Ziarul Flux, Ed. 27 (903)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 19 iulie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 19.07.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Cuv. Sisoe cel Mare; 1 EURO..............................16.7320 Sf. Mc. Lucia 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.7720 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 3.7739 “Fericirea noastră depinde de 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3939 ceea ce suntem, de individuTimpul probabil: alitatea noastră, iar nu, cum 19.07.2013 20.07.2013 se crede de obicei, de ceea ce destinul ne hotărăște”.

Soare, Soare, Arthur Schopenhauer 17 29 0C 15 28 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

EDI|IA DE VINERI

Gata cu GPF disidenţa la Curtea de Conturi

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 27 (904)



(citiţi pag. 3)

Preşedintele Băsescu, darnic în promisiuni şi de data asta

Jaful împotriva micilor proprietari imobiliari. Primarul Chirtoacă, aliatul mafiei din construcţii

3

PAGINA

POLITIC

Fără restanţe în faţa Europei, dar cu mari datorii în faţa cetăţenilor moldoveni

5

PAGINA

ECONOMIC



Foto: a1.ro

Dictatura homosexuală: astăzi în Franţa, mâine în Moldova?

Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova

6

PAGINA

ANALIZĂ



România este cel mai bun client al FMI, însă este printre cele mai sărace state din UE

(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 4)

ÎPS Pimen:

„Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene” 

(citiţi pag. 9)

Le-a rămas doar sărăcia şi dorul 

CMYK

(citiţi pag. 7)

FLUX

2

Actual

19 IULIE 2013

SCANDAL LA PRIMĂRIA CHIŞINĂU! Câţiva protestatari au bătut cu pumnii în uşi, au strigat cât au putut şi au distrus turnichetul de la intrare Scandal la Primăria Capitalei. Mai mulţi locatari de pe strada Alba Iulia au distrus turnichetele de la intrarea în clădire, au fluierat şi au bătut cu pumnii în uşile birourilor funcţionarilor.

Protestatarii sunt nemulţumiţi de faptul că în curtea blocului lor se construieşte o nouă clădire, cu autorizaţia Primăriei. Mai mult decât atât, ei susţin că au fost bătuţi de reprezentanţii firmei de construcţie. „Iată aşa voi pe noi trebuie să ne apăraţi când vin criminalii ăştia şi ne bat în ogrăzile noastre. Unde sunteţi atunci?” a întrebat nemulţumită activista Maia Laguta. „Noi avem nevoie de teren pentru copii. Copiii noştri n-au unde să se joace”, a mai menţionat o femeie. „Copiii noştri stau acum în străzi, sunt ameninţaţi să fie loviţi de maşini în orice moment. Ieri au venit agenţii de securitate, îmbrăcaţi jumătate civil, jumătate în uniforme şi ne-au împins, ne-au bătut, au lovit bătrâni, pensionari, invalizi de război”, a afirmat o doamnă. „Ieri dimineaţă am fost bătut de reprezentanţii firmei. Eu mă aflam pe terenul de joacă în momentul când ei vroiau să descarce material de construcţie din maşinile lor”, a anunţat un bărbat. „Cerem eliberarea dispoziţiei de către Primărie privind stoparea construcţiilor acestea în ogrăzile noastre”, a mai adăugat Laguta. „Vă rog să discutăm în afara holului Primăriei, pentru că aici este încălcare de lege. Vreţi să discutăm, vă rog să mă urmaţi”, le-a propus Chirtoacă manifestanţilor.

Protestatarii însă au refuzat să iasă afară pentru a discuta cu primarul.

Chirtoacă califică incidentul drept o provocare, dar promite că va examina cazul. „De fapt, acolo sunt protestatarii de serviciu, care sunt cu scopuri politice aici şi nu cu proteste relevante”, a spus Dorin Chirtoacă, primarul capitalei.

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Chişinău, acum 3 zile a fost emisă o dispoziţie privind sistarea lucrărilor de construcţie şi a valabilităţii autorizaţiei privind construirea acestui bloc, iar la moment pe şantierul menţionat nu se desfăşoară niciun fel de lucrări.

Poliţia municipală a anunţat că protestatarii riscă sancţiuni pentru deteriorarea bunurilor publice.

Jaful împotriva micilor proprietari imobiliari.

Primarul Chirtoacă, aliatul mafiei din construcţii Aproape în fiecare zi presa ne relatează cu lux de amănunte despre ciocnirile dintre proprietarii de apartamente din Chişinău cu reprezentanţii unor firme de construcţii sau cu poliţia. Mai bine zis, despre faptul cum angajaţii unor firme de construcţii, de pază sau chiar poliţia i-au ciomăgit în cel mai democratic şi european mod pe nişte bieţi chişinăuieni care au avut îndrăzneală să protesteze împotriva construcţiei unei mansarde pe blocul ce le aparţine sau chiar a unui nou bloc pe trenul de joacă pentru copii din curtea lor.

S-a ajuns în situaţia în care chişinăuianul proprietar de apartament nu mai poate decide asupra proprietăţii sale. Nu contează că eşti proprietarul apartamentului şi nu accepţi ca deasupra casei tale să se mai construiască o mansardă, care are unul sau chiar două etaje. Dacă mafia vrea asta – se va construi, dar tu, proprietarul, ai doar şansa să o iei la

moacă sau chiar să ajungi după gratii. Mafia este atotputernică, pentru că în serviciul ei se află toţi, întreaga administraţie a municipiului şi, în primul rând, primarul capitalei, tânărul liberal Dorin Chirtoacă.

Că cele două mandate ale lui Chirtoacă sunt un eşec total, nu mai este pentru nimeni un secret. Nu s-a făcut nimic în acest oraş, absolut nimic. Chiar dacă am presupune

Sursa: publika.md

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Exporturile rămân de peste două ori mai mici decât importurile În ianuarie-mai 2013, exporturile de mărfuri au totalizat 939,2 milioane de dolari, înregistrând o creştere de 8,9% faţă de perioada similară din anul 2012. Acest lucru nu a diminuat însă decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor, deficitul balanţei comerciale sporind uşor faţă de perioada respectivă din anul precedent. Astfel, deficitul balanţei comerciale acumulat în primele cinci luni ale lui 2013 a ajuns la valoarea de 1 miliard 199,9 milioane de dolari (cu 3,8 milioane de dolari mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2012).

Potrivit datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone au constituit în perioada de referinţă 649,8 milioane de dolari (69,2% din totalul exporturi), înregistrând o creştere de 26,6 la sută faţă de ianuarie-mai 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 289,4 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 30,8% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-mai 2012, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 17,2%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 427,2 milioane de dolari (cu 1,2% mai mult faţă de ianuarie-mai 2012), deţinând o cotă de 45,5% în totalul exporturilor (48,9% în ianuarie-mai 2012). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 40,4% (în ia-

nuarie-mai 2012– 40,7%), ce corespunde unei valori de 380 de milioane de dolari.

Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 8,2%, comparativ cu ianuarie-mai 2012.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-mai 2013, comparativ cu perioada similară din anul 2012, relevă o majorare a livrărilor către Turcia (de 3,3 ori), Federaţia Rusă (+8,4%), România (+8,5%), Germania (+43,9%), Grecia (de 2,6 ori), Ucraina (+15,7%), Republica Cehă (de 2,7 ori), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+19,8%), Noua Zeelandă (+49,5%), Belarus (+11,1%), Austria (+53,9%), Statele Unite ale Americii (+16,7%), Georgia (+27,9%), Lituania (+36,8%), Polonia (+1,6%), Franţa (+5,8%), Slovacia (+50,5%) şi Azerbaidjan (+43,2%) a contribuit la creşterea pe total exporturi cu 17,1%.

Totodată, s-au diminuat exporturile către Italia (-35,2%), Irak (-59,6%), Kazahstan (-25,1%), Bulgaria (-17,7%), Olanda (-24,8%) şi Ungaria (-14,3%).

Potrivit datelor statistice, în ianuariemai 2013 importurile au totalizat 2 miliarde 139,1 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2012 cu 3,9%. Astfel, valoarea importurilor depăşeşte de peste două ori valoarea mărfurilor exportate de către ţara noastră.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 935 de milioane de dolari (cu 7,0% mai mult decât în ianuarie-mai 2012), deţinând o pondere de 43,7% în totalul importurilor (42,4% în ianuarie-mai 2012).

că primarul general nu a prea avut multe mijloace în acest sens, ceea ce e absolut fals, oricum el putea să facă un lucru foarte important – un pic de dreptate. Măcar un pic de dreptate. Ca liberal ce se pretinde, să aibă un minim de respect faţă de proprietatea privată. Să nu vândă pentru câţiva bănuţi, pe care îi pune, probabil, în propriul buzunar, el şi şleahta lui de funcţionari rapace, terenurile şi spaţiile din domeniile publice şi private.

Iată că în plină eră a triumfului liberalismului, în plin proces de integrare europeană sic!, în capitala Republicii Moldova nu este respectat dreptul elementar la proprietate.

Cei care au bani în buzunar îi cumpără pe cei de la putere şi îşi sporesc şi mai mult averile pe seama puţinului pe care îl au cei săraci, cei care dispun de o brumă de proprietate. Asta e schimbarea până la capăt promisă în 2007 de liberali.

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 674,8 milioane de dolari (cu 1,9% mai puţin decât în ianuarie-mai 2012), care echivalează cu o cotă de 31,5% în totalul importurilor (33,4% în ianuarie-mai 2012).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări în ianuarie-mai 2013, comparativ cu perioada similară din anul 2012, relevă că s-au majorat livrările din România (+15,2%), China (+18,0%), Ucraina (+8,5%), Austria (+39,0%), Bulgaria (+35,2%), Franţa (+15,2%), Ungaria (+18,2%), Turcia (+2,4%), Japonia (+38,3%), Belgia (+15,2%), India (+15,8%), Suedia (+34,2%) şi Vietnam (+21,7%), ceea ce a contribuit la creşterea pe total importuri cu 6,5%.

Totodată, s-au diminuat importurile din Federaţia Rusă (-8,6%), Germania (-5,9%), Israel (-40,6%), Belarus (-5,4%), Italia (-1,7%), Polonia (-5,4%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-8,6%), Elveţia (-9,6%), Coreea de Sud (-16,3%), Lituania (-15,9%), atenuând creşterea pe total importuri cu 3,3%.

Deficitul balanţei comerciale cu ţările Uniunii Europene este de aproape două ori mai mare decât deficitul cu ţările CSI. Astfel, cu statele UE balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 507,8 milioane de dolari (în ianuarie-mai 2012 – 451,4 milioane de dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 294,8 milioane de dolari (în ianuarie-mai 2012 – 336,7 milioane de dolari).

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Lazăr: Politica agricolă a Uniunii Europene e o tâmpenie

Politica agricolă a Uniunii Europene este o tâmpenie din punct de vedere al eficienţei alocării resurselor şi al creării unui mediu concurenţial. Declaraţia a fost făcută de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în timpul unei şedinţe a Consiliului Consultativ în cadrul căreia a fost prezentat proiectul Foii de parcurs pentru dezvoltarea competitivităţii RM. Lazăr afirmă că ţările UE au intrat într-un cerc vicios şi acum caută soluţii pentru a depăşi această situaţie. “Impozitarea este foarte mare, după care autorităţile întorc banii în sistem prin subvenţii majorate”, a comentat el. Potrivit ministrului, politica UE de subvenţionare a agriculturii este una incorectă şi constituie una dintre cauzele ce au dus la criza finanţelor publice.

Declaraţia vine ca răspuns la afirmaţiile lui Alexandru Slusari, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură, care a reiterat necesitatea de a include agricultura printre priorităţile Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020.

Slusari a declarat că, deşi agricultorii sunt sceptici vizavi de semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, aceştia îl acceptă drept un “rău necesar”. Totodată, el s-a arătat indignat de condiţiile inegale în care trebuie să activeze agricultorii moldoveni, subvenţionaţi, în medie, cu 18 euro per hectar, în timp ce agricultorii europeni sunt subvenţionaţi, în medie, cu 250 euro per hectar. Mai mult, potrivit lui, 40% din bugetul UE este alocat pentru a sprijini sectorul agrar, unde sunt ocupate doar 6-7% din populaţie, în timp ce autorităţile moldoveneşti alocă puţin peste 2% din bugetul statului pentru sectorul agrar, unde activează peste 30% dintre cetăţeni.

Sursa: eco.md

3

Politic

19 IULIE 2013

FLUX

Fără restanţe în faţa Europei, dar cu mari datorii în faţa cetăţenilor moldoveni Deputaţii au încheiat în forţă sesiunea de primăvară-vară, aşa cum a afirmat spicherul Igor Corman, fără restanţe faţă de Guvern şi de partenerii europeni. Noua majoritate, obişnuită deja cu munca de noapte, când legile se adoptă mai cu spor şi în ritm alert, s-a reţinut şi în şedinţa din 12 iulie până aproape de miezul nopţii, reuşind să adopte câteva zeci de proiecte şi hotărâri. Dar şi să opereze un şir de demiteri şi numiri în cadrul unor instituţii de stat.

Demiterile i-au vizat, în primul rând, pe demnitarii instalaţi în funcţii de liberalii lui Mihai Ghimpu. Victor Parlicov a fost revocat din funcţia de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, în locul acestuia fiind numit Sergiu Ciobanu, fost viceministru al Economiei. În aceeaşi şedinţă nocturnă, deputaţii au instalat un nou șef la Comisia Naţională a Pieţei Financiare – Artur Gherman, soțul ministrului de Externe, Natalia Gherman, şi ginerele ex-preşedintelui Snegur.

Totodată, vicepreşedintele CNPF, Victor Captari, a fost demis din funcţie, la propunerea spicherului Igor Corman, care s-a consultat, în acest sens, cu deputaţii majoritari.

La aceeaşi şedinţă a fost eliberat din funcţie, în baza unui demers al preşedintelui Curţii de Conturi, Serafim Urechean, vicepreşedintele CC, Tudor Şoitu.

Sub protecţia întunericului şi cu gândul la viitoarele alegeri, deputaţii au umblat iarăşi la Codul Electoral, dându-le elevilor și studenților dreptul de a vota în localitatea în care-şi fac studiile. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură, dar, cel mai probabil, nici lectura finală nu va fi o problemă.

Gestul reparatoriu vine după un alt vot, din 3 mai curent, când deputaţii PLDM şi PCRM au votat exact invers, adică împotriva exercitării votului de către elevi şi studenţi în oricare secție deschisă, indiferent de viza de reşedinţă.

Mai multe legi, votate la pachet în cadrul ultimei şedinţe, au provocat discuţii aprinse în rândul aleşilor. Majoritatea parlamentară a adoptat în ultima lectură proiectul privind deetatizarea proprietăţii publice, mai multe întreprinderi de stat fiind scoase din lista celor nepasibile privatizării. Anterior, adoptarea respectivului proiect de lege în prima lectură a fost pe cale să provoace chiar o bătaie în Legislativ. Şi nu este de mirare, pentru că miza

este mare, adică, lista obiectivelor care ar putea fi privatizate este destul de lungă. Iar opoziţia de acum, puterea de altădată, tot pe ultima sută de metri a aflării sale la guvernare a dat slobod la privatizări.

De aici şi îngrijorările că guvernarea actuală încearcă să-şi pună la cale treburile şi să-şi soluţioneze problemele.

Pentru că nu întotdeauna privatizările se fac, aşa cum se afirmă, pentru eficientizarea unor întreprinderi şi nu întotdeauna este urmărit interesul statului, ci, mai degrabă, interesul unor potentaţi ai zilei sau a unor grupări oligarhice care stau în spatele acestor politicieni. Şi nu este vorba de bunuri ale statului care generează pierderi ori riscă să se devalorizeze (cel puţin, nu în toate cazurile). Dimpotrivă, sunt şi dintre cele care aduc profit, iar în cazul privatizării, aceste profituri considerabile vor ajunge în buzunarele unor persoane private.

Comuniştii, care au criticat proiectul de lege privind deetatizarea proprietăţii publice, au învinuit guvernarea că vrea să vândă cele mai importante întreprinderi din ţară la preţuri de nimic. Între altele, ei s-au referit la întreprinderile din sectorul energetic, care, în opinia lor, ar urma să fie privatizate în cel mai scurt timp de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc.

Pe de altă parte, liberalul Mihai Ghimpu a văzut în toată această tărăşenie „mâna Moscovei”, care ar putea să acapareze „Termocom”-ul. „Noi scoatem la licitație obiectele strategice „CET-2”, „CET-1” şi „Termocom”. Și cine le va privatiza? Sigur că Gazprom-ul.

Pentru că „MoldovaGaz” are datorii din 1999. Au pus mâna pe „MoldovaGaz”, acum vor să pună mâna pe CET-uri şi „Termocom”. Datoria până în 2001 era de 1 miliard, până în 2007 încă 1 miliard și jumătate. În total, au ajuns la 4 miliarde de lei. Cine va avea prioritate la privatizare? Sigur că Gazprom-ul”, declara Ghimpu după votarea legii în prima lectură.

Potrivit proiectului iniţial, în lista obiectivelor pasibile privatizării mai figurau două reţele de distribuţie a energiei electrice, Apă-Canal Chişinău, Air Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău, dar şi studioul „MoldovaFilm”, teatrele Ginta Latină, Eugen Ionesco, Luceafărul, Ion Creangă, Alexei Mateevici etc.

Totodată, în lista activelor care nu pot fi supuse privatizării au fost păstrate Calea Ferată a Moldovei, întreprinderea de panificaţie „Franzeluţa”, „Moldelectrica”, Poşta Moldovei, societăţile Mileştii Mici şi Cricova.

Reprezentanţii majorităţii parlamentare au afirmat, la rândul lor, că adoptarea legii nu înseamnă că vor începe imediat privatizările. „De la dreptul de a privatiza și până la privatizare este o cale lungă”, a precizat preşedintele comisiei Economie, Buget şi Finaţe, Veaceslav Ioniță.

Totuşi, în urma dezbaterilor, din lista întreprinderilor pasibile privatizării au fost eliminate CET-urile, Studioul „Moldova-Film”, cele cinci teatre naţionale şi municipale, Întreprinderea de Stat Servicii și Pază.

Evident, la formarea Bugetului se mizează inclusiv pe veniturile venite din privatizări. Însă proprietăţile scoase la licitaţie până acum: cinematografe, construcţii nefinisate, întreprinderi falimentare, nu au adus veniturile scontate. Venituri mari pot aduce întreprinderile mari, adică marile privatizări.

Discuţiile cu privire la privatizarea unor importante proprietăţi ale statului nu sunt o noutate. Încă la începutul lui 2011, Valeriu Lazăr afirma că, pe parcursul anului respectiv, Guvernul Republicii Moldova va pune un accent deosebit pe procesul de privatizare a

unor instituţii de stat, cum ar fi Moldtelecom, Air Moldova, Banca de Economii.

Ministrul promitea atunci că în timpul cel mai apropiat se va veni cu o viziune clară în privinţa privatizării întreprinderilor în cauză. Este de remarcat că, la timpul respectiv, guvernanţii negau cu vehemenţă faptul că privatizarea întreprinderilor nominalizate ar fi făcut obiectul unor angajamente clare stipulate în Memorandumul cu FMI. Astfel, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, preciza că problema privatizării a fost discutată cu reprezentanţii FMI, dar că s-a vorbit doar despre iniţierea unor discuţii şi de pregătirea unor întreprinderi pentru eventuala privatizare, după o analiză a performanţelor economice şi financiare şi a eficienţei acestora. Şi premierul de atunci, Vladimir Filat, declara supărat că se încearcă dezinformarea opiniei publice, atunci când se spune că Guvernul şi-ar fi asumat nişte angajamente privind privatizarea unor întreprinderi de stat, în cadrul negocierilor cu misiunea FMI. Pe de altă parte, directorul de atunci al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), Tudor Copaci, a contrazis oarecum punctul de vedere solidar al guvernanţilor. El afirma că, la capitolul privatizări, discuţiile cu FMI-ul au fost dure, urmând ca procesul să fie accelerat.

Marile companii ca Moldtelecom şi Banca de Economii au fost incluse în lista de pre-privatizare, iar decizia de a fi scoase la vânzare va fi luată în funcţie de rezultatele financiare obţinute în 2010, preciza Copaci, adăugând că urmează să fie luate nişte decizii politice în această privinţă, pentru că este nevoie şi de curaj politic pentru a expune aceste bunuri la privatizare.

Şi în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare, semnat de ţara noastră cu FMI la 12 ianuarie 2012, era prevăzută o diminuare a gradului de implicare a statului în economie, autorităţile urmând să reducă semnificativ listele obiectivelor economice care nu pot fi supuse privatizării.

Guvernul Moldovei preciza atunci că îi va solicita consultantului de privatizare întocmirea unui plan de acţiuni şi a unui grafic de privatizare a BEM, până la sfârşitul anului 2012.

Pe de altă parte, sindicaliştii se arătau îngrijoraţi şi afirmau că privatizarea este o măsură bună în cazul în care întreprinderea nu este rentabilă şi statul nu are posibilitate să o dezvolte. Pe când „Moldtelecom” aduce venituri de milioane şi se dezvoltă dinamic, de aceea privatizarea nu-şi are rostul. Sindicaliştii erau de părerea că privatizarea „Moldtelecom”ului, de exemplu, ar duce la concedieri masive, la creşterea tarifelor şi la reducerea serviciilor destinate păturilor socialmente vulnerabile etc. În ultima perioadă, anume aceste întreprinderi au ajuns obiectul unor jocuri de culise, ţinta unor speculaţii, atacuri de presă şi campanii mediatice, al căror scop ar fi, se crede, devalorizarea lor şi privatizarea ulterioară la preţuri cât mai mici. În opinia unor experţi, privatizarea este necesară, pentru că, între timp, aceste active ale statului degradează, iar valoarea lor se reduce considerabil.

Marea problemă este dacă avem acum o piaţă favorabilă pentru astfel de privatizări şi dacă aceste privatizări se vor face în interesul statului sau a oligarhilor de la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

Gata cu disidenţa la Curtea de Conturi Gata cu discuţiile în contradictoriu la Curtea de Conturi. Tudor Şoitu, cel care a pus în repetate rânduri la îndoială corectitudinea şi onestitatea preşedintelui CC, Serafim Urechean, învinuindu-l de protecţionism şi ascunderea intenţionată a unor nereguli, a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Curţii, în cadrul ultimei şedinţe a Parlamentului. Chestiunea a fost pusă în discuţie în baza unui demers al preşedintelui instituţiei, Serafim Urechean comentând că este vorba de „o persoană incompetentă, numită întâmplător la CC”.

Coincidenţă sau nu, dar demiterea a avut loc după o altercaţie verbală dintre cei doi, la 10 iunie, în cadrul examinării raportului auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012. Raportul l-a nemulţumit pe vicepreşedintele Curţii, care a declarat că auditul a omis cazurile de contrabandă de la vamă. Mai mult decât atât, Şoitu şi-a acuzat şeful de faptul că le-ar fi dat indicaţii subalternilor să falsifice

datele auditului şi că nu a fost delegată corect persoana responsabilă de prezentarea raportului de audit.

Preşedintele CC, Serafim Urechean, a calificat atunci acuzaţiile drept nefondate, dând de înţeles că subalternul său nu ar fi pe deplin adecvat.

Suspiciuni de acest gen au mai existat însă şi anterior, în contextul publicării unor date prezentate de misiunea de audit a Curţii de Conturi privind controlul realizat la Ministerul Culturii.

Tudor Şoitu a susţinut miercuri, 17 iulie, o conferinţă de presă în cadrul căreia a afirmat că a fost demis ilegal din funcţie, pentru că a ajuns incomod fostului său superior, care, în opinia lui, nu s-ar afla la locul lui, pentru că nici nu are studii economice. El a precizat că va contesta decizia la Curtea Constituţională.

Fostul vicepreşedinte al Curţii de Conturi a mai declarat că demiterea sa a survenit după ce a descoperit mai multe nereguli în cadrul unor instituţii, mai ales din sistemul energetic şi a insistat pe verificarea repetată a acestora. El l-a acuzat pe Urechean că ar proteja interesele persoanelor aflate la conducerea unor importante instituţii de stat. Şoitu consideră că la indicaţia acestuia au fost falsificate un şir de acte publice şi au fost dosite probe în cazul unor nereguli şi spălări de bani depistate la „MoldovaGaz”, „Termocom”, „Moldelectrica” etc. „La „Moldelectrica” sunt probleme neexamina-

te până astăzi de Curtea de Conturi, care înseamnă, de fapt, prejudicii în mărime de peste 160 de milioane de lei”, a precizat fostul adjunct al lui Urechean. În opinia lui Şoitu, nu se poate veni cu o apreciere exactă şi competentă în privinţa corectitudinii tarifelor la gaz, de exemplu, fără a verifica mai întâi societatea pe acţiuni „MoldovaGaz”.

Preşedintele CC şi-a criticat dur fostul subaltern, acuzând că acesta este un factor destabilizator, care „nu a adus niciun plus de valoare” şi nu a făcut nimic în cei doi ani de aflare în funcţie, ocupându-se doar de propriile interese şi de rezolvarea unor probleme personale. „Este o persoană degradată, o persoană care compromite Curtea de Conturi”, a declarat Urechean, făcându-şi, teatral, cruce în faţa camerelor de filmat, în semn de mare consternare. „Noi am ajuns la aceea ca persoane a la Şoitu să fie la conducerea ţării. Să ne ferească Dumnezeu de viitorul acestei ţări”, a adăugat şeful de la CC, fără a insista însă prea mult asupra esenţei acuzaţiilor care i s-au adus.

FLUX

FLUX

4

Eveniment 19 IULIE 2013

Preşedintele Băsescu, darnic în promisiuni şi de data asta Miercuri, 17 iulie, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a aflat în vizită la Chişinău. Şi dacă s-a aflat la Chişinău, a făcut şi promisiuni, asta devenind deja o tradiţie indispensabilă vizitelor lui în Republica Moldova. „Pentru anul 2014, estimăm o creştere a numărului de burse pentru tinerii din Republica Moldova la 6 000.

De asemenea, vom continua practica organizării taberei şcolare de la Sulina, Delta Dunării”, a declarat Băsescu în faţa presei.

Totodată, Băsescu a mai promis că îşi va îndeplini mai vechea sa promisiune privind eliberarea permiselor pentru micul trafic, care de mai bine de jumătate de an nu se mai acordă cetăţenilor din Republica Moldova. „Am avut obligaţia să trecem la permisele cu date biometrice. S-a rezolvat problema şi acum se dau la tipărit. Cred că în maximum o lună se reia eliberarea lor. Este vorba de date biometrice, ceea ce e mai complicat. Să nu credeţi că noi suntem mai puţin birocratici. Un sânge suntem”, a încercat să se justifice zâmbind Traian Băsescu. Şi omologul său moldovean, Nicolae Timofti, a încercat cumva să-l disculpe pe Traian Băsescu în chestiunea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, care trebuia să fie dat în exploatare încă în 2012. „Gazoductul Iaşi-Ungheni, crucial pentru securitatea noastră energetică, va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin contribuţia financiară esenţială a părţii române, exprimată în suma de nouă milioane de euro”, a spus Timofti.

Amintim că, potrivit promisiunilor istorice făcute de Băsescu, adică încă din cadrul vizitei la Chişinău din ianuarie 2010, gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie finanţat parţial de Uniunea Europeană, în proporţie de 50%, iar cealaltă jumătate să fie

asigurată de România prin folosirea fondurilor promise Chişinăului în cadrul ajutorului nerambursabil acordat de Bucureşti, în valoare de 100 de milioane de euro. La câteva săptămâni după vizita sa la Chişinău, Băsescu discuta la telefon cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar de atunci al Republicii Moldova, pe care îl anunţa glorios că Guvernul României a adoptat, atenţie!, la 10 februarie 2010, ordonanţa de urgenţă privind acordarea asistenţei financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, pe care şeful statului român o juruise în cadrul vizitei în capitala Republicii Moldova. Dar iată că au trecut trei ani şi jumătate, dar, din cele 100 de milioane de euro, doar câteva au trecut Prutul.

Cu toate acestea, preşedintele Traian Băsescu este optimist, chiar bucuros, atunci când vine vorba de gazoductul Iaşi-Chişinău. „Mă bucur că în sfârşit se deznoadă proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni. Un gazoduct este o problemă complicată.

A trebuit făcută o adaptare a standardelor Republicii Moldova la cele ale UE pe care le utilizează România, o legislaţie specifică şi un proiect care prevede traversarea Prutului”, a declarat şeful statului român.

Dar şi în privinţa celor 100 de milioane de euro preşedintele Băsescu este optimist, cel puţin, nu simte

niciun fel de dezacord atunci când face referinţă la aceşti bani promişi, dar nealocaţi deja de trei ani şi jumătate. „Dacă cineva îşi imaginează că acel ajutor nerambursabil poate fi pus într-o dubă şi adus la Chişinău, se înşală. România acordă acea sumă de bani în condiţiile în care se acordă banii în interiorul Uniunii Europene. Se aprobă proiectul, se organizează licitaţie, se desemnează executantul şi se fac decontări pe măsura implementării proiectului.

România nu poate utiliza altă procedură decât cea prevăzută de UE. Proiectele la care se utilizează banii din ajutorul oferit de România sunt proiecte stabilite de Guvernul Republi-

cii Moldova. Noi nu suntem naivi să nu încercăm să adăugăm la aceştia şi nişte bani europeni. Gazoductul, spre exemplu, are foarte mari şanse ca pe teritoriul Moldovei să primească bani din UE”, a menţionat Traian Băsescu.

Promisiunile generoase, dar fără acoperire practică, făcute de Băsescu faţă de fraţii de peste Prut, nu au putut trece neobservate de prim-

ministrul României, Victor Ponta.

El a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că, dacă toate promisiunile de sprijin făcute Republicii Moldova ar fi fost materializate, statul vecin ar fi fost mai bogat decât Qatarul. „Mă gândeam ce bine este să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Se face gazoductul – mă rog, îl facem din banii noştri, burse se dau mai multe, tot din banii

noştri. Păcat că Guvernul anterior nu a reuşit să facă nimic, nici să mărească numărul de burse, nici să facă gazoductul cu Republica Moldova.

Eu vreau să vă rog pe toţi (membrii Cabinetului Ponta – n.n.) să trataţi într-un mod serios relaţia cu Republica Moldova. Am avut o întâlnire foarte bună cu premierul Leancă.

Noi suntem cu treaba şi cu munca – şi premierul Leancă, şi eu. Vreau să vă rog pe toţi să sprijinim toate proiectele pe care le-am discutat”, a susţinut Victor Ponta.

El a amintit şi de necesitatea unor studii de fezabilitate pentru construirea de noi poduri peste Prut. „Tot ce putem face pentru Republica Moldova vreau să facem nu din gură. Cred că, la câte declaraţii au avut în ultimii nouă ani, moldovenii erau mai bogaţi decât Qatarul.

Vreau ca noi să facem şi lucruri serioase, în afară de declaraţii şi o să vă rog pe toţi să acordaţi atenţia maximă acestei relaţii”, a punctat şeful Guvernului de la Bucureşti.

După ştirile unimedia.info şi agerpres.ro

ECOLOGIE

Exploatarea gazelor de şist ar putea provoca cutremure de pământ Potrivit unui studiu publicat de prestigioasa revistă „Science”, fracturile hidraulice legate de exploatarea resurselor naturale ar putea provoca cutremure de pământ.

Potrivit unui recent studiu ştiinţific, fracturarea hidraulică fragilizează solul, iar consecinţele pot fi foarte periculoase. Un seism ce a avut loc la mii de km poate provoca o multitudine de cutremure de mică amploare în zone unde este folosită fracturarea hidraulică, cu riscul de a duce la prăbuşirea unor imobile. Cutremurul de pământ din Maule, statul Chile, din februarie 2010, cu o magnitudine de 8,8 pe scara Richter, a declanşat, 16 ore mai târziu, un seism de 4,4 în Oklahoma, în situl zonei de exploatare a gazului Wuilzeta, arată un studiu ştiinţific american citat de Atlantico.fr.

Această descoperire, publicată la 11 iulie a.c., în revista „Science”, a fost făcută de cercetători de la laboratoarele seismice de la Universitatea Columbia şi reaprinde dezbaterea privind pericolul fracturării hidraulice, utilizată deja în mod intens în SUA, dar interzisă în Franţa, al cărei premier, Jean-Marc Ayrault, reafirmase acest lucru chiar în ziua apariţiei articolului. Fracturarea hidraulică este un procedeu folosit pentru extragerea gazului de şist. El constă în injectarea în subsol la foarte înaltă presiune de mari cantităţi de apă amestecată cu nisip şi detergenţi, astfel încât

să spargă roca, iar gazul pe care ea îl conţine să fie eliberat. Este o metodă de exploatare care a condus la un adevărat boom economic în numeroase state din SUA, dar care are consecinţe mari asupra mediului înconjurător, îndeosebi asupra poluării aerului şi pânzelor freatice. După ce gazul sau petrolul sunt captate, apele uzate sunt reinjectate sau rămân în subsol. Potrivit cercetătorilor, aceste ape ar putea avea legătură cu o anumită creştere a activităţilor seismice. Cutremurele provocate de operaţiunile de fracturare ar putea atinge o magnitudine apropiată de 5,0. La acest nivel al scării Richter, ce măsoară intensitatea cutremurelor, imobilele de proastă calitate sau vechi pot fi avariate ori chiar se pot prăbuşi.

Au fost identificate trei cutremure de pământ – în Oklahoma, în Colorado şi în Texas – ce au avut loc aproape de puţurile de injectare cu apă, din cauza urmărilor celor mai importante seisme ce au avut la mare distanţă: - Cutremurul din Maule - statul Chile - din februarie 2010, cu o magnitudine de 8,8, care, 16 ore mai târziu, a declanşat un seism de 4,4 în Oklahoma, în situl de exploatare a gazelor de şist din zona Wuilzeta. El a fost urmat de mici seisme în Oklahoma. Din cauza lui s-au prăbuşit 14 imobile, iar două persoane au fost rănite. „Cutremurul respectiv este nu numai unul dintre marile seisme asociate cu eliminarea apelor uzate, dar, de asemenea, este unul dintre cele mai importante legate de un eveniment declanşator de la distanţă”, a declarat Nicholas van der Elst, principalul autor al studiului publicat de revista „Science”;

- Cutremurul din Chile a provocat, totodată, un număr mare de mici seisme, în Trinidad, în Colorado, aproape de puţurile în care apele uzate permiteau extragerea de gaz metan; - În fine, cutremurul de 9,1 grade ce a avut loc în Japonia, în martie 2011, ce a provocat un tsunami devastator, a declanşat, totodată, un număr de mici seisme. În Statele Unite, Agenţia de Protejare a Mediului Înconjurător (EPA) realizează la ora actuală un studiu asupra efectelor acestei tehnici. S-a constatat că, odată ce gazul sau petrolul sunt captate, apele uzate sunt reinjectate sau rămân în subsol. Cutremurele de magnitudinea 2 sau mai puţin, care pot fi resimţite mai greu, sunt produse adesea de fracturarea hidraulică, arată geologul William Ellsworth de la US Geological Survey, expert în seisme, care nu a participat la realizarea studiului citat.

Principalul autor al studiului, Nicholas van der Elst, de la Universitatea Columbia, a con-

statat o creştere netă a activităţii seismice, deşi „fiecare caz individual poate fi o pură coincidenţă”. Când se începe cercetarea fenomenului într-o manieră sistematică, „se poate spune cu mai multă certitudine că există cu adevărat o relaţie de la cauză la efect”, a adăugat el. Potrivit acestui cercetător ştiinţific şi colegilor lui, se constată o creştere netă a activităţii seismice în centrul Statelor Unite, cu 300 de cutremure de magnitudinea 3 sau mai mult, între 2010 şi 2012, faţă de 21 pe an, în medie, între 1967 şi anul 2000. Or, această creştere ar coincide cu dezvoltarea şi exploatarea gazului de şist şi foarte criticata fracturare hidraulică, conchide Atlantico.fr.

Sursa: cotidianul.ro

Economic 19 IULIE 2013

5

FLUX

Cum ar arăta economia României dacă s-ar reunifica cu Republica Moldova Exerciţiu de imaginaţie: România ar avea un PIB mai mare cu 5,5 miliarde de euro, exporturi mai mari cu 2,5 miliarde de euro şi aproape 24 de milioane de locuitori.

Eventuala unire a României cu Republica Moldova i-ar aduce României un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova – de doar 1.500 de euro. În aceeaşi vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, faţă de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârşitul anului trecut. Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a necesitat investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Europeană şi NATO. Preşedintele Traian Băsescu a fost miercuri, 17 iulie, într-o vizită la Chişinău, pentru a cincea oară în mandatul său, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetăţenia moldovenească.

Tot ca un exerciţiu de imaginaţie, cu această cetăţenie şi popularitatea de care dispune peste Prut, preşedintele Traian Băsescu ar putea deveni chiar preşedintele Republicii Moldova după 2015, după ce îi expiră al doilea mandat în România (Constituţia Moldovei prevede că preşedintele trebuie să aibă, la preluarea funcţiei, cetăţenie de cel puţin 10 ani).

Graniţele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenţa dintre graniţele Republicii Moldova cu România şi cea cu Ucraina), iar suprafaţa agricolă i-ar creşte cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a României de 13 mil. ha.

Lungimea căilor ferate ar creşte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova şi 11.300 km – România), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însă vorbim despre drumuri şi căi ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor româneşti cu care se învecinează

PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezintă doar 4% din PIB-ul României.

PIB-ul ţării vecine reprezintă doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României, cu care se învecinează, Regiunea NordEst, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor româneşti cu care se învecinează – Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi – care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), deşi populaţia lor reprezintă doar două treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova. În România sunt judeţe care au, singure, un PIB mai mare decât Republica Moldova, precum Timiş, Prahova, Constanţa sau Cluj, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova este o zonă de neglijat, pentru că nu poţi neglija aproape 4 milioane de consumatori şi o ţară care a făcut progrese importante în ultimii ani.

Acest lucru a fost înţeles de companiile străine care întâi au venit în România şi apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.

De asemenea, volumul schimburilor comerciale între cele două ţări sunt, în medie, la 1 mld. euro pe an. „Exporturile AdePlast către Republica Moldova s-au dublat în 2013 şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină până la sfârşitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care am vrut să facem exporturi în această ţară. Moldovenii preferă produsele româneşti pe care le consideră calitative şi foarte bune“, spune Marcel Bărbuţ, omul de afaceri care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Bărbuţ nu a precizat valoarea exporturilor realizate până acum în Republica Moldova.

Preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită la Chişinău – a cincea în calitate de preşedinte – şi, ca în toate momentele de

acest fel, ipoteza strângerii relaţiilor şi evocarea legăturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câteva zile înainte, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, venise la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu omologul său, Victor Ponta. În 2010, România a promis Republicii Moldova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai mulţi ani, de 100 mil. euro, dar nu toţi banii au ajuns la Chişinău. De asemenea, nu România este cel mai mare investitor în Republica Moldova, deşi ţara se află la doi paşi, iar afinităţile culturale şi lingvistice sunt foarte mari. Într-un studiu elaborat de Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Moldova şi citat de Centrul Român de Politici Europene, la sfârşitul anului 2007 investitorii din România deţineau o cota de 3,7% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, această cotă a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investiţii străine directe peste 225 mil. dolari, care situează România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia şi Germania. În acelaşi timp, schimburile comerciale înseamnă în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro şi a importat de 353 mil. euro.

Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile străine intrate în România care acum se extind – în special băncile – BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar şi Rompetrol, Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Tocmai pentru că este o ţară care este mai săracă şi are nevoie de investiţii, unii responsabili de la Chişinău se aşteaptă la o intervenţie mai solidă a României în Republica Moldova.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a susţinut la RFI, citat de Mediafax, că, dacă statul român ar investi mai mult în Republica Moldova, acest lucru ar putea schimba percepţia asupra României, el propunând ca Bucureştiul să ofere anual 50 de mil. euro localităţilor rurale din ţara vecină. „Mi-aş dori mult mai mult în relaţia dintre Republica Moldova şi România. Mi-aş dori, de exemplu, ca localităţile rurale, satele din Republica Moldova să beneficieze de investiţii în infrastructură, aşa cum beneficiază satele din România. Chiar am calculat, dacă ar fi să se dea fiecărui sat din Republica Moldova, fiecărei primării, avem circa nouă sute de primării aici, dincoace de Prut, dacă s-ar da câte 50 de mii de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localităţi rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru susţinere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povară atât de mare.”

Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Nicolae Timofti, au discutat miercuri, la Chişinău, despre posibilitatea construirii a două noi

poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Fălciu şi Leca, subiect abordat şi la întâlnirea dintre premierii Ponta şi Leancă.

Băsescu a mai spus că proiectul interconectării energetice Fălciu-Goteşti cu Republica Moldova va fi finalizat în luna octombrie, în prezent mai fiind în lucru alte două proiecte similare – Bălţi-Suceava şi UngheniIaşi-Răşeni.

De asemenea, la Bucureşti, premierul Ponta a susţinut că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, care va lega România de Republica Moldova, vor începe în august şi sunt finanţate de România.

Pentru preşedintele moldovean gazoductul Iaşi-Ungheni este „crucial pentru securitatea energetică a R. Moldova“, el va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite, la fel, de Guvernul român.

Preşedintele Băsescu a menţionat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului IaşiUngheni să fie obţinută o finanţare din fonduri UE. Sursa: Ziarul Financiar

6 România este cel mai bun client al FMI, însă este printre cele mai sărace state din UE FLUX

Fondul Monetar Internaţional a intervenit după căderea Zidului Berlinului în Europa de Est pentru a finanţa tranziţia ţărilor din regiune de la economii de comandă la economii de piaţă.

România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la căderea regimurilor comuniste din pluton s-au detaşat Polonia şi Ungaria. Dacă în trecut condiţiile impuse de FMI erau sinonime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea şi obiectivele stricte, acum acesta şi-a creat imaginea de instituţie care propovăduieşte creşterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România – care a tras cei mai mulţi bani de la FMI – şi Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE? În cazul Poloniei, un stat protejat de investiţiile venite de la vecinii germani şi în care guvernul şi-a păstrat controlul în sectoarele strategice,

Analiz=

19 IULIE 2013

cele mai multe acorduri au fost preventive, banii nefiind traşi. Această economie este singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul şi după criza economică şi financiară mondială. În Ungaria, guvernul vrea mână liberă în gestionarea economiei şi din această cauză a intrat de multe ori în conflict cu FMI. Guvernul de la Budapesta vrea ca după ce plăteşte datoriile ţării către FMI să se concentreze pe creşterea economiei, scrie Politics.hu. Ungaria este cea mai bogată ţară dintre vecinii României, în funcţie de PIB per capita, dar cu toate acestea economia merge împiedicat.

Programele FMI sunt controversate. Guvernele care încheie acorduri cu instituţia internaţională susţin că fac acest lucru pentru a-i fi mai bine ţării respective şi că aceia care se opun nu sunt informaţi sau o fac cu rea intenţie, scriu profesorii Adam Przeworsky şi James Raymond de la universităţile New York şi Yale întrun studiu intitulat „Efectele programelor FMI asupra creşterii economice”. În rândul specialiştilor, părerile

sunt împărţite privind efectele programelor de asistenţă. Însă grevele generale, protestele stradale şi turbulenţele sociale chiar mai violente duc la concluzia că programele FMI mobilizează rezistenţa populară, se arată în studiul citat. În Bulgaria, stat dat ca exemplu de disciplină bugetară, frustrările produse de austeritate, de sărăcie, corupţie şi de facturile prea mari la utilităţi au dus în primăvară la căderea guvernului.

FMI recomandă mai multă stimulare după prea multă ajustare

În faţa acestor provocări, la care s-au adăugat încetinirea economiei poloneze, FMI a recomandat în mai politici de stimulare pentru cea mai mare parte a Europei Centrale, notează The Wall Street Journal.

Printre altele, acum FMI cere Bulgariei să reducă birocraţia, să combată corupţia şi să îmbunătăţească eficienţa sectorului energetic. În Ungaria, ca să compenseze banii pierduţi după ce a rupt relaţiile cu FMI, guvernul premierului Orban a introdus mai mult de 20 de taxe noi, suprataxate fiind mai ales sectoarele dominate de jucători străini. Băncile se plâng acum că în Ungaria trebuie să plătească cele mai mari impozite, pe când Orban le acuză că nu ajută cu creditare relansarea economică.

Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul de la Budapesta a naţionalizat sistemul privat de pensii, ceea ce nu a fost pe placul Bruxelles-ului.

Sistemul privat de pensii este criticat şi în Polonia, unde guvernul susţine că din cauza acestuia, datoriile ţării sunt mai mari. Varşovia ia, de asemenea, în calcul o naţionalizare mascată a sistemului privat de pensii.

Finanţarea asigurată de FMI economiilor în tranziţie a atins două vârfuri, unul la începutul anilor 1990, în primele stadii ale tranziţiei, urmat de relaxare până în 2007, când pieţele de finanţare au îngheţat, atât pentru companii, cât şi pentru state,

România, forţată de FMI să vândă tot. „În curând nu vor mai exista prea multe lucruri româneşti în România” Vizita pe care o întreprinde directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, Christine Lagarde, le-a dat prilejul jurnaliştilor francezi de la Slate.fr să analizeze modul în care instituţia financiară a găsit de cuviinţă să soluţioneze problemele generate de companiile de stat.

Astfel, „ţara este de vânzare”, scriu jurnaliştii francezi, care, mai în glumă, mai în serios, adaugă că „în curând nu

vor mai exista prea multe lucruri româneşti în România”.

Ei arată că vânzarea celor 10 companii de stat cu datorii şi pierderi, cerută de FMI, este ineficientă. „Poştă, aeronautică, transporturi, energie, sănătate: în toate sectoarele, România a vândut. Vânzările au fost impuse de FMI pentru a reduce costurile din economie”, notează revista Slate, în ediţia electronică.

Totodată, jurnaliştii francezi arată că privatizările au o imagine proastă în România, mai ales că, de pe urma vânzării de către stat a companiilor pe care le avea în proprietate, au profitat o mână de oameni.

Simona TAPALAGĂ, sursa: evz.ro

potrivit unui studiu al lui Jiri Jonas, fost consilier al Ministerului de Finanţe al Cehoslovaciei şi economist la FMI. Criza financiară a adus o creştere substanţială a creditelor de la FMI pentru economiile în tranziţie, iar al doilea vârf a fost atins în 2009. În acel an, finanţarea pusă la dispoziţia ţărilor în tranziţie a ajuns la aproape jumătate din cea totală, deşi în acorduri de asistenţă erau implicate doar trei state, România, Ungaria şi Letonia.

Programele din primii ani de tranziţie aveau trăsături comune precum un management strict pentru a preveni ca majorările excepţionale ale preţurilor să-şi pună permanent amprenta asupra inflaţiei, reducerea aparatului de stat (prin privatizări şi micşorarea cheltuielilor uneori cu până la 20% din PIB într-un singur an) pentru impulsionarea dezvoltării sectorului privat, liberalizarea preţurilor şi a pieţelor. Programele aveau şi recomandări specifice, precum politici diferite privind cursul de schimb valutar, abordarea privaRomânia a fost tizărilor şi datoriilor. asistată de trei ori de Programele de la sfârşitul anilor 2000 s-au concentrat pe provocări FMI înainte de 1989 foarte diferite faţă de cele din anii FMI a asigurat asistenţă financiară 1990. Acum ţările erau deschise în Europa Centrală şi de Est şi înafluxurilor de capital, investitorilor inte de 1989. Programele Ungariei străini şi aveau legături comerciale din 1982, 1984 şi 1988 au fost speşi financiare puternice cu UE. Între cial proiectate pentru a ajuta ţara să facă faţă şocurilor externe venite timp au apărut vulnerabilităţi presub forma unor crize ale datoriilor şi cum creşterea rapidă a creditului, problemelor de lichiditate, în condi- dezechilibrele privind moneda în P Ebăncile L E nu R Ivoiau N AsăJpreE Pcare E Ns-au T R făcut U Screditele U F L E şiT creşterea ţiile în care deficitelor de cont curent. Progralungească împrumuturile. Un atu în CENTRUL de PELERINAJ mele din această perioadă au şi ele favoarea Ungariei au fost reformele trăsături comune – eforturile de a deja luate: unificarea cursuluiE de M Aconsolida US încrederea investitorilor, schimb, devalorizarea monedei M I T R O P naţiO L I A Bînăsprirea A S A R A B I politicilor EI fiscale, asiguraonale şi ajustarea balanţei de plăţi. rea că băncile au suficient şi A doua ţară asistată R de e pFMI u bal fost i c a că M ţările O L DauO acces V A la pieţele capital de finanRomânia, în 1975, 1977 şi 1981.

RoPelerinaj la Mănăstirile: Hagimus şi Noul Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii Maicii mânia se confrunta atunci cu proble- ţare externe. În această perioadă Domnului” din Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim me legate de balanţa de plăţi cauza- FMI, a introdus un nou instrument 7 iulie 2013 (1 zile) te de dezastre naturale (inundaţiile financiar, linia de credit flexibilă, folosită doar Polonia.

Grup:1975 7/16 pers.

Preţul: 160/140 lei/pers.

Plecarea:şiDuminică, 7 iulie, ora de 7. Sosirea: ora 19. din şi cutremurul din 1977) de şocul petrolier din 1981.

Sursa: Ziarul Financiar

R U S I A şi U C R A I N A

RUSIA: Inelul de Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina - pe urmele Sf.Serafim de Sarov

PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov 13 – 21 iulie 2013 zile / 10 nopţi) CENTRUL de (9PELERINAJ

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7.

EMA U SPosad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Serghiev Traseu: Chişinău, Kiev, Pustia Glinsk, Optina, Moskova, Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, M I T R O P O L I A B A S AKolomna, R A B I ETula, I Cernigov, Kiev, Chişinău.

M U N T E N RI A,e pOuLbTl Ei cNaI A,MBOALNDAOTVşiA A R D E A L

Pe urmele Const. Brâncoveanu, ArsenieMaicii Boca Pelerinaj la înaintaşilor: Mănăstirile: Zamolxe, Hagimus şiMatei NoulBasarab, Neamţ-Chiţcani / Biserica „Adormirii

Regia – capitala Daciei din Zaim Domnului” dinSarmizegetusa Căuşeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” 20 – 237iulie iulie2013 2013 (4(1zile zile)/ 4 nopţi)

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Grup: 7/16 pers. Preţul: 160/140 lei/pers. Plecarea: Duminică, 7 iulie, ora 7. Sosirea: ora 19.

Mănăstiri: Viforâta, Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui RUSIA: Inelul Aur/Mănăstirele Diveevo şi Optina pe urmele Sf.Serafim Constantin Brâncuşi:deColoana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa - Tăcerii.

Peştere: Sf.Antonie de de Sarov la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop.

Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

UCRAINA: Lavra Pecersk din Kiev/Lavra Cernigov

R U S I A şi U C R A I N A 13 – 21 iulie 2013 (9 zile / 10 nopţi)

MARAMUREŞ

Grup: 7/16 pers. Preţul: 5000 lei/pers. Plecarea: Vineri, 12 iulie, ora 19. Sosirea: Duminică, 22 iulie, ora 7.

AcasăChişinău, la voievodul Bogdan întemeietorul Ţării Moldova / Hramul măn.Dragomireşti Kiev, Pustia Glinsk,I:Optina, Moskova, Serghiev Posad, Alexandrov, Pereslavli-Zalesskii, Rostov, Traseu: 20 – 22 iulie 2013 (3 zile / 4 nopţi) Iaroslavli, Kostroma, Ivanovo, Suzdali, Vladimir, Diveevo, Murom, Kolomna, Tula, Cernigov, Kiev, Chişinău.

Grup: 7/16 pers. Preţul: 110 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6.

Mănăstiri: Prislop, Borşa, Moisei, Dragomireşti, Bârsana, Săpânţa-Peri, Piatra Fântânele, Dorna-Arini. Biserica Borşa, Bogdan înaintaşilor: Vodă. Pasul Prislop, Cascada Cailor, Muzeul:Const.

Memorialul Victimilor Comunismului şi al Pe urmele Zamolxe, Matei Basarab, Brâncoveanu, Arsenie Boca Rezistenţei de la închisoarea Sighet. Cimitirul Vesel din Săpânţa. Oraşe: Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei.

M U N T E N I A, O L T E N I A, B A N A T şi A R D E A L Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei

20 – 23 iulie 2013ª(+373) (4 zile /69.336.366, 4 nopţi) 79.336.366, 79.776.216 (+373.22) 33.13.10, 59.78.36

Grup: 7/16 pers. Preţul: 145 eur/pers. Plecare: Vineri, 19 iulie, ora 19. Sosirea: Miercuri, 24 iulie, ora 6. www.emaus.md office@emaus.md Dealu, Stelea, Iezer, Govora, Surpatele, Pahomie, Dintr-un Lemn, Hurez, Bistriţa, Arnota, Mănăstiri: Viforâta, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor. Târgu Jiu: Catedrala, lucrările lui Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Peştere: Sf.Antonie de la Iezer, Sf.Grigorie Decapolitul, Polovraci, Sf.Ioan de la Prislop. Oraşe: Târgovişte, Târgu Jiu, Hunedoara, Orăştie.

7

Social

19 IULIE 2013

FLUX

Le-a rămas doar sărăcia şi dorul

La Cocieri, Dubăsari, Olga Sandu şi cei trei copii ai săi îndură foamea şi sărăcia, după ce soţul a fost omorât cu cruzime la Moscova, în urmă cu aproximativ un an.

Asociaţia obştească „Eşti cât dăruieşti” a iniţiat pe reţelele de socializare o campanie de sensibilizare şi de ajutorare a familiei cu bani, alimente, haine, rechizite, cearşafuri – pentru a le face viaţa mai uşoară. „Pe Olga, mama copiilor, au îmbătrânit-o grijile şi nevoile. Are doar 29

de ani şi e pe cale să rămână şi fără un acoperiş din cauza că trebuie să achite lunar la bancă o datorie mai veche. Ne-a spus că ajutorul ce i se oferă de către stat este în valoare de 800 de lei, dintre care 400 trebuie să îi achite lunar băncii. Chiar dacă mai lucrează cu ziua pe la săteni, nu-şi poate lăsa prea mult timp copiii fără supraveghere”, scriu iniţiatorii acţiunii de caritate.

Copiii simt foarte mult lipsa tatălui. Valentina are şase ani şi e cea mai emotivă. Vladislav e bărbatul casei. Are 9 ani şi este în clasa în a treia. Cel mai mic, Dănuţ, are doi ani şi a fost ţinut în braţe de tata doar de două ori.

De asemenea, Olga Sandu a mai spus că nu are cu ce-şi trimite copiii la şcoală. „Valentina va fi de anul acesta şcolăriţă. Ea aşteaptă cu mare nerăbdare ziua de întâi septembrie, însă eu abia de mai pot să-i mai întreţin”, zice femeia. Ar mai vrea să facă şi o cameră pentru copiii săi, însă are nevoie de bani pentru reparaţie: „În spate, casa se surpă. Mai vine o iarnă

grea sau unele ploi torenţiale şi apa ne pătrunde în casă”. Nu au gaz, deşi conducta trece chiar prin faţa porţii.

Cei de la „Eşti cât dăruieşti”, după ce i-au făcut o vizită familiei, au promis că vor reveni cu ceea ce vor aduna pe parcursul campaniei iniţiate. „Apelăm şi la ajutorul dumneavoas-

tră, a sufletelor sensibile, care dăruiesc pentru a fi”, scriu organizatorii acţiunii.

Doritorii de a ajuta familia Sandu sunt invitaţi să sune la 069394388 sau să scrie pe daruieste.ong@gmail. com.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Raoul WEISS:

Civilizaţii Europei de azi sunt ţăranii români E scriitor, traducător, vorbitor a şapte limbi, vorbeşte impecabil româna şi maghiara, a lăsat cariera universitară europeană şi mirajul turnului de fildeş occidental şi s-a mutat la Mera, lângă Cluj. E Raoul Weiss, omul care s-a născut în Alsacia şi a ales o nouă patrie: Transilvania. Şi poate cel mai în măsură să vorbească despre două lumi paralele, a noastră şi a europenilor. Are şi dezamăgirea creatoare, dar şi distanţa necesară ca să facă asta.

- Stai într-un sat din Transilvania, aproape de Cluj, deși ești scriitor. Ai predat la universități, vorbești șapte limbi. Deci, ești, într-un fel, cetățean global. Ce lipsește dincolo, în Occident, și ai găsit în Transilvania ca să te hotărăști să te muți aici?

- Aici am găsit omenia. Occidentul de azi e reprezentantul unui proces de cel puțin 30-40 de ani de dezumanizare a societății, sub influența neoliberalismului. Când omul e redus la o funcție de producere și consum, rămâne din el ceea ce vedem azi în Occident: un roboțel isteț, foarte eficient în urmărirea propriului interes. Un aparat destul de bine pus la punct și absolut gol din punct de vedere spiritual. Psihologic, fără nicio legătură emotivă adevărată cu vreo comunitate familială, națională, regională sau lingvistică. O variantă a omenirii cu care eu nu mă mai identific deloc. Eu mă simt mult mai confortabil emoțional, liniștit, acasă, într-o societate de români sau unguri din Transilvania, decât printre studenți, pedagogi,

salariați sau orice altă categorie socială de la Paris, Strasbourg sau Berlin.

- Cum te-ai acomodat aici? Cum te înțelegi cu țăranii din Mera? Găsiți subiecte despre care să vorbiți?

- Desigur, nu sunt aceleași subiecte pe care le-aș aborda cu dumneavoastră, nu aș vorbi cu ei despre ceea ce vorbim noi acum. Acolo nu am cum să vorbesc despre asta și tocmai aceasta este tragedia societății tradiționale: ea, cultural, nu este echipată conceptual, pentru a măsura primejdia care se apropie. Asta e o foarte mare problemă, care a fost sesizată de cei care au încercat să conceptualizeze problema asta. Cum ar putea societățile tradiționale să reziste globalizării? E întotdeauna aceeași poveste – omul tradițional nu înțelege logica globalizării. Și fiindcă nu o înțelege, nici nu are arme împotriva ei.

- Hungtington v-ar privi cu invidie și mirare, apropo de ciocnirea civilizațiilor.

- Eu am puțin spre deloc simpatie pentru Hungtington. Ce am încercat eu să fac este o reîntoarcere la civilizație. Ce pe mine mă atrage cel mai mult în Ardeal este supraviețuirea – drept e, doar sub formă de rămășițe – a unei mari civilizații ţărănești europene. Termenul acesta de civilizație țărănească trebuie subliniat, pentru că în România există încă, în masele urbane, ideea modernității mijlocii, prejudecata care opune civilizația și țăranul, ceea ce iarăși e o greșeală enormă. Barbaria modernă de la care eu încerc să fug a fost creată de lumea industrială – acapararea societății prin

tehnică. Cei cu adevărat civilizați în Europa de azi sunt țăranii români, cei care au rămas, desigur și care au rămas și cultural țărani. Nu e destul să te ocupi cu agricultura sau să stai într-un sat ca să fii, antropologic, țăran. Mă refer aici la țărănia culturală și la păstrarea tradițiilor caracteristice lumii țărănești tradiționale. În acest moment, eu consider că m-am întors spre civilizațiea, civilizație care era reprezentată și în regiunea în care m-am născut, dar a fost exterminată de barbaria tehnică.

- Ce se întâmplă acum, în toată această confuzie din interiorul Uniunii Europene? Noi ne așteptam la mutații culturale benefice, care să aducă un plus de complementaritate fiecărei culturi și, de fapt, asistăm la o bătălie în cușcă în care fiecare țară încearcă să dea vina pe cealaltă. Italia pe Spania, Spania pe Grecia, Grecia pe Germania și tot așa.

- Uniunea Europeană, ca întreg, e pe moarte, e pe cale de dispariție. Cred că pentru țările periferice și nou aderate în spațiul european asta e o veste bună, pentru că pentru ele – România, Ungaria, Bulgaria – Uniunea Europeană nu a fost niciodată altceva decât o structură neocolonială. Ce era în cadrul așa-numitei fraternități socialiste, Uniunea Sovietică, e acum nucleul țărilor conducătoare în cadrul UE. Practic, e vorba de Germania și Franța – una are industria, alta armata, iar împreună, au o majoritate cel puţin relativă în instituțiile europene.

Cazul cel mai ilustrativ este exemplul gazelor din rețelele de distribuire din România, unde există un monopol de stat, un monopol dublu privat – sudul României la francezi, și nordul, mai ales Transilvania, la nemți. Plătim gazul la preț de Germania pentru o stare a țevilor care, în mare, nu a evoluat de prea mult timp. Mari lucrări de modernizare nu au fost făcute. Asta e toată povestea, nu numai a Uniunii Europene, ci a catastrofei neoliberale din Occident de 30 de ani încoace – și anume acapararea statelor de o oligarhie industrial-financiară. Voi chiar aţi crezut că o să fiţi egalii nemţilor sau ai francezilor? Să fim serioşi: uitaţi-vă la Ungaria: cum a mişcat în front, cum a fost amendată.

- E o formulă nouă? O reinventare a Evului Mediu? Asistăm la o nouă colonizare?

- Tema asta cu întoarcerea în Evul Mediu și neofeudalitate e una recurentă. Oricât de groaznic sună neofeudalitatea asta, românul – cumva inconștient desigur – rămâne optimist.

Domnitorii feudali țin un predator și au grijă de robi pentru simplul motiv că feudalismul clasic din Evul Mediu însemna că domnia e legată de pământ. Deci dacă faci abuz, dacă duci masele până la înfometare și la moarte, ai o problemă, că nu mai ai pe cine să exploatezi, cine să lucreze pământul. Capitalismul financiar globalizat de azi a rezolvat această problemă într-un fel și mai eficient și cu mult mai mult potențial ucigaș. Bechtel, E-on Gaz și cu prietenul Jeffery Franks de la FMI vin în România, iau ce e de luat și se cară. Că lumea e lungă și lată – mai sunt India și Brazilia de exploatat.

- Dar oamenii primesc cu brațele deschide, cu o anumită ospitalitate și entuziasm această colonizare. Așternem covorul roșu.

- Eu nu susțin isteria anticomunistă care e la modă în țările de Est, dar comunismul e de vină în povestea asta, pentru că a obișnuit masele cu discursul acela idealist și stupid, cu un stat, cu un partid care îți vrea binele. Povestea asta e frumoasă, dar, din păcate, nu există.

Credința în bunăvoința statelor, a țărilor și a guvernelor a supraviețuit pentru populație și iată că nu sovieticii au profitat de ea, ci frații lor din Vest.

- Ce e, de fapt, în concepția dumneavoastră, Uniunea Europeană?

- Dacă o privim din perspectiva României sau Ungariei, pentru că profilul e foarte asemănător și în relațiile lor cu țări precum Germania, dar și Finlanda, UE e o structură de colonizare.

Adina FARTUȘNIC Sursa: citynews.ro

CMYK

FLUX

8

Reportaj 19 IULIE 2013

Dictatura homosexuală: astăzi în Franţa, mâine în Moldova? Încă din noiembrie 2012, milioane de francezi continuă să demonstreze, într-un spirit paşnic, pentru apărarea familiei şi a copiilor. Mişcarea „Le manif pour tous” a reuşit să mobilizeze milioane de oameni, chiar dacă datele şi informaţiile despre amploarea manifestaţiilor cetăţeneşti au fost manipulate de către autorităţi, în scopul dezinformării, inclusiv prin trucarea înregistrărilor video-foto. Însă susţinătorii pro-familie nu s-au lăsat descurajaţi de acţiunile la care recurg autorităţile socialiste: arestările abuzive, represaliile poliţieneşti violente şi chiar detenţia politică (cazul Nicolas Bernard-Busse).

Și la Chişinău, peste 50 de activişti au protestat luni, 15 iulie, în faţa sediului Ambasadei Franţei, exprimându-şi dezacordul faţă de legea franceză care le permite persoanelor de acelaşi sex să-şi legalizeze căsătoriile şi să adopte copii. Totodată, potrivit manifestanţilor, mitingul a fost şi un act de solidarizare cu poporul francez care luptă pentru apărarea familiei tradiţionale.

Protestatarii au condamnat comportamentul autorităţilor franceze, întrucât acestea au limitat dreptul cetăţenilor de a protesta public împotriva legalizării căsătoriilor homosexuale şi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la cazurile de violare a drepturilor omului şi de limitare a libertăţii de exprimare. În opinia manifestanţilor moldoveni, „poliţia franceză a dat dovadă de agresivitate totalitaristă atunci când a atacat cu bastoane şi gaze lacrimogene cetăţenii paşnici, inclusiv copii, femei, bătrâni şi chiar persoane cu dizabilităţi”. Într-un comunicat de presă emis de către organizatori se menţionează: „Peste 600 de protestatari paşnici au fost reţinuţi şi ţinuţi după gratii cel puţin 24 de ore. Reţinerea şi condamnarea iniţială la 4 luni de închisoare, cu ulterioara amendare a activistului Nicolas Bernard-Busse pentru viziunile sale pro-familie, este un exemplu elocvent în acest sens de criminalizare a dreptului la opinie separată, de persecuţie pe motiv de convingere religioasă şi reprezintă un atentat grav la libertatea de exprimare. Într-o ţară declarat democratică, tânărul Nicolas a ajuns

să devină primul deţinut politic al noului stat socialist de orientare homosexual”.

Cazul lui Busse pare cel mai grav dintr-o lungă serie de abuzuri similare comise de poliţie împotriva a sute de mii de manifestanţi care protestează împotriva „mariajului pentru toţi” („Legea Taubira”) şi a adopţiei de copii de către cuplurile de homosexuali.

Tânărul protestatar contra aşa-zisei „căsătorii între persoane de acelaşi sex”, condamnat la două luni de închisoare cu executare şi la 1000 de euro amendă pentru „rebeliune” şi pentru refuzul de a se lăsa amprentat, a fost arestat la 16 iunie în timpul unei adunări de stradă paşnice. El se afla, alături de alţi 1500 de opozanţi, în faţa sediului unui post de televiziune, unde preşedintele François Hollande participa la o emisiune.

Activiştii din faţa Ambasadei Fran-

ţei de la Chişinău sunt de părere că reţinerea şi condamnarea lui Nicolas Bernard-Busse pentru viziunile sale pro-familie „este un exemplu elocvent, în acest sens, de criminalizare a dreptului la opinie separată, de persecuţie şi reprezintă un atentat grav la libertatea de exprimare”. Totodată, ei au cerut guvernului francez eliberarea necondiţionată a tânărului manifestant.

Grupul civic de cetăţeni şi-a manifestat dezacordul şi a condamnat legalizarea, de către parlamentul francez, a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a adopţiilor de copii de către cuplurile de homosexuali. În acelaşi timp, activiştii, prin acţiunea de protest iniţiată, s-au solidarizat cu poporul francez, pentru care familia tradiţională, formată dintrun tată şi o mamă, este o valoare supremă. Aceştia şi-au exprimat îngrijorarea că grupurile homosexuale de lobby de la Chişinău ar putea să-şi impună agenda în ţara noastră, legalizându-se astfel de legi ruşinoase şi periculoase pentru integritatea cetăţenilor noştri.

La manifestare au participat şi câţiva activişti din cadrul Asociaţiei „Hyde Park”, organizând un contraprotest în susţinerea legii „Taubira”.

Aceştia au scandat „drepturi egale pentru toţi” şi „toată dragostea este egală”.

Amintim că parlamentul francez a legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex şi adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali în luna aprilie a acestui an.

Lucia CUJBĂ, FLUX

CMYK

FiatLUX 19 IULIE 2013

9

FLUX

ÎPS Pimen:

„Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene” ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, aflat pe 1 şi 2 iulie la Mănăstirea Putna, pentru a-l cinsti pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a criticat în termeni duri politica din zilele noastre, „politica Uniunii Europene”. În cuvântul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul Sucevei în seara de 1 iulie, după Slujba de Priveghere, la Mănăstirea Putna, acesta a spus că „Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, dacă ne vom ruga cu toată smerenia, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene”, explicând că „rău era în timpul regimului comunist ateu. Mai rău e în timpul acestui regim, Uniunea Europeană”.

„Sub pretextul că se caută resurse de energie verde – un plan economic diabolic”

„Ne aflăm aici, la Putna, lângă Ştefan cel Mare. Momente de bucurie pentru cântările de la strană, şi unele au fost rostite, cântate şi de fraţii noştri întru neam şi credinţă de dincolo de frontiera de astăzi, din Ucraina. Frumos.

Cine credea, în timpul regimului comunist, că vom trăi vremuri să vedem mănăstirile pline de călugări, cântările bisericeşti frumoase, ca în vremurile de demult, meşteri iconari, cei care brodează şi aşa mai departe? Sunt momente de bucurie, de înălţare”, a spus ÎPS Pimen, după ce a vorbit în termeni elogioşi despre Voievodul Ştefan cel Mare, care a ţinut piept vrăjmaşilor cu credinţă, vitejie şi diplomaţie. Pe lângă aceste momente de bucurie

pe care creştinii le trăiesc de fiecare dată la Putna Sfântului Ştefan ce Mare, a mai spus ÎPS Pimen, „sunt şi momente de întristare. Există acest plan diabolic... Sub pretextul că se caută resurse de energie verde (gaze – n.r) şi nu mai ştiu ce..., trebuie să sfredelească pământul, dar nu oricum, la adâncimi mari, otrăvind apele, izvoarele lăsate de Dumnezeu, pentru totdeauna. O crimă. O crimă! Un plan economic diabolic. Rugăciune la Dumnezeu ca să-i oprească din răutatea lor”.

„Copiii sunt ameninţaţi.

Li se distrug simţămintele morale”

Arhiepiscopul Sucevei s-a arătat îngrijorat şi de soarta copiilor. „Copiii sunt ameninţaţi.

Li se distrug simţămintele morale. Mintea se distruge prin aparatele la care privesc şi citesc, cum ştiţi prea bine, mai bine decât mine.

Toate fapte... care sunt crime. Cuvintele mele sunt foarte aspre şi mulţi vor spune: «Cum e posibil ca un episcop să adreseze aşa cuvinte dure în faţa conducătorilor de astăzi din ţară şi din Uniunea Europeană?» Sunt dure pentru că faptele lor sunt diabolice”.

„Când diavolul pune gheara pe sufletul omului, îi întunecă mintea şi se petrece ceea ce se petrece”

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a comentat şi faptul că în aceste zile s-a anunţat scumpirea energiei electrice şi în Parlamentul României au avut loc discuţii despre căsători-

ile între homosexuali. „Cum să-i credem pe ei că vor aduce binele? Numai răul! Totul se otrăveşte, şi apa, și alimentele, şi, mai ales, sufletele noastre. Sub protecţia legii parlamentare... păcatul pe care Dumnezeu l-a pedepsit cu foc şi pucioasă în Sodoma, păcatul sodomiei. Lumea se înmulţeşte prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Aşa a rânduit Dumnezeu. Citim în Sfânta Scriptură, în Vechiul Testament, că Dumnezeu, văzând că nu e bine ca omul să fie singur, i-a făcut un tovarăș de viaţă: o femeie!

Cât costă să fii vecin cu cei mai puternici prieteni ai lui Vladimir Putin Iosif Stalin a construit un complex de apartamente lângă Kremlin pentru apropiaţii săi. Vladimir Putin a ridicat şi el un bloc special pentru cei mai de seamă aliaţi – şeful OAO Rosneft, Igor Sekin, CEO-ul VTB Group, Andrey Kostin, miliardarul Gennady Timcenko de la Gunvor Group şi fostul ministru de Finanţe, Alexei Kudrin, scrie Bloomberg.

Ansamblul rezidenţial construit de Putin pentru colaboratorii săi, o clădire de 11 etaje supravegheată de securitatea rusească, este plasată într-o zonă mai ferită, departe de ochii iscoditori ai trecătorilor.

Două dintre cele 30 de apartamente ale blocului, unul de 1.000 de metri pătraţi şi celălalt de 846 de metri pătraţi, sunt vacante de mai bine de un an şi costă 50 de milioane de dolari (39 mln. euro), respectiv 42 de milioane de dolari (32,7 mln. euro), potrivit agenţiilor imobiliare care nu au dezvăluit identitatea vânzătorilor.

Apartamentul care costă 50 de mln. de dolari are 10 camere, două şeminee şi un spa cu o saună turcească şi una finlandeză. Locuinţa

cealaltă, de 42 de milioane, are un design clasic exclusivist şi acces la acoperiş.

Acestea sunt cele mai scumpe apartamente pe metru pătrat din Moscova, a spus Alexander Pypin, analist imobiliar.

Apartamentele apropiaţilor lui Putin sunt dotate cu aer condiţionat, parcare subterană şi o grădină de 2.000 de metri pătraţi cu bănci, cu o fântână şi teren de joacă pentru copii. Complexul este împrejmuit de un gard de oţel înalt de 3 metri şi supravegheat cu camere video.

Foaierul este modest, cu podea de mozaic. La parterul blocului sunt amenajate o bucătărie şi o sală de biliard.

Alţi colegi de-ai lui Putin care au apartamente în Blocul Nr.3 de pe

aleea Shvedskiy Tupik sunt ministrul de Externe, Sergei Lavrov, viceprimministrul Sergey Prikhodko, Nikolay Tokarev, CEO OAO Transneft, Ilya Klebanov, executiv OAO Sovcomflot, şi Leonid Reiman, fostul ministru de Comunicaţii, relatează un rezident.

Departamentul de proprietăţi al Kremlinului nu dezvăluie locuinţele alocate. Kostin, Timcenko şi Kudrin au refuzat să comenteze statutul de proprietar al acestor apartamente, precum şi Lavrov, Prikhodko, Tokarev, Klebanov şi Reiman. Departamentul de relaţii cu presa de la Rosneft a răspuns că Sekin nu a locuit niciodată în clădirea de pe aleea Shvedeskity Tupik şi a refuzat să spună dacă a deţinut vreodată un apartament în această clădire.

Sursa: Ziarul Financiar

Nu i-a făcut un bărbat! Dar când diavolul pune gheara pe sufletul omului, îi întunecă mintea şi se petrece ceea ce se petrece. Să avem credinţa neclintită că ei se vor risipi, și noi trebuie să rămânem tari în credinţa noastră, fără să-i urâm. Fără să-i urâm! Nu, nu-i urâm, ci le urăm şi le dorim întoarcere la calea cea adevărată, la credinţa în Dumnezeu”.

Daniela MICUŢARIU Sursa: Monitorul de Suceava (monitorulsv.ro)

Elisabeta a II-a a aprobat legea privind căsătoriile între persoane de acelaşi sex În Marea Britanie, legea privind legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex a primit avizul regal şi a intrat în vigoare.

Anterior, proiectul de lege a fost susţinut de toate cele trei partide din Parlamentul ţării – Partidul Conservator, Partidul Laburist şi Partidul Liberal Democrat.

Primele căsătorii între persoane de acelaşi sex vor avea loc în vara anului viitor. Acţiunea legii nu se extinde pe întreg teritoriul regatului, ci doar în Anglia şi Ţara Galilor.

Criticii din ambele Camere ale Parlamentului consideră că acest pas subminează concepţia tradiţională a familiei, în timp ce adepţii ei apelează la ideea egalităţii.

Sursa: romanian.ruvr.ru

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488

or. Chişinău, str. N. Iorga, 8

FLUX

10

Cultur= 19 IULIE 2013

18 MILIOANE DE EURO S-AU FĂCUT SCRUM

Cele şapte opere de artă nu mai pot fi recuperate O istorie demnă să stea la baza unei pelicule hollywoodiene. Continuă epopeea celor șapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, și aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, care au stat o perioadă în portbagajul maşinii lui Eugen Darie.

Precizăm că este vorba de șapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam anul trecut. Operele sustrase sunt «Tête d'Arlequin» de Pablo Picasso, «La Liseuse en Blanc et Jaune» de Henri Matisse, «Waterloo Bridge» şi «Charing Cross Bridge» de Claude Monet, «Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée» de Paul Gauguin, «Autoportrait de Meyer de Haan» şi «Woman with Eyes Closed» de Lucian Freud.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele, transmite Mediafax.

După furtul operelor de artă, cei trei s-au gândit să le aducă în România şi să le vândă, iar pentru a le scoate «rapid şi fără risc» din Olanda au cumpărat, în 17 octombrie 2012, mai multe perne, în care au introdus tablourile.

Pernele în care se aflau tablourile au fost puse în maşina lui Eugen Darie, un Ford Mondeo înmatriculat în Bulgaria, printre bagaje, iar ulterior au fost introduse în ţară prin vama Nădlac, au arătat procurorii.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că, după ce au intrat în ţară, Eugen Darie a mers în localitatea Măcin, din judeţul Tulcea, unde a des-

cărcat bunurile din maşină, dar cele două perne cu tablouri le-a lăsat în autoturism.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetatorilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după percheziţiile din 13 februarie, le-a dezgropat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi prietenilor lui

şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă «tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi», au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Aceasta a precizat că nu a spus iniţial nimănui că a ars tablourile, dar înainte să fie arestată, a realizat că a făcut o greşeală şi i-a spus fiului ei.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Anchetatorii au mai dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetările pentru Marfa Marcu, mătuşa lui Radu Dogaru, şi Andreea Georgiana Damaschin, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, precum şi pentru George Moise, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni.

De asemenea, procurorii au mai dispus disjungerea sau declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT Tulcea pentru Radu Dogaru, Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu, sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism.

Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu şi Olga Dogaru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit justiţiei în lipsă, a precizat DIICOT. Primul termen de judecată în acest caz este stabilit pentru 13 august.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M I N G I R (3)

Primele decenii ale sec. al XX-lea sunt marcate de mai multe evenimente, unele dintre ele nefaste: primul război mondial (1914-1916), în timpul căruia au căzut pe câmpurile de luptă 58 de mingireni, tâlhăriile şi dezordinea provocate de bandele bolşevice şi dezertorii din armata rusă în retragere (1916-1917).

Curând însă intervin şi evenimente edificatoare: instituirea organului parlamentar Sfatul Ţării şi Unirea Basarabiei cu România (1917-1918), realizarea reformei agrare şi împroprietărirea ţăranilor din Basarabia (1918-1924), reorganizarea vieţii publice şi modernizarea economiei rurale.

La Mingir iau fiinţă noi instituţii şi organizaţii: Cooperativa agricolă

„Victoria”, Banca populară, dispensarul, oficiul poştal, staţia de telefoane, societatea vânătorilor etc.

Se deschid două şcoli şi un cămin cultural, se pun în funcţiune câteva mori cu motor. La reforma agrară din 1918-1924 în sat au fost împroprietăriţi 423 de locuitori cu 2042 ha de pământ. Localitatea creşte şi se dezvoltă, se înfiripă noi familii de gospodari, sporeşte numărul populaţiei.

Câteva mărturii documentare: 505 case, 2568 de locuitori (1904); 410 locuitori, primărie, 2 şcoli primare, cămin cultural, mori, bancă populară agricolă, 8 băcănii, cizmărie, croitorie, măcelărie (1925); 3855 de locuitori, dintre care 3709 români, 97 evrei, 20 ruşi, 4 bulgari, 3 ucraineni, 2 greci ş.a. (1930); 965 de gospodării, 3900 de locuitori (1940). În perioada 1918-1940, Mingirul a făcut parte din componenţa aceluiaşi judeţ Cahul.

Anii ’40-’50 ai secolului trecut au înscris pagini negre în istoria ţinutului şi a satului Mingir: ocupaţia Basarabiei de către armata ţării sovietelor (1940), războiul al doilea mondial (19411945); bolile infecţioase, seceta şi foametea organizată de autorităţile de ocupaţie (1945-1947), colectivizarea forţată, reprimările, arestările şi deportările a sute şi mii de oameni nevinovaţi. Numai în 1941, pe motive politice, au fost întemniţaţi şi executaţi

patru fruntaşi ai vieţii publice din sat – Alexandru Andoni, Ion Cepeleaga, Pavel Viziru şi Isidor Starciuc, familiile lor (19 persoane) fiind deportate în Siberia.

Din cei aproape 300 de mobilizaţi în Armata Roşie în timpul celui de al Doilea Război Mondial nu s-au mai întors pe la casele lor 132 de mingireni. Iată numele doar ale unora

dintre ei: Avran I., Baboi C., Baboi S., Bordei A., Bordei T., Bletea C., Bletea M., Bumbu G., Botezatu P., Botezatu S., Bozianu D., Cepeleaga I., Croitoru V., Cireş A., Damian T., Eşanu D., Fantaziu S., Fantaziu T., Florea I., Furdui M., Gonţa T., Gribincea A., Gribincea P., Chistol C., Chistol T., Casian M., Cotovanu G., Cozma G., Lupanciuc C., Leahu V., Mircos I., Munteanu I., Munteanu V., Păun C., Ignat D., Condrea E., Mereuţă S., Olăraş G., Tutunaru P., Târsână I., Tăbăcaru Ş., Teacă S., Teslaru I., Ţurcanu D., Ungureanu S., Varaniţă S., Vâzdoagă D., Vizitu C., Zghibarţă A. ş.a.

În 1949, cel de-al doilea val de represiuni şi deportări în Siberia le-a lovit necruţătoare şi le-a îndepărtat de meleagurile natale pe alte încă 34 de familii de gospodari: Bumbu Ion cu soţia Natalia şi 8 copii, Bumbu Ion A. cu soţia Elena, Bumbu Ilie cu soţia Chira, Chistol Gheorghe cu soţia Maria şi 6 copii, Chistol Vasile cu soţia Natalia, Chistol Timofei cu soţia Ioana, Chistol Nicolae cu soţia Liuba şi 5 copii, Chistol Dumitru cu soţia Agafia, Iasinschi Vladimir cu soţia Parascovia şi 6 copii, Chistol Petru cu soţia Ecaterina, Grecea Gheorghe cu soţia Ana şi 2 copii, Lupanciuc Ion cu soţia Tudora şi 4 copii, Leros Nicolae cu mamă-sa Ecaterina, Lupanciuc Ştefan cu soţia Marfa şi 3 copii, Munteanu Elisaveta, Mocanu Ion cu soţia Elena şi 3 copii, Moisei Nicolae cu soţia Maria şi 2 copii, Pârlog Efrosinia cu 3 copii, Chiţanu Parfenie cu soţia Domnica, Chiţanu Lazăr cu soţia Eudochia şi 2 copii, Nazarchevici Filip cu soţia Zavastina, Furdui Ştefan cu soţia Ecaterina, Furdui Dionis cu soţia Lucreţia şi 4 copii, Sandu Leonachi cu soţia Melania şi 2 copii, Sârbu Anton cu soţia Nastasia, mamă-sa Natalia şi 4 copii, Scurtu Ion cu soţia Lidia şi un copil, Tătaru Nichita cu soţia Varvara, Tătaru Petru

cu soţia Ecaterina şi 3 copii, Tărâţă Elena, Târsână Nichita cu soţia Axinia şi 3 copii, Varaniţă Efim I. cu soţia Zavastina, Varaniţă Efim E. cu soţia Nina, Varaniţă Grigore cu soţia Valiţa şi 3 copii ş.a. În total 122 de năpăstuiţi (56 bărbaţi, 66 femei, 59 copii).

Aceste necazuri şi suferinţe, precum şi multe altele, sunt descrise amănunţit de Iacob Lupanciuc în cartea sa bine documentată Comuna Mingir, file de istorie (Chişinău, 2004 ).

Anii postbelici vin să tămăduiască rănile şi să domolească suferinţele oamenilor, dar numai întru câtva, pentru că colhozurile şi sovhozurile nu au îmbunătăţit aproape cu nimic viaţa sătenilor şi nu le-au ogoit durerile, ba mai mult, le-au complicat traiul. Să ne amintim cum era răsplătită munca sătenilor în acele gospodării agricole colective şi de stat – cu câte 20 şi 40 de copeici şi în unele cazuri cu câte o rublă pentru o zi-muncă.

Aceasta era retribuţia ţăranului şi în colhozurile „Voroşilov”, „Timoşenco” şi „Stalin” din Mingir, până şi după comasarea lor într-o singură gospodărie – „Stalin”.

Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Cultur= 19 IULIE 2013

11

Leo BUTNARU

AGENDA LUI PANAIT ISTRATI, ADRESA LUI TUDOR ARGHEZI (Pagini de jurnal)

4.IX.1991 Şi – ceea ce s-a interpus între notele de la 19 iulie-19 august: am scris la o bună parte din cartea „Şlefuitorul de lentile”, cca 10 coli de autor (250 de pagini manuscris), însă am rămas unde am rămas, la jumătatea capitolului despre tinereţea scriitoricească, în urma deruteişoc pe care mi-a produs-o mie, ca şi foarte multora, dezlănţuirea gorilelor militariste, puciste din Kremlin. Nu pot şti când voi fi în stare să revin la manuscris… În cheia comportamentului „cucerirea de sine” din volumul „Umbra ca martor” şi în „Şlefuitorul de lentile” regizez reflecţii despre fenomenologia procesului de creaţie axate pe exemplele maeştrilor cu netăgăduită autoritate în literatura universală. E ceva între eseistică şi nuvelistică, amintind de teoretizările elitiste, fără a face concesii celor cu condiţie intelectuală elementară. Discursul mi se pare interesant până la captivant.

Iar pe 1 septembrie, duminică, i-am avut de oaspeţi acasă pe Aurel Rău, Doina Cetea, Tudor Dumitru Savu, soţii Adam, Ioan şi Georgeta, Horia Bădescu, Mihai Cimpoi, soţii Ţurcanu (el – preşedintele unei bănci importante).

Concluzii? Le-au tras alţii şi sunt destul de instructive. Primo: „Viaţa e ca oglinda: îi zâmbeşti, îţi va zâmbi; te încrunţi la ea, va răspunde la fel” (Pablo Casals). Secundo: „Am dormit şi am visat că viaţa e o bucurie. M-am trezit şi am văzut că viaţa e o datorie. Am muncit şi am constatat că datoria e o bucurie” (Nietzsche).

Din alte momente demne de consemnat, cred. Dinu, Viorel şi Mircea se încumetă a publica articolul meu polemic „Oglinda şi lampa” (în absenţa superiorului). Mormăie M., dar indirect. Nu ştiu ce impresie i-a produs lui G. Vieru, însă acesta, după ce m-a beştelit pe nedrept, în urma insinuărilor-denunţ pe care le-a făcut alde…, are curajul să-mi întindă mâna, iar ieri, la seara lui Coşeriu, chiar să-mi vorbească de una, de alta, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit. Nu-mi rămâne decât să constat încă o dată: nu ţin pică, ci, mai curând, uit răul pe care mi l-a făcut, ţinând mine binele.

5.IX.1991 Alaltăieri, la recepţia oferită în onoarea ilustrului nostru conaţional Eugen Coşeriu, plus ziua de naştere a lui Mihai Cimpoi, intru în vorbă cu V. M., deputat în parlament. Ajungem la numirea în post de şef al securităţii a lui A. Plugaru. „Să mai vedem ce o face şi acesta…

Cum credeţi, va da în vileag dosarele turnătorilor şi celor turnaţi?”, întreb. Mai vârstnicul coleg M. e categoric împotriva acestui fapt, zicând că mai toţi suntem implicaţi. Cică, faptul că ai fost pionier sau comsomolist, sau că ai depus jurământul în armata sovietică pot servi ca alibi de implicare… Evident, bătrânul prea simplifică lucrurile, eu nu-l cred, îi dau replică şi-l provoc la sinceritate. Şi iată care-i povestea: „Când m-am repatriat, în 1952, din România, – începe să povestească M., – am fost şi eu dus la KGB, ţinut două ore în şir sub un reflector cu lumina orbitoare, fierbinte. M-au interogat în atare condiţii. La anumite momente, era cât pe ce să-mi pierd cunoştinţa. La urmă m-au pus să semnez nişte hârtii. În starea în care mă aflam, la care se adaugă şi necunoaşterea limbii ruse, presat, am semnat. Nici până astăzi nu ştiu ce fixase kgb-iştii…”.

E o parte din adevăr. Însă cealaltă parte e următoarea: majoritatea celor reveniţi, unii aduşi cu forţa, în Moldova pruto-nistreană, în special intelectualii, au fost recrutaţi, prin diferite metode – momeli, ademeniri, dar mai ales prin ameninţări şi şantajări – de cutrele secu-

riste. Sigur, A. B. a fost printre „liderii” colaboraţionişti. M., traducând Marx-Engels, o vreme a făcut servicii şacalilor, pe urmă însă, a căzut în dizgraţie. Azi, incontestabil, are şi merite. Complicate chestiuni…

Un grup de clujeni au plecat duminică la Odesa. Bietul Constatin Cubleşan se pomeni cu geaca sfârtecată: paşaportul, alte acte, banii – sustrase. Consulatul român de la Kiev trebuie să-i expedieze astăzi un act care i-ar permite să se reîntoarcă în ţară, deoarece luni, de la vama Leuşeni, a fost întors îndărăt la Chişinău.

Pare-se, îi povestisem şi colegului Cubleşan un banc prevenitor despre oraşul de la ţărmul mării. Cică, peste ani de zile, în urbea natală revine din lume un emigrant. De cum ajunge undeva în capul scărilor Potiomkin, lasă jos două geamandane pe care le avea asupra sa, desfăcând larg mâinile în părţi şi exclamând: „Ah, Odesa, ce te-ai mai schimbat, eşti de nerecunoscut!”. Când, după exclamaţie, lasă ochii în jos, vede că îi lipsesc valizele, la care omul face necăjit: „Ah, Odesa, cum te mai recunosc!...

Cum nu te-ai mai schimbat...”.

Tot mai mulţi inşi care privesc lumea cu ochi de speculanţi. Colegii T. şi M., cică, fac tocmai aşa, cumpără-vând; asta costă atât, cealaltă – atât… Ce stupiditate! Şi ciclopii bişniţari vor să fie băgaţi în seamă, grijile lor să fie şi ale tale…

Nimeni nu mai vorbeşte de cărţi, biblioteci, inteligenţă… Perfidă, uşuratică şi, deci, superficială populaţie…

20.IX.1991 Prin târg, se povesteşte despre „eroica” comportare (cacofonia e la locul ei) a unor colegi în timpul puciului din 19-21 august. Unul dintre ei se odihnea în Crimeea. În ziar, urma să-i apară un articolaş în care într-o propoziţiedouă pişca şi comuniştii al căror acolit a fost vreo 20 de ani şi din rândul cărora nu l-a smuls, ca şi pe M., decât decretul prezidenţial care a interzis canalia de organizaţie. Deci, luni, autorul telefonează, insistând pe lângă secretarul de redacţie V. M. să elimine din buclucaşul său textuleţ înţepătura la adresa comuniştilor.

Subalternul îi spune cam următoarele: „Nu e cazul să-ţi tremure genunchii. La noi lumea a ieşit în stradă, condamnă junta. Preşedintele şi parlamentul republicii, de asemenea, au luat o poziţie fermă antipucistă…”. „Lasă, lasă, voi nu cunoaşteţi toate dedesubturile”, face de la celălalt capăt al firului autorul: „Scoateţi din text ceea ce vă spun eu”. Buu-u-un… (De fapt, foarte rău-u-u…) Secretarul de redacţie telefonează la corectură, doamnele de acolo „castrează” materialaşul şi aşteaptă cu groază urmările puciului, că doar nu e şagă, dacă însuşi bossul dă semne de nelinişte fricoasă, îşi mutilează textul, pentru a-l îndulci…

Dar… miercuri dimineaţă, autorul telefonează din nou din vecinătatea vilei lui Gorbaciov, insistând să se repună la loc în material rândurile anticomuniste. Adică, îi revenise marele curaj, neasemuitul patriotism… Pentru că miercuri deja era clar că junta moscovită va cădea şi cameleonul se grăbi să-şi refacă aureolatul chip de luptător.

Apoi, când reveni la Chişinău, îşi ia la rost subalternii: „Eu merg în concediu, iar voi ce-aţi publicat? L. Butnaru, Nic. Vieru? De ce mă băgaţi în scandal?” etc.

D. zice scurt pe doi: „Nu cred să fi făcut noi greşeli. Şi linişteşte-te, dacă nu doreşti să povestim lumii despre felul în care te-ai comportat în timpul puciului”.

Vizatul se înroşi raco-cameleonic şi – mâlc!

Sigur, îşi mocneşte ura şi-şi urzeşte planul de răzbunare. În 12 septembrie, în „Glasul naţiunii”, un oarecare „Cronos” – bănuiesc că e L., – referindu-se la materialele de polemică, scrie despre dialogul lui D. Mihail cu N. Vieru: „– Ştii doar că dialogul în cauză a fost publicat în lipsa şefului.

Michiduţă: – Da. Splendid de ticălos dialog. Şi bine că se mai duce şi şeful acesta din când

în când în concediu, altfel nu ştiu cum i-aş mai pune la punct pe cei care iau viaţa prea în serios”. Şi alte inepţii.

20-28.IX.1991 Evenimente berechet… Soseşte Brenda Walker din Anglia, traducătoare din literatura română, inclusiv din opera lui Eminescu. Directoare de editură. O aşteptăm la gară, cursa IaşiChişinău. Pe la 13,30 vine N. Rusu, anunţând că musafira sosise cu protoiereul Buburuz; la vamă autocarul s-a reţinut, iar descurcăreaţa Brenda găsi ieşire din situaţie.

Omagierea lui George Coşbuc, 125 de ani de la naştere. Sala de la Palatul artelor (fost: Prietenia popoarelor) – plină. Televiziune. Post festum, o recepţie cordială.

Vânzoleală în ajunul adunării generale a scriitorilor. Presupuneri, zvonuri, confuzii… Însă, la 27 septembrie, în ziua convocării, oratorii au cedat din ideile lor preconcepute, „solidaritatea” lor iluzorie spulberându-se. Au crezut că cineva dintre ei ar putea fi curajosagresiv, în realitate bătând cu toţii în retragere. La tema „Uniunea scriitorilor în condiţiile economiei de piaţă” nu se potrivesc vorbele impertinente, ci se cer propuneri constructive, idei, pe care nu le prea au nici Gheorghiţă, nici Burghiu (acesta e un palavragiu care vrea săşi mascheze propria… trândăvie…). Deci, s-au cam răsuflat ambiţioşii oratori de serviciu. În aceeaşi zi, pe la 15, 30, împreună cu Gheorghe Vodă şi Gheorghe Mazilu, pornim spre Galaţi, la Festivalul Naţional de Poezie „Grigore Hagiu”. Pe la 19,30, ajungem la Târgu Bujor, unde, la cafeneaua „Trei stejari”, găsim participanţii întruniţi la o masă festivă, care a încheiat prima zi a manifestării. Prezenţi – sora poetului, plasticiana Gina Hagiu, soţul ei, pictorul Eugen Popa, dragii gălăţeni Vremuleţ, Vicol, Chiric, Mihăiescu etc. De la Bucureşti – Dan Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române, Lucian Chişu de la revista „Literatorul”...

Ajunşi la Galaţi, apar mici probleme cu cazarea (la nivel): comenzile de la hotelul „Dunărea” fuseseră deja suspendate. În sfârşit, hotelul tineretului. Gh. Vodă, cu blândul său excentrism, ţine să rămână peste noapte în „Volgă”.

De, voia dumisale. S-a tot făcut caz şi voie bună în baza deciziei „romantice” a colegului.

Pe 28 septembrie – festivităţi „Hagiu” la Biblioteca Judeţeană „Urechie”. Prezenţa noastă a avut priză.

Episcopul Casian al Galaţiului şi Dunării de Jos are amabilitatea de a ne invita la reşedinţa dumisale. Impresionant: cultură, profunzime şi bună gospodărire. Ne prezintă octogenarului episcop Antim Nica (născut în Bogzeşti/ Orhei).

Frumos, statuar, dar părăsit de puteri. Abia de reuşeşte să-şi lase semnătura pe cărţile pe care ni le dăruie. Întreţineri îndelungi cu angajaţii editurii „Porto-Franco”, spectacol la Teatrul Naţional „Fani Tardini”, înmânare de premii literare.

Gazdele – generoase, la nivel.

La Galaţi mi-am procurat un reportofon „Sanyo”. Multe cărţi, „Secolul 20” din anii trecuţi.

De la Galaţi, facem o escapadă la Brăila. Ne oprim la casa lui Moş Anghel. La han, gustăm un „Cotnar”. Brăila e frumoasă, însă în primăvară mi se păruse şi mai şi, oarecum neobişnuită.

Casa-muzeu „Panait Istrati” e deschisă. Ghidul cu fecioraşul său… Zigfrid (na-ţi-o bună că l-am… botezat!). I-a plăcut, cică, celebrul poem german cu acest nume. Obiecte care i-au aparţinut lui Panait Istrati. Printre ele, două agende pentru adrese, una cu indicator alfabet chirilic, a doua – latin. Aceasta din urmă stă deschisă la pagina cu adresa lui Tudor Arghezi, lucru despre care îi spun, la telefon, şi doamnei Mitzura Arghezi cu care tratăm organizarea lansării unei cărţi a marelui scriitor, apărută la editura chişinăuiană „Hyperion”. Deja e uşor de telefonat la Bucureşti: prefix – 810400.

FLUX

CALEIDOSCOP

19 iulie Evenimente 1900: Se deschide metroul din Paris 1553: Lady Jane Grey este înlocuită de Maria I ca regină a Angliei după numai nouă zile de domnie 1870: Războiul franco-prusac: Franța a declarat război Prusiei. Conflictul se va încheia la 26 februarie 1871 prin înfrângerea Franței 1877: Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31) 1900: Se deschide metroul din Paris 1922: A avut loc primul meci al echipei de tenis a României în Cupa Davis (India–România: 5–0) 1952: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Helsinki, Finlanda 1954: A fost lansat primul disc single semnat Elvis Presley – That' s All Right 1965: La Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu a fost ales în funcția de secretar general al Partidului (19/24) 1980: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova, URSS 1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice. Prin numărul de medalii obținute, România se clasează pe locul 14, cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz 2005: Alegeri parlamentare în Burundi

Nașteri Edgar Degas, pictor francez 1814: Samuel Colt, industrialist și inventator american (d. 1862) 1822: Prințesa Augusta de Cambridge (d. 1916) 1834: Edgar Degas, pictor francez (d. 1917) 1890: George al II-lea din dinastia Oldenburg, rege al Greciei (1922-1923; 1935-1947) (d. 1947) 1893: Vladimir Maiakovski, poet rus (d. 1930) 1896: A.J. Cronin, scriitor scoțian (d. 1981) 1907: Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române (d. 1997) 1923: Constantin Țoiu, prozator român 1930: Pompiliu Teodor, istoric român, membru al Academiei Române (d. 2001) 1934: Tita Chiper, ziaristă româncă, scenaristă de filme de animație, autoare de proză pentru copii (d.

2002) 1943: Maria Luiza Cristescu, prozatoare româncă 1946: Ilie Năstase, jucător român de tenis 1947: Brian May, muzician englez 1948: Alexandru Neagu, fotbalist român 1953: Daniela Buruiană-Aprodu, politician român 1954: Elena Ștefoi, poetă, publicistă și diplomată româncă 1984: Diana Mocanu, înotătoare româncă

Decese 1374: Francesco Petrarca, poet italian (n. 1304) 1415: Filipa de Lancaster, soția regelui Ioan I al Portugaliei (n. 1359) 1687: Laura Martinozzi, ducesă de Modena (n. 1637) 1810: Louise de Mecklenburg-Strelitz, regină a Prusiei (n. 1776) 1814: Matthew Flinders, navigator și cartograf englez (n. 1774) 1891: Pedro Antonio de Alarcón, scriitor spaniol (n.

1833) 1931: Nicolae Paulescu, medic român, descoperitorul insulinei (n. 1869) 1976: Henri Catargi (Togo), pictor român (n. 1894) 1982: Hugh Everett, fizician american (n. 1930) 1993: Dionisie M. Pippidi, arheolog, epigrafist și istoric român, membru al Academiei Române (n. 1905) 1993: Jean Negulesco, regizor american de origine română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1900) 2009: Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer (n. 1930) 2011: Arsenie Papacioc, duhovnic român (n. 1914)

FLUX

12

„Să vezi Italia fără să vezi Sicilia este ca şi cum nu ai fi văzut Italia deloc, pentru că Sicilia este cheia întregii ţări”.

Johann GOETHE

Magazin 19 IULIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Arome siciliene

Orice gurmand îndrăgostit de mâncarea italiană ar trebui să ajungă în Sicilia, insulă considerată ca fiind locul ce a dat naştere celor mai multe reţete tipice bucătăriei italiene.

Anume pe această insulă vom porni expediţia noastră culinară în care vom descoperi locuri desprinse din basme şi arome ce ne vor desfăta simţurile.

Sicilia se situează undeva între peisajele mediteraneene exotice şi poveştile cu mafioţi sicilieni, fiind modelată de-a lungul veacurilor de către cele mai diverse civilizaţii, aici perindându-se fenicienii, grecii antici, bizantinii, arabii etc., lăsându-şi fiecare amprenta şi creând un melanj cultural unic.

Palermo, capitala Siciliei, situată în golful Palermo din Marea Tireniană, te impresionează prin grandoarea clădirilor, multitudinea edificiilor şi ruinelor, arhitectura variată, cu puternice influenţe arabe, leandrii şi cactuşii înfloriţi de pe marginea străzilor, ficusul gigantic ce tronează la intrarea în grădina botanică, căruţele trase de cai ce circulă pe străzile înguste pietruite, purtându-te în această lume diversă.

Plimbarea noastră o începem din Piazza Vigliena, delimitată de 4 clădiri (Quattro Canti) în stil baroc, pe ale căror faţade admirăm fântâni arteziene (în care vom arunca neapărat o monedă, aşa cum zic legendele, pentru a fi siguri că ne vom mai întoarce în acest

Bruschetti Ingrediente: 2 roşii 1 căţel de usturoi 6 felii de pâine busuioc proaspăt mozzarella ulei de măsline

Roşiile tăiate cubuleţe mici se amestecă cu usturoiul şi busuiocul tocat şi se condimentează cu sare şi piper, apoi se pune compoziţia peste feliile de pâine unse cu ulei de măsline, se pun deasupra feliuţe de mozarella şi se dă la cuptor pentru 10 minute. Se pot servi atât calde, cât şi reci.

Că tot ne place mozzarela vom găti şi un piept de pui mediteranean cu roşii.

oraş), cu statui ale celor patru anotimpuri, cei patru regi spanioli din Sicilia şi cei patru patroni ai oraşului Palermo – Cristina, Ninfa, Olivia şi Agata.

Oraşul este împânzit de catedrale şi biserici, unele dintre acestea având şi 1000 de ani vechime. Probabil, una dintre cele mai frumoase şi impresionante edificii este Catedrala Palermo, un complex arhitectural ce îmbină diverse stiluri datorită reconstrucţiilor şi adăugirilor la care a fost supusă. Această catedrală a fost construită pe locul unei bazilici bizantine, ce fusese transformată, în sec. IX, pentru un timp, într-o moschee, ultima reconstrucţie având loc în sec. XVIII. Palmierii ce împrejmuiesc catedrala îi sporesc farmecul, transpunându-te într-o lume ca de basm.

Pitorescul oraşului te face să rătăceşti pe străduţele întortocheate, uitând noţiunea timpului, aşa că pe amurgite te invit să vizităm o piaţă tipic italiană, unde vei găsi toate produsele specifice zonei: caşcavaluri şi brânzeturi locale, fructe de mare, ierburi aromatice, paste de cele mai diverse forme şi neobişnuite culori, măsline, fructe exotice etc., din care vom alege ingredientele pentru reţetele noastre.

Un aperitiv uşor de preparat şi foarte savuros sunt tradiţionalele bruschetti cu roşii, care îşi au originea în regiunea Toscana, de prin secolul XV, fiind răspândite acum nu doar în Italia, ci peste tot în lume, cunoscând nesfârşite variante de preparare.

dintre cele mai îndrăgite ingrediente italiene, avându-şi originile chiar în Sicilia, unde ne aflăm şi noi acum. Povestea spaghetti-lor (care se numeau la început macaroni) începe odată cu invazia arabă de la sfârşitul secolului VIII, aceștia aducând cu ei un fel de tăiţei uscaţi, care sunt consideraţi „străbunii” pastelor de azi. Și fiindcă ne aflăm în locul în care s-au „născut” pastele, voi prepara două reţete, deopotrivă de savuroase, dar cu ingrediente diferite, pentru a putea evidenţia capacitatea lor de transformare.

Penne cu dovlecei şi lămâie

Pieptul de pui se spală, se condimentează şi se prăjeşte în unt câte 5 minute pe fiecare parte, apoi se pun deasupra felii de roşii tăiate rondele, busuiocul proaspăt tocat şi se ţin sub capac 2 minute, apoi se pun feliile de mozzarella şi se mai lasă 3 minute pe foc.

Se poate servi cu o garnitură de cartofi cu rozmarin la cuptor.

Bucătăria italiană nu ne-o putem imagina fără paste, probabil unele

Se fierb pastele al dente (într-un vas cu multă apă se pune sare şi se adaugă pastele când fierbe apa, având grijă să nu le fierbem prea mult). Într-o tigaie mai mare călim în uleiul de măsline usturoiul tocat, apoi adăugăm busuiocul tocat şi sucul de lămâie, peste 2-3 minute adăugăm dovleceii daţi pe răzătoare şi storşi de suc. După ce am călit dovleceii 7-8 minute, adăugăm în tigaie pastele fierte, le amestecăm şi le mai ţinem câteva minute. Se pun în farfurie şi se presară cu caşcaval ras (preferabil ar fi parmezan).

Datorită gustului uşor acrişor de lămâie, această reţetă este ideală pentru zilele de vară, putând fi consumată şi rece.

O reţetă de paste specifică Siciliei este cea de Spaghetti al nero di seppia, adică spaghetti cu cerneală de sepie. Acestea au un gust intens şi o aromă surprinzătoare, care parcă-ţi aduce marea în farfurie.

Pentru aluat: 500 gr făină 250 ml apă plată 20 gr drojdie proaspătă 1 linguriţă miere/zahăr 1 linguriţă sare 5 linguri ulei de măsline Pentru sos de roşii: 6 roşii 5 linguri ulei de măsline 1 linguriţă de zahăr oregano Ingrediente pizza: 200 gr mozzarela busuioc proaspăt oregano rucola

Ingrediente: 500 g paste cu cerneală de sepie 10 roşii cherry 3 cepe verzi 3 căţei de usturoi 50 ml vin alb ulei de măsline

Ingrediente:

Ingrediente:

Ingrediente:

Spaghetti cu cerneală de sepie

500 g paste penne 1 dovlecel 50 g suc de lămâie 3 căţei de usturoi busuioc proaspăt ulei de măsline

Piept de pui mediteranean 1 piept de pui 1 roşie mozzarella busuioc unt

Ideal este să folosim pentru această reţetă cerneală de sepie, dar cum nu se prea găsesc asemenea ingrediente pe meleagurile noastre, vom căuta paste cu cerneală de sepie (le recunoaştem imediat după culoarea neagră, pe care o au).

Pizza Margherita

Pastele se fierb al dente şi se scurg. Într-o tigaie încingem uleiul de măsline, călim usturoiul şi ceapa tocate, adăugăm roşiile tăiate jumătăţi, lăsăm să se călească 3-4 minute, adăugăm vinul, iar după 3-4 minute punem şi pastele, amestecăm uşor, apoi le luăm de pe foc.

Presărăm puţin parmezan deasupra şi sunt gata de servit.

Quattro stagioni, Calzoni, Capricciosa, Quatro formaggi, Neapolitana, Funghi, Pepperoni... sunt doar câteva feluri ale celei mai îndrăgite mâncăruri italiene: PIZZA, care cel mai probabil se trage de la o altă specialitate italiană, focaccia.

Astăzi vom găti pizza Margherita, care este preferata mea şi despre care legendele spun că ar fi fost inventată în Napoli, în 1889, de către Raffaele Esposito, un renumit pizzaiolo (bucătar ce prepară pizza) local, la cererea reginei Margherita, care vroia să guste această mâncare, considerată până atunci mâncarea săracilor. Dintre 3 feluri de pizza pregătite, regina a preferat-o pe cea care amintea de steagul italian (roşu – sosul de roşii, verde – busuiocul şi alb – mozzarella), iar acest fel de pizza a fost numit în cinstea reginei: Margherita.

Mai întâi pregătim aluatul în felul următor: amestecăm drojdia cu zahărul/mierea apoi adăugăm apa. Punem făina într-un vas mai mare, facem o gropiţă şi turnăm drojdia şi omogenizăm ingredientele. Apoi adăugăm uleiul şi sarea şi frământăm aluatul până devine elastic şi nu se lipeşte de mâini. Acoperim aluatul şi-l lăsăm să dospească cel puţin o oră.

Cât dospeşte aluatul, pregătim sosul de roşii: decojim roşiile (le punem pentru 5 minute într-un vas cu apă care fierbe, le scoatem şi le decojim), le tocăm mărunt, adăugăm zahărul, uleiul de măsline şi oreganul şi e gata sosul.

Aluatul dospit îl împărţim în 2 sau mai multe bile, în funcţie de cât de mică vrem să fie pizza şi cât de gros blatul. Îl întindem pe masa de lucru înfăinată şi punem blatul pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Punem peste blat sosul de roşii, feliile de mozarella, busuiocul proaspăt tocat şi presărăm oregano. Dăm pentru aproximativ 5-7 minute la cuptorul preîncălzit la 250 de grade.

După ce o scoatem de la cuptor, putem presăra deasupra frunze de rucola şi busuioc pentru o aromă mai intensă.

Panna cotta (adică cremă coaptă) este desertul tipic italian pe care îl vom găti împreună, pentru a-l servi în călătoria noastră siciliană. Răspândit în întreaga Italie, originile acestui desert se regăsesc în regiunea nordică Piemonte, unde se presupune că ar fi fost inventat de o femeie de origine maghiară. Desertul e unul extrem de uşor de preparat, aşa că hai să ne apucăm de treabă.

Panna Cotta Ingrediente: 500 ml frişcă 80 gr zahăr 90 ml lapte 10 gr gelatină 1 linguriţă esenţă de vanilie

Se toarnă laptele peste gelatină şi se omogenizează. Frişca şi zahărul se pune pe foc, când e fierbinte (nu o lăsăm să fiarbă), adăugăm laptele cu gelatina, amestecăm energic 2 minute, o luăm de pe foc, adăugăm esenţa de vanilie, amestecăm şi turnăm compoziţia în forme, pe care le dăm la frigider pentru cel puţin 4 ore, până se întăresc.

Se poate servi direct din forme, iar dar dacă vrem să le scoatem, scufundăm fundul formelor în apă clocotită, le întoarcem deasupra unei farfurii şi le lovim uşor pentru a ieşi din formă.

Se poate servi simplă sau cu caramel, sos de ciocolată sau de fructe.

Desigur că nu putem să uităm şi cafeaua italiană, care a ajuns prima dată în Italia abia în 1570, adusă de către arabi în Veneţia şi vândută foarte scump bogaţilor care o consumau la început ca medicament. Tot aici a fost deschisă şi prima cafenea din Europa, la 1645, acest tip de localuri răspândindu-se mai apoi în întreaga Italie şi în restul Europei.

Cu toate că această băutură nu are nici pe departe origini italiene (fiind originară în Ethiopia), italienii sunt cei ce au „făcut artă” din preparatul cafelei.

Caffe latte Ingrediente: 3 linguriţe de cafea 50 ml lapte zahăr Se prepară cafeaua (preferabil în cafetieră Moka, pentru a nu avea zaţ în ceaşcă), se îndulceşte cu zahăr după gust şi se adaugă laptele.

Dacă vrem să o bem rece, putem pune laptele la congelator, în forme pentru gheaţă, cafeaua o lăsăm să se răcească şi adăugăm cuburile de lapte îngheţate.

Acest tip de cafea se serveşte, de obicei, la micul dejun, iar noi o vom bea cu o felie de panna cotta alături.

Reţetele italiene, care sunt practic unele dintre cele mai răspândite în lume, datorită savorii şi diversităţii ingredientelor folosite, îţi vor încânta cu siguranţă papilele gustative de la primele îmbucături, aşa că te îndemn să le găteşti împreună cu mine.

Buon apettito!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

13

Diverse 19 IULIE 2013

Trendurile verii 2013

Pericolul din şlapi Deşi par comozi, şlapii sunt la fel de periculoşi pentru picioarele noastre ca şi tocurile.

Pe lângă faptul că pot provoca dureri la nivelul articulaţiilor, şlapii pot chiar să deformeze mersul.

transformat acum în cea mai sexy alegere, mai ales dacă ai un abdomen bine conturat.

• Nostalgia anilor ’60. Moda retro rămâne în vogă, schimbându-se doar perioada preferată. Fusta mini este o alegere cool, la fel şi costumul de baie cu slip cu talie înaltă.

• Fustele/rochiile maxi transparente: o alegere foarte sexy şi safe.

• Jeanşii cu diverse imprimeuri: bulinuţe, flori, broderii tribale etc. Este indicat să îi porţi dacă ai picioarele subţiri, deoarece, după cum ştii, imprimeurile mici te fac să pari mai ”mare”.

• Maxi salopetele, din materiale fluide, care îţi complimentează formele. poartă-le ziua cu balerini comozi şi seara cu tocuri şi bijuterii masive.

• Ţinutele all-white: rochia, pantofii, accesoriile...totul! Vara este recomandat să porţi haine în culori cât mai deschise, mai ales alb, pentru că reflectă soarele.

• Dungile, mai ales cele verticale!

Deşi în trecut era interzis să porţi combinaţii de dungi orizontale cu dungi verticale, acum este o alegere inspirată!

• Decupajele: fie că e vorba de o rochie, fie de costumul de baie, se poartă decupajele... simetrice şi asimetrice.

Zona preferată este talia, care pare astfel mai subţire.

• Imprimeurile grafice: de la colanţii haioşi cu diverse imprimeuri ”nebune”, la costume de baie şi rochiţe mini.

• Bustierele, considerate atâta timp un simbol paralel cu feminitatea, s-au

Cosmopolitan.ro

SFATURI

Cum te ajută apa plată cu lămâie

Tratează-te cu bere!

Pentru că picioarele sunt ţinute în încălţări doar de o mică bretea, degetele încearcă la fiecare pas să apuce talpa şlapilor pentru a reda o oarecare stabilitate. Cu timpul, această acţiune de prindere a tălpii duce la suprasolicitarea muşchilor, lucru care poate declanşa tendinita (inflamarea tendonului care leagă muşchiul de os), scrie doctorulzilei.ro. De asemenea, utilizarea zilnică, pentru o perioadă lungă de timp, a şlapilor favorizează deformarea degetelor (mai exact este vorba despre aşa-numitele „deget în ciocan“ ce se formează din cauza necesităţii de a prinde talpa cu degetele) şi apariţia sau înrăutăţirea monturilor de pe ele. Atunci când purtăm prea des şlapi favorizăm şi apariţia stresului asupra oaselor.

Punând presiune în mod repetat asupra oaselor putem risca să suferim fisuri chiar şi în lipsa unui şoc sau a unei lovituri. În plus, un studiu din 2009 realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Miami a scos la iveală că o pereche de şlapi găzduieşte mai bine de 18.000 de bacterii, printre care şi Streptococul auriu.

Când vei afla câte poate face această băutură pentru frumuseţea ta, nu o vei mai blama atât pentru modul în care i-a stricat silueta partenerului tău şi nici pentru găurile pe care le face în bugetul acestuia.

Ar fi chiar indicat să-i mai furi câte o bere din când în când din frigider, pentru ca să o poţi folosi pe altarul frumuseţii tale:

Combate acneea şi cuperoza Foloseşte berea în loc de loţiune tonică, dimineaţa şi seara, după curăţarea tenului şi vei vedea o îmbunătăţire în condiţia pielii tale.

Revigorează tenul obosit Fă-ţi o mască dintr-o ceşcuţă de bere şi o lingură cu miere. Aplic-o pe tenul curat şi stai aşa zece minute. Clăteşte cu apă caldă şi hidratează pielea.

Redă strălucirea părului Podoaba ta capilară a trecut prin nişte ope-

raţii traumatizante de curând: decolorare, permanent sau întins profesional? Firele de păr îşi pot recăpăta aspectul sănătos dacă te speli cu un amestec din şampon şi bere fiartă. Proporţia este de o lingură cu băutură alcoolică la cantitatea de produs de curăţare pe care o foloseşti de obicei.

Masează pielea capului şi părul 2-3 minute cu acest amestec şi clăteşte cu apă din abundenţă.

Întăreşte firul de păr Dacă ai răbdare să prepari şi să te tratezi cu o mască pe bază de bere, iată care este reţeta: amestecă o lingură cu bere, două linguriţe cu oţet de mere, o linguriţă cu miere de albine şi o lingură cu ulei de măsline. Aplică masca pe părul umed, înfăşoară-ţi capul cu un prosop, stai aşa 15-20 de minute şi clăteşte foarte bine.

Mai ales dacă ai firul de păr subţire şi moale, pe care coafurile nu ţin, o să iubeşti acest truc! Înmoaie o dischetă demachiantă în bere şi tamponează pielea capului. Fii meticuloasă, să nu-ţi scape niciun centimetru! Apoi coafează-ţi părul şi aşteaptă-te ca buclele să-ţi reziste 2-3 zile!

Experţii spun că în timpul somnului, o cantitate însemnată de apă din organismul nostru se retrage, lăsându-ne deshidratate. Acidul citric din sucul de lămâie este un excelent detoxifiant pentru organism, care ajută enzimele corpului să funcţioneze eficient, stimulând ficatul. Mai mult, apa plată contribuie la hidratarea organismului dis-de-dimineaţă. Studiile au arătat că oamenii care beau apă plată cu lămâie dimineaţa au un mare aport de energie fizică şi mentală pentru tot restul zilei. În plus, apa plată cu lămâie este o soluţie excelentă şi pentru persoanele care îşi doresc să slăbească, deoarece contribuie la detoxifierea organismului şi la creşterea imunităţii.

Aşadar, bea în fiecare dimineaţă sucul de la o jumătate de lămâie amestecat cu un pahar de apă uşor încălzită (apa încălzită este mai bine asimilată de către organism decât apa rece şi stimulează digestia). Efectele benefice nu vor întârzia să apară.

Femeia.ro

Glamourmagazine.ro

Bronz mai intens Acesta este un sfat de urmat numai după ce ai trecut, deja, prin 3-4 băi de soare sub protecţia cremelor speciale. Dacă vrei un bronz mai intens şi cu o frumoasă tentă aurie, toarnă-ţi o bere pe tine şi uniformizează lichidul pe toată pielea. Stai la soare 30-40 de minute (în orele recomandate de plajă) şi vei vedea efectul.

În loc de fixativ

Monitorulexpres.ro

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

FLUX

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Copertare (cu spirale):

200 pagini – 17 lei

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

CASA TA

Cu ce culori poate fi combinat movul Movul este o culoare cu un efect antiseptic şi purificator, ce simbolizează eleganţa şi luxul. Iată în ce combinaţii de culori poate fi folosit movul.

Mov şi galben O culoare cu care poţi combina întotdeauna movul este galbenul. Cele două culori sunt complementare, opunânduse pe cercul cromatic şi scoţându-se reciproc în evidenţă. Alătură mai multe piese de mobilier în aceste culori şi vei obţine un decor plin de viaţă şi modern, în acelaşi timp. Poţi folosi o canapea compusă din mai multe volume, în diferite nuanţe sau poţi evidenţia una mov, cu ajutorul

unor perne galbene. Un taburet galben şi o comodă mov se vor potrivi perfect în livingul tău.

Mov şi alb Întotdeauna, atunci când ai îndoieli în privinţa unei culori şi nu ştii cu ce altă culoare să o asortezi, optează pentru alb.

O culoare neutră (precum bej, crem sau nonculorile alb şi negru) va scoate din anonimat orice nuanţă, indiferent de tăria ei. Combinaţia alb-mov este una calmă şi liniştitoare şi poate fi folosită în orice încăpere, fie că este vorba de living, bucătărie, dormitor sau baie.

Mov şi gri

O combinaţie potrivită pentru un spaţiu primitor şi călduros este compusă din culorile mov şi gri. Dacă nu eşti o persoană curajoasă, alătură tonuri calde de mov griurilor. Această paletă cromatică este

potrivită unui interior clasic, căruia doreşti să îi conferi puţina culoare. Adepţii stilului glamour pot opta pentru movuri puternice şi argintiu; această combinaţie este una somptuoasă şi elegantă.

Mov şi roz Movul este o culoare intensă, ce stimulează sistemul nervos. Poate fi folosit cu succes într-o amenajare contemporană, dacă este folosit în nuanţe vii, puternice.

Acestora le poţi alătura obiecte fuchsia, contrastul fiind unul vesel şi de impact.

O variantă este să optezi pentru o canapea mov şi un fotoliu fuchsia sau alege un corp de mobilier modern, cu fronturi în aceste culori.

Condo.kudika.ro

FLUX 22

14

Programe

Luni IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 1. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje.

10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Portrete în timp. 11.40 Respiro. Program muzical. 12.00 Documentar. “Lumea culorilor”.

Episodul 2. 13.10, 1.15 Cultura azi. 13.55 Film. “FRATE ŞI SORĂ” (Italia, 2006). 15.35 Avangaraj. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Petalo romano. 18.15 Documentar. “Ctitoria Ţigăneşti”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. In memoriam. Silvia Cărăuş. 22.20 Templul muzicii. 23.00 E. Ionesco “Lecţia”. Spectacol. 0.10 Documentar. “Autentica pălărie panama”. 1.05 Chişinăul de ieri şi de azi. 3.50 Medalion muzical.

4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10 Cinemateca universală.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Un prinţ în America (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4534 15:00 Film: Spionul din vecini (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Miss Agent Secret 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.8, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:15 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 2.35 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Distractis show. 4.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:33 SUR LA TRACE DES MAÎTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:24 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:08 CLÉO DE 5 À 7 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

19 IULIE 2013

23

Marţi IULIE

24

Miercuri IULIE

25

Joi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 1.00 Profil de savant. Dumitru Noroc. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 2. 10.05 Magazinele FIFA. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct.

12.05 Documentar. “Autentica pălărie panama”. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 E. Ionesco “Lecţia”.

Spectacol. 15.15 Dor. In memoriam. Radu Cărăuş. 15.45 Tezaur.

16.00 Ring Star. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Sabina Antoci. 22.20 Documentar. “Almanah cinematografic german”.

22.50, 0.10 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA). 0.45, 3.50 Legendele muzicii. 1.15 Cuvintele Credinţei. 4.10 Moldova în direct. 5.10 Cinemateca universală. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. Episodul 3. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Magazin agricol. 11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Documentar. “Lumea culorilor”.

Episodul 2. 15.10, 4.40 Documentar. “Ctitoria Ţigăneşti”. 15.50 Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs.

17.45 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

21.25 Portrete în timp. Gheorghe Mustea. 22.20 Avangaraj.

23.20, 0.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). Episoadele 1 şi 2. 1.00 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs.

3.50 Legendele muzicii. 4.10 Destine de colecţie. 5.20 Prin ani cu “Dor”. 5.25 Poftiţi la masă.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar.

“Moldova - gură de rai”. Episodul 4. 10.20 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puşti newyorkez”. 11.15 O seară în familie.

12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). Episoadele 1 şi 2. 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Documentar.

“Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Pionerii fotografiei”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 La noi în sat. 3.50 Medalion muzical. 4.10 Avangaraj.

5.10 Cinemateca universală. 5.25 Prin ani cu “Dor”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Divertisment .Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.20 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Când întâlneşti un străin (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4536 15:00 Film: Ciocnirea titanilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.9, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Ciocnirea titanilor (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4537 15:00 Film: Infidelitate fatală 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Legea lui Banks 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.10, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!”с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать 2” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать 2” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:15 Фильм Люка Бессона “Необыкновенные приключения Адель Блан-Сек” 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00, 3.10 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.35, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis show.

12.05 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.45 Parteneri de week-end. 4.00 Sport.

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Pasiune orbitoare 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4535 15:00 Film: Când întâlneşti un străin 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.1, 2, an 3 (r) 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Ştirile Pro Tv (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Истина где-то рядом” 15:45 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:30 “Я подаю на развод” 17:15 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. “Фалькон” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:44 LES VILLAGES DE FRANCE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 ÉCHOLOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SAUVETAGES SUISSES DANS L’HIMALAYA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DE BON MATIN 21:05 FLASH INFO 21:07 MONSIEUR LEROI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 VIVACE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 LES RESCAPÉS 1:50 LES RESCAPÉS 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:16 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 UN ÉTÉ À L’ALPAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JACQUOT DE NANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 FICTION 2:36 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:33 ÎLES À VENDRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:05 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VIVACE 21:08 FLASH INFO 21:11 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PAPILLON 23:21 EDWIGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 LA FENICE 2:44 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

Programe 19 IULIE 2013

26

Vineri

27

IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Pionerii fotografiei”. 10.15 Poftiţi la masă. 10.45 Portrete în timp. Victor Dumbrăveanu. 11.15 Destine de colecţie. 11.45 Legendele muzicii. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

15.45 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Documentar. “Fotografia regizată”. 22.20, 4.10 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Templul muzicii. 1.40 Documentar. “Moldova - gură de rai”. 3.55 Prin ani cu “Dor”. 4.55 E. Ionesco “Lecţia”. Spectacol.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

Sâmbătă IULIE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. “Anatolia - tărâmul caişilor în floare”.

7.15 Film. “PRINŢESA MORĂRIŢA” (Cehia).

9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Ştiri pozitive. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”.

15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 Documentar. “Fotografia regizată”. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус).

17.15 Art-club (rus.) 17.50 Documentar. “Sfift - viaţa în era digitală”.

18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Glebus Sainciuc. 22.20, 2.15 “Popasuri în provincie”. Program muzical. 23.20 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puşti newyorkez”. 0.20, 3.15 Fii tânăr! 1.05 Portrete în timp. 1.30, 5.10 Documentar. “Moldova - gură de rai”. 5.45 Medalion muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Videoclipuri 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

28

IULIE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Sfift - viaţa în era digitală”. 6.25 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Drumeţii”. 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta.

Păstrăvul afumat de la Palanca”. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Film. “PRINŢESA MORĂRIŢA” (Cehia). 16.30, 3.25 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00, 5.15 Evantai folcloric.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 3.20, 3.55 Prin ani cu “Dor”. 21.25 Documentar. “Noua obiectivitate germană”. 22.20, 2.20 Festivalul de Muzică şi Poezie “Eminesciana 2013”. Selecţiuni. 23.20 Documentar. “Anatolia - tărâmul caişilor în floare”. 0.25 Erudit-cafe.

Concurs. 1.05 Avangaraj. 4.10 Documentar. “Moldova - gură de rai”.

4.45 ARTelier.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste - minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Rețeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Patru prietene şi încă o pereche de blugi (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Nu miroase-a bine (r) 15:00 Film: Cum să devii newyorkez 17:00 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Tango şi Cash 22:45 Film: Supravieţuitorul 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Filmul: Supravieţuitorul (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. “Хью Лори: Вниз по реке” 02:10 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:20 Триллер “Муха 2”

06:00 Новости 06:10 Любовь Румянцева, Альберт Филозов в фильме “Великий укротитель” 07:30 Татьяна Догилева в фильме “Нежданно-негаданно” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Марианна Вертинская. Любовь в душе моей” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 15:00 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 17:00 К юбилею Владимира Басова. “Дуремар и красавицы” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд” 20:05 Премьера. “Свадебный переполох” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “КВН”. Премьер-лига 01:15 Уильям Дефо в триллере “Без предела” 02:50 Наталья Варлей, Георгий Вицин в комедии “Большой аттракцион” 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 Сериал “Элементарно”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment.

4.00 Sport.

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 România turistică. 2.00 Tezaur folcloric. 2.50 Olimpiada veseliei. 3.15 Teleenciclopedia. 4.10 Viaţa satului.

06:00 Новости 06:10 Евгений Леонов-Гладышев, Марина Яковлева в фильме “Молодые люди” 07:20 Зоя Федорова, Алексей Грибов, Александр Демьяненко в комедии “Взрослые дети” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Война на море”. Фильм из цикла “Великая война” 13:20 Борис Щербаков, Михай Волонтир, Анатолий Кузнецов в остросюжетном фильме “Случай в квадрате 36-80” 14:40 Сергей Маковецкий, Андрей Краско, Владислав Галкин в фильме “72 метра” 16:50 “Вышка”. Финал 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 “Универсальный артист” 23:50 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:35 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Другое небо” 03:00 Мэрилин Монро в комедии “Давай сделаем это легально” 04:10 Сериал “Элементарно”

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVACE 16:36 FLASH INFO 16:39 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 DES GENS QUI PASSENT 2:43 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ON N’DEMANDE QU’À EN RIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 TARATATA 2:40 D6BELS ON STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

RE­DAC­TOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Distractis show. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 2.50 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45, 16.50, 0.40 România turistică. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 17.10, 21.00 Seriale. 2.00 Filmoteca veselă. 4.30 Sport. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:31 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 NUS & CULOTTÉS 20:38 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PARAPLUIES DE CHERBOURG 23:31 LE BAISER 23:36 VOISIN VOISIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:08 LE PAPILLON 2:36 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prinţ pentru o zi (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei, ep.10, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Patru prietene şi încă o pereche de blugi 15:45 Film: Nu miroase-a bine 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.4, 5, an 3 22:30 Film: Jaf in timpul potopului 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Ştirile Pro Tv (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Infidelitate fatală (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4538 15:00 Film: Prinţ pentru o zi 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Numere fatale 23:00 Film: Banii 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

19-26 iulie Berbec

O perioadă în care se recomandă să vezi partea bună din fiecare situaţie şi chiar din conflicte. Aşa vei reuşi să alungi orice urmă de tristeţe sau de nemulţumire.

Taur

Ai şansa de a descoperi că e mai avantajos să fii amabil cu cei din jur. Acest comportament poate fi obţinut şi prin autoeducare, dacă vrei asta.

Gemeni

Săptămâna se anunţă complicată în profunzime şi tocmai de aceea ar fi mai bine să alegi să rămâi echilibrat. Provocările nu vor lipsi, dar le vei face faţă.

Rac

Sunt şi lucruri bune, care îţi pot aduce o bucurie şi o lumină aparte, dar trebuie să vrei să le vezi. Acestea pot veni de la copii sau de la pasiunile tale.

Leu

Poate fi o perioadă memorabilă, prin faptul că vei reuşi să înţelegi exact situaţia ta în cadrul familiei, ce şanse sunt să poţi rezolva ceva în cadrul intim.

Fecioară

Ar fi bine să nu mai respingi orice fel de idee sau sugestie care vine de la apropiaţi. Sunt şi oameni buni acolo, care chiar ştiu ce vorbesc şi îţi doresc binele.

Balanţă

Se dezleagă o situaţie importantă în plan profesional sau obţii acordul unui şef pentru un proiect esenţial. E o veste bună, umbrită de multe supărări.

Scorpion

Strici relaţiile cu cei din familie din cauza unor ambiţii despre ce ar trebui să facă şi cum să fie aceştia. E inutil şi dureros să te laşi cucerit de asemenea gânduri.

Săgetător

Vei reuşi, fără efort, să vezi partea luminoasă a oricărei persoane care îţi iese în cale. Dacă te laşi în voia acestei laturi a firii tale, vei fi ferit de multe necazuri.

Capricorn

Îţi construieşti viitorul pas cu pas, dar trebuie să te asiguri că fiecare părticică e solidă. Cea mai bună cale e să gândeşti de două ori orice decizie.

Vărsător

Te mulţumesc până şi supărările pe care ţi le provoacă cei dragi, mai ales cei care îţi sunt alături mereu. Asta pentru că afli ce îşi doresc de la tine, de fapt.

Peşti

Ar fi bine să nu cazi în păcatul de a-ţi dori ceea ce ai deja. Cea mai bună alegere e să fii recunoscător pentru tot ceea ce ai şi pentru tot ce merge bine în viaţa ta.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1302 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 19 IULIE 2013

Magdalena ANDRONACHI:

Am încrederea şi speranţa că voi putea schimba ceva într-o zi, de asta nu doresc să mă înseriez în rândul persoanelor care preferă rutina Magdalena Andronachi din Nisporeni este o fată ambiţioasă, un model de tânăr care inspiră şi care încearcă să facă de toate şi să nu regrete nimic. A reuşit să organizeze multe acţiuni sociale pentru cei care au nevoie de sprijin şi să fie un participant activ al vieţii culturale în comunitatea ei. De asemenea, este membru al Uniunii Tinerilor de Creaţie, colaborează cu o revistă literară şi „profită” de toate ocaziile ce-i oferă posibilitatea de a se manifesta.

Se vede studentă la Drept pentru că, spune ea, este domeniul care i se potriveşte cel mai bine.

- Magdalena, eşti o tânără ambiţioasă. Reuşeşti să fii şi o elevă bună, şi un participant foarte activ la viaţa publică. Ce te motivează să nu te înseriezi în rândul persoanelor care preferă, mai degrabă, rutina, decât dinamismul şi participarea?

- Moştenesc o fire dinamică de la bunelul meu, care, la rândul său, a fost o persoană foarte activă. Aş spune chiar că e o tradiţie de familie. Asta mă motivează să mă mişc, să nu stau locului. Eu am încrederea şi speranţa că voi putea schimba ceva într-o zi, de asta nu prefer să mă înseriez. Consider că o viaţă activă este o poartă spre adevărata viaţă, spre adevăratele valori şi spre adevăratul sens al existenţei.

De asta încerc să fiu un slujitor al dreptăţii şi al devotamentului.

- De unde eşti originară?

- De undeva din centrul Moldovei, mai exact dintr-o localitate din raionul Nisporeni. Aici am marele noroc să-i am alături pe oamenii care pot fi numite adevărate personalităţi, oameni care au slujit libertăţii şi au purtat-o în suflet ca pe o icoană.

- Cu siguranţă cei de la Nisporeni au auzit de Magdalena Andronachi. Reuşeşti să organizezi diverse evenimente, campanii la nivel de raion. Spune-ne, mai exact, despre ce este vorba.

- Pot spune că am un pic de experienţă în domeniul voluntariatului. Sunt tare mulţumită de faptul că acţiunile pe care le-am iniţiat împreună cu un grup de tineri au avut ecou. Este vorba despre echipa „Cei cu inima română”. Împreună am antrenat solidaritatea şi spiritul de grup. Cunoscând faptul că bibliotecile publice şi cele şcolare se confruntă cu o acută lipsă de carte românească (în unele cazuri, elevii nu găsesc în bibliotecă nici operele incluse în programul de studiu) am organizat o campanie de colectare de carte, în urma căreia am adunat peste 1000 de volume / titluri. Am avut chiar şi o donaţie din România. Astfel, elevii din trei sate s-au bucurat de literatură bună.

O altă acţiune am desfăşurat-o pentru centrul copiilor în stare de risc „Renaşterea”. Rolul nostru a fost ca să mobilizăm societatea civilă să participe, să nu fie indife-

rentă la durerea altora. Aşa că, în urma unei campanii bune de informare şi de sensibilizare, au venit şi rezultatele. Aproape toate întreprinderile din orăşel au contribuit cu câte ceva. Tot în cadrul acestei acţiuni am ajutat un copil sărac, procurându-i cele necesare pentru şcoală.

- Ce probleme au tinerii din Nisporeni?

- Nu ştiu dacă tinerii din Nisporeni se confruntă cu vreo problemă specială. Problemele mari rămân a fi aceleaşi la nivel naţional. Ceea ce observ eu este rutina cu care se confruntă aceştia. Spun cu regret faptul că închegarea unei societăţi sănătoase devine din ce în ce mai complicată. Unii nu trăiesc cu realitatea. De ce credeţi că un tânăr preferă să-şi petreacă timpul liber în faţa calculatorului şi nu afară, în mijlocul oamenilor? Răspunsul este unul evident: nu au alte ocupaţii şi preferă, mai degrabă, să se izoleze de realitate. Le pare că e prea dură şi că nu-i vor face faţă.

Sunt convinsă de faptul că dacă li s-ar oferi ceva mai dinamic şi activ în cadrul comunităţii din care fac parte, n-ar mai sta la calculator.

Problema este în noi, în cei care putem schimba ceva. Suntem aproape obligaţi moral „să-i convertim” pe cei din jurul nostru săşi ia sarcini, să lase egoismul la o parte şi să meargă spre realizarea marelui ideal: binele comun.

- Ai absolvit liceul anul acesta.

Unde te vezi studentă?

- Mă văd studentă la Drept în România, la universitatea din Iaşi.

Eu o să aleg această specializare pentru că e domeniul care-mi place cel mai mult şi în care, cred, am abilităţi. Sunt insistentă şi insistenţa mea sper să dea roade peste ani, atunci când pretind să devin un bun jurist.

- Eşti şi membru al Uniunii Tinerilor de Creaţie (UTC). Care este avantajul sau posibilitatea de creştere pe care ţi-o oferă această organizaţie?

- Posibilitatea de creştere în cadrul UTC este enormă. Îl avem în calitate de mentor pe domnul Dumitru Mircea, căruia îi mulţumesc pentru sprijin. Frecventele întâlniri literare, de unde ne întoarcem cu motivaţie, energie şi cu o mai bună înţelegere a moralităţii şi a tot ceea ce înseamnă literatură, ne permite să acumulăm experienţă şi să ne întărim caracterele. Adevăraţi străjeri ai poeziei vin să savureze din vastul areal al creaţiei, formând, astfel, baza moralităţii şi a subsidiarităţii sociale. Acesta consider că este marele avantaj al UTC. - De unde pasiunea pentru a face poezie? Când s-a produs acest contact?

- Nu ştiu dacă poeziei îi pot spune pasiune. Este mult mai mult. E o dragoste neîmplinită, care întotdeauna îmi dă târcoale. Nu neg că poezia ar fi un refugiu, un refugiu al reconstituirii, al analizei şi al

CMYK

meditaţiei. Este ca o rugăciune.

Cel mai important însă este că în poezie găsesc libertate, libertatea de care am atât de mare nevoie. Limitele care mă înlănţuie în realitate, în lumea creaţiei, nu sunt decât cununi cu trandafiri.

- Colaborezi şi cu o revistă literară, nu?

- Am o colaborare frumoasă cu revista literară „Roua Stelară”. Aici mi s-a oferit oportunitatea să mă manifest. În ultima perioadă am luat o mică pauză, însă abia aştept să revin cu activitate în forţă.

- Spune-ne şi despre celelalte pasiuni ale tale. Se pare că eşti omul care încearcă să facă de toate şi să nu regrete nimic.

- N-am să regret niciodată faptul că am ales cum să trăiesc. Chiar dacă am încercat să fac ceva şi n-am reuşit din prima, niciodată n-am avut tentativa sau, cel puţin, gândul să abandonez situaţia, motivând că e prea greu pentru mine.

Nimic nu e imposibil, totul depinde de creativitate şi de modalitatea de abordare şi de implementare a lucrurilor.

Pe lângă poezie, voluntariat, lectură, sunt pasionată de dans.

Acesta mi-a oferit flexibilitate. În general, sunt pasionată de viaţă, de viaţa trăită frumos. Vreau să devin un adevărat templier al valorilor morale, sperând, totodată, sămi onorez şi statutul de cetăţean activ. Am făcut şi desen, asta mi-a colorat adolescenţa, iar dragostea

pentru cultura spaniolă şi cea indiană este un atu în sensul că am fost mereu în echilibru perfect cu stilul de viaţă sănătos, făcând atletism.

- De la proiectul „Universitatea Populară” ce ai reuşit să înveţi?

- Participarea mea la „Universitatea Populară” a fost un scop măreţ pe care am reuşit să-l ating.

Deşi eram la liceu în Nisporeni şi cursurile se ţineau la Chişinău, timp de trei luni am făcut naveta şi am reuşit să găsesc vectorul corect de orientare în ceea ce priveşte politica şi organizarea socială. Am înţeles cum funcţionează sistemul statal şi care sunt valorile pe care trebuie să se bazeze adevăraţii lideri.

- Majoritatea tinerilor de la noi se plâng că li se oferă foarte puţine prilejuri de a se manifesta.

Tu ce crezi referitor la acest aspect? Ce le-ai sugera semenilor tăi?

- Marea noastră oportunitate, a tinerilor, este că nouă ne aparţine viitorul. Nu ne rămâne decât să muncim şi să prosperăm. Singura sugestie pe care aş insista să le-o fac este să înveţe să trăiască. Calea cea mai uşoară nu este întotdeauna şi cea mai bună, aşa că trebuie să muncim.

- Mulţumim. O vară cât mai antrenantă.

- Şi eu vă mulţumesc.

Lucia CUJBĂ, FLUX