Ziarul Flux, Ed. 10 (790)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 18 martie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 18.03.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Conon; Sf. Mc. Iraida

1 EURO..............................16.8341 1 Dolar american ............. 12.0101 1 Leu românesc ................ 4.0279 1 Rublă rusească ............... 0.4195 Timpul probabil:

Maxima zilei „Cum lacrima iese din ochi, astfel iese gândirea pe buze.”

Mihai EMINESCU

18.03.2011

19.03.2011

Noros, 2 3 0C

Noros, 2 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 10 (790)

Fără consens, fără Buget şi cu economia la pământ Consensul, principiile și valorile ar putea să-i vină de hac coaliţiei de guvernământ. Deși suntem deja la sfârșit de martie, adoptarea Legii Bugetului de Stat pentru 2011 este tărăgănată în continuare.

Chiar dacă proiectul Bugetului trebuia elaborat încă în vara anului 2010, guvernanţii au așteptat să treacă alegerile, apoi să vină experţii FMI, apoi și-au dat seama că nu au consens în alianţă. La 5 martie, Guvernul urma să dezbată și să adopte Bugetul, dar ședinţa a fost amânată deoarece au intervenit "principiile". Proiectul nu a trecut mai departe de Prezidiul Executivului pentru că, și-au amintit aliaţii, trebuia discutat mai întâi la Consiliul AIE. Peste o săptămână, Bugetul a fost aprobat totuși de către Executiv, dar adoptarea Legii în Legislativ ar putea să mai dureze. Președintele Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav

Joe Biden, vocea Americii la Chişinău

ACTUAL

XXX

(citiţi pag. 4-5)

Alegerea preşedintelui sau alegerea lui Lupu în funcţia de preşedinte?

3

PAGINA

SOCIAL

Ioniţă, a precizat pentru Publika TV că partidele din Alianţă trebuie să ajungă la consens politic înainte de examinarea legii în Parlament. Proiectul de lege va fi dezbătut, săptămâna viitoare, și la Comisia parlamentară de profil, inclusiv în cadrul unei ședinţe speciale. Rămâne de văzut cât timp le va lua celor de la putere să-și armonizeze interesele cu principiile și consensul.

Pe de altă parte, analiștii Expert-Grup avertizează că tărăgănarea aprobării bugetului, luptele interne din AIE, care pare să fi pierdut senzaţia de urgenţă a reformelor, birocraţia, corupţia și disperarea populaţiei ar putea fi fatale pentru actuala guvernare. Citiţi în ziarul nostru o analiză a situaţiei economice și politice din Republica Moldova, realizată de Centrului analitic independent Expert-Grup, care, cel puţin, ar trebui să îngrijoreze politicienii aflaţi la guvernare.

Apocalipsă în Japonia Japonia trăiește momente de groază, după ce un cutremur puternic cu magnitudinea de 8,8 grade a avut loc în largul coastelor sale nord-estice. Seismul a fost urmat de două valuri tsunami uriașe care au măturat totul în calea lor. Imagini apocaliptice care arată puterea distructivă a valurilor au făcut înconjurul lumii. Alerta de tsumani a fost extinsă pentru 20 de ţări de pe coasta Pacificului.

Epicentrul seismului de 8,8 grade a fost situat în Oceanul Pacific, la 130 de kilometri de peninsula Ojika, la o adâncime de zece kilometri, în aceeași zonă în care acum două zile s-a produs un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter. Mișcarea de pământ, cea mai puternică din istoria ţării, a fost urmată de două valuri tsunami de zece și șase metri, înregistrate în regiunea Sendai din nord-estul ţării. Cutremurul s-a petrecut în plină zi, la ora locală 14.46, când mulţi japonezi se aflau la muncă. Televiziunile locale au transmis imagini înspăimântătoare de la faţa locului: oameni fugind din calea puhoiului, clădiri și mașini luate de ape, poduri făcute bucăţi și zeci de incendii puternice.

Centralele nucleare de pe coasta Pacificului s-au oprit automat și apoi au fost închise, la fel ca aeroportul Narita din Tokyo, iar rafinăria Chiba a fost cuprinsă de flăcări. De asemenea, aeroportul din Sendai a fost inundat complet.

Transporturile aeriene și feroviare au fost întrerupte în mare parte pe întreg teritoriul Japoniei, iar patru milioane de locuinţe din Tokyo au rămas fără curent electric. Seismul a fost urmat de 20 de replici puternice. Una dintre ele a avut 7,4 grade pe scara Richter.

Continuare în pag. 3

Şocant! Copii moldoveni, abuzaţi sexual de cetăţeni străini

6

PAGINA

REFLECŢII

Serafim Urechean, înghiţit prin fuziune

Infantilul Chirtoacă Criza, noile provocări şi ideea naţională moldovenească

9

PAGINA

Primarul, Piaţa Centrală, mafia şi alegerile XXX

ECONOMIC

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 2)

Birocraţia, corupţia, disperarea populaţiei şi luptele intestine din interiorul AIE pot fi fatale pentru actuala guvernare

Hotel (gratis) de lux pentru „revoluţionari” XXX

(citiţi pag. 12)

PROFITORII

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

Cifra zilei: 2 772 de lei pentru o poliţă În 2011, poliţa de asigurare medicală va costa 2 772 de lei (circa 166 de euro), cu 294 de lei mai mult faţă de anul trecut. Pentru prima dată, în anul curent va fi extinsă perioada în care proprietarii de terenuri agricole vor putea să procurare această poliţă cu 75 la sută mai ieftin, până pe 30 septembrie, faţă de termenul de 31 martie din anul precedent.

Aceste prevederi se conţin în proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2011, aprobat de Guvern.

Documentul urmează să fie adoptat de Parlament.

Potrivit Liliei Onea, șefa Serviciului relaţii cu publicul al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, în cazul deţinătorilor de patentă, arendașilor și arendatorilor, fondatorilor de întreprinderi individuale, persoanelor fără un contract de muncă, s-a păstrat termenul de 31 martie în care se aplică reducerea de 50 la sută din costul poliţei. În 2011, lista medicamentelor compensate

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

va fi extinsă suplimentar cu câteva preparate, necesare pentru tratamentul celor mai răspândite maladii ale copiilor cu vârsta 6-14 ani, precum și va crește numărul de servicii gratuite ce ţin de diagnostic și acordarea îngrijirilor medicale persoanelor în etate și cu dizabilităţi.

Totodată, proiectul de lege stabilește că prima de asigurare în mărime procentuală va rămâne aceeași ca și în anul 2010, la nivel de 7 la sută, adică se prevăd contribuţii proporţionale a câte 3,5 procente pentru angajat și angajator.

Numărul persoanelor care au procurat poliţe de asigurare medicală în 2010 s-a majorat, comparativ cu anul 2009, cu circa 8 mii și a constituit 33,6 mii, ceea ce reprezintă un procent din întreaga populaţie, restul revenind categoriilor persoanelor asigurate angajate și celor asigurate de către stat. În prezent, cota persoanelor asigurate din populaţia totală constituie circa 80,8 la sută.

Sursa: moldpres.md Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 442 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

18 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Alegerea preşedintelui sau alegerea lui Lupu în funcţia de preşedinte? pretinde că este Filat, oricât de prezentabil ar arăta Lupu și cât de exotic Ghimpu, europenii nu mai par dispuși să tolereze iresponsabilitatea politicienilor și tergiversarea reformelor.

Marian Lupu și-a continuat turneul prin cancelariile europene, dar deja fără adjunctul său, Vlad Plahotniuc. Nu știm ce a înţeles interimarul și spicherul din ce i-au spus europenii, însă a revenit acasă la fel de grav și împovărat de grija patriei, dar mult mai optimist și mai hotărât decât a plecat. Ne întrebăm și noi, care or fi motivele. Pentru că, din ce ne-a spus nouă că i-au spus lui oamenii mari de la Bruxelles, nu se întrevăd aceste motive. Înainte să plece spre capitala europeană, în prima sa vizită oficială în calitate de președinte al Parlamentului și președinte interimar al statului, cum a remarcat presa, Lupu a acordat un interviu agenţiei AllMoldova, în care s-a referit și la perspectiva alegerii șefului statului, precizând că acesta va fi ales „atunci, când partidele parlamentare vor fi pregătite pentru acest exerciţiu”. La întrebarea, dacă va candida pentru funcţia de președinte al ţării, Lupu a răspuns că „există un acord al Alianţei pentru Integrare Europeană – forţa ce guvernează ţara” – și acest acord stabilește în mod foarte clar distribuirea funcţiilor de conducere. Adică, problema nu se mai pune dacă vrea el ori nu vrea să fie președinte. Poate că nici nu vrea. Dar trebuie, îl obligă acordul.

Instabilitatea pune la grea încercare răbdarea europenilor În mod firesc, criza politică din ţara noastră și, implicit, problema alegerii șefului statului, constituie un subiect de îngrijorare și pentru oficialii europeni, care de mult nu mai consideră amuzante alegerile permanente de la noi și faptul că politicieni sunt antrenaţi mai mult în showuri electorale, decât în „actul guvernării”. Nu sunt de neglijat nici sumele importante de bani, aruncate pe referendumuri și anticipate în cea mai săracă ţară din Europa.

O televiziune foarte prietenoasă liderului PD, care a reflectat pe larg vizita acestuia la Bruxelles, ne-a povestit, prin gura lui Marian Lupu, cât de mult

au insistat europenii să depășim criza politică și să alegem președintele ţării. După întrevederea cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, interimarul a declarat pentru presă că oficialul a pledat ferm pentru un mandat deplin, de patru ani, al Alianţei pentru Integrare Europeană, pentru că doar în condiţii de stabilitate politică este posibilă implementarea reformelor și realizarea agendei cu Uniunea Europeană. De asemenea, Lupu a precizat că președintele CE acordă o importanţă excepţională alegerii președintelui statului: „Herman van Rompuy și-a exprimat convingerea că alianţa de guvernământ va găsi soluţia inteligentă pentru a asigura încheierea acestui exerciţiu de alegere a șefului statului”, a precizat el. Totodată, Rompuy a avertizat că Republica Moldova ar putea pierde din încrederea UE și a investitorilor străini, dar și pachetul de asistenţă, în cazul în care nu va fi găsită soluţia pentru garantarea stabilităţii politice.

Cu siguranţă, ceea ce a spus oficialul i-a plăcut lui Lupu, care a reprodus vorbele acestuia cu note grave în glas și durere în priviri. Ne gândim că poate aceste declaraţii ale președintelui CE sunt sursa optimismului președintelui democrat. Poate că Lupu a perceput cerinţa de depășire a crizei politice drept un îndemn, ori poate chiar o somaţie către membrii coaliţiei de guvernământ ca să-l aleagă anume pe el, cât mai curând, în funcţia de președinte cu drepturi depline? Fără îndoială, Rompuy consideră că „exerciţiul de alegere a șefului statului” ar trebui încheiat, dar a spus el oare că președintele ales trebuie să fie neapărat Marian

Alegerea preşedintelui – pe la toamnă

Lupu? Pe europeni îi interesează depășirea crizei, nu și frustrările politicienilor.

Ce au mai spus oficialii, dar nu ne-a spus Lupu?

Ar fi de precizat că oficialii europeni au mai insistat asupra unui aspect, important din punctul lor de vedere, dar mai puţin băgat în seamă și pomenit de Lupu. Delegaţia parlamentară condusă de dublul demnitar s-a întâlnit la Bruxelles și cu președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, care, pe lângă faptul că a insistat asupra necesităţii depășirii instabilităţii politice, a chemat la conlucrare cu opoziţia în cadrul Legislativului, pentru asigurarea stabilităţii și promovarea reformelor de pe agenda europeană.

O părere similară a exprimat și comisarul european pentru Politică și Extindere, Stefan Füle, care a precizat că sprijinul euro-

pean va fi cu atât mai consistent, cu cât Republica Moldova va fi mai aproape de soluţionarea crizei.

Ceva mai devreme, șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, solicitat de agenţia HotNews.md, a menţionat și el că Uniunea Europeană speră că Moldova nu va ajunge în situaţia de a organiza noi alegeri parlamentare. Bruxellesul este interesat ca în Moldova să fie stabilitate și aceasta ar putea fi obţinută odată cu alegerea președintelui, a opinat el. Alegerea președintelui, cât de curând posibil, ar însemna stabilitate pentru Moldova, crede oficialul. În acest context, șeful Delegaţiei UE a precizat, de asemenea, că este important să se ţină legătura cu opoziţia, care trebuie antrenată în luarea unor decizii.

Marian Lupu preferă să treacă cu vederea aceste opinii, pentru că implicarea comuniștilor în alegeri diminuează dramatic, dacă nu fac chiar inexistente, șansele lui de a

accede în funcţia de șef de stat.

Guvernanţii ar putea să nu mai beneficieze de un tratament preferenţial Constatăm, deci, că oficialii europeni au o părere unanimă în ceea ce privește situaţia din Republica Moldova și este firesc să fie așa. Concluziile care se impun sunt următoarele: Uniunea Europeană va susţine în continuare ţara noastră, va sprijini și va acorda asistenţă în promovarea reformelor. Dar, totodată, europenii au dat de înţeles că nu vor mai tolera prea mult situaţia de imprevizibilitate și provizorat, care durează deja de doi ani, iar starea de campanie electorală permanentă ar putea diminua esenţial și încrederea, și susţinerea de care mai beneficiem încă din partea UE. În același timp, deși europenii au salutat preluarea puterii de către o guvernare

declarat democratică și proeuropeană, care s-a poziţionat drept o alternativă, atractivă și promiţătoare, în raport cu guvernarea comunistă, ei consideră totuși că este necesară conlucrarea cu opoziţia, fără de care, la moment, asigurarea stabilităţii, adică alegerea președintelui, nu este posibilă.

Este evident că indulgenţa și consideraţia cu care au fost trataţi actualii guvernanţi de către europeni ar putea să dispară, atâta timp cât coaliţia de guvernământ este măcinată de lupte interne pentru dominaţia politică și economică, iar reformele legislative, procesele de democratizare stagnează.

Nemaivorbind de numeroasele modificări ale legislaţiei la care a recurs Alianţa, modificări dictate de interesele de moment ale acesteia și de dorinţa de a se menţine cu orice preţ la putere, care sunt percepute ca un regres în contextul prefacerilor democratice. Oricât de european ar

Ceea ce ne-a spus Marian Lupu că a înţeles din ce i-au spus lui europenii, coincide miraculos cu ceea ce a afirmat el înainte de a pleca la Bruxelles. La întoarcere, ca și la plecare, Lupu a vorbit despre „exerciţiul” de alegere a șefului statului (termen intrat deja în șirul ticurilor verbale ale lui Marian Lupu). În opinia lui, acestea ar trebui să se desfășoare prin toamnă, după o bună pregătire a procesului. Șeful democraţilor este de părerea că ar trebui să ne intereseze mai puţin întrebarea „când organizăm cu orice preţ alegeri prezidenţiale, indiferent de rezultatul acestora”. El a precizat pentru Publika TV că „trebuie să pregătim bine acest exerciţiu, ca șeful statului să fie ales”. Referindu-se la opinia exprimată de oficialii europeni în problema alegerii șefului statului, Lupu ne-a îndemnat „să nu ne imaginăm că UE este o mașinărie care să ne indice ce să facem, ei s-au dat cu opinia. Nu există probleme cu termenul de alegere a șefului statului”. Volens-nolens, se impune paralela cu fostul interimar, Mihai Ghimpu, care tot zicea că Europa nu trebuie să ne indice ce trebuie să facem la noi acasă. Doar să ne susţină, când ne trebuie nouă.

Serafică-fără-nică i-ar putea strica planurile lui Lupu Un ultim accent în chestiunea cu pricina l-a pus Serafim Urechean, trecut recent în tabăra premierului Filat. El a reiterat ideea necesităţii alegerii șefului statului în cadrul unei coaliţii largi, cu participarea comuniștilor. Mai mult, el a ţinut să-și aroge întâietatea lansării acestei idei: „Eu am propus primul ca

președintele ţării să fie ales de toate cele patru formaţiuni. În numele poporului moldovenesc, sunt gata să comunic și cu dracul, nu doar cu comuniștii”. Fiind până nu demult doar cu sufletul în Alianţă, iar acum și cu trupul său neatins de criza financiară, nou-sositul la guvernare își scutește binefăcătorul de niște obligaţii mai puţin plăcute și care dau prost la imagine. De-acum încolo, nu Filat, ci Urechean va vorbi despre necesitatea unei coaliţii largi și va încerca să negocieze cu comuniștii alegerea președintelui. Cine va fi acest președinte? Bună întrebare, ar zice Marian Lupu.

Lupu şi-a dorit o altă alianţă?

Necăjit rău de toate șicanele din Alianţă, șeful PD declara recent că nu mai știe dacă este mulţumit de faptul că a fost reconstituită Alianţa. Ba chiar a precizat că reconstituirea coaliţiei de guvernământ nu a fost nici alegerea sa, nici a Partidului Democrat. Și atunci, a cui a fost alegerea, cine l-a impus să facă o astfel de alegere? Cine i-a promis că noua Alianţă, renăscută din propria-i cenușă, îi va garanta mult râvnitul fotoliu de președinte de ţară? Să înţelegem că liderul PD și-ar fi dorit o altă alianţă, în care s-ar fi simţit mai confortabil, și acum este măcinat de regrete pentru că a ratat-o, iar punţile au fost arse iremediabil?

Chiar dacă Marian Lupu ne asigură că nu se cramponează de funcţii și nu este obsedat să devină președinte, el zice că nu are încotro, pentru că este legat pe veci de acordul semnat, este condamnat să devină președinte. Proaspăt întors de la Bruxelles și încurajat de îndemnurile partenerilor externi, președintele democrat vrea să convoace, în cel mai scurt timp, Consiliul Alianţei. Gata cu joaca și negocierile, le-a spus el partenerilor de la guvernare. Să-i spună clar: „To be, or not to be?”

Adică, el să fie? Ori să nu fie…

Ioana FLOREA, FLUX

Serafim Urechean, înghiţit prin fuziune Omnivorul Vladimir Filat a dus la bun sfârșit planul de ingurgitare, până la capăt, a specimenului politic „Urecheanus vulgaris”. Planul a fost pregătit cu meticulozitate și desfășurat, pas cu pas, pe parcursul unui an de convieţuire amicală în cadrul AIE. Executarea ritualică a șefului AMN s-a produs. Urechean a avut parte de o moarte lentă și prelungită, care a dat spectacolului o notă de dramatism. La sfârșit, acesta i-a pupat gâdelui mâna. Dar nu a fost o jertfă zadarnică. Vechiul nomenclaturist, instruit prin înalte școli de partid, s-a sacrificat, ca de obicei, pentru ţară și scopuri nobile. El a sucombat, cu tot cu partid, pe altarul de jertfă al luptei cu comunismul. Pentru că Urechean știe că la alegerile locale din vară, lupta decisivă se va da între PLDM și PCRM. De dragul victoriei în această luptă s-a dat el, cu tot cu partid, lui Filat. Nu pentru funcţii s-a lăsat înghiţit de PLDM. „Nu mă interesează funcţiile”, a spus el cu modestie. Funcţiile – nu. Poate doar una, cea de primar al capitalei.

Primăria – o soluţie echitabilă pentru Urechean În cadrul unei conferinţe de presă comune, președintele PLDM l-a felicitat pe noul său subaltern pentru buna alegere pe care a făcut-o, precizând că ei doi sunt compatibili nu doar „ca și idei”, ci chiar ca oameni. Iar Serafim Urechean s-a grăbit să anunţe fuziunea ca pe un fapt împlinit, fără a mai aștepta să vadă ce va decide congresul formaţiunii. Pentru că la congres, opiniile ar putea fi mai puţin univoce, acceptarea fuziunii nu chiar atât de unanimă, iar dragostea pentru noul șef nu chiar atât de generală. Deja mai mulţi fruntași și membri de partid s-au declarat surprinși și în dezacord cu decizia luată de Consiliul Politic al Alianţei „Moldova Noastră” privind fuzionarea cu Partidul Liberal Democrat. Ei, dar până la congres le trece lor supărarea, crede proaspătul peledemist.

Serafim Urechean a tot așteptat să fie luat în seamă și recompensat de cineva, pentru obedienţa și devotamentul de care a adat dovadă.

După alegeri, el le-a amintit foștilor parteneri de guvernare, pe unii dintre care i-a considerat chiar vinovaţi de eșecul său electoral, că „majoritatea din ei au trecut prin AMN în 2005, 2007 și 2009. La sediul nostru au fost desemnaţi premieri și șefi de stat, dar nu este în caracterul moldoveanului să-și aducă aminte de cel care a fost călcat în picioare”. Dar el, care a fost „vreo 30 de ani conducător”, își dorea în continuare să conducă, iar problema trebuia soluţionată în mod echitabil de către foștii colegi.

Soluţia „echitabilă” a dat-o tot șeful AMN, care a sugerat că ar putea accepta postura de candidat unic al Alianţei la funcţia de primar al capitalei. Dacă va fi rugat frumos. Astfel, și coaliţia de guvernământ scapă de niște disensiuni în plus, și el este

recompensat după merit. Dar colegii, ca moldoveni sadea, i-au cam râs în nas. Mai ales, Ghimpu s-a veselit, pentru că în legătură cu Primăria, el și nepotul au alte planuri. Nici Plahotniuc nu s-a înscris pe lista de sponsori electorali ai lui Urechean.

Urechean – mireasa răscoaptă a lui Filat Șeful AMN nu a fost niciodată prea selectiv în ceea ce privește metodele prin care să ajungă la putere. Dacă a crezut că-i prinde bine, a bătut drumul pe la Moscova, dacă a văzut că-i rost de chilipir, a pus pe lista electorală oameni care erau într-o relaţie ceva mai complicată cu legea. Dacă nu a mai ajuns în Parlament, a căutat să se menţină tot pe lângă putere, cerând să fie răsplătit pentru lunga sa trudă în calitate de slugă bine plătită a poporului. Dacă i s-a cerut, a dat și partidul, numai să nu rămână pe din afara puterii și departe de treucă (imaginea îi aparţine).

Chiar dacă abilul politician a prezis obștescul și grabnicul sfârșit al Alianţei, l-a acuzat pe premierul Filat că și-a arogat toate meritele guvernării trecute, l-a blamat pentru faptul că a pus umărul la debarcarea lui din Parlament, și-a acuzat foștii colegi de organizarea celor mai murdare alegeri pe care le-a văzut el vreo dată, Urechean totuși nu a ars toate punţile. Am zice că doar a încercat să le amintească foștilor parteneri despre existenţa sa. Nici premierul nu s-a supărat, cum îi este obiceiul, ci a așteptat să se răscoacă fructul, până la condiţia de pară mălăiaţă.

Prea verde (adică necopt) pentru fuziune înaintea alegerilor anticipate din 28 noiembrie, Serafim Urechean a calificat atunci propunerea premierului peledemist drept denigratoare și înjositoare. „Filat ne-a propus fuzionare prin absorbţie. Ceea ce spune el despre șapte fotolii în Parlament este foaie verde. Dacă ar fi fost așa, poate ne mai gândeam, dar ei neau propus doar trei locuri în primii 30 de pe lista electorală”, a declarat Urechean. Adică, nu târgul era imposibil, ci oferta prea mică. Iar despre promisiunea lui Filat de a păstra în funcţii reprezentanţii AMN din Guvern, șeful partidului-soare a spus că sunt pure speculaţii și o momeală pentru cei care vor accepta să-i fie loiali premierului.

Politicienii, rătăciţi în hăţişurile doctrinare Dar Filat a știut să ţină pauza exact cât a trebuit și cum alte oferte nu au parvenit, cea făcută de PLDM

nu i-a mai părut lui Urechean nici denigratoare, nici înjositoare, ba chiar a identificat și afinităţi doctrinare între cele două partide. În privinţa doctrinei, șeful AMN a cam exagerat, pentru că, în cazul respectivei formaţiuni, dar și a majorităţii partidelor de la noi, nu temeliile doctrinare sunt cele care le definesc. De aceea se și fac atât de ușor fuziunile, pentru că partidele nu sunt „împovărate” de viziuni strategice și concepţii doctrinare. Ideea de care sunt animaţi politicienii care-și inventează ori își procură partide, la un preţ rezonabil, este dorinţa de a parveni, de a pune mâna pe funcţii cât mai înalte, de a se afla cât mai mult posibil la putere și de a beneficia de toate avantajele pe care le oferă aceasta. Astfel că migraţiile sezoniere de la un partid la altul și mariajele politice „din interese de stat” au devenit deja o bună tradiţie a tinerei și proeuropenei noastre democraţii. Profitorii sar dintr-un partid în altul, în funcţie de cine vine la putere, aleșii locali își trădează partidele care i-au instalat în funcţii, pentru că altfel li se taie sursele de „oxigen” și riscă să nu mai fie aleși la următorul scrutin. De aceea, cu mici excepţii, lumea se înregimentează într-un partid sau altul nu pentru doctrine, ci pentru beneficii. Doar din acest motiv, molima fuziunilor a lovit anume acum, în preajma alegerilor locale, liderii unor partide de conjunctură, care vor să fie tot pe lângă guvernare, să-și asigure viitorul prosper în politică, dar și să-și răsplătească clientela oploșită în jurul lor. Că nu este cazul să amestecăm doctrina cu interesul, a spus-o chiar Serafim Urechean, care, sincer cum este, a declarat că AMN însuși a fost un produs (expirat) al fuzionării, care și-a încheiat misiunea.

Adică, nu pretinsele raţiuni de stat și principii doctrinare au stat la baza formării partidului de strânsură al lui Urechean, ci veșnica problemă a nomenclaturistului obișnuit cu funcţii și gheșefturi. Când formaţiunea nu și-a mai putut îndeplini misiunea pentru care a fost constituită, nu a mai existat nici un motiv pentru păstrarea ei. Altfel spus, din fuzionare a ieșit și în fuzionare a dispărut.

Are de dat premierul ceea ce caută fostul şef AMN? Filat l-a lăudat fariseic pe Urechean pentru maturitatea politică de care adat dovadă. De parcă i-ar fi lăsat de ales. O bună parte din AMN era și așa de mult înregimentată în PLDM. Pentru că Filat i-a surpat metodic partidul, cu mult înainte de a

răsuna acest ultim acord (din marșul funebru). Dar și pentru că, în mod inevitabil, din partidele care nu mai acced la putere, pleacă toţi cei care au venit aici pentru un os de ros. Or, în AMN s-au pripășit, cu precădere, foști nomenclaturiști, obișnuiţi cu funcţii și avantaje. După recenta plecare a unuia dintre cei mai apropiaţi tovarăși ai săi de partid, Victor Osipov, indiferent din ce motive, Urechean a înţeles că trebuie să se agaţe de ideea salvatoare a lui Filat. În aceste condiţii, nu i-a mai rămas decât să vorbească despre compatibilitatea și armonia care domnește între echipele din teritoriu ale celor două formaţiuni care, chipurile, le-au cerut liderilor să fuzioneze. „Nu a fost atât de grea decizia, atunci când știi care sunt interesele ţării și când știi ce cauţi”, a spus Urechean. Să vedem exact ce interes a avut ţara, ce a căutat Urechean și a avut Filat să-i dea. Întâi de toate, ar trebui să precizăm că șeful AMN nu vine cu mâna goală în PLDM, ci aduce cu sine, după cum a afirmat el, circa 15 mii de membri. Câţi dintre aceștia nu mai sunt de mult membri AMN nu știe nimeni, dar, chiar dacă Urechean exagerează, este adevărat, el vine cu ceva resurse umane, cu structuri, cu primari și aleși locali. Cum va răsplăti Vladimir Filat AMN-ul? În calitatea sa de premier, acesta are suficiente favoruri și privilegii pe care să le ofere, în mod democratic, drept recompensă. Astfel, unii funcţionari promovaţi de Urechean s-ar putea regăsi în noul Guvern, după cum a promis șeful PLDM. Asta ar însemna continuitatea guvernării agreată de Filat, dar care nu este nici pe departe pe placul lui Ghimpu, care nu numai că nu a „moștenit” nici un minister din cele rămase de la AMN, dar nici

măcar nu este reprezentat la nivel de viceminiștri în toate ministerele, așa cum și-a dorit el.

Urechean şi deficitul de cadre din PLDM Dar cum rămâne cu principala recompensă? Urechean știe exact ce scop a urmărit atunci când a venit, cu arme și bagaje, în tabăra lui Filat și ce a avut în vedere atunci când a zis că nu vrea funcţii. El nu neagă participarea sa la alegerile locale și speră că liberal-democraţii îi vor face o propunere pe care nu o va putea refuza. „Nu voi cere funcţii de la PLDM, cred că liberal-democraţii îmi vor propune o funcţie”, a spus cel care consideră că a consolidat „polul democratic din Moldova”. Și a adăugat că AMN-ul vine să compenseze deficitul de cadre al PLDM. Nu râdeţi, că Urechean a vorbit serios. Dar chiar atât de mare să fie deficitul de cadre în partidul premierului? Am în vedere cadre cu șanse pentru funcţia de primar. Oare puţini aspiranţi, dintre cei de un verde mai pronunţat, s-ar declara gata să se avânte în lupta pentru primărie. A reușit cumva Urechean să-l convingă pe Filat că el este cel mai bun și cu șanse mai mari, în măsură să-l răstoarne pe imberbul primar liberal? Este adevărat că Chirtoacă nu a realizat aproape nimic din câte a promis, că orașul este în delăsare, străzile pline de gropi, corupţia la locul ei. Dar dacă primarul a constatat abia peste patru ani că are corupţie în primărie, ar trebui de menţionat și faptul că o bună parte dintre funcţionari au fost lăsaţi moștenire de Serafim Urechean.

Speră oare acesta că, prin contrast, el ar putea fi perceput drept o ofertă mai atractivă pentru chișinăuieni?

Sprijinit, evident, cu toate resursele

administrative de care dispune un partid aflat la guvernare.

Mai rămâne de văzut totuși în ce măsură va fi agreat Urechean pe post de candidat la funcţia de primar al Chișinăului de către ceilalţi lideri PLDM. Și dacă nu și-a subestimat Urechean colegii de partid care nu au fost entuziasmaţi de ideea fuziunii.

Membrul biroului politic al Alianţei Moldova Noastră, Alexandru Oleinic, a declarat, de exemplu, că congresul formaţiunii ar putea să ia și altă decizie, iar apropierea dintre cei doi șefi de partide nu înseamnă, implicit, și apropierea dintre membrii acestora.

O altă nuntă-n post: PL + MAE Nu putem să nu pomenim că încă un partid a fost dat dispărut zilele acestea, și anume, Mișcarea Acţiunea Europeană. Cel care s-a pricopsit cu o infuzie proaspătă de „potenţial intelectual” este Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. Șeful MAE, Veaceslav Untilă, a spus, fără pic de ironie, că la baza fuziunii celor două partide au fost puse „valori și principii”. De unde și concluzia că prostia este molipsitoare, iar simţul umorului nu le este dat chiar la toţi. Despre această nuntă în post poate mai vorbim cu altă ocazie. Acum am putea doar să ne imaginăm ce se va întâmpla cu partidul lui Ghimpu, care și așa este în declin și cu imaginea cam șifonată, după venirea lui Untilă. După ce a salvat, cu mult succes, partidul lui Anatol Petrencu, dar și alte formaţiuni prin care s-a perindat de-a lungul timpului, fostul amenist s-a gândit să-i dea o mână de ajutor și lui Ghimpu. Parafrazându-l pe Petru Cărare, și-o fi zis și liderii celor două partide:„Se unesc niște nevoi / Hai să ne unim și noi.”

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Locuitorii satului Mândâc îi cer Parlamentului să se pronunţe împotriva homosexualităţii Locuitorii din satul Mândâc, raionul Dondușeni, au făcut un apel public către Parlamentul Republicii Moldova, prin care le solicită deputaţilor să respingă proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării, elaborat și adoptat de Guvernul Filat. Potrivit lor, acest proiect de lege „camuflează o mare fărădelege – legalizarea familiilor homosexuale”. Totodată, cei 139 de semnatari ai declaraţiei îi îndeamnă pe toţi oamenii de bună-credinţă, indiferent de confesiune, să condamne homosexualitatea și să nu admită ca acest „flagel de distrugere a civilizaţiei umane” să devină normă legală. Vă prezentăm textul integral al declaraţiei.

Către Parlamentul Republicii Moldova DECLARAŢIE Noi, subsemnaţii, locuitorii satului Mândâc, cu amărăciune am luat cunoștinţă despre intenţia Guvernului de a promulga legea privind prevenirea și combaterea discriminării. Prezenta lege năzuiește a camufla o mare fărădelege – legalizarea familiilor homosexuale.

Acest fenomen social (homosexualitatea – n.n.) este condamnat de Sfânta Scriptură: Leveticul cap. 18, v. 22-23 – „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune.

Să te culci cu o vită, ca să te pângărești cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită, ca să curvească cu ea. Este o mare mișelie”. „Constituţia – Legea supremă» a ţării noastre arată explicit modul de întemeiere a familiei ca celulă de bază a societăţii umane. Art. 48, p. 2: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită pe căsătoria consimţită între bărbat și femeie pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educarea și instruirea copiilor.»

Atât învăţătura Divină, cât și Constituţia Republicii Moldova nu prevăd un alt mod de întemeiere a familiei. Orice încercare de a încălca ordinea firească și Divină, de asemenea, Constituţia Republicii Moldova, o condamnă cu vehemenţă. Întrucât noi, alegătorii, suntem 90 % creștini-ortodocși, venim cu rugămintea către conducătorii celor patru partide care au intrat în Parlament să respingă acest proiect de lege și să-și facă publică poziţia sa faţă de această anomalie a civilizaţiei umane.

Ne-a bucurat nespus de mult poziţia comună a celor doi Mitropoliţi: Vladimir Cantarean și Petru Păduraru, de asemenea Declaraţia omului de știinţă academicianul Anestiadi.

Chemăm toate partidele extraparlamentare să-și expună poziţia în presă scrisă și electronică, referitor la homose xualitate.

De asemenea, chemăm toţi oamenii de buna- cre dinţă, indiferent de confesiune, să condamne homosexualitatea ca flagel de distrugere a civilizaţiei umane.

Republica Moldova, din ce în ce mai atractivă pentru… pedofili Trei cetăţeni străini, din Italia, Norvegia și Grecia, sunt cercetaţi în stare de arest pentru faptul că au abuzat sexual copii moldoveni. Alţii cinci sunt suspectaţi că ar fi comis astfel de infracţiuni.

Potrivit Centrului internaţional pentru Protecţia și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”, în Republica Moldova se înregistrează un fenomen nou pentru ţara noastră: tot mai mulţi copii moldoveni sunt abuzaţi sexual de cetăţeni străini, care vin în ţara noastră anume cu acest scop.

Unul dintre străinii acuzaţi de pedofilie era angajat în calitate de consultant al Guvernului „În total, opt copii au fost abuzaţi sexual de cetăţeni străini, dar avem semnale că au avut de suferit și alţi copii. Totodată, avem un caz când un diplomat de pe lângă un minister a fost implicat în unul din acest cazuri, fiind apoi expulzat din ţară”, au declarat specialiștii „La Strada”, citaţi de Jurnal TV. Victimele străinilor perverși sunt băieţi cu vârste între 12 și 15 ani, din mediul urban și rural, indiferent de starea familială. „Cel mai des sunt manipulaţi copiii care duc lipsă de atenţie, dragoste și afecţiune din partea părinţilor. Părinţii chiar se bucură că ei nu stau acasă. Abuzatorul manipulează cu necesităţile copilului – hrană, atenţie pentru vârsta lui, interesele specifice vârstei, cadouri scumpe”, au explicat reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale.

Abuzatorii pot fi turiști, specialiști ai unor agenţii internaţionale, oameni de afaceri, protagoniști ai unor activităţi filantropice. „Ei folosesc localnicii în calitate de intermediari. Chiar a fost creat un site care încuraja străinii să-și găsească partenerul de viaţă în Republica Moldova”, spun specialiștii Centrului.

În Republica Moldova ia amploare un fenomen periculos – abuzurile sexuale asupra copiilor Organizaţia „La strada” semnalează că în Moldova a prins contur o nouă formă a traficului

de fiinţe umane – turismul sexual cu implicarea copiilor. Un spot de publicitate socială difuzat de mai multe televiziuni pe timpul unei campanii împotriva traficului de copii sau mai bine zis reacţiile pe care le-a stârnit acesta îi fac pe specialiștii de la Centrul „La strada” să creadă că numărul victimelor poate fi cu mult mai mare decât 8. Și asta deoarece copiii abuzaţi, din motive ușor de intuit, se feresc să vorbească despre experienţa trăită de ei, la centru după asistenţă adresându-se maturii care aveau anumite suspiciuni. „Eram copii și nu ne întrebam de ce un om străin poate fi atât de bun cu noi. Era foarte generos, ne făcea cadouri, știa cum să ne impresioneze. Ne ducea la cafenea, ne cumpăra îngheţată, pizza. Spunea că vrea să ne ajute, că vrea să ne fie prieten. Însă erau momente când se purta straniu. Însă nu-l băgam în seamă. Eram copii. Ce-a urmat după, mi-a fost rușine și frică să spun cuiva.”

Situaţia descrisă în spot este una tipică pentru toate cazurile de abuz sexual al copiilor, inclusiv pentru cele în care abuzatorii sunt cetăţeni străini. Recrutorii manipulează cu nevoile copilului: hrană, adăpost, bani de buzunar, afecţiune, dacă minorul este dintr-o familie socialvulnerabilă, dar și cu interesele sau pasiunile copilului, se arată într-un comentariu publicat pe

site-ul postului de radio „Europa Liberă”.

Mai nou, ceea ce-au remarcat specialiștii de la centrul „La strada”, minorii sunt recrutaţi și prin intermediul internetului sau al reţelelor de socializare, nu doar pe căi „tradiţionale”, ajutaţi de persoane de încredere ale cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova.

Iată cum descrie profilul abuzatorului președinta centrului „La strada”, Ana Revenco: „Ei pot fi simpli turiști, dar care vin aici anume cu scopul de-a abuza, de-a întreţine relaţii sexuale cu copiii. De asemenea, vin aici în calitate de specialiști sau experţi ai unor agenţii internaţionale în Republica Moldova, sau reprezintă mediul de afaceri, sunt protagoniști ai diferitor acţiuni filantropice, se fac interesaţi de bunăstarea și de viitorul copiilor.”

Organizaţia vorbește despre 3 cetăţeni străini puși sub acuzaţie de exploatarea sexuală a copiilor și alte 5 persoane care s-ar face suspecte. Serviciul de presă al Procuraturii Generale a confirmat doar parţial informaţia: „Eu vă pot spune doar că PG actualmente investighează împreună cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane acest dosar, care se află actualmente în faza de urmărire penală. Noi nu confirmăm, deocamdată, identitatea persoanelor și naţionalitatea, doar spunem că sunt doi cetăţeni străini și un cetăţean al Republicii Moldova, care au statut procesual de învinuiţi pe acest dosar”, a spus Maria Vieru pentru „Europa Liberă”.

Un raport al activităţii pe anul 2010 al Centrului pentru combaterea traficului de persoane de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne constată „o diminuare stabilă a dimensiunilor fenomenului traficului de fiinţe umane și de copii”, fără să indice o statistică separată pentru cazurile de abuz sexual al copiilor de către cetăţeni străini aflaţi în Moldova. Specialiștii de la centrul „La strada” consideră că, de fapt, fenomenul a luat doar o altă înfăţișare, una mai ascunsă și mai greu de incriminat abuzatorilor, după cum afirmă Ana Revenco: „În legislaţia noastră lipsește definirea și recunoașterea acţiunilor de acostare, solicitare, corupere”.

Cu o săptămână înainte, la 10 martie, și președintele Parlamentului, Marian Lupu, care este și președinte al PD, a declarat în legătură cu același subiect: „Sunt cutume, sunt niște nuanţe de tradiţii de cultură seculare, milenare și eu sunt absolut de acord că ele trebuie păstrate. Sper că aţi înţeles punctul meu de vedere”. Astfel, el a lăsat să se înţeleagă că nu va sprijini acest proiect problematic, cu toate că a evitat să o spună tranșant.

Singurul grup parlamentar care susţine proiectul „liberast” este cel al PLDM-ului condus de Vladimir Filat, Alexandru Tănase și Mihai Godea.

Doar un deputat din această fracţiune a declarat public că nu va susţine proiectul – Veaceslav Ioni-

ţă. Un alt deputat PLDM, Valeriu Ghileţchi, susţine proiectul și pledează pentru „îmbunătăţirea lui”.

Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării a fost aprobat cu unanimitate de voturi în ședinţa Guvernului Filat II din 17 februarie 2011. Acesta prevede, în articolul 1, „orientarea sexuală” printre noţiunile juridice ale legii care se dorește a fi aplicată în absolut toate sferele vieţii sociale, inclusiv în învăţământul de stat și privat de toate gradele, de la grădiniţă la universitate. Articolul 11 al proiectului prevede iniţierea obligatorie a copiilor în materie de homosexualitate, lesbianism etc., sub pretextul prevenirii discriminării adulţilor care practică homosexualitatea.

Părinţi condamnaţi la închisoare pentru că le-au interzis copiilor lor să frecventeze orele de „Educaţie Sexuală” Un cuplu creștin din Germania caută dreptate la CEDO, după ce a fost condamnat la câte 6 săptămâni privaţiune de libertate de o judecătorie din Germania. Motivul pentru care cei doi părinţi au ajuns la pușcărie îl constituie faptul că și-au retras copiii de la disciplina obligatorie „Educaţia Sexuală”.

Heinrich și Irene Wiens, care sunt membri activi ai Bisericii Baptiste, nu au permis copiilor lor să participe la jocul interactiv numit Mein

3

Şocant! Copii moldoveni, abuzaţi sexual de cetăţeni străini

Ghimpu, Voronin şi Lupu nu vor vota pentru proiectul „liberast” al lui Filat Joi, 17 martie, mai multe sute de protestatari din diferite localităţi ale Republicii Moldova, convocaţi la apelul Alianţei pentru Salvarea Familiei din Moldova, au manifestat în faţa Palatului Republicii, care găzduiește ședinţele Legislativului.

Ei și-au exprimat dezacordul cu proiectul de lege Tănase-Filat. „Proiectul cuprinde o sintagmă foarte ambiguă, cea de „orientare sexuală”, sintagmă care le oferă privilegii persoanelor de orientare sexuală netradiţională. Am venit să spunem că nu ne dorim ca homosexualii să aibă acces în instituţiile de învăţământ pentru a-i îndoctrina pe copii cum că homosexualitatea este o practică normală.

Vedem un pericol în această lege, pentru că ea îi închide gura majorităţii. Deputaţii nu vor rămâne netaxaţi, dacă vor vota această lege”, a declarat directorul executiv al Alianţei, Vitalie Marian.

Solicitat de jurnaliști, președintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că nici el și nici fracţiunea comuniștilor în Parlament nu va susţine proiectul Tănase-Filat al legii privind prevenirea și combaterea discriminării. „Eu sunt pentru familie. Aceasta încalcă toate canoanele civilizaţiei creștinismului și ale omenirii întregi. Nu este normal. Partidul nostru nu va susţine, partidul nici nu discută așa teme, iar dacă Alianţa de guvernare va susţine legea, este problema lor”, a spus Voronin.

Totodată, președintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat că nici el nu va acorda sprijin respectivului proiect care dorește aducerea elementelor de viaţă intimă și privată a homosexualilor în toate sferele vieţii publice, inclusiv în învăţământ. „Noi suntem liberali, dar suntem sănătoși și vrem să fim sănătoși, și familii sănătoase. Sunt niște dereglări, natura este natură, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să-i punem în prim-plan. Cu tot respectul faţă de ei, nu voi vota această lege”, a precizat Ghimpu.

18 MARTIE 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Köper Gehört Mir („Corpul meu îmi aparţine”) și să frecventeze timp de 4 zile lecţiile obligatorii de educaţie sexuală. În opinia celor doi părinţi, materialul predat este nepotrivit pentru copiii lor și au preferat ca, în locul acestor ore, să-și înveţe copiii ce se spune în Biblie cu privire la sexualitate.

Cei doi părinţi au fost amendaţi cu 2 300 de euro, pentru că și-au retras copiii de la aceste lecţii. Ei au refuzat însă să plătească amenda, invocând

motive morale și legale. Ca, ulterior, fiecare dintre ei să fie condamnat la câte 6 săptămâni de privaţiune de libertate. Henrich Weins și-a ispășit pedeapsa anul trecut, de pe 26 august până pe 6 octombrie, iar Irene este închisă în momentul de faţă.

Avocaţii cuplului s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, cerând ca mama copiilor să fie eliberată imediat din închisoare. Ei consideră că statul german a violat drepturile părinţilor, așa cum acesta

este definit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și de Grundgesetz (legea de bază a Germaniei).

Cazul cuplului Wiens este un exemplu îngrijorător când Statul încalcă drepturile creștinilor luând asemenea decizii. Un caz relativ similar a avut loc recent în Marea Britanie, când unui cuplu, Eunice și Owen Johns, i-a fost interzis să înfieze copii, pentru că aveau valori creștine declarate cu privire la sexualitate.

După networkedblogs.com

Pedofilii, următorii după homosexuali şi lesbiene care vor beneficia de protecţie din partea statelor?

Această întrebare devine din ce în ce mai actuală, în contextul în care există, în special în ţările din Occident, tot mai multe organizaţii neguvernamentale care optează insistent pentru oferirea de drepturi egale pedofililor și recunoașterea pedofiliei ca fiind „o orientare sexuală netradiţională”, ca și în cazul homosexualilor, bisexualilor, lesbienelor sau transsexualilor.

Or, deocamdată, pedofilia este considerată o tulburare a comportamentului sexual, constând în atracţia erotică fie faţă de băieţi minori, fie faţă de fetiţe și face parte, alături de sadism și masochism, din categoria perversiunilor sexuale.

Canada, prima ţară care a trecut oficial PEDOFILIA la categoria „ORIENTARE SEXUALĂ” Iată însă, că prima ţară care a „spart gheaţa” în acest sens este Canada, care a decis, în cadrul unei recente ședinţe a Legislativului din această ţară, să confere pedofiliei statut de „orientare sexuală”. Astfel, legislaţia penală cu privire la pedepsele pentru cazurile de abuz sexual împotriva copiilor urmează să fie adaptată în funcţie de această modificare. Totodată, autorităţile canadiene nu vor mai putea să condamne sau să interzică pedofilia, ci doar să le recomande pedofililor „să se abţină” de la acest tip de relaţii sexuale.

Parlamentarii canadieni s-au lăsat convinși de un grup de experţi în psihologie care insistă că pedofilia „reprezintă o orientare sexuală echivalentă homosexualismului sau heterosexualismului”. Doar un singur deputat al legislativului canadian s-a pronunţat împotriva calificării pedofiliei drept „orientare sexuală”. „Când vorbim despre terapie sau despre procedurile terapeutice, avem senzaţia că toţi sunt mulţumiţi, dar în cele mai dese cazuri este doar o iluzie. Pedofilii nu sunt pur și simplu oamenii care săvârșesc uneori mici infracţiuni, ci oameni care luptă pentru recunoașterea orientării sale sexuale la egalitate cu homosexualismul și heterosexualismul”, a spus Van Gijseghem, psiholog și profesor aflat la pensie, care a fost invitat la ședinţa legislativului în calitate de expert. „Adevăraţii pedofili preferă relaţii sexuale doar cu copiii, iar acest lucru reprezintă o orientare sexuală, care nu poate fi schimbată, a spus Van Gijseghem.

Menţionăm că, potrivit unui raport, prezentat la sfârșitul anului trecut de către secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Maud de Boer Buquicchio, „în Europa, unul din cinci copii este abuzat sexual”. Pentru a stopa acest fenomen, oficialul european consideră că pentru toate statele membre ale Consiliului Europei protecţia copiilor împotriva oricărei forme de violenţă să devină o „prioritate politică”.

Apocalipsă în Japonia Urmare din pag. 1

5 178 de morţi şi 8 606 de dispăruţi Seismul și tsunamiul care au lovit nord-estul Japoniei au făcut 5 178 de morţi și 8.606 de dispăruţi, potrivit celui mai recent bilanţ oficial provizoriu stabilit joi de poliţia naţională, citată de France Presse.

Numărul de răniţi a fost stabilit la 2 285, conform acestui bilanţ. Peste 88 000 de locuinţe și clădiri au fost complet sau parţial distruse. Acest bilanţ dat publicităţii la șase zile de la cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia riscă să crească în continuare destul de mult.

Miercuri, primarul orașului Ishinomaki, un oraș din provincia Miyagi, a afirmat că se teme de dispariţia a circa 10 000 de locuitori din municipalitatea sa, potrivit unor informaţii relatate de presa locală. În ceea ce-l privește, șeful poliţiei din Miyagi s-a declarat duminică sigur că numărul de morţi va depăși pragul de 10 000 doar în regiunea în care se afla și orașul Sendai.

Echipele de salvatori apreciau miercuri că mai rămân puţine șanse de a mai găsi supravieţuitori în zonele aflate în ruine. Traumatizat deja de catastrofa naturală căruia i se adaugă ameninţarea unui accident nuclear major la centrala Fukushima, nordestul Japoniei a fost lovit miercuri de căderi puternice de zăpadă.

Japonia, tot mai aproape de un dezastru nuclear După cutremurul de vineri de 8,9 grade, urmat de valul tsunami uriaș de 10 m, o nouă ameninţare planează asupra Japoniei, riscul unui dezastru nuclear. Șase reactoare nucleare japoneze au fost puse sub stare de urgenţă din cauza crizei declașate de imposibilitatea răcirii acestora. Premierul japonez a spus că ţara trece printr-un „dezastru fără precedent”. În urma cutremurului s-a întrerupt alimentarea cu electricitate a centralei nucleare Fukushima. Sistemele de back-up nu s-au declanșat în timpul estimat. Fără curent și cu o infrastructură de răcire prin conducte afectată serios de cutremur, autorităţile au decis eliberarea în aer a unui conţinut radioactiv pentru răcirea reactorului. În cele din urmă s-a apelat la alternativa de răcire cu ajutorul apei transportate din mare.

Incapacitatea de răcire a dus sâmbătă la o explozie care a distrus zidul Unităţii 1 ce aparţine de centrala nucleară Fukushima Dai-ichi, lăsând dezgolită infrastructura metalică.

Unitatea 2 nu a avut de suferit în timp ce o prăbușire parţială a Unităţii 3 este „foarte posibilă”, după cum a spus presei secretarul cabinetului japonez.

Duminică dimineaţa, oficialii au confirmat procesul de „meltdown”, fără a putea indica gradul de distrugere la care s-a ajuns. „Credem că e posibil ca topirea să fi avut loc. Este în interiorul reactorului. Nu putem vedea. Totuși, credem că topirea a avut loc”, a declarat secretarul guvernului, cu referire la reactorul din Unitatea 1.

Operatorul centralelor nucleare, Tokyo Electric Power, a declarat că nivelul radiaţiilor din jurul centralei Fukushima au crescut peste limita de siguranţă, dar că nu implică automat „o imediată ameninţare” pentru sănătatea oamenilor. Conform măsurătorilor efectuate, nivelul în exteriorul Unităţii 1 a fost de 8 ori mai mare decât cel normal, în timp ce în interior a fost de 1000 de ori mai mare. Peste 170.000 de oameni au fost evacuaţi pe o rază de 20 km în jurul centralei nucleare din Fukushima.

Numeroase ţări au luat miercuri măsuri pentru a permite cetăţenilor lor să se îndepărteze de zona centralei nucleare Fukushima 1, în nord-estul Japoniei, sau să părăsească ţara, din cauza riscurilor unei catastrofe nucleare.

Moldova a acordat Japoniei un ajutor de 1 milion de lei Guvernul Republicii Moldova a decis, miercuri, 16 martie, să acorde Japoniei un ajutor umanitar în valoare de un milion de lei pentru lichidarea consecinţelor dezastrelor naturale.

Banii vor fi alocaţi din fondul de rezervă al Executivului.

Totodată, Cabinetul de Miniștri a decis să deschidă mai multe conturi bancare speciale unde toţi doritorii vor putea aloca bani pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din Japonia. „Dezastrul din Japonia ia amploare. Cred că este necesar gestul nostru de solidaritate cu poporul japonez.

Au fost deschise conturi speciale.

Cred că este o datorie a noastră să fim alături de cei care au nevoie de ajutor”, a spus premierul Vladimir Filat.

Totodată, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat că nu doar Japonia va suporta consecinţele calamităţilor naturale, dar și Republica Moldova, care cel mai probabil nu va mai avea susţinerea de altă dată din partea Japoniei. “Republica Moldova tot va simţi impactul problemelor cu care se confruntă Japonia, deoarece aceasta a fost mulţi ani la rând un partener de dezvoltare foarte activ pentru Republica Moldova, avem foarte multe programe de asistenţă oferite de prietenii japonezi și în această situaţie ne așteptăm ca o bună parte din programe vor fi închise sau constrânse”, a subliniat Lazăr.

4

18 MARTIE 2011

„În numele președintelui Obama, vreau să spun că e cu adevărat un privilegiu deosebit de a fi aici, în acest moment de transformare în istoria dumneavoastră și, sincer vorbind, în istoria mondială. Sunt foarte multe schimbări care au loc nu doar aici, în Europa Centrală și de Est, ci și în Africa de Nord, în Orientul Mijlociu și în toată lumea. Libertatea este în aer. Democraţia apare în ţări care timp de mai multe generaţii nu au cunoscut absolut nimic în afară de un regim autoritar. În Tunisia, Egipt, oamenii s-au răsculat ca să-și apere drepturile lor și acum fac primii pași spre democraţie. În Libia, oamenii luptă pentru aceleași drepturi în faţa violenţei de care a dat dovadă propriul Guvern.

Aici, în această regiune, deja peste 20 de ani de când s-a prăbușit Uniunea Sovietică, SUA au lucrat împreună cu dumneavoastră pentru o Europă care este liberă și trăiește în pace. Nu am ajuns chiar acolo încă. Noi vom fi umăr la umăr cu dumneavoastră până vom duce acest lucru la capăt.

Am venit în Moldova din Moscova. Rusia și America sunt parteneri într-un șir mare de provocări cu care se confruntă. În ultimii doi ani, noi am restabilit relaţiile noastre și am produs beneficii reale nu doar pentru poporul din Rusia și cel din America, dar și pentru popoarele din toată lumea.

Fiind în Rusia, am vorbit cu liderii Guvernului rus, precum și cu opoziţia de acolo, liderii cercurilor de faceri și cu societatea civilă de acolo. Am vorbit cu ei direct despre necesitatea de a lupta cu corupţia, de a consolida instituţiile democratice, de a avea un sistem judiciar care să fie de încredere și obiectiv. În Georgia noi am susţinut apariţia unei democraţii foarte puternice și a unei pieţe libere, precum și integritatea teritoriului georgian. La fel, lucrăm cu mai multe părţi: și cu cei din Rusia, și cu cei din Georgia în vederea reducerii pericolului de relansare a conflictului dintre ele.

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

În Ucraina, noi toţi am salutat revoluţia portocalie, dar sunt multe de făcut pentru a consolida și a menţine succesul acelei revoluţii. Poporul ucrainean dorește un viitor democratic și european, noi intenţionăm să-l ajutăm să-și vadă visul realizat. Și poporul din Belorusia a cerut dreptul de a fi liber, și ei (belorușii – n.n.) merită să aibă niște drepturi de bază. Noi am condamnat Guvernul Belorusiei pentru represiunile pe care le-a făcut asupra propriilor cetăţeni.

Noi suntem de acord cu UE privind impunerea acestor sancţiuni împotriva acestui Guvern și noi chemăm Guvernul belorus să elibereze toţi deţinuţii politici. Eu sunt aici astăzi pentru a vă felicita nu doar pentru aniversarea a 20 de ani de la Independenţa ţării, dar, la fel, pentru acest mesaj puternic, pentru drumul prin reforme pe care l-aţi transmis milioanelor de persoane în afara hotarelor dumneavoastră. Trebuie să vă mândriţi de ceea ce aţi realizat până acum.

Experienţa dumneavoastră aici, în Moldova, dovedește că tranziţia politică poate fi pașnică, că pot fi organizate alegeri libere și obiective, iar un angajament total către reforme poate transforma valorile democratice în realităţi. Toţi oamenii din lume doresc și luptă pentru aceste

Joe Biden, vocea Americii la Chişinău Discursul vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, rostit vineri, 11 martie 2011, în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău drepturi de bază, indiferent de limba pe care o utilizează pentru a solicita aceste drepturi. Știţi din experienţa proprie că realizarea democraţiei nu este un lucru simplu, dar la fel cunoașteţi că merită să duci această luptă.

Președintele Obama și eu, împreună cu întregul popor american, am urmărit această luptă și am sărbătorit succesele dumneavoastră. Și suntem fermi să vă ajutăm să consolidaţi aceste realizări pe care le aveţi.

Noi susţinem foarte puternic acest angajament al vostru faţă de reformele politice și economice și abordarea acestor probleme dificile. Noi aplaudăm progresul pe care l-aţi făcut.

Daţi-mi voie să fiu aici mai direct: nu poate exista democraţie fără un sistem legal transparent, fără un devotament sau un angajament de a lupta cu corupţia și, până la urmă, cu traficul de fiinţe umane. În ce privește Transnistria, America a susţinut și va continua să susţină această soluţionare, și nu oricare, ci o soluţionare a conflictului care să menţină suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. În cadrul hotarelor recunoscute pe plan internaţional, negocierile ulterioare cu o agendă reală trebuie să reînceapă cât mai repede posibil. Viitorul Transnistriei este în cadrul Republicii Moldova, în limitele comunităţii europene.

Poporul Moldovei trebuie să dea dovadă că este o ţară care a fost izolată de aceasta pentru prea mult timp.

Schimbările politice sunt dificile, reformele economice pot

fi chiar mai dificile, în special atunci când șomajul este mare și preţurile cresc. Peste tot în lume, inclusiv în America, oamenii sunt îngrijoraţi de locurile lor de muncă și preţuri. Dar odată ce vă veţi reforma economia, tot mai multe investiţii străine vor veni în Moldova, mai multe întreprinderi din Moldova vor penetra pe pieţele străine și asta va multiplica numărul de locuri de muncă bine plătite și salarii mai bune. Vă promit că dacă veţi continua să mergeţi pe această cale, America va fi partenerul dumneavoastră.

Pe parcursul următorilor cinci ani, America va aloca 262 de milioane de dolari pentru a susţine industria agricolă din Republica Moldova. Această asistenţă va îmbunătăţi și drumurile dumneavoastră, va ajuta fermierii să-și poată transporta mărfurile la piaţă și ușura posibilitatea fermierilor de a primi împrumuturi pentru a cumpăra utilaj mai bun, care le va ajuta să aibă productivitatea mai înaltă. Noi vom lucra împreună cu Guvernul din Republica Moldova, pentru a contribui la creșterea economiei ţării dumneavoastră, pentru a atrage mai multe investiţii străine, pentru a instrui societatea civilă ca să devină mai eficientă în susţinerea îmbunătăţirii Moldovei și a școlilor din această ţară.

Apropo, Moldova a contribuit și ea în mod foarte semnificativ la societatea și cultura Americii.

O persoană, Rahm Emanuel, fostul șef al staff-ului Obama, care a fost ales acum primar de Chicago, a spus că a moștenit duritatea sa de la bunelul său

din Republica Moldova. Mai este încă o persoană pe care o apreciem, Natalie Potrman, care știţi că a câștigat mai multe premii ca cea mai bună actriţă din Statele Unite ale Americii.

Dumneaei mi-a spus că are în portmoneul său o fotografie a bunicii sale din Republica Moldova. Vreau să vă spun că ea arată foarte bine.

America susţine tot ceea ce doriţi pentru viitorul dum-

Prostia comuniştilor sau de ce Iurie Muntean îi înjură pe Joe Biden şi pe americani Comuniștii au dat cu bâta-n baltă, comentând vizita vicepreședintelui Statelor Unite ale Americi la Chișinău, Joe Biden. În mod cu totul inexplicabil, în loc să dea evenimentului de vinerea trecută o apreciere politică obiectivă, așa cum i-ar sta bine reprezentantului celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean, uitând că Războiul Rece s-a încheiat, s-a apucat să vorbească despre „aborigeni”, „colonii”, „metropole” și „oameni de mâna a doua”, de parcă ar fi un ideolog sovietic antrenat într-o operaţiune de intoxicare cu propagandă antiamericană.

Muntean a cam greșit momentul politic pentru a face astfel de declaraţii, pentru că astăzi chiar și rușii au renunţat la asemenea tonalităţi în discursurile lor.

Dar să reproducem declaraţia lui Iurie Muntean, făcută pentru Publika TV. „Chiar a fost un moment de umilinţă pentru un întreg popor. Nu poate să-și permită să se comporte ca un aborigen dintr-o colonie în faţa unui reprezentant de mâna a doua a metropolei. Cel mai umilitor pentru mine personal a fost că chiar și spiciul său, în calitatea sa de prim-ministru, Filat l-a prezentat de pe tribuna pe care era stema SUA”, a spus secretarul executiv al Partidului Comuniștilor.

Deci, în opinia lui Muntean, premierul Filat s-a comportat ca „un aborigen dintr-o colonie americană” în faţa vicepreședintelui Biden, care, conform aceluiași Muntean, ar fi „un reprezentant de mâna a doua a metropolei” (potrivit logicii fruntașului comunist, în SUA, în afară de președintele Obama, toţi ar fi de mâna a doua).

Privit dintr-o parte, gestul tovarășului Muntean este ridicol. Dincolo de dorinţa evidentă de a ofensa și a eticheta, este greu de înţeles ce a vrut să spună Iurie Muntean. Comparaţia cu aborigenii și metropola este deplasată și nu-și are locul atunci când te referi la relaţiile moldo-americane. Situaţia este penibilă și pentru faptul că această declaraţie vine din partea reprezentantului unui partid comunist, care, ajuns în anul de graţie 2011 și aflat la hotarul Uniunii Europene, promovează o ideologie comunistă depășită, având secera și ciocanul ca simboluri politice și electorale.

Modul în care a reacţionat secretarul executiv al PCRM este revoltător și pentru faptul că vicepreședintele SUA a venit la Chișinău pentru a susţine Republica Moldova, inclusiv în problema transnistreană, care nu poate fi soluţionată fără implicarea comunităţii internaţionale. Joe Biden a declarat răspicat că „viitorul regiunii transnistrene este în cadrul Republicii Moldova” și a promis sprijinul nemijlocit al Statelor Unite în realizarea acestui deziderat: „În ce privește Transnistria, America a susţinut și va continua să susţină această soluţionare, și nu oricare, ci o soluţionare a conflictului care să menţină suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. În cadrul hotarelor recunoscute pe plan internaţional, negocierile ulterioare cu o agendă reală trebuie să reînceapă cât

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

mai repede posibil. Viitorul Transnistriei este în cadrul Republicii Moldova, în limitele comunităţii europene”, a spus Joe Biden.

Declaraţiile vicepreședintelui SUA sunt în deplină concordanţă cu interesele naţionale ale Republicii Moldova. Să te apuci să-l critici, să-l insulţi pe cel care a făcut aceste declaraţii, indiferent dacă este american, german, rus sau chinez, înseamnă să acţionezi împotriva intereselor naţionale ale Republicii Moldova, ceea ce a și făcut secretarul executiv al PCRM. Declaraţia lui Muntean a fost un fel de trăsnet pe cer senin. Nimeni nu s-a așteptat că unul dintre fruntașii celui mai numeros partid din ţară poate adopta o poziţie atât de infantilă. Mai ales că înainte de aceasta, președintele PCRM, Vladimir Voronin, și deputatul PCRM, Igor Dodon, au salutat public vizita lui Biden la Chișinău. Iată, spre exemplu, ce a declarat fostul ministru al Economiei, Igor Dodon: „Este un eveniment important pentru Moldova, de altfel cu rezonanţă foarte mare. Bineînţeles, această vizită este foarte importantă pentru imaginea ţării noastre”. Nu e de înţeles de ce comuniștii au schimbat brusc macazul, mai ales că, dacă ne aducem bine aminte, în aprilie 2005, când Moscova era supărată foc pe Voronin, aceștia s-au menţinut la guvernare și datorită sprijinului politic și diplomatic al americanilor.

Ar fi de presupus că fruntașii comuniști

ar fi geloși pe premierul Vladimir Filat și pe PLDM-ul acestuia pentru că, dintre toţi actorii politici, ei sunt principalii beneficiari ai vizitei la Chișinău a lui Joe Biden. De aceea s-a apucat Muntean să-i eticheteze impardonabil și pe Biden, și pe Filat. Este adevărat că Filat acumulează dividende politice și de imagine din această vizită și nu atât datorită unor merite personale, cât, mai degrabă, unor schimbări geopolitice care se produc dincolo de hotarele Republicii Moldova. Și de care Filat știe să profite. Pentru Republica Moldova ar fi fost mai rău dacă Filat nu ar ști cum să convertească aceste schimbări în folosul ţării și, implicit, al lui personal. Pe de altă parte, nimeni, cu excepţia comuniștilor, nu este vinovat de faptul că, la sfârșitul celor 8 ani de guvernare comunistă, Republica Moldova a ajuns, practic, izolată internaţional, întrucât nici o cancelarie de peste hotare nu se putea lua la braţ cu o guvernare comunistă. Dacă acum la guvernare s-ar fi aflat comuniștii, probabil că Biden nu ar fi venit la Chișinău, chiar dacă contextul geopolitic ar fi permis și ar fi cerut asta.

De aceea, gelozia comuniștilor nu-și prea are locul. Mult mai multe motive de a fi gelos ar fi putut avea interimarul Marian Lupu, care, pe tot parcursul vizitei lui Biden la Chișinău, s-a aflat cumva în umbră. Numai că Lupu nu și-a dat arama

pe faţă, nu s-a apucat să facă declaraţii antiamericane, ci și-a camuflat în mod stoic necazul și chiar a participat, în seara zilei de vineri, alături de premierul Filat și de ambasadorul SUA, Asif Chaudhry, la o dezbatere televizată la Moldova 1. Despre liderul PL, Mihai Ghimpu, nu mai spunem nimic, el nici la emisiune nu a fost invitat și s-a mulţumit doar cu faptul că a avut posibilitatea să stea cuminte sub scena de la care și-au prezentat spiciurile Biden și Filat.

Trebuie să amintim aici și un incident care s-a produs din cauza comuniștilor.

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, i-a invitat oficial pe toţi liderii fracţiunilor parlamentare să participe la întâlnirea cu Joe Biden. Iniţial, comuniștii au confirmat că vor veni la întrevederea cu vicepreședintele american. Au promis, dar n-au mai venit și nici măcar nu au anunţat protocolul că, între timp, s-au răzgândit, astfel că Joe Baiden a fost nevoit să-i aștepte în zadar peste 10 minute. Situaţia a fost de-a dreptul penibilă, Marian Lupu s-a văzut nevoit să-i prezinte public scuze, în numele Parlamentului, înaltului oficial american și nu oricum, ci repetat, o dată la începutul întrevederii și a doua oară – la sfârșitul ei.

Adevărul trist pe care suntem nevoiţi să-l constatăm este că, după 8 ani de guvernare, comuniștii nu au înţeles că luptele politice dintre opoziţie și guvernare se poartă pe chestiuni de politică internă, domestice. Atunci însă când este vorba de relaţiile externe, bilaterale, multilaterale sau internaţionale, opoziţia nu are dreptul să acţioneze împotriva interesului naţional doar pornind de la logica confruntării cu puterea, doar din dorinţa de a da peste cap planurile guvernanţilor, mai ales dacă acestea sunt în beneficiul ţării.

Concluzia nu poate fi decât una singură: Comuniștii au acţionat împotriva interesului naţional al Republicii Moldova. Ei s-au plasat în mod gratuit pe baricadele antiamericanismului, după ce vicepreședintele american a reconfirmat sprijinul SUA pentru soluţionarea problemei transnistrene în interesul Republicii Moldova.

Prin gestul său, Iurie Muntean a confirmat încă o dată justeţea și valabilitatea spusei populare că prostul nu-i prost destul dacă nu e și fudul.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

neavoastră: un stat european, democratic, liber, o viaţă mai bună pentru dumneavoastră, pentru familiile dumneavoastră.

America va merge wcu dumneavoastră pe această cale pe care mergeţi acum, deoarece o Moldovă de succes va fi spre beneficiul acestei regiuni, a întregii Europe și, desigur, va fi spre beneficiul Statelor Unite ale Americii. Da, sunteţi o ţară mică, dar abordaţi niște probleme de

consecinţe foarte mari. Eu cred în dumneavoastră și sper că liderii dumneavoastră vor face faţă acestor provocări. Un viitor mai bun este în mâinile dumneavoastră. Uitaţi-vă în jur, gândiţivă la familie, la copii, la ceea ce aţi lăsat 20 de ani în urmă.

Gândiţi-vă la libertate, democraţie și prosperitate, ce ar însemna toate acestea pentru familiile și copiii dumneavoastră. Când veţi face acest lucru,

indiferent de cât de dificilă va fi această cale, niciodată nu va fi prea dificilă. Mă mândresc că am avut oportunitatea să fiu cu dumneavoastră și să vă ofer felicitările și susţinerea statului meu cu această ocazie a aniversării de 20 de ani de independenţă și mișcării noastre continue spre instituţiile democratice pe drumul spre a fi membru UE. Dumnezeu să ajute Statele Unite ale Americii și Republica Moldova.”

Mesajul cifrat al lui Biden către Filat

Nu știu din ce cauză, dar o bună parte a presei, care a despicat firul în patru comentând vizita vicepreședintelui SUA la Chișinău, Joe Biden, și lăudându-l pe premierul Vladimir Filat, s-a făcut a nu observa o afirmaţie extrem de importantă din spiciul demnitarului american. Am avut chiar impresia că cineva a încercat să-l cenzureze pe Joe Biden, trecând peste această afirmaţie a lui din scuarul Teatrului de Operă și Balet, din 11 martie curent: „Daţi-mi voie să fiu aici mai direct: nu poate exista democraţie fără un sistem legal transparent, fără un devotament sau un angajament de a lupta cu corupţia și, până la urmă, cu traficul de fiinţe umane”.

Reproşul diplomatic al lui Biden Probabil că unii jurnaliști, interesaţi mai mult de cultivarea unei imagini pozitive a guvernanţilor, decât de informarea corectă a publicului, „au scăpat din vedere” această afirmaţie a lui Joe Bident pentru că ea constituie, de fapt, un reproș adus guvernanţilor noștri.

Un reproș făcut delicat, conform uzanţelor diplomatice, dar care, dacă ar fi să-l decodăm, ar suna în felul următor: o spun direct, în Republica Moldova nu există o democraţie veritabilă pentru că nu există un sistem legal transparent, pentru că guvernanţii nu luptă cu corupţia și crima organizată. Iar dacă guvernanţii nu luptă cu aceste flagele, înseamnă că sunt interesaţi de existenţa lor, înseamnă că acestea le aduc guvernanţilor beneficii, în detrimentul securităţii regionale, continentale și chiar mondiale, altfel nu ar fi vorbit despre asta la Chișinău însuși vicepreședintele american, Joe Biden.

Biden bate şaua ca să se priceapă calul Astfel, unii vor fi tentaţi să creadă că tălmăcirea de mai sus a mesajului demnitarului american ar fi hiperbolizată. Noi însă credem că exact aceasta a dorit Joe Biden să ajungă la urechile guvernanţilor moldoveni, în special, la cele ale premierului Filat.

Am mai spus-o, dintre toţi guvernanţii de la Chișinău, Filat a profitat cel mai mult de pe urma vizitei lui Biden. Dar tot Filat este și cel mai responsabil pentru faptul că, din momentul schimbării puterii, corupţia și crima organizată au luat o amploare nemaivăzută în Republica Moldova, mult peste cotele înregistrate în perioada guvernării comuniste. Nu mai vorbim de contrabandă. Astăzi, când spui „contrabanda cu ţigări”, toţi aud „Vladimir Filat”.

Moldova, pe agenda politică a Casei Albe Pe 11 martie 2011, vicepreședintele SUA, Joe Biden, a anunţat sprijinul ţării sale pentru Republica Moldova. Dar acest sprijin nu este necondiţionat, asta se vede clar din declaraţia demnitarului american: „America susţine tot ceea ce doriţi pentru viitorul dumneavoastră: un stat european, democratic, liber, o viaţă mai bună pentru dumneavoastră, pentru familiile dumneavoastră. America va merge cu dumneavoastră pe această cale pe care mergeţi acum, deoarece o Moldovă de succes va fi spre beneficiul acestei regiuni, a întregii Europe și, desigur, va fi spre beneficiul Statelor Unite ale

Americii. Da, sunteţi o ţară mică, dar abordaţi niște probleme de consecinţe foarte mari. Eu cred în dumneavoastră și sper că liderii dumneavoastră vor face faţă acestor provocări. Un viitor mai bun este în mâinile dumneavoastră”.

Ca să ai un stat european, democratic, liber, o viaţă mai bună, este necesar să schimbi lucrurile în ţară, să faci reforme democratice, atât economice, cât și politice. Din păcate, de la venirea la guvernare a AIE în 2009, nu s-a realizat și nici măcar nu s-a iniţiat vreo reformă. Ba dimpotrivă, în multe cazuri s-a renunţat la anumite prevederi legislative democratice în favoarea altora antidemocratice și abuzive (cum ar fi modificările operate la Codul Electoral), doar pentru că acestea convin guvernanţilor. Pe de altă parte, deși guvernează de aproape 2 ani, Filat, împreună cu tot AIE-ul, nu a iniţiat, spre exemplu, reforma Procuraturii, din care motiv Republica Moldova continuă să fie monitorizată la Consiliul Europei. Tot așa stau lucrurile la Ministerul de Interne și la multe alte instituţii și în multe ale domenii.

Speranţa lui Biden Este evident că discursul vicepreședintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, este unul încurajator pentru cetăţenii Republicii Moldova, care au nenorocul de a fi locuitorii celei mai sărace și uneia dintre cele mai corupte ţări din Europa. Elementul de bază pe care îl conţine acest discurs, ca și întreaga viză a lui Joe Biden la Chișinău, este că Republica Moldova este pe agenda administraţiei SUA, chiar, așa cum am arătat mai sus, în pofida guvernării dezastruoase de la noi. Dar ca această deschidere a SUA către Republica Moldova să ajungă să dea rezultate, este necesar ca guvernanţii să ţină cont de ceea ce a spus Biden în centrul Chișinăului: să instituie „un sistem legal transparent”, democratic, să manifeste „devotament în lupta cu corupţia, cu traficul de fiinţe umane” și să promoveze cu adevărat reformele democratice, nu doar să mimeze jocul de-a democraţia. Ar fi trist, foarte trist, pentru sărmanii cetăţeni moldoveni dacă, la scurt timp după vizita sa la Chișinău, Joe Biden va constata că speranţa lui că „liderii noștri vor face faţă acestor provocări” a fost, pur și simplu, zadarnică.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 MARTIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Chişinăul între Moscova şi Washington.

Post-scriptum la vizita vicepreşedintelui Biden Vizita istorică, de succes, la Chișinău, a vicepreședintelui SUA, Joe Biden, a fost privită, percepută și comentată diferit. Gama abordărilor la care s-au dedat actorii politici și analiștii de presă a cuprins întreaga paletă: de la cele realiste la cele fanteziste, de la cele calme la cele pasionale. Între frenezia provestică a susţinătorilor de serviciu ai guvernării și desueta mânie proletară a taberei comuniste „antiimperialiste” au încăput tot felul de interpretări, care mai de care mai superficiale și mai reducţioniste. Din acest motiv, am evitat cu grijă să ne înregimentăm într-o cohortă sau alta.

Vizita la Chișinău a persoanei nr. 2 în Executivul american merită o prezentare și o analiză obiectivă, curăţată de orice prejudecăţi sau iluzii. Nu le vom face noi aici, într-un simplu articol de ziar. Din tabloul de ansamblu vom reţine doar câteva elemente care ni s-au părut relevante.

Un context în mişcare Această importantă vizită, de doar câteva ore, trebuie înţeleasă, în opinia noastră, întâi de toate contextual. Când afirmăm aceasta ne referim la contextul imediat (turneul Helsinki-Moscova-Chișinău), dar și la contextul larg, geopolitic, care a acumulat o sumă de latenţe și cunoaște un șir întreg de mutaţii serioase, anunţându-le deja pe altele.

Cum spuneam, o abordare izolată nu ne poate ajuta cu nimic. Vizita vicepreședintelui Biden la Chișinău a fost, în turneul său, una de final. Comentatorii de presă și analiștii politici de la noi aproape că nu s-au referit la legătura dintre finalul turneului (declaraţiile de la Chișinău) și partea lui de bază (discuţiile și înţelegerile de la Moscova), și, cu atât mai mult, la debutul lui (întrevederile de la Helsinki). Este de reţinut că escala de câteva ore la Chișinău a fost, de fapt, o adevărată vizită de curtoazie și de încurajare, pe când vizita de două zile de la Helsinki și vizita de trei zile de la Moscova au fost vizite de lucru, după cum a subliniat oficial și în mod repetat partea americană. Deci, la Helsinki și Moscova s-a lucrat, iar la Chișinău s-au transmis încurajări.

Concluzia corectă pe care trebuie să o tragem în acest caz este că vizita la Chișinău a fost o continuare a celei de la Moscova. Jocurile sunt făcute în continuare de cei mari, iar Republica Moldova trebuie să le înţeleagă exact și să se înscrie reușit și cu demnitate în noul peisaj geopolitic, promovându-și propriile interese.

„Resetarea” americano-rusă Relaţionarea americano-rusă din ultimii doi ani cunoaște o dinamică pozitivă, fără precedent după încheierea Războiului Rece. Odată cu lansarea, în 2008, chiar de către Joe Biden, a conceptului de „resetare” a relaţiilor ruso-americane, asistăm, pe de o parte, la un proces continuu de detensionare a raporturilor bilaterale dintre Moscova și Washington, iar pe de alta, la amplificarea gradului de interdependenţă și intercondiţionare dintre cele două mari capitale. În această nouă situaţie geopolitică, trecută cu vederea de foarte multă lume la Chișinău, devine tot mai limpede că americanii au un șir de exigenţe, dar și un șir de oferte greu de refuzat pentru Moscova, iar aceasta din urmă are, în dialogul cu Wa-

shingtonul, o serie întreagă de cereri și așteptări firești. Există o multitudine de interese comune ale celor doi actori internaţionali. Întrepătrunse, aceste interese alcătuiesc noua conjunctură geopolitică, de această dată favorabilă, în care se situează Republica Moldova.

Așadar, în acest context, ce vor americanii? Ce vor rușii?

Ce trebuie să vrea și să aștepte Chișinăul, ţinând cont de ceea ce au voinţă să facă în comun americanii și rușii?

Vizita la Moscova a celui de al doilea om ca poziţie și celui dintâi ca experienţă în administraţia americană ne oferă răspunsurile la aceste întrebări și pun într-o lumină clară semnificaţiile escalei de 6 ore a vicepreședintelui SUA la Chișinău.

Rusia are nevoie urgentă de modernizare Moscova dorește, evident, să accelereze procesul de modernizare a ţării, fără de care, potrivit predicţiilor formulate anterior chiar de către vicepreședintele Biden, Rusia se poate prăbuși în mai puţin de două decenii.

Liderii ruși au conștientizat că o modernizare a Rusiei nu este posibilă fără o implicare hotărâtă a Occidentului, adică a UE și a SUA. Dacă dorește să primească asistenţa Occidentului, Rusia trebuie să ofere ceva în contrabalanţă.

Chestiunile discutate de vicepreședintele Biden cu președintele Medvedev și premierul Putin au fost câteva. Tematica economică și cea de securitate au dominat agenda. Ne vom opri doar asupra subiectelor cu incidenţă directă sau indirectă asupra Republicii Moldova.

OMC ca ţintă precisă Prima dintre chestiunile importante abordate s-a referit la încheierea procedurii de aderare a Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului. Astăzi, Rusia reprezintă singura economie importantă a lumii care nu este acceptată în OMC, ceea ce comportă pierderi financiar-economice semnificative pentru Moscova. În această organizaţie funcţionează regula consensului, adică decizia de aderare trebuie votată în unanimitate de reprezentanţii celor 153 de state membre. Fără aderarea la OMC, cursul de modernizare a colosului din Răsărit, susţinut de SUA, este problematic. Ţările care s-au opus în ultimii 18 ani aderării Rusiei la OMC au

Un elefant şi un şoricel mergeau pe o punte.

La un moment dat, gânditor, şoarecele face către elefant: „Măi frate, da ce mai tropăim!”

Folclor românesc fost Georgia și Republica Moldova, pentru motive binecunoscute legate de susţinerea separatismului din Abhazia, Oseţia de Sud și Transnistria. Deci, Rusia vrea să fie primită în OMC, iar SUA devine primul ei avocat în această chestiune. Vicepreședintele Biden a declarat la Moscova, în numele SUA, că, anul acesta, Rusia va deveni, cu siguranţă, membru al OMC. Pentru reușita demersului este necesar un dialog constructiv cu Chișinăul și Tbilisi, astfel încât acestea să nu ofere, din nou, surpriza de a se opune acestei mult dorite aderări de către Moscova.

Amendamentul Jakson-Vanik A doua chestiune importantă de pe agenda vizitei la Moscova a constituit-o cererea administraţiei ruse de anulare a Amendamentului Jakson-Vanik. Acest Amendament la legea Statelor Unite despre comerţ este o reminiscenţă a Războiului Rece, care, economic vorbind, încă nu s-a încheiat oficial. Amendamentul a fost adoptat în 1974 și a avut ca scop limitarea schimburilor comerciale cu URSS și alte câteva state ale lagărului socialist, interzicând acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, precum și acordarea de credite și garanţii statelor responsabile de încălcarea sau de limitarea serioasă a dreptului cetăţenilor de a-și părăsi ţara. Adoptarea Amendamentului fusese determinată, în principal, de opunerea Moscovei faţă de procesul emigraţiei evreiești din URSS, faţă de ceea ce s-a numit „scurgerea de creiere în exterior”. Amendamentul, în vigoare și astăzi, constituie o piedică foarte serioasă în calea modernizării economice a Rusiei, dar și a altor state din CSI, ca succesoare de drept ale fostei URSS. Printre acestea este și Republica Moldova, împiedicată să obţină clauza naţiunii celei mai favorizate.

Amendamentul Jakson-Vanik a fost anulat doar pentru cele 3 state baltice membre ale NATO și UE, precum și pentru 4 state ale CSI: Kârgâzstan (în 2000, în legătură cu aderarea la iniţiativa americană din 1998 privind „restabilirea Marelui Drum al Mătăsii” prin care a fost creat coridorul euroasiatic de tranzit evitând Rusia, Iranul și Irakul); Georgia (în 2000, în legătură cu „promovarea democraţiei” și alăturarea la proiectul „Marelui Drum al Mătăsii”); Armenia (în 2004, pentru aceleași motive) și Ucraina (în 2005, după victoria „revoluţiei oranj”). În ianuarie 2002, președintelui George Bush a introdus în Senatul și Congresul Statelor Unite o iniţiativă de anulare a Amendamentului în privinţa Rusiei și a altor 8 state ale CSI, inclusiv a Republicii Moldova, dar iniţiativa prezidenţială nu a fost susţinută de parlamentari. Astfel, în termenii amendamentului, se consideră că atât Federaţia Rusă, cât și Republica Moldova nu sunt încă state cu o economie de piaţă în care drepturile și libertăţile omului să fie respectate. În consecinţă, SUA nu le acordă celor 9 state ale CSI clauza naţiunii celei mai favorizate și nu întreţine cu

ele raporturi comerciale normale la maximă capacitate. În discuţia sa cu liderii ruși, vicepreședintele Joe Biden s-a arătat foarte optimist în privinţa anulării de către SUA, cel mai probabil anul acesta, a Amendamentului Jakson-Vanek. Republica Moldova va avea doar de câștigat în urma unei asemenea evoluţii pozitive în raporturile americano-ruse, evoluţie al cărei vestitor este vicepreședintele Biden. Să sperăm că, de anul acesta, între Atlantic și graniţa vestică a Rusiei, să nu mai fim singurul stat care nu are și nici nu poate primi clauza.

Securitatea şi apărarea antirachetă Un subiect-cheie discutat de vicepreședintele Biden cu oficialii ruși l-a constituit sistemul american antirachetă. Se știe că, încă în 2001, Joe Biden, ca specialist în domeniul controlului asupra armamentului și al neproliferării, s-a pronunţat deschis împotriva deciziei președintelui Bush de retragere a Statelor Unite din Acordul de apărare antirachetă, din 1972. De această dată, vicepreședintele Biden a vorbit la Moscova despre o nouă arhitectură de securitate bazată pe cooperare. Acest fapt exclude, deocamdată, posibilitatea ca Pentagonul și Rusia să construiască un sistem antirachetă comun, dar lasă deschisă calea pentru semnarea, chiar în 2011, a unui acord americano-rus în domeniul apărării antirachetă.

Conceptul de „arhitectură cooperaţională”, lansat de Joe Biden la Moscova, se dorește a fi o soluţie rezonabilă și pragmatică, în măsură să asigure securizarea unei mari părţi a emisferei nordice, iar în subsidiar să menajeze unele dintre orgoliile și temerile încă nestinse ale Kremlinului. Bineînţeles că, atunci când discută probleme de securitate, oficialii americani și ruși nu pot ocoli chestiuni precum cea a prezenţei ilegale a efectivelor și arsenalelor militare rusești în Moldova de peste Nistru. Întrebat de corespondentul ITAR-TASS care este principala problemă de pe agenda bilaterală ruso-americană pe care ar dori să o rezolve până la sfârșitul acestui an, Joe Biden a răspuns tranșant: „Apărarea antirachetă. Și pe linie bilaterală, și în cadrul Consiliului NATO-Rusia încercăm din răsputeri să închegăm un plan de cooperare privind apărarea antirachetă. Aceasta este cea mai bună cale spre consolidarea încrederii și a stabilităţii strategice între cele două ţări ale noastre. Exprim convingerea că suntem în stare să uzăm de posibilităţile noastre unice de felul lor și de complementaritate reciprocă în domeniul apărării antibalistice, pentru a-i proteja atât pe cetăţenii noștri, cât și pe aliaţii și partenerii noștri”. În virtutea statutului său declarat de neutralitate, Republica Moldova nu este un aliat al NATO și, implicit, al SUA. Dar este, în schimb, un partener al acestora. Pentru acest motiv, după vizita sa de lucru la Moscova, vicepreședintele Biden a vorbit

la Chișinău, deschis și ferm, despre integritatea teritorială a Republicii Moldova, din care regiunea transnistreană este parte inseparabilă.

Parteneri strategici Rusia, după cum s-a văzut, a demonstrat că este capabilă să manifeste spirit de cooperare cu SUA în domeniul securităţii.

Imediat după întâlnirea cu vicepreședintele Biden, președintele Medvedev a semnat, la 10 martie, un decret privind introducerea de sancţiuni împotriva regimului lui Muammar Gaddafi din Libia, chiar dacă Rusia va înregistra pierderi de câteva miliarde de dolari din contractele de livrare către Tripoli a tehnicii militare și armamentului. Președintele Medvedev a ţinut să arate: „Anul 2010 a fost unul de succes pentru relaţiile ruso-americane. Suntem disponibili să dezvoltăm relaţii strategice cu Statele Unite”.

Relevant este și faptul că, anul acesta, Statele Unite și Rusia vor desfășura, pentru a doua oară, aplicaţii militare comune, la care au invitat și Canada. Aplicaţiile anterioare, din 2008, au fost calificate atât de ruși, cât și de americani, ca fiind unele „de succes”.

Trebuie să arătăm că întâlnirile de lucru de la Moscova au avut loc în format lărgit, întrucât la ele au mai participat consilierul vicepreședintelui SUA în probleme de securitate naţională, Antony Blinken, ambasadorul SUA la Moscova, John Byerly, adjunctul secretatului de stat, William Berns, consilierul special al președintelui SUA în problemele Rusiei și ale Eurasiei, Michael McFaul, consilierul principal al președintelui SUA în problemele economiei mondiale, David Lipton, și alţi experţi și oficiali de la Washington.

Alte subiecte pe agenda vizitei la Moscova s-au referit la: vizita de anul acesta la Moscova a președintelui Barack Obama, situaţia din Afganistan, cooperarea aprofundată ruso-americană privind tranzitarea teritoriului rusesc de către personalul militar și civil american, acordarea de asistenţă rusească guvernului de la Kabul, stabilizarea situaţiei din Kârgâzstan și sprijinirea în comun a noului guvern democratic de la Bișkek, strângerea cooperării ruso-americane în problema iraniană, coordonarea eforturilor pentru denuclearizarea Coreii de Nord, impulsionarea cooperării în cadrul așa-numitului „acord 123” privind utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice, astfel încât companiile americane să le poată transmite partenerilor ruși tehnologiile care le lipsesc, cooperarea dintre companiile americane și rusești în domeniul inovaţiilor și, în general, privind transferul de tehnologii americane către ruși, eventualitatea abolirii regimului de vize dintre SUA și Rusia.

Desigur, Joe Biden a discutat cu Medvedev și Putin și despre rolul care îi revine Finlandei în această ecuaţie cu tot mai puţine necunoscute. Finlanda va avea rolul de platformă de lansare pentru marile proiecte america-

no-ruse de modernizare a marii federaţii eurasiatice. De ce anume Finlanda? Pentru că, și acum, și istoric, se bucură de încredere egală din partea Moscovei și Washingtonului, pentru că nu aparţine nici vechii și nici noii Europe, fiind vecinul cel mai deschis și neproblematic al Rusiei, dar și un aliat echilibrat și onest al SUA. Aceste aspecte au fost subliniate de vicepreședintele Biden atât la întâlnirea cu președintele finlandez Tarja Halonen, cât și la cea cu primul ministrul al Finlandei, Mari Kiviniemi, fapt remarcat la Moscova.

În loc de concluzii Când vechii adversari și concurenţi, greii planetei, se împacă și-și dau mâna pe faţă, trebuie să observăm asta la timp. Pentru că orice preferinţă sau antipatie a noastră, adică orice încremenire în clișeele trecutului ne-ar putea costa mult. Entuziasmul febril al taberei guvernante de la noi cu tot extazul mediatic însoţitor și reacţiile destul de nevrotice ale comuniștilor în legătură cu escala vicepreședintelui Joe Biden la Chișinău nu fac decât să sublinieze o proastă înţelegere a realităţilor geopolitice în schimbare și a beneficiilor pe care, ca ţară, suntem, pur și simplu, obligaţi să le extragem, dincolo de ciomăgeala pentru putere și niște meschine calcule politice interne. Propaganda de nici un fel nu e bună în asemenea situaţii.

Una dintre concluzii a fost formulată chiar de către vicepreședintele Biden. Domnia sa a spus: „Consider că resetarea relaţiilor Statelor Unite ale Americii cu Rusia contribuie la consolidarea securităţii în Europa. Noi respingem ideea cum că îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova ar trebui să se producă pe seama relaţiilor noastre cu alte state din regiune, cum ar fi Polonia, ţările baltice sau Georgia, sau ca și cum angajamentele noastre faţă de aliaţi ar fi incompatibile cu niște relaţii americano-ruse mai trainice.

Dimpotrivă, nutrim convingerea că ele se consolidează reciproc”.

Republica Moldova nu a fost pomenită expres în acest text de declaraţie, dar este prezentă în subtextul ei. Lumea se schimbă.

Să ne bucurăm că între Moscova și Washington intervine această normalizare a relaţiilor. Să fim solidari în interiorul ţării și să veghem asupra interesului nostru naţional.

Degeaba cred unii naiv că șoricelul moldovean este, în lumea aceasta complexă, egalul masivului și inteligentului elefant american sau al greoiului urs polar rusesc. Să fim realiști și să păstrăm proporţiile, domnilor. Și, mai cu seamă, să nu ne facem iluzia că am tropăi și noi în istorie, când avem, iarăși, de trecut o ditamai punte.

Vlad CUBREACOV, FLUX

5

6

18 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Reflec\ii

Chestiunea identitară sau Cine suntem şi încotro mergem? Un eseu de Nicolae Chirtoacă

P

roblema identitară se află în centrul dezbaterilor publice încă de un sfert de secol încoace, cam de când a devenit posibilă abordarea unor subiecte considerate sub vechiul regim fie tabu, fie apanajul exclusiv al propagandei oficiale. Polemica de altă dată împărţea cele două tabere beligerante după următoarele criterii: adepţii „internaţionalismului proletar”, ai sovietismului și, implicit, ai poporului sovietic văzut ca entitate etatist-istorică și reprezentând un fel de vârf al evoluţiei proceselor de contopire a „popoarelor frăţești”. Această mitologie își avea originile intelectuale în teoria materialist-istorică, cu tot cu „legităţile ei” în versiunea marxistleninistă, inspirată și ea, la rândul său, din hegelianism și darwinism. De cealaltă parte a baricadei s-au aflat vreme îndelungată adepţii renașterii naţionale, dornici să-și recucerească drepturile suprimate de un regim străin, care urmărea deznaţionalizarea și asimilarea noastră. Însă puţini dintre ei, chiar și la distanţa de peste douăzeci de ani de la evenimentele de vârf ale istoriei noastre recente, au reușit să depășească faza intelectuală de purtători ai „valorilor” Revoluţiei Franceze, ai „Iluminismului”, care sacralizează limba și cultura naţională văzute ca substitut al religiei.

Altfel zis, așa cum spunea într-un interviu din 1995 părintele Mina Dobzeu de la Huși, intelectualii de la Chișinău n-au mai înţeles de ce figura lui Eminescu nu trebuie sacralizată în detrimentul locului pe care trebuie să îl ocupe în viaţa omului Iisus Hristos. Adică, limitele conceptuale ale patrioţilor se cantonau de cele mai multe ori într-un pașoptism întârziat, într-un soi de idolatrie naţională, întotdeauna dispusă spre o interpretare simplistă a Mioriţei ca mărturie a posturii de victimă a poporului nostru, mereu terorizat de vecinii haini. Ecoul acestor controverse se mai resimte și astăzi, întreg eșafodajul argumentativ al „sovietiștilor”, pe de o parte, și al „patrioţilor neamului”, pe de altă parte, fiind scos de la naftalină ori de câte ori e cazul să se obţină un pic mai multă popularitate pentru unii sau alţii. E drept că, răspunzând modei zilei, beligeranţii își drapează instrumentariul învechit în retorici proeuropene. espărţirea de comunism pentru majoritatea intelectualilor a însemnat demontarea instituţională a sistemului politic totalitar și înlocuirea lui cu un sistem de inspiraţie occidentală, democratic, cu tot cu pluripartidismul și economia de piaţă, plus tot tacâmul „drepturilor omului”. Și, firește, aceștia aveau dreptate. Între timp s-a văzut că modelul vestic nu întotdeauna este un „paradis terestru”, iar liberalismul și comunismul își au aceleași rădăcini ideatice cu tot cu progresismul lor, cu acel materialism opac și „determinism economic”, pozitivism și scientism, aceste limite și similitudini fiind observate doar de acei care între timp au reușit să valorifice gândirea tradiţională în cultura europeană. Primatul spiritului în raport cu materia, originea extramundană a omului și a lumii, filosofia istoriei și esenţa religiei, creștinismul și lumea modernă, aceste și alte elemente fundamentale pentru înţelegerea rosturilor profunde ale fiecărei persoane umane, a fiecărui popor au devenit preocupări pentru un număr restrâns de intelectuali. rin eseul pe care l-a publicat Nicolae Chirtoacă, binecunoscut pentru rafinamentul lui intelectual, apare în toată statura lui de gânditor profund și pasionat al condiţiei propriului popor. Autorul este frământat de formularea într-un concept coerent a noţiunii de identitate naţională. Chestiunea identitară în viziunea lui N. Chirtoacă este una care proiectează planul divin asupra colectivităţilor umane, care sunt înzestrate cu misiuni inconfundabile în desfășurarea timpului. Adică avem de a face cu un autor care îmbrăţișează total și energic viziunea spiritualistă asupra realităţii, care vădește erudiţie izvorâtă din lecturi bine asimilate, putere sufletească și luciditate în cercetarea realităţilor. Teoretizarea conceptului de identitate naţională în ţara noastră comportă riscuri evidente, deoarece grupările angajate de mult în disputele respective ar putea respinge tot ce nu înţeleg sau ce nu se potrivește cu linia lor ideologică de un dogmatism simetric în ambele cazuri. Deși autorul îl citează la un moment dat doar pe V. Soloviov, fondul de idei cu care operează este inspirat nu doar din marii gânditori creștini din Rusia sau din alte părţi, ci și filosofi precum Guenon, Evola sau Eliade și atâţia alţii. Autorul repudiază în treacăt comunismul și formulează rezerve faţă de liberalismul occidental, operând cu noţiuni de o splendoare intelectuală și efervescenţă emoţională deosebite, iar pe alocuri vădește inflexiuni stilistice de o delicateţe și eleganţă poetică remarcabile. onceptualizarea colectivităţii naţionale din care face parte și în faţa căreia, ca orice om de elită, se simte responsabil, pornește de la nevoia de a-și aduce contribuţia la depășirea stării de confuzie și dezechilibru identitar, dominante la ora actuală în societate. Așa cum a încercat să procedeze și subsemnatul într-un text recent intitulat „Partea care a devenit întreg”, e drept, într-o formă mult mai restrânsă și de o anvergură academică poate mai modestă, N. Chirtoacă își orientează atenţia spre latenţele profunde ale poporului, spre profilul lui identitar de ordin spiritual. Sarcina lui nu este să inventeze o realitate inexistentă și să îi dea o expresie ideatică impresionantă, ci să intuiască, să capteze și să exteriorizeze realitatea ascunsă în adâncurile sufletului poporului ca entitate spirituală cu un rost singular în lume, care derivă din proiectul celest ce înzestrează orice colectivitate naţională cu propria sarcină superioară. Fiind scris într-un limbaj academic elevat, acest eseu filosofic nu este doar un exerciţiu cerebral, în care raţiunea autorului suprimă voit pasiunea. Dimpotrivă, lucrarea lui N. Chirtoacă vădește un profund suflu patriotic, un caracter militant, o intenţie declarată de a-și aduce contribuţia la însănătoșirea stării de lucruri din ţară. Înţelegerea sensurilor profunde ale desfășurării timpului și ale unui destin aparte care îi revine poporului nostru pornește aici din însușirea adevărului revelat, care explică ordinea superioară de organizare a lumii ca plan divin materializat în istorie. deea naţională, pe care o formulează autorul, atribuindu-i funcţii de catalizator al coeziunii interne și al dezvoltării, se dovedește ceva diferit de ce s-a crezut până mai ieri că poate reprezenta un substitut al acesteia. Este vorba de retorica de integrare europeană, acceptată și enunţată oficial de practic toate partidele din ţară. Uniformizarea discursului politic și a liniilor de orientare externă pe drumul cu un singur sens îi trezește autorului rezerve măcar și pentru simplul motiv că imitatorii fără discernământ, ca și demnitarii cu mentalitate de vasal, nu pot aduce ţara pe care o conduc spre împliniri majore. Păstrarea demnităţii, respectarea tradiţiei și a credinţei poporului în procesul de adaptare a unor modele străine la sistemul politic, legislativ sau economic al ţării rămân a fi condiţii de bază pentru reușita efortului colectiv de depășire a crizelor multiple care ne afectează. reocuparea lui N. Chirtoacă pentru soarta Bisericii Ortodoxe este și ea demnă de toată aprecierea. Înţelegând că anume creștinismul constituie elementul-cheie al caracterului naţional și regretând sciziunea existentă între cele două mitropolii ortodoxe, autorul pledează pentru reunificarea lor și pentru reconstituirea unităţii canonice a tuturor credincioșilor, răzleţiţi ca urmare a unor circumstanţe istorice dramatice. Opţiunea lui în sprijinul unităţii Ortodoxiei reprezintă un punct de vedere rarisim în mediul intelectual de la noi, care rămâne a fi dominat de grupuri laicizate de extracţie comunistă sau liberală. Iar printre cei pe care presa îi numește analiști politici N. Chirtoacă apare ca o figură de-a dreptul singulară. mi face o deosebită plăcere să regăsesc în eseul filosofic respectiv aceleași repere intelectuale și spirituale la care mă raportez și eu, același mod de gândire care se pliază pe aceeași paradigmă existenţială. Este o consonanţă ideatică deloc accidentală. Căutările noastre parcurg aceleași poteci istorice, aceleași curente de gândire, dar mai ales urmăresc aceeași finalitate: împlinirea destinului neamului în istorie și în eternitate.

D

P

C

I

P

Î

Iurie ROŞCA

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Criza, noile provocări şi ideea naţională De ce avem nevoie de ideea naţională?

De-a lungul secolelor, evoluţia naţiunilor și popoarelor, apariţia, dezvoltarea și consolidarea statelor, fortificarea lor internă are loc în urma unui efort continuu de conștientizare a ideii naţionale. În perioadele dificile ale existenţei popoarelor, care se manifestă prin lipsa de armonie în sfera spirituală a comunităţii, antagonisme, fărâmiţare a spaţiului social și a celui politic, pauperizarea maselor largi ale societăţii, prin crize care devin generale, crește în mod dramatic și interesul faţă de ideea naţională. Acest interes poartă un caracter nu numai filozofico-conceptual, dar și sociopolitic, fiindcă anume în baza acestei idei fundamentale poate fi identificată o strategie adecvată de rezolvare a problemelor majore cu care se confruntă poporul. În acest sens, Moldova nu constituie o excepţie, pomenindu-se în ultimii ani într-o stare de stagnare ca urmare a crizei generale ale cărei consecinţe se manifestă practic în toate domeniile activităţii oamenilor.

Identificarea și articularea clară a ideii naţionale moldovenești devine un imperativ al momentului. Un argument forte în acest context este și interesul crescând faţă de istoria veridică a poporului moldovenesc, eforturile istoricilor, filozofilor, oamenilor de artă de a conștientiza raţiunea lui de a fi, care se manifestă în mod plenar în cultură, spiritualitate și credinţă.

Dezvoltarea și consolidarea statului Republica Moldova este de neconceput fără o idee naţională, care ar sta la baza acestui proces complex și de lungă durată. Din momentul declarării suveranităţii acum douăzeci de ani, iniţierea procesului de demontare a structurilor de tip sovietic, de construire a statului moldovenesc și demararea transformărilor de orientare democratică au fost percepute de către forţele reformatoare, clasa politică și majoritatea poporului drept un fel de idee naţională. Acum circa cinci ani, clasa politică autohtonă a ajuns la un compromis major în privinţa întoarcerii noastre pe făgașul european de dezvoltare, acest fapt imprimând cvasi ideii naţionale și dimensiune extrateritorială. Mai mult ca atât, se aud voci tot mai insistente care încearcă, cu simplitate provincială și entuziasm populist, să acrediteze teza precum că integrarea noastră în instituţiile europene ar reprezenta marea idee călăuzitoare a poporului moldovenesc. Însă odată cu trecerea timpului devine tot mai evident faptul că independenţa reală, ordinea democratică și economia competitivă, precum și implicarea ţării în procesele europene, constituie doar niște precondiţii pentru adaptarea noastră la normalitatea începutului secolului XXI. Marea idee a dezvoltării libere a poporului nu poate fi prin definiţie redusă la aspectele existenţiale în sensul materialist și îngust al cuvântului sau la aplicarea în condiţiile statului nostru a unei doctrine de dezvoltare preluată în mod mecanic și neinspirat din exterior.

Vidul format de lipsa ideii naţionale deja este completat de tot felul de concepte, care sunt mai curând niște expresii ale unor interese înguste de grup, egoiste, care se deghizează în straie moderne și încearcă să paraziteze pe naivitatea noastră proverbială.

Nostalgicii după timpurile vechiului regim ne cer cu insistenţă să renunţăm la identitatea noastră firească și la conceptul de naţiune titulară sub pretextul formării unei societăţi polietnice, la o adică de factură europeană, în realitate oferindu-ne nimic altceva decât vechiul model sovietic într-un nou ambalaj demagogic. Alţii, plecând și ei de la niște ambiţii periculoase, care au foarte puţin în comun cu frământările și idealurile poporului, caută cu tot dinadinsul să ne ţină ostatici ai „crizei de identitate la moldoveni”, un pretext inventat pentru a submina însăși existenţa statului.

Perioada de criză sistemică parcursă de o societate este nu numai un moment de adevăr, dar și o oportunitate pentru a însuși lecţia vieţii, a trage învăţămintele de rigoare și a depune eforturi susţinute pentru a ieși la un nou nivel de dezvoltare. În astfel de circumstanţe deloc simple pot fi formulate concepte fundamentale doar în baza ideii naţionale, din care să derive elaborarea unei strategii adecvate pentru ieșirea din criză, dezvoltarea ţării, consolidarea identităţii și a coeziunii interne a poporului. În același timp, abordarea îngustă, simplistă, politico-ideologică sau, și mai rău, populistă a ideii naţionale ar putea doar să menţină gradul de tensiune din societate la nivelul lui actual, departe de a contribui la normalizarea situaţiei. În formularea ideii naţionale trebuie să se ţină cont de interesele tuturor minorităţilor naţionale din ţară, să se fortifice responsabilitatea civică în baza conștientizării specificităţii și conţinutului momentului istoric actual. Acest proces presupune asumarea deplină și exclusivă de către moldoveni a responsabilităţii morale, civice și politice pentru situaţia din

ţară, precum și recunoașterea de câtre reprezentanţii minoritarilor a dificultăţilor perioadei de tranziţie, care necesită eforturi conjugate pentru revenirea la normalitate. Nu există nici o îndoială că numai caracterul universal al valorilor spirituale general-umane, îmbrăţișate în mod firesc de majoritatea concetăţenilor noștri, poate contribui la armonizarea raporturilor interetnice. Anume spre o atare stare de lucruri ar trebui să tindem în mod conștient și consistent.

Doar conștientizarea ideii naţionale ca expresie profundă și adecvată a spiritualităţii poporului, a experienţei istorice și a potenţialului cultural acumulat de mii de generaţii de oameni cu aceeași formulă a sângelui, a aspiraţiilor lui profunde, popor care a supravieţuit în istorie și și-a redobândit libertatea, ne va servi drept lumină călăuzitoare, sursă de inspiraţie și putere pentru a reveni la calea adevărului și la dezvoltarea durabilă.

Asta ne va conduce spre acel ideal pe care îl purtăm în inimă fără a fi în stare, pentru moment, de a-l întruchipa în realitatea dură care ne înconjoară.

Ideea naţională – catalizator al coeziunii interne şi al dezvoltării În pofida relevanţei incontestabile a ideii naţionale pentru efortul de depășire a dezbinării interne și a neutralizării efectelor negative ale deznaţionalizării, identificarea și formularea adecvată a acesteia nu este un scop în sine. Conștientizarea și acceptarea de către societatea moldovenească a acestei idei fundamentale va contribui nemijlocit la consolidarea identităţii moldovenești, astfel fortificându-se aspectul creativ și unificator al efortului de consolidare a poporului și statului moldovenesc. Mai mult decât atât, în baza acestei idei vor fi identificate direcţiile strategice și priorităţile în efortul continuu de modernizare a economiei, sferei sociale și a statului în baza unor principii și valori cu adevărat naţionale.

Ideea naţională, corelată cu experienţa spirituală și istorică a moldovenilor, care se manifestă pregnant în caracterul naţional, în cultură și credinţă, este o sursă puternică de inspiraţie nu numai pentru elita intelectuală a ţării și pentru clasa ei politică, dar și pentru concetăţenii dornici să revină la starea firească de integritate internă și la stabilitate în societate. Ideea naţională nu este doar un slogan sau un set de bune intenţii.

Este cu neputinţă de a o „inventa” pornind de la niște raţionamente de ordin materialist-pragmatic, de factură politico-doctrinară, oportunistă sau de la unele considerente socioeconomice. Fiind mai curând manifestarea spiritualităţii, a experienţei istorice, a potenţialului creativ și cultural acumulat de popor, ea reflectă în mod concis formarea în timp a conștiinţei naţionale, fiind și expresia principiilor fundamentale care se cristalizează în procesul de evoluţie a popoarelor. În acest context, ideea naţională are o importanţă fundamentală pentru procesul de conștientizare a rolului său și de autoafirmare a poporului în procesul de evoluţie a civilizaţiei moderne.

Ideea naţională ca expresie conceptuală a spiritualităţii, a aspiraţiilor poporului, fiind îmbrăţișată de majoritatea membrilor colectivităţii, îi asigură continuitatea în timp și spaţiu, unind astfel trecutul și prezentul, dar și servind ca un far călăuzitor pentru identificarea căii drepte într-o lume plină de incertitudini și dominată de iluzia ispititoare a soluţiilor simple.

Ideea naţională reprezintă și aspiraţia poporului la un viitor mai bun, fiind o exteriorizare concentrată a năzuinţelor și idealurilor profunde ale generaţiilor trecute și actuale. Această idee este o sursă de inspiraţie a eforturilor colective orientate spre schimbarea în bine a vieţii oamenilor.

Pentru a elabora și adopta o strategie realistă și adecvată de dezvoltare continuă a ţării ar trebui să începem cu o analiză lucidă a lacunelor, a deficienţelor de ordin sistemic, a cauzelor care au creat premisele și au condus la starea de mizerie și criză degradantă în care ne aflăm la ora actuală. Mai apoi ar trebui să proiectăm în parametrii viitorului previzibil acea stare dorită a societăţii și a statului, care ar asigura fiecărui cetăţean calitatea decentă a vieţii, iar comunităţii în ansamblu – condiţii optime pentru evoluţia intelectuală și spirituală. În acest sens, ideea naţională, care este un punct de reper călăuzitor în stabilirea priorităţilor și mobilizarea eforturilor colective, ne va scuti de abateri de la calea cea dreaptă spre libertate, demnitate și prosperitate.

Anume în baza acestei idei fundamentale vor fi elaborate elementele-cheie ale strategiei de dezvoltare a ţării, vor fi concepute reformele și proiectele naţionale, vor fi identificate resursele umane și materiale, interne și externe.

O astfel de viziune va permite stabilirea reperelor în timp din punctul de vedere al calităţii schimbărilor pe care și le dorește poporul. Astfel, vom

depăși starea deplorabilă de mizerie și vom începe construirea unei alte realităţi pe care o presimte inima, încearcă s-o conceapă raţiunea, și pe care urmează să o materializăm prin tenacitate și eforturi conjugate ale întregii comunităţi.

Strategia naţională de dezvoltare ar trebui să identifice căile și modalităţile de materializare a năzuinţelor oamenilor spre un viitor mai bun, în cel mai larg sens al cuvântului, ce ar încorpora în mod organic aspectul material al vieţii, precum și dimensiunea ei intelectuală și spirituală.

Fiind intuită în mod creativ, înţeleasă și formulată în mod adecvat, ideea naţională va găsi răsunet în inimile oamenilor, devenind astfel un imbold puternic în mobilizarea întregii societăţi spre aplicarea politicilor de implementare a proiectelor pe termen lung și a programelor naţionale în diverse domenii de importanţă strategică.

Ideologia de consolidare a statului (a nu se confunda cu ideologie de stat) ar trebui să derive în mod organic din esenţa ideii naţionale, care reflectă filozofia vieţii, adică modul mai curând profund intuitiv decât pragmatic de a percepe sensurile existenţei și reperele ideatice ale comunităţii naţionale, servind, astfel, drept bază pentru legitimarea ordinii sociale și politice a statului. În perioadele istorice critice pentru existenta poporului a potenţialului creativ și transformator, pe care îl comportă ideea naţională în starea ei latentă, de natură mistică, străbate la suprafaţa mentalului colectiv, urmând a fi exteriorizat și valorificat în mod adecvat și responsabil.

Devine tot mai evident faptul că pentru a depăși actuala criză din Moldova este necesar să fie identificate căile și modalităţile specifice pentru reabilitarea situaţiei în diverse domenii, ţinându-se cont de identitatea naţională și de specificul moldovenilor ca popor cu propria experienţă istorică și culturală, cu un mod aparte de gândire și de atitudine faţă de realitate. Aici o importanţă primordială o au principiile directorii pe care sunt fundamentate valorile moldovenilor ca ansamblu de manifestări ale caracterului naţional și ca expresie a sufletului poporului, a spiritualităţii lui. Numai un model de dezvoltare care derivă din felul de a fi și de a-și trăi viaţa al moldovenilor poate transforma realitatea, deoarece numai adevăratele valori și cele mai sincere năzuinţe ale poporului sunt capabile să promoveze schimbarea în bine, dezvoltarea socială, economică și politică a poporului.

Paradigma liberal-democratică a capitalismului occidental, fiind aplicată în mod reușit în condiţiile noastre, poate crea premise pentru stabilizarea situaţiei în sfera economică și cea socială a ţării. Însă, acest model de dezvoltare chiar dacă e în stare să genereze efecte pozitive într-o perspectivă scurtă de timp, costurile lui vor fi renunţarea la specificul și autenticitatea felului nostru de a fi și a ne autoorganiza. Or, aici se impune valorificarea potenţialului creativ al poporului, care se manifestă în idealurile și speranţele acestuia, dar și depășirea aspectului vulgar-materialist în perceperea sensurilor profunde ale existenţei poporului. Ultima criză financiar-economică a scos în vileag un adevăr pe cât de trist, pe atât de îngrijorător: forţa motrice a acestui tip de capitalism, în special pe pieţele emergente, rămâne a fi lăcomia omenească, care nu poate fi îngrădită de normele etice și morale, iar statul, chiar atunci când nu este complice, dispune de posibilităţi destul de modeste pentru a proteja comunitatea de imperfecţiunile inerente ale acestui sistem.

Afirmarea noastră în context regional, continental și global trebuie să cunoască un nou dinamism, iar crizele de tot felul, financiară, politică, energetică sau morală, trebuie să devină adevărate catalizatoare ale energiilor naţionale, să emane vitalitate și forţă.

Consolidarea noastră ca naţiune demnă și prosperă poate și trebuie să aibă loc nu ca urmare a unei relaţii de simbioză cu alte state, mai puternice, pe seama cărora să parazităm. Caracterul naţional se cristalizează tocmai în momentele-limită care impun măsuri curajoase din partea unui popor cu lecţia istorică însușită de mult: un popor se afirmă cu adevărat nu datorită unor circumstanţe prielnice, ci în pofida unor circumstanţe neprielnice.

Modelul de dezvoltare bazat pe naţionalismul radical, care pleacă de la dimensiunea etnică ca fiind definitorie pentru identitatea cetăţeanului ţării, este, de asemenea, inacceptabil pentru Republica Moldova. O astfel de înţelegere rectilinie și îngustă a ideii naţionale, ruptă de la specificul istoric al constituirii societăţii moldovenești moderne ar conduce în mod inevitabil la creșterea tensiunilor în relaţiile

interetnice. Astfel de proiecte opace și simpliste nu pot avea un efect benefic în Republica Moldova și pentru faptul că vin în contradicţie flagrantă cu particularităţile mentalităţii naţionale moldovenești. În Moldova de azi, un model optim de dezvoltare socială ar putea fi bazat pe o îmbinare organică și armonioasă a procesului de revenire a naţiunii titulare la rădăcinile sale identitare, în același timp creându-se condiţii optime pentru dezvoltarea culturală a minorităţilor naţionale și integrarea lor armonioasă în societate. Republica Moldova trebuie să devină un stat al tuturor cetăţenilor, uniţi prin respect reciproc și înţelegerea faptului că societatea este bogată în diversitatea ei de limbi și culturi, care fortifică potenţialul creativ al societăţii, atât de necesar pentru dezvoltarea ţării.

Filosofia ideii naţionale Dificultatea conștientizării și articulării clare a ideii naţionale se explică prin natura sa ascunsă, criptică, ocultă, care nu se manifestă în mod evident în viaţa de toate zilele a oamenilor și a societăţii în ansamblu, prin caracterul său atemporal.

O modalitate de a determina esenţa acestei idei fundamentale constă în depistarea în parcursul istoric al poporului, în mentalitatea, cultura și credinţa lui a valorilor durabile, cu o profundă semnificaţie, înrădăcinate în subconștientul colectiv sub formă de arhetipuri, norme, principii și valori.

De asemenea, o importanţă indiscutabilă o au reprezentările poporului despre sine însuși la nivel identitar, despre sensul vieţii și credinţa în Dumnezeu, ceea ce se regăsește în artă, în ansamblu, și în folclor, în particular.

Iar toate acestea, în definitiv, imprimă fiecărei naţiuni nu numai un caracter unic și inimitabil, dar și aspectul general-uman. În lumina celor menţionate mai sus devine clar că numai o abordare filosofică, amplă și profundă ne poate apropia de înţelegerea adecvată a ideii naţionale. Pentru asta se impune redescoperirea istoriei Moldovei ca un flux de evenimente și generaţii de oameni, prin intermediul cărora Sufletul Poporului se cunoaște pe sine însuși.

Numai după un efort de înţelegere profundă și de asumare a aspiraţiilor seculare ale poporului nostru putem ajunge mai aproape de înţelegerea stării spre care tinde și care își găsește expresia în ideea naţională. Însuși faptul că poporul a supravieţuit pe parcursul unei durate istorice milenare, în special în momentele de grea cumpănă, și-a păstrat limba, cultura, identitatea naţională, unicitatea sa, în ciuda unor perioade lungi de ocupare a teritoriului și de asimilare forţată, sunt indicii ale unei misiuni speciale a moldovenilor în contextul conceptului divin care se manifestă pe plan existenţial. Ideea naţională reflectă în cel mai înalt sens esenţa suprasarcinii poporului în contextul dezvoltării umanităţii și în realizarea planului său existenţial la nivel planetar. Anume din această cauză, formularea ideii naţionale ar trebui să reflecte în modul cel mai adecvat locul și rolul poporului în procesele ce se desfășoară în lume, în punerea în aplicare a concepţiei și scopului final al civilizaţiei umane. În procesul de formare și dezvoltare a sa, Spiritul Poporului trece prin perioade similare cu cele proprii fiinţei umane: copilăria, adolescenţa, maturitatea, bătrâneţea, urmate de reapariţia în forme noi. Acest spirit există atâta timp cât oamenii se identifică

în mod conștient cu o naţiune anume, vorbesc aceeași limbă, sunt crescuţi și educaţi în albia aceleiași culturi și credinţe generatoare de imagini mentale, sentimente și trăiri de o anumită frecvenţă, care consolidează puterea spirituală la nivelul energiilor fine de factură energetico-informaţională.

Percepând adevărul la nivelul intuiţiei creative, având o abordare filosofică spiritualistă, cercetând cu atenţie aspectele metafizice ale existenţei omului și a naţiunii, toate acestea reprezentând un efort intelectual de înţelegere a fenomenului ideii naţionale pe planul nostru de existenţă, autorul se simte îndreptăţit să afirme următoarele: În primul rând, ideea naţională a moldovenilor va reflecta chintesenţa acestui program văzut ca expresie a planului divin, a existenţei și devenirii poporului, ca o modalitate de autocunoaștere în ipostaza ei supremă ca manifestare a sufletului viu al poporului. În al doilea rând, desfășurarea în timp a destinului poporului, deloc rectilinie și marcată de devieri de la calea cea dreaptă, conţine într-un mod tainic și latent acea misiune divină, acea linie de împlinire a vocaţiei dumnezeiești a neamului, care nu suportă abateri decât cu preţul unor pericole deosebit de grave, dacă nu fatale, pentru entitatea naţională respectivă. În starea actuală a conștiinţei colective, împlinirea acestei voinţe supreme este periclitată de materialismul vulgar și agresiv care domină mediile intelectuale și interpretarea curentă a realităţii de către oamenii comuni. Acest pericol este generat și de opacitatea unor cercuri bisericești, dar și de imaturitatea spirituală, lipsa de integritate și de corupţia cvasigeneralizată a clasei guvernante. În al treilea rând, realizarea în practică, completă și conștientă a acestei misiuni supreme a poporului în lumea fenomenală, înţeleasă ca destin, va crea premisele necesare pentru transformarea interioară a Sufletului Poporului Moldovenesc, ridicând la un nou nivel conștiinţa de sine a naţiunii, de data aceasta în spirit. În al patrulea rând, anume formularea adecvată a rolului istoric și metaistoric al naţiunii în procesul devenirii sale constituie ideea fundamentală, care constă în recunoașterea unicităţii poporului, a caracterul lui singular, a profilului identitar inconfundabil în manifestarea plenară a naţiunii, care devine tot mai conștientă de rolul ei deosebit în simfonia spirituală a omenirii. În al cincilea rând, la această etapă, esenţa ideii naţionale moldovenești constă în recunoașterea rolului istoric individual, a misiunii poporului în contextul perioadei de tranziţie către o nouă eră de dezvoltare a civilizaţiei moderne.

Definiţia ideii naţionale Ideea naţională poate fi definită ca principiu spiritual și creativ, fundamental și atotcuprinzător, care stă la baza autoorganizării comunităţii, prin intermediul căruia se manifestă raţiunea, voinţa și sufletul poporului.

Concomitent, această idee reprezintă visul la un viitor mai bun ca expresie concentrată a speranţelor generaţiilor trecute și actuale. Această idee de o importanţă fundamentală este o sursă de inspiraţie în eforturile colective de a transforma viaţa oamenilor spre bine.

Ideea naţională este și o manifestare coerentă a caracterului și a modului de a fi a poporului și de a-și organiza

FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

moldovenească viaţa, de a urma tradiţia religioasă și normele sale morale și de a-și cultiva valorile estetice izvorâte din memoria ancestrală care concentrează arhetipuri în mentalul colectiv prin obiceiuri și folclor. Ideea naţională cuprinde într-o formă sintetică și factorii istorici, socioeconomici, culturali, lingvistici, religioși, aspecte ale naturii și spaţiului geografic, care au un impact important asupra formării și dezvoltării naţiunii.

Ideea naţională este legată în mod organic de speranţele la o viaţă pașnică și decentă ale oamenilor în sânul unui stat independent, în care bogăţia și prosperitatea nu sunt scopuri în sine, ci constituie doar precondiţii materiale pentru dezvoltarea culturală și spirituală a poporului.

Ca o expresie transcendentală în spaţiul existenţial al Sufletului Poporului, ideea naţională creează premise pentru integrarea spiritualităţii, a sferei mentale și a celei materiale a societăţii, care se regăsesc în mod firesc în limba vorbită de popor, în sfera socială și cea culturală, se manifestă pregnant în artă și știinţă. Această coborâre transcendentală în dimensiunea materială se manifestă și în construcţia și dezvoltarea statului, își lasă amprenta asupra activităţii social-economice și de autoorganizare a poporului. Cunoașterea și aplicarea creativă a ideii naţionale va accelera procesul de exprimare și valorificare plenară a potenţialului unic al poporului. În căutarea unei idei călăuzitoare putem apela doar la faptele și evenimentele de o semnificaţie cu totul deosebită din viaţa istorico-culturală și spirituală a poporului, căutând esenţa acestei idei în unitatea prin diversitate a manifestărilor unei colectivităţi umane. Gânditorii care preferă modul pragmatic de abordare al unor astfel de probleme și evită scufundarea în “adâncurile întunecate ale metafizicii”, vor prefera să rămână pe terenul realismului critic, profitând încă o dată de șansa de a se ciocni de limitele abordării empirice a realităţii.

Dar dacă am porni de la ipoteza că ideea naţională reflectă un proces universal de autocunoaștere a sufletului colectiv al poporului, ceea ce constituie concomitent un principiu fundamental și creator în existenţa acestuia, atunci cu siguranţă trebuie să abordăm istoria și ideea fundamentală a poporului în termeni metafizici. În acest context, filosoful Vladimir Soloviov în opera sa „Ideea rusă” a formulat o concepţie mai mult decât interesantă, care sună în felul următor: “Ideea de naţiune nu este ceea ce crede ea, naţiunea, despre sine în timp, dar ceea ce gândește Dumnezeu despre ea în eternitate.” Această formulă, uimitor de concisă și precisă, definește în mod clar parametrii de înţelegere a metafizicii existenţei unei naţiuni.

Astfel, principalele componente ale ideii naţionale moldovenești pot fi formulate în primul rând prin dezvăluirea unicităţii și identităţii istorice, culturale, spirituale și civilizaţionale ale moldovenilor. Fiecare moldovean poartă în inimă un vis despre o viaţă frumoasă și decentă, trăită în belșug și armonie cu natura, cu sine însuși și cu cei dragi, un fel de reprezentare colectivă a unei existenţe aproape ideale, care emană din puritatea sufletului și din caracterul naţional. Anume pentru realizarea acestui vis moldoveanul este în stare să depună eforturi extraordinare, să muncească din greu, să dea dovadă de tenacitate, să fie inventiv și curajos, iar atunci când condiţiile de acasă nu sunt prielnice, el pleacă peste hotarele ţării, dragostea de Patrie și cei dragi fiind mobilul principal al acestor eforturi.

Desigur, oamenii nu sunt o mulţime de roboţi, programaţi și previzibili în reacţii și comportament, care ar avea în soft-ul lor un anumit mod de a înţelege realitatea și a visa la o viaţă mai bună. Ne referim mai curând la starea netrecătoare a aspectului sufletesc-spiritual, care se regăsește în fiecare nouă generaţie, este un fel de sursă de energie fină, care se revarsă asupra acestui plai și încolţește în fiecare suflet nou-născut, fiind o constantă în contextul schimbărilor produse de procesele istorice și social-politice. În acest sens, caracterul naţional este manifestarea mentalităţii, a temperamentului și a subconștientului colectiv, produsul sintetic al experienţei istorice comune ce și-a lăsat amprenta la nivel de genotip, ca o alegere și un sistem de repere majore și principii morale și etice, generatoare de stereotipuri comportamentale și virtuţi, care se reflectă în mod sintetic în ideea naţională. Aceste principii fundamentale, care servesc drept repere pentru a defini ideea naţională, sunt următoarele:

Libertatea Moldovenii au supravieţuit de-a lungul secolelor, păstrându-și identitatea naţională datorită puterii spirituale, răbdării creștine, dragostei de libertate, care i-a caracterizat. Moldovenii trăiesc libertatea ca pe o stare naturală, firească, dată de Dumnezeu prin însuși faptul nașterii lor pe acest pământ. Strămoșii noștri daci nu au acceptat nici un fel de dependenţă, preferând sclaviei moartea, iar moldovenii nu au fost nici robi, nici șerbi, această stare de spirit rămânând sursa puterii și a invincibilităţii lor de-a lungul secolelor.

Sentimentul de libertate la moldoveni se manifestă prin onestitatea naturală, prin ușurinţă și sinceritate în comunicarea cu conaţionalii, uneori la limita naivităţii, trăsături care îi disting nu numai de slavii de răsărit, dar și de rudele lor cele mai apropiate - românii.

Atunci când soarta îi oferea poporului moldovenesc rarele șanse de a trăi și a crea în mod liber, fără opresiune externă și restricţii severe impuse de cotropitori, el

De-a lungul istoriei sale dificile și dramatice, poporul moldovenesc a întreprins încercări repetate de a obţine independenţa, de a apăra libertatea neamului, deseori cu arma în mâini, alteori recurgând la diplomaţia subtilă în efortul de afirmare ca naţiune europeană liberă. Aceste pagini luminoase din istoria luptei poporului nostru pentru independenţă alternează cu perioade lungi de subjugare de către invadatori, străini spiritului și simţirii moldovenești, de conformare unor realităţi ostile ca preţ al supravieţuirii.

Distrugerea premeditată a elitei naţionale ca expresie autentică a identităţii poporului, ca produs al mai multor generaţii și purtătoare a ideii naţionale, a constituit cea mai neagră și tragică pagină a trecutului nostru. Nu mai puţin dramatice au fost și consecinţele încercărilor de a-i deznaţionaliza pe moldoveni prin lipsirea lor de dreptul de a-și vorbi limba strămoșilor, de acest cod special care generează energie de o intensitate aparte care îi unește pe membrii comunităţii naţionale. Dezmembrarea teritoriului și pierderea unei părţi a populaţiei, care e în mod inevitabil supusă asimilării într-un spaţiu din afara celui naţional, au adus, de asemenea, prejudicii potenţialului creativ al poporului moldovenesc.

Pentru naţiunile care și-au redobândit libertatea aproximativ douăzeci de ani în urmă, calea spre independenţa adevărată trece prin depășirea dominaţiei unor ideologii străine spiritului naţional, în special al influenţelor care au drept scop limitarea suveranităţii reale a poporului. Independenţa este mai curând o categorie înrădăcinată în conștiinţa de sine a poporului și a sentimentului de responsabilitate faţă de Dumnezeu pentru destinele sale, decât o noţiune de ordin geopolitic sau rodul unor aranjamente cu vecinii și cu comunitatea internaţională în ansamblu. Anume de modul adecvat de a accepta identitatea sa autentică și propria cale în istorie depinde perspectiva de a urma în mod responsabil drumul cel bun.

Este cu adevărat liber doar poporul preocupat nu atât de identificarea din mai multe variante a propriei paradigme de dezvoltare, ci acela care dispune de o forţă superioară de discernământ pentru a-și alege singura cale adevărată, proiectată de către providenţa divină ca manifestare a Sufletului Viu al Poporului.

Originalitatea şi unicitatea Doar prin creativitate și originalitate, manifestate în mod nestingherit în condiţiile libertăţii, vom fi în stare să găsim expresia autentică și profundă a spiritualităţii poporului în lumea materială, obiectivă a fenomenelor. Poporul nostru simte intuitiv nevoia creării propriei realităţi, ce izvorăște din unicitatea sufletului naţional, ţinânduse cont de faptul că adevărul se manifestă în lumea noastră în straie simple și elegante, fără a prelua în mod mecanic modele de dezvoltare care ademenesc sufletele slabe și nesigure prin iluzia atingerii ușoare a scopului.

Vom fi în stare să depășim neîmplinirile caracterului naţional, ale felului nostru de a fi, care ne provoacă atâta mizerie și incertitudini, doar prin pocăinţă, cumsecădenie și muncă. Numai atunci virtuţile noastre se vor manifesta în toată plinătatea, consolidând spiritul nostru, aprofundând înţelepciunea neamului și eliberând potenţialul ascuns al voinţei noastre colective.

Cu toate acestea, dorind să mergem pe calea noastră proprie, noi nu vom renunţa la preluarea unor elemente pozitive din experienţa civilizaţiei moderne, ajustându-le cu chibzuinţă la strategia noastră de dezvoltare. Dacă în procesul de modernizare a Moldovei și aducerii realităţii noastre în concordanţă cu standardele europene, pe care le vom percepe ca fiind universale și aplicabile la noi, atunci le vom adapta în mod creativ, ţinând cont de specificul nostru naţional.

Credinţa creştină şi calea adevărată Biserica Ortodoxă din Republica Moldova ar trebui să se elibereze de abordări înguste și de schematism, de influenţa politicului și de tentaţia de a i se subordona, această instituţie divino-umană urmând săși redefinească și să-și amplifice misiunea de factor moral ordonator, care îndreaptă oamenii spre o viaţă însoţită de virtuţi ca preludiu spre mântuire.

Mântuitorul a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan,14:6).

Credinţa creștină reprezintă elementul identitar de temelie care definește profilul spiritual și felul de a-și trăi viaţa a poporului nostru. Creștinismul ca religie plină de viaţă și creativitate cultivă sentimentul de libertate spirituală corelat cu cel al răspunderii faţă de Dumnezeu pentru felul în care fiecare om își practică propria libertate în raport cu comandamentele divine și cu semenii săi. Sentimentul religios reprezintă pentru noi singurul sistem de referinţă care

7

Infantilul Chirtoacă Primarul, Piaţa Centrală, mafia şi alegerile

reușea, datorită forţei spirituale și dragostei de libertate, să-și reafirme caracterul său naţional neasemuit nu doar în cultură sau artă, ci și în constituirea și dezvoltarea statului. Cu toate acestea, perioadele lungi de captivitate și nevoia de supravieţuire au avut și un impact negativ asupra caracterului nostru naţional, a felului de a percepe lumea externă, a încrederii în propriile forţe, fiindu-ne afectată demnitatea naţională și sentimentul patriotismului.

Independenţa şi limba poporului

18 MARTIE 2011

Actual

ne poate scuti de rătăcirile conceptuale atât de răspândite în societăţile secularizate, de unde emană tot mai frecvent curente ostile normalităţii creștine ca expresie a codului etic. Rolul ierarhiei bisericești și al preoţimii trebuie să devină din ce în ce mai consistent în dezbaterea publică, anume lor revenindu-le încurajarea unei dezvoltări organice, bazate pe repere spirituale solide, dar și sancţionarea, iar atunci când este cazul, chiar biciuirea publică a acelor demnitari sau grupuri sociale care aduc atingere integrităţii spirituale a neamului.

Ultimele două decenii au produs o ruptură în sânul Ortodoxiei Moldovenești.

Existenţa și contradicţiile între cele două mitropolii își au suficiente explicaţii de ordin istoric, geopolitic și canonic. Și totuși, perpetuarea acestei stări de discordie este în detrimentul credinţei noastre strămoșești. Iată de ce creștinii ortodocși din Moldova aspiră spre unitate și așteaptă de la cele două patriarhii, rusă și română, intensificarea dialogului interbisericesc. Cele două biserici surori trebuie să abandoneze orice constrângeri de ordin geopolitic și să contribuie la unificarea credincioșilor din ţara noastră sub semnul unei singure Biserici. Ca ţară cu cel mai mare procent de creștini ortodocși, care îi cuprinde deopotrivă pe moldoveni și pe reprezentanţii minorităţilor naţionale, Moldova are datoria să fortifice acest element fundamental de coeziune spirituală.

Creștinismul reprezintă pentru noi cel mai sigur scut de apărare în faţa curentelor dizolvante din exterior, a consumismului și hedonismului neopăgân, care ni se impune prin cultura de masă prezentată drept model demn de urmat pentru imitatorii unui Occident prost înţeles din spaţiul postcomunist.

Respectul pentru pământ De-a lungul istoriei sale, poporul moldovenesc a fost și rămâne strâns asociat cu pământul, cu spaţiile deschise ale câmpurilor și colinelor, cu umbra pădurilor și cu freamătul izvoarelor. Această relaţie determină atitudinea moldoveanului faţă de natură, în general, și faţă de pământ, în special. Diversele forme și manifestări ale naturii au avut și continuă să aibă un impact direct asupra mentalităţii și existenţei moldovenilor, acestea asociindu-se cu bucuria vieţii și comunicarea continuă cu natura vie. În mitologia moldovenească, respectul faţă de pământ se asociază cu puterea și încrederea, cu eliberarea de frică și incertitudine ca manifestări de continuitate a generaţiilor ce s-au succedat pe acest pământ. Sentimentul de legătură organică cu pământul îi conferă omului acestor locuri înţelegerea că pământul nu aparţine generaţiei actuale, nici celei viitoare. Pământul, ca și cerul, pădurea, râurile și mările sunt date oamenilor prin voinţa divină doar pentru ca ei să-și îndeplinească misiunea de creaturi care urmează Cuvântul Creatorului.

Noţiunea de “plai natal” este strâns legată la moldoveni de dragostea faţă de Patrie. Chiar aflându-se în străinătate, moldovenii păstrează respectul pentru ţara lor de origine, se autoorganizează în diaspore, depun eforturi susţinute pentru a păstra limba strămoșilor, obiceiurile și tradiţiile poporului.

Ideea naţională moldovenească Semnificaţia profundă și destinul istoric al poporului moldovenesc constă în întoarcerea la calea ascensiunii spirituale prin înţelegerea, acceptarea și executarea planului divin al existenţei sale. Misiunea supremă a poporului constă în combaterea forţelor distructive ale întunericului, atât interne, cât și externe, contribuind astfel la triumful forţelor providenţiale ale luminii într-o perioadă extrem de dificilă marcată de schimbări radicale la nivel planetar.

Numai realizarea acestei misiuni, atitudinea grijulie faţă de pământul natal, adevărata credinţă creștină ne vor conduce spre libertate, bunăstare și prosperitate.

Din cele menţionate mai sus derivă și sarcina majoră care stă în faţa poporului moldovenesc – de a reveni cât mai urgent la identitatea și originalitatea sa, la unicitatea sa creativă, de a regăsi și a păstra cu evlavie esenţa sa spirituală, a nu ceda tentaţiei de a împrumuta modul de viaţă și experienţa străină, ci de a-și făuri viaţa prin valorificarea Puterii Sufletului Poporului Moldovenesc.

Pentru înfăptuirea acestei înalte misiuni Moldova trebuie să devină un stat cu adevărat independent al cetăţenilor liberi, să regăsească puterea și virtutea strămoșilor săi, să se consolideze în jurul credinţei lor adevărate și pure, ceea ce îi va permite să revină la valorile moldovenești autentice și eterne și să se afirme în lumea modernă prin dreptate, hărnicie și o înaltă calitate a vieţii.

Nicolae CHIRTOACĂ, preşedintele Consiliului Director al Institutului Independent de Studii Strategice

Cu cât se apropie ziua alegerilor locale, cu atât politicianul pueril, primarul neîmplinit al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, acuză un comportament tot mai dezechilibrat. Așa cum fiara din pădure simte la distanţă cum copoii strâng cercul în jurul ei, așa și Chirtoacă, înţelege că, după alegerile din vara lui 2011, nu va mai fi niciodată primar general al municipiului Chișinău.

Asta, de fapt, va însemna apusul subit și prematur al carierei sale politice și prăbușirea iremediabilă a Partidului Liberal.

Conștientizarea iminentului dezastru electoral îl împinge pe primarul general la acţiuni disperate și penibile: consultarea opiniei publice privind culoarea troleibuzelor, difuzarea muzicii în transportul urban de pasageri, juruirea „puiului” de Paști și alte tâmpenii și populisme. Capac la toate însă le-a pus „vizita de documentare” pe care primarul general a întreprins-o la 13 martie 2011, în Piaţa Centrală din Chișinău, însoţit, bineînţeles, și de o cohortă de jurnaliști devotaţi cauzei PL și liberalilor perdanţi. Chirtoacă a decis să se arate poporului, ca să vadă toţi că el trăiește cu problemele poporului și de aceea a poposit drept în Piaţa Centrală, fără ca să înţeleagă că aceasta este, de fapt, emblema sinistră a administrării dezastruoase a Chișinăului în mandatul său de primar general. Astăzi, Piaţa Centrală este unul dintre cele mai aglomerate și insalubre locuri comerciale din municipiul Chișinău, unde produsele alimentare, cum ar fi laptele, smântâna, brânza, carnea, ouăle, sunt comercializate adesea chiar din stradă, din praful, noroiul și toată mizeria caldarâmului. Iar primarul crede că Piaţa Centrală este un titlu de glorie al administraţiei lui. Naivitatea, dacă nu chiar prostia primarului, este atât de mare, încât acesta a dispus ca Direcţia Relaţii Publice a Primăriei municipiului Chișinău să expedieze și un comunicat de presă despre istorica sa „vizită de documentare”, însoţit de câteva fotografii, în care se vede cum primarul se plimbă ţanţoș printre comercianţii care vând ouă, brânză și smântână direct din stradă.

Descălecarea istorică a edilului la Piaţa Centrală Că cei de la Primărie, luând, probabil, exemplul șefului lor pueril, s-au lăsat niţel duși cu pluta o demonstrează și textul respectivului comunicat de presă, care are și un titlu bombastic: „Primarul Dorin Chirtoacă a vizitat Piaţa Centrală din Chișinău”.

Să ne amuzăm și noi, dând câteva citate din respectiva scriitură. „Primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a întreprins în această dimineaţă o vizită de documentare în Piaţa Centrală. Edilul a ţinut să se informeze despre condiţiile de activitate din piaţă la începutul sezonului de primăvară-vară, dar și despre situaţia privind evoluţia preţurilor la produsele alimentare în preajma Sfintelor Sărbători de Paști”.

Chirtoacă şi adevărul despre cartofii din piaţă Ce prostie mai e și asta? Cum adică primarul a ţinut să se informeze despre condiţiile de activitate din piaţa centrală în sezonul de primăvară-vară? De parcă aceste condiţii s-ar schimba de la o zi la alta. Nu,

domnule primar general, condiţiile sunt aceleași care erau și acum 4 ani, când aţi preluat administrarea Primăriei. Acum, ca și atunci, în Piaţa Centrală se vând de-a valma, și murături, și insecticide, și mezeluri, și cosmetice, și lactate, și detergenţi, și produse autentice, și contrafăcute, și calitative, și necalitative. Și, mai ales, se amăgește zdravăn în Piaţa Centrală, adică comercianţii șmecheri și abili îi belesc rău de tot pe cumpărători, pe alegătorii dumneavoastră: la cântar, la calitatea și originea produselor.

Oare nu aţi auzit niciodată pe cineva plângându-se, spre exemplu, că a cumpărat cartofi din Piaţa Centrală și acasă a constatat că aproape jumătate din cantitatea procurată era rea, imposibil de utilizat în alimentaţie? Și dacă aţi auzit, ce aţi întreprins ca să se înceteze această practică? Nimic. Nici măcar nu aţi pomenit în public vreodată de această problemă.

Cât costă tăcerea lui Dorin Chirtoacă? Și la fel ca acum 4 ani, domnule primar general, tot felul de reţele comerciale și mai puţin comerciale, legale și mai puţin legale fac banii grei în Piaţa Centrală. Iar dumneavoastră, domnule primar general, nu aţi observat nimic în cadrul acestei vizite de documentare și nici măcar nu aţi auzit rostindu-se vreodată în orașul nostru drag această îmbinare de cuvinte: „mafia Pieţei Centrale”. Da de unde, cum să auziţi, dacă ea nu există, nu? Sau, poate, domnule primar general, toţi sunt o apă și-un pământ și de aceea dumneavoastră nu aţi văzut, nu aţi auzit, nu știţi nimic despre mafia Pieţei Centrale?

Dar dacă doriţi să aflaţi câte ceva, întrebaţi-i pe producătorii agricoli, pe cei care nu au pile pe la Primărie, pe la administraţia pieţei, care știu doar să crească fructe și legume, păsări și vite, întrebaţi-i cum ajunge marfa lor pe piaţă, care este relaţia lor cu intermediarii. Ia încercaţi să vă informaţi în această direcţie. Deși, mă îndoiesc că nu aţi cunoaște care este adevărul. Pur și simplu, astăzi, când orișice se vinde și se cumpără, totul are un preţ, inclusiv tăcerea, ca și inactivitatea.

Ce a făcut Chirtoacă timp de 4 ani?

Dar să mai citim câteva alineate din comunicatul de presă privind vizita istorică a primarului general la Piaţa Centrală. „Dorin Chirtoacă a discutat cu oamenii care comercializau sau cumpărau în Piaţa Centrală, cetăţenii abordând mai multe probleme de ordin social-economic cu care se confruntă. În special, aceștia s-au arătat nemulţumiţi de veniturile personale, dar și de preţurile mari pentru servicii, alimente și medicamente. Primarul de Chișinău a menţionat că autorităţile locale vor continua să întreprindă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de activitate în Piaţă, în acest sens urmând a fi implementat proiectul de reconstrucţie a Pieţei Centrale. Șeful administraţiei municipale a dezminţit zvonurile privind lichi-

darea pieţei, precizând că este vorba de un proiect de modernizare a acesteia”.

Şi din nou „se implementează”… promisiuni Deci, în Piaţa Centrală urmează a fi „implementate proiecte” de reconstrucţie a pieţei.

Dar de ce aceste proiecte nu au fost implementate până acum, căci Chirtoacă administrează municipiul Chișinău deja de 4 ani. Sau primarului nu i-a ajuns un mandat întreg ca să „implementeze” niște nenorocite proiecte de modernizare a Pieţei Centrale? Dar de câţi ani va avea atunci el nevoie ca să modernizeze orașul, de un deceniu, de un secol, de un mileniu? Poate Chirtoacă vrea să fie ales pe viaţă primar de Chișinău ca măcar ceva, cel puţin un proiect să reușească să-l implementeze? Martorii spun că la auzul, în plină piaţă, a cuvântului „implementat”, un ţăran mai mucalit, sesizând ridicolul situaţiei, a aruncat și el peste umăr, în adresa primarului, o adevărată expresie de duh: „Implementa-mi-aș să-mi implementez eu azi și mâine!” Ce a vrut să spună ţăranul cu asta, pricepeţi și dumneavoastră…

Desigur că acest episod nu a fost reflectat în comunicatul de presă al primăriei…

Încă tânăr, dar atât de cinic Tot în comunicat citim: „Referitor la problemele ce ţin de preţurile la produse și servicii, Dorin Chirtoacă a menţionat că Primăria va crea condiţii necesare pentru dezvoltarea businessului mic și mijlociu, astfel încât să crească veniturile populaţiei, pentru a putea acoperi toate cheltuielile. De asemenea, edilul Chișinăului a informat oamenii că aceștia pot beneficia de compensaţii la căldură și transport, pe care le acordă Primăria, în cazul în care au venituri mici”.

Dar, domnule primar general, când aveţi de gând să creaţi condiţii necesare pentru dezvoltarea businessului mic și mijlociu, căci până la expirarea mandatului v-au mai rămas vreo 3 luni? Credeţi că dacă nu aţi reușit să face lucrul acesta în câţiva ani, veţi reuși să-l faceţi în câteva luni? Sigur că nu credeţi.

Aruncaţi și dumneavoastră așa niște promisiuni în vânt pentru proștii de alegători din Chișinău. Dacă au fost atât de proști și i-aţi amăgit acum 4 ani, promiţându-le schimbarea, de ce să nu mai încercaţi să-i mai amăgiţi o dată cu „schimbarea până la capăt”? Domnule Chirtoacă, sunteţi încă tânăr, dar deja atât de cinic!

Dorin Chirtoacă cel … Darnic Dar să mai dăm un citat din comunicatul de presă al Primăriei: „De asemenea, Dorin Chirtoacă a mai făcut cumpărături, și anume a cumpărat câte un kg de brânză, halva și castraveţi, iar unui copil, care venise în piaţă cu părinţii, i-a cumpărat o jucărie”. Vai, ce ispravă filantropică a făcut Dorin Chirtoacă, i-a cumpărat unui copil o jucărie. Este de mirare cum de până acum primarul nostru nu a fost supranumit Dorin Chirtoacă cel Darnic? Dar fiţi siguri că așa va intra în istorie!

Psihoterapie de grup în Piaţa Centrală Dar cel mai deocheat este totuși ultimul alineat din comunicatul serviciului de presă al Primăriei: „În același timp, Dorin Chirtoacă a anunţat că pe viitor va organiza audienţa cetăţenilor în Piaţa Centrală, pentru a oferi posibilitate tuturor cetăţenilor să-și spună problemele cu care se confruntă”. Deci, la încheierea unui mandat de 4 ani, Dorin Chirtoacă încă nu știe bine care sunt problemele cu care se confruntă cetăţenii și are nevoie să organizeze audieri publice în Piaţa Centrală ca să le afle chiar din prima sursă. Dar când o să le mai rezolve, mai ales că problemele sunt atât de multe, vechi și mari? Sau poate primarul general nici nu are de gând să le rezolve. Poate el crede că e suficient ca oamenii să-și spună problemele cu care se confruntă, e suficient să organizeze un fel de terapie de grup, un fel de psihoterapie în Piaţa Centrală: i se oferă omului posibilitatea să-i spună primarului general care sunt problemele lui, omul vine în Piaţa Centrală, i se plânge primarului, după care pleacă liniștit și mulţumit acasă. Și gata. Asta e toată „schimbarea până la capăt” promisă de liberali.

Am impresia că de la întemeierea localităţii noastre și până în prezent (adică, după cum spun istoricii, de prin 1436) Chișinăul nu a avut un primar mai prost și mai infantil. Din fericire, în vara anului acesta mandatul de 4 ani al lui Chirtoacă expiră și acesta nu are nici o șansă să mai câștige unul, cu toate acţiunile populiste și disperate pe care acesta le întreprinde astăzi. Nu ne rămâne decât să sperăm că cel care va veni după Chirtoacă va fi un primar măcar un pic mai puţin prost și infantil. Și asta va fi o mare victorie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

8

18 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Economic

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Birocraţia, corupţia, disperarea populaţiei şi luptele intestine din interiorul AIE pot fi fatale pentru actuala guvernare Analiza lunară a economiei şi politicii moldoveneşti, efectuată de experţii din cadrul Centrului analitic independent Expert-Grup La începutul anului 2011 suntem martorii reluării binecunoscutei istorii: coaliţia de guvernare din Moldova este din nou în dezacord cu sine însăși.

Pe măsură ce ciondănelile și conflictele interne din cadrul coaliţiei devin tot mai aprinse, electoratul are din ce în ce mai multe motive să se întrebe dacă au fost învăţate anumite lecţii „pozitive” din neînţelegerile dintre componentele Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) din anii 2009-2010. Și oare ce s-a tot discutat și asupra la ce s-a convenit în timpul negocierilor, care păreau interminabile, de constituire a AIE-II, dacă acum Alianţa nu poate ajunge la un numitor comun privind modalitatea de alegere a președintelui ţării?

A tărăgănat aprobarea bugetului public naţional?

Nu poate menţine un dialog normal între propriile componente? Liderii partidelor din coaliţie sunt atât de preocupaţi de etalarea mușchilor pentru a se afirma în calitate de „faţă” a Alianţei?

Deși pe plan intern coaliţia se află aproape de marginea prăpastiei, victoriile obţinute pe plan extern nu pot fi negate. Autorităţile au convenit noul memorandum cu FMI, au primit planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE și vor începe anul acesta negocierea ALSAC. Mai mult decât atât, la începutul anului 2011 Moldova a devenit o „Mecca” pentru înalţii oficiali din UE și SUA. Însă dacă este să facem abstracţie de aceste aparenţe fascinante, întrebarea dacă Moldova va reuși să-și îndeplinească angajamentele mai rămâne încă actuală. Realizarea reformelor convenite cu UE este un exerciţiu foarte practic care se va apropia de punctul culminant în următorii câţiva ani, de aceea coaliţia nu are timp de pierdut cu diferite ciondăneli și bătălii interne. În situaţia în care procesul de aprobare a bugetului a stagnat, și preocupat de luptele interne, coaliţia pare să piardă senzaţia de urgenţă a reformelor. Însă neglijarea acestora ar putea deveni fatală pentru coaliţie, chiar dacă aceasta va supravieţui actualei crize. Economia încă este în proces de recuperare, deși nici înainte de criză nu a fost una sănătoasă. Populaţia este în disperare, fiind puternic afectată de creșterea vertiginoasă a preţurilor, majorarea tarifelor și lipsa oportunităţilor economice. Companiile, în special cele mici și mijlocii, sunt sufocate de corupţie, birocraţie, creșterea costurilor și constrângerile de dezvoltare (cum ar fi calitatea proastă a drumurilor și capitalul uman subdezvoltat). Revigorarea economiei Moldovei nu a fost niciodată o sarcină ușoară, iar acum situaţia pare și mai descurajatoare, în condiţiile în care coaliţia de guvernare riscă a fi paralizată de interesele conflictuale de acaparare a puterii și resurselor financiare, lipsa de încredere este omniprezentă, iar întreaga societate pare prinsă într-o uriașă dilemă a prizonierului: toţi tind să-și realizeze obiectivele de grup pe termen scurt și nimeni nu are suficientă încredere pentru a investi în scopurile comune pe termen lung. Clasa politică a Moldovei ar putea avea nevoie de un nou imbold din partea „dădacelor” externe, însă cât de mult poate progresa o ţară urmând această abordare?

PRODUSUL INTERN BRUT În anul 2010, economia Moldovei a crescut mai repede decât economiile altor ţări din regiune, depășind așteptările Guvernului, BNM, FMI și BERD. Creșterea economică anuală de 6,9% a fost foarte aproape de estimarea Expert-Grup (vedeţi MEGA, ediţia 3, http://www. expert-grup.org/library_upld/ d286.pdf). Ajutată de recenta revizuire în sus de către BNS a creșterii PIB-ului din 2009 (de la -6,5% la -6,0%), creșterea din 2010 practic a readus economia la nivelul de până la criză.

Structura creșterii economice înregistrate confirmă revenirea Moldovei la modelul de creștere bazat pe consum de până la criză. Rata de creștere a consumului final s-a majorat în fiecare trimestru, ajungând la 9% la sfârșitul anului, ceea ce a contribuit cu 116% la creșterea economică anuală. După ce 2009 a fost unicul an din ultimul deceniu când exporturile nete au avut o contribuţie pozitivă la creșterea economică, în 2010, datorită sporirii cererii interne,

rata de creștere a importurilor a fost din nou mai mare decât rata de creștere a exporturilor de bunuri și servicii.

Ritmurile formării brute a capitalului fix din trimestrul III al anului 2010 s-au diminuat în al trimestrul IV al anului 2010, înregistrând o creștere de 18,6% faţă de anul precedent, cu o contribuţie de 62,3% la creșterea PIB-ului. Acest episod de creștere s-a datorat în mare parte programului masiv de construcţie a caselor pentru persoanele afectate de inundaţii din raionul Hâncești, reflectat și în creșterea cu 19,4% a investiţiilor de capital în case de locuit.

Ca și înainte de criza din 2009, în 2010 valoarea adăugată brută a crescut într-un ritm mai lent decât impozitele pe produse și importuri: 6,1% versus 11,6%, adăugând astfel o componentă fiscală importantă la creșterea PIB-ului calculat la preţurile pieţei. Cele mai mari creșteri ale VAB au fost înregistrate în industria prelucrătoare, comerţ și telecomunicaţii.

Prognozele revizuite ale Expert-Grup indică o creștere a PIB-ului cu până la 5,7% pentru 2011. Acestea ţin cont de evoluţiile recente în sectorul comerţului cu amănuntul și serviciilor prestate populaţiei, care au înregistrat creșteri semnificative în trimestrul IV al anului 2010. În pofida descreșterii ratei de ocupare, numărul orelor lucrate a diminuat mai lent, făcând posibilă revizuirea optimistă a prognozei de creștere a PIB-ului pentru anul curent.

SECTORUL REAL După o recesiune cumulată de 25% în anii 2006-2009, restabilirea sectorului industrial în anul 2010 a fost anevoioasă, +7,0%, care, în mare parte, s-a datorat unei creșteri singulare a producţiei de zahăr. Producţia în sectorul construcţiilor a crescut cu 6,5% și majoritatea serviciilor au evoluat pozitiv: comerţul +8,2%, hoteluri și restaurante +5,2%, transporturi +6,6%, telecomunicaţii +13% și servicii informatice +10%.

Referitor la sectorul agricol, conform celor mai recente estimări oficiale, în anul 2010 producţia agricolă a crescut cu 7,9% (5,2% în fitotehnie și 13,3% în sectorul zootehnic).

Anul agricol 2011 a început însă cu noi incertitudini pentru fermierii moldoveni. Rusia și-a exprimat iarăși îngrijorările cu privire la calitatea produselor vegetale și a băuturilor alcoolice importate din Moldova.

Pe plan intern, interdicţia de export a grâului, introdusă pe 2 februarie a.c., cu scopul de „a asigura securitatea alimentară”, a afectat semnificativ planurile fermierilor pentru anul curent. În condiţiile în care preţurile inputurilor agricole cresc rapid, diminuând veniturile și așa mici ale fermierilor, acest gen de soluţii, dacă permanente, pot fi dezastruoase pentru agricultura Moldovei.

Pe 25 ianuarie 2011, ministrul Agriculturii a discutat cu companiile agricole noul Regulament de subvenţionare în agricultură.

Totuși, nu s-a reușit discutarea celor mai importante aspecte – volumul de finanţare și priorităţile – fiindcă Bugetul de Stat pentru anul 2011 nu fusese încă aprobat. În proiectul de buget, aprobat recent de Guvern, se propune diminuarea cu 150 mln MDL a sumei alocate pentru subvenţionarea agriculturii. Reprezentanţii asociaţiilor fermierilor deja și-au exprimat public insatisfacţia. Ţinând cont de faptul

că fermierii sunt importanţi în calitate de electori, este foarte probabil ca reducerea propusă să genereze dezbateri aprigi în Parlament și să fie, până la urmă, revizuită.

GOSPODĂRIILE CASNICE Situaţia pe piaţa de muncă este încă instabilă, iar semnalele slabe de restabilire în trimestrul III al anului 2010 s-au dovedit a fi înșelătoare. De fapt, în trimestrul IV al anului 2010 indicatorii pieţei forţei de muncă s-au înrăutăţit și mai mult. Numărul populaţiei angajate a scăzut cu circa 5% faţă de anul precedent, descreșterea fiind înregistrată în toate sectoarele economice (agricultură, -10,5%, industrie, -7,3%, construcţii, -20%) cu excepţia serviciilor unde numărul angajaţilor a rămas constant.

Unica evoluţie „încurajatoare” este că descreșterea ocupării a afectat în special ocupările informale (-14%), pe când ocuparea formală a scăzut cu doar 1%. Astfel, persoanele angajate în activităţi de nivel inferior de salarizare au fost concediate sau și-au dat demisia, ceea ce a dus la diminuarea numărului de persoane subocupate cu 4%.

Rata șomajului, de asemenea, a crescut până la 7,5%, atingând un nivel maxim istoric pentru trimestrul IV. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sugerează că această tendinţă ar putea continua și în trimestrul I al anului 2011, numărul șomerilor noi înregistraţi în ianuarie-februarie 2011 crescând cu 22% faţă de anul precedent. În același timp, numărul persoanelor plasate pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 11%, ceea ce a moderat rata de creștere a șomajului înregistrat.

Tendinţa de majorare a salariilor, care a început în iunie 2010, a fost întreruptă în decembrie 2010, când salariul real a scăzut cu 1% faţă de anul precedent.

Doar în câteva sectoare creșterea salariilor nominale a depășit inflaţia (agricultura, industria, comerţul, hoteluri și restaurante, transporturi și telecomunicaţii și activităţi financiare). În sectorul bugetar, creșterea salariilor a fost mai moderată. Între timp, remitenţele au început să crească într-un ritm înalt, deși instabil (în decembrie 2010 s-a înregistrat o diminuare cu 3,4% faţă de anul precedent).

Creșterea, în ianuarie 2011, a volumului remitenţelor cu 13% faţă de anul precedent, a fost cea mai mare din momentul relansării economiei. Dată fiind accelerarea ratei migraţiei (de la circa 4-5% în trimestrele I-III ale anului 2010 până la 8% în trimestrul IV al anului

2010), Expert-Grup estimează că remitenţele vor continua să crească anul curent, însă nu într-o măsură suficientă pentru a reveni la nivelul de până la criză.

Astfel, remitenţele vor continua să finanţeze consumul, care deja crește în ritm stabil (volumul serviciilor prestate populaţiei s-a majorat în TRIMESTRUL IV AL ANULUI 2010 cu 6,5% faţă de anul precedent, iar cel al comerţului cu amănuntul – cu 10,5%). În baza acestor date, în anul 2011, anticipăm că volumul comerţului cu amănuntul și al serviciilor prestate populaţiei va crește cu 11%.

FINANŢELE PUBLICE Legea Bugetului de Stat a fost aprobată de Guvern cu întârzieri enorme și încă urmează a fi votată de Parlament.

Pentru 2011, veniturile planificate în bugetul public naţional constituie 19 miliarde MDL, iar cheltuielile – 20,3 miliarde MDL. Principalele schimbări în politica cheltuielilor ţin de: 1) reducerea cu 37% a fondurilor alocate pentru subvenţiile agricole (de la 400 de milioane MDL la 250 de milioane); 2) sporirea cu 34% a Fondului Rutier (de la 580 de milioane MDL la 780 de milioane). În trimestrul IV al anului 2010, rata creșterii veniturilor bugetare a depășit-o pe cea a cheltuielilor publice. Această evoluţie poate fi explicată în special prin fluxul masiv de bunuri de import și creșterea corespunzătoare a veniturilor din TVA și accize colectate pe parcursul ultimului trimestru.

Această tendinţă pozitivă a început în luna februarie 2010 și, de atunci, evoluţia consecventă denotă stabilizarea generală a finanţelor publice. Deprecierea de la sfârșit de an a leului moldovenesc a susţinut suplimentar creșterea veniturilor bugetare.

Pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului 2011, rata creșterii veniturilor bugetare va continua să fie încurajată de creșterea cu 50% a accizelor la băuturile alcoolice și produsele din tutun. Creșterea accizelor a fost convenită cu FMI și are drept scop majorarea veniturilor bugetare, micșorând astfel dependenţa ţării de asistenţa externă. În primele trei trimestre ale anului 2010, datoria publică a înregistrat o creștere cu 27% în comparaţie cu cifra corespunzătoare înregistrată la sfârșitul anului 2009. În același timp, volumul datoriei publice a ajuns la 30,2% din PIB, o cifră care depășește cu 5,8 puncte procentuale pe cea înregistrată în anul 2009. Tendinţa a fost însoţită de o scădere a raportului dintre

deservirea datoriei și veniturile bugetare. În pofida creșterii stocului datoriei publice, la acel moment portofoliul datoriei publice nu comporta riscuri nerezonabile pe termen mediu.

Structura datoriei publice la 30 septembrie 2010 indică o creștere a datoriei externe, care a ajuns să reprezinte 70,8% din suma totală a datoriei publice (ponderea rămasă, de 29,2%, este reprezentată de datoria internă). În comparaţie cu cifra corespunzătore înregistrată la sfârșitul anului 2009, datele pentru 2010 indică o creștere a ponderii datoriei externe cu aproximativ 5,7 puncte procentuale. Strategia de management a datoriei publice, adoptată recent de Ministerul Finanţelor, identifică ponderea în creștere a datoriei publice externe ca o expunere sporită la riscurile aferente ratei de schimb. Astfel de riscuri pot fi atenuate prin majorarea ponderii datoriei interne în totalul datoriei publice. Însă majorarea volumului absolut al datoriei interne comportă un alt risc semnificativ de eliminare a investiţiilor private.

SECTORUL FINANCIAR Două cele mai importante tendinţe în sectorul bancar pe parcursul ultimelor câteva luni sunt îmbunătăţirea calităţii portofoliilor împrumuturilor bancare și coborârea ratelor dobânzii pentru împrumuturi la cele mai mici niveluri istorice.

Restabilirea economică robustă la nivel naţional și regional, însoţită de relaxarea politicii monetare, a sporit cererea pentru împrumuturi pe parcursul anului 2010, care, datorită nivelului mai mic de incertitudine economică, a fost întâmpinată de o ofertă mai generoasă din partea băncilor comerciale. În rezultat, majoritatea băncilor comerciale moldovenești au reușit să-și îmbunătăţească calitatea portofoliilor prin reducerea ponderii împrumuturilor neperformante. Aceasta a îmbunătăţit eficienţa activităţii și, drept rezultat, profitabilitatea băncilor s-a îmbunătăţit.

Suma împrumuturilor noi a crescut brusc pe parcursul anului 2010, cu o rată medie de 56,2%, preponderent datorită revigorării activităţii economice și bazei de comparaţie foarte mici. Anul 2011 a început cu o rată de creștere mult mai mică (6,9% în ianuarie 2011) faţă de anul precedent. Creșterea robustă a activităţii de creditare a corelat cu scăderea costurilor creditelor: în decembrie 2010, dobânda medie la creditele bancare în valută naţională reprezenta 14,76% – un minim istoric pentru Moldova. În ianua-

rie 2011, rata dobânzii a crescut până la 15,24%, în mare parte din cauza înăspririi politicii monetare.

Pe de altă parte, marja bancară continuă să fie de aproximativ 2,5 ori mai mare decât în perioada de până la criză, ceea ce înseamnă că băncile continuă să menţină la niveluri foarte înalte primele de risc.

Această situaţie paradoxală este explicată de abundenţa lichidităţilor în sistemul bancar. Astfel, în timpul crizei, din cauza nedorinţei băncilor de a extinde activităţile de creditare, indicatorii de lichiditate au atins niveluri maxime, dezvăluind, pe de o parte, durabilitatea sectorului bancar și, pe de altă parte, eficienţa sa scăzută și costurile înalte de oportunitate.

MONEDA ŞI PREŢURILE Tendinţele inflaţioniste continuă să pună în pericol situaţia socială. În pofida unei rate a inflaţiei destul de obișnuite la începutul anului 2011 (1,1% în ianuarie 2011, comparativ cu decembrie 2010), cele mai mari creșteri le-au înregistrat preţurile la produsele social sensibile.

Produsele alimentare au devenit cu 2,5% mai scumpe, pe când creșterea preţurilor la servicii și produse nealimentare a fost mai modestă (respectiv +0,3% și +0,4%).

Creșterea preţurilor pe pieţele externe a dus la creșterea preţurilor interne la cartofi (+14,7%), făină de grâu (+2,4%) și zahăr (+5,4%). Factorii sezonieri au contribuit în mod semnificativ la majorarea preţurilor la legume (+8,3%), fructe proaspete (+4,8%), pește proaspăt (+2,2%), lapte (+3,5%) și ouă (+7,8%). În plus, tendinţele de pe pieţele externe, însoţite de factorii sezonieri interni, au dus la o creștere cu 3,3% a preţurilor la combustibil. Influenţa factorilor menţionaţi mai sus a fost amplificată de deprecierea valutei naţionale faţă de dolarul SUA, cu 3% în decembrie 2010 și cu 0,6% în ianuarie 2011. Într-o măsură foarte mică, o parte a

acestor costuri sociale au fost compensate de o scădere moderată a preţurilor la medicamente (-0,6%) datorită măsurilor intervenţioniste directe întreprinse de Guvern. În același timp, IPC anual în ianuarie 2011 a scăzut cu 1,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă, ajungând la nivelul de 6,7%. Acest fapt a fost condiţionat de baza înaltă de comparaţie (IPC înalt în 2010) și de absorbţia efectelor majorării administrative a preţurilor la servicii în anul 2010. Date fiind presiunile inflaţioniste monetare persistente, BNM a înăsprit politica monetară prin majorarea ratei de bază a dobânzii de la 7% la 8% în decembrie 2010 și a ratei rezervelor obligatorii de la 8% la 11% în ianuarie 2011. Și, în același timp, BNM început să sterilizeze mai activ lichidităţile excesive. Cu toate acestea, eficienţa acestor acţiuni a fost subminată parţial de impactul puternic al factorilor de presiune asupra costurilor.

Pe parcursul următoarelor câteva luni, Expert-Grup preconizează o creștere moderată a IPC faţă de anul precedent, preponderent datorită creșterii preţurilor la gazele naturale și încălzirea centralizată. Aceste majorări vor influenţa IPC în două etape: 1) în primul semestru, datorită creșterii preţurilor la serviciile comunale; 2) în al doilea, prin costurile de producţie mai mari.

COMERŢUL EXTERIOR În anul 2010, comerţul exterior a dat semne de întoarcere la tiparul de până la criză. Ca și în anul 2009, exporturile de bunuri (22,9%) au crescut mai repede decât importurile (17,6%), dar, ca și în anii de până la criză, deficitul comercial a continuat să crească (14,2%). Dacă creșterea volumului remitenţelor va continua ca și la sfârșitul anului 2010 și ianuarie 2011, vom putea vorbi de revenirea totală la modelul de până la criză.

A continuat reechilibrarea geografică a comerţului. Ponderea CSI în comerţul exterior a crescut, pe când cea a UE a scăzut. Rusia și-a consolidat poziţia de destinaţie principală a exporturilor moldovenești, cu o pondere de 25,5% din totalul exporturilor Moldovei. Această tendinţă este evidenţiată și de evoluţia indicatorului Herfindahl al concentrării geografice a exporturilor moldovenești, care au crescut de la 0,09 în anii de până la criză (2006-2007) până la 0,12 în 2010, odată cu creșterea ponderii pieţei ruse.

Diversificarea geografică a crescut în afara pieţelor UE și CSI, ponderea altor ţări crescând semnificativ. Lista principalilor parteneri comerciali include ţări ca Turcia și China. Dacă tendinţele economice globale sunt cât de cât revelatorii, rolul acestor ţări în comerţul moldovenesc urmează să crească. Mai mult decât atât, poziţia Turciei va fi consolidată și mai mult de potenţialul acord de liber schimb pe care Moldova și Turcia vor trebui să-l negocieze, care este una din premisele încheierii acordului DCFTA cu UE. La nivel de politici au avut loc anumite evenimente dezamăgitoare la începutul anului 2011. Interdicţia exporturilor de grâu impusă de conducerea

Moldovei în baza îngrijorărilor cu privire la securitatea alimentară creează impresia de transferare a răspunderii pentru eșecul statului de a completa la timp Fondul de rezervă pe umerii companiilor private. Mai mult decât atât, dacă se confirmă informaţiile cu privire la faptul că unele companii moldovenești fac cea mai ieftină ofertă de grâu către Liban în pofida interdicţiei, aceasta va induce suspiciuni cu privire la unele interese speciale din spatele acestei interdicţii și ar putea compromite reputaţia noului Guvern.

PIEŢELE GLOBALE După ce, în 2010, cererea de petrol a crescut cu 2,7 milioane de barili/zi, la începutul lunii februarie a.c. preţurile la petrol oscilau în jurul cifrei de 100 USD/b (Brent crude). Economiile în curs de dezvoltare zboară înainte, iar economiile dezvoltate se află într-un proces de restabilire lentă, dar relativ sigură.

Aceștia sunt indici care spun că cererea de petrol va continua să fie mare și în anul 2011. Agenţia Internaţională pentru Energie a estimat că aceasta va crește în 2011 cu 1,5 milioane de barili/ zi, în condiţiile în care oferta de petrol este deja insuficientă, majorarea producţiei depinzând, în special, de ţările OPEC. Însă revoltele din Orientul Mijlociu toarnă gaz pe foc. Deși Africa de Nord deţine o pondere de numai 5% din producţia globală de petrol, întreruperea producţiei de petrol în regiunea respectivă ar putea limita semnificativ capacităţile de rezervă care ar putea fi necesare pentru a atenua efectele adverse ale unor involuţii neașteptate (politice sau climaterice) pentru producţia de petrol sau pentru a liniști temerile legate de efectele unei cereri crescânde. Mai mult decât atât, dacă vor începe revolte și în statele producătoare de petrol din Golful Persic, în special în Arabia Saudită, situaţia pe piaţa petrolului ar putea deveni extrem de dificilă. Însă, chiar dacă se va reuși evitarea celui mai rău scenariu, creșterea lentă, dar stabilă a preţurilor la petrol poate influenţa negativ procesul de restabilire a economiei mondiale, precum și afecta într-o măsură mult mai mare ţările sărace importatoare de petrol, ca, de exemplu, Moldova.

Mai mult decât atât, majorarea preţurilor la petrol ar putea cauza creșterea preţurilor la produsele alimentare. Preţurile la produsele alimentare cresc deja opt luni consecutive. Preţurile la grâu au crescut cu aproape 60% din februarie 2010 (până la 356,4 USD pentru o tonă metrică în ianuarie 2011) din cauza creșterii cererii și condiţiilor climatice adverse în mai multe ţări exportatoare de grâu.

Populaţiile ţărilor cu economii în dezvoltare, care continuă să cheltuiască o mare parte a venitului pe produse alimentare, vor duce greul acestor scumpiri.

Pentru Moldova, aceasta este o nouă reamintire a necesităţii de a îmbunătăţi sistemul de protecţie socială, a promova concurenţa în sectorul distribuţiei și a investi în modernizarea și competitivitatea producţiei agricole.

Autor: Expert-Grup Sursa: http://expert-grup.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 MARTIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Elegie pentru istroromâni la apariţia primului dicţionar istroromân-italian Anunţăm, în premieră absolută în presa de limbă română de dincoace și de dincolo de Prut, apariţia primului dicţionar istroromân-italian, semnat de profesorul Antonio Dianich, el însuși istroromân. Intitulat „Vocabolario istroromeno-italiano. La varietà istroromena di Briani”, dicţionarul a văzut lumina tiparului, în ianuarie 2011, la editura italiană „Edizioni ETS” prin generoasa contribuţie a Departamentului de Lingvistică „Tristano Bolelli” al Universităţii din Pisa.

Cunoșteam, încă din toamna anului 2008, din corespondenţa cu profesorul Antonio Dianich, că dumnealui lucrează, de ani de zile, asupra acestui dicţionar al limbii vorbite altădată în localitatea istriotă Bărșcina. Prilejul cu care ne-am cunoscut la distanţă ne-a fost oferit de o iniţiativă pe care am lansat-o, la 17 aprilie 2008, în calitate de membru al Subcomisiei APCE pentru Minorităţi, împreună cu alţi 33 de deputaţi din 20 de state membre ale Consiliului Europei. Era vorba atunci de proiectul de Rezoluţie privind situaţia culturală dificilă a minorităţii istroromâne deosebit de ameninţate, proiect înregistrat oficial la 21 aprilie și difuzat, în limbile engleză și franceză (La situation culturelle difficile de la minorité istro-roumaine particulièrement menacée/ Difficult cultural situation of the Istro-Romanian minority particularly threatened), ca document al Consiliului Europei cu numărul Doc. 11595.

Prin amabilitatea autorului, valoroasa apariţie bibliografică și lexicografică ne-a sosit zilele acestea la Chișinău, fapt pentru care nu numai că îi suntem deosebit de recunoscători, dar ne și vedem obligaţi să o prezentăm deîndată, fie și scurt, publicului nostru cititor.

Vom începe prin a arăta că dicţionarul domnului Dianich are o dedicaţie. Merită să o reproducem, întrucât aceasta, spre deosebire de toate comentariile și explicaţiile făcute în italiană, este formulată în dialect istroromân: „Cesta libru fuost-a piseit

za uspomena de mea måie Miţa lu Petărhuli, de me ceåce Buojo lu Șceavina, și de tuoţ briiåni cårli scu restriţ pre tuota luma”, adică „Această carte a fost scrisă în amintirea mamei mele Miţa a lui Petărhuli, a tatălui meu Buojo lui Șceavina, și a tuturor brienenilor care sunt risipiţi în toată lumea”.

Dicţionarul cuprinde doar material lexical colectat de-a lungul anilor, printr-un efort susţinut și exemplar, de la vorbitorii dialectului istroromân care au mai supravieţuit în comuna în care autorul a copilărit sau, mai ales, de la consătenii săi plecaţi în diasporă, în special la New

York, unde există o comunitate de câteva sute de istroromâni, fapt reflectat în chiar titlul lucrării: „Vocabolario istroromeno-italiano. La varietà istroromena di Briani” („Vlåșchi ce s-a ganeit în Bărșcina”, adică „Româna ce s-a vorbit în Bărșcina”). În cele 233 (XXXIV plus 199) de pagini ale sale, lucrarea inserează, pe lângă Vocabularul propriu-zis, și o Culegere de texte în dialect istroromân: o Prefaţă a profesorului Roberto Ajello; Consideraţii generale; o amplă Introducere care include, la rândul său, o prezentare istoricogeografică și cultural-spirituală a istroromânilor, a dialectului vorbit de ei, o listă de informatori, tabele cu un număr de 7 verbe conjugate (a vrea (vrea), a avea (vea), a fi (fi), a usca (uscå), a ști (ști), a mânca (muncå), a merge (meare)); un Tabel sinoptic al toponimelor istroromâne cu echivalentele lor italiene și croate; o Listă a numelor de familii (case) și a agrotoponimelor care figurează în lucrare. Textele istroromâne și traducerile lor în italiană sunt grupate astfel: Istorie, Viaţa la ţară, Descântece și vrăji, Ritmuri și cântări, Antonio și Severino Dianich Proverbe și zicători, la Bardo, 1964 Anecdote.

Pentru redarea cuvintelor și textelor în dialectul istroromân, autorul folosește un sistem grafic propriu, inspirat din scrierea italiană și croată, dar și din alfabetul IPA (International Phonetic Association), ceea ce, la prima vedere, face textul istroromân poate mai greu de recunoscut de către persoanele obișnuite cu scrierea românească.

O informaţie de utilitate. Pentru cei interesaţi să intre în posesia valoroasei lucrări, vom preciza că dicţionarul poate fi livrat prin poștă, la preţul de 20 €. Editura primește comenzile în acest sens pe adresa electronică info@edizioniets.com sau la numerele de telefon (+39) 050-29544-503868 și de fax (+39) 050-20158.

Să revenim însă la prezentarea propriu-zisă a acestui instrument lexicografic unic în felul său. „Dicţionarul se dorește a fi o arhivă sau un depozitar al limbii așa cum se vorbea ea înainte de ocupaţia croată și înaintea plecării în diasporă, cu certitudine nu în iluzia că limba ar putea supravieţui la faţa locului, ci în speranţa că va putea rămâne o mărturie a existenţei ei”, spune profesorul Dianich în Introducerea sa. Autorul mai arată, de asemenea: „Acest dicţionar se vrea a fi însă, mai presus de orice, un omagiu adus populaţiei istroromâne, curajului și tenacităţii cu care și-a conservat limba de-a lungul secolelor până la limita oricărei posibilităţi omenești și care astăzi, risipită în lume, asistă neputincioasă la agonia ei.”

Dicţionarul istroromân-italian elaborat de profesorul Dianich și publicat acum la Pisa are, fără exagerare, o importanţă inestimabilă pentru lexicografia și dialectologia română. Această monumentală lucrare știinţifică și instrument practic este rodul efortului unui singur om, efort pe care ar fi trebuit să-l depună instituţii știinţifice întregi.

Câteva cuvinte despre autor

Se prezintă modest, cu multă zgârcenie și nostalgie, în același timp, el însuși, pe supracoperta lucrării: „Sunt un istroromân născut la Fiume în 1933. În 1949 a

trebuit să-mi părăsesc ţara. Sunt licenţiat în Limbi Clasice al Universităţii din Pisa și al Școlii Normale Superioare din aceeași localitate.

Am predat întotdeauna limbile italiană și latină în licee din Italia, dar și la cele din Madrid sau din Istanbul. Actualmente sunt pensionar: locuiesc la Pisa, dar am scris această carte la umbra măslinilor din Casa di Cimitagna, la poalele altui Munte Mare (Monte Maggiore), unde crește și rodește cele mai bune prune, un pom pe care l-au adus cu ei din Istria părinţii mei pe când era doar un puiete cu două frunze palide.” Vom adăugă faptul că profesorul istroromân Antonio Dianich este fratele unui mare teolog și prelat romano-catolic, Severino Dianich, vicar al Arhiepiscopiei de Pisa.

Profesorul Dianich mai scrie, cu evidentă bucurie și durere în suflet: „Istroromânii, un grup lingvistic minuscul din Istria, în a cărui istorie nu este cert aproape nimic, cu excepţia dureroaselor întâmplări din ultimul război, care a determinat o dramatică plecare a lor în diasporă, au locuit pe dealurile din jurul lacului Felicia, iar acum, după întremarea lor din anii 1930, locuiesc într-o vale însorită de la poalele Muntelui Maggiore: o mică, săracă, dar fericită Arcadia, l’hortus conclusus-ul vieţii lor, al cântecului și al graiului lor deosebit.

Acum însă vechile case de piatră, adesea având acoperișuri de stuf, sunt ocupate de persoane venite de pe aiurea: doar câţiva bătrânei care au rămas, căci nu i-a lăsat inima să plece, încă mai vorbesc bătrânul grai. Printr-o minune a istoriei, supravieţuiește la New York o mică colonie, sortită și ea să se stingă. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost să recuperez din propriile-mi amintiri și din cele ale unor ţărani forţaţi să devină cetăţeni ai unei mari metropole, relictele unui naufragiu fatal. Cartea de faţă se dorește a fi o arhivă a ceea ce încă supravieţuiește din cultura ultimilor istroromâni și, în mod deosebit, din limba lor (și a mea) aflată pe moarte.

Mai este însă și o „frumoasă călătorie de suflet” în autobiografia mea, o elegie pentru sfârșitul

unei lumi, al lumii noastre istroromâne.”

Aceste cuvinte, scrise cu atâta suflet, concentrează în ele drama comunităţii istroromâne și ne scutesc de datoria de a mai adăuga ceva. Și totuși… Merită totuși să lansăm cu această ocazie, a apariţiei primului dicţionar istroromân-italian, alcătuit de un istroromân, o frumoasă provocare...

Multă lume s-ar gândi, poate, la așa ceva. Dacă aș fi din București și ar depinde de mine, aș căuta, fără ezitare, să răsplătesc, în numele tuturor românilor, efortul distinsului profesor Antonio Dianich, cel mai mare intelectual istroromân în viaţă. Cultural vorbind, Domnia sa a făcut pentru istroromâni ceea ce un alt distins profesor, Petar Atanasov de la Skopie (Macedonia), a făcut (și face) pentru meglenoromâni.

Dacă profesorul Andrei Glavina a fost, la începutul secolului XX, primul apostol al isroromânilor, profesorul Antonio Dianich este acum, la venerabila vârstă de 77 de ani, ultimul lor patriarh și apostol.

O lansare de carte în București și în alte centre culturale ale ţării, cu participarea autorului, și o reeditare a dicţionarului în România, cu alfabet românesc, ar fi de luat în seamă.

Probabil că nici Academia Română și nici Președintele României nu ar greși deloc dacă și-ar opri atenţia și generozitatea asupra acestui om care are meritul real de a fi contribuit exemplar la cunoașterea și, poate, supravieţuirea comunităţii istroromâne aflate în agonie sub ochii neputincioși (și nepăsători?) ai Statului (naţional) Român.

Nota noastră: Dialectul istroromân este unul dintre cele 4 dialecte istorice ale limbii române (alături de dialectele meglenoromân, aromân și dacoromân).

Organizaţia internaţională UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea Roșie a limbilor în pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administraţie,

învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române.

Zona locuită de istroromâni este cunoscută până astăzi și ca regiunea Ciceria, fapt pentru care acești confraţi ai noștri mai sunt numiţi și Cici. Unii le mai spun onomatopeic Ciribiri (după cuvintele pronunţate dialectal „cire”/cine și „bire”/bine). Ei își spun astăzi Vlåhi, iar din vechime și până nu demult și-au spus Rumâri sau Rumeri. Cele mai recente ediţii ale marilor enciclopedii ale lumii, precum și UNESCO ne prezintă cifre care variază între 500 și 1500 de vorbitori concentraţi în special în opt localităţi din partea croată a peninsulei Istria și în două localităţi din partea slovenă a peninsulei. Potrivit altor surse, numărul vorbitorilor de istroromână ar fi și mai mic.

Oricum, acesta este în declin continuu. În Croaţia, istroromânii locuiesc în satul Žejane/Jeiăni (cea mai mare dintre toate localităţile istroromâne, situată la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judeţul (županija) Primorsko-goranski, precum și de satul Šušnjevica/Șușneviţa sau Val d’Arsa și cătunele Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/ Letai și Zankovci din plasa Kršan/ Crișan, judeţul (županija) Istria, iar în Slovenia este vorba de localităţile Golac și Polijane.

Andrei Glavina, supranumit „Apostolul istroromânilor”, a înfiinţat și a condus între 1921 și 1925 la Šušnjevica/Șușneviţa

9

școala „Împăratul Traian” cu predare în dialectul istroromân și în româna literară, tot el fiind și autor al primei cărţi de rugăciune în dialectul istroromân. Istroromânii sunt romano-catolici.

Printre marile personalităţi date de istroromâni se numără: Matei Vlăhici (1520-1575), teolog protestant de limbă latină și germană din secolul XVI, primul și cel mai de încredere colaborator al lui Martin Luther; Nicolae Teslea (1856-1943), devenit cunoscut ca Nicola Tesla (în croată și în alte limbi), recunoscut unanim pe plan mondial ca cel mai mare inventator al secolului XX și supranumit „extraterestrul român”.

Nicolae Teslea a înregistrat peste 1200 de invenţii de o tehnicitate ce surclasa contemporaneitatea și care sunt aplicate abia acum, în secolul XXI. În SUA foarte multă lume spune că numele corect al secolului XXI este Nicolae Teslea.

Printr-o Decizie a Ministerului croat al Culturii din 27 august 2007 graiurile istroromâne (Istrorumunjski govori (vlaški i žejanski)) au fost declarate drept bun cultural nematerial și incluse în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate (Lista zaštićenih nematerijalnih kulturnih dobara), care cuprinde orice bun care s-a înrădăcinat ca tradiţie și prezintă valoare deosebită sub aspect știinţific, etnografic, sociologic, antropologic sau lingvistic. În afara acestui act declarativ, nici o altă măsură practică nu a fost întreprinsă în vederea salvării graiurilor istroromâne.

Vlad CUBREACOV, FLUX

GHEORGHIŢĂ GEANĂ, ANTROPOLOG:

Românii acceptă lucrurile cu sentimentul firescului, fără să îşi dea seama dacă sunt sau nu benefice Între Orient și Occident s-a născut tipul omului adaptabil, iar românii se încadrează perfect în acest tipar, cu părţi și bune, și discutabile, afirmă antropologul Gheorghiţă Geană într-un interviu acordat adevarul.ro. Profesorul universitar dr. Gheorghiţă Geană atrage atenţia că românii, obsedaţi de valorile străine, tind să le uite pe cele naţionale.

- Cum anume a evoluat românul comportamental, de la 1800 încoace?

- În general, eu nu agreez termenul de „evoluţie”. De ce? Atunci când vorbim de evoluţie trebuie să avem în vedere o finalitate, un ţel final unde ajungem. Or, ceea ce se întâmplă și în natură, și în societate e o trecere de la o serie de fenomene la altele. Prefer conceptul de „devenire”. La scara reală a societăţii e mai dificil să adoptăm termenul de evoluţie, ar trebui să știm unde ne îndreptăm, unde e capătul procesului.

- Așadar, nu vorbim de evoluţie.

Totuși, cum s-a schimbat comportamentul?

- Societatea românească a fost și ea supusă, ceva mai târziu decât celelalte societăţi europene, la un proces de modernizare. Iar în unele privinţe neam modernizat foarte repede.

Am rămas, însă, din alte puncte de vedere, la marginea Europei. Totuși, mie îmi place să consider că noi nu suntem un popor marginal, pentru că nu am venit de nicăieri. Suntem unul dintre foarte puţinele popoare care nu au venit de nicăieri. Nu e logic a se considera că suntem marginali. Atâta timp cât nu știm unde ne îndreptăm, nu se știe dacă acest ritm mai lent al societăţii românești nu era cumva benefic.

Așadar, lumea românească s-a schimbat și ea. După mica Unire de la 1859, aceasta a fost o preocupare constantă a statului român. Un stat pentru a se putea dezvolta trebuie să-și creeze instituţii puternice, stabile. Or, lumea românească a fost despărţită de niște hotare interioare multe secole. La 1859 s-a făcut o primă ștergere a hotarului dintre Moldova și Ţara Românească, iar Marea Unire de la 1918 a desfiinţat celelalte hotare interioare.

Deci, abia de atunci se poate vorbi de formarea statului modern românesc.

- S-a ajuns la o omogenizare a populaţiilor din cele trei mari regiuni ale ţării? Mai există diferenţieri?

- Sigur că există diferenţieri, de ordin psihologic, de fire. Știţi că se spune despre ardeleni că sunt mai molcomi, că ei gândesc mai lent, despre moldoveni - tot așa - că sunt mai domoli, despre munteni că sunt mai iuţi.

Ibrăileanu are o carte foarte interesantă de la începutul secolului al XX-lea - „Spiritul critic în cultura românească”. El spune că moldovenii sunt mai teoreticieni, poate și mai boemi, spre deosebire de munteni, care au dat oameni mai activi, mai pragmatici, în politică, de exemplu - pe Nicolae Bălcescu, pe Tudor Vladimirescu. Sigur, nu se pot face discriminări.

- Acest fenomen e specific nouă, românilor, sau se întâlnește și la alte popoare?

- Este principiul general al diferenţierii. Peste tot există diferenţiere, relativism cultural care acţionează în relaţia noastră cu lumea extraromânească. În epoca globalizării, a integrării de tot felul, problema se pune cu ce intrăm acolo! Ce înseamnă acest proces de globalizare? Înseamnă o ștergere a diferenţelor, se va ajunge la un „sat mondial”, adică la o singură comunitate antroposferică. Nu. Nu se poate ajunge acolo! Principiul acesta al diferenţierii și al unităţii în diversitate e general, în natură, în societate.

- Există vreo trăsătură caracteristică nouă, românilor, în comportament?

- Noi suntem obsedaţi de valorile materiale ale lumii europene, la care încercăm să ne racordăm. Trebuie să devenim conștienţi de propriile valori și să nu le abandonăm. Noi nu trebuie să intrăm în lumea mare ca o societate lipsită de proprii ei piloni.

Părerea mea este că am intrat în Europa fără să fim foarte bine structuraţi.

Schimbarea de la 1989 a fost, fără doar și poate, o revoluţie, o schimbare radicală în ceea ce privește proprietatea, libertatea cuvântului, sistemul politic și așa mai departe. Dar revoluţia aceasta a fost nepregătită. Toate revoluţiile din istorie au fost anterior pregătite.

Revoluţia franceză a fost pregătită cu aproape 100 de ani înainte, încă de la Jean Jacques Rousseau. Revoluţia comunistă din Rusia a fost pregătită cu câţiva zeci de ani înainte. Nu s-a prevăzut nimic în legătură cu revoluţia de la noi. A fost un seism social și toate seismele produc confuzie, dezordine, iar noi n-am apucat să ne restructurăm.

„Şi Europa are nevoie de noi, nu numai noi de ea” Punctul meu de vedere este că Europa are nevoie de noi, cât și noi de ea.

La Apus sunt câteva ţări suficient de mari - Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania. În Răsărit este Rusia, iar în zona noastră, după destrămarea Iugoslaviei, ţări ceva mai mari au rămas Polonia și România. Nu se poate configura o Europă fără România. Iar noi trebuie să fim conștienţi, oarecum, de lucrul acesta și să exploatăm acest fapt: și Europa are nevoie de noi, nu numai noi de ea.

- A cui este vina pentru că nu conștientizăm importanţa României în spaţiul comunitar?

- Avem o oareșicare vină care ţine de specificul nostru etnic. Avem anumite trăsături de caracter, iar una dintre acestea este sentimentul firescului.

Noi, fiind un popor care nu a venit de nicăieri, avem o percepţie îndreptată spre noi înșine. Vorbesc de firea străveche a românului care s-a consolidat de-a lungul mai multor „ispite istorice” (ca să-l citez pe Mircea Vulcănescu) „ispita” dacică, „ispita” romană... Noi suntem un popor aplecat, mai degrabă, să lucreze, să se închine. Românul tradiţional se raportează mai mult la Dumnezeu decât la lume. Noi nu suntem conștienţi de propriile noastre valori. Acceptăm lucrurile așa cum le primim fără să ne dăm seama dacă ne fac bine, dacă nu ne fac bine.

La Soveja, în Vrancea, s-a descoperit Mioriţa acum 165 de ani. Nici măcar zidurile vechii mănăstiri nu mai există, nu mai vorbesc de pus o placă pe undeva. Sunt obiecte în ţara asta pe care, dacă alţii le-ar avea, le-ar pune sub clopot de sticlă. Noi ne neglijăm însă, valorile.

- Consideraţi că românii își neglijează trecutul, îl dau uitării?

- Da, îl neglijăm. Și vă mai spun încă ceva cu riscul de a mă socoti un naţionalist prea înfipt în solul ăsta. Vă spun că noi pierdem câteva priorităţi mondiale dintr-o neglijenţă care e deja o caracteristică la niveluri înalte, ale conducerii de stat, ale strategiei culturale.

Noi pierdem prioritatea lui Traian Vuia. El a fost cel dintâi care a zburat cu un aparat cu mijloace proprii de bord. E adevărat că fraţii Wright au zburat în Statele Unite, dar erau doi: unul dintre ei stătea în carlingă, iar ce-

lălalt împingea de aripă. Eu, când mă duc pe la conferinţe prin străinătate, le spun confraţilor mei antropologi (mai în glumă, mai în serios): „Să știţi că zburaţi pe două invenţii românești”.

A fost Vuia, iar pe urmă Coandă.

Când scriem o dată, un an, folosim o născocire a unui om al locului.

Nu pot să spun că e român, pentru că pe vremea aceea nu exista România, dar a existat un călugăr scit născut în Dobrogea, Dionysius Exiguus, care a trăit între 470 și 540 d.Hr. El a plecat la Roma, unde era în termeni buni cu Papa, căruia i-a sugerat că împărţirea timpului istoric ar trebui să înceapă nu cu anii de domnie ai lui Diocleţian, cum se proceda pe vremea aceea, ci cu momentul nașterii lui Hristos.

Câţi dintre români știu că, atunci când scriu, o fac cu un instrument inventat de un român: Petrache Poenaru? Este o invenţie brevetată la Paris.

Avem priorităţi și în zborul cosmic.

Traiectoria primului satelit artificial al Pământului a fost calculată prin contribuţia mai multor savanţi, matematicieni și fizicieni din spaţiul fostei zone comuniste. Printre ei s-a aflat și un profesor de la Iași, Dimitrie Mangeron, care a dat cel mai bun calcul privind traiectoria satelitului.

- Că tot aţi vorbit de priorităţi, care erau priorităţile românului de rând în secolul al XIX-lea?

- Omul tradiţional românesc voia să fie un bun gospodar, acesta era idealul de personalitate al românului. Idealul de bun gospodar se întemeia pe o casă bine așezată, pe un pământ-proprietate – pe care să poată lucra și să-și susţină familia – pe un cult al familiei, al neamului și al lui Dumnezeu. Ţăranul român a crescut și s-a constituit ca tip uman în cadrul a ceea ce Blaga numea „satul-idee”, satul situat în centrul lumii.

- Cum a influenţat regimul comunist idealul „satului românesc”?

S-a produs o transformare teribilă în anii ‘48-’50. Înainte ţărănimea era „talpa ţării”, temelia ţării. Dintr-o dată a venit regimul comunist care susţinea că forţa fundamentală în societate este proletariatul. Ţăranul a fost marginalizat, fiind considerat parte dintro clasă duplicitară pentru că avea ceva de care să se ţină: pământul, proprietatea. Proletarul are ce? El n-avea decât lanţurile, era o formulă celebră în teoria marxistă: „În revoluţie, proletariatul n-are de pierdut decât lanţurile”, de aceea era clasa radicală.

„Este o laudă să fii ţăran” Astăzi auzim pe stradă, în autobuz, când cineva este incomodat într-un fel: „Băi, ţărane!”. Dar este o laudă să fii ţăran. Liviu Rebreanu și-a ţinut discursul de recepţie la Academie cu titlul „Laudă ţăranului român”. Lucian Blaga și-a ţinut discursul la Academie cu titlul „Elogiu satului românesc”. Deci, nu e o vină, nu e un titlu de rușine să fii ţăran.

Cam acesta este tipul românului până în anii 1948-1950: bunul gospodar.

- Iar astăzi? Care este tipul românului din prezent?

- Sigur că s-a schimbat mult. Regimul politic care ne-a acaparat, ne-a asuprit aproape 50 de ani, nu avea nimic comun cu lumea românească. El a fost adus cu tancurile, deși nouă ni se spunea la lecţiile de marxism că nu există import-export de revoluţie. Este clar că a fost impus, dar am rezistat. Într-adevăr, s-a atentat la suportul teluric al ţăranului, la proprietate. I s-a luat pământul. S-a atentat și la celălalt punct de sprijin, la Dumnezeu. Dar nu au reușit să rupă legătura dintre om și Dumnezeu. Nu s-a rupt nici la oraș, pentru că orașele mai noi au un mare fond de aluviuni din zona ţărănească.

Societatea românească n-a fost niciodată atee și nici nu va fi. Firește că există o erodare a sentimentului religios, dar el nu va dispărea pentru că acesta este profund uman.

- Cum s-a schimbat comportamentul românului din prisma îndeletnicirilor?

- Îndeletnicirile au structurat idealul și construcţia personalităţii românului de altădată. M-aţi întrebat dacă există trăsături specifice ale românului. Există două diagnoze foarte interesante.

Una a fost a lui Rădulescu-Motru care constata individualismul românilor, ce nu este unul social, de tip liberal ca în Occident. Românii merg, uneori, cu acest individualism până la a dispreţui pe vecin, a-l invidia. Ajungem la o competiţie nu întotdeauna principială, până la a ne da în cap unul altuia.

Cum ajunge unul să facă ceva, imediat se găsește un altul care să-l bârfească, să emită o judecată de valoare depreciativă.

Un alt lucru interesant l-a spus Mihai Ralea. În 1927, el a scris un eseu intitulat „Fenomenul românesc”. Acolo face o tipologie. În Occident, s-a născut tipul omului activ, practic, iar în Orient – tipul omului fatalist.

Scurtă carte de vizită: - s-a născut în 1942 în orașul Mărășești, în fostul judeţ Putna (actual Vrancea); - 1965: absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din București, urmat de un doctorat în filosofie (1977); - 15 octombrie 1967: și-a început cariera în cercetarea știinţifică la Centrul de cercetări Antropologice (în prezent Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer”- Academia Română); - din 1991 este profesor de antropologie la facultăţile de Filosofie și de Sociologie, Universitatea din București; - este specializat în antropologie culturală, având contribuţii atât în cercetările de teren, cât și de ordin teoretic; - unele dintre lucrările sale au apărut în volume și reviste tipărite de importante edituri din străinătate (Routledge, Cambridge University Press, Wiley etc.); - a colaborat la realizarea unor filme documentare pentru televiziune: Mioriţa, Simion Mehedinţi, Mircea Vulcănescu, Francisc I. Rainer.

„Aici s-a născut tipul omului adaptabil” Noi ne aflăm între Orient și Occident, iar aici s-a născut tipul omului adaptabil. Adaptabilitatea cere multă inteligenţă, iar aceasta este o trăsătură caracteristică românului. Însă adaptabilitatea este o trăsătură cu două tăișuri. Se poate manifesta foarte ușor și prin evaziune, prin lașitate, prin superficialitate. În comunism însă, s-a distribuit această adaptabilitate pe cap de locuitor și a îmbrăcat forma „fiecare se descurcă cum poate”. Efectul social a fost năucitor. În prezent, continuăm acest comportament individualist și adaptabil cu orice preţ, nu ne interesează, călcăm în picioare orice numai să ne atingem scopul. Trebuie conștientizat acest lucru și nu se poate fără voinţă socială.

Nouă ne lipsește civilitatea. Individualismul de care vorbeam ne-a împiedicat să menţinem acea civilitate care a existat în vechile obști ţărănești.

„Etica muncii a fost distrusă de lichidarea proprietăţii private” A existat o etică pozitivă a muncii.

Îmi spunea cineva la un moment dat: „Mama când ajunsese la peste 80 de ani și nu mai putea să muncească, ședea locului. Iar lumea îi spunea: “De ce nu te culci?” Iar ea răspundea: ”Eu să dorm? Lumea muncește și eu să dorm?

E păcat!”. „Păcat”, în sensul creștin al cuvântului. Deci, a existat această etică pozitivă a muncii, ea a fost distrusă tocmai de lichidarea proprietăţii private, de instalarea acelei proprietăţi colective care era o abstracţie. Omul trebuie să știe ce e și cât e al lui. În Occident, în capitalism, există poziţia de acţionar, iar acesta știe câte acţiuni are la o firmă. Pe când, la noi, muncitorul în fabrică sau ţăranul nu știa care e cota lui parte din așa-zisa coproprietate asupra fabricii sau asupra pământului.

Asta este situaţia, lucrurile merg înainte. Evoluează, dacă vreţi, să vedem încotro. Modernitatea face să dispară mult din frumuseţea și puritatea lumii vechi. Întrebarea e: Cu ce rămânem dacă atâtea lucruri se schimbă?

Trebuie să rămânem măcar cu un cult al strămoșilor. Când nu-l vom mai avea pe acesta, ne destrămăm ca societate și, pur și simplu, nu mai suntem nici oameni.

Sursa: Adevărul.ro

10

18 MARTIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

1947. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-și asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele și nu voiește să înainteze, decât spre a stăpâni cât mai multe suflete, făcând în așa fel ca din Basarabia să poată înrâuri asupra Moldovei și asupra întregului popor românesc…

Mihai EMINESCU 1948. Tot străinul, cum gustă din mana Ţării noastre, se ridică cu ură împotriva românului nepăsător, vrând să-i moștenească via. Oare cum ne-o numi pe noi lumea dacă ne-am arăta nevrednici de România Nouă, care-i scăldată în atâta sânge?!

Teodor JEREGHIE. 1918 1949. În materialele privind studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova se indică drept una dintre cele mai grave crime: …mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba noastră, și a unei identităţi contrafăcute ideologic.

Cu alte cuvinte: manipularea și deformarea conștiinţei identitare prin falsificarea istoriei; negarea identităţii românești a populaţiei majoritare și inocularea românofobiei.

1950. Limba românească este cel mai sfânt și mai preţios odor al naţiei române pentru că este sufletul ei.

Până când se va vorbi limba românească, până atunci va trăi și naţia română; stingându-se limba, se va stinge și naţia însăși.

Aron PUMNUL (1818-1866) 1951. Și-am dus prin anii de luptă și tăcere O limbă ca un fagure de miere Aureliu BUSUIOC 1952. Limba, azi, merge ca ceasul stricat: numai dacă stai să-i muţi mereu acele cu degetul.

Acad. Silviu BEREJAN 1953. Personalitatea lui Ion Antonescu poate fi comparată cu cea a lui Mannerheim, cu singura deosebire că finlandezii nu l-au extrădat rușilor, ci l-au înscris în Cartea de aur a neamului, cioplindu-l și turnându-l pe tot cuprinsul ţării.

Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat. Bruxelles, 2001 1954. Cea mai infamă fiară e prostu-mbogăţit.

George COȘBUC 1955. Mai bine să ai de-a face cu un om prost, decât cu unul care face pe deșteptul.

Gheorghe RACOVIŢĂ. Darurile înţelepciunii. Chișinău, 2006

În week-end demarează Festivalul Filmului Francofon În perioada 19-27 martie, la Chișinău se desfășoară Festivalul Filmului Francofon, organizat de Alianţa Franceză și Centrul Cultural Gaudeamus.

Evenimentul are loc în cadrul Zilelor Francofoniei organizate în Republica Moldova. Astfel, în cadrul acestui festival, cinefilii vor avea ocazia să urmărească pelicule franceze remarcate și apreciate în toată lumea, precum:„Les Herbes Folles (titre rom.)”, 19 martie, ora18.00; „Princes et Princesses” (vers. orig.), 20 martie, ora 16.00, iar la ora 18.00, în aceeași zi: „Un prophète” (titre rom.). Pe 21 martie, cu începere de la ora 18.00 puteţi urmări filmul „L’heure zéro” (titre rom.), iar la ora 20.00 – „Louise Michel” (titre rom.) Pe 22 martie, la ora 18.00, puteţi viziona filmul „Du jour au lendemain” (vers. orig.), iar la ora 20.00 – „Coco avant Chanel” (vers. orig.). Filmul „Partir” (titre rom.) va rula pe 23 martie, cu începere de la ora 18.00, iar la ora 20.00 puteţi urmări filmul „Ne le dis à personne” (vers. orig.).

Pe 24 martie vor fi proiectate peliculele „Louise Michel” (titre rom.), ora 18.00, și „99 francs” (vers. orig.), cu începere de la ora 20.00. Veţi avea ocazia să urmăriţi filmul „LOL” (vers. orig.) pe 25 martie, cu începere de la ora 18.00, iar de la ora 20.00 – „Ma vie en l’air” (vers. orig.).

Pe 26 martie vor fi proiectate filmele „Un prophète” (titre rom.), începutul la 17.00 și „L’heure zéro” (titre rom.), ora 20.00. Pe 27 martie vor încheia festivalul filmele: „Cartouche” (vers. orig.), ora 17.00, și „Les Herbes Folles” (titre rom.), ora 20.00.

„Dacă ştii să-ţi respecţi partea ta de cultură, vei şti să-i accepţi şi să-i respecţi pe alţii Sunt cinci ani deja de când Republica Moldova a ratificat Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Cu această ocazie, pe 11 martie, Ministerul Culturii, Academia de Știinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO și Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală au organizat conferinţa știinţifică „Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova: propuneri, realizări, perspective”. În acest context, specialiștii au elaborat deja 50 de dosare de patrimoniu pentru 50 de elemente care vor fi incluse în lista de stat. Tot pe 11 martie a fost lansat și site-ul patrimoniuimaterial. md. Evenimentul s-a înscris în proiectul-pilot Elaborarea Registrului Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, susţinut financiar de către Biroul regional UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova și Federaţia Rusă, în consultanţă cu Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO. Despre importanţa elaborării acestui registru și despre cum poate Europa să ne ajute să ne păstrăm și să ne valorificăm patrimoniul cultural naţional, ne vorbește Varvara Buzilă, doctor în etnologie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală.

- O să vă rugăm să ne spuneţi de ce este importantă elaborarea unui registru al patrimoniului imaterial?

- În a doua jumătate a sec. XX, statele și organismele internaţionale au început să formuleze concepte privind, mai întâi de toate, aprecierea patrimoniului imaterial, iar apoi să elaboreze instrumente privind protejarea acestuia. Primii au fost japonezii și trebuie să menţionăm, în aceste clipe grele pentru poporul japonez, că suntem cu sufletul alături de ei. Japonezii au formulat în legile lor definiţii clare și modalităţi foarte exacte privind fiecare domeniu al patrimoniului. Ulterior, și în Europa conceptele japonezilor au prins bine. În 2003, UNESCO a emis Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În 2006, la 24 martie, Republica Moldova a semnat și a ratificat această convenţie. Au trecut cinci ani de zile de când am aderat la conceptele și definiţiile patrimoniului cultural imaterial și beneficiem de instrumentele gândite de comunitatea internaţională în acest sens. Plus la toate, ne-am obligat să implementăm pe teritoriul nostru prevederile convenţiei UNESCO. - Ce presupune patrimoniul cultural imaterial?

- În el intră tot folclorul nostru literar: povești, legende, basme, colinde, folclorul muzical, folclorul coregrafic, obiceiurile, cunoștinţele despre om, natură și cosmos, instituţiile noastre tradiţionale, meșteșugurile, alimentaţia, practic, tot ce a însemnat cunoaștere și transmiterea ei pe calea oralităţii din generaţii în generaţii.

Este o bogăţie foarte mare, care până în 2003 nu era bine structurată nici într-un document de o asemenea importanţă. Statele parte ale acestei convenţii au început să administreze patrimoniul din ţările lor, au elaborat legi privind protejarea acestuia, au organizat diferite structuri care se ocupă de inventarierea și promovarea patrimoniului, de transmiterea lui, de pregătirea cadrelor în acest domeniu etc. Tot din Convenţie rezultă o obligaţie foarte importantă: de a lua în evidenţă toată această bogăţie, a

înscrie elementele patrimoniului cultural, fie material sau imaterial, într-un registru de stat.

- La sfârșitul anului 2010 ne-aţi vorbit despre includerea în lista patrimoniului protejat de UNESCO a obiceiului colindatului în cetele de flăcăi, care este soarta acestui dosar în prezent?

- Acest dosar mai este în lucru.

Pentru a putea merge mai departe, trebuie să publicăm Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, noi îl avem, deocamdată, doar în versiune electronică. Va fi nevoie ca acest registru să fie editat într-un tiraj foarte mare, încât să ajungă pentru toate raioanele și instituţiile noastre, pentru toţi cei care vor fi implicaţi în a proteja patrimoniul și, bineînţeles, se lucrează la pregătirea dosarului obiceiului colindatului în ceata bărbătească. Am publicat cartea „Colindatul de ceată bărbătească” în care am încercat să explicăm cititorului ce înseamnă să înaintezi în Lista Reprezentativă UNESCO un element foarte important pentru un stat, precum pentru noi este colindatul în ceata bărbătească, și am arătat care sunt mecanismele și obligaţiile. Plus la toate, fiecare dintre autori a pus în valoare un anume aspect al acestui obicei: cât este de vechi, ce areal are, cât de mult a fost răspândit și ce valori a comportat, ce a însemnat în satul tradiţional, ce înseamnă astăzi acest obicei, în ce comunităţi e viabil, cine sunt cei care îl promovează, pentru că toate aceste momente sunt importante atunci când UNESCO examinează acest dosar de patrimoniu și dă un verdict: merită sau nu merită.

„Bulgaria, ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţişorului” - Am vorbit mult despre colindatul în ceata bărbătească, dar îmi dau seama că, indiferent care va fi rezultatul, nu vă veţi opri aici și veţi propune și alt element spre aprobare. Care ar fi acest element foarte reprezentativ pentru poporul

nostru care ar merita inclus în lista patrimoniului imaterial ocrotit de UNESCO? - În momentul în care Republica Moldova și-a anunţat intenţia de a se integra în comunitatea europeană, au fost utilizate toate posibilităţile existente în acest domeniu sau posibilităţile utilizate de alte state pentru a fi cunoscute în lume, pentru a-și demonstra valoarea lor în respectiva comunitate. Astfel, și la noi se încearcă a fi folosite aceste pârghii și înaintarea unor elemente în listele UNESCO este o posibilitate foarte eficientă pentru a promova ce avem noi mai important ca identitate, iar patrimoniul cultural imaterial ne reprezintă cel mai mult, atât la nivel de comunitate, la nivel de regiune, cât și într-un context mai mare. Al doilea an la rând deja, Bulgaria ne propune să înaintăm împreună în lista UNESCO tradiţia Mărţișorului. Știţi bine că noi suntem ţara cea mai de răsărit care respectă această tradiţie, pentru că, în rest, toate ţările balcanice au această tradiţie a Mărţișorului și fiecare o valorifică într-un mod diferit. Bulgarii au fost întotdeauna foarte atașaţi de această sărbătoare și actualmente, dacă cineva va merge în Bulgaria, va rămâne foarte încântat de faptul cât de mult se mândresc și cât de sincer trăiesc ei această simbolistică a Mărţișorului. Fiecare bulgar poartă la mână câte 5-7 mărţișoare, la fel în piept. Pe toate instituţiile lor publice, case, atârnă mărţișoare, iar în luna aprilie bulgarii își scot mărţișoarele și le agaţă de copaci. Este o priveliște nemaipomenită: aceste mărţișoare joacă în bătaia vântului, creând impresia că pomii au rodit aceste simboluri. Bulgarii au un marketing de promovare a imaginii ţării, care ne poate servi drept exemplu și nouă: cum am putea să facem dintr-un obicei o imagine foarte clară a ţării și o emblemă. Pretutindeni unde au deschis bulgarii magazine, hoteluri, restaurante în afara hotarelor ţării le-au numit „Marteniţa”. În principiu, ei și-ar fi dorit să înainteze singuri acest simbol în lista patrimoniului UNESCO, dar nu pot, pentru că în acest capăt al spaţiului suntem noi, care tot mizăm pe mărţișoare. Observaţi că noi le purtăm mai mult decât alte state, până înfloresc pomii, avem unul dintre cele mai vechi festivaluri din spaţiul nostru, care se numește „Mărţișor”, despre care lumea știe și îl respectă, plus la toate, ţinem la această sărbătoare. Deci, am fi niște parteneri foarte buni într-un proiect internaţional UNESCO, pentru că și UNESCO acceptă mai ușor dosare de patrimoniu atunci când ele sunt transfrontaliere, multinaţionale. Am văzut elemente înaintate de cinci sau chiar șapte ţări și e o sărbătoare mondială atunci când mai multe ţări optează pentru unul și același element. Dacă știi să-ţi respecţi partea ta de cultură, la sigur că vei ști să-i accepţi și să-i respecţi pe ceilalţi, care la fel sunt ca și tine, cu o demnitate foarte clar reprezentată și din punct de vedere cultural.

„Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor” - Ce alte elemente ale culturii noastre ar mai putea fi înaintate în această listă?

- Reprezentanţi din domeniul culturii au optat pentru a înainta în repertoriul patrimoniului protejat de UNESCO horele de la sud, spre exemplu. Alţii

au optat pentru obiceiul plugușorului ca o istorie a pâinii, care, la fel, ne reprezintă pe noi, că suntem o cultură agrară și am creat o diversitate foarte mare a pâinii de ritual, avem peste 200 de forme ale pâinii de ritual și acest obicei al plugușorului este străvechi și a educat generaţii de plugari, care are numeroase semnificaţii, și ar fi pentru noi un dosar foarte important.

Domnul doctor Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Republicii Moldova pentru UNESCO, a propus să înaintăm naiul ca instrument, această convenţie are în vizorul ei și instrumentele muzicale, cele care generează muzica. Lista este deschisă și depinde foarte mult de societatea noastră, dacă va dori să înaintăm și de acum încolo alte obiceiuri, alte elemente muzicale, coregrafice, literare. Este foarte important ca oamenii, purtători de folclor, să ţină la acest element, să-l păstreze, ei să fie esenţialii în acest proces, pentru că festivalurile pe care le facem, spectacolele pe care le organizăm, toate aceste forme culturale sunt importante, dar nu e bine să devină dominante.

Principalii în acest proces sunt oamenii purtători de folclor, comunităţile care se identifică prin aceste elemente și, bineînţeles, toate mijloacele aplicate de comunităţi pentru a întreţine viabilitatea elementelor. Este încă mult de lucru, dar mă bucur că, în cele din urmă, se înţelege mult mai bine și mult mai clar, atât politica UNESCO în domeniu, cât și faptul că a înainta un dosar sau a fi candidat cu un element la UNESCO nu e atât de ușor. Noi suntem încă o cultură a oralităţii. Dar a dori să înaintezi un element în lista UNESCO înseamnă să mobilizezi întreaga societate, care trebuie să-și dorească același lucru și să participe. Numai atunci avem șanse ca respectivul element să intre în lista UNESCO și prin asta să devenim cunoscuţi în lume ca purtătorii și reprezentanţii unei culturi valoroase.

- Vă dorim succes în realizarea tuturor obiectivelor propuse.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

ACŢIUNILE ILEGALE CONTINUĂ

Orice victorie în ceea ce presupune protejarea monumentelor de arhitectură este „recompensată” cu o nouă demolare Câţiva ani la rând, ziarul FLUX susţine și mediatizează eforturile arheologilor, specialiștilor, oamenilor de cultură care ne avertizează de distrugerea masivă a monumentelor de arhitectură din municipiu și din republică și despre funcţionarii care sunt implicaţi în comiterea acestor fărădelegi sau a căror tăcere și inactivitate încurajează aceste acte de barbarie.

Pe 11 martie scriam în paginile ziarului nostru despre intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, dar se pare că orice victorie înregistrată de oamenii de cultură în ceea ce presupune monumentele de arhitectură și istorice, este „recompensată” cu o nouă demolare, cum s-a întâmplat, de exemplu, la 14 martie, anul curent, când a fost demolată clădirea din strada București 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”. În acest context, Agenţia de inspectare și restaurare a monumentelor a emis un comunicat de presă, în care anunţa: „În urma inspectării obiectivelor de arhitectură din

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VARVARA BUZILĂ:

Între ACASĂ şi ACASĂ

1941. Ziua de 27 martie 1918 este însemnată pe veci în istoria neamului nostru ca o zi sfântă și măreaţă, în care s-a dovedit că sufletul de frate nu a putut fi amorţit, și la întrebarea Sfatului Ţării „Unirea cu România sau moarte?” – deputaţii, aproape toţi de un sânge și suflet, s-au pus spate la spate și au votat pentru „Unire”.

George MARE, deputat în Sfatul Ţării. 1918 1942. O, inimi aprinse și minţi luminate, Uniţi-vă-n cuget și faceţi dreptate!...

Iubiţi Basarabia noastră cea sfântă Și mergeţi la luptă cu voia ne-nfrântă!...

Elena DOBRUȘINSHI. Basarabia 24 martie 1918 1943. Acum este timpul să ne învăţăm a trăi românește și a uita timpurile ţarismului.

Preot Nicolae STADNICOV, comuna Ţânţăreni. 1918 1944. Și dacă până acum chiar în mijlocul nostru s-au mai găsit de acei nenorociţi, care în întunericul nopţii de veacuri nu puteau afla calea adevărată, apoi astăzi, în lumina atotcuprinzătoare a soarelui care ne-a răsărit, ei vor înţelege rătăcirea lor și cu lacrimi de pocăinţă vor alerga la picioarele Maicii noastre. N-avem alt gând, n-avem altă simţire, n-avem alt cuvânt, decât Trăiască România Mare! Trăiască unirea între toţi românii de pe faţa pământului!

M. MINCIUNĂ, deputat în Sfatul Ţării. 1918 1945. Și atunci, după încheierea păcii generale, va trebui să luptăm cu Germania, ca să nu cădem sub înrâurirea lor economică. Aceasta se va putea face numai prin unirea Basarabiei cu România. Ca stat independent, Basarabia nu poate exista din multe puncte de vedere. Să fie în federaţie rusească? Dar oare mai poate fi o astfel de federaţie, care să consolideze interesele finlandezilor și moldovenilor, polonezilor și tătarilor, estonilor și cerchezilor? O astfel de federaţie nici nu-i de închipuit. Rămâne deci singura cale: spre Apus, unirea cu România și prin ea cu Apusul cult, cu surorile latine, Franţa și Italia.

V. HAREA. 1918 1946. Poporul moldovean din Basarabia, datorită rusificării silnice, e transformat într-o hoardă de robi muţi, surzi și ignoranţi. Acestui popor i s-a interzis să înveţe în limba sa maternă în școli, i s-a interzis să se roage lui Dumnezeu în graiul părinţilor săi…

N. V. DURNOVO, savant rus. În „Russkaia panslavitskaia politika”, Moscova, 1908

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Centrul Istoric al Chișinăului, s-a constatat că edificiul din str. București nr. 71, monument de arhitectură de importanţă locală „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)”, înscris cu nr. 165 în Registrul monumentelor al mun. Chișinău, aprobat prin hotărârea Consiliului Municipal Chișinău nr.2/6 din 19 ianuarie 1995, a fost demolat, în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii”.

Din acest considerent, azi, la ora 9.00, se anunţă o acţiune civilă de protest împotriva demolării patrimoniului naţional al Chișinăului. „În Chișinău dispare câte un monument istoric pe lună.

Demolările ilegale continuă, criminalii-arhitecţi-șefi rămân în funcţie. SALVAŢI Centrul istoric al Chișinăului!

Demolările continuă, chiar dacă la 21 februarie 2011 Consiliul Municipal Chișinău a decis ca să nu mai elibereze autorizaţii de construcţie sau desfiinţare a monumentelor de arhitectură de importanţă naţională sau locală până la elaborarea noului Registru local al monumentelor. În ultimele două decenii, în orașul Chișinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională și 94 – locală.

La 14 martie, Chișinăul a rămas și fără clădirea din

strada București 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”. Această demolare a avut loc în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii”, se spune în motivaţia acestei acţiuni de protest. Și acum câteva referinţe despre edificiul din str. București nr. 71, monumentul de arhitectură de importanţă locală „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)”, care a fost demolat și despre care, de acum încolo, se va ști doar din imaginile de epocă și caracteristicile rămase în registrul monumentelor de arhitectură. „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)” este monument de istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe.

La 2 septembrie 1841, Comitetul de construcţii Chișinău-Ismail i-a eliberat soţiei secretarului gubernial Maria Dromașko un atestat cu privire la finisarea construcţiei într-un etaj a unei case de locuit, acoperită cu olane, aflată în prima parte a orașului, pe strada Podoliei, iscălit de arhitectul gubernial O. Gasket. Clădirea a fost construită urmând un proiect-model de casă.

CALEIDOSCOP

18 martie Evenimente 37: Senatul roman îl proclamă pe Caligula împărat 731: Este ales papă Grigore al III-lea 1788: A apărut, la Londra, primul număr al ziarului „The Times” 1805: Transformarea Republicii Italiene în Regatul Italian; Napoleon I se proclamă rege al Italiei 1856: A fost semnat Tratatul de la Paris, care a încheiat Războiul Crimeii 1871: Insurecţia populaţiei pariziene; instaurarea „Comunei din Paris” 1887: Principele Ferdinand a fost declarat în mod oficial moștenitor al Tronului, conferindu-i-se și titlul de Alteţă Regală Principe de România 1900: Înfiinţarea clubului de fotbal Ajax Amsterdam 1906: Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor din Europa cu un aparat mai greu decât aerul, condus exclusiv prin mijloace proprii de bord 1913: George I al Greciei este asasinat 1922: În India, Mahatma Gandhi este condamnat la șase ani de închisoare pentru revoltă; va face numai doi ani 1925: Cea mai violentă tornadă din istoria SUA a dus la moartea a 689 de oameni și rănirea altor 13.000 1940: Al doilea război mondial: Adolf Hitler și Benito Mussolini se întâlnesc la Brenner pentru o alianţă împotriva Franţei și a Marii Britanii 1945: Al doilea război mondial: 1.250 de bombe americane lovesc Berlinul 1953: Un cutremur a lovit vestul Turciei, omorând 250 de oameni 1954: A apărut, la București, săptămânalul „Gazeta literară”, organ al Uniunii Scriitorilor din România 1961: La Cannes, Franţa, Jean-Claude Pascal câștigă a șasea ediţie a Eurovisionul pentru Luxembourg, cântând „Nous les amoureux” 1962: La Luxembourg, Isabelle Aubret câștigă a șaptea ediţie a Eurovisionul pentru Franţa, cântând „Un premier amour” 1965: Un cosmonaut sovietic – lt. Alexei Leonov – pășește pentru prima dată în afara unei nave spaţiale (pentru 12 minute). La 3 iunie, va fi imitat de astronautul american Edward White 1980: Crearea unei Adunări Naţionale în Irak, aleasă prin vot universal, pentru un mandat de patru ani 1989: În Egipt, o mumie veche de 4400 de ani a fost găsită în Piramida lui Kheops

Nașteri

În această casă a locuit Iacob Ghinculov (1800–1870), pedagog și lingvist, primul magistru al sistemei de învăţământ prin sistema lui Lankaster și primul director al acestei școli. În 1940, proprietari ai case erau moștenitorii lui Ivan Hinculov.

Clădirea era alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, aliniat la linia roșie a străzii. Faţada principală avea o compoziţie asimetrică, alcătuită din 6 axe compoziţionale, dintre care cinci erau de goluri de ferestre și unul de ușă, amplasată lateral, spre stânga, unde se afla poarta de acces în curte. Intrarea (astupată cu zidărie), amplasată într-un rezalit, conducea în holul casei.

Detaliile arhitectonice ale faţadei principale erau din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice.

Ferestrele aveau ancadramente, cu chenare simple, împreună cu plitele de pervaz și panourile cu nișe sub plita de pervaz, formând un ritm complex împreună cu cornișele rectilinii, alternând peste un ancadrament lipsit de cornișe, dar dotat cu un bolţar central.

1496: Maria Tudor, a treia soţie a regelui Ludovic al XII-lea al Franţei (d. 1533) 1609: Frederick al III-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1670) 1842: Stephane Mallarmé, scriitor francez (d. 1898) 1844: Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov, compozitor rus (d. 1908) 1858: Rudolf Diesel, inginer și inventator german (d. 1913) 1869: Arthur Neville Chamberlain, politician britanic (d. 1940) 1895: Ion Barbu, poet și matematician român (d. 1961) 1913: René Clement, regizor francez de film (d. 1996) 1929: Christa Wolf, scriitoare germană 1932: John Updike, prozator și poet american (d. 2009) 1937: Horia Moculescu, compozitor român 1957: Horia Roman Patapievici, scriitor și eseist român 1959: Luc Besson, regizor, scenarist și producător francez 1962: Carmen Gabriela Alexandrescu, critic literar român 1963: Vanessa Williams, actriţă și cântăreaţă americană, prima femeie de culoare aleasă Miss America, în 1983

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

21

Luni MARTIE

6.30 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Povestiri adevarate (reluare) Vremea de ACASA 03:30 Povestiri de noapte (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) (reluare) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crocodile Dundee în Los Angeles (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3953 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.73 00:00 Serial: Fringe, ep.1, anul II 01:00 Film: Trenul cu bani 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.73 (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “De ce să mergi, dacă poţi înainte cu căruciorul”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 10.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 11.00 Reporter de gardă. 11.20 Vector european. 12.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Actorul, regizorul și filosoful Dan Puric despre “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul răsăritean”. Înregistrare de la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. 16.00 Respiro. Program muzical. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro.

Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Unda Bugiacului. 18.30 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”.

Noutăţi bancare. 21.50, 3.30 Săptămâna sportivă.

22.25 Miniserial. “LEG+TURI INVIZIBILE” (Italia). 0.00 ȘTIRI. 0.10 Respiro. 0.25 Documentar. “Arte marţiale chineze. Templul Shaolin-si”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Evantai folcloric. 1.55 Descoperă Moldova. 4.30 Focus TV. 5.00 La curţile dorului. 5.15 Baștina. Magazin agricol.

5.45 Music Mania.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Возмездие”. Многосерийный фильм 22.25 “Василий Сталин. Сын за отца” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Харрисон Форд, Джош Хартнетт в остросюжетном фильме “Голливудские менты” 2.25 Комедия “Большой толстый лгун” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 O dată’n viaţă.

Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (r) 11:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment.

Partea a doua(r) 12:00 Folclor 12:40 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 5 13:20 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 6 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 14:45 Curier TV. Prezintă Angela Avram 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (r) 17:00 Perechea potrivită Prezintă Raluca Moianu 18:00 Telejurnal. Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 7 19:10 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 8 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter». Buletin informaţional 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (SUA, 2008-2009) Sezonul VI, ep.

20 22:55 Aventuri în lumea vie (Marea Britanie, 2006) 23:10 Replay Prezintă Marian Olaianos, Marius Mitran 0:30 Nocturne Moderator Marina Constantinescu 1:30 Prim plan. Moderator Livia Dilă (r) 2:20 Meseria brăţară de aur (r) 2:50 Curier TV (r) 3:15 Sport (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:20 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 135 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ?

9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 6 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1030 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:40 FBI / Documentaire A l’assaut de la mafia 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:10 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 2/2 21:10 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Alphadi, le prince de la haute couture 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’ÉTAT DE GRÂCE / Cinéma 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Nanomonde et maxitrouille

22

18 MARTIE 2011

Programe TV Marţi MARTIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor.

Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Nedreptate oarbă 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: La întâlnire cu ucigașul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3954 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ucigași de schimb 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.74 00:15 Serial: Fringe, ep.2, anul II 01:00 Film: Ucigași de schimb (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.74 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Europa și Ce r n o b â l u l ”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 10.05 Respiro. Program muzical. 10.30 Accente economice.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Actorul, regizorul și filosoful Dan Puric despre “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul răsăritean”. Înregistrare de la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”. 15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Evantai folcloric. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Silvia Grigore. “Anotimpul dragostei”. Spectacol muzical.

23.30 ȘTIRI. 23.40 Documentar. “Album de familie”.

0.35 Medalion muzical. Anastasia Lazariuc. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Abraziv. 1.45 Descoperă Moldova.

2.30 “Dor”. Program muzical. 4.30 O seară în familie.

5.30 Music Mania.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Возмездие”. Многосерийный фильм 22.25 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Брэд Питт, Энтони Хопкинс в фильме “Легенды осени” 2.40 Петр Вельяминов в фильме “Фиктивный брак” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

23

Miercuri MARTIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Te pui cu blondele 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.125, 126 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: În absenţa binelui 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3955 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: A fost odată în Mexic – Desperado 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.75 00:00 Serial: Fringe, ep.3, anul II 01:00 Film: A fost odată în Mexic – Desperado 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.75 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.10 Respiro.

Program muzical. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Videoteca copiilor. 15.05 Magazinul copiilor. 15.35 Mai în glumă, mai în serios.

16.30 Handbal. Campionatul RM. “Olimpus” - “PCU”.

Transmisiune în direct. În pauză: ȘTIRI. 17.40 Medalion muzical. Anastasia Lazariuc. 18.00 Russkii mir.

18.30 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 “Doar iubirea ne mai ţine”. Spectacol muzical. Partea 1. 23.05 ȘTIRI. 23.25 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Eruditcafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Natura în obiectiv.

4.30 Actorul, regizorul și filosoful Dan Puric. Partea 1.

5.40 Moment poetic. Nicolae Popa. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Возмездие”. Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. “Базарный день” 23.20 Ночные новости 23.40 Премьера. “Белый воротничок” 0.45 Леонид Филатов, Алиса Фрейндлих, Александр Збруев в фильме “Успех” 2.00 Том Круз в фильме Стивена Спилберга “Особое мнение” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (r) 10:00 Ne vedem la TVR Prima parte (r) 11:00 Ne vedem la TVR Partea a doua (r) 11:50 Aventuri în lumea vie (Marea Britanie, 2006) 12:00 Folclor 12:40 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 7 13:20 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 8 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 14:45 Pro patria (r) 15:15 “Жди меня” 17:00 Perechea potrivită. Prezintă Raluca Moianu 18:00 Telejurnal. Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 9 19:10 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 10 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter». Buletin informaţional 21:00 Cu ochii’n 4 22:10 Telecinemateca Solomon și regina din Saba (SUA,1959) 0:35 Fără frontiere (r) 1:35 Perechea potrivită (r) 2:25 Cu ochii’n 4 (r) 3:15 Sport (r) 3:25 Telejurnal Tema zilei Meteo (r) 4:20 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 136 6:55 Imnul României

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii... cu Eugenia Vodă (r) 11:00 Dosare secrete: Leonardo DaVinci (Marea Britanie, 2009) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 20, 21 11:50 Aventuri în lumea vie (Marea Britanie, 2006) 12:00 Folclor 12:40 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep.9 13:20 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.10 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 16:00 Vip Confidente - Invitat Galyna Pânzaru 17:00 Perechea potrivită Prezintă Raluca Moianu 18:00 Telejurnal.

Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 11 19:10 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea, 2010), ep. 12 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter». Buletin informaţional 21:00 Cu ochii’n 4 22:10 Film Eu când vreau să fluier, fluier (România, 2010) 23:55 Perechea potrivită (r) 0:55 Cu ochii’n 4 (r) 1:55 Dosare secrete: Leonardo DaVinci (Marea Britanie, 2009) (r) 2:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 2:50 Oameni ca noi (r) 3:15 Sport (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:20 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 137 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 7 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1031 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 VERS UN CRASH ALIMENTAIRE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 2/2 16:40 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GRANDE OURSE, LA CLÉ DES POSSIBLES / Cinéma 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHATEAUBRIAND / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MA VIE DE SOSIE / Documentaire

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 8 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1032 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documentaire Chien d’utilité et collapsus trachéal 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA RONDE / Cinéma 16:35 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 1/8 20:25 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 2/8 21:20 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN MUR A BERLIN / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE REPENTI / Fiction 2e partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vers une gestion durable des forêts

24

Joi MARTIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Te pui cu blondele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: În absenţa binelui (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Potopul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3956 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ultimul samaritean 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.76 00:00 Serial: Fringe, ep.4, anul II 01:00 Film: Ultimul samaritean (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.76 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “25 de zile în Europa”. 10.10 Respiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Documentar. “Cum e vremea?”. 12.30 Russkii mir.

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 S. Rahmaninov. Concert pentru pian și orchestră.

15.25 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 16.15 Fii tânăr! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Medalion muzical. Viorel Mahu. 17.30 Documentar. “Veșmintele lumii”. 18.00, 1.15 Vector european. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Moldova în direct.

20.40 Liniște, poporul vorbește! 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare.

21.50 Reporter de gardă. 22.15 “Doar iubirea ne mai ţine”. Spectacol muzical. Partea 2. 23.45 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Mai aproape de China. Xinjant”.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.55 Moment poetic. 3.30 La datorie. 4.30 Actorul, regizorul și filosoful Dan Puric. Partea 2. 5.30 La curţile dorului.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Возмездие”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Константин Хабенский, Владимир Машков, Чулпан Хаматова в фильме “Домовой” 2.20 Эд Харрис в фильме Луи Маля “Залив Аламо” 3.55 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vip Confidente - Invitat Galyna Pânzaru 10:10 Premiile Radio România Actualităţi (r) 11:40 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009)Episodul 22 11:50 Aventuri în lumea vie (Marea Britanie, 2006) 12:00 Folclor 12:40 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.11 13:20 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep. 12 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 14:45 Interes general. Moderator Sorin Burtea 15:15 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 16:15 Tezaur folcloric (r) 17:00 Lozul cel mare. Prezintă Roxana Popescu, Irina Mohora și Alexandru Croitoru 18:00 Telejurnal. Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep. 13 19:10 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep. 14 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter». Buletin informaţional 21:00 Judecă tu! Moderator Rodica Culcer 22:10 Film Facerea de bine (SUA, 2002) 23:55 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI-SUA, 2005) Sezonul X, ep. 17 0:50 Perechea potrivită (r) 1:50 Judecă tu ! (r) 2:50 Interes general (r) 3:15 Sport (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 138 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 9 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1033 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE MANQUE DE SOMMEIL NUIT / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 1/8 15:55 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 2/8 16:50 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHATEAUBRIAND / Fiction 21:20 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE MARIAGE À TROIS / Cinéma 23:45 CUL DE BOUTEILLE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 AU PAYS DES DANSEUSES DE PIERRE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 FBI / Documentaire Un cauchemar américain

25

Vineri MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.40 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Teleshopping 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 21 martie) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 22martie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Potopul (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3957 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:30 Film: Ostatic în Mexic 01:15 Știrile Pro Tv 02:15 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:30 Film: Ostatic în Mexic (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Veșmintele lumii”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “D+NIL+ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 10.20 Documentar. “Cum e vremea?” 10.30 ARTelier. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Arts 21”. 15.20 Portrete în timp. Mihai Caftanat, artist al poporului. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Euromaxx”.

17.45 Respiro. 18.00 Accente economice. 18.30 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Bună seara! Talk-show. 20.40 Liniște, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 1.15 Fii tânăr! 22.40 “Crizantema de argint”. Gala laureaţilor. 23.50 ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast”.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 Respiro. Ștefan Petrache. 5.00 Știinţă și inovare. 5.30 Music Mania.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30 Закрытый показ. Премьера. Фильм Бориса Хлебникова “Сумасшедшая помощь” 2.35 Шон Пенн, Джуд Лоу в фильме “Вся королевская рать” 4.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.00 “Жди меня” 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Tezaur folcloric (r) 10:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:00 Folclor 12:40 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.13 13:20 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.14 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 14:45 e-FORUM. Moderator Angela Avram 15:15 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (r) 16:25 Bebe magia.

Prezintă Camelia Csiki (r) 17:00 La vie en rose.

Moderator Monica Stan 18:00 Telejurnal. Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.15 19:10 Serial Legendele palatului: Concubina regelui (Coreea,2010), ep.16 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter». Buletin informaţional 21:00 O dată’n viaţă.

Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte 22:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua.

23:10 Film Tăcerea mieilor (SUA, 1991) 1:15 Film Hannibal: În spatele măștii (SUA, 2006 ) 3:15 Film Facerea de bine (SUA, 2002) 4:50 Sport (r) 5:00 Telejurnal (r) 5:55 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 20, 21 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:35 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 10 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1034 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Artisans de la reconstruction 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHATEAUBRIAND / Fiction 16:45 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES MARIEES DE L’ISLE BOURBON / Fiction Episode 2/2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 1/8 1:40 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 2/8 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ABDOU DIOUF, UN DESTIN FRANCOPHONE / Documentaire

26

Sâmbătă MARTIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Serial.

Narcisa sălbatică 20.20 În puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Casa de langa lac („Lake House”) (12) (drama) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 23 martie) (15) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 24 martie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.14, anul III 14:15 Film: Întoarcerea lui Sandokan, partea a IV-a 16:15 Teleshopping 16:45 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:15 Fotbal: Bosnia – România, preliminariile Euro 22:00 Film: Puși pe jar 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Românii au talent (r) 03:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.125, 126 (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00 Respiro. 7.20 Film. “V+LEU, V+LEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 8.40 Respiro. Program muzical. 9.00 Desene animate. “Micul vampir”. 9.25 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.50 Documentar.

“Surprinzătoarea lume a animalelor”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Handbal. Campionatul RM. “ULIM” - “ALECSIS”. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. Program muzical. 14.00 Documentar.

“Euromaxx”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Ion Luca Caragiale. “Năpasta”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 16.55 O carte pentru tine. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 2.30 “Crizantema de argint”. Gala recitalurilor. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Miniserial. “LEG+TURI INVIZIBILE” (Italia). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.30 Picături de “Dor”. 4.30 Mai în glumă, mai în serios. 5.30 La obiect. 5.40 Music Mania.

6.00 Новости 6.10 “Клара Лучко. Поздняя любовь” 7.00 Анатолий Ромашин в приключенческом фильме “Хроника ночи” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.15 Среда обитания. “Расплата за связь” 13.10 Премьера. “Алексей Булдаков. “Ну вы, блин, даете!” 14.05 Алексей Булдаков в комедии “Особенности национальной охоты в зимний период” 15.20 Премьера. “Ефим Шифрин. Человек-костюм” 16.20 Татьяна Лютаева, Андрей Руденский в фильме “Деньги для дочери” 18.05 “Общая терапия”. Многосерийный фильм 19.50 Премьера. “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.25 “Прожекторперисхилтон” 23.00 Жерар Депардье в фильме “Обет молчания” 0.35 Юрий Степанов в фильме “Внеземной” 2.35 Жанна Прохоренко в фильме “Непридуманная история” 4.05 Анатолий Кузнецов в комедии “К Черному морю” 5.15 “Поле чудес” 7:10 Omul și timpul 8:30 Zestrea românilor (r) 9:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 1 episod 9:30 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 10:00 Serial Hannah Montana (SUA, 2006) Sez. II, ep.18 10:35 Televiziunea copiilor 12:00 Pro patria. 12:30 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal.

Sport. Meteo 14:30 Desene animate Clubul Disney (SUA) 1 episod 15:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Prima parte (r) 16:00 O dată’n viaţă. Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (r) 17:00 Ne vedem la TVR Prima parte 18:00 Ne vedem la TVR Partea a doua 18:50 Teleenciclopedia 19:50 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 21:50 Campania Ovidiu Rom 22:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:00 Profesioniștii...cu Eugenia Vodă 0:10 Film Poliţa de asigurare (SUA, 2002) 1:50 Tezaur folcloric (r) 2:40 Telejurnal (r) 3:35 ATENŢIE SE SCHIMBĂ ORA 3:00 devine 4:00 4:35 Viaţa satului (I) (r) 5:25 Viaţa satului (II) (r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 QUOI DE NEUF DOC ? 7:35 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ITINERIS 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° GÉO / Documentaire Japon, les reines de la mer 15:55 A DEUX PAS DU FUTUR 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 GALA NI PUTES NI SOUMISES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 4:00 ACOUSTIC 4:05 URGENCES VÉTO / Documentaire Printemps chargé aux soins intensifs 4:30 TV5MONDE LE JOURNAL

27

11

Duminică MARTIE

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 În puii mei 23.35 Superbingo Metropolis 02.00 Serial.

Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 9) 17:25 Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Cum ti-e scris (“Only You”) (AP) (romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 8) (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Întoarcerea lui Sandokan (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Scăpaţi-mă de mama! 16:00 Fotbal: Brazilia – Scoţia 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Copoi de Hollywood 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Fotbal: Brazilia – Scoţia (r) 03:15 Film: Copoi de Hollywood (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 7.00 Medalion muzical. Viorel Mahu. 7.10 Documentar. “Ochiul de sticlă”. 7.40 O seară în familie.

9.00 Documentar. “Palatele Parisului”. 9.35 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Respiro.

12.20 Evantai folcloric. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Portrete în timp. De Ziua Mondială a Teatrului. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Cinemateca universală. 15.45 Vedete la bis. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 18.00 MESAGER (rus.) 18.40 Povestea de seară. 19.00, 2.20 Premieră! Concert susţinut de Orchestra Simfonică Naţională a Companiei “Teleradio-Moldova” și Orchestra Naţională Radio București. Dirijor - Gheorghe Mustea. Transmisiune din Studioul “Mihail Jora”, Radio România. 21.00, 2.00 MESAGER. 21.35 Focus TV. 22.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wnyishan”. 0.40 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Descoperă Moldova. 1.45 La curţile dorului. 4.25 Film. “MOARA”. 5.30 Music Mania.

6.00 Новости 6.10“Гении и злодеи” 6.35 Иннокентий Смоктуновский в фильме “Високосный год” 8.10 “Смак” 8.40 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. “Роковая роль Александра Фатюшина” 13.05 Александр Фатюшин в детективе “Лекарство против страха” 14.40 “Свидетели” 15.30 Сергей Шакуров, Светлана Крючкова, Мария Шукшина в многосерийном фильме “Брежнев” 19.05 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Шоу ни бе ни ме нехило” 23.25 “Познер” 0.25 Дэн Эйкройд, Джон Гудмен в комедии “Братья Блюз 2000” 2.30 Василий Ливанов, Татьяна Самойлова в фильме “Неотправленное письмо” 4.05 “Пока все дома” 7:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 1 episod 7:30 Universul credinţei. Prima parte 8:20 Locuri de pelerinaj 8:30 Universul credinţei.

Partea a doua 9:30 Ca la carte Moderator Cristian Tabără 10:00 Tezaur folcloric 11:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (I) 11:50 Picătura de miere 12:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (II) 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal. Sport. Meteo 14:30 Desene animate Clubul Disney (SUA) 1 episod 15:00 TVR 55 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Silvia Stanciu și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Tema zilei Meteo 21:10 Film Războiul lui Tom Hart (SUA, 2002) 23:20 Garantat 100%.

Moderator Cătălin Ștefănescu 0:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I)(r) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 2:10 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 3:00 Sport (r) 3:20 Telejurnal (r) 4:15 Zestrea românilor (r) 4:40 Universul credinţei Prima parte (r) 5:30 Universul credinţei Partea a doua(r) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-Canada 9:30 STARS PARADE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Plâtrier, staffeur, stucateur 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:10 INTERNATIONALES 20:00 POLOGNE, LES CHEMINS DU RENOUVEAU / Documentaire 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE AFFAIRE DE GOÛT / Cinéma 0:00 JOURNAL INTERNATIONAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE MARIAGE À TROIS / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE TRÉSOR DE MA TANTE / Documentaire

CMYK

12

18 MARTIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Hotel (gratis) de lux pentru „revoluţionari” Ehe-he-he! Mare minune mare și forumurile de discuţii pe internet! Serviciile secrete pot sta liniștite, securiștii pot merge la culcare. Informaţia circulă pe internet cu viteză uimitoare.

Dincolo de păreri și vorbe aruncate gratuit pe ici-colea de oricine nu i-i lene să ciocănească în tastatură, îţi este dat, din când în când, să afli și vești de prima mână, care, altminteri, le scapă jurnaliștilor și opiniei publice. Ce am aflat de data asta? Sunteţi nerăbdători să aflaţi? Aveţi puţintică răbdare, că vă spunem imediat.

O doamnă ex-deputat și „revoluţionară” de la 7 aprilie 2009, primblată tocmai peste Ocean, pentru audieri în Congresul Statelor Unite ale Americii, populează ilegal, împreună cu soţul ei, un apartament de lux în hotelul Parlamentului din centrul Chișinăului (strada Anatol Corobceanu nr. 1, colţ cu strada Sfatul Ţării). Doamna se numește Valentina Cușnir. Dumneaei nu mai este deputat din aprilie 2009. De atunci și până acum stă abuziv în apartamentul în care a stat, fără plată, alţi 4 ani, cât a fost deputat. Despre faptul că locuiește ilegal într-un apartament din casa-hotel a Parlamentului spune cu mândrie chiar dumneaei pe forumul nostru de discuţii.

Am asistat, fără să vrem, la un schimb de replici, absolut caragialești, dintre forumiștii „Pekea” și Valentina Cușnir. Dar, întrucât în acest caz forma contează mai puţin decât conţinutul, să vedem despre ce este totuși vorba. Din discuţie rezultă că acest caz al doamnei Valentina Cușnir nu este singular. Există și alte persoane care nu sunt deputaţi de doi ani și locuiesc ilegal în casahotel a Parlamentului. Acestora li se adaugă și mai mulţi angajaţi ai Parlamentului, care, contrar legislaţiei în vigoare, sunt instalaţi acolo abuziv, prin complicitatea președintelui Legislativului. Să urmărim puţin discuţia „intelectuală” dintre cei doi forumiști, în problema apartamentului: „Pekea: Madam Cușnir este o profituhă. Ia interesaţi-vă voi unde trăiește ea în Chișinău. Vă spun eu, că știu: împreună cu omul ei la căminul-hotel al Parlamentului, chiar dacă nu mai este deputat de 2 ani, pe banii noștri. Știu precis asta pentru că eu trăiesc alături și o văd în fiecare zi.

Zi, madam, că nu-i așa.

Valentina Cușnir: lui Pekea! Și mulţi bani plătești? Am în

vedere pentru madamele care nu au fost niciodată deputate și trăiesc în casa asta nu de doi ani!!! De ce taci Pekea despre asta? Da familia care are și acte pe apartament încă din 1999 și mai are și apartament în Chișinău, pe care îl dă în chirie? Nu știi? Da familia altui deputat, care nu a fost bătut la 7 aprilie, nu merge prin judecăţi, nu o vezi, Pekea? Eu stau aici până se va termina procesul de judecată!!! Nu am ascuns acest lucru!!

Da tu de ce taci despre ceilalţi?

Da Neguţă că avea și cred că mai are apartament aici, nu știi, Pekea? Știi și taci! Ai înţeles cine ești? Îmi pare bine că mă vezi în fiecare zi!!!

Pekea: Madam Cușnir s-a supărat! Așa de tare s-a supărat că acuză neîntemeiat pe alţii, dar nu dă nici un nume. Vă dau eu unul, că și pe ăsta îl văd în fiecare zi: Alexandru Lipcan, fost deputat AMN până în 2009. Dacă madam Cușnir este așa de curajoasă, să nu acuze neîntemeiat, dar să le spună pe nume, nu la general, celor care profită alături de dânsa pe banii statului, fără să fie deputaţi.

Valentina Cușnir: Pekiușa! Eu pe alde tine nu mă supăr!! Nu plătești tu nimic pentru șederea mea în casă! Plăteai pe aerul încălzit din cele 4 apartamente libere până mai ieri, dar deputatului PL, Munteanu, i se plătește 4 500 lei pe lună pentru chirie!

El ţipa că nu are loc în casa asta, atunci când 4 apartamente erau libere, în alte 4 locuiau și locuiesc angajaţi din aparatul parlamentului! Și fooooaaarte mult se plătește pentru 56 de apartamente în care locuiesc combatanţii, dar ei nu au nici o vină. Să le dea acte pe apartamente și ei vor achita.

Nu știi despre asta? Eu am adresat mai multe interpelări ca să legifereze șederea eroilor noștri, că deja de 11 ani locuiesc. Da știi că este periculos să stai aici în

PROFITORII

casă? Cele 56 de apartamente ale combatanţilor nu sunt conectate la conducta de gaz și toţi se folosesc de butelii!!! Sunt curajoasă și nu acuz pe nimeni neîntemeiat!!! Spune-i lui Gheorghiţă Bragoi, cel care la 7 aprilie 2009 a descuiat birourile deputaţilor în faţa provocatorilor aduși de Voronin de prin pușcării, că trebuie să-mi întoarcă lucrurile personale și materialele din birou, care la 9 aprilie erau intacte.

Iaca ei sunt niște profitori care au încărcat bunurile în Kamaz-uri din clădirea Parlamentului cu ajutorul lui Alerguș de la Sfântul Gheorghe Biruitorul!!! Ei au descuiat seifurile și au prădat de muuuuuuuuulţiiiii bani!!!

Nu știi despre asta??? Ori nu ai curaj să vorbești adevăruri???

Uite că eu vorbesc la concret!!!

Pot să mai dau nume!!! Le-am dat procurorilor și au înghiţit gălușca ca și tine!!! Voi sunteţi niște profitori!!!

Pekea: Madam Cușnir, iar nu le spui pe nume celor care nu sunt deputaţi de un mandat sau două, dar locuiesc alături de tine în hotelul Parlamentului, cu voie mai întâi de la Voronin, apoi de la Ghimpu și acum de la Lupu. Lasă că am să vorbesc eu cu domnul comendant Iulian Gheorghievici să vă scoată pe toţi ca pe șobolani din hotelul Parlamentului. Și ia mai lasă-l în pace pe deputatul liberal Munteanu, că el nu stă ca tine în acest hotel. Ce, parcă

numai domnul Munteanu este în așa situaţie?

Valentina Cușnir: Bre Pekiușa! Ce tot vrei să arăţi că ești tare de treabă, dar vrei să te bagi în comparaţie cu mine! Iaca nu știam că Iulian este Gheorghievici! Și mai mult! De când Iu. Gh. are dreptul să dea pe cineva afară din casă?? El este un șobolan comunist împreună cu Bragoi acel cinstit. Dacă a slujit comuniștilor și a descuiat birourile, iar acuma tace despre bunurile furate, nu am pentru ce stima! Eu nu am nevoie de bunurile publice, trebuie să-mi întoarcă lucrurile mele personale!!! Cât despre Munteanu: în ce situaţie este? Te faci că nu înţelegi? De ce primește așa sume din Buget atunci când erau 4 apartamente libere în casă??

De ce umbla cu minciuni că nu sunt apartamente libere? De ce s-a mărit suma de la 2500 la 4500 lei pe lună pentru închirierea unui apartament? Pekiușa! De ce nu vine Muntean să-și mobileze aici apartamentul???”

Gata, nu vă mai obosim cu replicile celor doi intelectuali sadea și polemiști de forţă. Aţi înţeles esenţa subiectului. Neam amuzat copios și ajunge.

Bine, bine, de amuzat ne-am amuzat noi, dar, într-o abordare serioasă, este loc și pentru destulă tristeţe în toată povestea asta.

Legea despre statutul deputatului în Parlament, nr. 39-XIII

din 07aprilie 1994, prevede în alineatul (3) al articolului 26 următoarele: „Deputatul care nu dispune de spaţiu locativ în municipiul Chișinău se asigură cu apartament de serviciu pe durata mandatului. În cazul neasigurării cu apartament de serviciu, deputatului i se acordă o indemnizaţie lunară neimpozabilă pentru chirie”.

Este cât se poate de limpede că cine nu deţine un mandat de deputat nu poate fi asigurat cu apartament de serviciu. Orice deputat care a beneficiat de acest drept legal este obligat, de îndată ce îi încetează mandatul, să-și facă valizele și să elibereze apartamentul de serviciu oferit de Parlament.

Doamna Cușnir susţine că, după ce a stat abuziv și ilegal timp de doi ani (2009-2011) în unul dintre apartamentele de serviciu de la Parlament, are de gând să mai stea, la fel de abuziv și ilegal, încă o perioadă nedefinită, adică lungă. Doar Paștele Cailor și Sfântul Așteaptă ar putea da concreteţe perioadei pentru care „revoluţionara de la 7 aprilie” s-a instalat în casahotel a Parlamentului. O spune chiar dumneaei: „Eu stau aici până se va termina procesul de judecată!” Ce proces? Care proces? Ce legătură are procesul de judecată cu apartamentul de serviciu din casa-hotel a Parlamentului?

„Macaroanele” guvernării Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) joacă ping-pong cu cetăţenii. În ultima vreme, jocul se face deschis și fără scrupule. Liderii partidelor politice prodemocratice și proeuropene, care pe 7 aprilie 2009 au scăpat ţara de comuniști {sic!} își scot în evidenţă frustrările și complexele. Vizibil este și conflictul de interese, cu un conţinut economic pronunţat, dintre capii AIE. Pe fundalul certurilor și idioţeniei manifestate de ei, Partidul Comunist nu mai oripilează pe nimeni. Lumea nu-i înjură pe comuniști, ci pe democraţi. Eforturile AIE de redresare a sărăciei nu se văd. În schimb este vădită realitatea pe care trebuie să o înghită moldovenii – preţuri fantasmagorice la produsele de primă necesitate, tarife înalte pentru gazele naturale și energia termică, salarii mizere, creșterea datoriei externe, strangularea sectorului privat, hărţuirea investitorilor străini și a producătorilor autohtoni, consolidarea corupţiei, criminalităţii și a sărăciei.

Dialogul steril și aberant dintre liderii forţelor democratice nu este un „fenomen al naturii”. Zarva generată și alimentată constant de AIE este un tertip menit să sustragă atenţia cetăţenilor de la incapacitatea de a soluţiona probleme economice și sociale stringente. Atâta timp cât un politician pune în prim-plan propriile necesităţi, bunăstarea economică generală nu poate fi realizată. Pentru că, de obicei, ambiţiile economice și financiare ale actorilor politici pot fi susţinute și realizate doar cu preţul torpilării intereselor majorităţii. Și liderii alianţei au demonstrat, aidoma comuniștilor, că aspiraţiile lor transcend problemele cetăţenilor. În decursul negocierilor privind constituirea AIE2 au intoxicat presa și publicul cu declaraţii despre „principii și valori”.

Mai târziu însă, dezinvolt și fără remușcări, au recunoscut că dialogul despre „principii și valori” a fost unul aparent. Că, de facto, „s-a discutat despre partajarea funcţiilor” și … „s-au mâncat macaroane”! Ei bine, ultimul „ingredient” ne-a fost oferit de rebelul și „cinstitul” liberal Mihai Ghimpu.

Liderul Partidului Liberal a fost mereu cel mai sincer și mai deschis „element” al ali-

anţei. Datorită lui am aflat „cine de la cine suge” pe arena politică autohtonă. După mai multe dezbateri, pe marginea acestui „sofism” moldovenii au constatat – toţi sug unul de la altul! Iată adevărul despre politica moldovenească! În timp ce prosteau lumea cu discursuri insipide și inconsecvente despre „principii și valori”, politicienii democraţi târguiau funcţii ministeriale. Concomitent însă, pentru a sustrage atenţia de la bazarul democratic-european tehnocraţii politici au lansat zvonul că Partidul Democrat (PD) planifică să facă alianţă cu Partidul Comunist (PCRM). Ce tornadă! Susţinătorii Partidului Democrat Liberal (PDLM) se pregăteau deja de revoluţie, iar alţii mai sensibili, au căzut pradă tulburărilor nervoase. Acest spectacol prost regizat i-a deconectat pe moldoveni de la realitate.

Iar când și-au revenit din euforie au înţeles că trebuie să achite mai mult pentru gaze naturale și energia termică. După ce acordul de constituire a AIE 2 a fost semnat, electoratul prodemocratic a respirat adânc. „Gata!

Au noștri au învins. Amu ajungem și în Europa”. O stare de spirit contradictorie au

avut însă liderii alianţei. În loc să se bucure că discuţiile „despre principii și valori” au „contribuit” la consolidarea forţelor democratice și „diminuarea” influenţei comuniste în actul de guvernare ei s-au luat la harţă.

De data aceasta PLDM-ul a fost acuzat că ţese o coaliţie secretă cu comuniștii. Cel mai mult dialogul PLDM-PCRM l-a afectat pe Marian Lupu, care, de asemenea, încă în timpul discuţiilor despre „principii și valori”, s-a întreţinut entuziasmat cu foștii colegi de partid.

Conţinutul AIE a devenit și mai turbulent după ce Marian Lupu s-a acomodat în fotoliul de președinte al Parlamentului. După ce a fost învestit în funcţie, democratul (prin pantalonii căruia se prevăd chiloţi roșii, vorba ex-ministrului Afacerilor Interne, Ion Costaș) a adoptat un comportament autoritar și agresiv în cadrul alianţei și pe scena politică. Subit, existenţa premierului Vlad Filat a început să aibă un impact negativ asupra psihicului lui Lupu. Și asta deoarece Filat încalcă flagrant și frecvent, în opinia președintelui Parlamentului, „acordul de constituire al AIE 2”! Da, exact acel acord care a fost ticluit din „macaroanele” despre „principiile și valorile” inexistente! După mai multe dispute dintre PD și PLDM, premierul a călcat peste orgoliu și a recunoscut că „lucrurile în AIE 2 nu merg așa cum și-ar fi dorit”.

Un fenomen straniu, pe fundalul disensiunilor din cadrul AIE”, a fost tăcerea lui Mihai Ghimpu. Barem să pomenească despre povestea„betonului din alianţă”, pe care a inventat-o și a depănat-o continuu anul trecut! Dacă nu exista „aprigul” antimafiot Sergiu Mocanu am fi uitat cu desăvârșire de existenţa liberalului. Dar uite datorită lui moldovenii au aflat că și Mihai Ghimpu a căzut ispitei prim-vicepreședintelui Parlamentului, businessmanul Vladimir Plahotniuc. Incidentul care a succedat dezvăluirile liderului Mișcării Anti-Mafie confirmă „căderea în păcat” a lui Ghimpu.

Nervozitatea liberalilor și reticenţa democraţilor, pe marginea subiectului proiec-

tului Bugetului de Stat, nu l-a speriat însă pe premier, care are talentul să respingă calm și argumentat orice pretenţie. Toată povestea l-a deprimat cel mai mult pe Mihai Ghimpu – un personaj insignifiant pentru PDLM și PD în actualele ocurenţe politice. În schimb, ambele partide îl folosesc iscusit în lupta pentru consolidarea poziţiei în cadrul AIE 2. În timp ce partidele democratice se dau non-stop în spectacol, sărăcia și corupţia strivesc grumazul cetăţenilor. Produsele alimentare și bunurile materiale indispensabile au preţuri europene, iar salariile sunt prea mici, pentru a asigura nivelul de subzistenţă. Cei mai afectaţi sunt bugetarii, tinerii și pensionarii, or, ei reprezintă majoritatea. Moldova este alta, decât se vede la televizor. Discuţiile „avansate” despre integrarea europeană, liberalizarea regimului de vize, aprecierile oficialilor europeni cu privire la „progresele obţinute” în domeniul reformelor și a democraţiei, sau vizita vicepreședintelui american Joe Biden la Chișinău este doar un decor frumos, care ascunde o realitate spirituală și economică sumbră. Moldova este pe cale de dispariţie, și supravieţuiește, deocamdată, datorită exporturilor în baza materiei prime de import și a remitenţelor moldovenilor de peste hotare. Deși datoria externă a ţării crește rapid, viaţa socială și economică degenerează vizibil. Împrumuturile par să fie utilizate pentru întreţinerea guvernării, și nu pentru înlăturarea obstacolelor care blochează dezvoltarea Republicii Moldova. Activitatea investitorilor străini este strangulată de grupări economice loiale partidelor politice de la guvernare. Businessul mic și mijlociu este despuiat de stat prin impozite mari și hărţuit de specimene dubioase din anturajul puterii. Pe fundalul acestor ocurenţe (necunoscute autorităţilor {sic!}), care menţin economia de consum, reconstrucţia socială și economică a Republicii Moldova nu poate fi efectuată.

Maria DIMINEŢ Sursa: AntiMedia.info

CMYK

Hotelul Parlamentului reprezintă o clădire cu șapte etaje, având o singură scară de bloc și 28 de apartamente de serviciu.

Toate cele 28 de apartamente sunt ocupate fie legal, fie ilegal. În același timp, mai mulţi deputaţi, printre care și deputatul PL, Munteanu, ridică lunar suma de 4500 de lei pentru a-și achita chiria pentru apartamentul în care stau.

Am luat legătura cu responsabilii de la Parlament. În legătură cu subiectul abordat pe forumul de discuţii al publicaţiei noastre, domnul Constantin Stratan, șef al Direcţiei generale administrative, ne-a comunicat că, într-adevăr, doamna Valentina Cușnir locuiește ilegal de aproximativ doi ani în unul dintre apartamentele din casa-hotel a Legislativului.

Domnul Constantin Stratan a mai declarat pentru FLUX că și alţi foști deputaţi, care nu dispun, potrivit legislaţiei în vigoare, de dreptul de a beneficia de apartamente de serviciu ocupă abuziv și ilegal apartamente în casa din strada Corobceanu nr. 1.

Aceștia sunt foștii deputaţi Vasile Balan (Alianţa Moldova Noastră), Vadim Cojocaru (Partidul Liberal), Anatol Arhire (Partidul Liberal) și Aliona Babiuc (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova). Comunista Aliona Babiuc este, practic, o anonimă, cât despre ceilalţi trei profitori –

Balan, Cojocaru și Arhire – putem constata că și ei fac parte, alături de Valentina Cușnir, din cohorta „revoluţionarilor” de la 7 aprilie 2009.

Acestora li se adaugă și Alexandru Lipcan (Alianţa Moldova Noastră), care ocupă ilegal, împreună cu soţia sa, angajată a Parlamentului, pe durata ultimelor două legislaturi, un apartament de serviciu în casa-hotel. În acest caz, acoperirea fostului deputat AMN este că soţia sa ar fi angajată a Legislativului. Legislaţia în vigoare însă nu prevede ca angajaţii Parlamentului să beneficieze de apartamente de serviciu. Nu doar soţia fostului deputat Alexandru Lipcanu, dar și alţi funcţionari ai Parlamentului abuzează și încalcă legea în acest mod. Așa cum semnalează, în cunoștinţă de cauză, chiar Valentina Cușnir, mai multe asemenea cazuri. De la Direcţia generală administrativă a Parlamentului ni s-a comunicat că în fiecare dintre aceste cazuri au fost emise Dispoziţii ale președintelui Parlamentului.

Deci, pentru perioada „postrevoluţionară”, de la 7 aprilie 2009 încoace, cei care au dat girul acestor ilegalităţi au fost cei trei președinţi ai Parlamentului: Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu și Marian Lupu. Dintre aceștia, cea mai lungă durată a mandatului i-a revenit lui Mihai Ghimpu.

Până acum am depistat 7 ca-

zuri de ocupare abuzivă și ilegală a apartamentelor din casa-hotel.

Ceea ce înseamnă că doar cel puţin 21 de apartamente dintre cele 28 sunt ocupate legal sau că 7 parlamentari care nu dispun de spaţiu locativ în Chișinău nu pot beneficia de apartamentele de serviciu care li se cuvin de drept. În consecinţă, bugetul Parlamentului suportă cheltuieli de câte 4500 de lei pentru fiecare dintre aceste 7 cazuri, ca indemnizaţie de chirie. Gaura care se formează astfel în buzunarul nostru este foarte mare și prin ea curg lunar câte 31 500 de lei.

Dacă nu se băgau cu vorba madam Cușnir și domnul Pekea, nu am fi aflat așa de ușor despre fărădelegile care se întâmplă în curtea Parlamentului. Nu am fi ajuns să știm că 7 indivizi profită, avându-i de proști pe oamenii de rând, pe cei mulţi și chinuiţi, din a căror sărăcie se completează finanţele publice date pe gura hapsână a Parlamentului.

Așa însă, lucrurile s-au limpezit. În această situaţie, de ce tace Procuratura Generală? De ce tac liderii fracţiunilor parlamentare?

De ce tace Puterea? De ce tace Opoziţia? De ce tace televiziunea publică și de ce tace radioul naţional? De ce tac „revoluţionarii” de la 7 aprilie? De ce tace falnica societate civilă?

Hai, domnilor, spuneţi ceva!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Fabrica de ardere a deşeurilor, construită cu grave încălcări ale legislaţiei

Ministerul Mediului nu va permite modificarea legislaţiei în vederea admiterii importului de deșeuri. La solicitarea lui Radu Bușilă, președintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, a menţionat că ministerul său nu va aviza un astfel de proiect, intenţie exprimată în contractul și acordurile adiţionale de proiectare și construcţie a uzinei de ardere a deșeurilor din municipiul Chișinău, semnate de Primăria capitalei și compania italiană STR Engineering Consulting SRL. Totodată, ministrul a confirmat faptul că documentaţia de proiect a uzinei de ardere a deșeurilor în municipiul

Chișinău nu este coordonată cu organele de mediu, nefiind obţinut nici Avizul pozitiv al Expertizei ecologice. În altă ordine de idei, Gheorghe Șalaru a răspuns pozitiv la iniţiativa lui Radu Bușilă de a organiza o masă rotundă la care să fie discutate problemele de mediu din Republica Moldova, în special în ceea ce ţine situaţia privind depozitarea și prelucrarea deșeurilor. În pofida numeroaselor solicitări din partea societăţii civile, Primăria municipiului Chișinău nu a oferit, deocamdată, nici un răspuns la demersurile privind situaţia creată în jurul uzinei de ardere a deșeurilor care urmează a fi construită în capitală. Potrivit primarului municipiului Chișinău, Dorin

Chirtoacă, uzina va fi construită în preajma Staţiei de epurare a apelor din Chișinău, pe un teren de circa 10 hectare, care va fi dată în folosinţă pentru 30 de ani. Construcţia acestei uzine a fost amânată de câteva ori. Recent, primarul a declarat că a stopat acţiunea din cauză, „întrucât au fost depistate unele nereguli în contract”.

Amintim că, la 15 septembrie 2009, Consiliul municipal Chișinău a votat proiectul de decizie cu privire la construcţia în municipiu a unei fabrici de ardere și prelucrare a deșeurilor solide. Pentru aprobarea respectivului proiect de decizie au votat toate fracţiunile din cadrul CMC, cu excepţia fracţiunii Partidului Comuniștilor.