Ziarul Flux, Ed. 34 (910)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 20 septembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 20.09.2013

Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului. Sf. Mc. Sozont; Sf. Ap. Evod şi Onisifor Episcopul Maxima zilei Viaţa este o succesiune de lecţii, care trebuie trăite pentru a fi înţelese.

Ralph Waldo Emerson

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.1724 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8943 1 Leu românesc ................. 3.9213 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.4081 Timpul probabil: 20.09.2013

21.09.2013

Noros, 18 18 0C

Noros, 10 19 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Despre Banca de Economii, pe înţelesul nespecialiştilor

7

PAGINA

ECONOMIC

EDI|IA DE VINERI

FLUX

PAGINA

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 34 (911)

Iurie Leancă a spus că, în cele 100 de zile, au fost create 500 de locuri de muncă, în urma proiectelor de reabilitare a drumurilor. Păcat că premierul nu a precizat câţi oameni muncesc în Republica Moldova la reabilitarea drumurilor. Dacă ar fi precizat acest detaliu, am fi aflat cu toţii că marea majoritate a lor sunt străini, că tehnica de pe şantiere este tot din străinătate şi materia primă este, de asemenea, de import. Deci, statul împrumută de la străini bani şi îi dă tot străinilor. Aceştia peticesc niţel drumurile noastre, care peste câţiva ani vor reveni la situaţia jalnică de astăzi. Povestea nu e nouă, o cunoaştem. Noi însă vom rămâne cu datoriile.

Continuare în pag. 5

Serviciul Vamal „deconspiră” schemele vechi, dar nu spune nimic despre cele actuale 

9

PAGINA

ROMÂNIA

Le Monde, despre distrugerea a patru munţi şi stânga-mprejur a lui Ponta

(citiţi pag. 4)

Premierul Iurie Leancă a făcut bilanţul activităţii Guvernului în primele 100 de zile. În mod surprinzător, Leancă a declarat că Guvernul şi-a onorat toate angajamentele asumate. Şi anume, premierul spune că, în această perioadă, Executivul a reuşit să creeze locuri de muncă, să lupte victorios cu corupţia şi să accelereze mişcarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

EXTERNE

Cum şi de ce au pierdut deja Statele Unite războiul din Siria şi care pot fi consecinţele



Bilanţul premierului Leancă, ridicol de festivist

Moldovenii nu dau doi bani pe educaţie

8

GPF

În căutarea unei noi paradigme de interpretare a politicului, alături de Aleksandr Dughin

(citiţi pag. 3)

Statul ar putea renunţa la o parte din acţiunile Moldovagaz în contul datoriilor faţă de Gazprom  (citiţi pag. 5) Veaceslav Negruţă, nici ministru, nici membru de partid 

(citiţi pag. 2)

CMYK

Războiul geopolitic şi agricultura

Ruşii au impus embaro la importul de vinuri moldoveneşti.

Potrivit statisticilor oficiale, Republica Moldova exportă astăzi în Federaţia Rusă 28 la sută din producţia de vinuri şi 22 la sută din cea de divinuri, în valoare de 60 de milioane de dolari, ceea ce constituie 3% din volumul total al exporturilor. S-ar părea că 3% nu ar fi prea mult. Dar nu e aşa. Este mult, mai ales în condiţiile unei economii aproape inexistente, cum este cea a Republicii Moldova. Dacă embargoul va fi menţinut de către ruşi, atunci impactul lui asupra economiei moldoveneşti va fi nefast. Probabil, asemănător celui din 2006, care s-a transformat într-un dezastru economic.

Continuare în pag. 6

FLUX

2

Actual

20 SEPTEMBRIE 2013

Despre Banca de Economii, pe înţelesul nespecialiştilor Cândva am mai vorbit despre importanţa faptului ca acţionarii să ştie cât costă acţiunile lor şi să nu permită diluarea valorii acestora: cazul cu Lumea copiilor şi dividendele, când noii acţionari i-au tras grandios pe sfoară pe acţionarii vechi.

Dar, până la urmă, atunci când acţionarii sunt nişte privaţi, e treaba lor cum îşi administrează proprietatea. Însă cu totul altceva e atunci când este administrată proprietatea publică, care, teoretic, ne aparţine nouă tuturor.

Deci, recent Banca de Economii a făcut o emisiune suplimentară de acţiuni. Anterior erau în circulaţie 23,4 milioane de acţiuni ale băncii, dintre care statului îi aparţineau 56 la sută. Acum s-au emis suplimentar 16 milioane de acţiuni, în valoare totală de 80,2 milioane de lei. Statul nu a participat la această emisiune, astfel, cota lui diminuându-se la 33%.

Până la urmă, nu vreau să pun în discuţie decizia persoanelor care au

luat această hotărâre, de a permite pierderea controlului asupra băncii. Unii zic că e bine, alţii zic că nu e bine… Probabil, când vor ajunge să argumenteze unde trebuie de ce au hotărât aşa, vor avea ce spune. Nici nu voi povesti aici despre prima de control (o acţiune dintr-un pachet de control costă mai mult decât o acţiune dintr-un pachet care nu dă control), şi nici despre aceea că pentru investitorii străini este interesant anume un pachet de acţiuni de control. Pe mine în această istorie mă deranjează altceva.

Capitalul propriu al băncii (activele ei nete) constituiau la jumătatea lui 2013 cca. 871 de milioane de lei.

Adică, această parte din patrimoniul băncii aparţine acţionarilor ei (restul sunt datorii). Dacă e să calculăm valoarea activelor nete ce reveneau la o acţiune a băncii, obţinem 37,21 de lei pentru o acţiune. În analiza financiară, această valoare este numită valoarea intrinsecă a acţiunii. Însă emisiunea suplimentară de acţiuni s-a făcut la valoarea nominală. La preţul de 5 lei pentru o acţiune. În cadrul emisiunii, Banca de Economii a vândut acţiuni care aveau valoare intrinsecă de 37 de lei la preţul de doar 5 lei.

Astfel, dacă plasarea s-ar fi făcut la valoarea intrinsecă (37 de lei), banca ar fi atras nu 80 de milioane, ci 597 de milioane de lei. Această sumă sigur ar rezolva absolut toate problemele financiare ale băncii şi ar mai rămâne şi pentru alte bănci.

Sau, dacă suma atrasă ar rămâne neschimbată (80,2 milioane de lei), atunci ar fi urmat să fie plasate numai 2 milioane de acţiuni, şi nicidecum 16. În fine. Cuiva i-a mers şi a obţinut, la preţul de 80 de milioane de lei, active cu valoare intrinsecă de aproape 600 de milioane de lei. Păcat că şi statul nostru nu a participat la această „haleavă”, avea să-şi consolideze poziţia şi să-şi mărească cu mult valoarea activelor deţinute.

Dar pe mine nici asta nu mă deranjează.

Problema cea mare este că în urma plasării acţiunilor noi la un preţ mai mic decât valoarea celor vechi, valoarea tuturor acţiunilor a scăzut.

Numărul de acţiuni creşte, însă activele nete nu cresc proporţional.

Ca urmare, după emisiunea făcută la preţul de 5 lei pentru o acţiune, valoarea intrinsecă a acţiunilor a scăzut de la 37,21 de lei pentru o acţiune la valoarea de 24,11 lei

pentru o acţiune. Nu numai acţiunile din noua emisie, ci toate acţiunile s-au ieftinit. Astfel, acţiunile statului care anterior aveau valoare de 490 de milioane de lei, acum costă doar 317 milioane. Valoarea activelor statului a fost diminuată în urma acestei operaţiuni cu 172,6 milioane de lei. Și persoanele care au aprobat decizia de a petrece această emisiune suplimentară puteau foarte simplu să calculeze aceasta pierdere – o chestie elementară în finanţe.

Ca să fie clară tuturor consecutivitatea acţiunilor. Mai întâi statul, ca acţionar majoritar, a decis să facă majorarea capitalului la bancă. Cu preţul de 5 lei. Apoi statul, aceleaşi persoane, au decis că statul nu poate participa la această emisiune suplimentară. Ca urmare, controlul asupra băncii a fost pierdut, acţiunile noi au fost plasate la un preţ mult mai mic decât valoarea lor

intrinsecă, şi valoarea patrimoniului public s-a diminuat, pierzând cam o treime din preţul băncii. Printr-o mişcare uşoară a condeiului, vedem cum 490 de milioane se transformă în 317 milioane. Aceştia sunt banii noştri, apropo.

Natan GARŞTEA Sursa: natangarstea.blogspot.com

Veaceslav Negruţă, nici ministru, nici membru de partid Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, instalat în funcţie de Partidul Liberal Democrat, a renunţat recent şi la calitatea de membru al formaţiunii, demisionând din toate funcţiile pe care le-a deţinut în cadrul partidului. Motivul anunţat ar fi ”viitoarele activități profesionale”, incompatibile cu activitatea politică. Odată cu plecarea lui Negruţă, unul dintre fondatorii PLDM, alături de Vladimir Filat rămân tot mai puţini dintre cei care au contribuit la constituirea partidului. Pe parcursul celor patru ani de aflare la guvernare, mai mulţi fruntaşi din eşalonul de conducere a formaţiunii l-au părăsit pe acesta, între care avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, deputatul neafiliat Mihai Godea.

Negruţă a fost revocat din postul de ministru al Finanţelor acum o lună, cu mulţumirile de rigoare din partea premierului Leancă, fiind înlocuit cu Anatol Arapu, care a mai deţinut anterior această funcţie.

Oficial, demiterea s-a pro-

dus în baza cererii depuse de către fostul ministru, care ar fi decis să se dedice într-o mai mare măsură familiei, dar şi carierei. Totodată, Negruţă a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că decizia sa de a renunţa la fotoliul de ministru nu are nicio legătură

cu dosarul penal intentat pe numele său, în cazul achitării unei despăgubiri de 400 de mii de euro fostului deputat Pintilie Sandulachi, aşa cum sugerau unii analişti şi politicieni. „Un dosar politic nu poate fi motiv pentru demisia din proprie iniţiativă a unui ministru.

Cei care au un dosar penal se ţin cu dinţii de funcţie pentru a rezolva problema. Eu nu mă ţin de funcţie. Dosarul a fost unul politic şi a avut un scop de şantaj”, explica atunci exministrul Finanţelor.

De asemenea, Negruţă a negat şi supoziţiile că scandalul de la Banca de Economii ar fi adevăratul motiv al cererii sale „benevole” de plecare de la minister.

Totuşi, revocarea acestuia a lăsat multe semne de între-

bare, pentru că este dificil de înţeles de ce un ministru care, doar cu câteva zile mai devreme, se arăta optimist, plin de planuri şi de idei, îşi consideră, brusc, misiunea încheiată. În cadrul unui interviu pentru portalul TRIBUNA, el afirma că într-o săptămână-două va fi gata prima schiţă a proiectului de buget pentru anul 2014 şi prognoza o creştere economică de 5%, peste aşteptările Fondului Monetar Internaţional şi a Ministerului Economiei.

Toate aceste presupuneri nu sunt fără suport, pentru că însuşi ministrul demisionar a dat de înţeles că nu a avut mână liberă la minister, iar lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit. „Sunt şi unele chestiuni care îmi creează un disconfort. Şi din acest punct de vedere consider că lucrurile trebuie să fie continuate de un alt ministru”, a menţionat el.

Disconfortul pare să fi fost atât de profund, încât acesta a hotărât să părăsească şi rândurile partidului, solicitând, inclusiv, retragerea sa din toate organele de conducere, biroul politic central și consiliul politic național al PLDM. În această situaţie, liberalii (nereformaţi) ai lui Mihai Ghimpu s-au manifestat ca susţinători înflăcăraţi ai fostului ministru de la Finanţe, apreciindu-i calităţile şi consecvenţa, deşi anterior nu păreau la fel de încântaţi de prestaţia acestuia. Ei au dat de înţeles că revocarea lui Negruţă ar fi fost determinată de faptul că acesta s-ar fi opus deciziilor privind BEM, prin care statul a pierdut controlul asupra instituţiei bancare.

„Eu am zis încă în luna august că demisia lui Negruță a fost condiționată de semnarea acestui contract de la BEM. Este evident că acest om, încercând să-și păstreze demnitatea și să nu încapă la pușcărie pentru această afacere, a hotărât să demisioneze”, a opinat deputatul liberal Valeriu Munteanu.

L-a lăudat pe fostul ministru şi şeful liberalilor, Mihai Ghimpu, precizând că acesta a greşit doar atunci când s-a lăsat folosit de Filat în cazul banilor pentru Pintilie Sandulachi. În cazul BEM însă, Negruţă a dat dovadă de caracter, consideră Ghimpu. „Aici bravo, mulțumim, domnule ministru, că ați avut caracter. S-a comportat ca un om de stat, ca un patriot, ca un bărbat și a spus „La revedere, Filat!”, a declarat liberalul citat de UNIMEDIA. Şi foştii colegi de partid nu au avut decât cuvinte de laudă la adresa lui Veaceslav Negruţă, menţionând în cadrul unui comunicat că acesta a „contribuit considerabil la depăşirea crizei economico-financiare din 2009, precum şi la modernizarea sistemului financiar bugetar din Republica Moldova”.

Ce-i drept, unii dintre fruntaşii PLDM, plecaţi mai demult din preajma lui Filat, au salutat gestul lui Negruţă de a demisiona din PLDM, afirmând că au tot respectul pentru acesta. ”Veaceslav Negruță a fost un foarte, foarte bun ministru. Este un om integru, însă a fost târât prin noroi cu dosarul Sandulachi și a suferit din cauza foștilor colegi de partid”, a punctat Mihai Godea pentru portalul TRIBUNA. Ministrul de Interne, Dorin Recean, despre care în unele medii de informare s-a spus că va fi următorul care va părăsi atât funcţia, cât şi formaţiunea condusă de Vladimir Filat, a infirmat zvonurile, dar a şi dat, totodată, de înţeles că fostul ministru de Finanţe ar ţinti o funcţie importantă în cadrul unei instituţii financiare internaţionale. În cadrul unei emisiuni transmise de TV7, acesta a dat o apreciere înaltă calităţilor profesionale ale ex-ministrului Finanţelor. Întrebarea este, ce l-a determinat să nu-şi mai exercite aceste calităţi în slujba Republicii Moldova?

Ioana FLOREA, FLUX

Flagrant

20 SEPTEMBRIE 2013

3

FLUX

Serviciul Vamal „deconspiră” schemele vechi, dar nu spune nimic despre cele actuale Serviciul Vamal al Republicii Moldova (SVM) a fost acuzat, în repetate rânduri, de faptul că ar fi implicat în numeroase scheme de contrabandă, prin care statul este prejudiciat de zeci de milioane de lei, iar agenţii economici, producătorii, sunt împiedicaţi să-şi desfăşoare în mod onest şi eficient activitatea. Acum o săptămână, conducerea SVM a anunţat că a deconspirat o astfel de schemă frauduloasă, prin care bugetul statului ar fi fost lipsit de peste 33 de milioane de lei. Pierderile au fost cauzate prin favorizarea unui agent economic, care a fost scutit ilegal de achitarea taxelor la vămuirea mărfurilor. Iar ancheta internă derulată în cadrul instituţiei a stabilit că decizia ilegală ar fi fost luată de şeful de atunci al Direcţiei Reglementări Tarifar-Vamale a Serviciului Vamal.

Cazul respectiv datează din anul 2008, iar directorul Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a confirmat pentru Ziarul Naţional că şeful în cauză este nimeni altul decât blogger-ul Veaceslav Balacci. „Pentru că faptele fostului şef al acestei direcţii, Veaceslav Balacci, întrunesc componentele infracţiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu (art. 327 CP) sau neglijenţă în serviciu (art. 329 CP), materialele anchetei de serviciu urmează a fi transmise, conform competenţei, pentru luarea deciziei de către Procuratura Generală”, a mai declarat Baliţchi.

Este de menţionat că anume Balacci a fost în ultima perioadă unul dintre cei mai aprigi critici ai conducerii SVM şi autorul unor materiale de investigaţie în care a arătat cum funcţionează diversele scheme cu implicarea Serviciului Vamal. Mai mult decât atât, Balacci a acuzat fosta şi actuala conducere a Serviciului Vamal de instituirea şi preluarea unor scheme de contrabandă, dar şi de legături cu lumea interlopă.

Fostul şef al SVM, Viorel Melnic, a declarat, solicitat de portalul UNIMEDIA, că toate atacurile lui Veaceslav Balacci asupra sa şi a actualului director al instituţiei au la bază doar intenţii de răzbunare, pentru faptul că a fost destituit din funcţia de şef de direcţie şi nu a fost lăsat să facă ceea ce a dorit. „Nu i-am permis să facă ceea ce vrea el şi din această cauză a început să se răzbune. Îi erau limitate atribuţiile. S-a început un fel de război pe care nu îl înţelegeam. Balacci nu s-a regăsit în Serviciul Vamal nici când la putere era conducerea de stânga şi nici cea de dreapta, fiind demis, în repetate rânduri, din varii motive.

Dacă un om nu se regăseşte nici într-o echipă, nici în alta atunci problema este în om şi nu în echipă”, a declarat Melnic.

Amintim că fostul ofiţer al Serviciului Vamal, Veaceslav Balacci, a fost concediat în perioada guvernării comu-

niste, după cum a afirmat el, pentru faptul că s-a opus unor scheme frauduloase de importare a cărnii în Republica Moldova. A fost repus apoi în funcţie şi iarăşi concediat de actuala conducere a SVM. Numele lui Veaceslav Balacci a ajuns în atenţia publicului în august 2010, când acesta a dezvăluit, în cadrul unei conferinţe de presă, o schemă frauduloasă de importare a cărnii de către rezidentul Zonei Economice Libere „Tvardiţa” – SRL „Carne-Sud”. Potrivit lui Balacci, agentul economic procura carne de origine braziliană de la o companie off-shore, pe care, după prelucrarea cu sare şi piper, o vindea producătorilor din ţară drept produs autohton. Astfel, statul era prejudiciat, prin neachitarea taxelor vamale şi TVA, cu suma de 25 de mii de dolari pentru fiecare 20 de tone de carne importate, preciza Balacci. El a mai declarat că vechile scheme nu doar că nu au fost demontate de actuala guvernare, ci chiar au fost preluate şi perfecţionate de către aceasta, dezvăluind şi modul în care s-a realizat preluarea.

Ceva mai târziu, fostul angajat al SVM preciza că a informat noua conducere a serviciului cu privire la acele scheme, chiar de la instaurarea acesteia: „Tudor Baliţchi şi-a exprimat admiraţia faţă de faptul că mai există asemenea ofiţeri în serviciul respectiv care s-au opus schemelor frauduloase. Dar, ulterior, acesta a preluat-o de la foştii „părinţi”, atâta doar că fluxul de bani murdari a fost îndreptat şi către alţi beneficiari”.

Ar mai fi de remarcat că în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2010 s-a pus mare preţ pe sloganele anticorupţie şi au fost luate angajamente susţinute în vederea luptei cu corupţia şi corupţii, inclusiv la vamă. „Până acum este puţin progres în lupta cu corupţia. E timpul să reacţionăm. De aceea, lupta contra corupţiei este o parte importantă a angajamentului nostru pentru o Moldovă fără sărăcie. Vino cu noi în lupta contra corupţiei!” – ne îndemna şeful PLDM, Vladimir Filat, într-un spot electoral. Şi mulţi au decis să-l urmeze. “…Marea majoritate a celor care activează la vamă sunt încă cei numiţi în funcţii şi plasaţi foarte adânc de către vechiul regim comunist”, declara capul PLDM, promiţând că Serviciul Vamal va fi restructurat, pentru ca acolo să vină oameni noi, „care nu au nicio legătură cu regimul criminal care a guvernat ţara timp de 8 ani”.

Oamenii „noi” trebuiau să aibă legătură doar cu actualul regim, începând chiar cu şeful SVM, care a administrat anterior proprietăţile personale ale premierului.

Acelaşi Veaceslav Balacci a criticat politica de cadre a noii conduceri, afirmând că în funcţiile de şefi de birouri şi de posturi vamale sunt numiţi cumetri, prieteni sau colegi de partid ai premierului. Unii dintre aceştia fiind suspectaţi anterior sau eliberaţi

din funcţie pentru implicarea în diverse ilegalităţi.

Balacci a vorbit, în repetate rânduri, şi despre consilierii oficiali şi neoficiali ai lui Tudor Baliţchi, unul dintre cei mai influenţi fiind, în opinia lui, Vladlen Stadler, figurant al unor episoade dubioase pe timpul guvernării comuniste.

Despre activitatea lui Stadler, pe care îl numeşte „cardinalul lui Baliţchi”, blogger-ul Veaceslav Balacci a relatat mai detaliat şi într-un material recent, intitulat „Deconspirarea bandei lui VALET. Vladlen Stadler (alias KIRDÎK). Partea I. El menţionează că Stadler a deţinut la Vamă, probabil, toate funcţiile posibile, dar ascensiunea fulminantă în carieră a acestuia s-a produs după venirea lui Baliţchi în fruntea Vămii: şef al Biroului vamal Cahul, şef al Biroului vamal Leuşeni, şef al Biroului vamal Briceni, şef al Biroului vamal Bălţi, în prezent deţinând funcţia de „şef adjunct al Departamentului de Aplicare a legii din cadrul Aparatului Central, cea de a treia funcţie în ierarhia Serviciului Vamal”. În opinia lui Balacci, acesta ar fi „cel mai experimentat arhitect de scheme de stoarcere a banilor din victimele sale, chiar şi din comercianţii care trec ocazional prin vamă. Iată de ce acest cardinal deja a concentrat în administrarea sa circa 60% din veniturile tenebre ale Vămii moldoveneşti”. Fostul ofiţer vamal consideră că anume Stadler, dar şi alţi apropiaţi ai directorului SVM, au asigurat continuitatea schemelor instituite încă în perioada fostei guvernări, aceştia rezolvând încă de pe atunci „schemele de contrabandă ale lui Filat”.

Veaceslav Balacci consideră că anume investigaţia în cauză, inclusiv promisiunea că va urma şi cea de-a doua parte, au provocat reacţia actualei şi fostei conduceri a Serviciului Vamal. De asemenea, aceştia s-a alertat şi din cauza unei alte investigaţii, cu privire la monopolizarea exportului de fructe şi legume în Federaţia Rusă. Balacci a afirmat că anume Viorel Melnic, „fost general la Vamă şi viceministru al Economiei în perioada guvernării comuniste, cumătru cu Igor Dodon şi actual subaltern al lui Ilan Shor la UniBank şi reţeaua de duty free-uri DUFREMOL”, ar fi „arhitectul” ideii de monopolizare a exporturilor de fructe şi legume. Blogger-ul arată că autorii schemei au creat filtre artificiale pentru fluxul de exporturi, „astfel fiind susţinuţi exportatorii protejaţi şi, respectiv, lichidaţi concurenţii acestora, totodată fiind stoarse „otkaturi” din fiecare camion exportat”. Balacci mai scrie în materialul său că în anul 2013, monopoliştii au intrat cu o nouă schemă de monopolizare, rolul-cheie revenindu-i de data aceasta Serviciului Vamal. În final, mai amintim şi despre o altă schemă frauduloasă despre care a vorbit, prezentând mai multe documente doveditoare, fostul angajat al Serviciului Vamal. Aceasta se referă la aducerea în ţară a unităţilor de transport, cu prejudicierea directă a Bugetului de Stat prin eschivarea de la taxele vamale, a TVA şi a drepturilor de import. Într-o astfel de schemă ar fi

fost implicat, în opinia lui, Corneliu Trofăilă, directorul Departamentului Venituri şi Tehnologii Informaţionale, fost şef al Direcţiei Juridice a Serviciului Vamal în perioada guvernării comuniste, aflat apoi în misiune diplomatică la Geneva.

Dacă învinuirile lui Veaceslav Balacci sunt justificate sau nu, nu avem de unde şti, pentru că SVM nici nu le-a confirmat, dar nici nu a demonstrat, cu probe, că aceste scheme nu există şi nu au existat şi că învinuirile sunt neîntemeiate.

Veaceslav Balacci respinge acuzaţiile care i s-au adus şi solicită dezminţirea acestora. Într-o scrisoare deschisă adresată Procuraturii Generale, el le califică drept „un derapaj antidemocratic grav”, care încalcă în mod grosolan principiul prezumţiei nevinovăţiei, dar şi prevederile cu privire la libertatea de exprimare.

Fostul ofiţer vamal acuză că a fost privat de dreptul de a putea lua cunoştinţă de materialele anchetei de serviciu şi, totodată, de dreptul de a depune explicaţii în cadrul eventualelor proceduri de investigaţie. De asemenea, că Tudor Baliţchi a făcut respectiva declaraţie fără a prezenta probe privind implicarea sa în presupusul caz de fraudare a Bugetului de stat. „Acuzaţiile pe care mi le-a adus PUBLIC acest funcţionar public de rang înalt au constituit o noutate absolută pentru mine. Astfel, mi s-a încălcat flagrant şi dreptul la apărare, or, nu am fost invitat anterior pentru a mi se comunica despre o eventuală investigaţie de serviciu care se pretinde a fi efectuată de către subdiviziunile Serviciului Vamal şi, respectiv, o eventuală calitate procesuală atribuită mie în

cadrul acestei investigaţii, care ar fi justificat acuzaţiile aduse”, scrie Veaceslav Balacci.

Solicitat de noi, fostul şef al Direcţiei Reglementări Tarifar-Vamale, Veaceslav Balacci, a declarat că fişa de post pe care o deţinea în momentul în care ar fi avut loc cazul pe care abia acum îl mediatizează şeful SVM nu prevede implicarea în procedura de vămuire a mărfurilor. „În funcţia respectivă mă ocupam de elaborarea şi promovarea politicilor vamale în cadrul Serviciului Vamal şi nu de acordarea sau neacordarea scutirilor”, a precizat Balacci.

El a mai menţionat că angajatul SVM, Adrian Morărescu, cel care a prezentat informaţia în cadrul conferinţei de presă, era, la momentul când a avut loc importul invocat, membru al comisiei din cadrul Biroului vamal Chişinău, care decidea acordarea scutirilor de taxe la import.

Toţi ştiu că nu şefii de direcţii din Aparatul Central decid acordarea scutirilor de taxe vamale, ci birourile vamale, a mai precizat Veaceslav Balacci.

Pentru a se face lumină în această situaţie, fostul angajat al SVM i-a cerut Procuraturii Generale informaţia dacă Serviciul Vamal a depus o sesizare pe acest caz. „În cazul unui răspuns afirmativ”, Balacci a solicitat „examinarea în termene optime a materialelor pe acest caz”, exprimându-şi disponibilitatea de a colabora cu organele de drept.

Sperăm că Procuratura nu va întârzia să dea un răspuns acestei solicitări.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Politic

20 SEPTEMBRIE 2013

În căutarea unei noi paradigme de interpretare a politicului, alături de Aleksandr Dughin Aşa cum se cunoaşte, la 17 iunie Universitatea Populară condusă de Iurie Roşca l-a găzduit pe celebrul gânditor rus Aleksandr Dughin. Prezenţa în premieră a ilustrului filozof, geopolitician şi sociolog de talie mondială la Chişinău s-a constituit într-un eveniment academic de excepţie.

Comunicarea la un nivel intelectual înalt pe marginea unor subiecte care depăşesc ciorovăiala politică sau ştirile de presă circumstanţiale, legate de vizite la nivel înalt sau contradicţii între autorităţi, a trezit un viu interes din partea opiniei publice de la noi. Cu prilejul acelei vizite au fost puse bazele unei colaborări academice de durată între Universitatea Populară şi profesorul Dughin, care prevede reuniuni ştiinţifice în diverse capitale din regiune şi din Europa, cu participarea unor vârfuri din mediul ştiinţific şi cultural, schimburi de idei şi lecţii publice, precum şi apariţii editoriale, care să ridice dialogul între societăţile noastre la înălţimea provocărilor actuale.

Precum a fost anunţat cu prilejul memorabilei vizite a gânditorului rus în Moldova, Iurie Roşca s-a angajat să-i traducă cunoscuta lucrare „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, apărută deja în mai multe limbi în diverse capitale ale lumii. Cartea urmează să apară într-o ediţie bilingvă românorusă la Chişinău, urmând să fie prefaţată pentru cititorul de la noi de Iurie Roşca.

Concomitent, acelaşi volum urmează să fie editat şi la Bucureşti. Pentru ediţia destinată cititorului din România prefaţa va fi semnată de eminentul sociolog şi geopolitician, profesorul Ilie Bădescu.

Este remarcabil faptul că odată cu lansarea acestei iniţiative, dialogul intelectual între cele trei ţări şi capitale îşi ia începutul de la Chişinău. Elaborarea unui nou tip de discurs academic care vizează politicul este de o stringentă actualitate în întreg spaţiul ex-comunist, care se confruntă cu probleme majore similare pentru întreaga regiune. Criza politică, economică, socială, culturală şi spirituală până la urmă are la bază o criză profundă de idei, o acută criză de ordin paradigmatic, ce afectează societăţile dominate de un discurs zis liberal cu consecinţe practice catastrofale. Iată de ce cristalizarea unei viziuni politice noi, bazate pe reevaluarea trecutului istoric şi a provocărilor postmodernităţii globalizante nu trebuie să lase pe margine nici Republica Moldova. Dimpotrivă, depăşirea inerţiei de gândire, a unor clişee perimate, a unor dogme ideologice care ţin loc de exerciţiu intelectual facil şi ocazional, trebuie să-i preocupe pe toţi cei care nu se mulţumesc cu condiţia umilă de consumatori a unor dubioase produse ideologice, inoculate în mentalul colectiv din anumite centre de comandă mondiale.

Profesorul Aleksandr Dughin a acceptat cu bunăvoinţă ca, pe parcursul traducerii lucrării domniei sale, anumite fragmente să fie publicate de traducător în săptămânalul „FLUX”. Astăzi publicăm prefaţa semnată de autor la ediţia rusă a cărţii sale.

Gheorghe ALEXA

Prefaţă

A PATRA TEORIE POLITICĂ: A FI SAU A NU FI?

Astăzi în lume se creează impresia că politica s-a terminat, în orice caz aceea pe care am cunoscut-o. Liberalismul s-a luptat cu îndârjire cu duşmanii săi politici, care propuneau reţete de alternativă – cu conservatorismul, monarhismul, tradiţionalismul, fascismul, socialismul, comunismul – şi, în sfârşit, la finele sec. XX, i-a învins pe toţi. Ar fi fost logic de presupus că politica va deveni liberală, iar toţi oponenţii ei, pomenindu-se la periferie, vor începe să reevalueze strategiile şi să formeze un front nou: periferia contra centrului (Alain de Benoist). Dar la începutul sec. XXI totul s-a desfăşurat după alt scenariu.

Liberalismul, care a insistat în permanenţă asupra limitării Politicului, după ce a obţinut victoria, a decis să anuleze în genere politica. E posibil, pentru a nu admite formarea unei alternative politice şi a-şi transforma dominaţia în una eternă sau dată fiind epuizarea agendei politice în virtutea absenţei duşmanilor, care, după Carl Schmitt, sunt necesari pentru constituirea corespunzătoare a unei poziţii politice. În orice caz, liberalismul a condus lucrurile în direcţia care pune capăt politicului. Concomitent, el însuşi s-a schimbat, trecând de la nivelul ideilor, a programelor şi declaraţiilor politice la nivelul lucrurilor, intrând în corpul realităţii sociale, care a devenit liberală, dar nu dintr-o perspectivă politică, ci de o manieră cotidiană, „firească”. Ca urmare a unei asemenea turnuri istorice, şi-au pierdut actualitatea toate ideologiile politice care s-au confruntat în mod tumultuos pe parcursul ultimelor sute de ani.

Conservatismul, fascismul şi comunismul, ca şi derivatele lor, au pierdut, iar liberalismul, de îndată ce a învins, s-a mutat imediat în cotidian, consumism, individualism, în stilul postmodernist al unei existenţe subpolitice fragmentate. Politica a devenit biopolitică, s-a deplasat la nivelul individual şi subindividual. Reiese că au ieşit din scenă nu doar ideologiile politice perdante, ci însăşi politica în sine, inclusiv cea liberală. Anume din acest motiv trenează şi formarea unei alternative. Cei care nu sunt de acord cu liberalismul s-au pomenit întro situaţie dificilă: duşmanul care a învins s-a dizolvat şi a dispărut; are loc o luptă cu nimicul. Cum să te ocupi de politică din moment ce ea nu există?

Ieşirea e doar una: să renunţi la teoriile politice clasice, - la cele perdante ca şi la cele învingătoare, - şi să-ţi concentrezi imaginaţia, să prinzi realităţile unei noi lumi globale, să descifrezi corect provocările Postmodernităţii şi să creezi ceva nou, de cealaltă parte a bătăliilor politice ale sec. XIX şi XX. O astfel de abordare reprezintă invitaţia la elaborarea Celei de-a patra teorii politice, de cealaltă parte a comunismului, fascismului şi a liberalismului.

Pentru a ne apropia de elaborarea celei de-a patra teorii politice este necesar: • să fie reevaluată istoria politică a ultimelor secole de pe poziţii noi, care să iasă din limitele ideologice ale vechilor ideologii; • să fie conştientizată structura profundă a societăţii globale, care apare în faţa ochilor noştri; • să fie descifrată în mod corect paradigma Postmodernităţii; • să fie învăţată maniera de a fi combătută nu o idee, un program sau o strategie politică, ci o stare de lucruri „obiectivă”, însăşi pânza socială a unei (post)societăţi apolitice, fracturate; • în sfârşit, să fie construit un model politic autonom, care să propună calea şi proiectul într-o lume a impasurilor, unei infinite reciclări a aceloraşi lucruri (post-istoria, după J. Baudrillard).

Cartea de faţă este orientată anume în această direcţie, încercarea de a elabora a Patra teorie politică prin trecerea în revistă a primelor trei teorii politice, precum şi a naţional-bolşevismului, şi a eurasianismului, care s-au apropiat nemijlocit de cea de-a patra teorie politică. Nu este vorba de o dogmă, de un sistem încheiat, de un proiect finalizat. Este o invitaţie la creaţia politică, o expunere a unor intuiţii şi bănuieli, o analiză a noilor condiţii şi o încercare de regândire a trecutului.

A patra teorie politică ni se arată nu ca o singură lucrare sau ca un ciclu al unui singur autor, ci ca o direcţie a unui larg spectru de idei, cercetări, analize, prognoze şi

proiecte. Oricine care gândeşte în această direcţie poate să contribuie cu ceva nou.

Aşa sau altfel, la acest apel răspund noi şi noi intelectuali, filozofi, istorici, savanţi, gânditori.

Este remarcabil faptul că lucrarea cunoscutului filozof francez Alain de Benoist, care apare şi în limba rusă la editura „Amfora”, intitulată „Contra liberalismului”, poartă subtitlul „Contribuţie la cea de-a patra teorie politică”. Pe marginea acestei teme ar avea multe de spus şi cei care au fost de dreapta, şi cei care au fost de stânga, ca şi înşişi liberalii, care realizează schimbările calitative ale propriei platforme politice, din care se evaporă însăşi politica.

Pentru ţara noastră cea de-a Patra teorie politică are, pe lângă altele, şi o importanţă practică. Integrarea în societatea globală este trăită de majoritatea ruşilor ca o dramă, ca o pierdere a identităţii. În anii nouăzeci, ideologia liberală a fost respinsă aproape în întregime de către populaţie.

Dar în acelaşi timp este clar la nivel intuitiv că apelul la ideologiile neliberale ale sec.

XX – comunismul şi fascismul – este puţin probabilă în societatea noastră, dar şi aceste ideologii s-au dovedit a fi inconsistente în opunerea de rezistenţă liberalismului, nemaivorbind de aspectele morale ale totalitarismului.

Anume din acest motiv, pentru a umple vacuumul, Rusia are nevoie de o nouă teorie politică. Liberalismul nu ni se potriveşte, iar comunismul şi fascismul sunt inacceptabile. Prin urmare, avem nevoie de a patra teorie politică. Şi dacă pentru cineva este vorba despre o alegere liberă, despre realizarea voinţei politice, care poate fi întotdeauna îndreptată atât spre afirmare, cât şi spre negare, atunci pentru Rusia este o chestiune de viaţă şi de moarte, o problemă hamletiană.

Dacă Rusia alege „a fi”, asta înseamnă în mod automat a crea a patra teorie politică. În caz contrar rămâne doar „a nu fi” şi a ieşi pe tăcute din arena istorică, a te dizolva într-o lume globală, care nu este condusă de noi.

Actual

20 SEPTEMBRIE 2013

5

FLUX

Bilanţul premierului Leancă, ridicol de festivist

Urmare din pag. 1 Dacă autorităţile s-ar fi gândit la interesul Republicii Moldova, nu ar fi aruncat milioane de euro pentru a procura bitum, ci ar fi construit şosele din beton. Asta pentru că Republica Moldova poate produce beton în cantităţi uriaşe, având materie primă cu prisosinţă. De ce europenii ştiu să construiască, nu drumuri obişnuite, dar autostrăzi din beton, dar noi nici măcar nişte drumuri naţionale? Mai ales că există şi ceva experienţă în acest domeniu, pentru că în perioada sovietică s-au construit şosele din beton. Şi încă o chestiune importantă.

Reabilitarea drumurilor nu aduce bunăstare. Numărul afacerilor mici şi mijlocii nu creşte sau descreşte în funcţie de starea drumurilor. Deci, dacă nu asiguri şi alte condiţii pentru dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, ceea ce guvernanţii nu se grăbesc să facă, atunci, în condiţii de

severă austeritate, reabilitarea drumurilor poate fi o cheltuială inoportună care are un singur efect – îndatorarea statului. Dar poate acesta este scopul Guvernului Leancă – să îndatoreze Republica Moldova faţă de creditorii occidentali?

O altă „realizare” a lui Leancă ţine de domeniul agricol. El s-a lăudat că în agricultură au fost menţinute peste 40.000 de locuri de muncă, iar altele 1.200 de locuri de muncă au fost create datorită subvenţiilor.

Cum poţi să afirmi că menţinerea a 40.000 de locuri de muncă este o performanţă? Dacă Guvernul Leancă ar fi creat încă 40.000 de locuri de muncă – da, asta ar fi fost o realizare!

Deci, dacă e să facem un bilanţ, atunci trebuie să constatăm că în cele 100 de zile de guvernare, Executivul a creat doar 1.700 de noi locuri de muncă. Plus la aceasta, statul a mai acordat peste 1.600 de granturi şi credite întreprinderilor mici şi mijlocii.

Dar premierul a devenit de-a dreptul ridicol atunci când a trecut în revistă succesele înregistrate de Executiv în lupta cu corupţia. „Lupta cu corupţia este ca un cancer, creează obstacole în business, creează o mulţime de probleme în viaţa cotidiană. Lupta cu corupţia nu se câştigă imediat, încă avem cozi la ghişee, reguli ambigui în legislaţie. Serviciul electronic nu este unicul lucru pe care îl facem. Ne-am obligat să atragem noi oameni, 2.300 în Ministerul de Interne, 1.300 au fost suplinite, în special, cu femei. 600 de poliţişti au primit uniforme noi, produse în Moldova”, a declarat Iurie Leancă.

Deci, premierul Leancă bagă femeile pe linia întâi în lupta contra corupţiei. Şi culmea, el se laudă că statul a cusut 600 de uniforme noi pentru poliţişti! Probabil că Leancă crede că poliţiştilor care au îmbrăcat uniforme noi n-au să li se ridice mâna să ia mită. Fiţi atenţi, dacă vedeţi un poliţist în uniformă nouă, nici să nu vă gândiţi să-i propuneţi bani. Dacă e în uniformă veche, mai puteţi încerca. În ceea ce ţine de integrarea europeană, premierul a declarat că au fost finalizate negocierile privind Acordul de liber schimb, astfel încât acesta să fie parafat pe 22 noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Păcat că premierul a uitat să menţioneze în acest context şi problemele pe care le au exportatorii moldoveni de vinuri, fructe şi legume pe piaţa din Federaţia Rusă. În final, premierul a declarat triumfalist: „Nu am reuşit totul, mi-aş fi dorit să avem mai multe locuri de muncă, mai multe rezultate în lupta

SIS vrea mai multe pârghii Serviciul de Informaţii şi Securitate ar fi intervenit mai rapid și mai eficient în cazul atacurilor raider asupra unor instituţii bancare din Moldova dacă ar fi avut şi pârghii suficiente. Declaraţia a fost făcută miercuri, 18 septembrie, de către directorul SIS, Mihai Balan. Șeful Serviciului a menţionat, în cadrul prezentării Strategiei de reformare a instituţiei, că legislaţia este imperfectă şi învechită, astfel că, în anumite situaţii, Serviciul de Informaţii şi Securitate nu poate interveni prompt. „Și în cazurile atacurilor raider sau în situaţiile din Transnistria noi am acţionat rapid şi am obţinut informaţiile necesare, care au fost prezentate beneficiarilor noştri, ca să nu se escaladeze anumite momente neplăcute pentru ţara noastră. Dar având pârghii suplimentare, evident că succesul ar fi totuşi mai profund”, a declarat Mihai Balan.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate a precizat că în prezent, înainte de a interveni, SIS este obligat să respecte anumite proceduri birocratice. „Un serviciu special clasic trebuie să aibă pârghii prin care, timp de 24 de ore, să întreprindă măsuri pentru a contracara anumite acţiuni care afectează securitatea statului. Mandatul de securitate se oferă de către un procuror, un judecător de instrucţie, care decide ce măsuri poţi să întreprinzi fără a avea o acţiune penală, fiindcă la mo-

cu corupţia, să avem o creştere a investiţiilor. Chiar dacă ne-am onorat principalele angajamente, mai avem mult de lucru, e un început bun”.

Dacă ar fi să facem şi noi o apreciere a celor 100 de zile de guvernare a Cabinetului Leancă, am menţiona o singură chestiune care sare în ochi.

Odată cu venirea lui Leancă în fruntea Executivului a început un proces îngrijorător de acaparare a averii statului de către nişte persoane fizice care constituie clientela actualilor guvernanţi. Statul a cedat unei firme din fundul Siberiei, pe gratis, pe o perioadă de 49 de ani, administrarea Aeroportului Internaţional Chişinău şi toate profiturile încasate

de acesta. Statul a cedat pachetul de control la Banca de Economii. Statul vrea să cedeze alte zeci şi sute de întreprinderi. Statul declară că va ceda reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, construcţia căreia a fost finanţată nu de stat, ci de consumatorii care s-au conectat la ea în ultimii vreo 10 ani.

Iată aici, în domeniul privatizărilor, trebuie să lupte Leancă cu corupţia. Dar premierul nu face asta.

Probabil că are şi el de câştigat de pe urma acestui proces de jefuire a patrimoniului statului sau nu are curajul să o facă.

FLUX

Statul ar putea renunţa la o parte din acţiunile Moldovagaz în contul datoriilor faţă de Gazprom Statul ar putea renunţa la o parte din acţiunile Moldovagaz, dar şi la reţeaua de distribuţie, construită în ultimii ani, estimată la aproximativ un miliard de lei. Ele ar putea fi cedate în contul datoriilor faţă de Gazprom.

ment noi putem să obţinem aceasta numai dacă avem o anumită acţiune penală”, a mai spus șeful SIS. Strategia de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate, prezentată miercuri deputaţilor, presupune modificarea a zeci de legi din domeniu, care să permită demilitarizarea instituţiei, extinderea unor atribuţii ale conducerii Serviciului, majorarea salariilor angajaţilor, dar şi schimbarea denumirii şi siglei.

Membrii comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului au dat însă aviz negativ proiectului de strategie. Unii parlamentari susţin că schimbările prevăzute în document sunt superficiale şi nu presupun o reformă profundă. Aşa că autorii proiectului, inclusiv Preşedinţia, vor fi nevoiţi să-i revadă conţinutul.

Pentru realizarea Planului de Acţiuni prevăzut în strategie, Serviciul de Informaţii şi Securitate planifică să cheltuiască circa 143 de milioane de lei.

Sursa: jurnal.md

Informaţia a fost făcută publică de către ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în contextul aprobării de către Guvern a metodologiei de evaluare a reţelei de distribuţie a gazelor în ţara noastră. „Trebuie să le strângem grămăjoară, să le evaluăm şi să încercăm să le transmitem nu doar în gestiune, dar să luăm ceva în schimb.

S-ar putea întâmpla să vorbim de achitarea anumitor datorii, poate, mai ştii, mai dau nişte datorii la Moldovagaz, adică încercăm ceva să obţinem”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Oferta va fi discutată la Moscova, unde Valeriu Lazăr va aborda şi problema embargoului rus, impus vinurilor moldoveneşti, dar şi priorităţile din domeniul energetic pentru anul viitor. Este vorba despre contractul de livrare a gazelor, expirat în 2011 şi prelungit de câteva ori. Preocuparea vine şi în contextul în care, la începutul lunii septembrie, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avertizat că Moldova s-ar putea confrunta cu probleme, din cauza apropierii de Uniunea Europeană. „Sectorul energetic este important, mai ales în ajunul frigurilor şi a iernii, a toamnei friguroase. Sperăm că nu veţi îngheţa”, a declarat Rogozin.

Datoria Republicii Moldova către Gazprom se ridică la aproximativ patru miliarde de dolari, cea mai mare parte îi revine regiunii transnistrene.

La sfârşitul anilor ’90, statul a cedat o parte din activele Moldovagaz către Gazprom în contul datoriilor. În prezent, gigantul energetic rus controlează 50 la sută din pachetul de acţiuni al companiei, Guvernul de la Chişinău - 35,33 la sută, iar Tiraspolul - 13,44 la sută.

Sursa: publika.md

FLUX

6

Analiz=

20 SEPTEMBRIE 2013

Războiul geopolitic şi agricultura

Urmare din pag. 1 În timp ce autoritatea sanitară din Rusia, Rosspotrebnadzor, a impus embargo la vinuri, autoritatea fitosanitară din Rusia, Rosselhnadzor, a ameninţat cu un embargo la fructe şi legume. Peste 100 de tone de mere din Moldova au fost interzise, în ultimele două săptămâni, de către Serviciul Rosselhoznadzor. Spre exemplu, pe 10 septembrie, autorităţile fitosanitare ruse au returnat 39 de tone de mere şi prune, deoarece pe ambalaj lipseau date despre fructe. Înainte de aceasta, alte aproape 60 de tone de mere nu au ajuns la consumatorii din Rusia, deoarece marfa nu era însoţită de certificatul fitosanitar valabil. Într-un alt caz, de la începutul lunii septembrie, au fost interzise 18 tone de mere şi prune, pe motiv că lipseau etichetele de pe ambalaj. La sfârşitul lunii august, Serviciul de control fitosanitar din Rusia a anunţat că a depistat într-un alt lot, de 20 de tone de mere, o concentraţie sporită de pesticide şi nitraţi. Şi nu este vorba doar despre mere şi prune.

Recent, Rosselhoznadzor a interzis introducerea pe teritoriul Rusiei a unui lot de boabe de porumb care urma să ajungă la Moscova. Este adevărat că lotul era unul doar de probă, cu o masă de 400 kg. El a fost plasat pentru control la depozitul provizoriu al societăţii pe acţiuni de tip închis „Sovtransavto-Bnearsl-Holding”. Şi a fost expediat înapoi pentru că în timpul controlului produselor supuse carantinei, în pachetul de acte de însoţire a mărfii „s-a constatat lipsa certificatului fitosanitar”.

Dacă ruşii vor pune în practică ameninţările lor în privinţa interzicerii importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, atunci situaţia va deveni cu adevărat dramatică. Agricultura moldovenească şi aşa este pe butuci. Probabil că mai bine de jumătate din terenurile arabile sunt pârloagă. Fără tehnică agricolă, fără credite, fără tehnologii, lucrarea lor este nerentabilă. Puţinii agricultori care îşi muncesc terenurile sunt cei care s-au orientat spre creşterea legumelor, dar mai ales a fructelor şi le exportă în stare proaspătă peste hotare, preponderent în Rusia. Oamenii au muncit ani de zile peste hotare, au venit acasă şi au înfiinţat

care o livadă de câteva hectare de prune, care de mere sau o plantaţie de viţă-de-vie. Dacă şi aceşti agricultori vor fi aduşi la faliment, atunci putem afirma că s-a cam terminat cu agricultura moldovenească.

E un mare paradox, totuşi. Peste tot în lume se resimte o insuficienţă acută de hrană, lumea este ameninţată de înfometare. Expresia securitatea alimentară a devenit la fel de uzuală ca şi securitatea energetică sau informaţională şi chiar militară. Iar Republica Moldova este o ţară care dispune de terenuri agricole fertile, de o populaţie care încă şi-a mai păstrat dorinţa de a munci, de o climă propice activităţii agricole. Lipsesc doar banii, tehnologiile de producere şi de prelucrare a produselor agricole şi relaţiile comerciale externe. Dar ca să existe bani, tehnologii şi relaţii comerciale este nevoie ca guvernanţii să-şi facă treaba. Să deschidă linii de creditare de la stat, să asigure venirea investiţiilor străine, să asigure condiţii ca înșişi moldovenii, în special cei care muncesc peste hotare, să investească în domeniul agricol. Au existat atâtea proiecte şi strategii de stat în privinţa implementării tehnologiilor şi achiziţionarea echipamentelor de irigare, a dezvoltării agriculturii în sere şi câte şi mai câte. Dar nimic nu s-a realizat, pentru că guvernanţii, de la declararea Independenţei şi până în prezent, nu s-au gândit la binele cetăţeanului, ci doar la al lor. Şi acum fac la fel. Ruşii impun restricţii la produsele agricole moldoveneşti deoarece Chişinăul intenţionează să parafeze la Vilnius acordul de asociere la Uniunea Europeană. Lucrul acesta este mai mult decât evident. Şi culmea! toată lumea ştia că ruşii vor acţiona de o asemenea manieră, inclusiv guvernanţii. Dar ei nu au întreprins nimic, nu au luat nicio măsură pentru a evita această situaţie de blocaj în relaţiile cu Federaţia Rusă. De ce? Simplu, pentru că nu ei vor plăti costurile, ci cetăţenii simpli. Ei vor avea doar de câştigat de pe urma parafării acordului de asociere cu UE. Mai puţin, cetăţenii simpli, care nu vor beneficia nici de mai multe locuri de muncă, nici de salarii mai mari, nici de un mai mare acces la serviciile sociale, de sănătate sau educaţionale. Fap-

tul că autorităţile moldoveneşti s-au implicat în războiul geopolitic dintre Rusia şi Uniunea Europeană de partea ultimei va fi plătit scump de oamenii de rând. Asta nu înseamnă că autorităţile de la Chişinău trebuiau să ţină partea ruşilor. În mod normal, ele trebuie să fie de partea Republicii Moldova, nu a străinilor.

Poţi să te asociezi şi cu Statele Unite sau cu Australia, dacă îţi convine şi asta nu-ţi ruinează economia. Din 2009 până în prezent a existat suficient timp pentru a diversifica pieţele de desfacere a produselor agricole moldoveneşti, pentru a găsi alternative pieţei ruse. De ce nu s-a făcut nimic până acum?

Unii politicieni şi comentatori politici au sărit cu gura spunând că situaţia nu este chiar atât de critică în urma introducerii embargoului rusesc la produsele moldoveneşti pentru că în ajutorul nostru a sărit Uniunea Europeană.

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care îi dă din deget Rusiei şi care vine în sprijinul Ucrainei şi Moldovei. Demnitarii noştri şiau înteţit călătoriile în Occident şi-i roagă pe

birocraţii europeni ca UE să-şi deschidă porţile pentru vinurile noastre. Şi birocraţii europeni promit că aşa vor face. Că toate acestea nu sunt decât promisiuni care nu au cum să fie realizate, se vede de la o poştă. Aţi intrat măcar o dată într-un supermarket din Occident şi aţi văzut la ce preţuri se vinde vinul francez, spaniol, italian, portughez, chilian şi de ce calitate sunt aceste vinuri? Păi, în Occident, cu trei euro cumperi o sticlă de vin bun, pe când la noi trebuie să dai vreo şapte euro pentru o sticlă de vin de calitate îndoielnică. Aşa că nu au cum vinurile noastre să fie cumpărate şi băute de europeni, decât în cantităţi foarte mici.

Guvernanţii de la Chişinău sunt în stare doar să facă declaraţii iresponsabile, să se joace de-a geopolitica şi de-a politica, dar nu să guverneze responsabil. Ei ştiu bine să administreze doar propriile afaceri, dar nu şi treburile ţării. Embargoul impus de ruşi pentru produsele agricole moldoveneşti demonstrează cu prisosinţă acest lucru.

FLUX

România se poate salva doar prin agricultură!

Ni se părea în celălalt regim că am atins limitele extreme ale suferinţei umane, nu atât din cauza lipsurilor materiale de neînchipuit pe care le-am îndurat aproape toţi (excepţie făceau nomenclaturiştii şi învârtiţii cu rol de trepăduşi ai regimului), cât mai ales din pricina prigoanei sistematice la care ne-a fost supus spiritul, prin închiderea lui în cuşca strâmtă a dogmelor partidului atotputernic. Tot atunci vedeam cu jalea-n suflete cum vlaga ţării este înghiţită de Molohul nesăţios al unei industrii constant neproductivă şi cum produsele unei agriculturi tot mai ruginită şi mai delăsătoare iau calea străinătăţii, pentru ca din sumele încasate să se poată administra noi guri de oxigen numeroşilor muribunzi ai economiei naţionale.

Da, dar măcar pe-atunci România avea industria şi agricultura ei, aşa obosite şi fără chef cum apăreau în realitate, adică neplanificate ori trucate în terfeloagele partidului. Şi mai avea mândria de-a produce mai mult decât consuma (tocmai de aceea grosul românilor era silit să consume atât de puţin!), după cum avea ambiţia – alimentată cu restricţii inumane şi lozinci groteşti – de a-şi plăti datoriile externe până la ultima para. Obiectiv pe care, cu atâtea şi

atâtea jertfe, şi l-a atins, ba chiar l-a depăşit, precum depăşite (sic!) erau toate planurile şi angajamentele fostului partid-stat. Căci Decembriada a găsit România nu doar cu toate datoriile externe achitate, ci şi cu creanţe de miliarde de dolari…

Ceea ce, desigur, nu se întâmplă azi.

Căci după 24 de ani de democraţie originală, ceea ce înseamnă o suită de impardonabile gafe şi eşecuri, românii s-au trezit cu întreaga economie pe butuci şi cu o datorie externă de peste 100 de miliarde de euro!

Aşa că prezentul fiind dramatic şi viitorul mai mult decât îngrijorător, zâmbetul a dispărut pentru o perioadă de timp nedeterminată de pe feţele majorităţii românilor, cu certitudine în mai mică măsură la milioa-

nele de români plecaţi să trudească în străinătate, comparativ cu tristeţea din ochi şi apatia din sufletele celor rămaşi acasă. Evident, zâmbetele trufaşe continuă să apară pe feţele respingătoare ale ciocoilor, pentru a le oglindi prostia nemărginită, iar zâmbetele false continuă să se lăbărţeze pe feţele hâite ale politicienilor, pentru a le ilustra găunoşenia. Dar aceştia nu mai fac parte din rândul românilor…

Cu toate că agricultura românească a ajuns într-o stare vrednică de plâns (80 la sută din alimentele de pe mesele românilor sunt cumpărate pe bani grei de la străinii de mai aproape şi de mai departe, în timp ce milioanele noastre de hectare – pământ bun de uns pe pâine! – sunt lăsate în paragină), tot ea este aceea care poate să-i salveze pe români. Din următoarele două motive: 1) Orice guvern responsabil caută să identifice avantajele absolute şi relative ale ţării sale, căci numai prin exploatarea lor eficientă ţara are şansa de-a câştiga şi păstra segmente semnificative pe piaţa internaţională. Lucrul acesta devine de-a dreptul imperativ pentru un stat ca România, care – iată – face

parte dintr-o uniune politico-economică, unde specializarea este condiţia sine-qua-non a supravieţuirii. Or, toate avantajele absolute cu care Creatorul a înzestrat România (relieful, clima, calitatea solului, reţeaua hidrografică, aşezarea geografică etc.), precum şi cele relative (tradiţiile, forţa de muncă) înclină cu autoritate înspre agricultură. Cum niciunul din guvernele noastre postdecembriste (şi au fost destule) n-a acordat importanţa cuvenită acestei chestiuni vitale, concluzia se impune de la sine: Românii o duc din ce în ce mai rău întrucât toate guvernele lor postdecembriste s-au dovedit iresponsabile până la jaful generalizat şi ineficiente până la dezastrul total!

2) Deşi galantarele supermagazinelor gem de produse aduse din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii (prune din Chile, usturoi din China, cartofi din Egipt etc.), produse atrăgător ambalate şi lipsite de gust, şi deşi comercianţii stimulează în continuare consumul deja ridicat la cotele risipei, totuşi nu-i greu de întrevăzut că în curând omenirea se va confrunta cu o gravă criză alimentară, chiar la alimentele care în momentul de faţă (mezelurile, de pildă) sunt într-atât de îndopate cu E-uri, încât pe bună dreptate ele sunt evitate de consumatorii cu niscaiva cunoştinţe de igienă alimentară. Căci marile bazine agricole ale lumii (cel nord-american de-a lungul fluviului Mississippi sau cel chi-

nez dintre fluviile Huanhe şi Iantzî) se confruntă cu probleme care pun sub semnul întrebării însăşi posibilitatea utilizării lor peste câţiva ani: transformarea cernoziomului în praf din pricina nenumăratelor şi minuţioaselor lucrări agricole de fertilizare a solului (praf care apoi este împrăştiat de vânt), respectiv lăsarea stratului de apă freatică la adâncimi tot mai mari (sute de metri în China), fapt care face ca irigarea să fie practic imposibilă.

Se subînţelege că în aceste condiţii toate ţările vor căuta ca prin utilizarea tuturor suprafeţelor agricole de care dispun (chiar şi a acelora considerate nerentabile), să asigure hrana de bază pentru cetăţenii lor.

Pentru că o ştie oricine: O ţară este bine cârmuită atunci când alimentele pot fi procurate de tot omul la preţuri acceptabile. Iar România este una din puţinele ţări ale Europei şi lumii extrem de favorizată de Dumnezeu la acest capitol.

Cum tot rău-i spre bine, ceea ce la un moment dat constituie un redutabil dezavantaj (ca, de pildă, gradul redus al chimizării, respectiv lăsarea terenului în paragină – „ca să se odihnească”, spun ţăranii), printr-o politică agrară şi alimentară înţeleaptă poate fi convertit într-un important avantaj, astfel încât România să devină cel mai important furnizor de alimente ecologice din Uniunea Europeană!

George PETROVAI Sursa: Ziarul Naţiunea

7

Economic

20 SEPTEMBRIE 2013

FLUX

Moldovenii nu dau doi bani pe educaţie Orăşenii au venituri mai mari decât oamenii de la ţară.

Cheltuielile medii lunare ale populaţiei depăşesc veniturile disponibile. Veniturile provenite din salarii ale populaţiei rurale sunt de două ori mai mici decât ale celei din mediul urban. Totodată, sătenii depind întro măsură mai mare de transferurile băneşti de peste hotare. Aproximativ jumătate din banii pe care-i câştigă, moldovenii îi cheltuiesc pe mâncare. Pentru învăţământ, în schimb, aceştia alocă mai puţin de un procent.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul II al anului 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie 1667,2 lei pe lună, pentru o persoană, fiind în creştere cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 4,4%.

Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 43,7% din veniturile totale disponibile, fiind practic la nivelul aceleiaşi perioade a anului precedent. În perioada de referinţă, prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 18,8% sau cu 0,2 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 16,3% din veniturile populaţiei, inclusiv 10,0% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,3% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 16,4% din totalul veniturilor, iar contribuţia acestora este cu 0,8 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile populaţiei diferă însă cu mult, în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, veniturile populaţiei urbane au fost în medie cu 598,5 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 59% din totalul veniturilor (57,% în trimestrul II 2012) şi prestaţiile sociale – 16,9% (15,7% în trimestrul II 2012). În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (27,2%), dar contribuţia este practic de 2 ori mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 19,7% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,7% faţă de 9,6% în cazul populaţiei din mediul urban. Pentru populaţia din mediul rural este caracteristică o pondere mai mare a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 20,9%, comparativ cu 16,9% în mediul urban. În structura veniturilor disponibile ale populaţiei predominante sunt veniturile băneşti – 89,%, iar celor în

natură le revine 11,%. În termeni absoluţi, veniturile băneşti au însumat 1484,4 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 182,8 lei.

Veniturile băneşti constituie 95,8 % din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în cazul mediului rural contribuţia acestora este de 81,7%.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul II al anului în curs au constituit în medie pe o persoană 1761,8 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,3%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,8% mai mult comparativ cu trimestrul II 2012.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 44,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II al anului 2012).

Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 19,0% din cheltuielile totale de consum (+ 0,5 p.p. faţă de trimestrul II 2012), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,6% (- 0,6 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru transport (4,9% faţă de 4,5% în trimestrul II 2012), sănătate (4,7% faţă de 4,8%), comunicaţii (4,3% faţă de 4,5%), dotarea locuinţei (3,2% faţă de 3,3%), învăţământ – 0,9 (la nivelul anului precedent). În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 2085,9 lei lunar pe o persoană, respectiv cu 569,5 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 42,2% din cheltuielile lunare de consum

Atenţie, sector supravegheat de vecini Locuitorii satului Răzeni din raionul Ialoveni, fiind conştienţi că e mai uşor să previi o crimă decât să înlături consecinţele, s-au pus pe treabă şi au implementat cu succes practicile estonienilor în domeniul asigurării securităţii comunitare. Astfel, la începutul lunii septembrie, în localitate au fost create 10 sectoare de supraveghere de vecinătate.

Este vorba despre un proiect conceput pentru a spori gradul de securitate şi de prevenire a infracţionalităţii la nivel de comunitate.

Totodată, acesta reprezintă primul pas concret de colaborare între poliţie, autorităţile publice locale, cetăţeni şi societatea civilă cu scopul de a contribui la scăderea ratei criminalităţii în societate şi la asigurarea ordinii publice. În cadrul proiectului, locuitorii satului Răzeni au fost instruiţi cum pot să-şi asigure securitatea casei, a ogrăzii, a vecinătăţii în care locuiesc, cum pot să prevină infracţiunile şi cum să protejeze bunurile vecinilor. Ei trebuie să fie foarte atenţi la oameni necunoscuţi, la maşini străine şi chiar la scene de violenţă. Și, dacă observă ceva suspect, îşi pot contacta megieşul sau pot anunţa imediat poliţia.

Pentru a-i pune pe gânduri pe potenţialii infractori, în localitate au fost instalate mai multe afişe cu inscripţia „Atenţie, sector supravegheat de vecini”. Acestea îi aver-

Structura veniturilor disponibile, pe surse de formare, trimestrul II anul 2013

Structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în trimestrul II anul 2013

(40,6% în trimestrul II 2012), iar în mediul rural – 46,5% (47,2% în trimestrul II 2012). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (20,7% faţă de 17,2 % în mediul rural), transport (5,6% faţă de 4,2%), servicii de comunicaţii (4,7% faţă de 4,0%), pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,3% faţă de 0,6%) şi servicii de agrement (1,4% faţă de 0,5%). În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 89,8%, celor

în natură le revine respectiv 10,2%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 4,% din totalul cheltuielilor de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor material etc.). În cazul gospodăriilor rurale, cheltuielile în natură reprezintă consumul produselor alimentare din gospodăria auxiliară, care constituie 16,7% din totalul cheltuielilor de consum.

FLUX

CONSULTAŢII JURIDICE PE L E R I N A J E PENTRU SUFLE T Radu Buşilă CENTRUL de PELERINAJ

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

EMAUS

M I T R O P O L I A488 B A S A R488 ABIEI 078

MOLDOVA

or.

Chişinău, str. N. Iorga, 8 7-12 ani) Iaşul şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copii (vârsta 14-15 septembrie 2013 (2 zile/1 nopţi)

Grup 18/7 pers Preţ 70/80 euro/pers Plecarea Sâmbătă, 14 septembrie, ora 7. Sosirea Duminică, ora 22.

P Mitropoliei: E L E Moaştele R I NSf.Parascheva A J E - ocrotitoarea P E N TMoldovei, R U Palatul S UCulturii, F L EStatuia T lui Ştefan IAŞI: Catedrala cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, CENTRUL PELERINAJ Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Grădina de Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul E MMăn.Neamţ, A U SCatedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: T RCreangă, O P O LCetatea I A BNeamţ, A S A Munţii R A B Carpaţi I E I şi râul Moldova.

"Dragoş Vodă", Humuleşti - acasăMlaIIon

MU OC RL DA OI NVAA

Iaşul UCRAINA şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copiiKiev-Cernigov) (vârsta 7-12 ani) > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox 14-15 septembrie 21–23 septembrie 2013 2013 (2(3 zile/1 zile/3 nopţi) nopţi)

tizează pe potenţialii infractori şi criminali că oamenii din sectorul respectiv sunt foarte atenţi la ceea ce se petrece nu doar în curtea lor, dar şi în cea a vecinilor.

Această idee a apărut în urma unei vizite în Estonia a reprezentanţilor asociaţiei „Eco-Răzeni”. Acolo, proiectul este unul de succes şi, datorită voluntarilor, rata criminalităţii a scăzut cu 70 la sută.

Programul „Supraveghere de vecinătate” este implementat în Republica Moldova în colaborare cu organizaţia „Neighbourhood Watch” din Estonia, Inspectoratul General al Poliţiei, Inspectoratul de Poliţie Ialoveni, Consiliul Raional Ialoveni şi Primăria satului Răzeni. Programul este susţinut financiar de către Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Grup euro/pers Plecarea Sâmbătă, Duminică, 22.

Grup:18/7 7/18pers persPreţ Preţ:70/80 125/100 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 14 20 septembrie, septembrie, ora ora 7.19.Sosirea Sosirea: Luni, 23 ora septembrie, Catedrala - ocrotitoarea Palatul Culturii,Sf.Muc.Flor, Statuia luiPocrov, Ştefan IAŞI: ora 22.

Traseu:Mitropoliei: Chisinau Moaştele – Kiev – Sf.Parascheva Cernigov – Kiev – Chisinau Moldovei, Mănăstiri: Sf.Treime, cel Mare şi Sfânt, Nicolae Domnesc, Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Lupu, Vovidenia, Lavra Biserica Pecersk,Sf.Catedrale> Sf.Sofia, Măn.

Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir.

Muzee>Vasile Cernobal, Dimitrie Cantemir Alexandu Ioan Cuza, Grădina Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Miniaturilor.

Oraşe:şiKiev, Cernigov.

Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: Măn.Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Dragoş Vodă",ortodox Humuleştiîn- Munţii acasă la Ion Creangă, Cetatea la Neamţ, Munţii Carpaţi şi râulcel Moldova.

Circuit Carpaţi / Acasă domnitorul Ştefan Mare şi Sfânt

M U N T E N I A, A R D E A L ş i M O L D O V A 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

UCRAINA

Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora UCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit Kiev-Cernigov) 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi,ortodox Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi) Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Grup: pers Preţ: 125/100 Plecarea: Vineri,Urcare 20 septembrie, ora 19.în Sosirea: Luni, 23(1600 septembrie, Braşov,7/18 Făgăraş, Sinaia, Bran, eur/pers.

Poiana Braşov, Buşteni: cu telecabina Munţii Bucegi m.alt), ora 22. peTraseu: Chisinau – KievIzvorul – Cernigov – Kiev – Chisinau Mănăstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Urcare jos în Munţii Făgăraş, părintelui Arsenie Boca, BRAŞOV: Biserica Sf. Nicolae, MuzeulPocrov, Prima Sf.Sofia, Adormirea Maicii Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Şcoală Românească, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, BORZEŞTI: AcasăDomnului, la ŞTEFANSf.Vladimir. cel Mare şi Muzee> Sfânt. Cernobal, Miniaturilor. Oraşe: Kiev, Cernigov.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 M U N T E N I A, www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955

A R D E A L ş i Moffice@emaus.md OLDOVA

Circuit ortodox în Munţii Carpaţi / Acasă la domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi, Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Braşov, Făgăraş, Sinaia, Bran, Poiana Braşov, Buşteni: Urcare cu telecabina în Munţii Bucegi (1600 m.alt),

CMYK

FLUX

8

Externe

20 SEPTEMBRIE 2013

Cum şi de ce au pierdut deja Statele Unite războiul din Siria şi care pot fi consecinţele

Prin Siria, Rusia lui Putin s-a reîntors pe scena politică mondială, iar Statele Unite ale lui Obama au demonstrat că pot fi înfrânte, cel puţin pe plan diplomatic.

Diplomaţia rusă a pus Washingtonul în faţa faptului împlinit, dându-i ceea ce a cerut – eliminarea armelor de distrugere în masă – dar nu şi ceea ce, de fapt, a vrut – o intervenţie militară.

Lui Obama nu-i mai rămâne decât să se lupte acasă cu poate cel mai mare duşman al politicilor sale din Orientul Mijlociu, cetăţenii americani, care, deşi sunt convinşi că regimul lui Assad a folosit arme chimice, având încă vii în memorie amintirile conflictelor anterioare, se opun intervenţiei militare. Între timp, Rusia continuă să vândă arme regimului sirian. În scena treptelor din Odesa din filmul din 1925 al lui Serghei Eisenstein „Crucişătorul Potemkin“, un

tele american Barack Obama a făcut referire la astfel de imagini şi a adoptat postura mamei din filmul rusesc, făcând din copilul mort un casus belli al pledoariei sale pentru atacarea cu forţă armată a regimului sirian. De şapte ori în discursul său Obama a făcut referire la copii, „copii adunaţi în rânduri, ucişi cu gaz otrăvitor”, „copii care se zvârcolesc în agonie şi stau goi pe podeaua rece a spitalului”.

Dar americanii nu s-au lăsat impresionaţi, semn că SUA au ajuns

Moscova, a acceptat să renunţe la armele chimice. Analizele ONU demonstrează că în Siria au avut loc atacuri chimice, dar nu învinovăţesc pe nimeni. Rusia susţine că rebelii sunt responsabili.

Acordul, semnat la Geneva, a fost un cadou pe care Obama a fost forţat să-l accepte cu oarecare jenă deoarece transmite mesajul că Rusia şi aliatul ei, Iranul, au înţeles că este mai bine să oferi decât să primeşti. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a dat lui Obama ceea ce acesta a cerut, înlăturarea şi distrugerea armelor chimice, dar nu şi ceea ce preşedintele american vrea de fapt, înlăturarea lui Assad şi a regimului său proiranian. Documentul a fost redactat în întregime de negociatorii americani, dar ideile, prezentate pe două pagini, au venit de la delegaţia rusă condusă de secretarul de stat Serghei Lavrov. Presa rusă a descris acordul ca fiind un triumf diplomatic al Rusiei. „Putin, şi nu Obama, este cel aplaudat pentru prevenirea unui război în Siria. Jumătate din omenire a sprijinit Rusia în lupta cu SUA”, consideră Alexei Puşkov, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului rus.

Seminţele şi roadele victoriei ratate

băieţel nu mai mare de patru ani este împuşcat de trupele ţariste.

Sângerând, el cade la pământ, unde este călcat în picioare de mulţimea îngrozită care fuge de masacru.

Mama îşi ia copilul în braţe şi-l arată trupelor, iar montajul sugerează trei mesaje: Aveţi milă de copilul meu; Aveţi milă de poporul meu; Aveţi milă de umanitate. Şi ea este ucisă. În 1925, filmul era un mijloc nou de comunicare cu o putere uimitoare de a impresiona, chiar de a şoca.

Regizorii de atunci credeau că filmul poate trezi conştiinţa oamenilor şi poate impune standarde de decenţă guvernelor şi relaţiilor dintre naţiuni.

Copiii ucişi în Siria, actori în propaganda prorăzboi a lui Obama

Imaginea cu părintele îndurerat ţinându-şi copilul ucis a apărut din nou – este o imagine din Siria care arată consecinţele atacurilor cu arme chimice presupuse a fi efectuate de armata regimului preşedintelui Bashar al-Assad. O astfel de imagine a fost prezentată Comisiei de Securitate a Senatului american pe 5 septembrie. Într-un discurs către naţiune de la începutul acestei luni, preşedin-

într-o dublă criză, a neclarităţii privind ceea ce este un comportament civilizat şi a lipsei de încredere în mesajele imaginilor, o criză politică şi o criză de reprezentare, scrie Philip Kennicott, editorialist la The Washington Post şi câştigător al premiului Pulitzer pentru critică. Aceştia sunt duşmanii interni de netrecut ai lui Obama în lupta cu regimul sirian, iar ei au devenit vizibili după ce preşedintele, pierzându-şi aliatul tradiţional – Marea Britanie, a căutat sprijinul Congresului şi al populaţiei pentru atacarea Siriei.

Soluţia lui Putin, un cadou pe care Obama a fost forţat să-l primească

Potrivit unui articol semnat de Robert Scales, un fost comandant al Colegiului Militar al Armatei Americane, şi publicat tot de The Washington Post, opoziţia se răspândeşte şi în rangurile militare. În faţa acestui eşec, secretarul de stat John Kerry a sugerat, într-un discurs ţinut pe 9 septembrie la Londra, că Siria poate evita un atac american dacă renunţă la armele chimice, notează The Wall Street Journal.

A urmat apoi un dialog diplomatic între SUA şi Rusia care a dus la un acord în care Siria, sprijinită de

2011, trupele americane din Irak – 2012 a fost an electoral – în urma eşecului de a negocia un statut al forţelor. El a creat astfel un vid militar şi de putere în Irak, umplut rapid de Iran.

Victoria lui Assad în Siria ar crea un pod de dominaţie şiită care se întinde din Iran, peste Irak, până în Libanul dominat de Hezbollah şi la porturile mediteraneene ale Siriei.

Dacă Assad câştigă, toate ţările din regiune vor fi nevoite, într-un fel sau altul, să se apropie de Iran.

Primele înfrângeri militare ale americanilor în Siria?

ine au fost înconjurate în trei sate nu departe de graniţa cu Israelul.

Aceste informaţii sunt publicate de ziarul american World Tribune şi vin de la Yossef Bodansky, fost director al Forţei de Acţiune Împotriva Terorismului şi Războiului Neconvenţional a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american. Informaţiile sunt sprijinite de cele ale publicaţiei franceze Le Figaro.

John Kerry, un pacifist războinic, şi Vladimir Putin, un KGB-ist până în măduva oaselor

Acest deznodământ îşi are seminţele în decizia din 2011 a SUA de a colabora cu Arabia Saudită, Turcia şi Qatarul pentru a introduce jihadişti radicali în Siria cu misiunea de a înlătura regimul lui Assad şi a îndepărta astfel Siria de Iran, scrie World Tribune. Seminţe şi mai vechi au încolţit în anii 1978-79, în timpul preşedintelui Jimmy Carter, care a precipitat căderea şahului iranian, permiţând astfel Iranului să meargă pe o cale antioccidentală.

O particularitate a conflictului sirian este că acum ambele părţi, uneori impulsionate de fanatismul

Între 17 şi 18 august, unităţi ale Armatei Libere Siriene pregătite şi echipate de CIA, de Iordania şi de alte servicii de spionaj au încercat să pătrundă în sudul Siriei din nordul Iordaniei şi să mărşăluiască spre Damasc. Două unităţi, una cu 250 de oameni şi cealaltă cu 300 de oameni, au trecut în Siria şi au început să avanseze în paralel cu Înălţimile Golan.

Obiectivul lor era să-şi croiască rapid drum către est, spre Daraa, pen-

Ascensiunea pe scara ierarhiei puterii a actualului secretar de Stat al SUA, John Kerry, se datorează rolului principal jucat în mişcarea antirăzboi din anii 1970. Comentariile sale, în care îi acuza, uneori chiar pe nedrept, pe soldaţii americani de atrocităţi în Vietnam l-au lansat într-o carieră politică ce l-a adus în Senat, la numirea pentru preşedinţie din partea democraţilor şi acum în rolul de mână dreaptă a preşedintelui Barack Oba-

religios, se fac vinovate de atrocităţi şi crime împotriva umanităţii.

Iar motivele umanitare nu par să fie principala cauză a eforturilor lui Obama de a ataca Siria. Semnalele date de Washington indicau că SUA ar fi intervenit doar cu atacuri aeriene pentru destabilizarea trupelor fidele regimului.

Aceasta subliniază ideea principală a politicii americane în Orientul Mijlociu, slăbirea Iranului, o ţară profund antiamericană, cu puterea de a dezvolta arme nucleare.

Problemele cu această ţară s-au agravat după ce Obama a retras, în

tru a pregăti terenul pentru declararea oraşului drept capitala „Siriei Libere”. Planul de război se bazează pe marşul din toamna anului 2011 spre capitala libiană Tripoli a unor trupe sponsorizate de CIA şi venite din Tunisia. Marşul a fost decisiv pentru războiul libian, permiţând islamiştilor să preia puterea. În Siria, forţele CIA au întâlnit o rezistenţă îndârjită din partea unei alianţe improbabile formate din Armata Siriană, forţe jihadiste locale şi chiar unităţi tribale care se tem de încazarmarea străinilor pe teritoriul lor. Până pe 20 august, unităţile stră-

ma, scrie Fox News. Ascensiunea la putere a preşedintelui rus Vladimir Putin se datorează carierei de spion al KGB-ului, care în anii 1970 încerca să exploateze şi să manipuleze mişcarea antirăzboi din SUA. În timp ce Kerry compara trupele americane cu armatele lui Gingis Han, unul dintre cei mai mari cuceritori din istorie, KGB-ul făcea ore suplimentare pentru a se infiltra în grupurile pacifiste cu scopul de a face propagandă cu aceleaşi mesaje cu care se făceau auziţi americanii liberali. Kerry s-a schimbat, cu siguranţă, dar se pare că Putin nu.

Sursa: Ziarul Financiar

CMYK

9

România

20 SEPTEMBRIE 2013

FLUX

Le Monde, despre distrugerea a patru munţi şi stânga-mprejur a lui Ponta Proiectul minier de la Roșia Montană presupune folosirea unei cantități de cianuri de 12 ori mai mari decât totalul folosit în exploatările miniere din UE. Cu toate acestea și în ciuda protestelor, premierul Ponta acceptă înființarea unei comisii care va amâna decizia cu luni de zile. Motivul poate fi creșterea acțiunilor Gabriel Resources, scrie cotidianul Le Monde.

Decizia privind un proiect canadian gigantic pentru o mină de aur în România – care a făcut ca mii de protestatari să iasă în stradă de 15 zile – nu va fi luată până în noiembrie, a decis Parlamentul României, marți, 17 septembrie.

Aleșii din majoritatea de centrustânga au votat pentru înființarea unei comisii speciale dedicată acestui proiect, ignorând apelurile președintelui Traian Băsescu și ale opozanților pentru retragerea rapidă a proiectului de lege controversat care deschide calea exploatării acestei mine, scrie Le Monde în ediția sa de miercuri.

Potrivit premierului Victor Ponta, această comisie va avea sarcina de a analiza documentele legate de proiectul minier începând de la

eliberarea licenței de exploatare, în 1999, pentru o societate a statului român, transferată apoi unei companii private, Roșia Montană Gold Corporation, deținută în majoritate de canadienii de la Gabriel Resources. Comisia va trebui să discute și cu cei care se opun proiectului, dar și cu sindicatul angajaților de la RMCG. Raportul va fi dezbătut la finalul lunii octombrie de către Senat, apoi de Camera Deputaților, la începutul lunii noiembrie.

Distrugerea a patru munţi

Gabriel Resources prevede să exploateze 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, utilizând 12.000 de tone de cianură, de 12 ori mai

mult decât cantitatea de cianură utilizată în întreaga Uniune Europeană pentru exploatarea minieră.

Societatea promite crearea a sute de locuri de muncă și beneficii economice importante pentru România.

Dar, potrivit arheologilor, această mină în aer liber va duce la distrugerea a patru munți și ameninţă galeriile miniere din epoca romană.

Schimbarea radicală de poziţie a premierului

Cu toate că a promis să blocheze exploatarea de aur de la Roșia Montană în timp ce își făcea campanie, guvernul domnului Ponta a adoptat la sfârșitul lunii august un proiect de lege care facilitează exproprierile și obținerea permiselor necesare pentru această mină controversată, continuă cotidianul francez. În fața mobilizării împotriva proiectului, de o amploare fără precedent după 1990, cu manifestații zilnice în marile orașe, domnul Ponta a afirmat, săptămâna trecută, că Parlamentul va respinge „rapid”

proiectul de lege contestat. A revenit asupra poziției sale, acceptând să fie înființată o comisie, cu riscul ca dezbaterile să se prelungească săptămâni sau chiar luni de zile.

Duminică, între 20 și 25 de mii de persoane au ieșit în stradă la București și în zece alte orașe, făcând apel pentru „salvarea Roșiei Montane” și cerând demisia guvernului.

Călin Caproș, vicepresedinte al asociației Alburnus Maior, din care fac parte locuitorii Roșiei Montane care se opun planurilor canadieni-

lor, consideră că „este sarcina guvernului să decidă dacă exploatarea minei se va face sau nu”, potrivit criteriilor economice și tehnice. „Este în interesul companiei ca procesul să se prelungească, astfel încât prețul acțiunilor să crească”, a spus acesta pentru AFP, citată de Le Monde.

Proiectul de lege al guvernului a fost deja criticat de ministrul Justiției și de președintele Băsescu, care a cerut, luni, guvernului să-l retragă.

Sursa: cotidianul.ro

33 de ONG-uri creştine din România pentru Roşia Montană Alianţa pentru Demnitate Naţională a transmis în 15 septembrie un comunicat semnat de 33 de ONG-uri creştine despre situaţia generată în România de războiul mogulilor din SUA, Canada, Israel şi Ungaria pentru Roşia Montană. Spre deosebire de miorlăiala celor 27 de ONG-uri ale lui Soros, mesajul organizaţiilor naţionaliste sau tradiţionaliste nu a primit niciun “ecou” în presă. În ianuarie 2012, când aceleaşi ONG-uri sorosiste şi de extremă stângă, ca Miliția “spiritualului” Mircea Toma, făceau repetiţii prin Piaţa Universităţii (şi) pentru “revoluția Roșia Montană”, părintele Justin avertiza: “Cetăţeanul, înainte de a ieşi la o manifestaţie sau revoltă, trebuie să îşi pună mai întâi întrebarea: Cine pune la cale această revoltă? Cine o conduce?

Că spontană e o naivitate să crezi că e. Dacă se va informa, va vedea că în spatele acestor mişcări sunt oameni ai sistemului, nişte criminali care se folosesc de mulţime spre a-şi câştiga ei autoritate şi putere. Împotriva cui te revolţi?

Se ştie măcar cine e de vină pentru această criză? Nu e limpede că ea este provocată tocmai de bancherii şi oamenii sistemului în scopuri murdare? Aşadar cine se va face părtaş la astfel de revoluţie îşi va periclita şi libertatea pe care o mai are, şi răspunde şi pentru întreaga omenire care se va afunda într-o dictatură nemaiîntâlnită până acum. Nu vă încredeţi în manipulările mass-mediei. Şi chiar de ar avea un scop bun o revoluţie, cine să mai dirijeze o societate în zilele noastre? Toţi stăpânii netrebnici s-au făcut, nu mai este niciun drept care să poată dori binele omenirii. Numai Dumnezeu ne poate scăpa de urgia care vine.

De abia aici este justificată cuminţenia. Deci să avem cuminţenia cea bună şi să nu cădem în laţurile unei politici nefaste”. Întrebarea este: vor reuşi aceste organizaţii creştine ale României să preia şi să îndrepte pe calea cea bună manifestaţia stimulată cu mij-

loace şi tehnici profesioniste de agenţii Ungariei? Au ele această forţă? Vor reuşi să spargă jocurile informativo-financiaro-politicianiste desfăşurate concomitent, pe multiple planuri şi cu multiple mize? Să le ajute Dumnezeu! Mai ales că internaţionaliştii lui Soros, Tismăneanu şi Iliescu (după cum vedeţi, a tunat şi… “s-au demascat”!) deja sunt speriaţi că “legionarii au preluat Piaţa”… Iată comunicatul ONG-urilor creştine împreună cu un fragment dintr-o predică a “Leului Ardealului”, ÎPS Bartolomeu Anania, despre Roşia Montană:

Ziua solidarităţii naţionale

În contextul evenimentelor din ultimele săptămâni, societatea civilă creştină va ieşi în stradă. Uniţi sub semnul Sfintei Cruci, vom protesta împotriva dezastrului ecologic care este pe punctul de a fi dezlănţuit asupra României, cu acordul unor importanţi factori politici de decizie din ţara noastră.

Transformarea Roşiei Montane – cu munţii şi patrimoniul său cultural nepreţuit – într-un imens lac de cianură constituie un act împotriva poporului român. Pentru că niciodată o investiţie industrială nu a avut un asemenea impact nu numai asupra zonei respective, pline de frumuseţi naturale şi de semne ale istoriei încă din perioada antică, dar şi asupra întregii

ţării şi a cetăţenilor ei. Răul s-a întins să înghită România!

Amintim hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, elaborată încă din anul 2003: „Având în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui Dumnezeu, iar pe de altă parte că proiectul minier al corporaţiei canadiene Roşia Montană Gold Corporation urmează să desfigureze atât ecologic, cât şi uman zona Roşia Montana şi, prin extensie, întreaga regiune a Munţilor Apuseni, … Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se pronunţă împotriva realizării proiectului Roșia Montana Gold Corporation şi speră ca această zonă să rămână intactă în sfinţenia, puritatea şi frumuseţea ei.”

Suntem solidari cu decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Suntem solidari cu românii din Roşia Montana care se opun proiectului de exploatare prin cianurare a aurului de aici. Suntem solidari cu fraţii români de pretutindeni ce protestează împotriva cianurării Roşiei Montane. Suntem, de asemenea, solidari cu românii de la Bârlad ce au ieşit în stradă strigând „Cu noi este Dumnezeu!”, în lupta împotriva crimei otrăvirii apelor prin explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Cerem respingerea imediată a proiectului de lege de către Parlament, interzicerea prin lege a utilizării cianurilor în industria minieră şi deblocarea procedurilor de includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO, precum şi interzicerea exploatărilor gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Ne punem, în primul rând, nădejdea în Dumnezeu, şi ne înarmăm cu rugăciunea şi cu puterea de nebiruit a Crucii, gata de a ne apăra ţara cu dragoste, dreaptă socotinţă şi fermitate.

Așteptăm ca toţi românii conştienți de gravitatea momentului să iasă în stradă, fiecare în localitatea sa, şi să se opună ca pământul sfânt al ţării să fie batjocorit doar pentru a îmbogăţi câteva persoane, distrugând şi cimitirele, şi bisericile, tot trecutul unei vechi colectivităţi de români. Ieşiţi cu cruci şi icoane, ca să fim întăriţi de Dumnezeu, căci „Uniţi în jurul Crucii, salvăm România!”

Semnează: Alianţa pentru Demnitate Naţională Asociaţia Basarabii Alianţa Familiilor din România (în total, 33 de semnatari) Sursa: frontpress.ro

FLUX

10

Cultur=

20 SEPTEMBRIE 2013

CONCURSUL INTERNAŢIONAL AL TINERILOR INTERPREŢI DE OPERĂ „MARIA BIEŞU” ŞI-A DESEMNAT CÂŞTIGĂTORII:

Premiul întâi a fost împărţit între Belarus şi Ucraina Pe parcursul celor opt zile ale Festivalului „Maria Bieşu” au avut loc spectacole de operă şi balet în care au evoluat nume sonore din opt ţări. S-a desfăşurat, de asemenea, tradiţionalul concert de binefacere, iar oaspeţii festivalului din Germania şi Franţa au susţinut câte un master-class în domeniul artei baletului.

Totodată, a avut loc şi cea de-a doua ediţie a concursului internaţional al tinerilor interpreţi de operă „Maria Bieşu”.

Juriul a decis ca, în acest an, Premiul Mare să nu fie decernat, iar Premiul întâi a fost împărţit de Pavel Petrov din Belarus şi Iulia Tereschina din Ucraina. Soliştii Operei Naţionale de la Chişinău, Ana Dimitriu şi Ion Timofti, s-au învrednicit de locurile 2 şi 3 la Concursul Internaţional al tinerilor interpreți de muzică clasică „Maria Bieşu”, care s-a desfăşurat în cadrul Festivalului Internațional de Operă și Balet Maria Bieşu în perioada 6-15 septembrie 2013.

Festivalul-Concurs a fost fondat de Primadona operei naţionale Maria Bieşu. Prima ediţie a adunat la Chişinău 30 de concurenţi şi a fost inaugurată în septembrie 1990. De atunci a devenit o tradiţie, care tinde să facă visul fondatoarei realitate – de a transforma Chişinăul într-un centru al muzicii de operă şi să aducă în capitala Moldovei cele mai bune voci din lume.

Amintim că la concurs au participat 36 de soliști de operă din Germania, România, Ucraina, Israel, Rusia, Belarus şi Moldova. Obiectivul competiţiei constă în descoperirea şi lansarea celor mai valoroase voci lirice ale tinerei generaţii.

„O PUNTE SPRE VIITOR”

La Chişinău au demarat Zilele europene ale patrimoniului În perioada 19-30 septembrie, la Chişinău se vor desfăşura Zilele europene ale patrimoniului. Din iniţiativa Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, manifestări cu această ocazie vor fi organizate în toată ţara.

Lansate în 1985, în Franţa, Zilele Europene ale Patrimoniului au fost organizate începând din 1999, ca iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Consiliului Europei. Cele 50 de ţări semnatare ale Convenţiei culturale europene iau parte la Zilele Europene ale Patrimoniului, oferind vizite la comorile culturale şi deschizând clădiri istorice care sunt în mod normal închise publicului. Evenimentele culturale aduc în prim-plan arhitectura şi arta locală, precum şi meşteşugurile şi tradiţiile, şi vizează, totodată, promovarea înţelegerii reciproce între cetăţenii europeni. Şirul manifestărilor dedicate acestui eveniment au demarat ieri, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, cu vernisajul expoziţiei „Patrimoniul cultural – punte spre viitor”, în cadrul căreia au fost premiaţi arhitecţii, jurnaliştii şi oameni de cultură care au contribuit la protejarea patrimoniului cultural.

Astăzi, 20 septembrie, la Chişinău se desfăşoară masa rotundă cu genericul „Patrimoniul cultural: de la realitate la necesitate”. Tot azi, la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală va fi vernisată expoziţia „Din tezaurul natural al muzeului”.

Potrivit Varvarei Buzilă, directorul adjunct al Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală, această expoziţie se organizează o dată la zece ani şi în cadrul ei sunt expuse obiecte foarte rare care fac parte din patrimoniul nostru cultural. Iar unele exponate, care reprezintă fauna lumii întregi, precum: scoici, animale exotice, sunt aduse de peste hotare.

Expoziţia va putea fi văzută până la 1 decembrie 2013.

Pe 21 septembrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei va avea loc Ziua Uşilor Deschise şi va fi prezentată experienţa muzeului în implementarea proiectelor

CA SĂ-ŞI PROTEJEZE INTIMITATEA

11 MILIOANE de oameni şi-au închis conturile de Facebook 11 milioane de persoane şi-au închis conturile de Facebook. «Nu eşti pe Facebook, nu exişti!»

Aşa se face că sute de milioane de oameni din întreaga lume «trăiesc» mai activ în mediul virtual decât o fac în viaţa reală. Însă scandalul de spionaj în care America joacă rolul principal i-a făcut pe mulţi să îşi închidă contul de pe reţeaua de socializare.

Mai exact peste nouă milioane de utilizatori din SUA şi alte două milioane de utilizatori din Marea Britanie „au murit” din punct de vedere virtual.

«Oamenii au devenit mai atenţi cu privire la viaţa lor privată în spaţiul virtual din cauza unor realităţi intens mediatizate precum informaţiile recente privind spionajul Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA”, declară editorul revistei „Cyberpsychology, Behaviour and Social Networking”, Brenda Wiederhold.

Cel mai des întâlnit motiv pentru care oamenii renunţă la profilul lor de pe Facebook este preocuparea pentru confidenţialitatea vieţii private pe Internet. Pe locul doi se situează nemulţumirea generală faţă de serviciile oferite de reţeaua de socializare.

G`ndul s=pt=m`nii „A studia şi a nu gândi este o risipă. A gândi şi a nu studia este periculos”.

Confucius

transfrontaliere. Tot pentru această zi este programată o sesiune de comunicări cu genericul: „Opera lui Ion Druţă - componentă esenţială a patrimoniului cultural intangibil al Moldovei”.

La Casa-muzeu „A.S. Puşkin” şi la filiala muzeului din satul Dolna – Conacul familiei Ralli, va avea loc expoziţia despre scriitorii europeni-jubiliari ai anului 2013.

De asemenea, vor fi desfăşurate excursii cu genericul: „Puşkin în Moldova şi valorile europene în creaţiile sale” şi va fi desfăşurat un program literar-muzical „Europa şi noi”.

Până pe 30 septembrie în mai multe muzee vor fi desfăşurate diverse expoziţii, lansări, mese rotunde.

ÎN PREMIERĂ LA CHIŞINĂU

„Flori de mină din Maramureş” Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, în colaborare cu Muzeul de Mineralogie Baia Mare au lansat ieri expoziţia „Flori de mină din Maramureş, România”, manifestare culturală prilejuită de celebrarea ”Zilelor Europene ale Patrimoniului”.

Expoziţia prezintă publicului chişinăuian 120 de eşantioane minerale reprezentative din colecţia Muzeului de Mineralogie Baia Mare, singurul muzeu regional cu acest specific din România şi deţinătorul uneia dintre cele mai mari colecţii regionale de minerale sau „flori de mină” din Europa.

Frumuseţea şi mărimea mineralelor au stârnit interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri, eşantioanele fiind extrase, aduse la suprafaţă şi păstrate în colecţii proprii sau expuse la muzeu.

Numărul foarte mare de eşantioane minerale găsite în minele din jurul oraşului Baia Mare oferă regiunii dreptul de a fi numită cea mai bogată deţină-

toare de asemenea frumuseţi din România, fiind binecunoscută şi pe plan mondial.

Publicul din Republica Moldova poate admira exponate spectaculoase din punct de vedere al esteticii, mărimii şi formei, printre care se numără varietăţi de cuarţ, calcit, rodocrozit, marcasită, ghips etc.

Floarea de mină este un eşantion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, care posedă calităţi estetice deosebite, datorită concreşterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor, a dimensiunilor de excepţie a unor cristale componente.

Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în perioada 19 septembrie –25 octombrie 2013.

Cultur=

20 SEPTEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

CE MAI MONUMENT DE OAMENI! (Pagini de jurnal)

3.I.1992 Dialogul pe care l-am realizat cu Andrei Pleşu are un ecou deosebit. Oricât de sobru ar părea Serafim Saka, însă a fost primul care m-a felicitat, vorbindu-mi elogios de tactica şi abilitatea cu care am condus firul conversaţiei. Însă, fireşte, marele merit e al lui Pleşu, care copleşeşte prin inteligenţa sa torenţială. Mi-au mai vorbit – Glebus Sainciuc, Valentina Tăzlăuanu, Aurel Scobioală, Mihail Ion Ciubotaru. Tăzlăuanu zice că dialogul i-a prilejuit o după-amiază de An Nou excepţională; mă invidiază (un fel de a spune, nu?) că am avut şansa să întâlnesc un interlocutor atât de strălucitor ca spirit. Aureliu Busuioc zice că l-am torturat, impunându-i să citească cele două pagini de ziar cu dialogul… Fireşte, nu i-am impus, şi e bine că nu le-a putut lăsa, fără să le ducă la bun sfârşit.

I-am expediat lui Andrei Pleşu dialogul prin Radu Negru de la Iaşi: de acolo e mai uşor să găsească vreun „poştaş” care are treabă la Bucureşti.

5.I.1992 Ieri, în sfârşit, duc la „LA” traducerile din poezia lui Knut Skujienieks. Juxtalinearele le aveam de câţiva ani, mi le adusese Leons Briedis, rugându-mă să dau versiunea lor românească. Deci, în sfârşit… Luând traducerile, Vasile Romanciuc zice că nu ar fi rău să găsim şi vreo poză de-a lui Knut.

Să-i telefonez la Riga lui L. Briedis şi ne va ajuta.

Aşa şi fac, telefonez la Riga, pentru ca să trăiesc o aprigă dezamăgire. Leons e la pat. Are sau reare acuta sa criză de ulcer. Nervos, dezolat… Zice: „Dacă doreşti, îţi pot trimite o fotografie de-a lui Knut, însă află că el s-a dat cu foştii comunişti, e un trădător, un securist… documentele demonstratoare sunt pe cale să fie date în vileag şi fii sigur că vor face mare vâlvă în Letonia…”. Rămân cu gura căscată la receptor, mai auzind de la Leons că, de asemenea, pro-neo-comunişti, trădători sunt Imants Ziedonis (… prostituată naţională, zice L.), Ianis Peters, Mara Zalite etc. – adică toţi cei pe care, acum un timp, îi iubea, cu care, de altfel, se mândrea… „Uniunea lor scriitoricească e prosovietică… Pe mine m-au dat afară din serviciu, mi-au închis revista de cultură”, zice. „Presa literară şi culturală dispare”, geme Leons în receptor. „Statul nu susţine, ne ruinăm…”

Nu credeam să aud atare veşti cutremurătoare. „Dar, – face Leons, – să trăim cu zâmbetul pe buze! Iartă-mă că sunt cam dur. De unde, poate, cu criza asta de ulcer… Însă eu, ca şi tine, mă ţin… Trec ele toate… Să rămânem fideli poeziei, scrisului…” „Ai ceva rezerve din ce să trăieşti?” îl întreb. „Da, am… Sunt cam obosit, dar am… Ultimii ani am lucrat ca un apucat… Deci, cu zâmbetul pe buze!”

Până la urmă, aşa şi nu am clarificat dacă îmi va trimite sau ba poza lui Knut… Oricum, cred că situaţia e într-adevăr dramatică, însă nici Leons nu poate să aibă dreptate în toate. Timpuri confuze… Suflete derutate, agitate… Să ne revenim, Leons!

Versurile lui Knut însă, trebuie să apară… Nu ştiu ce poziţie are Skujienieks astăzi, însă să nu uităm că el a plătit cu ani grei de Gulag curajul de a se fi împotrivit ocupanţilor. Şi-apoi eu am o simpatie aparte pentru toţi cei pe care i-am cunoscut atunci, în iunie 1974, acolo, la Riga şi în cătunele letone… Păcat că nearanjările sociale îi dezbină şi-i ruinează sufleteşte… De altfel, nu doar pe ei… Numai că nu trebuie să cedăm, să ne moleşim, să capitulăm. Nici pe departe nu am folosit toată dârzenia de care suntem în stare…

[Mă cam întind la scris. Posibil, şi din motivul că folosesc un stilou nou, peniţă de aur, pe care

Zinovia mi l-a dăruit chiar azi, de ziua Capricornului ajuns exact la 43 de ani… Să fie într-un ceas, într-un an, un final şi început de secol bun(e)!]

Pentru colecţia „Poezii de duminică” am pregătit selecţii din opera lui Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Aureliu Busuioc. Ieri, le-am scris şi cuvântul însoţitor de pe coperta 4. Aştept şi manuscrisul lui Arcadie Suceveanu.

La „LA” am prezentat eseul „Blocnotes” din volumul în pregătire „Şlefuitorul de lentile”. Sică Romanciuc – aproape încântat şi cu oferta de a le mai prezenta ceva în acest stil. Da, mai am texte… cele „barosane” le voi prezenta revistelor („Columna”…).

Cu Matcovschi – în discuţii şi elucidări de raporturi. Alaltăieri, pe când era în biroul meu şi Vasile Gârneţ, redactorul „Basarabiei” a cam fost pus în gardă de neclintirea noastră de pe poziţii.

I-am spus direct că, dacă el consideră că „e revista mea, revista mea…”, precum îi place să tot spună, eu o să-i demonstrez că revista „Basarabia” nu e a lui D. Matcovschi, ci a celor peste două sute de scriitori. Ba chiar am să pun la adunarea generală problema alegerii sau realegerii redactorilor publicaţiilor USM. Şi iată că ieri dânsul vine cu ideea unei mese rotunde, la care să ne expunem părerea, să permitem accesul liber al tuturor scriitorilor la publicare, „să nu discriminăm moderniştii”… Ba – să cazi jos, nu alta! – vine la mine, ţinând în mâini un teanc de file, întrebându-mă dacă nu ştiu cumva vreun critic care e mai înclinat de a gusta literatura/ poezia modernă… Eu presupun că e vorba de vreun grupaj de versuri prezentat la revistă de cine ştie ce tânăr teribilist, pe care redactorulşef vrea să-l treacă prin prisma criticii, când colo – aflu că el însuşi, D. Matcovschi, şi-a descoperit prin sertare nişte texte, pe care le-a scris cu ani în urmă, versuri care sunt oarecum diferite de cele pe care le-a tot publicat prin volume şi, prin urmare, el, D. Matcovschi, vrea să se supună judecăţii unui critic care… are gust ne-tradiţionalist. Ce e asta? Rătăcire? Frică? Incertitudine? Viclenie?... Ceva este, totuşi… Şi-mi citeşte… şi-mi tot citeşte… Despre Apollo, despre Melpomena („Am scris-o, pe când mă preocupam serios de teatru”); o fabulă despre un broscoi ce se dă şi el drept mare cântăreţ. Ceva inspirat de apariţia romanului lui Busuioc „Singur în faţa dragostei” – Matcovschi parcă i-ar da replică, spunându-i că cel mai greu e să te afli tu singur în faţa ta… Apoi şi câteva strofe memorabile despre străbunii pe care îi vede în sicrie – prin rouă, prin ţărână. „Iaca, ai fost la Bacău”… zice şi-mi citeşte un poem cu şi despre Bacovia, apoi altul despre Neculce etc. „Cred că-mi iese el vreo carte”, spune, şi eu sunt de acord, mirându-mă – nu chiar nesincer – cum de nu le-a publicat până acum. Aşa am şi zis: „Mă mir cum de le-ai ţinut atâta vreme în sertar, în vreme ce ai publicat lucruri mai slăbuţe”. Nu i-am spus: „Mult mai slăbuţe”, cum s-a întâmplat, de fapt.

Iată aşa: confuzele relaţii, d(o)ar aparent paşnice cu D. Matcovschi – continuă… Sunt sigur de una, şi anume: nemaiavând sprijin la partid, nemaifiind aclamat de mulţime, nemaifiind linguşit de diferiţi colegi şi pseudocolegi, cel care se considera titanul neamului şi al literaturii nu mai poate să nu ţină cont de Suceveanu, Gârneţ, Chiriac, Popa, Galaicu-Păun, de cel căruia i s-a confesat etc. S-a produs fisura pe care am prezis-o: „nu mai sunt bloc monolit şi de nezdruncinat” cei care se dădeau drept apostoli, martiri, eroi etc. ai neamului. S-a exagerat. Mult. Şi poate că, atunci, era cazul. Astăzi însă lucrurile revin la dimensiunile lor fireşti. Ei aveau interese. Nu comune, ci doar interese. Astăzi li s-au încurcat preferinţele, opţiunile şi – rău de tot – interesele. Război, Doamne, între Ma. şi La., Ma. şi Da. (problema „şoferului trădător”), Vi. şi La. etc. De, Dumnezeu nu bate cu băţul, sau nu numai, ci şi cu ambiţia megalomană bate…

Merg să procur câte ceva. Preţuri năucitoare. Însă nici cozile nu s-au scurtat cu mult (încă). O doamnă priveşte la o atare şerpuire ce duce spre o tejghea, zicând: „Ia ce mai monument de oameni!”. De unde i-o fi venit asociaţia? De la coada ce ducea spre mausoleul lui Lenin? Pentru că, zău, e expresiv să zici despre o mulţime: „Ce mai monument de oameni!”.

22.I.1992 Pe 9 ianuarie trebuie să pornim spre Cluj, la zilele Eminescu. Maşina – de la biroul de propagare a literaturii. Vorbisem din timp cu I. V. să pună la cale cu şoferul, să fie bine; găsesc şi benzină – împrumut de la „LA”. Însă dat fiind că I. V. e un târâie brâu sadea, un ins care nu desprinde paharul cu băutură de la gură, evident că nimicfăcătorul director al biroului respectiv nu a anunţat nici şoferul, nici să ia benzina… Pe scurt, plecarea noastră era gata-gata să eşueze. În loc să pornim la ora 9,00, prin nervi şi aproape resemnare, ajungem să dăm cu nasul în ora 15,30, când, de asemenea, era totul baltă: şoferul de la „LA” n-a putut fi găsit, deci nu avem benzină… În sfârşit, pe extenuaţii de noi (şi Arc. Suceveanu) ne mai prinde cu ceva suflet dl Ispas, care era plecat la Ghidighici după bonurile de benzină. Aşa că, la insistenţa mea şi a fatalismului „fie ce o fi”, urcăm în maşină şi pornim spre Leuşeni-Albiţa. Să fi pornit la timp, treceam (până la 14,00) pe la Sculeni, scurtând distanţa cu vreo 50 de kilometri, dar…

Ceaţa – zid. Doar mici porţiuni ceva mai limpezi. Vama o trecem fără dificultăţi. Dincolo, până la Iaşi, de asemenea negură spăimoasă. Aşa că de la Chişinău până la Iaşi facem vreo 5 ore.

La Costuleni, deja noaptea, batem la o poartă, rugând un gospodar să ne dea un pahar – pentru că nici atare unealtă nu aveam cu noi, să însoţească câteva sticle cu vin. Înainte, înainte, înainte…

Gheorghe, şofer tinerel şi neumblat prin lume, la un moment dat întrebă dacă nu cumva ajungem deja la Cluj… Ehe, până la Cluj mai aveam vreo 500 de kilometri! „E-e, – face neexperimentatul de la volan, – de când tot mergem, de-acum de două ori înconjuram Moldova (basarabeană)”.

Bietul băiat… De data aceasta am luat-o pe la Suceava. Drumul – mult mai lung decât pe la Reghin. Regretăm alegerea, dar… Allea iacta est!

La Cluj ajungem abia pe la 8,00, adică – în dimineaţa următoare. Însă atmosfera e cu adevărat splendidă, aşa că parcă nu am resimţi urmările nopţii nedormite. Ne revedem prietenii dragi: Horia Bădescu, Doina Cetea, Teohar Mihadaş, Negoiţă Irimie, Virgil Bulat, Virgil Mihaiu, Ion Cocora etc., etc. Fac cunoştinţă şi cu George Vulturescu de la Satu Mare, revista „Poesis”.

O emisiune în direct (12,00-13,00) la radioul local: dialog – eu, Suceveanu, Constantin Dumitrescu, Radu Săplăcan. Horia Bădescu e atât de gentil, încât îmi dăruieşte o microcasetă M-60 pentru reportofonul meu. Aveam două M-30, deci, împreună, bandă pentru 3 ore de dialog, ceea ce, mai apoi, am şi făcut, conversând cu dragii de Aurel Rău, Dimitrie Vatamaniuc şi Mircea Tomuş (discuţiile cu ultimii doi le-am şi transcris de pe bandă). Apoi, seara, la televiziune. Cred că toţi trei ne-am prezentat bine, însă, până la urmă, aveam a ne convinge că I. V. nu e un naiv necultivat, necitit, ci de-a dreptul un tip prost, necioplit, insensibil la atmosferă, situaţie şi interlocutor.

Doamne, ce ignoranţă, ce mucegai!

Augustin Buzura căzuse de acord să ne întreţinem într-un dialog, însă timpul – şi domniei sale, şi mie – nu ne-a permis să ne revedem.

Călătorie la Mănăstirea Nicula. Serviciul divin – extins şi minuţios, poate şi graţie prezenţei noastre aici. O expoziţie de icoane vechi pe sticlă, atelierul unui călugăr iconar. Nu ştiu dacă e cazul de a compara, însă mănăstirile moldo-bucovinene impresionează mult mai mult. [De altfel, la TVR văzusem cadre tragice: a ars partea veche, cea din pădure, a mănăstirii Agapia, unde, pe „Drumul inimilor” (pietre de forma inimii!), am mers acum două veri împreună cu Zinovia, Ioana, Traian şi cu piciul Alexandru. Ca prin minune, biserica de lemn a rămas intactă, pe când s-au topit până şi clopotele de la intrare.]

Gazdele – extrem de generoase: şi la radioteleviziune, şi la ziarul „Adevărul de Cluj”, cu bunul Ilie Călian, şi în asigurarea cu benzină (13 mii de lei doar pentru atare lichid aurifer…).

Două seri de neuitat: una la Aurel Rău şi doamna Oltea, cealaltă (prin intermediul lui Cocora) la medicul-milionar Teodor Pop, care zice: „Dacă ajungem în Ardeal la 100 de milionari români, problema cu minorităţile e rezolvată de la sine”.

Adăugând: „Măiestria şi punga mea vă stau oricând la dispoziţie”. Are multe opere de artă, e pe cale de a deschide o clinică pentru 40 de medici.

FLUX

CALEIDOSCOP

20 septembrie Evenimente 1974: Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 km, situată la altitudinea de 2.040 m 1347: Prima atestare documentară a orașului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei 1459: Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești 1519: Navigatorul Ferdinand Magellan a plecat de la Sanlúcar de Barrameda în călătoria sa în jurul lumii 1702: A fost inaugurat Palatul de la Mogoșoaia, așa cum stă scris pe pisania din foișorul de pe latura de răsărit a palatului 1792: Bătălia de la Valmy: Armata prusacă a generalului Karl Wilhelm Ferdinand de Braunschweig este înfrântă de armata franceză. Ca urmare a acestei victorii, la 21 septembrie 1792 va fi proclamată Republica Franceză 1811: Napoleon o alungă din Paris pe Madame de Récamier, la șapte ani după ce a făcut același gest față de prietena ei, Madame de Staël. În opinia suveranului, cele două doamne aveau limba prea ascuțită. Saloanele lor erau frecventate de foarte mulți oponenți ai monarhului francez 1854: A început Războiul Crimeii, cu o victorie francobritanică în bătălia de la Alma 1863: Bătălia de pe Chickamauga din timpul Războiului Civil American se încheie cu o victorie confederată 1880: Orașul Buenos Aires este declarat capitala Republicii Argentina 1932: Gandhi începe greva foamei în închisoarea Poona, India 1940: A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940 1954: Harlan Herrick, realizează primul program în limbaj Fortran 1946: Prima ediție a Festivalului de Film de la Cannes

Nașteri 1758: Jean-Jacques Dessalines, împărat al Haiti (d. 1806) 1791: Serghei Aksakov, scriitor rus (d. 1859) 1832: Johann Joseph Abert, compozitor ceh (d. 1915) 1833: Ernesto Teodoro Moneta, politician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1907) 1842: James Dewar, chimist, inventator și fizician scoțian (d. 1923) 1853: Rama al V-lea, regele Thailandei (d. 1910) 1866: George Coșbuc, poet român (d. 1918) 1878: Upton Sinclair, scriitor și om politic american (d.

1968) 1886: Ducesa Cecilie de Mecklenburg-Schwerin, prințesă moștenitoare a Germaniei (d. 1954) 1896: Scarlat Callimachi, poet, dramaturg și ziarist român, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi (d. 1975) 1902: Cesare Zavattini, scriitor italian (d. 1989) 1908: Adalbert Boroș, preot romano-catolic român (d. 2003) 1917: Fernando Rey, actor spaniol (d. 1994) 1934: Marian Hudac, actor român (d. 1996) 1934: Sophia Loren, actriță italiană 1972: Victor Ponta, politician român, prim-ministru al României

Decese 1863: Jakob Grimm, scriitor german (n. 1785) 1898: Theodor Fontane, prozator și poet german (n. 1819) 1920: Teodor Teodorescu, compozitor român (n. 1876) 1949: Nikos Skalkottas, compozitor grec (n. 1904) 1957: Jean Sibelius, muzician și compozitor finlandez (n. 1865) 1971: Giorgios Seferis, poet grec, laureat al Premiului Nobel în 1963 (n. 1900) 1975: Saint-John Perse, poet și diplomat francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1887) 1999: Raisa Gorbaciova, soția fostului șef al statului sovietic Mihail Gorbaciov (n. 1932) 2000: Pierre Elliott Trudeau, politician, prim-ministru al Canadei (n. 1919) 2005: Simon Wiesenthal, vânător de naziști, fondatorul centrului Simon Wiesenthal (n. 1908)

FLUX

12

„Libertatea călătoriei deschide mintea către nişte posibilităţi nelimitate. Dacă nu faci nimic neaşteptat, nimic neaşteptat nu ţi se va întâmpla.”

Fay Weldo

Magazin

20 SEPTEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Visul culinar american

Pentru că lumea încă mai crede în „visul american” vă invit să mergem peste mări şi ţări (vorba poveştilor) pentru a vedea cu ce ne va răsfăţa America în materie de preparate culinare.

Urcăm la bordul aeronavei numită „imaginaţie” şi ne lăsăm purtaţi către Lumea Nouă a lui Columb. Aici, destinaţia noastră este cea mai populată metropolă a Statelor Unite, New York-ul, atraşi fiind de cultura, caracterul cosmopolit (ce se datorează celor peste 180 de naţionalităţi diferite ce au ales New York-ul drept loc de trai) şi energia „Oraşului care nu doarme niciodată”, cum mai e alintat New York-ul.

Atracţiile sale turistice, devenite emblematice pentru Statele Unite ale Americii, atrag anual peste 50 de milioane de vizitatori. Iar noi vom explora atât destinaţiile turistice ale oraşului, cât şi bucătăria specifică americană, ce îmbină tradiţionalele reţete indigene cu influenţele aduse de colonizatori şi emigranţi.

Traseul va fi unul clasic pentru turiştii veniţi aici, dornici să descopere insulele Manhatanului, Long Island şi Staten Island, pe care este amplasată o mare parte din metropolă. Începem aventura americană cu o plimbare pe renumita stradă 5th Avenue, pentru a ajunge în Times Square, piaţa denumită şi „Răscrucea Lumii”, datorită faptului că acesta este unul dintre cele mai vizitate locuri de pe mapamond, pe aici trecând zilnic o treime de milion de oameni. Totodată, aici putem să intrăm în faimosul Teatru Broadway pentru a vedea un musical.

Dinspre Times Square ne vom lăsa ademeniţi de o plimbare pe bulevardul Broadway, înspre Central Park, locul în care ne putem ascunde de aglomeraţia urbană, la umbra copacilor. Aici vom descoperi lacuri pe care se plimbă lebedele, pe care le putem şi hrăni. O altă atracţie a parcului, pe care nu o putem rata, este Grădina Zoologică, care găzduieşte o multitudine de specii de animale şi păsări exotice de pe întreg globul, aceasta fiind împărţită în diverse zone: tropicală, polară etc.

Pentru a înţelege şi descoperi viaţa emigranţilor din New York, vom face o plimbare, obligatorie, prin cartierele transformate de către aceştia în mici orăşele ale comunităţilor lor, cum ar fi China Town, Italy Town, India Town etc.

Punctul de reper pentru imaginea New York-ului şi simbolul libertăţii, Statuia Libertăţii este următoarea noastră destinaţie. Situată pe Insula Libertăţii, la intrarea în port, aceasta a fost amplasată aici pentru a

Burger

Ingrediente: 300 g de carne tocată 1 ceapă mică 1 căţel de usturoi 1 ou 1 felie de pâine 1 cartof mic 1 roşie 100 g de caşcaval verdeaţă sare, piper, praf chili chifle Dăm pe răzătoarea mică ceapa, căţelul de usturoi şi cartoful, felia de pâine fără coajă (care a fost înmuiată mai întâi în apă sau lapte), oul bătut uşor şi le amestecăm. Adăugăm apoi carnea tocată, condimentele şi amestecăm până obţinem o masă omogenă.

Din amestec formăm în palme bile pe care le turtim mai apoi, dându-le o formă rotundă, apoi le prăjim într-o tigaie care nu lipeşte, în puţin ulei.

Chiflele le tăiem în două şi le prăjim uşor pe tigaie, cu miezul în jos,

saluta călătorii şi pentru a-i anunţa că au sosit în ţara libertăţii, unde totul este posibil. Urcăm pe una din bărcile destinate turiştilor şi mergem să vizităm cel mai cunoscut şi emblematic monument al Americii.

Pe înserate vom merge către cel mai înalt şi popular zgârie-nori din New-York: Empire State Building. Vom lua unul dintre cele 73 de ascensoare, pentru a urca cele 102 etaje ale clădirii şi a ajunge în zona observatorului, de unde ni se deschide o panoramă impresionantă a oraşului. Cum începe să apună soarele, se aprind, rând pe rând, milioane de beculeţe ce scaldă oraşul în lumină, oferindu-ne o privelişte spectaculoasă.

Odată cu lăsarea serii, foamea începe să ne dea târcoale, aşa că vă invit să explorăm şi latura gastronomică a culturii americane.

Bucătăria specific americană, pe care o cunoaştem noi astăzi (nu vă lăsaţi furaţi de impresia că aceasta se rezumă doar la semipreparate şi la ofertele lanţurilor tip fast-food, cu toate că acestea sunt cele mai consumate şi reprezentative „mâncăruri” americane), s-a dezvoltat în special în secolele XIX şi XX, odată cu venirea în Statele Unite ale Americii a valurilor de emigranţi, care au adus cu ei diverse stiluri culinare şi noi produse. Aici, în SUA, au descoperit noi ingrediente, iar aceste contacte au dat naştere unor feluri de mâncare noi ori le-au reinterpretat pe cele tradiţionale ale indigenilor sau au adaptat reţete din diverse ţări. Probabil, cele mai pregnante influenţe le-au avut bucătăriile italieneşti, africane, indiene, chinezeşti şi cea mexicană, americanii consumând cu mare poftă burrito, pizza, pui Shanghai, paste etc.

Astfel că bucătăria americană este la fel de variată ca şi cetăţenii ei, reprezentând un melanj de arome, stiluri de a găti şi gusturi de pe glob.

După atâta povestit simt că-mi plouă în gură de poftă, iar foamea mă îndeamnă să vă invit în bucătărie să "culinărim" împreună.

Să începem cu clasicul burger, a cărui imagine ne apare în prima secundă în care ne gândim la bucătăria americană. Burger-ul a apărut pe la sfârşitul secolului XIX - început de secol XX, ca răspuns la schimbările ce aveau loc în societate, datorate industrializării, oamenii având prea puţin timp pentru a pregăti feluri de mâncare laborioase.

Cu toate că hamburgerii sunt consumaţi de cele mai multe ori în restaurantele de tip fast-food, aceştia pot fi pregătiţi acasă, astfel devenind mai savuroşi.

pentru a deveni uşor crocante. Apoi punem pe o jumătate de chiflă o frunză de salată sau ce verdeaţă ne place (eu am pus rucola şi busuioc), o felie de roşie, o chifteluţă de carne şi o felie de caşcaval, iar deasupra punem cealaltă jumătate de chiflă.

Servim cu cartofi prăjiţi alături (pentru a fi mai crocanţi, îi tăiem felii cât mai subţiri pe care le prăjim în ulei încins, punând pe rând cantităţi mici de cartofi, pentru a nu se lipi).

Următoarea reţetă, aripioare picante de pui, mă trimite cu gândul la imaginile din filmele americane, în care apar diverse scene în care personajele principale mănâncă aripioare picante: la mesele din malluri, în faţa televizorului urmărind meciul de fotbal sau în cinema.

Trebuie să recunosc că nu sunt o mare consumatoare de astfel de mâncăruri, dar această reţetă mi-a plăcut, poate pentru că aripioarele nu sunt servite cu vreun sos pe bază de maioneză, ci cu salată?

Aripioare picante Ingrediente: 6 aripioare de pui 1 iaurt sau lapte jumătate de lămâie praf sau fulgi de chili sare, piper, cimbru Amestecăm iaurtul cu sucul de lămâie şi condimentele şi marinăm câteva ore aripioarele în acest sos.

Prăjim aripioarele într-o tigaie cu

Salată Caesar Ingrediente: 1 piept de pui 1 ou frunze de salată crutoane lămâie ulei de măsline 2 roşii parmezan sare, piper, busuioc oregano

Cheescake New York Marinăm pieptul de pui cu suc de lămâie, ulei de măsline şi condimente, timp de jumătate de oră, apoi îl prăjim.

Spălăm frunzele de salată, le rupem şi le punem într-un bol, adăugăm pieptul de pui tăiat cubuleţe, roşiile feliate, oul tăiat felii şi crutoanele.

Pregătim un dressing din ulei de măsline, suc de lămâie, condimente, pe care-l turnăm deasupra salatei, apoi radem parmezanul.

Salata nu se amestecă, pentru a rămâne mai aspectuoasă.

Mac and Cheese nu este altceva decât o budincă-plăcintă din paste cu caşcaval şi sos alb, pregătite într-un mod deosebit de felul în care obişnuiesc să o facă italienii.

Această reţetă are rădăcini italiene şi influenţe franceze, datorate sosului alb Bechamel.

Macaroni and Chesee

ulei încins, pe toate părţile, până capătă o crustă aurie.

Le putem face şi o crustă din făină de grâu sau porumb şi ou, dar eu leam preferat fără, pentru a nu fi prea grele.

Mulţi sunt tentaţi să creadă că denumirea salatei Caesar, provine de la numele marelui împărat roman Caesar, dar, de fapt, ea a fost numită în cinstea inventatorului ei: Caesar Cardini. Acesta era un emigrant italian, stabilit în San Diego şi care era proprietarul unor restaurante în Mexic şi SUA. El a inventat salata din întâmplare, când, neavând prea multe produse la îndemână şi nedorind să-şi dezamăgească clienţii, a încropit o salată cu ce avea prin frigider şi cămară. Salata a fost foarte apreciată la moment, răspândindu-se în diverse localuri din SUA, iar ulterior devenind populară şi în alte ţări.

lul ras, condimentele, omogenizăm compoziţia şi adăugăm pastele.

Turnăm pastele într-un vas termorezistent şi dăm la cuptor, la temperatură medie, pentru 25 de minute.

Dacă e vorba de desert, atunci este Cheesecake! Originile prăjiturii cu brânză ne duc tocmai în timpurile Greciei antice, unde atleţii care participau la Jocurile Olimpice erau hrăniţi cu acest fel de mâncare. Mai târziu, romanii au răspândit reţeta în Europa. Iar mai apoi, emigranţii italieni au dus-o cu ei în America. În SUA, la prepararea Cheesecake-ului e folosită crema de brânză Philadelphia, pe când în Italia e folosită brânza ricotta. Noi vom folosi brânză de vaci mai grasă.

Ingrediente: 500 g de paste 300 g lapte 5 linguri de făină 50 g de unt 100 g de caşcaval sare, nucşoară, piper Fierbeţi pastele al dente, conform instrucţiunilor de pe pachet. Încălziţi laptele. Într-un vas topiţi untul, adăugaţi făina şi amestecaţi până se formează mici cocoloaşe, apoi adăugaţi încet laptele amestecând continuu pentru a dizolva cocoloaşele.

Amestecăm la foc mic, continuu, iar când compoziţia se îngroaşă, stingem focul şi adăugăm caşcava-

Ingrediente: Pentru blat: 200 g de biscuiţi 70 g de unt 2 linguri de zahăr Pentru cramă: 500 g de brânză de vaci ½ cană de zahăr 100 g de frişcă 2 ouă +1 gălbenuş 1 linguriţă esenţă de vanilie coaja rasă de lămâie Fărâmiţăm biscuiţii cu ajutorul unui făcăleţ până se transformă în pesmeţi şi amestecăm cu untul încălzit la temperatura camerei şi cu zahărul. Dăm amestecul la frigider pentru câteva minute. Ungem tava de copt cu o bucăţică de unt şi o tapetăm cu masa de biscuiţi. Dăm la cuptor pentru 8-10 minute să se întărească uşor, apoi scoatem şi lăsăm să se răcească.

Cât se răceşte blatul, pregătim crema de brânză.

Cu un mixer, batem brânza cu făina şi zahărul, până când capătă o consistenţă cremoasă, apoi adăugăm treptat frişca, esenţa de vanilie, coaja rasă de lămâie. Batem câteva minute şi adăugăm ouăle pe rând.

Crema în final trebuie să fie fără cocoloaşe şi cremoasă.

Turnăm crema peste blatul din tava de copt şi dăm la cuptor pentru 40 de minute – 1 oră.

Putem să adăugăm, când se răceşte, un topping de ciocolată, fructe de pădure sau ce ne place nouă.

Până la o nouă călătorie, vă doresc Poftă Bună sau, cum zic americanii: Enjoy your meal!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

20 SEPTEMBRIE 2013

Beneficiile uimitoare pe care le aduce mustul Mustul este un excelent stimulator pentru imunitate, fiind bun pentru anemici. Nu e recomandat diabeticilor ori înainte de a urca la volan.

Sucul de struguri ori mustul este bogat în vitamina A, B1, B2 şi minerale, stimulează sistemul nervos, reduce retenţia de apă şi energizează organismul.

Mustul este recomandat celor care fac efort intelectual intens, dar şi celor aflaţi în convalescenţă, deoarece stimulează imunitatea şi refacerea organismului, datorită conţinutului ridicat de vitamina C.

Excelent pentru astenici Mustul este indicat pentru anemie, astenie, surmenaj, dar şi în afecţiuni precum gută sau artroză. Este un bun laxativ, fiind recomandat în anumite tipuri de constipaţie, dar şi un excepţional diuretic, indicat pentru tulburări ale tensiunii arteriale.  Persoanele obosite sau slăbite se simt mai relaxate după ce consumă must, pentru că zahărul din struguri este foarte uşor asimilat de organism, trecând direct în sânge la scurt timp după ce este ingerat.  Nutriţioniştii spun că mustul poate fi folosit şi în curele de slăbire. Pe lângă kilogramele nedorite, se elimină din organism şi toxinele.

Atenţie însă, dacă este consumat în cantităţi mari, mustul are efectul invers, îngraşă.  În plus, şi diabeticii sau cei cu rezistenţă la insulină trebuie să se abţină să consume, pentru că are un conţinut mare de zahăr.  Mustul mai poate fi folosit şi în tratamentele de frumuseţe. Reîmprospătarea tenului poate fi făcută cu ajutorul mustului aplicat pe o compresă şi apoi pe faţă. Sucul, pus pe tifon, ajută la refacerea pielii, iar cojile strugurilor îi redau elasticitatea. Capacităţile tonice sunt mai puternice la strugurii roşii decât la cei albi, mai spun nutriţioniştii.

Munca de birou poate duce la depresie Este un lucru verificat: dacă obişnuieşti să stai mult pe scaunul de la birou, ai mai multe şanse să cazi în depresie.

Când stai prea mult la birou, pe acelaşi scaun cât e ziua de lungă, te poţi îmbolnăvi de dureri de spate. Sau ochii îţi pot obosi extrem de mult. Însă te-ai gândit vreodată că această activitate zilnică poate duce chiar la... depresie? Aceasta e concluzia unui studiu publicat de American Journal of Preventative Medicine, care susţine că sedentarismul şi poziţia nemişcată pe acelaşi scaun la birou poate duce la stări de depresie.

Aşadar, femeile incluse în studiul citat – care stau mai mult de şapte ore pe zi la birou, în faţa unui calculator, fără prea multă mişcare – au de trei ori mai multe şanse să devină depresive de-

13

cât femeile care alternează momentele de stat la birou cu altele în care merg în vizite la clienţi, se deplasează des între etajele clădirii sau îşi încep şi îşi încheie ziua la sala de sport.

Da, da: aţi citit bine: nu statul prea mult la birou ne face depresive (deşi, în anumite cazuri, poate contribui major la starea de nefericire), ci lipsa activităţii fizice este cauza.

Ce e de făcut? Ei bine, poţi să te deplasezi până la colegul de la etajul superior pe scări, în loc să foloseşti chat-ul ca să comunici cu el, poţi coborî de mai multe ori după apă, cafea, biscuiţi la chioşcul din colţ. Iar exerciţiile cardio de dimineaţă (da, atunci când alergi singură pe bandă, cu căştile în urechi) funcţionează ca o oră de meditaţie: îţi pui în ordine lucrurile pentru ziua care urmează, te gândeşti la lucruri bune, iar efortul fizic va duce la o stare de bună dispoziţie şi energie toată ziua.

Glamourmagazine.ro

Nucile – o sursă importantă de sănătate Nucile, pe lângă faptul că sunt un snack delicios şi consistent, joacă şi un rol important în sănătate, fiind o sursă de energie, antioxidanţi şi vitamine.

Nu uita că acestea sunt şi bogate în calorii, motiv pentru care ar trebui să nu depăşeşti un pumn pe zi. Îţi oferim cinci motive pentru care ar trebui să le introduci în dieta ta.

Acizii graşi omega 3 Acizii omega 3 pe care nucile îi conţin protejează împotriva iregularităţii bătăilor inimii care duc la apariţia atacurilor de cord, scad nivelul de trigliceride şi colesterolul „rău“ şi îl cresc pe cel bun pentru organism.

Arginina Este un amino-acid care ajută la îmbunătăţirea funcţionării vaselor de sânge, relaxându-le şi făcându-le mai flexibile şi mai puţin predispuse apariţiei cheagurilor.

De asemenea, arginina are un rol important în creşterea sistemului imunitar.

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

FLUX

MODĂ Ce paltoane se poartă în această toamnă

Fibre

Nucile sunt o sursă excelentă de fibre, care ajută la menţinerea sănătoasă a intestinelor, scăzând nivelul colesterolului şi controlând nivelul de zahăr în sânge, prevenind apariţia diabetului zaharat de tip 2.

Vitamina E Este un puternic antioxidant care luptă împotriva radicalilor liberi, prevenind deteriorarea ţesuturilor şi a celulelor roşii. În plus, viatamina E este esenţială pentru o piele sănătoasă şi un sistem imunitar puternic.

Mineralele Nucile au un aport important de minerale. Printre acestea se numără: manganul (intervine în diferite reacţii enzimatice: sinteza colagenului, construcţia oaselor şi articulaţiilor, metabolismul glucidelor, steroizilor şi a unor hormoni proteinici), cuprul (contribuie la integritatea membranelor celulare, limitează formarea radicalilor liberi, creşte imunitatea, reduce simptomele artritei, menţine va-

Când vine sezonul rece este imposibil să treci cu bine peste gerul aspru fără un palton călduros. Şi pentru că iubitoarele de modă vor să arate bine chiar şi când afară sunt sub zero grade, designerii ne-au propus zeci de modele de paltoane pentru toate gusturile. sele arteriale sănătoase), potasiul (susţine activitatea cardiacă) şi calciul (indispensabil pentru asigurarea solidităţii osoase şi funcţionării celulelor musculare şi nervoase), fierul (permite transportul oxigenului prin hemoglobină globulelor roşii).

De asemenea, conţin magneziu (intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor, în excitabilitatea neuromusculară, în activităţile enzimatice, în permeabilitatea celulară, în coagularea sangvină etc.), zinc (protejează celulele împotriva radicalilor liberi, ajută ficatul în detoxifierea de alcool) şi seleniu (antioxidant, hepatoprotector, stimulează fertilitatea).

Csid.ro

La o primă vedere, putem afirma că în acest sezon se poartă paltoanele supradimensionate.

Era paltoanelor strâmte, care redau fidel linia corpului, a apus. Blumarine, Celine, Louis Vuitton sau Carven ne propun haine „oversize”, care să ne apere de frigul de afară.

Nuanţele preferate sunt, surprinzător, cele pastel. De obicei, le regăsim în colecţiile de vară, însă în această toamnă rozul pudrat şi bleu-ul dau culoare garderobei tale.

Machiaj în culorile toamnei!

Manichiura, accesoriu de mare valoare

Care-i cel mai simplu şi mai puţin costisitor mod de a-ţi personaliza lookul? Unghiile pictate (la fel de importante ca şi geanta sau pantofii)! Direcţia spre care să te îndrepţi: culori simple de gri, bleumarin, cărămiziu şi (cel mai hot) mov.

Culoare de regină pe pleoape Chiar dacă vei regreta, trebuie să ştii că excesul anilor '80 s-a estompat, odată cu nuanţele neon ale hainelor şi coafurile „expandate“. Totuşi, a rămas ceva care să te înveselească: pleoapele în culori purpurii, care şi-au menţinut popularitatea, pentru că scot ochii în evidenţă. De la nuanţele de lavandă la cele de liliac, scopul a fost un look cât mai juvenil.

Ruj în culori gotice

Dacă până acum ai crezut că burgundy-ul este o culoare doar pentru stelele rock, acum te vei pune singură întrun con de umbră dacă nu vei avea curaj să-l foloseşti. Pentru început alege o nuanţă de strugure copt, pe care să o aplici într-un strat subţire, cu pensula. Dacă ai buzele subţiri, soluţia optimă sunt glossurile, care conferă volum.

Ploaie de culori în machiaj

În acest sezon, make-up artiştii s-au jucat cu paletele de culori fresh precum copiii cu creioanele colorate. Rezultatul? Prospeţime peste tot!

Oranjul a ocupat locul fruntaş în show-urile de la Paris, iar tehnica favorită de aplicare a fost suprapunerea mai multor texturi, pentru o rezistenţă sporită a machiajului.

Buze cu gust de portocală Rar mai trece un sezon fără să apară pe catwalk buzele în culori pasionale. Doar că acum, roşului pur i s-au adăugat tente oranj, pentru un look ce inspiră tinereţe şi poftă de viaţă. Tenul palid, cu accente catifelate, a oferit un contrast perfect pentru buzele colorate în nuanţe de piersică sau portocală şi perfect conturate.

Roşu, culoarea ce trebuie încercată măcar o dată în viaţă!

De fiecare dată când se schimbă tendinţele, culoarea părului trece prin diverse transformări. Optează pentru nuanţe de roşcat sau arămiu, care scot ochii verzi în evidenţă şi se completează superb cu tenul bronzat. Renunţă definitiv la şuviţe şi foloseşte vopsele de păr care conţin ingrediente hidratante, pentru ca părul tău să reflecte lumina şi să capete reflexii strălucitoare.

Unica.ro

FLUX 23

14

Programe

20 SEPTEMBRIE 2013

Luni SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.45 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara!

Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (рус). 13.10 Festivalul „Armonii de vară”. Selecțiuni. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 15.30 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.10 Focus. Magazin TV. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Paul Goma revine acasă. 20.30 Documentar. „Casa părintească”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 În ritm de dans. 23.00 Cultura azi.

23.55 Documentar. „Parcul Guanmingyuan”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market 9000.md 16.05 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.35 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 07:00 Doctorul casei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Casa Ibacka (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: În căutarea lui Forrester (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4579 15:00 Film: Frumuseţe 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.8, an 1 00:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25„Primele știri” (rus) 00:40„Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 „Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00„Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 1:55 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:20 Dănutz S.R.L. 3:30 Garantat 100% 3:55 Tezaur folkloric 4:00 Sport 4:15 Telejurnal 5:05 Emisiune divertisment 5:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 5:55 Emisiune divertisment 6:20 Tezaur folcloric 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MAIN COURANTE 20:29 MAIN COURANTE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES BOYS 2:51 ARTE REPORTAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

24

Marţi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.10 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE” (Italia). 9.35, 17.15 Documentar.„Cele mai frumoase insule”. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10 Focus. Magazin TV. 14.00 Chișinăul de ieri și de azi. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Drumul mătăsii”. 15.30 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 16.25, 1.20 Medalion muzical. 16.30 Gagauz ogea. 18.10, 4.30 Documentar. „Mănăstirea Frumoasa - „Crucea codrilor”.

19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În ritm de dans. 23.20 Film. „VINCI SAU AVENTURIERII” (SUA). 5.20 Evolution party.

Fragma (Germania).

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market 9000.md 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 00:00 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Dincolo de povestiri (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Frumuseţe (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4580 15:00 Film: Intervenţie în adâncuri 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Răpirea 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.9, an 1 00:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Spartacus: Răzbunarea (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00„Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Мать-и-мачеха”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 Фильм „Монстры против пришельцев. Тыквы-мутанты из открытого космоса” 04:20 „Контрольная закупка” 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00„Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 1:50 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:10 Dănutz S.R.L. 4:10 Tezaur folcloric 4:15 Telejurnal 5:05 Emisiune divertisment 5:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 5:55 Emisiune divertisment 6:20 Tezaur folcloric 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:47 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DE BIG APPLE À GREEN APPLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAIN COURANTE 15:58 MAIN COURANTE 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 BELLE ÉPINE 20:54 AVANT QUE DE TOUT PERDRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA SOLITUDE DU POUVOIR 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

Miercuri SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.40, 17.15 Documentar. „Cele mai frumoase insule”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10 Documentar. „Mănăstirea Frumoasa - „Crucea codrilor”. 13.55, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.40 Film. „VINCI SAU AVENTURIERII” (SUA). 16.30 Русский мир. 18.10 Evantai folcloric.

19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. „La drum”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market 9000.md 16.05 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV.Reluare 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Intervenţie în adâncuri (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4581 15:00 Film: Parinte înainte de vreme 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Hoţi de onoare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.10, an 1 00:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Spartacus: Răzbunarea (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

26

Joi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.35, 17.15 Documentar. „Grecia. Insula Folegandros”. 10.35 Documentar. „Casa părintească”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10 „Zdob și Zdub”. Recital.

14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Erudit-cafe. Concurs. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano.

18.20 Evolution party. Jaba (Olanda). 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Documentar. „Drumul mătăsii”. 23.40 Documentar. „Global 3000”. 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art club (рус).

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Market 9000. md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market 9000. md 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Ştirile Euro TV.Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Părinte înainte de vreme (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4582 15:00 Film: Întreabă-i pe copii 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Preţul infidelităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.1, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile PRO TV (r) 04:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10„В наше время” 18:00„Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет:„Перевозчик” 02:10„Prima Oră” (R) 04:00 „Давай поженимся!”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30„Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона.„Ясмин”. Многосерийный фильм 17:10 „В наше время” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Вангелия”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Городские пижоны”. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 02:10 „Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют:„Под куполом” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:35 „Контрольная закупка”

7:00 Telejurnal 9:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Dănutz SRL 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:10 Emisiune divertisment 2:05„Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:25 Dănutz SRL 4:15 Sport 4:30 Telejurnal 5:20 Emisiune divertisment 5:45 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:05 Emisiune divertisment 6:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

7:00 Telejurnal 9:00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Biziday 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 23:55 Emisiune divertisment 2:00„Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:30 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 4:15 Sport 4:30 Telejurnal 5:20 Emisiune divertisment 5:45 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:10 Emisiune divertisment 6:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 TRAITS D’UNION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TOUBAB BI 16:43 DIMANCHES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:25 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 MAIN COURANTE 1:57 MAIN COURANTE 2:51 MISE AU POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 TRÉSORS DES BIBLIOTHÈQUES D’ILE-DE-FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:54 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA SOLITUDE DU POUVOIR 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LOUISE WIMMER 23:20 LE CRI DU HOMARD 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:03 ART SOUS ENQUÊTE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe

20 SEPTEMBRIE 2013

27

Vineri

28

SEPTEMBRIE

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Cinemateca universală.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghie la Înălțarea Sfintei Cruci. Transmisiune în direct. 9.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia, 2001). 10.00, 17.15 Documentar. „Cumințenia pământului”. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30, 2.40 Poftiți la masă. 13.10 „O, Libertate, Sfântă Libertate”. Selecțiuni din concert. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Global 3000”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 18.10 Documentar. Mănăstirea Saharna. Grădina Maicii Domnului”. 19.00, 4.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara!

Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.10 Știri pozitive. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 3.05 Documentar. „Civilizația chineză”. 7.05 Documentar. „La drum”. 7.30 Film. „PRINȚUL IMPOSTOR” (Germania). 9.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 13.00 Știri pozitive. 13.20 „Maria Cantemir ultima dragoste a lui Petru I”. Spectacol. 16.00 Documentar. „Euroboxx”.

16.30 Profil de savant. 16.50 Legendele muzicii. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.05 Paul Goma revine acasă. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER (rom).

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Ianoș Țurcanu. 22.20 Film. „CRIMINI. CASA TEREZEI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 „O, Libertate, Sfântă Libertate”. Selecțiuni din concert. 4.30 Bună seara!

Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 12.55 Market 9000.md 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Market 9000. md 16.05 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Ştirile Euro TV.Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV.Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovela românească: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Întreabă-i pe copii (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4583 15:00 Film: Eu de ce m-am căsătorit? 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Lunetistul 2 23:00 Film: Ghinionist la pătrat 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Ce se întâmplă, doctore? (prima ediţie) 10:30 Videoclipuri 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Gurul dragostei 15:00 Film: Zathura: O aventură spaţială 17:00 Film: Şcoala superioară de eroi 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Zbor de noapte 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Ştirile PRO TV (r) 02:00 Film: Zbor de noapte (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:45 Promotor (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 Премьера сезона. „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:30 „Вечерний Ургант” 01:25 „Primele știri” (rus) 01:40 Майкл Дуглас, Чарли Шин в фильме Оливера Стоуна „Уолл-стрит” 03:35 „Prima Oră” (R) 05:25 „Контрольная закупка”

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 К юбилею актрисы. Лидия Федосеева-Шукшина, Сергей Никоненко в комедии „Трын-трава” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Лидия Федосеева-Шукшина. Мое женское счастье” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 К юбилею актрисы. Лидия Федосеева-Шукшина, Георгий Бурков в комедии Василия Шукшина „Печки-лавочки” 14:45 „Алименты: Богатые тоже платят” 15:30 Игорь Петренко, Михаил Ефремов, Игорь Лифанов, Светлана Ходченкова, Мария Миронова в многосерийном фильме „Робинзон” 17:10 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:10 Премьера. Майкл Дуглас, Шайа Лабаф в фильме Оливера Стоуна „Уолл-стрит: Деньги не спят” 02:30 Комедия „Наверное, боги сошли с ума 2” 04:40 „Поле чудес” 05:35 „Контрольная закупка”

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 „Reporter” buletin informaţional 11:10 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 13:00 „Reporter” buletin informaţional 13:10 Ora de business 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:25 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 „Reporter” buletin informaţional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Ora de business 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 0:00 Emisiune divertisment 2:05 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 2:30 Maşini, teste şi verdicte 3:00 Destinaţia România 3:30 Europa mea 4:00 Teleenciclopedia 4:15 Sport 4:30 Telejurnal 5:20 Emisiune divertisment 5:45 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:10 Emisiune divertisment 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:06 FLASH INFO 10:36 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA SOLITUDE DU POUVOIR 16:30 FLASH INFO 16:33 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAIN COURANTE 22:54 MAIN COURANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LES FRILEUX 2:44 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:24 GEOPOLITIS 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

7:00 Emisiune divertisment 8:00 100 De Moldoveni Au Zi 9:00 Teleshopping 9:15 Serial 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Emisiune divertisment 14:55 Teleshopping 15:10 Maşini, teste şi verdicte 15:50 Destinaţia România 17:00 Emisiunea 18:00 Serial 19:00„Reporter” buletin informaţional 19:25 100 De Moldoveni Au Zis 20:30 Serial 0:00 Emisiune divertisment 0:40 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 2:20 Emisiune divertisment 3:10 Sport 3:25 Telejurnal 4:15 Viaţa satului 6:15 Emisiune divertisment 6:35 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:33 CHAPLIN AND CO 10:40 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:52 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:05 LE RANCH 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS LA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MAGAZINE 16:01 À BON ENTENDEUR 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HIER ENCORE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES CHANSONS D’ABORD 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

29

FLUX

Duminică SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15, 2.35 Documentar. „În ajun, Jean-Paul Gaultier”.

7.15 Cuvintele Credinței. 8.05 Portrete în timp. 8.30 Medalion muzical. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Documentar. „Drumeții”. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film.„PRINȚUL IMPOSTOR” (Germania).

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.50 Paul Goma revine acasă. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O, Libertate, Sfântă Libertate”. Selecțiuni din concert. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Documentar. „Euromaxx”. 22.45 Film. „LENA, MIREASA CARE TOPEȘTE INIMILE”. 0.20 Erudit-cafe. Concurs. 1.05 În ritm de dans. 2.25 Legendele muzicii.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de povestiri (r) 13:45 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 21:30 Bingo Romania 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 02:00 Bingo Romania (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Dupa 20 de ani (prima ediţie) 11:00 Film: Zathura: O aventură spaţială (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.3, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! (prima ediţie) 19:00 Ştirile PRO TV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Columbiana 22:45 Film: Răzbunătorul 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Columbiana (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10„Многодетные невесты” 07:00 „Всем миром”. Канал помощи пострадавшим от наводнения 15:00 „Чудом спасенные” 16:00 Фильм Никиты Михалкова„12” 19:00„Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера сезона. „Ледниковый период” 01:50 „Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 03:45 Сериал „Замороженная планета” 7:00 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 7:25 Жди меня 8:20 Dimineaţa zurli 9:10 Teleshopping 9:25 Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele munţilor” 11:25 Dănutz S.R.L. 13:20 SCENART 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Teleshopping 14:45 Teleenciclopedia 15:00 Emisiune divertisment 16:00 Destinaţia România 16:35 Exclusiv în România 17:10 Serial 19:00 „Reporter” buletin informaţional 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 21:00 Serial 23:30 Emisiune divertisment 0:45 Exclusiv în România 1:30 Filmoteca veselă 2:25 Tezaur folkloric 3:15 Destinaţia România 3:45 Telejurnal 4:35 Universul credinţei 6:15 Teleenciclopedia 6:30 „Reporter” buletin informaţional (Reluare) 6:55 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 CHAPLIN AND CO 10:40 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:53 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:06 LE RANCH 11:32 TACTIK 12:07 JOUR DE RUGBY 12:47 SAUVETEURS DES MERS 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:01 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 19:49 LA PLUS GRANDE FORÊT DU MONDE 20:42 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 POUPÉES D’ARGILE 23:37 LA MAISON 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LOUISE WIMMER 2:12 LE CRI DU HOMARD 2:43 PARTIR AUTREMENT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

20-27 septembrie Berbec

Ai parte de o perioadă mai senină şi ar fi bine să foloseşti această ocazie pentru a te odihni. Discuţiile cu membrii familiei se pot complica dacă insişti prea mult.

Taur

Contextul nu mai e la fel de tensionat ca săptămâna trecută. Ai nevoie de un moment de desprindere de toate problemele curente, ca să nu te simţi copleşit de ele.

Gemeni

Motive de revoltă sunt destule, dar nu asta contează, ci cum vei ieşi din situaţiile complicate. Pentru asta trebuie să te aduni şi să te sfătuieşti cu rudele.

Rac

Te poţi consuma inutil pentru a reface atmosfera din familie.

Sau poţi privi spre viitor cu mai multă încredere, chiar dacă ştii că nu va fi uşor.

Leu

O perioadă binefăcătoare prin lipsa motivaţiei de a acţiona.

Aceasta te va proteja de probleme pe care acum nu le poţi vedea, din cauza grabei sau a lipsei de atenţie.

Fecioară

Dintre toate intenţiile din acest moment, aceea de a te aduna e cea mai potrivită. Trebuie să clarifici anumite decizii, să te sfătuieşti cu apropiaţii.

Balanţă

Eşti favorizat azi, prin puterea de a trece peste neplăcerile cooperării la serviciu, cu colegii sau cu şefii. E bine să preţuieşti mai mult sănătatea.

Scorpion

Sentimentele amestecate îţi dau bătăi de cap. Îi judeci pe cei dragi cu prea multă asprime şi de aceea aştepţi tot de la ei lămuriri şi motive de a-i preţui mai mult.

Săgetător

O perioadă excelentă pentru a te ocupa de familie şi de tot ce înseamnă mediul tău intim, care te revigorează. Există o parte bună în orice situaţie şi azi le vezi mai bine.

Capricorn

Ai parte de inspiraţie, dar accesul la această stare specială se face prin linişte şi trebuie să recunoşti că simţi nevoia să te retragi din orice formă de agitaţie.

Vărsător

Situaţia e pe cale să se dezgheţe, deşi acum ştii că nu e deloc simplu. Cel puţin ai mai multă experienţă şi te vei descurca mult mai bine cu orice obstacol.

Peşti

Eşti în elementul tău şi te poţi reface spectaculos dacă îţi asculţi intuiţia. Vocea interioară îţi spune exact ce ai de făcut pentru a te elibera de poverile inutile.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1498 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

20 SEPTEMBRIE 2013

VICTOR FRIMU:

„Mă fascinează timpul, nu pot să mă grăbesc, dar nici să-l ratez” Victor Frimu are 24 de ani şi este masterand la Secţia Pictură a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.

Astăzi vă propun să-l cunoaştem împreună pe acest tânăr talentat, modest, dar foarte ambiţios, nu pentru a mai completa cu un profil galeria romanticilor incurabili, ci pentru a afla care sunt dilemele cu care se confruntă astăzi tineretul creator, care sunt aspiraţiile lor şi în ce condiţii pot fi ele realizate acasă.

- În ce împrejurări ţi-ai descoperit pasiunea pentru pictură şi unde ţiai făcut primele studii în acest domeniu?

- M-am născut în satul Ciuteşti, la Nisporeni, am făcut şcoala de pictură din sat, pentru că m-am simţit atras din fragedă copilărie de arta plastică.

Pe lângă faptul că, asemenea fiecărui copil de la ţară îmi ajutam părinţii prin gospodărie, mă jucam cu alţi copii de vârsta mea, dar tot îmi rămânea timp liber şi am hotărât să-l petrec cu folos, aşa am ajuns să acord mai multă atenţie picturii, pentru care simţeam o predilecţie aparte. Am avut noroc şi de susţinerea părinţilor, care m-au încurajat foarte mult, chiar dacă niciunul nu are tangenţă cu arta. M-au înţeles şi au avut încredere în aptitudinile mele, iar mai târziu – în alegerile pe care leam făcut. Bine, dacă nu mă încurajau şi profesorii, n-aş fi ales să studiez mai departe pictura. Aşa m-am ambiţionat să îmi urmez studiile la Colegiul „Al. Plămădeală”, unde am fost în clasa lui Ghenadie Jalobă, şi tot datorită încurajărilor profesorilor şi specialiştilor în domeniu am ales să urmez o facultate, am fost admis la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Secţia Pictură, la clasa profesorului Iurie Matei. În prezent fac studii de masterat, anul I, tot la clasa lui Iurie Matei.

- Pe lângă faptul că te-ai simţit iremediabil atras de arta plastică de la început, pe parcursul acestor ani nu ai încercat să abordezi dintr-un unghi mai pragmatic planurile tale de viitor?

- Adică?

- Existăm într-un spaţiu în care arta nu aduce venituri, ci doar necesită eforturi şi cheltuieli.

- Nu, nu am abordat astfel problema. Am ştiut din start că nu-mi voi găsi liniştea şi nici rostul dacă nu fac ceea ce simt.

- Scuze că insist, ai făcut deja primii bani din lucrările tale?

- Da, am vândut câteva lucrări, am făcut şi portrete la comandă.

- Şi onorariul a fost pe măsura eforturilor tale?

- Pot spune doar că munca mea nu a rămas nerăsplătită. În fond, munca îl recomandă pe om, rezultatul eforturilor sale, şi asta e valabil în orice domeniu de activitate. Nu am fost dezamăgit, e şi asta o experienţă, am înţeles că pot îmbina utilul cu plăcutul. Mie însă îmi place să lucrez mai mult asupra mea, să-mi elaborez tehnica, să-mi dezvolt şi să perpetuez un stil aparte. Mă interesează şi sculptura, aş vrea să o studiez mai aprofundat, un pictor trebuie să lucreze încontinuu cu formele, să le descopere, să le simtă, să le reinterpreteze. În general, consider că un pictor trebuie să fie interesat de tot ce ţine de domeniul culturii, de la istoria artei, curentele ei, la teatru, muzică etc.

- Pe tine personal te atrage un curent artistic aparte?

- Eu sunt încă în perioada de acumulare, chiar dacă ştiu că noi toată viaţa învăţăm, trebuie să tindem în permanenţă să găsim ceva nou şi să învăţăm. Dar mă simt atras mai mult de perioada Renaşterii.

- Ce lipseşte instituţiilor noastre de învăţământ artistic?

- Ceea ce nu oferă nici instituţiile acreditate să asigure buna desfăşurare a sistemului de învăţământ şi de cultură de la noi – posibilitatea schimbului de experienţă, studenţii de la arte nu au ocazia să viziteze decât virtual galerii de artă, să vadă pe viu opere de artă ale marilor artişti. Viaţa capitalei nu este suficient de bogată în expoziţii şi simpozioane… În rest, avem de la cine acumula cunoştinţe, ne este mai greu să le transpunem în practică şi să intrăm într-o concurenţă cu semeni de-ai noştri de peste hotare,

diul lucrărilor mele ulterioare. Asta lipseşte studenţilor de la arte, contactul cu arta.

fapt ce ne-ar ajuta foarte mult să creştem, să ne dezvoltăm… Ne bucurăm foarte mult că putem profita de relaţiile personale ale profesorilor noştri cu pictori de peste hotare şi ne putem deplasa la tabere de creaţie. Astfel, în 2011, profesorul meu Iurie Matei mi-a oferit ocazia să particip la o tabără de vară la Ploieşti, la Cornu, la prima ediţie a Taberei Internaţionale de Pictură „Ruxandra Ionesco”. În acelaşi an, tot la recomandarea profesorului meu am mers la Universitatea de Vară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, România. Vara trecută am fost la o tabără de creaţie organizată la Deva, judeţul Hunedoara. Astfel de tabere sunt foarte importante pentru noi, realizăm schimb de experienţe, cunoaştem oameni noi, legăm prietenii, comunicăm, nu ne mai simţim într-un spaţiu închis. Am avut ocazia să vizitez vara trecută o expoziţie cu lucrările lui Nicolae Grigorescu la Ploieşti, văzusem de nenumărate ori majoritatea lucrărilor pe internet, dar senzaţia pe care am încercat-o privind pe viu aceste lucrări nu o pot reda, transmit o energetică specială, nu pot să vorbesc despre asta, astfel de emoţii cred că pot doar să încerc să le transmit prin interme-

- Te-ai gândit ce vei face pe viitor? Poate încerci să îmbini tradiţia şi modernul şi să diversifici arta plastică?

- Eu nu vreau să renunţ la arta tradiţională. Cred că o lucrare în ulei pe pânză poate transmite emoţii care nu pot fi egalate de o lucrare computerizată. De când am început studiile la masterat, mi-am asumat riscul artei tradiţionale şi mi-am spus că mă

concentrez doar pe esenţa artei, îmi definitivez stilul, citesc, mă informez.

Vreau ca omul care va vedea lucrările mele să nu treacă pe lângă ele impasibil, să se oprească în faţa lor. Mă fascinează timpul, nu pot să mă grăbesc, dar nici să-l ratez. Anul acesta am avut două expoziţii personale – una la Colegiul „Alexandru Plămădeală” şi alta la Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu”.

Nu am crezut tuturor cuvintelor de laudă care mi-au fost adresate, dar încurajările care mi-au fost făcute mă motivează să o pregătesc şi pe următoarea.

- Ce emoţii te-au încercat după prima expoziţie personală? Care a fost impactul?

- M-am simţit ca pe ringul de box şi m-am bucurat că am rămas în picioare.

- Ce poate schimba un tânăr artist în societatea noastră?

- Mentalitatea. Sau măcar ar trebui să contribuie ca această schimbare să se producă. Un artist trebuie să tindă ca lucrările sale să schimbe mentalitatea oamenilor. Poate artistul nu este suficient de convingător atunci când vorbeşte, nu are talentul de a se exprima fluent, dar prin lucrările sale el trebuie să reuşească să spună ceea ce nu poate rosti prin vorbe, să schimbe şi să armonizeze lumea cu forţa talentului. Şi acest lucru poate fi înfăptuit dacă artistul lucrează, în primul rând, asupra lui şi înţelege cel puţin ce trebuie să spună lumii, găsind modalitatea de a transmite mesajul. Este şi momentul fericit în care pictorul îşi înfăptuieşte menirea.

- Victor, noi avem certitudinea că tu îţi vei înfăptui menirea. Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră şi îţi dorim mult succes pe viitor.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CMYK