Ziarul Flux, Ed. 19 (944)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 23 mai 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 23.05.2014

Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie Maxima zilei Opulenţa și tihna aduc pe lume lași. Viaţa aspră e întotdeauna maica îndrăznelii.

William Shakespeare

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.9171 1 Dolar american ............. 13.8339 1 Leu românesc ................. 4.2868 1 Rublă rusească ............... 0.4033 Timpul probabil: 23.05.2014

24.05.2014

Soare, 13 24 0C

Soare, 13 27 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Guvernul vrea sancţiuni mai dure pentru încălcarea regulilor la BAC

3

PAGINA

POLITIC

Popularii trec, coloniile rămân!

4

PAGINA

SCANDALOS

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 19 (944)

Cererea oficială a fost citită în fața ziariștilor de către Denis Pușilin, unul dintre liderii proruși ai separatiștilor, care a mai vorbit anterior despre dorința acestora ca regiunea Donețk să fie alipită Federației Ruse, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea.

La rândul său, Valeri Bolotov, guvernatorul regiunii învecinate Lugansk, care și-a autoproclamat, de asemenea, independența după același referendum, a cerut intervenția trupelor „pacificatoare”, aluzie la armata rusă, „înainte să se producă o catastrofă umanitară” în urma intervenției forțelor ucrainene.

Insurgenții proruși au declarat că 20 dintre combatanții lor

au fost uciși joi și alți 42 răniți în urma ofensivei trupelor ucrainene asupra localității Volnovaia, din provincia Donețk. La rândul lor,

7

PAGINA

RUSIA

Cum au început ruşii să urască (din nou) Occidentul

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

autoritățile de la Kiev au anunțat că 13 soldați ucraineni și-au pierdut viața în acest oraș în luptele cu milițiile separatiste, încă un

soldat fiind ucis în localitatea Rubejnoe din provincia Lugansk, iar cel puțin 20 sunt răniți.

FLUX

Milioanele din fondul rutier, la discreţia şefilor din administraţia drumurilor Raportul Curţii de Conturi privind conformitatea utilizării fondurilor publice de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTDI), dar și a unor entităţi subordonate acestuia, a scos în vileag grave abateri de la prevederile legale. Cele mai multe licitaţii au fost organizate formal, contractele privind reabilitarea drumurilor naţionale fiind câștigate de firme afiliate conducerii Administraţiei de Stat a Drumurilor. Chiar dacă serviciile oferite de aceste firme depășeau cu mult preţul de piaţă.

SOCIAL

Doctori „mustraţi uşor” pentru erori medicale, întârzieri la serviciu şi chiar lipsă nemotivată de la muncă

Poşta Moldovei

SPECIAL

Autoproclamata „Republică Populară Donețk’’ i-a cerut ieri Rusiei să-i recunoască independența față de Ucraina în urma referendumului organizat pe 11 mai de separatiștii rusofoni, relatează agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Piramida hoţilor.

Eşuarea marilor speranţe PAGINA

FLUX

Republica autoproclamată Doneţk i-a cerut oficial Rusiei recunoaşterea independenţei

Mâna Moscovei peste tot. Chiar şi la liberali?

5

GPF

ABONAREA 2014

Continuare în pag. 5

XXX

(citiţi pag. 2)

Salvatorii naţiunii, în lupta pentru putere XXX

(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Actual

23 MAI 2014

Salvatorii naţiunii, în lupta pentru putere Partidul Liberal a înregistrat săptămâna aceasta două proiecte de lege în Parlament, ambele cu referire la tranzacţia de la Banca de Economii, dar și la concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău.

Liberalii propun constituirea unei comisii de anchetă pentru examinarea modului de tranzacţionare a acţiunilor Băncii și a situaţiei curente privind structura acţionarilor și a organelor de conducere de la instituţia bancară. Celălalt proiect se referă la „modificarea și completarea Legii nr. 56 din 4 aprilie 2014 pentru completarea articolului 60 din Co-

dul Penal al Republicii Moldova nr.

985-XV din 18 aprilie 2002”, pentru a fi anulat termenul de prescripţie în cazul concesionării activelor Î.S. „Aeroportul Internaţional Chișinău” și a tranzacţionării acţiunilor S.A. „Banca de Economii”.

Amintim că prin legea la care fac referire liberalii a fost exclusă aplicarea prescripţiei tragerii la răspundere penală pentru persoanele care au săvârșit infracţiuni în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, ori în legătură cu aceste evenimente, iniţiativa legislativă aparţinând liberaldemocraţilor. „Considerăm la fel de necesară, completarea acestei legi cu o nouă derogare de la prevederile art. 60 din Codul Penal al Republicii Moldo-

Guvernul vrea sancţiuni mai dure pentru încălcarea regulilor la BAC

Executivul a aprobat, în cadrul ședinţei de miercuri, 21 mai, un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ca o măsură adăugătoare în vederea prevenirii și combaterii fraudei, precum și pentru suplimentarea măsurilor antifraudă și anticopiat la examenele de bacalaureat.

Proiectul prevede completarea Legii învăţământului cu o prevedere nouă potrivit căreia se interzice publicarea subiectelor examenului de bacalaureat, dar și a soluţiilor la acestea, până la începerea examenului respectiv sau pe durata desfășurării lui.

De asemenea, autorii proiectului propun modificarea și completarea Codului Contravenţional al Republicii Moldova. Potrivit modificărilor în cauză, publicarea subiectelor examenului de bacalaureat și a soluţiilor la acestea până la începerea examenului sau pe durata desfășurării lui se va sancţiona cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale – pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale – pentru persoanele juridice. În același timp, pentru persoanele cu funcţie de răspundere, care vor comite asemenea încălcări, se prevede amendă de la 300 la 500 de unităţi cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfășura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Parlament.

FLUX

va pentru a nu permite evitarea răspunderii penale a principalilor actori implicaţi în ilegalităţi cu impact major, referitoare la concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău, precum și la cedarea a 22% din acţiunile Băncii de Economii către o bancă de stat a Federaţiei Ruse.

Suntem ferm convinși că adoptarea acestei legi va spori garanţiile soluţionării legale a tragerii la răspundere a funcţionarilor care au săvârșit infracţiuni de abuz în procesul de înstrăinare frauduloasă a acestor două obiective strategice pentru Republica Moldova – Î.S. „Aeroportul Internaţional Chișinău” și S.A. „Banca de Economii”, au precizat deputaţii liberali în proiectul înaintat de ei.

Este ușor de presupus și cine sunt „actorii implicaţi în ilegalităţi”, care

nu trebuie să scape de răspundere.

Capul liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat în repetate rânduri că expremierul Vladimir Filat ar fi controlat privatizarea acţiunilor Băncii de Economii și a contribuit la devalorizarea acestora. Cu puţin timp în urmă, acesta afirma în cadrul unei conferinţe de presă că, în urma acordării unor credite neperformante, a fost adus un prejudiciu de 2,4 miliarde de lei, iar acţiunile BEM s-ar fi devalorizat de 10 ori.

“Vlad Filat cu ajutorul lui Ilan Shor, fără niciun pic de rușine, au adus prejudicii statului și sistemului bancar din Republica Moldova”, preciza Ghimpu.

Liberalul a mai acuzat, de asemenea, guvernarea de complicitate cu partenerii din Federaţia Rusă și lipsă

de sinceritate în promovarea aspiraţiilor europene.

Pe de altă parte, vicepreședintele PLDM, Valeriu Streleţ, a afirmat la un post de televiziune că anume Mihai Ghimpu este vinovat de situaţia de criză de la Banca de Economii: „Prin declaraţiile sale isterice, Ghimpu a cauzat o daună enormă Băncii de Economii. Urmare a acestora a fost un mare reflux al deponenţilor, care a dus la necesitatea luării unei decizii”.

Streleţ a mai avertizat că Coaliţia le va arăta liberalilor „care le este locul, în cazul în care aceștia vor pretinde la rolul de „salvatori ai naţiunii””. Procesul a început deja, lupta va fi dură, pentru că numărul aspiranţilor la titlul de „salvator” crește pe zi ce trece.

FLUX

Cine şi cum ne numără în cadrul Recensământului?

Mai multe voci au atenţionat zilele acestea că Recensământul populaţiei și al locuinţelor riscă să eșueze. Chiar de la începutul procesului, reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au semnalat numeroase încălcări ale procedurii, printre cele mai grave fiind completarea formularelor cu creionul, angajarea politică a recenzorilor, formularea unor întrebări cu tentă manipulatoare.

Directorul Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, a negat repetat existenţa unor abateri de la lege în cadrul Recensământului. Zilele acestea însă, adjunctul

său, Inna Maslo, a recunoscut totuși că în unele cazuri, chestionarele au fost completate cu creionul, mai ales la începutul procesului.

Mai grav este că peste trei sute de recenzori au refuzat să mai colecteze date ale cetăţenilor în cadrul Recensământului populaţiei și locuinţelor. Potrivit reprezentanţilor BNS, aceștia au invocat diverse motive, inclusiv situaţii de agresiune din partea respondenţilor, lipsă de timp etc. În afară de aceasta, recenzorii înșiși susţin că ei nu au semnat contracte de prestări servicii și, prin urmare, nu este clar dacă munca lor va fi plătită.

Conform BNS, în colectarea datelor despre populaţie și locuinţe sunt implicaţi 11.300 de recenzori. În afară de aceasta, unele localităţi par să fi rămas în afara

recensământului. O atare situaţie se atestă la Corjova, raionul Dubăsari, potrivit Moldova.ORG. Locuitorii de acolo susţin că nu au fost informaţi de către reprezentanţii primăriei să se prezinte în satul vecin, Cocieri, pentru a completa formularele și nici nu au primit înștiinţări pentru a se prezenta la altă adresă.

Președintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi, susţine

că în cazul locuitorilor din Corjova, unde în cadrul Recensământului din 2004 au existat mai multe incidente provocate de administraţia separatistă din Dubăsari, se aplică o metodă specială, iar locuitorii au fost îndemnaţi să se adreseze la recenzorii din satul vecin – Cocieri.

Recensământul populaţiei se încheie pe data de 25 mai curent.

FLUX

Atenţie la modificarea procedurii de traversare a frontierei Federaţiei Ruse!

Cetăţenii moldoveni care doresc să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse trebuie să deţină obligatoriu o poliţă de asigurare medicală. Cerinţa se referă și la cei care au ajuns acolo mai devreme, fără a li se cere prezentarea actului respectiv.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a atenţionat că Federaţia Rusă a introdus modificări la intrarea și șederea ce-

tăţenilor străini pe teritoriul acestei ţări, începând cu luna mai 2014.

Astfel, pe lângă documentele de călătorie (pașaport), cetăţenii Republicii Moldova trebuie să deţină și poliţa de asigurare medicală, în caz contrar lor li se va interzice intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Totodată, cetăţenilor străini care au intrat pe teritoriul Federaţiei Ruse, fără a li se aplica regula menţionată, le poate fi solicitată prezentarea poliţei de asigurare medicală de către organele de control. Persoanelor care nu vor dovedi deţinerea unei astfel de poliţe li se vor aplica amenzi conform legislaţiei Federaţiei Ruse.

Pentru informaţii suplimentare, cetăţenii Republicii Moldova sunt rugaţi să contacteze:

Centrul de Apel al MAEIE: din Republica Moldova – 080090990 (apel gratuit) din străinătate - +373 22 690 990 De menţionat că în ultima perioadă, Federaţia Rusă a înăsprit regulile de ședere pentru migranţi. Astfel, din 1 ianuarie curent, migranţii, inclusiv cetăţenii Republicii Moldova, au dreptul să stea în Federaţia Rusă, fără intenţia de a munci în acest stat, timp de 90 de zile cumulativ pe parcursul a șase luni. În cazul încălcării regulilor de ședere, ei riscă interdicţie de intrare pe teritoriul Federaţiei Ruse pe o perioadă de trei-patru ani.

FLUX

Politic

23 MAI 2014

3

FLUX

Mâna Moscovei peste tot. Chiar şi la liberali?

Apropierea alegerilor nu mai lasă loc de menajamente între foștii aliaţi de la guvernare. Perindându-se de la o televiziune la alta, convocând conferinţe de presă și înșirându-și gândurile (profunde) pe reţelele de socializare, aspiranţii la fotoliile confortabile din Parlamentul renovat se învinuiesc reciproc de corupţie, interese meschine și developează conspiraţii oculte.

Fiind invitat la începutul acestei săptămâni la un post de televiziune, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, i-a numărat iarăși toate păcatele expremierului Vladimir Filat, afirmând că acesta are intentat pe numele său un dosar penal, pentru trafic de influenţă.

Dosarul s-ar trage din 2013 și ar avea la bază o convorbire telefonică înregistrată dintre Filat și șeful Fiscului de atunci, Nicolae Vicol.

Amintim că în februarie 2013, grupul autointitulat „Procurori Pentru Adevăr” a expediat pe adresa mai multor instituţii media interceptările unor convorbiri telefonice ale șefului PLDM, pe atunci înalt demnitar de stat, cu cel pe care formaţiunea l-a pus șef la Fisc. Discuţiile vizau compania „Draexlmaier”, dar și blocarea conturilor unei companii care ar aparţine fiului președintelui Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov. Filat îl certa pe Vicol pentru faptul că conturile acesteia fuseseră deblocate și îi cerea imperativ să fie blocate din nou și să fie aplicate amenzi substanţiale.

Ghimpu a mai reamintit în cadrul emisiunii că șeful liberal-democraţilor a fost demis din funcţia de primministru pentru corupţie și a atenţionat în context că după alegerile din toamnă, noua coaliţie de guvernare se va forma în baza unor principii clare, principalul dintre acestea fiind neacceptarea unor persoane corupte, indiferent de faptul dacă le-au fost sau nu intentate dosare penale.

Până aici a fost însă răbdarea peledemiștilor.

Vicepreședintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, a sărit în apărarea șefului, afirmând că PL ar fi un partid vândut rușilor și care acţionează în interesul Kremlinului. Iată că dacă până acum Mihai Ghimpu era cel care căuta peste tot omniprezenta mână a Moscovei, subiectul făcând parte din fieful exclusiv al bătrânului liberal, acesta a ajuns acum să fie suspectat de legături ascunse cu serviciile secrete ruse. Pistrinciuc îl categorisește pe Ghimpu drept politician extremist (de dreapta), deosebit de atractiv pentru „KGB-ul rus redenumit”.

Vicepreședintele PLDM scrie pe o reţea de socializare: „Experţi și politicieni preocupaţi de subiectul securităţii în Europa tot mai des

vorbesc despre metodele subversive folosite de serviciile secrete ruse chiar și în UE. Cumpărarea massmedia, a ONG-urilor, susţinerea și finanţarea separatiștilor etc. Una din metode folosite de KGB-ul rus redenumit este și cumpărarea partidelor, politicienilor extremiști (deseori de dreapta). Cazul europarlamentarului maghiar Kovacs (Jobbik – partid de extrema dreaptă din Ungaria) prins cu spionarea pentru Rusia este un exemplu. Mă gândeam, la noi oare este la fel? Ajung acasă, deschid calculatorul, citesc știrile și primesc și răspunsul. Liberalii Ghimpu și Munteanu au fost la emisiuni. Ambii atacă PLDM, niciun titlu despre comuniști, interes naţional, tensiuni din partea Rusiei etc. În schimb, atacuri împotriva PLDM, a Președintelui Vlad Filat (sic!), a Guvernului etc. Liberalul Ghimpu în apărarea separatistului din UTA Găgăuzia, Konstantinov. Sincer, să fi fost în locul Președintelui Filat – îi închideam nu doar conturile acestui separatist...”.

Pistrinciuc nu pune ieșirile liberalilor pe seama unei „greșeli tactice”.

Dimpotrivă, el crede că este vorba

de acţiuni deliberate ale „vânduţilor” care „nu fac nimic altceva decât să ascundă adevăratele interese”: „coaliţia municipală PCRM–PL, voturile comune ale cărora deja au prejudiciat bugetul cu jumătate de miliard de lei. Foarte recent, comuniștii și liberalii au furat un hectar de teren cu tot cu parcare a Spitalului Republican. Terenul valorează peste patru milioane de euro”.

Aceste note scrise pe o reţea de socializare nu sunt însă nici pe departe simple opinii ale vicepreședintelui PLDM. Se pare că „mâna Moscovei” va fi unul dintre subiectele de campanie ale formaţiunii. Iar în luptă a fost angajată deja „artileria grea”.

Astfel, tot zilele acestea ministrul de Externe, Natalia Gherman, numită în funcţie de PLDM, a afirmat că partidele care nu susţin semnarea Acordului de Asociere cu UE și promovează integrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică sunt susţinute de Federaţia Rusă (bănuim că ministrul a avut în vedere inclusiv sus-

ţinere financiară, dacă nu în primul rând). Într-un interviu pentru publicaţia germană Deutsche Welle, Natalia Gherman a declarat, răspunzând la o întrebare privind părerea opoziţiei referitor la semnarea acordului cu UE: „Da, opoziţia politică, Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, își construiesc strategiile electorale (deoarece suntem în an electoral) pe baza necesităţii efectuării unui model integraţionist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică. Acesta este un proiect elaborat și promovat de Federaţia Rusă, care îi susţine pe acei actori de pe scena politică moldovenească ce sprijină acest proiect”. „Hoţul strigă: prindeţi hoţul!” a declarat liberalul Valeriu Munteanu, citat de UNIMEDIA, cu referire la declaraţiile lui Pistrinciuc. În perioada care urmează, „hoţul” va fi căutat peste tot. Doar că ar fi de-a mirării să fie prins.

Ioana FLOREA, FLUX

Popularii trec, coloniile rămân!

Două dezvăluiri de senzaţie au avut loc în preajma alegerilor pentru PE care au pus proiectoarele pe adevărata faţă a birocraţiei de la Bruxelles, înţesată de brokeri care acţionează la comanda capitalului din centrul colonial al UE pe seama periferiilor sărace și mereu mai opresate.

Prima dezvăluire, făcută de un fost consilier (până în februarie) al președintelui CE, descrie cum, în 2010, Barroso, la indicaţia Germaniei și Franţei, a ameninţat Irlanda cu distrugerea dacă nu acceptă “ajutorul” ticluit de CE, prin care era împrumutată cu 64 de miliarde de euro ca să se “salveze”, mai concret pentru a evita falimentul băncilor din Irlanda pe seama contribuabililor ir-

landezi. De fapt, spune fostul consilier al lui Barroso, pentru ca băncile germane, cele mai implicate în băncile irlandeze, să nu înregistreze pierderi! Și nici cele franceze, căci pentru ele au intervenit presiunile președintelui BCE, francezul Trichet!

Sună cunoscut, nu?! Trimiterea este săgeată la România! Aceeași CE, împreună cu FMI (care s-a adăugat în acest caz pentru că ţara nu

era în zona euro), au impus României să contracteze un credit în valoare de jumătate din buget pentru a se “salva”, de fapt pentru a proteja de pierderi băncile străine din România, bineînţeles tot pe seama contribuabililor autohtoni (salariaţi, pensionari și plătitori de TVA).

A două dezvăluire aparţine unui reputat institut economic privat din Germania, care contrazice cu cifre și date susţinerile Eurostat (autoritatea statistică a CE) cum că Grecia s-ar fi echilibrat bugetar și ar da semne de revenire economică, să vezi drăcie, tocmai în preajma alegerilor din PE! Pur și simplu, plăţile cele mai greu apăsătoare din deficit, cele cu dobânzile, au fost scoase de către Eurostat de la socoteală, deficitul de -8,7% fiind transformat peste noapte într-un excedent de 0,8%, desigur pentru a arăta ce succese a obţinut până și nefericita Grecie graţie programelor impuse de la Bruxelles! Nu seamănă ca

două picături de apă cu România?! Eurostat, împreună cu INS, au scos din buzunar, tot în preajma alegerilor europarlamentare, creșteri economice nerealiste și fără baze în România, nu de alta, dar pentru a demonstra ce rezultate realizează la fel de nefericita Românie urmând preţioasele indicaţii și programe CE/FMI. Deși, în afară de reducerea severă a nivelului de trai, nu s-a obţinut altceva, după 5 ani de programe CE/FMI, decât lichidarea ultimei brume de economie românească din economia din România!

Fraţi români, nu fiţi preocupaţi! Dezvăluiri similare în legătură cu România nu vor exista! N-are cine să le facă! România, cea mai din urmă dintre coloniile UE, are un statut consolidat.

Nimeni din centrul colonial de la Bruxelles nu vrea să i-l schimbe cumva! Nici popularii europeni, care au deţinut ani de zile cârma CE, și nici socialiștii europeni, care încearcă să le ia cârma din mână și care, probabil,

nu sunt străini de scoaterea pe tarabă a dezvăluirilor amintite exact în campania electorală. Pentru România,

vorba aceea: popularii trec, coloniile rămân!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

FLUX

4

Scandalos 23 MAI 2014

PIRAMIDA HOŢILOR

Eşuarea marilor speranţe Schimbarea din 2009 a trezit în sufletele oamenilor un sentiment de libertate și o mare speranţă spre un viitor mai bun. Dar n-a fost să fie. Timpul a arătat scopul real și intenţiile mascate ale mizelor unor noi politicieni veniţi la guvernare. Scopul nu a fost de a guverna eficient ţara în folosul cetăţenilor, ci invers – de a se îmbogăţi și a face sclav poporul.

Chiar de la început a fost formată o piramidă paralelă a puterii, cu toate atributele, mecanismele și instrumentele de rigoare. În frunte cu Plahotniuc, iar la nivelurile de mai jos – Lupu, Lazăr, Platon, Poalelungi, Drăguţanu, Chetraru, Zubco, Gurin, Cibotaru etc. „Holdingul” a luat sub control Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională, Consiliul Anticorupţie, CNFP, CNI și alte servicii de stat, necesare în procesul de acaparare a ţării. În cele din urmă, și-a aservit sistemul de justiţie, sistemul bancar, sistemul financiar, sistemul de asigurări, mediul de afaceri, sistemul întreprinderilor de stat, piaţa financiară, piaţa de metale, piaţa de carne, exportul de bunuri etc.

Mecanismele şi nivelurile piramidei Justiţia asigură linie verde pentru efectuarea crimelor economice: spălarea de bani, efectuarea atacurilor raider, privatizări dubioase, dar și disciplinarea unor persoane neloiale ”pahanului” din vârful piramidei, execută deciziile emise de ei înșiși, eliberează hoţii din arest etc.

Recent, Mihai Poalelungi, șeful Curţii Supreme de Justiţie, a ieșit în faţa camerelor de luat vederi și a anunţat despre spălări de bani de proporţii, după ce acestea au fost realizate cu succes și au fost șterse toate urmele. Spălă-

rile de bani de 18,5 miliarde USD, despre care el a anunţat, au fost realizate începând cu sosirea lui la cârma CSJ, din 2010 și până în prezent.

Despre aceste spălări de bani autorităţile politice și juridice ale statului, inclusiv Poalelungi și tot CSM-ul său, au fost sesizate public, cu lux de amănunte, încă un an în urmă de avocatul Andrei Năstase, care atenţiona că justiţia condusă de Poalelungi servește ca un recipient pentru spălarea banilor mafiei moldovenești și internaţionale, ca mai apoi să plătească cheltuielile electorale.

Este foarte straniu că atât Poalelungi, cât și amicii Drăguţanu și Chetraru, au tăcut cu toţii mai bine de un an, cunoscând foarte bine toate aceste crime economice.

Menţionez că suma adevărată este mult mai mare de 20 de miliarde de dolari

americani și sunt implicate mai multe bănci din Moldova, despre care se cunoaște că sunt controlate de Piramidă, dar nu se vorbește nimic.

De patru ani Moldova spală bani prin subalternii lui Poalelungi și dânsul nu știa. Nu este clar de ce Poalelungi a ţinut în taină faptul că colegii săi judecători din 15 instanţe din Comrat, Căușeni, Drochia, Criuleni, Ungheni, Telenești, Vulcănești și Chișinău au emis decizii judecătorești false. Judecătorii acestor instanţe au emis peste 54 de decizii judecătorești (de 100500 de milioane de dolari fiecare) pentru încasarea unor datorii de la persoane care nu existau. În baza acestor hotărâri erau emise titluri de executare forţată, care erau puse imediat în aplicare de executorii judecătorești la bancă, iar banca le executa imediat.

Banca despre care a vorbit Poalelungi este controlată de Platon, partenerul de afaceri al lui Plahotniuc. Aceștia împreună au realizat cu succes mai multe atacuri raider. „Moldindconbank” raporta regulat despre tranzacţiile suspecte, în numerar și cele limitate la CNA și BNM. Cele suspecte sunt raportate, în mod obligatoriu, în 24 de ore, însă ulterior, din cauze necunoscute, banca raporta aceste tranzacţii ca limitate. În cazul tranzacţiilor limitate, banca prezintă informaţia abia la data de 15 a lunii următoare, adică există timp suficient pentru a fi șterse urmele. La ordinul șefilor de la „Moldindconbank”, și executorii au refuzat să prezinte informaţii și documente legate de tranzacţiile de spălare a banilor.

Având toate informaţiile la mână, nici Drăguţanu, guver-

natorul BNM, și nici Chetraru, șeful CNA, nu au reacţionat la timp, dar au tăinuit informaţiile, ceea ce le-a permis bandiţilor să realizeze cu succes spălarea de bani.

Să credem că aceste crime au fost tăinuite pe gratis?

Combatem corupţia Eficienţa activităţii de combatere a corupţiei în anul 2013 se caracterizează prin rezultate uluitoare, pe alocuri șocante, obţinute de structurile abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei – CNA. În acte de corupţie au fost implicaţi învăţători, medici, poliţiști, taximetriști, contabili, primari, avocaţi etc., care primeau și dădeau mită de 50-200 de lei.

Conform datelor Procuraturii Generale, în anul 2013 au fost iniţiate 774 de dosare pe cazuri de corupţie. În total au fost exercitate și instrumentate 2243 de cauze penale, dintre care în instanţele de judecată au fost expediate 236 de dosare. În final au fost condamnate 2 persoane: - o învăţătoare de la Liceul ”Nicolae Iorga” din capitală, la 5 ani de închisoare cu executare pentru mită; - un judecător, la 7 ani de închisoare pentru că ar fi luat 200 de dolari mită. În anul trecut au mai fost acuzaţi un ministru, un procuror, un angajat al instituţiilor penitenciare, un executor judecătoresc și colaboratori CNA. Însă aceste acuzaţii nu s-au soldat cu nimic până la moment.

Aceste rezultate reflectă exact situaţia privind reformarea justiţiei și efectele reformării Centrului Naţional Anticorupţie.

Banca Naţională, complice la spălarea de bani Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, numit în funcţie la

propunerea lui Mihai Ghimpu, în virtutea funcţiilor sale este informat despre orice acţiune suspectă de către băncile comerciale din Moldova. Însă el alege cum să reacţioneze, despre cine, când și cui să furnizeze informaţii legate de crime economice, tranzacţii dubioase. Sunt de părere că primul care este informat este șeful Piramidei. Care îi dă indicaţii lui Drăguţanu despre cine și ce să vorbească.

Suma reală a banilor spălaţi prin intermediul băncilor comerciale din Moldova este mult mai mare. O parte din banii spălaţi provin din activităţile ilegale din Moldova, iar suma totală anuală poate atinge 3,5 miliarde de dolari.

Toate aceste tranzacţii sunt cunoscute, însă se fac publice cele deja efectuate și cu urmele șterse.

BNM ar mai cunoaște și alte cazuri de spălare a banilor, în care sunt implicate și alte bănci din Moldova, judecători, structuri ale statului, însă, deocamdată, nu le face publice. În Moldova există puţine bănci care să nu fie implicate în spălare de bani.

Drăguţanu preferă să facă declaraţii numai asupra băncilor și afacerilor dezagreabile șefului său.

După ce schema spălării de bani a fost realizată într-un mod remarcabil, componen-

tele „holdingului” și-au făcut treaba cu succes. Poalelungi și Drăguţanu au ieșit la rampă să anunţe că în Moldova se combate spălarea de bani.

O altă componentă a „holdingului” asigură suport pe toate căile prin jefuirea granturilor acordate Moldovei de UE, SUA, FMI etc.

Ministrul Lazăr, având toată proprietatea publică în mâini și formând un stat în stat, asigură cele mai profitabile surse. Ultima tentativă de a pune controlul pe un grant de 68 de milioane de euro a eșuat la presiunile experţilor și organizaţiilor neguvernamentale.

Amintesc, din cauza refuzului lui Lazăr de a semna Strategia de dezvoltare agricolă și rurală, Moldova risca să piardă un ajutor de 68 de milioane de euro destinat fermierilor moldoveni.

Am arătat doar o mică parte a schemelor de furt a ţării folosite de Piramida Hoţilor.

Aceasta lucrează non-stop, iar schemele preferate sunt atacurile raider, privatizările ilicite și spălarea de bani. Cu alte scheme vom mai reveni…

P.S. În următoarele luni ar mai urma să apară declaraţii din partea lui Drăguţanu și Poalelungi că au mai fost spălaţi bani.

Gheorghe COSTANDACHI Sursa: costandachi.eu

Trenurile renovate pun în pericol viaţa pasagerilor Cele cinci trenuri renovate în România nu vor fi exploatate deocamdată, pentru că pun în pericol viaţa pasagerilor.

Garniturile vor fi introduse în reţeaua de căi ferate a Republicii Moldova doar după ce firma din Pașcani va emite un certificat de calitate a lucrărilor executate, a declarat directorul general interimar al Căilor Ferate din Moldova, Sergiu Tomșa.

O expertiză internaţională efectuată de Centrul Baltic de Testare a confirmat, în urma examinării trenurilor, opinia specialiștilor de la CFM, stabilind că acestea sunt periculoase

și nu pot fi puse în circulaţie până la certificare. Funcţionarul a menţionat că actualmente se discută cu partea română acest aspect, dar fără rezultat, deocamdată.

Trenurile modernizate, dar care sunt ţinute acum în depozite, generează pierderi de milioane de euro.

Viceministrul Transporturilor, Boris Gherasim, a precizat că pentru renovarea trenurilor au fost luate credite în valoare de 11,5 milioane de euro cu o dobândă anuală de 7% la sută. În opinia lui Gherasim, ar fi fost mai judicios să se procure trenuri noi, decât să se facă aceste modernizări costisitoare.

Circulaţia trenurilor renovate la Pașcani a fost sistată de CFM în luna martie, după producerea unui incendiu la

una dintre garnituri, cauzat de supraîncălzirea unui generator.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, declara în luna martie curent că organul de resort ar putea solicita banii înapoi de la compania românească, în cazul în care se va stabili că trenurile renovate nu mai sunt funcţionale.

Pe de altă parte, administraţia fabricii Remar de la Pașcani, care s-a ocupat de modernizarea garniturilor, declara anterior că trenurile s-ar fi defectat din cauza proastei gestionări a acestora de către CFM. Trenurile renovate fac subiectul unui dosar penal deschis la Chișinău, iar administraţia CFM este acuzată de depășirea atribuţiilor de servicii.

Fostei conduceri a întreprinderii de stat i se incriminează că nu a verificat lucrările executate de compania românească și a prejudiciat, astfel, bugetul instituţiei, informează adevărul.ro.

Deocamdată, firma din Pașcani a livrat către CFM doar cinci trenuri mo-

dernizate din cele 15 unităţi contractate. Modernizarea unei garnituri a costat aproximativ jumătate de milion de euro, costul întregului proiect ridicându-se la aproximativ 12 milioane de euro.

FLUX

Social

23 MAI 2014

5

FLUX

Milioanele din fondul rutier, la discreţia şefilor din administraţia drumurilor Urmare din pag. 1 Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a executat în volum deplin lucrările de întreţinere și reparaţie a drumurilor. Conform Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2013, cheltuielile totale pentru lucrările de reparaţie și întreţinere a drumurilor publice au fost stabilite în volum de 1 miliard 225 de milioane de lei, în creștere cu 200,2 milioane faţă de anul 2012 și, respectiv, cu 437,1 milioane faţă de anul 2011.

De facto, volumul lucrărilor de reparaţie și întreţinere a drumurilor publice executate pe parcursul anului 2013 din contul mijloacelor fondului rutier a constituit 1 miliard 164,5 milioane de lei, inclusiv 771,1 milioane pentru drumurile naționale și 393,4 milioane pentru drumurile locale.

La 31 decembrie 2013, creanțele antreprenorilor față de Administrația de Stat a Drumurilor pentru lucrările neexecutate în anul 2013 au însumat 40,5 milioane de lei, iar datoriile – 3,5 milioane, la contul întreprinderii rămânând nevalorificate 22,8 milioane de lei.

Auditul a constatat că ASD nu a executat limita volumelor de lucrări pentru întreținerea drumurilor publice aprobată în Program în sumă de 40,5 milioane de lei, inclusiv la întreținerea de rutină a drumurilor – 6,6 milioane, la reparații curente și tratamente – 16,5 milioane și la întreținerea drumurilor pe timp de iarnă – 17,3 milioane. Totodată, entitatea a depășit cu 10,9 milioane de lei limita de cheltuieli aprobată în Program pentru întreținerea drumurilor naționale și nu a executat lucrări în sumă de 23,5 milioane privind întreținerea de rutină a drumurilor locale. În anul 2013, întreținerea din fondul rutier a unui kilometru de drum public cu reparații curente și trata-

mente a costat bugetul, în mediu, 110 mii de lei. În perioada anilor 2007-2013, în vederea implementării Proiectului de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor cu donatorii externi au fost semnate 9 acorduri de finanțare în valoare de 521,7 milioane de euro și 5,8 milioane de dolari SUA. De menţionat că 300 de milioane de euro din întreaga sumă a fost acordată în anul 2013.

Potrivit Curţii de Conturi, la achiziționarea și executarea lucrărilor de reparație a drumurilor naționale în cadrul implementării Proiectului, a fost înregistrat un grad de absorbție a mijloacelor alocate din sursele externe de doar aproximativ 40 la sută, comparativ cu mijloacele financiare acordate de donatorii străini până în anul 2011 conform acordurilor de finanțare. În anul 2013 nu au fost valorificate 53,9 milioane de lei din limitele de cheltuieli stabilite în bugetul de stat, iar neexecutarea de către unii antreprenori a obligaţiunilor contractuale a condiţionat prelungirea termenelor inițiale de executare a lucrărilor cu aplicarea penalităților de întârziere în sumă de 11,6 milioane de lei.

Auditorii au mai constatat că în procesul de colectare și administrare a taxelor pentru fondul rutier sunt implicate mai multe instituții, fapt ce complică exercitarea funcţiei de control și evidenţă asupra formării acestuia. Această situație influențează capacitatea de planificare a veniturilor și cheltuielilor fondului, contribuie la creșterea costurilor tranzacţionale și afectează principiul transparenţei. În anul 2013 au fost încasate venituri în fondul rutier în sumă de 1 miliard 224,9 milioane de lei.

Raportul relevă că 320,9 mii de unități de transport sau 40,0 la sută din numărul total, nu au fost supuse testării tehnice și, respectiv, nu au fost achitate taxele rutiere aferente, fapt ce denotă rezerve de circa 128,4 milioane de lei neîncasate în fondul rutier.

Curtea a constatat că pentru achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor și serviciilor din mijloacele fondului rutier, în 2013 au fost desfășurate 72 de licitații publice, fiind încheiate 92 de contracte în valoare de 946,3 milioane de lei.

Dintre acestea, 27 de contracte în valoare de 455 de milioane de lei au fost încheiate cu încălcarea preve-

derilor legale, nefiind asigurată publicitatea și transparența procedurilor de achiziții prin neincluderea contractelor în anunțul de intenție și planul de achiziții publice pe anul 2013, precum și în lipsa alocării și repartizării mijloacelor în fondul rutier conform Programului anual al lucrărilor de reparaţie și întreţinere a drumurilor publice coordonat și aprobat în limite concrete și pe obiective.

Administrația de Stat a Drumurilor a încheiat mai multe contracte cu unii operatori economici fără a verifica dacă aceștia dispun de capacitățile necesare de executare a lucrărilor, a recurs la prolongarea contractelor neexecutate în termen, fără a aplica sancțiunile financiare prevăzute de clauzele contractuale.

Auditul a constatat că mai multe Societăți pe Acțiuni „Drumuri” au încălcat legea, contractând direct de la firme private lucrări de reparații curente în sumă de 47,5 milioane de lei, fără a organiza licitații publice.

De asemenea, ASD nu a efectuat contractarea lucrărilor de întreţinere de iarnă în baza statisticii multianuale a precipitaţiilor. În mod inexplicabil, cantitatea de sare tehnică

achiziționată în anul 2013 a fost cu 19,9 mii de tone mai mare decât în 2012 (22,8 milioane de lei), iar față de anii 2011 și 2010, cantitatea a fost depășită cu 9,9 și, respectiv, 24,1 mii de tone.

Astfel, au fost achiziționate 29,9 mii de tone de sare tehnică în sumă de 35,6 milioane de lei, depășind cu 49,5% (9,9 mii de tone) cantitatea planificată și cu 37,5% (9,7 milioane de lei) valoarea estimativă a achiziției anunțată la licitație. O bună parte din cantitatea de sare a rămas neutilizată.

Auditorii au mai constatat că din suma de 20 de milioane de lei alocată pentru amenajarea intersecţiilor de cale ferată la nivel cu drumurile publice, CFM a valorificat doar 1,9 miliarde de lei (mai puţin de 10%).

Mai mult decât atât, 8 milioane de lei din suma respectivă au fost utilizate contrar destinației, pentru necesităţile întreprinderii.

Totodată, instituțiile subordonate Ministerului Transporturilor au atribuit ilegal premii în valoare de aproximativ un milion de lei.

FLUX

Doctori „mustraţi uşor” pentru erori medicale, întârzieri la serviciu şi chiar lipsă nemotivată de la muncă Întârzie la muncă, lucrează lent, lipsesc nemotivat de la serviciu sau comit abateri de la actul medical. Acestea sunt cele mai frecvente motive din cauza cărora doctorii din Moldova sunt sancţionaţi disciplinar. De regulă, acestea sunt însă niște mustrări ușoare.

Potrivit Sindicatului „Sănătatea”, anul trecut în Moldova au fost pedepsite peste 500 de cadre medicale. Din numărul total, 87 de lucrători medicali s-au ales cu mustrări pentru încălcarea actului medical. „Încălcarea actului medical înseamnă comiterea unei erori medicale. Aici intră încălcarea protocolului medical, greșeli

la înregistrarea pacienţilor, erori la completarea fișelor medicale sau alte abateri ce afectează calitatea serviciilor de asistenţă medicală”, explică Igor Zubcu, consilierul principal în problemele de drept la Sindicatul „Sănătatea”.

Cei mai mulţi, mai exact 418, din totalul cadrelor medicale mustrate anul trecut de administraţiile instituţiilor medicale sau de alte instanţe au fost sancţionate pentru încălcarea regulamentelor sau disciplinei interne, precizează reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea”.

Managerii spitalelor confirmă că se întâmplă destul de des ca specialiștii să încalce disciplina, prevederile regulamentului intern, dar și alte reguli menite să sporească calitatea serviciilor medicale, însă evită să-și pedepsească mai dur angajaţii. „Se întâmplă destul de des, însă ne străduim să rezolvăm

problemele pe cale amiabilă, adică fără certuri sau sancţiuni dure. Mai mult cu vorba.

Dar nici ei nu fac foarte mari greșeli sau încălcări, în mare parte sunt întârzieri la serviciu sau în efectuarea unor analize sau proceduri medicale sau lipsa nemotivată de la serviciu”, susţine Ion Gușanu, medic-șef la spitalul raional din Râșcani.

Directorul ne-a asigurat că în toată cariera sa nu a întâlnit cazuri când un medic sau un alt specialist de verigă medie să fi încălcat actul medical. Același lucru îl afirmă și managerul spitalului din Ialoveni. „Nu am avut încălcări grave din cauza cărora să fi suferit pacientul. Și eu mă strădui să nu-i prea pedepsesc, însă uneori, ca un fel de măsuri educative, aplic și eu sancţiunile disciplinare. Aceasta însă se întâmplă de trei sau patru ori pe an, nu mai mult”, afir-

mă Lidia Hanganu, director la spitalul din Ialoveni.

Managerul recunoaște însă că ultima încălcare comisă de specialiștii din spital i-a cam dat bătăi de cap. „Un copil trebuia transferat la Institutul Mamei și Copilului, însă noi am întârziat plecarea cu câteva ore, din cauză că analizele nu erau gata, pentru că specialiștii responsabili de copil s-au mișcat cam greu”, povestește Lidia Hanganu.

Reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea” afirmă că numărul cadrelor medicale sancţionate pentru diverse încălcări ale actului medical și a disciplinei este destul de mare și că acest lucru ar trebui să îngrijoreze autorităţile. „Este o cifră prea mare pentru o ţară atât de mică. Nu ar trebui să existe nicio astfel de încălcare, la noi însă acest lucru se întâmplă. Este grav, pentru că îţi pierzi încrederea în sistemul medical. Mai grav

este însă faptul că sunt medici care nu conștientizează gravitatea unor astfel de abateri sau erori”, afirmă Mihail Dudca, vicedirectorul Sindicatului „Sănătatea”.

Datele Sindicatului „Sănătatea” mai arată că din cei 505 lucrători medicali sancţionaţi disciplinar anul trecut, 53 au fost concediaţi. Cu toate acestea, managerii instituţiilor medicale cu care am discutat

ne-au spus că nu au concediat pe nimeni pentru diverse încălcări, iar reprezentanţii de la „Sănătatea” – că nu verifică fiecare caz în parte. „Noi doar colectăm datele, însă nu investigăm fiecare caz în parte ca să aflăm ce și cum s-a întâmplat”, a afirmat spre final pentru Sănătate INFO, Mihail Dudca.

Sorina DAVID Sursa: e-sanatate.md

FLUX

6

Geopolitic 23 MAI 2014

„Civilizaţia” globalistă şi pluralismul identitar „Se întâmplă deci că afganii omorâţi de sovietici apar ca victime ale agresiunii, pe când afganii omorâţi de occidentali sunt teroriști islamici care-și merită soarta”. Într-o declaraţie recentă referitoare la referendumul separatist din estul Ucrainei, secretarul de stat american, John Kerry, a precizat că nicio ţară civilizată nu va recunoaște această consultare. Alegere conștientă sau act ratat, utilizarea atributului civilizată nu este mai puţin relevantă pentru fondul de reprezentări al politicii externe americane. Cum se spune în popor, gura păcătosului adevăr grăiește…

Dacă John Kerry ar fi spus „nicio ţară occidentală” sau „nicio ţară democratică”, nu ar fi existat probleme. În prima variantă ar fi fost vorba despre o identificare geopolitică subsumând Alianţa nord-atlantică, iar în a doua variantă – despre o contextualizare politicoideologică, prin care Occidentul inspirat de liberalism s-ar fi opus în imaginarul mediatic autoritarismului putinian. Doar că secretarul de stat a vorbit despre civilizaţie în sine, ca și cum civilizaţia, în antiteză cu barbaria, ar fi apanajul exclusiv al Occidentului. De aici reiese că administraţia democrată a început să-și asume reprezentările și formulările moralistmaniheiste ale mediilor conservatoare – elitiste, bigote și militariste. Până acum președintele Barack Obama a rezistat încercărilor de a implica Statele Unite, alături de Israel, într-o intervenţie contra Iranului, iar în criza siriană a acceptat finalmente, la iniţiativa Rusiei, o soluţie negociată. Dacă se repliază însă pe o poziţie etico-maximalistă, riscă să devină prizonierul propriilor producători de armament.

Sub aspect ideologic, distincţia subînţeleasă între civilizaţie (euroatlantică) și barbarie (ruso-asiatică) traduce universul mental colonialist, corelativ dihotomiei buni-răi, atât de clamată sub conducerile republicane. An-

tirusismul se inserează astfel într-un context atitudinal mai amplu, care asociază expansionismul occidental cu progresul „substanţei” umane în general. Prin urmare, în eventualitatea unei rezistenţe regretabile din partea „barbarilor”, Omul Alb Cu Gânduri De Pace se găsește în postura de a-i educa în sensul progresului prin intermediul tehnicii de luptă avansate, cam inconfortabilă, dar eficace.

Odată echivalat drept unicul exponent al Binelui generic, Vestul apare exonerat de orice responsabilitate, în timp ce adversarii decad din condiţia de oameni și se transformă în bestii, precum sârbii în anii 1990. Se întâmplă deci că afganii omorâţi de sovietici apar ca victime ale agresiunii, pe când afganii omorâţi de occidentali sunt teroriști islamici care-și merită soarta.

Aceste lucruri se afirmau deschis cu o sută de ani în urmă, când Conferinţa de pace de la Paris, de pildă, consacra normativ colonialismul prin așa-numitele teritorii sub mandat.

Astăzi politicienii sunt mai gingași, mai preve-

nitori, ca să nu spunem ipocriţi, mai ales că pe plan intern „corectitudinea politică” îi obligă să respecte comunitarismul sub numele de multiculturalism. Ei recurg așadar la retorica promovării drepturilor omului și a democraţiei la nivel planetar, încălcând pe această cale prima condiţie a democraţiei, și anume acordul populaţiei cu privire la regimul politic sub care trăiește. Se eludează faptul că multe societăţi nu valorizează individul și guvernarea reprezentativă care-i consacră instituţional voinţa. După cum comunitarismul constituie o manifestare invazivă a extraeuropenilor în interiorul civilizaţiei occidentale, universalismul liberal-democratic încalcă dreptul altor civilizaţii de a trăi conform normelor și așteptărilor proprii.

Acum adversarul Vestului nu mai este vreo putere extraeuropeană de mâna a doua sau a treia, ca Irak sau Libia, ci Rusia lui Vladimir Putin, care și-a regăsit forţa și cu precădere sentimentul gloriei imperiale. Este o ţară având o armată comparabilă cu armata americană,

cu un sistem de înţelegeri ce-i asigură spatele până în China și India, dar mai mult decât orice este o putere europeană, indiferent câţi mongoloizi s-ar afla pe teritoriul său. Aceasta înseamnă că și-a însușit repertoriul teoretic al Vestului, care se vede confruntat pe propriul teren ideologic.

Recursului globalist la „civilizaţie” și la „dreptul la ingerinţă”, Rusia îi contrapune două principii de factură pur occidentală: echilibrul negociat al puterilor și pluralismul identităţilor naţionale, adică multipolarismul menţionat de către Aleksandr Dughin. Al doilea principiu este, de fapt, cel mai important, întrucât în afara pluralismului echilibrul își pierde raţiunea funcţională și negocierea se transformă în obligativitatea acceptării. Așa se face că acţiunea internaţională a lui Vladimir Putin îmbină concepţia diplomatică a lui Henry Kissinger cu vocaţia suveranistă a gaullismului. În condiţiile în care statul naţional reprezintă structura optimă a funcţionării democratice, iar negocierea între identităţi naţionale cu același drept la existenţă specifică asigură legalitatea mai mult decât bombardamentele, politica actuală a Occidentului ajunge să fie delegitimată în însăși nucleul ei doctrinar.

Desigur că pot să apară situaţii limită în care intervenţiile militare externe să fie necesare, cum s-a întâmplat în Cambodgia împotriva khmerilor roșii. Desigur că orice stat de o anumită importanţă, inclusiv Rusia, înregistrează înclinaţii expansioniste. Dacă aceasta ar fi fost singura mare putere mondială, probabil că ar fi procedat la fel ca Statele Unite în ultimele decenii, ignorând discreţionar Organizaţia Naţiunilor Unite. Tocmai de aceea, o lume cu mai multe puteri aproximativ egale, obligate să recurgă la tratative pe terenul comun și rezonabil al dreptului, este preferabilă supremaţiei absolute a uneia singure. Nu ar fi o lume neapărat mai bună, însă e posibil să fie mai stabilă.

Alexandru MAMINA Sursa: argumentesifapte.ro

ANALIZĂ AFP:

Bulgaria, divizată între Bruxelles şi Moscova înaintea alegerilor europene Bulgaria este mai divizată ca niciodată, înaintea alegerilor europene, între Rusia, aliatul tradiţional care-i furnizează gaze naturale, și UE, care investește masiv în această cea mai săracă dintre cele 28 de state membre.

La Sofia se știe că un nou Război Rece provocat de criza din Ucraina ar lovi în plin o economie deja foarte fragilă, indiferent că ar fi vorba despre întreruperea furnizării de gaze naturale rusești ori sancţiuni europene. În criza dintre Europa și Rusia, „Bulgaria are poziţia nevestei obligate să fie de acord cu soţul (Bruxellesul), dar care știe că va suferi pierderi importante”, rezumă politologul Andrei Raicev pentru AFP. Consecinţa, potrivit unui articol publicat recent de revista Spiegel, care citează surse din serviciile germane de informaţii, este că Berlinul și alţii se tem tot mai mult că vor vedea Moscova exploatându-și influenţa în Bulgaria „pentru a diviza blocul” european. Între 40 și 53% dintre bulgari se opun impunerii de sancţiuni Rusiei,

relevă trei sondaje realizate de către Gallup, Mediana și Centrul de Analize și Marketing.

Legăturile dintre Bulgaria și Rusia sunt profunde și vechi, impregnate de istorie, limba apropiată și cultura împărtășită. Sărbătoarea naţională este data eliberării de sub dominaţia otomană, de către Rusia, în 1878.

Aliatul cel mai fidel al URSS în perioada comunistă, Bulgaria a perpetuat această relaţie strânsă prin actualul Guvern, susţinut de către socialiști – foștii comuniști. Ţara depinde aproape integral de Rusia în aprovizionarea cu energie.

Gazele rusești sosesc prin Ucraina, livrările de petrol sunt majoritar rusești, singura rafinărie este rusească, iar unica centrală nucleară bulgărească utilizează reactoare și combustibil rusești. În schimb, proiectele de diversificare nu avansează.

Rusia este foarte prezentă și în alte sectoare ale economiei bulgare, ca turismul sau sectorul imobiliar.

Bruxellesul nu este lipsit nici el de pârghii financiare. Fondurile europene reprezintă 65% din investiţii, iar schimburile în cadrul UE se ridică la 62% din comerţul bulgar.

Conformându-se politicii comune a UE, Sofia nu ezită să ridice tonul împotriva Bruxellesului pe tema

proiectului ruso-italian al gazoductului South Stream, care urmează să transporte gaze naturale rusești pe sub Marea Neagră către Europa, ocolind Ucraina.

Parlamentul European (PE) reclama în aprilie abandonarea proiectului, ca răspuns la politica rusească faţă de Kiev. „South Stream este un proiect strategic prioritar”, a cărui construire este necesar să înceapă „încă din această vară”, a replicat ministrul Economiei și Energiei, Dragomir Stoinev. Acesta este, de altfel, și planul gigantului rusesc Gazprom. Însă susţinerea South Stream, la

ora actuală, este „o acţiune antiucraineană”, declară pentru AFP Ognian Mincev, directorul Institutului de Studii Internaţionale de la Sofia.

Bulgarii își amintesc, mai degrabă, cu neliniște despre întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa, în ianuarie 2009. Atunci a fost necesară reducerea încălzirii și suspendarea celei mai mari părţi a activităţii economice.

Subiectul apare rar în campania pentru alegerile europarlamentare în Bulgaria. Socialiștii promit să servească pe post de „pod în relaţiile dintre Rusia și UE”. Conservatorii insistă în favoarea unei politici eu-

ropene comune în domeniul energiei. Însă ambele tabere susţin South Stream.

Socialistul Serghei Stanișev, liderul grupului parlamentar al socialiștilor la Strasbourg, a asistat la 9 mai la o comemorare organizată de către antifasciști nostalgici care agitau steaguri sovietice și portretul lui Stalin. Liderul ultranaţionalist Volen Siderov a mers până la a-și lansa campania de la Moscova, iar susţinătorii săi au ars, pe 9 mai, steagul UE în faţa Monumentului Armatei Roșii, la Sofia.

Sursa: mediafax.ro

Rusia

23 MAI 2014

7

FLUX

Cum au început ruşii să urască (din nou) Occidentul Numărul rușilor care sprijină întărirea legăturilor cu Occidentul a coborât în această lună la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, iar 39% dintre cei întrebaţi solicită chiar răcirea relaţiilor cu UE și Statele Unite. În timp ce majoritatea occidentalilor, în special est-europenii, privesc cu tot mai multă frică către Kremlin, popularitatea lui Vladimir Putin atinge în Rusia cote nemaiîntâlnite (susţinere de 83% după debutul crizei din estul Ucrainei).

O incursiune în universul mediatic creat de propaganda Kremlinului poate fi șocantă pentru un european. Cum și de ce au început rușii să urască, din nou, Occidentul?

V Rossiu mojno tolko veriti – versul poetului Fiodor Tiutcev, „în Rusia nu poţi decât să crezi”, este printre cele mai frecvent citate în Moscova ultimilor ani. Această credinţă în destinul măreţ al Rusiei a fost profund fisurată de dezintegrarea rapidă a Uniunii Sovietice. Rușii, cetăţeni sovietici de prim rang în cel mai mare imperiu al modernităţii, s-au trezit la începutul anilor ’90 simpli locuitori ai unei ţări căzute în haos economic și decăzute din rangul de mare putere. Crizei economice i s-a adăugat astfel o criză majoră a identităţii ruse.

Dacă instalarea lui Vladimir Putin la Kremlin, în urmă cu 14 ani, s-a bazat pe promisiunea unei stabilităţi economice, fostul ofiţer KGB promite acum rezolvarea celeilalte nevoi a sufletului rus. „Naţiunea de consumatori apărută în urma boom-ul anilor 2000”, scrie Vladimir Ryzhkov, vreme de 14 ani deputat în Duma de stat, „vrea acum să-și vadă ţara extinzându-și din nou influenţa și puterea pe arena globală”. Dar pentru asta este nevoie ca rușii să primească răspunsul la câteva întrebări esenţiale: ce este Rusia? Și unde este locul ei în lume?

Perspectiva apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană nu a făcut altceva decât să grăbească cristalizarea acestui răspuns. Încă din 1997, Zbigniew Brzezinski scria că „opţiunea Ucrainei în favoarea Europei va cataliza răspunsul Rusiei privind viitoarea etapă din istoria sa: sau să fie și ea parte din Europa, sau să devină un proscris eurasiatic, nefiind cu adevărat nici în Europa, nici în Asia, și înglodat în conflictele sale cu străinătatea apropiată”.

Condus de un grup de înalţi ofiţeri

KGB, organizaţie printre ale cărei competenţe se numără și psihologia maselor, Kremlinul a pregătit din timp terenul pentru oferirea acestui răspuns. Nu mai era suficient timp pentru inventarea unei noi ideologii, astfel că s-a apelat la o reţetă veche, dar eficientă. Încă din 2008, în discursurile lui Vladimir Putin au început să se audă tot mai frecvent citate din ideologii doctrinei eurasianismului.

Scrisorile istoricului Lev Gumilev, al cărui bust a fost amplasat acum doi ani în faţa Institutului de Relaţii Internaţionale, unde sunt școliţi diplomaţii de elită ai Moscovei: „Eurasia este decorul geografic firesc al poporului rus și adaptarea la Vest ar însemna pierderea de către poporul rus a propriului său ethnos și suflet”.

Lucrările filozofului Ivan Ilyin, ale cărui rămășiţe au fost readuse în Rusia în 2009 după implicarea personală a lui Vladimir Putin: „Știm că naţiunile occidentale nu înţeleg și nu tolerează identitatea rusă. Ele vor să dividă Rusia, să o facă asemenea Occidentului și, prin urmare, să o distrugă”. În ziua sfinţirii mormântului lui Ilyin, președintele Putin a afirmat că simpla discuţie despre separarea Ucrainei de Rusia este o crimă.

Eurasianismul, care identifică Occidentul drept dușmanul arhetipal al adevăratelor valori ruse, a supravieţuit perioadei sovietice fiind astăzi doar scos la suprafaţă de Kremlin și pus în centrul zonei mediatice.

Dacă în 1990, scriitorul Alexander Prokhanov profeţea în Literaturnaia Rossiia că „ideea rusă va fi reconstruită și va aduna tot ce a fost mai bun de-a lungul a 1000 de ani de împărăţie și în cei 70 de ani de istorie sovietică”, astăzi îl regăsim în Izvestia, unul dintre cele mai importante ziare moscovite, scriind despre noul stat naţional care se creează în estul Ucrainei: Novorossia – Noua Rusie.

Zice Prokhanov că acest nou

stat „nu este al oligarhilor, nu este imoral de bogat, nu-și jefuiește propriul popor. Luptă pentru dreptate. Dreptatea socială, acolo unde nu există ierarhii, bogaţi și săraci.

Dreptatea naţională, acolo unde toţi oamenii sunt egali și uniţi. Și dreptatea divină pentru lupta împotriva fascismului”.

Despre acest minunat nou stat, Novorossia, am putut citi săptămâna trecută într-un alt ziar moscovit important, Kommersant, în interviurile cu Dmitry Rogozin, vechea noastră cunoștinţă care nu pierde ocazia să-i insulte pe români, și cu Denis Pushilin, copreședintele „Republicii Populare Donetsk”. Pushilin, implicat într-o escrocherie financiară de tip Caritas, este unul dintre liderii proruși din estul Ucrainei, alături de personaje precum Igor Strelkov, fost ofiţer FSB/KGB, sau Vyacheslav Ponomaryov, fost luptător în trupele speciale ruse din Afganistan.

Toţi acuză la unison Europa pentru că sprijină „junta fascistă de la Kiev”, cum este numit în toată presa moscovită guvernul rezultat în urma protestelor ucrainenilor din Euromaidan. De altfel, rușii nu mai așteaptă nimic bun de la Occident, care nu a mai fost capabil să producă, de la sfârșitul războiului rece, lideri mari, ci doar „potenţiali clienţi pentru instituţii medicale speciale”, cum scria tot săptămâna trecută Alexei Pankin, un analist politic cunoscut, în Komsomolskaya Pravda.

Unii, precum directorul Institutului de Studii Politice din Moscova, Serghei Markov, sunt mai înţelegători cu europenii care sunt doar „un ecou al Washingtonului”. Markov scrie că „puterea demonstrată de Putin în Crimeea și Donbas este un semnal puternic pentru mobilizarea oamenilor din lumea întreagă pentru a se opune încercării Statelor Unite de a-și extinde dominaţia asupra întregii lumi”. La luptă așadar, împotriva Occidentului putred.

Deși puternic antioccidental, limbajul folosit în presa moscovită este temperat în comparaţie cu discursurile auzite la televiziunile rusești. O culme a fost atinsă săptămâna tre-

cută, în urma câștigării Eurovisionului de un travestit austriac.

La un talk-show de seară de la televiziunea naţională Rusia 1, Vladimir Jirinovski a declarat că „Europa are diaree cu sânge și spume”. A fost aplaudat. Un domn din public a afirmat că „acestea sunt funeraliile Uniunii Europene, asistăm la recviemul UE”. A fost aplaudat. Un alt invitat a spus că „noi, rușii, știm să cântăm, nu vrem să luptăm cu nimeni pentru că, pur și simplu, suntem cei mai buni în toate”. Publicul din studio a scandat: „Ru-si-a! Ru-si-a!” .

Boris Korchevnikov, moderatorul acestor monologuri urlate nu vorbite, se numără printre jurnaliștii decoraţi săptămâna trecută de Vladimir Putin pentru „relatarea obiectivă” a evenimentelor din estul Ucrainei.

Ar fi greu de crezut că o propagandă atât de violentă are efect asupra omului obișnuit de pe stradă. Dar asta se întâmplă, căci seminţele acestei propagande cad pe un teren deja fertilizat de ideile eurasianismului.

Dintr-un schimb de mesaje am aflat de la Serghei, un profesor din Moscova, că „Rusia e acuzată de provocare, dar e o minciună. America

și Europa au încercat întotdeauna să distrugă Rusia și acum încearcă să distrugă partea rusă a populaţiei din Ucraina. Singurul lucru pe care-l putem face este să ne rugăm pentru președintele nostru ca să aibă înţelepciunea de a acţiona la fel de diplomat pe cât a făcut-o până acum”.

Nadia, o studentă dintr-un oraș din vestul Rusiei, mă roagă să nu cred minciunile despre Rusia, pentru că sunt dureroase pentru ea: „Nu există un război. Președintele nostru nu e prost. Își iubește poporul, dar și pe oamenii din Ucraina și nu ar face așa ceva”. Pe străzile Moscovei, spune și Ivan Krastev, mobilizarea patriotică în aceste zile este „absolut incredibilă. O observi la fiecare colţ”.

V Rossiu mojno tolko veriti – da, la un sfert de secol de la dispariţia Uniunii Sovietice, rușii au început din nou să creadă în Rusia. Dar nu întro Rusie europeană, ci în acea Rusie pe care o dorește Kremlinul și care este descrisă de unul dintre părinţii fondatori ai eurasianismului, Nikolai Trubetkoi, ca fiind „urmașa și continuatoarea conștientă a marii moșteniri a lui Ginghis Han”.

Vlad MIXICH Sursa: hotnews.ro

Lovitură de stat în Thailanda Șeful armatei terestre thailandeze, generalul Prayut Chan-O-Cha, a anunțat ieri o lovitură de stat, într-o declarație făcută în direct la televiziune, după șapte luni de criză politică, relatează AFP. „Pentru ca țara să revină la normalitate, forțele armate trebuie să preia puterea începând din 22 mai, la ora 16:30 (12.30 ora României)’’, a declarat generalul.

Armata regală thailandeză a decretat marți, 20 mai, legea marțială din cauza intensificării mișcărilor de stradă atât pro, cât și antiguvernamentale, violenţele soldându-se cu 28 de morţi de la începutul crizei, în toamnă. „Toţi thailandezii trebuie să rămână calmi și funcţionarii trebuie să continue să lucreze ca de obicei”, a mai adăugat Prayut Chan-O-Cha.

FLUX

8

Opinie

23 MAI 2014

Tânguirile lui Ioan fără de ţară (3) Complezenţa aduce prieteni, adevărul naște ură.

Terenţiu

Călcâiul lui Achille: justiţia Recunosc că titlul acesta nu este cel mai reușit, deoarece Republica Moldova este vulnerabilă nu numai în sfera justiţiei – ea este vulnerabilă peste tot. Însă, indiscutabil, dintre toate relele câte le avem, justiţia face vârf la toate. Corupţia generalizată din sânul ei și atitudinea sfidătoare cu care reacţionează la criticile alarmante și întru totul motivate ce i se aduc, continuarea practicilor criminale în toate compartimentele și la toate nivelurile ei arată că în acest domeniu, situaţia a ieșit definitiv de sub controlul statului și al societăţii. Și impresia cea mai îngrijorătoare e că aici nu se poate face nimic. Este adevărat că Timofti a venit cu o iniţiativă foarte „înţeleaptă” de a tripla salariile judecătorilor și ale procurorilor, ca și cum nu ar fi știut el, care s-a aflat o viaţă în viesparul acesta atât de periculos pentru moralitatea publică și ordinea de stat, că pentru aceștia salariul, oricât de mare ar fi, rămâne totuși o nimica toată. Ce poate însemna pentru un procuror sau judecător chiar 15-20 de mii de lei pe lună, ceea ce oricum nu e deloc puţin (de 4-5 ori mai mult decât salariul mediu pe economie), când el poate face într-o zi câteva zeci de mii de euro? Se vorbește de o reformă a justiţiei, dar cum să reformezi un sector care s-a autodistrus, cum poate fi operat un organism în metastază? Chiar unii juriști dintre cei foarte puţini care au mai rămas necontaminaţi, ca, de exemplu, Stanislav Pavlovschi, care a lucrat vreo 5-6 ani la CEDO, arată foarte clar că reforma justiţiei cu judecători și procurori profund corupţi este o iluzie.

Ce-i de făcut – să lichidezi definitiv „cea de-a treia putere în stat” nu se poate, iar lăsată așa cum este e un mare pericol!?

Nu sunt specialist în domeniu și chiar nu-mi dau seama ce se poate face cu această pacoste, dar situaţia pe care o cunoaștem cu toţii e că justiţia noastră nu poate fi reformată decât cu extirparea răului din rădăcină, ceea ce înseamnă că măsurile trebuie să fie radicale și drastice și trebuie să aibă efect pozitiv imediat.

O astfel de reformă nu poate fi făcută pe parcursul unei perioade îndelungate, deoarece, în așa caz, sectoarele curăţate și persoanele necorupte vor fi mereu contaminate de răul înrădăcinat puternic în sistem. Situaţia a ajuns în asemenea hal, încât nu mai putem avea încredere în niciun lucrător din justiţie. Suspiciunea, bazată, din păcate, pe prea multe fapte doveditoare, planează asupra întregului sistem și asupra tuturor.

Evident, sunt vizaţi, în primul rând, capii instanţelor, și nu în zadar – dovezi sunt destule în privinţa lor, chiar dacă au fost date la iveală, deocamdată, doar unele dintre ele, apoi judecătorii și procurorii cu oarecare vechime, nu neapărat foarte mare (vezi cazul Neaga). Problema cea mai gravă e că nici tinerii, abia intraţi sau care urmează să intre în sistem, nu pot fi absolviţi de bănuială, deoarece este în afara oricărei îndoieli că aceștia nu se înghesuie atât de tare acolo doar din dorinţa de a se pune necondiţionat în serviciul legii și al

dreptăţii. Fascinaţia banului obţinut în sume mari și în termen cât mai scurt este mult prea mare pentru ca acești tineri să nu apuce pe calea colegilor lor cu stagiu apreciabil în corupţie. Acest fapt arată că operaţia de însănătoșire a justiţiei trebuie făcută cu instrumente dure, fără niciun menajament și cât mai rapid cu putinţă.

De fapt, în Moldova justiţia trebuie creată din nou, de la zero. În mediul basarabean nu există o tradiţie în acest sens, nu a existat nicicând o cultură juridică, o conștientizare a nevoii de a cunoaște regulile convieţuirii în societate și de a le respecta necondiţionat, situaţie agravată și de lipsa celei mai elementare culturi politice. Regulile, dispoziţiile autorităţilor, legea au fost receptate ca ceva ce neglija și încălca interesele personale ale individului, de aceea erau căutate mereu subterfugii pentru a fi ignorate sau ocolite. Este adevărat că destul de des astfel procedau tocmai cei de la care emanau toate aceste dispoziţii, dar nu aceasta este important, ci faptul în sine al neglijării legii. Aici principiul „Legea e dură, dar e lege”, deci aceasta trebuie respectată necondiţionat, nu a fost cunoscut. La fel, nu a fost cunoscut, cum nu e cunoscut nici acum, principiul „Nimeni nu e mai presus de lege”, în schimb în popor se spunea că „legea-i după cum o fac domnii”, zicere foarte actuală, de altfel, și astăzi. Cu totul alta a fost situaţia în mediile în care importanţa legii pentru construirea unei societăţi civilizate, cu relaţii corecte între oameni, a fost conștientizată încă de la începuturi, și în vremurile care au urmat această conștiinţă a devenit normă de viaţă, manifestându-se zilnic în relaţiile dintre oameni și între cetăţeni și stat, regăsindu-se chiar și în reflexe. Într-un astfel de mediu, legea era percepută ca principiu suprem, fiind considerată de origine divină, iar cel căruia îi revenea sarcina să o reprezinte și să o apere se bucura de o autoritate imensă, fiind perceput ca un înţelept și un făcător de dreptate. Anume acest mediu a făcut ca treptat să se constituie un corp de profesioniști și de oameni aflaţi în serviciul societăţii, dominaţi categoric de conștiinţa datoriei de a stârpi necondiţionat orice fărădelege, orice abatere de la normele care garantau ordinea publică, siguranţa cetăţenilor și evoluţia normală a societăţii.

Bineînţeles că au existat și excepţii de la această situaţie fericită, nu au lipsit cu totul nici magistraţii cu profil moral dubios, dar numărul lor a fost întotdeauna foarte redus. Aceștia constituiau putregaiul, mlaștina și gunoiul care încercau să erodeze

casta. La noi, lipsa tradiţiei a făcut ca formarea castei de judecători, procurori, avocaţi, în general de apărători ai legii, să se orienteze din start spre mlaștină, spre gunoi. De vină e și mediul din care aceștia veneau. Practic, toţi sunt din ţărani, inclusiv cei născuţi în familii de orășeni din prima și a doua generaţie. Or, cultura primitivă a mediului ţărănesc nu favorizează formarea personalităţii înzestrate cu demnitate, care nu poate să-și permită fapte imorale, josnice, cu înţelegerea datoriei de a respecta necondiţionat drepturile altuia, este lipsită de cunoașterea regulilor convieţuirii civilizate și a datoriei imprescriptibile a respectării lor. Tânărul crescut în acest mediu, lipsit de o educaţie corectă și mai ales când nu a fost motivat să se cultive singur pentru a ajunge să conștientizeze profund ce e bine și ce e rău pentru el și pentru relaţia sa cu cei din jur și cu statul, ajungând magistrat și fiind confruntat cu tentaţia de a se îmbogăţi ilicit, nu este niciodată pregătit sufletește să reziste: va accepta ușor și firesc orice formă de corupere și, mai mult decât atât, va considera, așa cum spuneam și mai sus, că anume așa trebuie să fie. Dintre acești tineri au apărut judecătorii, procurorii și avocaţii îmbogăţiţi prin jefuirea cetăţenilor, a întreprinderilor, firmelor, instituţiilor și a statului. Reprezentanţi ai legii cu statut real de hoţi în lege. Povestea porcilor sălbatici din Pădurea Domnească, cărora nu li s-a găsit nicio vină, este relevantă în acest sens. Tipul obișnuit al unui astfel de reprezentant al legii este individul care, prăvălit pe un divan scump de import în vila sa cu câteva etaje sau pe bancheta automobilului său de lux ori înconjurat pe la petreceri de grupuri din rude, prieteni și admiratori, care nu sunt tot atât de norocoși ca el, se bate mândru pe burtă, trimiţând un rânjet batjocoritor tuturor celor care îndrăznesc să-i pună la îndoială onoarea și valoarea.

Indivizii din această categorie nu mai pot fi recuperaţi ca oameni.

Comportamentul criminal și sfidător al oamenilor legii e posibil numai pentru că aceștia sunt protejaţi de anumite persoane de la vârful puterii de stat, așa cum constata și ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer. Cerc vicios: judecătorii și procurorii corupţi nu pot fi trași la răspundere, deoarece au protecţia „persoanelor cu funcţii mari, despre care toţi oamenii știu că sunt implicaţi în acte de corupţie” (Matthias Meyer), iar acestea nu por fi anchetate, pentru că sunt apărate

de judecători și procurori corupţi.

Astfel, anulând principiul separării puterilor în stat, complotul concertat al politicienilor cu justiţia, este îndreptat făţiș împotriva Legii și a intereselor societăţii.

Din nou şi a câta oară: încotro?

La fel ca douăzeci de ani în urmă, destinul istoric al Republici Moldova comportă, în viziunea tuturor celor care se pronunţă public asupra acestei chestiuni, trei necunoscute: orientarea estică, reunirea cu România și așa-zisul vector european. Observăm dintr-odată că aceste calcule nu vizează și o posibilă evoluţie pe cont propriu, altfel spus, este ignorată din start sau poate chiar respinsă deliberat, posibilitatea ca Republica Moldova să existe și să se afirme plenar prin sine însăși. Situaţia se arată stranie și oarecum nefirească, dar numai la prima vedere, pentru că, în realitate, foarte multă lume, inclusiv din mediul politic basarabean, nu are siguranţa că această ţară este în măsură să supravieţuiască prin propriile forţe. Bineînţeles că politicienii de la putere, împreună cu o foarte numeroasă funcţionărime de stat de nivel superior, nu pot în niciun chip să agreeze ideea dispariţiei acestei artificiale construcţii politice, deoarece astfel ar pierde o extrem de profitabilă sursă de trai și, totodată, un teren pe care își fac o largă publicitate. Politicienii proruși au, bineînţeles, o altă atitudine: ei nu ar fi deloc împotrivă ca Republica Moldova să dispară, dar numai cu condiţia să fie absorbită de Rusia, situaţie în care limba rusă și-ar relua locul de prima și, practic, singura limbă oficială, iar ei ar fi primii cărora li s-ar încredinţa conducerea noii gubernii imperiale. Există o categorie de politicieni, mai cu seamă din acei ce nu se află la putere, precum și un număr mare de oameni din populaţia de rând, în special intelectuali, care doresc o unire cu România.

Influenţa lor în societate este destul de slabă, vocea lor nu prea se aude, în ciuda faptului că ei exprimă o doleanţă care, în anumite circumstanţe și cu îndeplinirea anumitor condiţii, ar putea fi soluţia preferabilă, dacă nu chiar cea mai fericită, pentru viitorul teritoriului dintre Prut și Nistru.

Deoarece pentru progresul cultural normal al Republicii Moldova, care mai este numită uneori (convenţional și inadecvat, desigur) Basarabia, și mai ales din punctul de vedere al imperativului păstrării fiinţei etnice românești a acestui teritoriu, nu poate fi condiţie mai bună decât crearea în baza celor două state românești a unei singure comunităţi etnopolitice. Alta ar fi dacă am face abstracţie de aceste imperative, ceea ce însă nu ar avea nicio motivaţie rezonabi-

lă, atâta timp cât popoarele nu sunt pe cale de dispariţie, ba dimpotrivă, cel puţin unele din ele caută să-și consolideze fiinţa etnică (vezi, de exemplu, cazul evreilor, ucrainenilor, rușilor, maghiarilor etc.). Dar, admiţând această perspectivă, nu trebuie trecut cu vederea faptul extrem de important că în mediul politic românesc, corupţia este la ea acasă, iar funcţionarii publici, pe lângă că sunt la fel de corupţi, mai sunt și deosebit de aroganţi și brutali, fenomene care nu datează de azi, de ieri, ci sunt originare, endemice și constitutive.

Nu trebuie însă să fim chiar atât de naivi, încât să credem în opţiuni ideale – acesta ne este destinul, de aceea unirea cu România ar putea fi răul cel mai mic.

Problema statutului politic actual al Basarabiei e mult mai complicată faţă de cum este ea văzută de obicei. Țărișoara noastră este foarte vulnerabilă sub multiple aspecte, inclusiv economic, politic, cultural, etnic etc., ceea ce o condamnă să nu se poată afirma ca stat în sensul modern al termenului – poate exista, eventual chiar destul de mult, ca formaţiune aparent statală, parastatală, dar nu ca stat, așa cum este acesta conceput în lumea democratică și cu adevărat civilizată. Din acest motiv, ea ori este sortită să fie pradă ușoară a unei „elite” politico-mafiote locale, prădătoare și primitive, cum vedem acum, ori trebuie să se unească cu ceva ori cu cineva. Basarabia nu este nici măcar provincie, cum a fost întotdeauna – și a rămas – Transilvania, cu tradiţiile sale, cu cutumele sale, cu o anumită cultură provincială bine exprimată, cu elitele sale puternice, cultivate, patrioate, mult diferite de cele din alte spaţii românești. Transilvania poate exista și ca ţară aparte (are și o proprie istorie în acest sens), Basarabia – nu. Din acest punct de vedere, Basarabia nu are nici trecut, nici viitor. Încă o dată, nu vreau să par zoiloid: nu exclud că RM ar putea exista multă vreme în forma pe care o are deja, însă stat solid, stabil, un mic stat puternic, adăpost și proteguitor de nădejde al cetăţenilor săi, adevărat factor de civilizaţie și de cultură, nu are cum fi. Dovezi? Mult prea multe: sărăcie și șomaj în masă, endemice și fără soluţii, cel puţin întrun viitor previzibil, o clasă politică (de fapt, pentru acest caz, termenul este inadecvat, cum am mai spus) fără cultură, coruptă și incapabilă săși conștientizeze misiunea, justiţie la fel necunoscătoare și nerecunoscătoare a datoriei de mare răspundere ce îi revine și complet decăzută sub aspect moral, intelectualitate puţină și foarte slabă, nivel general de civilizare nesatisfăcător și, principalul, lipsa reperelor, a principiilor călăuzitoare, a viziunii de stat. În esenţă, totul se reduce la două neajunsuri: lipsa oamenilor de mare calitate, hai să le zicem convenţional providenţiali, și a ideilor salvatoare, care pot deveni proiecte întemeietoare.

Actualmente, societatea moldovenească pare să-și vadă tot mai mult salvarea în Uniunea Europeană. E adevărat că această impresie pare să fie impusă în mare parte de o intensă presiune mediatică, determinată, la rândul ei, de atitudinea încurajatoare a factorilor de decizie ai Uniunii Europene și ai SUA, precum și ai României, dar și de orientarea proeuropeană tot mai hotărâtă a guvernării actuale a Moldovei. Agiotajul făcut în jurul deciziei de abolire a regimului de vize pentru călătoriile cetăţenilor RM în Uniunea Europea-

9

Opinie

23 MAI 2014

nă a fost împins până în punctul în care această măsură să fie văzută ca o izbăvire a moldovenilor de toate relele, neîmplinirile și nedreptăţile, ca o punte de trecere în rai, pe când în realitate ea este o simplă formalitate ce va avea, bineînţeles, anumite efecte pozitive, dar extrem de limitate și în orice caz cu prea puţină relevanţă pentru viaţa reală, de zi cu zi, a populaţiei acestei ţări. Și totuși, Republica Moldova nu are alternativă la orientarea proeuropeană, cu șansa foarte probabilă a aderării într-un viitor nu prea îndepărtat la UE. În ciuda peroraţiilor demagogice oarecum izolate, fie ale unor capete înfierbântate, fie ale unor persoane care deja au ori așteaptă să obţină doar pentru ei anumite câștiguri din asta, Unirea cu România, deocamdată, nu se arată posibilă, iar revenirea, Doamne ferește, în braţele Rusiei ar fi o adevărată catastrofă.

Sunt două argumente foarte puternice care motivează această orientare a ţării noastre. Poate fi invocat și un al treilea – incapacitatea politicienilor moldoveni de a conduce ţara satisfăcător, astfel ca aceasta măcar să nu se destrame sau să nu se ajungă la colaps economic, când nu ar mai fi plătite salariile și pensiile, ceea ce ar explica stăruinţa lor ca Moldova să devină cât mai repede membră a UE. Acest argument nu poate fie exclus, dar cel puţin în momentul de faţă nu pare să existe suficiente temeiuri pentru a i se acorda destul credit. Celelalte două argumente, în schimb, sunt cât se poate de convingătoare. Unul din ele este cel pe care l-am menţionat cumva mai sus. E vorba de faptul că Moldova, ca stat, este foarte slabă.

Principala cauză trebuie văzută în felul cum a apărut ea. Ea a apărut din nimic, din fosta republică sovietică socialistă moldovenească, care nu a fost stat, ci, pur și simplu, o subdiviziune administrativă a fostei URSS. Actul de naștere al oricărui stat este Legea ei Întemeietoare, numită Constituţie. Deci, nu Declaraţia de Independenţă, care, dacă nu este urmată cât mai repede de Constituţie, rămâne o hârtie fără valoare. Tocmai de aceea, Constituţia se numește așa, deoarece ea este actul de constituire, de întemeiere a statului. Importanţa cu totul excepţională a unui astfel de document reclamă două condiţii absolut obligatorii pentru elaborarea lui: prima, existenţa unui grup de cel puţin vreo 5-7 juriști cu un foarte înalt nivel de pregătire profesională în chestiuni vizând acest subiect și a câtorva politicieni cât mai instruiţi cu putinţă și cât mai experimentaţi, și a doua, o dezbatere foarte largă în societate (partide, sindicate, administraţia publică locală, ONG-uri, dacă sunt, minorităţi naţionale, comunităţi confesionale etc.) pe parcursul a unui an-doi. Noi nu am putut întruni aceste condiţii. În schimb, s-a procedat cu totul copilărește: a fost trasă la xerox Constituţia proaspăt adoptată a României (din 1991), a fost discutată sumar și superficial într-un cerc foarte îngust de „specialiști”, a fost adoptată în fugă și astfel a apărut Legea Fundamentală a Republicii Moldova, actul ei de constituire. Era o dovadă mult prea evidentă a apariţiei unei formaţiuni statale artificiale.

Prima dată slăbiciunea noului stat s-a văzut foarte bine în timpul conflictului transnistrean de la începutul anilor ’90 și, ulterior, a fost ilustrată permanent de hărţuiala la care a fost supus de către administraţia separatistă de la Tiraspol, care era, bineînţeles, asmuţită și asistată de Moscova. Dovadă la fel de clară de slăbiciune, de astă dată, mai degrabă, a politicienilor de la conducere decât a statului, este și relaţia cu co-

munitatea – destul de mică – a găgăuzilor din sudul ţării. Comportamentul sfidător al căpeteniei acestora, Formuzal, și, mai cu seamă, recentul referendum găgăuz pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan arată cât se poate de limpede că statul RM nu se poate apăra, deși, în acest caz, repet, slăbiciunea este, mai degrabă, a guvernului actual decât a statului, așa cum s-a arătat cu ocazia așa-zisei sărbători de 9 mai anul trecut, dar și anul acesta. Caracterul statului moldovenesc poate fi înţeles încă mai bine dacă ne referim la criza din Ucraina. Anexarea Crimeii de către Rusia, fără niciun fel de rezistenţă din partea Ucrainei, dar mai ales acţiunile separatiștilor ruși și proruși din regiunile estice ale ţării sunt dovezi mult prea clare ale slăbiciunii statului ucrainean – acesta pare să se afle în prag de colaps. E tragicomică situaţia în care actualii lideri politici ucraineni protestează plângăreţ faţă de agresiunea rusă ca niște copii cărora li s-au luat jucăriile, iar oamenii de cultură ucraineni cerșesc mila și înţelegerea colegilor lor moscoviţi, care, în marea lor majoritate, se mândresc cu politica lui Putin de refacere a Marii Rusii. Evident, s-a întâmplat așa deoarece statul ucrainean nu are tradiţie, nu are bază juridică, economică, militară, ba nici chiar morală, spirituală, este un stat artificial, ca și toate celelalte foste republici sovietice, cu excepţia ţărilor baltice, care, deși mici, au propria lor tradiţie statală. Uimitor și inexplicabil pare faptul că în peste 20 de ani, Ucraina nu s-a organizat ca stat, astfel ca săși poată asigura unitatea teritorială, să poată măcar anihila diversiunile grupurilor separatiste din cuprinsul ei. Dacă atâta putere are statul ucrainean, ne putem da ușor seama cât de puternic poate fi statul moldovenesc, care, pe lângă că e mult mai mic, este lipsit și el de orice baze temeinice. Această situaţie face înţeleasă necesitatea intrării Moldovei sub scutul UE și, evident, al NATO. Al doilea argument care motivează această orientare a RM în politica

externă, fiind vorba, de fapt, nu doar, pur și simplu, de urmărirea unui obiectiv preferenţial în relaţiile ei cu lumea din afară, ci de imperativul asigurării securităţii și chiar a supravieţuirii ei ca stat, este luarea în calcul a conjuncturii politice generale din Europa și din lume. Peste tot în lume lucrurile se clatină ameninţător. Europa, îmbătrânită, sclerozată, plictisită de ea însăși, e la marginile puterilor, e ca o bătrână care abia își cară trupul bolnav și istovit. Provocările din afară sunt foarte mari. Un serios motiv de îngrijorare îl prezintă lumea islamică, aflată în conflict acut (adânc camuflat) cu ea însăși, cu vechile superstiţii care o macină din interior și, totodată, o mână la răfuieli sângeroase cu criticii ei din afară. Africa, în cea mai mare parte a ei, produce impresia că se află în pragul unei catastrofe umanitare.

America Latină este încercată și ea pe spaţii întinse de mari convulsii sociale. Evoluţia Chinei, care se dezvoltă rapid și care pare să nu recunoască nicio autoritate ce i-ar putea contesta aspiraţia la supremaţie și niciun obstacol ce i-ar sta în cale, este urmărită, mai degrabă, cu neliniște decât cu interes. Rusia, care se zbate între a merge și a sta pe loc, dar care, până se decide ce să facă, preferă să inducă impresia că are de spus un cuvânt hotărâtor în dialogul dintre mai-marii lumii și în confruntările violente ce bântuie neîncetat planeta de la o margine la alta, oferă un alt prilej de îngrijorare, mai ales în ultima vreme, în legătură cu evenimentele din Ucraina. Statele Unite, aflate în conflict cu o parte a lumii islamice, într-o confruntare surdă, oarecum disimulată, cu China și într-o relaţie cu Rusia ce alunecă ușor de la un dialog distant, dar neconflictual, spre tensionare tot mai pronunţată, se vede îndemnată să-și întărească și mai mult relaţiile cu Europa. Anume această situaţie explică cum s-a făcut ca, după ce zeci de ani Republica Moldova nu a prezentat niciun interes pentru Uniunea Europeană și pentru SUA, dintr-odată să fie luată în braţe de acestea. Bineînţeles,

indiferent cum s-a produs această schimbare, Moldova trebuie să profite de noua situaţie pentru a beneficia din plin de relaţia pe care a reușit să o stabilească în ultima vreme cu cei doi factori de putere occidentali.

Din toate observaţiile de mai sus parcă s-ar impune niște concluzii și chiar niște recomandări pentru ce ar fi de făcut ca în Republica Moldova lucrurile să meargă mai bine. Nu vreau însă să contribui la îmbogăţirea programelor preelectorale ale partidelor. Sunt multe de făcut, și acestea sunt cunoscute multora. Parcă nu se știe că o gestionare judicioasă a treburilor publice reclamă sarcina elaborării unei viziuni asupra ceea ce este ţara și cum trebuie ea condusă, că nu se poate fără un proiect de ţară? Oare nu e cunoscut că cea mai fericită guvernare presupune un angajament sfânt de slujire cu credinţă ţării și poporului? Aș spune ceva nou, dacă aș atrage atenţia la nevoia extrastringentă de a face ceva cu satul nostru, care se află într-o stare jalnică? Sau a protejării resurselor naturale – a pădurilor, apei, faunei? Sau a unei ample și curajoase reforme instituţionale, pentru a avea un aparat de stat și servicii publice moderne, eficiente? Sau a restructurării și optimizării, la fel curajoase, profunde și ample, a cercetării și educaţiei, astfel ca să scăpăm, în sfârșit, de mamutul debil, care se cheamă Academia de Știinţe, și, pe ce a mai rămas din el,

FLUX

plus câteva universităţi create în baza optimizării învăţământului superior, ineficient și complet depășit, să fie edificat un complex unic de instruire și cercetare ce ar corespunde cerinţelor actuale ce vizează aceste două domenii? Dacă avem vreo șansă reală să ieșim la liman, să ajungem a fi în rând cu lumea, câtă vreme suntem atât de săraci, aceasta se va întâmpla numai atunci când vom avea un sistem de educaţie modern, performant. Toate problemele și sarcinile acestea sunt cunoscute, trebuie numai să se apuce, în sfârșit, cineva de lucru. Discursurile despre bine trebuie să cedeze locul facerii de bine. Avem trei dușmani de moarte: ignoranţa, răutatea și setea de avere și de fală. Dacă vom avea destulă putere și pricepere să ne organizăm și să învingem acești dușmani, vom avea și șanse să trăim omenește și chiar să îndrăznim a ne măsura cu ţările mai avansate și mai bogate. Obiectivele celor mai dezvoltate societăţi moderne sunt creaţia și bunăstarea oamenilor. Evident, de la niște începători, ca noi, pentru asta se cer eforturi extrem de mari și, întâi de toate, multă voinţă. Dar dacă pornim bine și mergem drept, nu se poate să nu reușim. Mersul e destul pentru a ști dacă suntem pe drumul cel bun.

Ion ŢURCANU

Opinia exprimată de autorul articolului nu coincide neapărat cu opinia redacţiei FLUX.

DOSARUL EDUCAŢIONAL:

Aspecte vulnerabile ale relaţiei dintre Chişinău şi Tiraspol IDIS ”Viitorul” a prezentat ieri studiul „Veșnica resetare a dosarului educaţional: problemele existente și necesitatea cooperării dintre Chișinău și Tiraspol”.

Lucrarea scrisă de expertul Corneliu Ciurea a fost elaborată de IDIS „Viitorul” cu sprijinul financiar al Balkan Trust for Democracy, un proiect al German Marshall Fund al Statelor Unite ale Americii.

Studiul analizează negocierile dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul educaţiei, printre care, recunoașterea și echivalarea actelor de studiu emise de instituţiile de învăţământ din Transnistria, aspectele fenomenului de nostrificare, dosarul școlilor din regiunea transnistreană cu predare în grafie latină aflate sub jurisdicţia Chișinăului.

Potrivit lui Eduard Țugui, coordonatorul proiectului, cadrul general de negocieri pe marginea conflictului transnistrean este mult mai tensionat și dificil în contextul evenimentelor din Ucraina.

O dovadă în acest sens este și faptul că a fost anulată o reuniune în formatul „5+2”, dar, în schimb, a existat un dialog activ între Chișinău și Tiraspol pe câteva sectoare sensibile, și anume, grupul de lucru pe educaţie și cel pe economie, unde s-a discutat, inclusiv problema terenurilor agricole ale cetăţenilor moldoveni din raionul Dubăsari. „Studiul face o analiză a dosarului educaţional și încearcă să surprindă partea tehnică a acestuia (școlile din jurisdicţia Chișinăului cu predare

în limba română și procedurile de echivalare a actelor de studii emise de către administraţia de la Tiraspol), cât și dramatismul negocierilor”, a explicat Eduard Țugui.

La rândul său, autorul lucrării, Corneliu Ciurea, a precizat că „studiul surprinde momentele vulnerabile ale relaţiei dintre Chișinău și Tiraspol în cadrul dosarului educaţional. Iar așteptările noastre nu sunt tocmai optimiste. Am putea să ne trezim cu cel mai rău scenariu – închiderea școlilor cu predare în grafie latină. Cele mai stringente probleme în acest dosar este numărul scăzut de elevi în aceste școli, cheltuielile exagerate pentru întreţinere, imposibilitatea definirii statutului acestora etc. ”.

O problemă în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului care afectează toate nivelurile de învăţământ ţine și de formatul diferit al sistemelor de educaţie. În Transnistria nu există examene de bacalaureat, iar învăţământul preuniversitar durează 11 ani.

Potrivit autorului, dosarul educaţional este mai puţin complex decât altele (de exemplu, transporturi), dar rămâne, cu toate acestea, extrem de dificil.

Chișinăul folosește în continuare strategia apelării la dreptul internaţional, refuzând să facă concesii pe motivul imposibilităţii violării normelor internaţionale. În replică, Tiraspolul utilizează vulnerabilitatea școlilor cu predare în grafie latină. Administraţia transnistreană sesizează foarte bine eficienţa acestui șantaj, înţelegând că autorităţile de pe malul drept nu pot renunţa la aceste școli. Drept consecinţă, poziţia Chișinăului în cadrul acestui dosar este destul de precară, fiind deseori nevoit să caute sprijin din partea partenerilor occidentali – SUA, UE și, ocazional, OSCE. Proiectul „Strengthening Civil Society involvement in the Transnistria Settlement Process” are drept scop monitorizarea negocierilor în formatul „5+2”, precum și negocierile bilaterale dintre Chișinău și Tiraspol. La fel, vizează susţinerea guvernului Republicii Moldova și administraţiei transnistrene, dar și identificarea soluţiilor posibile pentru integritatea teritorială a Moldovei.

Proiectul urmărește elaborarea de către grupurile de experţi de pe ambele maluri ale râului Nistru a unor studii sectoriale complexe care pot fi utilizate de grupurile de lucru pentru a putea oferi soluţii temeinice.

FLUX

FLUX

10

Externe 23 MAI 2014

BLOOMBERG:

Exporturile de gaz natural lichefiat din SUA nu vor înlocui livrările Rusiei către Europa Livrările de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite nu vor putea înlocui importurile convenţionale ale Europei din Rusia, întrucât cantitatea va fi insuficientă, iar companiile exportatoare vor căuta să vândă în Asia, unde preţurile sunt mai mari.

Exporturile de GNL din SUA, programate să înceapă din 2016, nu vor compensa o eventuală scădere, în contextul crizei din Ucraina, a importurilor din Rusia, care asigură circa 30% din consumul Europei, a declarat Jean Abiteboul, președintele Cheniere Supply & Marketing, care deţine în SUA unul dintre puţinele terminale avizate pentru export de autorităţile americane, potrivit Bloomberg.

Exporturile de gaz lichefiat ale SUA nu vor avea impact în actualul conflict, iar ulterior vor viza probabil pieţele cu preţuri mai mari din Asia, a declarat Will Pearson, director pentru energie globală și resurse naturale la firma de consultanţă Eurasia Group. „Nu poţi înlocui gazele rusești cu GNL, mai ales doar cu GNL din SUA. Situaţia va forţa, probabil, oamenii să se gândească mai atent la diversificarea aprovizionării, la securitatea livrărilor și nu doar la preţ și ar putea, de asemenea, să dea o șansă suplimentară importurilor de GNL în Europa, inclusiv celor din SUA”, a declarat Abiteboul la o conferinţă organizată la Amsterdam.

Comisia Europeană va pregăti până în iunie un plan pentru reducerea dependenţei de importurile din Rusia și pentru creșterea securităţii aprovizionării, în contextul escaladării crizei dintre Rusia și Ucraina.

Circa jumătate din exporturile de

gaz rusesc către Europa tranzitează gazoductele din Ucraina. Disputele dintre cele două ţări au condus la perturbarea livrărilor în 2006 și 2009.

Gazul lichefiat din SUA, dar și cel din alte surse nu va ajunge, probabil, în Europa după ce preţurile pe piaţa National Balancing Point din Marea Britanie au scăzut cu 36% în acest an, iar vremea foarte rece a crescut preţurile la Henry Hub din SUA cu 6,8%, a declarat Thierry Bros, analist la Societe Generale din Marea Britanie. „Europa poate face unele lucruri, dar nu cred că exporturile din SUA sau importurile de GNL de pe piaţa globală reprezintă o soluţie pentru Europa. Dacă Europa are nevoie de GNL, are infrastructura și opţiunea de a atrage gaz de pe alte pieţe. Problema este că gazul de pe alte pieţe este mai scump decât cel rusesc”, a declarat Andrew Walker, șeful pentru strategia GNL la BG Group.

Acord energetic uriaş încheiat de China şi Rusia China și Rusia au semnat, pe 21 mai, un contract uriaș, de 400 de miliarde de dolari, care semnalează dorinţa Moscovei de a-și îndrepta atenţia economică spre Est, în contextul crizei din Ucraina. Gazprom va livra, începând din 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe o durată de 30 de ani.

Oficialii ruși și chinezi au păstrat până în ultimul moment suspansul asupra semnării acordului pentru livrarea gazelor naturale dintre Gazprom și China National Petroleum Corporation. Cele două companii au susţinut că mai există probleme legate de preţul gazelor.

Așa cum statele europene caută să-și diversifice sursele de energie, pentru a limita dependenţa de Rusia, Moscova caută să își diversifice pieţele de desfacere, mai cu seama că acţiunile Rusiei în Ucraina și sancțiunile care au urmat fac piaţa europeană mai puţin sigură.

Acum, 80% din exporturile energetice ale Moscovei iau calea Vestului. Totuși, 38 de miliarde de metri cubi pe an înseamnă mai puţin de un sfert din totalul exporturilor de energie către Europa.

“Este o demonstraţie că Rusia a avut și va avea întotdeauna alte opţiuni să dezvolte relaţie în altă parte.

Ameninţarea cu izolarea pe care a lansat-o Vestul nu va fi una totală”, spune Serghei Utkin, expert la Academia de Știinţe din Rusia.

Acum însă, China importă din Rusia doar 9% din totalul petrolului și doar 1% din totalul gazului. Nu există gazoducte finalizate, iar petrolul este transportat pe calea ferată pe distanţe foarte mari. Imensa majoritate a importurilor chineze de hidrocarburi vin din Orientul Mijlociu, traversând zona volatilă a strâmtorii Ormuz și a

Rusia crește livrările de gaze către Europa pentru a „distruge concurenţa” unor proiecte noi înainte ca acestea să înceapă, a declarat analistul Societe Generale.

De asemenea, rușii doresc ca depozitele de înmagazinare din Europa să fie pline în cazul unei perturbări a tranzitului prin Ucraina, care

are dificultăţi la plata datoriilor.

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom către Europa de Vest s-au situat la 448 de milioane de metri cubi la 15 mai, în urcare de la 425 de milioane de metri cubi la începutul lunii, potrivit datelor Ministerului Energiei din Rusia.

Sursa: mediafax.ro

FMI:

Corupţia încetineşte creşterea economică din România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria Creșterea economică din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria este încetinită de corupţie, a declarat directorul adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Aasim Husain. Ţările cu cea mai rapidă creștere economică din Europa de Est vor fi Polonia și Letonia, care își revin rapid după contracţia puternică din timpul crizei economice, a sugerat Husain, potrivit cotidianului macedonean Utrinski vestnik, citat de Novinite.

Cea mai mare provocare pentru regiune, mai ales pentru ţările îndatorate precum Croaţia și Serbia, este creșterea creditării pentru economie, precum și finanţarea externă, a spus el.

Golfului Aden și trecând apoi prin strâmtoarea Malacca, controlată militar de SUA. Până când nu va fi construit un gazoduct către China, Rusia va avea puţine pieţe în afara Europei, ceea ce îi vulnerabilizează poziţia în orice dispută strategică cu Vestul. Acordul dintre China și Rusia prevede construirea unui gazoduct din Siberia spre China. Gazoductul ar costa 22 de miliarde, iar pentru a-și finanţa partea sa, Rusia propune Chinei un preţ al gazelor asemănător celui pentru Europa, lucru cu care Beijingul nu este de acord. Înaintea vizitei de pe 20-21 mai la Beijing, Putin a declarat că pentru Rusia China este “un prieten de încredere” și și-a exprimat încrederea că acordul energetic va fi semnat. Putin a fost la Shanghai la Conferinţa pentru Întărirea Încrederii în Asia, un grup asiatic care include Iranul și mai multe state central-asiatice, însă nu și Japonia sau SUA. China este singurul membru permanent al Consiliului de Securitate ONU care nu a protestat împotriva acţiunilor Moscovei din Crimeea. De altfel, având în vedere revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, prin care urmărește să obţină depozite mari de resurse naturale, dar și o poziţie strategică sporită, este în interesul Chinei ca anexări de teritorii ca în cazul Crimeii să nu provoace o condamnare unanimă în comunitatea internaţională.

Economiile din regiune ar putea, de asemenea, fi afectate de inundaţiile semnificative din Serbia și Bosnia-Herţegovina, precum și de impactul crizei din Ucraina și de eventuale sancţiuni împotriva Rusiei.

FMI estimează pentru România în acest an o creștere de 2,2%, iar pentru anul următor de 2,5%. În 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5%.

Economia Poloniei va consemna o evoluţie mai bună decât cea a României în ambii ani analizaţi de raportul FMI, cu un avans al PIB de 3,1% anul acesta și 3,3% anul următor.

Ungaria și Bulgaria vor avea rate mai lente de creștere comparativ cu România.

Astfel, economia Ungariei ar urma să încetinească anul următor la 1,7%, după 2% în acest an, în timp ce creșterea PIB-ului Bulgariei se va accelera de la 1,6% în acest an la 2,5% anul următor.

Sursa: cotidianul.ro

Sursa: Ziarul Financiar

Cultur= 23 MAI 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PESTE ANI, BLOCNOTESURI ÎN ROCADĂ

Clădirea fostului Seminar Teologic

(Pagini de jurnal)

5.VI.1993 Cu câţiva ani până la perestroika, prin 1982, Serafim Saka spusese: „În sfârșit, „Literatura și arta” este un săptămânal democratic sau, poate, liberal: publică toate prostiile.

Cred că am zis și eu bine, când am zis, tot pe atunci: „Ni s-a redus istoria într-atât, încât mai ar reieși că ne suntem nouă înșine și străbuni, și nepoţi, în același timp”.

Alte note din 1982 Nicolai Costenco despre Paul Mihnea: „Vedeţi ofticosul ista? E un poet foarte talentat. Tot moare cam de prin 1935 și nu se mai mântuie. A mai scris vreo trei sicrie de sonete”.

Petru Cărare către Ion Bolduma, pe când acesta era director la Biroul de propagare a literaturii: „Bre Ioane, lasă, nu te mai linguși, pentru că totuna rămâi argat”.

Banchetele, agapele improvizate, de regulă, după concertele profesioniștilor la ţară se înjgheabă în pripă, fără multă pregătire. La ele, poate și din uitarea ce stă în seama grabei, lipsesc lucruri elementare. Și iată că odată, la o atare manifestare, Nicolae Sulac se supără, chipurile, strigând: „Credeţi că dacă sunt fecior de argat nu știu să folosesc furculiţa?!”.

Peste câteva clipe apăru și unealta respectivă…

Serafim Saka, sesizând devierea lui Ion Vatamanu de la ambiţiile tinereţii sale literare, când era poate că unicul poet modern de pe aici, zice: „Vatamane, dă-i cu rimă, căci în asta nu e crimă”. În spectacolul „Pepi Cioraplung”, Dina Cocea, protagonista, s-a lăfăit din belșug în improvizaţii, plasând replici care nu erau în textul piesei, fapt care o punea în încurcătură pe Cazimirova-învăţătoarea, aceasta cu mare greu rezistând de a nu izbucni în râs, iar uneori chiar făcând-o, când Pepi-Cocea flocăiește căţelul și întreabă, improvizând: „Da purici n-are?”. Sau când îi dăruie doamnei învăţătoare o minge spartă, zice: „Na-o, să-ţi acoperi moţocul cu ea, să nu ţi-l ude ploaia”. Și tot așa, și altfel… Înainte de a începe o partidă de șah, Nicolae Vieru face fiţe, dezvinovăţindu-se că, chipurile, nu a jucat de multă vreme și nu e prea în formă. Iar Victor Dumbrăveanu, asistându-ne, zice: „Ia să te fi căsătorit cu Nona Gambrindașvili (campioană mondială la șah – L.B.), jucai mai des și poate că ajungeai chiar maestru!”.

Dumbrăveanu povestește că un colaborator al revistei „Femeia Moldovei” se interesează unde l-ar putea găsi pe Lu., curatorul „Casei presei” din partea securităţii: „Pentru ce-ţi trebuie ţie să te legi cu securitatea?”. „Păi, cumnata mea, sora femei-mi, vrea să plece în Polonia, se căsătorește acolo…”. „Și cum ar trebui să te ajute Lu.? Cu ce?” „Nu să mă ajute, ci să facă ceva ca ea să nu plece…”.

La premiera spectacolului „Ciocârlia” după piesa lui Jean Anouilh, ne întreţinem mai mulţi, inclusiv Gr. Vieru, I. Vatamanu, A. Strâmbeanu. Primul zice un gând (al său, al altcuiva?): „Poezia nu este un steag care apără, ci un steag care trebuie apărat”.

Sfârșitul anului 1982 a fost și al lecturilor de proză. Citisem: Elio Vitorine, „Erica și frăţiorii ei”; Wilde, „Portretul lui Dorian Gray”; recitit – Moravia, „Robotul” (nuvele) și „Antologia nuvelei grecești”. Apoi o restanţă: intenţionam să citesc „Absenţii” lui Buzura, ceea ce însă, cu regret, nu am reușit să fac.

Acesta-i Anatol Ciocanu! La cutremur, Lica, fiica Dinei, ţipă cu disperare de copil ce este: „Nenea Anatol, ce-i asta?!”. Calm, Ana-

tol își pune ceasornicul pe mână, își pune pălăria și abia după asta zice: „Licuţa, liniștește-te… Pur și simplu e un cutremur ordinar. Hai să ieșim și noi afară”. Și ies. Anatol – în pălărie și… desculţ.

Discutam oarece, la oarecare pahare, cu Ioan Mânăscurtă și-mi vine de zic în nu mai ţin minte ce context grotesc: „Păi, noi, care suntem atât de proști, dacă n-am mai fi și geniali, ne-am pierde cu totul”.

Am distrus cam toate caietele cu versuri scrise între 196… și nu mai știu cât – până peste 198… – nu mai știu cât. Ah, ah, ah! Ce suspin și ce gol în tranșeele muzeului literaturii vecinic tinere, dar un ah, ah, ah privit și citit în oglindă, adică inversat în non-propoziţionalul: Ha, ha, ha! Ah, ha! Oglindă rânjitoare a eliberare de balast…

Revin la prezent, anul 1993 Îmi telefonează dl Ion Ţăranu. O propunere: dacă aș fi de acord să particip la un colocviu internaţional, organizat de guvernul român, la Costinești, între 17 și 20 iunie curent. Tema: „Jurnalistica și puterea”. Cum să nu vreau să particip?

6.VI.1993 Experienţa, generalizată, a mai multor generaţii umane ar spune că, atunci când bea destul de binișor, francezului îi arde a dans, neamţul vrea să cânte, spaniolul – să joace cărţi, italianul – să facă pe grozavul, irlandezul – să se ia la bătaie, americanul – să-i tragă un discurs. Dar oare știe civilizaţia ce ar dori să facă un român închinat de-a binelea? Le-ar face, și chiar le face, pe toate cele deja amintite! Și chiar ceva pe deasupra…

De la soare până la noi, o rază parcurge distanţa în 8 minute.

Primum mobile – ultima, a 11-a sferă din sistemul lumii lui Ptolomeu, aflată dincolo de sfera stelelor fixe, nemișcate, și care pune în mișcare toate celelalte sfere.

Dintr-un blocnotes 1972 La Arghezi: „De vecii, flăcăul soare/ Umblă-n hău să se însoare”.

La Gr. Vieru: „Dar el nu răsare,/ Ci vrea să se-nsoare”.

Timpul înfloritului de tei. Din câte-mi amintesc, acest arbore, la antici, avea o zeiţă protectoare, Filira…

7.VI.1993 Sâmbătă, mergeam cu Nic. Roibu la „Telematinal”. Dânsul avea să mă întrebe ceva despre literatură și eu trebuia să-i răspund. În troleibuz suntem martorii unei scene pe care ai crede că a regizat-o cineva în mod special sau, poate, doar fantezia noastră: pe o banchetă, un bărbat din cei simpli și modești la cum arată. Pe genunchii săi – un pici de 4-5 anișori cântă. Ce cântă? „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”. Era la momentul: „Sărută-ţi, copile, părinţii și fraţii/ Și-apoi să mergem la război”. Așa… Dar ce citește tatăl său? Dialogul meu cu Vasile Leviţchi din „LA” de joia trecută. (Ei, să zică cineva că inventez!

Dar martor ocular e și Nicolae Roibu.) Bărbatul simte interesul nostru relativ indiscret, se întoarce spre noi, mă salută, întinzându-mi mâna. „Vi se pare interesant dialogul?” „Păi da, numai că domnul Leviţchi spune că a citit mult, dar nu indică și ce a citit”. În fine, mergem mai departe. Tăticul îi arată piciului poza mea din ziar, apoi, firește, spre mine.

Iată și plăcerea scrisului, la ora 8.30, când mergi într-o sâmbătă spre televiziune…

La „Telematinal” am colaborat mai… amplu, ducând mai departe emisiunea (o agapă…) cu Dumitru Mămăligă, prezentatorul, și cu Dumitru Mihai, regizorul.

Iată și (aproape) marea surpriză: într-un carnet, prima consemnare (poate că chiar conștientizată) pentru un jurnal intim. Este

important că se referă la munca literară și relaţiile literare. Așadar, 5 decembrie 1968: „Ziua Constituţiei”. Nimic deosebit. Cam pe la ora 11, m-am dus la Vasile Alexandrovici (Badiu – n.m.). Mi se jelui că sâmbătă trebuie să vorbească la televiziune despre poetul Feodor Tiutcev (nu știu ce jubileu), însă nu are la îndemână nicio poezie din acest autor. Mi-a propus să încerc să traduc „Vesna” („Primăvara”), dar, dacă îmi iese ceva, pe la ora 18 să-i aduc „capodopera”. Primul catren l-am probăluit în gând, în două variante, pe când călătoream spre cămin cu autobuzul. La cămin însă, n-am izbutit să fac mare lucru. A venit tatăl lui Vladimir (Grati) de la ţară, așa, cu de toate ce se poate aduce studenţilor. Am avut o companie mare, dar vin puţin, ceea ce nu mă întristă deloc: rămase „loc” pentru traducere.

Vasile Badiu mi-a apreciat textul pe un ton moderat. (De fapt, nu e decât a doua mea încercare de a traduce ceva. Prima a fost încă în școală, „Mesteacănul” lui Esenin.) Împreună cu criticul, am mai „cioplit” pe icicolo textul. Badiu zice că sâmbătă, când apare la TV, va anunţa obligatoriu și numele traducătorului – tânărul poet L.B. (hazliu, dar… mobilizator).

La întoarcere, trec pe la cinematograful „40 de ani” și vizionez filmul „Glontele de aur”. Nu e știe ce… La cămin, tatăl lui Sașa (Ionașcu) povestește evenimente din timpul războiului. A sosit și Mihai (Poiată). Aha! E ziua lui de naștere! Neavând astăzi un cadou, rămâne pe mâine: unul așa, mai modest, studenţesc…

Să vezi – în continuare, aici, scriu deja din vara lui 1993 – chiar acum două săptămâni, Badiu își aminti de „colaborarea” noastră de pe timpuri, inclusiv despre traducerea pe care am făcut-o din Tiutcev. Dă-o-ncolo!

O am și eu, dar e slabă și o arunc la coș. De altfel, zilele acestea am făcut ferfeniţă vreo 20 de caiete cu note – diverse – de până în prezent. Niciun regret. Doar că, la anumite momente, mă dor ochii de multă buchiseală, când sper să găsesc rânduri demne de atenţie. De le aflu, le trec pe fișe. Însă nu sunt atât de multe, cât aș fi putut spera… De cele mai multe ori, ele aparţin altora. Spre exemplu, precum acesta, al lui George Călinescu (1968), referitor la jurnalul intim: „Jurnalul intim se scrie totdeauna pentru public, orice s-ar zice, pentru că altfel, autorul l-ar arde. El e un gen cu anumite convenţii precise ca și romanul, nuvela, teatrul”. Apoi, alături, ceva ce vine drept comentariu de… viaţă, cum zic eu. Într-o scrisoare către George Sand, Gustave Flaubert spunea: „Pe vremea lui Pericle, grecii se ocupau de artă chiar când nu știau dacă vor avea ce mânca a doua zi.

Să fim greci!”. Astăzi, doar îmi pot imagina cum astfel de gânduri puteau să-i întreţină, dacă să nu-i ridice, moralul unui poet-debutant-student, care nu era el chiar totdeauna sătul, precum ar fi dorit…

Un alt extras din carnetul în care lăsam notele specifice „Jurnalului” – în mai 1984 scriam: „Relativ tinerii de noi oare nu urmăm prostul exemplu al unora din cei pe care îi avem în faţă, înscăunaţi în posturi, sleiţi deja de orgolii exagerate, ademeniţi de compromisuri care le fac bine oriunde, numai nu în scris; exemplul celor cu spiritul cheltuit în discuţii rutinare, cel mai mare procentaj de durată al cărora îl constituie bârfa ordinară?

Atenţie, și păzea!”.

Tot acolo „Destui autori se gândesc doar la ceea ce ar putea face literatura pentru ei, dat fiind că ei nu sunt în stare să facă ceva pentru literatură”.

Iarăși despre „Reluări”, dar readucând note de cândva: „De la «Ochiul… ce nu-i decât o lacrimă mai mare» (Blaga), cât mai e până la «lacrima mai mare decât ochiul» a unuia de-al nostru?”.

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate locală, aflat pe strada 31 August 1989, 78 A.

În decembrie 1813 a fost construită clădirea în două etaje a Seminarului Teologic, amplasat pe teritoriul acordat Mitropoliei, la colţul cartierului, mărginit de bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, această clădire a ajuns într-o stare precară și a fost luată decizia de a o înlocui cu alta nouă, pentru care a fost ales loc pe același cartier, la colţul opus, orientat cu faţada principală spre strada 31 August 1989.

Construcţia a fost finalizată în 1902. În această clădire și-a făcut studiile teologice poetul-preot Alexei Mateevici, autorul imnului Republicii Moldova. În memoria poetului a fost instalată o placă comemorativă. Actualmente aici se află Facultatea de Energetică a UTM și Secţia literatură, artă plastică și cartografie a Bibliotecii Naţionale. Arhitectura este în stil eclectic, cu reminiscenţe neoclasice și detalii din arhitectura rusă.

Autorul proiectului este arhitectul V. Elkașev din Sankt-Petersburg, iar supravegherea tehnică a fost asigurată de arhitectul M. Seroţinsky, Cădirea este ridicată în două etaje pe un demisol înalt, cu planul în formă de „T”, orientat cu faţada principală spre strada 31 August. Faţada principală are o compoziţie simetrică, dominată de rezalitul central, cu axarea foișorului intrării, cu intrarea principală și laterale în arc în plin cintru, dominat de un balcon-tribună. Paramentul faţadei principale este tencuit neted, cu detaliile modelate din mortar.

Ferestrele au forme și ancadramente diverse – la etaj sunt rectangulare, încununate cu o compoziţie din arhivolte semicirculare și în acoladă; la parter – colţurile sunt rotunjite, înrămate de muluri simple, cu panouri sub plita de pervaz; la demisol – ferestrele sunt în segment de arc. Ferestrele din rezalitul faţadei principale sunt cu partea superioară în arc în plin cintru, fiecare cu câte o arhivoltă semicirculară, îngemănate sub o arhivoltă falsă în acoladă. Partea superioară a rezalitului este terminată printr-o friză din panouri și triglife, cu două atice laterale, elemente ale parapetului clădirii, în care sunt incluse și tubele de deasupra aripilor laterale.

Arhitectura faţadelor laterale și posterioară este soluţionată în aceeași cheie stilistică. Prin faţadele aripilor laterale, dispuse în axele de simetrie, au loc intrări secundare în clădire.

Sursa: www.sit.monument.md

FLUX

12

Magazin 23 MAI 2014

A fost dat startul Bienalei Teatrului Eugene Ionesco Faceți teatru, nu război – acesta este îndemnul Teatrului Eugene Ionesco pentru ediția din acest an a Festivalului Internațional al Artelor Scenice – BITEI 2014.

Ediția a XI-a a Bienalei Teatrului Eugene Ionesco va avea loc timp de aproape o lună, între 21 mai și 15 iunie, și propune publicului peste 20 de spectacole excepționale de teatru, muzică și dans din întreaga lume, precum și o serie de alte evenimente palpitante.

Festivalul a demarat cu o nouă premieră marca Petru Vutcărău: Oscar și Tanti Roz, după romanul omonim al lui Eric-Emmanuel Schmitt – povestea emoționantă a unui băiețel de 10 ani, bolnav de cancer, care, la îndemnul lui Tanti Roz, își trăiește ultimele 12 zile cât 12 ani, scriindu-I lui Dumnezeu câte o scrisoare pentru fiecare zi. O poveste despre bucuria de viață, despre curaj și forța de a-ți învinge fricile.

Printre evenimentele de rezonanță ale acestei ediții se numără prezența în premieră abso-

lută în Republica Moldova a celebrului SHAKESPEARE’S GLOBE din Londra într-un turneu mondial, cu clasicul HAMLET, montat într-o formă inovatoare, cu doar o mână de actori.

Compania BRAF din Paris vine cu un spectacol de muzică exploziv, Duel Opus 2, un adevărat duel între muzică și comedie.

Un alt spectacol absolut fenomenal, de dans de data aceasta, îl aduce Compania de dans Orly Portal din Israel. Rabia a fost inspirat de Rābia al-Adawiyya al-Qaysiyya, un mistic Sufi feminin din perioada secolului VIII, cunoscută și sub numele “Poetesa Iubirii”, care a introdus conceptul de Iubire Divină. Ea a fost prima femeie care a strigat atunci când vocea femeii nu era auzită. Ra-

bia reprezintă simbolul parcursului femeii spre libertate, atât pe plan spiritual, cât și pe planul autoexprimării feministe.

Anul acesta, în afară de cele trei secțiuni de bază, organizatorii lansează secțiunea Personalități notorii ale Teatrului Românesc și aduc, la această primă ediție, în atenția iubitorilor de teatru de la Chișinău spectacolele lui Alexandru Dabija.

Astfel, găsiți în agenda Festivalului cinci spectacole semnate de marele regizor, care au ridicat în picioare sălile de teatru din România: Gaițele și Titanic Vals, spectacole ale Teatrul ODEON din București, O…Ladă și OO!, Teatrul Tineretului Piatra Neamț și Vârciorova. Carantină, Teatrul Bacovia din Bacău. Pe 25 mai va avea loc și o întâlnire publică cu Alexandru Dabija, la care sunt invitați toți doritorii.

Aceste evenimente și nume notorii sunt doar vârful icebergului ediției din acest an a Festivalului, lista continuând cu binecunoscutul om de televiziune și de cultură Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii 100% garantat, care vine la Chișinău pentru o întâlnire deschisă cu publicul de aici; actorul

„Ipad” bizantin descoperit într-o epavă antică

Dragoș Pop, cel mai bun comediant de stand-up comedy din România; Ada Milea, care nu mai are nevoie de nicio prezentare; spectacolele din Țara Soarelui Răsare, Japonia, fiind deja o prezență tradițională la BITEI, fascinând de fiecare dată publicul prin viziuni și manifestări culturale neordinare, precum și alte delicii, pe care vă lăsăm să le descoperiți singuri în programul Bienalei: BITEI 2014.

Serile se vor încheia, tradițional

deja, cu Clubul BITEI, la cafeneaua Teatrului Eugene Ionesco, unde veți avea ocazia să participați la discuții neformale, să luați autografe și să ciocniți un pahar de vin cu actorii și autorii îndrăgiți.

Mai multe detalii despre spectacolele și evenimentele BITEI 2014 aflați de pe site-ul Teatrului Eugene Ionesco: http://tei.md sau la numerele de telefon: (022)233.833 / 079.233.833 Sursa: diez.md

Centenar Corneliu Coposu. Viaţa zbuciumată a liderului ţărănist Marţi, 20 mai, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, seniorul politicii românești. Deși nu mai e printre noi de aproape 19 ani, Coposu rămâne veșnic în memoria celor care l-au admirat.

O viaţă zbuciumată și o carieră politică de excepţie sunt reperele esenţiale care l-au definit pe liderul ţărănist.

Excavațiile unor arheologi turci de la un sit de pe partea europeană a Bosforului au dezvăluit un obiect din lemn, despre care ei cred că ar fi corespondentul antic al unui calculator comprimat. El era, în același timp, și o unealtă, și un notebook.

Obiectul vechi de 1200 de ani este o invenție bizantină. A fost descoperit întruna dintre cele 37 de nave dezgropate din zona Yenikapi a Istanbulului, un sit arheologic care a fost în ultimii zece ani centrul excavațiilor. Zona este cunoscută și ca Portul lui Teodor, care a fost construit în secolul al IX-a, în timpul domniei împăratului bizantin Teodor I, devenind unul dintre cele mai importante porturi ale orașului.

Unealta, care aparținea probabil navei căpitanului, este acoperită fin cu decorații și are dimensiunea unei tablete moderne de 7 inch, dar este mult mai groasă.

Este formată dintr-un set de plăcuțe dreptunghiulare suprapuse acoperite cu ceară. Se puteau lua note pe aceste plăcuțe, așa cum arată inscripțiile grecești care sunt încă vizibile pe ceară.

O aplicație primitivă este ascunsă în plăcuța de jos: un capac glisant acoperă o placă cu spații cioplite. „Când tragi de partea glisantă există micuțe greutăți folosite ca un test de echilibru”, a declarat Ufuk Kocabaș, directorul Departamentului de Arheologie Marină de la Universitatea din Istanbul și conducătorul proiectului naufragiului de la Yenikapi.

Deoarece era un vas de comerț, obiectul era folosit pentru a determina valoarea unor articole. Balanța era folosită pentru a determina conținutul de metal din minereuri sau tipul de metal prețios dintr-un aliaj.

Artefactul nou descoperit putea fi ușor purtat deoarece fiecare plăcuță avea o gaură. Ele au fost concepute în două perechi cu scopul de a purta plăcuțele împreună, probabil legate cu curele de piele. „Yenikapi este un fenomen cu 37 de vase scufundate și cu produse ecologice. Cred că produsele ecologice sunt cele mai importante în viitorul excavației”, a mai spus Kocabaș.

Nava scufundată, unde a fost găsită invenția, datează din secolul IX după Hristos și s-a păstrat în stare bună în procent de 60%.

Sursa: historia.ro

„Suferinţele au trecut, acum totul e ca viitorul să asigure pentru ţară ceva bun. Restul nu mai are importanţă. Faţă de sacrificiile pe care le-au făcut eroii, niște bieţi ani de pușcărie contează mai puţin”, spunea Corneliu Coposu.

Pe 20 mai 1914 se năștea la Bobota, în judeţul Sălaj, Corneliu Coposu, fiul protopopului greco-catolic Valentin și al Aureliei Coposu. După terminarea Facultăţii de știinţe juridice și economice de la Universitatea din Cluj a fost președintele organizaţiei locale a PNŢ.

Din 1937 până în 1947 a fost secretarul personal și, mai apoi, secretar politic al lui Iuliu Maniu, președintele PNŢ din acea perioadă. Cariera politică a lui Coposu este întreruptă brutal pe 14 iulie 1947, când este arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ.

Rămâne închis timp de nouă ani în arest preventiv, fără să fie judecat, până în 1956, când i se intentează proces de înaltă trădare și este condamnat la muncă silnică pe viaţă.

Este supus unui regim sever de izolare, la Râmnicu Sărat, până în 1962, când este trimis în domiciliu forţat în Bărăgan. În aprilie 1964 este eliberat din închisoare. După această perioadă a lucrat ca muncitor necalificat pe șantiere de construcţii, fiind permanent urmărit și convocat de securitate.

După revoluţie, a reînfiinţat PNŢCD, pe 8 ianuarie 1990, și l-a condus până la moartea sa, în 1995. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini.

Moartea sa, pe 11 noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România.

Deși nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Regele Mihai a transmis atunci mulţimii un mesaj.

Chiar dacă au trecut aproape 19 ani de la dispariţia sa, Seniorul nu a fost uitat de cei apropiaţi. Cu ocazia centenarului său, Fundaţia Corneliu Coposu va organiza un concert la Filarmonica George Enescu, o lansare de carte, dar și un turneu de bridge, joc de care Seniorul era pasionat.

Sursa: realitatea.net

Programe 23 MAI 2014

26

Luni MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.50 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 10.15 Cântec, dor și omenie. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Cursa olimpică. 11.25 Documentar. „Drumeţii”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știinţă și inovare. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.35 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în timp. Dumitru Fusu. 22.50 Cultura azi. 23.45 Film. „ESCROCI DE MÂNA A DOUA” (SUA, 2000). 1.20 Profil de savant. 4.30 Evantai folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat (primul episod) 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: My super sweet 16 (15) 23:30 Serial: 16 & Pregnant (15) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: My super sweet 16 (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Lawrence al Arabiei, partea I 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4723 15:00 Film: Dansul dragostei (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Războiul dragonilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.16, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinți (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Познер” 01:50 Нонна Мордюкова в фильме „Возврата нет” 03:20 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 JUIFS ET MUSULMANS, SI LOIN, SI PROCHES 22:54 JUIFS ET MUSULMANS, SI LOIN, SI PROCHES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 ORFEU NEGRO 2:43 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

27

Marţi MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Antonio Vivaldi. Concertul nr. 11. 10.30 Documentar. „Arts 21”.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05, 4.30 Corul „Armonia” din Baia-Mare, România. 16.05 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră.

23.50 Film. „BELE EPOQUE” (Spania - Portugalia, 1992).

5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Lawrence al Arabiei, partea a-II-a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4724 15:00 Film: Bonneville 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.11, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ep.11, sezon 3 (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: CSI: New York ep.17, an 9 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50„Время обедать!” 13:25„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 Премьера. „Война в Корее” 01:50 Вячеслав Шалевич в фильме „Хоккеисты” 03:20 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 DEVIENS UN SUPER-HÉROS POUR DE VRAI ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DEUX DE LA VAGUE 21:04 LA NUIT AMÉRICAINE D’ANGÉLIQUE 21:13 POUR LE MEILLEUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

28

Miercuri MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45, 0.50 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr!

16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Avangaraj. 23.20 Noaptea muzeelor. 0.15 Săptămâna sportivă. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant (15) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Bonneville (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4725 15:30 Film: Alo, aterizează străbunica! 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Copacul lui Joshua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „Политика” 01:50 Александр Лазарев, Вера Васильева в фильме „За все в ответе” 03:15 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:36 HORIZONS - TUNISIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE REPENTI (EL TAAIB) 16:29 L’INCERTITUDE D’HEISENBERG 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 EN APPARENCE 21:02 GEOPOLITIS 21:17 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 INQUISITIO 1:40 INQUISITIO 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 DOCUMENTAIRE

13 29

FLUX Joi MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 „Cine-a zis dorului dor...”. 7.10, 1.30 Bună dimineaţa! 8.15 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

10.30 Vectorul European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Carta drepturilor. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 „Poeme pascale”. Program muzical.

0.15 Chișinăul de ieri și de azi. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 2.20 F. Poulenc. Monoopera „Vocea umană”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Lara (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Alo, aterizează strabunica! (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4726 15:00 Film: Rivala 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Altă săptămână nebună, ep.7, sezon II (ultimul episod) 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Sezon de vânătoare 00:45 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.2 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „На ночь глядя” 01:45 Арнольд Шварценеггер в фильме„Коммандо” 03:10 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHALLENGE D’ÉTÉ 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 RICARDO 13:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 INQUISITIO 20:13 INQUISITIO 21:02 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 POURQUOI TU PLEURES ? 23:41 JEUDI 15H 23:53 IL CREATORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 HORIZONS - AFRIQUE DU SUD 2:53 MISE AU POINT 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

14

FLUX 30

Programe 23 MAI 2014

Vineri

31

MAI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 ARTelier. 11.05, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 FIFA 2014. Brazilia.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 „Cine-a zis dorului dor...”.

Ansamblul folkloric al liceului „Spiru Haret”. 15.30 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Aniversări. Efim Tarlapan. 20.40 Cântec, dor și omenie. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spunemi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spunemi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Rivala (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Fiecare vede altceva 22:30 Film: Legenda regelui elefant - bătălia finală 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Legenda regelui elefant (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Apropo Tv (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние РЕспублики: Леонид Дербенев” 00:05 „Вечерний Ургант” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Стив Карелл в комедии „Маленькая мисс Счастье” 02:40 Приключенческий фильм „Голубой Макс” 05:10 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ASSIETTE BRESILIENNE 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 FLASH INFO 13:05 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:32 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 INQUISITIO 15:46 INQUISITIO 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 BOULEVARD DU PALAIS 23:35 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA PEAU DE CHAGRIN 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă MAI

6.05, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 3.00 Documentar. „Ioana D’Arc: adevăr și impostură”. 7.15 Film. „VISĂTORII”. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Antip Țarălungă și comorile sale. Concert jubiliar al ansamblului de dansuri populare „Moldoviţa”. 13.20 Știri pozitive. 13.40 „Prinţesa cea vrăjită”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.30 Documentar. „Drumeţii”. 15.00 Prin muzică în Europa. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. Program muzical. 17.00, 23.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.00 „Eurovision Young Muzicians 2014”. Transmisiune în direct. 23.20 Film. „FRATE ȘI SORĂ”. 1.10 Fii tânăr! 2.00 Avangaraj. 4.30 În Premieră. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant (15) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film: Bratz 13:00 Știrile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sheena, regina junglei 16:00 Film: Păcală se întoarce 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Rambo IV 23:00 Film: Echipa de încredere 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 I like IT (r) 05:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10„Гении и злодеи” 06:40 Остросюжетный фильм „Проект „Альфа” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Алексей Леонов. Первый в открытом космосе” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 Премьера. „Цирк. С риском для жизни” 14:05 „ДОстояние Республики” 15:50 Татьяна Доронина в фильме „Мачеха” 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Чувство юмора” 19:10 Лия Ахеджакова, Ия Саввина, Светлана Немоляева, Валентин Гафт, Андрей Мягков, Георгий Бурков в фильме „Гараж” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20„Время” 21:45„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?” 00:35 Джоди Фостер, Чоу Юн Фат в фильме „Анна и король” 02:50 Триллер Боба Рафелсона „Черная вдова” 04:25 „Поле чудес” 7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 2.05-6.45 Seriale. 11.40 Teleshopping.

16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:58 DÎNER À LA FERME 4 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:54 TOP 14 22:58 TOP 14 0:09 LE JOURNAL DE LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 L’INVITÉ 1:07 LES DIAMANTS DE LA VICTOIRE 2:36 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

1

Duminică IUNIE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Tinere talente. 8.20 Dialog social. 8.45 „Copiii soarelui”. Program distractiv. 9.50 Boom-show.

Program distractiv. 11.00 Părinţi și copii. 11.30 Prin muzică în Europa. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 18.00 „Familie puternică pentru fiecare copil”. Telemaraton. 16.20 „Copii cuminţi cu vedete părinţi”.

Spectacol muzical. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional.

17.50, 22.00 - ȘTIRI (рус). 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

18.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „VISĂTORUL”. 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Serial. „UN PREOT PRNTRE NOI”.

2.45 Noaptea muzeelor. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping (r) 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Serial: Lara (r) 02:45 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Sheena, regina junglei (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Pierdut familie! 16:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Agenții de rezervă 23:00 Film: Sub teroare 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: Agenții de rezervă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Фильм „Аленка” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Аленка”. Продолжение 07:05 Нина Русланова, Сергей Никоненко в фильме „Завтра была война” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Фильм „Старик Хоттабыч” 13:45 „Ролан Быков. „Я вас, дураков, не брошу...”

14:35 Ролан Быков, Елена Проклова в фильме„Звонят, откройте дверь” 15:55 „Папенькины дочки” 16:55 „Взрослые и дети”. Большой праздничный концерт к Дню защиты детей 17:50 Вечерние новости (с субтитрами) 18:05 Концерт „Взрослые и дети”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:40„Точь-в-точь” 01:25 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Бокс. Бой за звание чемпиона мира. Дмитрий Чудинов - Патрик Нильсен

23-30 mai Berbec În sfârșit ai ocazia să porţi o discuţie serioasă privind o chestiune care te chinuie de ceva timp. Vei reuși, astfel, să detensionezi o relaţie și să scapi de energia negativă care te-a urmărit în ultima perioadă.

Taur O problemă legată de o chestiune administrativă îţi poate ocupa tot timpul și îţi poate acapara toată atenţia și energia. Încearcă însă să nu te lași copleșit/ă de această activitate.

Gemeni Este o perioadă foarte bună pentru împăcări, în special cu prieteni dragi. Nu prea te-ai simţit bine în ultima perioadă, așa că nu ai avut întotdeauna cea mai bună atitudine faţă de ceilalţi.

Rac Viaţa amoroasă este pe lista ta de priorităţi în această săptămână. Tensiunile încep să dispară și lucrurile să revină la normal, iar umorul pare a fi cel mai bun antidot. Evită oamenii și influenţele negative.

Leu Nu te mai teme să ceri o a doua părere în ceea ce privește chestiuni legate de cariera ta. E o perioadă bună pentru asta, iar soluţiile ar putea veni de unde te aștepţi mai puţin.

Fecioară Cei din jurul tău ar putea fi prea emoţionali sau copleșiţi de circumstanţe care nu pot fi controlate de ei. Încearcă să nu iei atitudinea lor ca pe ceva personal și, mai degrabă, setează limite pentru a evita să te încarci de energie negativă.

Balanţă Este posibil ca în ultima perioadă să te fi luptat pentru ceva sau cineva, doar pentru că o altă persoană era interesată de același lucru. Niciodată nu e prea târziu să realizezi că ai greșit și să încerci să remediezi situaţia.

Scorpion Ești concentrat asupra problemelor legate de casă, însă lucrurile încep să se aranjeze frumos în acest sens.

Sunt șanse mari să se ivească o soluţie care să îi satisfacă pe toti cei implicaţi.

Săgetător

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale.

Ți-a fost foarte greu să te concentrezi la muncă în ultima perioadă din cauza problemelor tale emoţionale și a neînţelegerilor din familie. Și totuși, munca este cea mai bună sursă de energie pozitivă pentru tine.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:22 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:29 WARI 7:57 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 COMMENT DESSINER ? 10:24 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:08 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAGAZINE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:39 NUS & CULOTTÉS 20:33 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE VOYAGE EXTRAORDINAIRE 23:02 LE VOYAGE DANS LA LUNE 23:19 LE GRAND MÉLIÈS 23:50 OH MERDE ! 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 1:57 FOOTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 3:00 TV5MONDE LE JOURNAL 3:21 POURQUOI TU PLEURES ?

Capricorn

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Pot apărea complicaţii acasă atunci când cineva încearcă să intervină în familia ta și să îi schimbe brusc dinamica. Cel mai bine ar fi să vă urmaţi în continuare propriul ritm și să încetaţi să încercaţi să îi mai mulţumiţi pe ceilalţi.

Vărsător Vechi cunoștinţe îţi pot furniza noi oportunităţi de a-ţi atinge un ţel personal sau profesional. Vei fi susţinut/ă puternic în acest sens, însă atenţie! nu va dura decât o perioadă foarte scurtă, așa că ai grijă să profiţi la maximum!

Peşti Ești preocupat/ă de problema locuinţei, fie că intenţionezi să te muţi sau să îţi achiziţionezi o casă. Vei avea parte de un flux de energie pozitivă, care te va ajuta să rezolvi această chestiune.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 177 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

15

Diverse 23 MAI 2014

HOME DECO Idei inedite de a folosi borcanele Dorești să îţi animi bucătăria sau balconul? Plantele sunt cele mai potrivite pentru a aduce aceste spaţii la viaţă. Plantează în borcane niște plante de mici dimensiuni; cele aromatice, pe care le poţi folosi în mâncăruri, sunt cele mai indicate. Prinde borcanele de niște scânduri din lemn, pe care le poţi vopsi în culorile preferate sau pe care poţi scrie diferite mesaje ori numele mirodeniilor.

Sunt sau nu sănătoase mezelurile?

O porţie de mezeluri pe zi nu omoară pe nimeni, însă cel mai bine ar fi să le alegem pe cele bio sau cu o listă de ingrediente cât mai scurtă, spun unii nutriţioniști. Cealaltă tabără e categorică: nu există mezeluri sănătoase.

zgârciuri și, în acest caz, un element de orientare este preţul. De regulă, cele mai scumpe conţin și mai multă carne. Alt element important de care trebuie să ţinem cont ar fi să aibă o listă cât mai scurtă de ingrediente”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.

Coloranţii și resturile de carne folosite în prepararea multor mezeluri i-au făcut pe mulţi români să renunţe cu totul la genul acesta de produse. Sunt însă medici care, în ciuda Eurilor și nocivităţii acestor produse, le recomandă, cu anumite restricţii.

Mezelurile care au mai mult de 0,5 grame de sare la suta de grame trebuie eliminate sau consumate cu moderaţie. Dacă citiţi pe lângă carne, emulsie de șorici, produsul este în regulă, dacă însă sunt substanţe precum caragenan (o substanţă de îngroșare) și altele, nu cumpăraţi, chiar dacă preţul vă încântă.

Foarte util este să vă uitaţi și la calorii: produsele care au mai mult de 100, 200 de kilocalorii la suta de grame trebuie evitate sau consumate în cantităţi mici.

Nu vă zgârciţi la bani

În cazul în care îţi dorești o locuinţă inedită și ești o persoană creativă, trebuie să încerci această propunere. Ce ar fi să realizezi niște corpuri de iluminat din... borcane? Pe lângă acestea, ai nevoie de sistemul compus din cablu și fasung, pe care îl găsești la orice magazin de specialitate.

Găurește capacele și introdu becurile în interiorul borcanelor. Rezultatul va fi unul pe măsură. În cazul în care ai un spaţiu de lucru în locuinţă, este foarte important ca acesta să fie curat și ordonat. Pentru o bună organizare, borcanele sunt niște soluţii nu numai bune, ci și ieftine. Prinde cu niște cuie capacele borcanelor de interiorul unei poliţe și astfel, vei putea avea borcanele la vede-

re, fără a te incomoda, fiind o soluţie de depozitare eficientă. Nasturii, papiotele și nu numai vor fi întotdeauna la îndemână.

Lumânările nu trebuie să lipsească din nicio locuinţă, în special din balcon și de pe terasă. În acest sens, îţi recomandăm să realizezi niște suporturi pentru lumânări, din borcane. Realizează-le niște agăţători din sârmă sau din panglică și decorează-le cu dantelă sau vopsește-le în culori pastelate. Pe fundul acestora, poţi amplasa nisip, mărgele, scoici sau orice alte produse ai la îndemână.

Detaliile sunt cele mai importante, indiferent de funcţiunea încăperii. Dacă îţi dorești o locuinţă cu personalitate, atunci este imperios să le acorzi atenţie.

Acest lucru se aplică și în cazul băilor, iar cea mai bună metodă de a scoate aceste detalii în evidenţă este prin intermediul soluţiilor ingenioase de depozitare.

Așadar folosește borcane (pot fi unele stilizate, care amintesc de bomboniere), pentru a depozita săpunurile, sarea de baie și alte produse de întreţinere.

Condo.kudika.ro

FLUX

Pentru a ne asigura că produsele cumpărate sunt cât de cât sigure citiţi lista cu ingrediente și nu vă zgârciţi la bani. Cu cât mezelul este mai ieftin, cu atât este mai scăzut din punct de vedere nutritiv. Reţineţi ingredientele, întrebaţi, căutaţi ce înseamnă.

Potrivit expertului român în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi, la eticheta compoziţională există următoarea lege impusă: primul ingredient este și cel mai important cantitativ. Dacă se începe cu apa înseamnă că reprezintă procentul cel mai ridicat. Urmează slănină, șorici, carne, spre sfârșit sunt E-urile și aromele. „Mezelurile mai sănătoase trebuie să conţină mai multă carne decât

Atenţie la substanţele de îngroşare

Șunca lipită cu aditivi Trebuie să ţinem cont și de tipul de mezel. Sunt recomandate cele care conțin o bucată de carne, precum mușchiul sau costiţa, spre deosebire de cele cu carne tocată, care au, de regulă, multă slănină și zgârciuri.

Nutriţionistul atenţionează că și în cazul celor la care vezi clar bucata de carne există capcane, dar și faptul că prospeţimea mezelului nu

are vreo legătură cu culoarea roz. ”Această culoare este dată, de regulă, de nitriţi și nu înseamnă că dacă e roz e obligatoriu și proaspăt”, completează Corina Zugravu.

Bio pentru copii Dacă vreţi să le daţi și celor mici mezeluri, nutriţioniștii le recomandă pe cele bio, deoarece au un număr scăzut de aditivi și nu conţin reziduuri de antibiotice.

Conservanţii, cei mai mari duşmani ai stomacului Nutriţionistul Lygia Alexandrescu este în tabăra opusă. Ea spune că nu există mezeluri sănătoase și că ar trebui să le consumăm doar în

Atenţie, conţinut periculos! Substanţele chimice din cosmetice de care trebuie să te fereşti (2) A se consuma cu moderaţie Majoritatea medicilor subliniază că ingredientele acuzate dăunează sănătăţii doar în cantităţi ridicate, în niciun caz în concentraţiile infime din cosmetice. Totul poate fi periculos dacă doza e mare. Adevărul e că majoritatea informaţiilor cu alură catastrofică care circulă pe internet sau apar în ziare nu au un suport știinţific și induc în eroare.

Controversele create în industria cosmetică au ajutat la impunerea pe piaţă a brandurilor organice. Dacă înainte tot ce putea cere o persoană ecofriendly erau produsele care „nu au fost testate pe animale”, acum oferta e mult mai bogată și debutează cu o negaţie. Adică „nu conţin conservaţi, coloranţi, parfum” și lista va continua să se îmbogăţească, cu siguranţă.

Drept urmare, nu e deloc surprinzător că produsele naturale sunt în tendinţe. E adevărat,

sunt mai scumpe și au termenul de garanţie mai scurt. Pe lângă persoanele preocupate numai de aspectul știinţific al problemei, la succesul brandurilor naturale și organice au contruibuit din plin adevăratele fashion victims, pentru care un produs este cu atât mai dezirabil cu cât e mai greu de obţinut. Adevărul e că, odată ce ai ajuns să folosești produse naturale, îţi este aproape imposibil să te întorci la șampoanele și cremele de supermarket.

situaţii de urgenţă în care nu aveam acces la alimente sănătoase: „Prezenţa conservanţilor care dau un gust bun, un miros plăcut și prelungesc termenul de valabilitate, reprezintă un motiv important pentru care ar trebui să nu consumăm niciodată astfel de alimente.

Conservanţii sunt cei mai mari dușmani ai stomacului și pot să cauzeze chiar cancer de stomac. O altă mare problemă a mezelurilor este aportul mare de sare și de grăsimi saturate.

Cât despre mezelurile bio, acestea nu se pot numi mezeluri, ci, mai degrabă, gustări reci tradiţionale. Însă nici acestea nu ar trebui consumate prea des pentru că sunt afumate, iar prin afumare, apar compușii toxici”.

Doctorulzilei.ro

FARMACIA NATURII Căpşunile scad nivelul colesterolului Potrivit unui studiu realizat de o echipă italo-spaniolă de cercetători, consumul zilnic de căpșuni duce la scăderea semnificativă a nivelului colesterolului rău (LDL) și al trigliceridelor.

Substanţe cu potenţial pericol Ftalaţii – testele de laborator au arătat o legătură între aceste substanţe și infertilitate.

Pa ra-phenylene - diamine (PPD) – derivat din gudron și folosit pentru vopseaua închisă la culoare. Studiile au arătat o legătură între PPD și cancer, dar majoritatea doctorilor sunt de părere că folosirea ocazională nu reprezintă un risc.

Paraben – conservant folosit în majoritatea produse-

lor, despre care se consideră că cresc nivelul de estrogen.

Propylene glycol – agent hidratant folosit în creme, produse pentru păr, parfumuri, deoddorante, săpunuri și machiaj. Se spune că poate cauza dereglări ale rinichilor și ficatului.

Formaldehyde și derivaţi – pot produce iritaţii ale pielii sau ale sistemului respirator și slăbirea imunităţii.

Surfactanţi (Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Laureth Sulfate – agenţi spumanţi și de curăţare din șampon, spumă de baie, săpun lichid. În concentraţii mari, pot produce iritarea pielii.

Un grup de voluntari a inclus în regimul alimentar obișnuit 500 g de căpșuni, consumate zilnic, timp de o lună. La începutul și la sfârșitul experimentului s-au făcut analize de sânge. Rezultatele au arătat că nivelul de colesterol rău a scăzut, în medie, cu 14%, iar cel al trigliceridelor, cu 21%, în timp ce nivelul colesterolului bun (HDL) a rămas neschimbat. Aceste efecte nu s-au mai observat totuși la două săptămâni după încetarea experimentului, valorile revenind la nivelurile iniţiale. Autorii pun beneficiile pe seama antocienilor, pigmenţii care colorează căpșunile și cărora li se atribuie o acţiune antioxidantă. Antocienii se regăsesc în cantităţi semnificative și în afine, coacăze, dude, cireșe, struguri roșii, castane, portocale și prune, care se pot consuma alternativ cu căpșunele.

One.ro

Ziarulevenimentul.ro

FLUX

16

Istorie

23 MAI 2014

Basarabeanul care a reconstruit oraşul Odesa din temelii în care le promite localnicilor că va reconstrui rapid orașul, cu ajutorul lor, că le va face viaţa mai ușoară, că le va permite să-și vorbească limba maternă în școli și s-o cânte la Operă, că va sprijini iniţiativa particulară.

Propaganda sovietică și amintirea dureroasă a holocaustului au umbrit meritele lui Gherman Pântea, cel care a administrat orașul-port de la Marea Neagră între 1941 și 1944.

Puţini ucraineni știu astăzi că acest primar român a refăcut din ruine localitatea desfigurată de război și i-a dat strălucirea unei urbe europene.

Personalitatea lui Gherman Pântea a fost, potrivit istoricilor, aureolată de un sentiment delicat de duplicitate, viaţa și activitatea sa fiind învăluite de multe mituri. Printre motivele care au trezit suspiciuni se numără faptul că a luptat în armata ţaristă în primul război mondial, iar apoi a pledat pentru Unirea Basarabiei cu România și cel că a reprezentat regimul antonescian, fiind ulterior salvat de la pedeapsa capitală de către un mareșal sovietic. Născut la 13 mai 1894 în satul Zăicani, judeţul Bălţi (azi raionul Râșcani), în familia unui avocat, și-a făcut studiile primare în localitatea natală și a urmat o școală cu profil pedagogic la Cetatea-Albă. Revoluţia rusă din 1917 l-a prins în tranșee, la Roman, ca tânăr ofiţer în armata ţaristă.

Vine apoi la Chișinău și este unul dintre iniţiatorii Congresului Militarilor Moldoveni din octombrie 1917, structură care a decis formarea Sfatului Ţării – primul parlament basarabean ce avea să decidă autonomia provinciei și apoi unirea cu patriamamă. A fost membru în Sfatul Ţării, unde a activat în Comisia Școlară, ca pedagog, și în Comisia de Lichidare. În primul guvern al Basarabiei autonome îi revine postul de adjunct al directorului general la Ministerul de Război, iar după Unire a fost președinte al Camerei de Industrie din Chișinău și primar al Chișinăului (1923, 1927-1928, 1932).

Schimbarea la faţă a Odesei

A găsit un oraş sfârtecat de obuze În iunie 1940 s-a refugiat peste Prut și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost primar al Odesei (1941-1944). Pântea a fost numit în acest post de către mareșalul Ion Antonescu, în primul rând, pentru că știa rusa și putea vorbi cu localnicii pre limba lor. A preluat conducerea unui oraș greu încercat în cele două luni de asediu al trupelor române. În plus, retrăgându-se, Armata Roșie a distrus majoritatea instituţiilor importante: staţia electrică ce pompa apa în oraș, fabricile de pâine, școlile etc. În niște însemnări publicate de Olivian Verenca, fostul guvernator al Transnistriei (regiunea dintre Nistru și Bug), profesorul Gheorghe Alexianu, care l-a însoţit pe Gherman Pântea la Odesa, schiţează un tablou sinistru: un oraș sfârtecat de obuze, cu baricade pe străzi, cadavre la fiecare pas și un furnicar de lume militară, magazii și fabrici în flăcări, cheiuri pârjolite, vase scufundate în port, orășeni rămași fără lumină, fără apă și fără alimente. Oamenii erau și foarte speriaţi, deoarece fuseseră avertizaţi că fasciștii sunt nemiloși nu doar cu evreii, dar și cu restul populaţiei ocupate.

Pentru a calma spiritele, proaspătul edil a publicat un apel în ziarul de limbă rusă „Odesskaia Gazeta“,

Și s-a ţinut de cuvânt. Istoricul Iurie Colesnic scrie în culegerea „Basarabia necunoscută“ că, timp de trei săptămâni, Pântea a reușit să pună în funcţiune staţia electrică, să pornească uzinele, să reconstruiască edificiile și parcurile, reparând inclusiv celebrele scări din Odesa, să redeschidă Universitatea și Opera. „El a știut să jongleze foarte abil între militarii români, militarii germani și partizanii sovietici, fiind o autoritate civilă care a renăscut Odesa din ruine și, în timp de război, i-a dat o viaţă mai înfloritoare decât putea săși imagineze acest oraș portuar“, îl laudă autorul.

Potrivit notiţelor unui fost menșevic pe nume Evgheni Tverskoi, care circulă pe internet, salariul unui muncitor, de 4-7 mărci pentru 8 ore de lucru, era suficient pentru un trai decent. „Populaţia care a trăit două decenii sub Stalin se înţelegea perfect cu noile autorităţi, iar primarul mergea pe jos în inspecţii prin pieţe, vorbea cu oamenii și se interesa de nevoile lor. Auzind de un astfel de trai, în zona de ocupaţie românească fugeau oameni din Ucraina și Rusia“, a consemnat acesta.

Iubit de localnici ca un părinte Din alte surse rusești aflăm că Gherman Pântea a revenit la denumirea străzilor din perioada ţaristă, una însă a fost numită în cinstea conducătorului României, Ion Antonescu, și alta – a fuhrerului Adolf Hilter. Din biblioteci a fost confiscată literatura sovietică, au fost deschise toate bisericile închise de comuniști, au fost distruse monumentele și tablourile liderilor bolșevici. Peste

25.000 de locuitori ai orașului, care au putut demonstra documentar că au fost deposedaţi de comuniști, șiau redobândit averile.

Pe lângă emisiunile în limba rusă, erau retransmise posturi din Germania, Italia și România. În școli, elevii luau gratuit micul dejun și aveau o dată pe săptămână ore de limba română și religie. Bătrânii, orfanii, văduvele și bolnavii mâncau gratuit la cantinele sociale. Pentru studenţi au fost înfiinţate cămine și cantine.

Tinerii primeau și ajutoare bănești pentru procurarea de cărţi și haine, iar când primarul vizita universitatea, îl înconjurau și îi spuneau «Naș papașa», adică părintele lor. Se dezvolta sportul: aveau loc campionate cu participarea echipelor din ţările aliate, inclusiv Juventus și Lecce, competiţii atletice și motocrosuri, la hipodrom, de trei ori pe săptămână, se ţineau curse. Orașul era vizitat de turiști și delegaţii străine, veneau în turnee cântăreţi de operă din Italia și artiști ruși emigraţi după revoluţie etc.

Bilanţ triumfător după doi ani de activitate La 16 octombrie 1943, Odesa a sărbătorit doi ani de administraţie românească. Iată cum descrie Gherman Pântea acea zi în memoriile sale:

„Pretutindeni, în pieţe publice, în instituţii, în cinematografe, la Operă, universităţi, populaţia manifesta pentru administraţia românească.

Atunci am înţeles că munca mea nu a fost zadarnică și mi s-a umplut sufletul de bucurie și mândrie. La această dată, orașul era refăcut, fabricile funcţionau ca în timp normal, cu maximum de randament, pieţele alimentare erau nemaipomenit de bogate, toată populaţia avea mijloace suficiente, lucrând și alegânduși meseria pe care o dorea și care îi plăcea. O mare parte din populaţie făcea negustorie, căci comerţul era liber.

O parte erau funcţionari la diferite uzine. Circa 13.000 erau funcţionari la primărie și marea masă de muncitori, circa 150.000, lucrau la cele 2.000 de fabrici refăcute. Dar pentru ca nimeni, absolut nimeni să nu rămână fără lucru, aveam pe șantiere, la diferite lucrări edilitare, zilnic 20.000 de muncitori, care își câștigau pâinea în mod onorabil.

Toţi care lucrau erau salariaţi, aveau înlesniri de tot felul. Am deschis magazine mari, unde se găseau de toate la preţuri mici. Bugetul primăriei crescuse vertiginos, așa încât îmi puteam permite libertatea să dau o viaţă îmbelșugată celor care muncesc, căci eu refăcusem Odesa și o făcusem frumoasă și bogată“.

Sursa: historia.ro