Ziarul Flux, Ed. 42 (822) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 18 noiembrie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 18.11.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Galaction și Epistimia; Sf. Silvan și Grigorie

1 EURO..............................15.8710 1 Dolar american ............. 11.7847 1 Leu românesc ................ 3.6383 1 Rublă rusească ............... 0.3823 Timpul probabil:

Maxima zilei “Legile vieţii sunt ascunse sub amănuntele acţiunilor zilnice.”

18.11.2011

19.11.2011

R.W. Emerson

Soare, -3 8 0C

Soare, -2 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

PAGINA

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 42 (822)

ACTUAL

Este sigur că vom avea alegeri parlamentare anticipate. Dacă până joi mai păstram un dram de speranţă că liderii celor 4 partide parlamentare se vor înţelege în privinţa alegerii șefului statului, acum este clar că aceasta nu se va întâmpla. Mai ales după ce liderul PD, Marian Lupu, a declarat că 15 deputaţi democraţi îl vor înainta pe el la funcţia de șef al statului, altfel spus, Marian Lupu se va înainta pe sine însuși la postul de președinte, chiar dacă înţelege foarte bine că nu va fi ales.

IMPORTANT

Că președintele PD nu va fi ales i-a spus-o de nenumărate ori Vladimir Voronin. I-a spus-o și Igor Dodon, iar AIE fără voturile unuia dintre cei doi nu-l poate face președinte pe Lupu și nici pe oricare alt personaj politic din coaliţia de guvernământ, căreia îi lipsesc 2 voturi ca să aibă minimumul de 61.

CEDO: Hotărârea „Ivanţoc şi alţii contra Moldovei şi Rusiei”

PAGINA

REACŢII

Filat îi urează succes lui Lupu Faptul i l-a confirmat lui Lupu și premierul Vladimir Filat. Ca reacţie la anunţul lui Lupu că se va propune pe sine însuși la funcţia de președintele, Filat i-a spus verde în faţă: „Îi doresc succes. Important este să întrunească 61 de voturi. Noi vom subscrie, însă aceasta înseamnă că vom avea alegeri anticipate. Dacă ajungem să avem alegeri anticipate, întrebarea mea firească este pentru ce a trebuit

? Prezidenţiale fără candidaţi

PAGINA

OPINII

ABONAREA 2011

FLUX

„Strategia diversiunii” sau de ce Voronin, Filat, Lupu şi Ghimpu nu vor să aleagă şeful statului

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

să pierdem atâta timp și să lansăm atâtea speranţe false pentru cetăţenii Republicii Moldova și pentru partenerii noștri nu doar europeni”. Altfel zic, Filat a spus că PLDM va vota pentru Lupu, nu pentru că ar dori în mod sincer ca acesta să ajungă să se cocoţeze în fotoliul prezidenţial, ci doar pentru crearea aparenţei că susţine candidatul AIE. Și deputaţii PLDM vor vota anume pentru faptul că știu foarte bine că Voronin și Dodon nu vor vota nici în ruptul capului și, respectiv, Lupu nu va pupa fotoliul prezidenţial. În aceste condiţii, întrebarea este: de ce atunci Lupu își înaintează propria candidatură? Pentru că PD vrea să meargă la anticipate? Nu cred. Acest partid se află în cădere liberă și la următoarele alegeri s-ar putea să aibă probleme cu trecerea baremului parlamentar de 4 la sută. Formal, Lupu a spus că în felul acesta vrea să testeze solidaritatea componentelor AIE. De fapt, Lupu a spus o minciună. Cum poţi să testezi ceea ce toată lumea știe că nu există? Explicaţia poate fi doar una: cunoscând foarte bine că nu are nici o șansă să întrunească 61 de voturi, Lupu își înaintează propria candidatură ca să epuizeze, în felul acesta, a doua tentativă din procedura de alegere a șefului statului și ca nu cumva să fie ales altcineva decât el în funcţia de președinte. Egoismul lui Lupu urcă mai sus decât antena de emisie de la „Teleradio-Moldova”, egoismul lui ajunge până la cer și îl orbește. Marian Lupu a ajuns robul propriului egoism, el este gata să afunde ţara în noi alegeri anticipate, să aprofundeze criza, doar pentru ca nu care cumva să ajungă altcineva să i-o ia înainte. Lupu a recurs anume acum la acest pas întrucât zilele acestea deputaţii trebuie să ia o decizie privind identificarea unei candidaturi la funcţia de șef al statului sau să recunoască că nu vor sau nu sunt în stare să facă acest lucru. Este un moment care poate deveni crucial pentru soarta Republicii Moldova și care i-ar putea responsabiliza pe deputaţi, făcându-i să acţioneze în mod solidar în vederea depășirii crizei politice. Anume o asemenea posibilă evoluţie a lucrurilor vine să o submineze Lupu. O vorbă veche spune că un nebun cu sabia în mână este periculos, dar și mai periculos este cel care i-a pus nebunului sabia în mână. Concluzia? Concluzia stă la suprafaţă, la îndemâna oricui și lesne de tras.

PAGINA

Democraţii prooccidentali din AIE şi independenţa Justiţiei XXX

(citiţi pag. 3)

Anexele secrete ale Acordului de constituire a AIE, scoase de sub lacăt de Mihai Ghimpu

XXX

Născută din libertatea spiritului, experimentului, revelaţiilor

(citiţi pag. 5)

Parlamentul European a recunoscut Abhazia şi Oseţia de Sud drept teritorii ocupate Parlamentul European a adoptat joi, 17 noiembrie, o rezoluţie privind Georgia, în care, de mai multe ori, este folosit termenul „ocupaţie” cu referire la teritoriile georgiene, Abhazia și regiunea Ţhinvali, Oseţia de Sud. Declaraţia îi aparţine viceministrului georgian de Externe, Nino Kalandadze, făcută pentru mass-media.

Filat, obosit de iresponsabilitatea şi demagogia lui Ghimpu Ne aﬂăm în pragul unei catastrofe politice Preşedintele nu este ales deoarece ar putea schimba raportul de forţe Comportamentul politicienilor este incaliﬁcabil, strigător la cer

Potrivit sursei citate, documentul are atât importanţă politică, cât și juridică. Totodată, documentul îi cere oficial Federaţiei Ruse să-și îndeplinească angajamentele luate în august 2008 privind retragerea armatei de pe teritoriul georgian. Reprezentantul permanent al Georgiei în UE, Salome Samadașvili, afirmă că rezoluţia stipulează că Abhazia și Oseţia de Sud trebuie calificate ca fiind teritoriile sub ocupaţie. „Până în prezent, o astfel de declaraţie nu a fost luată de nici o organizaţie internaţională”, a mai spus Samadașvili. Anterior, președintele Geor-

giei, Mihail Saakașvili, a declarat că rezoluţia Parlamentului European care va conţine termenul de „ocupaţie” va fi una „istorică”. Textul rezoluţiei a fost elaborat de deputatul polonez, Krzysztof Lisek, care a vizitat Georgia în luna aprilie curent. Reamintim că Rusia și Georgia s-au confruntat, în august 2008, în cadrul unui război de scurtă durată pentru preluarea controlului asupra regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud și Abhazia. În urma acestor evenimente, între Federația Rusă și Georgia continuă să existe tensiuni diplomatice.

În lipsă de voturi, funcţia de preşedinte nu aparţinea AIE şi nu putea ﬁ partajată XXX

(citiţi pag. 4)

Nici cu AIE, nici cu UE XXX

(citiţi pag. 5)

Smirnov şi geopolitica rusă a momentului

Sursa: UNIMEDIA

3 mii de lei drept despăgubire pentru (citiţi pag. 9) opt luni de sclavie sexuală

(citiţi pag. 6)

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, făcut publice, în cadrul emisiunii „Fabrika”, de la postul de televiziune Publika TV, anexele secrete ale Acordului de constituire a alianţei de guvernământ. Documentul este constituit din două părţi: Anexa I, unde sunt partajate funcţiile în Parlament și în instituţiile subordonate, și Anexa II, cu partajarea funcţiilor în Guvern și autorităţi centrale. Continuare în pag. 3

Labirintul lumii moderne sau cum să revenim la normalitate GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Dodon îl laudă pe Filat şi îi critică pe Ghimpu şi Voronin

Guvernanţilor le convine această situaţie de incertitudine

CULTURĂ

XXX

Comuniştii se pregătesc de proteste

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

PPCD: Electoratul trebuie să exprime vot de blam atât guvernării, cât şi opoziţiei

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Lupu, în culmea egoismului politic: Eu mă propun pe mine însumi personal

Scandalul „Ţigareta de Galaţi” ignorat, deocamdată, la Chişinău

GPF

EDI|IA DE VINERI

XXX

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2146 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

18 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Scandalul „Ţigareta de Galaţi” ignorat, deocamdată, la Chişinău Relatam săptămâna trecută despre o importantă captură de ţigări de contrabandă din Republica Moldova, interceptată în judeţul Galaţi. Se presupune că în operaţiunea ilicită ar fi fost implicaţi și poliţiști de la punctul de frontieră Oancea, Galaţi. Surse din cadrul Poliţiei de Frontieră a judeţului afirmau atunci că tractorul încărcat cu ţigări nu putea să traverseze zona neobservat, poliţiștii aflaţi în tură în seara respectivă fiind suspectaţi de complicitate. Vă amintim că în noaptea de 5 spre 6 noiembrie, poliţiștii din Berești și Galaţi au interceptat 3 transporturi cu peste 420 000 de pachete de ţigări de contrabandă, în valoare de aproximativ un milion de euro, despre care se presupune că au fost trecute, în mod fraudulos, cu barca peste Prut.

Şeful de tură a ignorat dispoziţiile superiorilor Potrivit primelor concluzii ale anchetei interne desfășurate de Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi, introducerea ţigărilor de contrabandă, confiscate de poliţiștii din Berești și Galaţi, a fost posibilă și din cauză că șeful de tură, ofiţer al Poliţiei de Frontieră, a ignorat instrucţiunile superiorilor și a acţionat fără aprobarea acestora. Într-un comunicat al Inspectoratului, citat de ediţia on-line a ziarului independent „Viaţa Liberă” din Galaţi, se arată că ancheta internă a scos la iveală, printre altele, „încălcarea de către șeful de tură a dispoziţiilor date de către conducerea SPF Oancea, prin planificarea celor două autospeciale „Land Rover” dotate cu aparatură de termoviziune să execute supravegherea la frontiera verde pe alte direcţii decât cele planificate, fără aprobare și fără a avea informaţii referitoare la producerea vreunui eveniment. Acest fapt a condus la introducerea ilegală în ţară, prin zona de competenţă a SPF Oancea, a cantităţii de 422 572 de pachete ţigări de diferite mărci, respectiv „Plugarul”, „Winston”, „Wont 08” și „Viceroy”.

Inspectoratul a dispus cercetarea în regim de urgenţă Publicaţia scrie că poliţistul

de frontieră anchetat figurează ca internat în secţia de Chirurgie a Spitalului Militar de Urgenţă Galaţi. Totodată, potrivit IJPF, „ofiţerul în cauză a fost delegat să își desfășoare activitatea într-un compartiment neoperativ”. Ancheta internă a IJPF Galaţi este sprijinită de ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din România. Conducerea Inspectoratului „a dispus cercetarea prealabilă în regim de urgenţă și constituirea consiliului de disciplină faţă de șeful de tură din cadrul SPF Oancea, pentru a stabili vinovăţia sau nevinovăţia acestuia în comiterea abaterii disciplinare de „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la șefii ierarhici, precum și neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute în fișa postului”. Ancheta ar urma să stabilească dacă a fost întâmplător faptul că șeful de tură de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Oancea a nesocotit indicaţiile superiorilor tocmai în noaptea în care contrabandiștii au introdus ilegal în ţară cel mai mare transport de ţigări capturat, în acest an, la Galaţi.

Oﬁţerul anchetat a fost consul la Ambasada României de la Chişinău Leonard Mihail Vâlcescu, ofiţerul de frontieră pe care Inspectoratul General al Poliţiei de Fron-

tieră (IGPF) îl arată responsabil pentru „introducerea ilegală în ţară a cantităţii de 422 572 de pachete de ţigări”, din cauză că ar fi trimis autovehiculele speciale, dotate cu aparatură de termoviziune, să verifice frontiera în alte direcţii decât cele planificate, a ocupat, între 2007 și 2009, funcţia de consul la Ambasada României la Chișinău. Informaţia a fost precizată pentru HotNews. ro de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Vâlcescu a mai fost membru al Biroului secţiei de votare Chișinău, în 2007, la Referendumul pentru votul uninominal.

Una din şase ţigări fumate în România provine din contrabandă Statul român suportă pierderi enorme din cauza traficului ilicit de ţigări. Ziariștii de la „Viaţa liberă” consideră că transportul de ţigări de contrabandă interceptat zilele trecute în judeţul Galaţi, deși reprezintă cea mai mare captură din ultimii ani, este doar vârful aisbergului într-o reţea de afaceri cu miză de sute de milioane de euro. „Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns la 11,8 la sută, conform datelor publicate la sfârșitul trimestrului trei al acestui an de compania de cercetare Novel. Acest nivel este departe de recordul de 36,2 la sută, înregistrat în ianuarie 2010, dar piaţa ilegală de ţigarete rămâne una la fel de îngrijorătoare”. „Pentru anul 2011, estimăm că media va fi la final de circa 15 la sută. Mai simplu spus, una din șase ţigarete fumate în prezent în România provine din contrabandă. În termeni cantitativi, aceasta înseamnă peste cinci miliarde de ţigarete! Evident, pierd producătorii legali, care vând mai puţin, consumatorii, care nu știu ce consumă, dar, mai ales, statul, dat fiind faptul că, din preţul unui pachet de ţigarete, circa 80 la sută sunt taxe”, a declarat pentru ”Viaţa liberă” Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România. Potrivit estimărilor, numai în zona respectivă, prin traficul ile-

Igor BOŢAN:

Greceanâi şi Abramciuc sunt prelucrate să se întoarcă în PCRM După încercarea nereușită a lui Igor Dodon de a-i convinge pe liderii AIE să o susţină pe Zinaida Greceanâi la funcţia de șef al statului, Alianţa a pierdut șansa de a alege președintele. Asta deoarece comuniștii le conving, acum, pe cele două deputate care au ieșit din fracţiunea PCRM, Greceanâi și Abramciuc, să se întoarcă în partid. Cel puţin așa a declarat analistul politic Igor Boţan, miercuri, 16 noiembrie, în cadrul emisiunii „Fabrika”, de la Publika TV. Potrivit analistului, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au greșit când au pornit timer-ul alegerilor fără a ajunge la o înţelegere între ei, dar și cu grupul Dodon. „Fără să se sfătuiască, a fost pornit timer-ul privind alegerea șefului statului. AIE nu avea 61 de voturi, ci doar 59. Cei trei foști comuniști i le puteau oferi, dar nu s-au înţeles”, a opinat Boţan. Acesta susţine că Igor Dodon ar fi avut întrevederi secrete doar cu două dintre componentele Alianţei, PLDM și PD, fapt care a dus la eșuarea primului tur al alegerilor, din cauza lipsei vreunui candidat înregistrat. Igor Boţan a declarat că, potrivit unor surse din Partidul Comuniștilor, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc sunt acum determinate să revină în partid. „Am o informaţie din interiorul PCRM că, după istoria care i s-a întâmplat lui Dodon, el va fi în continuare ostracizat de comuniști, dar doamnele sunt deja prelucrate ca să se întoarcă înapoi. Dacă ei reușesc pe aceste doamne să le convertească înapoi și încă public... Și așa AIE rămâne iar fără voturi”, a precizat analistul.

Autorităţile moldovene, inclusiv Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, au spus atunci că nu vor demara o anchetă și în stânga Prutului, la vama Leușeni, pentru că nu-i bănuiesc pe vameșii și grănicerii moldoveni că ar fi complici la faptele ce le sunt incriminate vameșilor și poliţiștilor de frontieră români. Adică, doar vameșii și poliţiștii de frontieră români de la Albiţa au admis contrabandă, nu și vameșii, și grănicerii moldoveni de la Leușeni. Pentru că, explica cinic un fost fruntaș al PLDM, Mihai Godea, trecut acum în altă tabără politică: „Contrabanda este intrarea ilegală a mărfurilor în ţară, și nu ieșirea. La noi a avut loc export legal de mărfuri”.

gal de ţigări, statul român pierde anual aproape 400 de milioane de euro.

Contrabandiştii câştigă din diferenţa de taxe Publicaţia mai afirmă că 34,7 la sută din ţigările de contrabandă care se găsesc pe piaţa românească provin din Republica Moldova, în timp ce prin filieră ucraineană intră 20,6 la sută din marfa ilegală. Probabil, aceste cifre ar trebui privite și în contextul diferenţei de teritoriu și de populaţie dintre Ucraina și Republica Moldova. Reprezentantul companiei JTI este de părerea că „o problemă pe care autorităţile moldovenești trebuie să o analizeze este cea legată de volumul total al producţiei locale și importurilor legale pentru Moldova, volum care este de aproape trei ori mai mare decât consumul din Moldova”. „Baza profitului acestor filiere de contrabandă este diferenţa de taxe și de preţuri practicate la ţigarete în ţările UE faţă de cele din ţările vecine, precum R. Moldova și Ucraina. De exemplu, în R. Moldova, preţurile ţigaretelor din categoriile „populare” sunt de patru, cinci ori mai mici decât preţurile de pe piaţa legală a Galaţiului”, mai menţionează publicaţia.

Cine se face că nu observă marfa de contrabandă? Referindu-se în continuare la situaţia din ţara noastră, directorul JTI Romania, Gilda Lazăr, afirmă următoarele: „Autorităţile moldovenești cheltuiesc pentru combaterea contrabandei peste un milion de euro anual - un efort financiar considerabil pentru această ţară – pentru scanarea tuturor transporturilor care intra în România, aceasta în timp ce vama românească scanează doar prin sondaj, circa patru la sută din intrări”. Și dacă la vama moldovenească se face un control atât de riguros, cum se întâmplă, totuși, că pe piaţa românească ajung cantităţi enorme de ţigări de contrabandă din ţara noastră? Sau există și

de o parte, și de alta a frontierei persoane cu funcţii de răspundere care protejează aceste filiere de contrabandă? „În circumstanţele date, constată „Viaţa Liberă”, dacă ar fi să ne referim strict la transportul de la Galaţi, dacă marfa de contrabandă a intrat prin punctul de trecere a frontierei, atunci s-a trecut „ca prin brânză” și de controalele moldovenești, dar și de controlul făcut la noi, pe baza „analizei de risc”, de către Vamă împreună cu Poliţia de Frontieră. Dacă ţigările au fost trecute fraudulos peste Fâșia Verde, responsabilitatea cade în sarcina Poliţiei de Frontieră”.

La noi, informaţia nu este „divulgată” Dacă în România ancheta privind scandalul numit „Ţigareta de Galaţi” este în plină desfășurare, autorităţile de la noi tac mâlc, de parcă ţigările depistate și confiscate de poliţiștii gălăţeni ar fi picat din cer în remorca tractorului respectiv. Ofiţerul de presă al Serviciului Vamal, Ion Magu, a precizat că, odată ce ţigările au fost trecute pe la frontiera verde, cazul este de competenţa Serviciului Grăniceri. „Pe noi ne interesează doar ceea ce trece prin zona controlului vamal. Ceea ce înseamnă malul iazului sau al pârăului, asta nu

Sursa: publika.md

Pe parcursul acestei perioade, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modificate de 4 ori. În ianuarie-februarie un litru de benzină era vândut în medie cu 15,4 lei, iar în luna mai a ajuns la 16,6 lei, preţ rămas constant până în septembrie. Preţul mediu de comercializare cu amănuntul a motorinei a suferit 5 modificări, iar preţul gazului lichefiat s-a modificat de 7 ori. Potrivit raportului, majorarea preţurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei și motorinei a fost cauzată de creșterea preţurilor de import, fapt determinat de ascensiunea cotaţiilor petrolului și a pre-

ţurilor Platts la bursele internaţionale. În perioada de raport, cotaţia internaţională a petrolului Brent a fost în medie de 111,3 dolari, în creștere cu 42,5%, comparativ cu perioada similară a anului 2010. Scumpirea petrolului a dus direct la modificarea preţurilor Platts a benzinei și motorinei. Astfel, preţul mediu Platts al benzinei a crescut cu 40,9% până la 1001,2 dolari/tona, iar preţul mediu Platts la motorină s-a majorat cu 45,7%, ajungând la 961,9 dolari/tona. Ca urmare a acestor creșteri, preţul mediu de import al benzinei s-a majorat cu 38,3% și a ajuns la 1033,3 dolari/tona. Preţurile medii de import ale motorinei și gazului lichefiat au crescut cu 42,6% și, respectiv, 36,7% și au constituit 1000,3 dolari/tona și, respectiv, 839,9 dolari/tona. Creșterea preţurilor de procurare a produselor petroliere a afectat parţial volumul importurilor pe piaţa internă. Volumul de benzină importat s-a diminuat cu 0,54%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 133,9 mii tone. În schimb, importul de motorină a crescut cu 17,9% până la 252,3 mii tone, iar cel de gaz lichefiat – cu 8,2% - până la 55,4 mii tone. Cea mai mare cantitate de benzină

Lupu pre limba lui piere Cineva spunea că un om poate vorbi frumos și corect doar atunci când gândește profund. Ei bine, poate e nițel exagerată această constatare, însă cert e faptul că la capitolul exprimare corectă, politicienii noștri sunt restanțieri. Bâlbe, incoerenţe, formularea gândului după modă rusească, expresii pleonastice, ambiguități, echivocuri - aceasta pare a fi, de cele mai multe ori,

rian Lupu, bineînţeles. Acesta surprinde publicul prin limbajul bombastic, ce abundă în neologisme și cuvinte sofisticate. Unii sunt chiar ahtiaţi de modul în care spicherul se exprimă. Acest continuu exercițiu de admirație pentru vocabularul lui Lupu Greșit

Export legal sau contrabandă? Ce interesează mai mult în cazul anchetat este dacă putem vorbi despre o banală neglijenţă în serviciu a poliţiștilor de frontieră sau despre o înţelegere cu contrabandiștii? Și va fi oare șeful de tură anchetat acum singurul vinovat, adică ţapul ispășitor, pentru trecerea „neobservată” a unor transporturi burdușite cu ţigări. La fel de interesant ar fi să aflăm dacă au fost implicaţi în aceste „înţelegeri” și grănicerii moldoveni. Altfel, cum a fost posibilă trecerea neobservată a unei asemenea cantităţi de ţigări prin zona de competenţă a acestora? Sau este doar o problemă a poliţiștilor de frontieră români, pentru că la ei a fost interceptată captura? Ne punem această întrebare, pornind de la un alt caz de mare răsunet, în care au fost implicaţi vameși și poliţiști români de la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa (Leușeni). La 21 februarie 2010, colaboratorii Direcţiei Generale Anticorupţie din România au arestat peste 60 de vameși și poliţiști de frontieră de la Albiţa, pentru implicare în fapte de corupţie legate de contrabandă.

(63,2%) a fost importată din România, urmată de Belarus - 9,5%, Bulgaria - 7,6%, Lituania și Grecia - câte 6,6% și Ungaria 6,5%. Cea mai mare cantitate de motorină (47,1%) s-a importat din România, iar cea mai mare cantitate de gaz lichefiat (70%) – din Rusia. Cei mai mari importatori de benzină au fost: LUKoil–Moldova (32,8% din piaţă), Petrom-Moldova (25,2%), Tirex Petrol (14,7%), Rompetrol Moldova (7,1%), Bemol Trading (6,6%). Aceste 5 companii, împreună cu Parstar–Petrol, au fost și principalii importatori de motorină, cărora le-a revenit, în total, 83,6% din piaţă. Cele mai mari cantităţi de

RUBRICA STUDENTEI DE LA LITERE

recuzita lingvistică a politicienilor de la noi. Fără un limbaj prea complex, demnitarii au încă multe lacune în ceea ce privește corectitudinea limbii. Astfel, observând aceste greșeli, ne angajăm să analizăm riguros modul în care se exprimă politicienii, taxându-i de fiecare dată când aceștia vor comite erori impardonabile de logică și exprimare. Or, noi nu ne-am propus să facem asta doar de dragul criticii, ci, dimpotrivă, vrem să le dăm o mână de ajutor, să contribuim, cu cât putem, la șlefuirea exprimării lor, care, de multe ori, este defectuoasă, anapoda chiar. Mai ales că mulţi dintre conaţionalii noștri, în naivitatea și sinceritatea lor, au impresia că cei care reprezintă clasa noastră politică sunt modele de urmat în materia de exprimare. Greșeală. Vom începe cu unul dintre cei mai prolifici politicieni la capitolul greșeli de limbă. Ma-

ne-au comunicat surse din cadrul serviciului.

Profiturile din contrabanda cu ţigări sunt enorme, iar România nu este doar o zonă ţintă pentru contrabandiști, ci și una de tranzit către alte zone sau alte ţări în care preţurile sunt și mai mari, iar profiturile și mai consistente, explică aceeași Gilda Lazăr. „Ca să vă faceţi o idee privitoare la ordinul de mărime, profitul contrabandiștilor, la un tir de ţigarete, este cam între 600 000 și 1 000 000 de euro. Să nu uităm că, atunci când vorbim de contrabandă sau contrafaceri, vorbim despre reţele de criminalitate organizată, spălare de bani, violarea proprietăţii intelectuale, evaziune fiscală”, a declarat ea pentru „Viaţa Liberă”. „Descurajarea contrabandei cu ţigări nu este un proces ușor. Veniturile reduse ale populaţiei sunt un catalizator pentru contrabandă, riscurile consumului de ţigări din surse îndoielnice fiind adesea trecute cu vederea cu prea mare ușurinţă. Desigur, toate acestea ar fi inutile dacă, în ciuda desfășurării de forţe, a aparaturii performante și a controalelor de tot felul, contrabandiștii reușesc, așa cum s-a întâmplat zilele trecute la Galaţi, să-și facă „afacerile” aproape nestingheriţi”, concluzionează publicaţia. Ioana FLOREA, FLUX

În ianuarie-septembrie 2011, preţurile la benzină au fost modiﬁcate de patru ori În perioada ianuarie-septembrie 2011, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 17,2% și a constituit 15,63 de lei/ litru. La motorină și gazul lichefiat creșterea a fost de 24,7% și, respectiv, 15,4%, iar preţurile medii au ajuns la 14,66 de lei/ litru și, respectiv, 7,5 lei/litru, arată raportul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind evoluţia pieţei produselor petroliere în 9 luni ale anului 2011.

Pe de altă parte, liderul PL, Mihai Ghimpu, a dat asigurări că nu totul este pierdut, iar astăzi Parlamentul va numi o nouă dată a alegerilor. Asta deoarece primul tur nu va avea loc din lipsă de candidaţi. Mai mult, Ghimpu susţine că a propus, în cadrul AIE, drept una dintre variante, negocieri cu PCRM, dar nu a avut susţinere din partea colegilor din PLDM. Liderul PL a mai adăugat că nu-l interesează înţelegerile pe care le-a avut Igor Dodon cu democraţii și liberal-democraţii și că Partidul Liberal nu va vota cu mâinile legate, impus de cineva.

intră în zona controlului vamal”, a punctat Magu, precizând că la acea oră Serviciul Vamal nu avea informaţii în legătură cu acest caz. Pe pagina oficială a Serviciului de Grăniceri nu am găsit, până la data de 17 noiembrie, nici o referire în legătură cu captura de la Galaţi sau la faptul că s-ar efectua o anchetă internă sau o cercetare comună cu Poliţia de Frontieră din România. Asemenea măsuri au fost dispuse, de exemplu, atunci când grănicerii din cadrul pichetului Leușeni au descoperit, la frontiera moldo-română, 12 400 de pachete de ţigări încărcate într-o barcă de cauciuc. Atunci, potrivit unui comunicat al instituţiei din 7 noiembrie curent, „au fost anunţaţi și colegii din cadrul Poliţiei de Frontieră Române pentru o cercetare în comun în scopul depistării și reţinerii persoanelor care s-ar face vinovate de tentativă de contrabandă cu ţigări și încălcarea regimului de frontieră”. Colaboratorul Serviciului de informare și relaţii cu publicul al Serviciului Grăniceri ne-a asigurat că acest caz se cercetează, atât de partea română, cât și de cea moldovenească, dar încă nu a fost stabilit pe unde și cum a trecut încărcătura. „Este vorba despre o anchetă internă și informaţia nu a fost divulgată, deocamdată”,

Proﬁtul la un TIR de ţigarete poate ajunge la un milion de euro

nu este justificat defel, întrucât dumnealui comite grave erori de exprimare. Calchierile sau, altfel spus, preluarea construcţiilor rusești și adaptarea lor la registrul lingvistic al limbii romane, sunt inadvertenţele de stil cel mai des întrebuințate de Corect

În sensul direct al cuvântului

În sensul propriu al cuvântului

A duce evidenţa

A ţine evidenţa

A citi morală

A face morală, a ţine morală

Necătând la nimic, la ceva

Orice s-ar întâmpla, orice ar fi, în orice caz, deși, cu toate că

Reieșind din cele spuse

În baza celor spuse, având în vedere cele spuse…

Nici într-un caz

În nici un caz

Până când, asta e totul

Deocamdată, pentru moment, e totul

A înainta o candidatură

A propune o candidatură

către Lupu. Un exemplu tipic, obișnuit de calchiere, îl găsim chiar în una dintre ultimele lui declaraţii de presă. Referindu-se la situația din cadrul Alianței de guvernare, Marian Lupu a spus: Nu vreau să anticipez acum lucrurile și să spun că nu se va primi nimic din tot acest dialog (Sursa Unimedia). „A se primi” este o copie nefirească, greșită a rusescului получатся. Este o calchiere nechibzuită care se întâlnește la tot pasul, inclusiv în discursul public al lui Marian Lupu. Îl sfătuim pe interimarul Lupu (și nu doar pe el) să evite această formulă înrădăcinată la noi, preluată în mod greșit de la ruși. Astfel, vom înlocui „a se primi” cu „a reuși”, „a ieși” sau „a reieși”, după caz. De exemplu, vom înlocui formula „nu mi s-a primit”, care este incorectă, cu varianta acceptată: „nu mi-a ieșit”, „nu mi-a reușit”.

Totodată, vrem să-l atenționăm prietenește pe domnul Lupu că, de fapt, cuvintele de umplutură sau ticurile verbale nu dau nici pe departe culoare și expresivitate mesajului. Cu mostre de acest fel din limbajul interimarului vom reveni cu alte ocazii. Să sperăm că Marian Lupu a însușit lecţia de mai sus. Foarte util și eficient ar fi dacă interimarul și-ar face timp pentru lectură, deoarece nu poţi trăi toată viața cu ceea ce ai învățat sau n-ai învăţat la facultate. În același timp, îi recomandăm să mai consulte DEX-ul și DOOM-ul. Publicăm în tabel și alte exemple de calchieri, formule improprii limbii române. În speranţa că Marian Lupu, dar și alţi colegi de-ai săi vor ţine cont de aceste precizări, vom ascuţi urechea la declaraţiile tuturor persoanelor publice și vom încerca să vă prezentăm și alte „perle” ale acestora. Lucia CUJBĂ, FLUX

gaz lichefiat (86,7% din piaţă) au fost importate de companiile: Dominic, LUKoil Moldova, Printemps, Tirex Petrol și Tezed-S. Raportul mai arată că în ianuarieseptembrie, vânzarea benzinei cu amănuntul s-a diminuat, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 6%, constituind 128,7 mii tone. În schimb, vânzările de motorină au crescut cu 9,2%, până la 168,3 mii tone. Gazul lichefiat s-a vândut într-o cantitate de 47,7 mii tone, în creștere cu 12,6%. În perioada de raport, pe piaţa produselor petroliere au activat 115 agenţi economici, care au deţinut 174 de licenţe pentru mai multe genuri de activitate. 33 de companii au deţinut licenţe pentru importul și comercializarea cu ridicata a benzinei, motorinei și gazului lichefiat, iar vânzarea cu amănuntul a benzinei și motorinei a fost efectuată de către 82 de titulari de licenţă. Comercializarea cu amănuntul a benzinei și motorinei a fost realizată prin intermediul a 581 de staţii de alimentare, iar comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat - prin intermediul a 367 de staţii. Dintre toţi participanţii pieţei produselor petroliere, doar 3 companii au deţinut licenţe pentru toate genurile de activitate licenţiate pe această piaţă. Sursa: Interlic

FLUX EDI|IA DE VINERI

Anexele secrete ale Acordului de constituire a AIE, scoase de sub lacăt de Mihai Ghimpu Urmare din pag. 1

Anexa I. Partajarea funcţiilor în Parlament și instituţiile subordonate: Președintele Parlamentului – PL Prim-vicepreședintele Parlamentului – PD Vicepreședintele Parlamentului – PLDM Vicepreședintele Parlamentului – PCRM 10 comisii permanente – PLDM-3, PD-2, PL-1, PCRM-4. Instituţii subordonate: Curtea de Conturi – PLDM Procuratura Generală – PD Serviciul de Informaţii și Securitate – PL Centrul Naţională pentru protecţia datelor cu caracter personal – PLDM Banca Naţională – PL Comisia naţională a pieţei financiare – PD Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică – PL

Anexa II. Partajarea funcţiilor în Guvern și instituţii subordonate Primul ministru și 7 miniștri – PLDM, plus ministrul Reintegrării, care este numit la propunerea prim-ministrului și cu consimţământul AIE. 5 miniștri – PD 5 miniștri – PL Biroul Naţional de Statistică – PLDM Agenţia Relaţii funciare și cadastru – PD Biroul relaţii interetnice – PD Serviciul grăniceri – PLDM Agenţia „Moldsilva” – PL Agenţia rezerve materiale – PLDM Agenţia turismului – PL CCCEC – PD Anexele sunt semnate de cei trei lideri ai Alianţei: Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu.

Funcţii împărţite în afara acordurilor Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) și Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) sunt trei instituţii care după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, la fel, au fost împărţite între partidele aflate la guvernare, dar care nu sunt incluse în anexele acordului de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană. Surse din cadrul Parlamentului au confirmat pentru Publika.md că partajarea acestor funcţii a avut loc, însă s-a convenit ca acestea să nu fie incluse în acord. Aceleași surse ne-au dezvăluit că CCA și ANPC au revenit Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar CSJ – Partidului Liberal. Și liderul PLDM, Vlad Filat, a recunoscut că există instituţii precum CSJ, CCA, ANPC, care nu sunt în anexele acordului AIE, dar care au fost partajate. Rugat să comenteze declaraţia liderului PL, Mihai Ghimpu, precum că CSJ-ul nu a revenit Partidului Liberal, Filat a declarat: „Dacă unii politicieni nu au calitatea să-și asume anumite lucruri, îi vizează. Și dacă dânsul a renunţat la CSJ, înseamnă că are de câștigat justiţia din Republica Moldova. Sunt anumite lucruri care sunt în aceste anexe, dar sunt și anumite lucruri la care am convenit. Nu toate aranjamentele între politicieni se fac prin semnare de acorduri sau anexe. Dacă Ghimpu sau PL a renunţat la CSJ, eu mă bucur. Foarte curând vom avea situaţia în care vom numi în această funcţie președintele CSJ și lucrurile vor deveni evidente”.

18 NOIEMBRIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Democraţii prooccidentali din AIE şi independenţa Justiţiei În sfârșit, Vlad Filat a spart tăcerea și a răspuns insistenţelor lui Igor Boţan, recunoscând că au existat niște anexe secrete la Acordul de constituire a AIE. Mai bine mai târziu decât deloc. Dacă dl Filat a greșit, alături de șefii celorlalte două partide, dar își recunoaște greșeala, gestul nu merită decât salutat. Ar fi cazul ca și ceilalţi doi, Lupu și Ghimpu, să îi urmeze exemplul și să recunoască franc: da, am greșit grav cu toţii, am comis un atentat la normele democratice, la principiile statului de drept și ale independenţei Justiţiei, fiind ghidaţi de setea de revanșă și de obsesia de a controla toate instituţiile autonome ale puterii de stat. Personal nu sunt animat de dorinţa de a culpabiliza, în mod special, pe nici unul dintre cei vizaţi și nici de a albi pe altcineva. Revin doar la câteva idei, pe care le-am mai formulat nu o singură dată. Atunci când este vorba de o majoritate parlamentară, formată dintr-un singur partid sau mai multe, aceasta trebuie să înţeleagă că poate râvni să ocupe legitim doar funcţii de conducere din Parlament sau din Guvern, nu și din Justiţie, inclusiv Procuratură, CEC, Curtea de Conturi, CCA, CNPF, SIS etc. În plus, este bine să nu se insiste asupra confuziei pe care o auzim de la diverși analiști politici, care critică partajările de acest fel, punând de-a valma demnităţi care pot și care nu pot fi partajate. De exemplu, în timp ce ministrul de Interne este membru al Guvernului și deţine o funcţie politică, procurorul general este șeful unei instituţii autonome a puterii de stat, care nu poate fi obiectul unei partajări interpartinice. La fel stau lucrurile și cu directorul SIS, membrii CEC etc. Amintesc faptul că dl premier Vlad Filat a afirmat public precum că funcţia supremă în sistemul judecătoresc, cea de președinte al Curţii Supreme de Justiţie, i-ar fi revenit PL-ului, fapt negat a doua zi de dl Mihai Ghimpu. Dincolo de afirmaţiile contradictorii ale celor doi, doresc să atrag atenţia cititorilor asupra unui fapt trecut sub tăcere de

ambii. Actuala guvernare l-a supus unor persecuţii draconice pe Ion Muruianu, președintele CSJ, asmuţind presa afiliată politic și demiţându-l de două ori în mod ilegal, cu încălcarea brutală a procedurilor stabilite. Hăituirea acestui demnitar avea o singură motivaţie, de altfel, declarată public: omul a fost instalat de fosta guvernare; prin urmare, trebuie să îl dăm jos și să ne punem omul nostru. Mai grav. Pentru realizarea acestui scop, unul de subordonare politică a Justiţiei, guvernarea AIE a distrus legislaţia elaborată de Legislativul ţării, PRIN CONSENS, în 2005, care a contribuit substanţial la consolidarea independenţei puterii judecătorești. Și aici toate componentele AIE au acţionat ca și complici. Amintesc că, la 22 iulie 2005, Parlamentul, dominat de comuniști la acea oră, a schimbat statutul Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), care este organul de autoadministrare a puterii judecătorești, dintr-o instituţie amorfă, cu funcţii consultative, în una cu adevărat independentă. Astfel, a fost creată o nouă instituţie, fără precedent în practica internaţională, pe care am numit-o Adunarea Generală a Judecătorilor. Invenţia îmi aparţine, ea a fost aplaudată de partenerii noștri externi. Legea stabilea faptul că din cei DOISPREZECE membri ai CSM, ȘAPTE sunt aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, prin vot secret. În

plus, noua normă legală a stabilit că profesorii titulari, care, potrivit Constituţiei, fac parte din CSJ, să fie DOI la număr, UNUL FIIND PROPUS DE MAJORITATEA PARLAMENTARĂ, CELĂLALT DE OPOZIŢIE, AMBII FIIND CONFIRMAŢI DE DEPUTAŢI CU, CEL PUŢIN, 3/5 DE VOTURI, ADICĂ 61 DE MANDATE. Prin urmare, guvernarea pierdea, în mod automat, cel puţin OPT membri ai CSM din DOISPREZECE. Așa cum Constituţia stabilește că TREI membri ai CSM deţin această calitate DIN OFICIU, și anume procurorul general, ministrul Justiţiei și președintele CSM, s-a ajuns la un echilibru rezonabil, aritmetica fiind următoarea: 7+1, adică 8, în afara influenţei din partea guvernării, un profesor titular – exponent al acesteia, un profesor titular – exponent al opoziţiei, 1+1 (procurorul și ministrul) – oamenii puterii, 1 – președintele CSJ, care poate fi, cel mai probabil, independent. Acum, ce au făcut falnicii noștri democraţi? În loc să reformeze Procuratura, să ridice procurorii la rang de magistraţi și să scoată această instituţie de sub controlul Puterii, ei au umblat la cifrele din lege, care să le asigure o majoritate obedientă în CSJ. Mai

exact, dacă Adunarea Generală a Judecătorilor avea dreptul să aleagă 7 judecători în CSM, cifra respectivă a fost diminuată la 5. Dacă Parlamentul confirma doi profesori titulari cu votul a 2/3, unul din partea Puterii, altul – al Opoziţiei, anticomuniștii liberali și democraţi au hotărât să majoreze cifra respectivă până la 4, toţi fiind exponenţii guvernării, iar confirmarea lor nu se mai face cu cel puţin 61 de voturi, ci prin simpla majoritate a deputaţilor prezenţi, adică, cu cel puţin 27 de voturi din 101. Acum, având din start 6 din 12 membri ai CSM la cheremul Puterii, în caz de necesitate, ar mai fi nevoie de„convins” doar un membru pentru a obţine majoritatea. A nu se uita, de pildă, că cel mai avan agresor al lui Ion Muruianu, care urmărește cu mult sârg debarcarea acestuia, este profesorul titular, tot el, metaforic vorbind, comisar din partea PL în CSJ, Alexandru Arseni. Și aici nu e vorba de atitudinea personală a subsemnatului faţă de persoana actualului președinte al CSJ, ci de dezacordul meu de principiu faţă de metodele de tip bolșevic, utilizate de exponenţii actualei puteri

în politica lor de preluare a unui control total asupra tuturor instituţiilor puterii de stat. S-a uitat și de faptul că Republica Moldova, fiind o ţară monitorizată de Consiliul Europei, are obligaţia să expedieze toate proiectele de lege, care vizează funcţionarea instituţiilor democratice, la Strasbourg pentru a obţine avizul prealabil din partea experţilor acestui for european. Dar și europenii, fiind entuziasmaţi de noua putere, au închis ochii la prea multe alunecări antidemocratice ale acesteia. Exact la fel s-a procedat și în cazul CEC. În urma reformei din 2005, din cei 9 membri ai Comisiei Electorale Centrale 5 erau propuși de Opoziţie, 4 – de Putere, cu toţii devenind inamovibili pe durata exercitării mandatului. Dar au venit „ai noștri” și au anulat această prevedere, tot ei anulând și statutul de demnitari inamovibili ai membrilor CEC. Despre această antireformă încă nu am auzit nici un regret din partea cuiva din actuala putere, nici critici din partea instituţiilor europene. Aceeași greșeală, izvorâtă din preocuparea maladivă de a controla TOTUL în stat, îi împiedică pe cei din AIE să aleagă șeful statului.

Ei privesc funcţia de președinte al republicii ca pe o demnitate care ar face parte din guvernare, la fel ca miniștrii. De aceea, de doi ani se joacă la limită: ori totul, ori nimic, ca într-un joc de noroc. Se pare că nu există dorinţa de a se înţelege limitele competenţelor dintre instituţii, echilibrul între puteri, de aici și nedorinţa de a căuta compromisuri rezonabile, de a urmări depășirea crizei politice, de a ţinti binele comun, în sfârșit. Războiul politic, având deviza „Toţi împotriva tuturor”, purtat cu mult zel de partidele parlamentare, pare a nu mai avea sfârșit. Iar dezvăluirile despre „Pactul adiţional secret” la Acordul AIE-2, doar au turnat și mai mult gaz pe foc. Democraţii de ieri, în care lumea a investit atâtea speranţe, iată că apar în faţa noastră și în postură de conspiratori, care uneltesc în taină planuri obscure și nedemne de exercitare antidemocratică a puterii. Iar efectele economice și sociale ale acestei aventuri le simţim din ce în ce mai acut. Oare nu ar fi cazul să se oprească? Personal sunt de părerea că mai au o șansă. Le doresc din toată inima să o valorifice. Iurie ROŞCA, pentru FLUX

CEDO: Hotărârea „Ivanţoc şi alţii contra Moldovei şi Rusiei” La 15 noiembrie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea în dosarul „Ivanţoc și alţii contra Moldovei și Rusiei” (cererea nr. 23687/05). În cauza „Ivanţoc și alţii c. Moldovei și a Rusiei”, reclamanţii Andrei Ivanţoc, Tudor Popa, Eudochia Ivanţoc și Victor Petrov sunt de naţionalitatea Republicii Moldova și născuţi în 1961, 1963, 1963 și, respectiv, 1988. Andrei Ivanţoc deţine și cetăţenia României. La momentul depunerii cererii, primii doi reclamanţi erau deţinuţi la Tiraspol și, respectiv, Hlinaia. Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, iar Tudor Popa la 4 iunie 2007. Al treilea reclamant este soţia primului reclamant. Ea este șomeră și locuiește în Chișinău. Al patrulea reclamant este fiul lui Tudor Popa, este student și locuiește în Chișinău. Faptele care au stat la baza cererii nr. 48787/99, incluzând conflictul armat din Transnistria din anul 1991-1992 până la sfârșitul anului 2003, au fost stabilite în cauza „Ilașcu, Ivanţoc, Leșco și PetrovPopa c. Moldovei și Rusiei”. Primul și al doilea reclamant au fost deţinuţi până la eliberare, respectiv la 2 și 4 iunie 2007, în „Republica Moldovenească Transnistria” („RMT”). La 9 decembrie 1993, primul și al doilea reclamant au fost condamnaţi de judecătoria supremă a „RMT” de diverse infracţiuni, cum ar fi omorul, distrugerea intenţionată a bunurilor altei persoane și folosirea neautorizată și furtul muniţiilor și a substanţelor explozibile. Eu au fost condamnaţi la 15 ani privaţiune de libertate cu confiscarea bunurilor sale. Prin hotărârea Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului, adoptată la 07 mai 2004 și pronunţată la 08 iulie 2004 pe marginea cererii nr. 48787/99, Curtea a constatat că din cauza colaborării dintre Federaţia Rusă și regimul separatist de la Tiraspol, a asistenţei acordate acestuia și contribuţiei soldaţilor ruși la reţinerea și condamnarea primilor doi reclamanţi, a fost angajată responsabilitatea Guvernului Rus pentru actele regimului separatist. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că primii doi petiţionari se află sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, în sensul articolului 1 al Convenţiei. Curtea a mai notat în hotărârea adoptată la 07 mai 2004 că în circumstanţele concrete ale acelei cauze în temeiul Articolului 1 al Convenţiei exista obligaţia pozitivă a Guvernului Republicii Moldova de a întreprinde măsuri pentru respectarea drepturilor petiţionarilor garantate de Convenţie. Curtea a constatat că din mai 2001, în cadrul negocierilor oficiale, Guvernul moldovean niciodată nu a încercat să pună în discuţie chestiunea eliberării petiţionarilor. Din acest considerent, Curtea a constatat că Republica Moldova nu și-a onorat obligaţia pozitivă, care-i revine în temeiul articolului 1 al Convenţiei pentru violările care au avut loc din luna mai a anului 2001. Curtea a constatat că a avut loc violarea articolului 3 al Convenţiei de către Federaţia Rusă din cauza maltratărilor și a condiţiilor de detenţie la care a fost supus Andrei Ivanţoc, ce trebuie să fie calificate drept tortură în sensul Articolului 3 al Convenţiei. Marea Cameră a mai constatat că a avut loc violarea Articolului 3 din Convenţie de către Federaţia Rusă din cauza maltratărilor și a condiţiilor de de-

tenţie la care a fost supus Tudor Popa, ce trebuie să fie calificate drept tratamente inumane și degradante în sensul acestui articol. În lumina nerespectării obligaţiei pozitive, apărute în temeiul Articolului 1 al Convenţiei, pentru violările care au avut loc din luna mai a anului 2001, Curtea a găsit vinovat și Guvernul Republicii Moldova pentru violări similare a Articolului 3 din Convenţie. Curtea a notat în privinţa reclamanţilor Andrei Ivanţoc și Tudor Popa: - că detenţia lor a fost una contrară Articolului 5 § 1 (a) CEDO, deoarece din moment ce reclamanţii sunt încă în detenţie, încălcarea poartă un caracter continuu, și că această conduită, care reprezintă o violare a acestei prevederi a fost imputabilă atât Federaţiei Ruse de la 5 mai 1998, iar Republicii Moldova din luna mai 2001; - că orice continuare a detenţiei ilegale și arbitrare a celor trei reclamanţi, în mod cert, ar avea drept rezultat o prelungire gravă a violării Articolului 5 al Convenţiei constatată de Curte și violarea de către statele pârâte a obligaţiei lor în conformitate cu Articolul 46 § 1 al Convenţiei de a se conforma hotărârilor Curţii, iar statele pârâte trebuie să întreprindă toate măsurile pentru a pune capăt detenţiei arbitrare a reclamanţilor care continuă să fie deţinuţi și să asigure eliberarea lor imediată. - că persecuţia, relele-tratamente și restricţiile la care a fost supus Andrei Ivanţoc în timpul detenţiei, constituie „tortură” în sensul Articolului 3 CEDO, iar Federaţia Rusă a fost responsabilă pentru tratamentul impus lui Andrei Ivanţoc începând cu 5 mai 1998 și Moldova a fost responsabilă pentru tratamentul inuman începând cu luna mai 2001; - că condiţiile dure de detenţie experimentate de către Tudor Popa pot fi calificate ca un tratament inuman și degradant în sensul Articolului 3 CEDO, că Federaţia Rusă a fost responsabilă pentru această violare începând cu 5 mai 1998, și că Moldova a fost responsabilă pentru această încălcare începând cu luna mai 2001. Curtea a obligat Federaţia Rusă și Republica Moldova să plătească fiecărui reclamant suma de 190 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și a acordat suma de 17 036 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Reclamanţii s-au referit la un șir de fapte legate de responsabilitatea Statelor în sensul Articolului 1 CEDO după 8 iulie 2004, data la care a intrat în vigoare ho-

tărârea în cauza Ilașcu și alţii c. Moldovei și a Rusiei. La 08 iulie 2004, Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova a dat publicităţii un comunicat de presă în care se aducea la cunoștinţa publicului, printre altele, regretul ministrului moldovean de Externe în legătură cu tergiversarea de către Federaţia Rusă a retragerii trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Istanbul din 1999, fapt care ar fi dus la soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean; La 09 iulie 2004, așa-numitul „minister de Externe al „RMT”” a făcut o declaraţie de presă în legătură cu pronunţarea hotărârii Curţii din 08 iulie 2004. În aceasta se menţionează că Curtea a examinat cauza în mod superficial și tendenţios. Conform acestei declaraţii, „RMT” își manifestă indignarea profundă de hotărârea Curţii și consideră imposibilă eliberarea anticipată a lui Tudor Popa și Andrei Ivanţoc. La 01 august 2004, Republica Moldova a interzis importul și exportul mărfurilor din/în Transnistria și a solicitat Guvernului de la Kiev să facă același lucru. Reclamanţii au prezentat o informaţie factologică amplă legată de pretinsul suport politic asigurat de Federaţia Rusă așa-numitei „RMT”. Federaţia Rusă nu a comentat aceste fapte prezentate de reclamanţi. Reclamanţii s-au referit la un șir de fapte legate de condiţiile în care Andrei Ivanţoc și Tudor Popa au fost deţinuţi de la 8 iulie 2004, dată la care a fost pronunţată hotărârea „Ilașcu, Ivanţoc, Leșco și Petrov-Popa”, până la eliberarea lor la data expirării termenului de detenţie în iunie 2007, precum și efectele asupra familiei reclamanţilor. La 21 iulie 2005, sovietul suprem al „RMT” a decretat amnistia generală. Potrivit punctului 10 al acestui decret, termenul de închisoare pentru persoanele condamnate de crime cu intenţie pentru o perioadă mai mare de 6 ani a fost redusă cu o treime. La 10 octombrie 2005, avocatul Gribincea a expediat o

scrisoare „Ministerului Justiţiei al RMT”, solicitând o interpretare dacă decretul privind amnistia din 21 iulie 2005 a fost aplicabilă reclamanţilor, și dacă da, când și în care circumstanţe reclamanţii vor fi eliberaţi. La 10 aprilie 2006, „Ministerul Justiţiei al RMT” l-a informat pe avocatul Gribincea că nu poate să-i răspundă sau să păstreze corespondenţa cu dânsul, deoarece dl Gribincea nu ar avea dreptul să reprezinte persoane pe teritoriul „RMT”. După pronunţarea hotărârii din 08 iulie 2004 nu au intervenit schimbări esenţiale în regimul și condiţiile de detenţie a petiţionarilor. Astfel, ambii petiţionari au fost deţinuţi în condiţii de detenţie solitară. Andrei Popa a fost deţinut până la eliberarea sa la închisoarea de la Hlinaia și a fost plasat în sectorul cu prizonierii condamnaţi la moarte. Aparent celula dată avea în jur de 8 metri pătraţi. În interiorul celulei sale era instalată o cușcă metalică de aceleași dimensiuni ca și celula. În interiorul cuștii se găsește un pat și o masă, la fel din metal. Andrei Ivanţoc a fost deţinut în închisoarea din Tiraspol nr. 2, într-o celulă de aproximativ 16 metri pătraţi. Reclamanţii petreceau 23 de ore pe zi în celulele lor, care nu aveau lumină naturală. Accesul luminii solare era blocat de jante speciale, care, de asemenea, îi împiedicau să vadă ce se întâmplă afară. Ambilor reclamanţi le era permisă o plimbare de o oră într-o curte închisă; nici un alt prizonier nu se plimba în același timp. Din curte reclamanţii vedeau doar cerul și 4 pereţi foarte înalţi. Reclamanţii nu aveau accesul la sala de gimnastică sau la alte facilităţi. Petiţionarii puteau face duș o dată în săptămână. În închisoarea nr. 2 din Tiraspol, pe timp de vară, în principiu, nu există apă caldă, iar Andrei Ivanţoc făcea baia cu apă rece. În iarna anului 20042005 în cabina de duș nu era apă rece și petiţionarul făcea baia cu apă foarte fierbinte. Atât la Hlinaia, cât și la Tiraspol, petiţionarii dispun de apă rece în celulele lor. În iarna anului 2004-2005, din robine-

tul amplasat în celula lui Andrei Ivanţoc a curs doar apă fierbinte. Toată iarna el nu a avut apă rece. Nici una din celulele ocupate de petiţionari pe parcursul detenţiei nu era încălzită, inclusiv pe parcursul iernii. Pe timpul iernii celula lui Andrei Ivanţoc nu a fost încălzită cu un reșou electric pus la dispoziţia petiţionarului de rude. Tudor Popa nu a avut reșou electric, deoarece acesta nu îi era permis. Andrei Ivanţoc are probleme de ficat, iar Tudor Popa suferă de tuberculoză. Ei nu au beneficiat de tratament adecvat pentru bolile de care sufereau, și nici nu li se acorda hrana corespunzătoare prescrisă de doctor. Le era interzis să primească medicamente de la rudele lor. Reclamanţilor nu le era permis să primească în vizită medicul din închisoare. Ei au fost examinaţi de medicii din Chișinău la solicitarea misiunii OSCE. În luna martie 2005, reclamanţii au fost examinaţi de către medicii de la Crucea Roșie, iar Tudor Popa a fost văzut și de un dentist. Andrei Ivanţoc avea permisiunea de a avea 4 întrevederi de scurtă durată (de două ore) și 2 întrevederi de lungă durată (trei zile) pe an. Totuși, soţia acestuia a fost singura persoană căruia i s-a permis să-l viziteze. Tudor Popa a avut permisiunea de a avea patru vizite scurte pe an. În anul 2004 și 2005 doar sora sa, Raisa Camenschi, l-a vizitat. Pe parcursul vizitelor era păzit de un gardian vorbitor de limbă română. Pentru ultimii patru ani ai detenţiei sale lui Tudor Popa nu i s-au mai permis vizite. Lui Andrei Ivanţoc i s-a permis să primească pachete în fiecare lună. Aceste pachete conţineau hrană specială dietetică. Tudor Popa nu avea permisiunea să primească ziare publicate în limba română. Reclamanţilor nu li se permiteau conversaţii telefonice, să aibă întrevederi cu avocaţii lor. Andrei și Eudochia Ivanţoc nu au copii. Cel mai apropiat membru de familie al doamnei Eudochia este soţul său, care

a fost deţinut pentru 13 ani până la eliberarea sa în anul 2007. La momentul înaintării cererii la Curte, ea avea permisiunea să își viziteze soţul doar o dată la două luni. Ea își petrecea maximum trei zile pe an cu soţul său. De fiecare dată soţul său avea probleme de sănătate și îi era interzisă întrevederea cu el. Ea a aflat despre problemele de sănătate ale soţului din ziare. Lui Victor Petrov i s-a refuzat constant să-și viziteze tatăl fără prezenţa unei persoane majore, deoarece dânsul era minor și nu avea acte de identitate. În perioada 2004 și 2007, Victor Petrov și-a văzut tatăl doar de două ori, ultima dată în martie 2004. Până la eliberarea tatălui său, și pentru ultimii trei ani, el a locuit fără mama sa, care din cauza dificultăţilor financiare a plecat peste hotare la muncă. În această perioadă, el a avut grijă de unul singur de sora sa mai mică. Curtea a hotărât: - cu șase voturi contra unu că are jurisdicţie ratione materiae să examineze prezenta cerere în ceea ce privește pretenţiile reclamanţilor începând cu 08 iulie 2004; - în unanimitate să examineze o dată cu fondul cauzei obiecţiile Guvernului respondent în ceea ce privește chestiunea ratione personae; - cu șase voturi contra unu că cererea este admisibilă; - cu șase voturi contra unu că: (a) Republica Moldova și-a onorat obligaţiile sale pozitive să protejeze drepturile reclamanţilor garantate de Convenţie, în ceea ce privește pretenţiile acestora începând cu iulie 2004; (b) În consecinţă, nu a fost o omisiune din partea Republicii Moldova să protejeze drepturile reclamanţilor garantat de Articolele 3, 5, 8 și 13 din Convenţie, și că corespunzător nu a avut loc violarea acestor Articole din partea Republicii Moldova; (c) Este admisă obiecţia Guvernului moldovean în ceea ce privește lipsa unui control efectiv în Transnistria și ca consecinţă întinderea responsabilităţii

în temeiul Convenţiei pentru plângerile formulate; - a hotărât cu șase voturi contra unu că reclamanţii se aflau sub jurisdicţia Federaţiei Ruse în sensul Articolului 1 din Convenţie și, în consecinţă, a respins obiecţia Guvernului rus pe motivul chestiunii ratione personae; - a hotărât cu șase voturi contra unu că a avut loc violarea Articolului 3 din Convenţie în ceea ce privește condiţiile de detenţie în care s-au aflat Andrei Ivanţoc și Tudor Popa până la eliberarea acestora; - a hotărât cu șase voturi contra unu că a avut loc violarea Articolului 5 și 13 din Convenţie în ceea ce privește detenţia lui Andrei Ivanţoc și a lui Tudor Popa și lipsa remediilor efective în această privinţă; - a hotărât cu șase voturi contra unu că a avut loc violarea Articolului 8 din Convenţie în ceea ce privește drepturile reclamanţilor Eudochia Ivanţoc și Victor Petrov la respectarea vieţii private și de familie, și a corespondenţei; - a hotărât cu șase voturi contra unu că Federaţia Rusă va plăti reclamanţilor următoarele sume: a) lui Andrei Ivanţoc și lui Tudor Popa, fiecăruia, suma de 60 000 de euro cu titlu de prejudiciu material și moral; b) Eudochiei Ivanţoc și lui Victor Petrov, fiecăruia, suma de 20 000 de euro cu titlu de prejudiciu material și moral; c) Reclamanţilor suma de 5 240, 4 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. În faţa Curţii, reclamanţii au fost reprezentaţi de către Vitalie Nagacevschi și Vladislav Gribincea, avocaţi din Chișinău. Judecătorul Anatoli Kovler (Federaţia Rusă) a formulat o opinie disidentă privind admisibilitatea și fondul cauzei. Cauza a fost judecată de un complet de 7 judecători CEDO format din: președintele Nicolas Bratza (Regatul Unit), Lech Garlicki (Polonia), Anatoli Kovler (Federaţia Rusă), Ljiljana Mijović (Bosnia și Herţegovina), Päivi Hirvelä (Finlanda), Ledi Bianku (Albania) și Mihai Poalelungi (Republica Moldova), cu participarea grefierului Lawrence Early. FLUX, după Hotărârea şi comunicatul CEDO

EDI|IA DE VINERI

Reac\ii

18 NOIEMBRIE 2011

Comuniştii se pregătesc de proteste Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a anunţat marţi, 15 noiembrie, că formaţiunea pe care o conduce va organiza în următoarele săptămâni proteste la nivel naţional prin care vor cere demisia in corpore a actualei guvernări. Potrivit comuniștilor, criza politică actuală nu este determinată de faptul că nu este ales președintele, ci din cauza aflării la guvernare a partidelor care constituie AIE.

„În primul rând, Alianţa și cei apropiaţi lor, începând cu ziua de astăzi, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere moral sunt de facto doar un grup de uzurpatori, care trebuie ori să-și prezinte demisia, ori să răspundă în faţa legii. Jocurile murdare cu legislaţia și Constituţia au luat sfârșit. Alianţa trebuie să-și dea demisia. Aceasta este poziţia noastră categorică”, se spune în declaraţia PCRM. Liderul comuniștilor moldoveni a menţionat că reprezentanţii alianţei de guvernământ, împreună cu „trădătorii care li s-au alăturat” (grupul condus de Dodon – n.n.), au avut 62 de voturi pentru alegerea șefului statului. „Dar ei măcar nici nu l-au înaintat. Nu au găsit candidatura potrivită. Adică, chiar și în această problemă ei nu au reușit să găsească o balanţă destoinică între instinctele personale și sarcinile de dezvoltare naţională”, a spus Voronin. Totodată, liderul comunist a mai spus că această situaţie era, în opinia reprezentanţilor PCRM, una previzibilă și s-a declarat convins că președintele nu va putea fi ales, pentru că partidele care constituie majoritatea parlamentară nu sunt capabile să ajungă la un compromis. „Noi de mult timp declarăm că sursa crizei sistemice în ţară nu constă în faptul că nu este ales președintele. Totul este invers! – Președintele nu este ales din cauza aflării la guvernare a „forţelor crizei”, reprezentanţi plenipotenţiari ai stihiei haosului, distrugerii și trădării. Adică, a forţelor care nu sunt capabile să facă cel mai modest prim-pas în numele consolidării societăţii moldovenești, dar care și-au demonstrat abilităţile pe tărâmul trădării de stat și jefuirii nemiloase a poporului. Din aceste considerente deja este evident pentru toţi că atâta timp cât la guvernare se va afla această Alianţă, președintele Republicii Moldova nu va fi ales. Atât timp cât la guvernare se află această Alianţă, nu va fi nici un fel de dezvoltare, nici un fel de stabilitate, nici un fel de mișcare comună și de compromis spre un scop comun”, se mai arată în declaraţia PCRM. În acest context, Partidul Comuniștilor a cerut demisia imediată a actualilor guvernanţi, în caz contrar ameninţă cu organizarea unor proteste la nivel naţional. „Iniţiem pregătirile pentru declanșarea protestelor la nivel naţional, care vor începe în următoarele săptămâni. Noi nu vom protesta pur și simplu și nu avem de gând să cerem ceva de la acest regim. Cerinţa noastră de bază este demisia regimului”, a mai spus liderul PCRM, Vladimir Voronin.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Prezidenţiale fără candidaţi Alegerile pentru funcţia de președinte al Republicii Moldova, preconizate pentru 18 noiembrie, au eșuat înainte de a avea loc. Motivul? Nici un candidat nu a depus actele necesare pentru înregistrare. Este un caz unic în istoria Republicii Moldova, iar legislaţia nu prevede asemenea situaţii. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a expirat luni, 14 noiembrie, la miezul nopţii. Au fost aduse doar câteva dosare incomplete, care nu conţin principala cerinţă pentru candidaţi: un document care ar confirma susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi, a declarat șeful comisiei speciale pentru

desfășurarea alegerii președintelui, Tudor Deliu. Negocierile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) și grupul de disidenţi comuniști, în frunte cu Igor Dodon au eșuat luni seara. Liberalii lui Mihai Ghimpu au insistat asupra candidaturii lui Marian Lupu, în timp ce grupul Dodon a propus-o pe Zinaida Greceanâi, fost premier. Împotriva acestei candidaturi s-a pronunţat categoric Partidul Liberal, care ar pierde funcţia de președinte al Parlamentului ce i-ar fi revenit, dacă cel care deţine acum această funcţie, Marian Lupu, ar deveni șef al statului. În același timp, opoziţia comunistă a anunţat că nu înaintează un candidat, deoarece AIE și grupul Dodon dispun de voturile necesare pentru alegerea președintelui. Legislaţia nu prevede cum urmează să procedeze Parlamentul dacă nu este

înregistrat nici un candidat, ceea ce lasă loc pentru interpretări. Șeful Legislativului, Marian Lupu, a declarat că alegerile prevăzute pentru 18 noiembrie urmează să fie amânate și stabilite pentru o altă dată. Pe de altă parte, Tudor Deliu consideră că în aceste circumstanţe urmează să fie declarat scrutinul nul și să fie organizate alegeri repetate în decurs de 30 de zile. Parlamentul urmează să decidă, la sfârșitul acestei săptămâni, în această privinţă. Situaţia creată reprezintă încă un pas spre noi alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Dacă Parlamentul nu va reuși să aleagă președintele ţării, acesta va fi dizolvat. În ultimii doi ani și jumătate, în Republica Moldova au avut loc trei scrutine parlamentare, dintre care două anticipate, din cauză că două legislative au eșuat în alegerea șefului statului.

Dodon îl laudă pe Filat şi îi critică pe Ghimpu şi Voronin Fostul comunist Igor Dodon consideră că vinovaţi de nealegerea șefului statului și perpetuarea crizei politice sunt, în egală măsură, atât partidele din AIE, cât și PCRM. În același timp, Dodon afirmă că se va opune categoric avansării „unionistului” Mihai Ghimpu în vreo funcţiecheie în stat și, totodată, salută poziţia liderului PLDM, Vladimir Filat, menţionând că, datorită lui, mai există șanse ca această criză să poată fi depășită. Într-un comentariu publicat pe blogul personal, Igor Dodon spune că nu dorește să comenteze învinuirile și insinuările venite din partea liderului PCRM, Vladimir Voronin, „fiindcă aceste agresiuni fac parte din ritualul politic al comuniștilor și nu merită să le acordăm mare atenţie.” Totodată, fostul comunist se arată surprins de faptul că Vladimir Voronin i-a adus laude lui Mihai Ghimpu, menţionând că „asemenea mutaţii politice” reprezintă „adevărata trădare”. „Observăm reapariţia fenomenului ipocrit de cooperare dintre extrema stângă (PCRM) și extrema dreaptă (PL) în Republica Moldova. Iar când extremele se cultivă reciproc, trebuie să ne așteptăm la alte crize politice și adâncirea clivajelor din societate”, scrie Dodon pe blogul său. „Cred că a devenit clar pentru toţi că PCRM cu AIE se fac responsabili de perpetuarea crizei politice, fiindcă au votat data alegerii președintelui, dar nu au fost capabili să negocieze și să cedeze din ambiţiile lor pentru a identifica un candidat

de compromis. Nici PCRM, nici AIE nu au înaintat un candidat, deși au avut posibilitate. Deci, PCRM și AIE (cel puţin unii lideri din AIE) au apropiat ţara de prăpastia alegerilor anticipate. Se vede clar că unii lideri politici doresc cu tot dinadinsul alegeri anticipate, dând vina unii pe alţii. Este culmea perfidiei politice. Cetăţenii vor sancţiona dur un asemenea comportament iresponsabil”, afirmă fostul deputat comunist. „Noi, grupul celor trei deputaţi, numit și „grupul Dodon”, am oferit o soluţie reală pentru depășirea crizei – identificarea unui candidat apartinic, precum și voturile necesare pentru alegerea șefului statului. Considerăm că această soluţie este unica valabilă și de acum încolo și încă mai poate fi realizată într-o formulă sau alta”, a mai precizat Igor Dodon. În ce-l privește pe președintele PLDM, Vladimir Filat, Igor Dodon a salutat declaraţia de marţi a acestuia, afirmând că abordarea premierului „confirmă justeţea intenţiei noastre de a reformata actuala guvernare, pentru că AIE, așa cum

reiese și din spusele dumnealui, nu este nici funcţională, nici suficient de responsabilă. În actuala formulă, AIE, ca și PCRM, este o piedică în depășirea crizei politice.” „Salut faptul că domnul Filat a spus pe nume unor realităţi privind situaţia politică din ţară și privind procesele de putrefacţie din AIE. [...] Repet, mă bucură că domnul Filat a avut curajul să recunoască aceste realităţi. Totodată, dumnealui a confirmat și valabilitatea soluţiei noastre pentru depășirea crizei politice – alegerea unui președinte de stat apartinic, consensual, care să echilibreze rivalităţile politice și să stea deasupra luptelor politice. De pe urma celor declarate de domnul Filat, încă mai avem speranţa că actuala criză politică din ţară poate fi depășită. Noi, cei trei deputaţi neafiliaţi, numiţi și „grupul Dodon”, suntem gata să contribuim la depășirea crizei și să demonstrăm consecvenţă, responsabilitate și caracter. Vom acţiona exclusiv pentru a îndreptăţi așteptările cetăţenilor”, a conchis ex-comunistul Igor Dodon.

Filat, obosit de iresponsabilitatea şi demagogia lui Ghimpu Președintele PLDM, Vladimir Filat, îl acuză pe liberalul Mihai Ghimpu de faptul că nu-și dorește depășirea crizei politice și că împinge ţara spre noi alegeri parlamentare anticipate. În cadrul unei conferinţe de presă organizate marţi, 15 noiembrie, premierul liberal-democrat a declarat că a obosit de ieșirile isterice ale lui Mihai Ghimpu, despre care spune că este principalul vinovat de eșecul negocierilor cu „grupul Dodon”, astfel fiind epuizată ultima variantă prin care șeful statului ar mai putea fi ales. Filat a accentuat că posibilităţi de a alege președintele și de a evita alegerile anticipate sunt extrem de limitate și că, în acest sens, se cere mai multă responsabilitate din partea actorilor politici care sunt obligaţi să facă compromisuri, dacă doresc cu adevărat să depășească blocajul politic. Potrivit lui, până în momentul de faţă, au existat trei variante de depășire a crizei, dintre care două sunt deja fără șanse de reușită. „Prima este votarea domnului Lupu din partea AIE, care, din păcate, nu întrunește numărul necesar de voturi pentru a fi ales. A doua opţiune este votarea unui candidat apolitic, care să fie susţinut de cele patru partide parlamentare. Dar și această posibilitate, din cauza lipsei de voinţă din partea PCRM, s-a dovedit fără șanse de reușită. A fost clar tot timpul că PCRM refuză dialogul pentru că dorește să se ajungă la alegeri anticipate, iar comportamentul dânșilor din ultima vreme demonstrează acest lucru. A treia opţiune vizează dialogul cu cei trei deputaţi care au plecat din PCRM. Deci, acestea au fost opţiunile. Pentru cei care

sunt raţionali a fost evident că ieșirea celor trei din PCRM (Dodon, Greceanâi și Abramciuc – n.n.), că această ultimă opţiune reprezintă varianta prin care se poate încerca o construcţie care să ducă la alegerea președintelui”, a menţionat Filat. În acest sens, liderul liberal-democrat a precizat că această șansă a fost, practic, epuizată din cauza lui Mihai Ghimpu, care a dat dovadă de iresponsabilitate și de lipsă de maturitate politică. „Discuţiile noastre erau bruiate permanent de ieșirile isterice în presă ale unor politicieni din Alianţă, care nici măcar nu înţelegeau ce se întâmplă, care s-au grăbit să o prezinte pe doamna Greceanâi pe post de candidat, deși domnia sa nu-și anunţase intenţia de a participa la alegeri. După cum știţi, am încercat să discutăm și în interiorul AIE, unde a fost invitat și domnul Dodon. În loc să discutăm despre ceea ce putem face pentru alegerea președintelui, am asistat la acuzaţii pe care domnul Ghimpu i le-a adresat domnului Dodon. Discuţii care aveau rolul de a zădărnici orice șansă de a obţine un rezultat pozitiv. Am discutat doar despre ce nu vrea domnul Ghimpu, fără a avea vreo propunere serioasă din partea lui. Să vii astăzi și să spui că tu îl votezi pe domnul Lupu, când știi că nu ai numărul de voturi necesare și când până și domnul Lupu a acceptat această situaţie, reprezintă, în opinia mea, o dovadă de lipsă de responsabilitate, demagogie și de imaturitate politică”, a spus Filat. Președintele PLDM a mai menţionat că președintele nu este ales din cauză că acest lucru nu se dorește, lipsind voinţa politică

în acest sens. „Înainte spuneam că nu avem voturile necesare pentru a alege președintele. Astăzi avem voturile, dar nu există voinţă. Unii se ascund în spatele posibilei candidaturi a doamnei Greceanâi, fără însă a avea curajul să poarte o discuţie serioasă, care să nu plece de la candidatura doamnei Greceanâi, ci de la scopul pe care îl avem cu toţii – rezolvarea crizei politice”, a precizat premierul. În context, Filat a ţinut să accentueze că există cel puţin 5 motive pentru care ar trebui evitate alegerile anticipate: acestea ar crea un blocaj politic și instituţional pe o perioadă de cel puţin șase luni; alegerile anticipate vor coincide cu desfășurarea celui deal doilea val de criză economică, prognozat de experţii economiști; reformele vor fi stopate din cauza luptei electorale; Republica Moldova și-ar pierde definitiv credibilitatea pe plan extern și faptul că cetăţenii se pronunţă clar împotriva unui nou scrutin electoral. „Declanșarea alegerilor anticipate se face împotriva voinţei poporului, iar cei care se ridică împotriva voinţei cetăţenilor, trebuie să-și asume consecinţele”, a mai declarat liberal-democratul Vladimir Filat.

OPINIA EXPERŢILOR Cum apreciaţi faptul că deputaţii din AIE, dar și din PCRM, nu au înaintat nici un candidat la funcţia de președinte al ţării, astfel că alegerile nu au avut loc?

Viorel CIBOTARU, directorul Centrului de Informare și Documentare despre NATO din Moldova:

Ne aﬂăm în pragul unei catastrofe politice Apreciez extrem de negativ. Ne aflăm în pragul unei catastrofe politice. Reprezentanţii clasei politice, și aici mă refer la toate formaţiunile politice parlamentare, atât de la putere, cât și din opoziţie, au demonstrat încă o dată cât sunt de slabi și de incoerenţi. Încă nu e târziu, încă mai este timp, președintele ţării încă mai poate fi ales. Poate se va reușit. Dar chiar și dacă se va ajunge la o înţelegere, chiar dacă președintele va fi ales, lucrurile oricum au mers mult prea departe. Actuala clasă politică și, mai ales, AIE, care se află la guvernare, a pierdut încrederea populaţiei.

Oazu NANTOI, analist politic:

Igor BOŢAN, directorul executiv ADEPT:

Preşedintele nu este ales deoarece ar putea schimba raportul de forţe

Comportamentul politicienilor este incaliﬁcabil, strigător la cer

Am o atitudine negativă faţă de ceea ce se întâmplă. Consider că în această situaţie există un singur parametru comun pentru toate partidele politice parlamentare: o profundă neîncredere reciprocă. Ţinând cont de această neîncredere, reprezentanţii acestor partide nu sunt capabili să decidă asupra persoanei viitorului președinte, deoarece se tem că această persoană ar schimba raportul de forţe. Proștii, de regulă, se ghidează după scenariul cel mai tâmpit. Or, scenariul care urmează este simplu: sau găsesc o candidatură de compromis și o votează, sau călcăm iarăși pe grebla noastră suverană și mergem la alegeri anticipate.

Cornelia COZONAC, directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice:

Bogdan ŢÂRDEA, analist politic:

Guvernanţilor le convine această situaţie de incertitudine

În lipsă de voturi, funcţia de preşedinte nu aparţinea AIE şi nu putea ﬁ partajată

Părerea mea este că politicienilor actuali le convine această situaţie incertă, de criză, în care nu este ales șeful statului, pentru că ei pot să vorbească foarte mult despre asta și, în felul acesta, distrag atenţia presei, a opiniei publice. Această situaţie incertă constituie un paravan după care politicienii își văd de interesele lor, fac afaceri, încearcă să rupă o bucată cât mai mare. Această situaţie incertă dă mână liberă pentru a se comite și tot felul de acte ilegale sau doar aparent legale. În situaţia în care ne aflăm astăzi, toţi sunt concentraţi pe chestiunea alegerii șefului statului, și politicienii nu sunt puși să dea explicaţii, să dea socoteală pentru că nu fac, practic, nimic în interesul cetăţeanului, că nu-și îndeplinesc promisiunile electorale, obligaţiunile de serviciu. Lor le convine să dea vina pe această situaţie de criză, de incertitudine. Responsabilitatea cea mai mare îi revine alianţei de guvernare. Aceasta dovedește că este incapabilă să aplaneze criza politică. Liderii AIE dovedesc că sunt incapabili să găsească compromisuri. Îndatorirea lor directă și nemijlocită este să scoată ţara din această situaţie de criză. Or, noi vedem că politicienii, de fapt, nu fac faţă acestei provocări.

Eu, de exemplu, cred că în cadrul AIE există persoane care ar putea fi promovate la funcţia de președinte și care ar putea fi susţinute și de comuniști. Dar pentru ca o astfel de candidatură să fie promovată, trebuie ca cineva să cedeze. Noi tot auzim că un partid sau altul de la guvernare discută și cu comuniștii perspectiva alegerii șefului statului. Dar vedem că opoziţia comunistă joacă foarte bine și, mai cu seamă, știe să exploateze greșelile alianţei de guvernământ. Astfel că există riscul real ca la următoarele alegeri să vină comuniștii din nou la putere, deși în 2009 ne părea că comunismul a murit în Republica Moldova. Dar vedem că PCRM revine la poziţia lui de altă dată cu ajutorul nemijlocit al AIE.

Un asemenea scenariu putea fi anticipat, deoarece era clar că nu există consens în interiorul majorităţii parlamentare. Până acum, Alianţa se lamenta că nu-i ajung voturi, acum vedem că nu-i ajunge voinţă politică și consens. Aceasta-i cauza de bază. Problema e că în acordul de constituire a AIE, reprezentanţii acestei alianţe au împărţit o funcţie care nu le aparţinea de facto. Este vorba de funcţia de președinte. Ei nu aveau voturile necesare pentru a putea partaja această funcţie. De aceea a fost din start aberantă această prevedere din respectivul acord. Funcţia de președinte este cea care reprezintă topul puterii în stat și permite deţinătorului acesteia să beneficieze de o groază de prerogative, cum ar fi: dizolvarea Parlamentului, desemnarea primului ministru, practic, fără a fi consultate fracţiunile parlamentare etc. De aceea, în cazul unui război politic între cartelele politice la care asistăm, balanţa va fi, până la urmă,

înclinată într-o direcţie sau alta. Iată de ce toţi participanţii la aceste negocieri se suspectează reciproc în privinţa faptului că, oricare ar fi candidatul la funcţia de președinte – politic, apolitic sau din societatea civilă – el va fi reprezentantul ascuns sau declarat al unuia dintre aceste carteluri politice și va face jocul respectivului cartel. Iată de ce riscurile sunt foarte mari și mă tem că nu vor reuși să ajungă la un consens. Și chiar dacă va fi mimat un consens, acest lucru se va datora unei implicări extrem de dure a factorului extern, care va insista să impună o figură de compromis. Altfel nu văd cum vor reuși politicienii respectivi să cedeze o asemenea funcţie unuia dintre membrii coaliţiei de guvernământ.

Și în cadrul Alianţei există actori, gen PL, care vor anticipate. Există și actori, gen PD, care se tem de o astfel de perspectivă, pentru că vor fi nevoiţi să investească sume enorme de bani, iar numărul de voturi va fi oricum în scădere. Până la urmă, raportul este de 50 la 50: dacă factorul extern se va implica, anticipatele vor fi evitate, în caz contrar, alegerile sunt inevitabile.

În primul rând, partidele din Parlament nu s-au pregătit pentru procedura de alegere a șefului statului. Numirea datei alegerilor din partea Partidului Democrat a fost o parte a unei stratageme de contracarare a presingului din partea premierului Vlad Filat. Democraţii au avut interesul să pună în prim-plan un scop strategic cum este alegerea șefului statului pentru ca premierul să renunţe sau poate doar să amâne aplicarea proiectelor sale de remanieri guvernamentale și de depolitizare a unor instituţii. Acest obiectiv a fost atins doar parţial, pentru că nu s-au identificat 61 de voturi pentru alegerea șefului statului. Și asta manifestă lipsa de responsabilitate a politicienilor. Și asta-i tot. Iar noi, cetăţenii, așteptăm alegerea șefului statului. Deja și partenerii europeni ai Republicii Moldova fac comentarii pe care ar prefera să nu le facă, dar se văd nevoiţi să spună unele lucruri. Mie mi se pare chestia aceasta strigătoare la cer. Un comportament iresponsabil, care ignoră părerea cetăţenilor, bunul-simţ. Eu nu am alte calificative. Sunt indignat de acest comportament. Eu cred că interesele politicienilor, grupărilor care se află la guvernare sunt atât de profunde, încât este greu să te apuci să prezici ce va urma. Pornind de la instinctele de autoconservare ale acestor politicieni, este greu de spus dacă vor bate palma și vor identifica o soluţie sau, dimpotrivă, vor prefera să ardă podurile, să se distrugă reciproc. Totul este bazat pe interesele înguste de clan ale celor care se află la guvernare. Și lucrul acesta este dramatic pentru Republica Moldova și pentru cei care au așteptat schimbarea și au pus mize mari pe integrarea rapidă în Uniunea Europeană. A consemnat Olga CUŞNIR, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 NOIEMBRIE 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„Strategia diversiunii” sau de ce Voronin, Filat, Lupu şi Ghimpu Noam Chomsky: 10 strategii de manipulare nu vor să aleagă şeful statului prin mediile de informare în masa Legislativul a ratat șansa de a alege președintele ţării pe 18 noiembrie pentru că, deși au declarat sus și tare că doresc să pună capăt crizei politice, partidele parlamentare nu au fost în stare să convină asupra unui candidat la funcţia de președinte pentru care să voteze cel puţin 61 de deputaţi.

Marţi, 15 noiembrie, reprezentanţii partidelor politice parlamentare au venit cu declaraţii din care a fost de înţeles doar un singur lucru: sunt puţine șanse, dacă nu lipsesc chiar cu desăvârșire, ca să se ajungă la vreo înţelegere pe viitor. Până mai deunăzi, cei de la guvernare spuneau că nu le ajung voturi pentru a alege șeful statului. Acum, după ce 3 deputaţi, în frunte cu Igor Dodon, s-au desprins de la comuniști și au declarat că sunt gata să aleagă președintele ţării împreună cu deputaţii AIE, este clar că guvernanţii nu au interesul să facă acest lucru. Și le este în cot de interesele ţării și ale poporului pe care se jură atât de mult că îl iubesc. Deputaţii din PCRM, PLDM, PD și PL nu vor să aleagă șeful statului și preferă să bage din nou ţara în alegeri parlamentare anticipate, fără șansa ca acestea să schimbe situaţia în bine, ci poate - doar în mai rău, pentru că nimeni nu vrea să cedeze, toţi vor să câștige, să pună mâna pe putere, pe toată puterea, dacă se poate, fără a o partaja cu nimeni, nici cu cei din opoziţie și nici măcar cu aliaţii de la guvernare. Acum câteva zile am fost invitat la o emisiune televizată de dezbateri unde am discutat (a câta oară!) chestiunea alegerii sau, mai bine zis, a nealegerii șefului statului. Înainte de începerea ei, am schimbat câteva vorbe cu ceilalţi invitaţi, analiști și comentatori politici, constatând că aceștia au aceeași problemă pe care o am și eu atunci când vine vorba să comentezi ultimele declaraţii făcute de Voronin, Filat, Lupu și Ghimpu în chesti-

unea respectivă. Toţi mi-au spus același lucru: în pofida faptului că politicienii vin în fiecare zi cu noi și noi declaraţii, situaţia rămâne absolut neschimbată, încât ajung în postura ingrată și ridicolă de a repeta de fiecare dată aceeași constatări: partidele parlamentare nu vor rezolvarea problemei, pentru că fiecare dintre ele este interesat în perpetuarea crizei. Toată activitatea clasei politice de astăzi, așa cum pare ea la prima vedere: tumultoasă, bogată în evenimente și declaraţii, de fapt, nu e decât o perdea de fum în dosul căreia sunt ascunse de ochii alegătorului adevăratele interese ale politicienilor din Republica Moldova, interesele lor egoiste, personale, de grup, de partid. De fapt, declaraţiile politicienilor, modul în care aceștia se dau în spectacol nu e decât o stratagemă, un tertip, un șiretlic pentru a-l înșela pe alegător. Recent, am găsit pe un blog lista celor 10 strategii de manipulare prin intermediul mediilor de informare în masă ale anarhistului american Noam Chomsky. Prima dintre acestea este “strategia diversiunii”, care constă în „deturnarea atenţiei publicului de la problemele importante și de la schimbările hotărâte de elitele politice și economice, printr-un torent continuu de distracţii și de informaţii neînsemnate”. Chomsky constată că tehnicile de spălare

a creierilor folosite în cazul punerii în practică a „strategiei diversiunii” constă în distragerea în permanenţă a atenţiei publicului cu subiecte fără importanţă adevărată pentru a-l ţine departe de adevăratele probleme. Urmărind hărmălaia declanșată de clasa noastră politică pe subiectul alegerii șefului statului, declaraţiile sterile, fără acoperire, care nu sunt urmate și de fapte, putem observa cu ușurinţă că liderii și fruntașii partidelor parlamentare urmează cu stricteţe „strategia diversiunii”. Ei vorbesc atât de mult despre necesitatea, importanţa alegerii șefului statului, fără ca să și-l aleagă, încât oamenii simpli, neinstruiţi, publicul, se lasă captivat de acest foc de artificii, fără ca să observe cât de mult s-a înrăutăţit viaţa din moment ce aceștia au pornit „dezbaterile” pe chestiunea alegerii șefului statului. Mai rău, oamenii sunt într-atât de manipulaţi prin această diversiune, încât ei încep să perceapă această farsă a „lipsei de voturi, de posibilităţi, de mecanisme pentru alegerea șefului statului” ca pe o problemă reală, una mai reală decât faptul că nu au cu ce-și plăti facturile, că nu au cu ce-și trimite copiii la școală, că nu au un loc de muncă, nu au unde locui și că guvernanţii nici măcar nu se gândesc să facă ceva ca să le rezolve aceste probleme. Pentru că, dacă s-ar fi gândit, dacă solu-

ţionarea acestor probleme ar fi fost o prioritate sinceră pentru ei, de mult ar fi ales pe cineva în funcţia de președinte. Partidul Democrat nu vrea să voteze pentru instalarea în fotoliul de președinte a altcuiva decât Marian Lupu. Același lucru îl dorește și PL-ul lui Ghimpu, care a ajuns o anexă a PD sau, mai degrabă, cel de-al doilea partid al lui Vladimir Plahotniuc. PLDM și PCRM însă nu doresc ca Lupu să devină președinte pentru că asta ar însemna întărirea PD pe scena politică și i-ar pune în mâinile lui Plahotniuc un instrument cu care acesta ar putea, pur și simplu, desfiinţa și scoate din viaţa politică atât PLDM, cât și PCRM. Pe de altă parte, după plecarea lui Dodon din PCRM, s-ar putea ca Vladimir Voronin, în general, să nu mai vrea ca să fie ales președintele, ci să se purceadă la alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, comuniștii ar avea șansa, fie și una doar probabilă, de a reveni la guvernare. Dacă însă va fi ales președintele ţării și PCRM va mai sta încă 3 ani în opoziţie, este foarte posibil ca pe urmele lui Dodon să meargă și alţi fruntași comuniști și, mai ales, oamenii de afaceri, care și așa s-au cam îndepărtat de Vladimir Voronin. Așa că PCRM nu va vota nici un candidat la funcţia de șef al statului. Comuniștii ar putea să voteze doar dacă, prin absurd, AIE ar accepta un comunist la această funcţie, ceea ce nu se va întâmpla niciodată, pentru că asta ar însemna revenirea în forţă a acestei formaţiuni politice care și așa rămânea cea mai numeroasă, chiar dacă acum nu este și cea mai influentă. Așa stând lucrurile, bravii politicieni moldoveni nu fac decât să mimeze o dorinţă arzătoare de a alege șeful statului și de a pune capăt crizei politice. În felul acesta, Republica Moldova se îndreaptă în mod vertiginos spre noi alegeri parlamentare anticipate. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

A cunoaște tehnicile de manipulare, este indispensabil pentru a ne elibera de robie!!! Cunoscutul politolog, filozof și lingvist nord-american Noam Chomsky, profesor emerit la MIT (Massachusetts Institute of Technology), a stabilit lista celor „Zece strategii de manipulare” prin mediile de informare în masă. Pentru Chomsky „libertatea de exprimare este mai importantă decât orice versiune a faptelor susţinută de ordinea stabilită, oricare ar fi raportul pe care aceasta îl întreţine cu adevărul faptelor în sine”. Chomsky evocă diferitele tehnici de manipulare și, în primul rând, strategia diversiunii.

1. Strategia diversiunii Strategia diversiunii consistă în deturnarea atenţiei publicului de la problemele importante și de la schimbările hotărâte de elitele politice și economice, printr-un potop continuu de distracţii și de informaţii neînsemnate. Chomsky analizează diferitele tehnici de spălare a creierului, pe care o îndură poporul nostru. „A distrage în permanenţă atenţia publicului, departe de adevăratele probleme sociale, captivată de subiecte fără importanţă adevărată. A ţine mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fără nici un timp pentru gândire”, scrie Chomsky.

2. A cauza probleme şi, apoi, a oferi soluţii Această metodă se mai numește și „problemă – reacţie – soluţie”. La început se creează problema sau „situaţia”, prevăzută pentru a suscita o anume reacţie a publicului, pentru ca tocmai acesta să ceară măsurile mai dinainte stabilite pentru a fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intenţionată a violenţei urbane sau organizarea de atentate sângeroase pentru ca publicul să ceară legi represive, în detrimentul libertăţii.

3. Strategia „în degradeu” Pentru ca publicul să accepte o măsură inacceptabilă este de ajuns să fie aplicată în mod progresiv, în „degradeu”, pe o durată de zece ani. În acest fel, au fost impuse condiţii sociale și economice absolut noi din 1980 până în 1990. Șomaj masiv, imigraţie – invazie, precaritate, flexibilitate, delocalizări, salarii care nu mai asigură un venit decent, iată schimbările care ar fi provocat o revoluţie dacă ar fi fost aplicate în mod brutal.

4. Strategia acţiunii cu date diferite O altă manieră de a obliga publicul să accepte o hotărâre nepopulară este de

PPCD: Electoratul trebuie să exprime vot de blam atât guvernării, cât şi opoziţiei Poziţia PPCD faţă de incapacitatea cronică a partidelor parlamentare de a alege şeful statului şi căile de depăşire a impasului politic în care ne aﬂăm De doi ani de zile criza politică a devenit una cronică. Trei legislaturi consecutiv se dovedesc a fi incapabile să aleagă șeful statului. Ne-am pomenit în această situaţie de impas din cauza unei greșeli fundamentale, comise de trei ori consecutiv. Iniţial de PCRM, iar mai apoi de componentele Alianţei pentru Integrare Europeană 1 și 2, care au insistat să obţină funcţia de Președinte al Republicii Moldova fără a avea numărul minim necesar de voturi de 3/5 sau 61 de mandate în Parlament. Amintim că poziţia ocupată de Partidul Comuniștilor după scrutinul electoral din 5 aprilie 2009, când obţinuseră 60 de mandate și speranţa de a găsi „votul de aur” pentru alegerea propriului candidat a condus la impas și la noi alegeri anticipate. După acest experiment regretabil ar fi fost cazul ca astfel de greșeli să nu se mai repete în Legislativul ţării. Însă, după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, partidele care au constituit AIE-1 au recurs la aceeași tactică păguboasă. Nedispunând de numărul necesar de voturi pentru a alege fără participarea opoziţiei comuniste șeful statului, componentele AIE-1 au decis să includă în acordul de constituire a coaliţiei, prin care se partajau funcţiile în stat, și pe cea de președinte. O astfel de poziţie inflexibilă a provocat din nou alegeri anticipate. Dar nici după noile alegeri din 28 noiembrie 2010 AIE-2 nu și-a corectat greșeala. Ar fi fost cazul ca aceștia să poarte un dialog constructiv cu opoziţia în vederea identificării unui candidat de compromis, care să reprezinte societatea în întregime și să fie un factor de echilibru între putere și opoziţie. Din păcate, însă, s-a jucat la limită, ca într-un joc de noroc. Lupta pentru funcţii și preocuparea pentru lustruirea imaginii publice a

guvernanţilor au prevalat asupra intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, asupra nevoii de a asigura stabilitatea politică și dezvoltarea unui climat care să permită promovarea reformelor și creșterea economică. Ca efect al perpetuării crizei politice, situaţia economică degradează vertiginos, șomajul crește în proporţii catastrofale, plecările peste hotare în căutarea unui loc de muncă capătă o amploare fără precedent, preţurile la produsele de primă necesitate și tarifele pentru resursele energetice și serviciile comunale se ridică în mod considerabil și depășesc cu mult veniturile modeste ale cetăţenilor. La ora actuală toate partidele parlamentare declară că noi alegeri anticipate ar fi catastrofale, dar încă nu se arată dispuse să depășească animozităţile și să treacă la un dialog constructiv. Așteptăm atât de la partidele din arcul guvernamental, cât și de la Partidul Comuniștilor nume concrete de candidaţi, dar nu negocieri ascunse și jocuri pe sub masă. PPCD e singurul partid care a prezentat opiniei publice un proiect de modificare a Constituţiei în ce privește funcţionarea instituţiilor statului. Am iniţiat și o masă rotundă, înainte de alegerile anticipate precedente, la care au participat doar 5 partide extraparlamentare, cele parlamentare ignorând această iniţiativă. A fost semnat și făcut public un Pact de conciliere naţională care prevedea căile de depășire a crizei politice și constituţionale. Poziţia PPCD este una care ţintește avantaje pentru Republica Moldova, nu pentru un partid sau altul. Considerăm necesar să reiterăm: Șeful statului trebuie să fie ales de o majoritate cât mai largă a deputaţilor, el urmând să fie nu exponentul guvernării, nici al opoziţiei, ci al întregului corp de legiuitori și, prin urmare, al întregii

societăţi; Candidatul la șefia statului ar urma să se declare echidistant în raport cu toate grupurile parlamentare; Toate fracţiunile parlamentare trebuie să cadă de acord asupra necesităţii de modificare în mod solidar a Constituţiei, prin care să fie simplificată procedura alegerii șefului statului și, concomitent, să fie reduse competenţele acestuia în favoarea Parlamentului și a Guvernului. Până la intrarea în vigoare a modificărilor constituţionale, care trebuie să fie rodul unei decizii solidare a tuturor fracţiunilor parlamentare, candidatul la funcţia de președinte trebuie să accepte exercitarea mandatului său având competenţe reduse; Viitorul președinte trebuie să-și ia angajamentul că după alegerea sa nu va recurge la jocuri de culise pentru a debarca Guvernul și a desemna un candidat la funcţia de prim-ministru, ignorând

voinţa majorităţii parlamentare; Șeful statului nu va face uz de prerogativa de a efectua remanieri guvernamentale la propunerea primului ministru, înainte să existe o decizie univocă a majorităţii parlamentare de a exprima vot de blam unor membri ai cabinetului și de a acorda votul de încredere altor miniștri. PPCD consideră că actualul Parlament încă nu și-a epuizat toate resursele de a alege președintele ţării. Dacă însă nu se va reuși să se depășească animozităţile și interesele de grup, iar procesul de alegere a șefului statului va fi compromis din nou, alegerile anticipate trebuie să se constituie întrun vot de blam pentru toate partidele parlamentare, indiferent dacă sunt la guvernare sau în opoziţie. Victor CIOBANU, preşedinte Dinu ŢURCANU, secretar general 16 noiembrie 2011

a o prezenta ca „dureroasă, dar necesară”, obţinând acordul publicului în prezent pentru aplicarea ei în viitor. Este mult mai ușoară acceptarea unui sacrificiu viitor decât al unuia apropiat. În primul rând, pentru că efortul nu trebuie făcut imediat, apoi, pentru că publicul are mereu tendinţa de a nădăjdui, „totul va merge mai bine mâine”, și că sacrificiul cerut va putea fi evitat. În fine, această manieră lasă publicului timp pentru a se obișnui cu ideea schimbării, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit. Exemplu recent: trecerea la euro și pierderea suveranităţii monetare și economice, acceptate de ţările europene între 1992 și 1995 și aplicate în 2002.

5. A se adresa publicului ca unor copii mici Cea mai mare parte a adresărilor destinate marelui public folosesc discursuri, argumente, personaje și un ton absolut copilărești, aproape debile, ca și cum spectatorul ar fi un copil mic, de 12 ani, sau un handicapat mental. De ce oare? „Dacă ne adresăm unei persoane ca și cum ar avea 12 ani, atunci aceasta, prin sugestibilitate și cu o oarecare probabilitate, va avea un răspuns sau o reacţie tot atât de lipsită de simţ critic ca al unui copil de 12 ani”, analizează Chomsky.

6. A face apel mai mult la partea emoţională decât la gândire Este o tehnică clasică pentru a opri analiza raţională și, deci, simţul critic al oamenilor. În plus, folosirea emoţionalului deschide accesul la subconștient, pentru implantarea unor anumite idei, dorinţe, spaime, pulsaţii sau comportamente.

7. Menţinerea poporului în neştiinţă şi prostie A face în așa fel ca poporul să nu înţeleagă tehnologiile și metodele folosite pentru controlarea și robirea lui. Calitatea educaţiei dată claselor inferioare trebuie să fie cât mai slabă, încât prăpastia de neștiinţă care separă clasele de jos de cele de sus să fie și să rămână de neînţeles de către cele dintâi.

8. A încuraja publicul să se complacă în mediocritate A încuraja publicul să creadă că e „bine” să fii prost, vulgar și incult. A-l îndopa cu seriale americane și emisiuni de telerealitate, niște dobitocenii monstruoase.

9. A înlocui revolta cu învinovăţirea A face omul să creadă că numai el singur este vinovat de propria-i nenorocire, din cauza unei inteligenţe insuficiente sau a capacităţilor și eforturilor necorespunzătoare. Astfel, în loc să se ridice împotriva sistemului, individul se subestimează și se învinovăţește, ceea ce creează o stare depresivă, având ca efect abţinerea de la acţiune. Și, fără acţiune, nu există revoluţie!

10. A cunoaşte oamenii mai bine decât se cunosc ei înşişi În ultimii 50 de ani, progresele fulgerătoare ale știinţei au săpat o prăpastie crescândă între cunoștinţele publicului și acelea deţinute și folosite de elitele conducătoare. Mulţumita biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, „sistemul” a ajuns la cunoașterea avansată a făpturii omenești, fizic și psihic. Sistemul cunoaște individul mediu mai bine decât el însuși. Aceasta înseamnă că, în majoritatea cazurilor, sistemul deţine un control mai mare și o putere mai importantă asupra oamenilor decât ei înșiși. Sursa: laurentiudumitru.ro

Nici cu AIE, nici cu UE Ministrul de Externe, Iurie Leancă, rămâne, deocamdată, optimist în privinţa perspectivelor europene ale ţării noastre. În cadrul unui briefing prilejuit de participarea sa la reuniunea Grupului Acţiunea Europeană pentru Republica Moldova, din 14 noiembrie curent, Leancă a afirmat că am putea avea un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, până la sfârșitul anului 2012. La Bruxelles, ministrul de Externe a avut și o întrevedere cu comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, căreia i-a transmis cel de-al doilea raport de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor. Comisarul european a apreciat dinamica implementării condiţiilor prevăzute de Planul de acţiuni, Republica Moldova rămânând un partener de încredere pentru UE. Potrivit lui Leancă, am reușit să avansăm cu reformele, chiar și în lipsa unui președinte ales, astfel că suntem capabili să ne îndeplinim toate angajamentele asumate. În opinia ministrului, la începutul anului 2012, Comisia Europeană va prezenta un raport în Parlamentul European care ne va permite să trecem la cea de a doua etapă, și ultima, după care ar urma să beneficiem de un regim fără de vize cu UE. Chiar dacă la Bruxelles s-a afirmat, mai în glumă, că facem reformele și fără să avem președinte, oficialii europeni par să se fi plictisit de-a binelea de jocul politicienilor noștri de-a trasul preșului de sub picioare. Și au obosit să le numere acestora așii din mânecă, să le asculte confesiunile și să le dea sfaturi. Astfel, mesajul cu care a revenit Leancă de la reuniunea europeană este că partenerii externi ai ţării noastre așteaptă ca Parlamentul să aleagă, în sfârșit, șeful statului și să pună capăt instabilităţii politice. Șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, a fost și mai explicit. El a declarat pentru agenţia Info-Prim Neo că „ar fi o rușine pentru Moldova, care a făcut deja foarte mulţi pași spre integrarea europeană, să întrerupă procesul din cauza unor noi alegeri anticipate”. Schuebel a precizat că și Bruxellesul optează pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, până la sfârșitul anului curent. „Am venit deja cu multe sfaturi și cred că omologii noștri știu ce trebuie de făcut”, a declarat oficialul european, menţionând că ar exista suficienţi candidaţi dintre care să se poată alege. Totodată, moldovenii nu mai par să fie la fel de impresionaţi de „parcursul european” al Republicii Moldova, despre care le tot vorbesc politicienii.

Singurul atu al actualei guvernări, viitorul luminos în cadrul Uniunii Europene, nu mai pare la fel de râvnit de către cetăţenii dezamăgiţi și scârbiţi de nesimţirea și cinismul clasei politice. Astfel, potrivit unui ultim sondaj de opinie efectuat în luna noiembrie la comanda Institutului pentru Politici Publice, populaţia din Republica Moldova începe să-și cam piardă interesul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Datele Barometrului Opiniei Publice (BOP) arată că numărul adepţilor procesului de aderare a scăzut sub 50 la sută. Doar 47% ar vota acum pentru aderarea la UE, iar 25% ar vota împotrivă. Amintim că, potrivit Barometrului din 2009, aproximativ 63 la sută din cetăţenii republicii ar fi votat în favoarea integrării în UE. Datele Barometrului de Opinie Publică din mai 2011 arătau că 64% din populaţie s-ar fi pronunţat în favoarea aderării, în cazul unui eventual referendum în această chestiune și doar 15 la sută ar fi fost împotrivă. O altă „surpriză” a studiului care a fost făcut public miercuri, 16 noiembrie, este numărul extrem de mare al persoanelor dezamăgite de felul în care evoluează situaţia politică și economică a ţării. În premieră, numărul celor care consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greșită a ajuns la 83%. În proporţie de aproximativ 90 la sută, oamenii sunt îngrijoraţi de salarii, pensii, locuri de muncă și nivelul de trai, iar 75 la sută dintre cei chestionaţi se consideră săraci. Simptomatic este și faptul că peste 60% dintre respondenţi consideră că ţara ar trebui condusă de un singur partid, doar 14 la sută agreând ideea unei coaliţii la guvernare. Aceste date ar trebui să le dea de gândit politicienilor de la guvernare, extrem de mândri de succesele lor „pe exterior”, pentru că mâine-poimâine nu va mai avea cine să le aprecieze eforturile. Absorbiţi de conflicte și antrenaţi într-o bălăcăreală jenantă permanentă, așa-zisele „elite politice” riscă să compromită și ideea de democraţie, dar și „visul” european cu care și-au ademenit votanţii în campaniile electorale. Și atunci, ce cântece de sirene le vor mai cânta acestora? Ioana FLOREA, FLUX

18 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Labirintul lumii moderne sau cum să revenim la normalitate Notele unui optimist creştin

Pentru a înţelege mai bine profilul identitar și realităţile din ţara noastră, voi trece în revistă câteva idei asupra cărora am insistat și în unele texte precedente. Revin, deoarece cred că astfel de lucruri simple, fără pretenţia de a fi originale, fiind repetate, au șansa de a fi desprinse de cititorul curios să înţeleagă mai bine ce i se întâmplă și de ce. Dar mai ales să înceapă a se întreba cum s-ar putea ieși din acest cerc vicios, în care ne-am pomenit. Este vorba de originile intelectuale și spirituale ale fenomenelor care devin la ora actuală globale și care imprimă o anumită direcţie evoluţiilor din societăţile moderne. De câteva secole încoace trăim vremuri care se înscriu în războiul spiritual împotriva Tradiţiei, împotriva sensurilor profunde ale vieţii, împotriva omului ca și creaţie a lui Dumnezeu. Această luptă totală se poartă contra creaturii descendente din Creatorul său, cea care este făcută după chipul și asemănarea Tatălui și are de onorat o misiune superioară, derivată din comandamentele divine. Din momentul în care cultura europeană a fost afectată de Renaștere, care exalta într-un anume fel antichitatea greco-romană, instituind cultul raţiunii, al omului ca fiinţă auto-

moarte, omul modern a decretat „moartea lui Dumnezeu” și a dilatat clipa până la proporţiile orbitoare, care șterg noţiunea de eternitate. Pomenindu-se cantonat în universul finit al vieţii și nemaifiind în stare să contempleze realitatea din jur

indispensabilul respect pentru caracterul productiv al profitului, cu valorile-cheie cum ar fi munca, dedicaţia, competiţia onestă, a cedat capitalismului predominant speculativ, unde ingineriile financiare, speculaţiile de capital și „jocul pieţei”

suficientă, în stare să-și inventeze în mod autonom preceptele morale și sensurile profunde ale vieţii, s-a produs o confuzie în înţelegerea esenţei fiinţei umane. Din clipa în care a fost decretat antropocentrismul, care îl plasează pe om în locul lui Dumnezeu, întreaga gândire a acestuia a deraiat spre amputarea părţii spirituale a persoanei în favoarea celei materiale. Iar de aici - grija exagerată pentru corp în detrimentul preocupării pentru suflet a condus spre hedonism, aplatisare mentală, autosuficienţă și fuga constantă de gândul la moarte. Pentru a alunga gândul la

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI

cu o privire meditativă și senină, pierzând sentimentul sacrului în drumul spre redescoperirea lumii pe cont propriu, omul s-a apucat să sacralizeze știinţa, iar mai apoi – și tehnologia, toate acestea conducându-l în ţarcul pozitivismului și al scientismu-

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

PELERINAJ în

<SFINTE MOAùTE

ARA SFÂNTh

5-12 FEBRUARIE 2012 (7 zile / 8 nopġi) Preô:ȱȱȱȱȱ700 EURO/pers.ȱ(ȱtoateȱtaxeleȱincluse)ȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱCopiiiȱ(4ȱȬ10ȱani)ȱ600 EUROȱ Grup:ȱȱȱ20 persoaneȱ Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 5 februarie, ora 17. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 12 februarie, ora 12. ȱ Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul

OrarȱdeȱzborȱTAROMȱ(potȱsurveniȱmodific©ri)ȱ BUCUREkTIȱȱȱ(AeroportulȱHenriȱCoand©):ȱȱȱȱROȱ155ȱȱoraȱ06.00ȱȱȬȱȱTELȱAVIVȱȱȱȱȱoraȱ09.35ȱ TELȱAVIVȱȱȱȱȱȱȱ(AeroportulȱȱBenȱGurionȱ):ȱȱȱȱȱȱȱROȱ154ȱȱoraȱ00.45ȱȱȬȱȱBUCUREkTIȱoraȱ03.45ȱ ȱ

Ziuaȱ1.ȱȱȱȱȱȱChióin©uȱȬȱBucureótiȬTelȱAvivȬHaifaȬCaesareaȬMt.Tabor–CanaȱGalilei–Nazareth Ziuaȱ2.ȱȱȱȱȱȱIordanȱȬȱMt.ȱFericirilorȱ–ȱTabghaȱ–ȱCapernaumȱ–ȱNazarethȱ Ziuaȱ3.ȱȱȱȱȱȱIerihonȱȬȱQumranȱ–ȱMareaȱMoart©ȱȬȱHozevaȱ–ȱIerusalimȱ Ziuaȱ4.ȱȱȱȱȱȱIerusalimȱ–ȱBetleeemȱ Ziuaȱ5,ȱ6.ȱȱIerusalimȱȱȬȱJaffaȱ–ȱTelȱAvivȱ Ziuaȱ7.ȱȱȱȱȱȱTelȱAvivȱȬȱBucureótiȱȬȱChióin©uȱ

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

lui, culmea acestei noi parareligii fiind iluzia Progresului. Evoluţionismul darwinist, ca pretenţie de interpretare știinţifică a apariţiei vieţii și a omului, a împins umanitatea spre un infantilism intelectual lamentabil. Trecând prin „Secolul Luminilor”, prin „Revoluţia Franceză”, apoi cea bolșevică, omenirea s-a debusolat și mai grav după prăbușirea sistemului comunist, proces ce a creat iluzia că modelul occidental de organizare a societăţii este unic și sacrosant, acesta reprezentând treapta superioară de dezvoltare. Cu toate avantajele indiscutabile ale Vestului în raport cu fostele regimuri sângeroase ale totalitarismului comunist, este evident că sistemul zis capitalist cunoaște disfuncţii din ce în ce mai grave atât pe plan economic, cât și pe cel politic. Cultul „drepturilor omului” și al libertăţilor limitate doar de norme juridice formale, a dezvoltat un produs uman, care se află într-o continuă alergare după o fericire efemeră, înţeleasă doar ca satisfacere a unor pofte crescânde de ordin material și a unor tentaţii de a plonja în lumea plăcerilor. Modelul iniţial al capitalismului bazat pe etica protestantă cu principiile ei morale solide, cu

produc disproporţii uriașe în distribuţia veniturilor și a proprietăţilor. SUA și UE ca modele sociale „perfecte” reprezentau și mai reprezintă încă pentru foarte multă lume brandul Nr.1, iar globalismul impune o modă cvasigeneralizată în gândirea, cultura și aspiraţiile unor colectivităţi foarte largi. Acesta este „trandul” binecunoscut, devenit și în Republica Moldova un înlocuitor credibil al gândirii pentru „apostolii democraţiei și ai libertăţii”, care suprapopulează spaţiul public, întrecându-se în decretarea platitudinilor despre democraţie, pluripartidism, economia de piaţă, statul de drept, dar mai ales despre staţia-terminus spre care s-ar îndrepta inexorabil Republica Moldova – Uniunea Europeană. UE e privită de aceștia ca ultima treaptă a dezvoltării societăţii în spiritul interpretării marxiste a istoriei ca proces evolutiv spre culmile utopice ale „paradisului terestru”. Locul comun al aproape tuturor analiștilor și al comentatorilor de serviciu este dispreţul prost camuflat faţă de moldovenii insuficient de evoluaţi pentru a se ridica la nivelul mentalităţii europene, a standardelor occidentale. Acest tic intelectual îmi amintește de dispreţul co-

muniștilor de ieri faţă de cei care nu erau în stare să priceapă sau să accepte duhul mesianic al comunismului și nici viitorul măreţ, spre care ne îndreptăm cu viteză crescândă. Fiind alimentaţi de ideologia liberală cu toate miturile ei, asimilând de cele mai multe ori superficial un număr de lecturi din domeniul știinţelor socioumane (unii chiar trecând pe la niște instituţii de instruire mai scurtă sau mai îndelungată din „lumea civilizată”), exponenţii „societăţii civile” participă (poate fără să vrea și să înţeleagă) la spălarea masivă de creieri a consumatorilor „produsului mass-media”. Fauna politică autohtonă, populată dens de personaje venale și opace, fără viziune, fără caracter, fără vocaţie, fără conștiinţa propriei misiuni, fără abordări de ansamblu și largheţe conceptuală, fără înţelegerea profundă a jocurilor geopolitice și a situaţiei dramatice în care se află ţara, lasă o impresie deprimantă. Politicieni circumstanţiali, capabili doar de intrigi, jocuri de culise, căpătuială și cultivarea conflictelor pe care le confundă cu esenţa pluripartidismului și a relaţiei dintre putere și opoziţie, par a nu mai fi în stare să găsească drumul care ar scoate ţara din impas. Nimeni nu mai e interesat de rezultatul practic al prezenţei în ierarhia puterii de stat, ci doar de modul cum este interpretat, prezentat, trucat chipul său fardat de propagandiștii de serviciu. Fiind cu toţii un produs colectiv al votului universal și din acest punct de vedere – în drept să își bată joc de noi „pe durata mandatului”, „liderii” noștri își etalează ţinuta caricaturală, risipindu-și nimicnicia intelectuală și morală cu mina unor persoane care luptă continuu contra „celor răi” din politica autohtonă spre fericirea poporului. Asta pentru că atunci când vorbesc despre ei înșiși, politicienii noștri nu au decât motive de autoadmiraţie și de laudă de sine, în timp ce când îi caracterizează pe alţii – fac apel la tot lexicul negativ necesar, de la cel neologistic la cel suburban, pentru a-și denigra mai cu spor „colegii” sau oponenţii. Societatea noastră se află într-un impas profund și multidimensional. Criza nu este doar de ordin politic sau economic. Ea este, în egală măsură, dacă nu în primul rând, și o criză de idei. Moldova poate ieși din fundătura în care s-a pomenit numai dacă vom depăși interpretarea realităţilor doar ca pe un specta-

col de prost gust, unde dincolo de cearta dintre partidele și de mizeria morală a „actorilor de prim-plan” n-ar exista nimic de luat în seamă. Marasmul și debandada din instituţiile statului creează dezgust și neîncredere în societate. Toţi cei care pot să evadeze din ţară o fac în ritmuri și proporţii gigantice. Iluzia integrării europene ca soluţie pentru toate problemele noastre încă mai fascinează minţile multora dintre noi. De cealaltă parte, o altă iluzie este alimentată în replică faţă de primul curent de opinie - proiectul de integrare eurasiatică. Ambele modele cu profundă încărcătură geopolitică alimentează speranţa politicienilor și a analiștilor că, până la urmă, cineva din exterior, de la Bruxelles sau Moscova, ne va rezolva problemele majore în locul nostru. Dincolo de înregimentarea interesată și venală într-un proiect sau altul, exprimată prin dorinţa politicienilor de a se poziţiona ca exponenţi ai unui sau altui model suprastatal, există o gravă eroare de percepţie în mentalitatea colectivă, explicabilă istoric. Având un trecut de margine de ţară, noi încă nu am învăţat să gândim și să acţionăm independent, iar douăzeci de ani de independenţă statală încă nu au propulsat în spaţiul public o elită solidă, care ar ști să-și asume destinul colectiv al Republicii

Moldova, trăgându-și seva din solul Patriei și exprimând doar interesele propriei ţări, care este, - place sau nu! – altceva decât a fost în trecut. Fiind o ţară mică teritorial, ca potenţial economic și militar, cu o populaţie redusă, Moldova are nevoie de oameni de stat de anvergură. Imitatorii fără discernământ ai proiectelor din exterior, tributarii trecutului, obsedaţi de modele depășite istoric, purtătorii unor ideologii de import care nu le permit să iasă din tiparele croite de acestea spre o gândire independentă și profundă, nu pot să ne aducă la liman. Se simte o nevoie acută de împrospătare a spaţiului public. Iar o revigorare a capacităţii spirituale și intelectuale a elitelor, care să conducă spre o fortificare a instituţiilor statului și o ameliorare a realităţilor economice, se poate produce doar prin revenirea la origini. Și originile noastre, în stare să imprime elemente ordonatoare în alcătuirea statală și în relaţiile dintre oameni, sunt creștine. Atâta doar că e nevoie de un efort deosebit, care să ne permită să alungăm ceaţa din faţa ochilor și să recăpătăm clarviziunea și statornicia strămoșilor noștri, adaptând-o cu înţelepciune la spiritul timpurilor noi pe care le trăim. Iurie Roşca 12.11.11

De ce l-a lăudat Vladimir Voronin pe Mihai Ghimpu? Părăsirea de către grupul Dodon a fracţiunii PCRM, se pare că a dejucat planurile PD-PCRM, luându-i parţial prin surprindere. Practic, șansele pentru o coaliţie de centru–stânga în această legislatură s-au redus dramatic. Absurditatea situaţiei constă în faptul că data alegerilor prezidenţiale a fost stabilită în urma înţelegerilor PD-PCRM, iar președintele trebuie ales de AIE și grupul Dodon. Păpușarul a mers la stabilirea datei alegerilor, drept garanţie pentru Voronin, că dacă nu se reușește crearea alianţei de centru-stânga în noiembrie, atunci PCRM are parte de alegeri anticipate. Marea victorie a păpușarului constă în faptul că el și-a păstrat procurorul și spicherul în funcţie. Totodată, păpușarul a reușit să stopeze orice colaborare parlamentară între PCRM-PLDM, în special pe terenul campaniei „luptei cu mafia”, utilizând o retorică agresivă („harbuzul s-a copt”, „trădare de neam”, „integrarea europeană e compromisă” etc.). Pentru noi însă, important e altceva. Odată cu apariţia pe scena politică a grupului Dodon, datele problemei s-au schimbat. AIE are numărul necesar de voturi, deci, nu mai poate acuza PCRM de sabotaj. În orice caz, luni, 14 noiembrie, Alianţa a dat o lecţie clasică de impotenţă și iresponsabilitate politică: având candidaţi, mandate, suport extern – au prăbușit exerciţiul înregistrării președintelui. Brusc, a devenit clar că problema nealegerii șefului statului este însăși AIE! Uneori, mi-i milă de această AIE devenită de-a dreptul ridicolă. O alianţă „anticomunistă” a ajuns la faza că discută doi candidaţi ai PCRM la funcţia-cheie în stat. Și măcar de nu s-ar încrâncena așa. Dar cei mai „patrioţi” dintre ei susţin, cu spumă la gură, alegerea membrului PCUS și

PCRM, Lupu, respingând-o categoric pe Greceanâi, care nici măcar nu a fost membru de partid!

Păpuşarul şi anticipatele Se pare că păpușarul nu este dispus să meargă la compromisuri. În momentul de faţă, formula care-l aranjează este următoarea: Lupu – președinte (sau un candidatmarionetă), Ghimpu – spicher. În caz contrar – alegeri anticipate, cu posibilitatea creării unei noi alianţe. A recunoscut-o chiar Ghimpu la 5 august, când l-a luat gura pe dinainte: „decât Filat președinte, mai bine alegeri anticipate”. Această formulă este importantă, fiindcă permite deţinerea a două funcţii-cheie de către domnul păpușar, și astfel, ţinerea în clește a premierului. Orice altă formulă, prin care Ghimpu sau Lupu nu sunt în top, sunt excluse tocmai din motivele invocate mai sus. Mai mult. Dacă Greceanâi devine președinte, o parte a fracţiunii PCRM ar putea migra spre socialiști, ceea ce creează riscul consolidării lui Dodon și, implicit, a lui Filat. Cel puţin, păpușarul îl suspectează pe Dodon de conexiuni

cu Filat. Totodată, păpușarul înţelege că fortificarea lui Dodon pe eșichierul de centru-stânga ar însemna, în primul rând, o slăbire a PDM, deci și a cartelului, fiindcă nucleul PCRM e prea solid și în creștere… Iată de ce în mass-media afiliate lui Plahotniuc a demarat o campanie de defăimare a lui Greceanâi și Dodon. Pe blogosferă apar zilnic câte 4-5 texte, editate la pachet, uneori cu fraze identice și clișee ridicole, ce trădează faptul că sunt scrise uneori de un singur autor, dar semnat de alţii, în care se varsă cu generozitate zoi în capul lui Dodon și, mai ales, al lui Greceanâi. De aici apare și logica alegerilor anticipate. Astfel, Lupu stabilește data alegerilor, și tot el încalcă propriul demers! Unde este raţionamentul? În principiu, devine clar de ce Lupu, care este candidatul alianţei, nici nu-și înregistrează candidatura la funcţia de șef de stat, dar nici nu și-o retrage. Motivul ar putea fi în faptul că păpușarul este gata să meargă până la capăt, inclusiv la alegeri anticipate, pentru a-și menţine controlul asupra organelor de stat. Chiar cu riscul iminent că PD va acumula mai puţin, iar cheltuielile vor fi enorme. Deși oligarhul nu este atât de naiv, cum și-ar dori unii. Sondajul de opinie publică prezentat de IPP la 16 noiembrie acreditează PD cu 8%, și PL cu 12%. Deci, mai mult decât ar acumula PLDM – 18%. Amintim că, în momentul de faţă, raportul de forţe PLDM – PD-L este de 29% la 23%. Respectiv, cartelului PD-L îi convin alegerile parlamentare anticipate din câteva considerente: - ar putea obţine cumulativ mai multe voturi decât Filat, respectiv să ceară mai multe ministere, agenţii, direcţii. Astfel, ar reduce la tăcere principalul oponent politic, care se opune visului păpușarului de a concentra puterea economică și politică într-un singur pol. Totodată, PD speră că proiectul Dodon nu va reuși să se fortifice, pentru a trece pragul parlamentar; - în situaţia în care PCRM și PD acumulează 61 de mandate, alianţa

de centru-stânga ar putea deveni o realitate. Or, sondajul IPP oferă PCRM-PD șansele creării proprii majorităţi prezidenţiale, dacă trendul comuniștilor se păstrează! O problemă care se discută astăzi în anturajul păpușarului este data anticipatelor – ianuarie-februarie, când preţurile îl vor zdrobi pe Filat, sau mai-iunie. De pe tapet nu a fost eliminat complet nici scenariul demisiei Guvernului în timpul anticipatelor, pentru a-l lipsi pe Filat de resursa administrativă și a-i reduce ratingul. Dar și aici apare conexiunea directă cu timpul campaniei electorale: dacă demiţi guvernul iarna, UE ar putea tăia fondurile, și catastrofa ar fi iminentă. Dacă o faci vara – Filat nu va fi atât de afectat.

Ghimpu şi „cauza neamului” Evident că „nobleţea” nu-i permite lui Marian Lupu să se cramponeze de postul de președinte, de aceea rolul de măscărici politic i-a revenit lui Ghimpu. Acesta a declarat sus și tare că Lupu trebuie să fie președinte, iar el, Mihai Ghimpu – spicher. Apoi urmează o serie de declaraţii care au contrariat opinia publică. Astfel, la 7 noiembrie, Ghimpu declara că Greceanâi ar fi o bună candidatură la șefia statului, fiindcă a părăsit PCRM. La 8 noiembrie, Ghimpu declară că ar vota-o pe Greceanâi, dacă ar fi înaintată de PDM. La 14 noiembrie, în ajunul convocării ședinţei AIE cu grupul Dodon, același Ghimpu declară că nu ar vota-o pe Greceanâi, nici dacă ar fi înaintată de PDM. Ca mai apoi, tot el, în aceeași zi, să consterneze opinia publică prin declaraţia că „Eram gata s-o votăm pe Greceanâi, dar Dodon vrea deja să fie SPICHER!”. Adică sensul e următorul: dacă Dodon nu ar fi pretins la postul meu de spicher, eu, Mihai Ghimpu, eram gata să-i ofer Președinţia, chiar dacă până acum le inflamam creierul cetăţenilor despre principii și valori… Marcat de aceste poziţii „principiale” ale liderului PL, care fac iminente alegerile anticipate, liderul

PCRM, Vladimir Voronin, cu greu își ascundea satisfacţia, declarând la 15 noiembrie că Ghimpu este „un politician consecvent”. Deci, Ghimpu provoacă alegerile anticipate, fiindcă acestea sunt și unul din obiectivele păpușarului. Chiar dacă, la 16 noiembrie, Dirk Schulbel, șeful delegaţiei UE, a declarat că UE recomandă găsirea unui candidat de compromis, pentru a evita alegerile anticipate, lucru reiterat și de ambasadorul RFG.

Presiunile asupra lui Dodon vor creşte După prăbușirea negocierilor din 14 noiembrie, AIE va mai pierde o lună de zile pentru „coagularea consensului”. În această perioadă, cartelul va face presiuni psihologice, morale și instituţionale, pentru a-l impune pe Dodon să refuze de propriul candidat la prezidenţiale, votând necondiţionat pentru Lupu. Astfel,

Lupu deja a declarat că, oricum, e nevoie și de negocieri cu PCRM. Păi, de ce e nevoie, dacă aveţi voturi? Răspunsul este evident – pentru a scădea importanţa celor 3 voturi. La 15 noiembrie, mai mulţi politicieni și lideri de opinie au primit mesaje sms în care se afirma că Ivanov, Ciobanu, Reidman etc., deja duc negocieri cu AIE pentru a părăsi rândurile PCRM. Cine a transmis mesajul și care-i interesul? Vezi mai sus. Din rândul presiunilor fac parte și declaraţiile pline de venin ale lui Dorin Chirtoacă, că Igor Dodon ar trebui să stea la răcoare, pentru falsificarea Monitorului Oficial. Nu ne miră că „primarul suburbiilor” a „uitat” să menţioneze despre afacerile firmei Parstar, apropiată moșului, cu 266 de milioane de lei prejudicii bugetului, „Aldora Art”, ce controlează 35% din piaţa de publicitate vizuală, apropiată lui Lucian Chirtoacă. Cercetarea penală este pusă pe raft de

Procuratura controlată de domnul păpușar! Important de reţinut însă e altceva. Chirtoacă nu a compus acest text, ci doar l-a vociferat. Textul și, deci, aluzia a fost scrisă în hotelul renumit din centrul capitalei. Aluzia e fină – nu te închini, uite ce va urma. Va ceda Dodon presiunilor sau va rezista, e o problemă ce ne depășește. Una e clar: AIE nu are capacitate internă de a găsi soluţia. Soluţia poate fi impusă doar din exterior. Posibil, că la un moment dat, liderii AIE și grupul Dodon vor fi chemaţi la o ambasadă din centrul capitalei, unde li se va explica clar datele ecuaţiei, care este simplă – PCRM revine în forţă… Apropo, iată de ce Voronin l-a lăudat pe Ghimpu. Deci, soluţia e simplă: ori un președinte aservit structurilor semicriminale, ori un președinte comunist în viitor. Sau, poate, mai sunt variante? Bogdan ŢÂRDEA, bogdantsirdea.eu

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 NOIEMBRIE 2011

Extern

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Smirnov şi geopolitica rusă a momentului Moscova i-a aruncat mănușa lui Igor Smirnov, cel care a fost favoritul și protejatul său de-a lungul ultimelor două decenii la Tiraspol. Kremlinul nu-l susţine pe cetăţeanul rus Smirnov la „prezidenţialele” din 11 decembrie, pentru un al cincilea „mandat de președinte al rmn”. Noul favorit al Moscovei este acum un alt cetăţean rus, Anatoli Kaminski, unul dintre acoliţii lui Smirnov. Capul separatiștilor transnistreni nu s-a lăsat intimidat și a ridicat mănușa aruncată de Kremlin. Pusă în faţa refuzului lui Smirnov de a se conforma deciziei, Federaţia Rusă a recurs la un întreg arsenal de constrângere. Procuratura rusă a intentat un dosar penal în cazul delapidării a 160 de milioane de ruble transferate regimului de la Tiraspol cu titlu de „ajutor umanitar”. Oleg Smirnov, fiul lui Igor Smirnov, și nora acestuia, Marina Smirnova, au fost citaţi ca martori în respectivul dosar, fiind ameninţaţi cu aducerea forţată în caz de refuz. Autorităţile ruse au dispus controale și descinderi la firmele create de Oleg Smirnov, iar Marina Smirnova a fost eliminată din cursa electorală pentru Duma de Stat de la Moscova. La domiciliul lui Oleg Smirnov de lângă capitala rusă au fost operate percheziţii de către Comitetul de Anchetă. Medicul-șef al Federaţiei Ruse,

Ghenadi Onișcenko, a avertizat public asupra posibilităţii suspendării importurilor din regiunea transnistreană. Totodată, presa apropiată Kremlinului vorbește tot mai des despre o posibilă suspendare a subsidiilor rusești pentru regimul ilegal de la Tiraspol. De ce se întâmplă toate acestea? Întâi de toate, pentru faptul că Smirnov este, alături de Aleksandr Lukașenko, timp de mai bine de două decenii, singurul „conducător” învechit în rele în fruntea unui regim din spaţiul european. Apoi, factorii politici de la Moscova înţeleg că prezenţa lui Igor Smirnov în capul bucatelor la Tiraspol pentru încă patru ani poate compromite serios atât credibilitatea Moscovei în faţa partenerilor săi strategici europeni, cât și propriile ei proiecte de consolidare geopolitică

Pacea Rusiei cu Republica Moldova Nu vom greși și nici nu vom exagera deloc dacă vom constata că Federaţia Rusă se află în stare de război cu Republica Moldova. Un război purtat de două decenii cu diverse mijloace și pe toate planurile. Un război care a cunoscut și o formă clasică, militară, în 1992, la nici un an de la proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova.

la Marea Neagră și în sud-estul Europei în general. Precum se știe, Rusia, tributară în continuare reflexelor antiamericane, dorește crearea unui Consiliu de politică externă și de securitate comună cu Uniunea Europeană, iar crearea unui asemenea Consiliu este condiţionată, între altele, de demilitarizarea părţii de răsărit a Republicii Moldova, adică de retragerea trupelor militare ruse și înlocuirea acestora cu o misiune civilă internaţională sub mandat OSCE sau sub mandat UE. Cu toate acestea, Igor Smirnov nu capitulează și transmite semnale clare că nici nu are de gând să cedeze în faţa presiunilor Moscovei. Observatorii evoluţiilor din regiune au remarcat că „programul electoral” al lui Smirnov nu mai cuprinde de această dată, în contrast cu „campaniile prezidenţiale” anterioare, nici măcar o singură referinţă la Federaţia Rusă. Totodată, se observă în discursul public al lui Smirnov o reorientare către Kiev, acesta vorbind despre eventualitatea unui referendum local pentru „alipirea Transnistriei la Ucraina”, după modelul simulacrului de referendum din septembrie 2006 pentru „aderarea Transnistriei la Federaţia Rusă”. Este relevant să reţinem în

acest context un detaliu de suprafaţă, dar relevant. La recenta împlinire a 70 de ani de către Smirnov (23 octombrie), Ambasada Federaţiei Ruse a fost complet absentă de la ceremoniile omagiale, pe când ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, a ţinut să-l felicite și să-l încurajeze personal pe Smirnov, deplasându-se pentru acest scop la Tiraspol. Dacă în anii anteriori Moscova era cea care sfida Chișinăul prin afișarea sprijinului politic pentru Igor Smirnov și regimul său, acum locul Moscovei este ocupat de Kiev, sub privirile tembele ale diplomaţiei și guvernării moldovene. Pe măsură ce Rusia pierde sau lasă impresia că ar pierde iniţiativa geopolitică în Transnistria, Ucraina nu ezită de a o substitui. Precum se știe, regimul ilegal din partea de răsărit a Republicii Moldova a fost menţinut până acum doar cu forţa armelor rusești și cu sprijinul financiar direct și masiv al Moscovei. Acest sprijin financiar a fost și încă este vital pentru Tiraspol. Fără armata rusă (iar în subsidiar și fără serviciile secrete rusești) și fără subsidiile grase oferite de Kremlin regimul din Transnistria s-ar putea prăbuși într-o

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Moscovei privind statutul său geopolitic de „factor coagulant al spaţiului eurasiatic” vor fi spulberate în cel mai lamentabil mod posibil. Trebuie să înţelegem că frământările actuale ale Rusiei legate de situaţia din raioanele de est ale Republicii Moldova nu ţin

doar de geopolitica Moscovei în Republica Moldova, ci de marea ei geopolitică, de raporturile sale cu Uniunea Europeană și de credibilitatea sa în ochii „partenerilor strategici” de la Bruxelles și Berlin percepuţi ca aliaţi de moment în faţa intereselor americane din Europa, în particular,

și din spaţiul de la Atlantic la Pacific, în general. Geopolitic vorbind, Smirnov este ciotul pe care Moscova ori îl va elimina fără cruţare din calea sa, ori de care se va împiedica în modul cel mai serios cu putinţă. Emil CONSTANTINIU, FLUX

Soluţii de criză pentru o Europă în derivă Cele mai sumbre previziuni privind aprofundarea crizei statelor din zona euro tind să se adeverească, iar măsurile care au fost luate nu par să fie și suficiente. “Ne confruntăm în prezent cu o adevărată criză sistemică ce necesită un angajament mai puternic din partea tuturor și care ar putea necesita măsuri suplimentare extrem de importante”, a declarat, la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, citat de AGERPRES.

Executivul european vrea să întărească supravegherea bugetelor naţionale

Acordul moldo-rus de încetare a focului, din 21 iulie 1992, semnat la Kremlin de către președinţii Boris Elţin și Mircea Snegur, este doar un act bilateral, de suspendare a ostilităţilor și de trecere a diferendului interstatal din faza sa activă, „fierbinte”, într-o fază latentă, „îngheţată”. Părţile în conflict au fost Federaţia Rusă, ca putere agresoare, și Republica Moldova, ca stat agresat. Ulterior, propaganda de la Moscova a deplasat accentele către definirea conflictului drept unul strict intern, nicidecum interstatal. Astfel, diferendul moldo-rus din Transnistria a ajuns să fie prezentat drept „conflictul transnistrean”. În termenii ideologilor și propagandiștilor de la Moscova, părţile în conflict ar fi Republica Moldova, pe de o parte, și Transnistria, ca entitate distinctă, pe de altă parte. Acesta este și unul dintre motivele pentru care Moscova, iar apoi și Kievul, și Berlinul, iar uneori și OSCE au pledat pentru „înţelegerile dintre părţile implicate în conflict”, ca și pentru formatul de negocieri „1+1”, adică ţinute între puterea legitimă de la Chișinău și regimul ilegal de la Tiraspol. Cu toate acestea, esenţa lucrurilor și situaţia de fapt nu s-au schimbat deloc și niciodată. Este de prisos să aducem acum argumente în favoarea recunoașterii Federaţiei Ruse ca parte implicată în războiul contra Republicii Moldova, întrucât este vorba despre un adevăr axiomatic, de evidenţe incontestabile. Gramatica geopoliticii regionale este simplă ca bună ziua: scriem Tiraspol și citim Moscova. Orice război însă trebuie să se încheie cu pace. O pace echitabilă, firește. Altminteri, pacea nedreaptă devine o nouă sursă de tensiune și de conflict. Orice tertip, orice tentativă de subtilizare a metodelor de război, inventarea oricăror noi pretexte, formularea oricăror condiţii (federalizare, garanţii peste garanţii, rescrierea Constituţiei, recroirea legislaţiei etc.), atragerea de complici, avocaţi și aliaţi (cum este acum Germania, de exemplu), recurgerea la constrângere economică sau politică (cum a fost embargoul pentru mărfurile moldovenești), specularea aspectelor etnolingvistice și identitare (a se vedea recurgerea la moldovenismul antiromânesc) constituie doar piedici în plus în atingerea imperativului de pace între Moscova și Chișinău. De observat că apelarea Moscovei la arsenalul de metode arătate mai sus nu servește cu nimic și sub nici o formă interesele adevărate și legitime ale Rusiei, ci, dimpotrivă, dăunează grav acestor interese. Câștigă Rusia ceva din războiul ei cu Republica Moldova? Evident, nu câștigă absolut nimic, dacă scoatem din calcul mângâierea amorului propriu și a vetustului orgoliu imperial. Și dacă totul pornește de la interese, trebuie să mai arătăm că este atât în interesul legitim al Republicii Moldova, cât și în interesul Federaţiei Ruse ca războiul și diferendul moldo-rus din Transnistria să înceteze. Așadar, avem nevoie de o pace dreaptă și durabilă. O pace necondiţionată. O pace fără învingători, pe de o parte, și fără învinși, pe de alta. Cunoscute și răscunoscute fiind datele problemei, o singură întrebare ni se pune răspicat în faţă: este oare Moscova capabilă și pregătită în acest moment de o asemenea pace cu Republica Moldova?

săptămână. Nu întâmplător Rusia, pusă în faţa refuzului lui Smirnov de a capitula, ameninţă acum că ar putea suspenda fluxul financiar către Tiraspol. În această situaţie, evoluţiile din Transnistria se pot desfășura doar după două scenarii. În ambele cazuri vor exista învingători și învinși. Care pe care? Sau Moscova îl frânge pe Smirnov și-și impune noul favorit, pe Anatoli Kaminski, Smirnov fiind nevoit să se retragă definitiv nu doar din fruntea regimului ilegal de la Tiraspol, ci și din regiune, în general, sau Smirnov merge până la capăt, câștigă „alegerile prezidenţiale”, punând Moscova în faţa unui fapt împlinit. În primul caz, fericit pentru dorinţele Rusiei de a se consolida în partea de răsărit a Republicii Moldova prin „împrospătarea” regimului său marionetă de la Tiraspol, există o posibilitate reală ca administraţia de la Kremlin să-și convingă partenerii strategici din Uniunea Europeană, aici fiind vorba întâi de toate despre Germania, că este pregătită pentru crearea unui Consiliu de politică externă și de securitate comună cu Uniunea Europeană. În al doilea caz, când Smirnov ar repurta o victorie asupra Kremlinului, toate pretenţiile

Barroso a subliniat în cadrul unei dezbateri în plenul PE privind guvernanţa economică a zonei euro și a UE că este nevoie de o integrare economică mai puternică în rândul celor 17 state membre din zona euro, fără a afecta însă interesele celorlalte 10 state membre ale Uniunii Europene. “Nu ar trebui să existe nici o diviziune între cele 17 state membre ale zonei euro, pe de o parte, și celelalte 10 state membre ale UE, de cealaltă parte. Aproape toate dintre acestea din urmă au vocaţia de a adera la zona euro”, a subliniat președintele CE. Jose Manuel Barroso a mai spus că executivul european va prezenta săptămâna viitoare două iniţiative pentru a întări supravegherea bugetelor statelor din zona euro și a ţintelor lor economice. “Prima reglementare privește întărirea supravegherii pentru statele zonei euro care experimentează perturbări financiare severe sau care cer asistenţă financiară”, a declarat el. “A doua reglementare privește întărirea supravegherii pentru statele membre ale zonei euro aflate sub procedura de deficit excesiv (...) (Iniţiativa) va stabili condiţii pentru monitorizarea politicilor bugetare naţionale și ar trebui să permită Comisiei și Consiliului să examineze bugetele naţionale „ex-ante” și să adopte o opinie asupra lor înainte de adoptarea de către parlamentele naţionale. În plus, Comisia va monitoriza execuţia bugetară și, dacă va fi necesar, va sugera amendamente în cursul anului”, a mai afirmat Barroso. “Decizia finală privind bugetele naţionale va rămâne acolo unde îi este locul: în parlamentele naţionale. Dar acestea trebuie să fie mai conștiente de regulile europene pe care guvernele lor și ele însele s-au angajat să le respecte”, a punctat el.

„Abordarea interguvernamentală” a ţinut pe loc procesul decizional Președintele CE a atras, de asemenea, atenţia că „abordarea interguvernamentală a ţinut pe loc procesul de luare de deciziilor pentru ieșirea din criza zonei euro” și că o astfel de abordare pune în centru statele „lente și reticente”, în detrimentul celor „decise și angajate”, se menţionează într-o corespondenţă AGERPRES.

Schimbarea Tratatului UE nu poate ﬁ o soluţie imediată Șeful executivului european a semnalat, totodată, că, pentru a întări integrarea în viitor, va fi nevoie de schimbări ale Tratatului UE, lucru care, în opinia sa, va necesita timp și nu poate fi văzut ca soluţie imediată la actuala criză. “Vreau să fiu clar: Sunt în favoarea unei schimbări a Tratatului, dacă aceasta va întări Uniunea Europeană, metoda comunitară, instituţiile europene și simţul unui scop comun. Dar să nu ne păcălim. Schimbarea Tratatului necesită timp și nu ar trebui văzută ca soluţie imediată pentru actuala criză. Să o discutăm serios, cu implicarea actorilor și instituţiilor relevante, în special a Parlamentului European”, a declarat el, adăugând că o astfel de soluţie nu reprezintă decât “începutul unui proces”. Barroso și-a reiterat, de asemenea, încrederea fermă în viitorul euro și al uniunii monetare. “Euro este o parte esenţială a Uniunii Europene, nu ceva separat. Euro nu este o opţiune de ieșire din UE. De aceea trebuie să implementăm abordarea comunitară când ne ocupăm de euro. Nu vom face euro mai puternic prin fragmentarea Uniunii Europene”, a mai declarat președintele CE.

Zero creştere economică în Spania Între timp, situaţia economică în mai multe state din zona euro pare să se înrăutăţească. Tot AGERPRES informează că redresarea economiei Spaniei s-a oprit în trimestrul trei din 2011, când creșterea a fost zero, conform datelor finale publicate miercuri, 16 noiembrie, de Institutul Naţional de Statistică (INE). O veste proastă pentru guvernul de la Madrid înaintea alegerilor din 20 noiembrie. În ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat un avans de 0,8% în perioada iulieseptembrie 2011, faţă de trimestrul trei din 2010, în linie cu estimările analiștilor. Sectorul turismului și exporturile continuă să fie principalul motor de creștere a economiei, în timp ce consumul gospodăriilor a scăzut semnificativ, din cauza nivelului ridicat al șomajului și al măsurilor de austeritate, apreciază INE.

Îngrijorări pe pieţele ﬁnanciare Miercuri dimineaţă, bursa de la Madrid a deschis în scădere cu 0,29%, după ce a încheiat ședinţa de marţi cu un declin de 1,61%, iar luni cu un recul de 2,15%. Marţi, spread-ul dintre obligaţiunile spaniole și cele germane a atins nivelul record de 452,6 de puncte de bază. Ritmul lent de creștere a economiei și rata ridicată a șomajului, de 21,5%, reprezintă îngrijorări serioase pentru pieţele financiare, care se tem că Madridul nu-și va putea achita datoriile suverane și nu-și va pune în ordine finanţele publice. Analiștii susţin că ultimele date arată că nu va putea fi atins obiectivul Guvernului privind o creștere de 1,3% a Produsului Intern Brut al Spaniei în acest an. În primul trimestru din 2011, Produsul Intern Brut al Spaniei a crescut cu 0,4%, apoi a încetinit la 0,2% în perioada aprilie-iunie 2011. Analiștii estimează că anul acesta economia spaniolă va înregistra un avans de 0,8%.

Economia spaniolă va mai cădea până la sfârşitul acestui an Conform previziunilor Comisiei Europene publicate săptămâna trecută, economia spaniolă va scădea din nou la sfârșitul acestui an, iar rata șomajului se va reduce abia în 2013. PIB-ul spaniol va crește cu 0,7% în 2012, iar în 2013, cu 1,4%, arată Comisia Europeană, după ce au scăzut previziunile de creștere pentru Spania (faţă de 1,5%) din cauza impactului crizei datoriilor, a încetinirii creșterii economiei mondiale, reducerilor din sectorul public și a procesului de îndatorare a familiilor și companiilor. Bruxellesul susţine că PIB-ul spaniol va scădea din nou (cu 0,1%) pe durata ultimului trimestru al anului, astfel că economia va rămâne practic blocată în primele luni ale anului viitor. În schimb, ritmul creșterii economice se va accelera începând cu 2013, când CE prevede un progres de 1,4%. Nivelul șomajului va ajunge la 20,9% anul viitor și va scădea la 20,3% abia în 2013. Pentru 2012-2013, Spania va înregistra un deficit de 5,9%, respectiv, 5,3% din PIB - în loc de 4,4%, respectiv, 3%, așa cum se angajaseră guvernanţii în faţa Bruxellesului. Cu toate acestea, Comisia mai arată că aceste previziuni nu ţin cont de bugetul de pe anul 2012, care încă nu a

fost aprobat, din cauza alegerilor generale care au loc în 20 noiembrie, și nici de alte măsuri de austeritate ce pot fi aplicate de viitorul guvern, informează AGERPRES.

Tehnocraţii, soluţia de criză la Roma şi Atena Situaţia economică gravă în care s-au pomenit Grecia și Italia, cumulată cu o criză politică, au determinat transferul puterii executive către tehnocraţi. Premierii apolitici recent desemnaţi în aceste două ţări vin să atenueze temerile creditorilor externi, dar așteptările de la ei sunt mult prea mari, estimează EVZ.ro. Istoria consemnează transferul puterii către tehnocraţi, îndeosebi, în situaţii de criză politică fără o altă soluţie decât medierea temporară oferită de un executiv neutru. În ultima săptămână însă, la Atena și Roma, doi tehnocraţi, Lucas Papademos și Mario Monti, au fost chemaţi la conducere într-un context economic vitreg, suprapus și unui impas politic. Întrebarea aflată acum pe buzele tuturor este în ce măsură doi economiști, ce-i drept redutabili, pot rezolva problemele care au năruit cariera unor oameni politici cu experienţă. În primul rând, susţin analiștii, numirea celor doi în fruntea unor guverne de tranziţie reprezintă o sursă de optimism pentru pieţele externe, dar și pentru creditori. S-a văzut acest lucru și în reacţia burselor imediat după anunţul predării ștafetei la Atena și Roma. “Simplul fapt că ei au fost desemnaţi să conducă în împrejurări economice dificile înseamnă că dispun de un mandat ferm”, a explicat Iain Begg, expert în zona euro la London School of Economics, citat de cotidianul american “New York Times”.

Noii şeﬁ de guverne, agreaţi de liderii europeni Este un mandat primit după ce clasa politică a eșuat, a adăugat Begg. Astfel, primul mesaj transmis de tehnocraţi celor din exterior este că ei reprezintă schimbarea și că interesele naţionale primează. În plus, ei sunt garanţia că măsurile nepopulare, pentru implementarea cărora un altfel de guvern ar fi avut nevoie de sprijin politic, vor fi puse în practică.

Dincolo de mesajul pozitiv dat în exterior, tehnocraţii sunt avantajaţi și de viteza de reacţie în astfel de împrejurări economice dificile. Cazul Greciei este concludent. Până în februarie, când sunt programate alegerile legislative anticipate, guvernul de tranziţie condus de Papademos are de pus în practică o agendă încărcată: bugetul pe 2012, un nou sistem de impozitare, alături de alte măsuri de austeritate. Plata tranșelor din ajutorul economic negociat cu UE este strâns legată de implementarea acestor măsuri, menţionează EVZ.ro. În al treilea rând, Papademos și Monti, doi reputaţi economiști care au ocupat funcţii-cheie la nivel comunitar, au trecere în rândul liderilor europeni, dezamăgiţi de modul în care fostul premier grec Georgios Papandreou și demisionarul Silvio Berlusconi au gestionat criza economică. Mai mult, ambii sunt membri ai Comisiei Trilaterale, organizaţia care promovează relaţii economice mai strânse între SUA, UE și Japonia.

Eﬁcienţă pe termen scurt Încrederea insuflată de tehnocraţi pieţelor externe este însă direct proporţională cu așteptările pe care acestea le au de la noile administraţii, avertizează aceiași experţi. Așteptări care riscă să nu se confirme în cazul Greciei, după ce opoziţia conservatoare a anunţat că nu va susţine noile măsuri de austeritate cerute de UE. “Guvernele conduse de tehnocraţi sunt OK pe termen scurt, pentru că, pe termen lung, sunt lipsite de legitimitate. Este precum un contract pe perioadă determinată”, a explicat Kevin Peatherstone, expert în afaceri europene, citat de BBC. La Atena, Papademos este deja privit cu reticenţă de politicienii greci, care se tem că, dacă premierul tehnocrat eșuează, vina va fi aruncată tot pe ei, iar dacă reușește, succesul le va știrbi din popularitate și, implicit, din șansele electorale. Atât Italia, cât și Grecia au mai fost conduse de guverne de tranziţie în fruntea cărora s-a aflat un tehnocrat. Xenophon Zolotas a guvernat la Atena între 1989 și 1990, în timp ce la Roma tehnocraţi au fost Giuliano Amato (1992-1993), Carlo Azelio Ciampi (1993-1994) și Lamberto Dini (19951996), se mai precizează în materialul publicat de EVZ.ro.

Belgia ar putea deveni noua Grecie Acesta pare să fie pronosticul îngrijorător al experţilor. Comisarul european din partea Belgiei, Karel De Gucht, a atras atenţia asupra faptului că investitorii și-ar putea pierde încrederea în ţara sa, dacă nu formează un nou guvern în cel mai scurt timp. “Italia și Grecia au fost salvate pentru că acum au un nou Executiv. Se poate ca pieţele financiare să caute următoarea victimă, iar eu cred că Belgia ar putea fi una din ţările care vor intra în vizorul lor”, a afirmat Karel De Gucht, citat de EU Observer. Acest stat încearcă de 517 zile să formeze o coaliţie guvernamentală, un record pentru acest tip de discuţii, din cauza diferenţelor de opinie ale parlamentarilor francofoni din sud și a celor din nord, vorbitori de limbă olandeză. În plus, datoria suverană a acestei ţări este a treia din Uniunea Europeană, după cea a Greciei și Italiei, reprezentând aproape 100% din Produsul Intern Brut. FLUX

18 NOIEMBRIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Leo BUTNARU:

18 noiembrie Evenimente 1302: Prin bula papală Unam Sanctam, papa Bonifaciu al VIII-lea proclamă supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice 1820: Comandantul american Nathaniel Palmer a descoperit Antartica 1840: Premieră la Iași, a comediei “Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali 1864: Este discutată și aprobată în Consiliul orașului, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului 1874: România a aderat la Convenția internațională pentru îmbunătățirea soartei militarilor răniți din armatele în campanie (Crucea Roșie), încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva 1883: Orarul căilor ferate americane a fost standardizat, fixându-se un singur fus orar pe întreg teritoriul Statelor Unite 1905: Prințul Carl al Danemarcei devine regele Haakon VII al Norvegiei 1918: (Pe stil vechi! În Transilvania era 1 decembrie) A avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, cu participarea a peste 100.000 de români veniți din toate ținuturile Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului pentru a consfinți, liberi, unirea cu România 1928: Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, și-a făcut pentru prima oară apariţia la “Colony Theatre” din New York, în filmul intitulat “Steamboat Willie” 1963: Premiera filmului istoric “Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografului românesc care evocă mișcarea istorică de la 1821 1963: Primul telefon cu taste este introdus în circuitul comercial din SUA 1976: Parlamentul spaniol a aprobat un proiect de lege care viza instaurarea democrației, după 37 de ani de dictatură 2002: Se deschide primul Muzeu de matematică din lume în Gießen

Nașteri 709: Rege, al 49-lea Rege al Japoniei 1527: Luca Cambiaso, pictor italian 1647: Pierre Bayle, filosof francez, precursor al iluminismului (d. 1706) 1736: Anton Graff, portretist 1768: Zacharias Werner, poet și dramaturg german 1774: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui William I al Olandei (d. 1837) 1785: David Wilkie, pictor britanic 1786: Carl Maria von Weber, compozitor german, (d. 1826) 1787: Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor francez, cel care a descoperit primul procedeu de fotografiere (d. 1851) 1832: Adolf Erik Nordenskiöld, cercetător suedez (d. 1901) 1836: William S. Gilbert, scriitor englez 1839: August Kundt, fizician german (d. 1894) 1882: Wyndham Lewis, artist plastic și scriitor englez, fondatorul mișcării “vorticiste” 1897: Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1948 (d. 1974) 1898: Joris Ivens, regizor olandez. În 1958, la Cannes, primește premiul Palme d’Or pentru filmul “Sena întâlnește Parisul” (d. 1989) 1906: Corneliu Baba, pictor român, membru al Academiei Române (d. 1997) 1907: Compay Segundo, muzician cubanez (Buena Vista Social Club) (d. 2003) 1912: Walter Schulz, filozof german 1923: Alan Shepard, primul astronaut american 1927: Hank Ballard, cântăreț și textier american 1934: Vassilis Vassilikos, scriitor grec 1939: Margaret Atwood, scriitoare canadiană și designer german 1946: Amanda Lear, cântăreață britanică-chineză și fotomodel 1952: Harald Konopka, fotbalist german 1962: Kirk Hammett, chitaristul trupei Metallica 1963: Peter Schmeichel, fotbalist danez

Născută din libertatea spiritului, experimentului, revelaţiilor Recent, la Editura Fundaţiei Culturale Poezia (Iași) a văzut lumina tiparului antologia “Avangarda - jertfa Gulagului”, îngrijită de poetul, prozatorul, eseistul și traducătorul basarabean Leo Butnaru. Antologia, pe care presa de specialitate și critică din România o caracterizează drept: „o antologie cu valoare recuperatoare, estetic și moral deopotrivă, pentru două literaturi în egală măsură, rusă și română” în care „istoria literară, istoria politică și destine umane se suprapun într-un cutremurător tablou de epocă. Avangarda literară rusă, strivită în GULAGUL sovietic, este reconstituită și în limba română”. Volumul inserează selecţii din creaţia a 52 de poeţi care au murit în lagărele staliniste sau au trecut prin ele, având totuși șansa supravieţuirii, plus un amplu dosar de imagini cutremurătoare. Leo Butnaru a avut amabilitatea să accepte invitaţia noastră pentru a ne oferi mai multe detalii despre lucrul la acest volum. – Pentru început, vrem să vă felicităm pentru realizarea acestei antologii-memorial și, curiozitatea bat-o vina, vrem să știm de cât timp a fost nevoie pentru a întocmi acest volum numit, oarecum antagonic, ”Avangarda. Jertfa GULAG-ului”? – Mulţumesc pentru felicitări. În ce privește antologia și cronologia, să zic ușor rimat, la ea am migălit în interiorul unui proiect mai amplu – Panorama poeziei avangardei ruse, care mă ţine in actio deja mai bine de un deceniu și jumătate. În ea vor intra circa 200 de poeţi, avangardiști de diferite orientări, protagoniști sau simpli actanţi ai diverselor curente – multe! – pe care le-a cunoscut această fenomenologie în primele trei decenii ale secolului trecut în Rusia, iniţial monarhistă, apoi sovietică. Panorama va avea circa 50 de mii de versuri, prefaţă, prezentare biobibliografică pentru

fiecare autor, note. Prin urmare, cei 52 de autori, unii dintre ei de-a dreptul atinși de geniu, dacă e să ne referim la Mandelștam, Ţvetaeva, Harms, Pasternak, care au căzut jertfă Gulagului sau au trecut prin sistemul lui opresiv, inclusiv „în exteriorul” său ideologic restrictiv, dur, bolșevic, alcătuiesc această antologie ca parte componentă a Panoramei. – V-am întrebat mai sus de durata lucrului asupra acestui volum pentru că, bănuim, a fost nevoie să scotociţi prin multe arhive pentru a găsi informaţia de care a fost nevoie. Cum aţi făcut rost de aceste informaţii și care a fost imboldul care a condus la realizarea acestei antologii? – Așa e, munca a avut și pistele ei de cercetare, localizare, periodizare, care m-a dedublat în traducător și istoric literar, precum remarcase

– Trăind timpuri în care oamenii se lasă impresionaţi mai mult de formă decât de conţinut, nu există riscul ca cititorii să se intereseze mai mult de destinul acestor poeţi decât de creaţia lor? – Eu știu una și bună, și probată: fenomenologia avangardistă, inclusiv cea rusească, e fascinantă, instructivă, mobilizatoare întru proprii căutări artistice. Înainte de toate, cred că este absolut necesar să o cunoască, chiar să o studieze orice autor tânăr. Astfel, dânsul va afla că ceea ce, uneori, se dă drept noutate, originalitate, cu-cu-ri-gu literar inimitabil în zilele noastre, a fost pus pe rol încă acum 100 de ani (manifestul futurismului al lui Marinetti apăru în 1909), dar mai important e că avangarda, în special protagoniștii ei, i-ar putea sugera junelui autor piste faste de evoluţie a propriului său har, de descoperire și afirmare a propriei vocaţii. În ce privește riscul de care vorbești: antologia inserează texte de reală valoare, nu conjuncturalideologice sau antiideologice. Cel care iubește poezia autentică nu va fi dezamăgit de „Avangarda – jertfa Gulagului” și în formă – și în conţinut, și în biografie – și în poezie.

G`ndul s=pt=m`nii “Să nu laşi să treacă o zi fără să vezi, fără să auzi sau fără să citeşti ceva frumos...” Goethe

– După o perioadă în care aţi studiat nu doar creaţia, ci și destinul acestor poeţi, am vrea să aflăm de la dvs. dacă n-ar fi existat „Jertfa GULAG-ului” în viaţa acestor creatori, creaţia lor ar fi avut o altă soartă? – Bineînţeles, alta! Să luăm aminte că unii dintre poeţi au fost executaţi pe când aveau o vârstă foarte tânără – Nikolai D. Burliuk la 31 de ani, în 1921; Nikolai Gumiliov, fostul soţ al Annei Ahmatova, la 35 de ani, de asemenea, în 1921; Iuri Denghen la 27 de ani, în 1923; Vladimir Sillov la 29 de ani, în 1930, etc., etc. Unor autori căzuţi jertfă bolșevismului nici nu li se mai cunoaște anul nașterii și cel al morţii, de unde e de înţeles că, în cea mai mare parte, și opera lor a fost pierdută, asasinată și ea de regimul inuman. O, da, într-o societate democrată, în libertate, avangarda rusă ar fi fost în stare să dea multe alte opere memorabile. – Știm că prin activitatea și modul de viaţă pe care îl aveţi sunteţi un om al timpului sau chiar în avangarda procesului literar, iată de ce, o să vă rugăm să ne spuneţi dacă poezia acestor poeţi poate intra într-o concurenţă directă cu poezia contemporană sau chiar cea postmodernistă? – Păi, parcă nu am dat deja nume ce, din start, nu pot avea concurenţă? Mandelștam (akmeist), Ţvetaeva (novatoare sui generis a prozodiei ruse), Ahmatova (akmeistă), Gumiliov, Harms (constructivist), Zaboloţki, Pasternak (în tinereţe futurist), Harms (constructivist), Gruzinov (cubofuturist) sunt de o contemporaneitate magistrală, peste, iată, secole. Nu încape îndoială, cei care scriu în acest al doilea deceniu al secolului XXI și-ar mai potoli din aroganţă și lăudăroșenie de „deschizător de drumuri”, dacă i-ar citi și studia pe avangardiștii care au scris în deceniul doi al secolului XX. Și dacă ar fi, bineînţeles, onești.

„Într-o societate democrată, în libertate, avangarda rusă ar ﬁ fost în stare să dea multe alte opere memorabile” – Dar publicul larg, mai puţin sensibil și experimentat la capitolul „totalitarism”, cum „riscă” să fie afectat, impresionat, interesat de acest subiect? – Aici nu interesează publicul larg, decât în măsura în care din el se pot desprinde mai multe sau mai puţine persoane, unele care pot deveni personalităţi și graţie faptului că știu ce înseamnă aia avangardă și cum poate ea lucra, fertil, în conștiinţele artistice, creatoare sau cititoare de astăzi. Avangarda a fost sugrumată de totalitarism, dar s-a născut din libertatea spiritului, cugetului, cuvântului, metaforei, ideii, ex-

perimentului și înfăţișărilor, revelaţiilor extraordinare. A fost o confruntare a contrariilor, pentru a da zbor creaţiei manifestate în relaţia: teză–antiteză–sinteză, și perspectivă–perspective. – Povestiţi-ne în ce proiect sunteţi antrenat în prezent? – Sunt pe cale să duc la bună împlinire (nu vreau să zic… sfârșit) redactarea a două jurnale yes-eu de călătorie, care mi s-au întâmplat, în septembrie, prin Crimeea și, în octombrie, prin Armenia. Scriu la poezia, proza și eseistica mea care fac casă bună, în continuare, cu traducerile. Ţin mai vechile mele rubrici din unele reviste de pe stânga și dreapta Prutului. Apoi, ușor… aventuros, mă gândesc la o expoziţie personală de artă fotografică, în care să expun portretele a cel puţin 50 de colegi, poeţi, prozatori, traducători din vreo 15-20 de ţări. Unele deja le-am publicat pe blog. (Însă aceasta din urmă nu e o urgenţă…) – Cu siguranţă, sunteţi cu ochii pe pulsul literaturii contemporane și, în special, nu neglijaţi literatura naţională. Ce vă preocupă, interesează, impresionează, întristează, bucură, enervează în acest domeniu? – E o întrebare interesantă, însă pentru a răspunde la ea ar fi nevoie de un alt interviu. În caz contrar, riscăm să fim superficiali, constrânși de lipsa de spaţiu, dar și de timp. Poate revenim. – La ediţia din acest an a Premiului Nobel pentru Literatură s-a vehiculat numele lui Cărtărescu. Cum credeţi, are șanse un român în viitorul apropiat să pună mâna pe acest mult râvnit premiu? – De ce să nu o aibă, inclusiv Mircea Cărtărescu? Dar – atenţie la jocurile de-a nominalizarea, în general. Pentru că nominalizările pot fi făcute de o mulţime de instituţii, în special de cultură și editoriale. Credeţi că numărul și numele celor nominalizaţi se reduce la doar cele de care știm noi? Oho-ho, el e de

ordinul miilor! Miilor de incognito (să nu le zicem…anonimi) „trimiși” în listele Academiei Suedeze. Instituţia aceasta însă reţine doar 50 de nume-nominalizări, anual, iar lista celor mulţi e făcută public doar după jumătate de secol trecut de la desemnarea câștigătorului din anul respectiv. În genere, și despre premii trebuie să ai o oarecare informaţie, să n-o iei așa, din galopul calului. Pentru că, spre exemplu, ce s-a întâmplat acum un timp la Chișinău? Un poet s-a călătorit la cele sfinte și, dintr-o dată, în fierbinţeala căutării diferitor onoruri, unde prind a vocifera unii, că basarabeanul trebuie înaintat la Premiul Herder și ei chiar vor face demersurile necesare, vor trimite, vor deschide, vor spune, vor… vor… Pe chestia aceasta se făcea mare zarvă la Uniunea Scriitorilor, pe la Academie, pe la diverse întruniri, la una din ele fiind și eu prezent, la Biblioteca Naţională. Eu le spun unora ce știam – că nu se poate, însă ei o ţineau una și bună: să vină Premiul Herder în Republica Moldova și gata! Pledau-vociferau academicieni, precum dl Cimpoi, pe atunci președinte la USM, doctori în filologie, deputaţi etc., etc., fără ca vreunul din ei să cunoască elementarul adevăr: niciodată Premiul Herder nu s-a acordat post-mortem, ci doar antum. Dacă ar fi fost cum se credea la Chișinău, e-he-he ce coadă postumă ar fi fost la respectiva distincţie! Reţineţi, am zis: nu s-a acordat, la trecut, pentru că, începând cu anul 2006, această distincţie a fost, pur și simplu, scoasă din circuit. Atâta i-a fost, în perioada 1963-2006. Deci, nostimii noștri academicieni, doctori în filologie, deputaţi etc. râvneau un premiu ce nu mai exista! De aia e bine totuși să fii cât de cât informat, ca să nu cazi în ridicol… – Vă mulţumim și vă dorim mult succes în continuare! – Mulţumesc, și să rămâneţi mereu fideli literaturii! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX, 14.XI.2011

EXPOZIŢIE

E OFICIAL!

„Visuri volatile” de la Vasile Botnaru

Şi România va sărbători Ziua Limbii Române

Decese 1814: Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. ca. 1738) 1851: Ernest Augustus I de Hanovra, rege al Hanovrei (n. 1771) 1882: Sándor Abday, actor, autor dramatic și scriitor maghiar (n. 1800) 1886: Chester A. Arthur, al 21-lea președinte american (n. 1829) 1922: Marcel Proust, scriitor francez (n. 1871) 1941: Hermann Nernst, chimist german, laureat (1920) al Premiului Nobel pentru Chimie (n. 1864) 1941: John Christian Watson, cel dintâi primministru laburist al Australiei (n. 1867) 1962: Niels Bohr, fizician danez, laureat (1922) al Premiului Nobel pentru Fizică (n. 1885) 1976: Man Ray (Emanuel Rabinovitch), pictor și grafician, animator al grupării dadaiste din New York; fotograf de notorietate, a inventat tehnica raiografelor (n. 1890)

Barbu Cioculescu, când am publicat antologia „Literatura din Basarabia în sec. XX. Traduceri”, ce cuprinde cercetarea și valorificarea a 100 de ani de dragomanie românească între Nistru și Prut. Cum m-am rostuit/căpătuit cu cele necesare pentru volum? Bineînţeles, prin simple achiziţii proprii de carte pe durata multor ani, astfel că în biblioteca mea deja existau ediţii serioase cu opera lui Hlebnikov, Maiakovski, Mandelștam, Ţvetaeva, Pasternak, Zboloţki, Ahmatova (ca să dau în… dezordine alfabetică o parte din numele autorilor de avangardă), alte texte – e drept, mai puţine, – le culesesem din clandestinitatea samizdat-ului rusesc din perioada sovietică. Însă, în cea mai mare parte – chiar destul de importantă! – completarea arhivei personale cu autori și texte o datorez generozităţii mai multor colegi și exegeţi ruși ai avangardei, cu unii dintre care aveam să mă împrietenesc, pentru a conlucra în continuare și cu care sunt „cot la cot” în Academia Avangardei Ruse. Este vorba de Igor Loșcilov din Novosibirsk, poet și profesor, Serghei Biriukov (profesor la Halle, Germania), Mihail Evzlin din Madrid, care, de altfel, mi-a publicat în Spania un volum tradus din poezia lui Igor Bahterev, Elena Târâșkina de la Universitatea din Novosibirsk, regretatul Ghennadi Ayghi din Moscova – și aș mai putea adăuga nume. O altă parte din texte și documente am primit-o personal de la moștenitorii sau legatarii creaţiei unor autori (Tatiana Veciorka, Pavel Zalţman, născut, de altfel, la Chișinău). Plus deschiderea largă de program și ușă a editurilor după căderea Uniunii Sovietice, când se valorifică, în forţă, recuperator, creaţia autorilor interziși până la perestroika și anul 1991.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a inaugurat un nou spaţiu expoziţional, găzduind lucrări de grafică realizate de jurnalistul Vasile Botnaru. Expoziţia poate fi văzută în perioada 17 noiembrie - 4 decembrie 2011. Vasile Botnaru s-a născut la 12 ianuarie 1957 în localitatea Cinișeuţi, raionul Rezina. Și-a început studiile universitare la Chișinău, apoi a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universităţii Lomonosov din Moscova. Cariera jurnalistică și-a început-o la publicaţia „Viaţa satului”. Graţie aptitudinilor de designer și fotoreporter s-a specializat în design de ziar, realizând primul proiect de machetare pe computer al unui cotidian de la Chișinău. A practicat jurnalism de știri la Basa-press, Radio Liberty, Associated Press, PRO FM București, la PRO TV Chișinău. Actualmente este directorul biroului de la Chișinău al Postului de Radio Europa Liberă. Vasile Botnaru s-a produs în ipostaza de plastician, ilustrând numere de reviste locale și din străinătate și cărţi, a participat la expoziţii. Multe dintre lucrările lui Vasile Botnaru se află în colecţii particulare în China, Germania, Polonia, România, Rusia, Ungaria.

Comisia de cultură de la Senat a avizat sărbătorirea la 31 august a Zilei Limbii Române. Propunerea legislativă a fost adoptată cu amendamente în Comisia de specialitate a Senatului României.

Scriitorul Emilian Galaicu-Păun, care l-a determinat pe Vasile Botnaru să prezinte publicului lucrările, semna următorul preambul într-o revistă din România: „Dese(m)nele lui Vasile Botnaru in encre de Chine, au ceva din “naivitatea” & spontaneitatea liniilor lăsate de copil, cu vârful nuielușei, pe prima zăpadă, și, totodată, ceva din perfecţiunea studiată a ieroglifelor încondeiate de maeștrii caligrafi. Și într-un caz, și în altul, artistul se exprimă printr-un limbaj gestual, din fiecare gest desprinzându-se un ciorchine întreg de gesturi înmănuncheate câte zece-douăzeci, fiecare amintind de altele zece-douăzeci de cândva, și

așa mai departe, și așa până se reduc la două mâini care, cu mișcări sigure, populează lumea cu fiinţe hieratice. Brusc, foaia ieșită din mâinile artistului își arată faţa-i albă-albă (ca o hârtie de orez) de gheișă, care-și dă geana prin geană și atunci, atunci nu-ţi rămâne decât să te lași privit de abisul ascuns sub pleoape. Ceea ce se vede este tăietura abisală, cu un stil(et) de chirurg plastic, a desenului, linia ce se cască aidoma prăpastiei pe care – de la Fiedrich Nietzsche cetire – cu cât o privești mai mult, cu atât te privește ea mai adânc. Neant lucrând în neant”. (Em. GALAICU-PĂUN, Revista „Vatra”, nr.5/2006)

Astfel, potrivit textului final propus de Comisia pentru cultură, Ziua Limbii Române va fi marcată de autorităţile și instituţiile publice, inclusiv reprezentanţe diplomatice și institute culturale ale României, precum și alte instituţii românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau știinţific, consacrate limbii române. O altă prevedere a proiectului stabilește că Executivul și autorităţile publice locale vor lua măsurile necesare pentru arborarea în această zi a drapelului României. La propunerea Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorii din Comisia pentru cultură au votat eliminarea din iniţiativa legislativă a prevederii prin care se propunea ca Parlamentul României să se întrunească în ședinţă solemnă în data de 3 septembrie, pentru sărbătorirea Zilei Limbii Române. Anul acesta sărbătorirea Zilei Limbii Române a fost programată pe 31 august în România și Republica Moldova, prin recitaluri în București ale unor artiști precum Grigore Leșe, Iris și Maria Răducanu. În expunerea de motive a iniţiativei se menţionează, printre altele, că “importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei

societăţi puternice și unite”. Iniţiatorii proiectului specifică și faptul că, începând din anul 1990, limba română este sărbătorită în fiecare an la 31 august în Republica Moldova, iar din 2006, în aceeași zi este organizat la București, pe treptele Teatrului Naţional, “Concertul Limbii Române”. Proiectul de lege prevede proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române, care va fi marcată de către autorităţile publice din România și de către reprezentanţele diplomatice din străinătate prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau știinţific, consacrate istoriei limbii române. Conform proiectului, TVR și SRR “vor reflecta în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile”. Promovarea unui astfel de act normativ a fost anunţată încă din 2010 de către ambasadorul român la Chișinău, care preconiza că, în 2011, România și Republica Moldova vor sărbători împreună Ziua Limbii Române. “Pe lista de așteptare a documentelor care vor fi propuse spre vot Parlamentului României se află și propunerea stabilirii în data de 31 august a unei zile oficiale a limbii române și în România. Sunt sigur că Parlamentul României va aproba această propunere, astfel încât de la anul această sărbătoare să fie una comună a ambelor state românești”, declara ambasadorul român la Chișinău, Marius Lazurcă, citat în 1 septembrie 2010 de Deutsche Welle. Lazurcă făcea această declaraţie cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române în Republica Moldova, la 31 august 2010, sărbătoare care amintește de momentul din 1989, când s-a revenit la scrierea latină și limba română.

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 NOIEMBRIE 2011

Social

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3 mii de lei drept despăgubire pentru opt luni de sclavie sexuală Moldovencele care au fost traficate pentru exploatare sexuală aproape că nu au șanse să primească despăgubiri morale, chiar și atunci când instanţele de judecată obligă traficanţii să le achite. Nici unul dintre participanţii la anchetă nu au obligaţii expres să identifice și să sechestreze averile traficanţilor, din care ar putea fi compensate prejudiciile aduse victimelor. De multe ori, cei care trimit fetele în trafic, sunt recrutori, care nu dispun de averi, capii reţelelor aflându-se peste hotarele Moldovei. În multe cazuri, instituţiile statului contribuie la descurajarea traficanţilor să achite prejudicii victimelor. În 2010 a fost înregistrat cel puţin un caz în care o traficantă a fost eliberată înainte de termen din Penitenciarul nr. 13, chiar dacă nu plătise despăgubiri pentru două victime.

Facerea de bine a unei consătene Elena A., o tânără de 27 de ani din raionul Dubăsari, a petrecut 8 luni în sclavie în Turcia. În vara anului 2003, ea a fost ademenită de o consăteană, Aliona C., să meargă la muncă, pentru a lucra chelneriţă întrun hotel. „Mi s-a promis un salariu de 300 de dolari pe lună. Aveam mama bolnavă și acești bani însemnau o avere”, spune Elena. Așa cum reiese din dosarul penal deschis ulterior, pașaportul a fost perfectat într-o zi, cu banii Alionei. Concubinul acesteia a întâlnit-o pe Elena pe aeroportul din Istambul. Acesta, cetăţean turc, a fost condamnat ulterior în ţara sa pentru trafic de persoane. De la Istanbul, Elena a fost dusă în Antalya, la un hotel închis, unde mai erau câ-

teva fete. “Imediat ce am ajuns, au fost chemaţi 3 bărbaţi, care și-au ales fete, inclusiv pe mine. Trebuia să mergem la clienţi. Atunci am început să plâng și să spun că nu mă duc nicăieri, pentru că nu pentru asta am venit. Turcul a sunat-o pe Aliona și mi-a dat telefonul să vorbesc. Ea mi-a spus să fac ce mi se spune și să nu-i fac probleme. Peste câteva zile, și Aliona a revenit în Turcia”, povestește Elena. În dosarul de 240 de file, aflat acum în arhiva Judecătoriei Dubăsari, se păstrează depoziţiile Elenei făcute în faţa instanţei. Ea a arătat că, la scurt timp, concubinul Alionei a vândut-o unui alt patron, cu care însă acesta păstra legătura. “Aveam în jur de 2 clienţi pe zi și câte 6-10 noaptea. Am înţeles ulterior că Aliona a luat pe mine 2 500 de dolari, cu atât mă vânduse. Cât m-am aflat acolo, patronul i-a

dat concubinului Alionei 178 de dolari, pe care i-a trimis mamei mele acasă. Alţi bani nu am primit”, cităm din procesul-verbal al ședinţei de judecată. Cât s-a aflat în sclavie, Elena a ajuns la spital, unde a fost operată, iar acest lucru i-a făcut pe traficanţi să-i restituie pașaportul pe care i-l ridicaseră imediat ce a ajuns în Turcia. Având pașaportul, ea a reușit mai târziu să fugă. “Am evadat împreună cu o fată din Ucraina, ne-a ajutat unul dintre clienţi”, a mai spus Elena la judecată. Ajunsă acasă, în martie 2004, nu a depus cerere la poliţie. În instanţă, Elena a explicat de ce: “Peste câteva zile și Aliona s-a întors în Moldova. A venit la mine acasă și a început să mă insulte pentru că am fugit. Atunci ne-am certat și chiar ne-am bătut, apoi nu am mai vorbit în jur de un an. Într-o zi ne-am întâlnit întâmplător în microbuz și mi-a spus că nu se mai ocupă cu prostituţia, ci are un magazin în Turcia. Atunci când am revenit, i-am povestit mamei prin ce am trecut. Nu am vrut să mă duc la poliţie de rușine. Mai târziu i-am spus și fratelui meu. Când a aflat, a vrut să se ducă la Aliona și s-o bată. I-am zis să nu facă asta și să mergem la poliţie”.

Turciei. ”La ea am fost pe post de sclavă. Stăteam cu copilul, făceam curăţenie în casă, iar noaptea eram trimisă la clienţi”, a mărturisit Nadia poliţiștilor și, ulterior, în instanţă. „Nu ne adresam la poliţie, deoarece ne era teamă că patronul ne va cumpăra înapoi de la poliţiști. Aveam și clienţi poliţiști”, au mai spus fetele la proces.

10 ani de închisoare, transformaţi în 5 ani, apoi în 2 ani La 28 februarie 2008 pe numele Alionei a fost emis mandat de arest, iar ulterior aceasta a fost dată în căutare internaţională. A revenit în ţară prin intermediul Interpol. La judecată, Aliona a spus că a practicat prostituţia în Turcia, iar ulterior trafi-

cantul care a întâlnit-o pe Elena la aeroport i-a devenit soţ. Instanţa din Dubăsari a condamnat-o pe Aliona C. la 10 ani de închisoare. Termenul a fost însă redus de către Curtea de Apel până la 4 ani și 8 luni privaţiune de libertate. Curtea a invocat faptul că Aliona are un copil minor, o fetiţă de 8 ani. Până la urmă, Aliona a stat la închisoare doar 2 ani și 4 luni, de la 4 decembrie 2008 – până la 8 aprilie 2011, iar pentru că a muncit și a avut „zile privilegiate”, a fost eliberată înainte de termen.

Eliberată ilegal înainte de termen Contrar Codului de Executare, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a eliberat-o pe Ali-

Întrebarea este de ce penitenciarul nu a anunţat judecătoria despre lipsa titlurilor, de vreme ce în hotărârea de judecată figurează clar aceste sume și nici măcar Curtea Supremă nu le-a anulat? Acum, Elena spune că suma de 3 mii de lei nu ar fi ajutat-o să-și restabilească sănătatea și nici să scape de suferinţele psihologice, dar pentru că nu a beneficiat de un avocat în instanţă, nu a avut putere să meargă ea singură mai departe și să ceară prejudicii mai mari. Nici nu știe dacă ar fi avut rost, de vreme ce nici mizeria de 3 mii de lei nu i-a fost plătită. Elena încearcă acum să-și refacă viaţa și, împreună cu soţul său, bate pragurile medicilor ca să se trateze ca să poată naște un copil.

Daune morale record – 100 de mii de lei, când vor ﬁ plătite?

O traﬁcantă, două victime La 17 ianuarie 2007, în baza plângerii Elenei Procuratura a deschis un dosar penal, iar o lună mai târziu, acesta a fost conexat cu un altul, al unei alte victime. În continuare, Aliona C. a fost cercetată în baza depoziţiilor a două victime. A doua tânără s-a dovedit a fi consăteană a Elenei și Alionei, care însă a fost trimisă în Turcia ceva mai devreme. La întoarcere, ea a povestit poliţiei că fusese vândută la doi proxeneţi, ultimul fiind o femeie, cetăţeană a ona înainte de termen, deși traficanta avea neachitate două obligaţii. Ea urma să achite câte trei mii de lei Elenei și Nadiei. Într-o informaţie oficială, Departamentul Instituţiilor Penitenciare susţine că în dosarul Alionei figurează aceste sume, însă ele nu au fost plătite deoarece nu existau titluri executorii (Document 1). La Judecătoria Dubăsari aflăm contrariul: titlurile executorii au fost emise de către judecătorul Veaceslav Suciu și expediate (Document 2) Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, care urma să deconteze banii în folosul părţilor vătămate din zilele de muncă ale condamnatei.

Despăgubirile s-au pierdut... pe drum! Solicitat ulterior, DIP anunţă că titlurile nu au ajuns la destinaţie și s-a dat vina pe poștă.

Cazul unei fete din Chișinău, care a rămas orfană după ce părinţii au fost decăzuţi din drepturile părintești s-a dovedit a fi și mai tragic. Deși o judecătoare din Chișinău l-a obligat pe cel care a trimis-o în Turcia să-i plătească o despăgubire aproape record pentru Republica Moldova, acum fata este pusă în situaţia de a umbla pe drumuri ca să-și recupereze banii (Document 3). În septembrie 2009, Ana M. era proaspăt înmatriculată în anul întâi la Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”. În fiecare dimineaţă, când mergea la ore, trecea pe lângă o spălătorie. Acolo lucra Valeriu M., atunci în vârstă de 38 de ani, care i-a devenit în scurt timp iubit. Astfel, după o relaţie de o lună, au decis să se căsătorească, dar pentru că nu aveau bani de nuntă, Valeriu a convins-o să meargă mai întâi de una singură în Turcia. Fata urma să lucreze chelneriţă, iar iubitul său avea s-o urmeze imediat ce-și perfecta pașaportul.

De la Universitate, în Turcia Potrivit probelor din dosar, toate s-au organizat foarte repede și la sfârșitul lunii octombrie Ana a ajuns la Istanbul. Acolo a înţeles că a fost vândută. După aproximativ o lună, cât a fost forţată să se prostitueze, Ana a contractat 4 boli venerice și a rămas însărcinată. A revenit în Moldova și a fost internată la Centrul Mamei și Copilului, unde a făcut întrerupere de sarcină la un termen avansat, apoi a fost îngrijită la Centrul de Asistenţă și Azil al Victimelor și Potenţialelor Victime ale Traficului de Fiinţe Umane, fondat cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Judecătoarea care a exa-

minat cazul, Svetlana Balmuș, mărturisește că Ana a ajuns la proces cu o vădită traumă psihologică, dezorientată și disperată. Judecătoarea l-a condamnat pe Valeriu la 13 ani de închisoare și l-a obligat să-i plătească Anei 100 de mii de lei despăgubiri. “Prin infracţiunea de trafic a Anei M. în scopul exploatării sexuale în Turcia, se spune în decizia instanţei, ultimei i-au fost cauzate suferinţe fizice și psihice, manifestate prin pierderea speranţei în viaţă, pierderea legăturilor sociale, manifestate prin excluderea de la facultate, eliminarea din căminul studenţesc. (...) Potrivit scrisorii directorului Centrului de Asistenţă și Protecţie a Victimelor traficului de Fiinţe Umane, portretul psihologic al pătimitei se caracterizează prin stres posttraumatic, cu manifestări de anxietate, amnezie parţială, coșmaruri, flashbakuri, insomnie, dezorientare. Reacţiile severe la stres au apărut din cauza experienţei de trafic prin care a trecut, ca urmare a faptului că este însărcinată în 16-17 săptămâni”.

100 de mii de lei prejudicii morale, deocamdată, neplătite Deși mai speră la o reducere a termenului, întrucât dosarul urmează să fie examinat și de Curtea Supremă, Valeriu își ispășește în prezent pedeapsa în Penitenciarul nr. 15 din Cricova. Acolo nu lucrează și, respectiv, nu se știe dacă va putea plăti despăgubirea. Mai mult, titlul executoriu a fost trimis victimei, așa că acum aceasta este pusă în situaţia să ceară de la condamnat despăgubirea. Ana, care încearcă acum să-și refacă viaţa, spune că nu mai are pute-

re să umble pe drumuri și vrea să uite totul.

Cine despăgubeşte victimele? Atât judecătorii, cât și avocaţii care apără interesele victimelor spun că despăgubirile, chiar dacă sunt obţinute în instanţă, rareori ajung să fie plătite tinerelor care au trecut prin trafic. Una dintre cauze este faptul că organele de anchetă nu iau din start măsuri de identificare a veniturilor traficanţilor sau recrutorilor, este părerea avocatului Tatiana Catană. „Ofiţerii se concentrează numai pe latura penală la descoperirea și documentarea cazurilor de trafic și nu încearcă să urmărească ce beneficii au avut traficanţii din aceste activităţi ilegale”, spune Tatiana Catană. O a doua cauză ar fi, în opinia sa, faptul că în Republica Moldova nu se află marii traficanţi, adică cei care conduc afacerile ilegale și adună profiturile, ci recrutorii, cărora le revine o mică parte din venituri și, de cele mai multe ori, acestea nu sunt înregistrate oficial. În unele ţări europene există fonduri din care statul plătește despăgubiri victimelor traficului de fiinţe umane. În Moldova, deocamdată, nu există un asemenea fond. În Moldova, anual, în jur de 60 de oameni sunt condamnaţi prin decizii definitive pentru trafic de fiinţe umane. Datele Curţii Supreme de Justiţie arată că în 2009 au fost condamnate 72 de persoane, în 2010 – 54, iar în prima jumătate a anului 2011 – 14 persoane au fost trimise în închisori pentru infracţiuni de trafic. Sursa: investigatii.md (Titlul aparţine redacţiei)

Pe 28 noiembrie, în Portul Giurgiuleşti va acosta prima navă maritimă de transport de mărfuri Prima navă maritimă de transport de mărfuri va sosi în Portul Internaţional Liber Giurgiulești pe data de 28 noiembrie curent. Anunţul a fost făcut de Thomas Moser, președintele consiliului de administrare al companiei care administrează portul, Danube Logistics, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, care a efectuat marţi, 15 noiembrie, o vizită de documentare la portul de din Giurgiulești. Într-un comunicat de presă, Ministerului Economiei anunţă că viceprim-ministrul Valeriu Lazăr s-a familiarizat cu progresele în ceea ce privește construcţia terminalului

de mărfuri generale și containere, a terminalului feroviar de produse petroliere și mărfuri generale, și a discutat despre problemele cu care se confruntă administraţia portului în procesul de extindere. Thomas Moser, președintele consiliului de administrare Danube Logistics, operatorul portului, a informat că așteaptă, la 28 noiembrie curent, sosirea la Giurgiulești a primei nave de transportare a mărfurilor generale, inclusiv containere, închiriată de companie. Aceasta va circula săptămânal către Marport, Istanbul, Turcia, urmând să ofere servicii rezidenţilor Portului Giurgiulești, dar și exportatorilor și importatorilor care operează în Moldova. Thomas Moser și-a exprimat încre-

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ARDEAL AlbaȱIuliaȱluiȱMihaiȱViteazul 30 noiembrie – 4 decembrie 2011

Plecarea spre Fćgćraû: MarŖi, 29 noiembrie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 4 decembrie, ora 22.

Ziua 1, miercuri, 30 noiembrie, Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat – Apostolul Românilor FĆGĆRAú Cetatea lui Mihai Viteazul, Mćn. BERIVOI – participare la Sf.Liturghie de hram / Mćn. DEJANI / Mćn. BRĆNCOVEANU - Sâmbćta de Sus: mormintele Î.P.S. Dr. Antonie Plćmćdealć – Mitropolit al Ardealului, Criûanei ûi Maramureûului (1982-2005) ûi a pćrintelui Teofil Pćrćian / MUNŕII FĆGĆRAú urcare pe jos, Izvorul pćrintelui Arsenie Boca. Cazare: Sâmbćta de Sus. Ziua 2, joi, 1 decembrie, Ziua NaŖionalć a României SIBIU: Catedrala Mitropoliei "Sf Treime" / ALBA IUILIA: Catedrala Reîntregirii - participare la Sf. Liturghie, Monumentul lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii, Participare la manifestaŖiile cultural-artistice, program liber în oraû 2-3 ore; / Mćn. Sf.Lazćr. Cazare: Alba Iulia. Ziua 3, vineri, 2 decembrie Mćn. RÂMEŕ: Biserica veche cu izvorul de apć tćmćduitoare, muzeul, Cheile RâmeŖului - drumeŖie pe jos. Cazare: RâmeŖ. Ziua 4, sâmbćtć, 3 decembrie Mćn. AIUD: Biserica-memorial, osuarul; TURDA: Monumentul lui Mihai Viteazul; / Mćn. ROHIA participare la Vecernie. Cazare: Rohia sau Nicula. Ziua 5, duminicć, 4 decembrie Mćn. NICULA: participare la Sf. Liturghie, Icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului.. CLUJ: Catedrala / Popasuri LACUL ROúU, CHEILE BICAZULUI ûi PIATRA NEAMŕ. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.mdȱ

derea că relaţiile comerciale moldoturce sunt suficient de intense ca această rută să fie eficientă, oferind, totodată, și deschidere pentru operaţiuni de transport maritim la distanţă lungă prin portul turcesc. „În anul 2010, prin port au fost transbordate 375 mii tone pe an și ne așteptăm ca această cifră să sporească considerabil în perioada următoare”, a declarat Thomas Moser. Potrivit acestuia, compania își propune, totodată, să extindă gama de servicii oferite rezidenţilor Portului Giurgiulești. Danube Logistics a amplasat o instalaţie de fabricare a asfaltului în zonă, care este folosită pentru asigurarea necesităţilor proprii și care e planificată să fie folosită pe viitor și pentru necesităţile altor rezidenţi din cadrul PILG. În plus, Thomas Moser a menţionat că, în momentul de faţă, negociază cu noi potenţiali investitori, care doresc să-și dezvolte afaceri în sfera producţiei în zona industrială din Portul Giurgiulești, cărora le oferă

costuri reduse la transportul maritim al materiei prime și a producţiei finite exportate. Administraţia portului i-a mai atras atenţia ministrului Economiei asupra problemelor cu care se confruntă, în special ce ţin de preţurile mari impuse de Calea Ferată a Moldovei pentru transportul de mărfuri în port, de lipsa pro-

cedurilor vamale specifice pentru mărfurile transportate în containere și în ceea ce privește asigurarea de către instituţiile responsabile a condiţiilor navigabile pe Prut. O altă problemă se referă la transmiterea terenului suplimentar alocat iniţial, aflat în proprietate privată, necesar pentru extinderea zonei de produc-

ţie în Portul Internaţional Giurgiulești. Valeriu Lazăr a menţionat că Portul Internaţional de la Giurgiulești este un nucleu de dezvoltare regională în domeniul infrastructurii și reprezintă un centru propice pentru crearea locurilor de muncă pentru populaţia din zonă. „Salutăm venirea la Giurgiulești a companiilor cu producţie ce implică manufactură, zona având o populaţie de circa 100 de mii de oameni în raza de 25 de kilometri de la Port. Aici interesele noastre – crearea de noi locuri de muncă și lansarea producerilor orientate la export – coincid”, a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr. Părţile au mai discutat despre implicarea Danube Logistics în proiecte de responsabilitate socială de care ar beneficia comunitatea locală. Portul Internaţional Liber Giurgiulești a fost dat în exploatare în anul 2007 și este singurul port moldovenesc situat pe malul Dunării în extrema sudică a Republicii Moldova.

Portului Giurgiulești se întinde pe o suprafaţă de 120 ha, care are statut de zonă economică liberă. Aceasta constă din terminalul petrolier, portul marfar și zonă industrială. Datorită amplasării sale pe Dunărea de Jos cu adâncimi disponibile ale apei de până la 7 m, portul permite acostarea nu doar a navelor fluviale, ci și a celor maritime. Terminalul petrolier constă într-o dană de acostare, o bază petrolieră formată din 8 rezervoare, utilaje de încărcare a autocisternelor, și începând cu mijlocul anului 2008, dispune de utilaje de încărcare și descărcare a cisternelor feroviare. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca sau încărca până la 3 tipuri diferite de produse petroliere în același timp. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63 de mii de metri cubi de produse petroliere, iar capacitatea maximă de transbordare este evaluată la peste 2 milioane de tone pe an. FLUX

18 NOIEMBRIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR Menta era o plantă îndrăgită încă din antichitate datorită aromei sale precum și gustului, și proprietăţilor medicinale. Astfel, menta a fost folosită în medicină, cosmetică, aromaterapie, dar și în alimentaţie.

Aceasta este o plantă perenă, rezistentă, care se răspândește repede. Părţile aeriene ale mentei, recoltate în timpul înfloririi, conţin 0,3-0,5% ulei volatil, iar frunzele 1-2% ulei volatil cu compoziţie chimică diferită în funcţie de provenienţă. Principala componentă a uleiului volatil de mentă este mentolul (până la 70%), precum și mentone, mentofuran, a-pinen, felandren, limonen etc. Frunzele mai conţin cantităţi apreciabile de tanin, acizi organici, vitamina C, săruri minerale și substanţe antibiotice etc.

Reţete de deserturi simple Cheesecake cu iaurt şi miere Ingrediente: 100g de biscuiţi amaretti (sau biscuiţi cu ghimbir ori biscuiţi digestivi), 85g fulgi de migdale, prăjiţi, 85g de unt, topit, 250ml de iaurt gras, 750ml de mascarpone, 2 ouă, coaja rasă de la 1 lămâie, coaja rasă de la 1 portocală, 250ml de miere, fructe pentru servit Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 160º C. Se zdrobesc biscuiţii și majoritatea migdalelor într-o pungă de plastic, cu ajutorul unui sucitor. Se amestecă cu untul, apoi se presează pe fundul unui vas oval, termorezistent, cu lăţimea de 23 cm. Se amestecă iaurtul și brânza mascarpone, apoi se adaugă amestecând ouăle, unul câte unul. Se adaugă coaja de lămâie și de portocală, apoi o mare parte din cantitatea de miere, mai puţin 3 linguri. Se întinde pe baza din biscuiți, se acoperă cu folie de aluminiu și se ţine la cuptor o oră. Se îndepărtează folia și se coace încă 15 minute până când se rumenește, cre-

Beneﬁcii: Menta aduce beneficii asupra tubului digestiv, respiraţiei, ficatului, vezicii biliare (fiere), circulaţiei, având și un puternic efect asupra sistemului nervos: - Menta consumată din alimentaţie stimulează secreţia sucului biliar și golirea bilei în intestine, facilitând digestia grăsimilor; - Ceaiul de mentă este bun în problemele biliare și în micșorarea calculilor biliari (pietre la fiere); - Menta detoxifică organismul; - Înlătură tulburările intestinale, tratează diareea, meteorismul, bolborismele și crampele intestinale; - Dezinfectează, un alt aspect prin care previne infecţiile tubului gastric; - Are efect antiobiotic ușor; - Previne infecţiile respiratorii, fiind puternic volatil mentolul – o substanţă conţinută în cantităţi mari în frunzele și florile de mentă. De asemenea, menta este utilă și în tratarea răcelilor, inspirânduse vaporii de mentol (infuzie, uleiuri volatile etc.). - Îmbunătăţește circulaţia sanguină; - Ca uz extern, revigorează pielea, o întinerește, sporește circulaţia subcutanată, este utilă pentru circulaţia periferică proastă (mâini sau picioare reci se ţin în fiecare seară în apă fierbinte cu 30 picături de mentă la o jumătate de cadă); - Elimină oboseala picioarelor, se folosește o diluţie de ulei de măsline 5 linguri cu 10 picături ulei de mentă și zeama de la o lămâie și se ung gambele delicat, în strat subţire, în fiecare seară.

ma s-a prins, dar se clatină ușor în mijloc. Se lasă la răcit. Poate fi ţinut la frigider două zile. Pentru a fi servit, se presară cu migdale, se toarnă mierea rămasă și se așază fructe în jur care să meargă cu cheesecake-ul.

Baba au rhum Ingrediente: Pentru blat: 250g de făină, 2 linguri de zahăr, ½ linguriţă de sare, 4g de drojdie uscată, 50ml de lapte, 3 ouă, o mână de stafide, înmuiate în rom, 90g de unt, la temperatura camerei Pentru sirop: 700ml de apă, 350g de zahăr, coaja rasă de la 1 lămâie, 150ml de rom brun

Clivia – crinul care îţi înfrumuseţează casa

Îngrijire Vara, trebuie amplasată într-un loc cu lumină, dar ferită de bătaia directă a razelor soarelui. Tot vara i se administrează îngrășăminte la 2-3 săptămâni, în concentraţie de 0,2%. Dacă e posibil, planta se va ţine în grădină, în semiumbră. Iarna, planta care necesită obligatoriu o perioadă de repaus pentru a înflori în primăvara următoare, se va amplasa într-un spaţiu cu temperatură mai scăzută

Pentru garnitură: 300g de frișcă lichidă răcită, vanilie, 200g de stafide, îngheţată de vanilie Mod de preparare: Se amestecă făina, zahărul și sarea într-un bol și se face o adâncitură în mijloc. Se freacă drojdia cu o linguriţă de lapte cald și se toarnă în adâncitură. Se adaugă ouăle și stafidele scurse, apoi se frământă totul. Va rezulta o cocă moale și lipicioasă, care se frământă până se desprinde de pe pereţii bolului. Se frământă timp de 5 minute înainte de a adăuga untul și se continuă până când aluatul devine neted și elastic. Se lasă să crească până își dublează volumul. Se încălzește cuptorul la 200° C. Se ung cu unt și se tapetează cu făină opt forme mici cilindrice (sau o formă circulară cu spaţiu în mijloc), se împarte aluatul în opt părţi și se așază în forme. Se mai lasă încă o dată la crescut, până când aluatul atinge baza formei. Se coc prăjiturile timp de 15 minute, până devin aurii și sună a gol dacă le lovești cu degetul. Se scot din forme cât sunt calde. Pentru sirop, se amestecă toate ingredientele, mai puţin romul, se pun pe foc și se lasă să dea în câteva clocote. Siropul se strecoară într-un bol larg, pentru a înlătura coaja de lămâie, se adaugă romul și se lasă la răcit. Se iau din acest sirop câteva linguri în care se pun la înmuiat stafidele. În siropul rămas, se scufundă prăjiturile fierbinţi, până se îmbibă bine. În frișca răcită se adaugă vanilia și se mixează până se întărește. Prăjiturile se servesc pe farfurii individuale, cu stafide înmuiate alături, cu frișcă și o cupă de îngheţată.

Mod de preparare: Lisa este un produs specific bucovinean și dă bine în orice cămară printre borcanele de gemuri și zacuscă. Se prepară așa: se iau câteva portocale sau lămâi și li se rade coaja. Se așază un strat pe fundul borcanului și deasupra se pune un strat de miere sau zahăr, deasupra iar un strat de coajă rasă și iar un strat de miere sau zahăr și tot așa până la buza borcanului, apoi se depozitează. Când lisa capătă o culoare zaharată este numai bună de folosit. Drojdia se topește în apă călduţă și se amestecă totul astfel încât să obţineţi o smântână groasă. Se adaugă acum lisa și macul, cam o lingură de fiecare. Se lasă la cald un pic să crească făina albă. Se pune în forme de brioșe și se dă la cuptor până se face aurie.

câte o farfurie, se presară cu zahărul rămas, apoi se adaugă prune și siropul de la ele. Se servesc ca atare sau cu smântână sau îngheţată de vanilie.

Frigănele cu prune Ingrediente: 2 ouă, bătute, 100ml de lapte, coaja rasă de la 1 lămâie, 4 linguri de zahăr fin, 4 felii de pâine, tăiate în jumătate, pe diagonală, 50g de unt, 450g de prune, tăiate și cu sâmburele scos, 1 lingură suc de lămâie, smântână sau îngheţată de vanilie, pentru servit Mod de preparare: Se amestecă ouăle, laptele, coaja de lămâie și o lingură de zahăr într-o farfurie adâncă. Se adaugă pâinea și se înmoaie în lichid pe ambele părţi, până când se îmbibă bine. Se pun 2 linguri de zahăr și 25g de unt într-o tigaie și se încing ușor până se topește zahărul. Se adaugă prunele și se prăjesc aproximativ 5 minute, până când se înmoaie, iar sucul lăsat este maro deschis. Se adaugă sucul de lămâie și se lasă să se încălzească până se formează un sirop ușor. Se încălzește untul rămas într-o tigaie nonaderentă, se adaugă feliile de pâine și se prăjesc pe fiecare parte până când se rumenesc. Se pun două felii de pâine pe

Mălai dulce Ingrediente: o cană de mălai, o cană de făină de grâu, o cană de zahăr, 1 ou, 1/2 cană smântână, 1 cubuleţ de unt semitopit, o nucă de drojdie, o lingură de mac, o lingură de lisă

Brioşe alb-negru

Frigul de afară și umezeala opresc circulaţia sangvină a mâinilor și picioarelor. Nu te îngrijora! Există soluţii pentru a stimula circulaţia periferică! Iarna, temperaturile scăzute determină organismul să-și micșoreze debitul de sânge de la nivelul mâinilor și picioarelor, pentru a limita cumva pierderile de căldură. Iată de ce, circulaţia este afectată, apărând așa-numitul sindrom al mâinilor și picioarelor reci.

Ingrediente: 250 g făină, 50 g cacao, 1 plic praf de copt, 150 g zahăr, 50 g migdale măcinate, 4 ouă, 200 g unt topit, 150 ml lapte Mod de preparare: Se amestecă făina cu cacaoa și praful de copt. Într-un alt recipient se amestecă ouăle cu zahărul și untul topit, apoi se toarnă laptele. Se pune amestecul obţinut în bolul cu făină și se amestecă bine până când se obţine o compoziţie omogenă. La sfârșit adăIngrediente: Pentru amestecul de brânză: 225g cremă de brânză, 1 ou, la temperatura camerei, 65g de zahăr, 70g de ciocolată tăiată mărunt (preferabil neagră, minimum 50 cacao) Pentru brioșe: 210g de făină, 240g de zahăr brun, 30g de cacao, 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, 1 praf de sare, 250ml de apă, 80ml ulei de floarea-soarelui, 1 lingură oţet din vin alb, 1 linguriţă esenţă de vanilie Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 175º C. Se pun forme de hârtie într-o tavă de brioșe. Pentru crema de brânză, se amestecă bine primele trei ingrediente (nu folosi mixerul) până se obţine o consistenţă omogenă, apoi se adaugă ciocolata și se lasă deoparte. Pentru brioșe, se amestecă întâi ingredientele solide, apoi – separat – cele lichide. Se face o groapă în mijlocul amestecului de făină și se toarnă lichidul. Se amestecă până se încorpo-

Te ajută tinctura de Ginkgo biloba! Cura cu tinctură de Ginkgo biloba este indicată în acest sezon. Aceasta stimulează eficient circulaţia și se absoarbe mai ușor în organism decât tabletele cu extract. O poţi lua de trei-cinci ori pe zi, 30-40 de picături, cu jumătate de pahar cu apă plată, înainte cu 30 de minute de mesele principale, timp de o lună. Dacă ești lipsită de energie, asociază tinctura cu suplimente de magneziu. Vei combate stresul, durerile de cap și cele musculare.

Dar şi ceaiurile!

(8-10 grade C.) și se va uda la intervale mai mari, numai pentru a nu se usca. Anual, primăvara, substratul de la suprafaţa ghiveciului, format dintr-un amestec de pământ de grădină, mraniţă și nisip) trebuie înlocuit cu unul proaspăt. Tot primăvara, se va face transplantarea plantei în ghivece care să cuprindă rădăcinile groase. Clivia se înmulţește primăvara, după înflorire, prin separarea micilor tulpini noi care au apărut la planta mamă și care se plantează în ghivece corespunzătoare ca mărime. Eliminarea prafului de pe frunze se face cel puţin o dată pe lună, prin introducerea plantelor sub duș sau prin ștergerea frunzelor cu un burete umed.

Dacă vrei să-ţi dezmorţești de frig mâinile și picioarele, atunci bea o cană cu ceai de cimbrișor. Pentru a face o infuzie din cimbrișor, ai nevoie de o cană cu apă clocotită și de o linguriţă de plantă uscată. De preferat este să cumperi cimbrișor sub formă de vrac. Și cel de măceșe pune sângele în mișcare. Pentru aceasta, ai nevoie de o lingură de fruct uscat, la o cană cu apă fiartă.

Ardeiul iute stimulează circulaţia Ai încercat vreodată frecţionările mâinilor și picioarelor cu macerat de ardei iute? Dau rezultate foarte bune! Maceratul se face din 50 g ardei iute și 250 ml alcool sanitar. Se lasă timp de 15 zile, în cămară, agitând de două-trei ori pe zi. Fricţionările se fac o dată sau de două ori pe zi.

STUDIU

Genele false pot dăuna celor naturale Bârfa ne menţine sănătoşi

Recent, publicaţia online a Dailymail a prezentat declaraţiile unor medici care atrag atenţia că

genele sintetice, folosite un timp îndelungat, afectează genele naturale. „Am cunoscut persoane care au folosit gene false permanent, o lungă perioadă de timp, și și-au pierdut genele naturale. Nu suntem toţi la fel, deci este posibil ca la unele persoane să nu se manifeste așa, dar există posibilitatea să dăuneze genelor naturale, cu atât mai mult dacă sunt purtate tot timpul, chiar și în straturi duble, sau dacă nu sunt îndepărtate corect”, spune chirurgul estetician Dr. Bessam Farjo. Mai mult decât atât, medicii avertizează că în momentul în care sunt desprinse se întâmplă să fie smulse și gene naturale, din cauza adezivului folosit la prinderea genelor false. De aceea, ele trebuie dezlipite cu multă grijă.

Femeile care socializează mai mult au o stare de sănătate mai bună și sunt mai fericite, arată un studiu recent.

De asemenea, dacă adezivul nu este îndepărtat corect, pot apărea iritaţii. Specialiștii au observat că vârsta nu influenţează modul în care genele sintetice le pot afecta pe cele naturale. Am putea crede că adolescentele pot pierde mai ușor din genele naturale prin purtarea celor false, dar nu este un fapt general valabil. Chiar și persoanelor mature li se poate întâmpla acest lucru. Ţine de moștenirea genetică dacă ai gene puternice sau nu. Clickpentrufemei.ro

O vorbă veche spune că atunci când două femei se întâlnesc este imposibil să nu bârfească pe cineva. Dar, se pare că acest lucru nu mai trebuie văzut cu ochi răi. Cel puţin așa susţin oamenii de știinţă americani de la Universitatea din Michigan, care au demonstrat că socializarea are efecte benefice asupra stării de sănătate, în special în cazul femeilor și, în plus, le face să aibă mai multă poftă de viaţă.

Nivelul hormonilor feminini este hotărâtor Specialiștii spun că responsabil de acest lucru este un hormon feminin, numit progesteron, care, atunci când socializăm, este secretat în cantităţi mai mari decât de obicei. În aceste condiţii, progesteronul devine un antidot împotriva stresului și anxietăţii. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au apelat la 160 de studente. Jumătate dintre voluntare au socializat între ele, iar restul au citit un studiu despre botanică. După aproximativ 20 de minute, s-a observat că la primul grup nivelul de progesteron

rează lichidul, dar fără să se obţină o consistenţă perfect omogenă (altfel brioșele se vor întări prea tare). Se împarte aluatul de brioșe în cele 12 forme din tavă, apoi se adaugă, în fiecare formă, câte o lingură din amestecul de brânză. Se dau la cuptor pentru 25 de minute, apoi se lasă la răcit, înainte de a fi scoase din tavă.

Brioşe cu cacao şi migdale

Ai mâinile şi picioarele reci? Te ajută remediile naturale!

MACHIAJ Le curbăm, le acoperim cu straturi de rimel, dar parcă tot nu este de ajuns. Pentru ca genele naturale să arate cât mai bine, multe femei recurg la aplicarea genelor false. Cât de periculoase pot fi ele afli în cele ce urmează!

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Menta

Numele vine de la Lady Charlotte Clive, ducesă de Northumberland și guvernantă a reginei Victoria. Clivia este originară din Africa de Sud și fost introdusă în Anglia în 1852. Este una din cele mai populare plante din categoria crinilor de cameră Se mai numește și crin roșu, este o plantă de apartament rezistentă, care trăiește și înflorește mai mulţi ani. Are frunze verde închis, lucioase, subţiri și lungi, dispuse în formă de evantai circular din mijlocul cărora, pe tije florale groase și înalte, se formează o inflorescenţă de forma unui mănunchi de flori mici colorate în roșu-oranj, având la unele specii în centru culoarea galben, asemănătoare cu florile de crin.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

ugăm migdalele. Se toarnă compoziţia în forme de brioșe și se asază în tavă. Se pun la cuptor pentru 25-30 de minute la foc mediu. Se lasă la răcit și se glazurează cu ciocolată albă și deasupra cu fulgi de migdale.

Utile

O pată! Cum o curăţ? Oricât de atentă ai fi, nu poţi evita micile accidente în urma cărora hainele se pătează. Uneori, îndepărtarea lor îţi dă multă bătaie de cap. De aceea, în cele ce urmează îţi propunem câteva trucuri de curăţare pentru diverse pete.

Petele de ruj Nu sunt doar o problemă a bărbaţilor infideli. Uneori, din graba de a te dezbrăca mai repede, uiţi că nu te-ai demachiat și te trezești cu pete pe bluză sau pe tricou. Nici o problemă! Dacă ai la îndemână un prosop curat, tifon și alcool sanitar le vei scoate foarte ușor. Pune sub zona pătată o parte a prosopului, picură puţin alcool pe pată, apoi tamponează.

Petele de machiaj Pudra, fardurile de pleoape sau de obraji, rimelul pot ajunge pe haine când te aștepţi mai puţin. Demachiantul, atât de util când îndepărtezi machiajul de pe faţă, elimină ușor și petele lăsate pe haine de produsele tale favorite de machiaj. Aplică demachiant într-un loc ascuns pentru a vedea cum acţionează în contact cu acesta, apoi tamponează și suprafaţa pătată. În general, produsele neuleioase precum fardurile și pudra se înlătură ușor cu săpun, detergent sau șampon.

Petele de ceară Răcește ceara ajunsă pe haine cu un cub de gheaţă, apoi tamponează cu alcool medicinal, pentru a elimina grăsimile. Un alt truc de îndepărtare a acestor pete constă în încingerea fierului de călcat, acoperirea petei cu o coală de hârtie și trecerea fierului de călcat peste hârtie. Vei fi surprinsă cât de ușor se va impregna ceara în hârtie, iar hainele vor rămâne ca noi!

Petele de vin O petrecere bună îţi poate aduce și surprize nu tocmai plăcute. În vâltoarea ei, un invitat neatent îţi poate păta hainele cu vin. Surprinzător, dar urmele de vin roșu dispar cât ai clipi dacă torni pe pată puţin vin alb. În lipsă de vin alb, oţetul are același efect magic. Șterge surplusul cu un prosop și te poţi întoarce fără grijă la petrecere. Mirosul vinului va rămâne impregnat în haine, dar după spălare cu detergent, va dispărea și el.

Petele de noroi

era în limite normale sau crescuse, însă la al doilea scăzuse. „Mulţi hormoni se eliberează atunci când socializăm cu cei din jurul nostru, iar lucrul acesta ne influenţează starea de sănătate, prin reducerea nivelului de stres. Iar nivelul ridicat de progesteron are și el un rol esenţial în acest sens”, spune Stephanie Brown, coordonatorul studiului.

Luptă şi împotriva infecţiilor Progesteronul este un hormon produs de ovare, iar rolul lui principal este de a pregăti uterul pentru o posibilă sarcină. Acesta mai ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor și stopează producerea în exces a unui alt hormon feminin, estrogenul, care este responsabilă de apariţia chisturilor pe ovare și chiar a cancerului.

Plimbările în parc îţi pot lăsa și amintiri neplăcute pe... haine. Scoaterea petelor de noroi devine o provocare, pentru că acestea sunt considerate petele uscate cel mai greu de eliminat. Începe prin a curăţa zona de surplusul de noroi cu lama netăioasă a unui cuţit. Apoi, tamponează pata cu spirt și las-o să se usuce. Folosit pe mătase sau lână, spirtul trebuie diluat cât mai mult. O altă metodă constă în tamponarea petei cu apă rece. Aplică apoi detergent lichid, iar la final, clătește cu apă rece!

Petele de fructe şi legume Copiii mici lasă pe hăinuţe tot soiul de pete de la fructe și legume. Nu pierde vremea certându-i! Ia repede un detergent lichid de spălat vasele și aplică-l pe pată, apoi spală pata cu apă rece. Este trucul cel mai simplu pentru petele de măr sau morcov. La fel de eficiente sunt zeama de lămâie sau apa oxigenată. După tamponarea locului pătat cu una din ele, clătește bine cu apă rece!

Reţine! - Acţionează cât mai repede după apariţia petei, altfel, odată cu trecerea timpului, scad și șansele de a o îndepărta ușor! - Nu freca pata prea mult timp, pentru că se va întinde și mai mult, prin pătrunderea murdăriei în profunzimea materialului! - Acetona curăţă hainele de pete, dar lasă la rândul ei pete gălbui. - Pentru petele de pe hainele albe, alege alcoolul medicinal alb (îl poţi cumpăra din alimentare) și nu pe cel obișnuit care le albăstrește.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Liturghia la Cinstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 11.00 Reporterul de gardă. 11.30 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.30 Documentar. “Artă și mit”. 13.10, 5.20 Săptămâna sportivă. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia, 2006). 16.05 Magazinul copiilor. 16.35 Magazinele UEFA. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 17.40 Respiro. 18.00 Sub același cer. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15, 3.20 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 5.10 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Film artistic 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 7 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 8 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Reţeta de acasă (r) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) Lecţia de prim ajutor (r) 10:45 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:45 Serial: Zâmbete într-o pastilă, ep.12 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4122 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.7, anul III 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele Știri» (rom) 09:10 Контрольная закупка 09:35 Жить здорово! 10:40 «Teleshopping» 10:55 Модный приговор 12:00 «Primele Știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 «Primele Știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Премьера. Елена Ксенофонтова, Дмитрий Ульянов в многосерийном фильме «Предел желаний» 18:00 «Primele Știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Судьба на выбор 00:15 «Primele Știri» (rus) 00:25 Познер 01:25 Ночные новости 01:45 Городские пижоны «Форс-мажоры» 02:25 «Primele Știri» (rom) (R) 02:55 Фильм «Ушедшие» 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 4.20, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50, 1.30 TVR-55. 19.45, 3.10 Sport. 0.00 Teleenciclopedia. 0.30 Nocturne. 2.20 Prim plan. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 5:59 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:47 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 AFRIQUE PRESSE 10:01 FLASH INFO 10:03 EN VOYAGE ! 10:30 ÇA DÉMÉNAGE 10:59 PRENEZ L’AIR ! 11:27 FLASH INFO 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 L’ÎLE AUX CANNIBALES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 FORTUNES 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:53 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 LE SAUVAGE 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18 NOIEMBRIE 2011

Programe TV Marţi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45, 17.40, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier. Mihai Grecu. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Medalion muzical. Ion Maleca. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Legendele muzicii. 13.50 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 15.30 Documentar. “Artă și mit”. 16.00 Ring Star. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25, 1.05 Descoperă Moldova. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor: În pauză - ȘTIRI (rus.) 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.35 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.20 Portrete în timp. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 8 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Să te prezint părinților 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Serial 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 9 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinților. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa ep.19, 20 (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: La limita nebuniei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4123 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Vocea României 00:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.8, anul III 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Pariu cu viaţa ep.19, 20 (r) 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele Știri» (rom) 09:10 Контрольная закупка 09:35 Жить здорово! 10:40 «Teleshopping» 10:55 Модный приговор 12:00 «Primele Știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 «Primele Știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Премьера. Елена Ксенофонтова, Дмитрий Ульянов в многосерийном фильме «Предел желаний» 18:00 «Primele Știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Выборы - 2011 19:00 Давай поженимся! 20:00 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Среда обитания. «Продукты вечной молодости» 00:15 «Primele Știri» (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны Мировая премьера. «Тerra nova» 01:30 Александр Носик, Алексей Кравченко в фильме «Цветы от победителей» 03:05 «Primele Știri» (rom) (R) 03:35 Анатолий Папанов, Ирина Мирошниченко, Андрей Мягков в детективе «Страх высоты» 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.20, 17.50, 4.00, 6.15 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.45, 3.10 Sport. 1.50 Replay. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 CONTINENT NOIR 10:01 FLASH INFO 10:03 L’ÉPICERIE 10:30 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 VERT DE MALTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 FORTUNES 16:31 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 1981 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 JULIE ET ROMÉO 23:35 PHÔTOS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALASSA 2:43 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Miercuri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 17.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Cultura azi. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 ENTER. Videojurnal. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 Sub același cer. 14.25 “Doar pentru tine...”. Spectacol muzical. 16.00 ARTelier. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25, 1.05 Descoperă Moldova. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor: În pauză - ȘTIRI (rus.) 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.35 Documentar. “Drumeţii”. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 9 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 10 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: La limita nebuniei (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Arthur 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4124 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.9, 10 anul III 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele Știri» (rom) 09:10 Контрольная закупка 09:35 Жить здорово! 10:40 «Teleshopping» 10:55 Модный приговор 12:00 «Primele Știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 «Primele Știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Премьера. Елена Ксенофонтова, Дмитрий Ульянов в многосерийном фильме «Предел желаний» 18:00 «Primele Știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Выборы - 2011 19:00 Давай поженимся! 20:00 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Человек и закон с Алексеем Пимановым 00:15 «Primele Știri» (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны «Убийство» 01:45 «Primele Știri» (rom) (R) 02:15 Лидия ФедосееваШукшина, Станислав Любшин в фильме «Позови меня в даль светлую» 03:45 Максим Аверин в комедии «Любовь зла...»

Joi NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Fii tânăr! 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Gagauz ogea. 14.05 Portrete în timp. In memoriam. Nicolae Andronache, laureat al Premiului de Stat al RM. 14.40 “Doar pentru tine...”. Spectacol muzical. 15.45 Documentar. “Arts 21”. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00, 1.15 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.05 Reporterul de gardă. 22.35, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.05 Descoperă Moldova. 1.45 Music Mania. 3.50 Cronos European. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 10 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 11 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Arthur (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Întoarcerea Marelui Blond 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4125 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dresat pentru a ucide 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.11, anul III 00:00 Film: Dresat pentru a ucide (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele Știri» (rom) 09:10 Контрольная закупка 09:35 Жить здорово! 10:40 «Teleshopping» 10:55 Модный приговор 12:00 «Primele Știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 «Primele Știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:00 Премьера. Елена Ксенофонтова, Дмитрий Ульянов в многосерийном фильме «Предел желаний» 18:00 «Primele Știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:40 Время 22:15 Фурцева. Многосерийный фильм 23:15 Александр Масляков. 70 - не шутка, 50 - шутя 00:15 «Primele Știri» (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Городские пижоны «Подпольная империя». Новый сезон 01:45 Дмитрий Харатьян в комедии «Филиал» 03:15 «Primele Știri» (rom) (R) 03:45 Сергей Бондарчук, Ирина Скобцева в фильме «Сережа»

7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.05, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.20, 17.50, 4.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.15 Sport. 1.40 Interes general. 2.05 La vie en rose. 2.50 M.A.I. aproape de tine. 5.10 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 8.05, 0.00, 4.15, 6.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.20, 17.50, 2.55 TVR-55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45, 3.05 Sport. 1.15 ÎnTrecerea anilor. 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:35 WARI 10:01 FLASH INFO 10:03 EN PAYS DE... 10:29 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 EN VOYAGE ! 13:30 LE GOÛT DES EAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 GARÇON ! 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:18 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 SUITE NOIRE 1:55 SUITE NOIRE 2:57 TEMPS PRÉSENT 3:50 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 DOCUMENTAIRE

5:03 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 MEDITERRANEO 10:01 FLASH INFO 10:04 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:29 LA COULEUR DU TEMPS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:46 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:30 FLASH INFO 16:34 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 JULIE ET ROMÉO 21:02 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LILI ET LE BAOBAB 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 DOCUMENTAIRE 2:45 LE DÉBAT TSR 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Vineri NOIEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 13.35 Videoteca copiilor. 13.55 Russkii mir. 14.25 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 16.00 Documentar. “Global 3000”. 16.30 Vector european. 17.45 Documentar. “Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 La obiect. 5.10 S. Beckett. “Deznodământul”. Spectacol TV. 5.40 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.30 Neața cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 11 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Model by Cătălin Botezatu 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legământul (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASA 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Reţeta de acasă 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Întoarcerea Marelui Blond (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un prinţ în America 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4126 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Explore Midnight, emisiune de life-style cu Laura Cosoi 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele Știri» (rom) 09:10 Контрольная закупка 09:35 Жить здорово! 10:40 «Teleshopping» 10:55 Модный приговор 12:00 «Primele Știri» (rom) 12:10 Новости 12:30 ЖКХ 13:25 Участковый детектив 14:00 Другие новости 14:30 Понять. Простить 15:00 «Primele Știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:40 Жди меня 18:00 «Primele Știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:40 Время 22:15 ДОстояние РЕспублики: Владимир Высоцкий 00:45 «Primele Știri» (rus) 00:55 Шарлотта Генсбур в фильме «Преследование» 02:40 «Primele Știri» (rom) (R) 03:10 Евгений Сидихин в боевике «Между жизнью и смертью» 04:35 Мэрилин Монро в комедии «Давай сделаем это легально» 7.00 Telejurnal matinal. 8.00, 0.00, 4.15 România, zi de zi! 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 14.30, 17.30, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Fără frontiere. 12.20, 17.50, 2.00 TVR55. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: TĂRÂMUL DINTRE VÂNTURI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA”. 19.45 Sport. 2.35 Judecă tu! 5.05 Serial. “FURTUNĂ LA PALAT”. 6.15 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:34 COULEURS OUTREMERS 10:02 FLASH INFO 10:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 10:59 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:25 FLASH INFO 11:29 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LE COEUR A SES RAISONS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN PAYS DE... 13:30 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 JULIE ET ROMÉO 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 21:04 FLASH INFO 21:06 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTUNES 23:34 TOUS A LA BROCANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 1:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 2:33 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Serial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 7.45 Cinemateca universală. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.15 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Euromaxx”. 11.30, 1.30 Dor. Program muzical. 12.00 Acasă la Dumitru Matcovschi. 12.40, 13.45, 4.10 La o aniversare... Nicolae Gribincea și Victor Botnaru la 50 de ani. 14.45 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 15.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 15.35 Documentar. “Lumea animalelor”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.45, 1.15 ENTER. Videojurnal. 18.00 Erudit-cafe. 18.50, 23.35, 2.45 Respiro. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 O seară în familie. 21.25, 23.15 Film. “FIICA PREȘEDINTELUI” (SUA, 2004). 0.10, 5.10 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova. 5.55 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Next Top Model by Cătălin Botezatu. Reluare 13.00 Serial 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 X Factor. Gala 4 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Moștenitorii (două episoade) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? Lecţia de prim ajutor 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda Căutătorului, episodul 10, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Piraţii din Caraibe: cufărul omului mort 00:00 Film: Apel misterios 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Александр Белявский в комедии «Факир на час» 07:15 Приключенческий фильм «Черные береты» 08:25 Играй, гармонь любимая! 09:00 Умницы и умники 09:45 Слово пастыря 10:00 Новости 10:15 «Teleshopping» 10:30 Смак 11:05 Премьера. «Высоцкий. «Где-то в чужой незнакомой ночи...» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Среда обитания. «Льготный рефлекс» 13:10 Новый «Ералаш» 13:45 ДОстояние РЕспублики: Владимир Высоцкий 15:55 Леонардо Ди Каприо, Кейт Уинслет в фильме Джеймса Кэмерона «Титаник» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм «Титаник». Продолжение 19:25 Большие гонки. Финал 21:00 «Primele Știri» (rom) 21:20 Время 21:40 «Deal or no deal» 22:55 Премьера сезона. «Болеро» 00:30 Прожекторперисхилтон 01:05 Уилл Смит в остросюжетном фильме «Я, робот» 02:45 «Primele Știri» (rom) (R) 03:00 Фильм Франсуа Трюффо «451 градус по Фаренгейту» 04:45 Евгений ЛеоновГладышев в фильме «Причалы» 7.00, 18.45 Teleenciclopedia. 8.10 Bebe magia. 9.00 - 13.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10 Fii părinte, fii deștept! 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30, 6.15 TVR 55. 14.45 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 19.45, 3.00 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Dănutz S.R.L. 1.40 Tezaur folcloric. 2.30 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:01 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:33 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:07 TiVi5MONDE- GRENADINE ET MENTALO 10:14 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:18 TiVi5MONDE CAPTAIN BICEPS 10:26 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:34 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:42 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:04 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:28 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:29 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:21 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:16 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 CHABADA 1:43 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:32 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

Duminică NOIEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 ENTER. Videojurnal. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 9.35 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.30 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.45 Cinemateca universală. 14.00, 2.15 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “FIICA PREȘEDINTELUI” (SUA, 2004). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Handbal. Cupa Cupelor Europene. În pauză: Descoperă Moldova. 18.30 Respiro. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 3.00 Vedete la bis. 21.25 Săptămâna sportivă. 22.00 Cultura azi. 22.45 Descoperă Moldova. 23.15 Erudit-cafe. 0.10 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 1.00 TVMi. Știri. 4.10 Picături de “Dor”. 4.50 La o aniversare... Nicolae Gribincea și Victor Botnaru la 50 de ani. 5.50 Calendarul zilei. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 12.30 Plasa de stele. Reluare 13.40 Concert 16.00 Serial. Lale. Turcia 2010. Ep 8 - 11 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Voting 4 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 06:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de acasă – retrospectiva săptămânii 12:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Amor Real (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste – emisiune prezentata de Olivia Steer 17:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (doua episoade) (AP) (romance) 00:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Doamne de poveste (r) (15) (divertisment) 03:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Minţi diabolice 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Legenda căutătorului, ep.11 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.21, 22 22:30 Film: Titanic 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Titanic (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 Лидия Смирнова, Л ю д м и л а Гу р ч е н к о , Евгений Евстигнеев в комедии «Дача» 07:35 Комедия «Гарфилд» 08:50 Служу Отчизне! 09:20 Здоровье 10:00 Новости 10:15 «Teleshopping» 10:30 Непутевые заметки с Дмитрием Крыловым 10:45 Пока все дома 11:30 Фазенда 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «VIP Confidențe» 13:20 Специальное задание 14:35 Минута славы. Самое лучшее 16:45 Премьера. Ингеборга Дапкунайте, Андрей Панин в фильме «Апельсиновый сок» 18:30 «Replica» 19:50 Большая разница в Одессе. Финал (начало) 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:40 Воскресное «Время». Информационноаналитическая программа 22:45 Большая разница в Одессе. Финал (продолжение) 23:55 Мульт личности 00:25 Yesterday live 01:25 Премьера сезона. «Красная звезда» 02:30 «Sinteza săptămânii» (rom) (R) 03:00 Тим Рот в многосерийном фильме «Обмани меня» 7.00 Fii părinte, fii deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 8.10 Bebe magia. 8.35 În grădina Danei. 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30 Spectacol de circ internaţional. 15.00 Tezaur folcloric. 16.00, 6.15 TVR 55. 17.00, 0.15 Dănutz S.R.L. 19.00 Teleenciclopedia. 19.45, 3.30 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Distractis Show. 21.35 O dată’n viaţă. 23.15 Garantat 100%. 2.05 Ne vedem la TVR. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:52 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:31 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDEGRENADINE ET MENTALO 10:11 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:16 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:24 TiVi5MONDE - CAPTAIN BICEPS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:43 TiVi5MONDE - TARA DUNCAN 11:06 TiVi5MONDE - MARSUPILAMI - HOUBA HOUBA HOP 11:32 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT 12:59 JOUR DE RUGBY 13:44 FLASH INFO 13:47 SUR MESURES 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 VU DU CIEL 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VILLE À VENDRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:47 LILI ET LE BAOBAB 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

18 NOIEMBRIE 2011

Siesta

Radu Buşilă: „Am făcut cunoştinţă cu soţia mea la una din întâlnirile electorale.. ” - Pentru început, îţi spunem casă de piatră și te felicităm cu ocazia nunţii. În acest context, te rugăm să ne spui cum trebuie să fie soţia ideală pentru un tânăr care are ambiţia unei cariere politice? - Vă mulţumesc foarte mult. Cred că o soţie ideală ar trebui, în primul rând, să-și înţeleagă perfect soţul, care are ambiţia de a schimba ceva în politică, deoarece nu este un lucru deloc ușor, cum s-ar părea la prima vedere. Desigur, mai trebuie să aibă multă răbdare, pentru că soţul, de regulă, se implică mai mult în servirea binelui comun decât a celui familial. La fel trebuie să-l susţină în acţiunile sale, mai ales atunci când îi este foarte greu. - Cum ai cunoscut-o pe soţia ta, câţi ani aţi fost împreună până aţi decis să faceţi pasul decisiv? - Cu soţia mea Valeria am făcut cunoștinţă la Colegiul Naţional de Medicină și Farmacie, la una din întâlnirile mele electorale din anul trecut. Ea s-a apropiat de mine după întâlnire, solicitând o consultaţie juridică și... s-a întâmplat. Am fost împreună un an de zile, după care am decis să ne unim destinele pentru totdeauna. - Ce șanse de reușită mai are familia tradiţională în condiţiile în care în lume, dar și în societatea noastră, numărul divorţurilor îl depășește deja pe cel al căsătoriilor și e primit să se creadă că o idee îi poate ţine uniţi mai mult pe doi oameni decât o iubire?

- Aveţi dreptate. Când ne-am înregistrat căsătoria la Oficiul de Stare Civilă am observat că la biroul pentru divorţuri stă mai multă lume decât la cel al căsătoriilor. Desigur că acest lucru este unul alarmant, însă totuși familia tradiţională la noi în ţară trebuie să reziste încercărilor grele la care este supusă din cauza mea a tot felul de legi moderne. Noi suntem creștini ortodocși de două mii de ani, de aceea păstrarea tradiţiei strămoșești într-o familie este un lucru esenţial, care ţine de însăși existenţa noastră. Nu cred că poate uni altceva doi oameni decât dragostea. - Pe voi doi ce vă unește? - Dragostea și sentimentele pure pe care le avem unul faţă de altul, dar și dorinţa de a fi împreună. - Cum crezi, ce altceva îi mai poate oferi unui tânăr din Republica Moldova șansa de afirmare – realizare (în afară de muzică și politică)? - Cred că în orice domeniu, un tânăr se poate realiza, dacă își iubește cu adevărat profesia. Am prieteni care se realizează perfect în administrarea afacerilor, în sport și în alte sfere de activitate. Dacă vrei să reușești, ești energic și ambiţios, obţii rezultate în orice domeniu. - Știm că ai un frate geamăn, Mihai. S-a întâmplat vreodată, cum vedem în filme, să joace unul rolul celuilalt și să rezolvaţi astfel anumite probleme? Sau, din contra, să intraţi în belele?

FLUX

MUZICĂ ŞI MODĂ

GENERAŢIA 2002

Jurist, vicepreședinte PPCD, în 2011 candidatul formaţiunii la funcţia de primar al orașului Chișinău, Radu Bușilă a pus duminică, 13 noiembrie, capăt vieţii de burlac și s-a căsătorit cu aleasa inimii lui, Valeria Vasiliu. Radu Bușilă este și unul dintre exponenţii „Generaţiei 2002”, iar astăzi, împreună cu felicitările cu ocazia fericitului eveniment care a avut loc în viaţa lui, am încercat să aflăm de la el răspuns și la alte întrebări.

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Nu, niciodată! Întotdeauna am susţinut examenele fiecare pentru dânsul, nu ne-am înlocuit unul cu altul și nu cred că este o practică bună. - Și tot despre fratele tău geamăn, el împărtășește opţiunile tale politice? S-a întâmplat să fiţi colegi „de baricade”? E posibil să se lanseze și el în politică? - Desigur că le împărtășește. El este colegul meu din cadrul Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, activăm împreună și este mereu alături de mine. El face parte din echipa mea și sunt mândru de acest lucru. - Și dacă ar fi ca orașul Chișinău să se transforme în „geamănul” unui oraș european, care ţi-ai dori să fie acela? - Eu mi-aș dori ca orașul Chișinău să se asemene cu Frankfurt (Germania), să fie un oraș modern, european și cu oameni buni la suflet.

Katy Rain a lansat o colecţie de bijuterii hand made Săptămâna aceasta, interpreta Katy Rain și-a lansat prima parte a colecţiei sale de bijuterii numită „Katy Rain Collection” by Ju-Bijoux. La realizarea acesteia, interpreta a lucrat cu Anna Popova, designer de bijuterii la studioul de creaţie „Ju-Bijoux”. Acesoriile hand made se bucură de mult succes în prezent în toată lumea și în Republica Moldova, startul colecţiilor de bijuterii și accesorii confecţionate de mână fiind dat de Lorina Bălteanu. Katy Rain este prima cântăreaţă din Republica Moldova care lansează o astfel de colecţie. Cea de-a doua parte a colecţiei, interpreta promite că o va lansa la începutul anului viitor, în prezent lucrând la ea. Numele lui Katy Rain este cunoscut în Republica Moldova și România pentru piesele „Boy”, „I Wanna Pain” și „Mistery”, pe care le-a lansat în anul 2011, anul lansării acestui proiect, de altfel. Katy este laureată a mai multor concursuri și festivaluri naţionale, iar la vârsta de 11 ani prezenta deja prima ei expoziţie de pictură.

Kate Middleton este însărcinată Această știre a fost publicată de jurnaliștii de la revista „In Touch”, care au obţinut vestea de la o sursă din interiorul Casei Regale. Chiar dacă mulţi jurnaliști sunt sceptici, cei de la „In Touch” dau ca sigură această știre. Potrivit surselor citate, Ducesa de Cambridge ar fi însărcinată în șase săptămâni, iar cuplul regal deja se gândește la nume pentru viitorul bebeluș, deși amândoi își doresc să aibă o fetiţă. Dacă ar fi să aibă un băiat, Edward, Phillip sau Michael sunt cele mai probabile nume pe care le-ar alege, iar dacă ar avea o fetiţă, Alice sau Rose ar fi opţiunile. “Prinţul William își dorește o fetiţă, la fel ca și viitorul bunic. Catherine este fericită atunci când William este fericit”, a declarat sursa, citată de „In Touch”.

- Ești unul dintre exponenţii „Generaţiei 2002”, o nouă generaţie care a crescut și a învăţat să-și exprime tranșant atitudinea alături de PPCD. Ce a însemnat pentru tine experienţa „Noii Generaţii”? - Pentru mine a însemnat și înseamnă foarte mult, în primul rând conștientizarea a ceea ce semnifică curaj, demnitate și perseverenţă. Noua Generaţie și PPCD constituie pentru mine și colegii mei proiectul vieţii noastre, în care am investit foarte mult și vom investi în continuare tot ce avem mai bun. - Dacă ai avea ocazia și împuternicirea să declari ceva în afara legii în Republica Moldova, ce ai propune și de ce? - Promovarea desfrâului și a homosexualităţii, deoarece acestea duc, în final, la distrugerea familiilor și a viitorului acestei ţări. - Îţi mulţumim! - Cu mare plăcere! Doamne ajută! Liliana POPUŞOI, FLUX

18-25 noiembrie Berbec

Sunteți plini de energie, vă entuziasmați ușor și vă face plăcere să vă ocupați de cei dragi. Și persoanele care nu sunt în cercul vostru se bucură de amabilitatea de care dați dovadă.

Taur Implicare maximă în chestiunile de familie, cele plăcute de această dată. Aveţi șansa de a face un pas înainte într-o afacere sau există posibilitatea creșterii veniturilor partenerului.

Gemeni Partea a doua a săptămânii ce urmează vine ca un balsam peste toate supărările pe care le aveți. Un eveniment din viața unei rude vă binedispune sau vă bucură atât de mult, încât uitați de toate.

Rac Se rezolvă o chestiune financiară, deocamdată, la nivel de principiu, de înţelegere între două părţi care trebuie să negocieze și să cedeze. Aprecierea vă oferă motive în plus pentru a vă face treaba bine.

Leu

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

COLABORARE

Paula Seling va înregistra o piesă cu Alexander Rybak

Aveţi rolul unui catalizator puternic pentru toţi cei din jur, în special pentru cei dragi, care beneficiază de prezenţa voastră în timpul liber, când sunteţi mai senini și mai disponibili.

Fecioară Energia benefică a acestei perioade se manifestă, în cazul vostru, sub forma unor gânduri pașnice, de renunţare la un conflict, de iertare generoasă a cuiva care a greșit cu sau fără voia sa.

Balanţă

Cântăreața Paula Seling le pregătește o surpriză fanilor ei: va înregistra o piesă cu câștigătorul concursului Eurovision 2010, Alexander Rybak.

Este posibil să primiţi o invitaţie la un eveniment interesant, într-un cerc de oameni care vă sunt pe plac. Aveţi și șansa unor discuţii deosebite cu aceste persoane de la care aveţi de învăţa.

Scorpion

Cei doi au pus la cale colaborarea în timpul vizitei pe care Alexander a făcut-o în România, luna trecută, cu scopul de a o ajuta pe Paula Seling în selectarea finaliștilor concursului televizat “X Factor”. “M-am întâlnit recent cu Alexander, când a fost invitat la X Factor și am constatat că suntem pe aceeași lungime de undă din punct de vedere muzical. Așa că ne-am pus pe treabă. Alexander va reveni în România, să cânte pe scena „X Factor”, și sper ca până atunci să se finalizeze colaborarea noastră. Este vorba de un cântec vesel”, a declarat Paula Seling, pentru esctoday.com.

Este o perioadă excelentă pentru a le transmite celor cu care colaboraţi deciziile luate, mai ales dacă sunteţi convinși că nu vor fi pe placul lor. Discuţiile cu superiorii se pot dovedi avantajoase.

Săgetător O perioadă luminoasă, cu sentimente puternice, gesturi care să exprime acest prea plin al sufletului și replici care vor încălzi inima celor care vor avea parte de ele. La serviciu e multă treabă care nu poate fi amânată.

Capricorn Ceea ce vă refuză apropiaţii vă oferiţi singuri, în primul rând siguranţa financiară și achiziţii de preţ pe care ceilalţi nu prea le aprobă. Sunteţi pregătiţi să împărţiţi cu cei dragi tot ce reușiţi să câștigaţi.

Vărsător Sunteţi energici și dornici de mișcare, de dinamism, iar dispoziţia voastră are un efect puternic asupra celor din jur. Sunt șanse să nimeriţi în cercul unor persoane care vă seamănă.

Peşti Munca e în prim-plan, dar contează mult și calitatea efortului depus. Deveniţi puţin mai pretenţioși cu voi, atât cât trebuie să realizaţi ceva care vorbește despre valoarea voastră umană.

CMYK