Ziarul Flux, Ed. 23 (899)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 21 iunie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 21.06.2013

Aduc. moașt. Sf. Mc. Teodor Stratilat; Cuv. Melania; Sf. Mc. Marcian și Nicandru din Durostorum (Odovania Înălţării)

Maxima zilei “Pe măsură ce creștem descoperim că până și persoana care nu trebuia să te dezamăgească vreodată, probabil, o va face”.

Octavian Paler

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.5174 1 Dolar american ............. 12.3925 1 Leu românesc ................. 3.6941 1 Rublă rusească ............... 0.3864 Timpul probabil: 21.06.2013

22.06.2013

Soare, 18 30 0C

Soare, 20 32 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 23 (900)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Leo BUTNARU:

PROVIDENŢA E CU NOI. DAR SĂ ŞTIM A O AJUTA XXX

(citiţi pag. 11)

Aleksandr Dughin la Chişinău 2

PAGINA

Cunoscutul filozof, sociolog și geopolitician rus Aleksandr Dughin, care este fondatorul și promotorul curentului eurasiatic în Federaţia Rusă, s-a aflat într-o primă vizită în Republica Moldova. Venit la Chișinău la invitaţia lui Iurie Roșca și a Universităţii Populare, pe care fostul lider creștin-democrat o patronează, în dimineaţa zilei de luni,17 iunie, Aleksandr Dughin a avut o întâlnire, la sediul PPCD, cu un grup de tineri care reprezintă cercuri tradiţionaliste, conservatoare, creștinortodoxe, precum și cu liderii organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

ACTUAL

Ce a văzut Leancă şi nu a observat Filat?

3

PAGINA

POLITIC

Continuare în pag. 5

Marinuţa recurge la o provocare sau Chişinăul renunţă la Transnistria?

4

PAGINA

Aleksandr Dughin, ideea eurasiatică, România, Moldova şi Rusia

Aleksandr Dughin despre Cea de-a patra teorie politică

REPORTAJ

Târgurile de haine, din ce în ce mai populare

XXX

A revenit vremea lui Eminescu Un interviu cu filozoful Constantin Barbu, realizat de jurnalista Loreta Popa, de la ziarul Lumina

XXX

(citiţi pag. 10)

(citiţi pag. 5)

Iurie Roşca: Dughin la Chişinău sau Reabilitarea discursului tradiţionalist CMYK

XXX

XXX

(citiţi pag. 6-7)

(citiţi pag. 8-9)

FLUX

2

Actual

21 IUNIE 2013

Ce a văzut Leancă şi nu a observat Filat?

Zilele acestea, prin mediile de informare au fost vehiculate zvonuri privind posibilele remanieri în cadrul Guvernului Leancă. O agenţie de știri a lansat informaţia cum că ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, și vicepremierul responsabil de reintegrarea ţării, Eugen Carpov, ar fi dispuși să renunţe la funcţiile deţinute, optând pentru o carieră în diplomaţie.

Astfel, s-a spus că Eugen Carpov ar putea fi numit ambasador al Republicii Moldova în Qatar, unde ţara noastră ar urma să-și deschidă o misiune diplomatică. Drept argument pentru această supoziţie a fost invocat și faptul că, anterior, Carpov a condus delegaţia guvernamentală care a întreprins o vizită de lucru în statul respectiv.

Potrivit aceleiași surse, în cadrul instituţiei conduse de Recean s-ar vorbi, de asemenea, de mai mult timp despre faptul că acesta ar intenţiona să renunţe la fotoliul de ministru, pentru a conduce una dintre misiunile diplomatice ale Republicii Moldova de peste hotare. După cum e la modă în ultima perioadă, ministrul a clarificat situaţia pe o reţea de socializare. „Răspunsul este nu”, a scris Recean pe pagina sa de facebook. Dar, cine știe, dacă patria o va cere, ministrul ar putea da, până la urmă, și un răspuns afirmativ. Și dacă despre aceste schimbări se discută doar la nivel de zvonuri, revenirea la Guvern a fostului premier Ion Sturza pare să fie o certitudine.

Marţi, 19 iunie, șeful Cabinetului de Miniștri a anunţat că Sturza a acceptat să conducă Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru, organul respectiv urmând să fie lan-

sat cu susţinerea Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Membrii Consiliului vor fi numiți de premier, din el făcând parte experţi economici, reprezentanţi ai mediului de afaceri și asociaţiilor de business, ai organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul reformării mediului de afaceri și a instituţiilor statului.

Consiliul Economic ar urma să atragă investiții străine, să contribuie la crearea unui climat mai propice pentru mediul de afaceri, să sporească competitivitatea producătorilor autohtoni, să creeze noi locuri de muncă, să contribuie la înlesnirea activităţilor comerciale, la îmbunătăţirea infrastructurii etc., ceea ce ar trebui să ducă, în cele din urmă, la ameliorarea situaţiei economice a Republicii Moldova. „Nu pot fi miracole într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar, totodată, suntem optimiști. Prin crearea unui mediu de afaceri mult mai liber, cu constrângeri mai puține, cu presiunea mai mică din partea instituțiilor statului, cu diminuarea barierelor care există în calea investitorilor, va fi posibilă crearea de noi locuri de

muncă, aceasta fiind o prioritate a Guvernului”, a punctat prim-ministrul.

Ion Sturza a precizat și el că a acceptat, în principiu, propunerea lui Iurie Leancă, urmând să fie puse la punct detaliile, inclusiv cele ce ţin de delimitarea competenţelor.

Consiliul, de fapt, nu este o noutate. Respectivul organ consultativ a fost instituit încă în august 2011 printr-o hotărâre a Guvernului Filat și își propunea realizarea unor planuri măreţe. Consiliul Economic trebuia să faciliteze dialogul între reprezentanţii comunităţii de afaceri și formatorii de politici, în scopul dezvoltării unui climat socioeconomic prielnic, a unui mediu de afaceri transparent, nediscriminatoriu și favorabil investiţiilor. În ciuda acestor declaraţii solemne, organismul nu a fost funcţional și a sucombat din fașă, iar obiectivele propuse au rămas doar la nivel de intenţie.

Iurie Leancă a mărturisit că din perspectiva de prim-ministru, lucrurile din cadrul guvernării se văd complet altfel: “Am aflat multe lucruri noi și interesante. Totodată, m-am convins de faptul că sunt

Ziua „uşilor deschise” în Parlament Show în Parlament. Deputații din fracțiunea Partidului Comuniștilor, în frunte cu Iurie Muntean, au întrerupt ședința închisă de ieri în care era discutată problematica transnistreană și au chemat presa, care aștepta pe holurile Palatului Republicii, să se alăture deputaților în sala de ședințe.

Comuniștii s-au arătat indignați de faptul că în sala de ședințe asistau niște persoane necunoscute, în timp ce presa și consilierii deputaților au fost rugați să părăsească sala de ședințe.

Deputatul Iurie Muntean a ieșit din sală, îndemnând jurnaliștii și cameramanii să filmeze ce se întâmplă în cadrul audierilor. Comuniștii Aleksandr Petkov, Grigore Petrenco, Mihail Poleanschi, Igor Vremea au deschis sala de ședințe, au forțat angajații din cadrul Serviciului de Pază și Protecție de Stat, bruscându-i și silindu-i să permită accesul presei.

De cealaltă parte, deputaţii Valeriu Saharneanu și Chiril Lucinschi au îndemnat reprezentanții instituțiilor mass-media să nu se lase provocați și să nu încalce Regulamentul Parlamentului. Ședința a fost reluată, la fel, cu ușile închise, după mai bine de 20 de minute de scandal.

Sursa: unimedia.info

interese ascunse, că funcţionarii urmăresc anumite scopuri atunci când iau decizii. Sper foarte mult că intensificarea luptei contra corupţiei și reforma justiţiei ne vor permite să depășim aceste fenomene negative și să putem crea o economie eficientă și competitivă”.

Putem califica această declaraţie drept o primă săgeată, ușor otrăvită, a noului prim-ministru îndreptată în direcţia șefului său de partid. Pentru că, în acest context, apare inevitabila întrebare: de ce nu i s-a arătat, în trei ani, lui Vladimir Filat situaţia așa cum a văzut-o Leancă în doar câteva săptămâni? Cum de nu a observat șeful PLDM „lucrurile interesante și interesele ascunse” din cadrul guvernării?

Va avea Consiliul reanimat, prezidat de Ion Sturza, mai mulţi sorţi de izbândă? Va reuși, așa cum își dorește premierul, să creeze un mediu de afaceri „mult mai liber, cu constrângeri mai puţine, cu presiunea mai mică din partea instituţiilor statului, cu diminuarea barierelor care există în calea investitorilor” sau va avea soarta celui instituit de Filat? Și prin ce l-a cucerit pe Sturza oferta lui

Leancă și de ce a decis anume acum să se implice în politica de pe „malul Bâcului”? Într-un interviu de acum aproape un an, ex-premierul Ion Sturza afirma următoarele: „Economia R. Moldova a fost întotdeauna pe butuci.

Ea nici nu s-a ridicat de pe butucii ceia. Și trebuie să o spunem absolut sincer. Ea, din ultimele răsputeri, exploatează resursele care mai sunt: fie ele resursele pământului, fie ele resursele industriei (rămășiţele), fie banii gastarbaiterilor. Din păcate, Moldova nu are combustibilul necesar, ca să facă acea creștere economică, care ne-ar permite nouă să soluţionăm și problemele sociale”.

Combustibil, în opinia lui Sturza, însemnând investiţii și inteligenţă. A identificat cumva Sturza, între timp, sursa „combustibilului”? Și crede el că va reuși, în scurta perioadă care a mai rămas până la capătul acestei guvernări, să ridice ţara de pe butuci? Sau există și alte resorturi pentru implicarea sa în politica de la Chișinău și sprijinirea Cabinetului condus de Iurie Leancă?

Ioana FLOREA, FLUX

Natalia Vrabie şi-a dat demisia din fruntea “Moldova-Agroindbank” Președintele Comitetului de conducere al BC “Moldova-Agroindbank”, Natalia Vrabie, și-a dat demisia. Informaţia a fost confirmată pentru Publika TV de președintele Consiliului de Administraţie al MAIB, Victor Miculeţ.

Cererea de demisie a fost depusă de către Natalia Vrabie marţi, 19 iunie. În locul acesteia ar putea fi numit prim-vicepreședintele Comitetului de conducere MAIB, Serghei Cebotari.

Candidatura acestuia a fost propusă de către un grup de acţionari.

La începutul acestei luni, proprietarii a 26,5% din acțiunile “Moldova-Agroindbank” (MAIB) au cerut schimbarea conducerii și, în special, a președintei. Aceștia au distribuit presei o scrisoare deschisă în care cereau convocarea de urgență a Adunării Generale Extraordinare a acționarilor băncii, pentru a alege o nouă conducere. Ulterior, Consiliul “Moldova-Agroindbank” a adoptat decizia de a convoca acţionarii băncii pentru ziua de 22 octombrie 2013.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, conducerea MAIB a anunţat că banca a devenit ţinta unui nou atac raider din partea unui grup de persoane, care acţionează concertat, fiind susţinut de către unele persoane cu funcţii de răspundere din stat.

Foto: adevarul.md

Unul dintre noii acţionari ai “Moldova-Agroindbank” a dezmint ulterior acuzaţiile administraţiei instituţiei bancare, potrivit cărora aproape 30 la sută din acţiuni ar fi fost cumpărate în condiţii frauduloase.

Reprezentantul companiei Diarstamia Management afirma că speculaţiile pe tema pretinsului atac raider sunt nefondate, iar președintele băncii urmărește împiedicarea noilor acţionari în exercitarea drepturilor.

După publika.md

3

Politic

21 IUNIE 2013

FLUX

Marinuţa recurge la o provocare sau Chişinăul renunţă la Transnistria?

Ce spui, soldat, n-aveţi gloanţe, vi-i frig, n-aţi mâncat nimic astăzi? Ei, lăsaţi, îi batem pe ruși și pe urmă vă dăm și noi o ciorbă!

În mod sigur, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a sărit calul atunci când a făcut declaraţiile privind disponibilitatea Armatei Naţionale de a purta un război victorios atât împotriva forţelor armate ale regimului separatist transnistrean, cât și a forţelor militare ruse aflate în regiune. Iată doar câteva din afirmaţiile ministrului, făcute într-un interviu pentru un portal de peste hotare: „Eu sunt ferm convins că nu sunt premise pentru un conflict militar, asta pentru că potenţialul, atât al așa-numitelor forţe transnistrene, cât și al contingentului rus din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, nu permite declanșarea unui conflict militar. Nici chiar interesele, necesităţile lor, la momentul actual, nu sunt în favoarea unui conflict militar. […] Armata Naţională are capabilităţile necesare pentru a-și îndeplini misiunile constituţionale și alte misiuni care stau în faţa ei. Vreau să explic de ce atât eu, dar și analiștii Armatei Naţionale, considerăm că situaţia nu poate degenera într-un conflict militar. Provocări, altele decât cele de ordin militar, sunt convins că vor fi, intensitatea lor va spori pe parcursul verii și, în special, la toamnă, dar excludem provocările cu caracter militar. Să vă spun de ce. În primul rând, potenţialul armatei nistrene nu le permite declanșarea unui conflict militar și, mai ales, nu permite continuarea acestei acţiuni, de unii singuri. Pe de altă parte, nu cred că Federaţia Rusă are interes, la moment, să susţină un astfel de conflict, pentru că pierderile pe plan internaţional ar fi mai mari decât un eventual câștig, de o parte sau de alta. Mai mult, resursele de mobilizare ale regimului separatist, cât și susţinerea acestui regim din partea populaţiei din stânga Nistrului, nu mai sunt așa cum au fost în 1992. Și, nu în ultimul rând, Federaţia Rusă deţine în regiune un contingent foarte mic, incapabil să ducă la bun sfârșit un eventual atac militar. O eventuală suplinire a forţelor este împiedicată de Ucraina, care deţine președinţia OSCE”.

Deci, prin declaraţia sa, ministrul nu face nimic altceva decât să-i provoace atât pe transnistreni, cât și pe ruși, susţinând că primii nu au un potenţial militar suficient pentru a lupta cu forţele Armatei Naţionale, iar militarii ruși sunt prea puţini în Transnistria pentru a obţine o victorie și că, în caz de război, Ucraina nu va permite Moscovei să-și aducă trupe proaspete.

Am putea presupune că Marinuţa este un provocator ordinar, care și-a pus drept scop să provoace un război cu rușii, care nu are cum să aibă un final fericit pentru Republica Moldova, ci va duce ţara noastră la dezastru. Și lucrul acesta îl înţelege orișicine, chiar și un simplu soldat, pentru asta nu e necesar să fii general. Este suficient să faci o privire retrospectivă asupra conflictului ruso-georgian din 2008 ca să înţelegi ce ni se poate întâmpla și nouă.

Un război cu rușii la Nistru ar avea asupra Republicii Moldova un deznodământ mult mai nefast decât l-a avut conflictul armat din 2008 asupra Georgiei, mai ales că moldovenii nu au armata pe care o aveau georgienii.

Dacă Marinuţa nu este un provocator, atunci el este un inconștient, un tip incapabil să înţeleagă care pot fi efectele declaraţiilor făcute de el. Un ministru al Apărării cu scaun la cap ar fi înţeles că nu poate face astfel de declaraţii, pentru că ele nu contribuie la soluţionarea în favoarea Republicii Moldova a conflictului transnistrean, ci dimpotrivă, complică situaţia Chișinăului în procesul de negocieri. Poate lui Marinuţa îi place să o facă pe teribilistul, să se dea în spectacol, să se joace de-a războiul?

S-ar putea, doar că, în acest caz, el

nu înţelege că unii dintre cetăţenii Republicii Moldova, atât din dreapta, cât și din stânga Nistrului, ar putea să plătească extrem de scump pentru gestul său războinic. Adică, cu viaţa sau sănătatea lor.

Deci, cum am spus mai sus, Marinuţa este ori provocator, ori inconștient. Eu mă tem că ministrul nostru al Apărării, chiar dacă nu poate fi bănuit că ar fi peste măsură de sprinţar la minte, oricum, și-a dat seama de consecinţele pe care le poate provoca gestul său. Adică, a făcut premeditat aceste declaraţii belicoase. Mai ales că el nu este singurul care încearcă cu tot dinadinsul să-i provoace pe ruși, dacă nu la acţiuni militare, cel puţin, să-i determine să nu coopereze în vederea retragerii tehnicii militare și a muniţiilor din Transnistria. În perioada în care proaspătul premier Iurie Leancă se afla în prima sa vizită la Bruxelles, serviciul de presă al Guvernului ne-a remis un comunicat de presă în care eram anunţaţi că Leancă a avut, pe 14 iunie 2013, o întrevedere cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Din respectivul comunicat aflăm că „Rasmussen a salutat oferta Republicii Moldova de a contribui la operaţiunea de-

rulată de NATO cu mandat ONU în Kosovo”.

De ce Republica Moldova trebuie să contribuie la operaţiunea NATO din Kosovo, dacă Kosovo este o regiune separatistă din Serbia exact cum Transnistria este o regiune separatistă la noi? Occidentul recunoaște independenţa regiunii Kosovo faţă de Serbia contrar Federaţiei Ruse, care susţine integritatea teritorială a Serbiei. Occidentul are calculele sale în această afacere, tot așa cum le au și rușii, dar ce are de câștigat Chișinăul de se implică în operaţiunea NATO din Kosovo? Nimic, dimpotrivă. Îi irită în mod gratuit pe ruși și contribuie la recunoașterea regiunii Kosovo, ca, într-o bună zi, rușii, dar și occidentalii, să recunoască independenţa Transnistriei.

Exact acest lucru îl afirmă (credem, deloc întâmplător) și directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, în cadrul unui interviu pentru ziare.com. „Eventuala recunoaștere a independenţei Transnistriei de către Moldova și România are o legătură directă cu recunoașterea provinciei Kosovo, de către Serbia, în schimbul unei poziţii mai confortabile în angrenajul euroatlantic”, spune Dungaciu.

Totodată, el susține că în momentul în care Kosovo va deveni independentă, iar Serbia va dobândi un statut mai apropiat în parcursul euroatlantic decât are în acest moment, tocmai ca urmare a recunoașterii cedării Kosovo, atunci sigur se va pune întrebarea: dacă sârbii au renunţat la o provincie pe care oricum nu o controlau pentru a obţine ceva mai bun în schimb, de ce n-ar face-o și Republica Moldova? „Senzaţia mea este că în momentul în care se va recunoaște Kosovo, cu sau fără voia României, întrebarea care s-a pus, „cedarea de teritorii pe care nu le controlezi în schimbul dobândirii a ceva mai bun?” se va pune și la Chișinău”, consideră Dan Dungaciu. În același interviu, Dan Dungaciu, care este un expert iniţiat și avizat în chestiunea transnistreană, afirmă că, de ceva timp, „Chișinăul nu mai ridică problema retragerii trupelor rusești din Transnistria”.

Păi, dacă e așa, atunci totul este cât se poate de clar, inclusiv de ce ministrul Marinuţa s-a răstit către ruși și de ce Republica Moldova va participa la misiunea NATO din Kosovo.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Grup de lucru şi schimb de experienţă în sectorul turistic, în cadrul Proiectului „TOURIST” Ong-ul EUREKA din Bulgaria, în parteneriat cu Primăria orașului Eforie și Primăria satului Negrea din Republica Moldova, a organizat, în perioada 13-16 iunie 2013, în Albena-Balchik, Bulgaria, Grupul de lucru și Schimb de experienţă în turism din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în

vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre – TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integra-

tă, a potenţialului turistic al regiunii.

Acţiunea s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 4 zile cu următoarea agendă:

- prezentarea principalelor teme de discuţii și familiarizarea participanţilor; - stabilirea principalelor produse și destinaţii turistice ce urmează a fi promovate prin includerea acestora în Traseul turistic ce va fi parte componentă din strategia comună de dezvoltare a celor 3 zone vizate prin proiect; - identificarea unor soluţii la problemele ridicate de că-

tre lucrătorii din sectorul turistic de-a lungul întâlnirilor anterioare; - definitivarea unor aspecte ce urmează a fi incluse în Strategia de dezvoltare comună pentru cele 3 regiuni.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni-ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, judeţul Constanţa și regiunea Dobrich –, precum și reprezen-

tanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

FLUX

4

Reportaj 21 IUNIE 2013

Târgurile de haine, din ce în ce mai populare Vă prezentam în edițiile precedente câteva reportaje de la târgul de haine organizat pentru a salva viața lui Stanislav, băiatul bolnav de leucemie. În urma evenimentului, desfășurat la Universitatea Populară, s-au acumulat 15 888 de lei.

Tot în una dintre edițiile anterioare, am scris despre cei șapte copii din satul Măgurele, raionul Ungheni, care trăiesc la limita sărăciei. Și pentru ei, chiar de Ziua Internațională a Copiilor, a fost organizat un târg de caritate.

Iată că și duminica trecută, pe 16 iunie, Diana Maftei, animatoarea acțiunilor de binefacere de care am pomenit mai sus, a invitat toate doritoarele la un nou târg de haine. De data aceasta, evenimentul a avut un caracter mai mult comercial, însă nu s-a uitat nici de aspectul caritabil. „Iată că sezonul estival este în plină desfășurare și am zis că ar fi bine să ne mai schimbăm un pic garderoba. Am scos la vânzare haine bune, ce se află într-o stare perfectă, dar pe care nu le mai purtăm. Astfel, din banii adunați din vânzări,

putem să achiziționăm alte piese vestimentare. La „Jolie femme”(așa am numit târgul) toate femeile își pot găsi haine, încălțăminte și accesorii după bunul lor plac. Chiar și mămicile pot găsi haine pentru copiii lor. Avem și o tejghea cu lucruri croșetate. Banii adunați din vânzările acestora vor fi donați familiei cu șapte copii”, a spus Diana Maftei.

Toți cei care au venit la târg au fost serviți cu șampanie și cu ciocolate. „Am observat că târgurile de haine și de accesorii devin din ce în ce mai populare în capitală. Prețurile accesibile fac ca fluxul de cumpărători să fie unul destul de mare. Aceste evenimente reprezintă și o bună posibilitate de a ne cunoaște și de a mai discuta ca între noi, fetele. Ne propunem să le organizăm mai des”, a mai spus organizatoarea.

Doamna Viorica Corceac a vândut la târg mai multe accesorii artizanale. Ea spune că pasiunea pentru confecționarea bijuteriilor îi aduce multă bucurie și satisfacție: „La târg am venit cu bijuterii făcute de mine din argilă polimerică, din textile și, de asemenea, cu niște accesorii pe care le aveam acasă și pe care nu le purtam. În mare parte, materialele din care confecționez

aceste obiecte sunt din Statele Unite, din Franța, din China și din Republica Moldova.

Achiziționez materia primă, după care fac bijuteriile. Pentru prima oară am participat la un târg ce a avut loc la Moldexpo, la expoziția „Beauty”. Au urmat târgurile de la Baby Hall.

Recent, am devenit membră a organizației „Hand made master”. Aceasta oferă posibilitatea tinerilor talente să participe la

asemenea evenimente, dar și să se lanseze pe piața noastră naţională. „Bijoux val” este un brand personal, pe care încerc să-l promovez. La târgul „Jolie femme” am venit datorită Dianei Maftei. Ea m-a invitat.

Lucrez în calitate de lector universitar la Facultatea de Limbi străine de la Academia de Poliție, dar acord timp și pentru această pasiune. Este deosebit să vezi când cineva poartă bijuteriile făcute de tine”.

La eveniment am întâlnit-o și pe Anastasia Bârcă, doamna care face jucării, unele cu aspect de dulciuri, din… haine pentru copii: „Avem aici mai multe lucruri interesante făcute din hăinuțe pentru copii. De exemplu, această acadea e făcută din câteva perechi de șosete.

Cornulețul de înghețată este confecționat dintr-un scutec body pentru un băiețel de șase ani. Fac înghețate și din bentițe pentru fetițe, din șosete.

M-am inspirat dintr-un film

documentar, în perioada când eram însărcinată. Am văzut cum o mămică a primit în dar un buchețel de flori pentru maternitate, făcut din hăinuțe pentru copii. Chiar îmi doream și eu să primesc un astfel de cadou. Și, întrucât nimeni nu avea o asemenea îndeletnicire, am zis că ar fi o idee excelentă să fac eu asta. Sunt niște chestii utile, practice, frumoase și originale.

Am lansat și un site de prezentare: beoriginal.md. Acolo oferim cadouri, nu produse. Lumea este interesată, curioasă, uimită chiar. Mă bucur că deja am mai multe solicitări. Sunt și persoane care vin cu ideile lor proprii, pe care le punem în practică. Încercăm să-i facem pe plac fiecărui client.”

Atât comercianţii, cât și cumpărătorii au rămas mulțumiţi de buna desfășurare a târgului „Jolie femme” și au hotărât că vor organiza mai des astfel de activități.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă” La 13 ani de la înfiinţarea singurei companii românești private de aviaţie care a rezistat pe piaţă, pilotul de MIG devenit manager, Nicolae Petrov, renunţă la conceptul de hub care făcuse din Timișoara al doilea cel mai important nod de trafic aerian după București.

Unde zboară Carpatair?

“AȘEZAREA HUB-ULUI LA TIMIȘOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair.

Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase și piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins ușor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timișoara – erau Moritz Suter și tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, șeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr și

Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că își va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-și finanţa programul de restructurare și modernizare a flotei de avioane.

Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei – Nicolae Petrov, nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timișoara”, a spus Petrov, președinte și CEO al Carpatair.

Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu și jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din București existau atunci, preponderent către capitalele economice și politice europene. Piaţa de nișă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel, în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timișoara, orientându-se pe oferirea

unor zboruri pe destinaţii de nișă din piaţa românească și cea europeană. „Conceptul a fost unul de succes și a dus la revigorarea multor aeroporturi din România”, spune Paula Ardelean, vicepreședintele Carpatair.

Printre acestea, aeroportul din Timișoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii și frecvenţe de zbor. În 2008, Timișoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina și una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportaţi prin aeroportul Timișoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timișoara au început când, la sfârșitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale și anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici

și în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Pitești de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiș, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului București de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de

Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air și aeroportul din Timișoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă și au adus beneficii substanţiale și creșteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. Sursa: businessmagazin.ro

Eveniment 21 IUNIE 2013

Aleksandr Dughin la Chişinău Urmare din pag. 1 În debutul întâlnirii, Iurie Roșca a declarat că acesta este un eveniment cu totul special. „I-am recunoscut domnului Dughin la Moscova că nu speram să-l întâlnesc în această viaţă, așa cum spuneam acum 25 de ani, la București, celor mai mari personalităţi de peste Prut pe care am apucat să le văd și să mă împrietenesc. Vreau să vă anunţ că deja ne-am înţeles cu domnul Dughin, și pentru mine este o mare onoare să traduc din limba rusă cartea sa – „Cea de-a patra teorie politică”. Va fi o ediţie bilingvă, rusă și română, cu o prefaţă făcută de mine. Sper că după aceasta va urma o altă carte – „Teoria lumii multipolare”. Acestea sunt niște lucrări fundamentale și eu aș fi vrut ca cititorii din Republica Moldova, atât de limbă română, cât și de limbă rusă, să poată citi aceste cărţi”, a declarat Iurie Roșca.

Politicianul și jurnalistul Iurie Roșca a spus că vizita lui Aleksandr Dughin la Chișinău va da startul unei colaborări de durată. „Astăzi punem temelia unei colaborări academice foarte importante dintre elitele intelectuale din Federaţia Rusă și din Republica Moldova.

Ne aflăm într-o perioadă istorică foarte confuză, de tranzit, de schimbare, când înţelegem că ne îndreptăm pe o cale care duce spre nicăieri.

Noi am depășit stereotipurile perioadei sovietice, acum însă trebuie să depășim stereotipurile liberale. Și, cu ajutorul a asemenea oameni ca Aleksandr Dughin, să revenim la tradiţie, la conservatorism, la valorile creștin-ortodoxe.

Dughin este unul dintre cei mai importanţi, dacă nu chiar cel mai important, sociolog, filozof și geopolitician din Rusia, el face parte din echipa celor mai iluminate minţi din Europa și din întreaga lume, el este un exemplu important pentru noi de comunicare culturală”, a mai spus Iurie Roșca, declarând că oaspetele

său este și un bun cunoscător al culturii și, în special, al filozofiei românești.

Aleksandr Dughin: Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de România. În special, de spiritualitatea românească În debutul alocuţiunii sale, Aleksandr Dughin a ţinut să confirme că este un admirator al culturii românești: „Cu adevărat, mie îmi place foarte mult cultura românească. Trebuie să vă spun că pe mine niciodată nu mă dezamăgesc autorii români. De la pagină la pagină, filozoful român devine tot mai complex și mai imprevizibil. Unul dintre cei mai preferaţi filozofi ai mei este Lucian Blaga. Pur și simplu, sunt încântat de scrierile sale. Eu l-am descoperit recent, dar deja mi-am comandat din Franţa toate cărţile lui în franceză și, cu creionul în mână, le-am citit din scoarţă-n scoarţă.

Un alt mare filozof român, Mircea Eliade, este pentru mine cel mai important autor pentru a înţelege secolul XX. Dar și alţii, precum Petru Culianu, Mihai Vâlsan, Vasile Lovinescu și, firește, Nae Ionescu. Și trebuie să vă spun că eu am cunoscut mulţi oameni în Occident, persoane notorii apropiate curentului tradiţionalist, dar dintre toţi, cel mai bun prieten al meu a devenit un român – Jean Parvulesco (Ion Pârvulescu), care mi-a rămas cel mai bun prieten până în ziua morţii sale. Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de România. În special, de spiritualitatea românească.

Un alt bun prieten de-al meu este italianul Claudio Mutti, care este un mare pasionat al culturii române. Apropo, el a editat cea mai completă ediţie în limba italiană a cântecelor legionare”.

5

FLUX

Aleksandr Dughin: Republica Moldova este o parte a lumii româneşti care are ieşire spre Rusia Aleksandr Dughin consideră că Republica Moldova constituie un sol fertil pentru instituirea unui dialog eficient între elitele culturale. „Deci, de România mă leagă foarte multe lucruri. Și îi sunt foarte bucuros și recunoscător lui Iurie Roșca pentru că, datorită lui, mă aflu acum în Republica Moldova. Aici este locul unde poţi întâlni oameni care, pe de o parte, aparţin de cultura rusă, iar pe de altă parte, sunt deschiși și spre cultura română, care este una profundă, tradiţionalistă. În general, Republica Moldova capătă o nouă faţă geopolitică, o nouă destinaţie pe harta geografiei sacrale.

Deci, Republica Moldova este o parte a lumii românești care are ieșire spre Rusia și, totodată, este o parte a lumii eurasiatice, a lumii ruse, pentru că moldovenii, în mod sigur, sunt și consumatori ai culturii ruse.

Iată de ce această vizită este atât de importantă pentru mine. Este o redescoperire a Moldovei pe harta geografiei sacrale. Nu e vorba de Moldova de suprafaţă, de Moldova liberală, Moldova îndoctrinată, euroatlantică, ci de Moldova profundă, Moldova identitară, de o Moldova în care ceea ce este românesc și rusesc nu se află în stare de confruntare, ci de armonie și completare reciprocă”, a declarat filozoful și geopoliticianul rus.

Aleksandr Dughin a vorbit și despre Rusia profundă, care este alta decât cea de supra-

faţă. „Avem nevoie de comunicare, de dialog intercultural între elite. După asta vin relaţiile bilaterale comerciale, economice. Dacă vom ajunge ca elitele noastre intelectuale să se înţeleagă reciproc, atunci vom putea dezvolta o relaţie armonioasă și în celelalte domenii.

Iată că noi am descoperit astăzi Moldova autentică, profundă. Există și o Rusie altfel decât cum se vede, una eurasiatică, sacrală, una care e în căutarea propriei identităţi, a identităţii spirituale, ortodoxe. Eu cred că redescoperirea unei astfel de Rusii prezintă interes și pentru societatea moldovenească.

S-ar părea că atunci când spui „rușii” totul e clar. Dar, de fapt, rușii sunt niște firi foarte enigmatice, noi înșine nu ne înţelegem și toată istoria noastră nu e decât un paradox suprapus pe un alt paradox”, a menţionat Aleksandr Dughin, în alocuţiunea sa ţinută la sediul PPCD. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Aleksandr Dughin, ideea eurasiatică, România, Moldova şi Rusia În alocuţiunea ţinută luni, 17 iunie 2013, la sediul PPCD din Chișinău, filozoful și geopoliticianul rus Aleksandr Dughin a făcut următoarea afirmaţie: „Purtătorii culturii românești, care este una minunată, sunt ostaticii unei civilizaţii absolut străine lor. Noi trebuie să eliberăm România de oligarhia liberală, antiromânească, antinaţională, cosmopolită și hegemonică. Și nu să ne alipim la ei (să intrăm în subordonarea acestei oligarhii) și împreună să suferim.

Moldova are (o misiune – n.n.), pentru că Răsăritul, partea de răsărit a unui popor, este purtător de duh. Și

iată de ce partea de răsărit a poporului român – Moldova, trebuie să elibereze partea de vest a poporului român.

Asta este o idee eurasiatică. Și ea nu contrazice nici orientarea românească spre renaștere identitară și nicio alianţă cu Rusia. Există și o altă Rusie.

Nu cu Rusia lui Abramovici și Ciubais, eu însumi mă aflu în opoziţie faţă de o asemenea Rusie. Există o Rusie care este antirusească. Tot așa cum există și o Românie antiromânească. Și eu cred că există și o Moldovă antimoldovenească.

Păi, iată, sarcina Rusiei rusești, a României românești, a Moldovei moldovenești este să se unească, pentru că pe noi nimic nu ne desparte. Cel puţin,

astăzi nimic nu ne desparte. Noi nu suntem purtătorii unei ideologii totalitare. Nu vrem să impunem ceva. Și rezultatele eforturilor noastre conjugate nu se vor aduna, ci se vor înmulţi. Iată cum poate fi aplicată cea de-a patra teorie politică, ideea eurasiatică în cazul dintre România și Moldova”. În alt context, la Universitatea Populară, acolo unde a prezentat cartea sa – “Cea de-a patra teorie politică”, Aleksandr Dughin a mai făcut următoarea declaraţie: “Sunt multe popoare mici care au arătat că au un duh mare, ca, de exemplu, românii. Eu cred că un număr atât de mare de intelectuali cât a avut România în anii ’30-’40 ai secolului trecut, intelectuali de calibru mon-

dial, nu a mai avut nicio altă ţară europeană. Aceștia au fost oameni mari care au depășit hotarele României: Eliade, Cioran, Lupașcu cu fizica alternativă, Nae Ionescu și, mai ales, Lucian

Blaga, care îmi este atât de drag mie.

Este colosal, după asta nimeni nu se mai uită că sunt mari sau mici hotarele României, toţi se uită cât de mare este duhul acestui popor”.

FLUX

6

Geopolitic= 21 IUNIE 2013

Aleksandr Dughin despre Cea de-a patra teorie politică Fragment din discursul ţinut de Aleksandr Dughin la Universitatea Populară din Chişinău, pe 17 iunie 2013, despre Cea de-a patra teorie politică.

Traducere liberă din limba rusă 3 ideologii politice ale epocii moderne şi lupta pentru dreptul de a da sens istoriei

și liberalismul. Iar fasciștii spuneau că: nu, noi, reprezentanţii unei rase sau ai unui stat, suntem purtătorii viitorului, noi vom construi cel de-al treilea Reich, care va arăta lumii întregi calea spre adevăr.

Există trei ideologii politice sau teorii politice ale epocii moderne: liberalismul, socialismul (în sensul larg, care include și comunismul) și naţionalismul (care include fascismul, nazismul sau naţional-socialismul).

Sunt, de fapt, nu trei ideologii, ci trei grupuri de ideologii. Am putut să observăm că în secolul XX, acestea au constituit esenţa istoriei. Încă în secolul XIX, Friedrich Nietzsche spunea: „Va veni acea vreme când oamenii vor muri pentru idei”. Și dacă vom arunca o privire retrospectivă în secolul XX, vom constata că toţi s-au luptat pentru idei, nu pentru resurse, nu pentru influenţă, nu pentru acces la anumite bunuri. Aceste trei ideologii au determinat, în mare măsură, cele două războaie mondiale și Războiul Rece. Ţările liberale ale Occidentului s-au contrapus ţărilor Europei Centrale, care au mers pe calea a treia, naţionalistă. Și, pe de altă parte, a fost lagărul sovietic, care reprezenta cea de-a doua teorie politică. În secolul XX s-a produs deznodământul luptei dintre aceste trei ideologii ale modernismului, care au fost concepute încă în secolul XIX. A fost, de fapt, lupta pentru dreptul de a da sens istoriei, pentru a da sens epocii moderne. Fiecare dintre cele trei ideologii pretindea că este adevărata expresie a modernităţii.

Liberalii afirmau că individul este culmea civilizaţiei umane. Iar debarasarea de toate formele identităţii colective este cea mai înaltă treaptă de dezvoltare a omenirii. Aceasta este ideologia liberală a progresului – ideologia individualismului. În replică, comuniștii declarau: nu, noi suntem purtătorii spiritului modernităţii. Noi vom succeda capitalismul

Al Doilea Război Mondial – moartea celei de-a treia teorii politice Și iată că lupta pentru modernitate, care a fost cel de-al Doilea Război Mondial, a arătat că prima ideologie (liberală) și cea de-a doua (socialistcomunistă) s-au coalizat împotriva celei de-a treia (naţionalist-nazistă) și au distrus-o. După Al Doilea Război Mondial, fascismul a dispărut.

Au mai rămas niște ecouri vagi, care nu sunt substanţiale. Dar odată cu căderea regimului lui Saddam Hussein și Gaddafi, s-a terminat cu calea (ideologia) a treia.

Sfârşitul Războiului Rece şi triumful liberalismului Deci, după Al Doilea Război Mondial au rămas două ideologii: cea liberală și cea socialistă. Și iată ajungem în anul 1991. Cade Uniunea Sovietică. Cade lagărul socialist (sovietic) și rămâne o singură ideologie – cea liberală, care susţine că noi am luptat pentru a da un sens epocii moderne, noi am arătat că cea de-a doua ideologie politică – comunismul, nu e viitorul, ci trecutul, că nu e nici prezentul, ci, mai degrabă, o deviere de la prezent. Așa că acum existăm doar noi, liberalii, și noi am obţinut o victorie globală.

Sfârşitul istoriei În 1992, Francis Fukuyama scrie lucrarea „Sfârșitul Istoriei”. Liberalismul a biruit și aici s-a terminat istoria. Nu mai există politică, locul

ei este preluat de economie, nu mai există state, ele sunt înlocuite de lumea globală. Rămâne numai individul. Și trebuie să recunoaștem că, întrun anumit sens, noi trăim într-o astfel de realitate. Avem o lume unipolară.

Avem ideologia liberală cu protocoalele ei. Și care sunt acestea? În primul rând, drepturile omului. Dar prin om se înţelege individul în conceptul occidental. Societatea de piaţă și dominaţia fundamentalismului de piaţă, a monetarismului, care sunt impuse, practic, prin decret, întregii lumi și sub supravegherea Fondului Monetar Internaţional și a Băncii Mondiale. Aceste instituţii urmăresc ca monetarismul, politica liberală în domeniul economic să domine peste tot, iar zona pe care nu o controlează este declarată drept anomalie. Drept urmare, ni se spune: aveţi o insuficienţă de democraţie, noi zburăm către voi. Respectiv, democraţia liberală este o normă și regimurilor care nu o recunosc și nu o implementează li se refuză orice drept de către Uniunea Europeană. Pentru că în toate

actele sale, UE menţionează că nu întreţine niciun fel de relaţii cu regimurile „nedemocratice”.

Acesta este liberalismul învingător, noi trăim în această teorie politică care chiar astăzi cunoaște o schimbare esenţială. Rămasă fără dușmani, ea a ieșit din sfera ideologiei formale, teoretice, intrând în sfera lucrurilor reale. Astăzi liberalismul nu mai este o opţiune, nu mai este o alegere, liberalismul este toată lumea. Lumea este liberală. Nimic nu e posibil fără liberalism. În afara liberalismului, vă pierdeţi dreptul de a vă numi om, nu respectaţi drepturile omului și, drept consecinţă, trebuie să fiţi pedepsit.

Lupta cu identităţile naţionale şi religioase Are loc o mutaţie a liberalismului.

Atunci când se contrapunea totalitarismului, el avea conţinut. El atunci pleda pentru libertate și împotriva socialismului, socialismul fiind o ideologie totalitară. Libertate, dar nu naţionalism, nu nazism, nu fascism.

Totul era foarte clar. Și foarte mulţi oameni alegeau libertatea. Dar astăzi liberalismul spune: libertate, dar nu… Și constatăm că cea de a doua parte a dihotomiei s-a pierdut. Și atunci liberalismul revine la rădăcinile sale. În ce consta liberalismul iniţial?

Eliberarea individului de toate formele de identitate colectivă. Acesta era sensul liberalismului. Dar care sunt aceste forme de identitate colectivă? În primul rând, naţională și religioasă.

Religioasă. Asta înseamnă că tu poţi să te închini lui Dumnezeu, însă doar în calitate de individ. Drept consecinţă, Biserica a fost lipsită de dimensiunea socială, politică. De aici a pornit și procesul secularizării.

Naţională. Tu trebuie să te eliberezi de apartenenţa naţională, tu ești om, ești cosmopolit, să treci orice hotar și să trăiești oriunde. Și te reprezinţi doar pe tine, dar nu reprezinţi poporul tău. Deci, sunt înlăturate toate identităţile colective și te eliberăm de identitatea colectivă a naţiunii.

Lupta cu comunismul îl eliberează pe om de identitatea socială. Atât: nu ești nici proletar, nici burghez. Tu ești doar un individ.

Familia, ca un nou Osventium, un nou Gulag Toate aceste dezgoliri de identitate au fost deja puse în aplicare. Și totuși, au mai rămas anumite forme ale identităţii colective în epoca liberalismului învingător? Da, identitatea colectivă de gen. Asta pentru că a fi bărbat sau femeie înseamnă să aparţii unei colectivităţi. Nu poţi fi bărbat sau femeie în mod individual, pentru că mai există și alţi bărbaţi, și alte femei. Deci, spun ideologii liberali, aceasta este totalitarism și individul trebuie eliberat de identitatea colectivă de gen. Liberalii au descoperit noul fascism: familia! Familia este noul socialism, este noul Osventium, noul Gulag. Familia trebuie eliberată de sistemul dur al perechilor. Nu mai avem tată și mamă, ci părintele 1 și părintele 2 și acești

Geopolitic= 21 IUNIE 2013

doi părinţi pot chiar să meargă la judecată pentru a stabili care este primul și care al doilea. Deci, genul devine opţional.

Uniunea Europeană, fidelă ideologiei liberale, cere distrugerea familiei, pentru că aceasta ar constitui o instituţie nazistă sau comunistă totalitară.

Şi omul e o manifestare fascistă Dar debarasarea de identitatea colectivă nu se oprește aici. Omul e tot o identitate colectivă. Nu poţi fi doar tu, de unul singur, om. Mai sunt și alţi oameni, deci există o colectivitate. Prin urmare, spun liberalii, trebuie inventat ceva care ar fi post-om.

Aici se recurge la ingineria genetică.

Pentru început, instalarea unei proteze, să zicem, a unui ochi care merge mai bine decât cel uman. Sau să se umble la creier, ca să gândească mai bine, ca să-i crească memoria cu ajutorul unui hard disk. Nu mai târziu decât mâine omul va fi recunoscut drept o manifestare fascistă.

Individul contează, el trebuie să fie liber. Iată în ce direcţie se îndreaptă liberalismul rămas fără concurenţa altor doctrine politice.

Criza liberalismului învingător Asta, de fapt, duce la criza liberalismului care a învins, nu care a pierdut, deci la criza liberalismului învingător în plan global.

Iată că cea de-a patra teorie politică nu este nimic altceva decât o invitaţie de a construi o alternativă politică acestui nou liberalism, dar fără a face un pas înapoi, fără a recurge la comunism sau la fascism. Asta este a patra teorie politică.

Deci, este o invitaţie la gândirea și elaborarea unui model politic care ar constitui o alternativă liberalismului, dar care nu are, deocamdată, identificat un conţinut. Este clar doar faptul că noua ideologie trebuie să fie contrară liberalismului, inclusiv rădăcinilor lui, ceea ce înseamnă contrară modernităţii. Și, așa cum am spus, să nu recurgă nici la comunism, nici la naţionalism și nici măcar la o formulă care le-ar combina pe cele două.

Acestea sunt condiţiile de la care trebuie să pornim la realizarea celei de-a patra teorii politice. Și cred că asta este partea cea mai tare a celei de-a patra teorii politice, dar și cea mai slabă. Asta pentru că, pe de o parte, teoria definește exact ce trebuie să facem, dar, pe de altă parte, încă nu s-a făcut nimic pentru realizarea ei. Este ușor să spui unde trebuie să te îndrepţi, dar cum să faci lucrul acesta, deocamdată, nu știm. Noi, în cartea pe care am scris-o, nu avem un răspuns la respectiva întrebare. Și

nu doar noi, ci un grup întreg de gânditori, din toate colţurile lumii, care muncesc în această direcţie. Însă trebuie să vă spun că această carte, „Cea de-a patra teorie politică”, deja a fost tradusă în peste 20 de limbi ale lumii: greacă, iraniană, portugheză, engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, sârbă, arabă ș.a. Și ce e interesant, multe cercuri intelectuale au acceptat invitaţia de a participa la definitivarea celei de-a patra teorii politice și au găsit-o ca fiind foarte oportună, foarte actuală.

Asta pentru că liberalismul care înaintează peste noi este monstruos și pentru ţările în care el este oarecum la el acasă, acolo unde el a fost plămădit, dar și pentru ţările în care a fost exportat, impus, care au devenit niște colonii ale lumii liberale, cum e lumea a treia. Dar, așa cum am spus, chiar și occidentalii sunt îngroziţi de ceea ce reprezintă liberalismul în formele lui actuale.

Protestele profamilie din Franţa – o manifestare de proporţii a celei de-a patra teorii Eu am participat la manifestaţiile profamilie din Franţa. La Paris au iești în stradă multe milioane de oameni. Și – culmea! – aceste milioane de protestatari nu aveau nicio lozincă politică. Aceste milioane de manifestanţi pledau împotriva liberalismului, respingeau liberalismul și ca teorie politică, și ca practică, dar fără ca să propună altceva în loc.

Protestatarii francezi aveau reflecţii foarte profunde, ei respingeau pretinsa esenţă individualistă a omului, ei demonstrau că omul nu e doar un individ, ci o fiinţă socială, care se regăsește în cadrul familiei, a comunităţilor din care face parte. Cu toate acestea, ei nu au putut articula un alt concept politic cu care liberalismul ar trebui înlocuit. Deci, aceasta era, de fapt, o manifestare de proporţii a celei de-a patra teorii politice. Și cea de-a patra teorie politică își trasează drept sarcină să articuleze, să definitiveze această poziţie antiliberală atât pentru ţările în care liberalismul a fost exportat, cât și pentru cele occidentale, vest-europene și americane, acolo unde liberalismul constituie o etapă în dezvoltarea lor, dar unde a luat o formă înfricoșătoare chiar pentru societăţile respective.

Subiectul celei de-a patra teorii – Dasein-ul, o categorie heideggeriană Noi am făcut câţiva pași în dezvoltarea acestei teorii politice. Deja am determinat cine este subiectul

7

FLUX

celei de-a patra teorii politice. Dacă subiectul primei teorii politice (liberalismul) este individul, al celei de-a doua (socialismul) este clasa, al celei de-a treia (naţionalismul, fascismul) – naţiunea, rasa sau statul, în calitate de subiect al celei de-a patra teorii politice noi am propus „Dasein”-ul. (Acesta este o noţiune formată din două cuvinte germane care literalmente înseamnă „a fi aici” (da – aici; sein – a fi). De fapt, este un concept al filozofiei existenţialiste a lui Martin Heidegger. Acest Dasein poate fi înţeles ca popor, ca prezenţă spirituală. Respectivul concept a fost elaborat și dezvoltat în prima jumătate a secolului XX. Este o categorie existenţială, nu este o abstracţiune, pe baza lui s-a dezvoltat întreaga filozofie occidentală din ultima perioadă. Deci, ideea Dasein-ului este subiectul celei de-a patra teorii politice. Ba mai mult, cea de-a patra teorie politică afirmă că Dasein-uri sunt sau pot fi mai multe.

Dasein-urile ţin de cultură, ele există într-un spaţiu cultural concret. Așa că Dasein-ul românesc este unul, altul este cel rusesc, altul e cel german, cel nipon ș.a.m.d. În felul acesta, cea de-a patra teorie politică nu mai este una universală, dar devine proprie, ţine de fiecare mediu cultural luat în parte. Și asta deja face parte din filozofia eurasiatică, care afirma că în diferite locuri ale lumii se formează și se dezvoltă diferite centre cu particularităţi culturale și antropologice diferite.

„Spaţiul mioritic”, definit de Blaga – Dasein-ul românesc Iată marele filozof român Lucian Blaga vorbește despre „spaţiul mioritic” pentru români. „Spaţiul mioritic” înseamnă și o anumită atitudine, o anumită percepţie a morţii de către etnia (neamul) românesc. Iar atitudinea faţă de moarte, raportarea la moarte, percepţia ei, este una dintre principalele categorii existenţiale ale Dasein-ului. Spaniolul Federico García Lorca definește specificul spaniol de raportare la moarte prin teoria “duende”. “Duende” este o stare specifică care cuprinde fiinţa spaniolului, spre exemplu pe dansatoarele de flamengo înainte de a începe dansul sau pe toreadori înainte ca taurul să se năpustească asupra lor. În acel moment, potrivit lui Federico García Lorca, domnul Morţii pătrunde în ei și acesta este, probabil, Dasein-ul spaniol. Rușii au, la rândul lor, o altă percepţie a morţii. Nemţii, spre exemplu, au o percepţie eroică, sufletul neamţului e ca un cavaler care privește moartea drept în ochi.

De la Dasein la sisteme politice şi la lumea multipolară În fine, pornind de la aceste percepţii adânci și specifice ale fiecărui neam, se vor defini, se vor crea sisteme politice diferite. Ca rezultat, vom obţine o lume formată din diferite culturi, o lume multipolară, o lume bogată, și nu una uniformizantă. La baza acestor sisteme politice nu va sta nici individul, nici democraţia, nici liberalismul, nici capitalismul, nimic nu e obligatoriu. Ci vom avea un șir de construcţii economice, sociale, politice care pornesc din specificul cultural local al fiecărui neam.

Iată că astăzi tot ce am povestit eu devine nu doar o elaborare teoretică, ea deja începe să fie implementată.

Ce e Uniunea Eurasiatică a lui Putin?

Ce e Uniunea Eurasiatică a lui Putin? Astăzi aceasta este doar un model economic, pentru că se urmărește construcţia unei uniuni vamale.

Să ţinem cont că de la constituirea uniunii vamale a început și construcţia Marelui Imperiu German.

Dacă vorbim de Uniunea Eurasiatică și ţinem cont de conţinutul celei de-a patra teorii politice și de teoria lumii multipolare, obţinem implementarea principiilor eurasiatice. Asta înseamnă că ne opunem hegemoniei americane și îi refuzăm modelului liberal-occidental pretenţia de a fi universal. Atenţie, noi nu îi contestăm dreptul de a exista, ci doar calitatea de a fi universal. Noi nu suntem împotriva valorilor americane, împotriva valorilor europene. Nu, noi vrem doar ca Europa să fie pentru europeni, America pentru americani, Asia pentru asiatici, lu-

mea musulmană pentru musulmani, America Latină pentru latino-americani și Eurasia pentru eurasiatici. Și fiecare dintre aceste civilizaţii își creează sistemul său de valori, de criterii, caută să se apropie, să se integreze cu cei care îi sunt compatibili, spre exemplu, pe principiu religios.

Să luăm lumea ortodoxă. Oare hotarul lumii ortodoxe se suprapune pe cel dintre NATO și CSI? Sigur că nu.

Lumea ortodoxă este o parte a Europei, a unei părţi a Europei care astăzi se simte destul de inconfortabil în Uniunea Europeană. Cum poţi să împaci mentalitatea conservatoare, ortodoxă greacă cu obligativitatea căsătoriilor dintre persoane de același sex? Cum poate fi împăcată apartenenţa la NATO a grecilor, a bulgarilor, a românilor, care sunt ortodocși, cu faptul că sunt de aceeași credinţă cu rușii. De ce lumea ortodoxă s-a pomenit pe diferite baricade? Asta, în mod sigur, este o anomalie.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

CMYK

FLUX

8

Reflec\ii 21 IUNIE 2013

Dughin la Chişinău sau Reabilitarea discursului tradiţionalist La 17 iunie 2013, la Chișinău, s-a produs un eveniment de primă importanţă, de o anvergură cu totul excepţională pentru lumea academică și pentru viaţa publică a ţării noastre. Celebrul gânditor rus, filozoful, sociologul și geopoliticianul Aleksandr Dughin a fost oaspetele special al Universităţii Populare. Cine a reușit să citească măcar unele lucrări ale acestui savant de calibru internaţional, realizează fără greutate că aflarea lui Dughin la Chișinău poartă o încărcătură deosebită. Iar cine are măcar o cât de vagă închipuire asupra geografiei culturale căreia îi aparţine, asupra volumului lucrărilor traduse în zeci de limbi, a multitudinii de conferinţe ţinute în cele mai diverse limbi peste tot în lume, asupra prestigiului intelectual al acestei personalităţi uriașe, în mod cert înţelege că evenimentul de acum câteva zile este unul de o semnificaţie cu totul aparte.

Prezenţa lui Dughin la Chișinău, în vizită privată la invitaţia unei modeste iniţiative academice cum este Universitatea Populară, pe care am pus-o pe picioare relativ recent, este și o dovadă a recunoașterii internaţionale a efortului nostru de readucere în circuitul public a valorilor creștine, tradiţionale și conservatoare. În timp ce Moldova e dominată de două paradigme depășite, comunistă și liberală, iar dezbaterea publică se reduce la exaltarea virtuţilor unei Europe aflate într-un proces vertiginos de dezagregare spirituală, instituţională și economică, iar pe de altă parte, la cultivarea unor nostalgii după defuncta URSS, cei care pricep că ambele proiecte sunt moarte în egală măsură pot fi număraţi pe degete. Este adevărat, URSS își are actul de deces eliberat încă acum două decenii, iar UE este doar în așteptarea lui. Dar, privite dintr-o perspectivă istorică mai largă, cele două versiuni ale omului prometeic, ale determinismului economic, ale ideologiilor ridicate la rang de religie sunt condamnate, în egală măsură, la dispariţie. Între trecutul sovietic și viitorul european, cei care au un sistem de referinţă profund spiritual și au vocaţia să deslușească sensul istoriei aleg o altă cale. Este calea revenirii la Tradiţie, la originile noastre creștine, la interpretarea spirituală a acestor deviaţii care ne împing în zone devastatoare pentru societăţile noastre. Experimentul comunist a eșuat mai repede decât cel liberal. Printre motivele de bază ale acestui eșec sunt utilizarea terorii, a constrângerilor ideologice și a lipsurilor materiale. Proiectul simetric și complementar comunismului – liberalismul, acţionează mai subtil, prin seducţie, prin înlăturarea oricăror li-

mite, prin dulcea otravă a consumismului și prin sacralizarea banilor.

Atunci când mai toată lumea de la noi încă mai era captiva iluziei comuniste, am fost printre cei care am contestat-o energic. Și atunci eram privit ca un excentric, ca un teribilist, ca o persoană fără simţul realului și chiar fără instinctul autoconservării, de vreme ce mă expuneam riscului de a merge contra curentului general și contra regimului. Dacă e să mă întreb astăzi ce m-a făcut atunci să îmbrăţișez această cale și să mă opun pe faţă regimului și ideologiei dominante, aș putea spune că a fost șocul descoperirii că trăiesc într-o lume strâmbă, pe care am respins-o total, fără rest și fără a avea garanţia că, până la urmă, se va reuși înfrângerea puterii care părea invincibilă.

Odată descoperind adevărul, am simţit nevoia acută să devin un contestatar. Cuvântul „NU” a fost termenul-cheie care m-a ghidat. Am spus că așa nu se mai poate, că am rătăcit și am răbdat destul. Pe atunci singura alternativă pentru noi era modelul occidental. Desigur, în măsura în care realizam ce înseamnă o democraţie liberală, un stat de drept, o economie de piaţă, proprietate privată și drepturile omului. Reuniunile noastre publice se desfășurau sub semnul occidentalizării, drumul îmbrăţișat era unul fără alternativă, modele demne de urmat erau SUA și UE. Procesul de renaștere naţională se axa, în mod firesc, pe redobândirea dreptului de a ne vorbi limba și de a ne recupera alfabetul latin. Însă, din cauza handicapurilor noastre moștenite din ateismul comunist, cultura ţinea loc de cult. Și chiar dacă în paralel se producea și renașterea noastră spirituală, învăţam să rostim rugăciuni, să pur-

tăm icoane la mitingurile noastre și să reconstruim biserici, a trebuit să treacă douăzeci de ani ca să putem desluși adevărul că am plonjat dintrun univers anticreștin în altul și mai potrivnic lui Dumnezeu.

Așadar, de la versiunea sovietică, care ne procurase „one way ticket” (bilet într-o singură direcţie) spre comunism pe calea devenirii istorice inexorabile, ne-am pomenit în versiunea occidentală a drumului cu un singur sens, cel al liberalismului globalizant. Himera roșie s-a spulberat, dar a fost înlocuită fără întârziere de mirajul multicolor al „societăţii spectacolului”. Am fugit ca de ciumă de un sistem dizolvant, care ne oprima prin constrângere, și ne-am pomenit în anticamera altui sistem, care-și propune să ne subjuge prin tentaţie și prin fascinaţia abundenţei materiale. Astăzi societatea noastră încă mai este dominată de curentul liberal, susţinut masiv dinspre Occident.

Falsele elite care populează dens ierarhiile de stat, politice, economice și mediatice sunt fericite în postura de imitatori inconștienţi ai noului curent de opinie, devenit o dogmă obligatorie în discursul public. Vechea nomenclatură sovietică a fost succedată de alta, și mai venală, cea care astăzi profetizează un alt „Paradis terestru” – o Uniune Europeană care ne-ar aștepta cu braţele deschise și o lume globalizată în care să ne realizăm destinul istoric. Subiectele mai profunde de ordin spiritual, filozofic, geopolitic și etnosociologic, de cele mai multe ori, scapă exerciţiului intelectual destul de superficial al „directorilor de opinie”, cantonaţi în zona de confort psihologic, atât de gustat de cohorta de papagali fără discernământ din topul VIP-urilor locale. Într-o atmosferă de exaltare

cvazigenerală la vârfurile societăţii, pe motivul iminentei noastre integrări europene, și de disperare generală a majorităţii oamenilor simpli din cauza lipsurilor, nedreptăţilor și corupţiei, un discurs academic și publicistic conservator pare a fi o curată nebunie.

Dar anume asta insist să fac în cadrul Universităţii Populare. Caut să ajut tinerii mei cursanţi să deslușească mai bine ce ni se întâmplă și de ce, să le deschid un alt orizont de gândire, bazat pe opera celor mai de seamă gânditori români, ruși și occidentali. Depășirea inerţiei, a clișeelor, a interpretărilor superficiale ale realităţii, ieșirea din mrejele culturii de masă și ale gândirii comune, devenirea intelectuală și spirituală sunt ţintele cursului meu ce ţine de compartimentul„VIZIUNE”. Iar atunci când, așa cum se spune în arta comunicării, reușesc să obţin efectul „a-ha”, atunci când văd cum tinerii prind cu o viteză și o profunzime uimitoare subiecte de o complexitate deosebită, bucuria mea este una totală. Printre multitudinea de autori de primă mărime la care mă refer în lecţiile mele este și gânditorul rus Aleksandr Dughin. Nu credeam vreodată că voi apuca să îl cunosc personal, să mă împrietenesc cu el și să-l am drept oaspete drag chiar la Universitatea Populară. A fost suficient să ajungă în mâinile lui ultima mea carte „Moldova – partea care a devenit întreg”, ce înmănunchează o serie de articole de presă, pentru a-i trezi interesul și curiozitatea intelectuală. Deschiderea lui pentru cineva care are preocupări similare l-a făcut să accepte dintr-o dată invitaţia mea. Aș putea compara satisfacţia descoperirii operei lui Dughin și apoi stabilirea unei relaţii personale

cu el doar cu bucuria pe care mi-a produs-o contactul cu opera unui alt mare sociolog și geopolitician, profesorul român Ilie Bădescu, pe care, de asemenea, am avut onoarea să-l cunosc personal. Aș aminti că anume Bădescu este cel care a scris prefaţa la renumita carte a lui Dughin, apărută acum câţiva ani la București, „Bazele Geopoliticii”, singurul volum al acestui autor editat până acum în limba română.

Roman Răileanu, coordonator pentru dezvoltarea tehnologiilor umanitare eurasiatice, care l-a însoţit pe Aleksandr Dughin la Chișinău, e de părerea că cercetările socioumane ale profesorului reprezintă o reconsiderare a realităţilor, care depășește clișeele de gândire obișnuite. Este o filozofie care izvorăște din valorile societăţii tradiţionale, ce presupune dezvoltarea colectivităţilor în contextul religios, cultural și lingvistic, fără ruperea lor de rădăcinile spirituale. Viaţa și soarta popoarelor este un proces ce nu suportă intervenţii artificiale. Tradiţionalismul moldovenesc s-ar putea deosebi de conservatorismul rusesc sau românesc. Totodată, pentru fiecare dintre aceste societăţi dezvoltarea spirituală va reprezenta întotdeauna prioritatea vitală numărul unu, a cărei lipsă nu va putea fi compensată de nicio binefacere economică.

Adevărata gândire eurasiatică reprezintă o nouă conștientizare a lumii, în special pentru cei tineri, ea fiind străină de înregimentarea în ideologiile materialiste ale trecutului.

Iar conservatorismul luminat poate deveni în Moldova un element-cheie de consolidare a societăţii, atât de răzleţite astăzi. Contradicţiile acute, ce marchează azi societatea moldovenească, vor rămâne doar ca un ecou al scurtei epoci liberale pe care o traversăm în prezent. I-am dat dreptate prietenului și conaţionalului meu de la Moscova.

Ne aflăm la sfârșit de ciclu istoric.

Iar Istoria, atâta cât va îngădui Dumnezeu, nu este una predeterminată.

Creatorul ne-a înzestrat cu raţiune, cu libertate, cu voinţă, cu discernământ și răspundere. Și așa cum s-a spulberat ca un coșmar „marșul triumfal al Puterii Sovietice”, tot astfel se va consuma și „marșul triumfal al globalismului liberal”. Desigur, dacă nu vom rămâne fataliști, indiferenţi și pasivi. Loc de manifestare pentru cei care gândesc, suferă și se dedică unor valori fundamentale este destul. Iar sub cerul Patriei „ca un patrafir”, cum ar zice Radu Gyr, este loc pentru întregul nostru popor ortodox, indiferent de originea etnică sau limba în care vorbește unul sau altul dintre noi. Nu suntem o colectivitate de rataţi, avem inimă, minte și dorinţă de a ne împlini destinul.

Ne simţim vocaţia mai acut tocmai acum, în vremurile de criză ce ne șlefuiesc sensibilitatea și ne catalizează energiile.

Am convenit cu profesorul Aleksandr Dughin că îi voi traduce în română și voi prefaţa lucrarea apărută deja într-o mulţime de limbi, „A patra teorie politică”. Iar după ea sper să urmeze și o lucrare complementară acesteia – „Teoria lumii multipolare”. Cititorii din Republica Moldova, atât de limbă română, cât și de limbă rusă, trebuie familiarizaţi

CMYK

Reflec\ii 21 IUNIE 2013

cu ele. Ca, de altfel, și cei din România. Astfel, începând cu ziua de 17 iunie, colaborarea academică dintre Universitatea Populară și profesorul Dughin și-a luat startul. În această zi am avut patru apariţii publice comune: o întâlnire cu tineretul, la care au participat discipolii mei din organizaţia „Noua Generaţie” și cursanţii Universităţii Populare, o discuţie la sediul universităţii mele, cu prezenţa unor personalităţi marcante din lumea academică și universitară, feţe bisericești, politologi, jurnaliști și lideri regionali, precum și două apariţii televizate la „Jurnal TV” și la „Publika TV”. Transmisiunea în direct pe portalul www.privesc.eu a întâlnirii de la ora 17.00, care a durat peste două ore, a acumulat un număr-record de peste 150 000 de accesări. Le aduc pe această cale tuturor participanţilor la aceste întâlniri, ca și colegilor din presă, sincere mulţumiri pentru interesul și deschiderea lor. Sunt fericit că bucuria a fost reciprocă. Atât profesorul Dughin, cât și publicul au trăit momente de o aleasă satisfacţie. Apariţia lui în spaţiul public din ţara noastră a reușit să ridice ștacheta dezbaterilor la un nivel intelectual deosebit de înalt. Este adevărat, unii comentatori de serviciu n-au scăpat prilejul să înţepe oaspetele meu.

Cauzele acestor înţepături sunt la suprafaţă. Însăși raportarea la Dughin, chiar și critică, îi scoate cumva în prim-plan. Dar, în egală măsură, este adevărat și altceva. Inerţia de gândire și clișeele ideologice, ce le ţin loc de eșafodaj intelectual, nu le-a permis să facă un efort de depășire a propriilor prejudecăţi. Bălăcirea într-un sistem de referinţă opac, fragmentar și autosuficient, pliat pe dogmele în vogă ale discursului dominant al liberalismului prost înţeles, a apărut de această dată într-un contrast izbitor cu anvergura academică a unei personalităţi de talie universală. Cine va face măcar un minim efort să parcurgă cel puţin lista monografiilor și a manualelor acestuia, accesând Wikipedia, studiate azi în zeci de universităţi ale lumii, își va face o impresie mai bună despre calibrul acestui gânditor de primă mărime. Iar atunci când profesorul operează cu autori ca Rene Guenon, Julius Evola, Mircea Eliade, Martin Heidegger, Jaques Ellul, Jean Baudrillard, Gilbert Durand, Alain de Benoist sau Claudio Mutti, a-i replica din perspectiva unor frustrări istorice, a unor naivităţi de ordin geopolitic sau din poziţia de simbriași ai unor instituţii occidentale finanţatoare de „(de)formatori de opinie” este deopotrivă descalificant și ridicol. Cum ridicole și contraproductive sunt și isteriile antirusești, izvorâte din obsesiile noastre etnocentriste și din tragediile reale din trecut, care ghidează atâţia naivi de duzină să cultive în continuare imaginea „dușmanului extern” în persoana Rusiei și, simetric, al „amicului extern” în persoana UE și SUA. Toate aceste abordări paseiste menţin ochelarii de cai bine fixaţi pe figurile patrioţilor de mucava și a prooccidentalilor înseriaţi. Se știe bine că, atunci când toţi gândesc la fel, de fapt, nimeni nu gândește. Iar a opera azi cu categorii consumate în secolele XIX și XX și a lupta din răsputeri cu defunctele imperii, ţarist și sovietic, înseamnă a rămâne prizonier al unei optici expirate definitiv.

Cei care se ambiţionează să rămână în căruţa conceptuală de ieri poate ar înţelege un pic mai mult despre noile realităţi dacă s-ar întreba de ce azi Germania, Franţa sau Italia, de pildă, au cele mai bune relaţii politice și economice cu Rusia. A ne complace în continuare în rolul ingrat de parte a cordonului sanitar instalat de

americani în zona Europei Centrale și de Răsărit, care include și o parte a noilor state independente din fosta URSS, este cel puţin naiv, dar și periculos pentru interesele noastre naţionale. Iar a nu vedea în birocraţia europeană și în grupurile de influenţă financiară, politică, mediatică și militară americane riscuri reale de desuveranizare a ţării, de colonizare economică, culturală și informaţională, înseamnă a nu înţelege de ce suntem din ce în ce mai săraci cu tot cu „povestea de succes” inventată de comisarii europeni pentru uzul proștilor de la noi. Și a nu realiza cauzele reale ale „nomadismului în masă”, ce transformă ţara noastră într-o societate pe cale de dispariţie, înseamnă a accepta postura de victimă inconștientă care merge de bună voie în hăul ademenitor al noului cominternism. Câţi dintre cei care se înghesuie în spaţiul public și ne vrăjesc de la televizor în fiecare seară au auzit despre faptul că ceea ce reprezenta capitalismul de altă dată nu mai există, că acesta a devenit speculativ, că banii virtuali domină producţia, că liberul schimb e doar în favoarea marilor companii transnaţionale? Și că statul social nu mai există nici în Occident, că sindicatele își pierd orice valoare în ţările tradiţional dezvoltate, că banii au devenit apatrizi și flotanţi, că nu organismele internaţionale, ci corporaţiile transnaţionale conduc lumea, că în Europa și America ceea ce era clasa de mijloc se dezagreghează vertiginos, că fantastica concentrare de capital îi transformă pe cei bogaţi în și mai bogaţi, iar pe cei săraci în și mai săraci. Câţi dintre actorii și comentatorii politici (pentru că de gânditori politici nici vorbă nu poate fi pe la noi!) realizează că, prin ceea ce fac și prin ceea ce enunţă în spaţiul public, ei se transformă, de fapt, în niște „piloţi orbi”, ca să-l citez din nou pe Eliade? Prea puţini, în mod evident. Și dacă neștiinţa e o scuză pentru un om de rând, ea devine periculoasă atunci când este apanajul unei false elite, rupte de propriul popor, de tradiţia, de religia și de nevoile ei. Marele sociolog român Dimitrie Gusti numea această ruptură între mase și ierarhiile administrative „conflictul dintre stat și naţiune”.

Cine nu vede că ţara noastră, ca, de altfel, și toate ţările din regiune și majoritatea ţărilor lumii, este supusă unui masiv proces de desuveranizare și de subordonare unor interese strategice, de ordin politic, economic și cultural de către grupurile de influenţă din SUA? Anume reţelele bazate în SUA se ambiţionează să instituie o lume unipolară sub dominaţia lor, iar cel care ignorează acest adevăr ori e orb, ori tocmit de acestea. Să facem un exerciţiu de comparaţie. Așa cum bolșevicii sovietici, artizanii URSS, au distrus și au subjugat mai întâi poporul rus și doar după aceea alte popoare, care s-au pomenit sub dominaţia unui regim antinaţional și opresiv, controlat de o clică de aventurieri dogmatici, astăzi poporul american a căzut sub dominaţia unor oligarhii și grupuri de interese, care recurg la subjugarea altor ţări și popoare. Sub comunism, instrumentele predilecte de înrobire erau cele militare, acum, de cele mai multe ori, nonmilitare.

Astăzi, în locul baionetelor și al tancurilor folosite de regimul bolșevic, sunt utilizate instrumentele capitalismului cămătăresc, ale propagandei și ale înhămării elitelor corupte din ţările-ţintă la carul noului imperialism. Desigur, când e cazul, și forţa armată e aplicată din plin de către colonizatori. Între colonialismul sovietic și cel american diferenţele sunt minime. Ele ţin de tipul de retorici și de metode. Ţinta e aceeași –

subjugarea lumii sub pretextul unei ideologii mesianice universaliste.

Iar principiul bolșevic „Cine nu e cu noi este împotriva noastră!” (iată o convertire diabolică a Cuvântului Mântuitorului la interesele servanţilor întunericului!) a trecut în mod firesc și aproape pe neobservate din discursul comunist în cel globalist.

Comunismul sovietic și globalismul american sunt, din acest punct de vedere, fraţi gemeni. Este vorba de două ideologii totalitare ce tind să cucerească lumea uzând teorii politice parareligioase.

Comunismul sovietic a murit.

Globalismul american încă nu. Am luptat împotriva primului. Astăzi e timpul să rezistăm în faţa celui de-al doilea. Pentru că și de această dată se ţintește în credinţa noastră, în cultura noastră, în tradiţiile noastre, în independenţa noastră, în familiile noastre, în viitorul nostru, dar, mai ales, în șansa noastră de a înţelege rosturile profunde ale omului și răspunderea lui faţă de Dumnezeu. Iar Aleksandr Dughin și alte minţi luminoase de pretutindeni sunt aliaţii noștri în duh, în credinţă și în acţiune. Pentru cei care mai au îndoieli că lucrurile stau anume așa și că realităţile din America și Europa sunt mult mai crude decât ne sunt prezentate, iar comparaţia pe care o fac între comunismul sovietic și consumismul occidental e perfect valabilă, cred că ar fi util să facă niște lecturi în plus, parcurgând autori relevanţi în acest sens. Rușii Ivan Ilin, Aleksandr Soljeniţân și Aleksandr Dughin, americanii Paul Gottfried, David C. Korten, William Greider și sud-coreeanul Ha Joon Chang ar fi doar câţiva dintre cei care ar putea limpezi minţile multora dintre noi.

Orice abordare schematică, în alb și negru, este contraproductivă într-un efort de analiză. Din această perspectivă, aflarea lui Dughin la Chișinău este și ca o ședinţă de psihoterapie colectivă, ce ne poate ajuta să depășim frustrările noastre mai vechi, românofobia și rusofobia. Dragostea lui pentru cultura românească, cunoașterea profundă a filozofiei românești, a lui Mircea Eliade, Nae

Ionescu, Lucian Blaga și a atâtor altora este semnificativă în acest sens.

Pe de altă parte, cine, în loc să ţină la tradiţie și la adevărata cultură, aplaudă, alături de perversele grupuri de influenţă din exterior, căsătoriile unisex, homosexualitatea, paradele gay-lor și exhibiţiile ritualice ale grupului „Pusy Riots” în Catedrala „Hristos Mântuitorul” de la Moscova este liberal, iar cine le dezaprobă este un om normal. Presiunile din afară, tot mai perfide și mai insistente, ne determină să căutăm confraţi de idei.

Două fenomene mari, până la urmă, fac istoria: ideea și voinţa. Restul e deșertăciune.

Moldova are nevoie de fortificarea unui nou curent de opinie: tradiţionalist, conservator, creștin. Iar cele două idei directorii – una metafizică și cealaltă fizică – sunt complementare: credinţa religioasă și renașterea economică. Adică planul spiritual, ce primează întotdeauna, determină planul material. Dacă vom face ordine în sufletele noastre, în setul de valori pe care le împărtășim, vom reuși să facem ordine și în gospodăria noastră, în economie. Independenţa noastră spirituală și intelectuală va determina independenţa noastră politică și economică. Iar cine are mentalitate de vasal, cine are sindromul de apendice al celor mari, cine caută să aștearnă interesele noastre naţionale sub picioarele unor structuri ciclopice din exterior, de la care așteaptă rezolvarea problemelor noastre, greșește amarnic. Cine se teme ori se frige de un dialog direct cu oameni de talia lui Dughin și vede în el un exponent al imperialismului rus, acela suferă de o acută cecitate intelectuală, dar și de o miopie geopolitică regretabilă.

Influenţa culturii române și a culturii ruse asupra Moldovei trebuie convertită într-un avantaj, într-o confluenţă care să nu știrbească, ci să șlefuiască și să întărească profilul identitar al colectivităţii noastre.

Contradicţiile și confruntările istorice dintre cele două ţări trebuie transformate în consonanţe spirituale și culturale, iar rivalităţile și geloziile reciproce de ordin geopolitic trebu-

9

FLUX

ie redimensionate în complementarităţi de interese între cele trei ţări și naţiuni. Noi nu mai suntem nici periferia Imperiului ţarist, nici partea răsăriteană a României Mari, nici republică sovietică. Iar dacă din interior sau din cele două capitale, Moscova și București, pentru unii noi suntem doar o zonă recuperabilă, un teritoriu pierdut provizoriu și bun de readus sub administraţia uneia dintre ele, noi înșine, prin performanţele noastre culturale, politice și economice, prin diplomaţia și prin elitele noastre, avem datoria să arătăm că acest pământ este doar al nostru, al morţilor noștri, al celor născuţi aici, ca și al urmașilor noștri. Iar patriile noastre istorice, vitrege sau drepte, după caz, sunt privite astăzi de noi cu egal respect și consideraţie, dar și cu demnitate. Nu vom practica nici aroganţa, dar nici docilitatea, vom absorbi cu egală sete cele două culturi și vom produce noi înșine valori demne de remarcat atât acasă, cât și în ţările vecine. Splendoarea unui popor nu se măsoară în întinderi geografice și nici în veleităţi imperiale, ci în contribuţia la valorile lumii. Iar cine are complexe de persoană care face parte dintr-un popor de mâna a doua, ba agresiv, ba obedient, nu face decât să dezavantajeze propria ţară.

Pe curând, dragă prietene Aleksandr Dughin. Cred cu tărie în destinul ţării mele, în vocaţia ei unică și în locul ei de cinste într-o lume a simfoniei dintre popoare, a polifoniei culturale și identitare, a complementarităţii și echilibrului între naţiuni, care să se măsoare nu atât în cifre sau potenţial militar, cât în performanţe ale minţii și ale creativităţii. Într-o lume unipolară există loc doar pentru un stăpân și mai mulţi lachei.

Dar într-o lume multipolară e loc de cinste pentru fiecare neam. Moldova poate și trebuie să participe la procesul global de reconfigurare geopolitică a lumii. Ca un actor matur, demn și capabil să-și onoreze rolul său inconfundabil în interacţiune cu alte neamuri.

Iurie ROŞCA, Chişinău, 19 iunie 2013

FLUX

10

Interviu 21 IUNIE 2013

A revenit vremea lui Eminescu Un interviu cu filozoful Constantin Barbu, realizat de jurnalista Loreta Popa, de la ziarul Lumina - Mihai Eminescu. Un nume pe care românii îl au în suflet, dar îl cunosc atât de puţin. Din ce în ce mai mulţi tineri aproape că nu știu nicio poezie de-a poetului nostru nepereche, dar să mai cunoască publicistica incredibilă a acestuia. Ne mai atinge astăzi Eminescu?

- Eminescu este înstructurat românităţii. Într-un fel, vorbim limba genială forjată de poet. Eu îl numesc pe Eminescu scriitor historial, înţelegând prin historial scriitorul transgresor, adică are acel mental care traversează secolele istoriei și în palierie, și în viitor. Faptul că magia lui Eminescu îi atinge pe români se poate explica prin genialitatea peceţii lui lingvistice, prin adevărul pe care l-a slujit (implicit fiinţa și realitatea – fiindcă ele sunt identice adevărului), prin codul pe care l-a ghicit (poetul vorbea despre “… a-nvăţaţilor ghicire”, despre „enigma vieţii”). Tinerii știu totuși, cel puţin, poeziile celebre ale lui Eminescu. Deja a revenit vremea lui Eminescu.

- Ce ar trebui să știe românii despre codul Mihai Eminescu?

- Dacă românii ar putea ști ceva esenţial despre Eminescu, acest esenţial este chiar codul lui Eminescu. Problema este extrem de dificilă, dar în vorbe simple “codul” înseamnă gramatica ritual-nihilistă care a absorbit și adăpostește în ea tot ceea ce este abisal într-un om drept, bun, adevărat.

Eu am publicat o serie de 20 de volume (Codul invers. Arhiva înnebunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu) în care am încercat să arăt cu documente, acte, înscrisuri tragedia desfășurată între 1883 și 1889. Eminescu a fost nu numai umilit, ci și martirizat. Din „omul sacrificat”, Eminescu a devenit sacrificatorul nobil. De aceea am numit invers codul lui Eminescu, fiindcă poetul nostru genial și gânditorul historial a răsturnat drumul pe care i l-au așternut Maiorescu și Regele, turnându-le drumul în cap cu praf și pulbere cu tot.

Titus Livius Trifu, alias Maiorescu, s-a comportat aşa cum era, ca un agent dublu. Manolescu îi merge pe urme - Ce a însemnat Titu Maiorescu pentru Eminescu, din punctul dumneavoastră de vedere?

- Puţini mai știu că pe Titu Maiorescu îl chema Trifu (pe grecește ar fi fost un nume mai frumos, păstrând urmele întreitei străluciri). Titus Livius a fost întotdeauna gelos pe supremaţia genială a lui Eminescu.

Chiar în însemnările zilnice, când își povestea în nemţește excursiile, se autointitula Führer, conducător de excursie. Vă daţi seama ce era în capul lui când credea că va civiliza poporul român cu formele fără fond. În unul din ultimele sale articole, Eminescu își bate joc în chip

direct de teoria lui Maiorescu, arătând unde a dus civilizaţia română această ușoară teorie, compusă de un om superficial, dar orgolios peste margini…

Maiorescu s-a comportat așa cum era: ca un agent dublu. Pe de-o parte, își arăta faţa de protector al lui Eminescu, pe cealaltă parte, acţiona ca un führeraș care îl bagă în cămașa de forţă și trimite poliţia ca să-l interneze la Caritatea lui Șuţu.

Lumea culturală românească nu este în stare să se dezmeticească, altfel ar vedea în textișoarele lui Maiorescu scrise despre Eminescu

el pe nume Cărtărescu, alt plagiator. Ce să-i ceri lui Manolescu? Să-l citească pe Kant? L-am provocat public să scrie 20 de pagini despre Luceafărul lui Eminescu ca să vadă populaţia cât e de analfabet în materie de Eminescu. Veţi vedea că nu va scrie niciodată. Că e greu.

Interpretarea supremă pe care a dat-o Manolescu Luceafărului lui Eminescu este aceasta: “Demiurgul îi promite lui Hyperion marea cu sarea” (citez din memorie). Când zici Eminescu, spui Perpessicius (ca editor, continuatorul Petru Creţia fiind plagiator și superficial, mai

Cât privește dorinţa de “denigrare”, ea provine din analfabetismul denigratorilor. Eu recompun și tipăresc Biblioteca lui Eminescu (după însemnările sale, deci după probe și documente) și această bibliotecă este absolut fenomenală. Cine va citi cărţile pe care le-a citit Eminescu va înţelege ce înseamnă să ai codul historial al spiritului indo-european (de ce nu învaţă Manolescu cu Bot și Boia limba sanscrită după Bopp, ca Eminescu? – simplu de răspuns: nu le-ar folosi la nimic!).

Un analfabet, ganeful Ornea, zicea, săracul, că Eminescu ar fi fost autodidact! Ce poţi să-i zici ipochimenului decât că e ipochimen…

Cine erau agenţii anti-Eminescu

niște banalităţi compuse de un simplu universitar ratat. Ca să fim brusc contemporani, uitaţi-vă peste paginile din Istoria critică scrisă de Manolescu, un eminescolog necalificat (ca să ne distrăm, vă voi spune că o citează pe inexistibila Bot împotriva lui Iorga și Noica!).

Nefiind suficientă inexistibila Bot, se mai apucă și istoricul Boia să scrie enormităţi ieftine și triste care sună cam așa: “Cazul mai delicat este al lui Mihai Eminescu, „poetul naţional” și, mai mult decât atât, marele mit românesc, personalitatea socotită drept culmea de nedepășit a spiritualităţii autohtone. (…) Ceea ce se joacă acum e strict rămânerea lui – nesigură – în vârful ierarhiei literare românești. Tot mai mulţi tineri nu vor să mai audă de o poezie care nu mai corespunde sensibilităţii lor, iar în capitolul pe care Nicolae Manolescu îl consacră în Istoria critică a literaturii române (2008), rezervele, destul de severe, concurează cu aprecierile binevoitoare, și ar fi fost poate și mai nete, dacă subiectul ar fi fost cu adevărat “liber”…”. Numai că Manolescu nu se pricepe la genii: pentru el nici Eminescu, nici Blaga, nici Noica nu sunt teribili.

Plagiatorul Manolescu o ţine una și bună cu flatulenţa inventată de

mult mistificator al textelor eminesciene, permiţându-și nu numai o rară harababură în editarea teatrului eminescian, ba chiar “facerea de versuri”…), spui G. Călinescu. În rest, nu mai sunt decât capitole în cinci-șase comentatori…

Săracii ipochimeni ca Zigu Ornea - A fost un student minuţios, incredibil de dornic să cunoască, să înveţe, să acumuleze. Din păcate, nu a avut posibilităţi financiare să dea și doctoratul. De unde această dorinţă impetuoasă de a i se denigra până și acea perioadă a vieţii?

- Eminescu a studiat la Viena și Berlin cu cei mai mari profesori europeni ai epocii. A avut posibilităţi financiare pentru doctorat, dar firea lui “ticăită” (cuvântul îi aparţine) l-a făcut să viseze puţin prin Iași, lucru fatal. Poate și autoexigenţa teribilă l-a făcut să ezite să-și treacă doctoratul. Puţini știu ce teribili erau profesorii lui Eminescu, ce carte știau! Cred că Eminescu și-a dorit un răgaz de pregătire (traducând din Kant), iar apoi a amânat și a tot amânat. Cred că nici traducerea din Leskien nu este străină de proiectul doctoratului.

- De ce această feroce încercare de înlăturare a sa de pe toate planurile, inclusiv cel fizic?

- În 1883, Regele (speriat de posibilitatea detronării de către ruși) a semnat un Tratat secret cu AustroUngaria, și, din disperare, a acceptat și un punct 2 (fatal: Regatul Român se angaja să nu treacă munţii în Transilvania). Eminescu cunoștea tratatul și a scris și împotriva Regelui, și a feloniei de la Viena. P.P. Carp (ambasadorul Regatului la Viena) s-a gândit că Eminescu trebuie “potolit” (este cuvântul său), Regele l-a “desemnat” (prin Mite Kremnitz) pe instrumentul Maiorescu să execute sacrificiul. Voi analiza în 12 volumașe care vor apărea lunar această tragedie sacrificatoare. Nu degeaba scrie Nietzsche că: “Hohenzollernii sunt o rasă de criminali stacojii”.

Chiar numele Împăratului Franz Josef apare pe rapoartele scrise de agenţii austro-ungari împotriva lui Eminescu (toţi cei nouă agenţi sunt evrei austrieci și evrei maghiari, de aici și falsificatoarea acuză că Eminescu ar fi fost antisemit!). Astăzi se derulează o încercare de distrugere a “simboalelor”, cum ar fi spus părintele Stăniloae. Dar numai proștii analfabeţi cred că un simbol poate fi distrus. Cine nu știe greacă veche, nu știe ce este simbolul și mănâncă degeaba banii “filantropului” Soros, ca să nu-l numesc…

Pe Eminescu îl iubeşti ca pe o Icoană - Până unde merge sinceritatea omagiului românilor astăzi?

- Sinceritatea omagiului românilor, cum o numiţi dumneavoastră, dacă este sinceritate, dacă este oma-

giu (omagiul face parte din ritualul sacrificial indo-european, așadar este și cifru, și cod), și dacă românii sunt români merge de la inima lor până la inima lui Eminescu. Poţi să-l iubești pe Eminescu și doar cu gândul curat, nespunând niciun cuvânt.

O iubire mutuală, simplă.

Agenţii anti-România l-ar sufoca azi pe Eminescu - A schimbat mentalităţi prin articolele sale. A mai rămas ceva din acea presă din care a făcut parte Mihai Eminescu? Dacă ar trăi acum, ar avea o șansă să mai schimbe ceva prin articolele sale Mihai Eminescu?

- După părerea mea, Eminescu încă nici n-a început să schimbe mentalitatea. Articolele sale politice sunt necitite, iar puţinii care leau răsfoit nu cunosc epoca în profunzime, așadar nu înţeleg aproape nimic (cred că numai Vatamaniuc face excepţie, un academician român pe care mediul știinţific de astăzi nu-l onorează cum ar merita).

Dacă ar trăi acum și l-am percepe drept contemporan, Eminescu nu ar fi luat în seamă. Pe Eminescu îl luăm în seamă numai știind cine a fost Eminescu. Dacă Eminescu ar fi Eminescu azi, te-ai putea trezi cu orice derbedeu politic că-l învaţă carte și-i arată viziuni. Astăzi suntem sufocaţi de agenţi de influenţă plătiţi din afară (și dinăuntru) care oricând îţi pot compune o „lovitură de stat” (dată chiar de popor), o imaginară aplecare către Rusia sau China (de parcă Dostoievski este romancier american și hârtia a inventat-o Willi), astăzi suntem sufocaţi de falsificatori și de proști (care te ameninţă că nu iubești Europa, de parcă ai putea să nu te iubești pe tine însuţi). Marile probleme ale României sunt falsificările și minciuna care duc la distrugere și decădere, incorecta ierarhie, injustiţia care produce metastaza societăţii, încercările de distrugere a simbolurilor și miturilor naţionale (imbecilităţi spuse împotriva lui Eminescu și Mihai Viteazul, în ultima vreme nesimţindu-se bine nici Mircea cel Bătrân, nici Ștefan cel Mare, nici Blaga, nici Noica…), lipsa unui proiect de integrare reală a României în Uniunea Europeană, lipsa unui mare proiect de ţară. Vom trăi, ca să vedem!

- Vă mulţumesc pentru interviu și vă rog să publicaţi textul întreg.

Sursa: Ziaristi Online

11

Cultur=

21 IUNIE 2013

FLUX

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

PROVIDENŢA E CU NOI. DAR SĂ ŞTIM A O AJUTA

21 iunie

(Pagini de jurnal)

3.XI.1990 Subscriu cu toate pixurile pe care le am și le voi avea la îndemână la mărturisirea ce urmează, una de alter ego. De altfel, și în alte interviuri, „ușor alintatul” Mircea Cărtărescu oferă lecţii de sinceritate pură. Oricum, e greu să presupui că ar cocheta… „Corespondent: – …Spuneai așa (transcriu): «Întotdeauna am citit «vieţi» (confesiuni, jurnale, corespondenţă). Mi s-a părut că viaţa e lăsată în umbră în raport cu scrisul popriu-zis». Ai putea vorbi mai mult pe tema asta?

Mircea Cărtărescu: – Oamenii, în general, mă plictisesc foarte tare. Abia dacă îi observ.

N-am să fiu niciodată un bun prozator, în sensul clasic al cuvântului, pentru că simţul meu de observaţie a comportamentului uman e blocat de sentimentul inutilităţii. Marii prozatori s-au interesat de omul umil, lipsit de destin, sortit să orbecăiască în subteranele existenţei. Pe mine dramele gen Marmeladov mă lasă complet rece. Imediat tresar însă la drama gen Efimov Artistul – toată viaţa lui vreau s-o cunosc în cele mai insignifiante detalii. Oamenii care nu citesc și nu scriu, care trăiesc în afara unei conștiinţe a culturii îmi par realmente a trăi undeva sub pământ și mi se face groază uneori că aș fi putut fi unul dintre ei, așa cum noaptea, înainte să adorm, mă înnebunește gândul că m-aș fi putut naște o amibă sau o râmă și că aș murit fără să știu că trăiesc. Pe lângă acest gând terifiant, simplul gând al morţii este aproape o consolare. Iar artiștii mă interesează în măsura în care mie însumi îmi place să mă cred unul dintre ei. Citesc cu pasiune biografiile lor ca să găsesc în ele detalii din biografia mea. Compar anii când au debutat și când și-au scris operele principale cu aceleași date din viaţa mea. Îi invidiez pe cei care au trăit mult și mă uimesc cei care au murit mai tineri decât mine (la vârsta mea de acum) și totuși au dat o mare operă. Este un joc care poate părea naiv și grandoman, dar totul vine din admiraţia fără limite pentru câteva zeci de oameni care au reușit să-și stoarcă sufletul și trupul ca să lase în urmă cochilia uscată și esenţială a unei opere mari. M-aș lăsa jupuit de viu ca să pătrund între ei. Citesc deci vieţile artiștilor, ca și mărturisirile lor directe din jurnale sau scrisori pentru că mă interesează viaţa mea individuală, pentru că eu însumi sunt pentru mine unicul obiect de studiu, iar ei îmi sunt dragi în măsura în care îmi seamănă. Din păcate, aceste comparaţii compulsive scot la iveală mai mult deosebirile, mai curând lenea și mediocritatea mea, mai degrabă lipsa unei reale nebunii (sau cenzurarea drastică a ei), atât de caracteristică artiștilor de rasă”.

12-19.XI.1990 O deplasare captivantă Iași–Bacău–Roman, împreună cu soţia Zinovia. În fosta capitală revăd oameni dragi sau buni. Ilisei, Ciucă mă așteptau cu întâiul meu onorariu de la radio: 1 mie de lei. Ilisei pleacă la Chișinău, la 60 de ani ai radioului de peste Prut. Cu Valentin pun la cale niște eventuale colaborări ale sale cu presa chișinăuiană. Cu regret, nu am putut să-l revăd la întoarcerea mea la Iași. Îi văd pe Dobrescu, Brumaru, Codruţ de la „Convorbiri literare”, unde mi-a fost publicat un grupaj de versuri. Pe Holban, care, ca orice redactor-șef, la „Cronica” are probleme grozave cu tipografia, hârtia, trecerea la economia de… bișniţă.

Vizită la familia Dascălu. Dragul de Aurel se arată generos, dăruindu-ne un peisaj de bună calitate artistică.

Emoţionanta întâlnire la școala ieșeană nr.

36, clasa a patra. Versuri, ghicitori, întrebări și o… căpiţă de flori, zeci de sărutări cu picii care mi le oferă. Și iarăși cadou, un minunat goblen micuţ lucrat de acești meșterici-făurici. Școală excelent amenajată, curată, chiar dacă se învaţă în trei schimburi.

Spre Bacău, luăm trenul de Piatra Neamţ.

Vagoane etajate, prost întreţinute. Staţionări frecvente, aflux și reflux de navetiști. Istorisirea domnului care a lucrat la amidon, apoi la fabrica de bere; sincera sa confesiune că nu se va putea lăsa de consumul lichidului blond: „Iam spus directorului: sunt om primitiv, dar am răspuns la orișicare întrebare”.

După 4 ore de semichin, la Bacău suntem întâmpinaţi de excepţionalul coleg și om Sergiu Adam și de colegul său de redacţie Iacob Florea. Mai așteptăm un sfert de oră pe peron, sosește trenul de Suceava, din care coboară Marcel Mureșan.

La hotelul „Decebal” îl cunosc pe Laurenţiu Ulici, care își uimea confraţii băcăuani prin erudiţia sa literaturologică. Aceștia alegeau, în mare discreţie, un scriitor pe care, după 15 întrebări la care se cerea a răspunde doar „da” sau „nu”, ori „nu știu”, Ulici identifica scriitorul. Se ghicise chiar și… pe sine! Băcăuanii insistă să fac și eu o alegere. O fac, spunându-i numele lui Adam.

Ulici interoghează. Însă criticul eșuează! Nu l-a ghicit pe… A. E. Baconsky! Bucurie în rândul băcăuanilor. Ulici cam dezorientat. Prima sa „înfrângere”. Mă rog, joc de literaţi maturi.

Marea surpriză: la Centrul Internaţional „Gheorghe Apostu” sunt declarat unul dintre laureaţii premiului revistei „Ateneu” pentru poezie și publicistică. (Da, am apărut aici cu două eseuri și un grupaj de poeme.) Primesc distincţia împreună cu reputatul Zigu Ornea (premiul special), Eugen Uricaru (proză), Laurenţiu Ulici (critică literară), Cristian Teodorescu (autori tineri). Premiul mi-l înmână Eugen Simion. Tot aici îl cunosc pe Nicolae Manolescu, cu care, în aceeași zi, împreună cu Sergiu Adam, mergem la întâlnire cu elevii liceului „Bacovia”. Atmosferă excelentă. Adolescenţi bine instruiţi, curioși. Cineva citează din poezia… mea. Surprins. Flori și autografe. Manolescu îmi solicită versuri pentru „România literară”, iar Ulici – pentru „Luceafărul” La Teatrul Bacovia – un spectacol, ceva Alecsandri, ceva Caragiale. Trupă de bună ţinută. Vizită la generoasa – de asemenea! – familie Galben. Corneliu îmi oferă și onorariul pentru versurile publicate în „Deșteptarea”, la care este angajat.

Un om de mare suflet și incontestabilă erudiţie – poetul Octavian Voicu (Pușculiţă) ne este ghid în drumul spre Tescani – locuri legate de destinul lui George Enescu. Facem popas la două vechi bijuterii de artă rurală: bisericuţele de lemn de la Luncani și Merișor.

Admirabile!

La Tescani este și veșnic va fi prezent spiritul lui Enescu. Aici fusese exilat și actualul ministru al Culturii, Andrei Pleșu, vizităm și biblioteca pe care o îngrijea el, cu volume numerotate și ordonate de subtilul estetician-filosof.

Domnul Voicu face tot posibilul să ajungem și la Valea Arinilor. Vizităm școala, biserica, satul, casa directorului, dl Pruteanu. Moldovenii rămân moldoveni: generozitate, omenie, căldură sufletească, simplificare la maximum a etichetelor pretenţioase, inutile.

Bacăul – tradiţional târg moldav. Patria lui Alecsandri și Bacovia. Asistăm la deschiderea casei-muzeu a bardului de la… Bacău (firește, și de la Mircești). Întâlnim mulţi basarabeni: pedagogi de la Orhei, bibliotecari chișinăuieni, Pavel Savin de la Teatrul „Luceafărul (Chișinău), elevi, studenţi basarabeni ce învaţă aici.

Monumentul lui Bacovia, curios și… înviorător. Expoziţia marelui nostru contemporan Horia Bernea.

Destăinuirile deloc plăcute ale lui Ulici la adresa lui V., L., D. etc. D. este iarăși înfrânt precum la Cotnari. Pavel Savin remarcă… remarcabil! – „Cum să-l aibă la inimă, dacă el, D., vine la români cu ţinută de reprezentant al…

Uniunii Sovietice?”. Firește, prea multă politi-

că, laudă plângăreaţă – în loc de artă, estetică, sentiment și gând ales. Aceasta îi supără pe Manolescu, Ulici, pe alţii care nu ţin la Păunescu. Alături de ai noștri, Ulici făcu praf din Ioan Alexandru… De, pluralism și tulburare de opinii… Să ne ascultăm…

Vizităm orașul. Biserici vechi, atelierul unde se confecţionează mobilier pentru lăcașele de cult.

Apoi, capitalul oraș Roman. Minunata familie Agachi! Locul unde a fost decapitat Miron Cosin, bustul cronicarului. Renumita episcopie de Roman. La Iași ne aduce cu mașina draga de Coca Agachi. De la Iași – la Mogoșești. Familia Fluturel. Doamne, de atâta omenie, bunăvoinţă și nedespărţire frăţească ne doare dulce, dulce, dulce inima. Cine ar putea să ne despartă? Providenţa e cu noi. Dar știm a o ajuta. Cred că viitorul ne aparţine. Prin reunire. În seara de rămas bun, la Bacău l-am cunoscut pe Nicolae Preda, fratele marelui Marin Preda. Azi, la telefon, cineva îmi spune că preabunul bătrân mi-a expediat niște cărţi – sunt nerăbdător să văd acest dar ce-și sporește înzecit valoarea datorită inimii din partea căreia vine.

27.XI.1990 Am citit „Rusoaica” lui Gib I. Mihăescu. Proză 0:0, adică – pe lângă calităţile pe care le are, se aranjează tot atâtea sincope, păcate, elemente de prost gust, dezorientare etnică și naţională. Evident, autorul a fost unul dintre tragicii tributari ai obsesiilor sexuale bolnăvicioase. Mă rog, iese că sunt la curent și cu acest roman din care, de altfel, desprind și semnificaţia peiorativă a substantivului „Vasilache”: „…niciodată nu vei izbândi să joci… decât rolul unui Vasilache… Și tocmai pentru ca să nu rămân în ochii ei un biet Vasilache, bătui cu pumnul în masă…

– Jurământul de a nu te lăsa vreodată să fii Vasilache… nici în ochii altora… nici în ai tăi…”.

Graţie întâmplătoarei întâlniri cu Ion Gh. Șvitchi, îl cunosc pe Mitropolitul Olteniei – Nestor Vornicescu (îl vizităm la etajul 19 al hotelului „Cosmos”). E basarabean de la Lozova/Vorniceni. Multă discuţie, câteva sticle de șampanie. Doct, informat. A mizat pe știinţa de carte, rămânând, în același timp, fire simplă, dar forte de codrean. Are păreri destul de nefavorabile despre ardeleanul BănulescuBodoni („lacheu ţarist”! – zice). Îmi dăruiește o superbă carte a sa – „Biruit-au gândul”, editată luxos. Și o alta, „Aethicus Histricus” – muncă de cercetător atent și meticulos (a fost bibliotecar la mitropolia ieșeană).

Alte întâlniri/reîntâlniri: Radu Cârneci, Vasile Andru („Viaţa românească”), Ion Adam, Arcadie Donose, Gheorghe Popa (Bacău, Centrul Internaţional de Cultură „Aposu”), Octavian Ghibu, alţii.

Oricum, atare cunoștinţe vor fi mai frecvente, deoarece am acceptat, în sfârșit, postul de șef la relaţii literare la US (funcţie de vicepreședinte).

30.XI.1990 Duminică plec la București: manifestări Perpessicius, Stănescu ș.a. la Muzeul Literaturii Române.

7.XII.1990 Bietul M.! Dumnezeu, făcând o minune (după groaznicul accident), i-a dat zile în continuare. Trăiește trupește, însă se sinucide sufletește. Declarând la o plenară a comuniștilor că este mândru că este membru al partidului lui Lenin și că partidul trebuie să redevină stăpân în ţară (!) – aberaţii publicate și în presă; colegul și-a dat cu barda în conștiinţă… La monumentul Marelui Ștefan stau jur-împrejuri lozinci anticomuniste, iar rătăcitul nostru coleg apără năluca ce bântuie malefic prin Europa. Ce gafă!

Ion Dumeniuc, în „Tinerimea Moldovei”, face publică o opinie mai generală de nedumerire faţă de cele declarate de M. Procesul abia începe. Revină-ţi, dragă M., la atitudinile pe care le-ai avut.

În 21 (respectiv, 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit și nu mai apune la cercul polar.

Această zi marchează solstițiu de vară în emisfera nordică și solstițiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, și cea mai scurtă în emisfera sudică

Evenimente 1607: Este instaurată prima Parohie Protestant Episcopală din SUA, în Jamestown 1633: Omul de știință italian Galileo Galilei este găsit vinovat de către Inchiziție de „bănuită erezie“ pentru apărarea opiniei heliocentrice copernicane, în care se crede că Pământul și alte planete orbitează în jurul Soarelui. Deși a fost forțat în a renega public opinia heliocentrică, pedepsei sale i s-a adăugat și o perioadă nelimitată de arest la domiciliu 1848: În revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”

1940: Al Doilea Război Mondial: Franța capitulează în fața Germaniei 1941: Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21-22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică 1963: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini este ales Papa Paul al VI-lea de către Colegiul Cardinalilor 1965: Trupa „The Byrds” lansează albumul Mr. Tambourine Man 1977: Elvis Presley susține ultimul său concert în Rapid City, Dakota de Sud

Nașteri 1639: Increase Mather, teolog american (d. 1723) 1732: Martha Washington, cea dintâi „Primă doamnă” a Statelor Unite ale Americii (d. 1802) 1774: Daniel D. Tompkins, al șaselea vicepreședinte american (d. 1825) 1821: Henry W. Baker, compozitor al „Hymns Ancient and Modern”, cântec religios anglican neoficial 1850: Enrico Cecchetti, balerin german (d. 1928) 1851: Daniel Carter Beard, organizatorul primei trupe de cercetași din Statele Unite ale Americii 1859: Henry Tanner, artist 1882: Rockwell Kent, artist, pictor, grafician 1884: Marcel Schlumberger, inginer francez (d. 1953) 1891: Hermann Scherchen, dirijor (d. 1966) 1892: Hilding Rosenberg, compozitor 1903: Al Hirschfeld, caricaturist 1905: Jean-Paul Sartre, romancier, dramaturg, filozof francez (d. 1980) 1906: Randolph Edward, jucător de baseball 1912: Mary McCarthy, scriitor 1918: Ed Lopat, jucător de baseball 1921: Jane Russell, actriță 1922: Judy Holliday, comediană, actriță 1923: John Compton, actor 1924: Wally Fawkes, caricaturist 1925: Maureen Stapleton, actriță, câștigătoare a Premiului Academiei 1927: Carl Stokes, comentator TV 1927: Elena Greculesi, pictoriță româncă 1927: Judith Raskin, soprană 1930: Gerald Kaufmann, politician britanic 1935: Françoise Sagan, scriitoare franceză (d. 2004) 1943: Andrei Șerban, regizor român de teatru și film 1953: Benazir Bhutto, politician pakistanez (d. 2007) 1955: Michel Platini, fotbalist și antrenor francez, președinte al UEFA 1961: Manu Chao, muzicant francez 1982: Prințul William de Wales

Decese 1377: Regele Eduard III al Angliei (n. 1312) 1527: Niccolo Machiavelli, istoric, scriitor, politician italian (n. 1469) 1922: Tache Ionescu, om politic român (n. 1858) 1957: Johannes Stark, fizician german (n. 1874) 1978: Pál Auer, politician, scriitor, memorialist, jurnalist și diplomat maghiar (n.1885) 1988: George Ivașcu, istoric și critic literar român (n.

1911)

FLUX

12

Magazin 21 IUNIE 2013

EXPOZIŢII

Pasiuni artistice într-un cadru multicultural la Muzeul Naţional de Artă Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a vernisat marţi, 18 iunie, expoziţiile personale ale artiștilor Gabriele Lockstaedt, Germania – „ Între durere și speranţă” (pictură), și Rick Copsey, Marea Britanie – „PAINTSCAPES” (fotografie). Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Ambasada Germaniei în Republica Moldova și Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova.

Expoziţia „Între durere și speranţă” prezintă circa 30 de lucrări realizate în ultimii ani, dar și o serie de lucrări executate anume pentru expoziţia din Chișinău. Gabriele Lockstaedt propune privitorului o serie de motive florale – atât lucrări abstracte de dimensiuni medii, cât și unele dipticuri mai mari, preluate din cunoscutul concept NEMESIS-PASIUNE. Artista folosește în lucrările sale tehnica mixtă, utilizând acrilicul, pigmenţii, cerneala indiană.

O particularitate de bază în crearea lucrărilor sale este utilizarea cenușii – o substanţă fină care, în concepţia sa, este simbolul joncţiunii între diferite etape ale vieţii umane.

Gabriele Lockstaedt locuiește și activează

în orașul Munich, Germania. Este membră a Asociaţiei Artiștilor Profesioniști de Arte Vizuale (BBK), Bavaria de Sus, membră a Asociaţiei Europene a Uniunilor de Creaţie (GEDOK).

A absolvit Universitatea de Stat din Munich, Germania. A organizat numeroase expoziţii relevante în Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Rusia. Lucrările artistei se regăsesc în colecţii private în Belgia, Elveţia, EAU, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Rusia, SUA. Este Laureată a Trofeului ARTMUSEUM în cadrul celei de-a treia ediţii a Bienalei Internaţionale de Pictură, Chișinău 2013, pentru opera „Arta Zborului”.

Expoziţia „Paintscapes” prezintă o serie de fotografii create la hotarul dintre tehnologiile digitale și tehnicile tradiţionale ale picturii. În cadrul experimentului, autorul tinde să evidenţieze esenţa procesului artistic. Tandemul dintre tehnologiile digitale și esenţa materială a culorilor în ulei creează o nouă imagine artistică, atribuindu-i un conţinut nou.

Rick Copsey locuiește și activează în orașul Manchester, Marea Britanie. Este pictor, curator, teoretician al artei, profesor. Artistul s-a născut în 1964 în comitatul Durham, Marea Britanie. A studiat la Școala de arte din or. Falmouth, teza de master a susţinut-o la Universitatea Manchester Metropolitan.

Actualmente este profesor de teorie a artelor plastice la Școala de arte din cadrul Universităţii din Manchester. Lucrările sale sunt expuse la diverse expoziţii și festivaluri în Marea Britanie și în străinătate.

Expoziţiile vor rămâne deschise pentru public în perioada 18 iunie – 14 iulie 2013.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

MANTA Sat în raionul Cahul, una dintre cele mai vechi localităţi din sudul republicii. Este situat pe o colină din stânga văii Prutului, cuprinsă între lunca râului Prut și o vale pe care localnicii o numesc Baraghina.

Coordonate geografice: 45048’30” lat. N, 28010’ long. E. Suprafaţa teritoriului satului este de 54,6 km2.

Gospodării individuale – 788. Populaţia – 2980 de locuitori. Distanţe: 12 km până la Cahul, 187 km până la Chișinău.

Spre Manta duce unul dintre principalele trasee sudice, șoseaua Leova-Cantemir-Cahul-Giurgiulești. În vecinătatea localităţii se află sate tot de mare vechime: Crihana Veche, Văleni, Colibași, Slobozia Mare, Câșliţa-Prut, Vadul lui Isac. De pe Dealul cel Mare al satului se văd ca în palmă bălţile și lacurile din lunca Prutului: Barcul, Bădelnicul, Dracile, Rătundul, Răcariul, Lișteavul, Bătcăriile, Tinosul. Tot aici și-au găsit popas apele mai multor gârle și gârliţe: Bălacea, Ciortul, Surda. Pretutindeni stuhării de nepătruns, grinduri înierbate, ostroave și popânzaci plutitori.

Sunt deosebit de pitorești aceste locuri, încât nu-ţi obosesc privirea să le cuprinzi pe toate și să le admiri frumuseţea.

Încântat rămâi mai ales de semnificaţia denumirilor pe care le poartă și pe care sunt gata să ţi le tălmăcească oricine, chiar și elevii de școală: Barcul (barc ”lac mic; băltiţă”), Lișteavul (lișteav ”lac cu apă limpede”), Răcariul (răcar “lac bogat în raci”), Bătcăria (bătcărie “lacul pelicanilor”, batcă “pelican”), Tinosul (tinos “lac noroios, glodos”). Mult grăitoare și pline de înţeles sunt și numele locurilor din câmp: Coșeriul, Lunga, Podișul, Scurta, Strâmba, Zăpodia, Zăvoiul, Valea Târgului. Unele denumiri însă te lasă mult să meditezi asupra provenienţei lor: Baraghina, Bădelnicul, Ciortul, Goghia, Privalul, Ușeina. Îţi trezesc curiozitatea și unele cuvinte pe care le folosesc în mod obișnuit localnicii. Rostul și înţelesul lor le cunosc aici, de asemenea, și mic și mare: arcaci ”mică ramificaţie a unei văi”, “vale închisă; hârtop”; boroscai “scai ghimpos cu flori mari de culoare violetă”; foltan ”loc crescut cu stuf”; japșă (japce) “gârlă sau lac cu stufării și păpuriș”, popânzac “insuliţă plutitoare formată din rădăcini de stuf și de ierburi amestecate cu nămol”. Cuvinte vechi-străvechi, păstrate din moși-strămoși.

Satul este vechi și el, având bogate tradiţii istorice. Este identificat

de unii cercetători cu Măneștii din sec. al XV-lea și cu Gocimăneștii din sec. al XVI-lea, fapt pus la îndoială de istorici. Mai sigură pare să fie informaţia documentară din 1502 și 1503 referitoare la un sat Seliștea lui Manea din ţinutul Tigheci, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, împreună cu alte moșii și sate, între care Boiștea, Fărcenii, Frumușiţa. Manea va fi fost un proprietar al moșiei după care a fost denumit vechiul sat.

Manta e denumirea de mai târziu a localităţii. Apare notată pe harta lui Dimitrie Cantemir din 1716 și, ulterior, în mai multe surse documentare. Astfel, dintr-un act din 1733 aflăm сă “sunt supuși la bir oamenii casași din satul Grecenii și din alte sate, anume Baurcii, și Paicul, și Zărneștii, și Frumoasa, și Crihana, și Manta, și Isacul, și Pelineii”. La 18 ianuarie 1742 este emisă o “carte de volnicie” lui Manolache Costache vel spătar și lui Vasile Sturza vel stolnic, precum și lui Scărlătache Costache biv vel clucer “ca să stăpânească moșiile dumnealor sale Grecenii și Vadul Isacului, Manta și Cârhana (Crihana – n.n.), după hotărârea ce s-au făcut”. Satul e fixat și pe harta lui Bawr din 1770 (1774).

Lacul Bădelnicul Recensămintele din anii 17721773 și 1774 ne furnizează următoarele date despre Manta ca localitate rurală: Manta, sat în ţinutul Greceni, 58 de ogrăzi, 2 duhovnici, 1 mazil (Constantin a Preotesei), 2 slujitori ai serdarului Iamandi, moșia aparţinând proprietarului Gheorghe Costache (1772), în vecinătate fiind atestate satele Vadul lui Isac, Colibași, Brânza, Văleni, Giurgiulești, Greceni, Frumoasa (acesta pe locul actualului oraș Cahul); Manta sat în același ţinut Greceni, cu 59 de case, dintre care 57 ale ţăranilor birnici și 2 ale rufetașilor (1 preot și 1 meseriaș). Printre birnici sunt menţionaţi: Ion Goldur vornic, Marin vătăman, Vicol rotar, Albul ciubotar, Enache păcurar, Gavril văcar, Marin Pascal, Gavril Pascal, Mihai Vasilache, Iacob

Irimie, Tănase Corne, Ion Mihălache, Toader Buga, Ioniţă Tofan, Nichifor Sărăcilă, Constantin Broască, Sandu Butuc, Apostul Groza, Ion Gâscă, Sandu Ghimpu, Constandache Voine, Grigoraș Forţu, Gavrilă Chiriac, Bogdan Chiriman, Ostahi Luca ș.a. În toate timpurile satul a avut o populaţie sedentară și destul de numeroasă, cu un potenţial economic bine cotat. Câmpiile sudice ale Basarabiei, din cele mai vechi timpuri și în permanenţă, prin câmpurile sale mănoase și prin bogatele pășuni, au atras noi și noi valuri de locuitori, porniţi de prin Carpaţi, precum și din sudul Moldovei de peste Prut, din Dobrogea și din sud-estul Munteniei. Mocanii transilvăneni, ţăranii moldoveni, munteni și dobrogeni, precum și pescarii nord-pontici și nord-dunăreni, s-au așezat în preajma Prutului și au întemeiat aici numeroase așezări rurale, între care și Manta, și celelalte sate: Colibași, Giurgiulești, Brânza, Văleni, Crihana, Frumoasa. Pe multe dintre acestea le găsim menţionate în cele mai vechi hrisoave domnești (sec. XV-XVI), moșiile lor aflându-se în stăpânire domnească, a unor mănăstiri sau a unor vechi proprietari de pământuri.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Bătcăria

Pescarii din Manta (1939)

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Diverse 21 IUNIE 2013

Teiul, planta de viaţă lungă Dacă doriţi sănătate, frumuseţe ori o viaţă cât mai lungă aveţi la dispoziţie un remediu naturist foarte la îndemână – florile de tei, frumoase, aromate și leacuri pentru foarte multe afecţiuni. Fitoterapeuţii ne-au atras atenţia asupra ceaiului, care, consumat în mod periodic, ne va prelungi viaţa și ne va da o stare excelentă de sănătate.

Fiindcă tot este perioada verii și multe persoane urmează diete pentru slăbit, este bine de știut că infuzia de tei elimină toxinele din corp, prin efectele diuretice ale florilor parfumare. Înlătură migrenele și sunt un ajutor foarte bun în caz de insomnie. De fapt, ceaiul de tei este cel mai recomandat persoanelor cu tulburări de somn.

Asociat cu mușeţelul și menta, ceaiul de tei ușurează digestia, iar în amestec cu bicarbonat de sodiu, poate fi utilizat pentru gargară în caz de inflamaţii a amigdalelor.

Ceaiul din flori de tei se poate consuma două căni pe zi, îndulcite cu miere sau zahăr. Cei care au insomnii trebuie să bea o cană de ceai cu o jumătate de oră înainte de a adormi.

Ajutor în frumuseţe

Efectele benefice ale mersului pe jos în prevenirea anumitor maladii precum cele cardiovasculare au fost demonstrate în numeroase studii, însă recent cercetătorii au dovedit că plimbarea ajută și la îmbunătăţirea stării psihice, scrie cotidianul Le Figaro.

rea (procesul prin care emoţiile noastre sunt transformate în gânduri) sunt tranchilizantele naturale” de care avem parte în timpul mersului, a spus el. „Când un adult se plimbă singur, el merge, de fapt, cu un altul decât el-însuși și leagă un dialog interior”, explică psihiatrul Daniel Marcelli. Forţa mersului ar fi, deci, potrivit specialistului, aceea de a avea timpul să regăsești acest dialog interior și să poţi, avansând în ritmul propriu, să faci asocieri, să emiţi ipoteze, să judeci binele și răul în cazul unei decizii, să dai frâu liber gândurilor, pentru ca acestea să se poată multiplica.

Unii psihoterapeuţi nu s-au îndoit asupra acestui lucru, având în vedere că în SUA terapiile „walk and talk” există de mai mulţi ani. Astfel, la New

Fluorul poate afecta oasele

Fluorul este un mineral extrem de important pentru sănătate, dar, în același timp, periculos. Există obiceiul de a administra fluor, mai ales în copilărie, pentru a preveni cariile dentare, dar, luat în exces, poate provoca o mulţime de afecţiuni, potrivit digi24.ro.

Fluoroza este cea mai frecventă intoxicaţie cu fluor. Aceasta afectează oasele și astfel pot apărea așanumitele ciocuri, la nivelul coloanei sau călcâielor.

Organismul are nevoie de fluor, însă dacă aveţi o alimentaţie corectă, nu trebuie să vă faceţi griji.

Acesta se găsește în mod natural în cereale, carne, ceai, unele fructe și legume, dar și în apă.

Așadar, nu trebuie să folosiţi neapărat pastă de dinţi cu fluor. De altfel, în cazul copiilor, medicii chiar o contraindică, pentru că cei mici o pot înghiţi.

Ziarulevenimentul.ro

Cotidianul.ro

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

York, numeroși terapeuţi își duc pacientul la o plimbare de 40 de minute în plin Central Park, ceea ce îl ajută pe pacient să „decoleze” atunci când evo-

Carnea roşie creşte riscul de diabet Oamenii care mănâncă multă carne roșie prezintă un risc dublu de a face diabet de tip II decât cei care o aleg cu moderaţie, se arată într-un nou studiu.

Teiul este foarte bun și în tratamentele cosmetice. Infuzia preparată dintr-un amestec cu albăstrele reduce cearcănele de sub ochi.

Masca din flori de tei împrospătează tenurile palide. Avem nevoie doar de o ceașcă de infuzie de tei, o linguriţă de lapte praf și una de tărâţe de grâu, din care vom prepara o mască pe care o vom aplica pe faţă. După un sfert de oră se spală tenul cu infuzie de tei.

Xerox – 25 bani/pagină

FLUX

Mersul pe jos este benefic şi pentru psihic, nu doar pentru forma fizică

Potrivit sursei citate, un studiu realizat de specialiștii Universităţii Stirling din Scoţia a arătat că cinci ședinţe a câte 30-40 minute de mers atenuează sentimentele negative și agitaţia mentală. O formidabilă terapie, deci, simplă, accesibilă tuturor și puţin costisitoare, după cum a caracterizat-o psihiatrul Boris Cyrulnik. „Acţiunea, afecţiunea și mentaliza-

Leac pentru boli

13

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

Potrivit oamenilor de știinţă, cei care cresc consumul de carne roșie își amplifică șansele de a se îmbolnăvi de diabet de tip II. Concluziile medicilor au fost formulate după ce au fost monitorizaţi aproximativ 150.000 de americani.

Potrivit Live Science, cei care au redus cantitatea de carne roșie consumată au prezentat cu 14% mai puţine șanse de a face diabet de tip II. “Rezultatele reprezintă confirmarea faptului că reducerea consumului de carne roșie ajută la prevenirea diabetului de tip II”, au concluzionat cercetătorii.

AGERPRES.ro

COSMETICĂ Află totul despre apa florală!

Nu multă lume știe că, în urma procesului de obţinere a uleiurilor esenţiale, ia naștere și un alt produs, secundar, dar la fel de preţios: apa florală. Substanţele active din aceste ape binefăcătoare le recomandă pentru utilizarea în cosmetică și nu numai.

EVZ.ro

Procesul de obţinere e relativ simplu: în timpul distilării, aburii se transformă în particule de apă care se îmbină cu particulele de ulei esenţial. Rezultatul: un lichid incolor, cu o aromă asemănătoare plantei din care a fost distilat. Deși au o concentraţie mai redusă decât uleiurile esenţiale, aceste ape binefăcătoare se dovedesc la fel eficiente, având însă un efect mai blând asupra pielii.

La ce folosește apa florală

VOPSEAUA de PĂR, bombă cu ceas pentru femei! Ce PERICOLE ascunde Un doctor dermatolog din Marea Britanie a solicitat ca pachetele de vopsea de păr să conţină avertismente privind reacţiile alergice grave, potenţial fatale, pe care le pot provoca substanţele chimice conţinute, după ce un raport al Comisiei Europene a descoperit că 36 de chimicale prezente în vopselele de păr nu prezintă siguranţă.

Cel mai mare potenţial de a provoca astfel de reacţii este prezent în cazul chimicalelor “permanente” folosite la colorarea părului în nuanţe de maro sau negru pentru până la șase săptămâni. Reacţiile alergice la aceste substanţe includ senzaţii de arsură, senzaţii de mâncărime în zona scalpului, exfolierea pielii și iritaţii. În cazuri rare pot duce la inflamarea feţei, pierderea părului și chiar probleme de respiraţie.

Din noiembrie 2011, o ordonanţă a Uniunii Europene a forţat producătorii să atașeze avertismente la cutiile de vopsea de

că situaţiile dificile în care s-a blocat.

El este încurajat la acţiune, privind în altă parte și lărgindu-și orizontul.

păr, care să recomande teste alergologice înaintea fiecărei vopsiri a părului.

Dar aceste avertismente nu sunt destul de evidente, consideră doctorul Ian White. “Noul avertisment este în lateral. Nu îţi sare în faţă asemenea avertismentelor de pe pachetele de ţigări. Trebuie să facem semnalizările mai explicite. Consumatorii nu sunt protejaţi atât de eficient pe cât ar trebui”.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 50 și 100 de persoane care folosesc vopsele de păr suferă de o reacţie alergică la un moment dat.

Realitatea.net

1. Tonifiere. Albăstrele, ceai verde, mușeţel roman, rozmarin... Există foarte multe sortimente, așa că nu-i de mirare că și modul de întrebuinţare a acestor produse este extrem de variat. De exemplu, poţi folosi apa florală pentru tonifierea pielii, după demachiere. Ideală este, în acest sens, apa de verbină, pe care o poate folosi chiar și partenerul tău, în locul loţiunii de bărbierit.

2. Antirid și antiacneic. O altă variantă ar fi să adaugi câteva picături în cremele antirid, pentru a le spori efectul. La acest capitol, îţi recomandăm apa de imortele, cea de trandafiri sau de morcov sălbatic.

Cremele antiacneice pot fi îmbogăţite cu apă de ceai verde.

3. Relaxare. Ai stat prea mult în faţa calculatorului? Compresele cu apă de albăstrele sau tei sunt ideale pentru ochii obosiţi.

4. Împrospătare. Aroma proaspătă a plantelor folosite face din aceste ape florale un adevărat deliciu olfactiv. Vara, le poţi folosi în locul parfumului sau pentru a împrospăta aerul din cameră.

Important: apa florală se păstrează la rece!

Optează pentru acele produse microfiltrate și 100% pure și naturale, fără aditivi sau conservanţi. Când vine vorba despre depozitare, trebuie să respecţi câteva reguli: după deschiderea flaconului, apele florale urmează a fi ţinute în frigider și folosite în maximum 30 de zile.

Unica.ro

FLUX 24

14

Programe

Luni IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.40 ARTelier. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Portrete în timp.

Mihai Caftanat. 11.40 Gala Premiilor Literare 2013. 13.10 Documentar. “Drumul spre independență”. 14.00 Documentar. “Orașele portuare ale lumii. Bangkok”. 15.00 Avangaraj. 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Petalo romano. 18.15 Absolventul 2013. Un scop în viață. 18.30 Desene animate. “Sandocan”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 In memoriam. Anatol Ciocanu.

23.05 “Hoțul cinstit”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 0.35 Documentar. “Veteranii”. 1.05 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 3.50 Respiro. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10 Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Greystoke: Legenda lui Tarzan (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4514 15:00 Film: Un bărbat multiplicat 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.4, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Познер” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25 Teleenciclopedia. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 FASHION ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DUO 20:25 DUO 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FICTION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LE PARFUM D’YVONNE 2:26 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

21 IUNIE 2013

25

Marţi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 5.10 Profil de savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Medalion muzical. Sergiu Băluțel. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 In memoriam. Anatol Ciocanu. 12.45 Absolventul 2013. Un scop în viață. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 “Hoțul cinstit”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.35 Știri pozitive. 15.55 Hai să ne distrăm. Program muzical. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 22.20 Documentar.

“Almanah cinematografic”. 22.50 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). Episodul 1. 0.30 “Appassionata”. Ludwig van Beethoven. Program muzical. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Music Mania. Selecțiuni muzicale. 4.10 Moldova în direct. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele ? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un bărbat multiplicat (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4515 15:00 Film: În spatele inocenţei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Capcana viitorului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.5, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “На ночь глядя” 01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35 Reporter. 11.10, 3.30 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 3.20 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 LITTORAL 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LA LÉGENDE DU CHEVAL CANADIEN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DUO 15:54 DUO 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ÊTRE ET AVOIR 21:21 LA LARME DU FANTÔME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNE VIE FRANÇAISE 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES PETITS PRINCES DE L’OLYMPE

26

Miercuri IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Absolventul 2013. Un scop în viață. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Artiștii în afara scenei. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina. Magazin agricol. 11.30 Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). Episodul 1. 15.45 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp.

Mihai Caftanat. 22.20 Avangaraj. 23.20 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Documentar.

“Uriașul și râul”. 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro. 4.10 Destine de colecții. 4.40 In memoriam. Anatol Ciocanu.

5.25 Știință și inovare.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: În spatele inocenţei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4516 15:00 Film: Cocosatul din campus 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Nu te pune cu Zohan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.6, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные новости 02:05 Дневник 35-го Московского международного кинофестиваля 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.25 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 6.50 Teleenciclopedia.

3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 ÉPICERIE FINE 10:06 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 BERNARD HINAULT, DERNIER ROI DU VÉLO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’AFFAIRE MARCORELLE 16:36 LE DRAP ÉCARLATE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:03 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ANNE LAUVERGEON, L’ART DE DIRE NON

27

Joi IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Absolventul 2013. Un scop în viață. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 23.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Muguri din tezaurul neamului. Program muzical. 11.00 Tezaur. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 15.45 Părinți și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 “Cu melodia în suflet”. Sergiu Cuciuc. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 0.45 “Sonata lunii”.

Ludwig van Beethoven. 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat.

3.50 Muzică clasică. 4.10 Avangaraj. 5.10 Music Mania.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cocoșatul din campus (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4517 15:00 Film: Enigma vrăjitoarei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Mărturie mortală 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană ep.7, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Политика” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:35 UNE RÉSIDENCE PAS SI SECONDAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UNE VIE FRANÇAISE 21:05 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TOUS LES SOLEILS 23:48 UNE LEÇON PARTICULIÈRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 FASHION ! 1:53 MANGE, CUISINE, AIME 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:29 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LA SAGA DES HALLES DE PARIS

Programe 21 IUNIE 2013

28

Vineri

29

IUNIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 G.Verdi. “Rigoletto”. Spectacol de operă. 10.45, 5.25 Vector European. 11.15 Destine de colecție. Maria Mocanu. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 15.50, 4.10 Festivalul Internațional de Artă “Plai natal”. Ediția a IX-a. 16.50, 5.10 Documentar. “Râul care desparte frați”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 21.25 Portrete în timp. Iacob Burghiu. 22.20 Fii tânăr!

23.05, 0.10 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 0.40 “Patetica”. Ludwig van Beethoven. Program muzical. 1.00 “Mi-e dor de tine”. V. Dragomir. Spectacol muzical. 3.50 Selecțiuni muzicale.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Enigma vrăjitoarei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4518 15:00 Film: Dickie Roberts: Copilul vedetă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Alien vs. Predator 22:30 Film: Singura scăpare 00:15 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один”. На бис!

01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 Эштон Катчер в приключенческой комедии “Киллеры” 02:50 Комедия Мела Брукса “Страх высоты” 04:20 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.20 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.55, 6.30 Reporter.

11.10, 3.15 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 6.10 Teleenciclopedia. 2.25 Olimpiada veseliei. 2.45 Finanțe și afaceri.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:37 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UNE VIE FRANÇAISE 16:32 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DUO 22:53 DUO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 DOUCE FRANCE 2:32 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 G.Verdi. “Rigoletto”. Spectacol de operă. 7.15 Documentar.

“Euromaxx”. 7.40 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi?

Magazin TV. 13.00 Știri pozitive. 14.20 Documentar. “Orașele portuare ale lumii. Cape Town”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. Episodul 6. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 23.50 Prin ani cu “Dor”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Music Mania. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Muguri din tezaurul neamului.

Program muzical. 3.40 Descoperă Moldova. 5.10 Medalion muzical. Ștefan Petrache. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Dickie Roberts: Copilul vedeta (r) 11:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Călătoria 2: Rătăciţi în San Francisco 15:00 Film: Liceenele din Beverly Hills 17:00 Film: Idilă pentru o piatră preţioasă 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Liniște apăsătoare 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Serial: Sheena, prinţesa junglei 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Татьяна Васильева. Я умею держать удар” 07:00 Марина Ладынина в фильме “Испытание верности” 08:55 Teleshopping 09:10 “Играй, гармонь любимая!” 09:45“Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Алсу. “Я - не принцесса” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Абракадабра” 15:05 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 17:00 Премьера. “Звездная родня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд” 20:00 Премьера. “Невероятный Гудвин” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 00:30 Премьера. “Дети Третьего рейха”. Фильм 2-й 01:25 Дневник 35-го Московского международного кинофестиваля 01:35 Джордж Клуни, Джон Траволта, Шон Пенн в остросюжетном фильме “Тонкая красная линия” 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 04:30 Молодежная комедия “Где моя тачка, чувак?”

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.1513.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 O dată’n viață.

17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Teleenciclopedia.

1.40 Ne vedem la TVR. 4.10 Viața satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:04 MAGAZINE / DOCUMENTAIRE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

30

FLUX

Duminică IUNIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Respiro. Program muzical. 6.20 Documentar.

“Orașele portuare ale lumii. Cape Town”.

7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Ion și Anișoara Negură. Recital. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 9.55 Ring Star.

Superfinală. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 16.30, 5.00 “World stories” - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50, 20.50 Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20 “Acorduri de asociere”. Concert simfonic din creații ale compozitorului Gh. Ciobanu. 23.20 Mit teatral. Anatol Răciulă. 0.10 Erudit-cafe.

Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.15 E.Ionescu. “Regele moare”. Spectacol.

3.35, 5.30 Music Mania. 4.45 Respiro.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Doamne de poveste - minibiografie 13:05 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prinţesa și soldatul (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.4, an 1 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Vacanţă pe cinste 15:00 Film: Un băiat de milioane 17:00 Film: Air America 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paul, mare poliţist la mall 22:30 Film: Domnul Brooks 01:00 Știrile ProTv (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Apropo Tv (r) 05:30 Româbia, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Инна Ульянова. Слабости сильной женщины” 07:05 Анна Каменкова в фильме “Молодая жена” 08:40 Teleshopping 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Жизнь и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный фильм 15:00 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17:00 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. “Универсальный артист” 00:40 Церемония закрытия 35-го Московского международного кинофестиваля 01:25 Жан Дюжарден в фильме “Балкон с видом на море” 03:05 Комедия “Школа выживания выпускников” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20, 0.40 O dată’n viață. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 3.10, 4.30, 6.20 Teleenciclopedia.

15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 16.50, 4.05 Parteneri de week-end. 4.40 Universul credinței.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:02 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE ZÈBRE 23:33 FAIS CROQUER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:47 TOUS LES SOLEILS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

21-28 iunie Berbec Vrei să fii amabil(ă) cu toţi, dar nu reușești întrucât cei din jur au atitudini revoltătoare, deși situaţiile nu sunt deloc ieșite din comun și ai putea să faci faţă.

Taur Apar probleme la serviciu, neprevăzute, și din acest motiv mulţi își vor pierde cumpătul. Însă trebuie să fie și cineva care își păstrează mintea limpede.

Gemeni Ai un chef de vorbă care va învinge și cele mai bune intenţii ale tale. Este necesar un autocontrol, dar ai impresia că poţi rezolva mai multe vorbind decât muncind.

Rac Ajung și la tine frânturi de informaţii care au ieșit la lumină în cadrul unor întâlniri. Te ajută să te orientezi mai bine de acum înainte, dar nu îţi sunt utile în prezent.

Leu Ești considerat(ă) sursa de conflict cu cei din jur. Dacă taci, ţi se reproșează, dacă vorbești, ţi se poate imputa și asta. Așa că mai bine îţi vezi de treburi.

Fecioară Observi că sunt destule probleme în cercul de prieteni, dar nu te amesteci pentru că nu ai soluţii pentru complicaţii atât de mari și atât de vechi.

Balanţă Ai nevoie de un plan bine pus la punct pentru a repara relaţiile care nu mai funcţionează.

Graba nu te ajută, nici soluţiile de pe o zi pe alta nu mai merg.

Scorpion Lași impresia că te afectează conflictul acut cu unul dintre colegi. De fapt, te ajută să te retragi dintr-o situaţie complicată, plină de erori și fără nicio strategie.

Săgetător Ar fi bine să nu discuţi problemele financiare cu apropiaţii, indiferent cât de bine te înţelegi cu ei. Oricum nu te vor ajuta și tot singur(ă) va trebui să te descurci.

Capricorn Ai nevoie de sentimentul acela nepreţuit că faci parte din viaţa cuiva. Asta te poate ajuta să treci peste neajunsurile relaţiei de cuplu și să o consolidezi.

Vărsător Comunicaţi foarte bine și aveţi o putere de convingere care vă ajută mult pe plan social. Dacă intenţionaţi să faceţi schimbări în casă trebuie să ţineţi cont și de ideile partenerului de viaţă.

Peşti Week-endul este potrivit pentru a reface legătura de suflet cu cei dragi. Ţi-ar prinde bine să petreci mai mult timp cu ei.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1158 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu 21 IUNIE 2013

Îmi place să păstrez cadrul natural, cu toate varietăţile lui de formă, de structură şi de culoare, pentru a nu exclude omul din ambianţa lui firească Interviu cu Dumitru Cosnicean, designer interior - Dumitru, te rugăm să ne spui despre meseria și despre pasiunea ta.

- Meseria mea este cadrul în care pasiunea întâlnește vocaţia. Eu consider că am fost creat pentru a face design industrial și sunt foarte mulţumit de faptul că am reușit să îmbin perfect aceste două dimensiuni.

- Probabil, ai absolvit o facultate în acest domeniu.

- Am avut fericita ocazie să absolvesc Facultatea de Inginerie și Management în Construcţia de Mașini a Universităţii Tehnice din Moldova, specializarea Design industrial. Vreau să le mulţumesc profesorilor care au avut răbdarea și perseverenţa de a ne iniţia în acest domeniu. Mulţumiri deosebite și șefului de Catedră, profesorului Valeriu Podborschi.

- Să fii designer nu înseamnă doar să fi absolvit o facultate de profil. Ce mai presupune să fii designer?

- Ca și un muzician, care tinde să creeze melodia desăvârșită, designerul are misiunea să dezvolte spiritul de observaţie în faţa imaginii de ansamblu, prin detaliile componente,

MOARTEA SUBITĂ A UNEI LEGENDE

„Tony Soprano” a plecat spre eternitate

pentru a valorifica echilibrul și frumuseţea lumii înconjurătoare în lucrările sale. Apoi, mai înseamnă mult bun-gust, creativitate, documentare, individualitate și perseverenţă pentru a duce proiectele la bun sfârșit.

- Când ţi-ai dat seama că vrei să lucrezi în acest domeniu?

- Predispoziţia pentru desen o am încă din copilărie. Este rezultatul unei influenţe din partea părinţilor mei, a tatălui Anton Cosnicean, Dumnezeu să-l odihnească în pace, care a fost inginer constructor și arhitect, și a mamei mele – Efimia Cosnicean, care este profesoară de matematică și de fizică. Având acces la laboratorul din școala în care preda mama, eram fascinat de construcţia figurilor și de complexitatea machetelor folosite în procesul de predare. Iar mai apoi, cu ajutorul fanteziei, încercam să reproduc pe hârtie iluzia unei lumi tridimensionale. Am rămas consecvent în pornirile mele și după absolvirea liceului.

- Ce părere ai despre evoluţia mentalităţii moldovenilor în materie de amenajări interioare?

- Este o evoluţie evidentă. În primul rând, se apelează mult mai des la un specialist.

De asemenea, s-a schimbat și nivelul de așteptare al clienţilor. Aceștia sunt mai informaţi și, de cele mai multe ori, știu ce vor să schimbe în casa lor. Bine, fiecare din noi are simţul estetic mai mult sau mai puţin dezvoltat, însă eu zic că moldovenii stau bine la acest capitol.

Actorul american James Gandolfini, celebru prin rolul Tony Soprano în serialul HBO “Clanul Soprano”, a decedat la vârsta de 51 de ani, în Italia, a anunţat miercuri, 19 iunie, presa americană.

Actorul a murit în urma unei crize cardiace, potrivit site-urilor Variety și TMZ. Potrivit bbc. co.uk, Gandolfini se afla în Italia pentru a participa la un festival de film organizat în Sicilia.

James Gandolfini a devenit celebru cu rolul “nașului” din “Clanul Soprano”, care a rulat pe micile ecrane timp de opt ani, iar ultimul episod al acestei saga a unei familii de mafioţi din New Jersey, difuzat în Statele Unite pe 11 iunie 2007, a fost urmărit de mai multe milioane de spectatori. Pentru că ultimul episod al serialului nu a dat lămuriri exacte despre destinul “nașului”, mulţi au speculat că va urma un lungmetraj, însă producătorii au negat acest lucru.

Calificat de New York Times ca, “poate, cea mai mare operă a culturii americane din ultimii 25 de ani”, serialul “Clanul Soprano” a obţinut, de la crearea sa în 1999, 126 de nominalizări și 21 de premii Emmy, dar și cinci Globuri de Aur.

- Consideri că ai deja un stil de amenajare pe care îl păstrezi în proiectele pe care le realizezi?

- Nu pot trasa niște limite exacte vizavi de stilul sau de concepţia folosită în lucru. Mie îmi place să păstrez cadrul natural, cu toate varietăţile lui de formă, de structură și de culoare, pentru a nu exclude omul din ambianţa lui firească.

- Există „trend” în domeniul designului industrial? Sau „să fii la modă” e o chestiune relativă?

- Evident că există, însă, după părerea mea, nu toate trendurile corespund necesităţilor obiective ale oamenilor. Într-o ambianţă mereu schimbătoare, trendul sau moda se pierde în spatele unor aspecte economice. Este, mai degrabă, o chestiune relativă. Important este să găsești ceva intim, ceva care să te reprezinte. Nu e neapărat să te ţii de modă.

- Cum arată casa visurilor tale?

- Casa visurilor mele este copilăria.

- Care sunt sursele tale de inspiraţie?

- Ele sunt diverse. Natura, simbolismul, arhitectura clasică, revistele de specialitate, expoziţiile de profil. De asemenea, soţia mea, Silvia, este o muză incontestabilă pentru mine.

De fapt, este nu doar o sursă de inspiraţie, ci și un critic cu simţul estetic deosebit.

- Ai studiat activitatea marilor designeri care, să zicem, au revoluţionat arta designului industrial?

- Revoluţia designului industrial a început odată cu fondarea școlii de Arte ,,Bauhaus” din Germania, care a dezvoltat un curent artistic extrem de influent în a r h i te c t u ră , design, fotografie, mobilier și în decorări interioare în perioada sec. XX. Bineînţeles că am studiat activitatea marilor

Gandolfini a câștigat pentru rolul lui Tony Soprano 3 premii Emmy și un Glob de Aur. La începutul lunii iunie, “Clanul Soprano” a fost desemnat serialul cu cel mai bun scenariu din istoria televiziunii americane, într-un top alcătuit de Sindicatul scenariștilor americani (Writers Guild of America).

După serialul “Clanul Soprano”, James Gandolfini a jucat pe Broadway, în piesa “God of Carnage”, fiind elogiat de critica de specialitate. El a mai jucat pe Broadway în 1995, în piesa “On The Waterfront”.

James Gandolfini a mai jucat în filme precum “Iubire adevărată/ True Romance” (1993), “Familie în stil italian/ Italian Movie” (1993), “Un mafiot la Hollywood/ Get Shorty” (1995), “12 oameni furioși/ 12 angry men” (1997), “Mexicanul/ The Mexican” (2001), “Toţi oamenii regelui/ All the king’s men” (2006), “Ucide-i cu tandreţe/ Killing them softly” (2012).

Gandolfini a produs, în 2007, documentarul “Alive Day Memories: Home from Iraq”, în care a intervievat 10 veterani ai războiului din Irak.

Al doilea său documentar a fost lansat în 2010 – “Wartorn: 1861-2010”, ce analizează impactul

CMYK

designeri, dar prefer să-mi dezvolt un stil al meu.

- Ești și absolvent al Universităţii Populare.

Te rugăm să ne împărtășești câteva impresii despre acest curs.

- Mi-a plăcut foarte mult acest proiect. Deja îi simt lipsa. M-am simţit, cu adevărat, minunat. Am obţinut informaţia pe care o așteptam și mă bucur că am luat decizia corectă de a merge la cursuri. A fost o provocare chiar de la prima întâlnire. Este locul unde exersezi tot ceea ce urmează să faci după încheierea trainingului. În urmă cu câteva săptămâni am devenit și eu absolvent și pot spune că Universitatea Populară face oamenii mai buni, mai bine pregătiţi. Și, cu această ocazie, vreau să-i mulţumesc profesorului Iurie Roșca, precum și doamnei director executiv Valentina Șerpu.

- Ce preferi să faci în timpul liber?

- Prefer să nu am timp liber.

- Mulţumim. Multă creativitate și inspiraţie.

- Și eu vă mulţumesc. Sper ca sursa noastră comună de inspiraţie să fie dragostea de oameni. Dumnezeu să ne ajute!

Lucia CUJBĂ, FLUX

stresului posttraumatic asupra soldaţilor care au participat la diferite războaie din istoria Americii și asupra familiilor acestora.