeiască, prorocită cu sute de ani înainte de acest moment, este actuală și în vremea noastră, în secolul XXI. Vestea ce umple de bucurie cerul și pământul răsună ca un imn de biruinţă în tot cuprinsul omenirii de azi. Învierea lui Hristos înseamnă înnoirea firii umane, renașterea neamului omenesc. Învierea Domnului reprezintă cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre și care stă la temelia credinţei și a Bisericii Creștine. Sfântul Apostol Pavel ne spune că: dacă Hristos nu a ar fi înviat, zadarnică ar fi credinţa noastră (I Cor. 15, 17).

Cununa învăţăturii lui Hristos este această minune! Adevărul și puterea credinţei noastre este: Învierea lui Hristos! Această minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos este cea mai puternică dovadă a iubirii lui Dumnezeu pentru omenire.

Numim această sărbătoare „Paști” după cuvântul grecesc, care înseamnă „trecere”, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus la început lumea, dintru nefiinţa întru fiinţă. Fără Învierea lui Hristos, lumea ar fi azi încă toată păgână, Biserica nu s-ar fi întemeiat, creștinismul nu s-ar fi răspândit și n-ar fi fost crezut. Fără Învierea lui Hristos, numele Mântuitorului s-ar fi uitat de atunci, învăţătura Lui s-ar fi pierdut, iar mântuirea oamenilor s-ar fi pierdut și ea.

Prin Învierea Sa, Mântuitorul a biruit păcatul și moartea, a stricat împărăţia întunericului, a slobozit pe oamenii cei înrobiţi și a rupt pecetea asupra celor mai mari taine ale lui Dumnezeu și ale omului.

Prin Învierea Sa, Mântuitorul a biruit păcatul, care îl desparte pe om de Dumnezeu, și a biruit moartea, care desparte sufletul omului de trup. Prin Învierea Sa, Mântuitorul Hristos dăruiește întregii omeniri viaţa veșnică a Împărăţiei lui Dumnezeu. Așadar, taina Învierii lui Iisus Hristos ne demonstrează încă o dată schimbarea celor pământești și muritoare pe cele cerești și nemuritoare!

9

Preasfinţiţi ierarhi, Preacuvioşi şi Preacucernici părinţi, Dragi întru Hristos Cel Înviat, fraţi şi surori,

HRISTOS A ÎNVIAT!

curaţi-vă! Că iată, morţi aţi fost pentru păcatele voastre și aţi înviat odată cu Mine.

Mai mult, am biruit moartea pentru totdeauna. Bucuraţi-vă! Nu mai există moarte, căci „cu moartea pe moarte am călcat”.

Biruinţa lui Hristos este singura biruinţă întru care se poate bucura întreaga lume, de la începuturi până la sfârșit. Nu există mai mare bucurie pe lumea aceasta care să se poată compara cu marea bucurie a nopţii de Înviere. De ce aceasta? Pentru că nu este vorba de o bucurie privind starea fizică și psihică a omului, e ceva mai mult, o bucurie care izvorăște dinlăuntrul fiinţei, o bucurie a sufletului. Una este bucuria obișnuită, cea lumească, și alta este bucuria cea duhovnicească.

Bucuria Învierii Domnului a fost manifestată prin fapte concrete de sfinţi ai neamului nostru românesc. Jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos adusă pe cruce a fost model de jertfire pentru sfinţii mucenici și martirii neamului nostru pentru apărarea credinţei strămoșești.

Anul 2014, când se împlinesc 300 de ani de la martirajul lor, este și anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în cuprinsul Patriarhiei Române. Voievodul Constantin Brâncoveanu, fiind urcat pe tronul Ţării Românești de către Mitropolitul Teodosie în anul 1688, s-a evidenţiat prin spiritul de jertfelnicie pentru păstrarea credinţei creștine în timpul stăpânirii otomane și un promotor creștin al culturii românești, ca ctitor de lăcașuri sfinte. La data de 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu a fost martirizat împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și Ianache sfetnicul. Comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni din acest an ne cheamă să fim mărturisitori ai credinţei creștine în lume, să sprijinim înălţarea sfintelor lăcașe, să înmulţim dragostea frăţească prin fapte de milostenie și să apărăm credinţa creștină prin faptă și cuvânt.

Iubiţii mei fraţi și surori în Domnul, Astăzi este ziua cea mai presus dintre toate zilele anului, închinată sărbătoririi Învierii lui Hristos. Lumina Învierii ne cheamă acum să ducem lumina gândurilor, a cuvintelor și a faptelor noastre cele bune acolo unde este nevoie de ea prin ajutorarea săracilor, a bătrânilor singuratici, a bolnavilor deznădăjduiţi, a orfanilor triști, ca toţi împreună, cu bucurie în suflete, să anunţăm biruinţa luminii divine asupra întunericului și biruinţa vieţii veșnice asupra morţii, exclamând cu puterea credinţei:

Hristos a Înviat!

Adevărat a Înviat!

Al vostru părinte duhovnicesc, pururi către Preasfânta Treime rugător, †PETRU Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor

Dată în reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2014.

„Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră”.

(I Corinteni 15, 14)

Creștinătatea ortodoxă de pretutindeni prăznuiește astăzi cu bucurie și nădejde „Sărbătoarea sărbătorilor” – Învierea Domnului. În noaptea pascală, clerul și credincioșii, toţi deopotrivă, mărturisim într-un glas și un cuget adevărul incontestabil și nestrămutat al Învierii: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Rostit și cântat, dar mai ales trăit, acest adevăr stă la temelia credinţei noastre și călăuzește pașii noștri pe urmele bătătorite de Sfinţii Apostoli, adeverind împreună cu ei: „Am văzut și mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii” (I Ioan 4,14). Pentru aceasta Sfânta noastră Biserică socotește ziua de astăzi coroana sărbătorilor, „primăvara sufletelor, pentru că Hristos ca un soare răsărind din mormânt a treia zi, a îndepărtat urma cea întunecată a păcatului nostru” (din cântările Învierii).

Dacă Hristos-Domnul n-ar fi înviat din morţi, atunci credinţa noastră ortodoxă și Biserica strămoșească nu ar fi devenit bimilenare, ci ar fi fost mistuite ușor de negura nepăsătoare a vremurilor. „Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură a învierii celor adormiţi” (I Corinteni 15, 20) și toate triumfă de bucurie.

Biserica Ortodoxă își are temeiul doctrinar în Învierea Domnului. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a dat Bisericii Sale viaţă și încă viaţă din belșug. „Întru El era viaţă și viaţa era lumina oamenilor” (Ioan 1, 4).

Peretele despărţitor între om și Dumnezeu, pe care-l constituia păcatul, a fost dărâmat prin Învierea Domnului, iar lumina Învierii a surpat moartea și întunericul. Astfel, omul, din condamnatul la moarte și întuneric, devine fiu al Luminii și al Învierii. Învierea din morţi a Mântuitorului oferă vieţii noastre un mare înţeles și temei dumnezeiesc, îi dă putere și avânt, credinţă și optimism. Învierea lui Hristos este eliberare, biruinţă, triumf asupra morţii, suferinţei și a tot răul moral și fizic.

Marea lucrare a Mântuitorului a fost săvârșită și încununată cu Învierea. Însă Hristos Cel Înviat din morţi continuă să lumineze gândirea oamenilor, să purifice simţămintele lor și să le întărească vrerile pentru aflarea binelui, prin cuvântul Evangheliei Sale.

Iubiţi credincioși, Ca fii ai luminii învierii Domnului, să o păstrăm în inima și fapta noastră, ca această lumină să biruiască întunericul păcatului, să rodească în viaţă, în familie și în rosturile pe care le împlinim în societate.

Hristos, Cel a treia zi înviat, să ne fie ajutor, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, iar mesajul părintesc pe care vi-l adresez să se facă auzit și transmis tuturor: mergeţi și vestiţi tuturor că Hristos a Înviat, că El trăiește și este viu și împreună cu El trăiește în ţara noastră și în lume Biserica întemeiată de El, stâlpul și temelia Adevărului.

Adevărat a Înviat Hristos-Domnul! †VLADIMIR Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove

Învierea Domnului, Anul mântuirii 2014, mun. Chișinău

FLUX

10

Externe

18 APRILIE 2014

Alegeri europene Cu formarea noului guvern, Franţa a pășit cu hotărâre în campania pentru alegerile europene. Cele din urmă nu stârnesc, în general, decât un slab interes. E o greșeală și ar fi un și mai mare păcat să fie la fel la noul soroc.

Miza acestor alegeri nu e mică. Ea va hotărî alegeri electorale care vor fi, fără tăgadă, grele și delicate. Se cuvine reamintit aici că alegerile privesc de fapt Uniunea Europeană și nu Europa însăși. Ne putem simţi din punct de vedere cultural și istoric europeni și să respingem instituţia care și-a însușit numele de „Europa”, fără ca el să i se potrivească prea mult.

O Uniune Europeană în derivă Astăzi, chiar și cei mai înfocaţi apărători ai Uniunii Europene admit că ea este în derivă și că slujește, tot mai mult, ca acoperire, doar intereselor Germaniei. Continuarea politicii de austeritate, puse în practică în mod explicit pentru a „salva euro”, fără a impune cheltuieli însemnate Germaniei o subliniază. Această politică mână azi ţările Europei de Sud către ruină și mizerie. Dar, într-un mod mai general, UE suferă și de pe urma unor numeroase defecte ce ies la iveală tot mai puternic cu trecerea timpului. Este politic obeză, este prea deschisă și fără altă direcţie de politică industrială decât vestita „concurenţă liberă și nefalsificată”, despre care orice economist cât de cât cinstit trebuie să admită că este o contradicţie în termeni. Ea nu garantează nici siguranţa economică popoarelor ţărilor membre și nici măcar siguranţa politică; fiind prizoniera unor interese care o împing de acum înainte către o confruntare cu Rusia, așa cum s-a putut vedea în cazul crizei ucrainene. Cu acest prilej, conducătorii UE, care se mândresc că respectă drepturile omului, n-au șovăit să sprijine grupări fascizante precum „Pravy Sektor” sau SVOBODA. Să ne reamintim că UE a fost cu totul neputincioasă în preîntâmpinarea crizei financiare din 2007-2008 și aceasta în ciuda tuturor discursurilor de tipul „Europa protectoare”. Aceeași politică se vrea dusă mai departe prin semnarea viitorului „Tratat transatlantic”, care stabilește condiţiile unui liberschimb generalizat cu Statele Unite și care, de fapt, impune ca normele noastre sociale și sanitare să se alini-

eze după cele din Statele Unite. Nu mai vedem, atunci, ce ar mai putea îndreptăţi menţinerea unei „Uniuni Europene” în faţa acestei noi abdicări în faţa Washingtonului.

Uniunea Europeană poate de altminteri să fie considerată organizaţie criminală prin politica dusă de ceea ce în Grecia și în alte ţări se numește „Troica”. Cu siguranţă, ea nu este singură. „Troica” este alcătuită din BCE, Comisia Europeană și FMI. Însă suntem nevoiţi să recunoaștem că FMI-ul s-a împotrivit cu regularitate politicilor duse de „Troică” pentru că prevedea și măsura urmările ei. Răspunderea pentru nenorocirile uriașe ale acestor politici, traduse printr-o sporire puternică a mortalităţii în Grecia și de câteva luni și în Portugalia – și de aceea folosim calificativul de criminal – o poartă doar și în totalitate Comisia și BCE. UE mai poartă și responsabilitatea pentru intrarea mișcării neonaziste Zori Aurii în Parlamentul grec. Și aceasta va trebui sancţionat la alegeri.

Zădărnicia discursului „să schimbăm Europa” În acest context, este limpede că nimeni nu va mai apăra UE „așa cum este” și că discursurile despre necesitatea „schimbării Europei” se vor înmulţi. Dar cât adevăr este în ele?

Uniunea Europeană funcţionează cu prea mulţi membri pentru ca proiectele însemnate să se poată împlini. Este o realitate că o alianţă este mereu mai înceată și mai slabă decât o singură ţară. De altfel, natura liberală a Uniunii Europene nu numai că este înscrisă de la început în proiectul european, însă corespunde cursului logic al negocierilor. Când căutaţi un compromis, va fi întotdeauna

mai ușor să-l găsiţi într-o atitudine de non-intervenţie, fie în domeniul economic, fie în cel social. Orice act pozitiv dă naștere unor târguieli nesfârșite care, în schimb, conduc la noi dispute. În afară de greutatea ideologiei liberale, presiunea intereselor particulare ale marilor firme care sunt bine reprezentate la Bruxelles, trebuie știut că în logica unei negocieri „punctul ei focal” se găsește foarte adesea în măsura cea mai „liberală”.

Uniunea Europeană nu este o instituţie decontextualizată. Ea se mișcă într-un univers în care, și din interes personal și din ideologie, funcţionarii care o alcătuiesc și care în mare măsură hotărăsc ordinea de zi a reuniunilor, sunt de partea ideologiei celei mai liberale. Ne vom aminti că persoanele în discuţie trăiesc cu salarii dintre cele mai confortabile (pe care nu le-a trecut prin minte să le scadă din solidaritate cu popoarele pe care le asupresc). Să pretinzi schimbarea Uniunii Europene înseamnă să pretinzi că vrei să stabilești un alt context și implică voinţa de conlucrare a majorităţii ţărilor. Este cât se poate de limpede că

din pricina nesincronizării ritmurilor politice din principalele ţări, acest lucru nu este acum cu putinţă.

Ni se va spune atunci că aceste neajunsuri vin din natura interguvernamentală a UE și că ele sunt temeiul pentru care trebuie mers către o Europă federală. Însă acest raţionament stă pe fundamente greșite.

Mai întâi, nu există popor european, fie din pricina unor reprezentări politice prea deosebite, fie din pricina greutăţii unor istorii prea adânc înrădăcinate. Doar soluţia interguvernamentalităţii este posibilă, dacă vrem să păstrăm un minim de democraţie. De altfel, soluţia federală ne-ar cere azi să prelevăm masiv din venitul celor mai bogaţi (al germanilor ca să simplificăm lucrurile) pentru a alimenta „bugetul federal” dorit de unii. Federalizarea Europei este un nonsens atât politic, cât și economic. În sfârșit, haideţi să ne uităm cine pretinde că „schimbă Europa”. Acest discurs va fi rostit de cele două mari partide franceze, atât de UMP (Uniunea pentru o Mișcare Populară), cât și de PS (Partidul Socialist). Or, niciunul dintre aceste partide nu și-a arătat vreo dorinţă în această direcţie de mai bine de douăzeci de ani. Singurul fel de a „schimba Europa” în mod real ar fi să provocăm o criză gravă, blocând procesul decizional, fie Franţa singură, fie îm-

preună cu alte ţări, până ce vom fi obţinut satisfacţie, cel puţin parţial.

E ceea ce a făcut generalul De Gaulle în anii 1960 prin „politica scaunului gol”. Însă nici UMP-ul, nici PS-ul nu propovăduiesc o astfel de politică, ceea ce ne conduce la o îndoială radicală privitoare la voinţa lor reală de „a schimba Europa”. Se poate face aceeași observaţie în legătură

cu partidul centrist UDI (Uniunea Democraţilor și Independenţilor), cu dizidenţii socialiști din Noua Orânduire (Nouvelle Donne) sau cu ecologiștii de pe listele EELV (Europa Ecologie Verzii). Să mai adăugăm că aceste partide sunt slab structurate, pradă înfruntării ambiţiilor personale și conflictelor de egouri. Ar trebui să fi nebun ca să crezi că posibilitatea unei schimbări s-ar putea ivi de aici. În realitate, discursul despre „schimbarea Europei” se arată a fi, fie în intenţie, fie ca și consecinţă a mijloacelor propuse, un discurs mistificator. Nu schimbăm nimic, dar pretindem că vrem să schimbăm pentru a legitima poziţionări care în fapt nu vor schimba nimic. Nici măcar nu e ca-n Il Gattopardo a lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa „totul se schimbă pentru ca nimic să nu se schimbe”. Până la urmă, nu avem nevoie de „schimbarea Europei” ci de schimbarea de Europă. Și pentru aceasta, trebuie început prin nimicirea a tot ceea ce în UE împiedică orice mișcare.

Două puncte critice Presiunea poate fi puternică, în aceste condiţii, pentru a refuza alegerile. Este poziţia unora, printre care Jacques Nikonoff și M’PEP (Mișcarea Politică de Emancipare Populară). Este o poziţie onorabilă, însă

greșită. Într-un proces electoral, în afara situaţilor în care pot împiedica material ţinerea alegerilor sau pot obţine o rată de neparticipare de peste 90%, absenţii nu au niciodată dreptate. Trebuie așadar definit ce anume va motiva votul și care ar fi listele spre care l-am putea îndrepta, știind a priori că niciuna din cele mai sus menţionate, nici UMP, nici UDI, nici PS, nici EELV, nu sunt opţiuni veritabile. Alegerile vor ţinti în realitate două puncte.

Primul este celebrul „Tratat de liber-schimb transatlantic”. Tratatul este păgubos sub mai multe aspecte, fie că e vorba de retragerea competenţei statelor de a trata asupra unor puncte esenţiale cum este suveranitatea alimentară sau trasabilitatea în materie de medicamente (atingând astfel două puncte cheie care sunt alimentaţia și sănătatea), fie pentru că organizează un abandon abia ascuns a tuturor normelor franceze și europene. Acest tratat, a spus Michel Sapin, actualul ministru de finanţe, într-o declaraţie din 2 aprilie 2014, nu va fi supus unui referendum. El trebuie oprit din fașă și aceasta nu se poate face decât la alegerile europene.

Al doilea punct este, desigur, euro și politica de euro-austeritate pe care o antrenează. Vreme de numeroase luni de zile, am dezvoltat toate problemele, atât conjuncturale, cât și structurale pe care le ridică euro. Din 2012, numeroși economiști și oameni politici au ajuns la aceste concluzii. Dezbaterea este azi generalizată și de desfășoară din Italia în Portugalia, trecând prin Germania. Trebuie să spunem din nou că singurul fel de ieși din cercul vicios al austerităţii și îndatorării este de a dizolva euro. În luna februarie, Partidul de Stânga (Parti de Gauche) și-a înclinat în mod semnificativ poziţia spre o ieșire din euro pe baza acestui argument.

Atunci și ţinând cont de natura scrutinului, se cuvin susţinute și votate, conform preferinţelor politice personale, toate listele care se vor pronunţa fără ambiguitate împotriva acestor două puncte. Doar o înfrângere limpede și categorică a listelor europeniste (UMP, UDI, PS, „Noua Orânduire”, și EELV) poate permite clarificarea politică de care avem nevoie în Franţa și în Europa.

Trebuie să refuzăm trimiterea în Parlamentul European a persoanelor care nu vor face decât să prelungească o politică în curs deja de prea multă vreme.

Jaques SAPIR Sursa: criticatac.ro

Cultur=

18 APRILIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

TREBUIE SĂ SFÂRŞEŞTI PRIN A FI CINEVA

Vila urbană a lui Vladimir Herţa

(Pagini de jurnal)

10.V.1993 …Odată ce suntem la momentul de a aminti de Noica, să reţinem din „Jurnalul” (său) filosofic) următoarea învăţătură: „Cred că mi-am găsit o încadrare în societate; să fiu incomod.

Nu e ușor, știu bine. Trebuie să sfârșești prin a fi cineva, pentru ca să se împiedice lumea de tine. Dar când reușești, ce plăcut este.

Să nu lași lumea în pace. Prin simplul fapt că poţi ceva, că ești ceva, să incomodezi și să obligi… e toată funcţia socială a criticului aici, fără platitudinile solemnităţii criticii”.

Oho, și ceva pentru cei angajaţi cu… mâini și suflet în economia/ parvenirea de piaţă, Noica zice: „Îmi place un proverb istro-român: «Banii fac mulţumire, mulţumirea face bucurie, bucuria aduce sărăcie și sărăcia face minte. Toate sunt în toate»”. Pentru ca, peste alte câteva pagini, să mai găsească dezmierdare în: „Ce frumoasă vorbă are românul: «Banul te neodihnește»”. Felul de a fi al lui MIC. Propui ceva, exprimi ceva, iar el îndată pune la îndoială, înclinând mai mult spre „nu”. Ar fi din speţa celor care, după Noica, ar inventa frâna înainte de automobil.

Acum câţiva ani era „la moda cititului captivant” cartea „Amintiri din viitor” (am uitat numele autorului sau, poate, acum, nu sunt în stare de un efort de memorie), acest titlu minunat nefiind original, dacă „ne amintim” de Léon Bloy, care vorbea despre profeţi ca despre „martori care-și aminteau de viitor”.

Arcadie Suceveanu a atârnat în birou un afiș al unor Zile Nichita Stănescu. Fotografie expresivă, din ultimii ani de viaţă a(i) poetului care arată extrem de obosit, extrem de întristat. Teo Chiriac se apropie și privește atent la ceasul de pe mâna lui Stănescu, zicând: „Da, era ora șase și douăzeci și cinci de minute”. Probabil, optsprezece, ora, totuși…

11.V.1993 O constatare (neserioasă) pentru un alt jurnal, paralel prezentului (acestuia; nu – timpului ca prezent): Alaltăieri, ieri, astăzi am scris de zori în Jurnal. Mă rog, o constatare ca importanţă sau neimportanţă a oricăror altele din… acest sau paralel Jurnal. Dacă dorește, dacă simte necesitatea, cititorul poate fi caustic…

Trivial vorbind, un jurnal intim ar fi, de fapt, un reportaj-fluviu autobiografic. Un reportaj monologic, autoreferenţial al unei persoane care se adresează sieși, dar, ţinând cont de gândul ascuns al unei posibile publicări, în viitor, a Jurnalului, reportajul în speţă este și hetero-adresativ (al unui ins care se adresează unei sau mai multor persoane).

12.V.1992 Alaltăieri, cu vreo cinci zile întârziere, la tardiva dumerire și propunere a lui Cimpoi, ticluiesc pentru Laurenţiu Ulici o telegramă de felicitare: colegul a împlinit 50 de ani. Iată textul aproape banal, dar și cu unele calităţi, probabil: „Iubite coleg, blânda ninsoare a petalelor de mai ne duce cu gândul la tânăra dumitale vârstă și la cărţile cu care ţi-ai jalonat destinul și ai înnobilat literatura română La anul și la mulţi ani, dragă Laurenţiu Ulici Îţi urăm multă sănătate, bunăstare sufletească. Te îmbrăţișăm frăţește, USM”.

Vine Aureliu Busuioc și convenim asupra variantei definitive a interviului pentru „SudEst”. Este, există dialogul – ingenios, dinamic și, uneori, exemplar. Când îl citim în duet de interlocutori, stă cu gura căscată și MIC. Curios, nădufos și suspicios, undeva conștient că scapătă tot mai mult spre marginea neatenţiei, acest coleg din tagma celor care, după Noica, inventează frâna înainte de a inventa automobilul, s-ar dori un supraveghetor autoritar la

US, un știe-tot, însă care nu oferă nimic, barem o fărâmă-două de inteligenţă.

Ei bine, după ce pleacă Busuioc, MIC intră din nou și zice oarecum spăsit: „Mătincă o să-ţi dau și eu interviu”. Dar, dom’le, au trecut aproape doi ani de când am convenit să-i prezint un chestionar, ceea ce am și făcut, dar prea plinul acesta de importanţă nu a găsit nu că de cuviinţă, ci de altceva – lucruri cât de cât importante care să intereseze cititorul. A fost o eroare a mea: îl credeam mai consistent, interesant, însă Icsul s-a dovedit a fi un oarecare…

Busuioc avea cu el și trei manuale de literatură pentru clasele mijlocii. Revoltat de impertinenţa alcătuitorilor care s-au introdus în ele doar pe sine și pe amicii lor, făcând-o, de altfel, în cel mai reciproc (reci-porc!) mod: din marea literatură română s-au găsit doar, pentru închiderea și deschiderea, și miezul respectivelor manuale și crestomaţii texte de F., D. … Și încă în pagină-autograf, în reproducere fotografică de manuscris… Dar o pagină-manuscris a lui Eminescu, Creangă, Arghezi, Stănescu sau oricare alt mare scriitor, n-a avut loc în aceste făcături de pseudomanuale, egoiste și orgolioase până la împuţire de aer în clasele școlilor…

Unele opinii despre „izbânzile” manualiștilor le-am expus ieri, la Universitatea „Creangă”, unde am participat la deschiderea lunii literaturii. Iniţiatoarea și protagonista-organizatoare – El. Botezatu. Studenţi, pedagogi veniţi la reciclare din alte localităţi. Prezenţi-participanţi (…)… Cu mici excepţii, cât de puţin sunt totuși în literatură scriitorii „noștri”…Nu pot lega două vorbe despre stil-estetică-elevaţie, curent, școală etc. Doar tot încearcă a glumi, abătându-se de la lucruri esenţiale profesiei lor… În fine, iată și unele din întrebările care miau fost adresate: „Poezia dvs. are culori preferate?”; „Dle Butnaru, ce părere aveţi despre poeţii tineri, abia începători?! Care ar fi viitorul poeziei noastre?”; „Dle Leo, dacă ar fi ca mâine să veniţi în postul de președinte al guvernului (respect titulatura precum a fost formulată: și președinte, și prim-ministru la un loc), ce aţi face pentru instituţia superioară de învăţământ?” (Mda, corect: de învăţământ superior…)

Am răspuns dur, ca să ajungă și la cei de la cu-cu-ri-gul puterii, pentru că avea cine le transmite: în sală se afla omniprezenta consilieră Bolduratu și, a zis, unicul maestru în literatură din așa-zisa și așa-fosta, pe vremuri, generaţie a desholbării etc.

Unde face Busuioc Aureliu: „Vezi barometrul acesta? Acesta, de pe biroul tău… Să-ţi spun istoria lui?... Pe când eram secretar la US, sau secretari, Pavel Boţu a dat dispoziţie să se cumpere trei barometre, pentru ca, în funcţie de presiunea atmosferică, să știm când să mergem la pescuit. Zău, pe cuvânt, așa a fost. Eu îl ţineam acasă și l-am reîntors, aici, pe masă, când am plecat din post”.

Mulţumesc, însă nu sunt pescar înrăit cu boţul de mămăligă în geantă.

Vorbesc, telefonic, cu Ioanid Romanescu.

Zice că placheta cu iluzii e la tipografie și este posibil s-o avem editată într-o săptămână, două. A scris și o prefaţă, intitulată: „Poezia fără complexe”. Reieșind din titlu, cam presupun ce a scris Ioanid. Și nu e rău…

Pentru că la Universitatea „Creangă” am fost întrebat despre ceea ce citesc la zi, o spun și aici: „Cearta cu filozofia” a lui Gabriel Liiceanu. Ieri, am procurat de la librăria „Luceafărul” două cărţi bune: Cesar Valejo, „Heralzii negri” (ed. Europa, Craiova, 1993), și „Dicţionarul enciclopedic al literaturii italiene” (1982). Deloc scumpe: 117 ruble pentru ambele. Iar la librăria „Cartea academică” pe „Istoria literaturii…” lui George Călinescu se cer 26 de mii de ruble…

15.V.1993 Pe la US trece Efrem Bauh. Improvizăm ad hoc o întâlnire cu colegul care, în 1977, plecase

în Israel. Momentul e povestit de Efrem astfel: „Veneam să fac ultima declaraţie: Plec. În cabinetul unde stai acum dumneata, stătea Victor Teleucă, pe care mă temeam să nu-l bag cu totul în sperieţi. În hol, îl întâlnesc pe Andrei Strâmbeanu. Ne salutăm și eu îi spun noutatea… Chiar în acel moment apare Vasile Stati, ideologul, care îl întreabă pe Strâmbeanu: «Cum, dai mâna cu acest trădător de patrie?»

Andrei răspunde: «Eu îl ţin de mână, să nu plece…»”

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe a Moldovei.

20.V.1993 Alaltăieri, la o nouă invitaţie la Universitatea „Creangă”, asistat de Timofei Roșca, întreţin două ore academice de întrebări și răspunsuri cu circa 50 de studente. Despre destin, voinţă, cărţi… Și, dacă ar fi să le predau un curs, despre ce aș vrea să le vorbesc? – întreabă cineva. Nu vroiau să plece. Am semnat autografe.

Probabil, stilul niţel afectiv în care le-am vorbit m-a cam consumat, sancţionându-mi creierul pe care-l simţeam ca pe o iască lipită de frunte.

Dar bieţii profesori care au câte 6-8 ore de curs pe zi cum se simt? Eliza Botezatu apăru după ce ţinu niște examene, având un chestionar amplu (întrebări), dar am convenit să-l reducem sau să-l lăsăm pentru altă dată.

Hoţii! – de la catedra de literatură a fost furată mașina de dactilografiat. Ceva mai demult, în ajunul întâlnirii noastre, fusese prădat și rectoratul. Hoţii au demontat aparatul de condiţionare a aerului, prin spărtură pătrunzând în încăpere…

Acum un timp, eram cu Cimpoi și Suceveanu în apartamentul din Chișinău al cernăuţeanului Arcadie Opaiţ. Bine și frumos, însă un sunet de telefon ne lasă pe toţi perplecși: Opaiţ află că îi fusese spart și devastat apartamentul din Cernăuţi. A doua oară, zice. Prima oară i s-au sustras bunuri în valoare, aproximativă, de 42 de milioane de ruble. De data aceasta, zice, de 8 milioane. Avea câteva mii de dolari ascunși într-o… tavă cu zahăr! Naivităţi ce duc la răutăţi! Presupune că aici poate fi implicată și securitatea cernăuţeană. (Cum a fost? În tren, băiatul său făcuse cunoștinţă cu un semen, pe care l-a invitat acasă. Acesta rămâne pe noapte. Feciorul adoarme, și… noul său „prieten” acţionează…)

La tipografia din Tiraspol au mai apărut cinci microantologii din seria „Poezii de duminică”: Pillat, Vinea, Fundoianu, Labiș, Baudelaire.

Azi, în „LA”, public unele meditaţii: „Drajeuri și deranjeuri parlamentare”. Nu pot să nu supere pe presupun eu cine.

Două manifestări George Meniuc, prilejuite de aniversarea a 75 de ani de la nașterea colegului dispărut acum șapte ani. Prima, ieri, la Biblioteca Naţională, la cenaclul „Mioriţa”. Vorbitori: Nicolae Romanenco, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Eliza Botezatu, ego… Copii frumoși de la Cenaclul „Mateevici” din Căușeni. Vorbire corectă, cursivă, dar cam cu sentimentalisme și pâlpâire de lumânări – Vai! de la flăcăruia uneia i s-au aprins buclele bogate ale unei liceene drăgălașe. Însă neplăcuta întâmplare a fost „stinsă” fără a se intra în panică.

A doua: vernisarea unei expoziţii Meniuc la Casa scriitorilor.

La seara dedicată lui George Meniuc am citit filele de jurnal publicate în volumul „Umbra ca martor”. După aceasta, se apropie Ion Ţăranu de la Ambasada Română, făcând cu blândeţea și permanenta sa diplomaţie care, vede-se, pornesc dintr-o bună creștere: „Domnule Butnaru, n-am știut că ţineţi un jurnal. Vai de mine, pare-se că uneori v-am spus și niște lucruri cam dure, vai de mine, n-am știut…”. Îmi place umbra jucăușă de naivitate ușor teatralizată (conștient, controlată). Oricum, despre dl Ţăranu n-am pus aici, în jurnal, nicio vorbă ce ar putea să întristeze.

În anii 30 ai secolului al XIX-lea, arhitectul orașului O. Gasket a construit o casă într-un parter pe strada Alexandrovskaia, astăzi bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, aflată între străzile Sfatul Ţării și Serghei Lazo. În 1845, această casă este achiziţionată de către moșierul Iorgu Balș, pe care a dăruit-o orfelinatului care i-a purtat numele. În anul 1903, această casă este achiziţionată de către nobilul Vladimir Herţa, consilier titular, care demolează construcţiile și în locul lor, în 1905, construiește o vilă cu un etaj. În subsolul clădirii se află sistemul de încălzire a casei. Arhitectul clădirii se presupune că este Henrik Lonsky. Arhitectura casei este soluţionată în stil eclectic, în formele barocului vienez.

Este construită într-un etaj, aliniată cu faţadele la stradă. Compoziţia faţadei este cu o simetrie a volumelor, ritmate în trei rezalite, dar cu o disimetrie a organizării spaţiale a interioarelor. Intrarea este amplasată lateral spre dreapta, într-un rezalit, alături de poarta de acces în curte, volumul căruia îi corespunde un rezalit lateral la stânga, în interiorul acestuia fiind amplasate un cabinet sau o capelă, ambele rezalite sunt dominate de cupole de forme complexe, baroce. Rezalitul central este încununat de o cupolă cuplată din patru fâșii cilindrice, care susţin un parapet din metal forjat. Faţada principală este decorată abundent prin reliefuri sculptate – basoreliefuri, herb, ornamente vegetale, grile. Decoraţia interioarelor abundă în ciubuce aurite, fresce și zugrăveli ale tavanelor și pereţilor. www.monument.sit.md

FLUX

12

Gastronomie 18 APRILIE 2014

MAPAMOND CULINAR

Tradiţii, obiceiuri şi simboluri pascale În această Duminică, lumea creștină celebrează cea mai importantă sărbătoare – Învierea Mântuitorului. Paștele reprezintă una dintre cele mai mari sărbători creștine din an, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin.

Sărbătoarea Paștelui este însoţită de o serie de obiceiuri pe care le-am moștenit de la înaintașii noștri. Unele dintre acestea au fost preluate din Vechiul Testament și îmbogăţite cu noi sensuri în creștinism; altele, deși păgâne la origine, s-au încreștinat odată cu cei care le ţineau mai înainte.

Simboluri pascale: Lumânarea În noaptea de Înviere, credincioșii care merg la biserică se îngrijesc să vină cu lumânări pentru „a lua lumină“: din candela aflată pe sfânta masă, preotul aprinde o lumânare, apoi, ieșind la credincioși, le adresează chemarea: „Veniţi de luaţi lumină!“ Astfel, în noaptea Învierii, toate lumânările aprinse din biserică, pe care creștinii le ţin în mâini pe toată durata slujbei, sunt, de fapt, o singură lumină. Această lumină este dusă apoi de fiecare la casa sa.

Mielul pascal Tradiţia moștenită din moși strămoși este ca masa din zilele Paștelui să conţină preparate din carne de miel, încât aproape nu poate fi gândită această sărbătoare separată de mielul sacrificat cu acest prilej.

Profetul Isaia, vorbind despre patima Domnului spune: „ca un miel spre junghiere s-a adus...“ (Is. 53, 7). Deci, pentru creștini, Hristos devine Mielul care Se jertfește pentru mântuirea neamului omenesc.

Ouăle roșii Ouăle roșii nu lipsesc de Paști de pe masa creștinilor, dar nici din biserică, unde sunt aduse pentru a fi sfinţite la sfârșitul slujbei de Înviere. În perioada pascală, creștinii ciocnesc ouă roșii, rostind unii către alţii: „Hristos a înviat!“, „Adevărat a înviat!“.

Pasca Pasca este un cozonac special care se coace de către gospodinele creștine numai o dată pe an, de Sfintele Paști.

Ea are formă rotundă, amintind de coroana lui Hristos, sau dreptunghiulară, asemănătoare mormântului în care a fost așezat. La mijloc are imprimată o cruce, iar pe margini, este împodobită cu aluat împletit.

O legendă din Bucovina spune că pasca se face de pe vremea când umbla Iisus, cu ucenicii Săi, prin lume.

Poposind la un gospodar, la plecare, acesta le-a pus de mâncare în traiste.

Oprindu-se într-o pădure, apostolii l-au întrebat pe Iisus când va fi Paștele, iar El le-a răspuns că Paștele va fi atunci când vor găsi pâine de grâu în traiste. Cum gospodarul le pusese tocmai pâine de grâu, atunci a fost Paștele.

Obiceiuri de Paşti Deși această sărbătoare reprezintă pentru toţi românii Învierea Domnului Iisus Hristos, ea se sărbătorește oarecum diferit în regiunile ţării. Unele obiceiuri sunt răspândite în toate regiunile, iar altele sunt specifice doar pentru anumite zone. În Moldova, în dimineaţa următoa-

re după noaptea Învierii se pune un ou roșu și unul alb într-un bol cu apă care mai conţine și monezi, iar copii trebuie să-și clătească faţa cu această apă și să-și atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an îmbelșugat. În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă și spală limba clopotului cu apă neîncepută.

Cu această apă se spală pe faţa în zorii zilei de Paști, ca să fie frumoase tot anul și așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii la ele. În Basarabia, conform tradiţiei, sâmbătă seara tinerii și copiii se adună în grupuri pentru a aprinde focurile Pascale. Din bătrâni se zice că menirea acestor focuri este să sperie strigoii și să vestească bucuria Învierii. În zona Câmpulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminică, credincioșii ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfinţească și să binecuvânteze bucatele din coșul pascal. În Maramureș, dimineaţa, în prima zi de Paști, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător câte un ou roșu. În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriţă de paști (vin + pâine sfinţită).

- un cub de drojdie proaspătă (25 g) - coaja de lămâie - 2 pliculeţe de zahăr vanilat - o esenţă de vanilie - un gălbenuș Punem făina într-un vas mare, facem în mijloc o gaură în care turnăm maiaua făcută din zahăr, drojdie și laptele călduţ. Punem și vanilia, ouăle, untul topit și coaja de lămâie. Frământăm un aluat ca și cel pentru cozonac.

Se frământă destul de mult, până când aluatul devine pufos și se desprinde ușor de pe pereţii vasului. Îl lăsam la dospit aproximativ 45 de minute, lângă o sursă de căldură. Între timp facem crema.

Ingrediente pentru cremă: - 1kg brânză cremoasă de vaci - 2 linguri cu vârf de smântână - 2 linguri cu vârf de făină - 4 ouă - 150 g de zahăr - esenţă de vanilie - stafide (înmuiate în prealabil în apă cu rom) Se mixează toate ingredientele pentru cremă. Împărţim aluatul, care, între timp, și-a dublat volumul în 3/4 și 1/4. Tapetăm o cratiţă sau o formă de tort de 24 cm, cu unt și făină, întindem o foaie din 3/4 din aluat și tapetăm cu ea cratiţa, astfel încât aluatul să treacă bine peste marginea ei. Punem crema de brânză și nivelam bine, apoi întindem o foaie din 1/4 din aluat, lăsăm puţin și pentru decor. Punem foaia peste pască și o lipim bine cu marginile celeilalte foi, facem o împletitură pe care o punem pe margine și o ungem bine cu gălbenușul de ouă, apoi o dăm la cuptor. Pasca se coace o oră, în cuptorul încins, în primele 10-15 minute lăsăm flacăra mai tare, până se prinde aluatul, apoi dăm focul la minim. Să nu vă speriaţi dacă atunci când o scoateţi din cuptor aluatul e bine rumenit, dar brânza încă se mișcă. Odată ce pasca se răcește, se întărește și brânza.

Miel la cuptor Un preparat tradiţional pe masa de Paști este friptura de miel. Noi vom prepara o delicioasă și fragedă friptură la cuptor.

Reţete tradiţionale Pască Pasca este preparată în ajunul Învierii, în Sâmbăta Mare. Aceasta se pune într-un coș, împreună cu ouăle înroșite, vinul și alte preparate ce vor fi puse pe masa de Paște și sunt luate la biserică pentru a fi sfinţite în noaptea de Înviere, după Sfânta Liturghie. Dimineaţa, la masa de Paște se taie pasca și fiecare membru al familiei mănâncă o bucăţică, iar mai apoi sunt ciocnite ouăle roșii.

Ingrediente pentru aluat: - 450 g de făină - 2 ouă - 60 ml de lapte - 150 g de zahăr - 250 g unt topit și răcit la temperatura camerei

de floarea-soarelui, o frecăm cu sare și piper din belșug și o așezăm în tava unsă și ea cu câteva linguri de ulei.

Adăugam în tavă vinul și apa călduţă și presărăm pulpa cu rozmarin.

Acoperim tava cu folie de aluminiu și o băgam în cuptorul preîncălzit la 200° C pentru o oră și 30 de minute.

După primele 30 minute, scoatem tava din cuptor și întoarcem pulpa pe cealaltă parte.

O acoperim și o mai lăsam încă 30 de minute la cuptor după care o descoperim din nou, o întoarcem și adăugam în tava cartofii noi spălaţi bine dar necurăţaţi, plus încă câteva ace de rozmarin și maghiran.

Acoperim din nou și mai lăsam încă 30 minute la cuptor.

După ultimele 30 minute, descoperim tava și lăsam pulpa și cartofii la rumenit pentru încă 20-30 minute. În tot acest timp, avem grija ca sosul din tava să nu scadă, iar dacă se întâmplă acest lucru, mai adăugăm apă călduţă amestecată cu puţin vin. Din 10 în 10 minute, ungem cu o pensulă pulpa cu sosul format în tavă.

Când s-a rumenit frumos, stingem focul și o putem servi.

Cozonac fără frământare

Amestecăm cu o lingură de lemn până când obţinem un aluat omogen.

Acoperim vasul cu o folie de plastic alimentară și îl lăsăm la temperatura camerei pentru 2 ore.

După 2 ore, introducem vasul în frigider unde vă sta cel puţin 24 de ore.

După repaus, răsturnăm aluatul pe masa ușor pudrată cu făină și îl frământăm până când obţinem un aluat elastic care nu se mai lipește de mâini.

Prepararea umpluturii Amestecăm alunele măcinate fin cu nutella, brânza bine scursă, albușul de ou foarte puţin bătut cu furculiţa

Tradiţia românească spune că dacă ai cozonac pe masă, înseamnă că sărbătorești. Nu se știe cu exactitate originea cozonacului, dar se presupune că prima reţeta a apărut în Egiptul Antic. Probabil, atunci era îndulcit cu miere de albine și umplut cu diverse seminţe. Tot egiptenii au construit și primele cuptoare, pentru coacerea pâinilor. Apoi, grecii au preluat reţeta și au inclus pe lista ingredientelor și stafidele, mierea de albine și nucile. La greci, se numește plakous. De la aceștia, cozonacul a trecut la romani și i-au fost adăugate fructele uscate.

Ingrediente aluat:

Ingrediente: 1 pulpa de miel (de preferat pulpa din spate) de 2 kg cartofi noi 6-7 căţei mari usturoi 1 pahar mare vin alb 1 cană de apă 50 ml ulei de măsline/floarea-soarelui 2-3 crenguţe rozmarin (sau ½ linguriţă rozmarin uscat) 7-8 cuișoare sare piper Spălam pulpa foarte bine și o ștergem cu un șervet de bucătărie. Curăţim usturoiul și-l tăiem în bastonașe.

Cu ajutorul unui cuţit ascuţit, înţepăm adânc pulpa din loc în loc, pe ambele părţi. În găurile formate introducem bastonașele de usturoi și cuișoare.

Ungem pulpa cu ulei de măsline sau

500 g făină pentru cozonac 200 g unt topit 100 ml frișcă lichidă vegetală 50 ml lapte 4 ouă mărime medie 100 g miere 6 g drojdie deshidratată 1 vârf de cuţit cu sare

Ingrediente umplutură: 150 g nuci sau alune 125 g cremă de ciocolată (finetti/ nutella) 125 g brânză de vaci 1 albuș 3-4 linguri zahăr pudră vanilat 2 linguriţe cacao (opţional)

Preparare aluat: Spargem ouăle într-un vas de plastic, adăugăm un vârf de cuţit cu sare și le amestecăm puţin cu furculiţa.

Adăugăm mierea, laptele și frișca amestecate (ușor călduţe, nu fierbinţi) și untul topit, ulterior lăsat să se răcească până atinge temperatura camerei. Amestecăm până când ingredientele se omogenizează.

Incorporăm făina amestecată cu drojdia deshidratată în compoziţia de ouă.

(doar până face puţină spumă) și zahărul vanilat. Dacă doriţi o culoare mai accentuată, puteţi adăuga și 2 linguriţe cu cacao. Împărţim aluatul în două părţi egale. Întindem fiecare bucată de aluat, pe masa ușor pudrată cu făină, într-o foaie de cca 0,6 cm. Distribuim crema, în mod egal, pe ambele foi de aluat, apoi le rulăm. Împletim cele două rulouri obţinute și le punem în formă tapetată cu unt și hârtie de copt.

Lăsăm cozonacul să dospească până când atinge marginea formei (cca 45 minute), apoi îl coacem în cuptorul preîncălzit la 180°C, pentru 45 minute.

După ce s-a rumenit uniform, îl scoatem din cuptor și îl lăsăm cca 4-5 minute să se răcească în formă, apoi îl scoatem, eliminăm hârtia de copt și îl lăsăm să se răcească complet.

Spre final vă urez să aveţi parte de un Paște Fericit și Luminat alături de cei dragi!

Pagină realizată de Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Programe 18 APRILIE 2014

21

Luni APRILIE

6.05, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.00 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 7.35 Cântece pascale.

7.50 Documentar. «Hristos a înviat». 8.40, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 9.10 Desene animate. «Astro boy».

10.45 «Cu cei dragi de sărbători!». Program muzical. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.00 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 13.10, 17.45 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.25 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 14.50 Desene animate. «Frumoasa adormită». 15.25 Săptămâna sportivă. 16.00 «La masa de sărbătoare». Program muzical. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 «Un dar de Paști» vă oferă orchestra «Plai moldovenesc». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Portrete în timp. 22.50 Cultura azi. 23.45 Film. «UN NOU ÎNCEPUT» (SUA, 2009). 1.20 Documentar. «Etiopia, pe urmele primilor creștini». 2.10 Prin muzică în Europa. 3.40 Știri pozitive. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Doctorul casei (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Cinema “Acasă”: Blestemul Penelopei (“Penelope”) (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Cinema “Acasă”: Frumuseţe 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Serial românesc: Regina (r) 03:00 Cinema “Acasă”: Frumuseţe (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 08:15 Film: Eu și monstrul meu 10:30 Teleshopping 10:45 Film: Cu duzina e mai ieftin 2 - Războiul taţilor (r) 12:30 Film: Doctor Dolittle: Aventura la Hollywood 14:00 Teleshopping 14:15 Show de divertisment: Minunea dansului (r) 17:00 Film: Zâna Maseluta (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Mamaia 22:15 Film: Conspiraţia din Birmania 00:30 Film: Eu și monstrul meu (r) 02:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 Юрий Никулин, Евгений Евстигнеев, Ольга Аросева в комедии Эльдара Рязанова “Старики-разбойники” 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 Новости 12:15 “Контрольная закупка” 12:40 “Время обедать!” 13:15 “Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:25 “Остров Крым” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 “В наше время” 16:10 “Они и мы” 17:05 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:35 «Время» 22:10 Премьера. «Кураж». Фильм Александра Стефановича 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:45 Ночные новости 00:55 «Познер» 01:45 Кейт Бланшетт, Джуди Денч в фильме «Скандальный дневник» 03:10 Петр Щербаков в детективе «Сыщик петербургской полиции» 04:35 «Истина где-то рядом» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:59 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 ASIATIQUES DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VISA POUR L’AVENTURE 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 LES NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE FESTIN DES PAPES 23:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 ANTOINE ET ANTOINETTE 2:24 BÉBÉ À TOUT PRIX 2:37 NICKEL, LE TRÉSOR DES KANAKS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 ROXY 4:27 ROXY

22

Marţi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 8.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței.

7.10, 8.15, 1.40 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia).

9.45 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Legendele muzicii.

10.25, 4.30 «Un dar de Paști» vă oferă orchestra «Plai moldovenesc». 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.05 Documentar. «Să devii o stea». 15.30 Gagauz ogea. 16.00, 17.15 «Pascala 2014».

Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Mihai Volontir. «Păzește-mă, frunză de nuc». Serată de creație. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Dialog social.

22.40 40 de ani ai Colegiul de muzică «Ștefan Neaga». Program de muzică clasică. 0.10 Documentar. «Flubiul Yangtze». 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Doctor Dolittle: Aventura la Hollywood (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4704 15:00 Film: Mamaia (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep. 6, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 3 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ” 08:00 Новости 08:05 “Кураж”. Фильм Александра Стефановича 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:25 «Дело ваше...» 14:00 Другие новости 14:25 «Остров Крым» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «В наше время» 16:20 «Они и мы» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:35 «Время» 22:10 Премьера. «Кураж». Фильм Александра Стефановича 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:40 Ночные новости 00:50 Премьера. «Туринская плащаница» 01:40 Татьяна Друбич, Александр Абдулов в фильме «О любви» 03:30 Олег Табаков, Георгий Жженов, Людмила Зайцева в фильме «Город невест» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 GUY BEDOS, UN RIRE DE RESISTANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 AU GALOP 21:05 WELCOME TO CHINA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 ROXY 4:28 ROXY

23

Miercuri APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. «Shift - viața în era digitală».

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus).

9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45 Documentar. «Aventuri la grădina zoologică». 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Festivalul de poezie «Liviu Damian și enigmele verbului». 12.00 Cultura azi.

12.45 Tezaur. 13.10 Desene animate. «Astro boy». 14.45, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.30 Videoteca copiilor. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Ruskii dom. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 4.30 Mihai Volontir. «Păzește-mă, frunză de nuc». Serată de creație.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Avangaraj. 23.20 Europa în concert. 0.25 Săptămâna sportivă. 5.35 Documentar. «Euromaxx».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dovada vie 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4705 15:00 Film: Iarna bobocilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jumper: Oriunde, oricând 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep. 11, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.

12, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Кураж”. Фильм Александра Стефановича 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:25 «Дело ваше...» 14:00 Другие новости 14:25 «Остров Крым» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «В наше время» 16:20 «Они и мы» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:35 «Время» 22:10 Премьера. «Кураж». Фильм Александра Стефановича 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Политика» 01:10 Ночные новости 01:20 Премьера. Триллер «Марта, Марси Мэй, Марлен» 02:55 Фильм «Дневник слабака: Правила Родрика» 04:30 «Истина где-то рядом» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUEASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37 LE NOUVEAU VOYAGE D’ULYSSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TOUCHEZ PAS AU GRISBI 16:39 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:42 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 CHAMBRE NOIRE 21:03 LES NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VISA POUR L’AVENTURE 23:20 CENT REGARDS SUR LE MONDE 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:51 MELTING POT CAFÉ 2:42 TEMPS PRÉSENT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 ROXY 4:29 ROXY

13 24

FLUX Joi APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Ruskii dom. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Documentar.

«Animale în pericol». 10.45 Europa în concert. 11.30 Documentar. «Euromaxx». 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial.

«O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii.

16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Dan Puric. «Suflet românesc». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 21.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 22.20 Carta drepturilor. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 In memoriam. Tudor Tătaru.

0.15 Documentar. «Shift - viața în era digitală». 0.30 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Mihai Volontir. «Păzește-mă, frunză de nuc». 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 10:45 Film: Iarna bobocilor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4706 15:00 Film: Capcana în lumea modei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep 9, sezon V 21:45 Serial: Altă săptămână nebună, ep. 2, sezon II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 12, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep. 13, an 1 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Кураж”. Фильм Александра Стефановича 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:25 «Дело ваше...» 14:00 Другие новости 14:25 «Остров Крым» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «В наше время» 16:20 «Они и мы» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:35 «Время» 22:10 Премьера. «Кураж». Фильм Александра Стефановича 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:45 Ночные новости 00:55 «На ночь глядя» 01:40 Наоми Уоттс, Кейт Хадсон в комедии «Развод» 03:30 Марина Неелова в фильме «Дамы приглашают кавалеров» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VOULEZ-VOUS FÊTER 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 RICARDO 13:34 TOUS TATOUÉS ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SILENCES D’ÉTAT 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 MELTING POT CAFÉ 20:22 MELTING POT CAFÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BIENVENUE PARMI NOUS 23:30 LA PASSAGÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 TOUS TATOUÉS ! 2:50 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 ROXY 4:26 ROXY

FLUX 25

14

Programe 18 APRILIE 2014

Vineri

26

APRILIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Sub același cer. 6.45 Documentar. «Shift - viața în era digitală». 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan».

10.15 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 10.40 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00 In memoriam. Tudor Tătaru.

12.00 Destine de colecție. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial.

«O LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Profil de savant. 15.25 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Dan Puric. «Suflet românesc». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 0.45 Tezaur. 4.30 Documentar. «Apa, aurul albastru». 5.35 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Capcana în lumea modei (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 88 de minute 22:45 Film: Experiment infernal 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 MasterChef (r) 02:45 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 04:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Кураж”. Фильм Александра Стефановича 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:25 «Дело ваше...» 14:00 Другие новости 14:25 «Остров Крым» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «В наше время» 16:20 «Они и мы» 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:35 «Время» 22:00 «ДОстояние Республики» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 01:10 Сандра Баллок в остросюжетном фильме «Скорость 2» 03:05 Юрий Никулин, Евгений Моргунов, Георгий Вицин в комедии «Совершенно серьезно» 04:10 Юрий Яковлев в фильме «Идиот» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 À LA VIE, À LA MODE 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:35 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 MELTING POT CAFÉ 15:52 MELTING POT CAFÉ 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 GUY BEDOS, UN RIRE DE RESISTANCE 20:30 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:47 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 ROXY 4:25 ROXY

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă APRILIE

27

Duminică APRILIE

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Legendele muzicii. 6.25 I.Brahms. Dublul concert. I.Gârneț.

7.00 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 8.30 Documentar. «Animale în pericol». 9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Știință și inovare. 10.30 Documentar. «Fotografia experimentală». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. «Mănăstirea Frumoasa «Crucea Codrilor». 12.45 «Numai cântecul rămâne...». În memoria marilor artiști.

13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45 «Un suflet pentru o păpușă». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsandri» din Bălți. 14.30 Anul Literar 2013. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30, 2.00 Portrete în timp. Victor Bucătaru. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. În memoria marilor artiști.

22.20 Film. «TOTUL PENTRU EA». 0.05 Fii tânăr! 0.50 Legendele muzicii.

1.00 Avangaraj. 2.30 Aniversări. 3.15 Moldovenii de pretutindeni. 3.45 Profil de savant. 4.30 Documentar. «O rugăciune pentru Moldova.

Chilia Cucuvino».

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Global 3000». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. 8.30 Scrisoare către celălalt tărâm... 8.40 Dialog social. 9.00 Dor. Mihai Toderașcu, compozitor. 9.30 Documentar. «Să devii o stea». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.10 Documentar. «O candelă plină cu mir». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. «EU SUNT DAVID» (Marea Britanie). 16.30, 3.00 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 «Numai cântecul rămâne...». În memoria marilor artiști. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.50 De la «cortina de fier» la libera circulație. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 «Tu chip al dragostei». În memoria compozitorului și interpretului Ion Aldea-Teodorovici.

21.20 Săptămâna sportivă. 0.00 Erudit-cafe. 0.45 Anul Literar 2013.

2.10 Documentar. «Noaptea de Înviere la Putna». 2.40 L.Beethoven.

«Egmont». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. În memoria marilor artiști.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Doctorul casei (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:15 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de povestiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film: Molly 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Arma dreptăţii 15:30 Film: 88 de minute (r) 17:15 Film: Experiment infernal (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: De neoprit 22:45 Film: Marea lovitură 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Promotor (r) 01:45 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 02:00 Film: Marea lovitură (r) 03:30 Film: Molly (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Arma dreptăţii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Prinţesa și soldatul 16:00 Film: Insula din vis 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Greu de ucis 4 23:15 Film: Teoria conspiraţiei 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: Greu de ucis 4 (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Николай Крючков, Лидия Смирнова в фильме “Остров Ольховый” 06:55 Сергей Никоненко, Любовь Полищук в фильме “Если можешь, прости...” 08:20 “Играй, гармонь любимая!”

09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Владислав Дворжецкий. Неприкаянный” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 Дмитрий Харатьян, Евдокия Германова, Евгения Ханаева в фильме “Розыгрыш” 14:45 “Лев Прыгунов. Джеймс Бонд Советского Союза” 15:40 Лев Прыгунов в приключенческом фильме “Трактир на Пятницкой” 17:15 Юбилейный концерт Стаса Михайлова в Кремле 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Юбилейный концерт Стаса Михайлова в Кремле. Продолжение 19:25 “Угадай мелодию” 20:00 “Битвы за наследство” 21:00 “Primele știri» (rom) 21:20 «Время» 21:45 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:25 Алексей Серебряков в детективе «Нелегал» 01:15 Мэтт Дэймон в комедии «Застрял в тебе» 03:00 Вупи Голдберг в комедии «На том свете» 04:30 Фильм «Спящий лев»

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Фильм “Перси Джексон и похититель молний” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Свадебный переполох” 13:15 “Наталья Гундарева. Наша Наташа” 14:20 Оксана Акиньшина, Денис Никифоров в фильме “8 первых свиданий” 15:55 “Анатолий Папанов. От комедии до трагедии” 17:00 Кино в цвете. Анатолий Папанов, Екатерина Савинова в комедии “Приходите завтра...” 17:45 Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Комедия “Приходите завтра...” Продолжение 18:55 “Туринская плащаница” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 „Точь-вточь” 01:20 Четыре премии „Оскар-2013”. Премьера. Сурадж Шарма, Жерар Депардье в приключенческом фильме „Жизнь Пи” 03:15 Эмили Уотсон в триллере „У каждого своя ложь”

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 ARTZOOKA ! 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:02 ÉPICERIE FINE 13:10 FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 69 MINUTES SANS CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA MAISON DES ROCHEVILLE 2:37 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 ROXY 4:25 ROXY

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:50 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:08 ZOU 10:15 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:02 RIDING ZONE 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 13:10 FLASH INFO 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FALBALAS 23:47 JEUDI 15H 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:32 BIENVENUE PARMI NOUS 3:02 LA PASSAGÈRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

18-25 aprilie Berbec Totul ar trebui să decurgă destul de bine! Dacă dorești să începi vreo nouă activitate, amână acest gând pentru a doua jumătate a săptămânii.

Taur Ești cam agitată, din cauza nesiguranței. Încearcă să obții de la persoanele cele mai importante o reconfirmare a angajamentului lor față de tine, și totul ar trebui să fie bine.

Gemeni Acum este momentul pentru a pune în practică o idee grozavă care ți-a venit în minte în ultima vreme. În principiu, ar trebui să obții tot sprijinul de care ai nevoie.

Rac Gândul îți stă la bani, și ar trebui să fii în măsură să discerni cheltuielile care au sens de cele care nu au motive întemeiate. Fii fermă cu membrii familiei!

Leu Energia de care dispui te va ajuta să ai grijă de orice problemă înainte ca aceasta să iasă de sub control și să obții ceea ce știi că meriți.

Fecioara Este mult mai probabil să obții tot ce îțti dorești, dacă ai planuri bine stabilite, deși ziua de luni nu este productivă. Ferește-te de decizii importante în weekend.

Balanţă Energia creativă de care dispui este grozavă, prin urmare, ar trebui să profiți cât poți de mult!

Gândește-te la toate, și lucrurile ar trebui să fie în regulă pe termen lung!

Scorpion Păstrează un ritm mai lent pentru a evita să captezi toată scena sau pentru a nu capta mai mult decât trebuie din atenția publicului! S-ar putea să fie ceva mai greu, însă merită.

Săgetător Ai un avantaj evident în toate tranzacțiile, iar totul se reduce la energia pe care o ai. Este posibil să simți că lucrurile sunt nedrepte, însă știi că lucrurile se așază de la sine pe termen lung.

Capricorn Te confrunți cu o problemă dificilă, care implică împărțirea resurselor, și aproape nimeni nu se gândește cu încântare la rezultatele finale.

S-ar putea să fii nevoită să lucrezi în weekend.

Vărsător Tensiunile duc la descoperiri, prin urmare, nu-ți fie frică de confruntare. Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi pe la mijlocul săptămânii.

Peşti Se pare că ai tăi colegi își revarsă agresivitatea lor asupra ta, însă ai posibilitatea de a-i evita, dacă ai o ușă pe care să o închizi. Lucrurile se îmbunătățesc peste noapte.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

15

Diverse

18 APRILIE 2014

Cum să colorezi ouăle de Paşti fără să foloseşti vopsea

Cojile de ceapă, sfecla murată, frunzele de spanac și vinul roșu sunt doar câteva dintre soluţiile naturale de colorare a ouălor de Paști.

Ouăle roșii sunt nelipsite din meniul de Paști, iar bucătarii spun că aceste pot fi colorate și prin metode naturale, nu doar cu ajutorul vopselei. y Cojile de ceapă roșie asigură ouălor nuanţa roșie. Tot ce trebuie să faceţi este să puneţi la fiert ouăle împreună cu frunzele de ceapă. Pentru a obţine o nuanţă cât mai intensă este recomandat să puneţi cât mai multe frunze.

Ouăle se lasă la fiert mai bine de jumătate de oră. Pentru a evita spargerea cojii, lăsaţi-le să fiarbă la foc mic.

Sfaturi despre cum facem să nu ne îngrăşăm de Paşti În faţa unei mese îmbelșugate precum cea de Paști este greu să te abţii să nu mănânci.

Iată ce ar trebui să faci să nu te îngrași mai mult decât îţi dorești.

Poţi spune «pas» unei mese cu bunătăţi pregătite cu drag pentru Paști – friptură de miel, ouă colorate, salate, drob, cozonaci pufoși și aromaţi, pască cu brânză dulce sau sărată, de ciocolată sau cum mai preferi, și multe altele care-ţi lasă apăn gură. Totul ţine de moderaţie. Nu trăiești ca să mănânci, dar nici nu trebuie să o faci până simţi că nu te mai poţi ridica de la masă.

Iată câteva sfaturi cum să servești masa de Paști, astfel încât să guști din preparatele culinare tradiţionale.

- Servește porţii mici, ca de obicei – nu umple farfuria, ci pune cât să simţi că ai gustat mâncarea.

- Nu amesteca multe preparate – dacă vrei să nu ai probleme nici acum cu kilogramele în plus și digestia, atunci îţi recomandăm să pui pe farfurie combinaţii sănătoase. Legumele să nu îţi lipsească de la masă, nici fructele.

- Nu trebuie să mănânci din toate – cel puţin nu la o masă. Și în zilele ce urmează te poţi răsfăţa culinar.

- Nu exagera cu alcoolul – poţi gusta și apoi continua cu apa ta preferată. Dacă nu faci asta în mod obișnuit, iar organismul tău s-a dezvăţat de ce să schimbi acum.

- Pregătește deserturi sănătoase – există numeroase reţete de dulciuri sănătoase din care zahărul a fost scos sau folosit în cantităţi foarte mici. Mai bine pregătești tu ceva decât să cumperi bombe calorice din comerţ.

- Nu renunţa la mișcarea zilnică – și în perioada aceasta poţi continua cu exerciţiile fizice. Faci ceea ce crezi că este mai bine pentru tine și organismul tău. Chiar și o plimbare este binevenită.

Carnea de miel: beneficii și riscuri Odată cu sfintele sărbători de Paști, mesele vor fi pline cu preparate pe bază de carne de miel. Atunci când cumpărăm o astfel de carne este bine de știut greutatea animalului înainte de sacrificare. Un alt aspect important este legat de felul cum îl preparăm pentru a ne bucura din plin de gustul bun și de nutrienţii din componenţa acestui tip de carne. Și, nu în ultimul rând, de cumpătare, mai ales dacă am ţinut post.

Cei mai mici dintre mieluţi au carnea bogată în purine, cristale de acid uric ce se depun pe articulaţii sau rinichi, îngreunează digestia și, în timp, duc la apariţia unor boli grave precum guta, afecţiunile renale etc. Tocmai din acest motiv vom prefera mieii care au o greutate de 10-15 kg (vii), întrucât carnea va fi mai puţin indigestă.

y Sfecla murată va asigura ouălor nuanţa de roz. Puneţi ouăle la fiert împreună cu câteva felii de sfeclă murată. y Cojile de ceapă galbenă vor asigura ouălor culoarea galbenă. y Bicarbonatul de sodiu și frunzele de spanac asigură ouălor nuanţa de verde. y Vinul roșu este foarte eficient în obţinerea ouălor pentru Paști de culoare violet închis.

FLUX

Cumpărăm inteligent, mâncăm sănătos Carnea de miel are un conţinut bogat în Omega 3 și CLA (Omega 6) și reprezintă o importantă sursă de niacină și de vitamine din complexul B-urilor: B1, B2, B6, B9, Biotină, B5, B12 și colina, vitamine deosebit de importante pentru un metabolism sănătos și pentru a preveni acumularea excesului de homocysteină în corp ceea ce ar crește riscul bolilor cardiovasculare.

Modalităţi corecte pe preparare Modalitatea cea mai corectă de preparare a acestui tip de carne este fierberea și gătirea la temperatură scăzută. Atunci când se prepară o ciorbă din carne de miel este indicat ca aceasta să se adauge după ce apa a dat în clocot pentru a nu se pierde proprietăţile nutritive în apă. Iar atunci când se preferă a se consuma sub formă de fripturi – se ţine cu 24 h înainte de preparare într-un baiţ de oţet sau vin, apă și condimente pentru ca aceasta să fie mai fragedă și ușor digerabilă.

Gandul.info

- Nu mânca din obligaţie, în vizită – prietenii ar trebui să accepte deciziile tale, și cele culinare. Chiar dacă este Paștile, asta nu înseamnă că

trebuie să mănânci oriunde te duci. Refuză gazda în mod politicos.

Apropo.ro

Efecte benefice ale consumului moderat de ouă Antioxidanţii care se regăsesc în acest alimentminune reduc riscul de cancer și împiedică apariţia bolilor cardiovasculare.

Un consum moderat de ouă este benefic pentru sănătate și nu are niciun efect negativ asupra inimii, după cum arată un studiu recent apărut în publicaţia British Medical Journal, citat de Huffington Post. Chiar dacă au fost asociate cu creșterea colesterolului multă vreme, cele mai recente cercetări arată că dacă sunt consumate în cantităţi normale, ouăle nu dăunează deloc inimii.

Ouăle conţin proteine de înaltă calitate, nedepășite de niciun alt aliment și sunt recomandate tuturor persoanelor, aflăm de la prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie. «Oul are proteină de cea mai înaltă calitate ecologică – ovalbumina – care nu este depășită de nicio altă proteină și care a fost luată drept etalon de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru că este cea mai echilibrată în aminoacizi esenţiali și biodisponibilitate», explică specialistul.

Ce înseamnă un consum normal de ouă?

O persoană sănătoasă poate să consume săptămânal între 2 și 5 ouă, provenite de la găini crescute în aer liber și hrănite ecologic. Cea mai bună metodă de preparare a ouălor este prin fierberea lor, însă păstrând gălbenușul moale. «Dacă oul este fiert tare poate deveni nociv din cauza unor componenţi care devin toxici», avertizează prof. dr. Mencinicopschi.

De asemenea, este bine să eviţi consumul ouălor prăjite în ulei!

Ce efecte benefice aduce consumul de ouă?

- Protejează sistemul nervos; - Previn apariţia cancerului și a bolilor de inimă; - Protejează ochii de boli; - Te ajută să reziști tentaţiilor culinare; - Scad tensiunea arterială.

CSID.ro

Eva.ro

Cadouri de Paşti: cele mai neconvenţionale idei Mai este foarte puţin până ce sărbătoarea Învierii Domnului ne va bate la ușă, ceea ce înseamnă că trebuie să o întâmpinăm cum se cuvine: respectarea obiceiurilor, încondeierea ouălor, pregătirea mâncărurilor tradiţionale și, nu în ultimul rând, oferirea de cadouri celor dragi, sunt doar câteva dintre lucrurile de care trebuie să ne preocupăm.

Paștile nu trebuie să se diferenţieze prin excentricitate sau prin produse scumpe, ci prin cadouri de suflet, oferite cu drag. De aceea, noi vă vom da câteva idei, în speranţa

că veţi găsi una pe placul dumneavoastră.

Ouă decorative, sclipitoare – Pentru a crea un ambient cât mai plăcut, le puteţi face cadou prietenilor sau rudelor niște ouă decorative, create chiar de dumneavoastră. Pentru aceasta, aveţi nevoie de ouă de găină sau de gâscă, praf/pudră de sclipici, pe care îl puteţi găsi în magazinele de bricolaj, o seringă, lipici, o pensulă și hârtie de copt/cerată.

Primul pas pe care trebuie să îl faceţi este să goliţi ouăle! La un capăt, cu ajutorul acului seringii, faceţi un mic orificiu, iar la celălalt capăt unul de dimensiuni puţin mai mari, prin care să poată fi eliminat conţinutul

oului. Suflaţi încet prin orificiul mic, plasând oul deasupra unui bol unde să se scurgă albușul și gălbenușul.

Apoi, întindeţi cu ajutorul pensulei lipici pe suprafaţa oului, după care treceţi-l prin sclipici. În final, puneţi ouăle la uscat pe hârtia de copt, pentru aproximativ o oră, și cadoul este gata.

Accesorii simpatice pentru bucătărie – Pentru a găti cu drag, trebuie să ne simţim bine în spaţiul dedicat acestei activităţi. De aceea, noi vă recomandăm să le oferiţi celor dragi câteva accesorii de bucătărie, gata să le facă dimineţile mai vesele sau prânzul mai colorat.

One.ro

FLUX

16

Magazin

18 APRILIE 2014

Simbolistica ouălor la români, de Paşti Sărbătoarea Sfintelor Paști este marcată în comunitatea românească, de o primenire a caselor și gospodăriilor, de slujbe speciale săvârșite în cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar și de o gamă largă de preparate tradiționale românești. De pe masa fiecărui român nu trebuie să lipsească ouăle roșii, cozonacul și friptura de miel.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este, din fericire, încă practicat, mai ales, la popoarele Europei și Asiei.

Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor și perfecțiunea realizării.

Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era

dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos.

Ouăle de Paști, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și „miercurea Păresimilor”. Există obiceiul că din această zi nu se stricau până la Paști. Acum se alegeau ouăle pentru masa de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite. Chiar dacă ele erau alese în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Sfintelor Paști, însă, niciodată în Vinerea Mare. Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească. În cultura populară, ziua în care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimi-

lor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred că ouăle roșii duse la biserică și sfințite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferită de grindină și piatră.

Există o anumită procedură privind înroșirea ouălor: mai întâi, ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat și apoi se fierb în vopseaua pregătita. Pe lângă ouă roșii, românii contemporani obișnuiesc să mai vopsească ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine

pun pe ou o frunză, apoi îl leagă întrun ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști simbolizează sângele Domnului și ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouăle încrustate sunt simbolul Mântuitorului, care a

ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei, bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscuta formulă “Hristos a înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat”. În Bucovina, cojile ouălor de Paști sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se află la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Paști. În părțile Sibiului, există obiceiul ca de Paști să fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agață ouă vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o

vază frumoasă și farmecul sărbătorii sporește cu o podoabă de acest fel. În Maramureș, zona Lăpușului, dimineața, în prima zi de Paști, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor „Sărbători pascale fericite”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să fie armonie tot restul anului. În dimineața zilei de Paști, copiii se spală pe față cu apă proaspătă de la fântâna în care s-au pus un ou roșu și fire de iarbă verde.

Fie ca românii să-și amintească cu bucurie și plăcere de aceste frumoase tradiții românești, să le transmită generațiilor viitoare, pentru că unele dintre acestea au nu numai recunoaștere internă, ci sunt apreciate în Europa și în lume, cum este, de pildă, încondeiatul și încrustatul ouălor.

Hristos a Înviat!

Sursa: www.crestinortodox.ro

A decedat Nina Cassian, marea seducătoare a literaturii române Nina Cassian, considerată a fi marea seducătoare a literaturii române, a decedat la vârsta de 89 de ani, la New York, după o viaţă tumultoasă, marcată de cenzura comunistă, dar și de o creaţie ce s-a manifestat în mai multe domenii – poezie, proză, eseu și traduceri –, atât în România, cât și în SUA. Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (27 noiembrie 1924, Galaţi), este poetă, eseistă și traducătoare. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut).

Scriitoarea s-a mutat cu familia la Brașov, unde a intrat la Liceul Principesa Elena, și București, urmând și cursurile Institutului Pompilian. A frecventat cercuri intelectuale de stânga și, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate. În paralel, primele ei încercări literare au fost

generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.

Criticul literar Alex. Ștefănescu scria în publicaţia România literară că, în 1940, Nina Cassian i-a trimis, prin tatăl său, un caiet cu versuri lui Tudor Arghezi, care a dat verdictul: „Talent incontestabil”. Potrivit lui Ștefănescu, acesta nu este singurul domeniu artistic de care s-a simţit atrasă. A luat lecţii de desen cu G. Loewendal și M. H. Maxy, de actorie cu Beate Fredanov și Al. Finţi, de pian și compoziţie muzicală cu Th. Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora și Constantin Silvestri. „Se simte atrasă de mișcarea comunistă, dar «tovarășii» o antipatizează, considerândo orgolioasă și dominatoare. În 1943 se căsătorește cu Vladimir Colin. În 1944 devine studentă a Facultăţii de Litere și Filosofie, pe care o abandonează însă după un an”, mai scria Alex. Ștefănescu. În 1945 i-a apărut prima poezie, „Am fost un poet decadent”, în ziarul România Liberă. Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”. În urma unui atac ideolo-

gic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, și poezie proletcultistă. „După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive și compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel și literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie și candoare, precum și două volume de „proză subiectivă”, la persoana întâi.

Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri și proză și inventează o nouă limbă poetică, „limba spargă”. În 1969, Cassian primește premiul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ale Americii ca „visiting professor”, în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University.

După numai o lună, ea află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi.

Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ţinea un jurnal ce conţinea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind „subversive”.

Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărţile i-au

fost interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu. În Marea Britanie îi apare volumul de versuri „Call Yourself Alive” și, în Statele Unite, „Life Sentence”, traduceri reușite ale volumelor din ţară, precum și volumele inedite „Take My Word for It!”, „Blue Apple” și „Lady of Miracles”, care se bucură de succes. Susţine recitaluri de poezie și publică în reviste americane. În noiembrie 2008, poeta a revenit în România pentru a-și lansa volumele „Confidenţe fictive” – proză, și „Spectacol în aer liber” – antologie de poezie.

De asemenea, în mai 2010, scriitoarea Nina Cassian a acordat autografe la Hotel Intercontinental din București la lansarea cărţii sale pentru copii „Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra și Aligru și alte poezii”.

Pe 21 martie 2014, Nina Cassian a fost omagiată la Veneţia, de Ziua Mondială a Poeziei, cu ocazia publicării în limba italiană a primului volum antologic de versuri „C’è modo e modo di sparire”, unul dintre cele mai importante titluri de poezie propuse în ultimii ani de editurile din

Italia, după cum a informat la momentul respectiv Institutul Cultural Român (ICR). Cu acest prilej a fost proiectat și un interviu cu Nina Cassian, extras din filmul documentar „Noi, români în lume”, realizat în 2010 de Maria Ștefanache. În 1943, Nina Cassian s-a căsătorit cu Vladimir Colin, autor de basme pentru copii, însă s-a despărţit de acesta după cinci ani. Ulterior, poeta s-a căsătorit cu Al. I. Ștefănescu, pe care l-a numit „marea sa dragoste”, cei doi fiind împreună pentru 36 de ani, până la decesul acestuia. La New York, Nina Cassian s-a căsătorit, pentru a treia oara, cu muzicianul Maurice Edwards.

Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost „muza lui Ion Barbu”, fiind iubită și de alţi scriitori celebri, între care Marin Preda. „Am iubit și am fost iubită. Am creat non-stop. M-am bucurat de recunoaștere, uneori, și am avut parte de marginalizări, frecvent, chiar și în zilele noastre. Dar toate astea aparţin echilibrului vieţii!” spunea Nina Cassian întrun interviu acordat în 2010, revistei Tango.

Sursa: mediafax.ro