Ziarul Flux, Ed. 27 (855)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 20 iulie 2012 12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 20.07.2012

Cuv. Toma din Maleon și Acachie; Sf. Mc. Chiriachi

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.2607 1 Dolar american ............. 12.4056 1 Leu românesc ................ 3.3433 1 Rublă rusească ............... 0.3870 Timpul probabil:

Maxima zilei „Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei”.

Emil Cioran

20.07.2012

21.07.2012

Soare, 18 35 0C

Soare, 18 36 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 27 (855)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

AIE în poziţie de PAT. Comuniştii vor Legea lustraţiei 3

PAGINA

Diplomaţia moldovenească are interdicţie la iniţiative şi opinii personale

4

PAGINA

Comuniștii pregătesc un răspuns pe măsură la decizia Parlamentului de a interzice secera și ciocanul. Deputaţii din PCRM pregătesc o nouă iniţiativă legislativă, care ar putea șoca opinia publică, dar și să ia prin surprindere partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană. Este vorba de proiectul de lege privind lustraţia, astfel ca cei care au făcut poliţie secretă în perioada sovietică să NU aibă dreptul să deţină funcţii publice. Surse din PCRM au comunicat pentru EPRESA.md că Vladimir Voronin a acceptat această idee și că a fost format un grup de lucru, care va elabora acest proiect, care va fi înregistrat în Parlament în această toamnă.

POLITIC

DOSAR

Primul semnal al comuniștilor că ar pregăti acest proiect a fost declaraţia deputatului PCRM, Artur Reșetnicov, fost director la SIS, precum că mai mulţi deputaţi liberali ar fi fost „agenţi de influenţă și ofiţeri sub acoperire ai KGB”. Cel mai probabil, în calitate de director la SIS, Reșetnicov a studiat dosarele mai multor oponenţi politici, iar acum va insista ca, prin lege, să-i scoată la iveală pe aceștia. Potrivit acelorași surse, Voronin ar fi acceptat propunerea ţinând cont de faptul că în actuala conducere a comuniștilor sunt puţini oameni care vin din sistemul sovietic. Însă ar fi foarte greu pentru liberali să explice de ce nu ar susţine proiectul legii, despre care s-a vorbit foarte mult timp în deceniul trecut. Ţinta acestui proiect nu este doar PL, ci și PD, formaţiune care, potrivit aceleiași surse, ar avea de suferit în cazul adoptării legii. În acest sens, comuniștii au creat și un grup pe Facebook, numit ”Pro Legea Lustraţiei”, care a adunat deja circa 1000 de membri.

Amintim că Legea lustraţiei a fost adoptată în mai multe state din Europa Centrală, inclusiv în Polonia, România, Ţările Baltice.

Sursa: epresa.md

Legea lustraţiei – testul de sinceritate pentru AIE Un fost avocat şi fost procuror, acuzat de escrocherie, pretinde de la ziarul FLUX 200 000 de lei

9

PAGINA

Am condamnat comunismul și ajunge.

Lustraţia păstraţi-o pentru voi.

CULTURĂ

Leo BUTNARU: PAUL MIHNEA, ÎNTRE HINGHERI ŞI DEMIURG (Pagini de jurnal)

XXX

Fondul de Rezervă, seceta, Joe Biden şi Nicolae Timofti Săptămâna trecută, premierul Vladimir Filat a prezidat ședinţa Comisiei pentru Situaţii Excepţionale în cadrul căreia s-a discutat despre pagubele provocate de seceta din acest an, dar și de vijeliile și ploile cu grindină care au urmat arșiţei.

Responsabili din cadrul ministerelor și serviciilor abilitate i-au raportat primului ministru despre măsurile luate în vederea prevenirii altor prejudicii și au făcut o evaluare a pagubelor provocate până acum de intemperii.

(citiţi pag. 5)

Condamnarea comunismului – intenţie serioasă sau spectacol politic?

Preşedintele Timofti are o singură preocupare: „aranjarea” odraslelor

Standarde duble sau credit de încurajare?

De ce este criticată România şi lăudată Republica Moldova?

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul pe justiţie, în care a criticat dur România pentru derapajele din ultimele săptămâni, care pun sub semnul întrebării, potrivit oficialilor de la Bruxelles, respectarea statului de drept. În opinia CE, guvernul Ponta a atacat instituţiile democratice ale ţării și independenţa justiţiei.

Dincolo de măsurile trasate și indicaţiile date, premierul a avut și bănuiala că miniștrii ar trage cu ochiul, mai mult decât ar fi cazul, la Fondul de Rezervă al Guvernului, suspectându-i pe aceștia de gânduri ascunse în legătură cu respectivul fond. „Toţi miniștrii vă gândiţi numai la Fondul de Rezervă”, i-a admonestat acesta. Ba mai mult, Filat nu exclude că chiar se exagerează în privinţa sumelor necesare pentru lichidarea pagubelor provocate de secetă și de ploile puternice din ultima perioadă. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a estimat că au fost provocate pagube în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei.

Continuare în pag. 8

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

XXX

(citiţi pag. 7)

XXX

(citiţi pag. 2)

Dragi cititori, Vă anunţăm că în următoarele două săptămâni, Redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă și, respectiv, în zilele de 27 iulie și 3 august, săptămânalul nostru nu va apărea, iar următorul număr va vedea lumina tiparului pe data de 10 august. Această întrerupere nu afectează, sub nici o formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind faptul că, per total, vor fi editate 48 de ediţii pe anul curent, așa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poșta Moldovei” și cu alţi distribuitori, și ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind presiunile exercitate de membrii Guvernului României și de politicieni asupra Curţii Constituţionale, calificându-le drept intervenţii inacceptabile împotriva unei instituţii judiciare independente. „Guvernul și oamenii politici de la toate nivelurile trebuie să respecte principiul separării puterilor”, se arată în raportul CE asupra progreselor făcute de România în domeniul justiţiei.

Comisia constată că unii pași făcuţi de Guvernul României „au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a respecta statul de drept sau înţelegerea funcţionării statului de drept într-un sistem democratic.

Continuare în pag. 3

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1920 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

20 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Preşedintele Timofti are o singură preocupare: „aranjarea” odraslelor Preocuparea de bază a președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu este rezolvarea problemelor, nevoilor ţării, ci ale familiei lui. Acest lucru s-a văzut cât se poate de clar din interviul pe care șeful statului l-a acordat unui post privat de televiziune și în care a încercat să explice de ce 400 de mii de lei din haznaua statului trebuie să treacă în buzunarul lui personal.

După cum se știe, acum câteva zile, Guvernul a decis să aloce Consiliului Superior al Magistraturii 400 de mii de lei din rezerva de stat, ca această sumă să-i fie transferată lui Nicolae Timofti pentru achitarea indemnizaţiei de concediere din funcţia de judecător. Solicitat de un post privat de televiziune să comenteze această situaţie, șeful statului a explicat cu multă pedanterie de ce lui i se cuvine această sumă: „Vă explic, ca să fie clar. Conform Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorul, când pleacă în demisie sau se eliberează din funcţie, lui i se cuvine o indemnizaţie unică, viageră, prevăzută de lege, în mărime de anii lucraţi înmulţit la valoarea unui salariu. Eu am 36 de ani lucraţi. Salariul meu este de 9 mii și 300 de lei. Înmulţiţi

și o să vedeţi ce o să vă dea. Dar trebuie să faceţi calculele corect, fiindcă sunt și reţineri. Și eu am calculat și trebuie să mi se dea vreo 320 și ceva de mii de lei. Nu 400 de mii”.

El deja a calculat. Și nu are nici un dubiu că lui i se cuvin acești bani, că este perfect legal ca el să-i încaseze. Admitem, este legal, dar pe cât este și de moral? Ar mai fi de înţeles alocarea acestei indemnizaţii dacă Timofti s-ar fi concediat din sistemul judecătoresc și ar fi rămas pe drumuri, fără un venit stabil, fără o bucată de pâine.

Dar nu a fost așa, el a acces într-o funcţie și mai bine plătită decât cea de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. El a ajuns președinte de ţară, care se bucură de o maximă protecţie socială din partea statului, care

nu duce lipsă de nimic, căci statul îi asigură și casă, și masă, și pe masă și chiar o mașină luxoasă. Și mai ales că în această funcţie, el are un salariu mai mare decât cel pe care l-a avut în calitate de magistrat, Timofti pune în fiecare lună în buzunar un salariu de 10 mii de lei.

Când stai și te gândești că, potrivit statisticilor oficiale, 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame, că sunt mii și zeci de mii de copii care nu au o pereche de sandale ca pe 1 septembrie să meargă la școală, atunci pretenţiile lui Timofti, care are un salariu lunar de 10 mii de lei, de a mai încasa încă 400 de mii de lei din buget ca indemnizaţie de concediere, sunt de-a dreptul penibile. Dacă nu ar fi fost atât de hapsân, atât de preocupat de propria persoană, Timofti ar fi renunţat la indemnizaţia de 400 de mii de lei, cel puţin, din spirit de echitate, de solidaritate cu câteva sute de mii de sărmani din ţara aceasta care nu în fiecare zi au patru lei pentru o bucată de pâine. Mai ales că Timofti este și președintele acestor nevoiași și este responsabil de soarta lor.

Preşedintele Timofti şi „aranjarea” lui Nicu şi Ştefan Dar Timofti este preocupat doar de problemele lui personale. Acest lucru s-a văzut foarte bine din interviul oferit acelui post de televiziune. Întrebat ce va face cu acești bani, Timofti

a răspuns: „E-e-e-e, cât am eu de făcut, nu știu dacă o să-mi ajungă. Hâ-hâ-hâ. Am multe de făcut pentru că am băieţi necăsătoriţi, nearanjaţi, care încă nu au apartament: nici Nicu, nici Ștefan. În afară de Alexei. Alexei și-a făcut, pentru că este băiat mare de acum, este căsătorit și are familie și el are apartament și nu doar aici în ţară. Dar a făcut cu munca lui, vă spun, cine se interesează poate să cerceteze. […] Decizia este legală. Da, poftim, verificaţi. Și nu numai eu am primit, au primit și alţii. Dar dacă eu am lucrat 36 de ani…”.

Ce scuză invocă președintele ţării: nu mă judecaţi că nu doar eu am profitat, „au primit și alţii”.

Din 23 martie până în prezent, adică din ziua în care a devenit șeful statului, niciodată nu l-am auzit pe Nicolae Timofti să vorbească cu atâta preocupare, cu atâta însufleţire despre vreo problemă de stat cu câtă preocupare a vorbit despre „aranjarea” celor doi fii ai săi care sunt necăsătoriţi și fără apartamente.

Se pare că Timofti se gândește zilnic numai la problema odraslelor sale, a căpătuirii lor, în rest nu-l interesează nimic.

Timofti recunoaşte că este un impotent politic Eu cred că Nicolae Timofti nici nu are capacităţile necesare pentru a contribui măcar cumva la rezolvarea multelor și gravelor probleme ale acestei ţări.

El însuși recunoaște că nu este

Acesta este Nicu și el, de asemenea, nu-i însurat și nu are apartament…

în stare să facă ceva chiar din poziţia de președinte de ţară pe care o deţine. Atunci când a fost acuzat în public că este „un moșulică, impotent politic” (acuzaţie venită ca urmare a faptului că președintele nu a desemnat un director la SIS), Timofti a răspuns în felul următor acestei acuzaţii: „Au spus că sunt un moșneag, impotent politic. Dar cine sunt ei? Cei care vorbesc așa au fost

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

BANATUL, ARDEAUL ûi OLTENIA:

28 – 31 iulie 2012 (4 zile / 5 nopŖi) Pe urmele înaintaûilor: Zamolxe, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu ûi Arsenie Boca Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers. Plecarea: Vineri, 27 iulie, ora 21. Sosirea: Miercuri, 1 august, orele 6-8.

Traseu: Chiûinću - Târgoviûte - Târgu Jiu - Hunedoara - Braûov - Chiûinću.

Mćnćstiri: DEALU, VIFORÂTA, STELEA, IEZER, GOVORA, SURPATELE, ARNOTA, HUREZ, BISTRIŕA, POLOVRAGI, TISMANA, LAINICI, LOCURELE, PRISLOP, BERIVOI, DEJANI, BRÂNCOVEANU, Biserica Densus / Sf.Moaûte întregi: Sf.Antonie ûi Sf.Grigorie Decapolitul / Mormântul pćr.

Arsenie Boca / Peûteri: Sf. Ioan, Liliecilor, Zamolxe ûi Polovragi / Cheile OlteŖului / TÂRGOVIúTE: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei / TÂRGU JIU: Coloana infinitului, Masa tćcerii ûi Poarta sćrutului a lui Brâncuûi / HUNEDOARA: Castelul Corvinilor / SARMISEGETUSA ULPIA TRAIANĆ / SARMISEGETUSA REGIA / BRAúOV. ȱȱȱȱCazćri: Mćn.DINTR-UN LEIMN, Mćn.TISMANA, HAŕEG 3 – 5 august 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Piatra NeamŖ/Lacul Roûu/Cheile Bicazului/Mćnćstiri nemŖene/Acasć la Ion Creangć/Cetatea NeamŖ Grup: 40 pers. PreŖ: 60 eur/pers.

Plecarea: Joi, 2 august, ora 19.

Sosirea: Duminicî, 5 august, orele 22-24. Traseu: Chisinću – Piatra NeamŖ - Tg.NeamŖ – Iaûi.

Mćnćstiri: BISTRIŕA, PÂNGĆRAŕI, VĆRATEC, AGAPIA, NEAMŕ, VOVIDENIA, SECU, SIHĆSTRIA / Participare la Hram: Mćn. NEAMŕ 5 august, Sf. Cuv. Ioan Iacob de la NeamŖ-Hozevitul - Catedrala Sf. Ioan Iacob / Sf.Moaûte întregi: Sf.Necunoscut / Icoane fćcćtoare de minuni / Casa memorialć "Mihail Sadoveanu" / Crescćtoria de zimbri "Dragoû Vodć" / HUMULEúTI: Casa memorial "Ion Creangć" / Cetatea NeamŖ / PIATRA NEAMŕ: urcare în munŖi cu telegondola, Biserica Sf.Ioan ûi Turnul lui útefan cel Mare, Biserica Sf.Treime / IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf.TREI IERAHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt.

Cazćri: BICAZ, Mćn.NEAMŕ

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

Fiecare apariţie în meniul privatizării a unei bucăţi mai gustoase generează revolte printre vânzătorii proprietăţii publice. Circul din Chișinău nu a fost o excepţie. Imediat ce a apărut pe lista obiectelor expuse vânzării, Ministerul Culturii a solicitat excluderea acestui lot. „Circul din Chișinău face parte din patrimoniul cultural de stat, este unic în regiune și reprezintă valoare naţională. Este ușor să-l supunem privatizării, să vină un patron, care va decide că nu este nevoie de o asemenea instituţie culturală”. Aceasta e poziţia ministerului.Ce-i interesează pe oficialii care se împotrivesc privatizării mai mult? Să nu-l cumpere alţii? Ce voi avea eu de la aceasta? Poate reușim să-l scoatem de pe listă și să-l dăm cuiva dintre ai noștri în chirie, obţinând din această tranzacţie dividende și nu doar spiritual?

Nu știu. Cert e că în această situaţie există o soluţie foarte simplă – vânzarea, chiar și la un preţ de 1 leu, principala condiţie fiind păstrarea și modernizarea circului. Circul din Chișinău poate fi o afacere destul de profitabilă. Aceasta o demonstrează circurile ambulante care adună sute și mii de oameni, chiar dacă biletele ajung la 150 de lei. În plus, circul poate lejer să fie transformat într-un centru de agrement pentru copii. Magazine, cafenele și centre de distracţii. În cazul în care Guvernul va căuta bani să relanseze de sine stătător circul, vom fi martorii unei povești similare cu cea a stadionului republican.

Regulile economiei de piaţă îl vor impune pe noul proprietar să ofere preţuri acceptabile. Iar pentru a-și face PR, ei inevitabil vor desfășura acţiuni sociale cu bilete la 0 lei pentru casele de copii sau cei din familii defavorizate.

Executivul trebuie să vândă toate proprietăţile publice. Mai mult decât atât, accentul principal să fie pus pe programul investiţional și nu numai pe preţul primit în momentul vânzării.

Care va fi culoarea noului proprietar, cel puţin pentru societate, nu contează. Regulile economiei de piaţă, chiar și în Republica Moldova, vor civiliza orice business.

Atâta timp cât proprietatea statului va fi publică, a tuturor și a nimănui, ea nu va asigura un randament maxim, iar profiturile întotdeauna vor avea tendinţa să fie diluate cu pierderi, de multe ori, artificiale.

Iulian BERCU Sursa: vox.publika.md

dreptate Timofti să se grăbească cu căpătuirea odraslelor sale.

Asta ar putea fi singura realizare în mandatul său de președinte.

A, și încă una: promulgarea peste noapte a Legii cu privire la egalitatea șanselor, adică legiferarea pederastiei în Republica Moldova. Și doar atât.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

„Preşedintele Timofti nu este Alfa şi Omega…”.

El este marioneta AIE

MOLDOVA ûi ARDEALUL

Statul trebuie să vândă toate proprietăţile, iar ce nu poate vinde să cedeze la 1 leu contra unor investiţii grase

grăbească cu astfel de concluzii.

Nu e mult până departe sau nu aduce anul cât aduce ceasul, vorba unui politician de la Chișinău. S-ar putea ca în foarte scurt timp președintele să constate că în respectiva ladă a fost aruncat chiar el. Iar cei pe care el astăzi îi brăcuiește la lada de gunoi, s-ar putea să mai aibă un cuvânt greu de spus în politica moldovenească. Așa că poate chiar are

SCRISOARE DESCHISĂ

CENTRUL de PELERINAJ

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

aruncaţi la gunoi de către societate”. Vedeţi, Timofti nici măcar nu neagă că ar fi un impotent politic, el acceptă acest calificativ, nu-l respinge pentru că nu are nici un argument pentru a-l combate. El, în mod laș, lansează acuzaţii împotriva celor care i-au spus verde-n ochi cine este de fapt. Cât privește cine și cum a fost aruncat la „lada de gunoi a societăţii” ar face bine să nu se

Stimate domnule președinte Timofti!

Eu ca cetăţean al Republicii Moldova cer explicaţii de la D-voastră, ca de la garantul respectării legilor în această ţară: – Din ce cauză se încalcă legea Republicii Moldova, al cărei președinte sunteţi? Din ce cauză timp de 4 luni, de când sunteţi ales în funcţia de președinte, D-voastră personal nu aţi propus o can-

didatură pentru conducerea SIS-ului, pe care eraţi obligat să o propuneţi conform legislaţiei?

Toţi știm că legea în ţara noastră nu se respectă, dar atunci când ea este neglijată și de președintele ţării, deja e culmea. În care ţară din lume, mă refer la cele civilizate și democratice cu adevărat, se permite ca garantul Constituţiei să nu-și respecte obligaţiunile? Nu există așa o ţară, cel puţin pe continentul european, dar la noi în ţara „de succes” se poate întâmpla orice. Fiecare interpretează legea după placul și necesităţile sale.

Eu aș dori să atrag atenţia D-voastră la un interviu al președintelui Parlamentului Republicii Moldova la postul public de televiziune. Domnia sa declara: – Nu este o situaţie bună atunci când pe o perioadă atât de lungă o instituţie ca Serviciul de Informaţii și Securitate rămâne cu interimatul șefului. Dar, nu sunt de acord că aceasta este o restanţă a Parlamentului.

Deputaţilor le revine doar ultima formulă de a vota candidatura. Propunerea trebuie să vină din partea șefului statului,

dar nici el nu este alfa și omega aici.

Este o decizie comună a Alianţei pentru Integrare Europeană. Partidul Liberal vine la Alianţă cu propuneri, după care candidatura considerată cea mai bună este înaintată șefului statului. Ulterior, președintele vine în plen cu propunerea.

Dar poate și să nu accepte candidatura.

De multe ori am întrebat, haideţi, ce se aude, și mi s-a răspuns mai este un pic de lucru”.

Cu adevărat, din data de 13 octombrie 2011, Serviciul de Informaţie și Securitate al Republicii Moldova nu are conducător.

Vă aducem aminte că pe data de 13 octombrie, anul trecut, directorul SIS-ului, Gheorghe Mihai, a fost demis cu voturile deputaţilor PCRM și PLDM. De 9 luni, acest serviciu important în menţinerea securităţii statului este fără conducător. În acest caz avem o încălcare gravă a legii? Conform articolului 13, alin.1 a Legii Nr. 753 din 23.12.1999 cu privire la Serviciul de Informaţie și Securitate al Republicii Moldova, serviciul este condus de un director, numit în funcţie de

Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani. În nici unul din articolele acestei legi nu se stipulează că directorul acestui serviciu este propus de o fracţiune din Parlament sau de un partid politic. Sunt convins că se încalcă legea Republicii Moldova și atunci din ce cauză nu sunt trase la răspundere persoanele vinovate de aceste încălcări?

Acest comportament al Dumneavoastră ne demonstrează încă o dată că alegerea Domniei Voastre în această funcţie a fost doar o farsă. Nu sunteţi un președinte cu împuterniciri complete a acestei ţări. Dacă nu sunteţi în stare să vă respectaţi obligaţiunile conform Constituţiei Republicii Moldova, prezentaţi-vă demisia de onoare sau demonstraţi-vă Dumneavoastră personal că sunteţi bărbat și sunteţi gata, cu capul sus, să Va impuneţi și să le impuneţi respect faţă de Lege tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, fără excepţii.

Veaceslav BURLAC Sursa: vox.publika.md

Noua Generaţie învaţă şi vara În prima parte a lunii iulie, au avut loc două sesiuni ale Universităţii de Vară a Noii Generaţii, la care au participat peste 60 de tineri creștin-democraţi, membri ai Organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”. În special, la Universitatea de Vară au participat tinerii creștin-democraţi veniţi din raioanele Republicii Moldova, mai puţin de la centru.

Ei au fost instruiţi de traineri olandezi, dar și de instructori creștin-democraţi locali (între care Iurie Roșca; președintele PPCD, Victor Ciobanu; Ghenadie Vaculovschi; Radu Bușilă) pe diverse teme și subiecte, între care: analiza perspectivelor de dezvoltare social-politică, motivaţie, dezvoltarea capacităţii de acţiune, analiza problemelor regionale după mai mulţi factori, valorile creștindemocrate, dezvoltarea culturii politice în rândul tinerilor. Universitatea de vară și-a desfășurat activitatea cu sprijinul Fundaţiei Eduardo Frei din Olanda și a Fundaţiei pentru Democraţie Creștină (FDC) de la Chișinău.

Toate cunoștinţele și abilităţile deprinse în cadrul acestei sesiuni urmează să fie puse în aplicare în organizaţiile teritoriale din care au venit participanţii la Universitatea de Vară.

Potrivit Luciei Cujbă, președintele O.T. „Noua Generaţie”, în această vară va mai fi organizată

încă o școală de vară cu genericul „Managementul politic și organizaţional”, ce va avea menirea să-i înveţe pe viitorii lideri politici cum să-și dezvolte calitativ filialele pe care le reprezintă.

Igor Curca, Chișinău: Universitatea de Vară din acest an a fost o posibilitate unică de a consolida echipa și de a ne cunoaște mai bine.

Am reușit să învăţăm foarte multe, dar și să ne distrăm frumos. Piscina, plaja și Nistrul au fost locurile cele mai „solicitate” de tineri. După o zi plină, încărcată, meritam și noi un pic de odihnă, nu? În ultima seară l-am avut în calitate de invitat pe fostul președinte al partidului, domnul Iurie Roșca, care ne-a dat o adevărată lecţie de patriotism. Pentru mine personal această activitate a fost una deosebită, de suflet. Mi-a fost întărită dragostea faţă de ţară și dorinţa de a face ceva pentru viitorul meu și al familiei mele.

Cristina Sorocean, Bălţi: Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip la Universitatea de Vară. Pentru mine a fost o posibilitate reală de a îmbina utilul cu plăcutul. Vremea

caniculară nu ne-a împiedicat să participam activ la seminare, să ne expunem păreri, puncte de vedere, să organizam dezbateri și lucru în grup, să absorbim cât mai multă informaţie nouă și să venim cu idei proaspete.

Astfel de acţiuni contribuie foarte mult la consolidarea organizaţiei noastre de tineret. M-am bucurat să-mi revăd și unii colegi din Noua Generaţie din alte regiuni.

Doina Cebanu, Ialoveni Am par ticipat pentru prima dată la acest gen de activităţi. Iniţial mă gândeam că mă voi integra mai greu în această echipă. Însă nu a fost deloc așa. Am realizat că alături de mine sunt

tineri foarte deschiși și binevoitori. În aceste câteva zile am avut o activitate intensă. La seminare și la activităţile practice am studiat și am analizat multe probleme politice și sociale din Republica Moldova. Datorită trainerilor din Olanda și lectorilor din Republica Moldova am acumulat noi cunoștinţe și am realizat că și eu pot face ceva pentru ţara mea.

Cătălina Vudvud, echipa de organizare: Și în acest an mai mulţi tineri din toate colţurile ţării au avut oportunitatea să participe la Universitatea de Vară.

S-au dat la o parte teoretizările și s-a trecut la munca practică, de grup.

Tinerii din acest an au dat dovadă de perseverenţă la seminare și de creativitate în afara programului.

Ceea ce a urmărit să dezvolte Noua Generaţie în acest an a fost, în primul rând, responsabilitatea civică a tinerilor în calitate de cetăţeni activi și spiritul de echipă. Sper ca participanţii să valorifice cunoștinţele obţinute și să rămână la fel de receptivi.

Serviciul de presă al PPCD

FLUX EDI|IA DE VINERI

20 IULIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Diplomaţia moldovenească are interdicţie la iniţiative şi opinii personale Vladimir Filat s-a întâlnit zilele acestea cu șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova.

Pe lângă faptul că premierul le-a cerut acestora să ne reprezinte cu demnitate ţara, el le-a mai transmis un mesaj foarte clar. Unul pe care l-a formulat și l-a sonorizat, de fapt, ceva mai de mult.

Premierul vrea, insistă chiar, ca ambasadorii să promoveze o poziţie unică și coerentă, indiferent de locul în care și-ar exercita misiunea. Fără improvizări și opinii personale. „Iniţiativă personală, interpretări personale, reieșind din opţiuni, din înţelegeri, mai departe nu vor fi tolerate. Este programul de activitate al Guvernului, care este cartea de căpătâi a fiecărui ambasador. Și cu instrucţiuni foarte clare din partea Ministerului de Externe, atunci când este transmis un mesaj. Mesaj nu din partea ambasadorului Republicii Moldova, mesaj din partea Republicii Moldova. Și vă atenţionez că mai departe situaţii de genul cum s-au mai întâmplat, cu expuneri de opinii personale, vor fi sancţionate imediat”, i-a atenţionat șeful

Executivului pe ambasadori. „Cred că am demonstrat, cel puţin într-un caz, această atitudine și vreau ca ea să fie un exemplu pentru toată lumea”, a mai punctat Filat.

Premierului nu-i plac surprizele, inclusiv din partea ambasadorilor. În străinătate trebuie să se știe că povestea de succes din ţara noastră se desfășoară după toate canoanele genului și nimic nu trebuie să tulbure această percepţie și să dea prilej de îndoială. Ambasadorii sunt în misiune, pentru a servi intereselor Republicii Moldova, iar „prioritatea numărul unu a statului nostru este integrarea europeană. Obiectivele sunt foarte clare și acestea trebuie transmise într-o formă unică și fără oscilări”, le-a mai transmis Vladimir Filat șefilor misiunilor diplomatice.

Pe de altă parte, el le-a cerut acestora să acţioneze cu mai multă demnitate, să se debaraseze de complexele de inferioritate și de falsa modestie: ”Ambasadorii să-și îndrepte, la modul direct, poziţia și să nu mai existe acel sentiment și comportament de inferioritate, foarte des întâlnit, pe care mulţi îl prezintă ca pe o modestie tradiţională moldovenească”.

Aceste declaraţii au fost făcute de către Vladimir Filat în debutul întrunirii, care s-a desfășurat în prezenţa presei. Prin urmare, ele au fost adresate în-

tr-o măsură mai mare publicului larg, decât ambasadorilor, care au mai fost avertizaţi despre ce și cât au voie să spună. În schimb, opinia publică trebuie să știe punctul de vedere al premierului vizavi de reprezentarea ţării noastre peste hotare. De aceea, cu camerele de filmat în faţă, Filat a fost categoric și dur în exprimări.

Acel „caz” despre care a pomenit premierul se referă cu siguranţă la fostul ambasador al Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţă. Vă amintim că Neguţă a fost rechemat din funcţie după ce a afirmat într-un interviu că, în opinia sa, retragerea militarilor ruși din Transnistria, înainte de termen, ar pune în pericol atât securitatea Republicii Moldova, cât și securitatea întregii regiuni. Însă acesta nu a fost singurul prilej de nemulţumire a primului ministru. Încă în iarnă, în plin proces de alegere a președintelui ţării, pe căi mai puţin ortodoxe și legale, Filat le-a cerut ambasadorilor să-și păstreze opiniile pentru uzul strict personal.

Amintim că la audieri pe tema „Republica Moldova: Eforturile crescânde ale democraţiei” de la la Washington, în Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului american, ambasadorul nostru în SUA, Igor Munteanu, s-a arătat aproape convins de faptul că în cel mai

scurt timp se va reuși alegerea șefului statului. Imprudenţa a fost cu atât mai mare, cu cât, la vremea respectivă, guvernanţii puseseră deja de un referendum constituţional.

Radio Europa Liberă relata într-o corespondenţă că Igor Munteanu a spus în cadrul audierilor de la 31 ianuarie că, potrivit „așteptărilor” sale optimiste, o nouă rundă de alegeri prezidenţiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie.

Ambasadorul și-a exprimat speranţa că președintele va fi ales, iar acest lucru va aduce stabilitatea necesară pentru sistemul politic și pentru atingerea obiectivelor de integrare europeană, reforma constituţională urmând să aibă loc ulterior. Și poate că „așteptările optimiste” ale ambasadorului nu ar fi deranjat pe nimeni, dacă acestea nu ar fi provocat reacţii defavorabile guvernării de la Chișinău. Astfel că, un mesaj, aparent, corect din toate punctele de vedere, în care s-a spus, așa cum îi place lui Filat, despre marea și obsedanta noastră prioritate – integrarea europeană, în loc să dea un „semnal bun” partenerilor occidentali, a avut un efect diametral opus.

Expertul Matthew Rojansky, director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundaţia americană Carnegie Endowment, a menţionat că a mai auzit de nenu-

mărate ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, pentru ca mai apoi aceasta să eșueze.

El a avertizat Alianţa pentru Integrare Europeană că își va pierde legitimitatea dacă va încerca să schimbe regula jocului prin referendum constituţional, înainte ca impasul prezidenţial să fie depășit. După părerea expertului american, un asemenea pas ar pune capăt procesului de democratizare început în 2009. Împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere s-a pronunţat și fostul ambasador american William Hill, care a condus în trecut Misiunea OSCE în Moldova.

Aceste atitudini defavorabile, și nu declaraţia ambasadorului în sine, au provocat atunci o reacţie extrem de nervoasă

a premierului Vladimir Filat, obișnuit să audă doar laude și aprobări din partea partenerilor externi. Premierul a fost afectat de respectivele critici deoarece, dacă nemulţumirile „pe interior” mai pot fi ignorate, cele venite „pe exterior” sunt mai dificil de trecut cu vederea.

Ideea cu mesajele „unice”, dozate și filtrate, nu este, prin urmare, o noutate. Declaraţiile de atunci ale premierului au fost mai tranșante decât cele formulate la recenta întâlnire cu șefii misiunilor diplomatice de peste hotare: „Ministerul de Externe trebuie să emită o circulară prin care să le interzică ambasadorilor să facă declaraţii politice. Am solicitat expres să se transmită urgent către toate ambasadele mesajul ca diplomaţii

noștri să nu comenteze situaţia politică din ţară. Ei au sarcini foarte clare, iar comentariile privind situaţia politică nu ţine de competenţa dânșilor”.

Prin urmare, ambasadorilor li s-a spus clar și cu mult timp în urmă că trebuie să-și ţină gura.

Pentru că partenerii externi trebuie să audă doar ceea ce va găsi de cuviinţă să le transmită premierul nostru, eventual, prin gura ministrului de Externe, Leancă.

Menţionam și atunci că este puţin probabil că ambasadorilor noștri li se vor solicita comentarii pe marginea prognozei meteo.

Este evident că acestora le vor fi solicitate anumite informaţii și opinii, inclusiv, în legătură cu situaţia politică despre care însă aceștia nu au voie să comenteze.

Adică, în anumite situaţii, diplo-

maţii moldoveni vor fi obligaţi să facă pe muţii.

Dar, de dragul „integrării europene”, toate metodele sunt bune. Nu ne povestea recent Mihai Ghimpu că Alianţa se opintește din greu să ne ducă în Europa, iar pentru atingerea acestui „obiectiv major”, el închide ochii la hoţii și la corupţii, și-i lasă să fure în pace. Important este ca „succesele”noastre să fie ambalate frumos și prezentate cât mai credibil în exterior. Iar ambalajul rămâne în sarcina ambasadorilor. Și cum afirma la un post de televiziune ambasadorul nostru în Franţa, Oleg Serebrian, de la Paris, Moldova se vede chiar ca o poveste de succes. În definitiv, totul depinde de perspectivă.

Ioana FLOREA , FLUX

Standarde duble sau credit de încurajare?

De ce este criticată România şi lăudată Republica Moldova?

Urmare din pag. 1 Punerea sub semnul întrebării a unor decizii ale instanţelor, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri consacrate și încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul Guvernului de a respecta statul de drept și independenţa justiţiei. Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de încercările de manipulare și de ameninţările la adresa instituţiilor parte a sistemului judiciar și care pot afecta societatea în ansamblu.”

“România va recâștiga încrederea partenerilor săi din Uniunea Europeană doar prin dovezi că domnia legii este deasupra intereselor de partid, că toate părţile demonstrează respect deplin pentru deciziile juridice, inclusiv cele la nivel constituţional și că reformele sunt ireversibile“, se mai spune în raport.

Comisia Europeană le-a recomandat autorităţilor române să le ceară tuturor partidelor politice și autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa justiţiei, cu angajamentul de a pedepsi orice membru al Guvernului sau al vreunui partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând deciziile justiţiei sau punând presiune pe instituţiile judiciare. Să adopte proceduri clare prin care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate și conflicte de interese sau condamnări finale pentru corupţie la nivel înalt.

De ce a fost atât de drastic raportul CE? Cât din ceea ce se întâmplă în România poate fi calificat drept luptă politică, fie și prin metode mai puţin ortodoxe, și câtă dreptate are fosta putere care afirmă că ar fi vorba despre o lovitură de stat? A comis actuala guvernare încălcări atât de grave sau acestea au fost exagerate cu bună știinţă de către europarlamentarii din PDL? Chiar Comisia însăși recunoaște că sistemul politic din România este unul „excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice și acuzaţiile sunt o practică obișnuită.” (Aici nu putem să nu remarcăm că respectiva apreciere este perfect valabilă și pentru sistemul politic de la noi.) În respectiva tradiţie de neîncredere și acuzaţii reciproce, Raportul însuși a constituit un nou prilej de învinuiri și declaraţii dure. Guvernarea afirmă că a respectat prevederile constituţionale și că s-a conformat deciziilor Curţii Constituţionale, învinuindu-i pe susţinătorii lui Traian Băsescu de manipulare și denigrare a României în structurile occidentale. Fosta putere, care îl sprijină pe președintele suspendat, jubilează și contabilizează „presiunile împotriva justiţiei” și deciziile „ilegale care au pus în pericol statul de drept”.

De ce nu reacţionează europenii la derapajele noastre?

Este absolut firesc faptul că autorităţile europene se îngrijesc de respectarea normelor democratice, a separării puterilor în stat și a independenţei justiţiei. Însă în contextul acestor evenimente, nu putem să nu remarcăm încă o dată completa lipsă de reacţie a acelorași structuri europene în cazul unor încălcări de același ordin, comise cu insistenţă maniacală și într-o manieră grotescă, de către guvernarea așa-zis democratică de la noi. Dacă o luăm pe puncte și ne referim la cerinţa Comisiei Europene de a exclude intervenţiile și presiunile asupra instanţelor juridice, atunci constatăm că guvernanţii de la București sunt mici copii pe lângă ai noștri.

Chiar dacă am scris la timpul respectiv despre aceste cazuri de violare grosolană a legislaţiei, le vom mai prezenta o dată (nu pe toate, pentru că sunt prea multe), pentru a face o comparaţie cu situaţia din România, dar și pentru că repetiţia este mama înţelepciunii. Adică, poate prindem la minte și nu mai trecem cu vederea, cu atâta ușurinţă, toate matrapazlâcurile guvernării, doar pentru că aceasta ne promite un viitor european luminos și ne sperie cu revenirea comuniștilor la putere.

Ghimpu, obsedat de demiterea lui Muruianu Ar fi cazul să amintim doar de încercările repetate ale lui Mihai Ghimpu de destituire a președintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, cu încălcarea tuturor procedurilor și normelor în vigoare. Nu discutăm dacă trebuia sau nu demis Muruianu, ci despre modul în care a înţeles să o facă juristul de forţă al Alianţei, doctorul în drept (dottore, ar zice Traian Băsescu), Mihai Ghimpu. Astfel că, de două ori, la insistenţa liberalului, Parlamentul a votat, încălcând procedurile, pentru demiterea președintelui CSJ și de două ori Curtea Constituţională a constatat că eliberarea acestuia din funcţie a fost ilegală.

La prima încercare, în 2010, cel care s-a zbătut cel mai mult pentru demiterea în regim de urgenţă a lui Muruianu, respingând toate argumentele logice și juridice, deţinea două dintre cele mai importante funcţii în stat, de președinte interimar și de spicher. Adică, prin definiţie, era garantul respectării legalităţii și constituţionalităţii. S-au alertat cumva atunci „partenerii” noștri occidentali, i-au indicat aceștia lui Ghimpu că scopul nu scuză întotdeauna mijloacele? Și în 2011, iniţiatorul procedurii (ilegale) de demitere a șefului Curţii a fost tot capul liberalilor, care a venit în Parlament cu un proiect de lege în acest sens. Supărarea înzestratului jurist a cunoscut o nouă dimensiune după alegerile locale din anul trecut, când liberalii au cerut să fie renumărate voturile pentru Consiliul Municipal Chișinău, în speranţa că vor mai rupe un mandat de consilier de la comuniști, pentru ca AIE să aibă majoritatea în CMC. Pentru că CSJ nu i-a făcut imediat pe plac, Ghimpu a afirmat că instanţa a acţionat în baza unor presiuni financiare. În toată perioada în care o instanţă declara neîntemeiată solicitarea liberalilor, alta dispunea renumărarea voturilor, apoi respectiva hotărâre era anulată în urma recursului PCRM, doctorul Ghimpu nu a contenit să le dea note instanţelor și judecătorilor: cine este cinstit, cine este corupt și cu „pufușor pe botișor” și cine face de râs corpul judecătoresc. În funcţie de decizie, Ghimpu zicea ba că judecătorii sunt cumpăraţi și fac jocul comuniștilor, ba că a triumfat justiţia și am făcut un pas spre democraţie, reușind astfel să bulverseze nu doar justiţia, dar și întreaga societate.

Ne întrebăm și acum, cum ne-am întrebat și la vremea respectivă, oare acestea nu au fost presiuni asupra justiţiei, oare nu au fost încercări „de manipulare și de ameninţări la adresa instanţelor”, despre care vorbește acum Comisia Europeană cu referire la situaţia din România?

Cu siguranţă, justiţia noastră are nevoie de o reformare serioasă, însă politicienii, mai ales cei de la putere, nu-și pot permite luxul de a denigra

și a pune în permanenţă la îndoială corectitudinea, profesionalismul, bunacredinţă și competenţa judecătorilor, nu pot comenta și pune la îndoială orice decizie a instanţei, inclusiv a Curţii Constituţionale, de pe poziţiile interesului de partid. Și, cu atât mai mult, politicienii nu ar trebui să generalizeze și să-i învinuiască de corupţie pe toţi judecătorii de-a valma, numai pentru că o decizie sau alta nu i-a îndreptăţit așteptările lui Ghimpu, de exemplu.

Pentru că, afirmă Comisia Europeană, aceste manipulări și ameninţări pot afecta societatea în ansamblu.

Acum despre separarea puterilor și despre reformarea justiţiei. S-a spus atunci că obsesia lui Ghimpu pentru demiterea lui Muruianu era dictată de interesul liberalilor pentru funcţia de președinte al CSJ, revenită acestora conform algoritmului. Ghimpu a replicat că președintele curţii este ales de Consiliul Superior al Magistraturii, nu de Parlament. Numai că el s-a prefăcut că a uitat de faptul că Alianţa a avut grijă să schimbe raportul de forţe în CSM și să-și asigure o majoritate obedientă. Astfel, dacă pe vremea guvernării comuniste Adunarea Generală a Judecătorilor avea dreptul să aleagă 7 judecători în Consiliul Superior al Magistraturii, cifra respectivă a fost diminuată la 5. Dacă Parlamentul confirma doi profesori titulari cu votul a 2/3, unul din partea Puterii, altul – al Opoziţiei, anticomuniștii liberali și democraţi au majorat cifra respectivă până la 4, toţi fiind exponenţii guvernării, iar confirmarea lor nu se mai face cu cel puţin 61 de voturi, ci prin simpla majoritate a deputaţilor prezenţi, adică, cu cel puţin 27 de voturi din 101.

Toate aceste modificări au simplificat mult procedura numirii unei persoane dezirabile în fruntea CSJ.

Nu le-a plăcut Pulbere şi l-au demis Nu i-a fost pe plac lui Ghimpu, dar nici altor exponenţi ai arcului guvernării, nici fostul președinte al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere. Și dacă nu le-a plăcut, l-au demis. În raportul Comisiei Europene se vorbește despre intervenţiile inacceptabile asupra Curţii Constituţionale din România. Dar declaraţiile și intervenţiile politicienilor noștri au fost acceptabile? Același Ghimpu a pus la îndoială decizia Curţii Constituţionale prin care a fost respins demersul AIE de modificare a articolului 78 din Constituţie prin lege organică. „Nu aș pune mâna în foc că verdictul a fost unul strict constituţional”, și-a dat cu părerea competentul jurist, presupunând că aceasta s-a lăsat influenţată de premierul Filat.

Demisia lui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Înaltei Curţi a venit după ce acesta a făcut, chipurile, declaraţii politice. Amintim că Pulbere a avut imprudenţa să spună că Parlamentul a încălcat de două ori Constituţia, prin nealegerea șefului statului. „Să nu se bage în politică, i-a recomandat lui Dumitru Pulbere doctorul honoris causa Mihai Ghimpu. Să stea acolo și să ia decizii!” Deși, în opinia mai multor experţi, președintele CC nu a făcut altceva decât să constate o stare de lucruri existentă, această situaţie a servit drept un bun pretext pentru răsturnarea „de curte”. „Pulbere și-a permis să dea din deget Parlamentului, ceea ce este inadmisibil”, a tunat și a fulgerat Ghimpu.

Tot despre Înalta Curte, șeful liberalilor a spus că ar fi sensibilă la torba cu bani. “Știu că unii deja umblă cu torba cu bani pe la Curtea Constituţională”, a afirmat acesta, precizând că nu vede

motive din care Curtea Constituţională ar declara neconstituţională hotărârea Parlamentului (cu privire la demiterea lui Muruianu). Sunt sau nu sunt acestea presiuni asupra Curţii?

Interimarul Lupu despre deciziile „urâte” ale Curţii Constituţionale De dragul adevărului, trebuie să constatăm că Mihai Ghimpu nu a fost singurul care a contestat și a comentat deciziile Curţii Constituţionale. Marian Lupu a excelat în această privinţă, dar, în mod paradoxal, nici un oficial european nu s-a scandalizat și nu l-a taxat pe fostul președinte interimar al ţării. Nici un demnitar până la el nu și-a permis asemenea atacuri în adresa Înaltei Curţi.

Atunci când Curtea a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului cu privire la lichidarea instanţelor economice, Marian Lupu a calificat decizia judecătorilor drept una „urâtă”, afirmând că aceștia ar fi fost cumpăraţi: „De la o poștă se vede, se simte că a fost o decizie influenţată, o decizie coruptă, haideţi să o spunem pe șleau, fiindcă sunt toate interesele care s-au învârtit și se învârt în jurul nu al tuturor, dar al unor instanţe de apel economice. A fost mereu problema banilor!” Este sau nu este aceasta o presiune a politicului asupra justiţiei, este o denigrare și o presiune asupra CC? Este comparabilă această situaţie cu situaţia din România? Și cine câștigă în urma acestei comparaţii?

Mai mult decât atât, în calitatea sa de președinte interimar și de garant al Constituţiei, Marian Lupu a înţeles să apere într-un mod cu totul original Legea Supremă și constituţionalitatea.

Lăsându-se sedus de geniul juridic al lui Mihai Ghimpu și scotocind împreună cu acesta prin vidul legislativ, el a identificat mai multe soluţii salvatoare prin care să-și vadă împlinit visul de a ajunge președinte, acceptând și ideea de modificare a Constituţiei prin lege organică, respinsă totuși de CC.

Alegerea preşedintelui, cu votul la vedere Lupu a încălcat Constituţia prin faptul că s-a menţinut prin tertipuri, mai mult decât i-ar fi permis legea, în fotoliul prezidenţial, că a recurs la fel de fel de șiretlicuri, prin care a denaturat procedura de alegere a șefului statului.

Vă amintim că, în pofida prevederilor constituţionale, fostul interimar a declarat fără jenă că alegerea președintelui ţării va avea loc „atunci când partidele parlamentare vor fi pregătite pentru acest exerciţiu”. „Vom sta așa până când identificăm soluţia”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alianţelor. Și am tot stat așa, timp de un an și jumătate. Și nu doar atât. Marian Lupu chiar a instigat deputaţii la încălcarea Constituţiei, cerându-le „respectuos” să-i demonstreze buletinele „pe faţă și pe verso” la ieșirea din cabina de vot.

Cei care nu vor da curs solicitării, „vor demonstra că au pe cineva în spate și, logic, vor genera alegerile anticipate”, a ameninţat înflăcăratul promotor al valorilor democratice. Iar Mihai Ghimpu i-a ţinut isonul: „Cred că toţi au înţeles deja, ori Lupu președinte, ori alegeri anticipate”. Și iarăși ne întrebăm dacă nu a fost aceasta o subminare a statului de drept. De ce nu au observat-o prietenii noștri occidentali?

După tentativa eșuată, Marian Lupu

tot nu s-a potolit și a promis să facă investigaţii și să clarifice cine sunt deputaţii care l-au sabotat și nu l-au votat, ceea ce poate fi calificat drept tentativă evidentă de intimidare a legislatorilor.

Nici decizia Curţii de invalidare a respectivelor alegeri din 16 decembrie nu i-au temperat elanul democratului. „O decizie a instanţei nu se comentează, se execută. Însă, de data aceasta, o să-mi permit să fac un comentariu, pentru că mă vizează personal, dacă doriţi. Eu îmi păstrez poziţia pe care am avut-o anterior, că în aceste acţiuni de arătare a buletinului nu este nimic anticonstituţional. Îmi păstrez această poziţie, diferită de cea a Curţii, pe simplul motiv că au existat precedente la alegerea spicherului”.

După episodul incalificabil al alegerilor cu buletinul la vedere, a urmat tentativa, la fel de anticonstituţională, de organizare a referendumului care să permită alegerea șefului statului cu votul a doar 51 de deputaţi. Tentativă la care au renunţat sub presiunea protestelor declanșate și a criticilor dure venite din partea opiniei publice, a analiștilor și experţilor.

Procuratura, pe post de bâtă politică Se spune în raportul cu privire la România și despre încălcarea separării puterilor în stat. La noi s-a vorbit deschis despre faptul că funcţia de procuror general ar fi fost cumpărată, cu bani grei, de către partidul lui Plahotniuc. Mai mult decât atât, cei despre care s-a spus că au cumpărat procurorul, au folosit deschis Procuratura pe post de bâtă în lupta cu adversarii politici. Spicherul și șeful democraţilor, Marian Lupu, a ameninţat demnitarii „din Guvern și din Parlament” cu dosarele instrumentate de PG și i-a cerut procurorului general să întocmească un raport detaliat cu privire la respectivele dosare pe care să-l distribuie societăţii.

Legislaţia, croită şi răscroită de AIE Analiștii politici și experţi au enumerat, în repetate rânduri, toate abuzurile și încălcările la care s-au dedat reprezentanţii coaliţiei de guvernământ.

De la prima venire a Alianţei și până acum, acești democraţi prin excelenţă și proeuropeni prin naștere au încălcat de

atâtea ori legislaţia și au modificat-o în mod abuziv, pentru a-și satisface interesele, încât ar fi greu să le contabilizăm pe toate. Printre cele mai flagrante, în afara celor despre care am vorbit deja, ar mai fi deţinerea concomitentă a funcţiilor de ministru și deputat, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a principiului separării puterilor.

De asemenea, deputaţii AIE au modificat legea despre Curtea Constituţională, Parlamentul interzicându-i Curţii să examineze actele normative cu caracter individual.

Guvernanţii au recurs la modificarea legii contenciosului administrativ, pentru a putea opera numiri și eliberări din funcţii în instituţii care trebuie să fie depolitizate, fără ca persoanele respective să se poată adresa în justiţie. În 2010, a fost modificat Codul electoral, diminuându-se pragul de validare a referendumului de la 3/5 (60 la sută), până la 1/3 din alegători, iar termenul de organizare a referendumului a fost restrâns de la 120 la 60 de zile.

Alianţa a schimbat modul de repartizare a voturilor exprimate pentru partidele care nu au acces în Legislativ – de la repartizarea proporţională, la repartizarea egală între formaţiunile care au trecut pragul.

Prin alte modificări la Codul Electoral, studenţilor și elevilor cu drept de vot, dar fără viză de reședinţă temporară, li s-a permis să participe la alegeri în orice secţie de votare, în baza buletinului și a carnetului de note.

Actualii deputaţi au modificat Codul Electoral și în aprilie 2011, deja după ce fusese stabilită data alegerilor locale.

Potrivit acestor modificări, participanţii la alegerile locale nu au mai beneficiat de timp de antenă gratuit pentru publicitate electorală la televiziuni și radiouri.

Nemaivorbind de faptul că, pe parcursul acestor aproape trei ani de aflare la putere, Mihai Ghimpu a insistat să-i fie votate, prin șantaj deschis, toate năstrușniciile care i-au venit în cap, cum ar fi lichidarea funcţiei de președinte al Consiliului Municipal Chișinău, de exemplu.

AIE a excelat în adoptarea unor acte neconstituţionale sau încălcări ale Legii Supreme, care au fost contestate la Curtea Constituţională și declarate de către aceasta drept neconstituţionale.

Actualii guvernanţi au ajuns la un asemenea grad de impertinenţă,

încât vorbesc deschis despre cine și ce interese are în structurile statului.

Scandalul anexelor secrete la Acordul de constituire a Alianţei a scos la iveală faptul că aliaţii au partajat instituţiile de stat care prin lege sunt apolitice, cum ar Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Curtea de Conturi, Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de Informaţii și Securitate, Procuratura Generală și altele.

Interesul pentru aceste structuri a fost dictat exclusiv de setea de îmbogăţire, dar și de necesitatea de a se proteja și a nu da socoteală pentru ilegalităţile comise.

De asemenea, a fost modificată Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fiind introduse norme noi, cu scopul de a evita în mod abuziv dizolvarea Parlamentului, chiar dacă acesta nu alege timp de un an șeful statului.

Nu mai vorbim despre așii din mâneca lui Mihai Ghimpu pe care acesta i-a fluturat prin faţa președintelui Comisiei de la Veneţia, interpretările pe care le-a dat acesta noţiunii de „termen rezonabil”, „măcar și până în 2013”, toate în încercarea disperată de a ocoli cumva legislaţia în vigoare și a se menţine cât mai mult timp la putere. Și toate aceste lucruri s-au întâmplat, dacă nu cu aprobarea, atunci cu o totală lipsă de reacţie și a oricăror critici din partea vreunui organism internaţional. Abuzurile și aroganţa celor de la putere nu au fost taxate în nici un fel, iar oficialii occidentali i-au tot elogiat pentru povești de succes, fără a le cere socoteală pentru lipsa de progrese în promovarea reformelor, pentru faptul că guvernare protejează raiderii și corupţii, ceea ce nu poate să genereze decât alte abuzuri și acte de corupţie. Această lipsă de coerenţă din partea Occidentului, îngăduirea exercitării antidemocratice a puterii, discreditează în cele din urmă însăși ideea de integrare europeană. Înţelegem perfect că cerinţele faţă de România, un stat membru al Uniunii Europene, sunt diferite de cele care sunt puse în faţa noastră. Dar oare faptul că structurile occidentale tolerează toate derapajele actualei guvernări nu ar trebui să ne ducă la gândul că, de fapt, nimeni nici nu ia în serios perspectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova?

Ioana FLOREA, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Dosar

20 IULIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un fost avocat şi fost procuror, acuzat de escrocherie, pretinde de la ziarul FLUX 200 000 de lei să-i achităm un prejudiciu moral în valoare de 200 000 de lei (sic!).

Să aducem câteva explicaţii. Afirmaţiile privind escrocheriile de care este acuzat că le-a comis Serghei Mocanu nu vin din partea noastră, a ziarului FLUX, ci a victimelor respectivelor acţiuni, ce se regăsesc în această ipostază chiar în ordonanţa de începere a urmăririi penale a ofiţerilor CCCEC, care a fost iniţiată pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu, pe care am publicat-o pe 22 iunie 2012 și pe care o republicăm acum, ca să ia cunoștinţă de ea și Serghei Mocanu. Respectiv, pretenţiile pe care le înaintează acest fost avocat, care este acuzat că și-a ridicat diploma de avocat făcând uz de fals, sunt cu totul deplasate și nu constituie decât o încercare obraznică de a intimida o publicaţie independentă care relatează despre pungășiile care se comit în ţara asta de indivizi fără scrupule și cu apucături criminale. Nu este de mirare că unii indivizi își permit asemenea acţiuni, dat fiind că în ţara aceasta procurorii, judecătorii (nu toţi, dar foarte mulţi dintre ei) sunt iubitori de luare de mită și, mai ales, sunt parte a tot felul de reţele criminale și pot da decizii și hotărâri făcând abstracţie de prevederile legale. Pe astfel de scheme mizează și le pun în aplicare tot felul de infractori și criminali cei

FLUX a publicat pe 22 iunie 2012 două scrisori venite din partea a doi pensionari, cititori ai ziarului nostru, care se plângeau că au fost amăgiţi și escrocaţi de sume impunătoare de bani de către un fost avocat, care se numește Serghei Mocanu (în imagine), dar că Procuratura sectorului Buiucani a clasat dosarul penal intentat pe faptele săvârșite de acesta din motive total inexplicabile. Cei care nu cunosc subiectul pot să ridice arhiva ziarului nostru și să citească articolul „Un fost avocat, acuzat de escrocherie. Victimele spun că procuratura îl protejează”, care este disponibil și pe internet.

Amintim pe scurt că autorul primei scrisori este Maria Bădărău, o pensionară în vârstă de 73 de ani, care susţine că a fost deposedată prin înșelăciune de către Serghei Mocanu de suma de 3 mii de lei. Iar cel de-al doilea autor este Eugeniu Colesnicenco, care susţine că a fost extorcat de 32 de mii de lei.

Deși în finalul articolului din 22 iunie 2012 îi solicitam celui vizat să

ne comunice punctul său de vedere asupra acestui caz, iată că respectivul ne trimite prin poștă o cerere prealabilă prin care ne cere să recunoaștem că faptele și judecăţile de valoare conţinute în cele două scrisori ar fi false, ar constitui scorniri și nu ar corespunde realităţii. Totodată, acest individ ne cere să dezminţim informaţiile conţinute în cele două scrisori și să ne cerem scuze de la el și chiar

care ne ameninţă și apoi ne poartă prin instanţe, pretinzându-ne sume exorbitante. În altă ordine de idei vom menţiona că publicaţia FLUX nu a refuzat să-i acorde lui Serghei Mocanu dreptul de a se apăra pe paginile ziarului FLUX împotriva acuzaţiilor care i-au fost aduse. Mai mult decât atât, în cererea prealabilă pe care ne-a expediat-o prin poștă la redacţie (cu depășirea evidentă a termenului de prescripţie), acest individ dubios nu a adus nici o dovadă că informaţia publicată în paginile ziarului FLUX ar fi „în esenţă falsă”, așa cum pretinde și așa cum cere legea să o facă. Dacă tot zice că a fost avocat sau un fals avocat, cum spun contestatarii lui, ar fi bine să consulte prevederile articolului 14 „Cererea prealabilă” a Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Alineatul trei al acestuia stabilește

expres: „persoana (care se consideră defăimată – alineatul unu al aceluiași articol) va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare și, în cazul răspândirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspândirii judecăţilor de valoare, circumstanţele care demonstrează ca acestea nu se bazează pe un substrat factologic suficient”. Dar iată că în cererea sa prealabilă, Serghei Mocanu nu aduce nici un fel de probe care ar demonstra că cele relatate în ziar de cei doi pensionari păgubiţi ar fi niște falsuri.

Dimpotrivă, ordonanţa de începere a urmării penale pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu ne dă tot temeiul să credem că autorii celor două scrisori nu au relatat cai verzi pe pereţi, ci adevărul. Mai ales că recent am intrat în posesia unei decizii a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova prin care se confirmă că Serghei Mocanu a făcut uz de fals atunci când a obţinut licenţa de avocat. Și anume, acesta a omis din cartea sa de muncă că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și a fost eliberat de acolo pentru încălcarea disciplinei.

Se pare că din considerente similare, individul a fost demis din cadrul Procuraturii, fapt, de asemenea, omis din carnetul de muncă. Drept urmare, Comisia i-a retras licenţa de avocat (publicăm alăturat decizia comisiei în facsimil). Și ni se pare chiar straniu ca o persoană care este cercetată penal și care a fost lipsită de licenţa de avocat tocmai pentru că a recurs la acţiuni nelegitime la obţinerea ei să ne ceară despăgubiri de 200 000 de mii de lei „pentru lezarea drepturilor la respectul onoarei, demnităţii și

reputaţiei profesionale”, cum scrie, în mod cu totul agramat, acest fost poliţist, fost procuror și fost avocat.

Chiar ne este interesant să aflăm cum un asemenea individ, cu o reputaţie atât de impecabilă, imaculată, am spune, a suportat un prejudiciu de tocmai 200 000 de lei ca urmare a celor scrise de noi.

Vom menţiona mai jos că după publicarea articolului din 22 iunie 2012, la redacţie ne-au venit noi scrisori privind matrapazlâcurile lui Serghei

Mocanu, scrisori pe care le vom da publicităţii în ediţiile următoare.

Acum însă am fi curioși să aflăm ce spun cei de la procuratură cu privire la modul în care este derulată ancheta pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu. Sau poate respectivul dosar a fost deja clasat? Suntem în așteptarea unui răspuns, iar dacă acesta nu va veni, atunci vom adresa o interpelare oficială.

Atât, deocamdată. Urmăriţi-ne în continuare.

VOX POPULI

Cine munceşte bine, se odihneşte mai mult?

Joi, 12 iulie, a avut loc ultima ședinţă din sesiunea de primăvară-vară a Legislativului, potrivit deciziei Biroului Permanent al Parlamentului.

Chiar dacă unii deputaţi s-au pronunţat împotriva încheierii actualei sesiuni parlamentare înainte de termen, dorinţa aleșilor de a se odihni a fost mai puternică decât argumentele acestora.

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că este incorect ca această sesiune a Parlamentului să fie încheiată atât de rapid, întrucât deputaţii au de examinat încă multe proiecte importante.

Iurie Muntean, deputat PCRM, de asemenea, s-a arătat nemulţumit de decizia de a încheia sesiunea parlamentară cu câteva săptămâni înainte de termen. “În situaţia în care se află ţara, noi închidem ședinţele Parlamentului cu trei săptămâni înainte de termen. Dacă conform legislaţiei ședinţele se desfășoară până la sfârșitul lunii iulie, atunci acestea trebuie să aibă loc”, a spus Muntean citat de MOLDPRES. Deputatul neafiliat Mihai Godea a propus ca Legislativul să mai activeze o săptămână, deoarece deputaţii trebuie să audieze rapoartele de activitate ale mai multor instituţii de stat, însă demersul acestuia nu a fost susţinut.

Pentru a putea pleca mai devreme în vacanţă, deputaţii au lucrat miercuri, 11 iulie, până aproape de miezul nopţii. În intervalul de timp de la ora 14.00 și până la 23.36, aceștia au votat în jur de 30 de proiecte de lege.

Joi, la ultima ședinţă a Parlamentului din această sesiune, după discuţii aprinse, deputaţii Alianţei au aprobat proiectul de Hotărâre privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova. De vineri, 13 iulie, parlamentarii sunt în vacanţa binemeritată.

Deputaţii sunt preocupaţi de interesele lor, nu ale cetăţenilor 1. Ce credeţi despre faptul că, anul acesta, deputaţii au plecat în vacanţă cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei?

2. Cum apreciaţi activitatea din ultima jumătate de an a Parlamentului Republicii Moldova?

Trebuiau să mai aibă puţină răbdare, să rezolve problemele și, după asta, puteau să plece liniștiţi.

2. Ceva s-a schimbat în bine în activitatea Parlamentului din ultima jumătate de an. Dar ar trebui să vedem schimbări mai mari. Tineretul, în continuare, nu are de lucru, pentru cei care absolvesc studiile problemele au rămas aceleași. Din această cauză, toţi pleacă peste hotare să caute de lucru. Astfel, rămânem fără tineret, fără familii.

Anul acesta, deputaţii au lucrat mai mult decât anul trecut

Este normal ca şi deputaţii să se odihnească

plecau vara în vacanţă.

2. Am o părere bună vizavi de activitatea Parlamentului în ultima jumătate de an. Referitor la limba care se vorbește la noi, domnul Ghimpu a zis că trebuie să fie numai română și să nu pună și limba rusă pe la radio.

Eu urăsc limba rusă. De mic copil tata mi-a zis să învăţ bine româna. Însă sunt și dintre acei care n-au învăţat încă limba română. Trăiesc aici și nu știu a vorbi românește. Dar noi suntem români. Sunt de acord sută la sută cu domnul Ghimpu. El a încercat să schimbe ceva și poporul a înţeles de acest lucru.

Iulia:

Ar fi trebuit să-şi termine treaba şi apoi să plece în vacanţă 1. În primul rând, ar fi trebuit să-și termine treaba și apoi să plece în vacanţă. Chiar și la o fabrică există un grafic: pleci la odihnă după ce termini lucrul. Ei (deputaţii – n.n.) însă au lăsat lucrul nefăcut și au plecat.

Nu se poate așa ceva!

1. Anul acesta, deputaţii au lucrat. Președintele a fost ales, s-au adoptat legi, nu mai știu câte. În ţară se repară drumurile.

Dar principalul este că secera și ciocanul au fost interzise. De aceea, se poate să plece mai devreme în vacanţă. Ce folos dacă ar fi stat încă trei săptămâni? Ce mai au de făcut?

2. Dacă ar fi lucrat în fiecare zi, era mult mai bine, însă faptul că au lucrat doar o dată pe săptămână nu prea îmi convine. Dacă lucrau mai multe zile, poate și activitatea era mai satisfăcătoare.

Eugen Stanciu:

Deputaţii sunt preocupaţi de interesele lor, nu ale cetăţenilor 1. Poate este bine ca și deputaţii să se odihnească. Părerea mea este însă că nu este normal să plece în vacanţă cu trei săptămâni înainte de termen, pentru că procesul legislativ trebuie înfăptuit și, cu siguranţă, sunt foarte multe proiecte de lege care încă trebuie examinate și votate.

Faptul că au plecat mai devreme presupune, implicit, grăbirea proiectelor de lege care sunt planificate pentru aceste trei săptămâni. Ele nu vor fi examinate în modul corespunzător și, prin urmare, scade calitatea actului legislativ, ceea ce nu este bine pentru societate.

ciere activităţii Parlamentului. Doar promisiuni, dintre care nici una nu este îndeplinită. Vorbe goale și zero rezultate. Activitatea Parlamentului este, de fapt, una iluzorie: există, parcă face ceva, dar fără nici un rezultat.

Diana:

Andrei Rusnac:

Deputaţii sunt aleşii poporului şi ar trebui să lucreze pentru noi

Deputaţii se ceartă pentru problemele lor şi uită de popor

Eugen:

Andrei:

1. Nu văd nimic deosebit că deputaţii au plecat acum în vacanţă. Și înainte tot așa era.

Pleacă în vacanţă, și primăvara, și iarna. Este normal să fie așa, pentru că nimic nu s-a schimbat.

Cu 10 ani în urmă tot

2. Nu sunt satisfăcut de modul în care au lucrat deputaţii, pentru că s-au ocupat mai mult cu promovarea intereselor partidului pe care îl reprezintă în Parlament.

Mai puţin însă atrag atenţia la interesele cetăţenilor, pentru că există multe legi care trebuie modificate, implementate.

1. Cam repede au obosit deputaţii noștri.

Sper însă că, pe perioada vacanţei, vor avea timp să se gândească și să găsească soluţii pentru problemele ţării. Însă dacă e să vorbesc serios, nu mi se pare prea normal să plece în vacanţă înainte de termenul legal.

2. În ceea ce privește activitatea Parlamentului în ultima jumătate de an, în opinia mea aceasta este una nesatisfăcătoare. Ei (deputaţii – n.n.) găsesc prea multe probleme de-ale lor și uită de cele ale poporului. Cred că ar trebui să găsească, în sfârșit, un numitor comun între ei și să se înţeleagă.

Aurelia:

De ce ei îşi permit asemenea vacanţe, iar noi, oamenii de rând, nu?

1. Cred că deputaţii, săracii, au obosit să facă atâtea lucruri bune și au nevoie de odihnă. Și unde au plecat: în Maldive, Canare, Republica Dominicană, Yalta? Pe banii cui? Că doar nu cu 3000 de lei pe care îi primește lunar o vânzătoare simplă. De ce ei își permit asemenea vacanţe, iar noi, oamenii de rând, nu?

Bine, și-au permis să plece în vacanţă, dar dezordinea din ţară pe seama cui rămâne? Cui să ne adresăm dacă, între timp, apare o problemă serioasă? Nu progresăm noi în așa mod.

2. Cred că în ţara noastră este ridicol să dai o apre-

1. Indiferent dacă pleacă în vacanţă sau ar rămâne să lucreze, nu cred că s-ar face mare lucru în ţara noastră. Însă dacă au decis să plece mai devreme înseamnă că nu era nimic important planificat pentru această perioadă. Deputaţii sunt aleșii poporului și ar trebui să lucreze pentru noi. Însă îi vedem doar pe oamenii simpli că lucrează și care nu au timp să se gândească la odihnă.

2. Nu mi se pare că Parlamentul a lucrat eficient în ultima jumătate de an. Nu pot să spun dacă s-a schimbat ceva anume, cert este că lumea pleacă în continuare și nimic nu se întâmplă în această direcţie. Unii spun că s-a mai schimbat câte ceva, însă eu nu văd, deocamdată, nici un fel de schimbări.

Nicolae:

Nu avem nevoie de un asemenea Parlament 1. Eu îi dau dreptate celui care a zis, referitor la deputaţi că „avem și boi, iar aceștia sunt permanent aleși în Parlament”.

Este vorba de Efim Tarlapan. Cine le permite să facă ce vor? Se vede de la o poștă cât de corupţi sunt toţi. Deputaţii nu sunt oameni cinstiţi. Ei nu fac nimic nici când sunt la serviciu, așa că nimic nu se schimbă dacă pleacă în vacanţă. Eu cred că, în genere, nu ar trebui să existe Parlamentul.

2. Deputaţii promit mult, dar nu fac nimic. Sunt corupţi, nu am văzut nici o schimbare. Avem nevoie de o schimbare radicală.

FLUX EDI|IA DE VINERI

20 IULIE 2012

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Legea lustraţiei – testul de sinceritate pentru AIE Incredibil, dar adevărat. Comuniștii pregătesc un proiect de Lege a lustraţiei, pe care să-l prezinte spre adoptare Parlamentului în sesiunea toamnă-iarnă. Deși informaţia a fost contrazisă, într-un fel, de deputatul PCRM, Grigore Petrencu, totuși, se pare că, în momentul de faţă, au loc discuţii încinse pe acest subiect între fruntașii comuniști și este foarte posibil ca, în toamnă, să avem parte de un nou spectacol extrem de interesant pe eșichierul politic moldovenesc.

Ideea condamnării nu doar a crimelor regimului comunist sovietic, dar și a părtașilor acestuia, care, într-un fel sau altul, au slujit regimul sovietic de ocupaţie, acceptând colaborarea cu temutul KGB, are priză la o parte importantă a societăţii.

De aceea, ideea, lansată, deocamdată, în mediul de socializare online, privind adoptarea Legii lustraţiei, a fost salutată de multă lume, dintre care o bună parte nu simpatizează, nici pe departe, partidul condus de comunistul Voronin. Necesitatea adoptării unei asemenea legi reapare în vizorul publicului într-un moment extrem de propice: alianţa de guvernământ a adoptat Hotărârea privind condamnarea crimelor regimului comunist și a interzis utilizarea simbolurilor acestuia, decizie care a fost interpretată ca fiind, mai degrabă, o răfuială politică decât o intenţie sinceră de a repara unele erori și drame ale trecutului. Or, după această decizie, foarte multă lume s-a întrebat, pe bună dreptate, de ce AIE condamnă niște crime, fără însă să-și manifeste, câtuși de puţin, interesul faţă de necesitatea condamnării criminalilor care au comis crimele respective și, implicit, a complicilor acestora.

Cine este mai lustrabil – opoziţia comunistă sau puterea „democrată”?

Această întrebare, fără răspuns, deocamdată, apare tocmai la ţanc. Mai ales că, de aproape

20 de ani, toate guvernările pe care le-a avut Republica Moldova au respins orice iniţiativă care prevedea excluderea din viaţa publică a foștilor colaboratori KGB. Amintim, cu titlu de paranteză, că, pentru prima dată, Legea lustraţiei a fost promovată, în mod oficial, în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul celei de a treia legislaturi, din anii 1998-2001, când la putere au ajuns un șir de forţe politice care, asemenea celor care guvernează astăzi, se declarau democratice și proeuropene.

Legea „privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securităţii ca poliţie politică” a fost elaborată și promovată în Legislativ de către fracţiunea parlamentară a PPCD, condusă de Iurie Roșca, atunci când se părea că există un moment prielnic pentru adoptarea unei legi a lustraţiei și în Republica Moldova. Asta întrucât ADR (Alianţa pentru Democraţie și Reforme – așa se numea atunci coaliţia majoritară) deţinea 60 de mandate din 101, în timp ce 40 de mandate aparţineau comuniștilor, iar un vot – lui Ilie Ilașcu, care făcea pușcărie la Tiraspol. Din ADR făceau parte atunci partidele conduse de Dumitru Diacov, Mircea Snegur și Valeriu Matei, plus câteva partide mai mici, ca Partidul Ecologist, Partidul Ţărănesc și Liga Femeilor.

După dezbaterea proiectului de lege respectiv, în susţinerea lui au votat doar cei 9 deputaţi PPCD. Atunci, președintele Petru Lucinschi a justificat nedorinţa regimului politic aflat la putere

de a face publică lista persoanelor care au fost turnători la securitate prin faptul că, în cazul în care Legea lustraţiei ar fi fost adoptată, Republica Moldova ar fi riscat să rămână fără intelectualitate. Altfel spus, Lucinschi sugera că, practic, toţi intelectualii din acea vreme, mulţi dintre care se aflau în funcţii publice, au colaborat cu KGB-ul sovietic.

Acum să revenim la întrebarea de mai sus. În 1998, PCRM, care, ca și astăzi, se afla în opoziţie, s-a pronunţat împotriva Legii lustraţiei. Iar motivul e lesne de înţeles. Adoptarea unei asemenea legi ar fi însemnat pentru comuniști eliminarea lor de pe scena politică. Iar acest lucru s-ar fi produs exact în momentul în care formaţiunea lui Vladimir Voronin, repusă în drepturi cu doar câţiva ani în urmă, în 1994, de același Petru Lucinschi, înregistra un trend ascendent, cucerind încrederea unei părţi tot mai largi a populaţiei, pe fondul dezastrului social-economic care măcina ţara, aflată sub cârmuirea „democraţilor”. Or, adoptarea unei Legi a lustraţiei însemna pentru PCRM, pe de o parte, pierderea, în mod automat, a dreptului de utilizare a simbolurilor comuniste, în special sigla cu secera și ciocanul, care avea atunci o priză foarte mare la electorat, Voronin nefiind încă suficient de cunoscut la acea vreme. Pe de altă parte, partidul era constituit din importanţi ștabi ai fostului regim comunist sovietic, dintre care, fără îndoială, o bună parte ar fi nimerit sub incidenţa legii respective, adică ar fi fost lustrabili, dacă e să folosim acest termen. În 2012 însă, la o privire mai atentă asupra componenţei actualului PCRM, vom observa că, deși acest partid este condus tot de Vladimir Voronin, arată cu totul altfel decât acum 14 ani.

Astăzi, cel puţin în fracţiunea parlamentară a comuniștilor, aproape că nu mai există, cu excepţia câtorva, vechi lideri comuniști, care să fi avut conexiuni directe cu fostul regim sovietic.

Fracţiunea PCRM de astăzi (sau, mai bine-zis, ce a mai rămas din ea) este constituită preponderent din persoane tinere sau relativ tinere, care, în perioada sovietică, fie erau copii, fie erau prea tineri ca să poată fi bănuiţi de relaţii speciale cu regimul.

Prin urmare, pentru PCRM nu mai pare atât de catastrofală

o eventuală adoptare a Legii lustraţiei. Iar discuţiile din interiorul PCRM se bazează, probabil, pe niște calcule pe care le fac liderii comuniști, din care să rezulte cât au de pierdut și, respectiv, de câștigat, în cazul adoptării unei asemenea legi. Or, la prima vedere, observăm că PCRM nu prea mai are ce să piardă, mai ales că secera și ciocanul au fost deja interzise, iar cei „bătrâni” au ajuns de mult la vârsta pensionării și ar putea ușor să renunţe la funcţii publice, în cazul în care partidul ar ajunge la guvernare, limitându-se doar la protecţia acestuia.

Alta este situaţia în tabăra „democrată”, cea care, la modul teoretic, ar avea posibilitatea să adopte și să implementeze o Lege a lustraţiei, chiar și fără participarea comuniștilor. Întrebarea este însă cât de diferită este actuala putere „democratică” faţă de cea de acum 14 ani? Da, există persoane tinere și în fracţiunile care constituie alianţa de guvernământ, dar există și foarte mulţi dintre cei care pot fi lesne bănuiţi că ar fi cu „pufușor pe botișor”. Mai

ales că, chiar și în lipsa unei legi a lustraţiei, între timp, s-au „scurs” destule detalii picante despre unii demnitari de la guvernare, care se erijează astăzi în postura de „anticomuniști”, și care, în mod sigur, ar avea ce să piardă dacă se adoptă această lege. În același timp, de ce n-ar fi valabil și astăzi ceea ce spunea Petru Lucinschi cu 14 ani în urmă? Or, „intelectu-

Am condamnat comunismul și ajunge.

Lustraţia păstraţi-o pentru voi.

alii” au rămas cam aceiași și, în plus, nu-i mai vedem de mult alături de comuniști. Toţi sunt „proeuropeni”, „democraţi”, „proromâni” și, desigur, „anticomuniști”. Și în cazul în care toţi aceștia, dacă ar fi să-i dăm crezare lui Lucinschi, se vor dovedi a fi foști colaboratori ai KGB, ar reieși că PCRM este unul dintre cele mai „curate” partide autohtone.

După ce a interzis secera şi ciocanul, Ghimpu a fost prins între ciocan şi… nicovală Cel mai vulnerabil în faţa intenţiei comuniștilor de a pune în dezbatere Legea lustraţiei este, fără îndoială, PL-ul lui Mihai Ghimpu. Și, în mod sigur, „băieţii deștepţi” care i-au sfătuit pe comuniști să adopte asemenea poziţie ţintesc anume în liberali, pentru că cine dacă nu Ghimpu se manifestă cel mai zelos în lupta cu fantomele trecutului? Și dacă mâine se adeverește că Diacov, Lupu, Lazăr și alţii din PD sau PLDM au fost turnători la KGB nu cred că multă lume s-ar arăta mirată. Mai ales că despre

Pentru a salva criminalii, condamnăm un „regim criminal”?

Nu există nici o hotărâre a judecăţii în privinţa crimelor din perioada comunistă, în pofida faptului că istoricii au primit acces la arhivele MAI și KGB. Comisia de studiere a crimelor regimului comunist înfiinţată de Mihai Ghimpu nu a generat nici o listă cu numele persoanelor care se fac vinovate de deportările în masă și de organizarea foametei, ci s-a limitat la o „apreciere” sterilă.

Cu toate astea, noi dorim să aflăm numele criminalilor și cazuri concrete, fără a face referinţă la un abstract „regim totalitar”. Ce bun va aduce condamnarea comunismului? Tot atât cât și condamna-

rea„nazismului”– nimic util, doar premise în plus pentru încălcarea unor drepturi elementare. Este la modă să condamni niște momente ale trecutului, dar nu e la modă să-i pedepsești pe criminalii adevăraţi. De ce nu, doar așa ne dăm și noi în rând cu „lumea civilizată” . Nu am crezut niciodată că e așa de ușor să devii “civilizat” – adică să treci în rândul “rasei superioare” – trebuie doar să adopţi “ce trebuie”.

Până în prezent, nimeni nu a îndrăznit să abroge aberanta lege aprobată în 2003 de majoritatea comunistă „cu privire la contracararea activităţii extremiste”, care a fost îndreptată împotriva opoziţiei de atunci. Nimeni nu o va abroga, pentru că alimentarea și exploatarea unor fobii sociale este o activitate profitabilă din punct de vedere electoral pentru toate partidele politice.

Prin condamnarea fastuoasă a comunismului, liberalii au turnat beton peste groapa istoriei și s-au limitat la niște declaraţii formale, lipsite de conţinut, războindu-se cu ideologiile și simbolurile comuniste, prostind alegătorii obișnuiţi cu spectacole ieftine. Poate să rezolvăm în același hal și problema „evenimentelor din 7 aprilie”? Să adopte Parlamentul o declaraţie prin care să se condamne acţiunile ilegale de atunci și să ne culcăm îndulciţi de gândul că „în sfârșit s-a pus punctul pe i”.

Pentru toţi este clar că acest pas este unul strict electoral. O categorie a populaţiei dorește mai mult circ, o altă categorie mai mult pâine. Dacă pâine

Diacov, de exemplu, multe s-au scris și s-au spus și mai multe, de aceea, e puţin probabil ca imaginea acestuia să aibă de suferit după o asemenea confirmare.

Mai ales că și cei care reprezintă electoratul respectiv manifestă o atitudine oarecum tolerantă faţă de regimul totalitar sovietic, iar mulţi dintre ei privesc și acum cu nostalgie în trecut. În cazul PL-ului însă, situaţia este cu totul diferită. Căci, dacă instituţia care ar urma să-i deconspire pe foștii agenţi ai Securităţii ar spune că și Ghimpu, și Hadârcă, și Popa, și Fusu, și Saharneanu etc. au colaborat cu KGB-ul, situaţia ar deveni catastrofală pentru acest partid. Iar din imaginea de partid proromânesc, democratic, anticomunist și antirus, pe care încearcă să și-o imprime liderii liberalilor, s-ar alege praful și pulberea. Or, Ghimpu și cei din anturajul său înţeleg foarte bine acest lucru. Nu în zadar, până acum, nu i-am auzit niciodată pe Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă sau pe alţi fruntași liberali să ceară public și în mod hotărât o lege a lustraţiei. Dimpotrivă, de fiecare dată când se punea în discuţie acest subiect, Ghimpu își afișa automat „neîncrederea” faţă de

posibilităţile de deconspirare a foștilor KGB-iști.

Vi-l mai amintiţi pe Mihai Ghimpu, care, acum doi ani, când ocupa primele două funcţii în stat, declara că el ar susţine, chipurile, adoptarea Legii lustraţiei, doar că aceasta nu ar avea nici un efect? „Eu consider că trebuie să fie Legea lustraţiei.

Dar îmi pare că, încă atunci când eram în primul parlament, 1990 sau 1989, deja se zvonea că dosarele nu mai sunt la Chișinău, că sunt duse. Moscova a făcut tot posibilul să-și păstreze clienţii săi, să nu-i depistăm noi ca să funcţioneze mai departe, să activeze pentru KGB”, spunea atunci președintele PL. Or, aceeași frază a repetat-o și acum, când jurnaliștii i-au cerut să comenteze iniţiativa comuniștilor.

Nu vi se pare cam deocheată abordarea „anticomunistului” și „antirusului” Ghimpu?

Aș mai remarca aici și vizita efectuată cu mult fast de către Ghimpu, din postura de șef interimar al statului, la arhiva Serviciului de Informaţii și Securitate, unde a „deconspirat” liste întregi de agenţi anonimi ai Securităţii sovietice, care au activat în RSS Moldovenească până în… 1950. Presa, care îi cânta în strună viteazului liberal, a neglijat acest detaliu, prezentându-l pe Ghimpu drept mare erou și luptător pentru dreptate. Cu toate acestea, personal am așteptat ca președintele interimar să ni-i deconspire pe turnătorii de după 1950, care încă mai huzuresc și astăzi prin instituţiile statului, nu pe cei pe care doar Dumnezeu poate să-i mai judece. Oare nu vi se pare că „anticomunistul” Ghimpu o cam face pe mortul în popușoi?

Distrugerea PCRM – scopul adevărat al hotărârii privind condamnarea comunismului Orice om cu capul rece, fie și cu inimă fierbinte, înţelege

Se prea poate că în timp ce parlamentarii condamnau regimul comunist, un criminal care a organizat deportările și foametea stătea liniștit acasă la televizor cu o bere în mână și râdea pe sub mustăţi, având o medalie în piept pentru „merite deosebite” și o pensie generoasă. Și el este mulţumit pe deplin de„condamnarea comunismului”, pentru că aceasta nu îl vizează și nu îl atinge.

Comunismul a fost condamnat – anticomuniștii și-au satisfăcut pe deplin poftele și frustrările. Povestea a luat sfârșit.

Oare?

Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com

Nicolae FEDERIUC, FLUX

P.S.: Găsiţi în pagina 6 proiectul de lege al PPCD “privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securităţii ca poliţie politică”, propus spre adoptare Parlamentului în luna aprilie 2000, dar care nu s-a bucurat de susţinere din partea guvernanţilor “democraţi” din acea perioadă. Textul proiectului de lege este actual și astăzi, cu adaptările de rigoare, bineînţeles.

N. F.

Postcomunism Voronin are dreptate: am întârziat cu 20 de ani… Aș fi tentat să spun: „Mai bine mai târziu decât niciodată”, dar revine, aidoma unei pulsaţii nervoase, o altă zicală: „Mintea ţăranului cea de pe urmă”…

Pe fundalul dezastrului generalizat, decizia Parlamentului, care ar fi fost, la sigur, salutată cu mare entuziasm acum 20 de ani, nu poate să-mi

este prea puţină, se organizează mai mult circ și masele fanatizate vor urma cu docilitate „tătucul”.

S-a întrebat oare cineva, de ce nimeni nu este cointeresat în dezvăluirea persoanelor care au săvârșit crime grave împotriva umanităţii în perioada regimului comunist? De ce legea lustraţiei nu a putut fi adoptată de nici un parlament din 1990 încoace? Se prea poate ca printre actualii „anticomuniști” să existe părinţi sau bunei care au fost principalii dirijori în asasinate și deportări și se prea poate ca datorită acestor rude și acestor crime, mulţi din actualii „anticomuniști” se află acum în vârful piramidei politice.

foarte bine esenţa gestului făcut de deputaţii din majoritatea parlamentară, săptămâna trecută, privind condamnarea crimelor regimului comunist sovietic și interzicerea utilizării „în scopuri politice” a secerii și ciocanului. Este mai mult decât evident că ceea ce au făcut guvernanţii are la bază o problemă a lor personală și foarte actuală – PCRM-ul lui Voronin, pe care vor să-l distrugă cu tot dinadinsul. Iar motivul, de asemenea, nu are nici o legătură cu crimele comuniștilor sovietici, acestea fiind folosite doar pentru a-i pune beţe în roate lui Voronin. Mulţi vor spune că nu e nimic grav dacă se încearcă interzicerea PCRM, chiar și prin intermediul unor șiretlicuri de care am vorbit mai sus. Nu mă apuc să-i contrazic sau să le dau dreptate aici și acum, pentru că acesta este cu totul alt subiect, care trebuie abordat pornind de la cu totul alte realităţi.

Ceea ce este cert însă e că PCRM pregătește o contralovitură pe măsură. Acceptarea sau respingerea Legii lustraţiei va arăta faţa adevărată a „proeuropenilor” și „anticomuniștilor” de astăzi. Pentru că fără o Lege a lustraţiei, toate discursurile AIE, și, în special, ale reprezentanţilor PL, despre odiosul regim sovietic nu rezolvă nimic și nici nu-i fac nimănui dreptate.

Noi deja cunoaștem destul de multe despre crimele care s-au comis în trecut, a venit vremea să ne cunoaștem și călăii. Și doar așa istoria va putea să le așeze pe toate la locul lor.

provoace decât un zâmbet trist și ironic…

Acum 20 de ani eram săraci, dar sănătoși la minte și la trup. Astăzi suntem săraci și… putrezi… Fiinţe mâncate de carii…

Timp de 20 de ani, am fost ţinuţi pe baricade și am ratat esenţialul: constituirea unei conștiinţe colective cu valori sigure, unui cerc virtuos pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă a societăţii…

Timp de 20 de ani am crescut o generaţie care, în afară de baioneta anti/procomunistă, nu a învăţat mai nimic. Ce vor face ei acum?

Cu cine vor lupta?…

Timp de 20 de ani cei mai bătrâni au fost mult mai preocupaţi de cultivarea propriilor demoni, care le-au mistuit, la propriu și figurat, fiinţele. Să fi scăpat oare definitiv de paraziţi? Și chiar de scăpăm, mai avem oare forţe pentru un nou început arghezian?

Vitalie VOVC Sursa: viatalie.covc. over-blog.com

6

20 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Document

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

LEGEA privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică (proiect) Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege

ART. 1 (1) Orice cetăţean al Republicii Moldova sau cetăţean străin care după 1940 a locuit pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securităţii, ca poliţie politică. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.

(2) Totodată, persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de organele securităţii statului, are dreptul, la cerere, să afle identitatea agenţilor de securitate și a colaboratorilor care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar.

(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) beneficiază soţul supravieţuitor și rudele până la gradul al doilea, inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus altfel.

(4) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)–(3) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică.

ART. 2 Pentru a asigura dreptul de acces la informaţiile de interes public, orice cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, asociaţiile obștești legal constituite, autorităţile și instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securităţii, ca poliţie politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnităţi sau funcţii: (1) președinte al Republicii Moldova; (2) consilieri prezidenţiali; (3) deputat; (4) membru al Guvernului, viceministru, director de Departament pe lângă Guvern sau în cadrul ministerului; (5) prefect, subprefect, președinte, vicepreședinte și secretar al Consiliului judeţean, municipal, orășenesc, primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul municipiului Chișinău, șef de direcţie judeţeană; (6) director și director adjunct al Serviciului de Informaţii și Securitate, al Serviciului de Pază și Protecţie; (7) comisar de poliţie, comisar adjunct, șef de departament și direcţii, ceilalţi ofiţeri și subofiţeri angajaţi ai Ministerului de Interne; (8) persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional și judeţean, în Garda financiară, Inspectoratul fiscal și în organele vamale; (9) judecător la Curtea Constituţională, la Curtea Supremă de Justiţie, procuror, judecător și grefier la instanţele civile, economice și militare, avocat și notar public; (10) personalul diplomatic și consular, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii tehnice sau administrative; (11) președintele, vicepreședinţii, membrii Curţii de Conturi; (12) persoane cu funcţii de răspundere în Comisiei naţionale de Valori Mobiliare; (13) avocat parlamentar; (14) membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului; (15) președinte, vicepreședinţi și membri în consiliul de administraţie a Companiei Naţionale „Teleradio-Moldova”, patron, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiști politici și asimilaţii acestora, jurnalist angajat; (16) guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei și membru al Consiliului de Administraţie al BNM, președinte, vicepreședinte de bancă și membru al Consiliului de administraţie din sectorul bancar; (17) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei de Știinţe a Republicii Moldova; (18) rector, prorector, secretarul știinţific al senatului universitar și decanii în instituţiile de învăţământ superior de stat și private; (19) inspector general sau ad-

junct, Inspector de specialitate al Direcţiei judeţene de învăţământ, director de liceu, colegiu, școală de meserii, precum și director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean și municipal; (20) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional și judeţean sau ai unei organizaţii neguvernamentale și asimilaţii acestor funcţii; (21) personalul militar și civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării al Republicii Moldova și din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, precum și comandanţii de unităţi sau echivalente; (22) ierarhi și șefi ai cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilaţii lor de la parohiile din ţară și din străinătate; (23) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizaţii patronale și sindicale reprezentative la nivel naţional și asimilaţii acestor funcţii, precum și ceilalţi membri ai conducerilor executive respective; (24) director al direcţiei de poștă și telecomunicaţii, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicaţii, șefi de centrală telefonică; (25) persoanele cu funcţii de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din asociaţiile de medici, șefi de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomopatologi și medicii legiști; (26) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în întreprinderi de stat și societăţi comerciale private având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor și filialelor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv fondatorii acestora.

ART. 3 (1) Persoanele care candidează spre a fi alese sau numite în una dintre demnităţile sau funcţiile prevăzute la art.

2 sunt obligate să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere, potrivit Codului Penal, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Înainte de alegere sau de numire verificarea se face din oficiu, pentru persoanele care candidează pentru a fi alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)–c). De asemenea, verificarea este obligatorie și pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnităţi ori funcţii publice, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi sau funcţii la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul în care aceasta nu s-a făcut în timpul candidaturii.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se va depune odată cu cererea de numire și declaraţia de acceptare a candidaturii.

(3) Verificările se sistează dacă persoana care exercita una dintre demnităţile sau funcţiile enumerate în art. 2 demisionează sau, după caz, renunţă la candidatură ori la numire în termen de 15 zile de la data comunicării sau solicitării acestor verificări.

(4) Pentru candidaţi verificarea se face în mod obligatoriu, în ordinea prezenţei pe listă.

Rezultatele verificării vor fi publicate imediat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și vor fi puse la dispoziţie mijloacelor de informare în masă.

(5) În vederea verificării, Comisia Electorală Centrală, Consiliul Electoral Judeţean sau local, după caz, va comunica, în termen de 24 de ore, listele cuprinzând candidaţii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Politice, care va transmite rezultatul în termen de 7 zile.

ART. 4 (1) Verificările solicitate se vor face respectându-se următoarea ordine de priorităţi: a) persoanele candidate în alegeri, în ordinea prevăzută la art. 2; b) persoanele care urmează să fie numite în una dintre funcţiile și demnităţile prevăzute la art. 2. la nivel naţional; c) persoanele care urmează

să fie numite în una dintre funcţiile și demnităţile prevăzute la art. 2. la nivel local.

(2) Ţinând seama de priorităţile enumerate mai sus, prin regulamentul propriu de funcţionare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Politice va da o ordine de priorităţi pentru toate funcţiile și demnităţile prevăzute la art. 2.

ART. 5 (1) Prin poliţie politică se înţelege toate structurile de securitate ale statului create pentru instaurarea și menţinerea în Republica Moldova a puterii totalitar-comuniste: a) Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne (NKVD); b) Comitetul pentru Securitatea Statului (KGB); c) Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești; d) Procuratura Generală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești; e) Alte structuri ale statului, care, în perioada 28 iunie 1940– 27 august 1991 au contribuit la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului.

(2) Este agent al organelor de securitate ale statului, ca poliţie politică, în sensul prezentei legi, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate în perioada 1940–1991.

(3) Este colaborator al organelor de securitate ale statului, ca poliţie politică în sensul prezentei legi, persoana care: a) a fost retribuită sau recompensată în alt mod pentru activitatea desfășurată în această calitate; b) a fost deţinător de locuinţă conspirativă sau de casă de întâlnire; c) a fost rezident al securităţii; d) orice altă persoană care a dat informaţii organelor de securitate ale statului, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei de către persoana reţinută sau arestată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetată, judecată și condamnată nu fac obiectul acestei prevederi.

(4) Se consideră colaborator al organelor de securitate ale statului, ca poliţie politică și persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de informaţii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denunţă activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului.

(5) Sunt asimilaţi colaboratorilor prevăzuţi la alin. (3) persoanele care au avut competenţe decizionale, juridice ori politice sau care, prin abuz de putere politică, au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securităţii sau cu privire la activitatea altor struc-

turi de represiune ale regimului totalitar comunist.

(6) Implicarea în activitatea de poliţie politică a persoanelor prevăzute la art. 1 se stabilește pe baza datelor, probelor și indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum și prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană presată în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului.

ART. 6 Dispoziţiile art. 5 alin. (3) și ale art. 6 din Legea privind Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova nu sunt aplicabile dosarelor la care se referă art. 1 și datelor solicitate în temeiul art. 2 din prezenta lege, care nu pot fi considerate că privesc siguranţa naţională a Republicii Moldova.

ART. 7 (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Politice cu sediul în municipiul Chișinău, denumit în continuare Consiliu.

(2) Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte.

ART. 8 (1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.

(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiţi de Parlament, la propunerea fracţiunilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice, pe baza raportului întocmit de Comisia Juridică pentru numiri și imunităţi, pentru un mandat de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Biroul Permanent al Parlamentului de către liderii grupurilor parlamentare. În limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (1) și (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care le trimite Comisiei juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fișele cuprinzând antecedentele penale, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2)–(5), respectiv că nu au aparţinut și nu au colaborat cu organele de securitate.

(4) Comisia juridică pentru numiri și imunităţi a Parlamentului va audia în ședinţă și va verifica îndeplinirea condiţiilor impuse candidaţilor prin prezenta lege. Candidaturile vor fi avizate individual. Raportul cuprinzând rezultatul adierilor se înaintează Biroului permanent al Parlamentului în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor candidaţilor.

(5) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi a Parlamentului, de către grupurile parlamentare care i-au propus.

Noile propuneri se înaintează în

termen de 5 zile de la comunicarea făcută de Biroul permanent al Parlamentului către grupurile parlamentare. Locurile ramase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidaţi de către grupurile parlamentare în termenul de 5 zile se redistribuie între restul grupurilor parlamentare, potrivii configuraţiei prevăzute în alin. (2).

(6) Parlamentul, pe baza raportului Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi, se pronunţă prin vot asupra listei candidaţilor pentru Colegiul Consiliului, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi. Votul se exprimă prin apel nominal.

(7) Colegiul Consiliului își alege dintre membrii săi un președinte, un vicepreședinte și un secretar în termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului activează cu prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor și adoptă decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.

(8) Din Consiliu și din Colegiul Consiliului nu pot face parte agenţii sau colaboratorii Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, cei ai altor servicii secrete străine, ai altor structuri informative interne și străine și ai altor organizaţii ce au desfășurat și desfășoară activităţi care contravin drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte foștii membri ai CC PCUS și ai CC PCM. (9) Consiliul funcţionează în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale, adoptat printro hotărâre a Parlamentului în termen de 15 zile de la sesizare, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(10) La învestirea în funcţie, membrii Colegiului Consiliului depun următorul jurământ în fata Parlamentului: „Jur să respect Constituţia și legile ţării, drepturile și libertăţile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conștiinciozitate, onoare și fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Poliţiei Politice.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

ART. 9 (1) În cazul în care, ulterior alegerii Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplinește condiţiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului și la o nouă alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de către Curtea Supremă de Justiţie.

(2) Revocarea se pronunţă de Curtea Supremă de Justiţie, în complet de 3 judecători, cu citarea părţilor. Decizia pronunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judecă în complet de 7 judecători, cu citarea părţilor. În ambele faze, Curtea Suprema de Justiţie

soluţionează aceste cauze, în procedură de urgenţă.

ART. 10 (1) Consiliul își elaborează proiectul bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe care îl înaintează Guvernului, în vederea includerii lui în Bugetul de Stat.

(2) Președintele Colegiului Consiliului este ordonator principal de credite.

ART. 11 (1) Consiliul este organizat la nivel naţional și funcţionează într-o structură unică.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul municipal Chișinău va asigura spaţiile corespunzătoare pentru desfășurarea activităţii Consiliului.

ART. 12 Pentru realizarea dreptului de acces la propriul dosar, persoana îndreptăţită conform art. 1 se adresează Consiliului printr-o cerere scrisă. Consiliul va răspunde solicitării în termen de 30 de zile.

ART. 13 (1) Persoanele îndreptăţite pot solicita Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 1, alin. (1), în condiţiile prezentei legi următoarele: a) consultarea dosarelor sau a oricăror materiale întocmite până la data de 17 august 1991 de organele de securitate; b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale; c) eliberarea unor adeverinţe privind apartenenţa sau neapartenenţa, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.

ART. 14 (1) Conţinutul adeverinţelor eliberate potrivit art. 13, alin.

(1), lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia va fi soluţionată de Colegiul Consiliului în termen de 30 de la înregistrare.

(3) Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel.

ART. 15 (1) Dreptul de acces la informaţiile de interes public prevăzute la art. 2 se exercită de către persoana fizică sau persoana juridică îndreptăţită, printr-o cerere adresată Consiliului.

(2) Prin această cerere se poate solicita eliberarea unui act din care să rezulte că a avut sau nu a avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, privitor la persoanele care ocupă sau sunt propuse să fie numite în funcţiile enumerate la art. 2.

(3) Verificările pot fi declanșate și la cererea persoanelor care ocupă funcţiile prevăzute la art.

2. pentru propriul dosar.

(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1), Consiliul verifică probele deţinute, indiferent de forma lor și înștiinţează de îndată persoana, în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3.

(5) Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabilesc de către

Consiliu prin probele aflate în evidenţele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris și semnat de cel în cauză, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe și dovezi, indiferent de raportul pe care s-ar afla, din arhivele securităţii.

(6) În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor, Consiliul citează, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanșarea și analizarea verificărilor solicitate se pot face și în lipsa persoanelor legal citate.

(7) După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 60 de zile de la data primirii cererii, Consiliul comunică în scris solicitantului dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securităţii, în sensul prezentei legi.

ART. 16 (1) Împotriva comunicării eliberate potrivit art. 15, alin.

(4) solicitantul sau persoana cu privite la care s-a cerul verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul Consiliului reexaminează documentaţia care a stat la baza comunicării și în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei adoptă o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cât și persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacară în termen de 30 zile de la data comunicării la Colegiul civil al Curţii de apel.

(2) Curtea de apel judecă în ședinţă secretă în complet de 3 judecători, hotărârea este definitiva și irevocabilă.

(3) În vederea adoptării deciziei, Colegiul Consiliului audiază persoana cu privire la care s-au cerut verificări și utilizează documentaţia depusă de aceasta sau de solicitant. Documentaţia iniţială poate fi completată. Persoana faţa de care se efectuează verificări are dreptul să consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică adoptarea unei decizii.

ART. 17 (I) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a comunicărilor rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre Curţii de apel.

(2) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative și funcţiile deţinute de ofiţerii și subofiţerii de securitate, activi sau acoperiţi, implicaţi în activităţi de poliţie politică.

(3) Consiliul dă publicităţii informaţiile și documentele care atestă implicarea organelor de securitate și a altor structuri politice și represive ale regimului totalitar comunist în săvârșirea unor infracţiuni grave contra vieţii, integrităţii fizice au psihice și libertăţii persoanelor, precum și a unor acte de trădare a intereselor naţionale.

(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și cu privire la persoanele prevăzute la art. 5, alin. (5).

ART. 18 În cazurile neelucidate, de decese sau de dispariţii despre care exista indicii că s-au produs în legătură cu activitatea organelor de securitate, Consiliul oferă informaţii din proprie iniţiativă sau pe baza unei cereri scrise din partea moștenitorilor prezumtivi ai celor declaraţi dispăruţi sau a succesorilor celor decedaţi.

ART. 19 În scopul stabilirii adevărului istoric, Colegiul Consiliului pune la dispoziţie cercetătorilor acreditaţi în acest sens de Consiliu documente și informaţii ample cu privire la structura, metodele și activităţile organelor de securitate, în condiţiile legii și ale regulamentului Consiliului.

ART. 20 (I) Colegiul Consiliului primește în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, deţinute de organele de Securitate, cu excepţia celor

care privesc siguranţa naţională, potrivit legii.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1), precum și orice copii de pe acestea până la preluare se păstrează și se studiază la sediile deţinătorilor de la data intrării în vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului având acces neîngrădit.

(3) Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Procuratura Generală, Arhiva Naţională și orice alte instituţii publice sau private, precum și persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate să asigure acest drept de acces și să le predea la cererea Colegiului Consiliului.

(4) Drepturile și obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se referă și la înregistrările audio și video, dischete, fotografii, filme și microfilme.

(5) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor și persoanelor fizice respective, după caz.

(6) Stabilirea în concret a dosarelor care privesc siguranţa naţională, prevăzute la alin. (1) se va face de comun acord de Consiliu împreună cu conducerea Serviciului de Informaţii și Securitate. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Parlament.

ART. 21 Sediul Consiliului, precum și sediul propriei sale arhive beneficiază de paza permanentă cu litigiu gratuit, asigurată de Ministerul de Interne al Republicii Moldova.

ART. 22 Consiliul își desfășoară activitatea pe o perioadă de 25 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia prin hotărâre a Parlamentului.

ART. 23 (I) La încetarea activităţii Consiliului, fondul arhivistic și documentar constituit pe baza prezentei legi se predă spre conservare Arhivei Naţionale.

(2) De asemenea, se transferă Arhivei Naţionale sediile și dotările Consiliului.

ART. 24 (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor și a oricăror documente ale securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximum pedepsei majorânduse cu 2 ani.

(3) Eliberarea de adeverinţe, documente sau copii de pe acestea din dosare cu informaţii despre acestea, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta lege constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(4) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane, constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(5) Prezentarea denaturată a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.

ART. 25 Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei și Procuratura Generală au obligaţia de a pune la dispoziţie Comisiei juridice pentru numiri și imunităţi a Parlamentului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor primului Colegiu al Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.

ART. 26 Nici o altă prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice aplicarea prevederilor prezentei legi.

ART. 27 Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov

FLUX EDI|IA DE VINERI

20 IULIE 2012

Analiz=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Condamnarea comunismului – intenţie serioasă sau spectacol politic?

O spun din capul locului, pentru a nu lăsa loc de nedumeriri sau speculaţii: condamnarea comunismului sau, mai precis, a activităţii sale criminale în fosta RSSM este un lucru bun, și cei care protestează împotriva proaspetei hotărâri a Parlamentului în această chestiune fie că sunt, dintr-un motiv sau altul, interesaţi, fie că sunt inconștienţi. Din păcate, și unii, și alţii sunt numeroși. Dar, în fond, atitudinea acestora nu are o pondere serioasă. Cu timpul, părerea lor nu va mai conta chiar deloc. Este în interesul nostru, al tuturor celor care au avut de suferit de la regimul de ocupaţie sovietic, al acelora care au fost și nu mai sunt și al acelora care mai sunt și vor să trăiască în dreptate și adevăr, să se spună tot adevărul despre acel regim. Și e normal să dispară comuniștii de croială bolșevică, iar monumentele lor să fie demolate și simbolurile interzise.

Să încercăm însă a ne dumiri ce valoare poate avea astăzi această hotărâre – poate ea să influenţeze măcar un pic îndreptarea pe făgașul cel bun a lucrurilor în societatea moldovenească?

Mai simplu: ce ar avea de câștigat cetăţenii Republicii Moldova din adoptarea acestei hotărâri, în situaţia în care intenţia celor trei partide de la guvernare este una sinceră, serioasă? Nu vorbesc de salarii, locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai etc., că nu despre aceasta poate fi vorba în cazul unui document pur politic sau, mai degrabă, politicoideologic. Sigur că adoptarea în Parlament a unui document exclusiv politic, cu o formidabilă încărcătură propagandistică și ideologică și fără nici un impact cu nevoile reale de moment ale populaţiei, în situaţia în care atâtea mari probleme rămân fără rezolvare și în atmosfera apăsătoare a unei secete devastatoare, care ameninţă foarte multă lume să rămână fără minimul necesar de subzistenţă și care, de fapt, se va răsfrânge negativ asupra traiului întregii populaţii, ridică mari semne de întrebare relativ la faptul cât este ea de justificată.

Acesta este un adevăr, pe cât de mare, pe atât de trist. Și totuși, nu ar fi corect să punem la îndoială, în principiu, nu ca necesitate, discutarea și adoptarea în Parlament a unui document de mare interes public numai pe motivul că acesta nu ar avea legătură cu nevoile de zi cu zi ale populaţiei.

Problema reală e alta, și anume cât este de binevenit acum anume un astfel de document, cât este el de motivat sub toate aspectele, inclusiv din punctul de vedere al realităţilor actuale din Republica Moldova, și ce efecte reale poate el avea.

Cei care la 12 iulie a.c. au prezentat și susţinut proiectul de hotărâre au ţinut mereu să motiveze necesitatea adoptării lui prin faptul că acesta ar fi doar un document politic, în sensul că nu urmărește să pedepsească pe cineva anume, ci doar să dea aprecierea cuvenită regimului totalitar comunist pentru crimele săvârșite împotriva umanităţii, altfel spus, hotărârea ar urma să fie înţeleasă ca un fel de re-

paraţie morală pentru cei care au fost arestaţi și împușcaţi sub acel regim. Această motivaţie, foarte importantă, desigur, deoarece invocă prima și cea mai mare crimă a regimului, este totuși îngustă, întrucât natura antiumană a totalitarismului comunist s-a manifestat mult mai larg prin faptul că transformase societatea umană într-un lagăr de concentrare, în limitele căruia omul era lipsit de orice drepturi, inclusiv la integritate fizică și la demnitate umană, iar statul era stăpânul și dușmanul cetăţenilor care fuseseră îndoctrinaţi până la pierderea contactului cu realitatea. Altfel spus, motivaţia trebuia să fie mai largă și mai profundă, astfel ca să pună în lumină tocmai caracterul neomenesc, criminal, al unui regim care distorsionase sensul originar, profund uman al ideii de comunism, transformând-o în contrariul acesteia.

Din cauza faptului că alcătuitorii textului hotărârii nu au pornit de la premisele cu cea mai adâncă și mai cuprinzătoare semnificaţie socială și politică și de la toate categoriile de fapte mai relevante, documentul se arată în fapt o declaraţie politică detașată în bună parte de realităţi și, bineînţeles, fără nici o valoare practică. Pe alocuri, pentru a explica caracterul eminamente politic al acestei acţiuni, s-a făcut trimitere la procesul de la Nürnberg, se pare că se auzise câte ceva și despre condamnarea holocaustului evreiesc, dar se vede că nimănui nu i-a dat prin cap să atenţioneze asupra faptului că aceste două fenomene, fără să fie lipsite de o anumită declarativitate și de conotaţii politico-ideologice, sunt totuși niște acţiuni cât se poate de practice: în primul caz, erau pedepsiţi învinșii în război, cum se obișnuiește de mii de ani, iar cel de-al doilea caz, deși se referă la trecut, îi vizează, de fapt, în modul cel mai direct pe evreii dintotdeauna și, mai ales, pe cei de astăzi. Apoi prezentatorii și susţinătorii hotărârii au apelat la expresii de genul „aprecierea politico-juridică” sau„condamnarea politico-juridică” a regimului comunist, care la noi au fost folosite pentru prima dată în 1991, când a fost dată aprecierea pactului

Ribbentrop-Molotov. Este însă evident că condamnarea acestui pact cel puţin sugerează, dacă nu cere expres, lichidarea urmărilor lui.

Care este însă semnificaţia practică a hotărârii Parlamentului Republicii Moldova, vizează ea cumva realităţile din societatea noastră, intenţionează, poate, să influenţeze anumite stări de lucruri din această societate? Nici vorbă, ea doar anunţă condamnarea formală a regimului totalitar comunist pentru anumite crime. Ei și – ce rezultă de aici? Urmează să se schimbe ceva, pe undeva sub influenţa acestei declaraţii? Da de unde! Și asta deoarece ea vine în urma faptelor, atitudinilor și deciziilor care s-au produs cu mult până la data apariţiei ei. Regimul vizat în hotărârea Parlamentului a căzut de mult. Lumea întreagă, inclusiv societăţile posttotalitare, și-au spus de mult cuvântul în această chestiune. Natura criminală a regimului comunist e afirmată de multă vreme în mediile de informare în masă, în literatură, în știinţă, în manuale. Tocmai de aceea, probabil, conducerile democratice ale unor foste ţări totalitare nu au mai crezut că ar fi fost nevoie de declaraţii oficiale de condamnare a vechiului regim. Altele au făcut-o, ca de ex. România, numai că din asta, cum prea bine se știe, nu a rezultat nimic folositor. Parlamentul Republicii Moldova a hotărât să imite acest gest, dar a păţit ca cel sosit la spartul târgului: nu poate nici să vândă, nici să cumpere. Gestul însă nu e unul oarecare, odată ce caută nu doar să califice, ci chiar să judece un fapt istoric. În logica lui, noi am fi îndreptăţiţi să-i condamnăm pe Hitler, Stalin, pe ţarul Alexandru I, pe sultanii Mahomed și Baiazid, pe hanul Batâi, pe împăratul Traian, pe toate hoardele de nomazi care ne-au invadat. Dar trebuie să ne întrebăm ce sens ar avea asemenea acţiuni, cum să le califici ca să arate rezonabile și să le scutești de ridicol? Istoria nu poate fi judecată, după cum nici nu poate fi schimbată. Noi ne putem exprima afectiv faţă de un fenomen istoric sau altul, dar asupra fenomenului respectiv atitudinea noastră nu se poate răsfrânge. De aceea a condamna cu mult tam-tam un fenomen istoric doar de dragul condamnării, fără ca asta să aducă un rezultat palpabil, nu e mai mult decât o vociferare puternică fără ecou, o furtună într-un pahar cu apă, un glas în pustiu.

Bineînţeles că în intenţia iniţiatorilor acestui tămbălău public s-a aflat – dincolo de anumite interese personale și politice – dorinţa de a „trezi lumea”, de a o face să ia atitudine etc. (Nu auzim noi oare cum un anume post de radio ne probozește zilnic: „Ascultă și trezește-te!”)

Vorbe, iluzii și naivităţi. Lumea cea numeroasă, întreaga populaţie a Republicii Moldova are cu totul alte interese, mult mai aproape de viaţa ei de toate zilele: codrul de pâine, sănătatea, viitorul copiilor. Dacă vi se pare cumva că această situaţie nu se vede la noi, uitaţi-vă ce se petrece în Rusia, unde comunismul a luat naștere și a făcut cele mai mari ravagii: acolo lumea luptă cu sărăcia, cu nedreptăţile, cu criminalitatea, cu corupţia și cu regimul politic actual, fără să se gândească măcar o clipă să lase toate astea pentru a se răfui cu regimul bolșevic.

Este evident, prin urmare, că valoarea hotărârii de condamnare a regimului totalitar comunist

din RSSM, ca document politic care ar pretinde să sensibilizeze întreaga societate, dar nu oricum, ci anume ca să o facă mai organizată, mai conștientă și mai responsabilă, este nulă. Oricine a fost interesat să se lămurească în această chestiune, a făcut-o de mult, iar cine nu manifestă nici un interes, e cu atât mai puţin curios să știe ce vrea să spună această hotărâre.

Se pare că hotărârea Parlamentului sugerează ideea unei acţiuni care să o completeze și astfel să-i dea tocmai ceea ce-i lipsește: dimensiunea practică.

E vorba de legea lustraţiei. De altfel, imediat după votarea hotărârii s-au și auzit unele voci care exprimau această dorinţă.

Unii deputaţi democraţi, numai că din tabăra opusă liberalilor lui Ghimpu, au dat de înţeles că această idee ar putea fi propusă Parlamentului spre adoptare, fie ca document aparte, fie, mai degrabă, în contextul unei noi hotărâri privind condamnarea tuturor regimurilor totalitare. Dar ceea ce se arată din cale afară de interesant este faptul că o astfel de iniţiativă se pare că intenţionează să propună chiar comuniștii. Dacă de astă dată Reșetnikov este serios și afirmaţia lui va fi susţinută de Voronin, atunci nu este exclus să avem surprize cu totul neașteptate. S-ar putea să avem un spectacol de zile mari.

Bine, să zicem că documentele din arhiva SIS-ului referitoare la dosarele celor urmăriţi și la informatori nu au dispărut, cum am tot auzit (de la oameni interesaţi să spună așa?), și că, după ce va fi adoptat un act normativ în acest sens, vor fi publicate. Ei și, ce va urma? Va urma ceea ce am văzut deja. În România, de ex., după condamnarea oficială a comunismului, lustrarea a fost încredinţată în fond așa-numitului CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), care a preluat toate documentele corespunzătoare de la SRI. Au fost aduse la cunoștinţa opiniei publice mai multe nume de foști informatori, de cele mai multe ori foarte cunoscute personalităţi publice: politicieni de pe linia din faţă a partidelor, scriitori, academicieni, profesori, înalţi magistraţi, prime feţe bisericești.

Dar de unde lumea simplă aștepta să fie luate niște măsuri cu toţi aceștia, făcându-se astfel dreptate cumva celor care au avut de suferit, mulţi din ei pierzându-și chiar și viaţa tocmai prin efortul informatorilor, în realitate nu s-a întâmplat nimic. Toţi „iluștrii” informatori și-au păstrat funcţiile, titlurile, „bunul nume” și pe deasupra consideraţiunea naţiunii.

Dar ceea ce a fost cel mai rău, documentele CNSAS și instituţia însăși au fost manipulate fără perdea pentru răfuieli personale, au fost speculate pentru căpătuirea unor indivizi sau lustruirea imaginii lor publice și încă mai abitir au fost utilizate în scopuri politice. Lustraţia are sens și e corectă numai atunci când vizează toată societatea, numai așa ea ar putea pretinde că își aduce, nu-i așa, contribuţia la purificarea morală a societăţii, nu să afecteze doar un grup restrâns de funcţionari de stat, care, până la urmă, mușamalizează totul. Eu, care am fost terorizat pe faţă mulţi ani la rând de doi ofiţeri de la securitate, până în anul 1989 (după care nu știu ce a mai fost), sunt foarte curios să văd cine dintre colegi și cunoscuţi mă turna, fapt despre care știam și care mi-a fost confirmat ulterior, printre alţii, și de colegul Ion Varta, e adevărat că mult mai târziu (după anul 2000),

spunându-mi că era tachinat mereu de un personaj de la KGB, care îi dădea întâlniri într-ascuns și îi cerea informaţii despre mine.

Dar nu cred că o lege a lustraţiei ar putea aduce acum ceva bun. Într-o societate săracă, învrăjbită, decăzută moral, numai asta mai lipsește. Dar chestiunea aceasta mai are și un alt aspect, care nu poate fi trecut cu vederea. Nimeni nu renunţă la trecutul său, mai ales când acest trecut îi aduce aminte de lucruri plăcute. Marii, dar și mai mărunţii, activiști de partid și de stat sovietici au slujit regimul opresor cu devotament și recunoștinţă și e firesc ca în sinea lor să nu renunţe la acel regim, nu că să-l mai și condamne.

De aceea tot atât de firească a fost și nevotarea hotărârii Parlamentului de către fiul fostului lider comunist Petru Lucinschi.

Luaţi și un exemplu mai simplu, dar cât se poate de relevant.

Dacă veţi frunzări memoriile recent publicate ale scriitorului Gheorghe Cutasevici, veţi vedea cum acesta, pentru că își arătase într-un acrostih dragostea faţă de România, a fost terorizat nu doar de reprezentanţii puterii sovietice, ci și de colegi din Uniunea Scriitorilor, inclusiv de unii preamăriţi acum ca eroi naţionali și mari martiri ai neamului. Oare este o noutate faptul că mulţi dintre cei care astăzi se dau mari patrioţi și inamici ireductibili ai regimului sovietic în tinereţea lor făcuseră coadă la partkom după bilet de partid, în dorinţa declarată cu sufletul la gură de a sluji acel regim cu credinţă și cu abnegaţie? Dar ce poate fi mai nostim decât faptul că Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova, care luase în 1991 hotărârea de scoatere în afara legii a partidului comunist, numai peste doi ani tot el, alcătuit aproape din aceiași oameni (doar câţiva între timp încetaseră să mai facă parte din el), dintre care cei mai mulţi se dădeau, și, mai ales, acum se dau, anticomuniști și antisovietici ireductibili, a reactivat acest partid (vezi decizia respectivă și lista acelor oameni în Flux din 13.07.12).

Deși, așa cum am spus, hotărârea din 12 iulie a Parlamentului Republicii Moldova nu este un document politic care ar putea aduce schimbări de anvergură în societate, anume în interesul populaţiei acestei ţări, totuși ea este un produs politic. Mai întâi, pentru că lovește vârtos de tot în Partidul Comuniștilor, și nu din motiv că le anulează simbolurile, secera și ciocanul – asta e o chestie de suprafaţă, puţin importantă – ci pentru că bate în suportul moral al acestui partid, regimul sovietic comunist, după care plâng cu lacrimi de crocodil sute de mii și chiar milioane de nostalgici staliniști, care nu pot vedea lumea altfel decât așa cum a croit-o propaganda de stat a imperiului bolșevic. Ghinionul cel mare al comuniștilor „noștri” constă în faptul că împărtășesc întru totul această mentalitate. E complet lipsit de realism acel politician care se dă drept patriot al Republicii Moldova și, totodată, se închină la icoanele lui Lenin și Stalin, iar patria (=rodina) îi este Uniunea Sovietică și fericirea o așteaptă numai de la Kremlin.

Să strigi în rusește că ești patriot moldovean și să urăști cu ură sinceră tot ce e românesc!? Poate că acum, pe fondul dezbaterilor privind natura criminală a regimului sovietic comunist, va ajunge toată lumea să înţeleagă că Partidul Comuniștilor din Moldova nu are, de fapt, nici o legătură cu populaţia majorita-

ră a acestei ţări, cu moldovenii, și cu toţi ceilalţi cetăţeni care ţin cât de cât la această ţară. Și asta nu din motiv că membrii partidului se numesc comuniști, ci pentru că liderii lui exploatează distructiv, am putea spune, chiar criminal, atașamentul unui important segment al populaţiei din Republica Moldova, ruși, rusofoni, nostalgici sovietici, faţă de fosta Uniune Sovietică și faţă de Rusia de astăzi, ca manifestare mai mult sau mai puţin deschisă a lipsei de loialitate faţă de statul Republica Moldova. În al doilea rând, această hotărâre a Parlamentului este un document politic, pentru că e produsul sigur al unei tranzacţii dintre Ghimpu, pe de o parte, și liderii celorlalte două formaţiuni politice de la putere, pe de altă parte. În această privinţă nu poate exista nici o îndoială, știindu-se prea bine că în urmă cu doi ani și apoi de atunci încoace, toată vremea colegii din AIE ai lui Ghimpu nu i-au susţinut iniţiativa de condamnare a comunismului. Acum au ajuns, în sfârșit, la înţelegere, cedând și de o parte, și de alta (nu contează ce și cât). Ne putem da seama, prin urmare, că hotărârea din 12 iulie nu este un adevărat document de stat, ci o tranzacţie dubioasă, oficializată prin votul Parlamentului. Ghimpu, orgolios și grandoman până la inconștienţă, a făcut tumbe, s-a dat în stambă pentru a reuși să-și tragă cât mai repede încă o filă la biografia de politician de frunte și de erou naţional și a îmbogăţi, totodată, și așa destul de umflata (pe nedrept) istorie a neamului ghimpesc, având știre de faptul că colegilor de tranzacţie nu le convine să-l vadă ridicându-se

prea sus în panteonul naţiunii.

Tocmai de aceea nu a mirat pe nimeni anunţul pe care aceștia l-au făcut chiar atunci în Parlament și pe care l-au confirmat îndată după aceea că vor veni cu un alt proiect de hotărâre și, respectiv, de lege ce ar viza condamnarea tuturor regimurilor totalitare, asta neînsemnând, din punct de vedere politic, altceva decât să pună cruce pe documentul propus de PL și pe pietroiul ce zace de doi ani în faţa Guvernului. Că este anume așa, o demonstrează faptul că principalul element nou pe care mizează această intenţie este condamnarea nazismului, care, de fapt, a fost făcută dur și irevocabil aproape șapte decenii în urmă. Cei care intenţionează să vie cu o astfel de iniţiativă nu pot să nu știe acest lucru. Și dacă știu și totuna vin, atunci e clar că nu urmăresc nimic serios, ci doar se joacă de-a politica, prostind lumea naivă. În schimb, cetăţenii, oricum ar da-o, din scamatoria aceasta politică ce aduce foarte tare a pustiu și a lehamite, nu au de câștigat nimic. Toată lumea știe că Republica Moldova se confruntă cu multe probleme mari care încă nu și-au găsit rezolvarea. Numesc doare trei, de a căror soluţionare depinde dacă acest stat va putea să se afirme ca stat normal, nu zic prosper: starea agriculturii și, în general, a mediului rural, exodul de populaţie în străinătate, mai cu seamă a tineretului, și starea învăţământului. Cine cunoaște aceste fenomene, ca să zic așa, pe piele proprie, nu din auzite, știe că, dincolo de faptul că acestea generează o serie de anomalii majore de ordin social, economic și cultural, ele pun sub semnul

întrebării familia ţărănească, care a fost întotdeauna un model de vitalitate și moralitate, și pe cel al copiilor noștri. Fiecare din aceste trei probleme este suficient de mare, de gravă, de complicată ca să-l îngrijoreze până la disperare pe oricine nu este indiferent faţă de această ţară și de populaţia ei. Cui nu-i pasă cu adevărat de aceste fenomene grave, se pare că este chiar conducerea acestei ţări, care, în loc să-și bată capul cu așa ceva, mai bine se ocupă de propriile ei interese, mai bine se dă în spectacol public cu hotărâri politice scandaloase, care abat atenţia cetăţenilor de la nevoile lor reale. Această atitudine este rodul lipsei endemice în conducerea ţării a oamenilor care cu adevărat ţin la această ţară și doresc sincer să-i rezolve problemele.

Păpușari, bișniţari, scamatori, profitori în cele mai înalte funcţii de stat, oameni întâmplători și fără consistenţă catapultaţi din anonimat la vârful puterii, ţaţe caraghioase care se miră chiar și ele cum de au ajuns miniștri și deputaţi, iar fenomenul cel mai periculos – trebuie să o repet apăsat – e că interesul personal și de gașcă este pus întotdeauna înaintea interesului de stat, după cum demonstrează și adoptarea hotărârii despre care am vorbit aici. Nu toţi miniștrii și deputaţii sunt răi, nu ar fi corect să se insiste pe o astfel de idee, dar impresia de ansamblu este că Republica Moldova încă nu s-a învrednicit de conducerea de care are atât de mare nevoie. Dacă Ghimpu și Timofti sunt nivelul până la care am putut crește, atunci nu avem nici un drept să ne plângem. La așa cap, așa cușmă.

Ion ŢURCANU

8

20 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Expertiz=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Fondul de Rezervă, seceta, Joe Biden şi Nicolae Timofti Urmare din pag. 1

Despre ce vorbeşte Vasile Bumacov?

Primul ministru nu pare să fie de acord cu această evaluare. „Eu nu știu despre ce vorbește domnul Bumacov. El urmează să prezinte cifre probate, fără evaluări generale”, a punctat Vladimir Filat în faţa presei. El a mai declarat că o parte din cheltuieli trebuie să și le asume agricultorii înșiși, precizând că pagubele nu vor fi acoperite integral de la bugetul de stat sau de partenerii străini: „Cifra enunţată nu presupune obligatoriu finanţare de la bugetul de stat sau de la partenerii de dezvoltare.

Sunt anumite pierderi pe care trebuie să și le asume agricultorii”.

De asemenea, premierul este îngrijorat de faptul că cineva ar putea încerca să se căpătuiască, sub pre-

textul pagubelor provocate de condiţiile meteo defavorabile. „Trebuie să avem o evaluare detaliată și obiectivă, astfel încât să fie despăgubiţi cei care întradevăr au suportat prejudicii. În acest sens vor fi făcute verificări stricte”, le-a transmis premierul miniștrilor.

Chiar dacă Filat nu a exclus în totalitate posibilitatea de a se recurge la Fondul de Rezervă, cu siguranţă, el nu este dispus să dezlege prea tare gura sacului. Și asta pentru că, tradiţional, mijloacele financiare aflate la discreţia Guvernului sunt cheltuite preponderent în alte scopuri decât gestionarea unor situaţii excepţionale sau de urgenţă. Cu mai multă dare de mână, bani sunt alocaţi pentru diverse recepţii, călătorii ale demnitarilor, dar și pentru show-uri cu tentă naţională, care aduc nenumărate beneficii de imagine.

Ia vezi ce roșii mari și frumoase.

Da’ agricultorii tăi se plâng de secetă și grindină. Mai lăsaţi Fondul de Rezervă, că avem alte priorităţi.

Doar 13 la sută din banii fondului au fost cheltuiţi pentru situaţii cu adevărat excepţionale Într-un recent studiu realizat de directorul executiv „Expert Grup” Valeriu Prohniţchi, este analizeazat modul defectuos, netransparent în care sunt cheltuite mijloacele fondului, cu indicarea direcţiilor prioritare în care au fost direcţionate acestea. Astfel, potrivit expertului, în perioada 20102012, cataclismele naturale și situaţiile excepţionale nu au fost nici pe departe prioritare în ceea ce privește alocările din Fondul de Rezervă. „Pentru finanţarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecinţelor unor asemenea situaţii cu adevărat excepţionale, din Fondul de Rezervă au fost

cheltuiţi circa 12 milioane de lei (aproximativ 13% din Fond), o sumă derizorie în comparaţie cu amploarea pagubelor suferite de cetăţeni”, arată expertul.

Acesta mai precizează că suma este derizorie și în comparaţie cu cheltuielile efectuate pentru activităţi perfect previzibile care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor respective, nu din Fondul de Rezervă. În comparaţie cu această sumă de 12 milioane de lei, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziţii, recepţii și alte acţiuni au fost cheltuiţi peste 23 de milioane de lei, adică dublu faţă de mijloacele alocate în cazul unor situaţii de urgenţă în care au avut de suferit cetăţenii ţării. Guvernanţii au preferat să ne dea circ, în loc de pâine. Dar și să aibă grijă (exagerată) de propriul confort.

Valeriu Prohniţchi mai precizează că reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. „Și nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 230 de milioane de lei”, se arată în studiu.

Când este vorba de alocarea mijloacelor financiare din Fondul de Rezervă, guvernarea preferă „confidenţialitatea”, chiar dacă, până la venirea la putere, actualii potentaţi ai zilei, promiteau transparenţă deplină în cheltuirea banului public, iar în prima perioadă de guvernare chiar au desecretizat mai multe documente emise de fosta guvernare, inclusiv în ceea ce ţinea de gestionarea Fondului de Rezervă. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât situaţia economică este în continuă degradare, iar majoritatea populaţiei trăiește sub limita sărăciei.

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, principalul beneficiar al Fondului Potrivit „Expert Grup”, din cele 51,25 de milioane de lei cheltuiţi în 2011, 18,13 milioane au fost trecute la capitolul „confidenţial”. „O singură instituţie – Serviciul de Protecţie și Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocaţiilor din Fondul de Rezervă în 2011”, se mai arată în studiu.

Mai mult decât atât, anul trecut în presă s-a scris despre faptul că numai în primele cinci luni ale lui 2011, peste 80 la sută din cele aproximativ 18 milioane de lei cheltuiţi din Fondul de Rezervă au fost alocaţi, „confidenţial”, serviciului responsabil cu paza înalţilor demnitari de stat. Peste 5 milioane au costat 8 automobile marca Wolkswagen Touareg, procurate de serviciul respectiv cu ocazia vizitei întreprinse în ţara noastră de vicepreședintele american Joe Biden, pentru asigurarea măsurilor necesare de securitate. Directorul Serviciului de Pază și Protecţie de Stat, Igor Bodorin, afirma atunci că uzina din Germania i-a făcut instituţiei pe care o conduce un discount semnificativ. Restul banilor, în jur de 10 milioane de lei, potrivit lui Bodorin, au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea unor echipamente despre care, conform legislaţiei, nu ar avea voie să dea detalii. În acest context, par explicabile și îngrijorările premierului în legătură cu cheltuirea „în exces” a mijloacelor Fondului pentru chestiuni nesemnificative, cum ar fi lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. În toamnă, după cum ne-a anunţat Vladimir

Filat, va trebui să primim vizita unui alt înalt oficial occidental.

Venirea cancelarului german Angela Merkel în ţara noastră va impune, cu siguranţă, măsuri suplimentare de securitate care costă. Prin urmare, banii din Fondul de Rezervă trebuie drămăluiţi cu multă grijă, pentru că, afirma și Igor Bodorin, „totul depinde de cerinţele pe care le va înainta grupul premergător de specialiști în securitate din Germania care va veni în Moldova cu aproximativ 10 zile înainte de vizita Angelei Merkel”. Însă vizite de asemenea rang nu se întâmplă în toată ziua. Iar faptul că SPPS-ul beneficiază de cei mai mulţi bani din Fondul de Rezervă este o dovadă elocventă că cea mai mare grijă guvernanţii și-o poară sieși: să fie păziţi bine, astfel încât nici un fir de păr să nu le cadă de pe augustele capete, să circule cu mașini confortabile, ca să nu-și deranjeze digestia pe la hopuri, într-un cuvânt, să le fie domnia cât mai plăcută cu putinţă.

Până la urmă, pentru toate cheltuielile se găsește o explicaţie. Chiar dacă, potrivit „Expert Grup”, din Fondul de Rezervă, de cele mi multe ori, sunt finanţate activităţi „cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” și care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor responsabile de organizarea și derularea acestor activităţi”, premierul Filat este de altă părere. Întrebat de ziariști, acesta a opinat că „Fondul de Rezervă are și această destinaţie - deplasări neprevăzute.

Dar și situaţii excepţionale. Nu poţi să prevezi totul la început de an.” Dar poate că demnitarii noștri călătoresc prea mult, dacă nu le ajung banii prevăzuţi iniţial în aceste scopuri de la buget?

O altă situaţie „neprevăzută” a intervenit chiar zilele acestea: președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, urmează să primească aproximativ o jumătate de milion de lei din partea statului, în calitate de indemnizaţie unică de concediere a sa din funcţia de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului de lege aprobat de Executiv, Ministerul Finanţelor va aloca 400,4 mii de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii.

Președintele nu a protestat și nu a zis că ar fi prea mult. În cele ce urmează, vă propunem să vedeţi și dumneavoastră raportul integral al Ministerului de Finanţe cu privire la modul în care au fost gestionaţi banii Fondului în primele șase luni ale

anului 2012, din care ne putem da seama că cele mai „neprevăzute” situaţii cu care se confruntă Republica Moldova sunt deplasările peste hotare ale demnitarilor.

Nu înainte însă de a-l mai cita o dată pe Valeriu Prohniţchi: „Sunt necesare intervenţii legislative și regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situaţia în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic”.

Apreciere cu care nu putem să nu fim de acord.

Ioana FLOREA, FLUX

INFORMAŢIE PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR FONDULUI DE REZERVĂ AL GUVERNULUI PE ANUL 2012 (în perioada ianuarie-iunie)

Beneficiarul și conţinutul succint al documentului

Repartizat conform deciziilor Guvernului

Finanţat

Beneficiarul și conţinutul succint al documentului

Repartizat conform deciziilor Guvernului

mii lei APARATUL PREȘEDINTELUI Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea ceremoniei de investitură a Președintelui Republicii Moldova

mii lei

986,0

830,6

456,2

300,8

Pentru acoperirea cheltuielilor Ambasadei Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan, ce țin de acțiunile protocolare, în legătura cu vizita oficială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Republica Azerbaidjan (or.Baku, 17-19 ianuarie 2012)

15,2

15,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acțiuni protocolare Ambasadei Republicii Moldova în Republica Bulgaria în legătura cu vizita oficială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Republica Bulgaria (or.

Sofia, 19 aprilie 2012)

1,7

1,7

42,8

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport legate de vizita de lucru a dlui Nicolae Timofti, Președinte al Republicii Moldova, la instituțiile Uniunii Europene (Bruxelles, Regatul Belgiei, 26-27 aprilie 2012)

329,0

329,0

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport în legătură cu vizita de lucru a dlui Nicolae Timofti, Președinte al Republicii Moldova, în Ucraina (or. Kiev, 11 mai 2012)

200,8

200,8

610,7

438,1

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea ședinței a III-a a Comisiei interguvernamentale moldo-azere de colaborare comercial-economic, care au avut loc în perioada 24-27 aprilie 2012

42,5

100,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea primei reuniuni din cadrul dialogurilor informale la nivel de ministru de externe din cadrul Parteneriatului Estic (PaE) Pentru acoperirea cheltuielilor Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna legate de acordarea suportului material pentru cetățenii Republicii Moldova care a avut de suferit în urma seismelor din zona de nord-est a Italiei

220,0

CANCELARIA DE STAT Pentru acordarea unui ajutor dlui Simion Pisari, în scopul acoperirii cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor fiului său, Vadim Pisari, decedat în urma incidentului din 1 ianuarie 2012 de la postul trilateral nr.9 al forțelor de pacificare lîngă satul Pîrîta, raionul Dubăsari

100,0

Pentru acoperirea cheltuililor de transport în legătura cu vizita oficială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Republica Azerbaidjan (or.Baku, 17-19 ianuarie 2012)

256,5

256,5

Pentru acoperirea cheltuielilor de transport în legătura cu vizita, domnului Vlad Filat, Prim-ministru, în regatul Belgiei (Bruxelles, 27-28 martie 2012)

81,6

81,6

Pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării funeraliilor regretatei cîntărețe de operă Maria Bieșu

172,6

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

5,0

5,0

Pentru acoperirea cheltuielilor Institutului de Tehnică Agricolă “MEGAPRO” legate de achitarea Premiului anual al Guvernului pentru cel mai dotat inventator al anului 2011.

5,0

5,0

MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI

539,9

476,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea indemnizațiilor unice persoanelor civile care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009

415,0

415,0

Pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare (transport, diurnă, cazare) a membrilor delegației în legătură cu participarea a Republicii Moldova la cea de-a 101-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii (or. Geneva, Elveția)

124,9

61,8

MINISTERUL CULTURII

766,7

280,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea de către Uniunea Teatrală din Republica Moldova a Festivalului Internațional al tinerilor regizori, scenografi, dramaturgi și critici de teatru

250,0

250,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor regretatei cîntărețe de operă Maria Bieșu

142,3

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor dedicate comemorării a 71 de ani de la deportările în masă din Republica Moldova

174,4

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de construcția rețelelor de apă și canalizare ale rezervației culturale-naturale « Orheiul Vechi», raionul Orhei

200,0

MINISTERUL JUSTIȚIEI Pentru acoperirea cheltuielilor legate de achitarea plăților ce țin de remunerarea muncii, plata asigurării medicale pe teritoriul Republicii Franceze și asigurarea cu locuință de serviciu, a juriștilor secunzi delegați la Grefa CEDO (88,8 mii euro)

AGENȚIA RELAȚII FUNCIARE ȘI CADASTRU

30,0

13810,2

145,1

109,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de executarea lucrărilor cadastrale în localitățile din raionul Briceni care au avut de suferit ca urmare a calamităților naturale din vara anului 2008

35,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea desfășurării Sesiunii XXXIII-a a Consiliului interstatal în domeniul geodeziei, cartografiei, cadastrului și teledetecției asupra Pămîntului al Țărilor membre CSI, care va avea loc la Chișinău în perioada 23-25 mai 2012

110,1

109,8

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

300,0

258,6

Pentru acoperirea parțială a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea unor conferințe științifice în domeniul cercetărilor socioumaniste

300,0

258,6

AGENȚIA REZERVE MATERIALE

165,3

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de eliberarea bunurilor materiale pentru asigurarea funcționării punctelor de reabilitare, instalate în localitățile din republică, pentru a oferi ajutor populației în legătură cu temperaturile scăzute din ultima perioadă

89,4

Pentru acoperirea costului bunurilor eliberate din rezerve materiale de stat pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale (ninsori abundente) din iarna anului 2012

75,9

ACȚIUNI GENERALE

1180,0

Pentru acordarea ajutorului umanitar statelor Albania și Muntenegru, care au avut de suferit în urma calamităților naturale produse la începutul anului 2012

150,0

Pentru acoperirea cheltuielilor Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală legate de achitarea premiilor concursului pentru crearea simbolurilor naționale asociate indicațiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate și specialităților tradiționale garantate

30,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea Premiului Național pentru realizări remarcabile care au îmbogățit substanțial știința, tehnologiile, cultura, arta și sportul, au avut un aport deosebit la promovarea imaginii pozitive a țării pe plan internațional, un impact considerabil asupra progresului tehnico-științific și social-economic, asupra culturii naționale și mondiale

1000,0

1330,2 MINISTERUL MEDIULUI

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de plata onorariilor companiei de avocatură “ DLA Piper”, conform contractului de reprezentare a intereselor Guvernului Republicii Moldova în cauza Franck Charles Arif versus Moldova și companiei de audit «Credibility International»

12480,0

MINISTERUL APĂRĂRII

5399,9

1200,0

1197,2

1200,0

1197,2

SERVICIUL DE INFORMAȚII ȘI SECURITATE

1645,9

377,4

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea ședinței comune a Conferinței serviciilor speciale din Europa de Sud-Est și Conferinței serviciilor speciale din Europa Centrală

158,5

154,9

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Ședinței de experți a Conferinței serviciilor speciale ale țărilor din Europa de Sud-Est (SEEIC) (124,3 mii lei) și Ședinței de Experți a Reuniunii Dialogul Marea Neagră - Marea Caspică (88,5 mii lei)

212,9

152,8

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Ședinței a XXXII-a a Consiliului conducătorilor organelor de securitate și serviciilor speciale ale țărilor membre ale CSI(SORB) (692,8 mii lei), primirii delegației Secretariatului permanent al Consiliului SORB (257,3 mii lei), organizării Ședinței Comisiei pentru cooperare în domeniul tehnico-științific (KNTS) (162,2 mii lei) și organizării Ședinței Consiliului coordonator și comitetului tehnic al Băncii comune de date ale organelor de securitate și serviciilor speciale ale statelor-membre CSI în lupta cu crima organizată (CC și CT OBD) (162,2 mii lei)

1274,5

69,7

TOTAL PE AUTORITĂŢILE PUBLICE CENTRALE

27296,9

9482,6

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de procurarea a două stații mobile de pompare a apei, destinate preîntîmpinării și lichidării consecințelor calamităților naturale 5275,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de confecționarea medaliilor «Crucea comemorativă. Participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992)», a legitimației aferente și a cutiilor capitonate

5275,2

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Conferinței de coordonare a Programului de lucru cu statele partenere ale Organizației Tratatului Nord-Atlantic

124,7

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

217,0

217,0

217,0

217,0

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ȘI INTEGRĂRII EUROPENE

325,2

16,9

Pentru acoperirea cheltuielilor Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, legate de acțiuni protocolare, în legătura cu vizita oficială a dlui Vladimir Filat, Prim-ministru, în Ucraina (or.Kiev, 2-3 februarie 2012)

3,0

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de achitarea indemnizațiilor unice colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009

Finanţat

5275,2

FLUX EDI|IA DE VINERI

20 IULIE 2012

Cultur=

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

9

IN MEMORIAM VERONICA GARŞTEA

20 iulie Evenimente 1810: Cetățenii din Bogotá, Columbia, declară independența față de Spania 1848: Manifestație de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertății”) împotriva încălcării teritoriului țării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august) 1885: A fost legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie 1896: A apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski 1927: La numai cinci ani, Mihai I devine Regele Românilor în urma morții regelui Ferdinand I 1940: Danemarca părăsește Liga Națiunilor 1944: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler supraviețuiește complotului de la 20 iulie într-o încercare de asasinat condusă de Claus von Stauffenberg 1944: La Bombay, India, autoritățile anunță o epidemie holerică care a ucis 34.000 de oameni în trei luni 1952: Ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice la Helsinki, Finlanda 1969: Primul pământean, astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului „Apollo-11”, coboară pe suprafața Lunii, la 10:56 PM, și rostește cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire” 1976: Nava spațială americană „Viking-1” a atins suprafața planetei Marte 1992: Václav Havel demisionează din funcția de președinte al Cehoslovaciei

Nașteri 356 î.Hr.: Alexandru cel Mare, rege macedonean (d.323 î.Hr.) 1304: Francesco Petrarca, poet italian (d. 1374) 1847: Max Liebermann, pictor german (d. 1935) 1864: Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1931) 1868: Miron Cristea, primul patriarh al BOR (d.

1939) 1902: Sabba S. Ștefănescu, geofizician român (d. 1994) 1912: George Johnston, scriitor australian (d. 1970) 1919: Edmund Hillary, alpinist neo-zeelandez, primul care a escaladat Everestul (d. 2008) 1934: Uwe Johnson, scriitor german (d. 1984) 1940: Dan Voiculescu, compozitor român 1943: Adrian Păunescu, poet, prozator, jurnalist, politician român, membru de onoare (2010) al Academiei de Științe a Republicii Moldova (d. 2010)

„În ultimii ani ai vieţii, ea dirija într-un frac alb. Pentru ea, fiecare apariţie pe scenă era o mare sărbătoare” Săptămâna curentă, pe 16 iulie, s-a stins din viaţă la spital, în urma unui atac de cord, Veronica Garștea, Artistă a Poporului din Republica Moldova și a URSS, Cavaler al Ordinului Republicii, laureată a Premiului de Stat. În lumea culturală de la Chișinău se vorbește despre o întâmplare care a ajuns să fie transmisă ca un banc, se întâmpla în 2005, și îi are ca protagoniști pe ministrul Culturii din acea perioadă, Artur Cozma, și Veronica Garștea. Secretara ministrului Culturii raportează: „Domnule ministru, a venit doamna Veronica Garștea de la Capela Corală „Doina” și așteaptă să intre la dvs.” La care ministrul Cozma a răspuns: „Nu știam că „Doina” are Capelă Corală”. Și pentru că în anticameră mai erau persoane din domeniu care își - Aţi activat împreună cu Veronica Garștea timp de mulţi ani și aţi cunoscut-o nu doar ca artist, ci și ca om. Ce a însemnat ea pentru dvs. în particular și, desigur, pentru arta muzicală din Republica Moldova?

- Plecarea unui om, de fiecare dată, este una dureroasă. Dar despărţirea de asemenea coloși este tristă, deoarece pe ei s-a ţinut toată construcţia asta culturală, ei au promovat arta, au dezvoltat-o și au stat la baza culturii muzicale. Primul dirijor femeie din Republica Moldova, Veronica Garștea, a fost o persoană foarte puternică. Pentru mine, ea se asociază cu forţa, cu demnitatea, ea a întruchipat cu desăvârșire aceste calităţi. Și precum a trăit onorabil și demn, așa a și plecat, nu a deranjat pe nimeni – a avut un atac de cord și a murit pe loc. La 85 de ani a știut să aibă singură grijă de ea și să nu depindă de nimeni. A mers la medic pentru proceduri profilactice și acolo s-a întâmplat atacul de cord. Și acum parcă o văd cum pășește prin Filarmonică dreaptă, cu capul sus, cu mers hotărât. Am admirat-o foarte mult și pentru faptul că era o persoană motivată, ea știa întotdeauna ce vrea. Îmi amintesc acum cu nostalgie mai multe întâlniri cu ea și nu pot încă să vorbesc despre Veronica Garștea la trecut. Mă bucur foarte mult că am reușit să-i organizăm serata jubiliară de 85 de ani așa cum și-a dorit-o ea. S-a întâmplat pe 23 martie și evenimentul a coincis cu învestirea în funcţie a președintelui Nicolae Timofti, iar ea a fost foarte îngrijorată din cauza

așteptau rândul să intre la ministrul Culturii, întâmplarea s-a răspândit cu repeziciune.

Se pare însă că doar ministrul Artur Cozma nu auzise până în acea perioadă despre Capela Corală „Doina” și despre dirijorul acesteia, prima femeie dirijor Veronica Garștea.

Capela Corală „Doina” este cel mai cunoscut colectiv artistic de asemenea gen în Republica Moldova, are o istorie de 83 de ani și a evoluat pe mari scene din toată lumea, fiind apreciată la nivel mondial. Veronica Garștea a aparţinut unei generaţii de elită, care a creat și a promovat valori autentice. Sub bagheta ei, Capela Corală „Doina”, care la început interpreta doar creaţii folclorice, a devenit un adevărat mesager al culturii și spiritualităţii.

Viitoarea Artistă a Poporului, Vero-

nica Garștea s-a născut la 23 martie, 1927. La 21 de ani ea s-a înscris la școala de muzică, căreia mai târziu i-a fost conferit numele lui Ștefan Neaga. După ce a absolvit-o cu menţiune, a fost înmatriculată în afara concursului la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău. În calitate de dirijor, Garștea a debutat pe scena Filarmonicii Naţionale în anul 1958, iar peste cinci ani a venit la conducerea Capelei Corale „Doina”.

Veronica Garștea a fost înmormântată ieri, la Cimitirul Central din capitală.

Astăzi discutăm cu muzicologul Svetlana Bivol, directorul Filarmonicii Naţionale de Stat „Serghei Lunchevici”, care a cunoscut-o și care activat împreună cu Veronica Garștea pe parcursul mai multor decenii.

acestei coincidenţe, îi era frică că nu vor fi prezenţi toţi invitaţii... Pentru prima dată am organizat serata astfel încât nu corul „Doina” să cânte, ci colegii ei care veneau s-o felicite. Pe parcursul întregii seri această doamnă despre care știam că este invincibilă, că nu se lasă pradă emoţiilor, că este puternică, a avut ochii înlăcrimaţi. Răsplata noastră a fost că i-am citit fericire în ochi. Iar la sfârșit s-a urcat pe scenă, în frac alb, coafată, cu pantofi cu toc, îmbrăcată elegant, și a dirijat două creaţii. Așa va rămâne ea în memoria noastră, a tuturor, imaginea asta o vom purta în amintire când se va pronunţa numele Veronicăi Garștea. În viaţa culturală a Republicii Moldova, contribuţia Veronicăi Garștea este foarte importantă, consider că ea este o pagină de aur a culturii Veronica Garștea muzicale de la noi. A fost o persoană foarte talentată, - Aveţi dreptate. Viaţa și cariera ei ambiţioasă, a avut un destin fabu- este istoria unui succes. A stat timp los. O fetiţă venită de la ţară să facă de 55 de ani la cârma Capelei Corale facultatea la Chișinău, după absolvire „Doina” fără să se frângă și nici să se activează puţin timp în calitate de plângă. Se știe că un artist este foarte maestru de cor și aproape imediat sensibil, dar când stau în faţa ta 80 de devine dirijor la Capela Corală „Doi- artiști și pe care tu reușești să-i discina”! Prima femeie dirijor. plinezi, dar și să le cunoști în detaliu viaţa și problemele, e o dovadă nu - Luând în calcul timpurile când doar de măiestrie și ambiţie, ci și de se întâmplau aceste lucruri, pare sensibilitate. Ea le cunoștea absolut de-a dreptul imposibil. Putem tuturor componenţa familiei, istoria spune că de la ea a început procefamiliei, era la curent cu toate, ea ţisul de emancipare. nea foarte mult la artiștii din cor și ei

o respectau foarte mult. Era exigentă, dar avea un suflet bun. Graţie ei, Capela Corală „Doina” are un repertoriu extraordinar și ca volum, dar și ca valoare. În repertoriu sunt creaţii vocal-simfonice, clasice, academice. A avut foarte multe concerte prin republică, încă în perioada când se cânta pe scene improvizate din remorci de tractor sau camion, a cântat prin întreaga republică cu Maria Bieșu și Tamara Ciobanu, din păcate, nu mai sunt niciuna. A avut foarte multe spectacole în fosta URSS, practic a evoluat împreună cu Capela Corală „Doina” în toate fostele republici sovietice. Ea știa să fie în pas cu timpul care trăia, chiar dacă a fost un copil care a cântat în corul bisericii, apoi a crescut și a fost educată în sistemul existent în fosta URSS, dar negocia excelent cu impresarii străini, se orienta foarte ușor în regulile impuse de noile timpuri, era în pas cu timpul.

Avea un simţ extraordinar al artei și al managementului. A avut o viaţă foarte interesantă, a îndurat și greutăţi, și foame, a trecut prin război, apoi a cunoscut fericire, apreciere, a fost căsătorită de două ori, are un copil și nepoţi. În pofida faptului că s-a dedat artei, ea a trăit intens orice clipă pe care i-a oferit-o viaţa, a fost la fel de prezentă și importantă atât în artă, cât și în viaţa personală. Îi plăcea

Svetlana Bivol viaţa, îi plăcea să fie în centrul atenţiei, îi plăcea să fie femeie, știa să placă bărbaţilor, era cochetă și elegantă. A fost o femeie foarte curtată, datorită frumuseţii, carismei și caracterului ei puternic, ambiţios. Știa cum și cu cine să vorbească. O femeie atât de mândră, cu atâtea merite și cu o voinţă de fier, știa să-și ceară iertare.

Dacă greșea, venea de fiecare dată să spună că îi pare rău, indiferent dacă lucrul ăsta se întâmpla peste o zi, două, trei sau chiar câteva luni. În acest birou am avut nenumărate discuţii cu Veronica Garștea, venea aici aproape în fiecare zi și discutam prietenește. Nu doresc să par lipsită de modestie, dar vreau să vă spun că din primele zile când am venit la Filarmonică, a venit la mine în birou și am discutat îndelung. Și la despărţire mi-a spus: „În sfârșit, eu sunt liniștită că are cine mă înmormânta”. Și nu se referea aici la faptul că nu ar fi avut acasă cine-i organiza funeraliile, dar se referea la momentul de adio pe care avea să și-l ia de la lumea ei de artist, la organizarea funeraliilor oficiale. Ultima ei dorinţă a fost să fie înmormântată în fracul cel alb de dirijor, nu în cel negru. În ultimii ani ai vieţii, ea dirija într-un frac alb.

Pentru ea, fiecare apariţie pe scenă era o mare sărbătoare. Și a insistat ca la înmormântare să fie tot în hainele ei scenice de sărbătoare. Și ceea ce mă înfioară – s-a stins din viaţă exact la două luni după buna ei prietenă Maria Bieșu.

- A fost un exemplu pentru mai multe tinere și astăzi avem mai

multe femei dirijor în Republica Moldova.

- Acum avem foarte mulţi dirijori tineri, dirijori de cor în special și multe sunt femei. Și sunt nespus de talentate, ambiţioase, câteva exemple: Emilia Moraru, Ilona Stepan, Ludmila Prodan. Eu cred că undeva în subconștient, Veronica Garștea este exemplul lor, modelul lor, poate unele au recunoscut acest lucru, altele vor recunoaște pe parcurs că ea a fost sursa lor de inspiraţie.

- V-aţi gândit deja cine îi va lua locul la pupitrul Capelei Corale „Doina”?

- Nu. Eu înţeleg că acest lucru îi preocupă acum pe mai mulţi, poate cineva chiar râvnește la acest post.

Peste 40 de zile de la moartea Veronicăi Garștea, când sufletul ei se va ridica împăcat la cer, vom reveni la acest subiect. Sunt convinsă că în fruntea Capelei va veni o persoană demnă de amintirea ei. Dar precum Vladimir Curbet este asociat cu ansamblul „Joc”, la fel Corala „Doina” este inseparabilă de numele Veronicăi Garștea. Fiecare zi aduce ceva nou și în activitatea noastră și e firesc să ne conformăm realităţii, dar vom păstra memoria Veronicăi Garștea și îi vom purta cinste și de acum încolo, iar „Doina” va fi întotdeauna demnă de amintirea ei. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

- Domnul s-o ierte.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Leo BUTNARU 1947: Gerd Binnig, fizician german, laureat al Premiului Nobel

PAUL MIHNEA, ÎNTRE HINGHERI ŞI DEMIURG

Decese 985: Antipapa Bonifaciu al VII-lea 1031: Regele Robert al II-lea al Franței (n. 972) 1514: Gheorghe Doja, conducătorul războiului țărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis) 1524: Claude a Franței, soția lui Francisc I al Franței (n. 1499) 1903: Papa Leon al XIII-lea (Vincenzo Gioacchino Pecci) (n. 1810) 1927: Ferdinand I, rege al României (n. 1865) 1937: Guglielmo Marconi, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (n. 1874) 1945: Paul Valéry, poet francez (n. 1871) 1990: Serghei Paradjanov, regizor georgian de film (n. 1924) 2004: Antonio Gades, renumit dansator și coregraf spaniol de flamenco (n. 1936) 2007: Kai Siegbahn, fizician suedez (n. 1918)

Sărbători România: Ziua aviației și a apărării antiaeriene (pionierii aviației românești au ales, în 1913, ca „patron” al aviației pe Sf. Măritul Proroc Ilie Tesviteanul). NOTĂ: La 17 iunie se sărbătorește „Ziua aripilor românești”, pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el Ziua energeticianului, marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie Columbia: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1810) Sfântul Măritul Proroc Ilie Tesviteanul – calendarul ortodox, stil nou • Târgul de fete de pe muntele Găina (se organizează în cea mai apropiată duminică de 20 iulie).

G`ndul s=pt=m`nii “Tot ce se întâmplă după o lungă aşteptare e mai uşor de suportat.”

Cicero

(Pagini de jurnal) Am avut tuberculoză. Oftică. În viaţa mea am scuipat căldări de sânge. Căldări de sânge! Dar m-am vindecat”. Îl întreb, dacă știe gluma… – cum?... sinistră sau… optimistă a lui Nicolai Costenco. Sigur că a ajuns până la el.„Da, a zis… cred spre bine, spre prelungirea vieţii mele…

Mă invidia… A zis: «Ofticosul de Mihnea tot moare de vreo 30 de ani. De când tot moare, a mai scris două sicrie de sonete»… A zis așa, pentru că mă invidia...” Mă rog, e o butadă scriitoricească. Chiar dacă ușor caustice, atare vorbe de spirit fac totuși viaţa mai suportabilă.

La mulţi ani, domnule Paul Mihnea!

Alte premii: Paul Mihnea pentru „Coroana de coroane” (de sonete); Zigu Ornea pentru „Viaţa și opera lui C. Stere”; Petru Dimitriu (diaspora), premiul Opera omnia; premiul special, post-mortem, regretatului și atât de nedreptăţitului Nicolae Ţurcanu, și alte două premii.

30.XII.1992 30.VII.1981 Cei de la USM „uită” să-l felicite (nu să-l mai și… omagieze!) pe Paul Mihnea cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Liviu Damian umblă pe hol, intră prin birouri și se tot vaietă, caută ieșire din situaţia penibilă.

Explicaţia: principiul „Eu și acum”, marele egoism, în primul rând a prim-secretarului, chiţibușăria celor care au ieșit ca vai de ei, de știe doar Dumnezeu cum, de unde și cu ce, aburcaţi în scaun, reactualizând proverbul cu ţiganul-fecior avansat în post și bietul taică-său. Astfel că Mihnea rămâne, precum spune titlul unei cărţi a sale, între – Hingher(i) și Demiurg.

15.V.1985 Este cunoscut dragul lui Pavel Darie faţă de vorba lentă și îndelungată. De unde Mihai Cimpoi deosebește două stiluri de conversaţie: lapidar și lapi-Darie. Iar Aurel Scobioală are un „blestem”: „Îţi doresc să te întâlnești cu Darie și acesta să-ţi spună ce i-a povestit Mihnea”. Asta înseamnă durată dimineaţă– seară; s-a dus ziua!

7.II.1986 Paul Mihnea… Ce impresie… că ar avea un creier de zeci de ori mai tânăr decât inima care i se veștejește… Bătrâneţea îi constrânge inima, tinereţea îi injectează energie în creier. E bun pentru ceva, pentru multe, însă pentru oamenii „normali” e nefiresc până la înfricoșare.

Ah, simpli truditori ai cărnii… Câte gânduri! Ce amintesc de… amintire și perspectivă…

28.XII.1992 Ieri, s-a întrunit juriul pentru premiile anului literar. Mai exact spus – premiile anilor literari, deoarece trei din ele au fost decernate pentru cărţile interzise, ghilotinate în vremuri de desfrâu comunist: „Săgeţile” lui P. Cărare, „Temerea de obișnuinţă” a lui M. I. Ciubotaru și „Descântece în alb și negru” de D. Matcovschi.

Împreună cu Mihai Cimpoi, intrăm în apartamentul familiei Paul Mihnea. Ambii bătrâni, poetul și soţia, se dovediră a fi în coridorașul strâmt și, cu câteva momente de-a apăsa noi pe butonul soneriei, din interior prinseră a scrâșni mecanismul yalei. E de presupus că eram așteptaţi, stăpânii fiind preîntâmpinaţi, probabil, de cineva.

Prima impresie?... Eu am mai fost la dl Mihnea acum vreo 8-9 ani, când se aprinsese între noi un strop de polemică referitoare la traducerea poeziei lui Verlaine, pe care o dăduse Mihnea la lumină. De atunci, în raport cu prezentul, au înaintat mult în vârstă și soţii, și apartamentul lor căruia nu i se poate acorda o îngrijire corespunzătoare.

La auzul sumei premiului – 35 de mii de ruble, amfitrioana exclamă surprinsă, în surdină, luminându-se la faţă. Însă poetul, slăbit, cu mâinile cuprinse de tremur („Nu e Parkinson”, zice), nebărbierit, face cu o indiferenţă aproape firească: „Să mi se fi acordat acest premiu pe când aveam 35 de ani, azi însă…”.

Ne propusesem să stăm la dl Mihnea vreo jumătate de oră, în sinea noastră fiind siguri că nu scăpăm doar cu atât. Și, într-adevăr, poetul, avid de mărturisiri, ca totdeauna, cu proverbialele sale desfășurări de naraţiuni sofisticate, insistă să mai stăm, o dată, de două, trei ori, și noi am cam triplat durata timpului vizitei.

Destul de ramolit la înfăţișare (are 72 de ani), Paul Mihnea are aceeași luciditate în conversaţie și aceeași memorie… microscopică. Ţine minte detalii, nuanţe, versuri, nume, lecturi, articole, ziare, cărţi, oameni, orașe, ani, glontele care în timpul stalinismului, zice, i-a trecut pe lângă tâmplă… Către mine: „Dumneata, dle Butnaru, m-ai pus al patrulea…

După Deleanu… Iată, am aici revista Basarabia, unde ai dat lista…”. Păi, zic, maestre, eu am dat unele nume de scriitori buni, fără a face o ierarhie… Dar cred că nu l-am convins: a revenit de câteva ori la „locul patru”, plângându-mi-se de multe nedreptăţi, unele dintre care pot fi doar rodul unei elementare suspiciuni, de care dl Mihnea, ca și mulţi alţii, nu este cruţat.

5.I.1993

Paul Mihnea Vorbește despre cei care nu cunosc limba în nuanţele ei, dar scriu. Povestește/ amintește despre răul pe care i l-a făcut Andrei Lupan, care încă din 1958 îl numea deja „ruină”.

Vorbim despre un eventual dialog pentru presă. Cică, să-i avansez în prealabil un chestionar.

Nu a văzut încă semnalul cărţii sale de sonete „Coroană de coroane”. Noi am avut-o la juriu. I-am promis să i-o aducem. Ne cere ajutorul pentru a-și edita o carte de versuri scrisă în limba franceză. Feciorul său, Boris, i-a publicat prima sa carte în rusește. Bătrâna doamnă Mihnea nu prea știe românește.

Poetul e un fanat: „Toată viaţa mi-am scris manuscrisele cu alfabet românesc. Când Deleanu îmi spunea că niciodată nu vom mai reveni la grafie latină, îl contraziceam vehement. «Cum să nu avem noi alfabet latin, dacă l-am avut?» îl întrebam… Iată, cnezișorul Vartic vrea să dea Cernăuţiul… Dar eu nu-l dau… Eu cred că Cernăuţiul va redeveni al nostru”.

Paul Mihnea e încrezător că numaidecât se va vindeca. Ne arată niște pastile (nu le-am reţinut denumirea) pe care le tot… netezește cu duioșie, ne citește câte o frază din instrucţiunea care le explică modul de folosire și proprietăţile. Eu chiar cred că e cuprins de o nuanţă de miraculos, când se gândește la efectul acestor pastile. Dă și niște cifre, spunând că dânsul a creat întreaga viaţă în magia numerelor. „Nu e Parkinson. Eu știu cine mi-a făcut-o… Știţi și voi… Ei mi-au făcut-o… Dar o să mă vindec.

Iată tabletele astea. În sfârșit, le-am obţinut. Și o să mă vindec. Fiindcă am fost și mai bolnav.

Pe 31 decembrie am reușit să intru în anul nou fără o datorie… morală: i-am dus totuși lui Paul Mihnea semnalul volumului său „Coroană de coroane”. Avui noroc că pe la US trecuse Teo Chiriac pe care l-am rugat să se întoarcă la ed. Hyperion și să facă astfel un bine dublu, dlui Paul Mihnea și mie. Oricum, îi promisesem când îl vizitasem că voi face tot posibilul să-i aduc noul său volum. Dar, până să revin la a doua (de fapt la a treia, prima fiind cu ani în urmă) vizită la Paul Mihnea, să relatez aici ceva despre o vizită la Gellu Naum, de care mi-a povestit Gicu Chiriţă. Îl căutase, la telefon, pe marele suprarealist. Acesta însă – supărat foc – îl ia pe editorul chișinăuian la trei parale: cum de a îndrăznit „Hyperion” să re-lanseze trei lucrări traduse, de mult, de el, Gellu Naum, fără ca dânsul să fie barem pus la curent, ca să nu mai vorbim de elementarele drepturi de autor?!

Până la urmă, a doua zi reuși să se vadă cu poetul și să-i mai domolească încrâncenarea.

Gellu Naum trăiește oarecum auster (78 de ani), retras, între vis și poezie. Are o casă la Comana, unde, de altfel, are una și Ana Blandiana. Pasiunea pentru idoli, fetișuri, primul dintre care l-a ridicat de jos la întâmplare, cu ochii închiși, în timp ce, cu o strașnică durere de cap, hălăduia de-a lungul unei căi ferate.

Apoi povestea cu mânzul cu coama însângerată. Nu pricepuse cauza. Întâlnește un ţăran care întreabă de mânz. „Dumneata l-ai însângerat?” face poetul. „Doamne ferește! –, se crucește săteanul. – Bietul-voinicul scăpase din colţii lupilor!” Naum se gândi că și el ar putea nimeri în colţii fioroaselor fiare.

La Paul Mihnea, aceeași efuziune debordantă de mărturisiri. Zice că, la 28 martie 1988, pe când uitaseră, împreună cu soţia, ușa de la intrarea în apartament deschisă, l-a vizitat pentru prima oară Muza Franceză.

De atunci, a scris 174 de poeme în limba lui Valéry. 174 de texte, însă care, ca volum, alcătuiesc cam o coală de autor, deoarece sunt scrise în formă de catren sau octave.

Pare-se (dacă am reţinut corect) volumul i se intitulează „Răspunsul absenţei” (Le Réponse d’absence).

Vorbește despre cele patru limbi care i-au alimentat harul: româna („Firește”, zice), franceza (tatăl său a locuit la Paris și, când îmi citește din manuscrisul său francez, Paul Muhnea îmi atrage atenţia să remarc că dânsul are o rostire pariziană); rusa (mama sa a studiat într-un orășel de lângă Odesa; ovreii nu aveau voie să facă gimnaziul în marile urbe). „Și care crezi că este a patra?” mă întreabă. „Ebraica... idiș…”, presupun. „Nu”, zice. „Cu părere de rău, nu cunosc limba strămoșilor mei. A patra e germana. Îl cunosc pe Rilke pe dinafară”. Apoi îmi vorbește despre „Elegiile din Duino” pe care le-a tradus. Crede că, în limba română, el i-a transpus cel mai măiestrit pe Velaine, Valéry și Rilke. Supărat pe Vasile Vasilache pe care l-a surprins că nu i-a citit totuși cărţile pe care i le oferise cu autograf, dar încerca să-l pună oarecum în inferioritate pe el, Paul Mihnea, afirmând că nu mai ţine minte cine l-a tradus mai bine în românește pe unul din poeţii amintiţi. Îmi povestește cum, în 1958, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor. Șmecherul de Andrei Lupan îl numise pe 2-3 zile președinte al US pe Emilian Bucov, să-i revină acestuia nenorocul de a-l pedepsi, la ordine de sus. Pe unul din colegii lor. Cu toate că despre Bucov are păreri mai bune decât despre Lupan, vorbește despre prima carte a lui Bucov care l-a impresionat foarte mult, până să înţeleagă (după ce a învăţat rusește) că acesta îl cam imita pe Maiakovski. Cică a fost prima plachetă de versuri pe care nu a mai întors-o celui de la care o împrumutase și una din puţinele cărţi pe care le luase cu el în evacuare.

Altceva? Conflictul cu satrapul de general KGB-ist Mordoveţ. Păreri proaste despre A. C. (care, înţeleg, la editură i-a cam bruftuluit niște manuscrise) și D. M. La despărţire, îi iau un poem-triptic să i-l prezint la „LA”. Se înduioșează, vorbindu-mi că nu-și are copilul în preajmă. Feciorul său e la Kaliningrad – pictor, actor. Surprinzător, zice: „Dacă ne vom înţelege, îmi vei fi, precum spune rusul, moi dușevnâi prikazcik (executorul meu testamentar)”.

Dar lăsaţi, domnule Mihnea, vă vine el feciorul și va avea grijă de dumneavoastră.

10

20 IULIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Zerul Zerul este o zeamă acră, gălbuie și ușor tulbure, care rămâne din prepararea diferitelor tipuri de brânzeturi. În această stare, nefiert, zerul este un leac din bătrâni extrem de valoros. Medicina modernă a confirmat că numai în zer se găsesc anumite proteine care, odată ajunse în organism, distrug tumorile, sporesc imunitatea, scad colesterolul și revigorează trupul și mintea. Zerul este elixirul tinereţii. Cosmetica, medicina, nutriţioniștii au descoperit posibilităţi inepuizabile de întrebuinţare a zerului.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Capricii culinare Cuibuşoare cu surprize Ingrediente: 8 roșii, 1 kg ceapă verde, cimbru, rozmarin, sare, piper, 200 g limbă fiartă de vită, 100 g piept de porc, 1 lingura ulei de măsline, 2 lingurite pastă de măsline, 1 lingura pesmet Mod de preparare: Se curăţă ceapa, se taie și se călește câteva minute în puţin ulei de măsline, cât să se înmoaie.

Se adaugă cubuleţe fine de limbă fiartă.

Pieptul de porc se taie și el cubuleţe mici și se adaugă peste limbă și ceapă. După ce s-au rumenit, se presară pesmetul și se

Mod de preparare: Se alege fasolea și se lasă de seara până dimineaţa să se înmoaie în apă călduţă. A doua zi se pune să fiarbă în câteva ape, pentru a se elimina toxinele.

După ce a fiert, se strecoară și se lasă câteva minute în sită să se scurgă. Între timp, se curăţă ceapa și se taie solzișori, morcovii se dau pe răzătoarea mică, ardeii se taie mărunt și se pun la înăbușit câteva minute. Se adaugă fasolea și apă și se lasă să fiarbă în câteva clocote. După ce au fiert și celelalte zarzavaturi, se adaugă sucul de roșii, se potrivește cu sare și piper și se lasă să mai fiarbă câteva minute. Între timp, se taie fâșii subţiri costiţa sau ciolanul afumat și se lasă câteva minute în tigaie să se rumenească. Ciorbiţa de fasole se servește cu felii de lămâie, fâșiuţe de carne și verdeaţă tocată mărunt.

Şalău pane Beneficii: Toate substanţele din zer sunt foarte repede asimilate și acţionează rapid. Zerul terapeutic trebuie să fie proaspăt. Beneficiile zerului sunt infinite. Este un bun adjuvant în tratamentul cancerului, virusului HIV, hepatitei B, bolilor cardiovasculare și osteoporozei. Zerul de lapte este eficace în tuberculoza pulmonară, în bolile de stomac și intestine, în cazuri de obezitate, constipaţie, chiar și pentru sugari. Întărește unghiile și părul, netezește pielea și o catifelează. Elimină problemele de tranzit intestinal. În plus, zerul este tolerat de majoritatea persoanelor care au alergie la lactate. Concentratul de proteine din zer conţine 90% sau chiar mai multe proteine, puţine grăsimi sau chiar de deloc lactoză.

Proteinele din zer, elementare pentru buna dezvoltare a organismului uman, sunt betalactoglobulina și alpha-lactalbumina. Acestea sunt deseori vândute ca suplimente nutriţionale, fiind foarte populare printre pasionaţii de culturism. * Efecte antimicrobiene și antivirale Zerul conţine un set de substanţe (immunoglobulina, lactoferina etc.) ce protejează împotriva toxinelor, bacteriilor și a virușilor. * Stimulează imunitatea prin conţinutul de lactoferină * Protejează împotriva cancerului Studiile pe animale au demonstrat că zerul protejează împotriva cancerului intestinal, mamar și de colon. * Menţine sănătatea cardiovasculară Peptidele derivate din zer protejează împotriva hipertensiunii și diminuează nivelul colesterolului din sânge. * Performanţă fizică Zerul oferă câteva beneficii persoanelor cu un stil de viaţă activ. Aminoacizii din zer constituie o adevărată sursă de energie pentru cei implicaţi în exerciţii fizice prelungite, solicitante și permit atleţilor un antrenament mai intens desfășurat pe o perioadă mai îndelungată de timp. * Crește densitatea minerală osoasă * Protejează împotriva demineralizării ţesuturilor dentare

EDI|IA DE VINERI

Diverse

adaugă și pasta de măsline. Se amestecă totul bine, la foc mic, se potrivește de gust cu sare și piper, cimbru, rozmarin, apoi se lasă la răcit. Roșiile se scobesc de miez, se umplu cu compoziţia preparată anterior, se decorează cu cimbru.

Ciorbă de fasole Ingrediente: 500 g fasole uscată, 1 ceapă roșie, mărar, 1 ceapă albă, pătrunjel, sare, piper, 1 morcov, verdeaţă, 1 ardei gras verde, suc de roșii, 1 lămâie, 1-2 linguri ulei de măsline, 300 g costiţă afumată sau ciolan de porc afumat

Ingrediente: 4 bucati file de șalău, 1 kg cartofi, cimbru, sare, piper, 4 ouă, 200 g pesmet auriu, 4 linguri făină, ulei pentru prăjit, 250 ml smântînă pentru sos, 6 bucăţi de căţei de usturoi, ulei, mărar proaspăt Mod de preparare: Se condimentează bucăţile de pește cu sare și piper. Se stropesc cu puţină lămâie și se presară cimbru măcinat. Se bat ouăle spumă și se trec bucăţile de șalău prin făină, ou și pesmet. Se prăjesc în uleiul încins. Se scot pe șervet absorbant să se scurgă. Separat, se curăţă cartofii, se spală și se condimentează cu sare. Se prăjesc în uleiul încins. Pentru sos, se curăţă și se zdrobesc căţeii de usturoi și se amestecă cu puţin ulei, apoi se pune smântâna. Peștele se servește cu sos, cartofi și mărar.

Muşchiuleţ de porc cu sos de ananas

Minieclere cu cremă de cafea

Ingrediente: 800 g muschiuleţ de porc, 1 ananas sau o cutie compot de ananas, 1 cană vin rose, 3-4 linguri ulei de măsline, 300 g măsline verzi, foliate, sare, piper, 1 cubuleţ unt, 1 frunză de rozmarin, 1 legătură pătrunjel, 3 căţei de usturoi sau o legătură usturoi Mod de preparare: Mușchiul de porc se trece printr-un jet de apă și apoi se taie felii potrivite. Acestea se condimentează cu sare, piper și rozmarin și se așază în tava unsă. Peste bucăţile de carne se toarnă vinul rose, se acoperă cu o folie de aluminiu și se bagă în cuptorul bine încins.

Se desface ananasul, se taie cubuleţe și împreună cu măslinele tăiate rondele se călesc în untul topit. Se condimentează cu sare și un praf de piper și se lasă la temperatura camerei. Usturoiul se spală, se toacă mărunt și se adaugă în friptură cu câteva minute înainte să se scoată din cuptor. Mușchiuleţul de porc se ornează cu sosul de ananas și măsline și cu pătrunjel proaspăt, tocat mărunt.

Ingrediente: Pentru aluat: 200 ml lapte, 220 g făină, 180 ml apă, 110 g unt, 4 ouă, unt pentru uns tava Pentru cremă: 200 ml lapte, 150 ml smântână, 150 ml cafea concentrată, 80 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 25 g unt Pentru glazură: 3 linguri cafea tare, 220 g zahăr pudră Mod de preparare: Pentru aluat, se pune laptele într-o crăticioară și se fierbe. Se adaugă făina dizolvată în apa rece și untul și se amestecă energic să nu se facă cocoloașe, până ce aluatul se desprinde de pe vas. Se ia apoi de pe foc, se lasă puţin să se răcească și se adaugă pe rând ouăle, amestecând bine după fiecare. Se pune apoi aluatul într-un șpriţ și se fac minieclere direct în tava unsă cu unt. Se coc în cuptorul bine încins, la foc potrivit, 30 minute, fără să se deschidă ușa cupto-

rului, în primul sfert de oră. Pentru cremă, se dizolvă făina în laptele rece. Se adaugă zahărul, cafeaua, gălbenușurile și smântâna. Se pune deasupra unui vas cu apă clocotită și se amestecă continuu până se îngroașă. După ce s-a răcit se pune și untul frecat spumă. Eclerele coapte se taie pe orizontală, se umplu cu cremă și se ornează cu glazură de cafea. Pentru glazură, se freacă zahărul pudră cu cafeaua până se obţine o cremă legată.

STUDIU

COSMETICĂ

Suplimentele cu fier pot reduce oboseala cu 50 de procente

Ritualuri parfumate

Tabletele cu fier pot reduce starea de oboseală cu până la 50 de procente, chiar și pentru acele persoane care nu sunt anemice, afirmă autorii unui studiu publicat recent în Canadian Medical Association Journal și citat de Mediafax.

Administrarea timp de 12 săptămâni a unor astfel de suplimente are ca efect reducerea stării de oboseală cu până la 50 de procente, pentru femeile care prezintă în organism concentraţii scăzute de fier, dar care nu suferă însă de anemie, informează dailymail.co.uk.

Alte beneficii: * Arde grăsimile * Are efect depurativ * Combate insomnia * Scade tensiunea, ajută ficatul și rinichii * Este colagog * Tratează eczemele * Previne îmbătrânirea prematură

CASA TA

Plante aducătoare de noroc De-a lungul timpului, foarte multe plante șiau câștigat titlul de aducătoare de noroc datorită legendelor în care sunt amintite întâmplări fericite legate de ele. Cine nu a auzit de magia trifoiului, devenit simbol naţional irlandez, de vâscul cel de bun augur sau de bambusul atât de utilizat în arta feng-shui?

Busuiocul este considerat o plantă aducătoare de noroc, magică și sfântă, despre care se crede că s-ar fi ivit din lacrimile Maicii Domnului.

Numita norocel sau bănișor, planta-de-jad atrage prosperitatea în casa. În China, multe case și restaurante au un ghiveci cu o astfel de plantă în apropierea ușii principale. Se crede că ea aduce belșug și prosperitate, mai ales dacă este primită în dar.

Magnolia-albă este considerată un simbol al purităţii. Se spune că, dacă e plantată în faţa casei, atrage satisfacţii și fericire.

Dacă se află în curtea din spate, simbolizează bogăţii ascunse sau acumularea treptată a unei mari averi.

Pentru chinezi, bujorul este regele florilor, care aduce bogăţii și onoruri. Legenda spune că toţi bujorii sunt norocoși, însă cei de culoare roșie îl aduc în viaţa fetelor pe cel care le e sortit.

Tot pentru noroc și prosperitate sunt recunoscute și florile de iasomie. Îngrijește cum se cuvinte o astfel de plantă pentru a te bucura de florile ei, dar și de norocul pe care aceasta îl va atrage pentru tine!

Despre bambus, se spune că este planta care aduce cel mai mult noroc. Este adorat de toată lumea pentru că nu e pretenţios și, pe lângă noroc, aduce dragoste și liniște în casa celui care îl îngrijește.

Oboseala este o stare raportată în mod frecvent de pacienţii care își vizitează medicul de familie și aproape o treime dintre ei se plâng de acest simptom în timpul consultaţiilor medicale.

Medicii spun că femeile sunt de trei ori mai predispuse decât bărbaţii să raporteze starea de oboseală cu ocazia acestor consultaţii periodice.

Studiul a fost realizat pe un eșantion pe 198 de femei, alese în mod aleator, cu vârstele cuprinse în intervalul 18-50 de ani. Toate pacientele prezentau deficienţe de fier, dar nu erau anemice, acuzau o senzaţie inexplicabilă de oboseală și aveau concentraţii de feritină de sub 50 de grame/litru. Feritina este o proteină care depozitează fierul și care controlează eliberarea lui în organism.

Studiul a fost realizat fără ca participantele, nici personalul medical care administra tabletele cu fier, să deosebească grupul care primea acele suplimente de grupul care primea placebo.

Rezultatele au arătat faptul că aceste suplimente, administrate timp de 12 săptămâni, duc la scăderea cu până la

Florile au un parfum deosebit, gingaș, dar și proprietăţi remarcabile pentru îngrijirea frumuseţii pielii și a părului.

Descoperă acţiunea fiecăreia dintre ele și bucură-te de ceea ce ţi se potrivește.

TRANDAFIRUL protejează pielea sensibilă

50% a oboselii - un procent considerabil, ţinând cont de faptul că în grupul care a primit placebo procentul a fost de doar 19%.

După administrarea de suplimente cu fier timp de șase săptămâni, medicii au constatat efecte pozitive asupra hemoglobinei, iar concentraţiile de feritină și de alţi indicatori sangvini au ajuns la cifre considerate normale.

Suplimentele cu fier nu au influenţat scorurile la testele de depistare a depresiei și a anxietăţii și nici indicatorii de calitate a vieţii, precum performanţele fizice și psihice ale pacientelor.

Studiul a fost coordonat de medicul Bernard Favrat de la Universitatea Lausanne din Elveţia.

Uleiul de trandafiri este destul de des folosit în cosmetica naturistă, fiind recomandat atât pentru ten, cât și pentru corp. Trandafirul hrănește intens și este potrivit pentru toate tipurile de piele, în special pentru cea uscată și sensibilă. Nu este alergenic, așadar nu provoacă iritaţii sau eczeme, conţine vitamina C (un puternic antioxidant) și protejează pielea. Poţi folosi și apa de trandafiri, care are efect antiseptic, hrănește și calmează pielea.

ALBĂSTRELELE, eficiente în zona ochilor Principalele proprietăţi ale florilor de albăstrele sunt de calmare și de revigorare, având un efect deosebit, mai ales în zona din jurul ochilor. De asemenea, apa florală de albăstrele atenuează cearcănele, dar poate fi utilizată și ca loţiune tonică și de curăţare a feţei, inclusiv de persoanele cu pielea iritată.

IASOMIA, ideală pentru tenul gras Floarea de iasomie are un parfum deosebit și deţine proprietăţi terapeutice remarcabile, motiv pentru care este un ingredient folosit în produsele și remediile cosmetice. Ajută la întreţinerea tenului și a părului, iar datorită efectului său de reglare a cantităţii de sebum secretată de piele, iasomia este foarte bună

Ai voie să te bronzezi, cu condiţia să nu te arzi

Dacă stai sub umbrelă ești protejată de soare

Când alegi o cremă de protecţie solară trebuie să fii foarte atentă. Unele produse protejează doar împotriva razelor ultraviolete de tip B, cele care produc arsurile solare, dar nu te protejează de ultravioletele A, care produc riduri și cancer. Caută o cremă SPF cu spectru larg – eticheta trebuie să menţioneze protecţia UVA.

Chiar dacă dau o umbră plăcută, umbrele nu te apără de razele UV. Acestea pot trece prin ţesătură, iar când ești la plajă pot fi reflectate de nisip. Umbrela filtrează numai 25% din raze. Dacă ai pielea închisă la culoare sau ești deja bronzată nu mai ai nevoie de protecţie solară E adevărat că pielea închisă la culoare este mai ferită de efectele razelor UV, dar și ea are nevoie de protecţie solară. Până și afro-americanii trebuie să folosească creme solare.

Dacă e înnorat afară nu mai ai nevoie de protecţie solară

Dacă stai îmbrăcată la plajă nu ai nevoie de SPF

Norii nu opresc decât 20% din ultraviolete. Chiar dacă cerul e înnorat, tot ai nevoie de protecţie solară – fie haine, fie produse cosmetice cu SPF.

Din păcate, razele UV pot trece și prin ţesături, în special prin cele deschise la culoare. Cea mai bună protecţie o oferă ţesăturile albastru închis sau negre. Ca să-ţi dai seama cât ești de protejată, pune tricoul în dreptul ochilor și uită-te prin el. Dacă se vede lumină, înseamnă că și razele UV pot trece.

Toate cremele SPF îţi oferă protecţie completă

Razele UV nu pot trece prin geam Razele UVB nu pot trece prin sticlă, însă cele UVA pot trece. Deci, ai

CRINUL calmează tenul Uleiul de flori de crin este folosit pentru proprietăţile protectoare și calmante, mai ales în cazul tenurilor iritate sau sensibile. Totodată, este un excelent regenerant, recomandat inclusiv pentru tenurile mature, și este foarte apreciat pentru capacitatea de redare a strălucirii pielii și de eliminare a petelor. Pielea va fi albă și luminoasă.

Kudika.ro

Capcanele din alimentele dietetice

Crezi că umbrela te protejează de razele ultraviolete sau că un produs cu SPF 6 e de ajuns pentru pielea ta? Află adevărul despre aceste mituri și altele legate de expunerea la soare, bronz și creme cu SPF.

nevoie de o cremă SPF când faci drumuri lungi cu mașina.

LEVĂNŢICA hidratează Multe dintre loţiunile și cremele de pe piaţă conţin levănţică, pentru că are un foarte bun efect hidratant. În același timp, poţi adăuga câteva picături de ulei de levănţică în crema ta de faţă și vei avea un ten și mai frumos.

PILULA DE SĂNĂTATE

Mituri despre bronz şi expunerea la soare

Din păcate, nu există un nivel sigur de expunere la soare. Chiar și un bronz ușor îţi mărește riscul de cancer sau îmbătrânire prematură a pielii. E adevărat însă că arsurile solare sunt mult mai periculoase decât un simplu bronz. La fiecare arsură serioasă, riscul de melanom se dublează.

mai ales pentru tenurile cu tendinţă de îngrășare sau cu acnee.

Dacă folosești protecţie solară tot timpul vei face carenţe de vitamina D

Din dorinţa de a arăta mereu bine, de a scăpa de kilogramele în plus fără prea mari restricţii alimentare, dar și de a avea un regim zilnic cât mai sănătos, suntem tentaţi să alegem alimentele pe eticheta cărora scrie 0% grăsimi, 0% zahăr, 100% natural, 0% adaos de conservanţi. Nu te lăsa înșelată de aceste menţiuni

Corpul tău produce suficientă vitamina D, chiar dacă folosești creme cu factor de protecţie pentru că acestea nu blochează razele UV 100%. În plus, vitamina D se găsește și în alimente.

În realitate, astfel de produse pot avea un conţinut ridicat de kilocalorii sau alte efecte dăunătoare.

Uleiul bronzant cu SPF 6 e de ajuns pentru protecţia solară

Menţiunea „zero zahăr“ de pe eticheta sucurilor nu garantează un conţinut sănătos. Aceste băuturi conţin aspartam, un îndulcitor indicat exclusiv persoanelor bolnave de diabet, sau fructoză, zahărul natural al fructelor din care sunt făcute aceste sucuri. Medicii recomandă să evităm acest tip de băuturi întrucât îngrașă și atacă pancreasul.

Cel mai mic nivel de protecţie recunoscut este SPF 15. Un produs cu SPF mai mic de atât nu oferă nicio protecţie. Într-o zi de vară, la plajă, ai nevoie de minimum SPF 30, care blochează aproximativ 97% din razele UV.

Dacă folosești creme cu SPF poţi sta oricât la plajă Pentru că nicio cremă nu oferă protecţie 100%, trebuie să eviţi plaja în orele când soarele e foarte puternic.

Iar în restul zilei nu uita să reaplici crema o dată la doup ore, chiar dacă este rezistentă la apă.

Unica.ro

Sucurile „light“ atacă pancreasul

Dulciurile „diet“ – indicate diabeticilor Dulciurile „diet“ nu sunt recomandate persoanelor care vor să slăbească sau să-și menţină silueta întrucât... îngrașă.

Această categorie de alimente este creată special pentru persoanele bolnave de diabet, al căror organism nu are capacitatea de a metaboliza zahărul.

Zaharina nu slăbeşte Ea este indicată doar persoanelor bolnave de diabet. Pentru a evita distrugerea pancreasului, medicii nutritioniști recomandă înlocuirea zahărului cu lapte sau miere.

Atenţie la lactatele slabe Evită iaurturile care au în compoziţie fructe sau musli. Sunt bombe calorice echivalente dulciurilor, pe care toată lumea le mănâncă relaxat în ideea că iaurtul este un aliment dietetic. Lactatele „light“ trebuie să conţină: 1-1,5 la sută grăsime laptele semidegresat, iaurtul – maximum 3% grăsimi, iar smântâna – 12% grăsimi. Cele cu zero grăsimi nu sunt sănătoase pentru că împiedică absorbţia vitaminelor liposolubile, respectiv A, E, D și K. Femeia.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

23

Luni IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.00 Ansamblul folcloric de la Liceul “Spiru Haret”. Program muzical. 8.20 Focus.

Magazin TV. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Documentar.

“Euromaxx”. 11.30 Omul de lângă.... 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Piticii înțelepți”. 13.40, 1.15 Cultura azi.

14.25 “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 17.40 Respiro.

Program muzical. 18.00 Petalo romano.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 2.15 Portrete în timp.

Rememorări. Alexei Stârcea. 2.45 “Cine aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Iubirea vine când nu te aștepţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4286 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Monstrul din Lake Placid 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.11, 12, an 8 00:15 Serial: Dexter, ep.1, an.3 01:00 Film: Monstrul din Lake Placid 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Dexter (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками”19:00“Давай поженимся!”20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Русалим. В гости к Богу” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 “Мини-юбка. Короткая история” 01:55 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме “”Время” желаний” 03:35 “Prima Oră” (R) 05:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:03 DOCUMENTAIRE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:36 OUGARIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 FORTIER 20:22 FORTIER 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - ILS DANSENT 22:46 COUSINADES - ILS DANSENT 23:30 COUSINADES - CROM 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 COUP DE TÊTE 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

24

20 IULIE 2012

Programe TV Marţi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.45 Din fondul TV Moldova-1. Pavel Stratan. “Amintiri din copilărie”. 7.45 Scurtmetraj. “LĂCATA” (Studioul “Buciumul”, 2003). 8.00 “Prietenii muzicii”. Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.10, 18.30 Desene animate.

“Piticii înțelepți”. 13.40 Ansamblul folcloric de la Liceul “Spiru Haret”. 15.00 Documentar.

“Mașinile zburătoare ale profesorului Oehmichen”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea.

19.55, 4.15 În drum spre Londra. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Film. “HOTELUL DE UN MILION DE DOLARI” (SUA) 0.30 Documentar. “Drumeții”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Focus. Magazin TV. 3.00 “Cine aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. 5.15 Music Mania.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Iubirea vine când nu te aștepţi (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.21, 22 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4287 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ăla micu’ 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.13,14, an.8 00:15 Serial: Dexter, ep.2, an.3 01:00 Film: Ala micu’ (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Неспортивная Британия. Это надо увидеть” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Эштон Катчер в комедии “Где моя тачка, чувак?” 02:30 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 03:20 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Nocturne.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 PLANÈTE SURF 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA MEILLEURE FAÇON DE MARCHER 21:18 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA JOIE DE VIVRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 ZONE D’OMBRE 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

25

Miercuri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.45, 3.00 Din fondul TV Moldova-1. Pavel Stratan. “Amintiri din copilărie”. 7.50 Din fondul TV Moldova-1.

Gh.Urschi. “Testamentul”. Partea 1. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 20082009). 10.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.30 Părinți și copii.. 11.00 În drum spre Londra. 12.00 Baștina. Magazin agricol.

12.45 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

15.45 “Planeta cu rouă”. Spectacol cu păpuși.

16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Russkii mir.. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Portrete în timp. Eudochia Zavtur, artist plastic. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15 Evantai folcloric. 2.15 Documentar. “A fost odată un actor...”. 5.15 Music Mania. 5.25 Știință și inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Turnul din Suso 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4288 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiune riscantă 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.15, 16, an.8 00:15 Serial: Dexter, ep.3, an.3 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Operaţiune riscantă (r) 03:30 Totul despre poker (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Высоцкий. Последний год” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Своя колея” 01:20 Приключенческий фильм “Флика 2” 02:50 “Акулы атакуют” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENSEMBLE, NOUS ALLONS VIVRE UNE TRÈS, TRÈS GRANDE HISTOIRE D’AMOUR 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 AUX QUATRE COINS DU MONDE 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:42 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

26

Joi IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Documentar.

“Tițian”. 7.15 Focus. Magazin TV. 8.00 Din fondul TV Moldova-1. Gh.Urschi. “Testamentul”.

Partea a 2-a. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.45 Respiro. Program muzical.

15.50 Documentar. “Mașinile zburătoare ale profesorului Oehmichen”. 16.45 Cinemateca universală. 17.40 Medalion muzical. Viorel Mahu. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Fotbal. Liga Europei. 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 2.15 Medalion muzical. Surorile Osoianu. 2.30 La obiect. 2.45 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor.

3.00 Din fondul TV Moldova-1. Pavel Stratan.

“Amintiri din copilărie”. 5.10 Music Mania.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Turnul din Suso (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Și îngerii se îndrăgostesc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4289 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Tekken 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin ţ Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Chuck, ep.1, an.3 00:00 Vis de femeie 00:30 Serial: Dexter, ep.4, an.3 01:15 Film: Tekken (r) 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Vis de femeie (r) 04:30 Serial: Chuck (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:15 “Олимпиада. Прогнозы и ставки” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “На ночь глядя” 01:10 Премьера. Хью Джекман, Николь Кидман в фильме “Австралия” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:33 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AUX QUATRE COINS DU MONDE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSEMOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA JOIE DE VIVRE 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE CAFÉ DU PONT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

27

Vineri IULIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cuvintele Credinței. 6.55 Documentar. “Arts 21”. 7.20 Film. “AȘA VREAU EU!”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Medalion muzical. Teodor Negară. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”.

13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.00 Portrete în timp.

Simion Ghimpu. 15.30 Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 16.30 Focus. Magazin TV. 17.40 Din fondul TV Moldova-1.

“Steaua de vineri”. Magda Isanos. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Documentar.

“Partitura vieții. Eugen Doga”. 21.25 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

22.20 Documentar. “Tițian”. 23.00 Jocurile Olimpice 2012. Festivitatea de deschidere.

Transmisiune în direct. 2.00 TVMi. 2.15, 5.15 Descoperă Moldova. 2.30 Omul de lângă....

3.00 Prietenii muzicii.

07.00 Concert 08.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? ţ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Și îngerii se îndrăgostesc (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Hoaţa 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit ep.4290 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea lui Banks 22:30 Film: Evadare disperată 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv (r) 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Film: Legea lui Banks (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды. Лучшее” 00:40 “Primele știri” (rus) 00:50 Николас Кейдж в комедии “В раю, как в ловушке” 02:35 Леонид Ярмольник в фильме “Перекресток” 04:20 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA JOIE DE VIVRE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 21:03 PARDONNEZ-MOI 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FORTIER 22:48 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 1:49 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 2:42 DÎNER À LA FERME 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

28

Sâmbătă IULIE

29

11

Duminică IULIE

6.00, 1.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Paradoxurile canabisului”. 7.20 Documentar. “Domnița Lanitou Kavounidou”. 8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Bătăliile antichității”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii.

11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Maimuța de pluș”. Spectacol al Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți. 13.00 Film. “AȘA VREAU EU!”. 14.40 Documentar. “Almanah cinematografic”.

15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.40 Omul de lângă...

18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Secțiunea copii. 20.45 Jocurile Olimpice 2012. Jurnal. 21.00 Jocurile Olimpice 2012 1.15 TVMi. 1.30 Dor. Program muzical. 2.15 La curțile dorului. 2.35 “Ultima noapte a lui Socrate”. Spectacol.

4.10 O seară în familie. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

6.00, 1.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

“Bătăliile antichității”.

7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Retrohit. Program muzical. 11.00 “Poveste în lanț”. Spectacol pentru copii. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.10 La mulți ani! Dedicații muzicale. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Medalion musical. Viorel Mahu. 15.00 Film.

“SECRETUL TĂR?MULUI LUNII”. 16.45, 20.30, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.00 Jocurile Ollimpice 2012. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 20.00 Portrete în timp.

Victor Ciutac. 20.45 Jocurile Olimpice 2012. Jurnal. 21.00 Jocurile Olimpice 2012. 1.50 TVMi. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Portrete în timp. Vasile Pascaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv ţ Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Hoaţa (r) 12:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.18, an.2 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Ultimul Mimzy 15:30 Teleshopping 15:45 Film: Duși cu submarinul 17:00 Film: O vedetă în casa ta 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Indiana Jones și Regatul craniului de cristal 23:00 Film: Bone dupa miezul nopţii 01:00 Totul despre poker, ep.3 01:30 Film: Ultimul Mimzy (r) 03:00 Film: Bone după miezul nopţii (r) 04:30 Vis de femeie (r) 05:00 Film: Duși cu submarinul (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:25 “Гении и злодеи” 07:40 Леонид Ярмольник, Альберт Филозов, Марина Левтова в фильме “Про кота...” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Ирина Мирошниченко. Откровения” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Неспортивная Британия. Это надо увидеть” 13:10 “Две звезды. Лучшее” 15:55 Богдан Ступка в фильме “Куплю друга” 17:30 “Вепрь”. Многосерийный фильм 19:40 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “КВН”. Премьер-лига 23:30 Премьера. Юбилейный вечер певца и композитора Сергея Трофимова 01:15 Премьера. Кейт Хадсон в романтической комедии “Жених напрокат” 03:00 Приключенческая комедия “НьюЙоркское такси” 04:30 Андрей Ильин, Семен Фарада, Армен Джигарханян в комедии “Созвездие Козлотура” 05:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Bebe magia.

7.40 Televiziunea copiilor. 9.00 - 13.35, 18.00 20.30 Serial. 13.35 Tezaur folcloric. 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”.

Joc TV. 17.00 Vrei să fii milionar? 18.00, 20.30 Seriale. 18.55 Jurnal TVR. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment.

4.00 Lumea modei. 4.10 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:29 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 11:09 IRON MAN 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:04 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 PENTHOUSE 5-0 16:21 PENTHOUSE 5-0 16:43 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:01 LES CHERIS D’ANNE 18:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL

06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se intâmplă, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r) 11:00 Film: O vedetă în casa ta (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Indiana Jones și Regatul craniului de cristal (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Batman și Robin 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Asasinul din Bangkok 22:30 Film: Omul de răchită 00:45 Film: Asasinul din Bangkok (r) 02:15 Film: Omul de răchită (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Film: Batman și Robin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “ Т р и т о л с т я к а ”. Мультипликационный фильм 06:45 Михаил Ножкин, Александр Фатюшин в фильме “Одиночное плавание” 08:20 “Армейский магазин” 08:50 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 “Надежда Румянцева. Одна из девчат” 14:10 Надежда Румянцева, Юрий Белов в комедии “Неподдающиеся” 15:30 “Народная медицина. Испытано на себе” 16:25 “По следам “Больших гонок” 18:00 Все хиты “Юмор FM” на Первом 19:05 Премьера. “Биополе. Невидимая сила” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей Астахов, Анастасия Заворотнюк в фильме “Дом на краю” 23:50 “Большая разница” 00:55 Мишель Пфайффер, Харрисон Форд в фильме “Что скрывает ложь” 02:55 Вайнона Райдер в фильме “Суровое испытание” 05:05 “Sinteza săptămânii” (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00, 10.20, 17.20, 20.30, 1.50 Serial. 10.00, 15.00, 19.00 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.10 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 20.00, 6.35 Reporter.

Buletin informațional. 22.45 O dată-n viață. 0.25, 2.45 Zona Zero. 4.10 Universul credinței. 5.50 Pelerin. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 PARDONNEZ-MOI 7:56 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 11:09 IRON MAN 11:32 TACTIK 12:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:11 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:57 FLASH INFO 21:01 LES CHERIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 L’ENFANT PRODIGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE CAFÉ DU PONT 2:36 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

20 IULIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

LITERATURĂ

GENERAŢIA 2002

Constantin Curca: „Nu am niciodată timp pentru a mă plictisi” Constantin Curca, unul dintre fruntașii Noii Generaţii de la Bălţi, este un tânăr ambiţios care muncește foarte mult pentru a-și cultiva onorabil calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Dorinţa de a fi mai bun, de a persevera l-a făcut să se alăture creștin-democraţilor. Studiază economia, are deja un serviciu, scrie proiecte și nu uită nici să citească cărţi valoroase. Constantin spune că nu obosește. Și asta pentru că îi place ceea ce face și crede sincer că va reuși să îndeplinească tot ceea ce și-a propus.

- Constantin, suntem la mijlocul sezonului cald al anului și eu sunt curioasă să aflu ce faci vara. Cum îţi petreci timpul?

- Vara pentru mine este anotimpul când încerc să fac ceea ce nu am reușit în timpul anului. Întrucât nu merg la orele de curs, am mai mult timp liber. Citesc mai multe cărţi, acord mai mult timp activităţii mele de la Noua Generaţie. În plus, am și un serviciu. Lucrez foarte mult și aici pentru că vreau să-mi ajut părinţii, vreau să devin independent financiar. Am început să lucrez la câteva proiecte noi pe care le-am schiţat în timpul anului. În principiu, vara este foarte încărcată, însă nu mă plâng. Dimpotrivă, este foarte bine. Îmi place să am cât mai multe activităţi. Nu e cazul să devenim legume la o vârstă atât de fragedă!

- Ce studii faci?

- Sunt student la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Am terminat primul an de studiu la specializarea Economia Comerţului, Turismului și Serviciilor.

- Cum ai vedea soluţionarea problemei în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piaţa muncii? Știm că rata șomajului în rândul tinerilor este foarte ridicată.

- Într-adevăr, problema integrării tinerilor pe piaţa muncii este una de interes general. În fiecare an apar noi tineri licenţiaţi care sunt nevoiţi să devină șomeri calificaţi. Și asta se întâmplă pentru că nu au o altă soluţie.

Poate este cazul ca angajatorii să-și schimbe paradigma de gândire. Aceștia consideră, de cele mai multe ori, că tinerii sunt mai puţin competenţi și că nu fac faţă sarcinilor, preferând să angajeze persoane mai în vârstă.

Bineînţeles că și tinerii trebuie să depună mai multă sârguinţă în anii de studiu pentru a acumula cât mai multe cunoștinţe și abilităţi. Voluntariatul ar fi și el o soluţie care permite acumularea de experienţă. Însă la noi tinerii nu sunt atât de pozitivi faţă de activităţile de acest gen. Tot aici apare și statul, care trebuie să creeze noi locuri de muncă ce vor absorbi tinerii specialiști. Dar cea mai bună soluţie ar fi ca tinerii să înceapă mici afaceri proprii,

care nu necesită multe investiţii.

La momentul actual sunt foarte multe proiecte de susţinere financiară a tinerilor. Acestea, din păcate, nu sunt utilizate la maximum și tinerii nu beneficiază de oportunităţile oferite. În mare parte depinde de efortul fiecăruia, trebuie să fii responsabil și să faci ceva chiar în perioada studiilor. Îţi iei viaţa în mâinile proprii și acţionezi. Simplu.

- Ce anume te-a determinat să intri în politică și ce te-a făcut să alegi PPCD-ul?

- Sunt în politică de aproximativ un an de zile. Am făcut alegerea la o vârstă la care pot lua decizii calculate, pot să fac diferenţe și pot să aleg în funcţie de valorile care mă reprezintă.

Până a deveni membru PPCD am participat la mai multe activităţi ale altor partide. Așa că sunt sigur că am făcut cea mai corectă alegere. Sunt aici deoarece sunt creștin, mă interesează soarta ţării și nu interesele restrânse de grup. Îmi place că formaţiunea își întemeiază politicile pe viziunea creștină a lumii. Totodată, PPCD este mai mult decât un partid, este, de fapt, o familie care are drept scop bunăstarea Republicii Moldova. Sunt alături de prietenii mei pentru că altundeva nu pot să fiu.

- Cum am putea să schimbăm mentalitatea și clișeele de gândire ale unora? Te întreb aceasta pentru că observăm din ce în ce mai frecvent această „boală” a societăţii noastre.

- Problema mare a societăţii noastre este lipsa de modele demne de urmat. Marea majoritate a populaţiei a pus pe primplan banul, a făcut din acesta un scop în sine, nu un instrument pentru atingerea adevăratelor obiective. Acesta a dus la un derapaj în modul de gândire. Toţi au început să trăiască după principiul: „Trăiesc pentru a face bani”.

FIFA, Counter Strike, Internet, Ipod sunt doar unele din ispitele lumii moderne care tot mai mult influenţează mentalitatea. Aici tinerii sunt cei mai vizaţi. Aceste elemente ale societăţii au luat locul adevăratei valori – cartea.

Astfel au și apărut aceste nonvalori, care construiesc realitatea. O soluţie ar fi ca noi să tindem să devenim exemple: „eu sunt un exemplu de urmat pentru prie-

tenii mei, pentru grupul din care fac parte”. Este greu, dar merită.

Consider că un soldat nu poate face o armată. Însă dacă el are o cauză dreaptă, va face o armată pentru că Dumnezeu îl va ajuta.

Statornicia și insistenţa grupurilor mici poate schimba modul de gândire a maselor.

- Ai careva modele politice?

Există vreun lider de la care încerci să „furi” unele practici sau te bazezi doar pe cunoștinţele și eforturile proprii?

- Eu întotdeauna m-am axat pe propriul efort, pe propriile puteri, însă am și multe modele de la care învăţ. Acestea sunt un etalon, un fundament pe care pot să-mi construiesc propria persoană. De cele mai multe ori aceste personalităţi le cunosc din cărţile pe care le citesc, însă sunt și oameni pe care am posibilitatea să-i cunosc personal. Mahatma Gandhi, Winston Churchill, Nelson Mandela sunt doar unele exemple de personalităţi pe care le-am cunoscut din lecturi și care sunt exemple bune de urmat. Modelul politicianului pe care îl cunosc personal este domnul Iurie Roșca, omul care întotdeauna poate să dea un sfat, poate să recomande o carte bună, este acea persoană care prin comportamentul său demonstrează că omul poate să evolueze, că fiecare dintre noi astăzi poate fi mai bun decât a fost ieri. Este extraordinar să-ţi menţii acea vigoare și ardere internă, acea trăire interioară și tinereţe care nu scade din intensitate. Sunt mândru că pot învăţa de la dumnealui.

- Cum sunt tinerii de la Bălţi?

Ai observat unele stereotipuri, prejudecăţi în gândire?

- Cu toate că Bălţiul este printre cele mai importante orașe ale ţării, nu aș putea spune că se caracterizează printr-un spectru larg de posibilităţi. Este vizibil faptul că și capitalul prezent în Bălţi este mult mai mic decât cel din Chișinău. La capitolul prejudecăţi și conflicte vrem să devenim „fruntași”. Unele momente mai puţin frumoase sunt chiar foarte evidente. Aceste probleme, după părerea mea, sunt cauzate de faptul că există două tabere antagoniste: rușii și românii. Aici sunt mult mai frecvente incidentele cu tentă identitară și lingvistică. Această agresivitate și închistare nu este așa de vizibilă în restul regiunilor. Dacă ar fi să vorbesc din perspectivă politică, atunci aș putea spune că în Bălţi sunt foarte puţine persoane care ar avea o poziţie centristă, realitatea este văzută, de cele mai multe ori, din două perspective: rusism total și simpatie faţă de tot ce este legat de Rusia, evident cu elemente de antiromânism total. Și altă parte a monedei, care este mai puţin numeroasă, se caracterizează prin românism și antirusism.

Bălţiul are însă și un mare avan-

taj. Este un oraș ceva mai liniștit decât Chișinăul. Măcar cu asta ne „mândrim”.

- În general, ce le lipsește cel mai mult tinerilor din capitala nordului?

- Mie mi s-a creat o impresie că acesta este ocolit de foarte multe ori de proiecte interesante pentru tineri. Nu sunt aceleași posibilităţi pe care le au tinerii din Chișinău, sunt foarte puţine evenimente culturale, rar se organizează un seminar de anvergură pentru tineri, politicienii mai importanţi îi vedem doar în campanii electorale sau la televizor. Nu-mi prea aduc aminte ca după alegeri să se fi organizat vreo dezbatere între vreun parlamentar și tinerii din Bălţi, ceea ce, de altfel, foarte des se întâmplă în capitală. Cele mai frecvente „manifestări” în Bălţi sunt inaugurările de terase de vară, baruri, cluburi și alte locuri pentru distracţie, însă lansările de carte, expoziţiile și alte evenimente culturale nu prea ocupă timpul bălţenilor. Totuși, tinerii activi din Bălţi fac eforturi considerabile pentru a crea cât mai multe manifestaţii culturale pentru că doar acestea pot aduce schimbarea, pot reanima viaţa culturală a orașului.

- Ești originar din Bălţi?

- Nu, sunt din satul Recea, Râșcani. Acolo îmi este familia.

- Cum reușești să-ţi organizezi cât mai eficient timpul?

Presupun că conceptul de „Time management” pentru tine este foarte important.

- Niciodată nu ne ajunge timp.

Adesea persistă ideea: „Dacă ar mai fi o oră aș face încă ceva”.

Depun eforturi considerabile pentru a-mi administra cât mai eficient timpul, cu toate că în multe cazuri îmi reușește foarte greu: universitate, partid, ONG, serviciu și la toate trebuie să fac faţă în fiecare zi. Mă ajută foarte mult agenda cu activităţi, zilnic completată și, de asemenea, conceptul de prioritizare a activităţilor după importanţă. Time managementul este o noţiune cu care sunt foarte familiarizat deja de 2 ani. În multe cazuri e foarte obositor, însă îmi place modul de viaţă pe care îl duc.

Nu am niciodată timp pentru a mă plictisi.

- Când a început colaborarea ta cu Noua Generaţie și ce ai reușit să înveţi de la tinerii de aici, din activităţile pe care le-aţi desfășurat?

- Cu Noua Generaţie colaborez de când am devenit membru PPCD. O mare realizare de-a mea este că mi-am făcut foarte mulţi prieteni aici. Trainingurile la care am participat sunt foarte utile, pentru că am învăţat multe lucruri pe care trebuie să le cunoască un tânăr politician. În doar un an de când sunt ală-

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

turi de această organizaţie am înţeles cât este de important să fii parte a unei echipe, să știi că alături este un coleg care poate să-ţi ofere o mâna de ajutor în momentele mai dificile. Este o familie spirituală, în care fiecare membru este tratat cu maximă responsabilitate. Sunt mai bogat – mi-am făcut prieteni în toată ţara.

- De ce tinerii aderă la o organizaţie politică? Care sunt așteptările lor?

- Nu cred că pot să dau un răspuns concret la această întrebare. Eu personal m-am implicat în politică în momentul în care am simţit această nevoie, am înţeles că îmi pasă: îmi pasă de ceea ce se întâmplă în ţară, îmi pasă de viitorul care ne așteaptă pe mine și pe generaţia mea, îmi pasă de moștenirea care va rămâne generaţiilor următoare. Aș vrea să cred că acesta este și motivul celorlalţi tineri de a veni în politică. Că motivul guvernanţilor de astăzi este lesne de înţeles.

- Cum vezi dezvoltarea filialei teritoriale Bălţi a Noii Generaţii? Care sunt raporturile cu colegii de acolo?

- Sper și cred într-un viitor cât mai luminos al filialei Bălţi a Noii Generaţii pentru că eu și colegii mei depunem eforturi pentru aceasta. Îmi place că la Noua Generaţie se pune un accent foarte mare pe creșterea personală a fiecărui membru al organizaţiei.

Nici un alt partid nu lucrează atât de mult cu tinerii cum o face PPCD. Aici trebuie să-i mulţumim domnului Roșca pentru efortul de a ne cultiva dragostea faţă de carte, dorinţa de a deveni mai buni. Raporturile între colegi sunt foarte prietenoase. NG este o familie, iar filiala Bălţi nu este o excepţie în acest sens.

- Ce îţi place să citești? Ai poate unii autori preferaţi.

- Îmi place foarte mult să citesc și o fac de fiecare dată când am posibilitate. Am mai mulţi autori preferaţi. Câteva nume ar fi: Napoleon Hill, Steven Covey, Rober Kiyosaki, aceștia reprezentând literatura americană. Am ceva timp de când dedic timp și autorilor, gânditorilor români ca: Ovidiu Hurduzeu, Nicolae Steinhardt și alţii. Lectura reprezintă o modalitate de a învăţa și de a mă recrea. Chiar îmi pare rău că la noi, oamenii au pierdut dorinţa de a mai citi ceva. Nu aș putea spune că am călătorit foarte mult, însă ceea ce m-a surprins când am fost în Rusia e că acolo oamenii citesc în transportul public. Sper că și la noi, cultura cititului să capete proporţii mai mari, pentru că aceasta va favoriza schimbările care trebuie să fie făcute în Republica Moldova.

- Care a fost cea mai recentă activitate din cadrul PPCD sau NG la care ai participat?

- În perioada 5-8 iulie am fost la Universitatea de vară organizată de Noua Generaţie la Vadul lui Vodă. Aici am avut posibilitatea să-mi revăd prietenii din toate colţurile republicii, ne-am distrat de minune, dar am și lucrat la cel mai înalt nivel împreună cu doi traineri din Olanda.

- Ce planuri ai pe viitor? Unde te vezi peste 10 ani?

- Viitorul mi-l văd legat de politică, de PPCD. Vreau să fiu util patriei mele, vreau să aduc schimbări. Sunt o persoană care îmi pun scopuri și lucrez asupra realizării acestora. Dacă e să vorbesc de o activitate exactă, atunci mă văd în domeniul învăţământului. Poate chiar în Ministerul Educaţiei.

- Mulţumim. Multe realizări în continuare.

- Mulţumesc și eu. Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Revista franceză „Breves” publică o antologie de nuvele româneşti Revista franceză „Breves”, care editează proză scurtă contemporană, dedică noul număr României, prin publicarea antologiei “Nouvelles de Roumanie”, cu zece nuvele semnate de autori ca Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu, T.O. Bobe ș.a.

Cele zece texte reunite în antologia “Nouvelles de Roumanie” au fost traduse în limba franceză de Fanny Chartres, o traducătoare stabilită în România.

Revista „Breves” publică în fiecare an patru volume dedicate prozei scurte dintr-o anumită ţară, iar anul acesta, după Spania, Norvegia și Mexic, a venit rândul României, a explicat Fanny Chartres.

Proza scurtă contemporană românească este reprezentată în zece texte semnate de Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Florin Lăzărescu, Lucian Teodorovici, Ana Maria Sandu, T.O. Bobe, Radu Cosașu, Răzvan Petrescu, Filip Florian, Laurenţiu Brătan.

“Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită să faceţi cunoștinţă cu scriitori care sunt astăzi spuma literaturii contemporane românești. (...) Cu toţii vor seduce, sperăm, cititorii și editorii francezi... Nu există în România o tradiţie a nuvelei, iar acești scriitori sunt mai degrabă cunoscuţi pentru poeziile și romanele lor”, notează Chartres.

Ea enumeră, totodată, calificativele pe care le-a atribuit celor zece autori criticul Marius Chivu, care a acordat și un interviu revistei Breves pentru numărul special “Nouvelles de Roumanie”. Astfel, Mircea Nedelciu este “sofisticat”, Gabriela Adameșteanu – “politică”, Florin Lăzărescu – “curios”, Lucian Teodorovici – “ingenuu”, Ana Maria Sandu – “fantezistă”, T.O. Bobe – “ironic”, Radu Cosașu – “esenţial”, Răzvan Petrescu – “cult”, Filip Florian - “meticulos”, Laurenţiu Brătan – “ciudat”.

Calificativul dat de traducătoare este unul colectiv – “talentaţi”.

Revista literară „Brèves” a fost creată în 1975 și acoperă actualitatea prozei scurte contemporane, prilejuind întâlnirea cu scriitori francezi, dar și, prin numerele speciale, cu autori din alte ţări.

20-27 iulie Berbec

Este o săptămână potrivită pentru a ieși mai mult, pentru întâlniri romantice și pentru a petrece câteva ore deosebite în compania copiilor. Dorinţele trebuie amânate din cauza priorităţilor.

Taur Cele mai importante probleme pe care le bifaţi în această perioadă sunt cele legate de familie. Singurul element de care aveţi nevoie este mai mult calm în discuţii pentru că sunteţi tentaţi să luaţi măsuri dure fără explicaţii.

Gemeni Pentru a avea o săptămână reușită, ar fi bine să uitaţi anumite cuvinte care v-au fost adresate și care v-au marcat mult. Pe lângă asta va trebui să fiţi atenţi la ceea ce spuneţi și mai ales cu cine vorbiţi.

Rac Vă simţiţi protejaţi prin faptul că anumite persoane plasate în locuri strategice vă oferă informaţii preţioase. Cu toate acestea, perioada se anunţă tensionată din cauza problemelor bănești.

Leu Sunteţi energici, centraţi pe propria persoană și dornici de acţiune. Pe acest fond pot să apară momente tensionate în relaţia cu șefii, din cauza lipsei de simţ practic de care dau dovadă aceștia.

Fecioară Pot să apară schimbări de situaţie în deciziile pe care le-aţi luat împreună cu unul dintre parteneri sau cu persoana iubită. Nu aveţi motive de teamă, aceste modificări se vor dovedi benefice pe termen lung.

Balanţă Încă de la începutul săptămânii veţi avea mai multe ocazii de a vă simţi iritaţi din cauza numeroaselor solicitări venite din partea prietenilor sau, dimpotrivă, a refuzului acestora de a vă ajuta.

Scorpion Sunt posibile momente tensionate la locul de muncă sau chiar conflicte verbale cu partenerii. Sunt mici probleme care nu durează mult, așa că nu are rost să îi luaţi prea în serios pe cei care vă supără.

FESTIVAL

Aliona Triboi a fost recompensată cu premiul pentru păstrarea tradiţiilor naţionale la Vitebsk În acest an, Republica Moldova a fost reprezentată la Festivalul Internaţional de artă „Slaveanski Bazar” din Vitebsk, Belarus, de Aliona Triboi. În concurs, Aliona a interpretat trei piese, și anume: „One more time” și „Omul nu are alin” de Liviu Știrbu și cunoscutul șlagăr al Allei Pugaciova „Arlekino”.

Chiar dacă după punctaj Aliona Triboi s-a clasat pe locul 14, acumulând în total 172 de puncte din 220 posibile, Compania Internaţională „Mir” i-a decernat moldovencei premiul „pentru păstrarea tradiţiilor naţionale”.

Premiul constă într-o diplomă, un trofeu reprezentând globul pământesc și suma de 2000 USD. Vladimir Perţov, directorul reprezentanţei Companiei „Mir” în Republica Belarus, a declarat: „Pe scenă ies artiști, iar ea este cu un cap deasupra tuturor. Este o actriţă adevărată. Ea a trăit acest număr (se referă la piesa „Arlekino”, n. red.), ea l-a redat chiar mai bine se poate spune decât primadona Alla Pugaciova”.

Drept răspuns, Aliona a spus: „Nu m-am așteptat că voi primi un premiu cu atâta sens.

Pentru mine este important să cânt pentru oameni și să le dăruiesc bucurie”.

După interpretarea piesei „Arlekino”,

CMYK

prezentatorii concursului au întrebat-o pe concurenta noastră ce limbă se vorbește în Republica Moldova și ea a răspuns că la noi se vorbește româna și a interpretat în română un fragment dintr-o piesă populară.

Premiul „Grand Prix” a fost acordat reprezentantului din Macedonia, Boban Moicovski (199 de puncte). Pe primul loc s-a situat Samanta Tina din Letonia, pe locul doi – Galina Konah din Ucraina, iar pe locul trei – Federica Marinari din Italia. „Grand Prix”-ul este însoțit de o recompensă financiară în valoare de 15 mii de dolari.

Primele trei locuri au fost premiate cu 9 mii de dolari, 6 mii de dolari și, respectiv, 3 mii de dolari.

Săgetător Este posibil ca unele obligaţii de serviciu să nu vă convină din cauză că aţi prefera să faceţi altceva sau că vă este refuzată o cerere legată de concediu din pricina volumului de muncă existent.

Capricorn Aveţi ocazia de a consolida relaţia cu persoana iubită, chiar dacă nu îi îndepliniţi dorinţele așa cum și-ar fi dorit. E o perioadă a pasiunii în tot ce faceţi, până și în momentele petrecute în compania celor dragi.

Vărsător Vă ocupaţi de parteneri sau de alţi apropiaţi care s-ar putea să reacţioneze neplăcut la acest exces de atenţie din partea voastră. E posibil să caute motive ca să înţeleagă de ce vă interesaţi de ei atât de mult.

Peşti Tot de probleme din anturajul apropiat trebuie să vă ocupaţi și săptămâna asta. Rudele au nevoie de cineva care să le organizeze activitatea sau vă cer părerea pentru că nu se pot hotărî de unde să înceapă.