Ziarul Flux, Ed. 18 (846) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 18.05.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit și Gaian

1 EURO..............................15.0734 1 Dolar american ............. 11.8726 1 Leu românesc ................ 3.3889 1 Rublă rusească ............... 0.3818 Timpul probabil:

Maxima zilei „Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă.” Samuel Johnson

18.05.2012

19.05.2012

Noros, 12 23 0C

Soare, 12 26 0C

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 18 mai 2012

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

Premierul anunţă rectificări bugetare 2

PAGINA

Revizuirea bugetului pentru anul 2012, creștere economică de 3%, o inflaţie de 5 la sută și un deficit bugetar de 1,2% – acestea sunt noile perspective economice ale Republicii Moldova. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui briefing susţinut de premierul Vladimir Filat, în comun cu șeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Nikolay Gueorguiev, la încheierea unei vizite de evaluare a experţilor Fondului în Republica Moldova.

ACTUAL

Mocanu: Ghimpu a devenit milionar în 3 ani de zile

PAGINA

POLITIC

Roşca: Moldova nu va fi niciodată membru cu drepturi depline al UE

PAGINA

IMPORTANT

Prim-ministrul a declarat că principala concluzie la care au ajuns autorităţile Republicii Moldova și reprezentanţii FMI, în urma evaluării procesului de implementare a Memorandumului dintre Guvern și FMI, este că implementarea se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, chiar dacă există și unele obstacole. Economia trece printr-o perioadă mai lentă în 2012, a precizat șeful Executivului, fiind influenţată de situaţia care se înregistrează în regiune. „În primul trimestru s-a încetinit semnificativ ritmul de creștere al comerţului interior și exterior, s-a înregistrat o scădere în ceea ce ţine de volumul producţiei industriale, dar și a ritmului de creștere a remitenţelor”, a explicat Filat În opinia premierului, în bugetul pentru anul curent au fost incluse cheltuieli „nejustificat de mari”. Guvernul prevede majorarea TVA la producţia agricolă, de la 8% la 20%. De asemenea, vor fi luate un șir de măsuri ce vizează regimul de înmatriculare a automobilelor importate. Șeful Cabinetului de Miniștri a dat asigurări că nivelul inflaţiei va fi menţinut la un nivel redus. Vor fi adoptate modificări legislative care vizează cadrul de restructurare a datoriilor. Guvernul își propune continuarea reformelor în domeniile învă-

ţământului, agriculturii, sănătăţii, climatului de afaceri și a altor domenii stipulate în memorandumul cu FMI, care vor duce în timp la atingerea obiectivelor de reducere a sărăciei și sporirea nivelului de trai al populaţiei. Chiar dacă se simte un nou val de criză, premierul speră că vom consolida în continuare creșterea economică și vom menţine stabilitatea macroeconomică. Experţii Fondului estimează o creștere a economiei moldovenești de 3 la sută în 2012. La sfârșitul anului trecut, misiunea a prognozat o creștere de 4 la sută. Șeful misiunii FMI a salutat angajamentul autorităţilor RM de a elimina lacunele ce ţin de taxa pe valoare adăugată (TVA) și regimul de înmatriculare a vehiculelor importate, de a alinia bugetul Municipiului Chișinău la obiectivele bugetar-fiscale mai complexe, de a perfecţiona administrarea fiscală și vamală. De asemenea, Nikolay Gueorguiev a opinat că sectorul financiar a rămas, în general, puternic, dar sunt necesare acţiuni hotărâte pentru a soluţiona situaţia îngrijorătoare legată de “Banca de Economii”, în care statul deţine cota majoritară de acţiuni. FLUX

Moldova fără sărăcie sau Moldova fără cetăţeni? PAGINA

de Sergiu PRAPORŞCIC

Sondajele de opinie sau cum puterea dă drumul la aburi din cazanul nemulţumirii generale

“Biblia” mea este legea antidiscriminare de dragul căreia sunt gata să-mi sacrific cariera politică. Vivat!

Ne apărăm credinţa sau plecăm să lucrăm în UE?

EDITORIAL

FIATLUX

nemulţumită sau „deloc mulţumită”, cum se exprimă poetic realizatorii sondajului. Dacă privim figura 1, vedem că nu există nici un domeniu al vieţii sociale, economice, politice și chiar culturale de care cetăţenii s-ar declara cât de cât satisfăcuţi. În special, sunt apăsătoare problemele sociale și economice. Lumea se teme de sărăcie, de preţurile care mereu cresc, de nivelul ridicat al șomajului și al criminalităţii, de corupţie, este îngrijorată pentru viitorul copiilor și chiar se teme de foamete (figura 2). Să nu credeţi că Ca și acum jumătate de an, când a fost realizat cele 9 procente din chestionaţi care au declarat barometrul precedent, lumea este nemulţumită că foamea este un lucru care îi îngrijorează în de actuala guvernare, mai bine spus, este foarte prezent cel mai mult ar fi niște fricoși care manifestă, în mod nejustificat, panică. Asta pentru că, potrivit datelor MinisEvaluarea răspunsurilor la întrebarea: În ce măsură terului Sănătăţii din 2011, 10 la sută din populaţia sunteĠi mulĠumiĠi de ceea ce face conducerea Ġării în Republicii Moldova suferă următoarele domenii …? de foame. Întrebarea cu privire Deloc mulĠumit / Nu prea mulĠumit / Destul de mulĠumit / Foarte mulĠumit la veniturile celor chestionaţi confirmă faptul că -90% -70% -50% -30% -10% 10% 30% 50% actualii guvernanţi, ca și Locurile de muncă -50% -38% 8% 1% precedenţii, au adus cetăţenii Republicii Moldova Nivelul de trai -48% -41% 10% 0% la situaţia unor milogi care nu-și pot câștiga Salariile -57% -31% 5% 0% existenţa din munca lor cinstită, ci își duc traiul de Pensiile -48% -29% 8% 0% azi pe mâine, chiar dacă mulţi dintre ei muncesc Combaterea corupĠiei -51% -31% 7% 1% din greu (figurile 3 și 4). Potrivit cercetării socioIndustria -42% -36% 11% 0% logice comandate de IPP, aproape a treia parte din Agricultura -42% -38% 12% 1% populaţia Republicii Moldova are venituri care nu 3% ÎnvăĠământul -22% -30% 34% sunt suficiente nici pentru a asigura strictul necesar, Cultura 2% -26% -32% 29% iar aproape jumătate din -32% -36% 27% populaţia ţării înregis2% AsistenĠa medicală trează venituri suficiente 1% Politica externă -28% -31% 18% doar pentru strictul necesar. Și doar un procent SoluĠionarea conflictului transnistrean -38% -33% 10% 1% din populaţia Republicii Moldova declară că o duce bine și are de toate pentru trai. Figura 1 DiferenĠele până la 100% reprezintă răspunsurile Nù/NR Continuare în pag. 4

„Barometrul Opiniei Publice”, realizat în perioada aprilie-mai 2012, la comanda Institutului de Politici Publice, nu ne aduce, practic, nimic nou: aceleași probleme, aceleași percepţii și aceleași paradoxuri.

Preot nou la Burlăneşti, raionul Edineţ

XXX

Replici severe între Filat și Lupu, pe tema reintroducerii în programa școlară a „Istoriei Românilor” Premierul Vlad Filat i-a recomandat ieri spicherului Marian Lupu să nu se amestece în treburile Guvernului, după ce acesta l-a criticat aspru pe ministrul Educației, Mihail Șleahtițchi. Lupu le-a spus jurnaliștilor la Parlament că decizia ministrului de a reintroduce în școli obiectul „Istoria Românilor” ar diviza societatea. El a sugerat că Șleahtițchi poate fi demis dacă nu o revizuiește: „Soluția va fi identificată în cadrul Alianței și soluția va fi ori cu binișorul, ori nu”.

În reacția tot în fața presei, premierul Filat a evitat să-și spună propria părere despre studiul Istoriei Ro-

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Marian Lupu se detestă pe sine sau Marian Lupu nu este politician?

mânilor, reintrodusă de ministrului Educației, carei este coleg de partid.

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 3)

Sursa: europalibera.org DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1359 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

18 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Strategia Naţională de Dezvoltare, rebutată de liberali şi socialişti Noi disensiuni în Alianţă. Partidul Liberal are o viziune diferită de cea a PLDM și PD referitor la proiectul de lege cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020”. De aceea, liberalii au propus ca proiectul să fie scos de pe ordinea de zi a ședinţei de joi, 17 mai, a Parlamentului și trimis spre îmbunătăţire. Propunerea PL a fost susţinută și de Igor Dodon. „Fracţiunea Partidului Liberal solicită să fie transferat pentru o proximă dată proiectul de lege cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020”. Este un proiect foarte important, trebuie detaliat discutat, inclusiv cu societatea civilă. Noi considerăm că trebuie să ne mai luăm timp pentru a discuta și a îmbunătăţi substanţial acest proiect”, a declarat deputatul PL, Valeriu Munteanu. „Strategia se aprobă în prima lectură, deoarece este într-ade-

Militari transnistreni, reţinuţi de poliţie la Coşniţa Militari transnistreni au încercat să plaseze din nou la postul de control de la Vadul lui Vodă instalaţii de îngrădire. Potrivit reprezentantului Republicii Moldova în cadrul Comisiei Unificate de Control, acţiunea nu a fost coordonată cu partea moldovenească. Reamintim că la 12 aprilie, reprezentanţii separatiști, de asemenea, au încercat să instaleze baraje la postul de la Vadul Lui Vodă, însă după intervenţia localnicilor, au abandonat operaţiunea. „La post s-a încercat instalarea unor „arici” de construcţie nouă și a sârmei ghimpate. Asemenea acţiuni se întreprind pentru a patra oară pe teritoriul supus controlului Moldovei, este o situaţie inadmisibilă, pentru că nu a fost

coordonată nici cu Comisia Unificată de Control, nici cu comandantul raionului Dubăsari. Acţiunile de acest gen tensionează incontestabil situaţia”, a declarat copreședintele Comisiei Unificate de Control pentru Republica Moldova, Ion Solonenco, pentru agenţia Infotag. Pe de altă parte, copreședintele din partea regiunii transnistrene al CUC, Oleg Beleacov, a afirmat că pacificatorii transnistreni s-au deplasat la postul „Stâng” ca să afle câte plase de mascare și îngrădiri trebuie instalate acolo, „iar când făceau cale întoarsă, poliţiștii moldoveni le-au organizat o adevărată urmărire și iau reţinut în regiunea satului Coșniţa”. Beleacov a condamnat acţiunile poliţiei moldovenești, afirmând că aceasta nu este în drept să-i reţină pe pacificatori. Tot la 12 aprilie pretinsul ministru de Externe din regiunea transnistreană, Nina Ștanski, a declarat că Tiraspolul este îngrijorat de incidentul de pe podul de la Vadul lui Vodă și susţine că grupul de protestatari se comportă provocator și este susţinut de militari moldoveni. Chișinăul a dezminţit acuzaţiile Tiraspolului spunând că situaţia este tensionată anume de reprezentanţii autorităţilor nerecunoscute din stânga Nistrului.

Ministrul de Interne, Alexei Roibu, își amintește cu nostalgie de activitatea sa în Comitetul de Stat al Securităţii (KGB) din RSS Moldovenească.

Republica Moldova este în continuare ameninţată de recesiunea din zona euro

„Atunci, prin anii 80, activitatea acestui așa-numit Comitet de securitate era o enigmă pentru toţi. Anume curiozitatea m-a împins să văd dacă voi putea sau nu activa în acest comitet. Era o selectare foarte minuţioasă a angajaţilor. Timpul în care am fost eu selectat a durat 3 ani de zile. Am fost studiat foarte detaliat. Era un organ cu niște competenţe foarte bine gândite”, a povestit Roibu în cadrul emisiunii „Deșteptarea”, la Jurnal TV. Totodată, ministrul de Interne a avut doar cuvinte de laudă în adresa KGB-ului și a foștilor colegi. „În colectivul în care am activat erau niște oameni foarte bine pregătiţi. În dependenţă de sarcinile care sunt puse, ei pot face foarte multe lucruri frumoase pentru ţara noastră. Sunt patrioţi. În Comitetul Securităţii nu uitam niciodată că suntem oameni și că, prin metode specifice, trebuie să facem bine oamenilor”, a mai spus Roibu. Alexei Roibu a absolvit cursurile Comitetului Securităţii de Stat al URSS. El și-a început activitatea în cadrul Comitetului de Stat pentru Securitate al RSS Moldovenească în funcţia de împuternicit operativ. Sursa: jurnal.md

cument conceptual pentru 9-10 ani, acest document trebuie să fie modificat. Eu susţin poziţia celor care spun că ar fi bine ca acest proiect să fie retras de pe ordinea de zi, să fie prelucrat și introduse obiective foarte clare. Nu are nici un plan de acţiune acest proiect”, a adăugat Igor Dodon. În final, proiectul de lege a fost amânat pentru o altă ședinţă. UNIMEDIA precizează că Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020” a fost aprobată în Guvern la 21 martie 2012. Ea cuprinde viziunea strategică de dezvoltare a ţării noastre, punându-se accent pe situaţia și obiectivele specifice ale mai multor domenii prioritare. Sistemul educaţional, drumurile, finanţele, mediul de afaceri, domeniul energetic, sistemul de pensii, justiţia sunt enunţate în cadrul Strategiei drept priorităţi de dezvoltare. Obiectivul declarat al Strategiei este asigurarea creșterii economice calitative și, implicit, reducerea sărăciei. Acest obiectiv ar urma să fie atins inclusiv prin eficientizarea și modernizarea activităţii instituţiilor de stat, sporirea calităţii serviciilor publice. Sursa: UNIMEDIA

Miercuri, 16 mai, în cadrul expoziţiei internaţionale „Food & Dreanks 2012”, la centrul expoziţional Moldexpo s-a desfășurat acţiunea „La o cafea cu vedetele”. Scopul evenimentului a fost sprijinirea Centrului republican de reabilitare socială și adaptare a copiilor invalizi al Fundaţiei „Ecoul Cernobâlului”. Vedete din showbiz, mass-media și politică i-ai servit cu cafea pe toţi doritorii. De asemenea, vizitatorii au putut face donaţii din proprie iniţiativă. Organizatorii acţiunii, Aleksandr Stukalov și Na-

Statele în curs de dezvoltare, printre care și Republica Moldova, sunt în continuare ameninţate de recesiunea din zona euro, ceea ce va duce la descreșterea indicatorilor macroeconomici, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. „Criza din zona euro va avea un impact negativ asupra dezvoltării statelor din regiune cu economia în tranziţie, care au relaţii comerciale stabilite cu statele din zona euro. Din cauza respectivei situaţii, băncile vor continua să reducă portofoliul de credite, iar exporturile vor fi într-o continuă descreștere”, se spune în raportul BERD. Totodată, raportul băncii relevă că recesiunea din zona euro va avea un impact negativ asupra reducerii transferurilor din străinătate, iar probabilitatea este foarte ridicată ca statele cu o economie în curs de dezvoltare să fie afectate de criză. Potrivit prognozei anterioare a BERD, creșterea PIB-ului Republicii Moldova în 2012 va fi de 3,5% după ce anterior banca estima un avans de 4,5%. Economia Republicii Moldova rămâne a fi vulnerabilă ca urmare a creșterii economice slabe a principalilor parteneri comerciali ai ţării, precum și incertitudinea fluxului de remitenţe a moldovenilor care muncesc în străinătate. Sursa: 24h.md

talia Hasan, au fost susţinuţi în intenţia lor de a le acorda o mână de ajutor copiilor cu dizabilităţi de artiștii El Radu, Christina, Elena Ter și formaţia SunStroke Project și alţii. La acţiune a participat și bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, directorul Centrului pentru Drepturile Omului, Anatolie Munteanu, avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu, soţiile ambasadorilor Marii Britanii, Turciei și Azerbaidjanului din Republica Moldova. Singurul politician care a răspuns invitaţiei organizatorilor și i-a susţinut pe aceștia în demersul lor nobil a fost creștin-democratul Iurie Roșca.

PREMIERUL ROMÂNIEI:

Graniţa cu Republica Moldova poate deveni simbolică România va continua să sprijine Republica Moldova în procesul de integrare europeană, considerând că acest proces va reprezenta o oportunitate pentru ca graniţa care a divizat două secole cele două ţări să devină una “simbolică”, afirmă premierul Victor Ponta. Declaraţia a fost inclusă într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 200 de ani de

la anexarea jumătăţii estice a Moldovei de către Imperiul ţarist. „Consecinţele acestui act și urmările lor politice și sociale rămân în continuare dominante ale existenţei celor două state – România și Republica Moldova. Separarea impusă de o graniţă creată de efortul politic al marilor puteri ale epocii a dus la împărţirea în două a familiilor, credinţelor, obiceiurilor, a limbii și a culturii comune. În numeroase ocazii, aceste diviziuni au generat în ambele societăţi tensiuni politice, au stat la baza ascensiunii politice a extremismului și au

Istorie şi ipocrizie moldovenească Republica Moldova trece printr-o sarabandă de aniversări care sunt în stare să zăpăcească rău un observator neprevenit. Date istorice incompatibile în esenţa lor sunt marcate cu aceeași frenezie și patimă, dar câţi moldoveni realizează schizofrenia acestei situaţii? Azi, 16 mai 2012, comemorăm 200 de ani de la semnarea Tratatului de la București, prin care Rusia ţaristă a ocupat Basarabia. În 1775, Principatul Moldovei pierduse întreaga Bucovină – cu Suceava și Cernăuţii – în favoarea Austriei habsburgice. Spre deosebire de conaţionalii lor dintre Prut și Nistru, bucovinenii măcar fuseseră anexaţi de un imperiu civilizator, central-european... Duminică, la Chișinău, au avut loc manifestaţii de comemorare a celor două secole de ocupaţie rusească. De data aceasta, forţele de ordine au prevenit ciocnirile dintre unioniști și militanţii din organizaţia „Patrioţii Moldovei”, cei care deplâng faptul că Rusia nu a anexat întreaga Moldovă până la Carpaţi – interesant „patriotism moldovenesc”, nimic de zis! Manifestanţii prounire au protestat în faţa ambasadelor ţărilor implicate în primul rapt al Basarabiei. Dar dacă în cazul Rusiei o asemenea acţiune a

a punctat că Republica Moldova are nevoie de legi concrete, nu de concepţii. „Dl Munteanu a expus poziţia fracţiunii și nu înţeleg de ce trebuie aceste discuţii. Această concepţie este una slabă. Trebuie să lucrăm serios asupra unui astfel de document. Aici nu este doar domeniul economic, aici sunt toate domeniile. Vă rog să ţineţi cont de poziţia fracţiunii, nu așa cum la Biroul permanent aţi votat fără să ţineţi cont de opinia noastră. Și ultima, Republica Moldova are nevoie de legi, nu de concepţii”, a conchis președintele PL. „Proiectul este în Parlament din 4 aprilie și fiecare fracţiune a avut timp destul pentru a veni cu propuneri. Tergiversarea și neincluderea nu rezolvă absolut nimic. Fracţiunile pot să-și aducă aportul între prima și a doua lectură. Propunem colegilor să accepte fie pentru ziua de astăzi, fie pentru ziua de mâine în două lecturi, de a modifica puţin denumirea și a merge mai departe”, a spus democratul Dumitru Diacov. Grupul socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, s-a alăturat liberalilor. „Schimbarea de azi pe mâine nu o să rezolve nimic la calitatea acestui document. Dacă vrem să aprobăm un do-

O cafea de la vedete

BERD:

Sursa: 24h.md

Alexei Roibu, despre cariera sa de KGB-ist

văr un document de importanţă majoră. Comisia vine cu un raport în plen prin care propune să aprobăm conceptual Strategia. Apoi ne gândim la schimbarea denumirii, lucrăm pe fiecare segment și ulterior vom propune ca acest proiect să fie aprobat și în a doua lectură”, a precizat Veaceslav Ioniţă, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe. Liberalul a rămas pe poziţie. „Noi rămânem la aceeași părere, Guvernul nu poate veni în Parlament cu ideea de dezvoltare multilaterală și să ieșim din Parlament doar cu o strategie de dezvoltare economică”, a răspuns Munteanu. „În prima lectură, place sau nu place, dar proiectul se votează exact cum a venit de la autor”, a subliniat Ioniţă. În context, liderul fracţiunii PLDM a făcut apel către colegii săi la respect reciproc. „UE a aprobat strategia 2020, Republica Moldova urmează aceeași cale. Avem nevoie să avem niște repere foarte clare. Temelia tuturor alianţelor este respectul reciproc și obiectivele foarte clare pe termen scurt, mediu și lung. Noi propuneri bune sunt mereu binevenite”, a punctat Streleţ. La rândul său, Mihai Ghimpu

fost perfect justificată, pentru că Moscova ţine în continuare trupe de ocupaţie pe teritoriul Republicii Moldova și nu-și ascunde intenţia de a reface Uniunea Sovietică, atunci marșul spre Ambasada Turciei, la drept vorbind, ni s-a părut ușor bizar. Turcia de azi, creată de Atatürk și de urmașii săi politici, este o republică laică, un stat membru NATO, cu aspiraţii de integrare europeană, și nu are nicio legătură cu Imperiul Otoman de la 1812. Dar chiar și atunci, Sultanul a cedat în urma unor înfrângeri pe câmpul de luptă... Partidul Liberal, care a lipsit de la manifestaţiile de stradă de duminică, pentru a nu fi

confundat cu PNL-ul doamnei Pavlicenco (există o inflaţie de liberali în Moldova), a propus în Parlament ca cei 200 de ani de ocupaţie rusească să fie consemnaţi prin declararea de doliu naţional, însă colegii de Alianţă nu au susţinut iniţiativa. Nu știm câte puncte electorale a câștigat Mihai Ghimpu prin această „demascare a trădătorilor cauzei naţionale”, cum ar spune adepţii mai fervenţi ai PL, dar ideea de adeziune românească în Republica Moldova a avut de suferit. Azi, 16 mai, se va ţine totuși doliu în capitală, în urma deciziei Consiliului Municipal Chișinău. Și pentru că orice acţiune

are, de regulă, o replică, un nou Barometru de Opinie Publică relevă accentuarea unei tendinţe îngrijorătoare: 57 % dintre moldoveni ar vrea să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și doar 52 % ar prefera, concomitent, integrarea în Uniunea Europeană. Ne-am obișnuit să vorbim despre basarabenii aflaţi la muncă în Occident, să-i privim ca pe niște agenţi ai schimbării mentalităţilor, dar uităm de uriașa masă anonimă a celor plecaţi să presteze munci umilitoare în Rusia. Contribuţia lor la europenizarea Moldovei este egală cu zero. Iată că majoritatea concetăţenilor lor de acasă pare să încline în aceeași direcţie, spre Est, și cum să fie altfel, dacă 80% din audiovizualul moldovenesc este compus din staţii de radio și TV de limbă rusă? Construcţia unui stat de drept, eliminarea corupţiei, democratizarea societăţii implică eforturi, curaj, imaginaţie, sacrificiu. În Moldova lipsește o campanie energică de informare cu privire la Uniunea Europeană. Ai impresia că actuala putere doar mimează reformele de ochii donatorilor externi și nu crede în ceea ce declară. Cetăţenii simt asta și încep să-și piardă răbdarea. Așa încât, degeaba vom proclama solemn mari adevăruri istorice, dacă angajamentul nostru proeuropean și respectarea drepturilor omului vor „împacheta” o ipocrizie de fond. Vitalie CIOBANU Sursa: europalibera.org

favorizat abandonarea politicilor și a argumentelor înţelepte în favoarea beneficiilor de moment și a pasiunilor ideologice”, spune premierul. El adaugă că integrarea europeană este un proiect care presupune eforturi politice majore, reforme dificile și transformări sociale radicale, fiind însă o oportunitate nu numai a României, dar și a Republicii Moldova de a face ca graniţa care a divizat două secole cele două ţări să devină una „simbolică” odată cu procesul de integrare. Sursa: mediafax.ro

Mocanu: Ghimpu a devenit milionar în 3 ani de zile Liderul Antimafie, Sergiu Mocanu, lansează noi critici la adresa guvernării. De această dată, Mocanu acuză guvernarea că abate societatea de la starea reală a lucrurilor în ţară prin „spectacole” în PMAN. „De la Paște până azi, tot sărbători și zile de doliu. Mafia se simte acum mai bine ca niciodată. Au ţinut lumea asta în sărbători și o să mai născocească și altele. Ba pun steag, ba protestează, ba pe de o parte homosexualii, ba pe de alta cu preoţii. Unul aduce focul haric, altul fuge după un preot. Ascultaţi-l pe Filat ce ceastușcă cântă el: „totul e bine”, „reformele merg”, „programul se îndeplinește”. Între timp, justiţia își face treaba ei mizerabilă fără nici un fel de reforme”, a declarat Mocanu, în cadrul emisiunii transmise online pe site-ul antimafie.md. Liderul Mișcării Antimafie s-a referit, în mod special, la liderul PL, Mihai Ghimpu, pe care l-a calificat „escroc sentimental”. „Mihai Ghimpu a devenit milionar în 3 ani de zile! Acest escroc sentimental, după ce a tot scos ași din mâneci, a făcut harceaparcea din tot ce se numește lege, Constituţie, acum vine să ţină lumea asta pe baricade interetnice. Atunci când lumea îl aștepta pe Ghimpu să vină să facă schimbarea până la capăt, când lumea așteaptă ca el să facă dreptate, Ghimpu face spectacole ușoare în PMAN. Ei încearcă să ne convingă că o capitală condusă românește este mai bună decât o capitală spălată, cu drumuri bune, cu tot ceea ce trebuie. Și ce dacă Ghimpu fură, el e român! Și ce dacă Plahotniuc fură, o să spună bloggerii care s-au exaltat vreo 3 săptămâni că l-au văzut pe viu? El e om de onoare! Și ce dacă ei fură? N-o să se folosească de ocazie?” a adăugat Mocanu. Liderul Antimafie a mai precizat că începând cu săptămâna viitoare, Mișcarea pe care o conduce va relua conferinţele de presă în care va veni cu dezvăluiri. Sursa: jurnal.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 MAI 2012

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova fără sărăcie sau Moldova fără cetăţeni? Liberal-democraţii ne-au promis în campania electorală trecută o ţară fără sărăcie. „Angajamentul Moldova fără sărăcie” nu este doar un slogan cu care partidul pornește în campania electorală, ci este angajamentul pe care îl facem astăzi în faţa cetăţenilor, este Biblia noastră pentru campania electorală și este modelul pe care îl vom urma în viitorul Guvern”, a declarat șeful PLDM, Vladimir Filat, în campania pentru alegerile din noiembrie 2010. După campania electorală, „Angajamentul” nu pare să fi rămas o Biblie pentru șeful Guvernului sau o cauză de dragul

căreia ar putea să-și sacrifice „cariera politică”. Mai degrabă, lupta cu sărăcia a ajuns o cauză pierdută a actualei guvernări. Prioritatea numărul unu acum este dreptul la libera circulaţie pe care cetăţenii moldoveni îl pot obţine cu condiţia adoptării legii antidiscriminare – noua „Biblie” a liberal-democraţilor. Căzut în patetism, premierul Vladimir Filat a declarat recent la un post de televiziune: „La ora actuală, noi vorbim despre un drept vital pentru oamenii noștri. Dreptul la libera circulaţie nu este doar dreptul de a urca în mașină sau în autocar să faci o plimbare în Europa. Este vorba și de acei sute de mii de oameni ai noștri care stau în Europa, să poată reveni periodic să-și vadă familiile. Și posibilitatea familiilor – copii, fraţi, soţi – periodic să poată merge la ei să-i vadă. Pentru acest lucru eu pot să-mi sacrific și cariera mea politică, pentru că pentru aceasta chiar merită”. Dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană nu este de neglijat, dar nici nu trebuie

considerat o chestiune vitală. Premierul Filat pare mai puţin preocupat de faptul că „sutele de mii de oameni ai noștri care stau în Europa” ar trebui determinaţi, convinși, ajutaţi să se întoarcă acasă. Dar pentru ca aceștia să revină, guvernarea ar trebui să le propună condiţii decente de trai, locuri de muncă bine plătite, ceea ce nu se poate obţine fără eradicarea corupţiei, fără reformarea justiţiei, fără eliminarea posibilităţilor de sustragere ilicită a banului public, fără angajarea unor persoane competente în instituţiile statului, care să nu fie neapărat fini, nași, cumetri ori prieteni cu potentaţii zilei etc. Cum aceste condiţii sunt mai greu de realizat, este mult mai simplu să-i lași pe cei plecaţi acolo unde sunt, iar pe copiii, fraţii și soţii lor să-i ajuţi să-i urmeze. Am putea discuta dacă aceștia vor prefera să meargă „periodic” în Europa sau să rămână acolo unde lupta cu sărăcia s-a dat cu mai mult succes. Bineînţeles, în situaţia în care planul „concret de luptă cu sără-

Eu detest politicienii, dar tare mă mai iubesc pe mine. În special, îmi place să pozez gol în baie.

Spicherul Marian Lupu îi suspectează pe oficialii europeni de ipocrizie. În cadrul unei emisiuni televizate, acesta a afirmat că Uniunea Europeană nu poate spune deschis că nu susţine liberalizarea regimului de vize, dar înaintează condiţii care nu pot fi realizate, pentru a putea justifica neacordarea dreptului la libera circulaţie. „Există foarte multe ţări în Uniunea Europeană care nu agreează extinderea listei de ţări cu regim fără viză.

UE a decis să susţină politic Republica Moldova și atunci, să vii cu un răspuns public: nu, noi nu începem un asemenea dialog, UE nu a putut să-și permită. Însă ca precondiţii pentru acest dialog au fost puse niște chestii artificiale”. Din informaţiile sale neoficiale, Marian Lupu știe cum va funcţiona mecanismul și cum vom fi amăgiţi: „Dacă ţara îndeplinește condiţiile insurmontabile, vine etapa numărul doi, cu condiţii și mai insurmontabile”. Condiţia „insurmontabilă” ar fi legea antidiscriminare pe care democraţii s-au declarat gata să o voteze însă în varianta modificată. Prin urmare, nu este chiar „insurmontabilă” această condiţie, în orice caz, nu pentru Lupu. Șeful Parlamentului nu pune mare

cia” nu a prea dat rod, obţinerea regimului liberalizat de vize este „vitală” pentru imaginea premierului, care mizează mai mult pe succesele din „exterior” decât pe cele din „interior”. În cadrul unei vizite în Israel, Vladimir Filat a menţionat, de asemenea, că speră să fie lansate negocierile pe marginea Acordului de abolire a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova în ţara respectivă. În cadrul unei întrevederi cu Avigdor Liberman, ministru al Afacerilor Externe al Israelului, șeful Executivului a discutat și despre posibilitatea creșterii cotei muncitorilor moldoveni în construcţii în Israel. Am putea concluziona, prin urmare, că șeful liberal-democraţilor s-a cam săturat să ne vadă așa de săraci, amărâţi și nemulţumiţi. De aceea, este gata să se facă luntre și punte doar să ne vadă plecaţi, în număr cât mai mare, pe aiurea. Să rămână doar cei bogaţi și prosperi, pentru că numai așa Moldova va ajunge o ţară fără sărăcie.

“Biblia” mea este legea antidiscriminare de dragul căreia sunt gata să-mi sacrific cariera politică. Vivat!

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu se detestă pe sine sau Marian Lupu nu este politician?

Roşca: Moldova nu va ﬁ niciodată membru cu drepturi depline al UE

Puţin probabil. Pentru că integrarea europeană a fost cap de listă și în programul electoral al democraţilor. Definesc acestea noul comportament și noul discurs dictat de strategia de reformare a partidului sub înaltul patronat al lui Vlad Plahotniuc? Sau, mai degrabă, este veșnica rivalitate dintre spicher și premier, care va lua turaţii acum, când, odată cu alegerea președintelui, a dispărut pericolul unor alegeri anticipate? Filat i-a răspuns lui Lupu, așa cum ne-am obișnuit deja, în același stil diplomatic și reverenţios: „Dacă o să se mai fâţâie ăștia cu elaborarea valorilor europene moldovenești, nimeni în ţara asta nu va putea să realizeze obiectivele pe care ni le-am propus”. Premierul i-a recomandat spicherului, în cadrul unei emisiuni televizate, să se ocupe de activitatea parlamentară. „Acolo este mult de lucru, la nivel de organizare, adoptarea legilor, iar responsabilitatea pe care și-a asumat-o Guvernul rămâne să fie responsabilitatea Guvernului. Și noi o să ne dăm darea de seamă în faţa Parlamentului, a cetăţenilor, în cazul în care nu vom reuși. Dar dacă se vor pune beţe-n roate, niciodată nu se va reuși”, a punctat acesta. Filat a sugerat chiar că schimbarea de macaz a PD-ului, am putea presupune, legată de reforma iniţiată în cadrul formaţiunii, nu ar fi una care să le aducă rezultate favorabile și profituri de imagine.„Poţi să fii și pe stânga, și pe dreapta, dar pe o perioadă scurtă de timp. În momentul în care stai și pe stânga, și pe dreapta perioade lungi de timp, ai două soluţii: ori să rămâi în stagnare, ori să mergi categoric în regres”, a profeţit șeful liberal-democraţilor.

Republica Moldova nu va fi niciodată membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și trebuie să ne debarasăm de acest gând. Afirmaţia aparţine politicianului Iurie Roșca și a fost făcută în cadrul unei mese rotunde, organizate de Institutul Independent de Studii Strategice, în colaborare cu Portalul Informaţional NOI.md.

preţ pe declaraţiile ministrului de Externe, Iurie Leancă, dar și ale premierului Filat, de a-și sacrifica chiar și cariera politică, în cazul în care nu vom obţine regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an. „Niciodată pe nimeni nu ţinem cu forţa”, le-a transmis acestora democratul. Judecând după spusele șefului Legislativului, „jertfa” celor doi demnitari este iminentă: „Dacă e să nu fim prostuţi, regim fără vize pentru Republica Moldova în perspectiva unui sau doi ani este o naivitate foarte și foarte mare. Poate cineva încearcă să hrănească societatea cu asemenea iluzii ca să fie distrasă atenţia de la priorităţi adevărate. Însă, dacă este așa, această tactică este foarte periculoasă”. Mai târziu, în cadrul unui alt interviu, Marian Lupu a explicat că el nu este un eurosceptic, ci, spre deosebire de „vânzătorii de iluzii”, el este „un adept fidel al ideii de integrare europeană a Republicii Moldova”, dar unul realist. „Eu detest, de fapt, politicienii, fiindcă ei nu vin decât cu populism și cu inspirarea unor speranţe exagerate pentru oameni și pe această cale vin cu un mesaj eronat atunci când declară că peste un an, peste doi, Republica Moldova o să fie membru la Uniunea Europeană. E o situaţie evident irealistă, fiindcă Republica Moldova trebuie să muncească foarte mult”, a specificat acesta. Acum, ori Marian Lupu nu se consideră politician, ori se detestă și pe sine, de rând cu ceilalţi reprezentanţi ai clasei politice, pentru că și el ne-a hrănit cu iluzii despre „valori și principii”, inclusiv europene. De ce s-a lansat șeful PD în asemenea declaraţii? Din convingeri intime?

Orbit de rivalitatea cu Filat și gelos, probabil, pe susţinerea de care se bucură acesta în exterior, Lupu a mai făcut și anterior declaraţii care au nedumerit occidentalii. Democratul a avut reacţiile extrem de nervoase și replicile acide la adresa premierului atunci când acesta s-a întâlnit, în orașul german Bad Reichenhall, cu fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, în cadrul unei conferinţe sub egida OSCE. Fără a avea această intenţie, interimarul de atunci l-a pus într-o situaţie avantajoasă pe premierul Filat, care i-a replicat că el încearcă să facă măcar ceva pentru soluţionarea diferendului transnistrean. La fel de critic a fost spicherul și în privinţa acordului semnat de Vladimir Filat și Evgheni Șevciuc, cu privire la reluarea circulaţiei transportului feroviar de pasageri și mărfuri pe segmentul transnistrean. În replică, Marian Lupu a anunţat despre constituirea unei Comisii parlamentare permanente pentru comunicarea cu așa-zișii deputaţi din stânga Nistrului, idee susţinută, chipurile, și la Tiraspol. Numai că fără prea mulţi sorţi de izbândă. „În prezent, este prematur să vorbim despre crearea unei comisii speciale, și, cu atât mai mult, despre susţinerea de către Anatoli Kaminski a acestei idei”, a replicat nerecunoscutul soviet suprem de la Tiraspol. Ce va urma și cu ce se va solda rivalitatea și lupta pentru supremaţie dintre componentele Alianţei? Și ce vom avea noi de câștigat? Cu siguranţă, nimic, atâta timp cât disputele vizează doar interesele personale ale guvernanţilor, câștigurile de imagine, de capital politic și sporurile electorale viitoare.

Roșca consideră că cei 20 de ani de așteptare a eurointegrării sunt iluzorii și pot fi comparaţi cu speranţa Uniunii Sovietice de a construi în 20 de ani comunismul. „Noi încă mai consumăm în spaţiul public iluzia integrării europene ca soluţie salvatoare pentru problemele fundamentale ale Republicii Moldova. Nu va fi Republica Moldova niciodată membru deplin al Uniunii Europene și nu știm câţi ani va mai exista Uniunea Europeană”, a spus politicianul. Iurie Roșca este de părerea că Republica Moldova ar trebui să fie mai interesată de cooperare politică, economică și comercială cu statele membre ale UE, astfel încât ţara noastră să aibă de câștigat. De menţionat că, recent, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a declarat, în cadrul unui interviu, că, în 2013, Republica Moldova ar putea obţine un regim liberalizat de vize cu UE. Anterior, prim-ministrul Vlad Filat, dar și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, au afirmat că, până la finele anului curent, Moldova va primi un regim liberalizat de vize cu UE. Leancă chiar a promis că își va da demisia dacă, până la finele lui 2012, cetăţenii moldoveni nu vor putea călători liber în UE.

Ioana FLOREA, FLUX

Sursa: noi.md

Ghimpu, supărat pe AIE: Datoria oamenilor este să nu-i voteze La două secole de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist, evenimentul istoric dezbină societatea moldovenească. 16 mai este considerată zi de doliu de unii, dar sărbătoare de alţii. Liberalii au deplâns 200 de ani de ocupaţie, în timp ce socialiștii, tineretul rus și susţinătorii Partidului Patrioţii Moldovei i-au făcut plecăciuni Moscovei pentru eliberarea Moldovei dintre Prut și Nistru de sub jugul otoman. Totodată, zelul liberalilor nu a fost împărtășit nici de colegii lor de alianţă, care s-au făcut că plouă. Nici PD-ul, nici PLDM-ul nu s-au alăturat acţiunilor de comemorare și nici nu le-au comentat în vreun fel. „Ei sunt neghina poporului nostru,

iar datoria oamenilor este să nu-i voteze, să-i blameze și să-i trimită în imperiul care-i conduce”, a declarat Mihai Ghimpu, când mii de oameni s-au adunat să aprindă lumânări în memoria victimelor ocupației rusești. „Politica Rusiei e făcută cu mâinile politicienilor noștri”, a mai adăugat Ghimpu. „Din păcate, acum mai mulţi politicieni speculează cu adevărul istoric, dar sunt convins că va veni o zi în care toţi vor conștientiza ce s-a întâmplat acum 200 de ani”, a spus și primarul capitalei, prim-vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă. Liberalii au depus de dimineaţă flori la piatra comemorativă a victimelor regimului comunist din fața Guvernului și au ţinut un minut de reculegere în memoria lui Vadim Pisari, tânărul ucis la 1 ianuarie 2012 de un ofiţer al Armatei ruse la postul de pacificatori de la Vadul lui Vodă. Drapelul de pe frontispiciul Primăriei

De ce s-a mers la Ambasada Turciei, dar nu a Germaniei? Nu am înţeles de ce marșul de duminică al unioniștilor a vizat nu numai Ambasada Rusiei, dar și a Turciei. Rusia își mai menţine trupele pe teritoriul Republicii Moldova, dar care e vina turcilor de azi? Un protest politic trebuie să aibă o motivaţie politică. Pe ce s-a întemeiat ideea de a protesta în faţa Ambasadei Turce, în afară de faptul că, acum 200 de ani, Imperiul Otoman în descreștere a pierdut o bătălie și a fost nevoit să se aplece în faţa Imperiului Rus în creștere? S-a implicat cumva Turcia de azi în afacerile noastre interne, s-a manifestat împotriva reunirii Republicii Moldova cu România? Nu știu dacă s-au gândit organizatorii la faptul că astfel s-a produs o „diluare” a mesa-

capitalei a fost coborât în bernă, după ce primarul liberal Dorin Chirtoacă a declarat 16 mai zi de doliu. Decizia edilului i-a scos la protest pe tinerii

socialiști, care spun că în urmă cu 200 de ani, rușii au eliberat Basarabia de ocupaţia turcească. Sursa: jurnal.md

jului, antiimperial, o schimbare de accente în folosul Rusiei. În general, din punctul nostru de vedere, efectul anului 1812 s-a încheiat la 27 martie 1918, când Basarabia s-a unit cu Patria-Mamă. A trece cu vederea peste această dată, a număra două sute de ani ca și cum nu ar fi existat Unirea din 1918 este o greșeală și un act de impietate faţă de memoria deputaţilor Sfatului Ţării. Situaţia de azi este consecinţa unor alte evenimente, unei alte conjuncturi politice, în care Turcia a contat mai puţin. La 28 iunie 1940, începe a doua ocupare a Basarabiei de către Rusia, care s-a făcut cu concursul Germaniei de atunci. De ce nu s-a mărșăluit și pe lângă Ambasada Germaniei? Paul BORZAC Sursa: jurnal.md

EDI|IA DE VINERI

Analiz=

18 MAI 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Alianţa pentru compromiterea integrării europene Imediat după prezentarea datelor Barometrului de Opinie Publică, în mass-media, precum și pe bloguri, au demarat discuţii cu privire la rezultatele sondajului de opinie publică. Au apărut și critici din partea partidelor politice, liderilor politici, analiștilor și comentatorilor. Sunt exponenţi care invocă realizatorilor sondajului lipsa de profesionalism, servilismul politic și încercarea de manipulare a maselor. Este firesc să existe și astfel de păreri. Însă nu acest lucru are însemnătate, or, atenţia se centrează asupra rezultatelor BOP, temei serios și consistent pentru discuţii publice, atât din partea analiștilor, comentatorilor, cât și a actorilor politici. fi cunoscută altfel decât prin sondaje, ele asigurând feedbeak-ul în politică. Publicarea sondajelor de opinie publică generează o influenţă imposibil de cuantificat. Din această cauză apar și diferitele puncte de vedere cu privire la impactul publicării rezultatelor sondajelor de opinie asupra comportamentului politic, în general, și a celui electoral, în mod special. Dacă despre influenţa sondajelor de opinie asupra comportamentului de vot se mai discută în contradictoriu, cu precădere între cercetători și lideri politici, apoi se știe clar că sondajele publicate consolidea-

Interesul pentru rezultatele sondajului se explică și în fireasca curiozitate cu privire la tendinţele care există în societate, precum și impactul acestora asupra sferei politice. Politicienii, pentru o mai bună înţelegere și adaptare, utilizează tendinţele exprimate în sondajele de opinie, în elaborarea programelor, strategiilor și tacticilor, drept reacţii sau semnale care vin din partea societăţii. Chiar dacă deţin întotdeauna un grad de incertitudine, sondajele de opinie constituie mai întâi de toate surse de informare politică, iar opinia publică nu poate

ză atitudinile deja existente și că ele influenţează spectrul politic, respectiv orientarea unor politicieni spre o forţă politică sau alta, ori spre un anumit vector geostrategic. Analiza rezultatelor BOP e necesară la toate capitolele, în mod special de către guvernare. Doar se poate spune că există o stabilitate a percepţiei opiniei publice faţă de majoritatea problemelor interne ce ţin de domeniile: economic, social, politic, încadrându-se în limitele erorii de 3%. Atrage atenţia în mod deosebit capitolul „Relaţii externe”. Răspunsurile respondenţilor în cadrul acestui capitol transmit semnale atât pentru clasa politică, cât și pentru cetăţeni. Actorii politici vor folosi rezultatele sondajului în acţiunile politice ulterioare, adaptându-le propriului interes. Dar pornind de la specificul concurenţei politice între actori, în Republica Moldova lupta între partide nu se dă în baza programelor acestora. Nu se acordă nici un interes programelor economice și sociale ale partidelor. Acestea sunt votate mai mult în baza unor mesaje care conţin orientarea strategică a statului în plan extern și vreo câteva probleme cu încărcătură simbolică puternică în interior, cum ar fi denumirea limbii, problemele identitare etc. De aceea, o parte din partide, monopolizând anumite mesaje, și reușind să se impună în faţa electoratului, parazitează doar menţinând atenţia asupra acestor probleme

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Dvs. aĠi vota pentru sau contra?

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Dacă totuЬi ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), Dvs. pentru ce aЮi opta?

-40%

-20%

20%

40%

60%

Aú vota pentru

10%

15%

20%

25%

30%

35%

52%

40% Aú vota contra

Pentru Uniunea Europeană

35% Nu aú participa

Pentru Uniunea Vamală (Uniunea Vamala RusiaBelarus-Kazahstan) A vota contra ambele uniuni Nu aú participa

38%

11%

răcie cronică. Astfel, se observă că ideea de integrare europeană se compromite, iar vinovaţii nuși vor asuma culpa; dar să nu uite că toate aceste tendinţe se transformă în voturi la alegeri, iar partidele care vor pleda pentru vectorul estic ar putea obţine mai mult. Nu întâmplător există o concurenţă între partide în legătură cu promovarea ideii integrării ţării în Uniunea Euroasiatică, iar în viitor intensitatea acestei concurenţe va crește. Să nu ne pomenim ca și vreun partid din cadrul AIE să se dezică de vectorul european și să-l adopte pe cel estic, deoarece politicienii sunt pragmatici și știu cum să folosească tehnologiile politice. Exemplul PCRM-ului este elocvent. P.S.: Rezultatele sondajului de opinie publică merită să fie luate în serios. Ele pot fi de folos.

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, (Rusia-BelarusKazahstan) Dvs. aĠi vota pentru sau contra?

13%

-30%

-20%

-10%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Aú vota pentru

crește numărul celor care ar fi împotrivă, de la 18% la 30% în decursul a doi ani de când AIE este la guvernare. Apare întrebarea: care va fi rezultatul sondajului peste aproximativ doi ani, înainte de viitoarele alegeri parlamentare? Totodată, se atestă o creștere până la 57% a susţinătorilor care pledează ca Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, cu un indicator de doar 20% contra. Chiar și la întrebarea privind opţiunea de a alege între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală respondenţii au format scorul de 35% la 38%,

70%

57%

Aú vota contra

simbolice, fără a rezolva problemele de bază, lăsând populaţia să se sufoce în sărăcie. Majoritatea programelor partidelor nu conţin soluţii reale de depășire a principalelor probleme cum ar fi: nivelul de trai, salarii, locuri de muncă, combaterea corupţiei, pe care populaţia le percepe ca probleme grave în proporţiei de peste 80%. Oamenii nu resimt schimbări pozitive nici în procesul de guvernare, nici în calitatea vieţii, iar entuziasmul legat de aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană se află la nivelul de 52%, în schimb,

Nu m-am decis

Nu útiu, nu m-am decis

Nu răspunde

-30%

-20%

Nu aú participa

Nu m-am decis

14%

în defavoarea Uniunii Europene, astfel încât Moldova să rămână încremenită între Est și Vest. Dacă în anii 90 s-a compromis CSI-ul și nu se mai pomenește de el, acum, se pare, e o quasicompromitere a UE. Dacă din 2004 partidele se înghesuiau să orienteze geostrategic Moldova către Uniunea Europeană, as-

tăzi această tendinţă a slăbit în intensitate. După ce AIE a venit la putere în 2009, o parte din partidele plasate pe eșichierul stâng au început să se reorienteze către Est. Se inventează un alt proiect – Uniunea Eurasiatică, în care populaţia va fi manipulată, menţinând-o în aceeași stare de să-

Vasile CROITORU Sursa: vox.publika.md

Sondajele de opinie sau cum puterea dă drumul la aburi din cazanul nemulţumirii generale Urmare din pag. 1 Pentru că o duc rău și foarte rău și, mai ales, pentru că nu întrevăd nici o perspectivă de schimbare a acestei situaţii, oamenii nu au încredere în instituţiile politice ale statului, adică în guvernanţi. Cea mai mare neîncredere oamenii o au în Parlament, partidele politice, Guvern, Justiţie (vezi figura 5). Și, cu toate acestea, potrivit rezultatelor BOP, dacă duminica viitoare

ar avea loc alegeri parlamentare, oamenii iar vota exact pe cei care conduc instituţiile statului în care ei nu au încredere și care sunt direct responsabili de situaţia grea în care ei se află și pe care o reclamă. Deci, liderii actualei coaliţii de guvernământ (Chirtoacă, Lupu, Ghimpu, Filat, Timofti), dar și liderul opoziţiei comuniste (Voronin) se bucură în continuare de încrederea oamenilor, chiar dacă ei sunt personajele care prin guvernarea lor iresponsabilă i-au

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Care sunt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent? În primul rând

În al doilea rând

20%

Sărăcia

40%

30%

PreĠurile

16%

23%

ùomajul

În al treilea rând

60% 10% 15%

29%

14%

80%

16%

17%

Criminalitatea, infracĠiunile 2% 5% 4% CorupĠia 5% 9% Foamea

13%

1% 3% 5%

Viitorul copiilor

16%

RelaĠiile interetnice

0% 0% 2%

CalamităĠile naturale

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Câtă încredere aveĠi în următoarele personalităĠi politice? Nu am auzit de el

Deloc nu am încredere

-34%

27%

-34%

22%

-39%

Boală

1% 2%

0% 1% 2%

Criza financiară

2% 2% 4%

Nù/NR

-32%

-34%

22%

Preúedintele

JustiĠie

-17%-16%

14%

42%

-6%

20%

30%

40%

45%

19%

-17%

-23% -23% 17%

0% 28%

Alt partid

19% 1% 0% 2% 1%

Nu aú vota

Marian Lupu

Iurie Roúca

-18% 9%

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Cum apreciaĠi activitatea Guvernului condus de Vlad Filat?

-45%

-25% -11%

-41%

-22% -11% 13%

-30%

7% 1%

-20%

Ion Hadîrcă

-43%

-30% -11%

-52%

-25% -11%

Vitalia Pavlicenco

3% 1%

-17% 22%

-40%

40%

60%

80%

DiferenĠele până la 100% reprezintă răspunsurile Nù/NR

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Care este personalitatea politică din Republica Moldova în care Dvs. aveĠi cea mai mare încredere? (răspuns liber)

0% Dorin Chirtoacă

Victor ùelin

Nici bună, nici rea

17%

Vladimir Voronin

Rea

10%

71%

30%

Nu am auzit de el

Nicolae Timofti

Deloc nu am încredere

-32%

-28%

27%

Partidul Democrat din Moldova

-35%

-25%

25%

Partidul Liberal

-3%

-55%

-2%

Figura 4

Nu răspunde

-40% -40% -30%

-24% -21%

-16% 24% 15% -23%

18%

-45%

-26%

25%

12%

9% 1%

Partidul Popular Creútin Democrat

-44%

-22%

23%

38%

-8%

-11%

8% 7%

Figura 6

Figura 10

Nù/NR

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: După părerea Dvs., de când actualul Guvern este la putere, corupĠia ...?

Figura 8

-48%

-23%

50% 40%

Partidul Comuniútilor din Republica Moldova

30%

41% 36%

Partidul Liberal Democrat din Moldova

20% Partidul Social Democrat

8% 1%

Partidul NaĠional Liberal

8% 1%

Partidul Socialiútilor din Republica Moldova

31%

50%

-19%

Partidul ”PatrioĠii Moldovei”

Nu are încredere în nimeni

40%

60%

-17%

30%

Foarte multă încredere

-2%

-10% Alte personalităĠi

Oarecare încredere

-2%

-26%

Vladimir Voronin

Nu prea am încredere

20%

-90% -70% -50% -30% -10% 10% 30% 50%

40%

13%

Mihai Ghimpu

Marian Lupu

20%

DiferenĠele până la 100% reprezintă NR

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Câtă încredere aveĠi în următoarele partide politice

Vlad Filat

Figura 5

10%

Destul de bună

Sindicate

Figura 7 Figura 3

Foarte rea

-10%

Valeriu StreleĠ

OrganizaĠii neguvernamentale

Figura 9

Vladimir Plahotniuc

16% Mass-media (presă, radio, televiziune)

15%

Nu răspunde

Foarte bună

Nicolae Timofti

PoliĠie

59%

22%

28%

-19% 10%

-47%

-1%

Nu útie

Nù/NR

30%

-14% -25%

Nu avem mijloace financiare pentru a le investi Nu avem economii deoarece deja le-am investit

Partidul Social Democrat Partidul Sociali tilor din Republica Moldova

Mihai Ghimpu

Bănci

20%

13% 1%

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Vlad Filat

30%

Partidul Comuniútilor din Republica Moldova

Partide politice

31%

-30%

-5%

Avem economii, dar le Ġinem pentru zile negre

Partidul „Patrio ii Moldovei”

20%

Primărie

18%

Avem economii, dar ne este teamă să le investim

13%

46%

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Care din următoarele afirmaĠii se potriveúte mai bine stării familiei Dvs.?

Avem economii, dar nu útim unde să le investim

Igor Dodon

26%

-26%

-32% -61%

50%

-28% Ne ajung numai pentru strictul necesar

Avem economii (niúte bani strânúi) pe care intenĠionăm să le investim

Biserică

28%

Nù/NR

Dumitru Diacov

21%

-9% -21% -17%

-15% -35%

-39%

-23% -28% Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Reuúim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne limităm la ceva

Dorin Chirtoacă

12%

10%

Partidul Liberal

70%

12%

32%

-22%

-43%

-2%

Armată

51%

-10% 30%

-14% -27%

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Cum apreciaĠi veniturile actuale ale familiei Dvs.?

Reuúim să cumpărăm úi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

50%

0% Partidul Democrat din Moldova

Candidat independent

-4%

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe

S.P., FLUX

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid aĠi intenĠiona să votaĠi? Procent din

Foarte multă încredere

13%

-23%

-28%

-2%

Figura 2

10%

P.S.: Cei care au comandat acest sondaj pretind că ei fac lucrul acesta absolut dezinteresat și că singurul interes pe care îl au este să chestioneze opinia publică în chestiuni de maximă importanţă pentru aceasta. Noi

Nu útiu

30%

-25% 12%

-49%

-5%

Parlament

-29% -21% 24%

1% 0% 0%

Altceva

Oarecare încredere

33%

-26%

-40%

-13%

Guvern

Lipsa încălzirii în perioada rece

10%

-19%

-26%

-4%

1% 0% 1%

considerăm că nu este așa. În opinia noastră, cei care au comandat sondajul au un interes să obţină doar anumite răspunsuri prin care regimul dirijează, controlează, manipulează opinia publică. Spre exemplu, este de neînţeles de ce realizatorii BOP nu au chestionat lumea și în problema legii antidiscriminare, de ce nu i-au întrebat pe cei chestionaţi dacă sunt de acord sau nu ca pederastia să fie legiferată ca normalitate în Republica Moldova? Această întrebare nu a fost inclusă în sondaj pentru că, probabil, 99,9 la sută dintre cei chestionaţi ar fi spus că sunt absolut împotriva acestei iniţiative, indiferent de faptul că respectivul proiect de lege propus de Guvernul Filat se numește legea antidiscriminare sau pentru egalitatea de șanse. Dar dacă asta nu convine Guvernului Filat, atunci cum ar putea să încapă în sondajul IPP?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Partidul Popular Creútin Democrat

2% 1% 3%

Instaurarea unei dictaturi

Nu prea am încredere

-90% -70% -50% -30% -10%

-34%

cu bani grei ca să facă asta. Și iată avem un cerc închis. Cei care guvernează comandă sondajele, iar atunci când își comandă procentul electoral din sondaje, ei stabilesc, de fapt, și procentul pe care îl vor înregistra în următoarele alegeri la Comisia Electorală Centrală. Iar nemulţumirea faţă de modul în care sunt guvernaţi, exprimată de către cei chestionaţi în respectivele sondaje, nu e decât un mecanism prin care guvernanţii dau drumul la aburi din cazanul nemulţumirii generale. Asta e tot. Iată explicaţia paradoxului din sondaje.

total respondenĠi

-90% -70% -50% -30% -10% 10% 30% 50% 70% 90%

Un război în zonă

măcar câteva procente cuiva și să le fi scăzut altcuiva, în condiţiile în care percepţia populaţiei, a electoratului despre modul în care aceste partide guvernează este atât de proastă. Alegerile în Republica Moldova nu mai sunt libere și independente, ele sunt nelibere și neindependente, ba chiar sunt trucate în mod brutal. Dar pentru ca acest trucaj, această infracţiune să treacă cumva neobservată, nesesizată de opinia publică, se mai lansează și tot felul de sondaje pretins sociologice, care dau un rating mai mare celor care le comandă, adică celor care deţin puterea și au bani. Iar presa le comentează acerb, le dă drept bune, pentru că o parte a ei, a presei, nici nu-și pune întrebarea dacă aceste sondaje sunt sau nu veridice, iar o altă parte, chiar dacă știe că sunt mincinoase, oricum le propagă, pentru că așa vor stăpânii sau pentru că este plătită

decât o farsă cinică, prin care un grup de bogătași și de parveniţi menţin în mod ilegal și în interes personal puterea, dând, în același timp, poporului falsa senzaţie că acesta i-a ales ca să exercite puterea, să guverneze. Și această falsă senzaţie este inoculată prin presă, în primul rând, care manipulează în mod nerușinos, dar și prin sondaje, care sunt la fel de mincinoase, și chiar prin alegeri măsluite, prin rezultate electorale modificate, trucate în folosul guvernanţilor, undeva prin birourile Comisiei Electorale Centrale sau prin laboratoarele Ministerului Tehnologiilor Informaţionale, sau poate ale unei instituţii obscure, dar foarte influente. Nu este posibil ca partidele din cadrul AIE să câștige deja de trei ori alegerile (scrutinele parlamentare din 20 iulie 2009 și 28 noiembrie 2010 și cele locale din 5 și 19 iunie 2011) fără să fi măsluit alegerile, fără ca să fi adăugat

Deloc nu am încredere / Nu prea am încredere / Oarecare încredere / Foarte multă încredere

0% 1%

de acest adevăr, continuă să-i voteze. Este un paradox, care se repetă nu de o zi două, ci de la sondaj la sondaj, de la alegeri la alegeri. Este adevărat că electoratul nostru nu poate fi suspectat de foarte multă luciditate, mai ales atunci când vine momentul să facă calculul dintre interesul personal și comunitar, naţional, pe de o parte, și opţiunea de vot, pe de altă parte. Dar nici nu putem admite că electoratul nostru este atât de netot încât să-i voteze iarăși și iarăși pe cei care au băgat și menţin această ţară în sărăcie și nedreptate. Toată lumea vorbește cât de corupţi sunt guvernanţii, politicienii, în general, câtă contrabandă face Filat, câte afaceri acaparează Plahotniuc și pe câte le-a acaparat până mai deunăzi împreună cu Voronin. Dar când vine la urna de vot, tot pentru aceștia votează. Există o explicaţie pentru acest paradox, una singură, dar adevărată. Tot sistemul acesta electoral, democraţia, în general, nu e

Evaluarea răspunsurilor la întrebarea: Câtă încredere aveĠi în …?

18%

13%

adus în această situaţie (figurile 6 și 7). Deși încrederea oamenilor în respectivii lideri politici a mai scăzut niţel faţă de cum era acum câteva luni, totuși aceștia continuă să se bucure de o rată înaltă de încredere, care este greu de explicat dacă o raportăm la problemele pe care le înfruntă cetăţeanul din cauza actualilor, dar și foștilor guvernanţi. Același lucru îl putem afirma și despre formaţiunile politice pe care le conduc respectivii lideri (figurile 8 și 9). Că lumea este conștientă de faptul că anume guvernanţii poartă răspunderea pentru situaţia la zi, o demonstrează cu prisosinţă răspunsurile date de cei chestionaţi la întrebarea„Cum apreciaţi activitatea Guvernului condus de Vlad Filat?” (figura 10) și la cea legată de corupţie (figura 11) . Deci, lumea este conștientă de faptul că situaţia deplorabilă în care se află este cauzată de iresponsabilitatea guvernanţilor. Totodată, deși este conștientă

DiferenĠele până la 100% reprezintă NR

11%

12%

10% 0%

Figura 11

A crescut

A rămas la fel

A scăzut

Nù/NR

FLUX EDI|IA DE VINERI

Iată de ce NU avem nevoie de Legea cu privire la egalitatea de şanse Mă înspăimântă într-un fel interminabilele discuţii, la temperaturi mari, pe marginea unui subiect despre care ar trebui să se discute 5-10 minute. Calm, argumentat și cu dragoste. Și mă mai înspăimântă faptul că noi nu avem caracter și un sistem bine definit de valori. (Aici vă rog să nu-mi spuneţi că nu știu ce e toleranţă, egalitate, respect etc.) Vorbesc despre valori fundamentale. Oamenii maturi înţeleg. Haideţi mai pe scurt, vorba lui Cheianu. Iată ce prevede Legea Supremă a Republicii Moldova, Constituţia: Articolul 4 Drepturile și libertăţile omului (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile și libertăţile omului se interpretează și se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Articolul 10 Unitatea poporului și dreptul la identitate (2) Statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Articolul 16 Egalitatea (2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

18 MAI 2012

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Articolul 54 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (1) În Republica Moldova NU pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertăţile fundamentale ale omului și cetăţeanului. E suficient să înţelegi limba română. Urmăriţi, vă rog, și ceea ce e scris în această mult-preadiscutată lege: Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1. Scopul legii și domeniul de aplicare (1) Scopul prezentei legi este prevenirea și combaterea discriminării precum și asigurarea egalităţii de șanse sau tratament tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, și în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică, sau pe bază de orice alt criteriu similar. Îmi spuneţi și mie de ce avem nevoie de o asemenea lege în momentul în care avem Constituţia care apără toate aceste drepturi? Și aici mă refer la toate categoriile incluse, nu doar la cei cu orientare (preferinţă, predilecţie, înclinaţie) sexuală netradiţională. P.S. Vreţi să-mi spuneţi că dacă ar fi să se aprobe această lege și eu spun în public un banc despre blonde, orice blondă care ar fi auzit bancul mă poate acţiona în judecată invocând discriminarea ei? Sergiu BEZNIŢCHI, sursa: beznitchi.com

PS Marchel: „Legea privind egalitatea de şanse lasă poarta deschisă homosexualilor în toate sferele vieţii” Guvernul Filat și Ministerul Justiţiei sunt gata să plătească cu sufletul poporului, cu morala și familia pentru dividende politice, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă episcopul de Bălţi și Fălești, Marchel. Preasfinţitul Marchel a criticat proiectul de lege privind egalitatea de șanse, arătând că guvernarea recurge la șiretlicuri juridice pentru a păstra în noua lege formule prin care grupurile de presiune homosexuale să poată pătrunde în toate instituţiile statului și ale societăţii, inclusiv în școli și grădiniţe. În opinia lui, formularea din noul proiect de lege care își propune să combată discriminarea„în sfera politică, economică, socială, culturală, și în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică, sau pe bază de orice alt criteriu similar” este prea vastă și cuprinde și criteriul pe bază de „orientare sexuală”, chiar dacă aceste cuvinte nu sunt folosite nemijlocit în textul legii.

Legea privind egalitatea de șanse „lasă poarta deschisă homosexualilor în toate sferele vieţii”, a declarat ierarhul Bisericii Ortodoxe din Moldova, menţionând că Biserica se va opune Legii deoarece aceasta „dăunează foarte mult societăţii”, oferind drepturi exclusive homosexualilor. Totodată, episcopul Marchel a apreciat poziţia liderilor Mihai Ghimpu, Vladimir Voronin, Marian Lupu și a partidelor reprezentate de acești politicieni în problema legii nediscriminare, concluzionând că doar premierul Vlad Filat a ales să promoveze interesele minorităţilor sexuale în detrimentul celor „98 la sută din populaţie care spun „nu” homosexualizării societăţii”. „Noi cu regret constatăm că Guvernul Filat și Ministerul Justiţiei sunt gata să plătească cu sufletul poporului, cu morala publică, cu familia noastră și sunt gata să plătească cu valorile noastre creștinești pentru a câștiga dividende politice în faţa celor din Europa și a se menţine chiar cu acest preţ la putere”, a afirmat membrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

PS Marchel consideră că discuţiile fierbinţi la tema proiectului de lege nediscriminare „au fost provocate pentru a încerca să se sustragă atenţia oamenilor de la probleme mult mai majore care deranjează întreaga noastră societate”. Săptămâna trecută, Guvernul a operat câteva schimbări la textul proiectului Legii antidiscriminare prin schimbarea titlului în „Legea cu privire la egalitatea de șanse” și excluderea din proiectul legii a criteriilor de discriminare bazate pe orientare sexuală, stare a sănătăţii, avere și origine socială. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a refuzat să comenteze poziţia ierarhului Bisericii Ortodoxe din Moldova, tutuindu-l ca pe un coleg de partid și calificând declaraţiile PS Marchel drept „aberaţii”. Anterior, președintele Asociaţiei „GenderDoc-M”, Alexei Maricikov, s-a arătat nemulţumit de proiectul de lege cu privire la egalitatea de șanse, opinând că acesta oferă posibilitate Bisericii Ortodoxe de a face presiuni asupra minorităţilor sexuale. Sursa: indirect.md

Ne apărăm credinţa sau plecăm să lucrăm în UE? Zilele trecute l-am auzit pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, spunând că a obosit deja să comenteze acuzaţiile feţelor bisericești cu privire proiectul de lege antidiscriminare, numit, mai nou, „legea pentru egalitatea de șanse”. Și alţi reprezentanţi ai clasei guvernante, dar și lideri de opinie, dau semne de nervozitate atunci când vine vorba de drepturile homosexualilor în ţara noastră, încercând astfel să transmită opiniei publice mesajul că discuţiile asupra acestei probleme au atins deja limitele absurdului și că ar fi cazul să ne concentrăm asupra altor probleme, „mult mai importante”. Așa este, începe să-și spună tot mai multă lume, ajunge să le acordăm atâta atenţie acestor deviaţi de la normalitate, treaba lor cu orientarea lor, oare nu avem noi alte probleme despre care să discutăm? Altfel spus, oamenii au fost aduși în situaţia în care să fie dispuși să cedeze, numai să fie lăsaţi în pace. Și, cel mai probabil, vor ceda. Iar cei care vor continua să se împotrivească vor fi puși în situaţia să se confrunte chiar cu cei care, deși împărtășesc aceleași idei și valori ca și ei, au obosit, asemenea ministrului Efrim.

Dezbină şi stăpâneşte Această tactică nu este una nouă și a fost aplicată pe larg în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei încoace. Atunci când există un ideal, un crez, împărtășit de o parte importantă a societăţii, singura posibilitate de a lupta împotriva acestuia este să-l ridiculizezi, să scoţi

în evidenţă probleme aparent mai importante, să prelungești la infinit discuţiile despre problema în cauză, până când vei simţi că societatea începe să se plictisească, să dea semne de nervozitate. Ulterior, promotorii/ apărătorii acestor valori imateriale devin tot mai slabi și neputincioși, ajungând să fie contestaţi chiar de cei care, cu ceva timp în urmă, luptau cot la cot cu ei pentru apărarea acestor valori. În 2001, comuniștii au câștigat detașat alegerile utilizând un mesaj electoral extrem de simplu, dar care le-a asigurat o victorie categorică: „Nu ne trebuie limbă, ne trebuie pe limbă”. Acest mesaj s-a înfipt adânc în inima populaţiei disperate și nedreptăţite,

încât cei care s-au ambiţionat să lupte în continuare pentru apărarea adevărului istoric, a demnităţii și valorilor naţionale, au fost puși în situaţia penibilă de a se confrunta cu o mulţime furioasă și flămândă, în care se regăseau chiar fraţii și părinţii lor. Până la urmă, constrânși de împrejurări, mulţi dintre ei au abandonat această luptă, iar în locul lor au fost plasate niște elemente marginale și dubioase pentru a compromite iremediabil toate aceste principii și valori. Republica Moldova este o ţară populată în cea mai mare parte de oameni săraci. Iar omul sărac și flămând reprezintă o pradă ușoară. O persoană care nu are cu ce să-și asigure hrana de zi cu zi va renunţa mult mai ușor la valorile morale în favoarea celor materiale.

Libera circulaţie, în schimbul suﬂetelor moldovenilor Cazul cu proiectul de lege antidiscriminare, redenumit în bătaie de joc, „pentru egalitatea de șanse”, trece aproximativ prin aceleași etape de care am vorbit mai sus. Și, după cum spuneam, acest lucru nu este deloc întâmplător, iar scopul final este subţierea la maximum a rândurilor celor care sunt dispuși să lupte până la capăt pentru apărarea credinţei creștine, a valorilor tradiţionale și a Familiei. Așa-ziși apărători ai drepturilor omului (iubitori de homosexuali și lesbiene), plătiţi din gros de cercuri oculte din Occident, au inundat spaţiul public și, zi de zi, nu fac altceva decât să atace Biserica și pe cei care încă mai preţuiesc tradiţia milenară

a acestui popor. Iar ceea ce propun ei, în schimbul „sufletelor” moldovenilor, sunt niște presupuse valori materiale care, chipurile, le vor face viaţa mai ușoară. Astăzi, argumentul forte al celor care promovează drepturile homosexualilor și lesbienelor este că, dacă vor accepta legea care le oferă drepturi suplimentare sodomiţilor, moldovenii vor avea șansa să circule fără vize prin Europa. Totodată, aceștia ne ameninţă că, dacă vom alege însă să ne păstrăm tradiţia și valorile creștine, vom fi condamnaţi la izolare și sărăcie. Ce vor alege moldovenii? Rămâne de văzut.

Războiul împotriva familiei tradiţionale deja a început Autorii și promotorii proiectului de lege „pentru egalitate de șanse” susţin că legea, dacă va fi adoptată, nu le va permite homosexualilor, lesbienelor și transsexualilor să întemeieze familii și să adopte copii, așa cum sugerează oponenţii acesteia. Ci va reprezenta doar o garanţie pentru cei care sunt altfel decât majoritatea, inclusiv de orientare sexuală netradiţională, astfel încât aceștia să nu fie discriminaţi în școli, la serviciu, spitale etc. Pe de altă parte, există o sumedenie de indicii care arată clar că adoptarea unei legi antidiscriminare, elaborată, de altfel, special pentru cei de orientare sexuală netradiţională, va reprezenta doar o primă victorie împotriva tradiţiei și religiei creștine. Iar următorul pas va fi anume amendarea punctului din Constituţie care prevede că, în Republica Moldova,

familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, iar, ulterior, va fi adoptată o lege care le va permite „familiilor” de homosexuali să adopte copii. Și dacă moldovenii vor ceda acum, de ce am crede că vor rezista pasului următor? Mai ales că avem atâtea exemple ale ţărilor din Occident, cum ar fi, de pildă, Marea Britanie, care, după ce au încetat „să-i discrimineze” pe pederaști, au ajuns în situaţia în care copiilor de la grădiniţe li se interzice să folosească până și termenii de „mamă” și „tată”. Pe data de 15 mai, în Republica Moldova a fost marcată Ziua Internaţională a Familiei. Cu această ocazie,

PREOT MOLDOVEAN din PORTUGALIA despre “Legea Antidiscriminare”

Legea antidiscriminare şi capra plecată la frigărui Într-un apel al diasporei din Portugalia se menţionează că, deși sunt diferiţi ca formare și au luat calea străinătăţii în ani diferiţi, moldovenii stabiliţi în Portugalia menţin legătura cu ţara și sunt sensibili la evoluţiile de acasă. „Împărtășim cu toţii aceeași abordare: vrem ca Republica Moldova să devină un stat modern, cu o economie dinamică și descătușat de prejudecăţi, care să-și găsească locul în familia unită a statelor europene. Viitorul ţării noastre trebuie să fie legat de Uniunea Europeană – aceasta este convingerea noastră fermă, bazată nu pe lucruri din auzite, ci pe cele văzute și trăite de noi înșine”, scriu moldovenii din Portugalia. Așa ne informa zilele acestea Agenţia de știri Info-Prim Neo, precum că diaspora noastră moldovenească din Portugalia s-ar fi adresat conducerii Republicii Moldova „să întreprindă măsuri pentru urgentarea adoptării Legii antidiscriminare”. Să vă zic sincer, chiar am rămas stupefiat de acest apel și mai ales de faptul că nici nu se înţelege

clar care diasporă l-a făcut. Din câte am reușit să-i întreb pe compatrioţii noștri, nimeni nici nu a auzit ca măcar să se fi organizat vreun congres sau chiar o simplă adunare, care să adune câtuși de cât diaspora, pentru a se pronunţa în vederea unei astfel de adresări către conducerea ţării noastre. Am aflat totuși că, cică, la Barreiro s-au adunat niște „haiduci” cu „convingere fermă” că părerea lor poate fi prezentată și manifestată ca părerea tuturor, bazată pe cele trăite de ei înșiși (Doamne ferește! dacă ai noștri trăiesc deja așa). De ce oare se crede că pentru a-și găsi locul „în familia unită a statelor europene” Moldova noastră sau oricare altă ţară trebuie mai întâi să-și uite sau să-și

lepede istoria, cultura, credinţa? Și de când „haiducii” noștri, care și-au creat asociaţii culturale „pentru păstrarea valorilor neamului nostru”, batjocoresc aceste valori și le consideră „prejudecăţi”? Păcatul caută să se cuibărească adânc în sufletul omului și al societăţii și se înfășoară, atât de înșelător, în forme bune la vedere și auz (antidiscriminare, egalitate etc.), încât ajunge să fie acceptat și de unii care, sunt sigur, că de l-ar vedea în goliciunea lui ar fugi de el și nu și-ar mai dori nici o „economie dinamică”. Ce-i va folosi omului dacă va câștiga lumea întreagă, dar sufletul și-l va păgubi? Și ce va da omul în schimb pentru sufletul său? (Matei 16,26).

Și tot zilele acestea am aflat cu stupoare de la Pro TV Chișinău că în Egipt se discută despre legalizarea necrofiliei. Iată drumul libertăţii înţelese ca acoperământ al răutăţii: legalizarea tuturor perversiunilor, homosexualităţii, zoofiliei, pedofiliei, necrofiliei etc. Cu părere de rău, șirul este lung. Nu cumva mâine-poimâine haiducii noștri vor cere ferm ca și această lege să fie aprobată în Moldova, întrucât și economia trebuie dinamizată în continuu?! Și apoi mai trebuie și psihologia descătușată de prejudecata că, odată cu moartea „partenerului tău sexual”, trebuie și tu să-ţi potolești aprinderile spre păcat ale poftelor tale atât de josnice. Ce substituire diabolică de va-

lori și libertăţi se petrece în lume! Într-adevăr cum zice Scriptura, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina (Ioan 3,19). În contextul acestor știri miam adus aminte de o anecdotă, care, în felul ei, vorbește despre această perversă substituire. Un bătrân se duce la amiază să adape capra, care era priponită pe imaș. Dar în loc de capră văzu un bileţel jos în care era scris: „Nu te preocupa, eu vin deseară singură acasă. Băieţii au pregătit un frigărui de purceluș și m-au luat cu ei la pădure”. Oare „haiducii” noștri să uite că pentru a naște un Făt-Frumos trebuie să se căsătorească cu Ileana-Cosânzeana și nu cu capra moșului? Sursa: mdn.md

ministrul Protecţiei Sociale și Familiei, Valentina Buliga, a adresat un mesaj de felicitare în care a menţionat că familia se bazează doar pe uniunea dintre bărbat și femeie, iar orientarea sexuală ţine de alegerea personală a fiecărui individ. Mesajul ministrului a stârnit o reacţie agresivă din partea organizaţiei care apără interesele homosexualilor și lesbienelor. Aceștia au acuzat-o pe Valentina Buliga că, prin mesajul său, a discriminat „familiile” constituite din persoane de același sex, cerând ca și „familiile” lor să fie recunoscute ca normale. „Vă rugăm să nu aruncaţi familiile noastre la gunoi. Avem aceeași dragoste în ele și ne doare acest

dispreţ”, a fost mesajul organizaţiei Gender Doc-M către ministrul Valentina Buliga. „Noi considerăm că familiile în Republica Moldova sunt diferite și nu neapărat sunt constituite de o femeie și un bărbat. Noi putem să-i organizăm o întâlnire cu familiile constituite din doi bărbaţi sau două femei care își educă copiii”, a precizat revoltat Artiom Zavadovschi, un homosexual declarat, activist al organizaţiei Gender Doc-M. De ce fel de argumente mai avem nevoie ca să înţelegem ce își propun sodomiţii să realizeze după ce le va fi adoptată mult-râvnita lege „pentru egalitatea de șanse”? Nicolae FEDERIUC, FLUX

AO „Pentru Familie”: Nu avem nevoie de legea antidiscriminare „Republica Moldova nu are nevoie de Legea antidiscriminare, pentru că la momentul actual, avem 75 de acte normative antidiscriminatorii”, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Obștești „Pentru Familie”. Potrivit lor, mesajul este adresat Executivului ţării și tuturor susţinătorilor acestui proiect de lege, transmite Info-Prim Neo. Vicepreședintele Asociaţiei, Vitalie Marian, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, organizată marţi, 15 mai, că în Republica Moldova sunt suficiente legi pentru a apăra interesele anumitor categorii sociale, doar că aproape nici una nu funcţionează după cum ar trebui. „Legea antidiscriminare nu are scopul de a apăra interesele tuturor, pentru că ele, oficial, sunt apărate de o mulţime de alte legi. Acest act are scopul de a apăra doar interesele homosexualilor, și asta este evident”, a declarat Vitalie Marian. Vitalie Marian este de părerea că Legea cu privire la egalitatea de șanse este una promovată și susţinută de banii homosexualilor, care sunt destul de grei, și nu de intenţia Guvernului

Republicii Moldova de a liberaliza regimul de vize. Reprezentanţii AO „Pentru Familie” spun că ultimele modificări efectuate în conţinutul legii nu au fost consultate cu opinia publică, după cum cere legea, ci au fost decise în cabinetul șefului Executivului de la Chișinău. „Eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din articolul 1 și includerea acesteia în articolul ce ţine de antidiscriminarea în domeniul muncii la prima vedere ar părea o cedare și un compromis din partea autorilor legii, dar nu este așa. Aceasta este o dovadă de cinism și lipsă de respect faţă de oameni”, a declarat juristul AO „Pentru Familie”, Irina Batin. Membrii asociaţiei cheamă instituţiile statului și întreaga societate cu poziţie civică să respingă integral proiectul de lege privind egalitatea de șanse (proiectul Legii antidiscriminare), să aplice eficient prevederile legislative antidiscriminatorii deja existente și să înceteze provocarea și dezbinarea societăţii prin impunerea unor „norme” străine.

18 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

BITEI 2012

Festivalul Internaţional al Artelor Scenice ne plasează în rândul capitalelor culturale ale lumii Pentru a zecea oară în 16 ani de la înfiinţare, Festivalul BITEI revine la Chișinău. Genericul ediţiei din acest an a festivalului este „Teatrele se întâlnesc la Chișinău”. De ce anume așa, că s-au mai întâlnit ele, teatrele, la Chișinău și până acum? Răspunsul la această întrebare l-a dat în cadrul unei conferinţe de presă directorul festivalului, regizorul Petru Vutcărău: „La această ediţie participă teatre din orașe precum Madrid, Moscova, București, Tokio, Londra, Berlin și alte capitale, și Chișinău este o capitală, dar noi ne propunem să devină o capitală culturală”.

Timp de 9 zile, scenele din Chișinău vor găzdui colective de teatru, muzică și dans din 15 ţări. Deschiderea festivalului va avea loc pe 25 mai la Teatrul de Operă și Balet, la ora 17.30, cu un spectacol de muzică și dans tradiţional coreean al Grupului Tradiţional de Percuţie “Tae-Geuk”, Coreea de Sud. Deoarece tobele tradiţionale coreene sunt foare mari și nu încap în avion, acestea au fost deja trimise cu vaporul pe mare, ca la deschidere artiștii să-și poată prezenta măiestria. Coreea de Sud a mai participat la ediţiile anterioare BITEI, dar a prezentat spectacole de teatru. Anul acesta, în premieră, participă cu un spectacol de muzică și dans. Tot pe 25 mai, cu începere de la ora 20.00, spectatorii vor putea urmări premiera piesei „Iosif și amanta sa”, de Val Butnaru, în montarea lui Petru

Franklin D. Roosevelt, singurul președinte al Statelor Unite ale Americii care a avut peste 2 mandate, în mesajul lui pentru Congres, la 29 aprilie 1938, avertiza asupra pericolelor creșterii puterii private: The liberty of a democracy is not safe if the people tolerate the growth of private power to a point where it becomes stronger than their democratic state itself. That, in its essence, is fascism—ownership of government by an individual, by a group, or by any other controlling private power. Savantul, filosoful și analistul Noam Chomsky zicea: A basic principle of modern state capitalism is that costs and risks are socialized to the extent possible, while profit is privatized. În pâcla dimineţii de primăvară se discerne sub noi câte o insulă înconjurată de apele mediterane albastre, câte un munte cu vârful acoperit de zăpadă… apoi peisaje continentale sterpe, înierbate și cu tufărișuri… văi uscate. În urmă cu 5 mii de ani, pe aici mai trăiau leii, sălbatici. Dar au fost exterminaţi, pădurile au fost tăiate în mare parte, caprele domesticite au ros tot ce se putea pe mari suprafeţe, peisajul a fost transformat radical. Te întrebi oare din ce trăiesc oamenii aceștia… în afară de banii din turism, pește, ulei de măslin, portocale? Și datorie peste datorie? Atena are vreo 5 milioane de oameni. Deși se zice că este criză și, de fapt, ţara este în incapacitate de plată, înglodată în datorii, totuși în zonele centrale ale capitalei, mai ales pe lângă Acropole, străzile sunt pline de turiști, taverne/terasele supraaglomerate, adică nu se simte ceva ciudat. La fel pe șosele se revarsă nenumărate mașini, o circulaţie de parcă resursele ar fi nelimitate. Dacă vezi standardele de viaţă, este enormă cantitatea de energie/resurse necesare… pentru a o întreţine… De unde poate să fie asigurat acest flux de materie și energie? Cât de posibil este să fie menţinut pe termen lung? Pe datorie se poate trăi o scurtă perioadă, dar apoi…? Dacă ajungi și pe străzi mai lăturalnice, vei vedea că se schimbă culoarea oamenilor, și apar din ce în ce mai multe saltele și pături jegoase, pe care se odihnesc cei care nu mai au altă variantă. Un bărbat întins pe saltea, citind o carte… este ceva aparte. Averea bogătașilor crește, iar ceilalţi ajung să se zvârcolească. Ura faţă de bancheri, faţă de economiști, industriași, capitaliști, dar și faţă de politicienii europeni și locali, ajunge la cote inimaginabile. Unde este mult discutata dezvoltare durabilă? Trăim vremuri interesante. Comunismul a sucombat, capitalismul vestic este legat la aparate… care îl menţin în existenţă. Democraţia… are și ea probleme? Aici prin Atena a fost inventată democraţia. Cu mult timp în urma, grecii antici în ale lor orașe-state, au considerat că poate exista o societate în care norma să fie libertatea individuală a cetăţeanului și libertatea de exprimare (nu a femeilor, metișilor și sclavilor). Oamenii liberi votează și decid legile, direcţiile strategice de înaintare în viitor. Cei care nu participau la viaţa politică erau denumiţi idioţi, iar termenul se păstrează până azi (doar că acum pare că sensul este oarecum inversat). Își alegeau acei greci antici niște conducători, pe perioade determinate… iar ei răspundeau pentru faptele lor, de multe ori cu viaţa. Au considerat ei că acest tip de societate este o alternativă viabilă și de preferat

faţă de tirania discreţionară exercitată de faraoni, regi, împăraţi care decideau din tată în fiu cui să îi taie capul în fiecare zi. Cei care trăim în actualele „societăţi democratice”, parcă uităm în câteva secunde cam cum este atmosfera unei societăţi nondemocratice, dictaturi comuniste, dictaturi militare, dictaturi ale regilor/ reginelor care supravieţuiesc și azi în variate-state. Absurdistane cu monarhii-democratice, unde poţi alege o parte a conducătorilor, deasupra cărora tronează simbolic sau în putere ceva regină sau rege, ceva familie regală și copiii copiilor lor care vor avea nenumăraţi bani absorbiţi de la supuși… fraierii care se vor naște. Din analiza empirică rezultă ideea că democraţiile sunt superioare dictaturilor, cel puţin în privinţa libertăţii umane… un element important dacă nu cea mai important componentă a existenţei (cât timp nu tu ești regale dictator). În democraţiile actuale, candidaţii fac un concurs de promisiuni electorale, fiecare promite verzi și uscate, creșterea nivelului de trai, creștere economică, investiţii în sănătate, învăţământ, cultură, apărare și așa mai departe, cam orice ce „poporul” vrea să audă; în speranţa unor voturi „și mai multe”… nu se prea abţin de la promisiuni… și nimic nu îi oprește să vorbească populist despre lucruri pe care doar proștii cei mulţi pot să le creadă. Promisiunile electorale sunt glume rapid uitate, dar frecvent „se forţează creșterea” cu profituri private chiar și pe bază de datorii publice… care vor fi plătite de alţii. Întrebarea este: până unde oare se poate merge cu acumularea de datorii? Sistemul acesta capitalist, bazat pe ideea creșterii fără limite în lumea în care resursele sunt finite, a dat faliment. Această stare de fapt face ca veniturile să scadă, locurile de muncă să dispară, iar oamenii să caute soluţii acolo unde ele nu mai există. Deși grecii, în general, au un stil relaxat, poate indiferent-optimist, în 2011 rata suicidului a crescut cu 40% faţă de anul anterior. Pensionarul care a contribuit o viaţă întreagă la fondul de pensii, și acum vede că este împins în mizerie, trebuie să aibă o senzaţie aparte. Evident, crește numărul celor care ajung să doarmă în stradă… În Grecia zilelor acestea, atmosfera este afectată de gestul farmacistului pensionar care, zicând că nu vrea să ajungă să caute prin gunoaie, că nu mai poate exista în demnitate, a ajuns să își tragă un glonţ în cap în faţa Parlamentului Elen. Bătrânul era un om decent, educat… cu un stil de viaţă auster. Nu mai suporta măsurile de austeritate; probabil că nu avea antrenament. A devenit un simbol, un erou naţional. A

Vutcărău la Teatrul „Eugene Ionesco”. Petru Vutcărău revine la acest text peste 20 de ani, cu o nouă abordare regizorală, păstrându-l din vechea distribuţie doar pe actorul Andrei Sochircă, care interpretează același rol, cel al lui Iacob, tatăl lui Iosif. La ediţia din acest an, Festivalul Internaţional al Artelor Scenice BITEI găzduiește 26 de spectacole din 15 ţări, precum Coreea de Sud, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Georgia, România, Cehia, Rusia, Spania, Turcia, Ucraina, Israel, Azerbaidjan și Republica Moldova. Spectacolele vor fi jucate pe scenele teatrelor „Eugene Ionesco”, „Luceafărul”, Teatrul Rus „A. P. Cehov”, Teatrul Naţional de Operă și Balet, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” și Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. În fiecare zi de festival, spectatorii

vor avea ocazia să urmărească câte trei spectacole. Ziua festivalului va începe, tradiţional, cu discuţii despre spectacolele văzute anterior, prezentarea trupelor de teatru, lansări de carte, iar spre sfârșitul zilei de lucru, oaspeţii se întrunesc în holul Teatrului „Eugene Ionesco”, la clubul festivalului, unde vor evolua formaţii și interpreţi autohtoni. Pentru prima dată, în acest an la festival participă Israelul, cu un excepţional spectacol de dans „Carmina Burana”. Spectacolul va fi prezentat de Compania de Dans „Kamea”, Beer Sheva, în colaborare cu Orchestra și Corul Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinău, pentru care a fost invitat din București dirijorul român Răzvan Cernat. Bugetul Festivalului BITEI din acest an este estimat la 5 mln. de lei. În

pofida faptului că acest eveniment este înscris pe lista manifestărilor culturale prioritare pentru ţara noastră, alături de festivalurile „Mărţișor”, „Invită Maria Bieșu” și altele, din bugetul statului pentru cele câteva zeci de manifestări prioritare pentru stat au fost alocate doar 4 mln. de lei, 300.000 de lei revenind Festivalului BITEI. Organizatorii festivalului au declara, la o săptămână înainte de demararea evenimentului, că ei sunt în căutarea mijloacelor financiare necesare pentru desfășurarea festivalului. Vom reveni în FLUX cu amănunte despre acest important eveniment cultural pentru ţara noastră pe parcursul următoarelor ediţii. Urmăriţine. Liliana POPUŞOI, FLUX

Încet democraţia trecea… Democraţia Capitalistă versus Democraţia Ecologistă reizbucnit scandalul cu tinerii și adulţii care ies la bătaie, când nu mai au ce pierde. Discuţii aprinse, vehemente despre crima împotriva populaţiei, despre FMI și UE, despre disperarea supravieţuirii în condiţii de dezastru economic… 5 aprilie 2012. Seara privesc cum prin centrul Atenei se luptă oamenii cu poliţia… la o zi după gestul bătrânului farmacist. O tragedie grecească este când se termină vinul și oamenii încep să vadă că există o mică problemă reprezentată de o mare datorie… imposibil de plătit. Zilele anterioare au fost dezbateri pe la conferinţa despre sustenabilitate la care am participat aici, despre statele falimentare, care nu mai pot susţine sistemele de sănătate, educaţie, siguranţă publică, mentenanţa de infrastructură, apărare etc. Am dezbătut variate aspecte ale crizei care nu putea să fie evitată în contextul unei dezvoltări non-sustenabile promovate de capitalism. Privesc oamenii care urlă pe stradă, hoardele de poliţiști cu scuturi, căști și măști de gaze, trăgând cu gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii furioși… oameni care aruncă cu ce au la îndemână… adus de acasă. Capete sparte, cruce roșie… lumânări. De pe o stradă hiperturistică iese un trenuleţ cu turiști, trece printre protestatari, imediat apoi locul este eliberat

prin gaze lacrimogene… turiști cu ochii înlăcrimaţi, tușind și strănutând… o tragicomedie. Parcă este prezentarea live a discuţiilor teoretice din zilele anterioare. De ce sunt acestea relevante? Pentru că există posibilitatea ca „modelul” să se răspândească, dacă vezi cam cum arată situaţia prin Spania (șomaj de aproape 50% în rândul tinerilor…), dar și prin Portugalia, Italia și așa mai departe. Contaminare de la o ţară la alta, de fapt falimentul capitalismului. Circul acesta cu demonstraţii, proteste, lupte de stradă, este un început promiţător pentru frumoasa noastră UE. Dacă acestea se derulează în Uniunea Europeană, o zonă bogată și care este visul africanilor, ne putem da seama cam ce frumos este să exiști uman la nivel global… în zonele sărace, ale căror resurse naturale au fost spoliate de zonele până acum considerate bogate. Până nu demult, Grecia era una dintre respectabilele ţări membre ale Uniunii Europene, care a absorbit masiv fonduri comunitare, care avea un turism dezvoltat și unde dificil primeai viză să poţi vizita ţara… că nu era nevoie de tine. Datoriile ei se acumulau, se rostogoleau și au ajuns de necontrolat, au fost șterse o parte, altele au fost primite sub promisiunea unor măsuri dure de austeritate… dar banii se pierd înghiţiţi de

un sac fără fund a democraţiei capitaliste. Poate că Grecia va ajunge în afara zonei euro… oricum ceva de neînchipuit nu demult, dar în actuala confuzie se încearcă găsirea unei soluţii de eliminare a unei entităţi pe care nu poţi să o mai salvezi… O situaţie la care nimeni nu se gândea în urmă cu câţiva ani, nimeni nu o credea posibilă. Datoriile au devenit o povară nu doar a prezentului, ci și a viitorului. Când te gândești cam ce opţiuni are politicianul care va urma la conducere… când economia este pe butuci, resursele sunt epuizate, datoriile sunt în creștere cu dobânzi ale dobânzilor, sistemele de sănătate, învăţământ, menţinerea ordinii publice și așa mai departe sunt îngenuncheate și cu capul lăsat… Ce poate promite politicianul viitorului? Austeritate? Sau creștere pe bază de nimic? Când ai nevoie de bani și alţi bani doar ca să menţii sistemul pe linie de plutire… miliarde, zeci și sute de miliarde de euro… iar economia este terminată, nu produce nimic vandabil, de unde poţi rambursa creditele și dobânzile aferente? Cine a produs acest uriaș-rahat? Niște bancheri care calculau la perfecţie profitul lor, niște economiști imbecili predicatori ai creșterii fără limite, și niște politicieni stupizi–zâmbăreţi, care promiteau orice, doar să fie aleși…? Au reușit să produ-

că valuri de șomeri, oameni ai străzilor, disperare în careva capitală europeană? Și urmează altele, celelalte? Poţi să îi promiţi austeritate grecului care nu mai are loc de muncă, nu mai are locuinţă, îi este foame… și nu are asigurare de sănătate… în schimb are 2 copii…înfometaţi? Până când acest stil era departe în Africa, pe nimeni nu interesa, dar când devine parte a realităţii în capitala unui stat al Uniunii Europene? Și toţi politicienii și finanţiștii se uită ca boii la poarta nouă? Este educativă o plimbare printre ei, prin Atena, printre datornici fără licărirea speranţei… acolo unde nici un politician local nu mai are curajul să se afișeze în public… deoarece nu mai este sigur locul… pentru el. Au ajuns până acolo încât creditorii dictează politicile naţionale… adică democraţia a căzut pradă unor organisme financiare? Niște bancheri care au subminat sistemul, niște economiști aberanţi, dictează în continuare măsuri de austeritate, ce să se vândă, câţi să fie daţi afară, ce unităţi să fie închise, ce să se mai taie de la oamenii care oricum sunt deja terminaţi? Politicianul ales democratic este acum o slugă a bancherilor? Nu are ce face. Înseamnă că democraţia a murit? Interesant este că deja până și democraţia este pusă în paranteză, cât timp guvernele

sunt la cheremul celor care îi împrumută cu bani,… care ajung să le dicteze condiţiile… fără nici un fel de „considerente democratice”. A fost posibil ca în Grecia, care a inventat democraţia, acest sistem să cadă pradă finanţiștilor… în goana lor după profit cu orice risc… aducător de faliment al naţiunii? Iar acum, dacă nu era destul de problematică situaţia, extremismul are șanse de a avea suport popular… Se constată existenţa unei situaţii ca la un șobolan fără șanse de scăpare, care atacă atunci când nu mai are ce pierde. Pe de altă parte, democraţia, alegerile libere… au dus la aspecte interesante pe partea cealaltă a mediteranei; state care devin islamiste, adică devin conduse pe baze religioase. Condiţiile actuale sunt prielnice pentru radicalizare, fanatism religios, stil care poate arunca niște gaz pe conflicte. Consecinţe? În principiu, dacă nu se regândește sistemul, dacă nu există o schimbare de paradigmă, nu prea există altă traiectorie decât adâncirea unei crize globale (eventual cu reveniri temporare și degradări și mai accentuate ulterior), când resurse nu mai există pentru a susţine bunăstarea vestică, atunci când miliarde de săraci din lumea a treia au nevoie și ei de ceva pentru a exista… De fapt, care e problema? Democraţia funcţionează rezonabil de bine la nivelul orașuluiatenian-antic, la nivelul satului, unde oamenii se cunosc. Odată cu creșterea distanţei dintre candidat-politician și elector, între care informaţia este indirecţională și controlat transferată prin mass-media manipulatoare… fundamentul democraţiei este terminat. Niște mafii își găsesc un candidat fotogenic, cu discurs populist, cât mai „vandabil la marea masă de pămpălăi”, îl promovează prin mass-media controlată, iar „boii pot să aleagă” exponatul căreiva mafii. Săracele figurinepolitice sunt simple marionete aflate la cheremul celor care controlează scena, din spatele ei. Apoi urmează spolierea resurselor, adâncirea în nonsustenabilitate, subminarea viitorului… totul în interesul

profitului cât mai mare obţinut de cât mai puţini. Ce înseamnă ca o economie să nu fie sustenabilă și în consecinţă o societate să nu fie sustenabilă? Vezi Grecia actuală! Într-un loc cu resurse naturale, de la pește la portocali și incredibile atracţii turistice, după absorbirea fondurilor UE pe vremea când ele erau „consistente și la discreţie”, apoi luând datorii (apoi șterse în bună parte)… luând alte datorii și altele… ce este oare această democratică-capitalistă gaură neagră? Este vinovată democraţia sau capitalismul? Critica democraţiei ca sistem a apărut deja la grecii antici, mai cu seamă în cadrul cercurilor învăţaţilor aparţinând elitei, care se întrebau cum poţi să dai putere politică marilor mase inculte (și aveau ceva dreptate). După ce Socrate a fost acuzat și executat de decizia democratică a marilor mase de „bolovani”, încrederea în capacitatea intelectuală a unor hoarde dominate de submediocritate a devenit din nou chestionabilă… iar Platon este simbol al criticismului la adresa democraţiei. Hitler a fost ales democratic! Dar ce poţi pune în locul acestui sistem? Cred că democraţia este cel mai rezonabil sistem din câte au inventat oamenii de până acum, dar când el se combină cu capitalismul globalizat deșănţat, poate produce doar faliment al societăţii… este doar o chestiune de timp. O democraţie locală, regională, cu o societate capabilă să înţeleagă ecologismul, dezvoltarea bazată pe resursele locale… ca singura variantă de societate sustenabilă… poate produce societăţi locale aflate în echilibru cu resursele realmente existente, societăţi capabile să se autoregleze, deci apte de a se menţine funcţionale pe timp nedefinit. Astfel de societăţi locale pot constitui o civilizaţie globală persistentă… sustenabilă. Ceva frumos despre biodiversitate și dezvoltare durabilă? Urmează vremuri interesante! Cu civilizaţie umană sau fără ea. Preluat de pe gandeste.org Sursa: peterlengyel. wordpress.com © dr. Peter Lengyel

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 MAI 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova produce cel mai bun caşcaval ecologic Cașcavalul „Gauda” produs de SRL Logofăt-Prim din Republica Moldova s-a învrednicit de cea mai înaltă distincţie la un concurs internaţional pentru cel mai gustos product ecologic, care s-a desfășurat în Polonia. Întreprinderea condusă de antreprenorul Vasile Cireș activează în satul Logofteni, Fălești.

Dezechilibrul în activitatea de comerţ extern se menţine Situaţie neschimbată în ceea ce privește activitatea de comerţ extern a Republicii Moldova. Chiar dacă exporturile înregistrează o creștere ușoară în comparaţie cu perioada similară din 2011, decalajul în evoluţia importurilor și exporturilor determină în continuare acumularea unui deficit al balanţei comerciale considerabil. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-martie 2012 a fost de 42,0% faţă de 43,1% în perioada corespunzătoare din anul precedent.

La Varșovia, Polonia, a avut loc cel de al 8-lea forum al producătorilor de produse organice din Europa Centrală și de Est „Organic Marketing Forum”, în cadrul căruia s-a desfășurat și Conferinţa internaţională privind procesarea și comercializarea produselor alimentare ecologice. Cele 24 de ţări participante, între care Germania, Polonia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Austria, Slovacia, România, au prezentat spre apreciere diverse produse ecologice.

Ţara noastră a fost reprezentată de o delegaţie de oameni de afaceri condusă de viceministrul Agriculturii, Ștefan Chitoroagă. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la standul expoziţional organizat de ministerul de resort și Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), în colaborare cu Asociaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura Ecologică, și-au prezentat produsele ecologice certificate cinci întreprinderi, membre ale Asociaţiei Naţionale APEM-AGRO. Astfel, SRL „Cioara” a expus produse eterooleaginoase, ulei eteric de levănţică, isop, salvie, mărar. CPA „Aroma” - produse eterooleaginoase, ulei de trandafir, levănţică, salvie, isop. Gospodăria ţărănească Ciumac Andrei a fost prezentă la concursul european cu plante medicinale. SRL Logofăt – Prim a propus pentru degustare lapte și produse lactate procesate din lapte de vacă: chefir, iaurt, cașcaval „GAUDA”, brânză cu ierburi. SRL „AŢ-Zim” a prezentat seminţe de legume și produse apicole. FLUX

România, din nou în recesiune Economia României a intrat în recesiune tehnică, după ce a înregistrat scăderi timp de două trimestre consecutive. Astfel, în trimestrul întâi din acest an, produsul intern brut s-a depreciat cu 0,1 procente, comparativ cu ultimele trei luni din 2011, după ce, în ultimul trimestru din anul trecut, scăderea a fost de 0,2 la sută, faţă de trimestrul trei, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Totuși, comparativ cu perioada similară din 2011, PIB-ul României a înregistrat o creștere de 0,3 procente, pe serie brută, și de 0,8%, pe serie ajustată sezonier. Datele INS sunt estimative, de „semnal”, și ar putea exista diferenţe între acestea și datele provizorii, care vor fi publicate pe data de 6 iunie. Pentru întreg anul 2012, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările de creștere economică, de la 1,8 la sută la 1,5%. De asemenea, Comisia Europeană prevede o creștere a PIB-ului de numai 1,4 procente, faţă de 1,6%, cât estimase anterior. Sursa: ziare.com

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele trei luni ale anului 2012, exporturile de mărfuri au totalizat 505,2 milioane de dolari, cu 6,7% mai mult decât în aceeași perioadă din anul trecut. La fel de mare rămâne și ponderea reexporturilor, 43 la sută în totalul mărfurilor exportate. Comparativ cu ianuarie-martie 2011, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 10,8%, contribuind astfel la creșterea totală a exporturilor cu 4,5%. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 288 de milioane de dolari (57,0% din totalul exporturilor), înregistrând o creștere de 3,8% faţă de ianuarie-martie 2011, care a contribuit la sporirea exporturilor cu 2,2%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 252,6 milioane de dolari (cu 5,8% mai mult faţă de ianuarie-martie 2011), deţinând o cotă de 50,0% în totalul exporturilor (50,4% în ianuarie-martie 2011). O creștere mai mare au înregistrat exporturile către ţările CSI. Acestea deţin o pondere de 39,8 la sută (în ianuariemartie 2011 ponderea era de 37,2%) și corespund unei valori de 201,1 milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 14,3%, comparativ cu ianuarie-martie 2011. Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-martie 2012, comparativ cu perioada similară din anul 2011, relevă majorarea livrărilor către Federaţia Rusă (+26,5%), Italia (+20,6%), România (+9,2%), I rak (de 5,0 ori), Franţa (+43,0%), Kazahstan (de 93,2 ori), Polonia (+11,4%), Ungaria (+60,2%), Olanda (+54,2%), Georgia (de 2,2 ori) Uzbekis-

tan (de 2,0 ori) etc. Totodată, s-au diminuat exporturile către Turcia (-39,0%), Ucraina (-23,5%), Germania (-31,5%), Grecia (-57,3%), Statele Unite ale Americii (-35,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-11,4%), Belarus (-11,3%) și Lituania (-44,8%). Structura exporturilor de mărfuri indică o continuă creștere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre. Pe primul loc se situează exporturile de articole manufacturate diverse, cu o pondere de 24,4%. Exporturile de produse alimentare și animale vii s-au situat pe locul doi, reprezentând 20,2% în totalul valoric al exporturilor. Exporturile de mașini și echipamente pentru transport s-au clasat pe locul trei, cu o cotă de 17,5%. Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă, s-au clasat pe locul patru, reprezentând 10,4% în totalul

exporturilor. Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili, s-au clasat pe locul cinci cu o pondere de 8,4%. Exporturile de băuturi deţin o cotă de 9 la sută în totalul acestora. Cifra importurilor în perioada analizată a depășit de aproape două ori și jumătate cifra exporturilor. În ianuariemartie 2012, importurile au totalizat aproximativ 1miliard 204,2 mil. de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2011 cu 9,7%. Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 468,3 milioane de dolari (cu 5,1% mai mult decât în ianuarie-martie 2011), deţinând o pondere de 38,9% în totalul importurilor (40,6% în ianuarie-martie 2011). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au însumat 453,9 milioane de dolari (cu 10,4% mai mult decât în

ianuarie-martie 2011), care echivalează cu o cotă de 37,7% în totalul acestora (37,4% în ianuarie-martie 2011). Analiza evoluţiei importurilor pe ţări în ianuariemartie 2012, comparativ cu perioada similară din anul 2011, relevă o majorare a livrărilor din Federaţia Rusă (+17,2%), Turcia (+26,3%), Germania (+22,5%), Belarus (+40,6%), China (+13,0%), România (+7,9%), Polonia (+31,0%), Israel (de 3,4 ori), Austria (+23,4%), Coreea de Sud (+70,7%) și din alte ţări. Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum și a celor destinate consumului populaţiei. Pe locul întâi se situează importurile de combustibili minerali, lubrifianţi și materiale derivate, care constituie 29 la sută din totalul acestora. Importurile de mașini și echi-

pamente pentru transport au avut o cotă de 19,3%. Importurile de produse alimentare și animale vii au înregistrat o pondere de 9,9%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămân a fi legumele și fructele, cerealele și preparatele pe bază de cereale și altele. În ianuarie-martie 2012, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2011 au sporit importurile de gaz și produse industriale obţinute din gaz (+25,7%), mașini și aparate electrice (+38,2%), fire, ţesături, articole textile (+25,2%), energie electrică (de 29,0 ori), vehicule rutiere (+13,2%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+5,3%), cereale și preparate pe bază de cereale (+32,3%), uleiuri esenţiale, zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (de 3,5 ori), seminţe și fructe oleaginoase (+49,1%), carne și preparate din carne (+37,4%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+53,0%), produse lactate și ouă (+18,1%) etc. Se menţine în continuare un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor, care a determinat acumularea în ianuarie-martie 2012 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 699 de milioane de dolari, cu 74,4 milioane mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 215,7 milioane de dolari SUA (în ianuarie-martie 2011 – 206,7 milioane), iar cu ţările CSI - de 252,8 milioane (în ianuariemartie 2011 – 235,2 milioane de dolari). FLUX

Noi alegeri legislative în Grecia. Miza – aﬂarea ţării în zona euro Noile alegeri legislative în Grecia vor avea loc la 17 iunie. Până la scrutin, ţara va avea un guvern interimar pentru afacerile curente, noul premier fiind președintele Consiliului de Stat, Panayiotis Pikramenos. Scrutinul, al doilea în mai puţin de două luni, este crucial pentru ţară, având în vedere progresul stângii și al partidelor extremiste și antiausteritate care contestă măsurile de austeritate ale planului de ajutor internaţional acordat Greciei și elaborat de creditorii ţării, UE, BCE și FMI. Grecia este nevoită să organizeze alegeri în iunie, în lipsa unui acord între liderii săi asupra formării unui

Guvern de coaliţie în urma alegerilor de la 6 mai, după ce alegătorii au respins politicile de austeritate administrate ţării de doi ani și au privat liderii de majoritate.

Încercările de formare a noului guvern au eşuat lamentabil Liderul socialist Evanghelos Venizelos, fost ministru de Finanţe, a anunţat primul acest eșec, la finalul unei reuniuni de ultimă șansă convocată de către șeful statului Carolos Papoulias. „Din nefericire, ne îndreptăm din nou spre alegeri, în câteva zile, în condiţii foarte dificile”, a declarat el. Această întoarcere la urne a fost confirmată, ulterior, de către Fotis Kouvelis, liderul micii formaţiuni moderate de stânga Dimar, care a refuzat să susţină cu cei 19 deputaţi ai săi o alianţă între conservatori și

socialiști de susţinere a Guvernului în exerciţiu. Într-un comunicat citit în direct de către o jurnalistă de la postul public de televiziune Net, președinţia a confirmat eșecul „eforturilor de formare a unui Guvern” și a anunţat o reuniune a liderilor politici, „pentru formarea unui Guvern” care urmează să asigure gestionarea afacerilor

curente, până la noul scrutin. Invocând „pericolul” care ameninţă ţara din cauza instabilităţii politice, Papoulias a încercat în această ultimă întâlnire să propună partidelor să se înţeleagă asupra unui Cabinet de tehnocraţi, menit să protejeze ţara de ameninţarea falimentului și părăsirii zonei euro, în care s-a declanșat criza datoriilor, care afectează Europa începând din 2010.

Măsurile de austeritate respinse de stânga radicală Eșecul grec era previzibil de mai multe zile, din cauza refuzului categoric al blocului stângii radicale Syriza - propulsat ca cea de a doua cea mai importantă formaţiune politică în alegerile de la 6 mai, în baza respingerii sale fără menajamente a cerinţelor de austeritate UE-FMI aplicate ţării începând din 2010 - de a intra în alianţă cu partidele conservator sau socialist, care au ratificat „diktatul”. Dimar, rezultat în urma unei sciziuni a Syriza, a condiţionat susţinerea sa de o participare a acestui bloc, apreciind că este singurul apt să ţină cont de rezultatul urnelor. În disperare de cauză, Papoualias a încercat să ralieze inclusiv formaţiunea populist-naţionalistă Greci Independenţi a lui Panos Kammenos, care a obţinut 33 de mandate de deputaţi pe 6 mai, opunându-se la fel de puternic memorandumului și foii de parcurs a politicilor de austeritate, dictate de creditorii ţării. „Forţele politice care susţin memorandumul (planul de austeritate) insistă să intimideze poporul. Ei îi preferă pe creditori unităţii naţionale”, a declarat Kammenos la ieșirea sa de la reuniune.

Potrivit sondajelor, stânga ar putea învinge în viitorul scrutin Potrivit sondajelor de săptămâna aceasta, Syriza s-ar clasa pe primul loc în viitoarele alegeri, cu un program combinând respingerea memorandumului și menţinerea ţării în zona euro, ceea ce până în prezent a fost respins ca inacceptabil de către partenerii Greciei din zona euro. În urma unei serii de declaraţii de ameninţare, în ultimele zile, zona euro a transmis luni seara (14 mai - n.n.) un mesaj de susţinere, reafirmându-și sprijinul „de neclintit” faţă de menţinerea Greciei în Uniunea Monetară, în timp ce numeroși decidenţi economici subliniau că o retragere greacă din zona euro ar costa foarte scump economia europeană. Însă oferta ar putea fi modificată de noul verdict al electoratului grec, chiar dacă grecii speră la o schimbare a politicii europene de austeritate, după învestirea socialistului Francois Hollande ca președinte al Franţei. Acest lucru este cu atât mai probabil, în condiţiile în care inclusiv socialiștii și conservatorii au preluat revendicarea unei relaxări a sacrificiilor impuse grecilor. Înaintea acestui eșec, anunţul oficial cu privire la o contractare cu 6,2% a PIB-ului grec în primul trimestru din 2012 a confirmat, de fapt, gravitatea situaţiei economice a ţării, care a intrat în cel de al cincilea an consecutiv de recesiune și care înregistrează un nivel al șomajului de peste 20%.

Oﬁcialii europeni nu sunt dispuşi să facă concesii Uniunea Europeană ar putea face unele concesii în privinţa ritmului reformelor impuse Greciei, în contextul în care ţara organizează noi alegeri pe 17 iunie, a afirmat recent un diplomat european de rang înalt. Subiectul se va afla pe agenda summitului UE informal programat pe 23 mai la Bruxelles.

În cursul reuniunii, „singura marjă de manevră veritabilă va fi ritmul de stabilizare a echilibrului bugetar”, a apreciat diplomatul, care a preferat să păstreze anonimatul. „Nu este vorba de negocierea instituirii echilibrului bugetar, ci de ritmul ajungerii la acest echilibru”, a mai spus diplomatul european. Pe de altă parte, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles, că angajamentele asumate de Grecia în cadrul celui de-al doilea plan de relansare nu pot fi modificate, în contextul în care Grecia se pregătește de noi alegeri.„Nu există posibilitatea modificării angajamentelor asumate deja de Grecia”, a declarat Barroso, dând asigurări că dorește menţinerea ţării în zona euro. Anunţul privind alegerile anticipate în Grecia nu schimbă cu nimic situaţia, iar ţara trebuie în continuare să respecte termenii acordului de ajutor financiar, a precizat și ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble. „Dacă Grecia vrea să rămână în zona euro, trebuie să accepte condiţiile”, a declarat Schauble, citat de The Guardian. Oficialul german, aflat la Bruxelles pentru o întâlnire a miniștrilor de Finanţe, a adăugat că Europa are nevoie de un guvern

elen capabil să ia decizii. Wolfgang Schäuble a avertizat că miza noului scrutin din Grecia va fi viitorul ţării în cadrul Uniunii Europene.

Previziuni sumbre de la Roubini Alegerile anticipate din Grecia vor fi câștigate de Coaliţia Stângii Radicale (Syriza), formaţiune care nu se va înţelege cu reprezentanţii creditorilor internaţionali, iar Grecia va ajunge în încetare de plăţi și va ieși din zona euro, a afirmat economistul Nouriel Roubini. „Noile alegeri din Grecia vor conduce la victoria Syriza și la un curs de coliziune cu Troica (formată din reprezentanţii FMI, UE și BCE, n.r.), iar aceasta la default și ieșirea din zona euro”, a afirmat Roubini, într-o postare pe Twitter la scurt timp după anunţul că vor fi organizate noi alegeri anticipate, potrivit cotidianului britanic The Guardian. Roubini este cunoscut și drept „Doctor Doom” pentru prognozele sale pesimiste. Acţiunile de pe bursele din Europa au scăzut marţi, cele din SUA și-au redus puternic creșterea, iar euro s-a depreciat, după ce Grecia a anunţat că va organiza alegeri anticipate din cauza eșecului negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Sursa: mediafax.ro

18 MAI 2012

CALEIDOSCOP

18 mai Evenimente 1765: Un incendiu a distrus o mare parte din Montreal, Quebec 1804: Senatul l-a proclamat pe Napoleon I Bonaparte împărat al Franței (1804-1814 și 1815); a fost încoronat de către Papa Pius al VII-lea la 2 decembrie1804, în cadrul unei ceremonii fastuoase ce a avut loc la Catedrala Notre Dame din Paris 1910: Terra trece prin coada cometei Halley. Este cel mai apropiat contact din istorie dintre Pământ și o cometă 1944: A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală. „Zi pentru cinstirea memoriei jertfelor deportărilor din Crimeea” 1974: În deșertul Rajahstan din provincia Pokhran, India, detonează cu succes prima sa armă nucleară; devine a șasea țară care posedă arma nucleară 1980: Muntele Sf. Elena din SUA a erupt în statul Washington, omorând 57 de oameni și provocând pagube în valoare de 3 miliarde de dolari

Nașteri 1045: Omar Khayyam, poet persan (d. 1123) 1843: Benito Perez Galdos, scriitor spaniol (d. 1920) 1850: Oliver Heaviside, matematician, fizician englez (d. 1925) 1868: Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei (d. 1918) 1872: Bertrand Russell, filosof englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1970) 1876: Hermann Müller, cancelar al Germaniei (d. 1931) 1883: Walter Adolph Gropius, arhitect american (d. 1969) 1888: Eugeniu Speranția, poet și eseist român (d. 1972) 1891: Rudolf Carnap, filosof german (d. 1970) 1897: Frank Capra, regizor american (d. 1991) 1912: Richard Brooks, regizor și scenarist (d. 1992) 1913: Charles Trenet, cântăreț francez (d. 2001) 1920: Karol Józef Wojtyła (Papa Ioan Paul al II-lea) (d. 2005) 1928: Ilie Moldovan, profesor român de teologie 1939: Peter Grünberg, fizician german 1957: Mihai Crețu, muzician român (Enigma) 1960: Yannick Noah, jucător francez de tenis 1962: Sandra Crețu, cântăreață germană

Decese 1799: Pierre Augustin de Beaumarchais, dramaturg francez (n. 1732) 1909: Isaac Albéniz, compozitor și pianist spaniol (n. 1860) 1911: Gustav Mahler, compozitor austriac (n. 1860) 1981: William Saroyan, prozator și dramaturg american (n. 1908) 1993: Aurel Covaci, traducător român (n. 1932) 2011: Mircea Horia Simionescu, scriitor român (n. 1928)

Sărbători Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătorită în 2010 sub sloganul “Muzeele pentru armonia socială”, 18 mai 2010, Historia, accesat la 20 februarie 2011.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

RECUPERAREA TRECUTULUI

Covoarele ţesute în biserici, opere de artă pe cale de dispariţie Pe data de 3 mai, în sala de conferinţe a Mitropoliei Moldovei a avut loc conferinţa naţională știinţifico-practică „Patrimoniul bisericesc – recuperarea trecutului”. Liliana Condraticov, doctor în studiul artelor, cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului Cultural, a prezentat, în cadrul acestei conferinţe, o comunicare cu titlul „Covoarele tradiţionale din colecţia mănăstirilor moldovenești – parte a patrimoniului naţional”. În acest context am provocat-o pe Liliana Condraticov la o discuţie despre covorul moldovenesc, în special cele realizate de măicuţe în mănăstirile din Basarabia, și soarta lor de mai departe. - Ţesutul covoarelor este astăzi un meșteșug pe cale de dispariţie, dar și exemplarele ţesute de străbunicele noastre aproape că nu se mai păstrează. De unde aţi făcut Dvs. rost de informaţia despre aceste meșteșuguri? - Mă bucur că avem posibilitate să discutăm despre frumos și etern. Sigur, odată cu informatizarea și ritmul încordat al vieţii noastre, multe valori trec pe planul doi, rămân umbrite de realizările tehno- și nanotehnologice. Deși anume vestimentaţia, podoabele, ţesăturile care înfrumuseţau altădată casele bunicilor noastre sunt acele elemente care subliniază individualitatea, fiind, totodată, și elemente principale în specificarea evoluţiei culturii materiale și spirituale ale neamului nostru. Putem regreta foarte mult frumuseţea covoarelor de altădată. Fără realizarea unor pași concreţi și eficienţi, discuţiile vor rămâne la nivelul istoriei problemei, adică a apariţiei și a evoluţiei fenomenului, lipsă, practic, la începutul unui nou mileniu. Cât privește interesul faţă de covor, nu este unul ocazional și tangenţial. Fiind preocupată, de mai bine de un deceniu, de podoabele tradiţionale, laice și de cult, discutând cu mai mulţi meșteri, te oprești și la analiza costumului legat de aceste podoabe, dar și a ţesăturilor. Astfel, s-a ajuns la covorul moldovenesc, mândria atelierelor din ţară și a iscusinţei meșteriţelor. Cert este faptul că numai experienţa proprie, observaţia pe teren și analiza detaliată a pieselor pot fi adevăraţii furnizori de informaţie privind covorul nostru. Simplul studiu al literaturii de specialitate este deseori detașat de realitate, pentru a veni cu o explicare a motivelor decorative folosite sau uzualităţii unui covor anume, e bine să cunoști perioada istorică, adică când a fost ţesut covorul; să discuţi cu meșterul

sau rudele, discipolii săi, pentru a înţelege de ce a acordat prioritate culorilor sau ornamentelor în cauză. Stând la masa de birou, nu totdeauna poţi pătrunde în esenţa subiectului cercetat… - Ce anume v-a făcut să acordaţi atenţie acestui subiect? - A fost poate o dorinţă explicită, din motiv ce am avut posibilitate, fiind adolescentă, de a experimenta la un război de ţesut pentru a vedea primele „roade” ale muncii mele. Eram preocupată de farmecul cum străbunica a„pictat” cu firele de lână o pasăre stilizată sau un trandafir exuberant. Erau piese tradiţionale, făcute de mâna ei și la care ţin foarte mult: scoarţe, păretare, lăicere. Ele păstrează amprenta timpului, mireasma gutuilor din casa mare, unde erau pe timpuri plasate, fie pe perete, fie în lada de zestre. Peste câţiva ani, covorul m-a entuziasmat din nou prin îmbinarea armonioasă a frumosului și pragmaticului, splendidul predominând și condiţionând realizarea unor veritabile capodopere. Astfel am iniţiat niște cercetări și sper că vor fi auzite și apreciate, din simplul motiv că fac

Leo BUTNARU

CĂRARE ŞI… CĂMILA (File de jurnal) 18.XI.1983 Petru Cărare mi se plânge că nici el, ca și noi – ceilalţi scriitori, adică, – n-am știut până astăzi care este cel mai mare „bârfitor” al breslei. „Voi ziceţi că eu ascund banii de soţie ba în gulerul, ba în poala trenciului, sub pardoseala paltonului… Ba că lipesc filele din carnetul de scriitor, între ele tăinuind vreo bancnotă… Toate astea nu fac un ban pe lângă ce a spus… Da, te întrebam, dar știu că nu știi, cine e cel mai al naibii bârfitor dintre scriitori… (Pauză. Cărare vâră o mână în buzunarul trenciului, ridică bărbia și degetul arătător al celeilalte mâini.) E Vodă, bre, Vodă! Știi ce a spus el? Cică: «Geaba îi caută soţia lui Cărare banii prin cusăturile hainelor. Dacă i-ar despica limba în două, în mijlocul ei numaidecât ar găsi zece ruble». «Vezi tu, Butnarule, cine-i Vodă?»” – încheie Cărare.

24.XI.1983 Adunarea scriitorilor. După ce Petru Cărare își exprimă un întreg arsenal de doleanţe, indignări, reproșuri, prorociri, Vera Malev, secretar de partid, vrea să atenueze unele lucruri, începând cu: „Am să vorbesc simplu, deoarece mie Domnul nu mi-a dat, precum lui Cărare, harul umorului…”, la care intervine Aureliu Busuioc cu remarca: „Hârul… Hârul umorului…”. Același Petru Cărare își încheie cuvântul la adunarea scriitorilor cu: „Îndemn confraţii să meargă înainte, tot înainte, iar eu o să mă strădui să merg și mai înainte, pentru ca nimeni să nu-mi poată pune beţe-n bătrânele mele roţi”… (Să vorbești de bătrâneţe la 48 de ani?...)

9.XII.1984 Arh. Cibotaru avea niște versuri de felul: „Din piept îmi crește o tufă de vie/ Și rădăcinile ei mă dor”. La care Cărare îi spune: „Păi de ce mănânci poama cu tot cu seminţe?!”

15.II.1985 Acum două zile, Cărare a împlinit jumătate de secol de existenţă. Beșleagă îi telefonează, felicitându-l și adăugând: – Petrică, tu ești un bun umorist, dar oare nu ţi-a fost prea de tot îndrăzneala să te naști în aceeași zi cu marele fabulist Krâlov? – Acum mă gândesc și eu la asta, dar, crede-mă, am aflat de acest lucru abia peste patruzeci de ani după venirea mea pe lume, când l-am tradus pe Krâlov și i-am studiat, bineînţeles, și biografia. Nu mai pot da îndărăt, – zice Cărare.

22.II.1985 Bunul Gheorghe Vodă are neplăceri. A spus ceva cuvinte mai drastice la omagierea lui Petru Cărare și acum dă explicaţii. Prea le place unor diriguitori de la Uniunea Scriitorilor să pieptene lucrurile. Mult are să ţină astfel? [Motivul: Vodă se întrebase de ce în enciclopedie (a Moldovei) cămila are „portret”, iar scriitorul Cărare – nu… Și-apoi expresia lui preferată: „Noi, cei din ţările slab-dezvoltate…”.]

23.II.1985 Cică pe Gheorghe Vodă l-a turnat Ti. Sau unul din secretarii US. Chiar atunci seara s-a telefonat „unde trebuie”. La biroul de partid l-au apărat V. Malev și B. Istru. Noul secretar de partid Prohin a cam înghiţit gălușca.

4.II.1986 Gheorghe Vodă continuă rebotezarea confraţilor, lui Iacob Burghiu zicându-i: Iașa literară… Tot a lui, celebră: Boţuioc (de la, prin reducere: Boţu+Busuioc). Iar Petru Cărare rebotează RFG, numind-o: Republica Feudală Germană. Tot el primește înștiinţare că nu i se va deschide proces penal în legătură cu „portul ilegal de armă rece” (un cuţit frumos, procurat în Gruzia, la Piţunda, și care i-a fost reţinut la aeroport, nu fără panică, birocraţie frunte-ngustă, demersuri…).

3.X.1986 Cărare zice că Esinencu are norocul că amicii și colegii săi nu-l citesc. Dacă l-ar citi, ar descoperi ceea ce au spus ei cândva, s-ar descoperi pe ei înșiși ca fel de a fi, personaje. Cărare zice că s-a regăsit în câteva locuri. Mă rog, povestea el ce povestea, întâmplări, cazuri, una-alta, iar amicul său de la Chiţcani ia și le toarnă în proză!

8.IV.1987 Telefonează Cărare. A sosit de la o casă de creaţie din (sau: de sub) Moscova. Și e vorbăreţ, ca totdeauna. Îl pun la curent că H. Moraru a scris niște „impresii” despre el, Cărare. Râde, mirându-se de coincidenţă: acum trei zile ticluise o parodie la microinterviul lui Hary (semnal la„Pragul dinspre miază-zi”). Zicea Mor, că nu poate scrie vara, ci doar iarna. Cărare întreabă: dar vara, stând în beci, ca să-ţi fie… iarnă, ai putea scrie? Povestește că a fost la „Mârţoaga cu zurgălăi”, însuși Druţă ajutându-l cu biletul, altfel – vagă speranţă să fi nimerit la spectacol. Vrea să scrie niște impresii, să ni le prezinte la „LA”. Poftim. Să știm și noi.

referinţă nemijlocită la patrimoniul cultural al ţării noastre, fie laic, fie de cult și despre care se discută, în ultimul timp, la mai multe întruniri știinţifice. - Pentru că Dvs. v-aţi referit, în special, la covoarele ţesute în mănăstiri, prin ce se deosebesc ele de cele ţesute acasă? - În linii mari, covorul prezintă o ţesătură groasă de lână (deseori

combinată cu bumbac, cânepă, mătase) cu ornamente multicolore. Este destinat pentru împodobirea și termoizolarea încăperilor. Covorul apare în forma lui decorativ-utilitară și reflectă un anumit nivel de dezvoltare a civilizaţiei. Piesele sunt confecţionate manual sau mecanic, sunt așezate pe pereţi, așternute pe paturi, dăruite la ceremonii, până nu demult folosite în calitate de zestre. În condiţii casnice, covoarele sunt ţesute pe un război vertical sau orizontal. După tehnica alegerii ornamentului, se deosebesc mai multe tipuri: netede (război, chilim, scoarţă, lăicer, polog, păretar); ţesute prin încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură; păroase (cergă, niţurcă); executate din lanţuri sau smocuri de fire de lână; fixate prin noduri de firele urzelii. În spaţiul românesc, ţesutul covoarelor se prezintă ca unul dintre genurile principale decorative. Maxima prestaţie este atinsă în sec. XVIII–XIX. Covoarele românești și cele basarabene au fost expuse la expoziţia internaţională de la Paris (1867), fiind atestate centre specializate, precum mănăstirea Vărzărești (Nisporeni), mănăstirea Tabăra (Orhei), Răciula (Călărași) ș.a. La confecţionarea covoarelor românești erau folosiţi coloranţi naturali, care aveau un aspect bogat în nuanţe fine. În a doua jumătate a sec. XIX, odată cu utilizarea coloranţilor de anilină, valoarea artistică a covoarelor scade, motivele fiind redate în culori stridente și reci. Pentru Basarabia era specifică tehnica „alesul cu acul” sau „alesul cu bumbi”. Erau răspândite alesul legat cu fire întrepătrunse și alesul legat cu fire încrucișate. Grupul de covoare cu două feţe cuprinde piese sub diferite denumiri: chilim (din turcă kilim), în Basarabia termenul fiind folosit pentru piesele vechi, lungi și înguste, cu motive geometrice; scoarţa ca termen autohton. Covoarele tradiţionale posedă variate tehnici și modalităţi de abordare plastică, specificate prin semantica culorilor și motivelor decorative, valoarea artistică și estetică, cosmogonia și semiotica ornamentelor. Cât privește ţesutul covoarelor în atelierele din mănăstirile de monahii din ţară, problema, practic, nu a fost studiată. Se știe că în evoluţia istorică a schiturilor și mănăstirilor de monahii, alături de lucrarea pământului, cultivarea viei și creșterea animalelor, un rol deosebit l-au avut meseriile artistice. Vorbim de toarcerea lânii, ţesutul covoarelor, brodare și croșetare, confecţionarea pieselor vestimentare. Încă de la începutul sec. XIX, documentele ne relatează că monahiile și surorile de ascultare erau determinate de a îndeplini anumite ascultări, cum ar fi „rucodelia furcii foarte subţire”, adică broderie și croșetare, și „rucodelia furcii la lucru gros”, adică toarcerea lânii și ţesutul covoarelor. În mănăstirile cu un mod de viaţă idioritmic (de trai separat), monahiile locuiau în case-chilii, unde deţineau utilaj și inventar necesar. În unele mănăstiri activau veritabile ateliere, la confecţionarea covoarelor fiind antrenate cele mai iscusite monahii. Asemenea ateliere au fost documentate la mănăstirile Tabăra, de altfel, cel mai mare și productiv atelier, Răciula, Hirova, Frumoasa. După 1944, atelierele au avut o soartă vitregă, fiind devastate, închise, iar piesele confiscate. Cum a fost, de exemplu, la închiderea mănăstirii Răciula, când în vara anului 1959 au fost luate din casa stăreţiei nouă covoare moldovenești de dimensiuni mari și șapte preșuri. Covoarele realizate de meșteriţele de la mănăstirea Tabăra dintot-

deauna au trezit admiraţia colecţionarilor și amatorilor de artă. Numai în 1959, din 180 de vieţuitoare, 80 lucrau la confecţionarea covoarelor. După închiderea mănăstirii, în 1960, monahiile iscusite în arta covorului tradiţional au fost impuse să lucreze în arteluri, iar după 1971 – în cadrul Asociaţiei Meșteșugarilor din RSSM. Printre cele mai cunoscute monahii specializate în confecţionarea covoarelor în acele timpuri au fost Nionila Manoli, Olga Leah, Vera Garștea, Mavra Limar ș.a. Împodobirea căsuţelor monahiilor sunt cea mai elocventă exemplificare privind rolul covoarelor în destinul mănăstirii Tabăra, subliniat, în mod deosebit, de tradiţia naţională. Covoarele realizate de maicile de la Hirova puţin diferă stilistic și cromatic de cele de la Tabăra. Astfel, un covor moldovenesc, de dimensiuni mari, a fost lucrat de mâna stareţei mănăstirii, egumena Iraida (Bârcă). Covorul este realizat într-o tehnică veche de ţesut a covoarelor moldovenești, la război orizontal, cu un exuberant decor vegetal. Centrul compoziţiei reprezintă un nucleu floristic, un colaj de diferite flori: roșii, roz, albastre, într-un chenar baroc de verde, subliniat cu alb. Covorul posedă o deosebită valoare

tă o modalitate de organizare a compoziţiei. În așa mod, putem menţiona cu certitudine că covorul este purtătorul unui mesaj ideatic, exemplificat prin culorile utilizate, care diferă de la o zonă geografică la alta, în funcţie de amplasarea mănăstirii și profesionalismul monahiilor. Ornamentica covoarelor realizate de monahiile mănăstirești este foarte diversă, reprezentând un mixaj al motivelor geometrice, cel mai uzual fiind stilul romboidal, care exploatează asemenea figuri precum rombul, pătratul (mai ales prin repetarea elementelor în chenarul covorului, formând un decor gen șah), liniile frânte, romburile crenelate, crestate, cu coarne, prescuri etc. Aparte se clasifică asemenea motive precum coarnele berbecului sau variante stilizate ale vrejului de viţă de vie; motive generate din reprezentarea bradului, X-urile stilizate, motive stilizate generate din natură, precum ar fi cele fitomorfe. Locul principal în cazul acestor motive îl deţine frunza și floarea, care îmbracă următoarele reprezentări: trandafir liber desenat și floarea stilizată romboidal, buchete de flori și boboci, vrejuri de viţă de vie și ghirlande de flori, vase cu flori, după cum putem vedea în compoziţiile anexate, parte a colecţiilor mănăstirești de la Hirova și Tabăra. Un loc aparte îl ocupă motivele și reprezentările

complicate sunt piesele lucrate în mod special ca donaţie lăcașelor de cult sau date ca pomană, de sufletul celui decedat. Cea mai bună exemplificare sunt imaginile anexate, când doar prin intermediul mijloacelor plastice se aduce un mesaj, o valoare deosebită, covoarele devenind, în mare parte, niște manuale de artă decorativă care încă își așteaptă cititorul. Se referă și la colecţionarii de artă. Este timpul să facem deosebire între colecţiile de artă de dragul artei naţionale, a promovării și păstrării sale prin așa o modalitate, și colecţiile comerciale, care deseori devin un impediment în dezvoltarea și protejarea patrimoniului cultural. În multe cazuri, posesorii unor piese de valoare, o bijuterie, piese vestimentară, lăicer etc., roagă să nu fie indicată localitatea, pentru a nu stârni «pofta» unor așa-numiţi colecţionari, care, de fapt, sunt comercianţi ai valorilor de artă. - Aceste obiecte sunt opere de artă. Sunt în siguranţă? Vor putea fi admirate și de generaţiile viitoare? - Fiind adevărate opere de artă, aș vrea sincer să fie în siguranţă. Fiindcă factorul antropic, cu regret, este mai nemilos decât hazardurile naturii. Omul creează, admiră un timp, dar tot el și distruge, fără a crea ceva nou, doar pentru a-și sati-

istorică și artistică graţie modalităţii de lucru, a motivelor floristice ţesute, dar și a individualităţii deosebite, fiind lucrat de mâna stareţei. - Unde se păstrează acum covoarele, lăicerele, obiectele confecţionate de maici? - Astăzi, covoarele, broderiile maicilor – dovadă a existenţei unor ateliere cu renume și a profesionalismului – se păstrează în majoritatea cazurilor în casele-chilii ale monahiilor în vârstă, care le-au și realizat. Sunt parte a vieţii lor, lucrate cu suflet și dragoste pentru a putea fi admirate. Ele nu sunt expuse în colecţii de artă decorativă, la muzee sau expoziţii specializate. Sunt, în primul rând, patrimoniul bisericesc și locul lor, sunt sigură, este anume în colecţia bisericii și mănăstirii. Noi nu avem, la moment, un Muzeu Bisericesc unde ar putea fi expuse piese de factură sacră, fiecare în parte cu un anumit destin… - Ce face speciale aceste lucrări pentru specialiști, dar și pentru colecţionarii de artă? - Fiecare covor, indiferent de faptul că a fost lucrat la un atelier mănăstiresc sau în mediu casnic, are ceva special, individual: motiv floristic, o inscripţie, un chenar care și permite diferenţierea pe zone geografice și clasificări tipologice. Piesele sunt speciale din mai multe considerente. De exemplu, distribuirea motivelor reprezin-

antropomorfe, de preferinţă, feminine, cum, spre exemplu, este covorul de dimensiuni mari de la mănăstirea Ţipova. Fără a deţine portrete individualizate, chipurile oamenilor sau copiilor sunt prezentate fie schematic, stilizat, fie destul de natural. Sunt foarte originale și interesante covoarele care posedă motive aviforme, cum ar fi porumbei, cocoși, păuni stilizaţi. Tot în aceeași ordine de idei se înscriu și motivele zoomorfe, covoarele din spaţiul vizat posedând figurile căprioarelor. În opinia noastră, o valoare deosebită o deţin covoarele care posedă inscripţii cu referinţă la data confecţionării, cum este cazul aceleiași piese de la Ţipova, unde putem vedea anul 1935. Ceva mai

Fragmente din dosarele Arhivei Organizaţiei Social-Politice a Republicii Moldova privind lichidarea mănăstirii Tabăra și situaţia din atelierul de confecţionare a covoarelor

sface capriciile: „vreau acest covor”, sau pentru a-și spori mijloacele financiare. Siguranţa lor, neatingerea de colecţionari și cercetători de dragul cercetării vor condiţiona, evident, faptul că ele vor putea fi admirate de urmașii noștri. În caz contrar, nepăsarea și lansarea unor cuvinte frumoase fără uzualitate vor face să le vedem numai în imaginile alăturate. - Tradiţia meșteșugurilor în mănăstiri continuă și astăzi? - Ca atare, aceste ateliere de confecţionare a covoarelor au devenit deja parte a istoriei mănăstirilor. După cum am spus, au fost ateliere mari la Tabăra, Hirova, Vărzărești. Nu mai funcţionează. Au fost închise odată cu lichidarea comunităţilor monahale. Nici nu ne imaginăm câte capodopere au plecat spre colecţionari ș.a. Renașterea atelierelor ar fi posibilă doar la redeschiderea acestor ateliere, cooptarea tinerelor pentru confecţionarea lor, mai ales fiind prezentă experienţa și măiestria maicilor care au lucrat cândva covoare. Totodată, unele tradiţii din domeniul ţesutului covoarelor sunt preluate și adaptate noilor cerinţe de către tinerii creatori. Deși modernizate, aceste lucrări reprezintă o nouă etapă a evoluţiei tapiseriei moldovenești, o nouă abordare stilistică, tehnologică, care își are la fel rolul și locul său în arta decorativă naţională. Dar nu trebuie să uităm niciodată că covorul tradiţional moldovenesc rămâne o parte indiscutabilă a patrimoniului cultural naţional, cu atât mai mult piesele lucrate în cadrul comunităţilor monahale, care necesită protejare și păstrare. - Vă mulţumim! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 MAI 2012

Reportaj

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Preot nou la Burlăneşti, raionul Edineţ Duminică, 13 mai 2012, enoriașii Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din Burlănești, raionul Edineţ, care aparţine de Mitropolia Basarabiei, au avut parte de momente de înaltă trăire spirituală ortodoxă, prilejuite de hirotonirea ca preot a diaconului Nicolae Pânzariu, absolvent al Seminarului Teologic din Botoșani, originar din acest loc apropiat al României. Încă de dimineaţă, cea mai mare parte a credincioșilor de toate vârstele din localitate, la care s-au adăugat creștinii aduși de fiorul sfânt al credinţei curate din satele din jur, dar și un grup de botoșăneni evlavioși însoţiţi de preoţii Constantin Radu Zaiţ și Cornel Coţovanu, au așteptat în liniște și bună rânduială, alături de părintele protopop al Protopopiatului Edineţ și Dondușeni, Sergiu Mariţoi, și de alţi preoţi basarabeni, sosirea Înaltpreasfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, care a venit însoţit de alţi membri ai clerului mitropolitan. În timp ce se intonau cele cuvenite la sosirea înaltului ierarh, doi copii l-au invitat, după datina străbună, să guste pâine și sare, iar întâiul gospodar al localităţii, primarul Ion Iuteș, i-a urat un călduros bun venit. Înaltele feţe bisericești și o parte a credincioșilor (ceilalţi rămânând să asculte slujba prin intermediul unei staţii de

amplificare), au intrat în biserica devenită neîncăpătoare pentru a participa la săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii din duminica a cincea după Sfintele Paști (a Samarinencei), în cadrul căreia au fost parcurse etapele ritualului de preoţire a diaconului Pânzariu. După ce a rostit rugăciunile speciale, a depus jurământul făcut în asemenea ocazie și a primit Sfântul Duh, acestuia i s-au oferit de către Înaltpreasfinţitul Petru sfintele veșminte ce-l învrednicesc a fi păstorul spiritual al celor peste o mie și patru sute de burlăneșteni. Emoţiile firești ale unui asemenea moment, pe care părintele Pânzariu le simţea din plin, erau împărtășite într-o puternică comuniune și de enoriașii săi, dar mai ales de mama sa și tânăra preoteasă. Dumnealor erau vizibil marcate, însă cum trebuie să dăm crezare medicilor și psihologilor care afirmă că emoţiile se transmit de la mamă la făt, atunci încă o inimă credincioasă împărtășea

din plin emoţiile tatălui, și anume copilul său, care nu mai are mult și va veni pe lume. Apoi Înaltpreasfinţitul s-a adresat celor prezenţi cu poveţe pline de înţelepciune în ceea ce privește viaţa lor spirituală. Părintele Igor Roșca, fiu al satului Burlănești, actualmente preot al Parohiei Fetești, a vorbit celor prezenţi despre semnificaţia momentului hirotonirii unui preot în viaţa unui sat, iar părintele Constantin Radu Zaiţ de la Biserica „Sfântul Ioan Iacob” din Botoșani, care i-a fost profesor la seminar tânărului

preot, a rostit o scurtă predică despre Duminica Samarinencei, un veritabil îndemn spre învingerea prejudecăţilor și convieţuire pașnică. După slujbă, cei mai mici dintre burlăneșteni au primit împărtășanie, apropiindu-se prin această Sfântă Taină și mai mult de Dumnezeu. Proaspătului intrat în rândurile preoţimii Mitropoliei Basarabiei i-au fost adresate urări de slujire îndelungată și cu folos de către colegii din alte parohii, la care s-au adăugat primarul Ion Iuteș și profesoa-

ra Lucia Gherase, directoarea gimnaziului din sat. Primarul i-a promis sprijin și colaborare noului preot și există toate temeiurile că se va ţine de cuvânt, pentru că este un om serios, cu dragoste de localitate, prin a cărui grijă a fost renovată casa de cultură și a fost îmbunătăţită circulaţia pe drumul către biserică. Primarul provine dintr-o familie credincioasă, unii bătrâni și-o amintesc pe bunica sa, care, în timpul ocupaţiei sovietice, ce a distrus multe lăcașuri de cult, mergea mulţi kilometri până la cea mai apropiată biserică pentru a se ruga în fiecare duminică. Un grup de copii, aflat sub îndrumarea doamnei directoare, a rostit cu multă dăruire poezii închinate Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, iar dumneaei, prin cuvinte sincere și calde, i-a asigurat noului preot intrarea în rândurile intelectualităţii locale. Preotul Adrian Agapi, care a slujit la Parohia Burlănești până la instalarea noului slujitor al Domnului, un cleric ce face cinste Mitropoliei Basarabiei prin faptele de laudă pentru care a rămas în memoria burlăneștenilor, în discursul său a înnodat firele credinţei de la cei păstoriţi la noul lor păstor. La acest eveniment, prin grija părintelui protopop Sergiu Mariţoi, a fost adus veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Climăuţi, unde slujește părintele protopop, veșmânt primit din România, datorită bunelor relaţii existente între Protopopiatul Edineţ și Protopopiatul din Botoșani.

Părinţi buni pentru copii minunaţi – O posibilă reţetă a unei educaţii reuşite Dacă nu te ocupi cum trebuie de educaţia copiilor tăi, cred că orice altceva ai face bine nu contează prea mult. J. Kennedy

Idealul familiei tradiţionale, în care tatăl aduce bani în casă, iar mama are grijă de copii și de cămin, este unul deja perimat în societatea actuală. Mame sau taţi, suntem obișnuiţi să lucrăm de dimineaţă până seară, iar copiii să-i lăsăm de la vârste fragede pe mâna bonelor sau a creșelor. Îngrijirea copiilor a ajuns să fie văzută de femeia modernă ca o ocupaţie obositoare și fără satisfacţii, o adevărată piedică în calea succesului profesional. Pe de altă parte, dependenţa financiară faţă de soţ este socotită înjositoare. Mulţi părinţi din ziua de astăzi pun pe primul loc în viaţă succesul personal și realizarea financiară, sacrificând astfel timpul, energia și atenţia pe care ar trebui să le acorde copiilor. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că orice copil are nevoie de atenţie. Fiinţele omenești sunt făpturi complexe, la care comportamentul nu este instinctual, ci se învaţă. Aceasta înseamnă că toţi copiii trebuie învăţaţi să iubească, să aibă încredere, să se atașeze, să construiască relaţii cu semenii lor. Iar această experienţă a învăţării se petrece în chip nemijlocit în cadrul vieţii de familie. „În absenţa unor astfel de interacţiuni, copiii devin retrași, antisociali și nesiguri, își fac prieteni cu greutate și au dificultăţi în a menţine o relaţie” (Detroit Free Press, 1999). În general, părinţii prea ocupaţi susţin că, deși nu le acordă foarte mult timp copiilor, pot recupera cantitatea prin calitate: pot trăi într-o oră petrecută împreună cu cei mici clipe mai valoroase decât într-o zi întreagă de companie plictisitoare. Totuși, specialiștii au ajuns la concluzia că „momentele speciale” nu pot înlocui niciodată timpul nelimitat petrecut împreună. Explicaţia este că momente memorabile se produc atunci când ne așteptăm mai puţin și este mult mai probabil să se întâmple în decursul unei zile întregi decât seara, într-o oră sau două înainte de culcare. Părinţii au multe lucruri de explicat copiilor în vederea

pregătirii lor pentru viaţă, iar aceste lucruri trebuie explicate în mod practic, în momentul în care copiii se confruntă cu ele, nu ulterior și nu teoretic. Și, bineînţeles, cu aceste lucruri copiii se întâlnesc pe parcursul întregii zile și nu doar în puţinele clipe în care părinţii moderni reușesc să fie alături de ei. Creșterea unui copil este o ocupaţie mult prea importantă pentru a fi lăsată în seama unor străini. Dr. Laura Schlessinger, într-o carte care tratează magistral această temă (Greșelile părinţilor îi pot distruge pe copii, Editura Curtea Veche, 2004) ridică o întrebare care ar trebui să ne pună pe gânduri: Oare dacă am avea o mașină nou-nouţă, extrem de scumpă, am lăsa-o în fiecare dimineaţă să fie condusă de un străin și noi ne-am mulţumi să o admirăm câteva ore seara? Cu cât este mai important un copil decât o mașină? Ar trebui să recunoaștem că nici un străin nu poate să ne îngrijească copilul cu mai multă atenţie, sensibilitate și iubire decât noi. Nu există nici o cale prin care bonele sau serviciile publice și private să poată oferi (indiferent de suma percepută) pentru fiecare fiinţă omenească unică aflată în creștere acea relaţie strânsă, protectoare, afectuoasă și atentă pe care mama și tatăl o pot dărui în chip firesc. Îngrijirea oferită de către alte persoane ar trebui rezervată situa-

ţiilor disperate, cum ar fi criza financiară sau moartea ori abandonul partenerului. Desigur, rolul de părinte este de multe ori dificil, obositor, solicitant, dar în aceeași măsură este o adevărată provocare, mult mai importantă decât succesul propriu în carieră: succesul copilului tău în viaţă, în societate și în viitoarea familie. Prezenţa mamei alături de copil îi oferă celui mic un sentiment unic de siguranţă, care începe să se consolideze încă din primele zile de viaţă ale copilului. Prima relaţie emoţională a bebelușului cu mama va fi baza pentru relaţiile emoţionale cu alţi oameni de-a lungul întregii vieţi. Dacă copilul se simte în siguranţă când este mic și nevoile lui sunt cu adevărat în atenţia părinţilor, el își va dezvolta o personalitate stabilă și o conștiinţă de sine puternică. Specialiștii recomandă ca mamele să nu lucreze până când copilul împlinește vârsta de doi ani, perioadă cheie în dezvoltarea lui psihologică, deoarece se confruntă cu temerile de pierdere a mamei. De asemenea, se recomandă ca până la trei ani copilul să nu fie trimis la grădiniţă, deoarece abia după această vârstă el este pregătit emoţional să plece de lângă mama lui și să se joace cu alţi copii. Dacă mamele amână întoarcerea la serviciu până când copiii au între 6 și 11 ani, perioada de adaptare a copiilor va fi mult mai rapi-

dă și cu rezultate mai bune. Mama a stat alături de copil în primii ani de formare, i-a dezvoltat sentimentele de valoare, l-a hrănit emoţional, l-a ajutat să-și formeze trăsăturile esenţiale de caracter. În momentul în care copilul merge la școală, anii de formare s-au încheiat. O altă caracteristică a părinţilor din ziua de astăzi este dorinţa de a le oferi copiilor cele mai bune oportunităţi educative, înscriindu-i de mici la tot felul de programe sau cursuri după orele de școlarizare. Acest comportament, în aparenţă bine-intenţionat, este mai degrabă distructiv pentru sănătatea psihologică a celor mici. Copiii ajung să fie fiii ocupaţi ai unor părinţi ocupaţi, iar comunicarea și apropierea dintre ei devine din ce în ce mai slabă. Fiind mereu înconjuraţi de alţi copii, vor ajunge să se atașeze de aceștia. Treptat, aprobarea și atenţia grupului de copii devin mai importante decât cele ale părinţilor și apar inevitabil problemele de comportament. Acest lucru poate fi evitat prin simpla prezenţă a unui părinte iubitor, care se implică activ în disciplinarea și orientarea copilului său, într-un timp cât mai lung petrecut alături de acesta. Odată ajunși părinţi, apar în viaţa noastră alte responsabilităţi, deci și alte priorităţi. Creșterea copiilor ar trebui să fie mai presus de carieră, de bani sau de dorinţe egoiste. Dacă vom lucra mai puţin, vom avea mai puţini bani, dar vom câștiga mai mult timp pe care să îl dăruim celor dragi – și, oare, nu este acest timp mai valoros decât orice jucării, haine sau mâncăruri scumpe pentru care, paradoxal, muncim să le putem dărui copiilor? Să învăţăm să ne bucurăm de copiii noștri, să fim cât mai mult împreună cu ei! Să trăim împreună cu ei plăceri simple și firești precum scrisul, cititul, pictura, plimbările, broderia, conversaţia sau gătitul – în locul, de pildă, al vizionatului la televizor. Una din cele mai mari răsplăţi ale vieţii este să ne vedem copiii maturizându-se și dăruindu-ne înmiit ceea ce am investit în ei. Aceasta ne poate costa lacrimi, neliniști, griji, nopţi nedormite – dar într-o bună zi vom descoperi că a meritat efortul făcut. Psiholog Irina Constantinescu Articol apărut în nr. 10 al revistei „Familia Ortodoxă”

După ce a primit harul de a fi iconom al Sfintelor Taine ale lui Dumnezeu, cu scuzele de rigoare că mi-am permis sacrilegiul de a-l rupe de la cele sfinte, l-am rugat pe părintele Pânzariu să-mi spună ce părere are despre păstoriţii săi și mi-a spus cu toată convingerea: „Sunt niște oameni extraordinari. De când am venit în sat, în duminica Floriilor, i-am văzut foarte atașaţi de credinţă. I-am găsit făcând curăţenie din propria iniţiativă în biserică și în jurul său. Suntem o comunitate unită și lucrul acesta este foarte important în momentele actuale. Îmi plac foarte mult basarabenii pentru credinţa lor nezdruncinată în Dumnezeu, pe

care au dovedit-o cu prisosinţă în momente deosebit de grele, pentru caracterul lor deschis și hărnicia prin care se disting. Plănuim cât de curând să realizăm o casă praznicală și avem și alte proiecte folositoare comunităţii noastre religioase”. Ce-i drept, fiecare gospodărie a satului Burlănești indică faptul că proprietarilor le place munca, chiar în condiţiile mai grele în care se desfășoară astăzi pentru omul de rând, iar cei cărora soarta le-a fost mai favorabilă și au o anumită stare financiară, nu-și uită biserica și satul, precum domnul Vitalie Vrabie, patronul unei firme de construcţii, care a ajutat mult bisericile din Burlănești și Fetești, și pentru

aceasta se bucură de recunoștinţa consătenilor săi. După slujba de sfinţire a preotului a urmat o agapă la frumoasa și spaţioasa casă parohială, unde se putea observa strânsa legătură sufletească, cimentată pe temeiul credinţei, existentă între preoţii Mitropoliei Basarabiei și Înaltpreasfinţitul Petru, pe de o parte, și între vrednicii preoţi și poporul credincios, pe de alta. Toate acestea dau temeiul sporirii numărului celor animaţi către dreapta credinţă a neamului nostru ce se îndreaptă cu evlavie către lăcașele de cult ale Mitropoliei Basarabiei. Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

11 pricini pentru care îngăduie Dumnezeu să pătimească drepţii Vă invităm să lecturaţi câteva naţi pe cei ce pătimesc și se nevoiesc crâmpeie din volumul al 18-lea pentru El, care sunt drepţii și sfinţii. “Ne vorbește Părintele Cleopa”, Pentru a avea destulă mângâiere proaspăt apărut la editura mătoţi cei care cad în ispite, privind ei la năstirii Sihăstria. Cartea așteapispitele sfinţilor. tă cu nerăbdare să fie citită și Pentru ca atunci când ne îndeamvă face din ochi de pe rafturile nă pe noi învăţătorii noștri să urmăm librăriei noastre. Fragmentul fapta bună a sfinţilor și nevoinţeeste intitulat: “Unsprezece prile lor, zicându-ne: „Urmează, frate, cini pentru care îngăduie Dumapostolului Pavel” sau „Urmează nezeu să pătimească drepţii în lui Petru”, noi să nu ne lenevim a le lumea aceasta”. urma, socotind, pentru mulţimea “Unii din cei slabi în credinţă faptelor lor cele bune, că au altă fire se smintesc văzând necazurile și decât a noastră. ispitele ce vin asupra drepţilor. Ca atunci când trebuie să fericim Dar Sfântul Ioan Gură de Aur și pe cineva sau să-l jelim, să învăţăm Sfânta Scriptură ne spun lumipe care să-i socotim fericiţi și pe care nat câteva pricini pentru pătimiticăloși și mișei. rile acestora: Pentru că necazul face mai aleși Pentru ca sfinţii să nu se și mai străluciţi pe cei ce sunt necămândrească de mărirea faptelor jiţi și pătimesc, căci după apostolul, bune și a minunilor pe care le fac ei. necazul lucrează răbdarea, iar răbdarea cercarea, Pentru ca să nu socotească cineva că sfinţii sunt iar cercarea nădejdea, iar nădejdea nu rușinează dumnezei, iar nu oameni. (Rom. 5, 3-5). După cum zice și înţeleptul Sirah: Că Pentru a se arăta că puterea lui Dumnezeu bi- în foc se lămurește aurul, iar oamenii cei primiţi, în ruiește prin cei slabi și neputincioși și prin ei se cuptorul smereniei (2,5). propovăduiește Evanghelia lui Hristos. Pentru ca, dacă mai au oarecare pete de păcaPentru a se face mai arătată răbdarea sfinţilor și te, să le spele pe acestea prin ispite și necazuri. S să prisosească lor cununile și darurile, prin că nu slujesc lui Dumnezeu pentru plată. E M A U Ca Pentru a ne înţelepţi pe noi și a filosofa des- necazuri. Căci cu cât mai multe vor fi necazurile, cu pre înviere. Căci dacă vei vedea că un om drept și atât mai multe vor fi și darurile, și răsplătirile. având multe fapte bune a pătimit multe necazuri Deci, să știm că nici o iertare și nici o îndreptași nevoi și așa s-a dus de aici, chiar șiCircuit nevrând, te re nu vom avea, dacă ne vom sminti de cele ce se UCRAINA ortodox Kiev-Cernigov gândești că trebuie să fie o judecată de apoi. Căci întâmplă sfi nţilor.” 12 – 14 mai 2012 (3 zile / 3 nopŖi) dacă oamenii nu lasă fără plată pe cei ce le slujesc, Sursa: Grup: 7/18 pers. PreŖ: 70-80 eur/pers. Plecarea Sosireapublicatiiortodoxe.ro cu atât mai mult Dumnezeu nu va lăsa neîncunuZiua 1, KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Peûterele cu sfinte moaûte, Muzeul Cernobâl, Catedrala Sf.Sofia, Bis.Sf.Ap.Andrei, Kreûceatik.

CENTRUL PELERINAJ CERNIGOV: Catedralade Schimbćrii la FaŖć Mćn.Sf.Treime, Mćn.EleŖk cuEpeûterele Mćn.Sf.Treime din Kitaevo, Plimbare M A Sf.Antonie, US cu vaporul pe râul Nipru, program oraû. M Iliber T R în OP OLIA BASARABIEI Ziua 2,

Ziua 3,

KIEV: PorŖile de P Aur, E L Catedrala E R I N Sf.Mihail, A J E 2Mćn 0 1Goloseevo. 2

UCRAINAûi ARDEAL Circuit ortodox Kiev-Cernigov OLTENIA, MUNTENIA Transfćgćrćûanul ûi Valea Oltului 12 – 14 mai mai 2012 2012 (3 (3 zile zile // 43 nopŖi) nopŖi) 26–28

Grup: 7/18pers. pers.PreŖ: PreŖ:100/110 70-80 eur/pers. Sosirea MarŖi, 29 mai, ora 6. Grup:18/7 eur/pers.Plecarea Plecarea: Vineri, 25 mai, ora 19. Sosirea: Ziua 1, KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Peûterele cu sfinte Ziua 1, Sâmbćtć, 26 mai Catedrala Mćn.Dealu:Sf.Sofia, Sf.Liturghie, Mormântul Kreûceatik. domnitorului Mihai Viteazul, Târgoviûte: moaûte, Muzeul Cernobâl, Bis.Sf.Ap.Andrei, Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, Mćn.Viforâta, Cazare: Curtea de Argeû. Ziua 2, CERNIGOV: Catedrala Schimbćrii la FaŖć Ziua 2, Duminicć, 27 mai Mćn.Curtea decu Argeû: Sf.Liturghie, Moaûtele Sf.Filofteia, Mćn.Sf.Treime, Mćn.EleŖk peûterele Sf.Antonie, Mćn.Sf.Treime dinFântâna Kitaevo,meûterului Plimbare Manole, Lacurile Vidraru ûi Bâlea, Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: cu vaporulTRANSFĆGĆRĆúANUL: pe râul Nipru, program liber în oraû. mormintele lui Antonie Plćmćdealć ûi arhim.Teofil Pćrćian, izvorul pćr.Arsenie Boca. Cazare: Ziua 3, KIEV: PorŖile de Aur, Catedrala Sf.Mihail, Mćn Goloseevo. Mćn.Brâncoveanu.

OLTENIA, MUNTENIA ûi ARDEAL

Ziua 3, Luni, 28 mai Poiana Braûov: urcare/coborćre cu telecabina în munŖi, Cetatea Râûnov sau Casterlul Bran, Braûov: Biserica Sf.Nicolae, Prima ûcoalć româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, 26–28 maimuzeul, 2012biserica, (3 zilemonumentul. / 4 nopŖi) Borzeûti: Acasć la útefan cel Mare ûi Sfânt, Grup:18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers. Plecarea Sosirea Ziua 1, Mćn.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul, Târgoviûte: 31 mai–7 iunie 2012 (7 zile / 8 nopŖi)ȱ Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, Mćn.Viforâta, Grup: 30/20 pers. PreŖ: 700/750 eur-/pers. (toate taxele incluse) Ziua 2, Joi, 31 mai, ora 17. Mćn.Curtea de Argeû: Moaûtelespre Sf.Filofteia, meûterului Plecarea: Sosirea: Joi, 7 iunie,Sf.Liturghie, ora 12. Deplasarea BucureûtiFântâna cu microbuzul. Manole TRANSFĆGĆRĆúANUL: LacurileROVidraru Bâlea, Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: BUCUREúTI (Aeroportul Henri Coandć): 155 oraûi06.00 - TEL AVIV ora 09.35 mormintele lui AntonieBen Plćmćdealć Pćrćian, izvorul ora pćr.Arsenie Boca. TEL AVIV (Aeroportul Gurion ): ûiROarhim.Teofil 154 ora 00.45 - BUCUREúTI 03.45 Tel Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana Galilei–Nazareth Iordan - Mt. Fericirilor – Tabgha - Capernaum – Ierihon Moartć - Hozeva – Ierusalim – Betleeem - Jaffaȱ Ziua 3, - Qumran – Marea Poiana Braûov: urcare/coborćre cu telecabina în munŖi, Cetatea Râûnov sau

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć

Casterlul Bran,33.13.10, Braûov: 59.78.36 Biserica Sf.Nicolae, Prima ûcoalć româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, (+373.22) ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 Borzeûti:www.emaus.md Acasć la útefan cel Mare ûi Sfânt, muzeul, biserica, monumentul.office@emaus.md

ISRAEL

31 mai–7 iunie 2012 (7 zile / 8 nopŖi)

Grup: 30/20 pers. PreŖ: 700/750 eur-/pers. (toate taxele incluse) Plecarea Sosirea Deplasarea BUCUREúTI (Aeroportul Henri Coandć): 06.00 09.35 TEL AVIV (Aeroportul Ben Gurion ): 00.45 03.45 Tel Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana Galilei–Nazareth Iordan - Mt. Fericirilor – Tabgha - Capernaum –

18 MAI 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Untul clariﬁcat Altă denumire: Ghee

teine), obţinându-se o grăsime pură. Textura și gustul depind de sursa de lapte folosită în prepararea untului și de modalitatea în care a fost fiert acesta. Gheeul lichid este limpede, de culoare gălbuie, iar după ce se solidifică devine gălbui-alburiu. Ghee nu necesită adăugarea de conservanţi, nu necesită să fie ţinut la frigider, nu are nevoie de alte condiţii deosebite de păstrare. Nu mucegăiește. La prepararea lui, apa este complet eliminată, prin urmare, în el nu se pot dezvolta nici un fel de germeni microbieni sau fungici. Mai mult, untul clarificat devine mai puternic, odată cu trecerea timpului. În funcţie de temperatura ambientală, va fi mai moale, chiar fluid vara, iar dacă este frig se solidifică, dar păstrându-și moliciunea caracteristică.

Capricii culinare Pâine prăjită cu ciuperci Ingrediente: 4 felii mari de pâine neagră, 1 lingură ulei de măsline, 4 felii de prosciutto, 1 cub de unt, 350g ciuperci de mai multe soiuri, 1 căţel de usturoi, mărunţit, 4 linguri de smântână grasă, o mână frunze de pătrunjel, tocate mărunt Mod de preparare: Se prăjesc feliile de pâine în toaster, se taie fiecare în jumătate și se lasă deoparte. Se încălzește uleiul de măsline într-o tigaie mare. Se prăjesc feliile de prosciutto în tigaie aprox. 2 min. pe fiecare parte până devin aurii și crocante. Se rup în fâșii mari și se lasă deoparte pe un prosop de bucătărie. Se adaugă untul în tigaie, apoi ciupercile. Se lasă pe foc 2 minute, apoi se adaugă usturoiul și smântâna. Se mai lasă pe foc un pic, până când ciupercile se înmoaie puţin și se învelesc în sos (acesta nu trebuie să fiarbă, pentru că se va brânzi smântâna). Se amestecă și pătrunjelul. Se aranjează pe feliile de pâine prăjită, se pune prosciutto deasupra și se presară pătrunjel.

șuncă, până când se rumenesc; adăugaţi dovleceii și continuaţi să mai prăjiţi câteva minute, până când se înmoaie. Adăugaţi porumbul dulce și spanacul, asezonaţi dacă doriţi și mai lăsaţi un pic la prăjit. Încingeţi cuptorul la putere medie. Bateţi ouăle și răsturnaţi-le peste legume. Presăraţi cu brânză, apoi lăsaţi pe foc aprox. 5 min., până când ouăle încep să se închege pe la marginea tigăii. Daţi la

Salată de pui şi avocado Ingrediente: carnea de la 1 pui la rotisor, ruptă în fâșii, fără piele, 1 avocado, cojit și tăiat în bucăţi, ½ castravete, curăţat de coajă și de seminţe, tăiat felii, 1 măr, ras, 3-4 linguri de iaurt gras, 1 pungă de spanac tânăr sau valeriană, ulei de măsline extravirgin, sucul de la ½ lămâie Mod de preparare: Se amestecă puiul cu avocado, castravete, măr și iaurt. Se asezonează cu sare și piper. În alt bol, se amestecă frunzele de spanac sau valeriană cu ulei și suc de lămâie. Apoi se combină toate ingredientele și se servesc.

Frittata rapidă cu brânză proaspătă şi legume Ingrediente: 100g cubuleţe de șuncă sau de bacon, 1 lingură ulei de măsline, 2 dovlecei mari, tăiaţi bucăţi, 350g de porumb dulce, congelat, 400g de spanac congelat, dezgheţat și scurs, 8 ouă, 150g de brânză proaspătă cu usturoi și ierburi Mod de preparare: Prăjiţi în ulei, într-o tigaie mare nonaderentă, cubuleţele de

Beneficii: Conţine vitaminele A și D, se digeră ușor și are efecte benefice asupra metabolismului, nu produce colesterol și poate fi consumat inclusiv de persoanele cu afecţiuni cardiovasculare. În gastritele și ulcerele gastroduodenale se indică consumul de unt clarificat înainte de fiecare masă. Este bun pentru persoanele cu afecţiuni pulmonare, în convalescenţă după intervenţii chirurgicale etc. Proprietăţile untului clarificat sunt cu atât mai puternice cu cât el este mai vechi! Astfel, preparatul devine mult mai eficient în afecţiuni neurologice, neurodegenerative, dependenţă de droguri, acţiunea la nivel cerebral, în caz de comă, stări de leșin, semiconștienţă, în afecţiuni ORL, fiind, în general, un bun purificator și vindecător. Adjuvant în afecţiuni psihice și în probleme de memorie, el este indicat în stări de irascibilitate, de oboseală etc. În stări de insomnie (adăugaţi 1 ling. de unt ghee în lapte cald și consumaţi-l înainte de culcare). Pentru tratarea unor boli oculare și îmbunătăţirea vederii se pot face bai de ochi cu ghee simplu sau medicinal. Untul clarificat mai este utilizat în vătămări interne și pentru persoanele slăbite; este, de asemenea, util în caz de herpes; stabilizează vârsta etc. Aplicaţiile externe, intravaginale, cu ghee are drept efecte lubrifierea, refacerea mucoasei, hrănirea și tonifierea organelor genitale interne, precum și creșterea imunităţii locale. Antidot în caz de otrăviri, recomandat în afecţiuni biliare, bun în caz de tuse cronică, bronșită și astm. De efectele tonice și de întinerire ale untului ghee beneficiază și pielea, părul și unghiile. Pielea va avea un aspect mai tânăr, va fi mai tonifiată, iar părul și unghiile mai rezistente. Curăţă rănile și grăbește vindecarea. Tot o formă de uscăciune a pielii este prezentă și în psoriazis. Pentru tratament, untul clarificat se va administra atât extern (pe ariile afectate), cât și intern.

Merele, ceapa, portocalele și ceaiul verde sau negru sunt produse apte să contribuie la prevenirea formării cheagurilor de sânge, datorită conţinutului mare de rutin, un flavonoid din clasa flavonoli glicosidici alcătuit din flavonolul Quercetin și Rutinoza (o dizaharidă), susţine o echipă de cercetători de la Harvard Medical School (Massachusetts), transmite Med Daily, citat de Agerpres. Rutinul, au descoperit cercetătorii, ajută la blocarea enzimelor potenţiale nocive, implicate în formarea cheagurilor de sânge. În cadrul acestui studiu, oamenii de știinţă au testat capacitatea a circa 500 de substanţe chimice diferite, inclusiv rutinul, de a bloca enzima PDI (protein disulfid isomerase). Dintre toate acestea, rutinul s-a dovedit cel mai eficient, constatându-se că reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge în artere și vene.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Untul clarificat sau gheeul este o grăsime rafinată preparată din grăsimea naturală (unt, smântână) obţinută din orice tip de lapte. Aceasta este supusă procesării termice în timpul căreia sunt îndepărtate apa și o parte din nutrienţii nocivi sănătăţii (unele grăsimi și pro-

STUDIU Merele previn formarea cheagurilor de sânge

EDI|IA DE VINERI

Diverse

cuptor până când oul este gata și frittata se rumenește ușor. Tăiaţi felii și serviţi cu salată verde simplă.

Carne de miel la cuptor cu usturoi şi verdeaţă, cu garnitură de cartoﬁ boulangère Ingrediente: 1 pulpă de miel de 2 kg, 4 căţei de usturoi feliaţi, câteva fire de rozmarin, câteva fire de cimbru, 2 kg de cartofi mari, 2 cepe feliate subţire, 600ml supă de pui, 50g de unt Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 170° C. Se taie mici buzunare în carnea de miel, perforând-o cu un cuţit ascuţit. Se îndeasă în fiecare tăietură o felie de usturoi și câteva fire de rozmarin și se presară cimbru. Se pune într-o tavă, se asezonează bine cu sare și piper

negru proaspăt măcinat, apoi se acoperă cu folie de aluminiu. Se curăţă și se taie cartofii în felii subţiri, se clătesc sub jet de apă rece și se așază într-un vas mare termorezistent sau într-o tavă. Se amestecă apoi cu ceapa și cu usturoiul rămas, iar deasupra se presară verdeaţă din belșug. Se încălzesc supa și untul împreună, apoi se toarnă peste cartofi. Se acoperă vasul cu folie de aluminiu și se pune la cuptor 1 oră împreună cu carnea de miel. Se ia folia de aluminiu, se așază carnea de miel peste cartofi și se coc neacoperite încă 45 de min. Se lasă carnea de miel cam 15 min. înainte de a o tăia. Se lasă cartofii în cuptor (acoperiţi dacă încep să se rumenească prea mult) până când sunt gata de servit.

Chec cu ciocolată Ingrediente: 225g unt lăsat la topit, 225g zahăr pudră, 4 ouă, 225g făină, 3 linguri lapte, 1 linguriţă extract de vanilie, 2 linguri pudră de cacao Mod de preparare: Încinge cuptorul la 180ºC. Unge o tavă de chec și așază în tavă o hârtie cerată. Adaugă toate ingre-

SĂNĂTATE

MĂŞTI NATURISTE:

Ai grijă de tine! Stresul te îmbolnăveşte Calm. Fără grabă. Fără nervi. Relaxat. Cu voie bună. Cam așa ar trebui să le facem pe toate. Cât mai des posibil. Altfel ne încărcăm de stres. Azi așa, mâine așa... “Fac eu faţă și de data asta!”. Și, când colo, uite câte se pot întâmpla...

Dublează riscul de diabet Un studiu israelian a demonstrat că, atunci când muncim în condiţii de stres, emoţiile și anxietatea dublează riscul de a ne îmbolnăvi de diabet. De ce? Crește producţia de adrenalină – hormon insulino-rezistent, ce contracarează acţiunea insulinei, accelerând, astfel, declanșarea diabetului.

Afectează tiroida Stresul reduce capacitatea de apărare a organismului și dereglează funcţionarea glandei tiroide. O problemă cu care se confruntă în special persoanele cu munci de mare răspundere, expuse frecvent la depresii.

Favorizează cancerul Uneori, o situaţie de viaţă extrem de stresantă (un divorţ, pierderea locului de muncă etc.) șubrezește organismul, deschizând calea unei forme de cancer sau accelerând una deja existentă. Cancerul este o boală multifactorială – multe alte elemente concură la evoluţia

dientele (cu excepţia pudrei de cacao) într-un blender și mixează-le timp de 1-2 minute, până se omogenizează. Adaugă făina, laptele și extractul de vanilie până ce compoziţia se omogenizează. Împarte compoziţia în 2 boluri. Într-unul din ele adaugă pudra de cacao, ia 2 linguri și adaugă în tavă, alternativ, crema de vanilie și cea de ciocolată. După ce compoziţiile s-au terminat, lovește ușor tava dedesubt, pentru a înlătura golurile de aer. Cu un beţișor de lemn amestecă compoziţia cu mișcări spiralate în tavă, pentru a îmbina culorile. Pune la copt timp de 45-55 de min.

Pregăteşte-ţi părul pentru vară! Din cauza soarelui și apei din mare sau piscină părul se usucă, este mai greu de aranjat și necesită mai multă îngrijire. Așa că începe de pe acum să te pregătești cu aceste măști naturiste pentru toate problemele părului.

Banane pentru păr strălucitor Și bananele sunt potrivite pentru păr. Îţi trebuie o jumătate de banană pasată, un ou, o linguriţă de miere și una de ulei de măsli-

Avocado pentru păr uscat sau involuţia lui, iar stresul este unul esenţial. De aceea se pune atâta accent, în astfel de cazuri, pe maximum de confort: relaxare, psihoterapie etc. Mai ales că tratamentul acestei maladii în sine este foarte stresant.

Declanşează maladii ale pielii Eczeme, psoriazis – o criză de nervi sau o spaimă zdravănă le pot declanșa. Pentru medicii dermatologi și pentru psihiatri legătura dintre stres și problemele epidermei este cât se poate de evidentă.

Îţi trebuie o lingură de avocado pasat și o linguriţă de miere. Amesteci bine ingredientele și stai cu masca pe păr cel puţin 15 minute, apoi șamponezi. Efectele se văd pe loc, dar dacă vrei să se păstreze în timp, trebuie să folosești masca măcar o dată pe săptămână.

ne. Pasta rezultată din aceste ingrediente se masează bine în păr și pe scalp, apoi se mai lasă încă o jumătate de oră să acţioneze.

joba sau orice alt ulei ţi se pare accesibil. Important este să fie uleiuri vegetale din cele care se administrează și intern. NU ai voie să folosești ulei esenţial pentru aromoterapie, care e iritant pentru scalp. Amestecul de uleiuri se încălzește puţin, așezând recipientul în apă caldă, apoi se aplică pe păr. Funcţionează cel mai bine la căldură, așa că acoperă capul cu o folie de plastic și rămâi așa o oră.

Uleiuri vegetale pentru păr puternic şi sănătos Această mască îţi va fi utilă dacă iubești apa și vei merge vara asta la piscină, ștrand sau la mare. Ai nevoie de un amestec de uleiuri vegetale. Poţi folosi ulei de in, din sâmburi de struguri, germeni de grâu, jo-

Provoacă probleme abdominale Gastroenterologii susţin că 50% dintre simptomele neplăcute din această zonă sunt rezultatul unei perioade de anxietate, de depresie sau de emoţii puternice. Unica.ro

Unica.ro

TENDINŢE

MODĂ ŞI STIL

Costume de baie pentru vara 2012

Peplumul, în trend

Odată cu 1 mai s-a dat oficial startul sezonului de vară, acel sezon care aduce concedii și vacanţe ceva mai lungi, mai lejere și pline de ţinute la malul mării. Acest lucru ar trebui să fie o veste bună, dar și una care ar trebui să te îngrijoreze dacă nu ţi-ai achiziţionat până acum un costum de baie.

ales când vine vorba despre costumele din două piese. Apoi, un alt imprimeu care nu se va demoda niciodată, mai ales dacă ești adepta ţinutelor glamour pentru piscină, este cel animal print. Imprimeurile tribale și geometrice - bulinele - s-au regăsit în tendinţele sezonului primăvară-vară 2012, așa că este de la sine înţeles că au coborât și pe costumele de baie. Din urmă, avem liniile de marinar a la Coco Chanel, dar să nu uităm de imprimeul de piton.

Imprimeuri

• Verde citric și ceva mai pal pentru doamnele timide. • Portocaliul de apus, anul acesta vine cu nuanţe mai calde.

La capitolul imprimeuri, vara 2012 este tare bogată. Cele florale sunt în toi, mai

Culori

• Corai – piersicuţă, culoarea somonului și alte derivate sunt perfecte în această vară. • Fuchsia – cei de la H&M știu că aceasta este culoarea verii, o culoare care emană mult sex-appel pe un corp deja bronzat. • Albastru cobalt sau mediteranean vine de pe podiumul cu haine, pe ţinutele ceva mai sumare. • Bleu-ciel este acea culoare a apei din piscină, un albastru mai deschis, dar totuși puternic ca nuanţă. • Alb – albul este nonculoarea vedetă a acestei veri, urmată îndeaproape de negru și, normal, de combinaţia dintre cele două. Alb și negru pe costumele de baie denotă eleganţă clasică și mult bun gust, nu ai cum să dai greș.

Modele Costumele de baie ale acestui an sunt destul de îndrăzneţe, mai ales cele cu tăieturi sau aplicaţii interesante care unesc sutienul de slip. În cazul în care ești genul de femeie care caută atenţie, nu un bronz uniform, atunci aceste modele sunt pentru tine. Modelul retro rămâne pe poziţii încă din vara 2011, însă în acest sezon se mai schimbă culorile și imprimeurile. La fel cum o ţinută statement în acest sezon este bustiera cu pantalonii cu talie înaltă, costumul de baie retro înseamnă un sutien pin-up, retro sau cu volănașe, iar slipul este cu talie înaltă. Costumele bandă sunt bune pentru femeile cu sânii mici,

dacă acestea nu sunt adepte ale costumelor push-up. În vara 2012, aceste modele sunt colorate, cu multe dungi sau imprimeuri caleidoscopice. Costumele dintr-o singură bucată sunt și ele variate în acest sezon, de la cele senzuale, la cele retro, de femeie pinup. Aceste modele arată bine într-o singură culoare sau pe alb/negru, cu accesorii metalizate. Nu uita totuși că la fel ca orice obiect vestimentar, costumul de baie trebuie să te avantajeze și să pună în evidenţă părţile bune, ca să îi facă pe restul să uite de ceea ce nu îţi dorești să îţi fie admirat. Intrefete.ro

Simbol al ultrafeminităţii intrinsece și legat etern de gramatica stilistică a lui Christian Dior, peplumul – sau volanul-basc – înnoiește acest sezon cu un element vestimentar ce a fost rapid preluat. Discret sau opulent, sofisticat sau spontan, rigid sau fluid, peplumul oferă siluetei feminine o tușă de glamour retro. Ecou al perioadei victoriene și edwardiene (1880-1900), când doamnele purtau jachete cu peplum pe deasupra rochiilor lungi, cu crinolină sau peste fustele cu linie clopot, acest detaliu vestimentar a fost parte integrantă a siluetei new look la sfârșitul anilor ’40. Christian Dior îl atașează atunci jachetelor Bar pentru a accentua silueta clepsidră a femeilor, până atunci forţate să se supună legilor de austeritate din timpul războiului. Patruzeci de ani mai târziu, datorită creaţiilor lui Thierry Mugler, Yves Saint Laurent și Azedinne Alaïa, peplumul s-a impus drept unul dintre punctele forte ale modei optzeciste. Însoţea taioarele rigide ale vremii, echilibrând vizual umerii pronunţaţi ai sacourilor. A dispărut de pe podiumuri o bună perioadă de timp, pentru ca să apară recent: iniţial mai timid, în colecţiile de toamnă-iarnă 2008, cu discreţie, dar tentă arhitecturală în primăvara lui 2009, fără ca volanul aplicat pe talie și pe șolduri să prindă la publicul feminin. TheONE.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Global 3000”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Din fondul TV Moldova-1. A.P. Cehov. “Unchiul Vanea”. Spectacol TV. 16.00 Săptămâna sportivă. 16.30 Cursa Olimpică. 16.50 Legendele muzicii. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “TRIUMFUL LUI NAPOLEON” (Franţa). 1.00 TVMi. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mr. Woodcock (r) 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4241 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.31,32 anul II 00:30 Serial: Dexter, ep.8, an 6 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:25 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 “Познер” 01:50 Ночные новости 02:10 Премьера. Триллер “Незваные” 03:30 “Prima Oră” (R) 05:20 “Primele știri” (rom) (R)

18 MAI 2012

Programe TV Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.00, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.30 Clipă lui Emil Loteanu. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Părinţi și copii. 13.10, 18.30 Documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Ansamblul folcloric de la liceul “Spiru Haret”. 15.00 Documentar. “Bun venit într-o localitate model”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.00, 21.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Gagauz ogea 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Respiro. Program muzical. 22.00 Eurovision Song Contest 2012. Semifinala I. Transmisiune în direct de la Baku. 0.10 Documentar. “Euromaxx”. 1.05 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.20 Documentar. “Grădina Maicii Domnului”. 5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reteta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) (AP) (romance) 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.17,18 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4242 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.9, an 6 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:25 “Никита Хрущев. Голос из прошлого”. Фильм 2-й 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 “Гражданин Гордон” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:15 “DA sau NU” (R) 05:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal. 8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 14.30, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 16.35, 17.20, 5.10 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.10 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Cu ochii’n patru. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 4.20 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:18 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:05 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À LA DI STASIO 13:36 DJANGO REINHARDT, TROIS DOIGTS DE GÉNIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MIRADOR 2 20:21 MIRADOR 2 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LOULOU 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DANS LES COULISSES DU CIRQUE KNIE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 BELMONDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIRADOR 2 15:47 MIRADOR 2 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA MOUSTACHE 20:58 FLASH INFO 21:02 DOUBLE MIXTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA VIE DEVANT SOI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LUCERNE, UNE RUE, 22 NATIONALITÉS ET UNE CONCIERGE SUISSE

Miercuri MAI

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 12.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10 “Hensel și Grettel”. Spectacol al Teatrului din Târgoviște (România). 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Documentar. “Secretele plantelor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Sub același cer. 14.15 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia, 2006). 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Portrete în timp. Ion Gore, actor, cronicar de teatru. 22.50, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania. 5.25 Clipă lui Emil Loteanu.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45, 16.15, 21.25 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la }nălţarea Domnului. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.50 Respiro. Cântece pascale. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.30, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.45 Natura în obiectiv. 16.30 Focus. Magazin TV. 17.00, 21.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Superloto “5” din “35”. 22.00 Eurovision Song Contest 2012. Semifinala a II-a. Transmisiune în direct de la Baku. 0.10 Documentar. “Secretele plantelor”. 1.05 TVMi. 1.20 La noi în sat. 3.20 Documentar. “Ctitoria Ţigănești”. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.1,2 an 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tănăr și neliniștit, ep.4243 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Fotbal FINALA Cupa României Timișoreana, Dinamo - Rapid 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Fotbal FINALA Cupa României Timișoreana, Dinamo - Rapid (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:25 “Среда обитания”. “Пикник на обочине” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 “В контексте” 02:05 “Prima Oră” (R) 04:05 “DA sau NU” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.10 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 4.20 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA BATAILLE DU RAIL 16:28 FLASH INFO 16:30 CHIENNE D’HISTOIRE 16:45 CROSS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 20:26 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 MIRADOR 2 1:41 MIRADOR 2 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 HIMALAYA, LE CHEMIN DU CIEL

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal FINALA Cupa României Timișoreana, Dinamo - Rapid (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4244 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.12 21:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Destine la răscruce 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Happy Hour (r) 02:30 Film: Crimele din Midsomer - Nepotul magicianului (r) 04:30 Film: Destine la răscruce (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:25 “Между нами, девочками” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Побег”. Новый сезон 23:25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:20 “На ночь глядя” 02:05 “Rolling Stones в изгнании” 03:05 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 România deșteaptă. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Nocturne. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 ALLER SIMPLE 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:10 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:34 MA VIE À POIL SUR LE NET 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 15:55 LE REPAIRE DE LA VOUIVRE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA VIE DEVANT SOI 21:10 FLASH INFO 21:16 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN HOMME QUI CRIE 23:33 NA WEWE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 DJANGO REINHARDT, TROIS DOIGTS DE GÉNIE 2:47 QUESTIONS À LA UNE 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 L’ÎLE AUX CANNIBALES

Vineri MAI

Sâmbătă MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar. “Drumeţii”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Balada “Codreanu”. Suzana Popescu. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.40 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. 14.40 Muzica compozitorului Boris Dubosarschi. Muzică de cameră. 15.40 Documentar. “Route 66”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.15 Armonii de primăvară. Muzică clasică. 5.10 Music Mania.

6.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 6.45 Documentar. “Drumeţii”. 8.10 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Prinţesa cea vrăjită”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.00, 2.15 Ion Furnică. Conferinţă știinţifică. 13.50, 4.10 Armonii de primăvară. Muzică ușoară. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 21.35, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.50 Recital. Ion Negură. 18.25, 5.25 Omul de lângă... 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.25 Respiro. Program muzical. 22.00 Eurovision Song Contest 2012. Finală. Transmisiune în direct de la Baku. 1.15 TVMi.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reteta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Reteta de Acasă 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Zile de anarhie 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Singuri 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4245 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Icarus 22:30 Film: Semeni vânt, culegi furtună ! 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Film: Crimele din Midsomer - Zile de anarhie (r) 02:30 Film: Destine la răscruce (r) 04:30 Film: Singuri (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:40 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:15 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:20 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Девичья охота”. Многосерийный фильм 16:15 “Между нами, девочками” 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Seara Tarziu” 23:25 “ДОстояние РЕспублики: Михаил Танич” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 “ДОстояние РЕспублики: Михаил Танич”. Продолжение 01:40 Тереза Рассел в фильме “Черная вдова” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:15 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.20, 23.30, 5.15 Serial. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA VIE DEVANT SOI 16:40 FLASH INFO 16:45 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 RUGBY - TOP 14 22:54 RUGBY - TOP 14 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE SEPTIEME JURE 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 PARIS MATCH : LA SAGA DES UNES

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Reteta de Acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus II: Misterele mărilor 14:45 Teleshopping 15:00 Film: Bogus 17:00 Film: Comando de cartier 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Dușmanul din ape 22:30 Film: Prezicere fatală 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Dușmanul din ape (r) 02:45 Film: Prezicere fatală (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 “Гении и злодеи” 06:40 Анатолий Папанов, Ирина Мирошниченко, Андрей Мягков в детективе “Страх высоты” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Здравствуйте, я ваш Калягин!”12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 А лександр Калягин, Армен Джигарханян, Татьяна Васильева, Михаил Козаков в комедии “Здравствуйте, я ваша тетя!” 13:55 “ДОстояние Республики” 15:55 “Галина”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Галина”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:00 “Я открою свое сердце”. Концерт Стаса Михайлова 23:35 “Жестокие игры”. Новый сезон 01:10 “Что? Где? Когда?” 02:15 Триллер “Муха 2” 03:55 Сериал “Борджиа” 05:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Ca l a c a r t e. 7.45, 2.45 Tezaur folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 22.00 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 23.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.00 O dată-n viaţă. 3.35, 6.15 TVR 55. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SOUFFLE ! 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 LES P’TITS DIABLES 10:57 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 FALÒ 13:59 MAGAZINE 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:01 LES ÉTOILES FILANTES 16:24 LES ÉTOILES FILANTES 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 RUGBY - TOP 14 22:54 RUGBY - TOP 14 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 L’AMOUR EST DANS LE CHOEUR 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES VILLES DE L’EXTRÊME

Duminică MAI

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 5.25 Portrete în timp. Constantin Rusnac. 13.358 Balada “Codreanu”. Suzana Popescu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.55 Film. “TANDREŢEA CAILOR SĂLBATICI” (Canada). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Fotbal non-stop. 22.20 Fotbal. Cupa Moldovei. Finală. “CSCA Rapid” (Chișinău) - “Milsami-Ursidos” (Orhei). 0.20 Documentar. “Acceptare”. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 06:15 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 16) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Comando de cartier (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Nota pefectă 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Saga Amurg - Eclipsa 23:15 Film: Lupul de mare, partea I 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 ApropoTv (r) 02:15 Film: Prezicere fatală (r) 04:00 Film: Lupul de mare, partea I (r) 06:00 După 20 de ani (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Лариса Гузеева, Н и к и та М и х а л ко в в фильме “Жестокий романс” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:10 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:25 “VIP Confidențe” 13:30 Музыкальный фестиваль “Голосящий КиВиН” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:25 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 00:30 “Минута славы. Мечты сбываются!” 02:20 “Прожекторперисхилтон” 02:50 “Yesterday live” 03:45 Сериал “Борджиа” 04:30 “Vrei să fii Milionar?” (R) 05:20 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.20 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.25, 22.30 O dată-n viaţă. 17.20 Zona euro. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 0.10 Teleenciclopedia. 1.40 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.20 Reportajele Jurnalului. 4.35 Universul Credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 PARIS MATCH : LA SAGA DES UNES 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:56 REFLETS SUD 8:49 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:58 LES P’TITS DIABLES 11:09 IRON MAN 11:35 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 SCIENCE OU FICTION 12:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:58 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 21:02 FLASH INFO 21:04 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CONSENTEMENT MUTUEL 23:36 HARAM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 UN HOMME QUI CRIE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES VILLES DE L’EXTRÊME

CMYK

18 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

NOAPTEA MUZEELOR:

GENERAŢIA 2002

Ion Staver: “În societatea noastră fiecare se respectă, dar uită să-l respecte pe celălalt” Dragi cititori, vă propunem astăzi să-l cunoașteţi pe Ion Staver, președinte al OT „Noua Generaţie”, filiala Strășeni. - Pentru început îţi voi adresa o întrebare comună, cum ai reușit să te alături aripei de tineret a PPCD? - Persoane apropiate mie făceau parte din acest partid și, la un moment dat, am decis să fac și eu acest pas. - Ce anume te-a motivat: dorinţa de schimbare, de nou? - Am aderat din convingere la această forţă politică, împărtășeam aceleași valori. Tocmai revenisem de la muncă din Moscova și am decis să contribui, în măsura posibilităţilor mele, la schimbările de care avea nevoie Republica Moldova. - Erai dezamăgit de experienţa de peste hotare? - După ce mi-am făcut serviciul militar, în 1997, am revenit acasă. Și, deși aș fi putut să mă las în grija părinţilor o perioadă, cât să îmi fac studiile superioare, eu nu am vrut să aleg acest drum, nu mă speria perspectiva să îmi clădesc singur viaţa. Am plecat în 1998 la Moscova, unde am stat vreo 4 ani. Am lucrat în construcţii, circulam des pe ruta Chișinău-Moscova în acea perioadă. Urmăream cu atenţie toate evenimentele care aveau loc în ţara noastră de la Moscova, polemizam foarte mult la acest subiect cu șefii mei ruși de acolo, explicam de ce noi cerem ca limba română să fie limbă de stat, de ce ne opunem acordării statutului de a doua limbă de stat limbii ruse. Interesant lucru, dar stăpânii la care eram angajat atunci îmi dădeau dreptate, după ce discutam aprins în contradictoriu, dar aveam colegi, moldoveni, care nu erau încântaţi de înverșunarea mea și îmi reproșau că nu este bine să le spun rușilor, în ţara lor, aceste vorbe. Eu insistam că am dreptul la demnitate, ca orice om, mă mira însă că anume ai mei îmi reproșau că nu este cazul să spun ce cred și nu rușii, care, în majoritatea cazurilor, îmi dădeau dreptate. În 2003 am revenit definitiv în Republica Moldova. - Și pentru a rămâne aici era nevoie de o ocupaţie. - Da, m-am gândit să reiau ocupaţia de mai înainte a părinţilor mei, din perioada când eram copil, și am deschis o afacere cu

flori, plante de cameră. La început am vândut flori pe stradă, în Strășeni, unde locuiam la o mătușă. Pe parcurs am obţinut patent, am iniţiat procedura de legalizare a afacerii și, uite așa, lucrez până acum. Vând plante în ghiveci, cresc flori pe pământul de lângă casă. - Și nu ai avut perioade când te-ai dezamăgit, nu te-ai săturat de flori în nouă ani? - Eu sunt o fire mai meticuloasă, pot fi chiar învinuit de conservatorism, mie îmi place să dezvolt cu multă migală ceea ce am pornit. Nu pot spune că sunt foarte mulţumit și împlinit cu ceea ce fac, nu mă năvălesc profiturile. Dar am foarte multe idei despre ce aș mai putea face în continuare în activitatea pe care o am acum, un singur lucru mă mai împiedică: banii și corupţia funcţionarilor. Satisfacţie îmi oferă faptul că munca mea le aduce oamenilor bucurie, anume în astfel de momente îmi calcă pragul cumpărătorii și îmi place să știu că și eu contribui la sărbătoarea lor. - Ce alte greutăţi întâmpini în activitatea ta? - Este foarte greu să obţii un credit în Republica Moldova ca să dezvolţi în continuare afacerea, băncile oferă credite în condiţii total neavantajoase, este, practic, imposibil să te dezvolţi mai departe dacă te legi cu vreo bancă de la noi, procentele te sufocă. De asemenea, o mare piedică este nerespectarea legilor de către funcţionari. Uitaţi-vă orice declaraţie a unui funcţionar pe care o vedeţi în presă. Oricât de mari ar fi plăcuţele de pe ușile cabinetelor lor că nu se acceptă mita, că luptă împotriva corupţiei, dincolo de ușă se întâmplă exact contrariul. De asta m-am convins personal de mii de ori până în prezent. - În aceste condiţii te mai interesează și viaţa politică din ţară? - Desigur! Eu sunt în permanenţă atent la tot ce se întâmplă, particip la toate manifestările care se organizează. - De ce tinerii sunt atât de puţin implicaţi în viaţa politică, or, mai bine fie spus, de ce li se oferă atât de puţine șanse?

- Consider că totul are legătură cu migraţia. Există anumiţi factori care, în mod intenţionat, distrag atenţia tinerilor de la viaţa socială și politică a ţării. În plus, majoritatea acestor tineri, rămași fără supravegherea părinţilor, cheltuie banii pe care acești părinţi îi transferă de peste hotare. Iar noi trăim într-o societate plină de tentaţii și ispite și unui adolescent îi este greu să reziste, iată de ce interesul pentru ceea ce se întâmplă în realitate în ţara lor aproape că le lipsește. Mulţi dintre ei trăiesc într-o ţară despre care, de fapt, află din auzite, de la ce le mai spun alţii sau de la televizor. Și apoi, nici politicienii nu au interesul să aibă grijă de acești tineri, mai cu seamă să-i implice în politică. Vă spun cu toată sinceritatea, făcând abstracţie de faptul că eu sunt membru PPCD, poate o să mă acuzaţi de subiectivism, dar am urmărit cu multă atenţie comportamentul liderilor politici, iar la nivel local îi cunosc pe toţi activiștii politici; în afară de liderii PPCD, nici un lider politic nu a contribuit la educarea și implicarea tinerilor în viaţa politică, în structurile de conducere locale și, după posibilităţi, centrale. Și nu doar să-i promoveze, ci să le organizeze seminare, întâlniri; la ceilalţi totul se limitează la declaraţii. Și tinerii de astăzi sunt pragmatici, totul se rezumă la bani, la câștigul imediat. Mulţi tineri care au aderat la organizaţia noastră din Strășeni, de exemplu, au stat câteva luni și când au văzut că activitatea noastră este pe bază de voluntariat, deci, nu vor avea profit material din asta, se duc la alt partid și, peste ceva timp, îl vezi ridicându-se. De aici și concluzia că la alt partid, el nu s-a dus decât tot pentru bani. Și nu-i pasă că șeful lui politic, avansându-l șefuleţ undeva, îl blochează într-o funcţie fără a-i da posibilitatea să se dezvolte ca personalitate. - Cum este, în accepţia ta, liderul ideal sau măcar general-acceptabil? - Avem nevoie de lideri care să poată și să vrea să comunice cu oricine, să nu-și trimită consilierii să discute cu oamenii, să binevoiască să coboare la nivelul oricărui cetăţean. O persoană care să cunoască greutăţile nu din spusele altora, dar dacă nu le-a cunoscut pe propria piele, măcar să fi văzut cu ochii lui cum se descurcă oamenii din diverse

domenii. Este nevoie de un lider care să nu facă paradă din principiile, ambiţiile și convingerile sale personale, ci să contribuie la soluţionarea problemelor stringente cu care, într-adevăr, se confruntă astăzi societatea noastră, o persoană care să poată găsi un compromis ca să-i trateze pe toţi cetăţenii la fel, nu, venit la putere, să disperseze societatea pe criterii etnice, religioase, sociale, ca astfel să distragă, de fapt, atenţia de la adevăratele probleme și să se „spele pe mâini” de adevăratele responsabilităţi pe care trebuie să le aibă un conducător. - Dar despre generaţia noastră, cei de 35 de ani și după, ce părere ai? - Indiferent de locul pe care îl ocupă fiecare dintre noi azi în societate, dar majoritatea semenilor noștri sunt peste hotare, cred că suntem o generaţie sacrificată. Noi ne aranjăm sau deja ne-am aranjat viaţa cu propriile forţe. Cu noi s-a făcut democraţia în Republica Moldova, noi am suportat primele consecinţe, și de bine, și de rău. Toate reformele în învăţământ au fost testate pe noi, am trecut de la un alfabet la altul, de la o istorie la alta în școală, a fost o răsturnare de valori, ne-am bucurat că ni se spune, în sfârșit, adevărul, că avem acces la adevăr, apoi după ce am înţeles cine suntem, ne-am recuperat demnitatea, au venit alţii să ne bage pe gât trecutul lor glorios, să ne robească. Părinţii noștri au plecat primii peste hotare. Sau dacă nu ei au plecat, noi am fost primii copii care, înfruntând toate pericolele, am plecat să le asigurăm o bucată de pâine. Noi am încercat să instaurăm cu mâinile noastre libertatea de gândire, de acţiune, cele mai elementare libertăţi ale omului, de care părinţii noștri au fost „scutiţi”, dar cred că tot ce am făcut noi, ni s-a furat. Azi alţii își asumă meritele și avansează pe seama dramelor noastre personale. Azi alţii spun că au adus schimbarea în Republica Moldova și mint fără să le roșească obrazul măcar. - Te-ai gândit în anii ăștia să pleci iar peste hotare? - Da, când au venit comuniștii la putere. Când au venit însă comuniștii la putere am fost dezamăgit, dar m-am ambiţionat să rămân. Am spus că de data asta nu mă vor mai alunga din ţară. Straniu, însă în gestionarea

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

și desfășurarea afacerii mele nu am simţit atunci greutăţi atât de mari precum întâlnesc acum. Azi cinovnici sunt mai mulţi și mai flămânzi. - Povestește-ne despre familia ta, ţi-ai cunoscut și tu viitoarea soţie în cadrul PPCD? - Nu, dar suntem ambii pe aceeași undă, împărtășim aceleași valori spirituale. Soţia mea, Elena, se ocupă de creșterea și educaţia celor două fiice ale noastre, Daniela de 9 ani și Irina de un an și patru luni. Și, evident, mă ajută pe mine. Este modestă din fire și este sufletul meu pereche. Nu-i plac persoanele făţarnice, nu își afișează exagerat pretenţiile, nu se pretinde a fi altfel decât ceea ce este cu adevărat. Nu se dă mai catolică decât Papa de la Roma, chiar dacă a primit o educaţie religioasă în familie și respectă valorile creștine, îmi este alături în tot ceea ce fac, simt în permanenţă sprijinul ei și acest lucru este foarte important pentru mine, deoarece îmi dă puteri. - Nu te-ai simţit niciodată nedreptăţit pentru opţiunile politice pe care le împărtășești? - În societatea noastră fiecare se respectă, dar uită să-l respecte pe celălalt. Eu sunt absolut tolerant faţă de opţiunile politice ale fiecărui cetăţean, nu poţi să îl desconsideri pentru că nu împărtășește aceleași convingeri politice, pentru mine contează

calităţile lui omenești. Îi respect pe cei care au părerile lor și, recunosc, am câștigat respect din partea multora că sunt consecvent în opţiunile mele politice. Mă bucur, de asemenea, că fiind la o distanţă mică de Chișinău, colegii mei de la PPCD din capitală trec de câteva ori pe săptămână să mă viziteze, simt că dacă aș avea nevoie de un ajutor, nu voi fi lăsat de izbeliște, știu că are cine îmi fi alături în orice moment din viaţă. Dar mi s-au făcut de nenumărate ori reproșuri vizavi de convingerile mele politice, care nu sunt în ton cu noile mișcări politice, și consider că atâta timp cât nu vom ști să ne acceptăm și să ne unim forţele pentru a rezolva probleme cu adevărat importante, ce nu ţin de ifose și mofturi, nu vom avea nimic de câștigat, nici ca societate și nici ca popor. - Ce planuri ai legate de activitatea pe care o desfășori acum? - Să existe concurenţă sănătoasă în domeniul meu de activitate și în orice alt domeniu, condiţii care să îmi poată oferi posibilitatea să îmi dezvolt afacerea și să creez noi locuri de muncă. - Noi îţi dorim mult succes în continuare! - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Modalităţi inedite de a „gusta” cultura Centrul de Cultură și Istorie Militară invită la Noaptea Europeană a Muzeelor, care va avea loc la 19 mai curent, fiind pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care este marcată la 18 mai. Cu această ocazie, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a pregătit un program amplu pentru zilele de 18 și 19 mai. Astăzi muzeul își deschide ușile pentru vizitatori cu un program variat: mese rotunde, expoziţii ale obiectelor de porţelan, proiecţii de filme, atelier de origami etc. La 19 mai, între orele 18.00 și 02.00, vizitatorii vor avea parte de prezentări de obiecte enigmatice, parada personajelor istorice, proiecţii de documentare CRONOGRAF, scenete prezentate de trupa de teatru „Luceafărul”, reconstituiri istorico-militare medievale, lupte cavalerești, master-class de ceramică și de ikebana, muzică și dans, toate în decorul Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Noaptea Muzeelor ilustrează dorinţa muzeelor europene de a se înscrie într-un proiect comun, care să încurajeze apropierea publicului tânăr de cultură, care are posibilitatea de a descoperi gratuit diversitatea colecţiilor și oferta culturală a muzeelor într-un mod inedit, atractiv și interactiv. Noaptea Muzeelor, care se va desfășura în acest an în peste 3000 de muzee din Europa, este un program cultural european așezat sub înaltul patronaj al Consiliului Europei, al UNESCO și al ICOM, care a fost iniţiat în 2005 de Ministerul Culturii și Comunicării din Franţa. Accesul în muzeu la aceste manifestări este gratuit.

18–25 mai Berbec

Simţiţi nevoia să nu vă mai irosiţi timpul cu preocupări lipsite de importanţă și să faceţi o selecţie sinceră în cercul de prieteni. Unii dintre ei au fost alături de voi și în momentele grele și merită să rămână în atenţia voastră.

Taur Vă orientaţi către o sumă de bani importantă care ar trebui să apară după negocieri îndelungate. Sunt șanse mari să vină, nu neapărat în condiţiile stabilite de voi (poate se amână, suma este mai mică sau vi se mai cere ceva pentru a o obţine).

Gemeni Interesele voastre trec în planul al doilea pentru că sunt mai importante problemele partenerilor. E un moment important, dacă veţi dovedi că acceptaţi unele sacrificii în numele prieteniei care vă leagă de anumite persoane.

Rac Se petrec lucruri importante la locul de muncă sau în legătură cu starea voastră de sănătate. Are loc o schimbare în bine, fie din cauza unuia dintre șefi, fie a unor colegi care își arată simpatia faţă de voi. Este o zi deosebită, cu multe bucurii neașteptate care vă vor da o stare foarte bună.

Leu Aveţi parte de o zi cu totul specială, mai ales dacă sunteţi deja îndrăgostiţi. Sunt avantajaţi și creatorii, cei care se exprimă prin artă sau cei care lucrează cu copiii. La locul de muncă vi se impun restricţii de timp.

Fecioară Înţelegeţi problemele din relaţia voastră cu familia și vă doriţi să le îndreptaţi. Se anunţă schimbări deosebite și în legătură cu casa sau cu o afacere imobiliară pe care o urmăriţi de ceva timp. La sfârșitul zilei veţi avea motive de mulţumire.

Balanţă

IN MEMORIAM Cea mai importantă voce pe care a dat-o Basarabia lumii, Maria Bieșu, s-a stins pe 16 mai. Artista avea 76 de ani și a pierdut lupta cu cancerul de care suferea de câţiva ani. Soprana a suportat mai multe intervenţii chirurgicale. Maria Bieșu s-a născut la 3 august în 1935, în comuna Volintiri, raionul Ștefan-Vodă. Debutează în spectacolul “Tosca” de Puccini, dar devine celebră în 1967, când obţine titlul de “Cea mai bună Cio-CioSan” în cadrul Concursului Internaţional Miura Tomaki din Japonia. De atunci, Maria Bieșu a cântat pe sute de scene din lume. Printre premiile și distincţiile primadonei Operei Naţionale se numără cel de „Artistă emerită a RSSM”, obţinut în 1964, “Laureată a Premiului de Stat al RSSM”, “Ordinul Republicii”, pe care l-a obţinut în 1992, “Ordinul naţional Steaua României în Gradul de Comandor”

Maria Bieşu a părăsit scena vieţii din 2000, “Om de onoare al orașului Chișinău”, dar și distincţia “Doctor Honoris Causa”. În 1990, Maria Bieșu a inaugurat Festivalul Internaţional al starurilor de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. De atunci, anual, Chișinăul se transformă în una dintre capitalele muzicii de operă din Europa. De altfel, cei 50 de ani în care a activat la Opera Naţională au însemnat o epocă de aur pentru această instituţie, conferindu-i prestanţă și prestigiu nu doar la nivel naţional, ci și internaţional. Înainte de a trece în lumea celor drepţi, Primadona Operei Naţionale a lăsat un testament spiritual concetăţenilor săi. Maria Bieșu a dictat scrisoarea surorii sale în ultimele zile ale vieţii. “Dragii mei concetăţeni, Susţinerea pe care o simt din partea dumneavoastră nu doar în ultimul timp, dar pe tot parcursul vieţii mele de creaţie, îmi oferă dreptul să mă adresez vouă cu aceste cuvinte de dragoste și recunoștinţă și cu acest mesaj către bunătatea dumneavoastră. M-am născut cândva pe acest pământ, în ţara care se numea Regatul României. Recunoașterea mi-a venit tot pe acest pământ, dar care se numea Uniunea Sovietică. Astăzi, am susţinerea locuitorilor Patriei mele iubite, Republica Moldova. Vreau ca pământul nostru să prospere, să aducă lumii bunătate și lumină. Faceţi tot ce vă stă în puteri ca să fie așa. Cu dragoste, a voastră Maria Bieșu”.

CMYK

Rudele și admiratorii o vor petrece pe ultimul drum sâmbătă, 19 mai. Cei apropiaţi își vor putea lua rămas bun de la artistă vineri seara, 18 mai, la Biserica „Sfântul Nicolae”, în corul căreia Maria Bieșu a cântat foarte mult timp. Într-un interviu, Maria Bieșu a spus că a auzit acest cor când s-au deschis bisericile, la una din sărbătorile de Paști: „De atunci eu m-am legat cu biserica pentru totdeauna. (...) Când vocea corului și a mea se unesc la unison, mie îmi pare și poate așa și este, Dumnezeu ne aude”. Maria Bieșu nu a fost căsătorită și nu a avut copii. Sâmbătă, sicriul Mariei Bieșu va fi adus la Teatrul de Operă și Balet. Maria Bieșu va fi înmormântată la Cimitirul Central de pe strada Armenească, alături de mama sa. La propunerea președintelui Parlamentului, Marian Lupu, Teatrul de Operă și Balet, ultimul loc în care Maria Bieșu va fi adusă, va purta numele sopranei. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Este o zi excelentă pentru întâlniri, puteţi cunoaște persoane deosebite în timpul unor deplasări, iar discuţiile cu acești oameni vă vor ajuta să vă preţuiţi mai mult. Vă simţiţi mai bogaţi pentru că aţi câștigat un prieten adevărat.

Scorpion Șanse pentru câștiguri din afaceri cu străinii. Banii nu vă mai ocolesc, reușiţi să acoperiţi anumite goluri și faceţi planuri îndrăzneţe. Spre seară, o persoană pe care o căutaţi de mult timp lipsește de la întâlnire.

Săgetător Este o zi în care, fără vreun motiv special, sunteţi bine dispuși, generoși și plini de viaţă. Tot ce faceţi astăzi are șanse maxime de succes pentru că aveţi încredere în voi. Puteţi începe un proiect împreună cu o cunoștinţă recentă.

Capricorn Vă simţiţi bine și scăpaţi de o boală care v-a necăjit destul de mult timp. Faceţi rost de informaţii care vă ajută să înţelegeţi anumite probleme pe care nu aţi reușit să le rezolvaţi. Este o zi foarte potrivită pentru odihnă.

Vărsător Sunteţi invitaţi la un eveniment unde aveţi ocazia de a întâlni persoane speciale. Descoperiţi că aveţi multe în comun și aţi vrea să nu vă mai desprindeţi de acei oameni. Poate fi vorba și de un proiect de afaceri început de un prieten.

Peşti Aveţi parte de realizări la serviciu și atrageţi din nou atenţia celor din jur asupra voastră, în sens pozitiv. Oboseala și eforturile pe care leaţi făcut nu mai contează acum, când vă bucuraţi de recunoașterea meritelor.