Ziarul Flux, Ed. 2 (878)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 18 ianuarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Cursul valutar 18.01.2013 Calendar creştin-ortodox STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Teopemt și Teona.

1 EURO..............................16.2779 (Ajunul Bobotezei, post.)

1 Dolar american ............. 12.1809 Liturghia Sf. Vasile cel Mare 1 Leu românesc ................. 3.7576 Maxima zilei 1 Rublă rusească ............... 0.40271 “A fi curajos nu înseamnă Timpul probabil: a te arunca înainte în orice 18.01.2013 19.01.2013 primejdie cu orice risc, ci a fi hotărât să fii întotdeauna de partea adevărului.”

Noros, Noros, -1 2 0C 1 1 0C Plutarch Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

POLITIC

Vânătoare sau reglare

10

PAGINA

INTERVIU

Gunoiştile Chişinăului – „arhivele” unde constructorii depozitează istoria oraşului

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 2 (878)

VIVE LA FRANCE! VIVE LA FAMILLE! XXX

(citiţi pag. 4-5)

Clasa politică falimentară pune statul de drept „pe butuci” Mai mult de nevoie, decât de voie, autorităţile statului, demnitarii implicaţi în incidentul din Pădurea Domnească, au fost nevoiţi, în cele din urmă, să iasă la rampă, să ia atitudine și să dea niște explicaţii. Explicaţiile au fost contradictorii și nu prea convingătoare. Mult prea tardivă a fost reacţia venită din partea Președinţiei. Democraţii au fost ca și inexistenţi pe parcursul câtorva zile (ceea ce nu înseamnă că nu au tras sfori). În cele din urmă, de Sfântul Vasile, mai-marele acestora, spicherul Marian Lupu, a convocat un briefing, pentru a ne asigura că nu a știut nici cu spatele despre vânătoarea cu procurori și judecători și că a aflat tot din presă despre tragicul incident. Totuși, presa e mare lucru. Altfel, de unde s-ar informa guvernanţii?

Continuare în pag. 3

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Tot mai multe construcţii neautorizate şi „terenuri private” în Parcul „Valea Morilor”

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

XXX

(citiţi pag. 5)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

XXX

(citiţi pag. 8-9)

CMYK

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Politic

18 IANUARIE 2013

Vânătoare sau reglare Așa cum era de așteptat, poliţia a deschis un dosar penal pe faptul vânătorii din 23 decembrie 2012, care s-a desfășurat în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, la care au participat un șir de demnitari, în frunte cu procurorul general Valeriu Zubco, și care s-a soldat cu moartea unui om. Printr-un comunicat de presă, poliţia anunţă că a înaintat demersuri Ministerului Mediului, Agenţiei „Moldsilva” și Societăţii Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în vederea stabilirii dacă vânătoarea s-a desfășurat în mod legal sau ilegal. Și pentru că este evident că o vânătoare nu poate fi organizată într-o rezervaţie naturală, poliţia a constatat că vânătoarea, la care a participat procurorul general Valeriu Zubco și președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, s-a desfășurat în mod ilegal.

Vom prezenta lapidar doar câteva din argumentele poliţiei.

Vânătoarea de mistreţi a fost organizată chiar în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, și anume pe teritoriul cantonului nr. 4 al Sectorului Călinești al acesteia. Dar, precum se arată în comunicatul de presă al poliţiei, conform anexei nr. 1 a Legii nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, „Pădurea Domnească” reprezintă Rezervaţie Naturală, unde, potrivit prevederilor art. 26, lit. e) a legii menţionate și pct. 7 al Regulamentului gospodăriei cinegetice, aprobat prin Legea regnului animal (nr.

439, din 27.04.1995), vânatul este

interzis. Totodată, în conformitate cu art. 25, lit. d) a Legii nr. 1538 din 25.02.1998, în rezervaţia știinţifică se permite reglarea selectivă a numărului de animale pentru menţinerea echilibrului ecologic, care se efectuează de către specialiști sau vânători experimentaţi.

Bineînţeles, cei care au participat la vânătoarea din „Pădurea Domnească” nu erau nici „specialiști în reglarea numărului animalelor” și nici vânători experimentaţi (unii participând a doua sau a treia oară la vânătoare), ci ei aveau doar calitatea de mari granguri în statul Republica Moldova și, mai ales, slugi credincioase ale miliardarului Vladimir

Lista oficială a tuturor persoanelor care au participat la vânătoarea din 23 decembrie 2012 din Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, unde a fost rănit mortal omul de afaceri Sorin Paciu, făcută publică de Agenţia “Moldsilva”.

Grupul 1 Vânători: Valeriu Svistun (inginer silvic), Gheorghe Creţu (judecător), Ghenadie Sajin (director Finpar Invest SRL), Valeriu Guzun (vânător), Boris Buga (șeful filialei Tirex Petrol), Ion Croitoru, Gheorghe Praf, Victor Capestru, Nicolae Jardan și Mihail Praf.

Gonași: Ion Iftodi, Vasile Gherman, Sorin Paciu (om de afaceri), Gheorghe Capestru, Marin Grosu, Serghei Grosu, Anatol Ceban.

Grupul 2 Vânători: Ion Pleșca (președintele Curţii de Apel Chișinău), Valeriu Zubco (procurorul general al Republicii Moldova), Serghei Răilean, Ion Lupu (director Moldsilva), Serghei Latiș, Iurie Nastas (consilier liberal la Consiliul Municipal Chișinău).

Gonași: Ghenadie Zalevschi, Mihail Mamai, Victor Tutcanu, Ion Anton, Alexandru Iftodi, Oleg Guzun și Denis Irimciuc (directorul rezervaţiei).

Plahotniuc. Deci, poliţia constată pe bună dreptate că vânătoarea s-a desfășurat cu încălcarea flagrantă a reglementărilor din domeniu, adică în mod ilegal. Și încă un argument care confirmă că vânătoarea s-a desfășurat ilegal. În urma examinării plăgii cauzată prin împușcătură celui decedat, preventiv s-a stabilit că la vânătoare au fost folosite cartușe cu preșe (carteci), care sunt interzise pentru vânătoare la mistreţi, fapt confirmat prin ordinul „Agenţiei Moldsilva” nr.

168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012. Așadar, nici muniţia nu era corespunzătoare unei vânători legale de mistreţi.

Pornind de la aceste constatări, Departamentul Urmăririi Penale al Ministerului Afacerilor Interne a iniţiat cauza penală nr. 2013990001, în baza prevederilor articolului 233 al Codului Penal „Vânatul ilegal” și art.

235 „Încălcarea regimului de administrare și protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat”.

Dar iată că ministrul adjunct al Mediului, Lazăr Chirică, declară la un post de televiziune care îi lustruiește imaginea lui Plahotniuc că „vânătoarea organizată pe 23 decembrie 2012, în Rezervaţia „Pădurea Domnească”, a fost totuși legală”.

Iată ce spune acest Chirică: „Există o hotărâre a Guvernului care permite reglarea numerică sau de selecţie a indivizilor, pe ariile naturale protejate”. Deci, potrivit vajnicului ministru adjunct al Mediului, Zubco, Pleșca, Creţu și ceilalţi nu erau la o vânătoare, la o distracţie care înseamnă vânatul mistreţilor, frigărui, băutură și, probabil, vreo saună cu gagici, ci „la reglarea numerică sau de selecţie a indivizilor”, „indivizii” fiind mistreţii. Mai lipsea puţin ca Lazăr Chirică să afirme că Zubco, Pleșca, Creţu și compania se ocupau cu cercetarea știinţifică în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, nu cu vânătoarea, și că victima, Sorin Paciu, nu a fost împușcată din armă, ci a fost accidentat în timp ce „savanţii” efectuau un experiment știinţific.

Se pare că acest tragic incident din „Pădurea Domnească” îi afectează grav interesele oligarhului Vladimir Plahotniuc, dacă presa controlată de el, oamenii lui din Guvern și din

Noi nu vânăm, ci reglăm (mistreţi sau oameni)

Parlament, în frunte cu Marian Lupu, încearcă din răsputeri să mușamalizeze cazul, inclusiv prin lansarea inepţiei că în rezervaţia naturală nu a avut loc o vânătoare, ci o reglare numerică sau de selecţie a mistreţilor. Asta pentru că la acea vânătoare s-au întrunit oamenii prin care Plahotniuc controlează Justiţia, dar și o bună parte din business și politică.

Prin acest nefericit și tragic accident a fost posibilă scoaterea la iveală a unei părţi a caracatiţei criminale în fruntea căreia se află Vladimir Plahotniuc. Portalul enews.md a făcut publică lista persoanelor care au participat la vânătoarea din „Pădurea Domnească”, în care se regăsesc judecători, procurori, deputaţi, consilieri municipali, oameni de afaceri, reprezentanţi ai „Moldsilva”. O publicăm și noi mai jos cu menţiunea că această listă nu este completă.

Adică tentaculele caracatiţei Plahotniuc sunt mult mai multe și mult mai mari. S-ar putea ca într-o zi să le avem pe toate.

1. Valeriu Zubco, procurorul general al Republicii Moldova; 2. Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău;

3. Gheorghe Creţu, vicepreședintele Curţii de Apel Chișinău; 4. Constantin Damaschin, judecător; 5. Ion Stepanchevici, pădurar; 6. Sorin Paciu, om de afaceri; 7. Pavel Cibotaru, procuror Glodeni; 8. Ghenadie Guriţanu, procuror Glodeni (a venit la invitaţia lui Zubco, informaţia este în curs de verificare); 9. Gheorghe Macdil (sau fratele său Serghei), Glodeni-Zahăr SA; 10. Iurie Podolean, SA Cereale; 11. Ghenadie Sajin, director Finpar Invest SRL; 12. Ion Lupu, director Moldsilva; 13. Boris Buga, filiala locală TirexPetrol; 14. Valeri Svistun, inginer în rezervaţia „Pădurea Domnească”; 15. Valeriu Guzun, vânător din Fălești; 16. Denis Eremciuc, directorul rezervaţiei „Pădurea Domnească”; 17. Iurie Nastas, consilier PL în Consiliul Municipal Chișinău; 18. Valeriu Guma, deputat PD (informaţia este în curs de verificare).

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Cum devine o crimă un delict ecologic În ciuda legislaţiei confuze, ecologiști și chiar vânători spun că vânatul de către nespecialiști în rezervaţii naturale este ilegal.

Cazul Sorin Paciu, omul de afaceri care a decedat după o vânătoare, în decembrie, în Pădurea Domnească, se schimbă încet, dar sigur, dintr-o crimă la vânătoare într-un delict ecologic. Combinat cu faptul că, se pare, vânătorii ar fi folosit și gloanţe interzise în Republica Moldova.

Cu un simplu carnet de vânător nu poţi participa la o vânătoare de selecţie – noţiune invocată în comunicatul de presă al Agenţiei ,,Moldsilva”, susţine Oleg Ciocoi, președintele Societăţii Vânătorilor din R. Moldova. În opinia lui, vânătoarea din Pădurea Domnească nu poate fi numită selectivă întrucât aceasta se permite doar în unele rezervaţii naturale și la ea participă specialiști care pot recunoaște animalele bolnave și nicidecum demnitari de rang înalt:

“- Asta a fost o vânătoare, dar nu a fost selectare. Și, cu atât mai mult, ce, juristul, procurorul sau judecătorul, ei sunt specialiști în domeniu, ei pot să aprecieze? Specialist în domeniu înseamnă om care a absolvit studii speciale, care își cunoaște lucrul la perfecţie și numai cei care sunt angajaţi la Asociaţia vânătorilor sunt specialiști în domeniu. La „Moldsilva” sunt silvicultori.

- Și atunci, cât de legală a fost această vânătoare, în opinia dumneavoastră?

- Ilegală, sigur că. Braconaj, putem să spunem așa, deschis.”

I-am adresat aceeași întrebare academicianului Ion Dediu. Specialistul în ecologie spune că în rezervaţiile naturale, omul poate interveni doar cu cercetări știinţifice și nicidecum pentru a vâna: “- Este un fel de explicaţie post-factum că, chipurile, s-au dus la vânătoare – nelegală absolut – în rezervaţie, pentru a face vânătoare de selecţie. Nu este corect. Au mai avut loc vânători

de acestea și în trecut, tot efectuate de către șefi mari. Nu se permite intervenţia omului în niciun caz. Altfel, ce rost are rezervaţia, dacă noi încercăm a face acolo selecţii, vânători, așa cum se fac în rezervaţiile noastre? Este un dezastru.”

Pe de altă parte, Alecu Reniţă, președintele Mișcării Ecologiste, afirmă că există multă confuzie în legislaţie, întrucât unele prevederi notează drept interzis vânatul în rezervaţiile naturale, iar altele permit ca prin vânat să se regleze numărul animalelor:

“- Nu există un regulament clar pentru vânătoarea selectivă, ce înseamnă vânătoarea selectivă, cine are dreptul să o facă, unde? Cred că acest lucru nu este întâmplător, fiindcă sub paravanul vânătorii selective cred că au beneficiat foarte mulţi amatori care deţin posturi înalte și care habar nu au de vânătoarea selectivă. Este un gol în legislaţie și cred că acest gol trebuie urgent de acoperit cu un regulament clar prin care să nu se mai permită abuzuri.” În opinia specialiștilor, exemple de vânătoare de selecţie ar putea fi urmărite doar în ţările civilizate și mai puţin în Republica Moldova.

Acolo se adună grupuri specializate pentru a testa animalele, le verifică dacă nu sunt bolnave, după care le dau drumul înapoi în mediul natural.

Tamara GREJDEANU Sursa: europalibera.org

Analiz=

18 IANUARIE 2013

3

FLUX

Clasa politică falimentară pune statul de drept „pe butuci” Urmare din pag. 1 Briefingul trebuia să anticipeze și să dea tonul ședinţei Consiliului AIE, care s-a întrunit câteva ore mai târziu.

Totul într-o încercare disperată, dacă nu chiar prostească a capilor PD de a-și salva procurorul. Convocarea de urgenţă a Consiliului Alianţei a fost cerută de democraţi, pentru că, li s-a părut lor, cazul respectiv ar fi foarte politizat, iar în spatele acestei politizări ar putea sta „și alte intenţii, eventual ascunse, eventualele noi coaliţii și reformatarea guvernării”. Dar îl întrebăm pe Adrian Candu, care a exprimat această profundă îngrijorare pentru soarta guvernării, cum ar mai putea fi politizat acest caz, în situaţia în care el este unul eminamente politic? S-au adunat niște procurori, judecători, tot felul de alţi demnitari și oameni de afaceri la un chiolhan vânătoresc, într-o rezervaţie naturală, a fost omorât un om, au încercat să ascundă această tragedie, au folosit în acest scop structurile statului? Și, întâmplător, toată această cinstită adunare a fost alcătuită din persoane apropiate democraţilor și prietenilor lor liberali, din demnitari instalaţi de către aceștia în funcţii.

Prin urmare, alta a fost grija democraţilor care au dorit să tragă de timp și să evite convocarea unei ședinţe speciale a Parlamentului. De aceea, nici liberalilor nu le-a surâs ideea întrunirii cât mai grabnice a Legislativului, motivând că așteaptă să le revină liderul din vacanţa prelungită și plăcută din toate punctele de vedere. Se presupune, deci, că Mihai Ghimpu ar avea un cuvânt greu de spus în toată această afacere. Deocamdată, acesta nu se grăbește și continuă să-și posteze impresiile de călătorie, nepolitizate, pe reţelele de socializare.

Zubco, autosuspendat în concediu După ce a studiat subiectul „din mass-media”, Marian Lupu a stat, chipurile, de vorbă și cu procurorul general, pentru a avea și „versiunea domniei sale”. Informaţia lui Valeriu Zubco, care „și-a asumat plenar responsabilitatea” pentru modul defectuos în care s-a comunicat pe caz, i s-au părut spicherului suficient de relevantă și pe deplin credibilă. „Versiunea” lui Lupu a fost că procurorul trebuie să se „autosuspende” pe durata anchetei. Procurorul a fost extrem de receptiv și s-a executat imediat. Adică, așa ne-a spus el că a făcut. Doar că ne-a tras iarăși pe sfoară, pentru că procedura de autosuspendare nu este prevăzută în cazul procurorului

general. Astfel că a fost înlocuită cu o măsură mai „soft”, sub forma câtorva săptămâni de concediu plătit.

La Consiliul Alianţei, liderii partidelor de la guvernare au decis să constituie o comisie parlamentară care să ancheteze circumstanţele tragediei din Pădurea Domnească. Când va fi formată comisia, nu se știe, deoarece și pentru asta este necesară convocarea ședinţei Parlamentului. Pe care democraţii și liberalii o vor cât mai târziu cu putinţă. Pentru că, inevitabil, va fi pusă în discuţie demiterea procurorului general. Și atunci toată lumea va trebui să joace cu cărţile pe faţă.

Cu ce argumente își vor mai apăra democraţii procurorul cu imaginea „cristalină”, vorba lui Marian Lupu, în situaţia în care acesta a comis un abuz grav în serviciu și a subminat autoritatea instituţiei pe care o conduce? Vor scote iarăși de prin sertarele Procuraturii „dosare administrative și penale cu privire la afaceri ilicite, trafic de influenţă, contrabandă”, așa cum au procedat la precedenta tentativă de demitere a lui Zubco? În situaţia actuală, efectul ar fi tocmai invers. Pentru că Marian Lupu, care a venit atunci cu sugestii preţioase pentru procuror (Lupu întotdeauna doar sugerează, nu impune) despre întocmirea unui raport cu privire la respectivele dosare, care să fie „distribuit societăţii”, ar putea fi întrebat ce s-a întâmplat între timp cu acele dosare despre care pomenea, de ce nu au fost derulate și de ce aflăm de existenţa dosarelor doar în contextul unor reglări de conturi?

De ce zac acestea neclintite pe timp de pace? Oare nu pentru că procurorul este angajatul politic al formaţiunii conduse de Marian Lupu, pentru că răspunde la comanda politică a democraţilor și acţionează doar în interesul acestora? Iar toate aceste concluzii nu-l recomandă deloc pe Zubco pentru funcţia pe care o deţine.

Procurorul general, un bun pierdut?

Democraţii și-ar șifona și mai grav imaginea, dacă s-ar pronunţa împotriva demiterii procurorului general, în situaţia în care și societatea, dar, mai ales, partenerii occidentali vor-

besc explicit despre conflict de interese și solicită să se facă o investigaţie minuţioasă și completă. Adică, Marian Lupu, care ne-a asigurat de la înălţimea staturii sale de om de stat, că vrea o investigare corectă a incidentului de la Fălești, că vrea să fie trase la răspundere persoanele vinovate nu doar de moartea lui Sorin Paciu, ci și de gestionarea defectuoasă a situaţiei de după tragicul eveniment, indiferent dacă sunt procurori, miniștri sau deputaţi, ar trebui să facă dovada acestui fapt.

Din ceea ce am observat până acum, adevăratele intenţii sunt cu totul altele. Principalul scop al democraţilor este neadmiterea redistribuirii sferelor de influenţă și diminuarea pierderilor de imagine inerente unor astfel de situaţii. Iată de ce, Marian Lupu a încercat, crede el, subtil, să „distribuie” simetric vina pentru acest scandal la vârfuri. Pentru că dânsul a „sesizat din relatările mass-media” că s-a atestat aceeași problemă și în ca-

drul organelor MAI. Fără îndoială, nici organele de Interne nu și-au făcut cum se cuvine datoria, doar că simetria ni se pare ușor exagerată. Șeful democraţilor și-a amintit, întâmplător, și despre tirul cu ţigări de contrabandă, despre care s-a informat tot din mass-media și încă din cea românească, încercând să sugereze că cele două situaţii ar fi oarecum similare.

De asemenea, analiștii de serviciu, independenţi și imparţiali, au adus vorba de dosarele împotriva unor politicieni, care se prăfuiesc la Procuratură și care ar fi adevăratul motiv al „persecutării” lui Zubco. Instituţii de presă cu pronunţate simpatii pentru „democraţie” trudesc din greu la inventarea unor subiecte de importanţă naţională, la legitimarea tragicului incident de la Fălești și a ceea ce urmat ulterior, deplasând accentele și substituind sensurile.

Mai mult, Consiliul Superior al Procurorilor a salutat entuziasmat decizia lui Valeriu Zubco (de a pleca în concediu) și a condamnat modul în care s-a politizat acest caz și „presiunile pe care anumiţi politicieni le-au făcut asupra Procuraturii Generale și a procurorilor care anchetează acest caz”.

Nu încape îndoială că la elaborarea acestor tactici și strategii trudesc din greu armate de consilieri de imagine, minţi juridice luminate care încearcă să mai albească imaginea participanţilor la bairamul corporativ. Iar noi vom asista în continuare la lupta „care pe care”, luptă care nu are nimic în comun nici cu reformele promise, nici cu statul de drept, nici cu bunulsimţ.

Demiterea procurorului sau depolitizarea Procuraturii?

Nu-l putem suspecta de prea multă sinceritate nici pe premierul Vladimir Filat, care speră să se revanșeze pentru eșecul suportat în faţa „păpușarului” la prima tentativă de demitere a procurorului general. Chiar dacă acesta a făcut un apel către politicienii din Republica Moldova, sugerându-le să facă abstracţie de interesele politice pe care le au și să se concentreze asupra reformării Procuraturii Generale, ne îndoim că demersul primului ministru este lipsit cu totul de populism.

Iar reforma Procuraturii nu înseamnă doar demiterea actualului procuror general, a cărui soartă, oricum, este pecetluită. Contează dacă această instituţie, ca, de altfel, și alte instituţii

Iurie ROŞCA: Ei privesc ţara ca pe o pradă şi guvernarea ca pe un prilej de jaf - De ce credeți că s-au intensificat în ultimele zile solicitările de demisie a demnitarilor?

- Este de mult evident că în cadrul coaliţiei de guvernământ are loc un război în toată regula, ca între gangsteri și oligarhi. Sau, dacă doriţi, între Gangster și Oligarh, e totuna. Ei privesc ţara ca pe o pradă și guvernarea ca pe un prilej de jaf, de aia nu încap doi într-o șa. Al treilea, liberalul belicos, nu e decât parte a jocului Oligarhului, ca și alţi pioni care fac figuraţie în Parlament pe post de independenţi.

Cazul cu omorul de la vânătoare a servit doar drept catalizator al conflictelor ireconciliabile din sânul guvernării. În toată această tărășenie cu Alianţa nu există personaje pozitive și negative, toţi sunt la fel. Iar sarabanda revendi-

cărilor încrucișate de demisie este doar parte a jocului de datul jos unul pe altul în favoarea unor bandiţi și în defavoarea altor escroci.

- Dar totuși, există responsabili concreţi pentru ce s-a întâmplat în Pădurea Domnească?

- Desigur. Moda asta boierească cu vânători e ca un ospăţ în timpul ciumei. Nici nu ne putem aștepta la altceva sub o guvernare cinică, a ohlocraţiei sau a elementelor declasate, care și-au agăţat cravate și papioane la gât ca să pară mai domni decât pe vremea când se ocupau de trafic de fete sau de ţigări.

Toţi cei prezenţi la vânătoarea respectivă trebuie să-și dea demisia. Iar odată cu ei și cei care îi protejează.

- Ce credeţi că se va întâmpla la sesiunea extraordinară care urmează să aibă loc marți?

- E greu de prezis cu exactitate.

Dar orice s-ar întâmpla, cred și sper ca din acea zi să fie marcat începutul sfârșitului rapid și ireversibil al actualei guvernări.

Bineînțeles, fiecare caută să atragă petarde mediatice în direcția sa pentru a atrage atenția.

Sursa: noi.md

de ocrotire a normelor de drept, vor fi depolitizate, așa cum o cer normele legale în vigoare.

Deocamdată, nici nu adie a vânt de schimbare în Danemarca noastră putredă. Pentru că treburile statului sunt puse la cale la o saună, la un frigărui, la o partidă de vânătoare. O mână spală pe alta, un corupt îl acoperă pe altul, micile mizerii și marile matrapazlâcuri sunt mușamalizate de minţile luminate ale juriștilor de forţă. Iar situaţia este considerată drept una firească de către demnitari.

Cu procurorul la vânătoare?

Nicio problemă! „Nu pot să le reproșez nimic celor care merg la pescuit sau la vânătoare”, ne-a mai spus șeful democraţilor, care, probabil, nu este nici el străin de astfel de distracţii în sânul naturii. „Nu văd o problemă, pentru că ei merg acolo ca persoane fizice”, a mai explicat Lupu.

Adică, potrivit spicherului, acești înalţi demnitari au fost la vânătoare în calitate de persoane private. Înţelegem și noi că nu s-au aflat în exerciţiul funcţiunii. Doar că ne îndoim că orice persoană fizică poate merge la o partidă de vânătoare într-o rezervaţie naturală. Purtându-se acolo ca niște mari feudali veniţi să se relaxeze pe domeniile lor, cu alai și personal de deservire?

Adică, chiar nu contează funcţia?

Sau vorbim totuși de o gașcă în care se regăsesc judecătorii, procurorii și politicieni, care între o halcă de carne și o cană de izvar mai pun la cale o afacere, mai discută despre un dosar, mai decid pe cine să miluiască și peste cine să-și reverse spiritul justiţiar.

Tragica întâmplare din Pădurea Domnească este o consecinţă logică a tuturor ilegalităţilor la care s-a dedat până acum puterea, este preţul pentru compromisurile nejustificate și șmecheriile cu ajutorul cărora au înţeles să se menţină la putere. Potentaţii zilei ne-au demonstrat acum că sunt în stare de orice, că instituţiile statului sunt, într-adevăr, doar niște pârghii cu ajutorul cărora își satisfac interesele personale și de partid, își consolidează poziţiile și sferele de influenţă. De aceea, este greu de crezut că puterea se va schimba peste noapte, că va accepta o investigare corectă a cazului, că va renunţa la aranjamentele de culise, la trișări și manipulări. Chiar cu riscul de a pierde puterea într-un viitor nu prea îndepărtat.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Atitudini

18 IANUARIE 2013

Se trezeşte Europa din „somnul cel de moarte”?

Franţa protestează masiv împotriva adopţiilor homosexuale Aproape 1 milion de persoane, din toate colţurile Franţei, au protestat duminică, 13 ianuarie, la Paris, împotriva intenţiei președintelui francez Francois Hollande de a legaliza adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali. Manifestanţii au mărșăluit pe trei trasee diferite, adunându-se cu toţii pe Champs de Mars, în zona Turnului Eiffel.

Protestul lor a fost susţinut de Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă și alte culte care activează pe teritoriul Franţei, precum și de partidele de dreapta aflate în opoziţie faţă de guvernul socialist de la Paris.

Potrivit presei internaţionale, printre organizatorii protestului s-a numărat și cunoscuta actriţă franceză, de origine română, Rona Hartner, care a urcat pe scena amplasată în preajma Turnului Eiffel și a declamat în faţa celor peste 800 de mii de francezi: „Sunt româncă, franco-româncă, și nu sunt de acord cu această lege”. „Am venit pentru a apăra copilul, pentru ca el să aibă dreptul la o mamă și un tată”, a declarat unul din protestatari, sosit la Paris tocmai de la Lyon. „Sper ca guvernul să dea înapoi sau să recurgă la un referendum pe acest subiect”, a spus un alt protestatar.

Ideea organizării unui plebiscit pe tema legalizării căsătoriilor dintre homosexuali și adopţiile de copii de către aceste cupluri a fost lansată încă acum câteva luni, dar a fost respinsă în repetate rânduri de socialiștii aflaţi la putere. „Nu! Nu va fi referendum”, a declarat ministrul Justiţiei, Christiane Taubira. Potrivit acesteia, proiectul de lege va intra în dezbaterea parlamentului pe 29 ianuarie, așa cum a fost prevăzut. „Constituţia precizează strict domeniile în care e posibil un referendum. Or, în această situaţie, nu e cazul.

Guvernul aude, constată mobilizarea oamenilor, dar dezbaterea parlamentară este cea care va clarifica lucrurile”, a punctat Christiane Taubira.

Schimbarea, comentează Le Nouvel Observateur, deși simbolică, e majoră și marchează o ruptură cu tradiţia milenară, fiecare putându-se întreba pe bună dreptate asupra consecinţelor sociale sau psihologice, în special pentru copiii viitoarelor cupluri homosexuale căsătorite.

Subiectul căsătoriilor între persoanele de același sex, precum și adopţiile de către cuplurile dintre persoane de

același sex a constituit unul dintre cele mai dezbătute subiecte în ultima jumătate de an. Ideea de a acorda drepturi totale homosexualilor în Franţa aparţine președintelui socialist Francois Hollande și a constituit unul dintre principalele sale mesaje electorale în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din Franţa, care au avut loc în vara anului trecut.

Reacţie în lanţ în Europa după protestul din Paris? În mod cert, protestul masiv al creștinilor și reprezentanţilor celorlalte culte din Franţa nu poate trece fără urmări.

Să nu uităm totuși că Franţa deţine, pe bună dreptate, una dintre poziţiile de lider în Uniunea Europeană și a determinat, de multe ori, apariţia noilor tendinţe în Europa. Este evident că pe lângă acel milion de persoane care au ieșit în stradă duminică mai sunt și alte câteva milioane de cetăţeni, care, deși nu au fost prezenţi nemijlocit la manifestaţie, susţin și încurajează aceste acţiuni. Experţii din domeniul sociologic, atunci când calculează efectele unor acţiuni publice, se raportează nu doar la numărul celor care au participat direct la respectivele acţiuni, ci înmulţesc această cifră la 5, ce presupune numărul celor care au participat indirect, adică al celor care susţin în mod categoric acţiunea, dar nu au putut fi prezenţi nemijlocit. Pornind de la această logică sociologică, observăm că peste 5 milioane de francezi susţin public, sus și tare, că actualele tendinţe de dezinstituţionalizare a Familiei tradiţionale, precum și adopţiile homosexuale sunt periculoase pentru societate și vor afecta grav viitorul copiilor.

VIVE LA FRANCE! VIVE LA FAMILLE!

Mai mult decât atât, de obicei, atunci când nemulţumirea populaţiei evoluează în proteste deschise, aceasta captează atenţia celor care, până în acel moment, au manifestat fie indiferenţă sau neutralitate faţă de subiectul aflat în dezbatere, fie nedorinţă de a se implica. Or, ţinând cont de amploarea evenimentului de duminică, putem deduce că numărul celor care optează deschis în favoarea familiei tradiţionale și a valorilor tradiţionale și creștine va crește considerabil, iar acţiunile activiștilor profamilie ar putea lua o asemenea amploare, astfel încât va putea să zdruncine din temelii actualul sistem politic și ideologic care se dorește a fi aplicat în Europa, în lume și în Franţa implicit.

Acum rămâne de văzut dacă francezii care au ieșit duminică în stradă vor continua acest demers. Or, dacă aceste proteste vor continua cu aceeași forţă, ne putem aștepta la o reacţie în lanţ în Europa, ceea ce ar putea readuce bătrânul continent pe făgașul normalităţii și revenirea la fundamentul creștin care a stat la baza civilizaţiei europene.

Republica Moldova cunoaște pe propria piele cât e de greu să te opui expansiunii desfrâului, care apare astăzi deghizat în tot felul de așa-zise drepturi ale omului. Da, ne-a fost băgată cu de-a sila pe gât o lege care le acordă drepturi suplimentare homosexualilor și altor deviaţi de la normalitate, care, alături de anumite grupuri oculte din Occident, și-au propus să distrugă moralul colectiv și să ne slăbească credinţa în Dumnezeu.

Cu toate acestea, faptul că au obţinut protecţie legală nu înseamnă automat că oamenii sunt dispuși să recunoască și să accepte desfrâul ca fiind normalitate. Este nevoie de o scânteie care să aprindă spiritele celor nemulţumiţi de această situaţie jenantă. În Franţa a licărit această scânteie.

Să vedem dacă va lua foc.

Dacă va fi așa, înseamnă că sfârșitul omenirii se amână.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Titlul acesta a rezonat cu regularitate în multe cotidiene occidentale în ultimele zile. Motivul e binecunoscut: duminică, undeva între 340 000 și un milion de cetăţeni francezi, din toate grupurile etnice, rasiale și religioase ale Republicii Franceze, au inundat străzile Parisului pledând pentru căsătoria și familia naturală și împotriva planurilor socialiștilor francezi de legalizare a căsătoriilor și adopţiilor homosexuale. Poliţia franceză a estimat numărul participanţilor, doar în Paris, la 340 de mii, iar organizatorii – la 800 de mii.

Iar alţi observatori au declarat chiar un număr și mai ridicat, între 1,3 și 1,5 milioane de participanţi. Veniţi cu trenul, mașina, autobuzul, metroul, sute de mii de francezi s-au întâlnit la Paris pentru scopul comun de a pleda integritatea familiei naturale. A fost cea mai mare demonstraţie în Franţa din 1984 încoace. Cu adevărat remarcabil, uimitor, magnific!

Un eveniment unic Fără îndoială cifrele acestea sunt exagerate și de o parte, și de alta, dar un lucru e cert: niciodată în istoria omenirii nu s-au mai raliat atât de multe persoane, într-un singur loc, pentru scopul unic de a insista ca societatea civilă și statul să pro-

tejeze căsătoria și familia naturală, iar pe de altă parte, să protesteze împotriva celui mai radical experiment social din istoria umanităţii – instituirea căsătoriilor homosexuale. Dacă adăugăm și implicarea multor altor grupuri din alte orașe ale Franţei, iar apoi Roma, Barcelona, Madrid, Varșovia, Ierusalim, Liberia, Belgia, Londra, Moscova, Tokyo, Quebec și teritoriile dependente ale Franţei (Cayenne în Guiana Franceză), unde au avut loc manifestări similare în solidaritate cu marșul profamilie de la Paris, e de înţeles că, duminică, s-a produs ceva istoric nu doar la Paris ori în Europa, ci în întreaga lume. Pe toate continentele, oameni de buna-credinţă au manifestat pentru familia tradiţională.

Rolul şi implicarea creştinilor Fără îndoială, acest eveniment, petrecut în Franţa laică, seculară și secularizată, surprinde. În mai 2012, când Francois Hollande a anunţat intenţia socialiștilor de a legaliza căsătoriile homosexuale, opinia publică sprijinea acest proiect cu o majoritate de 65%. Deci, adoptarea iniţiativei legislative părea asigurată. La sfârșitul anului însă, procentajul a scăzut la 50% și încă e în scădere. Cum se explică acest veritabil miracol francez și cui i se datorează? În primul rând, implicării Bisericii și a creștinilor francezi. Secole la rând, marginalizate și discreditate de lumea academică și autorităţile seculare franceze, religia și, în special, creștinismul au fost declarate moarte

și lipsite de influenţă în societatea seculară franceză. Și, în mare măsură, asemenea afirmaţii erau bine fondate. Spre deosebire de Statele Unite ori Marea Britanie, unde creștinii s-au opus și se opun secularizării forţate a societăţii, în Franţa, creștinii au rămas mai în întregime indiferenţi faţă de flagelele care distrug societatea: avortul, divorţul, contraceptivele, concubinajul, agresivitatea ateismului, laicismul impus de autorităţi, educaţia sexuală. E clar însă că nu acceptă ceea ce majoritatea observatorilor credeau că va fi inevitabil și în Franţa: redefinirea căsătoriei și a familiei. În vară, Biserica Catolică franceză a chemat creștinii Franţei la zile de post și rugăciune pentru ţara lor și împotriva legalizării căsătoriilor și adopţiilor homosexuale. Catolicii francezi au răspuns cu entuziasm. Lor li s-au alăturat protestanţii și evanghelicii Franţei, aceștia din urmă fiind într-o creștere numerică fără precedent în Franţa laică. În primăvara anului trecut, Le Monde a publicat un articol extensiv care denotă că, la fiecare 10 zile, o nouă congregaţie evanghelică se formează în Franţa, fiind constituite majoritar din imigranţi africani ori din insulele Caraibe.

Numărul lor se apropie de jumătate de milion. În plus, comunitatea musulmană s-a alăturat și ea opoziţiei la fel ca și comunitatea evreiască și ortodoxă. Neobișnuit însă, chiar grupuri homosexuale s-au alăturat opoziţiei, înţelegând că așa-numitele familii „homoparentale” dăunează sănătăţii emoţionale și creșterii copiilor. Asta denotă că chiar și o societate secularizată, Franţa fi-

Scandalos 18 IANUARIE 2013

5

FLUX

Tot mai multe construcţii neautorizate şi „terenuri private” în Parcul „Valea Morilor” Promisiunea electorală a liberalilor de a face schimbarea până la capăt ar putea să ne coste destul de scump. Mai ales, capitala riscă să se schimbe cu desăvârșire, devenind de nerecunoscut în următorii câţiva ani, din cauza ritmului alert în care sunt distruse și supuse degradării clădirile cu statut de monument arhitectural, dar și pentru că autorităţile locale, în frunte cu primarul liberal, permit realizarea unor construcţii de valoare îndoielnică ce afectează iremediabil centrul istoric al Chișinăului. La fel de atractive sunt parcurile și zonele verzi ale orașului, unde persoanele cu posibilităţi materiale mult peste media statistică preferă să-și edifice „cuiburile” familiale.

Chiar dacă multe dintre aceste construcţii demarează cu grave abateri de la legislaţie și în lipsa unor autorizaţii de construcţie, iar autorităţile locale se grozăvesc să ia măsurile de rigoare, proprietarii acestora își văd de treabă, deoarece sunt siguri că nu vor purta nicio răspundere.

Grupul „Salvați Chișinăul Verde” a informat zilele acestea presa despre începerea unor lucrări de construcţie în zona Parcului „Valea Morilor”, pe strada Timiș, din preajma Teatrului de Vară. Terenul îngrădit are o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, iar teritoriul a fost defrișat aproape în totalitate.

Reprezentanţii Primăriei Chișinău au declarat iniţial că nu știau nimic despre demararea lucrărilor. În scurt timp însă, Direcţia Relaţii Publice a instituţiei a remis un comunicat în care a făcut câteva precizări. Astfel, autorităţile menţionează că terenul respectiv este privat și este situat în afara hotarelor Parcului „Valea Morilor”.Terenul este amplasat în zona rezidenţială din sectorul Centru al capitalei, cu destinaţia locativ, se mai spune în comunicat.

Potrivit autorităţilor, la data de 30.12.2011, Primăria municipiului Chișinău a eliberat Certificatul de Urbanism pentru proiectarea unei case de locuit individuale, în conformitate cu schiţa de proiect aprobată. Potrivit Certificatului de Urbanism, până la demararea lucrărilor de construire proprietarul urma să obţină avizul și autorizaţia necesară pentru defrișarea arborilor multianuali existenţi în

limita terenului. Lucrările au demarat în lipsa autorizaţiei de construire.

Primăria municipiului Chișinău promite să sesizeze Inspecţia de Stat în Construcţii asupra acestui caz și să convoace proprietarul într-o ședinţă de lucru, pentru a examina situaţia creată.

Nu credem că se va întâmpla mare lucru în urma acestor acţiuni. Poate că proprietarul va fi impus să achite o amendă simbolică. În rest, autorităţile ne asigură că totul este legal, că terenul de la marginea parcului este situat în afara hotarelor parcului. Întrebarea este, de când a devenit privat acest teritoriu, cine l-a privatizat și cine a permis privatizarea. Menţionăm că, până nu demult, acolo era una dintre intrările în Parcul „Valea Morilor”, cu o alee care duce până la Teatrul de Vară. Ceva mai la o parte era amplasată (scuzaţi pentru detalii) și o toaletă publică, demolată cu ceva timp în urmă. Să nu le dea la nas noilor proprietari de prin preajmă.

Oricât am dori, ne vine greu să credem că funcţionarii responsabili din Primărie nu au știut despre începerea lucrărilor de construcţie și, în special, de defrișare. Primii arbori au fost tăiaţi încă acum câteva luni. Iar cei de la marginea drumului, care demarcau zona parcului, au fost doborâţi și mai demult. Trunchiurile, apropo, pot fi văzute și astăzi.

Pe de altă parte, reprezentanţii Agenţiei de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova au comentat situaţia pe pagina de facebook. Agenţia precizează că

ind una dintre cele mai secularizate, recunoaște pericolele pe care căsătoriile homosexuale le au pentru libertate, societate, copii și familie. Franţa are o lungă tradiţie profamilie. Iar francezii înţeleg că dacă nu pot trage linia acuma și aici, nu vor mai putea spune NU poligamiei, adopţiilor homosexuale, procreării artificiale ori asistate și la o mulţime de alte doleanţe nerealiste și nesfârșite ale grupurilor sexuale radicale. [Nota AFR: recent, lidera mișcării feministe suedeze a lansat ideea legalizării poligamiei în Suedia.]

Mişcarea profamilie Să fie oare Franţa ultimul bastion în Europa împotriva dezinstituţionalizării căsătoriei și familiei? Întrebarea e justă, având în vedere că Franţa e înconjurată de ţări care deja au legiferat căsătoriile homosexuale: Belgia și Olanda la nord, Spania și Portugalia la sud. Evenimentul de duminică a fost un val puternic care a izbit comunitatea politică franceză cu putere și prin surprindere. Pentru că politicienilor de stânga li se pare chique demolarea instituţiilor tradiţionale.

Așa, zic ei, dau impresia ca sunt trendy, inovatori, progresiști, privind spre viitor și încercând să capteze voturile generaţiei tinere plictisite de valorile tradiţionale ale părinţilor lor.

Duminică, francezii au dovedit că mișcarea profamilie din Europa nu este o anomalie. Dimpotrivă, este o mișcare necesară, relevantă și dinamică. În Spania, Biserica Catolică continuă să ralieze cetăţenii ţării împotriva avortului, a

municipalitatea nu avea voie să avizeze construcţii în zona de protecţie a parcului, care are statut de zonă protejată. Or, Parcul „Valea Morilor” este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Reprezentanţii Agenţiei fac trimitere la Hotărârea de Guvern din 5 octombrie 2000, despre aprobarea Regulamentului privind zonele protejate naturale și construite. Regulamentul stipulează că, până la definitivarea studiilor de fundamentare a zonelor protejate, incluse în documentaţiile de urbanism și amenajare a teritoriului, documentaţia pentru eliberarea certificatului de urbanism în vederea proiectării lucrărilor de construcţie, modificare sau reconstrucţie pe o rază de 100 m în localităţile urbane faţă de limita exterioară a teritoriilor aferente monumentelor de nivel naţional, se va elabora în coordonare cu Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului.

De asemenea, dimensiunile zonelor naturale protejate și procedura de delimitare, precum și competenţele de avizare a obiectivelor și complexelor din fondul ariilor naturale protejate sunt stabilite de legislaţia

divorţului și a promiscuităţii sexuale. Creștinii englezi fac și ei la fel și se împotrivesc tenace planurilor guvernului Cameron de legalizare a căsătoriilor homosexuale în Marea Britanie. În 2011, au strâns peste 600 de mii de semnături în sprijinul unei petiţii online împotriva căsătoriilor homosexuale. Musulmanii britanici, până recent pasivi faţă de evoluţia morală a Marii Britanii, devin și ei tot mai vociferi împotriva căsătoriilor homosexuale.

Europa și europenii preferă căsătoria și familia tradiţională. În ţările care au legalizat căsătoriile homosexuale rata căsătoriilor a scăzut vertiginos în doar o generaţie de oameni, procentajul adulţilor care trăiesc în concubinaj a crescut la fel de vertiginos, iar numărul copiilor născuţi în familii din care lipsește un părinte a crescut la fel de vertiginos și alarmant. Căsătoriile homosexuale au subminat cultura procăsătorie și profamilie a Europei și contribuie la descreșterea interesului generaţiei tinere în căsătorie și viaţa de familie. Europa și civilizaţiile ei au fost clădite pe familia și căsătoria creștină. Fără familii și căsătorii puternice Europa și civilizaţia ei vor dispare. Politicienii au promovat destrămarea căsătoriei și au ridicat căsătoriile homosexuale la rang de platformă oficială. Au făcut-o fără să se gândească la consecinţele lor nefaste pentru societate, copii și libertăţile cetăţenești. E însă vorba de o chestiune fundamentală pentru societate, a cărei soartă trebuie decisă de cetăţeni nu de parlamentari.

și actele normative privind patrimoniul natural.

Pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural și construit și în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile urbanistice și de amenajare a teritoriului aprobate, solicitantul autorizaţiei de construire va obţine: a) în ansamblurile de arhitectură, rezervaţiile de arhitectură și urbanism, în cazul siturilor arheologice, parcurilor și grădinilor-monumente istorice, nucleul istoric al orașului Chișinău și monumentele de importanţă naţională și zonele lor de protecţie – avizul comisiei pentru monumente și zone protejate a Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii; b) în parcurile naţionale și în rezervaţiile naturale, precum și în alte arii naturale protejate și zonele lor de protecţie – avizul Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului.

(Amintim, fără nicio aluzie, că ministrul Mediului a fost numit în funcţie de Partidul Liberal.)

Documentul mai precizează că Comisia pentru monumente și zone protejate este un organ comun al

Cum era de așteptat însă, intelectualii de stânga au luat în derâdere acest eveniment cu totul remarcabil. Au folosit prilejul să denunţe din nou Biserica, religia, oamenii de bună-credinţă, acuzându-i pe cei care doresc copii sănătoși născuţi și crescuţi în familii sănătoase de faptul că doresc reîntoarcerea Franţei în Evul Mediu. Au ignorat efectele dăunătoare generate de destrămarea instituţiei căsătoriei.

Nici adopţiile homosexuale, nici căsătoriile homosexuale, afirmă ei, nu ameninţă coeziunea societăţii, ci, dimpotrivă, adaugă ei, înseamnă intoleranţă. Însă ceea ce nu înţeleg ei este că interesele supreme ale copiilor și societăţii

Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii și are funcţii de consultare și avizare în domeniul protecţiei, conservării și punerii în valoare a patrimoniului de importanţă naţională și zonelor aferente.

Primăria ar trebui să mai vină cu un comunicat în care să precizeze dacă proprietarul dispune de respectivele avize. Dar poate și în cazul altor construcţii din centrul istoric al capitalei și a demolărilor ilegale. Dacă lucrările au demarat fără autorizaţie de construcţie, este evident că proprietarul nu are avizele la care face referire Regulamentul. Însă nici nu știm dacă vor fi solicitate aceste avize. Pentru că ocolirea prevederilor legale la noi nu este o problemă. Amintim că recent Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova a acuzat Primăria municipiului Chișinău și Ministerul Culturii de corupţie și falsificarea documentelor, fapte ce au permis demolarea unor clădiri cu titlu de monumente arhitecturale. Și, apropo, majoritatea construcţiilor din Parcul „Valea Morilor” se află într-o stare avansată de degradare.

Ioana FLOREA, FLUX

sunt la mijloc: drepturile copiilor la o mamă și un tată, nu dreptul adulţilor la copii.

Dar România? AFR s-a născut din lupta pentru căsătoria și familia creștină. Din 2006, luptăm pentru integritatea lor și intenţionăm să continuăm să o facem și în viitor. Dar nu o putem face singuri. O putem face doar cu ajutorul dumneavoastră. Ne-aţi sprijinit de mai multe ori demersurile profamilie, din 2006 încoace, și nădăjduim să ne putem baza pe sprijinul dumneavoastră și în viitor, pentru promovarea unei culturi profamilie și procăsătorie în societatea românească.

Alianţa Familiilor din România

FLUX

6

Social

18 IANUARIE 2013

În 2013, Bumacov promite o investiţie de circa 460 de milioane de lei în agricultură Anul acesta, sprijinul financiar preconizat pentru agricultură se estimează la 460 de milioane de lei, cu 60 de milioane mai mult comparativ cu anul trecut, transmite InfoPrim Neo. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a menţionat, într-o conferinţă de presă, că 60 de milioane sunt alocate din fondurile Comisiei Europene. Anul acesta, în premieră vor fi finanţate trei măsuri noi de subvenţionare: agricultorii vor primi ajutor financiar pentru consolidarea terenurilor agricole, pentru defrișarea viilor și a livezilor, dar și pentru cheltuielile la pomparea apei și irigare.

La fel în premieră în acest an, tinerii fermieri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, vor beneficia de un adaos de 10 la sută la subvenţia acordată de stat. Potrivit ministrului, tinerii din domeniul agricol vor fi susţinuţi financiar din ce în ce mai mult. De asemenea, ministrul a spus că în domeniul zootehnic se vor investi mai mulţi bani.

Regulamentul de subvenţii în agricultură pentru 2013 urmează să fie aprobat în decurs de două săptămâni. În anul 2012, agricultorii au fost subvenţionaţi cu 400 de milioane de lei. Cei mai mulţi bani din totalul subvenţiilor prevăzute, circa 165 de milioane de lei, au fost pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol.

Sursa: info-prim.md

BANCA MONDIALĂ:

Economia moldovenească îşi va reveni în următorii trei ani Republica Moldova va înregistra o creștere economică de 3,1 la sută în 2013, sub media anticipată pe regiune, de 3,6%, potrivit raportului „Global Economic Prospects 2013” al Băncii Mondiale (BM), notează bizmedia.md.

Potrivit sursei, economia moldovenească își va reveni în următorii trei ani, după încetinirea semnificativă din 2012, când, potrivit autorilor raportului, aceasta va stagna la cota estimată de 0%. Experţii Băncii Mondiale prognozează un avans economic de 4% în 2014 și de 5% în 2015, peste media regiunii Europa și Asia Centrală, care va înregistra o creștere economică de 2,4% în 2014 și de 4,3% în 2015.

Potrivit sursei citate, deficitul contului curent al Republicii Moldova va continua să scadă de la un nivel estimat de 10,8% din PIB în 2012, la 8,9% din PIB în 2014 și de 8,4% din PIB în 2015.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, perspectivele în regiune depind de riscurile la nivel global și regional: criza din zona euro, evoluţia economiei Chinei, nivelul ridicat al creditelor neperformante în regiune.

Federaţia Rusă va înregistra o creștere economică de 3,6% în anul 2013, 3,9% în 2014 și 3,8% în 2015, în timp ce avansul economic în Ucraina va fi mai mic, respectiv 2,2% în 2013, 3,2% în 2014 și 3,5% în 2015, potrivit ra-

În 2012, inflaţia în Moldova a fost de 4,1 la sută Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în luna decembrie inflaţia a fost de 0,5 la sută.

Pentru informaţie, în anul 2011, indexul preţurilor de consum a crescut cu 7,8 la sută, inclusiv în luna decembrie 2011 acesta a fost de 0,2 la sută. În ianuarie-decembrie 2012, preţurile la produsele alimentare în Moldova au crescut cu 5,4 la sută, la cele nealimentare – cu 3,6 la sută. Tarifele la servicii au crescut cu 3 la sută. Luna decembrie 2012 s-a caracterizat prin majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,1 la sută, a mărfurilor nealimentare – cu 0,3 la sută și a serviciilor prestate populaţiei – cu 0,1 la sută.

Potrivit statisticilor oficiale, în 2012 printre produsele alimentare cel mai mult s-au scumpit: legumele proaspete (22,7%), ouăle (19,5%), fructele proaspete (11,4%), carnea și produsele din carne și conserve (8,4%), uleiul (8,1%), laptele și produsele din lapte (4,8%), pâinea (3,8%), zahărul (2,8%).

Dintre produsele nealimentare cel mai mult s-au scumpit: combustibilii (5,1%), îmbrăcămintea (4,3%), încălţămintea (3,4%), materialele de construcţie (2,9%), medicamentele (1,4%). În ceea ce ţine de servicii, cele mai mari scumpiri au fost atestate la aprovizionarea cu apă și canalizare (15,2%), alimentarea cu energie electrică (7,3%), catering (3,9%), locuinţe și servicii comunale (3,6 %), transportul de pasageri (1,8%).

Sursa citată susţine că în luna decembrie 2012 faţă de noiembrie 2012 au crescut preţurile la unele produse alimentare: legume proaspete – cu 7,9% (inclusiv: ardei grași – cu 14,3%, roșii proaspete – cu 15,8%, castraveţi – cu 10,5%, sfeclă roșie – cu 9,4%, ceapă uscată – cu 4,4%, morcov – cu 3,2%, usturoi

portului Băncii Mondiale. Prognozele de creștere a economiei României sunt de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014 și 3% în 2015. „Prognoza arată că PIB-ul real al Republicii Moldova va reveni la nivelul de 4% în anul 2013, datorită remedierii situaţiei în agricultură și îmbunătăţirii treptate a situaţiei pe pieţele externe”, constata, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, misiunea Fondului Monetar Internaţional. Și Guvernul se așteaptă la un avans economic de 4%. BERD și Centrul Analitic Independent „Expert Grup” anticipează o creștere a economiei moldovenești cu 3,5% în anul 2013, potrivit bizmedia.md.

Şi din nou comuniştii Că Voronin va reveni la putere nu am nicio îndoială, dar nicio părere de rău. Din punctul meu de vedere, Moldova a pierdut mult de când cei trei crai și-au împărţit ţara în sfere de influenţă. Tu iei primăria, tu procuratura și televiziunea, tu iei vama și fiscul și așa mai departe… Dar gata.

Atât a fost jocul de-a democraţia, stimabililor, înapoi la pumnul de fier al domnului Voronin. Desigur, atât cât îl mai ţin baierele pe bătrân.

– cu 2,9%), struguri proaspeţi – cu 2,1%, slănină neprelucrată – cu 6,0%, lapte integral, făină de grâu, calitatea superioară, pește proaspăt și congelat – cu câte 1,7% și brânză de vaci – cu 1,1%.

La mărfurile nealimentare au fost marcate majorări de preţuri la: confecţii – cu 0,5%, încălţăminte total – cu 0,2% (inclusiv: cizme, cizmuliţe, ghete de iarnă pentru femei și bărbaţi – cu câte 0,7%, pentru copii – cu 0,9%) și ţigări – cu 0,7%.

Totodată, este de menţionat, că în perioada de raport au scăzut neesenţial preţurile la: citrice – cu 1,3%, carne de porc – cu 1%, carne de bovine și votcă – cu câte 0,8%, fructe exotice – cu 0,5%, carburanţi – cu 0,7%, gaz natural ambalat în butelii – cu 0,3%, încălţăminte de vară pentru bărbaţi, femei și copii, obiecte electrice de uz casnic de folosinţă îndelungată (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aspiratoare) și mărfuri chimice de uz casnic – de la 0,1% până la 0,4%.

La serviciile prestate populaţiei în luna decembrie a fost înregistrată o majorare a tarifelor medii lunare la serviciile poștale – cu 9,9% și serviciile transportului de pasageri - cu 0,3%. În același timp, s-a redus plata pentru întreţinerea copiilor în grădiniţe și creșe – cu 1,5 la sută.

Amintim că anterior BNM a majorat prognozele sale pentru inflaţia din anul trecut de la 3,9 la 4,1 la sută, iar pentru anul curent – de la 3,9 la 5,3 la sută.

Alianţa s-a discreditat în toate cele 7 părţi ale lumii. Sunt o glumă de alianţă, iar astăzi îmi vine greu să realizez câtă dreptate avea bătrânul general Voronin când vorbea de acești căpcăuni flămânzi, care vor rupe Moldova în bucăţele, când ne spunea despre ce amploare va lua contrabanda cu ţigări, când promitea revenirea grupărilor criminale pe meleaguri moldovenești… Un adevărat Nostradamus, acest Vladimir Voronin. Uite că toate s-au întâmplat cu vârf și îndesat. Am văzut cum este și cu așa-numiţii democraţi? Da, am văzut. Ei bine, acum să ne pregătim de reîntoarcerea comunistului Voronin. Eu nu sunt Nostradamus, dar lucrurile sunt deja puse pe o direcţie clară.

Poate că Voronin nu vine de unul singur la putere, ca în vremurile lui bune. Poate reușește să-i aburească pe unii dintre membrii Alianţei și face o coaliţie, care dracu’ știe cum s-o numi. Contează doar că va reveni. Avantaje? Hoţii în lege vor fi iar cu capul sub papuc ori Papuc. Împușcăturile din păduri vor viza doar mistreţii. Cine va deveni brusc mai hrăpăreţ i se va tăia din porţie. Dezavantaje? În ceea ce mă privește, relaţia cu România. Cred sincer, dacă Voronin era mai deștept în legăturile cu ţara vecină și soră, era cel mai bun președinte pe care l-a avut Moldova.

Nu-mi pare rău că vine Voronin înapoi. Repet, sunt sigur de asta. Cu adevărat îmi pare rău de faptul că după aproape 4 ani de când ne conduce racul, broasca și știuca, am ajuns să-l regretăm pe acest tiran bătrân. Tare mult rău aţi mai făcut Moldovioarei, fraţilor Filat, Lupu și Ghimpu! Nu o să vă regret dacă dispăreţi în meandrele istoriei.

Filat nu a știut decât să-și mătrășească cei mai buni prieteni din jurul său, a adunat sub sine multă putere, i s-a urcat la cap, nu mai are cine să-l sfătuiască, este înconjurat doar de lingăi, iar în prostia lui trage și ţara la fund. În schimb, Lupu stă la fundul vicepreședintelui său. A ajuns să fie controlat și dirijat ca o păpușă de doi metri. Domnul Lupu nu are sânge în sistem ca să fie tranșant, să aibă o părere. El se scaldă în mai multe ape doar ca să rămână la suprafaţă. În schimb, proprietarul dânsului este un animal feroce, care din bârlogul său a ajuns să controleze aproape tot ce mișcă sau face bani în ţară. Cât despre domnul Ghimpu, ce să vă spun? Îmi face o deosebită neplăcere faptul că acest om mi-a fost președinte. Ţara arde, iar el se piaptănă descoperind România și scriind prostii pe facebook. Culmea, prostiile acestea au valoarea unei compuneri de clasa a 2-a, care abia ar lua o notă de trecere. O singură rugăminte am faţă de domnul Ghimpu: să rămână unde este plecat. Dacă vrea, poate scrie inepţii tâmpite pe facebook. Sunt sigur că ar exista suficienţi moldoveni care ar fi de acord să-i plătească vizita prin România, prin lume, numai să-și prelungească această călătoria până la sfârșitul vieţii sale. La revedere, domnule Ghimpu, Lupu și Filat.

Sursa: InfoMarket

Vitalie COJOCARI, sursa: cojocari.ro

Externe

18 IANUARIE 2013

7

FLUX

Regele mafiei ruse a fost asasinat de un lunetist în centrul Moscovei Unul dintre principalii capi mafioţi ai Rusiei, Aslan Usoian, a fost asasinat, miercuri, 16 ianuarie, în plin centrul Moscovei, a anunţat poliţia locală citată de agenţiile internaţionale de presă.

Usoian, alias Ded Hasan (Bunicul Hasan), a fost împușcat la ieșirea dintr-un restaurant, la ora 14:30, și a murit la spital în urma rănilor.

Un lunetist a tras șase focuri de armă spre Usoian, de pe acoperișul unei case din apropiere, în timp ce acesta ieșea de la un restaurant din cartierul moscovit Arbat. Gărzile sale de corp nu au reușit să-l apere la timp, mafiotul murind în drum spre spital din cauza rănilor suferite, precizează Russia Today. Reprezentanţii organelor de forţă au precizat că arma crimei a fost găsită la locul din care s-a tras.

O femei care ieșea de la restaurant în același timp cu Usoian a fost rănită grav, în urma unui ricoșeu și a fost transportată la spital. Femeia era o angajată a restaurantului „Karetnâi Dvor” din strada Povarskaia,

care a ieșit să-l conducă pe Usoian, precizează agenţia newsru. Deși a suferit răni grave și a fost internată la terapie intensivă, viaţa femeii este în afara oricărui pericol, mai menţionează sursa.

“Bunicul Hasan”, un georgian de origine armeană, a reușit să supravieţuiască cel puţin altor două tentative de asasinat. Un criminal a ratat ţinta la Soci, în 1998, altul l-a rănit grav pe Usoian și pe bodyguardul său, în 2010, într-un atac la Moscova.

Acesta devenise, în ultima vreme, o ţintă în războiul dintre clanurile criminale, au declarat poliţiștii, care au făcut o legătură între tentativele de asasinat și un conflict existent între membri ai „elitei criminale”.

Atacurile din 2010 și cel de miercuri se pare că sunt legate și că ar fi fost puse la cale de aceleași persoane, au declarat surse din poliţie.

Potrivit unei surse poliţienești citate de agenţia Interfax, Usoian se ocupa de traficul cu droguri, vânzările de arme, extracţia de minereuri și jocurile ilegale.

Usoian și-a început cariera de asasin în Georgia, unde a intrat pentru prima dată la închisoare pentru că s-a bătut cu poliţiștii, la vârsta de 19 ani. În timp ce se afla la închisoare, între 1966 și 1968, a fost recunoscut

Fratele lui Barack Obama vrea să fie şi el preşedinte. În Kenya Fratele vitreg al președintelui american Barack Obama va candida la alegerile prezidenţiale din Kenya, dacă va câștiga alegerile pentru locale pentru un post de guvernator, care vor avea loc în luna martie.

În cazul în care va deveni guvernator, el are de gând să candideze la președinţie, la următoarele alegeri generale, care vor avea loc în anul 2018.

Malik Obama, care a fost cavalerul de onoare la nunta președintelui american, a spus că realizările fratelui său vitreg, în ciuda opoziţiilor, l-au determinat să candideze independent la alegerile locale din Kenya, notează The Telegraph, citat de Ziare.com.

Cei doi au același tată, însă mame diferite. Ei s-au întâlnit pentru prima oară în anul 1985, rămânând foarte apropiaţi de atunci. „Au fost mulţi oameni care mi-au cerut să candidez la președinţie (a Kenyei - n. red.), de data aceasta însă, am spus: „Nu, lăsaţi-mă întâi să-mi tocesc dinţii cu politicienii locali și apoi, la alegerile următoare, cu siguranţă voi candida pentru funcţia supremă”, a spus Malik Obama, care vrea și să ajute la „schimbarea vieţii oamenilor”. În vârstă de 54 de ani, acesta este de profesie contabil și a promis să combată sărăcia în ţinutul său natal, Siaya, din vestul ţării. Malik Obama a afirmat că a vorbit cu fratele său vitreg, la scurt timp după câștigarea alegerilor prezidenţiale din 6 noiembrie, acesta încurajându-l să candideze.

Posibilul candidat la președinţia Kenyei a mărturisit însă că nu va cere o aprobare directă din partea liderului de la Casa Albă.

Sursa: realitatea.net

ca membru al „elitei” lumii interlope sovietice.

Mafiotul, în vârstă de 75 de ani, avea rangul de „vor v zakone” (hoţ în lege), cel mai înalt în ierarhia crimei organizate a fostei URSS și era considerat drept cel mai influent lider mafiot din întregul spaţiu fost sovietic, deși nu era urmărit de justiţia rusă.

Asasinarea lui Usoian le dă autorităţilor ruse suficiente motive de îngrijorare, deoarece s-ar putea solda cu o activizare a structurilor criminale și cu acutizarea conflictelor dintre acestea. În opinia fostului ministru al Apărării, Anatoli Kulikov, asasinarea lui Aslan Usoian ar putea avea legătură cu „un nou val de redistribuire a sferelor de influenţă în lumea criminală”, comunică ITAR-TASS. „În anii ‘90 ai secolului trecut, mai mulţi criminali au ajuns după gratii. Acum aceștia au ieșit din detenţie, dar locurile lor sunt deja ocupate”, a precizat exministrul.

Un alt expert, fost adjunct al șefului structurii de forţă care se ocupă de combaterea traficului de droguri, este de părere că, dimpotrivă, odată cu asasinarea lui Usoian, luptele pentru redistribuirea influenţei pe piaţa drogurilor s-au încheiat. „Prea mult timp a fost vânat acesta. Nu cred că va urma o înrăutăţire a si-

tuaţiei criminogene”, a mai afirmat expertul.

Agenţia newsru menţionează că după tentativa de asasinat din 2010, Bunicul Haisan a început să se gândească serios la soarta imperiului său criminal, după ce va părăsi această lume. El și-a pregătit un succesor, din rândul rudelor sale. Astfel, el l-a ales drept moștenitor pe nepotul său Dmitri Cianturia, zis și Mi-

ron. Acesta s-a născut în Georgia, în 1981. Din 2010, el este iniţiat treptat în toate afacerile „Bunicului”. Acesta discută cu afaceriștii controlaţi de clanul mafiot, poartă tratative cu alţi hoţi în lege etc. Însă Usoian are și alţi oameni de încredere, „repartizaţi” de el prin regiuni, care ar putea să-i facă concurenţă lui Miron.

FLUX

Peste 48 de mii de morţi în Siria, în 22 de luni de violenţe Peste 80 de persoane au fost ucise și 160 rănite într-o dublă explozie care a zguduit marţi, 15 ianuarie, sediul Universităţii din Alep, al doilea oraș din Siria, întro zonă controlată de trupele guvernamentale, transmite AFP, citând surse oficiale și medicale.

Agenţia de presă oficială siriană SANA a afirmat că două rachete trase de teroriști au explodat la universitate marţi, în prima zi de examene. Conform primarului din Alep, printre victimele atacului figurează, în principal, studenţi și refugiaţi cazaţi în campusul universitar. „Bilanţul atentatului terorist care i-a vizat pe studenţii noștri în prima zi de examene se ridică, deocamdată, la 82 de martiri și peste 160 de răniţi”, a declarat guvernatorul provinciei, Mohammad Wahid Akkad.

Rebelii și regimul sirian s-au acuzat reciproc de acest masacru.

Alep, situat în nordul Siriei, este divizat din luna iulie între cartierele aflate în mâinile rebelilor și cele controlate de armată. În pofida luptelor, universitatea și-a deschis porţile la mijlocul lunii octombrie.

La începutul iernii, mai multe ONG-uri au anunţat că aproximativ 30 de mii de refugiaţi din calea luptelor șiau găsit adăpost la Alep.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a calificat atacul din Alep drept „o crimă de război’”. Departamentul de Stat al SUA a acuzat autorităţile siriene că ar fi autorul bombardamentelor aeriene asupra Universităţii din Alep. La rândul său, Rusia a denunţat ceea ce ea a numit drept „o provocare sângeroasă’” și „un nou masacru în rândul unor persoane nevinovate din Siria”.

Violenţele în Siria s-au soldat cu peste 48.000 de morţi, dintre care peste 33.000 de civili, de la declanșarea

mișcării de protest împotriva regimului lui Bashar al-Assad în urmă cu 22 de luni, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), relatează AFP. Cel puţin 33.637 de civili și-au pierdut viaţa începând din 15 martie 2011, a precizat organizaţia neguvernamentală, care îi consideră, de asemenea, civili și pe cei care luptă împotriva trupelor regimului sirian.

Numărul soldaţilor uciși se ridică la 11.926 și cel al dezertorilor la 1.573, a precizat OSDH. „Trebuie adăugate alte 968 de persoane ucise a căror identitate nu a putut fi stabilită”, a mai menţionat directorul OSDH, Rami Abdel Rahmane, ceea ce crește numărul morţilor la 48.104 în decurs de 22 de luni. Acest bilanţ nu include miile de persoane dispărute în detenţie și nici pe majoritatea morţilor în rândul miliţiilor proregim.

OSDH nu i-a inclus în bilanţurile realizate pe combatanţii străini uciși și care au fost anunţaţi în ţările lor.

Totalizând toate aceste categorii, numărul persoanelor ucise în violenţele din Siria ar putea depăși 100.000, a afirmat Abdel Rahmane.

Sursa: AGERPRES

CMYK

FLUX

8

Important 18 IANUARIE 2013

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE Răspunzând solicitărilor tinerilor care doresc să obţină informaţii suplimentare despre ce anume se studiază în cadrul instituţiei noastre, publicăm mai jos o scurtă descriere a temelor. Așa cum am anunţat, primul compartiment cuprinde douăsprezece teme. Vom reveni cu prezentarea celui de al doilea compartiment, „Abilităţi practice”, în numărul viitor.

CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE. ADNOTĂRI LA PRIMUL COMPARTIMENT – „VIZIUNE” 1. Ce este VIAŢA și сe este SOCIETATEA? Creaţionism versus Evoluţionism Așa cum am ieșit dintr-o societate atee, comunistă și am plonjat într-o altă societate atee, liberaldemocratică, sistemul de învăţământ continuă să inoculeze în societate mitul modernităţii despre apariţia lumii și a omului ca efect al unei întâmplări. Big-Bang-ul, ca început al Universului, urmat de procesele evoluţioniste, descinderea omului din maimuţă și toate celelalte improvizaţii zis știinţifice, legate de numele lui Charles Darwin, formează setul de prejudecăţi dominante în societatea noastră.

Universitatea Populară se înscrie pe linia tradiţională, creștină, conservatoare de înţelegere a vieţii.

Adică suntem creaţioniști, cei care știm că lumea și omul sunt creaţia lui Dumnezeu. Anume din această concepţie fundamentală derivă întreaga noastră viziune asupra societăţii. Altfel zis, formula comună „omul este un animal raţional” își are replica ei simetrică la care aderăm și noi: „omul este un animal religios”. Iar dacă nu e, el, dispunând de liberul-arbitru, cade mai jos decât animalele, care cel puţin sunt ghidate de instincte.

2. PARADIGME, CĂI DE GÂNDIRE, SISTEME DE REFERINŢĂ. Cum să ne schimbăm PARADIGMA? Optica noastră asupra vieţii este dominată de setul de idei, izvorâte în cultura europeană începând cu Renașterea, urmată de Reformă și culminând cu Secolul Luminilor.

Conflictul dintre credinţă și știinţă, detronarea lui Dumnezeu și cocoţarea omului pe tronul Creaţiei ca expresie filosofică a gândirii europene s-au încununat cu Revoluţia Franceză, privită ca o expresie politică majoră a acestei gândiri secularizate. Acest eveniment este revendicat ca fiind unul pozitiv atât de democraţiile liberale, cât și de comunism.

De aici descind toate miturile fondatoare ale lumii moderne: republica, formarea puterii de jos în sus, ideologiile, contractul social, drepturile omului fără Dumnezeu,

determinismul economic, hedonismul, goana după confort, substituirea eroului ca subiect-cheie în societate cu târgoveţul.

Noi plecăm de la nevoia de a reabilita și aduna laolaltă viziunea mozaicală, atomizată, deformată asupra realităţii într-o optică organică, închegată pe temeiul Adevărului revelat..

3. TRADIŢIONALISM, MODERNISM, POSTMODERNISM. Ce urmează?

Societatea noastră, care a cunoscut atât experimentul comunist, cât și pe cel liberal, după ce a epuizat în mod tragic iluziile epocii anterioare, încă mai consumă cu entuziasm o nouă iluzie. Speranţele noastre de occidentalizare, de modernizare, de construcţie a unei societăţi mai bune pe temeiul modelului vestic se izbesc dureros de realitatea din ce în ce mai deprimantă a unei tranziţii fără sfârșit, care produce din ce în ce mai multă sărăcie, nedreptate, corupţie și abuzuri. Euroentuziaștii ne asigură că la baza acestor eșecuri ar sta specificul nostru naţional și că foarte curând trenul nostru va ajunge în staţia terminus a „Paradisului terestru” – Uniunea Europeană. Și totuși, o privire de ansamblu, un studiu mai profund al realităţilor la scară mondială ne face să înţelegem mai bine disfuncţiile sistemului.

De aici și preocuparea tot mai concentrată a unor intelectuali asupra originilor acestor maladii sociale cronice. Unde și când s-a produs ruptura? Ce înseamnă căderea în istorie? Ce înseamnă Modernitatea ca replică a Tradiţiei?

Cum s-a întâmplat prăbușirea din sacru în profan și care sunt consecinţele acesteia? Cum s-ar putea reînnoda firul timpului cu Tradiţia? Cum înţelegem teocentrismul, hristocentrismul în raport cu antropocentrismul sau individualismul? Ne putem opri din căderea care capătă viteză accelerată în postmodernitate

4. SENSUL ISTORIEI, MITUL PROGRESULUI ȘI ROSTUL FINAL AL VIEŢII Fiind învăţaţi la școala marxistă să privim istoria ca pe o mișcare ascendentă, condiţionată de legităţile istoriei, să înţelegem Timpul ca pe o derulare lineară, care conduce în mod inexorabil spre o treaptă de dezvoltare economică generatoare de abundenţă și satisfacţii materiale, am intrat în capitalism fără a ne revizui radical viziunea. Am alunecat pe o pantă dulce de la dogmele comuniste la cele liberale, crezând că înlocuirea sistemului unipartidist cu unul pluripartidist reprezintă un salt hotărâtor în asaltul nostru final pentru ceea ce am crezut că înseamnă libertate și dreptate. Interogaţiile de genul de ce ne-am născut, de ce trăim și de ce vom muri rămân în afara preocupărilor noastre.

Problemele existenţei au fost reduse la dimensiunea lor materială.

Omul de azi nu se mai întreabă DE CE trăiește, ci CUM trăiește.

Cei puţini care se apleacă asupra sensului istoriei sunt în afara mediului educaţional, academic, politic, jurnalistic, altfel zis, nu se prea regăsesc în „spaţiul public”. Grosul societăţii este furat de cotidian, bombardat cu senzaţii, evenimente, scandaluri și distracţii, care ţin loc cunoașterii și înţelegerii profunde a vieţii. Istoria are un sens în măsura în care este înţeleasă ca Plan Divin, care dă omului o misiune cu totul specială, o vocaţie superbă de fiinţă croită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.

Iar cei pentru care astfel de lucruri sunt niște abstracţiuni străine de interesul lor riscă să orbecăiască în tenebre fără nicio noimă.

5. Ce este GEOPOLITICA GEOPOLITICA??

Geopolitica – iată o noţiune nouă, intrată în uzul nostru în ultimele două decenii, cu care operează în permanenţă analiștii, jurnaliștii și politicienii. De cele mai multe ori, ea se reduce la atitudinea faţă de Rusia (pozitivă pentru

CMYK

unii, negativă pentru alţii) și la concurenţa acesteia în regiune cu România, SUA, UE, NATO (entităţi privite și ele cu pasiuni diametral opuse). Relaţiile externe ale Republicii Moldova sunt privite anume prin această prismă. De aici derivă și mai toate conflictele politice majore.

Are geopolitica și o dimensiune metafizică? Și dacă are, cum se proiectează aceasta asupra jocului marilor entităţi statale, dar și al corporaţiilor, pe dimensiunea economică, civilizaţională, religioasă, naţional-statală? Ce identitate își revendică Republica Moldova în acest joc de șah internaţional?

Cum răspunde ea la riscurile desuveranizării și dizolvării tuturor elementelor identitare fundamentale? Ce se întâmplă cu elementele constitutive de bază ale identităţii noastre în condiţiile actuale? Familia, colectivităţile rurale, Biserica, tradiţiile, cultura, limba ar fi cele mai importante dintre acestea. Există o înţelegere a interesului naţional din perspectiva strategiei de supravieţuire și afirmare a poporului nostru sau suntem doar consumatorii modelelor impuse din exterior?

6. Ce este ECONOMIA? DETERMINISMUL ECONOMIC versus MODERAŢIA și RESPONSABILITATEA Așa cum trăim în perioada dominantă de homo economicus, discursul public al tuturor actorilor politici arată deprimant de uniformizat. Toată lumea așteaptă de la guvernările care se succed miracole în saltul economic, care se amână de la un ciclu electoral la altul. De ce nu reușește acesta și în ce măsură este vorba de incompetenţa sau reaua-credinţă a guvernanţilor, indiferent de culoarea lor? Sau poate există cauze care le scapă deopotrivă și guvernanţilor, și experţilor?

Atunci când vorbim de independenţă, de regulă ne gândim la elementele simbolice ale statului: De-

claraţia de Independenţă, Imnul, Drapelul, Constituţia, exercitarea suveranităţii pe întregul teritoriu naţional. Corect. Dar cât valorează toate acestea fără o minimă independenţă economică? Cum am putea proteja piaţa internă de invazia mărfurilor străine în condiţiile aflării în OMC și a deschiderii către piaţa europeană și internaţională? Cele patru valori ale UE, libera circulaţie a persoanelor, a capitalurilor, a mărfurilor și serviciilor produc efecte binecunoscute. Moldovenii, neavând de lucru în ţară, practică „nomadismul de masă”, migrând spre UE, iar de acolo vin capitalurile, mărfurile și serviciile. Este acesta un schimb echivalent? Suntem conștienţi de statutul nostru de colonie economică în devenire? Există măcar o voce distinctă printre economiști sau politicieni care nu ar practica exerciţii retorice axate pe iluzia că anume capitalul străin reprezintă soluţia salvatoare pentru economia noastră? Ce elemente ale protecţionismului economic ar putea fi aplicate la noi fără a cădea în tentaţia edificării unui sistem autarhic? Ce pârghii vamale, creditare și fiscale ar putea fi folosite pentru a se depăși dezastrul de azi? Între riscul de a deveni o anexă economică a marilor corporaţii internaţionale și cel de a deveni periferia unui megasistem eurasiatic există un mijloc de aur?

7. BANII și PUTEREA. O abordare creștină Am putea spune și așa: puterea banilor. Sau sensul spiritual al banilor. Sau banii ca paradigmă dominantă a lumii moderne.

Banii sunt pentru noi un instrument sau noi suntem unealta banilor? Cum decriptăm înţelesul maximei hristice că nu poţi sluji, în același timp, lui Dumnezeu și lui Mamona? Cine e personajul nevăzut care poartă și acest nume – Mamona? Cum înţelegem esenţa capitalismului, a pieţei libere, ce este plutocraţia, cum derivă din

CMYK

Important 18 IANUARIE 2013

9

FLUX

UNIVERSITĂŢII POPULARE puterea banului puterea politică?

Cine pe cine posedă, noi posedăm banul sau banul ne posedă pe noi? De ce se pune într-un mod atât de tranșant, radical – prin oriori – relaţia omului cu Dumnezeu și cu Mamona? Cum administrăm relaţia noastă cu aceste realităţi spirituale, cărora nu ne putem sustrage decât în mod iluzoriu? Mai avem capacitatea de a distinge cele două realităţi complementare, materială și spirituală? Cinicii, mulţumiţii de sine și opacii nu au decât să treacă ironic peste astfel de întrebări. Noi insistăm să le căutăm răspunsurile.

8. CULTURA DE MASĂ, GÂNDIREA COMUNĂ și INDEPENDENŢA INTELECTUALĂ. Cum să-ţi dezvolţi DISCERNĂMÂNTUL? Așadar, cum să ne păstrăm independenţa intelectuală sau, poate, cum să o căpătăm și să o dezvoltăm – iată cărei încercări este supus omul în ziua de azi. Prin urmare, pentru a ne scutura de inerţia de gândire se impune o minimă curiozitate intelectuală, o căutare permanentă, dureroasă și febrilă a sensurilor profunde ale existenţei.

Omul, dacă e om și nu obiect, animal social inconștient, este, cum spunea Pascal, o trestie gânditoare, este mereu chinuit de întrebări majore asupra condiţiei umane, asupra rosturilor profunde ale lumii și ale lui în această lume.

Mediul ne împinge într-o continuă incapacitate de concentrare, prin TV, muzică, MTV, internet, filme, jocuri electronice, facebook etc. Replica noastră trebuie să fie deconectarea de la mediul tehnic, de la grupurile sociale și conectarea la sursa spirituală și intelectuală. Să consumăm dozat aceste splendori ale civilizaţiei moderne, să le posedăm noi pe ele, ca pe niște instrumente utile atunci când sunt folosite cu măsură și distructive atunci când ajungem prizonierii lor. Numai așa putem ieși din capcana consumului excesiv de VIP-uri, de mode, de glamour, de showbiz, de entertainment, de norme, cutume, stiluri de viaţă insuflate de cultura de masă. Adică, vă invit să practicăm ceea ce pentru omul comun ar însemna asumarea unui „delict de opinie”.

Ne punem întrebări fundamentale, care ne ajută să alungăm ceaţa din faţa ochilor, să deslușim mai bine lumea din jur. Din fiinţe dominate devenim unele dominante intelectual și spiritual. Începem să luăm taurul de coarne sau să „călărim tigrul”, cum ar zice Julius Evola.

Astăzi părăsirea stării de paralizie mentală, de înţepenire spirituală a devenit șansa celor puţini și aleși.

9. Modele pentru SOCIETATE și pentru PERSOANĂ. Pe CINE imităm? Cu CINE dorim să semănăm?

Educaţia unui om și a unei societăţi în ansamblu se axează pe preluarea de modele. Copilul învaţă prin mimetism. De la părinţi, școală, mediu. De la o vreme, ponderea mediului a devenit una dominantă. Cultura de masă ţine loc de educator-șef. Copilul nu mai vrea să semene neapărat cu tata, nici măcar cu Ștefan cel Mare.

Teologia apuseană a produs o vastă literatură cu genericul „imitatio Cristi”. Însă, încetul cu încetul, cultul sfinţeniei, al sacrificiului, al eroismului a fost substituit cu cel al succesului. E vorba de succesul facil, inspirat din filmele americane, care aduce în mod miraculos satisfacţia materială. Iar atitudinile, reacţiile, gesticulaţia, vestimentaţia, tatuajele, așteptările, reprezentările sunt împrumutate fără discernământ.

De la efortul devenirii, al clădirii propriei personalităţi, al asumării de sarcini majore omul alunecă spre postura de consumator pasiv a unor modele inoculate prin TV și Internet. Vedetele de cinema, animatorii TV, fotbaliștii sunt principalele surse de inspiraţie. Locul omului de caracter, dintr-o bucată, a fost luat de omul comod, căldicel, aplatizat, stins, fără orizonturi largi și viziune de anvergură. Trăirea s-a transformat în vegetare, aspiraţia – în tentaţie, angajamentul – în dezangajare. De la condiţia de altă dată de stejar viguros, care servea drept metaforă pentru o personalitate puternică, alunecăm spre cea de frunză pe apă sau în bătaia vântului. Șansa unei societăţi sunt caracterele puternice. Cum învăţăm să obosim doar trupește, sufletește – niciodată. Cum deprindem să le alimentăm bateriile spirituale de la o sursă inepuizabilă, dătătoare de elan, energie, vigoare. Asta ne propunem să cultivăm cursanţilor noștri.

10. Originile istorice comune ale COMUNISMULUI și LIBERALISMULUI. Similitudini și diferenţe Ca să nu existe nicio îndoială asupra rădăcinilor istorice, filosofice sau intelectuale comune ale liberalismului și comunismului, voi aminti doar un șir de coincidenţe fundamentale în cazul acestor doi fraţi gemeni ai „timpurilor noi”: ANTROPOCENTRISMUL, adică în centrul lumii nu mai este Dumnezeu, ci omul; el îl detronează pe Creatorul Universului și uzurpează locul de stăpân al vieţii și al morţii; SECULARISMUL sau separarea Bisericii de stat, în urma căreia Biserica își pierde autoritatea spirituală în faţa puterii de stat și a societăţii; MATERIALISMUL, care reduce lumea la lucrurile văzute și neagă sursa ei divină; RAŢIONALISMUL, ca absolutizare a procesului cunoașterii cu ajutorul raţiunii umane; SCIENTISMUL, care recunoaște drept știinţe autentice doar știinţele naturale, matematica și absolutizează rolul acestora în domeniul culturii, în studierea și explicarea tuturor aspectelor vieţii societăţii; EVOLUŢIONISMUL sau DARWINISMUL, ca teorie obligatorie, care substituie proveninţa divină a lumii și a omului, numită creaţionism; REPUBLICANISMUL, adică condamnarea monarhiei și a aristocraţiei și nivelarea formală a tuturor oamenilor; DETERMINISMUL ECONOMIC, adică absolutizarea necesităţilor materiale ale societăţii și omului în

detrimentul nevoilor lui spirituale, religioase și morale; DETERMINISMUL ISTORIC, adică acea concepţie, potrivit căreia, lumea s-ar dezvolta urmând niște etape istorice „obiective”, fatale, inevitabile. Respectivele etape sunt prezentate ca o mișcare pe o curbă ascendentă, ce conduce în mod inexorabil spre „stadiul suprem” al procesului istoric – capitalismul sau comunismul; MITUL PROGRESULUI, adică iluzia că omenirea se mișcă neabătut pe o scară știinţifică, politică și economică ascendentă, până la atingerea unei depline stări de fericire terestră; MORALA AUTONOMĂ sau morala ca reflecţie a unei ideologii dominante, iar nu ca urmare a poruncilor divine. În societăţile democratice, religia e substituită cu „drepturile omului”, iar în cele comuniste – cu codul constructorului comunismului; PROMETEISMUL sau ideea fixă de a cuceri lumea și universul, care nu au o altă menire decât să satisfacă nelimitatele pofte ale omului rămas faţă-n faţă cu sine însuși; TEHNOLOGISMUL și MANIA CUCERIRII COSMOSULUI; CULTUL CORPULUI în detrimentul dezvoltării spirituale.

Ambele părţi ale aceleiași monede a MODERNITĂŢII, liberalismul occidental și comunismul la fel de occidental, s-au îndepărtat de la percepţia VERTICALĂ a lumii spre cea ORIZONTALĂ. În ambele cazuri, omul a crezut că el își este propriul regizor, propriul stăpân, adică a început să se închine sie însuși.

Aceste paralele și coincidenţe ar putea fi continuate la nesfârșit. Din această perspectivă, deosebirile apar ca fiind mai puţin importante.

11. Cum să construim o NOUĂ NAŢIUNE? Cine suntem: de la Trecutul românesc și sovietic spre un VIITOR MOLDOVENESC Două foste patrii-mamă istorice, cu o egală și agasantă insistenţă,

CMYK

nu se pot împăca cu gândul că progenitura ei, a fiecăreia în parte, bucăţică ruptă din ea, s-a maturizat și vrea să aibă o viaţă independentă.

Un sentiment ciudat al maternităţii se transformă într-o idee obsesivă de a acapara, de a subordona, de a dizolva în interiorul său, de a strânge la piept cu o îmbrăţișare mortală copilul scăpat din mână.

Iar copilul colectiv, poporul unei ţări noi, în loc să decline cu recunoștinţă și demnitate pretenţiile insistente ale bătrânelor, care seamănă, uneori, cu niște mame vitrege înrăite, visează ca și mai înainte să se întoarcă la vremea copilăriei de aur. Și o face cu un fel de încăpăţânare rectilinie, care nu vrea să se împace cu realitatea. Ca rezultat, certurile și ura progeniturilor celor două mame de ieri otrăvesc viaţa tuturor celor din jur cu o satisfacţie demonică.

Moldova, care e dependentă dintr-o parte de injecţiile financiare ale Occidentului, iar din cealaltă parte – de gazul rusesc, e divizată în două tabere beligerante ireconciliabile.

Ne aflăm în faţa unei răspântii. Iar la orizont ne semnalează două faruri de o simetrie bestială. Așadar, un far ne ademenește spre Uniunea Europeană (unde nu vom ajunge niciodată și slavă Domnului!), iar celălalt tot emite semnale de chemare în Uniunea Vamală sau, altfel zis, în Uniunea Eurasiatică. Aceste sirene cu voci dulci și ademenitoare ne îmbie cu voci încântătoare din ambele părţi, făgăduindu-ne fericire subită și Raiul economic (un alt Rai pentru ei nici nu există!).

Conștiinţa noastră colectivă despicată atrage după sine divizarea societăţii, iar după ele va urma (dacă nu ne vom opri la timp) dezintegrarea teritorială totală și năruirea statului. Suntem bolnavi de o boală (geo)politică mortală. Noi iubim mai mult România sau Rusia (urând, în același timp, cu o simetrie demonică rivalul ei geopolitic!), decât Moldova noastră. Sau iubim Moldova, dar ca pe o parte a României sau a Rusiei (cei doi

termeni sunt interșanjabili la dorinţă). Sindromul de vasal, de subordonat, de anexă, domină minţile și sufletele noastre pustii. Într-o zi, am scris despre Moldova noastră astfel: Partea care a devenit întreg.

Dar, se vede, m-am grăbit. Încă nu a devenit. Și va deveni oare, unul Dumnezeu știe. Ne-am pomenit independenţi doar formal juridic.

Mental suntem încă un apendice.

12. Istoria recentă a Republicii Moldova. Experienţa personală și colectivă Conceptualizarea destinului nostru colectiv, așa cum l-am trăit și înţeles preţ de un sfert de veac, reprezintă pentru mine o preocupare permanentă. Am fost în epicentrul tuturor evenimentelor din momentul declanșării reformelor lui Gorbaciov. Perestroika, lupta pentru Limbă și Alfabet, obţinerea Independenţei, mitinguri, demonstraţii, tipărituri clandestine, activitatea parlamentară, elaborarea legislaţiei și crearea noilor instituţii, combaterea corupţiei și practicarea gazetăriei, acestea și atâtea alte activităţi și evenimente mi-au permis să acumulez o experienţă suficientă pentru a-mi crea o viziune de ansamblu asupra celor întâmplate. Calea parcursă de Republica Moldova până în prezent, cu toate suișurile și coborâșurile ei, cu aspiraţii majore și deziluzii simetrice acestora, merită o analiză sistemică, dintr-o perspectivă sociologică și politologică profundă, care să depășească clișeele de interpretare și ticurile de gândire.

O astfel de abordare se impune nu doar ca un exerciţiu de memorie personal sau colectiv, ci și ca o necesitate stringentă de reevaluare a etapei parcurse de Republica Moldova, de regândire a cauzelor profunde a nereușitelor noastre.

Altfel zis, se impune un efort de radiografiere a trecutului care să ne ajute să elaborăm anumite linii directorii pentru viitor.

Iurie ROŞCA 19.01.2013

FLUX

10

Cultur=

18 IANUARIE 2013

A CĂZUT DOAR IMPERIUL SOVIETIC, NU ŞI PROPAGANDA LUI

Gunoiştile Chişinăului – „arhivele” unde constructorii depozitează istoria oraşului De câţiva ani, Ion Tentiuc, doctor în știinţe istorice, șeful sectorului Arheologie de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, împreună cu colegii săi, încearcă să dezlege misterele șantierelor care depozitează mărturii reale, documente veridice despre adevărata istorie a municipiului Chișinău, șantiere la care, din păcate, specialiștii au tot mai puţin acces.

Orașul Chișinău este asemeni unui furnicar. S-a transformat într-un uriaș șantier. Capitala este într-o permanentă reconstrucţie. Se construiește de zor viitorul luminos, spaţios, liberal și democrat al ţării noastre, iar capitala ţării trebuie să reflecte aspiraţiile poporului.

Buldozerele, camioanele, macaralele lucrează fără încetare: în zgomote de petarde și artificii, în sunetul ciocnirilor cupelor de șampanie, alaiurilor de nuntă, discursurilor electorale, sărbătorilor naţionale, demontării pomilor de Crăciun...

După cortina asta de evenimente intens mediatizate și analizate există un alt Chișinău, care nu doarme și nu sărbătorește niciodată – cel al constructorilor și al investitorilor în domeniul spaţiului locativ. În accepţia constructorilor de viitor luminos și spaţios, care se pare că numai ei se grăbesc în Europa, Chișinăul trebuie să fie un megapolis: cu zgârie nori din beton și termopane, cu multă culoare.

Dușmanii înverșunaţi ai viitorului luminos, cei care ne împiedică să accelerăm în rând cu lumea sunt arheologii, acești încurcă-lume care încetinesc totul pentru că vor să scotocească în orice groapă după cioburi de ceramică de Cucuteni și oase de mamuţi, care se lamentează peste tot cu clădiri istorice, monumente de arhitectură și alte chestii din astea demodate și suspecte. Și nu-i de-a mirării că unii dintre ei au mai fost disciplinaţi cu perspectiva aterizării unei cărămizi în scăfârlie. Ce să-i faci, scopul scuză mijloacele!

- Vă rugăm să ne spuneţi cum a fost pentru dvs. anul arheologic 2012, cu referire la nivel local.

- Dacă ar fi să facem o retrospectivă a anului 2012, împreună cu colegii de la Secţia Arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei am efectuat patru investigaţii, diferite ca amploare, dar foarte importante în ceea ce privește acumularea de materiale documentare despre istoria noastră.

Mă refer, în primul rând, la săpăturile efectuate la Piaţa Veche, lângă Biserica Armenească din Chișinău, unde echipa noastră a fost și sechestrată, fiind ameninţată de constructori cu bătaia. A reacţionat prompt atunci societatea civilă și am reușit totuși să stopăm distrugerile și să salvăm câte ceva. Dar, din păcate, a fost un caz regretabil, constructorii au săpat fundaţia unui bloc de locuit și au distrus cea mai mare parte a straturilor culturale din Chișinăul vechi. În acel perimetru este exact locul istoric de unde a pornit Chișinăul ca târg, ca oraș. Pe urmă, a doua mare săpătură s-a efectuat la Petreni, a fost un șantier arheologic internaţional moldo-german, deosebit ca valoare și importanţă. Ulterior, împreună cu cercetătorii de la Agenţia Naţională Arheologică, am făcut o săpătură de salvare pe strada Armenească, 110, și ultima investigare la care am participat a fost la Cetatea Sorocii, un proiect finanţat de Uniunea Euro-

peană, în vederea restaurării Cetăţii Soroca. Iată, în ordinea în care s-au desfășurat cele patru șantiere arheologice la care au participat activ cercetătorii noștri.

- V-aș ruga să vă referiţi la săpăturile efectuate în raza orașului Chișinău, pentru că ele sunt foarte importante și din considerentul că arheologii nu reușesc să ţină pasul cu constructorii.

- Cele două investigaţii efectuate anul trecut la Chișinău au fost ambele neplanificate, de salvare.

Am reușit să salvăm de distrugere ceva material arheologic care ne dă importante informaţii despre evoluţia târgului. În 2010, noi am făcut

săpături lângă Biserica Măzărache.

Acolo am găsit resturile satului vechi, a satului Chișinău menţionat pentru prima dată în anul 1436. La Piaţa Veche 10 deja am făcut săpătură în centrul târgului Chișinău.

Trebuie să menţionăm că un târg nu apare niciodată întâmplător, ci numai prin dispoziţia domnitorului. Târgul Chișinău a fost format la marginea satului Chișinău, pe unde trecea un important drum comercial internaţional care venea dinspre Cetatea Albă și Chilia și ducea spre Suceava, iar de acolo spre Europa Centrală și ţările nordului. Acolo se afla moșia satului Chișinău și moșia satului Buiucani, iar la hotarele dintre aceste două sate a fost fondat târgul Chișinău. La Piaţa Veche am găsit toată stratigrafia și dinamica evoluţiei Chișinăului, începând cu aproximativ mijlocul secolului XVII, nu se știe exact anul când a fost format târgul, dar din izvoarele care s-au păstrat, reiese că el exista deja în 1665, 1666, 1667. Deci, putem presupune că pe la mijlocul sec. XVII a apărut târgul în calitate de centru economic și administrativ, care mai târziu a evoluat în oraș.

- Să înţeleg că, orientativ, cunoșteaţi că acolo a fost cândva centrul Chișinăului, iar descoperirile făcute au demonstrat acest lucru.

- Orientativ se cunoaște locul de unde a început actualul municipiu Chișinău. Vatra sa se găsește în zona Bisericii Măzărache, pe colina Măzărache și în apropiere de ea, și acum am găsit și vatra târgului Chișinău.

- Cum aţi aflat că se fac săpături în acea zonă, cine v-a informat?

- În primul rând, a reacţionat comunitatea armenească, care a dat un semnal de alarmă că în zona Bisericii Armenești au început niște construcţii care pun în pericol clădirea bisericii. Biserica Armenească este monument inclus în Registrul monumentelor protejate de stat, de categorie naţională, și când au început săpăturile, acestea se efectuau la circa 20 de metri de biserică. Ei au alertat autorităţile că din cauza lucrărilor de teren s-a fisurat un perete al bisericii. Apoi ne-au alertat și localnicii din vecinătate, deranjaţi de faptul că în preajma lor au început săpături neautorizate. Dar astfel de lucrări se întâmplă zilnic, din păcate.

Ne-am prezentat la locul faptei, a

fost și viceministrul Gheorghe Postică, care este și președinte al Comisiei Naţionale Arheologice, iar cei responsabili de construcţie au încercat să ne demonstreze că ei au actele în regulă, că arheologii doar încurcă iţele și nu le permit să-și facă treaba.

De parcă istoria ar fi numai a noastră, a arheologilor, și ar trebui să ne intereseze doar pe noi.

- Consideraţi că este vorba doar de neglijenţă sau și de rea-voinţă?

- Se creează impresia că prin modul acesta barbar de a porni construcţii oriunde, fără a ţine cont de valenţele istoriei, ne tăiem accesul la istorie. Evident că apar suspiciuni atunci când încercăm să găsim răspuns la întrebarea de ce se înghesuie toate aceste clădiri din beton și sticlă în centrul orașului și distorsionează arhitectura lui. Săpături arheologice în Chișinău au fost făcute foarte puţine. Noi chiar nu ne cunoaștem istoria orașului în care trăim și nu ni se permite să o descoperim. Toţi cei care doresc să construiască în centrul istoric al Chișinăului sunt obligaţi, conform legislaţiei, în primul rând să prezinte proiectul de construcţie la Ministerul Culturii, la Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, care analizează oportunitatea lor și avizează aceste proiecte. Însă, de multe ori, mai întâi se sapă groapa de fundaţie, se distruge monumentul istoric și apoi se prezintă proiectul de construcţie spre avizare. Iar cei cu construcţiile preferă mai întâi să demoleze clădirile, apoi să se adreseze după autorizaţie de construcţie, exact cazul de pe strada Armenească, 110: întâi au distrus tot și au lăsat doar o bucată de perete un metru pe un metru și ne-au spus: iată ce am găsit! Practic, acolo nu mai era nimic de găsit. Iar cei de la Piaţa Veche, de faţă cu noi, și-au exprimat regretul că nu s-au grăbit să sape groapa pentru fundaţie mai repede, ca să nu rămână nimic din ruine și să nu aibă de-a face cu noi.

- Ce importanţă istorică au obiectele găsite la șantierul de la Piaţa Veche?

- Chiar dacă muncitorii au distrus mult la Piaţa Veche, noi totuși am reușit să salvăm unele materi-

ale: am descoperit câteva locuinţe, mai multe unelte din fier și bronz, monede, ghiulele din secolul XVIII, dar cel mai interesant este un atelier meșteșugăresc de prelucrare a metalelor. De asemenea, am găsit multă sticlă și foarte multă ceramică. Cel mai important, dar și interesant din cele găsite este întreaga stratigrafie a evoluţiei Chișinăului, de la mijlocul sec. XVII, până în sec.

XX. Am descoperit trei sau patru niveluri de arsură, care reflectă incendiile, devastările prin care a trecut Chișinăul în perioada evoluţiei sale medievale și premoderne. După fiecare strat de incendiu găsim straturi culturale care reflectă o evoluţie și mai ambiţioasă a târgului nostru.

Chișinăul își revenea, era reconstruit și iar se dezvolta. Cu părere de rău, spaţiul nu ne-a permis să ieșim în afara hotarelor de construcţie. Astfel, am găsit o locuinţă de suprafaţă, de la sfârșit de secol XVII, început de secol XVIII, o locuinţă a unui boier, probabil, în care am descoperit o sobă placată cu cahle, teracote. Și nu pur și simplu teracote, ci teracote cu imaginea vulturului bicefal bizantin, lucru întâlnit foarte rar la noi. În procesul săpăturilor arheologice s-au găsit doar câteva case în care erau sobe placate cu cahle pe care era vulturul bicefal, cum ar fi la Suceava, Iași, Vaslui, în orașe în care existau reședinţele domnești sau a unor înalţi demnitari, boieri, aristocraţi.

Aceste cahle reprezintă elemente de lux, dar, totodată, reflectă și anumite gusturi estetice și nu oricine își permitea să împodobească soba cu teracote, și, mai ales, să aibă pe ele imaginea vulturului bicefal bizantin.

Până acum, cahle cu vulturul bicefal am găsit în locuinţa de lângă Biserica “Adormirea Maicii Domnului” de la Căușeni, care pare să fie una din reședinţele mitropolitului Proilaviei, cu centrul la Brăila, care păstorea și creștinii din raialele turcești din sudul și nordul spaţiului pruto-nistrean.

- Dacă ar fi să generalizăm, lucru pe care l-aţi desfășurat împreună cu colegii pe parcursul anului trecut, descoperirile pe care le-aţi făcut ne apropie oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, de o cunoaștere mai profundă a istoriei orașului Chișinău?

11

Cultur=

18 IANUARIE 2013 - Dacă e să comparăm cu situaţia de până la 2009-2010, când s-a făcut prima săpătură și a fost descoperit situl cu rămășiţele mamuţilor la Valea Morilor, iar în 2010 la biserica Măzărache și în 2012 la Piaţa Veche, trebuie să vă spun că până la acea vreme, aproape că nu cunoșteam nimic. Istoriile orașului Chișinău existente erau realizate doar în baza unor mărturii sau a unor izvoare scrise, care sunt foarte modeste în informaţii. În 1912 a fost publicată prima încercare, o culegere de articole la 100 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă, care conţine materiale privind istoria Chișinăului; apoi, în 1926, un volum a fost făcut de către Ștefan Ciobanu, iar în 1936 a apărut o istorie a Chișinăului de Gh. Bezviconi dedicată împlinirii a 500 de ani de la prima menţiune documentară a urbei. Nu mai vorbesc despre volumul din anul 1966 în care istoria Chișinăului este reflectată doar din punct de vedere a luptei de clasă. După cum vorbeam, tot ce avem despre istoria Chișinăului până acum au fost făcute în baza unor izvoare scrise, care sunt trunchiate, lacunare. Ele nici într-un fel nu reflectă viaţa cotidiană a orașului, evoluţia sa economică, socială, culturală, spirituală, dacă vreţi. Dovezi exacte despre viaţa chișinăuienilor, începând cu prima lui menţiune, de la 1436, nu există. Doar în urma cercetărilor arheologice efectuate pe acest șantier s-a conturat o anumită imagine a evoluţiei Chișinăului medieval, chiar dacă am săpat doar câteva zeci de metri pătraţi. Asta este foarte puţin pentru a înţelege în toată complexitatea sa creșterea și evoluţia Chișinăului în aceste câteva sute de ani de la apariţie.

- Lucrul dvs. este dat peste cap de ritmul în care se desfășoară lucrările de construcţii, spre deosebire de cercetători, constructorii au termene mai reale și mai exacte de prezentare a obiectelor.

- Chișinăul s-a dezvoltat vertiginos în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu părere de rău, nu a existat o concepţie de dezvoltare a Chișinăului care să ia în consideraţie partea veche a Chișinăului. Se privea la Chișinăul vechi ca la ceva retrograd, care trebuie șters și deasupra de construit zgârie nori din sticlă și beton. (Spre regret, nu toţi au renunţat la această viziune a evoluţiei urbei noastre.)

Iar când au început construcţiile pe malul Bâcului a blocurilor de beton cu peste 20 de etaje, când s-a săpat fundamentul acestor clădiri, au fost distruse toate straturile culturale ale Chișinăului vechi. Pământul cu preţioase vestigii ale istoriei noaste naţionale a fost vânturat în toate părţile. Când am descoperit materi-

FLUX

VERNISAJ

„Ada Zevin – 90 de ani de la naştere”

alele de la Piaţa Veche, unul dintre constructori a spus: noi materiale din astea găsim la toate gunoiștile din oraș. Sigur că așa este, dacă ei le-au dus încolo, au aruncat pământul săpat de excavatoare cu tot cu rămășiţele de activitate a strămoșilor noștri, au dus la gunoi o parte din istoria noastră milenară.

- Periculoasă dorinţa asta a noastră de a scăpa de istorie ca de niște bulendre, fără să tragem învăţămintele din experienţele trecute.

- Este iresponsabil ceea ce se face, nimeni nu se gândește că, de fapt, aceste obiecte constituie trecutul nostru, al meu, al dvs., al copiilor, al strămoșilor și nu e corect să-și asume cineva arbitrar responsabilitatea, să decidă ce să facă cu acest trecut. Ei se gândesc doar să-și câștige banul într-un termen cât mai scurt și nu-l interesează ce va urma.

O astfel de mentalitate este specifică păturilor sociale, societăţilor slab dezvoltate, cu un venit minim. Dar, cu părere de rău, o asemenea atitudine faţă de trecut o observăm și la casele mai mari de la noi. Nu există o minimă cultură istorică la noi și nici nu se dorește a exista. În fond, cine suntem noi ca popor, ca naţiune, dacă nu avem dovada unui trecut? Ce a fost mai înainte aici? Cine au fost strămoșii noștri? Întrebaţi pe cineva dacă cunoaște mai mult despre familia lui decât pe bunelul, bunica și poate străbuneii. Pe când armenii, de exemplu, își cunosc înaintașii lor de la zece și chiar până la 20 de generaţii. Mă refer acum concret la familie, nu la neam, în general. Dar totul pornește din familie, aici trebuie să i se educe copilului o anumită responsabilitate faţă de trecutul nostru. Se creează impresia că special ni se taie din rădăcini ca să ni se arate că noi suntem niște veniţi aici, practică preluată încă din perioada sovietică. Ipoteza care era vehiculată până prin anii ‘90 ai secolului trecut e că începând cu secolele VI-X după Hristos, aici locuiau doar slavi și rămânea de neînţeles cum ulterior din aceștia apare statul medieval moldovenesc.

- Ce ar trebui să se schimbe acum ca să mai putem salva ceva?

- Noi ne-am obișnuit, încă din perioada sovietică, că trebuie să vină cineva de sus să ne îndrume, să ne rezolve problemele. Și prejudecata asta se păstrează și astăzi: noi i-am ales pe demnitari ca ei să rezolve problemele noastre. Și nimeni nu mișcă nimic dacă nu i se spune de sus să facă ceva. Și, dacă mai persistă o asemenea mentalitate, poate ar fi cazul să ni se spună de sus, de la președinte, prim-ministru, Guvern, să ni se impună că trebuie să ne păstrăm istoria, să fim grijulii faţă de istorie. Practic, în ultimii un an-doi, cu foarte mari dificultăţi au fost convinși funcţionarii de la primărie să nu autorizeze construcţiile care distrug monumentele de arhitectură din Centrul istoric al urbei. Lucrurile se mai schimbă, dar va dura încă mult până vom conștientiza cât e de important să facem aceste schimbări acum, pe urmă vom regreta, nu vom mai putea întoarce nimic. Se mai vorbește că în soluţionarea acestei probleme banii joacă un rol foarte important, că anumite interese cântăresc mai mult decât monumentele de arhitectură sau de istorie, dar, până la urmă, dacă societatea civilă va fi la fel de activă cum începe să devină, și se vor sesiza și autorităţile, cum s-a întâmplat în ultimii ani, vom putea stopa distrugerea istoriei noastre.

- Eu îmi exprim speranţa că măcar în anii viitori, noi și copiii noștri vom avea acces la o istorie bazată nu pe legende și povești, ci documentată, argumentată cu cercetări știinţifice reale și că dvs. vi se va permite să vă exercitaţi meseria pentru a ne oferi această istorie.

- Sper și eu că anume așa se va întâmpla. Trebuie să menţionez că pe teritoriul orașului Chișinău s-au putut realiza săpături arheologice și după anii ’40, dar influenţa politică a fost majoră. De fiecare dată se punea accentul pe ipoteza că în această zonă au fost cândva așezări de slavi. Se insista pe ideea că de aici au apărut primii slavi și s-au extins în lume. În toată perioada sovietică asta a fost ideea care a stat la baza cercetărilor arheologice. Sub această presiune au activat toţi arheologii și istoricii medieviști în perioada sovietică. După ’90 lucrurile s-au schimbat, au revenit în albia firească a interpretărilor obiective și se încearcă reconstituirea istoriei adevărate a noastră ca popor.

- Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes în continuare în activitatea pe care o desfășuraţi.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

De Ziua Naţională a Culturii și de Ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei a fost vernisată expoziţia retrospectivă cu lucrări de pictură, grafică și desen „Ada Zevin – 90 de ani de la naștere”.

Expoziţia poate fi admirată până la 10 februarie 2013.

Potrivit Ludmilei Toma, doctor în studiul artei, „Ada Zevin nu a făcut artă angajată și nici nu a fost adeptul realismului academic, de aceea opera sa nu se înscrie în contextul artei sovietice îndoctrinate. Pictoriţa s-a apropiat de tradiţiile artistice ale Europei Occidentale, iar lucrările sale sunt considerate și astăzi actuale, arta autentică fiind atemporală în esenţa sa și oferindu-ne șansa descoperirii unor valenţe noi, ce corespund spiritualităţii moderne”.

Artista are studii serioase în domeniul artei plastice, talentul și cunoștinţele ei ajutând-o să se realizeze și să se facă remarcată atât pe tărâmul artei plastice, cât și în pedagogie artistică.

Ada Zevin s-a născut la 3 septembrie 1918 în Chișinău, într-o familie de pedagogi. Între 1938 și 1940 și-a făcut studiile la Academia de Arte Frumoase din București, la Facultatea de Pictură, avându-l ca profesor pe vestitul maestru român Francisc Șirato. Aici i-a cunoscut pe absolventul Academiei bucureștene Dimitrie Sevastian și studentul Mihai Grecu, care i-au devenit prieteni pentru mulţi ani. În 1940, Ada Zevin a revenit la Chișinău și și-a continuat studiile la Școala Republicană de Arte Plastice, actualmente Colegiul „Alexandru Plămădeală”, la profesorul Moisei Gamburg. În 1947 a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice, avându-i ca profesori pe Rodion Gabricov și Ivan Hazov. Între 1947 și 1949 a studiat la Institutul „V. Surikov” din Moscova, Facultatea de Pictură. În 1949 s-a transferat la Institutul „I. Repin” al Academiei de Arte din Leningrad (azi Sankt -Petersburg), Facultatea de Istoria și Teoria Artelor, iar în 1953 a obţinut diploma magna cum laude. În perioada anilor 1953-1975 a predat la Școala Republicană de Arte Plastice din Chișinău, îmbinând cariera de pedagog cu cea de cercetător știinţific; a publicat articole și studii din domeniul artelor plastice. În 1956 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, iar în 1959 a debutat la o expoziţie republicană de arte plastice. În 1998 a fost decorată cu Ordinul Republicii pentru înalta măiestrie artistică, pentru o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii artistice în Moldova și pentru o participare activă la formarea generaţiilor de tineri plasticieni.

Operele Adei Zevin sunt expuse în muzee, galerii și colecţii particulare din Moldova, Rusia, Ucraina, Bulgaria, România, Polonia, Suedia, Canada, SUA, Australia, Israel, Danemarca, Olanda.

PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

D O B R O G E A, M U N T E N I A ûi M O L D O V A

Pelerinaj în SciŖia Minor / Pe urmele SfinŖilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian ûi Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 3 martie, ora 22.

Mćnćstirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul pćr.Arsenie Papacioc, Peûtera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vodć, Lacul Sćrat, Vladimireûti, Bujoreni, Schimbarea la FaŖć. Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din CostanŖa ûi Huûi. Oraûele: ConstanŖa, Cćlćraûi, Slobozia, Huûi. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6.

Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

ȱDrumeŖie

la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

FLUX

12

Cultur=

18 IANUARIE 2013

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

CERNOBÂLUL ŞI CUCUL RĂGUŞIT DE ERBICIDE

18 ianuarie

(Pagini de jurnal)

30.III.1986 Ieri, invitaţia lui Mihai Dolgan la concertul „Contemporanului”. Prezenţi și Vodă, și Matcovschi, și Senic. Ultimul urcă pe scenă cu flori. Finalul – cel de discuţie: una din parodiile cu „amore, amore”. Sentimente confuze…

Lăcrimează via curăţită. La peste optzeci de ani, bunica Ecaterina strângea această sevă și își dădea cu ea peste ochiul beteag. Să-i fi ajutat oare?

Astăzi am definitivat povestioara pentru copii „Punguţa cu patru bani”, pe care dorește să o scrie Gelu-de-trei-ani. Cu cinci bani – nu: argumentul – ar fi prea grea și n-ar putea-o duce cocoșul moșului. O pregătesc pentru eventuala includere în volumul omagial dedicat lui Ion Creangă. M-a solicitat să colaborez Mihai Papuc. Să vedem ce vor decide cei de la editură.

1.IV.1986 Ieri, din nou iar la Strășeni. De data aceasta – ședinţă redacţională „LA” împreună cu pedagogii filologi din raion.

Fără restricţii, instructivă. Întrunire de rezonanţă. Câţiva pedagogi au vorbit foarte bine: Ivanesi, Olga Nicolaevna, instructoarea în albastru, Luca… Participanţi: Senic, Dolgan, Anton, Cheianu, Zbârciog, Malaneţchi, Reniţă… Cam mulţi. Însă am vorbit doar trei: S – D – B. 13-19.IV.1986 Călătorie la Penza și prin respectiva regiune rusească. Posibil să scriu unele impresii în urma vizitelor la baștina lui Mihail Lermontov, Visarion Belinski. Încolo – note de blocnotes.

Pe când reveneam de la Penza, în aeroportul Vnukovo din Moscova mă întâlnesc cu Mitică Diacov. Ne amintim cum, acum câţiva ani, într-un decembrie, pe când ne întorceam din Siberia, de la BAM (Magistrala Baical–Amur), am dormit vreo două zile și nopţi în acest aeroport.

Meteorologia!

Printre altele, îl întreb și de cazul lui Babii. Acesta se amorezase lulea de cineva din Stavropol. Vine el la Merenișcev (înainte fusese soţie-sa) și-i spune secretarului CC că nu mai poate de dragoste. „Cum, să lași tu doi copii?” se miră superiorul, care nu avea copii, dar atât de mult ar fi vrut să-i aibă. În jumătate de oră cazul a fost rezolvat, Babii ajungând ex-șef la CC al comsomolului…

Boţu se arată erou, nu glumă! După ce i-a lins laba atâţia ani acelui cu șpurul (copileţi de porumb, L.B.), acum, post-factum, îl hârâie. La adunarea de partid (deschisă, să putem participa și noi, necomuniștii), Ion Gheorghiţă i-a citit prohodul. Însă cam devreme. Măhărelul se mai ţine…

A plecat redactorul Valeriu Senic. Un altul nu avem. Cine știe ce poamă ni se va aduce… Îl pregătesc la CC… Idei agitate, controversate, tulburi până la oboseală. Dar, dragii mei, istoria a dovedit-o de atâtea ori că, numai și nu-

mai prin reforme, aproape niciodată nu poate fi atins scopul propus. Sunt necesare măsuri radicale. Mai ales în extirparea putregaiului de aici.

25.IV.1986 Timpul remanierilor parţiale. Poate și frecvente, însă neesenţiale. Veveriţele și cercurile rămân aceleași. Doar că e transferată vreo veveriţă dintr-un cerc în altul.

Firește, e același și efectul: în continuare, veveriţele, precum le duce capul și energia, învârt cercurile deșertăciunii. Vechea gardă nu cedează. Ci doar mimează perestroika. Inclusiv secretărașii de la US, unde se zice că „ideologul” e Arhi. Cibotaru. Clovnerie, bizarerie!

28.IV.1986 Vineri, un festin, în condiţii „austere”, cu Vatamanu, Vodă, Suceveanu. Primul și al treilea – lecturi abundente din file recente. În redacţie începe să se impună slugarnicul Axentie (Vatamanu îi spune…

Apsentie). Mărginit până la monstruozitate, se bagă cu telefoanele în urechile șefilor, afișându-și excesul de zel. Prostia totdeauna vrea să fie la vedere. Și cât mai des.

23.V.1986 Pre limba și în neliniștitul suflet al tuturora: dezastrul de la Cernobâl! Toată lumea urmărește îngrozită deplasarea norului radioactiv.

Sunt pe cale de a duce la bun sfârșit cartea pentru copii „Papuceii cu felinare”. În mare, am convenit cu Costică Dragomir – redactorul. Face-oi și eu ca Meniuc: zilele acestea am scris două poezii. Pentru copii. Pentru varianta „definitivă” a „Papuceilor…”, pe care trebuie să-i prezint în august.

Curând îmi apare proza în revista „Nistru”.

19.VI.1986 La adunarea scriitorilor, am abordat problemele legate de radio și televiziune ca prestaţie dezastruoasă.

Alaltăieri, pare-se, îmi telefonează Spiridon Vangheli. Zice că vrea să-i dau nuveletele publicate în „Steluţa”: intenţionează să elaboreze o antologie pentru copii. În afară de „Cuibul ciocârliei”. „Nu că ar fi slabă, îmi explică. Pentru unii ar fi prea bună, însă tu ai și mai subtile”. Mai plusez „Cum s-au desfrunzit brăduţii”, „Ceasornicul din măr” și „Punguţa cu patru bani”. Le las unde s-a cerut: la „computerul” Titus Știrbu.

Nr. 6, „Nistru”. Public patru nuvelete. La „LA”, în iulie, poate, „Mozaicul de gheaţă”.

La Rochefoucauld: „Oricât bine s-ar spune despre noi, nu găsim nimic nou în asta”.

Maxima însă nu e valabilă și pentru spiritele mediocre… Ca cele din nomenclatura f. lăudată, fără să o merite.

Cât de schimbătoare în ţinută sunt chiar și personalităţile noastre (provinciale)… Acum două luni, după ce ne făcuse gafa, scoţând în ultimul moment interviul din pagină, cășunându-ne destule neplăceri, Beșleagă mă privea cu un soi de spăsire dată spre cinism. Nu am reacţionat, ţinându-mă firesc. Mai alaltăieri însă, se apropie radios, măgulitor, cu interes și, luându-mă amical de cot, îmi spune că avusese cu Cimpoi un dialog la radio și mă roagă să-l aduc de acolo în „LA”. Am ascultat acel dialog… Face-vom ceva… n-ai cum să rămâi fără personalităţi, fie

ele și atât de nestatornice. De fapt, personalităţile ar trebui să se caracterizeze tocmai prin statornicie și fermitate! Dar de unde!... Giruete…

21.VI.1986 Viaţă de oraș! Abia astăzi auzim pentru prima oară un cuc zgârcit la numărat, cu glas răgușit. De erbicide, probabil…

24.VI.1986 …Scriitori cărora poate că li se întâmplă multe în viaţă, însă mai nimic nu li se întâmplă în literatură… Vezi lista US cu tot cu secretari…

1.VII.1986 Bășcălie chișinăuiană manifestată și la congresul scriitorilor din ţară: Prohin spune că, în timp ce vorbea Boţu de la tribună, câţiva membri ai delegaţiei de la noi îl ascultau cu casca la translaţie în limba… spaniolă. Clar: din mare respect. Și ce ar fi putut spune lunecosul de el?...

2.VII.1986 Fondarea revistei „Orizontul” a stat și sub semnele biliardului și fotbalului: i s-a oferit de sediu fosta sală de recepţie a US, zisă cu cămin, o sală de biliard și nu mai știu ce separeu, unde redacţia și-a plasat zece mese în sala mai mare, în una mai mică – toată conducerea. Masa de biliard rămăsese acolo, unde fusese. Băieţii loveau bilele, uitând de birou. Se întâmpla ca, fiind chemaţi la redactor, ei intrau cu tot cu tac, pe care-l ţineau la picior precum un scutier din Evul Mediu – suliţa.

Apoi masa de biliard a fost invadată de gazete, reviste – dezordine infernală. În vastul cabinet stă una dactilografa. Băieţii, în schimb, joacă fotbal cu o minge de mărime medie. Șah, cafea și ţigări… Distracţiile mai că prevalează asupra muncii. „Orizontul” are încă a-și depăși orizonurile cam înguste, deocamdată. La toate nivelele.

Nicolae Popa povestește cazul debutantei în ale poeziei Lo. Pe când era la Institutul de literatură „Gorki”. Unele tinere naive, flămânde, fără bani, lăsate fără atenţie, se mai aruncau uneori de la etaj.

Nu erau cazuri fatale, ci, mai curând, de atragere a atenţiei și „atestării” unei „stări artistice”, totuși. În cămin, viitoarea noastră tânără poetă se oploșise eminamente sub masă.

Pusese o perdea între picioarele mesei, după care dormea. Fără nicio exagerare.

La un revelion, rămăsese singură. Durere, disperare! Și ce se gândește ea? Hai să sară peste geam, de la etaj. Cică se urcase pe pervaz, se înălţă în vârful picioarelor și, când să sară, cineva – un coleg, deschide ușa, astfel că, năvălind din afară, curentul de aer o izbește îndărăt în cameră.

Mai curând, însăși protagonista, se vede, a vrut să fie izbită tocmai așa. Ei, dar se dă alarma, din celelalte odăi, unde se petrecea de revelion, vin colegele, colegii. Încearcă să o liniștească, s-o mângâie pe biata nenorocită. O colegă îi ia capul pe genunchi, îi vorbește dulce, cu compasiune. Poeta moldoveancă varsă lacrimi, suspină. Dar – culmea! La un moment dat, vede ciorapii roșii, frumoși de pe picioarele colegei care o mângâia. Și, printre lacrimi și sughiţuri de plâns, „reprezentanta noastră” o întreabă brusc pe sora ei de caritate: „Da cât… cât cos-tă… cior… ciorapii tăi?”

Poftim tragicomedie cu o mucoasă moldoveancă la Moscova.

Evenimente 1733: A fost adus la o grădină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA 1778: Exploratorul englez James Cook a ajuns aproape de Insulele Sandwich (Hawaii) 1799: Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie 1844: La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri “Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești 1847: Franz Liszt concertează la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde face cunoștință cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri 1878: Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră 1879: La Teatrul Național din București are loc premiera comediei “O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale. În distribuție: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu, Aristița Romanescu 1911: Americanul Elly, pilotând un avion “Curtis”, reușește prima aterizare pe o navă, cuirasatul “Pennsylvania” 1919: A fost fondată compania Bentley Motors 1919: Delegația română formată din I.I.C. Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinței de pace de la Paris 1941: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară 1968: Marin Sorescu publică piesa “Iona” 1999: Peste 10 000 de mineri încep un marș spre București

Nașteri 1689: Montesquieu, scriitor și filosof reprezentativ al iluminismului francez (d. 1755) 1795: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (d. 1865) 1829: Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (d. 1891) 1841: Emmanuel Chabrier, compozitor și pianist francez (d. 1894) 1848: Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg și gazetar român (d. 1925) 1880: Paul Ehrenfest, fizician și matematician austriac (d. 1933) 1886: Ștefan Dimitrescu, pictor român (d. 1933) 1892: Oliver Hardy, actor american (d. 1957) 1904: Cary Grant, actor american de origine engleză (d. 1986) 1915: Paul C. Petrescu, fizician român (d. 1977) 1916: Silviu Brucan, politician român (d. 2006) 1925: Gilles Deleuze, filosof francez (d. 1995) 1937: John Hume, politician nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (1998) 1955: Kevin Costner, actor și regizor american 1961: Carmen Tănase, actriță româncă de teatru și film

Decese 350: Constant, împărat roman (n. 320) 1367: Regele Petru I al Portugaliei (n. 1320) 1708: Mihály Ács (tatăl) (Aachs sau Aács), scriitor ecleziastic maghiar (n. 1646 ) 1821: Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească (n. 29 martie 1790) 1862: John Tyler, cel de-al 10-lea președinte al SUA (1841-1845) (n. 1790) 1936: Rudyard Kipling, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1865) 1999: Marian Papahagi, filolog român, director al Centrului Cultural Român de la Roma (n. 1948) 2009: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935) 2011: Cristian Pațurcă, cântăreț și compozitor român

Diverse

18 IANUARIE 2013

STUDIU Căsătoria este secretul unei vieţi mai lungi

Secretul unei vieţi mai lungi este căsătoria, susţine un grup de cercetători, care a încercat să stabilească o legătură între riscul morţii premature și viaţa personală, scrie The Daily Mail.

Cercetarea realizată de experţii centrului medical de la Universitatea Duke arată că persoanele din generaţia ”Baby Boomer” (respectiv cele născute în perioada 1946-1964) care s-au căsătorit sau sunt într-un parteneriat de lungă durată prezintă un risc mult mai scăzut de a muri prematur.

Cei care nu s-au căsătorit sunt de două ori mai predispuși să moară prematur decât cei aflaţi într-o relaţie stabilă, de lungă durată.

Peste 4.800 de persoane născute în sau imediat după anii 1940 au participat la studiu. Cercetătorii au fost interesaţi de personalitatea celor care au participat, statutul socioeconomic și comportamentele ce ar putea afecta sănătatea, precizează sursa.

13

FLUX

CARNEA DE PUI, BOMBĂ ALIMENTARĂ

Dezvăluiri ŞOCANTE despre hormonii de creştere din carnea albă constatat că evitarea anumitor hormoni de creștere poate reduce riscul declanșării anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de prostată.

Astfel, consumul de alimente care conțin reziduri hormonale poate predispune la producerea cancerului de prostată.

În ultimii 30 de ani s-a înregistrat o creștere a consumului de carne de pui la nivel mondial.

Majoritatea oamenilor consideră că includerea în mediul zilnic a cărnii albe aduce multiple beneficii. Adevărul este însă altul. În această perioadă, riscul dezvoltării obezităţii s-a amplificat foarte mult, iar una dintre cauzele cele mai importante se consideră a fi consumul de carne de pui. În urma studiilor s-a constatat că puiul crescut cu actuala tehnologie, chiar și cel ecologic, vândut pentru consum uman, oferă mai multă energie din grăsimi decât din proteine. Aceasta este o descoperire esențială, întrucât puiul a fost considerat a fi una dintre sursele principale de proteine, scrie sfatulmedicului.ro.

Carnea de pui, mai grasă din cauza hormonilor de creştere Potrivit cercetărilor, între 1870 și 2004 conținutul de grăsime a crescut de la 36Kcal/100g la 207 Kcal/100g. În această perioadă de timp, nivelul de proteine a scăzut de la 84kcal/100g la 64kcal/100g. În urma rezultatelor s-a constatat că puiul nu mai poate fi considerat un tip de carne cu un conținut scăzut de grăsimi.

SĂNĂTATE

Scapă de gripă cu ajutorul vaccinurilor naturale

Bacteria din carnea de pui care provoacă infecţii grave la milioane de femei Hormonii de creştere favorizează apariţia diferitelor afecţiuni Pubertatea precoce la fete. Pubertatea precoce poate fi determinată de hormonii de creștere care se regăsesc în carne și produsele lactate.

Este dificil de stabilit care ar putea fi impactul specific al hormonilor de creștere din produsele alimentare asupra dezvoltării tinerelor femei. Cu toate acestea, unii cercetători consideră că steroizii (în mod special), declanșează pubertate prematură și cresc riscul de cancer de sân, mai târziu, în viață. Persoanele preocupate de acest potențial efect secundar ar trebui să consume carne sau produse lactate fără hormoni de creștere sau să evite carnea și produsele lactate.

Risc crescut de cancer la sân.

Cercetătorii și consumatorii sunt preocupați de faptul că riscul de cancer de sân poate crește ca urmare a utilizării de hormoni de creștere în produsele alimentare. Potrivit experților, preocuparea este realistă, întrucât resturile hormonale din anumite alimente pot crește, întradevăr riscul pentru dezvoltarea cancerului de sân. Cu toate acestea, în multe state, nu este permisă utilizarea hormonilor pentru creșterea porcilor, găinilor, curcanilor și a altor păsări.

Riscul crescut pentru cancerul de prostată. O altă preocupare a cercetătorilor și consumatorilor legată de hormonii de creștere din alimentație este că aceștia pot crește riscul apariției cancerului de prostată. În urma unor studii, s-a

Produsele apicole sunt un adevărat izvor de sănătate. În special polenul, propolisul sau lăptișorul de matcă te vor ajuta să nu iei vreo răceală. Pot fi consumate amestecate cu miere.

Uleiul de chimen negru are efect antialergic Un alt remediu care crește imunitatea și are și un efect antialergic este uleiul de chimen negru, care se găsește la magazinele cu produse naturale sub formă de capsule. Ar trebui luate 500 mg dimineaţa, iar seara se iau 1000 mg de echinaceea, plantă binecunoscută pentru calităţile ei imunostimulatoare. Aceasta poate fi folosită sub formă de ceai, pulbere sau tinctură.

Boabele Goji cresc imunitatea Cunoscute în China, boabele Goji sunt numite “super fructe” pentru că au un conţinut foarte mare de vitamine, minerale, uleiuri omega și alte substanţe benefice pentru corp.

Lucerna ajută la eliminarea toxinelor Când auzi de lucernă, te gândești că este o plantă bună doar pentru animale, dar este benefică și pentru sănătatea noastră. Mai ales germenele plantei este folosit ca aliment, în salate. Conţine vitamine care se asimilează foarte repede. Are un efect benefic mai ales în cazul persoanelor vârstnice, pe care le ajută să își recapete vitalitatea. Favorizează și eliminarea toxinelor. Orzul verde te ajută și el să ai o sănătate de fier. Bogat în vitamine (A, B, C, E, K), minerale (fier, calciu, magneziu, zinc, cupru), revitalizează organismul și încetinește procesul de îmbătrânire. Este de foarte mare ajutor celor care au afecţiuni pulmonare, gastrice, hepatice, diabet zaharat și vor să prevină complicaţiile.

Cătina conţine multă vitamina C Fructele de cătină conţin o concentraţie foarte mare de vitamina C. Este și o sursă importantă de antioxidanţi, vitamina E, acid folic și calciu, magneziu și potasiu. Toate aceste ingrediente fac din cătină o armă redutabilă care te va ajuta să treci mai bine peste iarnă.

Unica.ro

Realitatea.net

CÂT DE NOCIV ESTE TELEVIZORUL SAU CALCULATORUL PENTRU COPII Doctorii avertizează în privinţa legăturii dintre sedentarism şi cancer Doctorii britanici au emis o avertizare în privinţa riscului la care copiii sunt expuși din cauza părinţilor care îi lasă să petreacă prea mult timp stând jos, fie uitându-se la televizor, fie jucându-se la calculator sau navigând pe internet.

Leacurile din stup tonifică organismul

Cele aproximativ 8 milioane de femei din Statele Unite care se îmbolnăvesc anual de infecţii ale vezicii urinare ar putea fi, de fapt, victimele unei bacterii devenite rezistente la antibiotice, bacterie prezentă în carnea de pui din marile magazine, scrie descopera.ro.

O tulpină a bacteriei Escherichia coli a fost descoperită în ADN-ul puilor de găină trataţi cu antibiotice și oferiţi apoi spre consum în supermarketuri. Se pare că, la ora actuală, bacteria rezistentă la tratamente se găsește în carnea de pui ce poate fi cumpărată de la orice magazin alimentar și se transmite mai ales femeilor, care ajungă să se îmbolnăvească în urma manipulării puilor înainte de a fi gătiţi sau prin contaminarea altor alimente cu bacterii din carnea de pui.

Doctorii avertizează și în privinţa riscului de obezitate, afecţiuni cardiace și diabet la care generaţii de tineri se expun din cauza vieţii sedentare, informează Daily Mail.

Chiar și copiii care fac exerciţii fizice în mod regulat sunt în pericol, pentru că tot au perioade lungi de inactivitate care duc la obezitate. Drept urmare, experţii îi sfătuiesc pe părinţi să limiteze perioadele din faţa televizoarelor sau calculatoarelor ale copiilor la două ore pe zi.

Deși copiii fac exerciţii fizice, explică Dr. Rachel Thompson, șeful departamentului de știinţă al Fundaţiei, ei pot dezvolta obiceiuri periculoase dacă li se permite să fie inactivi timp de mai multe ore pe zi. “Suntem conștienţi că să fii activ din punct de vedere fizic în copilărie înseamnă o mai mare probabilitate că vei continua la fel ca adult”, a adăugat ea.

Potrivit agenţiei de cercetare Childwise, copiii petrec o medie de 5,9 ore pe zi în faţa televizorului, a consolei de jocuri sau a computerului. Mecanismul exact al felului în care sedentaritatea cauzează cancerul este încă relativ necunoscut, dar se consideră că activitatea fizică diminuează riscul de cancer prin reducerea inflamării din corp, care este legată de dezvoltarea bolii, a spus Dr. Thompson.

O viaţă activă reduce grăsimea corporală, dar crește și sensibilitatea la insulină, reducând astfel riscul de diabet. Pe de altă parte, persoanele supraponderale au un nivel crescut de anumiţi hormoni precum estrogenul, care a fost relaţionat cu riscul crescut pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân.

Alte instituţii de cercetare leagă lipsa activităţii fizice de între 6 și 10 la sută din cazurile de afecţiuni cardiace, de diabet de tip 2 și de cancerul la sân și intestin.

Mediafax.ro

Ginsengul, mai tare decât Viagra Ginsengul este folosit de secole de chinezi pentru proprietăţile sale afrodisiace, iar un studiu recent vine să confirme faptul că această plantă are efecte benefice asupra vieţii sexuale.

Oamenii de știinţă din Coreea de Sud au descoperit că suplimentele pe bază de Ginseng sunt benefice împotriva disfuncţiei erectile, boală cunoscută și sub numele de impotenţă. Specialiștii susţin că bărbaţii care au probleme cu erecţia își pot îmbunătăţi viaţa sexuală urmând

timp de opt săptămâni un tratament cu suplimente pe bază de Ginseng.

Acesta nu este primul studiu care demonstrează aceste efecte ale plantei, dar, spre deosebire de cele anterioare, care au fost realizate pe șoareci de laborator, subiecţii acestei cercetări au fost voluntari umani. Astfel, savanţii coreeni au testat eficienţa Ginsengului pe un eșantion de peste 100 de bărbaţi care aveau probleme cu erecţia.

Voluntarii, care sufereau de disfuncţie erectilă de intensitate medie, au fost împărţiţi în două categorii. Bărbaţilor din prima categorie li se administrau zilnic patru tablete pe bază de Ginseng, în timp ce participanţii din al doilea grup au primit un tratament placebo.

Rezultatele au arătat că voluntarii care au primit Ginseng au declarat că activitatea lor sexuală s-a îmbunătăţit. În aceste condiţii, Ginsengul ar putea reprezenta o variantă de luat în calcul pentru pacienţii care nu răspund la tratamentul clasic. Cercetătorii susţin că această rădăcinoasă conţine substanţe care ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii sexuale.

Statisticile citate de Daily Mail arată că, numai în Marea Britanie, un bărbat din zece suferă de impotenţă. Cotidianul britanic mai scrie că tratamentele precum Viagra, Cialis și Levitra, medicamente recomandate în cazul disfuncţiilor erectile, nu au niciun efect asupra a 30% dintre bărbaţii care se confruntă cu această afecţiune.

FLUX 21

14

Programe

Luni IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică.

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Sub același cer. 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Drumeţii”. 22.20 Templul muzicii. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.10, 5.10 Music Mania. 1.15 Cultura azi. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Cancan TV (prima ediţie din noul sezon) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un poliţist cu explozie întârziată 33 1/3 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4405 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.1, an 7 00:00 Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Метод Фрейда”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:25 Мистический триллер “Омен” 03:10 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.35 Garantat 100 de procente. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 L’ALGÉRIE À L’ÉPREUVE DU POUVOIR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES 20:23 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 STARTER ! 22:57 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:33 UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MARIE-JO ET SES DEUX AMOURS 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 NIZWA, DANS LE SILLAGE DE HENRY DE MONFREID

18 IANUARIE 2013

22

Marţi IANUARIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Documentar.

“Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.45, 1.00 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii (ultimul episod) 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri adevărate 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Robin și Marian 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Salvaţi-o pe Sarah !

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4406 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Copacul lui Joshua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI: New York , ep.2, an 7 00:30 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Метод Фрейда”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 01:30 Комедия “Идиократия” 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.30 Dănutz. S.R.L. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LA LUNE ET LE BANANIER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 15:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 8 FOIS DEBOUT 21:16 LA MÉCHANTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 LA SMALA S’EN MÊLE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PENKOVSKY, ESPION POUR LA PAIX

23

Miercuri IANUARIE

24

Joi IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 5.10 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Sub același cer.

14.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25, 5.25 Portrete în timp. Ion Paulencu, artist al poporului.

22.20 F. Mendelssohn. Concertul dublu pentru vioară, pian și orchestră de cameră. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Nicolae Botgros la 60 de ani. Spectacol muzical. Transmisiune în direct. 22.20 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 23.35, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 La noi în sat. 1.45 Profil de savant. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.15 Templul muzicii.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) (ultimul episod) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (primul episod) 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) (primul episod) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Salvaţi-o pe Sarah! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Când soarele răsare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4407 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Bun venit in junglă! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.3, an 7 00:00 Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Дмитрий Певцов, Ольга Дроздова многосерийном фильме “Ангел в сердце” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:15 Комедия “Благодаря Винн-Дикси” 02:55 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Dănutz.

S.R.L. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 3.30 Sport.

4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 MICHEL-ÉDOUARD LECLERC, DE QUOI JE ME M.E.L.? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DRÔLE DE DRAME 16:38 MONSIEUR LEROI 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:17 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:02 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:13 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 LE GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 DES SOUCIS ET DES HOMMES 1:49 DES SOUCIS ET DES HOMMES 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PROJET N

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cand soarele răsare (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un mic detaliu numit crimă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4408 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.2, an II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.4, an 7 00:00 Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Дмитрий Певцов, Ольга Дроздова многосерийном фильме “Ангел в сердце” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Стив Мартин в комедии “Оптом дешевле” 02:45 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.50 Interes general. 3.15 Mari români. 4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:35 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:45 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:30 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:41 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:57 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:02 EN DIRECT DE L’UNIVERS 18:02 CHABADA 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA SMALA S’EN MÊLE 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04 LA LOI DE MURPHY 23:27 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 LA LUNE ET LE BANANIER 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RAPAYAN

Programe 18 IANUARIE 2013

25

Vineri

26

IANUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 13.40 Русский мир. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.25 Portrete în timp. 16.00 Aniversări. Gheorghe Urschi la 65 de ani. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk show. 21.25, 1.35 Sportul în viziunea presei. Ceremonia de premiere a laureaţilor concursului de creaţie organizat de către APSM. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Orchestra “Mugurel”. Program muzical. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa (primul episod) 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un mic detaliu numit crimă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 13:30 Film: A doua șansă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4409 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ochi de vultur 22:45 Film: Vacanţă în Europa 00:30 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Ты не один” 16:00 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 К юбилею Владимира Высоцкого. Большая премьера. “Высоцкий. Спасибо, что живой” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 “Высоцкий. Последний год” 01:35 Юбилейный концерт Юрия Башмета 03:35 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 3.10 e-Forum. 4.30 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 MAGAZINE 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA SMALA S’EN MÊLE 16:33 LES GARDIENS DE LA FORÊT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:50 DES SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 L’AFFAIRE SALENGRO 2:50 MISE AU POINT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă IANUARIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CLASA ZBURĂTOARE” (Germania). 8.05 Vedete la bis. 9.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.00 Dor. Nicolae Cibotaru. 12.00 “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.00 Documentar. “Global 3000”. 13.30, 2.15 Concert festiv dedicat Zilei Naţionale a Culturii. 15.05 Documentar.

“Eliot Ness împotriva lui Al Capone”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 World Stories. 22.20 Film. “CUM SĂ SPUI ADIO” (SUA, 1996). 0.10 Fii tânăr! 1.30 Știinţă și inovare. 3.45 Lucrări picturale. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Partenerul ideal 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Bun venit în Mooseport 17:15 Film: Păzea la minge! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Legea e lege 23:00 Film: Predator II 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Film: Bun venit in Mooseport (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “Предчувствие любви” 07:15 Владимир Высоцкий, Маргарита Терехова в фильме “Четвертый” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” К ЮБИЛЕЮ ВЛАДИМИРА ВЫСОЦКОГО 11:05 “Владимир Высоцкий и Марина Влади. Последний поцелуй” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Владимир Высоцкий в фильме “Вертикаль” 13:30 “Живой Высоцкий” 14:15 Владимир Высоцкий, Светлана Светличная в комедии “Стряпуха” 15:25 “Высоцкий. Последний год” 16:15 “Высоцкий. Спасибо, что живой” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Высоцкий. Спасибо, что живой”. Продолжение 18:40 Премьера. “Владимир Высоцкий. “Я не верю судьбе...” 19:35 “Своя колея” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 Владимир Высоцкий, Олег Янковский, Ролан Быков, Анатолий Папанов, Николай Крючков в фильме “Служили два товарища” 01:05 Шон Коннери в приключенческом фильме “Лига выдающихся джентльменов” 02:45 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме “Игра в прятки” 04:20 Киану Ривз в комедии “Криминальная фишка от Генри” 7.00 Zestrea românilor. 8.00, 15.20 Parteneri de week-end.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 16.00, 1.35 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Gh. Zamfir și orchestra. Concert. 0.40 Profesioniștii... 4.10 Viaţa satului. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 FALÒ 14:03 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BALI, ÎLE MYTHIQUE DE L’ASIE 16:02 TOUT SUR MOI 16:26 TOUT SUR MOI 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:05 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

27

FLUX

Duminică IANUARIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Eliot Ness împotriva lui Al Capone”. 7.05 Profil de savant. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 1.00 Ansamblul de dansuri sportive “Codreanca”. 13.25 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “CLASA ZBURĂTOARE” (Germania). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “ROMAN DE DRAGOSTE” (SUA).

23.50 Legendele muzicii. 0.10 Documentar. “Freddie Mercury - regele magiei”. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.45 Respiro. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și luptă(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste (redifuzare) 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele din Oz 11:00 Film: Pazea la minge! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:00 Film: Tăntălăul și gogomanul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Ziua Independenţei 23:15 Film: Un admirator fanatic 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Serviţi, vă rog! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Любовь Орлова, Николай Черкасов в фильме “Весна” 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Пока все дома” 11:15 Премьера. “Эх, Серега! Жить бы да жить...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:05 Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный, Наталья Гундарева в фильме “Зимний вечер в Гаграх” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Фильм “Зимний вечер в Гаграх”. Продолжение 15:50 Премьера. “Еда как лекарство” 16:45 Алексей Серебряков, Федор Бондарчук, Екатерина Вилкова в фильме “ПираМММида” 18:30 “Replica” 20:00 “Рождественские встречи” Аллы Пугачевой 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Рождественские встречи” Аллы Пугачевой. Продолжение 00:40 Премьера. “Большая разница ТВ” 02:15 “Познер” 03:10 Приключенческий фильм “Фантастическая четверка” 7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal.

14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00, 0.00 Nicolae Botgros la 60 de ani. 19.00, 6.35 Reporter. 2.00, 6.20 Teleenciclopedia. 3.00 Garantat 100 de procente. 3.55 Sport. 4.10 Magazin mondial. 4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:09 STELLINA 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:06 SCIENCE OU FICTION 12:33 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:28 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 LA FRANCE SAUVAGE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 VENDÉE GLOBE 22:05 LE JOUR SE LÈVE 23:32 BYE BYE MAMAN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA LOI DE MURPHY 2:20 TUURNGAIT 2:33 FOOT ! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 THIERRY MARX, LE CHEF & LA 5E SAVEUR

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

18-25 ianuarie Berbec Ai tendinţa de a nega și de a neglija erorile trecutului, crezând că nu le vei mai face oricum, dar uiţi de inerţia uriașă care te-a făcut să le repeţi recent.

Taur Sunt posibile conflicte destul de dure cu anturajul apropiat, din cauza viziunilor diferite asupra viitorului comun sau al unei anumite persoane.

Gemeni O perioadă complicată de resentimente și de regrete, cele mai multe provocate de problemele financiare pe care ţi le-ai produs cu bună știinţă, de multe ori.

Rac Este posibilă o divergenţă cu un partener, dar procesul în sine e constructiv, pentru că poate aduce o clarificare de mare importanţă pentru ambele părţi.

Leu O deplasare necesară poate deveni un prilej de complicaţii relaţionale, în cuplu sau cu o altă rudă. Replicile încărcate de asprime nu duc la nimic bun.

Fecioară Poate continua o dispută, legată de bani, cu o persoană dragă, semn că cineva exagerează.

Ori tu dai dovadă de severitate, ori celălalt cere prea mult.

Balanţă Situaţiile pe care nu le poţi gestiona, mai ales cele legate de familie, pot fi soluţionate mai ușor dacă le vei lăsa puţin deoparte și te vei ocupa de altceva.

Scorpion Te simţi ca și cum te-ai fi trezit dintr-un somn lung și lumea îţi pare mai ușor de cucerit. Înainte de a pleca la luptă, ţi-ar fi de mare folos să verifici motivaţiile.

Săgetător Te poţi confrunta cu situaţii greu de suportat din cauza problemelor pe care un apropiat le pune pe umerii tăi, ca și cum tu nu le-ai avea pe ale tale.

Capricorn Ceea ce încerci să faci e privit ca imposibil chiar și de cei care te cunosc și nu se lasă cuprinși de îndoială și nici nu te bănuiesc de lipsă de curaj.

Vărsător Acum vezi partea dificilă a proiectelor pe care te pregătești să le pui în aplicare. Cât de curând te vei concentra și pe partea de beneficiu.

Peşti Problemele pe care le observi nu îţi aparţin. Anturajul e sursa lor și, ca de obicei, așteaptă să găsească măcar alinare, dacă nu rezolvare, apelând la tine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 35 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

18 IANUARIE 2013

GENERAŢIA 2002

Alina Vlas: „Îmi doresc să am siguranţa viitorului acasă” Invitata rubricii de astăzi este tânărul designer de interior Alina Vlas, pe care vă propunem să o cunoaștem împreună.

- Alina, povestește-ne de ce ai ales să studiezi arta plastică și designul, a fost un vis din copilărie sau această decizie a ta a fost influenţată de alţi factori?

- Am ales să-mi urmez studiile la Facultatea de Arte Plastice și Design pentru că mi-a plăcut încă din copilărie să fac schiţe, să improvizez, deci, pot spune că a fost un vis.

- Știm că în prezent te ocupi de design de interior, în special de draperii. Designul de interior este un domeniu foarte solicitat acum în Republica Moldova, luând în calcul faptul că o bună parte din populaţia ţării este preocupată de obţinerea locuinţei de vis, apoi de amenajarea ei precum văd în revistele de specialitate. În aceste condiţii, te poţi manifesta ca artist sau trebuie doar să îndeplinești funcţia de croitoreasă, de executor al unui tipar?

- Variază de la caz la caz. Totul depinde de rezultatul pe care dorește să-l obţină clientul. Pot spune însă că se ţine cont și de părerea mea atunci când se adresează cineva pentru a realiza draperii pentru o anumită cameră sau pentru întreaga casă și nu voi nega că mi se cere sfatul și părerea și există cazuri în care clientul se încrede în gusturile mele. Deci, aș putea spune că în această îndeletnicire nu mă simt exclusă ca artist.

- De unde îţi procuri materialele?

- Variază de comanda pe care o primesc, nu voi nega, unele materiale le cumpăr de la piaţă, dar pentru comenzi speciale procur stofe din străinătate, orientându-mă după anumite oferte din cataloagele atelierelor cu tradiţie în domeniu.

- Care sunt sursele tale de inspiraţie și care este designerul pe care îl admiri?

- Fiecare stil are farmecul său, eu prefer să combin stilurile pentru a obţine combinaţii mai îndrăzneţe sau mai interesante. Prefer totuși stilul minimalist cu elemente din stilul clasic, consider că îmi conferă o mai mare libertate pentru desăvârșirea unui design de interior rafinat.

- Știu că împreună cu soţul aţi locuit o perioadă în Italia. Nu v-aţi gândit să vă construiţi un viitor în altă ţară?

- Într-adevăr, am locuit o perioadă în Italia. De altfel, acolo mi-am cunoscut soţul. Italia este o ţară frumoasă, care îţi oferă multe oportunităţi și nu neg că am avut și gânduri să ne stabilim acolo cu traiul. Însă, poate pare patetic, rămân totuși la ideea că nicăieri nu ne simţim mai în largul nostru ca acasă. De asta am revenit ambii acasă și am decis să ne punem viţa la cale aici.

- Ești tânără mămică, ai o fetiţă, te felicităm pe această cale și am

vrea să știm dacă tu i-ai amenajat camera. Din punctul tău de vedere, cum ar trebui să arate camera unui copil pentru ca acesta să se simtă foarte bine și să își consume energia creativ.

- Da, am o fetiţă de un an și patru luni pe care o cheamă Arianna și de care sunt tare mândră. Evident, i-am amenajat împreună cu soţul camera. În linii mari, secretul amenajării camerei copilului nu este unul foarte sofisticat. Important este să se ţină cont că odaia micuţului e bine să fie împărţită pe zone de activitate, precum locul unde doarme, locul unde se joacă, unde desfășoară anumite activităţi. Așa va fi și mai simplu să-l înveţi cum să pună lucrurile în ordine mai ușor după ce și-a încheiat activităţile.

Culorile calde, liniștite, recomandabil de combinat două-trei culori, care să nu-l plictisească, dar nici să nu-l irite, îi vor stimula gândirea creativă a copilului.

- Dacă tot discutăm despre familie, am vrea să știm cum ţi-ai cunoscut soţul?

- Precum remarcasem și mai sus, pe Roman l-am cunoscut în Italia.

Ne-am întâlnit în Veneţia. A fost o întâlnire întâmplătoare, ieșisem la plimbare în oraș cu prietenii într-o duminică frumoasă și caldă de vară. Așa s-a întâmplat că aveam prieteni comuni. Și uite că acea întâlnire întâmplătoare ne-a unit destinele și îi sunt recunoscătoare astăzi că îmi este alături, mă susţine și mă încurajează în tot ceea ce îmi propun să realizez.

- Ce importanţă a avut pentru tine activitatea în rândurile Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”? De ce ai decis să aderi la această organizaţie de tineret?

- În primul rând, această perioadă a însemnat unul dintre cele mai frumoase capitole din perioada adolescenţei mele. O mare importanţă pentru dezvoltarea mea au avut-o participările și stagiile la diverse universităţi de vară din România, fapt ce m-a ajutat să acumulez multă experienţă de viaţă. Iar scopul pentru care am decis să ader la „Noua Generaţie” a fost pentru că împărtășesc, alături de alţi colegi de ai mei, valorile creștin-democratice și mi se pare o experienţă foarte benefică să faci schimb de experienţă și cunoștinţe cu persoane care simt și gândesc la fel.

- Care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat?

- Pentru moment îmi doresc sămi pun bine pe roate atelierul și să dezvolt în viitorul apropiat propria mea afacere, care mi-ar permite să lucrez și să trăiesc acasă. Îmi doresc să am siguranţa viitorului acasă.

- Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare!

- Și eu vă mulţumesc mult și vă doresc realizări frumoase în continuare.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Omagiu adus haiducului Iancu Jianu.

Condorii Negri şi-au lansat primul videoclip Formaţia de muzică folk-rock Condorii Negri a pășit pe scena mare a muzicii autohtone, lansând primul videoclip al trupei.

Potrivit „condorilor”, piesa, intitulată „Imnul lui Jianu”, implicit videoclipul, reprezintă un omagiu adus legendarului haiduc român Iancu Jianu, cel care, la vremea lui, i-a făcut să tremure de frică pe toţi „ciocoii și păgânii” de pe întreg teritoriul românesc.

Lansarea videoclipului a avut loc pe data de 27 decembrie 2012 la un club din Chișinău, în cadrul căreia, trupa a ţinut și un recital live, interpretând atât piese proprii, cât și piese deja consacrate ale acestui gen muzical.

Prezent la eveniment, regizorul Valeriu Jereghi s-a arătat impresionat de această nouă producţie muzicală, menţionând că este extrem de importantă revenirea la muzica folk, în condiţiile în care piaţa este tot mai inundată de genuri muzicale importate din alte părţi, fiind ignorat patrimoniul cultural al poporului nostru. „În calitatea mea de regizor de film, am urmărit, bineînţeles, cu mare atenţie acest vi-

deoclip și vă declar că am fost plăcut surprins de ceea ce am văzut. Cu toate acestea, ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost muzica în sine, care este extrem de calitativă, atât ca mesaj și compoziţie, cât și la nivel de interpretare.

Vreau să le mulţumesc din suflet Condorilor Negri pentru invitaţia la acest minunat eveniment, dar, în primul rând, pentru muzica pe care o fac”, a menţionat Valeriu Jereghi.

Directorul artistic al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, compozitorul Marian Stârcea, s-a arătat, la rândul său, impresionat de această nouă apariţie pe piaţa muzicală autohtonă, menţionând că este bucuros pentru

faptul că, după mulţi ani, folk-rockul reapare în peisajul muzical autohton. „Ascultând această muzică, am trăit emoţii deosebite, pentru că mi-am amintit de cei mai frumoși ani din viaţa mea, când ascultam asemenea melodii. Vă mulţumesc pentru această ocazie deosebită și aștept să organizaţi un concert la Filarmonica Naţională”, a spus Marian Stârcea.

Formaţia Condorii Negri a fost fondată la sfârșitul anului 2011. Între timp, componenţa formaţiei s-a modificat, ajungând astăzi să fie constituită din 6 băieţi și o domnișoară: Alexandru Federiuc (voce/chitară), Nicolae Federiuc (voce/chitară), Marcela Graur (voce), Cătălin Vutcărău (nai), Ștefan Postoronca (chitară solo), Radu Chiruţă (bass) și Mihai Postoronca (tobe). Într-o postare anterioară pe pagina lor oficială de Facebook, Condorii Negri se prezentau în felul următor: „Avem ţară, avem eroi, avem istorie, avem oameni vrednici. Toate acestea ne inspiră. Noi nu facem politică, dar asta nu înseamnă că nu o înţelegem. Ceea ce facem noi se cheamă atitudine, nu împotriva cuiva, ci în întâmpinarea celor care au simţirea noastră.

Noi vă cunoaștem bine, pentru că suntem deai voștri. Și voi, la rându-vă, ne veţi cunoaște în curând. Mai e încă puţin... de lucru”.

Precizăm că autorul melodiei și al textului „Imnul lui Jianu” este vocalistul Alexandru Federiuc. Videoclipul a fost realizat de regizorul Andrei Cebotari.

FLUX

CMYK