Ziarul Flux, Ed. 38 (770)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 22.10.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic și Atanasia

1 EURO..............................16.4430 1 Dolar american ............. 11.7232 1 Leu românesc ................ 3.8095 1 Rublă rusească ............... 0.3814 Timpul probabil:

Maxima zilei „Prostia este talentul de a avea concepţii greșite.”

22.10.2010

23.10.2010

Soare, 1 12 0C

Soare, 2 13 0C

Edgar Allan Poe

PAGINA

ACTUAL

De ce suntem săraci, dacă toţi luptă cu sărăcia?

4

PAGINA

ACTUAL

Medaliile lui Ghimpu – gest reparatoriu sau lustruire de imagine?

5

PAGINA

IMPORTANT

FLUX

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 38 (770)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 22 octombrie 2010

ABONAREA 2010

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2010 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

Moldova pe tabla de şah a Europei

Deauville, Franţa, 18-19 octombrie 2010, întâlnire istorică franco-ruso-germană care a pus bazele unei Alianţe de securitate între naţiunile Europei și Rusia Întâlnirea de la Deauville, decisivă pentru viitorul Republicii Moldova. Merkel, Sarkozy și Medvedev, între „transnistrizarea” sau „europenizarea” Moldovei Dmitri Medvedev: Succesul acestui proces nu depinde doar de Rusia. Succesul întregii activităţi depinde, de asemenea, de poziţia Republicii Moldova, a Transnistriei, a României și a UE Tiraspolul califică drept stranii declaraţiile lui Dmitri Medvedev despre reglementarea diferendului transnistrean România și Rusia ar putea semna, în 2011, un acord interguvernamental privind South Stream Băsescu a vorbit cu Merkel și vrea Acord moldo-român de frontieră XXX

(citiţi pag. 5)

NORBERT NEUHAUS:

IURIE ROŞCA:

Guvernanţii au favorizat importurile, pentru că asta le-a adus profituri personale uriaşe

Măsuri urgente pentru salvarea producătorului autohton

Un nou sofism marca „Ghimpu” aruncat spre Moscova?

6

PAGINA

EUROPEAN

PERSPECTIVE

Pledoarie pentru un recensământ sincronizat cu cel din UE

XXX

Vărul lui Mihai Ghimpu, iarăşi nedreptăţit

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 3)

Austriecii despre noi La Chișinău și-a ţinut recent lucrările, sub auspiciile Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Simpozionul internaţional „Așezările umane din perspectivă etnografică, istorică și geografică”, consacrat zilei mondiale a habitatului, declarată de ONU. Coordonatorul simpozionului, dr. Dorin Lozovanu, a avut amabilitatea să-l însoţească la redacţia FLUX pe dl dr. Peter Jordan de la Academia de Știinţe a Austriei, pentru acordarea unui interviu. O perspectivă austriacă asupra tabloului etnic din Republica Moldova pare destul de interesantă.

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 2)

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

(citiţi pag. 6) DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Curtea Constituţională a sistat examinarea sesizării lui Filat Curtea Constituţională a sistat joi, 21 octombrie, procesul de examinare a sesizării Guvernului privind controlul constituţionalităţii prevederilor articolului 13 din Codul Electoral, pe motiv că aceasta nu ţine de competenţa persoanei care a depus sesizarea, adică a premierului Vladimir Filat. Potrivit Curţii, el poate depune o sesizare cu semnătura sa doar atunci când există o hotărâre de Guvern în acest sens, condiţie nerespectată în acest caz.

Premierul Vladimir Filat i-a solicitat recent Curţii Constituţionale să se pronunţe în privinţa constituţionalităţii prevederilor articolului 13 din Codul Electoral, care stipulează obligativitatea suspendării din funcţie a membrilor Guvernului, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali. Potrivit acestuia, norma legală contravine prevederilor articolului 103 din Constituţie, care prevede că Guvernul trebuie să-și exercite mandatul până la învestirea noului Cabinet de Miniștri. Filat a opinat că degrevarea din funcţie a miniștrilor ar lipsi Guvernul (în absenţa cvorumului prevăzut de lege) de dreptul de a adopta hotărâri, care este instrumentul principal al Guvernului în procesul organizării executării legilor și conducerii generale a administraţiei publice.

Astfel, Executivul este pus în imposibilitatea de a asigura exercitarea neîntreruptă a mandatului pe perioada electorală, a susţinut Filat. Înalta Curte a fost solicitată în privinţa examinării acestui aspect de către reprezentantul Parlamentului la CC, Ion Creangă, care a constatat că prim-ministrul nu este subiect cu drept de sesizare. Totodată, membrii Curţii au precizat că dacă Guvernul va prezenta o nouă sesizare care va avea anexată și hotărârea respectivă, ea ar putea fi reexaminată.

Amintim că această modificare la Codul Electoral s-a făcut la insistenţa și cu votul opoziţiei din fostul Legislativ, actuala guvernare, care a optat pentru degrevarea din funcţie a miniștrilor antrenaţi în campania electorală. Analistul politic Igor Boţan constata recent, în cadrul unei emisiuni televizate, că nu-i înţelege pe politicienii care, mai întâi votează pentru anumite modificări, iar apoi, când acestea nu le mai convin, le contestă la Curtea Constituţională.

FLUX Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1877 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

22 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

CEC va cere poliţiei să-i convingă pe unii candidaţi electorali să se degreveze din funcţie Trei membri ai Partidului Liberal și unul din Mișcarea Acţiunea Europeană, înscriși pe listele electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din data de 28 noiembrie curent, nu și-au suspendat încă activitatea din funcţia deţinută, transmite BASA-press.

Astfel, candidaţii pe listele PL sunt primarul satului Tudora, raionul Ștefan-Vodă, Tatiana Ghilan, primarul comunei Târșiţei, raionul Telenești, Ion Tulbure, și pretorul sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, Mihail Cârlig. De asemenea, candidatul de pe lista MAE care încă nu a degrevat din funcţie este viceprimarul orașului Edineţ, Valerian Ciobanu.

Solicitat de BASA-press, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că toate aceste persoane au fost contactate, avertizate și CEC va solicita organelor de poliţie să le ceară să se conformeze Codului Electoral. Ciocan a mai spus că acești candidaţi urmează să fie amendate.

Toate persoanele care trebuiau să-și suspende activitatea din funcţie cel târziu până la data de 20 octombrie 2010 au făcut acest lucru.

PL+PCRM?

De ce suntem săraci, dacă toţi luptă cu sărăcia?

Zilele acestea l-am văzut prin oraș pe Serafim Urechean, însoţit de mai multe fete care cântau și chiuiau. Urechean era mare cât caroseria unui camion și era cărat, cu tot cu fetele din difuzoare, de acest camion. Șeful AMN avea și un mesaj pentru oamenii truditori în care le spunea cât de bun și îmbelșugat le va fi traiul, dacă-l vor face și de data aceasta deputat.

Frumoase și aceste campanii electorale. Câtă veselie, optimism și speranţă de trai îndestulat! Și chiar îţi vine să-i crezi pe toţi când îţi povestesc ce minuni vor face dacă vor fi aleși și că nu au făcut nimic până acum, pentru că alţii i-au încurcat.

Agheasmă pentru candidaţii AMN

PL este dispus să facă alianţă cu comuniștii în două situaţii: PCRM să-și schimbe denumirea și să renunţe la Voronin Președintele interimar Mihai Ghimpu este convins că Republica Moldova va fi guvernată de o alianţă și după alegerile din 28 noiembrie, deși admite că aceasta ar putea să aibă altă componenţă decât cea actuală. Mai mult decât atât, Ghimpu a admis și posibilitatea constituirii unei coaliţii între PL și comuniști, însă în anumite condiţii: PCRM să-și schimbe denumirea în Partidul Liberal Creștin și să renunţe la Voronin. Ghimpu a făcut această declaraţie marţi, 19 octombrie, după o întrevedere cu președinţii de raioane. Imediat după ce a emis această ipoteză, liderul PL s-a grăbit să precizeze că nici el nu crede într-un astfel de scenariu. „Dacă Partidul Comunist își schimbă denumirea în Partidul Liberal Creștin, noi vom face cu ei alianţă. Dar fără Voronin. Cu alţi oameni, creștini, corecţi, patrioţi. Problema PCRM e în denumire și în conţinut. Să vină alţi oameni. Nu cred eu în această declaraţie și nici dumneavoastră nu credeţi, așa că de ce mă mai întrebaţi”, a declarat Ghimpu în faţa jurnaliștilor.

Totodată, fiind întrebat ce părere are despre o posibilă alianţă postelectorală între PDM, condus de Marian Lupu, și comuniști, Mihai Ghimpu a declarat: „Este mai posibilă o alianţă PL-PCRM decât una PDM-PCRM”. Amintim că, zilele trecute, liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că este dispus să coalizeze cu PCRM după alegeri, în condiţiile în care comuniștii ar fi de acord să-l aleagă în funcţia de șef al statului.

Cu siguranţă, cea mai spectaculoasă lansare în campania electorală, deocamdată, a avuto Alianţa Moldova Noastră, care a decis să se spele mai întâi de păcatele pe care le-a făcut în acest an de aflare la guvernare.

Pentru aceasta, la sediul partidului, au fost invitaţi preoţi care i-au binecuvântat pe candidaţii formaţiunii și i-au stropit cu agheasmă, doar-doar le va merge ceva mai bine decât în sondaje. În general, atunci când politicienii încep să se pună bine cu Dumnezeu, este semn clar că vom avea alegeri. Mai deunăzi și șeful social-democraţilor, Victor Șelin, l-a asigurat pe Mitropolitul Vladimir că „Partidul Social Democrat îl iubește pe Dumnezeu!”, oferindu-i acestuia o veche carte bisericească. Tot spre biserică l-au dus pașii și pe fostul șef al Serviciului de Securitate, Valeriu Pasat, care, chiar dacă nu și-a dorit, de dragul credinţei,

și-a procurat un partid cu care să se avânte în cele lumești.

Serafim Urechean i-a îndemnat pe alegători să aleagă democraţia și reformele, sugerând că el ar fi garantul acestora.

Sloganul electoral al AMN, „Noi ne facem datoria. Mergem înainte”, este atât de ambiguu, încât te întrebi, involuntar, cât de mare este această datorie și faţă de cine urmează să și-o facă partidul? Iar dacă este vorba de datoria faţă de cetăţeni, de ce nu și-a făcut-o până acum?

Cursa pentru locurile din Parlament abia a început, dar formaţiunea lui Urechean s-a ciocnit deja de șicanele concurenţilor electorali, și nu oarecare, ci chiar din cadrul partidelor surori și prietene din Alianţa pentru Integrarea Europeană.

Aceștia, așa cum se obișnuiește, le mai rup afișele electorale, le mai momesc candidaţii de pe listă.

Ca oameni cu frica lui Dumnezeu, AMN-iștii au și scris noul decalog – zece reguli de conduită în campania electorală pentru partenerii din Alianţa de guvernământ. Unele puncte sună destul de amuzant, dacă le raportăm la contextul concret în care coabitează acești parteneri. Astfel, cerinţa „Să nu furi membrii de la alte partide” se adresează, fără îndoială lui Filat, care este în afara concurenţei la acest capitol. „Să nu mituiești alegătorii folosind resursele administrative” ar însemna că poţi să mituiești doar cu banii proprii? O problemă fără soluţii ar pune și respectarea următorului deziderat: „Să nu minţi alegătorii”. Dar cine a minţit un an de zile despre tranzacţia cu funcţia de procuror general, cine a minţit despre miraculoasa apariţie pe lista formaţiunii a omului de afaceri (nu prea curat) Veaceslav Platon?

Votaţi PD, ca să nu vă mănânce păduchii Tot săptămâna trecută s-a lansat în campania electorală și

Partidul Democrat. „Pentru Moldova! Pentru tine!” este sloganul cu care va merge formaţiunea în campania electorală din 28 noiembrie. Ce va fi pentru Moldova și ce va fi pentru mine?

Răspunsurile s-ar putea să le aflăm abia după alegeri. Să nu fie însă prea târziu.

Marian Lupu își propune să-și valorifice în continuare vocaţia de pacifist, care va opri scandalurile dintre partide, neuitând să amintească totuși că el a fost cel care a cedat funcţii, iar alţii doar au profitat electoral din aceasta.

Afirmaţiile înaltului președinte au fost susţinute și de președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, care a opinat că fără Lupu nu ar fi existat Alianţa. PD nu a avut acces la putere, a mai spus Diacov, iar cei care au avut, nu au făcut nimic. După aceste afirmaţii, ne întrebăm și noi, ca neștiutorii, dacă nu am fost, de fapt, minţiţi până acum că am

avut o coaliţie la guvernare, or, nici PD, nici PL, potrivit lui Mihai Ghimpu, nu au avut acces la putere. De AMN nici nu mai vorbim. Și atunci, cine ne-a guvernat mai bine de un an de zile?

De asemenea, Lupu promite să le spună oamenilor adevărul despre crizele reale și să nu vândă povești. De ce nu a făcut-o până acum și de ce doar în campania electorală vorbește despre derapajele din Alianţă? Și despre târgurile cu funcţiile de stat, și despre „lucrurile urâte” care se întâmplă la Fisc și la Serviciul Vamal. Acestea și alte nereguli au fost tăinuite până nu demult în „familie”, așa cum dezmiardă Lupu Alianţa, și ce garanţii avem că nu vom fi trataţi tot cu povești despre feţi-frumoși și fără prihană în continuare?

Dacă e să le dăm crezare democraţilor, aceștia îi vor aduce Moldovei „bunăstare democra-

Filat s-a răzgândit: Lupta cu mafia nu mai este o reglare de conturi

Deși cu puțin timp în urmă premierul Vlad Filat, care este și liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), declara că lupta cu structurile mafiote este doar o reglare de conturi, refuzând să se alăture Campaniei Antimafie, în ajun de alegeri a schimbat macazul, iar corupția și mafia sunt declarate responsabile de sărăcia moldovenilor.

Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că piramidele mafiotice țin sub jug economia Republicii Moldova. „Prin corupție, care este cel mai mare flagel care a condiționat sărăcia în Republica Moldova, au fost formate mai multe structuri mafiote. Politicile defectuoase ale guvernării comuniste au condiţionat formarea și consolidarea unor piramide mafiotice care au monopolizat mai multe ramuri profitabile ale economiei naţionale, printre care tehnologiile informaţionale, metale feroase, produse alimentare, transport de mărfuri, sistemul financiar-bancar etc. Ar fi greșit să spunem că în MAI nu mai există corupţie”, a afirmat ministrul Catan, care a fost înaintat pentru această funcție din partea PLDM. În pofida promisiunilor de a stârpi corupția din structurile polițienești prin „măsuri drastice”, după un an de guvernare a AIE, ministrul de Interne recunoaște că fenomenul corupţiei există chiar și în aparatul central al ministerului. Și Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, deși anterior susținea că nu va interveni

în Campania Antimafie, care „e un măcel între acționari, bazat pe interese economice”, a recunoscut că domeniul pe care îl conduce deja de un an suferă de aceeași boală. Încă în 2009, noul ministru declara că „aspectele cheie, care distrug sistemul judiciar, sunt corupţia, loialitatea faţă de autorităţi, adoptarea deciziilor ilegale și abuzul”, promițând că va scoate din rădăcini aceste flageluri. Astăzi, Alexandru Tănase anunță că mai bine de jumătate din corpul judecătoresc din Republica Moldova este corupt și incompetent.

Mai mult, potrivit unor surse, baroul de avocați, condus de Tănase, asigură protecția juridică a lui Vlad Plahotniuc, care ar fi direct implicat în retragerea licenței TVR1, iar cu ceva timp în urmă, Alexandru Tănase a fost acuzat de către un grup de acționari ai hotelului Chișinău că ar fi implicat în afacerile lui Vlad Plahotniuc în ceea ce ține și de privatizarea hotelului.

După un an de zile, corupția rămâne, așa cum a fost, o problemă gravă pentru Republica Moldova. AIE a fost la guvernare, iar acum promite să facă ceea de ce

a fost responsabilă timp de un an de zile.

PLDM, de exemplu, promite iar că va lupta cu corupția, dar numai dacă mai ajunge o dată în Parlament. Miercuri, Filat a anunțat că prima lege pe care o va promova PLDM după alegeri va viza anularea imunităţii deputaţilor și judecătorilor. „Vom manifesta toleranţă zero pentru actele de corupţie, indiferent la ce nivel se vor manifesta acestea”, a spus Vlad Filat, deși nu este clar ce l-a încurcat să facă același lucru timp de un an, cât a stat în fruntea guvernului. În același timp, inițiatorii Campaniei Antimafie spun că PLDM doar mimează lupta cu mafia și corupția. „Programele partidelor din AIE sunt pline de cinism. Sunt niște promisiuni, niște intenții filozofice care se repetă la fiecare alegeri. Au fost la guvernare, iar acum promit să facă ceea de ce au fost responsabil în trecut”, a spus omul de afaceri Viorel Țopa, un alt candidat pe listele Partidului pentru Neam și Țară, formațiunea care și-a oferit platforma juridică Mișcării Antimafie.

Sursa: jurnal.md

Vărul lui Mihai Ghimpu a fost iarăşi nedreptăţit de administraţia din Coloniţa Vladimir Ghimp, vărul președintelui interimar Mihai Ghimpu, a fost iarăși nedreptăţit de consilierii locali din Coloniţa, deși Cancelaria de Stat i-a recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra terenului din curtea casei în care locuiește. Este vorba de porţiunea de teren de peste un ar de pământ, care se află legal în proprietatea lui Vladimir Ghimp și pe care rudele sale, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, vor să și-o însușească.

Vladimir Ghimp a fost lipsit de o parte din terenul său aflat în proprietate privată printr-o decizie abuzivă a Consiliului local Coloniţa, adoptată la 11 august 2010, la intervenţia vărului său, președintele interimar Mihai Ghimpu, și a nepotului Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chișinău.

Consilierii locali din Coloniţa au neglijat solicitarea Cancelariei de Stat, care le-a cerut să abroge decizia respectivă, acest subiect fiind introdus pe ordinea de zi, în cadrul ședinţei de vineri, 15 octombrie, a Consiliului local Coloniţa. În pofida demersului Cancelariei de Stat prin care este recunoscut dreptul de proprietate al lui Vladimir Ghimp asupra terenului cu pricina, Consiliul local Coloniţa a adoptat o altă

decizie, cu votul a 5 consilieri, prin care sunt menţinute, în fond, prevederile deciziei adoptate pe 11 august. Cei cinci aleși locali care refuză ostentativ să se conformeze normelor legale sunt rude cu Mihai Ghimpu și membri ai Partidului Liberal. Mai mult decât atât, argumentele juridice prezentate în faţa Consiliului de către reprezentantul legal al lui Vladimir Ghimp, juristul Radu Bușilă, au fost neglijate cu desăvârșire de către aleșii locali din satul de baștină al președintelui interimar.

Radu Bușilă a anunţat că va depune, în scurt timp, o cerere prealabilă, prin care va solicita abrogarea și celei de a doua decizii a Consiliului local Coloniţa. Juristul a menţionat că administraţia satului Coloniţa

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

a adoptat o practică abuzivă de modificare a deciziilor adoptate ilegal, în loc să le abroge, așa cum prevede legislaţia.

Precizăm că, pe 16 septembrie curent, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, i-a cerut printr-o Notificare oficială Consiliului local Coloniţa (municipiul Chișinău) să abroge decizia din 11 august 2010, în cel mult 30 de zile calendaristice. „Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu art. 64 al Legii nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006, privind administraţia publică locală, a efectuat controlul, sub aspectul legalităţii, a actelor

emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale și a constatat că decizia Consiliului sătesc Coloniţa nr. 5/4 din 11 august 2010„Cu privire la operarea unor modificări în dispoziţia nr. 13-d din 14.03.2003” a fost adoptată contrar prevederilor legislaţiei în vigoare. […] Astfel, la adoptarea deciziei nr. 5/4 din 11 august 2010, Consiliul sătesc Coloniţa a ignorat prevederile art. 9, alin. (2) al Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale, care stipulează că actele normative ale autorităţilor administraţiei

publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanţelor Guvernului. Reieșind din cele expuse și în temeiul art.

68, alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Oficiul teritorial Chișinău solicită Consiliului sătesc Coloniţa să abroge decizia nr. 5/4 din 11 august 2010, în termen de 30 de zile”, se arată în Notificarea Cancelariei de Stat.

Amintim că problema lotului din faţa casei lui Vladimir Ghimp a fost discutată în două rânduri la Consiliul local Coloniţa. Prima ședinţă a avut loc la 11 mai anul curent, la ea participând președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cea

de-a doua ședinţă a avut loc la 11 august 2010, la aceasta participând primarul capitalei Dorin Chirtoacă și fratele său, Lucian Chirtoacă. În cadrul celei de a doua ședinţe, ei au cedat presiunilor exercitate de șeful interimar al statului și de primarul capitalei. Fără nici un temei legal, ei au decis, pe de o parte, să-l desproprietărească pe Vladimir Ghimp de o porţiune de teren cu o suprafaţă puţin peste un ar. Pe de altă parte, decizia consilierilor a fost de anexare a respectivului ar de teren la gospodăria care le-a aparţinut altădată părinţilor lui Mihai Ghimpu, Fiodor și Irina, acum decedaţi, fără însă să se precizeze cine sunt actualii proprietari.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

tă”, trai decent și ne vor salva de corupţie și nepotism, iar dacă nu-i vom vota, avem toate șansele să fim mâncaţi de păduchi, potrivit predicţiilor lui Diacov.

Ţară săracă, dar cu oameni bogaţi Promite să ne scoată din sărăcie, dar, mai ales, din ghearele corupţiei, și Partidul Liberal Democrat din Moldova, care a pornit în campania electorală cu lozinca „Moldova fără sărăcie”.

Ce-i drept, fără a specifica dacă este vorba de Moldova noastră sau de Moldova lor, a oamenilor cu averi de milioane.

Cu pretenţia de a oferi un plan concret de luptă cu sărăcia, șeful PLDM, tot el și șeful Guvernului care ne-a băgat în sărăcie, a promis să creeze locuri noi de muncă, să construiască drumuri și locuinţe pentru tineri, să aibă grijă de oamenii cu venituri reduse și să lupte cu corup-

ţia. Anvergura acestei lupte a fost măsurată în cifre concrete: pensie minimă de 1300 de lei, majorarea alocaţiei la nașterea copilului până la 10 mii de lei și a alocaţiei lunare pentru creșterea copilului - până la 1300 de lei. Ce nu spune Filat este că aceste promisiuni ar putea rămâne doar un tertip electoral, dacă cifrele respective nu vor fi acceptate și de reprezentanţii principalului donator extern, Fondul Monetar Internaţional, care vor veni în Republica Moldova după instaurarea unui nou guvern. Experţii băncii vor decide, împreună cu autorităţile, cum va arăta bugetul pentru anul 2011, dacă vor crește salariile, pensiile și indemnizaţiile și nu se știe, deocamdată, care va fi verdictul acestora. Astfel că lupta cu sărăcia ar mai putea fi amânată, până la un nou ciclu electoral.

Ioana FLOREA, FLUX

Rectorii lui Filat în acţiune Coaliţia „Control civic – Alegeri 2010”: Studenţii sunt constrânşi să voteze pentru PLDM

Studenţii din mai multe universităţi din Republica Moldova afirmă că sunt siliţi de către rectori, care sunt în mare parte membri ai Partidului Liberal Democrat, să voteze la alegerile din 28 noiembrie pentru formaţiunea condusă de premierul Filat. O declaraţie în acest sens a fost făcută marţi, 19 octombrie, de reprezentantul asociaţiei„Transform Moldova”, Corneliu Mihalache, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a prezentat primul raport de monitorizare al campaniei electorale, elaborat de Coaliţia „Control civic – Alegeri 2010”. Conform raportului, cele mai multe sesizări au parvenit de la studenţii Universităţii Agrare, care susţin că sunt impuși de administraţia universităţii să participe la întâlnirile cu liderii liberal-democraţi.

Mihalache a menţionat că și studenţii de la Universitatea de Stat din Moldova sunt nemulţumiţi de politica pe care o duce rectorul instituţiei, Gheorghe Ciocanu. Ei s-au plâns Coaliţiei că decanii universităţii le-au promis o taxă de studii mai mică dacă vor vota cu PLDM la viitoarele alegeri. „Dovadă a votului pentru PLDM ar trebui să servească o copie a ștampilei de vot pe hârtie curată, care ar urma să fie plasată sub buletinul de vot”, a precizat Corneliu Mihalache. În opinia reprezentanţilor ONG-urilor care constituie Coaliţia „Control civic – Alegeri 2010”, este suspectă și decizia reprezentanţilor universităţilor de a decreta 27 noiembrie zi de studii, deși, în mod normal, sâmbătă este zi liberă. Observatorii Coaliţiei sunt de părere că în această zi se vor face presiuni asupra studenţilor pentru ca aceștia să-și dea votul în favoarea PLDM. Coaliţia „Control Civic – Alegeri 2010” este formată din 17 organizaţii nonguvernamentale și se implică în monitorizarea campaniei electorale din acest an, alături de alţi 300 de observatori care au supravegheat atât alegerile din 5 aprilie, cât și pe cele din 29 iulie 2009.

Amintim că, pe data de 1 iulie 2010, nouă rectori care conduc cele mai importante universităţi din ţară au anunţat că aderă la Partidul Liberal Democrat. Printre cei 9 rectori se numără reprezentanţii Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Tehnice, Universităţii Agrare, Academiei de Studii Economice ș.a.

Tatiana MANEA, FLUX

S-a stins din viaţă compozitorul Igor Ţurcanu În noaptea de 14 spre 15 octombrie, în urma unui grav accident rutier, și-a pierdut viaţa interpretul de muzică folk și ușoară, compozitorul Igor Ţurcanu. A fost un bun patriot, un bun român și un prieten devotat. Ne vom aminti de el, așa cum a fost – mereu zâmbitor și optimist, săritor la nevoie. Vom asculta și vom cânta piesele sale, ne vom aminti rândurile din „Cântecul Lampagiilor” – „Noi, artiștii fără vină, noi purtăm în mâini lumină, să v-o dăm ’napoi. Iar dac-o să fie cazul și va dispărea și gazul – vom arde noi...”

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepţii.

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 OCTOMBRIE 2010

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

IURIE ROŞCA:

Măsuri urgente pentru salvarea producătorului autohton După publicarea tezelor PPCD, cu titlul „Cum a fost guvernată ţara, cum o vor guverna creștin-democraţii”, mai mulţi alegători s-au arătat interesaţi de noile idei, prezentate în documentul respectiv. Liderul creștindemocrat Iurie Roșca a selectat câteva dintre întrebările formulate la întâlnirile cu alegătorii sau trimise electronic.

- Cum vedeţi, la modul practic, crearea Băncii de Dezvoltare, de unde veţi lua bani pentru asta și ce efecte suplimentare ar putea da lansarea ei?

- Banca de Dezvoltare trebuie să fie înfiinţată de stat din resurse proprii, de exemplu, din vânzarea unor active ale statului și transmiterea fondurilor câștigate în capitalul băncii. De asemenea, o altă sursă ar putea să o constituie creditele externe atrase de Guvern și redirecţionate spre Banca de Dezvoltare, care va acorda credite la dobânzi mai mici decât cele plătite, miza fiind creșterea activităţii economice și creșterea simultană a impozitelor plătite de agenţii economici, creșterea

nivelul de ocupare a forţei de muncă în economia naţională. Concomitent, s-ar reduce cheltuielile bugetare pentru ajutorul de șomaj, ar scădea rata criminalităţii. O ramură economică odată relansată, va atrage după sine dezvoltarea altor ramuri.

- Ce măsuri de protejare a producătorului autohton sunt, în opinia dvs., cele mai eficiente?

- Cea mai eficientă măsură de protejare pentru producătorul autohton sunt taxele vamale, care fac importurile mai costisitoare și, respectiv, oferă posibilitate producătorilor autohtoni să activeze în condiţii optime în raport cu importatorii. Altfel, fără o politică vamală responsabilă, care să protejeze întreprinzătorii autohtoni, mărfurile importate îi înăbușă și pe ei, dar sufocă și economia în ansamblu. Instrumentele care să reglementeze și, atunci când e necesar, să limiteze legal importurile pot fi atât tarifare, cât și netarifare, precum standardele, normele de calitate etc.

- Dar oare statul poate impune restricţii investiţiilor străine, le poate indica către ce domenii să se orienteze?

- Da, statul poate impune anumite limite privind investiţiile directe străine, e dreptul suveran al nostru. În acest scop pot fi elaborate acte

normative, reglementări care să definească domeniile unde pot fi făcute aceste investiţii de către agenţii economici străini și unde nu. Cel mai des, în practica altor ţări, această normă se aplică sectorului bancar, unde statul poate stabili în mod direct o pondere de maxim 20% pentru capitalul străin sau să stabilească o normă prin care calitatea de conducători ai unor instituţii financiare o pot deţine doar cetăţenii Republicii Moldova. Astăzi, aproximativ 70% din acţionarii băncilor comerciale de la noi sunt cetăţeni străini.

Mai pot fi și alte măsuri de protejare a pieţei interne.

Spre exemplu, la exploatarea resurselor naturale poate fi interzisă participarea capitalului străin. Gama de instrumente de apărare a economiei naţionale este foarte variată chiar și în faţa unor efecte negative ale penetrării arbitrare a capitalului străin. Important este să se înţeleagă problema corect, să se conștientizeze faptul că degradarea economică de azi are la bază și acest factor. Însă, la această etapă, este absolut vital pentru Republica Moldova să se ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru a salva producătorul autohton și economia în ansamblu de invazia produselor de import, care subminează orice șansă de dezvoltare economică a ţării.

- Care ar fi corelaţia din-

tre agricultură și industrie în generarea unui succes economic al ţării? Aceasta pentru că multă lume crede, din inerţie, că noi cu agricultura vom ieși din toate greutăţile.

- De fapt, agricultura în sine, chiar dacă are o importanţă vitală pentru asigurarea securităţii alimentare a unei ţări, nu poate să asigure o dezvoltare durabilă a unei societăţi moderne. Moldova este practic deindustrializată.

Pentru a subvenţiona agricultura trebuie să ne gândim cu ce alimentăm Bugetul de Stat și cum rezolvăm problemele ţării. Și în agricultură protejarea producătorilor autohtoni trebuie să fie o prioritate pentru Moldova, ca o modalitate de a evita sărăcirea și mai mare a populaţiei. Barierele la import, alături de instrumentele de standardizare, de calitate etc., trebuie să pună capăt distrugerii ţăranilor prin importul nelimitat și în condiţii preferenţiale a produselor agricole din exterior. Asta a fost greșeala sau acţiunea conștientă și iresponsabilă a tuturor guvernărilor de până acum. În plus, nu este asigurată nici piaţa de desfacere internă, nu sunt găsite nici nișe pe pieţele vecine, ale României, Ucrainei și Rusiei, în primul rând, care ar putea absorbi grosul produselor noastre agricole.

De asemenea, accesul producătorilor agricoli la credite

performante, tot prin Banca de dezvoltare, ar stimula mult dezvoltarea agriculturii. O altă problemă-cheie rămâne a fi industrializarea agriculturii, atât în ceea ce privește asigurarea cu mașinile necesare pentru creșterea roadei, cât și, mai ales, pentru prelucrarea ei și servirea pe piaţa internă și externă în ambalaj.

Apropo, trebuie să fim foarte atenţi atunci când ne avântăm să semnăm diverse acorduri de liber schimb. Altfel, piaţa noastră va fi în continuare inundată de produse de o calitate dubioasă, modificate genetic și care, în plus, elimină de pe piaţă ţăranii noștri. În agricultură trebuie să producem tot ce consumăm pe piaţa internă, plus atât cât putem exporta. Iar asta presupune o planificare strategică, nu așa cum se întâmplă astăzi. Omul își crește roada și după aceea se întreabă ce să facă cu ea. Aici e vina statului pentru această neorânduială în domeniu. Este prioritar să stimulăm producătorii noștri naţionali, mari, puternici, protejaţi de stat, care să reprezinte forţa de bază a agriculturii naţionale. Apropo, o altă iluzie foarte răspândită este că investiţiile în producţia vinicolă reprezintă culmea gândirii și a performanţelor economice în Moldova. Să fim serioși, mai produc și alţii vin, de aceea calitatea raportată la preţ trebuie să fie optime, pentru a avea șanse să se facă

o minimă concurenţă altor ţări, cum ar fi Franţa, Italia, Argentina, Chile etc.

O problemă foarte dureroasă pentru Moldova este concentrarea excesivă a populaţiei active la ţară, care, neavând alte activităţi productive decât agricultura, se pomenesc de cele mai multe ori sub pragul sărăciei, șomează, migrează peste hotare. Ca să schimbăm radical această situaţie este necesară industrializarea economiei în ansamblu și dezvol-

tarea regională în particular, în primul rând, prin orientarea investiţiilor în domeniul industriilor spre centrele raionale și chiar spre localităţile sătești.

Satul nu poate absorbi toată forţa de muncă în agricultură, de aceea, trebuie să oferim alternative de angajare a locuitorilor de la sate în întreprinderi industriale, situate în preajma localităţilor unde trăiesc sătenii. În caz contrar, satul va continua să moară, să se depopuleze. Desigur, aici

se impune și dezvoltarea infrastructurii în satele noastre.

Tinerii caută confortul urban, vor apă curentă, drumuri, internet și alte elemente minime ale civilizaţiei. Iar statul trebuie să le garanteze aceste minime condiţii de viaţă, altfel vom continua să fim o ţară de emigranţi, săracă și fără perspective de dezvoltare.

Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD 19 octombrie 2010

NORBERT NEUHAUS:

În Republica Moldova toţi guvernanţii au favorizat importurile, descurajând producătorii autohtoni, pentru că asta le-a adus profituri personale uriaşe

În ediţia trecută a ziarului FLUX am publicat platforma economică lansată de PPCD în campania electorală pentru alegerile din 28 noiembrie 2010, în care această formaţiune politică, pornind de la preceptele doctrinei creștin-democrate, a pledat pentru edificarea în Republica Moldova a unei economii sociale de piaţă. Ce înseamnă economia socială de piaţă și de ce ţara noastră ar trebui să urmeze anume această cale? – acestea sunt întrebările care le-am adresat expertului german, domnului Norbert Neuhaus, doctor în economie al Universităţii Sorbona din Franţa și consultant al Fundaţiei europene Robert Schuman din Luxemburg.

Domnul Neuhaus este un bun cunoscător al realităţilor politice și economice din ţara noastră, fiind și coautor al unui studiu important, intitulat „Dezideratul reformei constituţionale în Republica Moldova”.

- Domnule Norbert Neuhaus, de ce Republica Moldova trebuie să urmeze preceptele economiei sociale de piaţă, așa cum propun creștin-democraţii moldoveni?

- Republica Moldova este o ţară mică și industria ei nu poate produce toate mărfurile care-i sunt necesare.

De aceea, Republica Moldova este foarte dependentă de comerţul exterior și are nevoie de liberul schimb de mărfuri. Din păcate, în ultimii 20 de ani, autorităţile au favorizat, dintr-un șir de cauze și raţionamente, unele obiective, altele absolut subiective, doar importul. În primul rând, statului îi este foarte ușor să colecteze TVA la import. Pentru cercurile de afaceri este mult mai ușor să facă comerţ decât să producă ceva. Importul și comerţul presupune mult mai puţine riscuri economice decât producerea mărfurilor autohtone. Ai organizat o reţea de distribuţie, investiţia este relativ mică și lucrurile funcţionează simplu: cumperi din Est și din Vest, vinzi fără nici o dificultate marfa și ai asigurat profitul. Interesant în acest context este că, dacă mergi la un supermarket din Republica Moldova, produsele germane, spre exemplu, sunt mult mai scumpe decât în Germania.

Dar principala cauză care a determinat favorizarea importului în defavoarea producătorilor autohtoni a fost faptul că în Republica Moldova, guvernanţii tot timpul au controlat principalele circuite financiare, în mod special, importurile, și au obţinut din asta venituri fabuloase.

Guvernanţii eliberează licenţele de import firmelor proprii sau celor pe care le controlează tot ei, merg pe o relaţie de clientelă politică. Companiile care fac marile importuri împart profiturile lor cu cei care le eliberează licenţe, cu cei care guvernează. În felul acesta, guvernanţii sunt interesaţi ca în Republica Moldova să se importe mărfurile de larg consum și ca acestea să nu se producă pe loc.

Dacă s-ar produce aici aceste mărfuri, veniturile ar reveni producătorilor autohtoni și nu ar ajunge în buzunarele guvernanţilor.

Singurul export cu adevărat important este cel al forţei de muncă, un fel de sclavaj modern - Ce strategie economică trebuie să urmeze Republica Moldova pentru a depăși această situaţie de blocaj pentru producătorii autohtoni?

- Republica Moldova nu poate să facă doar importuri, trebuie să exporte mai mult. Trebuie să favorizeze producţia autohtonă și exportul pentru a echilibra balanţa comerţului exterior. Este scandalos faptul că singurul export cu adevărat important este cel al braţelor de muncă, al forţelor de muncă. De fapt, este o formă de sclavaj modern. Fiecare persoană are dreptul să trăiască în ţara lui, să stea acasă, iar statul este obligat ca prin politicile economice și cele de

dezvoltare regională să-i asigure cetăţeanului condiţii de muncă și un venit ce i-ar permite să aibă un trai decent acolo unde s-a născut.

Situaţia din economia moldovenească este atât de gravă, încât se impun niște acţiuni urgente, care nu sunt contrare teoriilor economice neoliberale, dar sunt conforme cu economia socială de piaţă. Sunt un șir de ramuri ale economiei autohtone care se află în pragul falimentului, în pragul unui colaps total. De exemplu, viticultura. Însă, în general, în toate domeniile agriculturii lucrurile merg prost și chiar foarte prost. Și în pomicultură, și în legumicultură, și în industria de prelucrare a producţiei agricole. Cauzele sunt diferite. Una dintre acestea este cea politică. Să ne amintim de blocajul exportului vinurilor moldovenești în Rusia. Fabricile vinicole se află într-o mare criză, ele nu pot miza doar pe puterile proprii, ele au nevoie de ajutor pentru a evita falimentul. Dacă acestea vor falimenta, vor fi pierdute nu doar investiţiile făcute în vinificaţie, dar și cele din viticultură. Proporţiile acestui dezastru economic vor fi enorme, ele vor afecta zeci de mii de familii, care vor rămâne, cel puţin, fără o sursă de venit.

Economia socială de piaţă este singura în măsură să reanimeze economic Republica Moldova A doua mare problemă este că lanţul producere-prelucrare-distribuţie nu funcţionează. Spre exemplu, la câtă producţie agricolă este în Moldova, nu există suficiente instalaţii frigorifice pentru păstrarea fructelor și legumelor. Astfel, aceste produse se vând foarte ieftin în perioada recoltării, producătorii le dau la un preţ de nimic, însă, după ce trecea această perioadă, preţurile cresc de câteva ori, iar producătorii nu mai au deja marfă, pentru că nu au avut cum să o păstreze, să o depoziteze. Lipsește, în general, întreaga infrastructură de prelucrare. Avem nevoie ca industria de prelucrare să dispună de fabrici care să prelucreze volume importante de materie primă pentru ca producţia finită să poată fi competitivă pe piaţa externă, iar sectorul agricol și cel al industriei de prelucrare să fie rentabil. Și statul este obligat să promoveze, în parteneriat cu sectorul privat, o politică structurală bine gândită. Rolul statului este să fie, mai degrabă, mediator, susţinător, decât actor direct în acest proces.

Este foarte important ca această politică structurală să nu degenereze în favorizarea unor întreprinderi, ci să asigure șanse egale tuturor investitorilor la credite cu dobândă mică, la subvenţii, să nu fie unii favorizaţi în dezavantajul altora. Să nu se facă o politică clientelă, ci să se asigure condiţiile concurenţei loiale.

- Asta ar însemna ca statul să protejeze un sector al economiei

naţionale. Dar cum cadrează asta cu cadrul legislativ-juridic din domeniu al Uniunii Europene, acolo unde Republica Moldova declară că vrea să ajungă?

- Uniunea Europeană nu se opune acestei politici pentru că are semnat cu Republica Moldova Acordul cu privire la preferinţele comerciale, numit și acordul de comerţ asimetric, care prevede că exportatorii moldoveni au toate avantajele pe piaţa Uniunii Europene, fără restricţii și taxe vamale.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană acceptă pentru un anumit timp ca sectoarele strategice ale economiei moldovenești să fie protejate de importurile din spaţiul comunitar. Însă este important ca această politică protecţionistă pentru anumite sectoare ale economiei naţionale să fie limitată în timp și degresivă, adică aceste facilităţi, odată cu trecerea timpului, să scadă treptat. Dacă nu se face lucrul acesta, cei care vor activa în respectivele domenii, cei care vor beneficia de respectivele facilităţi, se vor deprinde cu aceste privilegii economice și, mai ales, vor deveni monopoliști, și, în final, va avea de suferit consumatorul.

Dacă ar fi să rezumăm, trebuie să menţionăm următoarele: economia socială de piaţă trebuie să ducă la creșterea concurenţei, ea presupune acordarea de facilităţi economice, creditare și fiscale pentru restabilirea întreprinderilor din domeniile strategice ale economiei naţionale, și, concomitent, trebuie să fie implementată și politica de dezvoltare structurală și regională.

Dezvoltarea regională este conformă cu economia socială de piaţă - În Republica Moldova s-a vorbit mult despre dezvoltarea regională, însă, din păcate, aproape nimic nu s-a făcut în acest sens.

- Este foarte periculos faptul că doar capitala, municipiul Chișinău, înregistrează o oarecare dezvoltare economică. Acest lucru trebuie să aibă loc în toată ţara. În toată ţara trebuie dezvoltată infrastructura, trebuie să existe zone industriale, adică locuri în care întreprinzătorii să-și dezvolte afacerile. Dezvoltarea regională este conformă cu economia socială de piaţă. Implementarea conceptului de economie socială are scopul ca economia moldovenească să treacă peste această perioadă critică de criză profundă și să devină competitivă.

Deficitul balanţei comerţului exterior al Republicii Moldova constituie 1 250 500 000 de dolari - Oricum volumul importurilor este astăzi enorm. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică,

în primele 7 luni ale anului 2010, volumul exportului moldovenesc a însumat 739,6 de milioane de dolari SUA. Dintre care, exportul în ţările CSI a constituit 280,3 milioane de dolari SUA, depășind indicii înregistraţi în ianuarie-iulie 2009 cu 13,9%. Volumul livrărilor producţiei moldovenești în ţările Uniunii Europene s-a micșorat cu 3,1 procente – până la 364,7 milioane de dolari SUA. Ponderea ţărilor CSI în volumul total al exportului moldovenesc în perioada indicată a crescut de la 35,6% la 37,9%, iar ponderea ţărilor UE s-a micșorat de la 54,4 la sută la 49,3 la sută.

Pe de altă parte, volumul importului în Republica Moldova în perioada ianuarie-iulie 2010 a constituit 1 miliard 990,1 milioane de dolari SUA, majorându-se faţă de aceeași perioadă a anului 2009 cu 12,9%. Importul în Moldova din ţările CSI s-a micșorat cu 2,2 procente – până la 628,1 milioane de dolari SUA, iar din statele Uniunii Europene a crescut cu 17,6 la sută, atingând suma de 892,8 milioane de dolari SUA. Ponderea ţărilor CSI în volumul total al importului în Moldova s-a redus în perioada indicată de la 36,4% la 31,5%, iar ponderea ţărilor UE s-a majorat de la 43,1% la 44,9%. Deficitul balanţei comerciale al Moldovei cu ţările UE în ianuarie-iulie 2010 a crescut cu 38,1% – până la 528,1 milioane de dolari SUA, iar cu ţările CSI – s-a micșorat cu 12,1 milioane de dolari SUA – până la 347,8 milioane de dolari SUA. Astfel, deficitul total al balanţei comerţului exterior a constitut un miliard 250 de milioane și 500 de mii de dolari!

- Este important nu doar ca să se favorizeze exporturile, ci și ca să se reducă importurile și chiar să fie substituite cu produse autohtone acolo unde este posibil. Spre exemplu, o cotă foarte importantă în structura importului o au resursele energetice.

Gazele naturale de import trebuie înlocuite cu resursele autohtone de energie alternativă. Aceste surse pot fi folosite cu mare succes pentru încălzirea locuinţelor, spre exemplu.

Paralel, trebuie promovată o politică de reducere a consumului de energie termică în locuinţe prin schimbarea standardelor de construcţie, prin desfășurarea unor proiecte de izolare termică a edificiilor deja construite.

Implementarea acestor politici duce la crearea a noi locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Mai multe locuri de muncă înseamnă colectarea la stat a unei sume mai mari din impozite. În definitiv, aceasta devine o politică care se autofinanţează.

La început se face o investiţie, care duce la reducerea importurilor, dar și creează locuri de muncă, iar locurile de muncă aduc venituri la Bugetul de Stat și statul își recuperează banii investiţi.

Investitorii locali, cât şi cei străini nu vin în localităţile în care nu este dezvoltată infrastructura - Aţi vorbit despre necesitatea dezvoltării infrastructurii. La acest capitol, Republica Moldova este un dezastru. Există localităţi care, de fapt, nu au drumuri practicabile pe timp de ploaie și zăpadă, dar și pe timp bun, sunt greu de parcurs cu un autovehicul, care nu au apeduct, nu au sisteme de canalizare, de epurare a apelor reziduale și industriale. Sunt un șir de sate care nu sunt conectate de reţeaua de gaze naturale. Dacă legătură telefonică mai există, atunci internetul în multe localităţi mai rămâne a fi un lux, deși trăim în secolul XXI. - Dacă nu avem dezvoltată infrastructura, toate aceste proiecte și idei vor rămâne doar pe hârtie, pentru că fără infrastructură este imposibilă dezvoltarea afacerilor și, mai ales, atragerea investitorilor străini. Aveţi nevoie de o politică de dezvoltare regională bine gândită, care să ducă la dezvoltarea infrastructurii, la apariţia zonelor industriale. Statul, administraţia centrală și cea locală trebuie să înţeleagă că au obligaţia să creeze aceste zone industriale în care atât investitorii autohtoni, cât și cei străini să poată veni și să înceapă imediat să producă. Investitorii nu investesc acolo unde nu sunt create condiţii pentru business, pentru producere și nici nu sunt interesaţi să-și investească capitalurile în infrastructură, asta este obligaţia statului.

În Moldova nu sunt protejate afacerile, nu este respectat dreptul la proprietate În afară de asta, este nevoie nu doar de infrastructură, ci și de o justiţie eficientă, necoruptă. Atât investitorii străini, cât și cei locali trebuie să fie siguri de faptul că își investesc banii într-un mediu juridico-legislativ previzibil, stabil, în care este respectat dreptul la proprietate. Ei trebuie să fie siguri că nu se vor trezi într-o zi că cineva le-a acaparat afacerea.

Nu mai puţin importantă este stabilitatea și corectitudinea în relaţiile economice și contractuale.

În curând vom avea mai mulţi pensionari decât persoane angajate în câmpul muncii Atât administraţia centrală, cât și cea locală trebuie să favorizeze mediul de afaceri, dar nu împiedică activitatea economică, așa cum se întâmplă de multe ori. Deci, este necesară debirocratizarea adminis-

traţiei centrale și a celei locale. Am văzut că în Republica Moldova, ca să desfășori o afacere, ești impus să urmezi un șir de proceduri, să obţii un șir de acte fără ca să pot înţelege ce sens au toate acestea.

Pe lângă cele enumerate mai sus, trebuie să ne gândim și la forţa de muncă. Fără braţe de muncă este imposibil să dezvolţi o afacere. În satele moldovenești sunt foarte mulţi bătrâni și foarte puţini tineri, foarte puţine persoane apte de muncă. Și dacă mergem în școli, vedem că acolo avem tot mai puţini elevi, atunci putem constata că pe viitor vor fi și mai puţini oameni apţi de muncă.

Republica Moldova, în plin proces de depopulare - Potrivit responsabililor de la Ministrul Muncii și Protecţiei Sociale, astăzi, în Republica Moldova, la 1 milion 200 de mii de persoane angajate în câmpul muncii, plătitoare de impozite, le revin 1 milion 100 de mii de pensionaţi, care trebuie întreţinuţi.

- Acest proces este foarte periculos pentru ţară. Moldovenii pleacă, în continuare, peste hotare, are loc depopularea Republicii Moldova. Și ei pleacă nu doar pentru că nu au un loc de muncă acasă, ci și pentru că nu este dezvoltată infrastructura, pentru că nu există condiţii minime pentru un trai decent.

Dezvoltarea regională, crearea infrastructurii este necesară nu doar pentru mediul de afaceri. Faptul că, până astăzi, acestea lipsesc afectează grav dreptul la proprietate al cetăţenilor Republicii Moldova care nu se ocupă de business. Mulţi moldoveni au plecat la muncă peste hotare, s-au întors acasă și cu banii câștigaţi și-au construit case în localităţile lor de baștină. De multe ori, preţul de piaţă al acestor case este mult mai mic decât investiţia făcută. Asta se întâmplă deoarece în localităţile respectivele lipsește infrastructura, lipsesc drumurile asfaltate, apeductul, canalizarea, că acestea nu sunt conectate la reţeaua de gaze naturale. Cine este gata să cumpere o casă bună într-o asemenea localitate? Și dacă o cumpără, la ce preţ? Iată de ce toţi se îndreaptă spre orașele mari, care au dezvoltată infrastructura, în special, către municipiul Chișinău.

Republica Moldova a pierdut deja 20 de ani, nu trebuie să mai piardă încă 10 ani ca să-și dezvolte infrastructura. Acest lucru trebuie făcut imediat. Principiile economiei sociale de piaţă trebuie implementate neîntârziat. Dacă nu vom face asta, atunci nu vom avea investiţii nici locale, nici străine, și vor fi compromise și cele care s-au făcut până acum.

- Domnule Norbert Neuhaus, vă mulţumim mult pentru acest interviu.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

4

22 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Medaliile lui Ghimpu – gest reparatoriu sau lustruire de imagine?

Cu riscul de a provoca nemulţumirea a încă interimarului Mihai Ghimpu, vom mai pomeni o dată despre generozitatea fără margini a acestuia la împărţitul distincţiilor de stat, manifestată din plin în aceste zile fierbinţi de campanie electorală. Este deja în afara oricărei îndoieli că Mihai Ghimpu a ajuns a fi cel mai medaloman dintre medalomani, ca să recurgem la un termen ad-hoc.

Anumite persoane din anturajul președintelui interimar încearcă să canalizeze, subtil, discuţiile într-o altă direcţie. Aceștia o dau în patetism și pun întrebarea sacramentală: „Dar oare cutare și cutare nu a meritat?”

Au meritat, și chiar foarte mulţi dintre ei.

Totodată, au fost și dintre cei care, poate, au meritat mai puţin sau chiar deloc.

Doar în treacăt vom aminti cazul intens mediatizat, la timpul respectiv, al rectorului Universităţii de Stat de Educaţie Fizică și Sport, Veaceslav Manolachi, distins cu Ordinul Republicii de către Mihai Ghimpu. Acest fapt a provocat proteste din partea mai multor profesori, care l-au învinuit de tranzacţii ilegale, inclusiv cu terenuri care aparţineau instituţiei. Nu ne apucăm să judecăm cât de justificate sunt aceste acuzaţii. Însă, chiar dacă

Ghimpu încearcă să ne convingă de faptul că el, spre deosebire de Voronin, a decorat doar pe cine trebuia și pe cine merita, în cazul lui Manolachi preferinţele celor doi președinţi au coincis, acesta învrednicindu-se și de Ordinul „Gloria Muncii” în perioada guvernării comuniste.

Printre cei distinși cu ordine și medalii au fost și alte persoane, dacă nu controversate, atunci, cel puţin, cu mai puţine merite în faţa patriei și poporului.

Problema însă, nu ţine de merite, de calitate și de cantitate, ea făcând parte, mai degrabă, din categoria bunului-simţ. Întrebarea este câte distincţii de stat își putea permite să ofere Mihai Ghimpu, pentru ca situaţia să nu devină penibilă și jenantă.

Ca orice supralicitare, și aceasta duce, inevitabil, la devalorizare.

Nu vom căuta prea departe și vom face o retrospectivă a activităţii împărţitorului de distincţii doar în prima jumătate a lunii octombrie. S-ar putea ca lista să nu fie completă, dar suficient de elocventă. La 7octombrie, președintele interimar a semnat un decret privind conferirea distincţiilor de stat unui grup de oameni de artă. Pe data de 14 octombrie au primit distincţii mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii moldovenilor din străinătate. În aceeași zi, de ordine și medalii s-a învrednicit un grup de angajaţi ai Asociaţiei „Moldova Apă-Canal”. La 16 octombrie i-a ajuns rândul pe juriști și scriitori. Toate aceste grupuri se constituie fiecare din aproximativ 20 de persoane, decorate cu „Ordinul de Onoare, Ordinul „Gloria muncii”, Medalia „Meritul civic” și alte distincţii. Dar președintele liberal s-a întrecut pe sine în data de 15 octombrie, când a oferit 70 de distincţii de stat, inclusiv „Ordinul Republicii”,

unui grup de reprezentanţi ai mișcării de eliberare naţională, deputaţi din primul Parlament, feţe bisericești, dar și colegi de partid. În perioada scurtei sale „domnii”, Mihai Ghimpu a reușit să ofere cam 130 de Ordine ale Republicii. Pentru comparaţie, în cei 8 ani de guvernare a lui Voronin, doar 28 de persoane s-au învrednicit de cea mai înaltă distincţie în stat. De remarcat că Ordinul Republicii presupune și o recompensă financiară, un supliment la pensie în valoare de 500 de lei. În cadrul ceremoniei de înmânare a acestor distincţii, pe care presa a numit-o „avalanșă”, un cuvânt mult prea greu de memorizat pentru distinsul nostru președinte interimar, care i-a zis „șuvoi”, acesta a ţinut să-i pună la respect pe ziariștii care și-au permis să-l critice: „Nu poţi compara decretele lui Mihai Ghimpu cu cele ale lui Voronin și ca să vă potoliţi odată și odată, presa, o să v-o spun pe șleau, voi semna atâta cât merită cetăţenii, nu cât credeţi dumneavoastră”. Ghimpu a mai sugerat că nu este bine să-l criticăm, pentru că astfel sunt puși în situaţii neplăcute cei care primesc distincţiile. El inversează cu bună știinţă lucrurile, pentru că, în realitate, președintele interimar se prevalează de numele unor personalităţi, pentru a-și atrage un spor de imagine și a-și acoperi un gest pur electoral, în beneficiul propriului partid.

Ghimpu se supără și își pierde cumpătul atunci când este comparat cu Voronin, dar comparaţia se impune, deoarece, anterior, presa, dar mai ales actualii guvernanţi, l-au criticat, pe bună dreptate, pe fostul președinte pentru numărul impresionant de distincţii acordate în perioada aflării sale la cârma ţării, învinuindu-l

Ion Moraru s-a născut pe 9 martie 1929 în satul Mândâc, judeţul Soroca, actualul raion Drochia, acolo unde locuiește și în prezent. Moș Ion de la Mândâc, așa cum este numit de mulţi prieteni și săteni, deși a purtat în suflet de-a lungul vieţii sale și bucuriile, dar și necazurile prin care a trecut, se consideră un om fericit. La vârsta de doar 18 ani s-a „înrolat”, pe lângă mulţi alţi tineri basarabeni, în mișcarea ilegalistă de rezistenţă „Arcașii lui Ștefan”, a cărei activitate a fost paralizată, mai târziu, de KGB-ul sovietic prin arestarea și deportarea mai multor membri. Ulterior, a fondat, împreună cu alţi tineri luptători, organizaţia „Sabia Dreptăţii”, mișcare de rezistenţă antisovietică, care constituia un adevărat front de împotrivire comunistă. Întreaga adolescenţă și-a dedicat-o unui singur scop – eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică.

Drept pedeapsă pentru activitatea sa, verdict rostit de justiţia regimului sovietic de ocupaţie, o bună parte din viaţă și-a petrecut-o în Gulagul stalinist, acolo unde a reușit să-l cunoască personal pe disidentul anticomunist rus Aleksandr Soljeniţân.

- Vineri, 15 octombrie, președintele interimar Mihai Ghimpu v-a decernat cea mai importantă distincţie de stat din Republica Moldova – „Ordinul Republicii”. Aţi fost surprins de această decizie?

- Într-adevăr am fost surprins. Eu m-am ridicat la luptă împotriva cotropitorilor bolșevici atunci când puţini de tot au îndrăznit să o facă. Și m-am ridicat în apărarea românismului, a României. Și imaginaţi-vă că de la Iliescu și până la Băsescu nu s-a găsit nici un partid al ţării pentru care am dus crucea să remarce cu măcar o frază cât de simplă lupta noastră. Nu mi-am dorit decoraţii…

- Și acesta nu e doar cazul dumneavoastră, au fost câteva sute de persoane care s-au inclus în lupta de ilegalitate naţională și anticomunistă și care nici măcar nu au fost pomeniţi de mai-marii zilei atât de la București, cât și de la Chișinău, deși avem mai bine de 20 de ani de când comunismul a căzut.

- Noi am fost atunci 5 unităţi, 3 partide și două mișcări de rezistenţă naţională. Și nici unul dintre membrii acestor 5 structuri nu au fost decoraţi.

- Deși, cei mai mulţi dintre ei au plătit cu viaţa.

- Majoritatea au plătit cu viaţa.

Spre exemplu, din rândurile membrilor „Arcașilor lui Ștefan” majoritatea au fost exterminaţi. Astăzi suntem în viaţă numai trei, dar am fost peste o sută de persoane. Spre marele meu regret, dintre cei care au rămas în viaţă, astăzi am fost decorat numai eu.

Să sperăm că președintele interimar Mihai Ghimpu va reveni la această problemă până la 28 noiembrie.

De noi şi-au adus aminte atât de târziu - Dar ce înseamnă pentru dumneavoastră „Ordinul Republicii”?

- Înseamnă foarte mult. Eu, fiind deţinut politic, am fost judecat de către sovietici în baza articolului 58.1011 și articolul 33 din Codul Procesual

al URSS, am fost dăngăluit pe frunte cu eticheta „vrag naroda”, dușman al poporului, pe care am purtat-o până în ziua de azi. Și prin această distincţie a Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc, dangaua de pe fruntea mea a fost ștearsă. Și eu, în sala în care s-a desfășurat ceremonia de decorare, i-am chemat pe toţi să se pătrundă de jurământul nostru, al arcașilor: „Cred în bunul Dumnezeu și în veșnicia neamului românesc, urăsc de moarte minciuna ruso-bolșevică și voi lupta până la moarte împotriva ei”.

Am rămas surprins că cei care au participat la ceremonia oficială au aplaudat frenetic. Într-o anumită măsură am rămas cu sufletul împăcat, chiar dacă de noi și-au adus aminte atât de târziu, după ce s-au perindat atâţia președinţi și la noi, și peste Prut.

PPCD este singura formaţiune politică care a realizat în practică idealurile mişcării de eliberare naţională Cei care se dau astăzi mari luptători împotriva comunismului sunt niște persoane foarte pragmatice, care vânează banul și puterea. Ei sunt altfel de „anticomuniști” decât am fost noi. Noi am luptat cu arma în mâini pentru libertate, dar ei caută să se lipească de o formaţiune politică care să-i aducă la putere, fluturând flamura anticomunismului. Noi neam riscat viaţa și mulţi dintre noi am plătit cu viaţa și libertatea pentru lupta împotriva bolșevismului, ei însă nu riscă nimic, ba, dimpotrivă, vânează privilegii și sunt răsplătiţi cu posturi înalte. Nu-i vedeţi cum migrează de la un partid la altul numai ca să-și rezolve interesele personale. Ăștia sunt „patrioţii” de astăzi, luptători de carton cu comunismul. Cât nu ar părea de neverosimil, la prima vedere, aceștia își fac capital politic făcându-se a lăuda mișcarea noastră de eliberare naţională de altădată, dar, pe de altă parte, satanizând singurul partid politic care a realizat în practică idealurile mișcării de re-

și de faptul că a oferit ordine și medalii unor persoane apropiate sau loiale puterii. Dar dacă odinioară Ghimpu îl critica pe Voronin pentru faptul că îi decora pe „ai săi”, oare el nu a căzut astăzi în același păcat? Sigur că, în cele mai multe cazuri, meritele persoanelor distinse nu pot fi contestate, dar, alături de acestea, au fost și vechi amici, și colegi de partid, și rude apropiate ale colegilor de partid, și ziariștii care l-au sprijinit în campania electorală etc. Oricât de merituoși ar fi fost aceștia, există și partea etică a chestiunii în cauză, iar dacă tu te declari mare democrat care vii să aduci schimbarea, nu poţi uza de practicile cu care s-a făcut de poveste guvernarea precedentă.

Astfel că, de ce nu ar putea fi comparat Ghimpu cu Voronin?

Ca număr de distincţii, raportat la anii de aflare la guvernare, Ghimpu l-a întrecut cu mult pe fostul președinte. Cantitativ, acesta a fost depășit, poate, doar de ramolitul lider al fostului imperiu sovietic, Leonid Brejnev, dar nu ne permitem comparaţia, pentru că situaţia aduce deja a marasm. Și ca să nu-l supărăm de tot, vom invoca numele altor șefi de state care au onoarea să guverneze în aceeași perioadă de timp cu președintele nostru interimar. Însă, chiar comparându-l cu Saakașvili, Sarcozy, Merkel, Băsescu sau regina Marii Britanii, Ghimpu tot va rămâne în afara concurenţei, bătând recordul european absolut la acordarea de decoraţii, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război.

Deși președintele liberal vrea să ne facă să credem că această activitate febrilă nu are nici în clin, nici în mânecă cu campania electorală, el nu reușește să-și convingă de acest lucru cel puţin partenerii de coaliţie. Un nou schimb de replici la temă a avut

loc zilele acestea între interimarul Ghimpu și premierul Filat, iar Ghimpu se întreba retoric, în faţa presei, dacă nu cumva Filat pretinde și el să apară pe lista celor decoraţi.

Președintele interimar se plângea, cu ceva timp în urmă, că nu are alte împuterniciri, decât să dea ordine și medalii. Împuterniciri nu are, responsabilităţi nu are, deci, face ce poate – dă medalii. Îndeletnicirea l-a acaparat în asemenea hal, încât nu a mai lăsat loc de îndoieli și nu i-a trecut niciodată prin cap că distincţiile sunt totuși ale statului, nu ale lui Ghimpu (respectăm stilul președintelui care vorbește despre sine la persoana a treia) și că statutul de interimar ar impune cel puţin o doză minimă de modestie în acest sens. Iar distincţiile de stat nu pot fi împărţite doar pentru că întâmplarea sau poate neșansa a făcut ca Ghimpu să aibă, pe respectivul segment de timp, acest drept exclusiv. Graba și dărnicia cu care împrăștie președintele interimar distincţiile, încercarea de a cuprinde cât mai multe categorii profesionale și sociale, este, fără îndoială, dovada folosirii „la greu” a resurselor statului în scop electoral și de partid. Din acest motiv, poate fi pusă la îndoială și sinceritatea declaraţiilor despre gestul reparatoriu al lui Ghimpu, pentru că nu poate servi drept singur argument contrastul dintre „listele lui Ghimpu” și „listele lui Voronin”.

Voi încheia citând dintr-un articol polemic semnat de Nicolae Negru, care se referea la distincţiile oferite de Ghimpu unui grup de jurnaliști, mai pe la începutul carierei sale de interimar: „Așa cum a făcut-o și Voronin, decorându-l pe Bodiul și pe alţi satrapi comuniști, dl Ghimpu s-a decorat, de fapt, pe sine, a apre-

ciat modul său de ”rezistenţă” (…) Ghimpu se grăbește să facă ”dreptate” cu metode comuniste,

recurgând la mecanismul vechi, sovietic, de acordare a distincţiilor. Poate ar fi cazul să revizuim

această practică, să adoptăm una europeană?”

Ioana FLOREA, FLUX

ION MORARU:

Oamenii sunt dezamăgiţi atât de opoziţia comunistă, cât şi de guvernarea democrat-liberală Trăim într-o ţară în care nu este respectat dreptul la proprietate

naștere naţională – PPCD. Pentru că PPCD este continuatorul acelei mari răbufniri a spiritului naţional care a avut loc în anii ’90.

Dacă după alegeri în Legislativ vor reveni actualele partide parlamentare, atunci Republica Moldova va suferi un nou eşec - Pe 28 noiembrie vom avea alegeri parlamentare anticipate. Credeţi că după scrutin se va schimba raportul de forţe politice din Parlament astfel ca în sfârșit să poată fi ales președintele și să se pună capăt acestei crize politice?

- Dacă „clasa politică” (o pun între ghilimele pentru că noi nu avem o clasă politică – nota lui Ion Moraru) ar fi vrut să pună capăt acestei stări de incertitudine și de criză politică pe care o avem acum, partidele parlamentare actuale s-ar fi așezat la masa de negocieri, PCRM, pe de o parte, și AIE, de pe altă parte, și ar fi făcut schimbările de rigoare în articolele din Constituţie, în primul rând articolul 78, și în celelalte acte legislative, și ar fi ales președintele ca să nu cheltuim sume enorme pentru alegerile parlamentare anticipate, pentru referendum. Există pericolul ca după aceste alegeri anticipate să vină altele. Deocamdată, este foarte greu să pronostichezi care vor fi urmările acestor alegeri parlamen-

tare anticipate. Însă eu nu văd cum înţelepciunea ar birui în Parlament.

Ne îndreptăm spre un nou eșec. Mă tem că poporul îi va alege tot pe cei care au împins ţara în această criză politică. Poporul nostru nu este prost, el este manipulat, este prostit de mogulii de presă care s-au pus în serviciul marilor oligarhi și de care sunt plătiţi destul de generos.

- Care este soluţia? Căci nu poate cea mai săracă ţară din Europa să se afle într-o campanie electorală continuă, perpetuă. Observăm că în Republica Moldova nu se mai face nimic privind construcţia statală, ţara noastră ajunge la sapă de lemn. Dar cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de acest stat, au nevoie ca acesta să apere interesele fiecăruia dintre noi, fiecărui bătrân, fiecărui copil.

- Prin vrerea destinului istoric, noi toţi suntem cetăţeni ai Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

Noi avem nevoie de acest stat, trebuie ca ţara noastră să devină una prosperă, să fie o republică parlamentară.

Nu avem nevoie de republică prezidenţială pentru că asta ne-ar duce la dictatură. Trebuie să se opereze, în sfârșit, modificările la Constituţie.

Așa că în Parlament trebuie să ajungă niște oameni înţelepţi. Spre aceste probleme trebuie să se concentreze cei care vor să schimbe lucrurile, dar să nu răcnească, umflându-și bojogii, că vor unire cu România. Unirea este un ideal a cărui realizare nu depinde de noi, cel puţin în acest moment.

- Dumneavoastră comunicaţi cu oamenii din satul de baștină, Mândâc, din raionul Dondușeni.

Ce spun oamenii din sat despre fenomenul politic de astăzi?

- Oamenii sunt foarte derutaţi. Mă tem că foarte mulţi nu vor mai ieși la urnele de vot, vor boicota alegerile.

Să vă povestesc un caz care s-a întâmplat zilele acestea. La Mândâc a avut loc un mare conflict legat de predarea sfeclei de zahăr către fabricile de prelucrare. S-a ajuns la o încăierare dintre femeile din sat, care au cultivat sfecla de zahăr și care activează în cadrul gospodăriei conduse de Grigore Lupașcu, și cei de la Fabrica de zahăr din Drochia, care au încercat, în mod absolut neîntemeiat, să confiște recolta de sfeclă de zahăr direct din câmp din cauză că producătorii au decis să-și vândă marfa altei fabrici care dădea un preţ mai bun. Într-o economie de piaţă ești liber să vinzi recolta cui vrei tu, cum îţi convine ţie. De menţionat că producătorii nu au avut un contract de livrare a sfeclei către fabrica de zahăr din Drochia și nici măcar cu altă fabrică. Nimeni nu știe în ce temei administratorii fabricii de la Drochia au pretins că sătenii lor trebuie să le vândă producţia de sfeclă de zahăr.

Dar femeile din satul Mândâc au luptat vitejește, s-au apucat braţ de braţ și au înaintat până au scos poliţiștii din plantaţia de sfeclă.

- Dumneavoastră, de fapt, ne spuneţi că la Mândâc, poliţia încalcă dreptul la proprietate privată, că poliţiștii au comis o infracţiune.

- Păi, așa reiese. Producătorii au procurat pe banii lor seminţele de sfeclă de zahăr, din banii lor au efectuat toate lucrările agricole. Ce pretenţie poate să aibă alţii la recolta lor? Prin urmare, aceasta este o violare flagrantă a dreptului la proprietate, a drepturilor omului.

- Aţi spus că dezamăgirea este mare la Mândâc. Lumea faţă de cine este dezamăgită: de guvernanţii liberali și democraţi sau de comuniștii care au guvernat până mai ieri?

- Sunt dezamăgiţi și de unii, și de alţii. Noi avem tineri în sat care au participat la evenimentele din 7 aprilie 2009. Cu ce s-au ales, cu satisfacţia că au aruncat o piatră în geamurile Parlamentului sau ale palatului prezidenţial, cu dispreţul și ura din partea generaţiilor mai în vârstă, a părinţilor și bunicilor lor?

Să dăm un exemplu. Avocatul Vitalie Nagacevschi a fost ales președinte al comisiei parlamentare de anchetă care trebuia să elucideze

evenimentele din 7 aprilie 2009.

Nagacevschi a fost printre cei care au îndemnat mulţimea să iasă în stradă, a făcut-o partidul din care el făcea parte, PLDM. După o habă de timp, acesta renunţă la mandatul de deputat și lasă baltă investigaţia acestei comisii. Se duce să lucreze pentru bani în calitate de avocat la un mare businessman, care, după cum a declarat însuși Nagacevschi, îl plătește mai bine decât primea el în Parlament. Nu-l judec pe Nagacevschi, este dreptul lui să aleagă. Dar cum rămâne cu copiii pe care el și întregul partid al lui Vladimir Filat i-a scos să facă „revoluţie” în stradă? Pe ei de ce i-a abandonat?

Nu-i condamn pe tinerii care au protestat la 7 aprilie 2009, îi înţeleg şi-i compătimesc 7 aprilie a fost un caz răsunător, o răbufnire a tineretului, prin care aceștia și-au manifestat dezacordul cu generaţiile în vârstă, care îi votează pe comuniști. Eu nu-i condamn pe tinerii care au participat la evenimentele din 7 aprilie pentru ceea ce au făcut, așa au înţeles ei să-și manifeste nemulţumirea, protestul din sufletul lor, ci îi compătimesc pentru că au fost manipulaţi și trădaţi. Acum aceștia au rămas singuri și neapăraţi de nimeni.

Tot ce s-a întâmplat la 7 aprilie s-a redus la cazul Boboc. Nu vreau să-l judec pe Boboc, a fost și el o victimă, Dumnezeu să-l ierte pe acest nefericit. Dar ca orice om normal mă întreb de ce Boboc a murit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în faţa Guvernului, la ora unu de noapte, atunci când protestatarii erau plecaţi acasă? De ce el era printre cei care, în noapte de 7 spre 8 aprilie, înarmaţi cu bâte și alte arme, opreau din mers și vandalizau mașinile ce circulau pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, speriindu-i de moarte pe cei care se aflau în aceste mașini, care erau tot cetăţeni ai Republicii Moldova? De ce aceștia distrugeau chioșcurile și alte obiective comerciale din perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale?

- Păi, a recunoscut și Procuratura Generală, nu cea condusă de comuniști, ci de AIE, că majoritatea persoanelor din acel grup erau cu antecedente penale.

- Că aveau antecedente penale, Dumnezeu cu dânșii. Eu nu condamn pe nimeni și consider că nimeni nu trebuia să moară, indiferent de faptul dacă avea sau nu antecedente penale. Însă sunt în drept să mă întreb care era rolul „protestelor” lor la miezul nopţii în centrul municipiului.

Pe cei care au manifestat la 7 aprilie, ziua, în centrul Chișinăului, eu îi înţeleg și-i compătimesc. Partidele componente ale AIE au venit la guvernare câteva luni mai târziu datorită acestui 7 aprilie. Dar iată că în plină guvernare AIE eu nu-i văd în posturile de conducere pe tinerii care au manifestat pe 7 aprilie, care i-au adus la guvernare pe liberali. Cele 4 partide componente ale AIE au numit în funcţii de conducere tot felul de personaje care au migrat de la un partid la altul. Chiar Marian Lupu face parte din această categorie, el a trecut de la comuniști la PD urmărind interesele lui personale, nu pe cele naţionale.

Dacă alegătorii nu vor chibzui bine în faţa urnelor de vot, ne vom afla în alegeri până vom ajunge la sapă de lemn - Cum vedeţi ieșirea din această criză îndelungată care ne costă scump de tot?

- Cheltuielile din Bugetul de Stat într-adevăr sunt fabuloase, de care se fac vinovate partidele din actualul Parlament. Acestea nu au dat dovadă de curaj și bunăvoinţă ca să se așeze la masa de negocieri și să facă compromisuri și dintr-o parte, și din alta pentru a modifica articolele respective din Constituţie ca să poată fi ales un președinte de ţară. Ambiţiile de a obţine puterea absolută ne-a costat banii care au fost aruncaţi în vânt pentru două scrutine parlamentare și un referendum. Aceste cheltuieli enorme sunt pe conștiinţa deputaţilor din actualul Parlament. Este un caz strigător la cer, întrucât atât comuniștii, cât și AIE declară sus și tare că nu vor colabora nici în viitorul Parlament. Dacă alegătorii, ajunși în faţa urnii de vot, nu vor chibzui bine, vom fi condamnaţi să ne aflăm în alegeri parlamentare anticipate până vom ajunge la sapă de lemn.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI DMITRI MEDVEDEV:

Rezolvarea conflictului transnistrean depinde şi de România

Președintele rus, Dmitri Medvedev a declarat marţi, 19 octombrie, că există potenţial pentru rezolvarea conflictului transnistrean, dar acest lucru nu depinde doar de Rusia, ci și de poziţia Republicii Moldova, a Transnistriei, a României și a Uniunii Europene, relatează agenţia Interfax, în pagina electronică.

“Consider că putem obţine rezultate bune aici, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, toate părţile implicate în acest conflict trebuie să adopte poziţii constructive”, a afirmat Medvedev, în cadrul unei conferinţe de presă, la finalul unei întrevederi cu președintele francez Nicolas Sarkozy, și cancelarul german Angela Merkel, la Deauville, în vestul Franţei.

“Un alt lucru este că administraţia din Moldova este în prezent într-o stare de incertitudine. Alegerile vin și, în mod natural, aceste procese pot fi reluate numai când părţile la negocieri sunt formate, iar o parte la negocieri este o parte care are puteri”, a precizat președintele rus.

Medvedev a reiterat că Rusia va continua să promoveze rezolvarea conflictului transnistrean, dar a apreciat că succesul negocierilor va depinde și de alţi participanţi la acest proces.

“Aș vrea să subliniez că succesul acestui proces nu depinde doar de Rusia. Succesul întregii activităţi depinde, de asemenea, de poziţia Republicii Moldova, a Transnistriei, a României și a UE”, a afirmat președintele Rusiei, Dmitri Medvedev.

Tiraspolul califică drept stranii declaraţiile lui Dmitri Medvedev despre reglementarea transnistreană Directorul Institutului de analiză strategică și prognozare de la Universitatea din Transnistria, Ilia Galinski, consideră stranii declaraţiile președintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, făcute la Deauville, potrivit cărora succesul negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean depinde de poziţia Republicii Moldova și a Transnistriei, dar și de poziţia României și a UE. Potrivit presei din regiune, Galinski nu exclude că președintele rus „pur și simplu nu este la curent care este situaţia în această problemă, căci altfel cum poate fi refuzată Ucraina ca stat garant, mai ales pe fundalul sporirii activităţii ei în această reglementare, să-și depună eforturile pentru soluţionarea constructivă a conflictului moldo-transnistrean”.

Politologul atrage atenţia la faptul că a rămas uitat și OSCE ca organizaţie mediatoare în această reglementare. „Din afirmaţiile lui Medvedev reiese că rezultatul activităţii ei în reglementarea moldo-transnistreană pare atât de infimă, încât ea poate fi ignorată”, a spus el.

Galinskhi consideră că ciudăţenia declaraţiilor lui Medvedev „intensifică multiplu apariţia României în lista actorilor internaţionali de care depinde succesul în reglementarea moldo-transnistreană, deoarece toţi specialiștii cunosc faptele participării României în conflict de partea Republicii Moldova”. În opinia sa, nu este secret „cui va ţine parte România în soluţionarea problemei și ce va însemna aceasta în contextul păstrării statalităţii transnistrene”. „Aceasta, desigur, dacă președintele Medvedev nu a avut în vedere crearea unui nou stat prin unirea României și Republicii Moldova (fără Transnistria) și, respectiv, legitimarea Transnistriei drept stat independent și, prin urmare, soluţionarea conflictului moldo-transnistrean”, a menţionat Galinski. În același timp, el spune că „dacă această ciudăţenie reprezintă poziţia oficială a statului rus în reglementarea transnistreană, atunci aceasta este o dovadă că în Rusia începe o nouă „perestroikă” a politicii externe, când dorinţa „de a plăcea” Occidentului și așa-numitele valori liberale general-umane sunt mai mari decât toate argumentele intereselor naţionale rusești”.

Sursa: infotag.md

22 OCTOMBRIE 2010

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Merkel, Sarkozy şi Medvedev, între „transnistrizarea” sau „europenizarea” Moldovei Liderii politici din Germania, Franţa și Federaţia Rusă au avut o întâlnire de două zile în staţiunea franceză Deauville, întrevedere decisivă pentru viitorul Republicii Moldova.

Conflictul îngheţat din Transnistria, ca și cel din NagornoKarabah, au figurat printre temele abordate, în cadrul mai larg al reconfigurării structurii europene de securitate.

Cancelarul german Angela Merkel, care a discutat despre situaţia de peste Nistru la București, în urmă cu câteva zile, a propus ca UE și SUA să nu mai aibă statut de observatori, ci să dobândească un rol activ în negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria.

Mai mult, UE a propus Rusiei să renunţe la sprijinul acordat regimului separatist, garantând integrarea în Europa a Republicii Moldova, scrie “Nezavisimaia Gazeta”. Nu lipsesc însă nici scenariile federalizării Republicii Moldova, cu acordarea unui rol politic major rusofonilor de peste Nistru. În contrapartidă, scrie publicaţia rusă, Franţa și Germania au acceptat discutarea așa-numi-

tului plan Medvedev pentru o structura de securitate pan-europeană. Este un proiect deloc pe placul SUA, pentru că riscă să submineze rolul NATO în Europa. La nivel regional, un preţ va avea de plătit și România, prin asocierea sa la proiectul energetic rusesc South Stream, în dauna rivalului european Nabucco, este opinia presei de peste Prut.

De altfel, vizita Angelei Merkel a fost urmată de discuţii la București între premierul român și președintele Gazprom.

Interesele economice cântăresc mult în reglementarea conflictului din Transnistria, pentru că aici se găsesc mari investiţii ale oligarhilor ruși. Cu acceptul SUA și UE, guvernul prooccidental de la Chișinău a ridicat embargoul impus separatiștilor, datând din 2006, ceea ce aduce afaceriștilor ruși din regiune un profit de zeci de milioane de dolari, în timp ce guvernul moldovean va pierde anual circa 80 de milioane de dolari, din cauza anulării taxelor vamale, potrivit “Nezavisimaia Gazeta”. Unul dintre marii investitori ruși în Transnistria este Alisher Usmanov, director al Gazprominvestholding, însărcinat de Moscova cu recuperarea datoriilor transnistrene. O reintegrare a Transnistriei va aduce pe umerii Chișinăului și colosala datorie pe care separatiștii o au de plătit pentru gazele livrate de Gazprom.

O înţelegere între Nicolas Sarkozy, Angela Merkel și Dmitri Medvedev pe coasta normandă

nu va fi greu de pus în practică, întrucât în Republica Moldova sunt programate alegeri anticipate în noiembrie, iar în 2011 urmează să aibă loc prezidenţialele din Transnistria. Astfel, regimul separatist poate cădea în urma unui proces “democratic”.

O reglementare a situaţiei Transnistriei poate duce și la reapariţia așa-numitei pietre unghiulare a securităţii europeneTratatul Forţelor Convenţionale din Europa. Statele NATO au refuzat să ratifice o nouă versiune a acestui tratat, stabilită în 1999, dacă Rusia nu își retrage trupele din Transnistria și Georgia. În replică, Moscova a suspendat aplicarea tratatului, în 2007, iar în 2008 a invadat Georgia.

Moratoriul impus de Moscova permite Rusiei și instalarea rachetelor Iskander în enclava baltică Kaliningrad, precum și masarea de trupe la graniţele sale europene. Întâlnirea de la Deauville vine la scurt timp după ce miniștrii de Externe și cei ai Apărării din statele NATO s-au apropiat de un acord pentru crearea unui scut antirachetă al Alianţei, pe lângă cel pe care SUA doresc să-l desfășoare pe mările europene, în special în Marea Neagră, găzduit de România. Berlinul și Parisul vor încerca să-l convingă pe președintele Dmitri Medvedev să accepte oferta ca Rusia să facă parte din acest sistem, spun surse diplomatice citate de presa occidentală. Discuţiile de la Deauville se pot materializa

Băsescu a vorbit cu Merkel şi vrea Acord de frontieră Duminică, 17 octombrie, președintele României, Traian Băsescu, a participat la emisiunea „După 20 de ani” de la Pro tv București.

Gazda emisiunii, Cristian Leonte, i-a avut alături pe jurnaliștii Cristian Hostiuc, director editorial al „Ziarului Financiar”, și Claudiu Pândaru, redactorul-șef al cotidianului „Gândul”. În cadrul emisiunii, referinduse la Republica Moldova, președintele Traian Băsescu a declarat: „nu exclud posibilitatea să semnăm un Acord de reglementare a traficului de la frontieră cu România, pentru a le lua comuniștilor această armă”.

De precizat că de-a lungul anilor, până la 17 octombrie, președintele Traian Băsescu s-a opus vehement semnării oricărui Acord de frontieră între România și Republica Moldova.

Președintele Băsescu a declarat anterior următoarele: „Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord (micul trafic de frontieră) de semnarea tratatului de frontieră.

Cine își poate imagina că un șef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea șefului statului român. Considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din șeful statului român un partener al lui Ribbentrop și Molotov.“ Mai mulţi observatori sunt de părere că această schimbare bruscă de poziţie a președintelui Traian Băsescu este urmarea discuţiilor purtate

apoi în fapte, în cadrul summitului NATO din Portugalia, din luna noiembrie, unde se va aproba și noul concept strategic NATO, primul după 1999.

Absenţa Turciei, un risc pentru regiunea Mării Negre Agenda reluării dialogului tripartit Rusia-Germania-Franţa, după întâlnirile similare din 2003, înaintea invadării Irakului de către SUA și Marea Britanie, a fost lăudată într-un recent studiu al Consiliului European pentru Relaţii Externe, care deplânge însă absenţa Turciei de la

masa negocierilor dintre Rusia și cele mai importante state UE. Cum Franţa și Germania pun piedici aderării Turciei la UE, guvernanţii de la Ankara vor promova o politică externă independentă, care poate submina înţelegerile dintre Occident și Rusia, cel puţin în regiunea Mării Negre.

Ordinea multipolară se naşte pe plajele Normandiei Vocea Rusiei, catalogată recent de Walter Isaacson (șeful agenţiei care administrează Vocea Americii și Europa Liberă)

drept “dușman” al SUA, cataloghează ideea unei alianţe de securitate între naţiunile Europei și Rusia drept o șansă pentru Europa, argumentând că bătrânul continent nu mai este o prioritate pentru Washington, mai cu seamă pentru administraţia Barack Obama. Mergând pe aceeași linie, o analiză a agenţiei Ria Novosti sugerează că întâlnirea de la Deauville poate duce la apariţia unei structuri paralele NATO sau chiar a unui nou NATO. Acest lucru s-ar fi putut întâmpla dacă la precedentele întâlniri Rusia-Germania-Franţa ar fi participat și Italia și Spania, care și-au exprimat, de altfel, această dorinţă.

Sursa: cotidianul.ro

România şi Rusia ar putea semna, în 2011, un acord interguvernamental privind South Stream Directorul companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, și cel al companiei române Transgaz, Florin Cosma, au semnat miercuri, 13 octombrie, la București, un memorandum privind intenţiile de a pregăti studiul de fezabilitate pentru trecerea South Stream pe teritoriul României, informează Gazprom într-un comunicat de presă, citat de Agerpres. “În cadrul întâlnirii cu ministrul Economiei, Ion Ariton, Aleksei Miller și directorul Transgaz, Florin Cosma, au semnat un memorandum privind intenţiile de a pregăti studiul de fezabilitate pentru trecerea Sotuh Stream pe teritoriul României”, precizează sursa citată.

Pentru realizarea acestei misiuni, părţile au convenit să formeze o echipă comună de experţi. “În condiţiile unor rezultate pozitive indicate

de studiul de fezabilitate, Gazprom și Transgaz vor veni cu propunerea de semnare, în primul trimestru al anului 2011, a unui acord interguvernamental româno-rus privind cooperarea în cadrul proiectului South Stream. Acordul dat va deveni baza juridică pentru realizarea proiectului în România”, se arată în comunicatul Gazprom. În cazul semnării acordului interguvernamental, părţile vor întreprinde eforturile necesare pentru ca în cel mai scurt timp să încheie acordurile corespunzătoare la nivel corporativ.

Potrivit comunicatului, șeful Gazprom s-a întâlnit cu premierul Emil Boc, cu ministrul Economiei, Ion Ariton, cu care a discutat despre situaţia actuală și perspectivele de dezvoltare a cooperării româno-ruse în domeniul energetic.

Sursa: Agerpres

recent la București cu cancelarul german Angela Merkel, care a insistat, în repetate rânduri, atât pe semnarea unui tratat moldo-român de frontieră, cât și pe evacuarea trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Referindu-se la vizita cancelarului german la București, președintele Băsescu a ţinut să arate: „De ce a venit Angela Merkel? Pentru că trebuia să vină. Poate fostul cancelar Gerhard Schroeder ce i-am solicitat în 2005, să se facă politică la Marea Neagră. Deci, este o intrare puternică a Germaniei în asumarea de responsabilităţi politice, economice și de stabilitate la Marea Neagră”.

FLUX

Un nou sofism marca „Ghimpu” aruncat spre Moscova?

Ce este un sofism? Sofismul este un raţionament corect în aparenţă, dar fals în realitate, folosit adesea pentru a induce în eroare. La doar două zile de la întrevederea istorică dintre Medvedev, Merkel și Sarkozy, de pe coasta Normandiei, eveniment pe care experţii îl consideră decisiv pentru soarta de viitor a Republicii Moldova, președintele interimar Mihai Ghimpu lansează un nou ultimatum la adresa Moscovei. Acesta revine asupra subiectului formulat și în controversatul Decret din 24 iunie 2010, privind retragerea imediată și necondiţionată a trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Într-o declaraţie făcută publică în dimineaţa zilei de ieri, Mihai Ghimpu amintește că pe 21 octombrie 2010 se împlinesc 16 ani de la semnarea Acordului moldorus cu privire la retragerea forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. În acest context, șeful interimar al statului menţionează că, „deși au trecut 16 ani de la semnarea Acordului menţionat, iar Federaţia Rusă s-a angajat suplimentar la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) să-și retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle

în raioanele de est ale Republicii Moldova, violând normele de drept internaţional și Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul ţării”. „Experienţa Republicii Moldova demonstrează că o prezenţă militară ilegală străină nu este doar o sursă de pericol la adresa statului gazdă, dar și de alimentare a separatismului, dat fiind faptul că liderii separatiști de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse dislocate în regiune un suport moral, politic și material al acţiunilor lor. Astfel prezenţa militară rusă pe terito-

riul Moldovei subminează grav eforturile comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea conflictului pe cale pașnică”, se spune în Declaraţia semnată de Mihai Ghimpu.

Președintele interimar își exprimă speranţa că, în contextul negocierilor actuale de revitalizare a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (FACE) și a pregătirilor pentru Summitul OSCE de la Astana, poziţia Republicii Moldova privind prezenţa ilegală a trupelor ruse pe teritoriul său, prin care se cere „retragerea imediată, ordonată și completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”, va fi auzită și luată în seamă de către statele parte la Tratatul FACE. În caz contrar, potrivit lui Ghimpu, ratificarea Tratatului FACE, chiar și „revitalizat”, va deveni o problemă. „Republica Moldova este ferm convinsă că retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei va crea nu doar premisele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean, dar va contribui și la consolidarea stabilităţii și securităţii în regiune”, se mai spune în Declaraţia Președinţiei de la Chișinău. În aparenţă aceste declaraţii sunt corecte. Pe fond însă, ţinând cont de contextul de timp în care sunt făcute, acestea se pot dovedi destul de contraproductive.

Ce urmăreşte Ghimpu, retragerea armatei sau torpilarea negocierilor UE–Rusia?

Este un lucru știut că, de fiecare dată când oficialităţile de la Chișinău acuzau Federaţia Rusă că nu-și respectă angajamentele internaţionale și nu-și retrage armata staţionată ilegal pe teritoriul naţional al Republicii Moldova, urmau reacţii dure din partea Moscovei, succedate de consecinţe nu tocmai favorabile dorinţei sincere a Chișinăului de a soluţiona, în interes propriu, conflictul transnistrean. Exemple în acest sens pot servi și tensiunile apărute în relaţiile moldo-ruse după adoptarea unor poziţii similare de către fostul președinte Vladimir Voronin și de ex-ministrul de Externe, Andrei Stratan, dar și după memorabilul Decret din 24 iunie, emis de interimarul Ghimpu, prin care ziua de 28 iunie era decretată drept „zi a ocupaţiei sovietice”, iar Rusia era somată să-și retragă imediat și necondiţionat armata din Transnistria. Imediat au urmat declaraţii acuzatoare incendiare la adresa Chișinăului din partea unor înalţi demnitari de la Moscova, dar și clasicele embargouri economice la care, lezată în amorul propriu, recurge Moscova de obicei, atunci când ţări din sfera sa de interes își permit să o acuze oficial. Cu astfel

de situaţii s-au confruntat Republica Moldova (atât în timpul guvernării comuniste, cât și al AIE), Ucraina (pe timpul președinţiei lui Iușcenko), Georgia condusă de Saakașvili sau Belorusia condusă de Lukașenko. Dar nu acesta este subiectul de bază la care am dori să ne oprim. Întâmplător sau ba o situaţie similară s-a produs și în cazul Decretului lui Ghimpu din 24 iunie. Similară în sensul că, cu doar câteva zile înainte ca Ghimpu să ia această atitudine în raport cu Rusia, cancelarul german Angela Merkel făcuse o declaraţie bombă, și anume că Germania este dispusă să determine UE să liberalizeze regimul de vize cu Rusia (și nu numai), în cazul în care

Moscova își retrage armata din Moldova. Toată lumea cunoaște care au fost reacţiile experţilor, dar și a partenerilor din AIE ai lui Ghimpu, la decizia unilaterală (?) a președintelui interimar. Acesta a fost acuzat de iresponsabilitate și imprudenţă, iar unii au insistat chiar că ar fi vorba de rea-intenţie, insinuând că Ghimpu ar fi încercat astfel să torpileze negocierile ruso-germane în ceea ce privește interesele geopolitice din regiune, prin lansarea unor provocări care să irite Moscova și să o determine să-și revadă poziţiile faţă de Republica Moldova.

Iată că, la doar câteva luni de la acele evenimente, Republica Moldova reapare în discuţie în prim-planul negocierilor UE–Ru-

sia, care se desfășoară timp de două zile la staţiunea Deauville din Franţa și la care participă președintele rus Dmitri Medvedev, președintele francez Nicolas Sarkozy și cancelarul german Angela Merkel. În cadrul acestor discuţii, Angela Merkel a insistat pe ideea ca UE și SUA să nu mai aibă statut de observatori, ci să dobândească un rol activ în negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria. Mai mult decât atât, reprezentanţii UE i-au „sugerat” Rusiei să renunţe la sprijinul acordat regimului separatist de la Tiraspol, garantând integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. De cealaltă parte, poziţia Rusiei, exprimată de președintele Medvedev, a surprins opinia publică prin faptul că, în premieră, România a fost invitată oficial de către Rusia să se implice în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.

Situaţie pe care experţii s-au grăbit să o califice drept una de o importanţă istorică pentru Republica Moldova, atât în direcţia reîntregirii ţării, cât și în cea de integrare în Uniunea Europeană. Situaţia trebuie interpretată și în contextul în care observăm în ultimele zile nu doar o încălzire, ci o apropiere vizibilă a poziţiilor Moscovei și Bucureștiului pe plan economic, fiind vorba de semnarea la București, de către reprezentanţii guvernului român și cei ai concernului rus

Gazprom, a unui Memorandum privind studiul de fezabilitate pentru interconectarea energetică a Rusiei și României și includerea celei din urmă în proiectul South Stream, în locul Bulgariei.

Nu cunoaștem, deocamdată, cum au reacţionat sau vor reacţiona experţii la această nouă turnură în dialogul Chișinău–Moscova, care vine în răspăr cu normalizarea relaţiilor româno-ruse și ruso-europene, și dacă poziţia exprimată de Ghimpu este parte a pachetului de negocieri care se duc astăzi între cei mai importanţi lideri ai UE și administraţia de la Kremlin. Se va desolidariza și de această dată Ministerul moldovean de Externe (condus de „partenerii” din PLDM) de gestul îndrăzneţ al lui Ghimpu, așa cum s-a întâmplat în cazul Decretului cu privire la ziua de 28 iunie?

Reprezintă oare și această declaraţie un gest unilateral, sugerat de consilierii de politică externă ai președintelui interimar, sau reprezintă o poziţie consensuală asumată implicit de aliaţii politici ai lui Ghimpu și coordonată cu partenerii internaţionali? Sau poate este și aceasta o șmecherie electorală, un sofism de duzină, menit să consolideze electoratul rusofob în jurul Partidului Liberal, în perspectiva alegerilor din 28 noiembrie. Întrebăm, nu dăm cu parul.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

6

22 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Perspective

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pledoarie pentru un recensământ sincronizat cu cel din UE Revenim astăzi la un subiect mai vechi. Scriam în ianuarie în FLUX că avem nevoie de un nou recensământ în 2010. Opinam atunci că „Republica Moldova nu este o rezervaţie de aborigeni, un muzeu etnografic în aer liber, ci o parte inseparabilă a Lumii Românești, o lume vie, în continuă mișcare și schimbare. Este în afara oricărei îndoieli că Republica Moldova are nevoie de un recensământ adevărat, profesionist, organizat în conformitate cu uzanţele și exigenţele internaţionale. Numai un asemenea recensământ ne-ar putea oferi „fotografia” demografică la zi a ţării. Un asemenea recensământ ar fi al doilea din 1989 încoace. Ceea ce ar înscrie Republica Moldova într-un ritm obișnuit pentru asemenea operaţiuni de înregistrare statistică. Decalajul prea mare, de 15 ani, dintre recensămintele din 1989 și 2004 justifică echilibrarea balanţei de timp și organizarea unui nou recensământ în 2010. Să zicem, în toamnă. Decizia în această privinţă este pe de-a-ntregul în mâna Guvernului”. Întrucât Guvernul AIE, condus de Vladimir Filat, nu a avut subiectul respectiv printre cele importante pe agenda sa, este evident că până la încheierea anului curent nu ne surâde nicidecum perspectiva derulării unui recensământ general al populaţiei Republicii Moldova. Oricum, ideea unui recensământ, ţinut în condiţii de normalitate, rămâne de actualitate.

Aflăm mai nou că, în perioada 12-21 martie 2011, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, însumând o populaţie de peste 500 de milioane de locuitori, va avea loc un recensământ general al populaţiei și locuinţelor, conform cerinţelor Parlamentului European (Regulamentul Comisiei Europene nr. 763/2008) și ale Consiliului UE privind Recensământul Populaţiei și Locuinţelor. Guvernul PDL-UDMR de la București, în frunte cu premierul Emil Boc și vicepremierul Marko Bela, a decis ca România să facă ex-

cepţie în peisajul european și a amânat cu 7 luni derularea recensământului populaţiei.

Urmează deci ca acesta să se deruleze în octombrie 2011, iar costurile lui se vor ridica la 20 de milioane de euro.

Dată fiind importanţa datelor statistice privind populaţia, o sincronizare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană ar fi binevenită. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană, în interiorul căreia locuiesc și muncesc peste 1 milion de cetăţeni moldoveni (circa jumătate din forţa de muncă!), ar fi intere-

sată și disponibilă să preia în sarcină finanţarea parţială sau integrală a cheltuielilor pentru derularea propriu-zisă a unui recensământ al populaţiei Republicii Moldova, atât pe malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului. Ţinerea concomitentă a recensământului populaţiei în Uniunea Europeană și Republica Moldova ar permite corelarea rezultatelor atât la Bruxelles, cât și la Chișinău și i-ar da ţării noastre un plus de relevanţă în raporturile ei cu instituţiile și oficialii europeni.

Nu doar cei peste 1 milion de concetăţeni ai noștri aflaţi în interiorul UE sunt un argument serios pentru sincronizarea Chișinăului cu Europa celor 27 la capitolul recensământ. Un argument suplimentar îl constituie și faptul că, printre cei 22 de vecini externi ai UE, Republica Moldova este nu doar cel mai mic ca talie, dar și vecinul care cuprinde în graniţele sale, procentual vorbind, cel mai mare număr de cetăţeni comunitari (în special, români și bulgari). Întrucât guvernele de la București și Sofia nu au furnizat niciodată date oficiale la zi privind numărul cetăţenilor lor cu domiciliul în Republica Moldova, presa a vehiculat totuși mai multe cifre care pot fi luate de bune, cu o severă doză de rezervă. În general, se consideră că cetăţenii comunitari (sau moldo-comunitari) cu domiciliul în Republica Moldova constituie ușor peste 10% din ansamblul populaţiei ţării. Pe de o parte, acest procent este însă în continuă creștere, prin efectul natural al transmiterii cetăţeniei de la părinţi la copii. Iar politicile guvernelor de la București și Sofia ne confirmă, pe de altă parte, că procesul de restabilire a cetăţeniei române și cel de acordare

a cetăţeniei bulgare doar va lua amploare, ridicând, în cel mult 5 ani, procentul bipatrizilor la peste 20% din totalul populaţiei. Corelată această tendinţă cu regula de aur a sociologiei (regula celor 20%), ne dăm bine seama că fenomenul a căpătat deja o logică internă a sa și că, acumulând masa critică, este pe punctul de a deveni insuprimabil și ireversibil.

Pentru că aspectele etnice sunt cele mai discutate în Republica Moldova, făcând, de cele mai multe ori, obiectul speculaţiilor, de regulă a celor care fac, în mod artificial, opozabili termenii complementari de român și moldovean este bine să reamintim și cu această ocazie cum stau lucrurile la acest capitol. Sub aspectul apartenenţei etnice a populaţiei, datele recensământului din octombrie 2004, cumulate cu cele ale recensământului din Moldova transnistreană, arată astfel: 2 milioane 816 281 de etnici români/moldoveni sau 71,5% din total, 442 346 de ucraineni sau 11,2%, 369 488 de ruși sau 9,4%, 158 607 găgăuzi sau 4,0%, 76 769 de bulgari sau 1,9% și 76 188 de persoane de alte etnii, echivalentul a 1,9%.

Aceste cifre cumulate însumează un total de 3 milioane 938 679 de persoane, dintre care 3 milioane 383 322 de persoane în teritoriul controlat de autorităţile constituţionale și 555 347 de persoane în teritoriul aflat sub ocupaţie militară străină.

Ne referim la aspectele etnice, întrucât ele ne oferă un al treilea argument al sincronizării recensământului general al populaţiei din Republica Moldova cu cel care se va ţine anul viitor în toate ţările Uniunii Europene.

Vom aminti aici că statele

membre ale Consiliului Europei, printre care România și Bulgaria, ca ţări înrudite cu minorităţile și comunităţile conaţionalilor lor de peste hotare, au invitaţia expresă de a organiza, în cooperare cu statele reședinţă, recensământul propriilor conaţionali pe teritoriul respectivelor ţări de domiciliu. Adică, potrivit exigenţelor Consiliului Europei, România ar trebui să organizeze recensăminte ale etnicilor români de peste hotare, după cum și Bulgaria ar trebui să organizeze astfel de recensăminte ale etnicilor bulgari din afara ţării.

Așadar, pentru a da substanţă prevederilor documentelor Consiliului Europei în materie de raporturi cu propriii conaţionali extrafrontalieri sau expatriaţi, Bucureștiul și Sofia au obligaţia de onoare să-i facă o ofertă oficială Chișinăului pentru recenzarea etnicilor români, respectiv, bulgari, din Republica Moldova.

Achitarea de această obligaţie

Avem nevoie de viziune

depinde exclusiv de dorinţa și voinţa politică a guvernelor de la București și Sofia și de capacitatea lor de cooperare cu Guvernul de la Chișinău.

Pentru cei sceptici sau ironici, vom cita aici punctul b) al Recomandării APCE 1410 (1999) privind Relaţiile dintre europenii din străinătate cu ţările lor de origine, punct prin care APCE îi cere Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să invite guvernele statelor membre: „să procedeze, dacă acestea doresc, la derularea recensământului conaţionalilor lor de peste hotare, ţinând cont de situaţiile variabile și complexe în care se află expatriaţii lor permanenţi sau cei temporari”. Încercarea de a răspunde acestei invitaţii oficiale a Consiliului Europei le oferă nu doar Bucureștiului și Sofiei posibilitatea de a-și recenza conaţionalii din Republica Moldova, ci și Chișinăului posibilitatea de a-i recenza pe

cei peste 1 milion de concetăţeni stabiliţi permanent sau provizoriu în cuprinsul UE. În cazul Bucureștiului, sarcina este cu atât mai simplă, cu cât acesta i-a pus la dispoziţie Guvernului Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro prevăzuţi pentru anul curent și cei patru ani următori.

Acest grant poate acoperi, între altele, cheltuielile necesare derulării unui recensământ corect al populaţiei Republicii Moldova și, mai cu seamă, a populaţiei majoritare de origine etnică română, aflată în plin proces de recuperare a conștiinţei sale etnolingvistice grav afectate pe durata ocupaţiei sovietice.

O asemenea condiţionare din partea Bucureștiului ar fi nu doar îndreptăţită, dar și de maximă utilitate pentru promovarea pozitivă și europeană, cu mult tact, bunăvoinţă și responsabilitate, a intereselor sale legitime la răsărit de Prut.

De ce pledăm pentru sincronizarea recensământului populaţiei din Republica Moldova cu cel din Uniunea Europeană?

Pentru că din momentul proclamării independenţei sale, ţara noastră nu a avut nici un recensământ ale cărui rezultate, ca formă principală de statistică demografică, să fie credibile și nesusceptibile de falsificări.

Singurul recensământ ţinut în Republica Moldova, cel din octombrie 2004, monitorizat de un grup internaţional de experţi în frunte cu canadianul John Kelley și cuprinzând zece echipe de observatori ai Consiliului Europei, ne-a furnizat date statistice evident deturnate. Este relevant că 7 din cele 10 echipe de observatori au consemnat nereguli grave la capitolul fixarea apartenenţei etnice și a limbii vorbite de respondenţi.

John Kelley a declarat în 2004 că cele mai frecvente au fost cazurile când „recenzorii le sugerau respondenţilor să treacă în răspunsuri etnia de moldovean și nu de român”.

Chestiunea organizării unui recensământ general al populaţiei Republicii Moldova concomitent cu cele 27 de state din Uniunea Europeană ţine doar de voinţa politică a clasei guvernante. Aspectele financiare și cele tehnice sau organizatorice sunt, prin firea lucrurilor, secundare. Atunci când te autointitulezi pompos Alianţă pentru Integrare Europeană, trebuie să treci dincolo de cuvinte și să umpli titulatura cu un conţinut adecvat. O integrare europeană a Republicii Moldova la capitolul recensământ ne poate doar ajuta.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Moldova, interesantă din punct de vedere etnic Interviu cu domnul dr. Peter Jordan, Academia de Ştiinţe a Austriei, director Atlasul Europei de Est şi Sud-Est, preşedinte al Comisiei Internaţionale a Atlaselor, expert ONU pentru denumiri geografice (toponimie) – Domnule Peter Jordan, am dori să aflăm pentru început părerea dumneavoastră despre prezentările făcute în cadrul acestui simpozion de către cercetătorii din Republica Moldova și din străinătate?

– Prezentările au fost foarte interesante, în special cele privind problematica etnică și cea a așezărilor rurale. Am aflat multe lucruri noi despre Republica Moldova. Impresiile mele sunt dintre cele mai bune.

Sperăm să putem publica aceste lucrări atât în Moldova, cât și în Austria. Vom căuta posibilitatea ca aceste lucrări să vadă lumina tiparului atât sub auspiciile Academiei de Știinţe de la Viena, cât și a celei de la Chișinău.

Ceea ce lipsește mult Republicii Moldova este o viziune clară asupra schimbării modelului de creștere economică.

O creștere economică bazată pe producţie și exporturi, dar nu una ce se ţine pe importuri masive, remitenţe, care, până la urmă, vor începe să scadă într-o bună zi.

Pentru ca să se schimbe ceva în bine trebuie schimbat radical modelul economic. De la o vreme încoace se vorbește tot mai insistent despre acest lucru.

“Moldova nu are viitor dacă nu trecem de la un model bazat pe consum la unul bazat pe producere, și asta nu se poate fără investiţii”, afirma în cadrul ceremoniei de lansare a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Începe partea cea mai grea a economiei, reclădirea ei. Avem nevoie de o viziune, de o dezbatere privind nevoia de a regândi modelul de creștere economică, pornindu-se de la era consumului, acoperit din importuri, de la nevoia de a crește oferta internă, economisirea și producţiile interne ca furnizor de resurse investiţionale.

Recenta lansare a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova a pus pe tapet o radiografie succintă a economiei și o viziune foarte clară

a priorităţilor în situaţia economică actuală. În condiţiile în care Estonia atrage 10.000 de dolari SUA investiţii pe cap de locuitor și România 3.000 de dolari, Republica Moldova nu reușește decât 250 de dolari atrași pe cap de locuitor. Poate ar trebui să reflectăm: oare de ce? Pe lângă avantajul de a avea rata zero la impozitul pe profitul nedistribuit, ar trebui să ne gândim la simplificarea procedurii de restituire a TVA, deoarece investitorii străini când vin pentru prima dată nu se gândesc la impozitul pe profit, oricum ei au pierdere în primii ani, dar este important ca ei să-și restituie TVA, a susţinut AOAM prin vocea directorului executiv al Asociaţiei, Andrian Candu.

Este cazul să fie liberalizată circulaţia terenurilor agricole, căci Republica Moldova a pierdut mulţi investitori din cauza aceasta. Când vorbim de forţa de muncă ieftină nu ar trebui să uităm și de străinii care vin aici, așa-numiţii expaţi, și problemele cu care se confruntă ei la obţinerea permisului de muncă, mai spunea Andrian Candu. În prezent, nu sunt alte impozite de redus decât contribuţiile sociale, pe care sunt nevoiţi să le plătească toţi angajatorii. În primul rând, trebuie creat un mediu investiţional și de afaceri ce ar asigura o dezvoltare durabilă a ţării. În raportul competitivităţii

mondiale pentru anii 2010-2011, publicat de Forumul Economic Mondial, Moldova s-a poziţionat pe locul 94 din 139 de ţări. Primii cinci factori care afectează mediul de afaceri în Republica Moldova sunt: instabilitatea politicilor de stat, accesul limitat la finanţare, corupţia, eficienţa redusă a Guvernului din cauza birocraţiei și instabilitatea guvernării.

S-a vorbit foarte mult despre aceste probleme și în trecut. Unele dintre ele au fost abordate și cu alte ocazii, și de alte organizaţii sau asociaţii antreprenoriale. Unde sunt schimbările, se întreabă în cor mediul de afaceri, populaţia. Și pe bună dreptate.

De ce nu se schimbă lucrurile?

Dacă privești mai atent la demersul din trecut al comunităţii de afaceri, vezi că, în fond, aceasta, în cele mai multe cazuri, a luptat pentru un drept, pentru o facilitate, fie că este vorba de reducerea poverii fiscale sau a procedurilor de înregistrare.

Au existat și expertize, și programe profesioniste. „Cartea Albă”, elaborată de Asociaţia Investitorilor Străini, nu este singurul exemplu în acest sens. Numeroasele demersuri ale patronatului sunt un alt exemplu. S-au impus prin notorietate, experienţă, și alte organizaţii. Însă, de cele mai multe ori, vocile au fost răzleţe, nu s-a prezentat public un program comun menit să schimbe situaţia din economie. Chiar

și în cel mai dificil an 2009 nu a fost propus guvernanţilor și, totodată, nu s-a insistat asupra realizării unui plan complex de ieșire din criză.

Printre priorităţile AOAM amintim: consolidarea reprezentanţilor oamenilor de afaceri, monitorizarea continuă a acţiunilor statului și sporirea capacităţii profesionale a administratorilor. Simplu și logic.

De ce? Pentru că doar o voce comună și insistentă poate fi auzită.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova a declarat clar că nu pretinde să ia locul altor asociaţii sau organizaţii, ci să se alăture tuturor, consolidând oamenii de afaceri în scopul dezvoltării economice durabile și prosperării ţării.

Este cea mai clară și mai evidentă dovadă a deschiderii spre dialog a noii asociaţii. AOAM nu se vrea dirijor, ci o voce ce nu cântă fals, care are ceva de spus, reunind oameni de afaceri performanţi și responsabili. Începe cea mai dificilă și responsabilă etapă, trecerea la alt model economic. Iar sectorul privat are un cuvânt greu de spus în procesul care va dura ani de zile. „Cred că voi aveţi capacitatea și expertiza să veniţi și cu soluţii. [...] Ajutaţi-ne să vă ajutăm. Nu întotdeauna în serviciul public se găsește cea mai bună expertiză”, a mai declarat ministrul Economiei în cadrul ceremoniei de lansare a AOAM. Sursa: INFOTAG

– În ce măsură prezintă interes Republica Moldova, cu această paletă de minorităţi etnice, pentru cercetătorii în domeniu? În ce măsură această situaţie este una particulară sau este asemănătoare cu cea din alte ţări?

– Noi am realizat o serie de hărţi etnice pentru diferite regiuni ale Europei de Est și de Sud-Est. Este o experienţă deja destul de bogată în acest plan. Putem vorbi, bunăoară, de harta etnică foarte detaliată a Banatului, regiune care reprezintă un interes special pentru cercetători. Moldova este foarte interesantă din punct de vedere etnic. În cazul dumneavoastră putem vorbi despre sudul Basarabiei istorice, o regiune foarte interesantă, care reprezintă un amestec de populaţie minoritară găgăuză și bulgărească. De asemenea, este interesantă pentru orice cercetător și regiunea Transnistriei, în care un interes special îl prezintă populaţia de origine etnică rusă și ucraineană. La fel de interesantă este și situaţia specifică a etnicilor ruși în orașele din Moldova. Ideea realizării unei Hărţi etnice a Republicii Moldova i se datorează unui bun colaborator al nostru, domnul dr. Dorin Lozovanu. Dumnealui ne-a furnizat toate informaţiile din teren și a lucrat asupra datelor necesare realizării acestei hărţi tipărite de Academia din Austria.

– Mulţi dintre cititorii noștri se vor întreba care este efectul practic al acestui tip de simpozioane? Sunt ele de natură să contribuie la concilierea etnică a minorităţilor cu populaţia majoritară?

– Noi ne ocupăm de cercetarea știinţifică și vrem să prezentăm realitatea obiectivă cât se poate de corect. Toate aceste date și concluzii pot fi însă folosite de politicieni și de factorii administrativi pentru a le permite adoptarea unor decizii corecte. Toate prezentările făcute în cadrul acestui simpozion se bazează pe informaţii din teren și ridică un șir de întrebări concrete, oferind, totodată, soluţii și recomandări practice. Sperăm ca acestea să fie luate în consideraţie de către factorii de conducere din ţară.

Deciziile politice au nevoie de colectarea unor date veridice despre situaţia etnică. Întâi de toate însă, pentru noi ca cercetători, este important să aducem lucrurile pe fundamentul lor știinţific.

– Aș avea o întrebare mai punctuală. Autorităţile de la Sofia, pornind de la dificultăţile demografice pe care le întâmpină ţara, au anunţat recent că doresc simplificarea la maximum a legislaţiei privind cetăţenia, astfel încât etnicii bulgari din Basarabia să se poată repatria foarte ușor în Bulgaria. Ce părere aveţi despre această situaţie? Ne-am putea aștepta la un exod al populaţiei bulgare din Republica Moldova?

– Nu cred că acordarea cetăţeniei bulgare pentru etnicii bulgari din Basarabia va avea un impact major.

Am ca termen de comparaţie faptul că mulţi etnici maghiari din Slovacia sau din România dobândesc cetăţenia maghiară, dar preferă să nu se repatrieze în Ungaria. Bineînţeles că situaţia diferă de la caz la caz, de la persoană la persoană. În general însă majoritatea celor vizaţi de legislaţia privind cetăţenia

preferă să rămână în locurile în care s-au născut. Este și cazul bulgarilor din Republica Moldova. Sunt de părere că acordarea cetăţeniei pe criterii strict etnice nu este un lucru tocmai bun. Dimpotrivă, ar trebui căutate soluţii ca diverse grupuri etnice să convieţuiască și să coopereze cu populaţia autohtonă, integrându-se în societatea și cultura majoritară a statului respectiv.

– Republica Moldova este un stat independent de aproape două decenii. Nici unul dintre guvernele care s-au perindat până acum la Chișinău nu a fost capabil să asigure nici predarea calitativă a limbii române de stat pentru minorităţi și nici a limbilor minorităţilor de către minoritari.

Astfel, cetăţenii noștri de altă origine etnică nu cunosc suficient nici propriile lor limbi, nici limba română, fiind instruiţi în limba rusă în școlile de stat de toate gradele. Ce credeţi despre această situaţie unică în Europa?

– Pe de o parte, instruirea trebuie să se desfășoare în limba maternă. Este un principiu general. Pe de altă parte, când e vorba de minorităţi puţin numeroase și integrate până la asimilare, este greu să exercităm presiuni pentru ca acestea să nu studieze în limba oficială a ţării. Vreau să aduc aici exemplul minorităţii slovene din Austria, care este atât de nereprezentativă numeric, încât este imposibilă organizarea învăţământului public în limba slovenă, limbă pe care austriecii de origine slovenă nu o mai utilizează nici măcar în familie. În același timp, orice cetăţean al oricărei ţări, inclusiv al Republicii Moldova, este obligat să înveţe și să cunoască limba oficială a ţării sale. Altfel, un cetăţean care nu cunoaște limba de stat nu se va putea integra plenar în societate și nu va putea face o carieră de succes. Este, bunăoară, cazul etnicilor maghiari din Slovacia, care adesea nu cunosc limba slovacă și, neputându-se integra în societatea slovacă, se orientează către Ungaria, în exteriorul ţării lor de baștină. În cazul minorităţilor din Republica Moldova, faptul că acestea nu cunosc limba română denotă o situaţie anormală care ar putea ridica probleme serioase.

– Care este imaginea Republicii Moldova în Austria?

– Presa din Austria menţine o imagine negativă a Republicii Moldova, ca ţară marcată de sărăcie, emigraţie economică, dar și de emigraţia femeilor, în special. Fiind însă aici, la faţa locului, observ că există o distonanţă enormă între imaginea cultivată de presă și realitatea propriu-zisă. Situaţia pe care am găsit-o aici este net pozitivă în comparaţie cu imaginea pe care o aveam până a veni aici. Nivelul dumneavoastră de dezvoltare îmi pare comparabil cu cel al României și Bulgariei.

– Domnule Peter Jordan, vă mulţumim.

Pentru conformitate: Sergiu PRAPORȘCIC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 OCTOMBRIE 2010

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Unul pentru toţi şi toţi pentru unul sau de ce Tu plăteşti pentru vecini?

Tendința ultimilor ani, când proprietarii apartamentelor renunță la încălzirea centralizată în favoarea celei autonome, poate fi înțeleasă în contextul majorării continue a tarifelor. Însă, la fel, trebuie să fim de acord și cu nemulțumirea oamenilor care suportă pe umerii și buzunarul propriu încălzirea scărilor și a subsolurilor, în condițiile în care posesorii de instalații autonome achită doar 5% din tariful general.

Pentru a rezolva situaţia de conflict și pentru a reduce preţul la căldură pentru cetăţenii mai puţin înstăriţi (de fapt, aceștia și sunt consumatorii încălzirii centralizate), Ministerul Economiei propune o revizuire a tarifelor pentru proprietarii de apartamente cu încălzire autonomă, astfel ca ponderea plăţilor pentru energia termică la încăperile debranșate de la sistemul centralizat de alimentare să constituie 20% din tariful standard, plătit de un apartament similar, conectat la încălzirea centrală. În Europa, de exemplu, această rată ajunge la 50%. Prin reducerea tarifelor pentru consumatorii de încălzire centrală va fi reconstituit

un preţ echitabil la căldură, care este folosită de toată casa, dar până acum în detrimentul vecinilor mai puţin prosperi.

Apropierea iernii nu bucură proprietarii apartamentelor conectate la termoficare.

Există deja și o vorbă în popor – dacă e iarnă, înseamnă că cresc tarifele. Și puţini oameni știu despre posibilitățile “ascunse” de optimizare a tarifelor.

Să luăm, de exemplu, renunțarea pe scară largă la sistemul de încălzire centrală. Mulţi dintre cei care lucrează în străinătate nu consideră că este oportun să încălzească apartamentul gol și este dreptul lor să judece așa. Cu toate acestea, sarcina de încălzire pentru toată

casa este împărţită între cei care nu au suficienți bani pentru instalarea sistemelor individuale de încălzire. În momentul de faţă, din 199 520 de apartamente din capitală, mai mult de 20 500 au refuzat încălzirea centralizată, iar asta înseamnă deja mai mult de 15%. În Bălţi, această cifră s-a apropiat de 30%. În prezent, legislaţia (Hotărârea Guvernului numărul 191 din 19 februarie 2002) prevede că cetăţenii care renunță la încălzirea centralizată achită 5% din consumul calculat pentru un apartament conectat la încălzire, în condițiile în care e imposibilă deconectarea completă din sistem.

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat: “Experții noștri au calculat că 30% din tariful pe metru pătrat revine la încălzirea unor încăperi tehnice, precum subsolurile, scările sau podurile.

Pe exemplul unei case (Mircea cel Bătrân 40/1, numărul de apartamente 108) este văzută în mod clar diferenţa. La tariful de 540 lei/Gcal, când nu a existat nici un “autonom”, costul încălzirii unui metru pătrat a fost de 11.68 de lei. Cu 16 apartamente deconectate de la încălzire suma constitu-

ie deja 13.81 de lei. Și cu 28 de apartamente cu încălzire autonomă - 17.05 lei! Astfel, preţul pe metru pătrat a crescut cu mai mult de 45%.

Pe lângă majorarea tarifului pentru cei care primesc căldură centralizat, există și alte riscuri: sistemul centralizat iese din funcțiune sau casa este încălzită în mod disproporţionat datorită schimbărilor de configuraţie în reţea, iar asta deja vine în detrimentul întregului bloc.

Dar există și o problemă globală. Reducerea consu-

mului de energie termică centralizată afectează în mod negativ activitatea CET 1,2 și Nord, care produc căldură la generarea energiei electrice. În condițiile reducerii consumului de energie termică scade și volumul producţiei de electricitate, iar importul este deja la preţuri mai mari”.

“Pentru a restabili echitatea socială, ne-am propus o serie de modificări legislative care ar reduce plățile pentru încălzirea centralizată, prin redistribuirea plăţilor la căl-

Elevi istroromâni, în vizită la preşedintele Croaţiei Elevii școlii medii „Ivan Goran Kovacic” din Cepich, de care aparţine școala elementară din Șușnieviţa, vor fi primiţi duminică, 24 octombrie a. c., împreună cu o parte din dascălii lor, de către noul președinte al Croaţiei, dl Ivo Josipovic, la Zagreb. Școala „Ivan Goran Kovacic” cuprinde și elevi de origine istroromână, fiind unica școală din zonă în care se află satele cu populaţie istroromână de la sud de muntele Ucika (Monte Maggiore); elevii vor prezenta președintelui croat un ghid turistic bilingv croat și istroromân – ceea ce constituie o premieră absolută în promovarea acestui grai după cel de-al Doilea Război Mondial -, tipărit în excelente condiţii grafice.

O elevă de origine istroromână, Silvia Șivaines, îi va recita președintelui Croaţiei o poezie despre toamnă în dialect istroromân. Am cunoscut-o și am auzit-o pe această fetiţă de 12 ani, la școala medie din Cepich, marţi, 12 octombrie, recitând poezia respectivă, ea făcând parte din „grupul tinerilor istroromâni”, organizat și condus de tânăra profesoară Romina Licul (citește Liţul).

Poezia este scrisă de o tânără poetă istroromână, originară din satul Noselo, de lângă Șușnieviţa, Gabriela Vretenar (născută în 1982), pe atunci când ea avea 14 ani; la fel ca și fratele ei, Gabriel Vretenar (născut în 1984), ea a scris primele poezii creaţii literare culte cunoscute vreodată în dialectul istroromân, fiind răsplătiţi amândoi cu un premiu al Asociaţiei „Andrei Glavina” în anul 1997, decernat de către subsemnatul într-un cadru festiv la Trieste.

Biserica din Șușnieviţa

dură în încăperile tehnice “, a declarat Valeriu Lazăr. În primul rând, Ministerul Economiei propune ca ponderea plăţilor pentru energia termică pentru încăperile debranșate de la sistemul centralizat de alimentare cu căldură să crească de la 5% la 20%, în condițiile în care o treime din încăperile tehnice sunt încălzite din contul locatarilor cu încălzire centralizată. De remarcat că scumpirea va afecta doar “autonomii” din casele conectate la încălzire. Consu-

matorii din casele complet deconectate de la centrala termică nu vor fi afectați de majorare. În perspectivă, Ministerul Economiei propune trecerea la un tarif combinat. O parte fixă este achitată de toți locatarii, iar alta – de cei conectați la încălzirea centralizată.

Astfel de tarife sunt demult practicate în ţările europene. De exemplu, în Polonia și Ucraina apartamentele cu încălzire autonomă plătesc 50% din costul de încălzire

centrală. În Germania, Austria, Franţa, Elveţia, Republica Cehă și Slovacia, aceasta rată variază de la 25% la 50%, în alte ţări raportul minim este de 40%.

Experţii Ministerului Economiei sunt încrezuți că această inițiativă este în măsură să rezolve situaţia controversată din sistemul de termoficare și va influența pozitiv tarifele, pentru a proteja cea mai săracă parte a populației.

Adriana IEPURE, pentru FLUX

„THE GATES”

Un spectacol muzical despre realitatea cu care ne confruntăm

O parte din aceste poezii ale fraţilor Vretenar au fost publicate în singurul periodic în dialect istroromân care a existat, „Scrisore către fraţi rumeri”, scris și editat de către subsemnatul, precum și în revista „MicRomania” din Belgia și în „Adevărul literar și artistic”, în 2005. Această poezie, scrisă de o tânără istroromână și recitată de o fetiţă istroromână, va ajunge la urechile președintelui Croaţiei, Ivo Josipovic. Ea este un dar gingaș, ca un semn gingaș de viaţă, de existenţă, care vine de la

1958, elevi istroromâni ai școlii din Șușnieviţa

această veche comunitate lingvistică, până acum netutelată de nimeni, căreia auspicăm să i se răspundă cu măsurile de tutelă prevăzute de „Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare”, singurele reale și eficiente. „Digitalizări”, adică simple „dactilografieri” la calculator ale unor texte istroromâne culese demult de alţii, și crearea unui site pentru limba „vlașki” și „jeianski”, cum se încearcă a se schimba de către unii denumirea graiului istroromân, sunt insuficiente pentru transmiterea limbii și, în plus, sunt reductive – dacă nu chiar ofensatoare – prin noua denumire care se încearcă a se da limbii, deoarece istroromânii nu sunt un popor fără origine, apărut din nimic, dar au o origine bine stabilită știinţific și istoric, de ram al romanităţii balcanice, „Rumeri”, vorbind un dialect românesc, unic în Croaţia și în lume, care este unul dintre cele patru dialecte ale limbii române.

O mare satisfacţie ne-a fost dată de întâlnirea la Șușnieviţa cu tânăra istroromână Viviana Berkarich, licenţiată în economie la Facultatea din Rijeka, oraș în care s-a născut din părinţi istroromâni, bună vorbitoare a dialectului, care s-a oferit să ţină lecţii în dialect la Școala elementară din Șușnieviţa. Aceste lecţii sunt prevăzute deocamdată, cu o durată de două ore o dată la două săptămâni,

dar încă nu s-au stabilit lecţiile, după cum am înţeles la faţa locului, din cauza lipsei fondurilor la primăria din Krșan (Crișan) de care ţine Școala elementară din Șușnieviţa. Caracterul serios și cinstit al administratorilor locali ne oferă totuși garanţii că aceste cursuri se vor ţine.

Este pentru prima dată când președintelui croat i se prezintă un ghid bilingv al localităţilor „unde se vorbește istroromâna” și i se recită o poezie în istroromână de o elevă din acea zonă. În aceste circumstanţe, cuget că ar fi foarte bine dacă tânăra doamnă Viviana Berkarich ar putea lua contact cu centrul universitar din Timișoara, cu domnii profesori Richard Sârbu și Vasile Frăţilă, importanţi cercetători ai dialectului istroromân, cu domnii asistenţi Lucian Miclăuș și Ana Maria Pop, de la aceeași facultate, pentru un schimb de experienţă în ce privește metodele de predare și totodată pentru o invitaţie, la Timișoara, eventual cu concursul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care s-ar putea implica în finanţarea proiectului de predare a dialectului la Școala din Șușnieviţa și colabora cu ONG-ul înfiinţat de doamna V. Berkarich în acest scop.

Desigur că solidari la acest proiect vor fi și Complexul muzeal naţional ASTRA din Sibiu, prin domnul director Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur, valoroșii cercetători Elena Ramona Potoroacă și Ovidiu Baron, care atât de mult s-au implicat în promovarea culturii istroromâne.

O invitaţie în România ar putea fi adresată, pentru completarea unei munci de echipă, și profesorului Goran Filipi de la Universitatea din Pola, asiduu cercetător al dialectului istroromân, autor al „Atlasului lingvistic istroromân” în trei magistrale volume și organizator, împreună cu subsemnatul, al primului Congres istroromân desfășurat la Universitatea din Pola între 30 martie și 1 aprilie 2000, cu numeroasă participare internaţională, finanţat de regiunea Istria, prin râvna profesorului Mladen Dușman, asesor cultural al Regiunii.

Petru RAŢIU, preşedinte al Asociaţiei culturale istroromâne “Andrei Glavina” Şuşnieviţa, Croaţia, marţi, 19 octombrie 2010

“THE GATES – Fii fericit în ţara Ta!”, primul muzical clasic pluridimensional, va avea premiera la Chișinău pe 30 și 31 octombrie. Este vorba de un proiect amplu la care s-a lucrat cinci ani de zile. Muzica spectacolului este scrisă de compozitorul Ghenadie Ciobanu, coregrafia îi aparţine lui Dumitru Tanmoșan, iar regia este semnată de Sandu Vasilache.

„THE GATES” îi are în calitate de soliști pe Boris Coval (vocalistul din Single Point), Victoria Evtodienco, Irina Coval, Valeriu Caragia (solist al Teatrului Naţional de Operă și Balet), Nicu Ţărnă (Gândul Mâţei), Andrei Raeţchi și Chiril Oarză. În spectacol mai sunt antrenaţi artiști de operă și balet de la Teatrul Naţional de Operă și Balet din Chișinău.

Spectacolul prezintă două istorii din viaţa concetăţenilor noștri, reunite într-o dramă comună. Fenomen cunoscut fiecăruia dintre noi, cu referire la fiecare, cu implicare a tuturor. Proiectul își propune să modifice viziunea asupra uneia dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Moldova.

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 sau e-mail: publicitate@flux.md.

8

22 OCTOMBRIE 2010

SURSE DE LUMINĂ

Și nu-i parfum pe-ntreg pământul Cum e parfumul limbii tale, Și numai miere-i tot cuvântul Și mlădios ca ceara moale.

E fagure, muiat în lapte, Din sânul veșnic cald al Romei…

Liuba DIMITRIU (1901-1930).

Graiul neamului Notă. Liuba D. este absolventă a Liceului de fete din Comrat.

Mihai Cimpoi scrie: „…a fost o adevărată româncă prin cuget și simţiri”.

1763. Necunoașterea limbii duce la formulări vagi, la inexactităţi, la stagnări serioase pe scara cunoașterii…

Ion VATAMANU 1764. M-am băgat surugiu la cuvinte, Le momesc cu văpăi, le hrănesc cu jăratic, Le strunesc în ham

Valentin Mândâcanu

de gând, când lin, când sălbatic, Le-ncing cu harapnicul dorului și mân înainte…

Vasile VOICULESCU. Poezie.

Notă. Medic și scriitor român (1884-1963).

1765. Nu și-a pierdut actualitatea nici superbul eseu al maestrului „Veșmântul fiinţei noastre”, apărut parcă mai deunăzi în revista NISTRU graţie intransigenţei și curajului lui Dumitru Matcovschi, semănând atâta panică și furie printre birocraţii de partid și atâta elan și speranţă printre cei ce se deșteptau „din somnul cel de moarte”. După plastica observaţie a prestigiosului românist german pr. dr. Klaus Heitmann, eseul „Veșmântul fiinţei noastre” a spulberat primul și definitiv la Chișinău malefica „teorie” a existenţei unei „limbi moldovenești”, deosebită de română. Cu atât mai regretabil e că unii au trecut pe lângă spulberul provocat de inteligenţa filologică și crezul de român ale lui V. Mândâcanu. Ori s-au făcut a nu-l vedea.

Vlad POHILĂ. Așa spune Valentin Mândâcanu. „Glasul”, iulie 1995 1766. Zeiţa protectoare a moldovenilor este româna!

Eugen COȘERIU 1767. Tot ce este exagerat devine insignifiant.

TALLEYRAND, om politic francez (1754-1838).

1768. Lăudând lucrurile mici, le faci și mai mici!

Nicolae IORGA 1769. Faci o nedreptate când lauzi un lucru pe care nu-l pricepi, dar faci o nedreptate și mai mare când îl batjocorești.

Leonardo da VINCI, pictor, arhitect, inginer și savant italian (1452-1519) 1770. Chiar și vântul răsfoiește uneori Cartea, boule!

Grigore VIERU 1771. O, Părinte, îngăduie poporului român să se înalţe spre crestele cugetului și ale faptei!

Octavian PALER

AGENDĂ CULTURALĂ Teatrul „Eugene Ionesco”: 23, 24.10.10 – spectacolul “VEGHE”, de Morris Panych, regia Veaceslav Sambriș.

Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”: Valentina Rusu-Ciobanu: „Pictură”, expoziţie personală, perioada 13-31 octombrie.

Tudor Zbârnea: „Inseraţii arhetipale”, expoziţie personală, perioada: 12 - 31 octombrie.

Centrul Cultural GAUDEAMUS Astăzi, în cadrul zilelor culturale franco-germane 2010 (perioada 22-23 octombrie) va fi proiectat filmul „Crăciun fericit”, de Christian Carion, titlul original: „Joyeux Noel” (Merry Christmas), durata: 115 min., an – 2005. Versiune originală: (franceză, germană, engleză) cu subtitrare în franceză.

Prezentare: Bazat pe o poveste reală, filmul prezintă o întâmplare adevărată din ajunul Crăciunului, anul 1914, în timpul primului Război Mondial.

Acţiunea se petrece în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului. În acea noapte va avea loc un eveniment care va influenţa vieţile a patru personaje: un preot scoţian, un tenor german, o soprană daneză și un locotenent francez.

Războiul a fost uitat, armele au fost părăsite pentru puţin timp și inamicii au ieșit din tranșee pentru a se întâlni, a face schimb de ţigări sau ciocolată și pentru a-și ura “Crăciun fericit!”.

Intrare liberă.

„Ultima partidă de şah cu Andrei Băleanu” „Ultima partidă de șah cu Andrei Băleanu” este numele unui volum apărut săptămâna asta în Colecţia Uniunii Teatrale din Republica Moldova. Este vorba, de fapt, de o culegere de articole, portrete de creaţie, interviuri cu și despre Andrei Băleanu, cu imagini din activitatea de creaţie, dar și din viaţa privată a cunoscutului regizor, actor, prozator Andrei Băleanu. Ediţia este îngrijită de Ion-Gheorghe Șvitchi.

Alături de Valeriu Cupcea, Veniamin Apostol, Ion Ungureanu, Sandri Ion Șcurea, Ilie Todorov, Andrei Băleanu face parte din generaţia de aur a regizorilor din Moldova postbelică, cei care aveau să schimbe faţa teatrului basarabean, reorientându-l spre valorile naţionale autentice.

Andrei Băleanu este unul dintre puţinii regizori care a preluat de la marele artist Valeriu Cupcea ștafeta priorităţilor artistice și civice privind apropierea teatrului basarabean de cel românesc.

Pentru a evita comenzile ideologice, regizorul Andrei Băleanu s-a orientat în montările sale pe autorii clasici. Însă și așa nu a avut scăpare, multe spectacole montate de el au fost interzise pe scena teatrului, deoarece erau realizate în baza unor traduceri românești.

Este și cazul spectacolelor „Revizorul”, „Liubovi Iarovaia” și „Romeo și Julieta” (cu Iurie Negoiţă și Dina Cocea în rolurile centrale). Ulterior, un alt spectacol montat de Băleanu a fost scos din repertoriu, este vorba de „Ioana D’Arc”, cu Dina

Cocea în rolul titular, deoarece „stimabilii” de la CC bănuiau că eroina într-un monolog, îi are în vedere pe altcineva atunci când vorbește despre englezi.

Prezentă la lansarea volumului, actriţa Dina Cocea a ţinut să menţioneze că Andrei Băleanu nu putea trăi fără teatru: „A fost de o modestie nemaipomenită. N-a râvnit locul nimănui. Nu făcea comploturi.

Nu vroia să ia locul șefiei. Asta a fost cel mai frumos.

Pe el l-a interesat numai teatrul”. Într-un interviu acordat criticului de teatru Valentina Tăzlăuanu, în 1989, pentru „Literatura și Arta”, Andrei Băleanu povestea cum a ratat Teatrul Academic „A. S. Pușkin” ocazia de a colabora cu teatrul românesc: „Când I. Bodiul a fost în România, a văzut un spectacol după „Viaţa unei femei”, de Aurel Baranga, care, cică, i-ar fi plăcut. Și atunci lui sau unuia dintre consilieri i-a venit ideea să fie montată

această piesă și la noi. Mai mult, doi actori români trebuiau să vină să joace în spectacol pe scena de la Chișinău, iar ai noștri să plece în același scop la București. Ei bine, nu știu din ce considerente mi s-a propus mie acest lucru. M-am simţit măgulit și m-am pus pe treabă.

După câteva repetiţii sunt chemat la minister și mi se pune o întrebare: „Ce facem cu ultimul monolog?” Eu aduc vorba că nu mi-ar strica o călătorie de documentare în România. Respectivii insistă: „Ce facem cu monologul? Poate îl reducem puţin?” Înţeleg că ceva nu îi aranjează în acel monolog final, dar găsesc și eu un argument: „bine-bine, dar ce vor spune cei doi interpreţi români când vor veni să joace la noi?” Era vorba de Marcela Rusu și Radu Beligan. Parcă i-am convins. Într-o bună zi sunt anunţat însă că

repetiţiile se suspendă. Or, eu vroiam să duc spectacolul la capăt. Dar de la un timp observ că unii dintre actori, sub diverse motive, cam dispar de la repetiţii. Chiar și Constanţa Târţău nu se prezintă. Până la urmă, directorul mă lămurește că are indicaţie precisă să încetăm munca la spectacol. Mai târziu, prin teatru a circulat zvonul că doi dintre actorii noștri s-au dus la CC și au declarat că „noi nu aveam nevoie de această lucrare”. Ca să vezi, erau mai vigilenţi chiar decât Bodiul”.

De altfel, aprecierile au fost de prisos în cadrul acestei întâlniri, numele lui Andrei Băleanu vorbește de la sine, în special când e vorba de teatru. Andrei Băleanu rămâne în istoria culturii noastre, dar și în amintirea celor cu care a lucrat sau l-au cunoscut un titan al mișcării teatrale de o verticalitate morală deosebită și un mare jucător de șah.

Amintirea lui Andrei Băleanu au venit s-o cinstească la lansarea volumului familia artistului, foști colegi de breaslă, dar și prieteni, care au depănat amintiri despre regretatul regizor.

Printre ei a fost și primul președinte al ţării, Mircea Snegur, care, în școală, a jucat chiar un rol într-o piesă montată de Andrei Băleanu în sat. Cei doi au fost buni prieteni în copilărie, iar ulterior, când în teatrul moldovenesc nu mai era loc pentru Andrei Băleanu, acesta a fost

consilier pe probleme culturale al președintelui Snegur.

Memoria lui Andrei Băleanu a fost cinstită luni și printr-un moment muzical inedit, oferit de violonistul Ionel Manciu, care a interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu, care era și melodia preferată a lui Andrei Băleanu.

Marele regizor a murit la 24 iulie, 2000. Pe ultimul drum Andrei Băleanu a fost petrecut

De la fondare, Festivalul a lansat peste 200 nume noi, parte din ele devenite notorii în timp și laureate ale numeroaselor festivaluri internaţionale, precum sunt: Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Natalia Gordienco, Galina Gherman, Licu Goncear, Victoria Mahu, Victoria Lungu, Rodica Novac, Catharsis, Alexandru Manciu, Cornelia Chise, Mihaela Chisnencu, Ioana și Doina Sulac, Ionel Manciu, Tatiana Cerga, Georgeta Daraban, Aurel Chirtoacă, Valeria Tarasova, Doina Săculţanu, Evelina Vârlan, Victor Balan, Boris Coval, Nicoleta Nucă, Cristina Croitoru, Irina Coval, Felicia Dunaf, Ana Patrașcu și mulţi alţii, festivalul devenind în fiecare an sărbătoarea cea mai aleasă a muzicii ușoare din Chișinău și Moldova.

de la Palatul Republicii și nu de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, unde a montat în chei estetice și etice noi “O noapte furtunoasă” sau “Revizorul”, cele mai remarcabile spectacole din istoria postbelică a teatrului moldovenesc, prin care a creat o adevărată școală de teatru românesc la Chișinău.

L. P., FLUX

IN MEMORIAM

CALEIDOSCOP

A murit Mircea Ghiţulescu

22 octombrie

Teatrul românesc l-a pierdut pe unul dintre cei mai competenţi scriitori și cronicari teatrali pe care i-a avut de-a lungul timpului.

Este vorba de Mircea Ghiţulescu, care a murit duminică, 17 octombrie, la vârsta de 65 de ani. Motivul morţii sale subite nu a fost făcut public, deocamdată.

gilor”, manifestare esenţială pentru dramaturgia contemporană.

Pentru activitatea sa exemplară a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer.

Un comunicat al Uniunii Scriitorilor din România a anunţat, la începutul săptămânii în curs, dispariţia scriitorului, criticului literar și cronicar dramatic de largă reputaţie, autor dramatic și romancier: ”Pe parcursul unei cariere de scriitor și cronicar teatral de peste 40 de ani, Mircea Ghiţulescu a fost un neobosit susţinător al valorilor literare și teatrale, al dramaturgiei naţionale. S-a bucurat de aprecierea și prietenia confraţilor, a regizorilor și actorilor, a străbătut ţara și lumea în căutarea teatrului de calitate, scriind despre el cu înaltă competenţă și dăruire maximă. Prin dispariţia lui Mircea Ghiţulescu, literatura română, teatrul românesc și lumea noastră literară suferă o grea, ireparabilă pierdere”, menţionează sursa citată.

Mircea Ghiţulescu s-a născut la 14 august 1945, în comuna Cuca, judeţul Argeș. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj (1964-1969). În perioada studenţiei și după aceea a făcut parte din grupul literar din jurul revistei „Echinocțiu”. A obţinut doctoratul în estetica teatrului cu teza “Direcţii estetice în comedia contemporană” la Universitatea Naţională de Teatru și Cinematografie din București în 1995.

În decembrie 2009, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, Mircea Ghiţulescu lansa la Chișinău „Istoria literaturii Române.

Dramaturgie”.

Volumul „Istoria literaturii române. Dramaturgie”, de peste 900 de pagini, este o dovadă elocventă a faptului că dramaturgia românească există. Mai mult, un articol sau o analiză a lui Mircea Ghiţulescu despre un autor sau un teatral din Basarabia echivalează cu un bilet de intrare în cultura românească. „Mi-a făcut mare plăcere să scriu această carte și sper că această pasiune se va citi din paginile cărţii. N-am avut niciodată pretenţia că am epuizat subiectul”, a declarat pe 4 decembrie 2009, la Chișinău, Mircea Ghiţulescu, care a mai menţionat că această carte este încă un atelier în care se mai lucrează și că în următoarea ediţie vom regăsi mai multe nume din Basarabia.

Lansarea de carte a fost încă un prilej pentru intelectualii de la Chișinău de a se reîntâlni cu Mircea Ghiţulescu.

Din păcate, tirajul cărţii a fost doar de 700 de exemplare, criticul promitea atunci că la următoarea reeditare, acest volum va ajunge și la Chișinău.

Rămâne să sperăm că această promisiune se va îndeplini. Postum.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

„Un articol sau o analiză a lui Mircea Ghiţulescu despre un autor sau un teatru/ teatral echivala cu un bilet de intrare în cultura românească”

A fost profesor de limba și literatura română la Liceul din Întorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970), ziarist la “Cuvântul liber” din Sfântu Gheorghe (1970), din nou profesor la Liceul din comuna Iara, Cluj (1970-1972), inspector al teatrelor la Comitetul de cultură al judeţului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de păpuși din Cluj Napoca (1978-1980 și 1991), redactor la revista Steaua din Cluj Napoca (1985 -1989), director al Direcţiei teatrelor din Ministerul Culturii (1990-1992), director artistic al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca (1992-1993), consilier al directorului general al Televiziunii Romane (19931994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005).

A fost director fondator al revistei „Drama” din 2001.

Mircea Ghiţulescu a debutat în revista „Echinocțiu”, nr. 9/1969, cu piesa de teatru într-un act „Strada teilor” și editorial cu volumul de povestiri „Orașul fără somn” (Editura Dacia, 1978). Au urmat volumele „Alecsandri și dublul său”, eseuri, Editura Albatros, 1980 (Premiul ATM), „Omul de nisip”, roman, Dacia,

1982 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj); „O panoramă a literaturii dramatice române contemporane”, Albatros, 1984; „Oglinda lui Narcis”, roman, Dacia, 1986; „Wiener Walzer”, roman, Albatros, 1999 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din București).

Opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000)”, Ed. Albatros, 2000. Pentru aceasta a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de TeatruAICT, Premiul Ministerului Culturii și Cultelor, Premiul I. L. Caragiale al Academiei Române.

A mai publicat „Cartea cu artiști.

Teatrul românesc contemporan”, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România).

Mircea Ghiţulescu a publicat numeroase prefeţe, studii, eseuri, antologii și un număr imens de cronici teatrale și literare în cele mai importante publicaţii de cultură, a condus jurii de festivaluri teatrale în ţară și în străinătate.

De asemenea, a organizat festivaluri de teatru și „Clubul dramatur-

Regulamentul Festivalului-Concurs Naţional de Muzică Uşoară “Steaua Chişinăului – Steaua Moldovei”, ediţia a XVI-a Festivalul Naţional, primul și singurul de acest fel ca amploare culturală în republică, dar și cel mai longeviv dintre concursurile de acest gen, e o rampă deosebită de lansare a celor mai talentaţi aspiranţi la gloria muzicală a ţării, a Europei și a lumii.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

EVOCARE

Între ACASĂ şi ACASĂ

1758. Limba română a intrat cu triumf în casele noastre, dar continuă să fie pândită de după colţ, ca, într-un moment nefavorabil ei, să fie batjocorită.

Natalia COJOCARU, în „Flux”, 11 septembrie 1998 Notă. Natalia Cojocaru (inimami spune că-i tot din pepiniera „Clipei”!) a surprins aici o situaţie dramatică: faptul că limba română a ajuns din nou sub sabia lui Damocle…

1759. A vorbi sănătos limba mamei e o datorie – una dintre cele patriotice.

Grigore VIERU 1760. I-i cald albinuţei În floricele, Mie mi-e cald În cuvintele mele…

Vasile ROMANCIUC 1761. Meseria scriitorului este să înveţe a scrie.

Jules RENARD, scriitor francez (1864-1910) 1762.

Atât de dulce-ţi este graiul, Pe care-l sorb întâia oară, Încât îmi pare că tot raiul În cuibul nostru azi pogoară.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

Totodată, remarcăm pe parcursul anilor prezenţa cu recitaluri de excepţie a vedetelor artistice din Ucraina, România, Rusia, Israel, Norvegia, Bulgaria, Columbia, Ungaria, Slovacia, Macedonia, Serbia și Muntenegru, Spania, Franţa etc.

Festivalul are loc în mod tradiţional, adică anual, acţiunea respectivă venind în beneficiul cultural al Chișinăului, al Moldovei și al promovării acestora în cultura Europei și a lumii.

Obiectivele scontate sunt: lansarea și afirmarea tinerelor talente artistice din Chișinău și din întreaga republică (vârsta-14-30 ani); salvgardarea culturii, propulsarea valorilor autentice pe firmamentul muzicii ușoare naţionale, contracararea kitscklui din domeniu; dezvoltarea spiritului creativ al tineretului; sincronizarea valorilor culturii naţionale cu valorile culturii europene și mondiale, prin evoluarea cu succes a vedetelor cu renume internaţional în cadrul Festivalului “Steaua Chișinăului - Steaua Moldovei”; realizarea podului de latinitate și românitate prin preluarea modelelor de Festival tip “San-Remo” și “Mamaia”.

Unicitatea acestui Festival constă în faptul că este, până în prezent, singurul eveniment al genului, având specificul de Naţional și cel mai longeviv concurs de gen din Chișinău și republică. Are reprezentare naţională, un număr majoritar de concurenţi, fiind practic ambasadorii Chișinăului în această competiţie culturală de anvergură.

Menţionăm faptul că “Steaua Chișinăului Steaua Moldovei” e unica acţiune de acest gen, unde participă concurenţi din toate raioanele republicii, dar indiferent de naţionalitatea fiecăruia, se evoluează în concurs cu o singură piesă interpretată doar în limba română.

Trofeul Festivalului reprezintă simbolul porţilor deschise ale Chișinăului cu Steaua mântuitoare a Betleemului (8 colţuri), luminând deasupra capitalei Moldovei.

Laitmotivul Festivalului este: “Steaua Chișinăului” e “Steaua Moldovei”.

Veritabilă rampă de promovare a copiilor și tinerilor dotaţi cu har artistic indiscutabil, Festivalul “Steaua Chișinăului - Steaua Moldovei” merită să rămână și în continuare, conform tradiţiei celor 15

Evenimente * 0362: Templul lui Apollo din Daphne, este distrus de un foc misterios * 1797: Francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu parașuta dintr-un balon * 1836: Sam Houston e ales ca primul președinte a Republicii Texas independente * 1865: A fost fondat primul ziar muncitoresc cubanez „La Aurora” * 1883: A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale.

Cu acest prilej s-a interpretat opera Faust, a compozitorului francez Charles Gounod (1818-1893) * 1911: A apărut revista literară, artistică și socială „Flacăra”, sub direcţia lui C. Banu * 1932: A treia Conferință balcanică de la București, la care participă Albania, Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii * 1953: Laos își câștigă independența față de Franța * 1964: Jean-Paul Sartre a primit Premiul Nobel pentru Literatură, dar l-a refuzat * 1968: Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei * 1968: Trupa rock Led Zeppelin a lansat albumul „Led Zeppelin II” * 1991: Arhiepiscopul Bartolomeu I este ales cel de–al 270–lea patriarh ecumenic al Constantinopolului, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume.

Nașteri * 1811: Franz Liszt, compozitor și pianist maghiar (d. 1886) * 1818: Leconte de Lisle, poet și traducător francez (d. 1894) * 1844: Sarah Bernhardt, actriță franceză (d. 1923) * 1859: Augusta Viktoria de SchleswigHolstein, prima soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (d.

1921) * 1870: Ivan Alexeevici Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d.

1953) * 1882: Jean Giraudoux, prozator și dramaturg francez (d. 1944) * 1907: Cella Serghi, scriitoare româncă (d. 1992) * 1919: Doris Lessing, scriitoare engleză * 1925: Robert Rauschenberg, artist plastic american (d. 2008) * 1943: Catherine Deneuve, născută Catherine Fabienne Dorléac, actriță franceză de film * 1954: Ionel Tudor, compozitor și dirijor român

Decese ediţii realizate, locul de întâlnire a valorilor muzicii tinere și de perpetuare a lor în patrimoniul cultural naţional al Chișinăului și al Moldovei.

II. Secţiunea Tineri Se înscriu interpreţi din R. Moldova cu vârsta între 14-30 ani.

La etapa de preselecţie vor prezenta o piesă la alegere, tinerii admiși în etapa de concurs evoluând cu o singură piesă în limba română.

Taxa de preselecţie - 600 lei.

III. Date generale Nu au dreptul la participare în Concurs (la aceeași secţiune) persoanele care au obţinut pe parcursul ediţiilor anterioare Trofeul Festivalului.

Fișele de participare vor fi completate până în data de 30 octombrie 2010 la sediul organizatorului principal: Municipiul Chișinău, str. București, 68, etaj 3, bir. 316, Societatea Culturală “Pasărea Phoenix”.

* 1383: Regele Ferdinand I al Portugaliei (n. 1345) * 1906: Paul Cézanne, pictor francez (n. 1839) * 1916: Ion Sbierea, filolog și folclorist român, membru fondator (1866) al Academiei Române (n. 1836)

Sărbători * Vatican: Sărbătoarea națională a Statului Vatican * Ziua mondială a misionarilor.

FLUX EDI|IA DE VINERI

22 OCTOMBRIE 2010

Electoral

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Partidul Democrat din Moldova s-a lansat oficial în campania pentru alegerile parlamentare anticipate cu sloganul Pentru Moldova, PENTRU TINE!

Lansarea a avut loc în prezenţa membrilor PDM, mass-media, precum și a oaspeţilor de onoare, parteneri din străinătate ai PDM. La reuniunea de lansare oficială a Partidului Democrat (PDM) în campania electorală au fost prezenţi Luis Ayala, secretarul general al Internaţionalei Socialiste, Adrian Severin, vicepreședinte al Grupului Socialist Democrat din Parlamentul European, înalţi reprezentanţi ai partidului „Единая Россия”, ai Partidului Social Democrat din România (PSD) și ai Partidului Socialiștilor Europeni (PES). În discursul său, președintele PDM, Marian Lupu, a declarat că Partidul Democrat se lansează într-o campanie la finalul căreia are datoria să ofere Moldovei o bunăstare democrată.

“Avem nevoie de soluţii consistente pentru a construi o ţară puternică, integră și consolidată, cu o guvernare eficientă și constructivă, fără corupţie și nepotism, trai decent și incluziune socială, asistenţă socială garantată, justiţie corectă”, a subliniat Marian Lupu.

Liderul Partidului Democrat a menţionat că PDM se angajează astăzi să edifice o Moldovă a bunăstării, în care să existe locuri de muncă

bine plătite, unde se construiesc drumuri și autostrăzi europene, funcţionează teatre, biblioteci, școli, spitale moderne.

“Partidul Democrat propune astăzi ţării un nou proiect, o nouă abordare a prezentului și viitorului ţării noastre.

Avem nevoie de unirea noastră cu noi înșine.

Cele două Moldove trebuie să înceapă să fie una singură. Și trebuie să devină o veritabilă democraţie europeană”, a menţionat președintele PDM. “Acum suntem, din nou, la un început de drum, iar PDM își propune să întoarcă oamenilor încrederea în politicieni. Încrederea o restabilim prin a spune oamenilor adevărul – despre crizele reale, despre soluţiile pe care le avem, despre ce avem de făcut. Nu îi minţim cu iluzii, nu le vindem povești ale unor realităţi paralele; oprim scandalurile și instituim o colaborare productivă între partide; punem în aplicare un Plan de depășire a crizei. Împreună cu profesioniști, cu oameni de calitate din toate partidele, cu specialiști care sunt capabili să ajute Moldova, promovăm în funcţiile publice oameni care merită, nu creditorii partidelor. Statul se va reforma doar dacă e format din oameni profesioniști, avansaţi pentru ceea ce știu și ce pot, dar nu pentru apartenenţă politică”, a afirmat liderul PDM.

Valeriu Lazăr, vicepreședinte PDM, candidatul nr. 2 pe lista Partidului Democrat, a declarat în cadrul evenimentului că PDM este dator să readucă încrederea cetăţeanului în prezentul și viitorul Republicii Moldova. “Noi ne propunem să schimbăm modelul social, economic și politic din Republica Moldova, să trecem la un model bazat pe investiţii, iar investitorii nu vor veni la noi în ţară până nu vor vedea care este clasa politică și care sunt regulile jocului”, a precizat Lazăr.

Valentina Buliga, vicepreședinte PDM, candidatul nr.10 pe lista electorală, a afirmat că PDM mereu a pledat pentru echitatea socială. “Un om sărac nu poate fi liber pe deplin. De aceea, lupta cu sărăcia, susţinerea și ajutorarea celor nevoiași, accesul tuturor cetăţenilor la servicii sociale de calitate, acestea sunt priorităţile pe care se va axa PDM”. În mesajul video transmis participanţilor la reuniune, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Paul Nyrup Rasmussen, a menţionat că “în cadrul viitoarelor alegeri, cetăţenii R. Moldova au șansa să decidă un nou început pentru ţară”, iar, potrivit lui Rasmussen, “numai Partidul Democrat, un partid puternic, după cum este, poate răspunde sfidărilor și necesităţilor interne ale Moldovei și poate s-o aducă mai aproape de Europa”.

Luis Ayala, secretarul general al Internaţionalei Socialiste, a subliniat că “cele aproape 170 de partide, membre ale Internaţionalei, urmăresc cu atenţie evenimentele din Moldova”. “Nu avem niciun dubiu și suntem încrezători că anume echipa Partidului Democrat este cea care va promova acea schimbare pe care vrem s-o vedem în Moldova, noi, social-democraţii din toată lumea – o Moldovă mai deschisă, mai generoasă, mai unită”. În mesajul video adresat de către președintele Consiliului Suprem al Partidului “Rusia Unită” (Единая Россия), președintele Dumei de Stat, Boris Grâzlov, a salutat participanţii la reuniune, menţionând importanţa fortificării relaţiilor de cooperare între Moldova și Federaţia Rusă.

“Astăzi construim relaţii de parteneriat dintre ţările noastre și este foarte importantă cooperarea pe dimensiunea de partid. Deja funcţionează Acordul de colaborare între Partidul Democrat din Moldova și Partidul “Rusia Unită” (Единая Россия), care reprezintă un fundament solid pentru cooperarea bilaterală. Doresc prosperare și stabilitate Republicii Moldova”, se menţionează în mesajul lui Boris Grâzlov.

Adrian Severin, vicepreședinte al Grupului Socialist Democrat din

Stimaţi participanţi la Reuniunea activului Partidului Democrat (PDM)! În numele Partidului “Rusia Unită” și al meu personal, daţimi voie să vă salut călduros și să doresc partidului Dvs. victorie la alegerile parlamentare din Republica Moldova ce urmează să aibă loc în noiembrie curent. Regret că nu pot fi prezent la Chișinău în ziua lansării oficiale a Partidului Democrat din Moldova în campania electorală, care este partener al Partidului „Rusia Unită” și una dintre forţele politice de perspectivă din Republica Moldova.

Eu cred că PDM are șanse extraordinare să devină o forţă care pentru mulţi ani înainte va stabili nu numai puterea în ţară, dar și va influenţa semnificativ vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova. Republica Moldova are astăzi nevoie de un partid mereu gata pentru un dialog cu partenerii și adversarii, partidul mereu pregătit și capabil să unească societatea moldovenească, să asigure pacea și liniștea, armonia interetnică în ţară.

Nouă, Partidului „Rusia Unită” și Federaţiei Ruse, nu ne este indiferent ceea ce se întâmplă într-o ţară cu care avem legături economice, ne leagă destine istorice comune, trăite împreună, cultură, mentalitate, relaţii interpersonale și nu doar atât. Este necesar să păstrăm și să consoliParlamentul European, a menţionat că “alegerile actuale nu sunt ca oricare altele. Acestea sunt deosebite pentru că îi pun pe toţi cetăţenii Moldovei să aleagă între trecut și viitor, între

dăm aceste relaţii pentru binele ţărilor și popoarelor noastre.

Partidul “Rusia Unită” vede în Partidul Democrat un partener, o organizaţie cu care poate să colaboreze, să promoveze și să

un anumit mod de viaţă, care a însemnat nevoi mai multe decât bucurii, că unii s-au îmbogăţit, iar alţii au sărăcit tot mai mult. Cei care doresc acea schimbare, trebuie să se unească și să sus-

dezvolte relaţii reciproc avantajoase între Federaţia Rusă și Republica Moldova.

Vă urez succes în alegeri. Iar Republicii Moldova – stabilitate și prosperitate.

ţină Partidul Democrat din Moldova”.

“Republica Moldova nu trebuie să-și caute dușmanii în afară, ci înăuntru. Nu aveţi dușmani nici la București, nici la Moscova, nici la Bruxelles,

nici la Washington. Dușmanii sunt în interiorul Moldovei, sunt cei care nu doresc bunăstarea și prosperarea Moldovei”, a mai spus europarlamentarul Adrian Severin.

Serviciul de presă al PDM

10

22 OCTOMBRIE 2010

Cum te auto motivezi?

Cred că ţi s-a întâmplat și ţie, măcar o dată, să te simţi lipsit de vlagă, să gândești pesimist la ziua de mâine și să nu mai ai puterea să mergi mai departe.

Lupta cu noi înșine este mai grea decât pare, iar rezultatele nu se văd decât dacă ai destulă voinţă să vrei să schimbi ceea ce te deranjează sau nu îţi face bine.

Psihologii explică că dacă după trăirea unui eșec nu găsim în noi sau în jurul nostru resursele necesare pentru a depăși starea respectivă, ulterior, într-o situaţie similară, auto motivarea poate să nu apară. Depășirea momentelor dificile care descurajează, care trezesc teama, poate dura și poate depinde și de suportul emoţional, de încurajarea figurilor importante de lângă noi. În viaţă, sentimente precum cele de pierdere (a cuiva drag, a ceva important) sau de abandon sunt cele care ne fac vulnerabili, neîncrezători și temători. Sentimentele pozitive ce vin spre noi, momentele în care ne simţim valorizaţi, ne dau încredere în noi și ne stimulează.

Uneori avem nevoie să fim susţinuţi, precum copiii la primii lor pași, iar acesta poate fi un mod de a ne căpăta încrederea în noi și în ceilalţi. Însă totul pornește de la noi înșine: dacă reușim să ne adunăm puterile, să ne ridicăm și să dorim să mergem mai departe, cu siguranţă vom atinge scopurile propuse.

Important este să nu stai și să aștepţi să se întâmple ceva, ci să acţionezi. Te-ai întrebat vreodată care este diferenţa între cei care, an după an, nu își ating ţelurile și cei care au reușite una după alta?

Auto motivarea. Ea este „motorul” care îţi dă forţa, te ajută să mergi mai departe și să reușești. Trebuie să știi, iar dacă nu știi trebuie să înveţi cum să te motivezi, să nu lași eșecul să te descurajeze, pentru că ai putea pierde înainte ca lupta să înceapă. Pentru a te motiva, trebuie să stabilești de la început scopul și visul. Fii sigur că va da roade.

Mai întâi oul, apoi găina Care este mâncarea cea mai ușor de gătit, atunci când nu ai timp, nu ai chef, nu prea ai din ce și încă nu știu ce nu mai ai? Evident, ochiurile sau, altfel spus, ouăle prăjite. De asemenea, chiar și cel mai neștiutor în ale bucătăriei îţi va spune că singurul fel de mâncare pe care este în stare să și-l facă, pentru a se salva de la moartea prin înfometare, sunt ochiurile. Fără îndoială, există printre aceștia și exemplare mai rare, pentru care și ochiurile sunt o problemă, iar acestea vor ieși sau arse, sau turnate pe lângă tigaie. Ei, dar cazurile clinice nu constituie totuși obiectul discuţiei noastre de astăzi. Ceea ce îmi propun este să vă conving că putem găti din ouă nu doar mâncăruri simple, foarte rapide, relativ ieftine și la îndemâna oricui, dar, cu puţină fantezie, feluri cu adevărat delicioase, diverse și chiar de mare efect. Ne vom axa, în temei, pe micul dejun, marcat întotdeauna de criza acută de timp, dar și de dorinţa de a mânca ceva bun, consistent, care să ne asigure energia pentru o bună bucată de zi. Nu este cazul celor pentru care micul dejun se constituie dintr-o cafea amară, cu sau fără o ţigară.

coagulat complet, scoateţi ouăle cu ajutorul unei linguri sau spatule cu găuri și așezaţi-le pe un platou. Presăraţi ochiurile cu puţin cașcaval ras, stropiţi-le cu unt proaspăt topit și mâncaţi-le imediat. Ca variante, ochiurile românești pot fi servite cu un sos beșamel, care se prepară din unt, făină, lapte și puţin suc de lămâie. De asemenea, le puteţi aduce la masă alături de o mămăligă cu brânză sau cașcaval ras etc.

Vreţi să gustaţi ceva mai de pe alte meleaguri? Încercaţi, atunci, ochiuri italienești, dacă cele de acasă vi se par prea banale. Cu un efort minim, veţi conferi mesei de dimineaţă o notă originală.

Ochiuri italieneşti Turnaţi într-un vas termorezistent, uns bine cu unt sau ulei, 100 ml de smântână și presăraţi o lingură de pesmet fin. Spargeţi cu grijă 6-8 ouă, unul lângă altul și săraţi-le după gust. Mai puneţi, cu o linguriţă,100 ml de smântână în golurile rămase printre ouă, presăraţi 50 g de cașcaval ras și daţi vasul la cuptor, la foc potrivit, până se coagulează albușurile. Se pot servi ca fel aparte sau alături de preparate din legume.

Acum să vă spun cum puteţi pregăti cele mai obișnuite ochiuri, într-un mod original și spectaculos, care vor fi potrivite nu doar pentru un dejun frugal, ci și pentru o masă cu invitaţi, dar fără pretenţii.

Ochiuri în ardei dulci

Să nu credeţi însă, că ochiurile nu ar putea fi și ele o mâncare plină de rafinament, care ar satisface gusturile cele mai fine. Și aceasta, dacă nu ne vom încăpăţâna să rămânem captivii unor clișee culinare. Astfel că, de la tradiţionalele ouă prăjite, vom trece la ochiurile românești, mai delicate și mai dietetice.

Ochiuri româneşti Într-o cratiţă mai mare daţi în clocot apa cu puţină sare și o lingură de oţet.

Spargeţi pe rând ouăle, atâtea de câte aveţi nevoie, mai întâi într-o farfurioară, apoi daţi-le drumul cu grijă în cratiţă.

Fierbeţi la foc domol. Când albușul este

Tăiaţi dintr-un ardei roșu și unul galben câte 3 cercuri de aceeași grosime. Prăjiţi ardeii în ulei, câte 1-2 minute pe fiecare parte, apoi turnaţi în fiecare cerc câte un ou și mai gătiţi aproximativ 2-3 minute.

Potriviţi de sare, piper și puneţi ochiurile pe o farfurie.

Dar, cum fantezia nu are limite, nu ne vom opri aici. Aproximativ în același mod putem pregăti ochiuri în felii de pâine.

Din feliile de pâine pentru tost decupaţi mijlocul, lăsând margini de aproximativ un centimetru. Prăjiţi „ramele” obţinute pe ambele părţi, turnaţi câte un ou în fiecare și prăjiţi în continuare. Puteţi presăra și puţin cașcaval ras. Însă nici aceasta nu este tot. Dacă dispuneţi de ceva mai mult timp, pregătiţi un piure de cartofi. Puneţi piureul într-un cornet special de bucătărie și formaţi cu ajutorul acestuia cercuri

Dacă te încearcă tristeţea pentru că s-a terminat vara, trebuie să redescoperi frumuseţea și farmecul toamnei.

Culorile, fructele și legumele din belșug, răcoarea și aerul înmiresmat te invită să faci ceva modificări și în casa ta.

Iată cum îţi poţi decora locuinţa cu investiţii minime:

Vază din dovleac Dintr-un simplu dovleac poţi obţine un vas special pentru toamnă, în care să îţi pui florile. Curăţă bine dovleacul de pulpă, dar ai grijă să nu îi perforezi coaja. Îl poţi folosi câteva zile ca vază pentru flori, apoi va trebui să îl arunci, pentru că se va deteriora. Dacă vrei să îl păstrezi toată toamna, curăţă-l de pulpă și lasă-l la uscat. Odată uscat, va fi un suport perfect pentru florile tale nemuritoare, care nu au nevoie de apă. Pentru florile proaspete, poţi așeza un borcan cu apă în interiorul lui.

Dinţii sunt organe care aparţin aparatului digestiv și sunt capabili să-și îndeplinească rolul în masticaţie, fonaţie și fizionomie pe toată durata vieţii. Ei contribuie la menţinerea sănătăţii generale a organismului uman.

Mulţi ar dori să cunoască care sunt tainele dinţilor frumoși.

Pentru a avea o dantură sănătoasă și frumoasă trebuie să cunoaștem că aparatul dentar e supus factorilor de risc încă din perioada embrionară. Aici un rol decisiv îl are mediul și mo-

Omletă simplă Bateţi bine 4 ouă cu o lingură-două de smântână sau lapte și puţină sare. Turnaţi compoziţia în tigaia cu unt încins și o coaceţi ușor pe ambele părţi. Pentru o omletă mai pufoasă și fină separaţi albușurile de gălbenuș. Bateţi albușurile spumă tare, apoi adăugaţi gălbenușurile, o lingură de

Apropo de cartofi. În una dintre ediţiile anterioare v-am prezentat o reţetă de omletă cu cartofi - tortilla spaniolă, care se prepară din ouă bătute, amestecate cu felii de cartofi fierţi sau prăjiţi, puţină șuncă și, facultativ, ardei iute, dar și alte ingrediente, la dorinţă. Dar, cum se zice, câte bordeie, atâtea… omlete, adică, fiecare cu omleta lui. Omleta italienilor se numește frittata și este o mâncare în care toate ingredientele se amestecă împreună cu ouăle și se gătește la foc mic, în tigaie sau la cuptor.

Frittata cu şuncă şi mazăre verde smântână groasă, o lingură-două de unt topit, sare, piper și amestecaţi bine. Prăjiţi compoziţia în ulei, în tigaia înfierbântată în prealabil.

Pentru a obţine de fiecare dată un preparat nou, puteţi prepara omleta cu diverse adaosuri. Cel mai simplu este să presăraţi, înainte de a întoarce omleta, puţin cașcaval ras. La fel de simplu obţineţi și o omletă cu roșii: o roșie mare, decojită, se taie în felii și se înăbușă în tigaie cu puţin unt, apoi se toarnă deasupra compoziţia de omletă. De asemenea, puteţi înăbuși separat un amestec de legume (ceapă, morcov, ardei dulce, mazăre verde etc.) sau ciuperci. Întindeţi amestecul peste omleta gata preparată și împăturiţi-o în două. Astea au fost câteva idei de la care să porniţi. Mai departe – totul depinde de ingeniozitatea dumneavoastră și conţinutul frigiderului, unde puteţi găsi puţin somon afumat, șuncă, salam, brânză, costiţă, cartofi fierţi și multe alte lucruri gustoase.

Bateţi 6 ouă împreună cu 200 ml de frișcă de 20% și 50 g de parmezan, adăugaţi sare și piper după gust. Căliţi o ceapă în amestec de unt cu ulei, după care adăugaţi ouăle și ţineţi pe foc aproximativ 3 minute. Puneţi apoi în compoziţie un pahar de mazăre de la congelator sau din conservă și 100 g de șuncă tăiată pai. Mai ţineţi frittata la foc mic încă 15 minute. Însă, repet, reţeta de mai sus este doar pentru a vă edifica în privinţa modului de preparare. În rest, adăugaţi în compoziţie

tot ce vă dorește sufletul. Iată doar câteva combinaţii posibile: cașcaval și ardei dulce, brânză feta și spanac, somon afumat și mărar, frittata cu dovlecel, cu ciuperci, cu verdeţuri, cu amestec de legume etc.

Am ajuns, în sfârșit și la desert, care este tot un soi de omletă, dulce, parfumată și absolut delicioasă. Garantez rezultatul, pentru că am încercat-o deja în bucătăria mea și pot să vă spun că în cinci minute nu rămân nici fărâmiturile.

Colţuri dulci Înmuiaţi 75 g de stafide în două linguri de rom. Bateţi bine 3 gălbenușuri cu o lingură și jumătate de zahăr și un vârf de cuţit de sare, până obţineţi o masă mai consistentă. Adăugaţi apoi în compoziţie un sfert de linguriţă de praf de copt, 125 g de făină și 250 ml de lapte. Amestecaţi, apoi adăugaţi stafidele înmuiate și cele 3 albușuri rămase, bătute spumă. Topiţi în tigaie o lingură de unt, turnaţi jumătate din aluat și prăjiţi cam 4 minute, până când se va rumeni partea de jos. Scoateţi atent turta pe o farfurie, mai topiţi o lingură de unt în tigaie și rumeniţi-o deja pe partea cealaltă. Tăiaţi foaia în 6-8 bucăţi, de o formă arbitrară și păstraţi-o la loc cald. Procedaţi la fel și cu restul aluatului.

Puneţi toate bucăţelele de turtă înapoi în tigaie și mai prăjiţi-le încă două minute, într-o lingură de unt, întorcându-le permanent. Presăraţi zahăr pudră și duceţi cât mai repede desertul la masă. Nu vă reţineţi prea mult la bucătărie, pentru că riscaţi să rămâneţi fără nici o fărâmă din acest desert delicios.

Vă doresc o poftă de mâncare bună, constantă, dar nu exagerată.

Laura POPOVICI, FLUX

dul de viaţă al femeii însărcinate. E deosebit de important ca viitoarea mamă să respecte regimul alimentar, să evite stresul și surmenajul. Dăunătoare sunt infecţiile, intoxicaţiile, fumatul și unele medicamente. Acestea pot duce la modificări de formă, culoare, volum și structură a ţesuturilor dure dentare la copil. În perioada copilăriei o acţiune nefastă asupra dinţilor o pot avea folosirea îndelungată a tetinei (suzetei), obiceiul de a ţine degetul în gură, pixul ori alte obiecte.

O mare influenţă la o aranjare frumoasă și corectă a dinţilor o are respiraţia nazală și nu cea orală. De aceea, mama, împreună cu medicul ORL-ist, trebuie să înlăture urgent toate pricinile ce împiedică respiraţia nazală. Dacă la copil e de acum o obișnuinţă de a sta cu guriţa deschisă, e necesar să-i amintim, dar când doarme, singuri să-i închidem guriţa.

Pentru dezvoltarea arcadelor dentare și îmbunătăţirea salivaţiei ar trebui să dăm copiilor să ronţăie morcovi, covrigi, ciocan

de varză. O salivaţie bună e un mediu benefic pentru dinţi. În perioada adolescentină la fel sunt câteva momente de care trebuie să ţinem cont. În acest interval de vârstă o atenţie și mai deosebită i se dă alimentaţiei care trebuie să fie cu un conţinut sporit de vitamine, fosfor, calciu și alte microelemente. Carenţa acestora va acţiona negativ asupra structurii ţesutului dur dentar. Din raţia alimentară a copilului, pe lângă carne, fructe și legume, nu trebuie să lipsească brânza de vaci,

laptele, ouăle, peștele, fasolea.

Dulciurile vor fi consumate numai la mesele principale. E bine ca doza de dulciuri necesară pentru o zi să fie repartizată în timpul meselor, niciodată între mese. Vom alege dulciurile mai puţin lipicioase, care stau puţin în contact cu smalţul dentar.

Pentru a feri smalţul dentar de acţiunea distrugătoare a acizilor ce se conţin în ceaiul de măceș, sucuri și băuturi carbogazoase e bine ca acestea să fie băute prin pai.

Fluorul în doză de un 1,0 mg/

zi are un rol preventiv al cariei dentare. Dacă ingestia de fluor din alimente și apa de băut trece pragul spre o intoxicaţie cronică (mai mult de 1,5 mg/zi timp îndelungat) poate apărea fluoroza dentară. Ca rezultat are loc modificarea luciului și transparenţei smalţului. Fluoroza se manifestă sub forma unor zone albe opace și neregulate care împânzesc suprafaţa dentară.

O influenţă negativă asupra culorii dinţilor o au și unele medicamente, cum ar fi citostaticele, supradozarea de vitamina D și tetraciclina. Ingestia tetraciclinei, în perioada de formare a dintelui, îi dă o culoare specifică galben-maronie. De aceea e contraindicată copiilor până la 13 ani, femeilor însărcinate și mamelor care alăptează.

Aparatul dentar nu rămâne neafectat și în cazurile de suprarăcire a organismului, în cazurile de viroze, sinusite, comoţii cerebrale.

Indiscutabilă pentru păstrarea unei danturi sănătoase e și respectarea igienei cavităţii

bucale. O igienă corectă și sistematică va contribui la înlăturarea plăcii bacteriene care este unul din factorii principali ai cariei dentare și parodontopatiei.

Mai puţin în faţa calculatorului, dar mai multă mișcare și jocuri sportive în aer liber va îmbunătăţi fluxul de substanţe nutritive spre parodont și ţesuturile dure dentare, astfel contribuind la reducerea cariei dentare și parodontopatiei.

Prin menţinerea integrităţii coroanei dentare și a unui aspect îngrijit al întregii dentiţii se deschid larg porţile unor relaţii sociale fructuoase care ne înfrumuseţează viaţa.

Svetlana COJOCARI, medic stomatolog, OMF Dobrogea

SĂNĂTATE

14 soluţii ca să scapi de durerile de spate mai puţin activi după ce au avut o criză de spate. Acest lucru îi face să se recupereze mai greu.

Ce să faci: dacă te doare spatele, trebuie să faci mai multe exerciţii și plimbări. Ca să scapi imediat de o durere, întinde-ţi picioarele și șoldurile.

Știai că, dacă stai jos, pui cu 40 la sută mai multă presiune pe coloana spinării decât dacă stai în picioare? Când ai un dead line la serviciu, singurul lucru la care te gândești este să-ţi menţii postura corectă pe scaun. Și nu ai mereu timp de pauze pentru exerciţii de întindere. Însă dacă sari peste acești pași, e foarte posibil să-ţi faci rău. Mușchii spatelui se atrofiază dacă nu-i folosești, iar articulaţiile se flexează mai greu și îmbătrânesc mai repede.

Ce să faci: așază-te la un unghi de 135 de grade, care va reduce presiunea asupra oaselor spatelui tău și, din timp în timp, apleacă-te înainte și înapoi. Ai grijă să nu ai un scaun cu spătarul rigid.

La fiecare jumătate de oră, fă mișcare 2-3 minute.

Cercetătorii de la universitatea din Washington spun că yoga reduce durerile de spate mai rapid decât exerciţiile obișnuite. Apelând la tehnici de respiraţie adâncă și de relaxare, stretching (întinderi), yoga te ajută să reduci emoţiile negative și durerea fizică.

Ce să faci: poţi să iei ore de yoga oriunde, la sală sau la studiouri locale.

Asigură-te că îi spui instructorului despre durerea ta de spate, ca să modifice anumite mișcări pentru tine.

Conduci mult până la muncă

Ești dependent de abdomene

Așa cum se întâmplă la birou, când conduci aplecat asupra volanului, ţi se încordează mușchii pieptului și umerii ţi se încovoiază. Dacă te cocoșezi, pierzi energie și pari bondoc, pe lângă problemele pe care ţi le provoci la spate și la gât.

Ce să faci: fii sigur că ești la 90 de grade faţă de volan, ca să nu fie nevoie să te întinzi sau să te apleci.

Abdomenele îţi pot provoca mai multe dureri de spate decât să le prevină. Abdomenele și mușchii spatelui nu lucrează, însă pot conduce la o curbare excesivă a coloanei vertebrale, îndoind-o în formă de C. Ce să faci: nu trebuie să renunţi să faci abdomene, dar ar trebui să le execuţi încet și să ai o poziţie corectă.

N-ai mai trecut pe la sală de ceva vreme

Obiceiurile alimentare care sunt bune pentru inimă, greutate și pentru menţinerea normală a nivelul de zahăr din sânge influenţează și starea spatelui tău, arată o cercetare finlandeză.

Fă exerciţii, ca să-ţi ameliorezi durerile de mușchi și de spate. Noile cercetări arată că 40 la sută dintre oameni sunt

pe tava unsă sau tapetată cu hârtie de copt. Spargeţi câte un ou în fiecare cerculeţ de piure, săraţi, pipăraţi și coaceţi la foc mediu.

Cam atât despre ochiuri. Să trecem acum la ruda apropiată a acestora – omleta, preparatul perfect pentru micul dejun. Mai întâi, varianta cea mai simplă, de bază. Pentru aceasta puteţi bate ouăle întregi, dar veţi obţine o omletă mai pufoasă dacă veţi separa gălbenușurile de albuș.

Dinţi sănătoşi – zâmbet frumos

Decoraţiuni de toamnă

Ești legat de birou

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

SFATURI UTILE

Există numeroase cauze ale durerii de spate. Află care sunt cele 14 greșeli care îţi pot provoca acest nesuferit chin și cum le poţi corecta din textul care urmează:

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Nu faci yoga

Nu mănânci prea sănătos

Este mai probabil ca oamenii care suferă de dureri de spate să aibă artere blocate în șira spinării decât cei sănătoși. O circulaţie sănătoasă a sângelui aduce nutrienţi către șira spinării și înlătură substanţele nedorite. Dacă nu se întâmplă acest lucru, apar inflamaţiile, care provoacă durerile de spate.

Ce să faci: potrivit cărţii lui Todd Sinnet, o dietă sănătoasă pentru spate este una care reduce inflamaţia. Autorul ne sfătuiește să evităm cofeina și alimentele preparate în exces (atenţie la uleiurile parţial hidrogenate, făina albă îmbogăţită) și să mâncăm grâne, soia, nuci și seminţe, proteine (pui, pește), legume și fructe.

Toată viaţa ta este în poșetă O geantă supraîncărcată cauzează răni comparabile cu cele pe care ţi le pot provoca unele sporturi. Când cari o geantă grea, e mai bine să-ţi înclini umerii. Când cari ceva greu, ţi se lasă foarte mult umărul, iar greutatea apasă asupra spatelui. Dacă faci asta în fiecare zi, te va durea spatele o perioadă mare de timp.

Ce să faci: mai întâi, cumpără-ţi o poșetă mai mică. Nu are voie să depășească 10 la sută din greutatea ta, când ai lucrurile în ea. Alternează umărul pe care îţi cari poșeta în fiecare zi și chiar împarte greutatea în două genţi, când este prea mare.

Salteaua ta este din alte vremuri Nu-ţi amintești ultima dată când ai

înlocuit-o? Spatele tău s-ar putea să fie în pericol. O saltea bună rezistă 9-10 ani, dar e bine să o schimbi după 5 sau 7 ani, dacă nu dormi bine sau te doare spatele. Un studiu a descoperit că oamenii care își schimbă salteaua o dată la 5 ani dorm mult mai bine și au mai puţine dureri de spate. Un studiu arată că persoanele care dorm pe saltele nu foarte tari au mai puţine dureri de spate. Dacă dormi pe spate, îţi poţi pune o pernă sub genunchi, dacă dormi pe o parte, între genunchi, iar dacă dormi pe burtă, sub tine.

Ce să faci: când îţi înlocuiești salteaua, alege-ţi una care să nu fie prea moale, dar nici prea tare. O saltea prea dură mărește presiunea asupra coloanei și înrăutăţește durerile, spun cercetătorii spanioli.

Nu ai bicicleta reglată Dacă de fiecare dată după ce ai mers pe bicicletă te doare spatele, e clar că trebuie să ţi-o aranjezi. Între 30 și 70% dintre bicicliști suferă de dureri de spate.

Nu trebuie să renunţi să mergi pe bicicletă, ci să te asiguri că bicicleta ta e potrivită pentru tine.

Ce să faci: încearcă acest test: când stai pe o bicicletă, trebuie să te asiguri că ai cadrul la 2,5 sau 5 centimetri de furcă. În ceea ce privește înălţimea scaunului tău, piciorul ar trebui să-ţi fie perfect întins când călcâiul piciorului de pe pedală este perpendicular. Un alt truc pe care îl poţi încerca: înclină șaua cu 10-15 grade. Această modificare în-

lătură presiunea care apasă asupra coloanei vertebrale și bazinului.

Dependentă de pantofi cu toc sau plaţi Ambii duc la instabilitatea piciorului, care îţi poate afecta spatele. Tocurile înalte îţi pot forţa coloana să se arcuiască, obligând mușchii spatelui să „muncească” mai mult. Pantofii plaţi fac ca greutatea corpului să se distribuie inegal când mergi și asta îţi cauzează dureri.

Ce să faci: nu trebuie să renunţi la pantofii cu toc care îţi plac, doar să nu mergi distanţe mari în ei. Pentru un drum lung, ia-ţi adidași sau teniși cu talpă flexibilă. De asemenea, poţi să pui pernuţe moi în interiorul pantofilor incomozi.

Îţi ignori durerea Canalizează-te asupra durerii. Întrun test standard de durere, psihologii au avut un grup de 68 de voluntari care suferă de dureri de spate. Ei și-au scufundat mâinile sau picioarele în apă cu gheaţă. Când voluntarilor li s-a cerut să suprime șocul apei reci, un mușchi al spatelui li s-a încordat. Dimpotrivă, mușchiul nu a reacţionat când voluntarii doar s-au gândit la șoc. În timp, o creștere a încordării mușchilor intensifică durerea.

Ce să faci: să accepţi că te doare este cea mai bună modalitate de a ameliora problema pe cale mentală. Gândeștete la detaliile senzoriale ale experienţei, nu la sentimentele negative. Dacă ai un spasm al spatelui, încearcă să-ţi descrii

durerea și gândește-te că, în cele din urmă, va dispărea.

Ești ranchiunos A greși e omenește. Iertarea s-ar putea să-ţi amelioreze durerea de spate. Cei care iartă sunt mai puţin mânioși, au mai puţine resentimente, depresii și dureri, arată un studiu efectuat de cercetători. „Emoţiile, tensiunile musculare și felul în care gândim influenţează direct puterea semnalelor dureroase”, spune cercetătorul James W. Carson.

Ce să faci: iertarea presupune să înlocuiești conștient mânia și resentimentele cu înţelegerea motivelor pentru care omul acela a greșit.

Nu lenevești suficient Nu este totul la tine în cap, stresul acut îţi aduce durere. Când ești supus presiunilor foarte mari, tot corpul ţi se încordează, inclusiv mușchii gâtului și cei ai spatelui. Mușchii care se contractă trebuie să se relaxeze la un moment dat. Dacă ești mereu stresat, mușchii nu se detensionează și atunci ai dureri.

Ce să faci: uneori, doar să conștientizezi că stresul este sursa durerii tale este suficient. Apoi, gândește-te la modalităţi în care te poţi relaxa în fiecare zi: exerciţii, să râzi cu partenerul sau cu prietenii, să citești o carte bună. O terapie eficientă este și muzica, arată cercetările.

Te uiţi prea mult la televizor

Spatele tău nu este prea fericit când tu petreci prea multe ore în faţa televizorului. În primul rând, reduci timpul pe care l-ai putea aloca exerciţiilor, care sunt foarte importante pentru spatele tău. Adolescenţii care petrec mai mult de 15 ore pe săptămână în faţa calculatorului sau a televizorului sunt de trei ori mai predispuși să aibă dureri de spate decât cei care sunt activi.

Ce să faci: limitează-ţi timpul la televizor pentru emisiunile la care chiar vrei să te uiţi. Iar când sunt reclame, fă niște exerciţii de întindere, ca să-ţi pui în mișcare mușchii spatelui. Dacă ai un copil care se plânge că îl doare spatele, pune-l să meargă pe jos cel puţin un kilometru și jumătate, în fiecare zi.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

25

Luni OCTOMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 10 Ep 13,14 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 5 Ep.14,15 10.30 Telecinemateca. Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute. Indiana Jones and the Raiders of the Lost Ark. Aventuri 1981 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.2,3 18.00 Hristos pentru Moldova.

Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.4,5 20.30 Desene animate 21.00Fotbal. FC Dacia – FC Olimpia 22.40 Telecinemateca. Hoţ de diamente. After the sunset. Acţiune. SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Un tătic grozav (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 14:00 Zâmbete într o pastilă, ep.1, anul II 14:30 România, te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3851 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.13 00:00 Serial: Fringe, ep.14, anul I 01:00 Film: Firewall: Program de protecţie 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea, ep.13 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.35 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Колдуны” 23.30 Ночные новости 23.50 “Обмани меня”. Новые серии 0.45 Премьера. Адам Сэндлер в фильме “Опустевший город” 2.50 Остросюжетный фильм “Обитель зла: Вырождение” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Обитель зла: Вырождение”. Продолжение 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20, 1.20 La noi în sat.

7.00 ȘTIRI. 7.20 Bună dimineaţa! De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. În studio - colaboratori ai Radio Moldova. 8.00, 9.00 ȘTIRI. 8.25 Bună dimineaţa! 9.10, 16.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.25 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.15 Documentar. “Planeta arborilor”.

11.45 Film. “PRIZONIERA DIN CAUCAZ” (URSS, 1966). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.30 Film. “FĂRĂ TATĂ” (URSS, 1976). 16.00 ȘTIRI. 16.10 Videoteca copiilor. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.30 Documentar. “Euromaxx”. 18.15 Perpetuum mobile.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00, 3.00 Politica în direct. Alegeri 2010: discută societatea. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Magazinele UEFA. 23.40 Documentar. “Memoria interzisă: Tian Anmen”. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 În lumea artelor. 4.40 Ghidul sănătăţii tale. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00„Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Micul Nikita” (SUA 1988) „Little Nikita” film artistic. 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

21:30 “Страх и ненависть в Лас-Вегасе” (США 1998) “Fear and Loathing in Las Vegas” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Pe urmele dragonului de jad” (SUA 2004) „Max Havoc: Curse of the Havoc” film artistic. 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 EN PAYS DE 11:00 FLASH 11:05 COUREURS DES BOIS 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 926 12:00 BELLE-BAIE / Fiction In Memoriam 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LES CARTES DES GRANDS DÉCOUVREURS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 RENÉ / Fiction Episode 5 20:20 RENÉ / Fiction Episode 6 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Socotra, paradis menacé 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 HARRAGAS / Cinéma 2:35 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 OLIVIER PY, TRISTAN ET ISOLDE / Documentaire

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

Marţi

26

22 OCTOMBRIE 2010

Programe TV

27

OCTOMBRIE

Miercuri OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.14,15 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.15,16 10.30 Telecinemateca. Hoţ de diamente. After the sunset.

Acţiune. SUA 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.3,4 18.00 Serial. Luna. Ep.37 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.5,6 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Norbit.

Comedie. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.15,16 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.16,17 10.30 Telecinemateca. Norbit . Comedie. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.38 19.00 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.5 6,7 20.50 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Regatul. The kingdom. Acţiune SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.83, 84 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 După 20 de ani (r) 14:15 Zâmbete într o pastilă, ep.2, anul II 14:45 Film: Inelul dragonului, partea I 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3852 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Marele Stan 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.14 00:30 Serial: Fringe, ep.15, anul I 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.83, 84 (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Serial: Moștenirea, ep.14 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Inelul dragonului, partea I (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:00 Zâmbete într o pastilă, ep.3, anul II 14:30 Film: Inelul dragonului, partea a II a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3853 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Steaua Sportul 22:55 Profit 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Fringe, ep.16 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Steaua Sportul (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Land of Jokes (r) 04:15 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.35 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 “Смерть по рецепту” 23.30 Ночные новости 23.50 Премьера. “Врата” 0.45 Анджелина Джоли, Дензел Вашингтон в триллере “Власть страха” 2.45 Остросюжетный фильм “Больше, чем игра” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Больше, чем игра”. Продолжение 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00 ȘTIRI. 7.20 Bună dimineaţa! De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. În studio - colaboratori ai Radio Moldova. 8.00 ȘTIRI. 8.25 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Bună dimineaţa! 9.00 ȘTIRI. 9.10, 16.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 9.25 Politica în direct. Alegeri 2010: discută societatea. 10.25 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 11.15 Documentar. “Veșmintele lumii. Africa de Sud”. 11.45 Din fondul TV Moldova-1. “Aleea clasicilor”. Dimitrie Cantemir. 12.15 Desene animate. “Micul vampir”. 12.30 Documentar. “Planeta arborilor”.

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.20 Cu noi la teatru. 14.55 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Videoteca copiilor.

16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Gagauz ogea.

18.15, 2.30 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00, 3.00 Politica în direct. Alegeri 2010: discută societatea. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “FRIGUROȘII” (Franţa). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 4.40 ARTelier. 5.10 La obiect. 5.20 La curţile dorului.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Comanda la mine. divertisment 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Стой! Или моя мама будет стрелять” (США 1992) “Stop! Or My Mom Will Shoot” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 “Intermediarul” (SUA 2006) “Hard Luck” film artistic. 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 927 12:00 BELLE-BAIE / Fiction L’enfance, c’est tout 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE L’EVEREST / Documentaire L’ascension 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RENÉ / Fiction Episode 5 15:50 RENÉ / Fiction Episode 6 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 L’INCONNU DANS LA MAISON / Cinéma 21:15 LA SENTINELLE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES AMANTS DE L’OMBRE / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 MÈRES COURAGE / Documentaire

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.35 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Среда обитания. “Фальшивая этикетка” 23.30 Футбол. Чемпионат России. Матч XVI тура. “Спартак” - “Зенит”. В перерыве Ночные новости 1.35 Джет Ли в приключенческом фильме “Расплавленные” 3.00 Новости 3.05 Приключенческий фильм “Расплавленные”. Продолжение 3.25 Сериал “Спасите Грейс” 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00 ȘTIRI. 7.20 Bună dimineaţa! De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. În studio - colaboratori ai Radio Moldova. 8.00 ȘTIRI. 8.25 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Transmisiune directă de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Politica în direct. Alegeri 2010: discută societatea. 10.30 Zona liberă. 11.00 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 11.30 Gagauz ogea. 12.00 Documentar. “Era de după petrol”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 13.50 Film. “FRIGUROȘII” (Franţa). 15.35 Documentar. “Veșmintele lumii”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Videoteca copiilor. 16.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Russkii mir. 18.15 De-ale pescarilor. Program de divertisment.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00 Serial.

“COPIII NOȘTRI DRAGI” (Franţa, 2006). 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “ÎNTOARCEREA CURAJOȘILOR ACASĂ” (SUA, 2006). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 2.30 Focus TV. 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 4.40 Miracolul dansului. 5.10 Dimensiuni europene. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Jocul” (SUA 1997) “The Game” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Plasă de stele. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

21:30 “Клерки 2” (США 2006) “Clerks II” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” “The Office” serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 928 12:00 BELLE-BAIE / Fiction On récolte ce qu’on a semé 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire Le matériel de pêche 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE SECRET / Cinéma 16:45 LA SENTINELLE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LES HÉRITIÈRES / Fiction 2e partie 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 RENÉ / Fiction Episode 5 1:40 RENÉ / Fiction Episode 6 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SUR UN AIR ANDALOU / Documentaire

28

Joi OCTOMBRIE

29

Vineri OCTOMBRIE

30

Sâmbătă OCTOMBRIE

31

11

Duminică OCTOMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.16,17 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.17,18 10.30 Telecinemateca. Regatul. The kingdom. Acţiune SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.39 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.7,8 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Taxiul destinului. If only. Dramă. SUA 2004 22.40 Telecinemateca. Bona de la forţe speciale. The pacifier Acţiune . SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 10 Ep.17,18 9.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.18,19 10.30 Telecinemateca. Taxiul destinului. If only. Comedie. SUA 2004 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.40 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.8,9 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Cold mountain. Dramă. SUA 2003 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 13,14 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Cold mountain. Dramă.

SUA 2003 13.50 Film indian 16.30 Telecinemateca. Un sărut de milioane. French kiss Comedie. SUA 1995 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.9,10 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15 Telecinemateca. Aurul nebunilor. Fools gold.

Comedie. SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 14,15 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Aurul nebunilor.

Fools gold. Comedie. SUA 2008 13.00 Serial. 24 hours. Sez.5 Ep.14 - 18 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.5 Ep.10,11 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00Telecinemateca. Indiana Jones și templul morţii. Indiana Jones and the temple of doom.

Aventuri 1984 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 6:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (“Undiscovered”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Reîntâlnirea (r) (12) (comedie) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (“Dance With Me”) (12) (dramă) 23:15 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:15 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:45 Cinema ACASĂ: Dansează cu mine (r) (12) (dramă) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Esenţă pură (“Bare Essence”) (partea a II a) (AP) (dramă) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste 18:30 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) 20:30 Cinema ACASĂ: Bodyguard (“The Bodyguard”) (12) (dramă) 23:15 La naiba, să povestim! (12) (divertisment) 00:15 Cinema ACASĂ: O nouă iubire (“Come Early Morning”) (12) (romance) 02:00 Cinema ACASĂ: Bodyguard (r) (12) (dramă) 04:00 La naiba, să povestim! (r) (12) (divertisment) 04:45 Film serial: Victoria (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: În inima furtunii (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Apropo Tv (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3855 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.3 anul III 14:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Omul păianjen 2 23:15 Film: Fraţii Grimm 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 03:30 Film: Cursa pentru fermă 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:30 După 20 de ani 11:15 Film: Vice versa 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 Promotor 14:45 Zâmbete într o pastilă, ep.5, anul II 15:15 Film: Omul păianjen 2 (r) 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Raport special 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 După 20 de ani (r) 02:45 Promotor (r) 03:15 Film: Raport special (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.35 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.45 Закрытый показ. Главный приз “Кинотавра-2009”. Премьера. Фильм “Волчок” 2.30 Остросюжетный фильм “Широко шагая: Расплата” 4.05 Комедия “Целуются зори” 5.15 Сериал “Спасите Грейс”

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Олег Борисов в комедии “Стежкидорожки” 8.00 “Dimineaţa pe Prime» 9.15 «Умницы и умники» 10.00 Новости 10.10 «Смак» 10.55 Премьера. «Двух судеб линия одна» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 «Римма Маркова. Характер не сахар, душа - рафинад» 13.15 Дмитрий Дюжев, Екатерина Вилкова, Екатерина Гусева, Светлана Иванова, Николай Добрынин, Ирина Розанова в многосерийном фильме «Вербное воскресенье» 16.45 Василий Шукшин в фильме «Калина красная» 18.35 «Большие гонки» 19.35 «Минута славы» 21.00 «Время» 21.15 «Минута славы». Продолжение 22.00 «Прожекторперисхилтон» 22.40 «Детектор лжи» 23.40 «Что? Где? Когда?» 0.50 Мила Йовович в фильме «Возвращение в Голубую лагуну» 2.35 Премьера. Вэл Килмер, Стивен Дорфф в фильме «Преступник» 4.15 Остросюжетный фильм «Широко шагая: Правосудие в одиночку»

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.35 Сергей Маковецкий в фильме «Экипаж машины боевой» 8.00 «Dimineaţa pe Prime» 9.15 «Здоровье» 10.00 Новости 10.10 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10.30 «Пока все дома» 11.25 «Фазенда» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Среда обитания. «Фальшивая этикетка» 13.05 Дмитрий Дюжев, Екатерина Вилкова, Екатерина Гусева, Светлана Иванова, Николай Добрынин, Ирина Розанова в многосерийном фильме «Вербное воскресенье» 16.35 Премьера. Игорь Лифанов, Александр Носик, Борис Щербаков в фильме «Исполнительный лист» 18.10 «Лед и пламень» 21.00 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22.00 «Большая разница» 23.00 «Познер» 0.05 Премьера. «Шанхай. Экспо-2010» 1.05 Мэрилин Монро в детективе «Ниагара» 2.40 Комедия «Судью на мыло» 4.20 «Злодеи в кино»

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Polinezia: între cer și pământ”. 7.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa). 8.25 Documentar. “Magia surfingului. Australia”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.35 Documentar. “B, de la Babilon”. 10.30 Dor. Radio Moldova la 80 de ani. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare).

12.00 ȘTIRI. 12.10 Film. “ÎNGERII LUI CHARLIE” (SUA, 2000).

14.00 Respiro. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.25 O carte pentru tine. 16.35 Festivalul Internaţional Serghei Rahmaninov. “Vocaliză de toamnă”.

Recital M. Izman. 17.15, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin.

18.15 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Erudit-cafe. 20.30 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. Talk-show. Ediţie specială. 23.45 ȘTIRI. 23.55 Etno Jazz Festival 2010. Retrospectivă. 0.35 Documentar.

“Almanah cinematografic”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova.

2.30 Abraziv. 3.00 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00, 8.25 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Publicitate electorală. 6.20 Documentar. “Polinezia: între cer și pământ”. 7.20 Serial.

“STAGIARII” (Franţa). 8.25, 18.15 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 8.40 Locuinţa mea. 9.10 Festivalul-concurs “Tamara Ciobanu”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Focus. Magazin TV. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.55 Fotbal. Campionatul Naţional. “Zimbru” (Chișinău) - “Sfântul Gheorghe” (Suruceni). Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Știri. 16.50 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.20 Evantai folcloric. 18.30 Desene animate. “Micul vampir”. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis! 20.30 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45 Fii tânăr! 22.35, 23.15 Film. “JANE EYRE” (Marea Britanie). 23.00 ȘTIRI. 0.40 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Fotbal. Campionatul Naţional. 4.30 Dan Balan. Recital.

4.55 Descoperă Moldova. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:30 Film: Inelul dragonului, partea a II a (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Promotor (r) 14:15 Zâmbete într o pastilă, ep.4, anul II 14:45 Film: În inima furtunii 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3854 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Astra Rapid 22:55 Profit 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: Fringe, ep.17, anul I 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Astra Rapid (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Promotor (r) 04:15 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 10.35 “Контрольная закупка” 11.05 Премьера. “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Банды” 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.30 Ночные новости 23.50 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.45 Приключенческий фильм “Заговорщики” 2.35 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме “Время желаний” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Время желаний”. Продолжение 6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Romanian Piano Trio.

Concert extraordinar de la Sala cu Orgă. 7.00 ȘTIRI. 7.20 Bună dimineaţa! De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. În studio - colaboratori ai Radio Moldova. 8.00 ȘTIRI. 8.25 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Bună dimineaţa! 9.00 ȘTIRI. 9.10 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.00 ARTelier.

10.30 Russkii mir. 11.00 Documentar. “Magia surfingului”. 11.30 Film. “DUPĂ CHIBRITURI” (URSS, Finlanda, 1979). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.15 Film. “ÎNTOARCEREA CURAJOȘILOR ACASĂ” (SUA, 2006). 16.00 ȘTIRI. 16.10 Videoteca copiilor. 16.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.35 Serial.

“DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 17.25 Petalo romano. 18.15, 2.30 Perpetuum mobile. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 20.55 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 22.00 Vector european.

22.50 Respiro. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Film. “ASTRONAUTUL FARMER” (SUA). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Documentar. “Un loc pe acest pământ... Crasna”. 3.00 Recital “Viv-Ardo”. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00„Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 14:00 „Scene de casnicie”. comedie 14:30 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30„Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Подстава” (Германия, США 2007) “The Death and Life of Bobby Z” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Cand glontul loveste tinta” (SUA 1995) „When the Bullet Hits the Bone” film artistic.

2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 929 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Le pouvoir d’agir 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Socotra, paradis menacé 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES HÉRITIÈRES / Fiction 2e partie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LES AMANTS DE L’OMBRE / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MARIE-LINE / Cinéma 23:40 LA VIE QUI VA AVEC / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 LE DÉBAT TSR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 TOIT ET MOI / Documentaire

6.00 Respiro. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 7.00 ȘTIRI. 7.20 Bună dimineaţa! De Ziua Radiodifuziunii Naţionale. În studio - colaboratori ai Radio Moldova. 8.00 ȘTIRI. 8.25 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 8.35 Bună dimineaţa! 9.00 ȘTIRI. 9.10 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. 10.00 Documentar. “Magia surfingului. Guadelupa”. 10.30 Petalo romano. 11.00 Documentar. “Magia surfingului. Australia”.

11.30, 1.10 Vector european. 12.20 Erudit-cafe. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.15 Film. “ASTRONAUTUL FARMER” (SUA). 16.00 ȘTIRI. 16.10 Videoteca copiilor. 16.20 “Din cântec m-am născut”. Ștefănel Roșcovan, câștigătorul finalei naţionale Junior Eurovision Song Contest 2010. 16.35 Serial. “DRAGOSTE ȘI CIOCOLATĂ”. Ultimul episod. 17.25, 4.40 Portrete în timp. Valeriu Jereghi, cineast, Maestru în Artă. 18.15 Moldovenii de pretutindeni. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Platforme electorale 2010. Ce ne promit partidele și candidaţii. 20.55 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 22.00, 3.00 Bună seara! Talk-show. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Film. “ÎNGERII LUI CHARLIE” (SUA, 2000). 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 De-ale pescarilor.

Program de divertisment. 5.10 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Razvan si Dani. divertisment 10:00 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial.

11:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 13:00 Observator 10:00„Scene de casnicie”. comedie 11:00 In puii mei. divertisment 16:00 Observator 17:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial.

19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informational 20:30 „Narcisa salbatica” (Romania 2010) serial. 21:30 “Ноттинг Хилл” (США, Великобритания 1999) “Notting Hill” film artistic. 0:30 „Misiune secreta” (Hong Kong 1981) „Postman Fights Back” film artistic. 2:30 Observator 3:15 „Totul despre Adam” (SUA 2000)„About Adam” film artistic.

4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) Atentie ! Se schimba ora ! Ora 4 devine ora 3 !

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUREURS DES BOIS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 930 12:00 BELLE-BAIE / Fiction Trouver sa place 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Dragons, temples et fleurs célestes 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES AMANTS DE L’OMBRE / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENÉ / Fiction Episode 5 22:50 RENÉ / Fiction Episode 6 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LES HÉRITIÈRES / Fiction 2e partie 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AMERIQUE DES AMISH / Documentaire

7:00 Desene animate. 7:30 “Arthur et les Minimoys” (Franta 2006) desene animate. 9:00 Flim Artistic 11:00 „B.D. in alerta” (Romania 1970) film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie si David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 Marele castigator. reality-show 16:00 Observator 16:45 „Benny Hill” (comedie) 17:00 Burlacul. reality-show 19:00 Observator 20:00 “Морпехи” (Германия, США 2005) “Jarhead” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 0:00 Bun de cinste. divertisment 1:00 Burlacul. reality-show 2:45 Observator 4:45 (SUA 2007) „My Neighboor’s Keeper” film artistic.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AFFAIRE FAREWELL / Documentaire L’espion de la vengeance 6:30 EN PAYS DE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 11:00 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES ANIMAUX ET DES HOMMES / Documentaire Tristes adieux 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:55 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 ARTE REPORTAGE 1:45 ACOUSTIC 2:10 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 CITE GUIDE

7:00 Desene animate. 7:30 “Arthur et les Minimoys” (Franta 2006) desene animate. 9:00 “Sapte baieti si o strengarita” (coproductie 1966) film artistic. 11:00 Burlacul. realityshow 13:00 Observator 13:15 „Scene de casnicie”. comedie 14:00 Marele castigator. reality-show 15:40 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:20 In puii mei. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Команда 49: Огненная лестница” (США 2004) “Ladder 49” film artistic. 22:30 Plasă de stele. Divertisment 0:00 Marele castigator. reality-show 1:30 “Asasin in uniforma” (SUA 2005) “Officer Down” film artistic. 3:15 „Benny Hill” (comedie) 3:45 Flim Artistic 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AFFAIRE FAREWELL / Documentaire L’espion du siècle 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:55 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - MANON 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 JOUR DE RUGBY 13:45 NOUVO 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Le million 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vers un avenir incertain 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 VIOLETTE ET FRANCOIS / Cinéma 23:45 MANON SUR LE BITUME / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:15 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MARIE-LINE / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

TRANSPORT DE MĂRFURI

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTIN-DEMOCRAŢI Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402

=

Pe data de 27 septembrie 2010 s-a stins prematur din viaţă dragul nostru coleg și prieten Victor Hodorogea, din satul Sireţi, Strășeni. O boală grea l-a răpus la vârsta de doar 50 de ani. Membrii filialei PPCD din Strășeni îi transmit sincere condoleanţe familiei îndurerate și sunt alături de toţi cei care l-au iubit pe Victor Hodorogea și i-au fost aproape.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepţii.

=

Cu multă tristeţe și durere sufletească anunţăm trecerea la Domnul a colegului și prietenului nostru Gheorghe Negru din sectorul Râșcani al municipiului Chișinău. Exprimăm condoleanţele noastre familiei, rudelor, prietenilor și tuturor celor apropiaţi.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace.

Filiala municipală Chişinău a PPCD

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES

rapid calitativ ieftin

Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz

Până la 3,5 tone

GSM: 069350050

CMYK

12

22 OCTOMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEATRUL UNUI ACTOR

Lenuţa Burghilă se lansează în politică!

Lenuţa Burghilă a decis să se lanseze în politică. Autoarea „Caravelei Culturii” s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie din Republica Moldova. Interpreta vrea să ajungă în Parlament în calitate de candidat independent.

Geta s-a îmbrăcat numai în mărgele!

Parafrazând vorba cântecului lui Pavel Stratan „în cercei și restul nică”, putem spune despre Geta Burlacu că a ales o ţinută similară pentru coperta noului album, atât că Geta s-a îmbrăcat în mărgele și restul nimic. Geta a renunţat definitiv la haine, ascunzându-și â d i fformele l îîn spatele l unuii șirag i d de mărgele. Și asta nu e tot! Alex Calancea și band-ul său, cu care interpreta colaborează, dar și iubitul vedetei, trompetistul Petru Haruţa, au realizat și ei un pictorial la fel de incendiar, iar fotografiile cu pricina se regăsesc pe coperta noului album semnat Geta Burlacu, “Cine iubește”. Albumul include 14 piese de dragoste și va fi lansat azi într-un spectacol inedit la Filarmonica Naţională, începând cu ora 19.00.

Premieră absolută a baladei „Meşterul Manole”, în interpretarea Suzanei Popescu Joi, 21 octombrie, la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, în cadrul Clubului Interpreţilor, Folcloriștilor, Etnografilor și Amatorilor de Folclor (CIFEAF), Suzana Popescu, a prezentat, în premieră absolută și în întregime, balada „Meșterul Manole”.

Lucrând ani buni la restaurarea acestei balade, care, alături de „Mioriţa”, este una dintre cele mai reprezentative de acest gen, interpreta Suzana Popescu a recreat-o din fragmente, găsite cu greu prin arhive, culegeri, informaţii lapidare orale etc. „Credem că această apariţie este unică pentru întreg spaţiul românesc, atunci când o baladă de o atare întindere (de 20-30 de minute) este interpretată integral, dar și separat”, menţionează Dina Vrăjmașu, interpretă, dar și moderator de programe. Într-un comunicat care anunţă evenimentul, Dina Vrăjmașu creionează și un scurt portret de creaţie al Suzanei Popescu, Maestru în Artă, din care aflăm că artista

este: ”de origine dintr-un sat cu tradiţii din zona codrului, Obilenii Hânceștilor. Suzana Popescu vine dintr-o familie numeroasă de ţărani. Auzind primele cântece la mama ei, Eudochia, de la rudele și prietenii din sat, interpreta moștenește și perpetuează de mică tot ce îi oferă baștina. Precum a colectat perle ale cântecului folcloric, așa a continuat să îngrijească și de casa părintească, de gospodăria și pământurile familiei; refăcându-le și reconstruindu-le a instalat o fântână, o prisacă ș.a.

La Chișinău, și-a continuat studiile la Colegiul de Muzică „Șt. Neaga”, specialitatea canto academic, activând după absolvire în Capela Academică de Stat „Doina”, condusă de Veronica Garștea, apoi

Sylvia îl admiră pe Dan Bălan Sylvia, o cântăreaţă din România, scria săptămâna asta pe blogul său că îl admiră pe Dan Bălan. Motivul admiraţiei? “Îl respect enorm pe Dan Bălan! Este profi și încă o dată m-a lăsat cu gura căscată! Omul ăsta nu se laudă pentru ca mai apoi să dezamăgească, el tace și face! Și le face high class!” spune Sylvia cu privire la noul videoclip al lui Dan Bălan, “Justify Sex”. În continuare cântăreaţa mai scrie: “Nu am găsit niciun defect în clipul lui!

Nu vrem să știm cât a costat acest clip, vrem doar să ne bucurăm dee ell șii d dee acea această ucurăm ă d stă tă super piesă! i Mă mândresc cu Dan Bălan! Mă declar fană”.

Păcat doar că primarul general al capitalei nu a știut de admiraţia ei pentru Dan și n-a invitat-o la concertul dedicat Hramului Orașului!

Fosta soţie a lui Adrian Ursu scapă de gânduri negre în sala de sport Nu știm încă dacă Adrian Ursu face cuiva confidenţe despre viaţa lui de familist, dar se zvonește că fosta lui soţie, Doina Cernavca, a găsit o metodă eficientă ca să depășească situaţia. „Cum pauza programată pentru mușchi a durat mai mult decât vroiam eu și antrenorul meu, am hotărât să nu mă prea obosesc, să vreau să vin și mâine. După antrenament am avut parte de o superdiscuţie cu un bărbat care știe cel mai bine cum trebuie să-ţi petreci timpul întro sală lă de d sport, t ca rezultatul lt t l să-ţi ă ţi omoare toate gândurile negre și rele”, scrie Doina Cernavca pe blogul său, parcă în sprijinul vorbelor care circulă deja prin târg.

în Capela Corală de Stat din Georgia (unde se stabilise pe o perioadă de timp). Însă colectivul în care activează „de o viaţă”, cum se exprimă însăși interpreta, este Corul Operei Naţionale.

Fiind, deja, la Opera Naţională, prin anii ’80, Suzana Popescu pășește pragul acelui birou, în care Andrei Tamazlâcaru, notoriul nostru folclorist, și-a întâmpinat întotdeauna „învăţăceii” și prietenii săi. De acolo, împreună cu ceilalţi de la „Tălăncuţa”, a pornit și Suzana Popescu în marea artă a cântecului popular, cu repertoriul ei absolut unical, dând viaţă unor lucrări ieșite din comun prin originalitate și prin magnifica sa forţă artistică. Invocările păstorești, hăulitul, chiuitul, baladele epice și eroice „Badiul”, „Averescu”, „Codreanu”; baladele păstorești „Mioriţa”, „Fulga”; baladele „Soarele și Luna”, „Mihu-copilul”, „Balada boului”; doinele (cântecele doinite) haiducești, de jale, de înstrăinare „Plin e codru de voi-

nici”, „Măi, puiuţ de rânduné”, „Pădure-verde pădure”; monumentala baladă a „Meșterului Manole”, restaurată din diferite surse, parte cu parte…

Una din caracteristicile mai relevante ale personalităţii sale interpretative și artistice este largheţea întinderii paletei repertoriale: de la piesele de mare factură dramatică și vocal-interpretativă, la cele de formă scurtă și genuri neașteptate și inabordabile chiar pentru cântăreţii mai consacraţi.

Datorită unui veritabil talent dramatic de o expresivitate fără egal a cântăreţei, spectatorul devine martorul creaţiei unui tablou pitoresc sau a unei scene rustice; interpreta reprezentând, totodată, un adevărat „teatru al unui actor”.

Ca adevărate transformări miraculoase îi sunt urmărite și piesele de pe extrema cealaltă a repertoriului, cântecele de glumă și cele erotice (un gen rar exploatat de cântăreţi): „Fata mamei, Tudorá”, „I-hai, tare-mi place”, „Colo-n deal, la

Călmăţui”, „Ileana ce stă colea”, „Toantă, toanto, hai acasă”, „Două mere, două pere”, „La moară, la Potolinca”, „Măi ciobane de la oi” ș.a. La fel și cântecele de petrecere și de pahar, care, chiar de la prima lor difuzare, s-au plasat pe locul

unu în topul preferinţelor, de rând cu melodiile antologice și cele mai solicitate (niște hit-uri ale genului): „Mă-nvârtesc ca o curcuţă”, „Ié, mai ié,”, „Iaca vine, iaca vine”, „Sus di mână, sus di cot”, „Ș-am sî béu”, „Bade, bade și iar bade” etc.”

MIHAI TEODOR ŢINTEŞTE ROMÂNIA:

“Who Loves You Now?” Mihai Teodor este numele unui nou interpret basarabean pretendent la titlul de vedetă în România. Piesa cu care Mihai testează piaţa muzicală românească se numește “Who Loves You Now?”.

La Chișinău, Mihai a flirtat cu radioul și televiziunea și și-a mai încercat norocul la Eu-

rovision 2010, unde a ajuns în finala naţională cu piesa “Ai, ai, ai”.

De asemenea, tânărul este cunoscut și după o colaborare cu Mahay – „Day and Night”.

Prezent miercuri la matinalul „Neatza cu Răzvan și Dani” de la postul românesc de televiziune Antena 1, Mihai Teodor a fost prezentat drept „viitorul Dan Bălan”. Cine știe?

Rămâne de văzut ce va urma.

L. P., FLUX

PRINŢUL WILLIAM:

„Sunt pregătit să modernizez monarhia” Prinţul William a declarat întrun documentar, care a fost difuzat miercuri, 20 octombrie, de postul de televiziune Sky 1, că dorește să modernizeze monarhia și să schimbe felul în care familia regală britanică obișnuiește să abordeze anumite chestiuni tradiţionale, informează express.co.uk.

Prinţul William are propriile sale opinii în anumite chestiuni referitoare la monarhia britanică și a acceptat să apară în acest documentar, realizat de Ben Fogle, deoarece a ţinut să se exprime în mod public asupra lucrurilor care îl interesează.

Potrivit site-ului express.co.uk, anumite voci din Marea Britanie îi reproșează însă prinţului William graba cu care a făcut aceste declaraţii, deoarece tatăl său, prinţul Charles, este moștenitorul tronului britanic. În schimb, Ben Fogle, realizatorul acestui documentar, consideră că prinţul William, al doilea pe lista succesorilor la tronul Marii Britanii,

va comunica cu poporul britanic mai bine decât o face tatăl său, prinţul Charles.

“Nu e o persoană care renunţă ușor la punctul său de vedere.

Are opinii foarte puternice. Am impresia că își dorește să modernizeze familia regală”, a declarat Ben Fogle.

Realizatorul britanic, al cărui documentar se concentrează pe activităţile desfășurate de prinţul William în Africa, împreună cu organizaţia pentru conservarea naturii Tusk Trust, l-a întrebat la un moment dat pe William dacă nu cumva s-a plictisit deja ca “autorităţile superioare” - guvernul britanic, Palatul regal sau mass-media - să îi spună mereu ceea ce are voie să facă.

“Tocmai aceasta este problema. Îmi place să mă plasez intenţionat într-o poziţie de dezacord cu ei, deoarece multe dintre lucrurile pe care le fac sau le spun ei sunt de modă veche, nu funcţionează în zilele noastre sau sunt, pur și simplu, greșite”, a răspuns prinţul William.

22-29 octombrie Berbec

Aveţi resurse sufletești mai mult decât suficiente pentru a vă reface acum și chiar asta se recomandă să faceţi, prin odihnă de calitate sau prin adoptarea unui ritm mai lent al activităţilor

Taur Faceţi tot felul de planuri de afaceri, de mici învârteli sau de mari lovituri financiare. Acestea sunt marcate de un optimism exagerat, cauzat de nevoia voastră de a reînvia speranţa care pare pierdută.

Gemeni Vă simţiţi mai bine pentru că persoana dragă vă dă speranţe și vă bucuraţi de această fărâmă de fericire, la care vă gândiţi cu teamă, ca nu cumva să dispară. Problemele de sănătate se rezolvă ușor.

Rac Casa și familia par să fie sub control pentru moment, în schimb apar fisuri în relaţia cu copiii sau cu persoana dragă. Sentimentele vă sunt răscolite și este destul de greu să vă abţineţi.

“Oamenii au o impresie greșită despre ceea ce se întâmplă în familia noastră. Vreau să îi corectez și vreau ca oamenii să știe că și în familia noastră se petrec lucruri noi și că există abordări noi și că nu există niciun motiv care să împiedice pe cineva să încerce să fie diferit.

Ascult părerile oamenilor, îmi place

să ţin cont adeseori de ele și apoi să îmi formulez propria opinie”, a adăugat William.

Documentarul prezintă călătoria pe care prinţul William, în vârstă de 28 de ani, a efectuat-o, împreună cu fratele său, prinţul Harry, în vârstă de 26 de ani, în Botswana, în luna iunie.

Studenţii bursieri ai VictoriaBank şi Vlad Plahotniuc s-au întâlnit într-un club de noapte din Chişinău Bine înveţi, bine te distrezi. Studenţii bursieri ai VictoriaBank au avut parte de o petrecere inedită. La invitaţia președintelui Consiliului de Administrare al VictoriaBank SA, Vlad Plahotniuc, studenţii au sărbătorit, vineri seara, în clubul Drive din capitală, obţinerea burselor de la VictoriaBank. Au participat la un concurs de karaoke, au discutat despre activităţile lor cotidiene, împărtășind speranţele și aspiraţiile de viitor.

Leu Este o perioadă a bunei dispoziţii în micul nucleu familial sau unul extins, care cuprinde și prietenii. Vă face plăcere să vă ocupaţi de cei apropiaţi, iar generozitatea, o calitate de bază a sufletului vostru, vă dă aripi.

Fecioară Mare forfotă în viaţa voastră din cauza unor persoane importante, care s-au oferit să preia controlul asupra unor situaţii importante pentru voi. S-ar putea să vă lase un gust amar acest lucru.

Balanţă O perioadă importantă la serviciu. Atmosfera se schimbă în bine și vă simţiţi mai motivaţi să vă faceţi treaba. Pot să apară și unele beneficii de pe urma disponibilităţii voastre de a lucra în plus.

Scorpion Întreaga săptămână este foarte bună pentru dragoste, pentru exprimarea liberă a sentimentelor sau pentru pregătirea unor surprize speciale destinate celor dragi. Inima vă este plină de dorinţe.

Săgetător Sunt posibile întâlniri cu prietenii apropiaţi, de la care puteţi auzi cuvinte de susţinere. Problemele de acasă nu arată prea încurajator și aveţi nevoie de răbdare pentru a afla sensul în care acestea evoluează!

Capricorn

Viitorii absolvenţi au rămas impresionaţi de atitudinea organizatorilor faţă de ei, în special Vlad Plahotniuc oferindu-le sprijin nu doar prin acordarea burselor, ci și continuând programul de responsabilitate socială iniţiat de VictoriaBank, inclusiv acordând suport pentru continuarea studiilor postuniversitare în prestigioasele instituţii superioare de învăţământ de peste hotare.

Gazda întâlnirii, Vlad Plahotniuc, iniţiatorul Programului de Burse VictoriaBank, a discutat cu studenţii pe parcursul a

câteva ore, împărtășind din propria sa experienţă, din anii de studenţie, și atenţionând, printre altele, că: “Grupul nostru este mai mult decât disponibil să angajeze specialiști tineri ce vor aduce viziuni și abordări noi în procesul de muncă. La rândul vostru, trebuie să depuneţi eforturi maxime pentru a încheia cu succes studiile și pentru a vă putea încadra în câmpul muncii.”

CMYK

Serviciul relaţii cu publicul BC Victoriabank SA

Situaţia e sub control, cu excepţia cercului de prieteni din care nu mai vreţi să faceţi parte sau a unui amic care nu e sincer cu voi. Familia vrea să fiţi tot timpul pe fază, să luaţi decizii rapide și inspirate!

Vărsător Preocupările se diversifică și asta vă prinde bine, pentru că nu vă mai simţiţi sufletul greu. Studiile sunt favorizate, pentru că învăţaţi de plăcere și asimilaţi ușor. V-ar prinde bine o călătorie!

Peşti Sunteţi într-o stare bună întreaga perioadă, dar pot apărea unele supărări legate de bani. Nu e vorba de lipsuri reale, ci de scăderea încrederii în posibilităţile viitoare de câștig. Scăpaţi de pesimism!