Ziarul Flux, Ed. 7 (932)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 21 februarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 21.02.2014

Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior și Cuv. Eusebiu (Harţi) Maxima zilei „Caracterul este mai rar decât inteligenţa.”

A. Ganet

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.5268 1 Dolar american ............. 13.5266 1 Leu românesc ................. 4.0961 1 Rublă rusească ............... 0.3775 Timpul probabil: 21.02.2014

22.02.2014

Noros, 1 7 0C

Noros, 2 6 0C

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 7 (932)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Presa, despuiată până la lenjeria intimă

3

PAGINA

POLITIC

Atentat la integritate sau deputaţii nu se vând

4

PAGINA

ECONOMIC

Lipsă de progres în comerţul exterior al Republicii Moldova

6

PAGINA

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

GEOPOLITIC

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Baie de sânge la Kiev. Violenţele s-au intensificat, iar şansele unui compromis par tot mai puţine Confruntările violente au reizbucnit ieri în centrul capitalei ucrainene, în pofida unui armistiţiu încheiat miercuri seara între putere și opoziţie.

Mișcările radicale au declarat că nu recunosc niciun fel de „armistiţii false”. Agenţiile de presă internaţionale vorbesc despre zeci de morţi și sute de răniţi. Potrivit AFP, în centrul Kievului s-au tras focuri de armă cu muniţie de război.

Ieri seara, surse medicale citate de CNN afirmau că cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite. Protestatarii au determinat forţele de securitate să se retragă din Piaţa Independenţei.

Sediile Parlamentului și al Guvernului au fost evacuate. Ministerul de Interne i-a îndemnat pe locuitorii Kievului să nu iasă din casă și să nu meargă în centrul orașului, unde au loc tiruri susţinute cu gloanţe reale.

Forţele de securitate au primit permisiunea de a folosi arme de foc în legitimă apărare.

Miniștrii de Externe din Franţa, Germania și Polonia au sosit joi dimineaţa la Kiev, unde s-au întâlnit cu președintele ucrainean Victor Ia-

nukovici, în încercarea de a convinge puterea și opoziţia să găsească o soluţie la criza din ţară. Anterior se anunţase că aceștia și-au anulat întâlnirea din „motive de securitate”.

Câteva lucruri despre criza din Ucraina (pe care le puteţi afla doar dacă închideţi televizorul/calculatorul) XXX

„Întâlnirea a fost anulată din motive de securitate. Nu există un loc sigur în centrul Kievului”, a declarat un oficial occidental pentru AFP.

În cursul zilei de ieri, cei trei miniștri de Externe au decis să-și prelungească vizita, în efortul de a detensiona situaţia.

Continuare în pag. 2

Parcursul european pus în pericol de luptele de cocoşi din mahalaua liberală

(citiţi pag. 9)

Soluţii cu două tăişuri.

Medicina de familie, pusă pe umerii rezidenţilor fără diplomă ALEKSANDR DUGHIN TEORIA LUMII MULTIPOLARE (3)

8

PAGINA

EXTERNE XXX

(citiţi pag. 3)

De ce discriminează statul studenţii care vor să se întoarcă în ţară?

Cum a distrus un supermarket un oraş

XXX

CMYK

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 5)

FLUX

2

Restricţii de călătorie în Ucraina Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene recomandă cetăţenilor Republicii Moldova să evite călătoriile în Ucraina.

Indicaţia vine în contextul escaladării violenţelor în ţara vecină.

Concetăţenii noștri care se află sau traversează teritoriul acestei ţări sunt sfătuiţi să evite regiunile afectate de acţiuni de protest în masă, îndeosebi orașul Kiev.

De asemenea, ministerul de resort informează că, începând cu data de 19 februarie, ora 00.00, accesul în orașul Kiev este restricţionat pentru toate mijloacele de transport. În același timp, mai multe staţii de metrou din centrul capitalei Ucrainei au fost închise.

FLUX

Actual

21 FEBRUARIE 2014

Baie de sânge la Kiev. Violenţele s-au intensificat, iar şansele unui compromis par tot mai puţine Urmare din pag. 1 Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) și Radoslaw Sikorski (Polonia) urmau să revină la Bruxelles joi după-amiază pentru a participa la o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din Ucraina.

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE au ajuns la un acord privind impunerea de sancţiuni membrilor regimului din Ucraina implicaţi în reprimarea manifestaţiilor, printre măsuri figurând neacordarea vizelor de călătorie și îngheţarea conturilor acestora.

Unii experţi apreciază că situaţia din Ucraina a atins un punct din care nu mai există o cale de întoarcere. „Există un risc ca situaţia să scape de sub control și să se transforme în război civil”, opinează Ognian Minșcev, directorul Institutului pentru Studii Regionale și Internaţionale de la Sofia, citat de mediafax.ro. „Acest lucru va putea să fie evitat doar prin demisia lui Ianukovici și ale-

geri prezidenţiale anticipate”, consideră el. În opinia lui Gerhard Mangott, un specialist pentru Europa de Est și Rusia la Universitatea din Innsbruck, Austria, „de ambele părţi, forţele radicale au preluat controlul”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Occidentul de „dublu standard” în politica faţă de Ucraina. ”Partenerii noștri occidentali – din Europa și SUA – au aruncat toată vina pe puterea din Ucraina și nu au calificat așa cum era de așteptat, așa cum

ar fi trebuit, acţiunile extremiștilor”, a afirmat șeful diplomaţiei de la Moscova, aflat într-o vizită la Bagdad, potrivit Interfax. În același context, Serghei Lavrov a declarat că forţe radicale încearcă să provoace un război civil în Ucraina.

Moscova susţine negocierile dintre autorităţile ucrainene și opoziţie pentru reglementarea „crizei și pentru a combate împreună forţele extremiste și radicale care încearcă să instige la un război civil”, a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă în capitala irakiană, informează agerpres.ro.

Președintele Victor Ianukovici a decretat doliu naţional pentru ziua de 20 februarie, după violentele soldate cu morţi ce au avut loc cu o zi înainte. Însa ziua de doliu naţional s-a dovedit a fi mult mai sângeroasă decât oricare dintre cele aproape 90 de zile de proteste, notează cotidianul.ro.

FLUX

Presa, despuiată până la lenjeria intimă Prima întrunire a aleșilor poporului din sesiunea de primăvarăvară, care s-a desfășurat în clădirea renovată a Parlamentului, a venit cu surprize pentru jurnaliști. Aceștia s-au pomenit că nu mai au acces în sala de ședinţe, iar impresia despre ceea ce se întâmplă acolo și-o pot face doar prin „ochiul” regizorului care le furnizează imaginile în spaţiul ce le-a fost rezervat. Reprezentanţii mediilor de informare nu pot să solicite liber opiniile deputaţilor, nu pot lua niște reacţii de moment, care fac diferenţa în relatarea unui eveniment. Adică, nu au acel minim de condiţii care le-ar permite să-și facă în mod adecvat și profesionist meseria.

Explicaţiile despre o așa-zisă eroare care s-a comis la reconstrucţia clădirii Legislativului sunt mai puţin credibile.

Mai cu seamă că, din ceea ce au declarat zilele acestea reprezentanţii majorităţii, este evident că nimeni nu se grăbește să repare această greșeală.

Cel puţin, nu până la apropiatele alegeri parlamentare.

Singurul lucru pe care l-a promis vicepreședintele Legislativului, Andrian Candu, ar fi „mai multe imagini video din unghiuri diferite cu ceea ce se întâmplă în Parlament”. Dând asigurări, în cadrul unei emisiuni televizate, că așa „lucrează majoritatea parlamentelor din lume”. Candu a mai menţionat că presa poate să urmărească de la balcon ce se întâmplă în sala de ședinţe.

Ceea ce nu vor să recunoască politicienii de la putere este că a fost încălcat principiul transparenţei și că au îngrădit, voit, accesul massmedia la informaţie. Iar când vine vorba de interese și de dorinţa de a-și ţine departe de ochii presei matrapazlâcurile, aliaţii sunt uniţi în cuget și manifestă o solidaritate „corporativă” de invidiat, în ciuda disensiunilor și antipatiilor existente în interiorul coaliţiei.

Pentru a fi mai convingători, deputaţi, care în ultimul timp își etalează panseurile pe reţelele de socializare, au adus argumente de-a dreptul jenante și hilare în favoarea neadmiterii jurnaliștilor în sala de ședinţe a Legislativului.

Astfel, singurul impediment, în opinia deputatei liberal-democrate Maria Ciobanu este… lungimea fustelor pe care le poartă ziaristele acreditate în Parlament. Însă cu ce au deranjat-o ziariștii (la genul masculin) distinsa și pudica doamnă nu precizează. Că doar n-o fi îndrăznit aceștia să vină fără pantaloni în sala unde aleșii trudesc din greu la prosperarea ţării.

Supărată pe moderatoarea unei emisiuni TV care a afirmat că jurnaliștii trebuie să se afle în sala de ședinţe, pentru a-i filma pe deputaţi și atunci când se joacă la calculator, și atunci când se scobesc în nas, deputata a scris următoarele: „Apropo, despre obiceiurile urâte ale deputaților la care făcea trimitere moderatoarea…

Nici noi, deputații, nu ne simțeam tocmai bine, când unele jurnaliste cu lungimea fustei de 40-50 cm se aplecau, chipurile, pentru a ridica vreun fir de la podea, dar ne demonstrau ațele sau dantela de la lenjeria intimă”.

Bine că nu a dat și numele celor care au necăjit-o în asemenea hal. Și nici nu a precizat cine concret a avut de suferit în urma acestor atacuri subversive. Întrebarea este, dacă o pereche de chiloţi, fie și cu dantele, poate fi un motiv pentru a închide presa în ţarc? Ehei,

doamnă deputat, dacă și populaţia ar fi deranjată doar de chiloţii pe care îi poartă deputaţii, nu aţi mai fi avut niciun motiv de îngrijorare. Însă alte lucruri, mult mai grave, îi preocupă pe cei care v-au ales: acele promisiuni pe care nu le-aţi respectat, acele nelegiuiri pe care le-aţi comis, acele minciuni cu care încercaţi să-i aburiţi. Populaţia vrea să știe de ce înflorește corupţia, de ce nu s-au făcut reformele, de ce unii aleși nu au făcut altceva decât să-și înmulţească averile, iar „măria sa electoratul” se zbate în sărăcie. Prin urmare, aici trebuie căutat motivul din care potentaţii zilei, care doresc să ne fericească și în continuare, vor

să se ţină mai departe de ochii presei în acest an electoral și să le servească, dozat, informaţiile care cred ei de cuviinţă. Iar măsurile restrictive se referă, în primul rând, la acele instituţii de presă care încearcă să informeze corect și echidistant, în măsura în care lucrul acesta este posibil la noi.

Prin urmare, nu lenjeria intimă a jurnalistelor și nici calitatea dantelelor îi umple de oftică pe aleși. Presa a fost băgată în ţarc, pentru ca să-și știe locul. Și asta nu ar trebui să ne mire. Pentru că perioada în care politicienii au cochetat de zor cu presa s-a încheiat imediat ce aceștia s-au văzut cocoţaţi în fotoliile puterii, iar relaţia dintre părţi a involuat și a degradat în ritm galopant. Vorbele mieroase și zâmbetele binevoitoare s-au stins, încetul cu încetul, mai ales pe măsură ce actorii politici și-au subordonat mai multe instituţii de presă care să-i servească, să le lustruiască imaginea și să-i prezinte în ochii publicului într-o lumină cât mai favorabilă.

Ar mai fi de remarcat și faptul că fostul spicher, Marian Lupu, a fost primul care a întrevăzut o oarecare tentă sexuală în relaţia dintre ziariști (ziariste?) și aleșii poporului, atunci când le-a interzis acestora accesul la ședinţele Biroului Permanent al Parlamentului, pe

motiv că unii parlamentari „se excită” „în măsură nemaipomenită” de prezenţa jurnaliștilor.

Odată cu gustul pentru puterea absolută, au crescut și pretenţiile faţă de presa care, de fapt, i-a adus la putere. Pe parcursul anilor, guvernarea le-a tot dat în obraz reprezentanţilor mass-media că nu-i arată suficient de frumoși, că nu le scot în prim-plan meritele, că nu le contabilizează succesele, că le adresează doar întrebări incomode, că li s-a dat prea multă libertate, cu care nu știu ce să mai facă.

Tot mai frecvent politicienii au început să-i înveţe pe jurnaliști cum să-și

modereze emisiunile, ce întrebări să pună, ce teme să abordeze, pe cine să-l laude și pe cine să-l facă una cu pământul. Presa a ajuns să fie învinuită pentru eșecurile guvernării: pentru creșterea corupţiei, pentru derapajele antidemocratice, pentru lipsa reformelor, pentru sărăcie, scumpiri și toate celelalte necazuri.

De departe, cel mai colorat în exprimare a fost liberalul, juristul și expreședintele ţării și Parlamentului, Mihai Ghimpu. Acesta a ameninţat să-i plesnească pe ziariști, atunci când îi va plesni lui răbdarea.

Ceea ce l-a scos întotdeauna din sărite pe Ghimpu a fost impietatea pe care i-au arătat-o unele instituţii de presă și tentativele de a-i pune la îndoială cariera de singur luptător pentru adevăr și demolator al imperiului sovietic, de cel mai onorabil, mai cinstit, mai corect dintre politicieni, desingur om onest și incoruptibil de la independenţă încoace.

Probabil, vă mai amintiţi cum s-a declanșat acesta într-o tiradă necontrolată, acum aproximativ un an, numindu-i pe jurnaliști lingăi și vânzători de ţară și de oameni: „De aceea trăim rău, din cauza presei și a politicienilor.” „M-am săturat de presa asta cumpărată și răscumpărată.” „Nu pentru asta am luptat eu, ca să venim să amăgim oamenii, să-i manipulăm. Fiindcă amăgim oamenii, îi ţinem în mizerie și în sărăcie.” Și Vladimir Filat, un înflăcărat susţinător al ziariștilor și apărător al dreptului la libera expresie în perioada mitingurilor electorale, a sfârșit cu

ameninţări la adresa reprezentanţilor mass-media, i-a numit pe unii „călăi” și i-a atenţionat pe alţii să nu se apropie de el cu chestiuni minore, ci să-i adreseze doar întrebări „ce ţin de lucruri importante”. În contextul acestor ultime evenimente, trebuie să ne mai întrebăm odată, dacă este libertatea de expresie o performanţă reală a actualei guvernări, așa cum încearcă aceasta să ne convingă? Și oare nu a fost actuala putere, ca și cele de până acum, preocupată doar de preluarea controlului asupra instituţiilor media? Oare nu și-au pus clanurile oligarhice mediile de informare în slujba propriilor interese? Oare nu convingerea acestora că banii decid totul au viciat presa, au divizat-o pe criterii financiare? Și, din păcate, este tot mai evidentă înhămarea unor medii de informare la carul unor formaţiuni politice, obedienţa totală a acestora faţă de găștile de la putere care le asigură bunăstarea materială. Prin asta se explică, parţial, de ce guvernarea nu se prea sinchisește de „puterea a patra”.

Potentaţii zilei sunt hotărâţi să ţină puterea în mâini cu orice preţ, de aceea transparenţa și libertatea de exprimare au fost trecute pe planul secund.

De aceea consideră aceștia că știu mai bine ce și cât trebuie să vadă jurnaliștii și unde le este locul. Dar niciodată nu se știe cum se pot întoarce lucrurile. Și actuala putere ar putea ajunge iarăși în situaţia în care să caute bunăvoinţa presei. Și chiar să dorească să o scoată din ţarc.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

21 FEBRUARIE 2014

3

FLUX

Atentat la integritate sau deputaţii nu se vând Cu siguranţă, în lunile care vor urma până la alegerile parlamentare, presa nu va duce lipsă de subiecte „fierbinţi”. Unul de acest gen a fost furnizat chiar săptămâna trecută, când doi deputaţi, Valentina Stratan de la PD și Iurie Chiorescu de la PLDM, au anunțat că se fac tentative de cumpărare a deputaților din coaliția de guvernare, în scopul creării unei noi majorităţi. Respectivii deputaţi, evident, au rezistat cu stoicism acestor tentative și nu au dat curs îndemnului de a-și părăsi fracţiunile parlamentare, pentru a adera „la o nouă forţă politică de perspectivă”. Întruniţi ieri la prima adunare generală din acest an a Coaliţiei de Guvernare, șefii partidelor constituante s-au declarat siguri de „integritatea” deputaţilor din coaliţie și au afirmat că nu există motive de îngrijorare, iar subiectul nu merită prea multă atenţie.

Spre deosebire de actorii politici, Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova pare să fi luat în serios aceste declaraţii și a anunţat printr-un comunicat că a luat act de declarațiile privind coruperea mai multor deputați din Parlament și „a demarat măsuri complexe menite să descopere, prevină și să combată posibila corupţie care ar submina securitatea statului”.

Anterior, șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleț, l-a acuzat pe omul de afaceri Veaceslav Platon că ar sta în spatele acestor acţiuni. Idee împărtășită și de șeful democraţilor, Marian Lupu.

“Tentativele de cumpărare a deputaților sunt acțiuni „platonice”.

Din informațiile pe care le am, este vorba de Veaceslav Platon”, afirma Streleţ.

El preciza că aceste tentative de corupere a deputaților din partidele care constituie coaliția de guvernare fac parte din șirul acţiunilor de destabilizare a situației politice din ţară, prin care se încearcă zădărnicirea semnării Acordului de Asociere cu UE.

Este deosebit de interesantă în acest sens opinia președintelui Curții de Conturi, Serafim Urechean, fostul șef al Alianței „Moldova Noastră”, care a declarat pentru Ziarul Naţional că „nu vede nimic ieșit din comun” în faptul că cineva încearcă „să cumpere deputați”. Dar că este puţin probabil că vreun deputat „ar avea curajul să se vândă astăzi”. De unde ar trebui să concluzionăm că este o chestiune de curaj și de timp, nu de principii.

Veaceslav Platon a ajuns deputat

în Parlamentul Republicii Moldova, la alegerile din 2009, pe lista de partid a formaţiunii conduse de Serafim Urechean. Ce-i drept, acum Serafică cel fără de frică afirmă că îl cunoaște prea puţin pe Platon, iar includerea sa în lista de candidaţi a fost votată la Consiliul Alianței.

Mai târziu, Platon a declarat la un post de televiziune că a investit „milioane de dolari în Alianţa «Moldova Noastră»”. Dar că s-a dezamăgit „în partide, în politicieni și în Serafim Urechean inclusiv”. Urechean a negat și atunci, și acum că Platon și-ar fi cumpărat cu bani grei locul pe listă, fapt sugerat la vremea respectivă și de unii membri ai formaţiunii. „Nu s-a vândut și nu s-a cumpărat nimic. Cu ce s-au ales cei care au fost lepădături în AMN și au lansat aceste zvonuri?” a punctat Urechean.

Deși nu-l cunoaște prea bine pe controversatul om de afaceri, fostul șef al AMN consideră că pentru Platon „nu e mare lucru” să încerce destabilizarea alianţei.

Traseismul în politica moldovenească nu este o noutate. Iar migrările de la un partid la altul, nici pe

departe nu au la bază disensiuni de ordin doctrinar sau incompatibilităţi de idei. Fenomenul mituirii unor membri de partid, mai cu seamă a celor care deţin anumite funcţii din autoritatea publică, va fi la fel de răspândit și în continuare, dar mai degrabă în teritoriu, acolo unde partidele vor încerca să-și consolideze poziţiile înainte de apropiatul scrutin. Sigur că aceste salturi dintr-o barcă în alta nu vor fi calificate drept „acte de vânzare-cumpărare”, ci vor fi prezentate drept rezultat al unor „tratative” extrem de laborioase și complexe, așa cum explica recent Marian Lupu, într-un interviu, aderarea deputaţilor independenţi din Adunarea Populară din autonomia găgăuză la Partidul Democrat. Însă îi dăm dreptate lui Serafim Urechean, este puţin probabil că vreun ales din Parlament „ar avea curajul să se vândă astăzi”, când prea multe priviri, și din interior, și din afară, sunt aţintite asupra lor. Nu este nici cazul, nici timpul, nici locul potrivit. De aceea, și liderii sunt liniștiţi.

Ioana FLOREA, FLUX

Parcursul european pus în pericol de luptele de cocoşi din mahalaua liberală O sfădălie ca la ușa cortului s-a iscat între doi liberali înveteraţi.

Purtătorii de înalte distincţii românești, Mihai Ghimpu și Ana Guţu, ambii cunoscuţi pentru o serie de afirmaţii scandaloase, au ajuns să se insulte reciproc în cel mai grosier mod, fără a economisi nervi sau cuvinte peiorative, iar presa nu s-a dat în lături și a reflectat cu generozitate chelfăneala.

Publicului moldovenesc, scârbit de „poveștile de succes”, i-a fost oferită neșansa să urmărească un proces public de spălare a maculatelor rufe liberale de toată frumuseţea.

Din declaraţiile acide emise de protagoniștii acestei păruieli rezultă că marea bătălie se dă pentru demonstrarea credincioșiei faţă de idealul unirii. În acuzaţiile sale, Guţu îl face pe Ghimpu „un statalist ordinar”. Reiese că a fi „statalist” reprezintă cea mai gravă crimă împotriva idealurilor naţionale. Poate mai corect ar fi fost termenul „etatist”, mai pe franţuzește, că statalist e o simplă calchiere din rusescul „gosudarstvennik”. Guţu trădează involuntar faptul că cea mai mare misiune a unui liberal, reformat sau nu, este să NU servească interesele RM.

Lingvista Guţu, cuprinsă de spirit justiţiar, tună și fulgeră de exasperare, afirmând pe blogul său că ea s-ar fi sacrificat pentru ca cineva să ajungă deputat și președinte interimar, cu precizarea, între paranteze, că aceasta s-a întâmplat absolut accidental. Din păcate, doamna liberal nu a explicat ce a sacrificat anume în folosul lui Ghimpu și al nepotului acestuia. O fi vorba de multă sănătate, probabil, că viaţa, precum se vede, nu și-a pus-o pe altarul cauzei. Dezgustul doamnei cu creanţe faţă de URSS a fost provocat și de faptul că PL-ul a venit ”cu droaia” la Cotroceni: și ministrul-hoţoman de drumuri și trenuri eurofurate Șalaru, și primarul scâncitor Chirtoacă, și lide-

rul nedecorat de data asta Ghimpu, și niște secretare de pe la partid ca să facă figuraţie, în stilul vorbelor lui Banciu, că, mă rog, ditamai grup de deputaţi-plagiatori și profitori au fost băgaţi în seamă de președintele Băsescu!

Liberala reformată a găsit timp să facă și o scurtă descriere a manierei lui Ghimpu de a se comporta la Cotroceni. Potrivit ei, atunci când s-au dus să-și ridice medaliile de la Băsescu, s-a întâmplat ceva oribil, care a scăpat de camerele de luat vederi. Ghimpu s-ar fi răstit la responsabilii de protocol pentru că aceștia nu au ţinut cont de indicaţiile lui referitoare la cine trebuie să vorbească în cadrul ceremoniei și cine nu are dreptul la discurs. Astfel, Ghimpu, răcnind prin coridoarele Cotrocenilor, i-a speriat de moarte pe funcţionarii de acolo, iar Băsescu, răvășit de sudălmile senilului unionist, abia de a mimat buna dispoziţie de consternat ce era. În contextul acestei situaţii grave, unii comentatori s-au grăbit să constate faptul că întregul parcurs european s-a pomenit întrun mare pericol. În UE sistemul economic și chiar normele legale care vizează instituţia familiei sunt profund liberale. Faptul că armonia, căldura și buna înţelegere între liberalii moldoveni au fost substituite de ură, invidie și dispreţ înscrie o pagină neagră în istoria eurointegrării. Or, place sau nu, curentul liberal, doldora de mari gânditori și vizionari, a intrat

într-un fel de paralizie din cauza luptelor intestine. În aceste condiţii, exponenţii liberalismului nu mai au timp să vegheze asupra spiritului liberal al duiumului de reforme care transformă în mod vizibil ţara.

De fapt, lucrurile se prezintă cu mult mai grav decât ar crede unii moldoveni optimiști.

Aceasta deoarece șansele liberalilor la viitoarele alegeri sunt foarte sumbre. Liberalii reformatori nu apar nici în marja de eroare a sondajelor, iar falnicul PL, precum recunoaște chiar Ana Guţu, „se agaţă de firele de paie ce-i vin în cale, pentru a ieși din cloaca în care s-a autocatapultat”.

Sursa: newsmoldova.md

FLUX

4

Economic

21 FEBRUARIE 2014

Lipsă de progres în comerţul exterior al Republicii Moldova Exportul de mărfuri realizat de ţara noastră a înregistrat o creștere de 11% în anul trecut, comparativ cu situaţia din 2012.

Dar, totodată, s-a păstrat un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor.

Astfel, deficitul balanţei comerciale nu numai că nu s-a redus, ci dimpotrivă, s-a majorat cu 1,4%. Deficitul acumulat cu ţările Uniunii Europene este de aproximativ două ori mai mare decât cel înregistrat cu cele din CSI. Potrivit Biroului Naţional de statistică, în anul 2013 exporturile de mărfuri au totalizat 2 miliarde 399 de milioane de dolari, volum superior celui realizat în anul precedent cu 11 la sută.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1 miliard 617,3 milioane de dolari (67,4% din totalul exporturilor), înregistrând o creștere de 16,4% faţă de anul 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 781,7 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 32,6% în totalul exporturilor.

Comparativ cu anul 2012, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 1,2%.

Către ţările Uniunii Europene au fost exportate mărfuri în sumă de 1 miliard 140,9 milioane de dolari (cu 12,5% mai mult faţă de anul 2012), deţinând o cotă de 47,6% în totalul exporturilor. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 38,5% (în anul 2012 – 42,9%), ce corespunde unei valori de 924 de milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micșorat neesenţial, cu 0,4%, comparativ cu anul 2012.

Importurile în 2013 au depășit însă de peste două ori exporturile. Acestea au totalizat 5 miliarde 492,7 milioane de dolari, adică cu peste 3 miliarde mai mult decât exporturile, volum superior celui realizat în anul anterior cu 5,4%.

Din ţările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de 2 miliarde 472,8 milioane de dolari (cu 6,6% mai mult decât în anul 2012), deţinând o pondere de 45% în totalul importurilor (44,5% în anul 2012).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1 miliard 671,9 milioane (cu 3% mai mult decât în anul 2012), care echivalează cu o cotă de 30,4% în totalul importurilor (31,2% în anul 2012).

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea în anul 2013 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 3 miliarde 93,7 milioane de dolari, cu 42,7 milioane mai mare faţă de cel

Guvernul sporeşte numărul funcţionarilor Chiar dacă suntem cea mai săracă ţară din Europa, reducerea cheltuielilor nu este o preocupare a guvernării.

Dimpotrivă, în 15 din cele 16 ministere existente numărul funcţionarilor se va majora.

înregistrat în anul 2012. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 1 miliard 331,9 milioane de dolari, iar cu ţările CSI – de 747,9 milioane. Un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a fost înregistrat cu Ucraina (-517,9), China (-472,4), România (-309,1), Germania (-282,8), Turcia (-253,9), Italia (-159,8), Federaţia Rusă (-156) și altele.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2013 a fost de 43,7% faţă de 41,5% în anul 2012.

Expertul în cadrul Institutului Economiei de Piaţă, Viorel Gârbu, consideră că situaţia formată pe durata anului 2013, care arată o depășire considerabilă a importurilor faţă de exporturi, este o tendinţă caracteristică ţării noastre chiar din primii ani de independenţă. „Această situaţie este o consecinţă directă a dezinteresului sau cel puţin a incapacităţii autorităţilor precedente și actuale ale ţării să formeze un model viabil și sustenabil de funcţionare a economiei naţionale. În aceste condiţii, când lipsesc influenţele determinate de factorul administrativ și de actul decizional, modelul economic de la noi s-a conturat mai curând de la sine. Acest model este unul de export al forţei de muncă și de import al bunurilor și serviciilor finanţate din contul remiterilor de peste hotare”, a declarat expertul pentru News-Moldova.

Gârbu a explicat că în prezent, potrivit datelor statistice, piaţa internă de bunuri și servicii este formată într-o pondere de aproximativ 80% din bunuri de import: „În ultimii ani asistăm la o înrăutăţire a balanţei comerciale exprimate în valori absolute, care a fost în anul

2013 de 3 miliarde 93,7 milioane de dolari americani, faţă de 1 miliard 995,3 milioane în 2009. Este de menţionat în acest sens că în 2009, urmare a crizei economice mondiale, RM a înregistrat o diminuare importantă a deficitului balanţei comerciale, dar de atunci deficitul balanţei comerciale este într-o continuă creștere”.

Situaţia reală nu trezește entuziasm printre experţi, a conchis Viorel Gârbu. Dar a menţionat că în valori relative asistăm totuși la o îmbunătăţire moderată a indicatorilor ce caracterizează comerţul exterior: „Astfel, pentru anul 2013 gradul de acoperire a importurilor din exporturi a urcat la 43,7% faţă de 39,1% în 2009”.

Pe parcursul anului trecut, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în comerţul exterior cu statele CSI a înregistrat o înrăutăţire, mai exact 55,3%, faţă de 57,2% în 2012, a mai menţionat expertul. În același timp, în comerţul cu UE, indicatorul respectiv a înregistrat o îmbunătăţire de la 43,7%, în 2012, la 46,1%, în 2013. „Totuși, la o privire de ansamblu atestăm că gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în comerţul exterior cu statele CSI se află pe o pantă descendentă. Dacă în 2001 acest indicator a fost de 101,2%, în 2013 s-a ajuns la doar 55,3%. În comerţul exterior cu statele UE modificări majore nu atestăm, indicatorul menţionat a fost de 42,3% în anul 2001, o valoare comparabilă cu 2013, ceea ce poate fi considerat drept lipsă de progres”, a concluzionat Gârbu.

FLUX

Legea privind transplantul de organe a agitat spiritele în Parlament Proiectul nr. 471 privind modificarea și completarea Legii privind transplantul de organe, ţesuturi și celule umane a provocat ieri dezbateri aprinse în Parlament.

În ședinţa de miercuri, 19 februarie, a Cabinetului de Miniștri a fost aprobat proiectul de hotărâre care prevede instituirea unei funcţii noi, de secretar de stat, la toate ministerele, cu excepţia celui al Afacerilor Externe și Integrării Europene, unde respectiva funcţie există deja.

Secretarul de stat va avea statut de funcţionar public de conducere de nivel superior. El nu va fi numit de Guvern, ci va fi ales prin concurs de către o comisie de selectare a candidaţilor.

Acesta va asigura legătura funcţională între conducerea ministerului și corpul de funcţionari. De asemenea, va asigura coordonarea activităţii subdiviziunilor aparatului ministerului, monitorizarea executării actelor normative și legislative iniţiate de minister, elaborarea proiectelor de acte normative.

Nu este clar, deocamdată, dacă respectivii funcţionari vor avea un termen exact de exercitare a mandatului, urmând să fie studiată experienţa europeană în acest sens, pentru a vedea dacă secretarii de stat pot fi numiţi conform ciclurilor electorale.

Nu a fost precizată nici mărimea salariului de care va beneficia secretarul de stat și dacă au fost prevăzute aceste cheltuieli în bugetul pentru anul curent.

FLUX

Deputatul PCRM, Oxana Domenti, s-a arătat sceptică în privinţa oportunităţii admiterii în acest domeniu de activitate a instituţiilor medicale private, ţinând să precizeze că spre deosebire de instituţiile medicale publice, care prin statut nu pot obţine profit, cele private, dimpotrivă, activează tocmai în vederea încasării de beneficii materiale. Vulnerabilitatea economică a cetăţenilor din ţara noastră trebuie luată în mod serios în calcul, a insistat Domenti.

La rândul său, reprezentanta comuniștilor Galina Balmoș a atras atenţia asupra faptului că proiectul ridică anumite semne de întrebare din punctul de vedere al expertizei anticorupţie și a atenţionat forul legislativ că din considerente sociale, RM ar putea să renunţe în general la liberalizarea acestei pieţe.

Liberala Corina Fusu a insistat că în Republica Moldova nu există o legislaţie clară referitoare la bioetică. Acest aspect a generat dezbateri aprinse între Fusu și președintele comisiei de profil, Vladimir Hotineanu. Și deputatul PL, Valeriu Munteanu, a opinat că modificările propuse pot să stimuleze piaţa neagră a organelor și ţesuturilor.

Pe de altă parte, autorii proiectului de lege au dat toate asigurările că modificările și completările propuse nu vor genera abuzuri și că, după discuţiile în comisia de profil, adoptarea iniţiativei legislative este oportună.

După dezbateri, proiectul a fost votat în lectura a doua.

Sursa: News-Moldova

Social

21 FEBRUARIE 2014

5

FLUX

De ce discriminează statul studenţii care vor să se întoarcă în ţară?

Deși de la cele mai înalte niveluri sunt trâmbiţate tot felul de slogane populiste, ușor lacrimogene, adresate „fiilor neamului” plecaţi peste hotare, cu rugămintea de a reveni în ţară, odată întorși acasă, aceștia descoperă cu stupoare că promisiunile guvernaţilor nu au un fond solid și nu sunt susţinute de legislaţia în vigoare.

Astfel, cetăţenii moldoveni careși fac studiile peste hotare, dar care doresc să lucreze în Republica Moldova, sunt discriminaţi în raport cu cei ce studiază în instituţiile de învăţământ din ţară.

Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu se pronunţă pentru crearea unor condiţii echitabile pentru toate persoanele care îmbină munca cu studiile. Problema în cauză a intrat în vizorul avocatului în urma adresării la Centrul pentru Drepturile Omului a unei petiţionare care în prezent își face studiile peste hotarele ţării.

Ombudsmanul a expediat o scrisoare în adresa prim-ministrului Iurie Leancă, în care propune iniţierea procedurilor de revizuire a prevederilor Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii și compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 435 din 23.04.2007, care vine în aplicarea prevederilor articolelor 178-182 și 392 din Codul muncii).

Prim-ministrul Iurie Leancă a fost atenţionat de către avocatul parlamentar asupra faptului că statul

nu asigură pentru toate persoanele condiţii egale și echitabile de acces la oportunităţile disponibile în societate, inclusiv de accedere în învăţământul superior, contrar prevederilor Constituţiei.

Regulamentul menţionat prevede că „de garanţii și compensaţii pot beneficia doar „salariaţii care își fac studiile în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova acreditate conform legii”. Persoanele care îmbină munca cu studiile în instituţii de învăţământ din alte ţări rămân în afara protecţiei sociale a statului, fără nicio justificare obiectivă și rezonabilă”, se menţionează în scrisoarea avocatului. În conformitate cu respectivul Regulament, pentru persoanele vizate sunt prevăzute, de exemplu, posibilitatea reducerii timpului de muncă, cu acordarea concediilor suplimentare plătite (păstrându-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază). De asemenea, sunt prevăzute concedii suplimentare plătite pentru pregătirea și susţinerea tezei, colocviilor și examenelor, implicit de licenţă sau de absolvire (durata concediilor variază în funcţie de instituţiile de învăţământ mediu sau de specialitate, instituţii de învăţământ secundar profesional sau studii în învăţământul postuniversitar specializat). Cheltuielile de deplasare turretur, o dată pe an, cu transportul feroviar și transportul auto public pentru studenţi din instituţiile de învăţământ secundar care îmbină munca cu studiile sunt suportate în mărime deplină de unitatea în care

aceștia sunt angajaţi, la prezentarea documentelor de călătorie. De aceste facilităţi nu beneficiază însă și cei care-și fac studiile peste hotare.

Anatolie Munteanu face trimitere în mesajul expediat premierului la o serie de convenţii și tratate ratificate de Republica Moldova ce vin în contradicţie cu prezentul Regulament. Un exemplu în acest sens e Declaraţia de la Bologna, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul voluntar de a-și reforma sistemul de învăţământ astfel încât să participe, de rând cu alte state europene, la crearea unui Spaţiu Unic European al Învăţământului Superior în scopul dezvoltării în Europa a unei economii competitive, bazate pe cunoaștere, care ar avea potenţialul de a oferi locuri de munca mai bune și de a crea o mai mare coeziune socială. În acest context, îl întrebăm și noi pe premierul Iurie Leancă și pe mult stimaţii guvernanţi cum rămâne cu politicile promovate de Guvern de atragere în sectorul public a tineri-

lor care își fac studiile în instituţii de învăţământ superior de peste hotare?

Cum rămâne cu programele ce promovează revenirea studenţilor moldoveni din străinătate, de tipul celui iniţiat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova (OIM), în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educaţiei, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă ce oferă granturi de 200 de euro lunar studenţilor reveniţi în ţară?

Ce rost mai au galele de premiere a studenţilor originari din Moldova, organizate sub înaltul patronaj al prim-ministrului, dacă aceștia, odată reveniţi, sunt discriminaţi chiar de către Guvern?

Rămâne de văzut dacă se va ţine cont de recomandările avocatului parlamentar și dacă vor fi asigurate condiţii egale și echitabile tuturor cetăţenilor sau va fi stimulat în continuare exodul de creiere.

FLUX

Soluţii cu două tăişuri. Medicina de familie, pusă pe umerii rezidenţilor fără diplomă Ministerul Sănătăţii va trimite peste 100 de rezidenţi din anul II și III în localităţile rurale pentru a îndeplini funcţia de medic de familie. Autoritatea încearcă prin această metodă să soluţioneze problema acută a insuficienţei de doctori în sate. Experţii consideră decizia ministerului una pripită, care ar putea genera o serie de probleme, deoarece, spun ei, vor îmbrăca halatul alb tineri care încă nu și-au primit nici măcar diplomele de studii.

Ministerul Sănătăţii a luat decizia, de comun acord cu Universitatea de Medicină, să angajeze medici rezidenţi din anul II și III de studii în satele unde aceștia lipsesc cu desăvârșire.

Pentru a-i motiva să meargă la sate, autoritatea a ordonat directorilor Centrelor Medicilor de Familie să se ocupe de „acomodarea” acestora și chiar să le pună la dispoziţie transport pentru ca tinerii rezidenţi să se deplaseze la muncă și înapoi. Totodată, ei urmează să fie repartizaţi în funcţie de locul lor de baștină.

Dispoziţia semnată de ministrul Sănătăţii prevede că rezidenţii din anul II vor avea dreptul să muncească câte trei luni pe parcursul unui an, iar cei din anul III – doar trei luni. Pe lângă

bursa de rezident de 900 de lei, aceștia vor primi și salarii.

Potrivit lui Nicolae Bacinschi, prorectorul Universităţii de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, cei 126 de rezidenţi vor merge chiar zilele acestea în sate și vor fi angajaţi în 33 de raioane. El a precizat că stagiul practic era prevăzut în programul de studii, însă la iniţiativa Ministerului Sănătăţii aceștia urmează să activeze în regim normal, doar că vor fi monitorizaţi de coordonatorii din raion.

Unii directori ai Centrelor Medicilor de Familie spun că sunt mulţumiţi parţial de decizia ministerului. Pe de o parte, urmează să fie soluţionată întro oarecare măsură problema asigurării cu medici, pe de altă parte, rezidenţii anului II nu-și pot asuma responsabilităţile depline ale unui doctor de familie, de vreme ce nu deţin o diplomă de studii și licenţă de specialitate. „În ultimii 12 ani a venit un singur specialist tânăr la noi în raion. Acum urmează să angajăm specialiști în satele Calfa și Gura Bâcului. Nu prea am înţeles care va fi procedura pentru rezidenţii din anul II. Până acum ei au făcut stagii la noi, nu au fost angajaţi pe cont propriu și nici nu au luat decizii de unii singuri. Urmează să soluţionăm acest aspect”, a declarat Victor Golban, directorul Centrului Medicilor de Familie din Anenii Noi.

Alţi directori sunt mai optimiști și spun că rezidenţii din zilele noastre sunt mult mai pregătiţi decât erau ei la aceeași vârstă. „În raionul nostru sunt necesari peste 30 de doctori de familie. Consider această idee foarte bună. Rezidenţii de azi sunt mult mai pregătiţi chiar și decât eram noi pe vremea când abia ne-am angajat”, este de părere Vera Munteanu, director CMF Hâncești. Ea este sigură că nu vor exista situaţii când diagnosticul și tratamentul vor fi indicate greșit și nu vede o problemă în faptul că o parte din tineri nu au încă diplomă de studii.

Experţii în sănătate sunt mai puţin optimiști și nu sunt siguri că această decizie este una salvatoare. Ei cred că, mai degrabă, este una care va genera o serie de probleme, mai ales că ar contraveni și Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic. „Această dispoziţie este o dovadă a faptului că pentru soluţionarea anumitor probleme stringente din sistemul de sănătate se recurge la soluţii de moment. Până la urmă, chiar și acestea trebuie să se înscrie întrun cadru legal. Documentul prevede clar angajarea în câmpul muncii a medicilor rezidenţi. Expresia juridică a angajării presupune că medicul rezident va presta activitatea de medic conform legislaţiei în vigoare. Aceeași

lege stabilește foarte clar că exercitarea profesiunii de medic este interzisă persoanelor care nu deţin diplomă de studii superioare și diplomă de licenţă la specializare”, afirmă expertul în politici de sănătate, Andrei Mecineanu.

El consideră că astfel sunt neglijate aspecte foarte sensibile privind legalitatea diagnosticului stabilit și tratamentului prescris. „Aceasta înseamnă că, la modul practic, vor activa medici care nu și-au finalizat studiile și, în consecinţă, există riscuri privind calitatea actului me-

dical. Ministerul Sănătăţii ar trebui să nu recurgă la mecanisme de a furniza asistenţă medicală în orice mod, ci așa cum prevăd normele și standardele unanim acceptate. Experienţa internaţională nu cunoaște istorii de succes după asemenea scenarii”, mai afirmă acesta.

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în sistemul medical lipsesc peste 300 de doctori de familie.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

6

Geopolitic

21 FEBRUARIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (3) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Continuare din numărul precedent.

Hegemonia şi deconstrucţia ei Cele mai apropiate de Teoria Lumii Multipolare sunt teoriile postpozitiviste, care critică Modernitatea în sine, iar uneori se ridică la nivelul unor generalizări antioccidentale și la un atac frontal contra hegemoniei și voinţei de putere, ce constituie vectorul ei axial.

Printre teoriile respective de un interes deosebit sunt cele care, prin deconstrucţia hegemoniei occidentale, plasează cu exactitate Occidentul în frontierele sale spaţial-geografice și, respectiv, analizează evoluţia dominaţiei occidentale în timp și la scara hărţii geografice a lumii. În paralel este efectuată analiza epistemologică a conceptelor și schemelor intelectuale, care stabileau la fiecare etapă istorică voinţa de putere occidentală și îi fundamentau hegemonia. Asemenea lucrări arată că Occidentul este una dintre multiplele civilizaţii, astfel pretenţiile ei la universalitate reducându-se la nivelul unor limite istorice și geografice concrete. În acest sens, „societatea modernă” și totalitatea tezelor axiomatice legate de ea (secularismul, antropocentrismul, primatul tehnicii, pragmatismul, hedonismul, individualismul, materialismul, consumismul, transparenţa, toleranţa, democraţia, liberalismul, parlamentarismul, libertatea cuvântului etc.) apar ca ceva local și trecător, ca un moment al istoriei mondiale, încadrat în limite fixe. O astfel de analiză dinamitează principala condiţie a hegemoniei occidentale: camuflarea ei sub pretenţiile universaliste, prezentate ca ceva „de la sine înţeles și evident”. Anume în asta constă contribuţia enormă a postpozitiviștilor în elaborarea Teoriei Lumii Multipolare.

Aici se iscă următoarea întrebare: de ce în însuși mediul postpozitivist nu s-a constituit o teorie definitivată a multipolarităţii? Or, relativizarea Occidentului și deconstrucţia hegemoniei lui erau la suprafaţă și, se părea, arătau de la sine nevoia de a apela la alte civilizaţii și alte poluri, iar în baza unei analize profunde a acestor alternative civilizaţionale să fie propus un tablou policentric al lumii. Însă, de regulă, postpozitiviștii doar împing până la limitele sale logice anume discursul occidento-centrist, propunând să se facă nu un pas dinspre Occident și Modernitate, ci un pas înainte, în postistorie, într-o lume care ar trebui să urmeze după ce Modernitatea

s-a epuizat, dar care păstrează succesiunea, legătura logică, istorică și morală în raport cu aceasta. În loc să supună unei deconstrucţii principiile „libertăţii”, „democraţiei”, „egalităţii” etc., postmoderniștii insistă doar asupra unei „și mai mari libertăţi”, unei „democraţii adevărate” și „egalităţii depline”, criticând Modernitatea că nu poate oferi așa ceva. De aici și controversele între o serie de filozofi și sociologi contemporani asupra faptului dacă Postmodernitatea poate fi considerată cu adevărat o paradigmă nouă și de alternativă în comparaţie cu Modernitatea sau avem de a face doar cu o Modernitate superioară, cu ultramodernitatea, cu „noua Modernitate”, altfel zis, cu împingerea până la finalul logic a premiselor și normelor care au fost doar conturate, însă nu și realizate până la capăt de însăși Modernitate. În orice caz, cu toate meritele lor incontestabile și utilitatea lucrărilor acestora pentru elaborarea Teoriei Lumii Multipolare, pozitiviștii rămân a fi oameni profund occidentali (indiferent de originea lor) și continuă să gândească și să acţioneze în limitele stabilite de civilizaţia occidentală, ei făcând parte din aceasta chiar și atunci când o critică vehement până la temelii (este cazul să menţionăm că invitaţia la o critică raţională reprezintă o valoare în însuși modelul Modernităţii).

Postmoderniștii eliberează calea pentru elaborarea Teoriei Lumii Multipolare, deoarece datorită lucrărilor acestora hegemonia Occidentului devine un fenomen evident, transparent și descris sub toate aspectele, pretenţiile la universalitate a valorilor occidentale fiind explicate prin prisma recursului anume la această hegemonie și apare ca o consecinţă practică a acesteia. Iar asta înseamnă că fenomenul respectiv este demascat și încetează să fie atât de eficient ca atunci când existenţa lui nu este conștientizată și observată. Valorile și postulatele occidentale sunt locale și limitate din punct de vedere istoric, iar nu globale și imuabile, prin urmare, ordinea mondială edificată în baza lor constituie expresia unei dominaţii hegemoniste și produsul expansiunii unui centru asupra altor medii mentale, neînsemnând însuși destinul, progresul, legitatea obiectivă de dezvoltare și fatalitatea prestabilită. Afirmând și fundamentând toate acestea, ne pomenim faţă către faţă cu hegemonia. Ea nu mai pătrunde în interiorul nostru pe neobservate, impreg-

nându-se în noi și cucerind controlul asupra voinţei și conștiinţei noastre; ea este obiectivată ca un mediu exterior și străin, distinctă în raport cu noi, încercând să ne impună prin intermediul sugestiei și constrângerii puterea sa absolută. Privind-o măcar o singură dată direct în ochi, noi nu vom mai fi niciodată aceiași.

Civilizaţia În pofida importanţei enorme a teoriilor postpozitiviste în Relaţiile Internaţionale (RI), s-a apropiat nemijlocit de Teoria Lumii Multipolare (TLM) nu ei, ci exponentul curentului conservator în politica americană, adeptul convins al realismului, filozoful politic Samuel Huntington. În articolul său programatic, dezvoltat ulterior în lucrarea polemică „Ciocnirea civilizaţiilor”, el desfășoară tabloul conceptual al echilibrului de forţe în lumea contemporană, care poate fi preluat în mare în calitate de schiţă a TLM în faza iniţială.

Huntington examinează noile condiţii ale ordinii mondiale ce s-au constituit după prăbușirea lumii bipolare.

El polemizează cu discipolul său, un alt cunoscut analist politic – F. Fukuyama, care, interpretând sfârșitul lumii bipolare, a ajuns la concluzia despre „sfârșitul istoriei”, adică a triumfului ce s-ar fi produs de fapt a modelului liberal-democratic la scară planetară și a globalizării care s-ar fi produs deja. În spiritul paradigmei neoliberale a RI, Fukuyama a considerat că • democraţia a devenit o normă universală în întreaga lume și, prin urmare, • de acum încolo pericolul unor conflicte militare este redus la minimum (dacă nu exclus în general – „democraţiile nu luptă între ele”), • singura normă devine concurenţa comercială pașnică, • societatea civilă s-a afirmat în locul statelor naţionale și • vine momentul proclamării unui guvern mondial.

Toate acestea determină dezacordul lui S. Huntington, exprimat de pe poziţii pesimiste. Potrivit lui, • sfârșitul lumii bipolare nu conduce în mod automat la instaurarea unei ordini globale și omogene de natură liberal-democratică, prin urmare, • istoria nu s-a încheiat, • iar a vorbi despre sfârșitul conflictelor și războaielor este prematur.

Lumea a încetat să fie bipolară, însă nu a devenit nici globală și nici unipolară. În ea s-a conturat o configuraţie cu desăvârșire nouă, cu noi ciocniri, tensiuni și conflicte. Aici Huntington se apropie de elementul principal și formulează o ipoteză absolut fundamentală, care încă nu a fost apreciată la justa ei valoare, despre faptul cine urmează să fie actorul, protagonistul de pe scena mondială. El numește în calitate de actor civilizaţia.

Anume acest pas conceptual trebuie considerat drept început al apariţiei unei teorii absolut noi – Teoria Lumii Multipolare. Huntington afirmă principalul: evidenţiază noul actor,

civilizaţia și, concomitent, vorbește despre multitudinea acestor actori, utilizând în însăși denumirea articolului său acest cuvânt la plural: ciocnirea civilizaţiilor.

Dacă vom cădea de acord cu Huntington asupra acestui aspect fundamental, ne vom situa într-un câmp conceptual, ce depășește limitele teoriilor clasice ale RI și chiar a paradigmelor postpozitiviste. Este suficient să recunoaștem multitudinea civilizaţiilor și să le identificăm cu actorii principali (units) în noul sistem al relaţiilor internaţionale pentru a avea o primă descriere a hărţii lumii multipolare. Acum avem la dispoziţie și identificarea faptului ce anume reprezintă polul unei astfel de ordini multipolare: acest pol îl constituie civilizaţia. În consecinţă, putem să răspundem imediat la întrebarea de principiu: câte poluri trebuie să aibă ordinea multipolară? Răspunsul este: tot atâtea câte civilizaţii există.

Astfel, datorită lui Huntington, obţinem o primă versiune a cadrului noii teorii. Această teorie afirmă modelul, potrivit căruia, în câmpul relaţiilor internaţionale există câteva centre de luare a deciziilor globale, acestea fiind reprezentate de civilizaţiile respective.

Huntington aparţine școlii realiste a RI. Asta îl determină să treacă nemijlocit la identificarea civilizaţiilor în calitate de actori ai noii ordini mondiale și la analiza probabilităţii conflictelor (ciocnirilor) între ele. La fel este structurat modelul de bază al realiștilor în procesul de evaluare a intereselor naţionale: analizând relaţiile internaţionale, ei examinează, în primul rând, probabilitatea conflictelor, zona de intersectare a intereselor și capacitatea de asigurare a apărării și securităţii. Însă deosebirea fundamentală constă în faptul că realiștii clasici aplică aceste criterii faţă de statul naţional, considerat drept singurul și principalul actor în relaţiile internaţionale, ca pe o realitate constituită în mod strict și legitim, recunoscută la nivel internaţional, în timp ce Huntington aplică aceeași abordare faţă de civilizaţie – o noţiune mult mai vagă, inexactă și care nu a cunoscut o elaborare conceptuală. Cu toate acestea, anume intuiţia lui Huntington și saltul său calitativ, de la statul naţional la civilizaţie, în definirea actorului noii ordini mondiale, constituie cel mai important element al teoriei lui. El deschide căi absolut noi spre înţelegerea structurii relaţiilor internaţionale și pune bazele TLM. Aici este extrem de important să realizăm ce este o civilizaţie și ce sens comportă această noţiune-cheie pentru TLM.

Civilizaţia nu reprezintă un concept ce ar figura în vreo teorie a RI, nici în cele pozitiviste și nici în cele postpozitiviste. Nu este vorba nici despre un stat, nici despre un regim politic, nici despre o clasă, nici despre o reţea, nici despre o comunitate, nici despre un grup de indivizi și nici despre indivizi aparte. Civilizaţia este o comunitate colectivă unită prin apartenenţa la aceeași tradiţie spirituală, istorică, culturală, mentală și simbolică (de cele mai multe ori având rădăcini religioase, deși nu neapărat conștientizate în termenii unei religii concrete), ai cărei membri conștientizează apropierea unii faţă de alţii, indiferent de apartenenţa naţională, de clasă, politică și ideologică.

După apariţia lucrării clasice a lui O. Spengler „Declinul Occidentului”, unii autori delimitează, urmându-i exemplul, „civilizaţia” și „cultura”, prin cultură înţelegându-se comunitatea spiritual-intelectuală, iar prin civilizaţie – fixarea postulatelor și structurilor raţional-tehnologice. Potrivit lui Spengler, civilizaţia constituie o cultură „stinsă” (răcită), ce și-a pierdut forţele interioare și voinţa de a se dezvolta și a înflori, decăzută până la nivelul unor forme mecanice înstrăinate. Cu toate acestea, delimitarea respectivă nu a devenit una general acceptată, în majoritatea lucrărilor (ca, de exemplu, cea a lui A. Toynbee „Studiu asupra istoriei”) noţiunile de „civilizaţie” și „cultură” practic se dovedesc a fi sinonime. Pentru noi contează faptul că S. Huntington înţelege prin „civilizaţie” practic același lucru ca și prin „cultură”, anume din acest motiv atunci când descrie și enumeră civilizaţiile el apelează cu precădere la religii și sisteme religioase.

Acest concept apare pentru prima oară în câmpul teoretic al RI și abia acum se poziţionează ca un posibil actor al politicii globale. Potrivit clasificării lui Buzan și Little1, • în sistemul clasic sau antic al relaţiilor internaţionale (societatea tradiţională, Premodernitatea) figurează statele tradiţionale și imperiile; • în sistemul global (relaţiile internaţionale în epoca Modernităţii) – statele naţionale de tip burghez; • în ultimul sistem postmodernist – alături de state apar comunităţile transnaţionale de reţea, grupurile asimetrice și alte „multitudini”. Însă în niciuna dintre acestea nu apar civilizaţiile ca actori. Noţiunea de civilizaţie figurează și în știinţa istorică, și în sociologie, și în culturologie.

Dar în RI acest concept este introdus pentru prima oară.

Geopolitic

21 FEBRUARIE 2014

Logica lui Huntington, care a propus ipoteza civilizaţiei în RI, este destul de transparentă.

Sfârșitul lumii bipolare și a confruntării celor două tabere ideologice, capitalistă și socialistă, s-a încheiat cu victoria capitalismului și lichidarea URSS. Din acel moment, Occidentul capitalist nu mai are un dușman „formal” capabil să-și fundamenteze poziţia în mod raţional și inteligibil, să propună sistemului mondial un scenariu de alternativă simetric și să-și demonstreze la modul practic capacitatea de concurenţă. De aici F. Fukuyama trage concluzia pripită, potrivit căreia de acum încolo Occidentul a devenit un fenomen global, toate ţările lumii și toate societăţile s-au transformat într-un câmp unic și uniform, ce reproduce în mare, cu mici devieri, democraţia parlamentară, economia de piaţă și ideologia drepturilor omului. De aceea, consideră Fukuyama, timpul statelor naţionale a trecut, iar lumea se află în pragul unei integrări depline și definitive. Umanitatea se transformă văzând cu ochii într-o societate civilă globală, politicul îi cedează locul economiei, războiul este înlocuit în totalitate de comerţ, ideologia liberală devine una recunoscută la scară universală și o normă fără alternativă, toate popoarele și culturile se amestecă într-un cazan de topire cosmopolit2. În cazul dat, Fukuyama a urmat regulile unei analize „dizolvate” (thin). El evidenţiază pe bună dreptate principalele și cele mai evidente trăsături ale evenimentelor. Într-adevăr, sfârșitul socialismului a scos de pe scena istorică cel mai impunător oponent al democraţiei liberale, transformând-o în una „universală”. La ora actuală nu există o altă ideologie care să aibă o suficientă răspândire, atractivitate și credibilitate, capabilă să concureze la modul serios cu liberalismul. Practic toate ţările lumii acceptă, de facto și de jure, normele civilizaţiei occidentale. Societăţi care ar ignora normele democraţiei, ale economiei de piaţă și libertăţii presei au rămas extrem de puţine, dar și acestea se află în faza de trecere la modelul occidental. Această situaţie a servit drept temei suficient pentru ca să fie proclamat „sfârșitul istoriei”, care, chiar dacă încă nu a sosit, e pe punctul de a se produce. Concluzii similare au tras și neorealiștii, care justifică în mod deschis hegemonia SUA (R. Gilpin, Charles Krauthamer) și neoliberalii (care au primit cu entuziasm victoria democraţiei în ţările blocului de Est), dar și unii postmoderniști (care au văzut în globalizare noi orizonturi ale libertăţii individuale).

Huntington contrapune acestora o analiză „consistentă” (thick), în care se acordă o atenţie deosebită detaliilor, aspectelor calitative ale proceselor analizate și tinde să înţeleagă mai bine dimensiunea profundă a transformărilor apărute în lumea postbipolară. El ajunge la concluzia că modernizarea și democratizarea, precum și normele liberalismului de piaţă, au afectat cu adevărat doar societăţile occidentale, în timp ce toate celelalte ţări au acceptat aceste reguli ale jocului sub presiunea necesităţii, nu le-au inclus în adâncul propriilor culturi, împrumutând în mod pragmatic doar unele elemente ale civilizaţiei occidentale, cele practice și tehnologice. Astfel, Huntington vorbește despre răspândirea în ţările nonoccidentale a fenomenului „modernizării fără occidentalizare”, care se produce atunci când reprezentanţii unor societăţi nonoccidentale împrumută anumite tehnologii occidentale, dar tind să le adapteze la condiţiile locale și deseori să le îndrepte împotriva Occidentului însuși. În felul acesta, democratizarea și modernizarea societăţilor nonoccidentale, privite în lumina unei analize „consistente”, apar ca fiind ambigui și relative și, respectiv, nu garantează câtuși de puţin acele rezultate care ar urma să fie așteptate fără a se ţine cont de aspectele interne ale acestor procese. Cu cât mai mult își lărgește Occidentul graniţele, înglobându-i în interiorul lor „pe toţi ceilalţi” (the Rest, societăţile nonoccidentale), cu atât mai mult se aprofundează această ambiguitate și crește fisura între Occident și regiunile nonoccidentale, care primesc noile tehnologii și își fortifică propriul potenţial, păstrându-și concomitent legăturile cu structurile tradiţionale ale societăţii. Anume acest fenomen conduce spre noţiunea de „civilizaţie” în calitate de concept știinţific al RI. În structura RI din sec. XXI, civilizaţiile constituie niște zone spaţiale largi, care își consolidează potenţialul de forţe și cel intelectual

7

FLUX

Geopolitică, geografie sacră, geofilosofie După o definiţie generală, care încearcă să le sintetizeze pe cele date de diferiţi oameni de știinţă, geopolitica poate fi considerată drept „studiul relaţiilor internaţionale din perspectivă spaţială și geografică, unde este luată în considerare influenţa factorilor geografici asupra politicii externe a statelor și rivalităţile de putere asupra teritoriilor aflate între două sau mai multe state, sau între diverse grupuri politice și mișcări armate” [I].

sprijinindu-se pe tehnologiile occidentale, dar în loc să adopte în totalitate sistemul de valori occidental, păstrează legături organice puternice cu culturile, religiile și complexele sociale tradiţionale, care uneori se află într-un conflict flagrant cu cele occidentale sau chiar îi sunt diametral opuse acestuia. Destrămarea lagărului socialist doar catalizează procesele respective și scoate în evidenţă această stare de lucruri. În locul unei opoziţii simetrice Răsărit-Occident apare un câmp al tensiunilor între câteva civilizaţii. Aceste civilizaţii, care sunt, de cele mai multe ori, separate de graniţele naţionale, vor conștientiza din ce în ce mai mult, în procesul globalizării și integrării, propria comuniune și vor acţiona în cadrul sistemului relaţiilor internaţionale, ghidându-se de valori și interese comune ce decurg din aceste valori. Drept urmare a dezvoltării acestor procese și în cadrul unei „modernizări fără occidentalizare” va rezulta un tablou cu totul nou al echilibrului de forţe la scară globală. Anume aceasta este lumea multipolară.

Polurile lumii multipolare / nomenclatorul civilizaţiilor Huntington evidenţiază următoarele civilizaţii: cele incontestabile: • Civilizaţia occidentală; • Civilizaţia ortodoxă (eurasiatică); • Civilizaţia islamică; • Civilizaţia indiană; • Civilizaţia chineză (confucianistă); • Civilizaţia japoneză. cele potenţiale: • Civilizaţia latino-americană; • Civilizaţia budistă; • Civilizaţia africană.

Anume acestora le este sortit să devină întrun anumit moment istoric poluri ale lumii multipolare.

Cea mai evidentă și pretinzând deseori la unicitate și universalitate este civilizaţia occidentală. Ea își are începutul în lumea greco-romană, iar în perioada medievală se constituie definitiv în partea occidentală a Oicumenei creștine. La ora actuală, ea se constituie din două centre strategice pe cele două maluri ale Atlanticului: America de Nord (în primul rând, SUA) și Europa occidentală. În această zonă s-a și format Modernitatea și toate axiomele ei civilizaţionale.

Anume aici se află polul incontestabil și evident al actualei ordini mondiale. Huntington numește acest spaţiu cu termenul „the West”, „Occidentul”.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA ________________ 1 Buzan B., Little R. International Systems in World History. Oxford: Oxford University Press, 2010.

2 Ulterior, F. Fukuyama a recunoscut că pronosticul său optimist referitor la globalizarea liberală s-a dovedit a fi unul pripit, în realitate lucrurile stând cu totul altfel decât a afirmat el în lucrarea sa programatică, ce i-a adus notorietatea. Фукуяма Ф. Идеи имеют большое значение. Беседа с А. Дугиным//Профиль. 2007.

Oricât de mare ar fi rolul atribuit factorilor geografici, rămâne totuși raportul dintre geopolitică și doctrina statului așa încât apare spontan o întrebare care până acum nu pare să fi angajat reflecţia cercetătorilor. Întrebarea este următoarea: ar fi posibil să se aplice și geopoliticii celebra afirmaţie a lui Carl Schmitt după care „toate conceptele importante ale doctrinei moderne a statului sunt concepte teologice secularizate”? [II] Cu alte cuvinte, este plauzibil ca însăși geopolitica să reprezinte un ecou modern, dacă nu o deviere secularizată a conceptelor teologice legate de „geografia sacră”?

Dacă ar fi așa, geopolitica s-ar găsi într-o situaţie analoagă, în anumite aspecte, nu numai cu „știinţa modernă a statului”, ci cu întreaga știinţă modernă. Pentru a fi mai expliciţi, să recurgem la un citat din René Guénon: „Separând în mod radical știinţele de orice principiu superior cu pretextul de a le asigura independenţa, concepţia modernă le-a privat de orice semnificaţie profundă și chiar de orice interes real din punctul de vedere al cunoașterii: și astfel sunt condamnate să sfârșească într-un cerc vicios, pentru că această concepţie le închide într-un domeniu iremediabil limitat” [III]. În ceea ce privește cazul particular al geografiei sacre, la care, după ipoteza noastră, s-ar raporta, într-un anume fel, geopolitica, tot Guénon furnizează o indicaţie sintetică cu privire la aceasta. „Există realmente – scrie el – o geografie sacră sau tradiţională pe care modernii o ignoră complet, ca pe toate celelalte cunoștinţe de același gen: există un simbolism geografic, ca și un simbolism istoric și cea care dă lucrurilor semnificaţia lor profundă este valoarea simbolică, deoarece acesta este mijlocul prin care se stabilește corespondenţa cu realitatea de ordin superior; dar, pentru a determina efectiv această corespondenţă, ar trebui să fim capabili, într-un fel sau altul, să percepem în lucrurile însele reflectarea acelei realităţi. De aceea, există locuri adaptate în mod particular pentru a servi drept „suport” acţiunii „influenţelor spirituale”, și pe acest lucru s-a bazat întotdeauna instalarea anumitor „centre” tradiţionale principale sau secundare, dintre care „oracolele” antichităţii și locurile de pelerinaj sunt exemplele cele mai evidente; dimpotrivă, există alte locuri care nu sunt mai puţin favorabile manifestării unor influenţe cu caracter to-

tal opus, aparţinând celor mai joase regiuni ale domeniului subtil” [IV].

Nu se spune că nu există nicio urmă a „geografiei sacre” care să fie vizibilă în anumite noţiuni geopolitice, care de aceea ar putea fi considerate, în spiritul lui Carl Schmitt, ”concepte teologice secularizate”. Dacă ne gândim, de exemplu, la termenii lui Mackinder de Heartland sau zonă pivot, care sugerează în manieră explicită simbolismul inimii și simbolismul axial, ne reîntâlnim într-un anume fel cu ideea de ”Centru al Lumii”, pe care anticii și-l reprezentau prin intermediul unei varietăţi de simboluri, geografice și negeografice. Se poate observa adesea că, dacă știinţa religiilor a arătat că omul religios ”aspiră să trăiască pe cât posibil în vecinătatea Centrului Lumii și știe că ţara sa se află realmente în centrul suprafeţei terestre a globului” [V], această concepţie nu a dispărut odată cu viziunea ”arhaică” despre lume, ci a supravieţuit în moduri mai mult sau mai puţin conștiente în contexte cultural-istorice mai recente [VI].

Pe de altă parte, printre termenii geografici și geopolitici există unii pe care culturile tradiţionale i-au utilizat pentru a desemna realităţi aparţinând sferei spirituale. Este cazul termenului ”pol”, care în limbajul esoterismului islamic indică verticala ierarhiei iniţiatice (al-qutb); este cazul ”istmului”, care în forma arabă (al-barzakh) indică acea lume intermediară la care se referă și expresia geografică de origine coranică ”confluenţa a două mări” (majma al-bahrayn), ”confluenţa, anume a lumii ideilor pure cu lumea obiectelor sensibile” [VII]. Dar la fel este și conceptul de Eurasia, care ar putea fi considerat din categoria ”conceptelor teologice secularizate”. Într-adevăr, cel mai vechi text teologic al grecilor, Teogonia hesiodiană, include ”Europa (...) și Asia” [VIII] printre fiicele lui Okeanos și Thetis, ”stirpea sacră a fiicelor (thygateron hieron genos) care pe pământ îi cresc pe oameni în copilărie, împreună cu Apollo – și cu Râurile: această soartă le-a fost dată de Zeus” [IX].

E cazul să notăm că printre surorile Europei și Asiei figurează și Perseida, al cărei nume este semnificativ legat nu numai de grecul Perseu, dar și de Perses, fiul lui, și strămoșul persanilor. Să-l ascultăm acum pe teologul istoriei: „Dar după ce Perseu, fiul lui Danae și al lui Zeus, ajunse la Cefeu, fiul lui

Belo, s-a însurat cu fiica acestuia, Andromeda, care a născut un fiu căruia îi puse numele Perses; pe acest fiu l-a lăsat acolo, pentru că Cefeu nu a avut urmași masculini. De la acesta și-au luat perșii numele” [X].

Rudenia strânsă dintre Asia și Europa este proclamată, în sfârșit, și de teologul tragediei, care în Perșii prezintă Persia și Grecia ca pe „surori de sânge”, din aceeași stirpe (kasigneta genous tautou)” [XI], arătândule „distincte (cele care în Herodot nu se puteau mișca fără să se războiască), dar cu rădăcini inseparabile” [XII]. Astfel arată comentariul lui Massimo Cacciari, pentru care imaginea lui Eschil, reprezentativă pentru apropierea radicală dintre Europa și Asia, i-a servit drept inspiraţie pentru a concepe proiectul unei „geofilosofii a Europei”.

Fabio Falchi încearcă altă cale: în articolele adunate în volumul său, el trasează linia unei „geofilosofii a Eurasiei”.

Adoptând perspectiva corbiniană a Eurasiei ca loc ontologic al teofaniei [XIII], autorul urmărește să facă din perspectiva geofilosofică un punct de trecere către cea „geosofică, cea care este complet inteligibilă dacă și numai dacă este pusă în relaţie cu perspectiva metafizică” [XIV].

Claudio MUTTI (Prefaţă la Fabio Falchi, Lo spazio interiore del mondo. Geofilosofia dell Eurasia, Anteo ed., 2013) _________________ [I] Emidio Diodato, Che cos’è la geopolitica, Carocci, Roma 2011 [II] Carl Schmitt, Teologia politica.

Quattro capitoli sulla dottrina della sovranità, trad. it. de P. Schiera, în: C. Schmitt, Le categorie del politico, a cura di G. Miglio - P. Schiera, Il Mulino, Bologna 1972, p. 61.

[III] René Guénon, La crisi del mondo moderno, Edizioni dell’Ascia, Roma 1953, p. 66.

[IV] René Guénon, Il regno della quantità e i segni dei tempi, Edizioni Studi Tradizionali, Torino 1969, pp. 162.

[V] Mircea Eliade, Il sacro e il profano, Boringhieri, Torino 1967, p. 42.

[VI] Claudio Mutti, La funzione eurasiatica dell’Iran, „Eurasia”, 2, 2012, p. 176; Geopolitica del nazionalcomunismo romeno, în: Marco Costa, Conducător.

L’edificazione del socialismo romeno, Edizioni all’insegna del Veltro, Parma 2012.

[VII] Henry Corbin, L’immagine del Tempio, Boringhieri, Torino 1983, p. 154. Pentru barzakh, cfr. Glauco Giuliano, L’immagine del tempo in Henry Corbin, Mimesis, Milano-Udine 209, pp. 97-123.

[VIII] Esiodo, Teogonia, 357-359.

[IX] Esiodo, Teogonia, 346-348.

[X] Erodoto, VII, 61, 3.

[XI] Eschilo, Persiani, 185-186. Asupra acestei imagini, cfr. C. Mutti, L’Iran in Europa, „Eurasia”, 1, 2008, pp. 33-34.

[XII] Massimo Cacciari, Geofilosofia dell’Europa, Adelphi, Milano 1994, p. 19.

[XIII] „L’Eurasia è, oggi e per noi, la modalità geografico-geosofica del Mundus imaginalis” (Glauco Giuliano, L’immagine del tempo in Henry Corbin, cit., p. 40).

[XIV] Glauco Giuliano, Tempus discretum. Henry Corbin all’Oriente dell’Occidente, Edizioni Torre d’Ercole, Travagliato (Brescia) 2012, p. 16.

Sursa: estica.eu

CMYK

FLUX

8

Crimeea avertizează că se va rupe de Ucraina

Crimeea va ridica problema separării de Ucraina în cazul schimbării puterii legitime, dar la ora actuală această chestiune nu este luată în considerare, a declarat ieri președintele parlamentului Crimeei, Vladimir Konstantinov, citat de agenţia de presă RIA Novosti.

“Avem o singură cale – nu două sau trei – și anume denunţarea deciziei prezidiului CC al PCUS privind transferul Crimeei. O ţară a oferit Crimeea în semn de prietenie, o prietenie seculară, unei alte ţări care se numește astăzi Ucraina. Vedem astăzi ce se întâmplă cu această prietenie. Iar dacă ţara în sine încetează să mai existe, atunci își încetează valabilitatea și toate acele acte din trecut, întrucât va fi o istorie politică și juridică diferită”, a declarat Konstantinov, vorbind, la Moscova, în cadrul unei întâlniri avute în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) cu facţiunea Partidului Liberal-Democrat (LDPR) al lui Vladimir Jirinovski.

Președintele parlamentului din Crimeea a declarat că pentru adoptarea unei decizii privind separarea peninsulei nu va fi nevoie de “un referendum” într-o primă etapă.

Cu toate acestea, el a subliniat că această problemă nu este de actualitate în momentul de faţă. “Nu aș vrea să pedalez pe această chestiune, pentru că astăzi Crimeea este unul din pilonii guvernului central (de la Kiev). Dacă vom începe astăzi să ne preocupăm de problema separării, vom distruge ţara. Pentru că lupta se duce nu pentru Crimeea. Astăzi lupta se duce pentru orașul Kiev și, în niciun caz, el nu trebuie pierdut”, a afirmat acesta. În opinia sa, ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina este o încercare de utilizare a unei tehnologii deja testate în lume – preluarea puterii prin forţă.

Peninsula Crimeea, alipită la Ucraina în 1954, la iniţiativa secretarului general al PCUS, Nikita Hrușciov, este populată de rusofoni. Aici, la Sevastopol, se află baza Flotei Rusiei în Marea Neagră, amintește Agerpres.

Sursa: evz.ro

Externe

21 FEBRUARIE 2014

Cum a distrus un supermarket un oraş A fost odată un oraș mic, numit, să zicem Zalău. În acest mic oraș, oamenii își făceau cumpărăturile la câteva mici magazine, își cumpărau fructele și legumele din piaţă, hainele de la mici croitori sau fabricate local și își construiau casele cu mici constructori din zonă. Câţiva mici comercianţi au început să prospere și, respectiv, să investească bani în construcţii, în propriile magazine sau în afaceri, generând astfel noi afaceri.

Alţi mici întreprinzători au acoperit noua cerere cu firme mici de construcţii, cu mici sere și, evident, au angajat o parte din populaţia orașului. Încet, încet orașul nostru se dezvolta și începuse să se formeze o micuţă clasă de mijloc, a cărei putere de cumpărare creștea de la an la an. Într-o zi, în centrul orașului un lanţ internaţional de supermarketuri a venit și a deschis un imens magazin. În același timp, agresiv, pe toate televiziunile străine, locuitorilor micului oraș li se inducea un stil de viaţă extravagant, strălucitor, insinuându-se în mentalul colectiv în cel mai pervers mod după lungi studii de psihologie socială. Practic un nou mod de viaţă. Prima dată oamenii au mers din curiozitate la noul, luminosul și uriașul magazin. Era ceva ca în filme… ca în modul de viaţă văzut la televizor. Acest magazin era o parte din iluzia prosperităţii și a unei vieţi la care ei nu ajunseseră încă. După aceea au observat că produsele vândute aici erau mai ieftine decât la vechile băcănii de unde își cumpărau cele necesare. Încet, încet, orbiţi de mulţimea produselor și veselia culorilor de pe ambalaje au început să cumpere mai mult… și mai mult. Disperaţi, micii comercianţi au constatat că volumul vânzărilor le scădea pe zi ce trece. Au redus iniţial prețurile. Unii chiar au rezistat câţiva ani. După un timp însă, supermarketul a început să scadă preţul și să facă promoţii, în mod ciudat, chiar la produsele care rezistau. Micii comercianţi au fost nevoiţi să închidă magazinele. Mulţi oameni au rămas șomeri.

Bătălia pentru preţuri s-a ascuţit și mai mult, susţinută de un mediu politic incompetent și corupt. România a adoptat celebrul “Codex Alimentarius”, menit să susţină ieftinirea produselor din supermarket. Prețurile în supermarket au scăzut și mai mult. Mezelurile se puteau face acum din resturi și adaosuri chimice, carnea nu mai era perisabilă, fiind injectată cu chimicale, legumele rezistau de acum o lună și erau perfecte, conservele nu mai erau conserve,

hainele au început să fie aduse din China, Bangladesh și alte ţări la preţuri mult mai bune, ducând astfel la falimentul micilor întreprinzători. Sute de afaceri locale au dat faliment și mii de oameni au rămas pe drumuri. Ţăranii și-au părăsit câmpurile și și-au abandonat serele. Banii încasaţi pe cumpărături au fost transferaţi în alte ţări și nu s-au mai întors în economie. Miniștri importanţi în guverne se lăudau cu noile investiţii, compensând, în același timp, cu împrumuturi lipsurile din bugete și neînţelegând ce se întâmplă, preocupaţi mai mult de propriile afaceri căpușă sau furtișaguri.

După câţiva ani…

Anii au trecut peste micul oraș Zalău. Tinerii, în lipsa locurilor de muncă și în lipsa perspectivelor, au ales să plece în orașe mai mari la studii și, în cea mai mare parte, în afara ţării, la munca de jos.

Au fost numiţi “sclavii Europei” și au învăţat ce înseamnă umilinţa, chiar ei descendenţi direcţi ai dacilor de la Porolissum. Constructorii s-au împrăștiat în toate colţurile lumii, croitoresele pricepute au ajuns îngrijitoare în ţările Europei.

Acum magazinul din centrul Zalăului arată vechi și obosit. Și-a atins obiectivul. A secat financiar mica comunitate și nimeni nu mai pune preţ pe calitate. Marfa este din ce în ce mai proastă și mai puţin diversificată. Câţiva producători internaţionali domină rafturile cu “mâncarea zombie”.

Populaţia rămasă s-a îmbolnăvit datorită alimentaţiei chimizate și lipsită de valoare nutritivă. Cei care au rămas sunt îmbătrâniţi într-un oraș, umbra a ce a fost odată. Clădirile sunt în paragină, blocurile sunt pe jumătate nelocuite, grupuri mafiote de politicieni se mai bat pe ultimele fir-

mituri ale unor bani împrumutaţi de FMI. Sărăcia a cuprins întregul orășel numit odată Silvania, de la frumoasele păduri care îl înconjurau. La ţară, populaţia rămasă s-a refugiat în băutură și a abandonat munca câmpului, pentru că nu mai existau beneficii. Societatea murea încet… lent… și normalitatea, morala, cultul muncii și demnitatea odată cu ea. România ca ţară își trăgea greu ultima răsuflare, sufocată de involuţie… Și totuși... după ani de zile de sărăcie, îndobitocire și corupţie …un grup de tineri a hotărât să schimbe lucrurile. În multe cazuri era prea târziu, dar merită încercat... O să vă povestesc odată despre acest grup.

Concluzii Această poveste tristă este adevărată. Am putea să o extrapolăm la nivelul întregii Românii. Dragii mei, avem o putere incredibilă pe care nu o folosim. Puterea de a alege. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă de mâine nu am mai merge să cumpărăm nimic din supermarketuri. Imaginaţi-vă ce ar fi dacă de mâine am cumpăra atent doar produse și servicii românești. Încet-încet, micile afaceri ar prinde viaţă, încet-încet s-ar crea mai multe locuri de muncă, încetîncet ar crește prosperitatea socială, nivelul impozitelor, masele de manevră electorale s-ar reduce și, în final, am trăi mai bine.

Aţi observat cum supermarketurile se extind peste tot, în fiecare orășel, în fiecare cartier, până la ultima mie de oameni? Adevărate malaxoare de mici afaceri acestea

sunt ţevi prin care se scurg banii în afara României.

Majoritatea românilor își fac cumpărăturile în weekend. De aceea am ales să postez acest articol azi. Credeţi că aveţi control asupra vieţii voastre? Credeţi că trăiţi într-un sistem autonom și indeterminat? Vă înșelaţi – realitatea este că trăiţi într-o societate deterministă. Ok…puteţi să o numiţi, dacă vreţi, colonie – mda mulţi cred că exagerez când spun că România este o colonie. Într-o zi o să povestim și despre asta și o să facem o tetra-capilo-tomie despre acest subiect.

Realitatea este că sunt puţine lucruri pe care le putem controla cu adevărat. Unul din aceste lucruri este alegerea felului în care ne cheltuim banii. Mai concret, alegerea felului în care cumpărăm. Se îndoiește cineva că între prosperitatea unui popor și felul în care își produce cele necesare există vreo corelaţie? Se îndoiește cineva că un principiu economic sănătos spune că este mai bine să ai excedent de export decât deficit? Vă mai îndoiţi după această criză a datoriilor că există o strânsă legătură între prosperitatea unui popor și datorii? În încheiere vă lansez o ghicitoare.

Cum se numește un om care lucrează la o companie care este acţionară la o bancă la care omul are un credit la un apartament pe 30 de ani și care este acţionară printrun fond de investiţii la un lanţ de magazine de la care omul nostru își cumpără alimentele necesare?

Sursa: reportajelive.wordpress. com

Viviane REDING:

Zona euro va deveni un stat federal, ca SUA Zona euro va deveni un stat federal, ca SUA, iar criza a accelerat procesul, dând Comisiei Europene puteri mai mari de control și ţărilor membre un impuls „extraordinar” în privinţa integrării, a prezis vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding. „Din punctul meu de vedere, zona euro ar trebui să devină Statele Unite ale Europei”, a spus ea într-un discurs ţinut la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

Comisarul a amintit noile puteri ale CE de a verifica bugetele naţionale și planurile de formare a unei uniuni bancare. „În urmă cu câţiva ani nimeni nu și-ar fi putut imagina ca statele membre să fie pregătite să cedeze atât de multă suveranitate”, a afirmat Reding.

Marea Britanie însă, nu va face parte din acest proiect, dar ar putea rămâne un aliat apropiat al federaţiei euro, cu care va continua să împartă o piaţă comună, o politică comercială comună și o agendă de apărare comună, a mai spus comisarul.

Sursa: Ziarul Financiar

CMYK

Ucraina

21 FEBRUARIE 2014

9

FLUX

Câteva lucruri despre criza din Ucraina (pe care le puteţi afla doar dacă închideţi televizorul/calculatorul) 1. Nu există, în criza ucraineană, o parte progresistă și o parte reacţionară, una modernă și una retrogradă, una democrat reformatoare și una autoritar conservatoare. Se confruntă unele grupuri ce reprezintă categorii social-politice diferite: Ianukovici (cu familia), oligarhii ucraineni (cu interesele lor), mase urbane și rurale sărăcite în Vest și Est (categoriile perdante ale tranziţiei ucrainene, mobilizate totuși sub false slogane de genul UE vs Rusia), grupuri politice, radicale și moderate, ce au afilieri istorice și simbolice opuse, un fel de clasă medie (nemulţumită de arhaismul sistemului politic ucrainean, dar totuși înfricoșată de posibilitatea unor dezordini în masă ce i-ar pune în pericol siguranţa fragilă), un tineret educat, dar fără prea multe perspective de muncă sau trai decent, o birocraţie enormă a cărei supravieţuire depinde direct de stabilitatea statului etc.

Grupurile acestea nu se aliniază nicicum pe scheme de genul Bine vs Rău, ci fac alianţe și coeziuni de moment. Unele alianţe vor dura probabil puţin (grupurile proeuropene și cele naţionaliste), altele vor dura la sigur mai mult (oligarhii lui Ianukovici pot găsi interese comune cu guvernul Opoziţiei, dacă aceasta câștigă).

2. Jocurile geopolitice există, chiar dacă nu în sensul tragerii de sfori, cum vorbesc mulţi „experţi în geopolitică” ce au apărut peste noapte.

Puteţi fi siguri, bătrânelele ce transmit din mână în mână pietre pentru construcţia baricadelor nu ridică salarii de la Ambasada SUA. Asta nu înseamnă că nu există grupuri plătite pentru a provoca dezordini – așa-zișii titușki și IT-titușki. Dar mulţi dintre cei care stau noaptea în piaţă, aduc hrană și provizii protestatarilor (sau luptă cu aceștia) o fac pe gratis, mânaţi de disperarea și nemulţumirea lor.

E adevărat că Putin tușește și se cutremură toată Ucraina. La fel de adevărat e că și tusea Uniunii Europene zguduie Ucraina. Și strănutul (sau înjurătura) SUA tot face ravagii. E normal ca unele ţări/blocuri de ţări să aibă interesul ca lucrurile în Ucraina să se desfășoare într-un fel anume. Ce mai! chiar și minuscula Moldovă are interese geopolitice în Ucraina: vrem ca situaţia să nu degenereze într-un război civil – depindem masiv de importurile agricole și industriale ucrainene, iar pieţele din Odesa (km 7), Cernăuţi și Hmelniţk alimentează

Desen de Dan Perjovschi

o foarte mare parte a comerţului cu amănuntul din ţară. (E adevărat că tusea Moldovei n-o ia nimeni în seamă.)

Partea tristă a jocurilor geopolitice e că acestea găsesc ecou în Ucraina, că ţara poate fi destabilizată atât de ușor: un telefon al lui Putin, al unei secretare americane sau al unui eurocomisar. Că Ucraina nu are imunitate – în sensul unei solidarităţi naţionale sau a unui proiect viabil de ţară – ce ar anula/absorbi aceste încercări externe de a influenţa situaţia.

3. Lipsa unui proiect de ţară în care ar încăpea monumentul lui Bandera (din vest) și al lui Lenin (din est), ce ar evita împărţirea ţării într-un grup mic de oligarhi (ce au privatizat fostul complex industrial sovietic și au monopolizat noile industrii), un grup destul de subţire de clasă medie și un grup enorm de săraci urbani și rurali – iată „marea moștenire” a guvernărilor succesive: independentistul Kravciuk, prorusul Kucima, proeuropeanul Iușcenko, flexibilul (iniţial prorus, apoi proeuropean, apoi prorus din nou) Ianukovici.

Nu e o noutate că ţara e divizată.

Noutatea e că Ucraina e la fel de divizată ca acum 20 de ani. Că nimic nu s-a schimbat și că elitele politice care s-au perindat s-au complăcut în această „nimic facere”.

N-ar trebui să ne facem iluzii: Ianukovici nu are un program politic coerent (decât să-și îmbogăţească familia). Kliciko și ”opoziţia”, dincolo de slogane (democraţie, jos dictatura), nu dispune de ceva consistent.

Semn că, oricare ar fi rezultatul crizei de acum, rezolvarea se amână.

Pe un termen nedefinit. Până elitele ucrainene se vor învăţa să construiască poduri între Lvov și Doneţk, între diferitele memorii istorice, între respectul pentru trecut (plăţi sociale pentru bătrâni), protecţie pentru prezent (drepturi și protecţie socială pentru angajaţi) și proiectul de viitor (condiţii pentru tineri), între oligarhi și micii producători etc.

4. Lipsa unui arbitru intern credibil ce ar fi putut media criza, de genul Bisericii Catolice în tranziţia poloneză. Da, călugării de la Lavra Pecerska s-au pus în două ocazii între protestatari și forţele de menţi-

nere a ordinii (Berkut și miliţie). Da, bisericile au găzduit răniţi și au adăpostit unii oameni urmăriţi de poliţie sau huligani. Da, bisericile au mai scos câteva comunicate de presă.

Dar n-au reușit să adune la o masă opoziţia și puterea, să medieze în vreun fel conflictul, să garanteze îndeplinirea promisiunilor. Au tratat rănile, dar nu au putut să dezarmeze forţele beligerante.

Arbitri nu-s nici în societatea civilă, nici în lumea intelectuală. Doar telefonul (de la Bruxelles, Washington sau Moscova) mai are o greutate la Kiev.

5. Despre Berkut. Care a devenit în ultimele luni un fel de întruchipare a Satanei, răul absolut și sluga regimului lui Ianukovici.

Percepţiile negative despre Berkut sunt firești până la o limită. Leam întâlnit și printre activiștii urbani de la Kiev cu care am vorbit anii trecuţi și printre alţi artiști și intelectuali ucraineni cu care am interacţionat.

Sunt firești pentru că dacă faci protest sau acţiune publică nu vine Ianukovici să-ţi rupă bannerele, ci vin băieţii de la Berkut. A arunca însă vina pe Berkut pentru aceste acţiuni înseamnă însă a te lupta cu aparenţele.

Citiţi-l pe Pasolini. Poetul (PCI ai giovani!) Pentru că arta e bună și pe timp de revoluţie/revoltă/dezordini în masă.

Cine e Berkut? Trupele speciale ale miliţiei ucrainene care au rolul de a lupta cu terorismul și banditismul.

Cine lucrează în Berkut? Oligarhi și feciori de oligarhi? Odrasle de noi îmbogăţiţi, medici sau alte grupuri prospere? Tineri cu studii la Harvard sau Sorbona?

Nu, Berkut angajează oameni ce n-au avut șansa/norocul să găsească slujbe bune, să facă studii la universităţi ori să moștenească un puţ de petrol sau o mină de cărbune.

Berkut angajează bărbaţi din sărăcimea urbană și rurală, inși pentru care slujba în aceste structuri e calea unică (cu excepţia emigraţiei) de mobilitate socială ascendentă, de job permanent cu salariu.

Tinerii din grupurile radicale și angajaţii Berkutului fac parte, de fapt, din aceeași clasă socială, chiar dacăși dau cu pietre, bastoane de cauciuc și cocktailuri Molotov unii în alţii. Săracii luptă cu săracii.

Oligarhul ”disident Poroșenko”, nehotărâtul Ahmetov și grupurile din jurul familiei Ianukovici fac parte împreună din altă clasă socială.

Ultima clasă a decis să-și rezolve niște probleme interne cu ajutorul primei clase și a creat niște diviziuni artificiale pe care le-a ambalat în slogane isterice: democraţie, patrie, datorie sfântă.

Oligarhul Poroșenko poate trece oricând dintr-o tabără în alta (cum a mai făcut-o), angajatul Berkut originar dintr-un sat de lângă Odesa nu poate.

Nu justific în niciun fel manifestările de brutalitate ale angajaţilor Berkut. Dar mi se pare că partea cea mai tragică a momentului e că o unitate de forţă ce a fost construită și antrenată pentru lupta cu terorismul și crima organizată, e asmuţată acum voit contra unei părţi nevinovate (și la fel de neputincioase) a poporului, de către și în interesul lui Ianukovici, plus grupurile din jurul lui…

Curajoșilor locali care se indignează sincer la tema abuzurilor Berkutului și umplu facebook-ul, twitterul, ziarele și televiziunile cu Jos Ianukovici! le recomand să mediteze 10 minute pe zi la evenimentele din 7 aprilie 2009 (se împlinesc 5 ani de atunci), la cât de puţin le-a trebuit poliţiștilor moldoveni pentru a organiza lagăre de tortură în comisariate (răspuns: mai puţin de 24) și la câţi poliţiști/judecători au răspuns pentru asta (răspuns: ajung degetele de la o mână pentru a-i număra).

Am și o sugestie de lectură: raportul SUB ACOPERIREA IMPUNITĂȚII. 6. Desigur că există probleme cu democraţia în Ucraina. Probleme despre care se vorbește mult: corupţia, birocraţia excesivă, barierele în calea libertăţii de exprimare, intoleranţe etnice și simbolice (uneori stimulate intenţionat), inegalităţi economice, absenţa transparenţei, un sistem judecătoresc corupt, declinul pronunţat al satelor și orașelor mici. Probleme despre care se vorbește mai puţin: monopolurile și cartelurile economice în industrii, agricultură, transporturi, dar și mass-media, exploatarea forţei de muncă a emigranţilor externi (inclusiv moldoveni) și interni, distribuţia inegală a veniturilor, spălările de bani, alianţele între politică și marile interese economice (atât interne, cât și externe).

Majoritatea sunt probleme cu istorie. Adică cu barbă. Preluate și transmise cu grijă de la o guvernare la alta. Ce ne-ar face să credem că fostul boxer Kliciko ar avea voinţa de a le soluţiona pe toate? Faptul că vorbește frumos despre UE nu se ia în calcul. Iușcenko a vorbit la fel de frumos și tot europenește.

7. Despre vorbit. Sunt foarte multe voci ale crizei. În fapt e o pluralitate de voci care vorbesc în registre și tonalităţi diferite.

Unele voci informează – ucrainene, rusești, englezești, franţuzești, nemţești etc.

Altele (tot ucrainene, rusești, englezești, franţuzești, nemţești etc.)

dezinformează – unii jurnaliști în căutare de senzaţii și trafic de clickuri Adsense au băgat poze cu revoltele din Turcia (2013) sau din Moldova (2009), scriind că ”fac reportaje” din Lvov sau Kiev.

Au și protestatarii vocea lor. Câteva canale youtube. În care fac transmisiune directă de pe Maidan: concerte, discursuri, slogane, apeluri la mobilizare.

Pe facebook oamenii citează de obicei vocile ce le confirmă părerile despre evenimentele din Ucraina.

Adică urmăresc mersul evenimentelor nu pentru a se informa, ci pentru a-și confirma părerile pe care deja le au. (Stranie distorsiune a societăţii informaţionale a cunoașterii!)

8. Dincolo de bătălia din stradă se poartă și o altă bătălie, la fel de crâncenă. Una retorică. Orice protest are și un aspect performativ în care lupta pentru categoriile discursive este foarte importantă. Vedem cum grupul 1 își zice proeuropean și democrat și îl numește pe grupul 2 prorus și autoritar. Cum grupul 2 își zice ”apărător al ordinii constituţionale” și vorbește despre grupul 1 ca fiind vândut Occidentului și huligani.

Ce ne facem cu aceste etichete și porecle politice? Le luăm în serios și ajungem în situaţii caraghioase de a explica cum un ”democrat” aruncă pietre într-un apărător al ordinii ”constituţionale”?

Nicidecum. Trebuie să învăţăm să le privim pe toate cu neîncredere, să înţelegem că ele reprezintă cadre conceptuale efemere în care oamenii își organizează/justifică pe moment acţiunile.

Ele vor fi rescrise încă de foarte multe ori până va fi clar rezultatul final al confruntării. Istoria se întâmplă și se scrie/rescrie simultan. Apoi post-factum (Cum a fost și pe 7 aprilie 2009).

9. Despre voinţa poporului, revoltă și democraţie. Reiau comentariul unui om pe care-l citesc și respect mult, Boris Kagarliţki: „Majoritatea locuitorilor Ucrainei nu susţine vreo tabără. Din acest motiv, conflictul se prelungește la nesfârșit. Dacă „poporul ucrainean” s-ar fi revoltat cu adevărat ori, cum ne zic comentatorii conservatori, ar fi fost gata să „apere ordinea constituţională”, lucrurile s-ar fi terminat de mult în vreun fel sau altul. În această confruntare însă, exact pentru popor nu se prea găsește loc.”

Vitalie SPRÂNCEANĂ Sursa: platzforma.md

FLUX

10

Cultur=

21 FEBRUARIE 2014

Primarul Carol Schmidt Ambasadele Germaniei și Poloniei vor să instaleze un bust primarului Chișinăului, Carol Schmidt.

Autorităţile Chișinăului trebuie să ofere un spaţiu. Atât. Costurile vor fi suportate de nemţi și polonezi. Carol Schmidt e german după tată și polonez după mamă. În interbelic, Chișinăul a avut o stradă Carol Schmidt. Sovieticii au redenumit-o. După anii ´90 ai secolului trecut a apărut la o margine de Chișinău, dar într-o zonă rezidenţia-

lă, strada Carol Schmidt și stradelele Carol Schimdt 1, 2, 3.

Istoricii pășuniști se opun monumentului. După ei, Carol Schmidt a fost antiromân, antisemit ș.a.m.d.

Carol Schmidt a fost ales primar al Chișinăului la 28 de ani, în 1877.

Pe atunci Chișinăul era un sat mare, murdar și plin de trupe ruse. Începuse războiul ruso-turc.

Primarul Carol Schmidt și-a dat demisia după pogromul din 1903.

Primarul Schmidt în 26 de ani: 1. a pavat străzile Chișinăului; 2. a construit primele linii de tramvai trase de cai; 3. a înlocuit sacagii cu apeductul orășenesc;

4. a creat sistemul de canalizare; 5. a deschis Școala de Meserii; 6. a început finanţarea din fondurile primăriei a Școlii de desen; 7. a construit edificii noi pentru Școala Reală, Gimnaziul nr. 2 de Băieţi, Gimnaziul de Fete al Principesei N. Dadiani, Școala de Comerţ; 8. a construit case pentru invalizii de război; 9. a construit azilul pentru oamenii fără căpătâi și reţeaua de cantine pentru săraci; 10. a fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, președinte al Direcţiei Chișinău a Societăţii de Ajutorare a Tinerilor Studioși;

Grigore Vieru, omagiat la Botoşani În zilele de 14 și 15 februarie 2014, la Botoșani s-a desfășurat ediţia a doua a Simpozionului internaţional „Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, organizat de Liceul cu Program Sportiv din localitate, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic și Biblioteca Judeţeană ”Mihai Eminescu”.

La această manifestare culturală au participat scriitori, politicieni, inspectori școlari, cadre didactice și elevi, cu toţii pasionaţi de lirica îndrăgitului scriitor.

Directorul instituţiei-gazdă, profesorul Ioan Huncă, a reafirmat atașamentul cadrelor didactice și al elevilor faţă de personalitatea lui Grigore Vieru – omul cu o operă și o existenţă exemplare, un reprezentant de vază al culturii noastre naţionale.

Prefectul judeţului Botoșani, Constantin Macaleţi, a evocat poetul omagiat, arătând că iubirea de neam și limbă a fost esenţa existenţei sale. Deputatul Mihai Baltă, care l-a cunoscut personal pe poet, a menţionat că acesta a pregătit pașii spirituali necesari înfăptuirii podurilor de flori de peste Prut.

Despre relaţiile deosebite dintre Grigore Vieru și botoșăneni, considerat de către aceștia un simbol al luptei pentru cultura naţională, despre nemurirea marelui poet prin opera pe care a lăsat-o urmașilor, au vorbit inspectorul școlar general de la ISJ Botoșani, profesoara Mihaela Huncă, directoarea Casei Corpului Didactic, profesoara Silvia Diaconu, profesorul doctor Lucia Olaru Nenati.

Profesorul universitar chilian și traducătorul din lirica viereană, Mario Castro Navarrete, a recitat poezia „În limba ta” în spaniolă și a evocat importanţa traducerilor pentru autorii români.

Inspectorul pentru învăţământul primar, Constantin Siminiceanu, a menţionat în discursul său: ”În perioada de început a creaţiei sale, Grigore Vieru a fost un inegalabil scriitor pentru copii. De aceea cred că o carte de-a sa nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui cadru didactic, indiferent pe care mal al Prutului profesează”.

Deschiderea festivă a fost urmată de un colocviu didactic, la care s-au înscris cu lucrări peste 40 de cadre didactice din România și Republica Moldova. În ziua următoare s-a desfășurat concursul de recitări din lirica poetului, intitulat „Iubesc poezia”, și au fost jurizate de către profesori din cele două ţări sutele de desene inspirate din opera lui Vieru. Și dacă o creaţie a poetului se numește „Ai două inimi, mamă” și acest simpozion a avut în permanenţă două inimi care au bătut cu putere pentru reușita lui deplină. Aceste „inimi” au fost preotul profesor Liviu Botezatu și profesoara Anca Zoiţanu, ambii fiind organizatori de excepţie ai acestei manifestări, ce s-a remarcat prin înalta sa ţinută intelectuală.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

11. a construit Amfiteatrul Popular Pușkin cu sală mare pentru concerte; 12. a întemeiat Societatea Muzicală Armonia; 13. a fost membru al Consiliului Bibliotecii cu săli de lectură gratuite; 14. în 1901 a fost deschis primul cinematograf; 15. a fost ridicată clădirea nouă a primăriei; 16. a oferit casa personală pentru refugiul evreilor în timpul pogromului de la 1903. În timpul primarului Schmidt, arhitect-șef al orașului a fost Alexandru Bernardazzi.

Carol Schmidt e o unitate de mă-

sură, un Grinvich al primarilor care au fost, sunt și vor fi. Realizările primarilor Chișinăului se măsoară în schmidt. „Și ieri va fi o zi”. www.erizanu.cartier.md

Traducerea este un mijloc de a face cunoscută în lume opera unor scriitori de valoare Interviu cu profesorul universitar şi traducătorul Mario Castro Navarrete - Domnule Mario Castro Navarrete, aveţi o biografie deosebit de interesantă. Vă rugăm să vă referiţi la câteva momente mai importante din viaţa Dumneavoastră.

- Sunt născut în Chile, pe 24 iulie 1950. Am fost nevoit, în 1970, la fel ca aproape un milion de compatrioţi de-ai mei, să-mi părăsesc ţara natală și să emigrez în Argentina. Datorită schimbărilor politice intervenite și în această ţară, după patru ani a trebuit să plec și să cer azil politic în România. Am finalizat studiile la Facultatea de Filosofie a Universităţii “A.I. Cuza” din Iași. Șaptesprezece ani am fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. Mi-am întemeiat o familie, căsătorindu-mă cu o ieșeancă, iar după 1989 am fost profesor la Catedra de limbă spaniolă a universităţii sus-menţionate. Dorul de locurile natale m-a făcut să plec, în 1997, cu familia în Chile, dar după zece ani am revenit în România. Actualmente locuiesc în Suedia, la Stockholm, împreună cu soţia și cei trei copii, dar vin în România cu plăcere, ori de câte ori am ocazia.

- Ce ne puteţi spune despre preocupările Dumneavoastră actuale?

- În continuare lucrez la traducerea în limba spaniolă a poeţilor români. Din păcate, există un mare decalaj între traducerile în română a scriitorilor spanioli și transpunerile în spaniolă a operelor scriitorilor români.

Lunga perioadă petrecută în România și stăpânirea limbii române mi-au prilejuit cunoașterea operelor multor poeţi români, care au vocaţie universală, și m-am simţit dator să traduc operele lor în limba spaniolă, o limbă cu cinci sute de milioane de vorbitori în întreaga lume.

- Ce părere aveţi despre traducere în perioada pe care o traversăm și care sunt poeţii ce v-au trezit interesul ca traducător?

- Chiar dacă există o binecunoscută expresie ce aseamănă traducerea cu o trădare, totuși eu consider traducerea o activitate nobilă, fiind un mijloc eficient de a face cunoscute operele unor autori de valoare în limbi de circulaţie internaţională. Este o formă de a împărtăși creaţia acestor scriitori unui public mult mai numeros, e o punte ce se creează între două lumi.

Am tradus poezii ale lui Nichita Stănescu, am tradus în spaniolă versurile a șapte poeţi ieșeni: Liviu Apetroaiei, Daniel Corbu, Emilian Marcu, Nicolae Panainte, Indira Spătaru, Lucian Vasiliu și Horia Zilieru.

De asemenea, am făcut o selecţie a poeziilor lui Eminescu, cuprinzând creaţii ce acoperă întreaga tematică a liricii sale, și le-am tradus în ediţia bilingvă “Poezii alese/Poesias escogidas”, apărută în 2012, an în care am devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.

- Aţi stabilit legături și cu oamenii de cultură din Republica Moldova? Cum v-au părut ei?

- În perioada mea ieșeană am cunoscut mai mulţi scriitori din această ţară. În toamna anului trecut am fost la Chișinău, la al II-lea Congres Mondial al Eminescologilor. Am remarcat cu această ocazie organizarea perfectă și căldura sufletească a moldovenilor dintre Prut și Nistru, temperamentul lor plin de latinitate, deși se află la marginile latinităţii. Am prezentat cartea mea de traducere din lirica eminesciană și m-am bucurat că a fost foarte bine primită. Dintre poeţii de acolo

i-am tradus pe Grigore Vieru și Traian Vasilcău. Grigore Vieru este poetul clasic prin operă și prin dragostea pentru limba română, pe care nimeni n-a exprimat-o cu atâta forţă ca el. Grigore Vieru rămâne un reper incontestabil al literaturii române de la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea.

- Ce proiecte aveţi în prezent?

- În prezent am aproape gata o carte despre faţeta literară a personalităţii revoluţionarului Che Guevarra, iar o altă carte la care lucrez se intitulează „Poezia dincolo de graniţe”. Aceste două lucrări le am pe laptop și lucrez la ele în fiecare clipă liberă. De asemenea, traduc poeme de Marin Sorescu și sper că se vor găsi fonduri ca lirica acestui poet să fie tipărită într-un număr suficient de exemplare în limba spaniolă, pentru a se realiza o cât mai bună cunoaștere a sa.

- Cum apreciaţi desfășurarea unui simpozion dedicat lui Grigore Vieru la Botoșani?

- La Botoșani am participat la mai multe manifestări de înaltă ţinută culturală, între care se înscrie și aceasta, ce-l omagiază pe Grigore Vieru, pentru a răsplăti dragostea pe care poetul a arătat-o Botoșanilor și botoșănenilor. Am auzit la concursul de recitări niște recitatori dedicaţi operei marelui poet și apreciez dorinţa organizatorilor de a invita la ediţiile viitoare și elevi talentaţi din Republica Moldova. Botoșanii sunt un oraș în care spiritele lui Eminescu și Vieru sunt păstrate permanent vii de către intelectualii preocupaţi în cel mai înalt grad de educaţia tineretului. Sper din toată inima ca o manifestare de acest gen să se permanentizeze.

- Domnule Mario Castro, vă doresc să aveţi succese cât mai mari în stabilirea unor legături trainice între culturile spaniolă și română și vă mulţumesc pentru amabilitatea acordării acestui interviu.

- Vă mulţumesc și eu și le doresc cititorilor publicaţiei împliniri de natură spirituală și materială, odată cu apropierea ţării lor de Europa.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Cultur=

21 FEBRUARIE 2014

18.I.1993

21.I.1993 Înmormântarea ultimului patriarh dintre membrii „Sfatului Ţării”, Anton Crihan. Respectându-i-se dorinţa testamentară, a fost adus din Statele Unite, pentru a fi înhumat la Sângerei. Dar și-a găsit locul de veci în cimitirul chișinăuian de pe strada Armenească, lângă mama sa. Diferite considerente, unele impuse de situaţia confuză din societate, de agresivitatea nămoloaselor mediocrităţi din parlament, acestea – ca o rușine a acestui neam… Ptfu, burtoși cu grumazii slăninoși și creierii înfundaţi în untura frigăruilor și drojdia butoaielor! Sigur, istoria îi va blestema.

Cortegiul funerar, de la fosta clădire a CC, a trecut pe bulevardul Ștefan cel Mare, str.

Bănulescu-Bodoni, București, Sfatul Ţării (până la fosta clădire a „Sfatului”), Mateevici, apoi la cimitir. Masă de pomenire – la cafeneaua „Guguţă”. Președintele comisiei funerare – Ion Vatamanu. Prezenţi – Moșanu, Hadârcă, deputaţii din fracţiunea democrată… „Democratul” de ieri, Snegur, – în bârlog.

22.I.1993 Generos, maestrul Sainciuc mi-a oferit două picturi pe carton. În atelierul proaspăt reparat, mi-a pus în faţă 7 lucrări, ca o săptămână a culorilor, zicându-mi senin: „Poţi alege două”. Era prezent și A. Burac, care avu și el un merit în declanșarea deo-

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

IAR VÂNTU-NTOARCE FILA…

21 februarie

(Pagini de jurnal)

V. Spinei propune ca următoarele „Caiete de cultură” să le dedicăm lui Constantin Brâncuși. Voi scrie argumentul. Îl vreau ca pe o parabolă, ca pe o metaforă – datele concrete vor fi inserate în alte texte. Nu știu dacă e cazul să recitesc monografia lui Giganey Geist despre marele sculptor. În principiu, cunosc destule repere (sugestive) pentru a încropi cele 2-3 pagini ale argumentului. Rămâne să găsesc formula și formularea miezoasă, suculentă a frazelor.

Cred că voi reuși.

Oricum, fie și pe sărite, voi răsfoi lucrarea lui Geist. Aseară am consultat „Dicţionarul de artă modernă” al lui Constantin Prut (firește, la capitolul care mă interesează). Întâmplător, găsesc unele materiale și în revista „Crinul satelor”, reînfiinţată în Stolojani-Gorj de societatea cultural-știinţifică „Jaleșul” și pe care fondatorii au avut amabilitatea să mi-o expedieze, solicitând și colaborarea autorilor basarabeni. Deci, referitor la autorul „Coloanei fără sfârșit”, aici sunt inserate articolele: „Ecroșeul – model de colaborare între profesorul D. Gerota și studentul C. Brâncuși” (grup de autori), și eseul lui Al. Davidescu „Constantin Brâncuși”; de asemenea, o scrisoare din 17 mai 1904, pe care tânărul Brâncuși i-o expediază președintelui Societăţii Studiului Mediului din București cu rugămintea să i se achiziţioneze un „écroché” cu chipul lui Antinous (Hermes).

M. B. pleacă la ţară ca să-și aducă bătrânul tată la oraș. Când să iasă din sat, un grup de enoriași opresc mașina și prind a scotoci prin bagaje, recuperând câteva cărţi bisericești. „Măcar pe astea să nu ni le furi, ca pe icoanele cu care te-au prins la vama de la Leușeni”, zic sătenii mustrător către hrăpăreţul fiu de duhovnic… (Cazul de la Leușeni a fost aplanat chiar cu concursul procurorului general, în el fiind implicat și Tocușor, care târguia cu baloturi de hârtie. Nu mai știu ce s-a făcut cu acele icoane – confiscate, returnate „stăpânului”?...)

11

sebitei dărnicii, astăzi, când cei mai mulţi plasticieni își sigilează pânzele, prubuluind în tainiţele minţii cam cât să ceară pe cutare sau cutare lucrare și tot întrebându-se: când oare vor apărea turmele alea de cumpărători occidentali să le devasteze prin acţiuni valutare atelierele? Dar nu trebuie să le fim noi judecători pictorilor care, de altfel, chiar și înzestraţi cu har, mulţi n-o duc cine știe de bine materialicește.

Așadar, din ele 7 picturi aleg o natură statică cu lămâi, pe care, spune maestrul, a pus-o pe carton prin anii 1948-1950 (pe când iată-iată veneam și eu pe lume); un portret de fetiţă din satul Dolna (începutul anilor 60). Cred că ambele sunt de valoare.

Burac a intrat în posesia a vreo 7-8 lucrări de ale maestrului Sainciuc, dintre care două de o incontestabilă pondere polivalentă – este vorba de autoportretul din tinereţe a, pe atunci, bărbosului pictor Glebus Sainciuc și portretul soţiei sale, a tinerei pictoriţe Valentina Rusu-Ciobanu. Aici nu te joci cu prubuluitul: lucrurile sunt clare de la sine. Îi fac o vizită și lui Andrei Sârbu care, în fine, s-a ales și el cu un atelier (bun, cu cămin) acolo, la Râșcani, pe strada Dimo. Nu e în blocul de bază, ci în unul din cele două, de câte patru ateliere; mai exact, în primul de la poartă, în care a avut atelier și Aurel David, astăzi în el lucrând Mihai Ţăruș.

Intră și Tudor Bragă. Discutăm despre contribuţiile poporului nostru la dezvoltarea materială și spirituală a lumii. Sârbu zice: „Eu cam tac. Nu sunt tocmai versat în problemă. Soţia mea s-ar descurca mai bine”.

Repet a multa oară că Andrei Sârbu este un pictor de talent incontestabil și de o certă viziune modernă ce ar face ca lucrările sale să poată fi incluse în orice expoziţie de prestigiu, inclusiv la Paris, Londra, New York etc.

25.I.1993 Dialogul cu Cezar Baltag i-l prezentasem, încă vinerea trecută, lui Dumitru Matcovschi. S-a mișcat spre secretariat. Mi-au vorbit de el și Babanschi, și Gherman. Îl vor plasa în martie sau aprilie, în numărul dedicat lui Stănescu.

Sâmbătă, i-am ales lui B. titlul plachetei de versuri. De altfel, dânsul, și alţi modești în evoluţie până la 50-60 de ani, ar putea să se consoleze cu zicerea lui Noica dintr-o scrisoare către Liiceanu: „…nu uita că deceniul de aur al creatorului în cultura umanistă se desfășoară între 60 și 70 de ani, după mine”.

Citatul mi-e la îndemână, fiindcă după lectura integrală a „Epistolarului” acum îl retrofoiletez-inspectez, revenind la sublinierile pe care le-am făcut anterior.

Nu este fără temei afirmaţia lui Pleșu în răvașul către Radu Beligan, conform căreia: „Cultura e un mod onorabil de a suporta absenţa iubirii sau crizele ei”. Oho, cu absenţele și crizele, în ce mă privește, sunt bun de dat drept exemplu. Dar parcă numai eu? Ce mai bolboroseală erotică și în atâtea familii pe care le cunosc… Un plictis nimerit de a fi pus de rezumat la „Greaţa” lui Sartre. „…Logosul liric este supunerea rostirii omenești la niște reguli, schimbătoare după vremi, ale sărbătorescului” (Petru Creţia).

Ah, ce formulă, ce formulă lansează Liiceanu într-o scrisoare către Ion Ianoși: „Orice opţiune este proclamarea, liber asumată, a unei poziţii privilegiate în sfera logosului.

Opţiunea este «partea noastră de cer» sau, mai degrabă, locul finit din care am ales să îl privim. Orice opţiune este actualizarea posibilităţii noastre de a „rostui” lume logosului în termenii unei ordini proprii: libertatea de a te așeza în lume cu propria ta lume”.

N. E.: un antrenor al scandalurilor.

26.I.1993 Ieri, fac un schimb de reviste „Secolul 20” cu Arcașu. El găsește în biblioteca sa două exemplare care îmi lipsesc: nr. 23/ 68 și nr. 5/ 72. În schimb îi ofer trei exemplare de „Secole”. De fapt, el nu are o colecţie, ci 4-5 numere dispersate. Vine vorba de lecturi: „Nu știu ce-i cu mine, zice Arcașu, citesc poezie ca un apucat, ca un nebun”.

Se vede că românul nu o poate duce doar fără cânt și joc, ci, și mai dur, nu poate să o ducă fără înjurături, Cioran scriind: „Vreţi să sporească numărul dezaxaţilor și al tulburărilor mentale, să faceţi case de nebuni la fiece colţ de stradă? N-aveţi decât să prohibiţi înjurătura. Aveţi, atunci, a-i înţelege virtuţile eliberatoare, rolul terapeutic, preeminenţa propriei ei metode asupra celei a psihanalizei, a gimnasticilor orientale, a Eclesiei; veţi înţelege, mai cu seamă, ce i de datorează ei, farmecelor și permanentului ei sprijin, – faptul că, în cea mai mare parte, nu suntem ucigași, nici șui”.

27.I.1993 Ieri, îl telefonez pe Laurenţiu Ulici, felicitându-l cu ocazia preluării „sceptrului” unionist-scriitoricesc (el vorbea de o US comună…) sau, mai adecvat zis, a dârlogilor acestei organizaţii aruncate în toate părţile de bolovănișul economic, politic și al organelor de tot soiul. Laurenţiu propune ca, pentru început, să facem o masă rotundă, cu o anumită temă, la Chișinău, unde să vină de la București vreo 7 colegi; apoi, la sfârșit de mai-început de iunie să ne reîntâlnim pentru continuarea colocviului la Casa de Creaţie de la Neptun. Cred că ar fi bine ca la sf. de martie-înc. de aprilie, când vom avea manifestările Nichita Stănescu, să continuăm chiar prin masa rotundă de care zice Ulici. Cimpoi și Suceveanu acceptă ideea.

Primim o invitaţie de la Theodor Codreanu de a participa, vineri, la lansarea cărţii sale „Viziunea ontologică eminesciană”, ce va avea loc la Huși. Probabil, cu Cimpoi și cu mine va merge Gh. Vodă.

Am încercat să fac o lectură coerentă a „Geografiilor spirituale” de Dan Hăulică. Însă am renunţat… E un eseist cu prea multe… virgule, paranteze și amănunte ce îngreuiază lectura. Frazele sunt un fel de zig-zaguri cu frânturi bruște, hărţuitoare de atenţie. Pentru a afla ceva nu tocmai important, trebuie să consumi o prea mare doză de energie și atenţie. Obositor până la monotonie.

Am luat „Revelaţiile durerii” de Emil Cioran. Sunt la jumătatea prefeţei lui Dan C. Mihăilescu – doctă, bine scrisă, interesantă ca explicaţie sociospirituală a Generaţiei ’27.

Apropo de problema dacă poezia e doar sentiment, afectivitate sau „suportă” și împuternicirile raţiunii, a gândului: Eminescu a anulat această dihotomie, spunând întrun singur vers: „…cum cugetă o liră/ Eternele-i armonii…”, în „Mureșan”. Referinţa la acest poem vine și din motivul că am început să citesc ceva din Emil Cioran: Cred că atunci când te referi la „Schimbarea la faţă a României”, la „cruzimea” intelectuală a publicisticii lui Cioran, la dezamăgirile, pesimismul și dezolarea sa, e bine să recitești, în special, solilocviul de început al lui Mureșan din poemul omonim. Găsești aici acele întrebări dramatice, răspunsurile la care a încercat să le găsească Cioran și întreaga Generaţie ’27 (alte răspunsuri), dar… ecourile nu au mai avut energia de a se reîntoarce, ca să vină cu un răspuns explicit și, ar fi fost de dorit, încurajator, pozitiv… Iar apelând la „Mureșan”, pentru Cioran „Din crengi de gânduri negre” nu s-a desprins nicio floare.

Pentru filosof, concluzia ar fi cea din finalul altei poezii eminesciene, „Lectură”: „Iar vântu-ntoarce fila/ Cu negrele gânduri”…

Evenimente 1431: A început procesul Ioanei d’Arc 1613: Mihail I a fost ales țar; începutul dinastiei Romanov în Rusia 1848: A apărut, la Londra, Manifestul Partidului Comunist, redactat de Karl Marx și Friedrich Engels 1907: A intrat în vigoare Legea pentru organizarea Marinei Comerciale 1916: La Verdun (Franța) a început cea mai distrugătoare bătălie din Primul Război Mondial, soldată cu aproximativ 1 milion de victime; s-au încheiat, prin respingerea definitivă de către armata franceză, atacurile germane, la 18 decembrie 1916 1941: C.I.C. Brătianu, președintele PNL, a recomandat, printr-o scrisoare, generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei 1947: A fost inventat aparatul de fotografiat la minut de către Edwin Herbert Land, în New York 1947: Consiliul de Miniștri a hotărât proclamarea lui Iosif V. Stalin cetățean de onoare al României 1960: Liderul cubanez Fidel Castro a naționalizat toate firmele în Cuba 1972: Richard Nixon a devenit primul președinte american care a vizitat China 1972: Lansarea romanului "Marele singuratic", de Marin Preda

Nașteri 1397: Isabela a Portugaliei, Ducesă de Burgundia (d.

1471) 1728: Țarul Petru al III-lea al Rusiei, soțul Ecaterinei cea Mare (d. 1762) 1791: Carl Czerny, pianist, compozitor și profesor austriac (d. 1857) 1794: Antonio López de Santa Anna, președinte mexican (d. 1876) 1805: Timotei Cipariu, filolog și lingvist român (d. 1887) 1817: José Zorrilla, dramaturg spaniol (d. 1893) 1860: Karel Matěj Čapek-Chod, scriitor și jurnalist ceh (d. 1927) 1836: Léo Delibes, compozitor francez (d. 1891) 1844: Charles-Marie Widor, compozitor francez (d. 1937) 1864: Virgil Onițiu, prozator, publicist român (d. 1915) 1865: Anton Bacalbașa, ziarist, prozator român (d. 1899) 1866: August von Wassermann, medic și bacteriolog german (d. 1925) 1885: Sacha Guitry, actor, regizor, scriitor francez de origine rusă (d. 1957) 1893: Andrés Segovia, chitarist spaniol (d. 1987) 1903: Anaïs Nin, scriitoare americană de origine franceză (d. 1977) 1911: Szilárd Bogdánffy, episcop romano-catolic, deținut politic (d. 1953, închisoarea Aiud) 1921: John Rawls, filosof american (d. 2002) 1924: Robert Mugabe, președinte al Zimbabwe 1933: Nina Simone, cântăreață americană (d. 2003) 1937: Regele Harald al V-lea al Norvegiei 1944: Lajos Sătmăreanu, fotbalist român 1952: Ludovic Abiței, politician român 1961: Constantin Lăcătușu, alpinist român 1980: Jigme Khesar Namgyel Wangchuck, actualul monarh al Bhutanului

Decese 1437: Regele Iacob I al Scoției (n. 1394) 1513: Papa Iulius al II-lea (n. 1443) 1677: Baruch Spinoza, filosof evreu olandez (n. 1632) 1730: Papa Benedict al XIII-lea (n. 1649) 1824: Eugène de Beauharnais, fiul primei soții a lui Napoleon, Josephine (n. 1781) 1846: Împăratul Ninkō al Japoniei (d. 1800) 1912: Émile Lemoine, matematician francez (n. 1840) 1926: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1853) 1938: George Ellery Hale, astronom american (n. 1891) 1941: Frederick Banting, medic canadian, laureat al Premiului Nobel (n. 1891) 1958: Duncan Edwards, fotbalist englez (n. 1936) 1972: Georgi Adamovici, poet rus (n. 1892) 1984: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1905) 1991: Margot Fonteyn, balerină și coregrafă britanică (n. 1919)

Sărbători Ziua internațională a limbii materne (UNESCO)

FLUX

12

Magazin

21 FEBRUARIE 2014

Capcanele unei societăţi "bolnave" intelectual Dacă acum câteva secole ar fi zis cineva că întro bună zi oamenii vor putea comunica și chiar se vor putea vedea cu ajutorul tehnologiilor, aflându-se la mari distanţe, în alt capăt de lume, s-ar fi considerat că acel om e nebun ori că imaginaţia sa a luat-o razna. În ziua de azi, „nebunia” de altă dată a devenit o realitate de care oamenii profită, dar o și utilizează în exces.

Odată cu apariţia reţelelor de socializare, tot mai multe la număr, am ajuns să trăim într-o lume în care, pe zi ce trece, uităm tot mai des de normele limbii literare, parcă nu mai avem litere îndeajuns și vorbim ca analfabeţii. Pentru unii, singurele surse de informare ajung să fie reţe-

lele de socializare, uitând, din păcate, de cartea tradiţională.

Accesând orice reţea de socializare, dacă încercăm să citim comentariile la pozele sau la știrile postate, vedem cât de agramaţi suntem și cât de „bolnavă” e societatea în care trăim. Nici nu înţelegi în ce limbă sunt scrise aceste comentarii, ai impresia

„Balcic. Micul paradis al României Mari” O carte a istoricului Lucian Boia Până la a fi românesc, din 1913, Balcicul era doar un spectacol al mării și un seducător amalgam etnic și cultural de la marginea fostului Imperiu otoman.

Dacă administraţia noastră preia un târg modest, pictorii dau aici de Orient în toată splendoarea sa, dar mai ales de un peisaj și de o lumină cu totul aparte. Deși îl vizitase în 1915 și văzuse ce era de văzut, regina Maria se îndrăgostește de Balcic abia în 1924, într-atât de puternic, încât își construiește, pe ţărmul stâncos și sălbatic, un adevărat paradis. Se poate spune că datorită ei, din acest moment, mitul Balcicului nu mai are nevoie de combustia istoriei, este pur și simplu sincron cu realitatea, ba chiar o înrâurește, dându-i o strălucire fără egal în perioada interbelică. Boema artistică, animatorii culturali, scriitorii, arhitecţii și chiar și politicienii vin vară de vară la Balcic, înfrumuseţându-l și pregătindu-l pentru o promiţătoare carieră de staţiune marină și culturală.

Ca orice paradis, și Balcicul a fost pierdut. Lucian Boia l-a reconstruit însă atât de bine din fărâme de memorie, din documente și fotografii de epocă, încât se poate spune că, printr-o carte atât de frumoasă, am recâștigat, simbolic, paradisul pierdut. „Pentru turism, Balcicul era, într-adevăr, splendid dăruit, atât prin pitorescul lui natural, cât și printr-un pitoresc uman, nu mai puţin bătător la ochi. În totul era diferit, era altfel. Istorie, legendă, cine mai știe unde era adevărul? De fapt, translaţia spre legendă e un semn bun, un simptom de vitalitate. Rămâne cu noi doar acea parte a trecutului susceptibilă să stârnească imaginaţia. Balcicul este Balcic, tocmai fiindcă peste Balcicul real, și transfigurându-l, s-a așezat un Balcic imaginar“, scrie Lucian Boia.

LUCIAN BOIA, născut în București la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din București. Opera sa, întinsă și variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România și în Franţa, precum și traduceri în engleză, germană și în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor și a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (”Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficţiune”) și la imaginar (”Pentru o istorie a imaginarului”), cât și prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naţionalism și democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului și la istoria Franţei. În 1997, lucrarea sa ”Istorie și mit în conștiinţa românească” a stârnit senzaţie și a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale. www.humanitas.ro

că e limba „nebunilor” sau o limbă nouă, de care încă nu ai auzit.

Dacă accesezi reţeaua de socializare odnoklassniki, observi un limbaj îmbâcsit de rusisme, exprimări jenante, expresii vulgare, murdare, o incompetenţă la scriere de parcă abia acum ar descoperi tainele alfabetului, un amestec de cuvinte scrise jumătate în română, jumătate în rusă.

Spre deosebire de odnoklassniki, unde predomină mai mult rusismele, facebook-ul este pentru „elevaţi”, limba română fiind combinată aici mai mult cu anglicismele. Pe ambele site-uri, majoritatea cuvintelor compuse din mai multe caractere, se rezumă la una sau două litere. În cazul în care nu cunoști limbajul acesta „la modă”, cum îl consideră unii, trebuie să-ţi pui creierul în mișcare și să ghicești cam ce ar putea să însemne literele, sau combinaţiile de litere, cum ar fi: „sp, cf, av, yo, vb, n, lol, pt, ps.u’r” și altele de acest gen.

Dacă vă imaginaţi că toate cele menţionate anterior sunt chestiuni

minore și nu constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce privește viitorul nostru, cred că degeaba încercaţi să vă autoliniștiţi. Pentru că limbajul acesta „bolnav” nu este utilizat doar pe reţelele de socializare. Oricât ar părea de neverosimil, dar acesta a ajuns și în lucrările de control la limba și literatura română sau chiar la probele de bacalaureat. La fel și în vorbirea de zi cu zi sunt folosite expresii vulgare, sunt utilizate în exces și nemotivat anglicisme și rusisme, toate la grămadă.

De aici rezultă o inevitabilă întrebare: Cine suntem de fapt și ce limbă trebuie să vorbim – româna, rusa sau engleza? Cu o astfel de atitudine, unde vom ajunge și ce va fi peste zece sau douăzeci de ani? Oare își va mai aminti cineva de normele limbii literare și câţi își vor da silinţa să le respecte?

Dacă mulţi sunt de părerea că reţelele de socializare au numeroase avantaje incontestabile, eu ţin să afirm cu toată convingerea că acestea au și extrem de multe dez-

avantaje, iar uneori pot deveni chiar nocive. Din cauza lor devenim „bolnavi” intelectual, uităm ce înseamnă o carte bună și nu ne dăm seama cât avem de pierdut, în cazul în care neglijăm lectura tradiţională, cartea, care a fost și va rămâne principalul factor în formarea noastră ca personalităţi integre, utile societăţii în care trăim.

Nu zic în mod categoric că aceste reţele au doar dezavantaje și atât.

Problema constă în altceva, în faptul că acestea ar trebui folosite în mod util și dozat. Noi nu trebuie să cădem pradă acestei ispite, ci să profităm de toate oportunităţile pentru a progresa și nu a regresa. Ar trebui să conștientizăm că fără un discernământ riguros, riscăm să ajungem de bună voie într-o prăpastie adâncă, din care ne va fi extrem de greu să răzbatem la suprafaţă. Consider că acest subiect merită să fie discutat, mai ales în mediul tinerilor, pentru a nu răspândi acest „virus” incurabil, în mod iresponsabil și nechibzuit.

Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX

85 de ani de la primele premii Oscar Marţi, 18 februarie, s-au împlinit 85 de ani de la anunţarea primilor câștigători ai trofeelor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar. În anul 1929, la Hollywood, în California, erau anunţaţi primii câștigători ai trofeelor Academiei Americane de Film. Premiile Academiei Americane de film sunt premiile decernate în prezent de această Academie din Los Angeles, California, organizaţie care, în anul 2002, cuprindea peste 6000 de membri, profesioniști în diverse specialităţi ale cinematografiei (producători, regizori, actori, directori de imagine etc.).

Premiul, o statuetă care reprezintă un om cu o spadă în mână, a primit numele Oscar pentru că, se spune, actriţa Margaret Herrick a exclamat la vederea statuetei: “seamănă cu unchiul meu, Oscar”.

Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei (desfășurată la 16 mai 1929 la hotelul Hollywood Roosevelt) a decurs fără surprize, numele premiaţilor cunoscându-se deja de la 18 februarie. La prima

ceremonie de decernare a Premiilor Oscar, în 1929, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks și regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor – Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings și Janet Gaynor. La început, premiile Academiei Americane de Film au fost lipsite de fastul și suspansul ceremoniilor actuale, după cum transmite corespondentul Radio România în Statele Unite, Ani Sandu.

Alegerea câștigătorilor se face în două etape. În prima etapă sunt nominalizaţi la Oscar cinci candidaţi. Această nominalizare este făcută de membrii Academiei care aparţin aceleiași specialităţi cu cei nominalizaţi.

Astfel, actorii nominalizează actori, scenariștii nominalizează scenariști și așa mai departe. În schimb, câștigătorul de la fiecare categorie este ales de către toţi membrii Aca-

demiei, indiferent de specialitate. Voturile sunt secrete, astfel că niciunul dintre membrii Academiei nu cunoaște rezultatele anticipat.

Scrutinul este efectuat de către o firmă prestigioasă de revizie contabilă, care este însărcinată cu centralizarea voturilor. Până în momentul ceremoniei în care sunt prezentaţi cei nominalizaţi la fiecare categorie și plicul sigilat cu numele câștigătorului este deschis, numele câștigătorilor nu este cunoscut.

Cele mai multe nominalizări la Premiile Oscar de anul acesta au primit filmele „American Hustle” și Gravity, câte 10 nominalizări fiecare, urmate de „12 Years a Slave”, care a primit 9 nominalizări. Toate cele 3 pelicule se luptă pentru marele trofeu la categoria Best Picture. Gala de decernare a premiilor va avea loc, în 2 martie 2014, la Dolby Theatre din Los Angeles. www.radioromaniacultural.ro

O dovadă ştiinţifică: lectura chiar antrenează “muşchii creierului” Potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii Universităţii Emory, lectura unei cărţi bune are ca efect o îmbunătăţire a activităţii creierului, într-un mod ce poate fi asemănat cu antrenarea mușchilor în cazul culturiștilor.

Astfel, lectura provoacă schimbări măsurabile în cortexului temporal stâng – regiune a creierului “responsabilă” de receptivitatea lingvistică – și în zona primară senzorială a creierului. Pe timpul lecturii, neuronii din aceste zone sunt “păcăliţi” să creadă că fac ceva ce în realitate nu se întâmplă – de pildă,

atunci când personajul din carte aleargă, sunt activaţi neuronii asociaţi cu actul fizic al alergării.

“Schimbările neuronale pe care le-am găsit asociate cu sistemele senzaţiilor fizice și ale mișcării sugerează că lectura te poate transporta în corpul eroului despre care citești. Este un lucru pe care îl știam cu toţii la nivel figurativ, acum avem dovada că se întâmplă ceva asemănător și la nivel biologic”, a declarat profesorul Gregory Berns, conducătorul studiului.

La studiu au luat parte 21 de voluntari care au citit, în fiecare seară, timp de 19 zile, fragmente dintr-un roman, pentru ca apoi, în fiecare dimi-

neaţă, să li se facă un RMN. Schimbările neuronale au continuat, la toţi participanţii, chiar și după cinci zile de la terminarea romanului, dovedindu-se astfel că lectura are o influenţă de durată.

“Participanţii la studiu au păstrat conectivitatea neuronală sporită chiar și după terminarea cărţii. Este un fenomen asemănător memoriei musculare în cazul culturiștilor”, a mai declarat Gregory Berns.

“Memoria musculară” este o denumire folosită în lumea culturiștilor și se referă la fap-

tul că odată antrenaţi, mușchii își amintesc acest fapt și revin în scurt timp la deplină capacitate chiar și după ce antrenamentul a fost întrerupt pentru o perioadă mai lungă de timp.

Sursa: webcultura.ro

Diverse

21 FEBRUARIE 2014

STUDIU

13

FLUX

AVERTIZAREA MEDICILOR:

O substanţă din parfum poate provoca dezechilibre hormonale

Mersul pe jos „ÎNTINEREȘTE” creierul și previne apariţia Alzheimerului

Plimbările în ritm susţinut, efectuate de trei ori pe săptămână, cresc dimensiunea hippocampusului, centrul cerebral al memoriei, una dintre primele regiuni ale creierului afectate de maladia Alzheimer, au descoperit cercetătorii americani.

Studiul citat de Daily Mail a fost făcut pe un grup de 120 de bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 55 și 80 de ani. Participanții au efectuat plimbări la pas sprinten cu durata a 40 de minute, de trei ori pe săptămână.

Rezultul a fost uimitor. Deși în mod normal, creierul se micșorează odată cu vârsta, după un an de plimbări susținute s-a constatat că regiunile-cheie la nivel cerebral, inclusiv hippocampusul, și-au mărit dimensiunea cu 2%, relatează Mediafax.

Potrivit cercetătorilor, această creștere este echivalentă cu întinerirea cu doi ani a vârstei creierului – o schimbare despre care au afirmat că marchează o îmbunătăţire „enormă”. „Majoritatea populaţiei este încă extrem de sedentară și este foarte greu să îi convingem pe oameni să facă mișcare. Nu antrenăm persoanele mai în vârstă să alerge la maraton. Îi convingem doar să se ridice și să facă exerciţii moderate de câteva ori pe săptămână, iar îmbunătăţirile enorme, realizate în curs de câteva luni, nu se vor lăsa așteptate”, a declarat Kirk Erickson, coordonatorul studiului, de la Universitatea din Pittsburgh.

EVZ.ro

Parfumurile pot duce la apariţia problemelor de fertilitate atât la femei, cât și la bărbaţi, a cancerului de sân, testicular, de prostată, și la apariţia bolilor metabolice, precum diabetul și obezitatea.

Un studiu realizat pe 53 de parfumuri și loţiuni după bărbierit a arătat că șase dintre acestea conţineau o cantitate mare dintr-o substanţă chimică care afectează sistemul hormonal, potrivit Organizaţiei Austriece pentru Protecţia Mediului Înconjurător Global 2000. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Viena, Global 2000 a afirmat că în urma studiului s-a descoperit o concentraţie ridicată de

di-etilftalat (DEP) în anumite parfumuri, notează Agerpres.

Astfel, în urma aplicării parfumului substanţa conţinută de acesta poate pătrunde în sânge și de aici efectele negative precum apariţia infertilităţii, ori riscul de a dezvolta cancer de sân, testicular, de prostată, boli metabolice, precum diabetul și obezitatea.

Profesorul Andreas Lischka, director al Spitalului de Copii din Glanzing, Viena, a afirmat că astfel de substanţe chimice sunt deosebit de periculoase pentru femeile gravide, deoarece odată intrate în fluxul sanguin afectează dezvoltarea fătului.

Global 2000 a cerut retragerea de pe piaţă a parfumurilor care conţin substanţa di-etilftalat (DEP).

Gandul.info

Arta DECO: ce pui pe pereţi?

În acest an, pereţii cu imprimeuri revin în tendinţe.

Dacă dorești să aduci o pată de culoare în cameră sau să faci un perete să spună o poveste, îți poți realiza ideile cu ajutorul unor elemente moderne, care au luat forma „stickerelor” – autocolante de pus pe pereţi sau pe mobilă. Aceste autocolante sunt mult mai ușor de folosit decât tapetul vintage, deși și el a revenit în tendinţe. În plus, cu ajutorul acestor stickere poţi să dai un nou look chiar și unei piese de mobilier mai veche.

Autocolantele sunt folosite de mult timp de tinerii care vor să reinventeze o cameră sau un obiect de mo-

bilier. Ele pot fi lipite pe dulapurile din bucătărie, pe paravane, pe măsuţe de cafea și chiar pe veioze, dacă vin cu imprimeuri geometrice și colorate.

Alte persoane au folosit autocolante pentru a înviora un set de trepte – le lipești pe partea unde nu calci, pe geamuri – autocolantele cu model vitraliu, sau chiar pe rafturile care au nevoie de reîmprospătare.

Printre modelele în tendințe sunt formele geometrice (în special dungile) și alte elemente grafice îndrăzneţe, imprimeurile florale și cele „animal print”. De asemenea, se integrează perfect stilul “cinema”, “jazzy” și elementele “golden”.

MODĂ & STIL Ţinute inspirate de primăvară Uită de vremea rece: este momentul perfect să visezi la zilele însorite de primăvară. Și să începi să-ţi îmbogăţești deja garderoba cu cele mai frumoase rochii de primăvară.

One.ro

BEAUTY

Secrete de machiaj de la experţi ie doar să-l plasezi sub genele de jos sau deasupra celor de sus, astfel încât să poţi exercita presiune asupra lor, atunci când le definești, fără să-ţi murdărești pielea.

Te întrebi de ce niciodată nu reușești să obţii un machiaj impecabil, deși folosești produse la fel de bune precum cele aplicate de un make-up-artist?

Uite fardul... nu e fardul!

Ce vezi în trusa de farduri nu seamănă aproape niciodată cu ce depui pe pleoape?

Normal, dar fiindcă umezeala pielii din jurul ochilor modifică nuanţa și textura fardului.

Folosește întotdeauna un primer pentru zona ochilor; acesta garantează rezistenţă – deci nu vei avea probleme cu adunarea fardului în pliuri, dar și o culoare intensă pe toată durata purtării machiajului.

Iată câteva tehnici care nu dau greș...

Corectează sau... evidenţiază?

Uneori, corectorul aplicat pe sub ochi poate face mai mult rău decât bine, în sensul că, deși acoperă cearcănele, umple ridurile (în special cele cu textură densă sau pudra), făcându-le și mai evidente. Aplică corectorul cu o pensulă plată, prin presare, fără să întinzi pielea trăgând cu degetele și fără să estompezi prin frecare. La fel ar trebui să aplici și pudra de finisare, după ce ai terminat de machiat zona ochilor.

Nu e bun fondul de ten?

Ba dimpotrivă, s-ar putea să fie perfect pentru faţa ta, dar modul de aplicare poate fi nepotrivit.

Cea mai comună tehnică de aplicare implică de-

getele, însă nu toate fondurile de ten pot fi folosite astfel (cele matifiante, de exemplu).

Prea multă mascara... strică!

Nu e nevoie să treci periuţa de 10 ori prin gene pentru a obţine alungire și volum. Vei depune un surplus de formulă pe gene, fire unite și vei obţine un aspect scămoșat. Pentru a defini și alungi fără cusur, folosește... un card! Da, trebu-

Creionul dispare de pe conjunctivă?

Nu contează ce culoare alegi să aplici pe pleoapa internă... că oricum o să se „evapore” după câteva clipiri! Asigură-te că zona este uscată înainte să aplici dâra de creion – folosește un șerveţel moale sau beţișoare cosmetice pentru a șterge umezeală pe conjunctivă și abia apoi contureaz-o.

Cosmopolitan.ro

Așadar, în acest sezon îţi poţi lăsa imaginaţia să zboare cât de departe îţi vei dori.

Pentru că totul e fresh, e colorat, e diafan și cool și orice combinaţie e permisă: caută rochii în culori puternice, cu motive florale sau patternuri geometrice, monocrome, pastel, în dungi ori cu buline, aurii sau cu sclipiri de oţel. În zilele răcoroase poartă un cardigan, un trenci sau un sacou cambrat și nu uita de pantofii stiletto ori de botine interesante.

Accesoriile sunt esenţiale oricărui outfit, așadar mizează pe un colier supradimensionat și poartă o geantă de tip messenger, foarte chic sezonul acesta.

Glamourmagazine.ro

FLUX 24

14

Programe 21 FEBRUARIE 2014

Luni FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 23.45 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Acceptare”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică.

17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Aniversări. Jan Cucuruzac.

23.00 Cultura azi. 23.55 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.10 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan. ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:37 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:12 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LE MILLIARDAIRE ROUGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES POUVOIRS EXTRAORDINAIRES DU CORPS HUMAIN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 AUJOURD’HUI (TEY) 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

Marţi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 11.00, 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Europa în concert. Marius Muller-Westernhagen. 11.10 Accente economice. 11.30, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 12.20 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.25 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 14.40 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.05 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.35 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”.

16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. Prezentarea filmului „Ioana”, realizat de I.Puică. 23.40 Ilona Stepan. Serată jubiliară.

1.05 Documentar. „Drumeţii”. 4.30 Armonii vocale. 5.00 Știinţă și inovare. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 16:48 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES ADOPTÉS 21:08 LE BALLON DE ROUGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:45 MÉMOIRES VIVES 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

26

Miercuri FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 9.45 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 10.30 Documentar. „Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.25, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Documentar. „Global 3000”. 16.30 Русский мир. 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Artiștii și medicii împotriva diabetului.

Concert de caritate. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

27

Joi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 ȘTIRI. 6.15, 5.30 Русский мир. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 9.45, 17.15 Documentar.„Enciclopedia lumii vii”. 10.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”.

10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.25, 3.15 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.10 Erudit-cafe.

15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 E. Gherman. Serată jubiliară.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Povestiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Snooki and Jwoow 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Povestiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Serial: Snooki and Jwoow (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:09 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MONSIEUR HIRE 16:19 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 16:39 LE RETOUR 17:01 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 JE VOUS PRÉSENTE MA FEMME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:46 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 RICARDO 13:36 MISS INC. 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 JE VOUS PRÉSENTE MA FEMME 16:28 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:17 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 SOUS LE FIGUIER 23:34 LA VIRÉE À PANAME 23:58 LE JOURNAL DE LA RTS 0:24 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:44 LA GRANDE LIBRAIRIE 0:45 L’INVITÉ 1:38 MISS INC. 2:40 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:20 GEOPOLITIS 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

Programe

21 FEBRUARIE 2014

28

Vineri

1

FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 15.25 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 9.45, 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.40 Documentar. „Arts 21”. 11.05, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Documentar. „Global 3000”. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.15, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 14.25, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.10 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial.„SIMULATORII” (Argentina). 1.05 Documentar. „Euromaxx”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 AL DENTE 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:51 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:45 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:02 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE REPENTI 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă MARTIE

6.05, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Ilona Stepan. Serată jubiliară. 7.30 Documentar. „Parcul Yuanmingyuan”. 9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „Euromaxx”.

10.55, 18.20 Postcard. Eurovision 2014. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Războiul rece de pe Nistru”. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Inaugurarea Anului Dumitru Matcovschi.

16.10 Documentar. „Euroboxx”. 16.35 100 de români celebri născuţi în Moldova. Eugen Doga. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art club (рус). 17.45 Eugen Mamot - o viaţă dăruită muzicii și copiilor. 18.30, 4.00 MESAGER. 19.00 Festivalul Internaţional de Muzică „Mărţișor 2014”. Spectacol de inaugurare. Transmisiune în direct. În pauză: Știri. 21.45 În culisele Eurovisionului. 22.20 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.05 Lupte libere. Campionatul Moldovei. 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Avangaraj. 2.00 Aniversări. Jan Cucuruzac. 2.40 E. Gherman. Serată jubiliară.

4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Poveștiri adevărate (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 MEDITERRANEO 5:57 UN LIVRE TOUJOURS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 8:55 UN LIVRE TOUJOURS 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:52 SALLY BOLLYWOOD 11:03 WISMO 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:29 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 13:59 NEC PLUS ULTRA 14:26 UN LIVRE TOUJOURS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 16:53 FLASH INFO 17:03 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 18:55 UN LIVRE TOUJOURS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE GALA DU FESTIVAL DU RIRE DE LIÈGE 2013 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 2:30 TARATATA 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

2

FLUX

Duminică MARTIE

6.05, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Războiul rece de pe Nistru”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. Jan Cucuruzac. 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu prilejul sărbătorii „Duminica Iertării”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Părinţi și copii. 11.40 La datorie. 12.00 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 15.00, 2.00 Festivalul „Maria Tănase”. 14.00 Baștina. 14.45 Tezaur. 16.00 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 16.25, 18.50 Postcard. Eurovision 2014. 16.30, 3.00 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 „Toamna romantică”. Eugen Doga. 21.20 În culisele Eurovisionului.

21.30 Fotbal non-stop. 23.50 Serial. „SIMULATORII”. 1.40 Știri pozitive. 3.30 Casa mea. 4.30 În premieră 5.30 Art club (рус).

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:00 Serial: Forţa destinului (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000. md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi...

8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 1950-1990 : LE SCANDALE DES ARMÉES SECRÈTES DE L’OTAN 6:24 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:26 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:52 SALLY BOLLYWOOD 11:03 WISMO 11:07 BASKUP 11:30 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:03 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 FLASH INFO 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:24 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:28 LE BAR DE L’EUROPE 19:38 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SOUPER 23:29 AVANT QUE DE TOUT PERDRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:26 FOOT! 1:33 SOUS LE FIGUIER 3:06 LA VIRÉE À PANAME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

21-28 februarie BERBEC Percepţia asupra lumii ţi se va schimba, iar asta este necesar pentru ca relaţia ta să evolueze. S-ar putea să descoperi că tu și partenerul tău nu sunteţi pe aceeași lungime de undă într-o anume chestiune.

TAUR Ar fi bine să-ţi reevaluezi priorităţile. Una e să fii îndrăgostită și pregătită pentru a începe o relaţie, alta este să flirtezi și să te vezi ocazional cu cineva.

GEMENI S-ar putea ca tu și un prieten să vă faceţi curaj și să recunoașteţi că vă simţiţi atrași unul de celălalt. Dacă ești deja implicată într-o relaţie, joi și vineri va exista o stare de armonie între tine și partenerul tău.

RAC S-ar putea să-i lași impresia partenerului că ești mai puţin vorbăreaţă decât de obicei. Asigură-l că nu el este de vină pentru asta. Ai grijă totuși să nu-l copleșești.

LEU Este perioada propice pentru a evalua relaţia pe care o ai. Poate că este timpul să îţi aduni curajul și să îţi dezvălui mai mult personalitatea pentru iubitul tău.

FECIOARĂ S-ar putea să te simţi chiar un pic frustrată pentru că partenerul tău nu va avea suficientă răbdare pentru a te asculta. Încearcă să nu tragi concluzii pripite.

BALANŢĂ Dacă simţi că nu te mai poţi exprima la fel de bine ca altădată, încearcă să nu fii prea dură cu tine însăţi.

Din fericire, nu vei avea efecte pozitive în plan amoros.

SCORPION Să nu fii mirată dacă o flacără pe care o credeai stinsă se va reaprinde din nou! Această reaprindere îţi va trezi sentimente pe care le credeai dispărute.

SĂGETĂTOR E bine să te gândești de două ori înainte să spui ceva. Este o perioadă nefavorabilă în care spusele tale pot căpăta proporţii negative la care nu te-ai fi gândit.

CAPRICORN Vei avea parte de încheierea unei conversaţii lăsate neterminate, fie de niște cuvinte care ţi-au fost ascunse până acum. Totuși, asta se va întâmpla doar dacă vei fi dispusă să abordezi un subiect sensibil.

VĂRSĂTOR Este posibil să regândești cât ești dispusă să împarţi cu partenerul tău. Vei avea oportunitatea de a evalua dacă distanţa pe care o păstrezi faţă de partenerul tău este benefică sau dacă vă împiedică să deveniţi cu adevărat intimi.

PEŞTI Săptămâna aceasta va trebui să iei o decizie importantă în ceea ce privește viaţa ta amoroasă. Dacă ești fericită, atunci gândește-te dacă îi ascunzi ceva. Nu te mai minţi singură și găsește curajul de a da cărţile pe faţă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

21 FEBRUARIE 2014

Tatiana SEMICALENOV:

”Mi se întâmplă uneori să vreau să mă apropii de vreo cucoană şi să-i şterg cu buretele machiajul” Tatiana Semicalenov este un tânăr designer vestimentar, dar este cunoscută mai mult în calitate de make-up artist. Laureată a mai multor concursuri internaţionale în domeniu, Tatiana reușește să echilibreze latura spirituală cu cea materială a artei, fără să facă compromisuri cu ea însăși. Pictoriţă prin vocaţie, ea își desăvârșește măiestria cu ajutorul stofelor și a produselor de machiaj, reușind să surprindă și să creeze cu ușurinţă și multă sensibilitate stări, emoţii și dragoste.

- Viaţa ta este iremediabil legată de artă. Cum se materializează în viaţa de zi cu zi pasiunea ta pentru artă?

- Am absolvit Designul vestimentar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, dar sunt make-up artist și designer vestimentar.

- De unde vine opţiunea pentru machiaj?

- După ce am absolvit facultatea, am realizat că este aproape imposibil să profesezi în domeniul designului vestimentar în Republica Moldova.

Atunci am încercat să cos la comandă, dar nu am putut, am înţeles că nu e pentru mine o astfel de ocupaţie, numi ajută să mă dezvolt ca personalitate. Și m-am gândit să însușesc tehnica machiajului, pentru că tot face parte din domeniul artei: culoare, formă, stil, pensulă – am la îndemână aproximativ aceleași ustensile ca în pictură. Am aflat că o cunoștinţă de-a mea, care lucra visagist la Salonul ”Micușa-Stil”, organiza un grup pentru începători de cursuri de make-up. Am apelat la ajutorul ei și astfel, după absolvire, am ajuns să lucrez și eu în acest domeniu.

- Îţi place această îndeletnicire?

- Foarte mult. Îmi aduce o satisfacţie enormă. Nu mă gândesc la bani când lucrez. Dacă e cu bani, e foarte bine. Dacă e fără bani – oricum nu refuz.

- Poţi să te afirmi, să obţii un nume prin intermediul machiajului?

- Da, dar eu încă nu pot spune că sunt un nume afirmat în acest domeniu, chiar dacă pregătesc modele pentru diverse pictoriale. Sunt conștientă că încă mai am mult de lucrat în această direcţie. Și eu lucrez, studiez.

La etapa actuală, pentru mine e mai

important să fiu un meșter bun, să fie evidentă calitatea lucrului meu, să-mi elaborez ”un autograf” în acest domeniu. Pe urmă, poate, o să fac planuri de celebritate.

- Mi-ai spus mai sus că ai încercat să coși la comandă și ai renunţat. Dar machiajul, într-o oarecare măsură, tot este o artă realizată la comandă. Asta nu te sinchisește?

- Se mai întâmplă să am limite în realizarea ”operei”, dacă e vorba de o clientă care vrea cu tot dinadinsul ceva ce și-a pus în gând și refuză să ţină cont de sfaturile make-up artistului.

Am avut și câteva cazuri din astea. Dar când sunt invitată de unele reviste să fac machiaj pentru pictoriale, e clar că mă manifest în toată plinătatea și ador astfel de colaborări. Dar limitele de care vorbeam mai sus cu anumite cliente nu se manifestă atât de pertinent ca în cazul designului vestimentar, de exemplu.

de vreo cucoană și să-i retușez sau chiar să-i șterg cu buretele machiajul total nepotrivit, numai eu știu cum mă abţin.

- Ai schimba ceva în lumea care te înconjoară?

- Aș porni de la vestimentaţia domnișoarelor. Prima problemă cu care se confruntă ele, și de aici pornește șirul greșelilor, este că nu-și acceptă figura, proporţiile, și se îmbracă inadecvat, crezând că dacă vor pune o haină care nu ţine cont de proporţiile lor reale, ci de cele din imaginaţia lor, își vor corecta neajunsurile.

- Știu că în ultima perioadă ai revenit la designul vestimentar. Cine poartă hainele făcute de tine? Prin ce se deosebesc ele?

- În primul rând, evit ca hainele pe care le cos să fie plictisitoare, rigide.

Mă strădui să le fac cât mai viu-colorate, cu accesorii, detalii. Mă bucur că am câţiva clienţi care mi se adresează permanent și deja au încredere în ceea ce le propun.

- Te-ai gândit vreodată să abandonezi vreuna dintre activităţile tale?

- Nu, din contra, aș face mai multe, dar, din păcate, nu-mi ajunge timp. Seara, când ajung acasă, în loc să mă ocup de lucruri casnice, mă apuc să brodez. Într-o perioadă confecţionam bijuterii, împreună cu soţul, care este și el artist.

- Pasiunea ta pentru machiaj te ajută să vezi lumea altfel?

- Da, eu nu încetez să văd lumea în culori vii. De altfel, întotdeauna am văzut lumea colorată. Din clasa a cincea sunt pasionată de pictură. Toată viaţa mea are tangenţă cu arta, cu culoarea și formele. Și mă strădui, prin activitatea mea, să reflect culorile și formele care se regăsesc în interiorul meu.

- Părinţii încearcă să-și convingă copiii să aleagă o meserie mai pragmatică, care ar putea în viitor să le aducă un venit sigur. În artă acest lucru e mai puţin posibil.

- Da, sunt de acord, arta nu este privită și tratată ca o meserie, deși, în majoritatea cazurilor, un artist nu încetează niciodată să lucreze, să creeze, și munca lui nu se consumă numai în limitele unui birou, munca ta e mereu cu tine, pentru că se află în mintea ta. Hai că și eu am fost șmecheră, am optat și pentru machiaj ca să câștig și un ban pe lângă faptul că depind de pasiunile mele. Sunt și perioade în care chiar ar fi păcat să mă plâng că nu câștig. Ei bine, pe timp de iarnă sunt mai puţine nunţi, ceea ce presupune și mai puţin câștig, dar eu îmi caut de treabă. De exemplu, atunci când gătesc o mireasă, eu mă simt în pielea ei. Am o dispoziţie perfectă, parcă urmează eu să strălucesc și nu altcineva. Iar când mă duc la o petrecere sau la o prezentare, nu mă machiez... profesionist și artistic, dar când văd lumea frumoasă, asortată, mă bucur foarte mult. Nu exclud, mi se întâmplă uneori să vreau foarte tare să mă apropii

pentru zi. Asta nu înseamnă lipsă de culoare, dar fiţi foarte prudente, să nu exageraţi, că veţi obţine efectul invers.

Pentru amatoarele de culoare, puteţi încerca un ruj bordo sau roșu, dar fiţi atente, el trebuie să fie de bună calitate și aplicat după toate regulile. În acest caz, optaţi pentru un machiaj natural al ochilor.

- Și cum vă împăcaţi voi, artiștii, în casă?

- Bine, atâta timp cât nu vorbim despre artă. Soţul meu a absolvit două facultăţi, una de ceramică și alta de pictură. Și dacă vorbim despre pictură, ajungem să ne certăm. Dacă discutăm alte subiecte, atunci e perfect.

- Ţi-ar plăcea, primăvara asta, să dai tonul în tendinţe?

- Da, acesta este unul dintre visele mele mai puţin modeste. Mai ales că acest vis al meu este dublu, aș vrea sămi reușească să dau tonul în tendinţe de vestimentaţie, dar și în machiaj. Iar asta presupune mult lucru, mult timp și mulţi bani. Timp aș găsi eu să-mi realizez acest vis, doar că la capitolul finanţe situația e mai problematică.

- Dacă ai avea puterea să schimbi ceva, ce ai face?

- În primul rând, aș vrea să le conving pe femei că primul pas spre frumuseţe este zâmbetul. Mi-ar plăcea ca femeile să aibă faţa curată, îngrijită, odihnită în toate anotimpurile. Să li se citească fericirea pe faţă întotdeauna.

Care ar fi tendinţa pe care aș vrea să o urmărească femeile noastre? Să nu le fie frică de printurile colorate, cu flori, dar să aleagă stofe de calitate. Machiajul e ceva trecător pe faţa noastră, nu și îngrijirea. Câteva tușe de culoare și sublinieri pot asigura o apariţie senzaţională. Eu nu sunt adepta machiajului strident, încărcat, deși accept și astfel de machiaje pentru o seară tematică. În rest, doamnelor, domnișoarelor, vă recomand un machiaj mai discret

CMYK

- De ce vă certaţi din cauza picturii?

- Eu sunt adepta unui stil, am unele preferinţe, pe care el le consideră mai inferioare decât preferinţele lui.

- Dar cum a venit opţiunea ta pentru pictură?

- În școala primară, mama îmi făcea temele la desen. Talentul meu nu s-a manifestat din fragedă copilărie. Iar în clasa a patra, locuiam atunci la Orhei, în școala noastră au venit profesori de la școala de artă, să ne atragă în clase suplimentare. Pe noi ne-a anunţat profesorul că peste o lună se dau examene la școala de pictură și dacă cineva este interesat, se poate prezenta. Fetele din clasă s-au pornit să dea examen și m-am dus și eu, din solidaritate. Când au fost anunţate rezultatele, eu nu eram pe listă, doar că eram prima pe lista celor care urmau să fie invitaţi în cazul în care renunţa cineva. Și așa s-a întâmplat că a plecat cineva și m-au chemat pe mine. Am avut noroc de o profesoară extraordinară, care își iubea meseria și m-a făcut să mă îndrăgostesc și eu de pasiunea ei.

Când am început școala de pictură eram ultima – și pe lista de elevi, și la capacităţi. La sfârșitul primului semestru eram prima deja. Deci, vina a fost

a profesoarei. După școală veneam acasă și în loc să-mi fac temele la matematică, geografie și alte discipline, eu începeam să desenez. Și abia spre seară mă apucam să-mi fac temele pentru școală.

- E foarte delicat subiectul, totuși e și acesta un motiv pentru care am vrut să aflu mai multe despre tine.

Tu ești o adevărată luptătoare, luptătoare cu zâmbetul pe buze, lumină în ochi, prin stilul tău predominat de haine cu printuri vesele și idei îndrăzneţe, dar de ani buni lupţi cu o boală necruţătoare. Ce te ajută pe tine? Poate nu vrei să vorbești despre asta, dar vreau să-ţi cunosc secretele. De ce te iubește atât de mult lumea care te cunoaște?

- Secretul meu este dragostea pentru viaţă, pentru oameni. De fapt, eu cred că toate persoanele care au tangenţă cu arta, cunosc secretul acestei victorii – să zâmbești, să te bucuri și să iubești. Arta ne învaţă acest secret și cere în schimb ca roadele muncii tale să provoace neapărat aceste emoţii.

Pe mine mă înconjoară foarte multe persoane care mă iubesc și eu nu pot să-i întristez și să încetez să mai lupt pentru viaţă. Și apoi, încerc întotdeauna să fiu bună, dacă s-a întâmplat vreodată să-mi scape vreo răutate la adresa cuiva, îi rog să mă ierte, n-a fost intenţionat. Nu știu cum m-ar fi ajutat dacă nu aș fi făcut parte din meseria asta, că dacă m-aș fi ocupat cu altceva, nu-mi închipui cum aș fi trăit pe alt drum, nu cred că aș fi fost atât de optimistă, de motivată.

- Care sunt planurile tale de viitor apropiat?

- Pe plan profesional îmi doresc să particip la câteva concursuri, poate chiar și să câștig. Dacă nu câștig premii, tot nu e rău, câștig experienţă. În viitorul apropiat îmi doresc un copil.

Dar nu le vreau pe toate odată, ci treptat.

- Care sunt regretele tale?

- Îmi pare rău că nu reușesc să pictez atât de des precum mi-aș dori. Și că multe dintre tablourile mele nu sunt încă înrămate, sunt depozitate acasă.

- Eu îţi mulţumesc că ai acceptat această discuţie și îţi doresc mult succes și sănătate în continuare.

Aștept invitaţie la expoziţia ta personală, - Mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX