Ziarul Flux, Ed. 23 (851)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 22 iunie 2012 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 22.06.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ =) Sf. Ierarh Grigore Dascălu, 1 EURO..............................15.3635 Mitropolitul Ţării Românești; 1 Dolar american ............. 12.1244 Sf. Chiril, Arhiep. Alexandriei; 1 Leu românesc ................ 3.4416 Sf. Mc. Tecla, Marta și Maria 1 Rublă rusească ............... 0.3687 Maxima zilei Timpul probabil: „Adevărata înţelepciune 22.06.2012 23.06.2012 constă în a aduna lucrurile valoroase din fiecare zi pe măsura trecerii lor”.

Soare, Soare, 21 37 0C 21 32 0C E.S. Bouton Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

EDI|IA DE VINERI

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 23 (851)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

PPCD părăseşte PPE 2

PAGINA

Învăţământul – un sistem putred şi măcinat de corupţie

5

PAGINA

Conducerea Partidului Popular Creștin Democrat, în persoana președintelui formaţiunii, Victor Ciobanu, și a secretarului general Dinu Ţurcanu, a anunţat luni, 18 iunie, printr-o declaraţie de presă, că această formaţiune politică renunţă la calitatea de membru al Partidului Popular European, din care face parte din anul 2005.

ACTUAL

ATITUDINI

Conducerea PPCD declară că a luat această decizie dat fiind că Partidul Popular European a deviat de la vechea sa doctrină creștină și conservatoare și nu mai împărtășește valorile democraţiei creștine. „Documentele și discursurile oficialilor PPE sunt pătrunse de un limbaj radical liberal, iar din atașamentul faţă de valorile Bisericii Creștine nu a mai rămas nici urmă. Numele lui Iisus Hristos a fost suprimat, iar morala creștină a fost substituită cu un pragmatism cinic și un melanj ideologic ateu, fără nici un sistem de referinţă solid”, se arată în declaraţia conducerii PPCD. Totodată, liderii creștin-democraţi moldoveni le reproșează popularilor europeni că au susţinut în mod deschis adoptarea legii egalităţii de șanse, care, de fapt, promovează practicile homosexuale, amorale și perverse în Republica Moldova.

Citiţi în pagina 2 declaraţia integrală a conducerii Partidului Popular Creștin Democrat.

Mihai Eminescu: „Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private”

6

PAGINA

„Unde este Ghimpu, unde este Filat, de ce nu vin acum pe aici, aşa cum o făceau în campania electorală?”

Ex-premierul român Adrian Năstase a încercat să se sinucidă.

Motivul – 2 ani de închisoare cu executare

INVESTIGAŢII

XXX

(citiţi pag. 4)

Dorin Chirtoacă, în criză acută de idei Copii obligaţi să cerşească sub ochii poliţiei

9

PAGINA

IMPORTANT

XXX

Captivii de la Bădiceni

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 7)

Vladimir Filat, reintegratorul ţării?

XXX

(citiţi pag. 3)

Economia moldovenească, în prag de recesiune?

Povestea de succes a Republicii Moldova a ajuns la final. Cel puţin asta arată statistica. Biroul Naţional de Statistică a făcut publice datele privind evoluţia produsului intern brut în lunile ianuariemartie 2012. Astfel, PIB-ul a constituit în valoare nominală 18 miliarde 96 de milioane de lei, înregistrând o creștere – în termeni reali – de numai 1 la sută faţă de aceeași perioadă a anului 2011.

Menţionăm că în ianuarie-martie trecut, produsul intern brut a avut o creștere de 8,4 la sută faţă de perioada similară din 2010.

Apocalipsa de la Dodon Liderul socialiștilor, fostul deputat comunist Igor Dodon, continuă să creadă că Republica Moldova se îndreaptă către anticipate, chiar dacă problema alegerii președintelui a fost rezolvată. În opinia lui, alegerile anticipate sunt dorite chiar de către cei care deţin astăzi puterea, pentru că aflarea în continuare la guvernare, în condiţiile iminentului declin economic, le-ar reduce acestora, iremediabil și dramatic, șansele electorale. Totul e să se găsească o motivare plauzibilă care să nu le știrbească imaginea și să nu le atragă oprobriul public.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri chiar s-a diminuat în această perioadă, cu 1,3%, influenţând negativ (-0,2%) evoluţia produsului intern brut. Valoarea adăugată brută din activitatea de industrie s-a redus cu 2,1%. Creșteri de 1,6% au înregistrat agricultura, economia vânatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura. Contribuţia sectorului de bunuri la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 19,9%. În primul trimestru al anului 2011, valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 8,2% faţă de perioada respectivă a anului 2010.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat cu 2,6%, mai puţin totuși decât în 2011, când creșterea a fost de 6,7 la sută. Activitatea în construcţii a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creștere – de 9,8%, urmată de comerţul cu ridicata și cu amănuntul – 4,6%, tranzacţii imobiliare, închirieri și activităţile de servicii prestate întreprinderilor – cu 3,9%, activităţi financiare – cu 3,7%, hoteluri și restaurante – cu 3,2%, sănătate și asistenţă socială – cu 2,5%, învăţământ – cu 1,3%.

Continuare în pag. 7

Igor Dodon scrie pe blogul său despre „mișcările suspecte” pe care le observă el în mediul politic, care vor duce inevitabil la „Marea Ruptură”: „Pentru mine este cât se poate de evident că în cercurile înalte ale puterii se produc în prezent niște mișcări suspecte. Din informaţiile care ajung la noi, cunoaștem că în rândul forţelor parlamentare au loc manevre și regrupări de forţe, se poartă negocieri tainice și se urzesc combinaţii politice. E vorba nu doar de ruperea AIE (asta ar fi bine), ci de căderea Guvernului și dizolvarea Parlamentului (și asta e periculos).

Continuare în pag. 3

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1741 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

22 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Învăţământul – un sistem putred şi măcinat de corupţie Sesiunea de bacalaureat s-a încheiat, și aceasta a confirmat, o dată în plus, proporţia dezastrului din sistemul educaţional. Până se va face o evaluare a performanţelor demonstrate de elevi, până vom avea o statistică a reușitei, există o statistică a telefoanelor mobile confiscate, a lucrărilor anulate (dacă vor fi anulate), a șefilor centrelor de BAC demiși, a pedepselor aplicate etc.

Metodele de fraudare a examenelor au fost dintre cele mai diverse și ingenioase: utilizarea telefoanelor mobile, postarea rezultatelor pe reţelele de socializare, transmiterea soluţiilor din incinta și din afara centrelor de BAC. Colaboratorii Centrului Anticorupţie au găsit telefoane mobile asupra elevilor, dar și pe sub geamurile instituţiilor de învăţământ, prin veceuri, în căptușeala scaunelor, după tabla de scris, prin mese. Într-o sală de examen a fost găsită și o staţie de transmitere-recepţie.

Potrivit colaboratorilor centrului, în safeul unui președinte al asociaţiei de părinţi de la un centru de bacalaureat din capitală au fost găsiţi 16 mii de lei destinaţi, potrivit șefului Direcţiei Urmărire Penală din cadrul Centrului Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, mituirii responsabililor pentru examene.

Lucrările elevilor care au fraudat examenul urmează să fie anulate. Toate răspunsurile copiate de pe reţelele de socializare vor fi anulate cu nota ”pentru derogare”, a precizat Ministerul Educaţiei. Agenţia de Evaluare și Examinare a monitorizat atent reţelele de socializare care au postat răspunsurile la examenele de profil, fiind colectate și sintetizate sute de “mostre”. „Ele vor permite Comisiei Naţionale de Examene să anuleze rezultatele candidaţilor care le-au preluat în lucrările lor . Autorii lucrărilor copiate vor avea dreptul de a susţine examenul respectiv abia în sesiunea 2013,

a precizat directorul Agenţiei, Adrian Ghicov.

Bacalaureat cu tentă erotică Cea mai gravă pare să fi fost situaţia înregistrată la Centrul de bacalaureat de la Liceul „Mihai Viteazul” din capitală, unde au fost depistate mai multe nereguli, profesorii rezolvând și expediind prin intermediul tehnologiilor informaţionale răspunsurile la teste. Din acest motiv, potrivit ministrului de resort, 104 lucrări ar putea fi anulate. Șeful Centrului de BAC de la Liceul “Mihai Viteazul”, Neli Berezovschi, a fost demisă, cu interdicţia de a mai ocupa vreodată această funcţie. “Atât de tare a fost compromis acest centru, încât am fost nevoiţi să aplicăm sancţiuni dure. Astfel, Liceul “Mihai Viteazul” nu va mai putea fi Centru de bacalaureat pe parcursul a cinci ani. Iar directorului liceului i s-a aplicat mustrare aspră “, a declarat ministrul Educaţiei, Mihai Șleahtiţchi.

Directoarea liceului a regretat neregulile, dar, surprinzător, a pretins că Centrul Anticorupţie trebuia să anunţe conducerea liceului despre faptul că se intenţionează fraudarea examenelor: “Am fost monitorizaţi, ascultaţi prin telefon, însă nimeni nu s-a apropiat de noi și nu ne-a anunţat că se strâng bani. Iniţiativa mereu a fost pedepsită.

Eu mereu am avut încredere în angajaţii acestui liceu”.

Trebuie să muncim cu pă-

rinţii, pentru că este important ca părinţii să se implice în lichidarea acestui fenomen, a mai opinat directoarea. Ce-i drept, părinţii au înţeles să se implice într-un mod cu totul original, declarând, în prezenţa directoarei, că vor opri accesul ofiţerilor anticorupţie la următorul examen.

Mai mult, aceștia au justificat, în cadrul unei conferinţe de presă, prezenţa telefoanelor mobile prin faptul că elevii și-au fixat acolo niște puncte de reper de care să se conducă, pentru a ieși din situaţie și să susţină bine examenul.

Situaţia a luat însă și o turnură ușor erotică, colaboratorii Centrului Anticorupţie fiind învinuiţi de faptul că ar fi efectuat percheziţii corporale aproape pasionale. Cităm din relatarea unei doamne, să recunoaștem, destul de inspirată și desprinsă parcă din paginile literaturii de profil: „A fost supusă unui control riguros de la urechiușe până jos. Pe funduleţul fiicei mele au fost puse niște mâini de bărbat, de 36 de ani. Niște mâini umede că era cald afară și erau asudaţi.

Fata mi-a spus că și un băiat a fost verificat de o doamnă de la

Anticorupţie. Aparatul de verificare a semnalizat în zona centurii, iar doamna și-a permis să bage mâna pe lângă centură și copila se uita cum mâna se duce, se duce, se duce și se îndoaie. Ce au căutat acolo? Dimensiunile?

Dimensiunile... culturii?” În tot acest tămbălău, a venit tocmai bine și „contribuţia” primarului capitalei, care, după vorbele de duh ale șefului său de partid despre corupţia din sutienele fetelor, a făcut și el un exerciţiu de elocinţă. ”Am copiat și eu, dar nu-mi aduc aminte să fi venit peste mine OBHS-ul de atunci”, a spus cu mândrie acesta. Și iată ce om mare a ajuns!

Este explicabilă supărarea părinţilor ai căror copii riscă să le fie anulate lucrările și să rateze admiterea la facultate, dar este greu de crezut că ofiţerii centrului au îmbinat utilul cu plăcutul și și-au lăsat instinctele să zburde. Perchiziţionări corporale prin atingeri directe nu au avut loc, a replicat Bogdan Zumbreanu, precizând că verificările s-au efectuat în prezenţa colaboratorilor Ministerului Educaţiei.

Societatea civilă este de vină Și aici nu putem să nu-i dăm dreptate ministrului Educaţiei care a menţionat într-un interviu că vechiul sistem nu poate fi distrus, dacă nu vom schimba mentalitatea societăţii civile.

Dar nici să punem întreaga vină pe seama societăţii civile tot nu se cade. Pentru că aici putem vorbi despre o coincidenţă perfectă dintre nedorinţa unor elevi de a învăţa, pretenţia părinţilor cu dare de mână de a-și vedea copiii „aranjaţi” pe la facultăţi în vogă, încercările unor profesori (parţial explicabile) de a mai face un ban în perioada examenelor, lăcomia funcţionarilor corupţi, de toate rangurile, care, an de an, iau șpagă și vând note.

“Există mulţi oameni care au transformat examenele în afaceri profitabile. Sumele variază de la 100 la 800 de euro”, a constatat ministrul Șleahtiţchi la finalul examenelor de bacalaureat. Adică, ministrul recunoaște că sistemul este profund corupt, dar promite să facă schimbări.

La anul.

Declaraţia Partidului Popular Creştin Democrat “Cu privire la părăsirea Partidului Popular European” Partidul Popular Creștin Democrat aduce la cunoștinţa opiniei publice și a partenerilor săi internaţionali decizia sa de a părăsi Partidul Popular European.

Am luat această decizie după o lungă examinare a situaţiei interne din această grupare politică internaţională, care deţine întâietatea în Parlamentul European și în Comisia Europeană și influenţează de mai mulţi ani în mod decisiv politicile instituţiilor europene.

PPCD este cel mai vechi partid politic democratic din Republica Moldova, care s-a afirmat prin lupta împotriva regimului totalitar comunist din fosta URSS, pledând pentru o societate democratică, precum și pentru obţinerea Independenţei ţării noastre. În 1992, formaţiunea noastră a adoptat doctrina creștin-democrată ca expresie a aspiraţiilor de revenire la tradiţiile creștine ale poporului nostru, suprimate de dictatura comunistă. Construcţia noului stat independent și adaptarea lui la sistemul internaţional a presupus și căutarea unei afilieri politice adecvate pentru partidul nostru. Studiind toate doctrinele moderne, am ajuns la concluzia că anume valorile democraţiei creștine sunt cele mai potrivite pentru mișcarea noastră politică.

Am urmărit prin această opţiune substituirea definitivă a unui regim totalitar cu unul democratic și a unei societăţi atee cu una bazată pe credinţa creștină. În 1999, PPCD devine membru al Internaţionalei Creștin-Democrate, iar în 2005 – membru al Partidului Popular European. În această perioadă am beneficiat de multiple contacte internaţionale extrem de utile pentru noi, iar în momentele dificile pentru PPCD am fost susţinuţi de partenerii europeni. Însă studiind cu atenţie documentele programatice ale PPE, discursul public al liderilor lui și, mai ales, practicile demnitarilor internaţionali, care sunt exponenţii acestei organizaţii, am ajuns la concluzia că din doctrina clasică a democraţiei creștine, gândită și pusă în aplicare de fondatorii acestui curent politic, la ora actuală nu a mai rămas nimic. Vechea pleiadă a iluștrilor politicieni europeni, care s-a afirmat după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost înlocuită, de cele mai multe ori, de niște succesori care au pierdut orice relaţie cu valorile politice și morale ale înaintașilor lor. Documentele și discursurile oficialilor PPE sunt pătrunse de un limbaj radical liberal, iar din atașamentul faţă de valorile Bisericii Creștine nu a mai rămas nici urmă. Numele lui Iisus Hristos a fost suprimat, iar morala creștină a fost substituită cu un pragmatism cinic și un melanj ideologic ateu, fără nici un sistem de referinţă solid.

Odată cu prăbușirea comunismului, PPE și-a deschis larg ușile pentru partidele din fostul spaţiu sovietic și din Europa Centrală și de Est. Astfel, am asistat pe parcursul ultimilor ani la un vast proces de absorbţie de către PPE a unor grupări din ţările ex-comuniste, care nu aveau nimic în comun nici cu valorile creștindemocrate, nici cu vocaţia de politicieni responsabili. Urmărind doar interese de ordin geopolitic și succese facile, PPE s-a arătat ca o grupare eclectică și omnivoră sub aspect doctrinar, acceptând formaţiuni conduse de persoane dubioase, de demnitari corupţi și de politicieni străini de interesele propriilor popoare. În acest sens, nici Republica Moldova nu a fost o excepţie. În cazul ţării noastre s-a procedat în conformitate cu aceeași practică vicioasă, aplicată și în alte ţări din regiune, când partide cu totul străine de curentul nostru politic au fost admise în PPE exclusiv datorită rezultatelor electorale obţinute de acestea. Admiterea Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) în PPE este un exemplu elocvent în acest sens. De remarcat că din momentul creării coaliţiei de guvernământ, în 2009, și accederii președintelui PLDM, Vladimir Filat, în funcţia de prim-ministru, suportul din partea PPE și a instituţiilor europene, în ansamblu, faţă de Alianţa pentru Integrare Europeană a devenit, pentru prima data în istoria ţării, unul total și necondiţionat.

Plecarea comuniștilor de la guvernare și interesele de ordin geopolitic se pare că au copleșit definitiv obiectivitatea și spiritul critic al exponenţilor birocraţiei europene. De aproape trei ani de zile suntem martorii unui discurs politic de elogiere fără limite a actualei puteri din partea emisarilor PPE în detrimentul unor progrese concrete pe calea reformelor politice și economice și a combaterii corupţiei. Atât trimișii instituţiilor europene, cât și diplomaţii UE acreditaţi la Chișinău ignorează cu desăvârșire unele aspecte fundamentale pentru

soarta democraţiei și a statului de drept.

Practica dublelor standarde din partea PPE a devenit una permanentă în cazul Republicii Moldova.

Așa, de exemplu, în pofida insistenţelor opiniei publice, până astăzi nu s-a făcut lumină asupra evenimentelor violente din 7 aprilie 2009, al cărui principal organizator a fost tocmai protejatul PPE, Vladimir Filat. Deși ţara noastră rămâne a fi monitorizată de Consiliul Europei, această instituţie, ca și structurile UE, dominate politic de exponenţii PPE, nu au schiţat nici un gest pentru a determina puterea de la Chișinău să reformeze Procuratura, puterea judecătorească, administraţia publică locală și regională, Ministerul de Interne, serviciul secret și alte instituţii vitale, pentru ca Moldova să devină o democraţie funcţională.

Serviciul de Informaţii și Securitate este condus de vechile cadre ale KGB-ului de vârsta pensionării, care servesc interesele actualei puteri în detrimentul intereselor noastre naţionale și a drepturilor cetăţenilor, iar popularii europeni continuă săși aplaude prietenii din vârfurile puterii de la Chișinău. Ţara noastră primește necondiţionat sume uriașe de credite și granturi din partea donatorilor externi, însă aceștia nu manifestă nici un interes asupra modului fraudulos de utilizare a acestor fonduri. Însă culmea cinismului și a ipocriziei birocraţiei europene a reprezentat-o atitudinea acesteia faţă de lunga și scandaloasă farsă, comisă de actualul regim antidemocratic, de menţinere ilegală a puterii și de evitare a organizării unor alegeri anticipate pe motivul nealegerii președintelui republicii. Multitudinea de încălcări grosolane ale Constituţiei, subordonarea abuzivă a tuturor instituţiilor independente și autonome ale puterii de stat intereselor de clan ale celor trei partide aflate la guvernare, transformarea ţării într-un „stat captiv”, aflat sub controlul câtorva grupări oligarhice – toate aceste abateri de o gravitate fără precedent de

la normele legale și democratice sunt trecut cu vederea de liderii PPE, care nu contenesc să risipească laude unei guvernări nelegitime și corupte. În timp ce în Moldova puterea de stat a fost uzurpată, iar cetăţenii ţării emigrează în masă din cauza sărăciei și a injustiţiei sociale, reacţia partenerilor externi faţă de toate aceste realităţi scandaloase este mai mult decât suspectă.

Cea mai periculoasă și mai antinaţională acţiune, pusă la cale de birocraţia europeană în cârdășie cu puterea de la Chișinău, a reprezentat-o promovarea așa-numitei legi antidiscriminare, rebotezată, în ultimul moment, în legea egalităţii șanselor. Impunerea sintagmei „orientare sexuală” în legislaţia naţională a fost singura preocupare majoră a birocraţiei europene, iar guvernanţii moldoveni, lipsiţi de orice urmă de răspundere și sentimente religioase, au executat cu docilitate oarbă acest comandament.

Această agresiune împotriva moralei publice, a instituţiei familiei și a tradiţiilor creștine a poporului nostru a fost servită în mod solidar de către birocraţia europeană și acoliţii ei din administraţia de la Chișinău drept culmea manifestării spiritului democratic și element obligatoriu în procesul de integrare europeană. Astfel, am avut neplăcuta ocazie să ne convingem că în cadrul PPE nu a mai rămas nici urmă din doctrina creștin-democrată și nici din atașamentul faţă de creștinism, religia care a dat profil identitar și dăinuire în istorie continentului nostru.

Atacurile sistematice împotriva Bisericii și a Tradiţiei noastre și impunerea unor pseudovalori dinspre o Uniune Europeană aflată într-o profundă criză morală, economică și instituţională este realizată și de către conducerea Partidului Popular European, în care tonul este impus de unii politicieni de factură neoliberală, secularistă și antitradiţională.

Fiind adeptul statului de drept și al democraţiei, PPCD nu poate accepta ateismul agresiv și caracterul antipopular al unor cercuri din afară care încearcă să impună „poliţia conștiinţei” și să prezinte păcatul și imoralitatea drept culme a civilizaţiei europene. PPCD aspiră să se integreze cu popoarele creștine ale Europei, nu să asiste la colonizarea ideologică și spălarea de creieri, impusă de birocraţia europeană poporului nostru prin intermediul emisarilor săi și a clientelei sale aflate la ora actuală la guvernare în Republica Moldova.

Dată fiind abandonarea definitivă a valorilor democraţiei creștine de către conducerea PPE și împotmolirea ei în ideologia liberal-individualistă a unui capitalism speculativ și antipopular, având în vedere lipsa de onestitate și consecvenţă a acesteia în relaţiile cu partenerii săi din spaţiul ex-comunist, Partidul Popular Creștin Democrat își anunţă decizia de a renunţa la calitatea de membru al Partidului Popular European.

18 iunie 2012 Victor CIOBANU, preşedinte PPCD Dinu ŢURCANU, secretar general

Sistemul generează corupţie Mai mult ca probabil, actuala sesiune de bacalaureat nu a fost una în care s-au dat mai mulţi bani și s-au cumpărat mai multe note decât până acum.

Atâta doar că anul acesta s-a dorit să se demonstreze cu tot dinadinsul că se luptă în cel mai serios mod cu corupţia din sistem: s-u organizat mai multe descinderi la centrele de BAC, au fost aplicate pedepse, au fost demiși responsabili din centrele de BAC (nu însă și corupţii din vârful ierarhiei). Dar a fost oare rezolvată problema? Vor înceta încercările de fraudare a examenelor? Nici vorbă. Doar metodele vor fi mai sofisticate. Și nu este cazul să arătăm cu degetul doar la cadrele didactice din școli, din comisiile de examinare, pentru că adevărata corupţie este ceva mai sus, și de aceasta nu se atinge nimeni.

Altfel, de ce ani la rând afirmăm că există corupţie, știm care sunt sumele, bănuim cine sunt corupţii, doar că nimeni nu este pedepsit și nici clintit din locul său.

Și oare nu sistemul însuși îi determină pe absolvenţi, pe părinţii acestora să dea mită, să copie, să cumpere notele. Pentru că actualmente nu contează deloc și nu sunt luate în considerare performanţele elevului pe parcursul anilor de studii. Nimeni nu-și pune problema dacă este posibil ca un elev mediocru, pentru care și o notă de „7” este una exagerată, să ia la examenele de bacalaureat note maxime.

La examenele de absolvire nu sunt apreciate capacităţile de analiză, de sinteză, de aplicare a cunoștinţelor acumulate, creativitatea, felul de a gândi al elevului. Nu există un filtru minimal la admiterea în instituţiile de învăţământ superior, chiar dacă acestea riscă să înmatriculeze viitori studenţi cu cunoștinţe și capacităţi intelectuale modeste spre nule (dar cu capacităţi financiare mult peste medie).

Afirmam și anterior, miza este foarte mare. La fel și tentaţiile.

Dintr-o lovitură, rezolvi și problema bacalaureatului, și pe cea a admiterii la facultate, de dorit, cu finanţare de la buget. „Ceea ce s-a întâmplat în acest proces a scos în evidentă

un sistem putred, care este foarte greu să-l numești ca unul educaţional. Și sigur că măsurile care urmau să fie întreprinse și care urmează să fie întreprinse nu ţin de acorduri de colaborare între Ministerul Educaţiei și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Ţine de metodologie, ţine de modul în care este în complexitatea sa administrat procesul de evaluare”, a declarat zilele aceste premierul Filat într-un interviu.

De ce vorbește acum premierul Filat despre „sistemul putred”, dacă chiar partidul dânsului a avut pâinea și cuţitul în aceste minister (în plus, șeful Executivului îl are pe post de consilier pe fostul ministru amenist al Educaţiei, Leonid Bujor). De ce în trei ani de la venirea la putere, Alianţa nu a schimbat o iotă în acest sistem putred. De ce nu a extirpat din rădăcină tot ce era putred? Mai ales că, aflăm acum de la Vladimir Filat, educaţia este „prioritatea numărul unu” a guvernării. Ne întrebăm ce se întâmplă atunci cu priorităţile numărul doi, trei, zece?

Ioana FLOREA, FLUX

Liber la importul de maşini vechi de până la 10 ani! Ce prevede politica fiscală pentru 2013 Mașinile cu vechime de până la 10 ani vor putea fi importate începând de anul viitor. Despre aceasta a anunţat ieri ministrul Finanţelor, care spune că asta prevede politica fiscală pentru anul viitor. Tot pentru anul viitor, TVA-ul la zahăr va crește până la 20 la sută, iar cel pentru gaz până la 8 la sută.

Liber la importul de mașini vechi de până la 10 ani. Începând de anul viitor, acestea vor putea fi înregistrate, dar cu acciz mărit. Pentru o mașină de 10 ani, de exemplu, la taxă se adaugă 15 la sută.

Vești proaste pentru producătorii de zahăr. TVAul va crește de la 8 la 20 la sută, iar ministrul Finanţelor spune că acest lucru nu înseamnă neapărat și creșterea preţului acestui produs.

Totodată, TVA-ul la produsele agricole va crește până la 20 la sută, cu restituire ulterioară. De asemenea, autorităţile vor introduce și o taxă pentru străinii care vor utiliza șoselele.

Deocamdată, însă, nu se știe care va fi mărimea vinietei. La modificările aprobate ieri de Executiv se adaugă și prevederile vechi ale politicii fiscale.

Printre acestea se numără creșterea accizelor la ţigări și băuturile alcoolice.

Autorităţile estimează că din noile modificări, statul va acumula circa 500 de milioane de lei la buget.

Sursa: protv.md

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ:

Deputaţii nu pot fi lipsiţi de mandate pentru boicotul şedinţelor în Parlament Boicotul comuniștilor este constituţional, iar deputaţii nu pot fi lipsiţi de mandate pentru că protestul se încadrează în normele constituţionale. Decizia a fost pronunţată marţi, 19 iunie, de către președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. „Nu poate fi calificată ca absenţă nemotivată un protest. Nu pot fi admise ridicările colective ale mandatelor. Procedura de ridicare trebuie să ţină cont de anumite principii și trebuie să fie supusă unui control constituţional”, a explicat Alexandru Tănase.

Astfel, Curtea Constituţională a răspuns sesizării venite din partea Partidului Liberal.

Președintele Cur ţii Constituţionale a declarat că pentru a crea un mecanism al ridicării mandatelor, Parlamentul trebuie să adopte o lege în acest sens.

Alexandru Tănase a asigurat că prin această hotărâre a Curţii, opoziţiei i se creează un cadru legal pentru a boicota ședinţele Parlamentului. „Această decizie nu se referă la protestele unor deputaţi.

Le-am dat garanţii opoziţiei că vor putea protesta fără a fi supuși presiunilor”, a mai declarat președintele CC. Deputaţii liberali Victor Popa și Valeriu Munteanu au sesizat Curtea Constituţională privind interpretarea art. 68, alin. (1),

alin. (2) și art. 69, alin. (2) din Constituţie. Fracţiunea comuniștilor a boicotat timp de 4 luni ședinţele Parlamentului, declarând, în repetate rânduri, că participarea la ședinţele Legislativului nu ar fi obligatorie.

Sursa: inprofunzime.md

Plantaţiile de cacao ar putea să dispară în 50 de ani Îmbătrânirea plantaţiilor și efectele schimbării climatice, între alte pericole, ameninţă producţia de cacao în lume, au afirmat la Abidjan cercetătorii Alianţei ţărilor producătoare (COPAL), trăgând un semnal de alarmă pentru aceste culturi.

Perenitatea acestei culturi „este ameninţată de numeroase restrângeri”, în special de „îmbătrânirea plantaţiilor noastre de arbori de cacao, de efectele schimbării climatice, de puternica presiune parazitară și de subfinanţarea cercetării”, a declarat Naga Coulibaly, secretar general al COPAL, în deschiderea unei reuniuni de trei zile. „Dacă nu va exista o reacţie riguroasă la ameninţări, în 50 de ani sau cel mult un secol nu va mai exista cacao”, a spus el pentru AFP. Coulibaly a pledat, în special, pentru un „ajutor financiar sporit” cercetării știinţifice în vederea reînnoirii plantaţiilor cu „noi varietăţi vegetale rezistente la paraziţi”. Potrivit lui, acest ajutor ar trebui să vină din partea „fabricanţilor de ciocolată

și a guvernelor ţărilor producătoare”. În ultimele sale previziuni asupra producţiei pentru sezonul 2011-2012, care se va încheia în septembrie, Organizaţia internaţională a producătorilor de cacao (ICCO) se bazează pe o ofertă de 3,99 de milioane de tone de boabe de cacao, faţă de o estimare precedentă de 3,961 de milioane.

Se înregistrează astfel o diminuare cu 7% în raport cu campania din 2010-2011, care se soldase cu o producţie de 4,3 milioane de tone. Reducerea se explică, în primul rând, prin declinul producţiei de cacao în Cote d’Ivoire (Coasta de Fildeș), numărul unu mondial în acest domeniu.

Brazilia, Camerun, Cote d’Ivoire, Republica Dominicană, Gabon, Ghana, Malaysia, Nigeria, Sao Tome și Principe constituie COPAL al cărui sediu este la Lagos (Nigeria).

Sursa: AGERPRES.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IUNIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Apocalipsa de la Dodon Urmare din pag. 1 În pregătirea pentru eventuala Marea Ruptură, se elaborează activ diverse capete de acuzaţie, juridice sau propagandistice, împotriva actualilor încă parteneri de Alianţă; unele din aceste acuzaţii își arată deja creștetul, altele își așteaptă vremea potrivită.

Motivele acestei rupturi și a declanșării alegerilor anticipate pot fi mai multe. Unul dintre ele este cu siguranţă conștientizarea de către guvernanţi a declinului economic și social care se va agrava peste jumătate de an. Am mai spus că această guvernare nu va avea un Happy end. Asta o înţeleg și liderii AIE și unii dintre ei vor să se dezbaiere de responsabilitate cât nu e încă prea târziu.”

Deși afirmă că unii dintre politicienii aflaţi astăzi la guvernare își doresc alegeri anticipate pentru a scăpa de responsabilităţi, el crede că și foștii săi colegi de partid ar vrea să provoace un nou scrutin, ce-i drept din alte motive: „PCRM astăzi dorește alegeri anticipate, pentru că vrea cu ardoare să se răzbune pe toţi.

Vrea să-i treacă prin seceră și pe oponenţii politic, și mediul de afaceri, și societatea civilă, și funcţionărimea. Voronin vrea să organizeze o vendetă. Motivele lui sunt cinice și clare”.

Igor Dodon îşi face griji pentru soarta Guvernului Filat Deși temeiurile sunt diferite, socialistul crede că „pârghia reală prin care se poate ajunge la anticipate este una – demisia Guvernului. Și în această privinţă

există un set de scenarii și diverse algoritme partinice prin care aceste scenarii pot fi realizate”.

Pe de altă parte, doar cu puţin timp în urmă, tot el afirma că schimbarea Guvernului este soluţia pentru evitarea dezastrului economic spre care se îndreaptă Republica Moldova. În cadrul unei conferinţe de presă, Igor Dodon a declarat că socialiștii intenţionează să propună nu doar un nou program de guvernare, ci și un guvern de alternativă din care să facă parte miniștri din guvernele Tarlev și Greceanâi. „Vom propune un cabinet alternativ, cu o echipă de profesioniști, care va veni până în toamnă cu soluţii concrete”, a precizat el. Și atunci, dacă Dodon își propune schimbarea Guvernului, în formila pe care și-o dorește el, oare nu s-ar putea ajunge tot la alegeri anticipate, pe care afirmă că nu și le dorește? În recenta sa postare de pe blog, Igor Dodon ţine să-și mai justifice o dată gestul de a fi votat președintele ţării, reiterând că scopul său a fost evitarea anticipatelor,„pentru a oferi ţării stabilitate”. Pe de altă parte, el își reafirmă intenţia de a distruge AIE: „Socialiștii au anunţat de la bun început că își doresc destrămarea actualei alianţe de guvernare, ipocrită și necompetentă. Însă după distrugerea AIE trebuie să apară o altă guvernare, reformatată, profesionistă, care să salveze ţara din criza economică și socială foarte gravă care va lovi peste jumătate de an. Anticipatele nu sunt o soluţie, ci un dezastru.

De aceea, Partidul Socialiștilor va

lupta deschis împotriva forţelor politice care împreună cu PCRM vor să cufunde ţara într-un nou haos politic”.

Cu cine vor scoate socialiştii ţara „la lumină”?

De fapt, întrebarea este cu cine vrea să lupte și cu cine vrea să se alieze socialistul Dodon pentru a „reformata” guvernarea. Dacă deputaţii comuniști vor alegeri anticipate și mai există și alte „forţe”care doresc același lucru, cu cine vor edifica socialiști o nouă guvernare reformată? Pentru că doar propriile forţe vor fi, cu siguranţă, insuficiente, chiar dacă vor pune umărul și cei trei nou plecaţi din PCRM. Între altele, fostul deputat comunist Vadim Mișin a declarat recent la un post de televiziune că își va uni forţele cu Igor Dodon, pentru a atrage cât mai multe voturi de la electoratul de stânga, care actualmente optează pentru PCRM. „Noi cu Dodon avem o înţelegere că toate proiectele le analizăm împreună”, a precizat Mișin. Bănuim că este vorba și despre „proiectul” de schimbare a configuraţiei actualei guvernări. Același Mișin a mai afirmat anterior că își dorește scoaterea pe necarosabil a liberalului Mihai Ghimpu, pentru ca acesta să nu mai dicteze în Parlament. Și aici dorinţele celor doi foști comuniști coincid perfect. Mai mult, nici Ghimpu nu exclude faptul că plecarea lui Mișin din PCRM, dar și revenirea deputa-

ţilor comuniști în sala de ședinţe a Legislativului ar putea duce la formarea unei noi majorităţi parlamentare.

Anterior, liberalul Mihai Ghimpu afirma că premierul Filat ar face cârdășie cu Dodon și că ar avea cu acesta anumite înţelegeri. Pe de altă parte, cam tot pe atunci, pe când fostul deputat comunist a declarat că pregătește un guvern de alternativă, „sursele avizate” au lăsat să se strecoare către presă informaţia precum că premierul Filat ar putea să-și dea demisia, cel târziu, spre sfârșitul acestui an și că ar căuta, împreună cu cei mai apropiaţi consilieri, „o soluţie pentru a face acest pas la momentul potrivit, astfel încât să nu piardă din imagine”. Adică, Filat, care a ameninţat în repetate rânduri că-și va da demisia, ar fi unul dintre cei interesaţi în provocarea anticipatelor, pentru a nu fi declarat responsabil pentru dezastrul economic din ţară.

Ce-i drept, demisia Guvernului nu va însemna neapărat alegeri anticipate, ci poate să ducă chiar la acea„reformatare” pe care și-o dorește Igor Dodon.

Prin urmare, Dodon„este condamnat” să facă „reformatarea” Alianţei cu democraţii reformaţi de Vlad Plahotniuc? Asta în cazul în care noul prim-vicepreședinte al Partidului Democrat va reuși să convingă și alţi deputaţi comuniști (prin diverse metode specifice) că anume PD este adevărata stângă și partidul cu șanse reale de a deveni cea mai importantă formaţiune politică de pe acest segment al eșichierului politic. Astfel că, chiar dacă

își critică foștii colegi de partid, Igor Dodon nu-și va putea pune în aplicare planul de debarcare a actualului Guvern și de instalare a echipei sale de „profesioniști”, fără sprijinul acestora.

Dorinţa lui Dodon de a „destrăma” alianţa pare să fie la unison cu ultimele tendinţe din Partidul Democrat și cu ideile novatoare ale reformatorului principal al acestuia.

Pentru că la recentul congres al formaţiunii care-și propune să „înalbăstrească” Moldova, Vlad Plahotniuc și-a exprimat deschis rezervele faţă de Guvernul condus de Filat și a pus la îndoială faptul că acesta se ocupă de ceea ce trebuie. „Daţi să facem mai puţină politică la Guvern și mai mult lucru”, a fost recomandarea democratului.

„PDM – priveşte în viitor”. Iar în viitor vin alegerile Ca și liberalul Mihai Ghimpu care critică „puterea”, de parcă nu ar fi parte a acestei puteri, și reformatorul Plahotniuc a declarat în faţa colegilor săi de partid că de-acum încolo prioritare vor fi propriul program de guvernare și propriile obiective, orientate social, chiar dacă acestea vor fi în dezacord cu cele promovate de Alianţă: „Ne vom revizui atitudinea în AIE. Chiar dacă facem parte din guvernare de coaliţie, trebuie să promovăm cu mai mare insistenţă obiectivele noastre sociale, iar grija faţă de oameni este una din principalele valori care trebuie să promoveze un partid social-democrat. Par-

tidul trebuie să se comporte ca unul aflat la guvernare, dar să nu uităm pentru ce suntem acolo. Nu suntem la guvernare doar pentru a fi la putere. PD nu se agaţă de funcţii. Ne-am asumat responsabilităţi în faţa oamenilor, pe care le vom realiza”. Și ca lucrurile să fie clare, conducătorul grupului de reformă le-a cerut miniștrilor PD să fie gata oricând să treacă în opoziţie: „Trebuie să fim oricând pregătiţi să trecem în opoziţie, dacă prezenţa noastră în Guvern nu va aduce rezultatele dorite de către alegătorii noștri, dacă nu vom putea realiza reformele promise”. „PDM – privește în viitor!” – este noul slogan al formaţiunii, adoptat la congres. Iar în viitor, sunt alegerile, fie ele anticipate sau în termen. Și partidul a

3

început deja pregătirile. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm că democraţii, ca și liberalii, vor critica Guvernul și nu vor dori să-și asume măsurile nepopulare pe care le va întreprinde acesta la insistenţa donatorilor externi. Vom asista, în schimb, la numeroase acţiuni populiste care, în conformitate cu noile obiective, vor trebui să justifice pretenţiile de cel mai important partid de stânga. „Eu nu vreau să trecem prin momente în care să ne fie rușine că am fost la guvernare”, a mai declarat Plahotniuc, astfel că democraţii ar putea încerca să schimbe formatul acestei guvernări care i-ar putea pune în situaţia de a se „rușina”. Și aici obiectivele lor ar putea coincide cu cele formulate de Igor Dodon.

Ioana FLOREA, FLUX

Vladimir Filat, reintegratorul ţării?

EXCLUSIV

KGB-ul de la Tiraspol acuză un elev de la Liceul român „Lucian Blaga” de „terorism” În ianuarie 2012, Alexandru Bejan, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol, a fost citat la KGB-ul din Tiraspol, unde a fost forţat să transcrie în mod exact textul unei scrisori necunoscute în limba rusă, pe o foaie A4.

Ulterior, la 29 februarie 2012, doi ofiţeri ai KGB-ului l-au răpit de la liceu, în timpul unei pauze, l-au urcat într-un automobil și l-au dus la sediul securităţii de la Tiraspol. Acolo, Alexandru a fost obligat să scrie un autodenunţ și să-și recunoască vina în săvârșirea unor „acte de terorism”. Iar în cazul în care nu-și va recunoaște „vina”, acesta a fost ameninţat că va fi dus la miliţie, unde fie va fi bătut, fie va fi închis pe un termen de 16 ani. Timp de 6 ore, securiștii l-au ameninţat și șantajat cu o „expertiză grafologică”, unde s-ar fi stabilit că textul scrisorii de „ameninţare” îi aparţine lui Alexandru. În iunie 2012, lui Alexandru i-a fost înaintată acuzarea de „denunţare mincinoasă a actelor de terorism”, el riscând să petreacă 3 ani în temniţele ilegale din regiunea transnistreană.

Contactat de Moldova.org, Alexandru Bejan a declarat că a fost constrâns să recunoască acuzaţiile, fiind supus mai multor intimidări. “Nu aveam motive să recuperez niște bani pe care nu i-am dat nimănui. În 2009, atunci când venisem din satul meu Tocmagiu în orașul Tiraspol la studii, am avut un singur incident.

O cunoștinţă de-a mea s-a luat la bătaie cu un locuitor, iar eu am fost reţinut și am depus mărturii, ulterior condamnat pentru „huliganism”. Atât. Nu înţeleg de ce am figurat pe lista lor de suspecţi și nici rezultatele expertizei lor n-o înţeleg, pentru că n-am scris nicio scrisoare de ameninţare niciodată”, a menţionat Alexandru Bejan.

Ancheta respectivă a fost iniţiată la 1 aprilie 2011 de către așa-numitul minister de interne de la Tiraspol. În cadrul acesteia, au fost interogaţi zeci de minori din Tiraspol, aflaţi în evidenţa miliţiei locale. Majoritatea au fost supuși intimidărilor și impuși să transcrie texte necunoscute pe foi separate. După care, acestea erau supuse unei „expertize grafologice”, care ar fi arătat că anume textul scris de Alexandru Bejan ar fi asemănător celui din scrisoarea de „ameninţare”. Astfel, Alexandru a fost acuzat de „terorism” și impus să se autodenunţe. „La acel moment, Alexandru era minor și nu a fost audiat cu respectarea standardelor internaţionale privind justiţia juvenilă”, susţine Alexandru Zubco, jurist la Asociaţia Promo-LEX. Pe de altă parte, Alexandru Bejan este o altă victimă a serviciilor de securitate de la Tiraspol, care vor să-și arate că graţie lor s-a reușit evitarea „actelor de terorism”. Acuzaţiile de „terorism”, aduse unui tânăr elev al Liceului român de la Tiraspol, influenţează considerabil asupra situaţiei școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, consideră Alexandru Zubco.

Sursa: moldova.org

Pentru toţi a devenit evident că premierul Vladimir Filat a monopolizat domeniul „reglementării problemei transnistrene”, făcând din această activitate, care, a priori, nu poate părea decât nobilă, un instrument de realizare a intereselor lui politice egoiste: să adune capital politic și voturi pentru următoarea campanie parlamentară. Mai ales că electorul nostru, credul și lipsit de cultură politică, înghite orice minciună pe care presa mogulească i-o bagă pe gât: dacă Filat se întâlnește cu Smirnov, mai nou, Șevciuk, în faţa camerelor de luat vederi și a aparatelor de fotografiat, asta deja înseamnă că el, și numai el, face totul pentru a rezolva acest conflict.

Că lucrurile stau altfel, ne-o demonstrează și întâlnirea de miercuri, 20 iunie, a lui Filat cu Șevciuk din orașul german Rottach-Egern, acolo unde cei doi au participat la „conferinţa la

nivel înalt „Promovarea măsurilor de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, organizată de OSCE. O spunem din start, nu avem nimic împotrivă ca cei doi să se întâlnească. Ba dimpotrivă, salutăm astfel de acţiuni, pentru că fără dialog nu se poate înregistra nici măcar cel mai mic progres în relaţiile dintre cele două maluri și, cu atât mai puţin, nu se poate ajunge la o soluţionare echitabilă și durabilă a conflictului transnistrean. Noi chiar am privit cu speranţă victoria din alegeri a lui Șevciuk asupra lui Smirnov, înţelegând că primul, chiar dacă admitem că nu e lipsit de anumite păcate, nu este totuși un infractor, un criminal cum e Igor Smirnov. Dar iată că Filat și Șevciuk se tot întâlnesc la concerte, iar acum pe o faleză, undeva în Germania, în aplauzele partenerilor externi, dar situaţia pe teren nu se îmbunătăţește câtuși de puţin, mai exact, autorităţile transnistrene nu au încetat nici pe o clipă să recurgă la acţiuni criminale, practicate de acestea deja de 20 de ani, de persecutare stalinistă a cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent că aceștia își au domiciliul pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului.

Pentru că iată, chiar în aceeași zi în care Filat se plimba cu Șevciuk pe faleza din Rottach-Egern, KGB-ul transnistrean îl arestează pe Alexandru Bejan, elev

în clasa a XI-a la Liceul Teoretic român “Lucian Blaga” din Tiraspol, acuzândul, asta e chiar culmea! de terorism.

După ce s-a plimbat cu Șevciuk pe faleză, Filat a declarat în cadrul conferinţei organizată de OSCE că toate înţelegerile convenite până la această perioadă cu liderul de la Tiraspol au fost realizate cu succes. Iată cum este citat premierul într-un comunicat de presă al Guvernului de la Chișinău: „Printre cele mai relevante realizări se numără: decizia privind reluarea activităţii grupurilor de lucru pentru măsurile de consolidare a încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, facilitarea circulaţiei oamenilor în perioada sărbătorilor pascale, organizarea odihnei copiilor în tabere de vară etc. Un succes incontestabil este și reluarea circulaţiei transportului feroviar care traversează și regiunea transnistreană”.

Bineînţeles, toate acestea indică asupra atingerii unui anumit progres pe unele dimensiuni în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului, dar puse alături de arestările staliniste, operate împotriva unor oameni simpli (a unui licean, a unui minor), la care se dedau autorităţile transnistrene, ele nu servesc decât o perdea de fum pentru camuflarea unei realităţi sinistre, pentru mimarea unui progres inexistent, de fapt.

Găsiţi 10 deosebiri Situaţia din domeniul reglementării transnistrene ne amintește de cea din economia Republicii Moldova. De la instalarea sa în fruntea Guvernului, premierul tot vizitează și taie panglici, în mod festivist, la tot felul de obiective lipsite de orice relevanţă economică și se tot laudă cu creșterea economică.

Dar iată că această creștere economică, în primele trei luni ale anului, este, conform statisticilor, aproape inexistentă, de doar un procent, deși, prin Legea Bugetului de Stat, aceasta a fost prognozată la tocmai 4,5%. Așa și în chestiunea reglementării conflictului transnistrean, premierul raportează succese peste succese, creșterea încrederii reciproce, iar sub paravanul acestor declaraţii, KGB-ul transnistrean

își face în continuare treburile murdare și criminale.

Dacă întâlnirile și succesele atinse în cadrul dialogului dintre Filat și Șevciuk nu sunt în măsură să asigure securitatea cetăţeanului, atunci acestea nu fac nici măcar cât o para chioară și nu sunt decât o mascaradă regizată de nemţi și ruși, în care lui Filat i-a fost distribuit rolul de paiaţă, care însă va fi recompensată generos prin faptul că i se va construi o imagine de„reunificator”,„reintegrator” al ţării (fiind vorba doar de imagine, pentru că ţara așa și va rămâne dezmembrată). Vladimir Filat, reintegratorul! Sună bine, nu? Exact așa cum se dorea Vladimir Voronin la începutul primului său mandat prezidenţial.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Unde se odihnesc „în pace” banii moldovenilor şi din ce cauză le plac mai mult instrumente „leneşe” de păstrare a banilor?

Moldovenii au bani – îmi strigă fiecare al treilea automobil de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, care are un preţ între 50 și 150 de mii de euro. Moldovenii au bani – îmi strigă restaurantele și terasele pline de la amiază până după miezul nopţii. Moldovenii au bani – îmi strigă statisticele care, la nivel oficial, demonstrează donatorilor că suntem cea mai săracă ţară din Europa.

NOI AVEEEEEEEMMMM BANIIIIIII – strigă moldovenii la nunţi și cumătrii „de milioane”.

Cei de peste hotare transferă în ţară peste un miliard și jumătate de dolari anual. În plus, vama, care obţine peste 80% din taxarea importurilor pentru consum, raportează venituri tot mai mari și mai mari. Sumă care depășește 10 miliarde de lei anual sau 50% din Bugetul de Stat. În același timp, pe depozitele bancare „dormitează” circa 30 de miliarde de lei sau un buget și jumătate anual al Republicii Moldova.

Moldovenii bani au! Au moldovenii bani!

Dar… Lecţia crizei mondiale demonstrează că omenirea trece printr-o criză a încrederii. O criză psihologică, al cărei principal rezultat este neîncrederea în ziua

de mâine și, respectiv, teama de a investi în afaceri.

Deocamdată, moldoveanului îi este mai simplu să pună banii pe un depozit bancar. Pe primplan e siguranţa și „minimul de mișcări din corp”, chiar dacă profitabilitatea e mai mult decât scundă, cel puţin raportată la dorinţa moldoveanului de a obţine totul imediat.

Evoluţia dobânzilor la depozite în monedă naţională a avut o tendinţă mai puţin optimistă în ultimele trei luni. Astfel, rata dobânzii la depozitele în lei moldovenești s-a redus de la 8,04%, în februarie 2012, la 7,23%, în aprilie 2012. La economiile în valută străină, rata medie a dobânzii a coborât de la 6,1%, în februarie, la 4,7%, în aprilie.

O evoluţie la fel de timidă au înregistrat și preţurile la imobile sau tranzacţiile imobiliare. În ultimele luni, ele s-au menţinut sub 10 mii de tranzacţii lunar.

Există multă incertitudine legată de zona euro și moneda unică europeană, precum și încetinirea economiei, cumpărătorii au devenit mai precauţi, iar vânzătorii nu doresc să cedeze din preţ, astfel explică experţii diminuarea numărului de tranzacţii în luna martie, după cinci luni de creștere.

Piaţa imobiliară este susţinută, în mare parte, de cei care cumpără locuinţe pentru a le da în chirie. Cumpărând o garsonieră cu 20 000 de euro, după o reparaţie cosmetică, poate fi dată în chirie cu cel

puţin 100-150 de euro pe lună. Procurarea de metale preţioase sau pietre scumpe, afaceri neînţelese de moldoveni, procurarea acţiunilor companiilor moldovenești, pe o piaţă amorfă, care nu poate păși mai departe de epoca de piatră, hârtiile de valoare de stat, a căror profitabilitate a scăzut de mai bine de două ori în ultimul timp, sunt instrumente investiţionale exotice, deocamdată, pentru cea mai mare parte a moldovenilor.

Aceasta demonstrează că moldoveanul, cel puţin care nu ţine banul la ciorap sau sub saltea, preferă instrumente „leneșe” de păstrare a banilor.

Statisticele demonstrează că mai puţin de 5% din toţi

beneficiarii remitenţelor de peste hotare reinvestesc banii primiţi în afaceri. Instrument care presupune un risc și responsabilitate mai mare din partea investitorului. În schimb, oferă posibilitatea obţinerii unui profit incomparabil mai mare.

Iulian BERCU Sursa: ulianbercu.profile.md

4

EDI|IA DE VINERI

Externe

22 IUNIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ex-premierul român Adrian Năstase a încercat să se sinucidă.

Motivul – 2 ani de închisoare cu executare Fostul premier al României, Adrian Năstase, a încercat să se sinucidă, miercuri seară, 20 iunie, după ce poliţiștii au venit să-l ridice, pentru a-și executa pedeapsa de doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul Calităţii”. La sosirea poliţiștilor, Adrian Năstase a cerut să fie lăsat să își ia niște cărţi din birou.

El a încercat să se împuște în cap, cu un pistol, dar a fost oprit de poliţiști și s-a împușcat din greșeală în gât. Năstase a fost transportat de urgenţă la Spitalul Floreasca, unde a fost operat joi dimineaţă.

Potrivit medicilor, starea sa este bună.

Adrian Năstase și ceilalţi cinci inculpaţi din dosarul “Trofeul Calităţii” au aflat decizia finală a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie (ÎCCJ) cu privire la condamnările lor la închisoare.

După trei ani și jumătate de judecată, aceasta este sentinţa definitivă în dosar.

Cele cinci judecătoare din completul condus de șefa instanţei supreme, Livia Stanciu, pot menţine pedeapsa sau pot dispune o pedeapsă cu suspendare. De asemenea, judecătoarele pot da curs cererii DNA de a suplimenta pedeapsa lui Adrian Năstase, pentru că, așa cum a argumentat procurorul la instanţa de recurs, pedeapsa ar fi “neîndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului”.

Pe 30 ianuarie 2012, fostul premier PSD, Adrian Năstase, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către un complet de trei judecători al instanţei supreme, fiind acuzat că și-a exercitat influenţa de șef de partid pentru a obţine bani sau foloase în interes propriu, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinţie. Judecătorii nu au dispus și interzicerea drepturilor lui Năstase de a mai ocupa funcţii publice, lucru care s-ar putea schimba prin decizia completului de 5 judecători de mâine, 22 iunie. În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la șase ani de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soţii Marina și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de închisoare, la care s-a aplicat un spor de un an.

susţinut procurorii. Persoanele fizice care au plătit să participe la eveniment „erau fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari și președinţi de consilii judeţene”.

Firmele participante au fost și ele constrânse moral, au considerat procurorii, pentru că invitaţia adresată de către inspectorii ISC (cei care le avizau activităţile comerciale) de a participa la simpozion era însoţită și de cererea ca răspunsul firmelor să cuprindă și o copie a ordinului de plată a taxei de participare la „Trofeul Calităţii”.

Taxele de participare erau de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice și de 15 milioane de lei vechi pentru firme.

ISC a strâns, din taxe, aproape 67,5 miliarde de lei vechi, bani care nu au ajuns însă la bugetul instituţiei, ci la patru firme care s-au ocupat de organizarea evenimentului, deţinute de soţii Popovici, Bogdan și Marina: MEDIAGLOBE INVEST SRL, URBAN CONSULT SRL, AXA MANAGEMENT SRL și CONTUR MEDIA SRL. Ulterior, susţin procurorii DNA, banii au fost transferaţi, prin operaţiuni specifice spălării de bani (cesiune de acţiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri și prestări servicii), în conturile altor firme deţinute de soţii Popovici - MEDIA ON SA și FORUM INVEST SA și Fundaţia Invest și AROND SRL, de unde o parte au ajuns în conturile SC Eurografica SRL, deţinută de Vasile Mihail Cristian.

Din această sumă, inculpatul

patronul Eurografica a plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală – caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele și imaginea inculpatului Adrian Năstase.

Prin aceleași procedee, Năstase ar fi obţinut bani pentru materiale electorale și de la firma Vertcon din Bacău, unde șefa ISC, Irina Jianu, fusese acţionară.

Potrivit rechizitoriului DNA, ISC a fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi. În 2012, instituţia a solicitat majorarea prejudiciului la 75 de miliarde lei vechi. (După gandul.info)

Adrian Năstase s-a împuşcat în gât.

Filmul tentativei de sinucidere din Zambaccian Adrian Năstase a încercat să se sinucidă miercuri noaptea, în momentul în care un echipaj de poliţie a venit în imobilul acestuia din strada Zambaccian, pentru a-l conduce pe fostul premier în arest, după ce acesta a fost condamnat la doi ani închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”.

Adrian Năstase le-a cerut permisiunea poliţiștilor să își ia niște cărţi din biroul său. El a profitat de moment și ar fi încercat să se sinucidă cu un pistol. Unul dintre poliţiști a încercat să îl oprească, dar fostul premier s-a rănit în zona gâtului.

Din primele informaţii, Adrian Năstase a vrut să se sinucidă cu un revolver, calibru 9 mm.

Fostul premier Adrian Năstase a ajuns, miercuri noaptea, cu o ambulanţă la Spitalul Floreasca din Capitală. După părerea medicilor, acesta a avut noroc, deoarece glonţul i-a intrat prin zona cervicală și i-a ieșit pe partea cealaltă, fără să îi atingă vreun vas principal. El a fost luat de la locuinţa sa din strada Zambaccian, pe targă. Adrian Năstase are o plagă latero-cervicală, aproape de vena jugulară, produsă cu o armă de foc de calibrul nouă milimetri, au declarat surse medicale.

După ce ambulanţa a plecat, la locuinţa lui Năstase a venit avocatul Ion Cazacu. Acesta a intrat în grabă și nu a făcut declaraţii.

Ultimele informaţii despre sinuciderea lui Adrian Năstase Ecaterina Andronescu, prezentă miercuri seară într-o emisiune la Antena 3, a precizat că a primit un sms de la dr. Daniela Bartoș, care se află la spital, și care i-a comunicat că Adrian Năstase a fost dus la Secţia de terapie intensivă, după tentativa de suicid, și a fost chemat specialistul pentru a i se face o artiografie. Ecaterina Andronescu, a povestit după ce a fost la spitalul Floreasca ce s-a întâmplat în casa lui Adrian Năstase și cum a ajuns fostul premier să se împuște în gât.

Potrivit relatării Ecaterinei Andronescu, Adrian Năstase a intenţionat să se împuște în cap, dar unul din poliţiștii veniţi la locuinţa sa s-a repezit asupra sa. „Glonţul s-a înfipt în gât și i-a ieșit pe partea cealaltă”, a adăugat vicepreședintele PSD.

Premierul Ponta l-a vizitat pe Năstase la spital Președintele PSD nu a dorit să comenteze decizia justiţiei în dosarul Trofeul Calităţii, dar a precizat că dorește să fie alături de Adrian Năstase și că se gândește, totodată, la familia acestuia, la băieţii săi. „Am văzut cum se simte un om aflat într-un necaz. Nu pot comenta decizii luate de justiţie, dar nu puteam să stau acasă, să nu văd cum se simte. Și o să stau în noaptea asta să aflu vești despre ce se întâmplă”, a spus Victor Ponta. El a arătat că a aflat de la echipa de medici că au situaţia sub control și că îndeplineau toate procedurile medicale. „Poate să se pună cineva în poziţia dânsului? Mă gândesc dacă dl Băsescu este fericit acum. Nu vorbesc despre Justiţie, dar un om aflat în situaţia mea… e obligaţia mea să văd în ce situaţie se află. (…) Nu am voie să vorbesc despre Justiţie”, a spus premierul. Întrebat cum arăta Adrian Năstase, Ponta a spus: „Groaznic! Cum poate arăta un om care s-a împușcat? Evident că mă gândesc la băieţii lui și la familia lui… Sper că totul va fi bine”, a mai spus președintele PSD. Doi tineri au venit la spitalul

Floreasca, având o pancartă pe care scria: „Ești mulţumit, Băsescu? Câţi oameni ai omorât până acum?”

Ion Iliescu: „Autorităţile au luat o decizie pripită. De ce trebuiau să-l ridice în această seară?

Năstase nu merita un asemenea tratament”. Marian Vanghelie, Dan Șova și Codrin Ștefănescu au venit și ei la spital.

Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri noapte, că speră ca starea de sănătate a lui Adrian Năstase să se restabilească după ce acesta s-a împușcat la domiciliul său, afirmând că este o noapte cumplită. „Sper din tot sufletul ca Adrian Năstase să se restabilească.

Sunt alături de familia lui, de apropiaţii lui, le transmit dorinţa mea ca ei să aibă putere să treacă peste aceste momente și să o facă cu bine”, a declarat, la Antena 3, Crin Antonescu.

El a criticat poziţiile exprimate la unele posturi de televiziune în acest caz. „Este o noapte groaznică. Pot să spun că din nopţile de 13-15 iunie 1990 nu am mai trăit o noapte așa cumplită. Mă tem că se deschide o pagină nouă și tare urâtă în viaţa publică din România. Sunt uimit de cât de intensă poate să fie ura și stupiditatea unor oameni care după 8-10 ani după ce Adrian Năstase a încetat să mai fie la putere îl urăsc canibalic”, a mai spus Antonescu.

Unul dintre avocaţii fostului prim-ministru Adrian Năstase, Ion Cazacu, care s-a aflat miercuri noaptea la Spitalul Floreasca, a afirmat că el crede că Adrian Năstase va lupta pentru viaţa lui. „L-am văzut. (…) Nu fac nici un fel de presupuneri, probabil că veţi avea un comunicat din partea spitalului. Am schimbat două cuvinte, două gesturi cu dânsul, este ok, este conștient, o să vedem care este comunicatul oficial din partea spitalului. Nu a fost decât o strângere de mână.

Eu cred că va lupta pentru viaţa lui. Mai mult de atât chiar nu puteam să aflu, pentru că este un moment dificil și medicii m-au rugat să îl las. (…) Mai mult de atât chiar nu puteam să aflu, pentru că e un moment dificil și medicii m-au rugat să îl las în această stare (…) Eu am văzut că este un om care a deschis ochii, care a comunicat cu mine măcar din priviri”, a spus Ion Cazacu la ieșirea din spital.

De asemenea, el a precizat că a vorbit cu Adrian Năstase imediat după aflarea sentinţei, iar acesta i s-a părut „un om calm”. „Am vorbit cu Adrian Năstase la o jumătate de oră după aflarea sentinţei de condamnare. Era un om calm, era un om responsabil.

M-a întrebat care sunt procedurile care pot urma. I-am explicat că toate aceste proceduri pe care le vom declanșa mâine dimineaţă nu conduc la o amânare a executării pedepsei, i-am spus că trebuie să se aștepte că organele de ordine vor veni și îi vor aduce la cunoștinţă această condamnare. I-am spus, de asemenea, că se poate prezenta și singur. Domnul Năstase era un om absolut responsabil și absolut calm la ora când am vorbit cu dânsul”, a spus Ion Cazacu.

Medicul Șerban Brădișteanu, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, împreună cu o echipă de medici, printre care și prof. dr. Mircea Beuran, au hotărât, în noaptea de miercuri spre joi, că nu se impune operarea fostului premier Adrian Năstase, care s-a împușcat în gât.

Secţia de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a deschis o anchetă în legătură cu tentativa de suicid a fostului premier Adrian Năstase. „Pe rolul Secţiei de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie s-a constituit o cauză, având ca obiect incidentul petrecut în seara zilei de 20.06.2012, cu ocazia executării mandatului privind executarea pedepsei privative de libertate a închisorii aplicată numitului Năstase

Adrian. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a fost sesizat de organele de poliţie, iar din primele date comunicate a rezultat că, ar fi existat o tentativă de suicid a numitului Năstase Adrian”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă condusă de procurorul-șef al Secţiei de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie pentru efectuarea cercetărilor. (După ziuaveche.ro)

AFP: Adrian Năstase, un fost prim-ministru pus în genunchi de justiţia pe care a încercat să o controleze Fostul premier Adrian Năstase, care a încercat să se sinucidă miercuri, după ce a fost condamnat la închisoare cu executare, este astăzi un om doborât de justiţia pe care a încercat să o controleze atunci când se afla la putere, scrie AFP. Năstase, care împlinește astăzi (21 iunie – n.red.) 62 de ani, a condus cu o mână de fier ţara, în perioada 2000–2004, atunci când România a încheiat cu succes negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Această perioadă a fost marcată de o reluare a creșterii economice, o creștere a investiţiilor străine și de aderare la NATO, dar și de derapaje în ceea ce privește respectarea libertăţii presei și ingerinţele puterii pen-

Acuzaţiile procurorilor. Cum s-ar fi scurs 75 de miliarde de la ISC spre Năstase Procurorii DNA au acuzat că în anul 2004, înaintea alegerilor prezidenţiale din toamnă, ISC, condus de Irina Jianu, a organizat un simpozion intitulat “Trofeul Calităţii în construcţii”, unde au fost invitate mai multe firme și persoane fizice, contra unei taxe de participare. „În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”, au

tru controlul justiţiei, consideră analiștii.

Stenograme de la reuniunile Partidului Social Democrat (PSD), publicate în 2004, au arătat un om dornic să controleze toate pârghiile statului și ale societăţii civile, fie că e vorba de presă, de sindicate sau de asociaţii ale studenţilor.

Aceste stenograme prezintă presupuse discuţii între Adrian Năstase, ministrul său de Justiţie, Rodica Stănoiu, despre proiecte de blocare ale dosarelor de corupţie legate de prieteni politici sau de aprobarea urmăririlor pentru adversarii săi.

După opt ani de opoziţie, acest bărbat elegant, cu figura bucălată și cu statură impozantă, care se descrie drept „un pic prea aristocratic” pentru România postcomunistă, este considerat în continuare de numeroși români drept un exponent al corupţiei.

Cunoscut pentru gustul său pentru lux, Năstase a decis, în 2006, să deschidă porţile apartamentului său pentru ziariști, pentru a arăta că nu are nimic de ascuns, în condiţiile în care procurorii se interesau de averea sa.

A doua zi, ziarele titrau la unison: „Năstase deschide peștera lui Ali Baba”, prezentând o listă de tablouri semnate de maeștri, cărţi vechi și mobile orientale înghesuite în duplexul său dintr-un cartier rezidenţial al Bucureștiului. Acestea au fost estimate la acea vreme de un critic de artă ca având o valoare de „4-5 milioane de euro”. În același apartament și-a tras un glonţ în gât, miercuri seara, după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru deturnarea a circa 1,5 milioane de euro, în campania electorală din 2004.

Câteva ore înainte de acest gest, el încredinţa cotidianului Jurnalul Naţional un text care trebuia publicat cu ocazia aniversării sale, în care vorbea despre pasiunea „nu doar pentru tablouri, ci și pentru apicultură” a unui om „normal”, care nu se teme să muncească la ferma sa din Cornu.

Năstase trebuie să răspundă la acuzaţiile de corupţie în alte două dosare, unul legat de o moștenire controversată, altul de acuzaţia de a fi primit mită în valoare totală de 630 000 de euro.

Fostul premier a negat tot timpul aceste acuzaţii, afirmând că este victima unui „proces politic” orchestrat de rivalul său, președintele Traian Băsescu.

(După HotNews.ro)

Gânduri triste despre vinul moldovenesc la Senatul României a decis simplificarea demiterii preşedintelui un pahar de vin italo-francezo-amero-cilian Senatul României a adoptat, joi, 21 iunie, o modificare la legea referendumului, conform căreia președintele statului poate fi demis mai ușor, cu jumătate plus unu din numărul cetăţenilor care se prezintă la urne. Legea în vigoare prevede că, pentru demiterea șefului statului, este nevoie de majoritatea celor înscriși pe listele electorale.

Plenul Senatului a adoptat joi, cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă și 3 abţineri, modificările Legii referendumului care simplifică demiterea președintelui.

De asemenea, senatorii au votat și raportul primit de la Comisia juridică, cu 75 de voturi pentru, opt împotrivă și 3 abţineri.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că referendumul privind demiterea președintelui României este considerat valid dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

Proiectul îi are ca iniţiatori pe senatorul PSD, Severin Georgică, și deputatul PNL, Pieptea Cornel. Actul normativ modifică astfel legea care prevedea că șeful statului poate fi demis prin referendum doar cu majoritatea voturilor cetăţenilor înscriși în listele electorale.

Perspectivele mai puţin fericite ale vinurilor moldovenești în Uniunea Europeană, dar și nu numai, căpătau un contur tot mai deslușit cu fiecare sticlă de vin italian, francez, californian și cilian, consumată într-o seară, departe de casă, cu expertul economic Vlad Bercu.

Senatul este prima cameră sesizată pe acest act normativ.

Această inițiativă legislativă este corelată cu modificarea legii CCR, care exclude controlul constituţionalităţii pe hotărârile Parlamentului, ambele propuneri legislative având drept rezultat simplificarea procedurilor de suspendare și demitere a lui Traian Băsescu.

Proiectul de lege propus de către USL prin care Curtea Constituţională nu se mai pronunţă pe hotărârile Parlamentului a trecut miercuri de Comisia juridică a Senatului, unde a fost votată de toţi cei șase senatori USL prezenţi la lucrări, în absenţa reprezentanţilor PDL și UDMR. Sursa: realitatea.net

După o escapadă la un supermarket, am constatat că Republica Moldova trebuie să se clarifice neapărat și în cel mai scurt timp cu direcţia strategică și tactica de promovare a vinurilor sale. Motoul preferat al politicienilor moldoveni – „vom fi peste tot”, în acest domeniu, nu va “lua foc”.

De ce? Un N’ero Davola (Sicilia, Italia), Chianti (Toscana, Italia), Bordeaux (Bordeaux, Franţa), un vin de California și unul din Chile, fiecare la un preţ sub 3 euro per sticlă de 0,7 litri. Și poate ar fi un vin prost la acest preţ de nimic, de nu aș fi eu un amator (moderat!) de vinuri sau dacă nu era alături unul dintre experţi, cu o practică mai vastă în consumul vinurilor de calitate.

Vinuri de aceeași calitate, potrivit

concluziei noastre subiective, puteau fi procurate în reţelele comerciale din Republica Moldova la preţuri de la 90 de lei la 150 de lei per sticlă (comparaţia e mai puţin valabilă în cazul vinului din SUA, care este de o calitate mai joasă decât cel european). În aceste condiţii, cu ce fel de vin să bată moldovenii astfel de concurenţi ca Italia și Franţa, care nu doar știu cum să producă vin bun, dar și cum să-l vândă la un preţ mai mult decât atractiv.

Dacă în încercările vinificatorilor moldoveni de a pătrunde pe piaţa din Asia, accentul indiscutabil poate fi pus pe un preţ mai „socialist”, chiar și în detrimentul calităţii, pe piaţa Uniunii Europene, moldovenii au nevoie de vinuri calitative și încă un plus de valoare.

Chiar dacă și sunt cumpărate în prezent, mai mult ca o băutură exotică dintr-o ţară ex-sovietică, vinurile moldovenești, în opinia unui neexpert, ar avea o șansă în plus să ajungă pe mesele europenelor, dacă, în primul rând, ar ajunge în restaurantele acestora, pe care oamenii „de acolo” le vizitează, tradiţional, destul de des. În majoritatea restaurantelor europene, vinurile încep de la 15-20 de euro per sticlă, indiferent ce preţ au avut „la naștere”.

În plus, Republica Moldova are nevoie de o „legendă” care să propulseze interesul faţă de această regiune. Nu vreau să folosesc cuvântul poziţionare, pentru că poziţionarea costă bani grei. Deocamdată, avem nevoie doar de o legendă. Cel puţin un Festival al vinului CA LUMEA sau o campanie comună a Guvernului–vinificatorilor–agenţiilor de turism.

P.S.: Fotografia se numește – Welcome to PURCARI Moldova winery to taste divine wines (http://travelblogland.com/ rest-and-entertainments/welcome-topurcari-moldova-winery.html), deși eu am impresia că e o fotografie de la Mileștii Mici, și nu de la Purcari.

Sursa: iulianbercu.profile.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

Minunea Dorin Chirtoacă S-au întâlnit odată un creștin, un musulman și un evreu și au început să discute despre cea mai mare minune pe care Dumnezeu le-a arătat-o în timpul rugăciunii.

Creștinul a spus: Eram pe o corbie când a început o furtună mare. Corăbiile se înecau una după alta, ca muștele. Am început să mă rog și bunul Dumnezeu a făcut o mare minune – peste tot în jur era furtună, numai 10 metri în jurul corăbiei mele apa era calmă și liniștită ca pe un lac dimineaţa.

Musulmanul a povestit: Eram cu caravana mea în pustiu când a început cea mai mare furtună de nisip din câte am văzut. Am început să mă rog și Dumnezeu a făcut o mare minune – peste tot în jur era furtună, numai 10 metri în jurul meu era liniște și pace și așa am fost salvat.

Evreul însă a zâmbit și a spus că minunea care i s-a întâmplat lui e mult mai uimitoare: Mă întorceam eu sâmbăta de la sinagogă și văd în faţa mea un portmoneu plin cu bani. Dar e sâmbătă și nu aveam dreptul să mă ating de ei. Și atunci m-am rugat la Dumnezeu și s-a întâmplat o mare minune: peste tot în jur era sâmbătă, numai 10 metri în jurul meu s-a făcut duminică. I-am mulţumit bunului Dumnezeu, am luat banii și am mers mai departe. … În primărie este un om în jurul căruia, pe o rază de 10 metri, nu există corupţie. În primărie există corupţie, o recunoaște și el, dar în jurul lui Dorin Chirtoacă nu există corupţie. Și asta e minunea pe care Dumnezeu a trimis-o Moldovei.

Luni, la Fabrika, primarul a discutat aprins raportul de activitate. L-am întrebat dacă în 5 ani de activitate a reușit să stopeze corupţia la primărie. A răspuns sincer: nu. Cred că aceste două litere erau suficiente pentru raport. Iar schimbarea lor în “da” ar trebui să fie prioritatea principală pentru următorii trei ani.

De altfel, va trebui și noi să ne rugăm la Dumnezeu și să se facă 10 metri în jurul nostru schimbare.

Ion GROSU, sursa: iongrosu.com

De fapt, primarul a suferit o metamorfoză vizibilă. Chirtoacă din 2006 și cel din 2012 sunt persoane totalmente diferite. Nimic nu a mai rămas din tactul, politeţea, empatia, autocritica și raţionalitatea de altă dată.

De fiecare dată rămân uimit de calificativele pe care le oferă primarul și limbajul licenţios utilizat. Ba primarul se încaieră cu bloggerii, numindu-i “râsuri”, ba declară că Baghirov este un „mrazi”, ba se supără foc pe șoferii care-i atrag atenţia la calitatea drumurilor, turnându-le generos zoi în cap, ba îndeamnă cetăţenii care l-au votat, să nu-și lase “excrementele prin parcuri”.

Primarul este permanent antrenat în diferite războaie și cruciade, pe care doar el le înţelege, și care doar pentru el au sens și discernământ. Iniţial, a luptat cu guvernul comunist, apoi cu cel al lui Filat. A început războiul cu pensionarii, ca mai apoi să se focuseze pe câini sau, mai precis, pe castrarea acestora.

Fiecare acţiune a primarului devine motiv pentru un PR ţipător și isteric, ce depășește orice limită a bunului-simţ. Astfel, în luna februarie 2012, mulţi bloggeri au surprins un peisaj ridicol: doi muncitori lucrau la o porţiune de 3 metri de canalizare de la Gara feroviară. În timp ce 2 indivizi lucrau, vreo 8 inspectau, printre care și Chirtoacă. Cu acest prilej, a fost chemat și Dirk Schuebel, și alţi indivizi sus-puși. Gurile rele spun că primarul cu greu s-a lăsat convins să nu-l cheme și pe Barak Obama la acest șantier „al mileniului”.

La 28 martie, primăria lansează încă un show de prost gust. Aceasta a decis să agaţe pe stâlpi sau copaci coșuri de gunoi. Autorităţile municipale au invitat toată presa pentru a se lăuda cu instalarea a două coșuri de gunoi, montate pe piloni chiar în faţa sediului Primăriei.

Cele două coșuri au fost aduse din România, având un preţ, de parcă ar fi fost poleite cu aur, între 24 și 54 de euro fiecare!

Pe lângă show-ul de doi bani, funcţionarii de la

5

Dorin Chirtoacă, în criză acută de idei Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, și-a prezentat, pe data de 19 iunie, raportul de activitate pentru cei 5 ani de când se află în fruntea administraţiei municipale. Ca de obicei, evenimentul a fost organizat în aer liber cu mult fast, la el participând ortacii lui Chirtoacă din cadrul Primăriei, dar și o parte dintre adepţii săi care au avut rolul să-i asigure fundalul și să aplaudeze ori de câte ori edilul avea nevoie de susţinere și încurajare. Desigur, au existat și câteva momente neplăcute pentru organizatorii „evenimentului”, care, probabil, nu au fost luate în calcul de PR managerii lui Chirtoacă: edilul a fost bruiat, în momentul în care își prezenta raportul, de un grup de cetăţeni nemulţumiţi de activitatea Primăriei, în special, în ceea ce ţine de demolarea brutală a mai multor monumente arhitecturale din centrul istoric al capitalei.

Nu ne vom opri asupra conţinutului raportului prezentat de Chirtoacă locuitorilor capitalei.

Nu ne-am propus să comentăm nici dacă așa-zisele succese invocate de Chirtoacă reprezintă cu adevărat realizări care au schimbat în bine viaţa locuitorilor capitalei. L-am criticat pe Chirtoacă de fiecare dată când, prin deciziile pe care le-a luat, și-a favorizat clientela sau partidul în detrimentul celor mulţi și neajutoraţi pe care și-a asumat răspunderea să-i reprezinte și să le soluţioneze problemele.

Cu toate acestea, am reţinut un detaliu din acest raport, care ne-a stârnit zâmbetul și care ne-a convins, încă o dată, că cei care au întocmit documentul au avut mult de transpirat, pentru că realizări nu sunt prea multe, iar 5 ani este un termen destul de mare, or, în astfel de condiţii, este nevoie de multă ingeniozitate ca să faci raportul să arate voluminos și, totodată, convingător pentru cei cărora le este adresat.

Iar unul dintre punctele care,

în opinia lui Chirtoacă, reprezintă o realizare importantă a lui personală și a echipei sale din Primărie este (atenţie!) „Adoptarea a circa 500 de decizii de către Consiliul municipal Chișinău”.

Suntem de-a dreptul curioși să știm ce are în vedere primarul capitalei atunci când se laudă că, de când a preluat, într-un mod aproape abuziv, și conducerea Consiliului municipal, respectiva instituţie a adoptat un șir anumit de decizii. În ce constă această realizare? Să fie vorba de un număr record de decizii pe care nici o altă componenţă a CMC de până acum nu a reușit să-l bată? Nu. Pentru că 500 de decizii adoptate de consiliul unui municipiu de talia Chișinăului reprezintă un număr extrem de mic, insignifiant, dacă ne raportăm la multitudinea problemelor din capitală, a numărului imens de autorizaţii și cereri de tot felul care pot fi aprobate doar cu votul consilierilor municipali.

Să ne amintim doar de multiplele scandaluri, când, în lipsa

cvorumului, Consiliul municipal nu se putea întruni în ședinţă luni în șir, ceea ce făcea ca zeci, dacă nu chiar sute de agenţi economici, să piardă sume uriașe de bani din cauza unor banale autorizaţii pe care doar CMC putea să le acorde.

Că cifra invocată de edilul capitalei reflectă, mai degrabă, unul dintre marile eșecuri ale lui Chirtoacă, de la preluarea celui de-al doilea mandat de primar general și asumarea rolului de președinte al legislativului municipal, îl reprezintă inclusiv faptul că CMC poate adopta 500 de decizii chiar și în cadrul unei singure ședinţe. Iar lucrul acesta îl poate confirma orice consilier municipal sau oricine care cunoaște bucătăria din interiorul acestei instituţii. Este nevoie doar de o doză mai mare de responsabilitate din partea comisiilor din cadrul CMC și de mai multă voinţă din partea consilierilor municipali.

Pe de altă parte, un număr important dintre aceste decizii au fost contestate de locuitorii capitalei, fiind catalogate de către experţi, dar și de unii lideri de opinie ca fiind abuzive și îndreptate împotriva cetăţenilor simpli. Iar drept exemplu poate servi și decizia administraţiei capitalei, sub directa oblăduire

Raportul primarului Chirtoacă – un show de prost gust La 19 iunie, primarul general al urbei s-a afișat în faţa cetăţenilor, oferind un raport al primului an de activitate. Seara l-am văzut deja la Fabrika, ca de obicei iritat, înfumurat, agresiv, supărat pe toată lumea. S-a certat cu Ion Grosu, l-a insultat pe Igor Boţan, s-a răstit la Natalia Morari, cu greu s-a reţinut de a tăbărî cu pumnii peste oponentul său comunist Todercan. Și asta în ciuda siluetei de “șahist” pe care o are…

22 IUNIE 2012

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Primărie se încurcau în declaraţii. În timp ce consilierul primarului, Oleg Cernei, susţinea că încă 390 de astfel de coșuri de gunoi vor fi procurate săptămâna viitoare, șeful Direcţiei Locativ Comunale, Petru Gontea, îl contrazicea, declarând că nu sunt bani! Dar ce contează banii, când ai așa o încărcătură simbolică!

că fiecare dintre ele necesită abordări particulare și nu pot fi privite ca un tot întreg. Rolul Consiliului municipal este să traseze cadrul legislativ al municipiului, adică să adopte decizii. Este obligaţia sa de bază.

Ca mai apoi aceste decizii să fie încadrate la capitolele succese sau insuccese.

Cei care nu au urmărit foarte atent activitatea Consiliului municipal Chișinău în ultimii ani, inclusiv în perioada primului mandat de primar al lui Dorin Chirtoacă, trebuie să știe că aceasta a fost una dezastruoasă.

Ultimele două legislative municipale au fost, probabil, cele mai ineficiente din câte au existat până acum în Chișinău. Nu, nu mă refer neapărat la calitatea deciziilor adoptate, ci la faptul că această instituţie a capitalei, de care depinde bunăstarea cetăţenilor, a fost, practic, inactivă perioade îndelungate de timp, extrem de îndelungate.

Lucrurile vorbesc de la sine numai dacă ne referim la faptul că prima ședinţă lucrativă a noii componenţe a CMC, aleasă după alegerile din iunie 2011, a fost organizată după aproape jumătate de an de la validarea mandatelor noilor consilieri (înainte de asta a mai avut loc o ședinţă, care a fost mai mult una festivă,

în cadrul căreia aleșii locali șiau ridicat legitimaţiile). Or, în aproape jumătate de an, CMC a adoptat doar trei decizii, iar Comisia Electorală Centrală se pregătea deja să anunţe despre necesitatea dizolvării acestui Consiliu, pe motiv că acesta nu adoptă nici o hotărâre.

Aceeași situaţie s-a produs și după alegerile din 2007, când, din cauza ambiţiilor lui Mihai Ghimpu de a prelua conducerea CMC, administraţia municipală a fost paralizată mai bine de jumătate de an.

Prin urmare, concluzia este simplă: Dorin Chirtoacă nu-și poate permite luxul de a prezenta anual rapoarte de activitate.

Pentru că, an de an, se referă la aceleași „realizări”, plus alte câteva noi, de genul celei privind numărul „impresionant” de decizii adoptate de Consiliul municipal. Iar ceea ce a înșirat pe hârtie este util nu pentru chișinăuieni, ci pentru propria autoevaluare, că, mai știi, nefiind presat de nimeni, și-ar putea da seama mai bine ce a promis și ce a realizat. Iar raportul final să-l facă la expirarea mandatului de primar, nici nu știi cum mai pupă unul nou.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

O problemă mică care pute tare Chișinăul este, în general, un oraș care pute. Și pute de peste tot. Pute în regiunea Pieței Centrale, mai ales, în spatele pavilioanelor unde se vând brânzeturi sau în zonele unde se vinde pește. Pute în blocurile vechi cu 5 etaje. Pute prin subterane, put cerșetorii. Pute în microbuze și troleibuze. Din când în când, pe la „Nijnia Rishkanovka” pute a canalizație, deși parcă problema acestui miros specific a fost rezolvată.

Mai nou sau mai vechi, dar pute și în parcuri, chiar în parcurile centrale. Necesitățile fiziologice sunt necesități fiziologice și dacă te apucă în parc și mai e și noapte, și nimeni nu te vede, de ce să nu o faci în dreptul unui copăcel sau între tufari?

Totuși, nu despre oamenii needucați este vorba aici. E vorba despre lucrătorii pieței de flori de pe strada Bodoni. Or, piața lucrează și noaptea, și anume noaptea fostul WC public, care se află în prezent sub pizzeria Regal, se închide. Se închid,

Despre “realizările” europrimarului Primarul a prezentat o listă cu vreo 60 de realizări, în care a inclus totul ce se putea include: de la spălatul pe dinţi de dimineaţa, prezentat ca o realizare unică, până la măturatul zilnic al străzilor de câtre lucrătorii SEL-urilor, care oricum se realiza, cu sau fără Chirtoacă.

Dar să le luăm pe rând.

Cum declara S. Urechean, noul primar nu va duce capitala spre sfârșitul lumii, dar nici minuni sau lucruri deosebite nu va face. Or, în 2006, toţi așteptau de la Chirtoacă o capitală europeană, salturi în postmodernism, reforme profunde. Din păcate, Urechean a avut dreptate. Evident că meritul real al lui Chirtoacă constă în faptul că a menţinut funcţionalitatea tuturor subdiviziunilor Primăriei, nu a permis instaurarea haosului, cum credeau unii dintre oponenţii săi mai înfocaţi. Activitatea Primăriei a mers în regim stand by, adică inert. Salturi, proiecte strategice, reforme profunde, investiţii de proporţii, nu s-au produs. Nu au fost ridicate nici școli, construite străzi sau linii noi de troleibuze. Nemaivorbind de metrou, linie de tramvai, parcări multietajate, chiar dacă au fost promise. Aici îi dau dreptate lui Igor Boţan, care a declarat în timpul aceleiași emisiuni: „Ceea ce faceţi dvs. e adaptarea Primăriei la condiţii de austeritate. Și punct, mai mult nu e nici o reformă. Dacă aţi fi vrut să faceţi reforme, de mult aţi fi înaintat o iniţiativă privind statutul special al mun. Chișinău. Dacă le-aţi fi promovat prin partidul de la guvernare al cărui vicepreședinte sunteţi, atunci ar fi fost reforme”. În 2011, în plină campanie electorală, primarul se lăuda cu troleibuzele procurate. În 2012, după un an de activitate, raportează același lucru. De fapt, troleibuzele au fost procurate în credit, și nu datorită unor venituri fabuloase care s-ar fi acumulat la Primărie în urma reformelor. Asemenea „performanţe”, pe care le vor achita alţii, poate avea fiecare. Pur și simplu, predecesorii au fost ceva mai responsabili.

La emisiunea Fabrika, primarul nu a ratat ocazia să se laude că mirosul urât din capitală a dispărut. Din păcate, nu este chiar așa.

Mirosul doar s-a diminuat, or, preţul pe care-l vom achita pentru această performanţă dubioasă va fi unul înalt. Substanţele chimice utilizate la staţia de epurare conţin cancerigeni periculoși, care pătrund în apele subterane. Care vor fi efectele este clar de la sine.

a lui Chirtoacă, de a obliga consumatorii de apă din capitală să achite diferenţa de tarif pentru volumele imense de apă care se varsă undeva pe drumuri sau în subsolurile caselor, de care, de altfel, este responsabil furnizorul, nu consumatorul casnic, acesta fiind obligat să achite doar ceea ce consumă.

Sau poate primarul consideră o mare realizare personală faptul că i-a obligat pe chișinăuienii care au decis să renunţe la serviciile defunctului „Termocom” și să-și instaleze sisteme autonome de încălzire să achite 20 la sută din factura furnizorului municipal de căldură, fără ca să beneficieze de serviciile acestuia?

Sau poate Chirtoacă consideră drept o mare realizare decizia privind majorarea tarifelor pentru apă, canalizare și transport public, din care cauză zeci de mii de locuitori ai capitalei au intrat în capacitate de plată din pricina veniturilor mizere? Nemaivorbind de decizia privind majorarea tarifului la căldură, care a înglodat în datorii mai mult de jumătate din locuitorii capitalei. Etc., etc.

Or, nu poţi invoca la capitolul realizări adoptarea unui ansamblu de decizii fără să precizezi în ce constau acestea. Pentru

de asemenea, și alte localuri de prin apropiere, deci vânzătorii sunt, practic, nevoiți să-și satisfacă nevoile primare drept în Parcul Catedralei.

Dacă tot ieri s-a vorbit așa de mult despre Chirtoacă și raportul lui, dacă tot ieri a fost aplaudat și criticat mai mult ca oricând, a venit momentul să-i pun o întrebare domnului Chirtoacă. Cine este responsabil de WC-ul public din Parcul Catedralei? De ce WC-urile publice din ambele parcuri centrale peste noapte au devenit cu plată? Cine sunt proprietarii acestor localuri de deasupra WC-urilor? Sunt totuși ele publice sau private? Ce trebuie să facă lucrătorii pieței de flori noaptea cu necesitățile fiziologice? De ce în Parcul Catedralei pute a urină? În București, prin parcuri, se întâlnesc așa zisele ECO-WC-uri, care sunt gratis și pot fi o soluție și pentru Chișinău, deși pute și de la ele.

P.S.: “După părerea tăbăcarului, pe lume nu există miros urât.”

Daniela COLESNIC, sursa: vox.publika.md

MIHAI EMINESCU:

„Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private” O altă realizare a primarului este reducerea cheltuielilor administrative cu 30% și salvarea întreprinderilor municipale de faliment. Bravo. Dar a uitat să menţioneze că aceste cheltuieli au fost transferate pe seama cetăţenilor. Astfel, plata pentru transportul public s-a majorat de 2 ori, deservirea blocului – de 4 ori, apa – la fel, agentul termic – de două ori (de la 500 la 980 lei), fiind reduse dramatic și compensaţiile. Compensaţii primesc astăzi vreo câteva mii de familii, în urma unor umilinţe fără precedent. Chiar și pensionarii și-au recăpătat circulaţia gratis în transportul public în urma unor lupte acerbe cu primarul. Instalarea contoarelor de către „Apă-Canal”, a fost pusă tot pe seama cetăţenilor, ceea ce reprezintă o sfidare crasă a bunului-simţ, dar și a cadrului normativ existent. Sincer vorbind, interesele monopoliste se văd de la o poștă.

La fel, Chirtoacă nu a vorbit nimic despre anularea, începând cu 2012, a ajutoarelor de 130 de lei pentru pedagogi. E și normal. Alegerile vor fi peste 3 ani. În preajma alegerilor, le va introduce din nou.

Deși a promis că va oferi anual câte 2 500 de apartamente, a oferit prin ipotecă, doar 120. Chipurile, cetăţenii nu pot argumenta în faţa băncilor salariile pe care le obţin. Da primăria, ce, nu poate apărea în calitate de garant?

Nu vreau să mă axez în acest articol pe calitatea reparaţiei străzilor (vezi Alba Iulia), efectuată de firme dirijate de acoliţii primarului (Edilitate, în care era prezent și Ion Ciobanu) sau de firme ce aparţin deputaţilor AIE. Nu doresc să-l mai întreb pe primar despre scandalul cu Parstar, firma Avicola, chioșcurile Cebacot și Magapress, firma de publicitate Aldora Art, ale cărei interese “doar uneori” sunt promovate de Lucian Chirtoacă și care strâmtorează concurenţii prin pârghii administrative. Las în umbră și activitatea lui Nistor Grozavu, care, deși e implicat în mai multe scandaluri de corupţie, își menţine funcţia, în schimbul său fiind sacrificaţi niște spiriduși de 20 de ani (vezi cazul cu juristul primăriei, sacrificat pentru că nu se „împărţea” cu „dobânda”).

Lăsam pe conștiinţa europrimarului. Sper că o are.

P.S.: În 2011, la alegerile locale, primarul a pierdut lupta în Chișinău, fiind sprijinit masiv de suburbii, de altfel, în condiţii dubioase. Șeful Comisiei electorale Chișinău i-a acordat atunci victorie din primul tur lui Dodon. Apoi, după niște pumni buni primiţi după cap, acesta a luat apă în gură, iar șeful CEC a anunţat turul doi… Deci, după o așa „victorie”, primarul ar trebui să fie mai modest.

Sperăm că, pe viitor, primarul va face mai puţină politică și populism, și mai multă administrare. Și că va fi mai reconciliant. Ca un adevărat primar european.

Bogdan ŢÂRDEA, sursa: bogdantsirdea.eu

„Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private și consecuenţa neapărată este că caracterul naţional se strică și puterea statului slăbește. Un stat unde funcţiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem trebuinţă, mai mult decât altădată… să stabilim un guvern naţional, serios și tare… …Nu vedem partidul guvernamental desfăcut în grupuri de ambiţioși, cari, încetând de mult de-a mai viza la realizarea principiilor și nefiind capabile de a organiza ceva solid și stabil, se întrec pur și simplu în vânătoarea foloaselor materiale pe cari le dă puterea?”

“Suma neproporţionat de mare care se ia în fiece an din averea comună, în loc de a se întrebuinţa la dezvoltarea vieţii economice și de cultură a populaţiunilor, se împarte în sinecure mari și mici pentru o clasă de oameni fără știinţă, fără merit, cari, tocmai pentru că n-au nici una, nici alta, s-au constituit într-o societate de exploatare pentru care toate mijloacele de-a veni la putere sau de-a se menţinea sunt bune.” (Eminescu, Timpul, 4-6 ianuarie 1881) „Elemente economice nesănătoase, uzurari și jucători la bursă, cavaleri de industrie și întreprinzători șarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omenești, în locurile care, înainte, erau rezervate nașterii ilustre, inteligenţei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept și mai statornic… Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului,

mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creștine.

Shakespeare cedează bufoneriilor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc…” (Timpul, 7 aprilie, 1879). „Și acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece, Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela, Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?

Prea v-aţi arătat arama sfâșiind această ţară, Prea făcurăţi neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – niște mișei!”

(Scrisoarea a III-a)

„Marii oameni ce se pretind reprezentanţi ai poporului românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre naţionale, aceștia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza și mai mult, a slăbi în noi simţul de conservaţiune naţională și, dacă se servesc din când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai debitându-le ca pe o marfă, pentru a-și câștiga popularitate”.

(Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27 noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229) „Legile ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate și născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol”.

(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87) “Toate condiţiunile sociale s-au surpat și s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni și fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul și baza naţionalităţii noastre, nu-și găsește conștiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui sir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare.” (Timpul, 4 ianuarie 1881) „Înmulţirea claselor consumatoare și scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii.” (Timpul, 2 octombrie 1879) Sursa: irinamonica.wordpress.com

6

22 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Investiga\ii

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Copii obligaţi să cerşească sub ochii poliţiei În centrul capitalei activează prosper, chiar sub ochii poliţiei, o adevărată reţea de cerșetori, în care copiii sunt folosiţi chiar din primii ani de viaţă pentru a provoca mila și, respectiv, generozitatea trecătorilor. Își trăiesc copilăria în stradă fără ca autorităţile să se preocupe de ce nu sunt la școală sau la grădiniţă. Deși ar putea aplica amenzi și chiar deschide dosare penale adulţilor care folosesc copiii la cerșit, de multe ori, poliţiștii preferă să nu se implice.

Intersecţia străzilor Pușkin și Varlaam din Chișinău este ocupată aproape zilnic de mame care cer de pomană împreună cu copiii lor. Am urmărit aceste grupuri mai multe zile la rând și am constatat că femeile se schimbă, iar copiii sunt aceiași.

Un alt punct de atracţie pentru micii cerșetori este terasa de la Mc’Donalds. Trimiși de adulţi, copiii trec pe la fiecare masă, încercând să adune cât mai mulţi bani. Părinţii lor, vii și nevătămaţi, îi urmăresc prin preajmă.

Alteori, cerșetorii se adună în grupuri mari – câteva femei și vreo 3-4 copii de vârste diferite, inclusiv sugari. Aceștia pot fi văzuţi mergând pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, cerșind chiar din mers. Pruncul din fașă este luat în braţe pe rând de toate femeile din grup, iar cine este mama e greu de înţeles.

Poliţia se face că nu vede Urmărindu-i mai multe zile pe micii cerșetori impuși de mature să stea cu mâna întinsă, am constatat că industria cerșitului este tolerată de organele de drept. Poliţiștii nu reacţionează la vederea cerșetorilor minori, chiar și atunci când sunt sesizaţi de trecători. Am filmat cu camera ascunsă reacţia poliţiștilor la vederea copiilor care stau cu mâna întinsă în zona ultracentrală a Chișinăului, chiar în faţa Primăriei. Primul poliţist căruia ne-am adresat ne-a sfătuit să așteptăm să vină colegii lui, care patrulează intersecţia respectivă (strada Eminescu, colţ cu bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt). „Fiecare intersecţie are patrula sa, ne-a spus omul legii.

Pot să văd, dar, ca atare, trebuie să vină în curând schimbul doi.

Trebuie să fie patrula”, ne-a lămurit poliţistul. Și cel de-al doilea poliţist s-a comportat aproximativ la fel, sfătuindu-ne să ne adresăm la Comisariatul de la Buiucani. El ne-a spus foarte calm: „Sunt poliţiști care se ocupă de asta”, atunci când i-am atras atenţia că pe strada pe care tocmai trecea cerșesc câţiva copii. „Atât timp cât ei nu comit vreo încălcare, nu li se poate face nimic. Nu există prevederi legale...”, a încheiat poliţistul.

MAI: „Sunt obligaţi să reacţioneze” Alta este însă, opinia oficială a Ministerului Afacerilor Inter-

ne. „Atunci când văd un copil cerșind în stradă, indiferent din ce departament face parte, poliţistul este obligat să informeze inspectorul pentru minori și să ducă copilul la comisariatul de poliţie. Acolo va fi stabilită identitatea copilului și circumstanţele în care a ajuns în stradă și se va face legătura cu părinţii. În funcţie de caz, se va solicita intervenţia unui asistent social pentru o evaluare a condiţiilor de trai și oferirea unui ajutor. În caz de necesitate, copilul este dus la un centru de plasament temporar”, ne-a spus Natalia Gaidibadi, inspector principal al Serviciului minori al Direcţiei preventive a Direcţiei generale ordine publică a Departamentului de poliţie.

Un „sanatoriu” pentru micii cerşetori De multe ori, poliţiștii îi culeg totuși de pe drumuri pe micii cerșetori și îi duc, de regulă, la Centrul de plasament temporar al minorilor, subordonat Ministerului de Interne. Administraţia centrului spune că fiecare al zecelea copil care nimerește aici a fost implicat în cerșit. Cei mai mulţi ajung la centru în mod repetat. De aici sunt trimiși înapoi în provincie, de unde provin majoritatea minorilor. Odată ajunși acolo, ei revin în stăpânirea adulţilor care îi impun să cerșească. E un cerc vicios, pe care administraţia centrului nu este capabilă să îl rupă cu forţele proprii.

Pentru mulţi dintre copii, centrul de plasament este un fel de sanatoriu și o salvare pe timp de iarnă. Cu sănătatea șubrezită de frig, de fumat sau de droguri, cei mai mulţi se bucură că au posibilitatea să doarmă într-un pat normal și să se spele cu apă caldă.

mama sa a murit, iar tatăl a fost decăzut din drepturile părintești. Internatul unde învăţa s-a închis, iar Mihai a ajuns un copil al nimănui. Mult mai scund decât copiii de seama lui, zâmbește și dezvăluie specificul ”meseriei” de cerșetor. Spune că nu câștigă prea muţi bani, dar de pâine, lapte și salam îi ajunge.

Tot din cerșit și-a luat o geacă și un chipiu. Îi place traiul în stradă, pentru că astfel se consideră stăpân pe viaţa sa. Conform unui cod nescris al cerșetorilor, Mihai respectă hotarele în care poate sta cu mâna întinsă. „Cel mai des stau la Mc’Donalds-ul de la Râșcani. Nu mai vine nimeni să cerșească acolo. Dacă cineva mai vine, eu îi spun paznicului și îl alungă”, spune băiatul.

Până acum, perioada cea mai lungă pe care a petrecut-o în stradă a fost o lună. De fiecare dată este prins și dus la centrul de plasament. Cerșește mai mult noaptea, pentru că „este mai puţină poliţie și nu trebuie să mă ascund prin tufișuri”, iar dimineaţa merge la unul din adăposturile sale din subsolurile unor blocuri de la Râșcani sau Ciocana.

Tatăl îl obligă să cerşească Un alt adolescent de la Centru, Sergiu, a împlinit recent 16 ani și este din Comrat. A stat în băncile școlii doar patru ani, atât cât să înveţe a scrie și a citi, după care tatăl l-a pus să muncească alături de el – la cerșit. Ca să fie mai credibil, Sergiu se preface schilod. Se laudă că poate câștiga până la 600 de lei pe zi și că își poate cumpăra tot ce-i dorește inima. Deși nu e pentru prima dată când adolescentul este luat de poliţie și adus la Centru, nimeni nu s-a preocupat să-l decadă pe tatăl său din drepturile părintești.

Foto: Tudor Iovu

La cerşit, pentru că nu o ia nimeni la lucru Copii cerșind sau mame cu copii în braţe și cu mâna întinsă am întâlnit în toate orașele din Moldova. La Orhei, bunăoară, în zona Gării auto o poţi vedea duminica pe Aliona C. cu feciorul ei de 6 ani în braţe. Îmbrăcaţi curăţel, ei stau cuminţi și se roagă de trecători să le dea niscaiva

Mariana Ianachevici

Rămas fără părinţi, cerşeşte Mihai, un adolescent în vârstă de 14 ani, este unul dintre beneficiarii permanenţi ai centrului.

Cerșește de mai mulţi ani, iar în perioadele când este luat de poliţie și adus la centru se consideră în vacanţă. A ajuns să trăiască din mila oamenilor după ce

Foto: Dumitru Gonciar

bănuţi. „Am vrut să mă duc la lucru, dar n-am acte și nu mă iau nici la spălat toaleta. Dacă nu ai acte, ești un nimeni. Da’ copiii trebuie să-i hrănesc, să-i îmbrac ca să poată merge la școală, că nu vreau ca și ei să ajungă să cerșească pe drumuri ca mine”, povestește tânguită Aliona. De câţiva ani se căznește să-și perfecteze actele, dar nu reușește.

Când merge la autorităţi i se cere să se legitimeze, dacă nu are buletin, nici nu este ascultată. Cei doi feciori, la fel, nu au acte de identitate. Pentru că nu se poate angaja la lucru, este nevoită să cerșească. Adună, ne spune dânsa, în jur de 30-50 de lei pe zi și asta îi ajută să-și hrănească copiii. Tatăl copiilor lucrează și el cu ziua și mai adună câte ceva și așa încearcă această familie să lege tei de curmei. Responsabilii de la Asistenţa Socială din Orhei cunosc cazul Alionei C. și au încercat să o ajute la perfectarea actelor, dar atunci când au făcut un demers în numele ei, Oficiul Stării Civile le-a răspuns că tre-

buie să vină persoana în cauză să solicite personal certificatul necesar. Când a mers Aliona să solicite certificatul de deces al mamei sale, fără de care nu-și poate perfecta actele, i s-a cerut să se legitimeze, iar dânsa nu a avut cu ce. Aici cercul s-a închis. Și despre faptul că ea cerșește împreună cu copilul său, Asistenţa Socială cunoaște. Elizaveta Iurcu, șefa Direcţiei Familie în dificultate, ne-a spus că a avertizat-o de mai multe ori că nu are dreptul să expună copilul atunci când cerșește, însă fără rezultate. „S-o penalizezi pentru asta, nu are rost, pentru că banii tot de la gura copiilor vor fi luaţi.

Ea îi ţine curăţei și îi îngrijește, dar nu face eforturile necesare să-și perfecteze actele. Din cauza aceasta suferă și copiii”, a precizat Elizaveta Iurcu.

Generaţii crescute în stradă Câţi copii sunt în această situaţie este greu de evaluat.

Ultimul studiu are o vechime de 12 ani. Din anul 2000 și până în prezent, nimeni nu a mai făcut rapoarte în acest domeniu.

Organizaţiile pentru protecţia drepturilor copilului spun că fenomenul este ciclic și se repetă din an în an. „Acum îi găsim în stradă pe micii cerșetori ai anilor 90, care stau pe trotuare alături de copiii lor. Pentru că statul nu s-a ocupat de integrarea lor socială, ei nu au găsit o soluţie mai bună decât să-și hrănească și copiii din mila oamenilor”, spune Mariana Ianachevici, președintele Alianţei ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului și familiei.

Angela Ganea, șefa Serviciului reintegrare familială și adopţie din cadrul Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului, confirmă existenţa mai multor cazuri în care mamele și-au expus copiii riscurilor străzii din lipsă de alternative. „Fiecare copil care stă în stradă cu mâna întinsă are în spatele

său un adult. În foarte multe cazuri, acestea sunt mamele copiilor. Noi nu avem pârghii ca să amendăm mama care stă cu copilul în stradă”, afirmă Angela Ganea.

Într-un an – doar două dosare penale pentru organizarea cerşetoriei Deși implicarea copiilor în cerșit este o infracţiune, anul trecut au fost iniţiate doar două dosare penale pentru astfel de cazuri. Unul dintre acestea vizează adulţi care transportau copii din Moldova în Federaţia Rusă pentru cerșit, iar în altul – un grup de traficanţi, sunt urmăriţi penal pentru că racolau copii din raioanele aferente municipiului Chișinău și îi forţau să cerșească pe străzile capitalei.

Mariana COLUN Sursa: investigatii.md

DIN POŞTA REDACŢIEI

Un fost avocat, acuzat de escrocherie. Victimele spun că procuratura îl protejează Zilele trecute ne-au scris la redacţie doi pensionari, care ni s-au plâns că au fost amăgiţi și escrocaţi de sume impunătoare de bani de către un fost sau chiar fals avocat, care se numește Serghei Mocanu, dar că Procuratura sectorului Buiucani a clasat dosarul penal intentat pe faptele săvârșite de acesta din motive total inexplicabile.

Prima scrisoare ne-a fost expediată de către o pensionară în vârstă de 73 de ani, pe nume Maria Bădărău, care susţine că a fost deposedată prin înșelăciune de către Serghei Mocanu de suma de 3 mii de lei. Iată ce ne scrie pensionara: „Redacţiei ziarului FLUX, de la Bădărău Maria, 73 de ani, din Chișinău Sunt nevoită să mă adresez dumneavoastră, jurnaliștilor de la FLUX. Am avut nevoie de asistenţă juridică și o cunoștinţă de-a mea mi l-a prezentat pe Serghei Mocanu precum că este avocat. În luna mai 2011, acesta a obţinut licenţa de avocat nr. 2163 prin viclenii, prezentând documente false la Comisia de Licenţiere a Ministerului Justiţiei. Acest individ m-a minţit și prin înșelăciune a obţinut de la mine

3 000 de lei, spunându-mi că așa cere judecătorul și că banii trebuie urgent să-i dau lui. Am cerut să-mi dea un bon de plată sau o recipisă precum că a luat suma sus-menţionată, la care el a refuzat categoric și m-a ameninţat să nu spun despre asta nimănui. Din cauza lui nu am curent electric în apartament deja timp de 9 ani (procesul în care Mocanu urma să o reprezinte pe doamna Bădărău era unul civil contra SA „Union Fenosa” – n.n.). De multiple ori m-am adresat lui cu cererea să-mi întoarcă banii sustrași prin înșelăciune, la care el mă ameninţa cu răfuiala și până în prezent nu mi-a întors banii, care înseamnă mult pentru mine. M-am adresat și la Procuratură, dar fără rezultat. Se vede că acest escroc, cum l-a numit Gheorghe Amihalachioaie, președintele Consiliului Baroului Avocaţilor din Republica Moldova, are și acolo complici care acoperă infracţiunile lui.

Stimaţi jurnaliști, vă rog să mă ajutaţi să-mi întorc banii, iar Serghei Mocanu să fie tras la răspundere în conformitate cu legea.

La 14 mai 2012, Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova i-a retras lui Mocanu licenţa de avocat pentru înșelăciune și acţiuni nelegitime, pentru că a prezentat documente false la obţinerea ei. Cer

Serghei Mocanu ca, pentru că Serghei Mocanu a recurs la un asemenea fals, să-i fie intentat un dosar penal.

Vreau să mai adaug că mi-am pus mare nădejde în Procuratura anticorupţie, care a examinat plângerea mea și a pornit o acţiune penală împotriva lui Serghei Mocanu. Vă scriu cu lacrimi în ochi. Dar Procuratura sectorului Buiucani mi-a scuipat în suflet și a clasat dosarul, aducând tot felul de pretexte pentru a acoperi infracţiunile lui Serghei Mocanu. Nu s-au gândit la faptul

că suntem niște pensionari și și-au bătut joc de noi”.

Cea de-a doua scrisoare care ne-a fost adusă la redacţie este semnată de Eugeniu Colesnicenco, care, de asemenea, este pensionar, fost inginer-economist, și care, la fel, a fost înșelat de către falsul avocat. Doar că nu de 3 mii de lei, ci de 32 de mii de lei!

Iată câteva fragmente din scrisoarea domnului Eugeniu Colesnicenco: „Ziarului FLUX, de la Colesnicenco Eugeniu, pensionar, fost inginer-economist, Chișinău Apelez la dumneavoastră cu durere în suflet. Am avut nevoie de asistenţă juridică. O cunoștinţă de-a mea mi-a făcut cunoștinţă cu domnul Serghei Mocanu, care s-a prezentat drept avocat. Acest individ, prin înșelăciune, m-a jefuit de 32 de mii de lei și de alte sume enorme. Serghei Mocanu nu mi-a eliberat nici un bon de plată, nici recipisă, dar m-a ameninţat că dacă nu tac, atunci îmi va tăia gâtul.

M-am adresat cu multiple plângeri la Procuratura anticorupţie, care a deschis și un dosar penal pe faptele săvârșite de Serghei Mocanu. Dar Procuratura sectorului Buiucani, nu știu din care cauză, dar bănuiesc că acest organ acoperă infracţiunile pe care le comite

acesta, clasează acest dosar penal. Iar noi, toţi cei care am fost amăgiţi de Mocanu, care aveam speranţa că ne vom recupera banii, am rămas iarăși pe drumuri.

Solicit să interveniţi, să ne ajutaţi, deoarece suntem mai mulţi cei care au avut de suferit de pe urma acestui escroc. Procuratura a examinat cu superficialitate cazul lui Serghei Mocanu”.

Nu am fi publicat aceste scrisori dacă nu am fi obţinut dovada că întradevăr ofiţerii superiori de urmărire penală de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei nu ar fi dispus, încă pe 17 februarie 2012, începerea urmăririi penale pe faptul escrocheriilor săvârșite de Serghei Mocanu. Pentru conformitate, publicăm în facsimil ordonanţa acestora de începere a urmăririi penale.

Cât privește rugămintea celor doi pensionari de a interveni în rezolvarea acestui caz, anunţăm că ziarul nostru nu poate substitui organele de drept și, astfel, nu avem cum să ne implicăm sau să determinăm soluţionarea echitabilă a litigiului. Nu este în măsura noastră nici măcar să dăm aprecieri privind vinovăţia sau nevinovăţia cuiva. Noi putem doar să facem public acest caz, să scriem despre acest conflict, iar actul de justiţie trebuie să-l înfăptuiască organele competente, adică CCCEC, Procuratura și instanţele de judecată.

Totodată, anunţăm că încercările noastre de a stabili o cale de comunicare cu Serghei Mocanu nu au avut succes, acesta fiind greu de găsit. De aceea, îi solicităm pe această cale să ne expedieze la redacţie, eventual prin poștă, punctul său de vedere pe acest caz, în care este vizat în mod direct. În rest, ne angajăm să urmărim în continuare cu echidistanţă și pertinenţă acest litigiu. Vom reveni.

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IUNIE 2012

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

„Unde este M. Ghimpu, unde este V. Filat, de ce nu vin acum pe aici, aşa cum o făceau în campania electorală?”

Cutremurele din 20 și 29 mai au lăsat fără adăpost nu doar moldoveni, ci și marocani, chinezi, tunisieni, italieni – cu toţii s-au trezit peste noapte în corturi, puse la dispoziţie de Protecţia Civilă italiană. Mănâncă în cantine improvizate, stau în rând după săpun și, cu mare tărie de caracter, speră în ziua de mâine. Unii dintre ei sunt siguri că în doi ani, toată zona va fi reconstruită. „Suntem în Emilia Romagna”, zic ei cu mândrie.

Până aici totul pare normal pentru astfel de situaţii excepţionale, însă, din cauza epidemiilor de râie și păduchi, moldovenii s-au retras din corturile enorme puse la dispoziţie de italieni. „Unele naţiuni sunt mai puţin curate”, comentează Nina, mamă a doi copii.

Femeile însărcinate au născut toate înainte de termen, de spaimă și frică, dar, din fericire, toate moldovencele sunt bine, împreună cu pruncii lor. O doamnă nu știu de ce naţionalitate a născut un copil mort, iar ea a intrat în comă după naștere și apoi a decedat – sunt relatări ale basarabencelor adunate la slujba de duminică în parcul de lângă fosta lor biserică, care acum este avariată.

Din motiv că nu au fost semnate o serie de acorduri bilaterale între Italia și Republica Moldova, cetăţenii noștri nu pot beneficia

de asistenţa socială din partea autorităţilor italiene, care dau din umeri și le spun sinistraţilor: „ Moldova? Nu avem suport pentru dvs.”. Imediat după al doilea cutremur, moldovenii nu vroiau altceva decât să-și ducă cât mai repede copiii acasă, însă biletele la avion erau prea scumpe pentru o familie întreagă, iar toţi cei care ar fi putut să-i ajute – organizaţii internaţionale, ministere și autorităţi – s-au prefăcut că nu au auzit de cutremurul din Mirandola. Cei care au auzit, au cheltuit doar pentru câteva apeluri telefonice. „Nu ne-a ajutat nimeni din Republica Moldova, nici OIM, nici BRI-ul, nici Guvernul”, spune părintele Simion Moraru, „doar preoţii din parohiile din vecinătate, împreună cu moldovenii din aceste parohii. Au venit să ne ajute românii, un autocar „Atlasib” a luat mai multe familii gratis până

în Moldova, pentru alţii a achitat drumul spre casă o doamnă pe nume Elena, nu a spus nimic, a achitat pentru toţi și ei au plecat, le-a mai cumpărat și de-ale gurii”, a declarat pentru “Gazeta Basarabiei” Victoria. La o lună de la cutremur, acești oameni, care au votat prin ploaie, cu mândrie, partidele din Alianţă, la Bologna, în 2010, întreabă: „Unde este M. Ghimpu, unde este V. Filat, de ce nu vin acum pe aici cum o făceau în campania electorală?” În acest context, nu-mi rămâne decât să mă întreb: dacă tot avem Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei cu un ministru din Partidul Democrat, oare nu era mai indicat să repatrieze, cel puţin, o familie din cele care au avut de suferit decât să invite 5-7 delegaţi din Italia la Congresul VII al PD, cu achitarea biletelor de avion tur/retur?

Olga COPTU

Moldovenii din Mirandola către presa din Republica Moldova: „Nu difuzaţi informaţii false despre noi, nu am primit ajutoare de la nimeni din RM” Suntem în data de 20 iunie, exact o lună de la cutremurul care a afectat nordul Italiei. Toată presa din Republica Moldova a preluat știrea din 18 iunie de pe site-ul oficial al Guvernului privind acordarea ajutorului material sinistraţilor din partea Consulatului General al Republicii Moldova din Bologna. Cei din Mirandola au fost surprinși să afle acest neadevăr și se adresează presei din ţară, care continuă să difuzeze știri false despre realitatea din nordul Italiei, să verifice informaţiile care apar pe paginile lor. Ei susţin că, în afară de cele 21 de titluri de călătorie și 15 procuri perfectate de Consulat gratuit, nu au primit atenţia cuvenită din partea diplomaţilor Republicii Moldova. De asemenea, ei se întreabă cine este ambasadorul Republicii Moldova la Roma și de ce nu a venit să vadă cum trăiesc și de ce au nevoie moldovenii? De ce Mario Monti, președintele Consiliului de Miniștri italian, a întrerupt vizita de lucru în SUA ca să vină în zona cutremurelor, iar diplomaţii noștri nici nu s-au interesat de soarta concetăţenilor lor timp de 10 zile?

La 19 iunie, la ora 20.00, mai mulţi moldoveni din zona cutremurului s-au adunat pentru a-și

exprima indignarea în legătură cu comunicatul de presă publicat pe site-ul Guvernului Republicii Moldova http://www.gov.md/libview. php?l=ro&idc=436&id=5200 și preluat de massmedia din Chișinău. Ei cer autorităţilor din Moldova să dea explicaţii pe seama următoarei afirmaţii: „De asemenea, prin intermediul Consulatului, la dispoziţia sinistraţilor au fost puse corturi, mese pliante cu scaune, lanterne, detergenţi, obiecte de igienă, medicamente etc.”, deoarece, după cum afirmă ei, „la noi nu a ajuns nimic din ajutorul pus la dispoziţie prin intermediul Consulatului General”. Unde au ajuns aceste ajutoare? se întreabă moldovenii din Mirandola.

Cei prezenţi, 18 persoane adunate în parcul din localitate, au semnat un apel către președintele ţării Nicolae Timofti, prim-ministrul Vladimir Filat și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, solicitând să se facă lumină asupra declaraţiilor făcute pe site-ul Guvernului.

Totodată, sinistraţii i-au cerut consulului general N. Nucă să vină la Mirandola să le explice unde au fost duse ajutoarele și care este soarta lor. Ei sunt indignaţi și de tărăgănarea aplicării hotărârii de Guvern nr. 1144 – 463. „Oare din data de 8 iunie și până azi nu a putut fi aplicată această hotărâre?” întreabă N. Bânzar. „Ajutorul trebuia acordat imediat, nu peste o lună, acum fiecare se descurcă după cum reușește: cei care au avut de dus copiii în ţară au făcut-o, cei care au pierdut totul au plecat, restul încearcă să nu apeleze la nimeni și să-și câștige bucăţica de pâine. Am simţit o invidie faţă de alte naţiuni: de ce marocanilor li s-au pus la

Către Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă

APEL Comunitatea moldovenilor din Mirandola (Modena), localitate în care trăiesc peste 2000 de cetăţeni ai RM, care, în mare parte, au avut de suferit de pe urma cutremurului din Emilia Romagna, rugăm autorităţile de la Chișinău să dea explicaţii privind declaraţia „prin intermediul Consulatului, la dispoziţia sinistraţilor au fost puse corturi, mese pliante cu scaune, lanterne, detergenţi, obiecte de igienă, medicamente etc.”, publicată pe site-ul oficial al Guvernului în data de 18 iunie 2012: http:// www.gov.md/libview.php?l=ro&idc=436&id=5200 .

dispoziţie nave, altora avioane ca să revină acasă, iar nouă nimic. De ce alţi consuli au venit la faţa locului în primele zile, au dormit în corturi alături de cetăţenii lor, ca să le fie alături și să organizeze cât mai eficient ajutoare pentru ei, iar al nostru, deși se află la doar 55 km depărtare, a venit aici la zece zile după cutremur. Chiar suntem oameni ai nimănui”, a concluzionat dl Bânzar.

Pe 19 iunie au ajuns la Mirandola primele ajutoare directe din Republica Moldova, acordate de către OIM-Moldova: produse alimentare, detergenţi, produse de igienă și alimente pentru

copii. Toate aceste bunuri au fost duse în curtea preotului Semion Moraru și urmează să fie distribuite sinistraţilor.

Nu toţi cetăţenii moldoveni din Mirandola au avut de suferit de pe urma cutremurului, însă sunt familii care s-au descurcat mai greu, în special, cele din zona roșie, care până duminică nu au putut intra în casele lor decât împreună cu pompierii.

Chiar dacă locuinţele din afara zonei roșii, în mare parte, au fost declarate în afara pericolului, moldovenii continuă să doarmă în corturi. „Casa mea este crăpată și dinăuntru, și pe dinafară de jur-împrejur, mă tem să dorm cu un copil de trei ani în ea”, spune Liza Filip.

Ajutoarele care sunt stocate la preotul Semion vin din partea moldovenilor din zonele limitrofe: Reggio Emilia, Padova, Bologna ș.a. Totodată, comunitatea se autoorganizează pentru distribuţia acestor ajutoare. „Noi suntem 2000 de oameni aici, ne cunoaștem la faţă, suntem de mulţi ani în această localitate, eu, dacă nu am nevoie de ajutor, nu iau, însă sunt familii care au nevoie”, a declarat pentru „Gazeta Basarabiei” Igor Galiţ.

Mai multe asociaţii de moldoveni s-au mobilizat pentru a ajutora sinistraţii, dar, în special, au făcut-o oamenii de rând, care au contribuit cu ajutoare directe.

De asemenea, cerem lămuriri privind prestaţia neadecvată a Consulului General N. Nucă în situaţia excepţională în care ne aflăm.

Mai jos, lista cu 18 semnături în original ale celor prezenţi la orele 22:00.

Mirandola, 19 iunie 2012

Olga COPTU

Economia moldovenească, în prag de recesiune?

Urmare din pag. 1 Reduceri s-au înregistrat în transporturi, cu 5,3%, administraţia publică, cu 1,2%. Contribuţia sectorului de servicii la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 66,8%.

Tot în descreștere a fost și volumul impozitelor pe produse colectat la Bugetul Public Naţional, acesta diminuându-se cu 2,2% în raport cu perioada similară a anului precedent. Acest lucru a influenţat negativ (-0,4%) evoluţia produsului intern brut. În perioada de referinţă, volumul impozitelor pe produse a contribuit la formarea produsului intern brut cu 16,1%. Situaţia la acest capitol este cu atât mai gravă, cu cât în 2011, volumul impozitelor colectate a înregistrat o creștere de 18,1 la sută faţă de perioada

similară din 2010, influenţând cu 3,0% creșterea produsului intern brut.

Consumul final a fost în creștere cu 1,9% în raport cu perioada respectivă a anului precedent, influenţând pozitiv (cu 2,4%) sporul produsului intern brut. Creșterea a fost condiţionată de majorarea cu 2,7% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. În 2011, creșterea a fost de 9,7 la sută, cu o influenţă de 12,2% în PIB. Formarea brută de capital fix a depășit în ianuarie-martie 2012 cu doar 1 la sută realizările perioadei respective a anului precedent. Pentru comparaţie, potrivit statisticii, în 2011 creșterea a fost de 24,9%.

Exportul și importul de bunuri și servicii s-au majorat respectiv cu 8,2%

și 6,1% faţă de perioada respectivă a anului precedent. În primele trei luni ale anului 2011, exporturile au crescut cu 31,5 la sută faţă de perioada similară din 2010.

Acum o lună, după vizita de evaluare a experţilor Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova, premierul Vladimir Filat a anunţat că va fi revizuit bugetul pentru anul 2012, estimând o creștere economică de 3%, o inflaţie de 5 la sută și un deficit bugetar de 1,2%. În opinia premierului, în bugetul pentru anul curent au fost incluse cheltuieli „nejustificat de mari”. La sfârșitul anului trecut, FMI a prognozat o creștere de 4 la sută.

Valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat, în 2011, la 49% din media Uniunii Europene, iar ţara noastră ocupă în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB pe locuitor exprimat în PPS a fost de 45% din media UE. Și în 2011, cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB-ul a fost de peste două ori și jumătate mai

mare (274%) faţă de media din UE, urmată de Olanda, unde PIB-ul a fost cu peste 30% mai mare faţă de media din UE. Pe locurile următoare se situează Austria, Irlanda Suedia și Danemarca, al căror PIB pe locuitor exprimat în PPS a fost între 25 și 30% mai mare comparativ cu media din UE, în timp ce în Germania, Belgia și Finlanda, PIB-ul a fost cu 15-20% mai mare comparativ cu media din UE, iar în Franţa și Marea Britanie PIB-ul a fost între 5%

MOTTO: „Criza din zona euro a avut un impact mai mare asupra economiei moldovenești decât s-a estimat iniţial, aceasta înregistrând o creștere de doar 1% în primul trimestru, în timp ce procesul investiţional și industria sunt în declin” – citat dintr-un comunicat oficial.

Ioana FLOREA, FLUX

România şi Bulgaria, cel mai mic PIB pe cap de locuitor din UE România și Bulgaria au avut, în 2011, un PIB pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) mai mic cu aproximativ 50% și, respectiv, 55% faţă de media din Uniunea Europeană, potrivit unei estimări publicate miercuri, 20 iunie, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.

Filat vs Merkel: cine e mai premier?

și 10% mai mare comparativ cu media din UE În jurul mediei din UE se situează Franţa, Spania și Italia, iar Grecia, Slovenia, Malta, Portugalia, Cehia au un PIB mai mic cu 15% până la 25% faţă de media din UE. Pe ultimele locuri se situează România și Bulgaria, care au avut, în 2011, un PIB mai mic cu aproximativ 50% și, respectiv, 55% faţă de media din Uniunea Europeană.

Sursa: antena3.ro

*** Ion are mai mulţi bani. Dacă anul trecut avea un salariu de 5 000 de lei, acum este remunerat cu 5 500 de lei. Statistic, Ion trăiește mai bine.

Zi de zi însă se convinge că nu este chiar așa. Sau Ion administrează prost banii, sau statistica minte.

Dar… statisticile nu mint, statisticile constată. Hm… Dilemă!!!

Economia Moldovei a crescut în primul trimestru cu 1%. Până la finele anului, cine știe… Ce va fi la anu`? Banca Mondială și Guvernul spun că vom crește cu până la 3%.

Statistic ne mișcăm înainte. Realitatea ne șoptește însă că stăm pe loc.

Iar unde nu-i progres, rezultă că-i regres. Hm… Dilemă!!! De cine să ascultăm? Pe cine să credem?

Eu sunt tentat să ascult și să cred realitatea din afara pereţilor clădirii Guvernului: Moldova a pierdut un an (2012), dar și următorii doi ani

sunt deja pierduţi (2013-2014) în competiţia pentru dezvoltare și modernizare economică. *** Lumea e prinsă în „dezbateri la cuţite” despre perspectivele economice și de dezvoltare. Economia este tema zilei. La noi e invers. Guvernul flutură statistici și… cam atât. Cine a fost martorul unor dezbateri consistente despre perspectivele economice, cum ne dezvoltăm, ce strategii aplicăm, să arunce primul cu piatra.

Guvernul nostru și conducătorul lui vorbesc despre tot ce doriţi: când începe sezonul roșiilor, cine e mai păpușar, cine e mai homosexual, cine are salariu mai mare, cine e mai trădător, cine e mai comunist, cine mai multe panglici taie, cine mai multe congrese face, cine mai multe partide schimbă și mai puţin despre „ÎNCOTRO, MOLDOVA?!. Da cu economia ce facem?

Cine greșește în administrarea unei ţări: Angela Merkel atunci când zi de zi vorbește despre economie sau Vlad Filat când vorbește despre roșii? Cine e un premier profesionist și cine e un populist.

Sau poate adevărul e în altă parte: nemţilor, pur și simplu, nu le plac legumele, show-urile cu panglici și caruselurile politice. Niște triști nemţii ăștia! Și eu, un trist, zic: domnule premier, haideţi să vorbim despre economie. Domnilor miniștri, când ne arătaţi și nouă că aveţi gândire strategică, capacitate și mecanisme de prevenire a unor crize?

Eu cred că, în plină criză, Guvernul care nu vorbește despre economie arată (sau este) neprofesionist.

Un guvern care nu vrea să privească problemele în faţă, care nu vrea să discute cu societatea despre dificultăţile cu care se confruntă și

eventualele soluţii, este un guvern care nu poate și nici nu știe, un guvern care, în acest fel, recunoaște că a eșuat în promisiuni și că se teme că va fi sancţionat pentru multele rateuri și puţinele succese.

Zilele acestea, un oficial de rang înalt a rupt gura târgului (în cadrul unei emisiuni TV): „Am găsit soluţia!

Mai multe Zone Economice Libere, unde să dezvoltăm industria auto!

Acesta este viitorul!” Aproape mesianic – să cazi pe spate și să faci… „doi metri de bulbuci” (ca să-l citez și pe Voronin, care e meșter la etichetări).

Hm… Voi ce spuneţi? Nasc și în Moldova soluţii (nu de la Dodon) sau vai de noi și economia noastră cu așa soluţii?

Să ne auzim de bine!

Anatol CÂŞLARU Sursa: vox.publika.md

8

22 IUNIE 2012

CALEIDOSCOP

22 iunie Evenimente 1462: Atacul nereușit al lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, asupra cetății Chilia, apărată de o garnizoană maghiară.

1498: Ștefan cel Mare a condus o expediție de represalii în Polonia, urmare a atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei. A ars toate așezările și cetățile din Galiția, până aproape de Cracovia.

1815: Armatele aliate ale Rusiei, Austriei, Prusiei și Angliei au impus abdicarea pentru a doua oară și exilul lui Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814 și 1815), pe Insula Sfânta Elena.

1940: Al Doilea Război Mondial: Noul guvern francez condus de mareșalul Pétain semnează cu Germania armistițiul de la Rethondes.

1941: Al Doilea Război Mondial: Sovieticii încep execuții în masă la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia). Execuțiile se vor opri la 28 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați.

3.000 dintre prizonieri erau ucraineni. În noaptea de 21-22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.

Germania începe Operațiunea Barbarossa, reprezentând atacul asupra URSS. Declarația lui Winston Churchill cu privire la sprijinirea URSS de către Marea Britanie în lupta împotriva Germaniei.

1970: Președintele Richard Nixon a semnat cel de-al 26-lea amendament la Constituție, prin care vârsta la care le era permis cetățenilor să voteze era stabilită la 18 ani.

1995: La Paris, România remite oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Nașteri 1805: Giuseppe Mazzini, politician italian (d. 1872) 1864: Hermann Minkowski, matematician german (d. 1909) 1887: Julian Sorell Huxley, biolog și filosof, primul director general al UNESCO (d. 1975) 1882: Konrad Bercovici, prozator (d. 1961) 1902: Alexandru Ghica, matematician român, membru titular al Academiei Române (d. 1964) 1906: Billy Wilder (Samuel Wilder), regizor american (d. 2002) 1909: Infanta Beatriz a Spaniei, fiica regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei (d. 2002) 1910: Konrad Zuse, cercetător german, inventatorul primului calculator (d.

1995) 1922: Bill Blass, celebru creator de modă (d. 2002) 1927: Vlad Mugur, regizor român de teatru (d. 2001) 1937: Kris Kristofferson, actor australian 1940: Constantin Călin, scriitor, editor, jurnalist, profesor universitar român 1949: Meryl Streep (Mary Louise Streep), actriță americană 1950: Adrian Năstase, politician român 1953: François Lelord, psihiatru și scriitor francez 1964: Dan Brown, romancier american 1966: Alexandru Solomon, regizor român 1984: Osvaldo Miranda, fotbalist argentinian

Decese 1913: Ștefan Octavian Iosif, poet român (n. 1875) 1922: Take Ionescu, politician român (n.

1858) 1961: Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (n. 1900) 1963: Maria Tănase, interpretă româncă de muzică populară (n. 1913) 1965: David O. Selznick, producător american de film (n. 1902) 1969: Judy Garland, actriță americană (n.

1922) 1987: Fred Astaire, (Frederick Austerlitz), actor și dansator american (n. 1899) 1990: Ilia Mihailovici Frank, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1908) 2001: Arturo Maly, actor argentinian

G`ndul s=pt=m`nii „Dacă sabia se înverşunează, civilizaţia să se indigneze”.

Victor Hugo: Centenarul lui Voltaire

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CULTURA STRĂZII

DEGUNOIZAREA REPUBLICII sau unde-i jandarmul salvator (degunoizator)?

Moldova se află pe locul 83 în lume în ceea ce privește politicile de controlare a poluării și cele de exploatare raţională a resurselor naturale. „ ...În ultimul deceniu, R. Moldova a devenit una dintre cele mai murdare ţări de pe continent”, „Natura”, 2010.

“Peisaj insalubru… Copiii cresc cu coji de seminţe, pungi de gunoaie, resturi de ţigări… Arborii sunt gunoierii urbani. …Ororile și năravurile ăstea oare sunt intratabile?” București, „Evenimentul zilei”, 14 martie 2010.

Milionarii sovieticilor au fost... gunoierii. Ultimele decenii, luminate minţi academice și politice ale naţiunii nu pot salva republica de urgia gunoiștilor menajere, industriale, morale... Stupid colaps. Însă viitoarea senzaţională descoperire salvaţionistă a patentat-o ...jandarmul “odiosului ocupant român”.

El, venind la poarta gospodarului gunoizat, îl întreba: cât timp vă trebuie, stimate Domn, ca să faci și curăţenie pe lângă casă? – Zece zile, răspundea. – Semnaţi, vă rog, aici pentru angajamentul asumat. Peste zece zile verifica. De nu era făcută curăţenia promisă, vinovatului i se acorda alt termen solicitat. Și, dacă la expirarea lui, lipsea ordinea contractată reciproc… atunci biciul soluţiona toate problemele și pentru totdeauna. Iată temeliile proverbialei curăţenii și moralităţi românești – de care ne este dor, pe care o visăm ca pe o resalvare și reîndumnezeire (de la profesorul Nicanor Babără evocare documentară). Altfel vom degrada ori evada din gunoieria cu numele RM. Să ne oprim, să curmăm poluantele, degradantele acţiuni sociale de tipul: Săptămâna curăţeniei, Lunar salubrizator, Hai, Chișinău! Vino cu noi pe 12 mai să curăţim România!...

O altă soluţie genială a “patentat-o” eleva unei clase primare, revenită în vacanţă din Italia. Jucându-se la intrarea în bloc, ea arunca acolo ambalajele, cojile de seminţe... Tatăl ei, șocat, a somat-o: Doiniţă, în Italia tot arunci gunoiul în stradă? Ea l-a privit, năucită de întrebare, “satisfăcând curiozitatea” paternă: mata, ce, ești pro...? Pentru așa ceva, în Italia te amendează! Și

nu numai italienii primesc amenzi.

Poliţiștii din Timișoara, în baza deciziei administraţiei regionale din 2007 (nr.371), aplică amenzi între 2000 și 4000 de lei pentru aruncatul cojilor de seminţe, a mucurilor de ţigară ori scuipatul public... Din aceeași categorie fac parte toate acţiunile inadecvate ce afectează confortul social și sănătatea cetăţeanului. Pentru imoralisme, nemţii mai primesc câte 50 de biciuiri la fund… În mod civilizat, cu medicul alături de infractor…

II După preamărirea Domnului, în sfânta rugăciune, cerșim pâinea cea de toate zilele, apoi multe altele...

Rugăciunea am modernizat-o uluitor și nutrim salarii grase, onorarii fabuloase, pensii supradimensionate, burse lăcomoase, indemnizaţii astronomice... pe care este obligat să ni le achite statul. Mai ușor ori mai greu, depinde... Pe noi ne doare în cot de asta, căci le vrem la timp și basta... (bacșișurile, ciubucurile, veniturile ilicite, alte afacerisme le gestionăm taciturn, în muţenii obscure...). În fond, achitarea lor nu este un eroism… La urma urmelor, ne descurcăm și singurei.

De malnutriţie, slavă Domnului, nu se moare… Și iar să recunoaștem (nerecunoscătorii de noi): actualmente se moare “eroic” de incultură, bădărănism, lipsă de bun-simţ, imoralism, șmecherism, perfidie, egoisme, orgolii exacerbate, glorie impardonabilă, vanitate abominabilă, liderism patologic, bogăţie, neomenie ori din legendară prostie (prestigiosul specialist în materie de etnopsihologie și prostologie, neacademicianul Gheorghe Bâlici a scris peste 100 de epigrame tematice, ca, în final, să se declare marele perdant: „Așa-i destinul cel lumesc,/ Nu prinzi de veste cum te scapă:/ Toţi proștii, dând în gropi, trăiesc,/ Iar el, deștept, a dat în groapă”)…

Generalizate într-o paradigmă modernistă, necalităţile definesc-deconspiră noul moldovean (român) – reversul democraţiei sau efectul comunistului imoral. Ori se produce reeditarea tezei eminesciene: În asemenea epocă, ... omul trebuie să fie foarte stricat ca să se poată menţine deasupra apei.

La etajul trei din str. Pușkin nr.

24, mulţi ani în urmă, am surprins exilată …Agenţia pentru protecţia bunelor moravuri (locul ei valoric este Parlamentul). Ba chiar avea și

un șef onorabil… Era surpriza ignoranţei. Și atât. Despre eroismele ei, n-am auzit prin târg. E vina guvernărilor. Recent am redescoperit prin păienjenișurile guvernamentale că ... minunea există. Cu toate acestea, fiecare instituţie, indiferent de numărul personalului, dar mai întâi Televiziunea și Radioul Naţional, toată presa, Academia de Știinţe, Uniunea Scriitorilor, celelalte uniuni, instituţiile educaţionale și de cercetare… trebuie subordonate, mai întâi, agenţiei respective – un lux, fie și inutil, apoi Guvernului. Care este ca și inexistent fără această conectare-sincronizare moralizatoare.

Laitmotivul noii epoci guvernatoare trebuie să fie: trăiește în adevăr și moralitate – dacă speri dreptate!

III Contextualitatea subiectului o completez, involuntar, cu o altă imagine de la o ședinţă a fostului guvern cu participarea fostului președinte, când fostul prim-ministru se revolta că republica-i inundată cu deșeuri… Ori istoria temporar ne-a rebutat, ne-a trecut integral la deșeurile ei implacabile? Ministrul Mediului i-a explicat guvernării: trebuie să intensificăm activitatea de cultivare a cunoștinţelor de ecologie… Doamne, nu este oare un tratament comico-artistic, iresponsabil? Este posibil oare ca deșeurile, oceanul de gunoi în care ne scăldăm cu anii, începând cu acest blestem naţional – mucul de ţigară, a altor nimicuri utilizate și aruncate, vorbele nechibzuite, înjurăturile, calomniile… să fie tratate prin lecţii de cultură ori administrarea bunelor moravuri? Poate urmează să fie instituit Ministerul Ţigărilor Aruncate, iar ministrul să fie numit și președintele republicii? Ce lovitură la moacă ar fi pentru mama (ori tata?) deșeurilor naţionale? Nu sunt iluzii periculoase, ignoranţă dăunătoare naivităţii ce trebuie sancţionate cu duritate pentru a nu perverti statutul nostru etnopsihologic? Poate e cazul să întrebăm: n-o fi ele efectul culturalităţii noastre găunoase, de paradă, și, în cele din urmă, fariseismul legislativ al tuturor guvernărilor din al nostru stat numit și Absurdistan? Noi nu traversăm o gravă criză constituţională, stimate domnule ministru al Justiţiei, ci o sinucigașă, descalificantă criză morală. Câteva milioane

de concetăţeni au fost antrenaţi de politicienii iresponsabili în teatrul absurdului: alegerea președintelui, un figurant bizar, ilogic și ostil dintotdeauna poporului... Oare nu din această cauză plutim într-o mare cu deșeuri menajere, industriale, secundate de ambianţa inculturii, imoralităţii și injustiţiei? Ne râde o lume întreagă, iar noi, socialiștii de cândva, elogiam culturalitatea avansată a balticilor, iar actualmente a europenilor, perpetuând robia degradării.

E suficient să ieșim din scara blocului și ne cufundăm în urgia deșeurilor – estetizată ţigările aruncate – teroristul nr. 1 al republicii, iar de la etaje ţi se mai aruncă peste cap un ambalaj gunoier ca să leșini de bucuria vieţii… Și asta durează ani, decenii, o viaţă de om?

Unde, cum și cine permite atare apocaliptică anomalie? Prima guvernare democratică a admis crima organizată până la cote criminale, apoi a supramonopolizat majoritatea domeniilor de activitate…

Actualmente, unele monopolisme se relansează abil, diabolizând. Nu cunoaștem tratamentele patologiilor, dar se pare că o soluţie ar fi reeditarea epocii Ţepeș, care avansase moralitatea la idealitate prin …nelegendarele sale ţepi. În locul lor trebuie legiferate și aplicate ţepi în lei naţionali: o ţigară aruncată să coste câteva sute de lei, în funcţie de locul crimei. Și tot așa...

Orice comportament neadecvat, inclusiv verbal, să coste bani (ţepi) grei. Geniul uman a inventat unicul echivalent de aplicabilitate eternă: banii. El sugrumă și avansează, tratează totul. Inclusiv moralismul, codul etic uman. De ce să nu fie aplicat și aici? Astfel, atmosfera se va redimensiona, ameliora, culturaliza, europeniza… pentru a nu fi oribil să ieși din casă. Să fie

amendată drastic incultura și lipsa culturii ecologice… (de o fi tratamentul adecvat, cu siguranţă ne va spune dl dr. Mihai Patraș, singurul știilă care a publicat în “Literatura și Arta” tratamentul-testamentul regenerării morale naţionale, dar mai urma să nominalizeze autorii ei). Așteptăm ca ministerele Culturii, Educaţiei, Mediului, Sănătăţii, Internelor și Justiţiei să elaboreze – în regim de urgenţă – mecanismul și amendamentele financiare și morale pentru întreaga gamă a inculturii etice, ecologice, sanitare, juridice și umane… Inevitabil este chiar un referendum naţional în problematica respectivă – paralel ori chiar înaintea celui constituţional – politicianizat-criminalizat.

Să curmăm mutilarea genotipului naţional istoric, pervertit, cu bună știinţă, de hoardele colonizatorilor comuniști, secundaţi de renegaţii naţionali. Este inadmisibil ca solemnităţile din Piaţa Marii Adunări Naţionale să finalizeze prin orgii bahice, mizerii culturale și tone de deșeuri... Aici cad măștile, se developează lucrătura profanatoare a cruciaţilor-colonizatori. Nu mai poate fi tolerată degenerarea triumfală, autoînhumarea naţională, nesăbuinţe pentru care Domnul ne va pedepsi.

IV În preajma unor miniștri elogiatori ai profesioniștilor, remarcam: e plin orașul de specialiști-profesioniști în toate domeniile, dar încearcă să găsești om OM? Nu acești specialiști profesioniști au readus comuniștii la putere? Sireacul Domn Diogene nu știm de va mai încerca să caute prin părţile noastre Oameni. Doar emigrările ori autoîncarcerarea te poate salva de ambianţa inumană, degradantă, ostilă, degenerată, trivială. (Iată, se pare, și răspunsul la întrebarea

dureroasă: de ce au emigrat Paul Goma, Eugen Coșeriu... Numai Eminescu, Mateevici, Vulcănescu, Vieru, Ghimpu… și-au purtat crucea sanctificatoare.) Acesta se pare că trebuia să fie epilogul primului Congres al Oamenilor de Cultură (inutil din cauza inculturii)… Când oare și cine va convoca Congresul Oamenilor Morali – nu culturali?

Acesta-i laitmotivul apostolatului oricărei guvernări. Politicieni, academicieni, scriitori, profesori, milionari, teologi, economiști, culturiști, pesimiști, fataliști… există ori sunt suficienţi de mulţi. Însă eventuala lor testare morală îi va rebuta și izola ca poluanţi agresivi. Sunt niște mutanţi periculoși, “renegaţiuni” irecuperabili, străini corpului naţional. Omul din ei a fost decimat.

Ori s-a predat neomului interiorului negru comunist? („Omenia este frumuseţea cea dintâi a acestui popor”, Gheorghe Racoveanu.)

V În tinereţe, funesta “Moldova suverană” găzduia cronica intitulată pretenţios: “Unde dispar regii?” – adică marii profesioniști. Redactez iluzia inerentă vârstei și ignoranţei prin formula: “Unde dispar Oamenii?” La ce ar mai fi buni “regii”, dacă dispare OMUL? M-am născut în comunism și în gunoi... Aș vrea să mor dincolo de sicriul acestor sinonime devastatoare, infernalitate umilitoare.

Grigore GRIGORESCU, pentru FLUX

P.S.: „Omenirea bâjbâie în întuneric și nu mai deosebește binele de rău” – a predicat Sanctitatea Sa Papa Benedict la serviciul divin din 7 aprilie 2012… Poftiţi de îndrăzniţi de a fi salvatorii ori comentatorii disperării papale…

Leo BUTNARU

ANDREI LUPAN – ÎN CÂTEVA MOMENTE (Pagini de jurnal) 24.XI.1983 Alaltăieri – plenară la uniunea scriitorilor.

Mulţi – precauţi, lunecoși. D. și L. încă nu se orientează bine, nu-și dau seama pe ce lume trăiesc. De altfel, nu am chef să mă „simt” alături de ei. L. se automozolește, lăsându-se obsedată de himere și tragism demodat, să zic, deoarece tragismul timpurilor noastre e altul, altul e și omul…

Lupan își cere iertare, zicând că nu mai e logic ca în fel de fel de referate și hotărâri să figureze doar două nume – al său și al lui Bucov. Cică mai sunt și alţii – Costenco, Meniuc și, poate, Istru, „care în ultimii ani au lucrat mult mai mult ca mine”, recunoaște bătrânul. Îi probozește pe cei din conducere, pe criticii literari că „prea s-au străduit să lase în urmă” creaţia lui Costenco, Val. Roșca, A. Ciocanu, scoţând în prim-plan alte figuri (figurine). „Lui Costenco măcar i-aţi dat fie și un premiu al pionierilor?!”

Ei da, de unde?! – potentaţii nu reușesc să tot facă parte dreaptă înde ei, nu tocmai să se gândească la balanţele adevărului.

8.XII.1983 O nedumerire mai veche a lui Andrei Lupan, care zice: „Eu nu știu cum se face, însă uneori, când aduc la vreo redacţie niște rânduri scrise așa, după felul înţelegerii mele, după ce le văd tipărite – mă înspăimânt de atâtea virgule, pe care nu le pusesem eu.

Căci, să vă spun, eu nu sunt pentru virgulăraia asta… Când văd un cuvânt luat între ghilimele, îmi pare că e la închisoare”.

Moldovei”. Ai fost pe aici, nu? Puteţi veni cu toată redacţia… (Râde.) Eu iaca, stau și lucrez, cu materialul în faţă. N-o să scriu mult, ci așa, un podval (subsol) de gazetă.

(Un „podval”? Păi, suntem gata! Unde-l publicăm?)

13.III.1985 Ieri, la telefon, timp de jumătate de oră, Andrei Lupan își transmite corecturile pe care le-a făcut în textul despre Damian. O exigenţă sporită faţă de gravitatea, plinătatea frazei îmbinată, totuși, cu prudenţa, ca nu care cumva să remarce prea multe calităţi la un coleg.

Mă rog, „prudenţă” caracteristică majorităţii scriitorilor de la noi.

8.II.1986 Ieri, la academie (nu merită să fie dată cu majusculă; un fel de semimajusculă…) omagierea lui Liviu Deleanu. Vlad, care a fost prezent, povestește despre revolta lui Istru contra tinerilor muzicieni, textieri și nu numai: Chiar și stimabilul Grigore Vieru, zicea Istru, scrie texte îndoielnice, greu de înţeles, spre exemplu „Melancolie”… Andrei Lupan intervine: „Tov. Istru, vă abateţi de la temă”. Într-adevăr, ce are omagierea lui Deleanu cu fluxul muzical contemporan? Ca și până acum, Istru se lasă ușor influenţat. De Boţu, Corbu, să zicem. Alţii. Năuciţi sărmani cu duhul…

23.II.1986

7.III.1985

Joia trecută, adunare la US la care s-a discutat despre revista „Orizontul”. Lupan cu invectiva că tinerii nu au curaj, pentru a recunoaște, în fine: „Ce-i drept, nici eu n-am prea dat dovadă de curaj”.

Altcineva, din cei care fac totuși rău tinerilor sau nu le fac bine, amintește o spusă despre, chipurile, prea marea grijă ce le-ar strica acestora:„Cică, l-a mângâiat pe oarecare tânăr pe cap, până i-a netezit și circumvoluţiunile cerebrale”. Ingenios! Și chiar cu oarece doză de adevăr, dacă ne gândim la cei doi-trei urcaţi mereu în prezidii partinice oficiale.

Îi telefonez lui Lupan referitor la articolul cu Damian. Răsuflă greu în receptor: – Uf… f… Alio! Mătincă mata ești, tovarășe Leo… Uf… f… Poate îmi mai dai un răgaz…

Până luni… Așa, chiar să zicem – pe la zece ceasuri… Știi unde trăiesc?... Așa, Lenin, 128-A. Da intrarea știi pe unde-i? Dinspre strada Kotovski, pe lângă magazinul „Vinurile

Despre ceva din ce am vrut să întreb eu s-a vorbit astăzi la mitingul dedicat congresului scriitorilor. Gh. Malarciuc a readus în prim-plan beţia de la Taraclia a unora dintre șefi, expunerea ostentativă a importanţei anumitor personaje. I-a alertat pe făptași: peste scurt timp, i-am văzut pe Gheorghiu și

6.III.1985 Cu vreo două săptămâni în urmă, îi telefonasem lui Andrei Lupan, să scrie un text pentru jubileul lui Liviu Damian (50 de ani). Zicea că e bolnav, dar dacă se însănătoșește – face el ceva. Ieri (ba nu, alaltăieri) îmi telefonează, spunându-mi că ar vrea să aștearnă pe hârtie niște gânduri. Mâine, pe la 12, trebuie să trec pe la el să iau paginile.

26.II.1986

Damian urcându-se la Cibotaru și Prohin, să ia decizii, să vadă ce au de făcut pentru a-și salva pielea, „reputaţia”. Aceeași chestiune de mușamalizare. Lupan, drastic, despre faptul că nici până astăzi nu avem întreaga creaţie a lui Druţă, deoarece el încă acum zece-cincisprezece ani spunea adevărul, despre acela, „pe care nici cuvânt nu am cum să-l numesc” (Bodiul, adică).

7.VII.1986 Masă rotundă cu unii delegaţi la congresul scriitorilor de la Moscova – Lupan, Ciobanu, Botezatu, Prohin, Lari…

Luni, Lupan ne cere să vadă ce am cules noi de pe banda magnetofonului. Textul i-l duce fotograful redacţiei. Mi-l întoarce cu „înroșiri și reveniri”.

Leonida se teme de replici: provoacă, însă ar dori ca nimeni să nu aducă niciun contraargument.

25.XI.1986 Joia trecută veni soţia lui George Meniuc să retragă grupajul de versuri. Nu-l reîntoarcem.

Telefonează Meniuc. Îi explicăm că facem tot posibilul să-l publicăm la 4 decembrie. El nu poate înţelege cum de-i oferim atât de des spaţiu lui Vasile Vasilache, iar pentru dânsul nu găsim o pagină.

Parcă nu ar fi cazul, dar trebuie să amintim că, ani în șir, Vasilache nu a putut publica un rând, iar Lupan, Meniuc, Istru n-au prea luat partea acestuia, nedreptăţitul. De, totul curge, totul se transformă. Dar redactorul ar fi putut fi mai atent totuși cu Meniuc, să nu-l ţină „la sertar”.

10.XII.1986 Azi, pe la 11,00, mai fac un tur al expoziţiei lui Mihai Grecu. Foarte amplă. Chiar abundentă. O variantă a acestei expoziţii ar fi cea cu caracter antologic și care ar respecta totuși ordinea cronologică…. Și, cum vizitam concentrat expoziţia, sub bolţile catedralei răsună un „Bună ziua!” – vocea lui Mihai Grecu, care salută custozii sălii de expoziţie. Îl întâlnesc, conversăm. Îmi spune că ieri a fost Andrei Lupan și polemizaseră referitor la pânza „Gaura neagră”. Cică, savanţii încă nu s-au dumerit în chestiunea asta, dar dumneata, Grecule, înfăţișezi real fantasticul. Pricep că Lupan polemiza cu o bunăvoinţă amicală. De altfel, reieșind din metaforă, Grecu ţine cont

de sugestia lingvistico-semantică directă, să zicem, în ciclul de pânze „Cetatea Albă”, realizat chiar într-o cromatică… albă, cu toate că zidurile fortăreţei sunt, de fapt, cenușiiîntunecate. E un procedeu aplicat conștient. Încă de acum vreo 15 ani.

Andrei Lupan îi zice pictorului: Zugravul Misail Grecoteiul.

25.I.1987 La adunarea scriitorilor, Lari cere o plenară extraordinară la care să fie destituită din secretărie Botezatu. Vicleană poziţia lui Lupan: „Eu cred că cei mai buni lucrători la US sunt El. Botezatu și, să mă iertaţi tov. Ciocoi, Titus Știrbu”. Poftim, principialitate. Pidosnicie, făţărnicie! În pofida agresivităţii imposturii, să ne păstrăm calmul. Perspectiva e și mai ceţoasă decât părea. Ăștia nu vor ceda.

23.II.1987 Delegat de redacţie, Oleg Reniţă a fost la Lupan, care a scris vreo două pagini în memoria lui Pavel Boţu care s-a sinucis. Bătrânul zice că i-au plăcut spicuirile mele din jurnalul cu George Meniuc, deoarece nu conţin „emoţii lacrimogene”. Era și firesc: însemnările de

jurnal sunt succinte, obiective (în orice caz, anume spre obiectivitate tind), culese expres, așternute pe hârtie fără înflorituri de stil.

15.VI.1987 A. Burac e bolnav. Îi fac o vizită. Vine și Gr. Vieru. Vorbe despre ciocniri și deziluzii. L. Lari publică în „Moldova socialistă” poezia „Zid de cetate”, ce vine ca replică la cuvântarea de pomină a lui Gr. Vieru contra lui A. Lupan.

(Poetul a zis: „Cu piesa matale „Lumina” ne-ai stins lumina, tovarășe Lupan!”) Lumea nu a avut un echilibru, iar acum pare a fi și mai departe de el…

10.VIII.1987 Cu Gr. Vieru și A. Burac îl întâmpinăm pe traducătorul bulgar Ognean Stamboliev la gara de trenuri. E cu soţia și feciorul lor Teo(dor). Stamboliev are farmec. Ne vorbește limba foarte bine.

Vieru regretă cazul Lupan? A fost prea dur?

Greu de spus.

15.IX Acasă, ne vizitează Gr. Vieru. Multe ore de destăinuiri: pulbere de aur în amestec cu cenușa amară a regretelor. Cam derutat după cazul Lupan.

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IUNIE 2012

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Captivii de la Bădiceni Își trăiesc viaţa după un zid înalt de câţiva metri, iar dacă încearcă să evadeze sunt urmăriţi și aduși înapoi cu poliţia.

Deși nu au comis nicio crimă, pacienţii internatelor psihoneurologice sunt condamnaţi să trăiască în izolare totală, la fel ca în închisoare. În timp ce deţinuţii pot spera să iasă la libertate după ce își ispășesc pedeapsa, bolnavii psihoneurologici își petrec toată viaţa în „detenţie”. Culmea e că mulţi dintre cei care se află aici ar putea avea o viaţă normală, în comunitate, fără a fi o povară pentru stat.

Construit în cele mai bune tradiţii sovietice, internatul psihoneurologic din Bădiceni, raionul Soroca, este amplasat la câţiva kilometri depărtare de cea mai apropiată localitate. Priveliștea care se deschide pentru cei peste 400 de locatari ai acestei instituţii dincolo de poarta cu zăbrele este un câmp năpădit de buruieni.

„M-au amăgit că mă duc să învăţ la colegiu” Lucia, o femeie trecută de 30 de ani, este unul dintre puţinii pacienţi de la Bădiceni, care nu își omoară timpul în zadar. Alături de o colegă din internat, ea a pus la punct un

exclus irevocabil, făcându-i pentru tot restul vieţii consumatori ai subvenţiilor de la stat (http://www.investigatii. md/index.php?art=311).

Cel puţin 50 de persoane se află ilegal în instituţie La fel ca Lucia, cu diagnoze care permit reintegrarea în societate, la internatul din Bădiceni sunt circa 50 de persoane, potrivit medicului-șef Ludmila Dovbenco. Statutul instituţiei nu prevede izolarea persoanelor cu un asemenea diagnostic. „Aici nu toată lumea e bolnavă la cap”, ne spune Andrei, unul dintre pacienţi. „Dacă te

Ion Gulico, directorul instituţiei fel de linie de producere a feţelor de pernă, brodate după o tehnologie anume.

Tânăra a ajuns la Bădiceni imediat după absolvirea școlii-internat pentru copii cu deficienţe mintale din Hâncești. „Învăţătorii și directorul m-au amăgit că mă duc să învăţ la un colegiu din Soroca. Când am văzut unde am ajuns, am plâns, dar nu am încercat să fug… Deja m-am obișnuit, decât să umblu pe drumuri, mai bine stau aici, unde, de bine, de rău, primim mâncare și haine”, spune Lucia.

Diagnosticul care i-a fost stabilit - retard mintal ușor, pune sub un mare semn de întrebare aflarea ei într-o instituţie alături de oameni cu deficienţe mintale severe. În mod normal, Lucia ar trebui să se afle în comunitate, dar sistemul a preferat să o izoleze, decât să îi ofere o șansă să fie independentă.

Drama Luciei a început încă în clasele primare. Pentru că rămânea în urmă faţă de alţi elevi în ce privește reușita școlară, a fost dusă de acasă la vârsta de opt ani la școala pentru copii cu deficienţe mintale grave din Hâncești.

Această instituţie nu i-a lăsat prea multe șanse de viitor.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a arătat anterior că plasarea copiilor în asemenea școli era un fenomen acum câţiva ani. Lucia este unul dintre cei pe care sistemul i-a

porţi frumos, angajaţii internatului nu-ţi fac niciun rău”, adaugă el. Andrei are 38 de ani, este din Comrat și a venit aici în 2003. El povestește că este vizitat uneori de fratele său, care i-a adus un telefon mobil performant, cu căști, la care poate asculta muzică non-stop.

Administraţia înţelege și acceptă că pacienţii diagnosticaţi cu retard mintal ușor se pot descurca pe cont propriu.

Dovadă sunt cele câteva camere, cu 2 sau 3 locuri, unde locuiesc „cei care înţeleg”. Ei își fac singuri curăţenie în cameră și își spală hainele, adică se autodeservesc.

Majoritatea pacienţilor sunt înscriși în instituţie cu statut de „plasament permanent” și rămân aici până la sfârșitul vieţii, ne spune directorul instituţiei Ion Gulico. Nimeni nu reevaluează periodic, așa cum o cer normele, dosarele fiecărui pacient, pentru a se vedea dacă persoana mai merită ţinută aici sau trebuie reintegrată în societate sau plasată într-o instituţie cu un regim mai permisiv.

Oameni inexistenţi şi invizibili Din 2009, când a fost modificată legislaţia, nimeni nu mai poate fi internat într-o instituţie psiohoneurologică în lipsa unei decizii judecătorești care să prevadă lipsirea de capacitatea de exerciţiu. Cu toate acestea, fiecare al doilea om internat la Bădiceni este deţinut ilegal, pentru că nu există o decizie judecătorească în acest sens. Până atunci însă, oamenii ajungeau aici în baza unor cereri, astfel încât acum, ca să se conformeze cerinţelor legale, pacienţii sunt lipsiţi angro de capacitatea de exerciţiu. Internatul a pregătit zeci de dosare pe care le-a dus în instanţă.

De asemenea, o bună parte dintre cei care se află acum la Bădiceni nu au acte de identitate. Deși sunt ani buni de când au nimerit aici (nu se știe pe ce bază?!), autorităţile nu au reușit să le perfecteze actele. Conform datelor administraţiei internatului, în privinţa a 165 de oameni nu există decizii privind lipsa capacităţii de exerciţiu. În majoritatea cazurilor, aceste persoane au fost internate înainte de anul 2003. Alte 80 de persoane încă nu au buletine de identitate, 30 nu au certificat de invaliditate, iar 50 – nici măcar adeverinţe de naștere.

Potrivit avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu, asemenea situaţii există în majoritatea internatelor psihoneurologice. „Am constatat o situaţie dezastruoasă în ce privește documentele în toate internatele psihoneurologice pe care le-am vizitat.

Asta înseamnă că oamenii care nu au acte nu beneficiază de mai multe drepturi – nu pot primi pensie, nici indemnizaţii, nu-și pot stabili gradul de invaliditate, nu-și pot exercita dreptul la vot etc. Se acumulează un ghem foarte mare de încălcări de drepturi”, susţine ombudsmanul. Avocatul parlamentar admite că o persoană care nu figurează în nicio evidenţă poate dispărea în orice moment din internat și nimeni să nu poată cere socoteală managerului instituţiei. „Pe de altă parte, dacă sunt primiţi oameni fără acte, oricine poate fi închis acolo.

De exemplu, dacă cineva se ascunde, el poate sta liniștit acolo și nimeni nu îl găsește”, mai spune avocatul parlamentar.

9

La mijloc e un interes financiar ONG-urile pentru drepturile omului consideră că administraţiile instituţiilor nu vor să reevalueze dosarele pacienţilor și din considerente financiare. „Bugetul instituţiei depinde de numărul de persoane. În aceste condiţii, instituţiile sunt interesate să aibă cât mai multă materie primă. La mijloc e interesul financiar”, spune Vanu Jereghi, directorul Institutului pentru Drepturile Omului.

Expertul de la IDOM susţine că cere deja de 10 ani autorităţilor să reevalueze dosarele pacienţilor din internatele psihoneurologice, dar că, până în prezent, acest lucru nu s-a făcut. „Trebuie luat fiecare caz în parte, ca să vedem, împreună cu asisten-

Medicul-șef Ludmila Dovbenco tul social din localitatea de baștină a persoanei, dacă persoana are unde trăi, dacă are rude și dacă are cine să-i poarte de grijă în cazul în care ar fi dezinstituţionalizată”, spune Vanu Jereghi.

Potrivit rapoartelor IDOM, această lipsă de monitorizare lasă loc de ilegalităţi. Astfel, în urma unei monitorizări efectuate de organizaţie, în una dintre instituţiile cu profil psihoneurologic a fost identificat, cel puţin, un caz în care persoana nu avea niciun fel de deviere psihică și a făcut tot posibilul să fie cazată acolo pentru că ”întreţinerea casei în care locuia costa prea mult”.

De remarcat că pentru întreţinerea unui pacient din aceste instituţii, statul achită anual în jur de 35-40 de mii de lei.

Milioane de lei curg anual în sistem Instituţiile psihoneurologice, rămase moștenire de la sistemul sovietic de asistenţă a persoanelor cu deficienţe psihice, nu sunt altceva decât niște „închisori” pentru oameni cu probleme psihice.

Pentru întreţinerea acestor „dinozauri”, statul alocă milioane de lei. Numai internatul din Bădiceni ne costă peste 14,7 milioane de lei anual sau în jur de 40 de mii de lei pentru o persoană. Deși suma e enormă la prima vedere, doar o mică parte din ea constituie cheltuieli directe pentru pacienţi, restul banilor fiind alocaţi pentru întreţinerea blocurilor, reparaţii, salarizarea personalului etc. Totuși, directorul Ion Gulico nu ne-a putut spune cât se alocă pentru procurarea hainelor și cu ce periodicitate pacienţii primesc haine noi. Pe cei mai mulţi dintre ei i-am găsit purtând ciupici din cauciuc și haine vechi. Și asta în condiţiile în care la capitolul vestimentaţie, lenjerie și obiecte de igienă, normele bugetare

prevăd peste 80 de obiecte pe care statul trebuie să le pună în posesia unui rezident. Printre acestea se numără scurte, rochii, halate, pulovere, pantaloni, fulare, mănuși, batiste, sutiene și chiloţi, colanţi de primăvară și de iarnă, pijamale, pantofi și cizme, papuci de casă, încălţăminte sport, prosoape, plăpumi și multe altele. La banii care vin de la stat se mai adaugă și 75 la sută din suma pe care unii pacienţi o primesc ca pensie de invaliditate. Astfel, luate la un loc, instituţia dispune de un buget enorm.

20 de oameni într-o cameră cu miros de umezeală Un dormitor este împărţit de vreo 20 de oameni care nu pot avea, nici chiar dacă ar dori, un pic de intimitate.

Nu pot avea nimic care să le aparţină, pentru că doar cei mai norocoși au o noptieră unde să-și ţină pozele de acasă, un pieptene sau cartea de rugăciuni.

La venirea echipei CIN, camerele din internatul de la Bădiceni erau curate lună, iar păturile - fără nicio cută – semn că pacienţilor nu li se permite să se așeze pe paturi în timpul zilei. Toţi erau pe afară sau în camerele cu televizoare. Totuși, spaţiul rezervat fiecărui pacient este similar celui din închisori. Paturile stau unul lângă altul, iar pacienţii nu au unde să-și pună nici măcar hainele de care se dezbracă seara. „Când mă culc, îmi pun hainele sub pat”, ne-a spus Nadejda, una dintre pacientele de la internat.

La întrebarea noastră de ce pacienţii nu au noptiere, dădaca ne arată grăbită un dulap în care stau aranjate exemplar câteva prosoape „Iată aici își ţin ei lucrurile”, ne spune femeia. În holurile imense ale instituţiei nu e greu să te rătăcești.

Peste tot miroase a umezeală și administraţia recunoaște că în clădire ar fi necesară o reparaţie capitală. Întrebată de ce unii pacienţi își doresc să plece din internat și chiar evadează de aici (în prezent două persoane care au fugit sunt căutate de poliţie), administraţia internatului răspunde că „sunt oameni bolnavi, azi spun una, mâine alta”.

Cel puţin 10 oameni mor în fiecare an în internatul de la Bădiceni Tema deceselor în internat s-a dovedit a fi un subiect foarte greu de abordat cu administraţia instituţiei. După ce am întrebat de câteva ori câţi oameni au murit aici în ultimii

ternat s-ar fi schimbat în bine după anul 2007, când fosta conducere a fost demisă în urma unui control al Curţii de Conturi. Atunci s-a descoperit că pacienţii erau hrăniţi cu mâncare insuficientă și de calitate proastă, iar în loc de ulei era folosit seu de vită.

Chiar dacă acum sunt hrăniţi mai bine, oamenii oricum nu au renunţat la muncile ocazionale. „Mergem să lucrăm în sat, la prășit, la săpat, vin oamenii și ne cheamă”, ne spune una din paciente. „Facem bani și ne cumpărăm sodă, săpun.

Ne dau și aici, dar e mai bine când ai ceva al tău”, ne spune altă femeie.

ani, am auzit un răspuns din memorie de la medicul-șef, Ludmila Dovbenco. Nu ne-au fost prezentate statistici sau documente. „Din anii 20082009, de când încălzirea și alimentaţia e mai bună, a scăzut numărul deceselor. Din câte ţin minte, în 2008 au murit 17 oameni – cel mai mare număr din ultimii ani. În 2009 – 11 oameni, în 2010 am avut 7 decese, iar în 2011 am avut 12 decese”, a spus Ludmila Dovbenco.

Medicul-șef spune că cele mai multe decese survin în urma maladiilor cardiovasculare. A doua cauză majoră de deces al tutelaţilor din internat o constituie bolile oncologice și cele ale sistemului digestiv. „Avem decese survenite în urma cirozelor hepatice. Preparatele psihotrope pe care le administrăm afectează ficatul unor tutelaţi, deși noi le administrăm în permanenţă și medicamente hepatoprotectoare”, explică medicul-șef. Experţii de la IDOM consideră însă, că de vină sunt condiţiile precare din instituţie – aglomeraţia mare din saloane și lipsa unei secţii psihosomatice.

Cine monitorizează internatele psihoneurologice?

Acum câteva luni, una dintre femeile închise în internatul de la Bădiceni a fugit și a

statat că la nivel de stat nu există nicio structură care s-ar ocupa de acest aspect.

Dacă ar fi bătuţi sau ar vrea să denunţe eventuale rele tratamente, pacienţii din Bădiceni nu au cui se plânge pentru că nu-i întreabă nimeni, iar dacă îi întreabă - spusele lor nu sunt luate în serios.

Dacă în cazul celor deţinuţi în comisariatele de poliţie procurorul este obligat să meargă peste 72 de ore și să monitorizeze ca nu cumva să se fi aplicat violenţa, în cazul pacienţilor internatelor psihoneurologice, statul nu se preocupă să le asigure securitatea. Singura tentativă de a crea un comitet care să apere drepturile persoanelor cu deficienţe mintale se referă la staţionarele de psihiatrie.

Iniţiativa datează încă din anul 1997 și prevede crearea unei comisii care să primească reclamaţiile și cererile pa-

Internat psihoneurologic fără psihiatru La fiecare angajat al internatului din Bădiceni revin 2 pacienţi. Instituţia are un personal de 210 oameni la peste 400 de pacienţi. Deși are suficienţi salarizaţi, specialiștii de bază lipsesc. Potrivit directorului Ion Gulico, la un salariu de aproximativ 2000 de lei nu vrea să vină niciun terapeut, psihiatru sau ginecolog. Locurile sunt vacante de câţiva ani, iar administraţia instituţiei spune că pacienţii sunt totuși consultaţi periodic de medici angajaţi prin cumul.

Când starea unor bolnavi se acutizează, ei sunt transportaţi de urgenţă la spitalele de psihiatrie. După stabilizarea stării de sănătate, ei revin din nou „acasă”, adică la internat.

Nadejda ajuns la Chișinău, căutându-și rudele. Nadejda N. (52 de ani) povestea atunci că nu mai vroia să se afle aici, întrucât ar fi fost bătută și umilită și că își dorește să fie luată în tutela unei familii sau să fie dusă la un azil de bătrâni. Cu ajutorul poliţiei, femeia a fost adusă înapoi la Bădiceni. Am găsit-o tot cu gândul la plecare. Directorul internatului, Ion Gulico, s-a arătat surprins când l-am întrebat dacă a verificat în vreun fel spusele femeii, afirmând că în internat nu există violenţă. Am încercat să aflăm cine monitorizează eventualele cazuri de violenţă care ar putea exista în internatele psihoneurologice și am con-

„Lucrăm cu ziua şi ne luăm detergenţi” Periodic, unii pacienţi merg în sat și lucrează cu ziua în câmp. Directorului i se pare firesc acest lucru, iar oamenii din sat ne-au confirmat că îi văd uneori pe pacienţi prin sat, dar nu atât de des ca înainte, când „nu prea aveau ce mânca, săracii”. Situaţia la in-

cienţilor. Acestea ar urma să fie soluţionate împreună cu administraţia instituţiei de psihiatrie respective sau să fie remise autorităţilor publice, procuraturii sau instanţelor judecătorești (Legea privind sănătatea mintală, din 1997).

Natalia PORUBIN, Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei media „Jurnaliștii pentru eliminarea torturii și protecţia victimelor torturii și relelor tratamente”.

Sursa: investigaţii.md

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

MARAMUREú ûi BUCOVINA

29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 110/120 eur/pers.

Plecarea: Vineri, 28 iunie, ora 19. Sosirea: MarŖi, 2 iulie, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 29 iunie MUNŕII CARPAŕI, Pasul Prislop, Mćn.Sf.Treime, MunŖii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, Mćn.Moisei, Bogdan Vodć: Acasć la Bogdan I, întemeietorul ŕćrii Moldova. Cazare: Sighetu MarmaŖiei Ziua 2, Sâmbćtć, 30 iunie, Soborul Sf.12 Apostoli Mćn.BÂRSANA: Participare la hram, Mćn. Peri, SćpânŖa: Cimitirul vesel, Sighetu MarmaŖiei: Muzeul-Memorial Cazare: Bârsana.

Ziua 3, Duminicć, 1 iulie Mćn.Dragomireûti, Mćn.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, Mćn.MoldoviŖa, Mćn.SuceviŖa, Pasul Ciumârna. Cazare: Putna Ziua 4, Luni, 2 iulie, Sf.Voievod útefan cel Mare Mćn.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod útefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Dragoû Vodć, Dealul Crucii, SUCEAVA: Mćn. ûi Moaûtele Sf.Ioan cel Nou, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Mćn.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ûi Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui útefan cel Mare ûi Sfânt.

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagrć 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nopŖi)

Grup: 18/7 pers. PreŖ: 220/230 eur/pers.

Plecarea: Luni, 9 iulie, ora 19. Sosirea: Sâmbćtć, 14 iulie, ora 21.

Traseu: Chisinću - Simferopol - Ialta - Livadia - Alupka - Foros - Sevastopol - Icherman Bahcisarai - Simferopol - Odesa - Chiûinću. (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

22 IUNIE 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Varza Este utilizată cu preponderenţă în alimentaţie, atât crudă, cât și gătită sau conservată.

Varza conţine următoarele vitamine: - Vitamina A – responsabilă pentru buna funcţionare a ochilor și protejarea pielii; - Vitamina C – un important antioxidant ce ajută la arderea grăsimilor; - Vitamina E – ajută la păstrarea integrităţii pielii; - Vitamina B – menţine sănătatea terminaţiilor nervoase și energizează metabolismul.

Capricii culinare Salată antipasti Ingrediente: 1 pungă de amestec frunze de salată, 100g inimi de anghinare, 50g ardei copţi de la borcan, ½ inimă de celery, 1 ceapă mică roșie, 2 linguri de oţet din vin roșu, 3 linguri ulei de măsline extravirgin, ½ căţel de usturoi pisat, ¼ linguriţă muștar de Dijon, ¼ linguriţă zahăr fin, pâine cu coaja crocantă Mod de preparare: Se golește într-un bol 1 pungă de amestec frunze de salată împreună cu 100g inimi de anghinare de la borcan, 50g ardei copţi de la borcan, ½ inimă de celery și 1 ceapă mică roșie tăiată felii. Se amestecă 2 linguri de oţet din

Ajută la detoxifierea organismului Majoritatea fitonutrienţilor lucrează asemănător antioxidanţilor, dezarmând radicalii liberi înainte să afecteze ADN-ul, membranele celulelor și moleculele care conţin grăsimi, precum colesterolul. Noi studii arată că fitonutrienţii din varză lucrează la nivele mai ridicate, acești compuși trimiţând semnale genelor să crească producţia enzimelor implicate în detoxifiere – acţiune prin care organismul elimină substanţele reziduale. Rezultatele celor mai recente studii susţin că consumul de varză determina scăderea riscului de cancer de prostată, colorectal, plămâni, sân, ovarian și de vezică urinară.

Îmbunătăţește sănătatea gastrointestinală Studii recente au ajutat oamenii de știinţă să înţeleagă cum varza și celelalte legume care fac parte din familia Brassica ajută la prevenirea cancerului de colon. Când aceste legume sunt tăiate, mestecate și digerate, un compus numit sulf-sinigrin intră în contact cu enzima numită mirozină, rezultând eliberarea glucozei și a produșilor secundari, inclusiv compuși foarte reactivi numiţi izotiocianate. Aceștia, la rândul lor, conţin alte substanţe care ajută la detoxifierea celulelor cancerigene.

vin roșu, 3 linguri ulei de măsline extravirgin, ½ căţel de usturoi pisat, ¼ linguriţă muștar de Dijon și ¼ linguriţă zahăr fin într-un borcan cu filet, se adaugă sare și piper și se agită bine. Se toarnă peste salată chiar înainte de servire și se amestecă totul bine. Se servește cu pâine cu coaja crocantă.

Legume de vară rumenite cu năut şi roşii Ingrediente: 3 dovlecei, tăiaţi mare, 1 vânătă, tăiată în beţișoare groase, 3 căţei de usturoi, tocaţi, 2 ardei grași roșii, curăţaţi de seminţe și tăiaţi bucăţi, 2 cartofi mari pentru copt, curăţaţi de coajă și tăiaţi bu-

Previne afecţiunile cardiovasculare Consumul legumelor din familia Brassica reduce riscul a diferite forme de cancer, mai ales cel de plămâni, colon, sâni, ovare și vezica urinară. Ultimele studii arată că varza este indicată în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare, deoarece ajută la scăderea colesterolului LDL de pe ţesuturi.

Varza roșie protejează împotriva Alzheimer În cazul persoanelor care suferă de Alzheimer, creșterea producţiei și depozitarea unei proteine numite beta-amiloid conduce la lezarea celulelor creierului și moartea din cauza stresului oxidativ. Antioxidanţii polifenoli care se găsesc din abundenţă în varza roșie poate proteja celulele creierului de afecţiunea cauzată de proteina beta-amiloid, susţine un studiu publicat în Tehnologia și Știinţa Alimentelor.

Alte beneficii: * Infecţiile cu diverse ciuperci pot fi eliminate cu suc de varză, datorită sulfului din componenţă. * Nodulii la sân sunt trataţi cu frunze de varză amplasate în zona lor.

Neajunsuri: Varza reduce absorbţia de iod, prin urmare, ar trebui raţionalizată cu grijă de cei ce suferă de afecţiuni tiroidiene.

Mod de preparare: Se fierb cartofii 15 minute, până când se înmoaie. Între timp, se acoperă o tigaie grătar cu folie de aluminiu și se unge cu puţin ulei. Se pune peștele pe folie și se asezonează. Se coace timp de 6-8 minute, în funcţie de cât de subţire este fileul, până când carnea se rupe ușor în fâșii. Se scurg cartofii, se

căţi, 1 ceapă, tocată, 1 lingură seminţe de coriandru, 4 linguri ulei de măsline, 400g de roșii din conservă, tocate, 400g de năut din conservă, spălat și scurs, 1 legătură de coriandru, tocat grosier Mod de preparare: Legumele se pun într-o tavă mare și se presară cu seminţe de coriandru, o mare parte din cantitatea de ulei, sare și piper. Se aranjează totul pe un singur strat și se dă la cuptor (200º C) pentru 45 de minute, amestecând o dată sau de două ori până când legumele se rumenesc pe margini. Se așază tava pe ochiul aragazului la foc potrivit, apoi se adaugă roșiile și năutul. Se aduce la punctul de fierbere, amestecând cu grijă. Se asezonează după gust, se stropește cu ulei de măsline și se presară deasupra frunzele de coriandru.

Peşte la grătar cu salată de cartofi, ardei capia şi măsline Ingrediente: 1 linguriţă ulei de măsline, 2 fileuri de pește alb, 85g de ardei capia copt, de la borcan, tocat, 6 măsline negre, fără sâmburi, 1 căţel de usturoi, zdrobit, 1 lingură de maioneză, 2 mâini de rucola

amestecă cu ardei, măsline, usturoi și maioneza. Se servește peștele cu rucola și salată caldă de cartofi.

Pui Tandoori Ingrediente: zeama de la 2 lămâi, 4 linguriţe de boia dulce, 2 cepe roșii, tocate fin, 16 copane de pui fără piele, ulei vegetal pentru uns carnea Pentru marinadă: 300ml de iaurt grecesc, 1 bucată mare de ghimbir, rasă, 4 căţei de usturoi, striviţi, ¾ linguriţă de garam masala, ¾ linguriţă de chimion, măcinat, ½ linguriţă pudră de chilli, ¼ linguriţă de curcuma Mod de preparare: Se amestecă zeama de lămâie cu boiaua și cepele roșii într-un vas întins, de dimensiuni mari. Se taie trei fante în fiecare copan de pui, apoi se dau prin acest sos și se pun deoparte 10 minute. Se amestecă toate ingredientele pentru marinadă și se toarnă peste carnea de pui. Se amestecă totul foarte bine, apoi se acoperă vasul și se lasă să se odihnească

cel puţin 1 oră. Acest pas se poate face cu o zi înainte. Se încinge grillul. Se pun bucăţile de pui pe un grătar, deasupra unei tăvi de copt. Se ung cu ulei și se prăjesc sub grill timp de 8 minute pe fiecare parte sau până când au prins o crustă ușoară și sunt pătrunse complet.

Chec cu morcovi şi ghimbir Ingrediente: 100g de unt nesărat, plus extra pentru uns, 100g de zahăr brun, 50g de miere, coaja rasă de la 1 portocală, sucul și coaja rasă de la 1 lămâie, 1 morcov mare, dat pe răzătoare (aproximativ 140g), 5 bucăţi de ghimbir confiat, tocate, 175g făină, ¼ linguriţă de bicarbonat de sodiu, 2 linguriţe pudră de ghimber, ¼ linguriţă de piper proaspăt măcinat, 2 ouă, 140g de zahăr pudră Mod de preparare: Se unge cu unt o formă de cozonac de 900g, apoi se tapetează cu o fâșie de hârtie de copt. Se așază laolaltă într-o cratiţă mare untul, zahărul, mierea și jumătate din coaja de citrice.

Se încălzesc încet până când se topește tot untul. Se adaugă în cratiţă morcovul, ¾ din ghimbirul tocat, toată făina, bicarbonatul, ¼ de linguriţă de sare, pudra de

STUDIU

Persoanele care beau un pahar de bere pe zi prezintă un risc cu 31% mai mic de a suferi de boli de inimă.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat în Laboratoarele Fondazione di Ricerca e Cura “Giovanni Paolo I” din Italia, ale cărui rezultate au fost

publicate de European Journal of Epidemiology.

Mai mult, alte cercetări recent efectuate în paralel în Cehia și Australia reconfirmă aceste rezultate și leagă consumul moderat de bere de reducerea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare.

Cercetarea realizată de oamenii de știinţă italieni a inclus analiza a 16 studii efectuate pe mai mult de 200.000 de participanţi. Cercetătorii au observat că persoanele care consumau un pahar de bere pe zi prezentau un risc de a dezvolta boli de inimă cu 31% mai redus decât cele care obișnuiau să nu bea această băutură. „Rezultatele studiului sunt îmbucurătoare pentru iubitorii de bere, cărora li se reconfirmă, practic, un be-

neficiu pe care consumul moderat de bere îl are: scăderea incidenţei bolilor cardiovasculare. Datorită compoziţiei sale, berea, băută însă cu moderaţie, poate crește cantitatea de “colesterol bun” (colesterol HDL), astfel încât riscul apariţiei bolilor coronariene se reduce”, declara medicul nutriţionist Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, și alte calităţi ale berii care nu se regăsesc în cazul altor băuturi alcoolice. Berea conţine carbohidraţi, potasiu, magneziu și vitamine de tip B, inclusiv acid folic. Astfel, un pahar de bere pe zi, de 330 de mililitri, oferă peste 15% din doza zilnică recomandată a acestor substanţe.

Studii paralele desfășurate în Australia și Cehia leagă consumul moderat de bere de scăderea riscului de apariţie a bolilor de inimă. Pentru a ajunge la această concluzie, experţii au monitorizat 3.000 de persoane timp de 10 ani. În acest interval de timp, savanţii au descoperit că iubitorii de bere prezentau un risc de îmbolnăvire cu peste 20% mai mic faţă de cei care nu au băut bere.

Datele studiului realizat în Cehia arată că persoanele cu cel mai mic risc de a suferi un atac de cord beau între 4 și 9 litri de bere pe săptămână, adică între 7 și 15 pahare pe săptămână, înscriindu-se astfel în limitele unui consum de bere moderat.

Gandul.info

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ:

Spray-ul autobronzant, risc ridicat de cancer Spray-ul autobronzant, considerat până nu demult că ar fi o alternativă mai sigură în comparaţie cu solarul, provoacă cancer din cauza substanţei numită dihidroxiacetona /DHA/ din compoziţia sa, potrivit unui studiu recent, după cum relatează publicaţia The Daily Mail.

Aceasta pătrunde cu ușurinţă în plămâni, precum și în fluxul sanguin și începe să distrugă ADNul, cauzând formarea de tumori.

De asemenea, dihidroxiacetona, despre care se spunea până acum că nu ar fi deloc nocivă pentru sănătatea umană, poate agrava astmul și poate accelera evoluţia emfizemului pulmonar și bolilor pulmonare cronice obstructive.

Dr.Lynn Goldman, de la Universitatea Washington, susţine că «această substanţă ameninţă cu apariţia unor mutaţii prin modificarea ADN-ului la nivelul celulelor corpului». «Până de curând, acest aspect nu fusese deloc studiat. Au fost efectuate

CASA TA Feţele de masă cerate: decoraţiuni frumoase de vară O faţă de masă potrivită poate schimba întregul aspect al unei încăperi, deoarece aceasta poate deveni – pe lângă aspectul ei practic – o soluţie decorativă inedită.

culori vii. Toamna aduce cu ea o paletă largă de tonuri naturale care înfrumuseţează întregul aspect al mesei. Negrul, auriul sau albastrul închis sunt foarte potrivite pentru feţele de masă pe care le așezăm în preajma sărbătorilor de Crăciun sau, eventual, la diferite ocazii în lunile de iarnă.

Materialul “multifuncţional” al feţelor de masă În general este bine să ţinem cont de materialele din care sunt croite și confecţionate feţele de masă, deoarece pe lângă factorul estetic trebuie să îl avem în vedere și pe cel estetic.

De pildă, atunci când pregătim o petrecere pentru a sărbători

ziua de naștere a copilului nostru și știm că printre invitaţi vor fi majoritatea copii, trebuie să ne gândim că o faţă de masă albă imaculată va fi “multicoloră” la sfârșitul zilei. De aceea indicat este să cumpărăm o faţă de masă cerată. Aceasta protejează masa și poate fi curăţată pe loc doar cu ajutorul unei lavete umede. Acest tip de feţe de masă au fost considerate o lungă perioadă de timp ca fiind demodate. Lucrurile stau altfel în ziua de azi, iar acest material robust, care nu trebuie călcat și spălat și care iese în evidenţă prin culorile și modelele foarte frumoase, îmbina foarte bine partea practică și utilă cu cea estetică.

Incasa.ro

Pudra, un produs multifuncţional Translucidă sau matifiantă, pulbere sau compactă... A început să fie folosită din vremuri străvechi și, graţie atuurilor ei, este proslăvită până și în zilele noastre. Iată patru moduri de a o folosi.

PRIVIRE RADIOASĂ Da, ai citit bine, cu pudra poţi împușca doi iepuri dintr-o lovitură, fiindcă o poţi folosi și pe post de fard de ochi. Dacă ai ochi deschiși la culoare, îţi recomandăm culorile arămii, iar pentru ochii negri sau căprui sunt potrivite tonurile de la roz deschis, la corai. Îţi place „să colorezi”? Atunci aplică pe pleoapa superioară tonurile mai deschise și nuanţele cele mai intense la bază, aproape de rădăcina genelor. Joacă-te cu lumina și folosește un fard alb-irizat pe arcadă.

DECOLTEU NĂUCITOR Nu trebuie să ai neapărat cupa C pentru a te mândri cu un decolteu de nota 10. Nu vei trece neobservată dacă vei folosi o pudră sidefată. Cu o pensulă groasă, dar cu peri fini, pentru a nu te irita, aplică o nuanţă deschisă în zona bustului (dă impresia de volum) și, pe măsură ce urci înspre claviculă, combină cu o nuanţă un pic mai închisă.

TEN MAT Pur și simplu, te-ai săturat să îţi lucească faţa? Atunci, după ce aplici fondul de ten, nu uita să te pudrezi. Atenţie însă, mai multe straturi de pudră nu-ţi garantează un ten perfect mat întreaga zi, din contră, te vei trezi cu nedoritul aspect de mască. Mai bine fii întotdeauna pe fază și reîmprospătează-ţi machiajul cu o tușă de pudră ori de câte ori e nevoie. Direcţia de aplicare: pe frunte – de la stânga la dreapta, iar pe restul feţei - de sus în jos.

POMEŢI PERFECT SCULPTAŢI Pudra strălucitoare este perfectă când îţi dorești un machiaj deosebit. Alege nuanţe rozalii dacă ai tenul măsliniu; pentru tenurile deschise sunt recomandate tonurile nisipii sau piersicuţă. Truc: pentru a da volum pomeţilor folosește două nuanţe; aplică mai întâi nuanţa mai închisă, ca bază, iar în centru aplică un roz. doar câteva teste pe celulele organismelor vii», relevă ea, adăugând că spray-ul autobronzant se află la originea multor cazuri de cancer din ultimul timp, mai ales că publicitatea care se face acestui mijloc de bronzare este destul de agresivă.

Dr. Rey Panettieri, de la University of

Pennsylvania’s Perelman School of Medicine, explică pătrunderea rapidă a compușilor spray-ului în sânge din cauza suprafeţei mari a plămânilor. Astfel, conform studiului, rezultă că sunt supuși riscului de a se îmbolnăvi toţi fanii saloanelor de bronzare artificială, inclusiv angajaţii acestor localuri.

MODĂ ŞI STIL

Ţi se potrivește? Imprimeul din piele de șarpe Snake print este o alegere îndrăzneață într-o ținută în tendințe. Află cum se poartă printul din piele de șarpe.

Clasic sau modern?

ghimbir, piperul și ouăle și se amestecă bine până când se obţine o compoziţie omogenă. Se toarnă în forma de copt și se dă la cuptor (180º C) 45 de minute sau până când checul devine auriu-maroniu și a crescut, iar dacă înfigi o scobitoare în mijlocul lui, iese curată. Se lasă la răcit 20 de minute în formă, apoi se răstoarnă pe un stativ de metal. Se cerne zahărul pudră într-un bol, se adaugă restul de coajă de citrice, apoi se adaugă amestecând suficient suc de lămâie, ca să se obţină o glazură omogenă și groasă. Se acoperă bolul în care e glazura cu folie alimentară și se păstrează până când vrei să decorezi checul. După ce se răcește checul complet, se întinde glazură deasupra, lăsând-o să se scurgă în jos pe marginile acestuia. Se presară restul de ghimbir tocat.

FRUMUSEŢE

Berea reduce incidenţa bolilor de inimă

Indicat în tratarea ulcerului peptic Sucul de varză a fost mult timp analizat, remarcându-se astfel că este eficient în tratarea ulcerului peptic. Potrivit unui studiu, un litru de suc proaspăt în fiecare zi, băut în doze diferite, duce la tratarea totală a ulcerului în 10 zile. Conţinutul ridicat de glutamine, un aminoacid care este combustibilul preferat al celulelor căptușelii stomacului și a intestinului subţire, este motivul probabil pentru care sucul de varză duce la tratarea ulcerului.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Beneficii:

Cele două stiluri sunt complet diferite, însă dacă dorim să le combinăm, rezultatul va fi cu siguranţă uluitor. Dintre multe variante, alegerea unei feţe de masă nu este tocmai ușoară. Totuși de un criteriu trebuie să ţinem cont neapărat: evenimentul sau ocazia.

Nici stilul de amenajare al casei sau al încăperii nu trebuie neglijat atunci când alegem o faţă de masă. În cazul în care sărbătorim ceva important sau organizăm o seară festivă în familie se potrivesc foarte bine ţesăturile din bumbac (eventual combinate cu fir de mătase) și culorile vii precum rosul, violetul sau verdele.

Putem adapta aranjamentul mesei și în funcţie de anotimpul în care ne aflăm. Astfel, primăvara tonurile proaspete – verde, portocaliu, violet, roz și turcoaz – au un efect benefic asupra oaspeţilor și înveselesc atmosfera. Vara se poartă carourile și modelele florale în

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Exotic și sofisticat, imprimeul din piele de șarpe a făcut furori pe podiumurile internaționale de modă. Este un detaliu de efect care definește, în mod sigur, o ținută cu atitudine.

L-am admirat în prezentările Lanvin, Roberto Cavalli, Giambatista Valli, dar și în ținutele vedetelor care sunt în pas cu moda.

Deși este un imprimeu îndrăzneț, potrivit unei vestimentații de ocazie, se adaptează ușor și în

timpul zilei. Se completează cu accesorii simple și alte piese vestimentare într-o singură culoare.

Cum se poartă?

La prima vedere pare pretențios, dar asortat potrivit poate construi o vestimentație casual, ușor de purtat în timpul zilei. Din când în când este bine să ieși din banal. Snake print este un detaliu extravagant suficient într-o ținută. Alege un singur articol vestimentar cu imprimeu din piele de șarpe și alătură ținutei tale alte piese vestimentare simple. Poate fi o fustă, un top, o pereche de pantaloni sau chiar o rochie.

În timpul zilei, o pereche de pantaloni scurți cu snake print ar fi o alegere perfectă pentru o zi călduroasă. Asortează-i cu o pereche de balerini clasici și un top pastel. Culorile deschise sau chiar albul diafan evidențiază cel mai bine acest imprimeu. În materie de accesorii limitează-te doar la o pereche de ochelari de soare și, eventual, un ceas masculin.

Seara, la o ținută de club păstrează aceiași pantaloni scurți, dar poartă-i cu o pereche de sandale înalte. Alege o bluză care urmărește linia corpului și accesorizează o pereche de cercei lungi.

Dacă ai fost invitată la o petrecere mai sofisticată, înlocuiește pantalonii scurți cu unii lungi, drepți. În materie de încălțăminte alege o pereche de pantofi stiletto nude sau negri.

Unica.ro

PLANTELE AGĂŢĂTOARE Secretul unei grădini pline de viaţă Indiferent de anotimp, plantele agătătoare sunt cele care reușesc să dea viaţă unei grădini, să creeze impresia de spaţiu și pe un teren mic și să acopere eventualele imperfecţiuni arhitecturale. În același timp, plantele agăţătoare aduc viaţă în curtea ta, împodobind gardurile, pergolele și pereţii, fiind, în același timp, o sursă bună de umbră și răcoare în zilele toride de vară.

Printre cele mai cunoscute plante agăţătoare este Clematis, care ajunge până la o înălţime de 10 metri. Planta are multe culori și dimensiuni și înflorește la sfârșitul primăverii și toamna, până la caderea primului îngheţ. Aceste flori vor aduce o

Ce trebuie să eviţi Argintiul, auriul sau orice altă culoare metalizată care nu ar arată bine alături de snake print. În aceeași categorie se încadrează și paietele sau alte detalii precum volanele ori drapajele, care nu se potrivesc în această combinație. Mizează pe simplitate când alegi imprimeul din piele de șarpe.

Kudika.ro

simfonie în curtea ta, întrucât paleta sa cromatică cuprinde purpuriu, roz sau alb. Trandafirii sunt alte plante căţărătoare aflate la mare căutare, aceste flori având o viaţă lungă și un parfum care persistă o perioadă îndelungată. Trandafirii se udă o dată pe săptămână și trebuie să fie plantaţi într-o zonă cu sol umed, dar care permite scurgerea excesului de apă. Partea bună este aceea că trandafirii nu au nevoie de mai mult de 6 ore de lumină pe zi, așa că pot fi plantaţi și în zone umbroase. Mâna Maicii Domnului este, de departe, cea mai cunoscută și mai parfumată plantă căţărătoare. Ea crește atât în zonele umbrite, cât și în cele expuse luminii directe. Florile sale pot fi albe sau galbene.

Casamea.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

25

Luni IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.00 Fotbal. Euro 2012. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Film-copiilor.

“BROSCUȚA ȘI BALENA”. 11.05 Reporterul de gardă. 11.30 Documentar. “Artă și mit”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Revizorul”. Spectacol al Teatrului Național “Mihai Eminescu”. 16.40 Cinemateca universală. 17.40, 22.20 Picături de “Dor”. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 In memoriam. Maria Bieșu. 22.50, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 0.40 Respiro. 1.00 TVMi. 2.15 Din fondul TV Moldova-1. “Stelele Luceafărului”. 3.00 “Cântă neamule cu noi...”.

Spectacol muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vânătoarea de șoareci (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4266 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.12, an 5 00:00 Film: Mărturie mortală 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

26

Marţi IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.40 Documentar.

“Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”. 7.55 “Dorule, dor”. Spectacol muzical. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar.

“Drumeții”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Picături de “Dor”. Maria Bieșu.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Formația “Alex Calancea Band”. Recital. 22.50, 0.10 Film. “ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006).

Episodul 2. 0.40 Documentar. “Artă și mit”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 In memoriam. Maria Bieșu. 2.45 Descoperă Moldova. 3.00 “Cântă neamule cu noi...”. Spectacol muzical. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (ultimul episod) (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Schimbare de roluri 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.5,6 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4267 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Mort sau viu 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.13, an 5 00:15 Film: Mort sau viu (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Film: Schimbare de roluri (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ирина Пегова, Роман Мадянов, Светлана Немоляева в многосерийном фильме “Зоя” 23:20 “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:50 “Познер” 01:40 Ночные новости 01:55 Фильм “Прощай, шпана замоскворецкая...”

03:35 “Prima Oră” (R) 05:25 “Primele știri” (rom) (R)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!”

20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ирина Пегова, Роман Мадянов, Светлана Немоляева в многосерийном фильме “Зоя” 23:20 “Среда обитания”. “О вкусной нездоровой пище” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:10 “Гражданин Гордон” 02:05 Дневник 34-го Московского международного кинофестиваля 02:15 Александр Абдулов в детективе “Черная вуаль” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.35 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004).

4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Prim plan.

12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.35 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:09 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:35 1929 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LA MAGIE DU HANDISPORT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 CENTRAL NUIT 20:23 CENTRAL NUIT 21:10 FLASH INFO 21:15 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:13 COUSINADES - CROM 23:40 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 JUSTIN DE MARSEILLE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE !

4:30 T’ES PAS LA SEULE !

22 IUNIE 2012

Programe TV

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:06 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 TARAP, D’UN MONDE À L’AUTRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 15:52 CENTRAL NUIT 16:45 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 CAMPING 2 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 J’AI PEUR D’OUBLIER 23:30 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:46 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 T’ES PAS LA SEULE ! 4:30 T’ES PAS LA SEULE !

27

Miercuri IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea.

6.40 Film. “PIȚIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 7.55 “Dorule, dor”. Spectacol muzical. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.00 In memoriam. Sergiu Cuciuc. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Film.

“ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 2.

15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii.

16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 17.45, 0.45 Respiro. Program muzical.

18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.20 Fotbal. Euro 2012. Semifinală. 0.15 Moldovenii de pretutindeni. 1.00 TVMi. 1.15 Descoperă Moldova. 1.30 Dor. Program muzical. 2.15 Portrete în timp. 2.45 “Păstrați iubirea”. Spectacol muzical.

5.15 Music Mania. 5.25 Film de scurt metraj.

“VECINII”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial.

Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (primul episod) (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.7,8 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4268 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Desperado 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.14, an 5 00:00 Film: Desperado (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Lois și Clark, ep.7 anul III (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Lois și Clark, ep.8 anul III (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!”

20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ирина Пегова, Роман Мадянов, Светлана Немоляева в многосерийном фильме “Зоя” 23:20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:10 “В контексте” 01:55 Евгений Леонов в фильме “Слезы капали” 03:20 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R)

28

Joi IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Fotbal. Euro 2012. Semifinală. 8.15 Respiro. Program muzical. 8.25 Svitanok. 9.00, 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Documentar. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.35 “Păcală”. Spectacol al Teatrului “Țăndărică” (București). 14.40 Film. “SUFLETE ÎN CEAȚĂ” (Franța). 16.10 Erudit-cafe. 17.55 Respiro.

Program muzical. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”.

21.20 Fotbal. Euro 2012. Semifinală. 0.15, 5.30 Reporterul de gardă. 0.40 Recital. “Transbalcanica”. 1.00 TVMi. 1.10 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.15 Portrete în timp. 2.45 “Păstrați iubirea”. Spectacol muzical. 5.15 Retro TV. 07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Tâlharul nopţii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep 4269 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Al naibii tratament! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.15, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Al naibii tratament! (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Happy Hour (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Crimele din Midsomer - Tâlharul nopţii (r) 06:00 Vis de femeie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:20 Премьера. Ирина Пегова, Роман Мадянов, Светлана Немоляева в многосерийном фильме “Зоя” 23:25 “Мясоеды против травоядных” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 Ночные новости 00:55 “Владимир Гостюхин. Территория моей любви” 01:50 Дневник 34-го Московского международного кинофестиваля 02:00 Ольга Красько в лирической комедии “Маша и море” 03:30 “Prima Oră” (R) 05:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Distractis Show. 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.35 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional.

11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.35 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PETITS DÉBALLAGES ENTRE AMIS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ACCUSÉE, LEVEZVOUS ! 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 NI PLUS NI MOI 20:21 NI PLUS NI MOI 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:45 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CENTRAL NUIT 1:46 CENTRAL NUIT 2:37 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:27 T’ES PAS LA SEULE !

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 APPLE, LA TYRANNIE DU COOL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NI PLUS NI MOI 15:49 NI PLUS NI MOI 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 J’AI PEUR D’OUBLIER 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LIGNES DE FRONT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 PENKOVSKY, ESPION POUR LA PAIX 2:48 LE DÉBAT RTS 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 T’ES PAS LA SEULE ! 4:29 T’ES PAS LA SEULE !

29

Vineri IUNIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Fotbal.

Euro 2012. 8.10 Cuvintele Credinței. 9.00, 17.00, 22.00, 2.10 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 “Fata babei și fata moșneagului”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”.

13.35 Film-copiilor. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLERI” (Danemarca, 2006).

Episodul 1. 15.00 Videoteca copiilor. 15.20 Moldovenii de pretutindeni. 15.50 Film de scurt metraj. “CINE ARVONEȘTE, ACELA PLĂTEȘTE” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 16.30 Gheorghe Tudor. Program muzical. 17.40 Cinemateca universală. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009).

22.20 Fii tânăr! 23.05 “Târfa de marți”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”.

1.00 TVMi. 1.15 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 1.30 ARTelier. 2.15 Program muzical. 2.50 Știință și inovare. 3.20 La obiect.

3.30 Portrete în timp. 5.15 Music Mania. 5.25 Vector European.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale.

Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? x Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer - Secretul din grădină 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Grădina secretă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4270 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Amurg 23:00 Film: Monstrul 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Film: Amurg (r) 04:15 Serial: Crimele din Midsomer - Secretul din grădină (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45“Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25“Фазенда”14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Tarziu” 23:15 “Primele știri” (rus) 23:30 Премьера. “Фабрика звезд. Россия - Украина” 01:05 “Вечерний Ургант” 01:30 Закрытый показ. Премьера. Вэл Килмер в фильме Фрэнсиса Форда Копполы “Между” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.40 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 12.05, 17.20, 18.00, 5.15 Serial.

13.10, 20.30, 0.25 Serial. “FANTOMA ELENEI”.

14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.10 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 J’AI PEUR D’OUBLIER 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CENTRAL NUIT 22:50 CENTRAL NUIT 23:41 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA PASSION SELON DIDIER 2:29 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 T’ES PAS LA SEULE ! 4:27 T’ES PAS LA SEULE !

30

Sâmbătă IUNIE

1

11

Duminică IULIE

6.00, 21.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “25 de zile în Europa”. 6.40 Vedete la bis. 7.45 Film-copiilor.

“COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLERI” (Danemarca, 2006). Episodul 1. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00 “Un abecedary bizar”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 13.00 Formația “Alex Calancea Band”.

Recital. 13.30 Legendele muzicii. 13.40 Filmcopiilor. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLERI” (Danemarca, 2006). Episodul 2. 15.00 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 In-Grid. Recital.

17.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.15 O seară în familie. 21.25, 2.15 Omul de lângă... 22.20, 2.45 O seară de clarinet cu Veaceslav Cernavca. 23.30, 0.10 Film. “SUFLETE ÎN CEAȚĂ” (Franța). 1.00 TVMi. 1.10 “Zdob și Zdub”. Recital. 1.30 Focus.

Magazin TV. 5.15 Baștina. Magazin agricol.

6.00, 21.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Cinemateca universală. 8.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 9.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență.

11.30, 4.15 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. 13.35, 5.00 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Gheorghe Tudor. Program muzical. 15.10 Film-copiilor. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLERI” (Danemarca, 2006). Episodul 2. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 0.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis.

21.20 Fotbal. Euro 2012. Finală. 0.10, 3.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 4.35 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv x Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Bascheţii fermecaţi 2 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Scăpaţi-mă de mama! 17:00 Film: Șoimul de argint 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Soacra mea e o scorpie 22:45 Film: Distorsionarea 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Soacra mea e o scorpie (r) 02:45 Film: Distorsionarea (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Александр Зацепин. В о гн е д ы ш а щ е й л а в е любви...” 07:05 Светлана Рябова в фильме “Право на Надежду” 08:50 “Играй, гармонь любимая!” 09:30 “Смешарики. ПИН-код” 09:40 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Гоша Куценко. Игра в правду” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Туристы и аферисты” 13:10 Премьера. Поединки. “Исключение из правил” 15:00 Петр Вельяминов, Нина Русланова, Владимир Самойлов, Борис Новиков, Иван Рыжов, Галина Польских в многосерийном фильме “Тени исчезают в полдень” 17:25 Премьера. “Зачем мы играем в футбол?” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 Премьера. “Развод. Я тебе ничего не отдам...” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Жестокие игры. Новый сезон 23:30 Премьера. Шарлотта Генсбур, Кифер Сазерленд, Шарлотта Рэмплинг в фильме Ларса Фон Триера “Меланхолия” 01:40 Дневник 34-го Московского международного кинофестиваля 01:50 Пенелопа Крус, Бен Кингсли в фильме “Элегия” 03:30 “DA sau NU” (R) 04:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:55 “Жди меня” 7.00, 13.20 Bebe magia. 7.40 Televiziunea copiilor. 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter.

Buletin informațional. 0.00 Distractis Show.

0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment.

1.45 O dată’n viață. 2.40 Universul Celibidache.

4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:39 LES P’TITS DIABLES 10:51 LES P’TITS DIABLES 11:00 FLASH INFO 11:09 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 13:58 MAGAZINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 16:00 FICTION 16:24 FICTION 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 DOCUMENTAIRE 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 T’ES PAS LA SEULE ! 4:26 T’ES PAS LA SEULE !

06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se intampla, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Șoimul de argint (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Aproape eroi 16:00 Film: Vacanţă în Las Vegas 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Anna și regele 23:45 Film: Băi, care mi-ai șutit mașina? 01:30 ApropoTv (r) 02:15 Film: Anna și regele (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Олег Митяев. Фантазии завтрашнего дня” 07:05 Ирина Муравьева, Станислав Любшин в фильме “Большой капкан, или Соло для кошки при полной луне” 08:35 “Армейский магазин”09:05“Смешарики. ПИН-код” 09:15 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 “Александр Домогаров. Исповедь одинокого мужчины” 14:10 Георгий Вицин в комедии “Женитьба Бальзаминова” 15:45 Светлана Рябова в фильме “Право на Надежду” 17:30 Премьера документального фильма “Люди Х” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-ана литическ а я программа 22:45 “Минута славы. Мечты сбываются!” 00:45 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 02:25 Церемония закрытия 34-го Московского международного кинофестиваля 03:10 Джеффри Раш, Кейт Уинслет в фильме “Перо маркиза де Сада” 05:10 “Sinteza săptămânii” (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 17.10, 20.30 Serial. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show.

23.55, 3.00 Teleenciclopedia. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:56 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:32 TACTIK 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:31 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:05 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:57 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:57 FLASH INFO 21:00 TENDANCE A 21:27 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LÉGITIME VIOLENCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LIGNES DE FRONT 2:38 DOCUMENTAIRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

CMYK

12

22 IUNIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

GENERAŢIA 2002

Ion PELIN: „Îmi asum riscuri şi insist să reuşesc” Ion Pelin este un tânăr muncitor și cu inițiativă.

Zi de zi este alături de creștin-democrați. Și asta pentru că el consideră că aici este mediul favorabil dezvoltării sale ca Om. Fără regrete și lamentări, exponentul Noii Generații merge ferm și cu hotărâre înainte. Nu în zadar este pasionat de sport, în special de artele marțiale. Tânărul chiar încearcă să adopte poziția de luptător activ pe scena vieții.

Am fost interesată să aflu de la Ion cum se împacă sportul și politica în Republica Moldova și cum reușește el să facă altceva decât fac semenii lui.

- Ion, ai o activitate destul de intensă la PPCD și Noua Generaţie. Reușești să faci faţă tuturor responsabilităţilor?

- Sunt încă tânăr. Nu mă plâng.

Am energie și dorință de a-mi ajuta prietenii, de a fi solidar cu cei din jur. Fac parte dintr-o echipă cu oameni de valoare. Asta este foarte important pentru mine. Așa că nu am dreptul să lenevesc. Mă simt, practic, „obligat” să perseverez și să cresc intelectual. Responsabilități am. Și reușesc, zic eu, să le fac față.

Atunci când ești dedicat unor activități, vrei ca totul să iasă bine. Pentru asta este necesară munca. Eu asta și fac – nimic mai mult.

- Presupun că ai deja multă experiență în ceea ce privește munca de partid. De când timp activezi la PPCD? - Sunt deja cinci ani de când vin aproape zilnic la sediul de pe Iorga, 5, însă oficial am devenit membru de partid în toamna anului 2009 în cadrul Conferinţei Naționale a Noii Generaţii. În acest timp am învăţat o sumedenie de lucruri interesante pe care nu oriunde și nu de la oricine le poți învăța. Sunt mândru de calitatea mea de membru.

- Care au fost circumstanţele care te-au adus lângă echipa creștin-democrată?

- Îmi amintesc foarte bine momentele respective. Profesorul meu de limbă și literatură română de la liceu, dl Nicolae Grițco, mi-a propus să tatonez terenul politicii moldovenești, el fiind membru al PPCD. Probabil, dumnealui a văzut că îmi apăr cu consecvență opiniile și că am o fire mai dezghețată. A considerat

oportun ca să mă orienteze spre Noua Generație și PPCD. Eu nu am stat foarte mult pe gânduri și am acceptat provocarea. Azi, îi sunt recunoscător dlui Grițco, chiar dacă domnia sa a părăsit, între timp, formațiunea. Paradoxal, nu? Eu știu cu siguranță că voi rămâne aici. Nu mă voi lăsa provocat și amăgit de funcții și de bani. Nu acesta este scopul meu în viață. Există atâtea lucruri frumoase ca prietenia, omenia, respectul reciproc. Nu banii fac omul. Nu voi accepta niciodată „ofertele” și „pomenile”. Nu-s pentru mine.

- Din ceea ce ai spus mai sus am înțeles că îți dedici timpul activităţilor de partid. Administrezi sediul central, nu?

Ești omul-tehnic. În ce constă mai exact munca ta?

- Da, așa este. Însă pot spune că nu-mi pare rău că dedic timp unor activități pe care unii le-ar putea considera neimportante.

Dimpotrivă, înțeleg că nu irosesc timpul în van, așa cum o fac mulţi alţi tineri de vârsta mea. Să administrezi un sediu nu e deloc ușor. Îmi încep activitatea la ora 8:00 și până seara târziu sunt înconjurat de-o mulţime de cereri, facturi, demersuri, contracte. Pe lângă acestea nu uit nici de activitățile Noii Generații.

- Ce studii faci?

- Sunt student la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport din Moldova, specialitatea Antrenor-manager. Îmi place ceea ce fac. Vreau să capăt abilitățile necesare pentru a profesa în acest domeniu.

- Care sunt sporturile tale preferate?

- Ar fi incorect dacă aș încerca să le categorisesc în sporturi preferate și mai puţin preferate, deoarece fiecare domeniu solicită efort și disciplină. Totuși, prefer artele marţiale. După mine, acest tip de sport te poate ajuta să îți îmbunătățești condiţia fizică și să eviți eventualele probleme de sănătate. Artele marțiale înseamnă disciplină, autocontrol, întărirea organismului, antrenarea și dezvoltarea trupului și a minții.

Eu țin la starea mea fizică. O consider foarte importantă pentru activitatea mea ulterioară.

- Presupun că ai vreun sportiv care te inspiră și te motivează. Cine este el?

- O să vă pară poate banal, însă nu am un sportiv preferat, nu idolatrizez pe nimeni. Niciodată nu am tins să fiu ca cineva, mereu am fost eu însumi. Este necesar să ne automotivăm că putem fi buni, că putem avea performanțe. Pentru asta este nevoie de multă muncă, de încredere în propriile forţe și de disciplină.

- Spuneai că vrei să muncești în domeniul acesta. Crezi că sportul este de perspectivă în condiţiile actuale pe care le oferă Republica Moldova?

- Ca și oricare tânăr specialist doresc ca activitatea mea să ţină de domeniul în care îmi fac studiile. Însă, de cele mai multe ori, se întâmplă altfel decât am dori noi. Ceea ce ține de perspective vreau să spun că depinde de fiecare dintre noi cum ne impunem.

- Cum crezi, care sunt șansele de dezvoltare a sportului moldovenesc?

- Republica Moldova mai are șanse să reanimeze sportul, asta e sigur. Însă nu știu câtă dorință au autoritățile și ministerul de resort de a investi bani în sportivii talentați. Avem sportivi buni, dar ei trebuie susținuți în permanență. Instabilitatea politică i-a lăsat pe aceștia fără resurse financiare necesare pentru a

Nu condiţiile îl creează pe om, ci omul își creează condițiile.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

se pregăti și a participa la diverse olimpiade. Ei achită din propriul lor buzunar sume mari pentru a participa la competiții sportive. Îmi vine greu să recunosc, dar o bună parte dintre sportivii de performanţă sunt atrași de ofertele altor state și renunţă să mai reprezinte Republica Moldova la competiţiile internaţionale în favoarea statelor respective.

Exemple elocvente în acest sens sunt canoistul Victor Mihalache și luptătorul Anatol Guidea. Primul a concurat pentru România, iar al doilea pentru Bulgaria.

viață sănătos. Nu se exclud nici „blaturile” pe care le întâlnim în stânga și în dreapta.

- Au existat persoane care ţi-au influenţat alegerile în viaţă?

- După cum vă spuneam mai sus sunt o persoană care-și asumă riscurile și deciziile. Este însă o persoană de ale cărei sfaturi nu pot să nu ţin cont – mama. Ea mereu m-a susţinut în ceea ce fac. Pentru asta îi sunt profund recunoscător. Mă închin până la pământ în faţa Ei și mă rog Domnului să o ocrotească și să o ţină sănătoasă.

- Ai fost foarte activ atunci când s-au iscat unele probleme cu proiectul numit „Parlamentul tinerilor”. Știu că ați constituit chiar și un grup de inițiativă pentru a demasca ilegalitățile care se produceau acolo. Despre ce este vorba?

- Eu consider că chestia asta cu Parlamentul tinerilor este cea mai neplăcută experienţă pe care am avut-o vreodată. Prefer să nu vorbesc despre acesta.

Da, au fost jocuri după culise .

După ce am aflat de existența acestora, în foarte scurt timp, am format, împreună cu câțiva colegi, un grup de iniţiativă. Am avut și câteva reușite. Pot să zic că este un proiect dubios. Atât, deocamdată.

- Observăm un absenteism accentuat al tinerilor în viața politică. Cum i-ai motiva să se implice mai activ?

- Este necesar ca tinerii să simtă această motivaţie. Aceasta trebuie să vină din interiorul fiecăruia. Republica Moldova are nevoie de tineri în politică.

Lor le aparţine viitorul acestei ţări. Până nu va exista această cultură politică nu vom putea face nimic.

- Sunt curioasă să aflu care este, în viziunea ta, legătura dintre sport și politică?

- Politica este un sport antrenant. Mai ales, în Republica Moldova, unde a fost bătut recordul la capitolul alegeri anticipate.

Sportul, ca și politica, se bazează pe competiție, chiar pe rivalitate. Să deții întâietatea este important în ambele domenii.

De asemenea, se cunoaște din istorie că foarte multe competiții se fac doar cu scopuri politice. Și, încă ceva. Se știe, de exemplu, că rata de participare la vot este mai mare acolo unde cetățenii sunt mai activi și duc un mod de

CUM POŢI SFIDA CRIZA FINANCIARĂ ŞI ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

În câţiva ani, fiecare persoană va putea zbura pe Lună Dacă va avea 100 de mln de lire sterline să plătească biletul

- Care a fost cel mai riscant lucru pe care l-ai făcut. În general, ești omul riscurilor?

- Bună întrebare. Da, îmi asum riscuri și insist să reușesc. O aventură de-a mea mai riscantă, acum și amuzantă, a fost în copilărie, când am urcat pe un pilon de înaltă tensiune. Mă rog, căutam senzații tari. În general, consider că dacă nu-ți asumi riscuri, trăiești degeaba.

- Cum îţi petreci timpul liber?

Ce activităţi preferate ai?

- Îmi place să fiu printre oamenii apropiați mie. Cei doi nepoței ai mei sunt o adevărată comoară.

Primesc o plăcere deosebită atunci când stau ore întregi cu ei. Îmi amintesc de clipele fericite ale copilăriei.

- Vara asta planifici ceva interesant?

- Nu-mi pot planifica, deocamdată, nimic, deoarece am de făcut alte lucruri mai importante decât odihna. Dar sper că îmi voi face un pic de timp liber mai spre sfârșitul verii.

- Mulţumim mult. Succese mari.

- Mulțumesc. Doamne ajută!

O vară cât mai frumoasă.

Lucia CUJBĂ, FLUX

O firmă privată, stabilită într-un “paradis fiscal” de pe teritoriul britanic, promite excursii turistice pe Lună peste numai câţiva ani. Voiajele spaţiale ar urma să înceapă din 2015 și vor dura între șase și opt luni.

Trei turiști înghesuiţi într-o capsulă vor fi trimiși pe o staţie orbitală și de acolo pe Lună. E drept, preţul va fi departe de cel al zborurilor low cost: 100 de milioane de lire sterline de persoană.

Rachetele și capsulele spaţiale nu vor fi noi, ci vor fi cumpărate la mâna a doua din Rusia. Sediul firmei se află pe insula britanică Man, unde taxele sunt mai reduse.

Cursuri particulare de tobe

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

22-29 iunie Berbec

Acum se simte mai puţin agitaţia de zilele trecute. Dacă vrei liniște, ar fi bine să ţi-o oferi singur.

Să vorbești mai puţin și să asculţi mai mult.

Taur

IN MEMORIAM

A murit Anatol Ciocanu Poetul, prozatorul, publicistul, traducătorul Anatol Ciocanu a încetat din viaţă la vârsta de 72 de ani, pe data de 19 iunie, anunţă serviciul de presă al Uniunii Scriitorilor. Cauza morţii nu se cunoaște, deocamdată, scriitorul decedând subit în timp ce se afla în sanatoriul din Călărași.

Poetul a obţinut Premiul de Excelenţă pentru cartea “Eu, pelegrinul” la Gala Premiilor pentru anul literar 2011, desfășurată la 15 iunie curent. Premiul este printre cele mai valoroase și a fost oferit de Consiliul Uniunii Scriitorilor. A colaborat cu mai multe publicaţii și a fost cercetător știinţific la Muzeul Literaturii Române “Mihail Kogălniceanu” în ultimele decenii.

Corpul neînsufleţit al poetului a fost depus, pe 21 iunie, la Casa scriitorilor. El a fost înmormântat la Cimitirul Ortodox Central din Chișinău.

Laureat al Premiului Naţional al R.Moldova, Anatol Ciocanu s-a născut pe data de 3 iunie 1940, în comuna Mălăiești, Bălţi. A fost redactor la cotidianul „Moldova Socialistă” și la revista „Moldova” (1966-1990), corespondent special al revistei ”Glasul Naţiunii” la București (1990-2000). A debutat cu placheta de versuri „Sărutul Soarelui” (1965). A semnat numeroase cărţi de poezie și publicistică: „An neobișnuit” (1967), „Firul Ariadnei” (1970), „Cântece de-acasă” (1971), „Sonetele câmpiei” (1975), „Poemele durerii” (2000). „Cântecele mântuirii” (2001). Ultimul său volum de poezii, „Ora Sărutului”, a fost editat în 2010. „Cărţile sale atestă un poet al graiului și al pământului basarabean, cu un deosebit cult al satului și al strămoșilor. Dominanta versurilor sale este puritatea și euforia sentimentelor, exuberanţa romantic-juvenilă, tonalitatea baladescă”, se spune în comunicatul Uniunii Scriitorilor.

De asemenea, Anatol Ciocanu s-a afirmat ca un traducător de mare virtuozitate, fiind semnatarul unor traduceri din A.Pușkin, M.Lermontov, A.Tvardovski, B.Ahmadulina, G. Ungaretti ș.a. El este Laureat al Premiului Naţional (2002), laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova (2007, 2012). Ordinul „Gloria Muncii” (2009), Medalia „Mihai Eminescu”.

SE MAI CAUTĂ O MARIE...

Concurs al interpreţilor lirici în numele Mariei Bieşu În perioada 2–15 septembrie va avea loc Concursul Internaţional al Interpreţilor de Operă “Maria BIEȘU”, în incinta Filarmonicii Naţionale “Serghei Lunchevici”. Iar înscrierile se fac până la 10 august, potrivit serviciului de presă al Ministerului Culturii. Câștigătorul competiţiei va lua Marele Premiu, în valoare de 15 mii de euro.

Astfel, la concurs se admit artiști lirici din toate categoriile, studenţi ai instituţiilor de învăţământ artistic, alte tinere talente cu pregătire specializată din Republica Moldova și de peste hotare, cu vârsta până la 35 de ani la momentul demarării concursului. Competiţia urmărește punerea în valoare și lansarea celor mai reprezentative talente lirice în genul spectacolului de operă, evidenţiate prin calităţi de excepţie ale vocii, virtuozităţi interpretative și cunoaștere a stilurilor.

O perioadă a împăcărilor cu toată lumea. Cuvintele nu îţi sunt prietene azi, dar poţi încerca să îndulcești puţin tonul și să eviţi vorba apăsată.

Gemeni Cei de la care așteptai ajutor sunt atât de contradictorii, încât nu mai știi ce să crezi. Se instalează o răceală suspectă în relaţiile cu prietenii.

Rac

Preselecţia concurenţilor va avea loc între 12 și 15 august. Etapa I, eliminatorie, se va desfășura între 12 și 13 septembrie. Finala concursului va avea loc la 14 septembrie.

Câștigătorul Concursului “Maria Bieșu” va primi Marele Premiu, în valoare de 15 mii de euro. Premiul I este de 10 mii de euro, premiul II - 7 mii de euro, în timp ce premiul III valorează 5 mii de euro.

Totodată, vor fi acordate patru premii speciale a câte 500 de euro fiecare pentru cel mai tânăr și promiţător participant, pentru cea mai bună interpretare a ariei din opera italiană, premiul special al juriului și premiul simpatia publicului. Înscrierile se fac la secretariatul concursului, care funcţionează în cadrul Uniunii Muzicienilor din Moldova, or. Chișinău, pe adresa: str. Pușkin, 24, sau prin email: uniunea@mail.ru.

Ai impulsuri amestecate acum, nu poţi spune nici că te simţi bine, nici rău. Există pericolul de a permite gândurilor negre să devină convingeri.

ARTA CARE FACE TOŢI BANII

Scorpion

Leu Cel mai bine îţi stă tăcând în acea perioadă și într-un mediu cu cât mai puţine surse de conflict. Oamenii care te irită își exagerează latura negativă.

Fecioară Ai putea avea momente greu de gestionat acum, pentru că reţinerile cresc, la fel și temerile. Sunt posibile și unele pagube financiare.

Balanţă Ca să soluţionezi o situaţie incertă, trebuie să îţi calci pe inimă și poţi face acest lucru. Familia are un rol reglator de această dată.

“Etoile Bleue” de Joan Miro a fost vândut pentru un preţ record Tabloul “Peinture (Etoile Bleue)”, pictat în 1927 de Joan Miro, a fost vândut pentru 23,6 milioane de lire sterline (36,9 milioane de dolari) - un record de preţ pentru operele pictorului spaniol -, la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s, marţi, 19 iunie, la Londra. În total, casa Sotheby’s a obţinut 75 de milioane de lire sterline (117,7 milioane de dolari) la această licitaţie de artă modernă și impresionistă, depășind cu puţin estimarea minimă totală de 73 de milioane de lire sterline (114,8 milioane de dolari), informează Reuters.

“Peinture (Etoile Bleue)”, una dintre cele mai importante dintre picturile

CMYK

realizate de Miro, a doborât precedentul record de preţ pentru operele artistului spaniol, care era de 16,8 milioane de lire sterline (26,4 milioane de dolari).

La aceeași licitaţie, pictura “Homme Assis”, de Pablo Picasso, a fost vândută cu 6,2 milioane de lire sterline (9,7 milioane de dolari).

Sculptura “Mother and Child With Apple”, de Henry Moore, s-a vândut cu 3,7 milioane de lire sterline (5,8 milioane de dolari).

Licitaţiile de vară de la Londra vor continua miercuri seară, cu licitaţia de artă modernă și impresionistă ce va fi organizată de casa Christie’s.

Acum aspectele sunt destul de diferite: domeniul sentimental funcţionează excelent, dar negocierile legate de muncă îţi dau bătăi de cap.

Săgetător Simţi nevoia să te retragi într-un colţ al tău, să studiezi ceva care te atrage sau să asculţi muzică pentru suflet. Nu e liniște în jur, dar ţi-o asiguri tu.

Capricorn Atunci când ai în faţă pe cineva, oricine ar fi el, începi imediat să-l cercetezi. Iar intuiţia te ajută să te orientezi în privinţa lui chiar din acel moment.

Vărsător Este o perioadă complicată pentru cei care au niște afecţiuni sau dificultăţi cu colegii. E greu de aplicat o soluţie la aceste probleme acum.

Peşti Deși nu te caracterizează, ai putea fi rece în relaţiile cu cei dragi acum sau să te detașezi atât încât ei să se simtă îndepărtaţi brutal din viaţa ta.