Ziarul Flux, Ed. 43 (919)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 22 noiembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 22.11.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Onisifor şi Porfirie; Cuv. Ma1 EURO..............................17.5654 troana; Sf. Mc. Castorin, Claudiu, Nicostrat, Sempronian şi Simpliciu 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0448 1 Leu românesc ................. 3.9478 din Sirmium; Sf. Nectarie de Eghina 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3961 Maxima zilei Timpul probabil: „Democraţia şi libertatea 22.11.2013 23.11.2013 adevărată, mai înainte de toate, cer moralitate.”

Noros, Noros, Ion Heliade Rădulescu 11 13 0C 8 14 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

CRIMINAL

Asasinul Vitalie Proca, extrădat din Rusia. Care a fost „preţul”?

4

PAGINA

GEOPOLITICĂ

Principiul ”Imperiului” la Carl Schmitt şi a Patra teorie politică

5

PAGINA

GEOPOLITICĂ

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 43 (920)

9

PAGINA

EXTERNE

„Arma economică secretă” a Germaniei

De ce Uniunea Europeană nu vrea Republica Moldova 

(citiţi pag. 7)

Acordul UE–Ucraina nu va fi semnat la summitul de la Vilnius Ucraina a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare era pe ordinea de zi a summitului de la Vilnius din 28-29 noiembrie, potrivit unui decret semnat de premierul Mykola Azarov, anunţă AFP.

Acordul de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană nu va fi semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, a confirmat şi emisarul UE, Aleksander Kwasniewski, citat de agenţia poloneză PAP. „Acordul de la Vilnius nu va fi semnat. (...) Misiunea noastră s-a încheiat”, a declarat fostul preşedinte polonez, aflat în misiune la Kiev alături de fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox. Comisarul european însărcinat cu politica de vecinătate, Stefan Fule, şi-a anulat vizita programată pentru joi şi vineri la Kiev, ca urmare a

„ultimelor evenimente” din Ucraina, a anunţat purtătorul său de cuvânt, Peter Stano, fără a comenta decizia guvernului ucrainean, transmite ITAR-TASS, citată de AGERPRES. Guvernul de la Kiev a ordonat ieri, printr-un decret, „suspendarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina şi UE” pentru „a asigura securitatea naţională,

relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi pregătirea pieţei interne pentru relaţii de la egal la egal cu Uniunea Europeană”.

De asemenea, Ucraina propune Moscovei şi Bruxellesului crearea unei comisii tripartite asupra comerţului şi „relansarea dialogului activ cu Rusia şi alţi membri ai Uniunii Vamale” conduse de ruşi.

Fac propagandă pro europeană ca electoratul să nu vadă că ei fură 

Prigoana creştinilor: de la teorie la practică

GPF

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 6)

Ce spun şi ce sugerează sondajele

În ultimele două săptămâni, două sondaje de opinie au fost supuse atenţiei publicului, provocând nemulţumirea unora şi bucurându-i pe alţii. Scepticii s-au întrebat, ca întotdeauna, cui servesc acestea sau, şi mai direct, cine a comandat „muzica”? Pe lângă datele obişnuite deja pentru acest gen de sondaje, privind percepţia instituţiilor statului, intenţiile de vot, îngrijorările, încrederea şi, mai nou, susţinerea sau nesusţinerea cursului european, aceste ultime cercetări vin şi cu un element de „originalitate” prin care, bănuim, se încearcă inducerea unei anumite stări de spirit, ca să nu-i zicem manipulare.

CMYK

Menţionam anterior că în cadrul sondajului realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, cei chestionaţi au fost solicitaţi să-şi exprime opţiunea privind modificarea sistemului electoral, în cazul în care ar avea loc un referendum în acest sens. Potrivit datelor studiului, cam 37 la sută ar dori ca actualul sistem să fie schimbat cu unul mixt sau uninominal. Şi tot aici, respondenţii au fost solicitaţi să spună cu cine ar dori să-i înlocuiască pe actualii parlamentari, aproximativ 14 la sută optând pentru o forţă nouă sau pentru deputaţi independenţi.

Continuare în pag. 2

Anterior deciziei Guvernului, Parlamentul ucrainean a respins toate proiectele de lege ce permiteau transferarea în străinătate pentru îngrijiri medicale a opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, transferare solicitată de Uniunea Europeană înainte de summitul european de la Vilnius.

FLUX

„Rezistenţă prin cultură” versus „Texistenţă” După o Seară (memorabilă!) Vladimir Beşleagă de la Librăria din Centru, prilejuită de apariţia ediţiilor definitive ale romanelor Zbor frânt & Viaţa şi moartea nefericitului Filimon, Cartier, 2013, în care critici importanţi (Aliona Grati, Mircea V. Ciobanu, Eugen Lungu) s-au întrecut în a-l… nici nu elogia, ci ÎNŢELEGE (ceea ce-i infinit mai mult decât un elogiu!) pe distinsul autor basarabean (apropo, originar din Transnistria), simt nevoia să revin asupra unei formule – şi anume, rezistenţa prin cultură – pe care am dezbătut-o în mai multe rânduri. Din pasa maestrului Beşleagă, o voi pune în ecuaţie cu texistenţa, altă marotă a intelighenţiei de pe ambele maluri ale Prutului. Zicea la un moment dat dr. hab. Aliona Grati (iar după ea, şi Eugen Lungu) că dacă romanul Viaţa şi moartea nefericitului Filimon ar fi văzut lumina tiparului la vremea la care a fost redactat (prin 1971), ALTA (cu majuscule!) era faţa literaturii noastre! (Puţină consolare că, rămânând în manuscris până în anii de perestroikă, când apare în variantă de revistă, cu chirilice, la Nistru, iar apoi şi în volum, la Hyperion, în 1992, avem şi noi, iată, literatură de sertar…)

Continuare în pag. 9

FLUX

2

Actual

22 NOIEMBRIE 2013

Ce spun şi ce sugerează sondajele

Urmare din pag. 1 Nu pare deloc întâmplătoare includerea acestui subiect în chestionar, pentru că este vorba de iniţiativa corcolită şi promovată pe toate căile de prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, care a promis să nu renunţe la ea nici după plecarea sa din Parlament. Mai mult decât atât, în cadrul unui interviu, el afirma că, „mai devreme sau mai târziu, vom avea vot uninominal sau mixt, pentru că cetăţenii vor asta, asta arată toate sondajele de opinie…”.

Fără a preciza când şi de către cine au fost făcute astfel de sondaje. De unde şi bănuiala că unul dintre scopurile respectivei cercetări a fost să confirme, post-factum, afirmaţiile lui Plahotniuc şi să demonstreze că „oamenii vor asta”.

Are elementul său de noutate şi proaspătul „Barometru socio-politic” realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău în luna noiembrie. Dar să ne referim mai întâi la datele privind climatul general, instituţii, partide, intenţii de vot etc.

PCRM – lider în intenţiile de vot

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, majoritatea populaţiei, 34,9 la sută, şi-ar da votul pentru Partidul Comuniştilor. Urmează în preferinţele alegătorilor liberal-democraţii, cu 13,9 %, democraţii, cu 9,3%, şi liberalii, cu 6,2%. În comparaţie cu sondajul IMAS din luna mai curent, comuniştii şi liberalii au înregistrat o uşoară descreştere, cu 4,1 şi, respectiv, 1,3 la sută, scăderea PL fiind pusă, inclusiv, pe seama scindării formaţiunii. PLDM şi PD au crescut, însă nesemnificativ, cu 1,3% şi, respectiv, 0,7%. Această creştere încadrându-se în limitele marjei de eroare.

Aproape un sfert din populaţie se declară indecisă şi nu ştie, deocamdată, cu cine va vota la viitoarele alegeri. (Pentru „sufletele” acestor aproape 25 la sută vor lupta, prin urmare, competitorii electorali în continuare.) Circa 5 la sută dintre respondenţi nu ar participa la alegeri, iar 2,8% ar vota pentru alte partide.

Datele actualului sondaj arată, în opinia managerului general al IMAS, Doru Petruţi, că PCRM ar putea câştiga, practic, alegerile de unul singur.

Tot comuniştii se bucură şi de cea mai mare încredere din partea populaţiei, 38 la sută dintre respondenţi acordându-le întâietatea. Încrederea în comunişti a scăzut faţă de luna mai, când aceasta era de 43 la sută, dar a sporit cu aproximativ 11% în comparaţie cu sondajul din noiembrie trecut, a precizat Petruţi. Încrederea în PLDM a crescut, faţă de luna mai, cu circa 4 la sută, fiind acum de 22%, mult mai mică totuşi decât acum un an, când în liberal-

democraţi aveau încredere 30 la sută dintre cetăţeni. Democraţii nu au evoluat faţă de luna mai, rămânând la aceleaşi 16% de încredere, iarăşi, mult mai puţin decât în noiembrie trecut, când 24 la sută dintre respondenţi afirmau că au încredere în democraţi. În PL au încredere 14% dintre cei intervievaţi, iar cu 15% au fost creditaţi liberalii reformatori.

Conducerea şi sărăcia duc ţara într-o direcţie greşită

Chiar dacă s-ar părea că situaţia partidelor de la putere se redresează după criza politică din primăvara acestui an, când s-a destrămat fosta coaliţie de guvernare şi a căzut guvernul Filat, 63,5 la sută din populaţie este de părerea că Moldova se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 27,9 la sută consideră că direcţia este bună. Mai mult decât atât, 18 la sută dintre cei chestionaţi au spus că ţara merge într-o direcţie greşită din cauza conducerii, 11,1% consideră că nu se întreprinde nimic pentru ca să ne îndreptăm într-o direcţie bună, iar 10 la sută pun această situaţie pe seama sărăciei. Restul dau vina pe conflictele din Legislativ, dezordinea din ţară, pe instabilitate, şomaj etc.

Aproape jumătate dintre moldoveni consideră că anul 2013 nu a fost nici bun, nici rău pentru Republica Moldova, 36% cred că anul a fost rău şi doar 15% sunt de părerea că a fost un an bun.

Oricât ar părea de paradoxal, moldovenii se tem cel mai mult de război (14,6 la sută), urmând teama de sărăcie, de boală şi de şomaj, dar şi de viitorul incert.

Cele mai grave probleme cu care se confruntă Republica Moldova sunt, în opinia respondenţilor, şomajul (47,9%), sărăcia (34,3%), corupţia (33,3%), urmate de salariile şi pensiile mici, problemele economice, preţurile majorate. Un element nou în lista de probleme este cea a migraţiei.

Ca şi până acum, populaţia are cea mai mare încredere în Biserică. Încrederea în Guvern, Parlament, Preşedinţie, Justiţie, rămâne la un nivel redus şi aproape că nu a evoluat comparativ cu situaţia din luna mai.

Principalele instituţii ale statului se află, practic, pe ultimele locuri în topul încrederii, în cazul Justiţiei şi Procuraturii înregistrându-se chiar o tendinţă de regres.

Cetăţenii nu cred că viaţa li se va schimba după summitul de la Vilnius

Aproximativ 50 la sută dintre cei chestionaţi ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, dacă un referendum în acest sens ar fi orga-

nizat duminica viitoare. Proporţia celor care ar opta pentru aderarea la Uniunea Vamală este de 45,7 la sută. Şi tot în jur de jumătate dintre cei chestionaţi au apreciat pozitiv eforturile autorităţilor în ceea ce priveşte apropierea Moldovei de Uniunea Europeană – 49% consideră că s-au făcute unele progrese, iar 6% cred că s-au făcut progrese mari.

A crescut până la 56% numărul celor care ştiu despre summitul de la Vilnius, unde ar urma să fie parafate acordurile dintre ţara noastră şi UE. Acest lucru, în opinia lui Doru Petruţi, se datorează campaniilor de informare din ultima perioadă.

Totodată, cetăţenii, în pofida promisiunilor pe care le fac autorităţile, nu-şi fac iluzii şi nu au aşteptări prea

mari în legătură cu modificările care ar putea interveni după summit – 34 la sută consideră că viaţa lor se va schimba puţin după acesta, 22% cred că foarte puţin sau chiar deloc şi doar 19% aşteaptă schimbări majore.

Sunt comuniştii mai bogaţi decât democraţii şi liberaldemocraţii?

Noutatea acestui ultim sondaj IMAS, aşa-zisa cireaşă de pe tort, îl constituie compartimentul care se referă la percepţia privind opoziţia parlamentară. Respondenţilor li s-a propus să aprecieze activitatea PCRM şi să răspundă la întrebări care se referă la imaginea membrilor PCRM. Doru Petruţi a explicat că această chestiune a interesat în contextul activismului opoziţiei din ultima perioadă, a promisiunilor făcute şi a noului concept lansat de către aceasta – revoluţia de catifea. În proporţie de 39 la sută, populaţia crede că opoziţia acţionează în interesul ţării. Cei mai mulţi consideră puţin probabil sau exclud în totalitate că acţiunile de protest ale PCRM ar putea duce la acte de dezordine şi violenţă precum cele din 7 aprilie. Cumulat, procentul acestora este de 58 la sută. Gradul de acceptabilitate a acţiunilor desfăşurate în stradă atinge, cumulat, 38%.

Cu referire la imaginea membrilor PCRM, 55% din respondenţi îi consideră pe aceştia mai degrabă bogaţi, 41% – corupţi şi 35% – mincinoşi, apoi certăreţi, distanţaţi de popor, trădători, incompetenţi etc.

Domină percepţia că aceştia ar fi bogaţi, a explicat Doru Petruţi. Însă ar fi interesant şi, probabil, corect să cunoaştem şi percepţia pe care o au cetăţenii vizavi de politicienii de la guvernare. Bănuim că procentul celor care îi consideră pe aceştia bo-

gaţi ar fi fost covârşitor. Şi, probabil, din acest considerent, oamenii nici nu au fost întrebaţi.

Aşa ori altfel, datele nu par relevante, din moment ce nu avem elementul de comparaţie, nu avem un tablou simetric opoziţie–putere. Dacă autorii sondajului au fost interesaţi de modul în care este percepută opoziţia, în contextul activismului acesteia, de ce nu au fost curioşi să afle în ce mod este percepută puterea? Motive pentru o astfel de cercetare, ca şi în cazul opoziţiei, sunt suficiente, cum ar fi, de exemplu, redresarea lentă a acestora după criza pe care au provocat-o în primăvară sau faptul că populaţia pune vina pentru direcţia greşită în care ne îndreptăm pe seama conducerii ţării. Nu suntem avocaţii comuniştilor, însă de dragul corectitudinii şi, să zicem, din pură curiozitate, am fi vrut să aflăm dacă populaţia îi consideră pe politicienii de la putere mai puţin bogaţi, hoţi, mincinoşi ori corupţi şi dacă nu cumva imaginea acestora este mai proastă decât cea a opoziţiei comuniste.

Cine vrea să-l schimbe pe Voronin?

PCRM este cel mai cunoscut partid din Moldova, fiind urmat de PD, PLDM, arată datele sondajului. Totodată, 68 la sută dintre cei chestionaţi identifică Partidul Comuniştilor cu liderul acestuia, Vladimir Voronin.

Chiar dacă, aşa cum arată datele prezentate de IMAS, 46 la sută din populaţie ar fi de părerea că Vladimir Voronin ar trebui schimbat din funcţia de preşedinte al PCRM. Alţi 36 la sută au răspuns că acesta ar trebui să rămână în funcţie, iar 18% nu au avut o opinie în acest sens.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că viitorul lider al PCRM ar trebui să dea dovadă de viziuni mai democratice decât actualul, iar 35 la sută cred că el ar trebui să fie la fel de autoritar ca şi Voronin.

Şi iarăşi ne întrebăm, de ce nu au fost solicitate opiniile cetăţenilor în privinţa liderilor de partide care întruchipează astăzi puterea în Republica Moldova. Pentru că, în lipsa acestora, barometrul poate fi bănuit de tendenţiozitate. Până la urmă, aşa cum arată datele sondajului, PCRM este favorit în intenţiile de vot ale cetăţenilor, este partidul cel mai cunoscut şi se bucură de cea mai mare încredere din partea cetăţenilor, iar cei mai mulţi identifică formaţiunea cu Vladimir Voronin. În această situaţie, cât de corect este să întrebi cetăţenii dacă Voronin trebuie schimbat de la conducerea partidului, din moment ce nu interesează chestiunea respectivă în cazul şefilor partidelor de la guvernare, care au o situaţie mai proastă decât PCRM? Respondenţii au mai fost întrebaţi şi dacă sunt de acord cu acţiunile întreprinse de opoziţie, majoritatea pronunţându-se împotriva manifestaţiilor stradale, a faptului că deputaţii comunişti fac uz de portavoce în Parlament. De asemenea, ei s-au arătat nemulţumiţi de lipsa de colaborare dintre PCRM şi partidele de la guvernare. De altfel, pornind de la modul în care au fost formulate întrebările, răspunsurile erau în bună măsură previzibile.

Datele sondajului arată că populaţia şi-ar dori mai multă stabilitate politică şi o mai bună conlucrare între putere şi opoziţie. Peste 76% dintre cei chestionaţi își doresc ca deputații din opoziție „să meargă la consens” (sic!) în chestiuni care aduc beneficii tuturor cetățenilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova.

Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că în PCRM există conflicte dintre membrii importanți ai formaţiuni. Însă PCRM nu se va scinda în viitorul apropiat.

De asemenea, cetăţenii sunt de părerea că în interiorul Coaliţiei ProEuropene ar putea să apară din nou conflicte, însă aceasta îşi va duce până la capăt mandatul. Soarta coaliţiei, au spus circa 43 la sută dintre intervievaţi, depinde de progresele pe care le vom face pentru aderarea la UE. Aceasta pare să fie nota majoră a sondajului şi raza de speranţă pentru partidele puterii care, în afară de declaraţiile despre parcursul european, nu mai au cu ce se prezenta în faţa electoratului.

Sondajul a fost realizat de IMAS în perioada 19 octombrie - 11 noiembrie, pe un eşantion de 1126 de persoane din 76 de localităţi din ţară, marja de eroare fiind de +/-3.

Ioana FLOREA, FLUX

Criminal

22 NOIEMBRIE 2013

3

FLUX

Asasinul Vitalie Proca, extrădat din Rusia. Care a fost „preţul”?

Luni, 18 noiembrie, o escortă a Poliţiei Române l-a preluat, de la Moscova, pe cetăţeanul moldovean Vitalie Proca, în vârstă de 34 de ani, urmărit internaţional pentru comiterea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Aceasta este prima extrădare care se realizează din Federaţia Rusă către România. „Extrădarea urmăritului este rezultatul eforturilor comune ale Poliţiei Române prin Biroul Naţional Interpol Bucureşti, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, autorităţilor judiciare ruse şi ale Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti. De asemenea, am beneficiat de un sprijin important din partea Secretariatului General al Interpol. Vitalie Proca a fost introdus într-un Centru de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipale Bucureşti, urmând a fi declanşată procedura de confirmare a mandatului de arestare preventivă de către magistraţii Tribunalului Bucureşti”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Lungul drum al procedurilor judiciare

Aşa cum am mai relatat, la data de 11 iunie, Poliţia Română a fost anunţată de către Interpol Moscova cu privire la admiterea extrădării către România a lui Proca, pe numele acestuia fiind emis, anterior (18 ianuarie), mandat de arestare preventivă, mandat european de arestare şi mandat de urmărire internaţională. Proca era dat în urmărire în toate cele 190 de state membre ale Interpol, iar pentru prinderea lui s-a colaborat cu poliţiile din Rusia, Italia, Moldova şi Marea Britanie.

Pe 7 februarie, oamenii legii au fost anunţaţi că Proca a fost prins în Federaţia Rusă, iar atunci au demarat procedurile judiciare pentru extrădare. Abia pe 11 iunie a fost admisă cererea de extrădare, însă Proca a contestat în instanţă decizia, aşa că până la îndeplinirea în fapt a extrădării, iată că a trecut aproape o jumătate de an.

Tentativa de omor ratată, care l-a vizat pe Mironescu

„Pentru depistarea şi prinderea autorului faptei, Poliţia Română a pus la dispoziţie resurse importante, atât din punct de vedere al structurilor specializate ale Poliţiei Române, respectiv Institutul Naţional de Criminalistică, Direcţia Operaţiuni Speciale, Direcţia de Investigaţii Criminale, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, cât şi a efectivelor implicate. În caz, o contribuţie importantă, a avut-o colaborarea cu Serviciul Român de Informaţii. Pentru soluţionarea acestui caz, şeful Poliţiei Române transmite tuturor structurilor implicate mulţumiri”, este precizat într-un alt comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române. În altă ordine de idei, în momentul de față, Vitalie Proca este încarcerat în România, victima acestuia – Puiu Mironescu, este după gratii (învinuit că a comandat uciderea lui Bogdan Mararu), iar fraţii Mararu sunt tot arestaţi, sub acuzaţia că au vrut să-l lichideze pe Puiu Mironescu.

Portret de killer

Vitalie Proca era căutat şi pentru tentativa de asasinare a bancheruPotrivit anchetatorilor, Proca este lui rus Gherman Gorbunţov, faptă cel care, în ziua de 26 noiembrie petrecută, în Marea Britanie, în mar2012, la ordinul fraţilor Bogdan şi tie 2012. Născut pe 24 aprilie 1979, Răzvan Mararu, a încercat să-l ucidă în Pituşca, Călăraşi, Proca a fost pe rivalul acestora – Dumitru Ioan condamnat, în 1998, la detenţie pe („Puiu“) Mironescu, însă a confundat viaţă, pentru omoruri deosebit de ţinta şi a Pmitraliat R Ibucureştean R U S UlaFomor, L E Tfurt, jaf şi E L E un N A J E Pgrave, E N T tentative nevinovat (Răzvan Isăilă). El a tras tâlhărie. În 2000, pedeapsa i-a fost la 25 de ani. A făcut apoi mai asupra acestuia cu unCENTRUL pistol mitralide redusă PELERINAJ multe cereri în instanţă, iar în 2010 eră AK 47, după care, observând că EMAUS a obţinut rejudecarea cazului de căvictima nu a decedat, aM coborât din ITROPOLIA BASARABIEI autoturism şi, folosind un Makarov, tre Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

OVA moldoveni au decis rea executat alte focuri de armăM înOdi-L D Magistraţii 15-17 noiembrie (3 zile/2 nopţi) faptelor, în baza Codului recţia victimei. Isăilă a reuşit, ca prin2013calificarea Pelerinajsălarămână mănăstirile moldave: Neamţ, Sihăstria, Secu, Sihla, Agapia, în Văratec, Penal intrat în vigoare 2003,etc cod minune, în viaţă. Închinare la mormântul păr.Cleopa Ilie Grup 7 pers Preţ L E RPlecarea A J15Enoiembrie, R U Duminică, P E85 euro/pers I N Vineri, P Eora N 6.TSosirea S U F17Lnoiembrie, E T ora 22.

IAŞI: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bisericade Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele CENTRUL PELERINAJ Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirile: Neamţ, Catedrala Sf. Ioan MA U SDiaconeşti, Boroia, Brazi. Maozoleul Mărăşeşti, Iacob, Sihăstria, Secu, Sihla, Daniil Sihastrul, E Văratec, Agapia, şi Sfânt. şi Pavel.

Biserica din Borzeşti: Acasă la Ştefan M I TcelRMare OPO L I A HUŞI: B A SCatedrala A R A BSf.Ap.Petru IEI

A R D E A LMUOLL Dş iO M V AO L D O V A 29 noiembrie–2 decembrie (4 zile/3 15-17 noiembrie 20132013 (3 zile/2 nopţi)nopţi)

ALBA IULIA lui Mihai Viteazul: decembrie – sărbătoarea naţională Românieietc Pelerinaj la mănăstirile moldave:1Neamţ, Sihăstria, Secu, Sihla, Agapia,aVăratec, Măn.BERIVOI: Hramul Sf.Ap.Andrei cel întâipăr.Cleopa chemat –Ilie ocrotitorul României Închinare la mormântul Grup 7 pers PreţMăn.NICULA: 85 euro/pers Plecarea Vineri, 15 noiembrie, ora 6. Sosirea Duminică, 17 noiembrie, ora 22.

Icoana făcătoare de minuni ai Maicii Domnului IAŞI: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Măn.PRISLOP: Mormântul păr.ARSENIE BOCA – Sfântul Ardealului Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Acasă Cantemir la domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Domnitorilor BORZEŞTI: Vasile Lupu, Dimitrie şi Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirile:

Grup pers Preţ 130 Plecare Vineri, 29 noiembrie, ora Diaconeşti, 7. Sosirea Luni, 2 decembrie, ora 22. Mărăşeşti, Mănăstiri: Iacob,7Sihăstria, Secu,eur/per Sihla, Daniil Sihastrul, Văratec, Agapia, Boroia, Brazi. Maozoleul Huşi, Bujoreni, Bogdana, de Sus: păr.Arsenie Boca, Berivoi, Dejani, Prislop, din Borzeşti: AcasăBrâncoveanu-Sâmbăta la Ştefan cel Mare şi Sfânt.

HUŞI:Izvorul Catedrala Sf.Ap.Petru şi Pavel.

Biserica Sf.Lazăr, Râmeţ, Aiud, Mihai Vodă-Turda: mormântul lui Mihai Viteazul, Dumbrava, Floreşti, Nicula, Cârţişoara.

Catedralele din oraşele: Alba Iulia, Făgăraş, Sibiu, Cluj. BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

ARDEALUL şi MOLDOVA 29 noiembrie–2 decembrie 2013 (4 zile/3 nopţi)

ALBA (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 IULIA lui Mihai Viteazul: 1 decembrie – sărbătoarea naţională a României www.emaus.md office@emaus.md

Măn.BERIVOI: Hramul Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – ocrotitorul României Măn.NICULA: Icoana făcătoare de minuni ai Maicii Domnului Măn.PRISLOP: Mormântul păr.ARSENIE BOCA – Sfântul Ardealului BORZEŞTI: Acasă la domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt

Grup 7 pers Preţ 130 eur/per Plecare Vineri, 29 noiembrie, ora 7. Sosirea Luni, 2 decembrie, ora 22. Mănăstiri: Huşi, Bujoreni, Bogdana, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus: Izvorul păr.Arsenie Boca, Berivoi, Dejani, Prislop,

care prevede pedepse mai blânde, iar lui Proca i-a fost redusă pedeapsa la 20 de ani în regim închis. Cu menţiunea că termenul a fost calculat de la 29 martie 2010 (data pronunţării noii sentinţe), cu deducerea perioadei cât a fost în detenţie, din 15 aprilie 1998. Departamentul Instituţiilor Penitenciare din cadrul Ministerului Justiţiei a comunicat că Proca a fost eliberat condiţionat înainte de termen, pe 23 septembrie 2010, în baza unei încheieri emise de Judecătoria raionului Rezina. Totodată, instituţia a precizat că a existat şi o altă hotărâre, emisă de aceeaşi instanţă, la 30 iulie 2004, prin care lui Proca i-a fost redusă pedeapsa cu trei ani şi opt luni.

Complicea de la MAI

Deşi era condamnat la închisoare şi îşi executa pedeapsa în libertate, neavând dreptul să părăsească localitatea, Proca a obţinut un paşaport, cu complicitatea unei angajate de la MAI al Republicii Moldova, cu care a putut circula liber aproape doi ani. „Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a pus-o sub învinuire pe o inspectoare a Direcţiei Informaţii şi Evidenţă Operativă a MAI, pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, care a cauzat daune considerabile intereselor publice. Funcţionara este învinuită că, pe 9 noiembrie 2010, ar fi facilitat primirea paşaportului de cetăţean al Republicii Moldova de către Vitalie Proca, care, la acel moment, nu avea dreptul la perfectarea actelor de identitate, deoarece era condamnat şi îşi executa pedeapsa cu termen de probă. Învinuita a tăinuit însă această informaţie şi a prezentat Ministerului Dezvoltării Informaţionale un aviz cu date eronate, precum că Vitalie Proca nu are antecedente penale şi nu se află sub pedeapsă penală. În aceste condiţii, în aceeaşi zi, numitul a primit, în mod ilegal, paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, reuşind să traverseze, în repetate rânduri, hotarele ţării şi să comită infracţiuni grave pe teritoriul altor state. Recent, inspectoarea a fost eliberată din funcţie şi este cercetată în stare de libertate”, au transmis oficialii Procuraturii Generale din Republica Moldova.

Şef al mafiei ruse dat la schimb pentru asasinul Proca?

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au confirmat mandatul de arestare preventivă emis pe numele moldoveanului Vitalie Proca, asasinul care a fost extrădat, luni, 18 noiembrie, de Federaţia Rusă şi depus în arestul Poliţiei Bucureşti.

Aşa cum am relatat anterior, Poliţia Română a anunţat, printr-un co-

municat de presă, că extrădarea lui Proca este o premieră în relaţia cu Rusia. Ceea ce nu a explicat acelaşi comunicat al Poliţiei Române este faptul că, potrivit Constituţiei Federaţiei Ruse, ruşii nu fac extrădări, ci doar „schimburi în baza acordurilor bilaterale încheiate cu alte state“.

Comunicatul Poliţiei Române evită orice amănunt cu privire la extrădarea lui Proca, motiv pentru care am contactat-o pe comisarul Raluca Seucan, şefa centrului de relaţii publice al Poliţiei Române. Dânsa a evitat să facă precizări pe acest subiect, iar Lucian Hulea, ofiţer de presă în cadrul aceleiaşi structuri, a declinat orice comentariu, susţinând că nu are cunoştinţă despre cazul extrădării lui Proca.

Revenind la problema extrădărilor, trebuie precizat că, dacă ar fi să ne luăm după Poliţia Română, ai noştri au reuşit ceea ce niciun alt guvern din lume nu a putut. Adică a obţinut o extrădare, în condiţiile în care, spre exemplu, britanicii au încercat zadarnic să îl extrădeze pe fostul ofiţer KGB, Andrei Lugovoi, acuzat de asasinarea cu poloniu-210 a lui Aleksandr Litvinenko, la rândul său fost agent FSB specializat în lupta împotriva crimei organizate.

Trecând peste nuanţe, este clar că, în schimbul lui Vitalie Proca, Federaţia Rusă a primit altceva, adică un cetăţean de care era interesată, în condiţiile în care Rusia nu face extrădări, ci doar schimburi. Nu am reuşit să aflăm care a fost „preţul“ pentru Proca, dar trebuie să subliniem că, pe 22 septembrie, în Bucureşti, poliţiştii români l-au arestat pe moldoveanul Ion Guşan (42 de ani), cap al mafiei ruse, care a fost prins într-un dosar cu contrabandă de ţigări, în ţara noastră. Guşan era suspectat că, înainte de a se apuca de afaceri cu ţigări de contrabandă, a făcut

parte din grupul mafioţilor care comandau omoruri în întreaga lume.

Mai mult, anchetatorii britanici susţin că tot Guşan l-a angajat pe Vitalie Proca să-l asasineze pe bancherul rus Gherman Gorbunţov. La fel ca în cazul asasinatului ratat care l-a vizat pe Puiu Mironescu, şi în cazul bancherului menţionat Proca a dat greş, cu toate că şi-a mitraliat ţinta, la Londra, de mai multe ori.

Portretul lui Ion Guşan

Ion Guşan, zis şi „Nicu Patron“, şi-a dobândit titlul de „hoţ în lege“ în anul 2001, în fostul spaţiu sovietic. El este acuzat de procurori că a înfiinţat, în România, două fabrici ilegale de ţigări. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti spun că inculpatul este un personaj important în rândurile mafiei ruse. El ar deţine controlul organizaţiei „Patron“, o grupare înfiinţată în 1917, în închisorile ruseşti.

Patron înseamnă „cartuş” în limba rusă. „Inculpatul Guşan Ion are, din anul 2001, statutul de «hoţ în lege», criminal cu grad superior, originar din spaţiul CSI, responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi «judecarea» celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracţionale“, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel Bucureşti a decis, iniţial, arestarea mafiotului rus.

Sursa: realitateamedia.ro

FLUX

4

Geopolitic= 22 NOIEMBRIE 2013

Principiul ”Imperiului” la Carl Schmitt şi a Patra teorie politică Capitolul 9

Ordinea ”spaţiilor mari”

În lucrarea sa din 1939, ”Ordinea spaţiului mare în dreptul popoarelor şi interzicerea intervenţiei forţelor din spaţii străine. Introducere conceptului ”Reich” în dreptul popoarelor” («Völkerrechtliche Grossraumordnung mit Interventionsverbot für raumfremde Mächte. Ein Beitrag zum Reichsbegriff im Völkerrecht»), Carl Schmitt expune bazele concepţiei ce a servit drept temelie a proiectului neoeurasiatic în Rusia la începutul sec. XXI. Şi cu toate că Schmitt îşi scrisese textul cu referire la Germania sfârşitului anilor 1930, ceea ce s-a reflectat asupra realităţilor analizate de el, semnificaţia acestui concept depăşeşte cu mult contextul său istoric, politic şi geografic, punând fundamentul unui model de gândire politico-juridică aparte, căruia îi este sortit, cel mai probabil, să se realizeze în sec XXI şi care are o importanţă cardinală pentru Rusia contemporană.

Doctrina Monroe

Este semnificativ faptul că Schmitt îşi începe expunerea teoriei ”spaţiilor mari” cu doctrina Monroe, formulată în 1823 de către preşedintele SUA, James Monroe, care a devenit baza politicii externe americane pentru două secole. Sensul doctrinei Monroe se rezumă la afirmaţia potrivit căreia politica continentului american trebuie să fie determinată de interesele statelor americane însele.

La începutul sec XIX, această afirmaţie avea un sens destul de concret, deoarece America se afla atunci în situaţia de semicolonie, ţările europene intervenind mereu în procesele ei politice. SUA, fiind cel mai puternic stat american, îşi asumau răspunderea de a susţine independenţa întregului continent american în faţa amestecului european. Anume aici vede Carl Schmitt originea teoriei politice a ”spaţiului mare”. ”Spaţiul mare” porneşte dintr-o strategie anticolonială şi presupune (din punct de vedere pur teoretic) o alianţă benevolă a tuturor ţărilor continentului ce tind să-şi apere în mod colectiv independenţa. Se presupune că iniţiativa afirmării acestei independenţe cade în mod proporţional pe umerii statelor mai puternice, de unde rezultă întâietatea firească a SUA. Această întâietate în asigurarea independenţei întregului ”mare spaţiu american” înseamnă în egală măsură şi recunoaşterea rolului de lider pentru SUA din partea celorlalte ţări, precum şi delegarea pe seama lor a poverii de bază în vederea asigurării libertăţii întregului ”spaţiu mare”. Asta nu presupune sub nicio formă faptul că ţările americane devin ”provincii” ale SUA sau că acestea îşi pierd cumva suveranitatea. Dar întrucât ele pot să-şi asigure în practică suveranitatea la scară planetară (în faţa forţelor coloniale europene) doar cu eforturi comune şi sub conducerea SUA, importanţa SUA pentru toate ţările creşte, deoarece alianţa cu ele influ-

enţează direct asupra conţinutului direct al suveranităţii fiecărei ţări americane.

Toate acestea reflectă realităţile primei jumătăţi a sec. XIX, dar Schmitt vede anume în această formă iniţială a doctrinei Monroe ceva mai mult: prototipul viitoarei organizări echilibrate şi armonioase a întregii lumi, adică nu o stare de lucruri condiţionată istoric, ci un proiect optim pentru reorganizarea spaţiului planetar în perspectivă.

Sensul doctrinei Monroe rezidă în următoarele: necesitatea asigurării securităţii şi independenţei unui stat (SUA) este condiţionată de statutul strategic al ţărilor care aderă la el sau sunt situate în preajma lui. Spre deosebire de Europa, unde concurau între ele marile puteri, situate nemijlocit una lângă alta (Anglia, Franţa, Germania, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Olanda etc.), SUA erau singurul lider pe continentul american şi doar puterile exterioare, europene, constituiau pentru ele un pericol. Celelalte ţări americane aveau la modul teoretic aceleaşi interese ca şi SUA (independenţa faţă de imperialismul european), însă nu reprezentau pentru acestea o concurenţă reală, nivelul suveranităţii lor fiind mult mai slab. În Europa ideea potrivit căreia securitatea Franţei depinde de situaţia politică a Angliei sau Germaniei ar fi fost de-a dreptul absurdă, deoarece şi Anglia, şi Germania deţineau o putere comparabilă cu cea franceză, ţările europene fiind nevoite să se înţeleagă între ele asupra unui sistem de securitate comun, de exemplu, în cadrul ”concertului ţărilor europene”, iar un pericol extern pentru Europa nu exista. Atunci când umbra unui asemenea pericol apărea (din partea Rusiei sau a Turciei), pentru respingerea ei erau suficiente nişte alianţe interne provizorii ale ţărilor europene.

SUA se aflau într-o situaţie total diferită, securitatea lor depinzând în cel mai direct mod de situaţia politică a altor ţări americane, care nu puteau să-şi apere suveranitatea în mod separat şi nu reprezentau pentru SUA nişte factori de concurenţă reală. Toate acestea sunt reflectate în ”doctrina Monroe”.

Statutul juridic al ”doctrinei Monroe”.

Politica şi dreptul, legalitatea şi legitimitatea

Carl Schmitt era jurist şi acorda o atenţie specială componentei de drept a politicii internaţionale. Tocmai de aceea el se întreba care ar fi statutul juridic al ”doctrinei Monroe”.

Pentru a înţelege viziunea lui Schmitt, este necesar să amintim despre formele fundamentale ale analizei sale.

Schmitt separă domeniul dreptului de cel Politic. El e convins că dreptul este subordonat Politicului, deoarece iniţial orice decizie despre formularea, adoptarea sau modificarea unei legi se aprobă întotdeauna în temeiul voinţei ce iese dincolo de

limitele dreptului. Această sferă de luare a deciziilor, care iese din limitele legii, e numită de către Schmitt ”Politică”. Dacă legea operează cu perechea ”permis – interzis”, atunci Politicul – cu perechea ”prieten – duşman”. Spre deosebire de morală, în cazul Politicului definiţiile ”prieten – duşman” nu indică deloc dacă avem de a face cu ceva ”bun” sau ”rău”. Aceste noţiuni nu au nici statut juridic. Duşmanul poate fi nobil, să se ghideze de dreptare, să aibă onoare, dar trebuie să fie învins, nimicit şi distrus, deoarece este duşman.

Urmându-l pe Max Weber, Schmitt, de asemenea, face distincţie între ”legalitate” şi ”legitimitate”.

Legalitatea este corespunderea unui cod juridic strict definit şi fixat. Legitimitatea – corespunderea generală şi comună unei sau altei acţiuni sau decizii politice opiniei majorităţii, poporului, societăţii. Politica şi dreptul, legalitatea şi legitimitatea sunt strâns legate între ele, iar a le distinge într-un moment sau altul este dificil. Natura lor se manifestă din plin doar în momentele critice (”situaţii de urgenţă”), deoarece Politicul acţionează de la sine, manifestânduşi superioritatea esenţială asupra dreptului. Tot aici se manifestă şi noţiunea de legitimitate, intrând în vigoare potenţialul suveranităţii.

Dacă e să aplicăm aceste concepte la ”doctrina Monroe”, putem spune că ea era gândită de americani ca una total legitimă, aparţinând esenţei Politicului şi pornind de la decizia suverană de a asigura într-un mod corespunzător suveranitatea SUA, iar odată cu asta – şi a întregului continent american. ”Doctrina Monroe” reprezintă chintesenţa politicii americane. Ea determina cine este prieten, iar cine – duşman. Prieteni erau toate ţările americane, duşmani – marile puteri europene cu atentatele lor coloniale asupra Lumii Noi. Pentru a apăra suveranitatea în faţa „duşmanului”, se decidea ca întregul teritoriu american să fie privit ca un spaţiu strategic unic. Această poziţie a fost percepută de către americani (cel puţin de către clasa politică americană) ca un fenomen perfect legitim. ”Doctrina Monroe” n-a mai căpătat un statut legal-juridic, dar asta a conferit doar un plus de elasticitate în utilizarea ei, ceea ce permitea să-i fie realizate scopurile cu mai mult succes. ”Doctrina Monroe” exprima plenar natura Politicului Statelor Unite ale Americii. Atunci SUA au luat o hotărâre istorică despre statutul său mondial. Teza ”America – pentru americani” avea în acel moment un sens cât se poate de concret: ”pentru americani, nu pentru europeni” (nu pentru europeni ca forţă de administrare externă).

Evoluţia ”doctrinei Monroe”

Schmitt observă modificarea semnificatei ”doctrinei Monroe” încă în sec XIX, atunci când SUA încep să o utilizeze ca pe o acoperire pentru o politică colonială în limitele continentului. Este adevărat că în comparaţie cu colonialismul deschis

al ţărilor europene, colonialismul american rămâne a fi unul relativ: el decurge sub forma ”răspândirii valorilor democratice”, adică în ochii cetăţenilor americani reprezintă o activitate civilizatoare şi eliberatoare. Însuşi Schmitt considera că chiar dacă există aici o deviere de la conţinutul iniţial, atunci e una încă nesemnificativă, întrucât la modul teoretic prioritatea SUA în limitele ”doctrinei Monroe” poate fi interpretată de o manieră destul de largă.

O mutaţie mult mai importantă în această doctrină se produce la începutul sec. XX, atunci când preşedintele SUA, Théodore Roosevelt, şi, în special, Woodrow Wilson, bazându-se pe ”doctrina Monroe”, propun ca aceasta să fie tratată separat de realităţile istorice şi geografice şi să o fundamenteze cu ajutorul necesităţii participării SUA în problemele mondiale ”pentru consolidarea, democraţiei, drepturilor şi libertăţilor”.

Aici ”doctrina Monroe” depăşeşte în mod evident frontierele Americii şi se transformă într-o teorie universalistă planetară, ce fundamentează un nou tip de colonialism: nu unul european (deschis, direct şi cinic), ci american (acoperit de funcţia civilizatoare şi ideologică de răspândire a democraţiei liberale). Şi englezii au încercat să utilizeze ”doctrina Monroe” într-o astfel de formă universalist-hegemonistă şi ideologizată în raport cu propriul imperiu mondial, afirmând în calitate de principiu internaţional necesitatea unui control englez asupra strâmtorilor la scară mondială, deoarece de asta depinde în mod direct securitatea (economică, prin urmare, şi politică, şi militară) a Angliei.

Dintr-o teorie anticolonială legată de un ”spaţiu mare” determinat, în sec. XX ”doctrina Monroe” a început să se transforme într-o teorie universalistă, ideologizată a colonialismului planetar de tip nou (maritim, englez, şi, mai ales, american).

Pentru înşişi americani, ca şi pentru englezi, aceasta a fost, de asemenea, o decizie politică, o distribuţie a funcţiilor de prieteni şi duşmani, ea bazându-se pe o legitimitate internă. Însă pentru puterile europene continentale, Germania, Franţa, Rusia, ca şi pentru unele ţări asiatice care cunoşteau o trezire (Japonia), această versiune a ”doctrinei Monroe” a apărut ca una categoric inacceptabilă, ostilă şi nelegitimă.

După victoria asupra Germaniei în Primul Război Mondial şi revoluţia din Rusia, în baza noii interpretări a

”doctrinei Monroe”, sub presiunea Angliei şi SUA, s-a întreprins o încercare de a organiza un nou sistem al dreptului internaţional (Liga Naţiunilor). Acest sistem este numit ”sistemul Versailles”. Este foarte important a înţelege în ce mod este legat acesta de ”doctrina Monroe”.

Aici ţările Antantei (întâi de toate, Anglia, Franţa, SUA) apar în calitate de subiect al suveranităţii, iar spaţiul controlat de aceste ţări din ambele părţi ale Oceanului Atlantic este considerat drept centru colectiv. Restul lumii este tratat ca periferie, de unde pot emana pericole, prin urmare nu trebuie permis să capete putere niciuneia dintre ţările care aparţine periferiei. Sub egida Angliei, Franţei şi SUA, Liga Naţiunilor este chemată să fie pentru întreaga lume ceea ce SUA a fost pentru continentul american – garantul securităţii în faţa duşmanului. Însă dacă în versiunea iniţială a ”doctrinei Monroe” în calitate de duşmani apăreau puterile europene, de acum încolo duşmanii erau reprezentaţi de cei excluşi: Germania de la Weimar, tânăra Rusie sovietică, Japonia militaristă etc. Celorlalte ţări, incapabile să-şi apere suveranitatea pe cont propriu în faţa unei posibile agresiuni din partea celor excluşi, li se propunea să accepte protectoratul puterilor occidentale în cadrul Ligii Naţiunilor.

Astfel, ”doctrina Monroe” s-a rupt de la un ”spaţiu mare” concret şi a devenit temelia modelului planetar universalist al ordinii mondiale.

Concomitent, ea şi-a pierdut funcţia de apărare şi dintr-un instrument de luptă cu colonialismul s-a transformat în colonialism (de o factură ideologică nouă, liberal-democratică).

Carl Schmitt arată că arhitecţii Versailles-ului au încercat să confere noii ediţii a ”doctrinei Monroe” (în interpretarea făcută de Woodrow Wilson) un statut juridic, dar asta nu s-a mai întâmplat din cauza contradicţiilor regionale. Cu toate acestea, pentru ordinea internaţională de după Versailles şi a epocii Ligii Naţiunilor ”doctrina Monroe” constituia modelul de bază a legitimităţii, ce exprima Politicul şi descria structura suveranităţii.

După al Doilea Război Mondial, acest model a stat la baza blocului NATO, Germania şi Japonia ca ţări învinse au fost incluse în ”spaţiul Occidentului”, principalii duşmani devenind URSS şi ţările blocului sovietic.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

Geopolitic= 22 NOIEMBRIE 2013

5

FLUX

Prigoana creştinilor: de la teorie la practică Omul a început apoi să-şi proclame drepturile sociale, dreptul său inalienabil la o „existenţă decentă”, de a fi bine hrănit şi îmbrăcat. De aici nu mai rămăsese decât un pas până la un nou set de drepturi, cele care răstoarnă însă întreaga ierarhie a drepturilor omului. Drepturile sexuale: dreptul de a fi şi a promova homosexualitatea, dreptul copiilor de a-şi urma instinctele sexuale prin educaţia sexuală, în sfârşit – dreptul de a promova desfrâul la nivel mondial. Şi orice discriminare a lor se urmăreşte a fi pedepsită prin lege ca încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Mai mult, orice critică adusă acestora şi manifestărilor lor aberante nu mai are drept de cetate, dar nici de umanitate! De acum înainte, aproape niciun drept nu mai poate fi invocat pentru a lupta pentru normalitate, urmând ca toate să fie circumscrise dreptului la desfrânare.

Astfel, Cetatea Omului şi-a arătat dintr-o dată adevăratul chip, devenind cetate a Celui rău.

Mai multe voci lucide din presa internaţională, dar şi din cea românească, au început să tragă recent un puternic semnal de alarmă cu privire la unele rezoluţii din spaţiul european, prin care se încearcă impunerea unei legislaţii care să oblige statele europene la acceptarea şi promovarea homosexualităţii şi a feminismului, a avortului şi educaţiei sexuale.

Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie urmau a fi adoptate de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei două rapoarte ce ameninţă grav valorile familiei şi moralitatea publică.

1. Raportul privind discriminarea în baza orientării sexuale şi a identităţii sexuale cere statelor membre următoarele: - legalizarea căsătoriilor homosexuale şi recunoaşterea reciprocă a căsătoriilor şi uniunilor civile între persoane de acelaşi sex; - adoptarea unei legislaţii interne prin care se interzice discriminarea pe motiv de orientare sexuală şi orice referiri sau manifestări publice negative la adresa minorităţilor sexuale, ceea ce subminează profund libertatea religioasă şi de cuvânt; - promovarea, prin educaţie în rândul minorilor, a homosexualităţii ca manifestare normală a orientării sexuale şi combaterea „homofobiei”; - nu în ultimul rând, facilitarea, din fondurile publice, a schimbării sexului biologic al indivizilor, când aceştia o cer.

2. Un alt raport al Consiliului – 15 ani de la Conferinţa Internaţională asupra Programului de Acţiune privind Populaţia şi Dezvoltarea – promovează avortul ca mijloc de planificare familială şi control al naşterilor, forţând recunoaşterea acestuia ca „drept al omului” şi finanţarea din fondurile publice.

Mergând pe aceeaşi linie, pe data de 10 februarie Parlamentul European a adoptat Raportul Tarabella – Egalitatea între bărbaţi şi femei în Uniunea Europeană, ce prevede că „femeile trebuie să aibă control asupra drepturilor lor sexuale şi reproductive, în special printr-un acces facilitat la avort şi măsuri contraceptive”. În aceeaşi zi, Parlamentul European a mai adoptat o Rezoluţie privind integrarea Croaţiei, a Macedoniei şi a Turciei în Uniune. Prin această rezoluţie, Parlamentul reafirmă răspicat faptul că îmbrăţişarea drepturilor comunităţii de homosexuali, lesbiene, bisexuali şi transexuali (LGBT) este o condiţie esenţială pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

Oare noi am fost informaţi cu privire la această cerinţă esenţială îna-

inte de a deveni membri ai Uniunii Europene? Cum s-a ajuns ca drepturile minorităţilor sexuale să devină o condiţie de bază a integrării?

Drepturile minorităţilor sexuale şi legislaţia anticreştină

În vreme ce rămăşiţele unei revoluţii politice eşuate încă îşi mai făceau simţite prezenţa în ţara noastră, o revoluţie mai amplă, dar tăcută îşi făcea loc în legislaţia Uniunii Europene. Într-un document prezentat de către Comisia Europeană în faţa Parlamentului şi Consiliului în anul 2004, ce se dorea a fi o platformă-program pentru viitoarele dezvoltări legislative, este afirmată exact cerinţa formulată astăzi de Parlamentul European.

Documentul Carta Verde. Egalitate şi non-discriminare într-o Uniune Europeană lărgită afirmă că: „Principiile egalităţii de tratament şi nondiscriminare se află în centrul Modelului Social European. Ele reprezintă o piatră unghiulară a drepturilor şi valorilor fundamentale care se află la temelia Uniunii Europene de astăzi”. Şi în continuare: „Principiul nondiscriminării (homosexualilor?, n.n.) este parte a temeliei drepturilor fundamentale pe care UE se fundamentează. Ca atare, acesta este unul dintre elementele aşa-ziselor «criterii politice» pentru a dobândi calitatea de membru convenită de către Statele Membre la Consiliul European de la Copenhaga din 1993”.

De aceea, „e de aşteptat ca noile State Membre să fi implementat cele două Directive împotriva discriminării înainte de a adera la UE, ca parte a acquis-ului legislativ comunitar. Noile State Membre care nu îndeplinesc acest termen limită (…) vor face faţă în consecinţă procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar”.

De vreme ce acestea sunt condiţiile de bază ale aderării, rezultă că şi ţara noastră s-a angajat să le implementeze – fie că o recunoaşte sau nu!

Lupta împotriva discriminării în cadrul Comunităţii Europene a început încă din anul 1976, când Consiliul de Miniştri a emis Directiva asupra Egalităţii de Tratament (ETD), prin care se cerea statelor membre să aplice principiul egalităţii de tratament pentru bărbaţi şi femei în câmpul muncii. Acesta este, de altfel, fundamentul legislativ pentru rezoluţiile şi directivele europene ce vor urma cu privire la egalitatea între bărbaţi şi femei, printre care şi Raportul Tarabella menţionat mai sus.

În codul genetic al construcţiei europene, principiul non-discriminării, ce stă la baza instituirii drepturilor minorităţilor sexuale ca drepturi fundamentale ale omului, este o componentă de bază. O arată toate tratatele de instituire a Uniunii Europene: atât Tratatul de la Amsterdam din 1997 prin Articolul 13, Tratatul de la Nisa ce dezvoltă acest Articol pentru a-i uşura aplicabilitatea, cât şi actualul Tratat de la Lisabona prin Articolul 1 a. Dar şi Carta Drepturilor Fundamentale, proclamată în cadrul Uniunii în decembrie 2000, face din principiul non-discriminării (prin Articolul 21) unul dintre pilonii ideologici ai construcţiei europene.

Odată cu proclamarea Cartei Drepturilor, Comisia Europeană, ca organ executiv al Uniunii, a trecut direct la implementarea acestui principiu prin câteva directive deosebit de importante, dar prea puţin cunoscute. Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000, de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, avea ca obiectiv „stabilirea unui cadru general de combatere a discriminării pe motive de apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre, a principiului egalităţii de tratament”.

Fără această Directivă şi cele ce vor urma în 2004, 2006, 2008, care lărgesc cadrul de aplicare a principiului non-discriminării în spaţiul muncii, nu vom putea înţelege cum de s-a ajuns la Legea Egalităţii din Marea Britanie, asupra căreia am atras atenţia într-un număr anterior al revistei noastre. Legea Egalităţii aplică principiul non-discriminării în spaţiul muncii şi, practic, obligă bisericile să angajeze personal auxiliar fără a discrimina pe bază de sex sau de orientare sexuală, ceea ce înseamnă obligaţia de a angaja homosexuali.

Astfel, ceea ce se întâmplă acum în Marea Britanie nu este decât urmarea aplicării în propria legislaţie a Directivelor Comisiei Europene, ce au un caracter obligatoriu.

Aceleaşi directive au pus şi bazele formării corpurilor juridice parazitare precum Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării din ţara noastră. Acestea formează o reţea în cadrul Uniunii; fiecare ţară e obligată să aibă un astfel de consiliu, toate fiind subordonate direct Comisiei Europene, iar nu guvernelor ţărilor în care se instituie. Sarcina lor este implementarea legislaţiei europene cu privire la discriminare, aplicarea ei şi promovarea diversităţii şi a toleranţei.

De multe ori, funcţionarii CNCD au fost văzuţi mărşăluind alături de homosexuali în cadrul ruşinoaselor lor „caravane ale diversităţii”. Iar CNCD, de la înfiinţarea lui, nu a stat degeaba. În anul 2005 a acuzat şi amendat un preot dintr-un sat brăilean care l-a dat afară pe un cântăreţ la strană, când s-a dovedit că acesta era homosexual. Potrivit Consiliului, cuvintele preotului cu privire la tânăr – „a ales calea răului”, „iată ce am crescut la sânul nostru: un lup între miei” – reprezintă acte de discriminare.

Din lectura directivelor devine, de asemenea, transparent modul în

care aceste consilii împreună cu reţeaua de ONG-uri finanţată de Uniune tind să devină adevăraţii factori de decizie şi de formare a legislaţiei în cadrul ţărilor membre.

Întoarcerea la „procesele comunismului”

Dar ceea ce surprinde în aceste directive este modul în care va fi aplicat principiul non-discriminării în cadrul legislaţiei, care face din prezumţia de nevinovăţie – principiu juridic fundamental ce pune o stavilă abuzului de putere – un principiu perimat. În articolul 10, alineatul 1, din Directiva 78 din anul 2000, privind sarcina probei se afirmă explicit că: „Statele membre iau măsurile necesare, în conformitate cu sistemul juridic propriu, astfel încât, atunci când o persoană se consideră lezată prin nerespectarea în ceea ce o priveşte a principiului egalităţii de tratament şi prezintă, în faţa unei jurisdicţii sau a unei alte instanţe competente, fapte care permit prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte, pârâtului îi revine sarcina de a dovedi că principiul egalităţii de tratament nu a fost încălcat”.

Aceasta înseamnă că nu se mai pleacă de la principiul juridic al prezumţiei de nevinovăţie, ci de la prezumţia de vinovăţie, urmând ca acuzatul să-şi dovedească nevinovăţia – iar nu ca reclamantul să dovedească vinovăţia pârâtului. Acest fapt leagă ca printr-un cordon ombilical proiectul politic al Uniunii Europene de regimul comunist, unde oamenii erau condamnaţi ca „duşmani ai poporului” încă înainte de a se da verdictul.

Dar dacă atunci ei erau duşmani ai poporului sau ai clasei muncitoare, acum cei ce nu urmează noii ideologii totalitare vor deveni „duşmani ai umanităţii” – ca fiind, în fond, duşmani ai dreptului omului la desfrânare.

De aceea, ne aflăm astăzi într-o inedită situaţie, una în care asistăm la instaurarea unui totalitarism al păcatului plecând nu de la motive economice sau rasiale, ci de la cele sexuale. Păcatul tinde să devină prin sine însuşi o realitate totalitară, care absoarbe cu totul energiile omului – dar epoca noastră postmodernă se distinge prin încercarea fără precedent de a-l instaura programatic la nivelul întregii umanităţi. Avem de-a face în perspectivă istorică cu un nihilism instituţionalizat. Şi, în condiţiile în care nu numai în cadrul UE, dar şi în Statele Unite, Canada, Australia şi alte ţări au fost

implementate legi care incriminează „infracţiunea de ură” (hate crime) sau de „discurs care incită la ură” (hate speech) faţă de diferitele minorităţi, printre care şi cele sexuale, creştinilor li se interzice să afirme răspicat că homosexualitatea e un păcat. Ca urmare a implementării acestei legislaţii, un pastor din Suedia a fost trimis la închisoare datorită unei predici în care critica homosexualitatea; în Marea Britanie, un alt pastor care i-a chemat pe homosexuali la pocăinţă a fost bătut de o bandă de homosexuali, pentru ca apoi să fie acuzat de autorităţi că a incitat la violenţă şi la perturbarea liniştii publice; în anul 2000, în Noua Zeelandă a fost interzisă o înregistrare video ce punea în discuţie dezvoltarea fenomenului homosexualităţii şi implicaţiile lui politice şi sociale. Şi exemplele ar putea continua pentru Statele Unite şi Canada.

Revoluţia drepturilor omului ajunge astfel la un final paradoxal. Drepturile la desfrânare şi perversiune ajung să restricţioneze toate celelalte drepturi afirmate anterior: dreptul la libera practicare şi exprimare a religiei. Practic asistăm la inaugurarea unei noi religii, în care cel ce refuză să se conformeze închinării la idolul sexualităţii va fi decăzut din toate drepturile sale. În aceste condiţii, se instituie de fapt o nouă prigoană împotriva creştinilor, pentru că dacă învăţătura creştină e considerată a fi discriminatorie prin simpla ei existenţă, încălcând în acest fel „dreptul fundamental” al omului de a desfrâna, creştinul şi învăţătura lui sunt scoşi implicit în afara legii şi a umanităţii.

Oare semnificaţia a ceea ce se petrece acum în Uniunea Europeană, dar şi în lumea occidentală în general, nu este tocmai aceasta: trecerea în ilegalitate a creştinismului şi, deci, a celor care cred în Hristos şi-L mărturisesc? Şi în numele a ce: în numele patimilor deghizate sub denumirea de drepturi ale omului!

Oare nu ne răsună din nou în urechi, prin directivele UE, sentinţa edictului lui Nero din secolul I împotriva creştinilor: Non licet esse vos! – Creştinilor, vouă nu vă e îngăduit să existaţi?

Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni şi au schimbat slava Dumnezeului Celui nestricăcios în asemănarea chipului omului celui stricăcios (…). De aceea, Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimii lor, ca să-şi pângărească trupurile lor între ei, ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin! (Rom. 1:22-24).

Sursa: familiaortodoxa.ro

FLUX

6

Opinii

22 NOIEMBRIE 2013

Fac propagandă pro europeană ca electoratul să nu vadă că ei fură Cu cât ne apropiem mai mult de summitul de la Vilnius, cu atât propaganda pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană devine tot mai isterică şi mai bizară.

Mai întâi, Partidul Democrat a lansat o campanie, chipurile, de informare şi de consultare a populaţiei despre integrarea europeană. Acestei campanii i s-a dat un nume pe cât de bombastic şi nefiresc, pe atât şi de straniu: “Respect pentru oamenii Moldovei – Scrie Europei”. Deci, democraţii lui Plahotniuc au instalat corturi în Chişinău şi în unele orăşele de provincie, în care urma să li se explice oamenilor ce înseamnă UE. Mai mult, aceştia erau încurajaţi să scrie mesaje slugarnice birocraţilor europeni, mesaje care vor fi transmise acestora de către delegaţia ce va merge la Summitul de la Vilnius.

Un fel de milogire publică, colectivă şi ruşinoasă în faţa mai-marilor Uniunii Europene. Rară tâmpenie.

După care a urmat Declaraţia privind susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, votată, săptămâna trecută, de către Parlament. O altă tâmpenie, mai ales că deja exista o astfel de declaraţie, votată de Parlamentul din 2005, care a întrunit aderenţa tuturor partidelor parlamentare de

atunci, spre deosebire de cea de acum, care a fost susţinută doar de formaţiunile din arcul guvernamental şi de liberalii lui Ghimpu, dar nu şi de opoziţia de stânga. Şi iniţiativa privind votarea Declaraţiei de susţinere a procesului de integrare europeană vine tot de la PD, deoarece ea a fost lansată de preşedintele Legislativului, democratul Igor Corman.

Ca să nu rămână mai prejos, PLDM-ul lui Filat a venit şi el cu o iniţiativă, la fel de nărăvaşă. El le-a cerut moldovenilor să semneze Pactul Responsabilităţii Naţionale pentru o Moldovă Europeană. Liderii liberal-democraţi spun că cei care îşi vor pune semnătura pe acest pact se angajează să susţină politicile şi reformele de integrare europeană, să promoveze imaginea pozitivă a ţării în exterior, dar şi să informeze societatea despre avantajele procesului de integrare europeană.

Culmea este că această propagandă, ce cuprinde toate cele trei acţiuni ale PD, PLDM şi declaraţia Parlamentului, nu serveşte cu nimic „parcursului european al Republicii Moldova”, dacă nu este însoţită şi de reforme, de schimbări radicale.

Propaganda pro europeană este absolut sterilă, ba chiar vine să compromită Uniunea Europeană ca idee şi ca instituţie în ochii moldovenilor copleşiţi de nevoi şi de promisiuni deşarte.

De ce atunci cele două formaţiuni politice de guvernământ recurg la

aceste exerciţii total neproductive?

Răspunsul este simplu. Bineînţeles că liderii PLDM şi PD sunt conştienţi că aceste campanii nu servesc cu nimic integrarea europeană a Republicii Moldova. În schimb, intereselor lor personale şi de grup le este de mare folosinţă. Electoratul trebuie să vadă că guvernanţii fac ceva, că ne integrează în Uniunea Europeană. Că altfel lumea ar trebui să spună că cei de la putere nu fac nimic, ci doar fură. Şi ei fac propagandă pro europeană ca să nu se vadă că fură.

A mai rămas un an şi un pic până la alegerile parlamentare. Partidul Democrat are şanse extrem de reduse de a accede în Parlament. (Fac această constatare lăsând la o parte sondajele mincinoase pe care tot guvernanţii le-au comandat şi le-au măsluit.) S-ar putea ca la PLDM lucrurile să stea niţel mai bine, dar şi această formaţiune este într-o vizibilă descreştere electorală. Sub baremul de accedere în Parlament se află chiar şi grupul liberalilor reformatori ai lui Hadârcă, care nu guvernează, ci doar acordă Partidului Democrat şi celui Liberal Democrat numărul necesar de voturi în Parlament ca Filat şi Plahotniuc să menţină puterea.

Doar comuniştii cresc ca pe drojdii.

Situaţia este ameninţătoare pentru PLDM şi PD. Speranţa lor este ca la Vilnius Moldova să obţină parafarea Acordului de Asociere şi să convertească cumva această parafare în voturi, deşi Acordul de Asociere nu

e decât apă de ploaie. Dacă Acordul va fi parafat, în viitoarea campanie electorală parlamentară democraţii şi liberal-democraţii vor spune: „Acesta este meritul nostru! Noi am stat cu cortul în stradă! Votaţi-ne din nou şi noi o să vă integrăm cândva în Uniunea Europeană”.

Propaganda pro europeană este o perdea de fum menită să ascundă nu doar hoţiile şi ilegalităţile comise de guvernanţi, dar şi totala lor incapacitate de a implementa reformele fără de care nu vom ieşi niciodată din mocirla în care ne aflăm. Nu zic că fără aceste reforme nu ne vom putea integra în Uniunea Europeană. Vom putea, există state care au

reuşit această „performanţă”. Exemplul cel mai concludent pentru noi este România. În România situaţia este mai proastă acum decât în perioada de preaderare. Dacă Uniunea Europeană mai rezistă vreo 10 ani, atunci poate că vom fi acceptaţi şi noi în această suprastructură statală pornind de la nişte raţionamente eminamente geopolitice. Filat şi Plahotniuc au înţeles că ei pot exploata această situaţie în interes personal. Şi că această situaţie ar putea să-i menţină o bună perioadă de timp la putere. Iată şi toată explicaţia acestui spectacol pro european.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Actuala guvernare şi fosta guvernare comunistă sunt de aceeaşi esenţă În cadrul discuţiilor din Parlament pe marginea Declaraţiei privind susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, deputatul din opoziţie Artur Reşetnicov a imputat coaliţiei pro europene, printre altele, faptul că textele Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb nu au fost date publicităţii până în prezent şi nici nu a fost consultată societatea civilă în privinţa principiilor incluse în ele.

Deputatul Partidului Democrat, Adrian Candu, a adus acest argument în sprijinul atitudinii Guvernului: voi, cei din PCRM, nu aţi făcut cunoscut în 2003 textul Memorandumului Kozak. Candu nu este primul deputat din coaliţia guvernamentală care a folosit acest argument în apărarea atitudinii adoptate de Executivul de la Chişinău. Este ciudat că reprezentanţi ai puterii invocă, fără vreo jenă faţă de electoratul moldovenesc, argumentul că dacă guvernarea comunistă a aplicat anumite practici contestabile, actualii guvernanţi au şi ei tot dreptul să le practice. Zic este ciudat, deoarece la alegerile din 2009 şi din 2010 partidele care au format apoi Alianţa pentru Integrare Europeană, actuala Coaliţie Pro Europeană, au venit cu mesaje prin care anunţau că vor face schimbarea – vor activa altfel decât comuniştii. Lozinca „Moldova fără comunişti!” nu însemna, desigur, lichidarea fizică a membrilor PCRM, ci faptul că partidele „pro-europene” vor avea un alt fel de comportament decât fosta guvernare.

Nu a fost să fie. Vedem din partea actualei guvernări aceleaşi practici, utilizate în trecut de PCRM. Mai mult, deputaţi din coaliţia pro europeană fac referire la „precedente” ale

practicilor fostei guvernări comuniste drept justificare pentru unele atitudini şi acţiuni ale actualei guvernări. Chipurile, dacă cei din PCRM au făcut aşa ceva, avem şi noi voie. Ca şi cum nici nu mai contează diferenţele în abordarea actului de guvernare. Ca şi cum cei din Coaliţia guvernamentală vor cu tot dinadinsul să încredinţeze electoratul Republicii Moldova că, vorba unui lider de partid din opoziţia extraparlamentară: „Comuniştii şi mafia de la

guvernare sunt o apă şi un pământ”, adică nu există nicio diferenţă între actuala şi fosta guvernare.

Invocarea ţinerii în secret de către comunişti, în 2003, a textului memorandumului Kozak, ca argument pentru ţinerea în secret acum, de către actuala guvernare, a textului Acordului de Liber Schimb, nu este singurul exemplu de perpetuare a practicilor comuniste în actuala guvernare. În perioada 2005-

2009 am participat la un concurs organizat de Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media privind suplinirea unei funcţii de membru al CCA. În timpul şedinţei Comisiei, deputatul din opoziţie de atunci, Anatol Țăranu, m-a întrebat: Înţelegeţi că nu aveţi nicio şansă, că ceea ce se întâmplă acum este o farsă, că comuniştii au stabilit din timp persoana ce va ocupa funcţia respectivă? (De altfel, acea persoană, plasată acolo de comunişti prin farsa de la Comisia parlamentară respectivă, a votat, după 2010, pentru retragerea licenţei postului NIT.) La 6 aprilie 2011 am participat la un nou concurs pentru o funcţie de membru al CCA şi de data aceasta deputatul comunist din opoziţie, Inna Șupac, mi-a pus aceeaşi întrebare: „Ştiţi că nu aveţi nicio şansă, că acest concurs este o farsă?”. La obiecţiile deputatului PCRM, deputatul de la putere de atunci, Corina Fusu, a ţipat: „Voi aţi făcut la fel!”. A fost acelaşi argument „forte”, folosit şi acum, de actuala guvernare. Ştiu că nu sunt profet, dar aş risca să afirm că atâta timp cât nu se vor schimba nu numai denumirile partidelor de la guvernare, ci şi abordările, comportamentul şi practicile potentaţilor, nu va avea loc dezvoltarea prin modernizare a statului moldovenesc, nu va avea loc integrarea europeană. Iar faptul că actualii guvernanţi, în apărarea lor, la criticile comuniştilor, folosesc argumentul – „Voi aţi făcut la fel!”, nu semnifică altceva decât că prin venirea la putere în 2009, respectiv în 2010, a actualei guvernări, s-a schimbat firma, dar nu şi esenţa.

Aurelian LAVRIC Sursa: politicom.moldova.org

Analiz=

22 NOIEMBRIE 2013

7

FLUX

De ce Uniunea Europeană nu vrea Republica Moldova Se apropie summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28-29 noiembrie. Parafarea celor două acorduri – de Asociere şi de Liber Schimb – constituie obiective care au determinat activitatea coaliţiei de guvernare în ultimii trei ani. În campaniile electorale pentru alegerile din 2009, iar apoi pentru scrutinul din 2010, partidele care au ajuns la putere (care au format Alianţa pentru Integrare Europeană) au vehiculat în spaţiul public ideea că vor să ducă Republica Moldova în UE.

Puţini au fost cei care puteau face distincţia între termenii utilizaţi în domeniul ştiinţific al Relaţiilor Internaţionale: „integrare europeană”, „integrare în Uniunea Europeană”, „aderare la Uniunea Europeană”, „apropiere de Uniunea Europeană” ş.a. Mai mult, prin noţiunea de „integrare europeană” mulţi dintre cetăţenii moldoveni înţelegeau că Republica Moldova se află într-un proces de (pre)aderare la UE. În ajunul summitului de la Vilnius avem posibilitatea unei clarificări, de către oficiali europeni, a acestor noţiuni, respectiv, a spulberării mitului cu privire la un proces de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

De menţionat totuşi că până în prezent, conducerea Republicii Moldova nu numai că nu a explicat societăţii că în dialogul cu Bruxellesul nu a fost vreodată şi nu este vorba despre o aderare a statului moldovean la UE. Dimpotrivă, s-a creat impresia că guvernarea de la Chişinău a folosit ideea de integrare europeană – înţeleasă ca aderare a Republicii Moldova la UE – drept un instrument de manipulare a societăţii pentru a-şi menţine procentul votanţilor, care oricum este în scădere.

Despre înţelegerea eronată din societatea moldovenească cu privire la semnificaţia procesului de integrare europeană în care este

implicată Republica Moldova ne putem da seama şi dintr-un interviu acordat de ambasadorul Germaniei la Chişinău, domnul Matthias Meyer.

Reporterul postului „Publika TV” l-a întrebat: „Germania este un partener important în eforturile noastre de preaderare. Care ar trebui să fie aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova de acum înainte?”. Surprins de o asemenea punere a problemei, reprezentantul german a oferit un răspuns diplomatic, dar sugestiv: „Aşteptările moldovenilor în ceea ce priveşte schimbarea imediată a realităţilor după parafarea ambelor acorduri nu ar trebui să fie prea mari. Asocierea şi comerţul liber se află la începutul proceselor care ar trebui să producă o schimbare a condiţiilor din societate pe termen mediu şi lung”. Aşadar, în relaţiile Republicii Moldova cu UE nu numai că nu este vorba de aderare, dar nici măcar de preaderare. În acelaşi timp, cu referire la relaţiile Republica Moldova–Rusia, oficialul german a menţionat: „Fiecare ţară reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două

acorduri. Schimbul de mărfuri cu UE, care va creşte acum, nu va periclita câtuşi de puţin schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu Estul, cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să-i fie cuiva teamă de Rusia. Noi, germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel încât să se ajungă la soluţii în interes naţional”.

Diplomatul german a arătat că actualmente pentru Republica Moldova este importantă întreţinerea unor relaţii cât se poate de bune atât cu UE, cât şi cu Rusia. Totuşi, în conferinţa de presă susţinută de ministrul de Externe, Natalia Gherman, împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pe 24 iulie, la Moscova, oficialul moldovean declara: „Dar ce este important, pentru noi procesul de integrare europeană, care conţine multe aspecte şi parametri, este cel mai optim exemplu şi acea modernizare, şi acea dezvoltare pe care Moldova a ales-o pentru sine în calitate de model de dezvoltare pe viitor. Nouă ni se pare că integrarea europeană va aduce Republicii Moldova toate acele schimbări necesare în sferele politică, economică, socială ş.a., care, în primul rând, vor transforma Republica Moldova într-un stat contemporan european şi, în al doilea rând, vor îmbunătăţi calitatea vieţii pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova”. O urmare a declaraţiilor absolut inutile ale Nataliei Gherman la Moscova a fost embargoul vinului operat de Rusia în septembrie, iar în ultimele luni – deportarea a mii de cetăţeni moldoveni din Rusia. Ne putem întreba: în condiţiile în care nu se pune problema unei aderări a Republicii Moldova la UE, pentru ce

au trebuit făcute declaraţii „tari”, nu numai că fără folos, ci dăunătoare relaţiilor cu statul de la Răsărit? În situaţia în care se află în prezent, aşa cum a arătat şi ambasadorul german la Chişinău, Republica Moldova are nevoie de un dialog eficient cu Rusia, în vederea realizării intereselor sale naţionale – asigurarea securităţii şi a bunăstării – în care depindem în mod direct de Moscova. Un asemenea dialog nu se întreţine prin declaraţii demagogice ale diplomaţilor moldoveni, care aduc prejudicii intereselor ţării. Este clar că guvernarea de la Chişinău nu este una „germană” în abordări şi în înţelegerea a aceea ce şi cum trebuie făcut. Este bine ca diplomaţii moldoveni să înţeleagă că „statul contemporan european” trebuie edificat de către Republica Moldova, iar calitatea vieţii se va îmbunătăţi nu din întreţinerea populaţiei Republicii Moldova de către Bruxelles, ci prin activităţi economice şi schimburi comerciale cu pieţele lumii, una dintre cele mai importante fiind cea a Rusiei. În lumina declaraţiilor şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, ale ambasadorului german la Chişinău, Matthias Meyer, a devenit clar că declaraţia de la mitingul din 3 noiembrie a şefului PLDM adresată UE – „Dacă voi nu ne vreţi şi nu ne

iubiţi, noi vă vrem şi vă iubim” – a confirmat faptul că din 2009 până în prezent Uniunea Europeană întradevăr nu ne-a vrut şi nu ne vrea.

Nu ne vrea pentru că suntem un stat profund corupt – cel mai sărac din Europa, avem un conflict teritorial nesoluţionat (îngheţat), şi suntem ca o căpuşă care vrea să stoarcă tot/ cât se poate din UE. În principiu, Uniunea Europeană este o uniune a statelor care aduc ceva – o plusvaloare în marea familie europeană.

Actuala guvernare a Republicii Moldova ar intra în UE cu nimic altceva decât cu lozinca – „Noi vă vrem!” – şi asta dintr-un motiv cât se poate de simplu: pentru că aveţi bani. Iar Uniunea Europeană nu are de ce să vrea un stat cu probleme – de calitate a vieţii şi de securitate – incapabil să şi le rezolve; nu are nevoie de un stat eşuat, captiv. UE îşi are problemele sale şi nu are de ce să se împovăreze cu altele noi.

Iată de ce e bine ca în această perioadă, ca şi întotdeauna, societatea moldovenească să fie realistă şi să nu se lase manipulată de forţe politice care speculează cu o noţiune atât de vehiculată în spaţiul public din 2009 până în prezent: integrarea europeană.

Aurelian LAVRIC Sursa: politicom.moldova.org

Cum sunt cheltuiţi banii finanţatorilor externi?

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a elaborat, în cadrul proiectului Budgetstores, topul sectoarelor care au beneficiat de cea mai mare şi, respectiv, cea mai redusă finanţare din sursele externe. După ce anterior experţii au arătat care sunt cei mai mari donatori pentru realizarea proiectelor investiționale în sectorul public din Republica Moldova, acum aceştia s-au referit la modul în care au fost cheltuiţi banii şi la evoluarea finanțării externe pe parcursul ultimilor 4 ani.

Între anii 2009 și 2012, Republica Moldova a primit finanţare externă pe proiecte investiţionale în sumă de aproximativ 5,4 miliarde de lei. Trebuie menţionat faptul că în această perioadă, 35 la sută din cheltuielile capitale au fost finanţate din surse externe, ponderea acestora crescând de la 29% în 2009, până la peste 42 la sută în 2012.

Partea leului din aceste finanţări au mers către cinci sectoare ale economiei naţionale, care au beneficiat de circa 75 la sută din totalul mijloacelor financiare provenite din surse externe.

Astfel, cei mai mulți bani, circa 1,3 miliarde de lei, din asistența externă au fost acordați pentru realizarea proiectelor investiționale în agricultură, ceea ce a constituit aproximativ 24% din totalul finanțărilor în acești ani. Pentru transporturi și gospodăria drumurilor au fost cheltuiți în jur de 961 de milioane de lei sau circa 18% din totalul finanțărilor. Aproximativ 780 de milioane de lei sau 14,5 la sută din banii donatorilor externi au revenit proiectelor investiţionale din domeniul sănătăţii.

Pe de altă parte, în perioada de referinţă,

cinci sectoare importante au beneficiat împreună de mai puţin de 1% din finanţările externe. În topul celor mai defavorizate sectoare se regăsesc justiția, învățământul, cultura, menținerea ordinii publice, asistența socială și completarea rezervelor de stat. Banii cheltuiţi pe proiecte investiţionale în aceste domenii au însumat doar 0,26 la sută din totalul asistenţei financiare externe.

FLUX Sursa: budgetstories.md

CMYK

FLUX

8

Energetic= 22 NOIEMBRIE 2013

De ce are nevoie UE de legături mai strânse cu Ucraina Companiile occidentale roiesc în jurul resurselor naturale ale Ucrainei, un stat prins în cleştele Rusiei prin dependenţa de energia rusească

Chevron şi Exxon din Statele Unite, compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, EDF din Franţa şi Eni din Italia sunt unele dintre marile grupuri occidentale interesate de vastele resurse de gaze ale Ucrainei În ajunul semnării unui acord de comerţ liber, UE curtează Ucraina cu o înţelegere care i-ar facilita fostului stat sovietic importul de gaze din Occident şi i-ar reduce astfel dependenţa de Rusia. Companiile vestice sunt deja cu un pas în faţa politicienilor şi pregătesc exploatarea enormelor resurse convenţionale şi neconvenţionale de gaze naturale ale ţării.

Uniunea Europeană este pe punctul de a încheia o înţelegere care i-ar permite Ucrainei, un stat dependent energetic de Rusia, să importe gaze naturale din Vest, ceea ce i-ar reduce necesarul de importuri din Rusia, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de The Wall Street Journal. Un astfel de pas ar netezi calea Ucrainei spre legături economice mai strânse cu Europa în pofida actelor de răzbunare ale Moscovei. Potenţiala înţelegere vine cu mai puţin de două săptămâni înaintea summitului de la Vilnius, unde liderii europeni vor discuta un acord de comerţ liber cu Ucraina. În pregătirea evenimentului, oficialii europeni au căutat modalităţi de a reduce presiunile exercitate de Rusia asupra Ucrainei – precum un embargo privind produsele ucrainene – pentru a determina ţara să renunţe la apropierea de Europa. Moscova vrea Ucraina în propria uniune comercială, unde s-ar alătura altor foşti sateliţi sovietici.

Importurile de gaze naturale din UE prin Slovacia i-ar da Ucrainei acces la volume mari de combustibil mai ieftin decât cel vândut de Rusia.

Costul pe termen mediu al ratificării acordului comercial cu UE ar fi ridicat pentru Ucraina. Embargoul

impus de Moscova a redus deja comerţul dintre Ucraina şi Rusia cu un sfert. Intrarea în spaţiul european de comerţ liber ar expune industria ucraineană competiţiei companiilor mai puternice din Vest. Însă dacă nu reuşeşte să se apropie mai mult de UE, Ucraina ar putea deveni şi mai dependentă de Rusia, scrie The New York Times. Orice semn de ezitare din partea UE ar putea tenta Moscova să amplifice presiunile asupra Ucrainei.

Un impediment considerat major în calea Ucrainei spre Europa este întemniţarea fostului premier Iulia Timoşenko, care în opinia europenilor s-a făcut din motive pur politice.

Vastele resurse naturale ale Ucrainei au ademenit deja companiile din Vest

Dacă la nivel politic apropierea Ucrainei de Occident merge lent, în teren lucrurile merg mult mai repede. Kievul a semnat luna aceasta un acord potenţial de producţie în comun cu grupul american Chevron, prezent şi în România, pentru a explora şi exploata gaze de şist la Oleska, un câmp de 6.300 de kilometri pătraţi aflat în vestul ţării. Acesta este al doilea astfel de contract semnat de guvernul ucrainean. În ianuarie, Royal Dutch Shell, un grup anglo-oladez, a primit acordul pentru explorarea şi exploatarea câmpului Iuzivska, de 8.000 de kilometri pătraţi, aflat estul statului. Însă Ucraina nu încheie afaceri privind doar producţia de gaze „neconvenţionale“. Guvernul discută un acord de partajare a producţiei cu un consorţiu condus de grupul american ExxonMobil pentru exploatarea unui câmp aflat pe coastele vestice ale Mării Negre. Înţelegerea ar putea fi parafată până la sfârşitul anului. Acest câmp de află în apropierea blocului românesc Neptun, unde Exxon şi OMV, din Austria, au descoperit anul trecut rezerve mari de gaze.

Kievul negociază, de asemenea, un acord de partajare a producţiei cu un consorţiu format din EDF, din Franţa, şi Eni, din Italia, pentru dez-

voltarea unor rezerve aflate pe coasta estică a peninsulei Crimeea.

Ucraina, una dintre cele mai promiţătoare frontiere energetice ale Europei

Toate acestea fac din Ucraina una dintre cele mai promiţătoare frontiere energetice ale Europei şi reprezintă o modificare uriaşă a politicilor ţării faţă de străini. Chiar şi sub conducerea prooccidentală de după Revoluţia Portocalie din 2004 companiile vestice aveau acces foarte restrâns la industria de petrol şi gaze naturale sau erau descurajate de mediul legislativ incert.

Viktor Ianukovici, care a devenit preşedinte în 2010, pare că are reţineri în a semna acordul de comerţ liber cu UE din cauza pretenţiilor oficialilor europeni. Însă el a dat dovadă de pragmatism în ceea ce priveşte deschiderea faţă de Occident a pieţei producţiei de hidrocarburi.

Oficiali din industria de profil spun că legislaţia s-a îmbunătăţit semnificativ. În multe privinţe, Kievul a avut puţine de ales. Gazele naturale au rămas combustibilul de bază pentru industria grea, iar importurile din Rusia alimentează 60% din consum.

Dar după ce Ucraina i-a întors spatele Rusiei sub conducerea „portocalie”, Moscova a început să majoreze preţurile şi a tăiat livrările de două ori, în 2006 şi 2009, în urma unor dispute legate de preţ. Acordul prin care s-a pus capăt disputei din 2009 a lăsat Ucraina plătind unele dintre cele mai ridicate preţuri din Europa.

Două dintre celelalte state europene dornice să exploateze resursele proprii de gaze de şist, Polonia şi Lituania, sunt, de asemenea, dependente de gazele convenţionale cumpărate din Rusia şi resimt preţurile ridicate impuse de Moscova. Însă spre deosebire de Polonia, care şi-a redus substanţial în urmă cu doi ani estimările privind rezervele de gaze de şist, Ucraina este încă recunoscută ca ocupând locul trei în Europa la resurse de gaze neconvenţionale.

Administraţia pentru Informaţie în domeniul Energiei din SUA a calcu-

lat că volumul rezervelor exploatabile se ridică la 1.180 miliarde de metri cubi. Ucraina a consumat anul trecut aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producţia internă a însumat 20 de miliarde de metri cubi. Potrivit estimărilor guvernului, câmpul de la Oleska explorat de Chevron ar putea produce 8-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Eduard Stavytsky, ministrul Energiei, a afirmat că dacă totul merge conform planului, cele două proiecte de gaze de şist şi proiectul

offshore al Exxon ar putea ajunge în zece ani la o producţie cumulată de 20 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce ar dubla actuala producţie a ţării şi ar permite Ucrainei să acopere gradual din resurse proprii consumul intern, aflat în scădere.

Dezvoltarea proiectelor ar reprezenta o lovitură şi pentru monopolul rus al exporturilor de gaze Gazprom, Ucraina fiind unul din clienţii de bază ai grupului.

Bogdan COJOCARU Sursa: Ziarul Financiar

Parlamentul ucrainean a respins legile care permit transferul lui Timoşenko în străinătate Parlamentul ucrainean a respins ieri toate proiectele de lege care permit transferul în străinătate, cu scopul de a primi îngrijiri medicale, al opozantei Iulia Timoşenko, cerute de Uniunea Europeană (UE) înaintea semnării unui acord de asociere la sfârşitul lui noiembrie.

Cele şase texte au obţinut susţinerea a 200 de deputaţi, în contextul în care era necesară o majoritate de 226 de voturi pentru a fi aprobate.

Partidul Regiunilor, al preşedintelui Victor Ianukovici, majoritar în Parlament, nu a participat la vot, după ce a criticat în ultimele zile proiectele de lege ca „imperfecte”.

Emisarii europeni Alexander Kwasniewski, un fost preşedinte polonez, şi Pat Cox, un fost preşedinte al Parlamentului European (PE), se aflau în sală. „Ruşine!”, au scandat deputaţii opoziţiei. „Acesta este momentul adevărului pentru Ianukovici, care va arăta dacă este pregătit să semneze un acord de asociere cu UE sau dacă

a minţit în ultimii doi ani”, a declarat înainte de vot Arseni Iaţeniuk, un aliat al lui Timoşenko. „Nu este o alegere între Vest şi Est, este o alegere între viitor şi trecut”, a adăugat el.

După vot, deputaţii opoziţiei l-au îndemnat din nou pe preşedintele Ianukovici să o graţieze pe opozantă, aşa cum au propus emisarii europeni. „Îndemnăm să fie convocată Comisia pentru graţieri, să fie examinată cererea CoxKwasniewski, iar Timoşenko să fie graţiată”, a declarat Irina Gheraşcenko, din cadrul partidului Udar al lui Vitali Kliciko.

Iaţeniuk i-a înmânat preşedintelui Parlamentului Volodimir Ribak, din cadrul Parti-

dului Regiunilor, un proiect de decret de graţiere prezidenţială. „Să-l semneze!”, i-a spus el. Încarcerată din 2011, opozanta Timoşenko, un fost premier, ispăşeşte o pedeapsă de

şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Ea suferă de hernie de disc şi este spitalizată începând din aprilie 2012.

Sursa: mediafax.ro

CMYK

Externe

22 NOIEMBRIE 2013

9

FLUX

„Arma economică secretă” a Germaniei În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, surplusul de cont curent al zonei euro a crescut cu mai puţin de 4% în septembrie, la 13,7 miliarde de euro, şi este mai mic decât surplusul înregistrat individual de Germania, de 20 de miliarde de euro.

Astfel de date au pus în lumină strategia Germaniei de a-şi dezvolta economia prin exporturi în locul consumului intern. Trezoreria SUA a acuzat, în octombrie, modelul economic bazat pe export al Germaniei că împiedică recuperarea Europei din criza financiară. UE a anunţat, săptămâna trecută, că va evalua dacă excedentul comercial al economiei germane a încălcat normele stabilite la nivel comunitar.

Unul dintre motivele succesului exporturilor Germaniei, în multe cazuri subestimat, este însă reţeaua globală de reprezentanţe economice, discretă, dar foarte sofisticată, construită pe parcursul mai multor

decenii pentru a susţine exporturile companiilor, chiar şi a celor mici, scrie WSJ. Organizaţia Camerelor Germane de Comerţ Exterior are 120 de birouri în 80 de ţări, cu peste 1.700 de angajaţi, care promovează interesele comerciale ale Germaniei. „Nu cred că este vina Germaniei că ţara are excedent comercial. Diferenţa apare din sistemul pe care îl folosesc”, a declarat Emma Marcegaglia, antreprenor italian şi preşedinte al Business Europe, grup de lobby activ în 35 de ţări.

Sistemul german leagă camerele de comerţ din afara Germaniei cu 80 de camere regionale din Germania şi este susţinut financiar atât de companii, cât şi de stat. Antreprenorii afirmă că această anvergură şi integrare reprezintă o diferenţă majoră pentru sutele de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, multe dintre acestea afaceri de familie, cunoscute în Germania sub termenul general de Mittelstand.

Astfel de companii beneficiază de sprijinul camerelor de comerţ pentru a exporta pe pieţe îndepărtate, altfel foarte greu accesibile.

Un astfel de caz este cel al Flösser GmbH, un producător de sisteme de

iluminat şi claxoane pentru autovehicule. Compania a decis anul trecut să exporte în Vietnam, după ce până la momentul respectiv livrase în circa 100 de alte ţări. Şeful companiei, Hans Otto Flösser, a contactat biroul local al Camerei de Comerţ germano-vietnameze. Pentru un onorariu modest, specialiştii camerei de comerţ au realizat studii de piaţă, au identificat posibili distribuitori şi chiar au contactat câţiva dintre aceştia.

Când Flösser a călătorit în Vietnam pentru a se întâlni cu posibilii parteneri de afaceri, camera de comerţ a programat vizite, a angajat translatori şi a pregătit chiar şi o maşină cu şofer. În câteva zile, compania lui Flösser avea un distribuitor în Vietnam, iar câştigurile din prima livrare pe noua piaţă au depăşit costul serviciilor asigurate de camera de comerţ. „Cred că ar fi fost foarte dificil pen-

Iată ce spun serviciile americane de informaţii despre agricultura anului 2030 Până în 2030 cererea de alimente va creşte la nivel global cu 35%, cea de apă cu 40%, de energie chiar cu 50%, iar episoadele de secetă, cum a fost cel din vara lui 2012, se vor înmulţi – aşa arată, spus foarte pe scurt, viitorul apropiat în estimărilor analiştilor americani de la National Intelligence Council (NIC).

Aceste estimări bazate pe modele ce iau în calcul tendinţele demografice (sporul demografic), social-economice (dezvoltarea economică) şi climatice (încălzirea globală) deja consolidate au rolul de a le oferi decidenţilor, atât de la nivelul administraţiilor, cât şi al economiilor, parametrii de care să ţină cont în elaborarea soluţiilor de adaptare.

Declinul nivelului precipitaţiilor este poate cea mai îngrijorătoare dintre schimbările pe care ni le aduce viitorul apropiat. Ca regulă, potrivit analiştilor NIC, “regiunile uscate şi aride vor deveni şi mai aride şi uscate, iar cele umede şi mai umede”. Aceasta la nivelul producţiei agricole nu va însemna decât că toate eforturile făcute în ultimii 50-40 de ani pentru reducerea deşertificării şi lărgirea suprafeţelor arabile în dauna terenurilor sterpe vor fi anulate.

Regiunile cele mai afectate de reducerea nivelului precipitaţiilor vor fi Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia Centrală, Europa Meridională, Africa de Sud şi Sud-Vestul Statelor Unite.

Dintre acestea cel puţin unele reprezintă în acest moment “zone secundare” pentru multe dintre culturile importante pe care se bazează hrana umanităţii – precum Asia Centrală, un important “grânar” al emisferei nordice capabil să contribuie la echilibrarea preţului cerealelor atunci când EU, Ucraina sau Rusia se confruntă cu ani mai slabi, Africa de Sud, un important producător de cereale şi de fructe din emisfera sudică care prin “mecanismul” inversării anotimpurilor exportă în “nord”, în special în UE, produse proaspete când în această regiune sezonul este închis, Africa de Nord, un important producător de legume, fructe şi, în ultimii ani, şi de ouă şi carne de pasăre orientat economic spre piaţa UE. Scăderea capacităţilor de producţie agricole, pe fondul creşterii cererii de alimente, va duce preţurile la un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de prezent, aceasta însemnând la nivel global creşterea ponderii cheltuielilor alocate bu-

nurilor alimentare în coşul zilnic în dauna altor “capitole” cu consecinţe importante pentru producătorii de bunuri şi servicii – deci cu efecte profunde mult dincolo de “graniţele” sectorului agroalimentar.

La nivel geopolitic o astfel de creştere de lungă durată a preţurilor alimentare va însemna creşterea instabilităţii în ţările sărace şi incapabile să îşi asigure necesarul de hrană al populaţiei prin producţie proprie (ţările cu performanţe moderate şi scăzute potrivit indicelui Food Security Index, elaborat de Economist Intelligence Unit).

Toate aceste schimbări vor afecta şi Moldova. Ţară noastră se află geografic mult prea aproape de Europa de Sud – regiune pentru care analiştii NIC iau în calcul o reducere majoră a nivelului precipitaţiilor – pentru a nu fi afectată măcar “semnificativ” sub acest aspect – aceasta ar însemna necesitatea de a dezvolta cât mai rapid un sistem extins de irigaţii “inteligente” şi de implementare a unor soiuri rezistente la secetă. În condiţiile în care Europa de Sud şi Asia Centrală se vor confrunta cu scăderi semnificative ale producţiei, preţurile din regiune vor creşte (poate chiar mai semnificativ decât la nivel global cel puţin pentru anumite categorii de produse).

Natura tot mai greu de îmblânzit va face, de asemenea, ca agricultura să fie făcută de cei care deţin tehnologii şi cunoştinţe, dar şi bani pentru investiţii şi procedee costisitoare, lucru care ar putea modifica şi structura actuală a proprietăţii agricole, prin “ieşirea” micilor producători şi constituirea asociaţiilor sau a marilor ferme, mult mai capabile să mobilizeze resurse.

Sursa: agro.afacereamea.ro

tru noi, ca străini, să mergem în Vietnam”, a spus el.

Experienţa acestuia este ceva obişnuit, afirmă şefii de companii germane. Oficialii camerelor de comerţ exterior ale Germaniei afirmă că ajută circa 50.000 de oameni de afaceri anual. Nicio ţară occidentală nu are performanţe similare în sprijinirea exporturilor companiilor mici, notează Wall Street Journal.

Unele ţări asiatice, precum Taiwan şi Coreea de Sud, asigură sprijin asemănător, afirmă specialiştii. „Este incredibil cât de puternici sunt germanii pe plan extern”, a declarat Arnaldo Abruzzini, antreprenor şi secretar general al Eurochambres, grup de lobby la Bruxelles pentru companiile mici.

Impactul reţelei de export a Germaniei este amplificat şi de competitivitatea ridicată a industriei, precum şi de cultura de economisire.

Combinaţia acestora conduce la sur-

plusuri comerciale masive, care au atras criticile partenerilor. Germania nu urmăreşte, însă, o abordare de sărăcire a vecinilor, afirmă Andreas Rees, economist la UniCredit.

Excedentul comercial al ţării cu zona euro a scăzut de la 5% din PIB înaintea crizei din 2008 la 2% în prezent. În mare parte, surplusul este generat în afara Europei, unde devine esenţial sprijinul camerelor de comerţ. Astfel, Germania a reuşit în ultimii ani să elimine aproape complet un deficit comercial de 1,5% din PIB în relaţia cu China. Între primul trimestru din 2008 şi mijlocul acestui an, exporturile Germaniei către restul zonei euro au scăzut cu 7%, dar au crescut de peste două ori către Indonezia şi China.

S-au majorat, de asemenea, semnificativ livrările către ţări precum Coreea de Sud, Brazilia şi statele din Orientul Mijlociu.

Sursa: mediafax.ro

„Rezistenţă prin cultură” versus „Texistenţă” Urmare din pag. 1 Or, în cuvântul final, romancierul însuşi a recunoscut că nepublicarea Vieţii şi morţii… l-a frânt, literalmente, tot ce a scris ulterior fiind pe o linie descendentă. Dar tot Domnia Sa a ţinut să adauge că, dacă ar fi continuat în aceeaşi cheie – a scriiturii moderne, experimentale chiar, într-un context în care realismul socialist era singura metodă artistică admisă de autorităţile epocii! –, probabil că şi-ar fi ieşit din minţi. Acum, cine-i în drept să-i ceară autorului – oricărui autor, nu mă refer doar la Vladimir BEST-şleagă (cum l-a botezat, inspirat, Luca Piţu) – să-şi pună însăşi existenţa în pericol, fie în confruntare cu sistemul (şi atunci avem de-a face cu rezistenţa prin cultură), fie cu sine însuşi, când creatorul rămâne singur în faţa foii de hârtie (şi atunci avem de-a face cu texistenţa)?!

Să fie oare o simplă coincidenţă că, venind acasă, am găsit în cutia poştală ultimul număr al revistei Vatra (nr. 8-9/2013), unde am dat peste un excelent interviu al poetei Ileana Mălăncioiu, din care voi cita, cu voia Dvs., un mic fragment: „Despre rezistenţa prin cultură am scris de mai multe ori, revoltată de faptul că era batjocorită de te miri cine, în vreme ce asupra rezistenţei prin incultură şi prin impostură se păstra o tăcere mormântală, care nu prevestea nimic bun. Acum s-a depăşit etapa aceea.

La Salonul de Carte de la Paris, absenţa intelectualilor lui Băsescu, care au boicotat evenimentul, a fost semnalată publicului prin spectacolul neconvingător dat de nişte mascaţi care purtau pe faţă chipurile acestora.

Le-am acordat prezumţia de nevinovăţie şi am încercat să cred că n-au fost puşi de cineva din România să facă gălăgie în ideea de a mai exporta un scandal. M-am întrebat totuşi de ce n-au remarcat şi absenţa lui Paul Goma, care ar fi avut mai multe de spus despre lupta împotriva comunismului, pe care au fost axate cele mai multe dezbateri. Faptul că la astfel de evenimente se face un fel de istorie a disidenţei cu înlocuitori ar trebui să ne dea de gândit. În ce mă priveşte, mi-am exprimat adesea regretul că oficialităţile noastre n-au făcut nimic pentru a-l convinge pe Paul Goma că este nevoie de el în România. Mă bucur totuşi să aflu că a primit cetăţenia moldovenească şi se va întoarce în Basarabia natală. Fiindcă ar fi o ruşine naţională să rămână la Paris – cu statutul de apatrid – şi să trăiască până la capătul zilelor departe de ţara pentru care şi-a pus viaţa în joc”.

Mă doare mintea doar gândindu-mă cum ar fi arătat faţa literelor noastre dacă romanele lui Paul Goma – mă gândesc la Din calidor, dar şi la Ostinato, Soldatul câinelui ş.a. – ar fi circulat în (pe-atunci încă) RSS Moldovenească, alături de cele mai bune scrieri ale „generaţiei de aur” (Beşleagă – Busuioc – Druţă – Vasilache). Iar mai încoace, cum ar arăta faţa ţării în ochii lumii, dar şi în propriii ochi, avându-l pe cetăţeanul Paul Goma printre ai săi, acasă. Cât o mai fi rămas până să ne vedem visul cu ochii?!

Emilian GALAICU-PĂUN Sursa: europalibera.org

FLUX

10

Cultur=

22 NOIEMBRIE 2013

IN MEMORIAM TITUS JUCOV

„Eu accept orice experiment în teatru, numai nu lipsa de optimism” A fost regele care nu avea nevoie de coroană a teatrului nostru de păpuşi. Despre omul Titus Jucov, ştiu bine toţi care l-au cunoscut, nu poţi avea decât cuvinte de bine, de la orice discuţie cu el plecai împăcat. Ştia să asculte şi ştia să înţeleagă.

Fecior de preot, a purtat cu el în lume o calitate atât de rar întâlnită astăzi: dragostea pentru oameni, fără grabă, fără superficialitate şi răbdarea să asculte, pentru că asta îl justifica să aibă pentru oricine un cuvânt la momentul potrivit.

În calitate de artist, nu şi-a abordat niciodată meseria şi nici spectatorul în pripă. Pe lângă talentul său incontestabil de regizor, a fost şi a rămas, probabil, singurul teatral care a vizionat toate spectacolele montate la noi. Urmărea cu deosebit interes toate spectacolele, avea timp pentru toate şi nu vorbea niciodată în necunoştinţă de cauză. Fiecare dintre colegii săi de breaslă, prin lucrările sale, aveau ocazia să se reabiliteze în faţa lui Titus Jucov sau să demonstreze că perfecţiunea nu are limite, măcar şi din considerentul că el era un spectator fidel.

Am avut ocazia să lucrez alături de Titus Jucov în unele proiecte, dar ne-am întâlnit ades şi pentru interviuri. Mişcarea teatrală din Republica Moldova este de neconceput fără Titus Jucov, pentru că a fost un militant activ şi a luat atitudine tranşantă ori de câte ori au avut loc schimbări în acest domeniu sau a fost nevoie ca aceste schimbări să fie realizate.

A fost un om care a iubit viaţa, meseria şi oamenii, iar vestea morţii lui subite ne-a tăiat răsuflarea.

Titus Jucov a fost înmormântat miercuri, 20 noiembrie, la Cimitirul Armenesc din capitală, după ce a decedat duminică în spital la Cahul, pentru că i se făcuse rău pe drum, la întoarcere dintr-un turneu pe care l-a susţinut cu trupa Teatrului „Licurici” în Turcia.

Titus Jucov s-a născut la 28 septembrie 1950, în comuna Cobani, rn. Glodeni. După absolvirea şcolii din localitate, şi-a continuat studiile la Institutul de Stat al Culturii din Moscova, Facultatea de Regie (1967-1971). A debutat ca regizor cu spectacolul de licenţă „Tribunalul”, la Teatrul Naţional de Stat „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

După absolvirea facultăţii este angajat în calitate de actor şi regizor la Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”. Primele spectacole pe care le pune în scenă – „Mica vrăjitoare” după Otfried Preussler, „Scufiţa roşie” după Evgheni Şvarţ şi „Harap Alb” după Ion Creangă, în dramatizarea lui Ion Puiu, îi aduc şi primele aprecieri din partea publicului şi a criticii de specialitate.

De acum încolo, numele lui Titus Jucov se va asocia cu cel al Teatrului pentru copii „Licurici”. Ani la rând el va fi prim-regizor, director artistic şi, din 1991, director al teatrului. În perioada în care a fost directorul Teatrului „Licurici”, instituţia devine un teatru de referinţă şi efectuează turnee în România, Rusia Ucraina, Franţa, Turcia… Pentru talentul său regizoral, dar şi pentru abilităţile sale de administrator, lui Titus Jucov i s-a conferit titlul onorific de Maestru Emerit al Artelor din Republica Moldova (1992), Medalia „Meritul civic” (1995), Ordinul „Gloria Muncii”

(2000), Medalia „Mihai Eminescu” (2005).

Vă propunem astăzi un fragment dintr-un interviu realizat cu Titus Jucov pentru revista „Teatru” acum un an, în care maestrul vorbeşte despre mişcarea teatrală din Republica Moldova, dar şi despre contextul în care ea se regăseşte.

- Este îngrijorător faptul că astăzi teatrului i se acordă o atenţie mai mică decât politicii, spre exemplu. În plus, mulţi oameni de teatru se implică în politică.

Putem constata că după „audienţe”, politicul bate teatrul?

Va mai dura mult, nu riscăm să pierdem această bătălie?

- Nu, fiindcă la baza teatrului politic, jocului politic, stă lupta pentru putere. Şi acolo unde este lupta pentru putere, dirijor în acest teatru este diavolul. În ultimul timp, acest teatru politic pe mine mă plictiseşte, fiindcă se vede de la o poştă care este miza, interesele, şi atunci când vedem că actorii politici, interpreţii, se ascund de noi (dar totul iese la suprafaţă), atunci acest „teatru” devine dezgustător. Se întâmplă uneori să exclamăm: „ce-mi spui tu mie poveşti?” cu o doză de batjocură, ironie. Eu consider că lumea din teatru este mai sinceră şi mai curată. Parcă e un paradox, dar aşa este. Atitudinea faţă de o poveste, şi a celor mici, şi a celor în vârstă, întotdeauna este cu un sentiment de dragoste, fiindcă în poveşti învinge, mai devreme sau mai târziu, binele, şi asta, mă iertaţi, nu este o poveste. Fiindcă şi în viaţă, mai devreme sau mai târziu, învinge binele, ce-i drept, această victorie a binelui se poate întâmpla un pic mai târziu sau nu atunci când o aşteptăm noi, dar credinţa noastră că anume aşa va fi rămâne. Eu accept orice experiment în teatru, numai nu lipsa de optimism. Sunt un maximalist, poate de atâta că sunt în preajma basmului, poate pentru că sunt în preajma copiilor

şi văd ochii lor visători, curaţi, sinceri, dornici de adevăr... Şi încă un paradox, jocul copiilor şi jocul actorilor au tangenţe. Credibilitatea cu care un copil încalecă un băţ şi se crede un călăreţ năzdrăvan este uluitoare, să dea Dumnezeu să aibă actorul în scenă această credibilitate. Taina jocului copilului e cu mult mai profundă decât taina atomului sau misterele universului. Eu, fiind profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (a şasea promoţie de actori care i-au fost studenţi sunt încadraţi în trupa Teatrului „Licurici” – n.aut.), le spun discipolilor mei că scopul principal la disciplina Arta Actorului este să pătrundem în taina credibilităţii copilului. Niciodată teatrul politic nu-l va răsturna pe teatrul adevărat, fiindcă aici e vorba despre sufletul omului, ceea ce este cu mult mai de preţ decât tot ce există. Da, teatrul trece prin anumite crize, teatrul se naşte, creşte, moare, dar teatrul este veşnic. La începutul anilor ’20, când filmul cucerea tot mai mari teritorii, toţi au spus: gata, teatrul va muri. Teatrul n-a murit. Când a apărut în anii’50 televiziunea, vorbesc despre satele din Moldova de unde vin şi eu, se spunea: teatrul va muri. Teatrul n-a murit. A apă-

rut internetul, teatrul nu va muri, fiindcă omul are nevoie de această comunicare, omul are nevoie de emoţii vii. Bineînţeles, eu vorbesc de momentul când este un teatru bun.

- Ce înseamnă un teatru bun?

- Ce înseamnă un teatru bun? Ce e aceea talent? Probabil că e o taină, dar eu îl definesc pentru mine ca adevărul şi firescul. Bineînţeles că teatrul de păpuşi este un gen aparte de teatru, dar este teatru şi noi suntem legaţi unul cu altul.

- Şi acum, în preajma Zilei Actorului (27 decembrie – n.red.), vă rugăm să le adresaţi un mesaj colegilor dvs.

- Vreau să mă adresez actorilor şi regizorilor, scenografilor şi compozitorilor, dramaturgilor şi butaforilor, tuturor Oamenilor de Teatru – SĂ NE ŢINEM UNUL DE ALTUL, şi nu de atâta că, de altfel, teatrul va pieri, ci, odată ce fiecare teatru este un micuţ stat, numai împreună putem deveni o UNIUNE. Şi mai vreau să funcţioneze Legea teatrelor, care necesită şi ea unele schimbări.

- Vă mulţumesc!

Liliana POPUŞOI, FLUX

REŢELELE DE SOCIALIZARE RESCRIU DICŢIONARELE

G`ndul s=pt=m`nii A fost ales cuvântul anului 2013 „Vântul, care nu are nici miros, nici greutate, îşi dă seama că există când culcă la pământ holdele de grâu. „Exist, gândeşte el, pentru că fac pe alţii să se încline”.

Antoine de Saint Exupery

Cuvântul anului 2013 a fost ales de editorii Dicţionarelor Oxford, lucrări de referinţă ale limbii engleze.

«Selfie» – autoportret fotografic realizat cu un telefon mobil şi publicat apoi online pe reţelele de socializare – a fost ales cuvântul anului 2013.

«Selfie» a fost preferat în faţa cuvântului «twerk», termen ce desemnează un dans lasciv, făcut celebru de cântăreaţa Miley Cyrus, şi a cuvântului «binge-watch», termen ce desemnează vizionarea-maraton a unor programe TV, potrivit unui comunicat emis marţi de editorii acestor dicţionare prestigioase.

Editorii Oxford Dictionaries, care utilizează un instrument de căutare capabil să analizeze aproape 150 de milioane de cuvinte englezeşti

folosite pe internet în fiecare lună, au descoperit faptul că folosirea termenului «selfie» a crescut cu 17.000% în ultimele 12 luni.

Potrivit aceleiaşi surse, prima apariţie cunoscută a acestui cuvânt datează din 2002, pe un forum online australian.

«Reţelele de socializare au contribuit la popularizarea termenului, iar hashtagul «selfie» a apărut pe site-ul specializat în partajarea de fotografii Flickr încă din 2004», a declarat Judy Pearsall, director editorial al Oxford Dictionaries. «Însă utilizarea sa s-a răspândit foarte mult abia începând din 2012, atunci când «selfie» a fost folosit în mod curent în mass-media», a adăugat ea.

Cuvântul «selfie» nu a intrat încă în Oxford English Dictionary (OED), dar a fost inclus în OxfordDictionaries.com în luna august. În aceeaşi lună, un «selfie papal» a apărut aproape peste tot pe internet, arătându-l pe papa Francisc pozând în mijlocul unui grup de adolescenţi, dintre care unul a realizat acea fotografie cu telefonul său mobil.

Cultur=

22 NOIEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

CULISE CHIŞINĂUIENE (Pagini de jurnal)

24.IX.1992 Am scris cuvintele pentru coperta a 4-a a plachetelor lui Arc. Suceveanu şi Gr. Vieru din colecţia „Poezii de duminică”. Prin intermediul dnei Raisa, i-am trimis lui Grig corectura, la spital. O ţine cam multişor… Poate şi din motivul că încă nu i-a găsit un titlu. Arcadie şi-a intitulat-o: „Secunda care sunt eu”.

Mă pomenesc în faţă cu o listă din vreo 5 cărţi. „Cine ţi le-a cerut?”, îmi pretinde explicaţii Zinovia. Într-adevăr, caligrafia e superbă, caracteristică, în special, femeilor.

Caligrafie trezitoare de… gelozie! Noroc că, până la urmă, îmi amintesc: lista mi-a dat-o dl Ion Gherman, să anunţe cărţile în revista „Basarabia”. Ce scris mai are şi pedantul nostru redactor… P.S. Concluzia: un bărbat trebuie să aibă o caligrafie mizerabilă, demnă de dispreţul şi neatenţia doamnelor.

Colecţia caietelor „L’Herne” îmi creşte până la 8 titluri. La precedentele se adaugă cele dedicate lui Léon Bloy, Lewis Carrol, Sorel Bolivar (și, să precizez, exemplarul l-am lăsat la birou).

Pentru Cluj-Napoca, Virgil Bulat îmi lasă o comandă de 2 mii de exemplare din viitoarea carte de dialoguri „Spunerea de sine”. Să văd cât iau gălăţenii… (De altfel, i-am telefonat lui Horaţiu Mazilu, referitor la festivalul Grigore Hagiu. Se vor lămuri asupra datei concrete după alegerile de duminică, să aşteptăm telefonul lor. OK!)

25.IX.1992 Biata Nelly, s-a stins după o hemoragie, deocamdată, inexplicabilă. La ziua lui M. Cimpoi, pe 3 septembrie, arăta bine, era veselă. Ne invitase la o şezătoare cu toate cele necesare. Mă tem că asupra familiei Cio. planează un blestem care i se datorează tocmai capului ei, cel cu atâtea tainice şi dubioase mişcări comuniste, cu servicii făcute diavolului, cu laude aduse păgânilor, cu puţinul, foarte puţinul său har exacerbat în ambiţii conjuncturiste…

Ieri, se înfăţişează o echipă a unui nou studio de… cinema. Aha! este în cadrul secţiei municipale cultură, Iulian Filip făcând cine ştie pe unde rost de bani. Noi, cu… ego protagonist, întreţinem un dialog despre O tempora, o mores şi – O carte!... E vorba de un telemaraton întru susţinerea editurii „Hyperion”. Eu, evident, am vorbit despre editura US, cu toate că I. Ciocanu ar fi dorit să spun altceva…

Regizor a fost băiatul cela ce are o voce de un timbru nazonant, cântând un folk bun – îi zice I. Buruiană. Reporterul-intervievator – un tânăr cam nesigur în expresie şi formulare de idee – Ion Lupan. Dar toate pot fi şi înlăturate, şi recuperate.

La ora 15,00 – o şedinţă comună a dramaturgilor şi regizorilor. Ministerul Culturii are ceva de bifat. Discuţie leşinată, precaută, agramată. Ar reieşi că mă laud, însă după ce am vorbit eu, toţi au răsuflat uşuraţi, Victor Ciutac zicând că i „s-a luat o ceaţă de pe ochi”, Iacob Burghiu că „de vorbea doar L. Butnaru, tot ar fi avut rost să ne întrunim”. Gheorghe Cincilei, L. Ungureanu fac şi ei referinţe copioase la opiniile mele. Nu i-a plăcut doar lui N. E., care a susţinut că, pe timpuri, era mai bine. Bine, bine, dar eu tocmai despre lipsa de profesionism şi lipsa de cultură am vorbit, – tocmai despre ce-i lipseşte acestui tip dezmăţat, aflat într-o necruţătoare criză de atenţie (nu mai e băgat în seamă) şi în pragul unei lamentabile ratări, deoarece nu mai e în stare să depună eforturi de a ieşi din crasa incultură şi ignoranţă în care a tot hălăduit prin cârciumi.

Nu, tinere, arta românească autentică nu acceptă surogatul, semifabricatul, amatorismul de şatră…

Un ipochimen destrăbălat în atare hal (a trecut de 50 de ani) oare poate să-l asculte pe Montaigne, care susţinea că, mergând spre bătrâneţe, omul trebuie să lucreze şi mai mult asupra sinelui său? În genere, în Basarabia acest principiu nu prea pare să fie respectat, de unde şi acel infim număr de bătrâni înţelepţi. E dezolanta cretinizare a senilităţii…

Odată ce veni vorba de Montaigne, ea poate veni şi despre Blaga sau Einstein.

Cum, de ce? Păi, dacă francezul are o formulă memorabilă – „omul miraculos unduitor”, aceasta ne duce cu gândul la „spaţiul ondulatoriu” al lui Blaga şi, mai departe, la proprietăţile ondulatorii ale materiei din teoria relativităţii. Adică ajungem (figurat vorbind) la teoria unitară a câmpurilor, elaborată de Einstein în anul naşterii mele, dar… nu cu această ocazie sau în onoarea primului meu gângurit. (Ei, simt că nu-mi prea iese autoironia; trebuie să mai fac exerciţii în această… neplăcută direcţie.)

După retro-notele lăsate aici dimineaţă, iată-le pe altele, aduse „de la iepuri”, proaspete, aflate sau întâmplate astăzi.

Trec pe la „TM”. Cioclea îmi oferă numărul de ieri, impregnat copios cu mustul senzaţionalului chişinăuian: desfiinţează mangafaua, ia în alegorie-băşcălie pe Wyski-manu cel ce face pe sine, îi reciteşte-aminteşte biografia comunisto-kaghebistă a candidatului la preşedinţie… Mă rog, s-or găsi ei şi cititori… eu personal, însă, sunt prins de „Secolul 20” nr. 248-250, dedicat integral lui Barthes.

La Cioclea intră şi dl Ţăranu. „Vine sau nu Doinaş?”, întreb. „Ei nu, a eşuat tentativa”. De fapt, chestiunea e cu cifru. Ambasada română dorea să încheie un acord cu Ministerul Culturii ca să ia în arendă, în parte cu amintita deja instituţie, Centrul de Artă şi Cultură (fosta „Casă a popoarelor”), plătind la 12 milioane de ruble anual. Interese fireşti de afirmare a politicii şi culturii româneşti, prin prezenţa interpreţilor şi colectivelor artistice de prestigiu, prin seri ce i-ar avea protagonişti pe scriitori, politicieni etc. Dar, rateu.

Spune dl Ţăranu (cu condiţia ca eu să nu spun că ştiu de la el…) că i-a spus Burghiu că s-ar fi împotrivit vicepreşedintele Coşcodan. Îi telefonez lui Iacobaş. Îmi spune (dar să nu spun că ştiu de la dânsul…) că, deocamdată, acordul nu a fost semnat, însă, probabil, pe luni-marţi să se mai facă o tentativă. „Aţi mai vorbit cu Cimpoi în privinţa vizitei lui Şt. Aug. Doinaş?”, îl mai întreb pe dl Ţăranu. Nu. N-a vorbit. Însă eu am date că, din altă parte, poate, Cimpoi a fost la curent, deoarece Dm. Matcovschi, la întrunirea dramaturgico-regizorială, mi-a spus că Cimpoi „s-a opus” să vină la Chişinău cel care lucrează la demolarea lui Eminescu – Şt. Aug. Doinaş.

Ce tristeţe de sordide culise chişinăuiene… Sau, poate, chiar general-româneşti…

Ce demon ne asmuţă şi ne tulbură firea?

Cum să nu le dai dreptate celor care cred că asupra poporului nostru planeză un blestem?...

Iarăşi cu mizerabila taină şuşotită… Parfumat de-a binelea, viniticulturiceşte, Gigi Rusu îmi încredinţează un feroce secret: arătând cu degetul spre duşumele, – că aici să rămână, nimeni să nu mai ştie! – îmi spune că ieri seară M. şi cu E. au nimerit la trezilcă.

Dimineaţă, i-au telefonat lui Gigi, să le ducă 400 de ruble, cât nu le ajungea până la 500, ca să plătească „noaptea de cazare” întru evaporarea aburilor. Apoi, ieşind de unde au fost reţinuţi, au intrat într-un chef salvator şi anesteziator de conştiinţă lezată de jenanta detenţie la care fuseseră supuşi. Ce să-i faci, precum întreaga-ne societate, degradăm şi

noi cu mult succes. În ce-l priveşte pe E., el de mult a atins grila din urmă: cea a îndobitocirii.

Sică Romanciuc îmi solicită cărţi de Dimitrie Stelaru pe care, eventual, le am în bibliotecă. Iau astăzi la serviciu „Marele incognito” şi „Nemoarte”, care îmi sugerează ideea de a face o selecţie pentru „Poezii de duminică”. Ba chiar am şi extras deja vreo 10 titluri.

Continui după ce Sică îmi întoarce cărţile.

Apoi Constantin Tonegaru, un autor cu totul îndreptăţit de a sprijini continuitatea colecţiei „Poezii de duminică”.

27.IX.1992 Ieri şi astăzi (sâmbătă-duminică) am dus la capăt un articol despre dezamăgirile pe care ţi le trezesc politicanţii zilei.

Pentru un scriitor ce ţine la savoarea limbajului, – o îndeletnicire captivantă: să-şi imagineze cam ce cuvinte ar fi cunoscut şi folosit Adam, după care să fluiere a pagubă, dându-şi seama ce puţine au fost ele.

28.IX.1992 Uneori, dimineţile, ne trezeşte coteiul vecinei de jos: latră-urlă inexpresiv. Are un nume frumos: Spiriduş. Cum arată?... Indirect, răspunsul e acesta: avea dreptate Barthes să nu-i placă lătrătorii albi şi creţi.

Aş vrea să pun în acest jurnal cât mai puţină supărare şi aprecieri negative. Dar nu în ceea ce-l priveşte pe E. (Fireşte, ar trebui să nu-l bag în seamă, să-i ocolesc numele şi apucăturile sale de pahiderm şi de pahonţ – iată şi două noţiuni care atestă febrilitate momentului de mai lungă durată în care fac recrutări lingvistice din cele mai p r ă p ă d i t e colţuri ale memoriei. Dar să vezi, mi se par, unele, cam ne-dure, ne-aspre noţiunile de pahiderm şi pahonţ pentru un ins atât de gălăgios în obrăznicia, necioplirea şi grosolănia sa non-stop…)

2.X.1992 Alaltăieri, meciurile din Cupele europene la fotbal. Pe stadionul „Dinamo” din Bucureşti se scandează entuziast: „Azi în Ştefan cel Mare/ Este sărbătoare!” Logic, la 2:0 pentru gazde, e festin mare. Iar eu îmi amintesc de mereu simpaticul „Rapid” care, pe stadionul său din Ghencea, păpase o bătaie de rând, însă căruia suporterii îi cântau înduioşător până la lacrimi: „Şi la bine, şi la rău/ „Rapid” este clubul meu,/ Ca să vadă lumea toată/ Dragoste adevărată”. Zic că e o perlă în folclorul microbiştilor!

Ieri, în „LA” am publicat dialogul cu Anatol Ciocanu. E acolo şi o nouă, a boemi, pe care An. o marcotează din, fireşte, substantivul boemă. De altfel, interlocutorul meu face nişte confesiuni triste până la dramatism şi disperare. Pentru Ziua Poeziei, am avut grijă să prezint câte o lucrare de-a lui Gheorghe Pârja (Sighetu Marmaţiei) şi Mariana Bojan (Cluj-Napoca) – pentru „LA” şi ediţia specială a „Metronomului”.

Istoria cu trezilca de săptămâna trecută are continuare. La o agapă, M. ne mărturiseşte, mie, lui Cimpoi şi Suceveanu, că împreună cu el şi Esi. la trezilcă a nimerit şi B-c. Acesta, având grijă de buna conduită a partenerilor săi, îi tot somează pe M. şi E. să nu facă scandal, să nu se împotrivească, să intre în spaţiul treziei, să se dezbrace şi să se culce, el, însă… volatilizându-se, salvânduse de umilitoarea procedură. Presupun că A. era nebăut sau mai puţin băut. Dar l-a salvat şi binecunoscuta sa abilitate. Oricum, cei „doi trădaţi”, sunt nedumeriţi, scandalizaţi şi (aproape) neiertători. E drept că B-c ar fi putut face ceva pentru a găsi pârghiile salvatoare pentru cei doi colegi reţinuţi, dar…

FLUX

CALEIDOSCOP

22 noiembrie Evenimente 1220: Frederic al II-lea este încoronat în Roma de către Papa Honoriu al III-lea ca împărat al Sfântului Imperiu Roman 1806: Începe un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul se va încheia prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intra în componența Rusiei 1861: În urma consensului stabilit la Conferința reprezentanților Porții Otomane și ai Puterilor garante, Poarta Otomană emană «Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei» prin care admite unirea administrativă și politică a Principatelor 1880: Principele Carol I primește acordul scris din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată prin Constituție: «În lipsă de descendenți de sex masculin în linie dreaptă ai A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau descendenților lor...»

1906: La Convenția Internațională de Radio și telegrafie de la Berlin s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol 1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad, generalul Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este înconjurată de Armata Roșie 1943: Al Doilea Război Mondial: Președintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrângere a Japoniei 1943: Libanul își câștigă independența față de Franța 1956: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz) 1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas.

Vicepreședintele Lyndon B. Johnson depune jurământul ca nou președinte.

1968: The Beatles lansează dublul album „The Beatles” mai cunoscut drept „The White Album” 1975: Juan Carlos a fost încoronat rege al Spaniei după 1990: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier 2003: Revoluția Trandafirilor din Georgia: Opoziția, purtând trandafiri în mâini, ocupă Parlamentul din Tbilisi și cere demisia președintelui Eduard Șevardnadze 2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie 2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei

Nașteri 1602: Elisabeta a Franței, prima soție a regelui Filip al IV-lea al Spaniei (d. 1644) 1710: Wilhelm Friedemann Bach, compozitor german, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (d. 1784) 1780: Conradin Kreutzer, compozitor german (d. 1849) 1787: Rasmus Rask, filozof danez (d. 1832) 1808: Thomas Cook, investitor britanic (d. 1892) 1819: George Eliot, scriitoare britanică (d. 1880) 1840: Émile Lemoine, matematician francez (d. 1912) 1869: André Gide, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel în 1947 (d. 1951) 1878: Mihail Alexandrovici Romanov, țar rus (d. 1918) 1890: Charles de Gaulle, general francez și președinte al Franței (d. 1970) 1958: Jamie Lee Curtis, actriță americană 1967: Boris Becker, tenisman german 1984: Scarlett Johansson, actriță americană

Decese 1901: Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (n. 1834) 1916: Jack London (John Griffith), scriitor american (n. 1876) 1963: John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1917) 2011: Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin (n. 1926) 2011: Danielle Mitterrand, soția fostului președinte francez François Mitterrand (n. 1924)

FLUX

12

”Peste 20 de ani vei fi mai dezamăgit de lucrurile pe care nu le-ai făcut decât de lucrurile pe care le-ai făcut. Aşadar, ridică ancora. Cârneşte vasul departe de portul sigur. Prinde vântul care să umfle pânzele.

Explorează. Visează.

Descoperă.”

Magazin

22 NOIEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Finlanda – din meniul lui Moş Crăciun

De această dată vă propun o destinaţie pentru aventura noastră culinară pe care, Mark Twain cu siguranţă, nu o veţi putea refuza. Vom merge în ţara lui Moş Crăciun, dar nu vrem doar să-i vedem sania trasă de reni sau elfii împachetând cadourile pentru Crăciun. Ci vrem să aflăm ce-i place moşului să mănânce.

Dacă încă nu aţi ghicit, vă spun eu: Finlanda este noua ţară pe care vreau să o descoperim prin intermediul gusturilor şi aromelor.

Poposim direct în capitala Finlandei, care este o destinaţie populară printre gurmanzi. Aceasta pe timp de vară devine un punct de atracţie important pentru numeroşi turişti ce vin aici pentru a savura din specificul acestei ţări nordice, dar, mai ales, pentru a admira minunata auroră boreală.

Chiar dacă nu ajungem pe timp de vară la Helsinki, vă asigur că nu veţi simţi frigul de afară, căci veţi fi prea captivaţi de frumuseţea oraşului, de tradiţii, gastronomie şi, nu în ultimul rând, vă veţi putea încălzi gustând din arhirenumita vodcă finlandeză. Începem aventura noastră de pe dealul pe care tronează, veghind oraşul, Catedrala Ortodoxă Uspenski, ce impresionează prin măreţie şi arhitectura deosebită. Tot de aici putem admira o parte a oraşului, văzută de la înălţime.

De aici ne îndreptăm paşii către centrul oraşului, unde putem vizita numeroase muzee şi galerii de artă, Helsinki fiind considerat un oraş al artei şi designului. Dintre acestea menţionăm Muzeul de Artă contemporană Kiasma, Muzeul de Creaţie şi nu putem rata, desigur, Muzeul Naţional al Finlandei, unde vom descoperi istoria şi tradiţiile ţării.

Plimbându-ne pe străduţele cochete, elegant amenajate ale Helsinkului, ajungem la biserica săpată în stâncă, Un mic dejun clasic finlandez începe întotdeauna cu o porţie de terci, fie din ovăz, orz, orez sau alte cereale. Unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate în Finlanda este terciul numit Mämmi, care are la bază făină de secară, lapte şi melasă. Acest terci este nelipsit la mesele finlandeze de Paşti. Pentru mic dejunul nostru în stil finlandez eu am ales să preparăm un terci de ovăz, tradiţional în ţările nordice, care este pe cât de sănătos, pe atât de gustos. O porţie de terci, probabil, mănâncă şi Moş Crăciun înainte de a porni de Ajun să împartă darurile copiilor din lumea întreagă, pentru a avea forţă pentru lunga-i călătorie.

Terci de ovăz

Ingrediente:

½ cană de fulgi de ovăz 2 căni de lapte (sau apă) 1 vârf de cuţit de sare dulceaţă, fructe uscate sau miere Punem laptele într-o crăticioară, iar când începe să fiarbă adăugăm fulgii de ovăz şi sarea. Fierbem la foc foarte mic, timp de 10 minute, amestecând din când în când cu o lingură de lemn.

Eu prefer terciul simplu, cu lapte, iar când e în farfurie adaug o linguriţă de miere de albini. Dar putem pune şi fructe uscate, nuci, diverse esenţe.

Sau poate fi mâncat chiar şi sărat, cu o bucată de brânză şi unt. Dar să ştiţi că finlandezii îl vor prefera cu fructe de pădure.

numită Temppeliaukion kirkko, cunoscută şi ca Biserica din Piatră. Aceasta are o acustică deosebită, datorită acestui fapt fiind deseori folosită ca sală de concert. Aşa că dacă avem timp, putem să ne delectăm şi cu puţină muzică în timpul vizitei noastre.

Pentru următoarea destinaţie va trebui să luăm un vaporaş, căci ne vom îndrepta către fortăreaţa de pe insula Soumenlinna. Întreaga insulă este monument din patrimoniul UNESCO. Aici descoperim un muzeu în aer liber care face o incursiune în tradiţiile şi istoria Finlandei şi tot aici putem admira arhitectura unor edificii construite între 1700 şi 1900.

Finlandezii sunt faimoşi, de asemenea, pentru saunele lor, aşa că dacă vrem să descoperim cu adevărat tradiţiile acestei ţări, e musai să ajungem şi la saună. Iar după o zi de plimbare pe acest ţinut nordic cu siguranţă sauna este locul ideal pentru a ne relaxa şi încălzi.

Gastronomia finlandeză este o combinaţie interesantă între bucătăria nordică, cea rusească şi cea europeană.

Clima rece nu a împiedicat dezvoltarea unei gastronomii diverse, savuroase şi surprinzătoare. Peştele şi carnea sunt vedetele pe mesele finlandezilor, dar, totodată, sunt consumate şi multe legume (îndeosebi, rădăcinoasele), fructe şi lactate.

Una dintre cele mai apreciate specialităţi finlandeze sunt preparatele din carne de ren, originare din Laponia.

Acestea sunt considerate adevărate delicatese, dar eu cred că nu aş putea să o încerc, pentru că, probabil, îmi plac un pic prea mult renii din poveştile cu Moş Crăciun.

M-aş încumeta să gust, în schimb, lapte de ren, care se bea împreună cu ceaiul.

Din preparatele tradiţionale nu trebuie să uităm clătitele la cuptor, somonul la grătar, vinul fiert, terciurile, plăcinta din făină de secară umplută cu peşte mărunţit, heringul marinat şi multe alte preparate pe care le pregătesc chiar şi ajutoarele moşului.

Sunteţi dintre cei ce aşteaptă cu nerăbdare Crăciunul?

Cu siguranţă vreţi să preparaţi şi să devoraţi preparatele din meniul lui Moş Crăciun. Atunci să urcăm într-o sanie trasă de reni şi, cu viteză, să ne îndreptăm către Finlanda.

Doar clinchetul clopoţeilor să rămână-n urma noastră.

Porkkanalaatiko este un fel de budincă din morcovi şi orez, la cuptor, tradiţională în Finlanda, furată de mine direct din reţetele lui Moş Crăciun. Aceasta se prepară pe tot parcursul anului, dar o veţi savura, în special, la mesele de Crăciun finlandeze.

Budincă de morcovi

Ingrediente: 3 morcovi ½ cană de orez 1 cană de lapte 2 ouă bătute 1 lingură de zahăr ½ linguriţă nucşoară 1 linguriţă de sare Curăţăm morcovii şi îi fierbem în apă cu sare, iar după ce s-au răcit uşor îi dăm pe răzătoare. În apa rămasă de la morcovi fierbem orezul (avem nevoie de 3 căni de lichid).

Amestecăm laptele, ouăle, zahărul şi nucşoara, adăugăm morcovul ras şi orezul fiert, punem într-un vas termorezistent şi dăm la cuptor pentru aproximativ 50 de minute, la 180 de grade.

Ciupercile se găsesc din abundenţă în Finlanda, peste 500 de specii. Aşadar, acestea sunt nelipsite din meniurile tradiţionale. Eu am pregătit pentru voi o reţetă ce se prepară uşor, o salată caldă de ciuperci cu smântână.

Salată de ciuperci Ingrediente:

300 g de ciuperci 100 g de smântână

20 ml de oţet de vin ½ ceapă 2 căţei de usturoi 30 g unt pătrunjel sau mărar proaspăt sare, piper Tăiem ceapa şi usturoiul mărunt şi le călim într-o tigaie, în unt, sub capac, până se înmoaie. Adăugăm ciupercile tăiate felii şi smântâna amestecată cu oţetul de vin, sarea şi piperul. Mai ţinem sub capac 5-6 minute, apoi stingem focul. Se servesc cu pătrunjel tocat deasupra, pe o felie de pâine de secară.

Când mă gândesc la Finlanda îmi apar în faţa ochilor felurite bucate din peşte şi crustacee, care mai de care mai alese, căci aici găsim peşte din abundenţă. Nici nu are cum să fie altfel, datorită numeroaselor lacuri, râuri ce se găsesc pe teritoriul ţării şi a Mării Baltice. Prăjit, marinat, uscat, la grătar, în supă, la cuptor, afumat, sărat şi multe alte metode de preparare a peştelui veţi găsi în Finlanda. De asemenea, nici la capitolul soiuri de peşte nu vă veţi plictisi: bibanul, codul, somonul, heringul, crapul, sunt doar câteva din cele peste 60 de feluri de peşti ce îşi au casa în nordul continentului.

Eu vă îndemn să preparăm biban de mare la cuptor, o bunătate de peşte, care, pe lângă faptul că e super savuros, e şi foarte sănătos, asigurândune cu o doză bună de Omega 3, fier şi alte vitamine şi minerale, atât de necesare sănătăţii.

Biban la cuptor Ingrediente:

500 g de peşte (eu am folosit biban de mare) ulei de măsline suc de lămâie 12 căţei de usturoi sare, piper rozmarin

Curăţăm peştele, în cazul în care nu l-am cumpărat gata curăţat, îl spălăm şi îl tăiem felii rotunde, cu o grosime de aproximativ 2 cm. Într-un mojar pisăm căţeii de usturoi, adăugăm uleiul de măsline, rozmarinul, sucul de la o jumătate de lămâie, sarea şi piperul.

Cu pasta obţinută ungem cu ajutorul unei pensule feliile de peşte pe toate părţile. Într-un vas termorezistent uns cu ulei punem feliile de peşte, apoi acoperim cu capac şi dăm la cuptor pentru 30 de minute, la 180 de grade.

Se serveşte cu o garnitură de legume – eu am ales broccoli şi conopidă, făcute, de asemenea, la cuptor, dar la fel de gustos este şi alături de o porţie de cartofi natur sau salată de crudităţi.

Pentru că ne aflăm în ţara lui Moş Crăciun, iar timpul de afară ne duce cu gândul la sărbătorile de iarnă, am ales un desert ce se pregăteşte anume pentru masa de Crăciun. Acesta se numeşte Joulutorttu, care se traduce: Tartă de Crăciun.

Tarte de Crăciun Ingrediente:

1 pachet de foietaj 100g gem de prune 1 ou bătut zahăr pudră Lăsăm aluatul să se decongeleze la temperatura camerei, până devine moale. Tăiem aluatul în formă de pătrat, cu laturile de aproximativ 8x8 cm

(eu am găsit aluat deja tăiat). Facem tăieturi în diagonală din fiecare colţ al fiecărui pătrat, până la aproximativ jumătatea drumului spre centru, lăsând în mijloc un pătrăţel netăiat unde vom pune gemul. În final, vom avea 4 triunghiuri, unite între ele. Punem câte o linguriţă de gem în centrul fiecărui pătrat.

Luăm un colţ şi-l îndoim spre centru, apoi luăm celălalt colţ şi-l îndoim, de asemenea, spre centru, lipind cele două colţuri între ele. Procedăm la fel şi cu cele 2 colţuri rămase. Avem grijă să le lipim bine, pentru a nu se desface la copt. În final, tarta noastră va avea forma unei mori de vânt.

Punem tartele pe o tavă de cuptor tapetată cu hârtie de copt. Le ungem deasupra cu ou bătut. Le dăm la cuptorul preîncălzit până la 230 de grade, pentru 10-15 minute. Când sunt rumenite, le scoatem, le lăsăm să se răcească şi presărăm zahăr pudră deasupra.

Le servim cu o ceaşcă mare de cafea, căci finlandezii sunt mare amatori ai acestei băuturi. Ar fi de ştiut că Finlanda este cel mai mare consumator de cafea, cu 11,8 kg/an pe cap de locuitor.

Sfat: Dacă aveţi prune uscate puteţi să faceţi gemul de prune din ele. Le puneţi într-un vas şi le acoperiţi cu apă călduţă. Le lăsaţi aşa să se înmoaie, timp de 2 ore. Apoi scurgeţi apa, puneţi prunele într-o crăticioară, le acoperiţi cu apă şi adăugaţi zahăr după gust. Le puneţi la foc mediu, pentru 15 minute, amestecând periodic. Când apa s-a evaporat aproape de tot, stingeţi focul şi pisaţi prunele cu ajutorul unei furculiţe sau cu blenderul. Puteţi să adăugaţi şi miez de nucă sau rom, pentru un gust mai deosebit.

Sper că am reuşit să vă aduc un pic din savoarea Finlandei. Până la noi expediţii culinare vă urez: Hyvää Ruokahalua sau Poftă Bună, dragi călători gurmanzi!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

22 NOIEMBRIE 2013

Varza, leguma care ne întinereşte Chiar dacă pare greu de crezut, frunzele banalei verze albe conţin de trei ori mai multă vitamina C decât portocalele. Fitoterapeuţii recomandă consumul zilnic a 300-400 de grame de varză, pe care o putem prepara sub formă de salată.

Datorită compuşilor săi (antioxidanţi, magneziu, potasiu, calciu), este de mare ajutor persoanelor care au anemie sau probleme digestive, chiar şi femeilor însărcinate, prin concentraţia mare de acid folic pe care o conţine. Lipsa acestui acid din alimentaţie în timpul sarcinii duce la naşterea copiilor cu probleme neurologice. Celor care doresc să consume suc de varză li se recomandă zilnic câte un pahar de 50 ml pe zi, între mese. Poate fi combinat cu suc de morcovi ori lămâie sau portocale.

Sucul este de mare ajutor şi în tratamentele cosmetice. Curăţarea zilnică a tenului poate fi făcută mai uşor dacă folosim suc de varză. Este nevoie doar să ştergem pielea cu un tampon înmuiat în suc, apoi să masăm bine.

Pentru un efect garantat, operaţiunea trebuie făcută dimineaţa şi seara. Tratamentul este valabil şi pentru tenurile îmbătrânite şi pătate.

13

FLUX

Muzica are efecte miraculoase pentru sănătate De efectul calmant al muzicii ar trebui să profităm în fiecare zi. Sunetele muzicale pot fi folosite însă şi ca terapie în diverse boli. Află în continuare cum ne poate fi ea de folos.

Vine de hac stresului şi depresiei

Potrivit specialiştilor, muzica modifică undele cerebrale şi frecvenţa cardiacă şi, în acelaşi timp, stimulează producţia de endorfine, substanţe cunoscute ca „hormoni ai fericirii” şi o scade pe cea de cortizol, hormon al stresului. Toate aceste modificări pe care le induc sunetele muzicale ne influenţează stările fizice şi psihice.

Ea acţionează ca un calmant pentru sistemul nervos, tratând stările de agitaţie, nevrozele, insomnia şi depresiile. Dacă ai avut o zi solicitantă sau dacă ai emoţii înaintea unui examen, te vei simţi mai bine dacă vei asculta muzică timp de o jumătate de oră. Însă nu orice fel de muzică, ci una armonioasă, cu un tempo uşor.

Cea cu un tempo alert creşte frecvenţa bătăilor cardiace şi presiunea sângelui, ceea ce induce sau agravează stresul şi agitaţia. Această muzică este indicată celor care au nevoie de energie şi este contraindicată hipertensivilor şi cardiacilor.

Este un bun sedativ

Efectul calmant al muzicii nu se limitează la suferinţele psihice. Am recurge mai rar la medicamentele pentru durere dacă am folosi efectele terapeutice ale muzicii atunci când avem o suferinţă fizică. Am evita astfel efectele secundare ale pastilelor şi am avea mai puţină teamă de doctori şi de ace.

Specialiştii au descoperit, de exemplu, că gravidele care ascultă muzică în timpul travaliului au nevoie de doze cu până la 50% mai mici de calmante. Analizele dureroase sau operaţiile sunt şi ele suportate mai uşor când se recurge la terapia prin muzică. Acest efect a fost constatat de curând de către cercetătorii canadieni, în urma unui studiu efectuat pe bebeluşi care sufereau de diverse afecţiuni sau care au fost supuşi unor intervenţii chirurgicale.

Cele mai bune rezultate le-au dat muzica de cameră şi cântecele de leagăn. De toate aceste proprietăţi curative te poţi bucura chiar la tine acasă sau poţi cere ajutorul unui specialist în terapii complementare. Tehnica este mai eficientă în acest caz pentru că specialistul aplică metoda ţinând seama de diferitele efecte ale genurilor muzicale, pe care le corelează cu suferinţele pacienţilor.

Grăbeşte creşterea bebeluşilor prematuri

Chiar din primele zile de viaţă, muzica poate avea efecte miraculoase. Dacă ascultă muzică timp de 30 de minute pe zi, bebeluşii născuţi prematur se vor dezvolta mai repede, după cum susţin cercetătorii de la Universitatea Tel Aviv, din Israel. Cu o condiţie: melodiile trebuie să aparţină compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Tot cu ajutorul muzicii, copiii pot învăţa mai repede să vorbească. Sunetele şi cuvintele din melodii îi ajută să articuleze mai uşor cuvinte şi să-şi dezvolte vocabularul.

Clicksanatate.ro

Mituri care îţi îmbătrânesc pielea Ceea ce doar bănuieşti că ştii despre tenul tău poate fi motivul pentru care acesta se ridează înainte de vreme.

Una dintre cele mai periculoase prejudecăţi legate de îngrijire este aceea că, dacă nu ai intervenit corespunzător la momentul potrivit, nu mai poţi face nimic pentru a repara problemele. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Dacă urmezi doar câteva reguli de bază, tenul tău îşi poate recupera frumuseţea.

Iată câteva dintre miturile cărora nu trebuie să le acorzi atenţie:

MIT: Este normal ca pielea „să te ţină“ după fiecare curăţare.

Ziarulevenimentul.ro

MODĂ & STIL

Fusta de iarnă în tendinţele sezonului În acest sezon, designerii vestimentari propun cele mai diverse modele de fuste de iarnă, uneori în concordanţă cu prognoza meteo, alteori în contrast cu temperaturile, dar întotdeauna extrem de cool.

Fusta în A revine în forţă, iar modelele propuse de Celine sau Prada au devenit rapid piese IT în garderobele fashionistelor. Indiferent de lungimea sau textura alese, fusta în A este detaliul perfect pentru un look feminin, cu aer retro.

Noua lungime midi, ce depăşeşte genunchii cu o palmă şi ajunge până la mijlocul gambei, un must have al sezonului trecut, este acum reinterpretată.

Ricadro Tisci a reinventat fusta lungă în sezonul toamnă/iarnă 2013–2014, creând modele extrem de sexy, mixate cu detalii transparente, care dezvăluie siluete aproape de perfecţiune.

La cealaltă extremă, fusta mini este propusă de Blumarine, Chanel sau Kenzo – în look-uri cu deux piecesuri impecabile – sau Saint Laurent. Din stofă de lână, croşetate, din blană uneori sau din piele, fusta cât mai scurtă este una dintre preferatele sezonului. Ideală pen-

ADEVĂRUL: Dacă nu îţi simţi pielea fină, probabil foloseşti un produs de curăţare prea dur pentru tipul tău de ten. Este musai să îţi cureţi pielea ca la carte, însă detergenţii faciali foarte puternici şi curăţarea excesivă pot accentua liniile fine şi, uneori, acneea. De ce? Pentru că stimulezi excesiv producţia de sebum, un răspuns instinctiv al pielii la deshidratarea tot mai accentuată. Morala?

Foloseşte un produs de curăţare cremos, blând şi hidratant.

MIT: Doar produsele din farmacie sunt eficiente.

ADEVĂRUL: Specialiştii spun că, indiferent de locul în care sunt vândute, produsele cosmetice trebuie alese în funcţie de ingredientele de pe etichetă. Pe de altă parte, pentru

a avea siguranţa că acestea chiar funcţionează, urmăreşte să fie listate în poziţie fruntaşă în lungul şir al ingredientelor. Ideal ar fi să se numere printre primele zece.

MIT: Dacă un produs nu funcţionează rapid, trebuie să încerci altceva.

ADEVĂRUL: Este musai să ai răbdare cu produsele cosmetice pentru a vedea dacă funcţionează. Încearcă să le acorzi cel puţin câteva săptămâni cremelor înainte să le înlocuieşti. Pielii îi trebuie timp să interacţioneze cum se cuvine cu ingredientele, mai ales dacă este vorba despre cele antirid. Desigur, doar dacă pielea ta nu protestează întrun mod supărător.

Glamourmagazine.ro

FRUMUSEŢE Nu-ţi mai strica singură părul!

Uite ce ar trebui să eviţi Toate avem câte un obicei care nu face bine părului, fie că ne dăm seama sau nu.

Uite ce ar trebui să evităm de acum înainte: Îţi decolorezi singură părul

tru cele cu picioare de model, în această iarnă fusta mini vine la pachet cu botinele până la gleznă sau cu cizme over-knee.

Fusta pix, modelul clasic și, probabil, cel mai adorat de femeile de pretutindeni, flatează siluetele şi în sezonul rece 2013. Dolce & Gabbana, Burberry sau Etro propun fuste pe corp, cu o lungime medie clasică în diferite versiuni pentru ţinutele de iarnă.

Ca un detaliu surpriză, pentru cele mai nonconformiste iubitoare de fuste, ca piesă de nelipsit din garderobă, recomand fusta-furou. În acest sezon, piesele inspirate din lenjeria intimă sunt foarte căutate, iar un model cu detalii din dantelă, este elementul inedit al ţinutelor tale de iarnă. Poart-o cu pulovere voluminoase din caşmir sau mohair şi cu cizme cu toc din piele întoarsă.

One.ro

Vrei să te vopseşti blondă cu totul sau doar vârfurile pentru un ombre delicat. Dar dacă stai prea mult cu decolorantul în păr, se deschide prea tare şi nu arată bine. Dacă stai prea puţin, intenţia ta va fi să îţi pui din nou decolorant în păr. Oricare ar fi alegerea, mai bine te opreşti şi mergi la salon, pentru că acolo nu trebuie să treci prin acest proces decât o singură dată. Dacă faci asta de mai multe ori, îţi vei arde părul atât de rău că va cădea.

Îl prinzi mereu în aceeaşi poziţie Dacă îţi prinzi părul zilnic, în aceeaşi poziţie, în timp se poate rupe mai uşor în acea zonă. Fie îl laşi şi liber mai multe zile la rând, fie îl prinzi altfel. În plus, şi dacă îl strângi prea tare – de exemplu, aşa cum fac balerinele – îl poţi strica, sau dacă foloseşti elastice care îl rup.

Îl perii când e ud Când abia ai ieşit din duş şi ai părul ud, ca să îl desfaci nu ar trebui să foloseşti peria de păr, ci să foloseşti un pieptăn cu peri rari, ca să nu îl rupi.

Nu foloseşti produse de protecţie când îl aranjezi De fiecare dată când foloseşti foehnul ca să-l usuci, îl întinzi cu placa sau îl ondulezi, ar trebui să foloseşti un produs care să-l protejeze de căldură. Altfel, se usucă mai repede şi în timp va avea un aspect nesănătos şi cu fire despicate.

Unica.ro

FLUX 25

14

Programe 22 NOIEMBRIE 2013

Luni NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Documentar. „Euromaxx”. 13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Teoria improbabilității”.

15.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.55 Documentar. „Drumeții”. 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Aniversări. Plasticianul Leonid Popescu. 23.00 Cultura azi. 23.45 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viața de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Serial: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Serial: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4623 15:00 MasterChef - Proba celebrității (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii, ep.12, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Шулер”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:15 „Познер” 02:10 „Prima Oră” (R) 03:50 „Истина где-то рядом” 04:05 „Жди меня” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 Festivalul „Ion Macrea”. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos! 3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:49 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:06 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 NOIRS DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE GRAND TOUR 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:06 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:55 LE TOUR DU RWANDA 1:03 LES FAISEURS DE SUISSES 2:43 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

26

Marţi NOIEMBRIE

27

Miercuri NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Documentar. „Drumeții”. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Cinemateca universală. 14.20, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 15.35 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.30 Găgăuz ogea.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.40 Alex Calancea Band. Program muzical. 4.35 Festivalul cântecului de cătănie. Selecțiuni. 5.30 Vector European.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Găgăuz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Euromaxx”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Paul Goma, revine acasă. 0.00 Fotbal non-stop. 0.40 Orchestra “Mugurel”. Program muzical. 5.30 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment.

Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Îngeri pierduți (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Serial: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Serial: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveștiri (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Îngeri pierduți (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Serial: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Serial: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Zidul secretelor 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4624 15:00 Film: Tornade înghețate 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrității 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.13, an 1 (ultimul episod) 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tornade inghetate (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4625 15:00 Film: Rivala 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.8 21:45 Tanti Florica, ep.9 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Dexter, ep.1, an 8 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Шулер”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:15 Премьера. „В одном шаге от Третьей мировой”. Фильм 1-й 02:05 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.50, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.40, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Festivalul „Ion Macrea”. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00, 1.05 Distractis. 2.00 Interes general. 2.50 Beneficiar România.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LE PHOTOGRAPHE DE L’EXTRÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN FLIC 16:36 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 2 21:18 SUZANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:46 UNITÉ 9 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:04 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Шулер”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:15 „Политика” 02:10 „Prima Oră” (R) 04:00 „Истина где-то рядом” 04:15 „Контрольная закупка”

28

Joi NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada).

10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Documentar. „Global 3000”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinți și copii.

16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Dialogul generațiilor. 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Știri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje.

5.30 Art-club (рус).

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000. md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Îngeri pierduți (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Serial: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan. ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Serial: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Rivala (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4626 15:00 Film: Tentație periculoasă 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinți, ep.12, ultimul episod 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.1, an 8 (r) 00:00 Serial: Dexter, ep.2, an 8 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Шулер”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40„Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:15 „На ночь глядя” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:50 „Истина где-то рядом” 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.30 Mașini, teste și verdicte. 1.55 La vârf. 2.45 Dispăruți fără urmă. 3.10 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Mașini, teste și verdicte. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MES MEILLEURS COPAINS 16:51 DE RIZ OU D’ARMÉNIE 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 20:19 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 21:06 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:05 LE FIL D’ARIANE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 15:52 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 16:37 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 LE GRAND GEORGES 21:06 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AUX YEUX DE TOUS 23:17 VOISIN VOISIN 23:37 CHANTOU 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 LE PHOTOGRAPHE DE L’EXTRÊME 2:47 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe

22 NOIEMBRIE 2013

29

Vineri

30

NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Global 3000”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Îngeri pierduți (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tentație periculoasă (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4627 15:00 Film: Iubirea vieții mele 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine (ultima ediție) 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:30 „Вечерний Ургант” 01:55 К юбилею Бориса Гребенщикова. „Огонь Вавилона”. Концерт 03:15 Хью Лори: Вниз по реке 04:00 Евгений Лебедев в фильме „Чехарда” 05:10 „Истина где-то рядом” 05:25 „Контрольная закупка”

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeții”. 7.05 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 7.30 Festivalul “Mărul de aur”.

Selecțiuni. 9.00 Documentar. „Teoria improbabilității”. 9.30 Documentar.„Atlasul lumii animale”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ediție specială. Rezumatele SUMMIT-ului de la Vilnus. 14.05 Știri pozitive. 14.30, 2.45 Instrumentistul Ion Krasnopolschi. Program muzical. 15.15 ”Deșteptarea”. Spectacol – pantomimă al Teatrului Național “V.Alecsandri” din Bălți. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. Liuba Drăgostiță-Bujor, poetă, scriitoare, interpretă. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Retrospectiva participanților Moldovei pe parcursul anilor la Junior Eurovision. 20.00 Junior Eurovision Song Contest 2013. Transmisiune în direct din Kiev, Ucraina. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Aniversări.

Plasticianul Leonid Popescu. 3.30 Paul Goma revine acasă. 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Focus. Magazin TV. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore?

10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere, ep.7, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cei trei mușchetari 22:45 Film: Dincolo de limite 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Dincolo de limite (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Фильм „Фокусник” 07:00 Лия Ахеджакова, Николай Гринько в комедии „У самого Черного моря” 08:20„Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Teleshopping 13:30 „Ледниковый период” 16:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме „Два цвета страсти” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 Кевин Костнер в триллере „Месть” 02:15 Фильм „Поезд идет на Восток” 03:40 „Primele știri” (rom) (R) 03:55 „Поле чудес” 04:50 „Контрольная закупка”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 0.55 O dată-n viață.

7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 15.10, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00, 2.30 Telejurnal. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter.

0.40, 2.05 Tezaur folcloric. 2.00 Mașini, teste și verdicte. 3.20 Viața satului. 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:38 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND GEORGES 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ?

17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UN FLIC 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA COMMANDERIE 1:42 LA COMMANDERIE 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:53 MARTINE 11:06 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:01 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:27 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LES CHANSONS D’ABORD 1:50 NOUVO 2:04 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

1

FLUX

Duminică DECEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Arts 21”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Aniversări. Plasticianul Leonid Popescu. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Paul Goma revine acasă. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Plăcerea din farfurie”.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 “Destin”. Cristina Pintilie. Spectacol muzical. 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35, 21.20 Inaugurarea sărbătorilor de iarnă. Aprinderea luminițelor pe Pomul de Crăciun. Spectacol muzical. Transmisiune în direct din PMAN. 22.20 Film. “FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 0.10 Serial. „SIMULATORII”. 1.05 Eruditcafe. Concurs. 1.50 ”Deșteptarea”. Spectacol. 2.40 Dialogul generațiilor.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viața de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Viața de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viața de împrumut 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viața de împrumut (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță I (ediție specială) 11:00 Știrile Pro Tv 12:30 Teleshopping 12:45 Film: Filantropica 15:00 La Maruță II (ediție specială) 16:00 La Bloc - După 10 ani 17:00 PROTV e al tău! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 02:30 La Bloc - După 10 ani (r) 03:30 PROTV e al tău! (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Леонид Куравлев, Владимир Басов в комедии„Живите в радости” 07:25 Приключенческий фильм „Черные береты” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:25 „Свадебный переполох” 14:30 „Вышел ежик из тумана” 15:35 Елена Цыплакова, Юрий Соломин в фильме „Школьный вальс” 17:20 Премьера. К 35-летию „АиФ”. Праздничный концерт 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „Ледниковый период” 01:40 „Повтори!” Пародийное шоу 03:40 Владимир Басов, Татьяна Васильева в комедии „Вечерний лабиринт” 7.00, 19.00, 5.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20 Mașini, teste și verdicte.

8.45, 14.30 Teleshopping. 9.00 - 13.00 Aniversarea Zilei Naționale a României. 13.00 Pentru toți românii mei. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal.

15.00, 1.00 Noi suntem români. 17.00 Serial. 19.25 Divertisment. 21.00 „Moldova are talent”. 23.00 „DA sau NU”. 0.15 Tezaur folcloric. 1.55 Duminica în familie. 3.35 Zestrea românilor. 4.05 Universul credinței.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD 6:22 À BON ENTENDEUR 6:51 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:25 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:53 MARTINE 11:06 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 JOUR DE RUGBY 12:45 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:37 LES CHANSONS D’ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 LE BAR DE L’EUROPE 19:39 EN ROUE LIBRE 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA VALLÉE DES LARMES 23:36 GASPÉ COPPER 23:50 PANDÉMIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT ! 1:26 FOOT ! 1:33 AUX YEUX DE TOUS 2:49 VOISIN VOISIN 3:08 CHANTOU 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

22-29 noiembrie Berbec

O perioadă în care se recomandă să vezi partea bună din fiecare situaţie şi chiar din conflicte. Aşa vei reuşi să alungi orice urmă de tristeţe sau de nemulţumire.

Taur

Ai şansa de a descoperi că e mai avantajos să fii amabil cu cei din jur. Acest comportament poate fi obţinut şi prin autoeducare, dacă vrei asta.

Gemeni

Săptămâna se anunţă complicată în profunzime şi tocmai de aceea ar fi mai bine să alegi să rămâi echilibrat. Provocările nu vor lipsi, dar le vei face faţă.

Rac

Sunt şi lucruri bune, care îţi pot aduce o bucurie şi o lumină aparte, dar trebuie să vrei să le vezi. Acestea pot veni de la copii sau de la pasiunile tale.

Leu

Poate fi o perioadă memorabilă, prin faptul că vei reuşi să înţelegi exact situaţia ta în cadrul familiei, ce şanse sunt să poţi rezolva ceva în cadrul intim.

Fecioară

Ar fi bine să nu mai respingi orice fel de idee sau sugestie care vine de la apropiaţi. Sunt şi oameni buni acolo, care chiar ştiu ce vorbesc şi îţi doresc binele.

Balanţă

Se dezleagă o situaţie importantă în plan profesional sau obţii acordul unui şef pentru un proiect esenţial. E o veste bună, umbrită de multe supărări.

Scorpion

Strici relaţiile cu cei din familie din cauza unor ambiţii despre ce ar trebui să facă şi cum să fie aceştia. E inutil şi dureros să te laşi cucerit de asemenea gânduri.

Săgetător

Vei reuşi, fără efort, să vezi partea luminoasă a oricărei persoane care îţi iese în cale. Dacă te laşi în voia acestei laturi a firii tale, vei fi ferit de multe necazuri.

Capricorn

Îţi construieşti viitorul pas cu pas, dar trebuie să te asiguri că fiecare părticică e solidă. Cea mai bună cale e să gândeşti de două ori orice decizie.

Vărsător

Te mulţumesc până şi supărările pe care ţi le provoacă cei dragi, mai ales cei care îţi sunt alături mereu. Asta pentru că afli ce îşi doresc de la tine, de fapt.

Peşti

Ar fi bine să nu cazi în păcatul de a-ţi dori ceea ce ai deja. Cea mai bună alegere e să fii recunoscător pentru tot ceea ce ai şi pentru tot ce merge bine în viaţa ta.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1763 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

22 NOIEMBRIE 2013

MIHAI CLAPANIUC:

„În Marea Britanie şi în Statele Unite ale Americii am avut parte de o experienţă educaţională inedită” Mihai este printre puţinii tineri norocoşi de la noi care a studiat, încă de la o vârstă fragedă, în medii internaţionale. Vă invit să citiţi aici despre studii, despre ceaiul negru cu lapte la ora 5, despre călătoriile şi aventurile lui Mihai Clapaniuc din Marea Britanie şi SUA.

- Mihai, eşti unul dintre tinerii mereu pus pe acţiune şi în permanenţă înconjurat de multă lume bună... Ce-ţi propui să faci în continuare cu toată energia pe care o ai?

- Oamenii sunt buni în jurul meu pentru că şi eu, la rândul meu, am o părere bună despre mine, adică mă cred a fi deschis şi receptiv. Energia pe care o am trebuie îmblânzită şi canalizată pentru a adopta o direcţie potrivită. De aceea, la moment, sunt în căutare de modele inspiraţionale, de valori. Caracterul meu nu e încă complet format, încă-l modelez, sunt pus pe treabă. Plus, energia pe care o am încerc s-o investesc în ceea ce mi-ar plăcea să fac pe viitor, poate într-o eventuală carieră diplomatică.

- Acum eşti student la Universitatea de Stat, specializarea Relaţii internaţionale. Însă te rugăm să ne spui despre experienţele anterioare în materie de studii. Ce te leagă de Statele Unite ale Americii şi de Marea Britanie?

- În Marea Britanie am făcut studiile liceale din 2008 până în 2010. Am studiat la Abingdon Boys School din regiunea Oxfordshire. Era o şcoală privată de băieţi, care a fost fondată în anul 1256. În Statele Unite am fost din anul 2011 până în 2012, în statul Idaho, oraşul Twin Falls, unde am făcut studii la colegiu. În ambele ţări am avut parte de o experienţă educaţională inedită şi am avut marea posibilitate de a întâlni mulţi oameni noi, cu un mare potenţial intelectual cu care mai păstrez legătura şi astăzi - Cum s-a întâmplat că ai făcut studii acolo atât de devreme? Ai plecat împreună cu părinţii tăi sau care au fost împrejurările?

- Eu am fost voluntar la o organizaţie ce avea parteneriat cu Abigndon Boys School. Școala, într-un an, a anunţat că este deschisă pentru un student din Moldova ce vrea să înveţe la ei. Deci, era o bursă unică şi nu una care se repetă în fiecare an. La momentul dat eram voluntarul cu vârsta perfectă în acea organizaţie. Aveam 16 ani când m-am înscris.

Erau voluntari, consider eu, care aveau potenţial academic mai înalt, însă vârsta nu era potrivită. Iniţial trebuia să merg doar pentru un semestru, însă s-a extins perioada pentru un an. Mai apoi, administraţia a rămas impresionată de prestaţia mea şi a decis să-mi extindă perioada pentru doi ani.

- Te rugăm să ne spui mai multe despre experienţa din Marea Britanie.

- Prima interacţiune cu mediul britanic

a fost când eu, în prima zi când am mers la şcoală, din obişnuinţă, am încercat să strâng mâna colegilor. Aceştia s-au uitat straniu, chipurile, de ce eu întind mâna.

Astăzi, de m-aş afla în aşa o situaţie ce are legătură cu diferenţa de cultură, aş fi mult mai deschis în a explica diferenţele de obiceiuri.

Revenind la sistemul de învăţământ, voi spune că se studiază numai patru discipline în liceele din Marea Britanie. Am optat pentru Geografie, Istorie Antică, Limba Franceză şi Limba Rusă. Ultima am ales-o pentru că ştiam că voi primi o notă mare şi, respectiv, nu trebuia să merg la ore. Aceasta mi-a dat şansa să mă concentrez exclusiv asupra celorlalte trei. În final, am primit cinci oferte de la cinci universităţi britanice în urma procesului de depunere a dosarului, dar nu am reuşit să merg deoarece costurile universitare sunt foarte înalte. Nu regret, căci totul se face spre bine.

Lumea nu se putea obişnui cu numele meu. Mi se spunea Bihai, Knee – high (genunchi înalt) şi Me Hi (eu salut).

Am făcut serviciu de comunitate timp de doi ani, eu fiind unul dintre cei mai activi în club. Acest lucru a fost recunoscut de către şcoală prin faptul că am fost nominalizat şi am luat premiul primarului or. Abingdon pentru serviciu în comunitate. Premiul mi-a fost înmânat de însuşi primarul oraşului. Am făcut multe evenimente, ieşiri, acţiuni de divertisment pentru oamenii în vârstă. În acest mod, realmente, am putut vedea o altă latură a mentalităţii englezeşti. Vesele erau bătrânelele alea, respectul lor pentru mine a crescut când ele, din greşeală, au înţeles că sunt vreun prinţ din România, eu încercând să le explic că există un rege încă în viaţă ce avea acelaşi nume ca şi mine, Mihai I. Am avut parte de o familie-gazdă excepţională, cu care am stat în timpul vacanţelor şi week-end-uri. Poate sună patetic, dar am avut parte de tradiţionala middle class family cu big class soul. Cu aceştia am participat la activităţi în biserica anglicană a comunităţii, mereu consumam ceai negru cu lapte la ora 5, coceam nelipsita friptură şi chec de fructe, tăiam gazon, făceam jardinaj în ploaie etc.

La şcoală am jucat rugby pentru un semestru, m-am antrenat în echipa a 5-a a şcolii. E cel mai inferior nivel, dar nu am prins să joc niciun meci. La antrenament am primit o lovitură provocată de încercarea mea de a opri oponentul, sărind şi blocându-i picioarele, dar acesta m-a lovit cu călcâiul încălţămintei sub ochi.

Totul s-a petrecut în mişcare, când ambii alergam.

Da, trebuie să menţionez că Marea Britanie a reprezentat acel pas de independenţă pentru mine, căci deja la 16 ani trebuia să mă descurc şi să învăţ să fiu independent şi responsabil de propriile mele acţiuni.

- Ai studiat într-un mediu internaţional?

- În Marea Britanie studiam cu mai mulţi englezi, mai ales în clasa de Istorie Antică eram singurul non-britanic. Acest fapt mi-a permis să înţeleg felul cum ei glumesc, ce stereotipuri au ei între naţiunile din ţara lor, ce sarcasm şi ironie au între ei, cum glumeau pe seama politicienilor, care era etica adoptată de fiecare profesor şi student. Astfel, am reuşit să mă integrez uşor şi i-am înţeles până la urmă de ce ei iau decizii într-un fel anume. Oarecum nu am fost într-un mediu internaţional în sens multicultural. În schimb, în cămin am stat cu oameni de prin toată lumea.

- Dacă ar fi să faci o comparaţie între sistemul de învăţământ din Marea Britanie şi cel din Republica Moldova, care ar fi primul lucru pe care nu-l întâlneşti la noi?

- Îmi este mult mai greu să fac această comparaţie între Republica Moldova şi Marea Britanie pentru că nu am făcut studii la un liceu propriu-zis în Republica Moldova. Poate este vorba de faptul că acolo, de la o vârstă fragedă, elevii sunt încurajaţi să se gândească ce vor dori să facă în viitor, o eventuală profesie, carieră, sau sunt îndemnaţi să-şi descopere vocaţia. Chiar de la 15 ani sunt puşi să aleagă numai patru discipline, pe care le studiază în liceu. În Marea Britanie, învăţământul este bazate pe studii pe teren, de vizită. Asta îi ajută considerabil pe elevi să însuşească materia mai uşor. În învăţământul britanic, profesorii acordă mai mult timp pentru analiza şi comentarea eseurilor elevilor. Am primit foarte mult ajutor din partea profesorilor de acolo, căci m-au ajutat să-mi structurez mai bine informaţia pe care doream să o expun. Existenţa mai multor şcoli private de calitate îţi permite, de fapt, să profiţi de şansa de a forma o clasă de elită, cu cadre bine pregătite. Pare exclusivist, dar elitele sănătoase pot îndrepta naţiunea spre direcţia corectă.

- Ce părere ai despre ultimele reforme în învăţământ propuse de dna ministru Maia Sandu? Ce lipseşte cel mai mult procesului educativ din Republica Moldova?

- Cred că numai cine este mediocru s-ar speria de condiţiile de la noi în care se vor desfăşura bacalaureatele. Goana după note şi succes îi sperie pe elevi atunci când aceştia sunt puşi în situaţia să muncească asiduu pentru note mai

CMYK

bune. Paradoxal. Avem atât de multe cluburi de interese şi proiecte în afara şcolilor, dar elevii au alte preocupări. Sistemul educaţional, după mine, trebuie să aibă această latură non-formală. Nu este vorba de formalitate şi superficialitate, ci de un nonformalism mai flexibil, menit să ajute elevii să înţeleagă mai bine ceea ce fac.

De asemenea, părinţii buni îşi motivează progeniturile. Voi spune că avem nevoie de un nucleu bun pentru a avea parte de educaţie de calitate.

- Şi în State? Cum a fost acolo?

- În 2004, tatăl meu mi-a dat o bancnotă de 1$. Cum zicea el, de sămânţă. Era mereu cu mine în portmoneu. Țin minte că îmi spuneam că odată voi ajunge să văd locul originar al dolarilor. Uite că peste 6 ani am ajuns acolo, prin programul

UGRAD, coordonat de IREX Moldova şi finanţat de Departamentul de Stat al Statelor Unite. A fost o experienţă ce m-a maturizat. Anume acolo am putut deprinde o etică şi o disciplină academică.

Ah, am economisit banii pentru hrană, banii pentru cărţi şi distracţie doar pentru a putea merge în călătorii. Am văzut, în est, New York-ul şi Bostonul, în sud – California, Mexico şi Las Vegas, la nord am mers în Canada şi în statele Washington şi Oregon.

Am realizat că Statele Unite nu este o masă omogenă, este un tărâm atât de divers, de la conservatismul din Idaho (unde am studiat eu), până la liberalismul şi libertarianismul din New York. În clasă, lumea părea mai implicată, mai dornică să înveţe. Poate să fie datorită faptului că, în comparaţie cu alte locuri, lumea venea acolo pentru că dorea cu adevărat să înveţe. Cred că şi competiţia socială mai aprigă îi motivează să fie mai conectaţi la ce se discută în clasă.

Filmele pe care le privim oferă doar o culoare Statelor Unite. Noi avem unele prejudecăţi şi stereotipuri faţă de această ţară. Trebuie de înţeles că şi acolo este o competiţie acerbă între partide, un fel de corupţie ascunsă sub denumirea de lobby, şi acolo există interese...

- Călătoreşti şi interacţionezi foarte mult cu semeni de-ai tăi din diverse ţări ale lumii. Participările tale se datorează unor proiecte?

- Cred că până acum majoritatea oamenilor au realizat că oportunităţile pentru călătorii sunt numeroase. Pentru tineri sunt programe create pentru schimburi culturale şi academice. În fine, penultima călătorie este cea care mi-a schimbat simţul despre umanitate. Am fost în Orientul Mijlociu, Israel şi TO Palestina. Este foarte

util să vizitezi locul despre care tot citeşti în cărţi: atât în Scripturi, cât şi în cărţile de geopolitică.

Ultimele 10 ţări vizitate au fost din propria iniţiativă. Cu timpul, instinctul şi impulsul de călător apare şi e firesc să apelezi la zboruri low-cost. Știi cum să economiseşti, cum să te cazezi mai ieftin, sau cum să apelezi la o reţea de contacte pe care, iniţial, nu realizai că o ai. Încerc să călătoresc pe regiuni. Odată am mers în Nice, Monaco, Italia şi San Marino. Altădată am traversat Germania, Republica Cehă, Slovacia, Austria şi Ungaria într-o călătorie. Dorinţa mea e ca până la 25 de ani să explorez cele 47 de ţări de pe continentul european.

- Ce preferi să citeşti? Dacă ar fi să ne recomanzi ceva în materie de citit, ce titluri ai menţiona?

- Îmi e uşor să citesc dacă îmi pun întrebarea de ce citesc. Aşa-i moda? Să mă relaxez? Trebuie pentru universitate? Cunoştinţe? Am realizat că sunt mai multe tipuri de lectură şi nu mereu eşti gata să citeşti dintr-o recomandare de-a cuiva.

De multe ori mi s-a întâmplat asta. Eu am realizat că citesc exact ce trebuie la momentul potrivit. Totuşi, am să vorbesc de câte ceva ce mi s-a întipărit şi mă ajută să înţeleg unele lucruri. Dar înainte de toate vreau să spun că eu cred că există un set de cunoştinţe ce pot fi exprimate în diverse moduri şi sub diferite aspecte.

Trebuie de ajuns la un nivel de pricepere şi de înţelegere a lucrurilor ca să realizezi mult mai simplu majoritatea lucrurilor. Să fie asta înţelepciune? În fine, de exemplu, m-am ciocnit cu o maximă antică ce apoi am văzut-o dezvoltată în cartea sociologului canadian Malcolm Gladwell. E vorba despre luarea deciziilor. Acesta spune că nu cunoştinţele ne ajută în a lua deciziile, ci înţelegerea problemei. Însă noi tindem spre a ne axa de prima. Mai recent, sunt atras de partea nonpalpabilă a lucrurilor, deci e vorba despre spiritualitate, estetică, valori. De aceasta recomand Sfânta Scriptură, o introducere cu Rene Guenon.

Desigur, Andrei Pleşu, mai ales cu cartea „Despre Frumuseţea uitată a vremii”. Ultima carte citită este „Naţionalism” de Ernest Gellner. E mică, dar substanţială.

- Mulţumim, Mihai. Multe succese în tot ceea ce-ţi propui să faci.

- Mulţumesc pentru interviul acordat şi îi încurajez pe cei ce citesc să îşi ţină antenele conectate la oportunităţile ce apar în canalele media şi să fie selectivi, totodată, chiar şi la ceea ce citesc.

Lucia CUJBĂ, FLUX