Ziarul Flux, Ed. 11 (936)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 21 martie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 21.03.2014

Cuv. Teofilact Mărt.

Ep. Nicomidiei Maxima zilei Viaţa este acolo unde te regăsești, momentul în care simţi că îţi aparţine clipa și că în ea stă ascunsă o viaţă întreagă.

Chris Simion

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.4492 1 Dolar american ............. 13.3956 1 Leu românesc ................. 4.1064 1 Rublă rusească ............... 0.3714 Timpul probabil: 21.03.2014

22.03.2014

Noros, 6 18 0C

Noros, 4 18 0C

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2014

GPF

FLUX

FLUX Poşta Moldovei

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 11 (936)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Corman l-a salvat pe Drăguţanu 2

PAGINA

ACTUAL

Preşedintele Timofti nu are pretenţii teritoriale faţă de Rusia

4

PAGINA

ECONOMIC

BNM: Guvernare cu miros de crimă economică

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Spicherul Igor Corman s-a opus ieri încercării de demitere a guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.

Președintele Legislativului nu a dorit să dea curs solicitării Comisiei economie, buget și finanţe de a discuta în plenul Parlamentului chestiunea privind destituirea din funcţie a guvernatorului BNM. El și-a motivat decizia prin faptul că prerogativa de a veni cu o asemenea propunere îi aparţine în exclusivitate.

Democratul Igor Corman a apreciat că „decizia colegilor din Comisia economie, buget și finanţe a fost una emotivă”.

Spicherul a mai specificat că în cazul dat, comisia parlamentară nu are nicio atribuţie legală, iar prevederile cu privire la destituirea din funcţie a guvernatorului

Cele două probleme ale puterii de la Chişinău XXX

ALEKSANDR DUGHIN. TEORIA LUMII MULTIPOLARE (7)

8

PAGINA

EXTERNE

Agenţia Naţională americană pentru Securitate poate urmări toate apelurile telefonice efectuate într-o ţară

9

PAGINA

OPINII

Românul european Tabără şi lecţiile pentru Moldova

BNM sunt stipulate clar în Legea cu privire la BNM. Solicitarea privind demiterea guvernatorului BNM a fost votată marţi, 18 martie, în comisia parla-

mentară de profil, după ce Dorin Drăguţanu a ignorat, în repetate rânduri, cererea deputaţilor de a prezenta un raport cu privire la evoluţiile de pe piaţa valutară. FLUX

De ce nu vrea Sturza să-şi pună PLR-ul în cârcă?

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 5)

Plierea pe jocul geopolitic al Occidentului ar putea destrăma definitiv unitatea teritorială a ţării Iurie Roșca, membru al conducerii PPCD, a ţinut o conferinţă de presă cu genericul „Posibilele consecinţe ale crizei din Ucraina asupra RM”. Liderul creștin-democrat a menţionat că evenimentele din Ucraina „trebuie privite prin prisma expansiunii structurilor occidentale asupra spaţiului ex-sovietic. Asta deoarece Federaţia Rusă consideră că, în felul acesta, îi sunt afectate propriile interese strategice în regiune”. În opinia lui, faptul că puterile occidentale au inspirat și susţinut înlăturarea violentă a unei guvernări legale și uzurparea puterii de stat în Ucraina, a stimulat evoluţiile dramatice din această ţară.

Roșca a mai adăugat că, „în aceste condiţii, puterea de la Chișinău ar trebui să manifeste moderaţie, reţinere și tact diplomatic, fără a se înscrie în una dintre cele două părţi beligerante, chiar dacă această beligeranţă este pentru moment doar una de ordin diplomatic. Din păcate, însă, autorităţile noastre n-au însușit nici lecţia Georgiei din 2008, când, în urma conflictului militar cu Rusia, această ţară a pierdut două părţi ale teritoriului său naţional, nici pe cea a Ucrainei”. „Oare Moldova ţine cu tot dinadinsul să calce pe aceeași greblă și să fie cea de-a treia ţară din spaţiul exsovietic care își sacrifică unitatea teritorială pe al-

CMYK

tarul unor jocuri geopolitice străine de interesele noastre naţionale?” s-a întrebat vorbitorul.

Odată cu recunoașterea independenţei Crimeii și cu acceptarea ei în componenţa Rusiei, „perioada lumii unipolare, ce a durat preţ de două decenii după destrămarea URSS, a luat sfârșit. Am intrat în epoca bipolarităţii, care, cel mai probabil, va fi succedată foarte curând de cea a multipolarităţii”, a opinat Roșca. În acest context geopolitic nou, luând în considerare faptul că avem o societate divizată, precum și recentul referendum din Găgăuzia, dar și solicitarea exprimată de autorităţile de la Tiraspol de a adera la Rusia, vorbitorul a invitat autorităţile ţării să facă o pauză geopolitică și să stopeze procesul de integrare europeană. „Conducătorii noștri trebuie să le explice partenerilor europeni că dacă se va insista asupra asocierii cu UE, riscurile destrămării teritoriale a ţării sunt practic inevitabile. Accentul trebuie pus pe caracterul neutru al statului nostru, ceea ce, în cazul dat, presupune o politică de neangajare în conflictele geopolitice ale marilor jucători internaţionali. Dezvoltarea unui dialog pozitiv atât cu Moscova, cât și cu Bruxellesul și Washingtonul, presupune o diplomaţie simetrică, nu una de înregimentare în jocuri politice străine”.

Roșca a făcut apel către șeful statului să iniţieze o „masă rotundă” la care să invite reprezentanţii tuturor partidelor politice, a sectorului neguvernamental și a presei pentru a identifica un larg consens naţional asupra viitorului ţării. El a precizat că asta ar putea contribui la stabilizarea situaţiei politice din ţară, la evitarea destrămării teritoriale și la afirmarea statutului nostru de ţară neutră, loială angajamentelor sale internaţionale, care să decurgă din interesul naţional.

FLUX

FLUX

2

Actual

21 MARTIE 2014

Şeful statului iese la rampă Marţi, 18 martie, președintele Nicolae Timofti s-a produs în faţa reprezentanţilor presei. Ca de obicei, solemn, justiţiar, animat de elan patriotic și ghidat de farul integrării europene. Iar întrucât subiectele abordate și întrebările adresate vizau cele mai grave probleme ale ţării, șeful statului a recurs, ca de fiecare dată, la silabisirea atitudinilor și răspunsurilor de pe hârtie.

Să luăm pe rând o serie de chestiuni vizate de comandantul nostru suprem.

• Fiind întrebat ce crede despre solicitarea autorităţilor de la Tiraspol de a adera la Rusia, Timofti a opinat că „astfel de acţiuni sunt contraproductive atât pentru Moldova, cât și pentru Rusia”. De ce anume așa, domnia sa nu a explicat. Pentru că, în eventualitatea desprinderii Transnistriei de Moldova și alipirii ei la Rusia, partea care ar pierde ar fi Chișinăul, iar partea care ar câștiga, respectiv, Moscova. Astfel încât, se pare că pentru perdant ar fi vorba de ceva contraproductiv, iar pentru câștigători – dimpotrivă. Dar nu ne luăm la harţă cu domnul președinte, el oricum știe mai multe. Funcţia îl obligă.

• Pronunţându-se asupra referendumului din Crimeea, Timofti l-a numit ilegal, specificând că „RM nu recunoaște rezultatele acestuia și reconfirmă susţinerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. El a mai adăugat că „Rusia va încălca dreptul internaţional dacă va alipi Crimeea”. Parcă totul e corect, doar că e bine să nu uităm, de exemplu, că separarea regiunii Cosovo de Serbia n-a fost recunoscută, printre altele, nici de Rusia, nici de România, dar asta nu a împiedicat-o să se bucure de suportul Occidentului. De altfel, apariţia unui nou subiect al dreptului internaţional are loc prin simpla recunoaștere unilaterală a acestuia de către un alt subiect al dreptului internaţional, fără niciun fel de coordonări sau aprobări suplimentare în cadrul unor organisme internaţi-

onale. Acest adevăr este cunoscut, firește, de către un jurist eminent cum este șeful statului.

• Satisfăcând curiozitatea jurnaliștilor, președintele a menţionat, printre succesele de bază ale ţării, și faptul că, cităm, “am acceptat să fiu președinte”. Mare noroc pe capul moldovenilor a picat odată cu generoasa și patriotica acceptare de către domnul Timofti a funcţiei de șef al statului! Grea povară mai e să fii președinte! Grijile ţării nu-s o glumă. Așa că, vrei, nu vrei, bea, Grigore, agheasmă. Pe vremea primului președinte, Mircea Snegur, care se dumirise prin primăvara lui 1996 că numele corect al limbii noastre este limba română, apăruse o parafrazare a sintagmei respective: „Numele corect al limbii noastre este Mircea Snegur”. Iată că cel de-al patrulea președinte ne oferă un bun prilej să reluăm jocul de cuvinte: “Numele corect al succesului nostru este Nicolae Timofti”. Și punctum. Iar cine nu e de acord, nu e nici patriot și nici proeuropean.

• După ce asistenţa a înţeles care e esenţa poveștii noastre de succes, a venit rândul enumerării eșecurilor. Aici Timofti a ochit din nou în zece. Eșecul major, în opinia dânsului, ar consta în tentativa nereușită de a „scoate în afara legii simbolica comunistă”. Trecem peste faptul că și domnia sa a fost o perioadă îndelungată a vieţii comunist. Însă nu de trecutul lui comunist e vorba aici, ci de prezentul continuu, în care se regăsește ca jurist de forţă. De altfel, dincolo de preferinţele ideologice, întrebarea ar fi CUM ANUME, sub aspect strict legal, s-ar putea realiza

Preşedintele Timofti nu are pretenţii teritoriale faţă de Rusia Putin poate dormi liniștit. Nicolae Timofti, slavă Domnului, nu are pretenţii teritoriale faţă de Federaţia Rusă. Declaraţia pacifistă a președintelui nostru a fost rostită la Iași, în cadrul unei conferinţe de presă, după întâlnirea pe care a avut-o cu președintele român Traian Băsescu.

Rămas singur în faţa presei, fără purtătorul său de cuvânt în preajmă, fără fiţuicile scrise de acesta, șeful statului s-a pus pe improvizat. Nu mult, dar bine.

Ușor emoţionat și chiar înfricoșat de „semnalul de alarmă” tras de șeful statului român cu privire la riscurile Moldovei, în contextul anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea și a situaţiei din Transnistria, Timofti a opinat că, totuși, ar fi și în interesul României ca „atmosfera să rămână calmă, iar abordările să fie constructive”.

După precizarea că avem relaţii economice importante cu Federaţia Rusă, pe care vrem să le păstrăm, curajosul nostru președinte a dat asigurări că nu dorește nicio fărâmă de pământ rusesc: „Noi nu avem pretenţii teritoriale faţă de Rusia. Dacă sunt, sunt din partea Rusiei. Noi vrem să păstrăm liniștea. Facem în așa fel încât să ne asigurăm securitatea”. Întrebat în privinţa deciziei pe care se așteaptă că o va lua Moscova în legătură cu Transnistria (care a solicitat examinarea posibilităţii aderării la Federaţia Rusă), Timofti a spus, inspirat, că nu se așteaptă că va fi luată o hotărâre în favoarea Republicii Moldova. Dar speră „că nu va fi mai grav decât acţiunile care au fost făcute vizavi de Crimeea”. Adică, fie ci-o fi, dar mai rău să nu fie.

Greu de înţeles ce a avut în vedere garantul stabilităţii, independenţei și integrităţii noastre. Că dacă ne fac ce i-au făcut și Crimeii, adică anexează Transnistria, nu-i baiul. Mai grav ar fi, probabil, dacă i-ar lua lui casa ori funcţia de președinte.

Optimist din fire, șeful statului nu ne lasă nici pe noi fără o rază de speranţă. „Federaţia Rusă își va schimba, probabil, poziţia, luând în consideraţie criticile din partea UE, SUA, a noastră și a României, inclusiv”, a afirmat convins președintele. Și bănuim că chiar vom asista la o schimbare spectaculoasă de poziţie a Rusiei, impresionată de vorbele de duh ale președintelui nostru.

FLUX

una ca asta? Că „necesitatea revoluţionară”, spre deosebire de perioada de după 1917, nu mai poate fi invocată într-un stat de drept. Asta pentru că aici e vorba nu de gusturi, ci de proceduri legale.

• Domnul Timofti a mai informat gazetarii că mâine, adică, miercuri, 19 martie, are un drum de făcut.

Omul a zis: “Am să mă duc prin România, am să discut cu Băsescu”.

Mă rog, voia boierului, nimic de zis. Doar că cel care îi va fi gazdă are efectul gazului turnat pe foc pentru o bună parte a cetăţenilor noștri. Cineva ar putea ironiza că până nu seamănă, nu se adună ori, altfel zis, cum îi turcu-i și pistolul.

Noi însă, credem că cei doi șefi de stat vor contribui atât la impulsionarea mult râvnitei integrări europene, cât și la stabilizarea situaţiei politice din Moldova. Poate chiar și la dezlegarea crizei din Ucraina.

Vorba clasicului: „Amândoi suntem de-o seamă/de-o făptură și de-o mamă…”. Rămânem în așteptarea sfatului înţelepţilor. Ne vom ciuli de zor urechile, ca să nu scăpăm – Doamne ferește! – vreo idee mai importantă izvodită de cei doi. Ne așteptăm la efectul sinergetic. Mâine, unul și cu unul nu va mai face doi, ci trei și mai mult.

• Referindu-se la demisia fostului ministru al Apărării, Marinuţa, Timofti a opinat, printre altele, că, cităm, „după părerea mea, suicidele în Armata Naţională erau prea frecvente”. Întocmai! Oare ce o fi de capul soldaţilor noștri de au început să încalce graficul suicidelor și să-și pună capăt zilelor „prea frecvent”. Vorba aia, mai răruţ, mai drăguţ, totul conform planului. În plus, Timofti a mai specificat că „este grav să se fure arme și mai ales că am aflat din alte surse despre aceasta”. Asta e chiar din caleafară! Rămâne doar de văzut la ce s-a referit șeful statului, la faptul că hoţii nu l-au pus la curent în prealabil ori că Marinuţa a preferat să nu-l întristeze cu știri deprimante. Cât despre candidatura lui Vitali Catan la Apărare, președintele a mărturisit că nu-l cunoaște personal, dar că l-a văzut la televizor. S-ar putea ca tocmai ăsta să fie norocul tânărului aspirant la funcţia de ministru, că avem un președinte care, dacă nu e chiar teleman, e un telespectator pasionat. Așa mai află și el ce se mai întâmplă prin ţară. Iar dacă totuși îl v-a numi pe Catan, nu ne rămâne decât să ne bucurăm. La un comandant suprem cuminte, nonviolent și pacifist, avem nevoie și de un ministru pe potrivă, care arată ca o fată mare dată cu gel și alifii. Cum să nu-ţi amintești și aici de un alt vers aproape clasic: „Mama pâine albă coace/ Noi cântăm voios,/ Pentru pace, pentru pace/ Mulţumim frumos!”. Cui? Se știe, conducerii noastre.

• Dacă tot veni vorba, Timofti și-a dat cu părerea și asupra relaţiilor RM cu NATO. Ia să-i ascultăm ideea: “Constituţia prevede că RM este o ţară neutră. Trebuie să respectăm Constituţia, deși vedem că Ucraina regretă că nu a aderat la timp la NATO”. Ce ar trebui să înţelegem din asta? E simplu. Că deși suntem neutri, ar fi bine să nu mai fim. Altfel o păţim ca ucrainenii, care și-au asmuţit maidanezii contra rușilor și au rămas fără Crimeea. Acum ar reieși că nu ne rămâne decât să le luăm exemplul: să sărim și noi cu sapa la avioane, că poate rămânem și fără Transnistria, și fără Găgăuzia.

Numele corect al succesului nostru este Nicolae Timofti!

În schimb, cum ar zice președintele, nu vom avea ce să regretăm. Ne-ar fi plăcut să auzim un răspuns mai tranșant, mai univoc, dar în lipsă de așa ceva, ne mulţumim și cu echivocurile. Că, cine știe, poate tocmai acestea sunt un semn sigur al înţelepciunii.

• Cât despre deputaţii cumpăraţi, ce să zică cumintele și blajinul nostru șef de stat. Că eu, cică, „nu mă implic în activitatea executivă și parlamentară. (Asta deși legea îi permite să o facă, ba chiar îl și obligă – n.n.) “Asemenea informaţie ne pune pe gânduri, este un fenomen grav, dacă un ales al poporului se vinde anumitor interese”, a conchis Timofti. Căderea pe gânduri, se zice, este un exerciţiu extrem de util. În plus, face bine la digestie și stimulează somnul. Iar de o fi sau nu la mijloc un caz de corupţie, șeful statului va afla la timpul potrivit, când cei de la guvernare vor găsi de cuviinţă să-l informeze. Iar până atunci, cică, „organele de anchetă acţionează în limitele legii”. Bine că e așa și nu altfel. Că, pe drept cuvânt, asta ne mai lipsea, ca organele respective să iasă, măcar și din greșeală, din limitele legale. Ei, la noi una ca asta nu poate avea loc și basta. Că doar suntem europeni sadea.

• Venise vorba și despre scandalul legat de pretenţia mai multor deputaţi din toate fracţiunile parlamentare, inclusiv din opoziţie, să se aleagă cu locuinţe noi în centrul orașului la preţuri de nimic. Dar fiţi pe pace, că și aici președintele și-a manifestat din plin ingeniozitatea și a clarificat cu seninătate voievodală cum stau lucrurile. „Într-o ţară săracă aceste informaţii sunt interpretate exagerat. Nu este rău, – a opinat șeful statului, – că cetăţenii, chiar dacă sunt deputaţi, doresc să-și îmbunătăţească condiţiile de trai în limitele legii”. O fi așa, nu ne punem în poară. Doar că la noi nu știm cum se întâmplă, dar cam de fiecare dată cine-mparte, parte-și face. În plus, poate că ar fi meritat ca simpla curiozitate a președintelui să-i sugereze verificarea condiţiilor de trai de care se bucură la ora actuală respectivii aleși ai poporului. Asta pentru ca să se convingă că majoritatea dintre ei au și case la sol, și vile, și conturi de milioane, și afaceri grase. Desigur, condiţiile de trai de care se bucură în momentul de faţă mai toţi deputaţii din lista respectivă sunt excelente, chiar de lux. Dar întotdeauna e loc de mai bine. Că doar oamenii n-au zis că n-ar dispune de spaţii de locuit suficient de confortabile, ci că, pur și simplu, ar dori „să-și îmbunătăţeas-

că condiţiile de trai”. Iar cei care nu au deloc acoperiș de-asupra capului, nu au decât să mai aștepte. Că doar nu dau turcii. Și aleși ai poporului avem doar câteva duzine, iar oamenii de rând, vulgul, să mai aștepte. Acum e rândul deputaţilor să-și facă dreptate.

• Jurnaliștii au vrut să audă părerea lui Timofti și asupra recentei iniţiative de a înlocui monumentul ostașului sovietic din faţa Academiei de Știinţe cu cel al limbii române. Și aici șeful nostru de stat s-a descurcat de minune. Să ascultăm vorbai plină de tâlc: „Datorită profesiei mele, am judecat oamenii nu după cum gândesc (ei sau judecătorul? – n.n.), dar ce acţiuni fac (cine, judecătorii sau infractorii? Că doar nu e totuna – n.n.)”. Președintele și-a continuat gându-i fluent și plin de consistenţă astfel: „Doresc să fie un monument al limbii române, locul trebuie identificat de specialiști.

Dacă vor decide să fie în locul ostașului sovietic, nu sunt împotrivă”, a concluzionat președintele. Despre implicaţiile politice și geopolitice, despre reacţiile energice ale unei părţi considerabile a societăţii domnia sa a preferat să nu se pronunţe. Plin de tact, delicateţe și rafinament intelectual, Timofti a căutat un răspuns solomonic. Unii susţin că l-a găsit, alţii că nu, dar, oricum, satisfacţia de a-i auzi aprecierea învăluită în rotocoale de fum diplomatic a fost una cvasigenerală.

• Referindu-se la proiectul său în acest mandat, la misiunea sa, cum ar veni, președintele Timofti a ţinut să sublinieze: „susţinerea coaliţiei de guvernare în integrarea europeană”. Bun și așa, zicem noi. Vorba lui Nicoale Sulac: „Ei, decât nica…”.

Trebuie să înţelegem că „integrarea europeană” ne va rezolva toate problemele, economice, politice, sociale, educaţionale, spirituale etc.

Pe drept cuvânt, visul mișcă istoria înainte. Totul depinde de faptul cine e cel care visează și ce anume i se arată în vis. Nu știm de ce, dar ne-a trecut prin cap nitam-nisam maxima carteziană: „somnul raţiunii naște monștri”. Bine măcar că nu e vorba de cazul nostru. La noi totul e bine și va fi și mai abitir. Sau mai dihai. Se va vedea.

• Cât privește felul în care se va manifesta președintele în viitoarea campanie electorală, dânsul a mărturisit că „nu se va implica în politică”. Bun și așa. Doar că șeful statului este, implicit, șeful sistemului politic într-un stat. În unul normal, firește. Iar Moldova, categoric, este un stat mai mult decât normal.

Iurie ROŞCA

Politic

21 MARTIE 2014

3

FLUX

Cele două probleme ale puterii de la Chişinău Dacă e să lăsăm la o parte simpatiile de ordin ideologic sau preferinţele de natură geopolitică, am putea spune la rece că guvernanţii noștri comit cu regularitate cel puţin două greșeli de bază. Prima ar fi cea legată de lipsa unor acţiuni eficiente care să dinamizeze economia naţională, să stimuleze businessul și să extindă capacitatea pieţei forţei interne de muncă. Cea de-a doua ţine de politica externă unilaterală, care se pliază pe interese străine și periclitează interesul naţional al ţării. Să le luăm pe rând.

Faptul că speranţele de schimbare în bine, legate de succesiunea la guvernare din 2009, s-au spulberat definitiv nu-l recunoaște doar mâna de ziși analiști politici tocmiţi de actuala putere și editorialiștii structurilor media subordonate tot ei. Dincolo de retorici mai mult sau mai puţin coerente, oamenii au așteptat deschiderea de noi oportunităţi pentru a munci și câștiga onest o bucată de pâine în ţară. Însă ce ni s-a întâmplat, am văzut cu toţii.

Climatul de afaceri s-a deteriorat substanţial.

De ce? Cunoaștem cu toţii. Fiscalitate exacerbată până la stimularea economiei tenebroase (cine mai lucrează la ora actuală în alb, să ridice mâna în sus), corupţia generalizată în structurile de stat, lipsa de independenţă și corupţia din sistemul judecătoresc, controlul asupra celor mai profitabile afaceri, exercitat de către aceeași mână de oameni care controlează și puterea politică, și organele de control financiar, și pe cele de forţă, și pe cele judecătorești, nu lasă loc în business decât clientelei politice a puterii. Singura speranţă a moldovenilor este legată de plecarea din ţară.

Fluxul de migranţi crește vertiginos, solicitările de cetăţenie română concurează cu cele de plecare pentru totdeauna în Federaţia Rusă. De aici și interpretarea simplistă, pe care o auzim cu regularitate din gura politicienilor înregimentaţi în cele două tabere beligerante, a celor două megastructuri politico-economice, în care este invitată Moldova: Uniunea Europeană versus Uniunea Vamală. Așadar, unii vor să călătorească fără vize în Europa, alţii – în Rusia. Și tot mai puţină lume își leagă speranţele de propria ţară, care să-i ofere condiţii minime pentru un trai decent. Iar creditele și granturile astronomice oferite de către occidentali, plus propaganda media despre integrarea europeană, nu pot înlocui lipsa de soluţii practice pentru economia naţională. Și nici cifrele macroeconomice triumfaliste, nici diagramele optimiste nu se reflectă pozitiv în buzunarul omului de rând.

Așadar, cincinalul “marșului triumfal al democraţilor” la cârma ţării se apropie de sfârșit. Parcă avem și un șef de stat necorupt, și un premier simpatic, și un spicher drăguţ, dar carul economiei naţionale tot nu iese din groapă. Și nici discursul sonor, nici sprijinul total și necondiţionat al occidentalilor nu reușesc să-l urnească din loc. Vin alegerile. Și din nou cei de la putere ne vor prezenta în loc de

performanţe scuze și circumstanţe atenuante despre opoziţia distructivă și factorii obiectivi care nu le-au îngăduit să se descurce mai bine.

Iar cea de-a doua greșeală gravă după eșecul în redresarea economiei naţionale este politica externă unilaterală a actualei puteri. Încă de la începutul accederii sale la guvernare, coaliţia a preferat să se plieze pe valul integrării europene, crezând că anume acesta este colacul de salvare bun pentru Moldova. Că vânturile geopolitice bat la noi din părţi diferite și chiar diametral opuse, o știe toată lumea.

Puterea însă, a ales cea mai simplă soluţie: să se plieze pe trendul în vogă. Integrarea europeană și apropierea de spaţiul occidental reprezintă singura opţiune a actualei guvernări – politică, economică, civilizaţională. Înregimentarea în șirul ţărilor ex-comuniste care au ales vectorul european ne este prezentată ca sigura soluţie de dezvoltare, fără alternativă, indiscutabilă.

Nedorinţa sau poate incapacitatea de a studia experienţa ţărilor care au reușit deja să guste din plin efectele integrării vădește nu doar absenţa unui minim spirit critic, dar și

lipsa unui proiect naţional ce ar izvorî din interesele fundamentale ale ţării. Obsesia de a fi „în rând cu lumea”, plăcerea provincialului de a se integra în clubul elitist din Europa, lipsa de înţelegere a profilului identitar al poporului pe care îl guvernează, toate acestea sunt trăsături comune ale portretului de grup. În lipsa unei consistenţe intelectuale și spirituale, oamenii care populează instituţiile statului se prezintă ca o corporaţie de imitatori care confundă valorile autentice cu “valorile europene”. Zelul cu care sunt plodite pe bandă rulantă instituţii și legi copiate după calapodul de împrumut, transformă structurile de stat într-un „sat al lui Potiomkin”, în „forme fără

fond”, sterpe, nefuncţionale și caricaturale.

Liberalizarea regimului de vize este râvnită și servită ca cea mai grozavă realizare istorică.

Astfel, un drept elementar de a circula fără obstacole birocratice în spaţiul european este dat drept o “poveste de succes”, în timp ce, de fapt, efectul practic va fi doar creșterea astronomică a numărului de migranţi, cu toate consecinţele demografice de proporţii catastrofale, care vor pecetlui soarta noastră de popor pe cale de dispariţie.

Mitul liberului schimb ne este și el servit ca prilej de jubilaţie. Libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor și capitalurilor într-o piaţă comună cu cea a UE este dată drept soluţie optimă pentru economia naţională. Și nimeni nu se mai întreabă ce au păţit economiile Greciei, Spaniei, Portugaliei, Italiei, ca să nu mai vorbim de cele ale ţărilor ex-comuniste deja intrate în „familia europeană”, dacă totul merge perfect în acest conglomerat de state aflat la cheremul marilor corporaţii transnaţionale. Dacă până mai ieri termenul cel mai des utilizat faţă de fenomenul dominaţiei economice a ţărilor sărace de marile entităţi occidentale (grupuri industriale sau financiare) era cel de colonialism economic, experţii din spaţiul ex-comunist recurg în ultima

vreme la un altul, și mai dur: genocid economic. Am putea doar adăuga că acest genocid este unul deopotrivă și cultural, și religios, și demografic.

Noţiunea nu este una deloc exagerată, dacă e să ţinem cont de faptul că ne aflăm în epoca războaielor nonmilitare, armele economice substituindu-le pe cele tradiţionale. În locul versiunii „hard”, cu tancuri și infanterie ale inamicului prezente pe teritoriul naţional, astăzi este la modă versiunea „soft”, cu megaholdinguri internaţionale, care practică un alt gen de ocupaţie. Invazia produselor de import și a capitalului străin în economiile subdezvoltate reprezintă metoda cea mai eficientă și mai „nonviolentă” de cucerire a unui popor.

Investitorii străini și produsele de import, cu tot cu brandurile lor inoculate prin industria reclamei, sunt privite la noi ca semne sigure de accedere la statutul de societate civilizată.

Desigur, acceptarea condiţiei de vasal al centrelor de putere occidentale înseamnă în cazul Republicii Moldova deteriorarea dramatică a relaţiilor cu Federaţia Rusă. Însușirea posturii ingrate de soldat al unor armate străine, ce urmăresc scopuri străine intereselor noastre, deja reprezintă costuri gigantice pentru noi. Accesul limitat al producţiei autohtone pe piaţa rusă, costurile ridicate la resursele energetice, riscurile escaladării unor tensiuni politice interne ar fi doar câteva dintre consecinţele directe ale acestei orientări unilaterale spre Vest. Încadrarea într-un război geopolitic de amploare globală de partea unuia dintre beligeranţi a ieșit în mod izbitor în evidenţă în legătură cu criza din Ucraina. În toiul tragicelor evenimente din ţara vecină și a confruntărilor crescânde dintre SUA și UE, pe de o parte, și

Rusia, pe de altă parte, conducătorii noștri de prim rang, urmând comandamentele sponsorilor săi, nu găsesc nimic mai cu cale decât să se înscrie în cercul ţărilor care condamnă Rusia. Vizitele demnitarilor noștri la Washington, Bruxelles și Kiev, poziţiile exprimate de majoritatea parlamentară și de șeful statului ne plasează direct în epicentrul acestor confruntări majore, al căror final este greu de prevăzut.

După referendumul și recunoașterea oficială de către Moscova a independenţei Crimeii, riscurile dezagregării teritoriale definitive a Moldovei au crescut în mod considerabil. Lecţia dramatică a anului 2008, când, ca urmare a conflictului ruso-georgian, două părţi ale Georgiei s-au desprins, devenind subiecţi ai dreptului internaţional, ar fi trebuit însușită temeinic. Iată că a sosit și „lecţia ucraineană”. Oare Moldova chiar vădește vocaţia suicidului, de vreme ce ţine morţiș să fie cea de-a treia ţară care-și măsoară puterile cu Rusia, mizând pe sprijinul occidental?

Referendumul recent din Autonomia Găgăuză, ca și poziţia din ce în ce mai tranșantă a liderilor de la Tiraspol, arată fără putinţă de tăgadă că riscurile repetării experienţei dramatice a Georgiei și Ucrainei sunt cât se poate de actuale pentru Moldova. Doar că mai rămâne de reţinut că nici administraţia SUA, nici birocraţia europeană, care influenţează în mod decisiv comportamentul autorităţilor noastre, nu vor fi în stare să prevină sau să împiedice eventuala (sperăm, nu și iminenta) destrămare teritorială a Republicii Moldova.

Costurile angajării într-un război străin sunt nejustificat de mari, putând deveni la un moment dat fatale. Iar dacă evenimentele vor cunoaște anume o astfel de turnură fatală, blamarea ritualică a Moscovei nu va reprezenta o justificare demnă de luat în seamă. Într-un război funcţionează anume regulile războiului, cu toate consecinţele politice, diplomatice și economice.

Chiar dacă cei de la cârma ţării sunt opaci la orice sugestii, cu excepţia celor care emană din centrele de luare a deciziilor din exterior, ne permitem să formulăm totuși câteva. Ţara noastră are nevoie de identificarea unui punct de echilibru de ordin geopolitic în contextul escaladării conflictului între marii jucători internaţionali. Și aici flexibilitatea diplomatică, moderaţia în discursul oficial și cultivarea relaţiilor de parteneriat atât cu Moscova, cât și cu Bruxellesul și Washingtonul, ar fi absolut indispensabile pentru Moldova. Accentuarea statutului nostru de ţară neutră, reluarea dialogului pozitiv cu Moscova, declinarea insistenţelor centrelor de putere occidentale de a ne folosi în detrimentul intereselor noastre contra Rusiei ar reprezenta acele măsuri ce ar putea reechilibra situaţia Republicii Moldova.

Desigur, decizia aparţine autorităţilor, însă posibilele urmări ireparabile le va suporta, în primul rând, poporul.

Iurie ROŞCA

FLUX

4

Economic 21 MARTIE 2014

BNM: Guvernare cu miros de crimă economică și comisiei respective, fie se teme de urmările care pot avea loc după discuţiile din Parlament.

Toate promisiunile date de Dorin Drăguţanu în toamna și iarna anului trecut, prin care asigura mediul de afaceri și populaţia că totul va fi bine și lucrurile vor reveni la normal s-au soldat cu un eșec total.

Prognozele pe care le-am făcut publice la începutul toamnei anului 2013, precum că vor urma scumpiri pe toate segmentele de piaţă, s-au materializat în totalitate.

Prin intermediul presei, guvernatorul BNM îmi răspundea și se bătea cu pumnul în piept că nu se va întâmpla nimic de genul acelor prognoze publicate.

Se pare, cartelul nu mai are nevoie de Drăguţanu. Acesta și-a îndeplinit misiunea sa, a devenit de prisos și poate fi aruncat la coș. În ultimii 10 ani, am publicat peste 20 de lucrări de sinteză și analiză privind practica Băncii Naţionale a Moldovei de deposedare a cetăţenilor de monedă străină, manipularea pieţei monetare și repercusiunile activităţii BNM asupra mediului de afaceri, instabilităţii financiare a ţării, creșterii preţurilor etc.

Prin analizele respective a fost demonstrat cu lux de amănunte cum BNM, proasta administrare a acesteia, a supus unor riscuri și ameninţări majore economia ţării, a provocat reducerea și primejduirea investiţiilor străine și autohtone, a destabilizat mediul de afaceri din Moldova și a creat un dezechilibru dezorientat al economiei naţionale. În ultimii 4 ani, situaţia în sectorul real al economiei a fost perturbată în totalitate și a ajuns la absurditate. În perioada anilor 2011-2014 s-a văzut cum Banca Naţională a Moldovei a devenit principalul instrument în mâinile unui grup de persoane care, cu ajutorul acesteia, practic, au acaparat economia naţională. În 2010-2013, BNM, prin acţiunile sau inacţiunile sale, a fost complice la toate atacurile raider asupra unor bănci și instituţii financiare din ţară, a protejat acţiunile de deposedare a unor proprietari de bănci comerciale și a facilitat formarea unui cartel bancar, lăsându-l să acţioneze pe piaţa financiar-bancară concertat, liber, fără nicio teamă că ar putea fi pedepsit.

Prin acţiunile sale, BNM, condusă de Drăguţanu, a permis să fie atacată Banca de Economii, deposedată de avere și vândută unor persoane dubioase. Conducerea BNM până în prezent nu cunoaște cine a devenit proprietar la BEM. Tot Drăguţanu poartă vina principală pentru intenţia de a vinde Banca de Economii Rusiei, și nu pur și simplu unei bănci

comerciale rusești, ci unei bănci controlată de Serviciul Federal de Securitate din Rusia (ФСБ).

Rezultatele analizelor cursului de schimb al leului moldovenesc, efectuate pe parcursul anilor, de fiecare dată au scos în evidenţă grave lacune în activitatea BNM. De la introducerea monedei naţionale și până în prezent, cursul de schimb a jucat principalul rol în defavorizarea competitivităţii economiei naţionale pe plan intern și internaţional. În toată această perioadă, moldovenii s-au lăudat cu existenţa leului tare, în defavoarea dezvoltării mediului de afaceri și creșterii economice.

Manipulările cursului de schimb a monedei naţionale de fiecare dată au provocat majorarea sărăciei, creșterea preţurilor la toate bunurile și serviciile, a frânat interesul manifestat de investitorii străini, a menţinut și a aprofundat criza economică din Moldova, care, odată începută în 1991, nu are nici semne de ameliorare.

Acţiunile legate de reducerea cursului de schimb (devalorizarea) a monedei naţionale poartă un caracter criminal la nivel de BNM. Mai ales flotările din ultimele 8 luni direct vizează activitatea BNM, relevând o impotenţă totală și pierderea oricărui control asupra pieţei financiarmonetare.

De aceea, sunt de părerea că activitatea BNM trebuie să fie analizată prin prisma acţiunilor economice criminale, sub aspect penal.

Pentru informaţie!

Foto: tribuna.md

Faptul că marţi, 18 martie, Comisia parlamentară economie, buget și finanţe a decis să propună Parlamentului includerea pe ordinea de zi a chestiunii privind demiterea guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, este salutabil, însă nu este de-ajuns. În ultimii ani, conducerea BNM a desfășurat activităţi foarte periculoase, orientate contra stabilităţii financiare a ţării și care, practic, au ameninţat securitatea economică și financiară a statului. În acest context, activitatea BNM din ultimii 4 ani trebuie să fie analizată în cadrul unei anchete complexe, deoarece nu este exclus ca în deciziile luate de BNM, contrar intereselor economice și financiare ale statului Moldova, să aibă atribuţii persoane politice, demnitari de stat, funcţionari publici și persoane de afaceri cu influenţă asupra Executivului moldovenesc.

Analiza trendurilor cursului de schimb a scos de fiecare dată în evidenţă paralele momentane de coincidenţă cu creșteri de preţuri la unele mărfuri de import, accesarea unor credite bancare fabuloase, procura-

rea unor obiective publice. De fiecare dată, oscilaţiile cursului de schimb valutar, practic, coincideau cu atacurile raider asupra băncilor comerciale moldovenești și asupra companiilor de asigurări etc.

Astăzi în niciun caz nu putem vorbi despre deprecierea naturală a leului moldovenesc și nici despre întărirea leului în unele momente de criză financiară. Orice explicaţii aduse de către guvernatorul BNM, Drăguţanu, care pune la bază corecţiile de pe pieţele financiare internaţionale, sunt absurde și sterile. Dânsul ori nu cunoaște ce înseamnă pieţe financiare internaţionale, ori face confuzii. Însă nu exclud nici faptul că i se șoptește ce să spună în faţa camerelor de luat vederi.

Toate acestea demonstrează neprofesionalism și generează respingere profesională din partea mediului de afaceri și a societăţii civile.

Neprezentarea lui Drăguţanu în Parlament, la invitaţiile Comisiei, pentru a fi audiat cu privire la situaţia de pe piaţa valutară, pune semne de întrebări. Fie dânsul se simte atât de protejat, încât poate să-și permită ignorarea invitaţiilor deputaţilor

Din luna februarie și până în prezent, agenţiile de reglementare din Moldova sunt invadate de o avalanșă de cereri privind majorarea tarifelor, din cauza situaţiei de pe piaţa valutară. În aceste condiţii, indubitabil, putem afirma că vor avea de suferit consumatorii de produse și servicii, or, aceștia sunt cei care plătesc de facto pentru greșelile proastei administrări a BNM. Locul de guvernator al Băncii Naţionale trebuie să fie ocupat de o persoană profesionistă, care are în sufletul său și spiritul de patriotism, nu numai obsesia pentru salarii mari și indiferenţă totală faţă de obligaţiunile de funcţie. Înainte de a face publice niște materiale, vreau să-i adresez, prin intermediul presei, o întrebare domnului guvernator al BNM, Dorin Drăguţanu:

Domnule Dorin Drăguţanu!

Răspundeţi foarte sincer, dacă aveţi venituri din plasamentele BNM în activele băncilor și instituţiilor financiare străine, inclusiv cele din SUA? Care este comisionul pe care îl încasaţi din acele plasamente, dacă acesta există?

Gheorghe COSTANDACHI Sursa: costandachi.eu

Migranţii reîntorşi în ţară completează rândurile şomerilor Peste o treime dintre migranții reîntorși sunt șomeri sau muncesc ocazional în Moldova, iar cei mai vulnerabili pe piața muncii sunt tinerii, relevă un nou studiu al Organizației Internaționale a Muncii (ILO).

Potrivit studiului, migranţii reîntorși constituie circa 2,6 % din totalul populaţiei cu vârstă de 15-64 de ani, iar profilul lor sociodemografic este similar migranţilor în general, fiind caracterizat de ponderi mai înalte în rândul bărbaților și persoanelor din mediul rural. Principalele motive care au determinat reîntoarcerea migranţilor au fost cele de natură personală, cum sunt incapacitatea de a mai munci, presiuni din partea familiei, îmbolnăvirea/decesul îngrijitorului copilului de acasă și altele. În jur de 40 la sută dintre migranții reîntorși au o ocupaţie stabilă. Aceștia sunt fie angajaţi, fie antreprenori, fie lucrează terenul agricol propriu sau al familiei. Peste 1/3 sunt șomeri sau muncesc ocazional. Cei mai vulnerabili pe piața muncii s-au dovedit a fi tinerii migranți reîntorși, printre aceștia fiind înregistrată cea mai mare pondere a șomerilor și a persoanelor economic inactive.

Deși situaţia migranţilor reîntorși pare destul

de dificilă, autorităţile speră că studiul va contribui la o mai bună înțelegere a legăturii dintre reîntoarcerea migranților și dezvoltarea Republicii Moldova. În baza acestuia, Guvernul, în colaborare cu societatea civilă și partenerii sociali și de dezvoltare, va elabora politici menite să faciliteze revenirea și reintegrarea migranților reveniţi în Moldova. „Reintegrarea socioeconomică durabilă a persoanelor reîntoarse constituie o prioritate pentru Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și, în acest context, a fost elaborat proiectul Planului de acțiuni pentru anii

2014-2016 privind susținerea reintegrării cetățenilor reîntorși de peste hotare, care la moment este în proces de examinare la Guvern”, a precizat Sergiu Sainciuc, viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, la conferinţa în cadrul căreia a fost prezentat studiul. ”Oportunitățile de pe piaţa muncii, posibilităţile de investiţie a economiilor acumulate, accesul la studii și servicii de sănătate calitative atât pentru migranţi, cât și pentru familiile lor sunt vitale pentru a atrage și a menţine migranţii în ţară”, a menționat Antonio Graziosi, directorul Echipei de Suport Tehnic privind

Munca Decentă/Biroul pentru Țările din Europa Centrală și de Est al ILO cu sediul la Budapesta.

Ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău, Jaromir Kvapil, a subliniat că „cea mai bună modalitate de încurajare a reîntoarcerii migranților constă în dezvoltarea economică sustenabilă a ţării cu un climat de afaceri favorabil și politici guvernamentale adaptate la nevoile migranților”.

Autorităţile cred că reîntoarcerea și reintegrarea migranţilor ar putea constitui istorii de succes, în cazul în care politicile și practicile statului vor răspunde nevoilor migranților și vor adopta un caracter sistemic în cadrul strategiilor de dezvoltare ale țării. Totuși, în ceea ce privește „poveștile de succes”, ne-am obișnuit deja să le privim cu o suficientă doză de scepticism, pentru că, de cele mai multe ori, politicile și strategiile arată frumos pe hârtie și în rapoarte, dar rareori ajung realitate.

Studiul ”Reîntoarcerea lucrătorilor migranți și dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova” a fost realizat de Centrul pentru Investigații Sociologice și Marketing CBS AXA și Organizația Internațională a Muncii cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

FLUX

Politic

21 MARTIE 2014

5

FLUX

De ce nu vrea Sturza să-şi pună PLR-ul în cârcă?

La începutul acestei săptămâni s-a mai dezlegat un mister care tulbură de ceva timp minţile încinse ale moldovenilor – revine ori nu Sturza în politică. Iată întrebarea!

Se pare că nu revine. Sau nu până la alegerile din toamnă. Cam asta a lăsat să se înţeleagă fostul premier, Ion Sturza, în cadrul unei emisiuni la TV 7.

Omul de afaceri – care apare frecvent pe post de oracol, făcând previziuni când mai optimiste, când apocaliptice privind viitorul Republicii Moldova, dar și de analist al vieţii politice de la Chișinău, tot mai critic în ultima perioadă faţă de actuala guvernare – a promis că, deși nu are de gând să se implice în vreun proiect politic, nu va renunţa să se expună, să analizeze ceea ce se întâmplă și chiar să influenţeze procesul politic.

Sturza le-a recomandat „să se liniștească” tuturor celor care ar avea oareșice îngrijorări în legătură cu revenirea sa în politică, accentuând că nu pretinde nici la șefia vreunui partid sau la un loc pe lista electorală, nici la funcţii de stat, în Parlament ori în Guvern.

Problema este, cum înţelege Sturza „să influenţeze procesul”, iar asta pare să tulbure liniștea aliaţilor mai mult chiar decât dacă acesta ar candida pe lista vreunui partid. Pentru că nu este clar ce grup de „patrioţi ai ţării” intenţionează ex-premierul să adune în jurul său și cât de aspru îi va critica, împreună cu aceștia, în campania electorală pe cei ce și-au „vândut ţara”.

Că tonalitatea viitoarelor analize

și luări de atitudine va fi dură, nu încape nicio îndoială. Chiar în cadrul respectivei emisiuni, Sturza a dat de înţeles că succesul coaliţiei la viitoarele alegeri este îndoielnic, afirmând că nici măcar aliaţii înșiși nu mai cred în acest succes.

El a acuzat elita politică de faptul că este ruptă de realitate și suferă de aceleași păcate ca și fosta guvernare comunistă: corupţie, protejarea intereselor clanurilor oligarhice, scindarea electoratului. Deci, fostul premier le-a recomandat politicienilor să nu se relaxeze.

Despre revenirea omului de afaceri în politica de la Chișinău se vorbește de mai multă vreme, aceste supoziţii fiind reactualizate periodic, chiar de Sturza însuși. Astfel, în septembrie trecut, el preciza că nu ar putea să afirme cu certitudine că nu va reveni niciodată în politică. „Dacă se ivește o ocazie, ar putea să se întâmple”, declara el pentru un post de televiziune.

O astfel de „ocazie” părea să fie și nou înfiinţatul Partid Liberal Reformator, la al cărui congres de constituire a participat. Cert este că unii dintre fondatorii formaţiunii își puneau mari speranţe în faptul că acesta va accepta să preia conducerea PLR. Dar, până la urmă, oferta nu a fost suficient de convingătoare. Asta în pofida încrederii lui Ion Hadârcă cum că PLR ar fi „cel mai potrivit partid pentru Ion Sturza”.

Prin urmare, omul de afaceri nu a candidat în decembrie la șefia partidului, dar nici nu i-a lipsit de orice speranţă pe reformatori că li s-ar putea alătura până la începerea campaniei electorale, afirmând chiar

după congres că are „ambiţii politice”. Președintele PLR, Ion Hadârcă, admitea că ar mai exista șanse pentru a-l convinge pe Ion Sturza, până la preconizatul congres extraordinar al formaţiunii din această lună.

Acum, iată, alegerea pe care a făcut-o omul de afaceri este clară. Și aceasta nu este una în favoarea PLR, dar, se pare, nici a oricărei alte formaţiuni politice. Și cu atât mai improbabil este ca Sturza să-și constituie un nou partid, pentru că nu mai are timp pentru asta. Dar nici dorinţă, probabil.

De ce l-au curtat atât de insistent liberalii reformaţi pe fostul prim-ministru? Nu doar pentru un plus de imagine și vizibilitate, deși nici acest aspect nu este de neglijat pentru cei care aspiră în continuare la confortul fotoliilor parlamentare. Există însă și un alt aspect, esenţial în actuala campanie electorală, și anume, cel financiar. Pentru că, odată cu venirea la putere a oligarhilor, costurile

respectivelor campanii au trecut de orice limite imaginabile. Spuneam și anterior, timpul romantismului în politică a apus, acum este timpul sacilor cu bani.

De-acum încolo, partidele care se vor angaja în competiţia electorală trebuie să se preocupe din vreme de identificarea unor surse de finanţare serioase. Prin urmare, nu doar la plusul de relevanţă pe care l-ar putea aduce Sturza s-au gândit capii reformatorilor, ci și la mijloacele financiare ale acestuia. Pentru că analistul Igor Boţan, de exemplu, remarca „modul fastuos în care a fost organizat congresul”, presupunând că pentru asta a fost nevoie de un efort financiar destul de consistent, pe care ar fi putut să și-l asume Ion Sturza. „Și acest factor trebuie luat în considerare, dacă Ion Sturza este animatorul din umbră al Partidului Liberal Reformator, nu doar din punct de vedere ideologic, dar și

din punct de vedere financiar, lucru pe care domnul Ion Sturza poate să și-l permită”, opina analistul într-un interviu pentru radio Europa Liberă.

Dar ca un adevărat om de afaceri ce este, lui Sturza, putem presupune, nu-i prea place să arunce banii în vânt, adică într-o afacere nesigură. De aceea, nici nu a acceptat cu ochii închiși oferta, ci a preferat să tatoneze terenul și să observe care este „trendul”. Iar realitatea a demonstrat că, în pofida declaraţiilor triumfaliste și excesiv de optimiste, liberalii reformatori arată destul de prost în sondajele de opinie, iar șansele de accedere în viitorul legislativ sunt ca și inexistente. Cu sau fără un transfer de autoritate din afară.

Prin urmare, Ion Sturza nu are niciun motiv să-și pună imaginea la bătaie. Pentru că revenirea acestuia în „politica mare” poate să se producă doar în condiţiile unui succes garantat. Deoarece a doua venire, practic, nu mai este posibilă. Lucrul acesta îl cunoaștem și noi, și Sturza, din experienţa tristă a altor politicieni care și-au dorit o revenire triumfală. Inclusiv a unor foști premieri, care, mizând pe notorietatea de altă dată, au venit la cârma unor partide minore, iar naufragiul a fost devastator și iremediabil. Și îl credem fără niciun fel de rezerve pe omul de afaceri atunci când afirmă că el nu este gata să devină lider al oricărui partid, doar pentru a reveni în politică. Nu al oricărui, ci al unuia cu șanse reale. Doar că în cele cu șanse, funcţiile de lider sunt, pentru moment, ocupate.

Ioana FLOREA, FLUX

Patimi electorale la Bucureşti, pentru Republica Moldova Victor Ponta calcă prin aceleași străchini politice ca și Traian Băsescu. După ce, anterior, șeful statului român și-a exprimat, repetat, preferinţele electorale în contextul unor campanii electorale de la noi, iată că nici primul ministru nu a dorit să rămână mai prejos și a declarat că are datoria sfântă de a ajuta Republica Moldova, astfel încât la alegerile din noiembrie să nu câștige din nou comuniștii.

Ponta a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a vorbit de „supărările personale” ale lui Băsescu vizavi de premierul moldovean Iurie Leancă. „Eu nu vreau să cred că președintele României l-ar vrea mai degrabă pe Voronin la conducerea Moldovei decât pe Iurie Leancă,” a declarat Ponta la România TV. Oricare ar fi atitudinea faţă de Voronin și PCRM, credem totuși că astfel de declaraţii nu sunt conforme nici uzanţelor, nici bunului-simţ, pentru că ele înseamnă, de fapt, un

amestec în treburile politice ale altui stat, fie el și frăţesc.

Doar că aici nu este vorba atât de grija pentru ţara noastră, cât de ostilităţile dintre cei doi oficiali de peste Prut, extrapolate și în relaţia cu politicul de la noi.

Astfel, Victor Ponta, dorind să întărească cele spuse anterior, a mai adăugat la scurt timp: „Oricine atacă Guvernul Moldovei în acest moment, vrea să îi facă un bine lui Voronin. Deci, între Iurie Leancă și Voronin, eu îl aleg de Iurie Leancă. Cine îl atacă pe Lean-

că e prieten cu Voronin, e foarte simplu”.

La fel de „simplu” vede lucrurile și Traian Băsescu, atunci când „îl pune la punct” pe șeful Cabinetului de Miniștri de la Chișinău, afirmând că „…nu va folosi nimănui dacă premierul Leancă mai face câteva plimbări pe la București și, împreună cu Ponta, atacă președintele.

Leancă ar trebui să aibă grijă de relaţia cu Rusia”.

Supărarea președintelui României se trage încă din toamna anului trecut, atunci când a afirmat că „noul proiect fundamental de ţară pentru România este unirea cu Republica Moldova”, proiect de care se va ocupa „categoric”, după ce își va încheia mandatul. În replică, Leancă a declarat atunci că Republica Moldova are nevoie de mesaje care să consolideze societatea, nu de declaraţii ca a președintelui Băsescu, care să o scindeze.

Băsescu însă nu este supărat doar pe premierul Leancă, ci pe mai mulţi „politicieni moldoveni de la vârf”, care, în opinia lui, „au aproape o plăcere” să bârfească mai degrabă România decât Federaţia Rusă. „Politicienii moldoveni sunt, uneori, mai apropiaţi de Rusia decât de România” și nu îndrăznesc „să îi spună Rusiei ce au de spus”, mai declara Băsescu într-un recent interviu, prognozând convins că

nu există „un parcurs garantat al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană”.

Mai mult decât atât, aprigul susţinător al parcursului nostru european s-a declarat sceptic în privinţa posibilităţii de integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană: „… R. Moldova are problema Transnistria. Niciodată după problema Cipru, UE nu va mai primi în interiorul său o ţară cu probleme teritoriale”.

Dar s-a contrazis doar câteva zile mai târziu, după întâlnirea de la Iași cu președintele Nicolae Timofti, când a afirmat că integrarea în UE este salvarea noastră în faţa pericolului expansiunii rusești. „Soluţia pentru garantarea securităţii Republicii Moldova este accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nu există soluţie mai bună decât integrarea în UE”, a declarat Traian Băsescu în faţa presei. Și a precizat că i-a promis președintelui Timofti că, „în cel mai scurt timp, Republica Moldova va primi un astfel de orizont, o perspectivă europeană garantată”.

De fapt, președintele României lansează în permanenţă afirmaţii contradictorii. Declarând că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea „este o proiecție a ceea ce se poate întâmpla în Republica Moldova”, Băsescu a explicat că dacă Rusia procedează la fel și în

cazul ţării noastre, „România în niciun caz nu va interveni militar în Republica Moldova”.

Apoi tot el a spus că cea mai mare „îngrijorare” a sa este Republica Moldova. Și chiar dacă România este exclusă din raza țărilor afectate de conflictul ruso-ucrainean, „nu înseamnă că armata română stă și așteaptă primăvara, ci își face toate aplicațiile și toate programele de instruire”.

Supărat pe reacţiile politicienilor de la Chișinău (evident, nu pe cei agreaţi de el) Traian Băsescu a spus că nu va mai insista de-acum încolo „pe proiectul naţional al unirii României cu Republica Moldova”, dar a dat de înţeles că asta ar fi singura soluţie de integrare în UE: „Noi am dat opţiunea: „Reveniţi la patriamamă și mergem împreună către UE.” Ce ar trebui să înţeleagă

cetăţenii noștri din această avalanșă de declaraţii contradictorii? Este explicabilă lupta dintre politicienii de peste Prut pentru titlul de „cel mai bun prieten al basarabenilor” și pentru dreptul de a gestiona unilateral relaţia „frăţească” cu Republica Moldova. Pentru că se apropie europarlamentarele, apoi nu sunt departe nici alegerile prezidenţiale. De aceea, Ponta și Băsescu îi împart pe politicienii de la Chișinău pe criterii de „simpatii și antipatii”, lăudându-i pe unii și criticându-i pe alţii, comunicând cu o parte dintre aceștia și ignorându-i pe ceilalţi.

Numai că o astfel de atitudine este contraproductivă și păguboasă. Și, așa cum afirma Traian Băsescu despre Victor Ponta că ar avea „o poziţie dubioasă” faţă de Moldova, noi zicem că „dubioase” sunt toate aceste atitudini.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Geopolitic 21 MARTIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (7) CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Continuare din numărul precedent.

Relevanţa normativismului pentru Teoria Lumii Multipolare (TLM) Normativismul în RI este foarte potrivit pentru o analiză „consistentă” a civilizaţiilor și a structurii relaţiilor dintre ele. Această abordare plasează în centrul atenţiei cercetarea normelor, valorilor, ideilor și idealurilor unor societăţi concrete, ceea ce contribuie la înţelegerea faptului cum sunt conștientizate temele de bază ale Relaţiilor Internaţionale (RI) în ţări și contexte sociale diferite. Abordarea normativistă presupune faptul că imaginile politicii mondiale sunt înţelese și interpretate de către fiecare societate în conformitate cu postulatele (normele) sale culturale. Aceste norme influenţează asupra conducerii politice și asupra altor centre care iau decizii în chestiuni de politică externă, deoarece acestea nu sunt niciodată rupte de mediul social, ci sunt legate de acesta și depind de el din raţiuni de politică internă (problema legitimităţii). Chiar dacă indivizi aparte sau totalitatea lor nu posedă competenţă în chestiuni de politică internaţională și de relaţii externe, suma reprezentărilor acestora pot să influenţeze legitimarea conducătorului. Astfel, politica externă este plasată într-un context sociocultural concret, în cadrul căruia simbolurile, preferinţele, principiile și complexele etnice au un rol important.

Studiind în mod prioritar imaginile din domeniul relaţiilor internaţionale (de exemplu, chipul celuilalt) și rezonanţa acestora într-o societate concretă, normativiștii ne apropie nemijlocit de întocmirea hărţii civilizaţionale, unde societăţi diferite proiectează complexe diferite ale criteriilor morale, ale aprecierilor etice, ale imperativelor și regulilor asupra mediului internaţional. Cum se conjugă această situaţie cu politica reală în fiecare caz aparte este nevoie să se cerceteze în mod separat. Însă având o astfel de abordare, întreaga zonă a relaţiilor internaţionale devine nu un spaţiu de utilizare a tehnologiilor de forţă sau economice ori a iniţiativelor instituţionale globaliste, ci un câmp al simbolurilor și semnelor, pe care le interpretează în mod diferit societăţi și culturi diferite, în conformitate cu propriul set de valori. În felul acesta, pentru TLM se deschide un teren vast pentru analiza simbolică a relaţiilor internaţionale în baza unor ansambluri civilizaţionale concrete, fiecare dintre acestea fiind descris prin intermediul unui tablou original de norme și idealuri.

Relevanţa teoriei constructiviste pentru TLM Importanţa constructivismului pentru TLM a fost menţionată deja ceva mai devreme. Însă contează cel mai mult aici importanţa acordată construcţiilor teoretice, care uneori au un rol hotărâtor în realizarea unui sau altui proiect. Reprezentările despre lume afectează lumea, și chiar dacă nu o fac să fie așa cum este imaginată, cel puţin îi conferă anumite trăsături de

ordin calitativ. Prin urmare, sistemul relaţiilor internaţionale reprezintă întro măsură considerabilă un rezultat al construirii pe parcursul desfășurării câmpului teoretic al RI ca disciplină. Înșiși constructiviștii, și, în primul rând, A. Wendt, preferă să utilizeze această metodă într-o cheie umanistă și neoliberală, scoţând în evidenţă faptul cât de mult depinde în RI de formulări ce impun autolimitări sau de conflicte programate de niște principii prealabile. Wendt consideră că anarhia relaţiilor internaţionale poate fi înţeleasă în mod diferit: în spiritul lui Hobbes (rivalitate, pregătire de război), al lui Locke (concurenţă, coexistenţă pașnică), al lui Kant (solidaritate, parteneriat, unire într-o societate civilă comună). Potrivit lui Wendt, din punct de vedere ontologic este vorbea despre aceeași anarhie, însă aprecierea ei gnoseologică permite să fie construită în temeiul ei fie un câmp al conflictului, fie o zonă a concurenţei, fie un spaţiu al unei cooperări strânse și solidare. În funcţie de felul cum vom configura înţelegerea realităţii în relaţiile internaţionale, anume astfel, în definitiv, va și apărea aceasta. Constructiviștii consideră că trăim în acea lume pe care o creăm noi înșiși. Nicholas Onuf formulează această idee în lucrarea sa programatică „Lumea pe care am creat-o noi înșine” („World of Our Making”1). Civilizaţiile nonoccidentale vor prefera în mod logic „să creeze lumea” în concordanţă cu propriile principii și idealuri, cu tradiţiile și patternurile lor culturale. Lumea occidentală, care pretinde să fie singurul și universalul model al lumii, este creată de oamenii Occidentului. Tot ei s-au învăţat să-l deconstruiască și să-l construiască din nou. Această practică este extrem de importantă pentru TLM. Însă ea trebuie aplicată în cu totul alt context și pentru rezolvarea altor sarcini. Conștientizând faptul că prin normele ce pretind la o evidenţă absolută și la universalism (progres tehnic, democraţie, drepturile omului, toleranţă, umanism, economie de piaţă, presă liberă etc.) avem de a face cu proiecţia doar a uneia dintre civilizaţii, vom fi în stare să localizăm cu ușurinţă discursul occidental, să-l supunem deconstrucţiei, eliberând astfel câmpul semantic pentru construirea unei alte realităţi. Lumea creată de către noi poate și trebuie să fie doar una multipolară.

Iar pentru ca ea să devină anume așa, rămâne doar să o construim.

Trebuie să începem de la teorie. Asta deoarece anume în spaţiul reprezentărilor și a conceptelor se află rădăcina a ceea ce ulterior este perceput de către noi ca realitate, ca dat și statu-quo.

Un exemplu de analiză a lumii multipolare în comparaţie cu sistemul internaţional postmodernist Să aducem un exemplu cum ar putea fi aplicată metoda propusă de către teoreticienii „sistemelor internaţionale” în raport cu multipolaritatea.

Analiza sistemelor internaţionale pe care o propunem se reduce la scoaterea în evidenţă a următoarelor niveluri2: • sistemul, • subsistemul, • unitatea, • subunitatea, • individul, precum și la examinarea relaţiilor dintre ele în domeniile: - militar, - politic, - economic, - social, - ambiental. În plus, în cadrul sistemului internaţional se evidenţiază: • interacţiunea (poate fi lineară sau să se desfășoare pe mai multe coordinate; asta determină nivelul intensităţii interacţiunii; se reduce, potrivit caracteristicilor, la cinci tipuri: războaie, alianţe, schimburi, împrumuturi, dominaţie); • structura (organizarea statică a unităţii în cadrul sistemului); • procesul (transformarea tuturor relaţiilor la scară calitativă).

Potrivit lui Buzan/Little, sistemul internaţional postmodernist se caracterizează prin următoarele particularităţi: - lărgirea nomenclatorului unităţilor de bază (în comparaţie cu sistemul global, în care acţionau cu precădere statele); - apariţia unor actori nonstatali, inclusiv o unitate nouă, nomadul pe asfalt (E. Junger, J. Attali), un cosmopolit absolut indiferent faţă de sistemul ierarhiilor teritorializate; - o și mai mare intensitate a relaţiilor; - apariţia unor noi spaţii suprastatale: informaţional, comercial, cultural, de reţea, de distribuţie, de stil; - interacţiunea globală ca dispersie (dispersia unităţilor militar-politice de bază înspre unităţile comercial-economice); - apariţia unor noi localizări (regionalism).

Acest tablou al sistemului postmodernist internaţional, descris de Bu-

zan/Little, corespunde în mare viziunii globaliste și conceptelor transnaţionalismului și neoliberalismului.

Să descriem acum, urmând aceeași metodologie, modelul multipolar.

Drept unitate de bază apare civilizaţia (pol al lumii multipolare).

Această unitate face parte din sistemul planetar, bazat pe interacţiunea dintre civilizaţii. În raport cu alte civilizaţii, se constituie un subsistem (de fiecare dată diferit), în funcţie de faptul care civilizaţie anume examinăm. Aici pot exista situaţii asimetrice.

La nivelul subunităţilor, găsim un spectru întreg de concepte, nomenclatorul acestora putând fi divers și asimetric, parţial ierarhic, parţial la același nivel. În cadrul sistemului postmodernist există o coincidenţă cu multipolaritatea în această chestiune: în ambele cazuri se înregistrează creșterea importanţei factorilor locali și noul regionalism.

Astfel, printre subunităţi putem scoate în evidenţă o comunitate socioculturală dominantă și comunităţi minoritare. Aceste comunităţi minoritate ar putea corespunde comunităţilor dominante în cadrul altor civilizaţii, însă ar putea fi și singulare.

Respectivele comunităţi sunt capabile să se structureze potrivit unor particularităţi de ordin cultural, religios, etnic, teritorial sau de alt gen, formând o superpoziţie a identităţilor. Fiecare dintre aceste identităţi poate fi identică sau diferită în raport cu comunitatea dominantă, să aibă sau nu analogii în cadrul altor civilizaţii. În funcţie de asta se vor constitui și relaţiile intercivilizaţionale.

Apariţia unor noi comunităţi sau renașterea celor anterioare (religioase, etnice, socioculturale etc.) constituie un semn al lumii multipolare.

Relaţiile dintre civilizaţii se vor constitui neuniform, în funcţie de faptul ce subunitate examinăm. Legăturile cu anumite grupuri religioase sau socioculturale se pot dezvolta destul de intens. Iar între grupurile dominante ale civilizaţiilor, dimpotrivă, legăturile și schimburile se vor efectua cel mai probabil în domenii destul de limitate și prin intermediul unor instanţe mandatate în mod special pentru aceste scopuri. În locul sporirii rolului actorului individual pentru nomadul pe asfalt, multipolaritatea, dimpotrivă, propune minimalizarea identităţii individuale în favoarea unei alegeri largi a identificărilor colective asimetrice și a setului de statute sociale.

Tehnica în calitatea ei de fenomen ce pretinde la universalism și neutralitate culturală va fi reîntoarsă în contextul său istorico-cultural iniţial și conștientizată ca gadget specific a doar uneia dintre civilizaţii, ce exprimă pretenţiile ei hegemonice și impulsul etnocentric.

Comparând modelele sistemului postmodernist, propuse de adepţii sociologiei istoriei în RI, cu modelul lumii multipolare, observăm o deosebire fundamentală în felul cum e văzută imaginea viitorului. În primul caz (cel al postmoderniștilor obișnuiţi) avem de a face cu transpunerea codului contemporan occidental la nivelul individual din ce în ce mai pulverizat. În cel de-al doilea caz, omenirea se recombină și se regrupează în baza holismului

– a identităţii colective, a interacţiunii dintre diverse grupuri și procese, ce reflectă schimbarea permanentă a calităţii acestor interacţiuni, vor prezenta un tablou dinamic, care nu se va reduce nici la sistemul internaţional clasic, nici la cel global, nici la cea descrisă de exponenţii sociologiei istorice în RI și numită „postmodernistă” (în versiunea ei neoliberală și transnaţională). În acest caz, în TLM schimbarea calităţii semantice a naturii unităţii în raport cu sistemul global în cadrul căruia drept unitate de bază apărea statul naţional, poate fi asemuită acelei deosebiri care există între o particulă elementară din fizica clasică și un fractal (B. Mandelbrot) sau o buclă (din fizica supercorzilor lui E. Witten). Civilizaţia reprezintă o realitate complexă cu o geometrie extrem de complexă și de fiece dată unică și cu un sistem de staniu de atractanţi. Tocmai de aceea și sistemul relaţiilor intercivilizaţionale, cum ar fi războaiele, alianţele, schimburile, împrumuturile și dominaţia, capătă un caracter complex3. Războiul intercivilizaţional va reprezenta ceva cu totul diferit decât războaiele dintre state, atât ca esenţă, cât și ca formă.

Vor fi la fel de diferite și alianţele dintre civilizaţii sau natura tratatelor de pace.

Caracterul schimburilor, inclusiv ale celor economice, va fi determinat de nivelul la care vor fi efectuate aceste operaţiuni. În cadrul civilizaţiei poate fi vorba de instanţe și grupuri foarte diferite. Asta spre deosebire de concepţia stato-centrică din paradigmele clasice ale RI sau a indivizilor atomizaţi/multitudinilor din neoliberalism sau neomarxism. Și, în sfârșit, dominaţia unei civilizaţii asupra alteia poate avea, de asemenea, un caracter ambivalent: superioritatea materială nu neapărat va presupune și superioritatea cognitivă și hegemonia gnoseologică. Și, dimpotrivă, în anumite cazuri dominaţia spirituală ar putea fi însoţită de o întârziere în domeniul dezvoltării sferei materiale. Lumea multipolară lasă loc pentru toate posibilităţile.

De aici se impune o concluzie extrem de importantă: lumea multipolară este spaţiul unei istorii larg deschise, în care participarea activă a societăţilor la crearea unei noi umanităţi, a unei noi hărţi a realităţii nu va fi restricţionată de niciun fel de limite impuse din exterior, de nicio hegemonie, de niciun fel de reducţionism sau universalism, de niciun fel de reguli prestabilite sau impuse din afară. O astfel de realitate multipolară va fi una mult mai complexă și multidimensională decât orice intuiţie de tip postmodernist.

Lumea multipolară constituie un spaţiu al libertăţii istorice nelimitate,

Geopolitic 21 MARTIE 2014

libertate a popoarelor și comunităţilor de a-și făuri propria istorie.

Să examinăm acum câteva aspecte concrete ale TLM, pornind de la temele clasice examinate în cadrul RI. În RI cea mai importantă chestiune ţine de identificarea instanţei, care este purtătoarea puterii supreme, ce determină structura comportamentului actorului în mediul relaţiilor internaţionale. Denumirea funcţională a acestei instanţe este cea de „purtător al suveranităţii” sau de „principe” (după terminologia lui Machiavelli).

Așa cum am arătat, drept unitate de bază în cadrul TLM apare civilizaţia.

Prin urmare, trebuie să clarificăm cum se soluţionează chestiunea puterii și a purtătorilor acesteia, dar și cea a suveranităţii, în cadrul unui fenomen ca civilizaţia.

Este vorba despre o problemă deloc simplă, cum ar putea părea la prima vedere. Cunoaștem că civilizaţia constituie un fenomen complex, a cărei descriere matematică și geometrică necesită recurgerea la principiul nonlinearităţii. Anume în asta constă deosebirea de principiu a civilizaţiei faţă de statul naţional, apărut în Modernitate ca o realitate strict raţionalizată, schematică și reducţionistă, prezentă în majoritatea teoriilor RI. Și doar teoriile postpozitiviste au început să relativizeze treptat această schemă lineară, ce domina în realism și liberalism și, cu anumite modificări de principiu, în marxism. Caracterul nonlinear al proceselor și complexitatea actorilor în modelele turbulente ale relaţiilor internaţionale prezente în Postmodernitate sunt prezentate de o manieră mult mai primitivă, simplificată și predictibilă în comparaţie cu civilizaţia.

Teoriile postpozitiviste au în orice caz drept limită conceptuală indivizii (de aici și ideologia drepturilor omului).

Individul atomizat constituie pilonul conceptual al statelor naţionale și al democraţiilor, dar și al societăţii civile și al multitudinilor postmoderniste ale alterglobalismului. În toate cazurile, acest individ atomizat este prezentat în baza antropologiei occidentale, este conceptualizat în lumina reprezentărilor clasice moderne și postmoderne.

Altfel zis, drept limită a unor sisteme complexe și turbulente apare individul în calitate de concept construit după croiala sociologiei vest-europene4.

Prin urmare, toate calculele în jurul problemei purtătorului suveranităţii sunt elaborate, într-un fel sau altul, în jurul acestui concept. Atomii se pot grupa în cele mai ciudate și complexe moduri, însă de fiece dată orice compoziţie se reduce la un cod digital, ce se supune unui calcul statistic. Oricare ar fi instanţa suveranităţii, ea este calculată și definită în baza individului în calitatea lui de concept specific central al sociologiei și antropologiei occidentale. Puterea este un fenomen uman și individual. Însă pluralismul civilizaţional surpă terenul unei astfel de conceptualizări.

Diverse civilizaţii operează cu constructe antropologice diferite, de cele mai multe ori acestea nu se descompun în indivizi atomizaţi. În diverse civilizaţii, omul poate apărea în orice ipostază, dar nu și în cea de unitate independentă și identică cu ea însăși.

De cele mai multe ori, ele reprezintă o funcţie conștientizată și explicită, ce derivă din întregul corp social (anume pe acest principiu se bazează sociologia lui Durkheim și a urmașilor lui, antropologia culturală a lui F. Boas și a discipolilor săi, precum și structuralismul lui C. Levi-Strauss). Prin urmare, în fiecare civilizaţie structura puterii și formalizarea ei reflectă specificul organizării ansamblului holistic, care poate fi diferită în fiecare caz aparte.

Principiul de castă al hinduismului are prea puţin în comun cu democraţia religioasă islamică sau cu ritualismul chinez. În plus, aceleași baze religioase

pot produce conceptualizări diferite ale puterii în relaţia ei cu societatea și cu fiecare om aparte. În civilizaţia creștină vedem (cel puţin) două modele medievale diferite ale statului normativ: simfonia puterilor în Bizanţ (ale căror ecouri se resimt în mod clar în ţările ortodoxe și, în special, în Rusia) și cezaro-papismul augustinian, caracteristic Occidentului catolic. După Reformă, la acestea s-a adăugat un spectru larg de conceptualizări protestante a naturii puterii, de la monarhia luterană până la calvinismul profetico-liberal și anabaptismul escatologic.

Iată de ce este nevoie ca puterea să fie examinată din capul locului ca fenomen fractal nonlinear în contextul civilizaţiilor, ce reflectă geometria originală a fiecărui „holos” (întreg) social concret.

Desigur, în cadrul unei civilizaţii cineva trebuie să adopte decizii în chestiuni legate de relaţiile intercivilizaţionale, în particular legate de pace și de război, de alianţe și de denunţarea lor, de cooperare și de schimburi, de interdicţii, cote și tarife etc. Am putea numi această instanţă pol strategic al civilizaţiei. Anume acest pol strategic constituie polul lumii multipolare, deoarece lumea civilizaţiilor se deschide ca una multipolară anume ca urmare a intersectării intereselor sau a înregistrării conflictelor, care trec prin instanţa polului.

Un pol strategic trebuie să existe în orice civilizaţie. Existenţa lui transformă sistemul mondial în unul multipolar, dar locul și conţinutul lui, ca și structura și legătura cu alte niveluri ale puterii din interiorul fiecărei civilizaţii, pot fi în fiecare caz diferite.

Un exemplu de astfel de sistem complex este modelul de adoptare a deciziilor în Iranul de azi, unde volumul suveranităţii este partajat în mod proporţional între puterea laică a președintelui și structurile spirituale ale ayatolahilor. În Arabia Saudită, mejilisul, care este analogic parlamentului, reprezintă o platformă pentru adoptarea unor decizii consensuale ale celor trei forţe care domină în această ţară: numeroasa familie regală, liderii spirituali ai Islamului salafit și reprezentanţii celor mai importante triburi beduine. În China de azi, totalitatea intereselor politice și economice ale acestei ţări cu totul aparte este controlată și reglementată de către Partidul comunist. În India, echilibrul între parlamentarismul laic de faţadă și sistemul implicit de castă creează un model pe mai multe niveluri de adoptare a celor mai importante hotărâri. În Rusia, dincolo de faţada procedurilor democratice de tip occidental, este destul de stabil autoritarismul paternalist.

Toate aceste forme reale de organizare a polurilor strategice sunt considerate din perspectiva standardelor occidentale ca fiind niște „anomalii”, care trebuie să fie supuse „europenizării”, „occidentalizării”, „modernizării” și „democratizării”, iar mai târziu și lichidării în sistemul unei societăţi civile globale. Însă un asemenea proiect pare astăzi tot mai utopic chiar și pentru cei mai consecvenţi apologeţi ai democraţiei planetare. În acest sens, este elocventă schimbarea opticii lui F. Fukuyama din ultimii ani, acesta recunoscând că așteptările lui legate de „sfârșitul istoriei” au fost în mod evident pripite, deoarece în calea globalizării și creării unui sistem liberal-democrat planetar stau încă destul de multe obstacole greu de depășit pentru „a pune capăt istoriei” în timpul apropiat5.

Odată cu adoptarea modelului lumii multipolare, sistemele de putere, care își au rădăcina în particularităţile civilizaţionale ale societăţilor tradiţionale, vor pierde necesitatea de a se masca sub acoperirea standardelor democratice occidentale. Polul strategic al unei civilizaţii se poate manifesta deschis, recunoscându-se în mod explicit

drept ceea ce este în mod implicit în majoritatea societăţilor non-occidentale. Însă în loc să resimtă pentru asta “mustrări de conștiinţă” în faţa modelului occidental (prezentat ca fiind o “normă universală”), civilizaţiile vor obţine posibilitatea de a-și instituţionaliza propriile modele de guvernare în conformitate cu tradiţiile lor, cu voinţa acelor instanţe sociale care sunt considerate purtătoare ale autorităţii și a dreptului pentru astfel de acţiuni.

Pluralismul civilizaţional prezent în TLM nu insistă deloc asupra lichidării democraţiei acolo unde aceasta există și nici nu urmărește să împiedice apariţia și maturizarea ei acolo unde nu există sau este slabă și nominală.

Prin urmare, TLM nu este una antidemocratică. Însă ea nici nu e adepta democraţiei ca normă, deoarece o serie întreagă de civilizaţii și societăţi nu consideră că democraţia occidentală ar reprezenta o valoare și nici că ar fi forma optimă de organizare social-politică. În societăţile unde această formă este acceptată și derivă din tradiţia lor, realitatea respectivă trebuie privită așa cum e. Adepţii democraţiei pot lupta pentru idealurile și vederile lor după bunul lor plac. Ei ar putea învinge, dar s-ar putea să și piardă. Aceste chestiuni trebuie decise în interiorul acestei civilizaţii, fără a se ţine seama de reproșurile sau încuviinţările din exterior.

Iată de ce polul strategic, care trebuie să existe în virtutea caracterului policentric al lumii multipolare, nu poate să aibă un conţinut politic uniform, ce ar fi analogic noţiunii de stat naţional în cadrul sistemului de la Westfalia.

Acest sistem s-a clădit pe încrederea plină de optimism în universalitatea minţii umane, prin care se înţelegea (așa cum s-a văzut mai târziu) o raţionalitate destul de specifică a omului

european din perioada Modernităţii, considerată cu aroganţă drept „raţiune transcendentală”. Raţionalitatea europeană a Modernităţii, care seacă în mod vertiginos la ora actuală, s-a dovedit a fi din punct de vedere spaţial un fenomen istoric local. Anume de conștientizarea treptată a acestei realităţi este legată și Postmodernitatea în ansamblu, dar și procesul de erodare a sistemului de la Westfalia în particular.

TLM nu propune un nou universalism în domeniul determinării faptului cine anume trebuie să fie purtătorul puterii în noile unităţi de bază ale lumii multipolare. Dar nici nu cade într-un extaz haotic al iraţionalismului rizomatic, asemenea poststructuraliștilor.

Civilizaţiile în calitate de structuri, ca limbaj, au tot temeiul să-și desfășoare propriile modele ale raţionalităţii, ale căror simetrie ierarhică, ce predetermină structura relaţiilor de putere și, implicit, organizarea politică a societăţii, pot fi cele mai diverse.

Chestiunea puterii într-o lume multipolară se rezolvă astfel. Conturăm din exterior în cadrul fiecărei civilizaţii centrul ei strategic, care se manifestă drept subiect al dialogului în relaţiile internaţionale. Acest centru strategic constituie formalizarea civilizaţiei și abrevierea ei metonimică în sistemul multipolarităţii. Însă structura și conţinutul ei, relaţia cu straturile interne ale societăţii, volumul competenţelor și caracterul legitimării, toate acestea pot varia în mod fundamental. Multipolaritatea nu admite ca această legitimare să fie apreciată din exterior, adică să emită din exterior judecăţi asupra legitimităţii puterii în cadrul civilizaţiei, diferită de cea căreia îi aparţine observatorul respectiv. Astfel, conceptul de centru strategic este destul de concret în exterior, în domeniul relaţiilor internaţionale, însă absolut liber în or-

7

FLUX

ganizarea sa în interior, acesta putând fi modelat în conformitate cu codurile culturale ale fiecărei societăţi aparte, în funcţie de specificul propriei antropologii sociale și politice.

Acest principiu ar putea fi numit drept „pluralitate a principelui”.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA ___________________ 1 Nicholas Onuf. World of Our Making: Rules and Rule in Social Theory and International Relations. Columbia: University of Soth California Press, 1989.

2 Buzan B., Little R. Internationa Systems in World History. Oxford: Oxford University Press, 2010.

3 Morin, E., Le Moinge, J.-L. L’intelligence de la complexite. Paris: L’Harmattan, 1999.

4 Dumont L. Essai sur l’individualisme.

Une perspective anthropolgique sur l’ideologie moderne. Paris: Le Seiul, 1983.

5 Фукуяма Ф. Идеи имеют большое значение. Беседа с А. Дугиным / Профиль. 2007.

Un for internaţional în apărarea familiei şi a tradiţiei La 13 martie, în capitala Letoniei, Riga, a avut loc o conferinţă internaţională cu genericul „Familia și stilul de viaţă în lumea contemporană”, organizată cu sprijinul fundaţiei italiene „Novae Terrae”, la care au participat lideri politici și reprezentanţi ai bisericilor ortodoxe, catolice și protestante din Germania, Italia, Polonia, Estonia, Letonia, Rusia, Belarus și Republica Moldova. Ţara noastră a fost reprezentată de Victor Ciobanu, președintele PPCD, și Iurie Roșca, membru al conducerii a aceleiași formaţiuni politice.

Evenimentul a fost determinat de presiunile tot mai puternice, exercitate în special în spaţiul occidental, asupra valorilor tradiţionale, normalităţii și familiei ca instituţie de bază a societăţii. De altfel, aceleași grupuri de influenţă care domină o serie de instituţii internaţionale și-au intensificat atacurile concertate și asupra statelor din fostul bloc comunist. În deschiderea conferinţei, moderatorul reuniunii, Iurie Roșca, a menţionat că „la ora actuală, popoarele noastre, continentul nostru, familiile noastre, viitorul nostru sunt afectate de către noi modele, noi paradigme, impuse de anumite grupuri politice, de reţele internaţionale deosebit de influente. Înţelegerea tradiţională a normalităţii, a moralităţii, a familiei au devenit ţinte ale unor contestări foarte specifice. De aici și interogaţiile tot mai acute, pe care ni le adresăm. Trebuie să considerăm drept normale anume familiile bazate pe uniunea liber consimţită dintre bărbat și femeie sau căsătoriile dintre persoane de același sex devin normale pentru noi?

Cum să reacţionăm la faptul că în momentul de faţă sunt deja paisprezece ţări, majoritatea dintre acestea fiind membre ale UE, în care căsătoriile „netradiţionale” au fost consfinţite prin lege? Care ţări vor deveni următoarele victime ale acestui experiment? Cum să

interpretăm această nouă tendinţă, deja legalizată în Olanda și Belgia, potrivit căreia eutanasierea copiilor bolnavi devine o practică curentă? Cum să împăcăm convingerile creștine cu presiunile radical-anticreștine, efectuate de către reţele internaţionale atât de puternice?”

A urmat o serie de intervenţii consistente care au adus o multitudine de exemple ce demonstrează amploarea și gravitatea dezagregării valorilor tradiţionale ale familiei, fenomen ce se derulează sub acoperirea ideologiei drepturilor omului. Goana după o libertate fără limite, hedonismul, satisfacerea tuturor tentaţiilor și poftelor omului lăsat fără nicio autoritate spirituală superioară produce efecte dezastruoase. Vorbitorii au accentuat faptul că penetrarea unor curente dizolvante în cultura de masă, în învăţământul public, în documente ale forurilor internaţionale și în legislaţia naţională a unui număr din ce în ce mai mare de ţări reprezintă nu doar un simptom al alienării colective, ci și un puternic semnal de alarmă pentru societăţile noastre. Tocmai din acest motiv, manifestarea unei largi solidarităţi internaţionale a forţelor politice, a bisericilor, a organizaţiilor neguvernamentale, precum și coordonarea acţiunilor dintre ele, pot și trebuie să se constituie într-un vast front al apărătorilor valorilor sacre, care să cuprindă strategii și acţiuni comune, dar și o viziune clară asupra perspectivelor de combatere eficientă a acestui flagel de o anvergură fără precedent.

Sursa: News-Moldova

CMYK

FLUX

8

Externe

21 MARTIE 2014

Agenţia Naţională americană pentru Securitate poate urmări toate apelurile telefonice efectuate într-o ţară Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) are capacitatea tehnică de a înregistra toate apelurile telefonice efectuate pe teritoriul unei ţări, potrivit unor noi documente furnizate de Edward Snowden și publicate marţi, 18 martie, de Washington Post, relatează AFP.

Unul din instrumentele programului permite „recuperarea înregistrărilor care nu păreau a fi de interes în momentul apelului iniţial”, explică documente oficiale citate de cotidian.

Proiectul iniţial al programului prevedea înregistrarea „tuturor conversaţiilor” dintr-o ţară și păstrarea lor timp de o lună, precizează documentele.

Dacă informaţia se va dovedi exactă, acest program ar fi cel mai puternic pe care îl deţine agenţia pentru că îi permite NSA să intercepteze toate apelurile telefonice dintr-o ţară.

Programul divulgat marţi se adaugă la numeroase alte dezvăluiri despre interceptarea comunicaţiilor în străinătate. Legile americane sunt mai puţin

Washington Post scrie, în baza unor documente furnizate de fostul consultant al NSA refugiat în Rusia, dar și a unor informaţii primite din surse anonime, că programul, denumit MYSTIC, a fost lansat în 2009 și a ajuns la capacitate maximă în 2011, având drept ţintă o anumită ţară, neidentificată.

Cotidianul american a precizat că, la solicitarea autorităţilor americane, nu dezvăluie o serie de detalii care ar permite identificarea ţării în care acest sistem este în prezent utilizat. Șase ţări ar putea fi vizate de acest sistem.

restrictive în privinţa dezvăluirilor despre supravegherea comunicaţiilor care nu includ cetăţeni americani. „NSA a încercat dintotdeauna să înregistreze totul și de-acum are această capacitate”, a reacţionat Jameel Jaffer, de la asociaţia pentru apărarea libertăţilor individu-

ale American Civil Liberties Union (ACLU).

NSA nu a făcut comentarii pe marginea noilor dezvăluiri, însă a reafirmat că misiunea sa este de a identifica eventuale ameninţări împotriva „marelui și complexului sistem modern de comunicaţii globale”.

Sursa: Ziarul Financiar

Proiecte transfrontaliere implementate în Republica Moldova şi România România susţine apropierea Republicii Moldova de UE prin participarea activă la proiectele desfășurate în cadrul Programului Operaţional Comun România–Ucraina–Republica Moldova, iniţiativă europeană care își propune stimularea potenţialului de dezvoltare a zonei de frontieră, favorizând contactele dintre parteneri, în scopul îmbunătăţirii situaţiei economico-sociale și a mediului înconjurător. În perioada 2007-2013, UE a alocat 126,7 milioane de euro pentru 8 proiecte de infrastructură regională și 150 de proiecte de importanţă pentru localităţile din zona de frontieră. Printre cele mai importante, pot fi menţionate construirea gazoductului Iași–Ungheni, crearea unui sistem de prevenire a inundaţiilor de pe râurile Siret și Prut și a unui sistem integrat de apeduct, canalizare și staţie de epurare, în localităţi din raionul Hâncești și în orașele Sângera și Durlești. O serie de proiecte de care au beneficiat localităţi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova se află în curs de desfășurare sau implementare.

Proiectul „Îmbunătăţirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, România și Ucraina”, în valoare totală de 735 600 de euro, a fost lansat pe 27 septembrie 2012, la primăria orașului Târgu Frumos, Iași, fiind desfășurat de către Consiliul raional Fălești, în parteneriat cu Primăria orașului Fălești, Consiliul Judeţean Iași, orașul Târgu Frumos, Primăria Novoselytsya, regiunea Cernăuţi, Centrul Regional de Mediu al Republicii Moldova (REC Moldova) și Asociaţia Obștească „Cutezătorul”.

Proiectul are o durată de 24 de luni de la data semnării contactului de finanţare (11 mai 2012), de către președintele raionului Fălești, Valeriu Muduc, și ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului din România, fondurile fiind alocate în colaborare cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (10%).

Ca urmare a implementării proiectului, în orașul Fălești și 10 localităţi din mediul rural, au fost construite 30 de platforme și amenajate 60 de

containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor solide, au fost achiziţionate pentru Primăria Fălești două autospeciale pentru transportarea deșeurilor, au fost organizate 9 seminarii privind managementul deșeurilor cu reprezentanţii administraţiilor publice locale, fermierilor și antreprenorilor agricoli etc.

Proiectul „Reţeaua de cooperare IT a Euroregiunii Siret–Prut–Nistru” a fost implementat în perioada 27.04.2011 – 26.06.2012, pentru identificarea dificultăţilor de comunicare eficientă și rapidă între administraţiile publice locale, membre ale Euroregiunii. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 161 705 euro.

Obiectivul principal al proiectului a vizat consolidarea infrastructurii logistice a Euroregiunii, în scopul dezvoltării capacităţilor de elaborare și implementare a proiectelor transfrontaliere comune, iar printre rezultatele acestuia pot fi menţionate crearea unui spaţiu virtual unic pentru cooperarea membrilor Euroregiunii, înfiinţarea unui număr de 21 de centre de cooperare în fiecare centru administrativ-teritorial de reședinţă a membrilor și instruirea a 50 de persoane din administraţia publică în utilizarea software-ului și a echipamentului de reţea.

Proiectul „Cooperarea transfrontalieră pentru prevenirea traficului de fiinţe umane” este desfășurat în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, de către Direcţia de Asistenţă Comunitară Iași, în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială și Protecţia Familiei Ungheni, Asociaţia Filantropică „Trup și suflet” Iași și Consiliul Raional Herţa, având un buget total prevăzut de 163 000 de euro.

Activităţile proiectului includ și crearea unei reţele între instituţiile din Republica Moldova, România și Ucraina, care să permită dezvoltarea și implementarea politicilor și programelor de asistenţă socială, destinate prevenirii și ameliorării fenomenului traficului de fiinţe umane, și pregătirea specialiștilor angajaţi în cadrul instituţiilor de profil, prin organizarea a șase seminarii de informare, a trei schimburi de bune practici între instituţii și a unui work-shop internaţional.

Proiectul „Elaborarea și managementul planurilor integrate de dezvoltare urbană” are o durată de 12 luni, desfășurându-se în perioada octombrie 2013 – octombrie 2014, cu o valoare totală de 166 086 de euro, și propune o nouă abordare privind elaborarea și implementarea planurilor

de dezvoltare urbană bazată pe consultarea și implicarea cetăţenilor.

Iniţiativa vizează dezvoltarea capacităţii autorităţilor publice locale din orașele Ungheni, Novoselytsya și Zona Metropolitană Iași, în vederea planificării strategice, analizei, monitorizării și evaluării, precum și pentru sprijinirea dezvoltării și creșterii competitivităţii, conform politicilor naţionale și europene, axându-se pe crearea condiţiilor optime pentru dezvoltare economică, socială, de infrastructură și mediu și pe atragerea investiţiilor în orașele administrate.

Proiectul „Reţea transfrontalieră pentru agricultura ecologică – EcoAgriNet” a fost desfășurat în perioada 15.04.2011 – 15.04.2012, fiind alocată suma de 165 084 de euro, și implementat de către Asociaţia obștească „Cutezătorul” din orașul Fălești.

Proiectul a avut ca scop îmbunătăţirea situaţiei economice și de mediu din regiunile transfrontaliere Botoșani–Iași–Vaslui–Galaţi–Cernăuţi, prin intensificarea colaborării între actorii locali, în domeniul dezvoltării agriculturii ecologice; sporirea cooperării între formatorii pentru educaţie a fermierilor, în domeniul producerii și certificării producţiei agroalimentare organice; iniţierea procesului de certificare a producţiei agroalimentare și dezvoltarea culturii ecologice la fermierii din zona transfrontalieră, prin promovarea agriculturii ecologice și bunelor practici agricole europene.

La 6.11.2013, în cadrul Consiliului raional Fălești a fost lansată a doua ediţie a proiectului, implementat de Asociaţia „Cutezătorul”, în parteneriat cu Federaţia Naţională a Agricultorilor din Republica Moldova „AGROinform”, Asociaţia Euroconcept, Centrul de Dezvoltare Comunitară

din România și Centrul Bucovinean de Dezvoltare și Reconstrucţie din Ucraina, pentru o perioadă de 18 luni.

Scopul proiectului este de a stimula interacţiunea dintre fermieri și prestatorii de servicii agricole ecologice, în vederea promovării și dezvoltării agriculturii organice în arealul transfrontalier, de a dezvolta reţeaua de formatori, de a informa fermierii și consumatorii cu privire la avantajele producţiei agroalimentare ecologice și la consecinţele utilizării producţiei necalitative și poluante.

Proiectul „CHRONEX-RD”, una dintre cele mai ambiţioase iniţiative în domeniul sănătăţii, a fost lansat la data de 3 martie 2014, printr-o conferinţă organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” Iași, și vizează îmbunătăţirea stării pacienţilor cu boli cronice, prin integrarea resurselor de cercetare-dezvoltare, educaţie și practică medicală în cadrul Reţelei Est-Europene de Excelenţă pentru Cercetare și Dezvoltare în Bolile Cronice.

Proiectul este realizat în parteneriat cu USMF „N. Testemițanu” din Chișinău și Universitatea Medicală Naţională din Odesa, se realizează pe o perioadă de 20 de luni și are drept obiectiv strategic integrarea și consolidarea capacităţilor regionale academice într-o reţea transnaţională, pentru managementul bolilor cronice în zona transfrontalieră.

Fondurile alocate, în valoare totală de 1 566 972 de euro, sunt destinate cu precădere dezvoltării proiectului și formării unui corp de profesioniști de elită, competitivi în management și capabili să implementeze proiecte de cercetare și dezvoltare în îngrijirea bolilor cronice.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

CMYK

9

Opinii

21 MARTIE 2014

FLUX

Dr. Călin GEORGESCU:

„În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie” Dr. Călin Georgescu este unul dintre cei mai importanţi experţi români în dezvoltare, și anume în dezvoltarea durabilă. Între 1997 și 2013 a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, iar din anul 2013 este președintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria). Clubul de la Roma este o denumire simbolică pentru o organizaţie al cărei scop este să supună atenţiei întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei. Acuzat că urmărește regionalizarea și unificarea întregii lumi, în realitate Clubul s-a răzvrătit împotriva „ignoranţei sinucigașe” a omenirii cu privire la adevărata ei condiţie. Dr. Călin Georgescu, deși deţine o funcţie internaţională atât de înaltă, nu a uitat că e român, și încă unul dedicat cauzei naţionale. A elaborat strategia de dezvoltare durabilă a României pe următorii 30 de ani. Strategie din care nu s-a pus în operă nici măcar un paragraf. Nu întâmplător, dl Georgescu a fost propus, la începutul lui 2012, să-l înlocuiască pe Emil Boc în fruntea guvernului României, dar interese obscure s-au opus. A fost o șansă pierdută de toţi românii. Reproducem, în cele ce urmează, pledoaria de tip clasic, „prin noi înșine”, a domnului Georgescu, pentru schimbarea României.

„Acum, în România, omul devine «resursă umană»” - Aţi detectat, în scrierile dvs., „războiul nevăzut“ din lume și din România. Cum arată acest război?

- Criza actuală oferă unei umanităţi îngenuncheate de atâtea rele prilejul de a medita asupra propriei supravieţuiri, pe unica sa planetă.

După ce a „îmblânzit“ natura, omul este supus acum manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma și, mai ales, în spatele marilor corporaţii. Nu se poate fura fără a controla mintea victimei. Discutăm azi de un război dus la nivelul minţii. Este purtat de marile corporaţii și de politica neoliberală care au creat și menţin în continuare criza. Lăcomia marii finanţe a produs actuala instabilitate economică și socială. Marile corporaţii nu au nevoie de minţi libere, ci de roboţei care, motivaţi doar de cucerirea unei poziţii în ierarhie și de avantajele unei vieţi luxoase, se înclină obedient la preceptele „politicilor corecte“. Personal, sfidez corectitudinea politică de toate cu-

lorile. Spre exemplu, Nestlé controlează peste 70% din apa îmbuteliată din lume, printre care Périer, San Pelegrino, Vittel. Este o acţiune neoliberală și postcolonială care atentează la un drept fundamental al omului – accesul primar la apă. Poate fi un drept uman transformat în marfă, cu etichetă și preţ?! Se pare că da... În România, ca și în alte ţări eliberate de comunism, cetăţeanul este stăpânit prin frică. Ne este frică pentru că nu mai avem credinţă adevărată. Când ne rugăm și cerem ca Dumnezeu să ne „dea“ miracole, confundăm credinţa cu magia. Fără muncă asiduă și jertfă, nu-ţi poţi lua zborul către orizontul demnităţii. Pasărea născută în colivie crede că a zbura este o boală! De acest fapt s-a profitat după ’89 și așa s-a perpetuat mentalitatea că, atât timp cât ai ce consuma, e bine. Burta plină stă mai presus de libertate! Spun încă o dată: acum, în România, se trăiește sub imperiul fricii. Când nu rămâi ferm în credinţa creștinească, se naște un gol prin care pătrunde groaza de moarte. Și atunci omul devine „resursă umană“ – un individ manipulat, fabricat prin înrobirea minţii. Alimentele procesate industrial conţin substanţe care

acţionează subtil asupra sistemului nervos, imitând efectul drogurilor. Omul care mănâncă produse concentrate artificial devine dependent: în căutarea plăcerii, mănâncă tot timpul, fără să se hrănească. Mintea, sufletul și inima îi devin captive. Sistemul educaţional de stat contribuie și el din plin la încătușarea minţii și a spiritului. După ce sunt școliţi conform prejudecăţilor cultivate de adulţi, denumite eufemistic „programe naţionale”, elevii devin de-a dreptul incapabili să gândească sau să acţioneze în alt mod decât cel pe care l-au impus formatorii lor… Eu, în acești 25 de ani, am văzut în România doar promovarea malignă a incompetenţei. O perioadă în care sufletul românesc a fost trecut prin sabie. De aceea, cred că se impune urgent reprofesionalizarea României și restabilirea valorilor morale ireproșabile, de care, în istoria sa, poporul nostru a făcut dovadă prin fapte.

care a dat identitatea românilor, înseamnă să contracarezi asediul corporaţiilor, care îţi dictează ce să mănânci, ce să bei, cu ce să te îmbraci, ba chiar și cum să gândești. Ţăranul își organizează singur propria producţie. Te salvezi tu, ca ţară, și îi mai ajuţi și pe alţii care vor să o facă și nu mai au cum. Micul producător contribuie la însănătoșirea României.

Graţie lui vom rezolva, în cea mai mare parte, problema șomajului. Toată lumea va avea ceva de făcut. Dacă știi să faci ceva cu mâna ta, nu depinzi de nimeni, ești autonom. Acum, românii bat drumurile Occidentului, slugărind prin străini, în loc să muncească și să prospere în ţara lor. Tot ce ar trebui să facem, ca guvern naţional, ar fi să promovăm micul întreprinzător, breslele și meseriile larg răspândite, ajutate de o industrie performantă și nepoluantă.

Acţiuni precise, nu bătut apa în piuă pe marginea unor generalităţi. Micul producător ne oferă, prin urmare, definiţia succesului.

- Aţi identificat „reţeta” și „cheia” succesului României: micul producător, ţăranul. Pe ce vă bazaţi în acest scenariu?

- A te baza pe micul producător, pe ţăranul

Fragment din interviul realizat de Ion LUNGIN POPESCU Sursa: cotidianul.ro

Va urma.

Românul european Tabără şi lecţiile pentru Moldova Ziaristul român Costi Rogozanu a postat ieri pe voxpublica.realitatea. net un comentariu la discuţia din cadrul emisiunii „Fabrica” de la PublikaTV. Reproducem integral textul, care exprimă un alt punct de vedere vizavi de propaganda proeuropeană ostentativă la care asistăm în ultima perioadă.

Proeuropenismul fanatic Un proeuropenism fanatic pe bani buni, de altfel. Îl poţi face fie ca analist, fie ca oengist plătit de statul român să fii “european”. Unde pot românii să vândă și ei toate tonele de retorici de lemn înghiţite timp de decenii pe aici de la tot soiul de „gulere albe”? În Moldova, sigur.

Se dă un filmuleţ (http://www. publika.md/declaratii-aprinse-la-fabrika–vezi-video-cu-ping-pongul– iurie-rosca-vs-cristi-tabara-si-vitalie-catana_1850451.html) avându-i

invitaţi pe Cristi Tabără, invitat permanent la postul TV moldovenesc, și Iurie Roșca, politician din Moldova.

Un astfel de dialog îmi confirmă temerile exprimate acum ceva timp, că românii și-au găsit cu cine să se comporte “vestic”, i-au găsit pe fraţii moldoveni ceva mai la est. Iurie Roșca nu mă interesează în ecuaţia asta, am văzut că e vechi în politica moldovenească, că a făcut tot soiul de jocuri, alianţe, că are idei mai mult sau mai puţin creţe, nu el contează în ecuaţie.

Rolul lui Roșca în studio e că exprimă niște îndoieli faţă de o retorică

stupid proeuropeană promovată cu aroganţă de Tabără, jurnalist român plecat cu aere coloniale să facă TV la Chișinău. Priviţi cât de „de sus” explică Tabără, de parcă e trimisul special al Troicii în RM. Vizele sunt un mare cadou, simpla atenţie a UE e un mare cadou.

Discursul ăsta, putem vedea asta retrospectiv, a fost extrem de costisitor pentru România. Și în ziua de azi e invazie de trimișii de sus, arhanghelii europeni care dau lecţii și apoi iau cu amândouă mâinile fonduri și funcţii. România și-a construit o pătură de mijloc de proeuropeni fanatici care sunt, de fapt, împotriva oricărei speranţe a noastre pentru o Uniune Europeană cu adevărat justă. Visul lor european e, pur și simplu, colonizator: mă duc, câștig un proiect și apoi le scot ochii alor mei cu prostiile învăţate în două sesiuni de training. Ei lucrează strict lobbystic pervertind orice formă de „internaţionalism”. Sunt obsedaţi oricum de „local”, că așa se iau banii „local”, cu un par „central” în mână.

De aia filmuleţul ăsta cu Tabără e de neratat. Auziţi ce spune el: că așa se circulă și se muncește în UE, cu milioanele, așa e civilizat; românii bântuie de plăcere Europa, fac turism de supravieţuire. Politicianul sceptic european ajunge astfel să

aibă mai mult bun-simţ decât acel tip de promovare UE care o fi mers în România, dar nu are cum să mai meargă în Moldova, măcar pentru faptul că prea mulţi oameni de acolo au deja cicatrice zdravene de la visul vestic (și de la visul estic, că doar mulţi muncesc și în Rusia). Întrebarea politicianului moldovean e, cred, și întrebarea multora din Ucraina: până la urmă, de ce nu se poate amândouă. De ce-mi trebuie exclusivităţi cu UE sau cu Rusia?

E o întrebare naivă care le ruinează propagandiștilor orice argument.

Eu vreau să fim cât mai aproape

de Moldova, de cetăţenii ei, indiferent de etnie. Dar nu ca să le predau europenism și să-i păcălesc cu douătrei contracte. Cum facem unirea?

Cum ne lipim europenește? Între timp, moldovenii de dincoace de Prut și-o iau pe spinare de la jandarmeria naţională. Ce le pot garanta fraţilor de peste Prut e că stăm foarte bine la datul în capul propriilor cetăţeni, de când cu criza economică. Și le urez să pună toate întrebările, să nu se cufunde în frici provinciale.

Costi ROGOZANU Sursa: voxpublica.realitatea.net

FLUX

10

Magazin 21 MARTIE 2014

Nicolae Untilă, preşedintele asociaţiei moldo-românilor din Crimeea, despre prima zi în Rusia: „Ei, cum să fie? E bine” Pe strada Sevastopolskaya, undeva la ieșirea din capitala Crimeii, Simferopol, poţi să auzi în fiecare dimineaţă vorbindu-se românește.

Acolo își are sediul asociaţia moldo-românilor din Crimeea, iar președintele ei, Nicolae Untilă, arborează mândru, în sediul asociaţiei, drapelele Moldovei și României, ambele agăţate la colţuri de portretul lui Ștefan cel Mare.

Sunt vreo 35.000 de moldo-români în Crimeea, dintre care doar 600 declaraţi etnici români.

Mă primește în biroul asociaţiei ce ţine loc și de sediu pentru „o afacere cu aparate de aer condiţionat”. Biroul poartă amprenta ultimilor 7 ani prin care a trecut, de când această asociaţie a luat fiinţă.

Poţi zări, la o privire mai atentă, chiar și un fax vechi, ascuns printre mormane de hârtii și dosare prăfuite. „Cum e prima zi în Rusia?” îl întreb circumspect. „Ei, cum să fie? E bine, cred eu”, îmi răspunde într-o română foarte bună și cu aceeași energie în glas cu care m-a întâmpinat și la telefon cu o zi în urmă. A fost la vot, „printre picături, ca am avut multă treabă“ și a votat, ca mai toţi românii din zonă, pentru alipirea Crimeii la Rusia. Crede că așa e mai bine, atât pentru el, cât și pentru comunitate.

Nicolae Untilă s-a născut în 1949 în satul Hâncești, Republica Moldova, într-o familie de români.

A studiat educaţie fizică la Chișinău și a vrut să se facă pilot în armata sovietică, dar a picat proba medicală din cauza unor probleme minore la mâna dreaptă. Asta nu l-a demoralizat însă. Anul următor, mai bine pregătit și cu experienţa examenului precedent, Nicolae s-a înscris în forţele armate terestre. A urmat o carieră de militar, carieră ce l-a purtat în diferite părţi ale Uniunii Sovietice. În 1972 ajunge și în Crimeea, unde își cunoaște actuala soţie și se stabilește.

Conversaţia e întreruptă de sunetul ascuţit al telefonului mobil. „E un pământean de-al nostru”, îmi șoptește, în timp ce răspunde. E o zi plină pentru domnul Untilă chiar dacă astăzi (n.r. luni) locuitorii Crimeii au zi liberă în cinstea referendumului. Îl caută diferiţi membri ai

asociaţiei, colegi, prieteni și jurnaliști. Toţi vor să știe cum se simte în prima zi după referendum. Le răspunde la toţi cu aceeași candoare și simplitate a vorbei pe care mulţi dintre politicienii de aici par să o fi uitat.

Pentru el nu se va schimba mare lucru. La fel ca și pentru mulţi din moldo-românii de aici. Primesc anual circa 15.000 de hryvnia (aproximativ 1.000 de euro) pentru cheltuielile asociaţiei din partea guvernului ucrainean. Puţin, comparativ cu „zecile de milioane pe care le primesc tătarii”. Dar nu se plânge. Din puţinul pe care l-a primit a reușit să organizeze toate sărbătorile românești: Mărţișor, 1 Decembrie, „chiar și zilele Eminescu”, îmi mărturisește domnul Nicolae.

Spre deosebire de tătari, etnicii români par să fie în asentiment cu majoritatea rusofonă din Crimeea. Îmi toarnă un al doilea pahar de vin și abordăm probleme mai sensibile. Îl întreb ce părere are despre Maidan și ce se întâmplă la Kiev. „Lasă-i să răcnească, dacă asta vor. Tineretul trebuia să fie lăsat să stea acolo și să-și spună părerile. Nu trebuia intervenit cu forţa. E drept că și ei (tinerii) au exagerat. Am văzut și fapte violente din partea lor. Nu e frumos.

Așa nu se face.” Fiica studiază la

Jurnalul Papei Ioan Paul al II-lea Omul care fără a avea divizii întregi de armată a reușit să învingă comunismul, Papa Ioan Paul al IIlea, personaj mai cunoscut și mai îndrăgit decât orice rock star, a fost beatificat în 2011 și va fi canonizat în ziua de 27 aprilie a acestui an.

De curând a fost publicată în Polonia o carte devenită imediat prilej de controverse, carte ce cuprinde însemnările personale ale Papei. Editura Humanitas a semnat zilele acestea contractul pentru traducerea volumului care adună în mai bine de 600 de pagini nu mai puţin de patruzeci de ani din viaţa celei mai importante personalităţi spirituale a secolului XX. Aceste însemnări i-au fost încredinţate prin testament cardinalului Stanislaw Dziwisz, secretarul personal al Papei în cei douăzeci și șapte de ani de pontificat, pentru a fi arse. În pofida dorinţei Suveranului Pontif, cardinalul Stanislaw Dziwisz nu le-a distrus: “Nu am avut curajul să ard carnetele lăsate, pentru că în ele se află informaţii importante despre viaţa sa. (...) Nu am ars însemnările lui Ioan Paul al II-lea pentru că ele sunt cheia către spiritualitatea sa, către înţelegerea relaţiei sale cu Dumnezeu, cu ceilalţi oameni și cu sine însuși.” Decizia cardinalului Stanislaw Dziwisz a fost îndelung comentată, dar cartea este cu siguranţă de mare importanţă pentru credincioși și nu nu-

mai. De altfel, reflecţiile sale, începute încă de pe când era episcop al Cracoviei și încheiate în 2003, cu doi ani înainte de moartea sa, au fost supuse atenţiei Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

Karol Wojtyla, arhiepiscop metropolitan al Cracoviei, cardinal și, din 1978, Suveran Pontif, a străbătut una dintre cele mai dificile perioade din secolul XX, fiind nucleul lumii spirituale occidentale. Însemnările sale sunt o surprinzătoare călăuză în universul profundei sale relaţii cu Dumnezeu, și poate unica șansă de a înţelege viaţa interioară a celui care, prin dragostea sa pentru oameni și Dumnezeu, a influenţat decisiv cursul istoriei.

Singurul Suveran Pontif care a vizitat vreodată România, Ioan Paul al II-lea a făcut posibil un moment de o imensă importanţă istorică. Sute de mii de oameni, ortodocși, catolici și greco-catolici, au participat la evenimentele petrecute în cele trei zile ale vizitei sale la București.

Toţi acei oameni vor preţui cu siguranţă amintirea vizitei Papei ca pe un imens dar al destinului. www.romanialibera.ro

Kiev relaţii internaţionale. „Engleza e liberă, spaniola la fel, rusa nu mai vorbesc...”. „Și limba română?” întreb eu. „Mai puţin. Înţelege câteva cuvinte”.

Românii din Crimeea sunt relativ puţini. Politicile din Ucraina în raport cu minorităţile au fost subiective și de multe ori adverse.

Ultimii 20 de ani au văzut o dublare a etnicilor moldoveni și o dispariţie „aproape completă” a etnicilor români din această regiune.

Sunt multe motive, unele de ordin personal – mulţi s-au declarat de bună voie moldoveni – iar altele

de ordin politic. Ambele au făcut ca această comunitate de români să fie din ce în ce mai răsfirată și fragilă. Îmi iau rămas bun de la Nicolae Untilă cu promisiunea să revin ca să-mi arate „gospodăria de la Alushta“ și să particip la o sărbătoare a moldo-românilor de aici.

E optimist, plin de energie și încrezător în viitor. E un etnic român într-o ţară în plină schimbare a identităţii ce încearcă din răsputeri să mulţumească pe toată lumea în jurul lui.

Sursa: adevarul.ro

Aproximativ 3.000 de manuscrise din Biblioteca Vaticanului vor fi digitalizate de o firmă japoneză Aproximativ 3.000 de manuscrise din Biblioteca Vaticanului vor fi digitalizate de compania niponă NTT DATA într-un interval de patru ani, în virtutea unui acord fără precedent care a fost semnat ieri. Într-o conferinţă de presă, arhivarul și bibliotecarul de la Vatican, francezul Jean-Louis Bruguès, prefectul Bibliotecii Vaticanului, italianul Cesare Pasini, și directorul general al NTT DATA Corporation, Toshio Iwamoto, au expus liniile generale ale acestui acord în valoare de 18 milioane de euro, care va fi valabil până în 2018 și care va reprezenta „doar prima fază dintr-o colaborare”.

Cesare Pasini a explicat faptul că uriașul proiect de digitalizare a tuturor cărţilor din Biblioteca Vaticanului a început în urmă cu câţiva ani și că acest contract cu NTT DATA va permite să se ajungă, în 2018, la un total de 15.000 de manuscrise digitalizate. „NTT DATA și Biblioteca apostolică vaticană (BAV) au semnat contractul iniţial pentru a participa la o operaţiune care va digitaliza și conserva circa 80.000 de volume și 41 de milioane de pagini care pot fi considerate bunuri istorice ale umanităţii, redactate între secolul al II-lea e.n. și secolul al XX-lea”, a precizat Toshio Iwamoto.

Biblioteca de la Vatican este unică în lume prin prisma varietăţii geografice și a vechimii documentelor sale. Aproximativ 10 manuscrise de o

valoare istorică și artistică deosebite figurează printre cele 3.000 care vor fi digitalizate de NTT DATA, a precizat Vaticanul.

Jean-Louis Bruguès a subliniat dorinţa Sfântului Scaun de „a face să devină disponibilă această comoară uriașă care îi este încredinţată, oferind-o spre consultare liberă, pe internet”. „Manuscrisele care vor fi digitalizate provin din zone diferite, de la America precolumbiană la Extremul Orient chinez și japonez, tranzitând prin toate limbile și culturile care au hrănit Europa”, a precizat prelatul francez. Misiunea Bibliotecii Vaticanului constă în a face ca această colecţie „să devină deschisă în faţa celor mai variate «periferii» culturale”, a adăugat el, reluând o expresie a papei Francisc.

NTT DATA Corporation, care își oferă serviciile în peste 40 de ţări, a fost selecţionată pentru experienţa sa în conservarea pe termen lung a manuscriselor digitalizate.

Sursa: mediafax.ro

Cultur=

21 MARTIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

EGAL ÎN ROSTIRE CU CONFRAŢII ÎNTRU NEAM ŞI DEVOŢIUNE

Clădirea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, fost Muzeu zoo-agricol şi a meşteşugurilor populare

(Pagini de jurnal) 16.III.1993 Jurnalul nu e o metodă de a te explica pe tine ţie însuţi, ci ceva mult mai simplu: un mijloc de a te uita tu pe tine însuţi. Când îl scrii în… uitare de sine…

Se întâmplă ca Aura Christi să aibă, adus de la București, nr. 2 al „Luceafărului”, unde se reflectă pe larg decernarea premiilor. În eventualitatea că rătăcesc pe undeva exemplarul, extrag „ne-modest” cele scrise de Marius Tupan despre „atât de importanta” mea persoană: „Ceilalţi patru aleși ai noștri sunt, indiscutabil, creatori de talent, ieșiţi din serie, cum se mai spune, individualităţi certe, care îmbogăţesc benefic climatul literar. Surpriza poate să o constituie, numai pentru unii, Leo Butnaru, poet din Republica Moldova, care, prin modernitatea și inspiraţia versurilor sale, sfidează parcă un curent neocomunist ce se observă acolo, el, Leo Butnaru, fiind sincron cu mutaţiile timpului, egal în rostire cu confraţii întru neam și devoţiune”.

Telegrafic este reprodusă și o secvenţă din microalocuţiunea mea la festivitatea de decernare a premiilor din 7 ianuarie a.c. Însă orice părere bună sau foarte bună aș avea eu despre propria-mi persoană, este important să nu uit și să cred cu siguranţă că, posibil oarecum paradoxal, poţi să-ţi menţii vitalitatea artistică și printr-o autonegare, uneori fie ea oricât de dramatică, oricât de dureroasă. Iar jurnalul intim este, probabil, cel mai indicat poligon unde, onest și necruţător, poţi și trebuie să fii nu că pe picior, ci pe condei… de război cu sine.

Rănit crunt de tine însuţi, dar anima ad pacem (cu sufletul împăcat).

20.III.1993 Încerc să schiţez/ condensez niște – leam zis deocamdată – „drajeuri și deranjeuri politice”, în care îmi expun nedumeririle, dar și atitudinile ferme, pamfletare, faţă de coţcăriile prezidenţial-parlamentare. Îmi dau seama că diatriba, stilul pamfletar, atât cât îl cultiv și îl pot stăpâni, îmi permite să ajung la unele extreme ale propriului eu, extreme emoţionale, de despovărare sufletească prin mărturisiri și atitudini. Dar, poate, uneori, să ajung și la unele extremisme de opinii dure, nedorite în caracterizarea persoanelor sau evenimentelor. Însă când e vorba de criptocomuniștii agramaţi ce s-au autobotezat „clubul agrarienilor”, să nu regret: ei merită o ură și mai mare, colectivă și necruţătoare.

21.III.1993 Parcă nu ne măgulea niţel orgoliul, gândul, că excelenta revistă „Secolul 20” ar putea avea un titlu original, aproape unic în contextul presei (literare) mondiale? Dar nu a fost să fie chiar așa. „Secolul 20” apare din ianuarie 1961. Se vede însă că în Franţa exista mai demult o revistă cu atare titlu – tot în ianuarie 1961, Eugen Ionescu publica în revista „La XXem siècle” un eseu despre pictorul Gerard Scheneider.

Dar e bine că această suprapunere de titluri nu scade din consistenţa și renumele „Secolului 20”.

Iată o mărturisire a lui Eugen Ionescu (căreia, după ce-i pun ghilimelele, voi cuteza să-i alătur una de-a mea cu care, cine știe, poate se află într-un anumit grad de rubedenie): „Am, de pe acum, în urma mea, un număr destul de mare de piese… Aș vrea să mai fac și altele. Este, pentru mine, bucuria cea mai mare, poate singura. Am prins gustul de a «scrie». Ce ciudat! Amestec de corvoadă și de plăcere. Nu e o evadare să scrii, să faci piese: ci fericirea de a crea”. Și iată ce zice ne-renumitul coleg al celebrului Ionescu Eugen, adică… eu: Trecut de vârsta nerăbdătoarei tinereţe, aștept nu

chiar cu întreaga răbdare întâmplările plăcute, dacă vor fi să fie, – ale destinului meu scriitoricesc, prin muncă și perseverenţă alăturate harului – încercând să le fac posibile.

Din multele genuri de așteptare (aproape răbdătoare) e de preferat meditaţia aducătoare de revelaţie – fie ea repetată a mia oară! – că, totuși, și fiinţa ta este de ceva în stare: de a se descoperi prin autocontemplare, contemplare de lume și foarte, foarte multe lecturi din giganţi.

Se apropie de final spaţiul, fizic, al prezentului caiet de jurnal. Mâine, ar trebui să-l găsesc pe Anatol, maistrul de la tipografia editurii „Știinţa”, căruia să-i comand un nou caiet masiv. (Nu din zgârcenie sau din lipsa banilor mă întreb cam cât ar costa, astăzi, un atare obiect pentru filarea scriptoricească, gândindu-mă că, acum 2-3 ani, îl luam cu 3-4-5-6-10 ruble. Astăzi, presupun: ceva în jurul de 100 de rusisme financiare devalorizate…)

Ar reieși că a tremura de frică este, de fapt, o expresie tautologică, dat fiind că în limba latină tremore înseamnă chiar a tremura de frică; a se teme. Iar tremulus = (și) fricos. E o subtilitate filologică ce le-ar fi produs mare plăcere latiniștilor. Și mie, de ce nu? Numai că vezi tu, tinere, ar fi interesant să aflăm cum a evoluat-ajuns tremore-lul latin în verbul a tremura nu doar de frică, ci și de frig, de așteptare, de dragoste, de emoţie…

Tremore-ul l-am găsit în cartea lui Rudolf Otto „Sacrul” (Dacia, 1992), pe care am reluat-o de la prima pagină imediat după ce am încheiat să citesc ultima filă din „Notele și contranotele” lui Eugen Ionescu. Alte nuanţe semantice le-am descoperit și în dicţionarul latin-român al lui M. Stăureanu, apărut la Craiova (Institutul de editură „Samitca”) în 1913. E un cadou pe care mi l-a făcut acum vreo doi ani și prozatorul Petre Anghel, pe care l-am însoţit prin atelierele pictorilor de la Chișinău, cărora le-a achiziţionat lucrări, le-a organizat expoziţii la București.

(Astea sunt spuse pe ultima pagină a caietului-jurnal pe care l-am început pe 31 octombrie 1991.)

26.III.1993 Deci, iată data la care încep un nou caiet, culoare vișinie, spre deosebire de precedentul – cafea cu lapte.

Tocmai când pierdusem orice speranţă de a recupera dactilograma interviului cu C. D. Zeletin (o expediasem prin poștă interlocutorului), pierdută, credeam, definitiv în labirintul confuziilor bucureștene, iată că sosește colegul (dar și businessmanul) George Bocșa, care îmi aduce drastica intervenţie (scrisă) pe textul oral al distinsului meu convorbitor. Nu e chiar o altă variantă a dialogului, dar e o mărturisire a unei revizii serioase în planul suprimării oralităţii neagreate, se vede, de dl Zeletin – fire metodică, sobră, de doctor în biofizică. A eliminat câteva pasaje, inclusiv fraza din final care mi se pare memorabilă și ar fi păcat să se piardă odată cu renunţarea la forma iniţială a interviului. Când zic: „Dar să ne întrebam ce ar însemna pentru un artist raţiunea de a trăi”, Zeletin răspunde prompt: „Raţiunea este un constructor de balamale, și anume – articulează pe artistul făcut de subconștient și mai știu eu de cine cu necesităţile vieţii sociale și politice. Atât.” „Și deloc puţin”, conchideam eu. Dar, spuneam, acum finalul e altul, cel care se va vedea în revista „Sud-Est”, unde am prezentat interviul. E minunat că dactilograma a sosit, fie și în ultimul moment, – să fi apărut în forma iniţială, avea să-i pricinuiască suferinţe dlui Zeletin. Cu toate că mie îmi plăcea mai mult dezinvoltura discuţiei orale, neacademizate, nesupravegheate rigid. Interviul rezistă din multe puncte de vedere: variat, consistent, punând în lumină o personalitate remarcabilă.

Demnă de toată atenţia și scrisoarea cu care convorbitorul meu își însoţește intervenţiile în text. Iată o remarcă: „Stilul oral e redondant, stă mai mult să impresioneze decât să convingă, sunetul dispărând, dispare o întreagă lume de subtile informaţii fonice, iar pe de altă parte, lunecușurile eventualei verve a orgoliului aţâţat de importanţa întrebărilor se întoarce împotriva constructorului de răspunsuri. Dacă vom mai dialoga, ceea ce-mi va face mare plăcere, am putea să o facem în scris”.

Ieri noapte îl visez pe Nichita Stănescu.

El urca pe șoseaua Hâncești, pe lângă zidul cimitirului central, pe când noi, câţiva studenţi, scriitori tineri, coboram. Întâlnirea – lângă cafeneaua căreia îi spuneam, pe vremuri, „Trei cadavre” sau „Cadavrul vesel”.

Nichita – melancolic, cam abătut. Ne spune că merge la o redacţie să-și ridice ceva biștari. Înţelegem (ba chiar știam!) că sediul redacţiei e undeva pe strada Ismail, în unul din căminele Universităţii. Nichita pleacă.

Plecăm și noi.

Ieri dimineaţă, pe la ora opt, îmi telefonează de la US Conrad Pleșca, spunândumi că a murit Bogdan Istru, la 5.00, în zori.

Dumnezeu să-l ierte. Da, când a fost la Chișinău Nichita Stănescu, în septembrie 1976, Istru era încă bine și, uneori, interesant. Să fi găsit oare vreo legătură telepatică, psihedelică între visul cu Nichita și trecerea din viaţă a lui Istru? Sunt sigur că visul mi-a venit și mie spre dimineaţă, pe la orele 4-5.

La „VS” au apărut „Caietele de cultură” dedicate lui Nichita Stănescu. Alte caiete în pregătire – dedicate sărbătorilor de Paști.

Sperăm s-o scoatem cu bine la capăt. Și dacă a venit vorba de sfintele sărbători, găsesc cutremurătoare o mărturisire a lui C. D. Zeletin despre un ilustru înaintaș, Dimitrie Iov. Iată ce spune în interviu: „A scris «Covor basarabean», «Au înflorit castanii la Soroca» ș. a. m. d. Dimitrie Iov – Moș Mitică (Ion Buzdugan era Moș Nicu) participa, pe timpuri, la ședinţele «Academiei bârlădene». Ulterior, în 1953, revenit la București, l-am întâlnit pe Moș Dimitrie Iov. Trăia într-o sărăcie lucie.

L-am găsit în ziua de Paști, cu fasole fiartă în apă…”.

Fiindcă vorbeam de Sfintele Paști…

Ieri, trebuiau să sosească Marin Sorescu și Ioan Alexandru. În „România literară” din 20 martie, Laurenţiu Ulici, la rubrica Poeţi basarabeni, scrie: „De curând mi-au parvenit câteva plachete dintr-o colecţie editată la Chișinău, intitulată Poezii de duminică și îngrijită de poetul și eseistul Leo Butnaru. Între acestea, poezii alese din Bacovia, Blaga și Voiculescu erau și trei semnate de autori basarabeni de azi din a căror creaţie Leo Butnaru a selectat texte definitorii, în intenţia, probabil, de a «prinde» sunetul original”. După care se referă la plachetele lui Busuioc, Dabija, Esinencu.

Ieri, o imprimare TV despre Stănescu, pentru telematinalul din 31 martie. Interlocutorul meu, cel cu întrebările – Romeo Zaharia.

28.III.1993 Ieri dimineaţă ne-am angajat cu Ioan Alexandru într-un dialog (hotelul „Codru”, camera 313)… Fuga, cu uitarea de sine și de cele pământești, lumești, a interlocutorului meu… Întrebările mele destul de concrete au răspunsuri vag-religioase… Apoi, plecând spre US, să ne luăm rămas bun de la răposatul Bogdan Istru, deja în biroul meu, în prezenţa lui Suceveanu și Vodă, revin la interviu, Alexandru rememorând personalitatea lui Lucian Blaga: cum l-a cunoscut, vizita lor, a câtorva studenţi, la poet acasă, petrecerea corpului neînsufleţit spre Lancrăm…

Dar se va vedea, ce are să se vadă, din dialogul propriu-zis…

Clădirea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, amplasată pe strada Mihail Kogălniceanu, este un monument de arhitectură de însemnătate naţională.

Muzeul a fost fondat de Zemstvă în 1889, în baza exponatelor expoziţiilor agronomice și de artizanat, organizate în Chișinău. Primul sediu al Muzeului a fost în clădirea Upravei Zemstvei, pe strada Leova (actuala Șciusev). La începutul secolului al XX-lea, spaţiul a devenit neîncăpător pentru exponatele acumulate și F. Osterman, primul custode al Muzeului, s-a adresat Zemstvei cu propunerea de a lărgi spaţiul muzeal. Zemstva, în frunte cu baronul A.F. Stuart, a susţinut această idee, propunând pentru construcţia Muzeului o parte a cartierului ocupat de Upărava Zemstvei, sectorul viran mărginit de străzile Meșanskaia (Sfatul Ţării) și Reni (Kogălniceanu).

Sediul Muzeului a fost proiectat de arhitectul V.N. Ţâganco, supravegherea tehnică era realizată de către Poluianovski, realizarea – Gr. Lavrov. Construcţia Muzeului a fost terminată în 1905, iar inaugurarea a avut loc în iunie 1906.

Imobilul este primul edificiu construit pentru un sediu muzeal. În scopul organizării unor spaţii ample, s-a apelat la arhitectura islamică, în varianta Ţărilor Magribului.

Decoraţia plastică a interioarelor este deosebit de valoroasă, fiind utilizate vitralii policrome în spiritul artei orientale, care acoperă din interior lanternoul.

Faţada este simetrică, cu dominarea pavilionului central, dotat cu lumină superioară printr-un lanternou din tavan. Decoraţia plastică a faţadelor este în aceeași cheie stilistică cu a interioarelor – panouri policrome din maiolică, care conturează părţile componente, denticule la coronament, ferestre cu partea superioară în potcoavă etc. În componenţa incintei intră și zidul din piatră cu grilaje din fier cu design artistic.

Pe teritoriul Muzeului se află un pavilion construit din lemn, folosit pentru orchestră, în timpul manifestărilor artistice ale Muzeului. Acesta a fost construit în 1887, de cunoscutul arhitect A.I. Bernardazzi.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

Magazin 21 MARTIE 2014

O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Şerban Cantacuzino Biblia de la București, tipărită în anul 1688 și cunoscută și sub denumirea de „Biblia lui Șerban Cantacuzino”, este o carte unică în cultura românească, iar Muzeul Naţional al Literaturii Române deține unul dintre cele mai bine conservate exemplare.

Istoricul Alexandru D. Xenopol definea Biblia de la București ca fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, iar George Călinescu afirma că tipărirea acestei biblii „reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”. În fond, este prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice.

Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu șase ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să

fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română. Până la aceasta însă, nu putem să trecem cu vederea alte trei mari lucrări. E vorba de Liturghierul în românește, tipărit în 1680. Apoi, în 1682, apărea, pentru prima oară în spaţiul românesc, Evangheliarul sau Evangheliile tipărite în ordinea citirii pericopelor în cadrul anului bisericesc. Iar la 1683 vedea lumina tiparului Apostolul, având aceeași structură.

De la Şerban Cantacuzino la Constantin Brâncoveanu Patronul cultural al Bibliei de la București este domnitorul Șerban Cantacuzino, care n-a avut șansa să vadă cartea în forma finală, aceasta fiind tipărită la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Traducerea a început în jurul anului 1682, având ca surse de plecare: Septuaginta (Veneţia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Ștefan, 1648), comparate cu traducerile în limba

STUDIU NASA: Conflictul dintre săraci şi bogaţi va arunca civilizaţia în colaps Un studiu finanţat de Centrul Spaţial Goddard al NASA menţionează că civilizaţia industrială în care trăim ar putea ajunge într-o fază de colaps, privind situaţia din punct de vedere istoric și statistic. Problemele ar fi consumul de resurse și inechitatea socială.

Studiul cerut de NASA a analizat, folosind modelul HANDY, modul cum au decăzut civilizaţiile complexe. “Căderea Imperiului Roman și a Imperiului Mongol, Maur sau Gupta, dar și a Imperiului Mesopotamian sunt dovezi că civilizaţiile avansate, sofisticate și complexe pot fi fragile și efemere”, se arată în studiul citat de “The Guardian”. Proiectul a identificat câţiva factori care trebuie luaţi în calcul – populaţia, clima, apa, agricultura și energia. Acești factori pot duce la colaps dacă generează două caracteristici sociale.

Studiul amintește de consumul excesiv de resurse care pune presiune pe capacitatea ecologică și stratificarea economică în Elite și Mase (bogaţi și săraci). Aceste fenomene sociale ar fi jucat un rol esenţial în colapsul altor imperii în ultimii 5.000 de ani.

Săracii vor trage Elitele după ei “Surplusul acumulat nu este distribuit echilibrat în societate, dar e controlat de o elită. Marea masă, cea care produce bogăţia, are alocată doar o porţiune mică, sub nivelul de subzistenţă”, se mai arată studiu. Potrivit acestuia, reflectând la realitatea lumii de astăzi, la avansul tehnologiei și eficientizarea agriculturii și industriei, colapsul este un lucru dificil de evitat. “Civilizaţia este pe o linie stabilă, dar chiar și dacă ar fi o situaţie optimă, Elitele consumă prea mult, iar Masele ar putea fi condamnate la foamete, ceea ce duce la colapsul societăţii”, se arată într-unul dintre scenariile NASA. Studiul finanţat ce centrul Goddard arată că Elitele nu vor simţi prea devreme această problemă a societăţii, deoarece ea va veni încet, încet dinspre masele de oameni. Acestea vor avea din ce în ce mai multe probleme, iar, în definitiv, vor trage toată societatea după ele. Romanii și mayașii considerau că nu vor avea niciodată probleme, dacă ne bazăm pe elite, dar societăţile au intrat în colaps și au dispărut. Cercetătorii menţionează că scenariile nu sunt inevitabile și politici structurale ar putea modifica traiectoria societăţii. Practic, NASA dorește eliminarea inegalităţilor economice și o distribuţie mai echilibrată a resurselor. Studiul este foarte teoretic și bazat pe modele matematice, dar ridică o problemă serioasă.

Sursa: adevarul.ro

latină și slavonă. La traducere au participat mai mulţi învăţaţi, printre care fraţii Radu și Șerban Greceanu, Ghermano Nisis, iar lucrarea a văzut lumina tiparului sub îndrumarea tipografului-șef Mitrofan. Tehnica redacţională și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio”. Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 944 de pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înţelegerea limbii românești”.

Un simbol de unitate Biblia de la București a avut o largă răspândire pe întreaga suprafață a României actuale, în Țara Românească, Moldova și Ardeal. Exemplare ale Bibliei de la București au circulat și în afara granițelor Țărilor Române. De pildă, un exemplar al ei a fost înmânat fostului mitropolit Dosoftei, aflat atunci în surghiun în Polonia. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparținut cândva Papei Benedict al XIV-lea (1740-1758), se află astăzi în Biblioteca Universității din Bologna.

Biblia lui Șerban Cantacuzino este pentru ortodoxia românească o carte fundamentală, care a furnizat poporului textul integral al Bibliei. Din punct de vedere literar, importanța sa este deosebită pentru dezvoltarea limbii literare române. Biblia lui Șerban fixează definitiv drumul pe care avea să-l urmeze limba scrisă bisericească. Ea a utilizat tradiția fo-

netică a textelor lui Coresi, Varlaam și Simion Ștefan, îmbogățind lexicul și îmbunătățind sintaxa. Biblia apare în istorie ca un simbol de unitate națională, deoarece circulația sa intensă și efortul depus pentru tipărirea ei au contribuit la conservarea unității de limbă a românilor.

Sursa: historia.ro

Muzica pe post de armă Ucrainenii din Crimeea au răspuns propagandei rusești cu melodii de Cher, date la maximum, scrie „BBC News”. Cum a mai fost folosită muzica în loc de arme, în trecut?

Articolul „BBC News” pornește de la o știre relatată de „The Sunday Mirror” în care se afirmă că în orașul ucrainean Feodosia, rușii au difuzat mesaje propagandistice la megafoane, cărora ucrainenii le-au răspuns „cu aceeași monedă”, difuzând, la volum maxim, melodii de Cher.

Din punct de vedere militar, comentează „BBC News”, o melodie precum The Shoop Shoop Song pare destul de lipsită de primejdii. Dar muzica în sine se poate dovedi o armă devastatoare în arsenalul psihologic, explică Herbert Friedman, fost sergent major în armata SUA care a studiat subiectul. „Are două scopuri”, spune Friedman. „Unul este acela de a crește moralul soldaţilor, să îi încurajeze să lupte. În același timp, ea poate îngrozi inamicul, îl poate ţine treaz, îi poate submina moralul. Dacă muzica e suficient de ciudată, îl poate face să devină confuz”. În cartea sa, The Men Who Stare at Goats, jurnalistul britanic Jon Ronson povestește cum militarii americani au pus muzica la maximum prizonierilor irakieni pentru a-i dezorienta înainte de interogatorii. Printre melodiile selectate se regăseau piese heavy metal precum Enter Sandman de Metallica, dar și cântece pentru copii precum I Love You, melodie din emisiunea TV „Barney & Friends”.

Pe de altă parte, scrie „BBC News”, alegerea judicioasă a unei melodii se poate dovedi o bună formă de apărare.

Ofiţerii navali britanici au descoperit că Britney Spears dată la maximum îi descurajează pe piraţii somalezi. „E atât de eficientă metoda încât oamenii rareori mai recurg la arme. Imediat ce piraţii aud muzica lui Britney, o iau la fugă”, a declarat secundul Rachel Owens ziarului „Metro“.

AC/DC şi Metallica, „arme” contra inamicilor Muzica este folosită ca armă de multă vreme. În timpul bătăliei de la Alamo, în 1836, generalul mexican Santa Anna a pus să se cânte El Degüello, un cântec ce îndemna dușmanii să se predea sau să „moară de sabie”, în încercarea de a-i înfricoșa pe apărătorii texani. „Cântecul spunea ca «nimeni nu supravieţuiește, vă omorâm pe toţi»”, explică Herbert Friedman. În timpul asedierii orașului Fallujah, în Irak, în 2004, soldaţii americani au recurs la muzica rock pentru a-i des-

curaja pe insurgenţi. Ei au difuzat la boxe un amestec de muzică heavy metal (melodia Hell’s Bells a celor de la AC/ DC s-a dovedit foarte eficientă) și de insulte în limba arabă (de genul „tragi ca un cioban!”). Scopul era să îi provoace pe insurgenţi să iasă din ascunzători pentru a fi vânaţi de trupele de lunetiști.

Cu ani înainte, în 1989, când trupele americane au invadat statul Panama, dictatorul Noriega s-a refugiat în Ambasada Vaticanului, care a fost imediat înconjurată de soldaţi. Metoda de a-l scoate pe Noriega din ambasadă a fost, de asemenea, „muzicală”: el a fost „bombardat” zile întregi cu muzică hard rock (piesa Panama a lui Van Halen a fost una dintre favorite) și fragmente din emisiunea „The Howard Stern Show”. După aproape o săptămână, dictatorul a cedat nervos și s-a predat.

Evident, muzica este – se spune – folosită și ca tortură.

Americanii au utilizat-o pentru interogarea prizonierilor irakieni – conform „BBC News”, piesele de Metallica sau melodiile din programele pentru copii precum „Barney” sau „Sesame Street” au fost folosite pentru a-i priva de somn pe prizonieri și pentru „a-i ofensa cultural”. Naţiunile Unite și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au interzis folosirea acestor tactici în interogatorii. Un aspect amuzant: în 2008, ziarul „The Guardian” scria că armata SUA datorează mulţi bani ca drepturi de autor compozitorilor melodiilor folosite la interogatorii la închisoarea din Guantanamo.

Dar muzica are și alt scop în cazul unui conflict. Ea poate insufla curaj soldaţilor. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, trupele aliate se motivau cu melodii precum When the Lights go on Again și Praise the Lord and Pass the Ammunition, în vreme ce trupele germane ascultau muzica preferată a Fuhrerului german, Richard Wagner.

Dragoş COJOCARU Sursa: ziaruldeiasi.ro

Diverse

21 MARTIE 2014

Tendinţe ochelari de soare 2014 – de la culori neutre, până la turcoaz şi curcubeu A venit primăvara și, odată cu ea, soarele își face simţită prezenţa, spre bucuria noastră. Pentru a-l întâmpina cum se cuvine, trebuie să facem pregătirile necesare, acestea implicând și achiziţionarea unei perechi de ochelari de soare în tendinţe. Iată la ce ne referim:

Ochelarii în stil „ochi de pisică” – Acest tip de ochelari este inspirat din moda anilor 50, având colţurile ascuţite. Ochelarii „ochi de pisică” sunt ideali pentru stilul retro, dar pot fi un accesoriu potrivit și pentru o ţinută modernă. În plus, dacă forma feţei dumneavoastră este ovală, cu atât mai bine: acești ochelari sunt perfecţi.

Ochelarii de soare cu rame mari – Fie că vorbim despre ramele acvatice, potrivite pentru orice tip de ten, fie că ne referim la ramele cu imprimeuri, în culori neutre sau chiar curcubeu și vintage, ochelarii cu rame mari sunt în trend anul acesta, ceea ce însemnă că vor fi la mare căutare. În plus, ochelarii cu rame mari sunt foarte potriviţi pentru persoanele care au faţa rotundă.

Ochelarii cu rame și lentile rotunde cu efect reflectorizant – Știm că în trend sunt combinaţiile de culori puternice, așa că nu ar fi rău să încercaţi anul acesta niște lentile reflectorizante. Sunt perfecte pentru persoanele îndrăzneţe, nonconformiste, care doresc să iasă din anonimat. În plus, dacă faţa dumneavoastră este unghiulară, atunci cu siguranţă alegerea unor ochelari cu rama rotundă este perfectă.

Ochelarii toy – sau ochelarii cu aspect de jucărie. Se recunosc după culorile lentilelor și după modelele aplicate pe ramă. Au o tentă amuzantă și ușor sport. Sunt ideali la ţinute casual, amuzante și jucăușe.

Ochelarii aviator – Au fost, sunt și vor rămâne în trend. Acest tip de ochelari este recomandat persoanelor cu faţa pătrată, dar nu numai.

Ochelarii aviator scot în evidenţă liniile feţei într-un mod foarte plăcut.

One.ro

13

FLUX

STUDIU

Copiii care folosesc în exces telefoanele mobile sunt mai puţin sociabili Copiii care folosesc prea mult timp telefoanele mobile au probleme de relaţionare cu prietenii și familia, conform unei cercetări anuale, prima de acest gen, efectuată de organizaţia Halifax Insurance Digital Home Index, conform dailymail. co.uk.

Potrivit rezultatelor acestui studiu, efectuat pe baza unui sondaj la care au participat 2.002 persoane – părinţi și copii, deopotrivă –, două treimi dintre părinţi sunt îngrijoraţi că, din cauza telefoanelor mobile, copiii lor ar putea avea dificultăţi în comunicarea cu alte persoane.

O treime dintre copiii și adolescenţii cu vârsta de până la 17 ani își verifică mesajele de pe telefonul mobil de câteva ori pe oră, iar aproape două treimi dintre aceștia folosesc aceste dispozitive în pat, înainte de a merge la culcare. „Tehnologia modernă face parte din viaţa contemporană și, în mod firesc, este reflectată în modul în care funcţionează o familie. Cu toa-

te acestea, devine clar că o parte dintre copii și adolescenţi folosesc excesiv această tehnologie”, a declarat psihologul Kairen Cullen.

Cercetarea a scos la iveală faptul că o treime din părinţi și copiii acestora folosesc telefoanele mobile în timpul mesei și peste o treime din copii (37%) utilizează tehnologia modernă pentru a comunica cu membrii familiei în timp ce se află sub același acoperiș.

Compania Opinium Research a efectuat un sondaj la care au participat 1.001 părinţi ce au copii cu vârsta cuprinsă între șapte și 17 ani și 1.001 copii cu vârsta cuprinsă între șapte și 17 ani, din aceeași familie, între 28 ianuarie și 4 februarie.

Deși aproape trei sferturi dintre părinţi au afirmat că permit copiilor să ţină telefonul mobil și alte dispozitive electronice în cameră, 35% au declarat că nu știu cât de des sunt folosite acestea, iar peste jumătate se tem că nu pot ţine sub control acest fenomen. În mod surprinzător, 30% dintre copii au susţinut că modul în care părinţii lor utilizează tehnologia oferă un exemplu negativ.

Postul de primăvară şi cura cu tărâţe Consumate simple sau în amestec cu alte ingrediente naturale, după caz, tărâţele de grâu sunt un aliment și, totodată, chiar și un medicament ieftin, eficient și cu efecte de durată. Cercetările recente atestă că aceste tărâţe conţin substanţe active deosebit de valoroase în terapeutică: fibre vegetale (celuloză), vitamine (complexul B), acizi nucleici, minerale (magneziu, potasiu, sodiu, sulf, siliciu, mangan), glucide, proteine și enzime (capabile să contribuie la digerarea alimentelor imediat ce au ajuns în stomac). Consumul de tărâţe este util la orice vârstă și este nedăunător dacă nu se abuzează cantitativ.

Ca fortifiant natural, pentru îmbunătăţirea digestiei și pentru aportul de vitamine se pot administra timp de două-trei luni, zilnic, unadouă linguri de tărâţe cernute, amestecate în mâncare. După primele două zile ne vom obișnui cu gustul de „pâine neagră” și vom folosi tărâţele drept condiment. Efectele sunt simţite după două săptămâni chiar și de către cei sănătoși, care, recurgând la o astfel de cură, vor constata că devin mai energici și se simt mai bine.

Consumul intern de tărâţe de grâu mai este indicat la colite, litiază biliară, dispepsii, obezitate (dau senzaţia de saţietate), precum și în profilaxia cancerului de colon (împiedică stagnarea bolului alimentar în intestinul gros, stagnare, care, potrivit ultimelor cercetări în bolile de nutriţie, modifică flora microbiană ducând la transformarea sărurilor biliare în substanţe cancerigene).

STRATEGII DE VIAŢĂ: PLANUL B Circulă o glumă: nu renunţa dacă nu ţi-a ieșit, ai la dispoziţie planul B, C, E... În fapt nu este o glumă. Planul B face parte din strategiile de viaţă și este una dintre căile care te pot face să-ţi păstrezi viaţa sub propriul control. Pare poveste, dar nu e! În plus, a-ţi ține viaţa sub control este o dovadă de mare înţelepciune și o demonstraţie de forţă.

pentru suprafeţe mai mari (de la o faţă de masă amplă la un perete vopsit pe perioada primăverii, până la recondiţionarea mobilierului). O altă idee este să te folosești de flori – preferatele noastre rămân florile proaspete care împrăștie și o bogăţie de miresme, dar poţi să faci faţă temei și cu imprimeurile florale.

Cuiburile de păsări pot servi temei la fel de bine și pot ajuta la realizarea unui decor ceva mai teatral, foarte potrivit dacă plănuiești ceva mese festive în sezonul primăvăratic. În plus, poţi să utilizezi liniștit același decor și pentru masa de Paște – până la urmă ce loc mai potrivit poţi găsi pentru ouăle roșii?

Dacă vrei ceva mai rezistent în timp, optează pentru accente de culori vii, pentru descreţirea frunţii și dezmorţirea spiritului.

Altfel, dacă ești mai romantic, mergi pe culorile pastel! Combinaţia lor este și una deosebit de elegantă!

O primăvară frumoasă vă dorim!

Casamea.ro

Femeia.ro

Ziarulevenimentul.ro

Idei de decor pentru locul de luat masa: primăvara

fi vorba de culori, texturi, arome, lumini sau obiecte de decor.

Poţi exprima primăvara folosind culoarea verde, fie că optezi pentru accente sau

Gandul.info

Cercetările realizate de specialiști în dezvoltare individuală arată că oamenii care își fac un plan de rezervă au mai mult control asupra propriei lor vieţi, nu sunt luaţi prin surprindere de situaţiile neprevăzute și sunt capabili să înfrunte situaţia limită (șomaj, boli etc.), mai bine și mai ușor. În plus, cei care urmăresc strategia planului A, dar au în minte și acordă atenţie și soluţiilor alternative și planului B, își pot atinge obiectivele mai ușor, sunt mai abili, mai siguri pe ei, mai determinaţi în activitatea lor zilnică și, mai ales, în cea profesională. „Un sentiment ridicat de a deţine control asupra propriei tale evoluţii în viaţă este cea mai bună politică de dezvoltare personală și unul din marile secrete ale succesului în carieră”, spune Margie Lachman, profesor de psihologie la Massachusetts-based Brandeis University. În politica strategiilor de viaţă, planul B este ca roata de rezervă. O duci după tine, fără să-ţi fie necesară decât dacă ai o pană. În acea situaţie, roata de rezervă este singura soluţie pentru a continua drumul mai departe.

Cum construiești un plan B? Aici depinde de fiecare în parte. Soluţii bune sunt acelea de a rămâne mereu ancorat în realitate și a-ţi cultiva pasiunile. Încearcă să vezi realitatea în mai multe planuri și să te pui la adăpost cu acele lucruri pe care le poţi prevedea (de la poliţe de asigurare până la controalele medicale periodice).

Tot din strategia planului B înseamnă menţinerea unor conexiuni cu un domeniu conex activităţii profesionale de bază, actualizarea CV-ului personal și permanenta actualizare a competenţelor tale.

Sunt persoane care susţin că a lua în calcul planul B este o dovadă de pesimism și de conștientizare a eșecului. În fapt, planul B, în strategia de viaţă, este centura de siguranţă.

HOME DECO Dacă te încântă venirea anotimpului mai cald și vrei să dai un aer primăvăratic casei, poţi începe cu locul de luat masa. E ușor, trebuie doar să știi ce direcţie urmărești. În primul rând, pornește de la o analiză a temei. Vrei să fie primăvară, nu? Atunci gândește-te care sunt cele mai sugestive elemente pentru primăvară. Să fie oare natura care revine la viaţă sau ciripitul păsărilor? Ai remarcat florile sau ești mai entuziasmată de lumina ceva mai blândă care-ţi intră în casă dimineaţa? Separă toate aceste idei! O să-ţi dai seama că deja ai câteva direcţii serioase care îţi pot contura amenajarea.

Secretul este să nu încerci o combinaţie nebună între mai multe astfel de direcţii.

Până la urmă, primăvara este un anotimp la fel de subtil pe cât este de bogat și tu îţi dorești să exprimi asta. Prin urmare, pasul numărul doi este să alegi o direcţie și să faci o listă de elemente caracteristice. Gândeștete cum ai putea să exprimi ce ai ales. Poate

Părinţii trebuie să se adapteze unui climat de comunicare diferit și să depună eforturi pentru a asigura conversaţii deschise și interesante cu copiii lor, care au crescut cu mesageria instant și reţelele sociale. Cu toate acestea, comunicarea virtuală nu va înlocui niciodată contactul direct cu membrii familiei, iar părinţii sunt în măsură să încurajeze utilizarea inteligentă și echilibrată a tehnologiei online”, a precizat Kairen Cullen.

FLUX 24

14

Programe

Luni MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.15 Profil de savant. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știinţă și inovare. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Serial.„O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.55 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15, 20.00 Gala Premiilor UNITEM. Transmisiune în direct de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 2014 - anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 21.50, 1.25 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 22.20 Accente economice.

22.50 Cultura azi. 23.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia).

4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă(r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Regina frumuseţii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4688 15:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Vânătoarea ultimului dragon 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me Psihologia minciunii, ep.16, an 2 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:45 Teleshopping 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „Познер” 01:45 „Prima Oră” (R) 03:30 „Истина где-то рядом” 03:45 „В наше время” 04:30 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 LE MYSTÈRE ATLIT YAM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 16:56 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:38 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:04 FLASH INFO 18:08 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:17 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 TANGO 2:30 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21 MARTIE 2014

25

Marţi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 5.30 Documentar. „Global 3000”. 10.15 Свiтанок. 10.55 Știri pozitive.

11.15 Legendele muzicii. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10 „Prinţesa cea vrăjită”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.00 Videoteca copiilor. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 15.35 Documentar. „Jungla apei dulci”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

21.50, 3.55 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. „Speranţa” și „1*45” realizator I.Usatâi.

23.50 Film. „DEPARTE DE PARADIS” (SUA, 2002). 4.30 Europa în concert. 5.15 Cinemateca universală.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.22, an 4 (ultimul episod) 12:00 Apropo Tv (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4689 15:00 Film: Mircea, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.2, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.17, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:45 Teleshopping 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25„Контрольная закупка” 12:50„Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:10„Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 Премьера. „Смертельная пыль” 01:50 Премьера. Дэнни Трехо в фильме „Крутой чувак” 03:15 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 KAMLAHARI, L’ENFANCE VOLÉE DU NÉPAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:56 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:46 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UNE PURE AFFAIRE 20:55 DÉLICATE GRAVITÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

26

Miercuri MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.15 Legendele muzicii. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 22.20 „Mai regină decât floarea doar femeia poate fi”. Formaţia „Millenium”. 23.50, 5.30 Documentar. „Arts 21”. 0.25 Săptămâna sportivă.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mircea, partea a II a (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4690 15:30 Film: Audrey Hepburn - O viaţă de poveste, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României: Astra - Petrolul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.18, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.6, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Apropo Tv (r) 03:15 Fotbal Cupa României: Astra - Petrolul (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:45 Teleshopping 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Политика” 01:10 Ночные новости 01:20 Приключенческий фильм „Фантастическая четверка” 02:55 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:31 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VOIR LA MER 16:31 22:22 16:46 FLASH INFO 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 CLARA S’EN VA MOURIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:03 LE JOURNAL DE LA RTS 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:49 MELTING POT CAFÉ 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

27

Joi MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45, 10.15 Documentar.„Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 17.15 Ziua Mondială a Teatrului. Portrete în timp. Scena e viaţa mea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 21.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 22.20 Cartea drepturilor.

22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. „FAȚĂ-N FAȚĂ CU ZIDUL” (Germania-Turcia, 2004). 1.15 Știri pozitive. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Audrey Hepburn - O viaţă de poveste, partea a II a(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4691 15:00 Film: Tentaţie periculoasă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României: Steaua - Dinamo 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 19, an 2 00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.7, an 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 I like IT (r) 03:00 Fotbal Cupa României: Steaua - Dinamo (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Дурная кровь”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „На ночь глядя” 01:35 Фильм „Другая Земля” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:45 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VOULEZ-VOUS FÊTER 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:33 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CLARA S’EN VA MOURIR 16:42 FLASH INFO 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 MELTING POT CAFÉ 20:18 MELTING POT CAFÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉSIMÉSAC 23:52 DE RIZ OU D’ARMÉNIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA SOIRÉE DES JUTRA 2:32 STREETOSPHÈRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 21 MARTIE 2014

28

Vineri

29

MARTIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Documentar. „Arts 21”. 10.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 FIFA 2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Enciclopedia lumii vii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. „TAXIMETRISTA”. 5.35 Cartea drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tentaţie periculoasă (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Șlefuitorul de diamante 23:15 Film: După 28 de zile 01:15 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:20 „Доброго здоровьица!” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние Республики” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:05 Остросюжетный фильм „Послезавтра” 03:00 Леонид Филатов, Алиса Фрейндлих, Александр Збруев в фильме „Успех” 04:30 „В наше время” 05:15 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT LE MONDE VEUT PRENDRE SA PLACE 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MELTING POT CAFÉ 15:51 MELTING POT CAFÉ 16:40 FLASH INFO 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:03 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:54 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:47 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă MARTIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.20 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 7.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 7.55 Film. „MOARA” („Telefilm-Chișinău”). 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „Arts 21”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 „Arts Show” la 15 ani. 15.10 „Un suflet pentru o păpușă”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „La drum”. 17.00, 0.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Moment poetic. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Compozitorul Tudor Chiriac, la 65 de ani. 22.20 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Film. „FAȚĂ-N FAȚĂ CU ZIDUL” (Germania-Turcia, 2004). 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

30

MARTIE

6.05, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. „Global 3000”. 8.40 Dialog social. 9.00 Portrete în timp. Victor Cuzneţov, operator. 9.30 Documentar. „La drum”. 9.55 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 18.50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie. 13.05 Documentar. „Jules Dassin, biografia unui puști newyorkez”. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.45 Tezaur. 15.00 Maria Stoianov. „La prispa cu doruri multe”.

Serată de creaţie. 16.35, 3.00 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35„Aici departe” - 2014 Anul Dumitru Matcovschi. Transmisiune în direct. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Film. „BALADA LUI JACK ȘI ROSE” (SUA). 0.20 Erudit-cafe. Concurs. 1.05 Film. „TAXIMETRISTA”.

2.45 Cinemateca universală. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r)

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: În libertate 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Anna și Regele 16:15 Șlefuitorul de diamante (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men: Ultima înfruntare 23:00 Film: Hoţi de onoare 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Promotor (r) 02:00 I like IT (r) 02:30 Film: Hoţi de onoare (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.6, an 1 11:30 Film: Iubitul meu din viitor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv 14:15 Film: Prietenii copilăriei mele 16:00 Film: Panica la hotel Majestic 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Curierul 2 22:30 Film: Stiletto 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Stiletto (r) 03:45 După 20 de ani (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Apropo tv (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

7.00-11.40, 12.10-16,45, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:34 TTC TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 17:00 FLASH INFO 17:03 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 SOUS LES LUMIÈRES D’AGADIR, LE CONCERT POUR LA TOLÉRANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LA MAISON DES ROCHEVILLE 2:35 TARATATA 4:00 DOCUMENTAIRE 4:30 TV5MONDE LE JOURNAL

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

05:45 Комедия „Один дома 4” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Один дома 4”. Продолжение 07:15 Сергей Филиппов, Арчил Гомиашвили, Михаил Пуговкин, Наталья Крачковская в комедии Леонида Гайдая „12 стульев”. Часть 2-я 08:35 „Служу Отчизне!”

09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Свадебный переполох” 13:25 Премьера. „Кио. За кулисами иллюзий” 14:30 Фильм Карена Шахназарова „Курьер” 16:05 „Александр Михайлов. Надо оставаться мужиком” 17:10 Александр Михайлов в фильме „Мужики!..” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 Премьера сезона. „Точь-в-точь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Олег Янковский, Анна Самохина в комедии „Китайский сервизъ” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 JOURNAL TV5MONDE DE 04H00 ETE 2014 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 JOURNAL TV5MONDE DE 06H00 ETE 2014 7:10 L’INVITÉ 7:27 WARI 7:56 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 9:30 TV5MONDE LE JOURNAL 9:42 SCIENCE OU FICTION 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:02 JOUR DE RUGBY 12:44 PROGRAMME COURT 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:39 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TRÈS BIEN, MERCI 23:42 DES HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 FOOT! 1:27 FOOT! 1:34 ÉSIMÉSAC 3:25 DE RIZ OU D’ARMÉNIE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Новости 06:10 „Михаил Пуговкин. Главный герой второго плана” 07:00 Сергей Филиппов, Арчил Гомиашвили, Михаил Пуговкин, Наталья Крачковская в комедии Леонида Гайдая „12 стульев”. Часть 1-я 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Лайма Вайкуле. „Еще не вечер...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20„Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Жизнь - не сказка” 14:10 Марат Башаров, Екатерина Вилкова в комедии „На крючке” 15:40 Премьера. Игорь Петренко, Эльвира Болгова в многосерийном фильме„Папа напрокат” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Многосерийный фильм „Папа напрокат”. Продолжение 19:25 Музыкальный фестиваль „Голосящий КиВиН” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 „Что? Где? Когда?” 00:30 Фильм „Следопыт” 02:00 Иннокентий Смоктуновский, Александр Феклистов в фильме „Странная история доктора Джекила и мистера Хайда” 03:25 „В наше время” 05:10 „Контрольная закупка”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

21-28 martie Berbec Ai tendinţa de a pedepsi aspru greșelile celor apropiaţi.

Așa speri să previi repetarea acelor experienţe.

Taur Te simţi pus la punct chiar și atunci când cei din jur nu au deloc această intenţie. E bine să fii mai relaxat!

Gemeni Ziua vine cu trăiri intense, în mare parte asociate cu cei dragi. S-ar putea să-i sperii, dacă nu te controlezi.

Rac Din mediul intim vin semnale că se doresc unele schimbări. Le vrei și nu prea, pentru că ţi-e teamă.

Leu Discuţiile lămuritoare pot degenera ușor în conflicte dacă nu vei dori să te menţii pe linia dialogului civilizat.

Fecioara Crezi că ai luat în calcul toate riscurile și că deţii controlul. Dar uiţi că uneori oamenii se mai și răzgândesc.

Balanţă Gândurile cele mai negre se îndreaptă spre sectorul financiar. Detașează-te de ele, ca să nu-ţi faci rău.

Scorpion Te simţi capabil să-ţi controlezi propria viaţă. Dar ai și unele îndoieli și ar fi bine să ţii cont de ele.

Săgetător Te interesezi de casă și de mediul intim, în general, și bine faci: de acolo vin bucuriile simple și liniștea.

Capricorn Deplasările nemaifiind așa stresante, poate nu le vei mai refuza. Și chiar le vei descoperi beneficiile.

Vărsător Ai putea prinde din zbor o idee deosebit de profitabilă și să încerci să o pui în practică imediat.

Peşti Vrei, nu vrei, trebuie să te conformezi unor noi cerinţe, pentru a obţine banii de care ai nevoie.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

21 MARTIE 2014

Elvira LEAHU:

“Niciodată nu e târziu să faci ceea ce îţi doreşte sufletul” Doamna Elvira Leahu este prototipul femeii împlinite: cu o familie mare și frumoasă și cu un serviciu care îi aduce multiple satisfacţii.

Descoperiţi în interviul de mai jos cum reușește profesoara și, în același timp, studenta Elvira Leahu să găsească echilibrul și să administreze perfect rolurile de mamă, soţie și femeie de carieră.

- Pentru început, doamna Leahu, vreau să vă întreb ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, o femeie de succes?

- Femeia de succes este femeia care reușește să-și urmeze visul prin obiective clare, este determinată de ambiţie realistă, de muncă, tenacitate, persistenţă, seriozitate, creativitate și onoare în tot ceea ce face.

O femeie de succes este deschisă să accepte schimbările, provocările, întotdeauna dispusă să învețe ceva nou, pentru a continua dezvoltarea personală și profesională. O femeie de succes este cea care are o familie mare și frumoasă, la fel ca a mea, căci întotdeauna mi-am pus familia mai presus de toate.

Viaţa pentru mine este un dar.

Un dar plin de magie de care mă bucur în fiecare zi. Eu lucrez tot timpul pentru pasiunea mea, cu hărnicie, dăruire și multă iubire și am învăţat să mă bucur de lucrurile simple.

- Sunteți profesoară la Universitatea de Stat. Ce materie predați studenților?

- La USM am început activitatea în 2008. Sunt lector superior la specializarea Marketing și REI și predau cursurile de Marketing inovaţional, Marketing Industrial și Economia Serviciilor Internaţionale. Am reușit să fac o colaborare activă cu studenţii mei. Chiar cu unii dintre studenţi menţin contactul la nivel profesional deja. Educaţia este foarte importantă pentru mine. Am luat decizia de a rămâne în sistemul universitar pentru a fi în contact cu studenţii, care mai apoi devin specialiști, profesioniști. Îmi place să-i îndrum pentru a conștientiza că ceea ce învaţă ei reprezintă izvorul înţelepciunii în viaţă, care, mai apoi, se reflectă în virtuţile și în acţiunile omului.

Am învăţat studenţii să aibă întotdeauna o gândire pozitivă. Viaţa este plină de reguli și condiţii, de itinerarii prestabilite care ne fac să rătăcim uneori pe drumul nepotrivit.

- Care a fost parcursul dvs. profesional?

- Fiind studentă, am început să lucrez part-time, în 1995, la Fundaţia Soros, în calitate de asistent de program în educaţie. Eram responsabilă de programul burse de merit, ceea ce m-a determinat să continuu să învăţ, să explorez noi posibilităţi de a încerca să devin un profesionist în specializarea aleasă – economist în relaţii internaţionale. Pe atunci am făcut cunoștinţă cu soţul meu.

Ambii eram foarte activi și implicaţi în diferite proiecte economico-sociale, ceea ce m-a ajutat să cunosc oameni, viziuni, dileme, confruntări. Acestea mi-au întărit dorinţa de a cunoaște mai mult și de a fi utilă societăţii.

Fericirea cea mai mare a venit atunci când am aflat că voi deveni mămică. Tot în acel an s-a întâmplat să obţin o bursă pentru Masterat în domeniul Studii Europene și Relaţii internaţionale, în Nice, Franţa. Era anul 1998. Foarte greu am luat decizia de a pleca la studii și de a-mi lăsa fetiţa cu mama și cu soţul. Însă am avut susţinerea și gândul bun că voi reuși.

La întoarcere acasă, în 1999, m-am angajat în calitate de specialist principal la Ministerul Economiei, Departamentul Relaţii Economice Externe, Direcţia Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) și, totodată, predam la ULIM disciplinele Politici comerciale, Integrare europeană și economia serviciilor internaţionale.

Au urmat o serie de proiecte internaţionale sociale, educaţionale, de promovare, în care am fost implicată și datorită cărora am cunoscut lumea și am înţeles mecanismul de

funcţionare a sistemului de guvernământ. Am observat lacunele și impedimentele care stopează reușita anumitei idei la care se lucrează de ani de zile și mi-am dat seama că oamenii sunt factori de decizie. Ei sunt cei care construiesc și tot ei sunt cei care distrug.

- Ce mai faceți în afară de faptul că dedicați o parte din timp la catedră?

- În 2012 am fost înmatriculată la Facultatea de Stomatologie, USMF, având drept scop de a reuși să fac lucruri minunate pentru familie și pentru societate. Nu voi divulga micile secrete, deoarece urmează o cale dificilă până a reuși să obţin și eu acele experienţe pe care le-au cunoscut părinţii mei. Am de la cine învăţa. Părinţii mei sunt un exemplu pentru mine, am susţinerea oamenilor dragi și dragostea de viaţă. Așa că nu este

scânteie de a schimba ceva a apărut după ce mi-am pierdut băieţelul într-un accident. În 2005 am depus actele la USMF, însă n-m reușit să intru atunci la facultate.

Ideea însă nu mă lăsa.

Eram captivată de literatura de specialitate, informaţie despre sănătatea familiei, a copilului. În 2007, lucrând la un proiect ce ţinea de cercetarea și dezvoltarea inovaţiilor, am avut prilejul să cunosc multe personalităţi din sistemul medical. Abia în 2012 m-am înscris la stomatologie, dar am reușit să fac, în perioada 2008-2011, studii la specializarea servicii estetice și servicii în cosmetologie, ULIM. - Mai profesați și în altă parte?

- Veniturile familiei trebuie să crească pentru a putea duce o viaţă decentă. Mi-am pus întrebarea cum pot face asta. Fiind în sistemul de învăţământ și activând într-o serie de proiecte, nu prea reușeam, împreună cu soţul, să facem rezerve, ducem un mod de viaţă obișnuit. În 2005 mi-am dat seama că este nevoie de făcut investiţie de lungă durată. Am început să investim în piaţa imobiliară. Astfel, sursa care ne permite să construim planuri de viitor și să acoperim cerinţele zilnice ale familie este vânzarea, cumpărarea și chiria imobilelor.

târziu niciodată să faci ceea ce îţi dorește sufletul.

- Profesor și student, în același timp. Cum se împacă cele două roluri? Ce v-a determinat să alegeți medicina? E o altă vocație de-a dumneavoastră?

- Știţi, pierderea unui om drag schimbă sensul vieţii, atitudinea faţă de tot ce te înconjoară. Această

CMYK

- Familia dumneavoastră cred că se mândrește de faptul că reușiți de minune să faceţi atâtea. Cum rămâne cu rolul de mamă și soție?

- Eu am găsit calea de echilibru între aceste roluri. Împreună cu soţul creștem trei fete minunate: Dana, Anastasia și Teodora.

Eu sunt sigură că poate fi găsită calea spre un echilibru între cele trei roluri: mamă, soţie și femeie de carieră. Viaţa a fost darnică cu mine, mi-a deschis calea către experienţele de care aveam nevoie, astfel miam recăpătat libertatea, încrederea

și dorinţa de a avea acel vis împlinit: o familie mare, unită!

Atât cariera, cât și familia cer timp și energie. Deoarece aceste resurse sunt limitate, ne mulţumim, de multe ori, să obţinem succes într-un domeniu și pe celălalt să-l abandonăm. Pe de altă parte, lipsa uneia dintre ele, cariera sau familia, aduce cu sine un sentiment de neîmplinire. Cea mai mare provocare pentru majoritatea femeilor moderne din zilele noastre, care se împart între job și familie, este exact această problemă: echilibrul. Femeile de carieră „aleargă” după realizările profesionale, iar viaţa lor de familie este sacrificată și are de suferit. Copiii sunt crescuţi de bone, bunicuţe sau mătuși, iar timpul petrecut în sânul familiei se limitează la weekend-uri sau la câteva ore destul de târzii.

Minunat este atunci când ai un serviciu ce să-ţi permită să petreci serile și weekend-urile cu familia.

Mediul academic mi-a permis întotdeauna să stabilesc un număr de ore pe care am fost dispusă să le petrec la locul de muncă.

- Vă mulțumesc și vă urez numai bine.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX