Ziarul Flux, Ed. 6 (786) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Cursul valutar 18.02.2011 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Muceniţe Agatia și Teodula (Harţi)

1 EURO..............................16.3053 1 Dolar american ............. 12.0338 1 Leu românesc ................ 3.8353 1 Rublă rusească ............... 0.4111 Timpul probabil:

Maxima zilei Vai de ideile mari când încap în mâna unor oameni mici! Aurel BARANGA

18.02.2011

19.02.2011

Noros, -2 2 0C

Noros, -5 1 0C

PAGINA

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Sărăcie, numele tău e Filat

ACTUAL

Datoria externă crește, preţurile cresc, iar Filat face promisiuni

Filat: Datoriile adunate de Guvern nu sunt ale mele, nu sunt ale voastre, ci ale copiilor copiiilor voștri și ale nepoţilor nepoţilor voștri!

Premierul Vladimir Filat este îngrijorat rău de tot de efectele electorale negative pe care le pot avea asupra partidului său cele câteva valuri succesive de majorare a preţurilor la produsele petroliere, gazele naturale, produsele alimentare și servicii, care s-au declanșat în ultimele două luni ale anului trecut și continuă până în prezent.

Reforma la SIS se va face când va zice Ghimpu

FLUX

Fondat în 1995 z Nr. 6 (786)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2011

FLUX

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 18 februarie 2011

ATITUDINI

Îngrijorarea premierului este firească. Mai ales, dacă ţinem cont că vin alegerile locale și, în mai puţin de un an, în Republica Moldova ar putea fi organizate noi alegeri parlamentare anticipate, în cazul în care Parlamentul iarăși nu va fi în stare să aleagă șeful statului. Iată de ce Vladimir Filat a folosit briefingul pe care l-a susţinut miercuri, 16 februarie 2011, împreună cu șeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, Nikolay Gueorguiev, pentru a anunţa majorarea salariilor bugetarilor și indexarea pensiilor. Și nu doar pentru a anunţa aceste majorări, ci chiar pentru a-și aduce laude sieși ca primministru și guvernului pe care îl conduce.

Filat se laudă cu indicii

Lupu cel pios şi sinoadele arhiereşti

PAGINA

ZI CĂ NU!

Iată câteva dintre afirmaţiile făcute de Filat în cadrul acestui briefing și reproduse într-un comunicat de presă al Guvernului. „Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 6,9% în 2010, depășind semnificativ prognoza iniţială pentru anul trecut (de 1,5%), precum și prognoza revizuită ulterior (de 3,5%)”, a precizat prim-ministrul, estimând că Produsul Intern Brut a revenit la nivelul de până la criza economică. Continuare în pag. 7

Dragostea lui Voronin şi „ventuza” lui Ghimpu Un CEC pentru liniştea guvernării

PAGINA

REACŢII

Cine îşi doreşte falimentarea "Moldtelecom"?

XXX

Orizonturi în roşu şi verde pentru Moldova? XXX

(citiţi pag. 5)

Bucureştiul îl iubeşte pe Filat mai mult decât pe români?

(citiţi pag. 2)

XXX

Homosexualitatea distruge naţiunea XXX

(citiţi pag. 6)

Băi, Filat!

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 3)

Farisei şi vameşi În unul dintre spoturile mele favorite din fosta campanie electorală, șeful PLDM zicea: „Până acum este puţin progres în lupta cu corupţia. E timpul să reacţionăm. De aceea, lupta contra corupţiei este o parte importantă a angajamentului nostru pentru o Moldovă fără sărăcie.” Și, guvernanţii parcă au început deja să reacţioneze. În orice caz, preconizatele concedieri din cadrul Serviciului Vamal, structură administrată de reprezentantul formaţiunii conduse de premierul Vladimir Filat, se zice că ar avea drept scop inclusiv debarasarea de persoanele corupte. Continuare în pag. 3

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 276 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

18 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dragostea lui Voronin şi „ventuza” lui Ghimpu Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Mare tămbălău a fost luni, 14 februarie, la Chișinău, de „ziua îndrăgostiţilor” sau de așa-zisa zi a „sfântului Valentin”. La toate posturile de televiziune și, mai ales, de radio, toată lumea a vorbit, mai bine zis, s-a bâlbâit, încercând să vorbească despre dragoste. Ba mai rău, unii și unele, încurajaţi de moderatorii emisiunilor interactive de radio și TV, au făcut declaraţii de dragoste în emisie directă, de aveai impresia că Republica Moldova este populată numai de don juani și curtezane pătimașe, care nu au nici o reţinere în a-și manifesta public sentimentele erotice. Iar seara, grupuri impresionante de tineri și tinere făceau coadă lungă la casele din supermarketuri, având braţele, coșurile și chiar cărucioarele pline cu sticle de votcă, bere, vin și coniac – numai lichide afrodiziace. Așa că ar fi fost mai bine ca acestei sărbători frivole și de import să i se spună nu ziua sfântului Valentin, sfânt care nu are nici în clin și nici în mânecă cu excesul de alcool și erotismul afișat ostentativ în public, ci ziua lui Dionysos, ca la eleni, sau a lui Bachus, ca la romani.

Lupu „se pune în valoare” şi atunci când vorbeşte despre dragoste

când vorbește despre dragoste, un gest care îl face pasibil de a fi bănuit că ar suferi de narcisism.

Se iubesc nişte nevoi, hai să ne iubim şi noi!

Marian Lupu, pudicul

Dar pentru că piţipoancele Pe de altă parte, trebuie din presa noastră liberă și demosă remarcăm că Marian Lupu cratică sunt foarte băgăreţe, a manifestat decenţă și chiar am putut afla ce crede despre pudoare atunci când a fost solidragoste nu doar vulgul, dar și citat să facă o declaraţie de draelitele noastre politice. Astfel, goste în faţa camerelor de luat interimarul Marian Lupu a fost vederi (de parcă o declaraţie de solicitat să enunţe „un mesaj de dragoste ar fi totuna cu o declaradragoste”. Iată ce a spus preziţie politică). „Există o linie roșie, denţiabilul: „Un mesaj de dramai departe de care sau peste goste ar fi unul foarte simplu, care nimeni nici nu trebuie să dar foarte firesc: vă doresc încerce să treacă, fiindcă face vouă tuturor și, pe această cale, parte din intimitatea omului”, tuturor celor care ne privesc, cu a spus Marian prilejul zilei de 14 februarie, un Lupu. singur lucru, simplu, dar „Eu în foarte important - foarte mai împlinesc multă dragoste”. Interi70 de ani, ce-i cu voi, marul Lupu nu știe proce întrebare e asta babil că dragostea nu dacă sunt sau nu poate fi „foarte multă”, îndrăgostit?”. ori este, ori nu este, tot așa cum ori ești președinte, ori nu ești. Tot așa cum Lupu nu știe că tot ce e „foarte mult” strică, mai ales strică foarte multă vorbă goală. Spre exemplu, liderul PD a debitat o frază formată tocmai din 42 de cuvinte, în timp ce putea să spună același lucru într-o propoziţie compusă doar din 5 cuvinte: „Vă doresc tuturor multă dragoste”. Și totul ar fi fost clar. Dar nu, Marian Lupu „se pune în valoare” chiar și atunci

– Eu, spre deosebire de unchiul Mihai, sunt îndrăgostit doar de fetele de la Primărie, nu și de flori, soare, oameni buni sau răi. Îmbătrânește moșul.

Igor Dodon, cumpătatul În aceeași cheie a răspuns și fostul tovarăș al lui Marian Lupu, deputatul PCRM Igor Dodon. Fiind solicitat să spună dacă este îndrăgostit și, iarăși, să facă o declaraţie de dragoste în faţa camerelor de luat vederi, acesta a răspuns onest: „Evident sunt îndrăgostit în continuare de soţia mea. Declaraţiile sunt ceva mai intime, care, la sigur, nu pot să vi le spun acum”.

Mihai Ghimpu, pupăciosul Dar să nu credeţi că întreaga noastră clasă politică este formată din pudici și decenţi. Președintele Partidului Liberal, Mihai

Ghimpu, care, spre deosebire de încă tinerii Lupu și Dodon, este deja atins de bruma senilităţii, nu doar că a enumerat fiinţele și lucrurile de care „este îndrăgostit”, ci s-a apucat să pupe fete mari, pieptoase și lăptoase, chiar în faţa camerelor de luat vederi. „Eu și noaptea, și ziua, tot timpul sunt îndrăgostit de tot ceea ce e frumos, dulce: femeia, floarea, lumina, soarele, oamenii buni”, a spus liderul liberal. După care își aduce aminte în mod subit că el este și un vajnic apărător al valorilor și tradiţiilor naţionale: „Dragobetele vin, nu ziua îndrăgostiţilor. Nu 14, dar 24 februarie este ziua îndrăgostiţilor. Dragobetele sărută fetele”. Și aici părintele democraţiei moldovenești se spânzură de gâtul unei reporteriţe și îi trage

Reforma la SIS se va face când va zice Ghimpu Politica moldovenească și guvernele de coaliţie par să fie marcate de incompatibilitate. Dacă, scrâșnind din dinţi, politicienii noștri reușesc, cu chiu-cu vai, să încropească de-o alianţă, apoi după, abia dacă se mai reţin să nu se arunce unul la beregata altuia. Cât despre o guvernare comună, despre acţiuni concertate de promovare a reformelor promise atât de convingător în campaniile electorale, acestea sunt doar vorbe și povești de adormit poporul. Reformele se fac în măsura în care ele convin intereselor de moment ale tuturor actorilor politici aflaţi la guvernare. Iar când nu convin – se pune în aplicare tactica boicotului reciproc, așa cum s-a întâmplat în legislativul trecut, când „partenerii” și-au blocat unul altuia mai multe iniţiative legislative. Politicienii ar putea să mai încheie încă vreo două-trei acorduri de „neagresiune” și stimă reciprocă, în care să promită că-și vor coordona până și plecările cu familia în concediu. Oricum, aceasta nu va schimba situaţia, pentru că ei vor continua să acţioneze ghidaţi doar de interesele personale și interesele partidului din care fac parte. Maximum de ce sunt aceștia în stare, este să-și ia fiecare bucăţica de putere, obţinută în lupte grele și negocieri la sânge și să o reformeze după cum îl duce tărtăcuţa și IQ-ul. Ce înseamnă pentru politicienii noștri o coaliţie de guvernământ? Mai degrabă, o coabitare de nevoie, când prada, vrei nu vrei, trebuie împărţită, dar la această împărţeală fiecare încearcă să rupă cât mai mult. Apoi se apucă de „administrat” ceea ce au reușit să rupă, cu maximum de profit (inclusiv, de imagine), așa cum

cred ei că este bine, așa cum le dictează frustrările, insatisfacţiile, ranchiunele adunate de-a lungul timpului. Ministerele dobândite sunt considerate de liderii partidelor aflate la guvernare drept o ocină personală, unde doar el, deșteptul și incoruptibilul, are dreptul să taie și să spânzure. Iar miniștrii numiţi nu vor uita până la moarte cine i-a instalat acolo și cine, de fapt, este stăpânul real în minister. Mai deunăzi, politicianul carismatic și juristul de vocaţie, Mihai Ghimpu, și-a împărtășit și el, la un post de televiziune, ideile de reformare a SIS-ului, fiindcă aceasta este una dintre puţinele structuri care le-a revenit liberalilor, nedreptăţiţi grav de cei doi parteneri mai hrăpăreţi. Ghimpu nu a povestit despre o concepţie a coaliţiei de guvernământ de reformare a instituţiei, pentru că nu există o astfel de concepţie. Și nici nu va exista. Cum nu există nici în privinţa altor structuri, care au revenit altor partide. Cine știe, de exemplu, ce fel de reformare se face astăzi la Serviciul Vamal, decât Filat și apropiaţii acestuia? Iată și Mihai Ghimpu a vorbit în termeni de genul: „eu am să fac, eu știu cum”. „Eu nu mă grăbesc să fac schimbări, dar schimbări vor avea loc. Eu vreau ca să vină oameni, treptat, cu școală nouă, nu sovietică. Să avem cu adevărat Serviciu de Informaţii și Securitate. N-am eu pretenţii faţă de actualul director, e un om la locul lui, așa, cum se cade. Dar totuși, școala… Cum am spus eu, este diferenţă între mine, care am învăţat istoria statului sovietic și dreptul sovietic, și cei care au învăţat dreptul european, înţelegeţi? Chiar dacă eu am citit mult în viaţa mea, oricum… De aceea trebuie să vină tineri, cu școală… Concepţia este deja adoptată, rămâne s-o… Eu am fost prezent la ședinţa consiliului și eu cred că în jumătate de an, într-un an de zile va avea loc această reformă

totală. Dar reforma asta nu înseamnă… Fiecare care-și face datoria, va face și în continuare”, i-a liniștit Ghimpu pe colaboratorii SIS-ului. Lăudabile intenţii, dar un lucru ar fi de remarcat, totuși: sigur că are importanţă la ce școală înveţi, dar și mai mult contează cum înveţi. La întrebarea dacă se vor face totuși demiteri, Ghimpu a răspuns: „Nu pot să vă spun acum. Se va face atestarea. Trebuie să corespundă… Noi nu mai suntem o republică suverană în cadrul Uniunii Sovietice. Ea nu mai este astăzi, da SIS-ul este. Dar totuși SIS-ul vine din… rădăcinile SIS-ului, sunt din KGB-ul sovietic”. Nici directorul Serviciului nu va scăpa, chiar dacă este un om „la locul lui”. „O să-l schimbăm mai târziu. Eu am zis că nu acum. Noi trebuie să pregătim această reformă. Nu vreau să vin, să mergem cu toporul. Trebuie bine pregătită. Trebuie să aducem specialiști să ne ajute. Am să solicit poate ajutor european, să vină niște consilieri. Fiindcă Republica Moldova nu poate să mai fie o parte a serviciilor nu știu cui”, a concluzionat șeful liberalilor. Pe de altă parte, ne întrebăm câtă autoritate vor avea în faţa lui Ghimpu acești experţi europeni, pentru că președintele PL crede, de exemplu, că în soluţionarea crizei politice de la noi nu ar mai trebui să ascultăm ce ne spun europenii.

Recent, Ghimpu și-a vărsat tot năduful și supărarea pe care a adunat-o și a spus că alegerile anticipate au avut loc din cauza Comisiei de la Veneția. Are ce are Ghimpu cu această structură europeană și, mai ales, cu președintele acesteia, Gianni Buquicchio, care nu a vrut să-i contabilizeze așii, ci a cerut să fie respectată legea. Astfel, ex-interimarul a promis că PL-ul nu va mai ţine seama de ceea ce spune Comisia, pentru că „nu suntem mai proști ca Comisia de la Veneția”. Până la urmă, s-ar putea ca toată reformarea să se facă după principiul „nu suntem mai proști ca alţii”. Și s-ar putea întâmpla ca politicienii să înţeleagă destul de greu ce înseamnă un guvern de coaliţie, pentru că întotdeauna vor prima ambiţiile, interesele personale și ura împotriva partenerilor care au avut „mai mult noroc în viaţă”. Deocamdată (și încă mult timp înainte), grija politicienilor din alianţă nu va fi coordonarea cât mai eficientă a acţiunilor și îndeplinirea promisiunilor electorale, ci supravegherea, urmărirea reciprocă, pentru ca nu cumva unul să pună mâna pe mai mult, să nu tragă mai multe foloase, să nu iasă prea tare în evidenţă și, în general, să nu se trezească într-o bună zi cu un șut frăţesc, aflând că, de fapt, o altă coaliţie este deja la putere. Ioana FLOREA, FLUX

o ţocăitură răsunătoare. Domnișoara, adevărat, cu chip angelic, s-a lăsat topită de ventuza aplicată pe obraz de politicianul mâncat de carii. Dar sărmana duduie poate fi înţeleasă, a fost și ea o dată băgată în seamă (și încă cum!) de un ditamai „bărbat al neamului”. Dar ea mai are timp să înveţe unde este hotarul dintre decenţă și indecenţă. Însă cazul lui nea Mihai este cu adevărat grav, disperat chiar. Vorba strămoșilor noștri latini: Barba crescit, caput nescit! sau, cum a spus Eminescu: „Oricare cap îngust un geniu pară-și”. În mod sigur că Mihai Ghimpu este foarte mândru de gestul său, fără a fi, cel puţin, conștient că devine și mai ridicol decât este de obicei.

Vladimir Voronin despre dimensiunile dragostei Trebuie să recunoaștem că dintre toţi liderii politici care au fost solicitaţi de domniţele cochete să vorbească despre dragoste, președintele PCRM, Vladimir Voronin, a fost cel care a dat cele mai echilibrate și mai inspirate răspunsuri. Deși Voronin este la o vârstă mai înaintată decât Ghimpu, el și-a păstrat simţul realităţii și al umorului. Întrebat dacă este îndrăgostit, el a răspuns autoironic: „Eu în mai (luna mai – n.n.) împlinesc 70 de ani, ce-i cu voi, ce întrebare e asta?”.

Deși, în curând, va împlini 70 de ani, totuși, Voronin, care, spre deosebire de Ghimpu, are faimă de Don Juan, faimă căpătată nu prin pupături teatrale date fetelor în faţa camerelor de luat vederi, fiind întrebat când sărbătorește ziua îndrăgostiţilor, de sfântul Valentin sau de Dragobete, răspunde mucalit: „În toată ziua sărbătoresc, când am ocazie”. Cât nu ar părea de straniu, dar liderul PCRM nu este doar un personaj pitoresc, ci și unul integru, bineînţeles, atunci când nu face propagandă comunistă. El a fost singurul care a știut să dea o definiţie completă și, mai ales, creștină a acestui sentiment. „Cum să nu fii îndrăgostit de familie, de ceea ce te înconjoară, mai ales de ceea ce faci tu în fiecare zi? Dragostea nu-i numai ceea ce înţelegeţi voi la vârsta voastră. Pentru mine deja are alte dimensiuni, cu mult mai largi, mai adânci, mai profunde. […] Pentru mine aceasta (dragostea – n.n.) este ceva extraordinar. Dragoste, și nu numai dragoste, dar orișice, fără credinţă nu există. Dacă nu-i credinţă, nu există nici dragoste”, a spus Voronin. Iată că am ajuns să o vedem și pe asta. Liderul comuniștilor îi zice de parcă ar citi din Biblie, atunci când vorbește despre dragoste. Nici premierul Filat nu e în stare de asta, chiar dacă de curând a ajuns și el, împreună cu tot PLDM-ul, în Partidul Popular European (Creștin-Democrat). În PPE a ajuns, dar la Biblie încă

nu. Dar nici nu mai are nevoie să citească Biblia odată ce deja a fost acceptat în PPE. Și, mai ales acum, când este pe cale să lege o alianţă cu PCRM, o să-i povestească Voronin ce scrie în Sfânta Scriptură. Dar să revenim la subiectul nostru, adică la „dragostea” afișată pe 14 februarie la canalele TV și posturile de radio din Chișinău. De fapt, nu mai avem nimic de spus, asta e povestea zilei îndrăgostiţilor. Doar vom reproduce o parodie semnată de Petru Cărare, cu precizarea că textul a fost luat de pe internet, fără semne de punctuaţie și cu anumite neclarităţi și s-ar putea ca varianta dată de noi să nu reproducă cu exactitate originalul. În eventualitatea că am comis vreo greșeală, ne cerem scuze de la maestrul Petru Cărare.

Doru-i dor și musca-i muscă Toată lumea se iubește: o peștiucă cu un pește, un copac cu alt copac, o broscuţă c-un brotac, chiar și musca cea mai mică nu se culcă singurică. Vaca, cât e ea de vacă, se gândește câte-o dată la amantul ei cornut, să-i mai tragă un sărut. Un berbec cu lâna laie s-a îndrăgostit de-o oaie și tânjește sub un tei, după behăitul ei. Se iubesc din zbor, măi taică, un ţânţar c-o ţânţăroaică. Se iubesc niște nevoi, Hai să ne iubim și noi!

Duminică, PPCD îşi va alege o nouă conducere Duminică, 20 februarie a.c., cu începere de la ora 10.00, în incinta Teatrului „GINTA LATINĂ” din Chișinău, va avea loc Congresul Partidului Popular Creștin Democrat. Creștindemocraţii vor lua în dezbatere situaţia din ţară, vor adopta o serie de documente privind reformele instituţionale, inclusiv cea constituţională, situaţia din domeniul economic și din justiţie, precum și starea de lucruri din administraţia publică locală. O atenţie aparte se va acorda actualei crize politice, provocate de incapacitatea Parlamentului de a alege președintele republicii.

Forul PPCD urmează să ia decizii importante care vizează reformarea și fortificarea partidului. Recent, Consiliului Naţional al PPCD a discutat și a aprobat iniţiativa lui Iurie Roșca de fortificare a organizaţiei. Una din schimbările care se va discuta la Congres vizează alegerea unei noi echipe de conducere a partidului. Va fi ales un nou președinte al PPCD, precum și peste zece vicepreședinţi, secretarul general și alţi membri ai echipei de conducere, care s-au format pe parcursul ultimilor zece ani în sânul organizaţiei de tineret NOUA GENERAŢIE. Echipa condusă de mai mulţi ani de Iurie Roșca va fi propusă în componenţa Biroului Permanent. Această schimbare va fi încă o dovadă a solidarităţii între generaţia care a fondat acum peste două decenii partidul și generaţia tineretului creștin-democrat. Acreditarea jurnaliștilor va începe de la ora 9.00. Biroul de presă al PPCD

Vicepreşedintele SUA vine la Chişinău Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, va efectua o vizită în Republica Moldova, la invitaţia prim-ministrului Vladimir Filat. Vizita este preconizată pentru data de 11 martie 2011, informează Serviciul de presă al Guvernului, într-un comunicat remis ARENA. Vladimir Filat l-a invitat pe Joseph Biden să viziteze Republica Moldova încă în luna ianuarie 2010, în cadrul vizitei pe care a efectuat-o în Statele Unite ale Americii. Atunci, cei

doi oficiali au avut o întrevedere în cadrul căreia Joseph Biden a menţionat că SUA va susţine Republica Moldova pe calea modernizării și edificării statului de drept.

În timpul vizitei lui Joseph Biden la Chișinău vor fi abordate subiecte ce ţin de relaţiile bilaterale și perspectivele de dezvoltare a acestora. FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Reac\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Băi, Filat!

Băi, Filat, băi...

Luni, 14 februarie, clasa politică moldovenească s-a întrecut nu doar în a face declaraţii de dragoste, dar și în a-și manifesta public și agasant dragostea faţă de regretatul poet Grigore Vieru, Dumnezeu să-l odihnească în pace cu cei drepţi. Mai bine zis, folosindu-se de momentul că luni s-au împlinit 76 de ani din ziua nașterii poetului, două grupări politice au încercat să materializeze „atașamentul lor sincer” faţă de poet, manifestat în faţa camerelor de luat vederi, în simpatii electorale.

După ce Filat l-a alungat din PLDM, Călin Vieru se lipeşte de PL Una dintre aceste formaţiuni politice a fost Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. În dimineaţa zilei, administraţia municipiului Chișinău, în frunte cu nepotul lui Ghimpu, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a depus, în mod oficial, flori la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor. De menţionat că, de data aceasta, membrii familiei poetului, soţia Raisa Vieru și fiul Călin Vieru, au participat la manifestaţia organizată de liberali, deși până de curând, cel puţin Călin Vieru, cinstea memoria tatălui său alături de echipa liberaldemocraţilor, adică alături de Filat. Dar iată că după ce la ultimele alegeri parlamentare, Vladimir Filat l-a scos pe Călin Vieru din lista electorală, spunându-i că este „un mâncău”, acesta s-a lipit de partidul lui Ghimpu. S-ar putea ca în curând fostul deputat PLDM, Călin Vieru, să adere la Partidul Liberal, mai ales că el și-a anunţat public intenţia de a-și continua cariera politică.

Filat deﬁneşte semniﬁcaţiile lui Grigore Vieru Premierul Filat însă, chiar dacă „s-a descotorosit” de fiul poetului, nu a avut nici o reţinere în a mai ieși o dată în public pentru a-i spune ţării întregi cât de mult îl iubește el pe regretatul tată al celui pe care el l-a dat afară din propriul partid, ca pe ultimul „mâncău”. Ajuns în preajma monumentului lui Grigore Vieru și în faţa camerelor de luat vederi, Filat a ţinut un spici alambicat despre „semnificaţiile” operei și vieţii poetului, vrând să-l întreacă chiar și pe

președintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu. Iată ce a declarat Filat, făcând o mină de premier cu faţă umană: „Grigore Vieru … Este greu să-i definim sau să-i expunem prin cuvinte semnificaţia pe care o are, nu doar pentru mine, dar pentru noi toţi. S-a născut în ziua în care sărbătorim dragostea. Pe parcursul vieţii, a emanat numai dragoste faţă de mamă,

faţă de ţară, faţă de limbă, faţă de oameni, în general. Și după plecarea lui în lumea celor drepţi, prin ceea ce a creat el, în continuare emană dragoste. De aceea, este mult mai mult decât un poet, este mult mai mult decât ceva căruia putem să-i dăm aprecieri, pur și simplu”. Filat a spus că Grigore Vieru a lăsat o amprentă puternică în modul în care percepe el lucrurile. Și, ca să impresioneze cu adevărat publicul, dar și pentru că a fost solicitat de jurnaliști, Vladimir Filat s-a apucat să declame din opera lui Vieru, ca o veritabilă vedetă de teatru sau de cinema. Tare frumos a mai

declamat premierul! Plânge Hollywoodul după un actor atât de înzestrat! Vai, ce talent actoricesc se pierde, putrezește în fotoliul de prim-ministru! Dacă nu ar avea de salvat ţara de comunism și, mai nou, de sărăcie, premierul s-ar deda artei teatrale și ar face o carieră strălucită în acest

domeniu. Ar aduna bani mulţi, cu lopata, cu sacul. Ce-ar mai conta veniturile obţinute din tot felul de activităţi prozaice ca gestionarea banului public, eliberarea licenţelor, niște business? Nu, Filat-actorul ar deveni mai celebru și mai bogat decât Arnold Schwarzenegger.

Filat, Apolo întruchipat Deci, premierul a recitat, satisfăcut, poezia „Iese tata la balcon”, menţionând că aceasta „este o poezie simplă și, în același timp, profund umană”. Iată cum a declamat-o Filat:

„Iese tata la balcon Și mă strigă „Băi, Ion!” Dacă n-aș fi făcut nimică, Mă strigă ”Băi, Ionică!””.

Premierul n-are ţinere de minte Este evident că premierul nu prea are ţinere de minte pentru

că varianta corectă și integrală a aceste poezii este următoarea: ”Iese tata la balcon Și mă strigă: „Măi, Ion!” Cred că am făcut ceva, Dacă m-a strigat așa... Dacă nu făceam nimică, Mă striga: „Mai, Ionică!”. Deci, Filat a trunchiat poezia celui care a lăsat o amprentă puternică în modul în care percepe premierul lucrurile, eliminând două versuri. În plus, a schimbat apelativul popular „măi” cu argoticul suburban „băi”, altfel spus a adaptat niţel poezia lui Vieru la limbajul care îi este mai familiar premierului, unul totuși atât de periferic.

18 FEBRUARIE 2011

Auguste Filat, incendiază și ucide, privatizează și fură, dar nu declama versuri, fă contrabandă cu ţigări, dar nu comenta operele poetice, asta îţi urez eu, Arbitrul eleganţei!

Totodată trebuie să constatăm cu regret că marele nostru critic literar și premier are o percepţie infantilă a fenomenului poetic. Filat nu a înţeles că Grigore Vieru a scris acest text pentru copiii preșcolari, că, de fapt, nu e o poezie, ci un text ritmat pe care poetul l-a scris pentru copiii care

încep să recite poezii sau învaţă să citească. Unui copil de 3-4 ani îi stă bine să recite în faţa camerelor de luat vederi poezia „Iese tata la balcon”, dar nu și unui matur, nu și unui cogeamite premier ca Vladimir Filat. Opera lui Grigore Vieru este atât de mare, atât de diversă, încât conţine nu una, ci sute de poezii pe care premierul unei ţări ar putea să le recite dacă, bineînţeles, are și talentul necesar pentru asta. Premierul nostru însă, din toată opera lui Vieru, nu a găsit nimic mai potrivit decât o poezie scrisă pentru picii de la grădiniţă, care încă nu cunosc toate literele alfabetului.

E comic, dar, mai ales, trist. Manifestarea infantilă a premierului ca declamator și critic literar îmi amintește de celebrul roman al polonezului Henryk Sienkiewicz „Quo Vadis?”. Romanul, care i-a adus autorului Premiul Nobil în 1905, evocă persecuţiile sălbatice la care au fost supuși creștinii din Roma antică în perioada împăratului Nero. În romanul lui Sienkiewicz, Nero este o fire despotică, criminală și rudimentară, care însă avea iluzia că ar fi un mare artist. Un alt personaj al romanului este esteticianul Petronius, unul dintre favoriţii împăratului Nero, care este supranumit Arbitrul Eleganţei (în latină - Elegantiae Arbiter) pentru gustul său rafinat și capacităţile sale de a distinge, de a aprecia frumosul atât în artă, cât și în viaţa de zi cu zi. Dar iată că Petronius, în pofida faptului că îl lingușea pe cezar, intră în dizgraţiile acestuia, dat fiind că l-a criticat pe împărat pentru că acesta a incendiat Roma și i-a făcut responsabili de crima comisă de el pe creștini. Petronius este nevoit să se sinucidă pentru a scăpa de represiunile din partea împăratului, dar înainte de asta îi trimite un ultim mesaj fostului său prieten.

Arbitrul Eleganţei către Nero Iată scrisoarea trimisă împăratului Nero de Petronius, din romanul lui Henryk Sienkiewicz: „Oh, să nu-ţi închipui că m-ai scârbit asasinându-ţi mama, soţia și fratele, incendiind Roma și trimiţând în Ereb pe toţi oamenii cinstiţi din împărăţia ta. Nu, drag strănepot al lui Cronus. Moartea-i un lucru omenesc, dar din partea ta nu ne puteam aștepta la o altă comportare. Dar să-mi chinuiesc urechile ani la rând ascultând cântecul

tău, să văd picioarele tale subţiri, domiţiene, frământânduse într-un dans pirrheic, să te ascult cântând la instrumente și declamându-ţi poemele, o, biet poet de mahala!, iată ce mi-a slăbit puterile, trezind în mine dorinţa morţii. Roma își astupă urechile când te aude, lumea râde, iar eu nu vreau să roșesc de rușinea ta. Nu pot. Urletul Cerberului (câinele iadului în mitologia antică – n.n.), dragul meu, deși nu se deosebește de cântecul tău, va fi mai puţin supărător pentru mine, căci lui nu i-am fost niciodată prieten și pentru vocea lui nu-s obligat să mă rușinez. Fii sănătos, dar nu cânta, ucide, dar nu scrie versuri, otrăvește, dar nu dansa, incendiază, dar nu cânta din citeră, asta îţi urează și acest ultim sfat prietenesc ţi-l trimite Arbiter Elegantiae”.

Arbitrul Eleganţei către Filat Vedem că există o mare asemănarea între „capacităţile artistice” ale lui Filat și cele ale lui Nero. De aceea, vă propun următorul exerciţiu: să ne imaginăm că Filat ar avea și el un Arbitru al eleganţei al lui, așa cum are Nero în romanul lui Sienkiewicz. Haideţi să vedem împreună cam ce ar conţine ultima scrisoare, adresată de Arbitrul Eleganţei, înainte de moarte, premierului său Filat. „Oh, să nu-ţi închipui că m-ai scârbit incendiind la 7 aprilie 2009 palatele Parlamentului și Președinţiei, că în cadrul evenimentelor pe care le-ai organizat în scopul vădit al răsturnării puterii de stat au murit oameni, iar alţii au fost schilodiţi. Să nu-ţi închipui că m-ai scârbit majorând preţurile, lăsându-i

Farisei şi vameşi Urmare din pag. 1

Vai, Tudor Baliţchi a depistat vameşii corupţi! În orice caz, așa a lăsat să se înţeleagă directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, în cadrul unei emisiuni televizate. Răspunzând la o întrebare a moderatoarei, acesta a afirmat că, probabil, unii dintre cei cu care nu vor fi prelungite contractele de muncă, fac parte anume din categoria vameșilor care au mașini și case luxoase, mult mai luxoase decât le-ar permite salariul de vameș. Adică, printre cei care urmează să fie demiși ar fi și persoane corupte, care și-au adunat averi ilicite în perioada în care au lucrat în cadrul sistemului. Deci, lupta cu corupţia a și început și nu ar rămâne decât să salutăm acest demers al conducerii SVM. Dar să fim înţeleși corect. Când vorbește despre corupţie Sergiu Mocanu, de exemplu, fără să aducă însă și probe concrete, poţi să-l crezi, dar poţi și să nu-l crezi. Însă dacă asemenea afirmaţii sunt lansate chiar de către directorul Serviciului respectiv, acestea ar trebui însoţite obligatoriu și de dovezi. Adică, unde, când și ce faptă de corupţie a comis cutare sau cutare persoană. Pentru că ne întrebăm: angajaţii despre care vorbește Tudor Baliţchi au fost prinși în flagrant, au fost arestaţi? Așa cum am văzut că s-a întâmplat în România, unde, recent, au fost puși sub învinuire zeci de vameși și poliţiști de frontieră. Însă, înainte de a fi reţinuţi și de a se spune despre ei că sunt corupţi, activitatea acestora a fost monitorizată timp de mai multe luni, au fost adunate probe, înregistrări. Și cu atât mai stranii par aceste afirmaţii ale directorului SVM, dus de valul elocinţei, cu cât spunea în cadrul aceleiași emisiuni că nu știe concret, pentru fiecare în parte, de ce s-a renunţat la prelungirea contractelor, deoarece munca lor a fost apreciată de superiorii nemijlociţi ai acestora. Rapoartele sunt prezentate de șefii subdiviziunilor Serviciului Vamal care, la rândul lor, primesc rapoarte de la șefii de secţii ai subdiviziunilor cu privire la activitatea subalternilor lor, a precizat Baliţchi.

Reorganizare sau debarasare de cadrele indezirabile? Știrea despre valul de concedieri de la Serviciul Vamal a dominat timp de câteva zile topurile, încât chiar eram pe cale să uităm că – vai de capul nostru! –

încă nu am reușit să-l alegem pe Marian Lupu președinte. Reamintim că, recent, presa a scris despre faptul că aproximativ 150 de angajaţi au fost anunţaţi de administraţia Serviciului despre intenţia de a nu li se mai prelungi contractele individuale de muncă. Este vorba de aproximativ 30 de colaboratori ai aparatului central, 28 de angajaţi ai Biroului vamal Chișinău, în jur de 20 de la vama Centru, de la vama Briceni, precum și de la alte organe vamale teritoriale. Colaboratorii au fost anunţaţi prin ordin că, în scurt timp, vor rămâne fără serviciu, pentru că nu le vor fi prelungite contractele. Acestora nu le-a fost înmânată însă copia de pe ordin, astfel că ei nu se pot adresa, deocamdată, în instanţă. Pe de altă parte, Legea contenciosului administrativ prevede adresarea în instanţă în termen de o lună de zile. Cei care urmează să fie demiși afirmă că nu există nici un temei legal pentru aceasta, că nu le-au fost aduse la cunoștinţă motivele, nu li s-au dat explicaţii. Ei sunt tentaţi să creadă că locurile de muncă sunt pregătite pentru angajarea unor persoane apropiate puterii. Potrivit lui Tudor Baliţchi, 148 din cei 1897 de angajaţi ai Serviciului au fost preavizaţi în legătură cu neprelungirea contractului individual de muncă, în funcţia deţinută la momentul actual. Încheierea contractelor individuale de muncă ar fi unul dintre principiile reorganizării Serviciului Vamal, iniţiată în ianuarie 2010, când a fost încheiat un contract-tip cu fiecare persoană separat, pentru numai un an. Totodată, conform legii, contractele pot fi încheiate și pe 3, și pe 5 ani. Și atunci, de ce toate contractele au fost încheiate doar pentru un an de zile. În mod firesc, se iscă suspiciunea dacă nu cumva, sub pretextul reorganizării, i se dă mână liberă conducerii Serviciului să se debaraseze, în condiţii „legale”, de persoanele indezirabile. Să ne amintim că anul trecut, în urma unei atestări, au fost disponibilizaţi peste 20 de colaboratori ai Biroului Vamal Cahul. Aceștia au afirmat că, de fapt, motivele concedierii au fost cu totul altele. Potrivit lor, ei au fost suspectaţi de „colaborare cu guvernarea comunistă” sau, cel puţin, asta a fost explicaţia pe care le-a dat-o deputatul PLDM, Ion Butmalai. Apropo, din sursele noastre am aflat că, în mare parte, aceștia au fost restabiliţi în funcţii prin decizie judecătorească, dar, după ce au revenit la serviciu, au fost anunţaţi că nu le vor fi încheiate contracte de muncă. Este vorba, în temei, de persoane care au activat timp de 10-20 de ani în cadrul Biroului respectiv.

Păzea, Sistemul este în pericol! Dar să revenim la contractele individuale de muncă. Tudor Baliţchi nu a precizat care ar fi criteriile exacte de evaluare a muncii colaboratorilor vamali, adică, ce trebuiau să facă acești oameni ca să le fie prelungite contractele. Să fie oare obedienţa faţă de noua conducere unul dintre criterii? Afirmaţia directorului SVM, la care face trimitere publicaţia „Timpul”, cum că vor fi demiși doar cei care sunt periculoși pentru sistem, lasă loc de interpretări. Periculoși în ce sens? Pentru că îngroapă imaginea sistemului sau pentru că „îngroapă” sistemul însuși? De exemplu, în ce măsură poate „șifona” imaginea sistemului un lucrător de la secretariat și care ar fi indicatorii de performanţă ai celui care se ocupă doar de înregistrarea scrisorilor? Altă treabă este ce scrisori înregistrează acesta, or, respectivul lucrător are competenţa de a înregistra și scrisori secrete, unde pot apărea informaţii interesante despre cadrele din conducerea Serviciului. Și se știe că unele persoane angajate astăzi în funcţii de conducere au fost anchetate anterior pentru comiterea unor abuzuri în serviciu. Deci, are mare importanţă cine înregistrează scrisorile. Iurie Spivacenco, președintele sindicatului Funcţionarilor Publici, este de părerea că ar trebui făcute anumite modificări la Legea cu privire la serviciul în organele vamale. Nu poate să sporească eficienţa serviciului, dacă se încheie contractul de muncă numai pentru un an, pentru că nu poate fi pregătit un lucrător vamal bun într-un termen atât de scurt, a opinat el. „Nu cred că fluctuaţia de cadre care există aici poate să aducă rezultate pozitive pentru Serviciu în general. De unde știm noi că cei care vor fi angajaţi în locul celor cărora nu li se prelungesc astăzi contractele de muncă, vor fi mai buni?”, a mai adăugat Spivacenco.

Şi totuşi, concediaţi sau avansaţi? Și încă o precizare, am zice chiar ciudată, a făcut Tudor Baliţchi. Potrivit lui, nu toate cele 148 de persoane vor rămâne fără serviciu. Unora li se va propune o altă funcţie, în sensul retrogradării, în cazul în care nu și-au îndeplinit întocmai funcţiile pe parcursul unui an de zile. Însă există și o altă categorie, a precizat el, cărora li se va propune o promovare în funcţie. Adică, omul este chemat, i se spune că nu i se mai prelungește contractul

de muncă, pentru ca să fie numit apoi într-o funcţie superioară celei deţinute anterior. Chiar că nebănuite sunt căile de promovare la Serviciul Vamal! Una dintre persoanele cu care am discutat zilele acestea și care muncește de 20 de ani în cadrul structurii respective, este de părere că situaţia actuală din SVM poate fi caracterizată doar prin cuvântul anarhie. Pentru că, sub pretextul reorganizării, se distruge, de fapt, sistemul, consideră el. Oamenii sunt aruncaţi în stradă, fără a se ţine cont de lege, de drama prin care trec cei care se pomenesc fără serviciu, după 20 de ani de muncă și în prag de pensionare.

pe oamenii ţării tale să moară de frig, de boli și de foame sau să plece cu sutele de mii în ţări străine după o bucată amară de pâine, în timp ce tu încropești averi de miliarde făcând contrabandă cu ţigări peste Prut. Nu, drag strănepot al jupânilor de Lăpușna. Moartea și cinismul sunt lucruri omenești, dar din partea ta nu ne puteam aștepta la o altă comportare. Dar să-mi chinuiesc urechile în continuare, ascultând cum declami versuri în public, în faţa a zeci de camere de luat vederi, cum definești prin cuvinte semnificaţiile operei maestrului Vieru, dar, mai ales, a marelui Eminescu, o, biet critic literar de mahala!, iată ce mi-a slăbit puterile, trezind în mine dorinţa morţii. Chișinăul (și Bucureștiul) își astupă urechile când te aude lumea râde, iar eu nu vreau să roșesc de rușinea ta. Nu pot. Propaganda roșie a comuniștilor, dragul meu, deși nu se deosebește de demagogia ta verde și făţarnică, este mai puţin supărătoare pentru mine, căci comuniștii nu pretind că ar îmbrăţișa o doctrină politică de esenţă creștin-democrată și populară. Incendiază și ucide, privatizează și fură, dar nu declama versuri, fă contrabandă cu ţigări, dar nu comenta operele poetice, asta îţi urează și acest ultim sfat prietenesc ţi-l trimite Arbitrul Eleganţei”. Așa i-ar scrie Arbitrul eleganţei lui Filat. Nu sunt convins însă că Filat ar ţine cont de el, căci Filat, asemenea lui Nero, are impresia că este un mare artist. Așa că, deocamdată, vom fi nevoiţi să mai suportăm scamatoriile teatrale ale farmazonului din Palatul Guvernului. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Locuinţă. Preţ: 1500 lei

Pe cuvântul meu de vameș: atâta am, atâta declar!

„Cadrele preţioase”, purtate din vamă-n vamă Dincolo de aceste preconizate concedieri, lucruri cu adevărat ciudate se întâmplă la nivelul de management superior al birourilor vamale, pentru că remanierele au fost începute anume la acest nivel. Colaboratorii sunt deplasaţi, pentru câteva luni, de la un birou vamal la altul. De exemplu, potrivit surselor noastre, Veaceslav Lupu a fost readus recent de la Biroului vamal Leușeni, în funcţia sa de bază de șef adjunct la vama Chișinău. În locul acestuia, la Biroul vamal Leușeni, a ajuns binecunoscutul Vladlen Stadler, despre care ofiţerul SVM, Veaceslav Balacci, destituit anterior din funcţia de șef al Departamentului Originea Mărfurilor, zicea că ar fi unul dintre consilierii din umbră ai lui Tudor Baliţchi și protagonist al unor scandaluri de corupţie în perioada guvernării comuniste. Ce cadru preţios trebuie să fie acest Vladlen Stadler, dacă a fost detașat în permanenţă, ba la Biroul vamal Bălţi, ba la Cahul, ba la Centru. El conduce din umbră toate birourile vamale, instalează acolo persoanele necesare, ne-au spus mai mulţi angajaţi ai SVM. În general, în posturile de șefi de birouri vamale sunt numite, preponderent, persoane apropiate unui anume partid sau unui anume șef de partid. Recent, în fruntea Biroului vamal Bender a fost instalat un membru PLDM din raionul Ungheni, Vitalie Vasilache, fost inspector la Biroul vamal Chișinău, suspectat anterior de luare de mită. Acesta l-a înlocuit în funcţie pe Petru Cangea, fost șef la vama Leușeni, exact în perioada scandalului fără precedent de contrabandă cu ţigări, din martie 2010. Și dacă PLDM și Serviciul Vamal luptă de zor cu corupţia, acesta nu a fost demis atunci, ci a fost mutat, tot în funcţia de șef, la Bender, iar acum a fost transferat

în aparatul central. Se pare că pe el nu-l paște pericolul de a nu i se prelungi contractul de muncă. Un alt apropiat al PLDM, Eugen Chichioi, se află în fruntea Biroului vamal Centru, și acesta cercetat anterior pentru abuz în serviciu. Deși, conform statelor, șeful vămii respective pare să fie Dumitru Munteanu, demis de actuala conducere, dar restabilit prin decizie judecătorească. Dar se pare că nici angajaţii înșiși nu mai știu care și unde lucrează. Este demn de toată atenţia și faptul că șef al Postului vamal industrial (fost Varniţa) este Ion Talmaci, anterior șef al postului vamal Hâncești. De menţionat că, potrivit unui ordin intern, aproape toate mărfurile de larg consum, mărfurile de tip cargo, sunt direcţionate doar către acest post vamal. Gurile rele zic că proprietarul sediului pe care-l arendează Postul vamal Industrial este nimeni altul decât nașul premierului, Anatol

Ghilaș. Iar Postul vamal Aeroportul Chișinău este condus, coincidenţă, de Eugen Chiosa, fiul primarului din Lăpușna, satul de baștină al premierului, și, se pare, chiar rudă de-a acestuia. Astfel că, așa stând lucrurile, s-ar putea, „foarte curând”, să înregistrăm mari succese în lupta cu corupţia. Ioana FLOREA, FLUX

P.S. Un ultim detaliu, pe care nu l-am putut trece cu vederea. Director general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova a declarat, pe propria răspundere, că a obţinut în perioada anului 2010 un venit de 103 986,16 lei de la locul de muncă și 28 326,43 de lei – din alte surse. Tudor Baliţchi deţine un imobil în Chișinău, estimat la 1500 de lei și un lot de pământ pomicol în Vadul lui Vodă, estimat la 1239 lei. Iată aspectul cu imobilul și terenul ni s-a părut chiar interesant. În declaraţie nu

se precizează dacă 1500 de lei costă un metru pătrat sau poate un centimetru pătrat de imobil. Dacă nu este o greșeală, am vrea și noi să vedem cum arată o casă în Chișinău, care să coste doar 1500 de lei. Bănuim că până și pantofii pe care-i poartă directorul SVM costă mai mult de atâta. La început, ne-am gândit că domnul Baliţchi o fi locuind în vreun garaj, dar și un garaj la așa preţ este greu să găsești în Chișinău. Atunci, mai mult ca sigur, o fi având o colibă, încropită din cutii de carton și foi de tablă, undeva, pe la o margine de oraș. Iar pe terenul de 1239 de lei de la Vadul lui Vodă își cultivă ceapa și cartofii pentru cină. Dacă vrea dânsul să-și îmbunătăţească un pic situaţia materială, îi putem oferi chiar 2000 de lei, ca un gest de caritate, pentru terenul respectiv. I. F., FLUX

18 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Bucureştiul îl iubeşte pe Filat mai mult decât pe români? Cine are bun-simţ naţional va citi aceste rânduri până la capăt. Vă vom obosi cu multe cifre. Merită să facem acest efort împreună. După prezentarea unor statistici seci, vă vom explica de ce vi le aducem în atenţie. Potrivit ultimelor date centralizate de Ministerul Educaţiei, fondul de carte românească al bibliotecilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar, mediu de specialitate și universitar din Republica Moldova nu este nici pe departe complet. Astfel, fondul de carte din instituţiile de învăţământ preuniversitar este constituit dintr-un total de 12 828 539 de exemplare, ceea ce acoperă doar 66,4% din necesar. Dintre cele 12 828 539 de exemplare 4 202 944 sunt în limba română cu alfabet latin, 4 110 542 sunt în limba română cu alfabet rusesc, iar restul sunt în limbile rusă (4 249 422 de exemplare), engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană (în total 210 604 exemplare), bulgară (27 794 de exemplare), găgăuză (10 427 de exemplare) și ucraineană (6 806 exemplare). Deficitul de carte românească constituie în acest tip de instituţii 6 472 264 de exemplare (vezi figura 1). O situaţie similară există în instituţiile de învăţământ mediu de specialitate. Fondul de carte din acest tip de instituţii de învăţământ constituie 2 407 277 de exemplare, ceea ce acoperă doar 42,5% din necesar. Dintre acestea, 750 669 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, 374 498 de exemplare sunt în limba română cu alfabet rusesc, 1 197 857 de exemplare sunt în limba rusă, 57 000 de exemplare sunt în diverse limbi moderne, 20 801 exemplare – în limba bulgară,

3 589 exemplare – în limba ucraineană și 2 413 – în limba găgăuză. Deficitul de carte românească în bibliotecile din acest tip de școli constituie 1 014 684 de exemplare (vezi figura 2). Fondul de carte din instituţiile de învăţământ superior constituie 7 562 140 de exemplare, ceea ce acoperă 86,1% din necesar. Dintre acestea, 1 667 477 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, 658 879 de exemplare în limba română cu alfabet rusesc, 4 761 681 de exemplare în limba rusă, 433 262 de exemplare în diverse limbi moderne, 23 954 de exemplare în limba bulgară, 9 024 de exemplare în limba găgăuză și 7 926 de exemplare în limba ucraineană. Deficitul de carte românească în bibliotecile universitare constituie 1 212 250 de exemplare (vezi figura 3). Recapitulând informaţiile statistice din cele trei compar-

timente de mai sus, vom putea constata că, per total, fondul de carte din toate instituţiile de învăţământ din Republica Moldova constituie 22 797 956 de exemplare. Dintre acestea doar 6 621 090 de exemplare sunt în limba română cu alfabet latin, pe când 5 144 369 de exemplare sunt în limba română cu alfabet rusesc. Circa jumătate din întreg fondul de carte din bibliotecile instituţiilor de învăţământ sau 10 218 897 de exemplare sunt în limba rusă. Cărţile în alte limbi ne prezintă următorul tablou: 700 866 de exemplare în diverse limbi moderne, 72 549 de exemplare în limba bulgară, 212 864 de exemplare în limba găgăuză, 18 321 de exemplare în limba ucraineană. Deficitul de carte românească în bibliotecile preuniversitare și universitare din Republica Moldova constituie 9 064 009 exemplare (vezi figura 4). Aceste statistici nu reflectă și situaţia din Transnistria, dar, știind că acolo alfabetul latin este interzis, ne dăm seama că situaţia este de-a dreptul dezastruoasă în ceea ce privește asigurarea elevilor și studenţilor de origine etnică română cu literatură în limba maternă. Tabloul este dezolant!

Completarea fondului de carte al bibliotecilor instituţiilor de învăţământ poate fi făcută doar cu bani de la bugetul Ministerului Educaţiei sau de la cele ale administraţiilor publice locale. Guvernul nu-i alocă Ministerului Educaţiei mijloacele necesare pentru acest scop, iar cele 980 de primării ale noastre nu dispun de bani pentru achiziţiile de carte. Potrivit regulilor în vigoare, dacă fondul de carte nu este completat cu literatură nouă în limba română, literatura veche din perioada sovietică, de regulă în limba rusă sau în limba română cu alfabet rusesc, nu poate fi scoasă din biblioteci. Dacă ar fi scoasă, statistica bibliografică ar arăta altfel, iar de această statistică este legat în mod direct numărul de posturi de bibliotecari. Bibliotecari, de altfel, foarte-foarte prost plătiţi. Cu cât mai multe cărţi, indiferent de limba și grafia în care sunt scrise, există în bibli-

4500000

Structura fondului de carte din bibliotecile instituţiilor preuniversitare

4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 rusă

Figura 1

română alfabet latin

română alfabet rusesc

limbi moderne

bulgară

găgăuză

ucrain.

1200000

otecile din Republica Moldova, cu atât mai multe posturi de bibliotecari există. Și invers, cu cât mai puţine cărţi stau pe rafturile bibliotecilor, cu atât mai puţini bibliotecari avem în școli și universităţi. Și acum să ne explicăm. În condiţiile descrise mai sus, Guvernul de la Chișinău a primit din partea Statului Român un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de Euro. Suma impresionează, pentru că reprezintă aproape 10% din Bugetul de Stat al Republicii Moldova. Luni, 14 februarie, Senatul României a ratificat acordul privind această finanţare a Chișinăului de către București. Ne-am bucurat sincer pentru acest gest de solidaritate în-

tre cele două capitale și, ca simpli cetăţeni, nutrim toată recunoștinţa faţă de București. Totuși, inima noastră nu este împăcată când vedem, pe de o parte, că resursele statului român sunt îndreptate în Republica Moldova spre cu totul alte scopuri decât cele cultural-identitare. Pe de altă parte, vedem că nici Guvernul de la Chișinău nu se avântă să aloce bani pentru achiziţia de carte în limba română. Să facem un calcul. Deficitul de carte românească în instituţiile noastre de învăţământ constituie mai mult decât 9 milioane de exemplare. Să zicem că preţul mediu al unei cărţi este de 100 de lei moldovenești. Să înmulţim 10 milioane cu 100. Vom obţine 1 miliard, fiind vorba de 1 miliard de lei moldovenești. Raportând această sumă la cursul valutar mediu al leului moldovenesc faţă de euro (16:1) vom avea cifra de 56 de

milioane și 250 de mii de euro. De această sumă este nevoie pentru a acoperi sută la sută necesarul real de carte în limba română din bibliotecile școlare și universitare din Republica Moldova. Nimeni însă nu s-a gândit la București, spre regretul și dezamăgirea noastră, să condiţioneze acordarea ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro Chișinăului de îndreptarea lui, barem parţială, spre completarea cu carte românească a bibliotecilor din instituţiile noastre de învăţământ. Bine, calul de dar nu se caută de dinţi. Nu-l căutăm nici noi în calitate de cetăţeni moldoveni. Dar, așa cum deţinem dublă cetăţenie, moldo-română, și suntem contribuabili și la Bugetul de Stat al României, ne întrebăm de ce banii noștri, pe care îi vărsăm în Bugetul de la București, curg necondiţionat spre Bugetul Republicii Moldova, fără ca interesele identitar-culturale ale etnicilor (și cetăţenilor) români să fie puse în frunte? S-ar putea ca cineva să ne reproșeze că am căuta o mie de noduri pe un centimetru pătrat de papură. Bine, bine, putem lăsa la o parte aritmetica de mai sus. Dar reproșul legitim pe care li-l facem guvernanţilor de azi de la București rămâne valabil. De aceea, întrebăm, pe bună dreptate, de ce nu a fost condiţionată acordarea celor 100 de milioane de euro de curmarea contrabandei cu ţigări practicate de mai-marii zilei de la Chișinău la frontiera moldo-română? Sau de ce nu a fost condiţionată de restituirea Arhivelor Mitropoliei Basarabiei sau a proprietăţilor ei spoliate de regimul sovietic și deţinute de Guvernul Republicii Moldova? Guvernul de la Chișinău nu are nici un profit financiar din faptul că deţine abuziv Arhivele Mitropoliei Basarabiei, confiscate în 1946 la Craiova și evacuate la Chișinău de administraţia sovietică de ocupaţie. Ar fi simplu și absolut firesc să i le restituie Mitropoliei Basarabiei. Dar, nu, acestea nu sunt restituite, pentru că actualul Guvern, Filat II, ca și guvernele precedente, nu doresc să o facă, ba chiar se opun, blindându-se cu niște absurde prevederi din legislaţia sovietică a anilor 1970, legislaţie oricum caducă. Dar cum să o facă, dacă președintele Senatului, camera legislativă care a ratificat luni, 14 februarie, ratificarea acordului privind cele 100 de milioane de euro, când vine la Chișinău aleargă la sânul mitropoliei de obedienţă rusă, iar ambasadorul trimis de București la

Chișinău își face spovedania în aceeași mitropolie, trecând cu vederea Mitropolia Basarabiei, singura instituţie interbelică reactivată la răsărit de Prut? De ce v-am obosit cu statisticile din începutul acestui material? De ce am vorbit despre cele 9 milioane de cărţi românești care ne lipsesc în bibliotecile școlare? Pentru că cele 100 de milioane de euro Bucureștiul i le-a acordat Guvernului Filat. Iar domnul Filat este președintele PLDM. Și PLDM-ului i-au revenit în Guvernul Filat II, ca și în Guvernul Filat I, atât conducerea Serviciului Vamal, cât și a Serviciului de Grăniceri. Și, dacă vă amintiţi, autorităţile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova, aflate în mâna PLDM, au respins în ultimii doi ani de zile mai multe loturi de carte românească colectată de voluntari din România, în special basarabeni, pentru a le servi elevilor și studenţilor din Republica Moldova. FLUX a scris în repetate rânduri despre acest ciudat și revoltător fenomen. Practica PCRM de interzicere a intrării loturilor de carte românească pe teritoriul Republicii Moldova a fost preluată și continuată cu succes de PLDM. În același timp, Guvernul Filat II, ca și Guvernul Filat I, refuză să modifice cadrul normativ care prevede absurditatea ca introducerea în Republica Moldova a donaţiilor de carte să se facă, în fiecare caz aparte, cu aprobarea prealabilă, oficială și scrisă, a Guvernului, în niște condiţii pe care le-ar invidia și birocraţia din Coreea de Nord. Guvernul, Președinţia și Parlamentul de la București, din păcate, se fac a nu observa aceste lucruri. Toată lumea condiţionează atunci când acordă bani. Chiar și atunci când îi dă cu împrumut. Condiţionează FMI, condiţionează Banca Mondială, condiţionează BERD, condiţionează guvernele altor state. Este și firesc. Creditele și ajutoarele nu sunt acordate de dragul de a le acorda, de amorul artei, cum se spune la București. Haideţi să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă actualii conducători ai României, care abordează problema românilor de peste hotare doar în campanii electorale sau fac, fără acoperire, patriotard și demagogic, declaraţii peste declaraţii despre „marea de 4 milioane de români” ori despre „800 de mii de cetăţenii”, ce s-ar fi întâmplat, ziceam, dacă ei ar fi condiţionat, cu bun-simţ și grijă pentru români, oferirea celor 100 de milioane de euro?

Structura fondului de carte din bibliotecile instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate

1000000

800000

600000

400000

200000

0 rusă

Figura 2

română alfabet latin

română alfabet rusesc

limbi moderne

bulgară

găgăuză

ucrain.

5000000

Structura fondului de carte din bibliotecile universitare

4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 rusă

Figura 3

română alfabet latin

română alfabet rusesc

limbi moderne

bulgară

găgăuză

ucrain.

12000000

Structura fondului de carte din bibliotecile tuturor instituţiilor de învăţământ din RM

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0 rusă

Figura 4

română alfabet latin

S-ar fi întâmplat ceva firesc și s-ar fi rezolvat o dată și pentru totdeauna o problemă dintre cele mai grave pe care au moștenit-o cele 81% de etnici români din Republica Moldova. Nu a fost însă să fie.

română alfabet rusesc

limbi moderne

bulgară

Impresia noastră este că Statul român a acordat acest ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro în beneficiul politic al administraţiei de la Chișinău și nu al românilor din Republica Moldova. Înţe-

găgăuză

ucrain.

legem că grija de Filat e mai mare decât grija de români! Vrea cineva să ne contrazică? Să-i vedem argumentele valabile și de la obraz! Emil CONSTANTINIU, FLUX

Lupu cel pios şi sinoadele arhiereşti Așa cum vă informam în numărul trecut al FLUX-ului, Marian Ilici Lupu, eternul prezidenţiabil al AIE, a căzut subit în evlavie și s-a aruncat să trimită, alături de Aleksandr Lukașenko și Victor Ianukovici, telegrame de felicitare la Moscova, „în legătură cu începutul lucrărilor Sinodului Arhieresc” al Patriarhiei Ruse. Marian Ilici a specificat că face aceste urări „în numele cetăţenilor Republicii Moldova” și al său personal. Că cele circa 4 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova nu l-au împuternicit pe Marian Ilici să se avânte în pupatul mâinilor arhiereilor ruși este evident. Cel puţin cetăţenii Republicii Moldova de confesiune ortodoxă aflaţi sub ascultarea canonică a Patriarhiei Române nu au făcut-o. Putem admite cu bunăvoinţă că Marian Ilici a salutat fierbinte Sinodul Rus cel puţin în numele celor care l-au

desemnat drept candidat la președinţie. În numele domnilor Filat, Ghimpu, Plahotniuc, Diacov și întreaga companie AIE 2, care-și are ascultările sub omoforul Bisericii Ruse. „De veacuri este apreciată activitatea Bisericii Ortodoxe, care a fost și este o fortăreaţă a păcii, liniștii și moralităţii. Și astăzi contribuţia ei este inestimabilă întru menţinerea armoniei interetnice și interconfesionale. Iată de ce Soborul Arhieresc este de-a dreptul unul important, un forum de anvergură, deciziile căruia au o implicare majoră în viaţa social-culturală a ţărilor ortodoxe. Sunt convins că deciziile luate vor contribui la soluţionarea diverselor probleme actuale din lumea creștină – prevenirea extremismului etnic și religios, educaţia morală a tineretului, întărirea relaţiilor de bună vecinătate, a toleranţei și umanismului. Doresc din inimă tuturor participanţilor la acest sobor multă sănătate, înţelepciune și decizii viabile, precum și succese în slujirea spre binele popoarelor noastre, pace și bunăvoinţă”, a spus Marian

Ilici, în numele nostru, al tuturor, în limba rusă, evident, căci Patriarhul Moscovei și Sinodul său Arhieresc nu cunosc limba oficială a Republicii Moldova. Bine, bine, au spus unii dintre observatorii evoluţiilor bisericești de la noi, alinierea lui Marian Ilici Lupu la gestul lui Aleksandr Grigorievici Lukașenko, alt mare ortodox al timpurilor noastre, a fost doar expresia unui pietism care l-a caracterizat pe prezidenţiabilul AIE aproape din fașă. Cum vede o faţă bisericească, hop! și el cu închinăciunile! N-are asta nimic cu orientările strategice și profilul identitar al domnului Marian Ilici. Numai că – ia nevoie! – ieri și alaltăieri, adică miercuri și joi, 16 și 17 februarie, anul mântuirii 2011, la o distanţă cu mult mai mică de Chișinău, în cetatea Bucureștiului, sub președinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, și-a ţinut lucrările un alt Sinod Arhieresc, cel al Patriarhiei Române. Și dacă la Moscova Sinodul Arhieresc se convoacă destul de rar,

o dată pe an sau chiar și mai rar, o dată la câţiva ani, la București Sinodul Arhieresc se convoacă de cel puţin patru ori pe an. Fiţi pe pace, nici Aleksandr Lukașenko și nici Victor Ianukovici nu au trimis telegrame de felicitare Sinodului Arhieresc de la București. Ce motiv ar avea dumnealor să o facă? Numai faptul că sunt ortodocși nu e suficient pentru așa ceva. Problema e alta. Cu totul diferită. Marian Ilici a uitat să trimită și la București, așa cum a trimis și la Moscova, o telegramă de felicitare „în legătură cu începutul lucrărilor Sinodului Arhieresc”. Unde mai pui că distanţa dintre Chișinău și București este mai scurtă decât cea dintre Chișinău și Moscova, iar la București sinodalii vorbesc aceeași limbă ca și noi la Chișinău, limba română, deci nu e nevoie să se ostenească cineva cu traducerile. Bineînţeles că glumim… Marian Ilici Lupu nu a trimis telegrama respectivă pentru simplul fapt că, în cazul său, cum zice bucureștea-

nul, este peste poate. Cum așa? Este peste poate pentru că – nu-i așa? – Marian Ilici este omul care luptă avan cu „iredentismul românesc”, cum a declarat chiar dumnealui cu pioasele lui buze. Pentru că dumnealui, chiar dacă vorbește „românește din punct de vedere știinţific”, totuși, „din punct de vedere politic”, vorbește „moldovenește”. Pentru că Marian Ilici este ocrotitorul oropsiţilor de „etnici moldoveni” din România veniţi la Chișinău să apere „pârjoala” de „chifteluţă”, „cușma” de „căciulă” și „perjele” de „prune”, corifei ai „etnicismului moldovenesc” primiţi de către dumnealui, cu mare pompă, într-un cadru oficial, la Parlamentul Republicii Moldova. Pentru că nu i se dă mâna să scrie și nu i se întoarce limba să rostească către Sinodul Arhieresc de la București, în care este membru și Arhiepiscopul Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, ceea ce a scris și a rostit către adevăraţii lui părinţi sufletești de la Moscova, din Bielorusia, Ucraina, Kazahstan și din

tot CSI-ul pravoslavnic. Pentru că, pentru că, pentru că… Situaţia e clară. Nu are rost să dăm prea multe explicaţii. Lumea de la noi are destul discernământ ca să înţeleagă spre cine stă, „din punct de vedere bisericesc”, domnul Lupu cu faţa și spre cine cu spatele. O singură

întrebare ne dă totuși ghes în situaţia asta. Unde se uită niște români verzi ca Filat și Ghimpu, sprijinitori ai domnului prezidenţiabil al Alianţei pentru Integrare Europeană? „Europeană”? Oare? Emil CONSTANTINIU, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 FEBRUARIE 2011

Zi c= nu!

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Orizonturi în roşu şi verde pentru Moldova? Frunză verde de harbuz Multă lume glumea anul trecut, comparând PLDM-ul cu harbuzul, zis prin alte locuri și pepene verde sau lubeniţă. E vorba de acea plantă cruciferă din familia curcubitaceelor târâtoare, cu fructul mare, sferic sau oval, având coaja verde și miezul roșu, dulce și foarte zemos, plantă care pre limba strămoșilor noștri latini se numea Citrullus vulgaris. Șăgacii din presă sau internauţii cu haz spuneau că partidul premierului Filat este verde de din afară și roșu pe dinăuntru, exact ca fructul respectivei târâtoare. Comparaţia cu harbuzul venea atunci din faptul că 10 din 13 (da, da, 10 din 13!) administraţii raionale alese pe listele Partidului Comuniștilor au trecut subit, cu arme și bagaje, în ograda PLDM. Sute și sute de funcţionari publici locali au schimbat într-o singură zi carnetul roșu de membru al PCRM pe carnetul verde de membru al PLDM. Și totul s-a întâmplat, firește, din îndemnul inimii. Numai gurile răuvoitoare pot ridica acum glas acuzator împotriva acestor soldaţi pilduitori ai democraţiei raionale moldovenești care, singuri și nesiliţi de nimeni, au pus disciplinat și europenește mâna pe bidinea și s-au dat cu verde proaspăt demo-liberal peste roșul lor cel vechi și comunist de câteva decenii. Alte guri, încă și mai răuvoitoare, pornind de la cazul marii migraţii politice din cele 10 raioane ex-comuniste, acum peledemiste, pot spune, în maliţiozitatea lor invidioasă, că Partida Lichelelor Din Moldova își îngroașă rândurile. Așa sau altfel, este clar că familia demo-liberală s-a mărit pe seama familiei comuniste. ADN-ul roșu comunist a penetrat genele verzi peledemiste și, astfel, încrucișarea și înrudirea celor două specii politice s-a produs pașnic, prin consimţire reciprocă. Odată acumulată cantitatea critică de element comunist sub coaja verde a PLDM, era și tim-

pul, și cazul ca această cantitate, potrivit legilor dialecticii, să se transforme în calitate. O nouă calitate. Cea care să-i asigure partidului verde pe din afară și roșu pe dinăuntru o disponibilitate de dialog și cooperare cu partidul încuscrit, roșu și pe din afară, și pe dinăuntru.

Tot ﬁlatul cu tkaciukul lui Aceleași guri rele, pe care noi, bineînţeles, nu le credem, spun că între PCRM și PLDM există o legătură mai veche, încă dinainte ca Vladimir Filat să-l

părăsească pe Diacov pentru a-și forma propriul partid verde ca pelinul. Desprinderea actualului premier de bătrânul și lunecosul Dumitru Diacov s-ar fi făcut, subit și ca la comandă, la sugestia binevoitoare a prietenilor săi din PCRM. De aici gurile rele au și scos vorba răutăcioasă „tot filatul cu tkaciukul lui”. Au venit apoi alţii și au răstălmăcit această vorbă, printr-un procedeu numit metateză, și au spus invers: tot tkaciukul cu filatul lui… Hmmm, interesantă ipoteză, chiar dacă noi nu-i dăm crezare.

Torpila verde şi torpila roşie Pe când Filat, acest mare politician mare de stânga, era vicepreședinte al PD, singurul partid moldovean membru în Internaţionala Socialistă și în Partidul Socialist European, iar PLDM era făt-logofăt verde nenăscut, între eminenţa cenușie a comuniștilor și actualul premier într-adevăr a avut loc un dialog pe care unii l-ar putea califica drept „constructiv”. Dumitru Diacov, dacă vă mai amintiţi, a și făcut declaraţii în acest sens, înţelegând că

fostul partid de guvernământ i-a rezervat domnului Filat rolul de torpilă. Cuvântul „trădător” nu a întârziat atunci să răsune la tribuna Parlamentului. Și iată că torpila verde a fost lansată, ambarcaţiunea lui Diacov s-a clătinat, s-a fisurat, a intrat la apă și nu a mai trecut pragul Legislativului în aprilie 2009. Abia după asta anumite minţi cu drag de politichia moldovenească au început a se gândi, în replică, la o altă torpilă, roșie de data aceasta și orientată spre corabia politică, avându-l căpitan

pe domnul Voronin, iar pe domnul Tkaciuk la timonă. Și numele torpilei roșii a fost Marian Lupu. Acest episod nu este din altă poveste. Povestea e aceeași și i-am putea spune: Povestea cu torpila verde și torpila roșie. Important este să reţinem că torpila verde a fost lansată acum trei ani, fiind bine ghidată din tabăra roșie. Cu timpul, lumea va înţelege, de la mic la mare, mecanismul acestei operaţiuni. Ar mai fi de spus că, după jocul de-a torpilele verzi și roșii, Lupu a mers la Diacov, iar Filat vedem că merge, pentru consultări și tocmeli, la comuniști.

Consecvenţa verde: 1. Cu Voronin! 2. Fără Voronin! 3. Cu Voronin! Vă mai amintiţi (desigur că vă amintiţi!) câtă monedă calpă a bătut propaganda verde pe seama votului condiţionat al PPCD din 4 aprilie 2005 pentru realegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de șef al statului? Păi, atunci a votat și Filat! Atunci încă nu se trezise anticomunistul din

el. Și dacă PPCD și-a argumentat punctul de vedere, de altfel în consens cu cel al Occidentului, și a pus cele 10 condiţii (dintre care doar 9 au fost îndeplinite, fiind complet neglijată cea de-a 10-a. privind reforma Procuraturii), falnicul Filat de votat a votat, dar și de tăcut a tăcut mâlc. Pentru el riscul de imagine pe care și-l asuma conștient PPCD era paravanul ideal în spatele căruia să poată ridica mâna neobservat pentru instalarea lui Vladimir Voronin în fotoliul de președinte. Cu PPCD sau fără, Filat totuna ar fi votat, căci la asta obligau epoleţii săi (evident, verzi) de soldat de grăniceri în trupele KGB. Și aici nu venim cu insinuări, căci omul s-a lăudat recent că ţine acei epoleţi verzi, împreună cu uniforma kaki, la loc de cinste în casa sa. Parcă vedem că în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2005, înainte de a pleca de acasă, actualul nostru premier și-a deschis garderoba, a trecut ușor cu mâna peste uniforma kaki, și-a mângâiat epoleţii verzi, oftând nostalgic și spunându-și în sinea sa: eh, dacă trebuie, trebuie! Și, iată că a stat Filat așa, pitulat în buruienele când verzi, când uscate ale patriei, până în 2008, când, după întâlnirile sale „constructive” cu timonierul PCRM, s-a sculat anticomunistul în fostul soldat de grăniceri KGB! Și dăi atunci, exaltat până la ameţeală, duminică de duminică, cu lozinca aia care suna parca așa: „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!” Visul (din motive cromatice nu putem spune de aur, dar de smarald verde vom spune) capului PLDM a devenit realitate. A ajuns omul premier în 2009! Premier o dată, premier a doua oară! Acum ce-i mai rămâne de făcut? Să se menţină în funcţie, iar, dacă se poate, să urce și mai sus. Și cum poţi realiza un asemenea plan? Ia niște tatonări, ia niște discuţii confidenţiale colea… Așa a revenit Filat în ograda domnilor Voronin și Tkaciuk. Partenerii săi de guvernare, Ghimpu și Lupu, nu au știut nici cu spatele că premierul îi înșală

cu opoziţia. I-a înșelat o dată, i-a înșelat de două, de trei, de patru ori, până s-a răsuflat treaba și s-a dus vestea-n toată ţara. Ba chiar a ajuns și în Europa.

Roşu împărat, Craiul de Verde şi „schimbarea de opinii” Luat la bani mărunţi de jurnaliști, Filat nici nu a negat că se întâlnește periodic cu liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. „Noi nu ne-am întâlnit prin păduri”, a ţinut să se justifice Filat. El a început chiar să dea detalii, spunând că a stat la sfat cu Voronin, de mai multe ori, „la sediul PLDM, la Guvern și o singură dată la sediul PCRM”, unde au vorbit și au tot vorbit, ca doi vechi prieteni, „și despre buget, și despre relaţiile cu Federaţia Rusă, despre vizita mea la Bruxelles. A fost un schimb de opinii, dar poziţiile au rămas aceleași”. Că opiniile s-au schimbat, e clar. Dar că poziţiile au rămas aceleași, este interesant. Nu e nimic de făcut când omului îi plac anumite poziţii și vrea ca ele să rămână aceleași! Filat ne-a spus că s-a întâlnit cu Voronin sâmbătă, 4 februarie, iar Voronin ne-a spus că s-au întâlnit și duminică, 5 februarie. Chiar dacă se văd aproape zilnic, cei doi preferă ca poziţiile să rămână aceleași. Fără a fi luat prin surprindere, veșnicul prezidenţiabil Lupu, tot el vechea torpilă roșie lansată de Diacov în replică la vechea torpilă verde lansată de comuniști, s-a dat vajnic cu părerea: „Sper că toate componentele alianţei sunt suficient de inteligente ca să înţeleagă care este scopul acestui joc al PCRM. Scopul este unul – de a-l face pe dracu în patru, numai să ajungă la putere”. Vladimir Voronin a fost mai tranșant și mai limpede în explicaţii. El a recunoscut că a discutat cu Filat despre alegerea șefului statului, precizând că Filat nu a încercat să-l convingă să-l susţină pe Marian Lupu în funcţia supremă în stat. Cei doi au vorbit despre un alt candi-

dat, „neafiliat politic”. În scurt timp, am putea afla și numele candidatului (sau al candidatei) comun(e) demo-liberal (e) și comunist (e) dintr-o dată. Poziţia comună a celor doi, Voronin și Filat, este că negocierile cu alte partide nu-și au rostul, de vreme ce PCRM-ul roșu și harbuzul verde-roșu al PLDM dispun împreună de 74 de mandate, cu mult peste majoritatea constituţională. Cu o asemenea majoritate alegi nu doar șeful statului, ci schimbi și Constituţia, și cursul politic al ţării. Într-un cuvânt, poţi face orice.

Europarlamentarii ştiu mai mult(e)... Totuși, ce mică este lumea! Confirmarea faptului că Filat se laudă deja cu planurile lui în verde și roșu vine și din afară. Ne-o dă europarlamentarul britanic Graham Watson în publicaţia „Peoples Republic of South Devon” din 12 februarie. Graham Watson este deputat în Parlamentul UE din 1994, fiind ales în circumscripţia Anglia de Sud-Vest și Gibraltar. El a condus între 2001 și 2009 Grupul Liberalilor și Democraţilor din Parlamentul de la Bruxelles. Recent, acesta s-a întâlnit și a discutat între patru ochi cu Filat. Ne interesează doar un pasaj din cele declarate de Graham Watson, și anume: „miercuri m-am întâlnit cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, pentru a discuta progresele înregistrate în

ceea ce privește apropierea ţării sale de UE. El a reformat coaliţia sa democratică numită „Alianţa pentru Integrare Europeană”, nu dispune însă de suficiente voturi pentru a instala un președinte. Mă tem că el este tentat să-i aducă pe comuniști la guvernare, fapt care nu ar fi înţeles la Bruxelles”. Așadar, deputatul Graham Watson, după ce a discutat îndelung cu Filat, a înţeles foarte clar că acesta este gata să voteze împreună cu partidul lui Voronin și Tkaciuk pentru un candidat comun la funcţia de șef al statului. Graham Watson a mai înţeles că Filat este optimist în această privinţă și că pretextul pe care va marșa este dorinţa de a evita alegerile anticipate. Că anticomunismul de carton al lui Filat s-a răzmuiat la primii stropi, este evident. Că Filat nu mai este privit de comuniști ca „Regele contrabandei” este la fel de clar. Comuniștii nu au încredere în Lupu. Dar nici Filat nu are. Comuniștii nu-l agreează pe Ghimpu. Dar nici Filat nu-l agreează. Comuniștii discută însă cu Filat și Filat discută cu ei. În mod repetat, pe la spatele opiniei publice. E semn că orizonturile (geo)politice ale Republicii Moldova treptat-treptat se colorează din nou în roșu și verde. Și când stai să te gândești că anume roșul și verdele erau colorile drapelului fostei RSS Moldovenești care mai flutură și azi la Tiraspol… Emil CONSTANTINIU, FLUX

Un CEC pentru liniştea guvernării Parlamentul a votat săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi, o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale. Imediat după consumarea procedurii de vot, noii membri ai CEC au depus jurământul în faţa corpului de deputaţi. Noua componenţă a CEC cuprinde 9 membri, dintre care 3 din partea PLDM (Iurie Ciocan, Vasile Gafton și Ștefan Creangă), 3 din partea PCRM (Vadim Moţarschi, Igor Vremea, Alexandru Simionov), 2 din partea PD (Andrei Volentir și Svetlana Guţu) și 1 din partea PL (Ștefan Urâtu). Așadar, Puterea a propus 6 membri din 9, iar Opoziţia – 3. Săptămâna aceasta, la 15 februarie, CEC și-a ales conducerea. Președinţia Comisiei i-a revenit lui Iurie Ciocan. În funcţia de vicepreședinte a fost ales Ștefan Urâtu, iar în cea de secretar – Andrei Volentir.

Trei lucruri care le-au scăpat tuturor Toate bune și frumoase până aici. Presa a relatat pe larg despre constituirea Comisiei Electorale Centrale și despre alegerea conducerii acesteia. Comentariile au fost însă mai puţine. Aproape că au lipsit. Chiar dacă s-ar fi impus cu necesitate. De ce? Întâi, pentru că atât deputaţii, cât și presa au trecut cu vederea noul mecanism de constituire a CEC. Doi, pentru că unii dintre membrii CEC au făcut

parte din vechea componenţă. Și trei, pentru că întreaga conducere a Comisiei le-a revenit doar exponenţilor Puterii. Să le luăm la dezghiocat pe rând.

Între 2005 şi 2011, Opoziţia a avut 5 membri CEC din 9 inamovibili Este un fapt general cunoscut că, la 4 aprilie 2005, liderul PPCD, Iurie Roșca, a formulat 10 condiţii în schimbul votului cerut de europeni pentru realegerea șefului statului în persoana lui Vladimir Voronin. Printre cele 10 condiţii una s-a referit în mod expres la Codul Electoral, și anume la modul de desemnare de către Parlament a componenţei Comisiei Electorale Centrale. În vederea îndeplinirii acestei condiţii, Parlamentul a modificat, cu unanimitate de voturi, la 22 iunie 2005, articolul 16 al Codului Electoral, care, între altele, spunea: „Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, un membru – de către Guvern, 7 membri – de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional numărului de mandate deţinute de acestea”. În plus, membrii CEC deveneau, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, inamovibili, deci independenţi și neinfluenţabili. Și, într-adevăr, litera legii a fost respectată, iar noua componenţă a CEC a cuprins 9 membri, dintre care majoritatea legală de 5 i-a revenit Opoziţiei parlamentare. Funcţiile de președinte și de vicepreședinte

ai CEC le-au revenit în 2005 unor membri propuși de opoziţie (Eugen Știrbu și Renata Lapti), iar funcţia de secretat al CEC – reprezentantului Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (Iurie Ciocan). Legiuitorii luaseră în mod consensual măsuri de precauţie împotriva oricărei ingerinţe a Puterii în procesul electoral, Opoziţia garantând, prin membrii propuși de aceasta, corectitudinea oricărui scrutin, local sau parlamentar. Consiliul Europei a aplaudat atunci norma legală și practica democratică din Republica Moldova, subliniindu-se cu diverse ocazii faptul că ţara noastră trebuie să constituie un exemplu bun de urmat și pentru alte state de pe continent, inclusiv ţări cu tradiţii democratice mai vechi.

„Falsiﬁcarea” alegerilor ca pretext Iată că „revoluţia” de la 7 aprilie 2009 a avut loc, iar pretextul pentru ea l-a servit acuzaţia cum că rezultatele alegerilor din 5 aprilie ar fi fost falsificate. Că ar fi fost falsificate acele alegeri nu s-a demonstrat nici azi. Filat și compania au spart atunci toate oalele de capul Comisiei Electorale Centrale. Au urmat alegerile anticipate din 29 iulie 2009, pe care Filat și compania nu le-au mai contestat, cu toate că aceeași Comisie Electorală Centrală, dominată de reprezentanţii Opoziţiei, a gestionat procesul electoral.

Acum Puterea are 6 membri ai CEC din 9 amovibili La 29 iunie 2010, Guvernul Filat a propus și majoritatea parlamentară

deţinută de AIE a votat modificarea articolului 16 al Codului Electoral, care a stabilit un nou mecanism de constituire a CEC: „Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sunt desemnaţi ce către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii și opoziţiei”. Totodată, majoritatea AIE a anulat inamovibilitatea membrilor CEC, prevăzută anterior în alineatul 3 al articolului 16 al Codului Electoral. Dacă modificarea articolului 16 s-a făcut în 2005 cu unanimitatea voturilor deputaţilor (atât din partea Puterii, cât și a Opoziţiei, printre care deputaţi ca Diacov, Filat, Lupu, Urechean), în 2010 modificările au fost operate doar cu voturile deputaţilor AIE, printre care iarăși și deputaţii Diacov, Filat, Lupu și Urechean.

Consiliul Europei nu ştie, nu vede, nu aude, nu are nici o părere Consiliul Europei și raportorii APCE pentru Republica Moldova, care au aplaudat modificarea din 2005, s-au remarcat în iunie 2010 printr-o totală lipsă de reacţie la regresul evident înregistrat de fragila noastră democraţie prin modificarea radicală, în favoarea Puterii, a normei stabilite de articolul 16 al Codului Electoral. Nu am auzit nici o obiecţie din partea monitorilor noștri europeni nici în privinţa anulării de către actuala guvernare a inamovibilităţii membrilor CEC. Din păcate, regretul nostru vizează dublele

standarde, practicate nu doar de mai-marii zilei de la Chișinău, dar, câteodată, și de partenerii noștri europeni.

Cu verde peste roşu Spuneam mai sus că 2 dintre cei 9 membri ai CEC au făcut parte și din vechea componenţă. Aceștia sunt Iurie Ciocan și Vasile Gafton. Iurie Ciocan a fost chiar ales acum în funcţia de președinte al CEC. El a fost propus de către PLDM, care i-a asigurat acoperirea politică pe durata procedurii de formare a Comisiei. Puţină lume își amintește, probabil, că domnul Iurie Ciocan, care a deţinut între 2005 și 2011 funcţia de secretar al CEC, a avut, în 2005, acoperirea politică a Puterii, adică a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Noi nu avem nimic a-i reproșa domnului Iurie Ciocan. Reproșul nostru se îndreaptă către falnicul premier, Vladimir Filat, care, la etapa de constituire a CEC, nu s-a sfiit să-l propună din partea PLDM pe reprezentantul din 2005 al PCRM. Filat strânge, de la nivelul administraţiei centrale la nivelul ultimului consiliu raional și sătesc, toate cadrele Partidului Comuniștilor.

Alegerile nu au fost falsiﬁcate Interesant de remarcat însă nu este doar acest fapt, al preluării de către PLDM a fostului candidat PCRM. Demn de reţinut este că tocmai domnul Iurie Ciocan a fost cel care a demonstrat acum doi ani, cu lux de amănunte și foarte convingător, că alegerile din 5 apri-

lie 2009 nu au fost falsificate și că, deci, Verdele Filat și compania nu au avut nici cel mai mic pretext formal pentru dezlănţuirea violenţelor și vandalismului numite eufemistic „revoluţia” de la 7 aprilie. Propunându-l pe Iurie Ciocan ca membru al Comisiei Electorale din partea PLDM, Filat, de fapt, recunoaște că alegerile din 5 aprilie 2009 nu au fost falsificate, că „revoluţia” de la 7 aprilie a fost lipsită de orice temei real.

Puterea controlează procesul electoral Că puterea verde a răscroit legislaţia și și-a rezervat 6 membri din 9 în Comisia Electorală Centrală am văzut deja. Culmea este că, după ce s-a dedat acestei șmecherii, Puterea a obţinut ca tustrei conducătorii CEC – președinte, vicepreședinte,

secretar – să fie reprezentanţi ai săi. Evident, așa cum obligă legea, cei vizaţi și-au suspendat calitatea de membru de partid și acum vor fi independenţi sută la sută. Numai că în ultimii 6 ani este pentru prima oară când în conducerea CEC nu există nici un reprezentant al Opoziţiei. Ce înseamnă aceasta? Că actuala Putere a instituit controlul asupra procesului electoral, iar, vorba lui Stalin, niciodată nu contează cine și cum votează, ci cine anume numără voturile. Așa sau altfel, modificarea articolului 16 al Codului Electoral și instalarea unei noi componenţe a CEC după criterii favorabile Puterii reprezintă un semn rău și un risc real pentru încă firava democraţie moldovenească. Puterea și-a semnat un CEC în alb. Timpul va demonstra-o. Emil CONSTANTINIU, FLUX

18 FEBRUARIE 2011

SCANDALOS!

Homosexualii s-au sărutat în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului

Pe data de 14 februarie, în așa-zisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexualilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un flashmob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare, în cadrul căruia s-au sărutat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei. Homosexualii și lesbienele au fost însoţiţi și susţinuţi de reprezentanţii Organizaţiei „Amnesty International Moldova”. Potrivit Asociaţiei creștine „Pentru Familie”, acest eveniment reprezintă o lovitură fără precedent în valorile moral-creștine al societăţii moldovenești, o tentativă de sfidare și subminare a instituţiei familiei și o provocare premeditată la acţiuni de violenţă. „Monumentul lui Ștefan cel Mare este considerat unul dintre locurile cele mai sacre ale poporului nostru, or, organizatorii acţiunii au ales anume acest loc pentru a-și manifesta provocările la perversiuni sexuale dezgustătoare. Acţiunea de ieri (luni, 14 februarie – n.n.) i-a frustrat pe toţi locuitorii acestei ţări, iar reţelele de socializare Facebook și Twitter „s-au înroșit„ de comentariile de nemulţumire și indignare ale internauţilor. Cea mai mare parte a homosexualilor și lesbienelor, care s-au sărutat în faţa monumentului au fost persoane străine. De ce străinii ne pângăresc ţara? Ce drept au ei să impună societăţii și copiilor noștri un alt model al familiei, care contrazice Constituţia Republicii Moldova?”, se spune într-un comunicat de presă al Asociaţiei „Pentru Familie”. „În aceste condiţii, se impune adoptarea, în regim de urgenţă, a legii de protecţie a moralităţii, care ar preveni și ar combate astfel de fenomene în societatea noastră. Facem apel către Președintele Republicii Moldova, Primul Ministru, Parlament, Biserică, politicieni, profesori, juriști, oameni de cultură și știinţă, să condamne acţiunea de ieri din faţa monumentului lui Ștefan cel Mare, arătându-și astfel solidaritatea cu poporul moldovenesc și să întreprindă acţiuni concrete în vederea aprobării unei legi pentru protecţia moralităţii”, se mai spune în comunicat.

PPE susţine aderarea României la Schengen până la sfârşitul lui 2011 Partidul Popular European (PPE) susţine aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen până la sfârșitul lui 2011, a declarat ieri Mario David, vicepreședintele partidului, citat de site-ul Novinite.com. Hotărârea politică privind aderarea celor două ţări membre ale Uniunii Europene (UE) poate fi luată în iunie, a declarat Mario David, pentru postul naţional bulgar de radio. În urmă cu două luni, el a condus grupul de lucru al PPE pe această temă. Grupul a fost creat după ce Franţa și Germania au declarat oficial că o posibilă aderare la Schengen a celor două ţări, în această perioadă, ar fi prematură. “Eu cred că poziţiile Franţei și Germaniei au avut la bază o hotărâre politică luată înainte de prezentarea rapoartelor tehnice. Sper ca evaluarea din martie să arate că ultima problemă, cea de la frontiera bulgaro-turcă, a fost soluţionată”, a spus Mario David. Grupul de Evaluare Schengen (Sch-Eval) a aprobat, luni, 14 februarie, rapoartele tehnice asupra nivelului de pregătire al Bulgariei de a adera la spaţiul Schengen. Potrivit raportului, Bulgaria a îndeplinit criteriile Schengen în privinţa implementării SIS/SIRENE, dar este necesar să depună eforturi suplimentare pentru a face faţă problemelor de la frontiera cu Turcia. Comisiile parlamentare pentru Politică Externă din România și Bulgaria au prezentat, miercuri, o declaraţie comună privind pregătirea celor două ţări să adere la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie a persoanelor, bunurilor și capitalurilor. Declaraţia survine într-un context în care este aproape sigur faptul că România și Bulgaria nu vor fi primite în Schengen la termenul prevăzut iniţial, în martie 2011. Sursa: mediafax.ro

EDI|IA DE VINERI

Social

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Homosexualitatea distruge naţiunea Ce subiect frivol – pederastia! Dezgustător ca și democraţia lipsită de bun-simţ. Nu e suficient că am fost despuiaţi spiritual și economic de politica criminală a lui Stalin, înrobiţi de sistemul sovietico-comunist și batjocoriţi de elita politică prooccidentală și prorusească în decurs de 20 de ani de independenţă! Acum trebuie să fim și pederaști, pentru că, în caz contrar, nu ne raportăm la valorile europene. De 20 de ani moldovenii sunt ostaticii sărăciei și corupţiei. Nu reprezintă această realitate o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului? Faptul că salariile și pensiile nu acoperă coșul minim de consum și costurile facturilor nu este o discriminare din partea guvernării? Atunci de ce ar fi discriminatorie atitudinea majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova faţă de homosexuali? Democraţia nu este un sistem de guvernare haotic, unde fiecare face ce vrea. O societate democratică este organizată în conformitate cu niște reguli, care stipulează clar că „libertatea unei persoane încetează acolo unde începe libertatea altuia”. Bunăoară, de moment ce copiii majorităţii au văzut homosexuali pipăindu-se și sărutându-se în public, înseamnă că drepturile ei au fost încălcate. Pentru că micuţilor, în asemenea situaţii, li se impune inconștient un model al relaţiilor interumane contradictoriu. Un copil își formează personalitatea în funcţie de experienţa pe care o are cu exteriorul. Ceea ce vede și învaţă, aplică. Orice familie heterosexuală își dorește ca descendenţii săi să urmeze modelul familial tradiţional. Este un drept care le aparţine, și nimeni nu are voie să-l conteste. Or, prin asemenea acţiuni, care inevitabil vor duce la legalizarea relaţiilor dintre pederaști, sunt încălcate drepturile și libertăţile persoanelor hetero-

sexuale. Democraţia reprezintă puterea majorităţii și supunerea minorităţii. În condiţiile în care majoritatea consideră că homo-

sexualii reprezintă un pericol pentru tradiţiile și valorile sale, „revoltele” nu pot fi justificate, nici moral, nici legislativ. Nu existenţa pederaștilor deranjează, ci modalitatea impertinentă prin care organizaţiile neguvernamentale „promovează” drepturile și libertăţile lor. Fenomenul este abordat greșit deliberat. Nimeni nu le interzice homosexualilor să se iubească și nimeni nu-i pedepsește pentru alegere. Fiecare om își proiec-

tează viaţa personală în funcţie de propriile valori și preferinţe, și ei, aidoma heterosexualilor, beneficiază de același drept. Pot să se plimbe pe stradă, pot să aibă un job, pot să meargă la biserică, pot să-și facă afaceri, pot să beneficieze de asistenţă medicală etc. Ce fel de drepturi și libertăţi sunt încălcate? E deranjant însă deoarece mulţimea se opune organizării paradelor, unde gay-ii și lesbienele au o ţinută imorală și oficializării

relaţiilor dintre homosexuali. Pentru majoritatea promovarea și legalizarea homosexualităţii reprezintă o problemă gravă – declinul familiei tradiţionale (deja afectată de sărăcie și libertatea sexuală) și prăbușirea morală a societăţii. În aparenţă, promovarea homosexualităţii nu ar trebui să deranjeze. „Ce e rău în asta”? Mulţi își formulează această întrebare. Într-adevăr, fiecare om are libertatea să aleagă ce este mai bine pentru sine. Curios, câţi dintre cei care tolerează și promovează fenomenul și-ar dori ca odraslele lor să fie pederaști? Știu că angajaţii de la Amnesty Internaţional Moldova sunt de orientare sexuală tradiţională. Câţi dintre ei ar accepta un asemenea viitor pentru urmașii lor? Moldoveanul de baștină, cu bunei și străbunei care au luptat pentru acest pământ și au trăit crimele comunismului, nu a fost niciodată pederast. Dar poate deveni, dacă tehnica „spălării creierului” va fi folosită eficient. Consecinţele promovării homosexualităţii vor fi vizibile peste ani. Sub pretextul toleranţei și drepturilor omului, încet, dar sigur este decimată o naţiune. Pericolul constă în faptul că fenomenul distruge baza unei societăţi – familia. Calitatea unui stat depinde în mod iminent de

calitatea cetăţeanului. O familie puternică va genera cetăţeni bine educaţi și puternici. O familie slabă oferă în schimb specimene retardate spiritual. Dacă sărăcia și libertatea sexuală slăbesc instituţia familiei (problemă care încă poate fi soluţionată), atunci homosexualitatea o distruge. Un cuplu de homosexuali nu va oferi niciodată unui copil o lume spirituală completă. Pentru că un bărbat, oricât de mult și-ar da silinţa, nu va înlocui o mamă, iar o femeie – un tată. Dispariţia naţiunii duce indubitabil la colaps, iniţial moral și apoi economic. Pentru că ţara nu-ţi mai aparţine, iar omul nu este decât un instrument prin care sunt realizate interese străine. Evident, teza respectivă nu poate fi înţeleasă de specimenele care nu au simţul patriotismului și nici o responsabilitate faţă de viitor. Ce este moral? E o noţiune greu de definit. Indiferent de definiţie, conţinutul va fi părtinitor. De aceea, când e vorba de viaţa publică și viitorul ţării, corect ar fi ca majoritatea să formuleze conceptul moralităţii. Cu siguranţă, democraţia nu ar avea ce să-i reproșeze. Maria DIMINEŢ, sursa: AntiMedia.info

Batem recordul la divorţuri, Moldovenii, cei mai alături de slavii răsăriteni mari beţivi din lume! Chiar dacă Republica Moldova nu are o rată a nupţialităţii în continuă scădere, ea bate recordurile la capitolul divorţuri. Potrivit datelor statistice făcute publice de Organizaţia Naţiunilor Unite în Anuarul Demografic pe anul 2010, ţara noastră se clasează printre primele 5 state din lume cu cea mai mare rată a divorţurilor la mia de cupluri.

Site-ul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove publică o știre în acest sens, prezentându-ne clasamentul primelor 10 ţări cu cea mai mare incidenţă a desfacerii căsătoriilor. Clasamentul arată astfel: 1. Federaţia Rusă 2. Bielorusia 3. Ucraina 4. Republica Moldova 5. Insulele Cayman (un microstat insular lângă Cuba)

Cel puţin așa arată un raport lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit căruia fiecare moldovean consumă în medie câte 18,2 litri de alcool pur pe an, cu aproape 2 litri mai mult decât cehii, situaţi pe locul 2. Mai mult decât atât, organizaţia estimează că fiecare moldovean consumă anual peste 10 litri de băuturi alcoolice preparate în condiţii casnice, ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate. Locuitorii ţării noastre preferă vinul (36%), urmat de spirt (33%) și bere (31%). 6. Statele Unite ale Americii 7. Insulele Bermude 8. Cuba 9. Letonia 10. Republica Cehă Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove precizează că primele 4 ţări (Rusia,

Românii sunt și ei printre fruntași, cu un consum de 15,3 litri de alcool de persoană, la un nivel cu rușii, care beau câte 15,7 litri. Ce-i drept, aceștia din urmă consumă masiv spirt (63%) și bere (33%) și doar un procent de vin. La nivel mondial, fiecare persoană a băut, în 2010, câte 6,1 litri de alcool. Cei mai mari băutori pot fi găsiţi în Europa și în fostele republici sovietice. Estimările OMS arată că în lume mor anual din cauza alcoolului 2,5 milioane de persoane, mai multe decât de SIDA sau tuberculoză. În Rusia și foștii săi sateliţi, unul din cinci bărbaţi moare din cauza băuturii. Sursa: stireazilei.md

Bielorusia, Ucraina și Republica Moldova) sunt majoritar ortodoxe și fac parte canonic din Patriarhia Rusă, care tot mai mult s-ar arăta îngrijorată de acest fenomen. Aceste 4 state sunt tratate de către Patriarhia Moscovei, la nivelul discursului oficial, ca reprezentând așa-zisa „Lume Rusă” cu centrul la Moscova.

Naţionaliştii ruşi ameninţă Kremlinul cu o „revoluţie naţională” Procuratura orașului Moscova a interzis activitatea Mișcării pentru Combaterea Imigraţiei Nelegale (DPNI), recunoscând-o drept una „extremistă”. Drept răspuns, conducerea organizaţiei promite organizarea unei „revoluţii naţionale”. În decizia oficială, care a fost înmânată liderului Mișcării la 16 februarie se spune: „Procuratura orașului Moscova a efectuat

verificarea îndeplinirii legislaţiei a organizaţiei federale „Mișcarea pentru Combaterea Imigraţiei Nelegale”. S-a stabilit că obiectivele și acţiunile asociaţiei sunt îndreptate spre realizarea unor activităţi extremiste. În prezent, procurorul orașului a emis decizia de stopare a activităţii asociaţiei până la adoptarea unei decizii finale de către o instanţă de judecată”. Procuratura a înaintat Judecătoriei din Moscova cererea de interzicere a activităţii DPNI. Mișcarea pentru Combaterea Imigraţiei Nelegale este una din cele mai mari or-

ganizaţii din Federaţia Rusă, fiind cunoscută prin acţiunile de protest în masă. Anul trecut, autorităţile ruse au interzis activitatea unei alte organizaţii naţionaliste: Uniunea Slavă. În cadrul unei conferinţe de presă, președintele Consiliului Naţional al DPNI, Vladimir Ermolaev, a declarat că dorinţa puterii de a scoate în afara legii Mișcarea pentru Combaterea Imigraţiei Nelegale este determinată de frica actualei guvernări de acţiunile de protest în masă asemenea celor din Tunis sau Egipt, nedorind să permită unor organizaţii naţionaliste să preia rolul de lideri în astfel de manifestaţii. „Conducerea Rusiei a ales o altă strategie, de promovare a unei politici care contravine intereselor și cerinţelor etnicilor ruși, care, în cazul în care vor dori să-și manifeste public dezacordul, vor fi reprimaţi”, a declarat Ermolaev. Naţionaliștii afirmă că scoaterea în afara legii a cele mai mari organizaţii de extremă dreaptă va radicaliza acţiunile tineretului cu sentimente patriotice. „Vor apărea noi grupuri, ai căror activitate nu va putea fi controlată”, afirmă Ermolaev. Odată cu scoaterea în afara legii a Mișcării, conducerea DPNI își va retrage orice responsabilitate pentru acţiunile membrilor săi, afirmă liderul naţionaliștilor ruși. „În cazul în care vom fi scoși în afara legii, membrii și susţinătorii DPNI ar putea să ajungă la concluzia că actualul regim trebuie să fie schimbat cât mai repede, prin orice mijloace posibile”, a declarat Ermolaev. Sursa: AntiMedia.info

Vladimir Voronin, mirat de statisticile OMC Vladimir Voronin, fostul președinte al Republicii Moldova, a declarat că singura dată când s-a îmbătat a fost pe când avea 17 ani. Vladimir Voronin a declarat că nici el, nici prietenii săi nu se apropie de statisticile anunţate în raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit căruia fiecare moldovean bea peste 18 litri de alcool pur pe an, relatează Pro Tv Chișinău. Liderul PCRM a mai spus că prima și ultima dată s-a îmbătat la vârsta de 17 ani, pe când era student la colegiu. În altă ordine de idei, referindu-se la faptul că moldovenii au fost, oficial, declaraţi drept cei mai mari consumatori de alcool, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Voronin

a declarat că nu înţelege de unde și până unde s-a ajuns la această concluzie. “Nu știu cine a socotit și de unde s-au luat aceste cifre.

Iată, eu și toţi prietenii la un loc nu ne-am apropiat de așa cifre, în 15 ani de zile”, a adăugat liderul comunist, pentru jurnal.md.

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 FEBRUARIE 2011

Reac\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cine îşi doreşte falimentarea “Moldtelecom”?

Diaspora moldovenească reacţionează la „trucurile” privind „ieftinirea” convorbirilor telefonice Asociaţiile moldovenilor din diasporă consideră că așa-zisa ieftinire a convorbirilor telefonice internaţionale, efectuată recent de Compania de stat „Moldtelecom”, reprezintă un truc menit să umbrească o altă decizie adoptată paralel – de a majora tarifele pentru convorbirile telefonice interne. Mai mult decât atât, reprezentanţii diasporei moldovenești sunt de părere că, implicit prin intermediul acestor scumpiri, se urmărește, de fapt, falimentarea companiei pentru a putea fi acaparată, la un preţ derizoriu, de către „anumite grupări de interese care râvnesc achiziţionarea „Moldtelecom” S.A.”. Într-un demers public, adresat autorităţilor Republicii Moldova, asociaţiile cetăţenilor moldoveni de peste hotare își exprimă îngrijorarea vizavi de faptul că, odată cu anunţatele ieftiniri la convorbirile telefonice internaţionale, reprezentanţii „Moldtelecom” au dublat sau chiar au triplat preţul la convorbirile locale. „Modificările anunţate ale tarifelor „Moldtelecom” S.A. sunt axate pe reducerea preţurilor la convorbirile telefonice internaţionale, dar, fapt îngrijorător, și pe cel puţin dublarea concomitentă a preţurilor la convorbirile telefonice interne”, se spune în respectivul demers. Mai mult decât atât, reprezentanţii moldovenilor din străinătate evidenţiază și un alt aspect al problemei, mult mai sensibil și mai scandalos. Aceștia vorbesc despre o anumită grupare politico-mafiotică care încearcă să acapareze„Moldtelecom” la un preţ derizoriu, în contextul intenţiei declarate a Guvernului de a scoate compania la privatizare. În acest sens, autorii demersului afirmă că prin aceste scumpiri exagerate, respectiva grupare dorește falimentarea întreprinderii și acapararea ei ulterioară la un preţ mult sub

nivelul valorii sale reale. Altfel zis, se are în vedere intenţia de a supune „Moldtelecom” unui atac de tip reider, la fel cum s-a întâmplat și cu multe alte întreprinderi strategice de stat din Republica Moldova, pe parcursul ultimilor 10-15 ani. „Reducerea preţurilor la convorbirile internaţionale este un paravan pe care conducerea „Moldtelecom” îl utilizează pentru acoperirea scumpirii preţurilor la convorbirile interne, iar „solicitarea din partea Diasporei” este pretextul necesar pentru anunţarea acestor măsuri, și prezentarea lor sub forma unei acţiuni „binevoitoare”, ba chiar „filantropice”. În contextul discuţiilor din ultimii ani, referitor la o eventuală privatizare a companiei „Moldtelecom” S.A., considerăm că majorarea tarifelor la convorbirile interne se explică prin intenţia de a provoca, întrun viitor previzibil, falimentul companiei, lucru care ar putea fi foarte convenabil pentru anumite grupări de interese care râvnesc achiziţionarea „Moldtelecom” S.A. la preţ foarte redus. În plus, considerăm că, în contextul valului de scumpiri, provocat de creșterea preţurilor la resursele energetice, majorarea preţurilor la convorbirile telefonice interne

Vicepreşedintele raionului Sângerei, repus în funcţie de Curtea Supremă de Justiţie Vicepreședintele raionului Sângerei, Petru Gherman, care fusese destituit din funcţie în luna martie 2010 de către consilierii raionali, în frunte cu președintele raionului, Vasile Doga, a fost repus în drepturi de către Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Înalta Curte a luat această hotărâre miercuri, 17 februarie, lăsând astfel în vigoare verdictul Judecătoriei Sângerei, care a constatat, încă în luna octombrie 2010, că Petru Gherman fusese destituit abuziv din funcţia de vicepreședinte al raionului. Decizia CSJ este una definitivă și irevocabilă. Petru Gherman, care obţinuse mandatul de consilier din partea Partidului Popular Creștin Democrat în cadrul localelor din 2007, a fost ales în funcţia de vicepreședinte al raionului prin decizia nr. 4/3.1 din 29 iunie 2007 a Consiliului raional Sângerei. În baza deciziei respective, președintele raionului Sângerei, Vasile Doga, a încheiat cu Petru German un contract individual de muncă pe o durată determinată – pe perioada mandatului, începând cu data de 29 iunie 2007. Încheierea contractului individual de muncă cu Petru Gherman a fost determinată de prevederile art. 17 din Legea serviciului public nr. 443 – XII din 04.05.95, prin care era prevăzută încadrarea în muncă a funcţionarului public prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea unei hotărâri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin. Cu toate acestea, pe data 25 martie 2010, Consiliul raional a decis încetarea raporturilor de serviciu cu Petru Gherman, vicepreședinte al raionului, în legătură cu împlinirea vârstei de pensionare. Petru Gherman nu a fost de acord cu această decizie, pe care o consideră ilegală, motivând că astfel i se încalcă dreptul la muncă, și a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat: anularea deciziei nr. 3/10 din 25 martie 2010, restabilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei, plata compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, precum și repararea prejudiciului moral. La 28 septembrie 2010, Judecătoria Sângerei a hotărât admiterea parţială a acţiunii lui Petru Gherman și a dispus anularea deciziei Consiliului raional Sângerei, prin care au fost încetate raporturile de muncă, restabilirea în funcţia de vicepreședinte al raionului Sângerei și încasarea compensaţiei pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă în sumă de 31 313 lei, cheltuieli pentru asistenţa juridică. Instanţa a refuzat însă satisfacerea reparării prejudiciului moral. Conform art. 256 Cod procedură civilă, instanţa a dispus executarea imediată a hotărârii în partea ce ţine de restabilirea în serviciu și plata unui salariu mediu lunar. La 28 septembrie 2010, titlul executoriu despre restabilirea în funcţie și plata unui salariu mediu lunar a fost depus de către Petru Gherman la consiliul raional pentru a fi executat. Această decizie a Judecătoriei Sângerei a fost însă contestată la Curtea de Apel Bălţi de către Consiliul raional Sângerei. Contestaţia a fost însă respinsă de Curtea de Apel, pe motiv că expirase termenul de prescripţie. Dosarul „Petru Gherman vs Consiliul raional Sângerei” a ajuns pe masa judecătorilor CSJ, după ce administraţia din Sângerei a decis să conteste la Curtea Supremă de Justiţie decizia anterioară a Curţii de Apel din Bălţi.

va lovi foarte dur păturile cele mai vulnerabile ale populaţiei Republicii Moldova, ceea ce este absolut inacceptabil”, se spune în Demersul reprezentanţilor diasporei moldovenești. Astfel, aceștia le cer reprezentanţilor administraţiei companiei „Moldtelecom”, precum și tuturor persoanelor aflate în funcţiile-cheie din ierarhia statală să întreprindă următoarele acţiuni: 1. Anularea deciziei companiei „Moldtelecom” S.A. cu privire la majorarea tarifelor la convorbirile telefonice interne, începând cu 1 martie 2011. 2. Păstrarea reducerilor tarifelor la convorbirile telefonice internaţionale, anunţate deja de către compania „Moldtelecom” S.A. 3. Efectuarea unei anchete de serviciu în cadrul companiei „Moldtelecom” S.A., în privinţa falsei „solicitări din partea reprezentanţilor Diasporei”, și pedepsirea persoanelor responsabile de acest act, în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova. 4. Efectuarea unui audit al companiei „Moldtelecom” S.A. pentru anul 2010, pentru a evalua proporţia scăderii veniturilor companiei în urma reducerii tarifelor la convorbirile telefonice internaţional, în comparaţie cu creșterea veniturilor în urma majorării tarifelor la convorbirile telefonice interne. Prezentarea publică a rezultatelor acestui audit. 5. Publicarea salariilor încasate pe parcursul anului 2010 de către persoanele aflate la conducerea companiei „Moldtelecom” S.A. și corelarea acestor salarii cu veniturile medii ale persoanelor angajate în câmpul muncii în Republica Moldova. În replică, administraţia

„Moldtelecom” declară că prin majorările de tarif operate, compania nu face altceva decât să „readucă” tarifele la costurile „reale”. „Moldtelecom” își face strategiile și politicile sale bazându-se pe raţiuni economice și nu se conduce după solicitări și scrisori”, a declarat directorul de marketing „Moldtelecom”, Constantin Șevciuc, în cadrul unei emisiuni la Publika TV, marţi, 15 februarie 2011. „Să creștem tarifele la convorbirile locale prin ieftinirea celor internaţionale nu este corect și nici legal. Intenţia companiei noastre este de a readuce tarifele la convorbirile locale și cele internaţionale la costurile reale”, susţine directorul de marketing al „Moldtelecom”-ului.

Suspiciuni conﬁrmate parţial Ce se ascunde după demersul „diasporei moldovenilor” – un conflict de interese între oligarhii din AIE sau (și) confirmarea supoziţiilor privind atacul reider la care este supus de ceva timp „Moldtelecom”-ul? Aceasta ar fi întrebarea pe care ar trebui să și-o pună cei care își doresc să înţeleagă ce se petrece cu adevărat pe scena politică de la Chișinău și care sunt adevăratele interese politice (a se înţelege financiar-mafiotice) din spatele „încleștărilor” și „răfuielilor” dintre mai-marii zilei de astăzi. Or, subiectul „Moldtelecom”ului este pe cât de actual, pe atât de important în tot acest proces de împărţire a bunului public, în care sunt implicaţi cei care deţin astăzi puterea în Republica Moldova. În altă ordine de idei, este cel puţin amuzant să credem că subiectul respectiv a devenit, brusc, o „problemă prioritară”

a confraţilor noștri aflaţi peste hotare. Așa cum doar naivii sunt dispuși să creadă că toate aceste „demersuri” și „sesizări” sunt gândite și formulate undeva în Europa sau chiar peste ocean. Nu, sunt produse nu mai departe decât aici, la Chișinău, în birourile unor partide politice sau în oficiile unor granguri politici din sediul Parlamentului sau Guvernului, și doar „sugerate” unor asociaţii mai mult sau puţin funcţionale, care activează sau se fac că activează în capitalele europene și americane. Însă aceste mici detalii contează mai puţin acum. Mult mai important este găsirea (sau, mai bine zis, confirmarea) răspunsurilor la întrebările: 1. „Cine sunt cei care reprezintă acest „grup de interese” care își dorește să acapareze fraudulos „Moldtelecom”-ul? și 2. Cine sunt cei care li se opun și ce urmăresc aceștia, de fapt?

Un subiect controversat, readus pe tapet De ce ne-am reţinut atenţia asupra acestui subiect? Pentru că, încă în primăvara anului trecut, FLUX a publicat (http:// www.flux.md/articole/9295/) o investigaţie jurnalistică în care atenţionam asupra unei posibile intenţii de falimentare a celui mai mare și mai important operator de telecomunicaţii din Republica Moldova, „Moldtelecom” S.A., aflat (încă) în proprietatea statului, cu scopul ulterior de însușire a activelor companiei la un preţ derizoriu. Iată că abia după aproape un an de la publicarea materialului respectiv, apar reacţii „din exterior”, care confirmă, cel puţin parţial, temerile noastre enunţate atunci.

Vom aminti doar că, în ultimele luni de guvernare a Partidului Comuniștilor, la începutul anului 2009, conducerea S.A. „Moldtelecom” a fost schimbată, compania fiind încredinţată domnilor V. Iurcu și G. Varaniţa. Or, în culise se vorbea că domnii respectivi ar reprezenta interesele unui cunoscut oligarh care, după alegerile parlamentare anticipate din vara anului 2009, „a migrat” dinspre comuniști spre un partid care astăzi face parte din alianţa de guvernământ, mai exact – Partidul Democrat. Or, respectivul „jucător de calibru”, care l-a schimbat pe Voronin pentru Marian Lupu și la care se făcea atunci trimitere, nu este altcineva decât actualul primvicepreședinte al Parlamentului și liderul informal al PD, Vladimir Plahotniuc. Totodată, se mai vorbea că un alt protector ai noilor șefi ai „Moldtelecom” ar fi fostul și actualul vicepremier și ministru al Economiei, secretarul general al PD, Valeriu Lazăr… Recent, pe 4 februarie, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a anunţat că, în acest an, Guvernul Republicii Moldova va pune un accent deosebit pe procesul de privatizare a unor instituţii de stat, cum ar fi Moldtelecom, Air Moldova, Banca de Economii. Or, deși privatizarea în sine nu este un lucru rău, în Republica Moldova acest termen a căpătat în timp o conotaţie negativă și a creat în folclorul popular un termen care explică mai exact percepţia populaţiei faţă de acest fenomen: „prihvatizare”. Adică, pe românește, acaparare, ciordire, cum ar veni. O astfel de interpretare a noţiunii de liberalizare a pieţei a fost motivată în timp de privatizări frauduloase, scheme prin care au fost falimentate și ulterior însușite la un preţ derizoriu un șir întreg de întreprinderi strategice.

Iată de ce astăzi, când se vehiculează termenul de privatizare, oamenii simt un gust amar, mai ales că mulţi dintre protagoniștii privatizărilor scandaloase din anii ’90, care au ruinat economia naţională, se află, și în momentul de faţă, în funcţiile-cheie din ierarhia statală. Se pare că avalanșa „deconspirărilor” abia s-a dezlănţuit. În viitorul apropiat vom afla, probabil, și alte detalii picante despre jocurile din spatele cortinei politice. Inclusiv în ceea ce privește soarta de viitor a celei mai profitabile, la ora actuală, companii de stat din Republica Moldova – „Moldtelecom”. Vom trăi și vom vedea. Nicolae FEDERIUC, FLUX

P.S. Ieri, cu puţin timp înaintea închiderii ediţiei ziarului nostru, premierul Vladimir Filat a cerut Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice și Tehnologia Informaţiei să sisteze majorarea tarifelor la telefonia fixă, anunţată de „Moldtelecom” pentru 1 martie 2011. Șeful Cabinetului de Miniștri a calificat intenţia operatorului drept o „sfidare și lipsă de bun-simţ”. Mai mult decât atât,

prim-ministrul a criticat ANRCETI și Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) că ar fi permis „Moldtelecom” să instituie un monopol pe piaţă și să aprobe tarife după bunul plac. „De 4 ani nu avem reglementare vizavi de „Moldtelecom”, dacă are sau nu poziţie dominantă pe piaţa telefoniei fixe. Constat că este o înţelegere de cartel nu între agenţii economici, ci între instituţiile de control. În 2007, ANPC a stabilit că are o astfel de poziţie și că orice ajustare a tarifelor ar trebui să se efectueze cu coordonarea prealabilă cu Guvernul. Chiar în ajunul acestei așa-numite ajustări, ANPC și-a abrogat propria decizie”, a declarat Filat, în cadrul ședinţei Guvernului. „Solicit oficial să determinaţi poziţia „Moldtelecom” pe piaţă, iar până atunci să sistaţi orice fel de majorări. Aștept răspunsul la mai multe întrebări în privinţa investiţiilor companiei în sumă de 600 de milioane de lei și eficienţei lor. Doar după această analiză vom lua o decizie la Guvern”, a mai spus Filat. P.P.S. Iată de ce e bine să avem guvern de coaliţie. N. F., FLUX

SCRISOARE CĂTRE GUVERNANŢI:

„Dacă au fost comuniştii răi, arătaţi că voi sunteţi mai buni” Pe adresa redacţiei noastre a parvenit o scrisoare, pe care autoarea, o pensionară din satul Pânzăreni, raionul Fălești, ne roagă din toată inima să i-o publicăm. Scrisoarea este adresată guvernanţilor noștri și exprimă suferinţa unei bătrâne ajunsă la limita sărăciei. Concluziile le faceţi singuri.

“Domnilor guvernanţi, Vă deranjează o pensionară din raionul Fălești, satul Pânzăreni. Urmărind la televizor știrile, am tras concluzii foarte proaste despre guvernul nostru. Îmi pare rău că poporul nostru n-a știut pe ce mâini dă ţara. Dumneavoastră nu vă gândiţi la poporul de la sate? De ce daţi voie la scumpirile acestea? Vă gândiţi ce o să fie cu ziua de mâine? Ce va face ţăranul, cât va costa un ar de pământ de boronit, de semănat, de arat? Ce-i mai rămâne ţăranului? Nu sunteţi deloc serioși, domnilor. Înainte de alegeri v-aţi dat cuvântul pentru o „Moldovă fără sărăcie”, dar asta nu se vede. Aţi luat credite de miliarde, că or muri și strănepoţii noștri și n-or termina de plătit datoriile. Dar domnul Filat, după ce a luat un fotoliu moale, așa-i de vesel, în loc să fie atent la ceea ce se petrece. Domnul Ghimpu la toate interviurile are numai grija să-i murdărească mai tare pe comuniști. Noi cu comuniștii am trăit. Era totul ieftin, pensiile ni le măreau după preţuri. Dar ce faceţi dumneavoastră, de când v-aţi democratizat? Aţi mărit pensia cu patru procente, iar preţurile le ridicaţi cu 20 de procente. Cu toate că, cu câţiva ani în urmă, aţi fost cu toţii comuniști și pe toţi v-au învăţat

fără bani. Datorită lor aţi devenit ceea ce sunteţi. Gândiţi-vă, domnilor, și daţi-vă seama, că vă privește o ţară întreagă. Și copiii s-au săturat de politica voastră murdară. Domnilor, dacă așa au făcut comuniștii de rău, îi timpul să arătaţi că dumneavoastră sunteţi mai buni. Să faceţi mai multe pentru poporul de la sate și orașe. Veniţi, domnilor, și staţi de vorbă cu lumea de la sate și luaţi cunoștinţă cu situaţia. Lămuriţi cum poate să trăiască acei oameni care n-au unde munci. Care au mai avut putere au plecat peste hotare și mai pot trăi, își pot învăţa copiii. Dar cei care n-au cu ce să înveţe și nu au de lucru ce să facă? Să pornească cu furatul, cu ucisul? Că doar vor și ei o viaţă mai bună. Spuneţi că s-au cheltuit sume enorme pentru alegeri. Da, domnilor, dacă nu făceaţi atâtea placate prin oraș și atâtea mașini cu flaguri (drapele – n.n.), atâţia oameni plătiţi, care dădeau fel de fel broșuri și hârtii!... Acestea toate au costat foarte mulţi bani. Se vorbește că străzile din Chișinău trebuie reparate … trebuie, că pe ele mergeţi dumneavoastră cu mașinile. Dar de ale noastre (gropile – n.n.) ce vă doare? Cred că dacă aţi merge măcar o dată pe ele, nu veţi mai avea plăcere să mergeţi. Am auzit că pe o stradă din Chișinău, care a fost reparată astă-vară, au apărut deja gropi. Pentru că puneţi banii în buzunare și faceţi lucru de mântuială, că nimeni nu-i tras la răspundere. La noi, la Fălești, strada centrală a fost construită cu 66 de ani în urmă. Bărbatu-meu avea 16 ani când lucra la ea, împreună cu mai multă lume din sat. Dar a fost inginer cu responsabilitate, că ţine până în ziua de azi. Dar acum nu știu cum să facă mai rău, ca să le rămână bani în buzunar. Domnilor, sunteţi 101 de deputaţi și primiţi atâţia

bani cât primesc jumătate din pensionarii din ţară. Aș dori să vă plătească măcar un an de zile câte 900 de lei, cât primesc eu, și să urmăresc cum îi veţi împărţi ca să vă ajungă pentru gaz, lemne, cărbuni, de mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte. Vorbiţi de Uniunea Europeană, dar să ne spuneţi dacă este vreun pensionar european care să primească 65-70 de euro pe lună. Eu sunt încredinţată că nici cu Europa la noi în Moldova ţăranul nu va trăi mai bine. Binele va fi tot pentru dumneavoastră. Să mă scuzaţi dacă vă supără cuvintele mele, dar s-a umplut cupa răbdării. Stăruiţi-vă, domnilor, să ușuraţi viaţa ţăranului, nu-l faceţi să iasă în stradă. Deschideţi locuri de muncă, faceţi școli fără plată. Tinerii pleacă, pământurile se împârlogesc. Am auzit la televizor că se scot niște clădiri la licitaţie. De ce, domnilor, nu deschideţi în ele niște fabrici, niște cusutorii pentru hăinuţe pentru copii. Să daţi de lucru oamenilor, iar noi să cumpărăm haine confecţionate la noi în ţară, nu de peste hotare. Am văzut la televizor cum domnul Ghimpu a fost atât de generos și i-a dăruit unei mame cu 15 copii 10 mii de lei. M-am bucurat mult. Aș vrea și eu să fiu generoasă, dar nu-mi ajunge nici să mă hrănesc. Vă rog foarte mult să nu luaţi în derâdere scrisoarea mea, căci o scriu din toată inima și din tot sufletul meu plin de durere. Foarte multe lucruri am de spus, dar prin scrisoare nu le pot înșira. Mi-ar trebui măcar 10 fișe din acelea pe care au fost scriși deputaţii la alegeri. Să mă iertaţi că poate nu știu prea frumos a mă adresa, dar sunt o bătrână cu numai cinci clase.

Sărăcie, numele tău e Filat Urmare din pag. 1 form prevederilor legale. De asemenea, el celor mai nevoiașe categorii sociale. Toto„Am reușit să menţinem inflaţia sub a spus că vor fi majorate salariile cadrelor dată, premierul nu a spus cum rămâne cu control (în 2010 – 8,1%) și am redus sub- didactice de la 1 septembrie 2011 cu 12,5%, veniturile angajaţilor din sectorul privat, stanţial deficitul bugetar – până la 2,4% după precedenta majorare de 12,5%, ope- care s-au redus simţitor din momentul în din PIB (prognoza iniţială a fost de 7%, rată la 1 ianuarie 2011”. Aproximativ 69 de care Filat se află la cârma Guvernului. Situaţia catastrofală în care revăzută apoi la 5,4%). Aceste s-a pomenit economia Repurezultate notabile au fost atinse Premierul Filat a anunţat că, în cadrul negocierilor cu în pofida provocărilor cu care se reprezentanţii FMI, s-a convenit asupra majorării cu 50 blicii Moldova și, în consecinţă, confruntă economia noastră”, a la sută a cotelor accizelor la produsele de tutungerit și la cetăţenii ei este cauzată de faptul că, în cei aproape 2 ani spus Vladimir Filat”, se arată în băuturile alcoolice tari, începând cu 1 aprilie 2011. de când guvernează, premierul comunicatul Serviciului de presă Filat a fost mai mult preocupat al Guvernului. mii de profesori ar urma să beneficieze de de rezultatele electorale ale partidului aceste majorări. Premierul promite său, decât de promovarea reformelor din Premierul Filat a promis și majorarea economie, care să conducă cât de puţin majorări salariilor a 21 de mii de funcţionari publici, la îmbunătăţirea situaţiei. Ca și în timpul Vladimir Filat a anunţat că, începând cu de la 1 octombrie 2011, cu 12%. guvernării comuniștilor, sub administraţia Și, în final, el a spus că va fi majorat cuan- Filat, în Republica Moldova se menţine un data de 1 iulie 2011, vor fi majorate salariile personalului auxiliar din sectorul bugetar tumul venitului minim garantat pentru climat agresiv pentru iniţiativele econocu 8,5% și că de aceste majorări vor benefi- ajutor social, de la 530 de lei la 575 de lei. mice private, pentru afacerile mici și mijloMajorările de pensii și salarii anunţate de cii. Birocraţia și corupţia din administraţia cia 125 de mii de persoane. Totodată, el a declarat că va fi alocat aju- premierul Filat, bineînţeles, sunt necesare, locală și centrală, din Justiţie și organele de torul social pentru perioada rece a anului, mai ales dacă ţinem cont de faptul că un șir control, precum și crima organizată, conaferent lunilor ianuarie, februarie și martie de categorii sociale s-au pomenit la înce- crescută cu principalele grupări politice și 2011, conform formulei aplicate la finele putul acestui an în imposibilitatea de a-și oligarhice din ţară, toate acestea fac impoanului 2010. De acest ajutor urmează să achita facturile la întreţinerea apartamen- sibilă apariţia și existenţa unei economii de beneficieze pensionarii cu pensii de până la tului sau de a cumpăra produse alimentare piaţă eficiente care să asigure un nivel de 900 de lei și familiile din sistemul de ajutor de primă necesitate. Dar, este adevărat, trai decent cetăţenilor Republicii Moldova. social, care vor primi în luna martie o plată aceste majorări sunt total nesemnificative Perspectivele Guvernului Filat sunt cu totală de 390 de lei, aferentă celor trei luni în raport cu creșterea preţurilor înregistrată adevărat sumbre și, în mod sigur, oricât menţionate, numărul beneficiarilor fiind până în momentul de faţă și care, cel mai ar fi de bune relaţiile cu Fondul Monetar de aproximativ 521 de mii de pensionari și probabil, va continua, cel puţin, până la Internaţional, acestea nu sunt de natură încheierea campaniei agricole de primă- să le schimbe. Mai ales că noua contrac33 de mii de familii defavorizate. Totodată, el a amintit că „la 1 aprilie va vară. Majorările anunţate de premier nu tare de împrumuturi externe, inclusiv de la urma și indexarea anuală a pensiilor, con- vor aduce o îmbunătăţire sesizabilă a vieţii

Îmi cer iertare de la domniile voastre, căci poate sunt ultimele mele zile. Dacă mă puteţi ierta. Dacă nu, îmi voi lua păcatele cu mine în mormânt ca să dau sama de ele înaintea Domnului. Poate ne întâlnim pe ceea lume că aici îi mai greu, domniile voastre nu veniţi la noi, că nu aveţi bani de drum. Mă iertaţi. Gurduza Anna Vasile”

Și ce dacă va crește preţul coniacului? Noi, politicienii și oligarhii, avem de unde plăti, iar ţăranii să nu se alinte cu coniac, să bea vin de casă!

FMI, nu are decât un singur efect: creșterea alarmantă a datoriei externe fără ca acest proces să fie însoţit și de o redresare reală a economiei. Să mai menţionam că, în cadrul briefingului susţinut cu Filat, Nikolay Gueorguiev, șeful Misiunii FMI, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute de autorităţile Republicii Moldova în cadrul implementării Memorandumului dintre Republica Moldova și FMI. El a confirmat că la această etapă s-a ajuns la un acord care urmează a fi aprobat de conducerea FMI și Consiliul Executiv, la ședinţa programată pentru luna aprilie. Conform acordului, Republica Moldova va primi 50 de milioane de DTS (circa 77 de milioane de dolari SUA) pentru consolidarea poziţiei bugetare și suplinirea rezervelor valutare.

Asta, de fapt, înseamnă că datoria externă a ţării va crește cu încă 77 de milioane de dolari doar pentru că autorităţile nu sunt în stare să asigure colectarea veniturilor bugetare și suplinirea rezervele valutare. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor (care nu includ și cele 77 de milioane de dolari juruite miercuri de reprezentantul FMI), împrumuturile pe care le-a făcut Republica Moldova de la organismele financiare internaţionale au sporit datoria publică externă cu 342,5 milioane de dolari. Conform raportului ministerului, în 2010, datoria publică externă a Republicii Moldova a crescut de la 773,7 milioane de dolari până la 1 miliard 116,2 milioane de dolari, adică a înregistrat o creștere de 44,3%. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

18 FEBRUARIE 2011

SURSE DE LUMINĂ

„Este necesară elaborarea unui Cod al Culturii” Valentin Mândâcanu

obicei contra limbii române: Și-ni trebu endespensabili, dacî eu am izmeni?! Vasile Coroban, din sală, unde face: Ia arată-le!... 1905. În cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis; învins, însă, nu! * Recunoașterea posterităţii este un giulgiu de aur pe trupul celui asasinat. Nicolae IORGA, „istoricul care a absorbit apa tuturor” (George Călinescu) 1906. Când se dărâmă un imperiu, rămâne în urmă foarte multă drojdie umană. Aureliu BUSUIOC, în„Jurnal de Chișinău”, 5 aug. 2008 1907. În 1945-1950, noi, românii, eram încă foarte europeni, foarte latini și foarte conștienţi de nivelul nostru material și spiritual. Cred că ne găseam cu zece clase de civilizaţie peste media abrutizată și asiatică a bieţilor ruși eliberatori… Ion D. SÂRBU 1908. Numai prin intermediul cărţii lumea va deveni mai cunoscătoare și mai inteligentă. Pentru că trebuie să ne debarasăm de trecut și să mergem înainte pe calea civilizaţiei. Iar pe drumul civilizaţiei se merge numai cu cartea în mână... Ion HADÂRCĂ, în „Timpul”, 13 noiembrie 2009 1909. Drama noastră nu s-a terminat odată cu încheierea foametei organizate, ea continua într-o formă mult mai accentuată în plan spiritual. Se purta o luptă crâncenă de izgonire a sufletului nostru românesc din Basarabia și înlocuirea lui cu un spirit străin neamului nostru. Cei care au supravieţuit chinurilor de pe urma foametei și deportărilor trebuiau reeducaţi. În primul rând, trebuiau smulși de la matca creștinătăţii. Religia a fost scoasă din școli. Bisericile se închideau una după alta. Sufletelor omenești li se răpea cea mai mare comoară – dragostea, ele rămâneau pustii. În locul sufletului creștin se înfiripa un nou suflet, marxist-leninist, bazat pe lupta de clasă și ateismul agresiv. Principala trăsătură care era cultivată era ura. Iar ura căuta în permanenţă dușmani. Pentru a-și atinge mai lesne ţinta, a fost interzisă toată cultura general-umană și naţională, iar pentru a umple acest gol ni se născoceau diferite minciuni în toate domeniile vieţii. Prin întronarea minciunii au fost izgonite toate virtuţile omenești și s-a dat frâu liber metehnelor. Încetul cu încetul își croia calea noului tip de om – homo sovieticus. (…) Veninul minciunilor cu care ne îndopau zilnic bolșevicii era îngrozitor de respingător și puturos… Ion MORARU. Pustiirea. Ed. „Flux”, 2007

Când unele personaje politice consideră că despre imaginea ţării noastre se poate judeca după costumele de mii de euro pe care le îmbracă când pleacă la Bruxelles sau Strasbourg, greșesc amarnic. Atitudinea lor faţă de Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, spre exemplu, care este cea mai veche instituţie muzeală din Republica Moldova, dar din sud-estul Europei, este mult mai elocventă. Iar în prezent acest muzeu nu are nici măcar condiţii elementare de păstrare a colecţiilor și obiectelor de patrimoniu. Despre comorile ascunse în cocioabele din curtea muzeului, dar și despre lipsa unui cadru legislativ adecvat în domeniul patrimoniului cultural, discutăm astăzi cu Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală. - În 2009, Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a sărbătorit un jubileu, 120 de ani de la fondare. Ce s-a schimbat odată cu această aniversare? - Odată cu aderarea Republicii Moldova la Convenţia UNESCO privind patrimoniul cultural imaterial, a trebuit să luăm măsuri de urgenţă pentru a crea, în primul rând, cadrul legislativ în domeniul patrimoniului cultural imaterial. A fost elaborat proiectul de lege privind patrimoniul cultural imaterial, a fost creată o comisie naţională și s-a elaborat Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial. Colaboratorul nostru, Varvara Buzilă, care a fost conducătorul grupului de lucru și s-a preocupat de aceste probleme, a depus eforturi mari, împreună cu alţi colegi, pentru elaborarea unui nou cadru normativ. A început selectarea și introducerea în registrul naţional a primelor elemente din patrimoniului imaterial și a fost pregătit dosarul pentru ca unul dintre cele mai reprezentative elemente ale patrimoniul imaterial, cum este colindatul bărbătesc, să fie inclus în lista patrimoniului cultural UNESCO.

primele 50 de elemente, dar este nevoie de a valorifica întreg domeniul și de a introduce în registru toate elementele acestui patrimoniu.

„Este singurul cartier din Chişinăul vechi, care s-a păstrat integral, aşa cum s-a constituit la începutul sec. XX”

- Se pare că și clădirile adiacente muzeului au aceeași vârstă cu muzeul, care are 122 de ani, luând în calcul situaţia în care se află în prezent. - Muzeul nostru este cea mai veche instituţie muzeală din Republica Moldova și nu doar, dar și din sud-estul Europei. El a fost fondat în 1889, când, în acest spaţiu pe care îl ocupă astăzi, a fost organizată o expoziţie agricolă și industrială, care a avut un mare răsunet. După finisarea acestei expoziţii, a fost o iniţiativă „de jos” pentru a fi organizată aici o expoziţie permanentă, un muzeu agricol, care s-a dezvoltat treptat, lărgindu-și profilul, devenind muzeu regional agricol, - Ziarul FLUX a scris în ajun de zoologic și de industrie casnică. La Crăciun despre acest dosar, se început, muzeul a fost fondat în clămai află în lucru? direa Zemstvei, care este amplasată - Se mai lucrează încă asupra lui, pe strada Șciusev, dar aici a existat fiindcă a fost nevoie de un volum muzeul până în 1906, când a trecut enorm de lucru și de surse financiare în noul sediu, în clădirea amplasată pe potrivă. Biroul regional UNESCO pe strada Kogălniceanu, colţ cu Sf. de la Moscova a alocat o sumă de Ţării, unde se află acum muzeul. Este bani, cu ajutorul cărora am reușit prima și ultima clădire din Republica să finalizăm această primă etapă în Moldova construită special pentru stabilirea bazelor pentru activitatea muzeu. Deci, Muzeul Zemstvei este ulterioară. Toate forţele știinţifice o clădire deosebită nu doar prin care se preocupă de acest domeniu aspect, dar și prin faptul că a fost sunt răzleţite, se află prin instituţii prevăzută anume pentru muzeu și universitare, academice și era nevo- arhitectonica ei corespunde cerinie să unim aceste forţe și să lucrăm ţelor muzeale. După ce Zemstva toţi într-o singură direcţie, pentru a gubernială s-a desfiinţat, toate imoobţine rezultatele scontate. S-a lu- bilele care se află în acest cartier, au crat și la două publicaţii, care acum fost transmise muzeului și până la al sunt în faza finală și în luna martie Doilea Război Mondial, acest cartier aceste lucrări vor fi lansate la mu- care este amplasat între străzile Kozeu, unde vom face un prim bilanţ gălniceanu, Șciusev, Maria Cebotari al activităţii noastre. Sperăm că re- și Sfatul Ţării, a fost un centru de zultatele obţinute îi vor încuraja pe cultură știinţifică, unde se aduna cercetătorii noștri să continue acest toată intelectualitatea din Basaralucru, pentru că în registrul naţional bia. După al Doilea Război Mondial, care a fost creat au fost incluse doar o parte din aceste imobile au fost transmise Institutului Agricol din Chișinău și s-a convenit că după ce se va construi un complex al acestei instituţii de învăţământ la Petricani, clădirile vor fi retrocedate muzeului. Cu părere de rău, lucrul acesta nu s-a întâmplat și începând din anii’60, direcţia muzeului a atea triumfă”. abordat în permanen„Secolul XX a fost unul care a ţă problema retrocedăcunoscut democraţia, dar și dicrii acestor spaţii, care tatura, regimurile totalitariste. sunt necesare pentru În acest context, în mai multe păstrarea, valorificarea ţări au existat greutăţi în expripatrimoniului pe care mare, a fost suprimată libertatea îl deţine muzeul noscuvântului și a fost important tru. Spre regret, lucrul ca în ţările respective să apară acesta s-a tărăgănat personalităţi care să promoveze foarte mult și abia anul valorile adevărate. Andrei Sahatrecut, în 2010, a fost rov a fost un pilon al libertăţii în adoptată ultima hofosta URSS. Saharov a fost unul tărâre a Guvernului, care s-a pronunţat vehement care a întregit, în sfârîmpotriva armelor nucleare și a experimentelor cu arme nucleașit, fostele imobile ale re, chiar dacă, paradoxal, a fost muzeului și acum noi unul dintre inventatorii bombei trebuie să elaborăm un cu hidrogen. Savantul a înţeles proiect de valorificare că veacul nuclear poate deveni și revitalizare a acestui ultimul în istoria omenirii și și-a complex arhitectural, dedicat viaţa pentru apărării fiindcă este singurul drepturilor omului și a valorilor cartier din Chișinăul general-umane”, a declarat viceminis- arme îngrozitoare. Acesta fost momen- vechi care s-a păstrat trul Culturii, Gheorghe Postică, care a tul când viaţa lui a pornit pe alt făgaș și integral, așa cum s-a specificat că Ministerul Culturii va sus- a devenit unul dintre principalii lideri ai constituit la începutul ţine și pe viitor manifestările dedicate mișcării de apărare în URSS. A fost unul din cei mai geniali fizicieni ai secolului sec. XX. Prima clădivalorilor universale. Expoziţia cu genericul „Neliniște și al XX-lea, un militant neînfricat pentru re a fost construită în Speranţă” este constituită din câteva drepturile omului, împotriva sistemului 1856, a doua clădire în planșete cu fotografii și afirmaţii făcute totalitar din URSS, propovăduitorul 1887 și ultima clădire de Andrei Saharov în diferite momente ideii creării unei lumi fără războaie și a fost înălţată în 1905. E necesar să elaborăm ale vieţii sale, referindu-se la diverse violenţă. Pentru toate acestea a fost exilat din un proiect în care să probleme precum: protecţia mediului ambiant, combaterea foametei, poli- Moscova, la Gorki, cu domiciliu forţat, prevedem, în primul rând, crearea condiţitică, împotriva războaielor și a conflic- unde de trei ori a făcut greva foamei. După venirea la putere a lui Mihail ilor pentru păstrarea telor interne, dictaturii și regimurilor totalitariste, împotriva urii, a războa- Gorbaciov, în 1985, academicianul Sa- patrimoniului muzeielor nucleare și a experimentelor cu harov a fost, în sfârșit, eliberat și s-a în- al, pentru a amenaja tors la Moscova. Pe 14 decembrie 1989, depozite care vor fi utilizarea bombei nucleare etc. Andrei Saharov este unul dintre Andrei Saharov a murit la Moscova din organizate conform inventatorii bombei cu hidrogen, însă cauza unui infarct. cerinţelor UNESCO de În anul 1975, Andrei Saharov a primit păstrare a patrimodeja la sfârșitul anilor 1950 el a pledat intens pentru încetarea testărilor armei Premiul Nobel pentru Pace. niul. În Republica Moldova expoziţia va nucleare, iar la sfârșitul anilor 1960, după ce bomba cu hidrogen a fost fi prezentă în perioada 16 februarie – 6 - Dar atunci când am pomenit despre vârtestată în Novaia Zemlia din Arctica, a martie 2010. sta muzeului, vroiam înţeles că a participat la elaborarea unei L.P., FLUX să știu când ultima

LA 22 DE ANI DE LA CĂDEREA IMPERIULUI

Andrei Saharov între „Nelinişte şi Speranţă” Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a vernisat marţi, 16 februarie, o expoziţie dedicată moștenirii lui Andrei Saharov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, personalitate marcantă a secolului trecut, care, prin faptul că a dat dovadă de mult curaj și atitudine civică, a contribuit la șubrezirea imperiului sovietic. Expoziţia „Andrei Saharov: Neliniște și Speranţă” a fost iniţiată de către comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg. Ea a fost realizată în colaborare cu Muzeul și Centrul Public „Andrei Saharov” din Moscova, precum și cu Asociaţia pentru drepturile omului „Memorial” din Federaţia Rusă, căreia în anul 2009 Parlamentul European i-a decernat Premiul Saharov. Inaugurată în decembrie 2009, expoziţia este itinerantă în mai multe ţări ale Europei. În Republica Moldova ea a fost adusă din Armenia și urmează să fie prezentată în alte ţări din fostul spaţiu sovietic, dar și în Europa. Evenimentul are loc și cu prilejul jubileului de 90 de ani de la nașterea marelui savant, pe care îi vom marca la 21 mai. Andrei Saharov a fost unul dintre cei mai de seamă militanţi pentru drepturile omului în URSS, precum și un proeminent gânditor al acestei lumi. Ideile sale, bazate pe principialitate și intransigenţă, au contribuit la schimbările revoluţionare și nonviolente din anul 1989, continuând și astăzi să influenţeze activitatea îndreptată spre apărarea drepturilor omului și spre echitate. Prezent la vernisarea expoziţiei, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov, a remarcat că Andrei Saharov este un exemplu de intelectuali “care nu pot trece pe lângă nedreptate, deseori fiind conșţienţi că nu au nicio șansă de izbândă în lupta lor, dar și o dovadă a faptului că drept-

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MIHAI URSU:

Între ACASĂ şi ACASĂ

1901. Ia vedeţi dvs., cinstite feţe, ce scriu eu în „Cuvântul potrivit la locul potrivit” (ed. 2, 1987, p. 112): „Printre construcţiile certate serios cu normele limbii literare trebuie socotite și acelea în care verbul „a impune” este folosit cu sensul de „a obliga”: a impune (pe cineva) să facă (ceva). Ce faci, dle Ion Ciocanu? Conduci o rubrică foarte interesantă și utilă. Explică acolo și cazuri mai dificile, ia-le de pe la mine, gata elucidate. …Am păţit un caz și mai și. Stăteam pe o bancă în apropierea bustului lui Eminescu. La un moment dat îmi vine un ins între două vârste și-mi oferă o cărţulie scrisă de el împreună cu altcineva. Cartea se intitulează „De ce tranziţia s-a transformat în criză socială?”, iar autorii sunt Valeriu Bejan și Octavian Bejan (Chișinău, 2008). E o cartea bunicică, dar plină de greșeli gramaticale ca un maidanez de purici. Iată câteva: pag. 10: ochi neînarmat; pag. 32: erau disperaţi din cauza condiţiilor sale mizere; pag. 44: însuși fiinţa; la jucat (în loc de l-a jucat); pag. 47: poporul american a cărui destin… 1902. În efortul de combatere a minciunii și ignoranţei, este necesar curajul de a spune adevărul, inteligenţa de a-l recunoaște, arta de a-l face utilizabil ca o armă, judecata îndestulătoare pentru a-i alege pe cei în mâinile cărora adevărul devine eficace. Bertolt BRECHT, poet și dramaturg german (1898-1956) 1903. Cine-și păstrează credinţa în cauza lui dreaptă nu poate fi biruit. Grigore VIERU 1904. Când a aflat că „izmenele” se mai numesc și „indispensabili”, Faina Ilarionovna Cojuhari, cogeamite profesoară universitară adusă din Tirașpolea, se minuna de parcă ar fi văzut un ou de găină atârnând într-un cui fără să fi fost spart cumva… Valentin MÂNDÂCANU. Regăsirea de sine. Notă. Șantiștii aveau ce aveau cu limba română. Pentru ei, toate cuvintele pe care nu le știau, erau românești. S-au păstrat o mulţime de „bancuri lingvistice”. De ex., în timpul războiului, la postul de radio Moscova în limba română, I.D. Ceban, care umbla peste tot cu „moldoveneasca” lui în gură, a fost ţistuit într-o zi de Emilian Bucov: Taci, mă, imbecilule! La care Ceban a replicat blând: Nu ma supăr, c-aista-i cuvânt românesc! De fapt, „indispensabilii” românești i-au făcut festa și mai târziu, la Chișinău. În cadrul unei ședinţe solemne la Academie, Ceban perora ca de

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

dată muzeului i-au fost alocate fonduri financiare pentru restaurare și restabilirea clădirilor, fiindcă birourile în care activează acum administraţia muzeului sunt avariate. - Noi am început acum trei ani reparaţia blocului administrativ, a unei clădiri care a fost construită în 1887 și care până în perioada contemporană nu a fost reparată capital niciodată. Era o clădire avariată în urma unui cutremur de pământ și trebuia să luăm măsuri de urgenţă, pentru că era periculos să ne aflăm în incinta acelei clădiri. Și atunci, ne-am amplasat temporar în aceste imobile pe care le-am primit de la Universitatea Agrară, făcând doar niște reparaţii cosmetice, ca să putem activa aici temporar. N-am reușit să finisăm lucrările de restaurare a blocului administrativ, deoarece nu ne-au ajuns resurse financiare, sperăm că poate anul acesta vor fi alocaţi banii necesari pentru a putea finaliza reparaţia. În acest spaţiu vom încerca să depozităm colecţiile noastre, care se află în condiţii insuportabile pentru păstrare, avem obiecte și în pod, și în beci, și în șoproane... Am colectat aceste piese, în timpul ieșirilor pe care le aveam în teritoriu, pentru că există persoane conștiente și responsabile care ne încredinţează piese de patrimoniu rare. Iar noi nu ne putem scuza de lipsa spaţiului, deoarece aceste obiecte pot dispărea peste o zi, două: pot fi arse, aruncate... și e vorba de piese din care poate fi reconstituită istoria noastră. Iată de ce vom amplasa aici aceste colecţii pentru a crea, cât de cât, niște condiţii elementare pentru păstrarea și conservarea colecţiilor. Și, desigur, în paralel, ne vom preocupa de valorificarea știinţifică a acestui patrimoniu.

„După rezultatele ştiinţiﬁce ne putem compara cu orice instituţie similară din orice ţară. Cea mai evidentă diferenţă este însă la capitolul ﬁnanţare” - Prin comparaţie înţelegem situaţia reală a lucrurilor, iată de ce vă rugăm să ne spuneţi dacă ţineţi legătura cu colegii dvs. din Europa, care este diferenţa între ceea ce se întâmplă acolo în acest domeniu și aici? - După rezultatele știinţifice, după randament, după expoziţiile pe care le facem, ne putem compara cu orice instituţie similară din orice ţară. Cea mai evidentă diferenţă este însă la capitolul finanţare, care este sub orice nivel. Până în prezent noi lucrăm mai mult în bază de entuziasm, avem un nucleu de muzeografi cu o experienţă de mulţi ani, pentru care această activitate este o pasiune, ei vin la lucru pentru că nu-și pot închipui viaţa în afara muzeului. Dar mă gândesc cu groază la ziua de mâine, când această generaţie, care înaintează în vârstă, va pleca și nu are cine o înlocui. Toate încercările noastre de a atrage tineri muzeografi, că există o facultate de muzeografi la Universitatea de Stat, pe care încercăm să-i atragem încă din perioada magistraturii, sunt zadarnice. Această ocupaţie nu este atractivă pentru ei și îi înţelegem foarte bine: salariile sunt sub nivelul minim de existenţă, investiţii în acest domeniu nu se fac și de aici apar toate problemele. Iar la noi mai continuă finanţarea culturii după principiul care era în perioada sovietică: mai întâi celelalte domenii și la urmă cultura. Lucrurile se pot schimba atunci când se va produce o schimbare în mentalitatea oamenilor, inclusiv a celor care se află la conducerea ţării, când se va înţelege că de nivelul de cultură depinde celălalt, nu invers, de nivelul de cultură depinde și atitudinea faţă de patrimoniu, de calitatea muncii și a politicii, pentru că nivelul de cultură se răsfrânge și în acţiunile politicienilor. Dacă se va produce acest schimb de valori, atunci putem spera că se vor produce schimbări favorabile și în domeniul culturii. - Se vorbește acum foarte mult despre pericolul pe care îl aduce cu sine globalizarea, riscând astfel să ne pierdem identitatea și să cădem sub incidenţa uniformizării. Dvs. ce părere aveţi despre aceste afirmaţii? - Noi ne înscriem și în procesul de globalizare, și în cel de păstrare a valorilor autentice. În Occident s-au pierdut tradiţiile de altă dată, societatea s-a industrializat, s-a uniformizat și pentru occidentali devin atractive ţările din estul Europei unde istoria a fost conservată. Ei încearcă să ne ajute să nu le repetăm greșeala. Orice cultură tradiţională este o experienţă de viaţă a unui popor pe parcursul a mai multor secole și experienţa aceasta poate să ajute și altor popoare pentru a supravieţui

în condiţiile acestei globalizări, în condiţiile crizei ecologice acute. Și de aceea, eu cred că participarea la acest proces de globalizare este reciproc avantajoasă. Noi ne punem în valoare circuitul cultural și știinţific pe plan internaţional, iar de la ei luăm procedeele moderne de păstrare/conservare a acestor valori și, în așa mod, putem ajunge la un rezultat bun. Iar speculaţiile la acest subiect apar atunci când se politizează orice, dar valorile general-umane rămân aceleași peste tot, și dacă avem ocazia să învăţăm din experienţa altora, de ce să nu profităm de această ocazie?

„La noi, cea mai mare pedeapsă pentru distrugerea unui monument de cultură sau de istorie este o amendă de 3000 de lei” - Pe lângă finanţe, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă în prezent domeniul culturii? - Există un bloc întreg de probleme care ţin de patrimoniu, spre exemplu: este vorba de patrimoniul cultural construit, care include monumentele de artă și monumentele istorice, monumentele patrimoniului cultural mobil și monumentele patrimoniului cultural imaterial. Este nevoie ca patrimoniul să fie nu doar protejat, dar și salvat de la distrugere, fiindcă procesul distrugerii capătă proporţii enorme din zi în zi. Desigur, e necesar să fie elaborat un Cod al Culturii, un bloc întreg de acte legislative. Noi avem legea muzeelor, legea teatrelor, legea meșteșugurilor, dar ele sunt legi de dragul legii. Atunci când se elaborează o lege, trebuie să fie făcute o serie de modificări în alte legi, care să fie racordate pentru a lucra. Deja au fost mobilizaţi toţi specialiștii din aceste domenii, s-au făcut proiecte de legi, care acum trebuie să fie înaintate mai departe, să fie avizate în toate ministerele și să le prezentăm în Parlament pentru a fi aprobate. Dacă va fi acoperit acest cadru legislativ, va fi mai ușor să abordăm și să soluţionăm problemele. În lipsa acestuia vedeţi ce se întâmplă? Chiar în orașul Chișinău are loc distrugerea în masă a monumentelor și nimeni nu poartă răspundere. La noi, cea mai mare pedeapsă pentru distrugerea unui monument de cultură sau de istorie este o amendă de 3000 de lei. Nu va fi niciodată ordine în acest domeniu dacă acţionăm cu asemenea unităţi de măsură. În Ţările Baltice, încă în perioada sovietică, au fost elaborate acte legislative drastice. Pentru orice încălcare a legislaţiei de ocrotire a monumentelor se prevede răspundere penală, până la trei ani de închisoare sau amenzi uriașe. Până nu vom dispune de asemenea acte normative, noi nu avem șansa să protejăm patrimoniul cultural pe care încă îl mai avem. - Vă mulţumim că aţi acceptat discuţia noastră și vă dorim mult succes pe viitor. - Și noi vă mulţumim și vreau să fac o paranteză. Când vorbim despre retrocedarea spaţiilor muzeului, pentru care s-a dus o luptă acută mulţi ani, eu personal m-am preocupat mai bine de 25 de ani de acest capitol, în această luptă ne-a susţinut și ziarul FLUX, care a publicat mai multe materiale despre această mare durere a noastră și s-a pronunţat pentru soluţionarea acestor probleme, de aceea vă mulţumesc mult pentru această susţinere și credem că veţi rămâne în continuare un prieten fidel al muzeului nostru. - Vă mulţumim! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

18 februarie Evenimente 1395: Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni 1790: A apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză “Courier de Moldavie”, primul ziar tipărit în România (până în aprilie 1790) 1861: Întrunirea primului Parlament al Italiei; Victor Emmanuel al IIlea a fost proclamat rege al Italiei (1861-1878) 1916: Primul Război Mondial: Cucerirea Camerunului de către forţele armate franco-britanice 1929: A avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română La Hollywood, California au fost decernate primele trofee ale Academiei Americane de Film 1930: Descoperirea celei de–a noua planete a sistemului solar – Pluton – de către americanul Clyde Tombaugh de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona 1941: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a iniţiat o serie de decrete printre care și Decretul din 18 februarie 1941 prin care instituţiile și întreprinderile mai importante din ţară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată 1952: Grecia și Turcia au aderat la NATO

Nașteri 1404: Leon Battista Alberti, umanist italian, arhitect, principal iniţiator al teoriei artei Renașterii (d. 1472) 1516: Maria Tudor (Maria I), regină a Angliei și a Irlandei (1553-1558) (d. 1558) 1745: Alessandro Volta, fizician italian (d. 1827) 1896: André Breton, poet francez (d. 1966) 1924: Șerban C. Andronescu, istoric al culturii, eseist, traducător român, stabilit în SUA în 1969 1925: George Kennedy, actor american 1931: Toni Morrison (pseudonim pentru Chloe Anthony Wofford), scriitoare americană de culoare, laureată a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1993 1932: Milos Forman, regizor ceh 1933: Yoko Ono, cântăreaţă/artist plastic japonez, soţia lui John Lennon (Beatles) 1950: Cybill Shepherd, actriţă americană 1954: John Travolta, actor și cântăreţ american 1955: Constantin Cotimanis, actor român 1975: Gary Neville, fotbalist englez

Decese 999: Papa Grigore al V-lea (n. 972) 1294: Kublai Khan, împărat mongol (n. 1215) 1455: Fra Angelico, pictor italian (n. 1395) 1535: Heinrich Cornelius Agrippa, astrolog și alchimist german (n. 1486) 1546: Martin Luther, reformator religios german (n. 1483) 1564: Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian (n.1475) 1851: Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804) 1916: Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta de România (n.1843) 1964: Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (n. 1875) 1967: Robert Oppenheimer, fizician american (n. 1904) 2001: Balthus (Balthasar Klossowsky), pictor francez (n. 1908) 2008: Mihaela Mitrache, actriţă româncă de teatru și film (n. 1955)

Sărbători Gambia: Ziua naţională - Aniversarea proclamării independenţei (1965).

FLUX EDI|IA DE VINERI

18 FEBRUARIE 2011

Extern

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Mărturiile unui fost ofiţer al serviciilor secrete sovietice în legătură cu operaţiunea de înlăturare a lui Ceauşescu Presa rusă publică, în premieră, mărturiile unui ofiţer al serviciilor ruse care a participat la operaţiunea comună a CIA, KGB, GRU și serviciile maghiare de înlăturare a dictatorului român. În Budapesta, la direcţia de informaţii a trupelor sudice, Roman era cel mai tânăr ofiţer. Un locotenent major în poziţia de maior, nu e de glumă! „Ce carierist”, cârteau căpitanii bătrâni. Cu toate astea, nici ei nu puteau nega faptul că nimeni nu cunoștea atât de bine limbile străine precum acest tânăr. Roman vorbea foarte bine germana și franceza, iar maghiara și româna, ca și rusa, de altfel, îi erau limbi materne. S-a născut și a crescut în Transcarpatia, în orașul Muncaci, iată de ce nici nu știa cât sânge maghiar sau românesc îi curge prin vine. La petreceri, prietenii îl întrebau: ce naţionalitate are? Citându-l cu ironie pe Bismarck, „Starley” spunea că „românii nu sunt o naţionalitate, ci o profesie”. În acea perioadă, în România, spre deosebire de Ungaria, nu existau trupe sovietice. Din aceas-

tă cauză un ofiţer al spionajului militar cu greu își putea exercita sarcina de monitorizare a programului nuclear românesc. Cele mai utile rămân vizitele în Transilvania și întrevederile cu maghiarii români. La Timișoara, serviciile secrete sovietice dispuneau de o reţea largă de agenţi secreţi.

Fariseii politici Ca un profesionist adevărat, Roman timp de 20 de ani nu a deconspirat nici un nume, locurile conspirative și parolele colaboratorilor săi români. Cu toate acestea, el a dezvăluit unele detalii ale operaţiunii de înlăturare a lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Și acest lucru a fost determinat de… însuși Gorbaciov. Acum, cu ocazia aniversării a 80 de ani, în presa occidentală a pornit o întreagă campanie în favoarea lui Mihail Sergheevici. Toţi îl slăvesc pe „Gorbi”… Și chiar însuși Gorbaciov este interesat de menţinerea unei imagini de bunel blând. Spionul rus recunoaște că i-a fost silă să asculte cum în primăvara anului trecut, primul și ultimul președinte al Uniunii Sovietice a condamnat la București execuţia soţilor Ceaușescu în decembrie 1989. La întrevederea cu jurnaliștii, fostul lider sovietic a declarat că ei au fost împușcaţi

„asemenea unor animale”, iar acest lucru nu trebuie făcut, „oricât de complicată ar fi fost situaţia în ţară”. În cadrul unei vizite private, fostul președinte sovietic s-a întâlnit cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Cei doi aveau multe lucruri de care să-și aducă aminte. Execuţia soţilor Ceaușescu la peretele unui veceu rămâne pe conștiinţa lor, afirmă Roman. În noiembrie și decembrie 1989, tânărul spion rus a exercitat funcţia de traducător al unor șefi superiori, sosiţi cu o misiune secretă de la Moscova. Ore întregi, generalii GRU au purtat discuţii cu șefii serviciilor secrete maghiare. Roman își amintește bine că oaspeţii din capitală au subliniat în mai multe rânduri că acţionau în conformitate cu ordinele ministrului Apărării al URSS și președintelui sovietic Mihai Gorbaciov. În acea perioadă, înlăturarea unui șef de stat putea fi autorizată doar de secretarul general al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, ofiţerii GRU erau circumspecţi și au decis să acţioneze doar prin intermediul serviciilor maghiare. Abia acum, prim-ministrul de atunci al Ungariei, Miklos Nemet, recunoaște într-un interviu pu-

Presupusul kamikaze de pe aeroportul din Moscova a făcut parte din marina rusă Presupusul kamikaze care a comis, la sfârșitul lunii ianuarie, un atentat pe aeroportul din Moscova, unde au murit 36 de persoane, a făcut parte timp de trei luni din marina din Extremul Orient rus, înainte de a fi disponibilizat, susţine cotidianul Kommersant în ediţia de ieri. Presupusul kamikaze, Magomed Evloev, în vârstă de 20 de ani și originar din Ingușetia, și-a efectuat stagiul militar în 2010 ca soldat de infanterie marină în Flota Pacificului din Vladivostok, potrivit unei surse din cadrul poliţiei locale, citată de cotidian. Evloev nu a făcut parte din armată decât trei

luni, înainte de a pleca în permisie pentru că tatăl lui era bolnav în Ingușetia, republică din Caucazul rus, vecină cu Cecenia. La scurt timp, el a fost disponibilizat din motive de sănătate, din cauza unei lovituri la cap primite în copilărie și care s-a agravat, a declarat sursa citată pentru Kommersant. În timpul stagiului în marină, el a primit îngrijiri pentru sinuzită și radiografiile cavităţilor sale nazale au permis identificarea lui ca fiind autorul atentatului sinucigaș de pe aeroportul Domodedovo din Moscova, a afirmat această sursă. Potrivit tatălui lui Magomed Evloev, din localitatea AliIurt, fiul lui a plecat de acasă în septembrie, după care s-a întors în ianuarie 2011 pentru a-și vedea fratele și sora. Aceștia au fost arestaţi în calitate de presupuși complici în atentatul de la aeroport. Atentatul a fost revendicat de liderul rebelilor islamiști din Caucazul rus, cecenul Doku Umarov. După primul război din Cecenia (1994-1996) dintre forţele ruse și cele separatiste, rebeliunea s-a islamizat progresiv și a depășit din ce în ce mai mult frontierele cecene pentru a se transforma la mijlocul anilor 2000 într-o mișcare islamistă armată activă în tot Caucazul de Nord.

blicat în ziarul „Magyar Hirlap” că serviciile maghiare au livrat armament opoziţiei române în ajunul evenimentelor tragice, fiind antrenaţi în tabere militare din Ungaria. Timp de două decenii acest lucru era menţinut în taină. Pe lângă aceasta, în rând cu maghiarii, viitorii „revoluţionari” erau instruiţi și de specialiștii sovietici din trupele speciale. Lucrurile nu s-au limitat doar la acestea. Serviciile sovietice și maghiare au reușit să recruteze mulţi funcţionari români de partid și din aparatul de stat. Cu viitorul președinte al României și prieten al lui Gorbaciov a lucrat rezidentul Direcţiei Principale a KGB. GRU avea în vizor armata română. Printre agenţii recrutaţi se afla și viitorul ministru al Apărării în primul guvern al lui Iliescu – generalul Victor Stănculescu. Pe atunci el era printre favoriţii Elenei Ceaușescu. Deplină încredere în amantul soţiei avea și Nicolae Ceaușescu. Cu toate acestea, rolul principal în organizarea acţiunilor diversioniste în România l-au jucat nu KGB, GRU sau serviciile secrete maghiare. O bună parte a operaţiunilor au aparţinut CIA. Astăzi, conducătorul secţiei CIA pentru Europa de Est, Milton Bearden, recunoaște că toate ac-

ţiunile subversive au fost dirijate din Washington. Care a fost totuși tehnologia schimbării regimului din România? În prima etapă – discreditarea lui Ceaușescu. În acest scop, zeci de agenţi ai serviciilor secrete lucrau pentru ca în presa internaţională să ajungă cât mai multe „materiale compromiţătoare” despre dictator și anturajul său. Spre exemplu, ziarele scriau că Comandatul Suprem al Armatei a conferit gradul de locotenent căţelușului său de pluș. În etapa a doua a operaţiunii s-a recurs la promovarea unor posibili succesori ai dictatorului. Astfel, în presă a apărut informaţia că posibilul succesor al lui Ceaușescu ar putea deveni Ion Iliescu. În a treia etapă a războiului informaţional s-a pus accentul pe manipularea informaţiilor cu privire la evenimentele din Timișoara, unde în timpul ciocnirilor cu agenţii Securităţii române „ar fi decedat cetăţeni pașnici”. Roman își amintește cum cadavrele celor „asasinaţi” au fost prezentate la toate posturile de televiziune din lume, fiind aduși, în realitate, din morgile din regiune. De fapt, aceste cadavre aparţineau unor persoane care au murit de moarte bună. Americanii plăteau sanitarilor câte o sută de dolari pentru „o bucată”. Pentru

Omar Suleiman, candidat preferat al Israelului pentru înlocuirea lui Hosni Mubarak Vicepreședintele egiptean Omar Suleiman era candidatul preferat al Israelului pentru înlocuirea președintelui Hosni Mubarak și discuta zilnic cu Israelul prin intermediul “telefonului roșu”, potrivit unei note dezvăluite de WikiLeaks și publicate luni de Daily Telegraph.

În timpul Crăciunului catolic, viaţa din Ungaria se oprește. Iar în Transilvania, unde se afla Roman, situaţia era tensionată. În noaptea de 26 spre 27 decembrie, postul român de televiziune a prezentat procesul asupra soţilor Ceaușescu. Audierile au fost scurte. Lui Ceaușescu i-a fost incriminată asasinarea a peste 60 de mii de persoane. Astăzi, potrivit datelor de care dispunem, pe străzile din București și Timișoara au decedat în jur de o mie de persoane. Dar există și un alt detaliu, pe care nu-l putem ignora, pierderile din rândurile militarilor și organelor de forţă. Printre ei, peste 325 de persoane au fost omorâte și 618 rănite. Acest lucru demonstrează că pe teritoriul României au acţionat grupuri înarmate pregătite în bazele militare secrete din Ungaria. Tot atunci în România au ieșit la iveală și ţintașii sportivi. (Amintiţivă cum în octombrie 1993 niște ţintași trăgeau în Moscova asupra Clădirii Parlamentului și asupra trupelor de destinaţie specială „Vâmpel”.) Este de evidenţiat că în acea perioadă nu au existat nici un

fel de competiţii sportive. După 25 decembrie, 257 de bărbaţi au zburat din București în unul din statele din Orientul Apropiat. …După pronunţarea sentinţei, condamnaţii au fost scoși în curte și puși la zidul unui veceu soldăţesc. Când Nicolae Ceaușescu a înţeles că i-a venit sfârșitul, a început să cânte „Internaţionala”, apoi a strigat „Jos trădătorii!”. Au răsunat rafale de arme. Soldaţii au descărcat în Ceaușescu și soţia sa peste 90 de gloanţe. Acest lucru a avut loc la ora 14.50, la 25 decembrie. Când cadrele erau prezentate la postul de televiziune, o voce de după cadru a spus: „Antihristul a fost ucis de Crăciun!”. Organizatorul procesului împotriva lui Ceaușescu a fost fide-

lul general Victor Stănculescu. La scurt timp după ce a obţinut comanda asupra forţelor militare ale României, acest agent al câtorva servicii secrete a trecut deschis de partea complotiștilor. Și nu doar el. Ceaușescu a fost trădat și de conducerea Securităţii. De altfel cum poate fi explicat faptul că împotriva atotputernicului șef al Securităţii, generalul Iulian Vlad, nici un martor nu a acceptat să dea mărturii, iar „dulăii de pază” ai lui Ceaușescu, generalii Virgil Măgureanu și Victor Stănculescu, au ocupat posturile de șef al Serviciilor Secrete și, respectiv, ministru al Apărării. Sursa: AntiMedia.info, cu referire la argumenti.ru

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM) este, în acest an, sponsorul ediției jubiliare a expoziţiei „ExpoVin Moldova 2011”, care se desfășoară, în perioada 16-19 februarie 2011, la centrul expoziţional MoldExpo.

În cadrul ceremoniei, chiar în ziua deschiderii expoziţiei, AOAM a înmânat 3 medalii de Aur câștigătorului concursului internațional al vinurilor și băuturilor alcoolice „Chișinău Wines & Spirits Contest’ 2011”, compania “Cotnari SA” din România. Concursul a adus în Moldova 52 de companii din peste 13 țări, printre care Slovacia, Cehia, România, Rusia, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Franţa,

Spania, Argentina, Germania și Cipru. Andrian Candu, director general AOAM, a subliniat că în calitate de sponsor general, Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova a susținut acest eveniment, ținând cont de importanța ramurii vitivinicole în RM. “Această expoziție are o misiune importantă de promovare a imaginii țării pe plan internațional, ceea ce oferă posibilitatea bunei poziționări și afirmarea Republicii Moldova în calitatea sa de producător de vinuri și băuturi alcoolice calitative”, a menționat Candu. Еxpoziţia internaţională specializată anuală “ExpoVin Moldova” este unul dintre evenimentele

cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din Moldova. Aceasta, la fel ca și concursul internațional „Chișinău Wines & Spirits Contest 2011”, are loc în cadrul Săptămânii Vinificaţiei Moldovei, organizate tradițional de compania „Poliproject Exhibitions”. AOAM este o asociație obștească, neguvernamentală, non-profit, fondată de Vlad Plahotniuc, care întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dezvoltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritului antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene.

Proteste în numeroase ţări din nordul Africii şi Orientul Mijlociu Acţiunile de protest s-au extins în ultimele zile la numeroase ţări din nordul Africii și Orientul Mijlociu, relatează CNN, prezentând situaţia din fiecare ţară. BAHRAIN

O notă diplomatică americană din 2008, trimisă cotidianului britanic de WikiLeaks, arată că David Hacham, un consilier al Ministerului israelian al Apărării, îl desemna pe Omar Suleiman, scris “Soliman” în unele note, drept persoana potrivită pentru a-l înlocui pe Mubarak. “Hacham era foarte elogios la adresa lui Soliman și sublinia că linia telefonică între ministerul israelian și serviciile egiptene de Informaţii era utilizată zilnic”, precizează nota trimisă de Ambasada Statelor Unite în Israel. “Hacham afirma că israelienii cred că Soliman ar putea cel puţin să ocupe funcţia de vicepreședinte dacă Mubarak moare sau dacă devine incapabil să își mai exercite funcţia”, adaugă nota. “Încredinţăm ambasadei noastre de la Cairo sarcina analizării scenariilor de succesiune, dar, indiscutabil, Israelul are o preferinţă marcată pentru opţiunea Omar Soliman”, conchide nota diplomatică.

Antihristul ucis de Crăciun

AOAM – Partener General al ExpoVin Moldova 2011

Sursa: Mediafax.ro

WIKILEAKS:

România din acea perioadă această sumă era una enormă.

Ministerul de Interne din Bahrain a anunţat că persoanele implicate în moartea a doi protestatari au fost arestate. Protestele au continuat miercuri și joi la Manama, având loc confruntări între protestatari și susţinători ai regimului.

EGIPT Protestele au continuat miercuri în Egipt, în contextul în care armata a demarat reformele constituţionale. Armata a dispersat 200 de protestatari de la o uzină situată între orașele Cairo și Alexandria.

IRAN Mii de persoane, dintre care numeroși susţinători ai Guvernului, s-au adunat la Teheran miercuri pentru înhumarea unui bărbat ucis în protestele antiguvernamentale. Sana Jaleh, în vârstă de 26 de ani, a fost împușcat mortal de membri ai grupului Mujahedinii Poporului.

IRAK Cel puţin o persoană a fost

împușcată mortal și alte 32 au fost rănite miercuri când agenţi ai unor firme private de securitate și ai serviciilor de securitate irakiene au deschis focul asupra a sute de demonstranţi în faţa sediului guvernoratului din Kut, oraș situat la 110 kilometri sud de Bagdad. Poliţia din Kut a declarat că peste 1.000 de demonstranţi cereau demisia guvernatorului provincial din Wasit, Latif Hamed, acuzându-l de corupţie.

LIBIA Confruntări au avut loc între protestatari și poliţia libiană, miercuri, demonstranţii cerând eliberarea unui activist pentru drepturile omului. Aproximativ 150 - 200 de protestatari s-au adunat în orașul Benghazi pen-

tru a-l susţine pe activistul Fathi Terbil, aflat în detenţie.

TUNISIA Restricţiile de circulaţie impuse în Tunisia au fost anulate, dar starea de urgenţă rămâne în vigoare, a anunţat Ministerul tunisian de Interne.

ALGERIA Autorităţile din Algeria au anunţat că vor anula starea de urgenţă introdusă acum 20 de ani, însă decizia încă nu a fost luată. Anunţul a fost făcut pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la sfârșitul săptămânii trecute.

IORDANIA Regele Abdullah al II-lea al

Iordaniei a numit un nou guvern săptămâna trecută, după o serie de proteste. Noul guvern este mandatat să adopte reforme politice și este condus de un fost general.

erul Salam Fayyad a prezentat demisia luni, în contextul în care în septembrie ar urma să aibă loc alegeri legislative și parlamentare.

YEMEN

În Sudan au avut loc numeroase confruntări între protestatari și forţele de ordine. Organizaţia Human Rights Watch a anunţat că “autorităţile au folosit forţa excesiv în cursul protestelor care au avut loc pe 30 și 31 ianuarie la Khartoum.

Protestele au continuat în Aden, iar martori oculari susţin că o persoană a fost împușcată mortal. Informaţia nu a fost confirmată de surse medicale. Și în Sanaa au loc manifestaţii antiguvernamentale, iar trei studenţi au fost bătuţi de susţinători ai regimului.

TERITORIILE PALESTINIENE Cabinetul condus de premi-

SUDAN

SIRIA Pe fondul protestelor, Guvernul sirian a renunţat la un plan care prevedea retragerea unor subvenţii care ar fi afectat nivelul de trai.

18 FEBRUARIE 2011

SFATURI UTILE

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

– Frigiderul se va spăla o dată la 5-10 zile cu apă caldă cu adaos de sare. Eliberând frigiderul de gheață, în nici un caz nu folosiți obiecte de metal, o lăsați să se topească singură. În cazul deconectării îndelungate, ușa frigiderului nu se va închide complet. Produsele nu se vor lipi de vaporizator dacă pe fundul congelatorului se va așterne o peliculă de polietilenă. – Mușamaua se va spăla cu apă caldă cu săpun, iar apoi, clătindu-se cu apă rece, se va șterge cu o cârpă moale până la uscare. Mușamaua nu va plesni, dacă se va prelucra din când în când cu un amestec din părți egale de ulei și oțet. – Suprafața aragazului și a reșourilor se va șterge cu o bucată de pânză sau burete, îmbibate cu soluție lichidă de detergent pentru curățirea veselei sau cu bicarbonat. Rugina de pe arzătoarele aragazului se va înlătura cu glaspapir. Arzătoarele de gaz se vor ține vreo 15-20 de minute într-o soluție cu sare, apoi se vor curăți, se vor clăti și se vor șterge până la uscare. – Rugina de pe chiuvetă și cada de baie se vor îndepărta ușor cu oțet fierbinte, în care se va dizolva un pic de sare. Pentru a evita înfundarea chiuvetei, se recomandă ca pe gura de evacuare să se pună o sită d e a s ă . Cada va fi întotdeauna curată, dacă se va clăti imediat după baie. – Robinetele nichelate din camera de baie se vor renova ștergânduse cu oțet cu sare. Robinetele vor străluci, dacă se vor prelucra cu coaja de lămâie, apoi se vor spăla cu apă cu săpun și se vor șterge cu o cârpă uscată. – Dacă apa se scurge cu greu prin chiuvetă, atunci în gura de evacuare se va turna un căuș de sodă calcinată. Când soda se va topi, în chiuvetă se va turna o jumătate de pahar de oțet, apoi se va spăla cu apă.

Reţete pentru cuptorul cu microunde Friptură de pui Ingrediente: 1 pui, 1 roșie, 1 ardei, câteva fire de pătrunjel, 7-8 căței de usturoi, condimente pentru friptură, 100 mililitri de bulion, 20 mililitri de ulei, 2 linguri de ulei de măsline, sare, paprika, chili, cimbru, piper.

Mod de preparare: Se spală puiul și se taie cu un satâr pe spate, apoi se desface din spate spre față, cu pulpele la mijloc. Se condimentează bine și se stropește cu uleiul de măsline, apoi se lasă să stea aproximativ 20 de minute. Puneți-l întrun vas cu bulion, ulei, 2 pahare de apă, apoi în cuptorul cu microunde, se lasă pentru 25 de minute la mediu. Scoateți-l, întoarceți-l cu pulpele în jos și lăsați-l încă 20 de minute la cuptor. Scoateți din nou puiul, întoarceți-l cu pulpele în sus, adăugați roșia, ardeiul și usturoiul tocate mărunt și mai dați la cuptor 10 minute. Îl porționați și îl așezați pe farfurii cu garnituri, salate, roșii, verdeață și sos de la friptură.

de mere tăiați-le felii subțiri sau în cuburi mici care le amestecați cu aluatul pregătit. Se adaugă coaja de lămâie rasă în compoziție și se amestecă. Se unge cu unt o formă pentru microunde (silicon) și se toarnă compoziția cu merele tăiate mărunt amestecată bine. Deasupra se așază restul de mere pe care le-ați tăiat în felii subțiri sau cuburi. Se presară zahăr și un pic de scorțișoară și se bagă la cuptorul cu microunde pentru 10 minute la potență medie. La cuptorul normal se bagă pentru 40 de minute la temperatura de 180 grade Celsius. Când este gata, se scoate și se lasă 10 minute să se răcească. Se scoate cu grijă din tavă sau formă și se poate adăuga pe deasupra gem de piersici sau caise.

Aperitiv Colină Ingrediente: 3 ouă, o lingură de făină, câteva linguri de brânză de vacă fărâmițată, un cartof mic fiert, câteva felii de salam, sare. Mod de preparare: Se bat separat albușurile spumă și se amestecă cu lingura de făină și brânzica. Gălbenușurile se amestecă ușor cu cartoful zdrobit bucățele mai mari și un praf de sare. Se așază feliile de salam pe marginea unui castronel, apoi se pune pe fundul castronului amestecul de gălbenușuri, apoi

Tartă cu mere Ingrediente: 4 mere, 20 grame drojdie proaspătă,1 ou întreg, 1 gălbenuș de ou, 60 grame de unt, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină, praf de scorțișoară, coajă de lămâie netratată. Mod de preparare: Se unește făina cu zahărul, cu untul topit la temperatura camerei, cu oul și gălbenușul și lingura de drojdie. Se amestecă totul bine până ce se formează o pastă omogenă. Se spală și se curăță merele de coajă. Păstrați 2 mere deoparte pentru ornat, iar restul

deasupra se toarnă ușor amestecul de albușuri. Se lasă 5 minute la microunde, se scoate castronelul și se răstoarnă ușor cu fundul în sus.

Valdostană din piept de curcan Ingrediente: 6 fileuri din piept de curcan, 6 felii de cașcaval, 6 felii de șuncă Praga, 4 roșii, 50 de grame de cașcaval pentru ras, sare, piper, boia. Mod de preparare: Fileurile de curcan se bat bine între două folii de nailon, apoi se pun pe grătarul încins să se prăjească bine pe ambele părți. După ce s-au prăjit, se condimentează cu sare, piper și boia. Peste fiecare felie se așază o felie de cașcaval,

apoi una de șuncă, câteva feliuțe de roșii, iar deasupra radem cașcaval. Dăm carnea la cuptorul cu microunde cam un minut, să se topească cașcavalul. Sau se poate da pentru 10 minute la cuptorul de aragaz dinainte încălzit. Se servește cu garnitură de cartofi piure și cu murături.

Paste cu brânză

Pizza la microunde Ingrediente: 150 grame de făină, 10 grame drojdie de bere, o linguriță de ulei, 50 grame de apă caldă, 40 grame de roșii fără pieliţă, 100 grame de mozzarella (cașcaval), oregano, sare. Mod de preparare: Pregătiți coca cu ingredientele de mai sus, acoperiți cu un prosop și lăsați la crescut 1 oră. Întindeți pasta într-o tavă specială pentru microunde unsă cu ulei, acoperiți cu roșii, mozzarella și oregano. Se coace la putere de 250 w timp de 13 minute.

Cartoﬁ gratinaţi la microunde Ingrediente: 200 grame paste spirală fierte, 100 grame de parizer de pui tăiat cubulețe, 4 linguri de smântână, 3 linguri de maioneză, 1 ceapă, sare, piper, oțet. Mod de preparare: Pastele fierte și date prin apă rece le așezi într-un castron. Adaugi parizerul, ceapa și albușul fiert, sarea și piperul. Stropești cu o lingură de oțet. Pui maioneza și smântâna după care amesteci bine. Așezi totul într-un vas pentru cuptor. Razi brânza deasupra și ornezi cu puține măsline (dacă vrei) și bagi la cuptorul cu microunde pentru 25 de minute.

Ciuperci cu unt și cașcaval Ingrediente: 7 ciuperci mari, unt sau margarină, sare, piper, felii de cașcaval. Mod de preparare: Ciupercile se spală și se curăță de pieliță. Rupeţi piciorușul. Așezați-le pe o farfurie. Pălăriuța o umpleți cu unt sau margarină, presărați sare, piper și adăugați o felie de cașcaval. Piciorușele se așază printre pălăriuțe. Lăsați la cuptorul cu microunde 10 minute, până se topește untul și se înmoaie ciupercile.

Ingrediente: 500 grame de cartofi fierți, 100 grame de cașcaval, 50 grame de unt, 1 vârf de cuțit de curry, pătrunjel tocat.

Mod de preparare: Punem uleiul la încins și apoi ceapa și mărarul tocat. Se lasă pentru 5 minute la viteză mai mare de fierbere și se adaugă cârnații crestați. Scurgem zeama din mazăre și punem în vasul în care pregătim în prealabil toată această mâncare. Facem un sos de o cană de apă. Dăm la cuptor și lăsăm până fierbe.

Fructe de mare cu amestec chinezesc

Mod de preparare: Cartofii calzi se taie cubulețe, se amestecă cu untul tăiat feliuțe, se ornează cu pătrunjel, sare, deasupra se rade cașcaval sau brânză, se presară curry. Se introduce la cuptorul cu microunde, gril, timp de 8 minute la putere medie, până se colorează.

Mazăre cu cârnaţi Ingrediente: 2 cutii de mazăre, mărar, 1 ceapă verde, ulei, 4 bucăți de cârnați, 2 linguri de făină albă, 3 căni de apă.

Ingrediente: 250 grame de fructe de mare, amestec (surimi, creveți, caracatiță, scoici, inele de calamar); 400 grame de amestec de legume chinezesc (se găsește în comerț, conține muguri de bambus, urechi de lemn, ciuperci, fasole boabe etc.), o ceapă mică sau câțiva căței de usturoi, o lingură de ulei, condimente (piper, secretul gustului). Mod de preparare: Se taie mărunt ceapa sau usturoiul și se prăjesc într-un vas la microunde circa 5 minute. Se adaugă fructele de mare după ce au fost spălate în prealabil. Amestecați și mai lăsați încă 5 minute. Spre final, adăugați amestecul chinezesc pe care îl preparați 15 minute împreună cu condimentele. Se alege programul de microunde pentru spaghete. Poftă bună!

Frumuseţea care otrăveşte 2,3 kilograme de substanţe toxice absorbim în fiecare an din produsele cosmetice. Tocmai din acele cosmeticale care ne promit frumuseţea. Femeile absorb anual 2,3 kilograme de substanţe toxice din produsele cosmetice pe care le folosesc zilnic, arată un studiu britanic publicat în revista In-Cosmetics. Mult, puţin, rămâne de văzut. Dacă ţinem cont de cantitatea de șampon, săpun, gel de duș, creme antirid, creme hidratante, produse pentru machiaj folosite într-un an, acest studiu ar trebui să sune alarma. Mai mult decât atât! Dacă mai adăugăm și faptul că, din cele 11 mii de ingrediente folosite în produsele de îngrijire corporală, doar 11% sunt evaluate ca fiind sigure pentru sănătate, atunci e posibil să intrăm în contact și cu mai multe substanţe toxice decât spune studiul britanic. Afectate sunt nu numai femeile, ci și bărbaţii, pentru că și produsele destinate lor - pastă de ras, after-shave, șampon etc. - au aceleași ingrediente periculoase. Aceste substanţe pot provoca iritaţii cutanate, îmbătrânirea prematură a pielii și chiar cancer.

Citiţi eticheta! Solvenţii din unele săpunuri, șampoane, geluri de duș, distrug bariera protectoare a

pielii, degresează puternic pielea și favorizează pătrunderea substanţelor toxice. Odată pătrunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sangvine, în vasele limfatice și apoi în torentul sangvin, care le răspândește peste tot - în creier, ficat, rinichi, mușchi, grăsime. Pentru a evita toate aceste probleme, regula de aur este citirea etichetei. Numai că o etichetă pe care scrie ftalaţi, etanolamine, formaldehidă, alcool izopropilic, lauril sulfat de sodiu nu ne spune prea multe. Într-un clasament al substanţelor periculoase, conduc detașat parabenii, conservanţi folosiţi la fabricarea produselor de îngrijire a pielii și părului (săpunuri, șampoane, deodorante, dar și loţiuni pentru bebeluși). Parabenii împiedică dezvoltarea bacteriilor, dar în același timp aceste substanţe mimează efectele estrogenului (hormon sexual feminin), care contribuie la dezvoltarea tumorilor canceroase.

Aluminiul din antiperspirante Efect asemănător estrogenului are și aluminiul care intră în compoziţia deodorantelor și antiperspirantelor. Sărurile de aluminiu și zirconiu din compoziţia deodorantelor blochează glandele sudoripare și reduc pentru câteva ore cantitatea de transpiraţie de la nivelul pielii. Totuși, din cauza aluminiului care se absoarbe prin piele, deodorantele și antiperspirantele

pot contribui la apariţia tumorilor mamare. Ca frecvenţă, aluminiul reprezintă al treilea element întâlnit în mediul înconjurător. Este dificil să izolăm toate sursele de aluminiu și să cuantificăm care este aportul zilnic al acestui element. Agenţia americană de control al medicamentelor a arătat la un moment dat că din alimente luăm aproximativ 15 mg de aluminiu zilnic. Cantitatea de aluminiu pe care o luăm din alimente este mult mai mare decât cea care se absoarbe prin piele din cauza deodorantelor. Dacă totuși vrem să nu avem nici un fel de probleme cu aluminiul, putem apela la deodorantele fără aluminiu disponibile în farmacii. În lacurile de unghii, în fixativul și spuma de păr, în unele parfumuri se găsesc ftalaţii. Aceștia afectează plămânii, pot produce malformaţii dacă în timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalaţi. Afectate de ftalaţi nu sunt numai femeile, ci și bărbaţii, fixativul și spuma de păr fiind din ce în ce mai folosite și de sexul puternic. Ftalaţii afectează celulele spermatice și pot provoca feminizarea bărbaţilor. Sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat și de moscul sintetic, o substanţă care se regăsește în compoziţia parfumurilor, a săpunurilor sau cremelor.

Ce se ascunde în săpun Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra etanolaminelor. Săpunurile, șampoanele, gelurile de duș, spumantele de baie conţin aceste substanţe. “În contact cu nitriţii care se găsesc în apă, etanolaminele produc nitrozamine cancerigene. Nitrozaminele trec ușor de bariera reprezentată de piele și afectează, în special, rinichii. Riscul este cu atât mai mare cu cât etanolaminele sunt prezente și în produsele pentru copii. Aceste substanţe sunt iritante pentru ochi, afectează foliculul pilos și cauzează uscarea și căderea părului”, spune el. Fabricanţii de produse cosmetice și de toaletă susţin că acestea sunt sigure și respectă normele Uniunii Europene. Să mai dăm un exemplu, care ne pune și mai multe semne de întrebare în legătură cu siguranţa

acestor produse. Formaldehida este o substanţă iritantă, cancerigenă, folosită în industria mobilei. La un moment dat, formaldehida a fost eliminată din producţia mobilei, însă se folosește la scară largă sub formă de conservant în cosmeticele pentru îngrijirea corpului, a părului, în lacurile pentru unghii. Unele creme conţin padimateO sau PABA, o substanţă care sub influenţa ultravioletelor poate forma nitrozamine, crescând riscul de cancer de piele.

Atenţie la copii! Pielea copilului, în special a nou-născutului și sugarului, este mai subţire și mai fragilă decât cea a adultului. Stratul superficial al epidermei, cel mai important în rolul de barieră protectoare, este mult mai fin la copil decât la adult. Așa se explică de ce la cea mai mică agresiune apar urme pe pielea copilului. Și tot fragilitatea pielii este motivul pentru care substanţele din compoziţia produselor de îngrijire pătrund mai ușor prin epiderma celor mici.

“Copilul de vârstă mică prezintă o permeabilitate crescută a pielii, existând pericolul unor accidente toxice prin absorbţie transcutanată a unor substanţe aplicate local”, avertizează un alt specialist. Cele mai periculoase substanţe care se pot regăsi în compoziţia produselor de îngrijire pentru copii sunt acidul salicilic, ureea, coloranţii, conservanţii în cantitate mare, acidul boric (conţinut în pudrele de talc), uleiul de eucalipt, camforul, fenolul, violetul de genţiană. În funcţie de durata utilizării și suprafaţa de piele pe care se aplică, aceste substanţe le pot provoca micuţilor reacţii toxice sau reacţii iritativalergice, precizează unul dintre medicii dermatologi. Reacţiile alergice apar la 24-48 de ore de la aplicarea produsului pe piele. În apariţia acestora este implicat sistemul imunitar al copilului. Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a produsului alergic, iar la readministrare apar reacţii din ce în ce mai rapide. Iritaţiile apar sub forma unor mici arsuri, ca reacţii locale imediate. Reacţiile toxice (intoxicaţiile) sunt provocate mai ales de acidul salicilic, care se absoarbe în organism și poate determina complicaţii neurologice.

Ulei de măsline Pentru îngrijirea tenului, mâinilor, unghiilor și părului poate

fi folosit un excelent produs natural: uleiul de măsline. Datorită vitaminelor A, E, polifenolilor, uleiul de măsline contribuie la regenerarea pielii, o menţine netedă, suplinește lipsa de colagen și proteine. Prin conţinutul ridicat de acizi grași omega 3 și omega 9, uleiul asigură o hidratare profundă, fiind recomandat în special persoanelor care au pielea uscată, fie din cauza consumului insuficient de lichide, fie din cauza expunerilor prelungite la soare sau a carenţelor vitaminice.

Parfum Dacă vrem un parfum fără riscuri, putem să alegem unul cu uleiuri esenţiale, dar fără alcool. Deodorantele care conţin alcool se usucă rapid după aplicare, însă, în același timp, din

cauza alcoolului pot determina deshidratarea pielii. Parfumurile de calitate conţin între 15% și 30% uleiuri esenţiale. Uleiul de patchouli este deosebit de valoros pentru îngrijirea pielii, are proprietăţi emoliente, împiedicând deshidratarea. Uleiul de ceai verde are proprietăţi antiseptice, iar uleiul de nucă de cocos are proprietăţi hidratante.

Creme naturale Cea mai bună alternativă la cosmeticele cu ingrediente sintetice sunt produsele pregătite în casă. Pentru îngrijirea mâinilor ne putem face singure o cremă din suc proaspăt de flori de gălbenele amestecat cu unt - o parte suc la zece părţi unt. Crema obţinută se păstrează la rece și se folosește zilnic. Frunzele de lumânărică zdrobite și aplicate pe mâinile uscate catifelează și conferă elasticitate pielii, datorită proprietăţilor emoliente.

Iritaţii Lauril sulfatul de sodiu intră în compoziţia pastei de ras, a săpunurilor, șampoanelor, spumei de baie, a pastei de dinţi. Această substanţă este responsabilă de producerea spumei,

efectele sale asupra sănătăţii însă nu sunt deloc de neglijat. Săpunul, pasta de ras cu lauril sulfat de sodiu pot irita pielea, pot produce urticarie, iar șamponul poate determina căderea părului. Uneori, pe etichete, lauril sulfatul de sodiu este ascuns sub denumirea de substanţă pseudonaturală, prin formula “provine din nucă de cocos”. Interacţionând cu nitraţii din apa de la robinet, lauril sulfatul de sodiu poate produce nitrozamine, recunoscute ca substanţe cancerigene.

Îngrijire Pentru îngrijirea pielii copiilor, medicul dermatolog Adriana Diaconescu recomandă numai produsele speciale. Produsele pentru spălat pot fi folosite de la prima băiţă. În această categorie intră săpunurile, gelurile, spumele, șampoanele, evident fără parfum, fără detergenţi, fără ingrediente iritante pentru ochi. După baie se utilizează produse emoliente/ hidratante: creme, emulsii, uleiuri. Acestea protejează pielea copiilor predispuși la dermatită atopică, uscăciune cutanată, eczeme. În scop terapeutic, mai ales pentru zona fesieră, se folosesc creme protectoare care previn apariţia dermatitei de scutece.

Fotoprotectoare Razele ultraviolete pătrund în straturile profunde ale pielii copiilor. Pentru a preveni efectele nedorite ale acestora sunt obligatorii produsele fotoprotectoare pediatrice. Însă acestea pot fi utilizate numai după vârsta de 6-8 luni. Oricum, înaintea acestei vârste, sugarii nu trebuie expuși la soare. În cazul

copiilor este bine să aplicăm crema fotoprotectoare nu doar când mergem la plajă, ci ori de câte ori ieșim la plimbare. Folosirea constantă a cremelor fotoprotectoare până la 18 ani scade riscul de cancer cutanat cu 78%.

Sfatul medicului Cremele hidratante pot conţine până la 10% vaselină sau parafină, un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol, care sunt cancerigene. Vaselina blochează eliminarea toxinelor din corp prin piele, provoacă fotosensibilizare, acnee și îmbătrânirea precoce a pielii. O alternativă la produsele cu vaselină este ceara de albine, care formează un film protector la nivelul pielii, apărând-o de agresiunea factorilor externi, arată un studiu. Ceara este inclusă în loţiuni și creme hidratante, în cremele de protecţie solară, în compoziţia unor produse pentru epilat, a fondurilor de ten fluide, a săpunurilor, rujurilor.

Ştiaţi că Pentru baia copilului cu dermatită atopică este bine să folosim un săpun emolient blând, cu pH neutru. Dermatita atopică este o afecţiune cutanată inflamatorie, cronică, ce debutează mai ales în primul an de viaţă. Atopia este o hipersensibilitate familială a pielii și mucoaselor la diverși factori externi. Incidenţa acestei boli este în continuă creștere, preponderent în ţările dezvoltate. În ţara noastră, peste 6 la sută dintre copii suferă de dermatită atopică, incidenţa maximă fiind în jurul vârstei de 12-13 ani.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni FEBRUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.20,21 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 14,15 10.30 Telecinemateca. Mumia 1. The mummy. Aventuri . SUA 1999 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez. 6 Ep.8,9 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Visul împăratului. The myth. Tramă SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 – Teleshopping 08:30 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Doamne de poveste (r) 13:45 - Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) Producţie: MediaPro Pictures, 2010 - 2011 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: O dădacă musculoasă (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3933 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.57 00:00 Serial: Flashpoint, ep.16, 17 anul I 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 - Serial: Moștenirea, ep.57 (r) 03:00 Românii au talent (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Gabriel Yared”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “TAXIMETRISTA”. 10.45 Reporter de gardă. 11.10 Vector european. 11.50 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 12.40 Respiro. Tot cu dansul mă mângâi. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Program muzical. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Conservatorul la 70 de ani. Concert jubiliar. Partea 1. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Acceptare”. 18.00 Sub același cer. 18.30, 20.45, 2.50, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45 Din culisele “Eurovision-2011”. 21.55, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.25 Magazinele UEFA. 22.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 0.30 ȘTIRI. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 La datorie. 5.00 Respiro. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Спецрасследование. “Разбор полетов” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.35 Дженнифер Лопес в фильме “Певец” 2.25 Людмила Крылова в фильме “Дорога к морю” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) Ediţie veche 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua(Reluare) 12:50 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 64 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (Reluare) 17:00 Spune-mi ce te doare Moderator Irina Reisler (Reluare) 17:30 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 65 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 16 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay Prezintă Marian Olaianos, Marius Mitran 0:40 Nocturne Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 1:40 Ne vedem la TVR (Reluare) 2:50 Istorii de buzunar (Reluare) 2:55 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 116 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Les tricheurs 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1010 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 UN PRINTEMPS 1956 / Documentaire L’indépendance de la Tunisie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 MARION MAZZANO / Fiction Passage secret 20:25 MARION MAZZANO / Fiction Le contrat 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Jamais sans ma Jeep 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 L’ICEBERG / Cinéma 2:15 T’EMBRASSER UNE DERNIÈRE FOIS / Court métrage 2:50 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 LA HAUTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode 5/5 : L’ivresse des cimes 4:25 LES JARDINS DE BALI / Documentaire Les jardins de la déesse Dewi Sri

18 FEBRUARIE 2011

Programe TV Marţi FEBRUARIE

Miercuri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 21,22 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 16,17 10.30 Telecinemateca. Visul împăratului. The myth. Tramă SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6 Ep.9,10 18.00 Serial. Luna. Ep.107 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.15,16 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Cronicile din Narnia. The cronicles of Narnia prince. Aventuri. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.22,23 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 18,19 10.30 Telecinemateca. Cronicile din Narnia. The cronicles of Narnia prince. Aventuri. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6 Ep.10,11 18.00 Serial. Luna. Ep.108 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.16,17 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. V de la Vendeta. V for Vendeta. Acţiune. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 – Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 - Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 - Film serial: Dragoste nebună (“Locura de Amor”) (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 – Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 - Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 – Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 –Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Drumuri de fier, partea I 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3934 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Foc încrucișat 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.58 00:15 Serial: Flashpoint, ep.18, anul I 01:00 Fotbal Europa League: CSKA Moscova PAOK 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.58 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Acceptare”. 6.40 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 10.10, 2.30 Picături de “Dor”. 10.30 Săptămâna economică. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Jurnale de călătorie. Armenia”. 15.20 Săptămâna sportivă. 15.50 Conservatorul la 70 de ani. Concert jubiliar. Partea a 2-a. 16.40 Documentar. “Palatele Parisului”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 La noi în sat. 18.00 Gagauz ogea. 18.30, 20.45, 23.35, 2.50, 4.30, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Lion” - “Real” (Madrid). }n pauză: ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.10 Vedete la bis. 4.40 ARTelier. 5.10 Miracolul dansului. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Премьера. Алексей Чадов, Вера Брежнева, Вилле Хаапасало в романтической комедии “Любоvь в большом городе 2” 0.00 Скарлетт Йоханссон, Пенелопа Крус в фильме Вуди Аллена “Вики Кристина Барселона” 1.35 Майкл Кейн в приключенческом фильме “Остров” 3.25 Олег Стриженов в фильме “Неподсуден” 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 10:00 Ca la carte (Reluare) 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) 11:45 Bebe magia (Reluare) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 12:50 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 65 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram (Reluare) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 66 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (Reluare) 23:35 Vip Confidente - Invitat Eugen Doga 0:40 Film O lume perfectă (UTOPIAN SOCIETY –SUA, 2003) 2:15 Ca la carte (Reluare) 3:05 Curier TV (Reluare) Producător tv. Angela Avram 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:20 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 117 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Blue Moon 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1011 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 PARIS EN CHANSON ! / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARION MAZZANO / Fiction Passage secret 15:55 MARION MAZZANO / Fiction Le contrat 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ECOUTE VOIR… / Cinéma 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA TUEUSE / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 REVE DE CHINE / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.117, 118 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: CSKA Moscova PAOK (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3935 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Închisoarea infernului 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.59 00:00 Serial: Flashpoint, ep.19, anul I 01:00 Fotbal Europa League: Porto Sevilla 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea, ep.59 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Simone de Beauvoir”. 10.05 Respiro. Tot cu dansul mă mângâi. 10.30, 2.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Euromaxx”. 15.15 Videoteca copiilor. 15.30 Magazinul copiilor. 16.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. Secţiuinea copii. 18.00 Russkii mir. 18.30, 20.45, 23.35, 4.30, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Internazionale”(Milano) - “Bayern” (Munchen). }n pauză: ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 4.40 Dor. Program muzical. 5.10 Ghidul sănătăţii tale. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Олег Янковский в фильме “Служили два товарища” 6.00 Новости 6.10 Фильм “Служили два товарища”. Продолжение 6.40 Анатолий Солоницын в приключенческом фильме “Один шанс из тысячи” 8.00 “Армейский магазин” 8.30 Борис Галкин, Михай Волонтир в фильме “В зоне особого внимания” 9.00 Новости 9.10 Фильм “В зоне особого внимания”. Продолжение 10.20 Легендарное кино в цвете. “Офицеры” 12.00 Новости 12.10 Леонид Харитонов, Татьяна Пельтцер, Михаил Пуговкин в комедии “Солдат Иван Бровкин” 13.40 Леонид Харитонов в комедии “Иван Бровкин на целине” 15.15 “Олег Янковский”. Документальный фильм 16.10 Михаил Пореченков, Михаил Ефремов, Андрей Краско в многосерийном фильме “Грозовые ворота” 19.25 Праздничный концерт к Дню защитника Отечества 21.00 “Время” 21.15 Премьера. Владимир Машков в фильме “Край” 23.25 Концерт группы “Любэ” 1.25 Сандрин Боннэр в фильме “Напарник” 3.00 Евгений Урбанский, Всеволод Санаев в фильме “Большая руда” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Tezaur folcloric (Reluare) 12:00 Meseria brăţară de aur (Reluare) 12:50 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 66 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 16:00 Vip Confidente - Invitat Eugen Doga (Reluare) 17:00 Generaţia contra 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 67 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (Reluare) 23:35 Teleenciclopedia 0:40 Film Doi oameni perfecţi ( FLAWLESS- SUA, 1999) 2:30 Generaţia contra (Reluare) 3:00 M.A.I. aproape de tine 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Teleenciclopedia 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 118 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 01-LA TACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1012 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Du micro au nano 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RUMBA 16:20 AUX TIMIDES ANONYMES / Court métrage 16:40 UN HOMME DE MAIN / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA COMMANDERIE / Fiction Trésor et tentations 20:25 LA COMMANDERIE / Fiction Rédemption 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MARION MAZZANO / Fiction Passage secret 1:45 MARION MAZZANO / Fiction Le contrat 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 HISTOIRE DU LOOK / Documentaire Révolutions & modes

Joi FEBRUARIE

Vineri FEBRUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.23,24 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 20,21 10.30 Telecinemateca. V de la Vendeta. V for Vendeta. Acţiune. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.109 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.17,18 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Casino Royale. Acţiune. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 24,25 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 22,23 10.30 Telecinemateca. Casino Royale. Acţiune. SUA 2006 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.110 19.00 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Cleopatra. Dramă. SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 –Teleshopping 12:45 - Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 – Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 – Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 – Teleshopping 12:45 - Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 – Teleshopping 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 – Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 – Doamne de poveste (reluare din 27februarie)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Orașul suspiciunilor (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Porto Sevilla (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3936 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Liverpool Sparta Praga (Direct) 22:00 - Fotbal Europa League: Villarreal Napoli (Direct) 23:55 - Profit 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Moștenirea, ep.60 01:15 Rezumat Europa League 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 - Fotbal Europa League: Liverpool Sparta Praga (r) 04:15 - Moștenirea, ep.60 (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Bangkok: insecte prăjite la orice oră”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “IOANA D’ARC” (Franţa). 10.15 Documentar. “Palatele Parisului”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Respiro. Program muzical. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 15.00 Eu și floarea lui albastră. Spectacol de divertisment dedicat Zilei }ndrăgostiţilor. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Fii tânăr! 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40, 22.10, 2.50, 5.40 “Eu vreau la Dusseldorf...” 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 2.30 Reporter de gardă. 22.20 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Simone de Beauvoir”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 La curţile dorului. 5.30 La obiect. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Игорь Бочкин, Марина Могилевская в приключенческом фильме “Репортаж” 2.05 Ролан Быков в фильме “Серые волки” 3.55 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vip Confidente - Invitat Eugen Doga (Reluare) 10:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 12:00 Călător pe viaţă (Reluare) 12:50 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 67 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 68 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 13 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Babel (BABEL –SUA , 2006) 1:35 Profesioniștii... cu Eugenia Vodă (Reluare) 2:25 Interes general (Reluare) 2:55 Călător pe viaţă (Reluare) 3:20 Istorii de buzunar (Reluare) 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 119 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 02-LES AILES D’UN ANGE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1013 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE - L’ILE D’YEU / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA COMMANDERIE / Fiction Trésor et tentations 15:55 LA COMMANDERIE / Fiction Rédemption 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA TUEUSE / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MOOLAADE / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LES DISSONANCES / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ANDREE PUTMAN, UNE MAISON A TANGER / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: În calea tornadei (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League: Villarreal Napoli (r) 16:00 - Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3937 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:15 Film: The Hurt Locker Echipa de foc 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 - Românii au talent (r) 03:15 Film: The Hurt Locker Echipa de foc (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “De partea îngerilor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Capela corală “Doina”. Concert. 10.20 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Program muzical. 15.10 Documentar. “Album de familie”. 16.05 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cu noi la teatru. 17.45 Desene animate. “Micul vampir”. 18.00 Zona liberă. 18.30, 20.40, 2.50, 5.00 “Eu vreau la Dusseldorf...” 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 O seară în familie. 20.50 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 1.15 Fii tânăr! 22.35, 5.20 Eurovision 2011. Portret de grup. 23.05 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “LEG+TURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 1. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Descoperă Moldova. 2.35 Lucrări picturale. Coman. 4.30 Săptămâna economică. 5.10 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Александра Пахмутова” 23.40 Николас Кейдж в фильме Дэвида Линча “Дикие сердцем” 1.45 Татьяна Конюхова, Вера Сотникова, Елена Великанова в фильме “Долгожданная любовь” 3.20 Борис Химичев в фильме “Двойной обгон” 4.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.10 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș (Reluare) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:50 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 68 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 Ca la carte. (Reluare) 16:30 Europa mea (Reluare) 17:00 Meseria brăţară de aur (Reluare) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 69 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:10 Cu drag de Dragobete. Prima parte 22:35 Cu drag de Dragobete. Partea a doua 0:00 Eurovision 2011 0:15 Film Trupa de elită (ELITE SQUARD – Brazilia, Olanda, SUA, 2007) 2:05 Istorii de buzunar (Reluare) 2:10 Meseria brăţară de aur (Reluare) 2:35 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) 3:00 ONG Blitz (Reluare) 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:20 Ca la carte. (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 120 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 03-LE TATOUEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1014 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Réinventer le « vivre ensemble » 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA TUEUSE / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MARION MAZZANO / Fiction Passage secret 22:55 MARION MAZZANO / Fiction Le contrat 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA COMMANDERIE / Fiction Trésor et tentations 1:40 LA COMMANDERIE / Fiction Rédemption 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES SOMMETS DE LA SCIENCE / Documentaire Chamonix, les sommets de la science

Sâmbătă FEBRUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 24,25 11.00 Telecinemateca. Cleopatra. Dramă. SUA 1999 13.00 Film indian 16.00 Telecinemateca.Cei ce vegheză. Watchmen. Acţiune. 2009 18.30 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.19,20 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Eu și monstrul meu. Thwe water horse. Aventuri SUA 2007 00.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri adevărate 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Barbatul potrivit (“The Good Guy”) (12) (comedie) 22:30 – Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 – Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:00 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de luni, 28 februarie) (12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 1 martie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League (r) 14:00 Film: Legenda Căutătorului, ep.22 15:00 - Teleshopping 15:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii 17:15 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Alien vs. Predator 22:45 Film: Băi, care mi-ai șutit mașina? 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 - Serial: Om sărac, om bogat, ep.117, 118 (r) 02:30 Film: Alien vs. Predator (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 8.35 Eurovision 2011. Portret de grup. 9.05 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.30 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Cinemateca universală. 12.15 Documentar. “Euromaxx”. 12.45 Videoteca copiilor. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Lumina adevărului. 13.55 Studio “Art plus” (rus.) 14.25 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 14.55, 2.40 Nostalgie... Spectacol omagial în memoria artistului Anatol Neamţu. Partea 1. 16.20, 1.20 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Erudit-cafe. 18.00 MESAGER (rus.) 18.40 Povestea de seară. 19.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 19.40 Eurovision 2011. Selecţia naţională. Finală. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Post-Eurovision. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Respiro. Picturi. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме “Петровка, 38” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости 12.15 Среда обитания. “Верните наши деньги” 13.05 Премьера. “Анне Вески. Горячая эстонская женщина” 14.00 Лирическая комедия “Девушка без адреса” 15.30 Концерт группы “Любэ” 17.30 Кристина Орбакайте, Гоша Куценко в комедии “Любовь-морковь” 19.20 Комедия “Любовь-морковь 2” 21.00 “Время” 21.15 “Талисмания. Сочи-2014”. Финал 23.00 Орландо Блум, Ева Грин в фильме Ридли Скотта “Царство небесное” 1.20 Арнольд Шварценегер, Денни де Вито в комедии “Близнецы” 3.00 Комедия “Времена года” 4.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.10 “Поле чудес” 7:00 Seychelles, perla Oceanului Indian (FRANŢA 2008) 8:00 Semne (Reluare) 8:30 Arca lui Noe .Prezintă Dan Helciug (Reluare) 9:00 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (Reluare) 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II. Episodul 14 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 11:25 Destinaţia România Cetăţile de gheaţă ale Retezatului, Partea a doua. 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Ne vedem la TVR 15:50 Cu drag de Dragobete. Prima parte (Reluare) 17:15 Cu drag de Dragobete. Partea a doua(Reluare) 18:40 Teleenciclopedia 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Fraţii Dalton (DALTONZ-Franţa, 2004) 22:35 Campania Ovidiu Rom 22:45 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 23:45 Filme șoc Marylin, înregistrări secrete (MARYLIN, DERNIERES SEANCES- Franţa, 2008) 1:25 Seychelles, perla Oceanului Indian (FRANŢA 2008) 2:20 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu (Reluare) 3:10 Telejurnal (Reluare) 3:45 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:05 Destinaţia România Cetăţile de gheaţă ale Retezatului, Partea a doua.(Reluare) 4:30 Semne (Reluare) 4:55 Viaţa satului (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Nouvelle-Zélande, marathon extrême 16:05 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Duminică FEBRUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 11.00 Telecinemateca. Eu și monstrul meu. Thwe water horse. Aventuri SUA 2007 13.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 15 – 23 17.00 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X files. Sez.9 Ep.20,21 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Mumia 2. The mummy 2. Aventuri . SUA 2001 00.00 Închiderea staţiei 05:30 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 – Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 – Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 – Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 – Doamne de poveste (emisiunea nr. 6) 18:30 – Film serial: Suflet ratacit (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Clubul nevestelor parasite (“The First Wives Club”) (AP) (comedie) 22:45 – La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 5) (12) (divertisment) 23:45 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:30 – La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:30 – Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 2 martie) (12) (divertisment) 04:30 - Poveștiri de noapte (reluare de joi, 3 martie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii (r) 12:15 Serial: Legenda Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Film: Apropo Tv 14:00 Film: Formidabilul 2 16:00 - Teleshopping 16:15 Film: Dennis, pericol public 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Cârtiţa 01:45 - Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Apropo Tv (r) 03:00 Film: Formidabilul 2 (r) 05:00 Film: Dennis, pericol public (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 7.35, 16.50, 17.15 Respiro. Program muzical. 8.00 O seară în familie. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.30 ARTelier. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Portrete în timp. Grigore Rusu, profesor universitar. 12.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Domniţa Lanitou Kavounidou”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30, 4.30 Focus TV. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 2.40 Nostalgie... Spectacol omagial în memoria artistului Anatol Neamţu. Partea a 2-a. 17.00 ȘTIRI. 17.30 Cu noi la teatru. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.30 Documentar. “Euromaxx”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.30 Haltere. Campionatul Republicii Moldova. Nisporeni. 0.00 Documentar. “Nu în numele nostru”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Respiro. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме “Огарева, 6” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.15 “КВН. 50 виртуальных игр” 13.00 “Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить...” 13.55 Анатолий Папанов, Нина Сазонова в фильме “Наш дом” 15.35 Ольга Красько, Денис Никифоров в комедии “Любовь под прикрытием” 17.10 София Ротару, Юрий Антонов, Елена Ваенга, Стас Михайлов, Филипп Киркоров и другие в большом праздничном концерте 18.45 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Какие наши годы! 1957” 23.10 “Познер” 0.10 Премьера. Фильм братьев Коэнов “Серьезный человек” 1.55 Премьера. Колин Ферт в фильме “Генуя” 3.25 Борис Галкин, Михай Волонтир в фильме “Ответный ход” 7:10 Universul credinţei . 9:00 Ca la carte Moderator Cristian Tabără (Reluare) 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 11:30 Viaţa satului. Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Omul ca masca de fier (THE MAN IN THE IRON MASK-SUA, 1998) 23:25 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu (Reluare) 0:25 O carte pe săptămână (Reluare) 0:30 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. (Reluare) 1:30 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua(Reluare) 2:25 Tezaur folcloric (Reluare) 3:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 Europa mea (Reluare) 4:35 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 8:00 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Paris 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La culture comme outil de développement humain 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Cinéma 23:50 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MOOLAADE / Cinéma 2:50 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 DOCUMENTAIRE

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca. Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bucătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi. Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fiecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi. Apartamentele sunt un singur edificiu, cu priveliște deosebită, se află la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aeroport, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane. Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania. Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edificiu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR. Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024.

CMYK

18 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

VINE BARZA!

Andreea Antonescu este însărcinată în şase luni

NELLY CIOBANU

“Pe plan muzical a trebuit să renasc şi să iau totul de la capăt” După o pauză de șase ani, Nelly Ciobanu, a lansat la începutul acestei săptămâni, pe 14 februarie, cel de-al cincilea album, intitulat sugestiv „Dragostea doare”, despre care ne-a spus că este și o declaraţie de dragoste pentru o persoană iubită din viaţa ei, dar și pentru admiratori.

Perioada codiţelor și a sandalelor cu platformă a apus de mult pentru Andre, fetele care, în 1998, revoluţionau show-biz-ul românesc. Cele două au deja cariere solo și sunt femei în toată firea, una dintre ele, Andreea Antonescu, este pe cale să devină mamă. Știrea a fost o adevărată senzaţie pentru presa românească. Dar nici burta viitoarei mămici nu mai putea fi ascunsă, Andreea fiind însărcinată în luna a șasea și s-a străduit cum a putut să păstreze secretul în faţa publicului. “Îmi doresc să păstrez anumite lucruri pentru mine și familie, așa că am preferat să amân momentul anunţului cât de mult posibil. Este un eveniment pur personal și îmi doresc să rămână așa. (...) Încă mai studiem variantele de nume, nu ne-am hotărât, probabil îl vom stabili în ultimul moment. Dar căutăm un nume care să înceapă cu litera “S”, pentru că sună bine alături de viitorul ei nume de familie, Spak”, a declarat artista pentru o revistă românească. Tatăl copilului este Traian Spak, iubitul vedetei.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Deși se declară o femeie, împlinită și fericită în dragoste, Nelly a înţeles, de multe ori, pe propria piele, că dragostea doare, și asta, în special, în ceea ce ţine de dragostea ei pentru muzică. După ruptura de mentorul ei, Liviu Știrbu, mulţi îi proroceau dispariţia îndrăgitei cântăreţe, deoarece i s-a interzis să mai interpreteze piesele cu care se făcuse cunoscută publicului de la noi și de peste hotare. Întrebată de ce i-a luat atâta timp ca să scoată un nou album, Nelly a răspuns: „Pe plan muzical a trebuit să renasc și să iau totul de la capăt”.

Albumul „Dragostea doare”, conţine 12 piese și un remix la „Hora din Moldova”, cu care Nelly Ciobanu ne-a reprezentat, în 2009, la concursul Eurovision, situându-se pe poziţia a 14-a. Nelly spune că acest al cincilea album din cariera ei se deosebește de celelalte: „Prin calitatea studioului în care am înregistrat, prin faptul că am încercat să abordez și alte genuri muzicale și mi-a plăcut să experimentez. Trebuie să menţionez că mi-a fost foarte interesant să lucrez cu Evgheni Oleinik din Belarus, un tânăr compozitor care semnează majoritatea pieselor. De asemenea, pe acest album mai apare și o piesă în stil retro de-a lui Izmail Kaplanov. A fost o experienţă nouă pentru mine, dar fără să fiu acuzată de lipsă de modestie, consider că acest album îndreptăţește așteptările mele”. Înregistrările pentru acest album au avut loc anul trecut în Belarus. Nelly mai spune că nu urmărește un spor financiar odată cu lansarea acestui album. „E rodul muncii mele și eu îl dăruiesc oamenilor, celor care m-au urmărit de la început, celor care m-au

admirat și au așteptat mereu ceva nou. Eu sunt conștientă că timpul trece, muzica evoluează, apar noi și noi tendinţe și eu mă strădui să fiu în pas cu timpul, dar să fac așa ca să nu sufere calitatea produsului. Mă bucur că lumea mă urmărește. Am piese pentru tineri, care abia gustă din fiorul îndrăgostirii, dar am și piese pentru cuplurile mai coapte, frumoase, care deja știu ce e dragostea în toate plinătatea ei. Îmi place că lumea se regăsește în piesele mele, este cea mai mare răsplată pentru mine”, spune vedeta. Deși în Republica Moldova acest album a fost lansat abia acum, cu ocazia Zilei Îndrăgostiţilor, în Belarus și Rusia piesele deja sunt cunoscute ascultătorilor. „După fiecare înregistrare în studio, compozitorul dădea piesele, în variantele rusă și engleză, la posturile de radio de acolo și acest material este cunoscut ascultătorilor din Belarus și din Rusia”, ne-a mai spus Nelly. Odată cu noul CD, artista a lansat la Chișinău și videoclipul pentru piesa „Olla, Hello”, filmat în luna octombrie a anului trecut. Liliana POPUŞOI, FLUX

A FOST STABILITĂ ORDINEA INTRĂRII ÎN CONCURS

Aşteptăm să vedem cine a tras biletul norocos la Eurovision 2011 Pe 11 februarie a avut loc tragerea la sorţi privind evoluarea pe scenă a interpreţilor care concurează pentru a ne reprezenta ţara la Eurovision 2011. Astfel, ocazia de a deschide finala naţională a concursului Eurovision – „O melodie pentru Europa”, îi revine cantautorului Eugen Doibani, care

toamna trecută și-a luat un alt nume de scenă – Natan. „Dacă dragoste mai e” se numește compoziţia cu care Natan vrea să convingă publicul că merită să meargă la Dusseldorf. Urmează în competiţie Natalia Barbu, cu piesa „Let’s Jazz”, iar cu numărul trei va evolua formaţia “Ion Krasnopolski” – „Cu fanfara până dimineaţa”. Următorii în ordinea apariţiei pe scenă sunt: Anișoara Balmuș, „You and I”; Denis Latișev, „It’s My First Dance with You”; Pasha Parfeny, „Dorule”; Doiniţa Gherman, „Viaţa”; Corina Cuniuc, „Și tac”; Cristina Scarlat, „Every

Ionel Istrati, în preferinţele ucrainenilor De Ziua Îndrăgostiţilor, portalul Google Ucraina a publicat un clasament al celor mai populare 20 de melodii de dragoste, care au fost descărcate de pe internet. Printre cele mai căutate melodii se numără și cântecul lui Ionel Istrati - “Люблю тебя”. Piesa lui Ionel s-a situat pe locul 11. Lider în această competiţie este Dima Bilan, urmat de Masha Sobko, Irina Bilâk și Vera Brejneva.

Mihaela Ojog lucrează, împreună cu Morandi, la primul său album Se pare că în curând vom avea ocazia să luăm cunoștinţă de rodul colaborării dintre Mihaela Ojog, cu noul nume de scenă Michelle, și Randi, membru și întemeietor al trupei românești Morandi, care se bucură de mult succes în Europa, dar și în Rusia. Randi va fi producătorul și compozitorul Mihaelei, cei doi lucrează acum la

day will be your day”; Diana Staver; „Love song”; Dumitru Socican, „Mă pierd când o văd”; Nicoleta Gavriliţa, „Just your friend”; Adriana Voloșenco, „I can win the game”; Boris Covali &Cristina Croitoru, „Break it up”; Ruslan Taranu,„Lumina mea”; Millenium, „In memoriam”; Odry, „Doina, dor nemărginit”; Karizma, „When Life is Grey”, Vadim Luchin & Tamaz Djgarcava, „Always”; Mariana Mihăilă, „Mi rey”; Valeria Tarasova, „This is my life”, Aurel Chirtoacă, „Încă îndrăgostit”; M-Studio, „Night Reflection”; Zdob și Zdub, „So lucky”, și va încheia șirul

18-25 februarie Berbec

Vă așteaptă o săptămână surprinzătoare, cu treceri rapide de la calm și bunăvoinţă la reproșuri, în relaţia cu cei dragi. La serviciu aveţi spor și aţi putea fi solicitaţi să interveniţi pentru aplanarea unor conflicte!

Taur concurenţilor Dana Marchitan, cu piesa „Lucky you, lucky me”. Finala naţională a concursului „O melodie pentru Europa” va avea loc pe 26 februarie și va fi retransmisă de

„CÂNTĂREŢUL PORNO” RISCĂ SĂ FIE ELIMINAT DIN COMPETIŢIE

Alianţa T.A.T.A.: ”David Bryan nu poate reprezenta România la Eurovision” În perioada în care ţările ce și-au desemnat reprezentanţii la Eurovision au început deja promovarea pieselor, România se confruntă cu o dilemă. Solistul trupei Hotel FM, britanicul David Bryan, s-a pomenit în centrul atenţiei nu pentru performanţele sale muzicale, ci în urma prestaţiei sale explicite în faţa camerei web. David Bryan, supranumit acum și “cântăreţul porno”, ar putea fi eliminat de la Eurovision. Soarta trupei Hotel FM se va decide sâmbătă, în urma unei emisiuni în direct. “Nu TVR-ul a ales câștigătorii Eurovision, ci un juriu și publicul, iar noi nu îi putem sancţiona atâta timp cât imaginile difuzate cu

Bryan au fost realizate cu mult înaintea participării la concurs. Pentru a afla care este părerea publicului, dar și a juriului care a votat trupa, sâmbătă, de la ora 15.15, vom avea ca invitaţi câţiva dintre membrii juriului, dar și alte persoane și vom analiza situaţia lui. Telespectatorii vor da mesaje și, dacă vor considera că

solistul trupei trebuie schimbat, vom face acest lucru”, a declarat Marina Almășan, realizator și prezentator de programe TVR, coordonatoarea proiectului Eurovision. În aceeași ordine de idei, Alianţa T.A.T.A. (SE DESCIFREAZĂ CA Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor), consideră că scandalul în care este implicat solistul David Bryan, provocat de filmele pornografice ale acestuia disponibile pe internet, afectează grav imaginea României în familia Eurovision și nu numai acolo. Asemenea conduită reprobabilă a unei persoane ce poartă drapelul României, și mai este și tatăl unei fetiţe, nu poate fi decât drastic sancţionată, prin înlocuirea sa din concursul Eurovision, precizează Alianţa T.A.T.A. într-o cerere adresată Televiziunii Române. Alianţa T.A.T.A. cere TVR să impună trupei Hotel FM înlocuirea solistului David Bryan în campania de promovare a melodiei câștigătoare și în faza finală a EUROVISION 2011, asta pentru a nu fi schimbată întreaga formaţie.

Acasă se petrec cele mai frumoase evenimente, chiar dacă nu sunt ieșite din comun. La serviciu, atmosfera e plăcută. Se menţine îngrijorarea legată de viitorul cu care trebuie să vă împăcaţi!

Gemeni Discuţiile cu persoanele care vă pot ajuta nu decurg cum v-aţi dori. Păstraţi-vă răbdarea și interesul pentru proiectele în care doriţi să fiţi incluși. În relaţia de cuplu, una rece și alta caldă!

Rac O problemă bănească este mai complicată decât aţi crezut. Atenţie la tentaţia de a găsi vinovaţi printre apropiaţi, pentru toate neplăcerile. Riscaţi să vă stricaţi relaţiile cu aceste persoane.

Leu Acum vă deranjează în mod special o persoană, atât de tare, încât simţiţi nevoia de a vă debarasa de ea definitiv. Recomandarea principală: fiţi toleranţi, chiar dacă știţi că aveţi dreptate.

Fecioară S-ar putea să aflaţi lucruri care v-au fost ascunse, deși vă interesau în mod deosebit, legate de serviciu sau de o problemă de sănătate. Tonul discuţiilor poate depăși limita unor tensiuni!

Balanţă Puteţi trece în această perioadă prin stări cam neplăcute, din cauza comportamentului partenerului. Trebuie să decideţi ce contează mai mult: dragostea sau defectele persoanei de care v-aţi îndrăgostit!

Scorpion O săptămână mai calmă decât precedenta vă așteaptă, dar cu aceeași tendinţă de a vă trezi în situaţii dificile la serviciu, în relaţia cu șefii sau acasă. E bine ca în orice discuţie să păstraţi un ton civilizat și să daţi dovadă de diplomaţie!

Săgetător Deși vă mobilizaţi ușor pentru a vă face treaba, pot să apară și momente tensionate. Aveţi dreptate că acela care vă reproșează ceva e o persoană măruntă și așa iese o ceartă de toată frumuseţea.

Capricorn Reușiţi să daţi spre folosinţă un bun care vă aparţine și de aici să vină o sumă bunicică pe termen lung. E posibil ca o persoană importantă să vă dea o veste pe care a aflat-o pe căi mai puţin oficiale!

ARTIŞTII NOŞTRI ÎN LUMEA VIRTUALĂ

SunStroke Project şi-au făcut blog primul album al interpretei. Prima piesă a proiectului Michelle a fost deja înregistrată, se numește „Only You”. Masteringul pentru această piesă a fost realizat în Germania, iar acum se lucrează asupra videoclipului. De asemenea, până la sfârșitul lunii, Mihaela promite că vor lansa și un site oficial, de unde vom putea afla mai multe amănunte din culisele acestei colaborări.

postul public de televiziune. Câștigătorul competiţiei naţionale urmează să ne reprezinte ţara la Dusseldorf și va fi desemnat de un public format din specialiști și prin televoting.

Vărsător Tensiuni în relaţia de cuplu. Partenerul vă nemulţumește din prea multe puncte de vedere și sunteţi tentaţi să vă retrageţi din relaţie. Nu vă lipsește curajul și nici voinţa de a lua decizii dificile.

SunStroke Project a decis să fie aproape de fanii săi nu doar prin muzică, ci și virtual. Cu această ocazie, trupa a lansat un blog personal. „Asta pentru o mai bună comunicare cu cei interesaţi de creaţia noastră. Din momentul lansării blogului vă vom oferi mai multe detalii despre viaţa și activitatea noastră. Veţi fi mereu la curent cu toate noutăţile. Uneori ne vom aminti de trecut, împărtășindu-vă secrete, iar pe urmă vom visa la ceva ce se va îndeplini neapărat cândva”, ne promit pe blogul sunstrokepr. livejournal.com băieţii, care anul trecut ne-au reprezentat ţara la Oslo, la concursul Eurovision.

Peşti După-amiaza poate fi ceva mai calmă și vă va permite un ritm rezonabil al activităţilor. Treceţi prin momente dificile la serviciu. Vă lăsaţi repede cuprinși de enervare, la vederea unor defecte.

CMYK