Ziarul Flux, Ed. 38 (914)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 18 octombrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 18.10.2013

Sf. Mc. Haritina şi Memelta, Cuv. Cozma Maxima zilei “Nu putem merge departe în prietenie dacă nu suntem dispuşi să ne iertăm unii altora micile defecte.”

Anonim

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.8473 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0994 1 Leu românesc ................. 4.0088 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.4086 Timpul probabil: 18.10.2013

19.10.2013

Noros, 10 14 0C

Noros, 8 13 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 38 (915)

Sfârşitul ideologiilor clasice şi metamorfozele lor 

(citiţi pag. 4)

Moţiunea a căzut. Trăiască moţiunea!

2

PAGINA

ACTUAL

Parlamentul a respins ieri moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Leancă, înaintată săptămâna trecută de 27 de deputaţi comunişti. Propunerea acestora de a acorda vot de neîncredere Executivului a întrunit doar 36 de voturi din cele 51 necesare. Pro s-au pronunţat inclusiv socialiştii lui Igor Dodon. Deputaţii liberali, chiar dacă au criticat Guvernul pentru lipsa de reforme, pentru concesionarea în condiţii obscure a Aeroportului, nu au susţinut totuşi moţiunea.

Continuare în pag. 2

Concesionarea Aeroportului, fără emoţii şi discuţii patriotarde

6

PAGINA

ATITUDINI

Pelerini şi cabotini

7

PAGINA

OPINIE

A început reforma în justiţie.

Judecătorii corupţi vor fi „sancţionaţi” cu salarii majorate

Ce facem cu creştinii?

8

PAGINA

REPORTAJ



Minunea de la Rediu Mare

9

PAGINA

INTERVIU

Lucia Cujbă: “Voluntariatul, aidoma unei revoluţii”

Scumpire în lanţ a carburanţilor.

Autorităţile le consideră nejustificate



CMYK

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5)

America iese din criza bugetară Congresul american a ridicat miercuri, 16 octombrie, plafonul datoriei Statelor Unite până la 7 februarie, după adoptarea de către Camera Reprezentanţilor a unui text ce elimină riscul de incapacitate de plată.

Aleşii Camerei au votat cu 285 de voturi pentru şi 144 împotrivă textul adoptat cu puţin timp înainte de Senat şi care va redeschide întregul stat federal, închis parţial de la 1 octombrie.

Preşedintele american Barack Obama a promulgat, joi dimineaţă, legea, punând capăt celor două săptămâni de bătălie politică şi incertitudinii pieţelor, a anunţat Casa Albă, citată de AFP. Preşedintele le-a cerut, miercuri seara, tuturor angajaţilor federali care au intrat în concediu fără plată din cauza blocajului bugetar să se întoarcă la muncă joi, după ce Congresul a votat o lege temporară privind finanţele.

Toate agenţiile federale vor fi redeschise complet până la 15 ianuarie.

Votul final al Congresului de miercuri seara s-a produs cu doar câteva ore înainte de data limită fixată de Trezoreria americană pentru ridicarea limitei legale a îndatorării publice.

Preşedintele Barack Obama a afirmat miercuri că aleşii trebuie să recâştige „încrederea” americanilor după două săptămâni de confruntări politice la Washington şi a declarat că vrea oprirea unei guvernări „din criză în criză”, relatează AFP.

FLUX

2

Actual

18 OCTOMBRIE 2013

Concesionarea Aeroportului, fără emoţii şi discuţii patriotarde Reprezentantul companiei care a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, UK Komaks, a prezentat miercuri, 16 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, un plan al acţiunilor pe care urmează să le întreprindă conform contractului şi a vorbit despre avantajele de care va beneficia instituţia aeroportuară de pe urma acestora. Întâmplător sau nu, cu o zi înainte, şeful PLDM, Vladimir Filat, a convocat şi el o conferinţă de presă în cadrul căreia, între altele, a justificat darea în concesiune a aeroportului către respectiva companie, precizând că pentru buna funcţionare a acestuia sunt necesare investiţii de aproximativ 240 de milioane de euro.

Tatiana Semionova, vicepreşedintele UK Komaks, a menţionat că aeroportul din Chişinău ar putea deveni în viitor un important hub regional, care ar asigura legătura între Estul Federaţiei Ruse şi ţările Europei Centrale şi de Vest. Ea a dat de înţeles că pasagerii din Orientul Îndepărtat al Rusiei care călătoresc în Europa, dar şi cei care vin dinspre bătrânul continent, vor fi atraşi de ofertă, pentru că vor economisi în felul acesta bani şi timp.

Semionova a precizat, de asemenea, că se vor face investiţii de circa 245 de milioane de euro pentru modernizarea aeroportului, reparaţia pistelor de decolare şi aterizare, construcţia terminalului şi a zonei de tranzit, cu restaurante, magazine etc., ceea ce va contribui la creşterea fluxului de pasageri deserviţi de Aeroportul Internaţional Chişinău.

Potrivit estimărilor companiei concesionare, numărul de pasageri ar putea creşte de la 1,3 milioane pe an, câţi se înregistrează actualmente, până la aproximativ 5 milioane, către anul 2030. De asemenea, reprezentantul UK Komaks a promis o creştere a numărului destinaţiilor, dar şi o scădere a costului biletelor de avion.

Semionova a declarat că compania este gata deja să înceapă lucrările. Iar odată cu implementarea planului investiţional, vor fi oferite şi noi locuri de muncă. Astfel, numărul angajaţilor ar putea ajunge, treptat, la aproximativ 2000, de la 660 câţi sunt în prezent.

După cum menţionam, tot despre piste reparate, terminal de pasageri, hotel, parcare şi servicii aeroportuare de calitate a vorbit şi ex-premierul Filat. În acest context, el a calificat drept neprofesioniste discuţiile privind

Moţiunea a căzut.

Trăiască moţiunea!

Urmare din pag. 1 Comuniştii au acuzat Guvernul condus de Iurie Leancă de corupţie şi de comiterea unor ilegalităţi incompatibile cu statul de drept. În textul moţiunii se afirma că, „după cedarea Băncii de Economii şi concesionarea dubioasă a Aeroportului Internaţional Chişinău, Guvernul Republicii Moldova condus de Iurie Leancă in corpore a pierdut nu doar dreptul moral, ci şi dreptul legal de a mai ocupa fotoliile ministeriale în Republica Moldova şi de a realiza politica internă şi externă a statului”. Înainte de începerea şedinţei Parlamentului, protestatarii comunişti s-au adunat iarăşi în faţa Palatului Republicii, cerând demisia Guvernului şi alegeri anticipate. Mai apoi, manifestanţii au pornit în marş pe străzile capitalei.

Prim-ministrul, care a prezentat raportul Guvernului, a calificat moţiunea drept una politică şi neargumentată, care se înscrie în încercările comuniştilor de a face o „revoluţie de catifea”.

De altfel, în ajun, şi şeful de partid al premierului, Vladimir Filat, declara în cadrul unei conferinţe de presă că moţiunea este „o acţiune iresponsabilă” şi că ar putea scoate şi el oameni în stradă „pentru o Moldovă europeană”.

La scurt timp după ce a picat moţiunea de cenzură pentru demisia Guvernului, comuniştii au înaintat o nouă moţiune. Aceasta urmează să fie examinată săptămâna viitoare, în şedinţa de joi a Legislativului.

Textul moţiunii prin care deputaţii comunişti vor încerca iarăşi să trimită în demisie actualul Cabinet de Miniştri a fost prezentat de deputatul Grigore Petrenco. După cum transmite publika.md, Petrenco a citit argumentele invocate de fracţiunea PCRM în favoarea cererii repetate de demisie a Guvernului Leancă: „Pe parcursul anului 2013, Guvernul RM intens a promovat o politică de dezintegrare a ţării, în perioada în care Leancă a ocupat funcţia de premier.

Politicile pe care le promovează Leancă provoacă consecinţe grave şi riscul de a pierde o parte din teritoriul ţării. A luat un şir de decizii secrete, precum cea din ianuarie, de a plasa puncte de control la frontiera administrativă. Argumentarea că asta se cere de către UE este falsă şi nu s-a oferit nicio dovadă în acest sens. Acţiunile Guvernului vin în contradicţie cu prevederile articolelor 1 şi 3 din Constituţie. Este evident că problematica transnistreană nu a fost şi nu poate fi subiect de speculaţie politică, în acest sens fiind şi poziţia constructivă a PCRM, drept rezultat fiind Declaraţia Parlamentului cu privire la situaţia actuală din Transnistria, în care Legislativul a constatat că acţiunile unilaterale de orice gen, care ar veni să instituie orice fel de puncte de frontieră pe interiorul ţării, sunt interzise. Contrar acestor constatări, Guvernul a continuat şi a insistat pe necesitatea instituirii unor puncte migraţionale. Această decizie pune în pericol pacea şi securitatea în regiune, esenţa fiind crearea unei frontiere pe Nistru, ce va avea consecinţe dezastruoase pentru ţară. Guvernul în frunte cu premierul este un vânzător de teritoriu în interese înguste de partid. Guvernul în frunte cu Leancă şi-a stabilit un obiectiv clar: îndepărtarea reglementării conflictului transnistrean. Guvernul atentează la suveranitate, independenţă, ceea ce echivalează cu trădare de ţară, se încearcă înstrăinarea, abandonarea unei părţi a ţării”.

FLUX

darea în concesiune a aeroportului, apreciind că acestea ar avea o tentă mai mult „sentimentală”: „Acest discurs nu a fost niciodată profesionist. El s-a bazat întotdeauna pe lucruri emoţionale – că au venit ruşii, că au venit alţii. Investiţiile nu trebuie să fie calificate pornind de la originea acestora, ci având la bază calitatea şi seriozitatea lor”.

Compania a participat la concurs şi a întrunit condiţiile necesare pentru a-l câştiga, a punctat fostul premier. „Noi trebuie să ne modernizăm, nu să ne pierdem în discuţii patriotarde”, a mai declarat acesta.

Nu suntem siguri că toate criticile care s-au făcut auzite în ultima perioadă pot fi calificate drept neprofesioniste. Pentru că ele nu au fost formulate doar de opoziţie sau analişti politici, ci şi de unii experţi economici care, de departe, nu pot fi învinuiţi de lipsă de profesionalism. Iar criticile s-au referit, în primul rând, la lipsa de transparenţă şi graba cu care a fost selectat concesionarul, la calitatea acestuia, dar şi la unele prevederi contractuale.

Prin urmare, nu doar emoţii, aşa cum afirmă şeful liberal-democraţilor, ci şi îngrijorări întemeiate.

De exemplu, expertul economic Roman Chircă menţiona recent într-un interviu că anumite aspecte din contractul de concesionare par să fie doar în interesul concesionarului, oferindui acestuia condiţii avantajoase. „Una din prevederile contractului este că în condiţiile în care este reziliat

documentul, statul se obligă să restituie costurile investite în aeroport, lucru care nu este corect, deoarece cifra ar trebui ajustată şi la profitul obţinut în această perioadă”, atenţionează expertul.

De asemenea, Roman Chircă a mai menţionat că aeroportul din Habarovsk are o experienţă internaţională nesemnificativă, opinând că ar fi fost preferabil reprezentantul unui operator european, „în condiţiile în care acestea au o linie de producţie şi o experienţă mai mare în gestionarea serviciilor”.

Dacă economiştii de la noi nu sunt suficient de credibili pentru Filat, pre-

cizăm că opinii critice au venit şi din afară. Portalul jurnal.md informează că directorul de cabinet al vicepreşedintelui Comisiei Europene, responsabil pentru transporturi, Henrik Hololei, le-a recomandat autorităţilor moldovene să examineze atent prevederile contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Însă guvernarea „unită şi viabilă”, aşa cum a calificat-o Filat, preferă să nu ia în seamă aceste opinii, inclusiv ale „partenerilor europeni”, cum s-a întâmplat, de altfel, şi în cazul Băncii de Economii. Şi ne întrebăm, de ce oare?

Ioana FLOREA, FLUX

Comerţul exterior, cu un deficit de aproape două miliarde de dolari Valoarea importurilor a depăşit de peste două ori valoarea exporturilor, în primele opt luni ale anului curent. Deficitul balanţei comerciale este de aproape două miliarde de lei, în creştere cu peste trei procente faţă de perioada corespunzătoare din 2012.

Potrivit datelor statistice, în ianuarie-august 2013 exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 523,8 milioane de dolari, cu 11,9 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă din anul precedent.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1 miliard 32,4 milioane de dolari (67,7% din totalul exporturilor), înregistrând o creştere de 24,9% faţă de ianuarieaugust 2012. În acelaşi timp, s-a diminuat ponderea reexporturilor în volumul total al exporturilor, cu aproximativ 8%. Astfel, cota reexporturilor în perioada de referinţă a fost de 32,3%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene s-au majorat cu 9,5%, faţă de ianuarie-august 2012, acestea deţinând o cotă de 46,1% în totalul exporturilor. În ianuarie-august 2012, această pondere era cu un procent mai mare.

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 40,1% (în ianuarie-august 2012 – 42,8%).

Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 4,8%, comparativ cu ianuarie-august 2012.

Importurile au totalizat, în perioada de referinţă, 3 miliarde 514,7 milioane de dolari, cu 7 la sută mai mult decât în ianuarie-august 2012.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 563,3 milioane de dolari (cu 7,3% mai mult decât în ianuarie-august 2012), deţinând o pondere de 44,5% în totalul importurilor.

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1 miliard 81 de milioane de dolari (cu 4,2% mai mult decât în ianuarie-august 2012), care echivalează cu o cotă de 30,8% în totalul importurilor.

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-august 2013 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1 miliard 990,9 milioane de dolari, cu 68,1 milioane (+3,5%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2012. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 861,6 milioane de dolari, iar cu ţările CSI deficitul este de 470 de milioane.

FLUX

Politic

18 OCTOMBRIE 2013

3

FLUX

A început reforma în justiţie. Judecătorii corupţi vor fi „sancţionaţi” cu salarii majorate Mai întotdeauna, după ce unii oficiali europeni laudă ţara noastră pentru progresele înregistrate, urmează un „dar”, după care sunt enumerate restanţele la capitolul reforme – implementate, nu aprobate pe hârtie – şi, mai ales, la capitolul combaterea corupţiei.

Autorităţile preferă însă să audă doar laudele. Lăsând să le treacă pe lângă urechi criticile şi recomandările insistente.

Nu a făcut excepţie nici directorul general al Directoratului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi, care a declarat săptămâna aceasta, într-o conferinţă de presă, că Republica Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic la implementarea reformelor prevăzute în Planul de acţiuni ce se conţine în Acordul de liberalizare a regimului de vize. Însă, a spus el, reformele nu trebuie să rămână doar pe hârtie, legile şi actele normative nu trebuie doar adoptate, ci şi aplicate. Iar cele mai mari restanţe Moldova le are la capitolul reformarea sistemului judecătoresc şi combaterea corupţiei.

Oficialul a precizat că atunci când se vorbeşte despre lupta cu corupţia, trebuie să existe cazuri investigate până la capăt, dosare ajunse în instanţă, trebuie să existe persoane condamnate pentru acte de corupţie.

Guvernarea a reacţionat prompt şi a dat de înţeles că este pe calea cea dreaptă şi în ceea ce ţine de reforma sistemului judiciar, dar şi în privinţa combaterii corupţiei. Cel puţin la nivel de acte legislative. Cu implementarea mai rămâne însă de văzut.

Judecători bogaţi, care au sărăcit ţara

Reforma „complexă” invocată de Manservisi va începe însă cu majorarea salariilor judecătorilor. Leafa acestora nu va fi mai mică de trei salarii medii pe economie. Magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie, de la Curtea Constituţională vor beneficia de un salariu în cuantum de cinci salarii medii. Ele vor varia însă în funcţie de vechimea în muncă, de

realizările profesionale etc. Această iniţiativă mai veche a preşedintelui Timofti a fost avizată pozitiv în cadrul şedinţei de miercuri, 16 octombrie, a Executivului.

Creşterea ar urma să se realizeze în trei etape, începând cu 80 la sută din respectivele salarii, de la 1ianuarie 2014, apoi 90% în 2015 şi încheindu-se către anul 2020.

Astfel, potrivit documentului aprobat de Guvern, salariul unui judecător ar putea ajunge până la 14 mii de lei. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi judecătorii de la Curtea Constituţională ar putea ridica salarii de aproximativ 20 de mii de lei. În afara salariului, judecătorii vor mai beneficia şi de diverse sporuri, ajutoare, premii etc., iar acestea le-ar putea spori substanţial veniturile. Şeful Cabinetului de Miniştri, Iurie Leancă, a recunoscut că proiectul nu este unul simplu, pentru că subiectul în cauză este sensibil şi contradictoriu, dar că iniţiativa preşedintelui trebuie susţinută „pentru că acesta a fost toată viaţa judecător şi cunoaşte problema din interior”.

Mai mult, premierul a trecut oarecum responsabilităţile pe seama Parlamentului, care va trebui să găsească soluția pentru o „majorare graduală, nu chiar atât de bruscă”.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a solicitat aprobarea proiectului, chiar dacă, a spus el, „avem ce le reproşa judecătorilor”. În opinia lui, aceste majorări îi vor determina pe magistraţi să acţioneze conform legii, iar asta va duce, respectiv, la umplerea „haznalei”, ceea ce va permite să fie majorate lefurile profesorilor, medicilor şi altor categorii profesionale.

Prin urmare, indirect, ministrul a re-

cunoscut că ţara este săracă, inclusiv din cauza deciziilor ilegale luate de judecători.

Autorităţile pregătesc sancţiuni „dure” pentru judecători

Însă autorităţile promit că magistraţii vor avea parte nu doar de beneficii, ci şi de sancţiuni. La propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a avizat pozitiv pachetul proiectelor de legi cu privire la măsurile anticorupţie, elaborate în vederea asigurării implementării acţiunilor Pilonului IV „Integritatea actorilor justiţiei” din Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 20112016.

Pachetul prevede anumite sancţiuni disciplinare pentru judecători, care ar trebui să-i responsabilizeze pe aceştia şi să descurajeze actele de corupţie. Printre acestea ar fi tăierea din salariu, lipsirea de anumite privilegii, aplicarea unor amenzi majorate, eliberarea din funcţie, interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru o perioadă de până la 15 ani etc. În pachetul de legi anticorupție a fost prevăzută testarea obligatorie la poligraf a candidaților la funcțiile de judecător și procuror, dar şi testarea integrităţii profesionale a acestora. În plus, potrivit ministerului de profil, au fost operate mai multe modificări legislative în scopul promovării aplicării principiului toleranţei „zero” pentru actele de corupţie în domeniul justiţiei. Astfel, sunt prevăzute modificări privind stabilirea interdicţiei pentru comunicarea judecătorului cu participanţii la proces sau cu alte persoane, dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului şi are loc în alt mod decât cel prevăzut de regulile de procedură.

De asemenea, organul de resort a propus includerea în Codul penal a unei noi măsuri de siguranţă – „confiscarea extinsă” – şi a unei noi componente de infracţiune – „îmbogăţirea ilicită”.

Astfel, „prin aplicarea sancţiunilor disciplinare ca urmare a rezultatului negativ”, va fi asigurată posibilitatea eliminării din sistem a celor care nu corespund criteriilor de integritate.

Nici vorbă, pe hârtie aceste proiecte ambiţioase arată bine şi chiar ar putea să ne insufle o doză bună de încredere şi optimism. Ne întrebăm însă cât de reală este implementarea lor până în 2016, aşa cum

prevede Strategia. (Şi asta în cazul în care vor fi aprobate în varianta iniţială de către parlamentari. Atenţie, mai ales, la confiscarea extinsă a averilor.) Întrebarea este legitimă, pentru că au trecut deja patru ani de când ni s-au tot promis reforme şi eradicarea corupţiei, dar lucrurile nu s-au mişcat din loc. Ba dimpotrivă, au mers din rău în mai rău. Şi câtă apă va trebui să mai curgă pe Bâc pentru ca judecătorii care s-au compromis şi au executat comenzile politice ale politicienilor de la putere să fie traşi la răspundere? Mă tem că prea multă. Mai degrabă, ei nici nu vor fi afectaţi de aceste măsuri.

Poate doar de majorările salariale. În opinia experţilor, implementarea tuturor acestor reforme este imposibilă într-un termen de 3-4 ani chiar şi din motive pur tehnice. Testarea cu poligraful, de exemplu, nu va fi pusă prea curând în aplicare, pentru asta fiind nevoie de mai multe condiţii. În cadrul unei emisiuni televizate la TV7, expertul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, preciza că pentru ca testul la poligraf să fie legal, tre-

au fost muşamalizate. Pentru că judecătorii sunt în bune relaţii cu clasa politică, sunt în slujba acestei clase politice şi se protejează reciproc. Într-o discuţie anterioară cu avocatul Pavel Midrigan, acesta menţiona că anume conglomeratul puterii politice cu puterea judecătorească este periculos, pentru că este încălcat principiul separării puterilor în stat: „Toate numirile la conducerea judecătoriilor se fac pe criterii politice, iar cei numiţi, la rândul lor, îndeplinesc indicaţiile politicienilor. Puterea îşi promovează cadrele peste tot: la Procuratură, la Centrul Anticorupţie, în judecătorii, pentru că puterea vrea să aibă pârghii prin care să-şi exercite influenţa, inclusiv prin organele de drept şi de judecată. Dacă nu am avea acest fenomen, nu am avea nici astfel de hotărâri ilegale. De exemplu, în cazul atacurilor raider, se ştie, indicaţiile au venit de la oameni politici, hotărârile de judecată au fost influenţate de oameni politici. Se vehiculează nume concrete, doar că nimeni nu a fost tras la răspundere. Dar vom avea succes în lupta cu corupţia numai atunci când vor fi penalizaţi,

bui să existe, în primul rând, norme metodologice, să existe specialişti autorizaţi de Comisia naţională pentru testări care să efectueze testul, iar respectiva comisie trebuie să fie instituită de către Guvern. În plus, aparatele poligraf trebuie să fie certificate potrivit standardelor naţionale în condiţiile legii, pentru asta fiind nevoie de un laborator special şi, iarăşi, de specialişti.

Măcar şi din aceste considerente expuse de specialist, testarea la poligraf nu pare decât o utopie, cel puţin în viitorul proxim.

pe de o parte, politicienii care influenţează sistemul judecătoresc, iar pe de alta, judecătorii care adoptă hotărâri ilegale, pe criterii politice”. Şi alţi experţi sunt de părerea că identificarea şi sancţionarea judecătorilor corupţi nu ar fi o problemă, dacă s-ar dori acest lucru. În opinia preşedintelui Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, „dacă guvernanţii ar dori să se debaraseze de acest viciu, judecătorii corupţi ar putea fi identificaţi foarte uşor, pentru că ei sunt identificabili, aceste persoane sunt cunoscute. Există în jur de 20-30 de judecători care fac jocurile în sistem.

Judecători numiţi pe criterii politice, fie de fosta, fie de actuala guvernare, judecători aflaţi sub protecţia unor oligarhi. Problema este că ei nu doresc să-i identifice”.

Prin urmare, este salutabil optimismul ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, care speră că, în urma implementării acestor reforme, Republica Moldova va ajunge un lider regional în combaterea corupţiei. Doar dacă aceste reforme nu vor fi implementate, ca şi altele, numai pe hârtie.

Adică, pentru a mima o luptă pe viaţă şi pe moarte cu corupţia şi a justifica banii daţi de europeni în acest scop.

Nu avem legi sau nu avem dorinţă să le aplicăm?

Cu celelalte prevederi situaţia ar putea fi şi mai proastă, pentru că ele nu mai depind doar de nişte condiţii tehnice, ci de factorul uman. Iar „factorul uman” autohton este extrem de controversat şi inventiv. Pentru că, până la urmă, adoptarea unor decizii ilegale de către judecători, prin care au fost posibile atacurile de tip raider, au fost acaparate ilegal proprietăţi, nu se explică prin faptul că până acum nu au existat sancţiuni pentru aceştia. Problema e că sancţiunile nu au fost aplicate, cazurile de corupţie au fost dosite, abuzurile

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Geopolitic

18 OCTOMBRIE 2013

Sfârşitul ideologiilor clasice şi metamorfozele lor Capitolul 2. Liberalismul şi metamorfozele lui

Das Liberalismus, ein weltliches Verhängnis

În 1932, naţional-bolşevicul german Ernst Niekisch, ale căror idei erau foarte apropiate atât de cele ale naţionalbolşevicilor ruşi (Ustrealov), cât şi de cele ale eurasianiştilor, a scris cartea cu elocventul titlu „Hitler, un destin nefast pentru Germania” («Hitler — ein deutsches Verhängnis»). Cartea a trecut aproape neobservată, dar peste câţiva ani l-a adus direct în lagărul de concentrare. El s-a dovedit să aibă perfectă dreptate – Hitler într-adevăr a devenit o figură fatală pentru Germania.

Fatală, adică deloc accidentală, întemeiată, înrădăcinată în mersul lucrurilor, conjugată cu logica sorţii, dar care întruchipează partea ei întunecată. În această carte, ca şi în alte lucrări ale lui, Niekisch repeta: „În societatea umană nu există fatalitate, proprie naturii – fatalitatea schimbării anotimpurilor, a cataclismelor naturale. Demnitatea omului constă în faptul că el oricând poate să spună „nu”. Oricând se poate răscula. Oricând se poate ridica la luptă chiar şi împotriva a ceea ce pare a fi implacabil, absolut, invincibil. Şi chiar dacă pierde, el dă exemplu altora. Şi în locul lui vin alţii. Şi la fel spun „nu”. De aceea, cele mai fatale fenomene pot fi învinse prin forţa spiritului”.

Niekisch a luptat cu nazismul şi naziştii, prezicând mai devreme şi mai exact decât alţii în ce se va întoarce pentru Germania şi pentru omenire guvernarea lor sângeroasă. El n-a capitulat, el a sfidat „crunta fatalitate”, n-a lăsat mâinile în jos. Şi ce e deosebit de important: el a opus rezistenţă, împreună cu o mână de adepţi, unei forţe care părea invincibilă. Un grup de adepţi ai lui Niekisch, unul dintre ei fiind naţional-bolşevicul Harro Schulze-Boysen, a devenit nucleul „Capelei Roşii”. El însuşi, aproape orbit, a fost eliberat în 1945 din lagărul de concentrare de către trupele sovietice.

El n-a văzut la modul fizic victoria pentru care şi-a dat viaţa, dar a rămas până la capătul zilelor sale convins că e nevoie să i te opui cruntei fatalităţi ai istoriei umane, chiar dacă aceasta izvorăşte din cele mai adânci resorturi ale ei.

Astăzi se poate spune acelaşi lucru despre liberalism ca ideologie ce a învins în Occident şi care îşi răspândeşte influenţa – prin multiple mijloace vechi şi noi – asupra întregii lumi, cu sprijinul superputerii NR1 – SUA. Şi din nou se pare că această forţă este implacabilă, deloc accidentală, urmează legităţi fatale fundamentale şi a o contesta e inutil. Însă iarăşi, ca şi în cazul lui Ernst Niekisch, apar oameni care sunt gata să rostească aceeaşi formulă, doar că de această dată cu referinţă nu doar la o singură ţară, ci la întreaga umanitate: „Liberalismul este crunta fatalitate a civilizaţiei umane”. Lupta cu el, rezistenţa în faţa lui, respingerea dogmelor lui otrăvite reprezintă imperativul moral al tuturor oamenilor oneşti ai planetei.

Trebuie să repetăm cu orice preţ acest adevăr chiar şi atunci când aşa ceva pare inutil, nepotrivit, străin de corectitudinea politică, iar uneori chiar şi periculos.

Liberalismul ca rezumat al civilizaţiei occidentale şi definiţia lui

Pentru a înţelege în mod adecvat esenţa liberalismului, e nevoie să se înţeleagă că nu este accidental, că apariţia lui în istoria ideologiilor politice şi economice se bazează pe procesele fundamentale, care se desfăşoară în întreaga civilizaţie occidentală. Libera-

lismul nu este pur şi simplu o parte a acestei civilizaţii, ci expresia ei cea mai pură şi rafinată, rezultatul ei. Această observaţie de principiu ne cere o definire mult mai riguroasă a liberalismului.

Liberalismul este o filozofie politică, economică şi o ideologie ce încarnează principalele linii de forţă ale erei Noi, ale epocii Modernităţii: tratarea individului uman ca măsură a tuturor lucrurilor; credinţa în caracterul sacru al proprietăţii private; afirmarea egalităţii şanselor ca lege morală a societăţii; credinţa în baza „contractuală” a tuturor instituţiilor social-politice, inclusiv a statului; suprimarea oricăror autorităţi statale, religioase sau de pătură socială, care pretind a deţine „un adevăr comun” obligatoriu pentru toţi; separarea puterilor şi crearea de sisteme de control social asupra oricăror instanţe ale puterii; crearea „societăţii civile” fără pături sociale, naţiuni şi religii în locul statelor tradiţionale; supremaţia relaţiilor de piaţă asupra tuturor celorlalte forme ale politicii (teza „economia este însuşi destinul”); încrederea în faptul că din punct de vedere istoric, parcursul ţărilor şi al popoarelor occidentale reprezintă eşantionul universal al progresului şi dezvoltării pentru întreaga lume, care urmează a fi luat în mod imperativ ca etalon şi model.

Anume aceste principii stau la baza liberalismului istoric, dezvoltat de către filozofii John Locke, John Stuart Mill, Emmanuel Kant, iar mai târziu de către Jeremy Bentham, Benjamin Constant şi până la şcoala neoliberală din sec. ХX cu Friedrich Hayek şi Charles Popper. Adam Smith, discipolul lui Locke, pornind de la bazele ideilor învăţătorului său aplicate analizei activităţii economice, a pus bazele economiei politice, care a devenit „Biblia” politică şi economică a epocii Modernităţii.

Libertatea în raport cu (faţă de)

Toate principiile filozofiei liberalismului, ca şi termenul însuşi, se bazează pe teza libertăţii – „liberty”. În acelaşi timp, filozofii liberali (în particular, John Stuart Mill) subliniază că libertatea pe care o apără este o noţiune strict negativă. Mai mult, ei fac distincţie între libertatea faţă de (ceva) şi libertatea pentru (ceva), propunând să se utilizeze pentru ele două cuvinte englezeşti – „liberty” şi „freedom”. „Liberty” presupune libertatea faţă de ceva, de aici şi provine termenul „liberalism”. Anume pentru o astfel de libertate se şi bat liberalii, tocmai asupra ei şi insistă. În ceea ce priveşte „libertatea pentru”, adică a sensului şi a scopului libertăţii, aici liberalii păstrează tăcerea, considerând că fiecare individ poate să-şi găsească singur modul de utilizare a libertăţii sau, în genere, să nu-i caute nici o utilizare. Aceasta e o chestiune de alegere personală, care nu se discută şi nu reprezintă o valoare politică sau ideologică. Şi dimpotrivă, „libertatea faţă de” este descrisă detaliat şi poartă un caracter dogmatic. Liberalii propun libertatea faţă de: stat şi faţă de controlul lui asupra economiei, politicii, societăţii civile; bisericii cu dogmele ei; sistemele păturilor sociale; orice formă de administrare în comun a economiei; orice tentativă a vreunei instanţe de stat sau obşteşti de redistribuire a rezul-

tatelor muncii materiale sau nemateriale (potrivit formulei filozofului liberal Philippe Nemo, discipolul lui de Hayek: «Justiţia socială este profund amorală»); apartenenţa etnică; orice formă de identitate colectivă.

S-ar putea crede că avem de a face cu o anume versiune a anarhismului, dar nu este tocmai aşa. Anarhiştii, în orice caz cei ca Proudhon, consideră drept alternativă statului munca liberă în comunitate, însoţită de totala colectivizare a produselor ei, pledând categoric contra proprietăţii private, în timp ce liberalii, dimpotrivă, văd piaţa şi în sacra proprietate privată ca şi chezăşie a realizării modelului lor socialeconomic optim. În plus, considerând la modul teoretic precum că statul va trebui, mai devreme sau mai târziu, să dispară, cedând locul pieţei libere globale şi societăţii civile mondiale, din raţiuni pragmatice liberalii susţin statul dacă acesta e burghezo-democratic, contribuie la dezvoltarea pieţei, îi garantează societăţii civile securitatea şi apărarea de vecinii agresivi, prevenind, în acelaşi timp, „un război al tuturor împotriva tuturora” (T. Hobbes). În rest, liberalii ajung destul de departe, negând practic toate instituţiile social-politice tradiţionale, până la familie şi apartenenţă sexuală. În cazuri extreme, liberalii se pronunţă nu doar pentru libertatea avorturilor, dar şi pentru libertatea apartenenţei sexuale (susţinând drepturile homosexualilor, a transsexualilor etc.). Familia, ca şi oricare formă a legăturilor sociale, sunt considerate de către ei fenomene pur contractuale, care, la fel ca şi alte „întreprinderi”, sunt condiţionate de înţelegeri de ordin juridic. În general, însă, liberalismul insistă nu doar asupra „libertăţii faţă de” Tradiţie, sacralitate (dacă este vorba despre formele anterioare ale societăţii tradiţionale), dar şi „faţă de” socializare şi redistribuire, asupra cărora insistă cei de stânga – ideologiile politice socialiste şi comuniste (dacă e să vorbim despre forme politice contemporane cu liberalismul sau chiar pretendente să îl înlocuiască).

Liberalismul şi naţiunea

Liberalismul a luat naştere în Europa şi America în epoca revoluţiilor burgheze şi s-a consolidat pe măsură ce au slăbit treptat instituţiile politice, sociale şi religioase occidentale din perioadele imperial-feudale anterioare – monarhia, biserica, păturile sociale. În etapele iniţiale, liberalismul se conjuga cu ideea creării naţiunilor moderne atunci când prin „naţiune” se înţelegeau formaţiunile politice omogene apărute pe baze contractuale, care se opuneau formelor mai vechi imperiale şi feudale. „Naţiunea” era înţeleasă ca totalitate a cetăţenilor unei ţări, în care se încarnează contactul indivizilor care îl populează, uniţi prin teritoriul de reşedinţă comun şi printrun nivel comun de dezvoltare a economiei. Nu aveau nicio importanţă nici factorul etnic, nici religios, nici cel de apartenenţă la un grup social. Un astfel de stat-naţiune nu are niciun scop istoric comun, nicio misiune anume. El reprezenta un soi de „corporaţie” sau întreprindere, care se creează în baza înţelegerii mutuale a participanţilor ei şi la modul teoretic poate fi dizolvat în aceeaşi bază.

Naţiunile europene împingeau pe margine religia, etniile şi grupurile sociale, considerându-le vestigii ale „veacurilor întunecate”. În asta constă elementul distinctiv al naţionalismului liberal în raport cu alte versiuni ale

acestuia – aici nu se recunoaşte nicio valoare a comunităţii etnoreligioase sau istorice, punându-se accentul doar pe profitul şi avantajele contractului colectiv al indivizilor, care au instituit statul din raţiuni pragmatice concrete.

Provocarea marxismului

Dacă la demontarea regimurilor feudal-monarhice şi clericale totul mergea destul de bine, Evul Mediu european în declin neputând să contrapună liberalilor vreo alternativă ideologică, atunci în străfundurile filozofiei Modernităţii a apărut o mişcare ce disputa în faţa liberalilor întâietatea în procesele modernizării şi ieşea cu o critică conceptuală viguroasă a liberalismului nu de pe poziţiile trecutului (din dreapta), ci de pe poziţiile viitorului (din stânga).

Acestea au fost ideile socialiste şi comuniste care au căpătat expresia cea mai sistemică în marxism.

Marx a examinat cu atenţie economia politică a lui Adam Smith şi a şcolii liberale în ansamblu, dar a tras din aceste idei o concluzie extrem de originală. El a recunoscut justeţea lor parţială – faţă de modelele feudale ale societăţii tradiţionale -, dar a propus să se meargă mai departe şi, în numele viitorului umanităţii, să fie respinse o serie de postulate deosebit de importante pentru liberalism. În liberalism, marxismul: nega identificarea subiectului cu individul (considerând că subiectul are o natură de clasă, colectivă); considera inechitabil sistemul de însuşire a valorii adăugate în procesul economiei de piaţă; considera „libertatea” societăţii burgheze o formă voalată a dominaţiei de clasă, care ascunde sub straiele noi mecanismele exploatării, alienării şi opresiunii; chema la revoluţia proletară şi la anularea pieţei şi a proprietăţii private; îşi propunea drept scop socializarea bunurilor („exproprierea exproprierii” ); afirma în calitate de sens al libertăţii sociale a viitorului comunist munca creativă (ca realizare a libertăţii umane „pentru”); critica „naţionalismul burghez” ca pe o formă a opresiunii colective asupra păturilor celor mai sărace ale ţărilor respective şi ca pe un instrument al agresiunii interetnice de dragul intereselor egoiste ale burghezie naţionale.

Astfel, marxismul a devenit pentru două sute de ani principalul rival şi duşman al liberalismului, atacându-l în mod sistemic, consecvent din punct de vedere ideologic, uneori obţinând succese considerabile (în special în sec. XX, odată cu apariţia sistemului socialist mondial). La un moment dat părea că anume forţele de stânga (marxiştii şi socialiştii) vor câştiga pariul pentru moştenirea Modernităţii şi pentru „ortodoxia” Noii ere, mulţi libe-

rali începând să creadă că socialismul reprezintă viitorul inevitabil, care va corecta în mod substanţial sistemul politic liberal, iar în perspectivă, posibil, o va anula definitiv. De aici îşi iau începutul tendinţele „socialismului liberal”, care, recunoscând anumite teze „morale” ale marxismului, râvnea să-i tempereze potenţialul revoluţionar şi să concilieze cele două ideologii de bază ale Noii ere pe seama renunţării la cele mai dure şi brutale afirmaţii.

Revizioniştii dinspre marxism, în particular social-democraţii de stânga, se mişcau în aceeaşi direcţie dinspre tabăra adversă.

Chestiunea cu privire la atitudinea faţă de socialişti şi faţă de stânga a atins acuitatea maximă printre liberali în anii 1920-1930, atunci când comuniştii şi-au arătat seriozitatea intenţiilor lor istorice şi posibilitatea de a acapara şi a menţine puterea. În această perioadă apare şcoala neoliberală (Ludwig von Mises, Hayek, iar ceva mai târziu Popper şi Aron), care a formulat o teză ideologică extrem de importantă: liberalismul nu reprezintă un stadiu de trecere de la feudalism la marxism şi socialism, ci e o ideologie totalmente împlinită, care deţine monopolul exclusiv asupra moştenirii Luminilor şi a Noii ere; marxismul în sine nu reprezintă în niciun caz dezvoltarea gândirii occidentale, ci o revenire regresivă acoperită de „lozinci moderniste” la epoca feudală a revoltelor escatologice şi a cultelor hiliastice. Neoliberalii demonstrau această teză atât prin critica sistemică a conservatorului german Hegel, cât şi prin trimiterile la experienţa sovietică totalitară şi apelau la revenirea la rădăcini, la Locke şi Smith, rămânând ferm pe propriile poziţii şi criticând social-liberalii pentru cedările şi compromisurile lor.

Neoliberalismul ca teorie a fost formulat cu mai multă claritate în Europa (Austria, Germania, Anglia), dar şi-a căpătat încarnarea de proporţii în SUA, unde liberalismul domina în politică, ideologie şi practica economică. Şi cu toate că în epoca lui Roosevelt tendinţele social-liberale erau puternice (epoca New Deal, influenţa lui Kenyes etc.), prioritatea indiscutabilă o deţinea şcoala liberală. În dimensiunea sa teoretică, această orientare a căpătat cea mai mare dezvoltare la Şcoala de la Chicago (Milton Friedman, Frank Knight, Henry Simons, J. Stigler etc.).

După cel de-al Doilea Război Mondial a început etapa hotărâtoare a luptei pentru moştenirea Luminilor: liberalii sprijiniţi de SUA au intrat în lupta decisivă cu marxismul, întruchipat de URSS şi aliaţii săi. Europa a ocupat o poziţie intermediară în lupta ideologiilor; aici predominau dispoziţiile social-liberale şi social-democrate.

(Va urma.)

Din cartea lui Aleksandr Dughin „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

Economic

18 OCTOMBRIE 2013

5

FLUX

Consecinţele aderării României la UE, în viziunea unui expert român România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. În interviul exclusiv acordat Vocii Rusiei, profesor universitar doctor Nicolae Ţăran, expert în ştiinţe economice, ne-a vorbit despre avantajele şi dezavantajele aderării României la UE, despre felul în care este perceput acest eveniment după aproape şapte ani.

- Care este atitudinea populaţiei române faţă de Uniunea Europeană?

- Atitudinea populaţiei faţă de ideea de existenţă a Uniunii Europene şi, mai ales, faţă de instituţiile Uniunii Europene s-a schimbat foarte mult în cei şapte ani, care se vor împlini în curând de la momentul primirii României în UE şi până în prezent. Dacă în perioada de preaderare, în perioada 2005-2007, exista în România un entuziasm debordant, aş putea spune, un entuziasm generalizat legat de viitoarea aderare a României la UE, în prezent există foarte multă dezamăgire, insatisfacţie şi dezaprobare chiar faţă de calitatea de membră a UE a României.

Populaţia României a avut aşteptări foarte mari legate de primirea în UE. În România, foarte multă lume spera că se va scăpa de sărăcie şi de subdezvoltare economică. Acestea au fost şi sunt probleme eterne ale României. Foarte mulţi români sperau că aderarea României va însemna un fel de primire la masa bogaţilor şi erau foarte entuziasmaţi de acest eveniment. Din păcate, foarte mulţi au şi fost manipulaţi cu promisiuni extrem de demagogice şi acum majoritatea românilor au devenit mult mai realişti şi înţeleg că au fost traşi pe sfoară. Situaţia este cu totul alta în prezent. Chiar în ultimii ani, această atitudine s-a schimbat radical. De exemplu, în 2010, 71%

din cei intervievaţi de o agenţie naţională de sondaj erau satisfăcuţi de aderarea României la UE. În prezent, numai 35% dintre români sunt satisfăcuţi de această aderare şi ceilalţi sunt nesatisfăcuţi. Deci, în prezent, mai mult de jumătate din populaţia României nu este satisfăcută de aderarea României la UE. - Să înţelegem că nu s-au îndeplinit speranţele pentru o viaţă mai bună în cadrul UE? - Nu, nu s-au îndeplinit în mare măsură şi o să fiu mai concret. În acest moment, faţă de momentul aderării, produsul intern brut şi nivelul de trai este mai scăzut cu aproximativ cinci procente. Deci, în anul 2013 trăim mai prost decât în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană. Este o problemă foarte dureroasă. În al doilea rând, ponderea populaţiei sărace a crescut în permanenţă în aceşti ani. De exemplu, dacă în momentul aderării populaţia săracă, calculată după standardele româneşti, era cam de 20%, acum acest segment s-a dublat: peste 40% dintre români trăiesc sub pragul de sărăcie, calculat cu proceduri europene, dar după standarde româneşti. Acestea sunt lucruri foarte grave. Există o mare dezamăgire şi foarte multă dezaprobare faţă de corupţia politicienilor români, corupţia generalizată din instituţiile politice din România şi care este „binecuvântată” de funcţionarii superiori de la Bruxelles. Există foarte multă dezaprobare faţă de eficacitatea şi eficienţa Parlamentului European, a Comisiei Europene, a reuniunii şefilor de stat şi de guverne, care au luat de multe ori decizii nefavorabile României şi, evident, este multă dezamăgire legată de nivelul de trai, care este mult sub aşteptările românilor.

- Care a fost preţul plătit de România pentru aderarea la UE? - Aici am să fiu foarte concret. Preţul plătit a fost năucitor. România a fost tratată, de fapt, ca o colonie şi a fost jefuită. Aceasta este percepţia generală, nu este opinia mea. Dacă

aş face un sondaj acum, cred că 90% din compatrioţii mei ar fi de acord cu ce spun. Şi am să exemplific: Contractul Bechtel, un contract încheiat între Guvernul României şi o companie americană, companie condusă de ofiţeri ai CIA, a generat efecte catastrofale. Trebuia să se construiască o autostradă care să lege Bucureştiul de Oradea, autostradă care nu s-a terminat, din care s-a construit mai puţin de o treime, iar costurile pentru fiecare kilometru de autostradă construită de compania americană au devenit cele mai mari din lume.

Deci, nu există nicăieri pe mapamond o companie care să fi realizat autostrăzi mai scumpe ca România.

Pe urmă există contractul OMV, un contract în favoarea unor companii austriece, prin care România a cedat aproape gratuit toate rezervele sale de petrol şi dreptul de a exploata petrolul. Urmează contractul de privatizare a sistemului bancar românesc, prin care tot companii din Austria şi Franţa au preluat, în condiţii extrem de avantajoase, băncile de stat ale României. Există un contract extrem de controversat – baza militară de la Deveselu din Oltenia, o bază dotată cu arme antirachetă împotriva rachetelor balistice din Rusia. Construirea acestei baze implică probleme şi economice, şi politice. Ea arată că decizia de intrare în UE a fost condiţionată şi că anumite forţe din eşichierul politic românesc au fost condiţionate de acest contract. În sfârşit, există foarte multe alte contracte: achiziţionarea de avioane F-16 casate, cumpărarea de fregate din Marea Britanie, de asemenea, casate, contractul Roşia Montană, care zguduie la ora actuală societatea românească, contract încheiat între Guvernul României şi o companie canadiană, contractul pentru exploatarea gazelor de şist cu o companie americană, în sfârşit, contractul înrobitor cu Fondul Monetar Internaţional, care a generat imense probleme pentru România.

Eu aş putea continua, dar ca să citez un genial scriitor rus, acesta este un subiect lung, prea lung pentru o

emisiune. L-am citat pe Anton Pavlovici Cehov.

- Pentru a trage o concluzie, vă punem o ultimă întrebare – sunt mai multe aspecte pozitive sau negative ale prezenţei României în UE? - Aş începe cu aspectele negative, la care m-am referit şi anterior. Este şocant să constaţi că după şapte ani de la aderare, România deţine lanterna roşie în ceea ce priveşte productivitatea resurselor. Chiar şi Bulgaria, care nu se bucură de dezvoltare economică satisfăcătoare, se plasează în faţă. Am vorbit de identitatea socială şi politică, care este teribilă în România şi există o dezaprobare generală faţă de această problemă, există colaps demografic.

La ora actuală, România se confruntă cu o situaţie catastrofală: se nasc mai puţin de jumătate din numărul de copii care se năşteau, să spunem, în anul 2000. Există, fără îndoială, multă dezamăgire legată de actuala situaţie. Nu este vorba exclusiv de instituţiile europene, există şi factori interni şi sunt obiectiv când pun în balanţă aceste lucruri, dar percepţia generală este că Uniunea Europeană este condusă de o elită coruptă, la fel ca şi cea din România, extrem de interesată personal de anumite decizii şi că România, în ansamblul

său, a fost discriminată nedrept în ceea ce priveşte libera circulaţie, mă refer la neadmiterea la spaţiul Schengen şi neadmiterea fără viză în Statele Unite, spre deosebire de alte state europene, care beneficiază de aceste drepturi. Există, pe de altă parte, o mare discriminare legată de populaţia romă din România.

Romii sunt, pur şi simplu, expulzaţi şi trataţi rasist peste tot, mai ales în Franţa şi în Olanda.

Există, fără îndoială, şi aspecte pozitive. Libertatea de circulaţie a fost foarte dorită în România, mai ales în perioada regimului Ceauşescu.

Libertatea de informare, de asemenea, o problemă foarte dureroasă înainte de 1989. Desigur, aici există aspecte pozitive evidente. Dar eu mă întreb dacă acestea se datorează Uniunii Europene sau globalizării?

Pentru că şi în alte ţări, care nu au beneficiat de această aderare la UE, mă refer la o ţară vecină, libertatea de circulaţie şi informare este la fel de mare. Deci, în această balanţă am pus în evidenţă şi aspectele negative, şi aspectele pozitive. Cele negative, din păcate, sunt preponderente şi au generat în România foarte multă insatisfacţie şi chiar dezaprobare faţă de calitatea de membră a României în Uniunea Europeană.

Sursa: Radio Vocea Rusiei

Scumpire în lanţ a carburanţilor. Autorităţile le consideră nejustificate Mai multe companii petroliere şi-au anunţat intenţia de a majora preţurile la carburanţi din motiv că au crescut preţurile de import şi s-a depreciat valuta naţională. Acestea au notificat Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) că, potrivit calculelor, motorina ar urma să se scumpească cu 45-90 de bani, gazul lichefiat – cu 45-60 de bani, iar benzina – cu 20-40 de bani per litru.

ANRE menţionează într-un comunicat că în ultimele patru luni, preţurile de import la gazul lichefiat au fost în creştere, fiind în septembrie mai mari cu 164 de dolari pentru o tonă (26,8%) sau cu 2177 de lei/tona (28,1%) decât în luna iunie şi ajungând la 777 de dolari tona.

Preţurile de import la benzină actualmente nu sunt mai mari comparativ cu perioada în care anterior au fost stabilite preţurile de comercializare cu amănuntul (februarie 2013), mai precizează ANRE. „Luând în considerare

devalorizarea valutei naţionale în această perioadă cu 6-8%, preţul mediu de import al benzinei în septembrie a crescut cu 451 lei/tona (3,5%) faţă de cel din luna ianuarie, însă a fost cu 311 lei/tona (2,3%) mai mic decât cel din luna februarie. De notat că în primele zile ale lunii octombrie, preţul de import s-a diminuat până la 989 dolari/ tona”, se mai arată în comunicat. În cazul motorinei, menţionează instituţia, preţul a scăzut, de asemenea, la începutul lunii curente.

Preţul mediu de import din luna septembrie a constituit 1 026 de dolari tona sau 13 121 de lei tona, fiind cu doar 9 dolari pentru o tonă (0,9%) mai mare decât în ianuarie şi cu 16 dolari (1,5%) mai mic decât în februarie. În valuta naţională, preţul de import a fost în creştere, atât faţă de luna ianuarie, cât şi faţă de februarie, cu 6,3% şi, respectiv, 4,1%. În perioada 1-6 octombrie,

preţul de import s-a micşorat cu 3,6% în dolari SUA sau cu 1,7% în lei moldoveneşti. În context, ANRE a decis să informeze Consiliul Concurenţei, solicitându-i să verifice respectarea legislaţiei concurenţiale pe această piaţă după afişarea noilor tarife la carburanţi.

Agenţia a specificat că, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, ANRE nu stabileşte preţurile pe o piaţă concurenţială.

Acestea sunt fixate de operatorii economici din sectorul petrolier în funcţie de cerere şi ofertă şi depind de mai mulţi factori variabili, cum ar fi evoluţia preţului ţiţeiului pe piaţa internaţională, evoluţia preţurilor externe ale carburanţilor, evoluţia cursului de schimb leu/dolar, valoarea accizelor pe piaţa internă etc.

Pe piaţa produselor petroliere, ANRE este abilitată cu dreptul de eliberare/retragere a licenţelor de activitate şi de monitorizare a pieţei, inclusiv în vederea nedepăşirii de către operatori a profitului de 10%, prevăzut de metodologia de calculare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere.

De altfel, nici premierul Leancă nu consideră că majorările de preţuri ar fi îndreptăţite şi i-a cerut Consiliului Concurenţei să verifice dacă acestea au fost justificate.

FLUX

FLUX

6

Atitudini

18 OCTOMBRIE 2013

Pelerini şi cabotini

În timp ce ministrul Sănătăţii (de la Bucureşti – nota FLUX) anunţa aseară (14 octombrie – nota FLUX) un nou val de austeră prigonire a amărăştenilor din România, comentatorii din presa românească luau în derâdere religiozitatea necivilizată a pelerinilor de la Iaşi sau se declarau exasperaţi de persistenţa ei în acest secol al ipodurilor şi al integrării europene. Mă rog, are fiecare dreptul la o opinie, iar caii nu mor când vor câinii. Pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva s-a făcut de sute de ani şi se va face şi de acum înainte, cât ne va ţine Dumnezeu (sau cât ne vom ţine de Dumnezeu), indiferent de modul în care va fi finanţată BOR. Remarc însă, pentru început (şi încep de la stânga), faptul că niciunul dintre cei nemulţumiţi de persistenţa „superstiţiilor” n-a catadicsit să facă o legătură, fie şi din perspectiva reducţionismului marxist, între anunţul lui Nicolaescu şi fenomenul de la Iaşi. Adică, să se gândească dacă nu cumva pe unii dintre pelerini (în mare parte oameni necăjiţi şi, pe cale de consecinţă, afectaţi cel mai mult de demantelarea sistematică a statului social la care asistăm deja de ani buni) îi mână la Iaşi vreo durere pe care stimabilii analiştii îşi permit să şi-o trateze, dar pelerinii ba. Sau, ca să trecem dincolo de reducţionismul marxist (care, spre deosebire de progresismul euroneoliberal, poate fi totuşi apreciat măcar pentru dispoziţia empatică [1], dispoziţie care, empatică fiind, se trage, indiferent de ce pot sau vor să înţeleagă marxiştii, tot din rădăcina creştină), să se gândească dacă nu cumva pe acei pelerini îi mână la moaştele Cuvioasei vreo durere care nu se poate trata nici în cea mai bună dintre lumile posibile (adică genul de durere pe care n-o lecuieşte nici progresul). Sau, de ce nu, vreo bucurie care diferiţilor analişti le este la fel de străină şi inaccesibilă ca şi durerile poporului (adică genul de bucurie pe care deseori progresul o răpeşte). Sau toate acestea la un loc.

Nu mi-am propus să abordez această problemă prin prisma polemicii dintre ateism şi creştinism, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre comentatorii vizaţi nici măcar nu se declară atei, iar, şi dintre cei care se declară atei, niciunul nu e capabil să tragă până la capăt concluziile pe care ateismul le impune. În definitiv, noi nu trăim într-o Rusie suspendată între sfinţenie şi nihilism, ci în ţara reconcilierii dintre disidenţă şi cârnaţi. Pornind însă de la această observaţie, ţin să subliniez faptul că cei care le reproşează credincioşilor care stau la coadă superstiţiozitatea nu conştientizează superficialitatea

care caracterizează ireligiozitatea lor progresistă. Chiar şi necredincioşi fiind, au meditat vreodată cei care se declară exasperaţi de resursele cheltuite de o instituţie „inutilă”, precum BOR, asupra faptului că nu doare doar trupul, ci şi sufletul, că durerea trupului este infinit mai chinuitoare atunci când sufletul este lipsit de nădejde şi că, deseori, chiar şi când trupul nu duce lipsă de nimic, sufletul se chinuie din lipsă de sens? Au meditat vreodată toţi aceşti mic burghezi asupra tezei lui Charles Péguy, conform căreia, dacă sărăcie a existat întotdeauna, mizeria a luat naştere doar odată cu modernitatea seculară, asta deoarece dacă perspectiva răsplăţii şi pedepsei veşnice avea darul de a relativiza suferinţa cauzată de sărăcie (şi de alte cauze, deseori aflate în strânsă legătură cu aceasta din urmă), dispariţia, odată cu secularizarea, a acestei perspective a dus inevitabil la absolutizarea suferinţei din lumea aceasta, la transformarea ei într-o suferinţă cu adevărat insuportabilă? Au meditat asupra sensului profund al frazei lui Marx, „religia este suspinul creaturii oprimate, sufletul unei lumi fără suflet, spiritul unor condiţii sociale din care spiritul este exclus”, sau, şi mai mult, asupra afirmaţiei lui Nietzsche din ultimul paragraf al Genealogiei Moralei: „lipsa de sens a suferinţei, nu suferinţa, a fost blestemul care a apăsat până acum omenirea – iar idealul ascetic i-a oferit omului un sens”? Au meditat pe marginea strigătelor lui Iov sau pe marginea cuvântului Apostolului Pavel care, anticipând o celebră teză din Fraţii Karamazov de Dostoievski, zice: „Dacă morţii nu înviază, nici Hristos n-a înviat (iar neştiutorii ar trebui să ştie că pentru credincioşii ortodocşi sfintele moaşte reprezintă arvuna învierii – nota mea). Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră (…) Dacă morţii nu înviază, să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri!” (1

Corinteni 15, 13-14 32). Sunt conştienţi aşadar toţi analiştii fenomenului religios românesc de implicaţiile actului de credinţă sau de refuzul acestuia din urmă?

Fireşte că nu. Altminteri, astfel de meditaţii profunde (nu neapărat creştine) nu sunt foarte confortabile şi, pe cale de consecinţă, nici foarte accesibile pentru adunătura de emancipaţi bovarici de la Dâmboviţa. La fel ca şi critica consecventă a unei stări de fapt care scandalizează, şi profunzimea e o floare rară. Aşa a fost şi înainte vreme, d-apăi în zilele noastre. Iar prostia nu-i destulă dacă nu e şi fudulă. Şi, spre deosebire de foamea materială şi cea spirituală, nici nu doare. De fapt, superficialitatea (şi, pe cale de consecinţă, ireligiozitatea superficială într-o mai mică sau mai mare măsură), aşa cum observa Dostoievski, este o trăsătură definitorie a burghezului care este ferm convins că, din moment ce el s-a pricopsit cu un trai bun şi civilizat, nimic nu poate fi în neregulă cu orânduirea care i-a permis lui un astfel de privilegiu, dincolo de care nu îşi mai doreşte nimic. Şi atunci e simplu şi confortabil să-i flegmezi de la distanţă pe nişte (sub)concetăţeni insuficient de europeni, despre care nu ştii mai nimic, cu excepţia faptului că trăiesc vremuri de austeritate în cea mai săracă ţară din UE şi că, dacă e să dăm crezare anunţurilor ministeriale, mulţi dintre ei vor rămâne în curând în mare şi fără asistenţă medicală (bineînţeles, asta datorită faptului că, nu-i aşa, au fost leneşi şi necivilizaţi). Altfel spus, tot aşa cum e mult mai simplu să fii superstiţios decât credincios, e mult mai simplu să fii progresist civilizat de cafenea decât să fii revoluţionar sau nihilist autentic. Emancipaţii de la Dâmboviţa care nu vor să fie creştini alături de Dostoievski sau Péguy, nu vor să fie nici revoluţionari alături de Marx şi Lenin[2] şi nici, ferească Dumnezeul lui Voltaire şi al intelectualilor, alături de Nietzsche, nihilişti. Ei vor să fie doar ceea ce sunt: ziarişti şi ong-işti.

Cert este că nu doar mie, ci şi lui Dumnezeu, îi displac mai puţin oamenii autentici în rătăcirea lor („O, de ai fi rece sau fierbinte” [Apocalipsa 3, 15], grăieşte Domnul către căldicei) decât tot soiul de nulităţi cărora nu doar că superficialitatea le pică bine la stomac, dar care nici n-au habar că cei pe care îi vizează critica lor sunt supravieţuitorii unei culturi tradiţionale (desigur, mulţi dintre ei sunt departe de statutul de reprezentanţi ideali ai speciei şi ai neamului, iar eu

unul nu îndrăgesc populismele facile şi patetice, dar sunt nevoit să mă întreb dacă s-au căutat suficient în ochi de bârne cei care an de an le caută paie în ochi pelerinilor, deşi n-au catadicsit vreodată să-i privească în ochi) capabile să inspire o gândire infinit mai profundă decât pletora de platitudini cu privire la condiţia umană debitată de absolvenţii trecuţi prin „tehnicismul definitoriu al actualului sistem de învăţământ”, focalizat pe dezvoltarea competenţelor şi marcat de „incapacitatea absolută de a distinge între important şi neimportant altfel decât în funcţie de cerinţele pieţei”. Ideea îi aparţine lui Allan Bloom care, comparând cultura bunicilor săi evrei bazată pe Biblie cu cultura noilor generaţii diplomate bazată pe revistele Time, Playboy şi Scientific American, trăgea următoarea concluzie: „The Bible is not the only means to furnish a mind, but without a book of similar gravity, read with the gravity of the potential believer, it will remain unfurnished”.

P.S.: Din câte am înţeles, ieri protestatarii au trecut şi pe la sediul DNA şi, ajunşi acolo, au strigat „DNA, DNA ce ai făcut cu Roşia!?”. Protestatarii merită felicitaţi pentru modul admirabil în care au gestionat provocarea cu DNA-ul. Pe de o parte, au răspuns pozitiv la sugestie şi au mers şi pe acolo ca să nu se rămână cu impresia că sunt organizaţi pe principii dictatoriale sau în funcţie de interesele usliste (aşa cum au afirmat unii analişti băsişti). Pe de altă parte, nu s-au dus la DNA nici ca să zică săru’ mâna la băsişti (aşa cum ar fi vrut aceştia din urmă), idolatrizând nişte jumătăţi de oameni puşi în slujba unei jumătăţi de justiţie, nici ca să deplângă antenistic soarta „victimelor” luate în vizor de „procurorii dictatorului”. În schimb, s-au dus să ceară unei instituţii plătite din bani publici să se achite de toate obligaţiile din fişa postului. Sau, altfel spus, să-şi facă datoria până la capăt/să facă dreptate până la capăt. Le-au dat de înţeles reprezentanţilor instituţiei că doar în aceste condiţii vor avea parte de sprijinul popular pe

care îl revendică. Au dat de înţeles că pretind mai mult, că îşi cer toate drepturile înscrise în lege şi nu doar firimiturile de dreptate pe care catadicsesc să le ofere băsiştii, că refuză să devină marionetele unor „jucători” politicianişti, că refuză alegerea între mizeria locală şi mizeria globală, că nu se mulţumesc cu capete de moţoci aruncate periodic, în lipsă de altceva, poporului austerizat şi jefuit în mod civilizat şi cu acte în regulă de marele capital. Aşa că, în ceea ce mă priveşte, nota 10. Nu am reuşit să ajung la protest fiind în provincie, aşa că nu cunosc toate detaliile de la faţa locului, dar îmi place să cred că relatările hotnews, la care am făcut referire mai sus, surprind esenţa a ceea ce s-a petrecut în faţa sediului DNA. [1] O astfel de abordare empatică a fenomenului pelerinajelor, scrisă dintr-o perspectivă de stânga, a apărut anul trecut pe site-ul celor de la criticatac http://www.criticatac. ro/19720/srcia-cea-mai-mare-religie-ce-invat-la-coad-la-moate/ [2] Spre exemplu, aşa cum am avut ocazia să aflu în contextul unei recente polemici pe care am purtat-o la rubrica de comentarii a site-ului de stânga criticatac, Lenin declara cândva următoarele (evident, nu împărtăşesc părerea, dar merită subliniat contrastul dintre abordarea problemei în cheie leninistă şi abordarea problemei în cheie „europenistă”): “În nici un caz nu trebuie să cădem în greşeala de a ne pune problema religiei într-o manieră abstractă, idealistă, ca pe o problemă pur “intelectuală” fără legătură cu lupta de clasă, aşa cum des o fac radical-democraţii din mediul burghez. Pentru că ar fi absurd să credem că într-o societate bazată pe asuprirea fără limite şi abrutizarea maselor, vom putea cumva disipa prejudecăţile religioase, numai prin propagandă. A uita că oprimarea prin religie a umanităţii nu e decât efectul şi oglindirea oprimării economice din societate e o probă de îngustime tipic burgheză”.

Alexandru RACU alexandruracu.wordpress.com

Opinie

18 OCTOMBRIE 2013

7

FLUX

Ce facem cu creştinii?

Guvernanţii liberali au trimis trupele speciale, cu scuturi şi bastoane, împotriva creştinilor veniţi cu rugăciuni şi icoane. Revin timpurile lui Nero?

Acum o săptămână, un grup de credincioşi, în majoritate femei, copii şi clerici, au protestat în faţa Parlamentului faţă de intenţia deputaţilor din majoritatea parlamentară de a anula din Codul Contravenţional pedepsele pentru propaganda homosexuală în rândul minorilor. Doar că aleşii poporului nu au ţinut cont de protestul creştinilor, care au blocat intrarea în Parlament, ci, prin votul a 53 de deputaţi, au decriminalizat propaganda homosexuală în rândul copiilor. Şi culmea, autorităţile au trimis scutierii împotriva creştinilor, în ajutorul cărora s-au ridicat – puteţi să vă imaginaţi? – deputaţii comunişti. Ca într-un roman de Franz Kafka.

Cum pot fi înţelese cele întâmplate în Legislativ vinerea trecută? Sunt câteva concluzii care se impun. În primul rând, decriminalizarea propagandei homosexuale în rândul copiilor îi descalifică pe actualii guvernanţi. Vă imaginaţi câtă moralitate şi bun-simţ există în ei dacă au ajuns, prin votul lor, să legifereze propaganda homosexuală în grădiniţe şi şcoli, şi în alte instituţii în care copiii au acces? Aceşti farisei scârbavnici, între care şi unii care se pretind mari apărători ai valorilor creştine şi ţin predici de cu zori şi până-n seară, au votat o lege care vine să pervertească generaţiile tinere, să le împingă spre un păcat greţos.

Nu este necesar să fii un dogmatic creştin, ci, pur şi simplu, un om cu un minim bun-simţ ca să înţelegi ce reprezintă actuala clasă guvernantă.

Aceasta nu este doar una coruptă, superficială, mincinoasă, făţarnică, ci şi deviantă. Republica Moldova, o ţară în care creştinii constituie peste 90 la sută, a ajuns să fie condusă de nişte amorali şi anormali, care propagă homosexualitatea prin lege.

Dacă societatea moldovenească mai păstrează măcar un filament

sănătos, moral şi conştient de ceea ce se întâmplă, atunci acest filament trebuie, în mod urgent, să mobilizeze societatea, să devină noua elită a ţării şi, pur şi simplu, să nimicească această clasă politică degradată moral, dar foarte prosperă sub aspect material. Altfel riscăm ca societatea moldovenească să se dezintegreze, să dispară ca entitate, iar Republica Moldova – ca stat. Exponenţii actualei clase politice trebuie detronaţi din funcţiile pe care le deţin. Locul lor este fie după gratii, fie undeva la periferia societăţii.

L-aţi văzut pe Corman, un politician mărunt, dar de o mare mediocritate, care graţie hazardului şi linguşelii a ajuns preşedinte de Parlament, cum ameninţa spunând că „răbdarea lor are margine, nu este fără limită”? „Răbdarea lor” este a deputaţilor antihrişti. Păi, dacă aţi ajuns la capătul răbdării, faceţi ceva.

Doar că, păzea!, acest ceva s-ar putea să devină capacul de pe sicriul actualei clase politice guvernante.

Sau l-aţi văzut pe autosuficientul de Streleţ, care a calificat protestul creştinilor împotriva amoralităţii guvernanţilor drept „o acţiune anar-

hică, o acţiune provocatoare a unor circari”? De s-ar putea uita în oglindă şi ar fi capabil să facă o comparaţie pertinentă, ar realiza că el însuşi este un clovn în politică, care are un mod de exprimare bombastic, propagandistic şi semidoct. O băşică de săpun. În al doilea rând, evenimentele de acum o săptămână reconfirmă faptul că Moldova este ţara paradoxurilor, iar cea mai numeroasă formaţiune politică, Partidul Comuniştilor, este partidul paradoxurilor.

Altfel cum poate fi explicat faptul că nişte deputaţi comunişti s-au luat de piept cu poliţiştii din trupele cu destinaţie specială, care reprezintă regimul liberal găunos şi amoral, apărându-i pe nişte sărmani credincioşi? Şi asta în timp ce unii dintre deputaţii comunişti, nu doar că sunt comunişti, ci sunt şi atei declaraţi, anarhişti, troţchişti înrăiţi. Evident că mulţi dintre ei au sărit în apărarea protestatarilor creştini pentru că aceştia au manifestat împotriva guvernării, a rivalilor politici ai PCRM. Şi evident că alţi deputaţi comunişti au procedat astfel din raţionamente conjuncturiste, pentru a intra sau a rămâne în graţiile preşedintelui lor, Vladimir Voronin, care, chiar dacă este liderul comuniştilor, are o percepţie creştină asupra lucrurilor. Un alt paradox!

Dar, oricum, oricare ar fi motivaţia, deputaţii comunişti au fost singurii reprezentanţi ai actualei clase politice care au avut un comportament moral, care s-au ridicat în apărarea valorilor noastre spirituale şi naţionale. Şi contează mai puţin dacă, prin acest gest, comuniştii au urmărit să obţină şi nişte beneficii politice. „Nu puneţi mâna pe icoană, daţivă înapoi”, le striga liderul comunist Vladimir Voronin scutierilor. Sau le spunea jurnaliştilor, care îl întrebau de ce comuniştii se opun poliţiştilor: „Noi suntem cu creştinii”. Cine alţii în ţara asta mai poate să spună ceea ce a spus comunistul Voronin: „Noi suntem cu creştinii”? De ce doar comuniştii au fost acolo, alături de creştini?

De ce alţi creştini n-au mers să protesteze împotriva acţiunilor antihristice ale huntei liberale? Să admitem că nu au vrut să se asocieze grupării sau „sectei” lui Cibric, cum zic unii, din varii motive. Dar de ce atunci nu au organizat acţiunea lor de protest? Unde sunt elitele naţionaliste, cercurile conservatoare? Mă tem că acestea nu prea există. Iar cei care se declară naţionalişti, conservatori, tradiţionalişti nici nu realizează ce înseamnă asta.

Ei sunt oripilaţi doar de gândul că ar putea să se asocieze cu nişte troglodiţi, cu nişte preistorici care, în plină modernitate, îşi spun credincioşi. Cu atât mai mult, nu se vor lua de piept cu poliţiştii, ci vor privi impasabil cum aceştia calcă icoanele în picioare.

Deci, propovăduiesc un naţionalism ateu, adică de carton, un tradiţionalism modernizat, adică unul contrafăcut. Ei, de fapt, nu există ca tradiţionalişti, conservatori şi nu vor lăsa nicio urmă în istorie.

Cine a spus că Vladimir Voronin este un cadavru politic s-a înşelat

amarnic. Mulţi tineri politicieni sunt mult mai cadavre decât Voronin.

Dacă Voronin este un politician bătrân, ei sunt deja cadavre politice în plină descompunere. Voronin este liderul incontestabil al stângii, care are mari merite, dar şi mari păcate faţă de această ţară. S-ar putea ca în curând bătrânul politician comunist să fie anihilat, scos din joc de către hunta liberală care se află la guvernare şi care trădează mult mai puţină moralitate decât Voronin. Dar s-ar putea ca revoluţia despre care vorbesc atât de mult comuniştii să se înfăptuiască, aşa cum spunea şi Lenin despre revoluţia bolşevică.

Doar că de înving comuniştii sau de înving liberalii, lucrurile nu se vor schimba, societatea moldoveană nu va reveni la normalitate. Liberalii sunt împotriva normalităţii şi a moralităţii, prin definiţie. Mă tem că nici comuniştii nu se deosebesc foarte mult de ei. Spre exemplu, Vladimir Voronin nu are cum să devină un lider conservator, chiar dacă, în anumite situaţii, împărtăşeşte valorile tradiţionale, şi chiar este gata să se ia de piept cu puterea pentru a-i apără pe creştini de bastoanele haimanalelor din trupele cu destinaţie specială. Ideologia comunistă pe care o împărtăşeşte, fie şi de ochii lumii, îl îndepărtează de elementele sănătoase ale societăţii, acestea nu se vor coagula niciodată în jurul lui. Comuniştii vor irosi în curând tot

combustibilul electoral – nostalgicii după perioada sovietică şi cu asta se va termina cariera lor politică. PCRM este un partid fără perspectivă politică pe termen lung. Şi nici nu poate altfel, pentru că ideologia comunistă este ateistă, îl contestă pe Dumnezeu.

Pe mâna cui rămân atunci creştinii în ţara asta? Şi cine sunt aceşti primitivi care defilează cu icoanele şi rugăciuni în plin triumf al liberalismului, al modernităţii, când Satana îşi plimbă coada pe culoarele Parlamentului şi ale Guvernului de la Chişinău? I-am auzit pe unii catalogându-i exaltaţi şi fanatici religioşi.

Cine ştie, poate că şi sunt fanatici.

Despre ei se pot spune multe lucruri de rău, sunt sigur de asta, pentru că sunt şi ei oameni, sunt păcătoşi. Ei înşişi nu pretind că ar fi sfinţi. În mod sigur că despre ei se poate de vorbit şi de bine. Dar toate acestea nu contează. Nu au nicio importanţă. O singură constatare merită să fie făcută: aceşti credincioşi, aşa cum s-a spus despre ei că ar fi primitivi, troglodiţi, nespălaţi, fanatici, exaltaţi, sunt singurii care s-au ridicat împotriva imoralităţii şi în apărarea valorilor noastre naţionale şi spirituale autentice.

Deocamdată, ei sunt singurii conservatori, singurii tradiţionalişti din ţara asta. Şi ei, nespălaţii, au spălat obrazul întregii societăţi, stropit cu noroi de scârbavnicii guvernanţi.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Reportaj

18 OCTOMBRIE 2013

Minunea de la Rediu Mare În urmă cu mai puţin de un an, părintele Constantin Sandu a fost hirotonit la Soroca, fiindui încredințată spre păstorire parohia din Rediu Mare, raionul Ocniţa. Aici a găsit oameni deosebit de credincioşi, care aveau mare nevoie de o călăuză spirituală. Satul avea o biserică începută, dar neterminată, iar creştinii nu aveau un loc de închinare.

Harnicul preot şi vrednica sa soţie, Loredana, au închiriat o cameră, au uitat de grijile proprii şi au pornit, alături de credincioşi, la construirea unui paraclis lângă cimitirul satului, în apropierea unei frumoase păduri de stejar.

Părintele a venit astfel în întâmpinarea dorinţei fostului şef de gară, Victor Toncoglaz, şi a surorii sale, Elena Ţurcan. Dumnealor doreau, încă din 2001, să construiască acolo un loc de rugăciuni, devenind astfel epitropii noului lăcaş. Multe şi nebănuite au fost încercările la care a fost supus PC părinte Constantin. I-au fost puse piedici chiar şi de către unii care, prin menirea funcţiei lor, ar fi trebuit să-i acorde ajutor. Însă Dumnezeu, care le rânduieşte pe toate şi are grijă de toată lumea, i-a dat putere părintelui şi celor din jurul său ca să treacă peste toate necazurile şi să desăvârşească, în niciun an de zile, construcţia paraclisului.

Astfel, sub poalele pădurii de stejar a apărut o bisericuţă foarte bine lucrată de meşterii locali sub ochiul

Părintele Constantin Sandu

atent al părintelui, care nu s-a sfiit săşi pună şi braţul întărit de credinţă la ridicarea lăcaşului. Înăuntru, lumina vine de la un candelabru bogat şi de la feţele sfinţilor din icoane, care te îndeamnă cu stăruinţă la dragoste faţă de Dumnezeu şi aproapele tău. Afară există un altar de vară ce dovedeşte deosebita pricepere şi spiritul estetic al meşterilor din zonă, înconjurat de ronduri de flori albe.

Victor Toncoglaz

Ziua de 13 octombrie a însemnat o sărbătoare dublă pentru drept credincioşii creştini de la Rediu Mare şi preotul lor: sfinţirea sfântului lăcaş cu hramul Acoperământul Maicii Domnului şi vizita ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, care a venit însoţit de doi diaconi la măreţul eveniment.

După săvârşirea Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii la altarul de vară, a urmat cuvântul de învăţătură al preotului Gheorghe Bogos de la parohia Sineşti, judeţul Iaşi. Apoi s-au succedat etapele sfinţirii paraclisului la care au participat protopopul de Edineţ şi Donduşeni, Sergiu Mariţoi, preotul Nicolae Păduraru de la Burlăneşti, Edineţ, preotul Constantin Cezar Leonte de la Buhăceni, judeţul Botoşani, precum şi alţi preoţi, care, în modestia lor, s-au sfiit să se prezinte.

Mitropolitul Petru a găsit potrivit să răsplătească râvna extraordinară a tânărului preot cu distincţia „Bederniţa”, iar pe epitropul Victor Toncoglaz – cu Crucea Mitropolitană. Plin de modestie, domnul Toncoglaz i-a menţionat şi pe alţi buni creştini care au contribuit la ridicarea lăcaşului: Pavel Ţârchi, Victor Chişcă, Iurii Crijanovschi, Alexei Hâjdeu şi mulţi alţi oameni dedicaţi dreptei credinţe în Dumnezeu propovăduite de Mitropolia Basarabiei.

Cuvântul de învăţătură al Mitropolitului Petru a mers la inimile sutelor de credincioşi veniţi să-l asculte plini de evlavie. A fost solicitat să vorbească şi primarul Igor Oborog, care a făgăduit în faţa întregii adunări că de acum înainte va sprijini biserica şi pe tânărul preot.

A urmat cuvântul preotului paroh Constantin Sandu, care s-a finalizat cu

Elena Ţurcan

lacrimi de bucurie din partea sa, dar şi din partea credincioşilor. Erau lacrimile truditorilor sfântului lăcaş, venite să încununeze ca o rouă curată munca uriaşă făcută în comuniune pentru realizarea unui scop nobil.

Doamna Elena Ţurcan le-a dăruit Mitropolitului Petru şi preotului Sandu două icoane lucrate cu măiestrie din partea credincioşilor din sat şi a rostit un frumos discurs legat de importantul eveniment din viaţa satului.

A amintit şi faptul că rugăciunile în acest lăcaş au făcut-o să scape de chinurile unei boli şi că vede în această miraculoasă tămăduire puterea rugilor făcute aici.

Părintele Constantin Sandu le-a mulţumit creştinilor aflaţi în număr mare la această sărbătoare şi i-a invi-

tat pe toţi cei prezenţi la o agapă frăţească în sala clubului din localitate.

Aici s-a văzut priceperea gospodinelor, care s-au întrecut în prepararea unor bucate pe măsura evenimentului. Preoţi şi mireni au avut un ultim dialog în faţa meselor încărcate ca la un ospăţ de pe vremea lui Ştefan cel Mare. A fost o încântare să priveşti comuniunea existentă între creştinii din Rediu Mare şi preotul lor paroh de la primul şi până la ultimul moment al acestei sărbători.

Satul Rediu Mare, cu neîntrecuţii săi gospodari, are un motiv în plus pentru care să se mândrească: apariţia, ca prin minune, a frumosului paraclis, izvorât prin curata lor trudă.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Cum au contribuit Gordienco şi Tira la acapararea BEM şi Aeroportului Internaţional Chişinău Pentru toţi a devenit deja o normă faptul că migraţia nu este doar un sport naţional, dar şi o afacere bănoasă. Ceva mai nou pentru noi este participarea unor persoane publice la campania naţională de promovare a depopulării ţării.

Iată că două „petruşte” localnice, cu mari pretenţii de vedetă, apar pe un panou prin care asigură cetăţenii că s-au înregistrat la loteria Green Card şi aşteaptă cu nerăbdare s-o şteargă din ţară. În acelaşi timp, tot ele declară în presă că nu intenţionează să plece, ci doar „şi-au vândut imaginea” .

Ne-am putea grăbi să le învinuim de „lipsă de patriotism” şi de promovarea unor fenomene negative pentru societatea noastră, însă nu ar avea sens, întrucât de o boală similară suferă o bună parte a populaţiei. Mai interesantă este chestiunea cu lipsa de ruşine: să recunoşti public, fără

niciun fel de remuşcări, că minţi, apoi să te mai şi mândreşti cu această ispravă – la o astfel de performanţă nu au ajuns nici chiar cei mai populişti şi mincinoşi politicieni.

Ei bine, nu ne interesează atât de mult persoana cucoanelor, care sunt libere să facă orice cu propriul lor organism şi propria lor imagine – le permite Constituţia RM şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Mai mult mă preocupă această banalizare totală a minciunii. Această toleranţă, această acceptare tacită şi acest consum pasiv al unor neadevăruri evidente, de parcă ne-am fi atrofiat cu totul simţul vital numit „ruşine”, nu poate să nu şocheze. Mai ales că acei care livrează deschis dozele de minciună pretind că reprezintă un soi de model pentru adolescenţii necopţi la minte.

Da, unele vedete mai fac publicitate unor produse, pe care afirmă că le-ar consuma, însă nimeni nu ne poate demonstra dacă este adevărat sau nu. În cazul publicităţii „Green Card”, despre

care se spune că este o escrocherie ordinară, lucrurile sunt absolut evidente.

La prima vedere, ar părea că nu sunt chiar atât de tragice lucrurile. Alţii ar spune că sunt chiar „minore” şi „neimportante”. Însă, în tradiţia populară există o zicală: „azi un ou, mâine un bou”.

Atunci când minciuna este tolerată, ea se extinde ca un cancer asupra tuturor sferelor vieţii sociale.

Când „minciuna măruntă” este acceptată drept un lucru firesc, „marile minciuni” devin mult mai acceptabile. Este suficient să observăm reacţia societăţii noastre faţă de acapararea Băncii de Economii şi Aeroportului Internaţional Chişinău.

Populaţia ştie că politicienii mint, dar tace. Politicienii ştiu că populaţia ştie că ei mint, dar o fac pe niznaiul. Iată aşa, într-un mod foarte democratic, neadevărul devine o ideologie dominantă. Ei se prefac că sunt sinceri, noi ne prefacem că îi credem şi suntem fericiţi cu toţii.

Octavian RACU Sursa: voxpublika.md

CMYK

Interviu

18 OCTOMBRIE 2013

9

FLUX

LUCIA CUJBĂ:

“Voluntariatul, aidoma unei revoluţii” Lucia Cujbă este o tânără entuziastă. Asta, în mod cert, afirmă ea. Originară din Cazangic, Leova, a absolvit anul acesta Facultatea de Litere, însă, pentru ea, viaţa de studenţie nu s-a terminat, ci, dimpotrivă, abia a început, căci tot anul acesta a devenit studentă şi la Facultatea de Drept. Nu a fost un moft, ci o necesitate.

Face studii la zi şi încearcă să profite cât mai mult de timpul dedicat facultăţii, dar nu uită nici de faptul că a fi student activ înseamnă a fi un bun cetăţean.

- De când eşti pasionată de jurnalism?

- Am impresia că dintotdeauna. Jurnalismul e activitatea ce mă reprezintă. În copilărie îmi plăcea s-o fac pe moderatoarea. La şcoală eram încântată de tot ceea ce ţinea de disciplina limba şi literatura română. Mă străduiam să învăţ toate normele de ortografie, de gramatică, să citesc mult pentru a-mi îmbogăţi vocabularul, căci, Doamne, fereşte-ne de jurnaliştii agramaţi! Nu pot înţelege cum poţi activa în acest domeniu, cum poţi forma opinia publică, având o exprimare defectuoasă şi o viziune limitată de ochelarii de cai.

Am colaborat, în calitate de corespondent netitular, cu mai multe ziare şi reviste naţionale pentru copii şi adolescenţi. Încă în anii de gimnaziu, datorită Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM) şi Centrului Media, pasiunea mea a devenit realitate. Am început să realizăm un ziar şcolar. Traininguri, seminare, fel de fel de activităţi organizate de CTJM au contribuit hotărâtor la iniţierea mea în acest domeniu. Mi-amintesc cu drag că primul eveniment de anvergură naţională, să-i spun aşa, în domeniul jurnalismului a fost trainingul „Scrierea articolelor”. Mai apoi, făcându-mi studiile la liceu, am activat şi acolo, ce-i drept mai puţin, la un proiect media.

La universitate am avut o colaborare frumoasă cu ziarul „Universitatea”.

Acum scriu pentru ziarul FLUX. Însă nu ştiu dacă vreau să fac din asta o meserie.

După mine, e important să ştii să comunici. Jurnalismul asta m-a şi învăţat: să învăţ să-mi formulez şi să-mi transmit mesajul, să-i ascult pe cei din jur,

să exprim atitudini, să mă fac ascultată. Știţi cum e: comunic, deci exist!

- Cum ai ajuns jurnalistă la FLUX şi cum ţi-a influenţat acest job viaţa?

- Jurnalistă, în acest caz, e mult spus.

Cum am ajuns? Simplu: mi s-a propus, am acceptat. Am început prin a scrie nişte pastile de cultivare a limbii. „Mam angajat” să analizez modul în care se exprimă politicienii, jurnaliştii, taxându-i de fiecare dată, printr-un articol uşor ironic, atunci când aceştia comiteau erori impardonabile de logică şi de exprimare. De asemenea, am realizat reportaje pe diverse subiecte de actualitate şi tare multe interviuri. Știţi, eu acum mă simt un pic mai „neobişnuit” în rolul de intervievat, căci m-am deprins cu rolul de intervievator. De regulă, eu sunt cea care pune întrebările. În rest, pot spune că este o experienţă grozavă. Aici am învăţat să scriu un material de presă după toate rigorile. Da, pentru mine începutul jurnalismului adevărat s-a produs anume la FLUX. - În ce proiecte eşti implicată în prezent?

- Acum am mai „rărit-o” cu proiectele şi activităţile extra. Timpul meu tare preţios este dedicat, în cea mai mare parte, studiilor şi nou-nouţului meu job. De asemenea, particip în cadrul proiectului de instruire Universitatea Populară şi activez la organizaţia politică de tineret „Noua Generaţie”. Îmi fac timp şi pentru „Eşti Cât Dăruieşti”, un ONG pe care l-am fondat recent.

- Ce rol a avut „Eşti cât dăruieşti” în viaţa ta? Cum ai devenit membru aici? Ce ai învăţat nou?

- „Eşti cât Dăruieşti” a pornit aşa, spontan, căci mi-am dat seama că trebuie s-o fac şi pe asta. De fapt, totul a început de la un reportaj pe care l-am realizat la Spitalul Oncologic. Acolo l-am cunoscut pe Stanislav, copilul de doar 5 ani care suferă de leucemie. Intrând pentru prima dată pe uşile unei astfel de instituţii medicale, am fost şocată de ceea ce am văzut. E, pur şi simplu, de nedescris. Acesta a fost un prim imbold. Iniţiativa de a fonda un ONG a venit din partea unei prietene.

Am acceptat şi ne-am pus pe treabă.

- Ce activităţi aţi desfăşurat în cadrul acestei organizaţii?

- Prima acţiune a fost organizarea unui târg de haine „Vindem şi cumpărăm haine pentru a salva un copil”. A

fost un eveniment inedit, dedicat băiatului bolnav de leucemie. Am adunat 1000 de euro. Aceasta a fost prima acţiune mai de amploare, să spun aşa.

Apoi, am iniţiat o campanie de colectare de fonduri pentru şapte copii dintr-o localitate din Ungheni. Au urmat şi altele: am pregătit, pentru câţiva copii din familiile social-vulnerabile, înainte de începerea unui nou an de învăţământ, toate cele necesare pentru a merge la şcoală. Campania „Ajută-mă să merg la şcoală”, iniţiată pe reţelele de socializare, a fost una de succes.

Cu regret, cazurile în care copiii trăiesc la limita sărăciei sunt multe. Unii nu au nici ce mânca. E dramatic.

Acum mai lucrăm la un proiect. Este vorba despre o instituţie de învăţământ dintr-un sat. Acolo elevilor le este limitat dreptul la educaţie de calitate din considerentul că aceştia învaţă în condiţii tare proaste. Ne bucurăm că deja au reacţionat câţiva agenţi economici. Am făcut un apel şi către structurile de stat. Să vedem ce va ieşi.

- Unde ai mai făcut voluntariat?

- Ad Astra group este un proiect recent implementat la noi după practicile americane. Acesta îşi propune să susţină studenţii în domeniile de orientare profesională şi de dezvoltare a carierei specialiştilor tineri. A fost o colaborare tare frumoasă. Încă mai continuă.

- Ce înseamnă voluntariatul pentru tine şi ce rol are acesta în dezvoltarea ta?

- Voluntariatul este o modalitate excelentă de a mă simţi utilă, de a transmite pasiune, de a descoperi oameni şi caractere diferite. Am realizat că am nişte responsabilităţi civice pe care trebuie să le onorez. Nu pot sta cu mâinile-n sân. Gândirea critică, capacitatea de a rezolva problemele, de a dezvolta şi consolida spiritul de echipă – toate astea le-am deprins din activităţile de voluntariat, iar sentimentul propriei valori anume aşa se dobândeşte.

Nu mai vorbesc despre experienţă, contacte, cunoştinţe.

După mine, a fi voluntar e tot una cu a fi participant la plămădirea unei revoluţii. Încetişor, pas cu pas.

- Ce vrei să faci pe viitor?

- Să nu încetez să învăţ ce-i asta fericire...

- Cât de important este voluntaria-

tul şi activităţile extraşcolare pentru tinerii din ziua de azi?

- De multe ori aceste activităţi sunt hotărâtoare. Aici cunoşti adevărata viaţă, stabileşti relaţii, cunoşti fel de fel de oameni. Însă eu am observat un fel de pasivitate în rândul tinerilor moldoveni. Nu vor să se impună, să participe, ci se limitează doar la studii.

Normal ar fi ca aceştia să-şi impună deziderate, să se înscrie în organizaţii neguvernamentale sau politice, în funcţie de interesele pe care le au, să fie categorici atunci când văd nedreptate. Ei trebuie să înţeleagă că au calităţi unice, net superioare celor caracteristice generaţiei vechi.

Mulţi dintre tinerii Republicii Moldova nu conştientizează beneficiile oportunităţilor de a se afla în centrul evenimentelor, de a le influenţa. Însă nu doar tinerii se fac „vinovaţi” de cultivarea acestei apatii. Există mai mulţi factori care determină situaţia respectivă. Deseori, contextul, cadrul în care cresc şi se dezvoltă primează.

- Ce părere ai despre voluntariatul din Republica Moldova şi care sunt şansele ca tinerii să devină voluntari?

- Șanse sunt multe, pentru că şi posibilităţi de afirmare există. Mai ales în ultimul timp. Important e ca tinerii să se „agaţe” de aceste posibilităţi. De voluntari este nevoie. De oameni buni şi atenţi la nevoile celor din jur este nevoie. De tineri serioşi, capabili să se impună, este nevoie. Nu văd care ar fi piedicile. E necesară doar dorinţa.

- Ce faci în timpul tău liber?

- Citesc mult şi avid. Îmi mai fac timp şi pentru contemplare, pentru gânduri profunde, căci ritmul hiperdinamic îmi fură, deseori, din liniştea şi pacea interioară. Trebuie să menţin cumva echilibrul. În rest, mai ies cu prietenii, merg la teatru... Încerc să profit de tinereţe. Asta fac.

Daniela TIMOFTI Sursa: civic.md

Satul a murit

Sunt în concediu şi am mers să-mi ajut părinţii câteva zile la strânsul recoltei. Nu suntem mari proprietari de pământ, avem doar 1,5 hectare, pe care tatăl l-a moştenit de la bunici.

Nu aduce niciun profit, dar părinţii nu-l pot lăsa pârloagă, prin intermediul acestui pământ ei păstrează un fel de legătură cu trecutul.

Părinţii merg mai des în satul bunicilor, eu tot mai rar.

La strânsul recoltei nu am fost mai mult de zece ani.

Livezile, viile şi câmpurile care erau odată îngrijite, acum sunt lăsate pârloagă.

Ici-colo se mai observă totuşi parcele de pământ bine prelucrate.

Prin sat, unde şi unde se înalţă câte o casă frumoasă, iar în jurul ei dărâmături, prin unele din aceste ruine mai trăiesc oameni, altele sunt părăsite.

Drumurile sunt pustii, întâlneşti de două ori mai mulţi beţivi decât oameni normali.

Majoritatea celor rămaşi în sat sunt bătrâni, chiar şi cei tineri au feţele îmbătrânite, poate de griji, poate de oboseală.

Mulţi sunt plecaţi peste hotarele ţării şi, cu siguranţă, nu se vor mai întoarce.

Unii din cei pe care i-am cunoscut rezistă cu îndârjire greutăţilor care încearcă să-i copleşească, dar cei mai mulţi sunt pierduţi.

Răspunsurile pe care le-am primit când am întrebat ce mai face cutare sau cutare, sunau în felul următor: - Femeia l-a lepădat, s-a măritat cu un italian…

- S-a făcut un beţivan…

- A ajuns o curvă şi o beţivă…

- A lepădat-o soţul, iar ea şi-a lepădat copiii la părinţi şi de mai bine de un an nu ştie nimeni nimic despre ea…

- A murit de beţie anul trecut…

- A murit de beţie anul acesta…

- S-a măritat cu un beţiv care o bate în fiecare zi…

- L-a impus femeia să vândă tot şi au plecat din sat, deoarece începuse să bea, acum lucrează taximetrist în Chişinău…

- A scos toate butoaiele şi cada în mijlocul ogrăzii şi le-a dat foc…

- A plecat în Italia…

- Lucrează în Israel…

- A luat toată familia şi a plecat în Rusia…

- Soţia i-a murit, copiii l-au lepădat…

- Şi-a fugărit feciorul de acasă, ridicase mâna la el…

- Au vândut tot ce au avut în jurul casei…

- S-a spânzurat…

Mai sunt şi excepţii, însă numărul lor este neînsemnat dacă îl raportăm la întreg. În satele mai apropiate de capitală şi centrele raionale poate situaţia este un pic mai bună, în cele mai îndepărtate poate este şi mai dramatică.

Satul a rezistat deznaţionalizării şi rusificării forţate, dar nu a făcut faţă democratizării.

Satul nostru nu a fost nimicit de străini, a fost strangulat de propriii copii…

Satul care năştea oameni deştepţi şi harnici este acum pustiu şi ruină.

Satul nostru a murit şi nu cred să-l mai poată reanima cineva…

Ion TCACI Sursa: http://iontcaci.info

FLUX

10

Cultur=

18 OCTOMBRIE 2013

OMAGIU 2014 a fost declarat „Anul Dumitru Matcovschi”

CARTE – EVENIMENT

Marele poet va fi omagiat pe parcursul anului viitor printr-un șir de manifestări cultural-artistice. O decizie în acest sens a fost votată, miercuri, 16 octombrie, de către Cabinetul de Miniştri. Șeful Executivului propusese încă la ședința Guvernului din 3 iulie, ca 2014 să fie declarat anul lui Dumitru Matcovschi. „Toate meritele deosebite ale poetului sunt inestimabile şi în anul 2014 am putea să plătim cel puţin o parte din respect faţă de Dumitru Matcovschi”, a declarat premierul Iurie Leancă.

La 26 iunie 2013, după o boală îndelungată, Dumitru Matcovschi s-a stins din viaţă, la vârsta de 73 de ani.

Pentru merite deosebite, în 1989, lui Dumitru Matcovschi i se conferă titlul de Scriitor al Poporului. În acelaşi an, el devine laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. În 1997 se învredniceşte de Premiul pentru Poezie „Nichita Stănescu». În anul 2000 devine cavaler al Ordinului „Steaua României» în grad de comandor, iar în 2011 este decorat cu Ordinul „Meritul Cultural» în grad de Mare Ofiţer, categoria A „Literatură»; cavaler al „Ordinului Republicii», membru titular al Academiei de Științe din Moldova, laureat al medaliei „Mihai Eminescu», cetăţean de onoare al municipiului Chişinău.

„Un spaţiu blând, care mă primeşte cum m-ar îmbrăţişa” de Alexandru Cosmescu „Un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa”, o carte de poeme semnată de Alex Cosmescu, a fost lansată joi, 17 octombrie, la Librăria din Centru din Chișinău. Volumul a apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun, într-un tiraj de 450 de exemplare.

Emilian Galaicu-Păun este de părerea că: “Prin volumul „Un spațiu blând…” intră în poezia română un poet format, matur și cu o proprie ars poetică. „Dintro atingere – cuvânt ce revine mereu în cele zece nici nu poeme, ci partituri (!) ale volumului, tonul dându-l acest formidabil: „îmi plac doar atingerile pe care le controlez”, vers chemat să rezume o întreagă ars poetica auctorială –, Alexandru COSMESCU scoate sunete „flauşate”, niciodată acute (nici măcar în cuţitul, cel

PREMII

Eleanor Catton a devenit cea mai tânără câştigătoare a Man Booker Prize Scriitoarea neozeelandeză Eleanor Catton a devenit, marţi seară, 15 octombrie, cea mai tânără câştigătoare a Man Booker Prize, distincţie pe care a primito pentru romanul său «The Luminaries».

Scriitoarea în vârstă de 28 de ani este cel mai tânăr câştigător al prestigioasei distincţii literare.

Romanul său de 832 de pagini, o poveste situată în secolul al 19-lea, este, totodată, cel mai lung volum recompensat din istoria Man Booker Prize.

Anterior, cel mai lung roman recompensat cu Man Booker Prize a fost cel al lui Hilary Mantel «Wolf Hall» (2009), informează bbc.co.uk.

Născută pe 24 septembrie 1985, în Canada, dar crescută în Noua Zeelandă, Eleanor Catton are o diplomă de master în literatură modernă. Romanul său de debut, «The Rehearsal» (2008), a apărut pe lista scurtă a Guardian First Book Award şi a Dylan Thomas Prize şi pe lista lungă a Orange Prize. A fost publicat în 17 teritorii şi 12 limbi străine.

«The Luminaries» a fost publicat pe 5 septembrie 2013. Romanul «poliţist victorian» are acţiunea situată în timpul goanei după aur din Noua Zeelandă a secolului al 19-lea.

Câştigătorul Man Booker Prize pe 2013 a fost anunţat marţi seară, într-o ceremonie care a avut loc la Guildhall din Londra. Premiul a fost înmâ-

nat de Camilla, ducesa de Cornwall, care sprijină o serie de organizaţii ce promovează lectura, inclusiv National Literacy Trust, organizatorul acestei ceremonii. În cursa pentru Man Booker Prize 2013 s-au mai aflat Jim Crace («Harvest»), Colm Toibin («The Testament Of Mary»), Ruth Ozeki («A Tale For The Time Being»), Jhumpha Lahiri (The Lowland») şi NoViolet Bulawayo («We Need New Names»). Finaliştii sunt recompensaţi fiecare cu un cec de 2.500 de lire sterline.

Catton este al doilea scriitor neozeelandez care câştigă acest premiu, după Keri Hulme, premiată în 1985 pentru romanul «The Bone People».

Man Booker Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume, este acordat celui mai bun roman publicat în ultimul an în Marea Britanie, Irlanda şi în statele Commonwealth. Recent însă, reprezentanţii asociaţiei care acordă acest trofeu au decis să modifice regulamentul, pentru a permite autorilor americani să se înscrie în cursa pentru Man Booker Prize, începând din 2014. Decizia a împărţit în două lumea literară, unii critici fiind de părere că scriitorii americani vor domina acest premiu.

Autorul recompensat cu Man Booker Prize primeşte un cec de 50.000 de lire sterline, dar cel mai important lucru este că acest premiu îi asigură notorietatea mondială şi vânzări record ale operelor sale.

mai „dur” text al cărţii), mânuind cu dexteritate instrumentul (de suflat, să zicem cavalul cu cinci deschizături pentru degete), încât ajunge să se identifice cu acesta, dar numai „când mă atingi tu” (fiinţa apropiată, dar şi – de ce nu? – starea de graţie).

Rezultă o poezie camerală, dacă nu chiar intimă (o intimitate mai degrabă sublimată, dar şi – pe alocuri – îndrăzneaţă: „când mâna mea e în locurile/ plăcerii tale, vreau ca/ mâna mea să fie mâna ta,/ pentru că/ mâna ta ştie mai bine”), care instituie – liric – un spaţiu blând, care NE primeşte cum NE-ar îmbrăţişa.”

La lansare, alături de autor au vorbit Dumitru Crudu, scriitor; Angela Stafii, filozof; Lucia Țurcanu, critic literar.

Alexandru Cosmescu s-a născut la 30 iulie 1985 în Chișinău. A absolvit secția română-latină a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (2008) cu o lucrare despre poetica latină și poetica poeziei con-

temporane. A urmat un masterat în filozofie (Dialog și alteritate în discursul filozofiei contemporane, USM, 2010) și un doctorat în filologie (Textul dialogic și textul monologic din perspectiva analizei discursului, AȘM, 2013).

A participat la atelierul de creative writing organizat de Adrian Urmanov la Mănăstirea Râșca (2006). A predat cursuri de literatură și filozofie la câteva universități din Chișinău. În prezent este cercetător științific la AȘM. În colecția “Rotonda” au mai apărut: „Iubirea altfel” (poeme) de Margareta Curtescu; „Eșarfe la cer” (poeme) de Dumitru Crudu; „Ce spun cărțile. Bookiseli de Gheorghe Erizanu”; ”Intelighenția rusă azi” (interviuri) de Vasile Ernu; „Cântecul mării” (roman) de Oleg Serebrian; „Pot să vă enervezi cu ceva” (interviuri) de Ovidiu Șimonca; „Țesut viu. 10x10” (roman) de Emilian Galaicu-Păun.

DISPUTĂ Se cere restituirea frescei «Friza Beethoven», de Gustav Klimt Moştenitorii familiei Lederer, colecţionari de artă, au depus o cerere de restituire a frescei «Friza Beethoven», de Gustav Klimt (1862-1918), una dintre cele mai cunoscute opere aparţinând curentului artistic Secesiunea vieneză, a anunţat miercuri, 16 octombrie, avocatul lor, Marc Weber.

Opera, furată de nazişti în 1938, a fost restituită fiului Serenei Lederer, Erich, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Întrucât fresca nu putea fi scoasă din Austria din cauza interdicţiei de export, Erich Lederer a decis să o vândă în 1973 Austriei, după ce dorinţa sa de a expune lucrarea în foaierul Operei Naţionale din Viena (Staatsoper) i-a fost refuzată.

După o restaurare care a durat zece ani, fresca a fost expusă în Muzeul Secesiunii, începând din 1986.

«Potrivit legii actuale, este posibil să se restaureze o operă de artă care a fost vândută unei ţări - indiferent de preţ - datorită interdicţiei de export. Este exact ceea ce s-a întâmplat cu «Friza Beethoven»», a declarat Marc Weber pentru agenţia de presă austriacă APA, avocatul unora dintre moştenitorii familiei Lederer.

El a confirmat astfel o informaţie apărută în The New York Times. Potrivit cotidianului american, opera a fost cumpăra-

tă de Austria cu 750.000 de euro, o sumă de două ori mai mică decât preţul estimat în epocă de casa de licitaţii Christie's.

«Frise Beethoven» a fost prezentată pentru prima dată pe 15 aprilie 1902 la Muzeul Secesiunii din Viena. Această frescă cu o lungime de 34 de metri şi o înălţime de 2 metri se compune din trei părţi diferite. Ea reprezintă interpretarea vizuală a «Simfoniei a 9-a» a compozitorului german Ludwig van Beethoven (1770-1827).

Gustav Klimt a realizat această friză monumentală pentru cea de-a XIV-a expoziţie a mişcării artiştilor austrieci din curentul Secesiunea vieneză, organizată între 15 aprilie 1902 şi 27 iunie 1902, consacrată lui Beethoven.

Friza a fost cumpărată de industriaşul Carl Reininghaus pe şapte panouri.

El a vândut-o apoi familiei industriaşului austriac de etnie evreiască Lederer. După ataşarea Austriei la Germania nazistă, în 1938, colecţionara de artă Serena Lederer a fost nevoită să emigreze în Ungaria, unde a decedat în 1943.

Cultur=

18 OCTOMBRIE 2013

Leo BUTNARU

mâni. Un maior găgăuz se cam cramponează la auzul replicilor date „fraţilor” ex-mari.

Trecem pe la Vălenii lui Gheorghe Vodă.

O masă ţărănească excepţional de gustoasă.

Spre Chişinău, suntem opriţi de vreo 20 de ori la punctele de control instituite în legătură cu starea de necesitate.

15.IV.1992 22.III.1992 Echinocţiul de primăvară…

Din „Jurnalul unui poet” al lui Alfred de Vigny: „A vorbi de părerile, prieteniile, admiraţiile proprii, abia schiţând un zâmbet, ca despre nimicuri de care eşti gata să te lepezi pentru a susţine contrariul: viciu francez?” De ce francez? E cel mai românesc viciu din toate câte există.

De Vigny mai zice: „… e un cap care vrea să pară că este o inimă”; „Capul omului este ca un magnet care capătă forţă pe măsură ce este mai încărcat”.

De Vigny parcă ar fi prevăzut modesta înfăţişare a mormântului lui Lev Tolstoi, dorită de acesta prin testament, scriind la 1840 (Tolstoi a murit la începutul sec. XX): „Să fim atât de mari, încât mormântul nostru să fie onorat fără ajutorul artei (statui, monumente etc. – n.m.) şi, de n-ar fi decât o piatră, albă sau neagră, lumea să vină în pelerinaj ca la Mecca şi să îngenuncheze”.

O crudă ingeniozitate de a… dez-boteza, de readucere a cuiva de la creştinism la păgânism/ politeism! Astfel, Iulian Apostatul le impunea acoliţilor săi apostaţi să treacă pe sub un podium pe care se afla un taur înjunghiat şi, ca semn că se reîntorc la politeism (păgânism) din creştinism, trebuiau să se lase „plouaţi” pe tot corpul de sângele animalului sacrificat zeului Neptun. Adică apa botezului care, implicit, are legătură cu zeul mărilor şi oceanelor – apa botezului „ştearsă” de sângele dez-botezării, reîntoarcerii la starea iniţială a păgânismului.

6.IV.1992 Curajoasă mărturisirea lui Odysseas Elytis care nu a pretins că ar fi un talent înnăscut: „Fiind în cel mai mic grad poetic, am iubit în cel mai înalt grad Poezia, în acelaşi fel în care, fiind în cel mai mic grad «patriot», am iubit în cel mai înalt grad Grecia”.

10-11-12.VI.1992 Călătorie la Galaţi; manifestaţiile legate de decernarea premiilor editurii „PortoFranco” şi ale societăţii scriitorilor „C. Negri”. Împreună cu Gh. Vodă şi V. Vasilache.

Achiziţia etică şi estetică cea mai importantă: interviurile pe care le-am realizat cu sexagenarul Fănuş Neagu şi cu Gheorghe Tomozei. Primul apare joia viitoare în „LA”.

Prezenţe diverse, dintre care mi s-au întipărit în sentimente colegii din Focşani – Florin Muscalu (sorocean) şi Traian Olteanu, vârfuitori ai „Revistei V”. Gălăţenii – generoşi, puşi pe cheltuieli culturale serioase. Însă şi printre ei lucrează demonul discordiei. Pe de o parte, Constantin Vremuleţ, Sterian Vicol, Theodor Parapiru, pe cealaltă – mărunţei cu posturi mari alde făţarnicul I. Chiric, secundat de un vai de el mititel Sultana-Vicol.

L-am cunoscut pe Ioanid Romanescu.

Lucian Chişu îmi spune că în „Literatorul” a fost inserat şi un poem de al meu.

La întoarcere – pană de motor (pompa de benzină). S-a dovedit că am şi unele îndemânări de mecanic-auto.

Incidentul, scurt, pe care l-am avut la punctul de trecere Oancea. Un subofiţer rus mai încearcă să facă ordine printre ro-

Dintr-un articol al lui Al. George din „România literară”: „O cultură nu este posibilă decât într-o situaţie când societatea are destul timp pentru a se dedica altor ocupaţii decât celor profesionale şi pe care să le cultive voluntar, dar la fel de imperios, ca şi cum i-ar fi impuse de vreo necesitate. O cultură este inseparabilă de lux, de gratuitate, de absenţa scopului, dând senzaţia că apariţiile, în cadrul ei, sunt fireşti, chiar dacă sunt de-a dreptul insolite. Societatea românească, deşi mutilată şi deformată de comunişti, este aptă în clipa de faţă să primească această definiţie”.

22.IV.1992 La USM, întâlnire cu D. R. Popescu, însoţit de două ziariste ce au a oglindi evenimentul premierei piesei „Muntele”, montată de Teatrul „Alecsandri” din Bălţi. Îi propun un dialog. Zice că, noaptea întreagă, nu a putut dormi în tren. Ne înţelegem să ne întâlnim a doua zi, dimineaţă devreme, la hotelul „Codru”, ca să punem în mişcare chestionarul şi reportofonul. Împreună cu D. R. Popescu, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, alţii, vizităm „Teatrul Sainciuc” la atelierul maestrului. Domnul Glebus – extrem de inspirat. Oaspeţii rămân cu adevărat surprinşi, apreciază jocul cu măşti. Şi a mea – un succes neaşteptat.

Sainciuc „mi-a prins” câteva gesturi şi le exploatează ingenios, ducându-le până la extrema unui… jucăuşism puţin mofturos, puţin curtenitor… Păi, e greu să te defineşti pe tine însuţi, privindu-te dintr-o parte.

A doua zi, realizăm interviul cu D. R. Popescu. Mă roagă să-i dau cărţile câtorva poeţi. Spune că la Bucureşti vine Ion Miloş din Suedia, ţară în care ar vrea să prezinte şi o selecţie din lirica ce se scrie în Moldova Estică.

Cu D.R. Popescu, Mihai Cimpoi, Gheorghe Cincilei, doamnele, facem o lungă plimbare pedestră prin Chişinău. Intrăm pe la revista „Sud-Est”. Prozatorul o apreciază mult pe Valentina Tăzlăuanu, căreia i-a citit un articol sau două.

Intrăm şi pe la Teatrul „Eugen Ionesco”, găsind trupa în repetiţie. Apoi – Palatul Naţional, Sala cu Orgă. Bucureştenii rămân de-a dreptul uluiţi, descoperind ce edificii şi săli moderne are Chişinăul. D. R. Popescu găseşte egală asemănare cu unele lucruri văzute prin Franţa, Washington…

25-26-27.IV.1992 Sărbătorim Paştele la Eufrosinia, la Orhei. Trecem şi rămânem peste noapte, pe la dragii de Munteni, Costică şi Lidia. Păşim şi pragul casei lui Ion Zastavniţchi, procurorul, de unde plecăm spre Chişinău cu toţi Blajinii.

Sărbători frumoase, domoale, calme, cu multe discuţii şi pahare de vorbă.

28.IV.1992 Todor Zanet vine cu viza pentru Turcia, unde vom pleca împreună cu Mihai Cimpoi, după ce ne facem prezenţa la Cluj (Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”) – de acolo vom sosi la Bucureşti, apoi, pe 13 mai, intenţionăm să pornim spre Istanbul cu autocarul.

30.IV.1992 Ieri – dramatică adunare generală a scriitorilor. Prim-ministru – şocat! Nu prevedea atâtea acuze ce vor tăbărî peste el.

Lumea zice că am avut o intervenţie de excepţie. O am dactilografiată, însă, cred, a fost bună pentru sală, dar ar fi prea… aspră pentru ziar, pentru scoaterea în lumea mare. De, să fim şi noi mai îngăduitori…

Dar oare are rost? Guvern falimentar, societate în haos… Ah, ce zile cernite ne aşteaptă!

22.V.1992 Grea problemă să rememorez, succint, mai bine de 3 săptămâni de existenţă intensă.

Prima: Zidar la Vatra (Ghidighici); ajutându-i pe Iurevi să-şi înalţe casa de vacanţă. Cotileţi dolofani, soare torid. Tone de calcar sarmatic ridicat pe schele, găleţi de apă adusă din pârâul Cojuşnei. Îndeletnicire necesară şi oarecum antrenantă. Peste câteva zile, mi se coşcoveşte pielea de pe palme şi mă părăseşte. Soarele îşi cere birul – zic de bir, anticipând călătoria în Turcia, spre birul semilunii. Însă până atunci – Festivalul „Blaga” la Cluj-Napoca. Echipa interriverană: Busuioc, Beşleagă, Codru, Cimpoi, Eu, Popa, Grosu, Burac, Pânzaru, Cioclea… Saka ne derutează, luându-ne pe la Iaşi, unde pierdem o oră şi ceva în aşteptarea editorului Creţu, care, după timpul amintit, vine să ne anunţe că… nu merge la Cluj.

De cum ajungem pe culmea de pe care se vede ca în palmă Piatra Neamţ – trosnituri, scrâşnete în cutia de viteze a autobuzului! Coborâm în vale, în centrul oraşului. Şoferul cercetează cazul: viteza a doua s-a dus dracului! Oameni buni îl însoţesc spre un parc auto. Abia a doua zi de se poate face ceva, eliminând completamente ambreiajul pentru viteza a doua, în mişcare trecându-se direct de la 1 la 3.

Ce-i de făcut cu atâţia oameni? (Mai avem cu noi părinţi, studenţi ce merg la Cluj.) Cu Cimpoi, intrăm la prefectură.

Domnul prefect Ţâbulcă se arată extrem de generos: în timp ce ne serveşte cu un whysky superb, dă dispoziţie să ni se ofere un autocar care să ne ducă în Transilvania.

La Piatra Neamţ îl întâlnesc pe Daniel Corbu, dar şi pe Nicu Ursu de la Corlătenii Bălţiului, venit cu trupa din amintitul deja oraş la un festival de teatru.

Pe la ora 2,30 după miezul nopţii ajungem la Cluj. Acelaşi primitor şi confortabil hotel „Victoria”.

Renunţăm de a mai trimite câţiva scriitori şi la omagierile Blaga de la Sebeş, Alba Iulia şi Lancrăm: întâi de toate, ne lipseşte un transport, în al doilea rând sesizăm că cei din Alba Iulia sunt cam în relaţii de concurenţă geloasă cu clujenii, nedorind să se întâlnească într-o comună cinstire a marelui înaintaş. De unde şi delicata discordanţă: nedorind a se intersecta cu colegii din Alba, clujenii nu merg – cum ar fi firesc să fie – la Lancrăm la mormântul lui Lucian Blaga, ci ne duc la Ciucea, la mausoleul lui Octavian Goga.

La Ciucea totul e impresionant! O sărbătoare populară de intensă trăire românească, de mândrie şi neclintire întru susţinerea cauzei naţionale. Printre interpreţi – şi mult îndrăgitul taragotist Dumitru Fărcaş.

Constantin Dumitrescu de la TV Cluj mă solicită pentru un interviu, apoi, îndelung regizat, cu aplicare la peisaj şi mesaj metaforic, imprim şi un recital de poezie.

Iar până la Ciucea – colocviu pe teme blagiene, o amplă manifestare în faţa Teatrului Naţional din Cluj, unde se află şi statuia Omagiatului. Premiul i se acordă poetului belgian Marc Quaghebeur, care, de altfel, are şi o lansare de carte – volumul de poeme „Tăcere şi cuvinte”, tradus de Horia Bădescu.

FLUX

CALEIDOSCOP

SCRIITORI ÎN ECHINOCŢIU (Pagini de jurnal)

11

18 octombrie Evenimente 1210: Papa Inocențiu al III-lea îl excomunică pe liderul german Otto al IV-lea 1386: Deschiderea Universității din Heidelberg 1495: S-a încheiat construcția bisericii domnești din Dorohoi 1599: Bătălia de la Șelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stăpânirea lui Mihai Viteazul 1748: Semnarea Tratatului de la Aix-la-Chapelle sfârșește Războiul de Succesiune Austriacă 1830: Va fi așezată piatra fundamentală pentru construirea monumentului Walhalla 1851: Romanul Moby Dick de Herman Melville a fost publicat în premieră, sub titlul „The Whale” (Balena) 1867: SUA au preluat regiunea Alaska 1878: Rusia a luat în stăpânire totală Basarabia 1883: A fost semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, Tratatul de alianță româno-austro-ungar 1915: În timpul Primului Război Mondial începe a treia bătălie de la Isonzo în Campania italiană dintre Italia și Imperiul Austro-Ungar 1918: Înființarea Societății simfonice «George Enescu» din Iași 1922: A fost înființată «The British Broadcasting Company, Ltd.», care va fi înlocuită în 1927 de «British Broadcasting Corporation» (BBC) 1941: Se declanșează operațiunea militară de cucerire a Peninsulei Crimeea 1944: Uniunea Sovietică invadează Cehoslovacia 1967: Stația interplanetară automată «Venus–4», lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafața Planetei Venus 1967: Filmul de desene animate The Jungle Book („Cartea junglei”) ale studiourilor Walt Disney este prezentat în cinematografele americane 1968: Un raid al poliției în apartamentul lui John Lennon și al lui Yoko Ono prin care s-a găsit 168 de grame de marijuana. Mai târziu au pledat vinovat și au plătit 150£ 1991: Președintele Mihail Gorbaciov a semnat împreună cu liderii a opt republici sovietice Acordul de Colaborare Economică a Republicilor suverane (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenia, și Uzbekistan) 2006: Alpinistul român Ticu Lăcătușu reușește să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse.

Vârful a fost botezat Europa

Nașteri 1405: Papa Pius al II-lea (d. 1464) 1569: Giambattista Marino, poet italian (d. 1625) 1831: Frederic al III-lea al Germaniei (d. 1888) 1859: Henri Bergson, filozof francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1941) 1907: Mihail Sebastian, scriitor român (d. 1945) 1919: Pierre Elliott Trudeau, prim-ministru al Canadei (1968–1979; 1980–1984) (d. 2000) 1926: Chuck Berry, cântăreț, compozitor, chitarist american 1939: Jan Erik Vold, poet norvegian 1956: Martina Navrátilová, jucătoare americană de tenis de origine cehă 1960: Jean-Claude Van Damme, actor belgian 1967: Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român, fiul actorului și cântărețului Ștefan Bănică sr.

1987: Zac Efron, actor și cântăreț de la Hollywood

Decese 707: Papa Ioan al VII-lea 1101: Hugo de Vermandois, fiul regelui Henric I al Franței (n. 1053) 1417: Papa Grigore al XII-lea (n. 1335) 1503: Papa Pius al III-lea (n. 1439) 1558: Maria a Austriei, regină a Ungariei și a Boemiei (n. 1505) 1871: Charles Babbage, matematician englez (n. 1791) 1893: Charles Gounod, compozitor francez (n. 1818) 1921: Regele Ludwig al III-lea al Bavariei (n. 1845) 1931: Thomas Alva Edison, inventator și cercetător american (n. 1847) 1955: José Ortega y Gasset, filozof spaniol (n. 1883) 1973: Leo Strauss, filozof germano-american (n. 1899) 1984: Henri Michaux, pictor belgian (n. 1899) 2011: Paul Everac, dramaturg român (n. 1924)

12

FLUX

”Nu toţi cei ce rătăcesc sunt pierduţi”.

J.R.R. Tolkien

Magazin

18 OCTOMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Savoarea inedită a Marocului

Plecăm din nou la drum, într-o ţară care te copleşeşte prin frumuseţe, culoare, neobişnuit, aromă, cultură, unde la fiecare pas vei fi surprins de ceva nou şi neobişnuit.

Imaginează-ţi întinderi pe care nu le poţi cuprinde cu privirea de nisip roşiatic, iar deasupra cerul ireal de albastru, apoi plaje scăldate în apele Mediteranei sau ale Atlanticului, oraşe medievale, moschei, tarabe pline cu cele mai diverse condimente, piscurile munţilor Atlas acoperiţi de zăpadă, toate acestea într-o singură ţară, o bijuterie a Africii: Maroc.

Dacă am vrea să ne redescoperim pe noi sau să descoperim peisaje de o frumuseţe nebănuită, am putea încăleca în şaua unei cămile, ca să ne plimbăm prin deşertul Saharei, să admirăm cum apune soarele, ca un disc de foc, în spatele dunelor de nisip, apoi cum apare luna şi stelele învăluind întinderea de nisip în mister, ca în zori să vedem cum soarele, mai întâi timid, apoi din ce în ce mai hotărât, ia în stăpânire deşertul. Dar noi vom lăsa această călătorie pentru altă dată şi ne vom lăsa purtaţi către cel mai cosmopolit şi cel mai mare oraş marocan, care a servit drept sursă de inspiraţie pentru unul dintre cele mai romantice şi apreciate filme: Casablanca.

Cu toate că oraşe precum Marrakech, Fes, Rabat, reflectă mai mult autenticul şi tradiţionalul culturii marocane, noi vom vizita Casablanca sau, cum îl numesc localnicii, Casa, pentru că aici vom putea surprinde melanjul dintre modern şi tradiţionalul arab, în combinaţie surprinzătoare şi inedită. Începem explorarea oraşului de la moscheea cu cel mai înalt minaret din lume, care e şi cea mai mare moschee din Nordul Africii – Moscheea Hassan II. Ca Dăm startul acestei aventuri culinare, preparând mâncarea marocană naţională: tajine. Aceasta este o reţetă berberă, de cele mai multe ori preparată din carne de miel, vită sau pui, ce-şi trage numele de la vasul în care este gătită – un vas din lut compus din 2 părţi: o bază plată ca o farfurie, cu un capac în formă de clopot, ce acoperă baza. Astfel, tajine reprezintă mai mult un mod de preparare a ingredientelor, decât o reţetă exactă. Eu am ales să preparăm tajine de pui. Din păcate, nu am acest vas specific, aşa că am folosit o ulcică din lut, dar, oricum, gustul a fost incredibil de bun.

Tajine Ingrediente: 1 piept de pui 50 g de unt 1 linguriţă de ghimbir ras 1 linguriţă de miere 2 linguri de ulei de măsline 2 linguri de suc de portocale frunze de mentă chimen fulgi de chili sare, piper Pieptul de pui îl tăiem cubuleţe şi îl călim în cele două linguri de ulei, timp de 4-5 minute. Apoi tocăm frunzele de mentă şi le amestecăm cu sucul de portocale, mierea, chimenul, fulgii de chili, ghimbirul, untul, sarea şi piperul.

Punem pieptul de pui în vasul de lut, deasupra turnăm amestecul pe care l-am pregătit mai devreme, acoperim cu un capac sau cu folie de aluminiu şi dăm la cuptor, la foc mic,

mai apoi să ne lăsăm purtaţi pe faleze către pitoreştile plaje ale Casablancăi, dintre acestea remarcându-se Ain Diab, atât prin frumuseţe, cât şi prin distracţiile nocturne ce le oferă. După o baie de soare ne răcorim în apele Atlanticului şi mergem să admirăm Palatul lui Mohamed V. Totodată, aici vom găsi şi cel mai mare acvariu din Africa.

De aici mergem către una dintre numeroasele sakuri (pieţe) din oraş, unde ne vom târgui cu vânzătorii pentru a ne aproviziona cu felurite ingrediente şi condimente locale din care vom pregăti o masă tradiţional marocană.

Bucătăria marocană este considerată una dintre cele mai diverse din lume, combinând gastronomia nordafricană berberă, cu influenţe arabe, franceze, spaniole etc., dând naştere unor reţete cu o savoare şi aromă deosebită.

Condimentele ocupă un loc foarte important în gastronomia marocană, folosindu-se din abundenţă şi surprinzând prin combinaţiile neobişnuite. Iar la o masă în stil marocan, pregătită de beduini, într-un cort în deşert sau în cele mai moderne oraşe ale Marocului, nu vei găsi tacâmuri, mâncarea servindu-se cu mâinile, cu ajutorul degetului mare şi a următoarelor 2 degete, de la ambele mâini. Totodată, la masă vei avea întotdeauna vase cu apă pentru spălatul mâinilor şi prosoape.

Pentru a savura deliciile culinare marocane ne vom retrage în curtea unui riad (casă tradiţională în Maroc, cu grădină interioară, în jurul căreia, de fapt, este construită casa, având, de obicei, o fântână arteziană în mijloc şi plante exotice). Aici, la o măsuţă joasă, ne vom aşeza pe o pernă şi ne vom lăsa vrăjiţi de aromele marocane.

pentru 20-30 de minute. Servim cu o garnitură de couscous sau orez.

Aici, în Nordul Africii, veţi întâlni o sumedenie de reţete şi reinterpretări ale pilafului de orez: de la pilaf cu năut şi vinete, până la orez cu fructe uscate, care nu e un desert, ci o garnitură. Cu toate că vom avea impresia că orezul este condimentat după principiul, cu cât mai multe condimente, cu atât mai bine, să ştiţi că acestea sunt foarte bine echilibrate. Un condiment pe care-l întâlnim des în preparatele de orez marocane este şofranul, unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, care se recoltează în sudul Marocului. Un substitut mai ieftin, care ne ajută să obţinem culoarea specifică pe care o conferă şofranul, este curcuma (turmeric).

Orez cu caise

Ingrediente: 2 căni de orez ½ litru de supă de legume/pui 1 ceapă 3 căţei de usturoi 10 caise uscate 1 linguriţă de ghimbir ras 1 baton de scorţişoară ½ linguriţă de chimen ½ linguriţă de curcuma sare, piper Punem supa de pui la încălzit într-un ceaun. Tocăm mărunt ceapa şi usturoiul şi le punem la călit într-o tigaie, cu 3 linguri de ulei. Adăugăm apoi orezul spălat şi restul ingredientelor, cu excepţia caiselor. Le lăsăm în tigaie timp de câteva minute, amestecând uşor. Tăiem caisele feliuţe subţiri şi le adăugăm la orez.

Punem apoi orezul în ceaunul în care avem supa, acoperim cu capac şi lăsăm aşa timp de 20 de minute, până când acesta absoarbe tot lichidul, stingem focul şi mai lăsăm să stea sub capac încă 10 minute, după care e gata de servit.

Aperitivele, sub formă de salată, sunt un element foarte important al unei mese marocane. Numite ”kemia”, acestea se prepară de cele mai multe ori cu legume coapte sau fierte, care se asezonează cu diverse condimente tipic marocane. Reţeta pe care o vom pregăti este pe cât de gustoasă, pe atât de sănătoasă şi simplu de preparat.

Salată de sfeclă Ingrediente: 2 sfecle 2 linguri de ulei de măsline 1 lingură de suc de lămâie 1 linguriţă de seminţe de chimen 10 frunzuliţe de mentă proaspătă sare, piper Sfeclele se învelesc în folie de aluminiu şi se dau la cuptor pentru o oră - o oră şi jumate, până devin moi.

Seminţele de chimen se prăjesc uşor pe tigaie, la foc mic, fără ulei, timp de câteva secunde, apoi se amestecă cu celelalte ingrediente, cu excepţia mentei.

Sfecla se lasă să se răcească, se curăţă şi se taie felii, se toarnă amestecul de condimente cu ulei, iar deasupra se presară menta proaspăt tocată.

Următoarea reţetă este asemănătoare cu ghiveciul nostru românesc. În Maroc, reţetele pe bază de

legume, inclusiv salatele atât calde, cât şi reci, sunt foarte apreciate, iar Zaalouk este una dintre cele mai răspândite salate calde.

Zaalouk Ingrediente: 1 vânătă mare 4 roşii 3 căţei de usturoi 1 linguriţă de chili sau paprica 1 linguriţă de chimen 1 felie de lămâie ¼ cană de ulei de măsline pătrunjel tocat sare, piper Se decojesc vinetele şi se taie cubuleţe, se sărează şi se lasă timp de 10-15 minute, pentru ca să-şi lase amăreala, apoi se clătesc cu apă rece.

Roşiile se decojesc (se scufundă câteva secunde în apă fierbinte pentru a fi mai uşor de înlăturat pieliţa) şi se taie cubuleţe. Căţeii de usturoi se zdrobesc şi se toacă mărunt.

Se toacă şi pătrunjelul, tot foarte mărunt. Toate ingredientele se pun într-un ceaun sau într-o cratiţă, la foc mic, cu capac, pentru 20 de minute, amestecându-se din când în când.

Apoi se ia capacul, se pisează legumele cu un pisălog de lemn şi se mai lasă să fiarbă, fără capac, timp de 5-6 minute.

După masă, în Maroc se serveşte întotdeauna desertul şi ceaiul sau cafeaua. De obicei, desertul constă din fructe uscate, dar există şi o serie de dulciuri şi biscuiţi caracteristici locului.

Vă propun un fel de biscuiţi tradiţionali, foarte fragezi, care se prepară cu diverse arome, cum ar fi nucă de cocos, susan, vanilie, migdale etc.

Ghirba Ingrediente: 200 g de făină 50 g de seminţe de susan prăjite 100 g de zahăr ½ pliculeţ de praf de copt ½ linguriţă de cardamon 1 ou bătut 40 g de unt (la temperatura camerei)

Amestecăm toate ingredientele într-un bol, până obţinem un aluat omogen, apoi formăm din el biluţe mici. Pe o tavă, tapetată cu hârtie de copt, aşezăm biluţele şi le turtim uşor cu palmele. Dăm tava la cuptor, la 180 de grade, pentru 25-30 de minute.

Servim biscuiţii cu o ceaşcă de ceai verde cu mentă.

Pregătirea şi servirea ceaiului în Maroc constituie un întreg ritual, acesta fiind şi un semn al ospitalităţii, musafirul de cum intră în casă fiind servit cu o ceaşcă de ceai. Ceaiul este preparat şi servit de bărbaţi, de obicei, de capul familiei. Cel mai des se bea ceai verde cu mentă, acesta servindu-se în pahare de sticlă. Ceaiul se toarnă de sus, pentru a se forma aburi în pahar.

Ceai marocan

Ingrediente: 2-2,5 linguriţe de ceai verde 10-15 frunzuliţe de mentă proaspete 500 ml de apă fierbinte zahăr după gust Se pune ceaiul verde într-un ceainic pentru infuzie, se toarnă un pahar de apă fierbinte şi se lasă acoperit 1-2 minute, apoi se varsă apa. Se adaugă frunzele de mentă şi zahărul în ceainic şi se toarnă apa fierbinte pregătită şi se lasă aproximativ 5 minute la macerat. Ceaiul gata se toarnă în pahare.

Marocanii obişnuiesc să bea ceaiul extrem de dulce, eu trebuie să recunosc că nu-l pot bea decât fără zahăr, aşa că nu am respectat reţeta cu exactitate. Şi-am încălecat pe-o cămilă şi v-am lăsat la umbra unui palmier.

Până la o nouă călătorie, vă urez Shahia Tayebah! (Poftă bună!)

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

18 OCTOMBRIE 2013

REMEDII NATURISTE De ce este bine să consumi cătină Cătina este utilizată din ce în ce mai mult în industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică datorită conţinutului bogat în antioxidanţi, vitaminele A, B1, B6, C, K şi R. Află în ce afecțiuni este indicat consumul acestei plante!

Ulcer gastric Fructele de cătină conţin sitosterol, o substanţă care vindecă afecţiunile stomacale. Dacă ai probleme gastrice, bea o linguriţă de ulei de cătină în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol. Acest tratament trebuie urmat de o dietă recomandată de un medic specialist.

Boli de piele Iritaţiile, erupţiile cutanate şi acneea pot fi tratate cu ajutorul fructelor de cătină. Așadar, pe zona afectată poți aplica comprese îmbibate în ceai de cătină. De asemenea, pentru rezultate mai bune, este indicat să consumi cătina și sub formă de ceai, ulei sau sirop.

În caz de apetit alimentar crescut Dacă simţi nevoia să mănânci des, ia câte o lingură de ulei de cătină cu jumătate de oră înainte de fiecare masă. Astfel, senzația de foame se va diminua considerabil.

Alte beneficii ale utilizării fructelor de cătină: • Întârzie procesul de îmbătrânire şi împiedică formarea ridurilor; • Hidratează intens pielea; • Sunt un bun afrodisiac; • Tratează alergiile și scleroza; • Ameliorează simptomele reumatismului.

ATENȚIE! Cătina este interzisă în cantităţi mari celor care suferă de colicistită acută, pancreatită şi diaree cronică.

Clickpentrufemei.ro

13

FLUX

”Povara vinovăţiei” nu este doar o metaforă

Faptul de a te simți vinovat de ceva induce senzația de greutate a corpului și o mai mare dificultate în efectuarea de eforturi fizice. Astfel, a avea ”o povară pe conștiință” nu este doar o expresie, rezultă dintrun studiu nord-american, publicat în revista PLOS One, preluat de Le Figaro.

De aproximativ un deceniu au loc tot felul de experimente surprinzătoare ce vizează ”cunoașterea încorporată”, teorie conform căreia funcțiile psihologice ale omului sunt influențate de starea corporală. De exemplu, a ține în mână o cană caldă ne face să percepem interlocutorul fictiv ca fiind mai ”cald”, iar manipularea unei mingi mici din cauciuc determină o percepere mai feminină a unei fotografii ce prezintă o persoană al cărei sex este incert.

Psihologii Martin Day și Ramona Bobocel de la universitățile Princeton (SUA) și Waterloo (Canada) au

inițiat o serie de experimente menite să verifice dacă teoria menționată se aplică sentimentului de vinovăție.

Rezultatele par să ateste acest lucru.

Cei 153 de voluntari implicați în studiu nu cunoșteau, desigur, subiectul studiului la care erau supuși, fiind informați că participă la elaborarea de ”instrumente psihologice”.

Participanților li s-a cerut să rememoreze amintiri de comportamente imorale ale lor sau pe care alte persoane le-ar putea avea, cum sunt furtul, minciuna sau înșelarea, acțiuni susceptibile să genereze vinovăție sau alte sentimente negative. ”Am descoperit că după ce au rememorat amintiri imorale, participanții aveau tendința să se simtă fizic mai apăsați ca de obicei, prin comparație, de exemplu, cu evocarea unor comportamente morale sau acte imorale ale altora”, conchid autorii studiului. Acestea subliniază că această percepție de greutate a corpului este legată doar de vinovăție, nu și de alte sentimente, cum ar fi mândria sau tristețea.

Vinovăția este un sentiment care îi interesează foarte tare pe psiho-

logi și psihiatri, deoarece, după cum amintesc cercetătorii, ”anticiparea sentimentelor de vinovăție în viitor poate ajuta persoanele să evite participarea la asemenea acțiuni imorale, care le lezează propriul moral”.

Pentru a verifica dacă senzația de povară ar putea influența comportamente viitoare, psihologii au avut ideea de a le solicita participanților din prima serie de teste să-și evalueze senzațiile corporale și intensitatea efortului ce ar urma să fie depus pentru efectuarea diferitelor sarcini altruiste, cum ar fi, de exemplu, ajutorul acordat cuiva în a-și duce sacoșele acasă. ”Cei care și-au amin-

Trucuri smart de manichiură Tuturor ni se întâmplă mici accidente cu manichiura, este inevitabil, dar nu şi iremediabil. Află cum să le rezolvi inteligent.

Iată cum remediezi inteligent micile accidente de manichiură când nu ai timp să o refaci complet...adică de cele mai multe ori.

OJA SĂRITĂ. Dacă ţi-a sărit oja, dar e târziu şi nu ai timp să o refaci complet, dimineaţă, înainte să pleci la job, aplică pe unghia cu pricina un strat de lac cu sclipici. Şi ca să obţii un efect de simetrie cool, fă la fel şi cu unghia corespondentă de la cealaltă mână.

CUM CUREŢI OJA CU SCLIPICI. Adori în secret oja cu sclipici, dar îţi este groază să o foloseşti pentru că o întinzi pe toată mâna. Ca să fii sigură că se curăţă fără probleme, îmbibă câte un ghemotoc de vată în acetonă, pe care îl aplici pe câte o unghie şi apoi înfăşori fiecare deget cu o folie de aluminiu ca să stea câteva

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

minute bune la înmuiat. Oja cu sclipici se va curăţa apoi fără nicio problemă.

UNGHII CARE SE EXFOLIAZĂ. Când îţi cureţi unghiile constaţi cu tristeţe că acestea sunt într-o stare destul de proastă şi se exfoliază. În afara unei alimentaţii bogate în calciu şi vitamina E, lasă-ţi unghiile fără ojă pentru o perioadă mai lungă de timp, în care este indicat să îţi masezi unghiile în fiecare zi cu un ulei hrănitor (argan sau măsline).

Când te grăbeşti şi nu ai timp să stai să ţi se usuce oja, înainte să te apuci de orice altceva şi să o strici, scufundă câteva secunde degetele în apă rece (nu sub jetul de apă de la chiuvetă, care este prea puternic şi este probabil să îţi strice manichiura). Acum poţi să te îmbraci liniştită şi să pleci la timp fără griji.

Cel mai bun tratament pentru unghiile galbene sau pătate rămâne acidul citric din lămâie. Data viitoare după ce storci lămâia pentru limonadă nu arunca fructul, ci înfige-ţi degetele în pulpa rămasă pentru aproximativ 5 minute.

Cosmopolitan.ro

MODĂ

Cele mai frumoase pulovere ale toamnei Pentru că vremea de afară s-a răcorit, îţi propunem să porneşti în căutarea celui mai frumos pulover.

Suntem siguri că ai în garderobă cel puţin câteva pulovere călduroase pentru sezonul rece.

Nu contează dacă alegi unul uni, cu un print vesel, sau unul cu un desen simpatic, asigură-te că este dintr-un material plăcut la atingerea cu pielea.

Mizează pe cele din caşmir, lână, bumbac sau angora (ai grijă însă să nu fii alergică la angora).

Cum îl porţi? Dacă mergi la birou îl poţi purta peste o cămaşă, împreună cu o fustă creion ori una cu tăietură în forma de A. De asemenea, un pulover chic poate fi purtat la o rochie dreaptă sau cu pantaloni cu dungă. În acest caz, alege modele clasice, care să nu iasă prea mult în evidenţă. În weekend poartă-l cu un T-shirt lejer şi jeanşi sau colanţi.

Glamourmagazine.ro

tit de comportamentele imorale, acompaniate de senzația de povară corporală, percepeau efortul fizic ce ar trebui depus ca fiind mai mare decât percepeau, în medie, alte persoane”, constată Day și Bobocel.

Potrivit Le Figaro, rezultatele acestui nou studiu sunt absolut coerente cu teoria ”cunoașterii încorporate”. Totuși, acesta este un domeniu de cercetare relativ nou, iar cei doi autori ai studiului sunt deja pe cale să elaboreze noi experimente pe marginea ”sentimentului de vinovăție”.

Agerpres.ro

Retro chic – pălăria de toamnă Deşi în 2013, pălăriile sunt adesea considerate “bătrâneşti”, revenirea lor în tendinţe, cu precădere în sezonul de toamnă/iarnă, nu face decât să sublinieze importanţa lor în ţinutele de zi cu zi și să le reatribuie statutul de piesă esenţială în garderobă.

De la cele mai simple modele, la pălăriile tip şapcă, la cele cu boruri late, ultrafeminine, în sezonul actual îţi poţi alege modelul preferat pentru outfit-urile tale.

Podiumurile defilărilor destinate sezonului toamnă/iarnă 2013-2014 au abundat în modele, care mai de care mai feminine, mai avangardiste şi mai chic.

Blumarine propune în această toamnă un look all nude, în care pălăriile tip fedora se aliniază cromatic pentru a dezvălui ţinute inspirate din cele ale detectivului Sherlock Holmes.

Mereu controversat, Dsquared propune un look “à la old Hollywood”, cu pălării masculine înalte, uşor exagerate, în culori puternice: roz, grena, turcoise închis. Asortate cu fuste pix midi, fulare din blană şi topuri gen lenjerie, compun un peisaj contrastant extrem de incitant.

Dintr-un alt registru, mai apropiat de elegant austere, Emporio Armani propune pălării rotunde gri cu borul scurt, în stilul anilor ´40 ai secolului trecut. În linia Giorgio Armani vei găsi modele în stilul Gavroche, purtate pe o parte a capului, simbolizând, mai degrabă, un stil vestimentar relaxat.

Acelaşi tip de pălărie a servit drept inspiraţie şi brandurilor H&M sau Ralph Lauren, cu diferenţa că în cazul acestora, vorbim mai mult de o pălărie tip şapcă. Foarte chic, dar, în acelaşi timp, feminină, aceasta conferă un aer special oricărei combinaţii stilistice.

Oricare ar fi alegerea, îndrăzneşte şi poartă un model de pălărie, adaptat fizionomiei tale! Alege o pălărie-joben sau una în stil boho-chic, cu borurile late şi flexibile, pentru a-ţi asigura confortul în zilele de toamnă, dar şi accentul de inspiraţie retro-chic, ce îţi va condimenta apariţiile.

One.ro

FLUX 21

14

Programe

18 OCTOMBRIE 2013

Luni OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Portrete în timp. Andrei Vartic. 13.10 Documentar. „Rebelii fotbalului”. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011).

14.55 Videoteca copiilor. 15.05 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Fotbal non-stop. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Andrei Chenciu, Artist Emerit al RM. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. „CRIMINI” (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshoping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4599 15:00 Film: Vinul iubirii 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.7 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Станица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. „Василий Сталин. Расплата” 01:20 Премьера. Фильм Бернардо Бертолуччи „Ты и я” 02:50 „Prima Oră” (R)

22

Marţi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial.„O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Chișinăul de ieri și de azi. 14.20, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. „Descoperă Europa ta”.

15.35 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social.

22.40 Festivalul Ethno Jazz. Formația „Trigon”. 0.05 Documentar. „Rebelii fotbalului”. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Dumitru Matcovschi. „Amarele confesiuni”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Totul e permis 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Vinul iubirii (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4600 15:00 Film: Drumul spre victorie 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef - Proba celebrităţii, prima ediţie 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.8 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Станица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. „Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко” 01:30 Фильм „На завтрашней улице” 03:05 „Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos!

3.00 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.30, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 21.35 Fotbal. Champions League. „Steaua București” - „Basel”. 1.50 Tezaur folcloric. 2.00 Interes general.

2.50 Dispăruți fără urmă. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 4 GARÇONS DANS LA NUIT 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 PAULINE À LA PLAGE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 URGENCES VÉTO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:09 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 SUR LE GRAND OCÉAN BLANC 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 4 GARÇONS DANS LA NUIT 16:34 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 RADIOSTARS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAS SI SIMPLE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URGENCES VÉTO

23

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi.

12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 Fii tânăr! 15.35 Documentar. „Euromaxx”. 16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. „Drumeții”. 0.00 Fotbal non-stop.

0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Totul e permis 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles (ultimul episod) 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Chelsea Settles (ultimul episod) (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan. ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Drumul spre victorie (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4601 15:00 Film: Sfarsitul lumii 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.4 21:45 Tanti Florica, ep.4 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.9, sezon 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Станица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. „Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко” 01:25 Премьера. Фильм Леоса Каракса „Корпорация „Святые моторы” 03:15 „Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 15.30 Muzici și tradiții în Cișmigiu. 10.00, 17.20, 19.25, 0.10, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 0.55, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10 România turistică.

14.35, 20.30 Seriale. 16.00 Destinația România. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 21.35 Fotbal. Champions League. „Bayer 04 Leverkusen” - „Shakhtar Donetsk”. 1.15 Garantat 100%.

2.05 La vârf. 2.55 Parteneri de week-end.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CONTE DE PRINTEMPS 16:46 L’AURORE BORÉALE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA CHARTREUSE DE PARME 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 4 GARÇONS DANS LA NUIT 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 URGENCES VÉTO

24

Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Drumeții”.

14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe.

Concurs. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Europa în concert. Trupa „Morcheeba” (Marea Britanie). 0.10 Documentar. „Domnitza Lanitou Kavounidou”. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Sfărşitul lumii (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4602 15:00 Film: Prieteni din dragoste 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Las Fierbinţi, ep.6, 7 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 Премьера. „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Станица”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. „Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко” 01:25 Александр Абдулов, Елена Проклова, Анна Легчилова в фильме Дмитрия Астрахана„Желтый карлик” 03:10„Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 15.30 Muzici și tradiții în Cișmigiu.

10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10 România turistică. 14.35, 20.30 Seriale. 16.00 Destinația România. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia.

18.00 Biziday. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:29 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA CHARTREUSE DE PARME 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 PAS SI SIMPLE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 38 TÉMOINS 23:40 CE CHEMIN DEVANT MOI 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:00 DOCUMENTAIRE 2:32 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:13 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU SUR TERRE

Programe

18 OCTOMBRIE 2013

25

Vineri

26

OCTOMBRIE

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Drumeții”.

15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.10 Festivalul Doinei. Transmisiune în direct. 20.00 MESAGER. 20.40 Profil de savant. Alexandru Teleuță, directorul Grădinii Botanice. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.10 Știri pozitive. 0.30 Natura în obiectiv.

5.35 Reporterul de gardă.

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Paul Goma revine acasă. 6.50 Documentar. „Parcul Yuanmingyuan”. 8.25 Documentar. „Drumeții”.

9.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 10.00 Știință și inovare.

10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05 Documentar. „Fenomenul anotimpurilor”. Antonio Vivaldi”. 13.00 Știri pozitive. 13.25 „Patru surori”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.05 Documentar. „Domnitza Lanitou Kavounidou”. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 3.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Stela Mitriuc, interpretă de muzică ușoară. 22.20 Film. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 R.Leoncavallo „Paiațe”. Operă în 3 acte. 4.30 „Prietenii muzicii”. Aurelian Dănilă. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV.Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 Fără măşti.Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV.Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshoping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Totul e permis 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Prieteni din dragoste (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4603 15:00 Film: Halloween-ul căţeilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri adevărate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 13:00 Ştirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere ep.2, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Vinovat şi victimă 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Film: Vinovat şi victimă (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

27

OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Fenomenul anotimpurilor”. Antonio Vivaldi”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în timp. 8.30 Legendele muzicii. 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu ocazia sărbătorii „Cuvioasa Parascheva”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Poftiți la masă. 11.35 La datorie. 12.00 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Sarea incașilor”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Prin muzică în Europa. Spectacol muzical. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Festivalul Internațional de cântec și poezie „Dumitru Matcovschi”. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „SĂRUTUL” (SUA). 0.10 Serial. „SIMULATORII”. 1.05 Erudit-cafe. Concurs.

1.55 „Patru surori”. Spectacol. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshoping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05Plasa de stele 15.45 Teleshoping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000. md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Toate pânzele sus II: Misterele mărilor 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.7, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: RED - Greu de pensionat 22:45 Film: Un cuplu mortal 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Film: Un cuplu mortal (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Вышка” 01:45 „Вечерний Ургант” 02:30 „Оскар-2013”. Премьера. Жан-Луи Трентиньян, Эмманюэль Рива в фильме Михаэля Ханеке „Любовь” 04:30 „Пока все дома” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 1.40, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.20, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 De la A la infinit. 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.00 Tezaur folcloric. 1.55 Calea europeană. 2.45 Finanțe și afaceri. 3.10 Sport.

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55 Muzici și tradiții în Cișmigiu. 14.00 Telejurnal. 15.10, 2.05, 2.55 Treizeci și șapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter. 0.40 Tezaur folcloric.

1.00 Profesioniștii. 2.35 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viața satului.

6.00 Teleenciclopedia.

7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 9.25 Treizeci și șapte de grade. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 10.05, 0.45 Duminica în familie. 12.50, 18.35, 0.15 Tezaur folcloric 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 14.45 Serial. 19.25 Divertisment. 21.00 „Moldova are talent”.

23.00 „DA sau NU”. 3.20 Parteneri de week-end. 3.45, 4.35 Universul credinței. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:05 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:29 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 PAS SI SIMPLE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 4 GARÇONS DANS LA NUIT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CARTOUCHE, LE BRIGAND MAGNIFIQUE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU SUR TERRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’INCREVABLE COMBI VW 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 36,9° 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:25 LULU VROUMETTE 10:39 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:53 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:06 LE RANCH 11:34 C›EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C›EST DANS MA NATURE 12:34 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L›EUROPE 19:32 THALASSA 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE JOURNAL DE L›ÉCONOMIE 0:58 LES CHANSONS D›ABORD 1:46 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L›UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU SUR TERRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 A LA RECHERCHE DES DERNIÈRES SIRÈNES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 8:59 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE CODE CHASTENAY 10:04 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:25 LULU VROUMETTE 10:37 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:50 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:03 LE RANCH 11:29 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L›ÉPICERIE 14:29 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 LES CHANSONS D›ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:49 GRANDEURS NATURE 20:41 360° - GÉO 21:33 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BRODEUSES 23:28 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L›ÉCONOMIE 1:00 FOOT ! 1:49 38 TÉMOINS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU SUR TERRE

ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Новос ти 06:10 Фильм „Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен” 07:25 Владимир Зельдин, Татьяна Друбич, Александр Кайдановский, Алексей Жарков, Анатолий Ромашин в фильме Станислава Говорухина „Десять негритят”. 2-я часть 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Истина где-то рядом” 12:50 „Самый лучший муж” 13:45 „Свадебный переполох” 14:50 Михаил Пуговкин в фильме „Ах, водевиль, водевиль...”

16:00 Премьера. „Идеальный побег” 16:55 Премьера. „Все хиты „Юмор FM” на Первом” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45„Ледниковый период” 01:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:35 „Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:05 „Поле чудес”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

05:30 Дмитрий Харатьян в фильме „Розыгрыш” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Розыгрыш”. Продолжение 07:15 Владимир Зельдин, Татьяна Друбич, Александр Кайдановский, Алексей Жарков, Анатолий Ромашин в фильме Станислава Говорухина „Десять негритят”. 1-я часть 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актрисы. Премьера. „Тамара Семина. Соблазны и поклонники” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Ледниковый период” 16:00 „Вепрь”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 „Что? Где? Когда?” 01:20 Премьера. Изабель Юппер, Бенуа Пульворд в комедии „Мой самый страшный кошмар” 01:55 Том Хэнкс, Пол Ньюмен в остросюжетном фильме „Проклятый путь” 03:45 Людмила Нильская, Елена Соловей, Александр Михайлов в фильме„Бешеные деньги” 05:10„Контрольная закупка”

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

18-25 octombrie Berbec

Şansa vine de la o persoană care te provoacă la o discuţie şi, deşi vei porni cu stângul acest dialog, tot te poţi alege cu ceva bun la sfârşit.

Taur

Ai vrea să se facă lumină şi în viaţa ta, să poţi spera că lucrurile vor merge bine. Există însă, o piedică, faptul că tu speri ca lucrurile să fie ca înainte.

Gemeni

O perioadă dificilă, prin problemele care apar şi prin lipsa dialogului cu membrii familiei.

Fiecare vorbeşte, când îi vine rândul, dar nu spune ceva clar.

Rac

Se spulberă o mulţime de iluzii, pe care le-ai alimentat la îndemnul unei persoane din anturaj. Încerci să te refugiezi în alte speranţe, dar fără succes.

Leu

Ai putea recurge la metode mai puţin elegante, pentru a scăpa de un interlocutor care te stresează. E un semn că eşti tensionat(ă), deşi nu pari.

Fecioară

Singur(ă) nu poţi prevedea posibilele evoluţii ale unor situaţii pe care le trăieşti acum. Ai nevoie de oameni cu mintea limpede, ca să îţi dea sfaturi.

Balanţă

Eşti preocupat(ă) mult de muncă şi ai spor. Pentru că ai nevoie de o confirmare a valorii personale, dacă nu financiară, măcar sub formă de aprecieri.

Scorpion

Ai motive de încântare şi de bună dispoziţie, dar le neglijezi intenţionat. Te orientezi către ceea ce nu poţi obţine acum, doar de dragul provocării.

Săgetător

Cauţi un refugiu suficient de bun pentru a ţine la distanţă orice problemă pe care nu o poţi rezolva acum. Ai şansa de a-l găsi, dar nu în exteriorul tău.

Capricorn

Te laşi impresionat(ă) de problemele unui apropiat, fie ele de sănătate sau de altă natură. Îţi convine acest lucru pentru că vrei să fii mai bun(ă).

Vărsător

Ţinteşti mai sus decât de obicei, dar te mulţumeşti cu ceea ce poţi obţine în acest moment. Este semnul unei maturităţi care îţi va fi de mare folos.

Peşti

Eşti în elementul tău în această perioadă, care invită la linişte şi echilibru. Ai nevoie de motive solide pentru a proteja ceea ce iubeşti şi le vei găsi foarte uşor.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1614 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

18 OCTOMBRIE 2013

CONSTANTIN GARBUZ:

„Rolul acesta e ca primul meu copil: trebuie să-i ofer un viitor” Vă propunem astăzi să-l cunoașteți pe Constantin Garbuz, un tânăr actor la Teatrul „Luceafărul”, student în anul IV la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, clasa lui Boris Focșa, un actor a cărui stea s-a aprins și a strălucit în toată plinătatea la premiera spectacolului “Steaua fără nume”, cu rolul lui Marin Miroiu, pe care l-a interpretat. Prestația scenică a actorului a impresionat și a cucerit atât publicul spectator, cât și critica de specialitate.

- Astăzi marcăm ziua de naștere a lui Mihail Sebastian și vom începe discuția de la rolul lui Marin Miroiu pe care l-a interpretat în „Steaua fără nume” la Teatrul Luceafărul, spectacol care a avut premiera acum două săptămâni. Este primul tău rol de anvergură, chiar dacă ai mai avut ocazia să joci în spectacole până acum.

- În rolul acesta m-am simțit student în anul I – eu în condițiile date.

Nu-i vorbă, am lucrat asupra textului, mi-e foarte apropiat și am ajuns să înțeleg personajul, felul lui de a acționa, a gândi, dar, după premieră, mi-am reproșat că nu am căutat mai mult. Bine, eu am căutat acest personaj mai mult înăuntrul meu, decât să-l gândesc, să-l văd și să-l percep în raport cu celelalte personaje. Dar am evitat să privesc filmul rusesc și spectacolul româno-francez pe baza acestei piese, ca să nu mă las influențat de soluțiile găsite de actorii care au interpretat deja rolurile. Sunt sigur că dacă aș fi făcut asta înaintea spectacolului, fără să vreau, aș fi prins vreun clișeu de acolo, influențele sunt inevitabile.

- Dar nu pot să cred că nu ți-a fost cunoscut acest text până acum!

- Am văzut piesa când s-a jucat la Teatrul “A. P. Cehov”, mulți ani în urmă.

Eram boboc la facultate și mi-a plăcut foarte mult. Eu nu analizam spectacolul din punct de vedere profesionist, pur și simplu, m-a fascinat istoria aceasta. Am privit acest spectacol de cinci ori. Îmi cumpăram bilet și mă duceam singur la teatru. Iar în anul întâi, când am fost lăsați să alegem pentru studiu fragmente individuale, colega mea, Patricia, a lucrat asupra unui fragment din „Steaua fără nume” și la prezentare m-am reîndrăgostit de acest material. Iar iarna trecută, când profesorul nostru Boris Focșa ne-a întrebat ce propuneri avem pentru spectacolul de diplomă, tot la „Steaua fără nume” am ajuns, chiar dacă propunerea nu a venit din partea mea. Se pare că pe parcursul anilor de studii, textul acesta m-a urmărit.

- Din actualul curs al lui Boris Focșa tu ești singurul student care ai fost inclus pe roluri încă din anul întâi.

Povestește-ne despre experiența ta în "Câinele grădinarului” de Lope de Vega, care a însemnat, practic, botezul tău scenic.

- După absolvirea cursului I, în luna mai, am fost chemat la teatru. Colegii mei plecaseră deja în vacanță. Am fost surprins că mi s-a propus un rol, eram și flatat, și curios, dar mi-a fost greu să mă acomodez fără colegii de curs. În teatru ne cunoaștem, comunicăm toți, sărbătorim împreună, nu era vorba de o înstrăinare. În lucrul asupra spectacolului, chiar dacă nu eram izolat, discutam cu ceilalți actori, se apropiau de mine, mă încurajau, eu însă căutam cu ochii să vină măcar unul dintre studenți, în pauze, să nu mă mai simt doar un tinerel. Eram Leonido, sluga lui Federico, și există o scenă în care trebuia să-l imit pe Ricardo și nu reușeam. Însușisem textul, realizasem

spațiul, aparent totul era pregătit, dar nu-mi ieșea scena. Și ca s-o prind, am dormit trei nopți în teatru, în culise.

Așa m-am gândit că voi reuși să prind atmosfera. Cnd lucrez asupra rolului, nu vreau să văd sau să mă vadă cineva.

Acum știu regula asta și prietenii mei: dacă am de lucru la teatru – nu-mi distrag atenția. Dacă le spun că mâine am spectacol, nu mă mai deranjează. Cei care au înțeles și au acceptat această ciudățenie a mea, mi-au rămas prieteni. Cei care nu au înțeles – asta e.

- De unde predilecția ta pentru teatru?

- Nu am frați și surori, dar familia noastră lărgită este una foarte unită, ne întâlnim cu buneii, mătușile, unchii, verișoarele, sărbătorim împreună. De sărbători, în familie, nu se obișnuia să se cânte, doar eu eram cel pe care-l umflau cântările, mai ales când mergeam să le ajut buneilor la munca în câmp și ei mă opreau, iar mie asta nu-mi convenea. În clasa întâi, părinții m-au dat la dansuri populare. Pe urmă am luat ore de chitară, am cântat în corul liceului, dar nu-mi găseam locul, eram în permanență în căutări. Nu mă interesau alte preocupări considerate mai potrivite pentru un bărbat, nici azi nu pricep nimic în mașini, construcții… Când am absolvit 12 clase, alegerea viitoarei meserii îmi revenea în totalitate. Bine, s-au implicat, la nivel de discuții, și părinții. Ei și-ar fi dorit să aleg medicina, în speranța că aș fi reușit mai sigur să fac un ban. Eu însă mi-am luat actele și m-am dus la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Secretara mi-a propus să depun actele concomitent la două facultăți.

Inițial vroiam să încerc la regie-film, influențat totuși de discuțiile cu părinții mei care îmi spuneau că trebuie să mă gândesc ca după absolvire să am unde să-mi aplic cunoștințele. Iar eu m-am gândit că dacă fac facultatea de regie, dacă nu în film, în televiziune îmi găsesc eu de lucru. A doua facultate pentru care am aplicat a fost actoria. A venit și timpul probelor. M-am prezentat la consultații la actorie o singură dată, m-a văzut comisia și mi-a spus că mă așteaptă la examen. Ambele examene, și la regie, și la actorie, erau în aceeași zi. La regie am reușit să mă pregătesc, dar la actorie - nu. Mi-am spus că nu mai fug după doi iepuri, mă concentrez pe regie și nu m-am prezentat la examen la actorie. La regie-film nu am acumulat nota de trecere și a venit turul doi. Părinții, când au înțeles că plânge armata după mine, m-au lăsat să dau și la actorie, numai să intru la studii. La turul doi am aplicat iar la actorie, dar stăteam cu frica în sân, pentru că știam că deja mă văzuse comisia la consultații și vor apărea întrebări de ce nu m-am prezentat la examen în turul întâi, vor crede că nu am intenții serioase. Nu știu cum s-a întâmplat,

probabil, mi-a surâs norocul, dar am fost acceptat în clasa lui Boris Focșa.

- Dar până să dai la actorie, ai mai fost la teatru?

- Da, se întâmpla să vin cu clasa, organizat, la unele spectacole. Îmi plăcea foarte mult să vin la teatru. Mama este plecată de mulți ani la lucru peste hotare, eu o perioadă îndelungată am trăit împreună cu mătușa și cu două verișoare. Și uneori, ca să nu se ia după mine, le amăgeam că ies cu băieții în oraș, dar eu veneam la teatru. Deseori

- Dar tu nu te întrebi?

- La aceste întrebări încă nu am ajuns, ceea ce a fost important pentru mine la această etapă s-a întâmplat, eu simt că miam găsit locul.

Da, știu că nu e ușor și nici suficient, știu că e încă mult de lucru, dar am convingerea că aici vreau să fiu, aici vreau să muncesc, aici am ce face, deci, aici e locul meu. Și banii mă preocupă mai puțin. Mie îmi ajunge cât primesc, în fond, mă axez doar pe strictul necesar și pentru utilități elementare ca să pot lucra și învăța nestingherit mai departe. Astea sunt pretențiile mele financiare pentru etapa și nivelul în care mă aflu.

- Ce te mai preocupă la momentul actual?

- Îl studiez pe Charlie Chaplin.

Mi-e foarte interesant și curios să înțeleg cum se leagă nuanța asta comică din activitatea sa, pentru că rămâne cunoscut drept un mare comic, cu firea lui nostalgică, tristă chiar.

- Dar tu ai un actor preferat?

- Un model pe care aș vrea să-l urmez întru totul – nu, dar îmi place Evgheni Mironov. De fapt, evit titlurile de preferat. Pentru anumite perioade mă simt atras de anumite lucrări, actori, filme, piese, scriitori. Uneori citesc și înțeleg totul, alteori – citesc și, parcă înțeleg, dar nu memorizez.

Pe urmă revin și ceea ce îmi părea neînțeles, devine brusc clar, limpede.

cumpăram bilet la spectacolele de la „Luceafărul”. Iar spectacolul care m-a impresionat și mi s-a întipărit cel mai mult, l-am văzut tot la „Luceafărul”, este vorba de „Mascarada”. Pe atunci nici nu bănuiam că în 2013 voi fi inclus și eu în distribuția acestui spectacol, fie și în scenele de masă. Mergeam la teatru singurel, mă așezam și priveam în liniște spectacolul. La „Luceafărul” nici în ziua de astăzi, probabil, nimeni nu știe câte seri am petrecut eu în această sală în calitate de spectator.

- S-ar putea să ating o coardă sensibilă cu următoarea întrebare, dar este inevitabilă. Nu te-ai gândit că la prețuirea de care se bucură astăzi această meserie, s-ar putea să iei și tu drumul străinătății, la fel ca mama ta, când va veni timpul să întemeiezi o familie?

- Mă întreabă așa și rudele. Duminică am fost la bunici și ei erau bucuroși pentru că văzuseră un reportaj la televizor despre spectacolul „Steaua fără nume”, bucuria lor era nespus de sinceră, dar uneori mă întreabă și ei ce voi face mai departe?

CMYK

- Ce citești acum?

- Am citit tot din Coelho. Apoi a fost Lermontov, Shakespeare, Cehov – dramaturgie. Citesc Sharma acum. Mă așez în maxi taxi și, 30 de minute, de la Academie până acasă citesc sau viceversa. Citesc înainte de somn. Clasele a cincea și a șasea le-am făcut la țară și mă duceam foarte des la biblioteca raională să-mi iau cărți, ele au fost pentru mine întotdeauna un refugiu.

- De la tineri așteptăm schimbarea, despre ei obișnuim să spunem că sunt speranța, salvarea noastră.

Pot schimba azi tinerii societatea?

Vrei tu, poți, să faci vreo schimbare din postura pe care o ai, prin cunoștințele de care dispui?

- Da. Și fără emfaze, cred că asta este misiunea mea, a colegilor mei, a altor tineri, a artiștilor, a fiecărui individ în parte. Schimbarea se poate înfăptui prin faptul că noi vom contribui să ajutăm oamenii să vadă și alte aspecte ale vieții, pe care le neglijează, dar pentru a înfăptui această misiune e nevoie ca noi mai întâi să ne facem conștiincios, responsabil, meseria. Știți, tinerilor li se mai iartă greșelile, dar vă spun cu sinceritate că încă n-a fost niciun spectacol sau examen de la care să ies pe deplin mulțumit de lucrul meu. Întotdeauna ceea ce mă nemulțumește este mai mult decât

ceea pentru ce sunt împăcat, convins, că am făcut bine.

- Ce altă pasiune în afară de teatru ai?

- Îmi place să cânt la chitară. Sunt seri în care mă întorc acasă și nu am chef nici să citesc, nici să fac altceva, iau chitara și cânt până îmi sună sau îmi bat în ușă vecinii că e prea târziu și ar fi timpul să fac liniște, ca să se poată odihni. De asemenea, îmi place să pescuiesc. Aștept vara ca să pot pleca la bunici, la Buțeni, acolo pot sta pe malul iazului cu undița în mână, taremi place la țară. Așa orășean cum sunt, dacă prind două zile libere, acolo mă găsiți. Acolo îmi trece orice neliniște, mă reculeg, îmi pun gândurile în ordine, e o energetică specială care mă umple de puteri, mă face ca nou. Și cât am lucrat la “Steaua fără nume” tot casa buneilor mi-a fost de mare ajutor.

Pentru a însuși mai bine materialul, am început să mă interesez de constelații.

Bine, am încercat să le văd și din Chișinău și nu am reușit. M-am interesat de planetariu, la noi a fost cândva, dar s-a închis acum câțiva ani. Am căutat informații despre constelații pe internet, am cumpărat și o carte pe care am cheltuit toată bursa și seara o răsfoiam, nu înțelegeam multe, dar mă străduiam să pricep: satelitul natural al Pământului este Luna și eu mă gândeam – văd aproape în toate serile Luna, dar nu știam că este satelitul nostru! Când am ajuns să citesc despre constelații, mă uitam pe cer și în oraș nu se vede nimic. Și m-am dus la țară. Așteptam să adoarmă buneii, să nu apară întrebări, să nu mă creadă țicnit că stau noaptea să mă uit la stele și ieșeam în câmp să văd cerul. Și am văzut constelațiile. Este o senzație pe care nu v-o pot reda.

- Te-ai gândit la un moment dat că s-ar putea să fii pus în situația să faci altceva, ceva ce n-are legătură cu teatrul?

- Nu. Nici nu vreau să mă gândesc ce aș putea să fac într-o situație în care n-aș putea face teatru. Nu evit să mă gândesc la viitor, dar nu la un viitor în afara teatrului.

- Pentru tine, dacă ar fi viitorul precum e prezentul, n-ar fi rău, după rolul lui Marin Miroiu ai primit doar laude și felicitări.

- N-ar fi rău să fie bine, dar e încă mult de lucru. Să spunem că acest rol este pentru mine un vis împlinit, dar cred că și asupra lui încă mai am de lucru, nu-mi pot găsi locul, premiera spectacolului pentru acest vis al meu a fost doar un fundament, nu vreau să se transforme acest rol într-un clișeu, vreau să rămână viu, firesc… Rolul acesta e ca primul meu copil: trebuie să-i ofer un viitor. Și apoi, vor apărea și alte roluri, alte năzuințe, alte vise.

- Îți mulțumesc că ai acceptat invitația la această discuție și îți doresc mult succes în continuare.

- Și eu vă mulțumesc, e primul meu interviu!

- Sper să-ți poarte noroc, cu siguranță vor mai exista ocazii pentru astfel de întâlniri.

Un interviu de Liliana POPUȘOI, FLUX