Ziarul Flux, Ed. 38 (866)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 19 octombrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida

Cursul valutar 19.10.2012

Maxima zilei „Noi suntem clipa care trece prin poarta existenţei”.

Nichita Stănescu

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9515 1 Dolar american ............. 12.1665 1 Leu românesc ................. 3.4818 1 Rublă rusească ............... 0.3356 Timpul probabil: 19.10.2012

20.10.2012

Noros, 7 18 0C

Noros, 8 190C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 38 (866)

Un arnăut, care a condamnat în instanţă FLUX-ul, acum e prins cu musca pe căciulă XXX

(citiţi pag. 7)

Iurie Roşca lansează Universitatea Populară 2

ACTUAL

PAGINA

Clasa politică subminează instituţiile statului, dar mimează lupta cu corupţia

3

PAGINA

IN MEMORIAM

La moartea lui Nicolae Stratulat

4

PAGINA

ECONOMIC

Astăzi are loc lansarea Universităţii Populare, un nou proiect de reformare a tineretului și un atelier de șlefuire a elitelor. Noua instituţie își deschide ușile pentru tinerii

dornici să-și formeze o viziune mai largă asupra vieţii, dar și să capete anumite abilităţi practice. În cadrul Universităţii, vor fi organizate „mese rotunde” și dezbateri publi-

Exporturile scad, mai ales către Uniunea Europeană XXX

Riscuri şi tendinţe negative în economia moldovenească

12

PAGINA

CULTURĂ

„În fiecare an, tot mai bine... pentru că e frumos să trăieşti”

ce, activităţi educaţionale, acţiuni culturale și mediatice. Evenimentul începe la ora 16.00, la adresa: str. A. Corobceanu, 17.

XXX

(citiţi pag. 5)

Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, sărac în declaraţii, dar cu proprietăţi de milioane

(citiţi pag. 4)

Inimă de hoţ sau cum Plahotniuc l-a iertat pe Filat. Deocamdată…

XXX

(citiţi pag. 8)

CMYK

XXX

(citiţi pag. 6-7)

FLUX

2

Actual

19 OCTOMBRIE 2012

Clasa politică subminează instituţiile statului, dar mimează lupta cu corupţia De la instaurarea sa la putere, cea mai mare problemă a Alianţei pentru Integrare Europeană a fost împărţirea funcţiilor. Aviditatea de putere nelimitată, interesele și ambiţiile actorilor politici au transformat o procedură simplă, ordinară de numire a unor persoane competente într-o funcţie sau alta, într-o misiune aproape imposibilă, întinsă pe durata a luni și chiar ani de zile. Indiferent dacă a fost vorba despre o funcţie mai modestă sau despre o demnitate de cel mai înalt rang, componentele coaliţiei aflate la guvernare s-au dedat la tot felul de tertipuri, au recurs la șantaj și lovituri sub centură, cu singurul scop de a mai acapara o funcţie, de a mai pune mâna pe o pârghie. Pârghii cu ajutorul cărora săși rezolve propriile probleme, să capete un plus de influenţă, să ajungă la noi surse de îmbogăţire, să-și pună la adăpost averile.

Chiar dacă anterior au criticat fosta guvernare comunistă pentru politizarea excesivă a instituţiilor statului, actualii potentaţi ai zilei nu au renunţat la aceste practici defectuoase. Ba dimpotrivă, chiar au instaurat un control politic și mai drastic, consfinţind aceste abuzuri într-o anexă secretă la Acordul de constituire a AIE 2. Din acest motiv, aliaţilor de nevoie le este foarte greu să ajungă la un numitor comun în privinţa unui candidat sau altul.

Ce a cerut şi ce nu i s-a dat lui Ghimpu?

Situaţia nu poate fi pusă doar pe seama labilităţii șefului liberalilor, Mihai Ghimpu, așa cum vor să ne facă să credem unii comentatori. Da, Ghimpu cere în permanenţă funcţii, afirmând, totodată, că nu este interesat de acestea. De la o zi la alta, el și-a tot schimbat opţiunile, a cerut ba o funcţie, ba alta, i-a învinuit pe unii și pe alţii că nu-i dau pârghii, a tot pus condiţii și beţe în roate, a tras sfori și a făcut imposibilă accederea unor persoane în funcţii. Dar parcă ceilalţi nu au procedat la fel? Nu a blocat, mai bine de doi ani, Marian Lupu alegerea șefului statului, pentru simplul motiv că și-a dorit obsesiv și paranoic respectiva funcţie? Nu s-a cocoţat abuziv Vladimir Plahotniuc în prezidiul Parlamentului, ocupând fotoliul de prim-vicespicher, care, trebuie să recunoaștem, ar fi trebuit să le revină liberalilor? Da, Ghimpu a pretins funcţii care, de fapt, ar trebui să fie depolitizate, dar cât de „depolitizat” este procurorul general al democraţilor pe care aceștia îl folosesc pe post de bâtă împotriva oponenţilor politici? Șeful liberalilor a fost inconsecvent și haotic, a cert ba una, ba alta. Totuși, trebuie să constatăm, deocamdată, nu s-a ales cu nimic.

Sau poate că au renunţat colegii săi la niște funcţii sau niște pârghii?

Alta este însă problema lui Mihai Ghimpu și aceasta i se trage încă de la negocierile pentru constituirea AIE 2. Atunci când liberalul s-a jucat de-a cedările și intransigenţa, când a făcut jocul democraţilor, care au obţinut tot ce și-au dorit și mult mai mult decât li s-ar fi cuvenit, când s-a lăsat sedus și convins de „argumentele” lui Vladimir Plahotniuc. Acum poate să facă oricât ar vrea pe cinstitul și incoruptibilul, poate să se victimizeze și să afirme că a cedat de dragul Alianţei. Puţini sunt cei care vor mai crede în inocenţa acestuia.

Instituţiile statului, sub pecetea interimatului Prin urmare, de ce ar trebui să ne mai mire și să ne revolte jocurile de culise și trasul de sfori în chestiunea numirii șefului Serviciului de Informaţii și Securitate, directorului Centrului Naţional Anticorupţie, președintelui Centrului Naţional de Integritate? Să ne amintim cât a durat alegerea președintelui ţării, de exemplu. A fost nevoie de ani, nu de luni, până au fost numiţi șefii misiunilor diplomatice de peste hotare. Iată că ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, rămas moștenire de la guvernarea comunistă, a fost rechemat încă din luna aprilie, dar nici până acum, după o jumătate de an, nu a fost găsită

o persoană care să-l înlocuiască.

Bătălii grele, de durată, s-au dat pentru împărţirea funcţiilor de viceminiștri. Pentru că anume acești viceminiștri, „băgaţi în pâine” de un lider politic sau altul, își potrivesc agenda și activitatea în cadrul ministerelor cu interesele partidelor și a șefilor acestora. Și alte instituţii ale statului par să fie marcate pe veșnicie de pecetea interimatului. La aproape un an și jumătate de la alegerile locale, două funcţii de viceprimari municipali rămân încă vacante. De asemenea, unele direcţii ale Primăriei Chișinău mai sunt conduse de directori interimari.

De peste un an durează desemnarea unui candidat care să-l înlocuiască pe Gheorghe Gorincioi în Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Parlamentul a declarat vacantă funcţia respectivă încă în iulie 2011, deoarece Gorincioi a atins vârsta de pensionare. Exemplele ar putea continua, dar și acestea sunt mai mult decât suficiente pentru a demonstra că guvernarea doar mimează reformele, depolitizarea și lupta cu corupţia.

Viorel, tu îmi jurai cândva că, pentru mine, ești gata să faci orișice, să dai la bot orișicui. Acum, îţi mai ţii jurământul?

O, nu, Vlad, eu acum dau la bot numai când îmi spune Plahotniuc. Dacă îmi ordonă Plahotniuc, îţi dau la bot și ţie.

Reformarea CNA, mult zgomot din nimic Ceea ce ar fi trebuit să fie perceput (mai ales de partenerii externi) ca un pas decisiv în promovarea reformelor, o demonstrare a voinţei fără echivoc și a totalei angajări în lupta cu corupţia, s-a dovedit a fi iarăși doar zgomot de tinichele legate de coada pisicii. Ar fi părut că, odată cu adoptarea în Parlament a legii cu privire la crearea CNA, succesor de drept al CCCEC, odată cu selectarea prin concurs a candidatului pentru funcţia de director CNA, nu ar mai fi trebuit să existe impedimente.

Dar, chiar dacă Centrul trebuia să-și înceapă activitatea în noua formulă de la 1 octombrie, Parlamentul încă nu a confirmat directorul instituţiei.

Nu discutăm acum despre obiectivitatea concursului. Dar nici nu putem să nu punem câteva semne de întrebare în legătură cu vechiul-noul director al CNA și capacitatea acestuia de a rezista presiunilor politice. Pe parcursul aflării sale în funcţia de director al CCCEC, acesta s-a plâns, în repetate rânduri, de faptul că nu este independent și că depinde de cei care l-au numit în funcţie. Viorel Chetraru a vorbit despre presiunile „subtile” care s-au făcut asupra sa, despre subalternii care își exercitau îndatoririle în funcţie de indicaţiile primite de la partide.

Chetraru şi marea greşeală a vieţii sale Întrebarea principală este de ce a acceptat să rămână în funcţie, dacă nu a avut independenţă în luarea deciziilor? Și dacă chiar este convins că pe viitor nu se vor mai exercita presiuni asupra instituţiei? Cine i-a oferit aceste garanţii? Șeful Parlamentului, Marian Lupu, care de-acum încolo va monitoriza activitatea Centrului și care se minuna recent cu ipocrizie și și-a pus „mâinile în cap” când a aflat cum au vrut să-l influenţeze politicienii și câte sute de tentative de presiune a suportat, „de la toate

nivelurile, din toate părţile, de la toate partidele parlamentare și extraparlamentare”.

Chiar să nu fi știut șeful democraţilor nimic despre aceste „sute de tentative”, din moment ce chiar formaţiunea sa l-a numit pe Chetraru în respectiva funcţie?

Fără îndoială, i-a fost greu directorului instituţiei reformate să facă faţă la doi stăpâni. Pe de o parte, era subordonat Guvernului, pe de alta, democraţilor care l-au instalat în funcţie.

Cel puţin, de-acum încolo, Chetraru nu va mai trebui să dea „la bot” celor care-l vor supăra pe premierul Filat. Dar asta nu înseamnă că nu va avea de spart suficiente „boturi” și în continuare.

O mare întrebare este chiar participarea lui Viorel Chetraru la concursul pentru desemnarea directorului CNA, din moment ce, doar cu puţin timp în urmă, regreta că a acceptat, în 2009, funcţia de director al Centrului Anticorupţie: „Este cea mai mare greșeală care am făcut-o”. De ce a decis să insiste în greșeală. Cu sau fără mandat din partea unui partid politic, instituţia nu va scăpa de presiuni, pentru că actorii politici rămân aceiași. Astfel că nimeni nu-i poate oferi „garanţii reale”, așa cum încearcă el să ne convingă, nici măcar Marian Lupu împreună cu Vladimir Plahotniuc.

Depolitizare sau tras de sfori? Întreaga vânzoleală legată de numirea directorului CNA de către Parlament, după ce Comisia Juridică a Legislativului l-a desemnat pe acesta cu aproape o lună în urmă, vorbește anume despre faptul că nu există nici cea mai mică intenţie de a depolitiza instituţia.

Liberalii ar putea pune iarăși condiţii pentru votul lor în favoarea lui Viorel Chetraru. Deocamdată, aceștia fac pe intransigenţii. „Știm că sunt multe probleme la CNA. Dacă nu lucrează cum trebuie instituţia, atunci compromite deputaţii”, a declarat șeful PL, Mihai Ghimpu, la un post de televiziune. S-ar putea însă ca liberalul să-i poarte o pică mai veche lui Chetraru, încă din perioada în care deţinea interimatul la președinţie și când, după propriile afirmaţii, nu s-a „înţeles” cu acesta.

Nici liberal-democraţii nu ard de nerăbdare să-l vadă instalat în funcţie pe directorul desemnat al CNA. Șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, crede că acesta ar trebui invitat mai întâi în fracţiunile parlamentare pentru discuţii, inclusiv cu opoziţia. (NOTA BENE. Ce rost a avut organizarea acestui concurs, care are menirea să identifice persoana cea mai potrivită,

In memoriam 19 OCTOMBRIE 2012

din punct de vedere profesional, în această funcţie, dacă urmează să fie confirmată de votul Parlamentului, care este unul eminamente politic.) Și aici ar trebui să ne mai amintim că premierul Filat a pus la îndoială oportunitatea existenţei Centrului Anticorupţie, atunci când ministrul Justiţiei a prezentat proiectul strategiei de reformare a CCCEC. „Avem deja un organ sub control parlamentar în cadrul Procuraturii anticorupţie. Putem să-i dăm atribuţii suplimentare. Pentru ce mai este nevoie de încă o instituţie sub control parlamentar?” a declarat Vladimir Filat.

Organizaţiile neguvernamentale învinuiesc clasa politică Organizaţiile neguvernamentale bat alarma în legătură cu imposibilitatea bunei funcţionări a CNA și CNI. Centrul Naţional de Integritate ar fi trebuit să-și înceapă activitatea încă de la 1 martie, însă Parlamentul încă nu a ajuns la un numitor comun în privinţa desemnării președintelui. (Funcţie pretinsă, iarăși, de liberali, chiar dacă experţii consideră că aceasta ar trebui să-i revină reprezentantului societăţii civile. „Eu nu sunt nu copil ca să mă amăgească cu jocuri”, s-a revoltat Ghimpu.) Mai mult ca probabil, CNI nu va mai reuși să verifice declaraţiile de avere ale demnitarilor pentru anul 2011. Dar nu credem că oligarhii de la putere și funcţionarii care și-au scris averile pe numele soţiilor, părinţilor, copiilor și fraţilor, au vre-un motiv de tristeţe.

Situaţia se repetă acum și la CNA. În declaraţia comună a ONG-urilor se menţionează că ofiţerii anticorupţie, dar și directorul CNA, din lipsa contractelor de muncă, nu-și pot îndeplini responsabilităţile. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale învinuiesc întreaga clasă politică de subminarea capacităţii instituţiilor statutului de a lupta împotriva corupţiei, ceea ce reprezintă „derogări de la planul de integrare europeană”. De asemenea, ei condamnă situaţiile „clare și inadmisibile de politizare” a CNA și CNI. Deocamdată, nu există niciun indiciu că situaţia va fi deblocată în curând. Doar promisiuni. Subiectul privind numirea directorului CNA nici nu a fost inclus pe ordinea de zi a ședinţelor Parlamentului. Ceea ce înseamnă că încă se mai trag sfori și se fac jocuri. Pentru funcţiile de vicedirectori ai CNA, pentru cele de directori de departamente etc. În tot acest tămbălău, parcă se mai uită de lipsa unui director la Serviciul de Informaţii și Securitate. Iar liberalii chiar nu înţeleg la ce atâta grabă.

Pentru că lor le convine să menţină statu-quo-ul, adică interimatul lui Dediu, cât mai mult cu putinţă.

Nu este deranjat de situaţie nici șeful statului, Nicolae Timofti, care, așa cum citim pe pagina oficială a Președinţiei, „este responsabil personal de securitatea statului”. Doar că este mai ușor să înveţi pe de rost și să ţii un discurs înflăcărat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, decât să încerci să te implici în niște chestiuni mai puţin plăcute „pe interior” care vizează interesele și ambiţiile celor care ţi-au dat funcţia, în schimbul garanţiilor de obedienţă.

Ioana FLOREA, FLUX

3

FLUX

ÎNCEPE AVÂND SFÂRŞITUL ÎN MINTE

La moartea lui Nicolae Stratulat A plecat la Domnul Nicolae Stratulat. El a fost și va rămâne în memoria noastră ca un exponent de seamă al generaţiei de aur a luptătorilor pentru Libertate, Dreptate și Adevăr. Știm bine că un luptător bun este cel care moare bun.

Adică, doar după ce ne stingem din viaţă, cei care rămân după noi pot trage o linie, pomenindu-ne cu admiraţie și recunoștinţă ca pe cineva care a știut să se ţină până la urmă, trecând peste toate greutăţile și suferinţele, asumându-și toate riscurile, dar și ingratitudinea celor de dragul cărora și-a consumat întreaga putere sufletească și trupească.

Fire înflăcărată și nepotolită, liderul permanent al militanţilor creștin-democraţi de la Strășeni, prezent în vâltoarea tuturor evenimentelor politice din ultimele două decenii și ceva, profesorul și prietenul nostru Nicolae Stratulat a trăit o permanentă stare de tensiune interioară, de servire exemplară a cauzei neamului nostru.

Modestia și omenia lui, caracterul puternic și sensibil, curajul și dârzenia, dragostea fără rest pentru cei din preajmă au trezit mereu simpatie și preţuire.

El este modelul perfect al liderului care servește. Slujirea lui nu avea nimic din spectaculozitatea politicianului scăldat de reflectoarele marilor scene sau de camerele de luat vederi. Avea o capacitate rară de a se dedica unei cauze majore în anonimat, cu pasiune și îndârjire. Pe ger sau pe arșiţă, bătut de ploaie sau de persecuţii, el mergea din sat în sat pentru a ajuta ţăranii să-și capete pământul sau pentru a-i chema în centrul capitalei ca să-și apere drepturile. Rutina unei munci istovitoare, fără sfârșit, în care s-a angajat din plin Nicolae, nu i-a adus nici un profit material. Nici nu l-a urmărit. Plata pentru strădanie îi era satisfacţia atât de rară și anume de aceea atât de dulce pentru izbânzile noastre. El a trăit o viaţă de om plină de suferinţe, lovituri nemeritate și îndârjire nestrămutată de a continua lupta. Era un visător, pentru că numai visul te înalţă deasupra mizeriei cotidiene și îţi deschide o altă perspectivă asupra vieţii. Îl văd și acum cum apărea la sediul nostru central de pe Iorga, 5, mereu zâmbitor, îmbrăcat în haine de învăţător de la ţară, niciodată noi, dar mereu îngrijite. Felul lui discret și delicat de a bate în ușă înainte de a o deschide mă făcea să îl confund doar cu tatăl meu. Era mereu concis în exprimări, exact în formularea problemei, înflăcărat și neobosit. El era antipodul profitorului.

Suferea profund când se întâmpla să ne mai vândă câte unul. În faţa nedreptăţii și a trădării, el lăcrima bărbătește de necaz, jenat de propriile emoţii abia sesizabile.

Chipul lui spiritual se regăsește de minune în versul lui Radu Gyr: „Învins nu eşti atunci când sângeri, Nici ochii când în lacrimi ţi-s.

Adevăratele înfrângeri, Sunt renunţările la vis”.

Moartea lui Nicolae Stratulat este ca o palmă pe obrazul lașilor. El a murit doar trupește. Sufletul lui rămâne viu pentru eternitate. Doamne, câte trupuri vii cu suflete moarte l-au supravieţuit fizic! Stafiile lor de morţi ambulanţi mai pot fi zărite fugar pe străzile Chișinăului. În timp ce ochii lui Nicolae ne privesc cu seninătate și după despărţirea de corpul lui supus stricăciunii, ochii speriaţi ai cadavrelor morale fug de privirile noastre atunci când se mai întâmplă să ne întâlnim cu umbrele lor pe la diverse intersecţii ale vieţii. Dar, așa cum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos, „viii cu viii și morţii cu morţii”. Bunul nostru prieten Nicolae rămâne viu sufletește. El va rămâne mereu și în memoria noastră. Vom ră-

mâne împreună până când – har Domnului! – ne Mă rog bunului Dumnezeu să îi ierte păcatele vom reîntâlni sus, în ceruri. Amintirea lui emană și să-l odihnească la sânul Lui cu drepţii. Mă rog mireasmă de leac pentru cei care nu au obosit să-mi dea și mie putere să merg copăcel până la să lupte. O vom respira mereu. Și, totodată, ne capăt. Și pentru toţi fraţii mei mă rog, să rezisvom feri ca de ciumă de duhoarea răspândită de tăm și să ne facem datoria până la urmă. Cu moleșurile fugarilor care ne-au părăsit în momen- destie, tenacitate, dragoste și înţelepciune. tele grele.

Mă desparte de Nicolae Stratulat o diferenţă de Dacă n-ar exista oameni ca Nicolae Stratulat, două decenii. Dincolo de această distanţă de donu am ști ce este virtutea. Nu am savura gustul uăzeci de ani, ne-am tutuit ca în familie cu badea vieţii cu atâta bucurie și nu am avea cum să ne Nicolae. L-am iubit ca pe un frate drept. Și m-am raportăm corect la cineva care a știut preţul vor- bucurat de căldura lui sufletească. Acum, după bei și al faptei. Într-o lume debusolată, copleșită plecarea lui, viaţa mea parcă începe să curgă și de mizerie materială, dar mai ales spirituală, în- mai repede. Steven Covey, celebrul autor al cărtr-o societate alunecând tot mai grăbit spre hăul ţilor despre liderism și profundul trăitor creștin, individualismului, al egoismului, mulţumirii de ne îndeamnă: „Begin with the End in Mind” – „Însine și banalităţii, Nicolae ne dă de dincolo de cepe având sfârșitul în minte”. Gândul la moarte, mormânt o gură de aer proaspăt, în care setea atât de nesuferit pentru omul modern, plin de de viaţă este și mai puternică, iar vocaţia slujirii anxietăţi, obsedat de dilatarea clipei, mereu în ni se întărește și ne de curaj să nu renunţăm. goana după plăcerile materiale, este anume cel Acum ne reculegem, ascunzându-ne lacrima și care dă un sens și o vibraţie aparte vieţii noastre. durerea, ca să putem continua. Doamne, totuși Anume el ne face să ne căutăm misiunea, vocaţia, cât de fericiţi suntem că avem morţii noștri, care rostul, rolul unic, ireversibil și irepetabil, pe care veghează deasupra noastră! În douăzeci și patru trebuie să ni-l jucăm cu fruntea sus până la capăt. de ani de când am creat organizaţia noastră po- Iar atunci când va cădea cortina trecerii noastre litică, familia noastră spirituală i-a petrecut pe prin această lume, cei care vor rămâne după noi drumul celor drepţi pe atâţia fraţi! Eu unul nu îi să poată spune sincer și cu tărie: „Acest om a fost uit. Ei mă ghidează și îmi dau putere, iar în sânul bun. S-a ţinut demn și frumos până la sfârșit”. unei familii încercate de atâtea greutăţi prezenţa Restul e deșertăciune și vânare de vânt. lor este dătătoare de puteri nesecate. Luptătorul 17 octombrie 2012 Ion Gavrilă Ogoranu își intitula cartea de memoIurie ROŞCA rii „Brazii se frâng, dar PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T nu se îndoiesc”. Statornicia, consecvenţa, inCENTRUL de PELERINAJ tegritatea morală ale lui EMAUS Nicolae Stratulat sunt MITROPOLIA BASARABIEI plămădite din același ISRAEL aluat.

IERUSALIM: pelerinaj în ŕara Sfântć – pćmântul fćgćduinŖei Se zice că succesul 12-18 noiembrie 2012 (7 zile / 8 nopŖi) 30 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 11 noiembrie, ora 17. Sosirea: Duminicć, 18 noiembrie, ora 12. fără succesori este un Grup: Traseu: Chiûinću – Leuûeni -Bucureûti - Tel Aviv - Haifa - Caesarea - Muntele Tabor - Cana Galilei – Nazareth eșec. Nicolae Stratulat Iordan - Muntele Fericirilor - Tabgha - Capernaum - Nazareth - Ierihon - Qumran - Marea Moartć - Hozeva – este un om de succes. Ierusalim - Betleem - Ierusalim - Jaffa - Tel Aviv - Bucureûti – Leuûeni - Chiûinću.

MUNTENIA El are mulţi succesori BUCUREúTI: Mćnćstirile Cernica si Antim/ Biserica Draganescu în strălucita pleiadă de 3-5 noiembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) tineri, formată în sânul Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 2 noiembrie, ora 21. Sosirea: Luni, 5 noiembrie, ora 22.

Chisinću - Leuûeni - Bucureûtii - Pasćrea - Cernica - Draganescu - Samurcaseûti – ŕigćneûti - Snagov – Noii Generaţii. La viito- Traseu: Pissiota - Ghighiu– Cćldurćûani – Chiûinću. rul lor s-a gândit blajinul ARDEAL și îndârjitul strășenean ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL Nicolae, consumându30 noiembrie -2 decembrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) și destinul cu cinste și Grup: 7/18 pers. PreŖ: 130/120 eur/pers. Plecarea: Joi, 29 noiembrie, ora 21. Sosirea: Duminicć, 2 decembrie, ora 22.

Chiûinću - Leuûeni - Borzeûti – Fćgćraû – Berivoi – Dejani – Sambata de Sus - Sibiu – Alba Iulia – demnitate. Efortul lui Traseu: RâmeŖ – Turda – Dumbrava – Lacul Roûu – Chieile Bicazului – Piatra NeamŖ - Leuûeni - Chiûinću. pedagogic abia de acum (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 încolo va da roadele cele www.emaus.md office@emaus.md mari și bogate.

FLUX

4

Economic

19 OCTOMBRIE 2012

Riscuri şi tendinţe negative în economia moldovenească Economia moldovenească continuă să suporte repercusiunile înrăutăţirii situaţiei economice din regiune, se arată într-un studiu realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Acestea se manifestă, în special, prin reducerea cererii externe și creșterea tensiunilor pe piaţa europeană a forţei de muncă. Situaţia mai este condimentată de volatilitatea sporită a preţurilor mondiale la produsele alimentare și petrol, care riscă să taie și mai mult din puterea de cumpărare a populaţiei, constată experţii în ultimul număr al ediţiei „Realitatea Economică”. Publicaţia relevă cele mai îngrijorătoare tendinţe din economia moldovenească.

Reducerea exporturilor, atât în UE, cât şi CSI La finele lunii august, volumul exporturilor a fost cu 15,8% mai mic faţă de anul precedent, în timp ce în luna iulie descreșterea a fost de 9,9%. Evident, principala contribuţie aparţine ţărilor UE, unde exporturile au diminuat tocmai cu 35%.

Totodată, nu mai puţin îngrijorător este faptul că, pentru prima dată după criza economică din 2009, au diminuat și exporturile spre ţările CSI: cu 1,6% în august faţă de anul precedent.

Reducerea remitenţelor din UE Volumul total al transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor

fizice, în luna august, a fost în creștere cu 3,2% faţă de anul trecut. Totuși, se observă reducerea constantă a ponderii transferurilor exprimate în moneda Euro (de la 41,3% în ianuarie la 35,9% în august) în favoarea celor exprimate în ruble rusești (de la 17,6% la 25,1% în aceeași perioadă). Astfel, volumul remitenţelor în Euro care, de regulă, provin din ţările UE, s-a diminuat cu 9,2% în august faţă de anul precedent.

Temperarea activităţii de creditare În luna august, volumul total al creditelor noi acordate de băncile comerciale s-a diminuat cu 5,7%, comparativ cu 2011. Ca și în lunile precedente, cauza ţine de reducerea substanţială a creditelor în valută

străină (-11,1%), fapt explicat de tendinţa băncilor de a-și minimiza riscul ratei de schimb, precum și amânarea de către firme a proiectelor investiţionale. Totodată, este îngrijorătoare și diminuarea volumului creditelor noi acordate în monedă naţională (-2%), fiind prima reducere după criza economică din 2009. Înrăutăţirea calităţii portofoliilor de credite bancare a fost, în mod tradiţional, principalul canal prin care criza economică afectează sistemul bancar moldovenesc. În luna august, ponderea creditelor neperformante în total credite a crescut ușor la 15,3%, de la 15,2% în luna precedentă. Cauza ţine de înrăutăţirea situaţiei financiare a mai multor clienţi ai băncilor, care au fost afectaţi de răcirea cererii interne și/ sau externe. Prin urmare, aceasta a afectat în egală măsură și profitabilitatea activităţii bancare, iar pe viitor riscă să alimenteze și mai mult reticenţa băncilor privind activitatea de creditare.

Per ansamblu, dinamica negativă din ţările UE a fost contrabalansată într-o anumită măsură de o situaţie economică mai favorabilă din CSI, ceea ce în comun cu diminuarea bazei de comparaţie a majorităţii indicatorilor incluși în Indicele Compozit Anticipator a determinat stabiliza-

rea acestuia în ultimele două luni.

Totuși, conturarea unor tendinţe negative privind exporturile către CSI și remitenţele din aceste ţări, răcirea activităţii de creditare, suplinite de efectele secetei, riscă să compromită în continuare creșterea economică.

Deși economia moldovenească este mult mai pregătită să facă faţă unor eventuale șocuri negative în comparaţie cu situaţia din 2009, este foarte important ca factorii de decizie să ia în considerare tot spectrul de riscuri macroeconomice în procesul elaborării politicilor publice. În special, aceasta se referă la aprobarea proiectului Legii buge-

Exporturile scad, mai ales către Uniunea Europeană Volumul exporturilor de mărfuri s-a diminuat constant pe parcursul anului 2012. Astfel că, potrivit datelor statistice, în lunile ianuarie-august, acesta a fost cu 0,1% mai mic comparativ cu perioada similară din anul 2011. Tendinţa de descreștere a fost destul de pronunţată în luna august, când exporturile de mărfuri realizate au fost cu 3,9% mai mici faţă de luna precedentă și cu 15,8% - comparativ cu luna august 2011. Puţin probabil că situaţia se va redresa până la sfârșitul acestui an, prin urmare volumul total al exporturilor va fi inferior celui realizat în anul precedent.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-august 2012 exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 361,4 milioane de dolari. Din acestea, exporturile de mărfuri autohtone au constituit 826,8 milioane de

dolari, cu o creștere de 16,2% faţă de ianuarie-august 2011. Reexporturile de mărfuri deţin o cotă de aproape 40 la sută în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-august 2011, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 17,9%.

Ponderea exporturilor de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene a fost de 47,1% în totalul exporturilor (50,0% în ianuarieaugust 2011) și a însumat 640,5 milioane de dolari americani, cu 6,1% mai puţin faţă de ianuarie-august 2011. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 42,8% (în ianuarie-august 2011 – 40,0%), ce corespunde unei valori de 583,2 milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 7,1%, comparativ cu ianuarie-august 2011.

Analiza evoluţiei exporturilor arată că s-au majorat livrările către Federaţia Rusă, Kazahstan, Ungaria, Portugalia, Georgia, Spania, Belarus, Republica Cehă și alte ţări. Totodată, s-au diminuat exporturile către România, Germania, Turcia, Ucraina, Grecia, Lituania ș.a.

În ianuarie-august 2012, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2011, s-au marcat creșteri substanţiale la exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice. Au sporit și exporturile de legume și fructe. În schimb, s-au micșorat exporturile de seminţe și fructe oleaginoase, minereuri metalifere și deșeuri de metale, cereale și preparate pe bază de cereale și alte produse. Și importurile înregistrează o tendinţă de diminuare, deși nu la fel de accentuată ca în cazul exporturilor. În august, acestea s-au redus cu 2,4% faţă de luna anterioară și cu 3,3 la sută în comparaţie cu august 2011. Totuși, în lunile ianuarie-august 2012, importurile au sporit cu 2,3%, faţă de perioada corespunzătoare din 2011 și au totalizat 3 miliarde 283,9 milioane de dolari. Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 455,1 milioane de dolari (cu 1,4% mai mult decât în ianuarie-august 2011). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1 miliard 36,9 de milioane de dolari (cu 0,1% mai mare decât în ianuarie-august 2011).

Creșterea totală a importurilor în primele opt luni ale anului a fost favorizată în special de sporirea importurilor de resurse energetice: gaz și produse industriale obţinute din gaz (+18,9), energie electrică (+57,5%), dar și de cereale, zahăr, carne și preparate din carne, animale vii, grăsimi și uleiuri vegetale.

Decalajul în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1 miliard 922,5 milioane de dolari, cu 75,2 milioane mai mare decât în ianuarie-august 2011 (4,1 la sută). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-august 2012 a fost de 41,5% faţă de 42,4% în perioada corespunzătoare din anul 2011.

FLUX

tului de stat pentru anul 2013, care este bazat pe prognoze mult prea optimiste și, respectiv, nu reflectă obiectiv realitatea și așteptările economice din ţară. Astfel, pentru a evita bugetarea unor cheltuieli publice nesustenabile și a menţine finanţele publice în albia normalităţii este necesară revizuirea în descreștere a parametrilor macroeconomici care au stat la baza legii respective. În particular, ne așteptăm ca economia moldovenească să crească în 2013 cu circa 2,0-2,5% și nu 5%, planificate de Guvern.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân.

Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

Important

19 OCTOMBRIE 2012

5

FLUX

Iurie Roşca lansează Universitatea Populară Astăzi are loc lansarea Universităţii Populare, un nou proiect de reformare a tineretului și un atelier de șlefuire a elitelor. Noua instituţie își deschide ușile pentru tinerii dornici să-și formeze o viziune mai largă asupra vieţii, dar și să capete anumite abilităţi practice. În cadrul Universităţii, vor fi organizate „mese rotunde” și dezbateri publice, activităţi educaţionale, acţiuni culturale și mediatice. Evenimentul începe la ora 16.00, la adresa: str. A. Corobceanu, 17.

MANIFESTUL UNIVERSITĂŢII POPULARE UNIVERSITATEA POPULARĂ este o iniţiativă civică a jurnalistului și politicianului Iurie Roșca, scopul principal fiind contribuţia la formarea unei noi elite intelectuale. Trăind într-o societate bulversată, cu un trecut controversat, cu un prezent măcinat de conflicte și deziluzii și cu un viitor incert, un om care gândește simte nevoia să înţeleagă mai bine lumea din jur și locul său în această lume.

• Cine am fost, Cine suntem, Cine vrem să fim? Iată întrebările care frământă intelectualii de vocaţie. Cum ne autodefinim ca persoane și colectivitate?

• Ce viziune strategică avem asupra viitorului nostru comun? Cum ni-l vom construi? Iată întrebări la care încă nu avem un răspuns coerent, consistent, scuturat de mituri și prejudecăţi.

• Cine suntem? Ce identitate colectivă ne asumăm? Cum împăcăm conflictul identitar și geopolitic? Cum conceptualizăm o nouă paradigmă pentru Moldova – Patria noastră comună? Iată o preocupare demnă pentru cei care nu acceptă condiţia de obiect al unor interese străine și care cred cu tărie în vocaţia de subiect al Istoriei pentru poporul nostru.

• Ce economie construim în condiţiile globalizării și ale capitalismului speculativ, unde munca și producţia se devalorizează, iar „nomadismul de masă”, care cuprinde regiuni și con-

tinente întregi, ne depopulează ţara și ne transformă într-un popor pe cale de dispariţie? Iată ce ar trebui să dezbatem pentru a diminua efectele dezastrului economic și social de azi.

Miturile despre „soluţiile salvatoare” a „fraţilor mai mari”, dornici să ne salveze prin importul de „forme fără fond” și prin „civilizare forţată”, sunt pe cale de a se risipi ca un nor de fum. Ca să ieșim din impas, avem nevoie nu de imitatori și nici de servanţi ai unor interese străine, de oriunde ar veni aceștia, ci de patrioţi adânc înrădăcinaţi în solul naţional, în stare să elaboreze și să ofere soluţii inedite și viabile pentru supravieţuirea și afirmarea noastră.

• Ce fel de creștini suntem? Ce ţară ciudată cu peste nouăzeci de procente de ortodocși, plus alte câteva procente de creștini de alte confesiuni, mărturisitori ai lui Hristos, care nu se pot împăca cu Dumnezeu nici în legislaţie, nici în economie, nici în educaţie, nici în cultură, nici în relaţiile între oameni? Iată întrebări valabile pentru noi, cei care, încetând să fim „animale religioase”, riscăm să ajungem mai rău decât animalele, care cel puţin instinctele nu și le dezmint.

• Cum înţelegem comunismul, liberalismul și alte ideologii perimate într-o post-modernitate, în care Mitul Progresismului, al Omului Tehnologic și Determinismul Economic reprezintă doar ecouri tardive ale experimentelor pliate pe realităţi consumate în mileniul trecut? Adică, cât de profund

gândim prezentul care depășește cu mult iluziile și căutările secolelor XIX și XX? Oare nu confundăm și noi Ceasul cu Busola? Nu viteza este astăzi cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, ci direcţia în care ne mișcăm, ne rostogolim sau poate ne prăbușim, într-o stare de inconștienţă colectivă, care oscilează între tentaţia confortului și obsesia inadaptării.

• Cum ajutăm copiii noștri, tineretul care încă n-a luat calea pribegiei în căutarea fericirii, să-și înţeleagă și apoi să-și găsească rostul aici, Acasă?

Ce perspectivă, ce cale le deschidem?

Iată problema fiecărei familii din ţara noastră.

UNIVERSITATEA POPULARĂ este o școală a oamenilor cu viziune, cu orizonturi largi, cu vocaţia trăirii profunde.

Avem nevoie de oameni competenţi, de caracter, de o nouă elită, în stare să pătrundă dincolo de aparenţe, să-și

asume destinul colectiv al poporului.

Aici ușile vor fi deschise pentru toţi cei care vor să crească, să-și dezvolte deprinderile de a gândi, de a acţiona și de a fi lideri în înţelesul spiritual al cuvântului. Fiind un popor oriental, axat pe contemplaţie, avem nevoie să ne punem la punct și „înţelepciunea practică”.

UNIVERSITATEA POPULARĂ este o instituţie deschisă pentru dezbateri publice pe cele mai diverse teme de actualitate. Aici se vor desfășura conferinţe, seminare, „mese rotunde” și evenimente culturale, prezentări de filme și expoziţii de artă plastică.

UNIVERSITATEA POPULARĂ nu se află în relaţie de concurenţă sau de conflict cu nicio instituţie de educaţie sau de formare. Noi dorim parteneriate cu structuri publice și privare naţionale și internaţionale, cu fundaţii și organizaţii neguvernamentale, cu Biserica și Școala, cu mass-media.

UNIVERSITATEA POPULARĂ va practica organizarea de lecţii publice cu participarea unor notorietăţi din ţară și de peste hotare, acestea fiind axate pe subiecte de interes major pentru societate.

UNIVERSITATEA POPULARĂ va lansa în curând un ciclu de cursuri speciale, pe

care le va ţine Iurie Roșca împreună cu alţi lectori din ţară și de peste hotare. În calitate de cursanţi ai acestor lecţii se pot înscrie tineri între 18 și 35 de ani, care vor depune o cerere și vor scrie un eseu, în care să-și motiveze intenţia. Cursul integral este divizat în două compartimente: Viziune și Abilităţi practice. Condiţiile mai detaliate de participare la acest curs vor fi plasate pe adresa www.iurierosca.md, pe reţelele sociale și în presă.

Pentru informaţii suplimentare adresaţi-vă pe e-mail: arcaluinoe01@yahoo.com, roscaiurieppcd@gmail.com

Un „rol istoric” nerecunoscut, pe cale să demoleze o „poveste de succes” Pe scena politică autohtonă luptele se dau în permanenţă, pe câteva fronturi concomitent. Unele se menţin în stare latentă, altele izbucnesc brusc, dar se sting la fel de repede, pentru că părţile beligerante reușesc să cadă la pace. Pe unele fronturi se luptă cu intermitenţe, în funcţie de interesele de moment ale părţilor, dar toate aceste bătălii par să semnifice însuși sensul existenţei în politică a celor care le declanșează. Aici am putea vorbi despre războiul premierului cu păpușarul, despre rivalitatea spicherului cu premierul, despre războiul cu scurte perioade de respiro dintre Filat și Ghimpu și războiul pe viaţă și pe moarte dintre liberali și comuniști (cu momente neașteptate de consens și deplină înţelegere). Un nou front a fost deschis odată cu plecarea grupului Dodon de la comuniști și participarea acestuia la alegerea șefului statului.

Mihai Ghimpu și-a simţit ameninţată poziţia în Alianţă și și-a propus să-l scoată pe Igor Dodon din circuit. Proaspătul șef al socialiștilor pare să nu aibă alt scop mai important decât „reformatarea” Alianţei și eliminarea lui Ghimpu de la guvernare. (Nu se știe cine a inventat primul acest cuvânt, dar „reformatarea” a ajuns o adevărată obsesie pentru Dodon.)

Pretenţia socialiștilor de a li se recunoaște „rolul istoric” în alegerea șefului statului și soluţionarea crizei politice l-a iritat și l-a amuzat pe carismaticul liberal care ar fi vrut să se încheie povestea, odată cu consumarea alegerilor prezidenţiale. Versat în ale politicii, Ghimpu l-a avertizat pe Dodon că politica nu-i de nasul oricui și l-a etichetat drept „un baistruc (bastard – nota noastră) în politică”.

„Cu acești neafiliaţi s-a încheiat povestea”, a punctat el atunci, afirmând că va părăsi Alianţa, în cazul în care colegii săi vor decide să-i dea vreo funcţie lui Dodon. Doar că punctul nu a fost pus aici, iar războiul declaraţiilor a reizbucnit, după ce și alţi deputaţi au părăsit fracţiunea PCRM, iar mai recent, toţi plecaţii lui Mișin și Dodon și-au anunţat intenţia de constituire a fracţiunii deputaţilor independenţi.

Liberalii au cerut modificarea Regulamentului Legislativului pentru a interzice formarea fracţiunilor parlamentare mai târziu de 10 zile de la constituirea Parlamentului. Uitând că tot AIE

a anulat respectiva prevedere din regulament, pentru că la vremea respectivă au urmărit alte interese.

Dodon și-a reluat refrenul despre reformatare și scoaterea lui Ghimpu de la guvernare. Cu nătângie și cu o insistenţă demnă de o cauză mai bună, acesta vorbește despre termenul de șase luni pe care l-a dat guvernanţilor pentru a lua o decizie în vederea reformatării AIE. Aceste declaraţii ale socialistului nu sunt decât o acţiune de imagine și de promovare a noii fracţiuni. Iar infatuarea lui Dodon nu poate decât să irite sau, de la caz, să amuze.

Mihai Ghimpu s-a supărat iarăși pe liberal-democraţii care nu au votat în a doua lectură proiectul privind interzicerea formării noilor fracţiuni: „Ei vor să joace în afara Alianţei. Asta este.

S-a văzut cu ochiul liber.”

Nu a fost acceptată nici propunerea liberalilor privind schimbarea componenţei numerice și nominale a Biroului Permanent al Parlamentului. Iar acum se zvonește că Dodon ar pretinde la locul revendicat de liberali pentru șeful lor. Încă un motiv pentru Ghimpu să-și suspecteze colegii din Alianţă că s-au gândit la „socialiștii lui Dodon”, atunci când au refuzat să-i dea lui un loc în Birou.

Cu toate supărările și nemulţumirile, liberalilor ar putea să le placă situaţia. Și poate că chiar și-ar dori să fie un pic marginalizaţi și să facă un soi de disidenţă în Alianţă. (Dar cu măsură, pentru că e greu de crezut că aceștia ar fi dispuși să se retragă de la guvernare și să renunţe la ministerele pe care le administrează.) Până la alegeri nu a mai rămas atât de mult timp. Succesele puterii sunt mai mult decât modeste, situaţia economică se înrăutăţește, iar liberalii și-au epuizat arsenalul de artificii și nu mai au cu ce să-și impresioneze alegătorii. Toată vânzoleala cu anticomunismul nu a avut efectul scontat. Nici noile iniţiative privind dosarele foștilor agenţi KGB nu vor îndrepta situaţia. Singura lor salvare este să se distanţeze de putere și să dea toată vina pe faptul că nu au avut pârghii și nu au fost lăsaţi să guverneze. Iar patimile în jurul lui Dodon ar putea servi drept un bun prilej pentru o astfel de mișcare.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Investiga\ii 19 OCTOMBRIE 2012

Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, sărac în declaraţii, dar cu proprietăţi de milioane Averea înscrisă pe numele soţiei lipseşte din declaraţiile de proprietăţi şi venituri ale magistratului Judecătorul Curţii de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește într-o casă cu trei nivele în cartierul Poșta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 de metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă și cale de acces pentru locuitorii din zonă. Primăria a vândut terenul soţiei magistratului, pe al cărei nume sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor, 18. În afacere mai este implicată și Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chișinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului.

Viceprimarul Nistor Grozavu a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

tri pătraţi, un imobil de 87,1 metri pătraţi, care are destinaţie comercială și de prestare a serviciilor, și două construcţii accesorii a câte 41,9 și 39,2 metri pătraţi. În casa de la șosea, înregistrată în acte ca imobil pentru prestarea serviciilor, a funcţionat în ultimii ani un salon de frumuseţe, însă ulterior a fost închis. Conform unei evaluări

Primăria Chişinău a mimat o afacere legală?

Casă de bugetar Terenul cu o suprafaţă totală de 0,125 ha, de pe strada Cucorilor, 18, unde este ridicată casa în care locuiește judecătorul Sergiu Arnăut și familia sa, a fost înregistrat în Registrul Cadastral și a figurat până în anul 2006 ca proprietate a mamei judecătorului, Maria Arnăut. Aceasta a murit în august 2006, iar cu un an mai devreme, prin testament, toate construcţiile și terenul de pe Cucorilor, 18, au fost lăsate nu fiului său, magistratului, ci soţiei acestuia, Tatiana Arnăut. Astfel, soţia judecătorului deţine în prezent: terenul de 0,125 ha, pe care sunt ridicate 4 construcţii – o casă de locuit cu trei nivele de 142,6 me-

În 2008, imediat ce a obţinut certificat de moștenitor, Tatiana Arnăut a depus o cerere la Primăria Chișinău, cerând să i se atribuie „teren suplimentar” la cel care se afla deja în proprietatea sa, spunând că are dreptul să cumpere acest teren, deoarece deţine certificat de moștenitor al terenului și casei din preajmă.

făcute în 2007 de Întreprinderea de Stat „Cadastru”, toate aceste proprietăţi valorau 1 558 455 lei, iar terenul alte 593 712 lei.

Mai vrem pământ! „Împărăţia” de la Poșta Veche ar fi rămas neobservată, probabil, dacă, la cât teren și imobile deţin cei care locuiesc pe strada Cucorilor, 18, nu ar fi obţinut recent de la Primărie încă o bucată de pământ din spaţiul public, care până acum servea drept teren de joacă și pentru uscarea rufelor.

Iniţial, Direcţia Funciară a respins cererea, invocând legislaţia care prevede că „asemenea terenuri pot fi atribuite exclusiv în urma vânzării-cumpărării prin concurs sau licitaţie publică”. Niciun cuvânt despre faptul că terenul este singura porţiune pe care copiii din blocurile situate pe str.

Iazului ,1/1 și 1/2, se pot juca și nici despre faptul că terenul servește drept cale de acces, inclusiv pentru ambulanţe și mașinile serviciului pompieri.

Straniu, dar până la concurs sau licitaţie nu s-a ajuns. Tatiana Arnăut a dat în judecată Primăria Chișinău și Consiliul Municipal la... Curtea de Apel Bălţi. De ce la Bălţi și nu la Chișinău?

Putem deduce că s-a procedat astfel pentru a se evita un conflict de interese, întrucât soţul său este magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

O judecătoare de la Bălţi a obligat Primăria Chişinău să vândă un teren La 18 septembrie 2009, Curtea de Apel Bălţi (judecător N. Matveeva) i-a satisfăcut cererea și a obligat Primăria Chișinău să-i vândă terenul. Consiliul Munici-

pal Chișinău a atacat hotărârea la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), iar aceasta a anulat decizia, considerând-o ilegală, și a trimis cauza la rejudecare la Bălţi, doar că la un alt judecător. În ședinţa de la CSJ, reprezentantul Consiliului Municipal a argumentat că o parte din terenul solicitat de Tatiana Arnăut reprezintă un drum public. Curtea Supremă, mai precis judecătorii Nicolae Clima, Iulia Sârcu și Mihail Macar, au constatat că argumentele aduse în favoarea Tatianei Arnăut de judecătoarea de la Bălţi nu au fost temeinice și că instanţa nu a verificat mai multe afirmaţii ale reclamantei, inclusiv cea potrivit căreia terenul nu este drum public.

Curtea Supremă de Justiţie s-a opus A doua oară dosarul a ajuns pe mâna judecătoarei Curţii de Apel Bălţi, Natalia Chircu. În hotărârea emisă la 27 mai 2010 aceasta îi dă câștig de cauză Tatianei Arnăut, obligând din nou Primăria Chișinău să-i vândă terenul, spunând că acesta ”se află în imediata apropiere de proprietatea sa” și, ”mai mult ca atât, este ieșirea din ograda sa proprie”. Deocamdată, nu se știe dacă de această dată Primăria/Consiliul Municipal au atacat decizia, se știe însă că aceasta a intrat în vigoare la 2 august 2010, iar Primăria Chișinău a executat-o.

Investiga\ii 19 OCTOMBRIE 2012

La 22 aprilie 2011, viceprimarul Nistor Grozavu a încheiat cu Tatiana Arnăut un contract, prin care a vândut terenul de 270 de metri pătraţi cu 64 417 lei. Preţul a fost stabilit nu de Primărie, ci de o companie privată de evaluare a bunurilor imobile.

Reiese că nu Primăria decide dacă vrea sau nu să vândă terenul municipal și că orice persoană poate cumpăra pământ din proprietate publică în baza simplului fapt că locuiește în zonă. În plus, argumentul din decizia judecătoarei de la Bălţi că terenul „este ieșirea din ograda sa proprie” poate fi contestat. În curtea casei intră fără probleme câteva automobile prin poarta din faţă. În plus, și fără acest teren, soţia magistratului avea ieșire (sau intrare) în curtea inferioară.

O altă contradicţie găsim în contractul de vânzare-cumpărare.

Aici scrie că terenul este vândut pentru „exploatarea și deservirea casei de locuit particulare”. Altceva însă scrie în Registrul bunurilor imobile al Întreprinderii de Stat ”Cadastru”. În document este indicat că modul de folosinţă al terenului este „construcţie”.

Pe vecinii magistratului îi interesează acum mai puţin cum și cui îi vinde Primăria Chișinău teren. Oamenii sunt revoltaţi că au rămas fără acces spre policlinică, școală și frizerie. Ei nu mai au, practic, pe unde trece. Dacă vine o ambulanţă sau o mașină a pompierilor ar trebui să se oprească la strada principală, pentru că altfel nu ar putea ieși. În plus, oamenii spun că în blocurile alăturate locuiesc în jur de 60 de copii care nu mai au unde se juca.

Ca şi Nina Cernat, magistratul Arnăut în acte este curat Judecând după declaraţiile de avere depuse în ultimii 3 ani, Sergiu Arnăut nu deţine niciun imobil și nicio mașină. Asta chiar dacă în curtea casei, care este împrejmuită cu un zid, sunt văzute practic în fiecare zi 4 automobile. Abia în declaraţia privind averea acumulată în 2010 magistratul a indicat că a intrat în posesia unui garaj situat la Stăuceni, cu o suprafaţă de 46,5 metri pătraţi, care ar valora 38 766 lei. Salariul pe un an al

7

FLUX

Un arnăut, care a condamnat în instanţă FLUX-ul, acum e prins cu musca pe căciulă Investigaţia CIJ despre proprietăţile agonisite în sudoarea frunţii de către judecătorul Sergiu Arnăut nu a putut trece neobservată de noi (și, evident, am preluat-o în FLUX) dat fiind că acest personaj a făcut parte dintr-un complet de judecată care a condamnat ziarul nostru (editat pe atunci de SRL „FLUX European”) și pe directorul acestuia, colegul nostru Sergiu Praporșcic, în favoarea miliardarului și magnatului petrolier Anatol Stati. lui Sergiu Arnăut a fost în 2010 de 74 860,98 lei, adică în jur de 6 mii de lei pe lună. Situaţia seamănă foarte mult cu cea a unui alt magistrat, Nina Cernat, de la Curtea Supremă de Justiţie, care, la fel, locuiește într-un imobil de lux, dar în declaraţia de avere nu are trecută nicio proprietate. Din păcate, nu am reușit să aflăm ce avere a acumulat Sergiu Arnăut în 2011, întrucât pagina Consiliului Superior al Magistraturii, unde ar trebui să se afle declaraţiile de venit ale judecătorilor pentru anul 2011, nu funcţionează. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat prin demers oficial de la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile pe venit ale judecătorilor pentru anul 2011, dar nu am primit informaţia, ci ne-a fost indicată pagina web care nu funcţionează. Și biografia judecătorului rămâne o enigmă pentru presă. Pe pagina web a Curţii de Apel Chișinău, care, în mod normal, ar trebui să conţină CV-urile și fotografiile tuturor judecătorilor, nu găsim nicio informaţie de acest fel. Singurul lucru pe care l-am aflat dintr-o listă cu contacte ale judecătorilor din baza de date a Centrului de Investigaţii Jurnalistice e că Sergiu Arnăut a fost numit judecător la 25 aprilie 1995, deci are o experienţă de magistrat de 17 ani.

Am încercat să discutăm cu magistratul, însă ne-a răspuns grefiera Olesea Țurcanu: ”Dumnealui nu are niciun conflict cu vecinii.

Am să-i transmit că aţi telefonat, dar după etica judecătorilor, judecătorii nu dau interviuri. Vă spun asta ca jurist, eu sunt jurist de profesie”.

Am telefonat-o și pe soţia magistratului Tatiana Arnăut: ”Interesaţi-vă la Centrul Anticorupţie, la Comisariatul de Poliţie. Ei deja m-au controlat, actele sunt în regulă. Și înainte de a scrie prostii, interesaţi-vă și fiţi corecţi, ca să nu vă dau pe urmă în judecată. Vecinii spun multe. Am fost chemată deja în vreo 4 organe. La mine actele sunt în regulă, că dacă nu erau în regulă, nu ar fi fost îngrădit teritoriul. Luaţi seama cum scrieţi și ce scrieţi. Să nu vă frigeţi ca alţii”.

Am încercat să asistăm la o ședinţă de judecată a magistratului Sergiu Arnăut. El a avut o ieșire nervoasă în momentul în care a aflat că suntem ziariști și că vrem să facem fotografii în sala nr. 10 a Curţii de Apel, unde magistratul urma să desfășoare ședinţa de judecată. Ne-a cerut să părăsim sala, chiar dacă a văzut legitimaţia și a recunoscut că ședinţa nu era una secretă, iar în acest caz prezenţa presei este permisă. Deși nu a vrut să ne prezinte dovada din lege care ne-ar interzice să asistăm la o ședinţă de judecată care este publică, magistratul și-a trimis grefiera să cheme poliţistul de gardă.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice www.investigatii.md

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ și pune corupţia la zid!” desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul și conţinutul investigaţiilor publicate.

Să vă amintim pe scurt, dragi cititori, despre ce este vorba.

Pe 2 iunie 2010, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, pronunţată de judecătoarea Liuba Pruteanu, ziarul „FLUX European” și Sergiu Praporșcic au fost condamnaţi să-i plătească Companiei „Ascom-Grup”, care aparţine multimiliardarului Anatol Stati, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 50 de mii de lei, plus cheltuieli de judecată în sumă de 25 de mii de lei, pentru că aceștia i-ar fi lezat Companiei „Ascom-Grup” onoarea și demnitatea, publicând, la 6 martie 2009, articolul „Politică, Business, Mafie și Canalia Liberală”.

Decizia respectivă a fost atacată cu apel, fiind examinată pe 28 iunie 2011 de Colegiul Civil al Curţii de Apel Chișinău, din care făceau parte judecătorii: Sergiu Arnăut, Gheorghe Creţu și Domnica Manole. Prin respectiva decizie, Curtea de Apel Chișinău a menţinut în vigoare hotărârea Judecătoriei Buiucani, prin care ziarul „FLUX European” și directorul acestuia, Sergiu Praporșcic, au fost obligaţi să-i plătească Companiei „Ascom-Grup” a lui Anatol Stati, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 50 de mii de lei, plus cheltuieli de judecată în sumă de 25 de mii de lei.

Decizia absolut nedreaptă și, credem noi, premeditată, luată de Arnăut și de cei doi colegi ai săi de la Curtea de Apel Chișinău i-a dat mână liberă miliardarului Stati să lovească în publicaţia FLUX și în directorul acesteia, Sergiu Praporșcic. Asta pentru că încă din martie 2011, în vederea executării hotărârii primei instanţe, executorul judecătoresc a aplicat sechestru asupra apartamentului aflat în proprietatea jurnalistului Sergiu Praporșcic, a impus interdicţia de înstrăinare asupra automobilului deţinut de gazetar și a dispus reţinerea acestui mijloc de transport de către poliţia rutieră din municipiul Chișinău și parcarea lui la platforma de sancţiuni. Totodată, executorul judecătoresc i-a interzis Direcţiei Generale de Documentare a Populaţiei a Ministerului Dezvoltării Informaţionale să-i elibereze lui Sergiu Praporșcic pașaportul și alte documente de călătorie sau să prelungească termenul de valabilitate a acestor acte. Măsurile stabilite de executorul judecătoresc nu au fost aplicate, deoarece decizia primei instanţe a fost atacată în apel, însă sechestrul asupra apartamentului și automobilului lui Sergiu Praporșcic a fost menţinut o perioadă lungă de timp, până când pârâtul a depus pe conturile executorului o cauţiune în valoare de 60 de mii de lei, care nu a fost recuperată nici până astăzi, deoarece litigiul continuă să fie examinat în instanţele judecătorești.

Am spus mai sus că decizia luată de Arnăut și de întreg completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a fost una nedreaptă. Ba mai mult, avem impresia că Sergiu Arnăut a luat această decizie în așa fel încât să-i intre în voie miliardarului Anatol Stati (colegii noștri de la jurnal.md susţin că Sergiu Arnăut ar fi unul dintre judecătorii aserviţi și miliardarului Vladimir Plahotniuc). Altfel este de neînţeles cum un judecător care are un salariu prăpădit de vreo 6 mii de lei pe lună a putut să agonisească o avere de milioane.

Decizia luată de Arnăut împotriva ziarului FLUX și a lui Sergiu Praporșcic a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Pe 11 ianuarie 2012, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (în componenţă: Vera Macinskaia - președintele ședinţei; Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Iulia Cimpoi, Valentina Clevadî – judecători) a admis recursul și a casat decizia Curţii de Apel Chișinău din 28 iunie 2011, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,Ascom-Grup” împotriva Publicaţiei Periodice Ziarul ,,FLUX” și Sergiu Praporșcic. Totodată, Curtea a trimis la rejudecare acest dosar.

Pentru a fi mai convingători, vom cita câteva rânduri din partea descriptivă a deciziei Curţii: „Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, verificând legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma legislaţiei în vigoare ce guvernează raporturile litigioase și a circumstanţelor stabilite, consideră concluzia instanţei de fond și a celei de apel (emisă și de Sergiu Arnăut – nota noastră) referitor la admiterea parţială a cererii de chemare în judecată a SA ,,Ascom-Grup”, ca fiind greșită, ce contravine circumstanţelor cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material, ceea ce, în conformitate cu prevederile art. 400, alin.

(2), lit. c) CPC, constituie temei de casare a hotărârii judecătorești”.

Altfel spus, în cazul litigiului dintre un jurnalist și un magnat petrolier, Sergiu Arnăut & Co. au luat o decizie greșită, care contravine circumstanţelor cauzei și au apreciat eronat normele de drept material.

Punem punct aici, mai ales că în curând vom reveni la acest subiect, dat fiind că pe 19 octombrie 2012 vor continua audierile pe acest caz la Judecătoria comercială de circumscripţie din Chișinău.

P.S.: Am ridicat DEX-ul și am constatat că una dintre definiţiile date de dicţionar cuvântului „arnăut” este următoarea: „servitor înarmat, angajat de boieri mai ales pentru paza personală”. Dacă ar fi să extrapolăm la actualitatea moldovenească sensurile acestui arhaism, am putea da o nouă interpretare acestui substantiv comun (nici o aluzie la un nume propriu): ARNĂÚT, arnăuţi, s. m., judecător corupt, angajat de oligarhi mai ales pentru paza intereselor lor criminale, care, dintr-un salariu de câteva mii de lei, și-a încropit o avere de milioane.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Pamflet

19 OCTOMBRIE 2012

Inimă de hoţ sau cum Plahotniuc l-a iertat pe Filat. Deocamdată…

Știri noi și absolut uluitoare de la agenţii secreţi ai Firmei „OCHI ȘI URECHI”. După apariţia în ediţia din vinerea trecută a FLUX-ului a materialului „Firma „OCHI ȘI URECHI” transmite: Demnitarii moldoveni sunt în panică”, Vladimir Plahotniuc, cel mai mare bărbat de stat din Republica Moldova … atenţie! „stat” aici are sensul de „ţară”, de organizaţie ce exercită autoritatea asupra unui teritoriu și a unei populaţii, și nu sensul de înălţime, de statură, căci, în acest sens, Plahotniuc este un bărbat niţel cam scund, „mic de stat”, cum se spune prin părţile Nisporenilor. Deci, să reluăm, Vladimir Plahotniuc, care, deși este scund, este totuși cel mai mare și mai tare în această ţară („mic, da’ voinic”, cum se spune tot pe la Nisporeni), s-a supărat foc după ce a citit în FLUX că președintele ţării, Nicolae Timofti, ar fi marioneta lui Vladimir Filat. Potrivit agenţilor firmei „OCHI ȘI URECHI”, Plahotniuc ar fi exclamat nervos: „Acest papălapte ajuns la senilitate nici nu a înţeles cine l-a uns la domnie, dar o să înţeleagă când am să-l mazilesc și am să-l trimit să-și câștige bucăţica de pâine într-o judecătorie raională, să vadă el, câinele, cum e să trăiești dintr-un salariu de vreo câteva mii de lei și dintr-o mită de câteva mii de euro pe lună”.

Agenţii „OU”-lui susţin că Plahotniuc și-a îndreptat supărarea nu doar asupra lui Timofti, dar și asupra premierului Filat, în special, pentru faptul că acesta nu i-a explicat lui Timofti cine este, de fapt, stăpân în ţara asta și marioneta cui este șeful statului: „Acest filfizon, acest neisprăvit, acest gangster mărunt al tranziţiei, care a devenit prim-ministru pentru că s-a gudurat slugarnic, pentru că le-a pupat poalele caftanelor, le-a lins mâinile și și-a vândut sufletul occidentalilor, promiţându-le că, odată ajuns la putere, le va vinde și ţara, acum se crede mai mare și mai tare și de-

cât mine. Dar las’ că-i arăt eu cine i-i nașu’!”.

Vladimir Plahotniuc a promis să facă publice toate dosarele întocmite de slugile sale credincioase de la Procuratura Generală despre contrabanda cu ţigări organizată de Filat, să spună adevărul despre implicarea lui Filat în pogromul de la 7 aprilie 2009, despre modul în care acesta a furat jumătate din averea ţării când era șef la Departamentul privatizării (poate că Filat o fura pe toată, dar noroc că în 2001 au venit comuniștii la putere și atunci Vladimir Plahotniuc și Oleg Voronin și-au însușit cealaltă jumătate din averea

ţării, dar nu de aceea că ar fi fost ei hoţi, nu, ci dintr-un sentiment absolut altruist și chiar patriotic: pentru ca, în cazul în care Filat revine la putere, cum s-a și întâmplat în 2009, acesta să nu mai aibă ce fura).

Mai mult ca atât, Plahotniuc a promis că va difuza la toate televiziunile sale un filmuleţ erotic (cei de la “OU” spun că ar putea fi și niţel pornografic) în care premierul apare într-o postură nu tocmai decentă alături de o divă de televiziune. Agenţii “OU”lui ne-au comunicat chiar și numele divei, dar noi nu-l dăm, pentru că avem respect pentru viaţa privată a amândurora, și a domnișoarei dive, și a domnului prim-ministru. Dar dacă domnul Vladimir Plahotniuc ne va da dosarele despre privatizările și contrabanda efectuată de Filat, despre episodul “7 aprilie” sau despre felul în care premierul își umple buzunarele din licenţierea unor activităţi economice și comerciale, din controlul asupra circuitelor financiare, atunci suntem gata să publicăm totul, în cele mai mici amănunte.

Dar să revenim la informaţiile pe care ni le-au comunicat agenţii de la “OCHI ȘI URECHI”. Să vedeţi minune, până la urmă Plahotniuc nu a mai făcut publice dosarele cu isprăvile lui Filat, s-a răzgândit, tot așa cum s-a răzgândit și Lupu în problema denumirii limbii, nu degeaba fac parte din același partid, adică Lupu este președinte în partidul lui Plahotniuc sau, mai corect, în partidul pe care Plahotniuc l-a cumpărat de la Diacov. Deci, partidul a fost al lui Diacov, dar l-a cumpărat Plahotniuc, iar Lupu este președinte de formă, tot o marionetă (de peste 2 m) de-a lui Plahotniuc.

Informatorii “OU”-lui ne-a spus că imediat cum a citit în FLUX că Pla-

CMYK

hotniuc vrea să-l bage la pârnaie pe 25 de ani, după care încă pe 25, adică pe un termen de tocmai 50 de ani, ceea ce e jumătate de secol! Filat a alergat la acesta cu FLUX-ul în mână, i-a căzut în genunchi și a început să-i pupe pătimaș mâna și poala mantalei, pe care Plahotniuc o are încă de la Voronin. “Frate Vova, dragul meu tiz, hai spune că nu e adevărat ceea ce scrie FLUX-ul, că ai vrea să mă bagi pe 50 de ani la pușcărie”, i-a zis cu voce mieroasă Filat. Și tot el a continuat: “Tu doar știi cât de mult eu te stimez și te iubesc. Stăpâne, noi toţi, inclusiv eu, suntem marionetele tale. Fac tot ce vrei, doar să tragi de frânghiuţă. Și îţi promit solemn, nu am să mai scap nicio vorbă despre afacerile tale raider sau despre raketul de altă dată. Tac mucles. Ba mai mult, toate televiziunile mele, că nici nu le mai știu câte sunt la număr, te vor vorbi numai de bine. Ai observat deja că niciuna dintre ele nu mai spune că ești Păpușarul, ci te laudă din zori și până în noapte, mai ceva decât pe Dumnezeu”.

La care Plahotniuc i-a răspuns răspicat: „Da’ ticălos mai ești, Volodea, și știi bine să te guduri. Ticălos, dar îmi placi, îmi semeni mie, nu în zadar ești tizul meu, ca și Voronin, de altfel. Dar te rog să mă înţelegi, nu pot să nu te bag la pușcărie. Uită-te și tu, noi suntem trei de-alde Vova în într-o ţară atât de mică și, mai ales, atât de săracă. Trei oligarhi hrăpăreţi! Cum să încăpem toţi trei în această ţară? Iată tizul nostru de la Moscova, Vova Putin, domnește singur într-o ţară atât de mare, atât de bogată și de puternică cum este Rusia și tot i se pare puţin, că mai vrea și Transnistria noastră. Dar tu vrei ca noi trei să ne împăcăm. Nu

are Moldova atâtea bogăţii cât putem fura eu, tu și Voronin. Dacă scap de tine, adică dacă te bag pe tine la răcoare, îmi rămâne doar un singur concurent – Voronin. Dar moșul e deja cam ramolit, cu dânsul mă descurc ușor. Așa că – sorry. Nu mi-o lua în nume de rău, nimic personal, just business”.

După care urmează o replică sentimentală de-a lui Filat. „Dragă frate Vladimir, îţi spun așa cum este: pe mine nu mă înspăimântă cei 50 de ani de pușcărie, că eu, dacă aș intra la pușcărie, aș ajunge autoritate acolo și aș duce-o mai bine decât la Guvern. Eu de altceva mă tem: cum aș putea trăi eu, timp de 50 de ani, fără ca să fac contrabandă cu ţigări?

Iată, tu, frate Vova, ai putea să te lași de afacerile raider, timp de 50 de ani să nu bagi mâna în niciun buzunar străin, doar în ale tale?”

Agenţii „OU”-ului spun că la acest argument, Plahotniuc nu a rezistat și, lăcrimând, a renunţat la intenţia de a-l băga la pușcărie pe Filat.

A spus că îl înţelege, că da, datoria de cetăţean, de politician, interesul de om de afaceri mai că nu-l obligă să-l bage pe premier la pârnaie. Dar și el, și Filat nu sunt doar politicieni, miliardari și oameni de stat, ei mai sunt și hoţi. Și, în această calitate, hoţul Plahotniuc nu poate să nu-l înţeleagă pe hoţul Filat. Legătura dintre ei nu e doar de natură politică, administrativă, de afaceri, ci și sentimentală, de la inimă la inimă. Așa că cei doi au făcut pace. Cel puţin, deocamdată. Așa transmit agenţii Firmei „OCHI ȘI URECHI”.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC, persoana de legătură cu agenţii Firmei „OU”

CMYK

Opinii

19 OCTOMBRIE 2012

9

FLUX

Politicienii ne ocupă?

Acum şi televizoarele?! În ultimul timp, tot mai des mă întreb: oare de ce ziarele, portalurile de știri și televizoarele noastre parcă sunt niște panouri publicitare? Putem schimba doar posturile TV, nu și imaginile…

Voronin – la „OMEGA”, Lupu – la „PRIME”, Filat – peste tot! Nu știu cum și când de mai apucă „number one” din politică (acum și din business) să mai și lucreze! A rupt încrezut abţibildul lui Voronin de pe ecranele „publice” ale “Moldova 1” și și-a încleiat cu dragoste propria fizionomie pe ele. A făcut-o iscusit, cu tot cu „reforme”, contrareforme etc. „Moldova 1” ne spunea că e „tăt normal” și „degrabă zburăm în Cosmos” și cu… comunistul Voronin, și sub anticomunistul Filat! Cine arvonește, acela plătește… Și invers! Nu are importanţă cine e „ocupantul”, cocardele de pe reverele prezentatorilor și de pe chipiurile directorilor se schimbă! „TV 7”, „TV 21”, „N 4”, „Unimedia”, „Tribuna”, „Moldova Suverană”, chiar și… „PRO” sau „Europa Liberă”?! La ultima investiţie străină am numărat timp de două luni nu mai puţin de… 5 interviuri cu El! Și la celelalte ca la celelalte, care ar fi cumva dependente financiar de turbulenţele politice de la Chișinău, dar iată la ultimele … chiar mă cam miră fenomenul! De dragul imaginii „glamouroase”, „Șăfu’” uită și de alţi raideri, cărora le permite generos să apară la propriile media, și de computerele din căminele studenţilor, și de babele milionare de la ţară, care își prășesc zilnic milioanele de euro prin vii! Exerciţiile la bară, plimbarea cu iahtul, împușcatul raţelor de carton sunt prioritate, că nu faci mare PR din porăiala cu prostimea…

Unica realizare lăudată și speculată a AIE – libertatea de exprimare…

“Spune ce gândești”! Dacă ai unde… Și dacă încă creierul tău spălat mai poate gândi… Vorba cântecului: „De aia nu mă uit la PRO TV”…

Veaceslav BALACCI, pentru FLUX

De la o româncă laşă şi trădătoare către un deputat în Parlamentul României Dacă eu spun că neamul ţigănesc e hoţ, puturos, cerșetor, bun de nimic, se cheamă că sunt xenofobă, rasistă, intolerantă și înapoiată. Dacă domnul Mădălin Voicu spune că românii sunt lași și trădători, nu mai e nici rasism, nici discriminare, trebuie musai să fie adevăr.

Românul laș și trădător trebuie să-și ia notiţe, să bage la cap, săși revizuiască atitudinea, să lucreze la îndreptarea acestor defecte majore, ca să fie pe placul unuia care nu e rrom, ci ţigan. El are voie să-și spună ţigan, românii n-au voie. Românii trebuie să fie politically correct, ca să urmeze și ei trendul altora mai civilizaţi, cu consum anual de săpun și pastă de dinţi mai mare. Românul are voie în schimb să dea. Bani să dea. La stat, să dea.

Care stat, dă și el: ajutoare sociale, alocaţii la puradei, bani de lemne iarna, mâncare și căldurăn pușcării, să nu-ngheţe neamul viteaz și loial al lui Mădălin Voicu.

Dar, stai! Nici așa nu e bine! Românul tot laș și trădător e… E laș în primul rând că spre deosebire de ţiganul cu 3 Mercedesuri în curte, nu fură curent și apă. E laș pentru că nu călătorește cu tramvaiul, trenul și mai nou cu avionul

pe gratis, decât în rare ocazii și cu fundul strâns de teama controlorului, care controlor îl arde pe român dacă-l prinde, da-l iartă creștinește pe ţigan că cică, ce dracu să-i ia… Românul spre deosebire de ţigan e laș și pentru că trebuie să fie asigurat ca să bolească în spital, să fie operat sau să vină elicopterul după nevasta lăuză când e ţara înzăpezită, e laș că atunci când îi e foame nu se duce în grădina vecinului să-i fure găinile și zarzavatul.

E laș și că nu-și schilodește copiii ca să-i pună la cerșit și că nu-i trimite cu mucii-n gură pe orice vreme în intersecţie să-i adune bani de băutură.

Laș mai e românul că nu integrează cum se cuvine etnia de super-oameni, că

Ţiganii la plajă

n-o educă, nu-i dă casă, masă și bani de cheltuială, bașca nevastă. Pentru că etnia ţigănească merită: are tradiţii multiseculare și un impact major în civilizaţia europeană, în dezvoltarea culturală, economică și spirituală la care lașul de român a fost întotdeauna simplu spectator și n-a contribuit cu nimic.

Românii sunt lași pentru că în loc să fraternizeze cu derbedeii care i-au călcat de-a lungul istoriei, au stat în calea Palate ţigănești lor ca să-i primească mai târziu pe ţigani să le lumineze viaţa, să le-o îmbogăţească, dar sunt trădători pentru că nu recunosc asta. Nu recunosc că fără ţigani n-ar exista ca neam și n-ar avea azi ocazia să fie insultaţi de un Confucius de cort al cărui singur merit e că se trage dintr-un celebru … muzicant.

Nu medic, nu profesor, nu academician. Muzicant. Urmașul muzicantului ne scuipă între ochi pentru că-i ţinem neamul în spinare, în timp ce-și frige porcii, găinile și oile între mașini de lux, împodobit cu kile de aur, după care se retrage să-și facă siesta în palate din marmură și granit.

Domnule Voicu, greșiţi… Românul nu e laș, e prost de bun. Românul nu

CMYK

discriminează negri, asiatici și nici măcar pe neamurile voastre din Pakistan. Românul se ferește de hoţi și de tâlhari cum știe el.

Pune șapte lacăte la ușă, câine-n curte, dar nu v-au alungat niciodată așa cum au făcut alţii. În momentele lui de vitejie și-a permis cel mult să vă numească ţigani. C-așa e învăţat el de când e lumea că vă cheamă, până când un domn din etnia voastră a ajuns președintele ţării și-a zis că vă cheamă rromi, ca să vă creadă proștii de la care cerșiţi și furaţi acuma prin străinătăţi, români.

Nici măcar scuze nu așteptăm, domnule deputat Mădălin Voicu, și știţi de ce? Pentru că suntem lași și trădători, dar mai presus de asta, suntem proști, Proștii voștri.

Angela TOCILA Sursa: hydepark.ro

FLUX

10

Educa\ie

19 OCTOMBRIE 2012

Şcoli româneşti din Bucovina de Nord Din anul 1994, printr-o hotărâre a UNESCO, ziua de 5 octombrie a fost declarată Ziua Mondială a Educaţiei.

Cu acest prilej, în toată lumea, sunt sărbătorite Școala și slujitorii săi și în tot mai multe locuri se conștientizează faptul că educaţia este singurul mijloc de afirmare a unei ţări pe plan internaţional, că dascălii sunt constructorii viitorului naţiunilor, care promovează valori socioumane perene, precum cinstea, cultul pentru muncă, grija și stima faţă de semeni. Într-o perioadă nu prea îndepărtată acestei sărbători am vizitat două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, Ucraina.

Prima dintre ele se află în satul Stănești, raionul Hliboca, unde am fost însoţit de domnul Ion Posteucă, dascăl pensionar de limba română, un om cu realizări impresionante pe plan literar și cultural, un exemplu pentru mai tinerii săi colegi, care-s bucuroși să-l aibă cât mai des în mijlocul lor. Dumnealui este președintele filialelor locale a mai multor asociaţii culturale, autor a 10 volume și președintele comitetului de iniţiativă privind sărbătorirea centenarului nașterii poetului stăneștean Vasile Posteucă, al cărui basorelief ne întâmpină la intrarea în școală. Vasile Posteucă, unul dintre poeţii cernăuţeni din perioada interbelică, a fost nevoit în anii 40 ai secolului trecut

să ia calea exilului și a ajuns profesor universitar în Canada și, mai apoi, în Statele Unite ale Americii.

Pentru centenarul nașterii lui Vasile Posteucă, prin grija Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, va fi instalat în faţa școlii un bust al poetului, realizat la Alba Iulia.

Intrăm în școală, nu înainte de a remarca aspectul său foarte îngrijit și noua tâmplărie termopan, instalată nu demult, cu ajutor japonez.

Am fost prezentat domnului director Gheorghe Iaţeniuc, unul dintre cei mai vechi directori de școală din regiunea Cernăuţi. Domnia Sa vorbește cu pasiune despre munca desfășurată de corpul profesoral pe care îl conduce și despre performanţele școlare și extrașcolare ale elevilor. Între acestea din urmă se numără participarea cu succes la Festivalul „Mărţișor” din Cernăuţi a Ansamblului folcloric al școlii, precum și la alte activităţi culturale desfășurate în zonă, de neuitat fiind pentru subsemnatul un spectacol bine realizat,

Troiţa, șantierul și școala Târnauca

cu prilejul comemorării victimelor stalinismului.

Cei 405 elevi beneficiază de săli de clasă, laboratoare și un cabinet informatic. Biblioteca școlii dispune de cărţi în limba română, dar suplimentarea numărului lor ar fi necesară fiindcă limba română devine tot mai importantă, în contextul noii legislaţii lingvistice din Ucraina.

Ne despărţim de domnul director cu speranţa că vom reuși să aducem

Școala din satul Stănești, raionul Hliboca

Iacob Posteucă niște cărţi de literatură română elevilor din Stănești, prin bunăvoinţa unor asociaţii culturale din Ţară.

Următorul popas l-am făcut la Târnauca, satul natal al lui Vasile Bogrea. Complexul instructiv-educativ Târnauca, situat în centrul localităţii, are în faţă bustul marelui lingvist și filolog român. Domnul director Iacob Posteucă ne-a prezentat cele trei corpuri de clădire ale instituţiei pe care o conduce, prima dintre ele având o vârstă venerabilă, fiind construită de fosta proprietăreasă a moșiei Târnauca, Maria Potlog.

Alături de clădirea principală se află o construcţie nouă, încă nefinalizată, incluzând 8 săli de clasă, ateliere și o sală de sport. Astfel, cei 311 elevi ai școlii și cei 15 preșcolari vor avea cele mai bune condiţii de studiu.

Pe holul de la intrare suntem impresionaţi de cele trei lucrări în ulei, realizate în tonuri sobre, aristocratice, înfăţișându-i pe Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu și Taras Șevcenko.

Aflăm că maestrul penelului care le-a pictat se numește Leonid Cuciureanu și a fost profesor de desen în școală.

Admirăm sălile de clasă amenajate cu mult simţ estetic, unde frumosul se îmbină armonios cu utilul. Inteligent combinate, toate obiectele necesare, fac ca spaţiul de studiu să nu fie prea încărcat, obositor pentru cei ce învaţă. În cabinetul de limba română, toţi clasicii literaturii noastre domină peretele din faţa clasei în picturi de dimensiuni generoase realizate în ulei cu mult talent. Aș putea jura că operele aparţin tot maestrului Cuciureanu sau unui continuator al școlii sale de la catedra de desen.

Nu-l întreb pe director pentru a nu opri cele povestite cu farmec despre dascălii școlii și absolvenţii remarcabili ai acesteia.

Oricum, textele clasicilor noștri predate de la catedră de către profesor sunt receptate mult mai bine de către elevii care au atât de vie imaginea scriitorului sau poetului în faţa ochilor și intră ușor în lumea creaţiei sale.

Cabinetul de limba franceză (franceza și germana sunt specialităţile domnului director) este bine utilat, iar cocoșul galic veghează simbolic studiul elevilor, fiind așezat la loc de cinste pe acest plai frăţesc latin.

Gheorghe Iaţeniuc Am privit și cabinetele de limba ucraineană și matematică, de asemenea ornate cu bun gust, reflectând pasiunea cu care profesorii pregătesc spaţiul de studiu al elevilor, dragostea celor dintâi pentru locul de muncă. Înainte de despărţirea de amabila noastră gazdă am văzut în apropiere câteva troiţe. Mi-a atras atenţia cea a fiilor satului care s-au remarcat în activitatea lor profesională, iar alta a fost realizată în memoria victimelor barbariei staliniste, care n-a ocolit nicio familie din Târnauca.

Aceste monumente, adevărate opere de artă, au fost făurite, cu multă migală și efort financiar, prin grija profesorului de fizică Dumitru Aioanei.

La Târnauca, semnele nemuririi noastre lăsate de profesorii Cuciureanu și Aioanei sunt și o expresie elocventă a dragostei dascălilor pentru locul unde și-au desfășurat activitatea și la a cărui progres spiritual au contribuit din plin.

Din păcate, școlile noastre de oriunde, pe lângă efemerul unor reforme falimentare, se confruntă cu o nedorită migraţie a cadrelor dintr-un loc în altul și de condiţiile mai mult decât modeste în care trăiesc aceștia.

De Ziua Mondială a Educaţiei, și nu numai, guvernanţii de pretutindeni ar trebui să se gândească la faptul că dascălii, uitaţi întotdeauna când este vorba de recompense, le-ar putea oferi o lume nouă: mai bună, mai dreaptă, mai prosperă.

Iar tu, iubite cititor român de pretutindeni, în această zi ar fi frumos să treci pragul școlii al cărui absolvent ești, având în mână o floare pentru dascăli și, neapărat, o carte românească pentru biblioteca școlii, care, oriunde ar fi, are nevoie de ajutorul tău.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Cultur=

19 OCTOMBRIE 2012

11

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

Jurnal cu maestrul Glebus Sainciuc

19 octombrie

colegilor de la Iași, împreună cu un portreteseu al Lenuţei.

Apoi coborâm la maestrul Glebus Sainciuc. Răsfoiește prin mape și ne dăruiește, mie și lui Victor, portretele în creion sau pix pe care ni le-a făcut începând cu studenţia(!).

Eu „mă aleg” cu vreo 6 imagini. Ne demonstrează o mască – sugestivă – a lui Andrei Pleșu. Are un moment în care protagonistul scoate tutun din buzunar, presărându-și-l peste jarul din lulea. Apoi își presară tutun și peste creștet. Îi sugerez că ar fi bine ca peste creștet ministrul culturii să-și presară cenușa sau jarul din pipă. Propunerea e acceptată cu bucurie, apreciată.

2.I.1986 Revelion de… proporţii în atelierul Eleonorei Romanescu, împreună cu Glebus Sainciuc și Valentina Rusu-Ciobanu, Lenuţa Bontea și Andrei Burac, plus alte 4-5 persoane, printre care și Dinu Romanescu, urător de 4 ani care, la un moment dat, s-a dovedit a fi un excelent jucător de măști. După ce maestrul Glebus a prezentat masca Sofiei Rotaru, pe cea a actorului Evgheni Leonov, a altora, Dinu le-a jucat și el, măștile ajungându-i până la… brâu, acoperindu-l pe jumătate – inventiv, cu destul spirit de improvizaţie. Sigur că mai văzuse și altă dată cum proceda maestrul Sainciuc.

Au venit băieţii și fetele de la filologie cu „Cerbul”. Muzica – din traistă, unde aveau magnetofonul portabil.

De cu seară, Sainciuc se arătă deghizat într-un fel de mușchetar oriental: pălărie tip-francez, bucle roșii și halat de la Tașkent, unde a fost în delegaţie. Și-a vopsit tâmplele, obrajii, barba. Stătea la micul-minusculul ecran al televizorului său portabil și… tot desena ce vedea acolo, vrând să prindă și să pună pe hârtie chipurile artiștilor antrenaţi în emisiunea de Revelion.

19.X.1990 Circa o săptămână în urmă, am privit la TV română excepţionalul spectacol „Amadeus”, protagoniști: Saleri – Radu Beligan, Mozart – Răzvan Teodorescu. Unul din marile spectacole văzute de mine vreodată.

Incredibil, numai peste două zile, îl admir pe Beligan aici, la Chișinău, în „Cui i-i frică de Virginia Wulf?”. Ba mai mult, după spectacol ne întâlnim la atelierul maestrului Glebus Sainciuc, stăm pe îndelete de vorbă.

16.II.1986 La Glebus Sainciuc în atelier. Prezent și Serafim Saka. Pe măsuţă – cărţi de joc. „Oare ce ghicește maestrul în cărţi?” – întreb. Răspunde Serafim, paradoxal, dar și ingenios, cum i se întâmplă multe ori: „Sainciuc își citește trecutul”. Zâmbim, dar știm, – chiar la cei 67 de ani ai săi maestrul e plin de vigoare, mobil, reușește să fie prezent… pretutindeni, la diverse manifestări cu atingere culturală, primește în atelier foarte mulţi oaspeţi. Alaltăieri a fost cu un spectacol de măști la Băcioi.

28.II.1987 Acum două ore am revenit de la atelierele pictorilor. Împreună cu Andrei – vizită la maestrul. La minitelevizor privim serata de creaţie a lui Gr. Vieru, transmisă pe programul doi unional. De cum vede vreun om, maestrul – desenator virtuos, îi transferă chipul pe fila de hârtie. De data aceasta, ca și alte dăţi, omul… sunt eu. Îmi face un portret „autentic”, nu șarjat. Intră și pictorul Mihail Petric, intenţionând să privească „Studio nr.9”, însă se conformează predilecţiilor în curs: seara de creaţie. Între timp, discutăm – în van, firește, – ceea ce discută foarte mulţi: cine are șansa să devină prim-secretari la Uniunea Scriitorilor.

Mai multe candidaturi, dar nicio siguranţă în determinări. Andrei „îl înaintează” pe Vieru.

8-9.IX.1990 O vizită la Glebus Sainciuc în atelier. Recunoaștere, pre-documentare pentru interviul-dialogul pe care îl punem la cale. În substraturi, Sainciuc e altul decât cel ce se arată în cotidian.

3.X.1990 Sâmbătă, 29 septembrie, împreună cu Dumbrăvenii ne-am plimbat prin pădurea noastră. Zi de o frumuseţe rară. Ajungem până la atelierele pictorilor, la Lenuţa și Andrei. O șampanie, pe care Burac i-a pierdut-o Zinoviei la alegerile din martie, o ţuică. În mape, Bontea găsește două portrete ale lui A. E. Bakonsky și unul al soţiei sale Clara (în creion). Le-a făcut încă prin 1967, la București. Le iau să fac xerocopii, să le propun

– extrem de inspirat. Oaspeţii rămân cu adevărat surprinși, apreciază jocul cu măști. Și a mea – un succes neașteptat. Sainciuc „mi-a prins” câteva gesturi și le exploatează ingenios, ducându-le până la extrema unui… jucăușism puţin mofturos, puţin curtenitor…

Păi, e greu să te definești pe tine însuţi, privindu-te dintr-o parte.

22.I.1993 Generos, maestrul Sainciuc mi-a oferit două picturi pe carton. În atelierul proaspăt renovat, mi-a pus în faţă 7 lucrări, ca o săptămână a culorilor, zicându-mi senin: „Poţi alege două”. Era prezent și A. Burac, care avu și el un merit în declanșarea deosebitei dărnicii, astăzi, când cei mai mulţi plasticieni își sigilează pânzele, prubuluind în tainiţele minţii cam cât să ceară pe cutare sau cutare lucrare și tot întrebându-se, când oare vor apărea turmele alea de cumpărători occidentali să le devasteze prin acţiuni valutare atelierele. Dar nu trebuie să le fim noi judecători pictorilor noștri care, de altfel, chiar și înzestraţi cu har, mulţi n-o duc cine știe ce bine materialicește.

Așadar, din cele 7 picturi aleg o natură statică cu lămâi, pe care, spune maestrul, a pus-o pe carton prin anii 1948-1950 (pe când iată-iată veneam și eu pe lume); un portret de fetiţă din satul Dolna (începutul anilor 60). Cred că ambele sunt de valoare.

Burac a intrat în posesia a vreo 7-8 lucrări de-ale maestrului Sainciuc, dintre care două de o incontestabilă pondere polivalentă – este vorba de autoportretul din tinereţe a, pe atunci, bărbosului pictor Glebus Sainciuc și portretul soţiei sale, a tinerei pictoriţe Valentina Rusu-Ciobanu. Aici nu te joci cu prubuluitul: lucrurile sunt clare de la sine. Îi fac o vizită și lui Andrei Sârbu care, în fine, s-a ales și el cu un atelier (bun, cu cămin) acolo, la Râșcani, pe strada Dimo. Nu e în blocul de bază, ci în unul din cele două, de câte patru ateliere; mai exact, în primul de la poartă, în care a avut atelier și Aurel David, astăzi în el lucrând Mihai Ţăruș.

22.VII.1993

Beligan e liber. Cu anumite urmări neplăcute pentru unele cochetări cu vechiul regim. Însă, orice s-ar spune, e un actor inconfundabil și greu de egalat ca talent.

Spune că cineva din Occident ar intenţiona să-i procure la București un teatru personal; că, peste puţine zile, pleacă în Israel, unde va juca pentru foștii săi compatrioţi (în română). Când este nevoie, își fac rolurile în engleză sau franceză. La Chișinău a venit cu trupa teatrului din Craiova.

Dintre măștile prezentate de G. Sainciuc, s-a bucurat de mare succes Andrei Pleșu (îi sugerasem maestrului că, după ce ministrul scoate tutun și-l presară în pipă, să ia cenușa/ scrumul și să și-l presare pe creștet. Mizanscena a avut priză).

6.II.1992 În sfârșit, ieri mi-am văzut masca jucată de maestrul Glebus. Am ajuns în atelierul său împreună cu scriitorul bucureștean Vasile Andronache, cu M. Cimpoi, A. Codru.

Prezent și A. Burac. Masca e cu priză hazlie.

22.IV.1992 La US, întâlnire cu D. R. Popescu, însoţit de două ziariste ce au a oglindi evenimentul premierei piesei „Muntele”, montată de Teatrul „Alecsandri” din Bălţi. Îi propun un dialog. Zice că, noaptea întreagă, nu a putut dormi în tren. Ne înţelegem să ne întâlnim a doua zi, dimineaţă devreme, la hotelul „Codru”, ca să punem în mișcare chestionarul și reportofonul. Împreună cu D. R. Popescu, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, alţii, vizităm „Teatrul Sainciuc” la atelierul maestrului. Domnul Glebus

Gh. Oprea povestește că a călătorit odată la Alma-Ata, Kazahstan, împreună cu Glebus Sainciuc și Sergiu Cuciuc. Momentul forte: într-o seară, trebuiau să meargă la o recepţie. Pornesc, însă lui Sainciuc îi vine, cu ceva întârziere, scânteia revelaţiei… „Păi, staţi să-mi iau pantofii cei noi!” Cotrobăiește prin imensele sale geamantane pentru măști și, în sfârșit, scoate pantofii, în ei cu tot cu… calupurile de lemn! Imaginaţi-vă ce greutate în plus – două calupuri de lemn tare – a tăbârcit maestrul, pedant în cazuri extreme, pentru că nimeni nu ar putea spune că e un îngrijit-fante. Ce grijă de om tipicar – să nu i se deformeze cumva pantofii pe care, poate, și-i încalţă o dată la cinci ani!

Delicateţea și serviabilitatea maestrului Sainciuc au fost puse la încercare atunci, la Alma-Ata. Sergiu Cuciuc pune în patul maestrului ceva bulendre, le acoperă cu pătura, în loc de cap așezând masca sa, a lui Cuciuc, pe care o adusese pentru spectacol însuși Sainciuc-autorul. Maestrul se reţine pe undeva și, pentru ca să nu-l trezească pe Gheorghe Oprea, cu care împărţea camera de hotel, nu aprinde lumina. Dar vede, simte că ar fi cineva în patul său; ba chiar e însuși Cuciuc – în întunericul camerei, masca nu-și dezvălui ne-naturaleţea. Și Sainciuc îl atinge, îl zgâlţâie ușor pe Oprea: „Dormi?...

Iartă-mă că te-am trezit… Dar de ce doarme Cuciuc în patul meu?”

Oprea, în înţelegere cu președintele de atunci al UAP, care era Cuciuc, zice: „Ei, s-a cam pilit și n-a mai ajuns în cameră”.

Sainciuc, delicat, ca să nu-și deranjeze șeful, coboară la recepţie, întrebând în ce cameră e cazat Cuciuc. Află. Urcă. Bate la ușă. Îi deschide… Cuciuc! Maestrul – derutat. „Parcă dormeai în patul meu… Când ai reușit să revii în cameră?” Un happy end cu „Ha-ha-ha!” naţional-bășcălios, dezlănţuit în depărtatul… Tată al merelor, precum se traduce Alma-Ata.

Evenimente 1497: Ioan Albert ridică asediul cetății Suceava.

Din Moldova, armata poloneză începe retragerea 1512: Martin Luther devine doctor în teologie 1812: Trupele conduse de Napoleon Bonaparte au început retragerea din Moscova, Rusia 1813: Armata franceză condusă de Napoleon Bonaparte a fost înfrântă de armatele Rusiei, Prusiei, Austriei și Suediei în Bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Națiunilor 1845: A avut loc premiera operei „Tannhäuser”, a compozitorului Richard Wagner, la Dresda, Germania 1865: Inaugurarea oficială a liniei ferate București-Giurgiu, prima din România; Filaret devine prima gară a Bucureștilor 1933: Comitetul de organizare a Olimpiadei de la Berlin (1936) anunță că baschetul va fi catalogat ca sport olimpic 1941: La Moscova se instituie starea de asediu ca urmare a atacului militar german împotriva Uniunii Sovietice 1944: Trupele germane ocupă orașul Belgrad 1960 SUA au instituit embargo comercial împotriva Cubei 1972: Heinrich Böll primește Premiul Nobel pentru Literatură 1987: La New York, bursa de pe Wall Street înregistrează o scădere istorică, de 22,6% a indicelui Dow Jone 1988: Izbucnește criza politică din Iugoslavia care marchează începutul procesului de dezintegrare a fostei federații iugoslave 1993: Benazir Bhutto devine prim-ministrul Pakistanului 2003: Maica Tereza este beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea

Nașteri 1433: Marsilio Ficino, filosof și umanist italian (d. 1499) 1605: Thomas Browne, medic și scriitor englez (d. 1682) 1784: Leigh Hunt, poet și eseist englez 1862: Auguste Lumière, inventator francez (d.

1954) 1868: Simion Mehedinți, geograf și etnolog, creator al școlii române de geografie (d.

1962) 1881: Ferenc Hatvany, pictor și colecționar maghiar (d.1958) 1897: Jacques Byck, lingvist și filolog român (d. 1964) 1899: Miguel Angel Asturias, scriitor și diplomat guatemalez, laureat al Premiului Nobel (d. 1974) 1910: Subrahmanyan Chandrasekhar, astrofizician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel (d. 1995) 1916: Endre Vészi, scriitor, poet și scenarist maghiar (d.1987) 1931: John Le Carré, romancier englez

Decese 1187: Papa Urban al III-lea 1682: Thomas Browne, medic și scriitor englez (n.1605) 1745: Jonathan Swift, scriitor englez, autorul celebrului roman „Călătoriile lui Gulliver” (n.1667) 1875: Charles Wheatstone, fizician englez, pioner al electronicii 1897: George Pullman, inginer și inventator american 1905: Miklós Bartha, scriitor, jurnalist și politician maghiar 1929: Alexandru Davila, dramaturg român (n.

1862) 1935: Gib Mihăescu, scriitor român (n. 1894 1937: Ernest Rutherford, fizician englez de origine neo-zeelandeză, laureat al Premiului Nobel (d. 1871) 1943: Camille Claudel, sculptor francez (n.

1864) 1961: Mihail Sadoveanu, scriitor român (n.

1880)

FLUX

12

Cultur=

19 OCTOMBRIE 2012

MĂŞTILE ORFANE

„În fiecare an, tot mai bine... pentru că e frumos să trăieşti” De mult timp mass-media din Republica Moldova nu a mai acordat atâta spaţiu și importanţă domeniului cultural, precum s-a întâmplat în ultimele două săptămâni.

Din păcate, această atenţie se datorează despărţirii de doi patriarhi din domeniul culturii noastre: literatura și arta plastică, Aureliu Busuioc și Glebus Sainciuc.

Viaţa și activitatea artistului Glebus Sainciuc a ilustrat, prin măștile și șarjele sale, cu umorul lui fin, aproape un secol din istoria orașului Chișinău.

Ultima dată i-am pășit pragul pe 15 iulie 2009, înainte să aniverseze maestrul nouă decenii de viaţă.

Convenisem din timp asupra acelei întâlniri, o amânasem de câteva ori din cauza unei răceli care nu se dădea dusă cu una, cu două. Îmi amintesc că imediat ce m-a invitat să mă fac comod în salonul-atelier din casa lui, a intrat Valentina Rusu-Ciobanu să-i dea medicamentele, ca să nu fie nevoită să ne întrerupă pe urmă conversaţia. Cuminte și ascultător, maestrul și-a luat medicamentele și mi-a spus că vrea să fie într-o formă bună în ziua cea mare (urma să participe la o serbare organizată în cinstea lui pe 21 iulie la Uniunea Artiștilor Plastici, în cadrul căreia i-au fost înmânate și însemnele de Doctor Honoris Causa). În rest, Glebus Sainciuc mi-a spus atunci că se simte perfect: „În fiecare an, tot mai bine”.

După plecarea soţiei, artistul mi-a spus: „Femeile sunt extraordinare. Ele fac lucruri mari. Nu degeaba Dumnezeu a dat femeia să nască. Valentina Rusu-Ciobanu e un pictor mare, mai bun decât mine, dar eu sunt mai cunoscut. Știţi cine a fost campioana României la slalom în 1924? O femeie - Zinaida Gherban, dar „Gherban” era numele ei după soţ, era sora mea mai mare, Zinaida Sainciuc, și a obţinut titlul când era studentă la București.

Noi ne-am născut toţi la Chișinău. Ea a trăit 96 de ani și trei luni. Tata a trăit 96 de ani în casa asta. Aici venea Maria Cebotari, era prietenă cu sora mea, erau născute în aceeași zi, tot în 1910, și cântau împreună în corul bisericesc „Sfânta Vineri”. Maria a devenit cântăreaţă și Zinaida – sportivă”.

Apoi mi-a spus că a avut și o soră geamănă, Mărioara, care a murit acum 30 de ani la Brașov, unde lucra profesoară. Iar un frate al lui s-a înecat la vârsta de 2 ani.

După această scurtă incursiune în istoria familiei lui, Glebus Sainciuc mi-a prezentat un album cu reproduceri ale tablourilor Valentinei RusuCiobanu și mi-a arătat unele lucrări

pe care străinii au vrut să le cumpere cu bani mulţi, dar pictoriţa a refuzat să le dea peste hotare. În acea perioadă, artistul vroia să finalizeze portretul Irinei, nora lui, despre care avea numai cuvinte de laudă: „Nu e de pe pământul nostru, dar e pentru limba română și e profesoară de pian”.

De la portret și-a trecut privirea spre mine și m-a privit cu ochi isco-

ditori pentru câteva clipe, apoi s-a așezat la măsuţa lui cu schiţe, măști și bagatele. Înainte să purced eu la întrebări (mă iscodea cu privirea de parcă vroia să anticipe întrebările mele), am susţinut un tradiţional examen (nu la concursul Vaca mă refer, pe acela îl susţinusem cu vreo patru ani înainte, a fost prima și ultima dată când am desenat-o). Mi-a arătat un perete plin cu măști și m-a întrebat pe cine recunosc. Am început să enumăr: Grigore Vieru, Eugen Doga, Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Mihai Fusu, Gheorghe Mustea, Ioan Paulencu, Luciano Pavarotti, Ion Druţă, Victor Ciutac, Maria Bieșu... După ce mi-am dat cu părerea, a venit el să completeze, povestind istoria fiecărei măști. Întâlnirea noastră de atunci a avut loc în preajma unui jubileu și recunosc că deja îmi făcusem planuri și schiţe pentru o vizită cu ocazia celei de-a 95-a aniversări, credeam că va

rămâne stâlpul casei părintești mai mult de 96 de ani, cât fusese acolo tatăl său. Și când îmi povestea despre părintele lui, aveam impresia că și el nutrea aceeași speranţă. Mi-am dorit atunci să-l întreb despre schimbările din societate, la care a fost martor și participant. Și el mi-a răspuns: „În politică s-au schimbat atâtea! Dar în fiecare partid sunt oameni buni pe care îi cunosc. Noi nu facem politică. La început am dus-o greu și chiar acum nu suntem bine, dar să nu scrii despre greutăţi, pentru că e frumos să trăiești”. Întrebat de pictură și pictorii de acum, artistul spunea că aceasta îi pare „tot mai frumoasă”: „Sunt pictori noi, talentaţi. Unii sunt mai slăbuţi, alţii mai puternici, dar e interesant să-i urmărești”.

Iar în timpul discuţiei telefonul suna neîncetat.

Chiar dacă zbârnâitul lui îi întrerupea vorba, relua discuţia exact din locul în care se oprise, fie și peste 10 min. Avea atâtea lucruri de spus, de ascultat, întâlniri de planificat! Era foarte atent la tot ce se vorbea în jurul lui și avea un ascuţit spirit de observaţie. L-am întrebat cum reușește să fie atât de ... prezent: „Mereu am avut grijă nu numai de mine, ci și de alţii. Și în pictură, și în grafică, și în viaţă”.

Entuziasmat, asemeni unui puști, mi-a arătat bagatelele care urmau va fi prezentate la Centrul Expoziţional „C. Brâncuși”: „Bagatelele sunt niște fleacuri, desene despre nimic, compoziţii tematice fără culoare. Sunt peste o sută. Le-am făcut de mult. În fiecare an câte una, câte două. Cu asta închei expoziţia, pe asta o intitulez „Așa se termină gloria lumii”, pentru că oamenii se ucid unii pe alţii. Așa este de când e lumea, se confruntă pe teme religioase, etnice, diferite...”.

Mă pregăteam să-l întreb despre titlul de Doctor Honoris Causa care urma să-i fie înmânat peste o săptămână și căutam prilejul potrivit. Iar el, în timp ce-mi arăta una dintre bagatele, a exclamat, de parcă tocmai și-ar fi amintit: „Vreo zece ani în urmă am mai primit un titlu. La Vaslui, o dată la 5 ani, se organizează un festival în amintirea actorului Constantin Tănase, pe care eu l-am văzut într-un spectacol la Chișinău, care a avut loc în faţa Filarmonicii. Când venea el pe

scenă, ţin minte că orice cuvânt pe care-l spunea, provoca o explozie. La Vaslui mi s-a acordat titlul de Doctor Humoris Causa. Criticul de teatru Valentin Silvestru mi-a înmânat o diplomă, o monedă mare și un bust al lui Constantin Tănase. E un titlu aproape că neserios, dar tot e important. Reiese că sunt doctor la pătrat”.

Am fost curioasă să aflu ce așteptări are, ce își dorește cel mai mult omul onest și muncitor care nu a cerut nimic de la politicieni și regimuri. Mi-a spus că în 2000, primăria a decis ca locul unde locuia artistul să fie renovat astfel încât să corespundă istoriei pe care o are. S-a decis construirea a trei ateliere de creaţie pentru: Valentina Rusu-Ciobanu, Glebus Sainciuc și Lică Sainciuc, iar lângă biserică - un centru expoziţional numit „Sfânta Vineri”, care să evoce memoria personalităţilor care s-au născut, au locuit sau au vizitat zona. Dar, deocamdată, realizarea acestui proiect era și rămâne incertă.

La despărţire, mi-a făcut o șarjă, pe o foaie de carton, că nu-i nimerise sub mână o hârtie mai potrivită și a ţinut să-mi amintească de vernisajul care urma să aibă loc peste o săptămână. Invitaţia a fost una mai puţin ordinară: „Marţi, la Brâncuși, să nu-mi aduceţi flori. Noi cu Valentina RusuCiobanu am înţeles că ele trebuie îngrijite”.

M-au petrecut la poartă cu Valentina Rusu-Ciobanu și mi-a rămas în

minte imaginea lor încadrată de câteva tufe răzleţe de flori de vară și un pisoi vărgat. Rămânea în urmă casa lor primitoare, chiar dacă Bin, foxterierul, m-a întâlnit lătrând ascuţit de la poartă și m-a petrecut, la fel, cu alai, artistul m-a preîntâmpinat de două ori că nu mușcă – „face doar gălăgie”.

Glebus Sainciuc rămâne și azi o veritabilă carte de vizită a orașului Chișinău. Numele lui este sinonim cu celebrele deja măști, create din pastă de hârtie (tehnica papier mache), cu șarjele diferitor personalităţi care i-au trecut pragul, dar și cu Chișinăul Vechi, zona orașului în care a petrecut 93 de ani.

Omul-spectacol a rămas în compania măștilor, vrăjind asupra schiţelor sale, înveșnicind nu doar chipuri, ci și stări, caractere și timp. Am reprodus întâlnirea aceea cu maestrul în ziarul FLUX și notam la încheiere: „Glebus Sainciuc este, fără îndoială, persoana fără de care orașul acesta și-ar pierde din farmec”.

Ajunsese la o vârstă la care era firesc că o despărţire devine iminentă.

Dar cine se gândea la vârsta pe care o are Glebus Sainciuc atunci când discuta cu el sau îl urmărea schiţând ceva pe o foaie de hârtie, ţinând spatele drept și ascuţindu-și privirea?

Adresăm sincere condoleanţe familiei, rudelor și prietenilor marelui artist. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

L. P., FLUX

O moldoveancă, premiată la Hanovra Viorista Alexandra Conunova-Dumortier a ocupat primul loc la Concursul internaţional de vioară „Joseph Joachim” de la Hanovra, care a avut loc în perioada 29 septembrie – 13 octombrie 2012. În calitate de premiu, artista a primit suma de 50.000 de euro și i-a fost transmisă vioara lui Giovanni Battista Guadagnini, care datează din 1765, și este pusă la dispoziţia Alexandrei pe parcursul a trei ani prin intermediul Fundaţiei „Fritz Behrens”.

De la înfiinţarea sa în 1991, Concursul Internaţional de vioară „Joseph Joachim” din Hanovra s-a impus ca unul dintre cele mai prestigioase concursuri de muzică din lume. Următoarea ediţie a Concursului internaţional de vioară “Joseph Joachim” va avea loc în 2015.

Alexandra Conunova s-a născut în 1988 la Chișinău, într-o familie cu tradiţii în domeniul

artelor. La vârsta de 6 ani a început să studieze vioara în clasa profesoarei Galina Buionovschi.

La vârsta de 14 ani, viorista a câștigat o bursă de studii în orașul Rostock din Germania. În prezent locuiește la Hanovra, unde studiază la Școala Superioară de Muzică.

Alexandra este laureată a peste 20 de concursuri internaţionale, printre ele se numără: Kloster Schöntal, Yampolsky, Concursul Internațional de Vioară (România, 1998), Festivalul Internațional „Regina Elisabeta” (Belgia), Concursul Internațional pentru vioară „Henri Marteau” (Germania, 2008), diferite concursuri naționale, alte festivaluri, precum „Schweriner Schloss Festspiele”, „Mecklenburg Vorpormmen”, Festivalul de la Radio France (Montpellier).

Interpreta a susţinut turnee în mai multe țări ale lumii, colaborând cu diverse orchestre din Bulgaria, Rusia, Republica Moldova, Germania, Franța, Elveția, România, Turcia ș.a. În anul 2009, Alexandra și-a lansat primul său

album de muzică de cameră cu cvintetele pentru clarinet de Brahms și Mozart în interpretarea „Cvartetului Conunova” și a profesorul G. Schindler, solist al Capelei de Stat de la Berlin. În februarie 2011, viorista a devenit laureată a concursului Fundației „Deutsche Instrumenten-Musik”, iar în calitate de premiu Alexandrei i-a revenit onoarea de a cânta timp de un an de zile la vioara Santo Serafin (Veneția 1735). Tot în anul 2011, ea a dat un concert la St. Petersburg la Ermitaj cu Orchestra Ermitajului și a participat la concertul de deschidere a Concursului Internațional Henri Marteau.

Alexandra Conunova face parte din Orchestra Internaţională de la Geneva (L’Orchestre International de Genève). Colaborează cu multe colective muzicale și orchestre. În prezent, ea este solistă la Filarmonica Națională a Republicii Moldova „S. Lunchevici” și s-a învrednicit de onoarea de a cânta la vioara Vincenzo Ruggieri (1720), donată de „Sinfonima Stiftung” din Mannheimer.

Diverse

19 OCTOMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Capricii culinare

Este o vitamină hidrosolubilă, distrusă de lumină, razele ultraviolete și de mediile acide și este relativ stabilă la aer și căldură. Rezistă la 120 grade timp de 20 minute.

Doza zilnică recomandată Variază de la un autor la altul, în general este cuprinsă între 1 și 6 mcg.

Surse de vitamina B12 - are importantă activitate antianemică, fiind indispensabilă formării globulelor roșii; - participă în metabolismul glucidelor, lipidelor, aminoacizilor și al substanţei nervoase; - asigură buna funcţionare a sistemului nervos, are rol la îmbunătăţirea capacităţii de memorare și de concentrare și în păstrarea echilibrului psihic, diminuând iritabilitatea; - participă la sinteza fierului, a acidului folic, acidului pantotenic, a vitaminei C și a vitaminei B15; - stimulează creșterea și pofta de mâncare la copii; - are proprietăţi energizante; - administrate în doze mari, are efecte analgezice, antialergice și stimulatoare ale circulaţiei sanguine.

Carenţa de vitamina B12 Carenţa de vitamina B12 se manifestă prin stare de oboseală generală, scăderea poftei de mâncare, tulburări hematologice (anemia megaloblastică), tulburări neuropsihice (scăderea puterii de concentrare, a memoriei, labilitate psihică, tulburări de personalitate).

Semnele carenţei de vitamina B12 apar târziu, la 4-5 ani de la scăderea rezervelor de vitamină.

Excesul de vitamina B12 Nu se cunosc efecte toxice nici chiar în cazul supradozelor. Fiind o vitamină hidrosolubilă, excesul se elimină din organism prin urină.

Salată cu ciuperci şi avocado Ingrediente: 12 felii de pâine integrală, prăjite, 6 foi de salată verde, 1 avocado, 500 gr. de ciuperci, 300 gr. de ardei roșu, tocat, 300 gr. de ardei verde, tocat, 1/2 ceașcă cu oţet, 1/2 ceașcă cu frunze de busuioc, mărunţite, 1/4 ceașcă cu muștar, 1/8 ceașcă cu ulei de măsline Mod de preparare: Într-un vas, amestecă muștarul, oţetul, busuiocul, ardeiul și uleiul de măsline. Spală ciupercile și taie-le felii. Toarnă apoi peste ele amestecul de muștar și lasă-le la marinat timp de aproximativ 15 min.

Pe feliile de pâine prăjită întinde foile de salată, apoi câte o lingură din amestecul cu ciuperci și peste o felie de avocado. Se servește imediat.

Musaca cu carne şi cartofi Ingrediente: 800 g de cartofi, 500 g de carne tocată (vită sau porc), 1 ceapă mare, 2 căţei usturoi, 2 roșii, pastă de tomate, pătrunjel, sare și piper Mod de preparare: Se curăţă cartofii și se taie rondele. Se prăjesc în ulei, dar nu foarte mult. Ceapa se toacă

mărunt și se pune la călit în ulei. După ce prinde culoare se adaugă și carnea tocată. Se lasă 10-15 min. pe foc, iar la final se adaugă roșiile date prin blender, usturoiul pasat, pătrunjelul, sarea și piperul. Se mai lasă pe foc încă 5 min. Într-o tavă unsă cu ulei de măsline se așază un rând de cartofi, apoi amestecul de carne, peste care se mai așază încă un rând de cartofi, altul de carne. Dacă doriţi puteţi rade cașcaval deasupra, peste ultimul rând de carne și pasta de tomate diluată cu puţină apă. Tava se bagă la cuptor pentru 40-50 de min., la foc moderat.

Parfait cu stafide Ingrediente: 1 cutie Parfait instant, 100 ml lapte rece, 100 ml smântână dulce pentru frișcă rece, 30 gr. stafide, 1 linguriţă esenţă de rom Mod de preparare: Înainte de toate, stafidele se pun la înmuiat în rom, unde trebuie să stea circa 30 de min. În paralel, laptele și smântâna se amestecă bine cu praful de Parfait și se omogenizează timp de 3 min. cu mixerul. După ce compoziţia capătă o consistenţă cremoasă, se adaugă și stafidele, și esenţa de rom și se amestecă din nou. Formele în care vrei să pui amestecul, fie că vorbim de bolul de îngheţată sau forme mici de chec, se căptușesc cu folii de prospeţime, iar apoi se umplu cu Parfait-ul și se acoperă cu aceeași folie. Compoziţia rezultată se congelează 4 ore. Pentru servire, se scoate din formă, se îndepărtează folia și se taie felii de 2-3cm. Se decorează cu frișcă și stafide.

SĂNĂTATE

Riscurile la care se expun persoanele care stau pe scaun 10 ore pe zi Persoanele care lucrează la birou riscă să se îmbolnăvească de tromboză venoasă profundă, din cauza faptului că stau mult timp pe scaun.

Specialiștii avertizează că, din cauza acestui obicei, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu această boală este în creștere, scrie Daily Mail.

Potrivit oamenilor de știinţă britanici, aproximativ 75% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 21 și 30 de ani, care lucrează 10 ore pe zi, nu fac pauze pentru a se ridica de pe scaun, sunt expuse riscului de apariţie a trombozei venoase profunde.

Această boală se manifestă prin apariţia unor cheaguri de sânge în ve-

nele membrelor inferioare, din cauza stagnării sângelui în vene.

Mai mult decât atât, din cheagurile formate în venele picioarelor se pot desprinde fragmente care apoi ajung în plămâni, provocând decesul persoanei în cauză.

Dacă în marea majoritate a cazurilor tromboza venoasă profundă este asimptomatică, unele persoane se pot confrunta cu umflarea piciorului afectat, înroșirea acestuia, senzaţia de durere, creșterea temperaturii locale, tahicardie. În această situaţie, medicii specia-

Cape: mini tendinţa sezonului toamnă-iarnă 2012

Capa – uniformă de supererou Capa intră în tendinţa paltoanelor în toamna 2012, diferenţa este că nu are mâneci, dar poate veni cu despicături pe unde îţi poţi scoate mâinile.

Când vrei să cumperi un astfel de obiect vestimen-

liști le recomandă persoanelor care nu fac pauze atunci când stau la birou, să facă mișcare, inclusiv la locul de muncă prin mici pauze, să elimine surplusul ponderal, să renunţe la fumat și să adopte o alimentaţie sănătoasă.

Roşiile conţin un antioxidant care poate preveni atacurile cerebrale

Persoanele care consumă roșii, bogate în licopen, un puternic antioxidant, prezintă mai puţine riscuri de a suferi un accident vascular cerebral, potrivit rezultatelor unui studiu finlandez, informează AFP, citat de Mediafax.

Studiul arată că persoanele care au în sânge un nivel ridicat de licopen prezintă cu 55% mai puţine riscuri de a suferi un accident vascular cerebral.

Nivelul de licopen din sânge a fost măsurat la începutul studiului, iar participanţii au fost monitorizaţi, în medie, timp de 12 ani, timp în care 67 dintre ei au suferit un accident vascular cerebral.

Din cei 258 de bărbaţi cu nivelul cel mai scăzut de licopen în sânge, 25 au suferit un atac cerebral, faţă de 11 din rândul celor 259 de bărbaţi cu nivelul cel mai ridicat de licopen în sânge.

Cercetătorii nu au luat în considerare accidentele vasculare cerebrale provocate de un cheag sangvin și nici cele provocate de o hemoragie.

De altfel, participanţii care prezentau în sânge cel mai înalt nivel de licopen aveau cu 59% mai puţine riscuri de a suferi un atac cerebral din cauza unui cheag decât cei cu cel mai mic nivel de licopen în sânge.

“Studiul vine să sublinieze virtuţile unui regim alimentar bogat în fructe și legume care poate diminua riscul de accident cerebral”, subliniază Jouni Karppi, de la Universitatea din Finlanda, din Kuopio, principalul autor al studiului.

Cercetătorii au analizat și nivelurile de alţi antioxidanţi prezenţi în sânge - alfacaroten, betacaroten, alfatocoferol (o formă de vitamina E) și vitamina A (retinol) -, însă nu au găsit nicio asociere între nivelul acestora și diminuarea riscurilor de accident cerebral.

ŞTIAŢI CĂ...

Oamenii plictisitori influenţează negativ creierul interlocutorului

Capele și mantiile sunt în tendinţele toamnă-iarnă 2012/2013. În vogă în secolul al XIX-lea, capele revin în acest sezon cu elemente moderne, aplicaţii din blană, piele sau cusături brocart.

Capa lungă este elegantă, cea scurtă poate fi purtată ca o jachetă, iar versiunea casual este voluminoasă. Pe vremuri, ele erau purtate mai mult seara, însă în toamna 2012 ţinutele feminine de zi pot fi completate cu acest element.

Sezonul acesta nu aduce oficial revenirea capei, ea a fost în tendinţe și acum doi ani. Faţă de modelele din 2010, acum, capele oferă o largă varietate de opţiuni stilistice. Dacă îţi faci griji că nu te va avantaja un model, designerii propun cape chiar și cu un cordon în talie, împrumutat din tendinţa trenciurilor.

FLUX STUDIU

MAGIE }N BUC+T+RIE

Vitamina B12 Vitamina B12 este numită și ciancobalamină, deoarece conţine cobalt, element ce intră în compoziţia globulelor roșii. O altă denumire este factorul extrinsec al lui Castle, deoarece pentru absorbţie este necesar să se combine cu factorul intrinsec secretat de mucoasa gastrică.

13

tar, trebuie să ai în minte ce element îţi dorești să îţi definească talia: butoni, un fermoar sau o curea în talie. Unele modele de cape oferă libertate femeilor care nu vor să își ascundă formele.

Cape în ţinute feminine vs. masculine Capele pot fi purtate atât în ţinute feminine, mai ales cele din blană, cu rochii de ocazie, cât și în cele androgine. De multe ori, capele au fost văzute chiar și în ţinuta miresei, însă designerii nu le recomandă pentru acest eveniment. În sezonul friguros, catifeaua și carourile „british” sunt introduse în garderobă cu ajutorul capei.

One.ro

Cercetătorii de la University of Southern California au descoperit că oamenii plictisitori nu provoacă doar iritare, ci și o scădere a capacităţii de procesare a creierului interlocutorului, potrivit dailymail.co.uk.

De cele mai multe ori, observarea interlocutorului poate provoca apariţia efectului “de oglindă”, adică părţi ale creierului responsabile pentru mișcare sunt activate în momentul în care persoana respectivă vede pe cineva în acţiune. Însă compania unei persoane plictisitoare poate înșela creierul, astfel că interlocutorul poate crede, de exemplu, că acea persoană se mișcă mai lent decât în realitate.

Studii anterioare au arătat că similarităţile fizice sau competiţia pot influenţa procesele din creier, iar oamenii tind să creeze o empatie cu persoanele care le seamănă. În schimb, acest nou

studiu, la care au participat numai bărbaţi evrei, a luat în considerare diferenţele de rasă, vârstă și sex.

Voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri, jumătate au fost prezentaţi ca neonaziști – pentru a deveni neplăcuţi în ochii celorlalţi –, jumătate au fost prezentaţi ca persoane plăcute, cu mintea deschisă.

Astfel, când bărbaţii vedeau pe cineva care le displăcea, acea parte a creierului lor responsabilă cu “reflexia” – cortexul premotor de emisferă dreaptă – manifesta o activitate diferită de aceea care se producea în cazul contactului cu indivizii care le erau pe plac. Ţinând cont de aceste rezultate, cercetătorii au spus că oamenii sunt dispuși să manifeste o mai mare simpatie faţă de cei care le seamănă. “Aceste descoperiri reprezintă un sprijin important pentru modul în care factorii sociali influenţează procesul de percepţie”, este concluzia studiului.

FLUX 22

14

Programe

19 OCTOMBRIE 2012

Luni OCTOMBRIE

23

Marţi OCTOMBRIE

24

Miercuri OCTOMBRIE

25

Joi OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Almanah cinematografic”. 10.15 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “DORA”. 15.55 Documentar. “Global 3000”. 16.25 Fotbal non-stop. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Documentar. “Arhitectură: moscheea regală din Istahan”.

22.20 Templul muzicii. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Arhitectură: moscheea regală din Istahan”. 10.10 Eterna chemare a plasticianului Teodor Buzu. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 Documentar. “Global 3000”. 13.15 Film. “JACK HUNTER ȘI STEAUA PARADISULUI” (SUA, 2008). 14.55 Serial. “DORA”. 15.45 Documentar. “Minunile lumii”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.40, 23.50 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar pentru copii. “Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.15 Documentar.

“Arhitectură: Hotel Royal SAS”. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 La curţile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Documentar.

“Enigmele antichităţii”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Documentar. “Arhitectură: Hotel Royal SAS”. 10.10 .... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 10.30 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 14.05 Petalo romano. 14.35 Serial. “DORA”. 15.25 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.45 Documentar. “Minunile lumii”.

18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Focus. Magazin TV. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.50 Documentar. “Minunile lumii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova.

5.15 Music Mania. 5.25 ARTelier.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.40 Fii tânăr! 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.25 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 13.35 Gagauz ogea. 14.05 Serial. “DORA”. 14.50 Documentar. “Cheerleaders, un mit american”. 15.45 Părinţi și copii.

16.15 Erudit-cafe. 17.45 Documentar. “Minunile lumii”. 17.55 Vector european. 19.00 “Toamna romantică”. Spectacol muzical. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional “N. Sulac”. În pauză: MESAGER. 22.15 Super-loto “5” din “35”. 22.25 Reporterul de gardă. 22.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

23.55 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Picături de “Dor”. Program muzical. 4.15 Eterna chemare a plasticianului Teodor Buzu. 5.05 La curţile dorului.

5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game Show.

Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine.Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game Show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un liceu periculos (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4351 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11,12, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.21, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 21.00, 0.30, 5.05 Seriale. 9.30, 16.45, 17.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10, 3.05 Tezaur folcloric. 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 4.00 Sport.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:31 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 KADHAFI: MORT OU VIF 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:29 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:44 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 23:33 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT !

1:48 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:51 LA FLEUR DU MAL 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jurnalul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4352 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.22, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Vocea României (r) 03:00 Apropo Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Обитель лжи” 02:20 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии 02:50 “Prima Oră” (R)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Jurnalul (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.7, 8, an 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4353 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.23, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Serial: În mintea criminalului (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Глафира Тарханова, Сергей Пускепалис, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме “Развод” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 21.00, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 3.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 4.40 Călător pe viaţă.

6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 21.00, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.55, 6.15 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz S.R.L. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 4.15 Prim plan. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 LINO, IL N’ÉTAIT QUE LUIMÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:56 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA FIN DU SILENCE 20:55 DOUBLE MIXTE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 E-LOVE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:52 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 IMAGES DE FEMMES OU LE CORSET SOCIAL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 GHANA, SÉPULTURES SUR MESURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN PAPILLON SUR L’ÉPAULE 16:38 LE DRAP ÉCARLATE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:34 CHEZ MAUPASSANT 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:57 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VU DU CIEL

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un tată începător 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4354 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.6, an II 21:45 Serial: Spitalul de demenţă, ep.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.11,12, anul III (r) 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 02:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 “Жить здорово!” 10:35 “Курбан-байрам”. Трансляция из Уфимской соборной мечети 11:05 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Улицы разбитых фонарей”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Глафира Тарханова, Сергей Пускепалис, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме “Развод” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:25 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:50 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 21.00, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 3.15, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz S.R.L. 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 3.35 Interes general. 4.00 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 RECETTES DE CHEFS 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 RÊVER LE FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CHEZ MAUPASSANT 16:03 CHEZ MAUPASSANT 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:46 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 E-LOVE 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MADEMOISELLE CHAMBON 23:38 HARAM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 RÊVER LE FRANÇAIS 2:47 LE DÉBAT RTS 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 VU DU CIEL

Programe

19 OCTOMBRIE 2012

26

Vineri

27

OCTOMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 9.35 Documentar. “Cheerleaders, un mit american”. 10.30, 5.25 Vector european.

11.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii.

“Planeta albastră”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Portrete în timp. Ștefan Lozan.

14.40 Serial. “DORA”. 15.30 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania).

17.45 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “DORA”. 23.50 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.15 Templul muzicii.

3.50 Versuri. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Arts 21”. 6.40 Vedete la bis. 7.40 Documentar.

“Evoluţia”. 8.30 Domnului să ne rugăm. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău cu prilejul sărbătorii “Sf. Parascheva”. 9.30 Documentar. “Euromaxx”. 10.00, 1.30 Știinţă și inovare.

11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Aurelia Laur, interpretă de muzică ușoară. 12.00, 2.25 “Patru surori”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.35 Film. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 15.05 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio Art Plus (rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 23.45 Respiro. Program muzical. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Music Mania. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

28

OCTOMBRIE

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Evoluţia”. 7.00 Cinemateca universală.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 ... pe urmele lui Ștefan cel Mare. 9.05 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Creaţia compozitorilor autohtoni. Boris Dubosarschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Cultura azi. 15.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.00, 17.15 Festivalul Doinei. Ediţia I. Concert de gală. Transmisiune în direct.

Festivalul “Doinei”. Concert de gală. Transmisiune în direct. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Ioana Căpraru la 30 de ani. Spectacol muzical. 0.35 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Game Show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:00 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:00 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Dansez pentru tine (r) 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Nașa 22:45 Film: Copoi de Hollywood 01:15 Explore Midnight 01:45 Știrile ProTv (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:00 Ce se întamplă doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: O prietenie de pomină 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Columbiana 22:45 Film: Resident Evil: Dispariţia 00:45 Apropo Tv (r) 01:30 Film: Columbiana (r) 03:30 Film: Resident Evil: Dispariţia (r) 05:00 Film: Regele hoţilor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Ни минуты покоя…” Концерт Вячеслава Добрынина 00:30 “Primele știri” (rus) 00:45 “Вечерний Ургант” 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 02:05 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:30 Марина Зудина, Михаил Жигалов в фильме “Исповедь содержанки” 03:55 “Prima Oră” (R)

06:00 Новости 06:10 “Цена успеха Леонида Филатова” 07:05 Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме “Три тополя” на Плющихе” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 50 лет Карибскому кризису. Премьера. “Василий Архипов. Человек, который спас мир” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:10 Федор Дунаевский, Анастасия Немоляева в комедии “Курьер” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Комедия “Курьер”. Продолжение 15:55 “Да ладно!” 16:25 Премьера. “Народная медицина” 17:15 “Жди меня” 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:25 Премьера. “Минута славы” шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” 00:45 “Красная звезда” 01:55 Наоми Уотс, Кейт Хадсон в комедии “Развод” 03:45 Кэмерон Диас в фильме “Подальше от тебя”

06:00 Новости 06:10 “Василий Архипов. Человек, который спас мир” 07:10 Вера Глаголева, Родион Нахапетов в фильме “Прости нас, первая любовь” 08:30 “Служу Отчизне!” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Сергей Безруков, Валерий Золотухин, Нина Русланова, Татьяна Догилева в многосерийном фильме “Участок” 15:25 Ирина Муравьева в комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 17:00 “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда обитания. “Мифы о продуктах” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:05 Премьера сезона. “Настя”. Вечернее шоу 02:00 “Познер” 02:50 “Sinteza săptămânii” (R) 03:20 Комедия “Конфетти”

7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 5.10 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 3.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 20.00 Telejurnal. 21.00, 3.25 Stele de 5 stele. 23.00, 0.30 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 1.30 Dănutz S.R.L. 3.10 Sport. 5.05 Avocaţii schimbării. 6.55 Imnul României.

7.00, 23.30 O dată’n viaţă.

9.00 - 14.00, 18.00 21.00 Seriale. 14.00 Jurnalul TVR. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.30, 2.50 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar?

17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 20.00, 3.25 Telejurnal. 1.30 Ne vedem la TVR. 3.20 Filmoteca veselă. 3.45 Călător pe viaţă. 3.10 Sport. 4.55 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.00, 17.30, 21.00 Seriale. 13.00, 17.05, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 23.15 Dănutz SRL. 1.05 Garantat 100 de procente. 2.15 Filmoteca veselă. 3.05 Sport. 4.10 Universul credinţei. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 E-LOVE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:07 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:07 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:55 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:49 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:45 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FÉLIX KERSTEN, LE MÉDECIN DU DIABLE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 VU DU CIEL 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:01 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:58 MON AMI GROMPF 11:11 GALACTIK FOOTBALL 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:06 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:35 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 « 10 » 16:26 « 10 » 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:47 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:27 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VU DU CIEL 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:58 MON AMI GROMPF 11:11 GALACTIK FOOTBALL 11:35 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:33 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 JOUR DE RUGBY 13:46 NOUVO 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:10 INTERNATIONALES 19:59 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA GIFLE 23:40 LA ROUTINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 MADEMOISELLE CHAMBON 2:37 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ST-CAMILLE: LES IRRÉDUCTIBLES

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un tată începător (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Angus și sărutul perfect 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4355 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:35 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Film: Angus și sărutul perfect (r) 03:00 Film: Dragoste și fum (r) 04:45 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

19-26 octombrie Berbec Bine ar fi dacă ai reuși să te distanţezi puţin de toate situaţiile complicate din viaţa ta, fie printr-o deplasare, fie printr-un dialog cu un prieten.

Taur Ai nevoie de ajutor de la cei apropiaţi și această postură nu te bucură deloc, deși nu recunoști; oricum, încerci să te adaptezi cât mai bine la situaţie.

Gemeni Dacă ești atent(ă), vei afla ceea ce nu ţi se spune despre evoluţia situaţiei de la serviciu. E suficient să te identifici cu starea de spirit a șefilor tăi.

Rac Te preocupă soarta celor dragi, te bate gândul să iei asupra ta durerile lor. Ideea e nobilă, dar nu ai face decât să întreţii o sursă de suferinţă continuă.

Leu Stresul suplimentar, generat de o grijă permanentă, poate duce la un consum enorm de energie. Și nici nu rezolvă nimic pentru cei implicaţi.

Fecioară Dialogurile au acum ceva în plus și ar fi bine să fii atent(ă).

Vei observa că oamenii transmit și informaţii pe care n-ar vrea să le cunoască nimeni.

Balanţă Folosești propriile frustrări ca pe niște arme împotriva comodităţii și a lipsei de implicare a celorlalţi. E o metodă care nu va funcţiona mult timp.

Scorpion Vrei să te perfecţionezi și te înarmezi cu răbdare, știind că procesul e unul de durată. Te entuziasmează ideea că poţi deveni mai bun(ă) decât ești deja.

Săgetător Săptămâna nu e favorabilă pentru întâlniri importante, pentru negocieri ori pentru a obţine informaţiile dorite. Mai bine observă ce se petrece sub ochii tăi.

Capricorn S-ar putea să obosești înainte de a finaliza ceea ce ţi-ai propus. Cauza: nu vezi un final bun pentru planurile urzite de echipa din care faci parte.

Vărsător Te îndoiești sincer de reușita unor șanse care se conturează acum, deși îndoielile tale îmbracă mai curând haina unei prudenţe binevenite.

Peşti Te neliniștesc vorbele unei persoane din anturaj, ele răscolesc temeri vechi pe care niciodată nu le-ai adus la lumină, ca să te eliberezi de ele.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 4404 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

19 OCTOMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Alexei Capbătut: „Fără rădăcini nu există continuitate” În interviul ce urmează vă propunem să-l cunoaștem împreună pe Alexei Capbătut, vicepreședinte PPCD, jurist, președintele Asociaţiei Obștești „Anenii-Noi, orașul inimii”, unul dintre reprezentanţii Noii Generaţii.

- Povestește-ne, te rugăm, cu ce te ocupi în prezent?

- Sunt avocat stagiar la Biroul Asociat Botanica din municipiul Chișinău. Sunt implicat în procese economice și civile. În prezent fac și cursuri de mediere.

- Ce presupun aceste cursuri de mediere?

- Pentru început trebuie să facem o precizare, a nu se confunda medierea cu negocierea. Diferenţa este că negociatorul, deja în momentul tratativelor, cunoaște ce dorește una dintre părţi și poate propune o soluţie. În schimb, mediatorul nu cunoaște ce problemă are una dintre părţi și ce își dorește să obţină cealaltă parte. El nu are dreptul să propună soluţii, soluţia trebuie să vină din partea participanţilor la mediere. De ce este necesară medierea? Potrivit proiectului de lege privind medierea și propunerilor Comitetului de Miniștri al Uniunii Europene, aceasta trebuie să fie o soluţie prealabilă, să survină înaintea înaintării unei cereri de chemare în judecată. Drept exemplu, din 1000 de cereri înaintate în instanţa de judecată în SUA, judecătorul rămâne doar cu 200, restul cazurilor au fost soluţionate între părţi cu ajutorul mediatorilor. Precum se știe, la noi au fost lichidate judecătoriile economice și, în consecinţă, rezolvarea cazurilor a revenit judecătoriilor de sector și curţilor de apel, ceea ce a aglomerat lucrul lor, iar judecătorii nu întotdeauna reușesc să intre în esenţa unor probleme care, de cele mai dese ori, sunt minore și pot fi soluţionate și în afara instanţelor de judecată. Conform legislaţiei în vigoare, care așteaptă modificările acestei legi, instanţa de judecată nu va primi spre examinare o cauză fără ca aceasta să treacă în prealabil instanţa de mediere. Se așteaptă că după ce vor fi aprobate aceste modificări la proiectul de lege, instanţele de judecată se vor elibera, cel puţin în proporţie de 15 la sută de dosare minore, care pot fi soluţionate și fără implicarea judecătorilor. De asemenea, acest lucru se face ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă o încredere cât mai mare în instituţiile judiciare.

- Povestește-ne, te rugăm, despre relaţia ta cu politica. Când și în ce împrejurări ai aderat la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”?

- Eu am avut foarte mulţi prieteni care făceau parte din Noua Generaţie și eram și simpatizant PPCD. În acea perioadă absolveam facultatea și, ca și acum, eram interesat de tot ce se întâmplă în societate. Am urmărit cu atenţie activitatea PPCD și a Noii Generaţii, am înţeles că valorile și idealurile împărtășite de aceste organizaţii îmi sunt aproape și am decis să mă alătur. Eram conștient de faptul că o persoană care nu vrea să stea departe de tot ce se întâmplă în societate nu poate fi nici indiferentă și nici apolitică. Și atunci, și acum, nu-i cred și nu-mi inspiră încredere persoanele politice sau cu aspiraţii politice care spun că sunt indepen-

dente: candidaţi, consilieri, deputaţi independenţi. Independenţi de ce: de o doctrină politică? De bugetul local? De bugetul de stat? De părerile altor politicieni? Independent de deciziile care se aprobă în consiliul local, raional? Să fim serioși, e un nonsens! Iar platforma PPCD a fost cea mai aproape de felul meu de a gândi și de a acţiona. Și apoi, PPCD a fost primul partid care a lansat în republică o aripă de tineret, o organizaţie politică pentru tineri și, spre deosebire de formaţiunile care au preluat acum exemplul, cu noi s-a lucrat, noi am fost crescuţi, educaţi, instruiţi, școlarizaţi, la propriu, în cadrul partidului. Cu noi s-a discutat nu cum se practică acum: lipirea afișelor și împărţirea fluturașilor electorali. Noi am studiat, am beneficiat de cursuri de limbi străine, am citit

împreună, pentru noi s-au organizat întâlniri, stagii, universităţi cu experţi din străinătate care ne-au vorbit despre cultura politică, despre curente politice, gânditori și lideri politici, despre importanţa culturii în general. Asta ne-a deosebit pe noi, cei crescuţi în rândurile „Noii Generaţii”, pe cei care mai cresc și acum aici, de alte organizaţii de tineret ale altor partide. De asta, la diverse confruntări și dezbateri publice cu reprezentanţii altor organizaţii de tineret, colegii mei se remarcă prin discurs, maniere și cunoștinţe în domeniul despre care se discută.

- Pe lângă activitatea ta profesională, ești angajat în continuare în activităţi ce ţin de domeniul asociativ. O să te rugăm să ne povestești despre ele.

- Poate nu întotdeauna reușesc să fiu pe deplin informat, dar eu, ca cetăţean al Republicii Moldova, mi-am format și îmi menţin un ascuţit simţ al responsabilităţii și mă strădui, în măsura posibilităţilor, să fiu activ în societate. Dacă am posibilitatea să ajut sau să intervin în rezolvarea unei probleme, o voi face instantaneu. În Anenii Noi avem Asociaţia Obștească „Anenii Noi, orașul inimii”, prin intermediul căreia, la fel, ne străduim să fim aproape de problemele cu care se confruntă societatea și, în special, tinerii. Ne străduim să le cultivăm simţul responsabilităţii, să nu fie indiferenţi faţă de problemele societăţii, să participe activ la toate schimbările social-politice care au loc, să se intereseze, să intervină, să întrebe, să nu-i lase pe alţii să hotărască pentru ei. În spe-

cial, ne străduim să-i pregătim pe tineri pentru viitor. Din rezultatele unui recent sondaj de opinie rezultă că majoritatea celor care obţin o diplomă de studii nu se pot angaja sau nu sunt satisfăcuţi de salariul care li se oferă și pleacă la lucru peste hotare. Și atunci apare întrebarea: pentru ce statul nostru crește atâţia specialiști? Doar pentru a lua de la ei bani pe contract și a întreţine cadrele didactice, universităţile? Nu cred că este corect. Această schemă este păguboasă și trebuie regândită. Proiectele care vin din partea statului sunt foarte mici și puţin semnificative pentru tinerii din localităţile republicii, trebuie să găsim modalităţi să consolidăm forţele acestor tineri, să-i ajutăm să nu-și piardă speranţa într-un viitor mai bun.

- În genere, perspectiva de a reveni și a activa la baștină, unde nu au condiţii bune de trai și activitate, am impresia că îi face pe mulţi tineri, foarte capabili, de altfel, și bine instruiţi, să dispere și să ia

drumul străinătăţii. Și asta tocmai din cauza prejudecăţilor care circulă în societate că civilizaţia se termină la marginea Chișinăului.

- Nu sunt de acord cu această abordare. Oriunde te afli poţi să realizezi ceea spre ce tinzi, ceea ce îţi propui să atingi în viaţă. Este foarte important să știi ce îţi dorești de la viaţă și de ce anume îţi dorești asta.

De puţine ori se întâmplă să încerci lucruri pe care nu ești sigur dacă vrei să le duci până la capăt? Înseamnă că din start ele nu au avut o motivaţie solidă și erau sortite eșecului. Un vis, un scop care nu te caracterizează nici nu îţi dă suficiente motive de luptă. Indiferent de visele și năzuinţele pe care le ai, dacă vrei să reușești în ele, trebuie să știi că pentru ele trebuie să muncești permanent.

Să îţi calculezi meticulos pașii, pentru că nu alergarea te ajută să ajungi mai departe, ci pașii concreţi făcuţi în direcţia potrivită. Aici e valabilă afirmaţia că dacă ţi s-a închis ușa în nas, intră pe fereastră.

- Dar care sunt, în cazul asociaţiei obștești pe care o reprezinţi, pașii voștri concreţi?

- Ne concentrăm preponderent atenţia asupra tineretului preuniversitar, care absolvește școala sau liceul și se gândește să dea admiterea la o facultate. Evident, fiecare părinte își dorește pentru copilul său o meserie care să-i asigure existenţa. De multe ori, fiecare își face concluzia despre o meserie sau alta din ce mai aude de la alţii și se consideră eronat că azi la noi trăiesc bine și au mulţi bani juriștii, economiștii și manage-

CMYK

rii. Noi încercăm să discutăm cu ei ca să înţelegem ce și-ar dori ei să facă în viitor, dacă nu ar ţine cont de miturile actuale despre cele mai asigurate meserii. Pentru că în patru, cinci ani de facultate, multe lucruri se schimbă. O profesie care acum câţiva ani era la mare căutare și bine plătită pe piaţa muncii, s-ar putea ca peste câţiva ani să-și piardă și din prestigiu, și din actualitate, dar și din utilitate.

Iar tu, optând pentru această profesie cu gândul la un venit material, ai putea să renunţi la un vis și să rămâi dublu dezamăgit. Ce faci în asemenea caz? Se întâmplă de multe ori că tinerii ne spun că și-ar dori să fie profesori, precum părinţii lor, dar că văd că este o meserie care își pierde din prestigiu, prost plătită, slab asigurată și profesorii sunt trataţi fără respect. Bine, dar lucrurile trebuie să se schimbe și se vor schimba. În orice localitate a Republicii Moldova, în sate, în orașe, în capitală, e nevoie de pedagogi. Este o meserie vitală pentru orice societate. Statul, guvernanţii, conducerea, va fi nevoită în curând să-și revadă atitudinea faţă de această meserie, s-o trateze cu respectul cuvenit, și reputaţia, și utilitatea profesorilor în societate va fi restabilită. Această măsură se impune pentru orice societate care tinde spre un viitor. Un alt scop al nostru este implicarea tinerilor în viaţa societăţii. Considerăm că nu e corectă abordarea unor asociaţii care înţeleg prin cuvintele educaţie politică a tinerilor împărţirea buletinelor și afișelor electorale. Este important ca tinerii să fie activi social-politic. Să nu le fie frică să-și expună viziunile în privinţa unor proiecte de lege sau

felul în care acestea sunt aplicate. De exemplu, să înveţe să-și formuleze viziunile, opiniile, mai întâi de toate.

Eu fiind jurist, discut foarte mult cu tinerii și le vorbesc despre drepturile și obligaţiunile lor cetăţenești. Le spun de ce drepturi dispun oriunde s-ar afla, într-un local public, în stradă, într-o instituţie. Ce trebuie să ceară, cum și cine trebuie să le dea răspunsul de care au nevoie, cui să se adreseze etc. La fel, ne întâlnim să petrecem timpul liber împreună, organizăm pe parcursul zilei (de la 13.00 până la 18.00) dansuri, de exemplu. Organizăm manifestări care sunt pe placul tinerilor, nu putem să-i ţinem doar la bibliotecă.

- Nu ai fost tentat să te alături unui partid care se află la guvernare? Este o practică bine cunoscută la noi, poate ai fi avut mai multe oportunităţi?

- Vă amintiţi filmul „Cei trei mușchetari”, când i se propune lui D’Artagnean să treacă de partea inamicului? El le-a răspuns: „Mi-e teamă că de-ai mei nu voi fi înţeles corect și nici dincolo nu voi fi bine primit!”.

La fel este și în cazul meu. Pentru ce?

Orice succes e temporar, dacă răsare într-un sol fără o pregătire corespunzătoare. Fără rădăcini nu există continuitate, iar eu nu sunt plantă de ghiveci să fiu răsădit pe ici-colo.

- Îţi mulţumesc că ai acceptat invitaţia noastră și îţi doresc mult succes în continuare!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX