Ziarul Flux, Ed. 18 (798)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 20.05.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Arătarea Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie

1 EURO..............................16.8385 1 Dolar american ............. 11.7996 1 Leu românesc ................ 4.0820 1 Rublă rusească ............... 0.4217 Timpul probabil:

Maxima zilei „Ideologiile ne separă. Visele și suferinţa ne apropie.”

Eugene Ionesco

20.05.2011

21.05.2011

Noros, 16 26 0C

Noros, 15 27 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

GEOPOLITICĂ

Între ideologie şi geopolitică, cui pe cui scoate

4

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 18 (798)

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

PAGINA

SOCIAL

Vladimir Filat, așa cum s-a anunţat din timp, se află zilele acestea la Berlin, pentru a doua oară în mandatul său. Am arătat și cu alte ocazii că periodicitatea întâlnirilor acestuia cu oficialii germani este aceeași cu cea a întâlnirilor lui Igor Smirnov cu oficialii de la Moscova.

XXX

(citiţi pag. 2-3)

Dodon, SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM? Ceea ce nu i-a reușit lui Marian Lupu se pare că îi va reuși lui Igor Dodon. E vorba de preluarea și reformarea PCRM sau ruperea acestei formaţiuni. Aceasta se va întâmpla, cel mai probabil, dacă tânărul politician ambiţios va câștiga Primăria Chișinăului.

Caracui, un sat de poveste lăsat de izbelişte

5

ABONAREA 2011

Filat şi nemţii sau nemţii şi Filat

Patimi electorale sau cine discreditează candidaţii?

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 20 mai 2011

PAGINA

Continuare în pag. 9

POLITIC

PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio de la 16 mai 1812 XXX

(citiţi pag. 9)

Partidul Democrat vrea monopol în reformarea Justiţiei

PPCD l-a înmormântat definitiv pe Lenin la Bălţi

Radu Buşilă va fi consiliat de fostul viceprimar al oraşului Trier din Germania

Taigaua ca Lege

Candidatul PPCD la funcţia de primar al capitalei, Radu Bușilă, va fi consiliat de ex-viceprimarul orașului Trier din Germania, doctorul în economie Norbert Neuhaus. Anunţul a fost făcut miercuri, 18 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat Radu Bușilă, Norbert Neuhaus și consilierul municipal creștin-democrat Alexandru Corduneanu. În momentul de faţă, expertul german, care reprezintă Uniunea CreștinDemocrată din Germania (CDU), deţine funcţia de consultant al fundaţiei germane Robert Schuman și activează de câţiva ani în Republica Moldova, unde desfășoară, în colaborare cu mai multe instituţii de profil, proiecte de dezvoltare regională. Menţionăm că Trier, al cărui viceprimar a fost Norbert Neuhaus, este un oraș din vestul Germaniei, landul Renania-Palatinat, situat pe cursul râului Mosela. Este considerat a fi cel mai vechi oraș de pe teritoriul german actual.

XXX

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 8)

Președintele interimar Marian Lupu vrea să reformeze Justiţia, așa cum i-a promis el premierului Vladimir Filat, care ameninţa să demisioneze, în caz că nu va fi acceptată implementarea reformelor în domeniu. Doar că discuţiile urmau să înceapă după alegerile locale. Însă tocmai pentru că suntem în campanie electorală, Lupu a semnat joi, 19 mai, un decret privind constituirea Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. Dar știut lucru, atunci când vrei să îngropi o reformă, creezi o comisie… sau un Consiliu naţional.

Marian Lupu a menţionat, în cadrul unui briefing, că reforma sistemului judecătoresc, dar și reforma sistemului organelor de ocrotire a normelor de drept constituie un obiectiv strategic pentru Republica Moldova, iar Consiliul va avea drept scop accelerarea lor și asigurarea unei calităţi înalte a acestora. În componenţa acestui organ consultativ au fost incluși parlamentari, reprezentanţi ai societăţii

civile, conducători ai organelor de administrare a sistemului judecătoresc, ai procuraturii și avocaturii, conducători ai instituţiilor de forţă - Ministerul Afacerilor Interne, SIS, CCCEC. Consiliul va monitoriza și va coordona acţiunile comune ale autorităţilor publice și societăţii civile, precum și iniţiativele în domeniul reformării justiţiei, a menţionat Lupu.

Președinte al Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept

va fi președintele interimar al ţării, Marian Lupu, iar prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, a fost numit în funcţia de vicepreședinte al Consiliului. Am putea concluziona, deci, că reformarea Justiţie urmează să devină o afacere personală a Partidului Democrat. Probabil, anume așa a fost percepută iniţiativa președintelui democrat de către liberaldemocraţi, care nu s-au arătat deloc încântaţi de aceasta.

Liderul fracţiunii PLDM din

Parlament, Valeriu Streleţ, citat de UNIMEDIA, a declarat că emiterea unui decret care vizează activitatea întregii Alianţe trebuie să fie discutată și coordonată în cadrul Consiliului Alianţei. „Nu știu dacă crearea unui consiliu suplimentar, fără drept de iniţiativă legislativă, doar cu niște funcţii consultative, ar duce la sporirea vitezei reformei”, a precizat el.

Așa cum se întâmplă de obicei în Alianţă, una dintre componentele acesteia încearcă să preia iniţiativa și să se declare singur promotor al reformelor. Însă în lipsa unei înţelegeri între partidele aflate la guvernare, reforma în justiţie va fi blocată în continuare, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu iniţiativa PLDM de lichidare a judecătoriilor economice. Și ne întrebăm dacă nu cumva actuala intenţie de monopolizare a reformei în justiţie nu înseamnă, de fapt, că se dorește blocarea ei în continuare.

Ioana FLOREA, FLUX

(citiţi pag. 5) DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 875 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

20 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Zimbrii, Voronin, Filat şi „zoofilia” în politica moldovenească Nesfârșitele campanii electorale alterează grav caracterele politicienilor și îi fac să uite ce au promis înainte de a accede la putere. Cu fiecare zi de guvernare democrată și proeuropeană, senzaţia de déjà-vu devine aproape obsedantă pentru majoritatea dintre noi. Știrile pe care le citim astăzi, seamănă izbitor cu cele de acum trei ani, de acum cinci ani, de acum opt ani.

Politicienii tineri, școliţi prin străinătăţi, sau mai învechiţi în rele, dar care se declară proeuropeni și reformatori, odată ajunși la putere, uită că au promis să aducă schimbarea (până la capăt) și se pliază imediat și perfect pe vechile clișee, preiau ticurile verbale și comportamentale

ale vechilor conducători, devin anchilozaţi, ramoliţi, niște copii palide ai celor pe care i-au criticat și i-au etichetat drept dictatori.

Cui îi pare că prea îngroșăm culorile și le căutăm nod în papură salvatorilor de astăzi ai naţiunii ar putea să mai revadă o dată reportajele de la 9 mai, de exemplu, și să încerce să găsească măcar două deosebiri între modul în care a fost marcată această zi acum și felul în care era sărbătorită pe vremea guvernării comuniste. Nu le veţi găsi. Poate doar amploarea era mai redusă atunci, pentru că erau mai puţini conducători care să se dea în spectacol. Dacă nu este suficient acest exemplu, vă propunem să lecturaţi o știre din vara anului 2009, difuzată de serviciul de presă al Președinţiei: „Președintele Vladimir Voronin a vizitat Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” din raionul Glodeni, unde recent a apărut pe lume un pui al zimbrilor aduși în Moldova acum

PPCD respinge categoric intoxicaţiile din presă În legătură cu investigaţiile privind utilizarea unor tehnologii de denigrare a candidaţilor în perioada campaniei electorale, făcute publice la 16 mai de către reprezentanţii MAI în cadrul unei conferinţe de presă, Partidul Popular Creștin Democrat face următoarele precizări: 1. PPCD nu a practicat și nu intenţionează să folosească procedee de PR negru în raport cu nici un concurent electoral și își axează campania pe promovarea unui mesaj corect și constructiv; 2. PPCD nu are nimic în comun cu apariţia unor ziare anonime care au ţintit denigrarea unor concurenţi electorali; 3. PPCD a plasat câteva panouri stradale în strictă conformitate cu legislaţia electorală în vigoare, achitate din fondul electoral, cu următorul conţinut: „Bine aţi venit la Chișinău, orașul drumurilor sparte!”. Respectivul text nu poate fi calificat drept denigrare a vreunui concurent electoral, ci reprezintă o simplă constatare a unei stări de fapt pe care o cunosc toţi chișinăuienii, candidatul PPCD, Radu Bușilă, propunându-și drept prioritate depășirea acestei situaţii regretabile.

PPCD face apel către toţi participanţii la alegerile locale să renunţe la utilizarea tehnologiilor murdare și la atacuri asupra concurenţilor electorali, limitându-se la critici corecte și la prezentarea propriilor viziuni asupra modului în care administraţia publică locală trebuie să își exercite mandatul în beneficiul cetăţenilor.

Biroul de presă al PPCD

4 ani. Șeful statului a fost informat că puiul de zimbru are deja 45 de zile și se simte foarte bine.

Acesta a fost numit Dragoș, în cinstea marelui voievod, întemeietorul legendar al statului moldovenesc. De asemenea, în timpul apropiat se așteaptă ca cea de-a doua femelă să aducă pe lume încă un pui. Șeful statului s-a arătat încrezător de faptul că zimbrii se vor răspândi în curând în pădurile Moldovei, precizând, totodată, că acest lucru va depinde de atitudinea foarte grijulie a oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Vladimir Voronin a relevat că a discutat cu administraţia Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva” despre posibilitatea instituirii a încă două zimbrării în rezervaţia Codrilor și Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului”, având în vedere faptul că în Moldova există condiţiile necesare pentru deţinerea a circa 50 de zimbri în locaţii diferite ale ţării.

„Zimbrăria Domnească” a fost înfiinţată în august 2005, când, urmare a înţelegerii dintre Vladimir Voronin și expreședintele Poloniei, Alexander Kwasnievski, în rezervaţie au fost aduși trei zimbri: două femele, Kagura și Pogwarka, și un mascul, Rodeauvaci.”

Acum să revenim la zilele noastre, când într-o frumoasă zi de mai am aflat cu multă bucurie despre o altă întâmplare minunată: „Cel de-al cincilea zimbru din Moldova a apărut pe lume, acum o săptămână, în rezervaţia naturală Pădurea Domnească. Și pentru că asta s-a întâmplat în ziua de naștere a premierului, Vlad Filat i-a făcut o vizită… …Rezervaţiile pot deveni un punct de atracţie pentru turiști. Intenţionăm să creăm încă cel puţin două zimbrării, la rezervaţia Plaiul fagului de la Ungheni și în codrii Orheiului. În iunie voi merge în Polonia și voi discuta despre aducerea în

Moldova a încă două femele”, a spus Filat.

Ei, să mai zică cineva că personalitatea lui Vladimir Voronin nu l-a marcat profund și iremediabil pe Vladimir Filat. Chiar dacă l-a criticat pe acesta, în forul său interior el îl admiră și îi urmează întocmai comportamentul. Uneori chiar cu exces de zel, încât însuși președintele comunist l-a luat recent în zeflemea, afirmând că vizitele premierului pe la ministere amintesc de vizitele “unui secretar de partid din perioada sovietică, pe la colhozuri, sovhozuri și ferme”. Și când ne spune Voronin asta, nu avem cum să nu-l credem, pentru că o spune în cunoștinţă de cauză.

Totuși, câteva deosebiri pot fi găsite. În primul rând, zimbrul din 2011 a avut onoarea să se nască într-o zi cu șeful liberaldemocraţilor. În rândul al doilea, acest pui de zimbru încă nu are un nume și, mai mult ca probabil, nu va purta un nume voievodal,

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Frumoaso!

pentru că Filat a făcut, se pare, niște propuneri. Noi ne gândim că ar putea fi numit chiar în cinstea premierului, domnul Vladic, de exemplu. În rest, știrea pare să fie trasă la indigo. Și ex-președintele, și premierul au promis să inaugureze alte două zimbrării în Moldova.

Eu aș zice să facem chiar trei, câte una pentru fiecare șef de partid din AIE, ca să nu aibă iar motiv de invidie și ceartă.

Dar tu ești însurat, frumosule?!

Premierul a făcut dovada unor gusturi cam stranii, dacă nu chiar patologice. „Frumoaso!” – a complimentat el femela de zimbru.

Apoi l-a întrebat pe un ins din anturajul său: „Îţi place sau tu ești însurat de acum?”.

Ar mai fi de remarcat mirarea reprezentanţilor UNESCO, organizaţie sub a cărei protecţie se află zimbrii din Republica Moldova. Aceștia au fost surprinși de apariţia puilor de zimbru într-o

perioadă scurtă de timp, fenomenul fiind destul de rar întâlnit în rândul acestora. Ei, dar parcă au cum să cunoască niște străini realităţile noastre minunate? La noi și zimbrii se pătrund de respect și consideraţie pentru minunaţii conducători. Astfel că, plini de speranţe, să mai așteptăm apariţia a încă cel puţin doi zimbri, pentru Lupu și Ghimpu. Evident, pentru pace și armonie în Alianţă.

Ioana FLOREA, FLUX

Patimi electorale sau cine discreditează candidaţii?

Candidaţi ameninţaţi și agresaţi fizic, mașini incendiate, ziare clonate, topoare prin dormitoare, cam acestea sunt ingredientele actualei campanii electorale pentru alegerile locale. Concurenţii electorali le cer structurilor de forţă să găsească făptașii, premierul Filat îi convoacă pe șefii acestor instituţii și le cere urgentarea acţiunilor de identificare a infractorilor. Pe de altă parte, conducerea Ministerului de Interne ne asigură că „situaţia este sub control”, adică nu avem de ce ne îngrijora, nici noi, nici premierul.

Misterul dezlegat, dar păpuşarul tot în umbră Sâmbătă, 14 mai, Ministerul Afacerilor Interne a difuzat un comunicat în care informa despre reţinerea a doi cetăţeni ucraineni suspectaţi de editarea a două publicaţii false – „Timpul de Chișinău” și „Ziarul de Chișinău”. În apartamentul închiriat de aceștia, ar fi fost găsite tehnică de calcul și versiuni ale acestor ziare false în limba ucraineană. Potrivit poliţiei, suspecţii intenţionau să realizeze și ediţii speciale ale altor ziare, inclusiv în limba rusă.

Deja luni, șeful Departamentului Urmărire Penală din cadrul MAI, Gheorghe Malic, raporta într-o conferinţă de presă că situaţia este ca și rezolvată, cel puţin în cazul distribuirii celor două ziare falsificate. De remarcat totuși că Malic a făcut, mai degrabă, niște declaraţii politice decât a informat. El s-a referit la o presupusă campanie de denigrare a unor

concurenţi electorali, pentru ca „să câștige un al treilea”. Cine este „al treilea”, a rămas la latitudinea ziariștilor și comentatorilor să descifreze. Gheorghe Malic a mai afirmat că este vorba despre o campanie bine gândită și finanţată generos, cu implicări din exterior, dar fără a da nume sau detalii concrete. În schimb, funcţionarul de la MAI și-a dat cu părerea în privinţa textelor de pe panourile electorale, a disputelor dintre concurenţi.

Aproape la fel de enigmatic ca și premierul Filat, care ne tot vorbește despre păpușarii din umbră, Gheorghe Malic a afirmat că știe cine stă în spatele campaniei de intimidare a concurenţilor electorali, dar nu a făcut dezvăluiri, ca să nu prejudicieze ancheta.

Arestaţi, dar imediat eliberaţi A doua zi însă, mare surpriză mare.

Presupușii falsificatori de ziare au fost puși sub învinuire, dar au fost eliberaţi din arest.

Deși procurorii au cerut arestul preventiv al suspecţilor pentru o perioadă de 30 de zile, Judecătoria sectorului Centru a decis că cei doi ucraineni vor fi cercetaţi penal în stare de libertate, având interdicţia de a părăsi Chișinăul.

Ministerul de Interne s-a declarat surprins de această decizie. Potrivit șefului Direcţiei Informare și Relaţii Publice a MAI, Chiril Moţpan, suspecţii ar putea influenţa desfășurarea anchetei, deoarece ei se pot întâlni cu martorii, pot distruge unele probe etc.

Guvernarea, implicată în campania de denigrare?

Revenind la declaraţiile șefului Direcţiei Urmărire Penală, ar trebui să remarcăm că acesta a calificat, inclusiv cearta dintre fostul candidat PLDM, Victor Bodiu, și actualul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, drept element care face parte din acea campanie „bine gândită de denigrare a candidaţilor”.

Ce a avut în vedere șeful de la MAI? Nu cumva acesta suspectează guvernarea sau, cel puţin, o anumită parte a guvernării, de implicare în acţiuni ilegale? Poate din acest motiv a spus el că știe cine este comanditarul campaniei, dar că noi îl vom afla mai târziu. Adică, adevărul va fi spus când vor fi cunoscute deja rezultatele alegerilor? În funcţie de rezultatele alegerilor?

Să ne amintim de începutul campaniei electorale, până la retragerea din cursa electorală a candidatului PLDM, Victor Bodiu, și numirea candidatului PL, Dorin Chirtoacă, pe post de vacă sfântă. Cine a fost, până în ziua fatidică (nu ne referim la ziua de naștere a premierului, ci la retragerea candidatului), cel mai vehement, cel mai vocal, cel mai aprig contestatar al actualului primar? Cine nu a avut liniște nici în ziua de Blajini și a urcat pe baricade, decis să lupte cu demolatorul Chișinăului istoric? Pe cine-l durea sufletul din cauza fărădelegilor primarului? Și atunci, ne putem întreba dacă a fost interesată mai puţin formaţiunea premierului de discreditarea lui Chirtoacă? Și de ce ar trebui să credem că după retragerea lui Bodiu, PLDM-ul chiar va renunţa la acţiuni mai puţin ortodoxe și va sprijini efectiv candidatul liberalilor? În detrimentul propriilor candidaţi pe lista de consilieri și făcând abstracţie de sumele enorme cheltuite pentru promovarea propriului candidat. Mai ales că decizia lui Filat nu a fost nici pe departe dictată de convingeri intime și sincere ale acestuia, ci impusă de circumstanţe. Analizând lucrurile, putem presupune, deci, și o implicare a politicienilor aflaţi la guvernare, așa cum ne-a sugerat chiar Gheorghe Malic, în acea presupusă campanie de discreditare.

Chirtoacă împotriva lui Chirtoacă Și dacă Malic ne-a vorbit despre un plan bine pus la punct de denigrare a concurenţilor electorali (sau a unui concurent electoral) suporterii din presă ai actualei guvernări și-au reluat vechiul refren despre dilema cu o singură soluţie. Soluţia este candidatul PL,

Dorin Chirtoacă, pentru că altfel, știţi deja, vin comuniștii la putere. Este motivul pentru care nici actuala guvernare, nici actualul primar nu mai trebuie să dea socoteală pentru lipsa de reforme, pentru derapajele antidemocratice, pentru sărăcie, pentru proasta administrare.

Iar ideea acreditată recent că împotriva lui Chirtoacă ar lupta FSB-ul și guvernul rus ni se pare ușor exagerată. Împotriva lui Chirtoacă luptă Chirtoacă însuși. Pentru că, fiind iniţial o persoană în care locuitorii Chișinăului au investit speranţe și încredere, care le-a promis alegătorilor să lupte cu corupţia în primărie, cu lipsa de profesionalism, să aducă schimbarea în capitală, acesta s-a transformat într-un circar și un demagog care, alături de excentricul său unchi, a ţinut-o tot în show-uri politice, acţiuni populiste și într-o iluzorie luptă cu comuniștii. În loc să încerce să schimbe lucrurile, el s-a tot plâns că ba guvernarea comunistă nu-l lasă să se afirme, ba fraţii din alianţă îi pun beţe în roate.

Nu încape îndoială că dacă va rămâne în continuare la primărie, tot de circ, fără pâine, vom avea parte. Pentru că și actuala campanie electorală și-a axat-o nu pe acţiuni, nu pe analize serioase și proiecte de perspectivă, ci pe spectacol de prost gust, pe declaraţii belicoase, pe meciuri de fotbal în plină zi de muncă.

Chirtoacă a avut un mare avantaj, în raport cu ceilalţi candidaţi. Dacă aceștia pot să le spună alegătorilor doar ce au de gând să facă, el, după patru ani de aflare în fruntea Primăriei, ar fi putut spune: iată ce am făcut și iată ce vreau să mai fac. Din păcate pentru Chirtoacă, el nu a valorificat în nici un fel acest avantaj.

Ioana FLOREA, FLUX

Ministrul Şalaru apără interesele statului sau protejează înţelegerile de cartel?

De mai bine de o lună, scandalul din aviaţia civilă se menţine în topul știrilor, iar lupta pentru spaţiul aerian și pentru cursele charter în Antalya antrenează tot mai multe instituţii și persoane. Conflictul s-a soldat deja cu numeroase declaraţii, scrisori deschise, învinuiri, ameninţări și chemări în judecată.

Ministrul Transporturilor descurajează concurenţa?

Ca să facem o cronologie a evenimentelor, ar trebui să începem de la acuzaţiile pe care compania aeriană Moldavian Airlines (MDV) le-a adus Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) și Companiei de Stat Air Moldova. Directorul MDV, Nicolae Petrov, a declarat într-o conferinţă de presă, încă în luna aprilie, că ministrul Anatol Șalaru nu vrea să acorde companiei autorizaţii pentru efectuarea unor curse charter către Antalya, deoarece protejează interesele Air Moldova.

El l-a învinuit pe Șalaru de incompetenţă, de lipsa unor politici clare în domeniul transportului aerian și de obstrucţionarea concurenţei.

Totodată, Petrov a acuzat Compania aeriană de stat de formarea unui cartel, împreună cu mai multe agenţii de turism din ţară, cu intenţia de monopolizare a pieţei. Potrivit directorului MDV, odată cu venirea lui Anatol Șalaru la minister, obţinerea unor aprobări de zbor a devenit aproape imposibilă, pentru aceasta fiind necesar acordul Air Moldova, adică al concurentului, în conformitate cu prevederile unui regulament emis de ministru. Cel puţin, afirmă Petrov, așa și-a motivat refuzul Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC), care i-a dat de înţeles că Air Moldova nu este de acord ca MDV să opereze astfel de zboruri. Acest fapt compromite însăși ideea de concurenţă, iar ilegalitatea prevederilor regulamen-

tului respectiv a fost confirmată și de instanţa de judecată.

Premierul vrea soluţionarea conflictului?

Compania Moldavian Airlines a sesizat autorităţile centrale și a solicitat implicarea premierului Vladimir Filat în soluţionarea conflictului cu ministerul de resort.

Drept răspuns, Filat a cerut să se pună capăt discuţiilor și să fie identificate căi de aplanare a conflictului. Anterior, mai multe instituţii media au făcut referire la o scrisoare pe care prim-ministrul ar fi expediat-o unor structuri centrale, în care ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, era învinuit de faptul că ar compromite eforturile Guvernului de liberalizare a pieţei.

“Prin atare acţiuni se discreditează nu doar activitatea ministerului, ca autoritate publică centrală, dar și politicile economice ale Guvernului, și angajamentele asumate în programul de activitate al Guvernului: Integrare europeană, Libertate, Democraţie, Bunăstare pentru perioada 2011-2014, în special de obiectivele ce ţin de eliminarea constrângerilor de ordin administrativ, în mediul de afaceri, demonopolizarea pieţei interne și eliminarea practicilor anticoncurenţiale...”, se spunea în scrisoarea citată.

Ministrul Şalaru nu este de acord Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor a venit cu un comunicat de presă în care l-a criticat dur pe președintele MDV, Nicolae Petrov, afirmând că, în lipsa argumentelor, acesta încearcă să transforme o problemă comercială personală într-o dezbatere politică. Instituţia a precizat că nu va ceda în faţa presiunilor mediatice generate de MDV, „atât timp cât Bugetul de Stat poate fi prejudiciat, în cazul îndeplinirii solicitărilor nelegitime, formulate de compania aeriană mai sus-menţionată”. „Referitor la compania Air Moldova, știm că există un interes major în falimentarea acestei companii pentru preluarea activelor la un preţ mult

sub cota de piaţă și pentru preluarea tuturor curselor aeriene ale acesteia”, se menţionează în comunicat.

Ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, și-a motivat decizia prin existenţa unui acord bilateral semnat de guvernele Republicii Moldova și Turciei, care stabilește executarea a câte 14 curse săptămânal, atât din partea ţării noastre, cât și din partea Turciei, fără a se specifica dacă acestea sunt regulate sau de tip charter. Administraţia„Moldavian Airlines” susţine însă că ministrul minte, deoarece acordul se referă doar la cursele regulate, nu și la cele charter. „În Acordul dintre Republica Moldova și Turcia este menţionat termenul de „serviciu aerian”, care este egal cu termenul „cursă aeriană regulată”, după cum stabilește articolul 96 al Convenţiei de la Chicago”, a precizat Petrov.

Ghimpu ştie cum trebuie să zboare avioanele Și cum orice ministru în actuala guvernare are și un șef de partid deasupra sa, șeful de partid al ministrului Șalaru, Mihai Ghimpu, nu putea să nu se implice și să nu-și spună cuvântul său hotărât de liberal prin esenţă. Într-o emisiune televizată, acesta a calificat conflictul drept o problemă de business pe care el o cunoaște în profunzime. „Domnul ministru Șalaru are perfectă dreptate atunci când dă peste mână la cei care cred că aici nu există stat, da numai interes. Aceasta nu-i companie de stat care vine și dictează ministerului cum vrea să zboare avioanele. Și să-și pună pofta-n cui! Asta n-a fost și n-o să fie niciodată, când o să dicteze un om de afaceri ministerului, ministrului cum trebuie să funcţioneze Air Moldova și să zboare avioanele. Noi trebuie să liberalizăm piaţa, dar reieșind din interesele Republicii Moldova”, a declarat Ghimpu și a mai adăugat plin de indignare: „Este o firmă privată care vrea să dicteze ea ce zboruri să fie. Și n-o să meargă așa ceva, nu trece așa ceva! N-o să influenţeze nimeni miniștrii Partidului Liberali să-i facă lui să facă bani!”

Şi operatorii turistici sunt pe baricade Conflictul, ca o avalanșă, a prins nu doar ministerul de profil și companiile aviatice, ci și operatorii turistici, situaţi de ambele părţi ale baricadelor. Astfel, Asociaţia Naţională a Turoperatorilor (ANT) a remis un comunicat în care l-a criticat pe președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor Turistice (ANAT), Sebastian Botnari, care apără poziţia companiei aeriene Moldavian Airlines. Asociaţia consideră drept dezinformare afirmaţiile acestuia cum că preţurile la pachetele turistice și la biletele aeriene pentru destinaţia Antalya sunt foarte ridicate în 2011, motiv din care se impune operarea a 5 curse săptămânale charter de către MDV, pe lângă cele 14 curse regulate existente pe această destinaţie. De asemenea, ANT infirmă și faptul că, în 2010, o mare parte a turiștilor moldoveni au fost nevoiţi să apeleze la serviciile aeriene operate din Odesa spre destinaţia estivală din Turcia, din cauza preţurilor mari stabilite de operatorii turistici autohtoni. Potrivit ANT, „numărul curselor regulate spre Antalya crește cu fiecare an și îndestulează cererea crescândă a turiștilor pentru destinaţia dată”. Totodată, „costul biletelor la companiile aeriene din Republica Moldova și Turcia pe destinaţiile Antalya și Bodrum nu s-a ridicat, ci, din contra, a scăzut comparativ cu anul trecut. Aceasta confirmă faptul că oferta în continuare depășește cererea și pe piaţă există o concurenţă sănătoasă”. În opinia ANT, solicitarea de a admite încă 5 curse charter nu corespunde cererii de pe piaţă și va duce la o suprasaturare considerabilă a acesteia.

Pe de altă parte, Asociaţia Naţională a Agenţiilor Turistice consideră că, din cauza atitudinii tranșante pe care a manifestat-o împotriva abuzurilor unor înalţi funcţionari din cadrul MTID și ASAC, atât ea, cât și membrii acesteia - tur-operatori și agenţii de turism, au ajuns ţinta unei campanii de defăimare și calomnie, „care are drept scop camuflarea intenţiilor reale de monopolizare și

limitare a pieţei turistice din R. Moldova”. Într-o scrisoare deschisă, ANAT declară că „decizia CSA Air Moldova de a semna un contract de cursă charter doar cu o singură agenţie de turism - și respingerea nemotivată a altor solicitanţi cu caracteristici egale și chiar peste cele ale beneficiarului „ofertei”, a creat, de fapt, condiţiile de monopolizare și limitare a pieţei, practicile de intermediere utilizate de exponenţii fostei guvernări continuând și sub auspiciile unor actuali funcţionari”.

Potrivit ANAT, din partea Republicii Moldova, drept companie aeriană autorizată să opereze pe destinaţia dată este Air Moldova, având un contract exclusiv cu o singură societate comercială. Din partea Turciei sunt autorizate 2 companii aeriene, având contracte exclusive cu un tur-operator din Moldova. „Conform datelor statistice din 2010, potenţialul acestor agenţii constituie puţin peste 5% din cei 50.000 de turiști preconizaţi pentru litoralul Turciei în acest an. Este evident că companiile date și-au propus drept scop realizarea surplusului enorm de locuri al altor agenţii, prin intermediere, cu o diferenţă de preţ care ar genera un profit doar din revânzarea locurilor, estimat la circa 700 de mii de euro, cel puţin pe cursele Air Moldova”, se precizează în scrisoare.

Pentru evitarea creării monopolului, mai multe agenţii turistice, care asigură aproximativ 35 la sută din totalul turiștilor care optează pentru litoralul turcesc, au apelat la serviciile companiei Moldavian Airlines, mai menţionează ANAT. Însă MDV este afectată serios de

refuzul categoric și ilegal al autorităţilor de a elibera actele necesare, precum și de a aproba programul de zboruri charter Chișinău - Antalya - Chișinău pentru actualul sezon estival, mai menţionează semnatarii scrisorii.

Un singur zbor, în loc de o sută Pe data de 5 mai, Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile i-a permis companiei Moldavian Airlines să efectueze un zbor charter spre Antalya, directorul Iurie Zidu, precizând că ASAC nu are dreptul să elibereze mai mult de o autorizaţie de zbor charter pe lună, pe direcţiile unde există curse regulate.

Conducerea companiei aeriene s-a declarat nemulţumită de această decizie, din moment ce a solicitat autorizarea a circa 100 de curse în acest sezon estival. Nicolae Petrov l-a acuzat iarăși pe Șalaru de faptul că ar apăra interesele unor agenţii de turism care stau în spatele său. În ziua de 7 mai, Moldavian Airlines a mai făcut o declaraţie în care i-a învinuit pe Iurie Zidu, director general interimar al ASAC, și pe Eugen Dvornic, director general adjunct ASAC, de acţiuni ilegale îndreptate spre obstrucţionarea concurenţei pe piaţa charterelor turistice și de nerespectare a deciziilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, a Curţii de Apel, precum și a dispoziţiile primului ministru. Ei continuă să facă

abuz de funcţiile pe care le deţin în ASAC și refuză să emită permisiuni pentru operarea lanţului de chartere solicitat în condiţii legitime de către Moldavian Airlines, se mai spune în declaraţie. În data de 18 mai, directorul MDV a venit cu noi acuzaţii, afirmând că vicedirectorul general al ASAC, Eugen Dvornic, ia decizii care protejează scheme de monopol pe piaţa aeriană din ţară. În cadrul unei conferinţe de presă, Nicolae Petrov a prezentat un extras dintr-un proces-verbal care demonstrează că, în cadrul discuţiilor cu partea turcă, funcţionarii ASAC au fost cei care au cerut restricţii la zborurile tip charter. Acţiunile autorităţilor statului limitează concurenţa și împiedică stabilirea unor preţuri mai mici la zborurile aeriene, a opinat Petrov. Întrebarea pe care acesta o adresează puterii este dacă vicedirectorul general ASAC este părintele schemei de tip „cartel monopolist”, sau dacă el este doar executantul schemei.

AIE împotriva valorilor europene?

Nicolae Petrov s-a declarat surprins de faptul că trebuie să-și apere drepturile și să lupte pentru înlăturarea obstrucţionării concurenţei în Republica Moldova, unde la putere se află o Alianţă

care se numește pentru Integrare Europeană, or, spiritual european însemnă piaţă liberă, concurenţă și democraţie. El a reiterat că se va adresa premierului Vladimir Filat, solicitându-i să intervină în situaţia dată.

Autorităţile par totuși mai preocupate de viitoarele alegeri, decât de problemele celor care vor să se odihnească în Turcia, pentru că guvernanţii preferă alte destinaţii turistice. Iar în privinţa înţelegerilor de cartel, rămâne de văzut dacă guvernanţii nu au căzut deja la pace în această privinţă.

Ioana FLOREA, FLUX

P.S. Potrivit portalului de știri UNIMEDIA, ministrul liberal Anatol Șalaru a acţionat în judecată portalul respectiv și ziarul Timpul de dimineaţă. Cele două instituţii media figurează în calitate de copârâţi într-un dosar în care ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor dă în judecată compania Moldavian Airlines pentru declaraţii defăimătoare.

Oficialul este nemulţumit că, spre deosebire de alte instituţii media, cele două vizate au publicat și comunicatul integral al companiei MDV, pe lângă poziţia Ministerului, precizează UNIMEDIA. Directorul editorial Dumitru Ciorici menţionează că portalul de știri a acţionat în conformitate cu prevederile Codului deontologic, oferind spaţiu de exprimare pentru toate părţile aflate în conflict.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Vladimir Filat, așa cum s-a anunţat din timp, se află zilele acestea la Berlin, pentru a doua oară în mandatul său. Am arătat și cu alte ocazii că periodicitatea întâlnirilor acestuia cu oficialii germani este aceeași cu cea a întâlnirilor lui Igor Smirnov cu oficialii de la Moscova.

Un comunicat de presă al Guvernului Republicii Moldova (cu menţiunea: pentru difuzare imediată!) aduce la cunoștinţa opiniei publice că în cadrul întrevederii dintre cancelarul german Angela Merkel și Vladimir Filat „un subiect aparte l-a constituit problematica transnistreană și evoluţiile din ultima perioadă”. În comunicat se mai spune, între altele, că „părţile au

menţionat necesitatea reluării necondiţionate a negocierilor în format 5+2”.

Aflăm, de asemenea, că „Angela Merkel a spus că destinul Republicii Moldova este marcat de conflictul transnistrean, pentru care încă nu s-a găsit o soluţie. „Noi înţelegem situaţia Moldovei, deoarece Germania a fost afectată de scindare.

Ne bucurăm mult că în luna

iunie vor fi reluate negocierile în format 5+2, cu participarea tuturor părţilor implicate”, a spus Angela Merkel. Cancelarul a precizat că, în discuţiile purtate cu Președintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a pledat pentru accelerarea procesului de identificare a unei soluţii care să conducă la reintegrarea Republicii Moldova. Angela Merkel a spus că soluţia ce va fi identificată trebuie să asigure o viaţă mai bună tuturor cetăţe-

Ja, Föderalismus, natürlich, Frau Bundeskanzlerin Merkel!

Federalizare în Republica Moldova, domnule prim-ministru Putin?

Da, federalizare, bineînţeles, doamnă cancelar federal Merkel!

nilor Republicii Moldova într-o ţară unită. Cancelarul a precizat că Uniunea Europeană poartă răspundere pentru identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean”.

Acestea sunt lucrurile de reţinut din ceea ce a spus șeful executivului german despre problema teritoriilor Republicii Moldova ocupate militar și controlate efectiv de Federaţia Rusă, partenerul strategic al Germaniei.

Doamna Angela Merkel nu a considerat nici oportun și nici util să se refere, așa cum ar fi fost corect și cum ne-am fi așteptat cu toţii, la obligaţiile Federaţiei Ruse, asumate internaţional și în mod repetat, de retragere imediată, ordonată și necondiţionată a trupelor și arsenalelor sale militare din partea de est a ţării noastre.

Doamna Angela Merkel a evitat să se refere și la faptul că Federaţia Rusă, în dispreţul normelor internaţionale unanim recunoscute, finanţează regimul separatist implantat de Moscova în Moldova de dincolo de Nistru și într-o parte a localităţilor noastre de dincoace de Nistru, fapt care nu poate fi acceptat de comunitatea europeană și cea internaţională.

Doamna Angela Merkel a vorbit despre „identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean”, punând-o în prim-plan, dar a ocolit cu multă grijă să se refere la consecutivitatea pașilor care ar trebui să conducă la o asemenea soluţie: mai întâi demilitarizare, decriminalizare și democratizare și, mai apoi, acordarea unui statut special de autonomie pentru regiunea noastră transnistreană.

Doamna Angela Merkel a uitat, ca și premierul Filat, să aducă vorbă despre caracterul ilegal și criminal al regimului marionetă rusesc al cetăţeanului rus Smirnov și despre violarea drepturilor omului în acea parte a ţării noastre pe care Consiliul Europei, bunăoară, o numește „zone de non-droit”, adică zonă a fărădelegii.

Între ideologie şi geopolitică, cui pe cui scoate

Pe firmamentul politic de la Chișinău stă, iată, să răsară steaua (roșie) a unui nou partid politic de stânga, Partidul Comunist din Moldova (PCM). Secretarul executiv al PCM, Igor Cucer, a ieșit zilele trecute la rampă, declarând pentru presă că PCM va renaște ca moștenitor de drept și continuator fidel al Partidului Comunist din fosta RSS Moldovenească, fiind, de fapt, o filială locală a Partidul Comunist al URSS, o structură înregistrată la Moscova. Cucer a criticat (nu fără temei) Partidul Comuniștilor condus de Voronin, acuzându-l de promovarea unor interese înguste, de familie și de grup.

Criticile s-au dus însă mai departe, vizând și acele „păcate” ideologice pe care propaganda sovietică le numea cu două cuvinte căzute azi în desuetudine: „revizionism” și „deviaţionism”. Cucer a mai subliniat că PCRM este un partid pseudocomunist, reprezentând, de fapt, o formaţiune de esenţă liberal-burgheză. PCM a anunţat, prin gura reprezentantului său, că va prelua unul dintre simbolurile PCRM, secera și ciocanul. Nu putem spune în acest caz: aceeași mărie cu altă pălărie. Parafrazarea se impune: altă mărie cu aceeași pălărie.

Până aici toate sunt clare, înscriindu-se cumva (aparent) într-o logică a competiţiei politice democratice pe segmentul de stânga al eșichierului politic.

Ceea ce este însă cu adevărat demn de reţinut din Manifestul formulat de Cucer, dincolo de polemica de familie ideologică cu PCRM-ul lui Voronin, este cu totul altceva. Ţinta PCM nu sunt alegerile locale, întrucât formalităţile pentru înregistrarea sa la Ministerul Justiţiei ar lua cel puţin două luni, termen ce depășește data scrutinului din 5 iunie. Cucer a declarat: „Îndemn pe adevăraţii comuniști să voteze pentru mișcarea social-politică „Ravnopravie”, care este mai aproape de planurile, privind rezolvarea problemelor oamenilor și evitarea tensiunilor interetnice”. El a mai estimat că aproximativ 25 de procente dintre membrii PCRM ar fi gata să părăsească PCRM pentru a adera la PCM, sens în care sunt purtate negocieri, între alţii, surpriză… cu fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, mentorul și susţinătorul premierului Filat.

Așadar, cele două relaţii ale sale au fost deja date la iveală de PCM: cea cu mișcarea „Ravnopravie” a lui Valeri Klimenko, omul de casă al ambasadei ruse la Chișinău, și cu

3

Filat şi nemţii sau nemţii şi Filat

Föderalismus in der Republik Moldau, Herr Premierminister Putin?

Orice ar fi, Moscova nu-i poate ierta lui Voronin nesemnarea Memorandumului Kozak în noiembrie 2003.

După cum nu-i poate ierta nici adoptarea consensuală a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005, precum și a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005. Moscova va încerca să-și ia revanșa cu orice preţ pentru aceste înfrângeri usturătoare suportate în timpul regimului Voronin. Să dezghiocăm mai jos acest subiect.

20 MAI 2011

Geopolitic=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Petru Lucinschi, cel care a semnat sub auspiciile Rusiei și Ucrainei, la 8 mai 1997, Memorandumul de la Moscova (cunoscut și ca Memorandumul Primakov) privind constituirea „statului comun” și (con)federativ, împreună cu Tiraspolul.

Faptul că la Chișinău nimeni nu practică politica pură și că toată lumea face geopolitică a devenit deja un loc comun.

Amintim aceasta pentru că PCMul scos acum de la naftalină nu trebuie privit doar ca o alternativă „democratică” PCRM-ului. Mai degrabă trebuie să vedem PCM-ul ca unul din instrumentele politice de promovare a intereselor geopolitice ale unui actor implicat în jocul regional de putere și control privind Republica Moldova. Dedesubturile geopolitice ale cazului sunt evidente. PCM nu este decât un instrument pus benevol în serviciul intereselor străine. Cui pe cui scoate. În viziunea artizanilor geopolitici de la Moscova (ca și a celor de la Berlin), rolul și locul unui PCRM care a exploatat din plin nostalgiile sovietice ale alegătorilor, dar s-a opus efectiv federalizării, ar trebui preluate de un PCM care să exploateze și mai abitir aceleași nostalgii, în detrimentul electoral al PCRM-ului, fără a se mai opune cumva federalizării. Faptul că s-ar anunţa o confruntare între linia ideologică a comunismului pur, clasic și autentic și cea revizionistă și deviaţionistă este o falsă idee. Mai degrabă este vorba, în opinia noastră, de o confruntare între adepţii menţinerii caracterului unitar al Republicii Moldova, pe de o parte, și cei ai federalizării ei, pe de altă parte. O asemenea confruntare nu poate fi dorită și alimentată decât din exterior.

Comentatorii politici s-au lansat deja în speculaţii pe marginea acestui caz.

Unii au spus, la unison cu reprezentanţii PCRM, că în spatele PCM-ului de sorginte sovietică, aliniat intereselor geopolitice ale Moscovei în Republica Moldova, ar sta, de fapt, PLDM-ul premierului Filat. Am putea admite ca valabilă această supoziţie pentru două motive.

Pe de o parte, o subţiere a rândurilor PCRM și o îngustare a bazinului său electoral i-ar conveni de minune lui Filat, întrucât acesta ar căpăta un mai larg câmp de manevră în negocierile cu Voronin în vederea unei reconfigurări a alianţei de guvernământ prin obţinerea sprijinului parlamentar al PCRM. Pe de altă parte, constrângerea lui Voronin la cooperare cu Filat (a se lua în calcul un guvern minoritar Filat, fără cooptarea PCRM la guvernare, dar cu dispensarea de sprijinul parlamentar al Partidului Liberal și, eventual, al Partidului Democrat), le-ar putea conveni la fel de bine Moscovei și Berlinului, care s-au angajat din plin în opera de federalizare a Republicii Moldova.

Scenariul nu pare a fi fantezist, de vreme ce, săptămâna trecută, Filat vorbea la microfonul postului american de radio „Europa Liberă” despre „necesitatea consolidării societăţii”, admiţând, în principiu, cooperarea cu PCRM. Cu un PCRM constrâns

la cooperare, vom preciza. Developarea relaţiei PCM cu Petru Lucinschi, mare sforar și om de încredere al Moscovei, care l-a adoptat politic și l-a susţinut deschis pe Filat, este lămuritoare de la sine. Se știe că fiul lui Petru Lucinschi, Chiril, a fost ales deputat pe listele PLDM și că interesele lui Filat și Lucinschi converg nu doar în zona politică, ci și în cea economică. Totodată, pe axa Moscova-Berlin, avându-i pe post de relee complementare pe Lucinschi și Filat, Kremlinul se pare a fi prins vânt bun din pupă pentru a avansa către atingerea scopului de federalizare a Republicii Moldova. Ca scenariul să reușească, Moscova are nevoie fie de slăbirea până la neutralizare completă a PCRM, fie de complicitatea acestuia la opera de federalizare. În acest context, pentru a înţelege exact mizele noii mutări pe tabla politică de șah din Republica Moldova, prin relansarea PCM, este important să reţinem câteva detalii. Moscova și Berlinul se străduiesc să ne pună în faţă o ecuaţie geopolitică cu o singură necunoscută: momentul federalizării Republicii Moldova. Termenii de bază folosiţi în această ecuaţie sunt, negreșit, Lucinschi, Filat, Smirnov, iar acum, ca termen secundar, și PCM. Pentru rezolvarea sigură a acestei ecuaţii geopolitice ruso-germane atât Moscova, cât și Berlinul ar vrea să-l includă, ca termen cunoscut și controlabil, și pe Voronin. Va accepta oare acesta noul rol care i se atribuie, de auxiliar al lui Lucinschi, Filat și Smirnov pentru federalizarea Republicii Moldova? Între ideologie și geopolitică, aceasta din urmă prevalează acum, cum a prevalat, la noi, dintotdeauna. Dorind să-i aplice o lovitură geopolitică Republicii Moldova, Moscova strânge la perete și încearcă să clatine din temelie partidul lui Voronin. Va fi interesant să vedem cum va reacţiona acesta la lovitură și dacă va cădea în adevăratul revizionism și deviaţionism care este abdicarea de la linia trasată de legile consensuale din 2005 privind Transnistria.

Să fim înţeleși corect. Nu apărăm și nu vom apăra în sine partidul lui Voronin, ci doar ideea adoptată – conjunctural sau sincer – de acesta, ideea de integritate a Republicii Moldova. În consecinţă, ne vom opune constant oricăror tentative de federalizare a statului, chiar și atunci când aceasta se vrea promovată în numele unei false „consolidări a societăţii” despre care ne vorbește, în acorduri ruso-germane, Filat și mentorul său Lucinschi.

Multe și încă foarte multe a evitat, nu a dorit sau a uitat să spună doamna Angela Merkel.

De ce oare? Și cum de este posibil așa ceva?

E simplu. Potrivit datelor sigure de care dispunem, Republica Federală Germană, așa cum am mai scris în FLUX, este partenerul strategic al celeilalte mari federaţii de pe continent, Federaţia Rusă, cu care are înţelegeri privind federalizarea ţării noastre cu Transnistria, adică, în definitiv, cu Moscova.

Cu puţine zile în urmă, o agenţie din București a dezvăluit planul ruso-german de federalizare a Republicii Moldova.

Respectiva agenţie a publicat o Notă diplomatică din care este evident că Ambasadorul Patricia Fluor, responsabil pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală în cadrul Ministerului federal german al Afacerilor Externe, i-a comunicat ambasadorului Republicii Moldova la Berlin, Aureliu Ciocoi, detalii ale acestui plan ruso-german de federalizare.

Planul prevede, practic, disoluţia actualei Republici Moldova și crearea unei Federaţii Moldovenești. Pentru asta, în viziunea Berlinului, trebuie anulată Constituţia în vigoare, întrucât (ce crimă!) nu a fost consultat Igor Smirnov la adoptarea ei, precum și distanţarea, până la anulare, de Legea (adoptată consensual) cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), nr. 173-XVI, din 22 iulie 2005. În plus, fără a se opune făţiș actualului format internaţional de negocieri „5+2”, Berlinul nu are nimic împotriva unui format „1+1” (Chișinău-Tiraspol, adică Moscova).

Nu suntem noi în măsură să o consiliem pe doamna cancelar Angela Merkel. Berlinul își urmărește, ca și în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, propriile interese în relaţiile cu Moscova. Totuși, când este vorba despre integritatea Republicii Moldova și despre

Danke schön!

Danke schön! Danke schön!

Mulţumesc! Mulţumesc!

Mulţumesc!

Vorsicht, Herr Filat! Föderalismus mit Russland ist etwass sehr gut!

Atenţie, domnule Filat!

Federalizarea cu Rusia este ceva foarte bun!

Constituţia noastră, trebuie să-i amintim cancelarului german că chiar ţara dumneaei ne oferă un precedent interesant în această materie. Analogiile sunt potrivite. Precum se știe, Constituţia Germaniei a fost adoptată fără acordul celui mai mare land federal, Bavaria. Faptul însă nu înseamnă că pe teritoriul landului Bavaria nu ar trebui să fie acceptată și respectată Constituţia germană. Dacă unei marionete a Kremlinului ca Igor Smirnov, trimis în misiune în ţara noastră, nu-i place Constituţia și legile Republicii Moldova, respectivul nu are decât să se repatrieze în ţara de baștină, al cărei cetăţean este. Coroborând mai multe informaţii care au devenit deja cunoscute din culisele consultărilor periodice ruso-germane privind federalizarea Republicii Moldova și permanentizarea prezenţei militare ruse în ţara noastră, avem suficiente temeiuri să tragem concluzia amară că actuala noastră Constituţie și legislaţia privind statutul localităţilor din stânga Nistrului nu-i convine nu atât unui bandit ca Smirnov, cât nu le convin Moscovei și Berlinului, ambele

doritoare să-și rezolve un șir întreg de probleme bilaterale pe seama Chișinăului.

Doamna Angela Merkel a lăsat impresia clară că nu înţelege sau nu dorește să înţeleagă că federalizarea Republicii Moldova cu Tiraspolul înseamnă, de fapt, federalizarea cu Moscova.

Doamna Angela Merkel nu este doar succesoarea domnului Helmut Kohl la președinţia Uniunii Creștin Democrate (CDU), ci și o continuatoare a liniei politice trasate de acesta, acum două decenii în politica externă a Germaniei pe dimensiunea răsăriteană. Helmut Kohl, reunificatorul Germaniei, a susţinut întotdeauna ca Europa trebuie să se sprijine pe cei doi piloni ai săi: Uniunea Europeană (UE) și Comunitatea Statelor Independente (CSI), adică zona de influenţă și control a Moscovei.

Pe scurt, fiecare cu sfera sa de influenţă! Iar Republica Moldova, în accepţia politicii externe germane, trebuie să rămână în sfera de influenţă a Rusiei. Pentru atingerea acestui obiectiv, ar urma ca ţara noastră să fie federalizată, iar prezenţa militară rusă permanentizată. Nu întâm-

plător, în cadrul întrevederii cu Filat, doamna cancelar s-a limitat să se refere doar la Parteneriatul Estic, nu și la o perspectivă, fie și ipotetică, de aderare a Republicii Moldova la UE. Este cert că Germania joacă geopolitic în aceeași echipă cu Rusia. Idila de astăzi a Berlinului cu Moscova pare ca trasă la xerox după marea frăţie și iubire ruso-germană dinaintea ultimei conflagraţii mondiale, cu tot cu nenorocitul Pact RibbentropMolotov. Dacă nu ar fi fost așa, cancelarul german ar fi vorbit în alţi termeni despre ocupaţia militară rusă din răsăritul Republicii Moldova și despre necesitatea încetării ei necondiţionate.

Nu a fost însă să fie. Moscova contează enorm pentru interesele Berlinului. Chișinăul – deloc sau aproape deloc.

Pentru a afla atâta lucru, nu era nevoie ca Vladimir Filat să meargă repetat la Berlin. Sub rezerva cazului că acesta s-a deplasat în capitala Germaniei nu pentru informare și consultări, cât pentru primirea de instrucţiuni clare asupra a ceea ce are de făcut conform planului ruso-german prestabilit.

Sfârşitul Păcii Reci. Moscova ameninţă cu un nou Război Rece Pacea Rece, cum a fost numită perioada instalată odată cu încheierea Războiului Rece dintre URSS și Occident, riscă să ia sfârșit. Miercuri, 18 mai, președintele rus Dmitri Medvedev a ameninţat pe un ton ferm, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Centrul de inovare Skolkovo de lângă Moscova, în faţa a peste 800 de jurnaliști ruși și străini, că ţara sa ar putea renunţa la un nou tratat de dezarmare nucleară cu Statele Unite ale Americii. Medvedev a precizat că Rusia își va spori capacităţile nucleare și că un nou Război Rece este inevitabil dacă Occidentul, în general, și SUA, în particular, nu vor accepta cooperarea cu Moscova în proiectul unui sistem comun ruso-occidental de apărare antibalistică. Rusia este foarte deranjată de scutul american antirachetă care, consideră oficialii ruși, ar fi îndreptat, de fapt, împotriva sa, nu împotriva unor state ca Iranul, care nu dispun de capacităţi balistice.

Ameninţările rusești, formulate la 18 mai, privind o nouă cursă a înarmării și un nou Război Rece nu sunt singurele pe care Moscova le-a proferat în ultimii ani. Subiectul Războiului Rece a fost prezent constant în discursul public al actualului deţinător al fotoliului de la Kremlin. Să punctăm câteva dintre opiniile exprimate de Dmitri Medvedev pe marginea acestui subiect.

La 26 august 2008, președintele Rusiei a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune „Russia Today”, că ţara sa nu se teme de reluarea Războiului Rece. „Nu ne temem de nimic, inclusiv de perspectiva unui nou Război Rece, pe care noi, bineînţeles, nu îl dorim. În această situaţie, totul depinde de poziţia partenerilor noștri”, a spus Medvedev, precizând că dacă occidentalii „vor alege scenariul confruntării, ei bine, noi, care am trăit în condiţii diferite, vom trece și peste asta”. În replică, la 27 august 2008, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, David Miliband, aflat într-o vizită la Kiev, a declarat: „Noi nu dorim un nou Război Rece, iar lui Dmitri Medvedev îi revine responsabilitatea ca un asemenea război să nu se declanșeze”.

La 1 octombrie 2008, Medvedev era sigur că un Război Rece care să opună Rusia și Statele Unite nu e posibil.„Între noi nu există nici un fel de divergenţe ideologice în jurul cărora ar putea începe un Război Rece sau vreun alt fel de război”, declara acesta în cadrul întâlnirii sale cu premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero.

La 4 decembrie 2008, într-un interviu acordat presei din India, Dmitri Medvedev excludea posibilitatea revenirii la confruntarea dintre Rusia și Occident. „Nu cred că neam afla în ajunul unei reeditări a Războiului Rece”, a declarat el, arătând că „Nu există motive ideologice. Anterior existau cel puţin o justificare ideologică: două lumi, două sisteme, competiţia dintre ele. Astăzi avem aceleași valori. Este necesar doar să ajungem la aceeași înţelegere a acestor valori.

Ceea ce este cel mai complicat”. Medvedev a

mai precizat că „a vorbi despre apariţia unui nou Război Rece sau despre lăsarea unei noi cortine este absurd și contraproductiv”.

La 2 aprilie 2010, șeful statului rus a reiterat poziţia ţării în aceeași chestiune, într-un interviu acordat postului american de televiziune „ABC News” dinaintea vizitei sale la Washington, subliniind că „Războiul Rece este un lucru plictisitor. Nimănui nu-i este bine din cauza lui. Se cheltuiesc sume uriașe de bani, viaţa devine tot mai încordată și mai încordată” și promiţând că va face „totul ce depinde de mine pentru ca Războiul Rece să nu mai revină niciodată pe planeta noastră și să nu mai umbrească relaţiile cu Statele Unite ale Americii și cu oricare altă ţară din lume”.

La 7 mai 2010, într-un interviu acordat publicaţiei moscovite „Izvestia”, Dmitri Medvedev constata cu sinceritate: „În ţara noastră oamenii nu au încredere nici în America, nici în alte ţări ale Alianţei NordAtlantice, nici în alţi mari actori pe scena internaţională. În legătură cu ce este această neîncredere? Este în legătură cu istoria noastră, cu modul nostru de a ne percepe reciproc. Ne amintim cu toţii ce a fost în perioada sovietică”. El avea să mai spună, în același interviu: „Dacă este să privim ce se discută în parlamentele și structurile politice ale altor ţări, uneori rămâi crucit. Se păstrează rudimente ale Războiului Rece, niște prostii, dacă este să o spunem pe șleau, și, în particular, și în ceea ce privește restricţiile impuse altădată Uniunii Sovietice, și în ceea ce privește închipuirea până și despre modul în care este totul tocmit la noi, chiar și la nivelul vieţii de zi cu zi”.

Miercuri, 18 mai 2011, președintele rus a emis, între altele, următoarele consideraţii: „Sper ca ei (NATO) să dea curs problemelor propuse de președintele Barack Obama și de mine, și vom putea să creăm un model de apărare antirachetă. Dacă nu, atunci va trebui să luăm măsuri, vom fi obligaţi să forţăm dezvoltarea potenţialului nostru nuclear”; „Ar fi un scenariu foarte prost.

Acest scenariu ne va duce înapoi, în era Războiului Rece”.

Când ne referim la un subiect atât de sensibil cum este confruntarea dintre Rusia și Occident și tot ce înseamnă acesta (UE, NATO, SUA etc.) este mai bine să-i lăsăm pe actorii implicaţi să vorbească.

Pentru acest motiv ne-am îngăduit să prezentăm pasajele de mai sus din discursul președintelui rus.

Frustrările Rusiei, exprimate de președintele Medvedev, precum și ameninţările cu reluarea Războiului Rece vin, evident, din faptul că Moscova a pierdut în ultimele două decenii foarte mult din poziţiile ei de altădată pe arena internaţională. Rusia nu mai este astăzi o supraputere mondială. Totodată, trebuie să interpretăm ameninţările președintelui rus și din perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor din Rusia, o ţară a diferenţelor și chiar a contrastelor tot mai accentuate dintre pături sociale, regiuni și popoare. O populaţie ca cea rusă, cu puternice nostalgii după gloria fostei URSS, nutrește resentimente faţă de Occident și poate fi flatată printr-un discurs electoral de tipul celui din perioada Războiului Rece dintre Rusia și Lumea liberă euroatlantică.

Astfel, apelarea la limbajul demagogic al „cetăţii ruse ameninţate” de Occident, chiar dacă vine în răspăr cu nevoia reală de modernizare a Rusiei cu sprijinul vesticilor, pică cum nu se poate mai bine. S-ar putea ca anume aceasta să fie interpretarea corectă a ameninţărilor președintelui Medvedev de miercuri, 18 mai.

Pacea Rece este oricum pe sfârșite. Îi va urma o Pace Caldă sau un Război Rece? Cât preţ trebuie să punem pe ameninţările Rusiei? Care va fi replica Occidentului? Vom avea pe continent un singur sistem antirachetă sau două? Va accepta Rusia sau va respinge mâna întinsă a americanilor și europenilor pentru a se moderniza? Sau se va înconjura cu noi cortine, fierbând în propriul suc până la fragmentare și disoluţie iminentă?

Așa sau altminteri, în situaţia în care Moscova agită, la modul serios sau din motive interne, spectrul confruntării cu lumea occidentală, când ni se reamintește tot mai insistent despre noi linii de divizare pe continent și despre lăsarea unei grele Cortine de Fier, este potrivit să ne punem întrebarea firească: cum se va poziţiona Republica Moldova în context?

O reeditare a Războiului Rece ar însemna pentru noi, inevitabil, rămânerea sau trecerea de o parte sau de alta a ceea ce astăzi numim Cortina de Aur a UE și NATO de pe Prut, element al decorului geopolitic care, tot pe Prut, a înlocuit vechea și ruginita Cortină sovietică de Fier.

De fier sau de aur, pe Prut sau dincolo de Nistru, cortina tot cortină rămâne, închizând orizontul nostru fie dintr-o parte, fie din alta. Chișinăul trebuie să decidă. Sperăm că va decide așa cum dictează interesul naţional.

Pagină realizată de Vlad CUBREACOV, FLUX

4

20 MAI 2011

Satul Caracui din raionul Hâncești este una dintre cele mai pitorești așezări din zona centrală a Basarabiei.

Frumuseţea specială a acestei localităţi se datorează poziţionării sale geografice, mai exact datorită dealurilor care o înconjoară din toate părţile, fapt ce în conferă acestei așezări de la poalele colinelor un farmec aparte.

Privit de sus, Caracuiul arată ca o oază de verdeaţă, un adevărat loc de refugiu pentru cei care au obosit de viaţa agitată de la oraș și de zgomotul mașinilor. Satul Caracui este așezat în valea Sărata și se află la o distanţă de 18 km de Lăpușna, la 40 km de staţia de cale ferată din Iargara și la 53 km de Chișinău.

Conform datelor recensământului din 2004, populaţia satului Caracui constituie 2581 de locuitori. Structura etnică a populaţiei de aici arată astfel: 98.95% – moldoveni/români, 0.54% - ucraineni, 0.43% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.04% - alte etnii. În satul Caracui au fost înregistrate 784 de gospodării casnice, membrii acestor gospodării alcătuiau 2581 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.

Scurtă incursiune în istorie Potrivit versiunii oficiale, denumirea satului vine de pe timpurile nogailor din tribul Orac-Oglî, care, cândva, își numeau așezarea „Caraghioi”. Peste ani s-a transformat în Caracui (cara – „negru”, cui – „hârtop”), iar localitatea din vecinătate moștenește și până în ziua de azi numele Orac.

Desigur, există și alte versiuni privind originea acestei localităţi. Cea mai populară în rândul băștinașilor este legenda, potrivit căreia, acum câteva sute de ani, pe

EDI|IA DE VINERI

Social

locul unde astăzi este situat satul Caracui s-au instalat cu traiul trei familii de ciobani, care ar fi fost și primii băștinași ai localităţii.

Legenda spune că ciobanii au ales acest loc, întrucât acesta reprezenta o vale, înconjurată de coline, care, la rândul lor, erau acoperite de codrii care se întindeau pe tot centrul și sudul actualei Republici Moldova. Valea era acoperită cu iarbă mănoasă și era despărţită în două de un pârâu, care există și astăzi, reprezentând astfel un loc ideal pentru stânele de oi, întrucât dealurile care împrejmuiau valea le proteja de vânturile puternice, iar zona geografică permitea ciobanilor să prevină din timp atacurile animalelor răpitoare care populau codrii din zonă. În plus, pârâul din vale reprezenta o sursă de apă permanentă, astfel încât ciobanii nu mai erau nevoiţi să se mute periodic cu stânele în altă parte.

Conform legendei, unul dintre ciobani avea o fată foarte frumoasă. Într-o bună zi, în zonă au năvălit tătarii, care au prădat

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Caracui, un sat de poveste lăsat de izbelişte familiile ciobanilor, încercând să răpească fata pentru a o înrobi.

Fata a reușit însă să scape și să fugă peste un deal, dar, după ce a fost urmărită o vreme, a fost prinsă de tătari și decapitată.

Se spune că înșiși tătarii au fost impresionaţi de frumuseţea și curajul fetei, numind astfel locul unde au omorât-o Kizlar (ceea ce ar fi însemnat, în traducere directă, „fată frumoasă”). Satul Câzlar există și astăzi și se învecinează cu Caracuiul în partea de sud-vest, peste dealul care desparte aceste două localităţi. În ceea ce privește localitatea de baștină a fetei, se spune că tot tătarii au numit-o Karaköy, ceea ce în traducere din turcă/tătară înseamnă „satul negru” sau, în anumite dialecte – „groapa neagră”, groapă – datorită poziţionării la poalele dealurilor a localităţii, negrul însemnând, de fapt, afundat, întunecat.

Există însă și o a treia versiune, neconfirmată oficial, însă destul de plauzibilă care, de asemenea, se referă originea etimologică a denumirii satului Caracui. În limba turcă, ca și în cea tătară, „kara” înseamnă nu doar negru (culoare), ci și punctul cardinal Nord (de exemplu, Marea Neagră, Karadeniz în limba turcă, înseamnă, de fapt, Marea din Nord, iar Marea Mediterană, situată în sudul Turciei, este numită Akdeniz,

adică Marea Albă sau Marea din Sud. Această asociere cromatică a punctelor cardinale este întâlnită și la alte popoare, inclusiv la români, care numesc Nordul Miază-noapte (asociere cu culoarea neagră), iar Sudul – Miază-zi (asociere cu culoarea albă)). În acest context, ar fi de remarcat faptul că satul Acui (din etimonul tătăresc Ak köy), din raionul Cantemir, înseamnă, în traducere,„satul alb” sau„satul din sud, de la miază-zi”. Faptul nu este întâmplător, întrucât, la o privire atentă a hărţii istorice a vechilor teritorii ale Principatului Moldovei arendate tătarilor nohai în sudul Basarabiei, localităţile Caracui și Acui se situează pe limita nordică și, respectiv, sudică a regiunii în cauză. Cu titlu de paranteză, vom preciza că, potrivit datelor istorice, începând cu anul 1484 și până la 1812, Bugeacul (care se întindea până în zona unde este situat satul Caracui de astăzi), făcea parte din pașalâcul turcesc de la Silistra și era populat, în mare parte, de tătari.

De asemenea, un alt exemplu care confirmă această ipoteză este denumirea de Cetatea Albă (în turcă – Akkerman). Cetatea era amplasată la extrema sudică a teritoriului controlat de turci și tătari și înseamnă, de fapt, „cetatea din Sud”.

Astfel, este foarte probabil ca în traducere Caracui să însemne, de fapt, „satul din Nord”, care marca frontiera nordică a pașalâcului turcesc, populat, în mare parte, de tătari.

Frumos din exterior, dar devastat şi distrus din interior După ocupaţia sovietică, satul Caracui, care anterior fusese sub jurisdicţia administrativă a judeţului Lăpușna, a fost trecut, după împărţirea administrativteritorială pe raioane, în raionul Leova și era satul de hotar al acestui raion, la limită cu raionul Hâncești (care, în perioada sovietică, se numea Cotovschi). Abia la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, după mai multe demersuri din partea autorităţilor locale, satul a fost trecut în raionul Hâncești, în a cărui subordine administrativteritorială a fost până la revenirea la judeţe, reformă efectuată în anul 1998. Astfel, începând cu anul 1998, satul Caracui s-a aflat în judeţul Lăpușna, iar din 2003, după reîmpărţirea teritorial-administrativă pe raioane, a revenit în raionul Hâncești, în a cărei subordine se află până astăzi. Ar mai fi de menţionat că, în perioada

sovietică, satul Caracui era destul de dezvoltat, comparativ cu alte localităţi din regiune, și avea o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică a raionului din care făcea parte.

După destrămarea imperiului sovietic însă, localitatea a intrat în delăsare, obiectivele economice s-au ruinat, iar edificiile instituţiilor social-culturale au început să degradeze continuu. Infrastructura, fiind lăsată de izbeliște, s-a distrus cu trecerea anilor, drumurile au devenit, în cea mai mare parte, impracticabile, iar oamenii, în special cei tineri, au început părăsească, unul câte unul, satul de baștină, în căutarea unui trai mai bun.

Cauzele pentru care s-a ajuns la o astfel de situaţie sunt diverse: atât sărăcia generalizată, cu care se confruntă întreaga Republică Moldova de peste 20 de ani în-

coace, cât, în special, problemele locale de ordin administrativ, implicit lipsa de iniţiativă și incompetenţa autorităţilor care au guvernat localitatea în ultimele două decenii…

„Aşa nu se mai poate”…

Deși sunt, în cea mai mare parte, plecaţi peste hotare, tinerii din Caracui nu au uitat de satul lor natal. Aflaţi la mii de kilometri distanţă de locul unde s-au născut, aceștia par a fi mereu interesaţi de ceea ce se întâmplă acasă, manifestându-și patriotismul local în special pe site-urile de socializare, unde au constituit zeci de grupuri și grupuleţe în a căror denumire figurează obligatoriu denumirea „Caracui”. Aceste grupuri virtuale, ale căror membri depășesc, de multe ori, numărul de 500-600 de

persoane, se străduiesc să-și prezinte satul în cele mai frumoase culori, atât prin plasarea de poze cu imagini pitorești, cât și prin istorioare hazlii sau amintiri frumoase care îi fac să-și amintească cu drag de satul natal.

Totodată, fiind conștienţi de situaţia reală în care se află satul lor, mulţi dintre acești tineri au decis să se implice activ și să-și salveze satul de la dezastru, oferindu-se să contribuie personal și direct la renovarea și dezvoltarea lui. Unul dintre cei care au dat dovadă de iniţiativă în acest sens este și Vadim Pânzaru, un tânăr de 30 de ani, care este decis să preia conducerea localităţii și să dea startul unor schimbări pozitive, astfel încât, peste câţiva ani, satul său să-și recapete bunul nume de altădată, iar cei plecaţi să se reîntoarcă la vatră, alături de părinţii și rudele lor mai în vârstă.

VADIM PÂNZARU:

Nu mai putem miza pe mentalităţile învechite care şi-au dovedit ineficienţa Interviu cu Vadim Pânzaru, candidat la alegerile locale din 5 iunie pentru funcţia de primar al satului Caracui - Domnule Vadim Pânzaru, care este cauza care v-a determinat să candidaţi la funcţia de primar al satului Caracui?

- Am decis să candidez la această funcţie, în primul rând, pentru că îmi pasă de viitorul satului meu. Îmi iubesc satul și nu am de gând să plec nicăieri în altă parte. Totodată, îmi doresc ca cei care locuiesc aici și eu implicit să avem parte de condiţii normale de trai: să avem drumuri și poduri pe care să putem circula, să avem apă și canalizare, să fim și noi conectaţi la reţeaua de gaze naturale, să avem străzi iluminate, să funcţioneze centrul de sănătate, unde oamenii să se poată adresa atunci când au probleme de sănătate, și multe alte probleme care există astăzi și care nu au fost, din păcate, soluţionate de către cei care au condus Primăria satului Caracui până în prezent.

- Aţi ales să candidaţi independent.

De ce? Nu aţi reușit să convingeţi vreun partid să vă susţină? Pentru că o confruntare electorală presupune cheltuieli financiare, resurse umane etc.

- Eu nu reprezint și nici nu-mi doresc să reprezint vreun partid anume.

Cei care astăzi se bucură de susţinere financiară din partea unui partid sau altul, în cazul în care vor ajunge primari sau aleși locali, vor trebui să întoarcă investiţia care a fost făcută ca ei să ajungă în aceste posturi. Nimeni nu investește bani degeaba. Eu însă nu vreau să fiu dator în faţa cuiva, care nu are legătură directă cu satul meu. Și nici să reprezint interesele cuiva, care este străin de problemele noastre. Partidul meu este satul Caracui și oamenii care trăiesc aici. Pentru ei vreau să-mi dedic cunoștinţele și experienţa. Eu nu vreau să-i reprezint doar pe oamenii care fac parte dintr-un partid anume.

Vreau să-i reprezint pe toţi, indiferent de opţiunile lor politice, pentru că un primar este ales de oameni și trebuie să lucreze pentru oameni, pentru toţi oamenii. Iar în ceea ce privește viaţa politică a fiecăruia dintre noi, sunt de acord că trebuie să avem o anumită viziune în acest sens, însă acest fapt nu trebuie să-i afecteze pe cei care au o viziune diferită. În calitatea mea de

primar al satului Caracui voi încerca să adun toate organizaţiile politice și să le conving să-și unească eforturile și potenţialul, astfel încât fiecare dintre ele să contribuie la schimbarea în bine a situaţiei.

- Totuși, ca să poţi face faţă situaţiei, este nevoie de bani. Totul costă bani, iar primăriile din Republica Moldova dispun, din păcate, de prea puţine fonduri ca să se poată descurca cu problemele pe care le au în faţă.

- Desigur, într-o anumită măsură, aveţi dreptate. Fără bani nu poţi asfalta drumurile, nu poţi săpa canalizare, nu poţi renova sau construi obiective de infrastructură. Fără îndoială, dacă vorbim de Bugetul de Stat al Republicii Moldova, situaţia la acest capitol nu este deloc încurajatoare. Un primar însă nu trebuie să stea mereu cu mâna întinsă la Guvern și să aștepte să-i pice, din când în când, câte o fărâmitură. Există și multe alte posibilităţi de a obţine bani, există o mulţime de programe comunitare, transfrontaliere, care finanţează proiecte de dezvoltare. Pentru aceasta însă este nevoie de competenţă și ambi-

ţie din partea administraţiei primăriei.

Vom scrie proiecte, vom aplica la programele de finanţare transfrontalieră, ne vom înfrăţi cu localităţi din spaţiul comunitar, ne vom strădui să aducem investitori, astfel încât contribuţia la bugetul local să fie mai mare și, desigur, vom încerca să-i convingem pe cei de la Guvern că proiectele noastre sunt cele mai viabile și de perspectivă, astfel încât să ne numărăm și noi printre cei care beneficiază de finanţare de la Bugetul de Stat, prin intermediul programelor pe care le demarează.

Pe de altă parte, sunt convins că există foarte multe proiecte care nu necesită multe fonduri și pot fi suportate de bugetul local, așa modest cum este el astăzi. Iar o problemă extrem de importantă, care poate fi soluţionată fără mari investiţii financiare, este amenajarea teritoriului și salubrizarea localităţii. Sunt convins că fiecare gospodar din satul nostru este capabil să-și facă cu forţe proprii curăţenie în faţa propriei porţi, iar Primăria poate, pe cont propriu, să amenajeze o gunoiște și să asigure periodic colectarea deșeurilor, astfel încât spaţiul public să fie curat în permanenţă. De asemenea, voi avea grijă ca, împreună cu oamenii, să sădim cât mai mulţi copaci și chiar să sădim un parc în centrul satului, unde oamenii să se poată întâlni unul cu altul și unde să organizăm evenimente cultural-educative de sărbători. Și cred că acest lucru se poate face tot din forţe proprii. Am foarte multe planuri și idei pe care le voi pune în practică când voi fi primar. Și sunt convins că oamenii mă vor susţine.

- Pornind de la ce aţi spus mai devreme, aș vrea să vă întreb cum v-aţi structurat priorităţile, care este programul dumneavoastră cu care veniţi în faţa cetăţenilor?

- Sunt câteva obiective principiale pe care mă angajez să le realizez în funcţia de primar al satului Caracui.

Toate sunt extrem de importante, de aceea, toate aces-

tea se află la același nivel în ordinea priorităţilor. În primul rând, vreau să soluţionez problema drumurilor din sat, care, la ora actuală, se află într-o stare deplorabilă. Și aici am în vedere nu doar porţiunea de drum asfaltată, ci toate arterele importante din sat, care, în caz de plouă, devin impracticabile din cauza noroiului care ajunge până la genunchi. Este o problemă insuportabilă pentru oamenii care sunt nevoiţi, zi de zi, să parcurgă aceste trasee. Mă voi strădui cel puţin să împrăștii pietriș pe aceste drumuri, ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să înoate prin noroi după fiecare ploaie. De asemenea, voi avea grijă ca, periodic, pe fiecare arteră din sat să treacă un buldozer, care să îndrepte drumurile și să nu admitem ca acestea să se deterioreze la maximum și să dispară, așa cum se întâmplă astăzi cu multe drumuri din localitate.

La fel de importantă pentru o bună parte dintre localnici este și problema podurilor. Satul Caracui este, practic, divizat în două părţi de o râpă prin care curge un pârâu. Toate podurile peste această râpă care fac legătura unei părţi de sat cu cealaltă sunt într-o stare jalnică, iar pe multe dintre ele de mult nu se mai circulă. Astfel, în foarte multe cazuri, oamenii care vor să-și aducă acasă de pe deal porumbul sau alte recolte pe care le au, sunt nevoiţi să ocolească câţiva kilometri cu tractorul sau camionul, deși pământurile lor se află foarte aproape de casa în care locuiesc.

O altă problemă de principiu pe care am de gând să o implementez este gazificarea localităţii. Personal sunt inginer de meserie, absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, specializat în alimentarea cu căldură și gaze, ventilare.

Astfel, începând cu anul 2003, am lucrat în calitate de maistru de specialitate, în domeniul gazificării, în orașul Hâncești. Între 2005 și 2009, am fost diriginte de șantier în satul Logănești, unde am gestionat întregul proces de gazificare a respectivei localităţi. În momentul de faţă, lucrez în calitate de inginer la construcţia gazoductelor din raionul Leova și, în paralel, am participat la gazificarea caselor de la Nemţeni, construite după inundaţiile din vara anului trecut. Am participat direct și nemijlocit la gazificarea multor localităţi, implicit situate în preajma satului meu. De aceea, mă ambiţionez ca, în perioada imediat următoare, să gazific și satul Caracui.

Un alt proiect pe care îl voi demara imediat va fi amenajarea cimitirului din sat. Personal mă simt de fiecare dată jenat când pășesc pe locul unde sunt înmormântaţi rudele și consătenii mei care nu mai sunt printre noi. Și consider că este o rușine pentru întreg satul faptul că spre și în cimitir, practic, nu există drum, iar cortegiile funerare abia de pot să ajungă la groapă. De aceea, voi avea grijă să fac tot posibilul pentru a face ordine în cimitir, cel puţin, din respect pentru morţii noștri îngropaţi acolo.

Tot printre priorităţi se numără și amenajarea stadionului din centrul satului; alimentarea cu apă potabilă

centralizată a localităţii; construcţia reţelei de canalizare; renovarea și redeschiderea celor două băi publice, care, de altfel, au funcţionat până în anii 90; renovarea centrului ambulatoriu și deschiderea cel puţin a unei farmacii, astfel încât oamenii să poată beneficia de consultaţie medicală și medicamente, fără a mai fi nevoiţi să meargă la Hâncești sau în altă parte.

- Nu vi se reproșează că sunteţi prea tânăr, că nu aveţi destulă experienţă pentru a conduce o primărie?

- În discuţiile pe care le-am avut până acum cu oamenii nu mi s-a reproșat așa ceva. Însă dacă există persoane care cred astfel, vreau să le transmit că sunt un bărbat trecut de 30 de ani, am studii superioare, am lucrat și am

condus echipe de specialiști și ingineri, am gestionat procesul de gazificare în multe sate din Republica Moldova. Nu sunt un om lipsit de experienţă. Eu aș zice, dimpotrivă, că cei care ne-au condus până acum și care își doresc să ne mai conducă nu doar că n-au pregătirea necesară pentru a conduce o comunitate, dar nici interesul să o facă. Oamenii trebuie să înţeleagă că exigenţele de astăzi necesită să ţii pasul cu timpul, să cunoști calculatorul, să te pricepi la scris proiecte, să fii energic și, cel mai important, să fii tânăr, astfel încât să poţi ţine ritmul evoluţiei. Consider că marele meu avantaj este anume faptul că sunt tânăr. Ajunge cât ne-au condus cei „cu experienţă”, care n-au făcut nimic pentru satul nostru.

Vreau să fiu înţeles corect. Am tot respectul pentru oamenii mai în vârstă, dar și ei trebuie să înţeleagă că, dacă vor schimbări în bine, trebuie să ne lase pe noi, cei tineri, să ne implicăm în acest proces. Nu mai avem dreptul să mizăm pe mentalităţile învechite care și-au dovedit ineficienţa. E timpul să avem o abordare modernă asupra lucrurilor, dacă vrem să fim moderni, iar satul nostru să fie unul de care să ne mândrim. Vreau să demonstrez că și în satul nostru se pot face multe lucruri frumoase. Eu nu pot și nici nu vreau să cumpăr alegătorii cu bani, orez sau alte pomeni electorale. Eu vin în faţa oamenilor sincer și cu inima deschisă.

- Vă mulţumesc și vă doresc succes.

Pagină realizată de Nicolae FEDERIUC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

La Bălţi se coace harbuzul Candidatul PLDM la primăria municipiului Bălţi, Vladimir Tonciuc, este rudă și om de încredere a unor fruntași comuniști din Bălţi, care îl susţin și îl promovează. O declaraţie în acest sens a făcut Igor Ciuru, reprezentantul PPCD din Bălţi și contracandidat al lui Tonciuc la funcţia de primar al municipiului. Potrivit lui Ciuru, după alegeri, reprezentanţii PCRM și PLDM intenţionează să coalizeze.

Candidatul creștin-democrat a precizat, marţi, 17 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, că Vladimir Tonciuc este o persoană extrem de apropiată comuniștilor. „Vladimir Tonciuc intenţionează, împreună cu consilierii săi, să facă alianţă cu PCRM în viitorul consiliu municipal. Pentru a se convinge de acest lucru îi sugerez domnului Filat să-l întrebe pe Vladimir Tonciuc în ce relaţie de rudenie este cu deputatul PCRM, Vladimir Vitiuc, și cu cel mai activ comunist din Bălţi, Andrei Ciornii. Vladimir Tonciuc este moșul lui Andrei Ciornii. Cu familia Vitiuc, de asemenea, sunt rude, dar mai îndepărtate. Tonciuc și tatăl lui Vitiuc sunt din același sat, Iabloana, raionul Glodeni”, a declarat Igor Ciuru.

El a mai precizat că peledemistul Tonciuc și comunistul Vitiuc au lucrat împreună la Combinatul de Produse Alimentare din Bălţi. Primul – în calitate de director, iar cel de-al doilea – în calitate de director adjunct. „Un alt argument este că Vladimir Tonciuc este președintele Federaţiei de Fotbal din Bălţi, funcţie în care a fost învestit cu acordul lui Vitiuc și Ciornii. Pentru că Ciornii cu Vitiuc au înfiinţat Federaţia de fotbal din Bălţi și anume ei hotărau cine să vină în fruntea ei”, a spus reprezentantul PPCD. În acest context, Igor Ciuru i-a solicitat repetat premierului Vladimir Filat să-l retragă pe Tonciuc din această cursă electorală, întrucât, în opinia reprezentantului PPCD, liderul PLDM ar fost indus în eroare în ceea ce privește candidatul său la Primăria Bălţi. „Sper ca domnul Filat să mă înţeleagă și să-l retragă pe Tonciuc din această cursă electorală atât din funcţia de primar, cât și din cea de consilier”, a accentuat creștin-democratul.

Amintim că, săptămâna trecută, Igor Ciuru a adresat un apel public premierului Vladimir Filat să-și retragă candidatul la funcţia de primar de Bălţi în favoarea tinerilor, așa cum a procedat în Chișinău, retrăgându-și candidatul în favoarea lui Dorin Chirtoacă. „Dacă tot a manifestat atâta generozitate pentru binele Chișinăului, retrăgând candidatul partidului din cursa electorală, îl rugăm să facă același lucru și la Bălţi, adică să-și retragă candidatul din Bălţi, care a mai condus orașul în secolul XX și a demonstrat deja de ce este în stare, și să susţină un candidat al secolului XXI, din care categorie fac parte eu și echipa mea”, a spus atunci Igor Ciuru.

Menţionăm că Vladimir Tonciuc, candidatul PLDM la funcţia de primar de Bălţi, este vorbitor de limbă rusă și a mai deţinut această funcţie între anii 1991 și 1994. Acesta are 59 de ani, iar în luna ianuarie curent a fost ales în fruntea organizaţiei teritoriale a PLDM.

5

Radu Buşilă va fi consiliat de fostul viceprimar al oraşului Trier din Germania Candidatul PPCD la funcţia de primar al capitalei, Radu Bușilă, va fi consiliat de ex-viceprimarul orașului Trier din Germania, doctorul în economie Norbert Neuhaus. Anunţul a fost făcut miercuri, 18 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat Radu Bușilă, Norbert Neuhaus și consilierul municipal creștin-democrat Alexandru Corduneanu. În momentul de faţă, expertul german, care reprezintă Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), deţine funcţia de consultant al fundaţiei germane Robert Schuman și activează de câţiva ani în Republica Moldova, unde desfășoară, în colaborare cu mai multe instituţii de profil, proiecte de dezvoltare regională. Menţionăm că Trier, al cărui viceprimar a fost Norbert Neuhaus, este un oraș din vestul Germaniei, landul Renania-Palatinat, situat pe cursul râului Mosela. Este considerat a fi cel mai vechi oraș de pe teritoriul german actual. În cadrul conferinţei de presă, expertul german a menţionat că, în 2007, după alegerile locale din Chișinău, s-a oferit să-i acorde gratuit consiliere actualului primar general al capitalei, Dorin Chirtoacă, însă acesta nu s-a arătat interesat de colaborare. „După alegerile locale din 2007, am fost la domnul Chirtoacă și i-am propus cu titlu gratuit serviciile mele de consultanţă în diverse probleme: gestionarea deșeurilor, eficientizarea serviciilor publice, dezvoltarea economică, dezvoltarea turismului, a comerţului, aspecte ce ţin de urbanistică, parcări etc. Este vorba, de fapt, de toate lucrurile pe care le-am făcut timp de 10 ani, cât am fost viceprimar de Trier. Dorin Chirtoacă m-a rugat să-i fac o prezentare în scris, unde să menţionez care poate fi contribuţia mea. Am făcut această prezentare însă nu am primit nici un răspuns. La aproximativ trei-patru luni de la această întrevedere, l-am întâlnit pe Dorin Chirtoacă la o recepţie a misiunilor diplomatice și l-am întrebat de ce nu mi-a dat răspuns. Însă el, pur și simplu, a fugit. Astfel, deduc că nu a fost interesat să profite de toată această experienţă. Este decizia sa”, a declarat Neuhaus în cadrul conferinţei de presă.

Fostul viceprimar de Trier a punctat și câteva dintre obiectivele pe care își propune să le implementeze în Primăria Chișinău, în calitate de consilier al lui Radu Bușilă. „Sunt onorat că domnul Bușilă mi-a propus să fiu consilierul său. Am o experienţă bogată în domeniul de politici publice. Cel mai important lucru care trebuie de realizat este schimbarea de atitudine, de atmosferă în interiorul administraţiei municipale.

Primăria este un serviciu public, ea trebuie să fie în serviciul cetăţenilor. Astăzi, această instituţie reprezintă o organizaţie care își arogă rolul de stăpân, care func-

PPCD l-a înmormântat definitiv pe Lenin la Bălţi Problema monumentului lui Lenin la Bălţi, care, acum câţiva ani, urma să fie instalat întrun loc public din Bălţi, a fost soluţionată definitiv. De această părere sunt reprezentanţii PPCD din Bălţi, la iniţiativa cărora în locul unde trebuia să fie reinstalat monumentul lui Lenin se construiește un teren de joacă pentru copii. „Dacă până în prezent existau șanse ca monumentul lui Lenin să fie instalat pe acest loc, acum aceste șanse s-au spulberat definitiv. Nu cred că cineva, vreodată, se va încumeta să distrugă un teren de joacă pentru copii pentru a instala monumentul lui Lenin”, se arată într-un comunicat de presă al candidatului PPCD la primăria Bălţi, Igor Ciuru.

Amintim că, acum 7 ani, reprezentanţii organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie” din Bălţi au protestat împotriva reinstalării monumentului liderului bolșevic V. I. Lenin în unul dintre locurile publice din oraș, reușind astfel să împiedice această acţiune a autorităţilor comuniste din municipiu. Alături de protestatari s-a aflat atunci și fostul lider al organizaţiei locale Bălţi a Comitetului Helsinki, regretatul Gheorghe Briceag, care a ameninţat atunci că își va da foc în centrul orașului, dacă autorităţile nu renunţă la ideea de a reinstala bustul lui Lenin. „Înţelegem că efortul nostru, precum și jertfă adusa de domnul Gheorghe Briceag nu au fost zadarnice. În primul rând, am reușit astfel să oprim

20 MAI 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ţionează, administrează, dar nu are în vizor nevoile cetăţenilor. De aceea, îmi doresc să fie aplicate și aici, în Chișinău, experienţa Primăriei orașului Trier, în cadrul căreia a fost constituit un ghișeu unic de deservire a cetăţenilor.

Reforma respectivă a fost una foarte importantă, acest sistem dovedindu-se benefic, în egală măsură, atât pentru administraţie, cât și pentru cetăţeni. Iar acest lucru nu necesită cheltuieli bugetare, este nevoie doar de o reorganizare a sistemului de servicii publice”, a menţionat Norbert Neuhaus.

Totodată, expertul german a menţionat faptul că, pe timpul aflării sale în funcţia de viceprimar al orașului Trier, a fost responsabil și instalarea sistemelor de tratare și reciclare a deșeurilor într-o regiune care, ca suprafaţă, reprezintă circa o treime din întreg teritoriul Republicii Moldova. „Îmi doresc să împărtășesc această experienţă, astfel încât un asemenea sistem

să funcţioneze și în Chișinău”, a spus Neuhaus.

Oaspetele german nu a ezitat să critice strategiile actuale de dezvoltare a Chișinăului, despre care spune că reprezintă o urbanizare haotică, și că, astfel, capitala își pierde din atractivitate. „La fel de important pentru mine este și subiectul privind dezvoltarea economică, dezvoltarea zonelor industriale, favorizarea micilor întreprinzători și asigurarea unui vector de dezvoltare a acestui oraș.

Am constatat că Chișinăul își pierde frumuseţea prin urbanizarea haotică, își pierde din atractivitate.

Trebuie să stabilim vectorii de dezvoltare, astfel încât Chișinăul să arate cu adevărat ca o capitală europeană. Există aici, în Chișinău, un potenţial creativ enorm care poate fi folosit pentru dezvoltare.

Este foarte important ca tinerii bine instruiţi să nu plece din această ţară, ci să-și găsească un loc de muncă aici, în Chișinău. Capitala are o responsabilitate uriașă în faţa întregii Republici Moldova”, a mai declarat expertul german.

La rândul său, Radu Bușilă a declarat că se simte onorat de faptul că va fi consiliat de Norbert Neuhaus, menţionând că nimeni nu este în stare să producă schimbări reale de unul singur. „Este nevoie de o echipă profesionistă care să acorde o susţinere reală.

Am onoarea să fiu consiliat de domnul Norbert Neuhaus, care are o bogată experienţă în administraţia locală, în calitatea sa de fost viceprimar pe o perioadă de 10 ani în această funcţie”, a spus Radu Bușilă.

El a mai accentuat că unul dintre obiectivele sale principiale este distrugerea actualului sistem funcţionăresc din cadrul administraţiei municipale, care este unul extrem de corupt și hiberbirocratizat. „Eu și colegii mei ne-am propus realizarea unor transformări radicale în cadrul instituţiilor municipale ale Primăriei Chișinăului. Aceste schimbări vizează, în primul rând, apropierea serviciilor publice municipale de cetăţean, asigurarea transparenţei decizionale și în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Concomitent, ne propunem să schimbăm actuala pleiadă de funcţionari corupţi și ineficienţi care activează în cadrul Primăriei municipiului Chișinău și să distrugem acest sistem birocratic și corupt, creat intenţionat și care funcţionează aproape perfect în cadrul aparatului administrativ al Primăriei și în toate instituţiile municipale. Pentru binele cetăţenilor și a oamenilor de afaceri care activează în Chișinău acest sistem corupt, de care depinde eliberarea certificatelor, autorizaţiilor ș.a., trebuie anihilat”, a subliniat candidatul creștin-democrat.

Radu Bușilă a mai accentuat că, împreună cu echipa sa, își propune să transforme esenţial procesul de gestionare a deșeurilor din capitală și să reformeze modalitatea de epurare a apelor de la Staţia de epurare din Chișinău prin captarea biogazului și generarea curentului electric.

Alexandru Corduneanu s-a referit, la rândul său, la principiile care ar trebui să stea la baza unei administrări eficiente a municipiului. „În cadrul Consiliului

municipal și în cadrul întregii administraţii municipale am pledat și vom pleda în continuare pentru o guvernare locală eficientă. Există o diferenţă între administraţia locală și guvernarea locală prin faptul că guvernarea locală nu este făcută doar de administraţie, ci obligatoriu cu participarea cetăţenilor, a sectorului asociativ și neapărat cu participarea businessului. Chișinăul nu este un oraș al primarului sau al Consiliului municipal. Chișinăul este al tuturor, iar cei aleși trebuie să reprezinte agenda tuturora și nu agenda unui partid, a unei persoane sau a unei administraţii. Pentru a avea o guvernare eficientă trebuie să respectăm neapărat câteva principii, printre care participarea, în mod obligatoriu, a cetăţenilor la luarea deciziilor. Pentru aceasta, cetăţenii trebuie să fie bine informaţi, astfel încât să poată lua deciziile respective, să li se prezinte studii și informaţii asupra deciziilor care urmează a fi adoptate, iar apoi să fie organizată o deliberare pe marginea acestor proiecte de decizii.

De asemenea, este necesar să știm din timp riscurile, să le calculăm.

Din păcate, nici unul dintre aceste principii nu au fost respectate până acum și nici nu se regăsesc printre obiectivele candidaţilor la funcţia de primar al capitalei. Nu e vorba nici de participarea publicului, deși toţi vorbesc despre necesitatea consultării cetăţenilor, dar transparenţa decizională este lipsă la Primăria Chișinăului, deși administraţia capitalei, încă din 2008, are un regulament despre transparenţa decizională, care prevede ca discuţiile asupra deciziilor elaborate trebuie făcute

publice în fiecare an. Iar la sfârșitul anului Direcţia relaţii cu publicul trebuie să prezinte un raport despre transparenţa decizională, în care să fie indicate câte discuţii publice s-au făcut, pe ce teme, care au fost propunerile cetăţenilor, ale sectorului asociativ, care au fost luate în considerare și care au fost votate de către administraţie.

Din 2008, n-am avut parte de nici un raport în acest sens. În acest context, putem spune că transparenţa decizională este doar mimată în cadrul primăriei”, a spus consilierul creștin-democrat.

Referitor la decizia lui Norbert Neuhaus de a-l susţine pe Radu Bușilă, Alexandru Corduneanu a amintit despre un proiect comun realizat de Primăria Chișinău în colaborare cu expertul german încă în anul 2007. „În anul 2007, când am ocupat funcţia de viceprimar al Chișinăului, am reușit să realizăm un lucru foarte important pentru Chișinău: o expoziţie Dali la galeria de arte Brâncuși din Chișinău.

Proiectul a fost posibil datorită colaborării noastre cu domnul Neuhaus. Acest lucru a demonstrat capacitatea de implementare a oricăror iniţiative, atunci când ai o colaborare cu prietenii noștri din Occident. Domnul Neuhaus este de mai mulţi ani un bun prieten al Chișinăului și al Republicii Moldova, avem și alţi astfel de prieteni.

Experienţa lor, experienţa europeană este absolut necesară pentru ca Chișinăul să-și propună căi de dezvoltare în așa mod încât, în decurs de câţiva ani, să devină un oraș frumos, atractiv, european”, a mai spus consilierul municipal Alexandru Corduneanu.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Dorin Chirtoacă nu vrea să discute problema gunoiştii din Ţânţăreni Radu Bușilă, candidatul PPCD pentru funcţia de primar general al capitalei, l-a invitat pe Dorin Chirtoacă, pe data de 16 mai, la gunoiștea de la Ţânţăreni, la o discuţie publică în problema gestionării deșeurilor. Dorin Chirtoacă a declinat însă invitaţia. Prezentăm mai jos argumentele principale ale lui Radu Bușilă asupra acestei chestiuni.

intenţia de a reinstala monumentele lui Lenin și în restul raioanelor din ţară. După insuccesul de la Bălţi, comuniștii n-au îndrăznit să insiste pe această idee în celelalte raioane din Republica Moldova. În cel de-al doilea rând, am evitat polarizarea societăţii din Bălţi. Am atenţionat încă atunci că, dacă se reușește reinstalarea monumentului lui Lenin la Bălţi, atunci societatea va fi scindată în două tabere beligerante. O parte avea să i se închine lui Lenin, iar cealaltă – lui Ștefan cel Mare”, se spune în comunicatul candidatului PPCD. Totodată, Igor Ciuru precizează că, deși problema reinstalării bustului lui Lenin a fost depășită, pe clădirea secţiei Registru din Bălţi sunt încă amplasate figurile emblematice ale comunismului – Lenin, Marx și Engels. În acest context, creștin-democraţii îi cer ministrului Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor să se conformeze legislaţiei în vigoare și să demonteze simbolurile comuniste de pe clădirea pe care o gestionează. „Am readus în atenţia opiniei publice acest subiect pentru a atrage atenţia tuturor că astfel de subiecte, care nu fac decât să scindeze societatea noastră, trebuie să rămână în trecut, în secolul XX. Noi trebuie să edificăm simboluri, proiecte precum acest teren de joacă pentru copii, care să consolideze, să unească întreaga societate. Astfel de abordări ţin de viitor, de secolul XXI. În acest context, ne exprimăm bucuria că ideea noastră mai veche, de a construi în acest loc ceva care i-ar uni pe toţi locuitorii din Bălţi, s-a realizat. În spiritul celor expuse mai sus, eu, ca viitor Primar, mă angajez să construiesc astfel de terenuri de joacă în toate cartierele orașului, în fiecare ogradă. Copiii au nevoie de grija noastră, de condiţii sigure. Ei sunt viitorul nostru, de aceea, vom investi masiv în ei”, se mai spune în comunicatul PPCD.

În calitatea sa de președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi și lider al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă s-a ocupat direct de problema depozitării deșeurilor la poligonul de la Ţânţăreni. El a fost, în repetate rânduri, la faţa locului, însoţit de experţi, de jurnaliști și de locuitorii din sat. Având în vedere gravitatea impactului depozitării deșeurilor asupra solului, apelor freatice și, respectiv, a sănătăţii oamenilor, la 28 decembrie 2010 Radu Bușilă a expediat administraţiei municipale Chișinău o Scrisoare deschisă, în care atrăgea atenţia asupra situaţiei alarmante, propunând luarea unor măsuri pentru rezolvarea problemelor de gestionare a deșeurilor.

La 4 februarie 2011 a urmat un alt demers, adresat lui Dorin Chirtoacă, prin care Radu Bușilă a solicitat studiul de fezabilitate și cel de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului uzinei de ardere a deșeurilor, semnat de Primăria Chișinăului cu o firmă italiană. În ambele cazuri, administraţia capitalei a ignorat aceste demersuri, încălcând astfel Legea privind accesul la informaţie, Legea privind deșeurile de producţie și menajere, Legea cu privire la petiţionare, precum și Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie și participarea publicului la adop-

tarea deciziilor în domeniul mediului, la care Republica Moldova este parte.

La 26 ianuarie 2011, liderul Coaliţiei Civice a trimis o scrisoare oficială ministrului Mediului, dl Gheorghe Șalaru, solicitând un răspuns care să arate poziţia ministerului privind efectele asupra mediului și asupra sănătăţii în cazul realizării proiectului uzinei de ardere a deșeurilor. În răspunsul din 11 februarie 2011, ministrul Gh. Șalaru arăta că proiectul respectiv nu a fost coordonat cu Ministerul Mediului, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a legislaţiei în domeniu.

Luând în consideraţie faptul că termenul contractului de depozitare a deșeurilor la gunoiștea de la Ţânţăreni expira la 31 decembrie 2010, Coaliţia Civică a organizat, la 24 decembrie 2010, o „masă rotundă” cu genericul “Managementul prelucrării deșeurilor menajere – perspectivă pentru dezvoltarea ecologică a municipiului Chișinău”. Primăria capitalei a ignorat invitaţia.

Ca urmare a iniţiativelor Coaliţiei Civice de sensibilizare a factorilor de decizie și a opiniei publice, la 23 decembrie 2010 Consiliul raional Anenii Noi a adoptat Decizia „Cu privire la stoparea depozitării deșeurilor la poligonul din Ţânţăreni”. Însă Primăria Chișinău a ignorat hotărârea respectivă, deșeurile continuând să fie depozitate în mod ilegal.

Ca exponent al societăţii civile, Radu BUȘILĂ a dezvoltat o cooperare strânsă cu Asociaţia obștească „Mărinimia” din Ţânţăreni, întreprinzând o serie de acţi-

uni comune, acordând consultaţii juridice și asistându-i în procese de judecată pe locuitorii satului, care și-au distrus sănătatea din cauza efectelor nocive ale gunoiștii.

Este evident faptul că pe durata exercitării mandatului său, primarul Dorin Chirtoacă nu a întreprins nimic pentru a rezolva problema gestionării deșeurilor.

Căile de soluţionare practică au fost formulate în mod concret în cadrul „mesei rotunde” a Coaliţiei Civice, care s-a desfășurat la 24 decembrie 2010. Printre acestea sunt: - Elaborarea și aprobarea Programului municipal de management integrat al deșeurilor; - Înfiinţarea unei întreprinderi municipale de colectare și valorificare a deșeurilor; - Construirea întreprinderii de sortare a deșeurilor reciclabile; - Construirea unei uzine de prelucrare a deșeurilor biodegradabile; - Implementarea mecanismelor de colectare și prelucrare a deșeurilor cu caracter nociv; - Conservarea poligoanelor existente și aducerea la cota zero a poluării mediului; - Modernizarea continuă a logisticii de circulaţie a deșeurilor; - Formarea conștiinţei ecologico-sociale a cetăţenilor.

Biroul de presă al PPCD 16 mai 2010

6

20 MAI 2011

În 2011, benzina s-a scumpit cu 18,8 la sută

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat raportul privind evoluţia pieţei produselor petroliere în primul trimestru al anului 2011. Astfel, în primul trimestru al anului curent, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, faţă de aceeași perioadă a anului precedent, cu 18,8%, constituind 14,82 de lei pentru un litru. Motorina s-a scumpit cu 21,5%, fiind comercializată la preţul de 13,54 de lei pentru un litru.

Preţul gazului lichefiat s-a majorat cu 17,3%, ajungând la 7,58 de lei litrul.

Saltul preţurilor de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere a fost cauzat de majorarea preţurilor de import, determinată de creșterea permanentă a cotaţiilor petrolului la bursele internaţionale și a preţurilor Platt’s pe pieţele regionale, se arată în raport. În perioada ianuarie-martie 2011, preţul mediu al unui baril de petrol a crescut, faţă de perioada similară a anului 2010, cu 36,3% și a constituit 105,1 dolari, iar preţurile medii Platt’s la benzină și motorină s-au majorat cu 28,7% și 42,5%, până la 921 și, respectiv, 908 dolari per tonă. În consecinţă, preţul mediu de import al benzinei a crescut cu 25,7%, ajungând până la 933,8 dolari tona, iar preţul motorinei s-a majorat cu 37,4% și a constituit 932,2 dolari tona.

Importurile de benzină și motorină au crescut, faţă de primul trimestru al anului 2010, cu 39,5% și 59,5%, constituind 42,6 mii de tone și, respectiv, 71 de mii de tone. Volumul importului de gaz lichefiat s-a majorat cu 30,5% și a însumat 16,4 mii de tone.

Cele mai mari cantităţi de benzină (54,9%) și motorină (52,3%) au fost importate din România. Restul benzinei a fost importată din Grecia (15%), Belarus (10,3%), Bulgaria (9,4%), Lituania (5,8%) și Ungaria (4,6%). Motorină s-a mai importat din Bielorusia (19,5%), Ucraina (18,8%) și Grecia (9,3%). Gazul lichefiat a fost importat din Rusia (69,3%), Kazahstan (19,3%), Ucraina (7,1%), România (2,5%) și Bielorusia (1,5%).

Potrivit ANR, în perioada de referinţă, volumul vânzărilor cu amănuntul a motorinei a crescut, faţă de primul trimestru al anului trecut, cu 15,3% și a alcătuit peste 45,6 mii de tone. Totodată, vânzările de benzină s-au micșorat cu 4,9% și au constituit circa 36,2 mii de tone. Autorii raportului explică această evoluţie prin creșterea cererii pentru carburanţi mai ieftini, precum ar fi motorina și gazul lichefiat, care costă aproape de două mai puţin decât benzina.

FLUX

Dragi cititori, Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (4 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor

Perspectivele economice ale Republicii Moldova și, respectiv, implicaţiile lor sociale sunt, mai degrabă, sumbre decât optimiste, deoarece autorităţile moldovene doar mimează implementarea reformelor sectoriale. Aceasta ar fi principala concluzie care trece ca un fir roșu prin ultima ediţie a „Monitorului Economic: analize și prognoze trimestriale”, care a fost prezentată pe 16 mai 2011, la IDIS „Viitorul”. Reproducem mai jos comunicatul de presă difuzat de IDIS „Viitorul”, care expune într-o formulă laconică situaţia din principalele sectoare ale economiei. Vom menţiona doar că din anul 2004, Monitorul Economic produce cu regularitate predicţii economice, analize de impact, constituind o platformă de reflecţie. Caracterul aplicat al analizelor și recomandărilor de politici, făcute de experţii IDIS „Viitorul”, ajută la o mai bună înţelegere asupra tranziţiei din Republica Moldova.

Economia moldovenească a înregistrat în 2010 un parcurs surprinzător de bun. Pe termen mediu, creșterea economică a Republicii Moldova va oscila în jurul acestui nivel istoric. Însă rămânem vulnerabili atât la șocurile externe, cât și interne, ceea ce ar putea compromite ritmul ascendent. Pentru 2011, este anticipată o creștere economică mai temperată, de 5,6%, susţinută, în mare parte, de consumul populaţiei. Și în anul curent economia naţională rămâne una dependentă de transferurile cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotare. Însă revenirea economică nu e însoţită de promovarea unor reforme instituţionale autentice.

O problemă serioasă rămâne a fi calitatea instituţiilor publice, dar și viteza extrem de scăzută a aplicării reformelor orientate spre crearea condiţiilor favorabile pentru mediul de afaceri. Unii agenţi economici, la rândul lor, manifestă o „conduită obraznică”, deoarece nu ezită să recurgă la înţelegeri de cartel pentru a-și menţine poziţia dominantă pe piaţă. Îngrijorător este că autorităţile de profil nu-și îndeplinesc meseria, pentru a combate acest fenomen odată și pentru totdeauna.

Anul 2011 oferă autorităţilor șansa de a rezolva problemele care au marcat timp de două decenii sectorul energetic. Altfel, scumpirea resurselor energetice ar atrage după sine și creșterea nejustificată a preţurilor de consum.

Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale:

din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (4 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (5 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (4 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (3 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (5 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (5 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (2 răspun-

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Telefon

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Nume Prenume Adresa

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Creşterea economică surprinzătoare din 2010 nu este însoţită de promovarea reformelor instituţionale veritabile

Politic. Politica moldovenească este marcată de o triplă imposibilitate, afirmă expertul politic al IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea: „Există trei teme politice dominante – Constituţia, votarea președintelui și constituirea unei noi coaliţii de guvernare”. Chiar dacă partidele politice parlamentare depun eforturi susţinute pentru a ieși din criză și pentru a nărui starea actuală în cel puţin unul din aceste subiecte, realitatea obtuză s-ar putea dovedi în cele din urmă mai puternică decât sforţările lor, este de părere Cornel Ciurea. Astfel, alegerile anticipate ar putea să devină iminente.

Agricultură. Principalele provocări pentru agricultură în 2011 vor rămâne aceleași ca și în anii precedenţi, susţine economistul Viorel Chivriga: „Finanţarea sectorului agrar a devenit mai rigidă și pe termen scurt va fi redusă drastic. Din păcate, reformarea sistemului de subvenţionare este tergiversată, populismul fiind cel care are cuvântul cel mai greu de spus în aplicarea politicilor agricole”.

Pentru anul 2011, expertul economic prognozează o creștere cu 2% a producţiei globale agricole.

Totodată, soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2010, este de părere Viorel Chivriga.

Business. Anul 2010 a fost unul benefic pentru dezvoltarea ramurii industriale, susţine Alexandru Fala. Totuși, această relansare nu a permis sectorului să-și revină la nivelul de până la criză. În cazul

Concursul continuă

Deja timp de câteva săptămâni, la redacţie ne-au venit zeci de scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite. Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identificaţi personajul și să-l expediaţi la redacţie.

Succes!

EDI|IA DE VINERI

Social ⁄ economic

suri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (5 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (6 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (4 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (5 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (4 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (7 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (6 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (5 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (7 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (4 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte.

Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar.

Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri), SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (7 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (7 răspunsuri). Vă încurajăm să participaţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta!

Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

unei creșteri anuale de peste 7%, industria va avea nevoie de 2 ani pentru a atinge nivelul producţiei înregistrat până la declanșarea crizei, consideră expertul economic.

La rândul său, investiţiile dau semne de revenire. Cu toate acestea, evoluţiile pozitive vor continua să se desfășoare într-un mediu care constrânge potenţialul investiţiilor. Alexandru Fala: „Factorii care reţin dezvoltarea mai intensă a activităţii investiţionale sunt: economia locală mică, care nu permite realizarea economiilor de scară, infrastructura subdezvoltată, climatul de afaceri nefavorabil, neîncrederea în justiţie și corupţia”.

Comerţ extern. În anul 2011 se profilează posibilităţi de menţinere a ritmurilor înalte de creștere a exporturilor, este de părere expertul economic Viorel Chivriga.

Pentru a beneficia de conjunctura favorabilă de pe pieţele internaţionale, economistul recomandă evitarea introducerii barierelor netarifare la export, precum și simplificarea procedurilor actuale din

comerţul exterior. De asemenea, este importantă evitarea oricăror disensiuni în raporturile bilaterale cu principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special Federaţia Rusă și Belarus.

Viorel Chivriga prognozează pentru 2011 un deficit al balanţei comerciale de 2698,9 milioane USD și o creștere cu 17,8% a comerţului internaţional al RM. Piaţa monetară. Pentru stimularea creșterii economice și în 2011 este necesară reducerea ratei de refinanţare la cel puţin o valoare de 5%, ceea ce va permite reducerea dobânzilor la resursele financiare, susţine economista Corina Gaibu. De asemenea, e nevoie de a modifica politica valutară spre favorizarea exportatorilor și defavorizarea importatorilor prin intervenţia pe piaţa valutară și asigurarea unui curs valutar ușor mai ridicat în perioada vară-toamnă faţă de iarnă-primăvară. O depreciere de 1-1,5% ar fi rezonabilă și stimulatorie pentru economia naţională, plasând cursul mediu anual pentru 2011 la o valoare de 12 MDL/USD, estimează Corina Gaibu.

Finanţe publice. Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 103,8 la sută din indicii planificaţi pentru anul 2010, constată Viorel Dandara de la IDIS „Viitorul”. Executarea bugetului public naţional la capitolul venituri la un nivel de 102,4% în 2010 a fost posibilă în egală măsură datorită ajutorului financiar considerabil din exterior, dar și aplicării unor măsuri de politică fiscală, afirmă Dandara.

Preţuri. Pentru 2011, este anticipată o creștere a preţurilor în limitele de 8,4%, prognozează Corina Gaibu. Cu toate acestea, combaterea majorării preţurilor nu trebuie și nu poate să constituie un scop în sine pentru autorităţi, accentuează experta: „Datorită faptului că mai bine de jumătate din produsele consumate sunt importate, influenţa asupra acestor preţuri formate în afara ţării este imposibilă. Asta ar însemna o luptă cu inflaţia mondială sau, altfel spus, o luptă cu morile de vânt”. Unicul instrument de gestionare a acestor preţuri rămâne cursul valutar,

care trebuie menţinut stabil, cu o ușoară depreciere în timp.

Piaţa muncii. Anul 2010 s-a făcut remarcat prin creșterea șomajului în condiţiile creșterii economice, constată expertul IDIS Ion Mișcișin: „În condiţiile lipsei schimbărilor calitative în structura economiei naţionale, problemele vechi vor continua să persiste și în 2011”. Rezolvarea acestor probleme pe termen lung va depinde de eforturile guvernului în ceea ce privește generarea unor noi locuri de muncă, subliniază economistul: „E nevoie de a stimula sectorul privat și de a crea condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor străine, precum și de a implementa politici eficiente îndreptate spre creșterea calităţii capitalului uman”.

Dezvoltare regională. Regiunea transnistreană dă semnale slabe de înviorare economică, remarcă Ion Perju. Cu toate acestea, politicile economice promovate de autoproclamatele autorităţi se dovedesc a fi ineficiente.

Astfel, situaţia rămâne tensionată și în sfera socială, la 8 luni de când Federaţia Rusă a suspendat oferirea asistenţei umanitare pensionarilor din regiune. Între timp, economia mondială își revine într-un ritm lent, dar sigur. În ciuda acestei restabiliri, persistă riscuri care ar putea provoca derapaje.

Familia premierului, timpul interimarului şi grija pentru semeni Duminica trecută, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău s-a desfășurat Festivalul Familiei, eveniment la care au participat cu multă pompă primele persoane în stat. Interimarul Marian Lupu și premierul Vladimir Filat au defilat în faţa camerelor de luat vederi, pentru a-și afișa public interesul lor pentru situaţia familiilor din Republica Moldova. În special, premierul Filat s-a dat în spectacol. Probabil că numeroșii săi consilieri pe probleme de imagine i-au spus că, după ce a pledat cu multă râvnă cauza homosexualilor, încercând să instituie în Republica Moldova drept normă practicile deviante ale acestora prin adoptarea legii anti-discriminare, ar fi bine să mai dreagă niţel busuiocul, arătându-se tare preocupat și îngrijorat de problemele familiilor moldovenilor. Ca să accentueze atașamentul său pentru instituţia familiei, premierul a venit la festival împreună cu soţia sa, Sanda.

Direcţia comunicare și relaţii cu presa ne informează că, în cadrul acestui eveniment, premierul a făcut următoarea afirmaţie: „Migraţia populaţiei a dus la faptul că astăzi avem numeroase familii în care un părinte sau chiar ambii sunt plecaţi, copiii rămânând fără îngrijire părintească.”

“Premierul a dat asigurări că Guvernul va întreprinde acţiuni, pentru ca familiile din ţara noastră să fie mai unite și să nu se confrunte cu probleme”, se arată în comunicatul de presă.

Păcat că premierul a uitat că în campania electorală parlamentară din 2009, una dintre promisiunile de bază făcute de el și de formaţiunea sa, PLDM, a fost că, în cazul în care va accede la guvernare, ceea ce mai târziu s-a și întâmplat, va schimba radical situaţia din Republica Moldova, astfel ca moldovenii să aibă condiţii decente de trai acasă, să aibă un loc de lucru și să nu mai fie nevoiţi să plece peste hotare pentru a îndeplini cele mai murdare munci. Și din momentul în care liderul PLDM a făcut respectiva promisiune a trecut aproape 2 ani, perioadă în care Vladimir Filat a guvernat această ţară, dar situaţia nu s-a schimbat. Ca și pe timpul lui Voronin, pe timpul lui Filat, moldovenii sunt nevoiţi să plece la muncă peste hotare pentru că premierul ne le-a asigurat nici condiţii minime de trai și nici locuri de muncă.

Este frumos gestul premierului de a pleda, plimbându-se cu soţia la braţ, prin Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cauza familiei moldovenești, doar că e total inutil. În urma acestei plimbări în faţa camerelor de luat vederi, familiile moldovenilor nu vor înceta să se confrunte cu probleme.

Pentru asta este nevoie de altceva, și anume ca premierul, cu întreaga clasă guvernantă, să elimine corupţia, incompetenţa

Am promis că familiile nu se vor confrunta cu probleme și deja mă ţin de cuvânt: familia mea nu se confruntă cu nici o problemă!

din administraţia publică centrală și locală, astfel ca să fie posibilă atragerea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii și a economiei.

Ca moldovenii care au făcut un ban peste hotare să poată să-l investească acasă, să dezvolte o afacere. Dar ce să-i povestim noi premierului ce trebuie să facă, el știe foarte bine și fără învăţămintele noastre, doar că ori nu vrea, ori nu poate. Premierul, probabil, nu poate pune interesele familiilor simple de moldoveni înaintea celor oligarhice și de partid, el însuși fiind unul dintre cei mai mari oligarhi ai ţării.

Nu vrem să-l indispunem pe premierul Filat, dar ieșirea sa în public la Festivalul Familiei este un gest gratuit, fără nici o acoperire, care nu este însoţit de nici o acţiune concretă, de nici o faptă, ci doar de declaraţii de intenţii, pe care lumea le aude deja de aproape 2 ani și s-ar putea să nu le mai creadă.

Nici interimarul nu s-a lăsat mai prejos decât premierul. Fiind prima persoană în stat, președinte al Legislativului și președinte interimar de ţară, Marian Lupu a făcut și ei declaraţii bombastice în faţa camerelor de luat vederi. „A venit timpul ca statul să se implice cu adevărat în crearea condiţiilor adecvate pentru ca fiecare familie din Moldova să ducă un trai decent”, a spus el, adăugând că printre măsurile care se impun a fi întreprinse de către stat sunt: „susţinerea prioritară a mamei și copilului, nevoia de secţii sportive și stadioane pentru ca tânăra generaţie să fie sănătoasă, nevoia de grădiniţe, școli, biblioteci, centre vocaţionale și cămine culturale, care să reducă nivelul criminalităţii juvenile”.

Interimarul s-a referit și la problema șomajului, menţionând, pe bună dreptate, că aceasta destramă familiile din Moldova. „Voi insista ca structurile de stat să găsească remediile necesare pentru

ca familiile din Moldova să fie complete, ca părinţii să fie alături de copiii lor și să le ofere cea mai bună educaţie, care nu poate fi substituită de nimeni și de nimic și pe care o numim “cei 7 ani de-acasă”, a declarat Marian Lupu.

Iată că reproșul pe care i l-am adus mai sus lui Vladimir Filat este perfect valabil și în cazul lui Marian Lupu: de ce nu s-a făcut nimic până acum, căci Filat a guvernat nu de unul singur, ci împreună cu Lupu (și cu Ghimpu, dar acesta nu a înţeles că guvernează, el crede că se mai află în opoziţie)? Și de ce, domnule Lupu, acum „a venit timpul ca statul să se implice cu adevărat”? De ce până acum nu s-a implicat?

După umila noastră părere, statul, mai bine zis cei care îl conduc, trebuiau să facă lucrul acesta mult mai devreme. Și asta se referă, în primul rând, la dumneavoastră, pentru că anume dumneavoastră participaţi la guvernarea acestei ţări, deţinând unele dintre cele mai importante funcţii din ierarhia administrativă, deja de peste 10 ani.

Dacă aţi uitat, vă putem aminti că din mai 2001 până în august 2003, aţi deţinut funcţia de ministru adjunct al Economiei, după care președintele de atunci al ţării, liderul comunist Vladimir Voronin, v-a numit ministru al Economiei, post pe care l-aţi ocupat până la alegerile parlamentare din 6 martie 2005. Și din martie 2005 până în aprilie 2009 aţi deţinut funcţia de președinte al Parlamentului.

După care i-aţi părăsit pe comuniști și aţi intrat în tabăra liberalilor, dar tot la guvernare v-aţi aflat. Deci, zece ani la rând v-aţi aflat la cârma statului, dar „timpul ca statul să se implice” în soluţionarea problemelor familiei a venit abia acum, pe 15 mai 2011, la Festivalul Familiei.

Sergiu PRAPORSCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

MARIAN LUPU: Premierul Vlad Filat nu trebuie să aibă temeri

20 MAI 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Gradul de sprijin al agriculturii în Moldova este infim Viorel Chivriga: Competitivitatea agricultorului moldovean este mult mai redusă decât în ţările din regiune

Premierul Vlad Filat nu trebuie să aibă nici o temere referitor la adoptarea pachetului de reforme în Justiţie. Legislativul va susţine aceste reforme, pentru că ele vin întru binele societăţii, a declarat pentru presă președintele Parlamentului, Marian Lupu, președinte interimar al ţării, transmite Info-Prim Neo. ,,Sunt mai mult ca sigur că aceste temeri ale domnului prim-ministru sunt nefondate, nu are de ce să se teamă. Este o afirmaţie categorică din partea mea, ba mai mult ca atât, vreau să vă zic că acele subiecte, acele reforme pe care le-am elaborat și le-am adoptat toţi împreună în cadrul ședinţei Parlamentului, cu votul unanim al Alianţei, este demonstrarea cea mai elocventă a seriozităţii, a responsabilităţii cu care venim toţi împreună, toate trei părţi constituente ale Alianţei”, a spus spicherul.

Marian Lupu a afirmat că sunt în pregătiri un șir de acţiuni care au menirea să vină în ajutorul premierului în acest sens.

Potrivit lui, la etapa actuală, societatea așteaptă nu doar expresii de preocupări sau de temeri, dar acţiuni și reformele propriu-zise. ,,Vreau să vă asigur că în Parlamentul ţării vor cunoaște susţinere deplină toate aceste reforme bine gândite, sistemice, complexe, nu declarate, dar reale. Aceste iniţiative vor avea deplină susţinere a Legislativului ţării”, a mai declarat președintele Parlamentului.

Marian Lupu a precizat că nu există motive de temeri, dar este timpul pentru acţiuni. ,,Deci, vreau să zic că vom fi în așteptarea acestor proiecte la Parlament, pentru că la moment nimic nu este prezentat. Ba mai mult ca atât, vom veni cu acţiuni concrete, toţi partenerii din Alianţă, cu acţiuni care să ajute promovarea propriu-zisă a acestor schimbări de legi”, a subliniat Lupu.

Premierul Vlad Filat a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Europa Liberă că este gata să demisioneze, dacă Guvernul nu va avea susţinerea politică a Parlamentului, în particular, în promovarea reformei Justiţiei.

- Parlamentul a adoptat, vineri, 13 mai 2011, hotărârea privind distribuirea a 250 de milioane de lei pentru subvenţionarea agricultorilor.

Domnule Viorel Chivriga, ce se poate face cu suma alocată de stat?

- În anul 2011 a apărut o situaţie unică. Mijloacele din fondurile de subvenţionare sunt mai mici comparativ cu anii precedenţi. Dacă luăm în calcul anul 2010, au fost repartizate 400 de milioane de lei pentru subvenţionarea agriculturii. În anul 2011, la început de an, numai 250 de milioane. Dar aici trebuie să fim foarte vigilenţi: din aceste 250 de milioane de lei, 246 de milioane de lei sunt prevăzute pentru stingerea datoriilor care au fost acumulate în 2009 și în 2010. Practic, rămân 4 milioane de lei, care au ca destinaţie subvenţionarea agricultorilor în 2011.

- Și ce se poate face cu o asemenea sumă de bani?

- Nimic. Dar aici mai este și o altă latură a problemei, trebuie să comparăm ce fac guvernele statelor din regiune și atunci vedem că gradul de suport acordat agriculturii în Moldova este unul infim și nu poate fi comparat cu cel înregistrat în Ucraina sau în România.

Din start, asta înseamnă o competitivi-

tate a agricultorului moldovean cu mult mai redusă decât în ţările din regiune.

Problema constă și în altceva, anume în procesul sau în mecanismul de acordare a subvenţiilor, care este unul defectuos și foarte birocratizat.

- Când spuneţi defectuos, la ce anume vă referiţi?

- În primul rând, la numărul de acte pe care trebuie să le adune agricultorii.

Ei au ca bază o altă ocupaţie - activitatea agricolă în care sunt implicaţi. Ei nu trebuie să ajungă în mrejele birocraţiei și să-și consume timpul adunând diferite acte. În rândul doi, orice regulament este bun atunci când este unul simplu și când este pe înţelesul celor care vor beneficia de subvenţionare prin intermediul acestui regulament. Regulamentul de subvenţionare, care a fost valabil pentru anul 2010, a fost unul foarte birocratizat. Practic, s-a făcut un pas înapoi. În 2007, când a fost propusă crearea Agenţiei de Plăţi și Intervenţii, s-a luat în vedere un lucru care putea ajuta foarte mult agricultura. Anume, apariţia unei instituţii care, prin intermediul diferitor mecanisme, putea să ajute agricultorii să obţină banii de la stat

într-un mod transparent, fără birocraţie și în timp util.

Din păcate, în 2010 acest lucru n-a avut loc. Mai mult ca atât, mi se par stupide afirmaţiile unor conducători ai Agenţiei care cer micșorarea numărului de instituţii antrenate în procesul de acordare a subvenţiilor. Este stupid din simplul motiv că, în 2007, în concepţia de revizuire a sistemului de subvenţionare, s-a cerut în mod insistent ca să apară această agenţie. Și mă întreb de ce în 4 ani s-a ajuns din nou la o problemă care putea fi soluţionată în 2007?

- Domnule Chivriga, dar, pe de altă parte, de ce uniunile naţionale de fermieri, producătorii agricoli nu bat alarma? Cine să-i protejeze, până la urmă, pe fermieri, pe ţăranii simpli?

- Este o întrebare destul de dificilă.

O asociaţie bună este o asociaţie care într-adevăr își susţine membrii, o asociaţie care le reprezintă interesele, o asociaţie care poartă discuţii și dezbateri cu instituţiile statului. În orice stat există diferite asociaţii de business care le reprezintă foarte bine interesele tuturor membrilor săi. Rezultatul este unul extraordinar de bun. Atunci când este auzit, în primul rând, cuvântul asociaţiei și, în al doilea rând, ceea ce doresc membrii acestor asociaţii de business este un lucru la care noi trebuie să ajungem. Probabil, lipsa experienţei este o barieră foarte mare pentru aceste asociaţii care activează în prezent.

- Deci, ar trebui să înveţe să comunice între ei: ţăranii, asociaţiile, Guvernul...

- Sigur, dacă vom ajunge la un parteneriat între business și instituţiile statului, foarte multe probleme, destul de dificile, vor fi soluţionate într-un timp foarte scurt. Este un obiectiv și pentru instituţiile statului, dar și pentru asociaţiile de business, și pentru agricultori.

- Ca să nu încheiem discuţia pe o nota pesimistă, cum am putea să încurajăm agricultorii? Pe de o parte, din aceste 250 de milioane de lei

http://www.info-prim.md

la ei nu vor ajunge prea mulţi bani, dar, pe de altă parte, Moldova este o ţară agrară, din practicarea agriculturii trebuie să supravieţuiască mulţi dintre cetăţenii ei.

- E o problemă foarte mare. Atunci când dai unele speranţe sau când îndemni agricultorii să facă ceva, trebuie să le propui o alternativă la situaţia în care activează ei. Probabil că reformele anunţate de foarte mulţi politicieni nu trebuie să rămână doar niște declaraţii.

Posibil că aici este punctul nevralgic în agricultură. Și atunci când de la declaraţii se trece la fapte, sunt soluţionate o mulţime de probleme cu care se confruntă agricultorii. Și agricultorii ar trebui să fie foarte activi. Atunci când există o oportunitate de a beneficia de niște resurse financiare suplimentare pentru activitatea lor, ei trebuie să lupte pentru asta. Să nu se limiteze doar la fondul de subvenţionare al producătorului agricol. Sunt mai multe credite oferite pentru agricultură. Dar și aici Ministerul Agriculturii ar trebui să fie mult mai transparent.

Aceste credite, care sunt acordate pentru agricultură, sunt cu mult mai mari decât subvenţiile. Dar trebuie să știm cu toţii unde ajung acești bani,

cum pot beneficia agricultorii de aceste resurse financiare.

- Sugeraţi cumva că, de multe ori, nu se prea știe de aceste oportunităţi pentru ţărani, că nu se fac publice?

- Dacă vorbim despre creditele care sunt acordate Guvernului pentru agricultură, este o problemă mare. Și probabil că aici tot ar trebui să apară o lumină în capătul tunelului. De altfel, apar într-adevăr probleme mari care deja sunt simţite în agricultură. În 2008-2010, numărul populaţiei active din agricultură s-a diminuat cu circa 23 la sută. Sunt oameni care au plecat în economia tenebră ori au plecat peste hotare. În același timp, dacă vorbim și despre venituri, raportul dintre salariul nominal pentru cei care lucrează în agricultură și minimul de existenţă a devenit unul mai mic în pofida faptului că a fost un an agricol bun. Sunt niște probleme care ar trebui să fie abordate în faţa celor care iau decizii și care ar putea să-i ajute să-și schimbe viziunile faţă de ceea ce trebuie să facă pentru agricultori.

Interviu realizat de Diana RĂILEANU Sursa: europalibera.org

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE şi Republica Moldova: o trambulină spre modernizare sau o cale spre ruinare?

Definirea contextului.

Republica Moldova: o poveste de succes sau un caz special?

Probabil, Republica Moldova nu a avut parte niciodată de atâta atenţie și nu s-a aflat în prim-plan ca în prezent. Chiar și la mijlocul anilor 1990, când „The Economist” a declarat Republica Moldova drept cel mai reformator stat din spaţiul postsovietic, ţara noastră rămânea adânc ancorată în anturajul Rusiei, o provincie în paragină a fostei Uniuni Sovietice.

La mijlocul anilor 2000, Moldova s-a aflat adesea în umbra Georgiei și Ucrainei, care, după revoluţiile roz și oranj, erau considerate adevărate exemple de democratizare și modernizare în stil occidental. Lucrurile însă s-au

schimbat acum. De la sfârșitul anului 2009, Republica Moldova a înregistrat progrese uimitoare în domeniul democratizării și reformelor sau, cel puţin, așa se spune.

Desigur, la aceasta au contribuit atât factori interni, cât și externi.

Deoarece vremurile de glorie ale Georgiei, după războiul cu Rusia și reducerea la tăcere a mijloacelor de informare în masă și partidelor de opoziţie, și ale Ucrainei, în urma schimbării direcţiei revoluţiei oranj și ascensiunii lui Victor Ianukovici, par să apună, a venit timpul ca Republica Moldova să intre în centrul atenţiei. Revoluţia „Twitter” și dezastrul electoral al comuniștilor au deschis calea pentru crearea unei coaliţii de guvernare proeuropeană, iar Moldova a devenit, dintr-o dată, o ţară văzută ca fiind gata să devină un exemplu al eficacităţii puterii de atracţie a UE. Într-adevăr, faptul că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa și a fost condusă de

regimuri cleptocratice în ambele decenii trecute de la proclamarea independenţei, a fost privit ca un obstacol temporar, după ce a fost instaurat un guvern proeuropean și asistenţa, și sprijinul occidental și-au făcut apariţia. Încă de la începutul anului 2010 (cel puţin), Occidentul și, în special, UE nu mai contenesc cu laudele și oferă Moldovei pachete de asistenţă fără precedent, în scopul de a o statornici pe calea „occidentalizării”, sprijinind în mod explicit conducerea proeuropeană a ţării.

Acest proces a culminat la începutul anului 2011, atunci când a avut loc o succesiune fără precedent de vizite în Republica Moldova ale liderilor și oficialilor de nivel înalt din statele occidentale. Și cireașa de pe tort: Republica Moldova a fost numită, cu hotărâre, “povestea de succes a democraţiei”, de către vicepreședintele american Joseph Biden, în timpul vizitei sale în Republica Moldova din martie 2011.

Tabelul 1: Republica Moldova în contextul regional: un drum pavat cu trandafiri? fara Belarus

Puncte forte

Puncte slabe

Apropiatĉ geografic Ͳ frontierĉ RelaƜii prea apropiate cu RuͲ comunĉ cu UE;

sia , Belarus însĉƔi fiind,de

Economie relativ dezvoltatĉ,

obicei, antiͲoccidentalĉ;

deƔi centralizatĉ.

Nedemocraticĉ Ɣi autoritarĉ; Conducere politicĉ în care nu poƜi avea încredere.

Georgia

Moldova

Ucraina

Reformatoare exemplarĉ; Destul de micĉ; PoziƜie strategicĉ pe rutele de tranzit al energiei;

Depĉrtatĉ geografic Ͳ fĉrĉ fronͲ 1 tierĉ comunĉ cu UE; Prea belicoasĉ faƜĉ de Rusia Ɣi

fervent proͲamericanĉ; Douĉ regiuni separatiste, reͲ

cunoscute ca state independente de cĉtre Rusia; Semne de alunecare spre autoriͲ tarism (modernizare economicĉ în detrimentul democratizĉrii).

Apropiatĉ geografic Ͳ frontierĉ comunĉ cu UE; Transfer de putere relativ democͲ ratic Ɣi paƔnic; Conducere proͲeuropeanĉ, diploͲ matĉ faƜĉ de Rusia; Destul de micĉ; MulƜi cetĉƜeni lucreazĉ deja în mod legal în UE Ɣi deƜin paƔͲ apoarte româneƔti; Apropiatĉ geografic Ͳ frontierĉ comunĉ cu UE; Important actor regional; PiaƜĉ internĉ relativ mare, cu unele sectoare economice comͲ petitive; ImportanƜĉ enormĉ pentru UE, ca teritoriu de tranzit pentru gaͲ zul rusesc;

Cea mai sĉracĉ Ɯarĉ din Europa; ExperienƜĉ în mimarea reforͲ melor; Regiunea separatistĉ Transnistria, care, totuƔi, desfĉƔoarĉ un comerƜ intens cu UE; Instabilitate politicĉ internĉ.

ExperienƜĉ în mimarea reforͲ melor; Conducerea politicĉ actualĉ a încetinit ritmul reformelor, este mai precautĉ cu privire la inteͲ grarea în UE Ɣi se poate apropia prea mult de Rusia.

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv ca hârtie de turnesol Totuși, din punct de vedere al dezvoltării, afirmaţiile respective arată mai mult ca o hiperbolă și ar trebui să fie tratate ca atare.

De asemenea, după cum putem vedea mai jos, ele ar trebui să fie tratate mai mult ca un compliment, decât ca o afirmaţie. În tabelele de mai jos am încercat să prezentăm pe scurt unele limite ale succeselor obţinute. Și aici apare Zona de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (pe scurt: ZLSAC) în primplan. Dacă Moldova va deveni vreodată o poveste de succes printre ţările Parteneriatului Estic, ea va putea face acest lucru depășind eșecurile și devenind efectiv parte din spaţiul economic european, pentru care ZLSAC este o precondiţie importantă și necesară. Integrarea europeană nu este însă, un scop în sine; în primul rând, prin aceasta trebuie să se urmărească îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor moldoveni. În acest sens, argumentele în favoarea ZLSAC sunt mult mai vaste decât promovarea unui simplu comerţ cu mărfuri: • Oferă un cadru comercial mai

stabil. Cu alte cuvinte, este mai bun decât Preferinţele Comerciale Autonome, deoarece ultimele trebuie să fie revizuite la fiecare trei ani și pot fi retrase relativ ușor, pe când ZLSAC va oferi un cadru temporal mult mai amplu, care este important atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei locali; • Extinde relaţiile comerciale și asupra altor domenii, în afara domeniului mărfurilor, inclusiv serviciile și mărfurile sensibile, cum ar fi produsele agroalimentare; • Ar putea complementa eforturile politice de (re)integrare a Transnistriei în Republica Moldova; • În cele din urmă, aceasta va conduce la implementarea acquisului comunitar, care, în multe domenii, va duce la reforme instituţionale și înlăturarea intereselor de grup. Ca atare, ZLSAC va impulsiona dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova.

Din toate acestea, putem vedea că Republica Moldova ar putea beneficia de o fereastră de oportunitate, care apare o dată la o generaţie, pentru a alege o nouă traiectorie de dezvoltare.

Prin urmare, problema ar trebui abordată cu cea mai mare seriozitate. Deoarece fereastra de oportunitate a fost deschisă de către factori interni și externi, aceiași factori ar putea-o închide.

Astfel, procesul de reformă poate

să rămână în continuare mimat, obstrucţionat de grupurile de interese și instabilitatea politică internă accentuată sau de reorientarea atenţiei UE către ţările din vecinătatea de sud ori către asigurarea stabilităţii financiare a membrilor Comunităţii etc. Toate acestea pot submina eforturile europene ale Moldovei. În cel mai rău caz, UE va fi dezamăgită de incapacitatea Republicii Moldova de a-și respecta angajamentele. În timp ce evoluţiile externe se află, în mod clar, în afara capacităţilor de gestionare ale Guvernului sau diplomaţiei Republicii Moldova, neajunsurile interne ar trebui să reprezinte punctul de interes al conducerii Republicii Moldova, dacă aceasta ia în serios reușita procesului. Din scurta istorie a procesului de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, pot fi desprinse mai multe riscuri importante și inerente: • Grupurile de interese. Ele controlează anumite sectoare ale economiei, fiind interesate să-și menţină poziţia dominantă și în anumite sectoare se observă deja o rezistenţă vizavi de reforme.

Grupurile de interese au, de asemenea, o influenţă suficientă pentru a avea de partea lor unii actori politici, de multe ori turnând gaz pe foc în cazul disensiunilor interne din coaliţia de guvernare.

• Incompetenţa sau inerţia birocratică. În plus, sarcinile care

Tabelul 2. Republica Moldova: limite ale succeselor (câteva exemple).

Succese

EƔecuri

Integrare comercialĉ Ɣi investiƜionalĉ solidĉ cu UE, singura Ɯarĉ din cadrul Parteneriatului Estic cĉreia UE iͲa acorͲ dat PreferinƜe Comerciale Autonome (ATP).

Cea mai sĉracĉ Ɯarĉ din Europa. Multe dintre angajamentele economice asuͲ mate în cadrul Planului de AcƜiuni UE Ͳ Republica Moldova sunt încĉ nerealiͲ zate. Nu poate profita din plin de PreferinƜele Comerciale Autonome.

Cea mai proastĉ infrastructurĉ rutierĉ din Europa Ɣi CSI.

Unul dintre cele mai deschise regimuri comerciale, membru al OMC din anul 2001.

Nu a reuƔit sĉ onoreze o serie de angaͲ jamente asumate încĉ lamomentul aderĉrii la OMC.

Prima Ɯarĉ din Parteneriatul Estic care a devenit membru al Tratatului ComuͲ nitĉƜii Energetice (2010).

Cea mai dependentĉ de importurile de energie dintre Ɯĉrile din regiune. EfiͲ cienƜa energeticĉ este printre cele mai reduse.

Salutatĉ drept un mare reformator; au Una dintre cele mai joase clasificĉri din cĉzut mai multe „ghilotine” asupra regiune pentru mediul de afaceri Ɣi de reglementare. CorupƜie de nestĉpânit. cadrului regulator al afacerilor.

decurg din ZLSAC sunt foarte ambiţioase și necesită cunoștinţe vaste și competenţă din partea birocraţiei naţionale care, în multe cazuri, este o mostră de automulţumire, inerţie și reticenţă faţă de schimbare; • Exuberanţa iraţională a oficialilor moldoveni. Euforia din jurul poveștii de succes a Republicii Moldova poate face ca liderii și birocraţia din ţară să creadă că ZLSAC se va pune în aplicare de la sine și că UE va ierta lipsa de progrese a Republicii Moldova, deoarece ţara este „prea de succes” pentru a eșua. Se poate vedea că anumite rapoarte guvernamentale privind progresele înregistrate sunt de un optimism nerealist.

• Punerea în aplicare a Planului de Acţiuni UE - Republica Moldova (din 2005) a fost plină de eșecuri, numeroase angajamente rămânând neonorate. Ar fi naiv să credem că, odată ce „maleficii” comuniști au fost înlăturaţi de la putere, aceste neajunsuri vor dispărea de la sine. Toate acestea sunt semne că eșecurile din trecut nu au fost evaluate în mod corespunzător și Moldova va fi permanent asaltată de ele.

• Multe acţiuni necesare pentru pregătirea ZLSAC sunt foarte costisitoare, iar Republica Moldova este, în mod clar, lipsită de resurse financiare, tehnice și umane pentru a le realiza. Cu alte cuvinte, Republica Moldova poate eșua în privinţa unor angajamente, nu din cauza relei-voinţe a birocraţiilor sau a grupurilor de interese din ţară, ci, pur și simplu, din cauza lipsei capacităţii și a costurilor copleșitoare pentru bugetul public, întreprinderi și cetăţeni. Este extrem de important să existe o înţelegere clară a acestor probleme, cât mai curând posibil și, cu siguranţă, înainte de a începe negocierile propriu-zise.

• În plus, comunicarea riscurilor și beneficiilor ar trebui să fie îmbunătăţită. Având în vedere faptul că modul în care politicile publice și afacerile private întreprinse în Republica Moldova se vor schimba dramatic, și că acest fapt va avea un impact imens asupra vieţii cetăţenilor obișnuiţi, ar trebui ridicat gradul de sensibilizare și mobilizat sprijinul public pentru a depăși rezistenţa grupurilor de interese etc.

• Nu în ultimul rând, problema transnistreană în contextul ZLSAC

este, în esenţă, o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, ZLSAC poate determina mai multe companii și instituţii transnistrene să respecte normele europene (și, implicit, moldovenești), însă, pe de altă parte, impasul politic prelungit poate bloca pregătirile pentru ZLSAC la un moment dat. De fapt, planul de acţiuni pentru pregătirea negocierii acordului ZLSAC conţine deja anumite prevederi privind Transnistria și încă nu este complet clar modul în care acestea vor fi puse în aplicare.

Având în vedere aceste deficienţe, ar trebui să fie evidenţiate alte câteva aspecte cruciale. ZLSAC este și va fi un subiect delicat și complex. După cum am menţionat, Republica Moldova poate dezamăgi în unele aspecte critice ale reformelor, din cauza lipsei de voinţă politică, puterii grupurilor de interese, inerţiei birocratice și instituţionale etc. Dar poate eșua și din cauza lacunelor financiare, tehnice și de resurse umane, necesare pentru a realiza acest proces. Și exact acesta este locul unde UE ar trebui să găsească echilibrul în abordarea sa faţă de Moldova: să ofere „mai puţin pentru mai puţin”, în primul caz, și să aplice condiţionalităţi, dacă este necesar; sau să meargă mai departe și să facă mai tangibil principiul „mai mult pentru mai mult”, adică să acorde mai multă asistenţă (de multe ori, mai degrabă ar fi vorba de ajutor tehnic și specific, decât consultanţă la nivel înalt) și flexibilitate în înţelegerea dificultăţilor și nevoilor obiective ale Republicii Moldova. În caz contrar, Moldova riscă să se alăture altor „povești de succes” eșuate din vecinătatea europeană.

Alex OPRUNENCO Sursa: expert-grup.org

8

20 MAI 2011

Doi dintre confraţii noștri de breaslă de limbă rusă, scriitorul și publicistul Boris Marian și publicistul Mihail Lupașco, ne-au adus la redacţie un poem care a văzut recent lumina tiparului și care constituie o apariţie absolut inedită.

Acest poem este scris în rusește și se numește „Закон – Тайга”, în traducere în românește ar fi „Taigaua este Legea”. Poemul este inedit prin faptul că relatează despre o răscoală armată din GULAGUL sovietic și, se presupune, a fost scris de un conaţional de-al nostru din Transnistria. Asta ne-a și determinat să publicăm în ziar istoria acestui poem, povestită nouă de cei care l-au găsit, redactat și tipărit, adică de Boris Marian și Mihail Lupașco.

Un bard moldovean în GULAGUL sovietic Mihail Lupașco susţine că poemul „Taigaua este Legea” face parte din folclorul deţinuţilor din imperiul sovietic, chiar dacă varianta originală, primară, a avut un autor concret, care s-a dezvoltat în Rusia, Bielorusia, Ucraina, dar și în teritoriul actualei Republici Moldova. În opinia lui, una dintre cauzele care au dus la apariţia poemului este contextul istoric dramatic: „Povestea este simplă. În ajunul războiului, în URSS s-a desfășurat un îngrozitor val de represiuni staliniste. Sute de mii de oameni, dacă nu chiar milioane, au fost încarceraţi în GULAG, fără ca să aibă vreo vină, doar pentru că au fost suspectaţi că ar fi dușmani ai poporului. Ajunși în lagăre, acești oameni au fost puși să aleagă: ori să supravieţuiască, ori să moară la lucrările de defrișare a pădurilor din Taigaua sălbatică. Șansa de „a supravieţui” pe care le-a oferit-o regimul stalinist a fost să spele cu propriul sânge, mergând să lupte pe front, imaginara lor vinovăţie. Și mulţi au acceptat, au mers la război, în faimoasele batalioane și companii disciplinare. Este știut faptul că unităţile disciplinare au avut o contribuţie esenţială în victoria armatei sovietice asupra celei germane, fiind folosite ca forţe de șoc, de atac, de asalt și fiind, de cele mai multe ori, carne de tun. Dar iată că după război, cea mai mare parte dintre acești deţinuţi nu au fost eliberaţi, așa cum li s-a promis, ci au ajuns din nou în GULAG. Regimul totalitar comunist nu și-a îndeplinit promisiunile, i-a minţit pe foștii soldaţi și ofiţeri ai detașamentelor disciplinare.

Marea confruntare dintre deţinuţii politici şi cei de drept comun Pe de altă parte, în perioada războiului, în lagărele de detenţie s-a format o categorie aparte de deţinuţi, organizată într-o structură rigidă, cea a hoţilor, așa-zișii „blatnâie”. Din această categorie făceau parte deţinuţi de drept comun, care au fost închiși pentru cele mai diferite crime: furt, jaf, omor, viol. Puterea sovietică îi considera pe aceștia mai apropiaţi regimului din punct de vedere social decât deţinuţii politici, care erau consideraţi dușmani ai poporului și deosebit de periculoși pentru orânduirea sovietică. Autorităţile criminale din lagăre conduceau activitatea deţinuţilor, practic, la același nivel cu administraţia lagărelor.

Deţinuţii politici care au trecut prin război și care s-au pomenit din nou după sârma ghimpată nu au acceptat să fie conduși de aceste autorităţi criminale.

S-a produs un mare și sângeros conflict. Ca rezultat, în perioada

EDI|IA DE VINERI

Reconstituiri

de după război, prin tot GULAGUL a trecut un val de răscoale armate, deosebit de feroce și sângeroase. O parte dintre ele eu reușit, răsculaţii obţinânduși prin luptă libertatea, însă multe dintre ele au fost crunt înăbușite”, ne-a povestit Mihail Lupașco.

Răscoala deţinuţilor de la Taişet Jurnalistul ne-a spus că poemul redactat de el și prietenul său, Boris Marian, a ajuns la ei pe căi private, fiind scris de mână într-un simplu caiet, un fel de jurnal de detenţie (în rusește тюремная тетрадь) în versuri.

Mihail Lupașco ne-a spus că mare le-a fost bucuria să constate că acest poem, „Taigaua este Legea”, relatează despre o răscoală a deţinuţilor care a reușit: „Poemul povestește despre una dintre puţinele răscoale ale deţinuţilor sovietici din GULAG care a reușit: răsculaţii au prelu-

at controlul asupra lagărului și au ieșit la libertate. Mai departe, urmele lor se pierd, noi putând doar să presupunem că aceștia, prin lupte, au reușit să părăsească teritoriul URSS, refugiindu-se undeva în China. În urma cercetărilor noastre, care, recunoaștem, sunt destul de sumare, am stabilit că evenimentele au avut loc în anii 46-47 sau 48 ai secolului trecut, în regiunea Irkuţk din Siberia, în împrejurimile staţiei Taișet, acolo unei au fost încarcerate după sârma ghimpată primele detașamente de corecţie”.

Jurnalul de detenţie al moldoveanului Mocreac Mihail Lupașco spune că în ceea ce ţine de paternitatea manuscrisului, s-ar putea ca textul original, adică în prima sa variantă, să aparţină unui moldovean din Transnistria. „În ceea ce privește autorul poemului, în urma unor studii și cercetări, am ajuns la concluzia că unul dintre autorii acestuia ar putea fi un conaţional de-al nostru, originar sau din raionul Grigoriopol, sau din raionul Du-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Taigaua ca Lege băsari. Noi presupunem că pe el îl chema sau Trofim Mocreac, sau Trofim Mocrac, nu cunoaștem exact numele lui. Acesta a făcut pușcărie, după care a participat la război în cadrul unui batalion corecţional. El a reușit să se întoarcă acasă din război, dar a fost din nou arestat și trimis în GULAG. În GULAG, eroului nostru i se pierde urma, dar se pare că el a supravieţuit detenţiei, odată ce el apare ca autor al acestui jurnal de detenţie.

Un poem antisovietic care, timp de 40 de ani, a circulat în regim samizdat Acest jurnal de detenţie a fost copiat, scris și rescris de nenumărate ori, fiind transmis din mână în mână, așa cum în perioada sovietică circula literatura samizdat. Astfel, o mulţime de persoane au intervenit în acest poem, adăugând sau eliminând câte ceva din versiunea originală. Astfel, procesul acesta de modelare a poemului a durat până în perioada restructurării gorbacioviene. Chiar există un fragment legat de perestroika, chiar dacă poemul, în general, se referă la o răscoală din GULAGUL stalinist”, ne-a relatat Mihail Lupașco.

Atunci când jurnalul de detenţie a ajuns la cei doi jurnaliști, Boris Marian a declarat că el are obligativitatea morală, ca fost condamnat politic, ca fost ZK în GULAGUL sovietic, ca poet, ca publicist, ca fost disident sovietic, să pună acest poem în circulaţie, bineînţeles, într-o variantă cizelată.

Boris Marian consideră că poemul „Taigaua este Legea” trebuie atribuit creaţiei folclorice: „Noi doar presupunem că a existat un autor care ar fi fost un moldovean din Transnistria. Este foarte posibil să fi fost așa, dar poemul acesta a circulat cam vreo 40 de ani din mână în mână, el a suportat o mulţime de intervenţii din partea altor persoane, în special, dintre cei care au făcut pușcărie, așa că putem afirma cu toată încrederea că el are o origine folclorică.

Pentru că printre cei care au intervenit în această lucrare au fost și deţinuţi de drept comun, nu doar deţinuţi politici, textul a ajuns să fie infect, imposibil de a fi publicat. El conţinea multe cuvinte din argoul hoţilor, a pușcăriașilor și chiar înjurături.

Așa că, înainte de a-l publica, am fost nevoiţi să recurgem la redactare stilistică și literară a textului”.

Rezistenţă armată anticomunistă chiar în timpul regimului stalinist Boris Marian susţine că meritul lui și al lui Mihail Lupașco este unul modest, ei doar au scos din anonimat, „au scos de după gratii” acest poem, publicându-l și dându-i o altă viaţă, o altă circulaţie.„În această lucrare contează nu atât calităţile ei poetice, cât mesajul social și politic.

Acest poem demonstrează că în perioada sovietică a existat o împotrivire, o rezistenţă armată împotriva dictaturii și tiraniei staliniste, chiar în cei mai sângeroși ani ai regimului, în anii de după război. Și această rezistenţă a avut loc în GULAG, unde deţinuţii erau trataţi cu

Mihail Lupașco aceeași cruzime ca și în lagărele fasciste.

Curajul eroilor din poemul nostru este unul care ne încântă și astăzi. Eroii poemului sunt oameni care au existat cu adevărat, care au fost deţinuţi politici până la război, apoi au parcurs războiul în detașamentele disciplinare, după care au fost din nou încarceraţi în GULAG. Și aici ei s-au răsculat, au pus mâna pe arme, au preluat controlul asupra lagărului lor, i-au eliberat pe deţinuţii din alte lagăre vecine și prin lupte grele au înaintat până la hotarul URSS cu China. Mulţi dintre ei au murit în luptele cu detașamentele sovietice de represalii. Autorităţile au îndreptat împotriva lor tehnica grea, tunuri și tancuri, și chiar aviaţia. Dar eu luptat și au reușit prin jertfa lor să-și dobândească libertatea.

Noi am pus în circulaţie acest poem pentru a demonstra că nu este adevărat că oamenii s-au supus orbește regimului sovietici, că toţi au fost niște fricoși, niște dobitoace docile care nici măcar nu au crâcnit în faţa călăilor. Nu a fost așa. Și nu e vorba doar de răscoala descrisă în poemul nostru. Au fost un șir întreg de răscoale ale deţinuţilor politici din lagărele sovietice. După răscoalele din anii 1946-1947-1948 au urmat cele din 1952-1953 și chiar în ajunul morţii lui Stalin. Eliberările în masă și reabilitările politice în masă care au avut loc după moartea lui Stalin s-au datorat și acestor răscoale din GULAG, acestor oameni cu demnitate, care s-au ridicat de după gratii, de după sârma ghimpată, au pus mâna pe arme și au murit foarte mulţi dintre ei”, ne-a spus Boris Marian.

Și nu putea fi altfel, pentru că Hrușciov tot bolșevic fusese și crescuse în același mediu ca și Stalin. Hrușciov l-a demascat pe Stalin și a condamnat regimul instaurat de acesta doar pentru ca să instaleze propriul regim represiv și dictatorial.

Ca urmare a dezgheţului hrușciovian, în ţările din lagărul socialist au apărut mișcări anticomuniste. În 1954 – în Germania, în 1955 – în Polonia, și, cea mai importantă, în Ungaria – în 1956, când toată ţara, în frunte cu tineretul studios, s-a ridicat împotriva ocupaţiei sovietice, împotriva armatei sovietice. Revoluţia din Ungaria a constituit apogeul valului de proteste anticomuniste și antisovietice din lagărul socialist. Asta l-a speriat pe stăpânul de la Kremlin, pe Nikita Hrușciov, care a ordonat cu text deschis: „Puneţi mâna strâns pe ei!” adică pe revoluţionarii unguri.

Boris Marian perioada 1954-1956, urmează un nou val de arestări, condamnări, în baza aceluiași articol din Codul Penal. În Codul Penal al Federaţiei Ruse era articolul 58, iar în cel al Ucrainei și Moldovei, sovietice pe atunci, era articolul 54 (codul penal din Ucraina și Moldova era același).

Acesta incrimina „agitaţia și propaganda antisovietică, tipărirea literaturii antisovietice și a imaginilor cu un conţinut analogic”.

Au fost arestaţi mii și mii de studenţi, tineri, în general, ofiţeri, învăţători, funcţionari, clerici, care, ajungând după sârma ghimpată, au constituit o nouă pătură în GULAGUL sovietic, cea a „studenţilor”. Așa ne-am numit noi, „studenţii”, deși deja nu mai eram studenţi

Boris Marian, lagărul numărul 5, staţia Sosnovka, Republica Autonomă Mordovia (1958) bazau pe propaganda bolșevică.

Acolo am citit literatura care în acea perioadă era interzisă în Uniunea Sovietică. La închisoare am citit cărţi religioase, în pușcărie am citit pentru prima dată Evanghelia. În pușcărie am aflat ce este creștinismul.

Boris Marian, ca fost zeka în GULAG Boris Marian recunoaște că s-a apucat cu mare bucurie de redactarea poemul „Taigaua este Legea” pentru că el însuși este fost deţinut al GULAGULUI, fiind arestat în 1957 și eliberat tocmai peste 5 ani de detenţie.

Iată ce spune Boris Marian despre această întâmplare care i-a marcat întreaga viaţă: „Cum s-a întâmplat? Era în perioada căreia i s-a spus dezgheţul hrușciovian. Hrușciov a demascat stalinismul, cultul personalităţii lui Stalin. Noi, fiind tineri studenţi la Kiev, am crezut în sinceritatea gestului lui Hrușciov și am considerat că ţine de datoria noastră să mergem înainte, să curăţim societatea de stalinism, să destalinizăm URSS-ul. Dar Hrușciov nu a dorit destalinizarea societăţii, ci hrușciovizarea ei. De fapt, el era ca și Stalin.

GULAGUL ca o şcoală Boris Marian, primul din dreapta, cu prietenii, Dubravlag, Republica Autonomă Mordovia (1958)

„Trăiască Revoluţia ungară!” În această situaţie, eu și prietenii mei am susţinut cum am putut Ungaria. În timpul manifestaţiilor organizate de sovietici de jubileul revoluţiei bolșevice din 7 noiembrie 1957, la Petersburg, Moscova, Kiev tinerii au ieșit cu lozinca: „Jos mâinile de pe Ungaria” și „Trăiască Revoluţia Ungară!” Au urmat arestările în masă. Adică, după reabilitările făcute în

și nici măcar nu toţi dintre noi fuseseră studenţi. În temei, erau tineri, deși erau și persoane în etate.

Eu am fost printre acești tineri. Trebuie să recunosc că noi nu am cerut demolarea sistemului, noi nu am scandat „Jos regimul sovietic”, noi am dorit revizuirea lui, noi vroiam să-i dăm o faţă umană. De fapt, atunci trebuia să aibă loc restructurarea, care a devenit posibilă doar după preluarea puterii de către Gorbaciov.

Cu toate acestea, noi am fost pionerii, noi am constituit primul val de disidenţi sovietici, chiar dacă mulţi dintre noi nu erau atât pentru demolarea regimului, cât, mai degrabă, pentru reformarea lui”.

„În puşcărie am citit pentru prima dată Evanghelia”

Coperţile interioare ale cărţii.

Desenele sunt originale, făcute de deţinuţii din GULAG

L-am întrebat pe domnul Marian, cum își amintește de cei 5 ani lungi de GULAG? „După ce am fost eliberat, multă lumea mă compătimea, toţi îmi spuneau că am pierdut 5 ani din viaţă, cei 5 ani în care am fost încarcerat, fiind exmatriculat de la universitate. Dar nu este adevărat: nu am pierdut, ci am câștigat. În acei 5 ani de GULAG am învăţat ceea ce în 5 ani de facultate nu aș fi învăţat niciodată. Eu am făcut cea mai bună universitate, pentru că în GULAG am întâlnit, am discutat cu oameni de o erudiţie extraordinară, care aveau cunoștinţe temeinice, bazate pe adevăr, și nu de cele de la universitate, care se

În afară de aceasta, în GULAG am întâlnit caractere, adevărate caractere, astfel că cei 5 ani de detenţie au devenit pentru mine o școală a bărbăţiei și a maturităţii civice, a curajului civic. În GULAG, cei mai slabi de îngeri, cei cu caracterul mai slab, erau frânţi, ei dispăreau ca personalitate. Iar cei mai tari de înger se căleau, deveneau personalităţi puternice.

Eu am intrat în GULAG ca om sovietic, care pledase doar pentru reformarea regimului, nu și pentru demolarea lui. Dar în GULAG am încetat să mai fiu om sovietic și am ieșit din GULAG un antisovietic convins. De fapt, regimul era tare prost, băgând în lagăre oameni sovietici și scoţând de acolo oameni antisovietici. Mulţi dintre cei eliberaţi din pușcării, din lagăre, au continuat lupta împotriva regimului.

Alţii au fost reduși la tăcere, dar și aceștia au tăcut, dar fără a renunţa la convingerilor lor, ei doar au așteptat momentul prielnic pentru a relua lupta. Și ei toţi au contribuit în mod direct la prăbușirea regimului, căci această disidenţă enormă care s-a creat faţă de regimul sovietic a constituit una dintre cauzele care au dus la prăbușirea lui”, susţine Boris Marian.

Marele paradox al lui Boris Marian Fostul ZK și disident sovietic este astăzi decepţionat de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. „Mi-e scârbă de ce se întâmplă astăzi. De 20 de ani tot batem pasul pe loc, numai minciuna și nedreptatea merg înainte în ţara noastră. Și mai cresc averile făcute pe căi necinstite, inclusiv prin activitatea politică.

Astăzi unii fac bani mulţi din politică”, spune fostul deţinut al GULAGULUI. „Eu nu cer onoruri pentru trecutul meu, dar nu pot să înţeleg de ce eu sunt numit trădător, mancurt (deși am scris și publicat cărţi în limba română), comunist, doar pentru că nu am mers într-un pas cu patrioţii de carton de astăzi, cu anticomuniștii de paradă care au apărut ca ciupercile după ploaie după prăbușirea comunismului sovietic. Și acești patrioţi de carton mă numesc pe mine comunist, pe mine care am făcut pușcărie pentru că am manifestat împotriva regimului, în timp ce mulţi dintre ei ocupau funcţii înalte în structurile de partid și administrative din imperiul sovietic.

Majoritatea celor care acum sunt la putere au fost comuniști, au fost mari nacialnici, înfocaţi propagandiști și ideologi pe timpul URSS-ului. Și ăștia îmi fac mie proces de conștiinţă.

Unul dintre ei avea o funcţie mare la Comitetul Central și scria denunţuri împotriva scriitorilor.

Am un denunţ de-al lui și aș putea să-l public în presă. El acum este însă un mare patriot român, mare scriitor, invitat la tot felul de manifestaţii în România, ridicat în slăvi de autorităţile de la Chișinău, el acum este mare luptător anticomunist, care însă în timpul sovietic turna scriitorii la securitate.

El, fostul turnător la securitate, s-a reorientat subit după căderea regimului, a scris câteva versuri patriotarde și acum este băiat bun. Și în timpul sovietic era băiat bun, pentru că atunci scria versuri în care lăuda Partidul Comunist al URSS. Dar eu, cum am fost pe timpul sovieticilor băiat rău, tot băiat rău am rămas și astăzi. El și atunci, și acum mă dă la brazdă, îmi dă din deget, atunci pentru că nu ţineam linia Partidului Comunist, că nu eram comunist cum era el, iar acum că nu sunt „anticomunist”, cum se pretinde el astăzi. Acesta este marele paradox!” declară cu amărăciune Boris Marian. Și credem că are tot temeiul să afirme asta. Din păcate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

20 MAI 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio de la 16 mai 1812 Scriam pe blogul meu, acum exact doi ani, cu ocazia împlinirii a 197 de ani de la rășluirea din trupul viu al Moldovei a părţii ei de răsărit, numită mai târziu Basarabia: „La 16 mai 2009 nici un ziar nu a scris despre această tristă aniversare, nici un post de radio sau de televiziune, fie la Chișinău, la Iași sau la București, nu și-a amintit de marea tragedie întâmplată în istoria noastră la 16 mai 1812. Pe câţi oare îi mai doare astăzi cu adevărat 16 mai 1812?”. Începând cu 16 mai 1812, denumirea de PRUT, printr-un joc de cuvinte, singurul posibil prin recombinarea literelor sale, a început să fie citită TRUP RUPT! 16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului și sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii.

Acum suntem la o distanţă de 199 de ani de la semnarea de către ruși și turci, în Hanul armeanului Manuc bey din București (agent în serviciul Rusiei, cu o contribuţie directă la raptul teritorial din 1812), a acelei nenorocite hârtii prin care Rusia ţaristă și Turcia otomană sfârtecau Principatul Moldovei. De această dată, presa de limbă română de pe ambele părţi ale Prutului a fost mai sensibilă și a abordat subiectul, de regulă și din păcate, doar sentimental și patriotard.

Cel mai mare voievod român din toate timpurile, Ștefan cel Mare și Sfânt, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, cel mai mare istoric român, Nicolae Iorga, cel mai mare compozitor român, George Enescu, cu toţii fii ai vechii Moldove, vor fi în continuare revendicaţi de ambele maluri ale Prutului, ca dovadă că sângele apă nu se face, indiferent de meandrele istoriei noastre chinuite și contorsionate.

La anul vom aniversa două secole de la crima istorică comisă de cele două imperii împotriva naţiunii noastre. Este de așteptat că atât partida naţională, cât și partida imperială (sau cea moldovenistă, filoimperială), se vor raporta, fiecare în felul său, diametral opus celui al părţii adverse, la eveniment. Putem presupune de pe acum că dezbaterea publică va rămâne la cotele de anul acesta, cu simpla diferenţă că accentele se vor îngroșa. Manipularea istoriei va fi la ea acasă în ograda moldovenismului filoimperial de la Chișinău. Singurul subiect nou care va fi atacat în mod inevitabil va fi cel al succesiunii juridice, al legitimării sau falsei legitimări istorice a Republicii Moldova, văzută ca auxiliară a Moscovei.

Declaraţia de independenţă din 27 august 1991, în încercarea de a aduce claritate asupra lucrurilor, parcă ar vrea dinadins să

și Bucovinei; Subliniind că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei și Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum și a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încâlcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenenţa

Expansiunea rusă în jurul Mării Negre (1700-1812)

ne ducă într-o zonă a confuziilor periculoase, atunci când se referă la „statalitatea neîntreruptă” și la raptul teritorial din 1812, sugerând o succesiune juridică între Ţara Moldovei și actuala Republică Moldova, dar și, ceea ce este mai mult decât interesant de observat, între România interbelică și Republica Moldova.

Să urmărim textul a trei alineate din actul de naștere al Republicii Moldova: „Având în vedere trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric și etnic al devenirii sale naţionale; Considerând actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei și de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei

noii republici la U.R.S.S.”. Vom reţine că doi dintre termenii dihotomici cu care operează Declaraţia de independenţă sunt: „moldoveni” și „limba română”, parcă accentuând dilema identitară și vrând să sugereze că o chestiune ca cea a succesiunii de drept a statului ar rămâne deschisă.

Așadar, să vedem cine este succesorul de drept al Ţării Moldovei, pentru a anticipa orice speculaţie la care se va deda tot mai mult în continuare partida imperială și cea moldovenistă proimperială. Părerea noastră este că între Republica Moldova, ca stat constituit la 27 august 1991, și Ţara Moldovei nu există nici un fel de continuitate juridică. Poate cineva demonstra contrariul? Evident că nu. Faptul că exprimăm acest punct de vedere nu înseamnă că am fi adepţii

revizionismului sau iredentismului, oricare ar fi sensurile pe care li le atribuie unii sau alţii. Noi acceptăm realităţile politice și ne asumăm întreaga istorie naţională așa cum a fost ea. Preocuparea noastră majoră este ca Lumea Românească de astăzi, prin cei doi moduli politici de bază ai săi, România și Republica Moldova, să prospere și să se consolideze spre binele cetăţenilor din cele două state, lăsându-i lui Dumnezeu teren de acţiune privind destinul nostru viitor.

Precum se știe, etnia română a fost, pe întreg parcursul evului mediu și până în secolul XIX, o naţiune tristatală, multistatalitatea fiind un fenomen obișnuit în cazul tuturor naţiunilor de talie mare sau medie din Europa timpului respectiv. Unul dintre statele noastre naţionale a fost Ţara Moldovei. Dreptul internaţional public numește desfiinţarea unui stat de către altul sau întreruperea suveranităţii unui stat pe o parte importantă a teritoriului său, prin ocupaţie străină și subjugare, cu termenul latin debelatio. Ocupaţia austriacă din 1775 a părţii de nord a Ţării Moldovei și ocupaţia ţaristă din 1812 a jumătăţii de răsărit a Ţării Moldovei reprezintă cazuri clasice de ocupaţie și subjugare, adică de debelatio. Cu precizarea că aceste cazuri de debelatio (ocupaţie și subjugare), invocate, în principiu, corect în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova nu au fost niciodată complete, ci doar parţiale. Din respect faţă de adevărul istoric trebuie să observăm că ele se referă însă strict la Ţara Moldovei, care, în 1859, s-a unit (prin fuziune, nu prin absorbţie, am spune astăzi în termeni juridici curenţi) cu Ţara Românească (Muntenia sau Valahia), constituind Principatele Unite. La rândul lor, Principatele Unite s-au numit, din 1 iunie 1866, România, după numele etniei fondatoare. Judeţele basarabene Bolgrad, Cahul și Ismail au făcut parte, până în 1878 (Pacea de la Berlin), din Ţara Moldovei, Principatele Unite și, respectiv, România. Putem vorbi despre o perfectă continuitate juridică, din 1359 până astăzi, între Ţara Moldovei, Principatele Unite și România, indiferent de tipurile de regim care s-au succedat. Nicăieri, pe această linie neîntreruptă de continuitate juridică și succesiune statală nu apare și nici nu avea cum să apară Republica Moldova, născută pe ruinele defunctei URSS. În paralel, în planul succesiunii bisericești însă, există loc pentru analogii interesante, întrucât Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cu existenţă neîntreruptă din 1401

Dodon, SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM? Urmare din pag. 1 Ambiţiile acestuia vor spori odată cu obţinerea fotoliului din clădirea de pe Ștefan cel Mare, 83, astfel încât va ţinti funcţia de președinte al PCRM. Iar acest lucru este deja intuit de “cardinalul din umbră” al actualului lider comunist, fapt care se reflectă și în actuala campanie a lui Dodon. Aţi văzut vreun mesaj de susţinere din partea lui Mark Tkaciuk la adresa lui Igor Dodon? Nu. Aceasta în condiţiile în care Mark Tkaciuk este unul dintre cei mai buni specialiști în manipulare din Moldova. Mai mult, gurile rele spun că Tkaciuk îi pune piedici lui Dodon. De ce în stafful de campanie al lui Dodon sunt alte persoane decât fruntașii PCRM? De ce pe blogul candidatului din partea comuniștilor lipsește simbolica PCRM (secera și ciocanul)?

De ce campania de comunicare a lui Dodon prin intermediul bilboard-urilor a început pe cont propriu (finanţată de oameni de afaceri și nu de partid sau cu acordul partidului), înainte de a fi desemnat candidat al formaţiunii, campanie criticată de liderul PCRM, Vladimir Voronin?

De ce-uri sunt multe. Răspunsul este unul. Dodon își face propriul joc, susţinut de un grup de oameni de afaceri. Iar jocul acesta se poate încheia cu un mare scandal în PCRM, dacă tânărul politician va fi înscăunat la Primărie.

Funcţia de primar al Capitalei este una inclusiv politică. Ea aduce din start un rating suplimentar, dar și multe pârghii de influenţă (de ordin economic, politic, instituţional etc.). Aceasta înseamnă resurse și argumente suplimentare pentru ca Dodon să pretindă funcţia de președinte al PCRM, în condiţiile în care de câţiva ani se discută despre succesorul lui Vladimir Voronin. Nu vreau să deschid, deocamdată, toate parantezele, dar pe culoare se vorbesc multe lucruri interesante. Deci, Dodon este SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM! Oleg CRISTAL, FLUX, sursa: vox.publika.md

P E L E R I N A J E 2011 <BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

OLTENIA, MUNTENIA, ARDEAL Circuit pe Transfćgćrćûan 17 - 19 iunie 2011 Plecarea din Chiûinću spre Târgoviûte: Întoarcerea la Chiûinću:

vorba doar despre imaginaţie și deziderat, întrucât, oricât am scruta ansamblul cadrului legislativ românesc, nu vom putea găsi nimic de genul acesta.

Rămânând pe linia extrapolărilor și ţinând cont de realităţile istorice, nimeni nu-și poate imagina un text de lege asemănător adoptat de Legislativul de la Chișinău: „Republica Moldova este succesoare și continuatoare de drept a Ţării Moldovei, a Principatelor Unite, a Regatului României, a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) și a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM)”. Firul continuităţii statale de drept, care să lege Republica Moldova de astăzi de vechiul stat naţional (românesc) al Ţării Moldovei, este rupt.

Ruperea lui s-a produs la 16 mai 1812, prin acel debelatio parţial, când suveranitatea Ţării Moldovei a fost suspendată prin rășluirea, ocuparea și subjugarea părţii de la răsărit de Prut a ţării de către Imperiul Ţarist, cu mârșava complicitate a Imperiului Otoman.

Unde mai pui că, prin Constituţia sa, România „este stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil”, pe când Republica Moldova refuză formula și, prin Constituţia din 1994, declară că „este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil”, adăugând articolul nehotărât „un” și omiţând termenul „naţional”, pentru a nu fi nevoită să precizeze denumirea naţiunii.

Marea problemă a Republicii

Vineri, 16 iunie, ora 19.

Luni, 19 iunie, orele 20-21.

Ziua 1, Sâmbćtć, 17 iunie: Mćn.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul.

Târgoviûte: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei. Mćn.Viforâta: icoana fćcćtoare de minuni a Maicii Domnului. Cazare: Mćn. Curtea de Argeû.

Ziua 2, Duminicć, 18 iunie: Mćn.Curtea de Argeû: Sf.Liturghie, moaûtele Sf. Filofteia, fântâna meûterului Manole. TRANSFĆGĆRĆúANUL, Lacul Vidraru ûi Lacul glacial Bâlea. Mćn.BrâncoveanuSâmbćta de Sus: Vecernia, mormintelele mitropolitului Ardealului, Antonie Plćmćdealć ûi arhimandritului Teofil Pârćian, izvorul cu apć tćmćduitoare a pćrintelui Arsenie Boca. Cazare: Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus. Ziua 3, Luni, 19 iuni: Mćn.Brâncoveanu – Sâmbćta de Sus: Sf. Liturghie. MunŖii Fćgćraû: Urcare/coborâre spre muntele Moldoveanu (2554m alt.) cu un popas la peûtera-chilie a pćrintelui Arsenie Boca (1600 m alt.). Cetatea Fćgćraû. Braûov: Biserica Sf. Nicolae, Prima ûcoalć româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, program liber în oraû 1 orć. Borzeûti: acasć la útefan cel Mare ûi Sfânt: biserica ûi muzeul: popas (1 orć).

(+373.22) 226043, 331310, 597836 ª(+373) 68855440, 69336366, 67179501, 79707501, 79936366, 79776216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

Moldova este dacă va reuși sau nu să devină stat naţional. Și dacă va deveni vreodată, trebuie să ne întrebăm de pe acum: ce fel de stat naţional anume va fi?

Sub ochii noștri se poartă astăzi un adevărat război de revendicare a continuităţii juridice și moștenirii istorice a Ţării Moldovei, victima tratatului ruso-turc semnat la București în neagra zi de 16 mai 1812. Suntem abia la începutul acestui război, care va dura ceva timp. Pericolele pe care le prezintă acesta ţin de riscul real al unui nou debelatio realizat prin acel soi de ocupaţie și subjugare subtilă pe care ne-am obișnuit să-l numim cu un cuvânt ciudat: transnistrizare. Datele contextului istoric s-au schimbat, evident, de la 1812 încoace. Singura diferenţă dintre vechiul și actualul peisaj geopolitic în care ne aflăm este că astăzi rușii nu mai discută cu turcii, ci cu germanii, ca și în 1939. Întâmplător sau nu, anume în fatidica zi de 16 mai premierul Filat a anunţat că pleacă iarăși la Berlin pentru a discuta, după cum ne-a spus chiar el, prefaţându-și vizita, „chestiunea transnistreană”. Va deveni oare Vladimir Filat un nou Manuc bey al timpurilor noastre? Și dacă tot am recurs la tristul joc de cuvinte „Prut – trup rupt!”, nu am vrea să credem că celălalt râu important din „spaţiul istoric și etnic al devenirii noastre naţionale” ne va oferi, la două secole distanţă de 16 mai 1812, prilejul să spunem, într-o dureroasă îngânare, „și Nistrul – sinistru!”

Vlad CUBREACOV, FLUX

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia (III) Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

MITROPOLIA BASARABIEI <SCHITURI

român modern, mai cu seamă din partea unor cercuri politice de la Chișinău, aliniate sau arondate intereselor centrului de putere responsabil pentru acel nenorocit debelatio din 1812.

Pentru a vedea cum procedează alte state în cazuri similare, vom observa, cu titlu de fapt divers, că, bunăoară, Federaţia Rusă se revendică oficial a fi succesor (continuator) juridic al tuturor formaţiunilor statale care au precedat-o. Astfel, Legea federală a Federaţiei Ruse cu privire la compatrioţii de peste hotare, nr. 99-F3, din 24 mai 1999, cu completările și modificările ulterioare, prevede în Preambulul său: „Federaţia Rusă este succesoare și continuatoare de drept a Statului Rus, a Republicii Ruse, a Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse (RSSFR) și a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Instituţia cetăţeniei ruse este coroborată cu principiul caracterului neîntrerupt (al continuităţii) statalităţii ruse”.

Extrapolând situaţia, am putea să ne imaginăm că un text similar de lege, adoptat la București, ar trebui să arate cam astfel: „România este succesoare și continuatoare de drept a Ţării Moldovei și a Ţării Românești, a Principatelor Unite, a Regatului României, a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), a Republicii Populare Române și a Republicii Socialiste România.

Instituţia cetăţeniei române este coroborată cu principiul caracterului neîntrerupt (al continuităţii) statalităţii române”. Aici este însă

(Continuare din numărul precedent)

CENTRUL de PELERINAJ EMAUS

<MĂNĂSTIRI

până astăzi, este unul dintre precursorii Patriarhiei Române, care o succede ascendent. Pe de altă parte, Mitropolia autonomă a Basarabiei de astăzi este, tot prin analogie, un fel de echivalent ecleziastic al actualei Republici Moldova, pe când Mitropolia Chișinăului și „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) este un fel de analog al puterii de ocupaţie rusească, care, prin titulatură și aspiraţii expansioniste afișate, ridică pretenţii asupra spaţiului și moștenirii vechii Mitropolii a Moldovei cu reședinţa mai întâi la Suceava, iar mai apoi la Iași.

Așadar, în accepţia dreptului internaţional clasic și modern, România este singurul succesor juridic ascendent al Ţării Moldovei cu capitala la Suceava și Iași, iar în accepţia dreptului canonic ortodox, Patriarhia Română este singurul succesor juridic ascendent al Mitropoliei Moldovei cu reședinţa la Suceava și Iași. Impostura structurii locale a Patriarhiei Moscovei ţine de evidenţe și nu se sprijină pe dreptul canonic ortodox, invocând în favoarea sa doar “dreptul forţei”, adică dreptul ocupantului de la 1812 și 1940, așa cum este el menţionat și în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Chestiunea continuităţii sau succesiunii juridice și de stat nu este reflectată expres în nici unul dintre actele normative interne ale României de astăzi. Faptul lasă loc pentru interpretări eronate și speculaţii și manipulare, alimentând tendinţe și reflexe expansioniste în raport cu statul

Împrejurimile oraşului Point de Galle din insula Ceylon Făcându-se dimineaţă, am luat trăsurile comandate încă de cu seară și am plecat să cercetăm împrejurimile orașului Point de Galle. Trăsurile de aici sunt pe arcuri, trase de un singur cal, și au patru locuri. Plata se face după milele parcurse. Pentru prima milă dai un șiling, iar pentru fiece milă următoare dai câte jumătate de șiling, oricâţi ar fi cei urcaţi în trăsură. Drumul era o minune, nu alta. Nu avea nici o gropiţă, nici o piatră cât de mică, nici un vreasc măcar! Parcă nici nu am fi mers pe pământ, unde mai pui că de jur-împrejur era o nemaivăzută până atunci frumuseţe a naturii. Tot ceea ce ne-a fost dat să vedem în lumea vegetală ne încânta tot mai mult și mai mult. Pur și simplu, nu ne mai puteam sătura să privim, întrebându-ne, ca uluiţi, de unde vine această uriașă putere în stare să scoată din pământ atâta amar de frumuseţe. Și acum, după ce s-au scurs opt luni de zile de atunci, parcă aș simţi o sărbătoare în suflet la aducerea aminte a celor văzute și pe care nu cred să le pot uita vreodată. Pe drum am fost sfătuiţi să trecem și pe la o altă pagodă. Statuia de aici a lui Buddha este cu mult mai mare decât cea văzută mai înainte. De-a dreapta lui Buddha, pe perete, apare chipul învăţăcelului său Brahma, având douăsprezece mâini, de-a stânga – Vișnu, iar la intrarea în pagodă, însemnând ceva de felul pridvoarelor noastre bisericești, apare de amândouă părţile Siva. Cel puţin așa ne lămuresc prin traducător preoţii templului.

Nu departe de această pagodă, printr-o mulţime de alţi copaci, am cercetat îndelung un arbore de scorţișoară. Arborele nu era prea înalt, de vreo 3-4 arșini, iar rădăcinile lui au un desăvârșit miros de camfor.

De aici am plecat mai departe, oprindu-ne la poalele unei măguri, întrucât locul putea fi străbătut doar cu piciorul, fapt pentru care trăsurile noastre au rămas jos. Am urcat pe culmea acelei măguri și de acolo ni s-a deschis minunata priveliște a întregii împrejurimi: dinspre partea de apus se zărește un crâmpei de mare, de cealaltă parte, la talpa muntelui, se aștern mici poiene, crânguri în toată bogăţia și frumuseţea naturii tropicale, în depărtare se scaldă în nori Vârful Adam, iar mai aproape, muntele este înconjurat de coline nu prea înalte, toate până la una acoperite de arbori și de verdeaţă. O jumătate de șiling plătită de fiecare vizitator face dovada că această culme este luată în arendă.

Am putut lua cunoștinţă, în linii mari, de istoria stăpânirilor europene asupra Ceylonului dintr-un ghid englezesc. Portughezii au pus stăpânire pe locul în care se află Point de Galle în anul 1515. După 140 de ani de stăpânire portugheză, Point de Galle a trecut în anul 1655 în mâna olandezilor, care, la rândul lor, au fost alungaţi în anul 1795 de către englezii ieșiţi învingători. Amintire despre stăpânirile portugheză și olandeză rămân a fi doar cimitirele lor, precum și biserica olandeză. De altfel, nici englezii nu au pus îndată stăpânire pe întreaga insulă. Puternicul regat Kandy li s-a împotrivit britanicilor până în anul 1815.

De atunci Kandy a devenit orașul de căpătâi al insulei, aici avându-și reședinţa general-guvernatorul, tot aici fiind concentrată activitatea misionarilor.

Populaţia insulei Ceylon Populaţia băștinașă din Ceylon este alcătuită din diferite triburi asiatice, cea mai mare parte dintre care aparţin rasei singaleze, care se aseamănă cu indienii.

Bărbaţii sunt bine clădiţi, vânjoși, cu trăsături vii și inteligente, și toţi cei pe care i-am văzut arătau destul de solid. Pe cap și pe barbă au o bogată podoabă de păr. Mulţi dintre ei își rad bărbile după obiceiul englezilor, părul din cap și-l piaptănă spre ceafă fără nici un fel de cărare, iar în creștet și-l strâng cu un pieptene rotund. Lumea de rând umblă pe jumătate despuiată, încingându-se în faţă doar cu o bucată de pânză, și așa umblă și copiii. Femeile poartă, pe lângă pânza obligatorie de la cingătoare până la genunchi, și un

fel de scurteică din pânză albă și subţire. De altfel, și bărbaţii pot fi văzuţi destul de des îmbrăcaţi la fel, de aceea nu vei putea deosebi dintr-o dată un bărbat de o femeie. Iar femeile, dacă nu au în amândouă urechile cercei, poartă negreșit un cercel în urechea dreaptă. Pielea locuitorilor este de culoare întunecată, dar nu este neagră. Aproape toate feţele, atât cele bărbătești, cât și cele femeiești, sunt destul de frumoase și simpatice. Singalezii se împart în patru caste: Ksatriya – a nobilimii, Brahmanii – a preoţimii, Vaisiya – a negustorilor, casta cea mai înstărită acum și clasa cu cele mai bune trăsături exterioare, și, în sfârșit, Sundra – casta ţăranilor, clasa de jos, care, după cum suntem încredinţaţi, se împarte în alte vreo cel puţin 60 de caste. După cum se vede, englezii lasă așa cum sunt obiceiurile și așezămintele din vechime, căci treptata cunoaștere dintre băștinași și europeni va dezrădăcina de la sine încet-încet și castele indiene, și alte noţiuni brahmanice.

Mulţi dintre locuitorii Ceylonului mărturisesc creștinismul: unii sunt catolici, alţii – protestanţi. Printre ceylonezi sunt și mulţi mahomedani, dar cea mai mare parte a locuitorilor mărturisește budismul. Cei doi condrumeţi ai mei, Sebastian și Silvia, sunt catolici. Pe insulă și în orașul Point de Galle este o misiune catolică și alta protestantă, dar timpul nu mi-a îngăduit să pot avea vreo întrevedere cu cineva dintre misionari.

Flora din insula Ceylon este una dintre cele mai bogate pe globul pământesc și cuprinde 3000 de plante fanerogame, cele mai cunoscute fiind arborii de esenţă tare – salcâmul de toate varietăţile, mărul, arborele de muștar, pomenit în Sfânta Scriptură, mangotierul, așa-numitul arbore de mătase, stejarul de Ceylon, tamarinul, abanosul uriaș, secvoia și încă multe altele.

Jumătatea stângă a orașului Point de Galle este locuită de europeni, iar cea dreaptă de băștinași. În prima jumătate sunt câteva hoteluri și magazine cu opere europene și opere de artă locală. În jumătatea orașului locuită de băștinași este un mare bazar, unde aproape tot ce se vinde este lucrat în partea locului și doar fleacurile mărunte ca nasturii sau lucrurile din sticlă sunt aduse din Anglia. Tot aici poţi vedea o mulţime de nuci de cocos, lămâi (destul de nearătoase și de negustoase) și ananași. Doi ananași, fiecare cântărind nu mai puţin de 3 funţi, m-au costat un șiling și, cu toate acestea, mi s-a spus că am cumpărat prea scump. În acest bazar mișună oameni de fel de fel de neamuri și popoare, aici putând să vezi o priveliște pestriţă a tuturor straielor naţionale cu putinţă din Asia, locul fiind al unei învălmășeli de malaiezi, chinezi, perși, kafri, preoţi budiști și căpetenii ale triburilor aborigene purtând tot felul de semne distinctive ale dregătoriei lor.

(Va urma) Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul 1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV

10

20 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Interviu

Preşedinţia va pregăti un Program Naţional pentru Susţinerea Valorilor Familiei

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IDEI ÎN DIALOG

SANDU VASILACHE:

Am renunţat să fiu „geniu în aşteptare” Interviu cu Alexandru Vasilache, artist al poporului, regizor de teatru şi film, directorul studioului „Moldova-Film”

- Pentru început, vreau să vă felicit pentru turneul la Sankt-Petersburg, unde aţi prezentat spectacolul “Fraţii Karamazov”.

- Mulţumesc! Mă bucur că această participare are ecouri bune, am primit și o scrisoare din partea directorului festivalului, care spune că acest spectacol a fost o revelaţie.

Președintele interimar al Republicii Moldova, Marian LUPU, a declarat, cu ocazia deschiderii unui Festival dedicat Zilei internaţionale a Familiei, că Președinţia pregătește un Program Naţional pentru Susţinerea Valorilor Familiei, menţionând că lucrul asupra proiectului deja a început în cadrul instituţiei prezidenţiale.

Potrivit lui Lupu, implementarea viitorului program va fi susţinut și de Andreea MARIN-BĂNICĂ, Ambasador UNICEF și oaspete de onoare al Festivalului Familiei de la Chișinău. “A venit timpul ca statul să se implice cu adevărat în crearea condiţiilor adecvate pentru ca fiecare familie din Moldova să ducă un trai decent”, a argumentat Marian LUPU. El a punctat, în context, câteva subiecte ce vor face parte din program, cum ar fi „susţinerea prioritară a mamei și copilului, deschiderea de secţii sportive și stadioane pentru ca tânăra generaţie să fie sănătoasă, inaugurarea de grădiniţe, școli, biblioteci, centre vocaţionale și cămine culturale, care să reducă nivelul criminalităţii juvenile”. Președintele a menţionat și o altă problemă care destramă familiile din Moldova: rata înaltă a șomajului. “Voi insista ca structurile de stat să găsească soluţiile necesare pentru ca familiile din Moldova să fie complete, ca părinţii să fie alături de copiii lor și să le ofere cea mai bună educaţie, care nu poate fi substituită de nimeni și de nimic și pe care o numim “cei 7 ani de-acasă”, a menţionat Marian Lupu.

Ca un gest de consolidare a celor spuse, președintele interimar al ţării a transmis un automobil familiei Vâhodeţ, Vitalie și Valentina, care educă 8 fete și 7 băieţi în comuna Doina, raionul Cahul.

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1997. Un om indiferent faţă de limba lui maternă este un sălbatic!

Acest individ este periculos, deoarece indiferenţa lui faţă de limba maternă se explică prin totala indiferenţă faţă de trecutul, prezentul și viitorul poporului său.

Constantin PAUSTOVSCKI, scriitor rus (1892-1968) Notă. Un alt scriitor, tot rus, care și-a păstrat limba maternă și a ferit-o de stricăciune, a fost marele Aleksei TOLSTOI (18831945). Îl citez și pe el: Limba rusă! Milenii de-a rândul a făurit poporul această armă a vieţii sale sociale, a poeziei și a muncii, armă nespus de mlădioasă, minunată, infinit de bogată, plină de isteţime, capabilă să redea toate gândurile, simţămintele și nădejdile sale…

Aprecierile elogioase ale acestor doi scriitori la adresa limbii ruse sunt potrivite oricărei limbi emancipate, inclusiv limbii române. Să se știe că noi, românii, nu avem nimic împotriva limbii ruse, avem ce avem numai cu ea ca unealtă de rusificare, de asimilare a altor limbi, și nu suntem contra poporului rus, ci suntem doar contra lui ca factor expansionist, cuceritor, asupritor…

Deosebit de pregnantă este definiţia dată de Paustovski: UN OM INDIFERENT FAŢĂ DE LIMBA LUI MATERNĂ ESTE UN SĂLBATIC! Doamne, câţi „sălbatici” din aceștia hălăduiesc în prezent prin spaţiul pruto-nistrean, câţi pretinși intelectuali se dau drept experţi în cele mai felurite domenii, încălcând iţele și întunecând minţile! Dacă e să ne referim doar la cunoașterea limbii materne, numărul specialiștilor cu „diplóm” este cu neputinţă de stabilit. Aproape nimeni, nici unii scriitori, nici prezentatorii de programe TV, nici analiștii politici, nici formatorii de opinie, nici chiar ministrul Învăţământului și Educaţiei nu stăpânește în suficientă măsură normele limbii literare! Toţi însă sunt înarmaţi cu „diplómuri”! Mulţi înfigăreţi, vorba lui Eminescu, n-au ajuns nici la „corectitudinea gramaticală”, dar ocupă posturi, se apucă să ţină cuvântări, să scrie cărţi, să-i înveţe pe alţii cum să-și exprime gândurile și sentimentele!

Tuturor indivizilor vizaţi le lipsește cultura generală. De-ar avea-o, ar ști că limbii materne i se dă atenţie maximă în BIBLIE și în cărţile filozofice din toate timpurile… Să luăm, bunăoară, Upanișadele (în sanscrită „scriere sacră”) – baza teoretică a filozofiei indiene. În această carte a înţelepciunii milenare găsim slove

Valentin Mândâcanu

de aur, din care s-au inspirat toţi corifeii civilizaţiei: Dacă nu ar exista limba, nu ar fi cunoscute nici binele, nici răul, nici adevărul și nici minciuna, nici satisfacţia și nici decepţia. Limba face posibilă înţelegerea tuturor acestora. Meditaţi asupra limbii.

MEDITAŢI ASUPRA LIMBII! 1998. Nu trebuie să năzuiești către orice plăcere, ci numai către plăcerea pentru ceea ce este frumos. * Marile bucurii vin din contemplarea operelor frumoase.

DEMOCRIT, filozof grec din antichitate Exemple de frumos ne oferă toţi scriitorii autentici, inclusiv condeierii români. Iată o mostră luată la întâmplare: Sus, pe deal cu trandafiri, S-a vărsat o ciutură, Hohote de străluciri Din văzduh se scutură…

Nichifor CRAINIC. Hohot de lumină 1999.

Ca fiara flămândă pământul ni-l calcă, Cu-o falcă-n ţărână și-n ceruri cu-o falcă…

Nichifor CRAINIC. Cântec strămoșesc Potenţialul imagistic al poetului nostru pare inepuizabil: de la fiorul liric din catrenul de mai sus (poz. 1998) până la duritatea de oţel a versurilor reproduse aici. E clară identitatea balaurului ce ne calcă pământul…

Această imagine este întregită cu același har dumnezeiesc de regretatul bard bucovineanobasarabean Vasile LEVIŢCHI în versuri de neuitat: Din stepă trage vânt de ispitire Și mulţi Ioni își uită seminţia, Nepăsători plutind ca păpădia Prin ticăloasa noastră ivănire.

Isteţii români au datoria de a pune în adevărata lor lumină stihurile, atitudinile și faptele acestui poet. Cu atât mai mult cu cât tineretul nostru are astăzi nevoie în special de repere morale, nu de bunuri materiale…

Leviţchi a fost un model și în această privinţă. Când stăteai de vorbă cu el, simţeai neapărat că te afli în faţa unui suflet superior și a unui intelect rarisim, în faţa unui autentic animator de spirite.

Cunoscându-i opera, înţelegeai că dragostea lui pentru cuvântul măiestrit, pentru virtuţile frumosului nu are margine.

Falnic român și talentat bard!

- Mai cu seamă că acest spectacol nu s-a mai jucat de mulţi ani la Sankt-Petersburg.

- Da, și a fost analizat „sub lupă”.

Este riscant să te duci în capitala culturală a Rusiei cu un spectacol de Dostoievski.

- Să revenim la actualitate. Mai multe secte din toată lumea anunţă sfârșitul lumii pe 21 mai 2011...

- Ducă-se pe pustii! Au mai fost câteva încercări din astea.

- Dacă ar fi să faci un film sau un spectacol cu acest subiect, care ar fi finalul?

- În primul rând, nu m-aș apuca de un scenariu despre asta, pentru că nu cred în sfârșitul lumii. Cred că lumea se va sfârși atunci când va dispare sentimentul de iubire. Cât există dragoste, există și oameni, deci, și lume.

- Înainte să fiţi numit în funcţia de director al studioului „MoldovaFilm” eraţi angajat în câteva proiecte teatrale la Teatrul Rus „A. P. Cehov”, unde îndeplineaţi funcţia de director artistic. Mai sunt valabile proiectele începute acolo?

- Voi finaliza proiectele începute, dar voi lucra la ele în timpul liber.

- Aţi lucrat întotdeauna în paralel în teatru și film. Ce vă este mai aproape?

- Eu am absolvit VGHIK și mi s-a întâmplat de multe ori să mi se spună că un spectacol pe care l-am regizat în teatru este făcut în „viziune cinematografică”. Și viceversa. Sunt foarte mulţi regizori, chiar de talie mondială, care au lăsat în urma lor capodopere atât în teatru, cât și în cinema.

- Să înţelegem că aţi ales teatrul din lipsa mijloacelor financiare de a face film în Republica Moldova?

- Da, acesta a fost unul dintre motive. După ce am absolvit VGHIK, am venit la studio și aici era o forfotă generală, se filmau câteva proiecte, am prins o perioadă fantastică. Pe atunci pe culoarele studioului se întâmpla ceva de nedescris, lucrau în paralel câteva echipe de pregătire, de filmare. Și eu am prins momentul acela, care mi-a plăcut. Imediat însă a urmat alt moment: prăbușirea vechiului regim și, odată cu el, s-a destrămat și cinematografia. Și eu

aveam de ales: să vin la renumitul „Fulgușor” și să mă lamentez cum se lamentau o sumedenie: sunt geniu și dacă mi s-ar da, aș face... sau să încerc să fac ceva fără să aștept să mi se dea. Am ascultat lamentările astea o dată, de două ori și am renunţat să fiu „geniu în așteptare” și am plecat spre teatru, spre care mă chemau anumite rădăcini inoculate de bunul meu profesor Ilie Todorov, care mi-a deschis porţile spre cunoașterea și înţelegerea teatrului și prin el am rămas fidel și îndrăgostit de teatru.

Filmul a fost dintotdeauna un vis al meu, pe care n-am vrut să-l las doar la stadiul de iluzie și am făcut tot posibilul să realizez prin însăși plecarea mea la Moscova, la VGHIK. De acolo a pornit calea mea în film. Și, așa cum am pomenit mai sus, după căderea sistemului, am plecat în teatru, pentru că în film chiar nu se mai făcea nimic. Erau doar câteva încercări particulare și unele dintre ele chiar erau departe de film.

- Ei bine, cine a insistat pe ideea studiourilor particulare, au făcut televiziuni, după care au mers pe ideea serialelor, la noi nu s-a ajuns până aici.

- Apariţia televiziunilor particulare a avut loc ceva mai târziu, a fost nevoie să se mai coacă ideea asta. Să luăm, de exemplu, PRO TV București, care a apărut peste mai mulţi ani, nu imediat după revoluţie. La Chișinău, eu, împreună cu un om de afaceri și cu câţiva prieteni, am făcut, în 1993, „Teatrul de buzunar”, cu care am ajuns și la Moscova, și la Paris, și la Cairo, nu mai vorbesc de România și Ucraina, unde am avut mai multe turnee.

- Dar de ce la posturile tv din Chișinău nu au apărut încă seriale de fabricaţie autohtonă?

- Probabil că televiziunile încă nu sunt pregătite pentru asemenea proiecte. Dar, în ultimul timp, se vehiculează tot mai mult această idee, am auzit chiar și directori de televiziuni care spun că se gândesc să găsească investiţii pentru asemenea proiecţii.

Sper că aceste discuţii să finalizeze într-un proiect real.

- Am adus acest subiect în discuţie pentru că actorii de la noi tânjesc după film și aici nu au posibilitatea să-și pună în valoare talentul. Mulţi actori tineri aleg să plece din teatru pentru a apărea în roluri episodice în telenovele românești sau, dacă au noroc, în producţii rusești. Deși avem o facultate care pregătește actori pentru teatru și film, aceștia nu au posibilitatea să apară și în film, iar emoţia scenei, deși știm că e frumoasă, este efemeră.

- Da, avem foarte mulţi actori talentaţi care, din păcate, nu pot să fie valorificaţi și în film. Dacă mai apar undeva, fie că e vorba de ceva episodic sau de un spot, ferice de ei. Speranţa moare ultima, eu acum sper să atrag la studio creatori, să formăm aici o atmosferă de creaţie, unde, la prima etapă, să avem niște idei și să căutăm mijloace și modalităţi de realizare a lor. Noi, cei aflaţi în zona asta, avem un specific nu tocmai bun – lipsa de organizare. Suntem, pe bună dreptate, un popor talentat, avem idei frumoase și măreţe, dar, cum se exprima criticul român Valentin Silvestru, care la un moment dat m-a observat și pe mine într-o asemenea ipostază, noi facem totul din haiducie. Nu există o coerenţă și o disciplină a programelor. Întotdeauna trebuie să fie planificată activitatea noastră pe termeni, ca să evităm mișcarea asta haotică a ideilor și proiectelor în spaţiu. Când am venit la Teatrul Naţional, aveam o agendă bine stabilită și am spus: peste trei ani vom juca la Paris, peste un an și jumătate la Moscova și tot așa. Și atunci am fost privit ca un nebun și unii dintre actorii din elita veche așa au și vorbit despre mine, dar când am ajuns peste doi ani și jumătate să jucăm la Paris, peste doi - la Moscova, eu am avut un sentiment de satisfacţie enormă.

- Dar, ca om de cuvânt, care ar fi obiectivul pe care vi-l propuneţi la Studioul “Moldova-Film”?

- Intenţionez ca în cel mai apropiat viitor posibil, studioul “Moldova-Film” să iasă cu un produs de calitate, copyright “Moldova-Film”. În acest sens, îmi concentrez toate eforturile și mai vreau să sensibilizez opinia publică, să-i încredinţez că “Moldova-Film” există.

- În ultima perioadă, numele Studioului “Moldova-Film” a fost asociat cu o serie de litigii legate de numirea și destituirea din funcţie a directorilor. Nu știm de ce, faptul că acest studio nu mai produce de mult film, nu mai miră. Nu vreau să jignesc sau să supăr pe nimeni, dar cum aţi putea aduce aici o echipă de creatori în aceste circumstanţe?

- În primul rând, vrem să vină la noi cei care cred și speră că “Moldova-Film” poate funcţiona conform destinaţiei.

Când spunem “Moldova-Film” nu vorbim despre o denumire, aici există niște oameni. Cât despre litigiile pe care le-aţi pomenit, există administraţie, și e valabil pentru mai multe instituţii, totul depinde de acea persoană care se ocupă de politica instituţiei sau de domeniu, în general. Nu vreau acum să mă dedau în mai multe amănunte, dar mă bucur că relaţiile tensionate din trecut între studio și Ministerul Culturii au fost deblocate. Și consider că ceea ce s-a întâmplat nu ţine de o instituţie, ci de ambiţiile personale ale unor oameni. Acum se lucrează la proiecte comune între Ministerul Culturii și Studioul „Moldova-Film”, de asemenea, am deblocat și relaţia cu Uniunea Cineaștilor, care, la fel, era tensionată. La Uniunea Cineaștilor există un grup de creatori viguroși, care pot realiza proiecte inedite, cineaști care, la rândul lor, au discipoli, care pot fi încadraţi în aceste proiecte. Și, în sfârșit, a venit la noi o primă echipă de studenţi de la Academie și scopul meu este să atrag și tineri, care să anime activitatea instituţiei, pentru că dacă este exclus din acest sistem tineretul, atunci ne osificăm.

- Dar ceea ce ţine de echipamentul tehnic al studioului, corespunde el cerinţelor și aspiraţiilor de azi?

ÎN PREMIERĂ ÎN ELVEŢIA

Expoziţie Constantin Brâncuşi–Richard Serra O expoziţie care reunește în jur de 40 de opere semnate de Constantin Brâncuși, precum și zece sculpturi, la care se adaugă o serie de lucrări realizate din carton și hârtie ale sculptorului american Richard Serra, va avea vernisajul la 21 mai la Riehen, Basel, fiind deschisă publicului în perioada 22 mai 21 august.

Evenimentul, organizat de Fundaţia Beyeler, își propune să prezinte o retrospectivă concentrată a creaţiei fiecăruia dintre cei doi artiști și un dialog între operele acestora, pornind de la faptul recunoscut de sculptorul american că orientarea sa artistică a fost determinată de întâlnirea cu opera lui Brâncuși. Fundaţia organizează anual trei mari expoziţii temporare, expoziţia Constantin Brâncuși & Richard Serra fiind una dintre acestea în 2011. Înfiinţată în 1997, de soţii Hildy și Ernst Beyeler, fundaţia este una dintre cele mai cunoscute din Elveţia și din lume și se bucură de o mare popularitate, fiind vizitată

anual de circa 300.000 de persoane.

Este pentru prima dată când o retrospectivă a sculpturilor lui Brâncuși este prezentată în Elveţia.

Muzeul, construit pentru a adăposti și prezenta publicului colecţia de opere de artă a familiei Beyeler, are o expoziţie permanentă în cadrul căreia pot fi admirate opere semnate, printre alţii, de Pierre Bonnard, Paul Klee, Marc Chagall, Paul Cézanne, Georges Braque, Alberto Giacometti, Wassily Kandinsky, Claude Monet, Pablo Picasso sau Vincent van Gogh. În colecţia permanentă a muzeului se află și o sculptură semnată de Constantin Brâncuși – „Pasărea” (L’oiseau).

- În ultima perioadă, studioul a mai achiziţionat utilaje, problema e că acest utilaj nu a fost valorificat. A fost o politică foarte agresivă în acest sens, pentru că au fost multe cazuri când unele persoane, după ce consultau lista de preţuri și oferta studioului, renunţau să mai închirieze echipamentul nostru și plecau fără nimic, ceea ce îmi pare foarte straniu în condiţiile unei economii de piaţă. Orice om care vine cu intenţia să-ţi plătească un ban, trebuie ascultat și de ajustat preţurile conform ofertei financiare, pentru că e un om care plătește. Și atunci, decât să nu câștigi nimic, nu e mai bine să ajustezi preţurile și să iei un ban pentru instituţie? Mai puţin e mai bine decât nimic, nu?

- Care sunt priorităţile pe plan administrativ ale studioului acum?

- Vreau ca administraţia de aici să se orienteze spre producţii de film, care să fie competitive și atractive pentru publicul nostru, cât și pentru festivaluri. Pentru că, din păcate, noi lipsim de pe harta cinematografică universală. Mai mult ca atât, planurile de activitate ale Studioului „Moldova-Film” sunt legate și de câteva evenimente ce ţin de personalităţile care au lucrat la acest studiou. Anul acesta, Grigore Grigoriu ar fi împlinit 70 de ani și până în toamnă vom face un proiect televizat de comemorare.

De asemenea, vom face și un proiect dedicat aniversării a 75 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, care va fi un proiect televizat documentar despre activitatea regizorului, suntem în tratative cu posturile de televiziune.

Vor fi câteva serate de comemorare cu participarea publicului larg la Cinematograful „Odeon”, lucrăm la un set de propuneri care vor fi formulate într-un proiect mare la anul, când Studioul „Moldova-Film” va împlini 60 de ani. În acest sens pregătim un șir de acţiuni, vrem să lansăm și un film. Dorim ca în cel mai scurt termen posibil studioul să aibă un nou produs cinematografic și să avem plăcerea să ne întâlnim în sală, la o premieră - Doamne ajută! Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CALEIDOSCOP

20 mai Evenimente 325: Are loc primul Conciliu de la Niceea 1498: Expediţia lui Vasco da Gama a atins ţărmul indian, deschizând un nou drum maritim 1521: Are loc bătălia de la Pamplona, în timpul războiului dintre Spania și Franţa 1595: Delegaţia munteană încheie, la Alba Iulia, tratatul de suzeranitate a principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, asupra Ţării Românești 1875: A fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22 martie 1883) 1882: Se formează „Tripla Alianţă” între Germania, Austro-Ungaria și Italia 1883: Krakatau: încep semnele prevestitoare ale celei mai distrugătoare erupţii din istoria omenirii 1902: Cuba își câștigă independenţa faţă de Statele Unite 1920: A fost inaugurată Opera Română din Cluj, cu opera „Aida”, de Giuseppe Verdi 1927: Charles Augustus Lindberg, pilot din Detroit, a efectuat primul zbor fără escală peste Oceanul Atlantic, la bordul unui avion monoplan 1940: Holocaust: Primii prizonieri sosesc în noul lagăr de concentrare la Auschwitz 1989: Masacrul din Piaţa Tiananmen: Autorităţile chineze declară legea marţială în faţa demonstraţiilor prodemocraţie 1990: Au avut loc primele alegeri libere și democratice în România de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Electoratul s-a pronunţat asupra președintelui ţării (prin vot direct) și a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor și Senatul (vot proporţional pe liste) 2005: La cea de-a 58-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, filmul lui Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu”, a obţinut premiul „Un Certain Regard” 2009: Prima tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat

Nașteri 1799: Honoré de Balzac, scriitor francez (d. 1850) 1806: John Stuart Mill, filosof englez (d. 1873) 1830: Hector Malot, scriitor francez (d.

1907) 1860: Eduard Buchner, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1917) 1882: Sigrid Undset, scriitoare norvegiană, laureată a Premiului Nobel (d. 1949) 1920: Hephzibach Menuhin, pianistă americană (d. 1981) 1921: Wolfgang Borchert, scriitor german (d. 1947) 1944: Joe Cocker, cântăreţ britanic 1946: Cher (Cherilynn Sarkasian La Pierre), cântăreaţă americană 1978: Dan Sociu, poet român 1981: Iker Casillas, fotbalist spaniol

Decese 1277: Papa Ioan al XXI-lea (n. 1215) 1506: Cristofor Columb, explorator italian (n. 1451) 1896: Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană (n. 1819) 1940: Verner von Heidenstam, poet și prozator suedez, laureat al Premiului Nobel (n. 1859) 1947: Philipp Lenard, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1862) 1988: Ana Aslan, medic român (n. 1897) 2000: Jean-Pierre Rampal, flautist francez (n. 1922) 2002: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist și istoric al știinţei americane (n. 1941)

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

23

Luni MAI

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele.

Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 REVIZIE TEHNICĂ 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Jumanji (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3992 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.103 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.13, anul II 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Serial: Moștenirea, ep.103 (r) 02:30 Serviciul Român de Comedie (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r) 6.05 Documentar. “Euromaxx”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Serial.

“CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

12.35 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar.

“Aventuri în grădina zoologică”. 15.30 Erudit-cafe.

16.15 Templul muzicii. 16.55 Respiro. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.45 Dor. Program muzical. 20.15 Portrete în timp. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 22.10, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.45 Turneul internaţional de lupte libere “Olimpii Panov”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefilm-Chișinău”, 1991). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Music Mania.

2.40 La datorie. 3.00 “La poarta Pământului...”

Geta Burlacu. 3.50 Respiro. Pictură. 5.00 “Pelin, pelinaș de vară”. Program folcloric. 5.20 Baștina.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 “Анатолий Карпов. Все ходы записаны” 23.20 Ночные новости 23.45 Итоги Каннского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 0.10 “На ночь глядя” 1.10 Джеки Чан в приключенческом фильме “Смокинг” 2.35 Фильм “Пикник” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Пикник”. Продолжение 4.15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

24

20 MAI 2011

Programe TV Marţi MAI

25

Miercuri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial.

K.I.T.T. 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial.

K.I.T.T. 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: În mijlocul furtunii 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tanar și nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Adevărul dincolo de moarte 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3993 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: Moștenirea, ep.104 23:45 Știrile Pro Tv 00:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.14, anul II 01:00 Film: Capcana viitorului 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.104 (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r) 6.00 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 6.45 Picături de “Dor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011.

Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa!

9.10, 0.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii.

“Insula misterioasă”. 9.45 “Ochiul magic”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

11.30 Accente economice. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Dooglas Kennedy sau Elogiul evadării”. 15.30 Săptămâna sportivă. 16.15 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Videoteca copiilor. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 2.30 Natura în obiectiv. 22.20, 23.45 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine sântem”, “Spiritul răsăritean”. 23.35 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 3.00 Vedete la bis! 4.30 ARTelier. 5.00 Dansul în ritm clasic. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30“Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.30 Премьера. Филип Сеймур Хоффман в фильме “Дети Сэвиджа” 2.20 Комедия “Мальчишник: Последнее искушение” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Мальчишник: Последнее искушение”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele jurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă.

9.55, 22.55, 6.10 Oamenii Deltei. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial.

“LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”.

14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 22.00 Serial. “NEBUNII DE PE MADISON AVENUE”. 23.10 Replay. 0.30, 4.25 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.50, 2.45, 6.10 Oamenii Deltei.

11.55 Documentar. “Minunile lumii”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptămă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

19.45, 3.15 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “JACK HUNTER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”. Episodul 1. 23.55 Perechea potrivită. 1.55 Fără frontiere. 2.50 Curier TV. 4.25 Tezaur folcloric.

5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1075 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA FACE CACHÉE DU PÉTROLE / Documentaire Les grandes manipulations 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 20:20 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Les crabes attaquent 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES QUATRE CENTS COUPS / Cinéma 2:30 SIGGIL / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire Trouver l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’agriculture

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1076 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE VOYAGE DE NADIA / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 15:50 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 J’AI TUÉ MA MÈRE / Cinéma 21:10 FLASH INFO 21:15 FACIÈS / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUP DE CHALEUR / Fiction 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et la commercialisation 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La menace de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et la commercialisation

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Adevărul dincolo de moarte (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Furtună solară 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3994 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Fotbal: Cupa României (finala) 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.15, anul II 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fotbal: Cupa României (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Drumeţii”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa!

9.10 Votul tău. 9.20, 16.35 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Documentar. “Dooglas Kennedy sau Elogiul evadării”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Centrale atomice: pro și contra”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Respiro.

Program muzical. 14.50 Cuvintele Credinţei. 15.35 Magazinul copiilor. 16.05 “Poveste în lanţ”. Spectacol al Teatrului republican de păpuși “Licurici”. 17.00 ȘTIRI. 17.20 Russkii mir. 17.50 Handbal. “Olimpus 75” (Chișinău) - “PGU” (Tiraspol). Transmisiune din Sala “Olimpus”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). 23.35 ȘTIRI. 23.45 Fii tânăr! 0.30 Documentar.

“Misterele codului de viaţă al urșilor Panda”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Medalion componistic. 2.50, 4.40 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul răsăritean”. 4.30 La obiect. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Бедный йогурт” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.25 Эмили Уотсон в триллере “У каждого своя ложь” 1.40 Остросюжетный фильм “Реванш” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм“Реванш”. Продолжение 3.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00, 15.00 Teleenciclopedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00, 1.55 Documentar.

“Viitorul Planetei albastre”. 11.50, 6.10 Oamenii Deltei.

12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 Vip confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “JACK HUNTER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”. Episodul 2.

23.55 Perechea potrivită. 3.05 Documentar. “Minunile lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1077 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystérieux naufrages de la Compagnie des Indes 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES GUICHETS DU LOUVRE / Cinéma 16:35 FLASH INFO 16:40 DANS MON ÎLE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 1:35 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La peur de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau, source d’énergie

26

Joi MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial.

K.I.T.T. 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Furtună solară (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal: Cupa României (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3995 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.106 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.16, anul II 01:00 Film: Teren minat 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.106 (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r) 6.00 Documentar. “Centrale atomice: pro și contra”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală.

7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului republican de păpuși “Licurici”. 10.35 La poarta Pământului... Geta Burlacu. 11.30 Natura în obiectiv.

12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program muzical. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale.

20.45 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 2.30 Reporterul de gardă. 22.20, 2.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.45 ȘTIRI. 22.55 Fotbal.

Cupa Moldovei. “Olimpia” (Bălţi) - “Iskra” (Râbniţa).

Repriza a II-a. 23.40 Melodiile sufletului. Constantin Moscovici. Serată de creaţie. 0.25 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.10 Concert extraordinar cu formaţia Vasile Iovu. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Music Mania. 5.20 Ghidul sănătăţii tale. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме “Осада” 2.20 Комедия “Игровая площадка: Возвращение домой” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Игровая площадка: Возвращение домой”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Vip confidenţe. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 1.55 Documentar. “Viitorul Planetei albastre”. 11.55, 6.10 Oamenii Deltei. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 2.40 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Film.

“JACK HUNTER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”.

Episodul 3. 23.55 Serial. “JOCURI CU MOARTEA”. 0.55 Perechea potrivită. 3.05 Documentar. “Minunile lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1078 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 COMPLÈTEMENT À L’OUEST / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 COUP DE CHALEUR / Fiction 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 23:35 LE LINGE SALE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 SUR LES TRACES DE LA FOURMI À MIEL / Documentaire 2:35 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La valeur de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’exportation

27

Vineri MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10Fără măști 22.00 Film artistic 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 23 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 24 mai) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Misterul din Hidden Lake (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3996 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Dor. Program muzical.

6.30 Cu noi la teatru. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 16.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). 11.30 Documentar. “Euromaxx”. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Mă mândresc cu “Lăutarii”. Program muzical. 15.30 Portrete în timp. Tudor Ţărnă, regizor și director de teatru. 16.00 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Pian. 18.00, 4.30 Accente economice.

18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011.

Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “FAMILIA” (Italia).

Episodul 1. 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Film. “POLOBOCUL”. Studioul “Buciumul”. 2.50 Istoria trece, imaginile rămân... 3.00 Festivalul umoristic “La hodină”. 4.30 Accente economice.

5.00 Respiro. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30 Закрытый показ. Премьера. Алиса Хазанова в фильме Николая Хомерики “Сказка про темноту” 1.50 Клинт Иствуд в остросюжетном фильме “Санкция на пике Эйгера” 3.55 Фильм “Гонка века” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Telejurnal matinal.

9.00 Tezaur folcloric.

10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter.

Buletin informaţional. 19.45 Sport. 23.10 Film.

“JOCURILE MAFIEI” (SUA, 1984). 1.15 Film. “XXX”.

2.45 Film. “MAI TÂRZIU VEI ÎNŢELEGE” (Franţa, 2008). 4.25 Tezaur folcloric. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Oamenii Deltei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1079 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Hawaï 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COUP DE CHALEUR / Fiction 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 22:45 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire La peur de l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 1:45 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La gestion de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’avenir de l’eau - l’avenir de l’humanité

28

Sâmbătă

29

MAI

11

Duminică MAI

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 în puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial.

Narcisa sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.30 în puii mei 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 25 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 26 mai) (15) (divertisment)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea I) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 Zâmbiţi, vă rog! 12:00 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.21, anul III 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Destul!

23:00 Film: 24 de ore 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Destul! (r) 03:15 ProMotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.55, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Documentar. “Euromaxx”. 6.30 Serial. “FAMILIA” (Italia). 8.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”.

9.00, 14.20, 0.50 Votul tău. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00, 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL”. Studioul “Buciumul”. 12.30 Selecţiuni din concertul formaţiei “Pesnearî”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei.

14.00 Respiro. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Documentar. “Arts 21”. 16.00 O seară în familie. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Quintessence saxophofone Quintet.

Muzică de jazz. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor.

“Bacelona” - “Manchester United”. Finală. În pauză - Respiro. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Evoluează orchestra “Plai Moldovenesc”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii.

3.00 Festivalul umoristic “La hodină”. 5.00 Respiro. 5.20 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи”6.40 Остросюжетный фильм “Проект “Альфа” 8.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Георгий Гречко. Я был в космосе, я верю в Бога” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Как защитить свой дом” 13.10 К 70-летию со дня рождения. “Кумиры. Олег Даль” 14.10 Олег Даль в фильме “Земля Санникова” 16.05 Легендарная история любви. Елена Сафонова, Виталий Соломин в многосерийном фильме“Зимняя вишня” 19.30 “Жестокие игры”. Итоги сезона 2011 года 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение”. Финал 23.00 “Прожекторперисхилтон” 23.35 Уилл Смит, Ева Мендес в комедии “Правила съема: Метод Хитча” 1.35 Роберт Редфорд в триллере “Гавана” 3.50 Сергей Юрский, Юрий Яковлев в комедии “Человек ниоткуда” 5.10 “Сверхчеловеки” 7.10 Omul și timpul.

8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.40 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 16.55 Oamenii Deltei. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.50 Sport.

20.45 Fabrica de staruri-2. Selecţiuni. 23.25 Teleenciclopedia. 0.40 Film. “ÎNGER RĂZBUNĂTOR”.

4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sud Dakota 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 REFUGE / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Mama mea vitregă, extraterestră 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Krull 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Masca 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Film: Hoţi de onoare 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Apropo Tv (r) 01:15 Film: Mama mea vitregă, extraterestră (r) 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 Film: Hoţi de onoare (r) 06:15 Ce se întâmplă, doctore? 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00, 8.50, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Film.

“AI ÎNCREDERE ÎN BĂRBAŢI” (SUA). 7.40 Respiro.

7.50 O seară în familie. 9.00 Legendele muzicii.

9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Templul muzicii. In memoriam. Ștefan Neaga. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 ARTelier. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Gheorghe Zamfir la Chișinău. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.45 Vedete la bis. 20.35 Cinemateca universală.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45, 5.00 Focus TV. 22.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.10 ȘTIRI. 0.20 la noi în sat. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 ARTelier.

3.00 O seară în familie. 4.30 “Cu drag de casa părintească”. Program folcloric. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 К 90-летию Григория Чухрая. Владимир Ивашов в фильме “Баллада о солдате” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Легендарное кино в цвете. Фаина Раневская, Рина Зеленая, Ростислав Плятт в фильме “Подкидыш” 13.30 Галина Польских, Ролан Быков, Евгений Евстигнеев, Марина Дюжева, Евгений Стеблов в фильме “По семейным обстоятельствам” 15.45 “Большая разница” 16.40 “Кристина Орбакайте. Дочка матери” 17.30 Премьера. “Поцелуй на бис”. Концерт Кристины Орбакайте 18.45 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме “Крепкий орешек 4” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Фильм “Тезки” 2.25 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в фильме “Змеелов” 3.55 “Пока все дома” 7.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei.

8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00, 2.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului.

11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie.

14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Gala Oamenii Deltei. 17.00, 0.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.10 Film. “PISTOLARUL” (SUA, 1976).

22.55 Garantat 100%. 23.55 O carte pe săptămână. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Californie 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Maine 21:00 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 23:45 POURQUOI PAS BLANCHE-NEIGE PENDANT QU’ON Y EST ? / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ACCUEILLIR UN ENFANT HANDICAPÉ ? / Documentaire

ANUNŢ Găsit act de identitate eliberat pe numele lui Gheorghe Ernu. Pentru recuperare vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 079774412.

CMYK

12

20 MAI 2011

Siesta

CMYK

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11