Ziarul Flux, Ed. 47 (875)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 21 decembrie 2012 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Cuv. Patapie și Sofronie; Sf. Ap. Onisifor

Cursul valutar 21.12.2012

Maxima zilei “Crăciunul din suflet dă atmosfera de sărbătoare.”

W. T. Ellis

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................19.9359 1 Dolar american ............. 12.1997 1 Leu românesc ................. 3.5381 1 Rublă rusească ............... 0.3984 Timpul probabil: 21.12.2012

22.12.2012

Noros, -8 -10 0C

Noros, -8 -16 0C

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 47 (875)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

CARACATIŢA LIBERALĂ sau Câte feţe are Ghimpu?

XXX

(citiţi pag. 6)

Crăciun Fericit!

2

PAGINA

ACTUAL

Salariile judecătorilor ar putea fi majorate. Va duce asta la diminuarea corupţiei?

7

PAGINA

POLITIC

Expert IDIS: Integrarea europeană riscă să se transforme într-o afacere de grup

10

PAGINA

ROMÂNIA

Pacea de la Cotroceni Ce prevede Acordul semnat de Băsescu şi Ponta în noaptea de 12 decembrie

12

PAGINA

Pe data de 25 decembrie, creștinii de stil nou sărbătoresc Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Crăciunul, cum i se mai spune acestei importante sărbători creștine, marchează începutul unei noi ere pe pământ, cea a lui Hristos Mântuitorul, care s-a pogorât din Ceruri pentru a institui o nouă Lege pe pământ – Legea Iubirii și a Jertfei de sine – și să moară pentru păcatele oamenilor, iar oamenii să primească iertare de la Dumnezeu. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veșnică (Ioan 3: 16)”, ne învaţă Sfânta Scriptură. Astfel, Nașterea Domnului reprezintă împlinirea făgăduinţelor și nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor de la început, ca îndemn de călăuză pe drumul ce duce spre mântuire.

Crăciunul e sărbătoarea care ne face mai buni, mai iertători, mai milostivi. Este cea care îi adună pe oameni la vatră, lângă părinţi și rude, unde își pot împărtăși bucuriile sau alina tristeţile.

Vă dorim ca Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului să vă umple casele de lumină binecuvântată, iar bucuriile să vă însoţească mereu de acum încolo. Și nu uitaţi: nu e nimic mai frumos decât să dăruiești.

Crăciun Fericit!

Redacţia FLUX

IURIE ROŞCA:

Funcţionari În căutarea timpului de la Educaţie, pierdut sau în vizorul Ce uneşte popoarele fostei URSS? Procuraturii XXX

CULTURĂ

(citiţi pag. 4-5)

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

Leo BUTNARU EMISAR AL ÎMBĂRBĂTĂRII ŞI TRANSFUZIEI DE ÎNCREDERE

XXX

(citiţi pag. 3) CMYK

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Actual

21 DECEMBRIE 2012

THE ECONOMIST: Dependenţa R. Moldova de Rusia va determina Chişinăul să raţionalizeze consumul de energie Mass-media occidentală acordă tot mai multă atenţie dependenţei energetice a Republicii Moldova faţă de Rusia. The Economist a scris că, în condiţiile în care Republica Moldova este dependentă energetic totalmente de Federaţia Rusă, Republica Moldova trebuie să-și raţionalizeze consumul energetic și să găsească alternative.

Revoluţia verde în care s-a angajat Guvernul își are deja istoriile de succes, dar nu totul este perfect, atenţionează ziarul. Potrivit publicaţiei, deși investiţiile în energia verde sunt stimulate intens, producerea și comercializarea acesteia nu este susţinută la fel de mult, iar barierele birocratice fac și mai dificil acest lucru. În martie 2012, România și Republica Moldova au semnat un acord interguvernamental în domeniul energetic pentru interconectarea liniilor de înaltă tensiune Suceava-Bălţi și Iași-Ungheni. În luna octombrie, președintele român Traian Băsescu a declarat, în cadrul Congresul PPE care s-a desfășurat la București, că UE trebuie să accelereze iniţiativele Bruxellesului de interconectare a Republicii Moldova la sistemul energetic european. Declaraţiile acestuia au venit pe fondul șantajului la care a recurs Moscova în raport cu Chișinăul, prin care a cerut amânarea implementării Pachetului Energetic 3 cu UE.

Salariile judecătorilor ar putea fi majorate.

Va duce asta la diminuarea corupţiei?

Judecătorii s-ar putea alege în curând cu salarii mai mari. Așa cum a promis anterior, președintele ţării Nicolae Timofti a elaborat și a transmis Parlamentului un proiect de lege privind salarizarea judecătorilor, prin care se instituie un sistem unitar de remunerare a magistraţilor din instanţele primare, de la curţile de Apel, Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituţională.

Documentul stabilește majorarea treptată a salariilor judecătorilor, din 2013 și până în 2015, în funcţie de categoria instanţei de judecată de care aparţin și de vechimea în muncă. Judecătorii vor fi remuneraţi lunar cu sume cuprinse între 3 și 5 salarii medii pe economie și li se vor acorda sporuri, de până la 20 de procente, calculate în raport procentual faţă de salariul de funcţie, în cazurile în care deţin și funcţii de conducere în sistemul judecătoresc. În prezent, salariul mediu al judecătorilor este de 4 mii de lei. După majorare, acestea ar putea varia între 10 și 21 de mii de lei.

Nicolae Timofti a vorbit și mai demult despre necesitatea majorării salariilor judecătorilor, opinând că fără salarii decente,

corupţia din sistem nu va putea fi combătută. Șeful statului consideră că salarizarea adecvată a judecătorilor ar contribui la îmbunătăţirea actului de justiţie, la consolidarea independenţei judecătorilor și va asigura supremaţia legii.

Totodată, aplicarea progresivă a legii privind salarizarea judecătorilor ar urma să fie însoţită de îndepărtarea din sistemul judecătoresc a persoanelor compromise și corupte, prin măsuri administrative și legislative, astfel încât acestea să nu poată beneficia de avantajele financiare prevăzute în proiect.

De asemenea, autorităţile judecătorești și instituţiile specializate vor urmări ca magistraţii să respecte cu stricteţe restricţiile și exigenţele ce li se impun și să fie pedepsiţi în corespundere cu

Întâlnire informativă în cadrul Proiectului „TOURIST” ONG-ul EUREKA din Bulgaria, în parteneriat cu Primăria Eforie, Constanţa, România și Primăria Negrea, raionul Hâncești, a organizat, în perioada 13-15 decembrie 2012, la Balchik, Bulgaria, o întâlnire informativă adresată sectorului turistic în cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, întro manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii.

Prezentul eveniment s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 3 zile cu următoarea temă principală: „Creșterea atractivităţii turismului în zona Bazinului Mării Negre, prin diversificarea pachetelor și serviciilor turistice, cu deosebire a celor de petrecere a timpului liber”. * Instrumente și strategii de diversificare a serviciilor și pachetelor

normele legale dacă vor încălca legile și regulamentele ce stau la baza activităţii lor.

Rămâne de văzut dacă proiectul propus va întruni numărul necesar de voturi în Parlament.

Recent, liderul socialiștilor Igor Dodon s-a declarat împotriva majorării salariilor judecătorilor, acuzându-l pe șeful statului de protecţionism vizavi de colegii săi de breaslă. Acesta a afirmat că Timofti ar fi trebuit să ceară mărirea salariilor în toate

FLUX

Politologi, economişti şi sociologi vor constitui Liga Experţilor din Spaţiul Postsovietic La cea de-a VII-a ediţie a Forumului instituţiilor media din spaţiul eurasiatic, care a avut loc la Minsk, s-a decis înfiinţarea Ligii Experţilor din Spaţiul Postsovietic, ce va reuni politologi, economiști și sociologi preocupaţi de studierea și dezvoltarea statelor care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică.

turistice conexe pentru petrecerea timpului liber. * Bune practici europene privind serviciile turistice conexe de petrecere a timpului liber. * Oportunităţi de diversificare a pachetelor și serviciilor turistice în zona Bazinului Mării Negre, cu deosebire în Constanţa – Dobrich – Hâncești.

La întâlnire au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni-ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, Judeţul Constanţa, Bulgaria și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

instituţiile în care există corupţie, dacă crede că, în felul acesta, corupţia poate fi redusă.

Deocamdată, nu este clar din ce mijloace se vor face majorările, acestea nefiind prevăzute în Bugetul pentru 2013. Nicolae Timofti sugera cu ceva timp în urmă că salariile judecătorilor ar putea fi majorate din bani europeni, afirmând chiar că a discutat în această privinţă cu seful delegaţiei UE, Dirk Schuebel.

Potrivit unor informaţii prealabile, la momentul actual în spaţiul exsovietic desfășoară o muncă activă în acest sens aproximativ o sută de specialiști. Majoritatea acestora sunt antrenaţi în elaborarea concepţiilor de dezvoltare a fostelor republici sovietice, a regulamentelor de colaborare dintre state, a unor planuri de perspectivă, politice și economice, de dezvoltare a ţărilor respective etc. Cei mai mulţi dintre ei se regăsesc în funcţii de consultanţi ai șefilor de state, ai altor conducători din structurile puterii de stat, ai reprezentanţilor elitei politice și financiare.

Astfel că, reunirea acestor persoane, atragerea lor în discutarea unor probleme comune pentru întreg spaţiul postsovietic, reprezintă o posibilitate unică de obţinere a unor informaţii veridice, direct „de la sursă”. În același timp, Liga ar putea deveni un instrument eficient de studiere și promovare a pro-

ceselor integraţioniste în spaţiul fost sovietic. Într-o primă etapă, așa cum s-a decis la Forumul de la Minsk, va fi creat un grup de lucru alcătuit din iniţiatorii acestei propuneri, din care vor face parte: 1. Aleksandr Iskandarean, directorul Institutului Caucazului (Armenia); 2. Alexei Vlasov, conducătorul Centrului de studiere a proceselor politice din spaţiul postsovietic (Rusia); 3. Konstantin Simonov, directorul general al Fondului Securităţii Energetice Naţionale din Federaţia Rusă (Rusia); 4. Dmitri Vâdrin, consilier al președintelui Ucrainei, politolog (Ucraina); 5. Evgheni Kopatiko, sociolog (Ucraina); 6. Vladimir Fesenko, directorul Centrului pentru studierea politicilor aplicate „Penta” (Ucraina); 7. Zahar Vinogradov, adjunctul conducătorului redacţiei CSI și Ţările Baltice a RIA Novosti, coordonatorul grupului de lucru. În perioada următoare, urmează să fie elaborat Regulamentul, alte acte și propuneri privind constituirea Ligii Experţilor din Spaţiul Postsovietic, pentru a fi discutate în cadrul ședinţei grupului de lucru care va avea loc la Ialta (în martie 2013). Documentele vor fi aprobate în variantă definitivă la prima sesiune a Ligii, care va avea loc în aprilie 2013, la Harkov.

Scandal

21 DECEMBRIE 2012

3

FLUX

Funcţionari de la Educaţie, în vizorul Procuraturii Foști și actuali reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei au ajuns în vizorul Procuraturii Generale. Instituţia s-a autosesizat în legătură cu achiziţionarea, cu grave abateri, a 109 autobuze școlare, efectuată în perioada 2010-2012, și a dispus începerea urmăririi penale pe acest fapt. Funcţionari publici din cadrul Ministerului și membri ai grupului de lucru sunt suspectaţi de depășirea atribuţiilor de serviciu și abuz în serviciu. Deocamdată, nu au fost date nume, dar procurorii au menţionat că vor fi audiate toate persoanele care au avut legătură cu achiziţionarea autobuzelor, inclusiv președintele grupului de lucru, fostul ministru al Educaţiei, Mihai Șleahtiţchi.

Acum câteva luni, în presă au apărut informaţii potrivit cărora cele peste o sută de vehicule destinate transportării elevilor din localităţile rămase fără școli, în urma procesului de optimizare, au fost procurate la preţ dublu faţă de preţul de piaţă. În afară de aceasta, nici calitatea autobuzelor produse în orașul ucrainean Zaporojie, achiziţionate la preţul de aproximativ un milion de lei fiecare, nu era dintre cele mai bune, o parte dintre acestea defectându-se în scurt timp.

și 24 cu 33 de locuri, la preţurile de 72.163 și, respectiv, 77.735 de dolari pentru o unitate, fără TVA și accize.

Totodată, la a doua licitaţie, „Auto Prezent” SRL a propus 26 și 16 autobuze cu 27 și 33 de locuri, la preţuri exagerate de 849.050 și, respectiv, 913.670 de lei unitatea, inclusiv TVA, însă prin decizia Agenţiei Achiziţii Publice din 13 iulie 2011, licita-

Ministerul a preferat să procure la preţ dublu În cadrul investigaţiilor efectuate, procurorii au stabilit că prima licitaţie a fost organizată în noiembrie 2009, pentru procurarea a 12 autobuze, cu achitarea din contul proiectului „Educaţie de calitate din mediul rural din Republica Moldova”, a cărui finanţare este prevăzută în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Câștigătoare a fost desemnată oferta „Est Auto Lada”, privind vânzarea a 10 autobuze de model IVECO, la preţul de 77 de mii 990 de euro pentru o unitate de transport. Concomitent, „Auto Prezent” SRL a venit cu o ofertă de autobuze PAZ-4234-70, la preţul de 32 de mii de euro unitatea. Autoritatea contractantă a invocat însă faptul că autobuzele propuse la un preţ mai mic nu corespundeau parametrilor tehnici. Procurorul Secţiei Investigaţii financiar-economice a Procuraturii Generale, Gheorghe Ciobanu, a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că respectivele autobuze, produse în Rusia, erau destinate anume transportării elevilor.

La 5 august 2010, Ministerul Educaţiei a desfășurat o altă licitaţie, prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei, pentru procurarea a 14 autobuze. În lipsa concurenţei, autoritatea contractantă a acceptat propunerea singurului ofertant, „Auto Prezent” SRL, și a procurat 14 autobuze de model PAZ-4234-70, la preţul de 738 de mii de mii de lei pentru o unitate, inclusiv TVA. Chiar dacă anterior, în cazul primei licitaţii, funcţionarii ministerului au afirmat că autobuzele în cauză nu corespund parametrilor tehnici.

La 25 mai 2011, au fost organizate concomitent alte două licitaţii pentru procurarea a 35 de autobuze cu achitarea din contul aceluiași proiect și 42 de autobuze din contul mijloacelor bugetare. În urma primei licitaţii au fost livrate 11 autobuze cu 27 de locuri

ţia a fost anulată, deoarece au fost stabilite încălcări ale legislaţiei.

Drept urmare, la 13 octombrie 2011 Ministerul Educaţiei a organizat o licitaţie repetată, pentru procurarea a 42 de autobuze, la care din nou au acceptat preţurile exagerate de 836.924 și 901.544 de lei propuse de „Auto Prezent” pentru 26 și, respectiv, 16 autobuze, iar cel mai mic preţ propus de „Autoprim” SRL a fost iarăși respins, fiind cauzate bugetului de stat daune în proporţii deosebit de mari. La 2 decembrie 2011 a fost încheiat contractul pentru livrarea celor 42 de autobuze.

Au fost avantajate unele companii în cadrul licitaţiilor?

Ulterior, în luna martie 2012, s-a decis modificarea contractului încheiat la 2 decembrie 2011, prin semnarea unui acord adiţional, în scopul efectuării unor noi achiziţii.

Procurorii au constatat că ministerul de resort a acţionat în interesul întreprinderii “Auto Prezent” SRL, procurând, fără licitaţie, încă 7 autobuze cu 33 de locuri, la preţul de 901.544 lei, în suma totală de 6 milioane 310 mii de lei. Funcţionarii au acţionat contrar prevederilor legale, majorând volumul achiziţiei, în scopul evitării unei noi licitaţii.

Potrivit procurorilor, factorii de decizie din cadrul Ministerului Educaţiei și ai grupului de lucru știau care sunt preţurile reale și, prin urmare, știau că cele acceptate în cadrul licitaţiilor erau exagerate. Asta

deoarece la 17 noiembrie 2011 Ministerul Educaţiei a solicitat organelor vamale scutirea a 35 de autobuze de TVA, accize și taxele pentru procedurile și serviciile vamale la import, specificând în scrisoare că preţurile de import ale celor două modele de autobuze sunt de 38.730 și 42.080 de dolari.

Mai mult decât atât, operatorii economici au prezentat grupului de lucru contracte cu privire la vânzarea unor autobuze în care se reflectă preţurile reale de piaţă, care sunt mult mai mici decât cele oferite Ministerului Educaţiei.

Procurorii consideră că prin aceste acţiuni, funcţionarii publici din cadrul Ministerului Educaţiei și ai grupului de lucru au acţionat contrar prevederilor Legii privind achiziţiile publice și Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii și au comis acţiuni de limitare a concurenţei. Drept urmare, bugetului de stat i-au fost cauzate prejudicii în proporţii deosebit de mari.

Organele abilitate par să fi fost sesizate chiar de ministrul Învăţământului, Maia Sandu, care preciza anterior că a solicitat un audit

financiar-contabil și un audit pe achiziţiile publice, în urma cărora au fost depistate mai multe nereguli. Ministrul a mai menţionat că, în ceea ce ţine de procurarea autobuzelor școlare, a fost constatată lipsa anumitor acte din dosarele pe aceste achiziţii. „Urmează ca organele abilitate să se expună”, a declarat atunci Maia Sandu.

Nici prim-ministrul Vladimir Filat nu era mulţumit de modul în care s-au efectuat achiziţiile publice în ultimii ani. În cadrul unei ședinţe cu colectivul instituţiei de resort din luna octombrie, premierul afirma că, în urma unor investigaţii, au fost constatate numeroase nereguli și lipsă de transparenţă la acest capitol, inclusiv faptul că unele companii au fost avantajate în cadrul licitaţiilor. Filat a promis atunci că toate documentele vor ajunge la Centrul Naţional Anticorupţie și la Procuratura Generală.

Nemulţumirile premierului se îndreptau, evident, către fosta conducere a ministerului de resort, pe care o bănuia de faptul că nu a administrat așa cum se cuvine bugetul instituţiei și nu a asigurat transparenţa în acest proces. Doar că după demitere, fostul șef de la Educaţie, Mihai Șleahtiţchi, a ajuns în funcţia de consilier al președintelui ţării, Nicolae Timofti. Adică, ex-ministrul are dreptate atunci când afirmă că nu are nicio legătură cu procurarea autobuzelor școlare la preţuri exagerate? Dar cine are? Să fie iarăși de vină doar legea defectuoasă?

Premierul a înmânat cheile de la autobuze Să ne amintim că fostul șef de la Educaţie a beneficiat anterior de tot sprijinul premierului, iar corectitudinea achiziţiilor nu era pusă la îndoială. La 1 iunie curent, Vladimir Filat a ţinut să le transmită personal autorităţilor locale din 21 de raioa-

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

ne ale republicii cheile pentru 40 de autobuze școlare. Într-o atmosferă de sărbătoare, el a declarat pe un ton solemn că puterea va continua reformele structurale în domeniul educaţional, pentru a asigura accesul la o educaţie de calitate „pentru toţi copiii”.

Direcţia Comunicare și relaţii cu presa a Guvernului informa că, în total, în cadrul proiectului de reformare structurală a sistemului educaţional din ţară, au fost procurate 109 autobuze pentru transportarea a peste 7200 de elevi din circa 150 de localităţi, în acest scop fiind investite peste 95 de milioane de lei pe parcursul anilor 2010-2012. Prin urmare, ceea ce era prezentat atunci drept o mare realizare, se dovedește a fi acum o investiţie nu tocmai raţională și, se pare, nici chiar legală. Nimeni nu și-a pus atunci întrebarea dacă aceste costuri nu sunt prea mari. Și dacă autobuzele produse în Zaporojie oferă cel mai bun raport calitate-preţ.

Totodată, ne întrebăm dacă „autosesizarea” Procuraturii nu are vreo legătură cu reactualizarea luptelor din coaliţia de guvernământ și, mai ales, dacă aceste investigaţii vor avea și o finalitate.

Ioana FLOREA, FLUX

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului; - asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 40 15 mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com blog: radubusila.md Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

FLUX

4

Atitudini

21 DECEMBRIE 2012

În căutarea timpului pierdut sau

Note după un for al ziariştilor Devenit deja tradiţional, forul anual al instituţiilor media din Europa și Asia s-a întrunit de această dată la Minsk, în zilele de 10-11 decembrie. Peste două sute de jurnaliști, politologi și editori au răspuns invitaţiei RIA NOVOSTI, sub a cărei egidă are loc deja a șaptea reuniune a reprezentanţilor presei din statele CSI, ţările baltice și Georgia.

Drept imbold firesc pentru această iniţiativă a servit dorinţa comunităţii ziariștilor din fosta URSS să stabilească relaţii de parteneriat după o anumită perioadă de distanţare, care s-a manifestat după obţinerea independenţei. Evenimentele de acum mai bine de douăzeci de ani, care ne-au surprins pe baricade politice diferite, unii militând pentru independenţa popoarelor lor, alţii încercând să contribuie la păstrarea URSS, au răzleţit în toate părţile popoarele noastre pentru o perioadă destul de îndelungată. Și iată acum eforturile economiștilor, a oamenilor de cultură și de știinţă, a jurnaliștilor se îndreaptă din ce în ce mai des spre căutarea unor elemente și poate a unor proiecte comune, care ar contribui la apropierea ţărilor noastre. În acest sens, întrunirea de la Minsk a reprezentat o continuare a discuţiilor noastre de acum un an de la Astana. Așa cum era de așteptat, tema dominantă a fost chestiunea priorităţilor proceselor integraţioniste în jurul Rusiei. Uniunea Vamală, Uniunea Economică Eurasiatică și alte forme de apropiere economică și politică au fost prezentate pe larg de către un șir de experţi cunoscuţi de la Moscova. Desigur, s-a vorbit și despre noile tehnologii media, și despre provocările neașteptate, legate de explozia reţelelor sociale, și despre schimbul de materiale și de experienţă între structurile media ale ţărilor noastre. Îi ascultam cu atenţie pe promotorii apropierii, încercând să desprind esenţa argumentelor aduse. La baza acestor luări de cuvânt stăteau argumentele de ordin economic. Cifre solide, diagrame și desene colorate erau demonstrate cu toată forţa unor teorii fundamentate știinţific, al căror sens se reduce la o concluzie logică simplă: împreună ne va fi tuturora mai bine. Și aproape nimic nu a fost spus despre ceea ce, în opinia mea, ar putea să devină într-adevăr cheia apropierii noastre, și anume despre spiritualitate și cultură. De aceea, i-am și adresat o întrebare lui Ruslan Grinberg, director al Institutului de Economie al Academiei de Știinţe din Rusia, dacă nu i se pare dânsului că e puţin probabil ca un accent excesiv pe economie să devină acel element de atracţie pentru reintegrare (de această dată, trebuie să înţelegem, benevolă) și că „determinismul economic” nu va servi apropierii noastre.

Cu tot respectul pentru argumentele aduse și înţelegând că anume asta e sarcina economiștilor, aș îndrăzni să observ că renașterea și înţelegerea noastră reciprocă s-ar putea ridica la un alt nivel calitativ dacă vom reuși să pătrundem și să înţelegem în profunzime esenţa trecutului nostru nu prea îndepărtat. Și doar pătrunzând sensul adevărat al celor întâmplate, vom căpăta posibilitatea să ne debarasăm de ceaţa prejudecăţilor și să ne curăţăm sufletele de supărările reciproce.

La forul de la Minsk cineva dintre vorbitori a căutat să mă contrazică în treacăt, precum că nu se poate nicidecum să ne rupem în mod univoc de trecutul sovietic măcar și pentru faptul că trebuie să ţinem cont de existenţa a ceea ce dânsul a numit „continuitet”. Altfel zis, calitatea de succesor de drept a Rusiei în raport cu URSS, pe care nimeni nu o contestă și care este parte a dreptului internaţional, se vede, este considerată sau prezentată drept un obstacol pentru o matură, înţeleaptă și serioasă reevaluare a trecutului. Însă tocmai atunci s-a întâmplat un cataclism gigantic, ce a avut niște urmări de un tragism și o amploare fără precedent. Și oricât am apela la echivocuri, personal sunt profund convins, avem nevoie să ajungem de comun acord la rădăcina acestui rău, nu pentru a relua reproșurile reciproce, ci pentru a ne purifica și trata sufletește. Și doar atunci ne vom putea lumina la minte și inimă, doar atunci vom deveni unii pentru alţii ca niște fraţi întru suferinţă, care își doresc binele unul altuia, fiind gata să-i vină în ajutor aproapelui și poporului vecin. Iar asta e puţin altceva decât „străinătatea apropiată”, care e mai curând un concept geopolitic, strategic, militar. Fără a face abstracţie de astfel de subiecte vitale, nu putem totuși să nu vedem deosebirea de principiu între dreptul forţei și forţa adevărului.

Iar pentru asta drept punct de plecare a suferinţelor și năpastelor noastre, care au umplut de sânge și de alienare colectivă popoarele noastre, nu poate fi luat altul decât lovitura de stat bolșevică din 1917. Și atâta timp cât elitele politice, religioase și culturale ale Rusiei nu se vor hotărî să se distanţeze definitiv de această uriașă tragedie istorică, șansele noastre de întremare sufletească și de obţinere a libertăţii interioare, atât de necesare pentru cunoașterea adevărului, sunt infime.

Să ne amintim de cuvintele marelui gânditor rus Ivan Ilin, care a rostit o frază cu adevărat sacramentală: „Uniunea Sovietică nu este Rusia”.

Această expresie clară, desigur, a fost și o reacţie la faptul că în Occident, dar și în întreaga lume, URSS era numită Rusia. Și asta se întâmpla tocmai atunci când însuși poporul rus era un popor cucerit, martirizat, răstignit, gemând sub dominaţia ocupanţilor roșii. Anume această confuzie de sens, în urma căreia popoarele care au îndurat teroarea bolșevică – în Ucraina sau în Caucaz, în Ţările Baltice sau în Asia Mijlocie – au adunat atâtea supărări declarate sau tăinuite, constituie piedica

principală în calea unei mișcări de apropiere între ele. Iar întrucât „exportul revoluţiei” se răspândea geografic de pe teritoriul Rusiei răpuse, deseori popoarele care au suferit în urma terorii comuniste își leagă toate nenorocirile anume de poporul rus. Și atâta timp cât poporul rus, prin intermediul elitelor sale, nu se va despărţi definitiv de sângerosul trecut bolșevic, nu vom reuși să ne vindecăm rănile istorice și să ne privim unii pe alţii ca niște buni vecini.

Fiind la Minsk am auzit din nou accente de nostalgie faţă de URSS, iar alături de acestea și speranţe că limba rusă, Iuri Gagarin și filmele artistice vor putea servi încă mult timp drept factori de legătură pentru spaţiul postsovietic. Dar timpul se scurge neîndurător de repede. Tot mai puţini tineri din fostele „republicisurori” nu posedă rusa, prin urmare nu înţeleg nici simbolurile culturale comune, nici, cu atât mai puţin, vedetele cosmonauticii, ale filmului sau ale sportului. Tânărul din ţările fostei URSS nu mai are nevoie nici de propriii eroi. Aceștia sunt înlocuiţi cu Harry Potter, Batman și Madonna (Dumnezeule, ce pseudonim scenic blasfemator!) sau cu starurile Hollywoodului… Chiar și noi, fără a observa, vorbim rusește apelând la un slang străin și imitând cultura de masă. Iată și la Minsk se auzeau mereu cuvinţele de genul „brand”, „trend”, „content”, „case”, „discurs” și alţi termeni în vogă. Și aici este vorba nu atât despre inevitabilele inovaţii lingvistice, ci, mai curând, de o maimuţăreală inconștientă.

Așadar, să revenim la Ivan Ilin. „Statul sovietic nu este Rusia, – subliniază cu amărăciune autorul – acest adevăr istoric și politic trebuie înţeles și simţit odată pentru totdeauna și până la capăt. Asta ar trebui s-o facă mai întâi rușii, iar apoi toate popoarele lumii.” Amintind despre pacea capitulardă, semnată de Lenin cu nemţii, marele filozof ortodox continuă: „Și atunci când în 1992 s-a anunţat oficial despre redenumirea Rusiei în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, prin asta a fost exprimat adevărul de bază al regimului sovietic: Statul sovietic nu este Rusia, iar Statul rus nu este Uniunea Sovietică.

De atunci comuniștii nu au mai numit nicăieri și niciodată statul lor Rusia și aici aveau dreptate. De atunci doar oamenii naivi sau mincinoșii conștienţi numesc Uniunea Sovietică Rusia, opresiunea și exploatarea sovietică – „politică rusească”, intrigile sovietice internaţional-revoluţionare – „lipsă de loialitate rusească”, spionajul sovietic – „servicii speciale rusești”, grandomania sovietică – „aroganţă rusească”, rapturile teritoriale sovietice – „imperialism rusesc”. Și numind-o astfel, amestecând Uniunea Sovietică cu Statul naţional rus, ei se înșală pe ei înșiși și pe toţi ceilalţi”. Și iată, chiar și după douăzeci de ani de la destrămarea URSS, multă lume n-a mai reușit să înţeleagă aceste lucruri simple. Dar anume această reevaluare ar fi ajutat toate popoarele care au suferit de pe urma regimului sovietic să depășească

propriile prejudecăţi istorice și să nu extindă vechile supărări asupra poporului rus. Dar, din păcate, trecerea sub tăcere, condamnarea parţială a trecutului, iar uneori chiar glorificarea lui masivă rămân a fi dominante în cercurile conducătoare ale Rusiei. Se vede că urmările mentale ale acestei traume colective deosebit de grave încă nu sunt depășite, iar homo soveticus ocupă ca și înainte un loc important în mijlocul elitei politice și, în parte, culturale de la Moscova. Neosovietismul ca stare psihologică și intelectuală emană din toate canalele media oficiale.

Iar atitudinea arogantă, deseori plină de dispreţ și înjosire faţă de noii „vecini mici”, a devenit parte a propagandei oficiale. Și puţini sunt cei care se obosesc să facă efortul pentru a înţelege de ce totuși noile state independente din partea europeană a regiunii noastre s-au pomenit cu atâta ușurinţă în îmbrăţișarea concurenţilor geopolitici ai Rusiei? Din ce cauză au fugit aceste popoare și de ce au fost atrași cu atâta ușurinţă de partea cealaltă? Și n-au oare aceste tendinţe cauze mai profunde, neexprimate până la capăt?

Perestroika, urmată de dezagregarea sistemului comunist, oricare ar fi atitudinea noastră faţă de ele, printre altele, au avut două lacune serioase.

PRIMA. Declarând divorţul cu trecutul, Rusia totuși a făcut doar o jumătate de pas în acest sens. Mumia lui Lenin ca și mai înainte domină asupra poporului rus, forţa ei malefică își continuă lucrarea distructivă.

Piaţa Roșie e pângărită ca și înainte de acest duh diavolesc și nu-și va găsi tihnă și echilibru poporul rus atâta timp cât trupul acestei figuri de coșmar nu va fi întors ţărânii.

Doar unui om paralizat definitiv din punct de vedere religios și moral această necesitate i se poate părea drept o treabă facilă sau un lucru secundar. Pesemne, nici chiar Biserica Ortodoxă încă nu și-a revenit definitiv după o îndelungată subordonare și înjosire, suportate pe parcursul perioadei sovietice. În orice caz, ea încă nu e în stare să exercite o in-

fluenţă spirituală suficientă asupra conducerii de vârf a ţării, de vreme ce Catedrala Vasili Blajennâi mai stă în preajma mausoleului lui Lenin, iar orașele, regiunile, străzile și gazetele mai poartă numele călăilor roșii.

A DOUA. Sfârșitul URSS s-a constituit, în același timp, într-o victorie semnificativă a Occidentului în „războiul rece”. Și aici învingătorul a avut parte de un triumf dublu. A avut loc nu doar o biruinţă de ordin geopolitic și ideologic, dar și de viziune. Adică, profitând de falimentul valorilor comuniste perimate, Occidentul a reușit să inoculeze cu ușurinţă în minţile slăbite ale societăţilor postsovietice modelul liberal, cu tot cu miturile, idolii și valorile lui.

Societatea liberală treptat a fost percepută de către noi ca fiind un dat istoric inevitabil, un fel de „Paradis terestru”; banii au înlocuit Partidul Comunist, consumismul – internaţionalismul, cultura de masă – propaganda sovietică, drepturile omului – Credinţa, pe care n-am mai reușit să o recăpătăm. În pofida unor eforturi titanice ale oamenilor de cultură și ale feţelor bisericești, Sfânta Rusie n-a devenit acel model istoric și spiritual, spre care ar tinde elitele. Aceeași idee a continuării tradiţiilor Marii Rusii, în accepţia sovietică a acestei noţiuni, se pare, încă mult timp va domina în discursul oficial al Moscovei. Iar măreţia aceasta este înţeleasă în aceeași dimensiune materialistă, un fel de SUA, doar că pe continentul nostru. Fără a neglija câtuși de puţin importanţa dezvoltării economice, dar și semnificaţia potenţialului tehnic și militar, sunt convins, că adevărata măreţie a Rusiei, care poate deveni extrem de atractivă pentru popoarele fostei URSS, este măreţia ei spirituală. Și dacă se vor găsi forţe interne de a aduna laolaltă întreg spiritul rusesc într-un potenţial enorm de renaștere morală, religioasă și, prin urmare, creștină, Moscova, ca lider al unui proiect gigantic, poate deveni o alternativă adevărată Washingtonului și satelitului său – Bruxellesului.

Este vorba despre un alt model

Atitudini

21 DECEMBRIE 2012

5

FLUX

Ce uneşte popoarele fostei URSS? civilizaţional, despre o altă paradigmă, despre o altă percepţie a lumii, a relaţiilor între oameni, ca și a celor internaţionale. Am putea spune și așa: distrugătorul „marș triumfal” al Globalizării poate și trebuie să fie oprit, dar nu atât prin forţa armelor sau prin potenţialul economic, cât prin forţa spiritului. Rămânând parte a sistemului politic și economic mondial, Rusia trebuie să revină la rădăcinile ei istorice, iar fără Ortodoxie acest gigant al civilizaţiei umane, pur și simplu, nu există. Prin urmare, cunoscând din plin ororile trecutului, Rusia, iar alături de ea, toate popoarele Răsăritului (din punctul de vedere al apartenenţei la tradiţie), trebuie să revină la cauzele primordiale ale nevoilor și suferinţelor lor. Și dacă într-adevăr am hotărât să ne despărţim definitiv de trecutul nostru comunist, totuși nu trebuie să continuăm a crede cu naivitate că modelul occidental poate și trebuie să fie copiat și realizat în mod reușit la noi. Iar pentru a evita pe viitor greșelile comise de popoarele noastre în ultimele două decenii, trebuie să restabilim firul vremurilor, să înţelegem CÂND și CUM s-a produs fractura, care a condus la urmările tragice ale secolului XX. Am în vedere „căderea în istorie”, care a anticipat cu mult răsturnarea din 1917.

Renașterea, începută în secolul XIII, Reforma, care își are începuturile în secolul XIV, Iluminismul secolului XVIII (cu punctul lui culminant – Revoluţia Franceză) și secolele XIX și XX ca final logic al victoriei „modernităţii” asupra „tradiţiei” – iată verigile aceluiași lanţ, care s-au încheiat cu lovitura de stat din 1917. Și ca să nu existe nicio îndoială asupra rădăcinilor istorice, filosofice sau intelectuale comune ale liberalismului și comunismului, voi aminti doar un șir de coincidenţe fundamentale în cazul acestor doi fraţi gemeni ai „timpurilor noi”: ANTROPOCENTRISMUL, adică în centrul lumii nu mai este Dumnezeu, ci omul; el îl detronează pe Creatorul Universului și uzurpează locul de stăpân al vieţii și al morţii; SECULARISMUL sau separarea Bisericii de stat, în urma căreia Biserica își pierde autoritatea spirituală în faţa puterii de stat și a societăţii; MATERIALISMUL, care reduce lumea la lucrurile văzute și neagă sursa ei divină;

RAŢIONALISMUL ca absolutizare a procesului cunoașterii cu ajutorul raţiunii umane; SCIENTISMUL, care recunoaște drept știinţe autentice doar știinţele naturale, matematica și absolutizează rolul acestora în domeniul culturii, în studierea și explicarea tuturor aspectelor vieţii societăţii; EVOLUŢIONISMUL sau DARWINISMUL ca teorie obligatorie, care substituie provenienţa divină a lumii și a omului, numită creaţionism; REPUBLICANISMUL, adică condamnarea monarhiei și a aristocraţiei și nivelarea formală a tuturor oamenilor; DETERMINISMUL ECONOMIC, adică absolutizarea necesităţilor materiale ale societăţii și omului în detrimentul nevoilor lui spirituale, religioase și morale; DETERMINISMUL ISTORIC, adică acea concepţie, potrivit căreia, lumea s-ar dezvolta urmând niște etape istorice „obiective”, fatale, inevitabile. Respectivele etape sunt prezentate ca o mișcare pe o curbă ascendentă, ce conduce în mod inexorabil spre „stadiul suprem” al procesului istoric – capitalismul sau comunismul; MITUL PROGRESULUI, adică iluzia, că omenirea se mișcă neabătut pe o scară știinţifică, politică și economică ascendentă, până la atingerea unei depline stări de fericire terestră; MORALA AUTONOMĂ sau morala ca reflecţie a unei ideologii dominante, iar nu ca urmare a poruncilor divine. În societăţile democratice religia e substituită cu „drepturile omului”, iar în cele comuniste – cu codul constructorului comunismului; PROMETEISMUL sau ideea fixă de a cuceri lumea și universul, care nu au o altă menire decât să satisfacă nelimitatele pofte ale omului rămas faţă-n faţă cu sine însuși; TEHNOLOGISMUL și MANIA CUCERIRII COSMOSULUI; CULTUL CORPULUI în detrimentul dezvoltării spirituale.

Ambele părţi ale aceleiași monede a MODERNITĂŢII, liberalismul occidental și comunismul la fel de occidental, s-au îndepărtat de la percepţia VERTICALĂ a lumii spre cea ORIZONTALĂ. În ambele cazuri, omul a crezut că el își este propriul

regizor, propriul stăpân, adică a început să se închine sie însuși.

Aceste paralele și coincidenţe ar putea fi continuate la nesfârșit. Din această perspectivă, deosebirile apar ca fiind mai puţin importante. În ambele cazuri avem de a face cu o putere fără Dumnezeu, pentru care religia este (în cel mai bun caz) un apendice al culturii și o moștenire culturală sau, după Marx, „opiu pentru popor”, vestigiu al trecutului.

Am amintit toate acestea doar pentru a sublinia atașamentul meu personal faţă de convingerea acelor autori, care consideră că Rusia poate și trebuie să devină o alternativă Occidentului. Este evident, imitarea, copierea e o cale care duce în fundătură. Drept confirmare stă experienţa amară a ultimilor douăzeci de ani. Dar un astfel de rol poate fi pe măsura puterilor Rusiei (iar prin asta și atractiv pentru noi, popoarele și ţările aflate în nemijlocita ei apropiere) doar dacă el se va întemeia pe o cu totul altă viziune asupra lumii decât Occidentul. Și aici resimţim cu toţii același pericol, în faţa căruia a rezista împreună e mult mai ușor – GLOBALIZAREA, cu pretenţia ei la un control politic, financiar-economic, cultural și mediatic total. Iar odată cu valul ei vine și dizolvarea graniţelor, a religiilor, a familiilor, a economiilor, a ecosistemelor etc.

Prin urmare, lumea rusă sau alternativa rusească trebuie să caute aliaţi spirituali, care doar după aceea vor deveni parteneri politici și economici de nădejde. Altminteri, dacă va fi ignorată nevoia unei regândiri profunde a trecutului nostru comun, dacă va fi nesocotită nevoia unei POCĂINŢE sincere asupra păcatelor noastre comune, singura din care poate crește atât de necesara RECONCILIERE ISTORICĂ, toate descântecele economice se vor dovedi a fi zadarnice. Da, noi, moldovenii, avem nevoie de gazul rusesc și de piaţa ei de desfacere. Dar atâta timp cât suntem priviţi de la Moscova cu un sentiment greu de ascuns al superiorităţii, iar deseori și al dispreţului, noi, ca și alte popoare din fosta URSS, avem tot temeiul să manifestăm îngrijorare faţă de Rusia. Iar atâta timp cât noi rămânem ostaticii propriilor fracturi și temeri istorice, Occidentul acţionează din plin, în scopul transformării ţărilor noastre, în cel mai bun caz, în parte a jocului lui geopolitic contra Rusiei. Atunci când vorbesc despre pocăinţă și despre reconciliere istorică nu am câtuși de puţin în vedere înjosirea Rusiei faţă de popoarele care au suferit de pe urma comunismului. Dimpotrivă. Rusia, ca și noi, a fost o victimă a acestui experiment diabolic, prin urmare, ea, poporul ei, nu are de ce să-și ceară iertare. Și totuși, primul pas trebuie să-i aparţină Moscovei. Iniţiativa oricărui altui stat nu poate avea același efect. Am în vedere același lucru, reevaluarea tragicului trecut comun și propunerea de a începe o renaștere spirituală comună. Și nu împotriva Occidentului, ci pentru noi înșine, pentru popoarele noastre. Puterea Lumii Eurasiatice stă în Tradiţia ei.

Este lumea Ortodoxiei, dar în aceeași măsură e lumea Islamului. Este lumea fiilor lui Dumnezeu, dornici să revină la izvoarele lor milenare, care înţeleg sensul vieţii omului în servire și virtute, nu doar în ridicarea productivităţii muncii, creșterea PIB-ului și a exportului, în confort și consumism. Lumea noastră este lumea contemplaţiei. Anume această trăsătură comună a Răsăritului, de a contempla lumea ca operă divină, ne unește. Dar asta deloc nu înseam-

nă că nu suntem capabili și de acţiune. Câtuși de puţin. Doar că această acţiune trebuie să fie urmarea unei alegeri juste.

La început trebuie să reflectăm și să hotărâm care anume acţiuni e necesar să întreprindem și în ce direcţie e nevoie să ne mișcăm. În caz contrar, dacă modelul nostru politic și economic nu va sta pe o temelie spirituală solidă, pe o bază religioasă de nădejde, pur și simplu nu avem șanse de succes. În acest caz, ne putem înscrie de pe acum în rândurile popoarelor învinse, adică și subjugate. Dacă nu ne va ajunge putere sufletească pentru a învinge propriile prejudecăţi, stereotipuri și orbire, prin urmare, nu avem nici destulă scânteie divină, nici voinţă de a ne ridica din genunchi, de a înceta să ne rugăm lui Mamona și de a ne îndrepta privirile către Mântuitor.

Dar anume un asemenea efort ar fi încă o mărturie a libertăţii noastre.

Alegerea ne aparţine.

Căutarea trecutului pierdut este o chemare a timpului. Doar că deprinderile de a ajunge până în adâncurile cauzelor primare nu vin dintr-o dată. „Prin suferinţă se înţelepţește omul”.

Această frază aparţine aceluiași gânditor rus Ivan Ilin. Forţa acestei fraze nu e în originalitatea, ci în justeţea ei, izvorâtă din Tradiţia Lumii Răsăritene. Oare am suferit destul pentru a căpăta înţelepciunea celor vechi, a ne întări sufletește și a sta umăr la umăr sub prapurul Domnului nostru Iisus Hristos? Va renaște oare în sufletul poporului rus icoana sfântă a orașului Kitej sau chipurile culturii de masă l-au dizolvat pentru totdeauna în consumism, internet și showbiz?

Cred, printr-un efort comun, titanic, apropierea noastră va cunoaște un nou nivel. Numai pentru numele lui Dumnezeu, fiţi de acord: a tinde să integrezi spaţiul ex-sovietic în baza dorului de URSS nu e același lucru cu nostalgia pentru pierdutul drum către Templu. În caz contrar, orice vorbe despre trecutul comun și intenţiile bune, pur și simplu, se vor risipi, iar barierele lingvistice, religioase și geografice vor deveni de netrecut.

Iurie ROŞCA 17 decembrie 2012

FLUX

6

Investiga\ii 21 DECEMBRIE 2012

CARACATIŢA LIBERALĂ sau Câte feţe are Ghimpu?

1. Ghimpu, cumătrismul și petrolul Mihai Ghimpu, ajuns la cârma PL, l-a transformat într-un fel de SRL de familie.

Este știut că nepoţi ai lui Mihai Ghimpu sunt: primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, businessmanul Lucian Chirtoacă, care face business publicitar în Chișinău (Aldora Art), Corneliu Ghimpu, vicepreședinte al „Victoriabank”, care a fost propus anterior de liderul PL la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Amintim că și mama lui Dorin Chirtoacă – Valentina, lucrează economist la aceeași bancă. Însuși Mihai Ghimpu și-a dat în arendă, încă prin 2010, benzinăriile de la Eurosim companiei Petrom (V. Plahotniuc), având control și asupra firmei Parstar, care este nr. 5 pe piaţa importului de motorină (6,5%) și nr. 6 la benzină (2,2%).

Apropo, și Euro-TV, afiliat PL, a concesionat canalele sale televiziunii Publika TV, afiliată, se pare, aceluiași oligarh. Deci, nepotismul și businessul merg mână în mână.

Soţia sa, Dina Ghimpu, conduce o direcţie în cadrul Ministerului Culturii (ocina PD), fiind, de facto, ministru interimar al Culturii. Anterior, Dina Ghimpu a fost decorată de președintele Nicolae Timofti cu ordinul „Gloria Muncii”. Dina Ghimpu este într-atât de conectată de PD și Plahotniuc, încât a făcut tot posibilul pentru a nu-l aproba pe Val Butnaru la funcţia de director al Teatrului “Eugen Ionesco”. Asta din considerentul că Val Butnaru l-a criticat de mai multe ori pe V. Plahotniuc. Cel puţin, aceasta o spune comentatorul politic Nicolae Negru. De aici, și poziţiile sincronizate ale PD-PL. De asemenea, Mihai Ghimpu este cumătru cu Anatol Șalaru, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, care, la rândul său, este finul miliardarului Anatol Stati (Ascom Group). Rudă cu Mihai Ghimpu este și Viorel Ghimpu, businessman, lider al Partidului European.

De fapt, relaţiile de cumătrism și rubedenie sunt o practică normală pentru PL. Astfel, directorul interimar SIS, Valentin Dediu, este rudă cu deputatul PL, Corina Fusu (Sergiu Mocanu susţine că iar fi chiar verișor). Mariana Onceanu-Hadârcă, membru CCA, este, potrivit celor din opoziţie, rudă cu președintele fracţiuni PL – Ion Hadârcă.

2. Ghimpu și resursele PL și, mai ales, Ghimpu permanent se lamentează că nu deţine pârghii destule, cerșind de fiecare dată noi funcţii. Totuși, acest lucru este departe de adevăr.

Poftim și lista: 1. Ministerul Apărării; 2. Ministerul Tineretului; 3. Ministerul Transporturilor; 4. Ministerul Mediului; 5. Agenţia „Moldsilva”; 6. Agenţia Turismului; 7. Banca Naţională a Republicii Moldova; 8. Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică; 9. Serviciul de Informaţii și Securitate; 10. Comisia Naţională pentru Integritate (instituţie de control).

Mai amintim că anterior, Ghimpu a deţinut timp de peste un an funcţia de spicher al Parlamentului și de președinte de ţară, liberalii având doar vreo 15 mandate.

Resurse financiare: BNM gestionează toate rezervele valutare ale ţării. La 19 octombrie 2012, rezervele valutare ale BNM constituiau 2,434 miliarde de dolari, înregistrând astfel un nou maxim istoric.

Gurile rele declară că doar din transferurile valutare ale gastarbaiterilor se extrag anual 24 de milioane de dolari. Aici e cea mai mare gaură neagră, ce permite folosirea a sute de scheme în jocurile cu cursul valutar.

Bugetul Primăriei Chișinău e de peste 2 miliarde de lei. Doar în 2010, prin firma Parstar, s-au extras 260 de milioane de lei, suma totală pe 2010-2011 ajungând la 500 de milioane de lei. E puţin?

Dar ce sume se învârt la Ministerul Transporturilor, te ia groaza: peste 1 miliard de lei la Fondul Rutier și circa 882 de milioane de euro din surse externe, în ultimii 3 ani. Putem doar intui mărimea reculurilor.

Nici Ministerul Ecologiei nu este cu mult mai prejos. El are un buget impunător: cheltuieli de 443,8 milioane de lei. Fondul Ecologic – venituri – 211 milioane de lei, cheltuieli – 251 de milioane de lei. Deci, peste jumătate de miliard de lei.

Să mai amintim de Moldsilva: construcţii neautorizate, defrișarea pădurilor, organizarea vânătorilor și multe altele. Și ANRE e parte a unui mecanism complex de fabricare a plusvalorii, prin impunerea preţurilor la produsele energetice. Și totuși, de ce Ghimpu permanent se lamentează?

Răspunsul îl găsim în persoanele care controlează unele agenţii care,

de fapt, au fost preluate/comercializate de păpușar. Însuși Ghimpu a pierdut funcţia de prim-vicespicher al Parlamentului, care-i aparţinea conform algoritmului și, după toate aparenţele, a fost comercializată.

Funcţia de președinte al BNM i-a revenit lui Dorin Drăguţanu, care este omul păpușarului, ca și Cornel Ghimpu. Drăguţanu, de fapt, lucrează în duet cu doamna Tăbârţă, vicepreședinte BNM, apropiată oligarhului.

Funcţia de director CNI i-a revenit lui Anatol Donciu, care a lucrat primviceprocuror al municipiului Chișinău, fiind subalternul lui Ion Diacov (fratele lui Dumitru Diacov), apoi la CCCEC. Apropo, fiul său lucrează în continuare la CNA, controlat de PD. Concluziile vă aparţin.

Există informaţii, ce-i drept fără probe concludente, că și funcţia de director SIS, deţinută de PL, este sub controlul PD. De fapt, bomba sub sistemul politic a fost pusă în 2009, atunci când AMN a comercializat funcţia de procuror general în folosul PD. Comercializarea funcţiilor a fost cea mai gravă crimă contra democraţiei în Moldova.

Astfel se explică de ce, în timpul atacurilor raider asupra sistemului bancar din 2011, SIS nu a avut nicio reacţie, iar Banca Naţională a reacţionat în mod premeditat prea târziu (ca și CCCEC și CNPF, deţinute de PD).

La fel de ușor se explică și poziţia „interesantă” a BNM asupra situaţiei de la Banca de Economii, permiţând, practic, operaţiunea de falimentare a băncii și favorizând tentativa de preluare a controlului asupra acesteia de către un grup de acţionari minoritari. Or, BEM se dorea falimentată pentru a fi preluată de păpușar.

Tot așa se explică de ce preţurile la petrol, energie electrică și gaz sunt în continuă creștere, iar ANRE apare pe post de spectator „lipsit de pârghii”. Poate de aceea că Eurosim, Parstar (M. Ghimpu), Petrom (păpușarul), RomPetrol (unde I. Sturza era acţionar) ar avea interese deosebite? Sau poate de aceea că șeful la “MoldovaGaz” este prieten bun cu păpușarul? Și, în general, cu ce proiecte sociale, economice, politice se pot lăuda liberalii? Care sunt performanţele lor, măcar una, ale ministerelor și agenţilor conduse de aceștia?

3. Ghimpu și „onestitatea” sau câte ceva despre “businessul” liberal Am mai scris că PL este un SRL. De fapt, acest partid, cu pretinse viziuni românești și persoane „pasionare”, este format din businessmeni pur sânge, pentru care românismul este doar un paravan pentru propriul business, cel mai des – dubios.

Astfel, în CMC, din 16 consilieri liberali, 11 sunt businessmeni, adică aproximativ 68%.

Printre ei se numără Iurie Topală (Ruta Prim, peste 300 de autobuze), Ion Stratulat (Piaţa Centrală), Ion Gabura (Grand Lift SRL), Vadim Cojusneanu (transfug comunist, Întreprinderea Servicii Funerare), Iurie Nastas (firma „Transcom – M”), Mihail Ciobanu (firma „Cebacot”, proprietarul chioșcurilor „Меgapress” și „Cebacot”, circa 100 la număr), dacă e să-i dăm crezare lui Constantin Cheianu etc. În Guvern situaţia e și mai interesantă. Aici, din 5 miniștri, 4 vin din business (80%), al 5-lea fiind implicat în diverse scheme de patronaj (adică, business politic).

Lui Ghimpu tare-i place să se erijeze în toga unui politician onest, incoruptibil, luptător cu corupţia, acuzându-i pe cei din jur, în special pe cei din PLDM și PCRM, și aproape deloc pe cei din PD, că ar fi corupţi.

Or, situaţia este exact contrarie, Ghimpu fiind campion (depășit doar de păpușar) la capitolul „scheme”.

Astfel, marele luptător pentru

dreptate, la emisiunea „În Profunzime”, întrebat dacă și-a vândut businessul de la Eurosim, a replicat: „Aberaţii, nu am vândut nimic, dar eu cu ce să trăiesc, cu salariul de deputat de 7 mii de lei? A fost dată staţia în arendă, dar nu vândută”.

Dar cum trăiesc 90% din populaţie, domnule „apărător al poporului”? Cu un salariu de 3000 lei lunar sau o pensie de 900 de lei?

S-a scris mult despre schemele de la Primărie: afacerea cu troleibuzele, cu reparaţia străzii Alba-Iulia, cu eliberarea frauduloasă a licenţelor de construcţii, chioșcurile Megapress și Cebacot etc. Dar, din păcate, niciuna din schemele făcute publice nu a fost mediatizată în mass-media de dreapta. De ce oare?

Mă refer aici la Afacerea „Parstar Petrol”, firma din Cimișlia, afiliată marelui liberal, care a aprovizionat fără tender întreprinderile municipale cu petrol în valoare estimativă de 500 de milioane de lei. Dosarul se află la Procuratura Generală, care a luat apă în gură. Sau poate și asta e o pârghie de control asupra lui Ghimpu?

S-a scris și despre Afacerea „Piaţa Centrală”, unde circulă sume între 3 și 7 miliarde de lei.

De notat că pentru anul 2011, Întreprinderea municipală „Piaţa Centrală” a raportat o cifră de afaceri de 40,2 milioane de lei, adică de 100 de ori mai mică decât ar fi în realitate!

Interesantă e și afacerea cu apa și contoarele. În noiembrie 2011, primarul Chirtoacă a fericit locuitorii urbei anunţând că aceștia vor trebui să achite lunar circa 50 de lei pentru apa (ne)consumată, suplimentar la plata conform datelor contorului.

Astfel, Apă-Canal primea anual un bonus de 120 000 000 de lei.

Cunoaștem cu toţii afacerile dubioase cu chioșcurile Megapress și Cebacot, instalate abuziv prin tot orașul. Or, chioșcurile aparţin unor consilieri și lideri liberali (domnul Ceban).

Nu mai puţin interesante sunt „afacerile” din Guvern.

Ministerul Tineretului. Astfel, ministrul liberal peste tineret și sport a emis faimosul ordin nr. 321. Esenţa acestuia e următoarea: a recunoaște ramura de sport „Poker Sportiv” pe teritoriul Republicii Moldova și includerea acesteia în Nomenclatorul ramurilor de sport.

Declarat sport și nu joc de noroc, proprietarii cluburilor nu achită sta-

Politic

21 DECEMBRIE 2012

tului suma stabilită prin lege de 360 000 de lei pentru o masă pe an.

Astfel, bugetul statului este prejudiciat anual cu aproximativ 50 de milioane de lei.

Amintim că liberalul nr. 3 este autorul legii cazinourilor (unde așii sunt la ei acasă). Legea a fost votată, după care 6 milioane s-au rătăcit în ceaţă, au ocolit bugetul și s-au îndreptat într-o direcţie necunoscută.

Ministerul Ecologiei. La un moment am crezut că G. Șalaru este unicul liberal fără business, curat ca lacrima. Am greșit și, pe această cale, îmi cer scuze de la cititori.

Recent, ministrul G. Șalaru a devenit protagonistul unui scandal de proporţii, după ce a transferat 1,5 milioane de lei bugetari ONG-ului „EcoCim” din Cimișlia, al cărui fondator este fiul său, Andrei Șalaru, iar președinte - Andrei Prisăcaru, președintele Organizaţiei de Tineret a Partidului Liberal din raionul Cimișlia. Amintim că firma Parstar a lui Ghimpu e tot din Cimișlia.

De asemenea, în 2012, Ministerul Mediului a alocat circa 258 de mii de lei pentru colectarea bateriilor și acumulatorilor portabili, de care a fost responsabilă AO „Protejăm Mediul Împreună” din orașul Cimișlia, care este condusă de Alexandru Ciornâi, fratele juristului Ministerului Mediului, Veaceslav Ciornâi, care sunt nepoţii ministrului Șalaru.

Ministerul Transporturilor este de fiecare dată în topurile scandalurilor.

Low cost până azi nu a fost introdus, fiindcă ministrul are interese

cu firma AirMoldova, care obţine în așa mod profituri uriașe. Îmi vine greu a crede că pentru serviciile acordate nu se obţine o „rentă”.

La fel, Ministerul Transporturilor a încheiat un contract cu firma Grampet SA, ce aparţine oligarhului român Gruia Stoica, în valoare de 2,2 milioane de euro pentru modernizarea câtorva locomotive moldovenești. După „modernizare”, trenurile în câteva luni au ieșit din funcţiune. Deci, va fi o nouă „modernizare” și noi sume risipite în buzunarele funcţionarilor liberali. Tot cu Grampet SA a fost încheiat un contract în urma căruia firma românească se pricopsea cu depoul marfar N2 de la Basarabeasca și cu depoul de pasageri N1 de la Chișinău.

Doar scandalul în mass-media a compromis aceste planuri măreţe ale liberalului. Tot Ministerul Transporturilor este acum obiectul unui scandal de proporţii, legat de sumele enorme pe care le achită lunar însoţitorii de trenuri funcţionarilor Ministerului. E vorba de sume exorbitante – de câteva mii de euro. Șeful de tren achită câte 1 000 de euro pe fiecare rută, banii fiind colectaţi de funcţionarul N. Buza

(aici, pe blogul autorului, este plasat un material video în care se susţine afirmaţia de mai sus).

Același lucru se întâmplă și cu rutele de autobuze.

Amintesc că în 2012, Fondul Rutier constituie 1,024 miliarde de lei, din care 80 de milioane de lei vor fi cheltuite pentru indicatoare și marcaje; adică vor fi “spisuite” (decontate) pe plombare (sunt bani incontrolabili).

Să amintesc aici și scandalul din august 2012, atunci când, cel puţin, opt petroliere iraniene au fost plasate sub pavilionul Republica Moldova, iar ca port de înmatriculare a fost trecut portul Giurgiulești de la Dunăre. Or, comunitatea internaţională a impus sancţiuni Iranului, pe care Ministerul Transporturilor al Moldovei le-a violat în mod cinic.

Banii, se știe, nu au miros De fapt, conexiunea PD-PL se observă în mai multe afaceri. Am spus anterior despre darea în arendă a benzinăriilor Eurosim către Petrom, despre concesiunea canalelor ce aparţin Euro-TV către Publika, care, astfel, a obţinut acoperire naţională. În aprilie 2012, comisia parlamentară a prezentat un raport în care s-a constatat că Ministerul Apărării (PL) și Ministerul Economiei (PD) au vândut fără desfășurarea concursului de comercializare companiei letone „Latspeceksport” armament în sumă de zeci de milioane de lei.

Se spune că comisionul ar fi fost de 1,5 milioane de … euro!

Acum, păpușarul pune mâna pe cafeneaua “Guguţă”. Primăria Chișinăului tace, chiar dacă anterior a făcut zarvă cu privatizarea insulelor de „La izvor” din cartierul Sculeni de către Finpar Invest (afiliată păpușarului). De ce oare?

Poate explicaţia e în conexiunile de business dintre PL-PD? Sau în dosarul Parstar, pe care Procuratura Generală îl pune la murat? Și de ce Procuratura Generală tace pe cazurile invocate mai sus?

Sau poate, după ce la 20 septembrie, CCCEC a demarat o anchetă contra 5 funcţionari, în legătură cu darea în exploatare frauduloasă a unui bloc de pe strada Nicolae Sulac din capitală, cu 291 de apartamente, Primăria și-a pierdut darul vorbirii?

Deci, idila dintre „benzincic” și „kerosincik” continuă. Păcat doar că prea puţini cunosc faţa adevărată a „liberalilor”moldoveni. Or, până la ei, nici Frontul Popular, nici PFD, nici PNL nu au fost atât de conectaţi la afaceri dubioase, fiind devotaţi ideii.

Astăzi, liberalii sunt tot devotaţi ideii… de a face bani.

Asta e diferenţa.

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

7

FLUX

Expert IDIS: Integrarea europeană riscă să se transforme într-o afacere de grup IDIS „Viitorul” a prezentat o nouă ediţie a Buletinului de Politică Externă. În lucrarea „Consecinţele dispariţiei consensului naţional privind integrarea europeană”, autorul Cornel Ciurea analizează Barometrul de Opinie Publică din luna noiembrie, în special, cauzele care au dus la sporirea gradului de euroscepticism în rândul populaţiei. În lucrare, expertul subliniază că Barometrul de Opinie Publică din luna noiembrie curent conţine mai multe elemente îngrijorătoare pentru suporterii aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „De fapt, asistăm la confirmarea unui trend paradoxal semnalat încă în 2011 – venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană a condus la creșterea gradului de euroscepticism în rândul populaţiei. Pe termen mediu și scurt, această stare de lucruri nu pune serios în pericol procesul de reforme. Există prea puţine șanse ca persoanele care nu agreează orientarea strategică a Republicii Moldova să blocheze mersul reformelor. Cu toate acestea, euroscepticismul populaţiei îndepărtează elitele de alegători și le obligă să promoveze agenda europeană întrun cerc din ce în ce mai îngust. Acest fapt poate conduce, în final, la compromiterea cauzei europene și la reorientarea Republicii Moldova spre est”, consideră autorul.

Potrivit lui Ciurea, euroscepticismul populaţiei este jenant și inconfortabil pentru guvernarea AIE. Și asta deoarece obligă liderii Alianţei

la perpetuarea unor discursuri care nu au rezonanţă în inimile oamenilor. „Acest fapt îndepărtează elitele de alegători și le obligă să promoveze agenda europeană într-un cerc din ce în ce mai îngust, transformând eurointegrarea într-o afacere de grup. În lipsa unor succese răsunătoare pe dimensiunea eurointegrării care ar implica recunoașterea explicită de către UE a perspectivei Republicii Moldova de aderare europeană, Alianţa pentru Integrare Europeană se poate destrăma, iar Republica Moldova se poate reorienta

într-o altă direcţie”, concluzionează autorul.

Conform Barometrului de Opinie, prezentat în luna noiembrie curent, procentul cetăţenilor moldoveni care susţin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană abia depășește 50 la sută și este în scădere de la an la an. Această cifră relevă cel mai mare insucces al AIE, pentru că de când s-a instalat la guvernare, procentul cetăţenilor care ar vota eventual aderarea la UE a scăzut cu 15-20%, opţiunea respectivă intrând în concurenţă cu opţiunea integrării eurasiatice. Analizând această situaţie, experţii ADEPT au concluzionat că Alianţa pentru Integrare Europeană, prin însăși denumirea ei, discreditează opţiunea europeană a Republicii Moldova, din cauza modului în care guvernează ţară și ca urmare a implicării într-un șir de scandaluri cu caracter politic și a corupţiei care sufocă instituţiile statului.

FLUX

Ucraina trage de timp în privinţa aderării la Uniunea Vamală Kievul nu este destul de hotărât în ceea ce privește abandonarea cursului proeuropean în favoarea aderării la noua construcţie economico-politică promovată de Moscova, numită Uniunea Vamală (Rusia, Belarus, Kazahstan), transmite portalul karadeniz-press.ro.

Potrivit sursei citate, președintele ucrainean Victor Ianukovici și-a anulat marţi, 18 decembrie, vizita pe care trebuia să o întreprindă la Moscova în cadrul căreia oficialii ruși așteptau ca Ucraina să-și anunţe intenţia de a adera la acest spaţiu economic în formare. „Experţii mai trebuie să lucreze la documentele bilaterale ce urmează să fie semnate cu această ocazie”, a explicat Iuri Usakov, unul dintre consilierii președintelui rus. Și serviciul de presă al președinţiei de la Kiev s-a limitat să afirme că „mai sunt necesare consultări între experţii” din cele două ţări privind finalizarea unor acorduri bilaterale.

Marţi președintele Victor Ianukovici urma să poarte discuţii la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit unei surse de la Kremlin, citate de karadeniz-press. ro, se aștepta ca liderul ucrainean să facă o declaraţie istorică privind intenţia Ucrainei de a adera la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus și Kazahstan.

Critici puternice din partea opoziţiei Sursa citată mai menţionează că intenţia lui Ianukovici de a încheia un pact cu Putin privind aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală a suscitat un val de critici din partea opoziţiei ucrainene, care a acuzat puterea de la Kiev că „se vinde” Moscovei pentru gaze mai ieftine, abandonând integrarea europeană. Mai mulţi oficiali ucraineni,

între care și premierul Mykola Azarov, au declarat că cei doi vectori ai politicii externe ai Ucrainei – Uniunea Europeană și structurile din Comunitatea Statelor Independente (CSI), între care și Uniunea Vamală – nu se exclud, ci se completează. „Deriva” Ucrainei spre UE irită din ce în ce mai mult Moscova, care influenţează tacit politica Ucrainei de posibilele reduceri la livrările de gaze, comentează Rbc Daily. „Înainte de Revoluţia Portocalie, Ucraina a fost unul dintre iniţiatorii Spaţiului economic comun din CSI și, practic, se alăturase Uniunii Vamale.

Chiar a ratificat acordul privind Spaţiul economic comun, însă, după aceea, s-a retras din acest proces”, a afirmat pentru Rbc o sursă de la Kremlin, exprimându-și speranţa că Ianukovici va reveni asupra vechilor planuri. În momentul de faţă, Ucraina, alături de Republica Moldova, are statut de observator în cadrul Uniunii Vamale. Rusia face presiuni imense prin intermediul șantajului energetic pentru ca și Chișinăul să se alăture acestei Uniuni Vamale controlate de Moscova.

IANUARIE

FEBRUARIE

(31 zile)

C.b.

1 L

C.b.

1 J 2 V 3 S 4 D

FEBRUARIE Cuv. Macarie cel Mare; Cuv. Ieromonah Arsenie Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Vas şi Eusebiu Dum. a 31-a după Cincizecime. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit, Evghenie şi Valerian. Gl. 2, vos. 2.

Utr. Marc. 16, 1-8; Lit. I Tim. 1, 15-17; Luc. 8, 35-43 22 L 4 Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul 23 M 5 Sf. Sfinţii Mc. Clement al Ancirei şi Aghatanghel; Sf. Părinţi de la Sinodul VI Ecumenic 24 M 6 Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei şi Agapie 25 J 7 Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.; Sf. Bretanion, Ep. Tomisului 26 V 8 Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie şi Ioan 27 S 9 Aducerea moaşt. Sf. Ioan Gură de Aur 28 D 10 Dum. a 32-a după Cincizecime (a lui Zaheu).

Cuv. Efrem Sirul, Paladie şi Iacob. Gl. 3, vos. 3.

Utr. Marc. 16, 9-20; Lit. 1 Tim 4, 9-15; Luc. 19, 1-10 29 L 11 Aduc. moaşt. Sf. Mc. Ignatie Teoforul 30 M 12 )Soborul Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur. Sf. Sfinţit Mc. Ipolit, Ep. Romei 31 M 13 Sf. doctori fără de arginţi Chir şi Ioan

Utr. Luc. 24, 36-53; Lit. 1 Cor. 6, 12-20; Luc. 15, 11-32

19 20 21

V S D

1 2 3

IULIE

C.c.* 14 Dum. a 3-a după Cincizecime. Sf. Mc. Cosma şi Damian. Gl. 2, vos. 3.

Utr. Marc. 16, 9-20; Lit. Rom. 5, 1-10; Mat. 6, 22-33 2 L 15 Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne 3 M 16 Sf. Mc. Iachint; Sf. Anatolie, Patr. Constantinopolului 4 M 17 Sf. Andrei, Ep. Critului; Cuv. Marta 5 J 18 Cuv. Atanasie de la Athos; Cuv. Lampadie 6 V 19 Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia 7 S 20 Cuv. Toma din Maleon şi Acachie; Sf. Mc. Chiriachi 8 D 21 Dum. a 4-a după Cincizecime. Sf. Mare Mc. Procopie; Sf. Epictet şi Astion. Sf. Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia. Gl. 3, vos. 4.

Utr. Luc. 24, 1-12; Lit. Rom. 6, 18-23; Mat. 8, 5-13 9 L 22 Sf. Mc. Pangratie Episcopul, Chiril Episcopul, Andrei şi Prov 10 M 23 Sf. 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei; Cuv. Antonie de la Pecerska din Kiev 11 M 24 Sf. Mc. Eufimia; Sf. Olga împărăteasa; Sf. Marcian 12 J 25 Sf. Mc. Proclu şi Ilarie; Cuv. Mihail; Sf. Veronica 13 V 26 Soborul Arhang. Gavriil; Cuv. Ştefan Savaitul; ) Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel 14 S 27 Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust şi Iraclie 15 D 28 Dum. a 5-a după Cincizecime (a Sf. Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic (451)). Sf. Mc. Chiriac şi Iulita; Cuv. Iosif, Arhiep.

Tesalonicului. Gl. 4, vos. 5.

Utr. Luc. 24, 12-35; Lit. Rom. 10, 1-10; Mat. 8, 28-9, 1. A Sf. Părinţi: Tit 3, 8-15; Ioan 17, 1-13 16 L 29 Sf. Mc. Antinoghen şi cei 10 ucenici ai săi 17 M 30 Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ierarh Eufrasie 18 M 31 Sf. Mc. Emilian din Durostorum; Sf. Mc. Iachint; Sf. Mc. Pavel; Sf. Mc. Valentina AUGUST Cuv. Dia; Cuv. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare; Cuv. Serafim din Sarov 20 V 2 )Sf. Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul; Sf. Mc. Secundus din Sirmium 21 S 3 Cuv. Simeon şi Ioan; Sf. Pror. Iezechiel 22 D 4 Dum. a 6-a după Cincizecime. Sf. mironosiţă Maria Magdalena; Cuv. Marcela. Gl. 5, vos. 6.

Utr. Luc. 24, 36-53; Lit. Rom. 12, 6-14; Mat. 9, 1-8 23 L 5 Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ-Hozevitul; Sf. Mc. Trofim şi Teofil; Sf. Mc. Foca; Sf. Mc. Vitalie 24 M 6 Sf. Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen 25 M 7 Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Adormirea Sf. Ana; Sf. Olimpiada şi Eupraxia; Sf. Părinţi de la Sinodul V Ecumenic 26 J 8 Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi 27 V 9 Sf. Mare Mc. şi Tămăd. Pantelimon; Cuv. Antuza şi Marcel 28 S 10 Sf. Ap. şi diac. Prohor, Nicanor, Timon şi Parmena 29 D 11 Dum. a 7-a după Cincizecime. ) Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Calinic, Veniamin şi Mamant. Gl. 6, vos. 7.

Utr. Ioan 20, 1-10; Lit. Rom. 12, 1-7; Mat. 9, 27-35 30 L 12 Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent şi Andronic; Sf. Mc. Iulita 31 M 13 Înainte-prăznuirea scoaterii Sf. Cruci.

Sf. Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea (Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului) J

1

V

1

17 18

S D

2 3

19 20 21 22

L M M J

4 5 6 7

23

V

8

24

S

9

25

D

10

MARTIE Sf. Mc. Pamfil, Valentin şi cei împreună cu dânşii (Harţi) Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariana Dum. a 34-a după Cincizecime (a Fiului Risipitor). Sf. Leon, Ep. Romei; Cuv. Agapit episcopul. Gl. 6, vos. 6.

Sf. Ap. Arhip şi Filimon Sf. Leon, Ep. Cataniei; Cuv. Visarion Cuv. Timotei; Sf. Eustaţie, Ep. Antiohiei Aflarea moaştelor Sf. Mc. din Evghenia; Cuv. Talasie, Atanasie şi Irineu Sf. sfinţit Mc. Policarp, Ep. Smirnei: Sf. Gorgonia Întâia şi a doua aflare a Capului Înainte-mergătorului şi Botezătorului Ioan (Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă) Dum. Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi). Sf. Tarasie, Arhiep.

Constantinopolului, Alexandru şi Ipatie.

Gl 7, vos. 7.

Utr. Ioan 20, 1-10; Lit. 1 Cor. 8, 8-9; Mat. 25, 31-46 26 27 28

L M M

11 12 13

Sf. Porfirie, Arhiep. Gazei; Sf. Mc. Fotini Cuv. Procopie Mărt.; Cuv. Talaleu Cuv. Vasile Mărturisitorul. Cuv. Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea (cu prăznuirea la 29 februarie) (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, ouă şi peşte)

AUGUST

(31 zile)

C.b.

1 D

19

C.c.* 14 Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua şi Felicitas 15 ( )Întâmpinarea Domnului (Toate ale Praznicului) 16 Sf. şi Dreptul Simeon; Sf. Prorociţă Ana 17 Dum. a 17-a după Cincizecime (a Cananeiencei).

Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Mc. Avramie.

Gl. 4, vos. 4.

Utr. Luc. 24, 1-12; Lit. Ap. II Cor. VI, 16-VII, 1; Ev. Mat. XV, 21-28 5 L 18 Sf. Muceniţe Agatia şi Teodula 6 M 19 Sf. Vucol, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian şi Fausta 7 M 20 Sf. Partenie, Ep. Damascului şi Cuv. Luca 8 J 21 Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Proroc Zaharia 9 V 22 Sf. Mc. Nichifor; Episcopii Marcel şi Pangratie 10 S 23 Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina 11 D 24 Dum. a 33-a după Cincizecime (a Vameşului şi a Fariseului). Sf. Mc. Vlasie; Sf. Teodora împărăteasa. Gl. 5, vos. 5. Începutul Triodului.

Utr. Luc. 24, 12-35; Lit. II Tim. 3, 10-15; Luc. 18, 10-14 12 L 25 Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei; Sf. Mc. Hristea 13 M 26 Cuv. Martinian; Sf. Ap. Acvila şi Priscila; Cuv. Zoia şi Fotinia 14 M 27 Cuv. Auxentiu, Maron şi Avramie (Harţi) 15 J 28 Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior şi Cuv. Eusebiu 16

C.b.

1 M

MARTIE

(28 zile)

C.c.* 14 ( )Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Vasile cel Mare; Liturghia Sf. Vasile cel Mare 2 M 15 Sf. Silvestru, Episcopul Romei; Sf. Mc. Avgeu, Narcis şi Marceliu din Tomis; Sf. Serghie; Cuv. Serafim de Sarov 3 M 16 Sf. Pror. Maleahi; Sf. Mc. Gordie; Filus, episcop martir din Tomis (Harţi) 4 J 17 Soborul Sf. 70 de Apostoli; Cuv. Teoctist 5 V 18 Sf. Mc. Teopemt şi Teona. (Ajunul Bobotezei, post).

Liturghia Sf. Vasile cel Mare 6 S 19 ( )Botezul Domnului (Boboteaza).

Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur. Toate ale Praznicului 7 D 20 Dum. după Botezul Domnului. )Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul şi Înainte-mergătorul Domnului. Gl. 8, vos. 11.

Utr. Ioan 21, 15-25; Lit. Ap. Ef. 4, 7-13; Ev. Mat. 4, 12-17 8 L 21 Cuv. Gheorghe Hozevitul şi Emilian; Cuv. Domnica 9 M 22 Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratie 10 M 23 Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Cuv. Dometian Ep. şi Cuv. Antipa Atonitul din Calapodeşti 11 J 24 Cuv. Teodosie cel Mare; Cuv. Vitalie 12 V 25 Sf. Mc. Tatiana diaconiţa; Sf. Ier. Sava 13 S 26 Sf. Mc. Ermil şi Stratonic; Cuv. Iacob 14 D 27 Dum. a 29-a după Cincizecime (a celor 10 leproşi).

Cuv. Părinţi ucişi în Sinai; Sf. Nina. Gl. 1, vos. 1.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. Ap. Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XVII, 12-19 15 L 28 Cuv. Pavel Tebeul; Cuv. Ioan Colibaşul 16 M 29 Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru 17 M 30 Cuv. Antonie cel Mare 18 J 31 Sf. Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei

C.c.* 14 Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina 15 Sf. Sfinţit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie şi Nestor (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, ouă şi peşte) 3 S 16 Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc 4 D 17 Dum. Lăsatului sec de brânză (A izgonirii lui Adam din Rai). Sf. Cuv. Gherasim cel de la Iordan; Sf. Mc. Pavel şi Iuliana. Gl. 8, vos. 8.

Utr. Ioan 20, 11-18; Lit. Rom. 13, 11-14; 14, 1-4; Mat. 6, 14-21 5 L 18 Sf. Mc. Conon; Sf. Mc. Iraida (Începutul Postului Mare) 6 M 19 Sf. 42 de Mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin 7 M 20 Sf. Mc. Efim, Ep. din Tomis; Sf. Mc. Episcopi din Herson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton 8 J 21 Cuv. Teofilact Mărt. Ep. Nicomidiei 9 V 22 )Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia 10 S 23 Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Sâmbăta Sf. Teodor) 11 D 24 Dum. 1-a din post (a Ortodoxiei). Sf. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Lalu.

Gl. 1, vos. 9. Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Utr. Ioan 20, 19-31; Lit. Evr. 11, 24-26, 32-40; Ioan 1, 43-51 12 L 25 Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Ier. Grigorie Dialogul 13 M 26 Aduc. moaştelor Sf. Nichifor, Patr. Constantinop.

14 M 27 Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul 15 J 28 Sf. Mc. Agapie, Plisie şi Timolau 16 V 29 Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano şi Anin 17 S 30 Cuv. Alexei, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin (Pomenirea morţilor) 18 D 31 Dum. a 2-a din post (a Sf. Grigore Palama).

Sf. Chiril, Patr. Ierusalimului. Gl. 2, vos. 10.

Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Utr. Ioan 21, 1-14; Lit. Evr. 1, 10-2, 3; Marc. 2, 1-12. A Sf.: Evr. 7, 26-8, 2; Ioan 10, 9-16 APRILIE Sf. Mc. Hrisant, Daria şi Ilaria Cuv. Mc. ucişi în Mănăstirea Sf. Sava Cuv. Iacob Mărt.; Sf. Toma şi Serapion Sf. Sfinţit Mc. Vasile din Ancira, Sf. Drosida Sf. Mc. Nicon şi cei 199 ucenici ai lui Înainteprăznuirea Bunei Vestiri. Cuv. Zaharia.

Sf. Muc. Luca. Sf. Artemon Ep. (Pomenirea morţilor) 25 D 7 Dum. a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). ( )Buna Vestire (Dezlegare la peşte). Gl. 3, vos. 11. Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Utr. Ioan 21, 15-25; Lit. Evr. 4, 14-5, 6; Marc. 8, 34-9, 1 26 L 8 Soborul Arhang. Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul şi soţia sa Maxima 27 M 9 Sf. Mc. Matroana, Manuil şi Teodosie; Sf. proroc Anania 28 M 10 Cuv. Ştefan; Sf. Ilarion cel Nou. Sf. Mc. Filit şi Lidia 29 J 11 Cuv. Marcu, Ep. Aretuselor, Chiril diaconul şi cei împreună cu ei 30 V 12 Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula 31 S 13 Cuv. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie şi Veniamin (Pomenirea morţilor) 19 20 21 22 23 24

L M M J V S

1 2 3 4 5 6

SEPTEMBRIE

(31 zile)

C.c.* 14 Scoaterea Cinstitei Cruci; Sf. 7 Mc. Macabei (Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului) 2 J 15 Sf. Întâi Mc. şi Arhid. Ştefan; Binecredinciosul împărat Justinian 3 V 16 Cuv. Isachie, Dalmat şi Faust; Sf. Salomeea mironosiţa; Sf. Martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetn. Ianache; Cuviosul Iosif de la Văratec 4 S 17 Sf. 7 Mc. din Efes; Cuv. Mc. Evdochia 5 D 18 Dum. a 8-a după Cincizecime. Înainteprăznuirea Schimbării la Faţă, Sf. Mc. Evsignie şi Fabie, Ep. Romei. Gl. 7, vos. 8.

Utr. Ioan 20, 11-18; Lit. 1 Cor. 1, 10-17; Mat. 14, 14-22 6 L 19 ( )Schimbarea la Faţă. Toate ale Praznicului (Dezlegare la peşte) 7 M 20 Cuv. Mc. Dometie 8 M 21 Cuv. Emilian Mărt., Ep. Cizicului; Sf. Miron Episcopul 9 J 22 Sf. Ap. Matia; Sf. Mc. Antonin 10 V 23 Sf. Mc. Lavrentie Arhidiac., Hist şi Ipolit 11 S 24 Sf. Nifon, Patr. Constantinop.; Sf. Mc. şi Arhid. Evplu 12 D 25 Dum. a 9-a după Cincizecime. Sf. Mc. Fotie şi Anichit; Sf. Pamfil. Gl. 8, vos. 9.

Utr. Ioan 20, 19-31; Lit. 1 Cor. 3, 9-17; Mat. 14, 22-34 13 L 26 Cuv. Maxim Mărturisitorul (Odovania Praznicului Schimbării la Faţă) 14 M 27 Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului.

Sf. Proroc Miheia; Sf. Mc. Marcel şi Ursichie 15 M 28 ( )Adormirea Maicii Domnului 16 J 29 Sf. Mahramă a Domnului 17 V 30 Sf. Mc. Miron, Straton şi Ciprian; )Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei; ) Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului 18 S 31 Sf. Mc. Flor şi Lavru; Sf. Polien SEPTEMBRIE 19 D 1 Dum. a 10-a după Cincizecime. Sf. Cuv. Dionisie Exiguul; Sf. Mc. Andrei Stratilat; Sf. Timotei şi Agapie; Sf. Tecla. Gl. 1, vos. 10.

Utr. Ioan 21, 1-14; Lit. 1 Cor. 4, 9-16; Mat. 17, 14-23 20 L 2 Sf. Pror. Samuil; Sf. Mc. Eliodor 21 M 3 Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Romulus preotul, Donat diaconul, Silvian diaconul şi Venust din Cibalae; Sf. Mc. Vasa; Sf. Teoclita 22 M 4 Sf. Mc. Agatonic, Antuza şi Zotic 23 J 5 Sf. Mc. Lupu şi Irineu Ep.; Cuv. Calinic Patriarhul (Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului) 24 V 6 Sf. Mc. Eutihie, ucenicul Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan 25 S 7 Aduc. moaşt. Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit; Sf. Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi 26 D 8 Dum. a 11-a după Cincizecime. Sf. Mc. Adrian şi Natalia. Gl. 2, vos. 11.

Utr. Ioan 21, 15-25; Lit. 1 Cor. 9, 2-12; Mat. 18, 23-35 27 L 9 Cuv. Pimen; Sf. Mc. Fanurie şi Osie; ) Cuv. Onufrie de la Vorona şi Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău 28 M 10 Cuv. Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid; Sf. Ana Prorociţa. Cuv. Iov de la Poceaev 29 M 11 )Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (post) 30 J 12 Sf. Patriarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou ai Constantinopolului 31 V 13 Aşezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului.

Sf. Ciprian, Ep. Cartaginei; ) Cuv. Ioan de la Prislop

APRILIE

(31 zile)

(30 zile)

C.b.

1 S

C.c.* 14 Cuv. Simeon Stâlpnicul şi mama sa Marta (Începutul anului nou bisericesc) 2 D 15 Dum. a 12-a după Cincizecime. Sf. Mc. Mamant; Sf. Ioan Postitorul, Patr. Constantinop.; Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului. Gl. 3, vos. 1.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. 1 Cor. 15. 1-11; Mat. 19, 16-26 3 L 16 Sf. Mc. Antim, Ep. Nicomidiei; Cuv. Teoctist 4 M 17 Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Pror. Moise 5 M 18 Sf. Proroc Zaharia şi Dreapta Elizabeta, părinţii Sf. Ioan Botezătorul 6 J 19 Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose 7 V 20 Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului.

Sf. Mc. Sozont; Sf. Ap. Evod şi Onisifor Episcopul 8 S 21 ( )Naşterea Maicii Domnului. Toate ale Praznicului 9 D 22 Dum. dinaintea Înălţării Sf. Cruci. Sfinţii şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Părinţi de la Sinodul III Ecumenic ) Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi. Gl. 4, vos. 2.

Utr. Marc. 16, 1-8; Lit. Gal. 6, 11-18; Ioan 3, 13-17. A Sf. Părinţi: Tit 3, 8-15; Ioan 17, 1-13 10 L 23 Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora 11 M 24 Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin 12 M 25 Sf. Mc. Autonom, Macedonie şi Teodul (Odovania Praznicului Naşterii Maicii Domnului) 13 J 26 Sf. Mc. Cornelie Sutaşul; Sf. Mc. Macrobiu, Cordian, Heli şi Lucian din Tomis; Sf. Voievod Neagoe Basarab 14 V 27 ( )Înălţarea Sfintei Cruci (post). Toate ale Praznicului Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul 15 S 28 Sf. Mc. Nichita Gotul; Sf. Mc. Nichita Romanul 16 D 29 Dum. după Înălţarea Sfintei Cruci. Sf. Mc. Eufimia şi Meletina. Gl. 5, vos. 3.

Utr. Marc. 16, 9-20; Lit. Gal. 2, 16-20; Marc. 8, 34-9, 1 17 L 30 Sf. Mc. Sofia cu fiicele: Pistis, Agapis şi Elpis OCTOMBRIE Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna; Cuviosul Iosif şi Chiriac de la Bisericani 19 M 2 Sf. Mc. Trofim, Savatie şi Dorimedont 20 J 3 Sf. Mare Mc. Eustatie şi Teopista cu cei doi fii ai lor: Agapie şi Teopist 21 V 4 Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona (Odovania Prazn. Înălţării Sf. Cruci) 22 S 5 Sf. Mc. Foca Ep., Isaac şi Martin 23 D 6 Dum. a 18-a după Cincizecime. Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul; Cuv. Xantipa şi Polixenia.

Gl. 6, vos. 4.

Utr. Luc. 24, 1-12; Lit. 2 Cor. 9, 6-11; Luc. 5, 1-11 24 L 7 Sf. Întâia Mc. Tecla; Cuv. Coprie 25 M 8 Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul 26 M 9 Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu 27 J 10 Sf. Mc. Calistrat 28 V 11 Cuv. Hariton Mărt.; Sf. Proroc Varuh; Sf. Mc. Pimen 29 S 12 Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia 30 D 13 Dum. a 19-a după Cincizecime. Sf. Mc. Grigorie Luminătorul, Ep. Armeniei Mari; Sf. Mc. Ripsimia. Gl. 7, vos. 5.

Utr. Luc. 24, 12-35; Lit. 2 Cor. 11, 31-12, 9; Luc. 6, 31-36 18

M

1

Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

2013 RÂNDUIELI BISERICEŞTI Zile de post Miercurile şi vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare, însemnate cu harţi Ajunul Bobotezei (5/18 ianuarie) Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/11 septembrie) Înălţarea Sfintei Cruci (14/27 septembrie) Posturi mai lungi Postul Sfintelor Paşti (5/18 martie – 22 aprilie/4 mai) Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (18 iunie/1 iulie – 28 iunie/11 iulie) Postul Adormirii Maicii Domnului (1/14 – 14/27 august) Postul Naşterii Domnului (15/28 noiembrie – 24 decembrie/6 ianuarie) Nu se fac nunţi În toate zilele de miercuri şi vineri de peste an În ajunul Praznicelor Împărăteşti În Postul Sfintelor Paşti (5/18 martie – 22 aprilie/4 mai) În Săptămâna Luminată (23 aprilie/6 mai – 28 aprilie/11 mai) În Duminica Rusaliilor (10/23 iunie) În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (18 iunie/1 iulie – 28 iunie/11 iulie) În Postul Adormirii Maicii Domnului (1/14 august – 14/27 august) Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/11 septembrie) Înălţarea Sfintei Cruci (14/27 septembrie) În Postul Naşterii Domnului (15/28 noiembrie – 24 decembrie/6 ianuarie) De la Naşterea Domnului până la Bobotează (25 decembrie/7 ianuarie – 6/19 ianuarie)

Data Sfintelor Paşti 2014 – 20 aprilie 2015 – 12 aprilie 2016 – 1 mai 2017 – 16 aprilie

EDI|IA DE VINERI

2018 – 8 aprilie 2019 – 28 aprilie 2020 – 19 aprilie 2021 – 2 mai

GPF

FLUX

S PECIAL

*C.b. – calendar bisericesc (stil vechi), C.c. – calendar civil

MAI

(30 zile)

C.b.

1 D

C.b.

1 J 2 V

C.c.* 14 Dum. a 4-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul).

Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului. Gl. 4, vos. 1. Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. Evr. 6, 13-20; Marc. 9, 17-32. A Cuv.: Efes. 5, 8-19; Mat. 4, 25-5, 12 2 L 15 Cuv. Tit; Sf. Mc. Amfian şi Edesie 3 M 16 Cuv. Nichita Mărt.; Sf. Mc. Teodosia Fecioara; Sf. Mc. Elpidifor 4 M 17 Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe, Zosima şi Platon (Denie – Canonul cel Mare) 5 J 18 Sf. Mc. Teodul, Agatopod şi cei împreună cu dânşii 6 V 19 Sf. Eutihie, Arhiep. Constantin. Cuv. Platonida; Sf. Irineu, Episcop de Sirmium (Denie – Acatistul Născătoarei de Dumnezeu) 7 S 20 Sf. Gheorghe Mărt., Ep. Meletinei; Sf. Mc. Caliopie; Sf. Mc. Achilina (Sâmbăta Acatistului) 8 D 21 Dum. a 5-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca).

Sf. Apostoli Irodion, Agav şi Ruf. Gl. 5, vos. 2.

Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

Utr. Marc. 16, 1-8; Lit. Evr. 9, 11-14; Marc. 10, 32-45. A cuv.: Gal. 3, 23- 29; Luc. 7, 36-50 9 L 22 Sf. Mc. Dimitrie diaconul din Sirmium. Sf. Mc. Eupsihie; Cuv. Vadim 10 M 23 Sf. Mc. Terentie, Pompie, Maxim. Sf. Dima 11 M 24 Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa; Sfântul Simeon Ştefan, Mitropolit al Transilvaniei 12 J 25 Sf. Mc. Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărt., Ep. Pariei; ) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului 13 V 26 Sf. Mc. Artemon, Cvintilian şi Dada; Sf. Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu şi Tasie 14 S 27 Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sâmbăta lui Lazăr) 15 D 28 Dum. a 6-a din Post. Intrarea Domnulu în Ierusalim. Floriile. (Dezlegare la peşte).

Sf. Ap. Aristarh, Pud şi Trofim 16 L 29 Săptămâna Patimilor. Sf. Mc. fecioare Irina, Agapia şi Hionia 17 M 30 Sf. Episcopi Simeon şi Acachie MAI 18 M 1 Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Cozma Episcopul 19 J 2 Joia cea Mare. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Pafnutie şi Gheorghe Episcopii (Denia celor 12 Evanghelii) 20 V 3 Vinerea cea Mare. Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor Trihina: Sf. Ap. Zaheu; Sf. Mc. Atanasie (Denia Prohodului Domnului) 21 S 4 Sâmbăta cea Mare. Sf. Mc. Ianuarie Episcopul; Sf. Mc. Teodor; Cuv. Anastasie Sinaitul. Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

22 D 5 Sfintele Paşti: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Sf. Ap. Natanail, Luca şi Clement; Cuv. Teodor Sicheotul. Lit. Fapte 1, 1-8; Ioan 1, 1-17; Vec. Ioan 20, 19-25 23 L 6 Săptămâna Luminată. ) Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi Sf. Mc. Valerie Sf. Ierarhi şi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, 24 M 7 Mitropoliţii Transilvaniei, şi Iosif, Ep. Maramureşului; Cuv. Elizaveta 25 M 8 Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu (Harţi) 26 J 9 Sf. Sfinţit Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira; Sf. Mc. Chiril, Chindeas şi Tasius din Axiopolis 27 V 10 ) Izvorul Tămăduirii. Sf. Sfinţit Mc. Simeon, ruda Domnului (Harţi) 28 S 11 Sf. Ap. Iason şi Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Dada şi Cvintilian 29 D 12 Dum. a 2-a după Paşti (a Sf. Ap. Toma). Sf. 9 Mc. cei din Cizic; Cuv. Memnom. Gl. 1, vos. 1.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. Fapte 5, 12-20; Ioan 20. 19-31 30 L 13 Paştile Blajinilor. Sf. Ap. Iacob, fratele Sf. Ap. Ioan Teologul; Sf. Donat

OCTOMBRIE

C.c.* 14 Sf. Proroc Ieremia; Cuv. Eftimie, Ignaţiu şi Acachie; Cuv. Isidora 2 M 15 Aduc. moaştelor Sf. Ierarh Atanasie cel Mare 3 J 16 Sf. Mc. Timotei şi Mavra; Sf. Diodor; Cuv. Teodosie. egum. măn. Pecerska 4 V 17 Cuv. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian 5 S 18 Sf. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit şi Gaian 6 D 19 Dum. a 3-a după Paşti (a Mironosiţelor). Sf. şi Dreptul Iov; Cuv. Mamont şi Pahomie. Gl. 2, vos. 4.

Utr. Luc. 24, 1-12; Lit. Fapte 6, 1-7; Marc. 15, 43-16, 8 7 L 20 Arătarea Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie 8 M 21 Sf. Ap. şi Evang. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare 9 M 22 Aduc. Moaştelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Pror. Isaia; Sf. Mc. Hristofor 10 J 23 Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie 11 V 24 Sf. Mc. Mochie, Acachie şi Dioscur 12 S 25 Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep.

Ciprului; Sf. Gherman, Patr. Constantinopolului 13 D 26 Dum. a 4-a după Paşti (a Slăbănogului).

Sf. Mc. Glicheria; Cuv. Serghie Mărt. Gl. 3, vos. 5.

Utr. Luc. 24, 12-35; Lit. Fapte 9, 32-42; Ioan 5, 1-15 14 L 27 Sf. Mc. Isidor din Hios şi Terapont 15 M 28 Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, Arhiep. Larisei 16 M 29 Înjumătăţirea Cincizecimii. Cuv. Teodor cel Sfinţit; Sf. Mc. Isachie 17 J 30 Sf. Ap. Andronic şi Sf. Mc. Iunia 18 V 31 Sf. Mc. Teodot; Sf. Mc. Petru, Dionisie şi Veniamin; Sf. Hristina IUNIE Sf. Mc. Patrichie, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv. Memnon 20 D 2 Dum. a 5-a după Paşti (a Samarinencii).

Sf. Mc. Talaleu şi Talasie; Cuv. Marcu Postitorul. Gl. 4, vos. 7.

Utr. Ioan 20, 1-10; Lit. Fapte 11, 19-30; Ioan 4, 5-42 21 L 3 ) Sf. Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena 22 M 4 Sf. Mc. Vasilisc şi Marcel; Sf. Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic 23 M 5 Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei 24 J 6 Cuv. Simeon, cel din Muntele Minunat; Sf. Mc. Marciana 25 V 7 A 3-a Aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Mc. Celestin 26 S 8 Sf. Ap. Iuda; Sf. Sfinţiţi Ap. Carp şi Alfeu; Sf. Mc. Averchie şi Elena 27 D 9 Dum. a 6-a după Paşti (a Orbului). Sf. Mc. Terapont, Ep. Sardei şi Alipie, Sf. Mc. Iuliu Veteranul. Gl. 5, vos. 8.

Utr. Ioan 20, 11-18; Lit. Fapte 16, 16-34; Ioan 9, 1-38 28 L 10 Cuv. Nichita, Ep. Calcedonului; Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. Eliconida 29 M 11 Sf. Cuv. Mc. Teodosia; Sf. Mc. Olivian Episcopul şi Alexandru Episcopul 30 M 12 Cuv. Isachie Mărt. şi Varlaam; Sf. Mc. Natalie (Odovania Paştelui) 31 J 13 ( ) Înălţarea Domnului. Ziua Eroilor. Sf. Ap. Ermie; Sf. Mc. Ermei, Eusebie şi Haralambie 19

S

C.c.* 14 ( )Acop. Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman Melodul. Prăznuirea Icoanei Maicii Domnului de la Hârbovăţ, Basarabia 2 M 15 Sf. Mc. Ciprian; Sf. Mc. Iustina; Cuv. Teofil 3 M 16 Sf. Mc. Dionisie Areopagitul; Dionisie, Ep. Alexandriei; Elefterie şi Rustic 4 J 17 Sf. Sfinţit Mc. Ierotei, Ep. Atenei; Sf. Mc. Audact şi Domnina 5 V 18 Sf. Mc. Haritina şi Memelta, Cuv. Cozma 6 S 19 Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida 7 D 20 Dum. a 20-a după Cincizecime. Sf. Mc. Serghie, Vah şi Chesarie. Gl. 8, vos. 6.

Utr. Luc. 24, 36-53; Lit. Gal. 1, 11-19; Luc. 7, 11-16 8 L 21 Cuv. Maica noastră Pelaghia; Cuv. Taisia 9 M 22 Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic şi Atanasia 10 M 23 Sf. Ap. Evlampie şi Evlampia; Cuv. Teofil Mărt.

11 J 24 Sf. Mc. Filip; Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Mc. Zenaida 12 V 25 Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Cosma, Ep. Maiumei 13 S 26 Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica şi Florentie 14 D 27 Dum. a 21-a după Cincizecime (a Sf. Părinti de la Sinodul VII Ecumenic (787)). )Cuv. Parascheva, Mc. Nazarie, Ghervasie şi Silvan.

Gl. 1, vos. 7.

Utr. Ioan 20, 1-10; Lit. Gal. 2, 16-20; Luc. 8, 5-15, A Sf. Părinţi: Tit 3, 8-15; Ioan 17, 1-13 15 L 28 Sf. Mc. Luchian; Cuv. Eftimie cel Nou; Cuv. Savin şi Vars; Sf. Ier. Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti 16 M 29 Sf. Mc. Longhin Sutaşul; Cuv. Mal 17 M 30 Sf. Proroc Osea; Cuv. Mc. Andrei Criteanul 18 J 31 Sf. Ap. şi Ev. Luca; Sf. Mc. Iulian şi Martin NOIEMBRIE 19 V 1 Sf. Proroc Ioil; Sf. Mc. Uar şi Felix 20 S 2 Sf. Mc. Artemie; Cuv. Gherasim cel Nou (Sâmbăta morţilor) 21 D 3 Dum. a 23-a după Cincizecime. Cuv. Ilarion cel Mare; Cuv. Mărt. Visarion, Sofronie şi Sf. Oprea; Sf. Preoţi Mărt. Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel. Gl. 2, vos. 8.

Utr. Ioan 20, 11-18; Lit. Ef. 2. 4-10; Luc. 8, 26-39 22 L 4 Sf. Averchie, Ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes 23 M 5 Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Cuv. Ignatie Patriarhul 24 M 6 Sf. Mc. Areta; Sf. Mc. Valentin şi Sevastiana 25 J 7 Sf. Mc. Marchian şi Martirie; Sf. Tavita 26 V 8 )Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir 27 S 9 )Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi; Sf. Mc. Nestor 28 D 10 Dum. a 24-a după Cincizecime. Sf. Mc. Terentie şi Neonila; Cuv. Ştefan Savaitul. Gl. 3, vos. 9.

Utr. Ioan 20, 19-31; Lit. Ef. 2, 14-22; Luc. 8, 41-56 29 L 11 Sf. Cuv. Anastasia Romana; Cuv. Avramie 30 M 12 Sf. Mc. Zenovie şi Zenovia; Sf. Ap. Cleopa; Sf. Martiri şi Mărt. Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu 31 M 13 Sf. Ap. Apelie, Stahie, Urban şi Narcis

1

NOIEMBRIE

(31 zile)

C.b.

1 L

C.c.* 14 Sf. Dr. fără de arginţi Cosma şi Damian 15 Sf. Mc. Achindin, Pigasie, Aftonie şi Elpidifor 16 Sf. Mc. Achepsima, Iosif şi Aitala diaconul 17 Dum. a 22-a după Cincizecime. Cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. Mc. Nicandru Ep. şi Ermeu. Gl. 4, vos. 10.

Utr. Ioan 21, 1-14; Lit. Gal. 6, 1-18; Luc. 16, 19-31 5 L 18 Sf. Mc. Galaction şi Epistimia; Sf. Silvan şi Grigorie 6 M 19 Sf. Pavel Mărt. Patr. Constantinop.; Cuv. Luca; Sf. Mc. Tecusa (Rodica) 7 M 20 Sf. 33 de Mc. din Melitina; Cuv. Lazăr 8 J 21 )Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil 9 V 22 Sf. Mc. Onisifor şi Porfirie; Cuv. Matroana; Sf. Mc. Castorin, Claudiu, Nicostrat, Sempronian şi Simpliciu din Sirmium; Sf. Nectarie de Eghina 10 S 23 Sf. Ap. Orest, Olimp, Rodion, Erast şi Sosipatru; Sf. Cuv. Antonie de la Iezeru-Vâlcea 11 D 24 Dum. a 25-a după Cincizecime. Sf. Mc. Mina, Victor şi Vichentie; Cuv. Teodor Studitul. Gl. 5, vos. 11.

Utr. Ioan 21, 15-25; Lit. Ef. 4, 1-7; Luc. 10, 25-37 12 L 25 Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Cuv. Nil 13 M 26 Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului) 14 M 27 Sf. Ap. Filip; Sf. Grigorie Palama 15 J 28 Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Gurie, Samona şi Aviv (Începutul Postului Crăciunului) 16 V 29 Sf. Ap. şi Evanghelist Matei 17 S 30 Sf. Ier. Grigorie; Cuv. Lazăr Zugravul DECEMBRIE Dum. a 26-a după Cincizecime. Sf. Mc. Platon, Roman şi Zaheu. Gl. 6, vos. 1.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. Ef. 5, 8-19; Luc. 12, 16-21 19 L 2 Sf. Proroc Avdie; Sf. Mc. Varlaam şi Ioasaf 20 M 3 Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica Domnului; Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Anatolie şi Dasie 21 M 4 ( )Intrarea Maicii Domnului în Biserică (Dezlegare la peşte) 22 J 5 Sf. Ap. Filimon, Onisim şi Arhip; Sf. Mc. Cecilia 23 V 6 Sf. Cuv. Grigorie, Ep. Acragandelor şi Amfilohie, Ep. Iconiei 24 S 7 Sf. Mc. Clement, Ep. Romei, şi Petru al Alexandriei (Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului) 25 D 8 Dum. a 30-a după Cincizecime. Sf. Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mercurie. (Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului) Gl. 7, vos. 2.

Utr. Marc. 16, 1-8; Lit. Col. 3, 12-16; Luc. 18, 18-27 26 L 9 Cuv. Alipie Stâlpnicul; Cuv. Stelian 27 M 10 Sf. Mare Mc. Iacov Persul; Sf. Onufrie; Cuv. Natanail 28 M 11 Cuv. Mc. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh 29 J 12 Sf. Mc. Paramon şi Filumen; Cuv. Acachie 30 V 13 )Sf. Ap. Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei; Sf. Frumentie Episcopul; Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei D

1

(30 zile)

C.b.

V 1 2 S

C.c.* 14 Sf. Mc. Iustin Martirul şi Filosoful; Sf. Firm 15 Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Cuv. Nichifor Mărt.

3 D 16 Dum. a 7-a după Paşti (a Sf. Par. de la Sinodul 1 Ecumenic (325)). Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Paul şi Paula. Gl. 6, vos. 10.

Utr. Ioan 21, 1-14; Lit. Fapte 20, 16-18, 28-36; Ioan 17, 1-13 4 L 17 Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patr. Constant.; Cuv. Sofia 5 M 18 Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului, Marcian, Nicandru şi Leonid 6 M 19 Cuv. Visarion şi Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie, Eusebia şi Sosana 7 J 20 Sf. Mc. Teodot, Ep. Ancirei; Sf. Mc. Zenaida şi Sebastian 8 V 21 Aduc. moaşt. Sf. Mc. Teodor Stratilat; Cuv. Melania; Sf. Mc. Marcian şi Nicandru din Durostorum (Odovania Înălţării) 9 S 22 ) Sf. Ierarh Grigore Dascălu, Mitropolitul Ţării Româneşti; Sf. Chiril, Arhiep. Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Marta şi Maria (Sâmbăta morţilor – Moşii de vară) 10 D 23 Dum. a 8-a după Paşti. Pogorârea Sfântului Duh. Cincizecimea (Rusaliile). Toate ale Praznicului. Sf. Mc. Timotei şi Alexandru; Sf. Mc. Antonia.

Utr. Ioan 20, 19-23; Lit. Fapte 2, 1-11; Ioan 7, 37-53; 8, 12 11 L 24 ( ) Sfânta Treime (Ziua Sfântului Duh).

Sf. Ap. Bartolomeu şi Varnava 12 M 25 Cuv. Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul 13 M 26 Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei (Harţi) 14 J 27 Sf. Pror. Elisei; Sf. Ierarh Metodie 15 V 28 Sf. Pror. Amos; Fericiţii Augustin şi Ieronim; Sf. Mc. Isihie din Durostorum (Harţi) 16 S 29 Sf. Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Mc. Marcu Episcopul 17 D 30 Dum. 1-a după Cincizecime (a Tuturor Sfinţilor). Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ; Sf. Mc. Manuil, Savel şi Ismail. Gl. 8, vos. 1.

Lăsatul secului pentru Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel.

Utr. Mat. 28, 16-20; Lit. Evr. 11, 33-35, 2, Mat. 10, 32-22, 3738; 19, 27-30 IULIE 18

L

Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul (Începutul Postului Sf. Apostoli Petru şi Pavel) 19 M 2 Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt; Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare; Sf. Mc. Zosima 20 M 3 Sf. Mc. Metodie, Ep. Patarelor; Cuv. Calist Patriarhul 21 J 4 Sf. Mc. Iulian din Tars şi Afrodisie 22 V 5 Sf. Mc. Eusebie, Ep. Samosatelor, Zenon şi Zina 23 S 6 Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle 24 D 7 Dum. a 2-a după Cincizecime (a Sfinţilor Români). )Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele); Aducerea moaştelor Sf. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Niceta de Remesiana.

Gl. 1, vos. 2.

Utr. Marc. 16, 1-8; Lit. Rom. 2, 10-16; Mat. 4, 18-23 25 L 8 Sf. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Procopie şi Orentie 26 M 9 Cuv. David de la Tesalonic; Sf. Ioan, Ep. Goţiei 27 M 10 Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mc. Anect 28 J 11 Aduc. moaşt. Sf. Dr. şi Făcăt. de minuni Chir şi Ioan; Sf. Mc. Papia 29 V 12 )Sfinţii Slăviţii Apostoli Petru şi Pavel 30 S 13 Soborul Sf. 12 Apostoli

1

DECEMBRIE

(30 zile)

C.b.

1 J 2 V 3 S 4 D

18

IUNIE

(31 zile)

C.b.

1 M

(31 zile)

C.b.

1 S 2 D

C.c.* 14 Sf. Pror. Naum; Cuv. Filaret Milostivul 15 Dum. a 16-a după Cincizecime. Sf. Pror.

Avacum; Sf. Mc. Meropi. Gl. 8, vos. 3.

Utr. Marc. 16, 9-20; Lit. 2 Cor. 6, 1-10; Mat. 25, 14-30 3 L 16 Sf. Pror. Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul 4 M 17 Sf. Mare Mc. Varvara; Cuv. Ioan Damaschin 5 M 18 Cuv. Daniil Sihastrul de la Voroneţ; Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf. Mc. Anastasie 6 J 19 )Sf. Ier. Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei (Dezlegare la peşte) 7 V 20 Sf. Mc. Filofteea de la Curtea de Argeş; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului 8 S 21 Cuv. Patapie şi Sofronie; Sf. Ap. Onisifor 9 D 22 Dum. a 27-a după Cincizecime. Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana; Sf. Prorociţă Ana; Sf. Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. Gl. 1, vos. 4.

Utr. Luc. 24, 1-12; Lit. Ef. 6, 10-17; Luc. 13, 10-17 10 L 23 Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Eugraf 11 M 24 Cuv. Daniil Stâlpnicul şi Luca; Sf. Mc. Varsava 12 M 25 Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Ierarh Alexandru 13 J 26 Sf. Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie; Sf. Mc. Lucia 14 V 27 Sf. Mc. Tirs, Levchie, Calinic, Filimon şi Apolonie 15 S 28 Sf. Mc. Elefterie, Suzana şi Vah cel Nou; Cuv. Pavel 16 D 29 Dum. a 28-a după Cincizecime (a Sf. Strămoşi).

Sf. Pror. Agheu; Sf. Mc. Marin; Sf. Teofana Împărăteasa. Gl. 2, vos. 5.

Utr. Luc. 24, 12-35; Lit. Col. 3, 4-11; Luc. 14, 16-24 17 L 30 Sf. Pror. Daniil; Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail 18 M 31 Sf. Mc. Sebastian şi Zoe IANUARIE Sf. Mc. Bonifatie; Cuv. Grichentie; Sf. Aglaia Începutul înainte-prăznuirii Naşterii Domnului.

Sf. Mc. Ignatie Teoforul 21 V 3 Sf. Mc. Iuliana; Sf. Temistocle 22 S 4 Sf. Mare Mc. Anastasia; Sf. Mc. Hrisogon şi Teodota 23 D 5 Dum. dinaintea Naşterii Domnului (a Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului). Sf. 10 Mc. din Creta; Cuv. Pavel şi Naum. Gl. 3, vos. 6.

Utr. Luc. 24, 36-53; Lit. Evr. 11, 9-10, 32-40; Mat. 1, 1-25 24 L 6 Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului).

Liturghia Sf. Vasile cel Mare 25 M 7 ( )Naşterea Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Toate ale Praznicului.

26 M 8 ( )Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana (Harţi) 27 J 9 )Sf. Ap. şi întâiul Mc. Arhidiacon Ştefan; Cuv. Teodor Mărt.

28 V 10 Sf. 20.000 de Mucenici arşi în Nicomidia (Harţi) 29 S 11 Sf. 14.000 de prunci ucişi de Irod; Cuv. Marcel 30 D 12 Dum. după Naşterea Domnului. Sf. Mc. Anisia; Cuv. Zotic preotul; Cuv. Teodora. Gl. 4, vos. 7.

Utr. Ioan 20, 1-10; Lit. Gal. 1, 11-19; Mat. 11, 3-23 31 L 13 Sf. Mc. Hermes; Cuv. Melania Romana (Odovania Praznicului Naşterii Domnului) 19 20

M J

1 2

FLUX

10

România

21 DECEMBRIE 2012

Cabinetul Ponta II. Premierul a prezentat lista miniştrilor Noul Guvern al României va avea în structură 20 de miniștri, șase miniștri delegaţi și un vicepremier fără portofoliu, a anunţat miercuri, 19 decembrie, premierul desemnat Victor Ponta.

Unsprezece dintre demnitarii propuși în viitorul Guvern au făcut parte și din vechiul cabinet.

Viitorul Guvern va avea trei vicepremieri – Gabriel Oprea, fără portofoliu, Liviu Dragnea, ministru al Administraţiei și Dezvoltării Regionale, și Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor – 20 de ministere, la care se adaugă șase miniștri delegaţi.

Vechiul Cabinet avea 16 ministere și patru miniștri fără portofoliu.

Multiplicarea a fost generată de divizarea ministerelor Finanţelor, Economiei, Internelor, Educaţiei, Mediului.

Noile ministere apărute sunt cel al Industriei și Comerţului, Ministerul Energiei, Ministerul pentru IMM-uri, Turism și Mediu de Afaceri, Ministerul Sportului, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Dintre numele sonore care nu se vor mai regăsi în noul guvern sunt cel al fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu (ea a mai deţinut acest post în perioada 2000-2003, în guvernul Năstase, dar și în Guvernul Boc în perioada 2008-2009), și cel al fostului ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, și al doctorului Raed Arafat, care a renunţat la portofoliul Sănătăţii.

Un alt ministru din Cabinetul Ponta I care a refuzat să mai facă parte din guvern este cel al Finanţelor, Florin Georgescu, el optând să se întoarcă în postul de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.

Premierul Victor Ponta a dat asiguri că numărul funcţionarilor în aparatul central nu va crește, indiferent de structura pe care o va avea viitorul guvern care se va forma după alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Sursa: agerpres.ro

Pacea de la Cotroceni

Ce prevede Acordul semnat de Băsescu şi Ponta în noaptea de 12 decembrie Pacea semnată de președintele României,Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta la întâlnirea de miercurea trecută de la Cotroceni, în prezenţa lui Liviu Dragnea și a lui Crin Antonescu, prevede că șeful statului va reprezenta România la Bruxelles, la consiliile europene, în timp ce primului ministru îi revin „relaţii la nivel interguvernamental și european”.

Cei doi se angajează să-și vorbească numai la persoana a doua plural și chiar să își sancţioneze consilierii sau angajaţii care lansează atacuri la adresa celeilalte părţi. În relaţia Ponta-Băsescu va exista și un „mecanism de soluţionare a disputelor”, acolo unde Constituţia are lacune. În caz de conflict, în dispozitiv intră consilierii și miniștrii, cu o condiţie însă: să fie agreaţi de partea adversă și să fie excluse „persoanele controversate”. „Formula de luare a deciziilor între Președinţie și Guvern este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă președinte-premier. În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate cu acordul celor doi”, se arată în acord.

Pactul de colaborare instituţională care i-a garantat lui Ponta desemnarea pentru a doua oară în funcţia de premier a fost semnat, așa cum arată copia făcută publică de Administraţia Prezidenţială, pe 12 decembrie, la ora 22.50, menţiune făcută în scris de șeful statului. A doua zi, Băsescu a înmânat câte o copie liderilor UE la Consiliul European de la Bruxelles, refuzând însă să explice ce conţine documentul.

De la „mitoman” și „securist”, la „domnule premier” și „domnule președinte” Pacea de la Cotroceni are șapte puncte, de la angajamente și responsabilităţi până la un cod de conduită care îi implică atât pe președinte și pe premier, cât și pe angajaţii și consilierii lor.

După 30 de zile de campanie în care s-au complimentat cu formule de la „bolnav”, „mitoman”, „pisic”, la „ofiţer la contrainformaţii”, Victor Ponta și Traian Băsescu s-au angajat prin semnătură să nu își vorbească decât cu „domnule președinte” și „domnule prim-ministru” și chiar să își sancţioneze colaboratorii care lansează atacuri și critici. „Părţile vor îmbrăţișa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului și la adresarea la plural”, se vor abţine de la „abordări diferite” și „vor sancţiona excesele și ieșirile publice ale colegilor de par-

tid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun-simţ, decenţă și politeţe”, se arată în acord.

Cei doi se angajează „să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” și promit că vor păstra discreţia totală asupra întâlnirilor și discuţiilor pe care le vor avea. „Părţile convin să respecte cu stricteţe regula de a nu expune public discuţiile oficiale și a aduce în public exclusiv elemente convenite de ambele părţi sau teme care nu afectează interesele României”, se menţionează în acord.

Reproșurile publice, devenite cutumă în perioada coabitării Călin Popescu-Tăriceanu cu Traian Băsescu au fost limitate la situaţia în care termenele convenite de comun acord pentru soluţionarea unor probleme nu vor fi respectate: „La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică este o opţiune deschisă”.

Băsescu și Ponta promit „să evite confruntările publice inutile” În pactul pe care i l-a avansat lui Victor Ponta, Traian Băsescu a preluat câteva din cele 11 teme date guvernului de Jose Manuel Barroso, după criza politică din vară. Printre principiile asupra cărora președintele și premierul au convenit înainte de oficializarea coabitării BăsescuUSL se află orientarea spre Vest, sustenabilitatea instituţiilor cu atribuţii în securitatea României, independenţa justiţiei, punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale, numirea în funcţia de Avocat al poporului a unei persoane care se

bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare, transparentizarea numirilor la Parchetul General și la DNA. „Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea și forţa Armatei române”, se arată în acord. Interzise sunt și disputele politice pe teme legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale, de tipul Comisiei Europene, NATO sau FMI, ca și limbajul dublu pe plan intern și extern.

Președintele și premierul „vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret” și „se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor în consultări”.

Președintele își rezervă Bruxellesul, premierul – guvernarea Un punct în acord se referă inclusiv la reprezentarea la Consiliul European, scaunul României la Bruxelles fiind subiectul unei lungi dispute în această vară. Ponta se angajează prin semnătură că participarea la Consiliul European îi revine președintelui, la pachet cu politica de securitate și de apărare. În schimb, premierul va avea primul și ultimul cuvânt în privinţa politicii economice și a guvernării.

Președintele și-a asigurat decizia asupra mandatelor de reprezentare la Bruxelles, angajânduse să prezinte guvernului rapoarte, la întoarcere.

Divergenţele „cu abordare politică”, așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, sunt, practic, interzise.

Sursa: gandul.info

Financial Times: Lupta pentru putere ţine România în lumina reflectoarelor Renumirea lui Victor Ponta în funcţia de premier marchează un punct de cotitură în România, se arată într-un articol publicat de Financial Times, în care semnatarul său, Neil Buckley, este de părere că e puţin probabil ca lumina reflectoarelor îndreptate din UE și SUA asupra ţării să se estompeze, din cauza luptei pentru putere de aici, pe care o compară cu cea din Georgia.

Traian Băsescu l-a numit pe Victor Ponta “mincinos” și a declarat că nu-l va sprijini niciodată în calitate de premier.

Cu toate acestea, președintele României l-a numit din nou, în cele din urmă, pe inamicul său politic înverșunat în funcţia de premier, săptămâna aceasta, acceptând inevitabilul după ce alianţa social-liberală a lui Ponta a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative din 9 decembrie, scrie Agerpres.

Decizia a evitat pericolul pe termen scurt al unei crize constituţionale în ţara balcanică cu 19 milioane de locuitori.

Dar ar putea duce la un conflict politic reînnoit în al doilea membru cel mai sărac din UE – unde clopotele de alarmă

au sunat după ce tabăra premierului a încercat să-l suspende pe președintele Băsescu în iulie, amintește Neil Buckley.

O luptă pentru putere, similară cu cea din Georgia Deși, probabil, fără același val de arestări operate, România ar putea asista la o nouă luptă pentru putere similară cu cea dintre noul premier al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, și președintele în exerciţiu, Mihail Saakashvili, despre care se spune că ar fi un prieten de-al lui Băsescu, notează autorul articolului.

Indiferent de cum se va sfârși lupta, majoritatea de două treimi obţinută de alianţa lui Ponta reprezintă un punct de cotitură pentru România. În contextul în care doar o șesime dintre alegători au sprijinit alianţa de centru-dreapta aliniată cu Băsescu, a reprezentat un vot de protest decisiv împotriva președintelui și măsurilor de austeritate al căror apărător a fost acesta.

Măsurile, impuse după ce România a obţinut un fond de salvare de 20 de miliarde de euro de la FMI și UE, în 2009, au fost printre cele mai dure din Europa, potrivit semnatarului articolului: reduceri cu 25% ale salariilor bugetarilor și o creștere cu 5% a taxei pe valoarea adăugată. Cuplate cu clientelismul gu-

vernamental perceput, au scos românii în stradă la temperaturi de minus 25 de grade Celsius, în ianuarie, rezultatul fiind răsturnarea a două guverne de centru-dreapta în câteva luni și aducerea alianţei lui Ponta la guvernare în luna mai.

Modificarea constituţiei, pe lista de priorităţi a guvernării Deși premierul a declarat că nu intenţionează o nouă suspendare a lui Băsescu, este probabil să încerce să-și rezolve disputa cu președintele odată pentru totdeauna, este de părere analistul. Calea, de data aceasta, va fi modificarea Constituţiei pentru a reduce puterile președintelui și a face România mai mult o republică parlamentară – similar cu ceea ce noul guvern al Georgiei încearcă cu Saakashvili. În sine, poate că nu ar fi un lucru rău, consideră autorul analizei. Actualul sistem “semiprezidenţial” este din ce în ce mai șubred. Dar alianţa de la guvernare a sugerat că dorește să confere Parlamentului dreptul de a anula hotărâri ale Curţii Constituţionale – un drept pe care a încercat să-l afirme în timpul crizei suspendării președintelui din vară, alimentând criticile internaţionale, amintește semnatarul articolului. Dacă președinte-

le refuză să accepte prerogativele reduse înainte de încheierea mandatului său în 2014, analiștii speculează că Băsescu ar putea asista la eforturi reînnoite de suspendare a sa. De data aceasta, ele ar putea fi încununate de succes.

O a doua consecinţă a alegerilor de care se tem atât susţinătorii lui Băsescu, cât și numeroși monitori independenţi ai corupţiei este reprezentată de încercările guvernului de a-și pune propriii oameni în organismele de combatere a corupţiei, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie. Grupul lui Ponta spune că astfel de organisme, înfiinţate la îndemnul UE, au fost utilizate în mod abuziv de tabăra lui Băsescu pentru a-i viza.

Adrian Năstase, fostul premier și mentorul politic al lui Ponta – și un alt inamic al lui Băsescu – a fost trimis la închisoare pentru doi ani în luna iunie.

Susţinătorii organismelor anticorupţie spun că acestea au început să funcţioneze eficient și au acţionat împotriva unor membri ai tuturor taberelor politice principale, inclusiv cea a președintelui.

România, în atenţia cancelariilor internaţionale Al treilea rezultat al alegerilor – o turnură împotriva austerităţii – ar putea fi în mai mică măsură un motiv de îngrijo-

rare pentru comunitatea internaţională decât pare, potrivit autorului analizei.

Ambele grupuri politice principale s-au angajat să urmeze politici bugetare responsabile. Ambele sunt, de asemenea, angajate să reînnoiască o linie de credit de 5 miliarde de euro de la FMI, pentru care creditorul este posibil să impună condiţii riguroase.

Deși alianţa lui Ponta a făcut campanie pe inversarea austerităţii, a declarat că acest lucru va necesita timp și numai în cazul în care condiţiile economice o permit, a relevat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank România. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care pieţele au reacţionat cu calm.

Aceasta înseamnă, de asemenea, și că preocupările exprimate în special în presa germană că România este pe cale să se alăture Greciei ca o „problemă acută” pentru UE ar putea fi premature, subliniază analistul. Este puţin probabil însă ca lumina reflectoarelor îndreptate asupra României, din UE și SUA – unde secretarul de stat, Hillary Clinton, a menţionat România în această lună alături de foste republici sovietice drept confruntându-se cu provocări democratice – să se estompeze, relevă, în final, analistul.

Sursa: capital.ro

Cultur=

21 DECEMBRIE 2012

11

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

EMISAR AL ÎMBĂRBĂTĂRII ŞI TRANSFUZIEI DE ÎNCREDERE (Pagini de jurnal)

26.I.1986 Aprind gazul în sobă. Sunet-vuiet de reactiv: am impresia că acest bloc străvechi nu prea mare vrea să-și ia zborul, să părăsească Cernăuţiul.

Să reţin: la sosirea mea la Cernăuţi impresiile ţineau mai mult de exterior, precum ziceam: de publicist asistat de scriitor. Acum – interiorizare prin contemplare. Scriitorul deja „se descurcă” de unul singur, chiar dacă, uneori, e asistat de publicist. La rezultatele… rezultatelor acestei experienţe am a reveni.

Sper, cu real folos. Să nu uit să-mi… amintesc de ele, să le cercetez din vreme în vreme.

Spre poezie nu trebuie să vii ca spre un tărâm-stare care îţi va oferi necondiţionat și obligatoriu suflul misterului, irizările tremurate ale frumuseţii, vizibile sau… auditive.

Spre poezie trebuie să vii și cu propriul mister. Apoi, poezia are înfăţișarea lui Ianus: o faţă a autorului și cealaltă a cititorului. S-a remarcat că Ianus e un chip bifrons-dedublat, însă nimeni nu a găsit motivul să susţină că el, concomitent, nu ar fi și un chip integru. Din contra, poate că anume Ianus reprezintă cel mai elocvent simbol al integrităţii. Dedublarea sa leagă ceea ce a fost de ceea ce va veni.

Dacă ar fi să se revadă și să se reorganizeze ierarhia olimpică, eu aș vota pentru ca Ianus să fie decretat zeul protector al Poeziei sau, pur și simplu, simbolul ei.

Curios, dar unul dintre cele mai nepopulare nume feminine pare a fi: Penelopa. Păi, care părinţi, fie doar și prin formalitatea botezului, și-ar condamna fiica la așteptări atât de lungi și chinuitoare? Și-apoi pot ei, părinţii, „garanta” că nepreţuitul lor boţ cu ochi, fiica dragă, ar fi demnă de încărcătura simbolică a acestui nume, Penelopa? Ar fi ea în stare să alunge turma de peţitori? Absurd! Din punctul de vedere al părinţilor, dar și al fiicelor (dar și al domnului… Vasile Alecsandri!), peţitorii trebuie să bulucească, să nu fie zburătăciţi.

(Apropo de Alecsandri: Sadagura din care este conu Iorgu e chiar la câţiva kilometri de Cernăuţi… Însă ucrainenii au botezat-o, schimonosit, în… Sadgora = Muntele-livadă…) Și până astăzi am impresia că Vasile Coroban s-a grăbit să moară nu la figurat (un fel consolator de a zice), ci la propriu. A căzut jertfă unei autosugestionări, cred. La cină fusese vesel, bengos, a intrat în biroul său cu dispoziţie bună. A lucrat puţin. S-a culcat, iar spre zori sufletul i-a zburat din trup. Iar autosugestionarea ajunsă obsesie pornise de la faptul că, puţin mai înainte, decedase S. S. Cibotaru, apoi Em. Bucov. Ce s-o fi gândit bătrânul: cât mi-a mai rămas și mie? Primul – mai tânăr, al doilea – mai în vârstă ca mine.

Am ajuns la 70 de ani, e aproape de ultimele sale picături de seu și opaiţul meu. Apoi avusese conștiinţa datoriei împlinite: a făcut ce a putut, și nu puţin. Tocmai acesta înclin să cred a și fost momentul de slăbiciune care l-a dus dintre noi mai devreme, decât s-ar fi cuvenit.

Bătrânul cărturar – tânăra dragoste colegială a multor scriitori din toate generaţiile: Vasile Coroban.

Tema telefonului – la ordinea zilei prin textele și compoziţiile muzicale pentru estradă.

Cel puţin, deja cunosc un italian, un ceh, un bulgar care cântă „ideea”. Plus Ion Aldea-Teodorovici care, împreună cu soţia, povestesc

mereu când, unde, cum li s-a născut melodia cu telefonul. Pe când el hălăduia prin turnee îndepărtate, ei își telefonau deseori. Deci, vine un autor cu un text care „parcă ar fi parte din biografia noastră”. Mă rog, de ce nu? Apoi un coleg din Murmansk, Milanov (pe care l-am cunoscut în Tadjikistan), o poezie despre telefonul care tace, inutil, asemănat unui motan ce nu prinde șoareci (așa-i dă el cu poanta, crezând că oferă o surpriză poetică). Dar sigur nu uit nici de spiridușii, demonii proprii!

Parcă nu am, în cartea „Sâmbătă spre duminică”, poemul „1949”, despre telefon, cum ar veni? Și iar: de ce nu? Pentru că acest obiect e atât de frecvent intermediar între oameni, apropiindu-i, din depărtări, dar și… ţinândui la distanţă, când e cazul. Eu, liricul naiv, în acel poem am vrut să vorbesc la telefon cu… copilăria mea. Scherzo! Aici revenind, fie și la telefon, tema de bază a lui Pavese, parţial – a lui Camus (autori pe care îi citesc aici, la Cernăuţi) și, superbă, a lui Eminescu: Unde ești copilărie?

Ar fi cazul ca în Cernăuţi să existe și strada Vasile Alecsandri. Bardul a fost pe aici. Dar câte alte cazuri „ar fi”… Ceaţă și ignoranţă…

Plimbare prin părţile orașului mai necunoscute mie. Arhitectură încântătoare. Formele edificiilor, aplicaţiile ornamentale, statuetele, grilajele cu configuraţii ingenioase. Însă multe clădiri sunt întreţinute de-a dreptul modest.

Afișe ce anunţă o apropiată premieră la teatrul dramatic a „Soacrei cu trei nurori” de Creangă, apoi turneul actriţei chișinăuiene Marina Lucaci cu un program de lecturi din literatura clasică. Vasilică îmi spunea că, la Chișinău, pleacă într-un turneu solistul de estradă cernăuţean Ion Bobu. În lipsa mea, Târâţeanu îmi lasă în ușă un bileţel: la ora 23.00, pe lungimea de unde 200, va fi difuzat interviul nostru la radio Kiev pentru România.

27.I.1986 Nici să te fi gândit la așa ceva, ajungi a fi tu însuţi un emisar al îmbărbătării și transfuziei de încredere în suflete care, într-o anumită măsură, îţi sunt înrudite. Băieţii constată aproape „frontal” (direct) acest lucru. În context, excepţia e Ștefan Hostiuc. Predispus la confesiuni fortificate asiduu cu osârdia de a-și clarifica propriile poziţii și de a emite judecăţi, interesante, despre literatură, despre personalitatea celor ce scriu. Părerea sa de rău că nu i-a reușit să se aleagă cu vreun compendiu ad-hoc din polemicile cu Ilie Zegrea. Însă cu Arcadie Suceveanu se simţea în largul său. Șoferul de la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei” mă pune la curent cu dorinţa triumviratului de a mă revedea. Mircea Lutic trimite versurile la tipografie. Apar peste câteva zile, la început de februarie.

Stare nedefinită din acest final de sejur cernăuţean. Cu biletul în buzunar spre Chișinău, recapitulez în minte cele trei săptămâni.

Productive, instructive, adică necesare. Un bob de lume s-a lipit de alte boabe.

28.I.1986 Pe aici, oamenii oarecum mai sentimentali decât la noi. Noi suntem mai duri, nepărtinitori și încăpăţânaţi. Nostalgiile ne sunt mai de scurtă durată. E firesc ca un popor mai puţin numeros să fie aricit. Întru conservare și, concomitent, impulsionare spre lumea mare.

Ospeţie „planificată” la Ștefan Tudoreanu, pedagog din Molodivo, localitate din preajma Cernăuţiului. Eram așteptaţi, cu veghe, la drum: abia stopă mașina, că poarta mare se deschise. Când am ieșit și eu, amfitrionul, anticipând prezentările, zice: „Da noi ne cu-

FLUX

noaștem”. Într-adevăr, îl recunosc și eu. Este profesorul bucovinean care, în fiecare an, își aduce elevii la Chișinău, în excursie și, numaidecât, roagă să i se organizeze la US o întâlnire cu literaţii. La una din atare întâlniri am participat și eu. Pare-se, acum 2 ani. Ștefan concretizează: în 1978. Ce de-a ani la mijloc! Îmi arată fotografiile din album ce au fixat acele momente.

Soţia – ucraineancă „adusă” în albia graiului nostru. Mămăligă, carne de gâscă afumată, colţunași pe care amfitrioana ni-i servește drept… „specialitate ucraineană”. Două gemene, eleve în clasa a VI-a. Fiica mai mare – căsătorită, face studii în anul IV la Universitate. Ginerele – student și el. Comparativ cu orașele moldave, pe aici nunţile se joacă la vârste precoce.

29.I.1986 Ieri, la Molodivo, Ștefan Tudoreanu ne arăta lespezile cărărușei care duce de la pragul casei spre poartă. „Știţi de unde-s? (Spune numele unei străzi din Cernăuţi.) De acolo leam adus, când pe locul unde stăteau ele au început să asfalteze trotuarul. Pe ele a pășit Eminescu”. O, da, umbra adolescentului etern generează emoţii. Omul sfinţește locul. Poetul și piatra, și teiul, și aerul îl sfinţește. Firește, poetul de rang eminescian.

Iar astăzi, în piaţa centrală îl întâlnesc pe Șt. Tudoreanu. În Cernăuţi, coincidenţele sunt mai frecvente: arterele principale ale urbei adună lume de pe lume, printre care se află numaidecât și cineva dintre cunoscuţii tăi. Ștefan îmi transmite un colet cu cărţi pentru Ion Gheorghiţă.

La „Zorile Bucovinei” – aproape pustiu.

Miercurea e ziua deplasărilor pe teren și în redacţie rămân persoane numărate. Simion Gociu stă, cuculean, și încropește niște rânduri.

Ieri a fost în deplasare, la Broscăuţi. Îmi spune despre un președinte de soviet sătesc originar din raionul Edineţ. Îmi reproduce câteva vorbe neaoșe ale respectivului, printre care și zicala: „Lenea odihnește la umbră, iar sărăcia o apără de muște”. Sau: „Leneșul începe lucrul cu mare greu, pentru ca să-l lase ușor”.

Intră șoferul, badea Vania. Sus, la telefon, mă solicită Ion Chilaru. La ora 18, vrea să-mi facă cunoștinţă „cu un om foarte interesant”.

Oare? Dă Doamne să fie anume așa.

O caracteristică intrinsecă aproape tuturor nouă, celor cu taina care ne apără. Cernăuţiul ar putea fi mai discret ca Chișinăul, însă e mai vorbăreţ ca acesta.

După-amiază, ajungem la Noua Suliţă. Cu San Sanâci, feciorul său și cu Ion Chelaru. O agapă aleasă, „de prestigiu”, până la urmă – obișnuită. I. C. se aștepta la mai mult. Amfitrionul – Dumitru al lui Florea Abramciuc. Mă întreabă dacă îl cunosc pe Dumitru al lui Vasile Coval. Au fost colegi de școală la Mahala. Iar Coval mi-a fost profesor la jurnalism.

Tragedia cosmonauţilor americani… Pulverizaţi în cosmos…

3.II.1986 Vineri spre dimineaţă am poposit la Chișinău. Drumul periculos: polei, spulber sau lapoviţă. Pe muchie de accident. Îmi amintesc ce povesteau Crigan și Tudoreanu despre profesorul de latină de la Universitate. Un coleg de-al lor, ghinionist, după câteva eșecuri la examen, se hotărăște să-și viziteze profesorul la domiciliu. Cumpără un buchet enorm de flori. Sună. Profesorul deschide și, văzând florile, unde face brusc: „Aruncă, aruncă iarba asta, că eu nu am capră! N-am capră, lasă iarba undeva. N-am, n-am capră…”. În fine, „jertfa” ghinionistă este salvată de soţia profesorului, care primește florile.

21 decembrie Evenimente 1846: Robert Liston a realizat prima operație chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra 1883: A apărut volumul “Poesii”, de Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieții poetului; cuprinde 64 de poezii 1891: A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E. Naismith, profesor de educație fizică la Colegiul Springfield din Massachusetts 1898: Marie și Pierre Curie descoperă radiul 1913: A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucișate semnat de britanicul A. Wynne 1927: Prin lege a fost înființată legația română de la Rio de Janeiro, prima legație română din America de Sud 1937: A avut loc premiera primului lungmetraj animat, color și cu sunet, “Alba ca zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney 1958: Generalul Charles de Gaulle a fost ales președinte al celei de-a V-a Republici Franceze 1968: Lansarea navei cosmice “Apollo 8”, care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21-27 decembrie) 1969: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km 1989: Revoluția română din 1989: București – Miting organizat de Ceaușescu în actuala “Piață a Revoluției”. Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli. Începutul Revoluției la București 1991: A fost semnat, la Alma-Ata, documentul de fondare a Comunității Statelor Independente, care consfințește destrămarea definitivă și dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desființarea cetățeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de președinte al URSS 1995: Orașul Bethlehem trece de sub control israelian sub control palestinian 2007: Spațiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia 2012: Se termină calendarul mayaș. Unii cred că pe această dată va fi sfârșitul lumii

Nașteri 1118: Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury (d. 1170) 1401: Tommaso Masaccio, pictor italian (d.

1428) 1597: Petru Movilă, teolog și om de cultură român, mitropolit al Kievului (d. 1646) 1879: Iosif Stalin, conducător al Uniunii Sovietice (d. 1953) 1886: Gheorghe Tătărăscu, politician român (d. 1957) 1917: Heinrich Böll, romancier german, laureat al Premiului Nobel (d. 1985) 1933: Dan Zamfirescu, istoric literar și scriitor român 1934: Denis Buican, filozof român 1935: Stela Popescu, actriță româncă de teatru și film 1937: Jane Fonda, actriță americană 1940: Frank Zappa, instrumentist și compozitor american (d. 1993) 1967: Mihail Saakașvili, politician georgian

Decese 1375: Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renașterii (n. 1313) 1777: Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (n. 1729) 1933: Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediție cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921-1924) (n. 7 iunie 1879)

FLUX

12

Cultur=

21 DECEMBRIE 2012

EVENIMENT

La Chişinău s-a desfăşurat prima ediţie a Concursului-recital de poezie „Valeriu Cupcea” „Cine dacă nu actorii ar putea să ducă în popor limba mustoasă a sfătosului humuleștean, poezia înflăcărată a Luceafărului nostru sau versurile cristaline ale bardului de la Mircești” (Valeriu Cupcea). În perioada 17-18 decembrie, Uniunea Teatrală din Moldova și Casa Actorului au desfășurat prima ediţie a concursului de recital „Valeriu Cupcea”. Concursul propriu-zis a avut loc luni, 17 decembrie, și a fost dedicat Zilei Naționale a Actorului, marcată anual pe 27 decembrie.

Marţi, la Casa Actorului a avut loc Gala Laureaților concursului.

Este pentru prima oară când un asemenea concurs se organizează printre actorii profesioniști. Anterior a existat un astfel de concurs pentru

liceeni și studenți de la instituțiile de învățământ teatrale.

Regulamentul concursului prevede că scopul acestei manifestări este de a contribui la cultivarea literaturii

și limbii române; cultivarea expresiei artistice a cuvântului; descoperirea noilor valenţe ale actorilor; promovarea genului recital (declamaţie).

Din opt concurenţi înscriși la prima ediţie a concursului, juriul format din Alexandru Vasilache (președintele juriului), Vera Mereuţă și Angela Aramă, au fost desemnaţi patru câștigători. Astfel, Marele Premiu i-a revenit Anișoarei Bunescu-Leancă, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Tot ei i-a fost înmânată medalia „Valeriu Cupcea” și trofeul realizat în bronz de Mihai Demian.

Premiul I a fost câștigat de către Ana Tkacenko, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, iar premiul II i-a revenit Alinei Țurcanu, profesoară la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. De premiul III s-au învrednicit Ion Coșeru, actor la Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragia-

le”, și Maia Tănase, actriță la Teatrul de Revistă „Ginta Latină”.

Gala Laureaților s-a încheiat cu un concert festiv care a inclus recitaluri de muzică și poezie, și mesaje de felicitare cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Valeriu Cupcea (n. 1929 - d. 1989), actor și regizor moldovean, a fost cunoscut și pentru talentul său de declamator, în special prin recitalurile sale din Eminescu (scriitorul Victor Dumbrăveanu avea să remarce într-un articol despre acest talent al lui Cupcea: „Parcă scria cu voceai Eminescu...”). Prin felul în care a rostit cuvântul, Cupcea a contribuit la valorificarea și propagarea limbii române în teatru, la radio, tv și în cinematografie. Valeriu Cupcea a fost prim-regizor al Teatrului Moldovenesc Dramatic „A. S. Pușkin” din Chișinău în anii 1963-1977 și 1981-

1985. A montat peste 50 de spectacole, s-a produs în filmele „Singur în fața dragostei”, „Lăutarii”, „Dimitrie Cantemir” etc. A jucat rolul lui Eminescu în spectacolul cu același nume după piesa lui M. Ștefănescu.

Pe parcursul întregii vieți a promovat dramaturgia națională: „Fântâna Blanduziei” (1967), „Iașii în carnaval” (1969), „Două fete ș-o neneacă” (1971), „Sânziana și Pepelea” (1982) – toate de Vasile Alecsandri. A montat mai multe spectacole după piesele autorilor basarabeni contemporani: “Roata vremii”, după piesa Anei Lupan; “Nu mai vreau să-mi faceți bine”, după piesa lui Gh. Malarciuc; „Două vieți și a treia”, după T. Vidrașcu; „Păsările tinereții noastre”, după piesa lui Ion Druță etc. În 1975 i s-a conferit titlul de Artist al Poporului din Moldova (1975).

EXPOZIŢIE FOTO

PERFORMANŢĂ DEMNĂ DE GUINESS BOOK

“Stanislav Bulgakov.

In memoriam”

Cel mai rapid roman din lume a fost scris la Bucureşti

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a inaugurat marţi, 18 decembrie, o expoziţie de fotografie cu genericul „In memoriam, Stanislav Bulgacov”. Vernisajul mai poate fi admirat la Galeria Parter până la 27 ianuarie 2013, iar în cele ce urmează vă oferim argumente de ce această expoziţie merită toată atenţia admiratorilor de artă.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei deţine o colecţie impunătoare de opere realizate de artistul Stanislav Bulgacov, care însumează 605 bunuri muzeale. O mare parte dintre aceste lucrări au fost donate de către soţia pictorului – Aurelia Roman.

Expoziţia „Stanislav Bulgakov. In memoriam” prezintă 52 de lucrări din colecţia de Artă grafică naţională a muzeului. În mare, acestea sunt schiţe de decor la filme artistice, la care artistul a lucrat în decurs de treizeci de ani la studioul „Moldova-Film”. Pictorul a participat la crearea a douăzeci și șapte de filme artistice de lung metraj, în colaborare cu regizorii Vasile Brescanu, Valeriu Gagiu, Mihail Izrailev, Emil Loteanu, Mihail Kalik, Gheorghe Vodă, Boris Konunov, Vasile Pascaru, Alexandru Orlov, Alexandru Gordon. Printre aceste filme pot fi menţionate următoarele: „Cântec de leagăn”, „Așteptaţi-ne în zori”, „Poienile roșii”, „Un om merge după soare”, „Zece ierni pentru o vară”, „Serghei Lazo”, „Tăcutul”, ”Ultimul haiduc”, „Insula vulturilor”, „Cine va întra în ultimul vagon”, „Gobseck” ș.a.

Filmele la care a colaborat Stanislav Bulgacov au fost destinse cu premii unionale și internaţionale. La toate filmele, Stanislav Bulgacov a lucrat alături de soţia sa, pictoriţa Aurelia Roman.

Stanislav Bulgacov s-a născut la 27 aprilie 1927 în orașul Kislovodsk, regiunea Stavropol, Rusia. În 1951 a absolvit Școala pedagogică de arte plastice din Krasnodar. În 1957 a absolvit Institutul Cinematografic din Moscova, Facultatea Pictură de film. Între anii 1957 și 1959 activează la Moscova, la studioul artistic „Mosfilm”. Din 1959-1988 activează la Chișinău, la studioul artistic „Moldova-Film” în calitate de pictor de film. În 1962 devine membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova, iar în 1967 – membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În perioada 19571988 participă la expoziţii din Moldova, Rusia, Bulgaria etc. În 1979 i-a fost conferit titlul de Maestru în Artă al Republicii Moldova. Artistul a decedat la 7 decembrie 1988.

Cel mai rapid roman din lume a fost scris la București. Performanţa a fost înscrisă pentru validare ca record mondial la Guiness Book.

“Moș Crăciun & Co. Cel mai rapid roman din lume” este titlul volumului redactat în doar 5 ore și 35 de minute de 53 de scriitori, sâmbătă, la Universitatea din București, premiera mondială fiind înscrisă pentru validare ca record în Guinness Book of Records, informează MEDIAFAX. Redactarea cărţii a început la ora 10.20, cu cei patru naratori principali, scriitorii Gabriel H. Decuble, Florin Iaru, Răzvan Ţupa și Marius Chivu, stabilind împreună planul și titlul romanului - “Moș Crăciun & Co. Cel mai rapid roman din lume”. S-au scurs doar 9 ore, 5 minute și 8 secunde până la tipărirea primului număr al ineditului roman, pe care iniţiatorii proiectului îl consideră “un dar pentru societatea românească”.

Editura Art, care va publica romanul de 288 de pagini rezultat în urma efortului colectiv al 53 de scriitori, a înscris acest proiect fără precedent la Guinness Book of Records pentru a fi validat și omologat ca record, lucru care ar urma să aibă loc în Ajunul Crăciunului. Guinness Book a declarat proiectul ca fiind eligibil, creând în acest sens o categorie specială.

“A fost o zi destul de grea, când 53 de autori români s-au strâns pentru a marca un eveniment total inedit.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul partenerilor noștri - compania Links Associates, expertă în comunicare strategică, Editura Art și Universitatea din București. Cred că am reușit să dăm un exemplu, să arătăm că

românii pot conlucra întru binele tuturor”, a spus Gabriel H. Decuble, președintele Asociaţiei Culturale Aedificatio și iniţiatorul proiectului.

Florin Iaru a subliniat entuziasmul și spiritul de echipă al scriitorilor, care au lăsat deoparte orgoliile pentru a lucra împreună, câteva ore, la un proiect care cu siguranţă va rămâne în istorie. “Am o extraordinară admiraţie pentru acești autori care au uitat de orgolii și au hotărât să facă ceva împreună. «Moș Crăciun & Co.» este un roman cu români, despre România vremurilor noastre. Cartea descrie imaginea unui București în care oamenilor nu le ajunge timpul pentru a-și îndeplini dorinţele”, a precizat scriitorul.

Marius Chivu a remarcat faptul că evenimentul de sâmbătă a presupus o muncă mai mare decât anticipase, dar cu atât mai plăcută, și a precizat că și-ar dori o repetare a acestui efort creator. “Aș vrea să fac asta anual, pentru a vedea la ce viteză putem ajunge. Am avut mari dificultăţi în a-i opri pe autori din scris. Sunt curios să văd ce a ieșit”, a declarat scriitorul. Și pentru că este vorba despre un roman scris în premieră la 106 mâini, Răzvan Ţupa și-a exprimat speranţa că acesta va avea cursivitatea și coerenţa necesare pentru a avea succes la public. “Abia aștept să văd rezultatul final, să ne dăm seama dacă lucrurile s-au legat așa cum speram. Nu ne-am dorit doar un record de viteză, ci și un rezultat care merită să fie citit”, a spus scriitorul.

Printre cei 53 de autori ai celui mai rapid roman din lume s-au numărat și Ioan Groșan, și Matei Pleșu.

Romanul este disponibil în librăriile din România, săptămâna asta, miercuri 19 decembrie, fiind lansat în prezenţa tuturor autorilor, la Librăria Bastilia din București.

13 F L U X Muzica şi beneficiile sale – află cum te influenţează Diverse

21 DECEMBRIE 2012

STUDIU Jocurile video duc la un comportament agresiv

Jocurile video violente duc la un comportament agresiv, iar efectele lor cresc odată cu trecerea timpului, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Grenoble, citat de Le Figaro, potrivit dcnews.ro.

Expunerea repetată la jocurile video conduce la comportamente ostile. Efectele negative sunt de ordin cumulativ. Cu cât jucaţi mai mult, cu atât puteţi deveni mai agresivi. Uneori, comportamentul ostil rămâne permanent.

Rezultatele sunt considerate orientative pentru că eșantionul a fost doar de 70 de elevi. Participanţii au jucat jocuri video violente și nonviolente, timp de trei zile, fiecare a câte 20 de minute.

Ulterior, experţii le-au cerut subiecţilor să citească o poveste și să pună în scenă o situaţie conflictuală și să își imagineze reacţiile protagoniștilor.

Copiii care au jucat jocuri violente și-au imaginat că protagoniștii erau foarte agresivi, comparativ cu cei care nu au jucat jocuri violente. Aceiași tineri au participat apoi la o competiţie în cadrul căreia se opuneau unui alt candidat, pe care îl puteau pedepsi cu un șoc sonor. Cei care jucaseră jocuri violente au făcut mai mult rău adversarului. În zilele următoare, comportamentul ostil al tinerilor s-a accentuat. Cu cât copiii jucau mai multe jocuri video cu violenţă, cu atât comportamentul lor agresiv a crescut.

Cotidianul.ro

Muzica reprezintă un element important al vieţii noastre, fiind prezentă în toate momentele-cheie, dar și în viaţa de zi cu zi. Este cunoscut efectul calmant pe care aceasta îl are asupra psihicului nostru, însă, pe lângă acesta, muzica aduce și alte avantaje.

faţă, s-a observat că nu contează stilul ascultat, ci modul în care o persoană rezonează cu melodia propriu-zisă. Așadar, dacă îţi place o melodie, fii sigură că îţi va ridica moralul indiferent de cât de tristă ești în acel moment.

Se pare că ritmul influenţează foarte tare efectul pe care îl va avea o piesă asupra organismului: în timp ce un ritm liniștit va avea proprietăţi calmante, un ritm alert va fi perfect pentru a te revigora asemeni unei cești cu cafea.

Muzica te poate binedispune

Muzica îţi trezește amintiri

De-a lungul vremii s-a vehiculat ideea că anumite tipuri de muzică (clasică, jazz, rock) au efecte benefice asupra stării de spirit. În momentul de

Din păcate, ne este mai ușor să legăm un moment neplăcut de o anumită muzică și să îl retrăim de câte ori auzim piesa respectivă, însă și viceversa este valabilă. Spre exemplu, vei rememora mereu clipele de maximă fericire atunci când vei asculta melodia pe care ai dansat la nunta ta sau acordurile pieselor pe care le ascultai când mergeai la munte cu prietenii, în liceu.

Muzica îţi schimbă percepţia În urma unui studiu în care, având pe fundal melodii vesele sau triste, persoanele erau puse să recunoască în anumite imagini emoticoni veseli sau triști, s-a observat că muzica veselă îi făcea pe cei supuși testului să observe predominant emoticoni veseli, în timp ce muzica tristă a avut exact efectul invers. În plus, oamenii erau tentaţi să observe feţele vesele sau triste (în concordanţă cu muzica pe care o ascultau) chiar și acolo unde acestea nu existau.

Plante-vampiri energetici Orhideea este deosebit de periculoasă pentru casa în care locuiesc oameni nehotărâţi, cu voinţă slabă.

Pentru aceștia, orhideea funcţionează ca o pompă, absorbintu-le energia. Cel mai acut, vampirismul orhideei se manifestă dis-de-dimineaţă și în timpul nopţii.

Feriga este un puternic vampir

S-a observat că persoanele care cântă la instrumente învaţă mai ușor limbile străine. Acest fapt se datorează accentuării neuroplasticităţii (abilitatea sistemului nervos de a se adapta la diverși stimuli) și dezvoltării capacităţii de a asocia mai ușor diverse sunete și a forma cuvintele. În plus, copiii care iau lecţii de muzică au un vocabular mai bogat și au abilităţi de citire mai bine definite decât copiii care nu învaţă să cânte la vreun instrument.

Muzica scade hipertensiunea arterială Cercetătorii de la Universitatea din Florenţa au ajuns la concluzia că audiţia de muzică indiană (raga), clasică sau celtică zilnic, timp de 4 săptămâni, a redus semnificativ valorile tensionale la bolnavii ce sufereau de hipertensiune arterială.

Divahair.ro

Sfatul nutriţionistului: Nu renunţa la pâine!

Deși pâinea era, odinioară, unul din alimentele de bază ale oamenilor, în ultimii ani ea a primit lovitură după lovitură din partea nutriţioniștilor.

Pâinea a fost demonizată și a ajuns să fie văzută ca un aliment periculos pentru sănătate. Cu toate acestea, studii recente arată că s-a cam exagerat.

Cercetătorii de la British Nutrition Foundation au declarat că, nemâncând pâine, oamenii nu fac altceva decât să se lipsească de vitamine și minerale necesare sănătăţii lor.

Savanţii au mărturisit că pâinea nu este de vină pentru unele simptome de care a fost acuzată: dureri de cap, oboseală, dureri de stomac, balonare și diaree. Mai mult, se pare că nici

alergiile puse în cârca alimentului nu au ca și cauză consumarea pâinii.

“Timp de 20 de ani, pâinea a fost inutil demonizată. Aproape toate acuzaţiile care i se aduc sunt simple mituri. Multă lume a renunţat să mai consume pâine convinsă fiind că problemele de sănătate i se datorează acesteia. Cu toate astea, ele nu au dispărut în totalitate nici după ce nu au mai mâncat pâine”, a declarat Aine O’Connor, cercetător-șef.

Un sondaj de opinie efectuat în 2010 a arătat că unul din cinci oameni nu mănâncă pâine pentru că este convins că este alergic la gluten, o proteină din grâu. Nu toate persoanele și-au făcut însă, un test corespunzător pentru a afla dacă într-adevăr suferă de această afecţiune.

PLANTELE CARE NE UCID Vampirii energetici pe care îi ţinem în apartament Nu există om care să nu se fi întâlnit măcar o dată cu un vampir energetic. O persoană care, pur și simplu, să-l sleiască de puteri. Știaţi însă că și plantele pot fi vampiri energetici? Iată care sunt plantele de care trebuie să te ferești.

Învaţă să cânţi la un instrument

energetic. Pentru a se putea dezvolta normal are nevoie de foarte multă energie. Astfel, o puteţi așeza pe televizor, absorbindu-i toată energia negativă.

Chiparosul, deși este un puternic purificator al aerului, nu este indicat să-l avem în locuinţele noastre (în antichitate era numit arborele morţii).

Tuia, la fel ca și chiparosul, este plantă vampir. Plasată în camera unde petreceţi mai mult timp, vă poate pune viaţa în pericol.

Florile uscate sunt și ele vampiri, dar într-o măsură mai redusă decât cele vestejite. În general, materia moartă atrage întotdeauna forţele necurate.

Este important de reţinut că

plantele nu trebuie amplasate în dormitoare, deoarece în timpul nopţii absorb oxigen și degajă dioxid de carbon. În plus, noaptea plantele se eliberează de energia negativă: ciclul lor energetic este programat pe absorbţia diurnă a informaţiei negative și purificarea nocturnă, prin eliminarea energiei negative.

Firește, nu toate plantele-vampiri intră în categoria celor care trebuie ţinute departe de casă. Anumite plante, precum ferigile, îi ajută pe unii, iar altora le pot face rău. Totul depinde de sistemul energetic al fiecărei persoane în parte.

Jurnalul.ro

“Îi sfătuim pe oameni să își facă un set complet de analize înainte de a scoate pâinea din dieta lor. Ar putea renunţa degeaba la o sursă importantă de nutrienţi”, a declarat O’Connor.

Mai mult, nutriţionista nu este cea mai bună prietenă a dietelor Atkins sau Dukan, care presupun scoaterea completă a pâinii din alimentaţia zilnică. “Aceste diete sunt irespon-

sabile. Nu toată lumea își permite să urmeze corect o dietă, așa că mulţi pacienţi ajung la mine denutriţi – cu grave deficiente de vitamine și minerale în organism – după o dietă prost urmată”, a continuat specialista.

Experţii te povăţuiesc să nu renunţi la pâine. Consumă mai puţină, dar nu o scoate din alimentaţie complet.

Modista.ro

Antibiotice naturale pentru îngrijirea pielii (II) ULEIUL DIN TEA TREE Uleiul din arbore de ceai și-a demonstrat abilitatea de a activa monocitele, celulele care sunt parte importantă a sistemului imunitar, el fiind unul dintre cele mai vechi tratamente tradiţionale pentru problemele de piele. Este foarte eficient împotriva virusurilor, a bacteriilor și a ciupercilor și un luptător înverșunat împotriva acneei, a iritaţiilor și a petelor pigmentare.

Cum îl folosești? Înmoaie vârful unui beţișor cu vată în uleiul de tea tree și aplică în zona cu probleme. Repetă activitatea dimineaţa și seara. Poţi face un astringent adăugând 4 picături de ulei de tea tree într-un pahar cu apă cu care să îţi speli faţa în fiecare zi. O mască de acnee eficientă este formată din 4 picături de ulei de tea tree adăugate peste un albuș de ou. Amestecă bine, aplică pe ten și lasă să acţioneze 15 minute. Clătește.

EXTRACT DIN SEMINŢE DE GRAPEFRUIT Extractul din citrice, mai ales cel de grapefruit, are proprietăţi antimicrobiene și antibacteriene, fiind un excelent dezinfectant, cu un conţinut bogat de acid ascorbic (vitamina C). Un studiu al Universităţii Carolina de Nord a dovedit că vitamina C a ajutat chiar și în vindecarea mușcăturilor de șarpe și a luptat eficient cu infecţii virale și bacteriene extrem de puternice. Acest extract este compus, de fapt, din pulpa albă a fructului și din seminţe, cărora le este adăugată glicerină. Îl găsești sub formă de ulei, capsule, tablete și chiar ca spray, util dacă vrei să tratezi diverse probleme ale pielii.

Cum îl folosești?

Umezește ușor tenul cu apă călduţă, apoi pune câteva picături de extract din seminţe de grapefruit și masează cu vârfurile degetelor pielea cu mișcări circulare. Poţi să adaugi 2-3 picături de extract în cleanserul pe care îl folosești zilnic.

Poţi adăuga o picătură în 1 linguriţă de ulei de măsline și să îl folosești ca balsam de buze.

(Va urma.)

FLUX 24

14

Programe

21 DECEMBRIE 2012

Luni DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat prinţul Persiei”. 10.30 Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!”.

Talk-show cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.15 Videoteca copiilor. 15.30 Petalo romano. 16.00, 17.15, 1.15, 4.15 “Aprindeţi luminile....”. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.00 “Moș Crăciun există!” Totalurile telemaratonului “Familie pentru copii, noi pentru familie”. 21.25 “Un dar de Crăciun”. Program de colinde. 22.20 Templul muzicii. 23.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.10 Documentar. “Istoria scate-ului”.

1.00 TVMi. 3.50 Crăciun fericit! Felicitări de sărbători.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (ultimul episod) (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cinema “Acasă”: Mama l-a pupat pe Moș Crăciun (I saw mommy kissing Santa Claus) (AP) (comedie) 00:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Film serial: Demon și înger (r) 03:00 Film serial: Stăpâna (r) 04:30 Cinema “Acasă”: Mama l-a pupat pe Moș Crăciun (I saw mommy kissing Santa Claus) (AP) (comedie) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Dăruiești și câștigi (r) 10:45 Film: Omul bicentenar 12:30 Film: Cupidonii Crăciunului 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Ho Ho Ho 16:15 Teleshopping 16:30 Film: Miracolul de pe strada 34 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep. 29,30, anul III 22:45 Film: De Crăciun nu stăm acasă! 00:45 Serial: Tanti Florica (r) 01:30 Film: Omul bicentenar (r) 03:30 Dăruiești și câștigi (r) 04:00 Film: Ho, Ho, Ho (r) 06:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Stele de 5 stele. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show.

8.30, 13.10, 14.35, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.20, 12.45, 16.45, 17.50, 2.35, 4.25, 6.00 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal.

18.00 Iată, vin colindători! 0.00 Colinde magice cu Cleopatra Stratan. 3.20 Filmoteca veselă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:54 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:55 SPIKE 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:17 AL DENTE 13:33 SI LE PALAIS BOURBON M’ÉTAIT CONTÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NOËL EN FRANCE 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 FOOT ! 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 TRAFICS 20:25 TRAFICS 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 NOËL SOUS LES ÉTOILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA CUISINE AU BEURRE 2:17 MA TÉLÉ BIEN AIMÉE - BÊTISIER 2012 3:51 TV5MONDE LE JOURNAL 4:14 DES ANIMAUX ET DES HOMMES

25

Marţi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00 Domnului să ne rugăm. Transmisiune în direct de la Catedrala “Sf. Teodora de la Sihla” cu ocazia sărbătorii “Nașterea Domnului - Crăciunul” (stil nou). 10.30 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 11.00 “Moș Crăciun există!” Totalurile telemaratonului “Familie pentru copii, noi pentru familie”. 11.45 Picături de “Dor”. 12.00 Accente economice. 12.30, 1.15 “Un dar de Crăciun”. Program de colinde. 13.10 Săptămâna sportivă.

14.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40, 4.10 Crăciun fericit! Transmisiune în direct dedicată sărbătorii de Crăciun. Evoluează Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”, corul “Moldova” ș.a.

21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.30 Documentar. “Obiceiuri de iarnă”. 3.50, 5.45 Crăciun fericit! Felicitări de sărbători.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori irascibili și petreceri explozive 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cinema “Acasă”: Capcana pentru Moș Crăciun (Santa trap) (AP) (comedie) 00:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:00 Doamne de poveste 02:00 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 04:30 Cinema “Acasă”: Capcana pentru Moș Crăciun (Santa trap) (r) (AP) (comedie) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 06:30 Film: De Crăciun nu stăm acasă ! (r) 08:15 Film: Supraveghetorul 10:30 Teleshopping 10:45 Dăruiești și câștigi (r) 11:15 Film: Epoca de gheaţă 12:15 Film: Miracolul de pe stradă 34 (r) 14:30 Teleshopping 14:45 Film: Pulbere de stele 17:00 Film: Crăciun cu scântei 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Episod special: Las Fierbinţi 22:45 Episod special: Tanti Florica 23:30 Concert extraordinar Ștefan Bănică: ,,O noapte de Crăciun” 01:30 Film: Pulbere de stele (r) 03:30 Episod special: Tanti Florica (r) 04:15 Film: Supraveghetorul (r) 06:00 Episod special: Las Fierbinţi (r) 06:45 Dăruiești și câștigi (r) 07:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. “Задиры” 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 2.10 Iată, vin colindători! 8.55, 13.10, 14.35, 20.30, 0.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 3.00 Garantat 100 de procente. 12.05, 5.30 Colinde magice cu Cleopatra Stratan. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 16.45, 17.20, 0.00, 4.40, 6.20 Teleenciclopedia.

17.30 O dată-n an e Crăciunul. 19.30 Zoo show. 5.20 Lumea modei.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:54 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:55 SPIKE 10:33 VERT DE MALTE 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES HIMBAS FONT LEUR CINÉMA ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TRAFICS 15:53 TRAFICS 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:32 PANIQUE AU VILLAGE 20:50 CIVILISATION 20:55 FRENCH ROAST 21:06 DOUCE MENACE 21:15 JEAN-FRANÇOIS 21:21 LA DÉTENTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LE QUATUOR « DANSEURS DE CORDES » 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 DON GIOVANNI 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 DES ANIMAUX ET DES HOMMES

26

Miercuri DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Simple confidenţe”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Profil de savant. Academicianul Stanislav Groppa. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.35 Petalo romano. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Portrete în timp. Nelu Bordeianu, regizor și actor. 22.20 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 22.35 O seară de muzică sacră ortodoxă. 23.35, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Crăciun fericit! Felicitări de sărbători.

5.15 Colinde, colinde... 5.25 Accente economice.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Doamne de poveste 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Saruturi explozive (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cinema “Acasă”: Căsătorie de Crăciun (Will you merry me?) (AP) (comedie) 00:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 02:00 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Stăpâna (r) (15) (romance) 03:45 Doamne de poveste 04:30 Cinema “Acasă”: Căsătorie de Crăciun (Will you merry me?) (r) (AP) (comedie) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:45 Desene animate: Prietenii Spărgătorului de Nuci 08:45 Teleshopping 09:00 Film: Hook 11:30 Film: Eroi de rasă 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Crăciun cu scântei (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serial: Las Fierbinţi (r) 17:00 Film: Cu duzină e mai ieftin! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 00:30 Serial: Tanti Florica (r) 01:30 Film: Star Wars: Războiul Stelelor (r) 03:30 Desene animate: Prietenii Spărgătorului de Nuci (r) 04:30 Film: Hook (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Отражение”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:00 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Zestrea românilor.

8.00, 19.30 Zoo show. 8.30, 13.10, 14.35, 20.30, 0.00, 5.15 Seriale. 10.15, 16.45, 4.35, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 Iată, vin colindători! 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 17.20 O dată-n an e Crăciunul.

1.40 Dănutz SRL. 3.20 Trei Crăciunuri. 5.30 Sărbătorile veseliei.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 GRENADINE ET MENTALO 9:46 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:47 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:48 POUSSIÈRE D’ÉTOILES 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 RICARDO 13:37 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BRONZÉS 16:36 CHEVEU 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:32 JE RETOURNE CHEZ MA MÈRE 21:01 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:03 LE DÉSERT DE L’AMOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CONCERT KASSAV 2:29 TRAFICS 3:19 TRAFICS 4:11 TV5MONDE LE JOURNAL

27

Joi DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Gagauz ogea.

14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.20 Documentar. “Arts 21”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Velosolex”. 22.20, 5.30 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20 Evantai folcloric.

3.50 Crăciun fericit! Felicitări de sărbători. 5.10 Colinde, colinde...

5.30 Reporterul de gardă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelor (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Lovituri de dragul artei (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cinema “Acasă”: Casa cu amintiri (A golden Christmas) (AP) (comedie) 00:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 02:00 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 04:30 Cinema “Acasă”: Casa cu amintiri (A golden Christmas) (r) (AP) (comedie) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Concert extraordinar Ștefan Bănică: ,,O noapte de Crăciun” (r) 12:00 ApropoTv (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Cu duzina e mai ieftin (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: De pază de Crăciun 2 - Vacanţă fără griji 17:00 Film: Crăciun în Ţara Minunilor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Acum ori niciodată 22:15 Film: Vulcanul 00:15 Concert extraordinar Ștefan Bănică: ,,O noapte de Crăciun” (r) 02:15 Film: Acum ori niciodată (r) 04:00 Film: Vulcanul (r) 05:30 Film: De pază de Crăciun 2: Vacanţă fără griji (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Джим Керри в комедии “Как Гринч украл Рождество” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:50 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Zestrea românilor.

8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 13.10, 14.35, 20.30, 0.35, 5.30 Seriale. 10.15, 16.45, 18.00, 0.00, 3.25, 4.35, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată-n an e Crăciunul. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 17.50 Tezaur folcloric. 2.35 O dată-n an e Crăciunul. 5.15 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:40 AU PAYS DU PÈRE NOËL 9:41 LES AS DE LA JUNGLE : OPÉRATION BANQUISE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 CHEFS DES CHEFS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE DÉSERT DE L’AMOUR 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 DIVORCE ET FIANÇAILLES 21:02 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 LES RANDONNEURS 23:41 LA MARQUE DES CHAMPIONS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:25 CHOCOLAT, CLOWN NÈGRE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 DES ANIMAUX ET DES HOMMES

Programe

21 DECEMBRIE 2012

28

Vineri

29

DECEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Velosolex”. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45 Portrete în timp. Nelu Bordeianu, regizor și actor. 16.15 Focus. Magazin TV. 18.00 Accente economice. 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Gala Premiilor Teatrului Naţional “Satiricus”. 21.25 ARTelier. 22.20 Concert de binefacere a formaţiei “Edict”. 23.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

0.10 Documentar. “Simple confidenţe”. 1.00 TVMi. 1.35 Ritmuri populare de sărbători. 3.50 “Sărbători fericite!” Felicitări. 5.15 Colinde, colinde...

5.25 Vector european.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Conflicte din culise (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Cinema “Acasă”: Un altfel de Moș Crăciun (A different kind of Christmas) (AP) (romance) 00:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 02:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 03:15 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cinema “Acasă”: Un altfel de Moș Crăciun (A different kind of Christmas) (r) (AP) (romance) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crăciun în ţara minunilor (r) 12:00 Film: Drumul spre casa bunicii 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Magia Crăciunului 16:15 Teleshopping 16:30 Film: De bună voie și nesilită de nimeni 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Jocul asasinilor 22:30 Film: Stiletto 00:30 Film: Drumul spre casa bunicii (r) 02:00 Film: Jocul asasinilor (r) 03:45 Film: Magia Crăciunului (r) 05:00 Film: De bună voie și nesilită de nimeni (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига. Финал 00:40 “Primele știri” (rus) 00:55 Ночные новости 01:10“Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс.“Элементарно” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

Sâmbătă DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film muzical. “PETER FRAMPTON. LIVE IN DETROIT” (SUA). 8.05 Vedet la bis. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 3.30 Dor. Dinu Gajosu, operator de imagine. 12.00, 1.05 Festivalul Voluntarilor 2012. 13.00 Volei. Campionatul RM. “Dinamo” (Chișinău) - “Dinamo” (Tiraspol).

Transmisiune în direct 14.30 “Povestea omuleţului alb”. Spectacol pentru copii. 15.05 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50, 2.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Respiro.

Program muzical. 22.20 Film. “TÂNĂRA VICTORIA” (SUA). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.40, 3.20 “Sărbători fericite!” Felicitări. 2.50 Documentar. “Mai sus, tot mai sus, mai sus... Obiceiuri de iarnă”. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Rivalitati (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Cinema “Acasă”: Nuntă de Crăciun (A Christmas wedding) (AP) (romance) 00:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:30 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cinema “Acasă”: Nuntă de Crăciun (r) (A Christmas wedding) (AP) (romance) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Maria Mirabela 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:130 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Ace Ventura Jr: Așa tată, așa fiu ! 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Școala superioară de eroi 17:00 Film: Dirty Dancing 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Răpirea 22:45 Film: Charlie Talisman 00:30 Film: Răpirea (r) 02:30 Film: Charlie Talisman (r) 04:15 Film: Maria Mirabela (r) 05:30 Film: Ace Ventura Jr.: Așa tată, așa fiu ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:05 Телеканал “Доброе утро” 09:50 Teleshopping 10:05 “Жить здорово!” 11:05 “Модный приговор” 12:00 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 Многосерийный фильм Василия Пичула “Фарфоровая свадьба” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Давай поженимся!” 19:45 “Поле чудес”. Новогодний выпуск 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Что? Где? Когда?” Финал года 23:50 “Вечерний Ургант” 00:40 “После школы” 01:35 Рассел Кроу, Марион Котийяр в фильме Ридли Скотта “Хороший год” 03:25 “360 градусов”. Концерт группы U2 в Лос-Анджелесе 04:25 Сергей Маковецкий, Владимир Епифанцев, Римма Маркова в комедии “Новогодний детектив”

7.00 Zestrea românilor. 8.00, 17.20, 19.30 Zoo show. 8.30, 13.10, 14.35, 20.30, 0.25, 5.15 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 3.05, 4.20, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 18.00 Benone Sinulescu. Concert aniversar. 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal.

2.25 O dată-n an e Crăciunul. 5.00 Sport. 6.55 Imnul României.

7.00 Zestrea românilor.

8.10, 13.20, 6.20 Teleenciclopedia. 9.00 - 13.20, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20, 0.00 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Ne vedem la TVR. 1.25 Tezaur folcloric. 2.30 Filmoteca veselă. 3.05 Olimpiada veseliei. 4.15 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:03 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 LE PETIT PRINCE 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 EN PAYS DE...

11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:38 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JE RETOURNE CHEZ MA MÈRE 16:31 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 SECRETS D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 TRAFICS 22:51 TRAFICS 23:45 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 SEMIANYKI (LA FAMILLE) 2:34 PROMENADES MUSICALES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DES ANIMAUX ET DES HOMMES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:34 LE BAL DU SIÈCLE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:09 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:10 64, RUE DU ZOO 10:21 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:12 STELLINA 11:37 C’EST PAS SORCIER 12:06 300 CHOEURS POUR NOËL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 COCHON D’INDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 QUAND ON A QUE L’HUMOUR 23:59 TV5MONDE LE JOURNAL 0:09 LE JOURNAL DE LA RTS 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHABADA 1:41 EL GUSTO 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 DES ANIMAUX ET DES HOMMES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

30

FLUX

Duminică DECEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.35 Profil de savant. Profesorul Ion Ogurţov. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Fata împăratului Mov”. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.50 Film. “TÂNĂRA VICTORIA” (SUA). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Obiceiuri de iarnă. 17.50 “Anii vin și anii trec...”. Program muzical de iarnă cu interpreţi consacraţi. 18.30 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Rapsozii Moldovei”. 22.20 Film muzical. “PETER FRAMPTON. LIVE IN DETROIT” (SUA). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Documentar. “Destinaţia Moldova”.

3.35, 4.35 “Sărbători fericite!” Felicitări. 3.45 Descoperă Moldova. 3.55 Colinde, colinde... 4.45 Concert de binefacere a formaţiei “Edict”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Reality Show. Next Top Model 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment.

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Lara (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: și actorii sufera… (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Cinema “Acasă”: De-aș da timpul înapoi (Before you say “I do”) (AP) (comedie) 00:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 01:30 Doamne de poveste 02:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cinema “Acasă”: De-aș da timpul înapoi (r) (Before you say “I do”) (AP) (comedie) 06:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Amintiri din copilărie 11:15 Film: Bebeluși geniali 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Dirty Dancing (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Vocea României (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Doi cuscri de coșmar 23:00 Film: Aventuri în Bruges 00:15 Film: Călătorie la capătul nopţii (r) 01:45 Film: Doi cuscri de coșmar (r) 03:45 Film: Aventuri în Bruges (r) 05:30 Film: Amintiri din copilărie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 “Раймонд Паулс. Возвращение маэстро” 07:00 Любовь Орлова, Сергей Столяров в комедии “Цирк” 08:30 Олег Борисов в комедии “За двумя зайцами” 09:45 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Пока все дома” 11:00 Среда обитания. “Достаточно нажать на кнопку” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига. Финал года 14:25 “Каникулы в Простоквашино” 14:40 “Зима в Простоквашино” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Алексей Булдаков, Леонид Ярмольник в комедии “Операция “С Новым годом!” 16:55 Вера Глаголева, Александр Збруев в комедии “Бедная Саша” 18:30 “Replica” 20:00 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа. Итоги года 23:00 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон”. Продолжение 01:40 “Познер” 02:30 Фильм “Человек из черной “Волги” 04:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.30, 20.30 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu?

16.00, 1.20 Tezaur folcloric. 17.00, 0.25, 6.20 Teleenciclopedia. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 O dată-n viaţă. 2.45 Filmoteca veselă. 3.35 Sport.

4.40 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE BAL DU SIÈCLE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:50 CONCERT D’AUTOMNE AU PALAIS ROYAL 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ?

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:09 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:10 64, RUE DU ZOO 10:21 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:56 CORNEIL ET BERNIE 11:08 STELLINA 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:30 AMERIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:46 VENDÉE GLOBE 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:07 POUR L’AMOUR DU GOÛT 20:39 CHEFS DES CHEFS 21:41 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:09 VENDÉE GLOBE 22:11 LES BRONZÉS FONT DU SKI 23:36 LES CHIENS VERTS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LES RANDONNEURS 2:35 LE QUATUOR « DANSEURS DE CORDES » 4:35 TV5MONDE LE JOURNAL

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

21-28 decembrie Berbec O perioadă care te invită la odihnă, discreţie și calm. Noutatea e tendinţa de a găsi explicaţii la evenimentele de ieri și scuze pentru erorile făcute de cei din jur.

Taur Se mai domolesc dezamăgirile de zilele trecute, reale sau închipuite. Pericolul care te pândește acum e să consideri că faci prea multe concesii faţă de ceilalţi.

Gemeni Te așteaptă o săptămână ceva mai senină, la fel precum gândurile tale despre viitor. Ai dovada faptului că felul în care vezi lumea depinde mult de dispoziţie, preocupări și interese.

Rac Te refaci, fără să ai pretenţii speciale pentru a reuși acest lucru.

Pur și simplu, lași să treacă pe lângă tine neajunsurile, pentru că și ele fac parte din viaţă.

Leu Te așteaptă zile mai armonioase decât cele trecute. Ritmul pe care îl aduce îţi e pe plac, pentru că se potrivește cu aspiraţiile tale către cercetare a unor subiecte legate de suflet.

Fecioară Se fac unele concesii, drept pentru care consideri că furtuna de ieri a trecut, dar nu este chiar așa. Dacă vei cerceta, vei vedea că a lăsat destule urme.

Balanţă Săptămâna care vine va aduce mult așteptata armonie, și la serviciu, și acasă. Până atunci însă, va trebui să faci faţă unei răceli nejustificate a celor din jur.

Scorpion Vei avea ocazia să te echilibrezi de-a binelea, în special în orele serii, dacă alegi să petreci câteva ore frumoase împreună cu cei dragi.

Săgetător Acum ai o nouă șansă de a te împăca cu noile roluri pe care familia ţi le atribuie, cu condiţia să faci modificările necesare pentru ca aceste roluri să nu te subjuge.

Capricorn Deplasările pe care le faci acum sunt mai puţin stresante. Mai târziu vei avea ocazia să întâlnești și oameni care se bucură și te apreciază.

Vărsător Stai mai mult pe gânduri înainte de a face o cheltuială. Cea mai bună dovadă că ai învăţat ce trebuie e faptul că nu te deranjează să fii mai prevăzător.

Peşti Ești în elementul tău și acum, mai mult ca săptămâna trecută și ai de ales între a împărtăși cu cei dragi această stare sufletească sau de a o ţine numai pentru tine.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 2753 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CMYK

FLUX

16

Interviu

21 DECEMBRIE 2012

GENERAŢIA 2002

Dorian Calugher: „Pentru mine, dansul nu este numai o pasiune, ci şi o experienţă de viaţă” Muncă, pasiune, talent, dragoste și tradiţie. Acestea sunt cuvintele ce-l caracterizează din plin pe dansatorul Noii Generaţii. Entuziasmul lui Dorian Calugher este molipsitor. El este unul dintre puţinii tineri care apreciază frumosul și istoria dansului tradiţional. Pentru Dorian, dansul nu este doar o simplă activitate, ci reprezintă o necesitate de asumare a istoriei și a tradiţiilor strămoșești. Interviul de mai jos vă va convinge de acest lucru.

- Dorian, pentru că suntem în preajma sărbătorilor de iarnă, vreau să te întreb cu ce gânduri și speranţe vei păși în noul an.

- Pentru că ne aflăm în Postul Crăciunului, trebuie să ne lăsăm de tot ce este mai rău, să ne împăcăm cu cei pe care îi urâm și să pășim în noul an curaţi la suflet, cu gânduri și speranţe noi. De asemenea, trebuie să fim optimiști și să credem în Cel de Sus. - Ce mai face Dorian Calugher? Cu ce se ocupă?

- În prezent locuiesc în Chișinău împreună cu soţia. Ea este încă studentă. Își face studiile în domeniul designului interior, iar eu lucrez în calitate de agent comercial și sunt antreprenor la un SRL. - Spune-ne un pic despre studiile pe care le ai.

- În 2003 am absolvit Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din or. Rezina, apoi am fost înmatriculat la Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău la Facultatea Biologie-chimie, specializarea Chimie și fizică. După terminarea studiilor, în 2007, am fost angajat în câmpul muncii ca tânăr specialist la gimnaziul din satul Țahnăuţi, raionul Rezina, ca profesor de chimie și biologie. În același an am făcut și masteratul la chimie la aceeași universitate. De asemenea, am participat la cursuri de contabilitate, antreprenoriat, la diverse seminare de leadership.

- De ce ai ales anume specializarea chimie-fizică?

- Mi-am dorit foarte mult să termin Facultatea de Geografie și turism, fiindcă îmi place foarte mult să călătoresc, să cunosc cultura și tradiţiile altor popoare. În momentul în care trebuia să aflu rezultatele admiterii s-a apropiat prorectorul universităţii și mi-a propus să aplic pentru specializarea Chimie și fizică, fiindcă la Geografie și turism au fost propuse puţine locuri. Când învăţam la școală îmi plăceau aceste discipline, anume lecţiile practice la chimie, când amestecam două substanţe diferite și obţineam o substanţă nouă.

La fizică era interesant să învăţ cum funcţionează motoarele electrice, cum se unesc în serie și în paralel circuitele electrice…

- Ai și profesat în domeniu, nu? Cum a fost experienţa ta de a fi profesor?

Ai predat disciplinele chimie și fizică?

- Da, după terminarea studiilor am lucrat în calitate de profesor de chimie și fizică. Dar din lipsă de cadre didactice am mai predat și alte discipline. La noi sunt profesori universali, nu? Am predat, suplimentar, biologie și educaţie fizică. Pregătirea fizică bună, căpătată timp de 18 ani de dansator, și-a spus cuvântul. M-am încadrat rapid în activitate, fiind ajutat și susţinut de profesorii din școală. Evident că eram stimat și de elevi. Ei chiar doreau să aibă un profesor tânăr cu idei inovatoare. Nu au lipsit nici emoţiile, căci aveam în jurul meu până la 30 de elevi cam de aceeași statură cu mine sau chiar mai mari.

După lecţii organizam pentru ei diver-

se cercuri extrașcolare de dans, tenis, fotbal. Eram alături de elevii mei și la activităţile distractive, de relaxare. Jucam împreună cu ei, discutam pe orice teme. Astfel, ei se simţeau mai liberi și mai deschiși, și, în plus, observam care sunt calităţile și aptitudinile lor.

- Pentru moment ai renunţat la această ocupaţie. Însă te gândești că ai putea relua? Te știu foarte legat de copii și de școală. Cu siguranţă, elevii își doresc un profesor ca tine.

- Știţi, viaţa nu trece, dar noi trecem prin viaţă. Uneori aceasta ne aduce momente de tristeţe, alteori de bucurie. În cazul meu am trecut printr-un moment de bucurie, găsindu-mi a doua jumătate a vieţii mele. Am ajuns la momentul în care trebuia să fac un pas în viaţă, ca orice bărbat, și să mă căsătoresc. Întrucât soţia mea era studentă, nu am putut s-o las singură, deoarece ambii am hotărât să formăm o familie. Doiniţa, soţia mea, este originară din Chișinău.

Astfel, nu puteam să fac naveta în fiecare zi la Rezina, de aceea am fost nevoit să renunţ la această ocupaţie. Dar, știu sigur, nu am renunţat definitiv. Am venit la Chișinău cu gândul să lucrez tot în calitate de profesor, însă socoteala de acasă cu cea de la târg nu s-a potrivit, așa că nu mi-am găsit de lucru în acest domeniu.

- De unde ești originar?

- M-am născut în orașul Rezina într-o familie de intelectuali, primind o educaţie bună de la părinţi. Însă viaţa se schimbă și nu putem să ne oprim și noi pe loc. După cum am mai spus, acum locuiesc la Chișinău, împreună cu soţia mea.

- Ești deja bărbat însurat, la casa lui.

Cum ai adoptat acest rol social?

- Ca să faci un așa pas în viaţă, trebuie să fii bine hotărât, să fii ferm în poziţii, să poţi dirija o familie, să devii părinte și să-ţi educi copiii nu mai rău de cum te-au educat părinţii tăi. Important este că noi suntem fericiţi și plini de viaţă, cu iniţiative, cu gânduri bune.

Nu regret și nici nu am să regret vreodată că am făcut un așa pas în viaţă.

- Unde ai cunoscut-o pe soţia ta? A fost dragoste de la prima vedere?

- Istorioara este foarte interesantă.

Părinţii soţiei sunt nanii unui verișor de-al meu. El își făcea studiile la Rezina și locuia la noi. Întâmplător m-am uitat la niște poze de-ale lui în care am zărit un chip de la care nu-mi puteam lua privirea. Simţeam că femeia din poză va fi a mea. Am început să comunicăm la telefon și prin reţelele de socializare, după care am invitat-o la o nuntă. Am văzut că dansează frumos și acesta a fost încă un motiv pentru mine de a mă convinge că este persoana potrivită.

Mai târziu mi-a spus că a frecventat și ea dansurile la fel ca și mine. Am început să dansăm pe la nunţi. Am luptat și am cucerit-o. I-am cerut mâna. Pot spune că la mine a fost dragoste la prima vedere.

- Acum vreau să-mi spui despre pasiunea ta cea mare: dansurile populare. Îmi spuneai mai sus că ai o experienţă de aproape două decenii

în acest domeniu. Cred că ai avea o carte de scris la acest subiect. Totuși, cum a început totul și cât de important este dansul în viaţa ta?

- Am o experienţă de chiar exact două decenii.

Eram în clasa întâi când am început să frecventez cercul de dansuri populare care se făcea în cadrul școlii. Apoi în clasa a doua am fost selectat pentru a învăţa și a deprinde muzica și dansurile populare în ansamblul „Chindia” de la Centrul Comunitar din or. Rezina.

Am devenit student la Chișinău și nici aici nu puteam să renunţ la dansuri. În timpul liber plecam acasă și dansam deja în ansamblul de cântece și dansuri populare „Floricica”, în care activau oameni mai mari, deja căsătoriţi, chiar și profesori de-ai mei. După ce m-am căsătorit, împreună cu soţia, am dansat în ansamblul de dansuri „Struguraș” din Chișinău. Astfel, anul acesta am împlinit 20 de ani de activitate ca dansator. Chiar și acum când sunt concerte sunt invitat să dansez. Consider că un om de artă vede altfel lumea.

Eu am ales să cunosc lumea prin dans, căci dansul pentru mine nu este numai o pasiune, ci și o experienţă de viaţă.

Da, spun cu toată certitudinea că aș putea scrie o carte.

- Ai participat la numeroase concursuri naţionale și internaţionale. Ai văzut un pic lumea tot plecând pe la concursuri, nu?

- Într-adevăr, am participat la diferite concursuri naţionale și internaţionale la care am luat locuri de frunte: I, II și III. Prima mea plecare peste hotarele ţării a fost în România, când eram elev în clasa a V-a. Apoi am fost invitaţi la diferite concursuri internaţionale tot mai departe de casă. Prin intermediul dansurilor am vizitat multe ţări. Este vorba de Franţa, Cehia, Ungaria, Germania, Polonia și altele. La concursurile de acolo am câștigat premiul I și simpatia publicului.

- Ce simţi atunci când dansezi, atunci când ești în faţa publicului?

- Un dansator poate transmite lumea sufletului atunci când dansează.

Iată eu asta și încerc să fac. Consider că dansul este o artă capabilă să emoţioneze pe oricine, indiferent de vârstă sau de nivelul de pregătire, pentru că anume dansul popular este o lume încărcată de istorie. Așa că eu simt publicul ca fiind unul emotiv și sensibil.

Când mă aflu pe scenă uit de toate problemele și ofer oamenilor tot ce am mai bun, mă strădui să le creez o atmosferă în care să se relaxeze și să se energizeze, să uite de momentele neplăcute din viaţă. De asemenea, pentru mine este important să am și susţinerea publicului, să fiu primit cu inima deschisă ca să le pot îndreptăţi așteptările. Când dansez, sunt liber. Aceasta este foarte important pentru mine.

- Mai ești pasionat și de muzica populară. Cânţi și la unele instrumente. Acordeonul rămâne preferatul tău, nu?

- Eram în clasa a II-a când m-am înscris la școala muzicală la acordeon.

Mi-au plăcut foarte mult instrumentele muzicale și muzica populară. Am crescut într-o familie de artiști. Mama a făcut dansuri, tatăl cântă în corul orășenesc, fraţii dansează și cântă. Când era vorba de un concert pleca toată lumea de acasă, căci participam toţi la acel eveniment.

CMYK

- Povestește-ne de experienţa ta cu Noua Generaţie. Când „te-ai înrolat” în echipa PPCD? - Când eram în clasa a X-a am plecat la Orhei împreună cu alţi colegi de-ai mei și cu profesorul de istorie la cenaclul “Inima Albastră”, organizat de Partidul Popular Creștin Democrat.

Acest profesor mai organiza diferite seminare, traininguri la care participam și eu. Ne vorbea și despre statutul PPCD, despre scopurile pe care le avea.

Atunci am simţit că există aceleași idei, aceleași poziţii și am hotărât să activez și eu în cadrul echipei de tineret „Noua Generaţie”. Aici mi-am făcut mulţi prieteni din diferite regiuni ale ţării cu care participam la multe activităţi. Am fost vicepreședinte, președinte al O.T. Noua Generaţie în filiala Rezina, apoi și vicepreședinte al O.T. Noua Generaţie la nivel naţional.

- Cu siguranţă că ai unele amintiri mai haioase din activităţile organizaţiei de tineret.

- Într-adevăr sunt foarte multe amintiri plăcute, dar și amuzante.

Unul din momentele vesele ce le-am avut a fost când, împreună cu alţi colegi din Noua Generaţie, am plecat la un seminar în Yalta, Ucraina. Bineînţeles că am luat cu mine și acordeonul. Am ieșit pe malul mării să ne distrăm puţin, cântam la acordeon, după care s-a încins și o horă. Între timp s-au apropiat și alţi tineri să danseze cu noi. Ceea ce ne-a impresionat pe toţi a fost că persoanele care

au venit acolo să danseze erau turiști din Republica Moldova. Am cântat chiar și cu o doamnă manager al unui hotel. Cred că colegii mei își amintesc foarte bine acele momente.

- Cum s-a modelat viaţa ta odată ce ai acceptat să faci parte dintr-o organizaţie politică? Presupun că ai stabilit multe prietenii.

- La început eram și eu ca majoritatea tinerilor: indiferent de viaţa politică, de situaţiile care aveau loc în ţară. Însă atunci când am mai prins la minte, nu puteam să trec cu vederea lucrurile de la noi. Atunci am hotărât să ader la organizaţia „Noua Generaţie”. Aici am făcut cunoștinţă cu oameni ce activau ca primari, consilieri orășenești și raionali. Aceștia mi-au schimbat un pic viaţa, adică mi-au oferit o altă viziune. Am fost invitat la diverse seminare organizate de primării. Acolo puteam să-mi expun și eu părerile pentru a îmbunătăţi activităţile pentru tineret, politicile pentru tinerele familii. Am participat ca membru în Consiliul de circumscripţie raional Rezina în cadrul alegerilor, am avut posibilitatea să văd cum decurg și cât de transparente sunt alegerile la noi.

Fiecare din noi trebuie să participe la diferite activităţi, să nu fie indiferenţi.

- Mulţumim. Sărbători fericite îţi urăm.

- Mulţumesc mult. Vă urez și dumneavoastră Crăciun Fericit. La mulţi ani!

Lucia CUJBĂ, FLUX