Ziarul Flux, Ed. 15 (891)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 19 aprilie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Eutihie, Arhiep. Constantinopolului Cuv. Platonida; Sf. Irineu, Episcop de Sirmium

Cursul valutar 19.04.2013

Maxima zilei “Lașitate înseamnă nu numai să eviţi sau să fugi, tot lașitate e și dacă nu-ţi pasă.”

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0593 1 Dolar american ............. 12.2979 1 Leu românesc ................. 3.6703 1 Rublă rusească ............... 0.3890 Timpul probabil:

Octavian Paler

19.04.2013

20.04.2013

Noros, 7 17 0C

Noros, 7 18 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

EDUCAŢIE

Cadrele didactice acuză birocratizarea excesivă a procesului de atestare

5

PAGINA

SCANDALOS

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 15 (892)

Din funcţia de şef de comisie, în cea de procuror general XXX

(citiţi pag. 4)

Vânt năprasnic de schimbare până la capăt în Partidul Liberal Acum câtva timp, (încă) șeful liberalilor Mihai Ghimpu spunea, cu toată convingerea, la un post de televiziune, că dacă nu se băga în politică ar fi trăit infinit mai bine și ar fi avut mai multe vile decât are F. și toţi cei „care s-au lipit de putere”. Numai că lupta pentru „cauză” a fost mai presus decât bunăstarea și confortul personal, de aceea, nici gând de renunţare la politică. „Mie îmi lucrează capul și, după câte vedeţi… pot vorbi bine”, mai afirma Ghimpu. Totuși, lucrul în exces pare să-i fi înfierbântat prea tare capul, iar capacităţile oratorice l-au dus pe căi nebănuite.

Continuare în pag. 3

Reflecţii sub semnul Răsăritului Dichis şi sare

6

PAGINA

INTERVIU

Emil Gaitur: „Libertatea responsabilă şi bunacredinţă a generaţiei noastre pot ajuta Moldova”

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, dacă nu chiar nociv pentru ţara noastră

Consiliul Naţional al PPCD, în ajunul celor 25 de ani de la fondare Duminică, 14 aprilie, la sediul central al PPCD a avut loc ședinţa Consiliului Naţional al acestei formaţiuni politice. Adunaţi din toate regiunile ţării, liderii creștin-democraţi au luat în discuţie situaţia politică curentă și consecinţele politice, economice, sociale și morale ale guvernării de după 2009, precum și au stabilit un plan de acţiuni pentru perioada imediat următoare.

Continuare în pag. 9

XXX

(citiţi pag. 2)

Deputatul Valeriu Gumă, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare XXX

CMYK

(citiţi pag. 2)

2 Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, dacă nu chiar nociv pentru ţara noastră FLUX

Important 19 APRILIE 2013

Alegerile parlamentare din 2014 s-ar putea desfășura după noi reguli. Proiectul de lege înaintat de democratul Vladimir Plahotniuc privind trecerea la sistemul electoral mixt a fost aprobat miercuri, 17 aprilie, de Comisia juridică, numiri și imunităţi a Parlamentului, cu votul a șase din zece membri prezenţi. Astfel, potrivit proiectului, 51 de deputaţi ar putea fi aleși pe liste de partid, iar 50 – în circumscripţii uninominale.

Implementarea sistemului electoral mixt ar însemna că la următoarele alegeri parlamentare vor fi constituite 50 de circumscripţii electorale uninominale, în afara circumscripţiei electorale naţionale, care cuprinde întreg teritoriul ţării și secţiile de votare de peste hotare. Repartizarea mandatelor pe liste de partid va rămâne neschimbată. În circumscripţiile uninominale însă, funcţiile de deputat le vor reveni candidaţilor care vor obţine majoritatea de 50% plus un vot. În cazul în care nimeni nu va obţine majoritatea necesară de voturi, lupta dintre primii doi plasaţi se va da în turul doi de scrutin.

Cetăţenii aflaţi peste hotare și cei din stânga Nistrului vor vota doar în circumscripţia naţională.

Proiectul a fost susţinut de reprezentanţii PD, PLDM și de deputatul neafiliat Sergiu Sârbu. Reprezentanţii PCRM au părăsit ședinţa în semn de protest, iar liberalii nu au participat. În contextul negocierilor purtate de premierul desemnat privind constituirea noului guvern, am putea intui că, în linii mari, înţelegerile au fost făcute, iar noua majoritate s-a conturat deja. Cel mai probabil, Filat va fi reconfirmat în funcţia de premier. Înainte de aceasta însă, alţi câţiva demnitari ar putea fi numiţi în funcţii, potrivit aranjamentelor făcute.

Liberalii consideră că nu avem nevoie, deocamdată, de un alt sistem electoral și că Republica Moldova nu este pregătită actualmente pentru un astfel de pas.

Deputaţii comuniști sunt și ei de părerea că nu există un proiect bine chibzuit și că graba este inutilă, mai ales acum, când Guvernul a fost demis și se discută formarea unui nou Cabinet de Miniștri. În nota de argumentare a proiectului elaborat de democraţi se acreditează ideea că modificările propuse i-ar oferi fiecărui cetăţean un acces

mai mare la procesul decizional la nivel legislativ, prin intermediul deputatului ales, fiindcă acesta va fi dependent de votul fiecărui cetăţean din localitatea de circumscripţie. „În același timp, crește și responsabilitatea partidelor, care rămân a fi principalele formaţiuni politice abilitate să identifice, să pregătească și să promoveze cadre pentru sistemul politic și administrativ al Republicii Moldova, însă vor fi obligate să ţină cont de competenţa acestora și de credibilitatea candidaţilor propuși în circumscripţia uninominală”, se mai precizează în notă.

Anterior, Vladimir Plahotniuc declara că va insista pentru adoptarea acestei iniţiative, chiar cu riscul de a nu fi ales în viitorul Parlament, pentru că actualul sistem electoral are nevoie de schimbări fundamentale.

Vom menţiona, în treacăt, că riscurile pentru Plahotniuc, dimpotrivă, sunt minimale, în cazul în care respectivul proiect va găsi susţinere în Legislativ.

Sunt aduse mai multe argumente în favoarea schimbării actualului sistem electoral, inclusiv că aceasta ar duce la responsabilizarea deputaţilor, pentru că alegătorul va ști exact pe cine va delega în organul legislativ și va avea un dialog mai deschis cu acesta (ceea ce ar putea fi doar o frumoasă iluzie). Mai este invocată și posibilitatea stopării „cumpărării” deputaţilor și migrării acestora de la o formaţiune la alta. O altă iluzie, credem, pentru că traseismul nu va fi combătut prin votul uninominal, atâta timp cât apartenenţa la un partid sau altul nu este determinată de aderarea sinceră și asumată la o ideologie, ci la „ciolan” și la „treuca puterii”. Prin urmare, banul îi va face să circule și în continuare de la un partid la altul.

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, prin urmare, inoportun pentru ţara noastră. Desigur,

orice sistem electoral – proporţional, uninominal sau mixt – este funcţional și relevant doar în măsura în care sunt asigurate alte componente fundamentale ale unei democraţii liberale într-un stat de drept. E vorba și de nivelul de dezvoltare economică sau de măsura în care oamenii sunt asiguraţi cu niște venituri decente, care să le permită să opteze în cadrul alegerilor liber, iar nu în funcţie de pomenile sau promisiunile electorale. Și apoi, în condiţiile noastre, un candidat ales într-o circumscripţie va trebui să se ocupe nu atât de probleme de ordin naţional, aflate în competenţa Parlamentului, cât de cele locale, dublând, substituind și poate chiar luând sub controlul său autorităţile publice locale.

Dacă 50 de deputaţi din cei 101 urmează să fie aleși în circumscripţii uninominale, este evident că partidele-saci cu bani sau, mai bine zis, proiectele financiare care fac uz de partide și de instituţii de stat pentru înmulţirea capitalurilor se vor întrece între ele în scopul coruperii și atragerii acestor persoane de partea lor. Coruperea “independenţilor” va decurge, cel puţin, în două etape.

Prima. Oamenii cutărui sau cutărui partid oligarhic din teritoriul respectiv selectează candidaţi dintre fruntașii locali, cu șanse reale de a fi aleși, și le dau bani pentru două scopuri: 1) necesităţi personale; 2) finanţarea campaniei electorale. Însă la fel de valabilă poate rămâne și coruperea ulterioară, post-factum, a deputaţilor “independenţi”, care, odată ajunși în Legislativ, își vor descoperi rapid “valoarea de piaţă”, mult mai ridicată decât “preţul de cost” și vor începe să supraliciteze în negocierile dintre facţiunile rivale ale “granzilor”, înclinând spre cei care îi vor oferi mai multe “principii și valori” financiare. În toate aceste cazuri, partidele-saci cu bani își vor mări după alegeri numărul de mandate pe socoteală racolării unor astfel de “slugi ale poporului”.

Ar fi de reţinut că în cazul adoptării unui astfel de model electoral mixt, repartizarea fondurilor bugetare riscă să degradeze și mai mult dinspre principiul priorităţilor spre cel al circumscripţiilor de unde se trag respectivii. Adică, finanţarea direcţionată de la centru spre teritoriu va depinde nu neapărat de necesităţile

vitale și urgenţe de prim ordin, ci de gradul de influenţă al unui sau altui lobbyst sau grup de lobbyști.

Respectiva reformă va determina concomitent întărirea considerabilă a influenţei partidelor mari și, în paralel, slăbirea formaţiunilor politice mai mici și lipsirea acestora de șansa de a se extinde. După monopolizarea sectorului economic de către “granzii” care au transformat într-o ficţiune principiul liberei concurenţe în condiţiile pieţei, prin reforma respectivă același fenomen s-ar putea răsfrânge și asupra politicului, libera concurenţă ajungând și aici literă moartă.

Sistemul în vigoare, adoptat prin Codul Electoral în 1993, a ţinut cont de existenţa diferendului transnistrean, unde autorităţile legale nu pot asigura organizarea unui astfel de exerciţiu democratic. Prin urmare, însăși reluarea discuţiei asupra subiectului respectiv poate resuscita poftele regionaliste la Tiraspol, Comrat, poate și la Bălţi, și în alte regiuni de a cere anumite cote de reprezentare numerică în Parlament. Iar de aici și până la apariţia unor riscuri reale de blocaje instituţionale și tendinţe secesioniste nu e decât un pas.

Autorii și susţinătorii proiectului mai vehiculează și argumentul că respectivul sistem este aplicat cu succes în foarte multe ţări cu democraţii avansate. Nu este cazul nostru totuși. Pe noi nu ne paște, deocamdată, „pericolul” unei democraţii avansate. Totodată, este știut că partidele din aceste ţări au mecanisme

interne eficiente, democratice de desemnare a candidaţilor în alegeri.

La noi, în lipsa unor astfel de proceduri, candidaţii vor fi nominalizaţi în funcţie de gradul de apropiere și de obedienţă faţă de boșii locali sau de găștile de la conducerea centrală a partidelor, de „ofrandele” electorale generoase. Prin urmare, ar fi cel puţin naiv să credem că interesul comun și nu cel de gașcă de partid va fi dominant în selectarea candidaţilor și că, implicit, acest sistem va genera schimbări calitative majore în organul legiuitor.

Apropo, nici în România, unde votul uninominal se aplică deja, nu contenesc discuţiile despre dezavantajele acestuia. Unul din argumente este că ţara are nevoie, pentru a ieși din criză și pentru a înregistra o creștere economică durabilă, de programe, de proiecte mari, iar astfel de programe pot fi propuse și susţinute de partide, nu de deputaţi „independenţi”, axaţi, mai degrabă, pe grijile votanţilor din localităţile de circumscripţie, de al căror vot ar putea avea nevoie și în alegerile următoare. În opinia unor analiști, calitatea Parlamentului actual din România este incomparabil mai joasă decât acum 20 de ani. În democraţiile fragile, votul uninominal este nociv, pentru că permite accederea la putere a unor „baroni” locali, a unor oameni certaţi cu legea, cu dosare după ei, învinuiţi de viol, de delapidări de fonduri, de corupţie și de alte păcate.

FLUX

Cetăţeanul Vicol, separat de cetăţenii Filat, Recean şi Streleţ Procuratura Generală face „lumină” în ceea ce privește evoluţia unor cauze penale de interes major. Una dintre acestea fiind cea în care este cercetat șeful Inspectoratului Fiscal de Stat.

Nicolae Vicol, dar și alte persoane publice vizate de investigaţia penală pe acest caz.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a venit cu unele informaţii, deoarece subiectul respectiv este abordat frecvent în plan mediatic, fiind comentat în mod diferit în contextul unor dezbateri publice, dar și pentru a asigura transparenţa activităţii organului de urmărire penală și Procuraturii. Potrivit comunicatului, urmărirea penală în cauza ce-l vizează pe cetăţeanul Nicolae Vicol și alţii este în stadiu de

finalizare, acestora urmând să le fie înaintată învinuirea definitivă și să fie realizate activităţile ce ţin de finalizarea anchetei (anunţarea despre încheierea urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei pentru a se lua cunoștinţă de ele).

Procuratura mai informează că în contextul finalizării investigaţiilor pe caz, pentru a nu tergiversa urmărirea pe cauza penală de bază ce-l vizează pe cetăţeanul Nicolae Vicol, materialele ce privesc relaţiile acestuia cu cetăţenii Vladimir Filat, Dorin Recean și Valeriu Streleţ au fost disjunse în proceduri separate.

Urmează ca organul de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie să decidă pe caz, conform competenţei ce-i aparţine, în ordinea art. 274 Cod de procedură penală (să iniţieze urmărirea penală sau să propună procurorului refuzul de iniţiere a urmăririi penale, potrivit legislaţiei în vigoare).

Cu referire la cauzele penale ce vizează anumiţi membri ai Guvernului (Negruţă, Gherasim, Focșa, Usatâi), PG informează că toate anchetele sunt în curs de desfășurare, în prezent efectuându-se acţiunile ce se impun pentru clarificarea obiectivă și complexă a tuturor

circumstanţelor subiectelor investigate. Persoanele menţionate au fost citate și urmează a fi audiate, mai precizează Procuratura, promiţând să intervină ulterior cu informaţii suplimentare.

Fără îndoială, aceste cauze care se referă la funcţionarii bănuiţi de corupţie și de depășirea atribuţiilor de serviciu suscită un interes sporit din partea mediilor de informare. Totodată, un interes cu adevărat major prezintă o serie de crime de rezonanţă, de la comiterea cărora au trecut deja ani buni, fără ca ancheta să avanseze și fără ca asasinii să fie descoperiţi și deferiţi justiţiei. Ne referim, evident, la cazurile de omor de la Durlești și Ialoveni, la asasinarea președintelui Federaţiei de Tenis, Igor Ţurcan, a omului de afaceri Igor Basarab și la multe alte care, odată cu trecerea timpului, au tot mai puţine șanse de a fi descoperite.

FLUX

Politic

19 APRILIE 2013

3

FLUX

Vânt năprasnic de schimbare până la capăt în Partidul Liberal Acum câtva timp, (încă) șeful liberalilor Mihai Ghimpu spunea, cu toată convingerea, la un post de televiziune, că dacă nu se băga în politică ar fi trăit infinit mai bine și ar fi avut mai multe vile decât are F. și toţi cei „care s-au lipit de putere”.

Numai că lupta pentru „cauză” a fost mai presus decât bunăstarea și confortul personal, de aceea, nici gând de renunţare la politică. „Mie îmi lucrează capul și, după câte vedeţi… pot vorbi bine”, mai afirma Ghimpu. Totuși, lucrul în exces pare să-i fi înfierbântat prea tare capul, iar capacităţile oratorice l-au dus pe căi nebănuite.

Vânt năprasnic de schimbare până la capăt a început să bată în Partidul Liberal. Pe parcursul ultimei săptămâni, cam toate știrile apărute în mediile de informare se referă, într-un fel sau altul, la sciziunea din sânul liberalilor, la duelurile verbale dintre cele două tabere și, evident, la reacţiile extrem de emotive, uneori chiar violente, ale capului liberalilor, citându-l copios din monoloagele-i deșucheate.

Ghimpu pare să fi avut premoniţii, astfel că a început să scrie opusuri despre trădare încă înainte ca grupul „reformatorilor” să facă pasul fatal și să-i ceară „capul”. Acesta afirma că știe că are „trădători” în grupul de deputaţi (probabil, nu știa că atât de mulţi). Și că anume o ”doamnă deputat” i-a pus gând rău și încearcă să organizeze un complot.

Iar inevitabilul s-a produs. Într-o „vinere neagră”, șapte deputaţi ai Partidului Liberal au ieșit în faţa presei cu o declaraţie în care au cerut reformarea formaţiunii și înlocuirea lui Mihai Ghimpu cu Dorin Chirtoacă.

Aceștia și-au motivat demersul prin faptul că formaţiunea trebuie să participe la negocierile cu candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea învestirii noului Cabinet de Miniștri, pentru că retragerea de la guvernare ar însemna că alţii „vor beneficia de proiectele europene deja demarate, acumulând beneficiu electoral înainte de alegerile din 2014”. Ei au mai dat de înţeles că Ghimpu ar face jocul democraţilor, care ar intenţiona să preia ministerele gestionate actualmente de liberali. Cu siguranţă, viaţa la guvernare este mai dulce decât în opoziţie.

Grupul „reformatorilor” și-a exprimat nemulţumirea faţă de politica promovată de Mihai Ghimpu, de deciziile pe care le ia acesta în mod autoritar, dar și de discursul electoral și limbajul violent.

Ce înseamnă cu adevărat limbajul violent al lui Ghimpu s-a văzut mai târziu. Ghimpu s-a dezlănţuit pe la

toate posturile de televiziune, pe la diverse întruniri ale formaţiunii și a fost mai „impuls” ca niciodată. Chiar dacă în unele privinţe ar și fi avut o doză de dreptate, discursul descalificant a provocat dezgust și i-a oripilat chiar și pe unii susţinători ai acestuia. Mihai Ghimpu a împărţit și insulte, și ameninţări, i-a făcut cu ou și cu oţet pe „puciștii” cărora numai la reformă nu le stă gândul, a cerut să-i fie înapoiate „briliantele” și celelalte bunuri împărţite de el în accese de generozitate. În opinia lui, adevăratele intenţii ale răzvrătiţilor sunt debarcarea lui din funcţia de președinte și acordarea votului pentru Filat. „Ca niște ţâstari au dat lovitura pe la spate. Ce fel de colegi am eu? Asta îi deranjează, că sunt președinte, că nu pot fi dirijat nici din interior, nici din exterior. Nu vă puneţi cu mine că eu sunt urs și vă strivesc când este vorba de interesul naţional”, a ameninţat bătrânul liberal.

Foștii săi colegi de partid, pe care Ghimpu i-a instalat personal în diverse funcţii, par să fie cu toţii niște netrebnici adunaţi de pe drumuri.

Cel puţin asta a sugerat șeful lor de partid. Astfel, Marinuţă era un șomer care a venit în partid direct de la prășit pătlăgele pe malul Nistrului. Mai mult decât atât, el a descoperit acum că „cârtiţa” a pledat într-o lucrare, în perioada 2004-2006, pentru federalizarea Republicii Moldova, și a vorbit despre „ocupaţia germano-română a Basarabiei”.

Cu Marinuţă Ghimpu pare să aibă niște socoteli aparte, altercaţiile culminând cu un scandal-monstru la ședinţa filialei PL din raionul Dubăsari, când cei doi au fost pe cale să se ia la bătaie. Liberalul înfuriat a încercat să smulgă niște foi din mâinile ministrului în exerciţiu al Apărării, afirmând că acesta ar face niște note pentru Filat. „Ieși afară, banditule! Ieși de-aici!

Trădător ce ești tu! Acum își notează să-i raporteze lui Filat. Doamne, eu l-am făcut ministru și general. Îi munca mea și banii mei aici, nu ai lui”, a tot răcnit Ghimpu, pe care încerca să-l potolească publicul aflat în stare de șoc.

Din atacurile furibunde ale lui Ghimpu înţelegem că el, de fapt, a împărţit funcţii pentru ca „beneficiarii” să-i fie recunoscători lui personal până la moarte. Și nu pentru că ar fi profesioniști desăvârșiţi în do-

meniul pe care îl gestionează. Adică, cineva care a ajuns ministru nu are nimic cu ecologia și se pricepe doar la „muște”. La unu i-a dat bani pentru că are copii, pe altul l-a adus din nu știu ce bortă și l-a făcut deputat, un al treilea l-a rugat să-l ajute, iar celălalt era sărac și i-a dat o funcţie ca să aibă ce mânca. Acum Ghimpu ne mai spune că unu-i prost, altu-i profitor, iar celălalt – un beţiv care așteaptă să i se toarne suta de grame. Dar, atenţie, toţi aceștia, așa cum îi descrie șeful liberalilor, au condus ministere, agenţii și alte instituţii, au devenit legiuitori. Să intuim că și cei care încă nu l-au „trădat” sunt la fel? Ce fel de partid și-a făcut atunci Ghimpu „pe banii lui”? Și de ce s-a rupt la guvernare, s-a zbătut pentru pârghii? De unde oameni pentru aceste funcţii, dacă, iată, afirmă că își adună cadrele din lanurile de pătlăgele și de la prins muște. Și oare nu înţelege „politicul” experimentat Mihai Ghimpu că asemenea afirmaţii și invective îl descalifică iremediabil, în primul rând, pe el? ”FSB-ul rusesc a pătruns în partidul nostru”, a mai constatat Ghimpu zilele acestea. „Analizând cum au pregătit această chestiune, în lipsa mea și a lui Dorin Chirtoacă, e un scenariu pregătit de Moscova.

Omul Moscovei în Moldova e Petru Lucinschi. Dar Hadârcă e omul lui Lucinschi. N-am crezut niciodată că un om pe care l-am ajutat 20 de ani o să facă asta”, s-a lamentat Ghimpu cu indignare și tristeţe.

Liberalul consideră că unii, fiind șantajaţi, au executat comanda Moscovei, lor cerându-li-se să bage „cuţitul în inima lui Ghimpu”. În afară de FSB, Ghimpu îl consideră vinovat pentru „trădarea” la care s-au dedat membrii săi de partid și pe Vladimir Filat (care tot mâna Moscovei este) și care, după ce a distrus Alianţa pentru Integrare Europeană, s-a apucat de distrugerea Partidului Liberal: „Lupta pentru distrugerea PL a început pentru că nu dorim să votăm candidatura lui Vlad Filat pentru funcţia de prim-ministru. Păcat că în această luptă au fost atrași și mai mulţi colegi din partid”.

Mai mult decât atât, șeful liberalilor afirmă că în ajun toţi pretinșii reformatori ai partidului au fost la Filat, unde s-au înţeles în privinţa votului de încredere pentru noul Guvern. În opinia lui, toţi aceștia ar

avea anumite interese meschine și ar râvni anumite foloase.

“Ei au compromis democraţia.

Vor să susţină un prim-ministru corupt. Grupul lor nu are un lider, dar are ca tactică să-l voteze pe Vlad Filat. Doamnei Potâng i s-a promis că va fi ministru al Educaţiei, doamna Guţu are o datorie mai veche pe care trebuie să o întoarcă, iar domnul Hadârcă este prieten cu domnul Păduraru de la Președinţie”, i-a diagnosticat Ghimpu.

Cei vizaţi afirmă că nu s-au întâlnit cu Vlad Filat și nu au fost puși la cale de nimeni, doar că s-a ajuns la „paharul supraplin” .

Pe de altă parte, Filat și-a exprimat speranţa că PL va soluţiona cât mai rapid această criză internă, pentru că vede în acest partid un partener de guvernare stabil, alături de care să realizeze angajamentele asumate în faţa cetăţenilor. Totodată, el a afirmat că nu vede nicio legătură între criza din PL și procesul politic de negocieri care are loc în vederea învestirii unui nou guvern.

Filat știe ce spune, pentru că este „specialist” în „soluţii de criză”. Din AMN-ul lui Urechean nu a rămas nici numele. Ce-i drept, toţi cei care s-au lăsat absorbiţi benevol și cu încredere de către hulpavul premier s-au ales cu funcţii mai mult decât onorabile prin diverse structuri ale statului.

Zi de zi, Mihai Ghimpu încearcă să le bage în cap tuturor că el este șeful, că el este cel care exprimă politica partidului, că nu-i va da nimănui dreptul să stabilească politica partidului și că „Ghimpu nu poate fi dirijat de nimeni (se pare că nici chiar de el însuși), pentru că Ghimpu intuiește trădarea”.

Totodată, el ar fi dispus să manifeste clemenţă și să-i ierte pe cei rătăciţi, dar nu chiar pe toţi. „Pe Hadârcă, Guțu și Bodrug nu-i primesc înapoi, chiar să vină rezoluţia lui Obama. Nu-i iert!”, a decretat Ghimpu, care este în stare să-l mănânce pe Ion Hadârcă „cu tot cu papuci, cu pantaloni și cu sandale”. „Nu vă puneţi cu mine, că vă strivesc. Naveţi caracterul, experienţa și demnitatea mea!”, i-a somat el. Însă pe ceilalţi i-a îndemnat să se pocăiască și să nu dea în președintele care le-a dat „scaune și mașini”.

Pentru că deciziile Consiliului pot fi anulate, iar cei care-și vor cere iertare ar putea fi reprimiţi în familia liberală iubitoare.

Doar că „reformatorii” nici nu se consideră plecaţi din Partidul Liberal, iar decizia prin care au fost excluși din partid o consideră ilegală.

Totuși, de ce tocmai acum a ajuns „supraplin” paharul și s-a produs răzvrătirea? Capul liberalilor nu a strălucit niciodată printr-un stil verbal mai sobru și elevat. Ba din contra, a fost întotdeauna slobod la gură, uneori la limita decenţei, a lansat atacuri dure în adresa oponenţilor, a făcut glume neinspirate și de prost gust, și-a impus autoritar punctul de vedere, a folosit un limbaj violent, dar aproape întotdeauna a fost susţinut și aplaudat de colegii săi. Adică, discursul „reformatorilor” care-l blamează acum pe Ghimpu, îi reproșează limbajul violent, retorica electorală, și-ar avea rostul și dreptul la viaţă, dacă nu ar fi fost tot ei cei care l-au tolerat și susţinut până nu demult.

Câteva constatări de încheiere. Liberalismul nu are nimic cu Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. Sau invers. Partidul care a promis promovarea tinerilor și schimbarea până la capăt a fost încropit din oameni întâmplători aduși de cineva pentru a-i face miniștri, din vechi camarazi de pe câmpuri de lupte eșuate, din persoane utile partidului și liderului, din unii momiţi cu avantaje materiale și funcţii, din oameni plătiţi cu bani munciţi din greu de liderul partidului. De unde doctrină, cine să se gândească la doctrină? Într-o privinţă Ghimpu ar fi putut avea dreptate, în cazul în care s-a gândit seros să se retragă în opoziţie până la viitoarele alegeri. Aflarea la guvernare nu are cum să-l mai ajute nici pe el, nici pe partidul său. Dimpotrivă, retragerea în opoziţie ar putea chiar să-l avantajeze electoral și să-i priască. Pentru că se apropie timpul scadenţei, când puterea va trebui să dea socoteală în faţa alegătorilor și să spună ce a făcut și cum și-a onorat promisiunile.

Iar de făcut nu a prea făcut nimic. Și atunci, pentru Ghimpu este mai rentabil să se distanţeze de pe acum de această putere (cum a făcut, de altfel, întotdeauna, atunci când treburile nu au mers prea bine). Până la alegeri, el va blama guvernarea care fură, este coruptă și are interese. Și doar el este cinstit, nu a minţit, nu a furat și a luptat timp de douăzeci și nu știu câţi ani pentru popor. Doar că degeaba.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Educa\ie 19 APRILIE 2013

Cadrele didactice acuză birocratizarea excesivă a procesului de atestare Începând cu anul 2009, învăţământul din Republica Moldova este zdruncinat de mari transformări, nu întotdeauna benefice. Timp de 3 ani au fost lichidate 57 de instituţii de învăţământ. Numărul elevilor a scăzut cu aproape 10 mii și jumătate în ultimul an, iar din 2000 – cu 40%. De la 1 septembrie 2013, toate colegiile pedagogice își vor închide ușile. Bacalaureatul din acest an va fi cel mai costisitor de până acum, guvernanţii alocând exorbitanta sumă de 12 milioane de lei.

Nu au fost uitate nici cadrele didactice, care, începând cu acest an, vor trebui să facă faţă unui nou proces de atestare. În anul de studii 2012-2013, procesul de atestare a cadrelor didactice și manageriale se va desfășura în conformitate cu prevederile Regulamentului de atestare a cadrelor didactice și manageriale din învăţământul preșcolar, preuniversitar, extrașcolar și sport, elaborat în conformitate cu prevederile art. 47, art.

50, art. 54, alin. (10) și art. 56, pct. (e) al Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995 nr. 62-63, art. 692), cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381 din 13.04.2006, Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003, art.

86, 206, ordinele Ministerului Educaţiei nr. 453 / 454 din 31.05.2012. În anul de studii 2012-2013, în instituţiile de învăţământ preșcolar, preuniversitar și extrașcolar activează 11 221 de cadre didactice și manageriale. Grade didactice deţin 7 291 de profesori, ceea ce constituie 65 % din total. Dintre aceștia, 89 % au gradul didactic II și doar 11 % – gradul I și superior. În Planul de atestare a cadrelor didactice și de conducere pentru anul de studii 2012-2013 au fost înscriși 1609 candidaţi, dintre care 1506 cadre didactice și 103 cadre manageriale.

Numărul celor care au solicitat atestarea este cu 57 mai mic decât în anul precedent.

Majoritatea dintre cei care au depus cerere de atestare pledează pentru confirmarea gradelor. Astfel, în top, se plasează profesorii care solicită confirmarea gradului II – 682, gradul I – 163 și gradul superior – 48 de cadre didactice.

An de an, tot mai puţini profesori solicită conferirea gradului didactic, majoritatea acuzând o birocratizare excesivă, ceea ce îi îm-

piedică să avanseze. Astfel, pentru conferirea gradului II au depus cerere 420 de profesori, pentru gradului I – 160 de profesori și pentru gradul superior – 33 de profesori.

Nici la capitolul solicitării gradului managerial nu stăm mai bine, majoritatea managerilor școlari motivând lipsa studiilor manageriale, care, conform noului regulament, sunt obligatorii la etapa solicitării gradului. În acest an, doar 75 de manageri școlari s-au înscris pentru conferirea gradului II, iar 20 au solicitat confirmarea lui. “În anul de studii 2012-2013, în raionul Orhei, la nivelul ciclului primar, 15 cadre didactice au depus cereri pentru atestare, dintre care doar doi învăţători – pentru conferirea gradu-

lui didactic II, iar 13 – pentru confirmare. Din păcate, doar un singur tânăr specialist a avut curajul să participe la această sesiune de atestare”, a menţionat șefa Secţiei de Evaluare și Inspectare, Stepanida Prisăcaru.

Marea noutate stipulată în noul Regulament constă în susţinerea publică a rapoartelor de autoevaluare, ceea ce a produs emoţii destul de mari chiar și în rândurile cadrelor didactice cu o vechime în muncă de peste 20 de ani.

“Sunt pedagog cu o vastă experienţă de muncă, totuși prezentarea publică a rapoartelor de evaluare mi-a provocat mari emoţii. Pe parcursul întregului an de studii am organizat ore publice, activităţi extradidactice și extrașcolare. Am participat la seminare și cursuri de formare, însă emoţia întregului proces de atestare s-a transferat în cadrul susţinerii publice a rapoartelor. Am expus succint atât realizările personale, cât și performanţele academice ale elevilor, ca mai apoi să susţin un interviu de performanţă. Nu este dificil și nici imposibil de realizat. Este o motivaţie în plus de a te perfecţiona”, a precizat Ecaterina Ganţa, învăţătoare la Liceul Teoretic “Alecu Russo”.

Susţinerea publică a rapoartelor de autoevaluare a scos la iveală și multiple dificultăţi pe care le întâmpină învăţătorii.

“Sunt învăţătoare la clasa a IV-a, Liceul Teoretic “Vasile Lupu” din satul Susleni, raionul

Orhei. În urma reformei învăţământului, în colectivul de elevi au fost integraţi și 2 copii cu cerinţe educaţionale speciale. Nu este prea ușor de lucrat cu ei, întrucât au nevoie de o atenţie specială și, în acest context, munca se dublează, pentru că ești așteptat și de ceilalţi elevi”, a precizat Rodica Hacina.

Atestarea cadrelor didactice este obligatorie pentru confirmarea în funcţie și benevolă pentru conferirea sau confirmarea gradelor didactice (art. 7).

Conform Regulamentului, în anul de studii 2015-2016, cadrele didactice vor putea aspira la grad didactic numai după confirmarea în funcţie (art. 8). În cazul în care candidatul nu va fi confirmat, el va fi eliberat din funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 11).

Tinerii specialiști pot fi confirmaţi în funcţie conform cererii, după doi ani de activitate educaţională. Deţinătorii diplomelor de master în știinţe ale educaţiei sau la disciplina predată pot solicita confirmarea în funcţie după un an de activitate (art. 14).

Deţinătorilor de grade didactice li se eliberează certificate de grad didactic și li se acordă un spor la salariu prevăzut de legislaţia în vigoare (concret: gradul II – 30%, gradul I – 40% și gradul superior – 50%).

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

Din funcţia de şef de comisie, în cea de procuror general Șeful comisiei de concurs privind desemnarea candidatului la funcţia de procuror general a ajuns chiar el șef la Procuratură. Corneliu Gurin a fost votat ieri în calitate de procuror general al Republicii Moldova de către deputaţii PD, PLDM, neafiliaţii Sergiu Sârbu, Mihai Godea și cei din grupul lui Vadim Mișin.

Alegerea noului procuror s-a produs în viteză maximă, potrivit planului prestabilit. În dimineaţa zilei de joi, președintele Parlamentului, Marian Lupu, a anunţat că Gurin este noul candidat la funcţia de procuror, înlocuindu-l pe Vitalie Pârlog, candidatul propus de comisia specială. În opinia spicherului, Pârlog nu avea șanse să întrunească voturile necesare pentru a fi ales de Legislativ.

Lupu a menţionat că îl cunoaște de mai mult timp pe Gurin și că, în opinia lui, acesta este un bun pro-

fesionist, o persoană foarte responsabilă și echilibrată. „De asemenea, Gurin este o persoană care nu și-a pătat numele în tot felul de istorii urâte, este o persoană integră”, a mai opinat spicherul.

Marian Lupu a recunoscut că a „tatonat terenul” în prealabil, pentru a se convinge că acesta ar putea întruni voturile fracţiunilor parlamentare. „Pot să spun că s-ar întrezări șanse serioase pentru ca această candidatură să fie susţinută. Plenul Parlamentului sper că va aprecia aceste calităţi pe care le are candidatul”, a declarat Lupu la momentul nominalizării candidatului. Și Parlamentul a apreciat și a votat așa cum a sperat acesta.

Corneliu Gurin a fost până nu demult vicepreședinte al Partidului Acţiunea Democratică, dar s-a suspendat din funcţia de partid atunci când a fost ales președinte al comisiei speciale de desemnare a candidatului la funcţia de procuror general.

Comuniștii nu și-au dat votul pentru Gurin, motivând că acesta nu este un specialist în domeniu și au acuzat că funcţia a fost partajată iarăși pe criterii politice.

Susţinătorii lui Mihai Ghimpu, de asemenea, nu au votat, pe motiv că Lupu nu a discutat cu ei în privinţa noului candidat.

La sfârșitul lunii martie, comisia specială l-a desemnat pe fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pârlog, în calitate de candidat pentru funcţia de procuror general al Republicii Moldova. Candidatura a fost însă respinsă de deputaţii PL, PLDM și o parte din deputaţii PCRM. Fostul candidat, Vitalie Pârlog, a remis un comunicat de presă în care și-a exprimat dezamăgirea în legătură cu procedura de desemnare a procurorului general, afirmând că funcţia respectivă este în continuare partajată politic. „Nu fără temei, Procuratura este în continuare percepută de cetăţean ca o structură coruptă, controlată politic, utilizată de guvernare pentru exercitarea presiunilor asupra oponenţilor politici sau concurenţilor în afaceri și pentru acoperirea propriilor ei ilegalităţi. Această stare de lucruri este incompatibilă cu aspiraţiile pro-europene ale Republicii Moldova și cu noţiunea de stat de drept”, se menţionează în comunicat.

Pârlog mai constată că, „la etapa actuală, nu există premise de a crede că în funcţia de procuror general poate fi desemnată o persoană independentă de factorul politic, care într-adevăr ar putea să readucă încrederea cetăţenilor în supremaţia legii și ar produce adevărata reformă în Procuratură. Această

funcţie, cu regret, rămâne partajată politic”.

Votul de ieri pentru noul procuror ar putea fi considerat drept o repetiţie generală pentru alegerea nouluivechi prim-ministru. Care are toate șansele să se desfășoare cu mult succes.

FLUX

Scandalos 19 APRILIE 2013

5

FLUX

Deputatul Valeriu Gumă, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare Deputatul moldovean Valeriu Gumă a fost condamnat definitiv, miercuri, 17 aprilie, la doi ani de închisoare cu executare, de către judecătorii instanţei supreme, care au respins recursurile în dosarul de corupţie al acestuia. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (ICCJ) a respins ca nefondate atât recursul făcut de procurorii anticorupţie, cât și pe cel al deputatului din Republica Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel București.

Astfel, Gumă are de executat doi ani de închisoare pentru faptele de corupţie pentru care a fost judecat.

Decizia de miercuri a ICCJ este definitivă, astfel că Gumă urmează să fie încarcerat.

Curtea de Apel București a decis, în 13 iunie 2012, ca deputatul moldovean Valeriu Gumă să execute doi ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat că a încercat, prin complici, mituirea directorului general al Direcţiei Juridice din AVAS pentru menţinerea privatizării unei firme unde era acţionar.

Instanţa Curţii de Apel București a decis astfel schimbarea condamnării primite de Valeriu Gumă în 3 noiembrie 2011, din pedeapsă cu suspendare în doi ani de închisoare cu executare. În 3 noiembrie 2011, Tribunalul București l-a condamnat pe Valeriu Gumă, deputat al Partidului Democrat din Republica Moldova, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Valeriu Gumă a fost condamnat atunci la un an și jumătate de închisoare pentru cumpărare de influenţă și la câte doi ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită. Tribunalul a decis ca Valeriu Gumă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani de închisoare, și a suspendat efectuarea acesteia,

stabilind un termen de încercare de patru ani.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care miercuri a decis ca Valeriu Gumă să execute doi ani de închisoare.

Deputatul moldovean Valeriu Gumă a fost deferit justiţiei, în 2 iulie 2008, fiind acuzat că l-a mituit pe directorul general al Direcţiei Juridice din AVAS, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contractului de privatizare la o firmă la care era acţionar.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în cursul verii anului 2006, în urma unor negocieri purtate în mod direct sau prin intermediul altor persoane, Gumă a promis anumite sume de bani, iar la 11 septembrie 2006, prin intermediul Ludmilei Buzu (sora acestuia - n.r.), i-a dat 20.000 de dolari lui Alexandru Mândruţ, în acea perioadă consilier al vicepreședintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), „care avea influenţă sau lăsa să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul aceleiași instituţii”. În schimbul banilor, Alexandru

Gumă mai are în proprietate și câteva imobile, între care o casă de locuit de, atenţie, 427 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de aproape 6 milioane de lei. Are și o casă mai modestă, de numai 200 de metri pătraţi, în valoare de peste 3 milioane de lei, și una de aproximativ un milion și jumătate. În declaraţia de venit din anul trecut, niciunul dintre aceste imobile și nici cele șapte terenuri în valoare de aproximativ cinci milioane de lei pe care le are în proprietate din 2000-2004, nu au fost trecute în declaraţia de venit.

Mândruţ urma să îi determine pe funcţionarii abilitaţi să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contractului de privatizare a societăţii Gerom Buzău (Valeriu Gumă fiind unul din acţionarii societăţii - n.r.). „Acest beneficiu era urmărit de inculpatul Gumă Valeriu întrucât AVAS era îndreptăţită să desfiinţeze contractul de privatizare, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin acest contract încheiat în septembrie 2002”, susţineau procurorii DNA. Dosarul lui Valeriu Gumă este desprins din cel în care Alexandru Mân-

druţ a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă și luare de mită.

Alături de Mândruţ, în 24 aprilie 2007 au fost trimiși în judecată Ludmila Buzu, pentru complicitate la infracţiunile de cumpărare de influenţă, la dare și luare de mită, și Sergiu Bulăţel, pentru dare de mită.

Mândruţ, care din luna ianuarie 2007 devenise director general al Direcţiei Generale Juridice din cadrul AVAS, ar fi primit în 27 februarie 2007 suma de 20.000 de dolari, de la Sergiu Bulăţel, prin intermediul Ludmilei Buzu.

Sursa: MEDIAFAX.ro

REFLECŢII SUB SEMNUL RĂSĂRITULUI

Dichis şi sare Orice grefare mecanică prezidată de alte principii decât acelea de refacere a organismului, în vederea întregirii și a bunei lui funcţionări, cauzează, până la urmă, forme grotești sau tragice, dacă nu cumva decesul propriu-zis.

E firească și explicabilă, adeseori, pasiunea pentru modele noi, efervescente; la fel de naturală e și prudenţa în preluarea necondiţionată, dar și servilă a stilisticilor existenţiale străine. Stilistici cu rădăcini adânci în plasmele constitutive ale unui sau altui mod de viaţă, ale unor sau altor evoluţii psihosociale.

De-aceea, Occidentul ”cult”, clădit pe rigori ordonatoare, devenite instincte, la limita asepticului, uneori, și Estul ”abisal”, generator de stupori și revelaţii, asimilat nu fără trufașe voluptăţi de către străini zonei barbare, nu se pot – și nici n-au cum (fără traume funciare apreciabile) – a se întrepătrunde spontan și vijelios, oferind lumii nu osmoze jenante, ci mirabile, încântătoare sinteze!

De-aceea, grefele civilizaţional-radicale, cum ar fi legalizarea unor abateri sexuale, abateri, mai presus de toate, în accepţia biblică (legalizare, care în Vest vine oarecum logic

în linia unui antropocentrism intens), în cadrul Estic, cu spiritul lui comunitar de sorginte patriarhală drept-slăvitoare, fie și zdruncinat temeinic de practicile tranziţionale păguboase, se prezintă ca o lepădare de sine, în fond.

Etica socială occidentală impune neîndoios un anume respect.

Ne-am plictisit cu toţii de ieșirile noastre grosolane, când ţi se scuipă în stradă practic pe bocanci, ori se înjură de mama focului la orice colţ de stradă, ori ajutorarea aproapelui – gest caritabil, oricât de elaborat – e luată pasager în bășcălie și tratată ca gest bigot, ori, mai rău, ca exhibiţie a mândriei, menită să stârnească invidie.

Etica socială din Vest e lucrul pe care îl apreciază mai ales fetele, femeile noastre, prinse în vârtejul galanteriei comportamentale și dispuse, nu rareori cu orice preţ, să rămână acolo, alături de cineva, exponent însă al unei culturi substanţial cernute și fixate, al unor atitudini, în mare, previzibile și acceptabile.

De natură iluministă, frământată pe magmele antropomorfe emancipate, postulată ferm și seducător de Calvin, etica socială a Vestului e ceea ce ne lipsește considerabil, dacă nu cumva cu desăvârșire. Ba și ne transformă, uneori, în brute gălăgioase și sentimentale, vehiculând lozincard și populist apartenenţa la Biserica de Răsărit, fapt care ar trebui parcă să ne absolve de răspunderea pentru o nesimţire crasă, strivitoare, antropofagă.

Or, Biserica de Răsărit se fondează, mai ales,

pe principiul: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să se facă Dumnezeu.

Precept ce va să însemne că anume conștiinţa religioasă, profesarea vie a credinţei s-ar situa funciarmente de-asupra oricărei etici, oricât de exemplare, pentru că vede în celălalt mai cu seamă pe Dumnezeu! Și?!

Luaţi-i esticului, luaţi-i moldoveanului conștiinţa religioasă, privaţi-l – dar el, iată că, se privează bucuros, servil și de bună-voie! – de frica lui Dumnezeu și veţi obţine o creatură trufașă, înţepată, gata să slujească orice model de împrumut, glazurat, călcându-și semenii pe capete (dacă nu i-a făcut cumva, între timp, cadavre) și devenind mai ”catolic” decât însuși Papa – adică a nimănui, spre nicăieri!

Fără temeiul său străvechi, consolidator de fiinţă și atitudini, fără suportul creștin nemincinos, acela care organizează și unifică fiinţa lăuntrică în mișcarea ei (auto)salvatoare, Vestul magnetizează lesne prin uzanţele sale filantropice, oricât de școlite și ceremonioase. În Vest însă, se închid bisericile de-a valma, conștiinţa religioasă ţine de ceva relict, iar cea a păcatului absentează feeric, imprimând omului statutul de demiurg, capabil a-și gestiona parcă nu doar sfârșitul, ci și nașterea.

De-aici valul de depresii și sinucideri, uriaș.

De-aici excese gurmande și destructurante în materie de plăceri trupești.

Acolo se extirpă metodic și consecvent Taina.

Și la noi?!

Fără etică socială, dar mai ales fără conștiinţă religioasă, noi cine suntem?

Fără frică de Dumnezeu și înţelegerea că celălalt e și el creat după Chip și Asemănare, noi unde mergem?

Jalnic spectacolul unor mimetisme sociopolitice streine de fondul nostru civilizaţional.

Jalnică și… gravă prestaţia celor care ţin să ne guverneze, dacă n-au apucat, n-au învăţat, n-au înţeles a fi guvernaţi de un principiu total, nedeturnabil, sfânt și sfinţitor – acela a fricii de Dumnezeu.

Străpunge, Doamne, cărnurile mele cu frica Ta! strigă psalmistul.

Unul dintre cei mai mari și luminoși regi din câţi au fost unși vreodată pe faţa Pământului.

Ghenadie POSTOLACHI, scriitor

6

FLUX

Interviu

19 APRILIE 2013

EMIL GAITUR:

„Libertatea responsabilă şi buna-credinţă a generaţiei noastre pot ajuta Moldova” Interviu cu Emil Gaitur, consultant superior pentru relaţii externe la Curtea Constituţională a Republicii Moldova - Emil, știu că ai multiple realizări și experienţe care au contribuit la formarea ta. Acum ești consultant superior pentru relaţii externe la Curtea Constituțională. Cum se simte un specialist tânăr într-o instituţie publică?

- Dat fiind faptul că anterior angajării mele la Curtea Constituţională am lucrat trei ani într-o altă instituţie publică, sunt familiarizat deja cu activitatea în serviciul public. Aici este diferit de locul anterior de muncă: personalul este mai mic la număr, mai organizat, iar colegii tineri au calificări impresionante. Asta denotă faptul că, prin acest model managerial într-o instituţie publică, ar putea fi create și în Moldova perspective de îmbunătăţire a situaţiei.

- Părerea mea personală este că există un raport de corelare între valorile unei societăţi și reflecţia lor în mediul politic. Prin urmare, cu cât mai mult respectă o societate un anumit set de valori, cu atât mai puţin s-ar încumeta să le încalce cei de la conducere. În Moldova avem nevoie de revenirea la valori veritabile prin educaţie calitativă și diminuarea sentimentului de frică, moștenit din trecutul nostru imediat.

- Sunt curioasă să aflu în ce relaţii ești cu colaboratorii din altă generaţie de vârstă.

- Îmi place comportamentul structurat, precum și buna-credinţă la oameni. Vârsta, în acest sens, nu constituie o barieră. De altfel, colegii mai în vârstă de aici formează doar 1/3 din întreg personalul restrâns al instituţiei.

- Și totuși, merită sau nu ca generaţia noastră să lupte pentru a schimba această percepţie negativă? Totodată, vreau să știu cât loc ar trebui să ocupe componenta morală în activitatea politică.

- Da, generaţia noastră merită să lupte pentru multe, inclusiv pentru schimbarea mentalităţii.

Iar acest lucru trebuie, în mod imperativ, început de la propria persoană. De fiecare dată când revin în ţară după deplasări externe, am unele dezamăgiri, ce sunt corelate cu inerţia și rigiditatea socială de la noi. Chiar dacă mai toţi își doresc schimbarea, nu toţi sunt dispuși să contribuie calitativ, prin propriul exemplu, la asta. Totuși, să nu uităm că percepţia negativă a politicului nu este un fenomen valabil doar pentru Moldova. Diferenţa rezidă, pe de o parte, în proporţia în care cetăţenii reușesc să le inspire conducătorilor respectul pentru așteptările lor și, pe de alta, măsura în care elita e în stare să genereze un răspuns pe potrivă.

- Moralitate și etică în politică – acesta a fost titlul unei cercetări pe care ai făcut-o cu ceva timp în urmă. În accepţiunea publicului, politica este pragmatică, machiavelică. Pentru moralitate nu prea rămâne loc. Tu ce părere ai? De unde vine percepţia asta?

- Care ar fi perceptele morale de bază, comune pentru toţi, indiferent de culoarea și opţiunile politice, economice, sociale?

- Libertatea responsabilă și buna-credinţă sunt pilonii valorici pentru o societate deschisă. În acest sens, năzuinţa noastră de integrare europeană include

- Te vezi angajat acolo pe mai mult timp? Te gândești să faci carieră în instituţia respectivă?

- Experienţa de la Curtea Constituţională este extrem de preţioasă și activitatea de aici îmi aduce plăcere. Noua conducere are o abordare pro-activă, modernă, ceea ce consună cu așteptările mele.

PE L E R I N A J E

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi 27 aprilie 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Sambata, 27 aprilie, ora 7. Sosirea ora 21.

B A N A T, M U N T E N I A ûi O L T E N I A ȱPelerinaj

de Sfintele Pasti / Hram la Mćn.Lainici / Man.Tismana, Chilia Sf.Cuvios Nicodim 3 – 6 mai 2013 (4 zile / 5 nopŖi)

Grup 7/18 pers PreŖ 120/110 eur/per Plecare Joi, 2 mai, ora 19 Sosirea Marti, 17 mai, ora 6 Mćnćstiri: Lainici, Locurele, Dealu, Viforata, Surpatele, Dintr-un Lemn, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala din Craiova. Oraûe: Targoviste, Craiova, Baile Herculane, Tg.Jiu. Portile de Fier, Dunarea. ȱUCRAINA

UCRAINA

> Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) 9 - 11 mai 2013 (3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 18/7 pers. PreŖ: 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Sambata, 11 mai, ora 22.

Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mćnćstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor.

Oraûe: Kiev, Cernigov.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

eforturile de respectare a valorilor din articolul 2 al Tratatului UE – demnitate umană, toleranţă, supremaţia legii etc. Per total, fiinţa umană este natural ghidată de porniri egocentrice și ceea ce putem face este doar să diminuăm aceste porniri, astfel încât ambiţiile individuale să nu fie un obstacol în dezvoltarea aproapelui.

Iar în tranziţia noastră spre o societate deschisă, în sensul tratat de Karl Popper, putem construi o societate mai bună anume prin demnitate, verticalitate și pluralism.

- Te-ai aflat foarte mult timp într-un mediu divers, interacţionând cu cetăţeni străini. Te-a influenţat cumva această interacţiune? Ţi-ai schimbat atitudinile, opţiunile, viziunile?

- Permiteţi-mi să vă spun că întradevăr avem în Moldova oameni care nu au nevoie de schimbări radicale sau megainfluenţe din afară: omul educat atât la noi, cât și în UE, are un set de valori utile convieţuirii în societate, ceea ce totuși nu îl scutește de neajunsurile inerente fiinţei umane. După mine, aceste mici diferenţe pe care le vedem în Occident, ce ţin de o atitudine mai deschisă pentru inovaţie, exigenţa personală, responsabilitate autentică, ne pot apropia de bunăstarea pe care cu toţii ne-o dorim. Cred că cel mai important este să ne debarasăm de percepţia de tip „alb sau negru” a lucrurilor și a vieţii, în general. Aflarea mea în afara ţării mi-a reînviat speranţa că într-o zi vor fi și în Moldova mai mulţi oameni responsabili, care-și vor aduce contribuţia personală, calitativă la schimbarea sa și a semenilor săi.

- O altă lucrare de-a ta s-a referit la rolul miturilor în procesul de dezvoltare a Republicii Moldova. Care sunt, după tine, miturile dominante în societatea noastră? Cum s-au format acestea și cum influenţează ele conjunctura social-politică din ţara noastră?

- Fiecare societate are nevoie de mituri, în sensul pe care l-am specificat în lucrarea mea de atunci: paradigme ale identităţii culturale a unei societăţi. Deci, nu mă refer aici expres la mituri ca legende sau fabule, ci, mai degrabă, ca repere de percepţie a realităţii din Moldova. Unul dintre miturile actuale din Moldova este mitul salvatorului, cel de tată al naţiunii. Acesta reprezintă așteptările de manifestare a puterii din partea președintelui ţării, deși președintele are mai mult atribuţii onorifice și formale, bunăoară președintele Germaniei, care nu are atribuţii caracteristice preșe-

dinţilor din fostul bloc sovietic, spre exemplu (multă putere de decizie, de unde derivă cultul personalităţii, autocraţia). Un alt mit caracteristic societăţilor închise este mitul destinului – atitudinea fatalistă de tipul „cum ţi-a fost scris, așa trăiești”.

Spre regret, Moldova încă nu are omogenitatea necesară a miturilor unei societăţi deschise. În opinia mea, aceasta creează confuzie în societate și, prin urmare, în sfera politicului. Formarea miturilor implică factori istorici precum memoria colectivă, tradiţiile civice și politice, având la bază anumite valori. În acest sens, ar fi benefică dinamizarea sectoarelor generatoare de mituri pozitive în Moldova, cum ar fi cinematografia, de exemplu, pentru educarea patriotismului, a simţului responsabilităţii și a perspectivelor benefice pentru societatea noastră.

- Cum sunt reflectate în presă, în investigaţiile jurnalistice aspectele din domeniul socioeconomic? Te întreb pentru că știu că acest aspect a reprezentat o altă preocupare de-a ta.

- Cu regret, Moldova încă este situată în categoria ţărilor cu presă parţial liberă. Totuși, de câţiva ani, se observă anumite tendinţe pozitive, care, într-un fel, mi-au întrecut așteptările, deși starea de normalitate încă necesită muncă asiduă, verticalitate, profesionalism în breasla jurnalistică și angajamente asumate de către garanţii libertăţii presei. Este îmbucurător că aceste aspecte sunt conștientizate de o mare parte a societăţii. Consider că prin efort concentrat vom ajunge pe drumul cel bun.

- Ai făcut masterul la o instituţie elitară din UE, la Colegiul Europei. Cu studiile și experienţa pe care o ai eu zic că ai fi reușit să te angajezi peste hotare. Ce te-a determinat să faci alegerea de a rămâne în Republica Moldova?

- Această alegere de a rămâne în Moldova este, de fapt, o a doua încercare de a face ceva în folosul ţării, în pofida experienţei anterioare de trei ani, care a fost utilă, dar nu pe deplin compatibilă cu așteptările mele. Încă mai am speranţa totuși că prin contribuţia personală și calitativă pot ajuta la schimbarea mentalităţii și a situaţiei în ţară. Iar activitatea mea actuală de la Curtea Constituţională vine în sprijinul acestei speranţe.

- Ce schimbări trebuie să se producă în Republica Moldova pentru ca noua generaţie să abandoneze ideea de a pleca din ţară? Ce sfat ai avea pentru tinerii care sunt în dilemă și nu știu ce să aleagă?

- Meritocraţia promovată în societate și libertatea responsabilă sunt factori fundamentali în crearea cadrului favorabil rămânerii tinerilor în ţară. Acești doi factori sunt catalizatori importanţi ai prosperităţii economice, maturităţii politice și supremaţiei legii într-o societate. Pe semenii mei tineri i-aș încuraja să înceapă schimbarea de la propria persoană, pentru început de la lucruri elementare, precum refuzul de a da mită, de a accepta traficul de influenţă, respectul pentru demnitatea umană și alte valori pe care o ţară cu populaţie preponderent creștină ar trebui să le promoveze în mod automat. Și să nu uităm că în toate acestea este nevoie de perseverenţă, dar și de calitate. Un început bun pentru orice tânăr este implicarea în structuri neguvernamentale care promovează buna înţelegere în societate, precum este Clubul Rotaract, bunăoară, unde implementăm proiecte necesare elitei profesionale, dar și proiecte de caritate destinate păturilor socialmente vulnerabile ale societăţii.

- Mulţumim, Emil, pentru acest interviu.

- Vă mulţumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

7

Externe

19 APRILIE 2013

FLUX

30 de tone de aur, descoperite în depozitele lui Tito de masă din argint, precum și bani în numerar - 26.000 de dolari, 36.000 de mărci germane și 2.200 de coroane daneze.

O bună parte din aur ar putea să fi fost topit și depus în rezervele de aur ale Băncii Naţionale a ţării sau vândută la licitaţie, astfel încât inventarul ar putea să nu corespundă exact cu conţinutul real din seifuri, remarcă Danas.

Se așteaptă ca datele referitoare la conţinutul cutiilor cu valori să fie date publicităţii până la sfârșitul săptămânii în curs. Potrivit șefului Comisiei de stat, Oliver Antic, bunurile personale ale fostului dictator vor fi transferate către tribunalul din Belgrad, care le va distribui, la rândul său, moștenitorilor lui Tito. Restul de obiecte vor merge la trezoreria statului.

Josip Broz Tito a condus Iugoslavia socialistă din 1945 până la decesul său la 4 mai 1980, la Ljubljana, la vârsta de 87 de ani. Imediat după moartea sa, o comisie formată de prezidiul din fosta Iugoslavie a sigilat bunurile de la reședinţa sa din Belgrad și le-a depozitat la Banca Naţională.

Deschiderea săptămâna trecută a seifurilor, care au aparţinut liderului iugoslav Josip Broz Tito la 33 de ani de la moartea sa, a iscat o serie întreagă de zvonuri referitoare la conţinutul acestora. Efectele lui Tito au fost păstrate mai mult de 30 de ani la Banca Naţională a Serbiei și, până acum, nu s-a atins nimeni de ele. De altfel, doar membrii comisiei, care acţionează în virtutea unui mandat special din partea președintelui Serbiei, Tomislav Nikolic, au avut acces la aceste obiecte.

Ziarul Danas a încercat să facă lumină în hăţișul de supoziţii până la publicarea datelor oficiale, obţinând acces la inventarul de obiecte întocmit la inventarierea făcută la reședinţa lui Tito, după moartea sa la 4 martie 1980.

În proprietatea lui Tito, potrivit publicaţiilor online sârbe, se afla aur sub formă de pulbere și lingouri cu o greutate totală de 29.366 kg; 2.600 de monede de aur; 149 de obiecte din aur și pietre preţioase, precum și 13 medalii

aparţinând dinastiei regale Karadordevic; 251 de trofee din metale preţioase și altele. Aproape 1.300 de monede din patrimoniul liderului ex-iugoslav reprezintă valoarea numismatică. În plus, pe inventar mai sunt trecute 18 seturi

Sursa: RTV.net

Epopeea Suediei: de la un stat falimentar la un model de capitalism şi echilibru social În anii ’70, Suedia nu putea fi dată decât ca model de socialism falimentar. Datoria publică depășea 70% din PIB, nivel mult mai mare decât al altor economii avansate, iar aproape 60 la sută din activitatea economică era generată de guvern sau de companiile de stat. Rata șomajului a urcat de la 2% în 1988 la 10% în 1993, sistemul bancar era la pământ și chiar companiile renumite pe plan internaţional Saab, Volvo și Electrolux stăteau în pragul falimentului. Acum, străzile din Stockholm par „spălate cu sângele vacilor sacre”, după cum scrie revista The Economist, iar economia suedeză le depășește constant pe cele ale Germaniei și Statelor Unite.

Care este secretul?

Răspunsul stă într-un mix de presiuni competitive atent aplicate pe serviciile administrate de guvern, de la învăţământul primar la sănătate și pensii, și o reacţie puternică și bine gândită la criza bancară de la începutul anilor ’90, care are multe în comun cu cea anunţată de prăbușirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, notează Global Post.

Guvernul nu a aplicat o terapie „radicală de șoc” precum reformele de piaţă implementate după 1989 de fostele state semnatare ale Pactului de la Varșovia. Printre membrii „clubului” se numără România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și URSS. În schimb, Suedia a ales să recalibreze gradual cheltuielile guvernului și să reducă cele mai mari taxe fără a renunţa la responsabilitatea socială, așa cum au făcut Marea Britanie, condusă de premierul Margaret Thatcher, și SUA, în primele etape ale eforturilor de reformare a pieţei. Rezultatul este un stat care a depășit economia socialistă de tipul „a treia cale” de la sfârșitul anilor ’70.

Motorul de creştere al Scandinaviei După un secol în care a urmărit neutralitatea politică și socialismul egalitarist agresiv, Suedia s-a transformat într-o economie liberă de piaţă care, după o scădere modestă în 2008, la apogeul crizei mondiale, o depășește constant pe cea americană, cea mai mare din lume, și pe

cea germană, cea mai mare din Europa, și antrenează în siajul ei și economiile statelor vecine.

Mixul de democraţie socială, comunitarianism și capitalism avansat a transformat Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca în statele cu cea mai mare siguranţă fiscală, robusteţe economică și mobilitate socială din lume. În Suedia, unii dintre bătrânii campioni economici ai statului au fost privatizaţi – constructorul auto Saab a fost vândut unei firme olandeze, iar Volvo unei companii chineze, dar, în schimb, noi cavaleri precum retailerul de mobilă Ikea și retailerul de îmbrăcăminte H&M și-au asumat responsabilităţi corporatiste mixte concentrate pe controlul costurilor și pe profituri ridicate.

Băncile suedeze, la pământ în 1993, sunt calificate acum ca fiind cele mai solide din Europa de către autoritatea de reglementare a sistemului bancar din UE.

Ţara cu cele mai mici dezechilibre sociale Un atuu al Suediei în aplicarea cu succes a unui model economic propriu ar putea fi economia mică, de nici 400 de miliarde de euro, și societatea omogenă în comparaţie, de exemplu, cu cea americană, în pofida imigranţilor veniţi mai ales din Orientul Mijlociu și Europa de Est. În SUA, fluxul masiv de imigranţi care a început spre sfârșitul anilor ’80 a ajutat mult la prevenirea pro-

blemelor fiscale. Prin creșterea ratei nașterilor, imigranţii au prevenit ca actuala dezbatere despre programele de securitate socială să devină o problemă legată de prăbușirea sistemului. În schimb, politicienii încearcă să găsească modalităţi de a face sistemul mai sustenabil. Apoi, câţiva dintre străini au înfiinţat companii de prestigiu la nivel internaţional, precum Google, fondată de imigrantul rus Sergey Brin, sau Yahoo! înfiinţată de Jerry Yang, de origine taiwaneză. Aceste companii au un aport de miliarde de dolari la Produsul Intern Brut american. Dar imigranţii umplu atât vârful, cât și subsolurile societăţii. Dacă unii înfiinţează firme cotate la bursă sau câștigă premii Nobel, alţii nu au acces la învăţământ superior și se confruntă cu lipsuri materiale majore. Astfel, inegalitatea socială se amplifică. În Suedia, reformele au avut ca efect și accentuarea inegalităţii dintre venituri în ultimii 20 de ani. Măsurată după coeficientul Gini, inegalitatea din Suedia a urcat de la 21 de puncte la 25 de puncte. Dar acesta este cel mai bun scor din întreaga lume. În cazul SUA, indicatorul a crescut de la 31 de puncte în 1975 la 38 de puncte în prezent. Coeficientul Gini este măsura standard a inegalităţii dintre venituri și a fost dezvoltat de sociologul și statisticianul italian Corrado Gini la începutul secolului trecut.

În criză, guvernul suedez a pus băncile să plătească pentru păcatele lor Suedia și-a croit un drum diferit prin lumea finanţelor globalizate și, spun analiștii, calea aleasă este una mai inteligentă. În 1992, statul scandinav s-a confruntat cu propria criză bancară, alimentată de bule speculative și cu putere mare de propagare. În aceste condiţii, autorităţile au cerut băncilor să suporte pierderile, să ajute proprietarii de locuinţe cu probleme la plata creditelor, iar guvernul s-a implicat în conducerea acestor instituţii. După ce datoriile

În timp ce a insistat ca băncile să neperformante au fost revândute pe piaţă, principalii beneficiari au fost plătească pentru păcatele lor, gucontribuabilii, și nu acţionarii băn- vernul a deschis pieţe suprareglecilor. Plătitorii de taxe au câștigat și mentate înainte vânzând participaţii mai mult după ce guvernul a ieșit avute la companiile mari, a acoperit din acţionariatul băncilor la sfârșitul o parte din costurile suportate de familii pentru educaţie și a introanilor ’90.

Urban Backstrom, pe atunci un dus programe private de pensii. De oficial de rang înalt în ministerul asemenea, statul a făcut din banca suedez de Finanţe, a atenţionat că A centrală EM U S o instituţie independentă, principiul care a călăuzit guvernul în după modelul Rezervei Federale timpul crizei a fost că „populaţia nu americane.

R lasă e p uîntreagă b l i c a M„Această O L D O Vliberalizare A economică va sprijini un plan care partea acţionarilor”. Versiunea ame- hotărâtă, și nu socialismul, a pus ricană a programului anticriză de bazele succesului Suediei din ultimii aprilie 201315(1ani”, zile) a spus Jonny Munkhammar, susţinere a sistemului bancar,7 TARP, Grupa implicat PreŖcosturi care Plecarea . Sosirea suedez care a scris o nu să fie su- parlamentar portate de acţionari sau de manage- carte despre reformele suedeze.

M U N T E N I A ûi M O L DSursa: O V A Ziarul Financiar rii băncilor.

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare de PELERINAJ Sosirea CENTRUL

EMAUS Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul M I TSatului.

R O POraûe: OLIA BASARABIEI

Catedralele din Buzću ûi

R e p u b l Ii Zc Ra A ME LO L D O V A

ȱIERUSALIM > Pelerinaj în ŕara Sfântć la Sf.Mormânt al lui IISUS HRISTOS

20 - 26 mai 2013 (7 zile / 8 nopŖi) Grup: 20 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 19 mai, ora 16. Sosirea: Luni, 27 mai, ora 6.

7 aprilie 2013 (1 zile) Traseu: Chiûinću, Bucureûti, Tel_Aviv, Haifa, Caesareea, Muntele_Tabor, Cana_Galileii, Nazareth, Iordan, Grup PreŖTabgha, Capernaum, Plecarea Muntele_Fericirilor, Ierihon, Qumran, Marea_Moartć,. Sosirea Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel_Aviv, BcureŖti, Chiûinću.

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi) Grup Mćnćstiri:

PreŖ

Plecare

Biserici: Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Oraûe:

Sosirea Catedralele din Buzću ûi

CMYK

FLUX

8

Social

19 APRILIE 2013

1000 de euro pentru Stanislav Aceasta este suma adunată în urma vânzărilor şi a donaţiilor de la târgul de caritate „Vindem și cumpărăm haine pentru a salva un copil” – cu acest generic s-a desfășurat târgul de caritate de la Universitatea Populară. Grupul de entuziaste care și-a propus să-l ajute pe Stanislav, băiatul de cinci ani care luptă cu leucemia, a organizat un eveniment inedit, prin care a reușit să adune bani atât de necesari pentru întreţinerea zilnică a copilului.

La casa improvizată, oamenii nu-și dădeau rând pentru a plăti produsele alese, fiind conștienţi de faptul că suma adunată din vânzări va ajunge la Spitalul Oncologic, la Stanislav și la mama acestuia.

La târg s-au găsit de toate: haine, pantofi, genţi, bijuterii, articole pentru copii, cărţi.

Printre cumpărători au putut fi zăriţi și părinţi cu copii, sensibilizaţi de durerea lui Stas.

La eveniment a participat și Lilia Ojovan sau, cum este cunoscută mai bine, Lilu, prezentatoarea Deșteptării de la Jurnal TV. Fiind un expert în organizarea târgurilor, s-a alăturat și ea la acţiunea de duminică. A răscolit prin garderobă și a adus o geantă, încălţăminte, accesorii și articole vestimentare. „Am aflat de eveniment prin intermediul Dianei Maftei. Ea este o vizitatoare fidelă a târgurilor pe care eu le organizez. Mi-am dat seama că are nevoie de ajutor. I-am dat câteva sfaturi și am încercat să ajut și cu popularizarea acestei acţiuni caritabile. Știţi, oamenii la noi încă nu s-au învăţat să facă bine”, a spus prezentatoarea TV. Lilia și-a făcut un stil propriu din piese vintage de la second-hand. Nu pune niciodată accent pe preţ sau pe firmă: „Văd aici haine foarte ieftine și frumoase. Femeile ar putea veni să se îmbrace din cap până în picioare cu 200 de lei maximum. Însă la noi se crede că e o rușine să te îmbraci cu haine pe care le-a mai purtat ci-

neva. Nu e chiar așa. Eu sunt de părerea că poţi să te îmbraci bine și de la second-hand și chiar să fii în centrul atenţiei. Oamenii nu știu să-și stabilească priorităţile în viaţă și cheltuiesc bani pe altceva, decât pe lucruri cu adevărat importante. Eu nu vreau să-mi cheltuiesc banii pe haine, ci pe prieteni, pe casă, călătorii, dar și pe ajutorarea unor oameni aflaţi în nevoi. Înduioșată de situaţia băiatului bolnav de leucemie, Lilia ne-a spus că a venit cu mare drag la eveniment: „Cel mai important este că Stas și mama lui, Ana, vor primi energia noastră pozitivă. Banii sunt una, dar gândurile bune pot să facă minuni”.

Suferinţa copilului m-a motivat să vin aici Una dintre participantele foarte active la târg a fost Aliona Sârbu, care a venit tocmai de la Cahul pentru a-l ajuta pe Stas și pe mama acestuia: „Suferinţa copilului m-a motivat să vin aici. Am iniţiat chiar și o campanie la Cahul. M-am bucurat că s-a găsit lume sensibilă la durerile altora. S-au alăturat vreo șase doamne. Am mai vorbit și cu prietenele mele.

Le-am propus să selecteze câteva lucruri bune pentru vânzare. Nașa mea a făcut o donaţie de 1000 de lei. De asemenea, și primarul de la Colibași s-a arătat încântat de această iniţiativă și a donat toţi banii pe care-i avea în buzunar la moment. Soacra mea a făcut plăcinte. Cred că multă lume s-a delectat azi din ele. Eu sunt sigură că putem face un bine. Iată că prin efort comun am reușit să facem și mai mult”.

Marcela Graur, interpretă, formaţia „Condorii negri”: „De evenimentul respectiv am aflat de pe Facebook. Eu am adus câteva haine. În schimb, am cumpărat carioca, creioane, cercei și alte accesorii. Fetiţa mea tare se va mai bucura. Cu permisiunea și la insistenţele ei, i-am adus lui Stas o jucărie mare de pluș. Sperăm că se vor aduna ceva bani pentru cheltuielile zilnice ale acestei familii aflate în mare dificultate”.

Miler Iana, elevă la liceu: „Fac papioane de un an. Nu le vând, ci le dăruiesc prietenelor mele. La târg am venit cu 5 papioane. Sper

Date bancare pentru transferuri Banca de Economii SA. Filiala nr. 1, Chișinãu că fetele vor fi interesate să Contul bãncii: 261148 le cumpere. Astfel, se vor mai Nr. Cont: MD87BE222501000501261148/MDL aduna ceva bani pentru copilul Nr. Cont: MD41BE222501100581025653/USD bolnav”.

Diana Maftei, una dintre orClient: Curcă Ana ganizatoarele evenimentului, a ţinut să le mulţumească celor care au parti- spital. Mama băiatului a izbucnit în lacrimi de cipat. „Mulţumesc din suflet tuturor celor care emoţii. Ea a fost impresionată și surprinsă de s-au alăturat acestei iniţiative frumoase. Este faptul că niște necunoscuţi s-au solidarizat într-adevăr impresionant să știu că oameni pentru a-i ajuta copilul.

Amintim că Stanislav, micuţul de cinci ani care nu cunosc personal cazul lui Stanislav au fost atât de receptivi. Mulţumesc și admi- bolnav de leucemie, are nevoie de un tranistraţiei Universităţii Populare pentru spaţiul tament peste hotare extrem de costisitor. oferit. Deschiderea și amabilitatea dumnea- 100.000 de euro, aceasta ar fi suma ce l-ar voastră ne-a făcut să ne unim forţele. Ne pro- putea ajuta să se facă bine. Mama băiatului gramăm să facem mai multe acţiuni de genul trece prin dificultăţi financiare extraordinare. acesta. Vrem să ajutăm cum putem oamenii Copilul îl crește de una singură, părinţii ei șiau vândut cotele de pământ și mobila din casă care sunt mai triști ca noi”. În urma vânzărilor și a donaţiilor s-au acu- pentru a face faţă cheltuielilor, deoarece memulat 15.888 de lei. Imediat după încheierea dicamentele sunt foarte scumpe. târgului, un grup de zece persoane a mers la Lucia CUJBĂ, FLUX

Simpozion la Botoşani, cu participanţi din Republica Moldova În zilele de 5-6 aprilie 2013, la Botoșani a avut loc seminarul internaţional ”Aproape de Europa”, organizat de Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Asociaţia „Euroconcept” Botoșani.

La seminarul desfășurat în Sala „Nicolae Iorga” a Palatului Administrativ au participat președinţii raioanelor Ocniţa, Briceni, Don-

dușeni, Edineţ, Soroca, Drochia, Râșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Sângerei, Florești, Telenești și Șoldănești, precum și primarul

orașului Bălţi din Republica Moldova, alături de reprezentanţi ai consiliilor judeţene Iași, Suceava și Neamţ, ai Instituţiei Prefectului, ai Primăriei Botoșani și ai Camerei de Comerţ, Industrie și Agricultură Botoșani.

Realizarea unor rezervaţii naturale transfrontaliere, schimburi de tabere pentru copii, concursuri de tinere talente din ambele părţi, majorarea numărului de burse pentru elevii și studenţii din Republica Moldova sunt câteva dintre temele esenţiale ce vizează colaborarea comună între cele două zone. În prima zi a seminarului au fost abordate teme cum ar fi ”Institu-

irea și organizarea în România a dialogului administraţiei publice judeţene – Guvern, ministere” și „Necesitatea organizării administrative a României”.

A doua zi a discuţiilor s-a concentrat asupra temei ”Perspectivele programelor europene pentru perioada 2014-2020”. Invitaţilor din Republica Moldova le-au fost prezentate numeroasele oportunităţi de afaceri existente în judeţul Botoșani.

Prefectul Costică Macaleţi, care apreciază în mod deosebit colaborarea cu colegii săi din Republica Moldova, a declarat următoarele: „Am fost printre organizatorii Po-

dului de flori și sunt convins că putem face Prutul mai ușor de trecut în ambele părţi. Probleme sunt și într-o parte, și în alta, multe dintre ele fiind similare. Putem învăţa unii de la alţii, în special în avantajul generaţiilor viitoare”. Întâlnirile de acest gen sunt o bună ocazie de cunoaștere a modului de activitate în administraţia publică din Uniunea Europeană, dar și de aprofundare a relaţiilor de colaborare pe multiple planuri între România și Republica Moldova din perspectiva viitorului european al acestor ţări.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

CMYK

9

Eveniment 19 APRILIE 2013

FLUX

Consiliul Naţional al PPCD, în ajunul celor 25 de ani de la fondare Urmare din pag. 1 La începutul ședinţei, creștin-democraţii au păstrat un moment de reculegere în memoria a doi distinși colegi de partid și membri ai Consiliului Naţional care au plecat în lumea celor drepţi în ultima perioadă. Este vorba de celebrul lingvist și militant politic Valentin Mândâcanu și liderul filialei Strășeni a PPCD, pedagogul și marele patriot Nicolae Stratulat.

Victor Ciobanu, președintele PPCD, și Dinu Ţurcanu, secretarul general al formaţiunii, au subliniat în luările lor de cuvânt că sub actuala guvernare abuzivă, coruptă și nelegitimă, rolul creștin-democraţilor este să se pronunţe ferm faţă de toate aceste acţiuni și să le explice oamenilor că în cadrul campaniilor electorale precedente au fost înșelaţi de niște aventurieri politici.

PPCD a demonstrat și prin acţiuni stradale de protest, și prin luări de poziţie în mass-media, și în cadrul întâlnirilor în teritoriu că reprezintă o forţă politică cu un mesaj justiţiar hotărât, axat pe interesele vitale ale cetăţenilor. Starea de uzurpare a puterii de stat, care a devenit evidentă în urma formării AIE-2 și a alegerii anticonstituţionale a lui Nicolae Timofti în funcţia de șef de stat, are ca efect sufocarea mediului de afaceri printr-o fiscalitate draconică și instituirea unor monopoluri care distrug concurenţa și transformă modelul economic din ţară într-un capitalism de tip mafiot. Sărăcirea dramatică a populaţiei, plecarea masivă a tineretului peste hotare în căutarea unei bucăţi de pâine, ruinarea totală a agriculturii, toate acestea sunt efectele directe ale unei guvernări inca-

pabile, lipsite de orice răspundere și sentimente patriotice. În luarea sa de cuvânt, Iurie Roșca a menţionat, între altele, că a expediat recent spre examinare la CEDO o plângere împotriva Republicii Moldova pe motivul refuzului Procuraturii și a judecătoriei de instrucţie de a da curs solicitării de iniţiere a urmăririi penale contra liderilor AIE în baza art. 339 al Codului Penal, care stabilește pedepse aspre pentru uzurparea puterii de stat. De asemenea, el a amintit și de faptul că la patru ani de la acţiunile violente din 7 aprilie 2009, acele crime odioase încă nu au fost investigate până la capăt, iar vinovaţii nu au fost trași la răspundere. Cauza inactivităţii organelor de drept aflate sub controlul actualei puteri e evidentă – nedorinţa de a scoate în vileag implicarea directă în acele fărădelegi a capilor actualei puteri. Roșca a mai accentuat că agresiunea actualei puteri con-

tra credinţei creștine, a tradiţiilor, a drepturilor politice, economice și sociale ale cetăţenilor a întâmpinat mereu o ripostă calificată și coerentă din partea PPCD, anume creștindemocraţii având misiunea grea de a convinge lumea să nu cadă pradă disperării și să se consolideze în ajunul viitoarelor alegeri parlamentare pentru a înlătura de la putere actuala guvernare și a participa la formarea unei alte puteri, care dispune de maturitatea și capacitatea de a administra treburile publice în interesul oamenilor.

Iurie Roșca le-a amintit tuturor că la 3 iunie curent, PPCD va împlini 25 de ani de la fondare, prilej cu care i-a felicitat pe toţi cei din prima generaţie politică, rămași loiali propriei familii spirituale, ca și pe cei de o vârstă cu partidul, care s-au maturizat în sânul lui de-a lungul acestei perioade pline de evenimente majore.

Valentina Șerpu, director executiv

al Universităţii Populare, a informat asistenţa asupra activităţii acestei noi instituţii de formare a noii elite intelectuale, conduse de Iurie Roșca. În cadrul Universităţii se ţin cursuri cu o durată de trei luni, lecţiile având loc de două ori pe săptămână, câte trei ore academice, acestea cuprinzând douăzeci și șase de teme.

Dânsa a mulţumit, în mod special, sponsorilor proiectului, care au făcut posibilă înscrierea mai multor tineri la aceste cursuri. În cadrul dezbaterilor, membrii Consiliului Naţional al PPCD au adus la cunoștinţa colegilor situaţia din fiecare regiune, remarcând o schimbare de imagine pozitivă și în continuă creștere a acestei formaţiuni politice. Participarea exponenţilor conducerii partidului la dezbaterile televizate, articolele de presă scrise de Iurie Roșca și întâlnirile cu oamenii din teritoriu conturează un discurs din ce în ce mai viguros și mai

pe înţelesul opiniei publice, care scoate PPCD din conul de umbră în care s-a pomenit după nereușita electorală din 2009. Ei au mai remarcat că aderarea de noi membri la PPCD, printre aceștia fiind persoane de toate naţionalităţile, vârstele și ocupaţiile, este un proces care ia turaţii din ce în ce mai mari. Prezenţa lui Iurie Roșca printre cei 10 politicieni de frunte ai ţării, anunţată de către postul de televiziune „Publika TV” în urma unui sondaj efectual de IMAS, este încă o dovadă în acest sens. În condiţiile unei crize politice, economice și sociale profunde, conducătorii PPCD și-au exprimat hotărârea de a întreprinde acţiuni energice pentru revigorarea partidului și recucerirea unui loc de frunte în viitorul Parlament.

Biroul de presă al PPCD 15 aprilie 2013

Cum măsoară drumarii din Moldova planeitatea gropilor!

Este incredibil cât pot duce moldovenii. De departe însă, cei mai înjosiţi mi se par șoferii moldoveni. Să ai drumuri atât de proaste și să rabzi hurducăturile zilnice, dar mai ales să-ţi distrugi sistematic mașina este pentru mine dincolo de capacităţile omului de a manifesta înţelegere. Pe scurt, trebuie să ai răbdare de înger. Eu cred că aș căpia dacă ar trebui să merg zilnic pe drumurile acestea. Șoseaua Orhei–Rezina este oarecum ok până la jumătate. Jumătatea proastă este însă, atât de proastă, încât ai impresia că a fost supusă unui bombardament groaznic. Groapa stă lângă groapă. Craterele au umplut tot carosabilul și ameninţă să te înghită cu tot cu mașină.

Viteza maximă pe care o poţi prinde în aceste condiţii este de 30 la oră. Mergi de parcă ești un schior, care face slalom printre beţe. Mesteci încontinuu cu schimbătorul în cutia de viteze, de ai impresia că din clipă în clipă o să iasă fum din ea. Oricât de bun șofer ai fi, oricum ajungi să dai cu roţile în gropi. Este inevitabil.

Am dat la intrarea în ţară 167 de lei pentru luxul de a-mi distruge mașina prin Moldova. De

ce, drăcia dracului, am plătit mizeria de vinietă a domnului Filat? În orice ţară civilizată plătești un serviciu și îl primești. Moldova este medievală, antică, aiuristică. Plătești un serviciu pe care nu-l vezi deloc. Și nu doar drumul spre Rezina este praf. Am mers de la Chișinău până la Cahul. Mamă, mamă! Ce cratere pe acolo! Ce găuri demne de Cartea Recordurilor! Chiar la ieșirea din ţară, la vama din Giurgiulești, stau câteva gropane uriașe, probabil postate special ca săţi ureze “Cărare bătută, înapoi nerăzbătută!”.

Am rămas mască atunci când, chiar lângă vama din Giurgiulești, i-am văzut pe băieţii de la Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD).

Erau într-un microbuz, iar în spate aveau atașată o remorcă pe două roţi, cu niște beculeţe și cabluri. Nu era o remorcă obișnuită, așa că m-am oprit să-i întreb ce caută pe acolo și când vor repara drumul. Mi-au spus că-l vor repara.

Când anume? Habar nu aveau, dar din umerii lor ridicaţi am priceput că la sfântu-așteaptă.

Am trecut atunci la întrebările despre remorca ciudată. Mi s-a explicat că măsoară planeitatea drumului. Domnilor, le-am spus siderat, care planeitate? Sunt numai gropi, efectiv nu mai există asfalt. Ei, nu, că o să se repare, dar până atunci asta este regula, măsurăm planeitatea.

Ceapa mă-tii de planeitate. Nu găsești un metru pătrat de asfalt negăurit, iar ei îmi consumă banii daţi pe mizeria de vinietă a domnului Filat pe plimbări cu remorca prin ţară. Ce planeitate cauţi? Se vede din cosmos: drumurile din Moldova sunt 95 la sută gropi, 4 la sută pământ și 1 la sută asfalt.

Pe drumul spre Rezina altă boacănă. Am rămas cu gura căscată. În faţa mea circula regulamentar un TAB, un vehicul militar. Pentru necunoscători este vorba de un fel de tanc cu roţi mari de cauciuc. În rusă i se mai spune BTR. În fine. Am văzut TAB-ul în faţa mea rulând fără probleme pe drumul plin de gropi și nu am mai știut ce să cred. L-am depășit să văd despre ce este vorba. Scria pe el INSTRUCŢIE. Ulterior am aflat că locuitorii din Rezina învaţă să conducă, dau pentru permis auto pe acel TAB. Oricât de ciudat sună, dar acest lucru mi s-a părut normal. Drumurile noastre sunt doar pentru tan-

curi. Niciun om sănătos nu și-ar distruge mașina pe acolo.

Apropo, nici Chișinăul nu duce lipsă de gropi.

Oau! Dar ce gropi? A fost cât pe ce să-mi las toată puntea faţă în una din ele. Norocul a făcut să pun frână în timp util. Gropile nu distrug doar mașinile. Craterele uriașe sunt și pe trotuar.

Am cea mai mare admiraţie pentru fetele din Chișinău, care au curajul să urce pe tocuri de aproape o jumătate de metru și să meargă pe trotuarele sparte ale Chișinăului. Aferim, ţară!

Aferim, drumuri!

Vitalie COJOCARI, sursa: cojocari.ro

FLUX

10

Cultur=

19 APRILIE 2013

PREMIERĂ

„Zgomote în culise” – actorii sunt şi ei oameni, mai joacă şi pe scena vieţii Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” își bucură luna aceasta publicul cu două premiere la distanţă de o săptămână. Este vorba despre „Zgomote în culise”, după Michael Frayn, în regia lui Sandu Cozub, și „Panică la Grand Hotel”, după Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilache.

Premiera spectacolului „Zgomote în culise” a avut loc pe 13 și 14 aprilie, iar la „Panică la Grand Hotel” vom asista pe 20 și 21 aprilie.

Am decis să vă propunem câteva impresii după o primă vizionare a spectacolului „Zgomote în culise”, în cazul în care v-aţi gândit să mergeţi la teatru și aţi vrea să știţi ce se joacă pe scenele noastre în această perioadă.

Sau, cine știe, poate chiar să vă stârnim curiozitatea și să vă decideţi pentru o vizită neplanificată la teatru. „Zgomote în culise” este o comedie savuroasă, în care actorii joacă alţi actori și pe sine înșiși. E o modalitate inedită de a face haz de necaz, o ocazie rară de a urmări concomitent nu doar scena, ci și culisele unui spectacol.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Angela Ciobanu, Victor Nofit, Diana Decuseară-Onică, Nicu Suveică, Olga Guţu-Cucu, Petru Oistric, Anatol Durbală, Doriana Zubcu-Marginean, Nicu Ţurcanu.

Loyd (Anatol Durbală) este un regizor de teatru care vine în provincie să monteze un spectacol. În varianta lui Sandu Vasilache, regizorul este bucureștean și montează la Chișinău, iar în lucru cu actorii de aici, ca să se dea rotund, face referinţă la mari actori români precum Radu Beligan, Horaţiu Mălăele sau Maia Morgenstern. În primul act, spectatorii asistă, chipurile, la ultima repetiţie dinain-

tea premierei unui spectacol. Actorii reali joacă degajat, savurând jocul, lăsându-ne să ne pierdem în confuzii când e spectacol pe bune și când își permit să se mai amuze și ei, să-și mai tragă sufletul. La finele primului act, cu chiu, cu vai, „actorii închipuiţi” încheie repetiţia. În cel de-al doilea act, acţiunea spectacolului se mută în culise, iar adevăratul spectacol abia urmează.

Dacă pentru început actorii par că fac tot posibilul și se susţin ca să salveze spectacolul, pe care spectatorii din sală doar îl aud, deoarece scena este întoarsă spre sală cu culisele, mai apoi sfârșesc în a-și face unul altuia diverse farse, încât culisele și scena se contopesc și dispar graniţele dintre realitate și ficţiune, dintre spectacol și viaţa personală a actorilor și a personalului tehnic. Tot acest vacarm artistic este acompaniat de râsetele și aplauzele publicului, care are nevoie de toată forţa de concentrare pentru a reuși să urmărească concomitent toţi actorii în acţiune, jucând uneori cu mai mul-

tă convingere și cu mai mult talent în culise decât pe scenă. Jocul actoricesc, intrigile, picanteriile din viaţa personală, mizanscenele, aluziile fine ne trimit cu gândul la actori celebri, personaje cunoscute din mediul nostru teatral, ceea ce sporește și mai mult amuzamentul.

În pofida faptului că spectacolul durează trei ore, textul „piesei închipuite” răsună de trei ori, încât ajungem să cunoaștem replicile pe dinafară, timpul pare că zboară pe neobservate. Este o comedie savuroasă, executată măiestrit de actori foarte buni, un act de complicitate

între public și actori, greu de explicat în cuvinte, o experienţă care, vă rog să mă credeţi, merită trăită. Urmăriţi repertoriul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” și faceţi-vă o rezervare de bilete la acest spectacol, nu veţi regreta.

Liliana POPUŞOI, FLUX

RĂSTURNARE DE SITUAŢIE ÎNTR-UN SCANDAL INTERNAŢIONAL ÎN CARE ARTA PLASTICĂ „SE PUPĂ” CU SPORTUL

Patru dintre tablourile furate din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam ar fi ajuns la un sportiv de K1 din Rusia Au apărut noi detalii în dosarul tablourilor furate din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam. Trei români sunt acuzaţi că au participat la furtul a șapte tablouri a căror valoare se ridică la 18 milioane de euro. Poliţia olandeză caută acum în România tablourile furate.

Fiind vorba de o anchetă internaţională, recent s-a aflat că nu doar hoţii de artă din România sunt suspectaţi de comiterea faptei. Și poliţia germană a arestat un suspect, potrivit site-ului olandez DutchNews.nl.

Procurorii din Koln susţin că suspectul încerca să șantajeze „Fundaţia Triton”, care deţinea șase dintre tablourile furate.

Fundaţia împrumutase tablourile Muzeului „Kunsthal” pentru o expoziţie. Suspectul este un cetăţean german în vârstă de 46 de ani.

Pe același caz trei români sunt cercetaţi în România în cazul furtului tablourilor, iar o româncă a fost arestată la Rotterdam.

La sfârșitul anului trecut, presa din toată lumea scria despre șapte capodopere, printre care picturi semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gaugain, furate din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam.

După ce inițial au refuzat să facă publice numele picturilor

furate, poliția a anunțat – după ce s-a consultat cu proprietarii – despre ce tablouri este vorba: „Tete d’Arlequin”, a lui Pablo Picasso; „La Liseuse en Blanc et Jaune”, de Henri Matisse; „Waterloo Bridge, London și Charing Cross Bridge, London”, ale lui Monet; „Femme Devant une Fenetre Ouverte, dite La Fiancee”, a lui Paul Gaugain, și „Woman with Eyes Closed”, a lui Lucian Freud.

Potrivit presei olandeze, valoarea operelor este de ordinul milioanelor de euro, iar faptul că aceste tablouri sunt atât de cunoscute va îngreuna vânzarea lor la un preț just pe piața neagră.

Este cel mai mare jaf de acest gen din Olanda ultimilor 20 de ani, depășindu-l ca importanță pe cel din 1991, când 20 de picturi au dispărut din Muzeul „Van Gogh” din Amsterdam.

Cei trei români suspectaţi și reţinuţi de poliţia română au încercat să plaseze două dintre operele de artă, dar înainte au

vrut să afle valoarea acestora. De aceea le-au dus la evaluator, care a stabilit autenticitatea, dar a și anunţat poliţia.

Hoţii au vrut să distrugă tablourile de sute de milioane de euro furate, susţin procurorii

de la crima organizată. În dosar apare și numele creatorului român de modă Cătălin Botezatu, asistentul acestuia figurând ca intermediat între hoţi și un potenţial cumpărător.

Recent însă au apărut noi de-

talii în acest caz. Unul dintre suspecţi, Radu Dogaru, le-ar fi spus procurorilor că a dat patru dintre operele de artă unui sportiv de performanţă din Rusia.

Este vorba despre luptătorul Ruslan Karayev.

Cultur=

19 APRILIE 2013

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

17.VI.1988 Pe 15 iunie, la Moscova a avut loc, impusă de Egorov de la secţia de propagandă a CC al PCUS, o ședinţă a Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS, referitoare la acţiunile „nelegitime” ale scriitorilor din Moldova. Situaţia „a prezentat-o” trogloditul de Bondarciuk, cel cu: „Nu, nu și încă o dată nu!” urlat contra alfabetului latin și necesităţilor de înnoire a societăţii. Ștabii nu s-au așteptat la un deznodământ-bumerang: în luările lor de cuvânt, USM a fost susţinută de Vitali Korotici, Robert Rojdestvenski, Andrei Voznesenski, Evgheni Evtușenko, alţii, – piese grele în literatura și politica prezentului.

Deplasare în raionul Cahul. Școala pedagogică din orășel. Directorul vorbește de „elemente de incultivabilitate”.

La Andrușul-de-Sus, sovhoz ce se numește… „Jemciujnâi”. Director – Feodor Postu. Gheorghe Botezatu – profesor de limbă și literatură. La școală, le citesc versuri elevilor din clasele mici.

15.X.1988

15.III.1989

O întâlnire la școala nr. 1 din Chișinău, organizată de Viorica Rusu, profesoară de istorie. Un elev mă întreabă: „Ce leac credeţi că ar putea fi folosit contra mancurţilor?”

Ce sincope de confesiune. Ultima poezie am scris-o în octombrie anul trecut; ultima notă din prezentul jurnal neordonat a „îngheţat” la 3.XII.1988. Atâtea evenimente interesante, dar și în stare să te dezaxeze sufletește. Îl rog pe Cel Păzitor să mă reîntoarcă la imanenta necesitate a cuvântului așternut pe hârtie, scoţându-mă din generalul maraton verbal oral.

Acum jumătate de lună, s-a dus în producţie, la „CM”, volumul de interviuri „Răspuns și răspundere”. Cam în același timp am terminat redactarea prozelor din cartea „De ce tocmai mâine-poimâine?” – avizul redacţional al lui Vasile Gârneţ e unul excelent, neașteptat de elogios. Un redactor care a înţeles ceea ce mă temeam că ar putea rămâne fără atenţie. Plus la asta, aștept apariţia editorială a „Papuceilor cu felinare” pentru copii.

Numai că astfel exist pe contul zilei de ieri, azi cam luat de apele haosului cotidian, de cele ale grijilor legate de noua cuibărire cu consecinţe, uneori, înnegurate.

Sper să mă reaclimatizez într-un termen relativ restrâns. Să revin la biblioteca doldora de cărţi și la stocurile de file albe.

25.X.1988 Adunarea generală a USM. I. C. Ciobanu, cu subtext: „O să vorbesc în trei limbi: moldovenească, română și rusă”.

Se adoptă „Apelul către toţi oamenii de bună-credinţă”, susţinut cu „armatura” din decizia întrunirii lingviștilor romaniști: Identitatea limbii literare scrise și vorbite în România și RSS Moldovenească și că alfabetul propriu acestei limbi este cel latin. Stilul scriitoricesc nu putea să fie neglijat, limba fiind „ ceea ce ne ţine ca popor pe acest pământ, ne întărește sufletul, ne usucă lacrimile, ne reprezintă în faţa fraţilor cu care convieţuim și muncim, în faţa întregii lumi...”.

2.XI.1988 Acum două-trei zile, la Chișinău au sosit, invitaţi în mod special, mai mulţi savanţi în domeniul limbilor romanice din Moscova.

O întrunire care, aflăm cu bucurie, s-a încheiat cu concluziile-recomandări ca limba de stat în Moldova să fie recunoscută „limba naţională”, identică celei din România; este recomandată revenirea la „sistemul grafic latin”. Pe alocuri, indirect, în parafraze, se spune totuși esenţialul. (Printre savanţii romaniști participanţi la întrunire: Piotrovski, Mihalcenko, Solnţev, alţii – autorităţi incontestabile în domeniu.)

6.XI.1988 Cei de sus nu anunţă oficial ce s-a decis la întrunirea savanţilor-romaniști, presa tace. Scriitorii se revoltă, încearcă să preseze: spuneţi adevărul, daţi adevărul!

Canaliile cu viziunea vizuinii sunt în șoc, probabil.

14.XI.1988 Cei „de sus”, CC-iștii, nomenklaturiștii ordinari, nu pricep nimic din ce înseamnă restructurarea! Ei lansează… „teze” la tot ce e, de fapt, antiteză; „teze” ce vor să contracareze ce s-a obţinut, cât s-a obţinut, totuși (chiar dacă nu prea mult) în vreo doi ani de perestroika. Ceea ce se spune la CC al PCM e, ca și până acum, antirestructurare!

Așa înţeleg ei „afirmarea restructurării prin fapte concrete” – să anihileze orice fapte reformatoare. Absolut ostile cerinţelor scri-

2.XII.1988

28-29.III.1989 Dimpreună cu Grigore Vieru, Radu Cârneci și Andrei Burac – o călătorie la Cernăuţi. Revedere cu V. Leviţchi, I. Zegrea, V. Tărâţeanu. Obligatoriu – vizită la librărie. Din nou, excursie la fosta mitropolie cernăuţeană, cu stema Moldovei la intrare. Seara, facem popas la Pererâta, la o verișoară de a lui Vieru. Dimineaţa, privim de pe malul stâng al Prutului Miorcanii de dincolo, ai lui Ion Pillat. În drum spre Chișinău – o întâlnire cu ţiganul Radu Scumpu de la Otac. „Puneţi un cuvânt să nu ne alunge din Moldova!” – ni se adresează noul cunoscut, în timp ce-i sărută lui Vieru cămașa și mâinile. E un rezultat al falsificării poziţiilor politice ale scriitorilor, falsificare răspândită conștient printre minorităţile naţionale de interfrontiști… Canalii ordinare! În fine, frumos și bine: stăm cu Radu Scumpu la un coniac și la măsline. Radu Cârneci: „Cum, domnule, eu Radu și tu – tot Radu?”. Voia bună umple sincopele. De unde vine, ce face Radu Scumpu? „Mi-am cumpărat parchet «obkomovski» de la Mojilău și-l duc acasă”, zice. Adică, și-a ales parchet care se găsește doar în regionalele de partid! Acesta e criteriul.

FLUX

CALEIDOSCOP

„PUNEŢI UN CUVÂNT SĂ NU NE ALUNGE DIN MOLDOVA!” itorilor, intelectualilor, dar deja și unei părţi tot mai largi a populaţiei referitoare la limba de stat, alfabetul latin, identitatea lingvistică română. De parcă tipii ăștia ar trăi într-un… batiscaf, afoni, rupţi de realitate!

Mint că reformele în domeniul limbii ar necesita miliarde de ruble, că populaţiei îi vor trebui ani mulţi ca să deprindă… alfabetul latin. Bă, boilor, parcă în școală și instituţii de învăţământ superior copilul și tânărul nu operează și cu alfabetul latin, la orele de limba franceză, germană, spaniolă?! Și-apoi câţi ani v-a trebuit ca să impuneţi alfabetul rusesc? De a doua zi, interzis cel latin, oficial – cel slavon. Fariseii, ipocriţi incurabili!

11

15.V.1989 Încolţește ideea creării unui Front Popular. Mai înainte, îmi telefonaseră Gheorghe Ghimpu și Iurie Roșca, dorind să ne întâlnim. Îi invit să ne viziteze acasă, să vedem ce și cum. Am stat mult timp la rândurile de cafele pregătite de Zinovia, vorbind tocmai de ideea unui Front Popular.

Ghimpu ar putea fi președinte. Eu susţin ideea, le promit susţinerea (la întruniri, în deplasări, în presă), fără a pretinde să fiu în „prezidii”. Voi rămâne în „prezidiul” scrisului combativ, împreună cu colegii de la de la USM.

4.VI.1989 Zbor Moscova – Ulan Bator. La invitaţia Uniunii Scriitorilor din Mongolia, mă voi afla în această ţară 10 zile, împreună cu doi colegi ruși, Pieţuh din Moscova și Aleksandrov de undeva din preajma metropolei, ambii prozatori. Decolăm la ora 19.25. În salonul fumătorilor aflu că mai mulţi călători merg la o consfătuire „Intercosmos” organizată de Mongolia.

La 23.20, escală la Novosibirsk, timp de o oră. Noapte siberiană sadea.

Decolăm, mai trecem două fuse orare, iar peste o oră vedem că în hublourile avionului… se crapă de zi.

Mă întreţin în discuţie cu doi geologi moscoviţi, Viktor și Evgheni, care pleacă în expediţie pe 4 luni în Mongolia. Ei îmi dau unele date ce mă interesează referitoare la acele tărâmuri, prin care vom hălădui și noi. În fine, vedem răsărind, uriaș, atoatedominator, soarele – inimă înflăcărată de dragon ocrotitor (ca să fiu în stilistica metaforică a locului care este, încă, jos).

Aterizăm, modificăm ora de pe cadranul ceasornicului: la Ulan Bator e 7.30.

De aici încolo îmi zic să nu completez jurnalul meu „intim”, ci să gândesc în perspectiva scrierii unui jurnal de călătorie, care îmi va permite să redau mai pe îndelete, mai detaliat nu doar datele, ci și impresiile, sugestia sentimentelor, emoţiilor.

21.VI.1989 Ieri, la Uniunea Scriitorilor, a avut loc Congresul de fondare a Frontului Popular.

Lume din mai toate orașele și raioane. S-au votat Programul și Statutul Frontului. Din păcate, se văd foarte „active” și mutre de nomenklaturiști în care nu poţi avea încredere.

20.VII.1989 M-am decis să las serviciul de la redacţie. Din varii motive însă, principalul dintre ele: de a ieși din zumzăitorul cotidian și de a intra cu adevărat în imensităţile cuvântului cuprinzător de viaţă și negrăbite desfășurări de orizonturi sufletești, spirituale, intelectuale.

Plus falsităţile lui Tocușor. Plus că la „LA” este frânată de sus. Cred că vor pleca și alţi colegi. În consens (aproape) cu decizia mea, o mărturie a lui Radu Tudoran: „Am renunţat, fiindcă aveam de ocolit planetele mele. Pe vremea aceea se spunea că e vorba de spirit, că gazetăria trebuie părăsită pentru cărţi. Eu am părăsit-o la a treia carte. Nu pentru că aș fi ajuns la vreun «orice» – n-am ajuns nici până astăzi – ci pentru că trebuia să scriu a patra carte”; „Motivul pentru care am renunţat la ziar este că ziarul reprezintă cotidianul, în timp ce literatura reprezintă epoca”.

19 aprilie Evenimente 1770: Maria Antoaneta se căsătorește la vârsta de 14 ani prin procură cu Delfinul Franței 1919: A apărut, la București, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu 1956: Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco 1961: Victoria de la Playa Giron a revoluționarilor cubanezi 1971: Sierra Leone devine republică și Siaka Stevens președintele ei 1971: Se lansează prima stație spațială, Salyut 1 1995: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 de oameni, printre care opt ofițeri federali 2005: Cardinalii întruniți în conclavul din 2005 l-au ales pe Joseph Ratzinger în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (papa Benedict al XVI-lea) 2011: Fidel Castro demisionează din funcția de prim-secretar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de deținere a titlului

Nașteri 1793: Ferdinand I al Austriei (d. 1875) 1832: José Echegaray, scriitor și inginer spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1916) 1848: Calistrat Hogaș, scriitor român (d. 1917) 1854: Anghel Saligny, inginer român (d. 1925) 1883: Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță româncă (d. 1939) 1883: Getúlio Vargas, politician brazilian (d. 1954) 1890: Vintilă M. Mihăilescu, geograf român (d. 1978) 1892: Georgi Adamovici, poet rus (d. 1972) 1917: Sven Hassel, scriitor danez 1932: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian 1935: Dudley Moore, actor englez (d. 2002) 1947: Nicu Covaci, muzician român Phoenix 1949: Paloma Picasso, designer spaniol, fiica lui Pablo Picasso

Decese 1054: Papa Leon al IX-lea (n. 1002) 1588: Paolo Veronese, pictor italian (n. 1528) 1689: Regina Cristina a Suediei (n. 1626) 1768: Canaletto, pictor italian (n. 1697) 1824: George Noel Gordon, lord Byron, poet britanic (n. 1788) 1882: Charles Darwin, naturalist britanic (n. 1809) 1906: Pierre Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1859) 1914: Charles Peirce, filosof, logician american (n. 1839) 1956: Ernst Robert Curtius, critic literar (n. 1886) 1967: Konrad Adenauer, politician german (n. 1876) 1980: Henri Jaguier, lingvist și istoric literar de origine franceză (n. 1900) 1998: Octavio Paz, scriitor și publicist mexican, laureat al Premiului Nobel (n. 1914) 2002: Layne Staley, solistul trupei grunge Alice in Chains (n.

1967) 2002: Thor Heyerdahl, explorator norvegian (n. 1914) 2004: Norris McWhirter, cofondator al Guinness Book of Records (n. 1925) 2009: James Graham Ballard, scriitor britanic (n. 1930).

G`ndul s=pt=m`nii „Cel mai sigur procedeu de a ascunde celorlalţi limitele propriilor cunoaşteri este acela de a nu le depăşi.”

Giacomo Leopardi

FLUX

12

Magazin 19 APRILIE 2013

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

CHIŞCĂRENI Satul Chișcăreni, reședinţă de comună în raionul Sângerei, este situat pe cursul mediu al râului Ciulucul de Mijloc, la 25 km sud-vest de centrul raional. Cartografic e poziţionat la intersecţia coordonatelor geografice: 47°34΄ lat. N, 28°01΄ long. E. Suprafaţa – 59,5 km2. Gospodării individuale – 1668. Populaţia – 4604 loc. (1989), 3882 loc. (2004), 3952 loc. (2010).

Zona de așezare a satului este populată din timpuri preistorice. Arheologii au descoperit în preajma localităţii urme de activitate umană cu vechime de peste 8000 de ani. Pe vatra unei staţiuni străvechi au fost identificate obiecte din cremene din mezolitic (mileniile XII-VIII î.Hr.). Pe locul altor așezări din preajma localităţii au fost descoperite obiecte de cremene și vase de lut din neolitic (mileniul V î.Hr.) și eneolitic (mileniile V-II î.Hr.).

Străvechile așezări au fost incendiate de invadatori, drept dovadă fiind grămezile de lut ars. S-au găsit și multe obiecte casnice, mai cu seamă vase de lut vopsite, acestea datând din mileniile IV-III î.Hr. Prin anul 1000-900 î.Hr., aici existau câteva sate care, de asemenea, au fost incendiate. Pe vetrele lor au fost scoase la suprafaţă fragmente de lut ars, obiecte casnice, vase de lut din epoca timpurie a fierului (secolele X-VIII î.Hr.). Și în perioada romană au existat sate care, de asemenea, au fost devastate și incendiate, probabil în timpul invaziei hunilor în anul 376. În zonă au fost descoperite fragmente de ceramică și obiecte casnice care datează din Evul Mediu.

Actualul sat a fost fondat pe baza mai multor sătișoare, dintre care unul se numea Zâmbroaia sau Zâmbrăoani, menţionat documentar la 6 martie 1560. Ulterior, localitatea apare notată în documente cu numele actual, dar care diferă sub aspectul formei: Piscărești, Pișcărești (1662), Chișcărești, Chișcăreni (sec. XVIII). Etimologic, Piscăreștii (Pișcăreștii) ne trimite la un nume de persoană Piscaru (Pișcaru), denumirea reprezentând o formaţie cu sufixul -ești, acesta ulterior înlocuit cu formantul -eni, toponimul obţinând în graiurile locale formele Chișcărești și Chișcăreni.

Antroponimul Piscaru (Pișcaru, Chișcaru) este la origine o poreclă a unei persoane care se îndeletnicea cu prinderea și vânzarea chișcarilor, în literatura de specialitate acest soi de pește fiind denumit ţipar și explicat prin „pește de apă dulce stătătoare, cu corpul lung și subţire, aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunţi, vărgat, cu mustăţi la gură” (Misgurnus fossilis).

Se zice că a fost denumit astfel pentru că atunci când e prins și apucat cu mâna „ţipă”, adică scoate niște sunete specifice, stridente. De altfel, antroponimul respectiv, prin etimonul său slav писк (înrudit cu verbul пищать), are la origine aceeași semnificaţie – „ţipăt”. Să se compare și alte nume de familie ruso-ucrainene: Piscari, Piscarenco, Piscariov, Piscariuc, Piscarciuc.

Localnicii explică denumirea satului prin apelativul regional chișcăreni, numele de grup referindu-se la comunitatea de oameni care pescuiesc, în anumite lacuri sau bălţi, mai mult chișcari, pe lângă alte soiuri de pește, bineînţeles. Această versiunea etimologică nu e de neglijat, pentru că în preajma satului au existat, din cele mai vechi timpuri și mai există și astăzi, multe lacuri, bălţi și heleșteie deosebit de bogate în tot felul de pești, inclusiv chișcari, un pește dintre cei mai delicioși, mult apreciat de pescari și nu numai de

Nicolae Casso

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă la rizograf în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 078 488 488 e-mail: mihaib128@gmail.com

pescari.

Toponimia satului păstrează numele unora dintre sursele acvatice respective, acum frecvent vizitate și explorate de pescari și amatorii de pescuit: Bogătoaia, Răzlogul, Balta Lată, Gâscăria, Lacul cu Flori. Se întâlnesc și alte nume de locuri, tot vechi și originale ca semnificaţie: Bordeiul, Cânechiștile, Chiciorul, Erugile, Grădina Verii, Hârtopul, Împuţita, Lăzoaia, Ponoarele, Prisaca, Rădiul, Săvoaia, Socii, Tăietura, Toloaca, Ţarina, Zâmbroaia.

Istoriografia satului dispune de bogate și interesante menţiuni documentare: 1782. În sat funcţiona deja biserica Sf. Nicolae. Clădirea lăcașului avea formă pătrată, construită din bârne de lemn și nuiele. Pereţii interiori erau lipiţi cu lut, văruiţi și pictaţi, iar cei exteriori – pardosiţi cu scânduri. Biserica avea îndeajuns veșminte, obiecte de cult și cărţi laice și religioase. 1813. Biserica era slujită de 3 preoţi, 2 diaconi și 2 ţârcovnici din ţărani. 1855. Sat cu 584 de locuitori.

1859. Sat boieresc, așezat în preajma râuleţului Ciulucul de Mijloc, cu 157 de gospodării, 971 de locuitori (500 bărbaţi și 471 femei). Ocina aparţinea moșierului Casso. 1867. Moșierul Casso deţinea la Chișcăreni, Glingeni și Pravila de Jos 16.715 desetine de pământ. 1875. Satul făcea parte din plasa Ghiliceni, jud. Iași. Avea o moară cu aburi. Case – 276, locuitori – 1494 (721 bărbaţi și 773 femei), cai – 84, vite cornute mari – 722, oi și capre – 1870.

1898. Ţăranii posedau 2.175 desetine de pământ. N. Casso deţinea la Chișcăreni, Glingeni, Terebna și Pravila de Jos 10.608 desetine de pământ. Și în continuare: 1904. Sat mare în judeţul Bălţi, centrul volostei Chișcăreni, așezat pe coasta dreaptă a văii Ciulucului de Mijloc. Lângă sat erau multe lacuri și heleștee. Avea 421 de case cu o populaţie de 2030 de suflete, biserica Sf. Nicolae, școală elementară. Locuitorii posedă 2176 desetine de pământ. Proprietarul Casso, aici și la Hlingeni, Terebna și Prajila de Jos – peste 1068 desetine de pământ. Sunt vii și livezi cu pomi fructiferi. 1906.

Satul avea 1804 locuitori, copii de vârstă școlară (8-11 ani) – 180. 1910. Sat cu 2000 de locuitori, biserică, școală,

o prăvălie. 1922. În sat funcţiona biserica Sf. Neculai, zidită din piatră la 1782; 702 gospodării. Preot paroh – Gheorghe Ţau, de 73 ani, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău, în serviciu de la 1897. Cântăreţ – Teodosie Danilov, de 47 ani, absolvent al Școlii de cântăreţi, în serviciu de la 1897.

Alte date și informaţii: 1923. În sat erau: clădiri – 500, menaje – 650, locuitori – 3360 (1650 bărbaţi și 1710 femei), o gospodărie boierească (7 case locuite și 3 nelocuite), Cooperativa de consum „Progres”, Cooperativa agricolă „Basarabia”, 3 mori de aburi, o moară de vânt, școală primară de băieţi, biserică ortodoxă, agent sanitar, circumscripţie de percepere a impozitelor, reședinţă de voloste, poșta de cai a zemstvei (12 cai și 3 trăsuri), judecătorie rurală de ocol, telefon, primărie.

Târg săptămânal – marţea.

Statisticele mai consemnează: 1932. Chișcăreni, comună rurală în jud. Bălţi: 3119 locuitori, 2 școli primare, băcănii. Funcţionau Banca populară, Tovarăși de credit, Cooperativa agricolă „Basarabia”. Mașini de treierat, mori, ateliere meșteșugărești.

1933. Populaţia școlară înscrisă în recensământ (5-16 ani) – 928. În anul 1994 comuna avea: 1668 de gospodării individuale, 4604 locuitori (2163 bărbaţi și 2441 femei), inclusiv 4445 români, 126 ucraineni, 30 ruși și 3 bulgari; gospodăria agricolă colectivă „Chișcăreni”, asociaţia piscicolă „Prut”, 3797 ha de terenuri agricole în sectorul obștesc (2392 ha pământ arabil, 30 ha vii, 185 ha livezi) și 580 ha în

sectorul agricol individual; policlinică, spital, școală medie, școală de 8 ani, 3 grădiniţe de copii, casă de cultură, 4 biblioteci, oficiu de telecomunicaţii, stadion, magazine, cantină.

Informaţii de dată recentă: terenuri agricole – 4377 ha (arabil – 2400 ha, vii – 30 ha, livezi – 185 ha); întreprinderi și gospodării agricole individuale, gospodărie piscicolă, ocol silvic; Liceul Teoretic „N. Casso”, grădiniţă de copii, spital, policlinică, casă de cultură, centru de creaţie, instalaţie pentru proiectarea filmelor, bibliotecă, oficiu poștal, unităţi de prestări servicii, magazine, stadion; bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) și Sf. Ierarh Nicolae (1909). Alte două sate din componenţa comunei: Nicolaevca și Slobozia-Chișcăreni. Distanţe: 48 km până la Bălţi, 128 km până la Chișinău.

Staţie de cale ferată la Bălţi.

Personalităţi: Nicolae Casso (18391904), om de cultură, jurist, membru al Societăţii literare „Junimea” din Iași, poporanist, filantrop basarabean; Petru Patron (n. 1935), doctor habilitat în știinţe agricole, profesor universitar, membru corespondent al AȘM, Gheorghe Șușu, doctor în știinţe agricole, profesor universitar; Tudor Patron, actor de teatru; Ion Paladi, cântăreţ, interpret de muzică populară.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

ARTĂ

Michelangelo împotriva Mafiei Un desen de Michelangelo (14751564), considerat unul dintre cele mai frumoase din cariera artistului, va fi expus într-o școală din apropiere de Napoli, un eveniment organizat pentru “a trezi conștiinţele în teritoriile degradate de mafie”, afirmă organizatorii proiectului, citat de AFP. Desenul, un studiu de cap pentru pictura “Leda”, va fi arătat elevilor și familiilor lor în școala gimnazială din Colegiul Matilde Serao din Casavatore, din 24 aprilie până pe 2 iunie, cu scopul de “a aduce (în școală) cultură, creativitate și, mai ales, frumuseţe”, au anunţat, la Roma, reprezentanţii primăriei din localitate și două organizaţii culturale și civice aflate la originea acestei iniţiative.

“Pentru a lupta împotriva crimei organizate, munca poliţiei este indispensabilă, dar nu suficientă: pentru a învinge în această luptă, este necesar să trezim conștiinţele”, a explicat ministrul de Interne italian, Anna Maria Cancellieri, care susţine acest proiect.

Desenul, care prezintă capul unei per-

soane, din profil, este considerat unul dintre cele mai importante din cariera celebrului artist renascentist.

“Acest desen nu este doar frumos: el a fost desenat atunci când Michelangelo lupta pentru libertate și dreptate”, a subliniat Pina Ragionieri, directoarea Fundaţiei Casa Buonarroti, care a acceptat să împrumute opera de artă acelei școli. În ultimii ani, Casavatore – care se află la nord de Napoli – a fost teatrul mai multor crime și al unor activităţi infracţionale comise de Camorra, mafia napolitană, căreia era să îi cadă victimă și Salvatore Sannino, primarul orașului. “Era să fiu ucis de Camorra, urmele proiectilelor de pe picioarele mele stau mărturie”, a declarat el.

Ministrul Anna Maria Cancellieri a prezis o “renaștere culturală graţie acestui tip de

proiecte”. “Operele marilor artiști au capacitatea de a transmite emoţii puternice, mai ales tinerilor”, a adăugat ea.

Același entuziasm este împărtășit și de Geppino Fiorenza, unul dintre coordonatorii asociaţiei Libera, specializată în lupta antimafia din 1995: “Populaţia din Casavatore se va simţi, în sfârșit, responsabilă pentru patrimoniul italian”. După părerea lui, “frumuseţea dă naștere eticii, iar aceasta este indispensabilă pentru combaterea mafiei”.

Diverse

19 APRILIE 2013

Sucul de sfeclă roşie, eficient împotriva hipertensiunii arteriale

O cană de 250 de mililitri de suc de sfeclă roșie băută în fiecare zi poate face adevărate minuni pentru sănătatea ta. În special dacă suntem hipertensivi, ne spun specialiștii.

Potrivit oamenilor de știinţă britanici, sfecla roșie reduce considerabil tensiunea arterială, aducând-o la limite normale, singurul efect advers fiind… colorarea urinei în roz.

Secretul din spatele acestei legume banale este nitratul care se găsește, de regulă, în sol, dar care ajunge ulterior în compoziţia plantei.

Nitraţii sunt compuși des utilizaţi în industria farmaceutică și sunt recomandaţi pacienţilor cu angină pectorală pentru ameliorarea simptomelor.

Rezultatele sunt favorabile însă mai este nevoie de multă cercetare pentru a conchide că sfecla roșie poate avea toate aceste efecte pozitive asupra corpului.

Csid.ro

13

FLUX

FRUMUSEŢE

Tratamentul facial care tonifică pielea primăvara Măștile care detoxifică pielea și o lasă să respire sunt tratamentele faciale recomandate de experţii în cosmetică în această perioadă a anului. Specialiștii spun că efectele unei ierni lungi se simt mai ales la nivelul tenului, care arată obosit, indiferent de cât de mult ne-am odihni.

Experţii în cosmetică spun că tratamentele care detoxifică pielea au capacitatea de a absorbi praful și impurităţile din aer, de a îndepărta celulele moarte și de a elimina excesul de sebum.

Argila este elementul esenţial pentru purificarea pielii, dar măștile pe bază de argilă se recomandă numai persoanelor care au tenul gras, deoarece acest tip de tratament are tendinţa de a usca pielea.

De asemenea, măștile nutritive și tonifiante sunt recomandate în această perioadă. “Razele UVA și UVB ale soarelui, vântul și umezeala din atmosferă își pun amprenta mai ales asupra feţei. Pentru ca tenul să arate mereu proaspăt, recomand masca

cu gălbenuș de ou. Acest tratament facial este indicat să fie aplicat de două-trei ori pe săptămână, până când tenul își recapătă vitalitatea și supleţea”, spune consultantul în beauty Dana Sota, autoarea cărţii “Frumuseţea se învaţă”.

Astfel, ingredientele necesare pregătirii acestui tratament sunt: un gălbenuș de ou, o linguriţă de miere, jumătate de fiolă de vitamina A și jumătate de fiolă de vitamina E. “Într-un vas de ceramică sau plastic se amestecă gălbenușul de ou cu mierea cu ajutorul unei spatule de plastic sau lemn. După ce s-a format o pastă, se adaugă fiola de vitamina A și cea de vitamina E și se amestecă din nou până se omogenizează bine”, explică Sota. Potrivit specialistului în frumuseţe, masca se aplică pe faţă, gât și decolteu. Amestecul se lasă să acţioneze timp de 30 de minute, apoi se îndepărtează cu apă caldă. “Este bine ca această mască să fie urmată de aplicarea unei loţiuni tonice revitalizante și a unei creme de îngrijire, de preferinţă una de noapte”, precizează Dana Sota.

Această mască poate fi folosită fără niciun fel de problemă indiferent de tipul de ten, deoarece, pe lângă faptul că purifică pielea, tratamentul cu ou asigură o bună hidratare a dermei. Mai mult, datorită conţinutului de vitamina E, masca oxigenează ţesuturile și protejează pielea de radicalii liberi.

Gandul.info

Care este cauza reală a migrenelor?

Descoperirea făcută de cercetătorii danezi Cercetătorii danezi au făcut o descoperire importantă privind cauza producerii migrenelor, ceea ce ar putea constitui un pas vital în găsirea unui tratament eficient.

Concluziile acestora contrazic teorii mai vechi în acest domeniu, potrivit Mediafax.

Se crede de mult timp că migrenele puternice sunt cauzate de o

mărire a arterelor din partea exterioară a craniului. Însă, acum, cercetătorii danezi sugerează că ar putea exista o altă cauză a durerilor de cap: fibrele nervoase din jurul vaselor de

Berea, un posibil scut împotriva infecţiei cu Helicobacter Pylori Consumul moderat de bere poate preveni cu până la 17% riscul infecţiei cu Helicobacter Pylori și poate facilita eradicarea bacteriei datorită efectului său antibacterian, arată un studiu realizat de cercetătorii din Marea Britanie.

Helicobacter Pylori este o bacterie care infectează mucuoasa stomacului și a duodenului.

Infecţia cu Helicobacter Pylori este cel mai frecvent tip de infecţie la om, afectând peste jumătate din populaţia globului.

Majoritatea persoanelor în al căror tract digestiv se regăsește bacteria, nu prezintă semne sau simptome de boală. În anumite situaţii însă, infecţia cu această bacterie poate conduce la complicaţii serioase, cum ar fi ulcerul gastric sau cancerul de stomac. ”Helicobacter Pylori este responsabilă de multe cazuri de gastrită și ulcer, ducând, într-o mare măsură, la cancer gastric. Datorită ingredientelor sale naturale, în special a hameiului, berea poate deveni un inamic natural împotriva factorilor prezenţi în mediu și care ne pot ataca sănătatea. Este foarte important să știm însă că doar combinată cu un stil de viaţă sănătos berea își poate pune în valoare beneficiile pentru organism”, a spus dr. Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie.

sânge devin foarte sensibile, scrie Daily Mail.

Oamenii de știinţă au ajuns la această concluzie după ce au studiat RMN-urile efectuate unor femei sănătoase, dar care sufereau de migrene, examinându-le arterele în timpul atacurilor.

Contrar a ceea ce se credea, vasele de sânge din partea exterioară a craniului nu se dilată în timpul apariţiei migrenelor, în timp ce cele din partea interioară s-au mărit foarte puţin în zona în care a apărut durerea.

Cercetătorii au ajuns la concluzia

că durerile de cap sunt provocate de faptul că fibrele nervoase din jurul vaselor de sânge devin foarte sensibile.

“Descoperirea noastră este foarte importantă pentru a înţelege acest fenomen și pentru cei care vor efectua studii viitoare. În același timp, putem să-i asigurăm pe cei care se tem că vasele lor de sânge s-ar putea rupe în timpul unor migrene că nu se va întâmpla asta”, a declarat unul dintre autorii studiului, Faisal Mohammad Amin, de la Centrul de cercetare al Spitalului Glostrup din Danemarca.

STUDIU

Predispoziţia la boli de rinichi, în funcţie de forma corpului Persoanele care au colăcei în jurul abdomenului și care au forma corpului în formă de măr prezintă un risc crescut de a suferi de boli de rinichi. Aceasta este concluzia unui studiu recent publicat în jurnalul American Society of Nephrology, notează BBC.

Liam J. Murray, împreună cu colegii săi de la Universitatea Queens din Belfast, Marea Britanie, a realizat un studiu, pe un eșantion de 10.537 de persoane, legat de infecţia cu Helicobacter Pylori. Rezultatele studiului au indicat că un consum moderat de bere poate proteja împotriva infecţiei cu această bacterie al cărei grad de incidenţă la populaţia globului este de aproape 50%. Un pahar sau două de bere consumate săptămânal scad incidenţa infecţiei cu Helicobacter Pylori cu 11%, iar 3-6 pahare de bere pe săptămână reduc factorul de risc cu 17%, datorită conţinutului bogat de substanţe antibacteriene.

Membrii Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie atrag atenţia că un consum moderat de bere, adică 330 ml cu 5% alcool pentru femei și 660 ml cu 5% alcool în cazul bărbaţilor, consumat zilnic trebuie completat de un stil de viaţă sănătos și o alimentaţie corespunzătoare.

AGERPRES.ro

Oamenii de știinţă de la Centrul Medical Universitar Groningen au descoperit că persoanele care au corpul în formă de măr sunt mult mai expuse riscului de a suferi de afecţiuni la rinichi, spre deosebire de cele care au corpul în formă de pară.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat un grup de 300 de persoane, dintre care o parte din voluntari aveau un indice de masă corporală în limita normală, în timp ce a doua categorie de participanţi era supraponderată.

Rezultatele analizelor au arătat că persoanele care aveau forma corpului în formă de măr avea probleme cu rinichii. Datele studiului arată că rinichii acestor voluntari implicaţi în cercetare nu funcţionau la capacitate maximă. „În rândul persoanelor care sufereau de obezitate sau erau supraponderali afecţiunile de rinichi de care sufereau erau mult mai grave decât în cazul celor care aveau colăcei în jurul abdomenului și a căror greutate era una în limitele normalului”, a precizat Arjan Kwakenaak.

Acesta nu este primul studiu care evidenţiază beneficiile de a avea un corp în formă de pară.

Un studiu realizat de specialiștii de la Universi-

tatea Oxford Brookes arăta că persoanele cu un posterior mare, dar o talie mai mică sunt mai sănătoase decât persoanele împlinite mai mult în jurul taliei decât al șoldurilor.

Un indicator alternativ pentru măsurarea stării de sănătate este circumferinţa taliei. Acest indicator este considerat unul important, întrucât grăsimile care se depun în zona stomacului sunt deosebit de dăunătoare. Ele produc derivaţi chimici mai periculoși și se află mai aproape de organele vitale din corp în comparaţie cu grăsimile de pe fese, șolduri și coapse.

Ca regulă generală, oamenii ar trebui să își menţină circumferinţa taliei la o dimensiune ce reprezintă cel mult jumătate din înălţime. Astfel, dacă o femeie are o înălţime de 162 de centimetri, ea ar trebui să aibă o talie de cel mult 81 de centimetri, iar un bărbat înalt de 177 de centimetri ar trebui să aibă o talie de cel mult 88 de centimetri.

Dacă aceste dimensiuni sunt depășite, atunci silueta capătă o formă de măr.

FLUX 22

14

Programe

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 12.00 Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc”. 13.10 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 I. Nechit.

“Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului Naţional “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 15.25 55 de ani împreună. “A fost odată...”

Vitalie Rusu. 16.15, 21.50, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Petalo romano. 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 55 de ani împreună.

Exocadru. E.Teleșcu. 22.20 Templul muzicii. 23.05, 0.10 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Recital. Vasile Iovu.

1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Accente economice.

19 APRILIE 2013

23

Marţi APRILIE

24

Miercuri APRILIE

25

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Recital. Vasile Iovu. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 13.40 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 14.30 Documentar. “Clint Eastwood, o viaţă închinată filmului”. 15.50 Ring Star. 16.55, 21.45, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 18.00 Gagauz ogea.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 0.45 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.45 Recital.

Arsenie Butnaru. 10.55, 21.20, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp.

Victor Cuzneţov. 22.20 “Flautul de aur”. Program muzical. 23.00, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.15 Eruditcafe. Concurs. 5.10 55 de ani împreună. Exocadru. E.Teleșcu. 5.35 Descoperă Moldova.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show.

România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.05 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie (“Yer Gok Ask”) (primul episod) 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (“Yer Gok Ask”) (primul episod) (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Bruce și Lloyd (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4470 15:00 Film: Treisprezece la cină 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.6, an 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Treisprezece la cină (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4471 15:00 Film: Zbor frânt 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.7, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Zbor frânt (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4472 15:00 Film: Mega - ruptura 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.8, an 7 00:00 Serviciul Roman de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mega - ruptura (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4473 15:00 Film: Panică la înălțime 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.8, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.8, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Intrușii 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Под прикрытием”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Под прикрытием”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Максим Матвеев, Михаил Пореченков, Владимир Машков в многосерийном фильме “Любовь за любовь” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 Среда обитания 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 12:55 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Прямая линия с Владимиром Путиным 17:00 Новости (с субтитрами) 17:20 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Я подаю на развод” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:35 Премьера. Максим Матвеев, Михаил Пореченков, Владимир Машков в многосерийном фильме “Любовь за любовь” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 Премьера. “Политика” 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 11.10 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 BIR HAKEIM 1942 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 BYE BYE LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LE CHÂTEAU DE MA MÈRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 STREETOSPHÈRE

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.15, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:07 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 HOLTANNA, L’AVENTURE ANTARCTIQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 UN FLIC 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 KENNEDY ET MOI 21:00 LE LOCATAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA DANSE DE L’ALBATROS 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 STREETOSPHÈRE

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.20, 6.45 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:34 MARYSE CONDÉ, UNE VOIX SINGULIÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN ÉLÉPHANT ÇA TROMPE ÉNORMEMENT 16:48 ARTHUR FLÈCHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 AÏCHA 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 COMME UN JEU D’ENFANTS 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 STREETOSPHÈRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 0.50 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului.

Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.55, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 18.00 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 ARTelier. Victor Guţu.

22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.20 La noi în sat. 5.05 Music Mania.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.15, 5.05, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.15, 5.55 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:31 BLUFFER SA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AÏCHA 16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA DANSE DE L’ALBATROS 20:59 FLASH INFO 21:02 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE COEUR DES HOMMES 23:45 MADAGASCAR, CARNET DE VOYAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 MARYSE CONDÉ, UNE VOIX SINGULIÈRE 2:50 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES JARDINS D’HISPANIOLA

Programe 19 APRILIE 2013

26

Vineri

27

APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 0.50 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 16.55, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40 Русский мир. 14.10 Portrete în timp. Victor Cuzneţov. 14.40 55 de ani împreună cu Moldova 1. Show muzical dedicat aniversării TVM. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 55 de ani împreună. Orologiu sentimental. N.Bordeianu. 22.20 Fii tânăr!

23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.20 Templul muzicii. 5.10 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Panică la înălțime (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4474 15:00 Film: Kit Kittredge: O fetiță americană 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Sâmbătă APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Etiopia pe urmele primilor creștini”.

7.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 8.50 Documentar. “Anatolia - tărâmul caișilor în floare”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 55 de ani împreună. Acasă la colaboratorii TV. 11.30 Dor. De Ziua Televiziunii.

12.00, 2.20 “Ţara asta a uitat de noi”. Spectacol al Teatrului Naţional “Satiricus Ion Luca Caragiale”. 13.35 55 de ani împreună. “A fost odată...”

Gh. Siminel. 14.00 “La hodină” cu Nicolae Hodină. 15.00, 4.10 O seară în familie. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 23.15, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 55 de ani împreună.

“A fost odată...” Olga Ciolacu. 17.50 Știri pozitive. 18.15 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.25 Campionatul Mondial de dans sportiv 2013. Transmisiune în direct. 21.20, 3.55 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 23.35 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 ARTelier. Victor Guţu. 1.30 55 de ani împreună. Orologiu sentimental. N.Bordeianu. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Îţi ordon să mă iubești! (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Un detectiv irezistibil 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: A fost odată în Mexic - Desperado 2 22:15 Film: Cârtița 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 23:55 “Вечерний Ургант” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Бедуин” 03:25 “Prima Oră” (R) 05:20 Cериал “Гримм”

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Лев Дуров, Сергей Паршин, Дмитрий Харатьян в комедии “Клад” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Идеальный ремонт” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 13:30 “Две звезды” 14:55 Юрий Яковлев, Лариса Голубкина в комедии “Гусарская баллада” 16:30 К юбилею артиста. Премьера. “Юрий Яковлев. “Царь. Очень приятно!” 17:25 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия “Ирония судьбы, или С легким паром!”. Продолжение 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?”

00:40 Премьера. Триллер Питера Джексона “Милые кости” 02:40 Мэрилин Монро в комедии “Как выйти замуж за миллионера” 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 Cериал “Гримм”

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 3.45, 5.10, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 4.10, 6.05 Teleenciclopedia.

7.00, 14.30, 0.00, 3.50 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00 Telejurnal. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 6.00 Tema săptămânii.

19.00, 1.15, 3.25, 6.00 Reporter. 1.40 Teleenciclopedia. 1.45 Ne vedem la TVR. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA DANSE DE L’ALBATROS 16:30 FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN FLIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE 2:32 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 STREETOSPHÈRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00 FLASH INFO 11:11 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:50 LES BOYS 16:13 LES BOYS 16:36 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA MAISON PRÉFÉRÉE DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:46 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

28

15

FLUX

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Anatolia - tărâmul caișilor în floare”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Profil de savant. 13.10 Tezaur. 13.25, 5.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Cultura azi. 15.30 Evantai folcloric. Sofia Vicoveanca la Chișinău. 16.10 Fotbal non-stop.

16.45, 23.15, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.00 55 de ani împreună cu Moldova 1. Concert omagial. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50, 21.20, 1.55 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.25 Campionatul Mondial de dans sportiv 2013.

Transmisiune în direct. 23.35 Documentar. “Arts 21”. 0.10 Erudit-cafe.

Concurs. 1.30 55 de ani împreună. “A fost odată...” Gh. Siminel. 2.15 “La hodină” cu Nicolae Hodină. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Portrete în timp. Victor Cuzneţov. 5.00 55 de ani împreună. “A fost odată...” Olga Ciolacu.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos

19-26 aprilie Berbec Vezi cum se strică relaţiile cu unele rude și nu știi de ce. Motivele sunt numeroase, dar cel mai important dintre ele este legat de atitudinea ta faţă de ei.

Taur Cauţi informaţii care să îţi permită să ai un avantaj asupra celorlalţi. Poţi avea surpriza ca și ceea ce consideri tu un avantaj să nu conteze în ochii celor vizaţi.

Gemeni Tentativele tale de a-i asigura pe apropiaţi că te vei descurca, indiferent cât de complicată e situaţia, sunt sortite eșecului, mai ales dacă te grăbești.

07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai (sfârșitul serialului) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Îţi ordon să mă iubești! (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (sfârșitul serialului) (r)

Rac

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Un detectiv irezistibil (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Tootsie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jocurile foamei 23:15 Film: Totul despre sex 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

Nu ai acces la unele fonduri decât cu acordul unor persoane la care nu vrei să apelezi.

Sau știi sigur că nu vor aproba cheltuielile pe care le planifici acum.

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Людмила Гурченко, Александр Абдулов в музыкальной комедии “Рецепт ее молодости” 08:10 Teleshopping 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Среда обитания. “Где посадки?” 13:25 “Ералаш” 14:25 “Легендарные кинокомедии” 15:30 Кристина Орбакайте, Гоша Куценко, Лия Ахеджакова, Владимир Меньшов, Михаил Козаков в комедии “Любовь-морковь 3” 17:15 “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:55 “Познер” 01:50 Фэй Данауэй, Руперт Эверетт в комедии “Появляется Данстон” 03:10 Cериал “Гримм” 7.00, 19.00, 0.15, 1.50, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 15.00, 19.30, 23.00, 0.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 2.10 O dată’n viaţă.

4.40 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 URGENCES À DAVOS 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:56 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00 FLASH INFO 11:11 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:35 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 L’ORCHIDOCLASTE, RUDY RICCIOTTI VU PAR LAETITIA MASSON 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOUS IRONS TOUS AU PARADIS 23:49 NI OUI... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:53 LE COEUR DES HOMMES 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Evaluezi situaţia corect și stai pe gânduri dacă să faci acum un pas înainte în plan profesional. E bine să ai răbdare și să observi totul de la distanţă.

Leu E important să nu ceri ceea ce ţi se cuvine, să nu arăţi că nu te simţi apreciat la serviciu. Pot fi dovezi de slăbiciune și îţi pot strica imaginea.

Fecioară

Balanţă Treburile merg bine, știi ce ai de făcut și ai chef de muncă.

Mai complicat e când te amesteci în problemele rudelor, care spun că nu se pot descurca fără tine.

Scorpion Gândul ţi-e departe, în viitor sau zboară într-un loc unde ai prefera să fii. Aceste preocupări te ajută să ignori replicile acide ale unor colaboratori.

Săgetător Viteza cu care vrei să descoperi soluţii miraculoase la problemele bănești, ale tale sau ale familiei, te poate conduce la decizii eronate și cheltuieli inutile.

Capricorn Reușești să te strecori printre toate obstacolele pe care leai putut observa zilele trecute pentru a face totul așa cum consideri tu că e bine.

Vărsător Te lupţi cu cheful de a ieși în lume, de a te deplasa în diverse scopuri, mai ales că știi că aceste drumuri te-ar obosi, pe lângă faptul că vor consuma un timp preţios.

Peşti Există riscul să devii mai pretenţios cu cei dragi, pentru că știi că pot mai mult și relaţia poate evolua altfel. Mai mult, ţi-ar prinde bine să te analizezi la fel și pe tine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 874 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

19 APRILIE 2013

GENERAŢIA 2002

Eugenia Dabija: „Aduc fericire altor oameni, iar asta contează mai mult decât banii” Vă invit să o cunoașteţi pe Eugenia Dabija, o tânără foarte activă, ambiţioasă, cu planuri și vise măreţe.

Face voluntariat de șapte ani și spune că se regăsește perfect în astfel de activităţi.

- Eugenia, mă tot întreb câtă energie poate avea un tânăr. Tu, cu siguranţă, știi răspunsul.

- Tinerii au exact atâta energie câte obiective își propun să realizeze. Se întâmplă că unele persoane se obișnuiesc cu un mod de trai în zona lor de confort. Asta nu le dă energie, cu siguranţă.

- AIESEC este organizaţia ce te-a schimbat într-un fel anume. Te rog să ne spui mai multe despre acest proiect.

- AIESEC mi-a oferit multe oportunităţi de dezvoltare, așa cum, de fapt, oferă fiecărui tânăr dornic de acţiuni frumoase. Am început prin a fi membru al unei echipe, apoi am coordonat un grup de cinci persoane, după care au urmat și altele.

Farmecul constă în faptul că niciodată nu este la fel. Iar dacă e să vorbesc, în general, aș putea spune că pentru mine AIESEC este un stimulator perfect de viaţă și de acţiune.

- Voluntar de șapte ani. Sună bine. Ce te motivează? Te regăsești atunci când faci muncă de voluntariat?

- Șapte ani. Chiar și mie mi se pare foarte mult. Însă, dacă mă gândesc mai bine, aceștia sunt anii de colegiu și cei de facultate. Am început să fac muncă de voluntariat pentru persoanele cu dizabilităţi, apoi am participat la tot felul de proiecte sociale. A urmat AIESEC și Every Child.

Da, mă regăsesc în astfel de activităţi, deoarece aduc fericire altor oameni, iar asta contează mai mult decât banii.

- Ai urmat studiile, iniţial, la Colegiul Pedagogic din Călărași, după care ai optat pentru jurnalism. De ce ai ales acest domeniu? Totodată, te rog să „diagnostichezi” situaţia jurnalismului din Republica Moldova.

- Într-adevăr, am început cu pedagogia. Asta m-a determinat ulterior să particip la multe activităţi ale organizaţiilor nonguvernamentale legate de educaţia copiilor și a tinerilor. Am optat pentru Facultatea de Jurnalism din plăcere, dar și pentru a-mi dezvolta abilităţile de comunicare. Acum ar fi trebuit să închei primul an de master, însă eu am considerat că e mai bine ca anul acesta să-l dedic voluntariatului. Preconizez la vară să merg peste hotare pentru a participa într-un proiect social.

Dacă este să vorbim de situaţia mass-media din Republica Moldova, atunci eu sunt de părere că posturile TV și jurnaliștii ar trebui să dea pe sticlă și să scrie mai mult despre lucrurile pozitive, pentru că ele chiar există. Această fobie colectivă, „cultivată” de mass-media, nu ne va duce la nimic bun. Cu sănătatea emoţională a publicului nu e de jucat.

- Știu că acum participi la niște acţiuni ce au drept scop susţinerea persoanelor cu cancer în ultimă fază. Te călesc astfel de activităţi?

- Este vorba de Hospice Angelus și oamenii care fac o mulţime de lucruri frumoase pentru persoanele aflate în ultima fază de cancer. Ne propunem să oferim o rază de soare fiecăruia. Astfel de activităţi te fac să preţuiești și mai mult ceea ce ai.

UN NOU PREŞEDINTE

Sergiu Prodan a venit la cârma Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova

- Cum arată agenda ta zilnică?

Intuiesc că activităţile apropiate sufletului tău și oamenii valoroși îţi fac viaţa mai frumoasă.

- Agenda mea din ultima vreme a devenit un pic lenoasă, căci preconizez, în următoarele două săptămâni, să merg la un proiect care se desfășoară în Turcia. Însă agenda mea e plină, ca de obicei. Proiectele pe care le dezvoltăm pentru tineri (e vorba de UpGreat, KEY Project, Globex) sunt în derulare. Oamenii valoroși sunt cei din familie și, bineînţeles, persoanele cu care lucrez la proiecte. Se spune că în fiecare zi trebuie să te afli în preajma unui om care te inspiră, iar oamenii de lângă mine pot face asta prin nebunia lor. Mai sunt și alte detalii care îmi place să le fac, și anume să gătesc, să prepar un ceai din ierburi crescute în grădina mea și să mănânc ciocolată.

- Care ar fi cea mai mare provocare pentru tine?

- Cea mai mare provocare pentru mine întotdeauna a fost și va rămâne să-mi pun la încercare voinţa.

Este forţa ce învinge imposibilul,

este cea care te susţine în alegerea și hotărârea faptelor. Astfel pot avea totul. Trebuie doar să știu cum vreau să fiu, să-mi visez schimbarea și sămi construiesc planul schimbării.

- Acum, având experienţă cu atâtea activităţi și proiecte, vreau să te întreb despre Noua Generaţie. Ce a însemnat pentru tine colaborarea și prietenia cu tinerii creștin-democraţi? Te-a pregătit,

Regizorul Sergiu Prodan a devenit președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova. El a fost ales la cel de-al XI-lea Congres al Uniunii, care s-a desfășurat vineri, 12 aprilie, la Chișinău.

La funcția de președinte al Uniunii Cineaștilor au mai candidat Valeriu Jereghi, Nicu Scorpan și Virgiliu Mărgineanu. Pe parcursul anilor, această funcție a mai fost ocupată de cineaștii Vasile Pascaru, Vlad Ciurea, Emil Loteanu, Victor Bucătaru și alții.

Candidatura lui Sergiu Prodan la funcţia de președinte al Uniunii Cineaștilor a fost

cumva, pentru activităţile ulterioare? Ce ai învăţat valoros?

- Noua Generaţie a însemnat pentru mine, mai întâi de toate, o familiarizare remarcabilă cu activităţile de echipă. Îmi amintesc cu drag zilele în care eram plecată de acasă. Și asta pentru a mă vedea cu prietenii și pentru a învăţa ceva nou. Atunci când veneam de la Călărași la conferinţele Noii Generaţii întâlneam oameni tare drăguţi, perseverenţi

aleasă cu votul a 80 de delegaţi din 131.

Până în prezent, Uniunea Cineaștilor din Moldova a fost condusă de Eugen Sobor.

Sergiu Prodan s-a născut la 9 decembrie 1963 în orașul Bălți. Printre filmele al căror regizor este se numără „Patul lui Procust” și „Cea mai bună dintre lumi sau o simplă zi de toamnă”. Luând în calcul faptul că în prezent, producţia de film din Republica Moldova stagnează din cauza lipsei de mijloace financiare, în ultima perioadă Sergiu Prodan este recunoscut mai mult pentru spoturile comerciale pe care le realizează.

Regizorul predă arta cinematografică la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.

CMYK

și un mediu internaţional. Chiar și acum îmi amintesc de Conferinţa European Democrat Students, pe care am organizat-o în 2010 la Chișinău. Cu unii participanţi de peste hotare ţin și acum legătura. Chiar i-am întâlnit și la alte evenimente în străinătate.

- Mulţumim. Multă perseverenţă!

- Să aveţi o viaţă de vis, cu multe ieșiri din zona voastră de confort!

Lucia CUJBĂ, FLUX