Ziarul Flux, Ed. 2 (782)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

ABONAREA 2011

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 21 ianuarie 2011 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 21.01.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.2800 1 Dolar american ............. 12.3798 1 Leu românesc ................ 3.8220 1 Rublă rusească ............... 0.4109 Timpul probabil:

Cuv. Gheorghe Hozevitul și Emilian; Cuv. Domnica Maxima zilei “Abuzând de un adevăr, treci direct în eroare”.

21.01.2011

22.01.2011

Noros, 1 4 0C

Noros, 2 5 0C

Mircea Eliade

Poşta Moldovei PM21262 FLUX – ediţia de vineri

2

ACTUAL

PAGINA

Mitul reintegrării

4

PAGINA

SĂNĂTATE

Atenţie, GRIPA!

5

PAGINA

ISTORIA LA ZI

PAGINA

Cu toate încercările, cel puţin declarate, ale guvernanţilor de a stăvili preţurile, acestea au luat-o razna, în galop și fără șanse de a fi oprite. Avalanșa scumpirilor care s-a declanșat imediat după alegerile parlamentare din 28 noiembrie trecut, ia amploare, antrenând o creștere în lanţ a preţurilor la mărfuri și servicii.

După scumpirea carburanţilor, la 6 decembrie 2010, când staţiile PECO au afișat preţuri cu 4-5% mai mari, litrul de benzină ajungând să coste aproximativ 15 lei, iar cel de motorină – circa 13 lei și 40 de bani, începutul anului 2011 a venit cu noi surprize pentru șoferi.

De duminică, 16 ianuarie, litrul de benzină s-a scumpit cu 40 de bani, iar cel de motorină cu 60 de bani. Astfel, benzina A 95 a ajuns la preţul de aproximativ 15 lei și 40 de bani pentru un litru, iar motorina - la 14 lei.

Potrivit petroliștilor, scumpirea carburanţilor a fost condiţionată de creșterea preţurilor la bursele internaţionale, dar și de deprecierea leului în raport cu dolarul.

Conform experţilor, în perioada următoare ne putem aștepta și la alte scumpiri, la produsele alimentare, transport și alte servicii.

Totodată, în presă au apărut informaţii despre posibilitatea unor noi majorări de preţuri la carburanţi. Directorul general ANRE, Victor Parlicov, a infirmat însă aceste zvonuri, precizând că Agenţia nu a fost solicitată în acest sens de vreo companie petrolieră.

De la 1 ianuarie 2011 a crescut și costul gazelor naturale importate în Republica Moldova, iar conducerea „Moldova-Gaz” a solicitat o creștere anuală a tarifului la

INVESTIGAŢII

Republica Moldova, parte a reţelei de trafic de cocaină din Columbia

9

PAGINA

1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

De ce cresc preţurile şi-l doare capul pe Filat?

Comemorarea jertfelor rezistenţei antisovietice din comuna Băcioi

7

ABONAREA 2011

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Fondat în 1995 z Nr. 2 (782)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

EUROPEAN

FiatLUX

Primul secretar al Ambasadei SUA a vizitat Mitropolia Basarabiei

Foaie VERDE gogoșari, Vă dau preţuri tot mai mari!

Foaie VERDE pătlăgele, Dar salarii mititele!

gaze de 17,6%. Odată cu scumpirea gazelor, s-au majorat și tarifele la energia termică. În perioada următoare, scumpirea va afecta și costurile energiei electrice.

XXX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

„Moldova-Gaz”, Aleksandr Gusev, îl doare capul din cauza căldurii din casă, nu a facturii de aproximativ 2 000 de lei la gaz, iată că premierul Vladimir Filat are dureri

de cap anume din cauza preţurilor. Dar nu-i baiul, că se ieftinesc medicamentele…

Ioana FLOREA, FLUX

Unde nu reuşesc şefii, ajută „băieţii” XXX

(citiţi pag. 7)

Editorial cu lupi

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Prinși în jocul negocierilor pentru valori și principii, guvernanţii riscă să fie acoperiţi și duși de valul scumpirilor. Și dacă pe președintele Consiliului de Administrare

Jan Tomas, cehul care a realizat cel mai mediatizat portret al lui Eminescu XXX

Eu vă cer cu glas fierbinte Să mă faceţi Președinte!

Cât de preţuri – e cam dur, Dar mă doare fix în … fund!

Măi Filat nerușinat, Prea cu gluma te-ai luat. Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Și crești preţurile toate!

Prognoză economică pesimistă pentru 2011

(citiţi pag. 3)

XXX

Una din două:

sau ministrul Educaţiei, Şleahtiţchi, a luat mită, sau ministrul de Interne, Roibu, a practicat poliţia politică

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 3)

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

XXX

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 3)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 89 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

21 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

De ce se tem aliaţii unii de alţii?

Evenimentul așteptat cu atâta nerăbdare de toată lumea s-a produs în cele din urmă – a fost făcut public Acordul privind constituirea și funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană, semnat de cei trei protagoniști, pagină cu pagină, pentru a nu fi falsificat peste noapte.

Ce-i drept, după cum s-a precizat ulterior, fără anexele în care a fost stipulată „partajarea responsabilităţilor pe domenii”. Poate și din acest motiv, după publicarea Acordului, nu au fost prea multe de discutat pe marginea acestuia.

Ce am aflat este că „valorile și principiile” despre care credeam că fac parte doar din limbajul preţios și afectat al unui anume politician, au fost puse și la baza funcţionării alianţei, ceea ce nu poate să nu ne umple de optimism.

Valori, principii şi control „la sânge” Dacă Ghimpu a reușit să devalorizeze în bună măsură distincţiile de stat, alianţa pare să fi compromis chiar cuvintele, or, după negocierile „la sânge” dintre parteneri, „valorile și principiile” au fost aruncate și ele în derizoriu. Conform acestui Acord, partenerii își propun pe hârtie să se respecte reciproc și să aibă încredere unii în alţii, de asemenea, să-și coreleze acţiunile și mesajele. Precizări absolut necesare, dacă ţinem cont de cât de mult s-au respectat și s-au menajat aceștia în fosta coaliţie de guvernământ. Cât despre încredere, aceasta ori este, ori nu este și nu știu în ce măsură poate fi ea inoculată printr-un efort de voinţă.

Alianţa formată pe criterii extrem de șubrede și pe valori și principii îndoielnice (îndoielnice nu în aspectul în care sunt formulate, ci în măsura în care vor fi asumate și respectate în practică de către cei care le-au declarat) este atât de nesigură, încât și-a propus să instituie un sistem complicat de garanţii și mecanisme de control reciproc (ceea ce nu este de mirare după numeroasele fente pe care și leau făcut pe parcursul unui an de guvernare comună). Aceste mecanisme ar putea îngreuna mult

procesul decizional, iar uneori l-ar putea chiar bloca, astfel că, în cel mai scurt timp, am putea asista la încălcarea de către parteneri a mai multor prevederi ale respectivului Acord.

Ca și în cazul fostei alianţe, din replicile și frânturile de informaţii care le scapă politicienilor, ne putem da seama că lupta pentru fiecare fărâmă din tainul puterii este extrem de înverșunată, atâta doar că loviturile pe care și le aplică acum aceștia, deși la fel de perfide, sunt totuși mai subtile și mai pe după colţ. Dar și așa, animozităţile, iar uneori chiar ura nedisimulată, transpar din replicile pe care și le aruncă aceștia, ba la un briefing, ba la un post de televiziune. Chiar mă întrebam, la ce le-o fi trebuit lui Ghimpu și Filat să-și afișeze ranchiuna și starea de beligeranţă continuă, declarând ostentativ că ei nu sunt prieteni? Și ce ași mai păstrează Ghimpu, care tot promite, cu subînţelesuri, să facă niște dezvăluiri, să taie „în carne și în oase” în caz că va fi „zgândărit” PL-ul?

X-Files-urile Alianţei-2 De ce nu au fost publicate și anexele acordului de constituire a AEI-2? De ce pentru unii aceasta nu ar fi o problemă și ce ar dori să ascundă alţii? De unde această nevoie oarecum

teatrală a politicienilor de a menţine intriga și suspansul cu aceste „X-Files-uri” „made in Moldova”, pe care Ghimpu le-a comparat cu Protocolul adiţional secret la Pactul Molotov-Ribbentrop? Despre ce înţelegeri dintre membrii AIE, despre care nu are nevoie să știe societatea, vorbește marele maestru în intrigi de Parlament și negocieri la două capete, Dumitru Diacov? Și ce borșuri politice se fierb la „bucătăria internă” a coaliţiei?

Poate că unii speră să obţină ceva mai mult decât au reușit să ia iniţial, iar alţii, dimpotrivă, nu ar vrea să se știe despre cât de mult au căpătat? Liberalii, și în această chestiune, au o poziţie oscilantă și ambiguă. În timp ce unii reprezentanţi ai partidului au zis că anexele nu pot fi publicate, pentru că nu au fost puse la punct toate detaliile, alţii, inclusiv șeful formaţiunii, afirmă că totul este cunoscut și nu este nici un secret, acestea referindu-se la partajarea funcţiilor în Parlament, Guvern și alte structuri ale administraţiei centrale. Și președintele PLDM, Vladimir Filat, a precizat că nu vede nici o problemă privind publicarea lor în cel mai scurt timp, pentru ca lumea să știe al cui este un demnitar sau altul. Și atunci, ne întrebăm, unde sau cine este problema?

Alianţa va decide, iar miniştrii vor hotărî Cert este că împărţeala încă nu a fost încheiată, iar unii speră, probabil, să-și mai îmbunătăţească situaţia în cadrul coaliţiei de guvernământ. Este evidentă lipsa unei înţelegeri depline în ceea ce privește numirea viceminiștrilor. Astfel, dacă Filat declară că miniștrii trebuie să-și aleagă singuri viceminiștrii, iar democraţii sunt și ei de acord cu aceasta, liberalii, care s-au ales cu cele mai puţine ministere și agenţii și sperau să fie reprezentaţi în celelalte structuri cel puţin la nivel de

adjuncţi, vor cu totul altceva.

Pentru Ghimpu, fără îndoială, este preferabilă formula de numire a viceminiștrilor aplicată în cadrul precedentei guvernări.

Din cauza acestui dezacord, până acum, doar o parte dintre foștii viceminiștri au fost reconfirmaţi sau înlocuiţi.

Cum se va ajunge la un numitor comun și fără disensiuni majore în această problemă este greu de prevăzut, pentru că, pe de o parte, numirea viceminiștrilor, vicedirectorilor agenţiilor guvernamentale și a conducătorilor serviciilor desconcentrate, potrivit Acordului, trebuie să se efectueze prin decizia Consiliului Alianţei. Pe de altă parte, s-a menţionat că trebuie să se ţină cont de principiul continuităţii și profesionalismului la numirea acestora.

Totodată, premierul afirma că numirea viceminiștrilor în noul guvern se va face la sugestia miniștrilor și nu a partidelor. „În cadrul unor ministere va fi luată în calcul și poziţia colegilor din Alianţă, dar în mod prioritar decizia va reveni colegilor miniștri. Deci, indiferent care ar fi raţionamentul și interesul politic, trebuie să fie clar pentru toţi - un ministru care conduce un minister are nevoie de echipă. Iar echipa se face din profesioniști și din oameni în care să aibă încredere ministrul.” În cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, Filat a promis să insiste asupra acestui punct de vedere în discuţiile cu colegii din Alianţă. Cum vor fi armonizate toate aceste deziderate și puncte de vedere este greu de spus, cert este că aceste contradicţii pun din start sub semnul incertitudinii viabilitatea și posibilitatea respectării prevederilor Acordului de Constituire.

Bătălia pentru funcţiile de viceminiștri a determinat partidele din fosta alianţă de guvernământ să modifice, în octombrie 2009, legislaţia privind activitatea guvernului și statutul funcţionarului public. În felul acesta, a fost politizată funcţia

Scandal de proporţii în procesul de lichidare a „Eventis Mobile” Administratorul companiei „Eventis Mobile”, aflată în proces de insolvabilitate, Veaceslav Apostol, îl acuză pe ex-directorul companiei, Iurie Ceban, că ar fi falimentat intenţionat întreprinderea, cu scopul de a o vinde unei companii din Federaţia Rusă. Apostol a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că grupul de creditori, în frunte cu exdirectorul Iurie Ceban, intenţionează să vândă „Eventis Mobile” companiei ruse „I-Tel Sistem”, la un preţ diminuat de 3,2 milioane de dolari, în timp ce preţul de piaţă al companiei ar fi de circa trei ori mai mare.

Veaceslav Apostol a declarat că grupul de creditori face presiuni asupra sa, pentru a efectua o tranzacţie în dezavantajul investitorilor străini și convenabilă lor. „Membrii grupului de creditori încearcă să vândă bunurile „Eventis Mobile” contra sumei de 3,2 milioane de dolari SUA doar unei singure companii, și anume „I-Tel Sistem”, al cărei director este Maxim Seliunin. Vreau să menţionez că Seliunin a ocupat postul de director adjunct al companiei „Eventis Mobile” SRL”, a afirmat Apostol.

Potrivit lui, creditorii au distrus toate actele care conţineau evaluări privind activele și bunurile companiei, ceea ce constituie un impediment pentru el, ca administrator, să vândă compania la un preţ rezonabil și să achite datoriile către investitorii străini și salariile foștilor angajaţi. Totodată, administratorul a spus că de procurarea bunurilor „Eventis Mobile” s-au interesat câteva companii străine. „Până în momentul de faţă, pentru activele „Eventis Mobile” s-au arătat interesate două companii mari, „ACME Investment Advisory” și „Greatex Capital Holding BV”, aceștia fiind dispuși să ofere un preţ generos pentru cumpărarea operatorului de telefonie mobilă, și anume suma de 115 milioane de lei, însă au cerut multă informaţie despre activitatea operatorului. Împreună cu evaluatorii internaţionali, pregătim actele necesare și sper că bunurile companiei vor fi vândute la preţul evaluării de piaţă”, a dat asigurări Apostol. Lichidatorul a mai spus că, în prezent, evaluarea bunurilor întreprinderii a fost făcută de o companie internaţională, „Adrew-Profit”, care a constatat că bunurile SRL „Eventis Mobile” se estimează la circa 143 de milioane de lei, adică peste 11 milioane de dolari. „Diferenţa dintre evaluările care se conţin în actualul raport faţă de primul, care a fost făcut la iniţiativa creditorilor, constituie mai mult de 100 de milioane de lei”, a adăugat administratorul.

Apostol cere organelor de drept să investigheze cazul și le sugerează acestora să-i pedepsească pe cei vinovaţi de falimentarea „Eventis Mobile”. „Cer Procuraturii Generale să instrumenteze cazul și să ia atitudine despre cele întâmplate. Dacă va fi nevoie, eu

de viceministru, care, conform noilor prevederi, nu mai are statut de funcţionar public și își încetează activitatea odată cu intrarea în funcţie a unui nou ministru, în cazul în care nu este reconfirmat de noul guvern.

Iată că aceste modificări acum se întorc chiar împotriva unora dintre cei care le-au operat, în primul rând a liberalilor.

Cine va avea dreptul de veto în Guvernul Filat?

Neînţelegeri și blocaje serioase vor apărea însă în procesul activităţii propriu-zise a Cabinetului de Miniștri. Dacă la capitolul „Formarea Guvernului și partajarea altor responsabilităţi” se prevede că hotărârile Executivului vor fi adoptate cu votul majorităţii membrilor acestuia, dispoziţiile ulterioare ale Acordului anulează, practic, aceste stipulări. Contradicţiile intervin la capitolul „Modul de pregătire a luării deciziilor”,

care se referă și la instituirea unui Prezidiu al Guvernului, considerat de unii analiști drept un anacronism. Dar, oricum, majoritatea parlamentară a adoptat deja modificările respective la Legea Guvernului.

Astfel că, ședinţele Executivului vor fi precedate de ședinţe ale Prezidiului Guvernului, care va aproba ordinea de zi, „în scopul elucidării și soluţionării situaţiilor conflictuale atunci când există divergenţe de opinii vizavi de proiectele aflate în discuţie”. Deciziile în cadrul Prezidiului vor fi luate prin consens. În cazul în care nu va fi posibilă identificarea unei soluţii consensuale pe marginea unui proiect de hotărâre, acesta va fi retras de pe agenda ședinţei Guvernului, urmând să fie discutat de Consiliului Alianţei, organ menit să coordoneze toate acţiunile partidelor aflate la guvernare. În această situaţie, premierul pare să fie mult prea optimist atunci când zice că rolul Prezidiului se va rezuma la pregătirea și coordonarea

Replica creditorilor: „Dacă Apostol a găsit o companie care dă mai mult, de ce nu o vinde?” În replică la acuzaţiile lui Veaceslav Apostol, membrii comitetului de creditori ai „Eventis Mobile” susţin că administratorul companiei tergiversează intenţionat lichidarea companiei, ceea ce implică riscuri pentru creditori. În cadrul unei conferinţe de presă, organizată miercuri, 19 ianuarie, Serghei Coţonoga, membru al grupului de creditori, l-a acuzat pe Veaceslav Apostol de faptul că evită întâlnirile cu creditorii și neglijează solicitările lor prin care i se cere să prezinte actele despre ultima evaluare a bunurilor companiei făcută prin intermediul „Adrew-Profit”. „Dacă este adevărat că Apostol a găsit o companie care dă 115 milioane de lei, de ce nu o vinde? În aceste condiţii, creditorii au doar de câștigat”, a afirmat Coţonoga. Acesta mai susţine că, din

cauza acţiunilor lichidatorului, există riscul ca „Eventis Mobile” să piardă și ultima licenţă pentru oferirea serviciilor de telefonie mobilă. „Ultima licenţă expiră la data de 16 februarie curent, iar fără aceasta, practic, va fi imposibil ca cineva să cumpere compania”, a menţionat Coţonoga. Referitor la compania rusă „I-Tel Sistem”, despre care Apostol a declarat că este întreprinderea privilegiată de către creditori, Coţonoga a spus că, în momentul de faţă, compania dată și-a retras capitalul din Republica Moldova pe motiv că Apostol a respins oferta de preţ.

Amintim că „Eventis Mobile” a obţinut licenţa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă la finele anului 2006, iar în decembrie 2007 a efectuat lansarea comercială a acestor servicii. „Eventis Mobile”a fost fondată de compania cipriotă „Eventis Telecom Holding Limited”. Investiţiile în procurarea licenţei s-au ridicat la 8 milioane de dolari. Astfel, la sfârșitul anului 2009, „Eventis Mobile” avea peste 11,8 mii de abonaţi și înregistrase un volum de vânzări în sumă de 7,5 milioane de lei. Cu toate acestea, a intrat în proces de insolvabilitate, având datorii de peste 100 de milioane de lei.

Tatiana MANEA, FLUX

Cu toată siguranţa afișată, Filat înţelege că nu va avea mână liberă la Guvern, mai ales că PD și PL ar vrea chiar instituirea dreptului de veto. Dacă ţinem cont de mai noua apropiere (doctrinară?) dintre Marian Lupu și Mihai Ghimpu, care continuă să fie „prieteni” împotriva lui Filat și care-și cultivă în continuare resentimentele împotriva acestuia, nu sunt întâmplătoare nici declaraţiile relativ recente ale premierului. Prezentându-și programul de guvernare în faţa deputaţilor, Filat le-a spus acestora că nu va accepta niciodată un guvern în care cineva să aibă drept de veto, menţionând că nu va accepta transformarea organului executiv în instituţie onorifică (o aluzie la vreun președinte onorific?). Și dacă Filat a zis că se înșală amarnic cei care cred că pot veni cu dreptul de veto la luarea deciziilor în Guvern, lupta se anunţă a fi destul de dură. Rămâne să vedem cui îi vor reveni laurii învingătorului.

Ioana FLOREA, FLUX

Mitul reintegrării „Intensificarea eforturilor”, „soluţii viabile”, „continuarea dialogului”, „reintegrarea ţării”, „interesul cetăţenilor”, „parteneri strategici” – iată cuvintele cheie utilizate de politicienii moldoveni, atunci când e vorba de conflictul transnistrean. Răspunsul oferit jurnaliștilor, indiferent de conţinutul întrebării, este mereu același. Sec și confuz, bazat pe un joc de cuvinte frumos „interpretat”, însă fără nici un sens. „Diplomaţie” și „modestie” nelimitată, la acest subiect, care de facto nu oferă Moldovei nici un beneficiu. O chestiune atât de importantă se discută mereu cu ușile închise sau în surdină. În același timp, cetăţenii sunt întreţinuţi cu prognoze optimiste privind „progresul” obţinut în domeniul „intensificării eforturilor” și „continuării dialogului”.

„5+2”=?

am destule materiale care confirmă că fosta conducere a companiei se face vinovată de falimentarea operatorului de telefonie mobilă”, a ţinut să precizeze administratorul.

deciziilor care vor fi adoptate de Guvern. Așa cum se prezintă lucrurile în Acordul de constituire a Alianţei, dacă un partid nu va dori, dintr-un motiv sau altul, dictat de un interes sau altul, să fie adoptată o anumită decizie în cadrul Guvernului, acesta o va bloca prin reprezentantul său din Prezidiul Executivului.

Cu același succes, decizia va fi blocată mai apoi și în Consiliul Alianţei. Ulterior, propunerile acestui partid ar putea fi trase pe linie moartă, în semn de răzbunare, de către ceilalţi parteneri.

Situaţii de acest fel am urmărit în cadrul precedentei guvernări a acelorași aliaţi, când deputaţii majoritari și-au blocat reciproc anumite iniţiative legislative.

Acest sistem „stufos” de control al unora asupra altora și de posibilităţi de compromitere a oricăror iniţiative și decizii, nu vorbește decât despre lipsa de încredere a partenerilor aflaţi astăzi la guvernare și dorinţa excesivă a acestora de a-și promova interesele.

Formatul de negocieri „5+2” este doar piesă de discurs. Acest adevăr e bine cunoscut în culisele puterii. Este doar o modalitate prin care se mimează negocieri corecte și pozitive. „5+2” și-a demonstrat ineficacitatea în „dosarul transnistrean”, dar este propulsat în continuare deoarece nu deranjează. Nu din perspectiva priorităţilor cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, ci a intereselor deţinătorilor de „capital tenebru” sau a politicienilor „întreţinuţi” financiar și moral de Moscova. Mai mult, formatul, prin conţinutul său, permite justificarea lipsei de acţiuni concrete privind soluţionarea diferendului. Or, tocmai asta nu se dorește. Transnistria este un subiect TABU pentru politicienii moldoveni.

Toţi îl evită, fie pentru a nu-și pune în pericol businessul, fie pentru a nu fi redus la tăcere și exclus de pe scena politică.

Graniţă pe Nistru?

Raportată la realităţi, reprezintă cea mai reală și eficientă soluţie. Subiectul este actual doar în culisele politicii moldovenești, nu însă și în faţa camerelor de luat vederi. Nu orgoliul de a pierde o parte din teritoriu sau remușcările faţă de moldovenii din stânga Nistrului sunt motivele care îi determină pe politicieni să evite abordarea chestiunii.

Paralel cu priorităţile geopolitice ale Rusiei în regiune, persistă și interesele Ucrainei și a altor state postsovietice cu economie tenebră.

guvernare al AIE2. Mesajul este duplicitar și, totodată, contradictoriu. „Menţinerea statutului de neutralitate și europenizarea” nu poate nicidecum contribui la soluţionarea conflictului și reintegrarea Republicii Moldova. „Neutralitatea” este convenabilă Rusiei, iar „europenizarea” – Uniunii Europene. Doar teoretic aceste două priorităţi se completează reciproc. Practic, situaţia este de altă natură. Rusia niciodată nu va accepta „europenizarea” Republicii Moldova. Și nu ar trebui să ne inducă în eroare diplomaţia oficialilor ruși. Fenomenul înseamnă subordonarea politică și economică a Chișinăului faţă de Bruxelles-Luxemburg-Strasbourg.

Mai mult decât atât, deși nu este o condiţie stipulată oficial, în realitate aderarea la NATO este obligatorie pentru ţările care doresc să devină membru UE. Cine crede că Republica Moldova va excepta de la acest principiu, greșește. Iar cei care susţin „europenizarea și neutralitatea militară concomitentă” a ţării noastre mint. Tergiversarea integrării europene a Moldovei este determinată inclusiv și de acest mesaj duplicitar. Pe termen mediu, detașarea politică de Moscova va avea repercusiuni economice dezastruoase pentru noi.

Acţiunea respectivă însă este obligatorie, în condiţiile în care clasa politică își dorește cu adevărat să pregătească Republica Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană.

De aceea, atunci când povestesc despre

Negocieri nonsens Politicienii mint atunci când vorbesc despre viabilitatea formatului „5+2”. Nimeni nu mai crede în acest mit. Unii se tem să spună ceea ce gândesc cu adevărat, alţii nu au acest interes. Nu poţi să negociezi cu agresorul și nici cu liderii unui regim anticonstituţional.

Cum poate fi mediată eficient o problemă, când sunt subestimaţi factorii care au determinat apariţia ei? Cauzele însă sunt cunoscute destul de bine la Chișinău, Tiraspol, Moscova, Bruxelles și Washington. 5+2 nu este decât o ustensilă menită să creeze condiţii favorabile pentru „transnistrizarea” Republicii Moldova. Misiunea Transnistriei este să îndeplinească eficient un rol politicpropagandist, în favoarea intereselor Rusiei.

Așa cum au stabilit încă liderii bolșevici în 1924, în memoriul cu privire la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Mai mult, oficialii de la Tiraspol sunt interesaţi să menţină statutul ilegal al Autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (ARMN) pentru a putea gestiona la maximum potenţialul economic-industrial din regiune. De aceea, ARMN nu va manifesta niciodată seriozitate și cooperare în cadrul negocierilor, indiferent de formatul ales. Tocmai de aceea, discursurile frumoase ale oficialilor de la Bruxelles, Washington și Chișinău, care în ultima perioadă apreciază „evoluţiile” pozitive în dosarul transnistrean, nu pot fi privite cu optimism.

Aceste ţări au nevoie de statutul nedefinit al Transnistriei, pentru a putea deplasa capitalul tenebru și mărfurile de contrabandă. Evident, situaţia este avantajoasă și pentru nomenclatura politică de la Chișinău. Graniţa pe Nistru ar putea rezolva aceste probleme și chiar urgenta aderarea Republicii Moldova la familia europeană. Soluţia însă nu este convenabilă actorilor politici, care urmăresc interese economice în regiune, iar ei sunt mulţi – atât din est, cât și din vest. Același Igor Smirnov, pus în faţa faptului împlinit, ar găsi contraargumente pentru un asemenea final. Chiar dacă amintește constat autorităţilor de la Chișinău că 97 la sută dintre transnistreni au votat în 2006 pentru independenţa regiunii și salută referendumul în Sudanul de Sud.

Adevăr fals Unghiul de abordare, în cazul Transnistriei, nu s-a schimbat nici în noul program de

„tărâmul european”, politicienii trebuie să fie sinceri și să explice riscurile și costurile acestui „vis”. Va fi pregătită clasa politică (compusă în mare parte din oameni corupţi și finanţaţi direct sau indirect de Rusia), de rând cu cetăţenii pe care îi „gestionează” să îndure răzbunarea Rusiei? Să-și piardă banii și afacerile? Să se confrunte cu o situaţie financiară precară? Bineînţeles că NU! Iată de ce există Transnistria – pentru a crea ocurenţe menite să împiedice orice acţiune a Chișinăului, care contravine intereselor geopolitice ale Moscovei în spaţiul postsovietic. Atât timp cât ARMN se va afla în componenţa Republicii Moldova, dezvoltarea economică și integrarea europeană vor fi priorităţi irealizabile. Iată de ce discuţiile despre negocierile în format 5+2 sunt fantasmagorice, iar subiectul „reintegrării ţării”, unul filozofic.

Maria DIMINEŢ Sursa: antimedia.info

FLUX EDI|IA DE VINERI

21 IANUARIE 2011

Scandal

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Unde nu reuşesc şefii, ajută „băieţii” Republica Moldova a intrat, slavă Domnului, în albia firescului. Acum nu mai avem la guvernare un balaur-mutant cu patru capete, ci unul perfect sănătos, cu trei capete, unul mai frumos decât altul. Și toate aceste capete, cum este normal să fie, râgâie, dau foc pe nări și scuipă venin.

Așa că, aveţi mare grijă să vă feriţi din calea și de mânia acestora.

Reglări de conturi în Parlament Dacă după ce am urmărit scene cu Filat trimiţându-și „băieţii” să-i lămurească pe „băieţii” lui Lupu, am avut vaga bănuială că show-ul va avea o continuare.

Iar după reacţia din ziua următoare a funcţionarului public „atacat” de premierul Vladimir Filat, Ghenadie Vasilache, „ne-o stat clar” – reglările de conturi de-acum încolo se mută chiar

în instituţiile statului. Iată ce a scris reprezentantul Serviciului de Presă al Parlamentului pe blogul său, a doua zi după incident. Accentuăm, nu un blogher, nu un ziarist oarecare, ci un angajat al Serviciului de Presă al Parlamentului, ceea ce este cu totul altceva: ”Declaraţiile de genul ”lăsaţi voi presa”, ”nu vă ocupaţi cu presa” și ”trebuie să fiţi mai amabili cu presa”, lansate de Vlad Filat, denotă un singur lucru: s-a dorit un show-off în faţa camerelor de luat vederi, cu orice preţ. Dezgustător.” Angajatul își explică astfel intervenţia: „În momentul când Filat a fost înconjurat de presă, am intervenit operativ către presă cu sugestia de a-i permite persoanei intervievate să treacă la pupitru, special amplasat pentru declaraţii de presă și aflat la doar doi metri depărtare. În caz că începea să vorbească, nimeni deja nu era în drept să se implice.” Vasilache explică reacţia dură a oficialului prin dorinţa acestuia de a apărea ”în cadru, înconjurat de mulţime, fapt ce trebuia să creeze iluzia unei popularităţi nemaipomenite.” (Uite că subalternii preiau deja ticurile verbale ale șefului, Marian Lupu, care a vorbit, îngrijorat, cu doar

câteva zile mai devreme, despre excitarea „nemaipomenită” a deputaţilor în faţa presei.)

Funcţionari în slujba şefilor Se pare că Marian Lupu a reușit să le explice angajaţilor, în scurta perioadă de la preluarea funcţiei de spicher, cine este stăpânul. (De fapt, cei vechi nici nu cred să fi uitat deprinderile și toanele acestuia.) Cu rare excepţii și sub orice guvernare, funcţionarii noștri trebuie să ţină cont mai mult de hachiţele șefilor, decât de atribuţiile propriu-zise ale postului. Iată de ce, în lumea civilizată, unde angajaţii nu lucrează pentru un șef cu apucături despotice, mai accentuate ori mai estompate, funcţionalitatea statului nu este afectată în prea mare măsură de crizele politice, iar schimbarea guvernelor nu este neapărat și „bucuria nebunilor”. Pe când la noi, schimbările iau proporţii de calamitate, previzibilă, dar iminentă. În acest context, nu ne miră nici reacţia lui Ghenadie Vasilache, angajat în serviciul Legislativului în perioada „domniei” lui Ghimpu, care vrea, probabil, să-și demonstreze loialitatea și

utilitatea în faţa noii conduceri.

O scurtă abatere de la temă, doar pentru a remarca exprimarea pretenţioasă, dar cam „gheboasă” și aproximativă, a angajatului serviciului de presă.

Iată o mostră de expunere: „Doresc să fac doar niște precizări, la capitolul unor demnitari de stat, care își permit luxul de a fila (joc de cuvinte gratuit, pentru că ceea ce a vrut să spună Vasilache nu are nici o treabă cu filatul) și de a persecuta orice persoană inconvenientă (inconvenabilă, neconvenabilă?), chiar și în faţa jurnaliștilor.”

Împărţirea sferelor de influenţă şi control Dar să revenim la ceea ce se întrevede dincolo de declaraţii și atitudini. Fără îndoială, urmează să asistăm la o împărţire dură a sferelor de interese și de influenţă între principalii actori ai spectacolului politic, fără menajamente și fără grijă pentru consecinţe. Trebuie să constatăm cu nostalgie că s-a cam dus epoca romantismului în politică și a venit cea a „lupilor” relativ tineri și pragmatici, care, afișând un zâmbet larg, european, vor împărţi Republica Moldova până

Editorial cu lupi

Povestea lupului din pădure E oficial: lupii, după o absenţă de peste 50 de ani, au revenit pe meleagurile noastre mioritice. Potrivit vicedirectorului general al Agenţiei „Moldsilva”, Tudor Botnari, o haită de vreo 20 de lupi bântuie prin pădurile din regiunea de centru a Republicii Moldova. Dar, ne spune specialistul, aceștia sunt total inofensivi, ei nu prezintă nici un pericol pentru oameni. Lupii sălbatici sunt mai puţin periculoși chiar decât haitele de câini și chiar decât vulpile. Ba mai mult, potrivit specialiștilor, Republica Moldova are nevoie de mai mulţi lupi, la cele 460 de mii de hectare de fâșii forestiere care există în ţara noastră, ar trebui să avem nu 20, ci vreo 50 de lupi. Mai ales că lupul este atât de necesar în asigurarea echilibrului ecologic în calitatea sa de sanitar al pădurii.

Deci, lupul din pădure, nu doar că este necesar, ci și absolut inofensiv. Nu putem însă să afirmăm același lucru și despre lupii din politică. Spre exemplu, cel mai lup-lup din politica moldovenească, președintele Parlamentului și șeful interimar al statului, Marian Lupu,

s-a manifestat recent într-o formă extrem de agresivă. Nici mai mult, nici mai puţin, Marian Lupu s-a arătat gata să le dea la moacă, la propriu, nu la figurat, adversarilor săi politici și, mai ales, celor care îl vorbesc de rău.

Povestea Lupului din Parlament Dar să amintim pe scurt povestea Lupului din Parlament. În cadrul unei conferinţe de presă, fostul director al Teatrului Naţional de Operă și Balet, Ghenadie Badica, a pretins, nici mai mult, nici mai puţin, că Marian Lupu s-ar afla într-o „relaţie amoroasă” cu o doamnă care actualmente exercită funcţia de director al Operei Naţionale. Badica a spus că, datorită acestui fapt, directoarea de la Operă ar exercita o influenţă directă asupra Procuraturii Generale și a Centrului Anticorupţie, reușind să astupe niște presupuse matrapazlâcuri de acolo. Noi nu pretindem că Marian Lupu ar avea o relaţie extraconjugală, nu cunoaștem și nici nu ne prea interesează aceste chestiuni. Ceea ce prezintă cu adevărat un interes sporit pentru opinia publică este replica dată de Marian Lupu lui Ghenadie Badica. “În alte condiţii,

aș fi procedat bărbătește - i-aș fi dat la moacă!”, a declarat președintele Parlamentului. După care Lupu a mai spus la microfonul unui post de televiziune: „Sunt niște tentative destul de murdare, care depășesc orice norme ale bunului simţ din partea oponenţilor politici.

Fostul director al Teatrului Naţional de Operă și Balet a fost exponent al unei formaţiuni politice, care încearcă să-și revendice interesele”.

Nu am înţeles prea bine în care „alte condiţii” Marian Lupu „ar fi procedat bărbătește”, de ce fel de alte condiţii mai are nevoie Lupul din Parlament ca să procedeze bărbătește. Este însă absolut clar că cel care deţine funcţia de președinte al Parlamentului și de șef interimar al ţării, adică cel care deţine cele mai importante funcţii în stat, a proferat o ameninţare de răfuială fizică la adresa unui simplu cetăţean al Republicii Moldova, chiar dacă acesta este exponentul unei forţe politice ce se află în opoziţie faţă de guvernarea lui Marian Lupu.

Democraţia pe care a mâncat-o Lupul Vă puteţi imagina ca într-un alt stat european, care se consideră civilizat și

la ultima piatră (de Cosăuţi) și până la ultima sticlă de vin din beciurile de la Cricova.

Impresia este că „datul la bot” va deveni în curând o practică uzuală, iar structurile împărţite între potentaţii zilei vor începe lupta corp la corp.

Dincolo de raţiuni, motive și explicaţii, gestul premierului, bănuim, unul firesc pentru distinsul politician, s-ar potrivi perfect pentru un șef de clan mafiot. Și poate în acest context merită să se „ia act” de sugestia de a nu permite accesul deputaţilor cu arme de foc în incinta Parlamentului. Și poate devine oarecum explicabil gestul lui Ghimpu, care a văzut, din interior, faţa mai puţin arătoasă a aliaţilor, de a se feri din calea acestora și a se mulţumi cu puţinul.

Apropo de împărţirea „competenţelor”. Știm deja că Serviciul Vamal a rămas în gestiunea PLDM. În schimb, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, care urmează să fie reformat, le-a revenit democraţilor. Mai mult, acesta va fi trecut din subordinea Guvernului sub controlul Legislativului. Din ce raţiuni se face acest lucru? Are cineva iluzia că, în felul acesta, structura respectivă va fi mai independentă și mai

democratic, o persoană de prim rang în ierarhia statală să ameninţe pe cineva că îi va da la moacă? Noi înţelegem nemulţumirea lui Marian Lupu provocată de presupunerea făcută public de Ghenadie Badica cum că președintele Parlamentului ar avea o relaţie extraconjugală. Admitem că e neplăcut. Dar Marian Lupu este totuși o persoană publică, care, odată intrată în politică, a consimţit ca viaţa sa privată, reală sau imaginară, să devină obiect de dezbatere publică și chiar de bârfă. Marian Lupu putea să-l acţioneze în judecată pe acest Ghenadie Badica, avea dreptul juridic să facă asta, dar nu avea nici un drept, nici juridic și nici moral, să-l ameninţe pe acesta cu răfuiala fizică.

Oricât de bombastic ar vorbi și oricât de spilcuit ar apărea în faţa camerelor de luat vederi, gestul lui Marian Lupu trădează faptul că acesta nu a înţeles nimic din ceea ce înseamnă democraţia și că el este, în esenţă, un rudimentar avid de putere, care, atunci când îi sunt ameninţate interesele sau îi este afectată imaginea publică, nu găsește altă soluţie decât să ameninţe, să-și arate colţii, colţii pe care i-i oferă cele două posturi ce le deţine. Dacă nu ar fi fost președinte al Legislativului și șef interimar al statului, fiţi siguri că Marian Lupu nu ar fi avut curaj să-i spună cuiva că îi va da la moacă.

Acum, când am ajuns ziua ca lupii sălbatici să revină în pădurile ţării noastre, pe de o parte, și, pe de altă parte, președintele Parlamentului, Marian Lupu, să ameninţe un concetăţean cu „datul la moacă”, vom parafraza o spusă populară care, în versiune nouă, ar suna cam astfel: Apără-mă, Doamne, de Lupul din Parlament, că de cel din pădure mă apăr singur.

Sau iată și un banc proaspăt legat de apariţia celor două feluri de canine.

Câte feluri de lupi abitează în Republica Moldova? Două feluri: lupul patruped și lupul biped. În final, concluzia: la fel cum este necesară revenirea lupilor în pădurile moldovenești, la fel de necesară este plecarea lupilor din politica moldovenească.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

puţin influenţată politic? Și nu este doar un fel de a spune că directorul Centrului va fi numit de Legislativ? În realitate, mai mult ca probabil, șeful Parlamentului va fi cel care va propune candidatura acestuia. De altfel, ca și în cazul altor structuri importante și lucrative: Procuratura Generală, Curtea de Conturi, Banca Naţională, Consiliul Naţional pentru Valori Mobiliare etc.

Vama, bat-o vina…

Dacă ne amintim de aluziile mai mult decât transparente ale lui Marian Lupu despre lucrurile „mai proaste și mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului” care s-ar întâmpla în cadrul Serviciului Vamal, despre înflorirea corupţiei, subminarea intereselor statului și protejarea intereselor de gașcă, s-ar putea să

3

fim martorii unor invazii „fără premeditare” ale CCCEC-ului reformat prin ocina administrată de omul de „încredere” al lui Filat. Asta dacă, între timp, Marian Lupu nu și-a schimbat opiniile sau nu se va ajunge la „consensualitate” perfectă în privinţa funcţionării instituţiei respective, în beneficiul și spre bucuria tuturor.

Ioana FLOREA, FLUX

Franţa contra Băsescu?

Blocarea aderării României la spaţiul Schengen începe să aibă un nume. După toate datele de până acum, el este nimeni altul decât fostul “avocat al României”. Adică Franţa! Vineri, 14 ianuarie, la Bruxelles, reprezentanţii Franţei au anunţat blocarea unui raport tehnic privind implementarea în România a sistemului SIS/SIRENE, în baza căruia operează spaţiul Schengen. Surpriză? Nicidecum! Doar cei îndrăgostiţi de Paris și de Coasta de Azur se pot eventual întreba, oare cum naiba este posibil așa ceva?

Diplomaţii (nu cei de talia teologului și ambasadorului amorez) știu că de mai multă vreme relaţiile dintre Paris și București n-au fost dintre cele mai bune. După mandatul de avocat al României (în președinţiile lui Jacques Chirac și Emil Constantinescu) a urmat un moment șoc. Cel în care noul președinte, Traian Băsescu, avea să comită o mitocănie diplomatică de proporţii. Când Jean Pierre Raffarin, premierul Franţei, a sosit în vizită la București, Traian Băsescu l-a abordat marinărește. “Aţi venit să vă luaţi tainul?” Oricât de modest era premierul francez, oricât de discutabile erau unele dintre contractele perfectate sau pe cale să fie semnate între cele două guverne, o asemenea replică nu cade fără să lase urme adânci. A urmat o altă mitocănie la adresa ambasadorului acestei ţări.

Când Philippe Etienne, după un mandat extrem de fructuos în România, s-a prezentat la Palatul Cotroceni pentru a-și lua rămas-bun, Traian Băsescu s-a purtat ca un miliţian cu un vânzător de blugi. Cei prezenţi la această scurtă întrevedere dintre șeful statului și ambasadorul Franţei fac trimitere la momente de un penibil cumplit și la un pui de lacrimă în colţul ochilor unui om extrem de atașat de România. Trebuie spus că Philippe Etienne este una din piesele importante în diplomaţia franceză. A fost la post la Belgrad și la Moscova, la București și de mai multe ori la Bruxelles, la Uniunea Europeană. Între 2007 și 2009 a fost șeful de cabinet al ministrului de Externe, Bernard Kouchner. Din 2009, Philippe Etienne este nici mai mult, nici mai puţin decât reprezentantul permanent al Franţei la Uniunea Europeană. Așadar, reprezentantul permanent al Franţei la UE cunoaște România la fel de bine ca

și cei care o conduc. Dacă nu, pe alocuri, ceva mai bine. Mai trebuie spus că Etienne, personalitate a politicii externe franceze, și ministrul pentru Afaceri Interne, Brice Hortefeux, fac parte dintre oamenii cei mai apropiaţi actualului președinte Nicolas Sarkozy.

O fi realizat Traian Băsescu în ce stadiu au ajuns relaţiile bilaterale? A intuit el coliziunea cu Sarkozy?

Se pare că da, din moment ce l-a invitat la București și o delegaţie numeroasă (din care au făcut parte inclusiv Coana Joiţica și Adriean Videanu) s-a deplasat în Franţa și a purtat discuţii despre construirea a două centrale atomo-electrice undeva în centrul României. Ce s-a întâmplat cu proiectul respectiv convenit între Băsescu și Sarkozy, din 2009 până astăzi, când președintele nostru a revenit cu o precizare grosolană, menită a irita și mai mult diplomaţia franceză. “Aiasta nu se poate”, a spus ţărănește reprezentantul Bucureștilor, de parcă el ar fi fost neprihănitul strângător de mărunţiș din Parcul Cișmigiu, iar Sarkozy, un soi de Napoleon venit cu vapoarele să ne ia aurul, grânele și femeile.

Blocajul anunţat de Franţa nu trădează doar poziţia administraţiei Sarkozy faţă de subiectul Schengen. El trebuie privit ca parte din noua politică franceză faţă de Traian Băsescu. Investiţiile franceze în România, legăturile istorice, interesele regionale ale uneia dintre marile puteri europene, o anume meta-comunicare între cele două popoare mai lasă loc unui anume optimism. În schimb, Traian Băsescu și pupila sa diplomatică Teodor Baconschi au a se pregăti de zile negre.

Post-scriptum: Coliziunea președintelui român cu Franţa este cu mult mai veche, chiar mai veche decât voturile numărate păsărește la ambasada noastră de la Paris. Ea poate fi consemnată cu ocazia incendierii portului Rouen, când marinarul a provocat o pagubă de zeci de milioane de dolari. Cu un patriotism de ofiţer, peste ani, în faţa camerelor de luat vederi, el avea să declare, i-am păcălit!

Cornel NISTORESCU, COTIDIANUL

Una din două: sau ministrul Educaţiei, Şleahtiţchi, a luat mită, sau ministrul de Interne, Roibu, a practicat poliţia politică Presa a scris că trei dintre cei cinci membri noi ai Cabinetului Filat ar fi persoane care au fost implicate în răsunătoare scandaluri de corupţie: ministrul de Interne, Alexei Roibu, ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, și vicepremierul Mihai Moldovanu.

Pe noi ne interesează doar cazurile primilor doi, Alexei Roibu și Mihail Șleahtiţchi, între care există o stranie și interesantă legătură, încât te întrebi cum s-a putut ca aceștia să devină membri ai aceluiași Guvern și încă să reprezinte aceeași formaţiune politică: PLDM.

Ministrul de Interne al lui Filat, un vechi cadru KGB Să începem cu povestea proaspătului ministru de Interne și, totodată, a vechiului general de

securitate Alexei Roibu. Vechi pentru că acesta și-a început activitatea profesională încă în KGB-ul sovietic. Însă, pentru a nu fi acuzaţi că am fi tendenţioși, să cităm o altă sursă, iată ce scrie Unimedia despre Alexei Roibu: „După ce a absolvit cursurile superioare de pe lângă Comitetul Securităţii de Stat al URSS (KGBn.n.), și-a început activitatea în cadrul Comitetului de Stat pentru Securitate al RSS Moldovenească (KGB din RSSSM – n.n.) în funcţia de împuternicit operativ. Este avansat pe rând în funcţiile de șef de secţie, șef de direcţie și director adjunct al Serviciului de Informaţii și Securitate.

La data de 12 februarie 2002, i s-a acordat gradul militar de general de brigadă. Prin decret prezidenţial, la 20 februarie 2002, președintele Vladimir Voronin l-a eliberat pe Alexei Roibu din funcţia de director adjunct al Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. În vara anului 2002, a fost numit în funcţia de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC), instituţie nou-creată la iniţiativa președintelui Vladimir Voronin în scopul „stârpirii

corupţiei”. În această funcţie, a contribuit la reorganizarea organelor de control, precum și la perfecţionarea legislaţiei în domeniul dreptului economic. A fost decorat cu înalte distincţii de stat. În martie 2004, la ședinţa Consiliului Suprem de Securitate au fost demascate afaceri frauduloase cu făină de import din Republica Moldova, iar activitatea organelor de stat abilitate să efectueze un control riguros asupra acestui proces a fost considerată ca nesatisfăcă-

toare și justificările conducătorilor instituţiilor vizate ca inadecvate, Guvernul l-a demis pe Alexei Roibu din funcţia de șef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC), înlocuindu-l cu Valentin Mejinschi.

Prin Decretul președintelui interimar al Republicii Moldova Nr.106-V din 17 decembrie 2009 este numit în funcţia de director general al Serviciului Grăniceri, comandant al Trupelor de Grăniceri”.

Așadar, câteva lucruri importante de reţinut din biografia lui Alexei Roibu prezentată de Unimedia: că acesta este vechi cadru KGB, că a fost promovat de comuniștii lui Voronin în funcţii importante în cadrul organelor și de securitate și control și mai ales faptul că acesta a fost șef la CCCEC, deţinând această funcţie din 2002 până în luna martie 2004.

Asta este foarte important de reţinut pentru a vedea care este legătura cu cazul lui Șleahtiţchi.

A luat Şleahtiţchi mită în martie 2004?

Acum să vedem care este povestea lui Mihail Șleahtiţchi. Nu vom reproduce biografia acestuia, dat fiind că nu conţine, cel puţin în versiunea oficială, nici un fel elemente spectaculoase, cu excepţia unuia. Și anume, fiind decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, el a

fost prins în flagrant de luare de mită de către ofiţerii CCCEC pe 16 martie 2004. Acum, când presa a dat în vileag acest fapt din biografia proaspătului ministru al Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi a spus că flagrantul din 2004 a fost o înscenare a guvernării comuniste, care încerca să se răfuiască cu cei care gândeau altfel. „A fost o înscenare, iar în dosar nu a existat nici o probă, dovadă că după doi ani de procese nu au putut demonstra vinovăţia mea”, a declarat ministrul Educaţiei. Este adevărat că instanţa l-a achitat pe Șleahtiţchi și s-ar putea ca acesta să nu fi luat mită. Dar problema este alta, nu dacă a luat sau nu a luat Șleahtiţchi mită. Șleahtiţchi a afirmat că flagrantul din martie 2004, care i-a fost organizat de ofiţerii CCCEC, a fost o înscenare pusă la cale de regimul comunist.

Dar, surpriză!, cum am arătat mai sus, în martie 2004, director al CCCEC mai era încă Alexei Roibu, actualul ministru de Interne în același Guvern Filat. Dacă admitem că Șleahtiţchi are dreptate, asta înseamnă că instituţia pe care Alexei Roibu o conducea în 2004 organiza flagrante unor persoane indezirabile puterii comuniste, adică Roibu, actualul ministru de Interne, practica poliţia politică în 2004 sub regimul Voronin. Dacă

însă flagrantul organizat de CCCEC lui Șleahtiţchi în martie 2004 nu a fost o înscenare a puterii comuniste, înseamnă că Șleahtiţchi cu adevărat a luat mită. Cum n-ai da, oricum iese că unul dintre cei doi actuali miniștri ai Guvernului Filat e cu musca pe căciulă. Noi nu suntem în măsură să constatăm care dintre ei e cu musca pe căciulă, Șleahtiţchi sau Roibu, chestiunea asta ar trebui să o lămurească premierul Filat, care i-a propus pe cei doi în funcţii de ministru. Mai ales că și unul, și altul au fost aleși în respectivele funcţii ca reprezentanţi ai PLDM, partidul premierului Filat.

Filat să ne spună cine e cu musca pe căciulă Deci, întrebarea noastră adresată public premierului Vladimir Filat este următoarea: a luat Mihail Șleahtiţchi mită în martie 2004 sau respectivul flagrant a fost o înscenare organizată de CCCEC, al cărui șef atunci era Alexei Roibu, care practica poliţia politică? Care este răspunsul, domnule prim-ministru? Căci, după cum spuneau strămoșii noștri latini, tertium non datur!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

4

21 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Prognoză economică pesimistă pentru 2011 Centrul Analitic Independent Expert-Grup a făcut publică radiografia economică a anului 2010. Experţii economiști subliniază cele mai importante evenimente economice din Republica Moldova, produse în 2010, cele mai revelatorii tendinţe macroeconomice, cât și cele mai remarcabile gafe de politică economică.

De asemenea, experţii semnalează riscurile economice majore cu care urmează să se confrunte Republica Moldova în anul 2011.

Top-5 evenimente economice în 2010 Consiliul de Directori executivi al FMI a aprobat la 29 ianuarie Programul economic cu Republica Moldova în valoare de 574 de milioane de dolari SUA. Resursele au fost acordate atât pentru asigurarea stabilității externe (pentru formarea rezervelor valutare ale BNM), cât și ca suport bugetar direct, oferind Guvernului o perioadă de respiro vitală pentru a aduce în ordine finanțele publice.

Totodată, aprobarea de către FMI a Programului a dat și altor donatori și investitori mai multă certitudine vizavi de cursul economic al țării. Ședinţa Grupului Consultativ – Forumul „Parteneriat pentru Moldova” din 24 martie. La ședința respectivă a fost prezentat documentul „Rethink Moldova”, care include prioritățile strategice de reforme ale țării. Donatorii internaționali au promis Moldovei suport financiar în valoare de 2,6 miliarde de dolari SUA, dintre care jumătate în formă de granturi, restul – credite în condiții concesionale. Pe lângă aceasta, evenimentul a fost o etapă importantă și în campania diplomatică de îmbunătățire a imaginii internaționale a Moldovei.

Modalitatea de gestionare a inundațiilor din iulie. Inundațiile au fost limitate ca scară geografică, dar resursele necesare pentru recuperarea pierderilor și acordarea de suport sinistraților au fost destul de mari, estimate la circa 77,5 milioane USD (1,36% din PIB estimat pentru 2010). Însă, și mai important, aceste inundații au developat faptul că Republica Moldova nu este pe deplin pregătită să facă față nici unor cataclisme relativ reduse ca amploare, fără a mai vorbi de eventuale cataclisme de scară națională. Infrastructura fizică și mijloacele tehnice sunt într-o stare precară, care nu corespund nici pe departe provocărilor puse de schimbările climaterice. Capacitățile de alertă imediată s-au dovedit a fi relativ satisfăcătoare, dar interoperabilitatea și coordonarea postcriză s-au demonstrat foarte slabe.

Aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova la 14 decembrie a Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniu-

nea Europeană. Documentul conţine o serie de obligații extrem de importante, iar unele foarte dificil de implementat fără suport politic, financiar și tehnic din partea UE - pe care Moldova și le asumă pentru implementarea în perioada 2011-2015. Anul 2015 poate fi privit, astfel, ca un orizont pe care Guvernul și UE îl consideră mai mult sau mai puțin realist când zona de liber schimb aprofundat și comprehensiv ar putea fi instituită.

Crearea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură și schimbarea politicii de subvenționare. Din cauza lipsei datelor, nu putem încă să evaluăm impactul sistemic al acestor schimbări în politica agrară, dar este clar că schimbările operate reduc esențial spațiul pentru aranjamente corupte și fac politica de subvenționare mai justă din punct de vedere social.

Totuși, ținând cont de deficitul de resurse financiare, este imperativă utilizarea acestora prioritar pentru stimularea investițiilor capitale în agricultură.

Top-5 tendinţe economice în 2010 Creșterea economică neașteptat de puternică. Conform datelor preliminare, în primele nouă luni ale anului 2010, economia moldovenească a crescut cu circa 6,5%, iar estimările noastre pentru întregul an sunt de circa 7%.

Acest indicator a fost condiționat de revenirea consumului în calitate de factor esențial al creșterii economice, creșterea producției agricole, relansarea sectorului serviciilor și stabilizării sectorului construcțiilor. Creșterea economică a Moldovei în 2010, probabil, se va situa printre cele mai înalte ritmuri de creștere înregistrate în Europa Centrală și de Est și în CSI. Scăderea în continuare a ocupării forței de muncă. În pofida reluării creșterii economice, rata de ocupare a forței de muncă a atins cote minimale în 2010, media anuală situându-se, conform estimărilor noastre, la circa 47% (pentru populația de vârstă 15-59 ani). Chiar și înainte de criză, ocuparea populației în Moldova era foarte mică – 50,8% în 2008. Pentru comparație, nivelul mediu de ocupare a forței de muncă în țările din Europa Centrală și de Est în 2008 era de 65,6%, iar în CSI – 63,1%.

Avansarea Chinei în calitate de partener comercial al Moldovei și creșterea deficitului comercial total.

Conform datelor statisticii comerciale pentru primele 11 luni 2010, China

SĂNĂTATE

furnizează în prezent circa 8,2% din importurile moldovenești, în comparație cu 7,5% în 2009. În 2010, China a devansat Germania, situându-se pe locul 4 în lista partenerilor comerciali la capitolul import. Ținând cont de creșterea economică fulminantă a Chinei în 2010 (estimată de FMI la 10,5%) și prognozele pentru 2011 (9,6%), ar trebui să ne așteptăm ca rolul Chinei în importurile moldovenești să se consolideze și mai mult. Nu vom fi deloc surprinși dacă în 2011-2012 China va ajunge pe locul 3 în lista țărilor din care Moldova importă. Riscul major pentru Moldova este că exporturile sale în China (1,8 milioane USD) sunt infime în comparație cu volumul importurilor (281 milioane USD).

Deși relațiile comerciale ale Moldovei cu China sunt cele mai debalansate în comparație cu oricare altă țară, de fapt Moldova înregistrează deficite comerciale cu 102 din cele 117 țări cu care a făcut comerț în 2010. Deficitul comercial total al Moldovei a crescut cu circa 15% în 2010, depășind, conform estimărilor experţilor, 2,3 miliarde de dolari SUA. Astfel, economia revine la tradiţionalele deficite comerciale înalte (3,3 miliarde în 2008, care în contextul crizei a scăzut la 2,0 miliarde în 2009).

Revenirea inflaţiei. După ce în 2009 creșterea preţurilor a fost aproape nulă, în 2010 creșterea medie a acestora a fost de circa 7,3%, iar în decembrie 2010 nivelul acestora era cu 8,1% mai mare decât în decembrie 2009. Accelerarea preţurilor către sfârșitul anului 2010 a determinat o înăsprire moderată a politicii monetare a BNM, care la 30 decembrie a votat majorarea de la 7% la 8% a ratei REPO. Principala provocare cu care se va ciocni Banca Naţională în 2010 este aplicarea eficientă a strategiei de ţintire a inflaţiei.

Scăderea ratei dobânzilor bancare și stabilizarea creditelor neperformante. Conform estimărilor Expert-Grup, rata medie a dobânzii la depozitele bancare în lei moldovenești în 2010 a fost 9,3% (faţă de 14,7% în 2009), iar la credite – 17,2% (20,3% în 2009). În contextul unei inflaţii destul de semnificative în 2010, această dinamică este foarte interesantă, sugerând că fie băncile au anticipări inflaţioniste pe termen mediu destul de moderate, fie că competiţia pentru clienţi devine mai intensă. În paralel cu scăderea dobânzilor, am constatat stabilizarea, începând cu aprilie-mai, a cotei creditelor neperformante în totalul creditelor bancare. În 2009, experţii

anticipau că o eventuală escaladare a acestora putea rezulta într-un risc sistemic. Evitarea unei crize bancare de proporţii este o bilă albă pentru băncile moldovenești și pentru BNM.

Top-5 gafe şi eşecuri economice în 2010 Eșecul în promovarea concurenţei. Deși „eliminarea monopolurilor” a fost unul din laitmotivele campaniei electorale din 2009, în 2010 nu a fost obţinut nici un progres sesizabil în domeniul protecţiei concurenţei și anihilării aranjamentelor anticompetitive și controlării monopolurilor.

Studiile realizate de experţii europeni au arătat că în acest domeniu, Moldova se confruntă cu deficienţe sistemice, prin urmare, și abordările în redresarea situaţiei trebuie să fie sistemice și nu ocazionale. „Liberalizarea importurilor de carne”. Preţurile înalte pentru produsele alimentare, în special ale cărnii, au fost un alt subiect sensibil pentru electori în 2009. Încercările Guvernului de a elimina schemele de monopol în domeniul importului cărnii au riscat să se termine cu o farsă, la un anumit moment în Guvern discutându-se majorarea tarifelor la importul cărnii ca metodă de protecţie a producătorilor locali. Aceste tarife și așa sunt destul de mari, în timp ce preţurile achitate de consumatorii moldoveni sunt printre cele mai mari din regiune.

Declaraţiile și decretele controversate ale ex-președintelui interimar Mihai Ghimpu. Declaraţiile și gesturile (ne)diplomatice ale fostului președinte în exerciţiu nu au adus nici voturi în plus Partidului Liberal, nici reparaţii adevărului istoric. În schimb, acestea au înţepat Federaţia Rusă, care nu a ezitat să găsească imediat compuși chimici străini în vinurile moldovenești.

Nepublicarea proiectului legii bugetului pentru anul 2011 și neadoptarea legii respective. Evident, ţara nu se oprește dacă nu este adoptată Legea Bugetului de Stat. Problema majoră este că nepublicarea proiectului ridică semne de întrebare asupra respectării principiilor transparenţei, iar neadoptarea legii ţine mai mult de considerente și raţiuni politice, decât de careva factori de natură obiectivă.

O bilă neagră pentru o guvernare care s-a angajat în asigurarea transparenţei și respectarea legii.

Crearea Zonei Economice Libere Bălţi. Cum poate fi crearea unei Zone

Economice Libere un eșec? Foarte simplu, deoarece înfiinţarea rapidă a acestei zone, în paralel cu tergiversarea unor reforme sistemice în politica industrială (cum ar fi iniţierea parteneriatelor publice-private, crearea parcurilor industriale), denotă că guvernul preferă calea rezistenţei minimale în atragerea investiţiilor străine și încurajarea celor locale. Dacă companiile germane cu situaţii economico-financiare solide simt nevoia de a deveni rezidenţi ai unor zone economice libere pentru a putea funcţiona normal în Moldova, ce să mai vorbim despre companiile moldovenești?

Top-5 riscuri economice pentru 2011 Creșterea economică sclerotică.

Contrar dorinţelor Guvernului de a edifica un model bazat pe investiţii, inovaţii și exporturi, economia Moldovei revine la modelul de creștere bazată pe consum care a existat înaintea crizei. Acest model va persista în 2011, deoarece schimbarea acestuia nu este posibilă pe termen scurt. Însă există riscul că un ritm prea lent de reforme regulatorii să permanentizeze actuala paradigmă economică.

Creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale de stat. Raportat la necesarul de finanţare, deficitul a crescut de la 14% în 2008 la 31% în 2010. Ţinând cont de realităţile demografice și de piaţa muncii, este greu de crezut într-o redresare a situaţiei în 2011. Din acest punct de vedere, neadoptarea Legii Bugetului pentru 2011 apare ca un risc deloc neglijabil.

Presa din Republica Moldova a semnalat, la începutul săptămânii curente, primele cazuri de deces, cauzate de virusul gripal. Este vorba despre două persoane, ambele femei, infestate cu virusul gripal, care a dus la complicaţii serioase din cauza unor boli cronice de care sufereau, provocând decesul acestora.

Potrivit datelor statistice prezentate de Ministerul Sănătăţii, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 4 922 de cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, 818 cazuri de pneumonii și 55 de cazuri de gripă, cu circa 40% mai multe decât în prima săptămână a anului curent.

Referitor la cele două cazuri de deces, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au afirmat că virusul care a provocat moartea femeilor este de tip A (H1N1), cu precizarea că respectivul tip de virus reprezintă o gripă sezonieră și nu„gripă pandemică”, așa cum se vehicula în perioada anilor precedenţi. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a accentuat că, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia cu virusul gripal A(H1N1) a luat sfârșit și că, începând cu data de 10 august 2010, virusul de tipul A(H1N1) este considerat ca fiind gripă sezonieră, excluzându-se noţiunea de „gripă pandemică”. Astfel, în momentul de faţă, în Republica Moldova au fost înregistrate două tipuri de gripă sezonieră: gripă de tip A (inclusiv H1N1) și B.

Ce este gripa Gripa este cauzată de două tipuri de virusuri (A și B), care atacă, în primul rând, nasul, gâtul și bronhiile, și, uneori, chiar

Cum să evităm îmbolnăvirea de gripă • În primul rând să evităm contactul cu persoanele bolnave de gripă. Spaţiile închise și aglomerate cresc șansele de a întâlni persoane infectate.

• Spălaţi-vă des pe mâini! Asta omoară virusurile și bacteriile.

• Evitaţi atingerea ochilor, nasului și gurii! Virusurile se răspândesc cel mai des când o persoană atinge ceva care este contaminat și apoi duce mâna la ochi, nas sau gură.

• Dacă v-aţi îmbolnăvit, păstraţi distanţa faţă de alte persoane pentru a nu le infecta.

Nefrecventând serviciul, școala sau alte locuri publice, veţi proteja multe alte persoane de îmbolnăvire. Dacă strănutaţi sau tușiţi, acoperiţi-vă gura și nasul cu o batistă sau un șerveţel.

Acutizarea crizei datoriilor suverane în SUA și Europa. Deși Moldova este expusă mai mult riscurilor financiare care vin din partea pieţelor europene, este clar că o eventuală acutizare a crizei datoriei americane ar lovi în toată planeta. Până la finele anului 2011 nivelul relativ al datoriei publice a SUA va depăși nivelul actual al Greciei. Recent, Trezoreria SUA a solicitat legislativului american majorarea plafonului de îndatorare publică, pentru a evita un default în 2011. Desigur, nu toate țările europene, și nici SUA, nu sunt la fel de fragile ca și Grecia, care a trebuit să fie salvată recent de UE, dar încă persistă riscuri considerabile și incertitudini ale investitorilor, în special în situația în care Irlanda s-a alăturat deja grupului de țări problematice și a solicitat asistență. Există temeri că Portugalia, după care și Spania ar putea urma aceeași cale. Ultima este prea mare pentru a se prăbuși, dar și prea mare pentru a putea fi salvată.

Concluzia experţilor În pofida revenirii creșterii economice, în 2011 Guvernul trebuie să demonstreze mai multă precauţie în ceea ce privește cheltuielile publice și mai multă cutezanţă în continuarea unor reforme-cheie. La baza filozofiei de schimbare a modelului de creștere economică trebuie să fie pusă înlăturarea constrângerilor fundamentale care împiedică valorificarea resurselor de care dispune ţara (oamenii și pământul) și finanţarea prioritară a acelor componente de infrastructură care vor avea impact multiplicator asupra creșterii economice.

cu Victoria CUŞNIR

Atenţie, GRIPA! și plămânii. De obicei, infecţia durează o săptămână și se manifestă prin apariţia bruscă a febrei, dureri de cap, slăbiciuni, tuse, frisoane, dureri în piept, articulaţii etc.

Fiecare dintre noi se poate îmbolnăvi de gripă sezonieră.

Gripa se transmite ușor de la o persoană la alta prin secreţiile nazale și bucale ale persoanei infectate. Secreţiile pot trece ușor în nasul, gura sau ochii unei persoane, care se află alături de persoana bolnavă (la distanţă de mai puţin de 1 metru) sau indirect, de la o persoană care atinge suprafeţele pe care au căzut secreţiile și care apoi își atinge nasul, gura sau ochii înainte de a se spăla pe mâini. Dacă ne aflăm în spaţii aglomerate, acest lucru sporește șansele unei astfel de transmiteri, ceea ce explică și creșterea numărului de infecţii respiratorii pe parcursul lunilor de iarnă și primăvara devreme.

Incertitudinile legate de crearea Prezidiului Guvernului. Fiind în căutarea unui mecanism de control și echilibru reciproc, partidele din AIE-2 se pare că au cam exagerat. Crearea unui Consiliu al Alianţei și asigurarea unui dialog politic permanent erau, credem noi, suficiente pentru asigurarea unei bune coordonări a politicilor și evitarea tensiunilor. Declaraţiile politicienilor vizavi de felul în care vor fi adoptate deciziile în aceste Prezidiu sunt controversate, dar anume aceste controverse atestă așteptările divergente pe care le au actorii din AIE-2 vizavi de această structură. Să nu ajungem ca un mecanism de coordonare să se transforme în unul de imobilizare reciprocă și paralizare, cu consecinţe negative pentru procesul de reforme.

Creșterea preţurilor. Anticipările noastre sunt că pe parcursul anului 2011 preţurile de consum vor crește cu până la 6-7%, adică ceva mai puţin decât în 2010. Totuși, riscurile sunt înalte, deoarece indicele preţurilor de consum va depinde mult de politica monetară promovată de Banca Naţională, condiţiile climaterice și recolta din 2011, precum și de situaţia economică a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei și evoluţia cotaţiilor pe pieţele globale de mărfuri (în special, la cereale și petrol). În ultimele câteva luni, preţurile globale la produsele alimentare au luat-o razna. Ţinând cont de multitudinea de riscuri, este important ca, pe lângă o politică monetară precaută implementată de BNM, guvernul să adopte acele politici structurale și instituţionale care sunt vitale pentru buna funcţionare a concurenţei de piaţă.

În scop profilactic se recomandă utilizarea produselor medicamentoase antivirale (Interferon, Tamiflu, Zanamivir, Pacovirină, Amixină, Arbidol, unguent Oxolinic), care se administrează conform instrucţiunilor de utilizare și la recomandarea medicului. Concomitent, se recomandă de a respecta un regim alimentar preponderent de natură vegetală cu un conţinut sporit de fitocide – ceapă, usturoi, lămâie, coacăză, suc de ridiche, ceai de măcieș; inclusiv produse apicole (propolis, miere de albină). De asemenea, la menţinerea unei rezistenţe sporite a organismului faţă de bolile infecţioase contribuie plimbările în aer liber, igiena nazală adecvată și călirea organismului în general. Arsenalul procedurilor de călire e vast și ele sunt indicate la toate vârstele. Din procedurile de călire cele mai simple și ușor realizabile sunt: plimbările în aer liber de două ori pe zi cu o durată nu mai mică de patru ore, băile de aer în combinare cu gimnastica matinală, somnul în încăperi bine aerisite, iar când permite timpul, cu ferestruica deschisă, spălatul matinal cu apă rece a mâinilor, braţelor, gâtului și pieptului, și alte măsuri. Își păstrează actualitatea și vaccinarea antigripală, care pe lângă prevenirea îmbolnăvirii, face ca ea să decurgă mai ușor și fără complicaţii. Dacă doriţi să vă vaccinaţi contra gripei, adresaţi-vă medicului de familie.

Persoanele care ar trebui să opteze pentru vaccinare sunt adulţii și copiii cu probleme cardiace, pulmonare, probleme renale, cei care suferă de diabet, anemie sau sistem imuno-deficitar (ex. SIDA). Femeile însărcinate, copiii și persoanele peste 65 de ani sunt mult mai sensibile decât ceilalţi și pot avea pro-

PNEUMONIA, o complicaţie gravă provocată, de cele mai dese ori, de GRIPĂ Gripa este o boală molipsitoare, uneori cu complicaţii grave. Respectând măsurile de profilaxie, puteţi preveni îmbolnăvirea, iar adresarea la timp după asistenţă medicală și îndeplinirea indicaţiilor medicului vă va ajuta să vă însănătoșiţi.

Gripa sezonieră poate duce la complicaţii și chiar la deces. Majoritatea cazurilor de deces „din cauza gripei”, survin, de fapt, în urma pneumoniei, una din complicaţiile grave ale infecţiei cu virusului gripal.

Ce este pneumonia

bleme serioase în urma gripei, de aceea ar trebui să ia în calcul posibilitatea vaccinării.

Cum deosebim gripa de răceală Deși răceala și gripa au multe simptome asemănătoare, răceala este, în general, ușoară. Gripa însă se manifestă cu mult mai sever. Deseori, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse și nas înfundat. Este posibil sau nu, să apară și febra, însă de obicei ea este cu 1-2 grade mai ridicată decât în mod normal.

Pot apărea iritaţie sau roșeaţă în gât, ochii lăcrimoși și dureri de cap. Toate aceste simptome însă pot varia la fiecare persoană. Răceala durează de la 3-4 zile până la 10 zile. Majoritatea adulţilor răcesc o dată-două ori pe an, în timp ce copiii răcesc până la opt ori pe an. Gripa însă, debutează brusc și violent, cu febră înaltă. Febra este însoţită de stări de slăbiciune și oboseală, tuse uscată, nas care pare să curgă la nesfârșit, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare și roșeaţă în gât. Febra poate dura de la trei până la cinci zile. După vindecare este posibil ca tusea și starea de slăbiciune și oboseală să mai

dureze până la 3 săptămâni.

Gripa este des întâlnită iarna și primăvara devreme.

Cum tratăm gripa După cum am menţionat și în articolul despre răceală din rubrica de săptămâna trecută, nu există tratament specific pentru răceală și gripă, el este simptomatic. Important este de a crea cât mai mult confort organismului ce luptă împotriva virusurilor: odihna la pat, în mod special în timpul febrei, evitarea fumatului activ și pasiv; consumul de lichide (ceaiuri sau sucuri de fructe), ele sunt foarte importante pentru hidratare, mai ales la intoxicaţia generală a organismului, alimentaţia bogată în vitamine (ceaiuri cu lămâie, zmeură, măcieș, miere de albină, fructe, legume, produse lactate etc.), evitarea consumului de alcool și utilizarea medicamentelor. Medicamentele indicate de medici sunt antipireticele (preparatele care scad febra), antiinflamatoarele, antitusivele, antiviralele etc.

Antibioticele nu acţionează împotriva virusurilor. De aceea, ele nu pot vindeca gripa. Antibioticele pot fi însă utile în cazul infecţiilor asociate provocate de bacterii.

Pneumonia este o boală caracterizată prin inflamarea plămânilor, cauzată de bacterii, viruși sau alţi iritanţi. Virușii însă provoacă aproximativ jumătate din cazurile totale de pneumonii. Pneumoniile bacteriene sunt cauzate de pneumococi.

Alte pneumonii mai puţin frecvente pot fi cauzate de inhalarea alimentelor, a lichidelor, a gazelor, a prafului sau de fungi. Pneumonia este o infecţie sau o inflamare gravă în care plămânii se umplu cu puroi sau alte lichide.

Care sunt simptomele pneumoniei Simptomele pneumoniei includ: tremurat, friguri, clenţănitul dinţilor, durere mare în zona pieptului, febră, transpiraţie accentuată, puls rapid, respiraţie agitată, colorarea vineţie a buzelor și degetelor, stare mentală confuză sau delir, tuse care provoacă expectoraţie mucoasă de culoare maronie sau verzuie.

Tatiana Clișcovschi, vicedirectorul asociaţiei medical-teritoriale Râșcani, responsabilă de asistenţa mamei și copilului, ne-a spus că cea mai sensibilă modificare clinică pentru diagnosticul pneumoniei este tahipneea (accelerarea rapidă a frecvenţei respiraţiei), în special în cazul copiilor mici. Dacă copilul dumneavoastră este bolnav de gripă sau răcit, încercaţi să îi măsuraţi frecvenţa respiraţiei în timp ce copilul este liniștit, preferabil în timpul somnului. Dacă timp de un minut înregistraţi mai mult 60 de respiraţii la bebelușul de două luni, 50 – la bebelușul până la vârsta de un an, 40 – la copilul cu vârsta cuprinsă între unu și cinci ani și 20 – la copiii mai mare de cinci ani, acesta poate fi un semn alarmant, care arată că copilul ar putea avea pneumonie. Tahipneea, cianoza (învineţirea buzelor, degetelor) și febra crescută sunt semnele directe ale pneumoniei.

Având în vedere pericolul care îl prezintă această boală, medicii recomandă spitalizarea urgentă, în special în cazul copiilor, la primele

simptome generale de pneumonie – cianoză, crize de apnee (oprirea respiraţiei), geamăt, dureri acute în zona cutiei toracice, zgomot în timpul respiraţiei, lipsa poftei de mâncare, greţuri și vomă.

Cum tratăm pneumonia Tratamentul este recomandat de medic pe baza vârstei, stării generale de sănătate din prezent și din trecut a bolnavului, stadiul bolii, toleranţa pacientului la diferite medicamente, proceduri sau terapii și posibilei evoluţii ale bolii. Tratamentul poate include antibiotice, dacă pneumonia este de origine bacteriană. Ca și în cazul gripei, nu există un tratament dovedit a fi complet eficient împotriva pneumoniei virale.

Tratamentul adjuvant include o dietă adecvată, terapie cu oxigen, medicamente pentru dureri și pentru tuse.

Ce trebuie făcut pentru a preveni îmbolnăvirea În primul rând, prin vaccinare contra gripei.

Pneumonia este o complicaţie frecventă a gripei, în concluzie, vaccinarea în fiecare toamnă este o modalitate eficientă de a evita pneumonia.

Pneumonia este adesea și rezultatul unor infecţii respiratorii banale. De aceea, o măsură preventivă importantă este luarea în considerare a oricăror simptome sau inconvenienţe respiratorii care ţin mai mult de câteva zile. O alimentaţie corespunzătoare, odihna, o bună igienă și încetarea fumatului ajută la mărirea rezistenţei organismului la bolile respiratorii, ca și la vindecarea rapidă în cazul în care boala s-a instalat deja.

FLUX EDI|IA DE VINERI

21 IANUARIE 2011

Istoria la zi

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Comemorarea jertfelor rezistenţei antisovietice din comuna Băcioi Declaraţie a consilierilor creştin-democraţi din Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul local Băcioi Astăzi comemorăm 60 de ani de la declanșarea procesului împotriva membrilor organizaţiei de rezistenţă antisovietică „Partidul Libertăţii”, prin care au fost condamnaţi la moarte prin împușcare învăţătorii din Băcioi Constantin Condrat, Ion Istrati și Victor Andreev.

Ocupaţia sovietică a Basarabiei a generat după anul 1944 o rezistenţă activă contra terorii și genocidului stalinist din partea tuturor păturilor sociale, intelectuali, ţărani, muncitori.

Pe lângă organizaţiile antisovietice ca Grupul lui Filimon Bodiu, „Arcașii lui Ștefan”, „Sabia Dreptăţii”, „Partidul Democrat Agrar”, „Mișcarea Nordică”, „Uni-

unea Democratică a Libertăţii”, în anul 1949 a fost înfiinţat „Partidul Libertăţii”. Iniţiativa a aparţinut pedagogilor școlii primare din Băcioi Victor Andreev, Constantin Condrat, fraţii Ion și Nicolae Istrati. Organizaţia întrunea un număr mare de membri, care acţionau în diverse localităţi din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Au existat cel puţin 7 celule primare ale acestei organizaţii clandestine. În activitatea sa, membrii “Partidului Libertăţii” tipăreau și distribuiau foi volante, organizau întruniri cu caracter antisovietic. Din documentele de arhivă reiese că organizaţia avea un depozit de arme.

Prin Regulamentul său „Partidul Libertăţii” își propunea, printre altele: „a lichida toate elementele putregăioase, care și-au regăsit reședinţă pe teritoriul român”, „a repatria pe toţi care astăzi stau înlănţuiţi în

Siberia”, „a întoarce avutul celor ce au fost despuiaţi de hoardele năvălitorilor”, „a restabili echilibrul ţării din punct de vedere economic, industrial, știinţific etc.”, „a restabili graniţele ţării”.

KGB-ul sovietic a început arestările membrilor „Partidului Libertăţii” în iunie 1950, primul capturat fiind Victor Andreev.

Au urmat Andrei Sănduţă, Ion Andreev, Vasile Vâlcu, Tudor Ciorescu, Simion Calestru, precum și alţi 29 de membri ai organizaţiei.

Procesul de condamnare s-a ţinut cu ușile închise, „dovada crimei” fiind Regulamentul organizaţiei, corespondenţa membrilor ei, două poezii antisovietice scrise de Vladimir Bivol, armele și cartușele confiscate de KGB, precum și almanahul ziarului „Basarabia și Bucovina”, considerat „culegere fascistă”.

Constantin Condrat, Ion Istrati, Vladimir Bivol, Vasile Vâlcu și Victor Andreev au fost condam-

Mii de persoane au manifestat pentru libertatea presei în Ungaria

Circa 10.000 de persoane au manifestat vineri seara, 14 ianuarie, în apropierea Parlamentului ungar la Budapesta, alcătuind cea mai puternică mobilizare împotriva guvernului conservator al lui Viktor Orban și a controversatei legi a presei, care a intrat în vigoare în 1 ianuarie, informează AFP. Această a doua manifestaţie – după cea din 20 decembrie – a fost organizată de simpli cetăţeni care s-au contactat unii pe alţii în ultimele săptămâni prin reţeaua socială Facebook în Ungaria, ţară care asigură din 1 ianuarie președinţia Uniunii Europene.

Manifestanţii - dintre care unii aveau gura acoperită cu un plasture - s-au adunat în faţa unei estrade, demonstraţia începând prin prestaţia rapper-ului ungur Pista Busa, cunoscut, în special, printr-un cântec despre libertatea presei, în care îl menţionează pe colegul său american Ice-T. Un post de radio comercial ungar fusese obiectul unei proceduri a noii autorităţi care supervizează presa pentru că a difuzat un cântec considerat de aceasta „obscen” al cunoscutului rapper american la o oră nepotrivită. Deși cazul a fost clasat fără urmări în cursul săptămânii, rapper-ul a devenit - potrivit blogger-ilor unguri - un fel de simbol al libertăţii presei.

Actriţa ungară Dorka Gryllus a citit apoi revendicările manifestanţilor: „revizuirea legii” prin singura forţă a cetăţenilor, fără ideologie, nici partide politice.

Proclamaţia, care a obţinut sprijinul a peste 71.000 de unguri pe Facebook, cere, în special, în afară de „revizuirea” legii, „reprezentarea canalelor media în procesul de modificare a legii”, „asigurarea independenţei de autorităţile de supervizare”, „respectarea confidenţialităţii surselor jurnaliștilor” și „recunoașterea independenţei redacţiilor presei publice”. Ea invită la redactarea unui „Cod al canalelor media publice, destinat să protejeze drepturile omului și libertatea presei”.

Ca și în decembrie, organizatorii au refuzat sprijinul partidelor politice.

Principalul prezentator al manifestaţiei a fost jurnalistul Tibor Bakacs, fost disident sub regimul comunist, care a susţinut că „istoria se repetă”, pentru că este pe cale să lupte pentru libertatea presei la fel ca în urmă cu 20 de ani.

El a chemat mulţimea „combatanţilor libertăţii” să trimită declaraţia prin poșta electronică premierului Viktor Orban pentru ca acesta să înţeleagă amploarea protestului. Tibor Bakacs și-a luat rămas bun de la participanţi anunţând o viitoare manifestaţie în 27 ianuarie, moment după care mulţimea a început să se disperseze în liniște.

Controversata lege a presei a instituit o nouă autoritate, condusă de apropiaţi ai lui Orban, care va putea aplica amenzi severe organelor de presă sau să forţeze ziariștii să-și dezvăluie sursele de informare în dosare legate de securitatea naţională.

naţi la moarte prin împușcare.

Ceilalţi membri ai organizaţiei au fost condamnaţi la diverse termene de muncă forţată în Siberia sau la închisoare.

Mulţi dintre cei condamnaţi au fost reabilitaţi (în 1990), dar nu toţi.

Rezistenţa antisovietică a „Partidului Libertăţii”, având nucleul organizatoric la școala primară din Băcioi, a făcut parte dintr-o amplă mișcare populară contra regimului criminal stalinist din teritoriile ocupate din Basarabia, Bucovina de Nord, Ucraina de vest, dar și România, Polonia și alte ţări ocupate de sovietici.

Considerăm că este de datoria noastră, a comunităţii municipiului Chișinău, să comemorăm jertfa adusă de învăţătorii din Băcioi și camarazii lor de luptă antisovietică prin următoarele acţiuni, sprijinite de administraţia publică din Chișinău și Băcioi:

* Instalarea unei plăci comemorative pe edificiul școlii primare din Băcioi; * Atribuirea unor străzi din Chișinău și Băcioi a numelui Constantin Condrat, președinte al „Partidului Libertăţii”, fost director al școlii primare din Băcioi;

Iar în 1950 Leonid Ilici a condus Comitetul Central al Partidului Comunist (al bolșevicilor) din Moldova.

William Pohlebnik, un clasic al literaturii culinare rusești, a considerat că perioada în care Brejnev s-a aflat în Moldova a avut o importanţă decisivă pentru cariera sa vertiginoasă, acesta ajungând lider al unei mari puteri. „În Moldova, cu produsele sale de panificaţie gustoase, Brejnev a mâncat pe îndestulate, adică s-a transformat dintr-un „colonel slab”, cum era numit pe front, într-un general gras”.

Se spune că una din mâncărurile preferate ale lui Brejnev era borșul ucrainean, pe care i-l pregătea soţia sa ajutată de un bucătar special. Soţia lui Brejnev îi gătea borș pentru două-trei zile, iar la felul doi pregătea friptură, chiftele. Lui Brejnev îi plăceau colţunașii cu cartofi, varză murată și ceapă prăjită, de asemenea, plăcintele cu mazăre. Îi plăcea mult peștele prăjit. Soţia îi pregătea caras din care scotea ţepii și apoi îl umplea cu orez și ciuperci.

Firește, șeful Uniunii Sovieticii avea preferinţe și din bucătăria rusească. Îi plăcea în mod deosebit o plăcintă numită „coteţ de păsări”. Aceasta se gătea din foitaj, pe care se puneau orez, carne de găină, ciuperci, verdeaţă, ouă. Îi plă-

* Organizarea în școala primară din Băcioi a unei expoziţii permanente care să reflecte

activitatea de rezistenţă a „Partidului Libertăţii”; * Continuarea campaniei de reabilitare a tuturor membrilor organizaţiilor de rezistenţă antisovietică care încă nu au fost reabilitaţi și atribuirea drepturilor compensatorii urmașilor acestora.

Alexandru CORDUNEANU, consilier municipal PPCD, Mihai ADAUGE, consilier municipal PPCD, Vasile GOLOGAN, consilier local PPCD, comuna Băcioi, Iulian POPA, consilier local PPCD, comuna Băcioi 18 ianuarie 2011

Cadavrul lui Lenin va fi scos din mausoleu Pagina electronică a partidului rus de guvernământ găzduiește de joi, 20 ianuarie, o Declaraţie oficială a deputatului Dumei de Stat,Vladimir Medinski, membru al consiliului general al partidului „Edinnaia Rossia”. Declaraţia are titlul: Este timpul scoaterii cadavrului lui Lenin din mausoleu. „Curând va fi aniversată moartea lui Lenin, aniversare pe care comuniștii o vor marca, întrucât consideră că data este una rotundă, cu toate că nimic rotund nu există în ea.

Consider că trebuie să ridicăm an de an aceeași chestiune, anume cea despre scoaterea rămășiţelor cadavrului lui Lenin din mausoleu. Aceasta este o misiune tâmpită, păgână și necrofilă a noastră în Piaţa Roșie. Acolo nu a mai rămas nici un fel de cadavru al lui Lenin și specialiștii cunosc că din întreg cadavrul s-au păstrat aproximativ 10%, restul fiind de mult eviscerat și înlocuit. Dar important nu e trupul, ci duhul”, se spune în declaraţia lui Medinski. „Lenin este o figură politică extrem de contradictorie și prezenţa sa, ca figură centrală, în necropola din inima ţării noastre este o culme a prostiei. Pe mulţi îi jignesc concertele rock din Valea Vasilievsk (Vasileievskii Spusk), dar noi nici nu ne gândim că este vorba despre un dublu sacrilegiu: concertele se ţin pe un cimitir.

Ceea ce este deja un soi de satanism. Iar noi călcăm pe morminte”, a completat deputatul partidului „Edinnaia Rossia”. „Este general cunoscut că însuși Lenin nu avea de gând să-și înalţe nici un fel de mausoleu și că și rudele sale care i-au supravieţuit – sora, fratele și mama – au fost categoric împotrivă. Ei au dorit să-l înmormânteze la Sankt Petersburg, alături de maică-sa. Dar comuniștii au scuipat pe dorinţa conducătorului lor și pe dorinţa rudelor sale. Ei aveau nevoie să creeze un cult care să substituie religia și să facă din Lenin ceva care să-l substituie pe Hristos.

Nu au reușit nimic din asta. Trebuie să-i punem capăt acestei perversiuni”, a ţinut să precizeze exponentul partidului aflat la guvernare în Rusia.

La scurt timp după declaraţia deputatului Vladimir Medinski, un alt parlamentar rus, Robert Șleghel, a venit în sprijinul acestuia, declarând, la tribuna Dumei de Stat, următoarele: „Sunt de acord cu părerea lui Vladimir Medinski despre faptul că tovarășul Lenin trebuia de mult înmormântat și, într-adevăr, este de neînţeles ce caută el în mausoleu în halul acesta.

Dacă mausoleul în sine reprezintă o construcţie cu o istorie aparte (de aici, bunăoară, era salutată parada Victoriei), Lenin este un personaj extrem de controversat. Mâinile lui sunt pătate de sânge, ele au frânt milioane de vieţi ale concetăţenilor noștri, iar el este un simbol al zguduirilor sociale și al terorii, un simbol al durerii unei mari ţări.

Așadar, ar merita să-l înmormântăm undeva în apropiere de Ulianovsk. Cred că majoritatea concetăţenilor noștri împărtășesc o asemenea idee. Aproape nimeni nu înţelege de ce zace această mumie în inima ţării”.

Discuţiile în contradictoriu despre scoaterea cadavrului lui Vladimir Lenin din mausoleu datează de două decenii.

Pentru prima dată această chestiune a fost adusă în dezbaterea Dumei de Stat acum doi ani. Atunci, ministrul Culturii, Aleksandr Avdeev, a declarat că „nu i se întoarce limba să numească această construcţie drept obiect al moștenirii culturale”.

Potrivit presei ruse, cadavrul îmbălsămat al lui Vladimir Ilici Lenin (Ulianov) a fost depus în mausoleu în anul 1924. Primul mausoleu, inaugurat la 27 ianuarie 1924, era construit din lemn, lângă Turnul Senatului (Senatskaia bașnia) din Piaţa Roșie. Un nou mausoleu din lemn a fost ridicat în Piaţa Roșie de către arhitectul Alexei Șciusev și a fost deschis pentru

public la 1 august 1924. Varianta definitivă, din piatră, a acestei construcţii a fost ridicată în luna octombrie 1930. În martie 1953, în mausoleu, alături de cadavrul lui Lenin, a fost depus și cadavrul îmbălsămat al lui Iosif Vissarionovici Stalin (Dju-

gașvili). În noapte dinspre 31 octombrie spre 1 noiembrie 1961, în conformitate cu hotărârea celui de al XXII-lea Congres al CC al PCUS, cadavrul lui Iosif Stalin a fost scos din mausoleu și înmormântat alături de zidul Kremlinului.

Sursa: AGERPRES

Leonid Brejnev: Bucătăria moldovenească şi cea ucraineană, printre preferatele sale „Este pâine, va fi și cântec… Nu degeaba există această vorbă. Pâinea a fost întotdeauna cel mai important produs alimentar, criteriul valorilor.

Oamenii au ajuns în Cosmos, cuceresc râuri, mări, oceane, extrag petrol și gaze din adâncurile pământului, au asimilat energia atomului, dar pâinea rămâne pâine”, scria în memoriile sale Leonid Brejnev în timpul conducerii căruia s-a înregistrat, poate, cea mai stabilă perioadă din istoria de 70 de ani a Uniunii Sovietice. În viaţa lui Brejnev mâncarea nu ocupa în niciun caz ultimul loc. Cu apetitul liderului sovietic totul era în ordine. Lui îi plăcea să mănânce bine și era o gazdă primitoare, care știa și căreia îi plăcea să primească oaspeţi.

Lui Brejnev îi plăcea să vorbească despre mâncare, se interesa de reţetele felurilor de mâncare preferate.

Se știe că Brejnev era atras de bucătăria moldovenească și de cea ucraineană, fapt destul de firesc. În primul rând, Leonid Ilici Brejnev s-a născut în Ucraina, iar după cel de-al Doilea Război Mondial și-a îndeplinit îndatoririle de partid în Ucraina. Tocmai din această perioadă datează cunoscutul aforism „gastronomic” al lui Brejnev: „Critica nu este ciocolată ca să-ţi placă”.

* Organizarea unor conferinţe știinţifice la Chișinău și Băcioi cu ocazia a 60 de ani de la procesul de condamnare a liderilor mișcării de rezistenţă antisovietică din „Partidul Libertăţii”;

Două explozii puternice au zguduit un oraş ucrainean În dimineaţa zilei de joi, 20 ianuarie, între orele 04:37 și 05:00, centrul orașului Makeevka din estul carbonifer al Ucrainei a fost zguduit de două explozii puternice. Autorităţile ucrainene iau în calcul mai multe piste, inclusiv varianta unui posibil atac terorist, deși varianta criminală pare la prima vedere cea mai plauzibilă.

ceau și colţunașii rusești despre care a și amintit în memoriile sale.

Oamenii care îl știau pe liderul sovietic își amintesc că secretarul general, care era un vânător pasionat, prefera carnea naturală. Pentru el se găteau frigărui, porc mistreţ, se înăbușeau picioare întregi. Secretarului general îi plăceau mâncărurile din animale întregi, nu tăiate în bucăţi: purcei de lapte, nisetri, potârnichi. Din produsele de mare prefera crabii. În misterioasa reședinţă, la care Brejnev mergea să vâneze, i se pregătea supă din oase de porc cu morcovi și cartofi. După vânătoare, la bucătărie se aduceau trofeurile. În timpul plecării sale la vânătoare lui Brejnev i se pre-

gătea încă un fel de mâncare preferat: omletă cu slănină într-o tigaie mare de fontă. Această omletă era mâncare cu poftă nu doar de Brejnev, ci și de oaspeţii săi. Brejnev avea obiceiul să meargă la bucătărie să mulţumească bucătarilor.

Băuturile alcoolice Brejnev le consuma foarte moderat. În ultimii ani de viaţă, având probleme mari cu sănătatea, Brejnev se hrănea destul de modest. Medicii l-au convins că greutatea mare este o povară pentru inimă. El mânca adesea salată din varză, puţină supă de legume, brânză de vacă și bea un pahar de suc. romanian.ruvr.ru

La locul celor două deflagraţii, comise la o distanţă de 600 de metri una de alta – prima în faţa unui centru comercial, cea de-a doua la intrarea în clădirea întreprinderii de stat Makeevugol, o echipă mixtă a poliţiei și Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă de la Kiev se ocupă de cercetări.

Ministrul ucrainean adjunct de Interne, Vasili Farânik, a declarat presei că în apropiere de locul deflagraţiilor a fost găsit un plic cu un bileţel în care autorul sau autorii actului criminal pretind o sumă mare de bani până joi la ora 17:00, ameninţând că, în caz contrar, vor comite alte cinci deflagraţii, inclusiv în sediul Consiliului municipal. Potrivit acestuia, sumele sunt pretinse unor persoane cunoscute în oraș, dar nu se știe dacă acestea fac parte din lumea interlopă. În prezent, la locul deflagraţiilor a fost trimisă o echipă de geniști și specialiști în explozibili pentru a preveni posibile alte deflagraţii, a adăugat ministrul adjunct de Interne. „Ne-am săturat până în gât de actualul regim. Cerem patru milioane de euro. Dispozitive explozive au fost amplasate în interiorul a două clădiri oficiale”, scrie în biletul cu revendicări.

Nici o persoană nu a murit și nu a fost rănită în cele două

explozii, dintre care una a avariat faţa clădirii Makeevugol, iar cea de-a doua se pare că a fisurat o conductă de gaze.

Plicul cu bileţelul conţinând revendicările autorilor a fost descoperit, potrivit poliţiei ucrainene, lângă sediul Consiliului municipal, situat la 50 de metri de sediul companiei de extracţie a cărbunelui Makeevugol.

Sursa: ziuaveche.ro

6

21 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Investiga\ii

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Republica Moldova, parte a reţelei de trafic de cocaină din Columbia Procurorii DIICOT de la București au destructurat o grupare formată din cetăţeni columbieni, români și de alte naţionalităţi, specializată în traficul de cocaină, drogurile fiind aduse din America de Sud în România, ascunse în containere cu pește congelat, relatează serviciul de presă al instituţiei, citat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Surse oficiale de la București au declarat că suportul tehnic și informativ a fost asigurat de către ofiţeri de informaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) și Serviciului de Informaţii Externe (SIE), care au beneficiat, la rândul lor, de asistenţa Millî İstihbarat Teșkilâtı (MIT), principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia, și a altor servicii partenere din statele UE. Potrivit surselor citate, cocaina urma să fie distribuită, prin diferite reţele infracţionale, inclusiv subordonate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), în statele Uniunii Europene, Ucraina, Republica Moldova și ţările din Balcanii de Vest.

Nucleu columbian Nucleul reţelei de crimă organizată se afla în Columbia, fiind reprezentat de către liderii cartelului de droguri Medellin, respectiv fraţii Miguel și Victor Mejia Munera („Gemenii” sau „Los Mellizos”). Activitatea infracţională a fost desfășurată în România de către inculpaţii Nadolu Constantin, zis „Paco”, și Iosef Cătălin, zis „Jesi” și „Carlitos”. Sub coordonarea lui Victor Manuel Porto Sanchez, aceștia asigurau preluarea în România a drogurilor de mare risc din America de Sud, coordonând și faza incipientă de distribuire a cocainei către diferite reţele.

Victor Manuel Porto Sanchez, zis „El Viejo”, de naţionalitate columbiană, este cercetat pentru săvârșirea unor infracţiuni de trafic internaţional de droguri de mare risc și omor.

Conform surselor judiciare de la București, inculpaţii au participat la organizarea transportării pe cale maritimă, pe ruta Ecuador (Guayaquil) – Spania (Algericas) – Italia (Gioia Tauro) – România (portul Constanţa – Agigea – Sud), a unor mari cantităţi de cocaină, disimulate în containere încărcate cu pește congelat. Preluarea drogurilor era realizată sub forma importului legal de mărfuri, inculpaţii folosind în acest scop o societate comercială având sediul în comuna Ștefăneștii de Jos, judeţul Ilfov, pentru importarea unor containere test, în scopul verificării reacţiei autorităţilor. După efectuarea testului, inculpaţii au realizat un transport efectiv de cocaină, pe ruta maritimă Ecuador – România, destinaţia finală a drogurilor fiind, în principal, statele din Europa de Vest.

La 5.12.2007, autorităţile ecuadoriene au capturat acest transport de 364 kg de cocaină, în valoare de 22 de milioane de euro, drogurile fiind disimulate în cutii cu pește congelat. Intenţia inculpaţilor a fost aceea de a trafica, pe ruta America de Sud – România – Vestul Europei, cantitatea totală de 1,5 tone de cocaină, în valoare de 90 de milioane de euro. În această cauză au fost efectuate un număr de 7 percheziţii domiciliare în municipiul București și în judeţul Ilfov. Acţiunea procurorilor DIICOT de monitorizare a membrilor grupării a fost realizată în mod coordonat și în cooperare cu ofiţerii DEA a SUA și cu autorităţile competente din Ecuador, Italia și Spania.

Şoferii cocainei Trei șoferi de TIR din România au ajuns șefi de reţele de trafic internaţional de droguri. Ultimul capturat este Constantin Nadolu, care, împreună cu Cătălin Iosef, nepotul iluzionistului Iosefini, intenţiona să treacă prin România peste două tone de cocaină, relatează mass-media de la București. Arestarea, săptămâna trecută, a traficantului de cocaină Constantin Nadolu dezvăluie un tipar al românilor care au avansat în ierarhia reţelelor internaţionale, relatează mass-media de la București.

Foștii șoferi de TIR sunt cei mai eficienţi și greu de depistat șefi

de reţele de trafic internaţional de droguri. Ei au exerciţiul comerţului la negru cu blugi, cafea și gumă de mestecat, spun ofiţerii antidrog. După 1990, unii șoferi de TIR s-au specializat în contrabanda cu cafea și ţigări, iar apoi au trecut la trafic de droguri, ajungând, în scurt timp, capi de reţele internaţionale. Între cei mai cunoscuţi șefi de reţele din România, care au fost capturaţi în ultimii ani, sunt Emil Crivac, George Laurenţiu Dinu și Constantin Nadolu.

Filiera kurdă Emil Crivac, specializat în trafic de heroină pe ruta TurciaItalia-Olanda, a fost arestat în 2004, când poliţiștii antidrog au descoperit 112 kilograme de heroină într-o rulotă care-i aparţinea. George Laurenţiu Dinu, zis Gore, specializat în trafic de heroină pe ruta TurciaGermania-Franţa, a fost arestat în 2009 în dosarul furtului de arme de la o unitate militară din Ciorogârla. Gore lucra cu membrii importanţi ai structurilor PKK din România și Republica Moldova, cu care ţinea legătura telefonic (acesta cunoscând bine limba turcă și satisfăcător limba kurdă), după cum arată interceptările făcute de SRI, dezvăluite de mass-media de la București. Ultimul, arestat de curând, este Constantin Nadolu, care urma să transporte din Ecuador în România peste două tone de cocaină. În acest ultim caz, arestările au început în Ecuador, în 2007, când a fost capturat un container cu 360 de kilograme de cocaină. Containerul aparţinea unei firme din România, fusese închiriat și trimis în Ecuador de Nadolu pentru a importa pește congelat.

Cocaină internaţională În 2007, un poliţist antidrog din România a aflat că Nadolu a comandat peste două tone de cocaină și a plătit primul transport. În baza protocoalelor de cooperare internaţională, informaţia a fost transmisă mai departe pentru ca transportul să fie supravegheat prin agenţi infiltraţi. Însă autorităţile ecuadoriene au decis să captureze containerul la sursă, să-i aresteze pe capii reţelei, astfel că atunci în România nu au ajuns probele directe care să ateste implicarea lui Nadolu. Probele au venit prin comisie rogatorie abia la începutul acestui an, când fostul șofer a fost arestat alături de translatorul și colaboratorul său, Cătălin Iosef. „Beneficiarul final” al cocainei, respectiv omul din Spania care trebuia să plaseze drogurile pe piaţă, nu a fost arestat, deocamdată.

Infractor diplomat Nadolu ar fi ajuns să-i cunoască pe membrii reţelelor de traficanţi din Ecuador și Columbia prin Cătălin Iosef, care ar fi avut în principal rolul de translator. „Iosef a trăit în Mexic și Nicaragua pe vremea când făcea parte din trupa de circ; vorbește bine spaniola, este un tip foarte deștept, educat. El ţinea legătura telefonică cu Manuel Porto

Sanchez din Ecuador”, relatează sursele citate de cotidianul „România Liberă”. Se presupune că Nadolu și Iosef s-au cunoscut în showroom-uri, ambii fiind pasionaţi de mașini. Nadolu are o viaţă mondenă intensă, concediile și le face în Thailanda, Dubai, Turcia, în hoteluri de lux, nu lipsește de la raliurile de Formula 1 și merge des la vânătoare alături de VIP–uri.

Cocaină la Chişinău Surse oficiale din cadrul Millî İstihbarat Teșkilâtı (MIT), principalul serviciu de informaţii al Republicii Turcia, au declarat, în exclusivitate pentru agenţia de presă KARADENIZ PRESS, că PKK folosește teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor acţiuni de anvergură în statele Uniunii Europene (UE) și a Comunităţii Statelor Independente (CSI), acţiuni menite să asigure finanţarea activităţii structurilor PKK, implicate întrun sângeros război cu autorităţile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numărul de membri și simpatizanţi activi ai PKK, aflaţi momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană. Totodată, sursele MIT citate au mai declarat că în Ucraina funcţionează una dintre cele mai extinse reţele de sprijin financiar și logistic a PKK, în fosta republică sovietică având rezidenţă aproximativ 500-600 de membri și simpatizanţi activi ai organizaţiei separatiste kurde. Surse din cadrul comunităţii cetăţenilor turci din Ucraina estimează că în această ţară se află, cu forme legale și ilegale, aproximativ 19-20 de mii de

cetăţeni ai Republicii Turcia sau originari din Republica Turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută diplomatic și politic de comunitatea internaţională.

La rândul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, în exclusivitate pentru agenţia de presă KARADENIZ PRESS, că SIS monitorizează permanent activităţile membrilor PKK pe teritoriul Republicii Moldova, la o serie de suspecţi fiindu-le interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat că activitatea de monitorizare și prevenire eficientă a activităţii PKK în Republica Moldova este grav afectată de către existenţa conflictului transnistrean și imposibilitatea autorităţilor constituţionale de la Chișinău de a-și exercita prerogativele legale în Transnistria și sectorul de frontieră moldo-ucrainean, controlat de autorităţile secesioniste de la Tiraspol.

Divizia moldovenească a PKK Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agenţia de presă KARADENIZ PRESS, o serie de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt implicaţi în ample acţiuni criminale, menite să asigure finanţarea PKK, inclusiv traficul de droguri, inclusiv cocaina columbiană, către statele UE și CSI. Astfel,

cetăţeanul Republicii Moldova, Vasile R., din orașul Cahul (situat în sudul Republicii Moldova), a fost identificat de MIT ca făcând parte dintr-o grupare PKK, specializată pe traficul de droguri și de persoane din Turcia, statele CSI și alte ţări asiatice, către UE, grupare care a asigurat, în anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetăţeanul Republicii Moldova a fost implicat și în acţiuni „comerciale” ale PKK din România, Italia și Portugalia, acesta având și cetăţenia lusitană.

Un alt caz documentat pe larg de Millî İstihbarat Teșkilâtı (MIT), este cel al cetăţeanului Republicii Moldova, Sergiu L., din orașul Edineţ, care, pe parcursul anilor

2008-2010, împreună cu mai mulţi cunoscuţi membri ai PKK, au deschis o serie de firme în regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operaţiuni de spălare a fondurilor obţinute de structurile PKK din Italia și Austria în urma traficului de persoane și de droguri, inclusiv cocaină, acţiuni stopate în urma cooperării dintre autorităţile italiene și cele de la Ankara.

Conform surselor MIT, un aspect important al racolării cetăţenilor Republicii Moldova de către PKK este cel al legitimării prezenţei unor membrii PKK în statele UE, unde mulţi cetăţeni din fosta republică sovietică și-au legalizat statutul mult mai ușor faţă de membrii PKK, proveniţi din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a plătit până la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate în Italia, pentru ca acestea să accepte căsătorii de formă cu membri ai PKK. Sursele citate au dat exemplul Svetlanei M., originară din orașul Comrat (UTA Găgăuzia), care a domiciliat câţiva ani în orașele Adana și Istanbul din Republica Turcia, unde a fost recrutată de PKK, și care recruta femei din Republica Moldova și Ucraina pentru astfel de acţiuni. Oficialii MIT au mai declarat că MIT a documentat mai multe cazuri de acest fel în Italia, existând însă suspiciuni întemeiate că această practică afectează și comunităţile cetăţenilor moldoveni din Spania și Portugalia.

România, bază a terorismului kurd Reamintim că, anul trecut, doi cetăţeni turci, suspectaţi de apartenenţă la gruparea teroristă PKK, au fost reţinuţi de autorităţile române, fiind expulzaţi sub escortă militară. Conform Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), cei doi cetăţeni turci au fost ridicaţi din București, după ce Serviciul Român de Informaţii (SRI) și Direcţia Generală de Informaţii și Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei și Internelor au furnizat date care conturează legăturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusă pe lista organizaţiilor teroriste în Uniunea Europeană și SUA. Unul dintre cetăţenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat în România, însă i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.

Operaţiune de anvergură Ofiţerii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) – Serviciul Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor București, în baza informaţiilor furnizate de către Serviciul Român de Informaţii(SRI) și Direcţia Generală de Informaţii și Protecţiei Internă (DGIPI), au desfășurat, în luna august 2010, în București, mai multe acţiuni pentru depistarea străinilor cu ședere ilegală. Ofiţerii specializaţi din cadrul Serviciului Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străi-

nilor București au fost sesizaţi de lucrătorii SRI, cu privire la existenţa unor informaţii conform cărora pe teritoriul României se află un cetăţean turc suspectat că face parte dintr-o organizaţie teroristă. La data de 25.08.2010 s-a declanșat în București o acţiune specifică, ocazie cu care a fost identificat și reţinut cetăţeanul turc C. S., în vârstă de 28 de ani. Cel în cauză solicitase ORI, acordarea statutului de refugiat în România și, după derularea procedurilor specifice, conform hotărârii instanţei competente, cererea i-a fost respinsă și acesta trebuia să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Prin sentinţa autorităţilor competente, cetăţeanul turc C.S. a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru raţiuni de securitate naţională.

Totodată, s-a dispus și luarea în custodie publică a străinului care a fost cazat la Centrul de cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică-Otopeni, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei.

De asemenea, în baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generală de Informaţii și Protecţiei Internă (DGIPI), poliţiștii Oficiului Român pentru Imigrări(ORI) – Serviciul Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor București au desfășurat, în data de 18 august 2010, în zona Gara de Nord, o acţiune în urma căreia a fost depistat cetăţeanul turc G. E., care a intrat ilegal în România la sfârșitul lunii iunie 2010 și care intenţiona să treacă fraudulos frontiera de stat pentru a ajunge în Germania.

Organele abilitate au dispus luarea în custodie publică a străinului, în consecinţă, poliţiștii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică – Otopeni, în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, conform art. 88, alin. 7 din OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

Raport îngrijorător Conform raportului de activitate al MIT, vizând anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și organizaţiile afiliate continuă să obţină o importantă

finanţare prin intermediul unor asociaţii și firme care activează în România, relatează surse oficiale MIT în exclusivitate pentru agenţia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat, structurile PKK obţin un venit important datorită implicării în comerţul cu arme, droguri și trafic de persoane pe teritoriul României, ţară care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit și pieţe de desfacere pentru organizaţiile teroriste kurde. Alături de România, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia și Republica Kosovo. MIT consideră că organizaţia PKK a schimbat tactica de operare în statele membre ale UE, preferând să-și legalizeze afacerile, precum și să-și intensifice operaţiunile de spionaj și sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizaţiilor culturale sau destinate apărării drepturilor omului din diferite state. În capitolul destinat României, raportul MIT consideră că activitatea PKK pune în pericol comunitatea turco-tătară din România, subliniind buna colaborare dintre MIT și serviciile de informaţii de la București.

Raportul mai prezintă dovezi ale implicării PKK în traficul cu arme, droguri, marfă contrafăcută și de persoane, subliniind că PKK și-a extins în mod semnificativ aria de activitate din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), și anume Ucraina, Federaţia Rusă, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan.

Terorist reţinut Un important membru al organizaţiei Kongra Gel (un alt nume al PKK - n.r.) a fost reţinut anterior de autorităţile române în timp ce încerca să treacă ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns într-un TIR înmatriculat în Germania și condus de un etnic kurd.

Cetăţeanul turc de etnie kurdă, Cealan Huseyin, în vârstă de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul României, fiind suspectat de săvârșirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la București. Acesta este considerat drept terorist în Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informaţii externe a PKK, fiind implicat în mai multe acţiuni teroriste îndreptate împotriva obiectivelor turcești din UE și unor organizaţii din importanta diasporă kurdă, care se opun PKK. „Cel în cauză solicitase acordarea statutului de refugiat în ţara noastră și, după derularea procedurilor specifice, conform unei hotărâri a instanţei, acesta trebuia să părăsească teritoriul României până la data de 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenţa la organizaţii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrâns de ofiţeri din cadrul IGPF și DGIPI au

monitorizat pas cu pas acţiunile cetăţeanului turc, în vederea stabilirii intenţiilor acestuia și luării măsurilor legale. Din verificările efectuate, s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2009, acesta intenţiona să plece spre frontiera de vest a ţării, unde, cu sprijinul unor conaţionali ai săi, intenţiona să treacă fraudulos frontiera în Ungaria. În acest sens, cetăţeanul turc a plătit unui conaţional suma de 2 000 de dolari, urmând să fie îmbarcat într-un TIR, pentru a ieși ilegal din România”, se arată într-un comunicat remis presei de către Poliţia de Frontieră, și preluat de mass-media de la București. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intenţiona să ajungă în Austria sau Germania, state unde există importante structuri ale organizaţiei teroriste kurde.

Moştenire sumbră Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, în anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o mișcare separatistă, cu o doctrină marxist-leninistă, care viza crearea unui stat kurd comunist în sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informaţii al URSS. Gruparea, compusă în principal din turci de etnie kurdă, a demarat, începând cu anul 1984, acţiuni sângeroase de gherilă, precum și atentate, soldate cu zeci de mii de morţi. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului și părţi din Iran și Siria. La sfârșitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) și a anunţat că va opera doar acţiuni pașnice, înţelegând prin aceasta să desfășoare atacuri în „legitimă apărare” pe teritoriul Turciei, inclusiv împotriva ţintelor civile. Organizaţia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei și regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria și Iranul colaborează cu autorităţile turce împotriva KGK, însă organizaţia are mai multe filiere în Europa care se ocupă cu colectarea de fonduri și cu propaganda politică în cadrul diasporei kurde. O astfel de filieră era coordonată în România de către Cealan Huseyin, surse judiciare de la București subliniind că acesta colecta, pe căi ilegale, fonduri pentru organizaţie. Cealan Huseyin se află pe teritoriul României din anul 2006, când a solicitat autorităţilor române acordarea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsă, iar în noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul României. Au urmat alte două cereri de azil politic depuse în România, toate fiind respinse. Ultima sentinţă, irevocabilă în acest sens, a fost pronunţată la data de 26 martie 2009, de către Secţia a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București.

Sursa: http://karadeniz-press.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

21 IANUARIE 2011

Remember

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Jan Tomas, cehul care a realizat cel mai mediatizat portret al lui Eminescu Praga l-a refuzat pe poetul nostru naţional, dar un fotograf ceh l-a imortalizat pentru eternitate. Fotografia din 1869 a fost multiplicată în sute de milioane de exemplare În 1989, an declarat de UNESCO „Anul internaţional Eminescu“, Uniunea Sovietică a emis o monedă omagială cu portretul lui Eminescu, având valoarea nominală de o rublă. Moneda e rară și foarte puţin cunoscută în România. Rubla Eminescu a fost pusă în circulaţie în URSS pe 26 decembrie 1989 (în prima zi după execuţia lui Ceaușescu). A fost bătută la monetăria din Leningrad - azi Sankt-Petersburg -, iar tirajul a fost de două milioane de monede, din care 200.000 de calitate mai bună.

Chipul lui Eminescu avea ca model imagologic fotografia acestuia din 1869.

„Careul de Aşi“ Eminescu este, fără îndoială, mai mult decât un brand. Este un simbol, oricât ar încerca unii să-l profaneze. Iar fotografiablazon din 1869 s-a impus de la sine, prin eliminarea naturală a tuturor celorlalte. Cele patru portrete care alcătuiesc „careul de ași“ al imagologiei Eminescu sunt, în ordine cronologică: cel din 1869, făcut la Praga, în atelierul lui Jan Tomas, cel din 1880, făcut la București de Frantz Duschek, cel din 1884, făcut la Iași, de Nestor Heck, și cel făcut de Jean Bieling la Botoșani, în 1887-1888. Încercarea de a consacra o imagine reprezentativă a poetului a făcut-o Maiorescu, ilustrând ediţia princeps „Poesii“

cu portretul din 1880, făcut de Frantz Duschek. După moartea poetului, imaginea „livrată“ publicului a fost cea a lui Jean Bieling de la Botoșani, reprodusă pentru prima oară în volumul „Henriette și M. Eminescu. Scrisori către Cornelia Emilian“ (Iași, Editura Saraga 1893). Fotografia convenea imaginarului unei epoci în care Eminescu era considerat filosoful pesimist, care a murit nebun, în mizerie. Portretul apare pe coperta primelor ediţii Saraga, pe cărţi poștale, însă această „emblemă“ va fi în scurt timp refuzată de contemporaneitate. Fotografia nu-l reprezenta pe poetul de geniu, ci, așa cum spunea Ion Scurtu în 1903, „este potrivită numai pentru a nedreptăţi pe poet

și a falsifica în ochii publicului imaginea fizionomiei adevărate a lui Eminescu“.

Duschek sau Tomas?

Se făcea, așadar, încă de pe atunci, referire la necesitatea unui chip ideal, model inconfundabil, absolut și abstract. Cea de-a treia fotografie, realizată de Nestor Heck la Iași (1884), a avut o popularitate redusă. Criticii literari și publicul larg au respins-o, deoarece au recunoscut în ea semnele bolii. Portretul a fost totuși reprodus pe coperta ediţiei Saraga a volumului „Versuri și proză“ (1890), pe prima pagină a unor numere consacrate lui Eminescu din reviste ca

„Flacăra“ (1912) sau „Gândirea“ (1929), precum și pe coperta ediţiei Botez din colecţia „Clasicii români comentaţi“.

Portretul executat de Frantz Duschek în 1880 pentru albumul Junimii (al doilea, în ordine cronologică) a fost considerat, de cei care l-au cunoscut pe poet, drept cea mai fidelă reprezentare a lui Eminescu, în sensul realist și complet al cuvântului: un Eminescu frumos și puternic, o figură ușor spiritualizată de luptător. Fotografia va fi reprodusă în ediţia princeps din 1883 a poeziilor eminesciene și pe prima pagină a numărului de doliu al revistei „Familia“ (1889). Dar, contrar acestei accepţiuni teoretice a contemporanilor, privind imaginea „oficială“ a poetului, preferinţa artiștilor plastici și a publicului s-a îndreptat, încetîncet, către prima fotografie, cea executată la Praga, în 1869, de Jan Tomas.

De la Praga la Viena Cehii nu sunt conștienţi de impactul extraordinar pe care l-a avut una dintre fotografiile făcute de un conaţional de-al lor asupra culturii și conștiinţei publice din România: poetul nostru naţional a fost consacrat, ca imagine emblematică, de fotograful praghez Jan Tomas (1841-1912).

Un fotograf important al epocii, dar nu reprezentativ pentru istoria și cultura poporului ceh.

Sau, cel puţin, care nu e plasat la nivelul corespunzător prestigiului... Eminescu ajunsese la Praga în septembrie 1869, cu gândul și dorinţa de a urma cursurile Universităţii Caroline, a doua ca reputaţie în Imperiul Austro-Ungar (după Viena). Ca să se poată înscrie, trebuia să-și facă o fotografie. Un funcţionar excesiv de scrupulos a respins însă cererea poetului, pe motiv că documentul de absolvire nu era în regulă. După ce a stat o

Dintre cele patru fotografii-portret certificate ca fiind ale lui Eminescu, una singură a făcut „carieră“. Ea a ajuns să se identifice cu efigia poetului naţional, cu întreaga sa poezie, cu poezia romantică în general și poate chiar cu întregul romantism european. Dacă am face o statistică riguroasă a tuturor multiplicărilor acestei imagini (ţinând cont de toate caietele și manualele școlare, de ediţiile populare ale poeziilor, de ediţiile critice și de lux, de afișe, pliante, plicuri, timbre filatelice și poștale, bancnote, monede, medalii etc.) am ajunge la peste un miliard de exemplare.

Polonia declară oficial că Lech Kaczynski a fost ucis de ruşi Controlorii ruși de la aerodromul din Smolensk, unde avionul președintelui polonez Lech Kaczynski s-a prăbușit în aprilie 2010, au indus în eroare piloţii în legătură cu poziţia aeronavei, a anunţat, marţi, 18 ianuarie, la Varșovia, comisia poloneză de anchetă, informează Mediafax. Cu câteva minute înainte de aterizare, când avionul polonez se afla, de fapt, „mai sus cu 130 de metri și deviase cu 80 de metri de la axa pistei (…) controlorii ruși au declarat că poziţia acestuia este corectă, în loc să someze piloţii să rectifice cursul”, a declarat un oficial din cadrul comisiei.

Potrivit vicepreședintelui comisiei, colonelul Miroslaw Grochowski, „controlorii, supuși unei presiuni intense, au comis multe erori, nesprijinind suficient echipajul avionului în timpul aterizării pe condiţii extrem de dificile”.

“Controlorii se aflau la limita rezistenţei fizice”, după aterizarea in extremis a unui prim avion polonez, în timp ce un altul a renunţat să aterizeze, a adăugat colonelul. Comisia poloneză de anchetă a subliniat “absenţa reacţiei, absenţa informaţiei că echipajul nu era pe pista bună”, din partea controlorilor care “ar fi trebuit să dea mai devreme (…) ordinul de a accelera”, o comandă care a fost dată până la urmă cu trei secunde după ce pilotul a început deja maneva la 70 de metri altitudine.

“Este dificil de acceptat, a afirmat el, că acest lucru nu a fost notat în raportul MAK”, prezentat miercuri, 12 ianuarie, la Moscova, în care Comitetul interguvernamental de aviaţie a făcut din Polonia singurul responsabil în această catastrofă, în care au murit președintele polonez și alte 95 de persoane. Comisia poloneză a subliniat, de asemenea, că turnul de control nu a transmis echipajului informaţii exacte despre condiţiile meteorologice nefavorabile, care erau “sub minimul cerut înainte chiar de decolarea de la Varșovia a avionului Tupolev prezidenţial”.

Comisia a prezentat, de asemenea, înregistrările comunicaţiilor dintre echipaj și turnul de control, conversaţiile din interiorul turnului și cele dintre controlori și superiorii lor din exterior.

“Ipoteza unui atentat împotriva președintelui polonez este în prezent mai plauzibilă ca niciodată”, a afirmat ginerele președintelui

polonez defunct, Marcin Dubieniecki, într-o declaraţie difuzată de agenţia PAP. Avocat de profesie, Dubieniecki este, în același timp, soţul și reprezentantul legal al Martei Kaczynska, unica fiică a fostului președinte și care a manifestat deseori o neîncredere profundă faţă de Moscova.

“Există multe indicii potrivit cărora este vorba despre un atentat împotriva lui Lech Kaczynski”, a subliniat el luni, 17 ianuarie, la postul de televiziune TVN24. El a prezentat drept motive “posibilitatea realegerii președintelui Lech Kaczynski, răzbunarea pentru (angajamentul său în favoarea) Georgia și interesele ruse în raporturile dintre Moscova și Uniunea Europeană”. În raportul său final publicat miercuri la Moscova, Comitetul interguvernamental de aviaţie (MAK) a decis că Polonia este singura responsabilă de catastrofă.

Dubieniecki a acuzat MAK că a vrut să ascundă o încercare a pilotului polonez de a lua din nou altitudine, cu 22 de secunde înainte de accident.

Această încercare “a eșuat pentru că echipajul a fost indus în eroare în legătură cu altitudinea aparatului de zbor și a culoarului său de aterizare”, a declarat el.

Raportul rus provoacă o polemică aprinsă în Polonia. Premierul Donald Tusk l-a considerat “incomplet”, iar Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al președintelui defunct și liderul opoziţiei conservatoare, l-a numit un “afront” la adresa Poloniei.

Potrivit acestui raport, președintele Kaczynski și alţi oficiali polonezi au exercitat presiuni asupra echipajului, în condiţiile în care piloţii nu erau suficient de antrenaţi, și au

perioadă la fratele său, Șerban, care locuia la Praga, Eminescu a plecat în același an la Viena.

Aici, funcţionarii Universităţii din capitala Imperiului i-au acceptat certificatul de absolvire și l-au înscris fără probleme ca student auditor. Ca și Eminescu însuși, fotografia făcută la Praga a traversat toată Europa înainte de a fi celebră în România.

Pe urmele lui Jan Tomas Vechiul nostru colaborator Dan Toma Dulciu, pasionat cartofil, a fost recent la Praga, cu gândul de a afla mai multe despre Jan Tomas, fotograful despre care nici studiile din ţară, nici cele din Cehia nu ofereau prea multe date. Practic, nu se știa decât că era ceh, că avea un atelier la Praga, în Piaţa Sf. Venceslas nr. 7, și că i-a făcut prima fotografie-portret lui Eminescu (6 exemplare) în 1869. „Am poposit în aprilie 2008, la Praga, dorind să aflu mai multe despre locurile prin care a trecut Eminescu în toamna anului 1869, dar mai ales pentru a cunoaște personalitatea acestui artist fotograf - povestește Dan Dulciu. Evident, atelierul lui Jan Tomas nu mai există de mult în Piaţa Sf. Venceslas nr. 7, acolo ridicându-se, de pe la 1910, un hotel impunător. Șansa a făcut să găsesc însă, la colecţionarii cehi, șapte fotografii de epocă purtând semnătura atelierului lui Jan Tomas. Ca și în cazul celebrei fotografii de tinereţe a poetului, aceleași caracteristici tehnice și artistice mi-au atras atenţia: cartoane fine, provenind de la Viena, cu intenţia de a pune în evidenţă trăsăturile delicate ale chipului reprodus în fotografie... Dar lucrul cel mai important este faptul că pe unul dintre portrete este menţionat numărul de identificare al plăcii fotografice originare, care se păstra în atelierul artistului,

astfel încât peste ani și ani să se poată reproduce, eventual, la cererea clientului, o altă serie de fotografii. Deci, nu este exclus ca, pe lângă cele șase fotografii ale lui Eminescu, să mai existe una, pentru uz intern, și clișeul numerotat. Întrebarea este: unde se păstrează, în prezent, arhiva Jan Tomas? Se mai păstrează oare?“.

Viaţa şi activitatea unui vânător de imagini Dan Toma Dulciu a avut norocul să o cunoască, la Praga, pe Veronica Miclea (nicio legătură cu Veronica Micle!), directorul Centrului Cultural Român, cunoscătoare a limbii și culturii cehe. Cu ajutorul acesteia, el a reușit să afle mai multe date despre viaţa și activitatea fotografului Jan Tomas, inclusiv faptul că acesta a locuit și în România.

Jan Tomas provenea dintr-o familie de agricultori, fiind al patrulea copil din cei cinci fraţi.

A studiat chimia alimentară la Praga, iar apoi s-a angajat la fabrica de bere din Sadova. A lucrat în calitate de chimist și la o fabrică de zahăr din Modrany.

Potrivit documentelor de arhivă, Tomas și-a început activitatea de fotograf în anul 1867, în Piaţa Viaceslav, pe locul unde fusese atelierul unui alt foto-

accident, a declarat purtătorul său de cuvânt, Pawel Gras.

Un proiect de raport al Comitetului asupra cauzelor accidentului, transmis Poloniei la 20 octombrie, a fost considerat, la data respectivă, “inacceptabil” de către Tusk, iar Varșovia a transmis anchetatorilor ruși 150 de pagini de “observaţii”.

Oficiali din cadrul Comitetului au declarat miercuri, la Moscova, răspunzând unei întrebări, că au luat în considerare “între 20 și 25 la sută” dintre observaţiile poloneze.

“Raportul este incomplet”, a declarat, la rândul său, Edmund Klich, reprezentantul Guvernului polonez în cadrul Comitetului.

“Având în vedere că se publică discuţiile din cabina piloţilor, ar fi bine să se publice și conversaţiile între controlorii (de trafic aerian) de la Smolensk și Moscova, pentru a vedea dacă aceștia nu au fost supuși, la rândul lor, unor presiuni”, a declarat el, pentru postul privat de televiziune TVN24.

Avionul Tupolev-154, care-l transporta pe președintele Lech Kaczynski, pe soţia acestuia și alţi oficiali polonezi, s-a prăbușit, la 10 aprilie 2010, încercând să aterizeze, în condiţii de ceaţă, lângă Smolensk, în vestul Rusiei. Toţi cei 96 de ocupanţi ai aeronavei prezidenţiale au murit.

Președintele polonez urma să asiste la ceremoniile care marcau împlinirea a 70 de ani de la masacrarea a aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roșii, de către poliţia secretă sovietică, în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Katyn, în apropiere de Smolensk.

Sursa: Mediafax

Miron MANEGA, Cultura, iunie 2008 preluat de Săptămâna Financiară, ianuarie 2011

S-a stins din viaţă autorul „Imnului Golanilor” Cristian Paţurcă, autorul piesei „Imnul Golanilor”, s-a stins din viaţă marţi, 18 ianuarie. El a fost găsit mort în locuinţa sa de o prietenă, care l-a căutat, după ce acesta nu mai răspundea la telefon. Potrivit presei de la București, artistul suferea de tuberculoză. Trupul neînsufleţit al lui Cristian Paţurcă a fost depus miercuri la Casa de Cultură a Studenţilor “Grigore Preoteasa” din Capitală, iar joi va fi dus la sediul Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Funeraliile artistului vor avea loc vineri, când este programată incinerarea.

Surse din cadrul poliţiei din România au declarat pentru ziarul Adevărul că solistul ar fi trebuit să fie supus unui transplant de ficat anul trecut. Asemănător cazului solistului de la Iris, Cristi Minculescu, „Trubadurul mineriadelor” ar fi trebuit să primească o porţiune de ficat de la prietena sa.

Cristian Paţurcă în testamentul său: Am trăit pentru ţara mea, neamul şi regele meu

luat decizia de a ateriza la Smolensk “în condiţii inadecvate”, de ceaţă densă.

Echipamentele tehnice de pe aerodromul de lângă Smolensk, unde avionul s-a prăbușit, la 10 aprilie 2010, nu au avut nici o influenţă asupra accidentului, și nici activitatea controlorilor ruși, a conchis MAK în raportul său.

“Acest raport este un afront la adresa Poloniei”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul opoziţiei conservatoare poloneze, într-o conferinţă de presă, la Varșovia.

“Aceasta este consecinţa faptului că ancheta a fost lăsată pe mâna rușilor. Raportul dă vina pe piloţi și pe Polonia, în mod unilateral și fără dovezi. Multe întrebări rămân fără răspuns”, a continuat el.

Potrivit raportului definitiv al Comitetului Interguvernamental pentru Aviaţie (MAK), prezentat într-o conferinţă de presă, la Moscova, președintele Kaczynski și alţi oficiali polonezi de rang înalt au exercitat presiuni asupra echipajului avionului, în contextul în care piloţii nu aveau un antrenament suficient, luând hotărârea de a ateriza “în condiţii neprielnice”. “În ceea ce privește ipoteza unui atentat (alimentată de dreapta conservatoare poloneză - n.r.), eu nu am auzit nimic care să o excludă, dar nici nimic care să o susţină” în raportul Comitetului, a mai declarat Kaczynski.

Premierul polonez Donald Tusk a hotărât să își întrerupă concediul și să se întoarcă la Varșovia, pentru a se consulta cu ministrul Afacerilor Interne, Jerzy Miller, șeful Comisiei poloneze de anchetă asupra acestui

graf, Ambroz Stretti. Atelierul s-a transformat rapid într-un veritabil salon artistic, unde veneau celebrităţile vremii pentru a fi fotografiate sau... pentru a-și imprima vocile pe plăci de gramofon.

Din cauza deteriorării construcţiei, atelierul s-a mutat în anul 1894 în grădina Casei Styblo, de lângă Grădinile Franciscane.

Pentru a face faţă concurenţei, Tomas s-a asociat cu alţi artiști fotografi: în 1871 cu Vaclav Donata, apoi, în 1880, cu Jan Zamecnik. După încetarea colaborării cu acesta din urmă, firma sa a trecut în posesia lui Vaclav Donata. Jan Tomas este important și pentru că a îmbunătăţit tehnicile fotografice, ba chiar se spune că a patentat diverse moduri de procesare a fotografiei, ameliorând metodele de prelucrare a acesteia.

Jan Tomas a vizitat multe locuri interesante: a fost de două ori în America, a locuit în Italia, în România, a vizitat Balcanii și alte ţări din Europa. Cercetări ulterioare ne vor arăta când s-a aflat Jan Tomas în România și cu ce prilej. Pentru bogăţia de întâmplări pe care a trăit-o, el a devenit chiar și erou al unui roman.

Tot în cutie se află și o scrisoare adresată post-mortem “Moţului Pitiș”. Cristian Paţurcă îi roagă, pe această cale, pe cei apropiaţi să nu permită ca, “atunci când va veni vremea”, la căpătâiul său să se afle o serie de persoane, “Am trăit pentru ţara mea, neamul și regele meu!” scrie printre acestea fiind fostul președinte al României, Emil pe cutia ce conţine “testamentul” pe care cantautorul Constantinescu, “clica lui”, foștii președinţi ai Asociaţiei 21 Cristian Paţurcă l-a lăsat familiei sale și colegilor de la Decembrie 89, Adrian Dumitrescu și Puiu Aferăriţei.

Asociaţia 21 Decembrie 1989, notează AGERPRESS. Într-o altă scrisoare, de această dată autobiografică, Ceea ce Cristian Paţurcă a numit “testamentul” său datată 13 decembrie 2007, Cristian Paţurcă se adresează este, de fapt, câte o scrisoare în care își ia adio de la fiul “Îngerului Cristian”, care l-a păzit tot timpul vieţii sale și său Vlad, de la fosta soţie Sorana, de la rude și prieteni care “l-a suportat cu bune și cu rele”. Pe câteva pagini, el dragi. povestește cum a trăit “cât șapte vieţi”, o viaţă frumoasă, În aceste scrisori, el își exprimă și ultima dorinţă - aceea în care nu a făcut rău nimănui, a iubit femeile, o viaţă de a fi incinerat, iar cenușa să îi fie depusă la Piaţa Univer- grea de turnee, dar în care a îndeplinit dorinţa tatălui sităţii. “Vă implor să mă ardeţi, iar cenușa mea să o puneţi său - aceea de a cânta. la Troiţa din Piaţa Universităţii. (...) Gândul cel mai bun îl “Am cărat scule pentru Cenaclul Flacăra și, la un moam pentru fiul meu”, îi roagă cantautorul pe “cei care l-au ment dat, Adrian Păunescu și-a dat seama că știu să cânt”, iubit, admirat, apreciat sau urât”. Chitara lui Cristi Paţurcă își amintește Cristi Paţurcă în scrisoarea autobiografică. va fi lăsată fiului său.

Cantautorul rememorează, în cuvinte emoţionante, În cutia-testament, care a intrat marţi seară în pose- momentele trăite în decembrie 1989, când a fost “martor sia familiei, se mai află și actele regretatului cantautor. la vieţi secerate”, descrie “scena balconului” de la Universitate, unde a cântat și când, după cum spune el, “l-a Imnul Golanilor (Cristian Paţurcă) înţeles pe Nicolae Ceaușescu”, dar a reușit să nu se îmbolnăvească de “sindromul balconului”.

Paţurcă îi mai povestește “Îngerului Cristian” cât A fost odată ca-n povești, a fost în România de emoţionat a fost atunci când i-a sărutat mâna O gașcă mare de golani ce-au alungat sclavia Papei Ioan Paul al II-lea și când s-a aflat alături de Noi nu ne-am confundat nicicând cu oamenii de bine “liderul lumii Bill Clinton”, care i-a ascultat muzica.

Veniţi și neocomuniști și fără de rușine.

“Atunci, Îngerule Cristian, am știut că exiști!”, spune Paţurcă în scrisoarea-testament.

Refren: Cu mai puţină emoţie, dar fără regrete, autorul Mai bine haimana, decât trădător “Imnului Golanilor” își amintește de “intrarea sa în Mai bine huligan, decât dictator politică” și de participarea lui la campanii electoMai bine golan, decât activist rale.

Mai bine mort, decât comunist.

Nu în ultimul rând, el povestește despre relaţia cu Vrem libertate, nu comunism și nici schimbări de formă fosta soţie Sorana, pe care spune că a iubit-o foarte mult, dar de care s-a despărţit după mai bine de zece Și de aceea securiști, să nu ne puneţi normă. ani de căsnicie.

Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate Cristi Paţurcă a devenit cunoscut în aprilie 1990, Democraţii originale și nici minciuni sfruntate. când a compus celebrul „Imn al Golanilor”. Cristi Paţurcă, idolul „kilometrului 0 al zonei libere de Ne-aţi întrebat ce vrem aici, dar știe toată ţara neocomunism”, a scris, în versurile unui cântec simNoi susţinem punctul 8 de la Timișoara. plu, cea mai scurtă descriere a fenomenului „Piaţa A căzut 473, ce ţinea TVR Universităţii”. „Mai bine haimana decât trădător / Legată în lanţurile ei, dar tot degeaba e.

Mai bine huligan decât dictator, / Mai bine golan decât activist, / Mai bine mort decât comunist”, le Alegeri fără comuniști, fără nomenclatură cânta Cristi Paţurcă, de la balconul Facultăţii de Și nu vă temeţi de golani fără coloratură.

Geografie, tuturor celor care își dădeau seama că Din cei care-au murit aici, ne-am reîntors năluci nu vor scăpa, prea curând, de bătăile din palme pe Să nu mai fie cum a fost, măcelul de atunci. imnuri socialiste.

8

21 IANUARIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEATRU

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1863. Episcopii, mai înainte de toate, se cuvine să fie adevăraţi moldoveni, naţionaliști iubitori de neamul lor. Astfel de episcopi, fiind de un sânge și de un grai cu turma lor, vor putea aduce Biserica lui Hristos, moldovenească, la un viitor luminat. (…) Un cuvânt cunoscut și înţeles dezmiardă auzul poporului și lacrimi de bucurie nespusă curg pe feţele pârlite și muncite…

Preot Andrei MURAFA. Regim vechi în ţară nouă. 14 februarie 1918 Notă. Am remarcat aici utilizarea cuvântului „naţionalist” exact în sensul său primordial!

1864. Cu cât mai mare va fi numărul reprezentanţilor burgheziei reacţionare și ai clerului reacţionar pe care vom reuși să-i împușcăm cu această ocazie, cu atât va fi mai bine. Trebuie ca anume acum să-i dăm acestui public o astfel de lecţie, încât pentru câteva decenii nici să nu îndrăznească la nici un fel de rezistenţă!

LENIN, într-o scrisoare secretă din 19 martie 1922 1865. Lenin îi spunea lui Gorki că nu-i place să asculte muzică de Beethoven fiindcă această muzică îl face să-i fie milă de oameni…

Același Lenin afirma undeva: „Întregul popor mi se pare a fi un singur cap albit de mujic foarte necăjit. Aș vrea să-l mângâi, dar mi-e frică să nu mă muște”… Înfiorătoare această abstracţiune, rece și nemilos acest turn al puterii, din care poporul este privit de sus, ca o gânganie, ca o fiară mereu flămândă și oricând periculoasă.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 2 1866. Organizaţie serioasă nu poate exista cu oameni fără știinţă, fără pregătire temeinică, cu oameni (…) a căror știinţă nu ajunge nici la corectitudinea gramaticală. Asemenea oameni pot fi și ei buni de ceva, dar nu la conducerea și organizarea unui stat.

Mihai EMINESCU 1867. Școala va fi bună când subprefecţii vor fi oameni care să știe administraţie, finanţe și economie politică, necum e la noi, adică ca la nimeni, unde găsești în cercurile cele mai înalte oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie cu gramatica, ca să nu mai vorbim de alte cunoștinţe sau chiar de dreapta judecată.

Mihai EMINESCU 1868. Școala n-ar trebui să fie o magazie de cunoștinţe străine, ci o

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu este un hamal careși încearcă memoria cu sacii de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-și aparatul intelectual, precum un gimnast își împuternicește până în gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare.

Mihai EMINESCU 1869. Bineînţeles, mai auzise el vorbindu-se despre latitudine și longitudine și știa că asemenea lucruri există. Dar știinţa lui Biarn Haldorsen se limita cam la atât. Că latitudinea ar fi un animal sau o plantă, că longitudinea ar fi un general sau o mobilă, i se părea la fel de posibil.

Notă. Dacă nu ne însușim cum se cuvine sensul cuvintelor, putem păţi rușine mare precum acest B.H. din romanul „Goana după meteor” de scriitorul francez Jules VERNE (1828-1905).

1870. Un tânăr care se crede nenaţionalist, „internaţionalist” sau „globalist” este un om fără coloană vertebrală, dar și fără viitor sigur în sânul acestui popor chinuit.

Vlad POHILĂ, în „Timpul”, 21 martie 2008 1871. Orgoliul este o fiară care trăiește în peșteri și în pustii; vanitatea dimpotrivă, ca un papagal, sare din cracă în cracă și pălăvrăgește în lumina mare a zilei.

Gustave FLAUBERT, scriitor francez (1821-1880) Notă. Cunosc un critic literar care nici până azi, pășind spre senectute, nu-și poate reprima sentimentul de curcan adulat în cercul orătăniilor din curte.

1872. Unirea tuturor românilor într-un singur regat și într-un nedespărţit Stat este nu numai un ideal sfânt, izvorât din trecutul nostru și din comoara vieţii noastre sufletești, ci este și un drept indiscutabil al nostru, în baza fiinţei noastre naţionale unitare. Noi, fiii Naţiunii Române de pretutindeni, suntem de aceeași obârșie, de aceeași fire, cu o singură și unitară limbă și cultură și suntem încălziţi de aceleași tradiţii sfinte și aceleași aspiraţii măreţe. Când toate acestea sunt unitare poate încerca cineva să împiedice manifestarea acestei unităţi și în ce privește viaţa politică, sufletește de mult înfăptuită?

Iuliu MANIU. Discurs în Adunarea Naţională. București, decembrie 1918

SFÂRŞITUL LUMII SE AMÂNĂ

Experţii susţin că nu există profeţii mayase privind un colaps mondial iminent Reprezentanţii Universităţii Naţionale Autonome din Mexic (UNAM) au repetat, pe 17 ianuarie curent, că nu există profeţii ale civilizaţiei mayase privind un colaps mondial iminent în data de 21 decembrie 2012.

Carmen Valdez, coordonatoarea Centrului de studii maya din cadrul UNAM, care se ocupă de studierea culturii străvechi a acestei ţări, a subliniat: “În scrierile civilizaţiei străvechi Maya nu există nici un fel de profeţie cu privire la o eventuală Apocalipsă în 2012”.

De asemenea, Carmen Valdez a spus că în scrierile care au ajuns până în timpurile noastre, nu există vreo menţiune privind iminenţa vreunei catastrofe universale, iar calendarul civilizaţiei Maya se încheie ca orice alte calendare. Înţelepţii civilizaţiei Maya și-au calculat calendarul lor, care expiră la 21 decembrie 2012, pe o perioadă de 5125 de ani.

Dar niciodată mayasii nu au arătat în calendarul lor că după această perioadă va veni sfârșitul lumii, a subliniat Carmen Valdez, în încercarea de a pune capăt zvonurilor cu privire la un cataclism mondial.

Potrivit lui Carmen Valdez, civilizaţia Maya avea o noţiune circulară a timpului, pentru ei “istoria se repetă la un moment dat, după care începe o nouă numărătoare inversă“. Și savantul german Nikolai Grube de la Universitatea din Bonn este de acord cu opinia cercetătorilor din Mexic. Într-un articol despre vechii locuitori ai Mexicului, Nikolai Grube susţine, de asemenea, că “nu există predicţii despre sfârșitul lumii în scrierile mayase“.

“Oricine va analiza hieroglifele acestei vechi civilizaţii, se va convinge de absenţa vreunui avertisment scris privitor la iminenţa unui cataclism global, care ar putea lovi planeta”, spune Nikolai Grube.

„Este un risc asumat şi suntem conştienţi de consecinţe” Împreună cu Iurie Gologan, Daniela Burlaca formează un cuplu frumos pe scenă, dar și în viaţa de zi cu zi. A debutat îndrăzneţ și fulminant în perioada în care era studentă la actorie, pe scena Teatrului „Luceafărul” în spectacolul „Romeo și Julieta” după W. Shakespeare, regia Boris Focșa. Am urmărit-o în rolul Veronicăi Micle în spectacolul „Floare Albastră” anul trecut, iar anul acesta în rolul Ernei la „Eugene Ionesco”, în spectacolul „Șefele”, în regia lui Veaceslav Sambriș.

Pe lângă faptul că este angajata Teatrului „Eugene Ionesco”, Daniela Burlaca reprezintă și un teatru de antrepriză, pe care l-a înfiinţat împreună cu familia sa. Despre această experienţă, actriţa le povestește astăzi cititorilor ziarului nostru.

- Actorii sunt o categorie de oameni mai puţin întreprinzători, mai ales la noi. Ei sunt obișnuiţi să aibă altcineva grijă de promovarea și impresarierea lor, depind de teatrul în care activează, de director, de regizor, de bugetul acordat de Ministerul Culturii. E nevoie de mult curaj să formezi un teatru de antrepriză. Cum a venit această idee și cum aţi avut voi curajul s-o aplicaţi?

- Acum un an, pe 19 ianuarie, absolveam masteratul și trebuia să fac o lucrare pentru teza de licenţă, care presupunea un spectacol dramatic, pentru că am făcut teza de master la actorie și am scos un spectacol – „Floare Albastră” după Mihai Eminescu. Spectacolul ăsta a fost un imbold pentru noi ca să mergem mai departe, să nu ne oprim. Probabil că încă o dată m-am îndrăgostit de teatru în perioada în care lucram la acest spectacol și asta m-a făcut pe mine, pe Iurie și pe toată familia noastră, care nu este străină artei și, în special, teatrului, să mergem mai departe. Și, în felul acesta, am decis să fondăm un teatru.

Bineînţeles că și în respectiva acţiune am fost sprijiniţi, ca întotdeauna, de părinţii noștri și împreună am fondat Teatrul-studio „Geneza Art”.

- De ce „Geneza Art”?

- Pentru că Geneza a fost prima carte și acest cuvânt presupune creare, facere. Consider că e un titlu binevenit pentru scopul pe care ni l-am propus să-l atingem prin munca noastră. Spectacolul „Floare Albastră” l-am jucat în perioada ianuarie-mai 2010 la Teatrul „Eugene Ionesco”, deoarece nu dispunem de o scenă proprie. După care a urmat concediul de vară și din luna septembrie am început lucrul la un nou spectacol.

Pentru următoarea montare am lucrat la Casa Naţionalităţilor, unde închiriem sala și scena. Împreună cu alţi colegi de-ai noștri, pe care i-am invitat să colaboreze la acest spectacol (și trebuie să menţionez că îmi face mare plăcere să lucrez alături de colegi de grupă), am jucat un vodevil folcloric – „Cârlanii și Muza de la Burdujeni” de Constantin Negruzzi, o comedie muzicală. Am jucat acest spectacol o lună și jumătate și, poate nu sunt chiar modestă, dar poate nici nu e cazul să fac uz de modestie, vodevilul a avut succes. Sălile au fost pline, spectatorii – receptivi, iar publicul de diferite vârste ne-a aplaudat, a savurat jocul actoricesc, a interacţionat cu noi. Ne-am străduit

să nu ne abatem de la textul lui Negruzzi, însă am introdus și câteva elemente mai moderne, ca să aducem mai aproape de actualitate acţiunea spectacolului și ne bucurăm că publicul a gustat această piesă de teatru. Luna asta urmează să jucăm „Cârlanii și Muza de la Burdujeni” în raionul Ștefan-Vodă, unde vom susţine un turneu. Iar în preajma zilei lui Mihai Eminescu, săptămâna trecută, i-am adus un omagiu poetului cu spectacolul „Floare Albastră” și m-am simţit pe scenă ca la premieră.

- Se vorbește acum mult despre teatrele de antrepriză, o practică bine cunoscută în lume, dar mai greu aplicabilă la noi, în cazul în care nici teatrele care sunt la balanţa Ministerului Culturii nu se prea aventurează în montări din cauza bugetului auster. Voi răspundeţi nu doar de partea artistică a teatrului, ci și de cea financiară. Nu vă este frică?

- Este un risc asumat și suntem conștienţi de consecinţe. Teatrul-studio „Geneza Art” este un teatru cu acte în regulă. Actorii cu care lucrăm sunt invitaţi în bază de contract. Nu avem alte

CALEIDOSCOP

21 ianuarie Evenimente

surse de existenţă decât cele ce vin din comercializarea biletelor. Iată de ce, de fiecare dată când am avut spectacole, ne-am străduit să le promovăm, ca publicul să știe ce facem, să afle că existăm. Dat fiind faptul că reprezentăm un teatru de antrepriză la început de cale, încercăm să fim mai rezonabili, să punem accent pe spectacolele pe care le realizăm, pe ceea ce putem oferi publicului și nu vrem să ieșim noi în evidenţă, să ne promovăm propria imagine, că e absurd și lipsit de modestie.

- Ce veţi face în continuare, cu ce veţi ademeni mai departe publicul la voi? Cu ce regizori colaboraţi?

- „Floare Albastră” și „Cârlanii și Muza de la Burdujeni” au fost montate de Ludmila Burlaca, mama mea, care este discipola regretatului maestru Petru Baracci, pe care am admirat-o întotdeauna. Am admirat-o nu doar ca mamă, ci și ca artist. Sunt fericită că a decis să facă acest pas și, mai ales, l-a făcut alături de mine. La „Floare Albastră” am lucrat împreună. Profit de moment să le mulţumesc și altor specialiști cu care am colaborat: Stelei Verebceanu (costume), lui Iurie Andronic (muzică), Iurie Gorșcov (coregrafie).

Acum însă mi-aș dori să încerc și eu să montez un spectacol. M-am gândit la o poveste pentru copii, deoarece ne dorim să avem în sală, la spectacolele noastre, un public cât mai divers, printre care copii de vârstă preșcolară, dar și elevi până în clasa a patra. Acesta este unul dintre motive.

Al doilea motiv ar fi acela că sunt și eu o tânără mămică și acest spectacol ar fi și un cadou pentru Milisa, fetiţa mea, alături de care mă strădui să petrec cât mai mult timp cu putinţă. Însă dacă mă întrebi ce aș dori eu să joc, pentru sufletul meu, vreau să spun că visez la un monospectacol.

Și m-am gândit deja ce subiect și ce modalitate de prezentare ar fi acel monospectacol.

- O să te rugăm să ne dai mai multe detalii.

- Există chipuri de femei celebre, scriitoare din literatura universală, pe care le admir foarte mult și care nu au fost aduse pe scena noastră și aș vrea să fiu eu cea care le aduce în scenă.

Sunt îndrăgostită de aceste personalităţi, de creaţia lor, mă regăsesc ca artist și ca simţire în unele dintre ele și cred că merită să fie aduse pe scena teatrelor noastre. Mi-aș dori să reușesc să realizez acest monospectacol și în primăvară să-l prezint publicului nostru.

- Consideri că teatrele de antrepriză au viitor la Chișinău?

- Teatre de antrepriză există foarte multe și de mult timp în lume, ele au o strategie bine pusă la punct, care funcţionează: știu foarte bine ce-și doresc să obţină, își stabilesc din timp publicul și îi cunosc priorităţile și știu că dacă răspund acestor necesităţi, investiţiile vor fi răscumpărate. Este și o modalitate mai pragmatică de a fi în slujba artei teatrale. Totodată, mai există un motiv foarte întemeiat pentru tinerii actori ca să recurgă la asemenea gen de teatru. Spre exemplu, sunt trei ani de când am absolvit facultatea. Am fost angajată în teatru, unde deja există foarte mulţi actori, în special actriţe, care își așteaptă rolul. În Chișinău avem puţine teatre, toţi se concentrează în capitală, pentru că în afara capitalei nimeni nu-și dorește să lucreze în teatru, luând în calcul condiţiile în care supravieţuiesc aceste instituţii. Deci, în teatrele noastre acum avem buget redus, puţine montări, dar mulţi actori care vor să joace spectacole și să fie remuneraţi, însă așteptarea le taie tot elanul.

Iată de ce, împreună cu Iurie, am decis să luăm viaţa în piept, pentru că vrem să mergem înainte, pentru că suntem tineri și dornici să simţim căldura scenei acum, când avem mare nevoie de asta. În paralel, suntem angajaţi la Teatrul „Eugene Ionesco”, un teatru pe care îl iubim și preţuim. Regret enorm că acest teatru trece acum prin greutăţi foarte mari, cu siguranţă le vom depăși, pentru că „Eugene Ionesco” este un teatru mare.

- Doamne ajută în tot ce v-aţi propus să realizaţi și vă dorim succes pe viitor.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CARAMITRU A REVENIT LA CHIŞINĂU

Ion Caramitru a inclus în recitalul intitulat „Dor de Eminescu” un fragment din nuvela „Sărmanul Dionis”, dar și mai multe

poeme eminesciene și texte mai puţin cunoscute din manuscrisele poetului. În cadrul conferinţei de presă care a avut loc la Chișinău, actorul a ţinut să sublinieze că anume paginile necunoscute din „Caietele eminesciene” îl interesează în mod deosebit. De asemenea, Ion Caramitru consideră că „limba română modernă începe de la Eminescu” și că mai sunt multe de făcut în cercetarea, studierea, explorarea creaţiei eminesciene.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Teatrală din Moldova, Primăria Chișinău și Teatrul „Mihai Eminescu”. Ion Caramitru a fost acompaniat în cadrul spectacolului de cunoscutul clarinetist român AurelianOctav Popa.

Ion Caramitru, în prezent director al

Teatrului Naţional din București, a fost ministru al Culturii în România în perioada 1996-2000. Fostul ministru a explicat ziariștilor mesajul spectacolului, amintindu-le că marea parte a operei lui Eminescu se afla în celebra lui ladă, cu care umbla pe unde se muta și în care își ducea caietele și notiţele sale, care, în sfârșit, au fost tipărite prin sistem digital și facsimilate de Academia Română. „Mărturisesc că am avut o participare fundamentală la acest lucru... În patru ani de ministeriat, pe lângă alte multe lucruri, cel legat de facsimilare a ocupat locul principal într-o hotărâre de guvern pe care am impus-o și care avea mai multe puncte de atac, numărul unu fiind facsimilarea digitală a manuscriselor lui Eminescu”, a declarat Ion Caramitru.

Nașteri 1338: Carol al V-lea al Franței (d. 1380) 1829: Oscar al II-lea, rege al Suediei și Norvegiei (d. 1907) 1852: Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Național Român din Transilvania (d. 1922) 1885: George Vâlsan, geograf român, membru titular al Academiei Române (d.

1935) 1898: Gheorghe I. Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei Române, mort în închisoare (d. 1953) 1905: Christian Dior, designer francez (d.

1957) 1922: Telly Savalas, actor american (d. 1994) 1924: Benny Hill, comic englez 1927: Petru Creția, eseist, poet și traducător (d. 1997) 1941: Placido Domingo, tenor spaniol 1957: Geena Davis, actriță americană 2004: Prințesa Ingrid Alexandra a Norvegiei, fiica Prințului Moștenitor al Norvegiei, Haakon

Decese

Marele actor a mărturisit publicului de aici dorul său de Eminescu De un spectacol extraordinar au avut parte cei care au asistat luni, 17 ianuarie, la recitalul oferit de reputatul actor român Ion Caramitru la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Spectacolul intitulat „Cu dor de Eminescu” a reprezentat un colaj de versuri cunoscute, dar și selecţiuni din manuscrisele de poezie, proză și filosofie ale marelui poet, unele dintre ele mai puţin cunoscute publicului.

1077: Henric al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, se prezintă ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a obține iertarea papei; după o așteptare de 3 zile, este primit de către papă, care îi ridică excomunicarea 1276: Inocențiu al V-lea devine papă 1648: La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului Andrei Șaguna 1793: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost ghilotinat, sub acuzația de trădare 1793: Rusia și Prusia împart Polonia 1899: Se produce primul automobil Opel 1911: Prima ediție a Raliului Monte Carlo 1920: S-au încheiat lucrările Conferinței de Pace de la Paris 1921: Este creat Partidul Comunist Italian 1941: Generalul Antonescu, șeful statului, dă o lovitură de stat pentru a îndepărta de la putere Mișcarea Legionară cu care intrase în conflict 1954: Primul submarin bazat pe energie nucleară - “USS Nautilus” - este lansat la apă de Statele Unite la Groton, Conneticut 1964: Eugène Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze 1976: Supersonicul Concorde, care a fost dezvoltat datorită unei colaborări între francezi și englezi, a fost folosit pentru prima oară 1998: Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Cuba 1999: A cincea mineriadă: La București are loc o conferință de presă comună a GDS, Alianța Civică, AFDPR, LADO, Asociația victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marș de protest față de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timișoara, peste o mie de reprezentanți ai societății civile organizează un miting de protest. La ora 15.00, minerii forțează barajul de la Costești, pe care după o oră îl sparg 2001: Jutta Kleinschmidt este prima femeie care câștigă (2001) Raliul Paris-Dakar la categoria motociclete

Ion Caramitru a revenit în Republica Moldova după aproape patru ani de absenţă. În 2007, afirmaţiile sale, publicate într-un ziar la Chișinău, au declanșat un scandal diplomatic. În luna noiembrie a anului 2007, în cadrul Zilelor UNITEM, Ion Caramitru a prezentat spectacolul „Dialoguri și fantezii în jazz”. Iar afirmaţia sa precum că „Cei mai ortodocși comuniști au devenit cei mai fanatici capitaliști” a servit drept motivaţie pentru Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a adresat un protest diplomatic Ambasadei României din Chișinău, acuzându-l pe Ion Caramitru, președinte al UNITER, că ar fi făcut pentru presă și pentru public declaraţii provocatoare împotriva statalităţii moldovenești.

1118: Papa Pascal al II-lea 1519: Vasco Núñez de Balboa, explorator spaniol (n. cca. 1475) 1793: Regele Franței, Ludovic al XVI-lea (executat) (n. 1754) 1851: Gustav Albert Lortzing, actor, compozitor, cântăreț și dirijor german (n.1801) 1865: Alecu Donici, poet român (n. 1806) 1872: Franz Grillparzer, poet austriac (n.

1791) 1918: Victor Mihaly de Apșa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române (n. 1841) 1924: Vladimir Ilici Ulianov (Lenin), conducător al Revoluției Bolșevice și al Rusiei (n. 1870) 1950: George Orwell, scriitor britanic (n.

1903) 1991: Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (n. 1909) 1999: Charles Brown, cântăreț american de blues, pianist (n. 1920) 2007: Maria Cioncan, atletă româncă (n.

1977)

FLUX EDI|IA DE VINERI

Sărbătorirea lui Eminescu uneşte oraşele Botoşani şi Cernăuţi În zilele de 13-15 ianuarie s-a desfășurat cea de-a 45-a ediţie a Zilelor Eminescu, eveniment ce transformă Botoșanii în capitală culturală a României. Spre deosebire de anii trecuţi, acum a fost inclus și orașul Cernăuţi în programul sărbătorii dedicate poetului naţional.

Un grup impresionant de profesori universitari, scriitori, poeţi, critici și istorici literari au venit în orașul din nordul Bucovinei, unde s-au întâlnit cu confraţii lor cernăuţeni la Universitate, la casa lui Aron Pumnul și la fostul gimnaziu german, unde a învăţat marele nostru poet.

Apoi, invitaţii au fost oaspeţii primarilor, dascălilor și elevilor din Ţinutul Herţa – zonă cu peste 90% din populaţie formată din români. Pe tot itinerariul parcurs în nordul Bucovinei au fost însoţiţi de poeţi locali, între care și distinsul poet Vasile Tărâţeanu, care s-a alăturat grupului, venind la Botoșani.

Aici au fost organizate o multitudine de manifestări culturale grandioase, deoarece 15 ianuarie, data nașterii lui Eminescu, a devenit din acest an Ziua Culturii Naţionale.

Pentru acest eveniment a fost realizată o medalie inaugurală, a cărei prezentare la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” a suscitat un viu interes, la fel ca și reunirea, în același spaţiu cultural, a cenaclurilor din judeţ într-un megacenaclu numit ”Portretul artistului în tinereţe”, unde au fost prezentate creaţii lirice ale tinerilor creatori botoșăneni, adecvate momentului aniversar.

Această sărbătoare a literaturii române a inclus și lansarea câtorva volume omagiale la Ipotești, precum „Eminescu – realitate și sublimare poetică” de Valentin Coșereanu, „Farmacii astrale” de Liviu Pendefunda, „Laurenţiu Ulici – 10 ani de posteritate”, dedicată fostului președinte al Uniunii Scriitorilor din România,

21 IANUARIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

care a rămas în amintirea botoșănenilor prin faptul că a avut o contribuţie decisivă în realizarea Memorialului Ipotești și a fost prezent întotdeauna la ceas aniversar la locul nașterii lui Eminescu.

Invitaţii au fost întâmpinaţi de către elevii școlii din Ipotești, conduși de către directorul Neculai Maluș, muzeografa Ana Florescu și Varujan Vosganian, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România.

Cu acest prilej au rostit discursuri, dedicate acestui moment deosebit pentru cultura românească, mai mulţi participanţi la întâlnirea desfășurată la Memorialul Eminescu din Ipotești.

La Biserica Adormirii Maicii Domnului din Botoșani, unde a fost botezat marele nostru poet, a fost oficiat un Te Deum, iar la Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil din Ipotești preotul paroh a făcut o slujbă de pomenire dedicată aceluiași moment.

Tot pe 15 ianuarie a avut loc o ședinţă extraordinară a Consiliului Local Botoșani pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Botoșani câștigătorului ediţiei din acest an a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”.

Domnul Cătălin Mugurel Flutur, primarul municipiului Botoșani, le-a adresat un cuvânt de bun venit oamenilor de cultură sosiţi să-l omagieze pe marele poet, iar poeta Ana Blandiana a vorbit de momentul important al primirii importantului premiu de creaţie lirică. Festivitatea de decernare a acestui premiu, în valoare de 2500 de euro, a avut loc în seara aceleiași zile la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde s-a desfășurat și spectacolul actorilor botoșăneni, „Cetăţeni de onoare ai poeziei”, scenariul și regia aparţinându-i lui Ion Caramitru. În cadrul acestei gale a fost lansată cartea „Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu”, dat fiind faptul că în acest an se împlinesc 20 de ani de când se atribuie acest important premiu.

Laureaţii Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia la ediţia jubiliară din 2011 au fost poetul, eseistul și jurnalistul român stabilit în Franţa, Dinu Flămând, iar la secţiunea Opera Prima – poetul Mihai Duţescu, pentru volumul „Și bucuria acelor ani triști”.

Ca gazde ospitaliere, botoșănenii își propun să-i invite la această sărbătoare pe mai mulţi slujitori ai literelor din afara graniţelor României, pentru a împărtăși în comun bucuria unui asemenea moment înălţător pentru cultura românească.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Primul secretar al Ambasadei SUA a vizitat Mitropolia Basarabiei

Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru l-a primit în audienţă, la cerere, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, pe domnul Michael Mates, prim-secretar și consilier pe probleme politice și religioase al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. Înaltul oaspete american s-a arătat interesat de activitatea Mitropoliei Basarabiei, de relaţiile interconfesionale din Republica Moldova și de relaţia mitropoliei cu autorităţile publice centrale de la Chișinău. Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a prezentat o scurtă informaţie despre relaţiile dintre Mitropolia Basarabiei și Guvernul Republicii Moldova și despre problemele cu care se confruntă mitropolia. Mitropolitul și Exarhul Petru a subliniat că Mitropolia Basarabiei este o Biserică naţională, autonomă și neimplicată politic.

Principalele probleme nesoluţionate de către Guvernul Republicii Moldova ţin de restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei și a proprietăţilor bisericești spoliate de statul sovietic ocupant și deţinute abuziv de către Guvern. Până acum, primul ministru Vladimir Filat și ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, și-au arătat lipsa de disponibilitate pentru soluţionarea acestui tip de probleme, prevalându-se de legislaţia sovietică restrictivă, care nu mai este în vigoare în Republica Moldova și care contravine normelor constituţionale și europene în materie.

Discuţia domnului Michael Mates cu Mitropolitul și Exarhul Petru a decurs într-o atmosferă caldă și prietenească.

După Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

9

Poetul naţional, liantul nostru sufletesc Interviu cu poetul Vasile Tărâţeanu, preşedinte al Fundaţiei Culturale “Casa Limbii Române” şi fondator al publicaţiei „Arcaşul” din Cernăuţi Anul acesta, între 13 și 16 ianuarie, marele nostru poet Mihai Eminescu a fost sărbătorit la Cernăuţi și Botoșani. După ce a fost o gazdă deosebit de atentă și afectuoasă pentru un număr important de scriitori sosiţi din România, poetul Vasile Tărâţeanu a venit ca oaspete ales, mult-dorit și așteptat la Botoșani. Pe 15 ianuarie, la aniversarea zilei de naștere a Luceafărului poeziei noastre, a avut amabilitatea să acorde un interviu pentru cititorii FLUX. – Domnule Tărâţeanu, cum aţi descoperit literatura română și pe poetul nostru naţional?

– L-am descoperit pe Eminescu ascultând-o pe maicămea, care declama pe de rost poeziile clasicilor literaturii române - Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, pe care-i învăţase la școala primară din satul natal, Sinăuţii de Jos. Mama a fost primul manual de literatură română, pe care l-am citit cu sufletul în primii ani de existenţă.

Mai târziu, la terminarea liceului, am avut, în sfârșit, un manual de literatură română, numită pe atunci „moldovenească”, în care am putut să citesc mai multe poezii ale lui Mihai Eminescu, nu numai „Somnoroase păsărele”.

– Ce trăiri vă încearcă la această sărbătoare?

– Sunt stăpânit de sentimente deosebit de puternice pentru că pășesc pe locurile unde și-a purtat pașii marele nostru poet, Mihai Eminescu. Pășesc cu și mai multă bucurie, pentru că, anul acesta, sărbătorirea lui Eminescu a devenit comună, extinzându-și geografia cu orașul Cernăuţi. Și este firesc acest lucru, pentru că, cele două orașe, Botoșanii și Cernăuţii, sunt legate de vârstele frumoase, ale copilăriei și adolescenţei marelui nostru poet.

– Ce înseamnă să fii scriitor al unei minorităţi în Ucraina?

– Înseamnă să fii luptător pentru limba română în spaţiul existenţei ei dintotdeauna, să fii apărător nu numai al fiinţării noastre lingvistice, ci și al fiinţării noastre identitare, deoarece limba este principalul factor care exprimă cel mai bine, definește și face să difere o naţiune de alta.

– Ce acţiuni culturale încurajează statul ucrainean în privinţa păstrării identităţii etnice a românilor din această ţară?

– Nu putem spune că statul ucrainean nu sprijină acţiunile culturale ale minorităţilor. Mijloacele financiare puse la dispoziţia câtorva societăţi, nu a tuturor, sunt mizere. Nu se pot desfășura activităţi de amploarea acesteia la care participăm astăzi, care să aibă impact asupra românilor, contribuind la păstrarea propriei identităţi. La noi sunt sprijinite doar activităţile care au un caracter festivist, menit să demonstreze că statul ucrainean ar asigura condiţii, chipurile, pentru dezvoltarea minorităţilor naţionale.

– Ce s-a întreprins la Cernăuţi pentru crearea unui muzeu dedicat lui Eminescu?

– În primul rând, s-a întâmplat, în sfârșit, minunea pe care am așteptat-o mai mult de nouăsprezece ani, de a se elibera casa profesorului Aron Pumnul de foștii locatari, care au primit alte apartamente, lăsând liber acel spaţiu sacru pentru noi, pentru a se putea deschide, în sfârșit, un muzeu literar-memorial Mihai Eminescu. Anul acesta am reușit să depășim toate barierele birocratice și să obţinem transferul casei din categoria „spaţiu locativ” în cea de „spaţiu comunitar”. Urmează să se realizeze proiectul de reconstrucţie a casei. Acest lucru depinde de hotărârea institutului de proiectare și expertizare care va analiza construcţia, deoarece casa are peste două sute de ani și se află într-o stare deplorabilă. În starea ei actuală este imposibil a se amenaja un muzeu în care s-ar putea desfășura activităţi culturale. Abia după realizarea proiectului și a lucrărilor de reabilitare sau de reconstrucţie, muzeul va fi deschis. Trebuie găsite și mijloacele financiare necesare finanţării proiectului, materialelor și realizării lucrărilor. În acest sens și-au manifestat dorinţa de a contribui bănește românii din zonă, însă mizăm și pe ajutorul fraţilor noștri din Ţară.

– Care este starea actuală a învăţământului în limba română din Ucraina, în contextul schimbărilor politice intervenite după ultimele alegeri parlamentare și prezidenţiale din această ţară?

– Aș dori să menţionez că situaţia învăţământului în limba română nu exprimă în întregi-

me volumul dorinţelor noastre, pentru că n-au fost anulate în întregime restricţiile la care a fost supusă școala românească din Ucraina de-a lungul ultimilor ani. În mai multe școli de-acum, istoria, geografia și alte obiecte se predau în limba ucraineană. Materialele ilustrative și agitaţia vizuală ocupă tot mai mult spaţiu în interiorul școlilor. Datorită cursului integrat de literatură română și universală am pierdut zeci de ore de literatură română. Reducerea programei de literatură română a stăvilit cunoașterea multor opere și scriitori clasici și contemporani.

– În prezent se fac eforturi pentru integrarea scriitorilor români din diaspora în literatura română. Cum este reflectată literatura română în regiunea Cernăuţi și literatura scrisă de autori din această regiune în România.

Ce credeţi că s-ar putea face pentru o reîntregire măcar în domeniul artei cuvântului?

– În ceea ce privește literatura română scrisă în nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa și nordul Basarabiei trebuie să precizez că ea nu poate fi categorisită ca literatură a diasporei românești. Noi nu ne considerăm exponenţi ai diasporei. Ne considerăm, suntem parte a poporului român autohton. N-am venit din alte locuri în această ţară, care a fost dintotdeauna a noastră.

Literatura română din zonele sus-menţionate cred că e integrată prin faptul că este elaborată în limba română, care este coloana vertebrală a fiinţei noastre spirituale. Este nevoie să se facă mai mult în privinţa sincronizării literaturii din zonele transfrontaliere cu cele mai înalte valori ale literaturii din ţară. Deocamdată, nu putem fi mulţumiţi de stadiul acestei sincronizări și de felul în care ea decurge.

– Dacă ar fi să comparăm viaţa spirituală a românilor din regiunea Cernăuţi în perioada sovietică, cu cea de la ultimele alegeri și cu etapa actuală ce ierarhie aţi stabili?

– Nu poate fi vorba de o ierarhie, ci de o diferenţă între perioadele în care situaţia noastră, a românilor din Ucraina, a regresat într-un ritm mai rapid sau mai lent. Oricum, nici în perioada sovietică, nici în cea de după, nici în perioada regimului portocaliu și nici acum

nu putem vorbi despre o grijă pentru dezvoltarea culturii, învăţământului, spiritualităţii noastre din partea celor care au ţinut în mâinile lor hăţurile destinelor noastre. Scopul tuturor, desigur ascuns, a fost cel al deznaţionalizării populaţiei românești din regiunea Cernăuţi și din întreaga Ucraină.

Faptul că de la peste 120 de școli cu predare în limba română am ajuns la 69, în momentul de faţă, cred că e cel mai elocvent argument al situaţiei în care se află românii din actuala regiune Cernăuţi. În acest sens, nu există nici o deosebire între stăpânirile noastre din întreaga perioadă postbelică, de când am fost „îmbrăţișaţi” de ruși și ucraineni. Noi am pierdut în permanenţă, în unele perioade mai mult, în altele mai puţin.

Unica diferenţă între actualul regim și cel de până la alegeri este aceea că acum procesul de care vorbim se desfășoară într-un ritm mai lent, nu are caracter deschis, nu se face într-o formă agresivă, dar, oricum, el continuă.

Speranţele noastre de renaștere și reîntregire sunt tot mai slabe. Nu cred să ne salveze nici presupusa europenizare a Ucrainei. Ajunși minoritari la noi acasă, nu mai putem spera la statutul de naţiune titulară, de stăpâni adevăraţi ai pământurilor și destinelor noastre.

După părerea mea, naţiunea română și-a cam pierdut puterea de apărare, de promovare a valorilor ei și nu mai are caracterul și nici curajul de afirmare a intereselor sale naţionale. Iar

procesul globalizării reprezintă un tăvălug în faţa căruia pot rezista doar cei puternici. Nu ne-ar strica să fim precum au fost marii noștri înaintași: Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, fraţii Hurmuzaki, luptătorii din 1848 și perioada Unirii.

– Cu ce gânduri plecaţi de la Botoșani la fraţii noștri de la Cernăuţi?

– Mai întâi trebuie să mărturisesc bucuria sinceră că am asistat la momente de înălţare a sufletului și a credinţei românești care s-au revărsat în acest an și asupra Cernăuţilor. Același sentiment m-a copleșit și la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde a fost botezat Mihai Eminescu, și la întâlnirea cu exponenţi ai scrisului românesc, laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” din anii trecuţi, care reprezintă vârfuri ale literaturii române de astăzi. În al doilea rând, mă macină gândul sfredelitor de dureros că nu am făcut tot posibilul ca integrarea, de care vorbeam mai sus, să fie pe măsura așteptărilor noastre, pentru a se împlini dezideratul nostru comun de a se realiza un pod mai puternic și mai larg între Botoșani și Cernăuţi, căci, amândouă aceste orașe sunt ale lui Mihai Eminescu.

– Domnule Tărâţeanu, vă mulţumim.

Pentru conformitate, Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Comunitatea de afaceri şi-a evaluat realizările din 2010 Joi seara, 13 ianuarie, în incinta hotelului Codru din Chișinău a avut loc Recepţia Anuală a Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM), unde comunitatea de afaceri s-a întâlnit la început de an pentru a puncta realizările și experienţele din 2010 și a discuta, într-o atmosferă semiformală, direcţiile și activităţile planificate pentru 2011.

Evenimentul festiv a întrunit oameni de afaceri, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, dar și reprezentanți din conducerea țării.

Printre invitați s-a numărat și fondatorul AOAM, Vlad Plahotniuc. În discursul său, fondatorul AOAM a spus că asociaţia a reușit, într-o perioadă relativ scurtă de timp, să se impună pe agenda publică datorită inițiativelor promovate.

Vlad Plahotniuc și-a exprimat convingerea că anul 2011 va fi și mai activ, și mai prolific, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru țară în general.

Din lista realizărilor majore poate fi menţionat forumul internaţional organizat cu ocazia lansării AOAM, la care au participat peste 100 de oficiali, oameni de afaceri și ziariști din Uniunea Europeană, România, Rusia, Ucraina și R. Moldova, invitatul de onoare fiind politicianul și scriitorul francez Dominique de Villepin, fost prim-ministru al Franţei. De asemenea, în premieră pentru Moldova, AOAM l-a dus la Chișinău pe Kjell Nordstrom, economist notoriu și autorul cărţii „Funky Business”, el susţinând la Chișinău câteva sesiuni de master-class pentru oameni de afaceri, jurnaliști, studenţi etc. Tot AOAM a creat clubul PRO-SPER, care s-a dovedit a fi o platformă eficientă de discuții în cadrul mediului de afaceri.

Prim-ministrul Vlad Filat, prezent și el la ceremonie, a menționat: “Interesul nostru este identic cu cel al dvs. (AOAM - n.r.), ca împreună să facem RM să devină o ţară care oferă cetăţenilor libertăţi, guvernare democratică și, în mod special, bunăstare.”

Rosario Salemi, președinte al Comisiei pentru Dezvoltarea Relațiilor Economice (Italia), președinte al Asociației “Business Gate”: “Azi avem o economie bazată pe globalizare. Așteptăm rezultate care nu vin, ne reîntoarcem la o economie teritorială, pornind de aici, din Moldova, de la AOAM. Ei, (oamenii de afaceri - n.r.) știu de ce are nevoie astăzi noua economie.”

Valeriu Lazăr, ministrul Economiei: “În programul de guvernare se regăsesc foarte multe idei care au fost culese de la voi (AOAM - n.r.), a fost un proces asociativ foarte consistent.”

Evenimentul fiind organizat în ajunul sărbătorii Sf. Vasile, oaspeții au fost urați de către actorii de la teatrul “Mihai Eminescu”. Special pentru invitați a răsunat și o urătură personalizată.

Printre invitații la recepția anuală s-a numărat și cunoscutul interpret de peste Prut, Marcel Pavel, care a delectat publicul cu piese în română, rusă, engleză și italiană.

AOAM este o Asociație obștească, neguvernamentală, non-profit, care întrunește în rândurile sale oameni de afaceri având convingeri comune de dezvoltare a societății prin dezvoltarea mediului de afaceri, susținerea spiritului antreprenorial pentru o dezvoltare durabilă a economiei Republicii Moldova în contextul valorilor Uniunii Europene.

AOAM este un mecanism promotor de programe și proiecte concrete, de dezvoltare aplicabile atât la nivelul unei întreprinderi, cât și la nivelul național de impulsionare a mediului de afaceri. Fondator al AOAM este omul de afaceri Vlad Plahotniuc, iar membrii AOAM sunt oameni de

afaceri din Republica Moldova, fiind încurajată și participarea întreprinzătorilor din alte țări, la fel ca și investitorii străini din Republica Moldova, care prin realizările sale personale și profesionale au dat dovadă de eficiență și rezultate remarcabile în afaceri. Membrii reprezintă persoane notorii din lumea de afaceri din Republica Moldova, care dispun de o experiență bogată și cunoștințe profunde privind practicile de afaceri locale și internaționale. Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: Inițiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; Promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare și atragerea investițiilor străine; Programe de susținere a businessului mic și mijlociu și crearea unui cadru de afaceri și investițional eficient.

Serviciul relaţii publice AOAM

10

21 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Reţete exotice File de somon aromat

Sucurile care ţin cancerul şi răcelile la distanţă Sucul de rodie se află în topul „alegerilor bune”: deși bogat în calorii, fiecare înghiţitură livrează o doză consistentă de antioxidanţi, substanţe care ţin cancerul departe și protejează creierul. Un pahar de suc reduce riscul de recidivă a cancerului de prostată, spun studiile.

Sucul de merișoare este un adevărat rezervor de vitamina C și stimulează la maximum imunitatea. Ne îndulcit, sucul de merișoare ţine infecţiile urinare rebele la distanţă.

Sucul de afine ţine creierul în priză, lucru dovedit știinţific de-a lungul timpului. Septuagenarii cu tulburări de memorie care au consumat zilnic două pahare de suc de afine, timp de 12 săptămâni, și-au îmbunătăţit considerabil capacitatea de memorare și de învăţare.

Sucul de cireșe are, pe lângă antioxidanţi, proprietăţi antiinflamatorii, dar și curative. Potrivit unui studiu, un pahar de suc de cireșe înainte și după fitness reduce febra musculară.

Sucul de struguri roșii, la fel ca vinul roșu, funcţionează ca un scut împotriva bolilor de inimă și a cancerului, prin conţinutul bogat în antioxidanţi, flavonoizi și resveratrol.

Sucul de prune este din timpuri străvechi un leac împotriva constipaţiei. Extrem de bogat în fibre, funcţionează precum un laxativ natural, graţie conţinutului de sorbitol.

Sucul de portocale este un izvor nesecat de vitamina C, cu rol în stimularea imunităţii.

De regulă, sucul de portocale este îmbogăţit cu calciu și vitamina D, nutrienţi care întăresc oasele. „Fără adaos de zahăr, are mai puţine calorii decât sucul de struguri roșii și de afine, însă, per total, cantitatea de antioxidanţi este mai mică”, susţin specialiștii în alimentaţie.

Ingrediente: 600 de grame de file de somon, 3 portocale, o lămâie, măsline verzi și negre (100 de grame din fiecare), broccoli, un praz, un ardei gras roșu, morcovi, ulei de măsline, un pahar de vin alb, sare, piper, condimente pentru pește de la Fuchs și neapărat ghimbir măcinat, pătrunjel și alte verdeţuri.

Mod de preparare: Se încălzește cuptorul, se unge bine tava cu ulei de măsline și în ea se așază somonul, bine condimentat cu sare, piper, ghimbir și condimente pentru pește. Deasupra somonului punem măslinele, bucăţi de margarină, 2 portocale și lămâia tăiate felii, mult pătrunjel. Se lasă în cuptor circa 15 minute, la foc mediu, după care se scoate, se adaugă jumătate din paharul de vin și se acoperă cu folie de aluminiu, după care se reintroduce la cuptor. Între timp se prepară legumele: într-o cratiţă mai mare se încinge restul de margarină și se călește mazărea verde sau conservată, prazul tăiat rondele și ardeiul tăiat felii, peste care se pune verdeaţa uscată. Separat se pun la fiert cei doi morcovi curăţaţi și tăiaţi bucăţele și broccoli în bucheţele. Se lasă să fiarbă circa 15 minute, apoi broccoli se scoate de la fiert și se mută peste celelalte legume și odată cu el se toarnă și cealaltă jumătate de pahar de vin, plus a treia portocală tăiată felii și se călesc împreună. Morcovul se mai lasă să fiarbă puţin, după care se face piure. După 40 de minute, somonul este gata și odată cu el sunt gata și legumele.

Shaorma Ingrediente: Pentru lipii avem nevoie de: 500 de grame de făină, 200 ml de apă călduţă, un plic de drojdie uscată, o linguriţă de sare, o linguriţă de zahăr.

Mod de preparare: În apa călduţă se amestecă zahărul, sarea și drojdia, până când se omogenizează. Apoi înglobăm și făina. Se frământă un aluat suplu și elastic, care se lasă la crescut 30 de minute la cald. Din acest aluat rupem câte o biluţă, pe care o întindem bine pe o planșetă cu făină, cât mai subţire. Lipiile se coc în tavă de teflon, fără pic de ulei sau grăsime. Se coc pe ambele părţi, însă aveţi grijă că se fac repede și se poate să le ardeţi. Din aluat se obţin circa 9-10 lipii.

Pentru a umple shaorma, aveţi nevoie de: pulpe de pui dezosate, cartofi, varză albă proaspătă, castraveciori muraţi, maioneză, ketchup.

Pulpele se condimentează bine și se fac la grătar, apoi se taie în bucăţele. Cartofii se prăjesc în ulei, varza se toacă și se amestecă cu mărar și o linguriţă de suc de lămâie și sare, castraveciorii muraţi se taie felii subţiri.

Foarte puţini dintre noi sunt conștienţi că sunt plante (arbuști sau tufe) care pot fi atrăgătoare iarna, în acest sezon al non-creșterii. Însă ele există și chiar într-un număr mare.

Maiestuoasele conifere, arbuștii veșnic verzi (Tisa sau Taxus baccata, de exemplu), în combinaţie cu plantele persistente cu frunze late (Cișmirul sau Buxus sempervirens), formează un fundal ideal pentru o grădină de iarnă. Aceste plante, în pofida eternei culori verzi a frunzelor lor, pot trece neobservate în anotimpurile călduroase, astfel că intrarea lor în scenă merită toată aten-

ţia. Lipsit de frunze, dar spectaculos prin ciudăţenia ramurilor lui contorsionate, Alunul sau Corylus avellana este o altă vedetă a iernii. Călinul sau Viburnum farreri este o specie interesantă, mai ales pentru că înflorește iarna. Planta, de origine chineză, are frunze căzătoare și crește în înălţime până la 3 metri. Face flori roz, foarte parfumate, care apar pe crengile dezgolite la sfârșitul anotimpului geros. Bizara vestejire a racemelor de Hydrangea quercifolia, dar mai ales aspectul acestora atunci când sunt acoperite cu fulgi de zăpadă, conferă arbustului statutul de vedetă în rândul plantelor decorative de iarnă. Scoarţa anumitor copaci,

Ananas umplut Ingrediente: un ananas mediu întreg, un măr verde mare, 4 rondele de fidea, un ardei gras, 3-4 pulpe de pui dezosate, ulei de măsline, piper negru, piper verde, multă nucșoară, ierburi aromatice.

Mod de preparare: Se despică ananasul, mare atenţie la frunze. Apoi se scobește mijlocul și se taie cubuleţe.

Tot cubuleţe se taie și mărul, puiul și ardeiul. Într-o cratiţă se pune la prăjit puiul, apoi se condimentează bine cu sare, piper și nucșoară. Când puiul se rumenește, se adaugă ardeiul, o jumătate de cană de apă și ierburile aromatice. Când ardeiul devine moale, se pun și fructele, se amestecă bine și se lasă așa vreo 20 de minute. În final, când fructele sunt moi, se pune fideaua (fiartă în prealabil după instrucţiunile de pe pachet, adăugând câţiva stropi de ulei de măsline.

Paste cu fructe de mare

Apoi încingem într-o tigaie mare uleiul în care călim puţin ceapa tocată mărunt și usturoiul pisat. Când acestea sunt translucide, adăugăm vinul alb. Lăsăm să fiarbă la foc mic până vinul se evaporă aproape complet, apoi adăugăm pasta de roșii, plantele aromatice uscate și cele proaspete, sare, piper și iuţeala după gust. Dăm focul la minim și lăsăm sosul vreo 10 minute, amestecând din când în când. După ce sosul începe să se îngroașe, e momentul să adăugaţi și fructele de mare, pe care le scurgem bine de apă. Lăsăm totul să fiarbă alte 20 de minute, la foc mic, amestecând cu grijă, apoi, la final, când sosul și fructele de mare sunt gata, punem pastele fierte după instrucţiunile de pe ambalaj și amestecăm încet, până avem niște paste complet acoperite cu sos.

Sushi Ingrediente: foi NORI, orez, file de somon (50 de grame), surimi (100 de grame), un morcov mare, un castravete mare, 3 linguri de oţet, o lingură de zahăr, o lingură de sare.

Mod de preparare: Prepararea orezului e relativ simplă. Se fierbe orezul într-o oală acoperită cu un capac greu, se dă la foc mare 1-2 minute, apoi la foc mediu 3-4 minute, apoi circa 10 minute la flacără foarte mică. Separat, se face un amestec din oţet, zahăr și sare. După fierbere, orezul se lasă să se odihnească 2-3 minute,

Ingrediente: 400 de grame de amestec de fructe de mare congelate, 400 de grame de paste de orice fel, 3-4 linguri de ulei, o ceapă mică tocată mărunt, 5 căţei de usturoi pisaţi, 200 ml vin alb, 500 ml pastă de roșii, o lingură de cimbru, busuioc, oregano și rozmarin, sare, piper, paprika iute după gust, o mână de pătrunjel și busuioc verde.

Mod de preparare: Decongelăm cu grijă fructele de mare: le așezăm într-un bol, acoperite cu apă rece și le lăsăm 20 de minute, după care le scurgem printr-o sită.

Plantele vedetă ale grădinii pe timp de iarnă În timpul iernii, anotimpul îngheţului, grădinile par lipsite de viaţă. A le conferi un aspect viu pare a ţine de domeniul miraculosului. Poziţionarea plantelor în vederea creării unui efect artistic armonios reprezintă o provocare. Vremea culorilor și a pufilor ţipători este apusă, iar ceea ce a rămas pare a fi numai un material sărăcăcios.

În fiecare lipie punem cărniţă, cartofi prăjiţi și sub forma asta se bagă la microunde 1 minută. După ce îi scoatem, punem o lingură mare de maioneză, castraveţii, varza, ketchupul și rulăm shaorma.

graţie texturii sale, adaugă accente dramatice unei grădini.

Esenţele de foioase, precum mesteacănul sau Betula utilis, va dezvălui pe timpul iernii un elegant trunchi de un alb lustruit. Ramurile sale înconjurate de gheaţă îl transformă într-o adevărată bijuterie. Și acum, după ce am făcut cunoștinţă cu „actorii”, să ne ocupăm puţin de „scenografie”. Un bun început pentru cei care vor să creeze un spaţiu însufleţit în propria grădină este să o privească din toate unghiurile, atât din exteriorul locuinţei, cât, mai ales, din interiorul casei. Identificarea punctului focal este secretul obţinerii unei amenajări atrăgătoare. Amplasarea plantelor este cea care conferă magie grădinii. Acestea trebuie să fie combinate cu grijă și să se afle în echilibru. Aranjamentele pot fi formale sau informale - cele formale (practicate în Anglia) se bazează pe simetrie și repetiţie, iar cele informale (preferate în America) pun baza pe accente, amplasate în cel mai adânc punct terminus al grădinii, fie la capetele sale. Pereţii și cărările grădinii joacă și ele un rol important și trebuie împodobite cu plante de veșnic verzi, precum iedera sau Euonymous Fortunei, care creează umbre și modele.

Vă vine să credeţi sau nu, dar putem vorbi chiar despre o paletă coloristică pe timpul iernii. Și ne putem referi aici la rozul viu al ciclamelor (Cyclamen coum), la purpuriul Pyracantha-ei, galbenul saturat al Hamamelis-ului „Pallida” sau la bronzul Bergeniei „Eroica”.

apoi se pune peste amestecul preparat anterior și se amestecă cu grijă, fără să se strivească boabele.

Morcovul și castravetele se taie felii subţiri pe lung.

Pe foaia de nori se pune orez, circa 3/4 din foaie, apoi, într-o margine, se așază felii de castraveţi, morcovi și surimi sau somon, la alegere. Se rulează cu ajutorul unei planșete de bambus sau cu un material textil mai gros.

Aveţi grijă la rulare, să strângeţi cât de bine puteţi, astfel încât orezul și toate celelalte să se comprime.

La final se îndepărtează planșeta sau materialul pe care l-aţi folosit la rulat și se taie batonul obţinut în felii de circa 2 cm lăţime. Se servește cu sos.

Răsturnată Ingrediente: 6-7 cartofi, o conopidă mare, 2 vinete mari, o pungă de pulpe de pui, o cană de orez, mult usturoi, smântână.

Mod de preparare: Se pune la fiert carnea de pui cu diverse condimente (sare, piper, ierburi aromatice, boia, curry etc). Între timp, se prăjesc cartofii tăiaţi rondele de grosime medie. Se prăjește apoi conopida ruptă în buchetele și se scoate pe șerveţele, ca să absoarbă surplusul de ulei. Vinetele se curăţă de coajă și se prăjesc, tot tăiate rotund.

Totodată, se pregătește o cană cu orez (nefiert) și se curăţă 2 căpăţâni de usturoi. După ce fierbe carnea de pui, este scoasă din apă, iar apa se drege cu mult piper și puţină sare, dacă mai este cazul.

Se așază în oală în straturi: puţin ulei, carnea de pui, vinetele, conopida, cartofii și se presară printre ele căţeii de usturoi. Deasupra se pune orezul și peste toată compoziţia se adaugă apa de pe carne. Se acoperă cu un capac și se lasă la fiert, până fierbe orezul. Verificaţi oala din când în când, să nu scadă apa și să se prindă de fundul oalei.

Când a terminat de fiert, se întinde un celofan sau o mușama pe masă și se răstoarnă oala cu fundul în sus.

Apoi, fiecare participant la masă, își trage partea lui, peste care adaugă multă smântână.

Poftă bună!

Cum să-ţi îngrijeşti buzele iarna Încearcă unele dintre metodele prezentate aici pentru ca buzele tale să arate bine și în timpul iernii. Dacă aceste sfaturi sunt respectate, buzele vor rămâne fine și hidratate pe tot parcursul anului și vor atrage și mai multe priviri.

Buzele sunt o parte a corpului foarte sensibilă și pentru că le folosim pentru a vorbi, a mânca și a zâmbi, ar fi bine să știm să avem grijă de ele.

Este clar că anotimpurile afectează buzele, ele fiind expuse direct la soare sau frig, și ca și părul au nevoie de foarte multă îngrijire. În timpul iernii, ai nevoie ca buzele tale să nu fie afectate de frig. Buzele au pielea extrem de sensibilă, ele se pot crăpa, pot sângera și ajung la o culoarea nefirească, la un roșu aprins. Încearcă unele dintre metodele de mai jos pentru a face ca buzele tale să arate mai frumoase iarna.

Aproximativ 92 la sută din femei folosesc ruj în fiecare zi, dar adevărul este că ele, mult mai probabil, folosesc o cremă pentru ochi de noapte decât un produs pentru

buze de noapte profesional. Cu toate acestea, vine un moment când acest domeniu de mult trecut cu vederea, necesită o atenţie specială, mai ales în timpul iernii.

Cel mai bun mod de a spune „Adio” buzelor crăpate este puţină exfoliere blândă și hidratare intensă. Încearcă să-ţi masezi buzele cu puţină cremă, pe o periuţă de dinţi. Astfel, crăpăturile fine de pe buzele tale vor fi eliminate complet.

Dacă buzele tale sunt predispuse la uscare și crăpare, folosește afară creme de zi cu zi de întreţinere a pielii cu AHA exfoliere (alfa – hidroxizi - acizi), creme hidratante, cu vitamina A și E și un SPF 15, care a fost demonstrat în studiile experţilor că reduce aspectul liniilor fine și ridurilor de pe suprafaţa buzelor într-o lună.

Buzele au un strat extrem de subţire exterior și câteva glande sebacee.

Plănuieşte-ţi bugetul la începutul anului Nu toţi oamenii știu să strângă bani sau să îi folosească într-un mod inteligent. Aceste persoane se trezesc într-un cerc vicios, în care lucrurile vor merge din rău în mai rău. Să începi anul cu un plan financiar te poate ajuta să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă, plănuind cheltuielile în avans.

Dacă te duci la schi sau într-o ţară cu un climat mai cald, amintește-ţi că buzele nu conţin melanină și că se pot arde rapid fără protecţie. Deci, trebuie să fii extrem de atent în astfel de cazuri.

Impactul numelui asupra destinului Experţii în onomasiologie susţin că părinţii care pun copiilor numele unuia dintre părinţi, inevitabil vor fi într-un conflict continuu cu fiul sau fiica lor, copilul putând chiar să aibă probleme serioase de sănătate.

Experţii afirmă că toate numele nu sunt simple combinaţii de sunete. Iniţialele oricărui nume reprezintă un program codat despre viaţa și soarta persoanei care poartă numele cu pricina. Un specialist în materie a remarcat cu mult timp în urmă că multe din cunoștinţele sale care aveau același nume aveau trăsături și probleme de sănătate similare. În prezent, expertul este absolut convins că există o legătură strânsă între starea de sănătate a unui individ și numele său. Fenomenul este cât se poate de clar: combinaţia de sunete dintr-un nume și vibraţiile care se produc au un efect anume asupra creierului uman. Fiecare nume reprezintă o combinaţie unică de sunete și variaţii de tonalitate și timbru.

Cercetătorii au mai descoperit că anumite boli sunt caracteristice unor oameni ce poartă anumite nume. Pe de altă parte, sunt milioane de oameni care au același nume. Specialiștii susţin că numele unui individ reprezintă doar jumătate din „datele problemei”. Important este ca numele copilului să se potrivească cu numele patronimic care conţine un anume program, un fel de cod genetic transmis din generaţie în generaţie. Orice dezacord aduce

SFATURI UTILE

după sine deformarea combinaţiei de sunete. În cele din urmă, rezultă pierderea armoniei dintre dezvoltarea psihică și intelectuală a copilului care are un nume nepotrivit. Drept urmare, acest fapt este esenţial când dai numele unui copil. Specialiștii sunt de părere că părinţii ar trebui să pună numele copilului în funcţie de anotimpul în care acesta se naște. Copiii născuţi în luna martie ar trebui să poarte nume cu rezonanţă puternică din cauza faptului că

micuţii născuţi primăvara sunt mai slăbiţi. Pe de altă parte, cei născuţi în anotimpul rece ar trebui să aibă nume delicate, melodioase. În aceste condiţii, un nume greșit ar putea avea urmări destul de grave. Dar ce se poate face în momentul în care se constată că numele ales se dovedește a fi cauza unei serii de probleme psihologice?

Experţii afirmă că numele trebuie schimbat cu cel adecvat. Ei susţin că viaţa celor pe care i-au sfătuit să-și schimbe numele s-a îmbunătăţit considerabil. Uneori, expertul are nevoie chiar de două săptămâni pentru a găsi numele potrivit, la solicitarea părinţilor. În cele mai multe cazuri, rezultatul este remarcabil. Experţii sunt convinși că nu este deloc bine să pui copilului numele unei rude decedate, mai ales dacă aceasta a avut un destin tragic. Adesea, copiii cu astfel de nume au o soartă asemănătoare. Să numești un băiat după numele tatălui este greșit, spun experţii. Băieţii vor crește emotivi și vor avea înclinaţii către depresie și frustrare.

La fel de rău este și în cazul fetelor ce poartă nume derivate din numele tatălui. Acestea vor crește lipsite de feminitate și tandreţe, fapt ce va cauza probleme în viaţa lor privată.

Începe prin a face un plan al veniturilor și cheltuielilor dintr-o lună. Venitul de bază este salariul, dar îl poţi obţine și din alte surse: chirii, returnări de taxe, bonusuri sau prime.

Apoi notează într-un registru (pe hârtie sau pe calculator) cheltuielile lunare.

Notează absolut toate mărunţișurile pe care ţi se duc banii. Scrie mai întâi cheltuielile importante: chirie, întreţinere, facturi.

Lista venitului și a cheltuielilor te ajută să poţi lua decizii financiare, în viitor. Începe cu un plan pe o lună și continuă-l pe parcursul anului. Vei putea urmări exact pe ce se duc banii tăi, unde poţi face modificări și ce poţi îmbunătăţi.

Indiferent care este venitul tău, setează-ţi un ţel financiar. Creează-ţi un cont de urgenţă, în care să economisești bani. Depune lunar între 10 și 15 la sută din venitul total. Acești bani îi vei avea în caz de urgenţă și poţi apela la ei doar dacă este absolut necesar. Alte lucruri pentru care poţi economisi bani: vacanţe, amenajarea casei, mașina etc. În fiecare lună alocă o sumă pentru fiecare ţel în parte.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

24

Luni IANUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.1,2 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.1,2 10.30 Telecinemateca.

Dulce noiembrie . Sweet november. Dramă SUA 2008 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez. 5 Ep.1,2 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.10,11 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Dragoste pe vremea holerei. Love in the time of cholera . Dramă . 2007 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda oprit (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (reluare din 14 noiembrie 2010) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 22:00 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 23:00 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger („Mas Sabe El Diablo”), primul episod (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Giuvaierul Nilului (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3913 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.41 00:00 Serial: Flashpoint, ep.1, anul I 01:00 Film: Zbor de noapte 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.41 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.

“Ultimele zile ale lui Malcom X”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 5.15 Baștina. Magazin agricol. 9.40 Reporterul de gardă. 10.05 Respiro. Program muzical. 10.25 Documentar. “Secretul corsarului”. 11.25 Serial. “SCUADRA OMICIDI”.

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Veșmintele lumii”.

15.35 Picături de “Dor”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 Serghei Rahmaninov. Trio pentru vioară și violoncel. 17.45 Teatrul “Satiricus” la 20 de ani. Gala Premiilor “Satiricus-2010”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 20.10 A fost odată... Gheorghe Siminel. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 4.30 Săptămîna sportivă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Film. “IOANA D’ARC”. 0.30 Documentar. “Scrisoare către un tînăr cineast”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Respiro. 5.15 La curţile dorului. 5.45 Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Правдивая история. Тегеран-43”. Фильм 1-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя” 0.35 Курт Расселл в фильме “Большой переполох в маленьком Китае” 2.15 Фильм “Доктор Дулиттл 3” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) din 23 ianuarie Coproducţie Mondofilm și TVR 1. 11:00 Oameni mari la TVR. Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 23 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 44 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR. Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Viaţa satului Prezintă George Robu (Reluare) 16:30 Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 45 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 12 22:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 23:10 Film Portret de grup cu doamnă ( GROUP PORTRAIT WITH A LADY-FRANTA, GERMANIA, 1977) 1:00 Nocturne. (Reluare) Moderator Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (Reluare) din 22 ianuarie 3:15 Oameni mari la TVR. (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 97 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 1 episod 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOUTS 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 990 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOUTS 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DU LOOK / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 TRAUMA / Fiction Désir et aversion 20:15 TRAUMA / Fiction Loyauté et trahison 21:05 LES PLUS BEAUX PALACES DU MONDE Un week-end au Royal Mirage (Dubaï) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Brise-glace de l’Arctique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE MONOCLE NOIR / Cinéma 2:40 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TOUS A POILS ! / Documentaire

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi pentru rute internaţionale, cunoașterea limbilor engleză și franceză este obligatorie.

CV pe e-mail: hotinat2@gmail.com

25

21 IANUARIE 2011

Programe TV Marţi IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 2,3 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.2,3 10.30 Telecinemateca.

Dragoste pe vremea holerei. Love in the time of cholera . Dramă . 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.5 Ep.2,3 18.00 Serial. Luna. Ep.91 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. 21 Șansa vieţii lui. Dramă SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei 26 ianuarie 2011, 05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:30 O-la-la (reluare veche) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3914 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cobra 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.42 00:15 Serial: Flashpoint, ep.2, anul I 01:00 Film: Cobra (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.42 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.

“Nemuritorul Seuthes”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Anastasia Lazariuc în spectacolul “Orice femeie e frumoasă”. 11.15 Desene animate. “Micul vampir”. 11.30 Săptămîna sportivă. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Secretul corsarului”.

16.00 ȘTIRI. 16.15, 1.15 Vedete la bis. 17.05 Documentar. “Euromaxx”.

17.35 Respiro. Program muzical. 17.50 Documentar. “Scrisoare către un tînăr cineast”. 18.20 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Mă mîndresc cu “Lăutarii”. Program muzical.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “EFECTUL FLUTURELUI” (SUA).

23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.25 La datorie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Правдивая история. Тегеран-43”. Фильм 2-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Борис Краснов. Без прикрас” 0.35 Остросюжетный фильм“Потерянный рейс” 2.05 Фильм“Серафим Полубес и другие жители Земли” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 10:00 Ca la carte (Reluare) din 23 ianuarie 11:00 Oameni mari la TVR. Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) 11:45 Bebe magia (Reluare) din 22 ianuarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 45 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR. Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV .

Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 46 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 3 22:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)1 episod 22:15 Telecinemateca Din iad în Texas (FROM HELL TO TEXAS –SUA, 1958) 0:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 0:15 Film (Reluare) Portret de grup cu doamnă ( GROUP PORTRAIT WITH A LADY-FRANTA, GERMANIA, 1977) 2:00 Cel ce gândește altfel Episodul 3 (Reluare) 2:55 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 3:00 Papucul doamnei (Reluare) Prezintă Laura Nureldin 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo 4:15 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 98 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)1 episod (Reluare) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOUTS ET LES IDEES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 991 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 NORA TRISNA, FEMME EN PAYS MINANG / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TRAUMA / Fiction Désir et aversion 15:45 TRAUMA / Fiction Loyauté et trahison 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 SI C’ÉTAIT LUI... / Cinéma 21:05 ÉGO / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ETE DE CHLOE / Fiction / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERDICT / Documentaire

26

Miercuri IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.3,4 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.3,4 10.30 Telecinemateca.

21 Șansa vieţii lui. Dramă SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus).

Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.92 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files.

Sez.8 Ep.12,13 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. August Rush . Dramă. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei 05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.109, 110 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Lecţia de teroare 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3915 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Zona de impact 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.43 00:00 Serial: Flashpoint, ep.3, anul I 01:00 Film: Zona de impact (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.43 (r) 04:00 - Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar.

“Mein Kampf: așa a fost scris”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Zona liberă. 9.40 Documentar. “2030, Big Bang-ul demografic”. 11.30 Gagauz ogea. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar.

“Nopţile de vară. Hector Berlioz”. 15.50 Respiro. Program muzical. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Evantai folcloric. 16.55, 2.30 Miracolul dansului. 17.30 Documentar. “Revoluţia culinară”. 18.15 Respiro. 18.20 Russkii mir.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 “Live, live, live”. Ștefan Darie. Spectacol muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “BANII” (Franţa). 23.10 ȘTIRI. 0.15 Serghei Rahmaninov. Trio pentru vioară și violoncel. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Respiro. Tudor Fabian, artist plastic. 5.05 La curţile dorului. 5.20 Film de scurt metraj.

“VECINII”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 Среда обитания. “Расплата за связь” 23.20 Ночные новости 23.40 “Тур де Франс” 0.30 Комедия “Нас приняли!” 2.00 Андрей Миронов в фильме “Повторная свадьба” 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 22 ianuarie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Vedeta familiei (Reluare) din 23 ianuarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 46 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 16:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 47 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel.

Episodul 4 22:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)1 episod 22:15 Film Soţia anarhistului (THE ANARCHIST WIFE- Germania, Spania, Franta, 2008) 0:20 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 22 ianuarie 1:20 Atunci și acum (Reluare) 1:50 Cel ce gândește altfel Episodul 4 (Reluare) 2:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 2:50 Generaţia contra (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 99 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 1 episod 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 992 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LES SOMMETS DE LA SCIENCE / Documentaire Zermatt, les Alpes en mouvement 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’OEIL DU MONOCLE / Cinéma 16:50 LE GRAND MOMENT DE SOLITUDE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LA PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 2e partie 21:00 LES PLUS BEAUX PALACES DU MONDE Un week-end au Pangkor Laut (Malaisie) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RESISTANCE / Documentaire Vivre libre ou mourir 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TRAUMA / Fiction Désir et aversion 1:45 TRAUMA / Fiction Loyauté et trahison 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RAMATUELLE VINGT ANS DÉJÀ / Documentaire

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

27

Joi

28

IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.4,5 9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. August Rush . Dramă. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.93 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.13,14 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Exalibur.

Acţiune. SUA 1981 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Lecţia de teroare (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: 39 de trepte 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3916 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Misiune în linia întâi 22:25 - Profit 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.44 00:00 Serial: Flashpoint, ep.4, anul I 01:00 Film: Misiune în linia întâi (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.44 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Revoluţia culinară”. 6.45 Cinemateca universală. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar.

“Scrisoare către un tânăr cineast. Celălalt Chahine”. 9.40 Film. “BANII” (Franţa). 11.00 Cu noi la teatru. 11.30 Russkii mir. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Album de familie”. 16.00 ȘTIRI. 16.15, 1.15 Fii tînăr! 17.00 Picături de “Dor”. 17.20 Portrete în timp. Simion Ghimpu. 17.50 Perpetuum mobile. 18.20 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.25 Respiro.

Program muzical. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Reporterul de gardă. 23.00 Respiro. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Documentar.

“Claude Levi-Straus”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 “Magia dragostei”. Spectacol muzical de Revelion.

4.20 Documentar. “Obiceiuri de iarnă”. 4.50 “Pastel de iarnă”. Spectacol al formaţiei “Millennium”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Триллер “И у холмов есть глаза II” 1.50 Роберт Редфорд в остросюжетном фильме “Последний замок” 4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 10:00 Garantat 100% (Reluare) din 23 ianuarie 10:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Ochiul magic Realitatea filtrată de obiectivul camerei de luat vederi (Reluare) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 47 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2 episoade 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (II) 17:00 Interes general Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) din 23 ianuarie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 48 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 9 22:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 23:10 Film Cuplul arian (THE ARYAN COUPLE - Anglia, SUA, 2004) 1:15 Film (Reluare) Soţia anarhistului (THE ANARCHIST WIFE-Germania,Spania,Franta,2008) 3:15 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 100 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 1 episod 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 993 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOUTS ET LES IDEES 13:30 EN CAMPAGNE -MORTAGNE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 2e partie 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 L’ETE DE CHLOE / Fiction 21:00 LES PLUS BEAUX PALACES DU MONDE Un week-end à l’Augustine (Prague) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VOLEURS DE CHEVAUX / Cinéma 23:30 LE VACANT / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THEATRE 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SUR LA ROUTE COULEUR DE SABLE / Documentaire

Vineri IANUARIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 5,6 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.5,6 10.30 Telecinemateca.

Exalibur. Acţiune. SUA 1981 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.94 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. A moment to remeber. Dramă 2004 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 – Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc („My Hot Ice”), episoadele 1, 2, 3 (AP) (romance) 03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne de poveste (reluare din 21 noiembrie 2010) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: 39 de trepte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Lawrence al Arabiei, partea a II-a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3917 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui 01:15 - Știrile Pro Tv din Sport 01:30 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 O-la-la (r) 03:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.109, 110 (r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar.

“Album de familie”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 1.10 Vector european. 9.55 Film.

“DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 11.05 Videoteca copiilor. 11.30 Petalo romano. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Serghei Rahmaninov. Concertul nr.1 pentru pian și orchestră. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Mai în glumă, mai în serios. 17.15 Documentar. “Hector Berlioz. Nopţile de vară”.

18.20 ARTelier. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Focus. Magazin TV. 20.25 Respiro. Program muzical. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Orchestra “Lăutarii” la 40 de ani de activitate. Spectacol muzical. 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30, 4.30 “Pastel de iarnă”. Spectacol al formaţiei “Millennium”. 5.05 Portrete în timp. Mihai Dolgan. 5.40 “La mulţ ani!” cu orchestra “Lăutarii”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Люсьена Овчинникова. Жизнь в ожидании любви” 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Виктор Резников” 23.45 Закрытый показ. Фильм “Волчок” 2.30 Хамфри Богарт в фильме “Левая рука Бога” 3.55 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в фильме“Идеальный муж” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal Spor t Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 22 ianuarie 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) din 22 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 48 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:35 Viitorul Planetei albastre (FUTURE EARTH, MAREA BRITANIE, 2009) A doua parte 16:30 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu (Reluare) din 23 ianuarie 17:00 Meseria brăţară de aur (Reluare) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 49 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n viaţă . Partea a doua 23:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 23:15 Film Șarpele (LE SERPENT-Franţa, 2006) 1:20 Film (Reluare) Cuplul arian (THE ARYAN COUPLE - Anglia, SUA, 2004) 3:15 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 101 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 1 episod 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOUTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 994 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’ETE DE CHLOE / Fiction 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 TRAUMA / Fiction Désir et aversion 22:55 TRAUMA / Fiction Loyauté et trahison 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 2e partie 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’INSTITUTEUR ET SES MARMAILLES / Documentaire

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200

Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

29

Sâmbătă IANUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 5,6 11.00 Telecinemateca. A moment to remeber. Dramă 2004 13.30 Film indian 16.00 Telecinemateca.

Diamantul sîngeriu. Blood diamon. Acţiune. SUA 2006 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.15,16 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Vînătoarea de șoareci. Mousehunt. Comedie. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Frumoasa și dictatorul (“The Beautician and the Beast”) (AP) (comedie) 22:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 24 ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 25 ianuarie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 - Teleshopping 10:30 Zâmbiţi, vă rog!

11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Romania, te iubesc (reluare veche) 14:15 Film: Legenda Căutătorului, ep.18 15:00 Film: Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Specialistul 22:30 Film: Plaja 00:30 - Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Specialistul (r) 02:30 Film: Plaja (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar.

“Claude Levi-Straus”.

7.40 Medalion muzical. Tamara Chiţaniuc. 8.00 Festivalul de circ de la Monte Carlo. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.30 Dor. Program muzical. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 “Păcală”. Spectacol pentru copii. 11.30 Videoteca copiilor. 12.00 ȘTIRI. 12.10 Documentar. “Album de familie”.

12.40 Spectacol de divertisment. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Documentar. “10 ani ai CNO”. 16.20 Templul muzicii. 17.00 Fotbal în sală. “Ellepasso” “Tornado”. Transmisiune din sala “Olimpus”. În pauză: Respiro. 18.25 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-cafe.

20.20 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 23.10 ȘTIRI. 23.25 M-ai făcut, mamă, să cînt. Program muzical. 0.25 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii. Capela corală “Doina” la 80 de ani. 2.30 Dor. Retrospectiva anului. 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 4.30 “Dulcea mea”. Spectacol muzical cu V.Dani.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10“Гении и злодеи”6.35 Владимир Высоцкий в фильме “Сказ про то, как царь Петр арапа женил” 8.10 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.45 Премьера. Вячеслав Добрынин. “Мир не прост, совсем не прост...” 12.00 Новости 12.10 Среда обитания. “Шампунь на вашу голову” 13.05 “Моя родословная. Лариса Лужина” 13.50 “Близнецы. Одна судьба на двоих” 15.00 “Кунг-фу панда” 16.15 Премьера. Евгения Добровольская, Валерий Николаев в фильме “Умница, красавица” 19.45 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.35 “Детектор лжи” 23.35 Жаклин Биссет в триллере “Охота на ведьм” 0.30 Фильм “Бегущий за ветром” 3.10 Алиса Фрейндлих, Игорь Владимиров в фильме “Старомодная комедия” 4.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.05 “Поле чудес” 7:00 Viitorul Planetei albastre.

(FUTURE EARTH, MAREA BRITANIE, 2009) (Reluare) 7:55 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 8:00 Semne (Reluare) 8:30 Arca lui Noe (Reluare) Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II. Episodul 10 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 România turistică Bisericile pictate ale Bucovinei . Partea a doua 11:35 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 9,10 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) din 28 ianuarie 12:30 Pro patria. 13:00 Miliardele se fac ușor sau între lăcomie și etică (MAKING BILLIONS IN A EASY WAY BETWEEN GREED AND ETHICS - Austria, 2008) 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR 16:40 O dată’n viaţă . Prima parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 18:40 Teleenciclopedia Catedrala din Monreale.

Cometele. Leoparzii zăpezilor. 19:40 Eurovision 2011 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania Ovidiu Rom 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 0:30 Filme șoc Sânge nebun (SANGUEPAZZO- Italia,Franţa, 2008) 3:00 Circ internaţional (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 4:20 România turistică Bisericile pictate ale Bucovinei (Reluare) .Partea a doua 4:55 Viata satului (Reluare) din 23 ianuarie 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 NOUVO 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GEO / Documentaire Idjwi, l’île oubliée d’Afrique 16:05 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 AVENUE DE L’EUROPE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 NOUVO 2:00 DIVERTISSEMENT 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 UN COUPLE INSÉPARABLE ? / Documentaire

30

11

Duminică IANUARIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.6,7 11.00 Telecinemateca. Vînătoarea de șoareci. Mousehunt. Comedie. SUA 1997 13.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep. 1 - 5 16.30 Concert18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.8 Ep.16,17 20.00 Fata de la ora 8.

Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Detectiv de voie de nevoie. Blue streak Comedie SUA 1999 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste (prima ediţie din acest sezon) 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Eu și Prinţul 3: Luna de miere (“Prince and Me 3: A Royal Honeymoon”) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:00 - Doamne de poveste (r) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 26 ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 27 ianuarie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Iznogoud, marele vizir 12:15 Serial: Legenda Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 ProMotor 14:00 Serviţi, vă rog (reluare veche) 17:00 Film: Zathura: O aventură spaţială 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Cecul sau viaţa 22:45 Film: Crime online 00:15 - Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Film: Cecul sau viaţa (r) 02:30 Film: Crime online (r) 04:30 - Serviţi, vă rog (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar.

“Sacrificaţi pe 11 septembrie”. 7.00 Respiro. 7.05 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 8.15 “Făt-Frumos din Lacrimă”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.30 Dor. Eugeniu Mamot. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Cu noi la teatru. 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 17.45 Festivalul de circ de la Monte Carlo.

18.40 Medalion muzical. Tamara Chiţaniuc. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tînăr! 22.25, 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). Episodul 1. 23.10 ȘTIRI. 0.15 Serghei Rahmaninov. Concertul nr.2 “Elegiac”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Cu noi la teatru.

3.00 Invitaţie la dans. 4.30 “O oră de voie bună” cu orchestra fraţilor Ștefăneţ. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Владислав Стржельчик, Михаил Глузский в приключенческом фильме “Как вас теперь называть?” 8.10 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Пока все дома” 11.00 “Владимир Высоцкий. “Я приду по ваши души!”

12.00 Новости 12.10 “Живой Высоцкий” 12.35 “Владимир Высоцкий и Марина Влади. Последний поцелуй” 13.30 Владимир Высоцкий в фильме “Вертикаль” 14.50 Эльдар Рязанов. “Встречи с Владимиром Высоцким” 18.00 “Живой Высоцкий” 19.00 К дню рождения Владимира Высоцкого “Своя колея” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.35 “Познер” 0.35 Фильм Дэнни Бойла “Пекло” 2.20 Дрю Бэрримор в комедии “Нецелованная” 4.00 “Пока все дома” 7:10 Universul credinţei . 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 11:00 Europa mea. (Reluare) Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Vedeta familiei (Reluare) Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Eurovision 2011 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Nuovomondo (NUOVOMONDO-Italia, Franta, 2006) 23:10 O carte pe săptămână.

(Reluare) Prezintă Dan Cristea Teodor 23:15 Intâlnirile JTI. 0:55 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 2:00 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 3:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 Europa mea. (Reluare) Producător tv. Gabriel Giurgiu 4:35 Universul credinţei (Reluare) Producător tv. Paula Tăbîrcă 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? 8:00 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 14:00 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Jean-Lou straight 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:10 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN SINGE EN HIVER / Cinéma 23:40 SKHIZEIN / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 VOLEURS DE CHEVAUX / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TRETEAUX EN AFRIQUE / Documentaire

TRANSPORT DE MĂRFURI rapid calitativ ieftin Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

21 IANUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta ÎN 2000 APĂREAU CA CIUPERCILE DUPĂ PLOAIE

Interpreţi cărora le-am pierdut urma Au pretins că muzica este viaţa lor. Au încercat să ne convingă că anume ei sunt cei care vor clădi cu ambiţiile lor show-biz-ul moldovenesc și vor ridica muzica autohtonă la un nivel comparativ cu cel occidental, grăbindu-se să le scrie bilet de pensionare artiștilor emeriţi de la noi. Noi, jurnaliștii, i-am încurajat și am făcut să curgă râuri de cerneală, împărtășindu-vă noutăţile lor, gândurile și proiectele, dar și promovându-le piesele și albumurile pe care le lansau sau la care abia visau să lucreze. Și iată că timpul a trecut, iar unii dintre acești tineri și tinere care pretindeau la statutul de vedetă sau chiar star, au cam dispărut din atenţia noastră. Unii dintre ei au descoperit că în viaţă

există și alte rosturi, alţii au plecat la muncă peste hotare, pentru că arta este o plăcere costisitoare.

Sunt și din cei care s-au îndrăgostit și au plecat după iubirea vieţii lor în alte ţări, abandonând muzica. Drame personale au marcat viaţa unor cântăreţi care păreau foarte promiţători și i-au făcut să uite de muzică și de show-biz.

mari, dar și de începători, pe care i-am încurajat și sprijinit necondiţionat. Am decis acum să trecem în revistă câteva dintre dispariţiile subite din viaţa muzicală a Republicii Moldova și ne exprimăm speranţa că unii (doar câţiva, că mare parte dintre ei au făcut alegerea corectă), vor reveni la prima dragoste – muzica.

Și așa se face că boom-ul muzical din 2000 s-a potolit spre finele primului deceniu, iar despre unii dintre cei care erau omniprezenţi în toate topurile muzicale de la posturile autohtone și în toate ziarele, ne-am pomenit că nu mai știm nimic.

Why Not?, Alb Negru, Zbânts, Exstasy, Adelia, Regal și Veronica Stoli, Diana Grigor, Denny, Virtual și mulţi, mulţi alţii, pe unde o mai fi? Cel care a spus că timpul le cerne și le pune pe toate la locul lor, a avut mare dreptate.

FLUX a fost întotdeauna alături de artiști, și de cei

BUENOS

Liliana POPUŞOI, FLUX

privește”. S-a remarcat prin ambiţie și insistenţă.

Raporta jurnaliștilor orice activitate a sa, își dorea cu ardoare să se afirme în lumea interpreţilor. Ne vorbea despre multele proiecte pe care le avea și își dorea să fie promovată necondiţionat și cu răbdare. Dar, de la un timp s-a făcut liniște și Sanda Marta a dispărut din raza noastră de observaţie. Nu știm care o fi motivul, dar nu ne vine a crede că și-a pierdut interesul pentru muzică. Cine știe, poate se răzgândește?

Trupa s-a lansat în 2006 și era formată din Valeriu Croitoru (ex „Virtual”), Sorin Stratu (proiectul Moldstar), Mihai Vieru (proiectul Muz TV „7 pod solnţem”). Piesa lor de promovare a fost „Eva”, lucrată cu un DJ de la București, așa cum cerea și moda timpului. Stilul abordat - pop house. Își propuneau să facă muzică de club. Sorin Stratu era „piesa de rezistenţă” a proiectului, apreciat în special pentru calităţile vocale, dar și pentru dragostea lui pentru rock. Au dispărut din muzică la fel de fulgerător precum au apărut.

LIA Studentă la jurnalism, pe numele adevărat Natalia Florea, Lia s-a lansat în muzică în 2004 sub

Șmecherașul de la Moldstar, pre numele său adevărat Sergiu Cojocaru, a apărut pe piaţa noastră muzicală în anul 2005. Cea mai cunoscută piesă a lui rămâne „Două cuvinte”. Stilul abor-

dat: pop-dance. Oriunde apărea, era urmat de grupuri de admiratoare. După încheierea proiectului Moldstar, Sergiu și-a încercat puterile la preselecţiile naţionale pentru Eurovision Song Contest, apoi a plecat într-o croazieră pe vapor, pentru a susţine recitaluri, cum fac, de altfel, mulţi muzicieni de la noi și nu doar pentru a-și asigura financiar cât de cât existenţa. În scurtele lui vacanţe pe uscat, Sergiu se străduia să mai păstreze legătura cu admiratorii lui de aici, în special prin intermediul presei. Iată de ce, de fiecare dată când revenea acasă, trecea prin redacţii pentru a ne mai povesti câte ceva. Presa a mai scris un timp despre aventurile sale pe vapor, apoi despre o presupusă logodnică, bogată, cu castel undeva prin Europa. Și nu mai știm ce finalitate a avut istoria lui de dragoste. Știm însă că îndelungile lui aflări pe vapor au avut efect asupra siluetei lui, care devenise ceva mai „împlinită”. Iar despre piese noi nu mai avem știinţă de câţiva ani buni.

plecat la București pentru a-și face studiile la o prestigioasă instituţie de învăţământ și pentru a se lansa pe piaţa muzicală românească. În 2006 a revenit la Chișinău pentru a participa la etapa naţională a concursului Eurovision, dar, deși a trecut în finală, în rezultatul voturilor juriului și a telespectatorilor, în acel an la Atena ne-a reprezentat Arsenium și Natalia Godienco.

La începutul anului trecut, Lina a suferit o pierdere irecuperabilă, o boală nemiloasă a luat-o dintre noi, prematur, pe femeia de afaceri Valentina Ciubotaru, mama interpretei. Astfel că pentru Lina muzica a trecut pe planul doi, ei revenindu-i responsabilităţile pentru afacerile familiei. De altfel, Valentina o pregătea pe Lina deja de câţiva ani pentru această schimbare. Nu ne-ar mira să asistăm în curând la o revenire spectaculoasă a Linei în muzică, dar cu toţii înţeleg acum că ea are alte priorităţi.

CRISTY

îndrumarea lui DJ Ţiganash, care îi scria și piesele. Cele mai cunoscute au fost „O amintire” și „Clipe după clipe”. A lansat șase piese în stil pop dance. Frumoasă, dar timidă la prima vedere, a apărut în câteva pictoriale incendiare în revistele autohtone. Și când părea că a atins ceasul stelar, a dispărut subit: de pe scenă, de la radio și tv, de la facultate și din oraș.

Lumea spune că a plecat peste hotare împreună cu iubitul.

Victoria ODOBESCU Nu-i așa că vă mai amintiţi refrenul „E de vină ploaia”? Nici pe Victoria Odobescu nu avem cum

S-a lansat, în 2003, cu piesa „Lacrimi”. Apoi a apărut „Caut mereu” și pe urmă albumul „Sărută-mă pentru ultima oară” (2005). Stilul abordat: r&b. A venit la radio să lanseze o

LINA

Rodica STEGĂRESCU

(2005). „Lumea mea” a fost înregistrată la URBAN Records (București), unde așteptam să apară și albumul ei de debut. Dar interpreta a obţinut o bursă de studii peste hotare, în Cehia. Și de aici nu mai știm nimic despre ea. Dacă ar fi făcut ceva pe plan muzical, am fi aflat cu siguranţă.

MOARA STRICATĂ FLUX a scris pentru prima dată despre acești băieţi, care la început se numeau LV’s klan și veneau de la Cahul. Ulterior, componenţa trupei s-a modificat, ei au ales alt nume scenic - Moara stricată, s-au lansat în 2004 și au cunoscut succes și în România. Cele mai cunoscute piese: „Bărbaţii după beţie”, „Haide, tată, nu mă bate”. Album lanat: „Ca-n filme” (2006).

Stil: etno rap. Fără studii muzicale, trioul s-a înscris perfect în undergroundul moldovenesc. „Mercada records” din România și-a luat angajamentul să le promoveze rapul de pahar. Și... povestea s-a încheiat!

VICTORIA

Șase albume înregistrate în cele mai bune studiouri din Chișinău și București, 68 de piese la activ. Ședinţe foto cu profesioniști de la Chișinău și București, videoclipuri realizate de cei mai buni specialiști în domeniu, o perioadă îndelungată de timp Lina a fost în prim-plan. A început să cânte din fragedă copilărie, de pe la vârsta de șase ani o auzeam la radio și o admiram la televizor.

A c u m câţiva ani a

ODOBESCU

MUZICAL POPOR, MOLDOVENII 93 de cântăreţi şi trupe luptă pentru a ne reprezenta la Eurovision 2011 Pregătirile și desfășurarea etapei naţionale a concursului Eurovision Song Contest animă viaţa culturală a Chișinăului. Și în acest an și-au anunţat intenţia de a ne reprezenta la cel mai mare concurs muzical european 93 de cântăreţi și trupe locale. Printre concurenţi se numără atât interpreţi și trupe cunoscute publicului autohton (unii dintre ei sunt apreciaţi și peste hotarele ţării), cât și începători.

Zdob și Zdub, Natalia Barbu, Karizma, Millenium, Cristina Croitoru sau Dana Marchitan – iată nume care și-au încercat și în anii precedenţi puterile la acest concurs. Dar sunt și temerari care mizează pe norocul începătorului, este vorba de Maxim Jechiu, un tânăr de 16 ani din Chișinău (cel mai tânăr concurent din acest an), care consideră că publicul ar putea să-l investească cu încrederea și votul său pentru a ne reprezenta în luna mai la Dusseldorf, Germania, la cea de-a 56-a ediţie la Eurovision Song Contest.

După ce materialele depuse de concurenţi vor fi audiate de un juriu format din profesioniști, va fi determinat un număr maxim de 30 de interpreţi sau formaţii care vor fi selectaţi pentru etapa ulterioară. Juriul este format, conform recomandărilor uniunilor de creaţie specializate, din interpreţi, compozitori, textieri și producători.

Ulterior, în decurs de până la 45 zile din ziua primei etape, TRM va organiza o audiere (live), cu transmisiune în direct pe posturile TV Moldova1, TV Moldova Internaţional.

Ediția 56 a concursului Eurovision Song Contest 2011 va avea loc la Dusseldorf, Germania, în perioada 10-14 mai 2011.

Reprezentanții Republicii Moldova vor participa la Eurovision pentru a 7-a oară consecutiv.

Debutul ţării noastre la acest concurs a avut loc în 2005, când trupa Zdob și Zdub a ocupat locul șase în clasament, cu un total de 148 de puncte. Zdob și Zdub a realizat cel mai răsunător succes al Republicii Moldova la acest concurs. În 2006, la Atena, Moldova a fost reprezentată de duetul Arsenium și Natalia Gordienco, care s-a clasat pe locul 20, acumulând un total de 22 de puncte. În 2007, Natalia Barbu a reușit performanţa locului 10 cu piesa„Fight”, clasându-se în finala ESC din 2008. Din păcate, schimbarea de format care avuse loc între timp, nu a permis următorului reprezentant al Moldovei, Geta Burlacu (Moldova, 2008), să intre direct în finala concursului. În 2009, Nelly Ciobanu a reușit performanța de a trece de semifinală și de a se poziționa pe locul 14, în cadrul finalei din 2009, iar Sun Stroke Project și Olia Tira au fost calificați în finalul competiției din 2010, clasându-se pe locul 22.

Reprezentantul ţării noastre va evolua în prima parte a semifinalei, iar România – în cea de-a doua. Anul acesta, la Eurovision Song Contest 2011 s-au înscris 43 de ţări. Ţara noastră va evolua alături de încă 18 ţări: Austria, Belgia, Bosnia și Herţegovina, Cipru, Slovacia, Olanda, Ucraina, Suedia, Belarus, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Israel, Irlanda, Letonia, Macedonia, România și Slovenia. Pe 10 mai va avea loc prima semifinală a concursului Eurovision și vor evolua reprezentanții a 19 ţări: Albania, Armenia, Elveţia, Finlanda, Georgia, Norvegia, Polonia, Rusia, Serbia, Turcia, Azerbaidjan, Croaţia, Grecia, Islanda, Lituania, Malta, Portugalia, San Marino și Ungaria. Ordinea exactă de intrare în concurs a fiecărei ţări va fi stabilită de organizatori la jumătatea lunii martie.

România și-a desemnat deja concurenţi care vor evolua la Dusseldorf, este vorba de formaţia Hotel FM cu piesa “Change”.

21-28 ianuarie Berbec

O perioadă cu multe momente de pesimism și de agresivitate venite din partea celor din jur.

Acum parcă oamenii uită să ţină cont de sentimentele celorlalţi, copleșiţi de problemele lor.

Taur Săptămâna începe cu gânduri triste, cu neîncredere în șansa de a vă vedea împlinite planurile de viitor și cu teama că va trebui să le schimbaţi. Ţineţi-vă departe de astfel de stări prin orice metodă.

Gemeni Aveţi o nouă atitudine faţă de problemele importante din viaţa voastră și ori vi le asumaţi pe deplin, ori uitaţi de ele. Nu faceţi planuri într-o perioadă atât de încărcată, pentru că nu e momentul pentru așa ceva.

Rac Se schimbă ceva în atitudinea voastră faţă de cei apropiaţi. După stresul pe care l-aţi trăit în ultima vreme, decideţi să nu vă mai lăsaţi impresionaţi de schimbările lor de dispoziţie și e foarte bine.

Leu Vreţi să vă odihniţi și să vă ţineţi departe de supărări, dar și să le daţi o mână de ajutor celorlalţi. Găsiţi o cale de mijloc, pentru că altfel există riscul să vă frământaţi excesiv și să nu vă reușească nimic.

Fecioară Vă enervează dezordinea din jur și uitaţi ce vaţi propus, pentru că vă apucaţi să faceţi ordine. Trăiţi momente delicate legate de copii sau de alte persoane care fug de voi, forţate de situaţie.

Balanţă

piesă. După prima audiţie a piesei „Lacrimi” nu a mai avut nevoie de nici o prezentare.

Piesa a devenit instantaneu cea mai solicitată în programele de dedicaţii. Tânărul de 19 ani devenea vedetă peste noapte. Îl cheamă Ruslan Ursu, dar pentru a nu se face o legătură între el și Adrian Ursu a decis să-și ia un pseudonim. Era student la Facultatea de Relaţii Internaţionale (ASEM) când s-a lansat, iar refrenul „Sunt Cristy, baby, și conduc aici...” a făcut furori. S-a însurat la 19 ani. A fost dansator de marcă – ansamblul „Codreanca” și ansamblul de dans popular-profesionist „Mărţișor”. Își făcea planuri măreţe în muzică, dar după căsătorie n-a mai revenit pe scenă.

TINKA Se numește Ecaterina Danu, s-a lansat în muzică în 2005 cu numele de scenă Tinka. A lansat piesele: „Șoapte”, „În ritmul nopţii”.

Ulterior și-a luat alt pseudonim – Catrin Deny.

Are în palmares premiul special al Festivalului „Două inimi gemene” (2004). A apărut și în câteva spoturi publicitare în calitate de fotomodel. Ulterior a încercat să îmbine utilul cu plăcutul și a mai activat și în domeniul jurisprudenţei, dar și în cel imobiliar. Și se pare că viaţa a făcut-o mai pragmatică, deoarece a dispărut de pe piaţa muzicală, dar și din domeniul divertismentului.

Sanda MARTA

L INA LINA

s-o uităm. Absolventă a facultăţii de management farmaceutic de la „N. Testemiţanu”, Victoria a debutat în muzică în anul 2001. În 2005 a lansat albumul „E de vină ploaia”, pentru această piesă a lansat și un frumos videoclip, la care a lucrat împreună cu Inesa Stratulat. Mai era pasionată de make-up și a colaborat o perioadă în calitate de stilist cu revistele mondene din capitală. După lansarea albumului însă, apariţiile ei scenice s-au rărit și noutăţile muzicale – la fel. Și în cazul ei chiar e păcat.

Victoria a abandonat muzica, lucrează în industria de frumuseţe la Sank Peterburg și se pare că se descurcă de minune.

S-a lansat în 2005 cu piesa „Lumea mea”. Stilul abordat: pop-rock, dance. Rampă de lansare: proiectul Moldstar. Mai întâi am cunoscut-o pe sora ei, Viorica (proiectul „Life style” – alt nume dispărut din show-biz-ul molovenesc). Rodica a luat premiul special pentru ţinută scenică la „Două inimi gemene”

SERJ COSTON

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

S-a lansat în 2001, la vârsta de 12 ani. A participat la emisiunea „Surprize, Surprize” din 2002. În următorii ani a devenit laureată a festivalurilor internaţionale „Ti amo”, „Micul prinţ”, „Curierul”, „Steaua Chișinăului”. Cântă în engleză și spaniolă. Are la activ mai multe videoclipuri. Cele mai cunoscute piese au fost „Zile de iarnă la mare”, „Nu mă

CMYK

Nu aveţi pretenţii prea mari, pentru că puţine lucruri se vor putea finaliza cum vă doriţi. E păcat să fiţi dezamăgiţi sau să sporească neîncrederea în sentimentele celor din jur din această cauză.

Scorpion Pot apărea neînţelegeri cu anturajul și chiar unele nostalgii. Revine în atenţia voastră o dorinţă mai veche de limitare a relaţiilor cu cei din jur la strictul necesar. Nu uitaţi că e doar o soluţie temporară.

Săgetător Deși este o perioadă dificilă pentru mulţi din jur, voi încercaţi să înveseliţi atmosfera, crezând că e doar o simplă indispoziţie. Mai bine lăsaţi-i în pace! Dacă au nevoie de voi, vă vor cere singuri ajutorul.

Capricorn Vă loviţi de lipsa de cooperare a unor persoane cu putere de decizie sau de faptul că nu puteţi ajunge la ele. E nevoie de răbdare, de minte limpede și de stăpânire de sine ca să vă puteţi vedea de treabă.

Vărsător Vă adaptaţi mai greu la programul de lucru și încălcaţi unele reguli sau încercaţi să le modificaţi, pentru că nu vi se par corecte. Supravegheaţi-vă atent starea de sănătate și evitaţi să vă agitaţi.

Peşti Aveţi o profundă înţelegere a stărilor prin care trec cei din jur și nimic nu vă poate întrista.

Acest lucru vă ajută să nu stricaţi relaţiile cu prietenii sau cu protectorii și să vă ţineţi sub control emoţiile negative.