Ziarul Flux, Ed. 27 (807) by Ziarul Flux

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 22 iulie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 22.07.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Pangratie Episcopul, Chiril Episcopul, Andrei și Prov

1 EURO..............................16.4134 1 Dolar american ............. 11.5803 1 Leu românesc ................ 3.8620 1 Rublă rusească ............... 0.4142 Timpul probabil:

Maxima zilei „Ce să facă legile unde domnește doar banul.”

22.07.2011

23.07.2011

Soare, 17 26 0C

Soare, 15 27 0C

Petroniu

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ACTUAL

PAGINA

Radu Buşilă: Nu există nici un temei de ordin juridic, politic sau moral pentru acordarea de drepturi suplimentare homosexualilor

PAGINA

IMPORTANT

Bătrâna Europă şi taurul moldav. Poveste fără de succes

6-7

PAGINA

ADMITEREA 2011

Admiterea 2011 la studii în România

Fondat în 1995 z Nr. 27 (807)

Redacţia FLUX

Săptămâna trecută, când Mihai Ghimpu a ameninţat că va spune pe a cui gură s-au dus cele 6 milioane de lei cu care a fost prejudiciat bugetul statului prin falsificarea Legii cazinourilor, am avut o bănuială că lucrurile se vor opri doar la ameninţări. Bănuiala ne-a fost strecurată chiar de președintele onorabil al PD, Dumitru Diacov, care a comentat, la scurt timp, ieșirea lui Ghimpu, afirmând că pe acesta îl ia deseori gura pe dinainte, dar apoi se liniștește și caută compromisuri. Pentru că, chiar și la vremuri de furtuni năprasnice și ape tulburi prin Alianţă, dezvăluirile tot trebuie să fie dozate și controlate. O fi știind Diacov mai bine ce obiceiuri are șeful liberalilor și cum poate fi înclinat acesta către compromisuri. Dar un lucru este cert – Ghimpu nu s-a liniștit.

SOCIAL

PAGINA

FLUX

Vă anunţăm că, în următoarele două săptămâni, ziarul FLUX nu va apărea, pe motiv că redacţia se va afla într-o scurtă perioadă de vacanţă. Această pauză în apariţia ziarului nu afectează, sub nici o formă, interesele cititorilor noștri, fiind în concordanţă cu prevederile contractuale privind abonarea la ziarul FLUX. Vă anunţăm că următoarea ediţie va apărea pe data de 12 august 2011.

Ghimpu recunoaşte că uneori este dus de valuri

Moscova renunţă deschis la Smirnov

Stimaţi cititori,

GPF

EDI|IA DE VINERI

Continuare în pag. 3

AIE cu Voronin, AIE cu comunişti! XXX

Adevărul despre Palanca din arhiva Europei Libere XXX

(citiţi pag. 2)

Dialog bisericesc ruso-român la Bucureşti Biroul de presă al Patriarhiei Române ne-a informat că în ziua de 19 iulie 2011, la Palatul Patriarhiei din București, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a primit în audienţă pe Înaltpreasfinţitul Mitropolit Ilarion Alfeev de Volokalamsk, președinte al Departamentului pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei. Mitropolit Ilarion Alfeev i-a transmis Preafericitului Părinte Patriarh Daniel un salut frăţesc și un mesaj de felicitare din partea Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, cu prilejul aniversării zilei de naștere a Patriarhului României (22 iulie). Patriarhul nostru a primit în dar, din partea oaspetelui rus, un engolpion și cartea acestuia, în traducere românească, „Lumea spirituală a Sfântului Isaac Sirul”. Aceeași sursă relatează că în prima parte a întrevederii, cei doi prelaţi au abordat diferite aspecte ale relaţiilor interortodoxe, o atenţie specială fiind acordată problemelor aflate pe ordinea de zi a Comisiei interortodoxe pregătitoare a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

În continuare, precizează Biroul de presă al Patriarhiei Române, au fost discutate teme de actualitate ale relaţiilor bilaterale dintre cele două Biserici Ortodoxe surori. În acest context, a fost evidenţiată necesitatea intensificării dialogului și cooperării dintre cele două Patriarhii prin schimburi de studenţi, proiecte culturale și organizarea unor conferinţe și colocvii privind lucrarea pastoral-misionară și socială a Bisericii în societatea contemporană secularizată. Totodată, un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Ruse aduce un șir de detalii suplimentare despre vizita mitropolitului Ilarion Alfeev la Palatul Patriarhal din București. Aflăm, bunăoară, că în cadrul discuţiei, care a durat două ore, reprezentanţii celor două Patriarhii au abordat și aspecte ale situaţiei bisericești din Republica Moldova. La încheierea vizitei, mitropolitul Ilarion Alfeev a făcut o declaraţie de presă, susţinând, între altele: „Nu am putut evita chestiunile complicate de pe agenda relaţiilor noastre bilaterale, în particular chestiunea care se referă la activitatea Mitropoliei Basarabiei. Am subliniat în discuţia cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel că această problemă nu a fost, din păcate, eliminată până în prezent de pe agenda noastră. Continuare în pag. 10

Dodon sugerează că va prelua şeﬁa PCRM cu sau fără voia lui Voronin XXX

(citiţi pag. 5)

Un nou altar al Mitropoliei Basarabiei, la Hagi Curda, Ismail La 16 iulie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a oficiat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, slujba de sfinţire și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la biserica „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Hagi Curda (Camâșovca), raionul Ismail, regiunea Odesa (preot paroh Anatol Cristea). După înconjurarea tradiţională a sfântului lăcaș cu sfintele moaște și așezarea lor în piciorul sfintei mese, ungerea pereţilor cu Sfântul Mir și stropirea lor cu agheasmă, soborul de preoţi al Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru, a oficiat prima Sfântă Liturghie. Continuare în pag. 9

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(citiţi pag. 3)

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

VOX POPULI

Odihna la mare, un lux pentru majoritatea moldovenilor

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1396 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

22 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Moscova renunţă deschis la Smirnov Transnistria trebuie să renunţe la independenţă și să-și schimbe conducerea. Declaraţia a fost făcută de către președintele comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat a Rusiei, Constantin Kosacev, citat de portalul 24h.md.

„Situaţia din Transnistria degradează, nu atât din cauza economiei, cât a demografiei. Populaţia părăsește regiunea, ea a obosit să mai trăiască în condiţii de incertitudine, nu există nici o investiţie serioasă. Perspectivele ca regiunea să devină un stat independent sunt foarte vagi, ea nu va fi recunoscută de comunitatea internaţională. Astfel, regiunea are nevoie de schimbări politice și strategice”, a menţionat Kosacev. Constantin Kosacev este unul dintre susţinătorii din umbră ai candidatului la funcţia de președinte al autoproclamatei rmn, Anatoli Kaminski. La rândul său, Kaminski, până de curând un adept al independenţei regiunii, în ultimele discursuri a recunoscut că nu vede nici o perspectivă pentru independenţa enclavei separatiste și că ar fi de acord cu includerea regiunii în componenţa Moldovei, cu statut special, mai menţionează sursa citată.

Moscova a transferat o sumă uriaşă pentru debarcarea autoproclamatului lider transnistrean De mai multă vreme sunt evidente mișcările Kremlinului pentru a-l înlocui pe liderul separatist transnistrean Igor Smirnov, precizează 24h.md. Mai nou, Moscova a alocat Transnistriei 300 de milioane de ruble (circa 7,5 milioane de euro) drept ajutor tehnic pentru susţinerea întreprinderilor mici și mijlocii. Banii nu vor ajunge însă la executivul transnistrean controlat de Igor Smirnov, ci la așa-zisul soviet suprem condus de favoritul Moscovei, Anatoli Kaminski, pentru a-l detrona pe Smirnov. „Banii vor ajunge zilele acestea pe adresa sovietului suprem”, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta, citată de karadeniz-press, președintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe din cadrul pretinsului legislativ de la Tiraspol, Dmitri Soin. Potrivit acestuia, acest ajutor este privit la Tiraspol drept dovada susţinerii Moscovei în alegerile prezidenţiale din toamnă a șefului parlamentului transnistrean, Anatoli Kaminski. „Faptul că acest proiect a trecut prin sovietul suprem și nu prin guvernul care este condus de Smirnov, a fost interpretat de transnistreni drept o formă de susţinere a lui Kaminski”, a explicat Soin, estimând că „acest lucru îi va aduce lui Kaminski un plus de alegători”. Soin mai spune că atenţia generală la Tiraspol este concentrată asupra acestui subiect, toţi așteptând să vadă cum vor evolua lucrurile. Se tem de ceea ce s-au temut mereu: că ajutorul va ajunge în altă parte. Sursa citată precizează că alocarea de fonduri vine după ce, în urmă cu două zile, cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev au avut o întâlnire la Hanovra, loc în care s-a discutat inclusiv dosarul transnistrean.

AIE cu Voronin, AIE cu comunişti! „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!” a fost o lozincă de bază a PLDM și a AIE în momentul accederii lor la guvernare. Pe durata celor doi ani de aflare la putere, două componente din trei ale coaliţiei de guvernământ, axându-se pe „principii și valori”, au purtat negocieri și consultări cu Vladimir Voronin și PCRM. Mai întâi Partidul Democrat al lui Marian Lupu a negociat separat cu PCRM posibilitatea unei coaliţii de guvernământ, după care a venit rândul Partidului Liberal Democrat al lui Vladimir Filat, care a purtat consultări separate cu Voronin și comuniștii, departe de ochii și urechile opiniei publice. Filat nu a ezitat să acuze PDM-ul de trădare a „principiilor și valorilor” AIE, după cum nici Lupu nu a ezitat să acuze PLDM-ul de același păcat. Aceste apropieri de PCRM au fost o dovadă de realism, de complicitate, de calcul politic meschin sau de simplă și banală aventură?

„Principii şi valori”… Alegerile locale de anul acesta au încâlcit și mai mult iţele politicii autohtone. Lipsa dorinţei sincere a coaliţiei de guvernământ de a configura administraţiile raionale în acord cu „principiile și valorile” sale și cu scorul acumulat de cele trei partide de guvernământ a dat peste cap situaţia de ansamblu. La prima vedere, absenţa consensului componentelor AIE pentru încheierea unui Acord politic privind constituirea de alianţe la nivelul II al administraţiei publice locale a lăsat evoluţia situaţiilor din raioane la voia întâmplării. Astfel, lucrurile au luat-o razna, iar votul pentru alegerea președinţilor de raioane ne oferă acum cel mai pestriţ tablou politic de la declararea independenţei noastre de stat încoace.

Ecuaţii politice locale O trecere în revistă e necesară. La ora închiderii ediţiei au fost disponibile date parţiale privind subiectul care ne interesează. Doar câteva sunt raioanele în care președintele a fost ales cu votul unei singure fracţiuni: 1. Basarabeasca (PCRM), 2. Dondușeni (PCRM), 3. Dubăsari (PCRM). Un caz particular reprezintă raionul Nisporeni, unde președintele a fost ales cu votul unei singure fracţiuni (PD), după ce aceasta a cooptat 2 consilieri PCRM și 1 consilier din partea „Alianţei verzi”. În majoritatea consiliilor raionale, președinţii au fost aleși ca urmare a

constituirii unor majorităţi politice foarte diferite de la caz la caz. Așa sau altminteri, din caleidoscopul politic local culoarea roșie nu lipsește complet. Numai în șapte raioane au fost constituite alianţe care îi exclud pe comuniști: 1. Călărași (PD + PL + PPCD), 2. Drochia (PLDM + PD + PL), 3. Leova (PLDM + PD), 4. Soroca (PLDM + PD + PL), 5. Șoldănești (PLDM + PDM + PPCD), 6. Telenești (PLDM + PD + PL), 7. Ungheni (PLDM + PD + PL). Să vedem care este situaţia coaliţiilor politice în celelalte raioane. Cu toate că cele trei partide componente ale coaliţiei de guvernământ au obţinut, la ultimul scrutin local, majoritatea absolută în 26 din cele 32 de raioane, totuși alianţele ad-hoc s-au configurat, în momentul alegerii președinţilor de raion, altfel decât ar fi dictat-o logica supravieţuirii AIE. Noile ecuaţii politice din teritoriu se prezintă astfel: 1. Anenii Noi (PCRM + PD), 2. Briceni (PCRM + PLDM), 3. Cahul (PCRM + PD + PPCD), 4. Căușeni (PCRM + PL + PD), 5. Criuleni (PCRM + PLDM), 6. Edineţ (PCRM + PLDM), 7. Fălești (PCRM + PD), 8. Florești (PCRM + PD), 9. Hâncești (PCRM + PLDM), 10. Ialoveni (PCRM + PL + PD), 11. Orhei (PCRM + PLDM + PL + PD + PSD), 12. Rezina (PCRM + PL + PD), 13. Sângerei (PCRM + PLDM), 14. Strășeni (PCRM + PLDM), 15. Ștefan Vodă (PCRM + PD), 16. Taraclia (PCRM + PLDM + PD + PSD). Ne-au lipsit informaţiile privind situaţia la acest capitol în raioanele Cantemir, Cimișlia, Glodeni și Ocniţa (unde președinţii urmau să fie aleși joi, 21 iulie). Potrivit datelor disponibile, din cei 28 de președinţi aleși până astăzi în cele 32 de raioane, 11 sunt membri ai PLDM, 10 – ai PCRM, 6 – ai PD și 1 – al PL.

Mariaj cu PCRM Virginitatea politică „anticomunistă” a PLDM, PL și PD este deja iremediabil pierdută. Rezultatele scrutinului local ar fi permis crearea majorităţilor AIE în 26 de raioane. Totuși, asemenea majorităţi au fost constituite doar la Drochia, Soroca și Ungheni. În rest, s-a mers pe alte formule politice. Mariajul cu PCRM al celor trei partide aflate la putere la nivel central va produce, evident, ca orice relaţie de acest gen, anumite efecte. Ele se vor resimţi în mod negreșit la nivelul administraţiei centrale și vor determina o oscilaţie riscantă a vectorului de politică externă. Vom urmări în timp evoluţiile politice la scara fiecăruia dintre aceste raioane, ca și efectele lor concrete pe alte paliere.

Comuniştii şi-au compensat pierderile Așa cum se vede, stindardul antico-

munismului de paradă nu mai flutură fălos pe catargul PLDM și al AIE ca la 7 aprilie 2009 sau după. Putem constata chiar că idilele locale ale unora dintre componentele AIE cu PCRM depășesc deja în intensitate dispreţul nedisimulat pe care aceste componente și-l arată reciproc, sub privirile satisfăcute ale comuniștilor. De fapt, comuniștii, care au pierdut alegerile în 26 de raioane, și-au compensat pierderea prin coalizarea cu PLDM, PL și PD în cele mai multe dintre consiliile raionale. O situaţie asemănătoare întâlnim și în consiliile majorităţii orașelor centre de raion, ca și într-un număr important de consilii ale satelor, orașelor și comunelor din ţară.

Tot răul spre bine? După ce fiecare partid din AIE a păcătuit politic, fie separat, fie în grup, cu PCRM la nivel raional, se pare că s-ar putea întrezări, înaintea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate, o soluţie pentru alegerea șefului statului și modificarea Constituţiei. Consiliile raionale sunt un fel de parlamente locale. Judecând după faptul că în tocmai 6 raioane (Briceni, Criuleni, Edineţ, Hâncești, Sângerei, Strășeni) funcţionează alianţe doar între PLDM și PCRM, partidele cu cele mai numeroase fracţiuni parlamentare, avem destule temeiuri să admitem că marele târg și înţelegeri politice se vor face anume între grupările lui Filat și Voronin. Pentru alegerea Președintelui de către Parlament sunt necesare 61 de voturi din 101. Din cele 101 de mandate de parlamentar 43 revin PCRM, iar 30 – PLDM. O majoritate ad-hoc de 73 de mandate (PLDM + PCRM), cu mult peste necesarul cerut de Constituţie, șeful statului ar putea fi lesne ales. Dacă Filat s-a aliat cu Voronin în atâtea „parlamente locale”, de ce nu s-ar alia și în Parlamentul de la Chișinău?

Între maﬁe şi comunism, Filat preferă comunismul Trebuie să mai luăm în calcul gâlcea-

va politică (gâlceavă, delicat vorbind, întrucât este vorba de o ditamai ciomăgeală!) dintre Filat, Lupu și Ghimpu. Ea prevestește clar o destrămare a alianţei de guvernământ și o aliere a lui Filat cu Voronin. Renunţând la sloganul „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!”, Filat, care gândește schematic ca mulţi dintre oamenii de afaceri intraţi în politică pentru a face mai mulţi bani, se va crampona de o altă gogorinţă lozincardă: „Moldova fără mafie, Moldova fără păpușar (Plahotniuc)!”. El a și declarat deja că „mafiotizarea este mai periculoasă decât comunizarea ţării”. Cu alte cuvinte, Plahotniuc, Lupu și Ghimpu sunt pentru Filat mai periculoși decât Voronin și Tkaciuk. Iar Lupu, Plahotniuc și Ghimpu nu-i vor putea imputa lui Filat nimic, de vreme ce și partidele lor s-au aliat cu PCRM în unele raioane, aruncând PLDM-ul în opoziţie. Cu certitudine, ideea șefului PLDM este să-i elimine de la putere pe actualii săi parteneri din AIE și să readucă PCRM-ul, într-o formulă sau alta, la masa guvernării, alături de el. Nu comentăm aici și acum această idee a premierului. Luăm doar act de

Instituţiile de drept adună „Kompromat” la comanda liderilor de partide Coaliţia de guvernământ, ajunsă în ceasul morţii, își mărturisește păcatele. Cu cât sunt mai mari interesele, cu atât mai profunde sunt disensiunile și dușmăniile nedisimulate, iar direct proporţional cu acestea crește și numărul dezvăluirilor despre matrapazlâcurile guvernanţilor. Dacă cineva și-a mai închipuit până acum că politicienii veniţi la putere pe valul evenimentelor din 7 aprilie, chiar au avut gând de schimbare și reformare, acum și-au luat de grijă. Generaţia politicienilor „proeuropeni” se deosebește de fosta gardă comunistă doar prin faptul că poartă papion în loc de cravată roșie, iar noii parveniţi mănâncă stridii și foie gras în localuri selecte, nu „șașlâc” și „uha” la cabana de pe malul iazului personal. În rest, aceeași rapacitate și dorinţă de căpătuire, aceeași sete de putere absolută, aceeași plăcere de a-și călca în picioare oponenţii și același dispreţ pentru oamenii de rând. Dezvăluirile care se fac acum, „sinceritatea” unor personaje învestite cu putere, se înscriu în cunoscutul deja scenariu de denigrare a „colegilor” cu care-și dispută interesele, aceștia erijându-se în singurii băieţi frumoși și deștepţi, cum ar zice Mihai Ghimpu. Iar noi ne lăsăm seduși și ne minunăm de francheţea acestora, în loc să ne crucim de perfidia și criza morală în care au ajuns politicienii.

O datorie achitată subtil Chiar dacă știm că instituţiile de drept sunt politizate, iar liderii partidelor de la guvernare trag sforile pe la SIS, MAI, Procuratura Generală, CCCEC și restul, imaginaţia noastră realizează cu greu dimensiunile acestui flagel. Iată de ce, atunci când directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Viorel Chetraru, vine la un post TV și recunoaște deschis că nu este independent și că depinde de actuala guvernare, de cei care l-au numit în funcţie, ești tentat să-i admiri curajul și să crezi că instituţia are posibilitate și capacitate de reformare. Dar îţi suprimi exclamaţia de încântare, pentru că te întrebi imediat, de ce vine directorul CCCEC tocmai acum cu dezvăluirile, când disensiunile în alianţă au atins cote maxime și dacă nu cumva aceste dezvăluiri fac parte și ele din sce-

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

nariul certurilor și învinuirilor reciproce, tocmai pentru faptul că respectivul director depinde de politicianul care l-a numit în funcţie.

Informaţii compromiţătoare, la dispoziţia şeﬁlor de partide În cadrul unei emisiuni la Publika TV, Viorel Chetraru a specificat, și îi dăm dreptate, că atunci când directorul este numit de către o formaţiune politică, vicedirectorii – de alte formaţiuni, nu poate fi vorba despre o eficienţă și obiectivitate totală a acestor persoane care reprezintă conducerea instituţiei. „La începutul mandatului meu, au fost situaţii când vicedirectorii numiţi în funcţii de diferite partide se întreceau între ei, care este mai influent și are posibilităţi mai mari de a influenţa situaţia într-o direcţie sau alta. Într-o formă subtilă, ei încercau să le întoarcă datoria celor care i-au delegat în aceste funcţii, prin îndeplinirea unor indicaţii venite de la partid sau prin acumularea și raportarea diferitor situaţii care ar putea face problematică activitatea viitoare a unor reprezentanţi ai elitei politice, datorită faptului că în instituţia pe care o reprezint se concentrează informaţii, de multe ori cu un caracter compromiţător, în privinţa diferitor persoane”, a declarat Chetraru. Traducem într-un limbaj și mai accesibil cele spuse de directorul Centrului Anticorupţie, poate vi se face frică și vă daţi seama în ce ţară trăim. Astfel, vicedirectorii „băgaţi în pâine” de Ghimpu, Filat sau Lupu, trebuie, în semn de recunoștinţă și mulţumire, să-și demonstreze obedienţa totală faţă de binefăcătorii lor. Pupatul mâinii nu este suficient. Ei își potrivesc propria agendă cu agenda șefilor lor de partid, se pronunţă pentru o decizie sau alta, în funcţie de interesul partidului care l-a delegat pe fiecare, nu al instituţiei pe care o reprezintă. Dar, ceea ce este extrem de grav, aceștia adună ca albinuţele, la indicaţia vreunui șef de partid cu înclinaţii maniacale, pagini de aur la dosarul unor personaje politice care au ajuns, din întâmplare, în dizgraţia unui potentat al zilei. Iar la timpul potrivit, într-o „viitoare activitate”, acest reprezentant al „elitei politice” va fi trăsnit de către Ghimpu, Filat, Lupu sau altcineva, cu respectivul dosar drept în moalele capului. Ar trebui să se autosesizeze Procuratura Generală după astfel de dezvăluiri? Probabil că da. Însă dacă-i va da indicaţii politicianul

Clientela partidelor, în afara suspiciunilor

Independenţă ori subordonare? Către sfârșitul acelei emisiuni, Viorel Chetraru a mai făcut o constatare demnă de tot interesul. Reforma a întârziat,

Unde dai şi unde crapă! Se adeverește încă o dată că politica internă moldovenească și geopolitica regională se intercondiţionează. Cu precizarea că factorul geopolitic este întotdeauna precumpănitor la noi și, în cazul unui joc riscant al actorilor politici autohtoni, ţara și-ar putea pierde complet suveranitatea și așa limitată, ajungând în definitiv un protectorat străin, fie rusesc, fie euroatlantic, fie ruso-euroatlantic. Vlad CUBREACOV, FLUX

Crăciunul şi Paştele au trecut, sinistraţii – rugaţi să mai aştepte Sinistraţii din satele Obileni, Cotul Morii și Nemţeni din raionul Hâncești, cărora autorităţile le promiseseră locuinţe noi până la Crăciunul 2010 și apoi la Paște, sunt rugaţi să mai aștepte. Până la sfârșitul lunii august, de această dată.

cu pachetul de control în instituţia respectivă, pentru că Viorel Chetraru ne-a asigurat că situaţia este similară în toate instituţiile statului.

Directorul CCCEC s-a mai plâns că s-a confruntat cu situaţii când angajaţii instituţiei, atunci când trebuiau să investigheze un caz, se interesau, în primul rând, de culoarea politică a individului, de faptul dacă nu face parte din clientela vreunui partid și dacă o investigaţie prea insistentă și „până la capăt” nu-i va afecta cariera ulterioară. „Lucrurile acestea sunt valabile în continuare, de aceea insist că depolitizarea acestor instituţii este prioritară. Aceste influenţe nu sunt făcute direct și nu la nivelul de director al instituţiei, ci se fac foarte subtil, prin încercări de a obţine informaţia de la colaboratori de nivel inferior”, a mai precizat Chetraru. Referindu-se la lipsa de independenţă a instituţiei, directorul CCCEC a precizat că pe parcursul ultimilor nouă ani, Centrul a trecut prin șase reforme monitorizate din exterior. „De fiecare dată, partenerii din afară ne spuneau că cel mai important lucru în cadrul acestor reforme este independenţa instituţiei”, a mai menţionat Chetraru. „Dar despre ce independenţă să vorbim, dacă eu sunt al cincilea director în doar nouă ani de zile? Vă imaginaţi ce înseamnă să schimbi de 5 ori directorul unei astfel de instituţii, într-o perioadă atât de scurtă. Automat, încep remanierile personalului, iar fiecare reformă este așteptată ca sfârșitul lumii. După ce am fost numit în funcţie, eu nu am făcut remanieri de cadre. Activez cu același personal, care activa pe timpul guvernării comuniste, cu mici excepţii. Noi sunt doar vicedirectorii care au fost numiţi pe principii politice. Pentru mine e important să implementez simţul de siguranţă pentru efectiv. Pe un ofiţer CCCEC nu ar trebui să-l intereseze ce partid este acum la guvernare”, a opinat Chetraru. Totodată, el a criticat Legislativul pentru faptul că tergiversează adoptarea unor proiecte de legi extrem de importante pentru reformarea Centrului Anticorupţie.

ea și mergem mai departe, pentru că timpul și electoratul o vor confirma sau invalida, iar Filat, care se pare că dă toate pe una, adică își asumă integral riscurile și consecinţele, va încasa un beneficiu politic de proporţii sau va plăti un preţ electoral foarte scump. În ambele cazuri este necesar să avem în vedere nu doar efectele politice, bune sau rele, la scară naţională, dar, mai ales, reacţiile și atitudinile care vor veni atât din partea Bruxellesului, cât și a Moscovei și Washingtonului.

a spus el, pentru că la moment există neînţelegeri legate de faptul cui îi va fi subordonat Centrul după reformare. „În programul de guvernare scrie că instituţia urmează să fie resubordonată Parlamentului. Acesta este momentul care a încetinit puţin procesul de reformă. Trebuie să stabilim un mecanism foarte eficient de asigurare a independenţei, care ţine de modul de numire a directorului și modul de destituire”, a precizat Chetraru. Tare near părea rău dacă doar de dragul acestei remarce de la urmă s-au făcut toată zarva și dezvăluirile. Pentru că avem impresia că este vorba de același joc al intereselor și conflictelor și de dorinţa unui partid de a controla și influenţa în deplină măsură instituţia. Amintim că Centrul Anticorupţie i-a revenit, în urma partajării în cadrul AIE, Partidului Democrat, iar Viorel Chetraru se află de doi ani în fruntea instituţiei. Recent, președintele interimar Marian Lupu l-a avansat pe acesta în gradul de general-maior.

Ar trebui să-l aplaudăm pe Chetraru? În contextul celor de mai sus, nu sunt sigură că are dreptate analistul Igor Boţan care zicea că Viorel Chetraru ar trebui aplaudat pentru respectivele dezvăluiri. Că noi intuiam că lucrurile se întâmplă cam așa, nici vorbă. Știm foarte bine că noua guvernare nu a deviat o iotă de la practicile defectuoase pe care le critica atunci când se afla în opoziţie (aceasta

nu se referă la Marian Lupu, care a fost și atunci la guvernare, într-o funcţie-cheie, fiind, deci, complice și parte a acestui sistem vicios), și pe care a promis să-l demonteze dacă va fi ajutată să acceadă la putere. Dar dacă Viorel Chetraru ne spune franc că vechiul sistem a rămas în picioare și instituţiile de drept, inclusiv cea pe care o conduce dânsul, funcţionează la comandă politică, pentru ce să-l aplaudăm? Pentru faptul că timp de doi ani nu a scos un cuvânt despre aceasta și a acceptat să activeze la comandă politică? Dar oare aceste dezvăluiri nu sunt tot o comandă politică, nu sunt parte a acelorași certuri și reglări de conturi, ca, de altfel, și dezvăluirile lui Ghimpu despre milioanele dispărute? Cu ce este mai bună Alianţa, dacă investigaţiile sunt iniţiate ori sistate tot în funcţie de apartenenţa la clientela politică a partidelor, dacă persoanelor publice li se adună dosare cu „kompromat” de către valeţii boșilor cu pretenţii de democraţi? Ba, cred că situaţia de acum este mai proastă decât pe timpul guvernării comuniste, pentru că atunci dosarele erau intentate sau îngropate la comanda unui singur partid, iar acum presiunile vin tocmai dinspre trei partide. În general însă, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, a dat impresia unui om competent, bine instruit, în contrast cu episodul cu datul la bot de acum mai bine de un an. Cu atât mai regretabil faptul că acceptă de atâta timp să facă jocul cuiva, indiferent de faptul al cui ar fi acest joc. Ioana FLOREA, FLUX

Promisiuni noi au răsunat ieri, 21 iulie, în timpul ședinţei Comisiei Naţionale pentru Lichidarea Urmărilor Inundaţiilor din 2010, prezidată de premierul Vladimir Filat, care s-a arătat nemulţumit de faptul că nu este respectat termenul de finalizare a caselor pentru sinistraţi. „Domnule Zolotcov, eu vreau să aud un termen real. Când vor fi finalizate toate locuinţele? Am avut termen până la Anul Nou, Crăciun, apoi Paște”, l-a întrebat, supărat, Filat pe viceministrul Construcţiilor, Anatol Zolotcov. După ce a zăbovit niţel cu răspunsul, viceministrul a spus că până la sfârșitul verii, locuinţele familiilor care au avut de suferit în urma inundaţiilor vor fi finisate. Ca să nu rămână doar cu promisiunea, Filat l-a avertizat pe Zolotcov că primul va fi el care va răspunde, în caz că termenul nu va fi respectat. Este vorba de încă 45 de case, care trebuie finalizate din totalul celor 706. Totodată, premierul a cerut să fie finisate cât mai curând și lucrările de construcţie a apeductului din satele din Hâncești. Filat a spus că va întreprinde personal o vizită, săptămâna viitoare, în zonele sinistrate ca să se convingă personal că lucrurile stau așa cum au fost enunţate în ședinţa de astăzi. „Domnul Zolotcov o să vă iau de mânuţă să plecăm împreună, pentru că eu vad că vorbiţi numai de bani, dar casele așa și n-au mai fost date locatarilor”, a mai spus premierul. Sursa: stireazilei.md

Gazul devine şi mai scump Deși la începutul lunii iulie, Agenţia pentru Reglementări în Energetică vorbea de un preţ de 356 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz livrat de către Federaţia Rusă, ieri, 21 iulie, compania Moldovagaz a venit cu alte date oficiale. Șeful Serviciului de presă de la Moldovagaz, Andrei Aculov, a declarat, pentru StireaZilei.md, că, începând din 1 iulie 2011, ţara noastră plătește 361,17 dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, iar până la sfârșitul trimestrului III preţul ar putea crește până la 367,67 de dolari, în funcţie de capacitatea termică a gazului. În primul trimestru din acest an, Moldova a plătit 292,88 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, iar în trimestrul II preţul a crescut până la 321,71 de dolari. Deocamdată, specialiștii nu pot spune dacă se va scumpi și gazul pentru populaţie. Cu o poziţie în acest sens vor ieși abia după ce vor finisa calculele, spun ei.

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IULIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ghimpu recunoaşte că uneori este dus de valuri Urmare din pag. 1 Nu s-a liniștit cel puţin din două motive. Primul, care a și declanșat reacţia violentă a șefului liberalilor, a fost refuzul liberal-democraţilor de a vota un proiect de lege prin care primarul și nepotul Dorin trebuia să se aleagă cu niște împuterniciri suplimentare, pentru a administra mai cu spor și mai cu voie bună capitala. Acest afront a acutizat la maximum criza și rivalităţile dintre șefii celor două formaţiuni. Însă nu mai puţin importantă era și nevoia lui Ghimpu de a se desculpabiliza și a se absolvi de orice vină pentru promulgarea unei legi falsificate.

mai gravă, aceasta însemnând că suntem conduși de persoane iresponsabile și imorale. Or, șeful comisiei parlamentare a declarat recent că fostul înalt demnitar de stat l-ar fi șantajat și ameninţat că îl va învinui de falsificarea legii respective, în cazul când nu va înceta să se intereseze prea insistent de situaţia din aviaţia civilă.

Republica Moldova, guvernată de un preşedinte luat de valuri

Ghimpu ştie cine a băgat falsul în lege Astfel, ex-interimarul a ieșit la rampă și a afirmat la postul public de televiziune că președintele Comisiei economie, buget și finanţe din cadrul Parlamentului și deputat PLDM, Veaceslav Ioniță, este vinovatul și cel care a schimbat cu bună știinţă cifrele din proiectul de lege votat de legislatori. „Au fost schimbate niște cifre în documentul final, după votarea de către deputaţi, de către președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă. De ce, pentru ce?”, s-a întrebat președintele liberal la Moldova 1. Au schimbat și i-au pus-o pe masă președintelui Parlamentului, a mai adăugat el, promiţând să convoace și o conferinţă de presă în care să prezinte dovezi concludente în acest sens. Conferinţa s-a produs miercuri, 20 iunie, iar Mihai Ghimpu s-a prezentat cu un teanc de hârtii în care s-a descurcat cu dificultate, răsfoind și căutând îndelung paginile necesare.

Amendamentul lui Untilă a prejudiciat statul cu 6 milioane Pentru a face mai clară esenţa problemei, vă amintim că în luna iulie trecut, aleșii poporului au votat legea care reglementează activitatea cazinourilor. Deputatul Veaceslav Untilă, fost membru al partidului lui Serafim Urechean, actualmente subordonat pe linie de partid lui Mihai Ghimpu, a propus un amendament prin care să fie re-

dusă taxa pentru o masă de joc, de la 360 la 180 de lei, amendament care însă nu a fost supus votului. Cu toate acestea, cifrele prevăzute în amendamentul respectiv s-au regăsit în Legea semnată și promulgată de liderul liberal, pe atunci președinte al Parlamentului și președinte interimar al ţării, statul fiind prejudiciat astfel cu suma de 5,6 milioane de lei. Guvernul a descoperit eroarea și a contestat actul legislativ la Curtea Constituţională. În luna februarie a anului curent, deputaţii comuniști l-au învinuit pe Ghimpu pentru acest prejudiciu adus statului, liderul liberal declarând atunci că președintele Parlamentului nu este obligat să verifice textul legii și să-l confrunte cu stenograma, ci doar să-l semneze. Așa se proceda și pe timpul lui Voronin și Lupu, a mai menţionat el. Și actualul președinte al Parlamentului și președinte interimar, Marian Lupu, i-a luat apărarea lui Ghimpu, afirmând că asemenea erori s-au mai produs și în trecut. Mai mult, șeful democraţilor a făcut aluzii și la unii colegi din alianţă care au lansat învinuiri la adresa lui Mihai Ghimpu, fără a avea dovezi, calificându-le drept o răfuială politică. În cazul respectiv ar trebui să vedem clar dacă a fost o eroare sau rea-voinţă, a mai precizat Lupu. În urma acestui scandal, a fost creată o comisie parlamentară de anchetă, care urma să elucideze circumstan-

ţele și să depisteze persoanele vinovate de falsificarea legii.

Ghimpu ştia de acum un an că legea a fost falsiﬁcată, dar a tăcut Deci, în luna februarie, fostul dublu demnitar afirma că nu a știut nimic și că nu era obligat să verifice dacă își pune semnătura pe un act care corespunde votului deputaţilor sau pe unul falsificat. Iată însă că acum, după apariţia televizată și după conferinţa de presă, aflăm că totuși Mihai Ghimpu știa câte ceva, ba chiar a fost sesizat în acest sens. Și știa nu de ieri-de azi, ci din septembrie 2010, când a fost înștiinţat de către Executiv că cifrele din lege nu corespund cu cele din stenograma ședinţei Parlamentului. Nevinovatul Ghimpu ne informează acum că i-a solicitat șefului comisiei de specialitate să clarifice situaţia și să-l informeze personal. Însă acesta l-a ignorat și i-a răspuns direct premierului și șefului său de partid, Vladimir Filat, minţind în respectiva scrisoare că amendamentul ar fi fost supus votului deputaţilor. Dacă este așa cum spune ex-interimarul, lucrurile sunt grave de tot și Veaceslav Ioniţă ar trebui sancţionat așa cum prevăd rigorile legii. Însă doar după ce ancheta va dovedi vinovăţia acestuia. Dacă minte Ghimpu, situaţia este poate și

Dar să revenim la momentul sesizării lui Ghimpu de către funcţionarii Guvernului. Ce a întreprins președintele legislativului și președintele interimar al statului atunci când a aflat că și-a pus augusta semnătură pe un act legislativ falsificat și când șeful comisiei de specialitate nu i-a răspuns la solicitare. Apoi, nu a făcut nimic pentru că, zice el, s-a lăsat dus de val. De valul campaniei electorale, evident. Și dus a fost, pentru că nu și-a mai amintit nimic și nu l-a mai întrebat pe Ioniţă dacă a clarificat ceea ce trebuia să clarifice, până nu i-au amintit comuniștii. Admitem și noi că, împovărat fiind tocmai de două funcţii și o campanie electorală, o fi uitat că a promulgat o lege falsificată. Dar, totodată, bănuim că înaltul demnitar nu purta în cârcă de unul singur toate treburile statului, ci avea pe lângă el suficienţi consilieri și alţi funcţionari care-și luau salariul anume pentru atâta treabă, să se documenteze, să verifice, să examineze solicitările, să ceară răspunsuri. De ce acești angajaţi, care ar fi trebuit să știe exact ce fel de document i-au pus șefului pe masă și să răspundă pentru calitatea acestuia, nu s-au alertat și nu au limpezit lucrurile până în pânzele albe, dacă pe Ghimpu l-au dus valurile. Sau totuși Ghimpu nu le-a cerut să facă acest lucru?

Şeful interimar al statului, complice la fals Așa stând lucrurile, fostul înalt demnitar poate fi învinuit dacă nu de complicitate, atunci cel puţin de neglijenţă în serviciu. Iată de ce, cu certitudine, „dezvăluirile senzaţionale” ale liderului liberal urmăresc, pe lângă reglarea de conturi cu li-

Filat şi Voronin, neîncredere reciprocă Blitz interviu cu Marcel Darie - Credeţi că premierul Filat este gata să desfacă AIE 2, optând fie pentru un guvern PLDM minoritar, fie pentru o alianţă cu PCRM? - Filat și-ar dori o alianţă cu PCRM care i-ar asigura funcţia de președinte al Republicii Moldova și o majoritate parlamentară constituţională. Există însă o serie de impedimente serioase: 1. Reticenţele Washingtonului faţă de o asemenea alianţă. 2. Neîncrederea reciprocă existentă între Filat și Voronin. 3. Frica lui Vlad Filat că o asemenea alianţă îi va eroda electoratul. Respectiv, lupta cu Mafia și Consultările cu poporul sunt, mai degrabă, utilizate ca instrumente de șantaj pentru partenerii de alianţă, dar și ca mecanism de acaparare a puterii în raioane cu ajutorul PCRM.

- Ce șanse există ca PLDM și PCRM să identifice un compromis, peste capul actualilor parteneri de guvernământ ai lui Filat, PL și PD, în vederea alegerii șefului statului? - Șansele sunt 50/50. Dacă PD și PL nu vor ceda presiunilor din partea prim-ministrului acesta fiind forţat și de criza socialeconomică, ar putea accelera procesul de identificare a soluţiilor în format bilateral. - Credeţi că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile? Dacă da, credeţi că acestea vor avea loc toamna aceasta sau în primăvara anului viitor? - Eminenţa alegerilor parlamentare anticipate este una destul de mare. Mai curând, ţinând cont și de procedurile juridice, alegerile ar putea avea loc în primăvara anului 2012.

Moldova, ţara produselor contrafăcute Deși autorităţile moldovenești mizează pe o calitate bună a produselor importate, totuși majoritatea dintre ele rămân a fi de cea mai joasă calitate, în lipsa unor standarde adecvate care să le înlocuiască pe cele sovietice și la care să se conformeze producătorii și importatorii. Experţii susţin că situaţia va dura la nesfârșit în cazul în care autorităţile vor bate apa în piuă fără a monitoriza implementarea lor și modifica legislaţia.

Alex Oprunenco:

Standardele sunt în proces de reformare, dar în marea lor majoritate rămân aceleaşi „Republica Moldova vrea să adopte standardele europene de calitate în contextul Acordului de Liber Schimb, dar e nevoie de monitorizarea respectării acestora. În general avem un cadru de standarde care e în proces de reformare, dar în marea majoritate rămân aceleași sovietice, cu

durii în instanţele de judecată. Iar în cazul în care titularul de drept nu acţionează în judecată în termenul stabilit de legislaţie, organul vamal dispune eliberarea mărfurilor”, precizează Paladi.

Alexandru Vasilache:

laboratoarele demodate unde nu există echipamentul necesar”, spune Alex Oprunenco, director programe internaţionale la Centrul Analitic Expert Grup. Pe de altă parte, potrivit acestuia agenţii economici care importă și exportă reușesc să evite controlul calităţii mărfii prin metode nu tocmai oneste. „Producătorii de mărfuri de proastă calitate se orientează într-acolo unde stringenţa standardelor de calitate e mai lejeră, iar Republica Moldova nu este o excepţie. În cazul adoptării standardelor de calitate e important ca acestea să nu rămână pe hârtie ci să existe voinţa și capacitatea respectării acestora. Primul pas vizează modernizarea infrastructurii calităţii, unde e nevoie de capacitatea tehnică de a verifica și un personal tehnic calificat și onest”, spune expertul.

Irina Paladi:

Serviciul Vamal nu poate să spună dacă produsul este contrafăcut sau ba fără expertiza titularului de drept Irina Paladi, consultant protecţia intelectuală în cadrul Serviciului Vamal, afirmă că înlăturarea produselor contrafăcute depinde foarte mult de titularii de drept ai mărfii importate. În cazul în care aceștia sunt interesaţi și depun cerere, iar în celelalte cazuri Serviciul Vamal nu poate să spună dacă produsul este contrafăcut sau nu. „Instituţia poate reţine mărfurile susceptibile de a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală în vederea iniţierii proce-

În Republica Moldova majoritatea produselor de pe piaţă sunt contrafăcute „Avem foarte multe plângeri în sezon. Vara majoritatea nemulţumirilor vizează calitatea proastă a profilului pentru fabricarea geamurilor și a mobilierului. Materia primă este de producţie chineză sau turcească. În Republica Moldova majoritatea produselor de pe piaţă sunt contrafăcute. E o problemă mai veche cu standardele calităţii. Ce nu e permis pe piaţa din UE se vinde în Republica Moldova, deși avem o legislaţie privind calitatea, agenţii economici au găsit modalităţile de a evita cerinţele de calitate”, precizează Alexandru Vasilache, jurist la Centrul pentru protecţia consumatorilor. Sursa: 24h.md

beral-democraţii, și lustruirea propriei imagini, în încercarea de a se absolvi de orice vină pentru prejudiciul de milioane adus statului. Tocmai pentru că nu este nici pe departe atât de nevinovat precum pretinde a fi și este perfect conștient de acest lucru, Ghimpu a apucat prăjina și caută vinovaţii prin altă parte.

Preşedintele nu citeşte, ci doar semnează Chiar dacă zice el că nici un președinte nu a stat până acum să confrunte proiectele de legi pe care le semnează cu stenogramele discuţiilor din Parlament și cu legile în varianta lor anterioară, acest lucru era obligat să-l facă aparatul Parlamentului și armata de consilieri de tot felul dublată în cazul lui datorită poziţiei de dublu demnitar. De ce nu și-au făcut aceștia datoria și nu au verificat minuţios actul legislativ pe care i l-au dat înaltului demnitar să-l semneze. Nu este un argument nici faptul că până a ajunge pe masa președintelui, proiectul de lege aprobat de Parlament este semnat de mai multe persoane, inclusiv de consultanţi și de șeful comisiei de profil. Din momentul când președintele

Legislativului, președintele ţării își pune semnătura pe acel document, el își asumă întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestuia. Cu atât mai mult, cu cât în cazul dat nu este vorba doar de semnătură. Pentru că Ghimpu însuși recunoaște că a fost sesizat cu aproape un an în urmă despre falsul admis. Și nu a întreprins nimic în calitatea sa de președinte de stat și de Parlament, de persoană care prin propria semnătură a admis acest fals. Fiind vorba despre o situaţie extrem de gravă, de falsificarea unei legi adoptate de organul suprem al ţării, de ce, de exemplu, juristul de forţă Mihai Ghimpu nu a sesizat Procuratura Generală ca să investigheze cazul și să-i tragă la răspundere pe cei care au comis delictul? Sau, de ce nu a făcut un lucru simplu și la îndemâna oricărui deputat, chiar și a unuia neîmpovărat de funcţii? În calitatea sa de deputat, Mihai Ghimpu putea veni cu o iniţiativă legislativă prin care să ceară modificarea legii și omiterea respectivului amendament. Nu a întreprins însă nimic, iar prin aceasta el a devenit, în mod automat, complice la actul de falsificare a respectivei legi. Astfel că, doctorul în drept cu așii în mânecă este mult mai vi-

novat decât vrea să ne facă pe noi să credem. Iar, sugerându-i lui Veaceslav Ioniţă să-și dea demisia, Mihai Ghimpu ar trebui să se gândească poate și la propria plecare din politică, oricât de puţin atractiv i-ar părea acestuia statutul de pensionar.

Ghimpu a sabotat comisia de investigaţie? O altă întrebare este, de ce a tăcut Ghimpu până acum, dacă afirmă că tocmai din februarie s-a apucat de citit stenogramele. Să aibă oare dificultăţi la lectură? Cu atât mai mult, cu cât, afirmă el, din cauza acestor bănuieli care au planat asupra sa, partidul a avut de pierdut în cadrul recentelor alegeri. Cică, așa i-au spus lui experţii. Și dacă lucrurile erau atât de clare pentru liderul liberal, de ce a tăinuit adevărul? Parcă nu ne vine a crede că de dragul lui Ioniţă și în detrimentul propriului partid și-a pus Ghimpu lacăt la gură. Fostul conducător interimar al statului afirmă că nu a vorbit pentru că a vrut să lase comisia creată în acest scop să-și facă treaba și să-și prezinte concluziile. Atunci de ce nu a lăsat-o, dar a venit cu dezvăluirile tocmai când comisia își încheiase

activitatea și urma să prezinte raportul? Mai mult, de ce nu a prezentat informaţiile respective la audierile din cadrul comisiei? Sau revelaţia i-a venit pe parcurs? Explicaţia este simplă, iar situaţia se derulează după scenariul cunoscut deja: despre neregulile grave și abuzurile pe care le comit componentele coaliţiei de guvernământ aflăm doar atunci când aliaţii își dispută interesele. Dezvăluirile nu se fac atunci când aliaţii ne cerșesc voturile și ne promit să ne ducă spre luminosul viitor european. Ghimpu, altfel împăciuitor și plin de înţelepciune (populară), cel mai încrezător în dăinuirea Alianţei, răbufnește și devine necontrolabil doar atunci când i se ia bucăţica de la gură. Și s-ar putea ca Mihai Ghimpu să aibă dreptate de data aceasta și să fi existat o înţelegere privind introducerea unui fals în lege, și s-ar putea ca ex-interimarul să nu fi fost parte a acestei înţelegeri, dar să ne spună atunci de ce nu a acţionat și a acceptat să fie complice la acest delict și de ce vine să facă senzaţie doar atunci când nu-i iese lui pasienţa, iar foștii amici au refuzat să-i facă toanele? Ioana FLOREA, FLUX

Dodon sugerează că va prelua şeﬁa formaţiunii cu sau fără voia lui Voronin După o tăcere de mai bine de o săptămână, Igor Dodon i-a dat replica, joi, 21 iulie, șefului său de partid, președintele PCRM, Vladimir Voronin. Cu o tonalitate calmă și un limbaj prudent, Dodon a declarat că nu renunţă la intenţia de a reforma formaţiunea și a lăsat să se înţeleagă cât se poate de clar că va candida la funcţia de lider PCRM în cadrul următorului congres, care ar putea avea loc chiar anul viitor. Pe 13 iulie 2011, solicitat să comenteze intenţiile lui Dodon de a reforma Partidul Comuniștilor, Voronin a respins iniţiativele acestuia. „Igor Dodon este un specialist extraordinar în domeniul economiei, în domeniul managementului. Dar în politică el este mai verde decât partidul lui Filat cu verdeaţa lui toată. Dacă o să hotărască să plece din partid, nu-i el primul și nu-i el ultimul. Din partidul nostru au plecat peste 2 500 de oameni, care au venit la noi la timpul respectiv când noi am venit la guvernare. Au venit după portofolii, după gumă de mestecat”, a declarat Voronin. În alt context, referindu-se la intenţiile lui Dodon de a reforma Partidul, ceea ce ar presupune renunţarea la simbolistica și ideologia comunistă, Vladimir Voronin a declarat: „Se presupune că vom îmbrăca pantalonași rozi și vom căuta un motiv plauzibil să ne contopim cu acest regim glamuros. Le răspund acestor binevoitori în ghilimele: de partea acestei variante se regăsesc doar complexele și conformismul unui băcan care calculează totul doar în kilograme de cârnaţ, de salam”. De fapt, Voronin a sugerat că nu agreează ideea lui Dodon de apropiere a PCRM-ului de PLDM-ul premierului Filat și de identificare a unei formule de coguvernare a celor două formaţiuni politice. Mai mult, căpetenia comuniștilor a recurs la ofense și ameninţări împotriva lui Dodon, spunându-i că este verde în politică, că se comportă ca un băcan, care calculează totul în kilograme de cârnaţ, și că poate să plece din partid dacă nu-i place simbolistica și ideologia acestuia,

pentru că le-a arătat tuturor că în confruntarea dintre gruparea Tkaciuk-Muntean, pe de o parte, și cea a lui Dodon, pe de altă parte, el este de partea celei dintâi. Iată însă că declaraţiile făcute de Dodon joi vin să arate că acesta este gata să-i confrunte nu doar pe Mark Tkaciuk și Iurie Muntean, ci chiar și pe Vladimir Voronin. Să reproducem pe scurt principalele afirmaţii făcute de acesta pe 21 iulie 2011. În primul rând, el a afirmat că „nu va trânti ușa și nu va pleca din PCRM, așa cum și-ar dori unii binevoitori și așa cum au mai făcut-o și alţii”, aluzia fiind cât se poate de transparentă la Tkaciuk, Muntean, în primul caz, și la Tarlev, Lupu, Ţurcan, Stepaniuc, în al doilea. Menţionând cât se poate de apăsat că în spatele lui stau mai mulţi susţinători, Dodon a declarat: „Am venit în PCRM într-o perioadă destul de dificilă, într-o perioadă în care din partid fugeau mulţi, într-o perioadă în care PCRM era în scădere. Am venit la PCRM cu idei de modernizare a acestei formaţiuni politice, de revenire a ei la guvernare cu o imagine nouă. Și nu mă dezic.” Dodon a găsit oportun să revină la afirmaţia sa, într-o nouă formulă, pentru a menţiona că majoritatea membrilor PCRM îl susţin pe el, sunt de partea lui, și nu a grupării Tkaciuk-Muntean, chiar dacă aceasta este sprijinită de Voronin: „Vreau să anunţ oficial și asumat: chiar dacă unii, obișnuiţi cu luptele de baricadă și care sunt

utili partidului doar în luptele de baricadă, sunt împotriva ideii de modernizare, eu sunt ferm convins că aceste procese sunt susţinute de marea majoritate a membrilor și susţinătorilor PCRM. Vreau să vă asigur că voi rămâne în continuare membru al acestei echipe și voi lupta în continuare împreună cu această echipă pentru modernizarea și prosperarea ţării”. Deci, Igor Dodon nu va părăsi PCRM, ci, dimpotrivă, va încerca să preia conducerea partidului, fiind sigur că majoritatea membrilor și fruntașilor comuniști îl susţin pe el. Dodon știe că dacă va părăsi partidul, ar putea avea aceeași soartă ca și Tarlev, Stepaniuc, Ţurcan. Dar este de presupus că nici oponenţii lui din cadrul partidului nu vor încerca să-l dea afară pentru că aceasta ar însemna desfacerea PCRM, Dodon bucurându-se de sprijinul „aripei moldovenești” din Partidul Comuniștilor, care este cea mai numeroasă, chiar dacă nu este reprezentată pe potrivă în organele de conducere ale partidului. Voronin nu va risca să-l debarce pe Dodon, pentru că asta va echivala cu un act de autocondamnare. Iar lui Dodon, pe moment, aceasta îi este suficient, el pregătindu-se pentru a da lovitura la viitorul congres. De fapt, la ultima sa conferinţă de presă Dodon le-a spus lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk și Iurie Muntean ca și Lăpușneanu boierilor: dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

EDI|IA DE VINERI

Social

22 IULIE 2011

„SOCRATES-2011” – o tabără de vară pentru copiii noştri Interviu cu doamna Eugenia Stârcea, director al Centrului Municipal Chişinău de Informare şi Orientare Profesională din cadrul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport – Stimată doamnă Eugenia Stârcea, cât este de importantă organizarea odihnei copiilor în perioada vacanţei de vară? – Pentru educaţia copiilor, vara este o perioadă tot atât de importantă (poate chiar mai mult!) ca și parcursul anului. În această perioadă se stabilesc noi relaţii, se consolidează atitudinile, se formează abilităţi și comportamente. De modul de organizare a activităţii estivale depinde în mare măsură dezvoltarea de mai departe a copilului și succesul carierei lui. De aceea este necesar să organizăm vacanţa copiilor, umplând-o cu lucruri utile. – Din câte cunoaștem, Centrul Municipal Chișinău de Informare și Orientare Profesională este implicat direct anul acesta, ca și în anii precedenţi, în organizarea unei tabere de vară, anume „Socrates”. Ne puteţi spune câteva cuvinte despre această tabără? – Tabăra Specializată de Dezvoltare pentru o Carieră de Succes „Socrates”, ediţiile anu-

lui 2011 (lunile iunie și august), este un eveniment în care copiii participanţi formează o adevărată echipă, se cunosc mai bine și pot învăţa lucruri deosebite și practice pentru dezvoltarea personală, cum sunt comunicarea asertivă și managementul emoţiilor, optimizarea relaţională. Noi ne bazăm pe următoarele principii: învăţarea prin practică, lucrul în echipă, înţelegere și ajutor pentru cei din jur, aprofundarea caracterului individual, încredere în forţele proprii, dezvoltarea spiritului învingătorului în echipă. Intenţia noastră este să organizăm o asemenea tabără de vară și pe parcursul lunii august, ca și anul viitor. – Unde anume este organizată tabăra „Socrates”? – Ediţiile anului 2011 se desfășoară în localitatea Costinești, judeţul Constanţa, România. În iunie, copiii au fost cazaţi la pensiunea „Coral”, în condiţii bune, camere separate de 2-3 persoane. Copiii care au participat în luna trecută la această tabără de vară au

avut parte de o ședere plăcută și utilă. Deși timpul a fost mai mohorât, ne-am bucurat și de zile însorite, în care copiii au mers la plajă, s-au scăldat. Trainerii-consilieri au organizat zilnic ședinţe de dezvoltare a comunicării asertive și de management al emoţiilor, concursuri și distracţii. Cursul de vară este certificat printr-o adeverinţă de participare, ceea ce consolidează încrederea și buna dispoziţie a participanţilor. – Cât despre partea financiară în legătură cu tabăra „Socrates”, ce ne puteţi spune? – Este un proiect finanţat de părinţi. Trebuie să apreciem faptul că la noi se investește totuși în copii. Este adevărat că nu toată lumea o face și nu întotdeauna reușit, însă există deschiderea părinţilor pentru a organiza succesul copiilor și lucrul acesta trebuie apreciat. – Copiii care nu au reușit să se înscrie pentru ediţia din iunie o pot face pentru cea din august?

Salariile mici nu ne permit să mergem în vacanţă În acest an nu voi pleca în vacanţă, deoarece sunt într-o situaţie financiară mai dificilă. Nu toţi cetăţenii Republicii Moldova au posibilitatea să se odihnească așa cum își doresc ei, deoarece salariile sunt mici, iar cheltuielile sunt enorme. Viaţa de zi cu zi este destul de costisitoare, iar odihna peste hotare implică multe cheltuieli, cărora majoritatea moldovenilor nu le face faţă din cauza salariilor mici.

Tatiana:

Voi ﬁ nevoită să cer bani de la părinţi

telefonic, vă punem la dispoziţiile numerele de contact: 022 486790 sau 079 774459. Ar mai fi de făcut o precizare: termenul limită de înscriere (telefonic) este data de 01 august 2011, iar termenul de depunere a actelor pentru viză este 08 august 2011. Așteptăm să fim contactaţi.

– Doamnă Eugenia Stârcea, vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne fi acordat acest interviu și vă urăm mult succes în activitatea pe care o desfășuraţi în interesul copiilor noștri. Pentru conformitate: Mihaela CIREŞ, FLUX

Vara aceasta mi-am planificat să plec la mare în Ucraina și, ulterior, în România, la un concert. Nu cunosc încă ce cheltuieli implică o vacanţă la mare, ceea ce știu este că voi fi nevoită să cer mai mulţi bani de la părinţii mei.

Marina:

Voi merge la mare din contul părinţilor Vacanţa o voi petrece împreună cu prietena mea la mare, iar cheltuielile vor fi suportate de către părinţi, întrucât ei mă întreţin.

Dragoş Butnaru:

Î.C.S. “CELLQUOS” S.R.L.

PD-ul lui Lupu, solidar cu homosexualii, a căror paradă a fost interzisă la Moscova

angajează:

Dacă moldovenii îşi permit să-şi procure telefoane de 5 000 de lei, înseamnă că şi-ar putea permite să meargă şi la odihnă

CONSULTANT INGINER 3G Responsabilități: optimizarea și monitorizarea serviciilor 3G Cerințele funcției: - experiență în domeniul telecomunicaților, în special 2G și 3G, de minim 7 ani; - experiență de lucru internațională; - cunoașterea fluență a limbilor română, franceză, engleză.

CONSULTANT 4G (2 posturi vacante)

respectării drepturilor omului în Rusia, dar și subminează autoritatea a însăși Curţii de la Strasbourg și a Consiliului Europei […]. Noi semnăm pentru a ne exprima profunda dezamăgire legată de nedorinţa Federaţiei Ruse să asigure respectarea normelor convenţiei europene pentru drepturile omului și în legătură cu lezarea de autoritate cauzată imaginii Consiliului Europei”, se spune în declaraţia APCE, semnată și de Igor Corman. Gestul fruntașului pedist îl contrazice totalmente pe șeful său de partid, Marian Lupu, care, recent, în cadrul unei emisiuni televizate, se declara împotriva manifestărilor publice ale homosexualilor și condamna categoric intenţia pederaștilor moldoveni de a mărșălui despuiaţi prin centrul Chișinăului și de a-și manifesta deviaţiile sexuale în faţa locuitorilor capitalei. „Eu sunt heterosexual, însă nu știu de ce nu mi-a venit în cap ideea de a ieși cu alţi heterosexuali la paradă în Pia-

ţa Marii Adunări Naţionale, pentru a declara faptul că noi, iată, suntem hetero. Și astfel apare în mod firesc o întrebare logică: de ce persoanele care ţin de o anumită orientare sexuală nu consideră necesar a ieși la parade, în timp ce asta își doresc insistent persoanele de o altă orientare sexuală?”, se întreba indignat Marian Lupu în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV. În această situaţie, adresăm și noi o întrebare firească și logică: care este totuși poziţia oficială a partidului condus de Marian Lupu vizavi de dorinţa tot mai accentuată a homosexualilor moldoveni de a-și etala public preferinţele sexuale degradante – cea manifestată „pe extern” (vorba interimarului Lupu), în faţa forurilor europene, sau cea enunţată „pe intern”, în faţa creștinilor moldoveni, care încă se mai opun legalizării sodomiei?

Responsabilități: optimizarea și monitorizarea serviciilor 4G Cerințele funcției: - experiență în domeniul telecomunicaților, în special 3G și 4G, de minim 7 ani; - experiență de lucru internațională; - cunoașterea fluență a limbilor română, franceză, engleză.

ROLL OUT MANAGER 4G Responsabilități: optimizarea și monitorizarea serviciilor 4G; managementul proiectului 4G Cerințele funcției: - experiență în domeniul telecomunicaților, în special 3G și 4G, de minim 7 ani; - experiență de lucru internațională; - cunoașterea fluență a limbilor română, franceză, engleză; - experiență de lucru managerială.

Persoanele interesate pot expedia CV-ul și scrisoarea de intenții la adresa e-mail: raiscaia@yahoo.com până pe data de 30 iulie 2011. Telefon de contact 069833977

Nicolae FEDERIUC, FLUX

RADU BUŞILĂ:

Nu există nici un temei de ordin juridic, politic sau moral pentru acordarea de drepturi suplimentare homosexualilor Analiza juridică a proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării, aprobat de Guvernul Republicii Moldova la 17 februarie 2011 Însăși adoptarea acestui proiect de lege de către Guvern este una scandaloasă, regretabilă, contrară bunelor moravuri și sfidătoare în raport cu majoritatea covârșitoare a creștinilor din ţara noastră. Actele normative ale autorităţilor publice pot constitui atacuri la adresa tradiţiei poporului pe care îl guvernează și a sentimentelor lui moral-religioase. Actul respectiv al Executivului creează impresia că este vorba despre niște concesii rușinoase și regretabile ale factorilor de decizie de prim rang din ţara noastră faţă de unele grupuri de influenţă din exterior, care îi manipulează în scopul aplicării unor atacuri concertate împotriva instituţiei familiei și provocării unor conflicte artificiale. Este absolut evident că nu există nici un temei onorabil, de ordin juridic, politic sau moral, care ar justifica această iniţiativă, iar acoperirea cu retorica proeuropeană reprezintă doar o manevră cu caracter propagandistic. Prezentăm mai jos doar câteva remarci de ordin juridic pe marginea textului proiectului de lege în cauză. În primul rând, articolul 19 din Constituţie, la care face referire viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, propu-

Odihna la mare, un lux pentru majoritatea moldovenilor

Ion:

Una „pe intern” şi alta „pe extern” În timp ce Marian Lupu se erijează în mare apărător al valorilor familiale și tradiţionale, condamnând manifestările publice ale homosexualilor, reprezentanţii PD (al cărui președinte este Lupu) la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au votat pentru adoptarea unei rezoluţii care condamnă Moscova pentru că a interzis desfășurarea „paradei homosexualilor” în capitala rusă. Este vorba de Igor Corman, fruntaș al Partidului Democrat, președintele Comisiei parlamentare în problemele politicii externe și integrării europene, delegat să reprezinte Republica Moldova la APCE, care și-a pus semnătura pe controversatul document. Informaţia a fost făcută publică de către organizaţia homosexualilor și lezbienelor din Republica Moldova, Gender Doc-M, pe site-ul său, www.lgbt.md, care salută decizia APCE și condamnă autorităţile moscovite pentru atitudinea lor negativă faţă de manifestările publice ale pederaștilor. Declaraţia APCE de condamnare a Moscovei vine după ce administraţia capitalei ruse s-a opus repetat să aprobe cererea comunităţii homosexualilor din Rusia de a-și desfășura parada la Moscova. „În luna mai 2010, autorităţile au interzis, de asemenea, o acţiune similară și au arestat un mare număr de persoane care au încercat să desfășoare o demonstraţie pașnică. Acest fapt demonstrează insuficienţa adeziunii Federaţiei Ruse la principiile Consiliului Europei, fapt care nu doar că afectează grav principiile

VOX POPULI

Unde vă veţi petrece vacanţa în acest an? Credeţi că veniturile cetăţenilor din Republica Moldova le permit să se odihnească așa cum își doresc ei?

– Da, bineînţeles. Noi continuăm înscrierea pentru perioada 19-27 august 2011. Avem încă 35 de locuri disponibile. Contribuţia părinţilor este de 120 de euro și 750 de lei, care includ cazarea, 3 mese calde pe zi, asigurarea medicală, drumul tur–retur, perfectarea vizei, o excursie în municipiul Constanţa, având ca obiective principale Planetariul, Delfinariul, Expoziţia de păsări exotice, Rezervaţia Naturală. – V-am fi recunoscători dacă, spre utilitatea cititorilor noștri, ne-aţi putea indica și datele de contact ale Centrului dumneavoastră, astfel încât doritorii să poată apela la acest preţios serviciu… – Cu plăcere. Toţi cei interesaţi pot obţine și alte detalii decât cele pe care le-am indicat deja la Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională, situat în strada Petru Zadnipru nr. 3/2 sau accesând pagina de internet a Asociaţiei Cadrelor Didactice: www.aedem.md. Pentru cei care doresc să ne contacteze

nând în ședinţa Guvernului proiectul de lege respectiv, nu are nici o legătură cu nediscriminarea persoanelor. Acest articol prevede în alin. 1 faptul că cetăţenii străini și apatrizii au aceleași drepturi și îndatoriri ca și cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege, iar alineatele 2 și 3 se referă la extrădarea cetăţenilor străini și apatrizi și la dreptul de azil al acestora. Programul de guvernare al AIE 2, la care s-a făcut trimitere, de asemenea, nu conţine nici o referire la necesitatea adoptării unei asemenea legi. Art. 5 din proiectul de lege respectiv prevede instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor măsuri afirmative, în vederea protecţiei persoanelor care se află în condiţii dezavantajoase faţă de alte persoane. În primul rând, nu este prevăzut concret ce acţiuni speciale pot fi întreprinse, iar persoanele cu orientare sexuală netradiţională nu sunt deloc dezavantajate atâta timp cât se manifestă în spaţiul privat, iar manifestarea lor în spaţiul public reprezintă deja dezavantajarea majorităţii persoanelor cu orientare sexuală normală. Art. 7 prevede restrângerea drepturilor și libertăţilor majorităţii covârșitoare a cetăţe-

nilor statului în favoarea unei minorităţi degradate moral. Art. 11 prevede instituirea unor restricţii de către instituţiile de învăţământ la admiterea la studii, iar dacă o persoana nu le îndeplinește, aceasta nu poate fi admisă la studii. Această prevedere intră în contradicţie directă cu art. 35 din Constituţie, care prevede în alin. (7) faptul că învăţământul liceal, profesional și cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit. Art. 13 prevede constituirea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării, care, printre altele, va examina cauzele contravenţionale în domeniul discriminării și va aplica sancţiuni. Consiliul respectiv va avea un aparat și buget propriu. Aici se ridică semne serioase de întrebare privind oportunitatea instituirii anume acum a unui astfel de consiliu, deoarece resursele financiare vor fi cheltuite din Bugetul de Stat și din bugetele autorităţilor publice locale. Acest lucru se va întâmpla anume acum, când sunt introduse prevederile cu privire la nediscriminarea persoanelor cu orientare sexuală netradiţională, existând restul prevederilor în fiecare lege cu privire la nediscriminarea pe motiv de

rasă, sex, apartenenţă socială, religioasă etc., un astfel de consiliu și aplicarea sancţiunilor nu era necesară. Prin art. 18 autorităţilor publice le sunt puse în sarcină atribuţii suplimentare, cum sunt examinarea plângerilor persoanelor ce se consideră a fi victime ale discriminării, fapt care va îngreuna și perturba și mai mult activitatea acestor autorităţi. De asemenea, prin art. 20 se instituie răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională și penală, pentru încălcarea legii nediscriminare, ori astfel de răspunderi se instituie de către legiuitor doar pentru fapte grave și foarte grave, care periclitează ordinea publică, drepturile și libertăţile fundamentale ale omului prevăzute în Legea fundamentală, iar discriminarea pe motiv de orientare sexuală nu există în Constituţie. Art. 22, care se referă la dreptul de protecţie a victimei prin înaintarea unei acţiuni în judecată, este lipsit de orice temei, deoarece există posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice de a se adresa în instanţa de judecată competentă în cazul în care se consideră lezată în vreun drept al său. La fel, art. 23 statuează că

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Vara aceasta mi-am planificat să merg la mare în România, iar cheltuielile nu vor fi mari pentru că mi-am stabilit din start o sumă de bani pe care intenţionez să o cheltuiesc. În plus, consider că toţi oamenii din Republica Moldova își pot permite o vacanţă în străinătate, iar drept dovadă este faptul că majoritatea moldovenilor își permit telefoane mobile în valoare de 5000 de lei, iar o vacanţă dincolo de hotarele ţării te costă de la 500 de lei în sus.

Rodica:

Venitul pe care îl am nu îmi permite să îmi petrec vacanţa aşa cum mi-aş dori Lucrez foarte mult în perioada verii și, prin urmare, nu dispun de timp pentru a pleca undeva la odihnă. Nu știu încă ce voi face în concediu, dar mi-aș dori mult să merg la mare. Venitul pe care îl am nu îmi permite să îmi petrec vacanţa așa cum mi-aș dori. Salariile din Republica Moldova sunt prea mici comparativ cu cheltuielile, de aceea îmi voi organiza concediul în funcţie de posibilităţile financiare.

Valentina:

Îmi permit să merg la mare doar o dată la câţiva ani Îmi doresc să-mi petrec concediul la mare. Însă salariul pe care îl am nu îmi permite să mă odihnesc în fiecare an peste hotare, mergem la mare o dată la câţiva ani. În general, majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova nu-și permit vacanţe pe malul mării din cauza veniturilor mici.

Ion:

În R. Moldova există foarte mulţi oameni care nu-şi permit luxul de a merge la mare Mi-aș dori să-mi petrec vacanţa pe malul Mării Negre, în Crimeea, însă acest vis nu se va realiza în acest an, deoarece voi avea concediu abia la toamnă, când va fi deja frig. În ceea ce privește veniturile, vă pot spune că la noi în ţară există atât oameni care își pot permite luxul de a-și organiza o vacanţă în afara ţării, dar și foarte mulţi oameni cărora buzunarul nu le permite asemenea lux.

Gheorghe:

Sunt cadru didactic, de aceea nu-mi permit vacanţe în condiţii de lux Eu cred că în acest an îmi voi petrece concediul la un centru curativsanatorial, la Vadul lui Vodă sau la Călărași. Întrucât sunt cadru didactic și salariul meu este foarte modest, nu îmi permit să-mi petrec vacanţa în condiţii de lux. Sunt sigur că într-o astfel de situaţie nu mă aflu doar eu, ci și majoritatea celor care trăiesc și muncesc în această ţară.

Victor:

sarcina probaţiunii în proces îi revine pârâtului, fapt care este total inadmisibil, deoarece acest drept îi revine reclamantului în dosarele de contencios administrativ, pe când pârâtul este o instituţie publică. Se impune concluzia că o astfel de lege nu este oportună și nici necesară, deoarece în majoritatea legilor existente sunt prevederi cu privire la nediscriminare, iar discriminarea pe motive de apartenenţă la

vreo orientare sexuală netradiţională nu este prevăzută de legea fundamentală, prin urmare este neconstituţională. Cu atât mai mult cu cât nici legislaţia naţională, nici practica curentă a instituţiilor de stat nu înregistrează nici un element de constrângere a persoanelor care fac parte din grupurile de homosexuali și lesbiene. Radu BUŞILĂ, preşedinte AJCD

Aş vrea şi eu să pot pleca în Maldive, însă cu pensia mea de 1 100 de lei îmi voi petrece vacanţa în parc Eu îmi petrec vara în parc. Pensia mea de 1 100 de lei nu îmi permite să mă odihnesc cum mi-aș dori, nici măcar nu mi-ar ajunge să merg la mare în Ucraina. Cel care are un salariu de 4 000 de lei își poate permite să plece la mare, însă tot ar fi nevoit să economisească. Mi-aș dori, desigur, să pot și eu pleca pe Insulele Maldive, unde am auzit că sunt jacuzzi și televizoare Plasma. Mai știu că acolo ieși din casă și sari direct în piscină. Dar asemenea lux își permit doar cei bogaţi, însă majorităţii oamenilor din ţara noastră nu le rămâne decât să viseze la așa ceva. A consemnat Mihaela CIREŞ, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IULIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Adevărul despre Palanca din arhiva Europei Libere Materialele publicate de FLUX privind înstrăinarea teritoriului naţional al Republicii Moldova în regiunea satului Palanca au provocat discuţii aprinse atât pe forumul site-ului nostru, pe un șir de pagini de socializare pe internet, cât și în alte mass-media. Mare mi-a fost mirarea să constat că un șir de jurnaliști și de reprezentanţi ai societăţii civile au apărat cu înverșunare actuala guvernare, încercând să justifice trădarea la care a recurs AIE faţă de propriul popor, dândule străinilor o parte din moșia ţării. Partizanii guvernanţilor din presă și din organizaţiile neguvernamentale au adus cele mai stupide și neverosimile „argumente”, doar ca să scoată basma curată din acest scandal rușinos troica Filat-Lupu-Ghimpu. Culmea a constituit-o faptul că unii au încercat să dea vina pentru acest rapt teritorial, produs cu consimţământul deschis al conducerii de astăzi a ţării, pe singura formaţiune politică care, de mai bine de 10 ani, s-a opus consecvent, prin toate mijloacele legale, vânzării pământului ţării la Palanca, Partidul Popular Creștin Democrat. Amintim că pe 30 iunie 2011, Guvernul Filat a cedat către Ucraina 18 hectare din teritoriul naţional, traversate, pe o distanţă de circa 8 kilometri, de drumul strategic Odesa-Reni, care leagă Ucraina de enclava sud-basarabeană dintre Dunăre, Nistru și Marea Neagră (Bugeacul). Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a semnat Actul privind determinarea și stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca din raionul Ștefan Vodă (fostul judeţ istoric Cetatea Albă). Guvernanţii au pretins că semnarea Actului din 30 iunie s-ar fi făcut în vederea punerii în aplicare a prevederilor Protocolului adiţional la Tratatul între Republica Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat, privind transmiterea în proprietatea Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum și a sectorului de teren, prin care trece aceasta, și regimul lor de exploatare, din 18 august 1999. Semnatarii Tratatului moldo-ucrainean de frontieră din 1999 sunt foștii președinţi Petru Lucinschi și Leonid Kucima. Mai notăm că pe teritoriul transmis în proprietate eternă Ucrainei se suspendă complet suveranitatea Republicii Moldova și funcţionarea legislaţiei naţionale. Pe acest

teritoriu cedat deja se aplică doar prevederile Constituţiei și legislaţiei ucrainene. Iată însă că la o zi după semnarea respectivului act cadastral, în cadrul unei dezbateri televizate, directorul de programe al Asociaţiei de Politică Externă, Eugen Revenco, a acuzat Partidul Popular Creștin Democrat de faptul că în 2002 nu ar fi contestat suficient de convingător la Curtea Constituţională Tratatul de frontieră moldo-ucrainean, astfel că membrii Curţii nu au fost suficient de motivaţi ca să-l declare neconstituţional. Alţi „avocaţi” ai guvernanţilorvânzători-de-ţară au mers și mai departe, ei, în general, au pretins că PPCD ar fi votat în Parlament pentru respectivul tratat și, în felul acesta, s-ar face și el vinovat de înstrăinarea în favoarea Ucrainei a terenului de la Palanca. Scopul scuze mijloacele, acesta este dictonul de care se folosesc avocaţii actualilor guvernanţi. Și dacă pentru lustruirea imaginii celor ce deţin banii și puterea jurnaliștii noștri independenţi și ong-iștii noștri liberi trebuie să mintă, să spună ca albul este negru, iar negrul – alb, nici o problemă, ei o fac fără nici o remușcare și fără nici o ezitare. Și dacă ţinem cont că jurnaliștii și ong-iștii vânduţi puterii constituie majoritatea, marea majoritate, atunci minciunile de-

bitate de aceștia, oricât de crase și idioate, iau locul adevărului. Așa e în democraţie, mai ales în democraţia moldovenească. Ca să mă fac pe deplin înţeles, am să dau câteva citate despre democraţie din Petre Ţuţea. „Nar trebui să se vorbească așa de mult despre democraţie. Eu, în materie de democraţie, nu am nici o părere personală. Mă bizui pe doi gânditori clasici. Pe Platon și pe Aristotel. Platon susţine că sunt trei forme de guvernământ degenerate: tirania, oligarhia și democraţia. Aristotel spune că democraţia este sistemul în care face fiecare ce vrea. Și eu am spus: după cum se vede. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel și zice că democraţia e singurul sistem compatibil cu libertatea și demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecţiune a valorilor. Deci democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea și-n care numărul înlocuiește calitatea... Triumful cantităţii

împotriva calităţii. Bergson a fost acuzat în micul dicţionar filozofic al lui Stalin că e fascist”, afirma Petre Ţuţea cam vreo 20 de ani în urmă. Nu ne facem iluzia crezând că putem schimba lucrurile, știm că minciuna are picioare lungi, iar masele sunt imune la argument și se lasă cu ușurinţă manipulate. Și totuși, într-o societate, măcar o fracţiune din aceasta trebuie să cunoască adevărul și să ţină la adevăr. Altfel, nu se știe unde poate să ajungă această societate. De aceea, publicăm mai jos textul unei relatări pe care am făcut-o din Parlamentul de la Chișinău, acum 10 ani, în ziua în care a fost votat Tratatul de delimitare a frontierei cu Ucraina și care a fost difuzat la postul de radio internaţional „Europa Liberă”. Cei care ţin la adevăr vor putea să constate cine sunt apărătorii pământului de la Palanca și cine sunt vânzătorii lui.

ARHIVA ISTORICĂ RADIO EUROPA LIBERĂ

12.07.2001 - Chişinău: Proteste după ratiﬁcarea Tratatului de frontieră cu Ucraina ORA MOLDOVEI O acţiune de protest organizată de Comitetul cetăţenesc „Palanca”, la ea participând și opoziţia creștin-democrată DAN IONESCU: Așa cum era de așteptat, Parlamentul a ratificat astăzi Tratatul de delimitare a frontierei cu Ucraina. Conform unei înţelegeri anterioare dintre Chișinău și Kiev, Rada Supremă a Ucrainei a ratificat tot astăzi acordul prin care Republicii Moldova i se recunoaște dreptul asupra proprietăţilor sale, aproape 100 de staţiuni balneare și sanatorii de pe litoralul Mării Negre. Ratificarea Tratatului de delimitare a frontierei în formula actuală a provocat însă, o serie de acţiuni de protest, care au căpătat pentru prima dată un pronunţat caracter anticomunist. Mai multe de la Sergiu Praporșcic. SERGIU PRAPORŞCIC: Ratificarea de către majoritatea parlamentară comunistă a Tratatului de frontieră cu Ucraina a provocat astăzi prima demonstraţie cu caracter pronunţat anticomunist, după alegerile parlamentare de la 25 februarie. În jur de 500 de persoane, purtând tricoloruri și însemnele Uniunii Europene, au pichetat astăzi Parlamentul, cerândule deputaţilor comuniști să nu ratifice Tratatul de frontieră cu Ucraina, care prevede cedarea unei părţi din teritoriul Republicii Moldova. După ce însă comuniștii au ratificat documentul, protestatarii au blocat timp de două ore circulaţia pe principala arteră a orașului – bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Ei au scandat „Jos comuniștii!”, „Jos trădătorii!”, „Jos

mafia comunistă!”. S-au strigat și lozinci cu caracter social, cum ar fi „Avem salarii și pensii mizerabile” și „Nu avem ce mânca”. Acţiunea de protest a fost organizată de Comitetul cetăţenesc „Palanca”, la ea participând și opoziţia creștin-democrată. Vorbitorii au chemat opinia publică să se opună acţiunilor comuniștilor, pe care le-au calificat anticonstituţionale. Iată ce a spus președintele comitetului cetăţenesc „Palanca”, Ion Croitoru: „Oameni buni, ei ne vor învinui că noi am încălcat ordinea publică. Oameni buni, ei încalcă Constituţia, ei vând teritoriul nostru naţional. Ei ne vând pe noi, ei vând pe cetăţenii de la Palanca. Jos comuniștii! Jos trădătorii!”. Protestatarii au demonstrat astăzi și în faţa clădirii Guvernului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cerând demisia șefului statului, Vladimir Voronin,

liderul Partidului Comuniștilor, și a premierului Vasile Tarlev. Pe parcursul demonstraţiilor, forţele de ordine, câteva plutoane de poliţie, au urmărit de la distanţă desfășurarea evenimentelor, fără a se implica. Dezbateri aprinse au avut loc în Parlament. Grupul parlamentar al Partidului Popular Creștin Democrat, susţinut de majoritatea deputaţilor din Alianţa „Braghiș”, s-au opus ratificării Tratatului de frontieră cu Ucraina. Ei au calificat acest document drept anticonstituţional, deoarece prevede cedarea în proprietatea Ucrainei a sectorului de 7,7 kilometri din regiunea satului Palanca, a șoselei Odesa-Reni și a terenurilor adiacente. Articolul trei al Legii Supreme stipulează însă, că teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. Iată ce a declarat vicepreședintele Partidului Popular Creștin Democrat,

Vlad Cubreacov: „Astăzi se calcă în picioare nu numai interesele vitale ale locuitorilor satului Palanca sau ale locuitorilor din alte sate, de la Crocmaz, dar și din alte părţi. Astăzi, de fapt, este scuipată în faţă demnitatea fiecărui cetăţean al acestei ţări. Acest tratat nedrept, un tratat prin care se consfinţește un furt teritorial, poate mina grav relaţiile dintre statele și popoarele noastre. Nu dorim să facem reproșuri diplomaţiei sau conducerii Ucrainei. Pata de rușine pe care niciodată nu o va putea spăla istoria este pe de-a întregul pe obrazul conducerii de ieri și de astăzi a Republicii Moldova”. Liderul opoziţiei, președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, l-a întrebat pe ministrul adjunct de Externe, Eugen Carpov, care a prezentat textul tratatului de la tribuna Parlamentului, dacă acesta presupune sau nu cedarea teritoriului naţional al Republicii Moldova: „Prin acest tratat, Republica Moldova cedează sau nu, în mod unilateral și pe veci, o parte a teritoriului său naţional?” Eugen Carpov: „Este o întrebare foarte directă. La ea aș vrea să menţionez că într-adevăr situaţia la acest capitol nu a fost până în prezent univocă. Au existat diferite puncte, diferite puncte de opinie”. Deputatul pe listele Alianţei „Braghiș”, Valeriu Cosarciuc: „În protocolul adiţional e scris în felul următor: Articolul 6 – „pe sectorul transmis acţionează jurisdicţia Ucrainei. Toate persoanele care au săvârșit infracţiuni pe sectorul dat poartă răspundere în baza legislaţiei naţionale a Ucrainei”. Ar însemna aceasta că pe teritoriul

Republicii Moldova va exista o parte din teritoriu care nu este controlat de organele legale ale Republicii Moldova?”. Eugen Carpov: „Eu nu aș pune întrebarea în felul următor, cum aţi pus-o Dumneavoastră, pentru că, de fapt, în cazul transmiterii acestei porţiuni de șosea, ea va fi în proprietatea Ucrainei și pe teritoriul ei va fi exercitată jurisdicţia Ucrainei”. Valeriu Cosarciuc: „Proprietate când este a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova acţionează legislaţia Republicii Moldova, asta e în toată lumea. Dar aici scrie, înseamnă că teritoriul Republicii Moldova va fi o parte din teritoriu care nu se controlează de Republica Moldova.” Tratatul a fost ratificat cu 72 de voturi ale deputaţilor comuniști, inclusiv a trei parlamentari din Alianţa „Braghiș”. Împotrivă s-au pronunţat grupul parlamentar al creștin-democraţilor și majoritatea deputaţilor pe listele Alianţei „Braghiș”, în total 20 de voturi. Conducerea Comitetului cetăţenesc „Palanca”, dar și liderii Partidului Popular Creștin Democrat, aflat în opoziţie, au anunţat că mâine vor continua acţiunile de protest anticomuniste. Din Chișinău, Sergiu Praporșcic, Radio Europa Liberă. Dan Ionescu: Potrivit agenţiilor de presă de la Chișinău, liderii Comitetului ad-hoc „Palanca” au început să colecteze semnături pentru organizarea unui referendum și a unei Adunări Naţionale, la care să se decidă soarta actualei variante a Tratatului de frontieră cu Ucraina.

Bătrâna Europă şi taurul moldav. Poveste fără de succes Chișinăul, toropit de căldura incandescentă a scandalurilor politice din cadrul alianţei de guvernare, se trezește doar noaptea, pentru a bea bere cu votcă. Minunile apar doar atunci. Ameţiţi de eleganţa cu care liderii din UE au cântat în mod repetat la urechile unor lideri de vârf ai statului moldovean despre faptul că Moldova ar fi o ţară de succes, recentul șoc al declaraţiilor lui Dirk Schuebel, reprezentantul special al Uniunii Europene la Chișinău, referitoare la faptul că luna de miere a bătrânei și lascivei Europe cu bourul moldav a luat sfârșit, a rămas neobservat. Semn că melodia sirenelor care au cântat la proră i-a trimis pe oficialii de la Chișinău într-un somn din care doar von Rompuy i-a trezit. Afirmând la Chișinău că Republica Moldova are șanse de integrare europeană într-un timp echivalent cu vreo două cincinale de-ale lui Ceaușescu, von Rompuy a dat peste cap planurile de integrare europeană ale echipei aflată la timona Cabinetului de Miniștri. Însă delicaţii muci ai ex-premierului belgian au picat în iahnia moldovenească atunci când nonșalant le-a dat de înţeles jurnaliștilor prezenţi la conferinţa de presă să mai rărească din întrebări căci abia așteaptă să ajungă în beciurile de la Cricova, acolo unde se vor desfășura cu adevărat saturnaliile europene. La terasele de pe vechile străzi evreiești, printre miros de iasomie, pește uscat și raci fierţi, moldovenii.

Bieţii de ei, discută înverșunat despre cât de greu le este politicienilor moldoveni să facă alegeri. Extrem de greu! Pentru cei care nu știu, le spunem că moldovenii au dezvoltată o înaltă conștiinţă civică și ca tot cetăţeanul ex-sovietic născut pe malul râului Bâc discută în clipele fierbinţi ale ţării sale doar despre interesul superior al comunităţii din care face parte. „Filat și echipa sa are o alegere grea de făcut. O alegere pentru generaţii și generaţii de acum înainte! Îţi dai seama cât de greu îi este primului ministru să aleagă între Rusia și Uniunea Europeană? Mai ales acum când miniștrii de Externe ai celor 27 au declarat, mai voalat sau mai direct, că gata, extinderea Uniunii Europene

s-a încheiat,” declară cu o mână pe inimă și cu alta pe halbă, un vădit cunoscător al dedesubturilor politice. La aceeași masă, un altul, rotund și grav, ţinând între degetele pătate de nicotină o ţigară de foi, după ce și-a turnat coniacul în ţapul de bere, afirmă: „Domnilor, așa cum scârţâie astăzi, euroiul pare să mai aibă de trăit cel mult doi ani!” Căldură mare, monșer! Prohodul neauzit al alianţei de guvernare s-a cântat. În surdina lentoare a verii, vocea marilor maeștri care au pus punctul abia de s-a auzit. Abia când luna lui cuptor va veni și căldurile vor da iama peste toţi, doar ele vor face ca miasma mortului să se simtă nu numai la Chișinău, dar și în oficiile de pe malul Dâmboviţei. Despre cadavrul ascuns în dulapul fiecărui actor politic de pe scena moldovenească, diplomaţii europeni aflaţi la Chișinău știau de ceva vreme. Numai eleganţa șorţuleţelor purtate în atelierele de lucru i-au făcut să mai rabde. S-au convins destul de repede că agapele la care au participat unii dintre ei nu se ridică la calitatea necesară pentru un astfel de efort. De fapt, diplomaţii europeni prezenţi la Chișinău înţeleg destul de repede că Bâcul nu este navigabil,

că vinul moldav este mai prost decât cel de pe malul Loarei și că cele 7 minuni moldovenești se ivesc doar noaptea, după ce ai amestecat berea cu votcă. Minunile poartă costum scump, cămașă ieftină și-l confundă pe Moliere cu Voltaire! Mai de-ai casei, buni cunoscători ai geografiei simbolice moldovenești, cei ruși s-au uitat atent și subtil și-au făcut cruce – poate pier papistașii, evangheliștii și luteranii. Poate piere minunea și toţi cei ce cred în ea! Mitul despre succesul pe care l-a făcut Republica Moldova în ultimii doi ani de apropiere a ei de standardele europene ţine doar de dorinţa lui Herman de a demonstra englezilor că bătrâna curtezană mai poate fi atractivă. Că rimelul poate ascunde cearcănele de sub ochi și că fleșcăiţii ei sâni mai pot alăpta tauri. Între timp, bătrâna nu mai poate face tumbele care altădată o transformau în lebădă și stă cuminte la taifas cu marele urs pentru a-și asigura la vremuri grele un adăpost încălzit. Iar vremurile grele au bătut deja la ușă. Europa, prin vocea ei spaniolă, spune astăzi celor de pe malul Dâmboviţei că s-a săturat. Autorităţile spaniole au anunţat că au decis să îngheţe piaţa muncii pentru români, deoarece se confruntă cu un șomaj ridicat în rândul populaţiei autohtone. La începutul lunii martie, potrivit datelor Ministerului spaniol al Muncii și Imigraţiei, 840 682 de români erau rezidenţi în Spania. Un șomaj de 35% înseamnă circa 300 000 de persoane. Românii sunt, astfel, cei mai numeroși străini din tara iberică. Totalul cetăţenilor străini stabiliţi în Spania este de aproape 5 milioane de persoane. Românii sunt urmaţi de marocani (757 809), ecuadorieni (369 692), columbieni și britanici. Dacă o treime din români nu au serviciu, atunci ei ar putea fi nevoiţi să se întoarcă în ţară, deoarece acum nici nu mai au șanse să-și găsească de muncă. Dincolo de orice implicaţie socială, trebuie spus

că un exod de 300 000 de români care ar reveni acum acasă ar dezechilibra total economia României. După Uzo, bătrâna a băut și bere. Rimelul a început să curgă ușor lăsând descoperite privirilor din jur vânătăile primite. Ciorapul, care altădată sclipea mătăsos, e cârpit și cade șleampăt de sub fusta scurtă. Varice vineţii ies groase pe gambe. Ici-colo, pe deștele subţiri mirosind a marijuana, mai sclipește câte un inel – atât se mai vede din frumuseţea de odinioară. La masă, noii veniţi sorb în urechi lascivele șoapte, cu gândul că pentru o noapte de sex vor fi plătiţi. La Chișinău, racul, broasca și știuca din coșul politic moldovenesc fac temperatura zilei. Toată această

faună politică a crezut că dacă vor face ochi dulci vor putea beneficia din sipetul bine ascuns al bătrânei. Zgârcita doamnă, crescută odată prin vechile mahalale chișinăuiene, își știe prea bine mușterii. Și strânge bine la pieptu-i lăsat ce a mai rămas din goala-i pușculiţă. Venită dintre evrei, români, ruși, găgăuzi și bulgari, fauna de pe scena moldavă știe că printre degetele uscate, bătrâna ar putea scăpa o firimitură. Și stau cu ochii roată. Pe mica scenă, decorurile vechi stau să cadă, rolurile sunt împărţite. Uite broasca, uite știuca, uite și racul. Măștile au început să crape. Nici un actor nu își știe până la capăt rolul. Nu a avut nici timpul și nici dorinţa

să repete. În sală, puţinii spectatori se uită flămânzi și necăjiţi la o piesă pe care n-o înţeleg. Au dat banii pentru un alt spectacol. Pe scenă, actorii improvizează. Replicile spuse fără accent, sună searbăd. Nimeni nu mai aplaudă. Criticii de artă părăsesc sala. Undeva o bătrâna șleampătă își caută ochelarii – unde e povestea? În culise, un regizor își frânge mâinile. A investit minte, suflet și ultimii săi bani într-o poveste care trebuia să-i aducă succes. Actorii joacă prost. Iar el se întreabă dacă nu ar fi mai bine să bea și el deseară o bere cu votcă. Cine știe, poate apare vreo minune! Victor NICHITUŞ Sursa: victornichitus.blogspot.com

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

MOLDOVA HramuriȱNemôene 5 - 7 august 2011

Plecarea spre Târgu NeamŖ: Joi, 4 august, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 7 august, ora 22.

Ziua 1, Vineri, 5 august ȱSf.ȱCuv.ȱIoanȱIacobȱdeȱlaȱNeamôȬHozevitulȱȱȱCatedrala Sf. Ioan Iacob: Sf. Liturghie (participare la Hram), Schitul VOVIDENIA, Casa Memorialć „Mihail Sadoveanu”, Crescćtoria de zimbri „Dragoû Vodć”, Mćn.ICOANA ûi/sau Mćn. Pocrov, Mćn. NEAMŕ: Icoane fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, moaûtele Sf.Necunoscut, osuarul, baptisierul, Vecernia. Cazare: Mćn. NeamŖ Ziua 2, Sâmbćtć, 6 august Schimbareaȱlaȱfaô©ȱaȱDomnuluiȱnostruȱIisusȱHristosȱMćn.SECU, Urcare pe jos în MunŖii CarpaŖi la Mćn.SIHLA: Sf. Liturghie (participare la Hram), Peûtera Sf.Cuv.TEODORA de la Sihla, Biserica Dintr-un brad, Schitul Sf.Daniil Sihastrul, Vecernia. Cazare: Mćn.Sihćstria/Secu/Sihla. Ziua 3, Duminicć, 7 august, Sf.ȱCuv.ȱTeodoraȱdeȱlaȱSihlaȱMćn.SIHĆSTRIA: Sf. Liturghie (participare la Hram), Mormintele pćrinŖilor Cleopa Ilie ûi Ionichie Bćlan, Humuleûti - Casa memorial "Ion Creangć", Cetatea NeamŖului, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf.TREI IERAHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

22 IULIE 2011

A început admiterea la studii în România Ministerul Educaţiei de la București a făcut publică metodologia de admitere la studii în România pentru tinerii etnici români din Republica Moldova și din alte state învecinate pentru anul universitar 2011-2012. Statul român oferă în acest an 2 150 de burse pentru tinerii din Republica Moldova: 950 pentru viitorii liceeni și 1 100 de burse pentru viitorii studenţi, 300 dintre care sunt destinate basarabenilor care deţin o diplomă de bacalaureat din România. Absolvenţilor din Republica Moldova li se mai oferă 50 de burse pentru studii de masterat, 25 de burse pentru rezidenţiat și 25 pentru doctorat.

A. LISTA DOMENIILOR FUNDAMENTALE DE ŞTIINŢĂ, ARTĂ, CULTURĂ ŞI A DOMENIILOR PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ* (conform H.G. nr. 689/1994 şi H.G. nr. 1175/2006)

DOMENII FUNDAMENTALE Nr. crt. DOMENII PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ DE ŞTIINŢĂ, ARTĂ , CULTURĂ

ŞTIINŢE EXACTE

ŞTIINŢE ALE NATURII

4 5 Perioada de depunere a documentelor este 31 iulie – 8 august 2011, iar actele vor putea fi depuse la birourile consulare ale României din Cahul, Bălţi și Chișinău. Potrivit metodologiei de admitere, elaborată de Ministerul român al Educaţiei, bursierii statului român beneficiază de următoarele drepturi, pe lângă bursa de studii, de asistenţă medicală gratuită și tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Bursa pentru candidaţii care optează pentru înscrierea la studii universitare de licenţă constituie echivalentul în lei a sumei de 65 de euro, pentru candidaţii care optează pentru înscrierea la programul universitar de masterat, specializare, perfecţionare etc. – echivalentul în lei a sumei de 75 de euro, iar pentru candidaţii care optează pentru studii postuniversitare de doctorat – echivalentul în lei a sumei de 85 de euro. Bursele acordate nu implică acoperirea cheltuielilor personale și nici cele de transport internaţional sau intern (din capitală până la universitatea primitoare). În acest sens, candidaţii trebuie să fie pregătiţi pentru susţinerea financiară personală a cheltuielilor suplimentare. Bursele se acordă pentru studenţi și masteranzi pe parcursul anului academic, inclusiv în vacanţele de iarnă și de primăvară, și nu se acordă pe perioada vacanţei de vară. Pentru doctoranzii de la forma de învăţământ cu frecvenţă, bursa se acordă pe toată durata anului calendaristic. Bursele studenţilor din toate ciclurile de învăţământ se suspendă, în cazul repetenţiei, pentru anul de învăţământ repetat, urmând ca acestea să poată fi redobândite în anul de învăţământ următor, după promovarea anului repetat. Pe perioada suspendării bursei, studenţii care repetă anul vor suporta cheltuielile de școlarizare. Cazarea studenţilor străini, bursieri ai statului român, se va face, cu prioritate, în măsura locurilor disponibile, în căminele studenţești ale universităţilor, conform politicilor instituţiilor de învăţământ. Cheltuielile de cazare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MECTS. Vă prezentăm alăturat câteva informaţii referitor la documentele necesare, procedura de admitere, precum și locurile cu și fără bursă oferite de statul român pentru tinerii din Republica Moldova. De asemenea, vă informăm că mai multe date referitoare la procesul de admitere în România și informaţiile privind instituţiile de învăţământ din România nu le putem publica în varianta tipărită a publicaţiei FLUX, însă pot fi găsite pe pagina electronică a ziarului www.flux.md.

9 10

Bonificaţia pentru domeniul de studiu (Bdom), pentru care a optat candidatul din Republica Moldova, se acordă astfel: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Domeniul fundamental de ştiinţă, artă şi cultură Ştiinţe umaniste Teologie Medicină veterinară Ştiinţe agricole şi silvice Ştiinţe exacte Ştiinţe ale naturii Ştiinţe inginereşti Sănătate Ştiinţe economice Drept Ştiinţe sociale şi politice Arhitectură şi urbanism Arte Educaţie fizică şi sport

Bonificaţie (Bdom) 10 10 10 10 9 9 8 7 7 6 6 4 4 4

Repartizarea locurilor la DOCTORAT pentru R Moldova

INSTITUTIA U01 U02 U03 U04 U05 U06 U07 U08 U09 U10 U11 U12 U13 U14 U15 U16 U17 U18 U19 U20 U21 U22 U23 U24 U25 U26 U27 U28 U29 U30 U31 U32 U33 U34 U35 U36 U37 U38 U39 U40 U41 U42 U43 U44 U45 U46 U47 U48

U01- Poli Buc. U02- Construcţii Buc. U03- Arhitectură Buc. U04- USAMV Buc. U05- Univ. Buc. U06- UMF Buc. U07- ASE Buc. U08- Muzică Buc. U09- Arte Buc. U10- UATC Buc. U11- ANEFS Buc. U12- SNSPA Buc. U13- Univ. Alba Iulia U14- Univ. Arad U15- Univ. Bacău U16- Univ. Baia Mare U17- Univ. Braşov U18- Univ. Tehnică Cluj U19- USAMV Cluj U20- Univ. "Babeş-Bolyai" Cluj U21- UMF Cluj U22- Muzică Cluj U23- Arte Cluj U24- Univ. Ovidius Constanţa U25- Univ.Maritimă Constanţa U26- Univ. Craiova U27- UMF Craiova U28- Univ. Galaţi U29- Univ. Tehnică Iaşi U30- USAMV Iaşi U31- Univ. Iaşi U32- UMF Iaşi U33- Arte Iaşi U34- Univ. Oradea U35- Univ. Petroşani U36- Univ. Piteşti U37- Univ. Ploieşti U38- Univ. Reşiţa U39- Univ. Sibiu U40- Univ. Suceava U41- Univ. Târgovişte U42- Univ. Tg. Jiu U43- Univ. Tg. Mureş U44- UMF Tg. Mureş U45- Artă Teatrală Tg. Mureş U46- Poli Timişoara U47- USAMV Timişoara U48- Univ. Vest Timişoara TOTAL GENERAL PE DOMENII FUNDAMENTALE =

EDI|IA DE VINERI

Admiterea 2011

TOTAL GRAND TOTAL B 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 25 25

ŞTIINŢE UMANISTE

Matematică Fizică Chimie Informatică Biologie Geografie Geologie Ştiinţa mediului Filozofie Limba şi literatură1 Limbi moderne aplicate Istorie

Studii culturale2 TEOLOGIE Teologie3 DREPT Drept Sociologie Asistenţă socială Ştiinţe politice Relaţii internaţionale şi studii europene ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE Ştiinţe administrative Ştiinţe ale comunicării Ştiinţe ale educaţiei Psihologie Economie Finanţe Administrarea afacerilor Contabilitate ŞTIINŢE ECONOMICE Cibernetică, statistică şi informatică economică Economie şi afaceri internaţionale Management Marketing Teatru Cinematografie şi media ARTE Muzică Arte plastice, decorative şi design ARHITECTURĂ ŞI URBANISM

Arhitectură4

Urbanism EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Educaţie fizică şi sport Agronomie Horticultură ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE Silvicultură Zootehnie Biotehnologii MEDICINĂ VETERINARĂ Medicină veterinară5 Calculatoare şi tehnologia informaţiei Inginerie genistică Inginerie geodezică Inginerie aerospaţială Inginerie chimică Inginerie civilă Ingineria instalaţiilor Inginerie de armament, rachete şi muniţii Inginerie electrică Inginerie electronică şi telecomunicaţii Inginerie energetică Inginerie geologică ŞTIINŢE INGINEREŞTI

Inginerie industrială6 Inginerie forestieră Ingineria produselor alimentare Ingineria autovehiculelor Ingineria materialelor Inginerie mecanică Ingineria mediului Inginerie navală şi navigaţie Ingineria sistemelor Inginerie şi management Ingineria transporturilor Mecatronică şi robotică Mine, petrol, gaze

Ştiinţe inginereşti aplicate

NUMĂR CREDITE DE STUDIU TRANSFERABILE 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 240 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 240 180-240 180 180-360 180 180 240 240 240 240 240 360 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240

1 Se menţionează, după caz, limba sau limbile străine. 2 Se menţionează, după caz, studii americane, studii iudaice, etnologie şi folclor, biblioteconomie. 3 Se referă, după caz, la teologie ortodoxă, teologie romano-catolică, teologie greco-catolică, teologie reformată, teologie baptistă, teologie protestantă, teologie penticostală, teologie adventistă. 4 Pentru specializarea arhitectură se prevăd 360 credite, în sistem integrat licenţă şi master, conform reglementării sectoriale din cadrul Uniunii Europene. Pentru specializarea arhitectură de interior se prevăd 300 credite în sistem integrat licenţă şi master. Pentru celelalte specializări se prevăd 180 credite. 5 Studii universitare integrate de licenţă şi master, conform reglementării sectoriale din cadrul uniunii Europene. 6 Inclusiv ingineria lemnului, ingineria produselor alimentare, ingineria produselor textile şi din piele. 7 Se menţionează, după caz, industrial, în construcţii, în agricultură, în alimentaţie publică şi agroturism. 8 Cuprinde: biotehnologii industriale, inginerie fizică, inginerie medicală, optometrie. *In anexă nu este menţionat domeniul fundamental:ştiinţe militare şi informaţii, deoarece se adresează în exclusivitate cetăţenilor români cu domiciliul stabil în România şi care nu au altă cetăţenie.

B. LISTA SPECIALIZĂRILOR DIN DOMENIUL SĂNĂTATE REGLEMENTATE SECTORIAL ŞI, RESPECTIV, GENERAL

Nr. crt.

NATURA REGLEMENTĂRII

SPECIALIZAREA

Medicină REGLEMENTATE SECTORIAL Medicină dentară ÎN CADRUL UNIUNII Farmacie EUROPENE Asistenţă medicală Moaşe Radiologie şi imagistică Laborator clinic Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare Tehnică dentară REGLEMENTATE GENERAL Asistenţă dentară Asistenţă de farmacie Audiologie şi protezare auditivă Asistenţă de profilaxie stomatologică

NUMĂR CREDITE DE STUDIU TRANSFERABILE 360 360 300 180 240 180 180 180 180 180 180 180 180

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

DOCUMENTELE DOSARULUI DE ÎNSCRIERE (A) Învăţământ preuniversitar Tabelul nr. 1 Documente necesare: Nr. Absolvenţi Absolvenţi crt. TIPUL DOCUMENTULUI de de Gimnaziu Gimnaziu în în R. Moldova România 1 Cererea de înscriere – formular tip (Anexa nr. 1B) Da Da 2 Certificat de studii gimnaziale efectuate în R. Moldova Da Nu (copie legalizată) 3 Adeverinţa cu notele obţinute la tezele cu subiect unic în Nu Da România (copie autentificată de unitatea de învăţământ) 4 Foaie matricolă pentru ciclul gimnazial (copie legalizată) – Da Nu pentru absolvenţii de clasa a IX-a din Republica Moldova 5 Foaia matricolă pentru clasele V-VIII, cu calculul mediei Nu Da generale (copie autentificată de unitatea de învăţământ), pentru absolvenţii din România Certificat de naştere sau cartea de identitate (copie Da Da 6 legalizată în lb. română) Copie după Paşaport/carte de identitate a candidatului şi al 7 părinţilor/tutorilor legali eliberate de autorităţile din R. Da Da Moldova Acordul scris al părinţilor/tutorelui pentru înscrierea 8 elevului/elevei la concursul de admitere în România Da Da (declaraţie notarială); declarația notarială a părintelui (tutorelui legal) privind școlarizarea în România a elevului (ei) minor(e) Adeverinţă medicală tip care să permită accesul în Da Da 9 colectivitate (copie) – legalizată /copie autentificată de unitatea de învățământ 10 1 Fotografie ¾ care se aplică pe cerere Da Da Recomandarea în scris a ierarhilor sau acordul 11 conducătorilor locali de culte din România(numai pentru Da Da candidaţii la admiterea în învăţământul preuniversitar teologic)

Nr. crt. 1

Ciclul II Masterat / Rezidenţiat Da

Nu Nu

Da Nu

Da Da

1 Fotografie ¾, care se aplică pe cerere. Da Curriculum Vitae, lista de lucrări publicate, recomandări din partea a două cadre didactice Nu universitare sau a doi specialişti din cercetare care cunosc activitatea candidatului; dovadă/adeverință de cunoaștere a unei limbi de circulații internaționale (UE). Formularea şi argumentarea temei de cercetare la doctorat (pe maximum o pagină de text); inclusiv Nu acordul coordonatorului de doctorat

Ciclul I Licenţă

TIPUL DOCUMENTULUI

Cerere de înscriere – formular tip (Anexa nr. 1A) Da Copii legalizate după: 1. diploma de bacalaureat (pentru absolvenţii promoţiei anului curent - după adeverinţa de absolvire Da a liceului, având înscrisă media anilor de studii şi a examenului de bacalaureat) 2. foaia matricolă privind studiile liceale, în care sunt Da înscrise şi notele / calificativele obţinute la bacalaureat. Copii legalizate după: 1. Diploma de licenţă (pentru absolvenţii promoţiei anului curent după adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, cu media anilor de studii şi a examenului de licenţă), 2. Foaia matricolă (supliment la diplomă). 1.Copie legalizată după diploma de absolvire a studiilor de masterat. Copie legalizată a certificatului de naştere Copie legalizată a certificatului de căsătorie (dacă este cazul) Copie legalizată a adeverinţei medicale care să permită accesul în colectivitate Xerocopii după: 1. Buletinul de identitate/Cartea de Identitate 2. Anexa la buletinul de identitate cu indicarea domiciliului stabil. Xerocopie după paşaport

4 5 6 7

9 10 11

Ciclul III Doctorat

NOTĂ: 1. Prezentarea de date false atrage după sine anularea concursului pentru candidaţii respectivi. 2. Dosarele de înscriere incomplete nu se vor lua în considerare. 3. Pentru Concursul Naţional de Rezidenţiat, Ministerul Sănătăţii poate solicita documente specifice suplimentare. 4. Dosarele de înscriere pentru studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat se depun direct la unităţile organizatoare de studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat, care pot solicita şi alte documente specifice suplimentar celor prevăzute la Art.5 (B) Tabelul nr.2. 5. În cererea de înscriere pentru ciclul I – studii universitare de licenţă, candidaţii vor opta pentru un (1) domeniu fundamental de studii universitare de licenţă şi maximum trei (3) instituţii de învăţământ superior, cu precizarea specializării la care doresc să studieze, în ordinea preferinţelor; 6. În cazuri justificate se poate solicita, suplimentar, adeverința de autenticitate a actelor de studii emisă de Ministerul Educației din Republica Moldova.

GRAFICUL ACTIVITĂȚILOR COMISIEI MIXTE M.A.E. – M.E.C.T.S. – D.R.P. de preselecție a tinerilor de origine română din Republica Moldova, precum și a etnicilor români din Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Serbia, Ungaria și Ucraina, precum și a cetățenilor de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate în învățământul de stat din România, pentru anul de învățământ 2011 – 2012

Nr. Crt.

PERIOADA

ȚARA

31 iulie – 08 august

REPUBLICA MOLDOVA

2 3 4

29 – 30 iulie 25 / 28 iulie 26 – 27 iulie

BULGARIA MACEDONIA ALBANIA

24 – 28 iulie

SERBIA

24 – 31 iulie

UNGARIA

Până cel mai târziu 31 iulie

DIASPORA

OBSERVAȚII Dosarele vor fi depuse personal la sediile misiunilor diplomatice ale României din Cahul, Chișinău și Bălți Dosarele vor fi depuse personal la sediile misiunilor diplomatice ale României din Sofia, Skopje, Tirana, Belgrad și Vârșeț Dosarele vor fi depuse personal la sediile misiunilor diplomatice ale României din Budapesta și Gyula Dosarele vor fi depuse personal la sediile misiunilor diplomatice ale României din țările de reședință ale candidaților sau la Registratura MECTS

2 2

18 2 2 2 2

2 2 2 2 1

4 2 1 3

2 4 2

2 1

2 1 2

UMF Cluj Muzică Cluj Arte Cluj Univ. Ovidius Constanţa

1 5 1

U26- Univ. Craiova U27- UMF Craiova U28- Univ. Galaţi U29- Univ. Tehnică Iaşi U30- USAMV Iaşi U31- Univ. Iaşi U32- UMF Iaşi U33- Arte Iaşi U34- Univ. Oradea U35- Univ. Petroşani U36- Univ. Piteşti U37- Univ. Ploieşti U38- Univ. Reşiţa U39- Univ. Sibiu U40- Univ. Suceava U41- Univ. Târgovişte U42- Univ. Tg. Jiu U43- Univ. Tg. Mureş U44- UMF Tg. Mureş U45- Artă Teatrală Tg. Mureş U46- Poli Timişoara U47- USAMV Timişoara U48- Univ. Vest Timişoara TOTAL GENERAL PE DOMENII FUNDAMENTALE =

1 2

2 10

1 5

1 2 2

10 5 11 10 4 33 5 2 2 4 10 3 4 14 22 4 3 2 2 1 4 2 2

300

2 2

1 5 2

1 2 1 2

2 5 2

2 2

2 1

2 2 1

2 5

1 2 1 2 5

1 2 5 2

3 2 2 1 1

3 1

5 1 0 4

U25 U25- Univ.Maritimă Constanţa U26 U27 U28 U29 U30 U31 U32 U33 U34 U35 U36 U37 U38 U39 U40 U41 U42 U43 U44 U45 U46 U47 U48

ŢARA

CATEGORIA DE BENEFICIARI

ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI REPUBLICA MOLDOVA DIASPORA

PREUNIVERSITAR

LOCURI FĂRĂ BURSĂ

CU BURSĂ

- Absolvenţi ai studiilor gimnaziale din Republica Moldova, promoţia anului școlar 2010 - 2011, din care: - pentru raioanele de est ale Republicii Moldova: - Absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, care au susţinut tezele cu subiect unic, promoţia anului școlar 2010 - 2011: - Cetăţeni ai Republicii Moldova care doresc să își continue studiile în învăţământul din România și care nu se încadrează într-una din categoriile de mai sus, la propunerea Inspectoratelor Școlare Judeţene: TOTAL:

750

TOTAL LOCURI ALOCATE IN INVATAMANT PREUNIVERSITAR PENTRU TARI INVECINATE SI DIASPORA:

TOTAL GENERAL LOCURI PENTRU STUDII PREUNIVERSITARE:

- Absolvenţi ai liceelor cu predare în limba română din raioanele de est ale Republicii Moldova: TOTAL LOCURI ALOCATE LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA ETNICILOR ROMÂNI DIN REPUBLICA MOLDOVA:

ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI DIASPORA

UNIVERSITAR

REPUBLICA MOLDOVA

- Absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat din România: - Absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova:

TOTAL LOCURI ALOCATE LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢA ETNICILOR ROMÂNI DIN ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI DIASPORA:

TOTAL GENERAL LOCURI PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ: REPUBLICA MOLDOVA ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI DIASPORA TOTAL LOCURI PENTRU STUDII DE MASTERAT: REPUBLICA MOLDOVA ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI DIASPORA TOTAL LOCURI PENTRU STUDII DE REZIDENŢIAT: TOTAL GENERAL LOCURI PENTRU STUDII MASTERAT ȘI REZIDENŢIAT: REPUBLICA MOLDOVA ŢĂRI ÎNVECINATE ȘI DIASPORA

POSTUNIVERSITAR

MASTERAT

REZIDENŢIAT

150

800

150

950

300

300 700

0 100

1000

100

300

186

1300

286

50 113 163 25 112 137 137 25 25

0 230 230 0 0 0 0 0 20

350

250

DOCTORAT

Zootehnie

Biotehnologii

Silvicultura

Agronomie

B 2 1 1 0 2 0 2 1 1 1 1 2

1 1 1 1 1 1

U19- USAMV Cluj U20- Univ. "Babeş-Bolyai" Cluj U21- UMF Cluj U22- Muzică Cluj U23- Arte Cluj U24- Univ. Ovidius Constanţa

1 2 0 1 1 2

U25- Univ.Maritimă Constanţa U26- Univ. Craiova U27- UMF Craiova U28- Univ. Galaţi U29- Univ. Tehnică Iaşi U30- USAMV Iaşi

1 1 0 2 2 1

U31- Univ. Iaşi U32- UMF Iaşi U33- Arte Iaşi U34- Univ. Oradea U35- Univ. Petroşani U36- Univ. Piteşti

2 0 1 1 1 1

U37- Univ. Ploieşti U38- Univ. Reşiţa U39- Univ. Sibiu U40- Univ. Suceava U41- Univ. Târgovişte

1 1 1 1 0

U42- Univ. Tg. Jiu

U43- Univ. Tg. Mureş U44- UMF Tg. Mureş U45- Artă Teatrală Tg. Mureş U46- Poli Timişoara

1 0 1 0

Med Vet

Ştiinţe agricole şi silvice Horticultura

Urbanism

Educ-atie fizică şi Educaţie fizică şi sport

Muzica

Arte plastice, decorative si design

Teatru

Cinematografie si media

Marketing

Management

Arhitectura

Arhitectură şi urbanism

Arte

Cibernetica, statistica si informatica Economie si afaceri internationale

Contabilitate

Finante

Administrarea afacerilor

Economie

Psihologie

Ştiinţe economice Stiinte ale educatiei

Stiinte ale comunicarii

Relatii Internationale si studii Stiinte administrative

Asistenta sociala

Drept

Stiinte politica

Ştiinţe sociale şi politice

Drept Sociologie

Studii culturale

Istorie

Limba si Literatura

Limbi moderne si aplicate

Filozofie

Teologie

Ştiinţe umaniste Stiinta Mediului

Geologie

Fără Bursă

Geografie

Univ. Poli Buc.

Biologie

U01

Ştiinţe ale naturii Informatica

Nr. Loc

Chimie

Universitatea

Fizică

Cod Univ

Matematica

Ştiinţe exacte

Bursă

Univ. Buc.

U06

UMF Buc.

U07

ASE Buc.

U08 U09 U10

Univ. Arte Buc. UATC Buc.

U12 SNSPA Buc.

U14

Univ. Alba Iulia Univ. Arad

U15 Univ. Bacău U16

Univ. Baia Mare

U17 Univ. Braşov U18

U23

Univ. Craiova

U27 UMF Craiova

Fără Bursă

3 3

49 2

16 6 3 2

8 4

1 4

2 7

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

2 1

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă Bursă

21 5

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

5 0

Bursă

1 2

1 1

Bursă

1 2 2

1 2

1 1

10 2

1 1

Bursă

Univ. Petroşani

3 10

Fără Bursă

U35

Bursă Fără Bursă

Fără Bursă

21 0

Bursă

Fără Bursă Bursă

7 0

Fără Bursă

U34

0 1

Fără Bursă

Bursă Fără Bursă

42 10

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

12 9

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă Bursă

Fără Bursă

16 2

Bursă Univ. Târgovişte Fără Bursă

U44

Univ. Oradea

UMF Tg. Mureş

Univ. Arte Iaşi

Univ. Tg. Mureş

8 3

Fără Bursă

U33

U43

UMF Iaşi

U42 Univ. Tg. Jiu

U32

Univ. Suceava

Bursă

U31

U40

Fără Bursă

Univ. AIC Iaşi

Univ. Sibiu

USAMV Iaşi

U39

Bursă

U30

U38 Univ. Reşiţa

Bursă

Bursă Univ. Tehnică Iaşi Fără Bursă

U41

Fără Bursă

U29

U37

Fără Bursă

Univ. Galaţi

Univ. Ploieşti

Bursă

U28

U36 Univ. Piteşti

0 1

Univ. Bursă U24 Ovidius Fără Bursă Constanţa Bursă Univ.Maritim U25 ă Constanţa Fără Bursă U26

7 3

Bursă Univ. Muzică Cluj Fără Bursă Univ. Arte Cluj

TOTAL

Fără Bursă Univ. Bursă U20 "Babeş- Fără Bursă Bolyai" Cluj Bursă U21 UMF Cluj Fără Bursă U22

Bursă Univ. Tehnică Cluj Fără Bursă

U19 USAMV Cluj

Bursă Univ. Muzică Buc. Fără Bursă

U11 ANEFS Buc.

U13

Bursă

Sănătate (regl.UE)

Univ. Bursă Construcţii Fără Bursă Buc Univ. Bursă U03 Arhitectură Fără Bursă Buc Bursă U04 USAMV Buc. Fără Bursă U02

U05

Ştiinţe inginereşti Inginerie geodezica

TOTAL LOCURI MASTERAT, REZIDENŢIAT, DOCTORAT

Medicina Veterinara Calculatoare si tehnologia informatiei Inginerie genistica

TOTAL LOCURI PENTRU STUDII DE DOCTORAT:

TOTAL REZIDENȚIAT

INSTITUTIA

REPARTIZAREA GLOBALĂ PE ŢĂRI A NUMĂRULUI DE LOCURI SUBVENŢIONATE DE STAT ÎN ANUL ȘCOLAR/UNIVERSITAR 2011 -2012 NIVELUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TOTAL MASTERAT

Farmacie

Medicina dentara

B 10 3

Mine, petrol si gaze Stiinte ingineresti aplicate Arhitectura navala

Ingineria transporturilor

Inginerie si management

Ingineria mediului Inginerie marina si navigatie Ingineria sistemelor

Repartizarea locurilor la REZIDENȚIAT pentru Republica Moldova

Inginerie mecanica

Repartizarea locurilor la STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT pentru Republica Moldova

Ingineria materialelor

Sănătate TOTAL GRAND (regl.UE) TOTAL B B 10 10 3 3 2 2 3 3 20 20 6 6 6 18 18 2 2 2 2 2 2 2 2 4 4 6 6 10 10 12 12 2 2 7 7 2 2 2 2

Inginerie forestiera Ingineria produselor alimentare Ingineria autovehiculelor

Ştiinţe inginereşti

Inginerie industriala

U21U22U23U24-

Arte

Ştiinţe Arhitectură şi Educaţie Medicină urbanism fizică şi sport agricole şi veterinară silvice B B B B

Inginerie geologica

U20 U20- Univ. "Babeş-Bolyai" Cluj U21 U22 U23 U24

Ştiinţe economice

Ingineria instalatiilor Inginerie de armament, rachete si Inginerie electrica Inginerie electronica si telecomunicatii Inginerie energetica

Teologie

Poli Buc. Construcţii Buc. Arhitectură Buc. USAMV Buc. Univ. Buc. UMF Buc. ASE Buc. Muzică Buc. Arte Buc. UATC Buc. ANEFS Buc. SNSPA Buc. Univ. Alba Iulia Univ. Arad Univ. Bacău Univ. Baia Mare Univ. Braşov Univ. Tehnică Cluj USAMV Cluj

Drept

Ştiinţe sociale şi politice

Inginerie civila

Ştiinţe umaniste

Inginerie chimica

U01U02U03U04U05U06U07U08U09U10U11U12U13U14U15U16U17U18U19-

Ştiinţe ale naturii

Inginerie aerospatiala

U01 U02 U03 U04 U05 U06 U07 U08 U09 U10 U11 U12 U13 U14 U15 U16 U17 U18 U19

Ştiinţe exacte

Medicina

Repartizarea locurilor pentru studii universitare de licenţă solicitate in 2011-2012 pentru candidații R Moldova, absolvenți ai liceelor din România

INSTITUTIA

22 IULIE 2011

Admiterea 2011

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Mecatronica si robotica

FLUX EDI|IA DE VINERI

2 1

8 0

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă Univ. Artă Bursă U45 Teatrală Tg. Fără Bursă Mureş Bursă Univ. Poli U46 Timişoara Fără Bursă

6 0 0

1 1

3 0

Bursă

U47

USAMV Timişoara

U48

Univ. Vest Timişoara

U49

UMF Timişoara

Fără Bursă

TOTAL =

Bursă

####

Fără Bursă

####

Fără Bursă

Bursă

Fără Bursă

Bursă

700

100

22 IULIE 2011

SURSE DE LUMINĂ 2062. Curaj, prieteni, deșteptaţi-mi patria dacă vreţi să dorm în pace! Alecu RUSSO, avocat și scriitor român (1819-1859) Notă. Înainte de moarte, după ce a văzut Unirea celor două principate (Moldova și Muntenia), înflăcăratul patriot român Alecu Russo a rostit cuvintele de mai sus, care i-au asigurat un loc aparte în inima și cugetul tuturor românilor de bunăcredinţă... 2063. Să te ferească Domnul pân’la moarte De cel ce n-a citit măcar o carte, Dar și mai mult, în cercurile culte, De cel ce n-a citit și-a scris mai multe... Gheorghe BÂLICI. ”Doleanţă” Notă. Tânărul epigramist Gh. Bâlici e foarte fecund în ultimul timp. Bravo lui! Cred că nu se va supăra dacă voi reda aici încă un produs al minţii lui agere: De vrei s-ajungi în lumea cultă, La-nvăţătura-mi ia aminte: Când bagi în cap știinţă multă, Mai lasă loc și pentru minte! Gheorghe BÂLICI. Fiului meu 2064. Ca urmare a dilentantismului, condeiul redactorului este nevoit să lucreze după principiul aspiratorului de praf, izbutind în cel mai bun caz să transforme textul într-un ”haos organizat”. Valentin MÂNDÂCANU, în ”Nistru”, nr. 5, 1987 Notă. Comparaţia cu acţiunea aspiratorului de praf îi aparţine lui Al. Șapirin, un evreu cult cu care am salahorit un timp la revista ”Învăţătorul Sovietic”. Sătul de atâta salahorie și descurajat de nivelul cumplit de agramat al scrisului unor învăţători-autori, Ș. a răspândit o vorbă devenită proverbială prin redacţii: ”Din rahat, tot rahat iese”. Și totuși, colegul meu ”cult și foarte robaci, scotea de fiece dată ”materiale publicabile”. De la el am învăţat meseria! 2065. Mulţumirile vi se cuvin dumneavoastră, tuturor. Eu, după câţiva ani în care m-am confruntat cu unele dificultăţi, mi-am croit drum în toată libertatea, și m-am dezvoltat

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IN MEMORIAM ALEXANDRU GROMOV

Între ACASĂ şi ACASĂ

Valentin Mândâcanu

ca om de știinţă în toată libertatea, și mi-am apărat fiinţa umană în toată libertatea. Dumneavoastră, în schimb, intelectualii basarabeni, Valentin Mândâcanu, fratele Ion Dumeniuc, Mihai Cimpoi, Anatol Ciobanu, Nicolae Mătcaș, Grigore Vieru, Silviu Berejan, poetul Dumitru Matcovschi, ţăranul din Basarabia, profesorul de la catedră, învăţătorul, preotul aţi apărat vreme de peste 50 de ani fiinţa limbii române, fiinţa noastră naţională, în pofida cizmei rusești care vă apăsa grumazul... Eugen COȘERIU 2066. Naţionalismul, în adevăratul sens al cuvântului și nu în cel mutilat de sovietici și de comuniștii din ţară, nu înseamnă decât patriotism, sentiment naţional și dragoste faţă de neamul din care te tragi... (...) Poate fi ceva mai frumos, mai înălţător decât a-ţi iubi neamul? Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat. Bruxelles, 2001 2067... În afară de cuvintele spuse, o mare parte de informaţie se transmite (de multe ori involuntar) prin felul de a vorbi, adică prin intonaţie, ritm, ton, pauze, accente, ezitări, reluări ș.a., toate acestea reprezentând sfera paraverbalului, adică ceea ce însoţește vorbirea. O serie de prezentatori (radio și TV) ”pedalează” cam pe unul și același aspect intonaţional, considerând că, dacă transmit dedicaţii muzicale, trebuie neapărat să vorbească pe un ton mieros, dulceag, nemaipomenit de vesel și să spună totul râzând (dacă ar putea - și chiuind), însă această ”dulcegărie” artificială plictisește și chiar supără uneori. (...) Destul de des până și programele sunt receptate cu dificultate din cauză că prezentatorii nu respectă pauzele, nu pun corect accentele logice în frază, nu respectă intonaţia de început și de sfârșit... Irina CONDREA, conferenţiar USM. Despre ton și intonaţie. ”Timpul”, 21 ianuarie 2011 Notă. Irina Condrea întreţine de mai multă vreme o rubrică de cultivare a limbii care îi vizează direct pe cei ce vorbesc în public (analiști, prezentatori, jurnaliști, scriitori, artiști, oameni politici, dar și invitaţi din toate sferele de activitate umană). Îi sugerez Irinei să se documenteze temeinic și să scrie o lucrare pe tema paraverbalului, temă aproape netratată până în prezent. Sănătate multă și succes, Irină!

G`ndul s=pt=m`nii “Omul trebuie să se aﬂe acolo, unde poate ﬁ de folos.” Euripides

Omagiu pentru salahorul visător La sfârșitul săptămânii trecute a murit Alexandru Gromov, distins scriitor, publicist, prozator, lingvist, traducător, enciclopedist. A încetat din viaţă la vârsta de 86 de ani, măcinat de o boală grea și îndelungată. Născut la 22 aprilie 1925, originar din orașul Ismail (sudul Basarabiei, actualmente Ucraina), Alexandru Gromov a rămas orfan de mic copil și a fost crescut de mătuși (surorile mamei). El și-a făcut studiile la școlile primare din Brăila și București, apoi la liceul “Sf. Andrei” din București, unde l-a avut ca profesor pe distinsul critic literar Șerban Cioculescu, al cărui discipol se consideră. Scriitorul Alexandru Gromov a activat ca redactor-șef la editura „Cartea Moldovei”. În diferite perioade, Gromov a lucrat la revistele de cultură „Moldova”, „Lanterna Magică” și „Intellectus”. A fost redactor de stil și secretar de redacţie la mai multe publicaţii din Chișinău și a îngrijit mai mulţi ani o emisiune la radio în care a promovat exprimarea corectă în limba română. Este autorul a circa 20 de cărţi de beletristică și publicistică. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM) și al Uniunii Scriitorilor din România. În 2001, USM i-a acordat „Premiul de Excelenţă”. În 1996 a fost decorat cu medalia „Mihai Eminescu”, iar în 1995 i s-a conferit titlul de „Maestru al Literaturii”. Drumul spre afirmare în literatură a lui Alexandru Gromov nu a fost unul ușor, scriitorul fiind nevoit să absolvească mai multe școli ale vieţii. În tinereţe, Gromov a lucrat și în calitate de lăcătuș, strungar, iar în timpul războiului a muncit la o mare uzină metalurgică dintr-un oraș situat la poalele munţilor Ural. După război, revine în Republica Moldova și este angajat corespondent la ziarul din Durlești, unde lucrează între anii 1947 și 1956, concomitent continuându-și studiile la Institutul Pedagogic din Chișinău (astăzi – Universitatea “Ion Creangă”), pe care îl absolvește în anul 1953. Începând din 1956, prozatorul devine redactor de literatură artistică pentru copii la editura “Școala Sovietică”, apoi, în aceeași funcţie, lucrează la Editura de Stat a Moldovei, iar mai târziu – la Editura “Cartea moldovenească”. Peste zece ani începe să colaboreze la revistele “Moldova”, “Literatura și Arta”, “Columna”, “Noi”, “Limba română” etc., promovează corectitudinea limbii și terminologia română la Televiziunea Naţională și Radioul Naţional, unde mai susţine cicluri de emisiuni cu denumirile “Inventica” și “În lumea cuvintelor”. Gromov este unul dintre reprezentanţii de frunte ai primei generaţii postbelice de scriitori basarabeni, recunoscut fiind de critici drept promotorul SF-ului în literatura

basarabeană postbelică, cum avea să scrie Mihai Cimpoi în volumul “O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”: “Genul literaturii de frontieră și de anticipaţie, marcată de reflecţie eseistică, este cultivat de Alexandru Gromov”. Cea mai prolifică perioadă de creaţie în domeniul literaturii de anticipaţie pentru Alexandru Gromov au fost anii ‘60-‘80, când și-a scris o parte importantă a operei, dintre care: “Taina Luceafărului”, partea I (1957) și partea a II-a (1960), “Călătorii în necunoscut” (1968), “Continentul enigmelor. Aventuri cosmice și ecouri pământești” ((1980), “Expediţia “Penelopa”. File pentru visători” (1964), “Naufragiu pe Tlogra. Pseudoanticipaţii” (1974). Una dintre cele mai cunoscute proze este “Copii dinainte de război” (1975), care exprimă în manieră autobiografică un fragment din viaţa petrecută în anii războiului, când el lucra la uzina metalurgică din Rusia. O altă preocupare a lui Alexandru Gromov sunt traducerile. Cunoscând

…Suntem compuși, în firea noastră, din simţiri hărăzite de părinţii din părinţi, dar și din întâlniri, lecturi, spectacole și filme. Slavă Bunului Dumnezeu, în viaţa mea am avut mereu noroc de oameni cumsecade (javrele cu care m-am intersectat, ocazional, nu intră la socoteală). Totuși, în șirul de nobile întâlniri formatoare, maestrul Alexandru Gromov, prozator, cineast, traducător de excepţie (prin osârdia Domniei Sale au ajuns la copiii basarabeni scrierile lui Herbert Wells, Gustave Flaubert, Georges Simenon, Ray Bradbury, Alberto Moravia ș.a.) ocupă un loc aparte, de bun augur. Un enciclopedist de stirpe occidentală, stegar al europenităţii: a întruchipat, prin cultura sa prolifică și polivalentă, prin originalitate și imaginaţie, prin însuși felul de a fi, de a scrie, ideea europeană în ce are mai luminos și mai incitant. păzitor al literaturii de orientare europeană: să te publici în paginile literare ale revistei echivala cu o diplomă de nobleţe. Or, la „Moldova”, nu apărea nici un rând fără viza (de la văz) dumisale: ședinţele de stilizare, pe pajiștea verde, erau de neuitat: maestrul așezat la birou, concentrat asupra textului (cumpătat din fire, drămuia literele dactilografiate și economisea fiece buchie – după redactare, textele erau asemenea unor desene avangardiste, împestriţate de semne și ieroglife meșteșugite, punând-o la încurcătură și pe Rita Roitman, inefabila noastră dactilografă), și mușteriii, adică noi, ce ne doream publicaţi, cuminţi alături, indiferent de ce hram sau rang aveam, pe un scaun dărăpănat, tapiţat cu verde (de aici și sintagma pajiștea

verde). Manifesta o atenţie specială, aproape senzuală, faţă de pagina scrisă: se bucura copilărește, când afla o frază reușită, un cuvânt fraged și mustos, mai puţin rodat. Dar și când te prindea cu fofârlica, glisând pe cărăruia minimei rezistenţe, adică, text de suprafaţă, încropit în doi peri, mămulică mamă! Se aprindea iască, se zbuciuma ca leul în cușcă, se ridica de la birou, scotea crâncen foc pe nări, balaur al limbii române pe care o cultiva ca nimeni altul, în toată presa noastră de ieri și de azi. Munca era sfântă – scriu acum și-i simt privirea dojenitoare – iartă-mă, maestre, însă chiar dacă ne-ai rugat să nu-ţi mai sunăm, pentru că nu mai ai noutăţi, nu putem accepta că ne-ai părăsit pentru o lume mai bună și cu certitudine mai înţeleaptă.

mai multe limbi romanice, scriitorul a tradus din original, fără să recurgă la traducerile rusești, deși a tradus masiv și din rusă (scriitori originali). A tradus mult din marea literatură universală, începând cu “Războiul lumilor” (1982) de Herbert Welss și terminând cu “Doamna Bovary” (1976) de Gustave Flaubert. Traducând mai mult din aceste două domenii ale literaturii – SF-ul și proza realistă – scriitorul și-a modelat un stil propriu, astfel că numele lui poate fi inclus fără ezitare în lista scurtă, dar cu atât mai valoroasă, a vechii generaţii de traducători din care mai fac parte Alexandru Cosmescu și Igor Creţu. Ultima colaborare cu presa de limbă română din Republica Moldova, înainte ca boala necruţătoare să-l ţintuiască la pat, Alexandru Gromov a avut-o cu ziarul FLUX. Îngrijea o rubrică săptămânală – „Apostrof” – în pagina de Cultură și ne întâlneam în fiecare zi de luni pentru a face schimbul – el ne preda textul pentru săptămâna ce urma (la început dactilografiat, dar mai târziu, scris de mână, cu o caligrafie de copil stângaci, dar foarte citeţ), noi îi aduceam ultimul număr de ziar. Dar era legat în permanenţă de redacţia noastră, deoarece îl telefonam pentru a concretiza anumite cuvinte, termeni, noţiuni și ne răspundea întotdeauna cu multă bucurie și amabilitate, încât mi se crea impresia că stă întotdeauna lângă aparatul de telefon și așteaptă să-l întrebăm. Și de fiecare dată ne spunea la despărţire că se bucură nespus că le poate fi de ajutor tinerilor săi colegi. Ultima vizită la redacţia ziarului FLUX Alexandru Gromov a făcut-o în aprilie 2005, când am realizat un

interviu cu ocazia jubileului de 80 de ani, pentru rubrica „Cafeaua de vineri”. Deși se deplasa cu greu, avea mereu o stare de spirit tinerească. Îi plăcea atmosfera din redacţie și tânjea mult după această atmosferă. La finele discuţiei, după ce ne-a adresat deja el întrebări dorindu-și să ne asculte, ne-a intonat, în picioare, cu mâna la inimă și privind cerul prin geam, „Trăiască regele”. Ulterior am ţinut legătura doar telefonic, deoarece sănătatea nu-i mai permitea să se concentreze pentru a scrie. Cei care l-au cunoscut personal pe Alexandru Gromov, îi vor păs-

tra mereu amintirea luminoasă, pentru că era nu doar o personalitate polivalentă, ci și un om de rară cumsecădenie și proverbială modestie. Cei care nu au avut norocul să-l întâlnească, îl pot descoperi prin intermediul lucrărilor sale, pe care le-a realizat cu o satisfacţie nemaipomenită, pentru că prin intermediul lor a avut posibilitatea și a știut să-și demonstreze dragostea și fidelitatea pentru cuvânt și pentru limba română. Dumnezeu să-l odihnească în pace. L. P., FLUX

„Gromov era omul care îţi îmbuna suﬂetul” „Alexandru Gromov a fost un prieten al Teatrului „Licurici” și al meu. El a semnat și o dramatizare a spectacolului „Kaștanka”, care s-a jucat cu mult succes la „Licurici”. Din păcate, în prezent acest spectacol nu mai este în repertoriul nostru. Mă încearcă acum un sentiment deosebit când vorbesc despre Gromov. Sunt oameni pe lumea asta pe care noi îi iubim cu tot sufletul. Alexandru Gromov a fost pentru mine un asemenea om. Stăteam în biroul meu ore în șir împreună și vorbeam despre artă, despre literatură, limba română. Uneori se întâmpla să mai cinstim câte un pahar de vin sau puţin cognac. Și el îmi vorbea, cu atâta măiestrie, despre vin, ce farmec are, cum se bea corect, când e mai bine să-l servești... Visam în permanenţă să-mi facă observaţii Alexandru Gromov. Că atât de frumos, ușor, cu o bunătate nemaipomenită făcea observaţie. Gromov era omul care îţi îmbuna sufletul. A fost și va rămâne omul pe care eu îl iubeam

Ideea europeană şi balaurul limbii române

În copilărie, înghiţeam pe nerăsuflate uvrajele dumisale: „Taina Luceafărului”, aș fi jurat că e scrisă de cineva de peste Prut, într-atât era de deosebită de scriiturile cu care eram îndopaţi la școală; la vreo douăzeci de ani, am trimis o schiţă la concursul anunţat de revista „Moldova” (publicasem, în numerele din debutul revistei, prin 1966, versuri însoţite de o poză de școlăriţă silitoare, cu cosiţe și guleraș alb, fapt ce făcu să primesc câte 50-60 de scrisori zilnic, nemulţămind amarnic poștașul satului!) și, spre surpriza mea, am ocupat primul loc, fiind curând invitată să fac parte din extraordinarul colectiv al redacţiei. Alexandru Gromov, discipol al lui Șerban Cioculescu (se mândrea nespus că-i fusese învăţăcel), era, într-un fel, îngerul

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Harul său îndrumător a odrăslit ctitorii de aleasă cultură: clubul “Solaris”, unde au răspuns chemării literaturii de anticipaţie mulţi viitori condeieri: Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Alexandru Roșu ș.a., dar și „Lanterna magică” (fără falsă modestie afirm că am fost, eram mâna sa dreaptă în această aventură spirituală care, din păcate, nu-și mai are continuare: doar la bibliotecă se mai păstrează colecţia de atunci, pepinieră de tinere talente, nu doar de teatru și film, ci și literatură, arte plastice, muzică), nenumărate emisiuni la radio, întâlniri prin școli, cu membrii societăţii „Limba noastră cea română”. Nu-și precupeţea timpul și energia, neostenit în a face bine. Cultiva vocaţia prieteniei – familia mea a beneficiat din plin din această virtute a domniei sale, - servind de vrednic releu între generaţii: în vremi dezumanizate, de tristă faimă, când era de-a dreptul periculos să-ţi pui în relief sentimentele confesionale, ne conducea prin locurile de poveste unde se înălţau odinioară falnice lăcașe de cult, buldozerizate criminal de ocupanţii sovietici: Biserica Sf. Vineri, Bunavestire, Soborul vechi cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, Sf. Ilie, ca și edificiile purtând efigiile fruntașilor Sfatului Ţării. De parcă ar fi plantat în sufletele de douăzeci de ani mirabile seminţe menite să poarte rod peste decenii: cu studenţii mei, urmez cu evlavie același itinerar fascinant, vorbindu-le, acum, de Alexandru Gromov.

Prin viul său grai, aflam istoria ocultată, nescrisă, ba chiar interzisă a artei și a culturii basarabene, condimentată fastuos cu pătărănii și vorbe de duh: de la el auzisem despre articolul epocal„La carte, bade Verdilă!”, despre năravurile lingvistice ale secretarului CC de pe atunci, Vanea Bodiul, care i s-ar fi adresat cuiva, prietenește: „măi tu, nebun om!” Neiertător pentru vremile bezmetice ce i-au amputat Patria, smulgându-l de la fluviul copilăriei sale – Dunărea albastră, purtătoare de corăbii, tărâmul magic al libertăţii. Și, nicidecum mai puţin important, era expert, arbitru al eleganţei în arta convieţuirii, meșter neîntrecut în rânduiala sărbătorilor, vel paharnic la neuitatele petreceri colocviale de la revista „Moldova”, cu ritual nestrămutat și plin de farmec: versurile personalizate, dedicate, în română și rusă, de poeţii de curte Anatol Ciocanu și Boris Marian, desenele neuitatului Vasile Dementiev, pozele …poznașe ale lui Izea Zemșman. Imnurile ţărilor europene, știute pe dinafară de monarhistul Alexandru Gromov. O epocă de aduceri aminte, străluminată de harul nepereche al balaurului temerar ce și-a consacrat viaţa slujirii fără preget a culturii române și a Patriei cinstire. Să trăim, vrednici de aristocratica sa amintire. Larisa TUREA, critic de teatru, scriitor, publicist

cu o dragoste conștientă. Și mi-am dat seama de asta în perioada în care a început să nu mai vină la teatru. Era prezent la toate premierele, la toate evenimentele pe care le organizam noi. Dar în ultimii cinci ani, de când sănătatea nu-i mai permitea să iasă din casă, nu a mai călcat la „Licurici”. Și atunci a început să-mi lipsească foarte mult. Alexandru Gromov a fost alcătuitorul cărţii „Talazul lui Titus”. Eu îi povesteam întotdeauna despre festivalurile la care merg, despre oamenii pe care îi întâlnesc, despre spectacole și el mă asculta cu foarte multă atenţie și mă ruga să nu uit nimic și să scriu asta pe hârtie: „Scrie, Titus, și eu o să te ajut să le dai o formă literară scrierilor, să faci o carte”. Și volumul „Potecile unui regizor” a fost scrisă la îndemnul lui Alexandru Gromov, din păcate, nu a putut să fie redactorul acestei cărţi. A fost un om de o cultură aleasă și o să ne lipsească foarte mult. Dumnezeu să-l odihnească în pace.” Titus JUCOV, regizor, directorul Teatrului Republican pentru Copii „Licurici”

“Apostroful” înţelepciunii Peniţa e unealta profesiei și vocaţiei sale. E omul care spune lucrurilor pe nume, fără ocolișuri și “complicaţii de conștiinţă abisală”. Limba, pe care o stăpânește de la cota înţelepciunii sale, și cultura enciclopedică, condensată “într-un kilogram și te miri cât de materie cenușie”, sunt “armele secrete” pe care le mânuiește cu măiestrie și migală de giuvaiergiu. Om de carte serioasă, cu lecturi ample – incredibile – profunde și diverse în tot ce face și scrie un neîntrecut profesionist. “Are condei”, spirit și talent nemăsurat. Moralist rafinat fără a fi și moralizator deșănţat. Succesele nu l-au împovărat, decepţiile nu l-au copleșit. Nu este un veleitar narcisiac. E un împătimit al muncii zilnice (chiar de se canonește și nopţile). Deţine rara calitate a inteligenţei de renunţare la etalarea propriei personalităţi. În faţa lui ţi-i frică să deschizi cavitatea bucală, ca să nu dea buzna din ea cirezi de nerozii. E simplu, modest și absolut necesar ca un “apostrof” (precum și-a botezat excelenta rubrică din “Flux”). Totdeauna foarte bine informat, aduce în discuţii opinii critice de incontestabilă valoare și autoritate. Întruchipează prin felul său de a scrie “postulatul calificării mo-

rale” a cronicarului cu gândire independentă. Tonul (și stilul) lui e sobru, expresia exactă, “repudiind adjectivele devenite locuri comune”, judecata singulară decurge firesc din logica argumentaţiei. E un “abil mânuitor de glume” remarcabile prin fineţea și subtilitatea observaţiilor. E spiritual (din cale afară, dom’le!) și caută societatea oamenilor de spirit (doar el știe cum o dibăcește) cu care obișnuiește să se întreţină, ca la o agapă, în interminabile colocvii lingvistice, stilistice, filozofice, cosmonautice, matematice, agricole, politice… Alexandru Gromov e citit cu delectare, așteptare și multă curiozitate: “Ce mai știe, oare, maestrul și nu știm noi?” Pe urmă ne dăm bine seama că nu știm nimic. O știinţă și asta. Împărtășită cu multă iscusinţă și bunăvoinţă de un mare cărturar. “Voit nespectaculos” în cronicile sale ajunge cu mijloace specifice, inedite, la rădăcina adevărului. E un “partener” avizat al discursului critic: non multa, sed multum. Toţi actorii și regizorii noștri se mândresc “că Alexandru Gromov a sclipuit timp să scrie și despre ei”. Nu exagerez. Frazează curat și elegant și cronicile-i stau mărturie. E un critic echilibrat care posedă cu minuţiozitate rigoarea și acuitatea analitică uimitoare. Cei vizaţi în materie o numesc “dezideratul criticii participative”. “Destilează valorile” cu severitatea respectului pentru cuvântul scris, menit să înfrunte timpul. Pentru Alexandru Gromov actul polemic este reflecţia inteligentă prilejuită de spectacole inteligente. Nu face concesii gustului îndoielnic. Articolele sale sunt necesare nu pentru că conţin aprecieri sau obiecţii, ci pentru că sunt imparţiale. Cronicar prin vocaţie (până în cea mai intimă fibră a fiinţei), “se înhamă la cele mai

neprestigioase corvezi gazetărești” ce propun și informaţii, și interviuri, și dialoguri, și profiluri, dar și corecturi – “lucrul pe textele celor atât de grăbiţi să se tipărească, încât nu mai au răbdare să scrie și bine” (mi se pare că m-a înhăţat și pe mine graba de chică). Ori de câte ori îi citesc cronicile (adică de foarte multe ori fiindcă publică foarte mult) știu dinainte că maestrul e la obiect. Că vizează anume acel spectacol (regizor, actor, dramaturg) și nu altul. Și nici într-un caz nu se așază în capul mesei. Cum e năravul unora. “Actul etic” al lui Alexandru Gromov domină nu numai “prin argumentaţia adevărului, ci și prin adevărul argumentaţiei”. Acţionează de ani de zile (de când s-a născut teatrul nostru!) ca un “factor de echilibru”, atât de necesar dezvoltării complexe a procesului teatral. Scrie scurt-scurt. Condensat, esenţializat, într-un mod agreabil, dar foarte grav. Nici pe departe pe placul meseriașilor. Prin cronicile teatrale (dar nu numai!) Alexandru Gromov ne oferă arara posibilitate de a ne învăţa să judecăm. Și să nu ne grăbim când scriem. Și când montăm. Pavel PROCA, Bălţi, fragment din volumul „Portrete cu jobenu-n jos”

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 IULIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Un nou altar al Mitropoliei Basarabiei, la Hagi Curda, Ismail Urmare din pag. 1 Cu ocazia acestui eveniment, pentru Mitropolia Basarabiei și pentru fiii săi duhovnicești din Hagi Curda, Înaltpreasfinţitul Petru a adresat un mesaj, care a fost citit de PC preot Iulian Budescu, consilier mitropolitan. După sfânta slujbă, soborul de preoţi a oficiat un Te Deum pentru ajutorul primit la ridicarea sfântului lăcaș și pentru sănătatea tuturor ostenitorilor care au contribuit la înălţarea bisericii din Hagi Curda. Conform tradiţiei, persoanele care se remarcă la construcţia unui sfânt lăcaș sunt decorate de către Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei cu distincţii bisericești. Astfel, prima distincţie i-a fost acordată domnului Vasile Iordăchescu. Domnia sa a fost gratificat cu cea mai înaltă distincţie – „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni”, pentru merite deosebite faţă de Mitropolia Basarabiei. Înaltpreasfinţitul Petru, înainte de a-i înmâna decoraţia, a subliniat contribuţia decisivă a domnului Iordăchescu la înălţarea sfân-

tului lăcaș. „Cu multă bucurie înmânăm această distincţie domnului Iordăchescu, care mai bine de 15 ani este epitropul comunităţii de aici și tot timpul am admirat curajul și hotărârea domniei sale de a construi o biserică pentru consăteni. Cunoaștem multele obstacole pe care i-a fost dat să le treacă. Nu i-a fost ușor. Dar a reușit. Avem încă un exemplu elocvent că atunci când decidem să facem ceva pentru Dumnezeu și urmăm această hotărâre cu toată tăria făpturii noastre, El ne ajută să înfruntăm toate greutăţile. Dumnezeu îi ajută pe cei care își pun nădejdea în El. Domnul Iordăchescu și-a pus nădejdea în Dumnezeu și, cu toate că a avut multe piedici și multe suferinţe, n-a disperat niciodată. Și astăzi ne bucurăm, cu toţii, de această frumoasă biserică, înălţată, în primul rând, cu insistenţa acestui vrednic creștin al Bisericii Neamului. Îi dorim domnului Iordăchescu sănătate și putere de a face și alte fapte bune spre slava Bisericii lui Hristos. Vrednic este!”, a exclamat Înaltpreasfinţi-

tul Mitropolit și Exarh Petru. Cu aceeași distincţie a fost decorat și domnul Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial al Românilor, cu sediul în Los Angeles (SUA), unul dintre ctitorii bisericii din Hagi Curda. Înaltpreasfinţitul Petru a adus în dar pentru comunitatea din Hagi Curda și un set de carte bisericească. Alte daruri pentru biserica nou sfinţită au adus: o familie din sat care locuiește în Chișinău a decis să înapoieze bisericii, în ziua sfinţirii, o icoană cu chipul Mântuitorului, salvată din biserica din sat în timpul demolării, în 1979; o familie din București a donat o icoană cu chipul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă”; dl Vasile Tărâţeanu, președinte al Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” și președinte al Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, a adus în dar din partea românilor bucovineni un set de carte istorică; o doamnă din Orhei a donat o icoană cu chipul Maicii Domnului ș.a.

Printre vorbitori, care s-au referit la eveniment, menţionându-i pe cei care au contribuit la construcţia bisericii și apreciind meritele domnului Vasile Iordăchescu, au fost: domnul Nicolae Popa, domnul senator Viorel Badea, domnul Petru Grozavu, președintele Societăţii „Dunărea și Marea”, cu sediul la Chișinău, domnul Mihail Dreglea, primarul satului Hagi Curda ș. a. Sărbătoarea a continuat cu o agapă frăţească, pregătită și oferită cu dragoste de către gospodinele din Hagi Curda.

Ridicarea unei biserici este un lucru bineplăcut lui Dumnezeu Mesajul ÎPS Mitropolit și Exarh Petru cu ocazia sfinţirii bisericii din satul Hagi Curda, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina „Onorate oficialităţi centrale și locale, Dreptmăritori creștini, Mulţumim Bunului Dumnezeu, Cel slăvit în Treime, că ne-a învrednicit, astăzi, să fim părtași la această mare sărbătoare pentru tot sufletul ortodox de aici. Este ziua pe care a rânduit-o Domnul să săvârșim sfinţirea acestui sfânt lăcaș, unde va fi El slăvit și I se va aduce închinare în veci. După ani de trudă, de jertfă multă, această biserică împodobită frumos a primit, astăzi, harul Duhului Sfânt. Dumnezeu a revărsat harul Său peste acest sfânt lăcaș și peste sufletele noastre. Această starea de mulţumire interioară a fiecăruia dintre noi este răspunsul sufletului nostru la întâlnirea cu harul lui Dumnezeu. În piciorul sfintei mese din altar s-au așezat sfintele moaște, pereţii au fost unși cu Sfântul Mir și au fost stropiţi cu agheasmă. Procesiunea în jurul bisericii reprezintă luarea cu asalt a locului care până atunci a fost lipsit de sfinţenie. Crucea, de pe sfântul lăcaș, este steagul creștinătăţii, sub care mergem spre ţinta noastră finală, viaţa veșnică. Ea poartă în

Ea puterea Învierii, la care suntem chemaţi toţi. Astfel, fiecare biserică ne invită și ne duce la sfinţenie, la o viaţă cu Dumnezeu. Forma lăcașului de închinare, împodobirea lui anunţă slava lui Dumnezeu și slăvește Învierea Sa. Din materiale stricăcioase ale lumii acesteia: piatră, cărămidă, lemn, metal, culoare și alte elemente, zidim casă pe care o consacrăm lui Dumnezeu, Care pretutindeni este și pe toate le împlinește, Creatorul și Ziditorul tuturor. Până la sfinţire îi dăruim Lui ceea ce Îi aparţine în realitate, exprimăm prin faptă ceea ce spunem prin cuvinte, în timpul săvârșirii Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, când ne referim la Darurile Euharistice: „Ale Tale dintru ale Tale, Ţie Ţi-aducem de toate și pentru toate”. După sfinţire, sfântul lăcaș este darul lui Dumnezeu pentru noi, este locul unde ne întâlnim cu El. Lăcașul de închinare, așa cum l-a numit Patriarhul Iacob (Facere 28,17), este „casa lui Dumnezeu” și „poarta cerului”. Este locul de rugăciune, locul unde Îl găsim pe Dumnezeu. Cel pe care nu-L cuprinde universul întreg, binevoiește să locuiască aici, în sfânta biserică. Astfel, din această zi, fiecare dintre dumneavoastră va veni aici, în casa Lui, să-L întâlnească pe Dumnezeu, să-I spună necazul, să-I mărturisească bucuria, va sta de vorbă cu El, primind sfânta binecuvântare, întărire, ajutor și putere ca să treacă fără primejdii marea învolburată a acestei vieţi. Biserica este corabia mântuirii care ne duce spre veșnicie. În corabia Mântuitorului orice suflet zbuciumat își găsește liniștea. De aceasta ne asigură El, când spune: „Veniţi la Mine, toţi cei osteniţi și împovăraţi și Eu vă voi odihni pe voi”. Și tot El ne îndeamnă: „Învăţaţi-vă de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veţi găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Liniștea sufletului o putem găsi doar în sfânta biserică. Fraţilor, Omul, pentru a trăi biologic, are nevoie de două elemente esenţiale: aer și hrană. Și în cele duhovni-

cești este la fel: respiraţia sufletului este rugăciunea, iar hrana lui este Sfânta Împărtășanie pe care o primim în sfânta biserică și Cuvântul lui Dumnezeu. „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu”, spune Mântuitorul în timpul ispitirii pe muntele Carantaniei. Înţelesul teologic al bisericii și a jertfelnicului din ea este mărturia Învierii Mântuitorului Iisus Hristos și a biruinţei Lui asupra morţii, dezlegarea blestemului celui vechi și chemarea oamenilor la o viaţă nouă, de a deveni fii ai lui Dumnezeu. Biserica, prin stilul său diferit de cel al clădirilor comune, înfăţișează lumea înnoită în Hristos prin Înviere, reprezintă Ierusalimul cel ceresc coborât din cer spre a ne invita spre Lumina lui Hristos care biruie întunericul morţii. Binecredincioși creștini, Mulţumim tuturor celor care în diferite moduri au contribuit la zidirea acestei biserici. Dumnezeu să vă răsplătească darul și osteneala. Biserica face pomenire veșnică celor care au contribuit

la înălţarea sfintelor lăcașe, a celor care au dăruit din multul sau puţinul lor, a celor care în orice fel s-au ostenit pentru ridicarea unei biserici. Cei care au făcut un lucru bineplăcut lui Dumnezeu, plată mare vor lua în ceruri. Ca recunoștinţă adusă acestora, Biserica se roagă pentru ei nu numai în slujba de sfinţire, ci îi pomenește și la fiecare Dumnezeiască Liturghie, rugând pe Bunul Dumnezeu să-i pomenească în Împărăţia Sa. Ctitorii de biserici nu sunt uitaţi și fapta lor nu este trecută cu vederea. Ei sunt cei care au răspuns îndemnului lui Dumnezeu de a face ceva pentru El. Toţi sunt invitaţi să devină ctitori, dar nu toţi răspund acestei chemări. Este mare fericire să te numeri printre cei care au contribuit la ridicarea unui lăcaș de cult închinat lui Dumnezeu. Fraţi creștini, Acest sfânt lăcaș se află într-un spaţiu ecleziastic unde convieţuiesc fraţi în Hristos care aparţin diferitor neamuri. Nădăjduim și rugăm pe Bunul Dumnezeu ca

această biserică să constituie o punte de comunicare, de apropiere și de înţelegere între diferite etnii care mărturisesc pe același Hristos, Biruitorul morţii și al iadului. Fraţii ortodocși sunt chemaţi la conlucrare și comuniune, ostenind, cu timp și fără timp, la răspândirea Evangheliei Mântuitorului, ajutând tot sufletul să-L găsească pe Hristos. Neînţelegerea și dezbinarea vin de la cel rău. Dragostea, buna înţelegere și împreuna lucrare vin de la Dumnezeu. Fiii Luminii sunt chemaţi să răspândească Lumina lui Dumnezeu. Să ne străduim ca fiecare dintre noi, indiferent din ce neam ne tragem, să devenim adevărate făclii ale lui Hristos. Așa să ne ajute Dumnezeu!”. În ajun, pe 15 iulie, în drum spre Hagi Curda, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a vizitat șantierul mănăstirii „Sfânta Treime” din localitatea Găvănoasa, raionul Cahul. Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

ARSENIE PAPACIOC:

„România are o mare misiune în lume” Părintele Arsenie Papacioc a trecut la Domnul Părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria - Techirghiol, Stavropighie Patriarhală, a trecut marţi, 19 iulie, la Domnul, informează Radio TRINITAS. El s-a stins din viaţă în jurul orelor 10:00, în sânul obștii monahale căreia i-a fost îndrumător timp de 35 de ani. Părintele suferea de mai mult timp de o serie de probleme cardi-

ace și renale, pentru care a și fost internat de mai multe ori în decursul acestui an la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. Mai multe detalii despre momentele mutării sale la Domnul a oferit pentru Radio TRINITAS, administratorul Centrului social-pastoral „Sfânta Maria” Techirghiol, părintele arhimandrit Cleopa Nistor: „Dimineaţă părintele era foarte slăbit, însă era lucid și comunica. În ju-

rul orelor 10:00 a fost afectat de o insuficienţă respiratorie și cardiacă și, răsuflând de trei ori, s-a stins din viaţă. Am chemat salvarea, însă când au ajuns au constatat decesul. Părintele a trecut la Domnul liniștit, cu seninătatea caracteristică. O să îl îmbrăcăm în hainele monahale și cele preoţești, iar înmormântarea am vrea să o fixăm pentru ziua de joi și să fie înmormântat în curtea mănăstirii”.

Arhimandritul Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei Românești, s-a născut în 1914. S-a călugărit de tânăr, la Mănăstirea Sihăstria. A fost egumen la Mănăstirea Slatina, de unde a fost arestat și dus la Suceava. După ani de detenţie, în 1976 a ajuns la Mănăstirea Sfânta Maria - Techirghiol. Biroul de presă al Patriarhiei Române

Interviu cu P.Cuv. Păr. Arhim. Arsenie Papacioc – Mănăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol, Constanţa, cu prilejul aniversării zilei de naştere – 15 august 2010, realizat pentru Lăcaşuri Ortodoxe - Preacuvioase Părinte Arsenie, în primul rând îngăduiţi-mi să vă adresez un sincer și călduros „La Mulţi și Fericiţi Ani!” cu prilejul zilei dumneavoastră de naștere, totodată să vă mulţumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu, și apoi să vă întreb: ce le recomandaţi în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viaţa duhovnicească? - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieţii, de problemele cărărilor vieţii, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absenţă, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziţia de trăire, de înălţare, de steag, toată creaţia suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creaţia lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărţim de marea unitate, suntem pe poziţie de anulare, de autoanulare. Deci, recomand o poziţie de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezenţă. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoinţe. Recomand o stare de prezenţă permanentă, care înseamnă recunoașterea forţelor de bine din tine. - Aţi cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezenţă continuă? - Asta este o întrebare la care nu se poate răspunde întru totul. Oamenii își păstrează ascunsă viaţa lor. Am trăit în pușcării 14 ani; am stat cu fel de fel de conducători ticăloși. Eram într-o anumită relaţie și cu Părintele Dumitru Stăniloae, bineînţeles respectând proporţiile, căci eram un prichindel pe lângă el. La procesul Rugului Aprins - am fost amândoi în același lot - el s-a purtat cam șovăielnic. Dar când a intrat în temniţă, când a întâlnit acolo mari trăitori care erau de 20 de ani în închisoare, care cunoșteau Noul Testament aproape pe de rost - puţini erau care nu știau toate scrierile Sfântului Ioan Evanghelistul - părintele Stăniloae a rămas impresionat. Nu se întâmplă nimic, absolut nimic, niciodată, fără voia lui Dumnezeu. Căci, zice Mântuitorul: „Nu se mișcă fir de păr fără voia Mea”. Suntem conduși, guvernaţi de Dumnezeu în toată mișcarea noastră. Deci, trebuie să fim atenţi. În închisoare erau oameni de ru-

găciune. Am trăit cu ei, cu Valeriu Gafencu, cu Virgil Maxim… L-am avut pe Virgil Maxim chiar în celulă. Am stat împreună, mi-a fost aproape ca un ucenic. Am stat mult timp în doi, în celulă, la Aiud. Pe mine m-au ţinut ani de zile la zarcă. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare. Nu știţi! Făcută de unguri pentru români. Acolo nu vedeam nimic. Ne scoteau afară zece minute pe lună. Vă daţi seama, erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiţii, toţi creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e greu de apreciat - ca să satisfacem noi acum lumea curioasă de astăzi. Vă mai spun încă o dată: eu recomand o stare de veselie care înseamnă rugăciune neîncetată. – Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Liturghie este considerată de către toţi Părinţii ca fiind cerul coborât pe pământ? - Sfânta Liturghie face abstracţie de la orice fel de comparaţie. Sfânta Liturghie este Cer, este Dumnezeu. În mâna omului, bineînţeles. E cel mai important, cel mai mare lucru posibil. Și de multe ori mă gândesc ce cinste are omul. Pentru că Dumnezeu a creat două lucruri nemaipomenite care nu se pot repeta. A creat o femeie distinsă care L-a născut pe Dumnezeu și a creat preoţia care-L coboară de sus și îl naște din nou pe Sfânta Masă. Ce ziceţi de lucrul acesta? Nu e o coajă de pâine acolo, este un Dumnezeu, este o creaţie întreagă! Cum aș îndrăzni să o compar, cu cine, cu ce rugăciune, cu ce sfinţenie? Este chiar Dumnezeu, întrutotul pe Sfânta Masă. Și lucrarea aceasta o săvârșește omul. Pentru că fiinţa umană - așa cum zice și Sfântul Grigorie de Nyssa - este copleșitoare, de neînţeles. Dumnezeu are încă taine ascunse cu privire la om, pe care nu le cunosc nici îngerii. Omul este cu totul superior în creaţie. Lupta Satanei, asiduă și chiar finală, este să nu recunoaștem că putem fi în asemănare cu Dumnezeu. Da, suntem creaţi așa. Recunoaștem, nu recunoaștem, așa suntem creaţi. Nimeni din creaţie nu-i ca omul. El este singura verigă posibilă de legătură între Dumnezeu și creaţie. Omul! Lui i s-a încredinţat marea răspundere să supravegheze întreaga creaţie, el este stăpânul creaţiei. Omule, omule, uite pe cine bagi tu în iad! Pe tine, adică, atunci când mergi pe calea pierzării. Așa că Liturghia, în sfârșit, nu-i o lucrare omenească, ea este peste îngeri și peste orice. Este chiar El. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”, aici și acum! Învierea lui Iisus Hris-

tos s-a făcut… Nu numai El a înviat. Toată creaţia a avut un moment de recucerire și de reînviere. Dar toată gloria acestei nemaipomenite întâmplări, de care ne e și frică să amintim, n-ar fi fost așa de valoroasă dacă n-ar fi fost crucea mai întâi. Deci, poziţia aceasta este: întâi suferinţa și pe urmă plata. „Cine fuge de Cruce, fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, aceea este mai mare în Biserică, în Împărăţia cerurilor. Să știţi că smerenia este singura cale de salvare. - Vă rugăm să ne tălmăciţi mai mult citatul din Sfântul Teodor Studitul. - Eu am vreo 44 de arestări, Iar la Rugul Aprins am fost condamnat 40 de ani. Vasile Voiculescu, Dumitru Stăniloae, Alexandru Mironescu și toţi ceilalţi au primit câte 15 ani. Mie mi-au dat 40 de ani. Sigur că m-am distrat când m-au condamnat, dar m-a costat. Că mă tratau peste tot ca pe un mare criminal. Chiar la Jilava un căpitan m-a întrebat în timp ce mă dezbrăca și mă tundea: „Ce-ai făcut, mă?” „N-am făcut nimica, mă!”, i-am zis eu. „Mă, dacă nu făceai nimic te condamna la 10-15 ani, dar 40 de ani…” Vedeţi, dacă nu făceam nimic, tot mă condamna la 10-15 ani. S-a dat de gol, știţi. Iacă cu cine-aveam de-a face. Iacă cine te dezbrăca, iacă cine te omora… Important este ca tu să ai o poziţie de prezenţă. Nu m-au omorât, deși mă urmăreau, mă băgau pe la răcitor, la camere frigorifice. În trei zile mureai, după socoteala lor. N-am murit în trei zile. Mi-au dat cinci. N-am murit în cinci zile. Mi-au dat șapte, n-am murit. N-a vrut Dumnezeu. Dar a fost greu. Important este ca acolo unde ești să fii prezent. Și, fie ce-o fi, de acum. Om sunt, un pai în vânt. Nu mai conta moartea părinţilor. Moartea era salvare! Dar există un duh, o linie, o rază de viaţă în om care nu cedează. Și n-avem alt ideal decât de-a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim chinuiţi și sfârtecaţi pentru scânteia de adevăr ce știm c-o avem în noi, pentru a cărui apărare vom porni la încleștare cu stăpânitorii puterilor întunericului pe viaţă și pe moarte. Asta-i deviza fiecărui creștin. Dacă nu-i așa, atunci „mortua est”! În tinereţe eram singurul din sat care mergeam la biserică. Nu

babă, nu moș, nu nimica, eram eu singur. Și a zis preotul: „am și eu unul care vine la biserică, dar nici el nu stă pân’ la sfârșit”. Eu când am auzit vorba asta… Nu știam, eram un copil. Când începea predica, credeam că s-a terminat totul. Nu știam eu de Liturghie, eram copil. De atunci n-am mai ieșit din biserică până nu ieșea și preotul, să fiu sigur că s-a terminat. Eu sunt macedonean după tată. Tatăl bunicului meu a fost preot în Macedonia, de unde și numele de Papacioc. La origine, ne-a chemat Albu. În sfârșit… nu facultăţi, nu academii, nimic nu te formează cât o stare de prezenţă continuă: ca închisorile, ca suferinţa. Este o mare greșeală dacă o ignoră cineva. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret, cu apostolii, a zis: „Să mergem pe ţărmul celălalt”. S-a culcat în corabie. În timpul ăsta valurile creșteau. „Doamne, Doamne, scoală că pierim!”, au strigat apostolii. „Vă și vedeaţi în fundul mării cu Mine cu tot!”. Adică: „N-am spus Eu bine, să mergem pe malul celălalt? Voiaţi fără valuri? Voiaţi fără încercări?” Păi, nu se poate. Pentru că, practic, toate astea îţi topesc mai mult inima spre marile puteri, spre Dumnezeu. – Cu alte cuvinte, Preacuvioase Părinte, cine fuge de Cruce, fuge de Dumnezeu?! - Toţi Sfinţii Părinţi spun lucrul acesta. Așa că nu ignoraţi, nu refuzaţi suferinţa. Nu căutaţi Crucea, dar dacă vine, ţineţi-o! Mântuitorul Iisus Hristos n-a vrut Crucea, dar când I S-a dat n-a mai lepădat-o. N-a cedat deloc. L-au jupuit, dar n-a cedat. N-a zis deloc precum vroiau dușmanii Lui. Așa că numai și numai prin Cruce putem ajunge la înviere. În concluzie, trebuie să știi să mori și să înviezi în fiecare zi. Pentru că viaţă înseamnă moarte continuă. – Preacuvioase Părinte Arsenie, despre anii pe care i-aţi petrecut în viaţa de pustie, ce ne puteţi spune? - Viaţa de pustie e atât de suspendată încât n-ai putinţa să vezi ceva cu picioarele pe pământ, așa că nu poată să înţeleagă cineva din afară ce se petrece la pustie. E o prezenţă și o creaţie întreagă în inima și în mișcarea pustnicului. Am avut în acei ani și spaimă, dar m-a ajutat Dumnezeu să îmi ţin prezenţa. Lupii erau foarte îndrăzneţi. Nu mă temeam de urși ca de lupi. Pentru că lupii sunt flămânzi și atacă în ceată. În pădure e mai ușor pentru tine că lupul nu are gâtul flexibil ca să se uite așa, stânga-dreapta. Are privirea

directă. În pădure copacii îl păcălesc, el crede c-ar fi oameni. Și are o teamă. Am văzut la toate animalele că au o teamă de om. Au o teamă de moarte. Fie că făceam o mișcare să gonesc urșii, fie că făceam o mișcare să gonesc lupii, dar toţi se temeau. Chiar lupii ăștia obraznici. Da, nu a fost o problemă grea, asta. Dar te ţinea prezent. Te uitai în toate părţile. Însă, fără discuţie, trebuie să recunosc - nu știu în ce măsură puteţi să mă-nţelegeţi - că ne ţinea puterea lui Dumnezeu. Era o viaţă suspendată, desprinsă și de cuvinte, și de înţelegerea oamenilor care n-au trăit cât de cât, cu mare dăruire mântuirea vieţii lor. Este greu să vorbești despre niște lucruri de înălţime… Nu mai erai viu. Și totuși, erai viu. Îmi amintesc multe: zăpadă, la un moment dat a nins, a nins patrusprezece zile, zi și noapte. S-a acoperit orice cărare, orice drum. Aveam un izvor la o distanţă cam de două sute de metri de coliba unde stăteam. Până la izvor erau și lupi care pândeau căprioarele ce veneau să se adape. Dar eram și eu tot o capră, știţi… Tot aveam nevoie de izvor. Iarna nu era o problemă, că era zăpadă și topeai zăpadă. Câteodată când o topeai, ţi se înfigeau acele de brad în gât. Și era atât de nesuferit! Sunt multe lucruri! Cum să exemplific, cum să le materializez? M-am folosit mult. Dar nu eram un om al pustiei. Dacă nu ai o stare de smerenie, oriunde ai fi în viaţă, dar mai ales în pușcărie și în pustie, n-o duci. - Unde credeţi, Sfinţia Voastră, că a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? - Acum, vă daţi seama, în închisoare nu credeau în Dumnezeu, nenorociţii paznici. Și erau foarte sălbăticiţi, îndârjiţi. La Aiud am avut un șef de gardieni acolo, la zarcă, se numea Biro. Pe ungurește înseamnă primar. Era rău de tot. Să revin: cei de la pușcărie nu credeau în Dumnezeu. Și erau primejdioși. În pustiu luptai cu dracul. Dracul credea în Dumnezeu. Se temea de El. Puteai să-l ţii pe diavol la distanţă, de aceea nu mă speriam. Că te trăgea, trăgea haina de sub tine, o blană de piele pe care stăteam lungit noaptea. Se întâmplau multe lucruri. Dar nu era primejdios. Eram totuși liber. Și oamenii nu preţuiesc viaţa de libertate. Mai mult, nu preţuiesc suflarea și răsuflarea, că tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i supărat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru păcate, cât este supărat că suntem nepăsători. Asta trebuie propovăduit la toată lumea. Și vă spun și eu vouă, acum, tot așa. Faceţi

act de prezenţă la Dumnezeu: „Doamne, Tu m-ai făcut, Tu mă iei”. Ne-a creat singuri numai pentru El, nu și pentru dracul, pentru patimi. Nu ne jucăm cu timpul vieţii noastre. Am avut ocazie să fiu chemat de multe ori la căpătâi de morţi. Că eu, peste cinci ani (discuţia avea loc în 2008 - n.n.), împlinesc o sută de ani de viaţă pe acest pământ. Am avut o viaţă trăită cu adevărat: pușcării, viaţă intensă, viaţă care măsura suflarea și răsuflarea zi de zi, clipă de clipă chiar. Deci, te obliga să iei o atitudine. Căci nu puteai să cedezi: era proba de credinţă sau de necredinţă. Nu te jucai. Dar nu m-am folosit așa, până în adâncul deliberativ al lucrurilor, ca la căpătâiul morţilor. Ţipete… sentimente omenești… muribunzii vedeau draci, așa cum știm că vin. Vedeau păcatele așa cum le-au făcut, nu cum le-au spovedit. Și vroiau să le spovedească, dar nu mai puteau… Înapoi nu se mai putea, căci venise aia, moartea. Moartea nu vine să-i faci o cafea. Vă daţi seama ce spaimă era, că erau suflete trezite acum, înainte de moarte, și intrau într-un necunoscut și începeau să apară toate așa cum ni se arată în Scripturile divine. Spune așa un Sfânt Părinte: „Aș vrea să înţelegeţi: dacă chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morţii, este destul”. Este groaznic. Și uite, toţi doreau să mai trăiască o zi. Și zicem noi, care ne scăldăm în ani: „Ce faci într-o zi?” Nu într-o zi, într-o clipă poţi să faci mult! Că Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre, are nevoie de inima noastră. Și putem să I-o dăm într-o clipă. – Dacă le spunem tinerilor că „nu este bine să aibă legături trupești înainte de căsătorie” unii încep să râdă și să zică: ,,ei, asta era acum o sută de ani”. În aceste condiţii, ce le puteţi spune acestor tineri? - Aici să fie foarte atenţi părinţii duhovnici! Să nu fie de partea lor când zic: „mi-a spus părintele cutare, că pot să…“. Și în acest fel ei își susţin punctul lor de vedere erotic. Au nevoie de un sprijin, de un cuvânt, de girul unui cleric. Înţelegeţi? Nu stăm de vorbă. Uite, eu chiar azi am avut o discuţie: i-a spus doctorul la o tânără că, dacă păstrează sarcina, moare sigur. Eu i-am zis: „mori pe datoria supremă de mamă, că te-așteaptă viaţa veșnică, fericită”. „Asta n-o fac, nu se poate”, a răspuns. Vedeţi, vroia să facă avort cu aprobarea unui cleric, dacă se poate unul cu nume și renume. Nu! Doctorii n-au nicio autoritate; ei vor să trăiești aici, dar eu vreau să trăiești dincolo, în veș-

nicie. Va să zică, avem ce să le spunem. Să trăiască creștinește! Vreau să vă spun că nu-i de glumă dacă nu te-astâmperi. Se pot întâmpla lucruri îngrozitoare, de nedescris, cum am chiar acum un caz. Vrei, nu vrei, trăiește viaţa așa cum a ordonat-o Dumnezeu și cum o propovăduiește Biserica și gata. Cei care nu se luptă cu patimile nu cunosc bucuria biruinţei duhovnicești. Nu o cunosc. Acum nu-i un alt Iisus Hristos, deosebit de Cel din vechime. Nu putem să schimbăm învăţătura lui Dumnezeu după cum ne convine. Același Hristos, cu întregimea învăţăturii Lui, rămâne peste toate veacurile. - Din punct de vedere duhovnicesc, cum vedeţi viitorul ţării noastre? - Este o întrebare îndrăzneaţă și o să fie un răspuns sfios. Eu, personal, judec după inima mea, văd o mare răspundere, văd un mare răspuns pe care nu-l poate da decât Ţara Românească în lume, cândva. Consider că în România este cea mai adecvată viaţă, răsuflare și suflare, după Scriptură. România este milostivă și nu duce un război de distrugere, ci numai de avanpost, de apărare. Tocmai poziţia Scripturii. România o văd având o mare misiune în lume. Sigur că nu din punct de vedere economic numaidecât, ci din punct de vedere mântuitor numaidecât. Și, asta contează: Că Dumnezeu rabdă, rabdă, dar și înainte apucă. Și noi, care vedem lucrurile acestea, la întrebarea asta îndrăzneaţă răspundem: suntem români și cum să nu văd o fericire pentru ţara mea? Nu pentru că-i ţara mea, ci pentru că sunt într-un cadru adecvat Scripturii. Chiar dacă există și căderi, Scriptura este trăită de români. Românul înţelege de ce ai întins mâna. În Occident nu se mai pune problema în același duh. Vin foarte mulţi să mă întrebe: „să plec în străinătate”? „Pleacă. Dar să știi că ai terminat cu Ortodoxia!” Pentru că acolo sunt anumite raţionamente, este o goană după bani, este o altă lume. Să trăiască, n-am nimic de zis. Îi înţelegem. Dar asta nu trebuie să ne interzică să spunem adevărul. O mare misiune duhovnicească va avea România. Asta-i părerea mea. Trăim sau nu trăim, dar vom vedea că așa este. - Dacă ar fi să le adresaţi acum un sfat, un cuvânt tinerilor, ce le-aţi spune? - Uite ce le spun: tinerilor, daţi-mi mie tinereţea voastră dacă nu știţi ce să faceţi cu ea. Acesta este răspunsul. Realizat de Stelian GOMBOŞ, foto: Cristina NICHITUŞ

22 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Social

Dialog bisericesc rusoromân la Bucureşti

Urmare din pag. 1 Cu toate acestea însă, în pofida existenţei acestei probleme, noi trebuie să ne extindem colaborarea și interacţiunea în diverse domenii, cum ar fi, de exemplu, cel al schimburilor culturale și de studenţi. Trebuie să discutăm, de asemenea, la nivel bilateral chestiunea păstoririi credincioșilor noștri care locuiesc în diverse ţări”. Înaltul ierarh rus a mai declarat: „Sunt deosebit de mulţumit de rezultatele întâlnirii noastre și sper că aceasta va contribui la consolidarea pe mai departe a raporturilor dintre Bisericile noastre, ca și la soluţionarea problemelor care umbresc relaţiile noastre”. La audienţa pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat-o mitropolitului Ilarion Alfeev au mai luat parte Preasfinţitul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, părintele protoiereu Mihai Tiţa, secretar pentru relaţii externe al Patriarhiei Române, părintele diacon Eugeniu Rogoti, colaborator al Patriarhiei Române, precum și protoiereul Igor Iakimciuk, secretar al Departamentului pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Ruse responsabil de cooperarea interortodoxă. Precizăm că, în ansamblul Ortodoxiei, Patriarhiile Rusă și Română sunt Bisericile naţionale autocefale cu cel mai mare număr de credincioși și slujitori, iar diferendul canonic româno-rus din Republica Moldova a făcut obiectul unui dialog bilateral ţinut, din 1995 până în prezent, în 5 runde, dintre care primele două la Geneva (Elveţia), a treia – la Graz (Austria), a patra – la Chișinău (Republica Moldova) și a cincea – la mănăstirea Troian (Bulgaria). Patriarhia Moscovei insistă asupra lichidării Mitropoliei Basarabiei, reactivată la 14 septembrie 1992 și admisă în legalitate la 30 iunie 2002, pe când Patriarhia Română propune convieţuirea, cooperarea și conslujirea celor două mitropolii, română și rusă, constituite istoric în cuprinsul de astăzi al Republicii Moldova. Patriarhia Moscovei revendică Republica Moldova ca „teritoriu canonic rus”, iar Patriarhia Română pledează pentru respectarea libertăţii de alegere jurisdicţională a credincioșilor și clericilor ortodocși din ţara noastră. În pofida acestui diferend istoric și canonic, cele două Biserici naţionale nu au întrerupt niciodată comuniunea euharistică și au decis oficial că cele două mitropolii ale lor din Republica Moldova „vor trece de la vrajbă și confruntare la înţelegere și conlucrare”.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cantina Socială din satul Zâmbreni a fost relansată cu suportul Fundaţiei Edelweiss Cantina Socială din satul Zâmbreni, raionul Ialoveni, a fost inaugurată cu suportul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Republicii Moldova Edelweiss. La manifestaţia de lansare au participat fondatorul Edelweiss, Vlad Plahotniuc, autorităţile locale și reprezentanţi ai Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul raionului, precum și câteva zeci de persoane din familii social-vulnerabile.

“Asemenea proiecte sociale ar trebui să fie implementate în majoritatea satelor din Republica Moldova, căci cantinele sociale ar trebui să reprezinte acel minimum de ajutor pe care autorităţile locale trebuie să-l asigure pentru cetăţenii aflaţi în dificultatea de a se întreţine”, a declarat Vlad Plahotniuc, fondatorul Edelweiss. Plahotniuc a spus că “Fundaţia Edelweiss răspunde întotdeauna apelului la ajutor, mai ales atunci când este vorba despre ajutorarea unui grup larg de oameni, iar ideea creării cantinei sociale ne-a părut a fi un proiect foarte necesar. Suntem bucuroși că putem contribui la susţinerea acestui proiect. Ca Fundaţie, noi vom contribui și în alte localităţi la susţinerea unor astfel de proiecte”. “Cu părere de rău, statul nostru încă nu este suficient de puternic din punct de vedere economic și nu are capacitatea să asigure toate cele necesare pentru cetăţenii săi. De aceea, situaţia socioeconomică impune autorităţile locale să caute soluţii de alternativă, să obţină granturi, să atragă investiţii”, a mai spus fondatorul Edelweiss. Graţie suportului Fundaţiei Edelweiss, aproximativ 100 de

persoane din familii defavorizate din satul Zâmbreni vor avea acces la această Cantină Socială. Fundaţia EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin ela-

borarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și

Emil CONSTANTINIU, FLUX

îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor. Departamentul relaţii publice EDELWEISS

Despre cămătărie şi împrumuturi de Sf. Vasile cel Mare Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV Vorbindu-vă ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a îngăduit să ajung până la sfârșitul lui. Am venit însă acum, ca un bun datornic, să plătesc datoria pe care n-am plătit-o ieri. Textul care a rămas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate că mulţi dintre voi nici n-au observat că a fost lăsat la o parte, socotind că n-a mai rămas nimic de explicat. Știind însă că acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viaţă, m-am gândit că nu trebuie să trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma tâlcuirii lui. Profetul, înfăţișând în acest psalm pe bărbatul desăvârșit care are să se urce la viaţa cea netulburată, a enumerat printre faptele lui mari și pe aceea că n-a dat cu camătă argintul său. În multe locuri din Scriptură este hulit păcatul acesta. Iezechiel pune între cele mai mari păcate “camăta și adaosul”, iar Legea le interzice în termeni preciși: “Să nu iei camătă de la fratele tău și de la aproapele tău”; și iarăși zice: “Viclenie peste viclenie și camătă peste camătă”. Iar despre cetatea cea plină de păcate, ce spune psalmistul? “N-a lipsit din pieţele ei camătă și vicleșug.” Și acum, în psalmul acesta, profetul a adăugat același lucru pentru a-l caracteriza pe omul desăvârșit, zicând: „Argintul său nu l-a dat cu camătă.” Într-adevăr, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vieţii, care-ţi cere împrumut ca să se ajute în viaţă, tu să nu te mulţumești cu capitalul, ci să născocești venituri și să aduni bogăţii de pe urma nenorocirilor săracului. Domnul ne-a poruncit lămurit, zicând: „De la cel ce voiește să se împrumute de la tine nu întoarce faţa”. Iubitorul de argint însă, văzând pe omul silit de nevoi că îi cade la picioare, rugându-l – că ce umilinţe nu face, ce nu grăiește? -, n-are milă de cel care se înjosește atâta, nu se gândește că și el e om; nu-i înduplecat de rugăminţile lui, ci rămâne nemișcat și aspru; nu se uită la rugăciunile lui, nu-l mișcă lacrimile lui; stăruie în refuzul său, se jură și se blestemă că și el n-are deloc bani; că și el caută, de-ar găsi, pe cineva care să-l împrumute; își întărește cu jurăminte minciuna și adaugă neomeniei sale un nou păcat: jurământul fals. Dar când cel care cere împrumut îi amintește de camătă și-i numește vreo ipotecă, atunci iubitorul de argint, coborânduși sprâncenele, începe să zâmbească și-și aduce aminte de prietenia de părinte; îl numește cunoscut și prieten și-i spune: “Am să caut să văd dacă n-am ceva bani puși deoparte. Da, am o sumă de bani dată mie de un prieten spre păstrare pentru a-i aduce venit; acela însă a hotărât dobânzi mari; eu voi micșora negreșit ceva din dobânzi și-ţi voi împrumuta banii cu dobânda mai mică”. Cămătarul ia o înfăţișare ca aceasta; îl mângâie pe nenorocit cu astfel de cuvinte și-l ademenește; îl leagă cu poliţe, și nenorocitul pleacă; și, pe lângă sărăcia care-l doboară, îi mai ia și libertatea. Că cel care-și ia sarcina să plătească dobânzi pe care nu le poate plăti se supune de bună voie unei robii pe viaţă.

Spune-mi! Ceri bani și câștig la acești bani de la cel sărac? Dacă ţi-ar fi putut spune că e mai bogat, ce-ar mai fi căutat la ușa ta? A venit să-l ajuţi, și a dat de un dușman! A căutat leacuri, și a găsit otravă! Ar fi trebuit să ușurezi sărăcia omului, dar tu i-ai mărit lipsa. Cauţi ca pustia să rodească! Întocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar în loc să-i vindece le mai ia și bruma de sănătate ce le-a mai rămas, tot așa și tu faci din suferinţele nenorociţilor prilej de îmbogăţire. Și după cum plugarii se roagă să plouă ca să li se înmulţească seminţele, tot așa și tu ceri ca oamenii să fie săraci și lipsiţi, ca banii să-ţi producă bani. Nuţi dai seama că, născocind din camătă creșterea bogăţiei tale, îţi faci mai mare adaosul de păcate? Cel care-ţi cere bani cu împrumut, simţindu-se ameninţat, nu știe ce să facă; când se uită la sărăcia lui, este deznădăjduit, că nu știe de va putea achita împrumutul și dobânzile; dar când se uită la nevoia ce o are, îndrăznește să se împrumute. În urmă, unul, silit de nevoie, este învins; celălalt e vesel că l-a înlănţuit cu poliţe și ipoteci. Când cel ce se împrumută ia banii este mai întâi strălucitor și vesel; se bucură de o floare străină, care vrea să arate că i s-a schimbat viaţa: masa întinsă, haine luxoase; slugile, și ele, au altă înfăţișare, sunt mai vesele; vin apoi lingușitorii, oaspeţii, nenumăraţii paraziţi ai caselor. Dar îndată ce banii încep să se scurgă, iar timpul, cu trecerea lui, adaugă dobânzile, nopţile nu-i mai aduc aceluia odihnă, ziua nu-i mai este veselă, soarele nu-l mai încântă, ci-i amărăște viaţa; urăște zilele care-i grăbesc scadenţa, se teme de luni, care-i măresc dobânzile. Dacă doarme, vede în vis pe creditor. Urât vis! Creditorul stă la căpătâiul lui. Dacă e treaz, dobânda îi stăpânește gândul, dobânda îi este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul și datornicul se întâlnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amândoi îi cercetează”. Unul, ca un câine, urmărește prada; celălalt, ca un vânat gata prins, se teme de întâlnire. Sărăcia i-a răpit îndrăzneala. Amândoi numără pe degete scadenţa: unul se bucură de creșterea dobânzilor, celălalt suspină de adaosul nenorocirilor. “Bea apa din vasele tale!”, spune Scriptura; adică: cercetează puterile tale, nu merge la izvoare străine, ci culege din livezile tale cele ce-ţi pot ușura viaţa! Ai lucruri de aramă, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Caută să dai totul, afară de libertate. Poate însă că-mi vei spune: - Mi-e rușine să le vând. - Ce va fi dacă, puţin mai târziu, un altul le va căra, va striga la licitaţie bunurile tale și le va vinde pe un preţ de nimica, chiar în ochii tăi? Nu te du la uși străine! “Fântâna străină este cu adevărat strâmtă.” Mai bine este să-ţi ușurezi nevoile încetul cu încetul, cu gânduri chibzuite, decât să scapi de ele dintr-o dată cu bani străini, iar mai pe urmă să-ţi pierzi toată averea. Dacă ai cu ce plăti, de ce nu cauţi să scapi de greutăţile de-acum cu banii aceștia? Iar dacă nu poţi plăti, atunci vindeci un rău cu alt rău. Nu primi să fii asaltat de creditor! Nu suferi să fii căutat și urmărit ca un vânat! Început al minciunii este împrumutul, pricina de nemulţumire, de nerecunoștinţă și de jurământ fals. Altele sunt cuvintele celui care cere

împrumut, și altele sunt când i se cere împrumutul înapoi. “Dacă nu l-aș fi întâlnit atunci, își spune datornicul, poate că aș fi găsit alte mijloace să scap de strâmtorare. Nu mi-ai pus tu banii în mână fără voia mea? Aramă avea aurul tău, iar monedele erau false!” Dacă cel ce te împrumută îţi este prieten, caută să nu-i pierzi prietenia! Dacă ţi-e dușman, caută să nu cazi în mâinile dușmanului! Te împodobești pentru puţină vreme cu lucruri străine, dar mai târziu vei pierde și averea pe care o ai de la părinţi. Ești sărac acum, dar ești liber! După ce te-ai împrumutat, nu numai că nu vei fi bogat, dar îţi vei pierde și libertatea. Cel ce s-a împrumutat este rob celui ce l-a împrumutat; este rob mercenar, care face o slujbă ce i se impune. Câinii se îmblânzesc când primesc hrana; cel ce dă cu împrumut se înfurie și mai mult când primește; nu încetează a lătra, ci cere tot mai mult. Dacă te juri, nu te crede; îţi scotocește toată casa și-ţi neguţătorești poliţele. Dacă ieși din casă, te trage la el și te târăște; dacă te ascunzi înăuntru, stă în faţa casei tale și-ţi bate la ușă. Te face de rușine în faţa soţiei, te insultă în faţa prietenilor, te ia de gât în piaţă; rea întâlnire în timp de sărbătoare; îţi face traiul netrai. Dar poate că îmi spui: - Eram la mare strâmtorare și nu aveam de unde face rost de bani. - Care ţi-e folosul că ai amânat cu o zi strâmtorarea ta? Că va veni peste tine iarăși “sărăcia ca un bun alergător”, și strâmtorarea va fi aceeași, ba și cu adaos. Că împrumutul nu-i scăpare deplină de sărăcie, ci o mică amânare a greutăţilor pe care le ai. Să suferim astăzi greutăţile lipsei! Să nu le amânăm pe mâine, împrumutându-ne! Dacă nu te-ai împrumutat, ești la fel de sărac și astăzi, și-n zilele următoare; dar dacă te-ai împrumutat, vei suferi și mai cumplit, pentru că dobânzile îţi măresc sărăcia. Acum nimeni nu te învinuiește că ești sărac, că răul acesta este fără voia ta; dar dacă ajungi să plătești dobânzi, toţi te vor mustra pentru nesocotinţa ta. Să nu adăugăm, dar, din nesocotinţa noastră, un rău făcut cu voia noastră, pe lângă relele care vin peste noi fără voia noastră. Nebunie copilărească este să nu ne mărginim la cele ce avem, ci, întemeiaţi pe nădejdi nesigure, să ne expunem la o pagubă reală și de neînlăturat. Da, de pe acum te gândești cu ce vei plăti datoria. Din banii pe care-i împrumuţi? Dar nu-ţi ajung să-ţi acoperi nevoile și să plătești și datoria. Dacă pui însă la socoteală și dobânzile, de unde se vor înmulţi atât de mult banii, încât să-ţi ușureze și nevoile, și să-ţi acopere și capitalul, iar, în afară de asta, să mai nască și dobânzi? Îmi spui, poate, că nu vei da împrumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Să așteptăm deci nădejdile acelea și să nu ne repezim ca peștii la momeală. După cum aceia odată cu hrana înghit și undiţa, tot așa și noi, odată cu banii împrumutaţi, suntem străpunși și de dobânzi. Sărăcia nu aduce rușine. Pentru ce să ne adăugăm și ocara adusă de datorii? Nimeni nu vindecă o rană cu altă rană, nici nu se vindecă răul cu rău, nici nu se alungă sărăcia cu dobânzi. Ești bogat? Nu te împrumuta! Ești sărac? Nu te împrumuta! Dacă ești bogat, n-ai nevoie să te

împrumuţi, iar dacă n-ai nimic, nu vei avea cu ce să-ţi plătești împrumutul. Nu-ţi da viaţa ta pe mâna gândurilor ce ţi le vei face mai târziu, ca să nu fericești zilele când nu plăteai dobânzi. Într-o singură privinţă ne deosebim noi, cei săraci de cei bogaţi: că suntem fără griji. Dormim și râdem de bogaţi că nu pot dormi; suntem fără de griji și veseli, iar bogaţii sunt totdeauna încruntaţi și plini de griji. Datornicul, la rândul lui, este și sărac, și plin de griji; noaptea îi e fără somn; și tot fără somn îi este și ziua; e plin de gânduri toată vremea. Socotește cât preţuiește averea lui, cât casele cele luxoase ale altora, moșiile celor bogaţi, îmbrăcămintea celor pe care-i întâlnește, tacâmurile și vesela celor ce dau ospeţe. “De-ar fi acestea ale mele, își zice el, aș da atâta și atâta, și aș scăpa de camătă!” Aceste gânduri se înscăunează în inima lui și noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de gânduri. Dacă bate cineva la ușă, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva în casă cu forţa, îi bate cu putere inima. Latră câinele? Îl trec sudorile, îl cuprinde neliniște mare și se uită de jur-împrejur unde să fugă. Când se apropie scadenţa, se îngrijește ce minciună să găsească, ce scuză să plăsmuiască pentru a amâna pe cămătar. Nu te gândi numai cum te simţi când iei bani cu împrumut, ci și ce vei simţi când ţi se va cere împrumutul înapoi! Pentru ce te înjugi cu o fiară care naște dobânzi după dobânzi? Se spune că iepuroaicele în același timp și nasc, și hrănesc, și zămislesc. La fel și banii cămătarilor: în același timp și sunt împrumutaţi, și nasc, și sporesc. Încă n-ai primit împrumutul în mâini, și cămătarii îţi și cer dobânda pentru luna aceea. Și iarăși banii aceștia împrumutaţi dau naștere, la rândul lor, unui alt rău, acela la altul, și răul crește la nesfârșit. De aceea, acest fel de lăcomie își merită numele ce-l are. Socot că se numește camătă din pricina relelor multe la care dă naștere. Altminteri, cum și-ar fi putut lua o numire ca aceasta? Sau poate se numește așa din pricina durerilor și tristeţilor pe care le produce de obicei în sufletele celor ce se împrumută. Precum sunt durerile aceleia ce naște, așa este și scadenţa pentru cel datornic. Camătă, la camătă! Rea odraslă din niște părinţi răi. Cametele să se numească “pui de vipere”, pentru că ele sunt odraslele cametelor. Se spune că viperele când se nasc, mănâncă pântecele mamelor lor; și cametele se nasc mâncând casele datornicilor. Seminţele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camăta astăzi naște, și tot astăzi începe să nască. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu încetează de a naște; banii însă, care încep să se înmulţească de timpuriu, adaugă la nesfârșit ban lângă ban. Fiecare dintre cele ce cresc, când ajunge la mărimea ei proprie, se oprește din creștere; dar argintul lacomilor, cu cât trece timpul, cu atât se înmulţește. Animalele, după ce transmit urmașilor puterea de a naște, încetează de a naște; dar banii cămătarilor nasc și după ce au născut alţi bani; fac de întineresc și banii cei vechi. Să n-ajungi să ai de-a face cu această fiară nemaiauzită! Uită-te la soare! E liber! Pentru ce-ţi expui libertatea vieţii tale? Nici

un luptător cu pumnii nu se ferește atâta de loviturile rivalului său, cât se ferește datornicul de întâlnirile cu creditorul, ascunzându-și capul după ziduri și coloane. Poate că cineva îmi va spune: - Cu ce-am să mă hrănesc ? - Ai mâini, ai o meserie, muncește cu ziua, intră slugă! Multe sunt mijloacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poţi munci că ești neputincios? Cere de la cei ce au! E rușinos cerșitul? Dar mai rușinos este să fugi de cel care te-a împrumutat! Negreșit, nu spun asta ca să-ţi dau porunci, ci ca să-ţi arăt că toate sunt mai ușor de suportat decât împrumutul. Furnica poate să se hrănească fără să ceară și fără să se împrumute, iar albina dăruiește rămășitele hranei ei reginei, căreia natura nu i-a dat nici mâini, nici meserie. Tu însă, om, vieţuitoare care poate deprinde ușor orice meserie, tu nu găsești, oare, dintre toate meseriile, una care să-ţi întreţină viaţa? Totuși nu vedem venind să se împrumute pe cei lipsiţi de cele de neapărată trebuinţă vieţii – că unii ca aceștia nici nu găsesc creditori -, ci se împrumută cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi plăcerilor femeiești. Femeia spune: “Îmi trebuie rochie luxoasă și bijuterii; copiilor mei le trebuie podoabă strălucită a hainelor; dar și slugilor mele le trebuie îmbrăcăminte înflorată și felurită; iar la masă, belșug!” Un bărbat care slujește femeii sale în unele ca acestea se duce la zaraf și, înainte de a se folosi de banii împrumutaţi, schimbă un stăpân cu altul; și schimbând mereu pe cei care-l împrumută, prin continuarea râului, nu-și mai dă seama în ce încurcătură se găsește. Și după cum hidropicii nu-și închipuie că sunt bolnavi, din pricina îngrășării lor, tot așa și cel care se tot împrumută își închipuie că e bogat, pentru că mereu ia și mereu dă, achitând împrumutul ajuns la scadenţă cu alt împrumut nou; și astfel, prin continuarea împrumuturilor, câștigă încrederea creditorilor. Dar, după cum cei care se îmbolnăvesc de holeră varsă ce au mâncat mai înainte și, dacă introduc o nouă mâncare înainte de a li se curăţi bine stomacul, o varsă iarăși și pe aceasta cu durere și cu zguduituri, tot așa și aceștia, plătind camătă peste camătă, fac un al doilea împrumut înainte de a scăpa de împrumutul de mai înainte; pentru moment, se laudă cu banii altora, dar mai târziu își plâng propriii lor bani. O, pe câţi nu i-au pierdut banii străin! Câţi îmbogăţiţi, ca în vis, n-au căzut în pagube nespus de mari! Mi se poate însă spune: - Mulţi s-au îmbogăţit din împrumuturi! - După părerea mea, mai mulţi s-au spânzurat. Tu îi vezi pe cei care s-au îmbogăţit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spânzurat, care, nemaiputând îndura rușinea faţă de creditori, au preferat moartea prin spânzurătoare decât o viaţă plină de ocară. Am văzut o priveliște jalnică: copii din oameni liberi duși la vânzare în piaţă din pricina datoriilor părinţilor. N-ai bani ca să-i lași copiilor? Nu le lua și libertatea! Un singur lucru păstrează-le: bunul libertăţii, averea pe care ai moștenit-o tu de la părinţi! Nimeni niciodată n-a fost dat în judecată pentru că tatăl lui a fost

sărac; datoria părintească însă duce la închisoare. Nu lăsa un zapis care să fie un blestem părintesc pentru copiii și nepoţii tăi. Ascultaţi bogaţilor ce sfaturi dau săracilor din pricina neomeniei voastre! Să rabde mai bine săracul greutăţile vieţii decât să primească nenorocirile care vin de pe urma dobânzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, dacă a-ţi asculta de Domnul? - Care este sfatul pe care îl dă Domnul? - Să daţi cu împrumut acelora de la care nu nădăjduiţi să luaţi înapoi! Poate însă mă va întreba cineva: - Dar ce fel de împrumut este acela care nu-i legat cu nădejdea restituirii împrumutului? - Înţelege puterea spuselor Domnului și vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Când vrei să dai săracului pentru Domnul, datul este și dar, și împrumut; este dar, din pricină că nu mai nădăjduiești să ţi se dea înapoi; este împrumut, din pricina marii dărnicii a Stăpânului, Care îţi va plăti datoria în locul săracului; Dumnezeu, primind prin sărac puţin, îţi va da mult. “Cel care miluiește pe sărac împrumută pe Dumnezeu.” Nu vrei, oare, să ai pe Stăpânul universului girant că-ţi vei primi înapoi banii împrumutaţi? Dacă vreunul dintre bogaţii orașului ţi-ar mărturisi că va plăti pentru alţii împrumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-l vei primi girant al săracilor? Dă arginţii care-ţi stau degeaba; nu-i îngreuna cu adaosuri și vei avea bine și de la Dumnezeu, și de la sărac! Tu vei avea siguranţa că nu-ţi pierzi banii, pentru că îi păzește Dumnezeu, iar săracul va avea câștig din folosirea lor. Iar dacă dorești și adaos, atunci mulţumește-te cu cele de la Domnul. El îţi va da, în locul săracilor, și împrumutul, și dobânda. Așteaptă cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevărat iubitor de oameni. Da, dobânzile pe care le iei de la săraci

sunt culmea neomeniei. Îţi faci câștig din nenorociri, scoţi bani din lacrimi, spânzuri pe cel gol, lovești pe cel înfometat; milă deloc; nici un gând că este om ca și tine acela ce suferă. Și mai numești și fapte de omenie câștigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun că “amarul este dulce, și dulcele amar” și de cei ce spun că ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspeţilor săi: “Din cel ce mănâncă a ieșit mâncarea, iar din cel tare a ieșit dulceaţa”; iar din cel ce urăște pe oameni a ieșit iubirea de oameni! “Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine”, nici din camătă, iubire de oameni. “Tot pomul rău face roade rele.” Cei care iau camătă sută la sută, cei care iau zece la sută sunt înfricoșători chiar atunci când li se aude numele; iar cei care cer lunar dobândă sunt ca demonii care-i mână pe somnambuli; se năpustesc asupra săracilor la soroacele lunii. Datul cu camătă este rău și pentru cel care dă, și pentru cel ce ia; unuia îi aduce paguba în bani, altuia, paguba în suflet. Plugarul, când culege spicul, nu mai caută iarăși sămânţa la rădăcina spicului; tu însă culegi și roadele, și nu renunţi nici la capital. Semeni, fără să ai pământ; seceri, fără să fi semănat. Nu știi pentru cine aduni, dar îţi stă în faţă cel ce plânge din pricina cametei. Este necunoscut cel care are să se bucure de averea ta adunată din camătă. Este nelămurit dacă nu vei lăsa cumva altora bucuria bogăţiei tale, iar ţie îţi aduni numai răul nedreptăţii tale. Așadar, “să nu-ţi întorci faţa de la cel care voiește să se împrumute de la tine” și să nu dai argintul tău cu camătă, pentru că, fiind învăţat din Vechiul și Noul Testament cele ce-ţi sunt de folos, să pleci cu buna nădejde la Domnul, ca acolo să primești dobânzile faptelor tale bune, în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia slava și puterea, în vecii vecilor. Amin.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Luni IULIE

6.00 Sus cortina! Viorel Cornescu și Lilia Cazacu. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10 Magazinul copiilor. 9.40, 13.10, 17.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.05 Legendele muzicii. 10.15 Reporterul de gardă. 10.40, 4.30 Baștina. Magazin agricol. 11.10 Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film. “CEI ȘAPTE SAMURAI” (Japonia). Episodul 2. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Nouă zile și nouă nopţi care au zguduit Răciula”. 18.05 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia, 2005). Episodul 1. 23.25 ȘTIRI. 23.35 O seară în familie. 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Music Mania. 5.00 Melodii cu formaţia “Barbu Lăutaru”. 5.15 Portrete în timp. Eleonora Constantinov, maestru în artă. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Film artistic 8.30 Să te prezint părinților. Reluare 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule. Ep.24 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.20. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.21. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 24 aprilie) 04:00 Acasa în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? Т Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Maverick (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Soţul perfect: Povestea lui Laci Peterson 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4037 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serial: Pistruiatul, ep.1, 2 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Monstrul din Lake Placid 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.5, 6, anul VI 00:00 Film: Monstrul din Lake Placid 2 (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Pistruiatul (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 “Побег”. Многосерийный фильм * * * “Городские пижоны” 0.15 “Борджиа” * * * 1.10 Тиль Швайгер в триллере“Ловушка”2.40 Михаил Кокшенов, Леонид Куравлев, Наталья Крачковская в комедии “Русский счет” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Русский счет”. Продолжение 4.05 Сериал “Спасите Грейс” 6.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Așteaptămă! 11.20 Replay. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 1.00 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 23.00 O dată-n viaţă. 1.50 Curier TV. 2.15 Prim plan. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE BAL DU SIÈCLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 FORT BOYARD 23:45 LES VILLAGES DE FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 BETTY 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE BAL DU SIÈCLE

22 IULIE 2011

Programe TV Marţi IULIE

6.05 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 9.35, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.00 Accente economice. 10.30 Moldova în direct 11.40, 5.00 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare. 12.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.10 Vila “Găina”. Emisiune pentru copii. 17.35 Documentar. “Misterul Tibetului”. 18.05 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.25 Dor. Nina Ermurache. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Vedete la bis. 4.30 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule. Ep.25 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.21. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.22. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 1 mai) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? Т Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Soţul perfect: Povestea lui Laci Peterson (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.11, 12 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4038 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serial: Pistruiatul, ep.3, 4 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Miss Agent Secret 2: Înarmată și seducătoare 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.7, 8, anul VI 00:00 Film: Miss Agent Secret 2: Înarmată și seducătoare (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Pistruiatul (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 “Свидетели” 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм * * * “Городские пижоны” 0.25 “Безумцы”. Новый сезон * * * 2.00 Комедия “Ну что, приехали: Ремонт?” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Ну что, приехали: Ремонт?” Продолжение 3.30 Фрунзе Мкртчян, Екатерина Васильева в комедии “Адам и Хева” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.00 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 23.50, 5.20 Viaţa satului. 1.40 Post Meridian. 2.10 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 VISITE LIBRE 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SOUS LE SOLEIL VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FORTIER 15:50 FORTIER 16:35 FLASH INFO 16:40 VU DU CIEL PAR YANNICK CHARLES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 L’HEURE D’ÉTÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 35 KILOS D’ESPOIR 23:25 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE BAL DU SIÈCLE

Miercuri IULIE

6.00 Documentar. “Mai aproape de China. Hinjiant”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 9.35, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.00 Ghidul sănătăţii tale. 10.30 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 12.00 Portrete în timp. Eleonora Constantinov, maestru în artă. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.10 “Acadele cu surprize”. Partea 1. 18.05 Russkii mir. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.25 Portrete în timp. In memoriam. Simion Ghimpu. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 23.20 ȘTIRI. 23.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. 2.30 Teatru TV. Ion Băieșu. “În căutarea sensului pierdut”. Regia - Nicu Scorpan. 3.00 Gheorghe Mustea. Concert de muzică de cameră. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare. 5.45 Calendarul zilei.

Joi IULIE

6.00 Legendele muzicii. 6.10 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 9.35, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.00 Natura în obiectiv. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 O seară în familie. 12.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.10 “Acadele cu surprize”. Partea a 2-a. 18.05 Știinţă și inovare. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05, 5.00 Reporterul de gardă. 20.30, 5.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 23.20 ȘTIRI. 23.30 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii. 2.30 Melodii populare. 2.40 “Lupul marilor drumuri...” Baladă despre Emil Loteanu. 4.30 Portrete în timp. 5.20 Muzică live cu tineri actori. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule. Ep.22 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.18. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.23. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule. Ep.27 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.23. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.24. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 8 mai) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 15 mai) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? Т Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Apropo Tv (r) 11:15 România, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Strict secret 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4039 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiunea Delta Force 2 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.9, 10, anul VI 00:00 Film: Operaţiunea Delta Force 2 (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Pistruiatul (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? Т Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Strict secret (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Prin foc și gheaţă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4040 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serial: Pistruiatul, ep.7, 8 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sechestraţi în tren 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.11, 12, anul VI 00:00 Film: Sechestraţi în tren (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 03:00 Serial: Pistruiatul (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:45 Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00“Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55“ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 Среда обитания. “Ловушка в кредит” 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм * * * “Городские пижоны” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 “Любовницы”. Новый сезон * * * 1.50 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Бейсбольная лихорадка”. Продолжение 3.30 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 17.20, 23.55 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 23.00 Perechea potrivită. 0.35, 5.20 Salutare, naţiune! 2.05 VIP confidenţe. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PLAGES DES 60’S 14:15 NOUVO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UNE AFFAIRE DE FEMMES 16:50 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:40 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 20:35 LE SILENCE DE L’EPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FORTIER 1:40 FORTIER 2:35 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PLAGES DES 60’S

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “ЖКХ” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.25 “Побег”. Многосерийный фильм 0.25 Комедия “Мужской стриптиз” 1.55 Наталья Белохвостикова, Альберт Филозов в фильме “Две главы из семейной хроники” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Две главы из семейной хроники”. Продолжение 3.35 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.55 Cu ochii’n patru. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 2.25 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 23.00, 5.20 Perechea potrivită. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 PARIS SAINT-LAZARE TERMINUS DES OUBLIÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 16:00 LE SILENCE DE L’EPERVIER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 35 KILOS D’ESPOIR 21:00 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 SUR TA JOUE ENNEMIE 23:50 LE TECHNICIEN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CONCERT / FESTIVALS 2:35 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PLAGES DES 60’S

Vineri IULIE

6.00 Documentar. “În Beijing”. 6.30 Focus TV. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Documentar. “Cunoaște și descoperă”. 9.35, 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 10.00 Casa mea. 10.30 Vedete la vis. 11.30 Studio “Art plus” (rus.). 12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Abraziv. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05 Film TV. S.Becket. “Spune Joe”. Scenariu și regie - Nicu Scorpan. 20.25 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 5.00 Fii tânăr! 22.25 Cultura azi. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Dor. Program muzical. 3.00 M.Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule. Ep.28 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30 Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:00 Acasă în bucătărie 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? Т Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Prin foc și gheaţă (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Film: Destin la indigo 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4041 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serial: Pistruiatul, ep.9, 10 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Al cincilea element 23:15 Film: Alien: Renașterea 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Al cincilea element (r) 04:00 Serial: Pistruiatul (r) 05:30 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “Федеральный судья” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 1 4 . 2 5 “ П о н я т ь . П р о с т и т ь” 1 5 . 0 0 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Две звезды”. Лучшее 22.55 Премьера. Михаил Ефремов, Римма Маркова, Елена Яковлева в комедии “Семейка Ады” 0.35 Мира Сорвино в фильме “Убийцы на замену” 2.00 Филипп Нуаре в триллере “Эди” 3.40 Музыкальная комедия “На подмостках сцены” 5.05 Фильм “Нахаленок” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.50, 5.10 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 3.50 Bebe magia. 10.30, 17.20, 1.40, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 23.00 Perechea potrivită. 4.25 Tezaur folcloric. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:03 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 35 KILOS D’ESPOIR 16:30 FLASH INFO 16:30 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 18:45 LECONS DE STYLE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES SPECIALES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:50 LE SILENCE DE L’EPERVIER 2:45 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PLAGES DES 60’S

Sâmbătă IULIE

6.00 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”). 7.30 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 9.05 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Almanah cinematografic. 12.25 Pe arena circului. Program pentru copii. 13.10 Desene animate.”Fantaghiro”. 14.00 Cuvintele Credinţei. 14.45 Respiro. 15.00 Portrete în timp. Ion Zaharia. 15.30, 1.30 ARTelier. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Portrete în timp. Paulina Zavtoni. 22.00 Fotbal. Campionatul Republicii Moldova. “Zimbru” (Chișinău) - “Olimpia” (Bălţi). Repriza a 2-a. 22.55 ȘTIRI. 23.05 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 0.45 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Cântaţi cu mine. Ian Raiburg. 5.00 Music Arts and Drama. 5.15 Portrete în timp. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 02:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 03:00 Doamne de poveste (reluare din 29 mai) 04:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Т Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Destin la indigo (r) 12:15 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Film: Merlin, partea a II-a 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Mașina timpului 17:00 Film: Willow 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Ultima cruciadă a lui Indiana Jones 23:15 Film: Lilieci 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Merlin, partea a II-a (r) 02:45 Film: Mașina timpului (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:45 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 Елена Проклова в фильме “Звонят, откройте дверь!” 7.25 Джон Траволта в комедии “Посмотри, кто говорит” 9.05 “Играй, гармонь любимая!” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15“Смак”10.50 Премьера.“Ирина Мирошниченко. Откровения” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Ералаш” 12.25 “Среда обитания” 14.10 “Свидетели” 15.05 Премьера. “Приговор” 16.00 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 17.00 Ирина Муравьева в лирической комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 18.25 “Хиты и звезды”. Концерт Виктора Дробыша 19.55 Премьера. “Как приручить удачу” 21.00 “Время” 21.15 “Какие наши годы!” 22.35 “КВН”. Премьер-лига 0.10 Премьера. Комедия “Люблю тебя, чувак” 1.45 Барбра Стрейзанд, Омар Шариф в комедии “Смешная девчонка” 4.00 Комедия “Происшествие в Утиноозерске” 5.10 Сериал “Спасите Грейс” 7.10 Omul și timpul. 8.35, 18.00, 21.00, 6.15 TVR 55. 9.30 Bebe magia. 9.55 Televiziunea copiilor. 11.20, 3.55 Tezaur folcloric. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.25 Europa mea. 14.00, 20.00, 2.30 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 17.00 Spectacol de circ. 18.45, 23.10 Teleenciclopedia. 19.45, 2.15 Sport. 0.20 ÎnTrecerea anilor. 4.35, 5.25 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 QUITTER LE BERCAIL 6:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 LE PASSAGER 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIK’ART 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 TENDANCE A 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 À TABLE ! 13:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 16:02 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 VIE PRIVÉE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:02 TV5MONDE LE JOURNAL 19:35 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LES CHEFS ! 22:50 LES CHEFS ! 23:40 LES CHEFS ! 0:25 TV5MONDE LE JOURNAL 0:40 LE JOURNAL DE LA TSR 1:05 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:25 TARATATA 3:15 ACOUSTIC 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PLAGES DES 60’S

Duminică IULIE

6.00 Portrete în timp. 6.30 Serial. “ANCHETA FAMILIEI” (Italia). 8.10 Erudit-cafe. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.40 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 12.30 Film. “TROIŢA” (“Telefilm-Chișinău”). 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30, 4.30 Focus TV. 15.00 Legendele muzicii. 15.15 Film. “TAINA, O AVENTURĂ ÎN AMAZONIA” (Brazilia). Episodul 2. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 17.55 Festivalul cântecului folcloric “Mândră floare de pe Botna”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.40 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Din fondul TV Moldova-1. Prietenii muzicii. Orchestra “Lăutarii”. 23.10 ȘTIRI. 3.20 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Cântaţi cu mine. Ian Raiburg. 5.00 Moldova turistică. 5.30 La curţile dorului. 5.50 Calendarul zilei. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Reluare 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial. Hispania. Hispania, La Leyenda. Ep.3, Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:30 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:15 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 19:30 Film serial: Moștenitorii (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: În așteptarea adevărului (“Personal Effects”) (12) (dramă) 22:45 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:45 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (reluare din 5 iunie) (15) (divertisment) 02:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 25 iulie) (15) (divertisment) 03:15 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 26 iulie) (15) (divertisment) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 27 iulie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 28 iulie) (15) (divertisment) 04:45 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Cu un pas înainte, ep.9, anul II 11:15 Film: Mașina timpului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Film: Ultima cruciadă a lui Indiana Jones (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Superman III 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: G. I. Joe: Ascensiunea Cobrei 23:15 Film: Distracţie la colegiu 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: G. I. Joe: Ascensiunea Cobrei (r) 03:30 Film: Distracţie la colegiu (r) 05:00 Apropo Tv (r) 05:45 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Петр Вельяминов в приключенческом фильме “Командир счастливой “Щуки” 8.15 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Подари мне жизнь” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Премьера. “К-278. Остаться в живых” 13.10 Георгий Вицин в комедии “Женитьба Бальзаминова” 14.35 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 16.25 “Женщины хотят танцевать” 17.20 Даниил Страхов, Владимир Меньшов, Ирина Купченко в многосерийном фильме “Судебная колонка” 19.10 “Белая птица”. Концерт Елены Ваенги 21.00 “Время” 21.20 “Большая разница”. Лучшее 22.20 “Yesterday live” 23.10 Комедия “Будь моим парнем на пять минут” 0.40 Дмитрий Дюжев, Ольга Сутулова в фильме “Исчезновение” 2.15 Николай Пастухов, Любовь Соколова в фильме “От зари до зари” 3.55 Сериал “Спасите Грейс” 7.00, 8.00 Universul credinţei. 7.50 Locuri de pelerinaj. 8.00 Universul credinţei. 9.00 Ca la carte. 9.30 Teleenciclopedia. 10.20, 19.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Da sau nu? Divertisment. 17.00, 0.40 Dănutz S.R.L. 19.40, 3.20 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 2.30, 6.15 TVR-55. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 LE JARDIN DES PLANTES 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:50 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:40 TiVi5MONDE - LOULOU DE MONTMARTRE 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 MATIERE GRISE 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:45 SUR MESURE 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHABADA 16:00 LE COEUR A SES RAISONS 16:25 FLASH INFO 16:30 LE COEUR A SES RAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 FLASH INFO 19:15 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:05 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:02 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LE THÉ AU HAREM D’ARCHIMÈDE 23:50 LE PROBLÈME C’EST QUE... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 SUR TA JOUE ENNEMIE 2:35 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PLAGES DES 60’S

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti Vin” Consiliul de administrare a „Milești Vin” SA anunţă convocarea Adunării Generale a acţionarilor, care va avea loc pe 18.08.2011, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni. Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentificată notarial. Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00. Agenda zilei: 1. Modificarea și aprobarea statutului în versiune nouă 2. Întărirea planului de reconstrucţie a SA „Milești-Vin” 3. Întărirea planului de lucru în sezonul 2011 4. Întocmirea statelor de personal la SA „Milești-Vin” 5. Emisia suplimentară a acţiunilor 6. Diverse Consiliul de administrare „Mileşti-Vin” SA

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: office@consultgrup.eu

CMYK

22 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

SPECTATOR

“Taganka”, între mit şi realitate Aproape o jumătate de secol, din 1964, când a fost constituit, Teatrul moscovit ”Taganka” a fost pentru sute sau chiar mii de regizori, actori, scenografi, dramaturgi și, evident, spectatori, o „Mecca”. În perioada sovietică, ”Taganka” era considerat o insulă a libertății, un bastion al rezistenței artistice și politice. După căderea imperiului, “Taganka” își păstrează prestigiul și rămâne, în continuare, în avangarda mișcării teatrale ruse și nu doar, ci și un adevărat reper în elita culturală, în general, și în cea teatrală, în special.

22 iulie Evenimente 1209: Simon de Montfort, lider al Cruciadei Albigensiene, pradă orașul Beziers, ucigând cathari și catolici deopotrivă 1451: Umanistul italian Poggio Bracciolini menționează, în lucrarea “Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum și continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian 1456: Strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos” 1946: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948) 2000: Fostul premier al Pakistanului, Nawaz Sharif (17 februarie 1997 - 12 octombrie 1999), a fost condamnat de un tribunal anticorupție din Attock la 14 ani închisoare, sub acuzația de evaziune fiscală 2005: Microsoft anunță numele final al noului sistem de operare: “Windows Vista”

Nașteri

Iuri Liubimov Iuri Liubimov, părintele spiritual al Teatrului ”Taganka”, are 93 de ani, este autorul unor montări antologice (în palmaresul său de la Taganka se regăsesc circa 50 de montări, printre spectacolele lui Liubimov despre care circulă legende se numără și spectacolul ”Hamlet”, pe care l-a montat cu Vladimir Vâsoțky în rolul titular). De o lună urmăresc cu deosibit interes conflictul de la Teatrul ”Taganka”. Și până în momentul de faţă nu cred că cineva poate spune cu siguranță că scandalul iscat între Iuri Liubimov și trupa teatrului a avut la bază o problemă reală și nu o provocare. Și totuși, asistăm la un moment istoric, Liubimov a plecat de la ”Taganka”, iar noi așteptăm, cu răsuflarea întretăiată, să vedem ce va urma.

Onorariul care a umplut paharul Pe 15 iulie, regizorul Teatrului „Taganka”, Iuri Liubimov, a părăsit teatrul pe care l-a înfiinţat. Regizorul a luat această decizie după scandalul care a avut loc în timpul turneului din Cehia. La Praga, trupa lui Liubimov a jucat spectacolul ”Omul cel bun din Sâchuan” de Brecht, de altfel, este vorba de un turneu aniversar, s-au împlinit 50 de ani de când acest spectacol a fost pus de Liubimov în scenă. Conflictul dintre Liubimov și trupa teatrului ar fi avut în luna iunie, în timpul turneului din Cehia. Înainte să se joace la Praga spectacolul ”Omul cel bun din Sâchuan”, a fost programată o repetiție. Repetiția a fost deschisă, la ea au avut acces studenți și profesori de la instituțiile de profil cehe, dar și jurnaliști. Doar că în locul unei repetiții, a avut loc, de fapt, o rebeliune. Actorii i-au înaintat lui Liubimov un ultimatum: ori le plătește onorariile, ori ei nu mai repetă. Regizorul i-a rugat pe actori să nu facă scandal, dar actorii nu ar fi acceptat compromisul. Se spune că atunci Liubimov a acceptat să le plătească banii și trupa a jucat spectacolul. Dar după această întâmplare, Liubimov a declarat că a fost ultima repetiție

și că el nu mai intenționează să lucreze cu trupa, pentru că ”s-a umplut paharul”. Spectacolul însă s-a jucat și a avut un succes uriaș. Dar focul abia se încinse. Pentru început, actorii și regizorul se duelau prin intermediul declarațiilor de presă. Iar Liubimov a depus cerere de plecare din teatru, dar această cerere nu a fost acceptată imediat.

Zolotuhin, cel pe care l-au vrut actorii Din 22 iulie curent, postul de director al Teatrului ”Taganka” îi revine lui Valeri Zolotuhin, cunoscut actor rus, care până mai recent suplinea funcția de șef de sindicate, dar și joacă în spectacolele teatrului. Zolotuhin este la Taganka din 1964, de la înființare. Valeri Zolotuhin și-a intrat în pâine însă cu două zile mai degrabă decât stabilise Departamentul Cultură al orașului Moscova. Înainte de plecare, Iuri Liubimov și-a concediat soţia din postul de director adjunct al teatrului. Gestul lui Liubimov lasă actorilor-revoluționari speranța unui compromis, pentru că se pare că anume Katalin ar fi fost mărul discordiei în cadrul instituției, în timpul incidentului din Cehia, ea i-ar fi numit pe răzvrătiți ”bâdlă rusească”. Artiștii insistă și acum asupra faptului că sunt dispuși să continue munca

100 de ani de mister Pe 24 iulie 2011 se împlinesc 100 de ani de la descoperirea cetăţii incase Machu Picchu, al cărei nume se traduce prin „piscul bătrân” în limba Quechua, vorbită de-a lungul Anzilor. Hiram Bingham, cel care a descoperit citadela în anul 1911, i-a dat numele muntelui pe care este situată, iar denumirea originală nu a fost descoperită niciodată. Machu Picchu se situează pe o culme de munte la 450 de metri deasupra fluviului Urubamba, afluent al Amazonului. Întregul complex se întinde pe 32.500 de hectare, însă zona construită, care cuprinde 172 de locuinţe, este concentrată pe un platou ce măsoară 530 de metri în lungime și 200 de metri în lăţime, înconjurat de terase destinate agriculturii. Se crede că aproximativ 1.000 de oameni au locuit în acest vechi oraș incaș, construit în secolul al XV-lea.

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

1519: Papa Inocențiu al IX-lea (d. 1591) 1784: Friedrich Bessel, matematician și astronom german (d. 1846) 1822: Gregor Johann Mendel, cercetător austriac în domeniul transmiterii ereditare a caracterelor (d. 1884) 1831: Împăratul Kōmei, al 121-lea împărat al Japoniei (d. 1867) 1882: Edward Hopper, pictor american (d. 1967) 1887: Gustav Ludwig Hertz, fizician, laureat al Premiului Nobel (d. 1975) 1934: Leon Rotman, canoist român de etnie evreiască 1940: Alexandre Revcolevschi, chimist francez de origine română 1946: Mireille Mathieu, cântăreață franceză 1947: Mihaela Peneș, atletă româncă 1951: P.F. Daniel Ciobotea, Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (2007), membru de onoare al Academiei Române (2007) 1955: Willem Dafoe, actor american 1992: Selena Gomez, actriță și cântăreață americană

cu Liubimov în calitate de conducător artistic, însă ar dori ca el să nu mai fie concomitent și directorul teatrului. Actorii care activează în teatrul înființat de Liubimov îl acuză pe acesta că, în pofida faptului că este un regizor talentat, este un prost administrator, rău de gură și deține prea multă putere în mâinile lui. Fără să aștepte hotărârea Departamentului Cultură al Moscovei cu privire la cererea sa de demisie, Liubimov a plecat cu familia în Ungaria. Înainte să plece, el l-a numit pe Valeri Zolotuhin conducător artistic și director interimar, așa cum a cerut trupa.

Decese

”Taganka fără Liubimov nu mai e Taganka”! Afirmația aparține ministrului rus al Culturii. Conflictul dintre Liubimov și trupă a atras nu doar atenția presei din Rusia și din țările în care Teatrul ”Taganka” este cunoscut și apreciat, ci și atenția autorităților locale și centrale, care n-au ezitat să se implice. Inițial, cererea lui Liubimov de a fi destituit din funcție nu a fost semnată nici de Ministerul Culturii, dar nici de Departamentul Cultură al Orașului. Ministrul Culturii din Rusia, Aleksandr Avdeev, nu a stat deoparte de conflictul de la ”Taganka”. În cadrul unei întâlniri cu presa, Avdeev a declarat că nu dorește ca Liubimov să plece de la ”Taganka”, în pofida faptului că regizorul deja înaintase cererea de plecare. Ministrul Culturii le-a propus ambelor părți să încerce să găsească un compromis.

Aleksandr Avdeev În cadrul unei conferințe de presă, Avdeev le-a spus jurnaliștilor că el nu-și dorește ca Liubimov să plece: ”Fără Liubimov Taganka nu mai este Taganka. Iar situația creată în cadrul acestei instituții este stranie”, a declarat ministrul rus al Culturii. Nici adjunctul primarului de Moscova, Liudmila Șevțova, nu este de acord cu plecarea lui Liubimov de la ”Taganka”. De altfel, regizorul mai depusese o cerere de plecare la primărie și în vara anului 2010, dar atunci autoritățile locale l-au convins să rămână. Serghei Hudeakov, conducătorul Departamentului Cultură al orașului Moscova, a declarat pentru РИА “Новости” la sfârșitul săptămânii trecute: ”Ordinul de numire va fi primit pe 21 iulie, dar ne-am înțeles cu Zolotuhin să înceapă lucrul de pe 20 iulie. Vorba e că directorul este numit și altul nu poate fi”. Hudeakov a menționat că septuagenarul Zolotuhin este numit în calitate de director temporar la ”Taganka”. Aceeași sursă mai menționează că la întrebarea jurnaliștilor cine va ocupa postul de director după Valeri Zolotuhin, funcționarul le-a întors spatele și a plecat. Înainte de plecarea lui Liubimov, în teatru exista doar funcția de director. Valeri Zolotuhin a fost numit însă în calitate de director artistic.

Dedicaţie specială la despărţire Valerii Zolotuhin

Teatrul “Taganka” a luat naștere pe 23 aprilie 1963. Teatrul a fost înființat

de Iuri Liubimov împreună cu trupa Teatrului moscovit de Dramă și Comedie, în care jucau absolvenți de la Școala Studio ”Șciukin”. Primul spectacol al teatrului a fost ”Omul cel bun din Sâchuan”. În Teatrul “Taganka” au jucat de-a lungul timpului Vladimir Vâsoțki, Valeri Zolotuhin, Zinaida Slavina, Alla Demidova. Nu întotdeauna a fost liniște și pace la “Taganka”. La începutul anilor ’90, în rezultatul unui scandal, trupa s-a divizat în două, iar o parte din trupă, sub conducerea lui Gubenko, a format ”Comunitatea actorilor de la Taganka” și a ocupat blocul nou al clădirii teatrului. Cealaltă parte a trupei a rămas, împreună cu Liubimov, în clădirea veche a teatrului. Imediat după ce autoritățile au semnat cererea de plecare din funcție a lui Liubimov, presa rusească a publicat o serie de articole în care actorii care vroiau plecarea regizorului își exprimau bucuria și satisfacția. Actorii care au primit ce au dorit, au declarat că odată cu plecarea lui Liubimov, ”Taganka” va primi o viață nouă. Așa au sperat, probabil, și actorii care s-au separat de trupă la începutul anilor ’90. Supărat și dezamăgit, Iuri Liubimov a făcut o declarație pentru postul de televiziune “Россия 24”: noua montare la care lucrează în prezent, și anume ”Demonii”, după Fiodor Dostoievski, el le-o dedică acestor actori. Adică, le mai dă o șansă să rămână în istorie. Nu se știe însă, deocamdată, pe scena cărui teatru se va juca acest spectacol. Liliana POPUȘOI, FLUX

Designerul lui Roberto Cavalli va desena pentru o moldoveancă

1676: Papa Clement al X-lea (n. 1590) 1832: Împăratul Napoleon al II-lea al Franței (n. 1811) 1938: Ionel Fernic, compozitor român (n. 1901) 1970: George Johnston, scriitor australian (n. 1912) 2000: Claude Sautet, regizor francez (n. 1924) 2001: Vlad Mugur, regizor român de teatru (n. 1927) 2004: Sacha Distel, cântăreț francez (n. 1933) 2006: Herbert Walther, fizician german (n. 1935).

22 - 29 iulie Berbec

O săptămână excelentă pentru relaxare. Cei dragi vă sunt alături, dar sunt foarte ușor de îndepărtat dacă vă veţi lăsa în voia impulsurilor de moment.

Gemeni Reţineţi că perioada pe care o parcurgeţi acum vă face mai subiectivi și în această stare toate obstacolele vi se par dificile. Pericolul vine din faptul că trageţi concluzii greșite.

Rac Există o doză importantă de susţinere astrală pe care cel mai bine o veţi fructifica dacă vă propuneţi să ignoraţi gândurile negre.

Leu Sunt posibile confruntări cu persoane care nu caută soluţii, ci au doar chef de ceartă. Este o săptămână în care echilibrul vostru este cel mai important.

Fecioară O perioadă potrivită pentru a vă exprima părerea despre problemele de familie, fără a avea pretenţia că le știţi pe toate. Se spulberă multe iluzii.

Balanţă

Galina Pânzari (Galyna) este o tânără și apreciată creatoare de modă care a devenit cunoscută în România, dar este originară din Republica Moldova și a studiat iniţial jurnalismul la Universitatea de Stat din Chișinău.

Săptămâna începe cu treburi de zi cu zi. Spre sfârșitul perioadei veţi înţelege că nu este nici o asemănare cu ziua de ieri, pentru că apar provocări importante.

Scorpion

Acum doi ani, Galyna a absolvit Institutul de Design Milano (IED) și în scurt timp a devenit un nume căutat în moda românească. Evident, aspiraţiile ei nu se opresc aici. Presa românească scrie că săptămâna aceasta, atelierul Galynei din București, situat în Cartierul Francez, a fost vizitat de doi oaspeţi de renume, de Tony Ranalli, cel care a desenat ultimele colecţii ale lui Roberto Cavalli, și de Egle Sardon de la D&G. Cei doi i-au fost prezentaţi Galynei de către o bună prietenă, Mariana Vătămanu, care i-a adus special din Roma pentru a o cunoaște și a-i vedea hainele pe care le creează. Întâlnirea a fost fructuoasă de ambele părţi. Galyna a bătut palma cu Tony în vederea unei frumoase colaborări. Acesta îi va desena creatoarei următoarea colecţie, pe care o va lansa în România și apoi o va prezenta la Săptămâna Modei la Milano. Este și prima colaborare a unui designer de la o casă de modă importantă de peste hotare cu un designer român. “Nici măcar nu mi-am imaginat că o să am această șansă, de a colabora cu un designer care a creat pentru mai multe case prestigioase, și amintesc aici doar Roberto Cavalli, dar pe site-ul lui sunt și alte nume sonore. M-a felicitat și criticat, în egală măsură, mi-a remarcat atuurile, dar și defectele, și a acceptat ca el să fie cel care desenează următoarea mea colecţie, care va fi realizată integral în Italia. E pentru prima dată când voi participa la Săptămâna Modei la Milano. E un pas imens pentru mine, sunt atât de fericită că am ajuns să colaborez cu oameni pe care eu îi consider un fel de guru în industria modei internaţionale și sper că pot să fiu capabilă să ţin pasul cu ei. Sunt conștientă că dacă această colecţie va avea succes peste hotare, e confirmarea mea ca designer”, a declarat Galyna pentru „Libertatea”.

Partea a doua a săptămânii ce urmează poate fi mai agitată la serviciu, din cauza unor greșeli pe care le fac alţii, dar trebuie să le suportaţi și voi, din solidaritate.

Săgetător Multă agitaţie fără rost, pe diverse subiecte legate de copii, de persoana dragă sau de viitoarea destinaţie pentru o vacanţă.

Capricorn Dincolo de liniștea aparentă simţiţi tensiunea care se va concretiza prin acutizarea unor discuţii sau prin intervenţia într-un conflict la serviciu.

Vărsător Vă programaţi deplasări și tot voi renunţaţi să le faceţi, pentru că nu aveţi chef de ele. Sursa de stres poate fi chiar faptul că trebuie să ajungeţi undeva.

Peşti Deși perioada vă aduce echilibru, aţi putea simţi acut faptul că lipsește ceva, ca și cum ar pluti în aer o tensiune care nu se mai concretizează.

CMYK