Ziarul Flux, Ed. 11 (839)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! Vineri, 23 martie 2012 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 23.03.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu dânșii

1 EURO..............................15.6315 1 Dolar american ............. 11.8781 1 Leu românesc ................ 3.5757 1 Rublă rusească ............... 0.4036 Timpul probabil:

Maxima zilei “Adevărul este pretutindeni, dar nu-l recunoaște decât cel care-l caută.”

Nicolae Iorga

23.03.2012

24.03.2012

Soare, 7 18 0C

Soare, 3 16 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

PAGINA

POLITIC

Ce va putea să facă Timofti în calitatea sa de preşedinte? Nimic, doar să fie preşedinte

6

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 11 (839)

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

PAGINA

EVENIMENT

Fiecare al zecelea moldovean suferă de foame, 4 din 10 moldoveni duce lipsă de apă potabilă, iar Guvernul Filat mai aprobă o strategie de dezvoltare

Igariok, îţi mulţumesc mult. Și Vova Plahotniuc îţi mulţumește, și Mișa Ghimpu, și Mariancik Lupu! Toţi îţi mulţumim că datorită votului tău din 16 martie, noi o să mâncăm pe săturate încă aproape 3 ani de zile. Și ţie o să-ţi dăm. Dar poporul, căruia tu îi spui moldovenesc, iar Mișa Ghimpu – românesc, o să cam crape de foame. Și de sete. Nu toţi vor ajunge până la alegerile parlamentare din 2014. Dar noi o să huzurim și mai reușim să adunăm încă câteva miliarde de euro.

Deja de două zile, mass-media din Republica Moldova tot trâmbiţează fără contenire despre o nouă Strategie Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, care a fost aprobată miercuri, 21 martie, prin hotărâre de Guvern. Și, ca de fiecare dată când este aprobată o nouă strategie, guvernanţii fac declaraţii zgomotoase despre cât de bună este strategia lor în raport cu cele mai vechi, uitând că acelea tot de ei au fost elaborate, aprobate, ca mai apoi tot ei să nu realizeze nici măcar una dintre prevederile acesteia. Iată că și acum, secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, a declarat că, spre deosebire de documentele strategice anterioare (Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei și Strategia Naţională de Dezvoltare), elaborarea noii strategii de dezvoltare a avut la bază o altă abordare, focusată pe „rezolvarea problemelor critice care împiedică creșterea economică calitativă și incluzivă a ţării, bazată pe o analiză a constrângerilor”. „Schimbarea paradigmei de dezvoltare, despre care se discută intens în societate, se va realiza prin stimularea investiţiilor, și anume prin înlăturarea barierelor critice care constrâng activitatea economică”, a specificat savantlâcos Victor Bodiu.

Strategia „Moldova 2020” are 7 priorităţi de dezvoltare, pe care nici nu merită să le enumerăm pentru că, oricum, sunt aproape la fel ca și priorităţile stabilite în celelalte două strategii mai vechi și, la fel, vor rămâne doar literă moartă, nu vor fi implementate decât poate în proporţie de un procent-două. Aceste strategii sunt elaborate și apoi aprobate, făcându-se mult zgomot în mass-media, doar pentru a prosti electoratul, pentru a produce impresia că guvernanţii muncesc, că ei depun eforturi supraomenești pentru a combate sărăcia, injustiţia din ţară. Și nu așa oarecum, ci înarmându-se cu strategii sofisticate, pline de expresii neologice, care, de multe ori, nici nu există în limba română, dar care, în schimb, fac parte din limbajul de lemn al noii birocraţii de pe Bâc, rezultatul nefast al unei spoieli de cunoștinţe, acumulate la seminariile și trainingurile finanţate generos de Soros.

Continuare în pag. 2

Membrii CACD, chemaţi la Procuratură pentru a prezenta dovezi privind uzurparea puterii de stat “Şeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile religioase şi sentimentele morale ale poporului său”

7

ABONAREA 2012

Moldova suferă de foame

Plahotniuc, cu „omul poporului” la Curtea Constituţională

4

GPF

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei sunt invitaţi la Procuratura Generală pentru ziua de luni, 26 martie, cu începere de la ora 9.00, unde vor prezenta dovezi în legătură cu faptul uzurpării puterii de stat de către exponenţii coaliţiei de guvernământ Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. În documentul semnat de procurorul Lucreţia Zaharia se precizează că „Procuratura Generală examinează adresarea membrilor Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, prin care se solicită punerea sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ, care se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat”.

Invitaţia datată cu 14.03.12 a parvenit ca urmare a Scrisorii deschise depuse de membrii CACD la Procuratură la 29 februarie a.c., în care se menţionează: „Vă adresăm acest demers public cu ce-

OPINII

Şansa ratată a lui Dodon

Nu-l discriminăm pe John Onoje, doar îl compătimim După un șir întreg de ieșiri excentrice și zgomotoase în centrul capitalei, cetăţeanul de culoare John Onoje a găsit altă modalitate de a se face observat. De această dată, el și-a adus o pernă și o plapumă și s-a instalat „cu traiul” în faţa Guvernului de la care cere (atenţie!) o locuinţă pe moca, adică „nașaru”, cum s-ar exprima moldovenii. De râs și de plâns.

rerea expresă să iniţiaţi toate procedurile legale necesare în vederea punerii sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și

AIE 2 – Ghimpu + Dodon + câţiva comunişti = AIE 3

XXX

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 5)

ZI CĂ NU!

Obrazul subţire cu cheltuială se ţine XXX

De-acum încolo, mișcările în politica moldovenească se vor face mai pe faţă. Că de ce s-ar mai feri politicienii de la putere?

Președintele a fost ales, pericolul anticipatelor nu-i mai paște, poporul îi rabdă. Acum, fiecare dintre ei poate să spună franc ce vrea să obţină, ce interese are și pentru ce a venit la putere. De ce, de exemplu, șeful liberalilor Mihai Ghimpu nu și-ar revendica și el niște funcţii de care are stringentă nevoie?

Cum o să vă cânt, așa o să-mi jucaţi!

Biroul de presă al CACD 21 martie 2012

RESETAREA GUVERNĂRII:

Continuare în pag. 2

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

Mihai Ghimpu, care se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat, calificată, în conformitate cu articolul 2 al Constituţiei, ca cea mai gravă crimă împotriva poporului…

Este evident că există nenumărate temeiuri legale pentru declanșarea procedurii de urmărire penală în baza articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”, care stabilește prin alineatul 1) că „Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani” .

CACD invită reprezentanţii massmedia în faţa sediului Procuraturii Generale, str. Bănulescu-Bodoni, 26, la ora 11.30, unde va susţine un briefing și vor prezenta probe în dosarul crimei de uzurpare a puterii de stat.

Statul ca pradă şi funcţiile ca pârghii

(citiţi pag. 4)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Ghimpu nu are ce ascunde și spune deschis ce-și dorește, fără a mai păstra aparenţele. Aparenţele că am construi un stat de drept și că am avea în fruntea ţării o guvernare democratică.

Totalul nihilism juridic, dar și desconsiderarea opiniei publice este ceea ce caracterizează declaraţiile „sincere” ale liberalului. Marele patriot Mihai Ghimpu a considerat întotdeauna că nu este apreciat precum ar merita-o, nici de electorat și nici de colegii săi din coaliţia de guvernare. De aceea, el este ferm convins că acum ar fi cazul să i se dea funcţiile pe care le vrea și le merită.

Ce vrea totuși Mihai Ghimpu, cel care niciodată nu s-a „bătut” pentru funcţii?

Ghimpu vrea o recompensă pentru faptul că a renunţat la funcţia de spicher și i-a lăsat-o generos lui Marian Lupu, pentru că nu a atentat nici la cea de prim-vicespicher a lui Plahotniuc, pentru că a participat la alegerea „prin trădare” a președintelui ţării, pentru că a rămas în Alianţă, dar și pentru întreaga sa carieră de luptător pentru dreptate și pentru libertatea noastră. Ghimpu nu face pe modestul și spune clar că vrea Procuratura Generală. La CV-ul impresionant pe care-l are, la statutul său de doctor în drept, funcţia respectivă este exact ceea ce-i lipsește.

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Instituţiile statului ca pârghii pentru politicieni Șeful PL repetă obsesiv că va insista să le fie dată liberalilor funcţia de procuror general pe care este gata s-o preia chiar el. Mihai Ghimpu pare să fie pasionat mai de demult de acest post important, iar colegii săi din coaliţia de guvernământ ar trebui să-i satisfacă acest capriciu nevinovat. Într-un interviu recent, liberalul a explicat în ce a constat generozitatea sa peste margini și de ce ar fi îndreptăţit să ceară o funcţie. „PL-ul a cedat funcţia de spicher după alegerea președintelui, fiindcă în Acord nu e scris că funcţia revine PL-ului numai în cazul în care domnul Lupu e președinte. Este stipulat clar că funcţia de președinte al Parlamentului eu puteam să o cer de la început. Noi verbal ne-am înţeles, dar în scris asta însemna, de la bun început, din toamnă, ca eu să fiu spicher. E scris și numele meu, nu doar partidul. Și acum noi am pus problema.

Da, nu am ce ascunde, am dori conducerea Procuraturii Generale. Nu pentru că am fi nedreptăţiţi, ci pentru că ar fi corect așa, noi ne-am asumat actul guvernării”, a precizat Ghimpu.

Continuare în pag. 2 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 130 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

23 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

Moldova suferă de foame Urmare din pag. 1 Întâmplarea face ca, în ajunul zilei în care Guvernul Filat a aprobat în mod atât de solemn și eroic noua strategie de dezvoltare a Republicii Moldova, pentru o perioadă de tocmai 8 ani, marţi, 20 martie 2012, Ministerul Sănătăţii să difuzeze un comunicat de presă consacrat Zilei mondiale a Apei, care este marcată în fiecare an pe data de 22 martie. Și iată că din comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii, care este bazat pe date statice concrete, nu pe estimări supte din deget, aflăm că peste 40 la sută din populaţia Republicii Moldova duce lipsă de apă bună de băut, iar fiecare al zecelea cetăţean suferă de foame. Reproducem acest alineat din comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii exact în forma în care ne-a fost difuzat: „În Republica Moldova, 41% din populaţie nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, iar 10% suferă din cauza insuficienţei de produse alimentare. Ponderea probelor neconforme la sursele de apă centralizate subterane în anul 2011 a constituit 75,1 %, comparativ cu 67,79 % în 2010. În special, se atestă o stare nesatisfăcătoare în alimentaţia cu apă potabilă a populaţiei în orașele Nisporeni, Strășeni, Hâncești, Căușeni, Telenești, Fălești, Dondușeni”.

După 3 ani de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, am ajuns în situaţia să avem aproape jumătate din populaţia ţării care duce lipsă de apă potabilă și unu din 10 cetăţeni suferind de foame. Și acum, Guvernul Filat aprobă o nouă strategie de dezvoltare, una sterilă, care nu va fi pusă în aplicare, pentru că Executivul este incapabil să ducă ceva la bun sfârșit, incapabil pentru orice acţiune concretă și, în general, incapabil să muncească. Dacă Executivul, dar și Parlamentul, ar fi dorit cu adevărat să schimbe situaţia, atunci ar fi realizat măcar cevaceva din prevederile vechilor strategii, din vechile promisiuni și angajamente. Așa însă, guvernanţii fac noi promisiuni, care nu sunt urmate de acţiuni, de fapte. Astfel, peste câţiva ani, vom ajunge să constatăm că procentul celor care suferă de foame a mai crescut de câteva ori în ţara noastră, în Republica Moldova, care este o ţară agricolă și care, în condiţiile unei administraţii eficiente și echitabile, ar putea fi Raiul pe pământ.

Unii spun că răbdarea moldovenilor este fără limite, că guvernanţii își pot permite orișice fără ca ei nici măcar să crâcnească. Și, deocamdată, au dreptate să spună asta: în loc să se opună abuzurilor și nedreptăţii, moldovenii au ajuns să-și lase casa, copiii și părinţii și să fugă peste hotare. Dar s-ar putea ca, într-o zi, răbdarea moldovenilor să crape și atunci unii politicieni milionari sau miliardari ca Filat, Plahotniuc, Ghimpu, Lupu, Voronin sau Dodon nu vor avea altă soluţie decât cea încercată de Ceaușescu în 1989: elicopterul. Și să nu se uite că încercarea lui Ceaușescu de a fugi cu elicopterul a eșuat și dictatorul a avut un sfârșit tragic.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Guvernul vrea să consumăm pâine îmbogăţită cu fier. Dar nu ne spune nimic despre riscuri Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la 15 martie curent, „Programul Naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier și acid folic până în anul 2017”. Factorii de decizie speră să prevină și să reducă astfel incidenţa anemiilor fierodeficitare la femeile gravide și la copiii de până la 5 ani, precum și rata malformaţiilor sistemului nervos central la nou-născuţi.

Potrivit Programului, făina de grâu destinată utilizării în industria alimentară urmează să fie fortificată cu acid folic și fier. În anul curent, trei întreprinderi de morărit vor implementa procesul de îmbogăţire a făinii de grâu cu fier și acid folic. Începând cu anul 2013, toate întreprinderile de panificaţie vor utiliza în producere făină de grâu fabricată după noua tehnologie.

Programul aprobat de Guvern mai are în vedere și promovarea principiilor alimentaţiei sănătoase, a măsurilor de reducere a deficienţelor nutriţionale.

Costul estimativ al acestuia este

de 101,585 de milioane de lei și va fi acoperit din bugetul public naţional și din alte surse externe, precizează Executivul.

Fierul din pâine, un atentat la sănătatea publică?

Cu ceva timp în urmă, un proiect similar fusese propus spre dezbateri publice și în România. Atunci, mai mulţi medici au bătut alarma și au contestat respectiva iniţiativă.

Argumentul acestora era că nu doar deficitul de fier poate duce la grave probleme de sănătate, dar și excesul acestuia. Din comunicatul Guvernului vedem că populaţia-ţintă a Programului care urmează să fie implementat sunt femeile gravide și copiii.

Dar oare restul populaţiei de la noi are, la fel, nevoie de acest aport suplimentar de fier și acid folic?

Medicii sunt de părerea că, în caz de deficit de fier, suplimentarea acestuia ar trebui să se facă doar la recomandarea medicului specialist. „Excesul de fier poate duce la probleme grave de sănătate. În timp, excesul de fier duce la efecte negative si la apariţia bolilor cardiovasculare, la afecţiuni ale ficatului și la obezitate”, preciza la timpul respectiv șeful secţiei de diabet, nutriţie și boli metabolice a Spitalului Clinic Judeţean Arad.

Măi, Plahotniuc, pentru că-mi ești tiz, am să-ţi spun un secret, chiar dacă ești principalul meu concurent și la mituit electoratul, și la furat statul: Știi de ce eu am învăţat cum să zbor cu avionul? Ca, în caz de nevoie, să putem fugi, așa cum a fugit Ceaușescu cu elicopterul, fie-i ţărâna ușoară!

În loc să asigure populaţia cu hrană, guvernarea ne va da pâine fortificată cu fier Un alt medic, a cărui opinie a fost solicitată în cadrul dezbaterilor, a fost și mai categoric: „Avem aici încă un adevărat atentat la sănătatea publică. Numeroase studii publicate în tratatele clasice și în revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstrează efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie să-și închipuie cineva că o alimentaţie greșită (sărăcăcioasă), specifică majorităţii populaţiei noastre, se poate rezolva doar adăugând fier în pâine. Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul că fierul este un substrat nutritiv pentru celula neoplazică (canceroasă), deci orice suplimentare cu fier induce periculos creșterea incidenţei cancerelor printre consumatori”.

Prin urmare, medicul atenţionează că nu pâinea fortificată cu fier este soluţia problemelor de sănătate, ci alimentaţia corespunzătoare. Lucrul acesta este la fel de valabil și pentru ţara noastră, unde, potrivit unor date recente prezentate de Ministerul Sănătăţii, 10% din populaţie suferă din cauza insuficienţei de produse alimentare. Adică, mai direct spus, îndură foame. Le va ţine de foame pâinea fortificată cu fier și le va ameliora acestora starea de sănătate dacă nu vor avea și în continuare acces la produsele alimentare de bază?

Pentru a fi sănătoasă, populaţia trebuie să consume suficiente produse cu un conţinut bogat de proteine, minerale și vitamine, aceasta este și concluzia Academiei Române și a Asociaţiei Medicale Române, expusă într-un punct de vedere cu privire la respectivul proiect de hotărâre a guvernului român.

Singura soluţie pentru combaterea anemiei este alimentaţia corespunzătoare În opinia specialiștilor de la aceste două instituţii importante, așteptările benefice privind

corectarea anemiei înregistrate, în special, la copii și gravide, ar fi cu totul improbabile. „Cunoaștem că anemia este una dintre marile probleme de sănătate ale omenirii, dar nu trebuie uitat că majoritatea lor (probabil, peste 95%) depind de un aport alimentar inadecvat (în special, de proteine din carne, ou, dar și de vitamine și minerale prezente în fructe). Acesta este motivul pentru care în toate tratatele importante de nutriţie din lume se subliniază că singura soluţie logică pentru combaterea anemiei, inclusiv a celei feriprive, este un aport alimentar corespunzător.

Din punctul nostru de vedere, aceasta este singura soluţie logică pentru România zilelor noastre”, se spune în comunicat.

Nici România, nici Republica Moldova, nu deţine pionieratul în astfel de acţiuni.„…Suplimentarea artificiala cu fier și acid folic a celui mai frecvent aliment utilizat în România, pâinea, dar și a tot ce derivă din făina albă: paste făinoase, biscuiţi, covrigi, produse de patiserie și cofetărie etc. Este o măsură extrem de radicală, la care în Europa secolului trecut s-a recurs rareori, iar acolo unde a avut loc, aceste măsuri au fost întrerupte, iar în unele cazuri interzise, din cauza unor efecte secundare dovedite.

Nutriţioniștii din diferite ţări și-au exprimat ades îngrijorarea privind asemenea măsuri, întrucât societatea nu dispune de metode eficiente de evaluare și urmărire pe termen lung a efectelor pozitive sau negative ale unor asemenea intervenţii. Întâmplarea a făcut ca, în ultimii 10-15 ani, mai ales în Statele Unite, unde a avut loc fortifierea multor produse cu fier, să fie publicate mai multe lucrări sub egida Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite (Third National Health and Nutrition Examination Survey - NHANES

III), în care a fost consemnată creșterea feritinei plasmatice, cel mai fidel indicator al stocurilor de fier din organism. Printre aceste afecţiuni se numără obezitatea, sindromul metabolic, hipertensiunea, diabetul zaharat și patologia cardiovasculară, făcându-se o referire directă la posibila lor relaţie cauzală cu excesul de fier din organism.

Această observaţie ne obligă la o prudenţă extremă faţă de orice suplimentare cu fier la nivel naţional”, consideră specialiștii Academiei Române și Asociaţiei Medicale Române.

Fierul de natură minerală nu este tot una cu fierul din bobul de grâu Medicii români nu sunt de acord cu argumentarea că fortifierea făinii cu fier și acid folic nu face altceva decât să aducă în făină ceea ce a fost extras prin procesul de rafinare. „Se omite însă a se spune că fierul ce urmează a fi inclus ca supliment este de natură minerală (cu biodisponibilitate redusă, dar cu agresivitate biologică crescută), înlocuind fierul prezent în complexele biologice prezente în bobul de grâu, sub formă de feritină vegetală, care are o bună biodisponibilitate.

Considerăm că prin fortifierea preconizată, nu cantitatea mică de fier din făina suplimentată este semnificativă, ci repetabilitatea surplusului (efectul „picăturii chinezești”), fapt care ar putea explica stimularea expresiei genei feritinei de care depinde mărimea stocurilor de fier din organism. În acest context, logica simplă ne conduce la următoarea propunere: producerea unor sortimente de pâine care să conţină toţi nutrienţii prezenţi în bobul de

grâu, așa cum sunt cele care au fost incluse în compoziţia pâinii boabe de grâu nemăcinate”, explică specialiștii. În opinia lor, orice intervenţie nutriţională de asemenea amploare ar trebui precedată de câţiva pași obligatorii, între care efectuarea unui screening clinic și biochimic populaţional bine gândit pentru a fi reprezentativ, care să vizeze identificarea patologiei prevalente în întreaga populaţie, utilizând markeri de risc validaţi, capabili să ofere informaţii utile pentru măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivel comunitar, efectuarea în prealabil a unor studii pilot care să permită evaluarea eficienţei măsurilor preconizate și altele, înlocuirea „fortifierii universale” a făinurilor cu „fortifierea voluntară” a unor alimente care să fie îmbogăţite cu diferiţi nutrienţi aleși în funcţie de deficientele identificate în screening-ul iniţial, având indicaţii și o destinaţie precisă (așa cum ar fi copiii sau gravidele anemice). În cadrul acelor discuţii și-au expus obiecţiile și lucrătorii din industria morăritului din România. Aceștia au menţionat că tehnologia de fortifiere a făinii de grâu este scumpă, ceea ce ar putea duce la creșterea preţului pâinii. De asemenea, ei au atenţionat că această tehnologie este și sofisticată, iar o dozare greșită a cantităţii de fier ar putea avea efecte foarte grave asupra sănătăţii populaţiei. În acest context, ar mai fi de remarcat că la noi, Programul aprobat de Guvern nu a fost supus unor dezbateri publice și nu știm care sunt opiniile medicilor specialiști. Pornind de la importanţa acestei probleme și gravele riscuri la care ar putea fi expusă populaţia, considerăm că astfel de dezbateri sunt obligatorii.

Ioana FLOREA, FLUX

Statul ca pradă şi funcţiile ca pârghii Nu-l discriminăm pe John Onoje, doar îl compătimim

Urmare din pag. 1 „Nu se poate ca în Alianţă să aibă funcţii unii, dar răspunderea să fie egală pentru toţi”, a mai opinat șeful liberalilor. Și îi dăm dreptate. Într-o coaliţie de guvernământ, toţi trebuie să aibă și funcţii, și responsabilităţi, și obligaţii etc. Numai că Ghimpu, sincer peste măsură cum este, spune totul până la capăt. Adică, explică și de ce au nevoie liberalii de funcţii, în speţă, de funcţia de procuror. „Noi nu ne batem pentru funcţii. Dar, în același timp, noi suntem la guvernare. Ne asumăm responsabilităţi, dar avem nevoie și de pârghii. Asta e realitatea – funcţia este o pârghie. La sfârșit de mandat, va trebui să raportăm alegătorului rezultatele noastre”, a precizat Mihai Ghimpu. „Problema există și trebuie s-o rezolvăm, între noi trebuie să fim corecţi, să avem pârghii cu toţii”, a adăugat Ghimpu.

Adică, funcţiile pentru Ghimpu nu sunt altceva decât pârghii. Nu că ceilalţi fruntași ai Alianţei ar judeca altfel, doar că nimeni nu și-a formulat atât de clar viziunile.

Nimeni nu se rupe la funcţii pentru că ar vrea să schimbe ceva într-un domeniu sau altul, să contribuie prin cunoștinţele, ideile pe care le are la îmbunătăţirea situaţiei de acolo. Nu, funcţia este o pârghie, ne spune Mihai Ghimpu. O pârghie care să ne permită să ne prezentăm onorabil în faţa electoratului la următorul scrutin, să ne propulseze cu un scor onorabil în următorul Parlament, în care să obţinem iarăși funcţii importante (pârghii), adică instrumente de influenţă cu ajutorul cărora să ne consolidăm poziţiile, să ne rezolvăm problemele, să ne promovăm și să ne realizăm interesele personale și de partid.

Ce i s-a „pus deoparte” lui Mihai Ghimpu?

Fără îndoială, Ghimpu este conștient că ce-i al său, „e pus deoparte”. A demonstrat de atâtea ori că știe să obţină ceea ce-și dorește. Și la o adică, de ce nu i s-ar cuveni și lui o funcţie, când atâţia s-au instalat în tot felul de fotolii confortabile și profitabile.

Pe de altă parte, liberalul nici nu se poate plânge că nu a avut parte de posturi. A fost printre puţinii care a deţinut concomitent două dintre cele mai înalte funcţii în stat.

Acea perioadă o vom ţine bine minte, graţie spectacolelor hilare pe care interimarul

le-a dat cu regularitate, a nenumăraţilor ași din mânecă prin intermediul cărora a încercat să-și prelungească șederea la putere, a declaraţiilor prăpăstioase, a escapadelor nocturne prin discoteci și a sacilor de distincţii de stat împărţiţi cu generozitate, dar nu întotdeauna cu bun-simţ. În rest, cine ar putea spune în ce a constat prestaţia valoroasă a acestuia, în ce domenii a adus el schimbarea „până la capăt”? Și atunci, din postura de președinte interimar și spicher, el s-a lamentat în permanenţă că nu are suficiente pârghii și împuterniciri.

Depolitizarea instituţiilor de drept – un bluf electoral Revenind la situaţia actuală, am putea zice că Ghimpu nici nu cere cine știe ce.

Acolo, o amărâtă de funcţie de procuror general. Problema e dacă nu contravine această solicitare a liberalilor principiilor statului de drept, independenţei justiţiei.

Evident, majoritatea parlamentară își partajează funcţiile de conducere din Legislativ și Executiv. Dar Justiţia, Procuratura Generală, Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi, Serviciul de Informaţii și Securitate, alte instituţii autonome ale puterii de stat nu pot fi partajate și subordonate partinic. Însă anume aceasta au făcut partidele politice care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. Și-au împărţit algoritmic funcţiile de conducere ale respectivelor instituţii, subordonându-le intereselor de grup și utilizându-le în calitate de „pârghii”, ceea ce este împotriva spiritului democratic și subminează principiile statului de drept.

Celor din Alianţă nu pare să le pese de astfel de chestiuni minore. Spicherul și, până nu demult, interimarul Marian Lupu consideră că solicitările liberalilor sunt întemeiate și chiar vădesc un înalt grad de patriotism și grijă pentru interesul naţional. „Suntem deschiși pentru discuţii în cadrul Alianţei de guvernământ. Sunt mai mult ca sigur că colegii noștri din ceea ce au anunţat anterior că tot ceea ce fac, ei nu vânează funcţii, ei lucrează pentru binele patriei, pentru binele ţării, dau dovadă de prioritate interesului naţional faţă de un interes mai personalizat sau corporativ de partid. Eu salut asemenea poziţie și la fel declar o poziţie foarte flexibilă și deschisă din partea Parti-

dului Democrat. Sunt sigur că și colegii de la PLDM vor manifesta exact aceeași poziţie”, a declarat șeful democraţilor pentru Radio Europa Liberă. În ciuda exprimării cam nebuloase, mesajul este cât se poate de clar. Și Ghimpu, și Lupu, și ceilalţi capi ai Alianţei uită însă că, atunci când au semnat acordul de constituire a AIE, ei nu au semnat doar pentru împărţirea, nominală, a funcţiilor, ci s-au mai obligat și să asigure „respectarea principiului separării și independenţei puterilor legislativă, executivă și judecătorească”, precizând că „justiţia independentă este elementul-cheie al statului de drept și al unei guvernări democratice și este instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme”.

Adică, nici vorbă despre faptul că toate funcţiile pot fi partajate pe criterii politice și că acestea ar fi niște pârghii în mâinile unui politician sau altul.

Mai mult decât atât, la 16 decembrie 2011, înainte de alegerile prezidenţiale eșuate, liderii Alianţei au mai semnat un Acord suplimentar la Acordul iniţial, prin care s-au angajat solemn să depolitizeze instituţiile de drept. „Alianţa pentru Integrare Europeană va implementa, în baza consultărilor din cadrul Consiliului AIE, depolitizarea instituţiilor pentru ocrotirea normelor de drept”, scrie în documentul care trebuia să asigure accederea lui Lupu în fotoliul de șef al statului.

Cum se leagă aceste angajamente cu ceea ce solicită liberalii și este dispus să le pună la dispoziţie Marian Lupu? Nu se leagă, dar nici nu contează. Pentru că până la următorul scrutin mai este, așa că acum nu mai are importanţă ce au promis și ce angajamente și-au luat politicienii. Fiind ghidaţi doar de setea de putere și de dorinţa obsesivă de a controla instituţiile statului, potentaţilor zilei nu le pasă nici de promisiunile făcute, nici de legalitate. Pentru că legea, dacă nu ne convine și nu ne permite să facem ce vrem, poate fi schimbată. În conformitate cu acordul Alianţei, unde scrie foarte clar că „vor fi operate modificări în legislaţie în vederea asigurării îndeplinirii prevederilor prezentului Acord”. Adică, nu guvernăm așa cum prevede legea, ci schimbăm legea ca să guvernăm așa cum vrem noi. Și dacă avem un Acord atât de bun și atotcuprinzător, atunci poate nici Lege nu ne mai trebuie?

Ioana FLOREA, FLUX

Urmare din pag. 1 Moldovenii (mă refer la cei care locuiesc în Republica Moldova) sunt, de aproape un secol, izolaţi de restul lumii. Cred că n-am să greșesc dacă am să afirm că peste 30 la sută dintre cetăţenii noștri n-au pășit niciodată în afara graniţelor acestei ţări. Poate doar o dată în viaţă, la mare, la Sergheevka, sau când au făcut armata la sovietici, în Berlin, Budapesta ori în altă parte. De aceea, mulţi concetăţeni de-ai noștri nu prea sunt familiarizaţi cu anumite lucruri care, pentru majoritatea ţărilor mai dezvoltate decât a noastră, nu mai reprezintă nimic neobișnuit. Și mă refer, inclusiv, la reacţia moldoveanului de rând atunci când vede „un negru pe stradă”.

Este ceva exotic pentru el, de aceea, își va întoarce din curiozitate privirea și neapărat îi va șopti ceva însoţitorului său.

John Onoje locuiește în Chișinău de mai bine de 13 ani. Și, cel puţin, eu n-am auzit ca acesta să fi fost, în toată această perioadă, maltratat, discriminat, marginalizat pentru faptul că are culoarea pielii diferită de cea a majorităţii absolute a populaţiei. Dimpotrivă, am auzit mai mulţi oameni spunând că au procurat de la el ziare (o lungă perioadă de timp, înainte de a se „implica în politică”, John Onoje își câștiga o bucată de pâine vânzând ziare la piaţă), anume pentru faptul că are pielea închisă la culoare. Pentru că le era, într-un fel, milă de el, pentru a-l încuraja sau în semn de apreciere pentru faptul că muncește și nu stă cu mâna întinsă la vreun colţ de stradă. Însă, după cum spune o vorbă din popor, „dacă-l lași în casă pe Ivan, el se suie pe divan”. Parafrazând această zicală, putem spune că același lucru s-a întâmplat și în cazul lui John (în rusă s-ar traduce tot Ivan), care, după ce a obţinut cetăţenia Republicii Moldova, și-a asumat rolul de cetăţean activ mai dihai decât moldovenii nativi. Nu am nimic împotriva celor care își manifestă nemulţumirea în public, inclusiv organizând proteste în stradă. Este și acesta un drept cetăţenesc, consfinţit în Constituţie, pe care suntem obligaţi să-l respectăm. Însă mai există și alte norme care, deși nu sunt formulate exact în cadrul legal existent, trebuie și ele respectate. Unul dintre acestea se numește „bunul-simţ”, „cumsecădenie”, cum i se mai spune popular. Și se pare că

John nu prea are bun-simţ. Moldoveanului nu-i place de cel care, după ce a fost găzduit și cinstit, începe să-și impună propriile reguli și mofturi. Or, și potrivit principiilor de bază ale democraţiei, drepturile unei persoane se termină exact în momentul în care încep să fie încălcate drepturile celorlalţi. Iar când un grup de persoane protestează pașnic în piaţă, respectând legislaţia, și vine John și începe să gesticuleze indecent, să-i înjure, acest lucru nu poate să nu deranjeze. Și este chiar de mirare că nu s-a găsit până acum nimeni care să vină și să-l pună „la respect”. Să mai zică cineva că moldovenii nu sunt toleranţi.

Acum în ceea ce privește faza cu dormitul în faţa clădirii Guvernului. Dragă concetăţene John Onoje, poate dumneata nu știai, dar în Republica Moldova oamenii nu mai primesc de mult locuinţe gratuite din partea statului. Majoritatea covârșitoare a populaţiei nu are o casă proprie și este nevoită să umble „din gazdă în gazdă” sau să locuiască pe unde apucă. Iar dumneata nu ești, nici pe departe, o excepţie în acest sens sau, mai mult, discriminat pentru că ești de altă culoare. Or, pornind de la această logică a dumitale, înseamnă că majoritatea populaţiei este discriminată, deoarece oamenii de aici muncesc în sudoarea frunţii, uneori o viaţă întreagă, pentru a-și construi o locuinţă și statul nu mișcă nici măcar un deget pentru a-i ajuta. Poate în Sierra Leone este altfel, însă în Republica Moldova, crede-mă, este așa cum îţi zic. Și dacă tot te pretinzi un moldovean veritabil, păi, află că aici, de

obicei, cel care își dorește un trai mai bun și pe care încă îl mai ţin puterile își lasă copiii, părinţii, fraţii, prietenii, își pune desaga în spate și pleacă departe în străinătăţi, unde muncește pe rupte, fiind înjosit și umilit, pentru ca măcar cei dragi lui să aibă parte de casă și de masă…

Nu pot afirma cu certitudine, dar bănuiesc: John Onoje nu face aceste lucruri de capul lui. Cineva stă în spatele său și îi șoptește periodic cum să procedeze. Și acel cineva nu face aceste lucruri pentru că îi dorește binele lui John. Acest sărman proaspăt cetăţean moldovean, care, în mod sigur, nu a avut parte de o viaţă ușoară, nu înţelege că este folosit ca o cârpă. El este doar un instrument prin care se încearcă să se arate lumii întregi că oamenii din Republica Moldova sunt rasiști, cruzi și intoleranţi cu cei mai diferiţi decât ei. Și că avem nevoie de o lege specială pentru a-i proteja pe cei de altă etnie, religie, dar, în special, de altă… orientare sexuală. Însă pentru asta este nevoie ca John să fie bătut, huiduit și marginalizat. Și dacă oamenii de aici nu se vor lăsa atrași în această cursă și nu se vor năpusti asupra „moldoveanului de culoare”, atunci când acesta îi provoacă din răsputeri, „tutorii” din umbră ai lui John Onoje vor face tot posibilul ca acesta să fie bătut, huiduit și marginalizat.

Iar moldovenii vor fi atunci rasiști, cruzi și intoleranţi, numai buni pentru a li se aplica legea nediscriminării.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

OPINIA EXPERŢILOR

Credeţi că disputele dintre liderii AIE sunt istorie?

Viorel CIBOTARU, analist politic Punct de pornire pentru noi trebuie să fie alocuţiunile liderilor Alianţei și a noului Președinte al Moldovei de la tribuna centrală a Parlamentului. Nici o cuvântare nu a atins subiectul remanierilor sau al reformatării actualei guvernări. Probabil, până la votarea șefului statului s-au discutat toate aceste probleme. Nu se exclude că vor fi demiși unul-doi miniștri, care nu-și fac treaba, și cu asta se va termina. În general, nu trebuie să ne așteptăm la lucruri mari până cel puţin la vară, timp în care va avea loc adaptarea și ajustarea la situaţia unei guvernări depline.

Guvernanţii noștri au trăit și au condus până acum în fiecare zi ca în ultima zi – facem pentru noi astăzi cât mai mult, pentru că mâine poate fi târziu. Acum cele trei partide de guvernare au la dispoziţie 2,5 ani pentru a realiza programul de guvernare, fiecare pe segmentul său. Acum nu văd sensul unor bătălii între liderii coaliţiei de guvernare. Acestea s-au terminat odată cu alegerea Președintelui. Nu trebuie să ne mai așteptăm la bătălii publice și la schimbarea actorilor politici sau reformatarea coaliţiei de guvernare. Reformatarea s-a produs deja, dar nu ca un scop în sine, ci ca o consecinţă. A mai apărut un actor politic, care a participat la alegerea Președintelui, dar cred că și-a luat ce a putut să ceară și nu mai poate cere nimic. Dodon acum are misiunea să-și pregătească partidul pentru următoarele alegeri parlamentare.

Cât ţine de promisiunile făcute până acum de unii lideri de guvernare, cum ar fi cea de demitere a procurorului general, nu cred că există mari probleme. Dacă Filat și Plahotniuc se vor înţelege și dacă acceptă Ghimpu, atunci procurorul general va demisiona din proprie iniţiativă, pe probleme de sănătate sau pentru că vrea să-și susţină teza de licenţă. Motive se pot găsi multe, dorinţă să fie.

Iurie ROȘCA, ex-președinte PPCD Alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de Președinte al Republicii Moldova este rodul înţelegerilor grupurilor criminale conduse de Filat și Plahotniuc, precum și a sateliţilor celor doi. Alegerea șefului statului reprezintă o reechilibrare de moment a relaţiilor Plahotniuc–Filat. Prin urmare, este puţin probabilă o restructurare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Lui Igor Dodon nu i se vor oferi funcţii în aparatul de conducere a statului. În schimb, datorită faptului că dânsul a fost cândva ministru al Economiei, foarte probabil că Dodon este parte a schemelor dubioase conduse de actualii guvernanţi. Iată și răsplata pentru votul său dat în favoarea lui Timofti.

Totuși, alegerea Președintelui nu contribuie la soluţionarea problemelor. Societatea este divizată și jumătate din populaţie va contesta legitimitatea noului Președinte, exact așa cum contestă și legitimitatea actualului Parlament. Problemele sociale și economice nu vor fi soluţionate. Pârghiile de stat vor fi folosite în continuare ca instrumente de acumulare a veniturilor proprii și nici un fel de suport financiar extern nu va salva prăbușirea economică și socială a Republicii Moldova.

Vitalii ANDRIEVSCHI, analist politic Nu cred că alegerea Președintelui va duce în timpul apropiat la reformatarea Alianţei pentru Integrare Europeană, totuși va slăbi poziţiile lui Mihai Ghimpu. Liderul Partidului Liberal nu va mai avea motive de șantaj. În acest sens este foarte importantă revenirea fracţiunii PCRM în Parlament.

Prezenţa comuniștilor la ședinţele Legislativului îl vor pune pe Ghimpu într-o situaţia defavorabilă. Prezenţa comuniștilor va permite soluţionarea unor probleme cu votul acestora, în baza unor înţelegeri interne, astfel având loc o reformatare neoficială a coaliţiei de guvernare.

Parlamentul nu va mai depinde de radicalismul fracţiunii liberale, în frunte cu Mihai Ghimpu.

Acum după ce a fost ales președintele, fiecare partid va începe pregătirile pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc peste aproape trei ani. De aceea, eu sper că vom avea rezultate bune, pentru că promisiunile electorale trebuie respectate. Cât ţine de remanierile promise, nici un ministru nu a primit garanţii că va rămâne în funcţia sa pe vecie, atunci când a venit în fotoliul ministerial. De aceea, dacă nu-și face treaba, trebuie să plece.

Cât ţine de procurorul general, dânsul poate pleca singur dacă va fi înţelegere între liderii AIE. Sursa: allmoldova

23 MARTIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Plahotniuc, cu „omul poporului” la Curtea Constituţională Curtea Constituţională a validat luni, 19 martie, mandatul președintelui Republicii Moldova. Președintele nou ales, Nicolae Timofti, a fost însoţit (validat?) de prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, care se agita în jurul acestuia extrem de bine dispus și gata să-și împărtășească viziunile politice (înţelepte) legate de perspectivele care ni s-au deschis, odată cu alegerea șefului statului.

Nu toată lumea a apreciat insistenţa lui Plahotniuc de a se afișa alături de Timofti la Înalta Curte. Ex-premierul Ion Sturza chiar l-a ironizat pe acesta, considerând că ideea nu ar fi fost tocmai fericită. „Am văzut astăzi un politician mai controversat care a ţinut locul de bodyguard sau de asistent

al domnului Timofti. O apariţie corectă, poate, din punct de vedere constituţional, dar mai puţin inspirată și care nu aduce un plus de imagine domnului președinte”, a declarat acesta la un post de televiziune.

Opiniile publicului îl deranjează însă mai puţin pe numitul păpușar, actualmente cetăţean onorabil. Ba chiar mai mult, el pare dispus să ia în mâinile sale nu doar validarea mandatului de președinte al lui Nicolae Timofti, ci și procedura de învestire a acestuia, în cel mai scurt timp cu putinţă. „Cred că este în interesul tuturor cetăţenilor și al oricărui dintre voi ca învestirea domnului președinte să fie făcută în cel mai scurt timp, ca locul instabilităţii și al incertitudinii politice să fie luat de o revitalizare a modului de funcţionare a tuturor instituţiilor și a reformelor care au început”, a remarcat cu multă profunzime Vlad Plahotniuc.

Ce și cum se va „revitaliza” mai rămâne de văzut. Dar iată că același Ion Sturza este de părerea că, în cel mai scurt timp, liderii coaliţiei de guvernământ vor încerca să-l corupă și să și-l apropie pe noul președinte, afirmând că asemenea tentative

s-au făcut din prima secundă. Și nu avem de ce să nu-l credem.

Afaceristul despre care se spune că ar trage de ani buni sforile și ar dirija „mișcările” de prin politica, businessul și în justiţia moldovenească, din umbră, în timpul guvernării lui Voronin și din postura de om de stat, actualmente, a dezminţit zvonurile precum că Nicolae Timofti ar fi omul său. Este „un om al poporului nostru”, ne-a asigurat acesta. „Îl cunosc, desigur, dar căile noastre nu s-au intersectat, deoarece domnia sa a activat până acum în alt domeniu”, a mai precizat Plahotniuc.

Domeniul în care a activat noul președinte, se știe, este cel al justiţiei, iar unii zic că prim-vicespicherul se „intersectează” cu mai multă lume de pe acolo. Și nu doar se intersectează. După ședinţa de luni a instanţei, Plahotniuc, împreună cu președintele ales și uns de Înalta Curte, s-au mai reţinut câteva ore la un sfat de taină cu președintele CC, Alexandru Tănase. Și chiar dacă nici acesta nu activează într-un domeniu familiar fruntașului democrat, simpatiile și afinităţile dintre Plahotniuc și Tănase sunt evidente.

Ulterior, cei trei au afirmat că

au pus la cale detaliile privind procedura de învestire, care trebuie să aibă loc la sfârșitul acestei săptămâni. „Sunt proceduri. Totul e corect când eu vreau să aflu niște lucruri pe care nu le cunosc. Și când vorbesc cu oameni competenţi, mi-i interesant, fiindcă este vorba de învestitură și sunt proceduri pe

care eu trebuie să le cunosc”, s-a confesat proaspătul președinte.

De unde am aflat și noi că Vlad Plahotniuc nu este doar un personaj controversat provenit dintr-un mediu de afaceri mai tulbure, ci și un om competent în proceduri de învestitură. Iar cu un om competent, oricui i-ar fi interesant să vorbească.

Comisia a fost formată din 20 de istorici, iar 11 dintre aceștia au fost de părerea că „Istoria Românilor” să fie eliminată că obiect aparte, spune istoricul Veaceslav Stăvilă.

Pentru eliminarea obiectului „Istoria Românilor” au votat următorii membri ai „Comisiei”: 1. Balan V., liceul “P. Ștefănucă”, Ialoveni 2. Cașu I., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, USM 3. Cerbușcă P., dr. în istorie, liceul “Gaudeamus”

Acum să ne întrebăm și noi, al cui este sau al cui va fi președintele „poporului”. Și câte bătălii pentru influenţă se vor da. Am vrea să credem, ca și Ion Sturza, că Nicolae Timofti va rămâne ferm pe propria poziţie. Și că va rezista. Va fi însă greu. Dacă nu chiar imposibil.

Ioana FLOREA, FLUX

CACD îi cere preşedintelui Timofti să pună Constituţia mai presus de acordul AIE

Leancă, surprins de decizia Kremlinului

Scrisoare deschisă adresată domnului Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este neplăcut surprins de decizia Kremlinului de a numi un reprezentant special al președintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria. MAEIE a emis un comentariu în care încearcă să dea o apreciere acţiunii rușilor, prin care este încurajat separatismul transnistrean.

Domnule Președinte, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei consideră necesar să Vă solicite un răspuns public în legătură cu modul în care aţi fost ales în calitate de șef al statului pentru a clarifica unele aspecte fundamentale legate de exercitarea mandatului Dumneavoastră sub guvernarea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Așa cum cunoașteţi, în opinia noastră puterea de stat a fost uzurpată de către exponenţii actualei puteri, ceea ce constituie o gravă încălcare a articolului 2 al Constituţiei și al articolului 339 al Codului Penal. În acest sens, la 29 februarie a.c. am adresat un demers public Procuraturii Generale, prin care am solicitat iniţierea unui dosar penal care să se soldeze cu pedepsirea vinovaţilor pentru comiterea acestei crime. În prezent, solicitarea noastră este în curs de examinare.

Unul dintre temeiurile de bază care ne-a servit drept argument pentru constatarea faptului că puterea de stat a fost uzurpată rezidă în conţinutul Acordului privind constituirea și funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană, semnat la 30 decembrie 2010 de către Vladimir Filat, Mihai Ghimpu și Marian Lupu. Se cunoaște faptul că Dumneavoastră aţi fost promovat la funcţia de președinte al republicii anume de coaliţia de guvernământ ca urmare a înţelegerilor dintre cei trei conducători de partide și în baza Acordului AIE. Scopul declarat al celor care v-au propus la funcţia supremă în stat a fost evitarea alegerilor anticipate și menţinerea la putere a AIE. În legătură cu această situaţie, cetăţenii ţării sunt în drept să cunoască dacă Dumneavoastră, în calitate de șef de stat, vă veţi ghida de prevederile Constituţiei

și veţi respecta principiul supremaţiei legii sau vă veţi conforma înţelegerilor politice ale coaliţiei de guvernământ. Pentru claritate cităm din Acordul AIE din 30 decembrie 2010. „Modul de pregătire și de luare a deciziilor Președintele ţării va informa în prealabil membrii CAIE (prin intermediul secretariatului) despre proiectele decretelor. Dacă în termen de 5 zile, din momentul informării, nu parvin obiecţii, președintele adoptă decizia. În cazul apariţiei unor obiecţii din partea componentelor AIE – subiectul se discută în cadrul CAIE.” Suplimentul la Acordul AIE, semnat la 16 decembrie 2011, stabilește: „5.Durata mandatului Președintelui Republicii Moldova ales de Parlamentul de legislatura a

XIX-a nu va depăși durata mandatului Parlamentului de legislatura a XIX-a. Șeful statului își va prezenta benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului de legislatura a XIX-a.” În mod evident, astfel de înţelegeri sunt anticonstituţionale și îngrădesc exercitarea atribuţiilor de șef al statului. În momentul de faţă, după ce aţi fost ales de majoritatea parlamentară și aţi fost validat de Curtea Constituţională și înainte de a depune jurământul, aveţi obligaţia morală să precizaţi dacă v-aţi asumat vreun angajament politic de a urma prevederile acestei cârdășii.

Pentru a căpăta încrederea poporului este nevoie să vă desolidarizaţi public de Acordul de constituire a AIE și să daţi asigurări că nu aţi semnat nici un document secret cu exponenţii actualei puteri

și nici un aveţi înţelegeri verbale de a vă îndeplini mandatul în limitele stabilite de cei care v-au instalat în funcţie. În calitatea Dumneavoastră de persoană care aspiră să exercite funcţia supremă în stat este necesar să cereţi fără întârziere denunţarea acestui document nelegitim.

Poporul Republicii Moldova trebuie să aibă certitudinea că în fruntea ţării vine un Președinte ce exprimă și apără interesele lui, dar nu un exponent al unui grup de cetăţeni care și-au depășit în mod grav mandatul și exercită puterea în nume propriu.

Cu respect, În numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, Iurie ROŞCA 20 martie 2012” Biroul de presă al CACD

„Istoria Românilor” – eliminată ca disciplină aparte. Vezi cine a votat pentru asta „Istoria Românilor” a fost eliminată ca disciplină aparte din instituţiile de învăţământ preuniversitar ale Republicii Moldova, asta după ce o comisie înfiinţată de ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, a luat o decizie în acest sens.

3

4. Eremia A., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, USM 5. Niculiţă I., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, USM 6. Novic A., liceul “B.Dânga”, Criuleni 7. Olaru V., liceul “L. Blaga”, Chișinău

8. Pâslariuc V., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, USM 9. Șarov I., dr. în istorie, decanul Facultăţii de Istorie, USM 10. Ţâcu O., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, ULIM 11. Tihonov L., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, ULIM

Împotriva eliminării obiectului “Istoria Românilor” au fost: 1. Cojocaru Gh., dr. în istorie, Directorul Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM 2. Dragnev D., membru-corespondent al AȘM, Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM 3. Eșanu A., academician, Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM 4. Gonţa Gh., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, Universitatea Pedagogică “I. Creangă” 5. Moșanu Al., dr. habilitat, membru de onoare al Academiei Române 6. Negrei I., istoric, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AȘM 7. Negru Gh., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AȘM 8. Parasca P., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, ULIM 9. Varta I., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AȘM Sursa: antimedia.info, Union.md

Iurie ROŞCA:

Nu este diferenţă între “Istoria” comuniştilor şi cea a democraţilor “Nu există nici o diferenţă între obiectul “Istorie” (integrată) propus anterior de comuniști și “Istorie” propus acum de democraţi. Atunci, comuniștii erau presaţi de Moscova, acum democraţii – de Bruxelles”, a declarat Iurie Roșca în cadrul chat-ului inprofunzime.md.

Cât despre afirmaţiile lui Anatol Petrencu, potrivit cărora proiectul “Istoria” a fost început de comuniști și terminat de democraţi, Iurie Roșca spune că istoricul are dreptate. “Critica lui Petrencu e aproape de adevăr.

Atenţie! cei care aţi votat AIE, de ce nu ieșiţi în stradă să îi întrebaţi ce fac cu istoria? Unde e megapatriotul Ghimpu?

Gigantul romanismului Chirtoacă, lamura democraţilor din arcul guvernamental?” întreabă Roșca.

“Am o părere foarte proastă despre modificările operate de Ministerul Educaţiei. Ăștia de la putere fac sluj în faţa UE, cu treabă și fără. La fel a fost povestea cu așa-zisa lege antidiscriminare. Lipsă de voinţă, viziune, verticalitate”, a mai adăugat politicianul.

După: ProTV

Iată ce constată MAEIE: “Am luat act cu surprindere de această decizie a autorităţilor Federaţiei Ruse. Pe de o parte, decizia dată ar putea confirma importanţa pe care o acordă Federaţia Rusă procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de altă parte, constatăm că această evoluţie nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldovenești. Chișinăul va întreprinde acţiunile corespunzătoare prin canale diplomatice pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova. Considerăm că acţiunile autorităţilor de la Moscova întreprinse în contextul reglementării conflictului transnistrean trebuie să se menţină în albia poziţiei oficiale a Federaţiei Ruse și cadrului normativ bilateral și multilateral bazat pe respectarea principiilor suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și bunelor relaţii existente între ţările noastre”.

Amintim că pe 15 martie, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, s-a aflat într-o vizită la Chișinău, unde a asistat la un concert împreună cu premierul Vladimir Filat, cu care a avut și o întrevedere privată. A fost pentru prima dată când un lider nerecunoscut al regiunii transnistrene s-a deplasat, însoţit doar ce câteva gărzi de corp, la Chișinău. Șevciuk, care a câștigat alegerile prezidenţiale nerecunoscute din regiunea secesionistă din estul Republicii Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2011, s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Chișinăul.

Filat și Șevciuk au mai avut o întrevedere oficială la Odesa, la sfârșitul lunii ianuarie, iar în luna aprilie urmează să fie organizată o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Câteva zile înainte de întrevederea Filat–Șevciuk de la Chișinău, viceprim-ministrul Eugen Carpov și reprezentantul politic în reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului, Nina Ștanski, au avut o întrevedere de lucru în sediul Misiunii OSCE din orașul Tighina. În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb de opinii pe marginea perspectivelor de colaborare în direcţia consolidării încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, inclusiv privind reluarea transportului feroviar, normalizarea situaţiei în domeniul serviciilor poștale și necesitatea intensificării activităţii grupurilor de lucru sectoriale. În acest sens, s-a convenit că pe data de 19 martie urmează să aibă loc o ședinţă comună a coordonatorilor grupurilor de lucru din Chișinău și Tiraspol.

De asemenea, s-a pus accentul pe problema surselor radioactive scoase din uz, care se află la diverse întreprinderi din regiune. În scopul reglementării acestui subiect, în cadrul ședinţei a fost semnată o “Decizie protocolară cu privire la procedura de transport și stocare a surselor radioactive, amplasate pe teritoriul Transnistriei”, iniţiativă promovată de mai mulţi ani de autorităţile de la Chișinău.

4

EDI|IA DE VINERI

Politic

23 MARTIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ce va putea să facă Timofti în calitatea sa de preşedinte?

Nimic, doar să fie preşedinte Șofam și ascultam știrile. La un post de radio era difuzat un sondaj în care oameni de pe stradă, de prin baruri, erau rugaţi să se dea cu părerea referitor la alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de șef al statului. Unii entuziasmaţi și plini de speranţă, siguri că „cu Timofti va fi mai bine” sau că „va fi mai bine pentru că, în sfârșit, a fost ales președintele”. Alţii mai rezervaţi, chiar sceptici, deci mai realiști, mai cumpătaţi. În sfârșit și un răspuns chiar atins de înţelepciune. Reporterul insista cu întrebări de genul ce ar trebui să facă, în primul rând, noul președinte pentru oamenii simpli, pentru popor, ca în final să-l întrebe pe un tânăr: „Ce poate să facă Timofti în funcţia de președinte”. La care urmă și răspunsul: „Nimic nu poate să facă decât să fie președinte”. Și prin asta s-a spus totul.

Îi înţeleg perfect pe cei care își pun mari speranţe în alegerea lui Timofti în funcţia de președinte. Și eu aș vrea ca odată cu această alegere, lucrurile să revină la normalitate în Republica Moldova. Aș vrea, dar nu pot să cred. De ce? Din câteva considerente. În primul rând, am mari nedumeriri cu privire la activitatea anterioară a noului președinte de ţară. Nicolae Timofte a venit în fotoliul prezidenţial din jilţul de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, care este organul de autoadministrare judecătorească. Potrivit

articolului 1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), acesta „este un organ independent, format în vederea organizării și funcţionării sistemului judecătoresc, și este garantul independenţei autorităţii judecătorești”. Toată lumea știe cum funcţionează și cât de independent este sistemul judecătoresc în Republica Moldova. Chiar și cei care l-au votat la 16 martie pe domnul Timofti au declarat, de nenumărate ori, că sistemul judecătoresc este corupt și dependent de clanurile politice și oligarhice. Și trebuie să menţionăm că Nicolae Timof-

Autosugestia ca strategie politică Politica noastră a ajuns un concurs de popularitate. Spune ce ne place să auzim și noi ne împăcăm cu ideea că măcar este „de-al nostru”, dar nu face nimic din cea promis pentru că „nu e lăsat”. Am derapat atât de departe de realitate, încât urmărim acest reality show detașaţi, de parcă nici nu ne-ar viza.

Din toate discursurile publice ale actualului președinte interimar îmi amintesc doar acel„blea” scăpat la tribuna Parlamentului, deși bănuiesc că a mai spus una, alta în cei peste 10 ani de când este în funcţii publice. Și premierul va intra în istorie ca un deconspirator de raideri și păpușari. Despre Ghimpu îmi voi aminti în termenii în care a fost catalogat de un bun prieten: purtător de adevăr. Dar mă întreb dacă asta vor cu adevărat, dacă pentru o asemenea poziţionare în mintea maselor au intrat în această competiţie devoratoare pentru putere? Întreaga naţiune s-a lăsat prinsă în această horă a ipocriziei, unde, la prima vedere, toţi sunt corupţi, totul se cumpără și oricine se vinde. Dar numai la prima vedere. Pentru că, în pofida discursurilor prăpăstioase despre decesul satului și obiceiul moldoveanului să nu bea doar în timp ce doarme, există mulţi oameni care își fac bine meseria contra unei remunerări care nu ar acoperi nota de plată într-un local obișnuit din capitală. Există oameni în oraș și sat care și-au păstrat verticalitatea și nu vor accepta un job care i-ar obliga să facă chestii în opinia lor nedemne.

Ei nu sunt neapărat bogaţi sau amărâţi... sunt adevăraţi. Și atât timp cât îi mai întâlnesc pe stradă, în scara blocului, într-o clipă de revelaţie, știu că nebunia asta nu va dura o veșnicie.

Dar mă doare altceva, ceva ce dispare în această perioadă lungă de tranziţie spre nu știu ce. Ce s-a întâmplat, mă întreb de fiecare dată când revin la bunici în sat? Unde este comunitatea formată din grupuri de femei obosite, dar puse pe glume, copii care aleargă pe uliţe după minge sau în competiţie cu vreun câine?

Exact aceeași nedumerire o văd în ochii socrului care vorbește despre Chișinăul din copilăria lui, un oraș provincial, dar foarte liniștit, cu oameni care zâmbeau copiilor în stradă, cu evrei înţelepţi și șmecheri, cete de copii crescuţi în mahalale. Aceeași comunitate, care astăzi lipsește, aceeași unitate care, vreau să cred, ne-a adus independenţa prin puterea concentrată în PMAN.

Blea!

Ascult discursuri înflăcărate despre electoratul care s-ar mulţumi cu pensii și salarii plătite aproape la timp și că aceasta ar fi suficient pentru a menţine actuala ordine politică. Prea bine, domnilor, dacă ne propunem să educăm o societate de cerșetori, atunci e bine și așa. Milogii se mulţumesc cu vrabia din mână, nu vor și nu cer mare treabă. Le dai un kg de orez și votează cum le spui. Nu mai cheltuiești pe strategii electorale și mai ales nu transpiri când ajungi la guvernare. Există și riscuri. Obișnuiţi să le cadă din pod, oamenii se umplu de pretenţii, fără să știe ce ar putea oferi în schimb.

Un verb tare nu schimbă lumea. Dacă spui de o sută de ori „reformă” nu se întâmplă nimic. Lucrurile se schimba încet prin contribuţia fiecăruia dintre noi. Și nu trebuie să facem revoluţii, putem începe prin a nu arunca gunoi în stradă și a da bineţe vecinilor. Spic cu spic… propaganda poate fi interpretată, vedeţi și voi.

Iuliana BORDEIANU Sursa: allmoldova.com

ti, deţinând această funcţie, nu s-a remarcat prin nimic, nu a luptat în nici un mod împotriva corupţiei și a celor corupţi din sistemul judecătoresc. Deci, ori a fost incompetent, incapabil să-și îndeplinească obligaţiunile de serviciu, ori nu a dorit să facă acest lucru, adică și el a făcut parte din tagma judecătorilor corupţi. Dacă în sistemul judecătoresc există reţele mafiote, criminale, care dau decizii nu pornind de la prevederile legii, ci de la interesele politice, economice sau de alt ordin ale cuiva, care obţin mii, zeci de mii și sute de mii de euro pentru sentinţele pe care le pronunţă în mod ilegal și criminal, atunci vă asigur că aceste reţele mafiote nu pot exista și activa fără știrea și acceptul tacit al Consiliului Superior al Magistraturii și al președintelui acestuia. În al doilea rând, sunt surprins de faptul că domnul Timofte, fiind jurist de meserie și, deci, un aprig luptător pentru respectarea normelor legale și constituţionale, a acceptat cu atâta ușurinţă funcţia de președinte, chiar dacă, cel puţin, jumătate din populaţie (și nu e vorba doar de simpatizanţii PCRM) și din comunitatea experţilor și comentatorilor politici consideră că actuala guvernare și-a depășit mandatul, dat fiind

că nu a fost în stare să aleagă președintele în termenii prevăzuţi de Constituţie și, respectiv, este ilegală. Însă dacă este ilegală, atunci și președintele emanat de aceasta este ilegal. Domnul Timofti și-a închipuit, probabil, că l-a apucat pe Dumnezeu de picioare (chiar a crezut în ceea ce a spus Ghimpu că „este un candidat de la Dumnezeu”), și-a zis că aceasta este șansa vieţii lui, că n-o să mai aibă altă ocazie să parvină atât de spectaculos, dar nu s-a gândit că va fi un președinte contestat de jumătate din societate. Din păcate.

Mai rău. Nu doar că este contestat de o jumătate din societatea moldovenească, dar el nici măcar nu a fost ales în mod democratic. Cei 62 de deputaţi nu l-au votat pe Timofti, pentru că ei, în general, nu au votat, ci doar au transportat buletinul de vot de la masa de unde le-a fost eliberat la urna de vot, trecând doar prin cabina de vot.

De fapt, nu deputaţii l-au ales pe Timofti, ci doi oligarhi, Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc.

Iar modul inedit de a vota nu a fost decât un mecanism prin care cei doi oligarhi i-au verificat pe deputaţi cum votează.

De aici o altă concluzie. Timofti nu va fi, cum a promis, președintele întregului popor, nici a electoratului AIE 3 (AIE 2

+ Dodon = AIE 3) și nici măcar al majorităţii parlamentare, ci doar al celor doi oligarhi politicieni. Ei l-au instalat în funcţie, ei îi spun când trebuie să vorbească, ei îl împing înainte și îi dau microfonul, iar el le răspunde cu „mulţumim conducerii”. Penibil.

Am spus mai sus că o bună parte din societatea moldovenească, chiar și unii care consideră că alegerea președintelui a fost ilegală și neconstituţională, își pune mari speranţe în votul din 16 martie, crezând că astfel se va pune punct bloca-

jului instituţional și, odată cu aceasta, la toate problemele cu care se confruntă ţara noastră. În consecinţă, pentru o bună parte a societăţii, Timofti este un personaj pozitiv, pentru că el este mecanismul care permite rezolvarea problemei. Dar iată că va trece ceva timp, rivalităţile dintre cele două clanuri oligarhice aflate la guvernare vor continua, sărăcia va crește, nedreptăţile vor persista, nici una dintre marile probleme ale cetăţeanului (precum salariu, pensie, loc de muncă, locuinţă,

asistenţă medicală, socială, instruire ș. a.) nu va fi soluţionată, și atunci președintele Nicolae Timofti va fi făcut ţap ispășitor.

De toate relele va fi făcut vinovat președintele, care nu a îndreptăţit așteptările, deși acesta, în realitate, nu e decât o păpușă în mâinile celor doi oligarhi. Timofti va servi drept paratrăsnet pentru Filat și Plahotniuc împotriva nemulţumirii populare, la al cărui adăpost cei doi își vor pune averile și afacerile.

Asta este realitatea pe care o vedem noi. Să dea Dumnezeu să

nu fie așa, iar mandatul lui Nicolae Timofti să fie unul priincios Republicii Moldova și poporului ei. Dar să nu uităm că nu poţi să fii și cu poporul, și cu oligarhii, este o contradicţie în termeni.

Ca să fie cu poporul, Timofti va trebui să intre în război cu oligarhii, adică tocmai cu cei care l-au instalat în funcţie. Dar asta mi se pare imposibil. Cel mai probabil este că pe parcursul mandatului său, Timofti nu va face nimic, doar va fi președinte.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Obrazul subţire cu cheltuială se ţine Odată cu alegerea șefului statului, alte griji le dau ghes politicienilor din AIE. Nu doar pretenţiile unora de redistribuire a funcţiilor le dau bătăi de cap, dar și repartizarea „echitabilă” a edificiilor de stat în care înalţii conducători vor munci de acum încolo cu mult spor și spre binele patriei.

Spicherul Marian Lupu, care se ghidează, probabil, de principiul „primul venit, primul servit”, a declarat că va rămâne în continuare la reședinţa din Sfatul Ţării, unde s-a instalat în calitate de președinte interimar. Chiar dacă se presupunea că reședinţa respectivă va fi ocupată de președintele nou ales, Lupu nu-și mută bagajele, pentru că pare să-i fi plăcut și să se fi obișnuit cu locul. Și apoi, are și el dreptul la o recompensă morală, după atâta osteneală în „funcţia” de candidat la președinţie. Dacă nu funcţia, cel puţin confortul de președinte.

Lupu a venit cu explicaţiile necesare: „Este reședinţa statului. Noi nu avem proprietăţi, nici premierul, nici spicherul, nici președintele.

Există proprietatea statului. Ţine de înţelegerile noastre, cum ne aranjăm pe partea logistică. Slavă Domnului, ne-am aranjat”. Iar dacă s-au „aranjat” ei, noi de ce nu ne-am bucura?

Situaţia amintește de o întâmplare de acum câţiva ani, când un alt cap al AIE, Mihai Ghimpu, demis pe atunci din funcţia de președinte al Consiliului Municipal Chișinău (funcţie pentru a cărei obţinere șeful liberalilor a luptat din greu, dar pe care a lichidat-o după ultimele alegeri locale, pentru că aceasta ar fi trebuit să-i revină opoziţiei), a refuzat săptămâni în șir să elibereze biroul. Cabinetul a fost încuiat, cu tot cu documentele care urmau să fie examinate de CMC, iar cheile i-au fost date spre păstrare „nepotului Dorin”. „În această clădire nu este bătut în cuie nici un birou”, a punctat atunci primarul liberal. Adică, totul este al statului, iar statul suntem noi.

De unde și concluzia că ideile geniale sunt molipsitoare.

Președintele ales va fi „aranjat” la Reședinţa de Stat din strada Nicolae Iorga, unde se mai fac lucrări de renovare. Dar va locui împreună cu familia la vila de la Condriţa, unde a și fost deja să se convingă dacă sunt pe măsură condiţiile. Condiţiile par să fie dintre cele mai bune, pregătirile pentru primirea noilor locatari sunt în toi și nici urmă de vecini care să fie deranjaţi de angajaţii serviciului de pază. „Acolo este reședinţa președintelui și eu m-am dus să văd dacă sunt condiţii ca să pot trăi cu familia acolo. Fiindcă dacă rămân la mine în apartament, eu fac incomodităţi la măhăleni”, le-a explicat Timofti ziariștilor.

Reședinţa în care-și va desfășura activitatea cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova a fost folosită în calitate de locuinţă de către cel de-al doilea președinte, Petru Lucinschi. La expirarea mandatului, el a predat-o statului, dar i-a fost oferit un alt spaţiu locativ, chiar în preajmă și aproape la fel de valoros. Ulterior, imobilul respectiv urma să-i fie atribuit pe perioada mandatului fostului președinte Vladimir Voronin, numai că acesta nu a dorit să se mute din apartamentul său de pe strada Lazo. Tot aici ar fi trebuit să locuiască și actualul șef al statului împreună cu familia, dacă Marian Lupu ar fi eliberat Reședinţa de Stat din strada Sfatul Ţării. Numai că altfel a decis să-și aranjeze „partea logistică” plecatul interimar.

Primului președinte Mircea Snegur a beneficiat de o locuinţă elegantă pe aceeași stradă Nicolae Iorga, iar până la sfârșitul mandatului a și privatizat-o.

Prin urmare, la locul de muncă, actualul președinte îi va avea de „măhăleni” pe cei doi foști șefi de stat.

Vladimir Voronin a continuat să locuiască în apartamentul pe care l-a avut înainte de a deveni președinte, dar a folosit și vila de la Condriţa, unde a ţinut animale domestice, a făcut vinuri și murături. La expirarea mandatului, Voronin a predat vila de protocol, iar interimarul Mihai Ghimpu, venit cu presa într-o inspecţie după plecarea acestuia, a fost vizibil nemulţumit de faptul că fostul președinte și-a luat și murăturile.

Deocamdată, nu știm cum va dispune Timofti de vilele din cadrul complexului de la Holercani, pentru a căror întreţinere se cheltuiesc anual sute de mii de lei. Cel puţin, Mihai Ghimpu a făcut acolo o excursie cu frigărui pentru ziariști. Poate că actualul șef al statului va da curs unei solicitări mai vechi a Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă și le va transforma în instituţii sanatorial-curative?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

23 MARTIE 2012

Punct de vedere

5

RESETAREA GUVERNĂRII:

AIE 2 – Ghimpu + Dodon + câţiva comunişti = AIE 3 Filat şi Plahotniuc – cu sacii (cu bani) în căruţă Prin alegerea lui Timofti în funcţia de președinte, AIE și-a perpetuat existenţa și aflarea la putere, chiar dacă au fost încălcate prevederile legale și constituţionale, pentru încă doi ani și ceva. Filat și Plahotniuc pot deja să guverneze liniștiţi, iar asta însemnând și administrarea propriilor afaceri din poziţiile lor de demnitari de stat, ceea ce le garantează noi venituri de milioane. Faptul că lumea este tot mai nemulţumită de felul în care cei doi guvernează ţara nu contează. Banii pe care i-au acumulat până acum și pe care îi vor acumula de acum încolo le vor fi suficienţi pentru a manipula și mitui electoratul în cadrul alegerilor parlamentare din 2014. Vorba aia, bani să fie că voturi s-or găsi.

PCRM a dat cu oiştea în gard Cât ar părea de straniu, mult mai complicată este situaţia opoziţiei parlamentare. Deși, în momentul de faţă PCRM are o mai puternică susţinere în rândurile alegătorilor decât toate componentele AIE luate împreună, viitorul politic al comuniștilor este total incert. PCRM ar fi revenit cu ușurinţă la guvernare dacă acum ar fi fost organizate alegeri parlamentare anticipate.

Dar președintele a fost ales, și alegerile parlamentare ordinare vor avea loc abia peste doi ani și ceva, perioadă în care multe se pot întâmpla. Printre aceste multe care se pot întâmpla se numără și o posibilă scindare a PCRM. Despre asta vorbesc toţi: comuniștii și prietenii lor în discuţii private, iar oponenţii acestora în declaraţii publice.

Lupu şi sindromul trădătorului Printre cei care vorbesc despre dezmembrarea PCRM este și liderul PD, Marian Lupu. Și bănuim că Lupu vorbește în cunoștinţă de cauză. El este cel care suferă de sindromul trădătorului și de aceea, conștient sau nu, urmărește foarte atent orice nou caz de posibil abandon din rândurile PCRM. Dacă cineva mai pleacă din acest partid, atunci asta îi servește lui Lupu drept o îndreptăţire, o justificare a trădării sale. De aceea, pro-

babil, el nu doar urmărește cu atenţie, dar și încurajează orice desprindere a cuiva de PCRM. Așa că imediat după instalarea lui Timofti în jilţul prezidenţial, Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că mai mulţi deputaţi comuniști sunt gata să-i părăsească pe Voronin și Tkaciuk și să adere la o altă formaţiune parlamentară. Întrebat dacă admite o asemenea evoluţie a lucrurilor, Lupu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate: „Ca ipoteză – da. Unii deputaţi comuniști ar putea părăsi fracţiunea PCRM. În rândurile opoziției sunt discuţii.

Noi cunoaștem că ei nu au poziţii uniforme”.

Dodon, pe urmele Lupului Același lucru l-a spus și Igor Dodon, care a mers pe urmele lui Lupu și care, probabil, se confruntă cu același disconfort psihologic. Înainte de votarea lui Timofti, el susţinea că noii deputaţi transfugi de la PCRM vor veni la el în partid. Acum însă, liderul socialiștilor nu mai este sigur că aceștia vor veni la el, dar este sigur că vor pleca de la Voronin. În cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon a declarat că o nouă majoritate parlamentară ar putea să apară în foarte scurt timp. Dodon vede două căi.

Prima: alianţa a două partide (PD + PLDM), care renunţă la PL, iar în schimbul liberalilor sunt cooptaţi câţiva deputaţi de la

Comuniştii, complici la „uzurpare”?

Comportamentul din ultimul timp al liderilor PCRM ne face să credem că în următoarea perioadă nu ne putem aștepta la scenarii radicale pe scena politică. Inconsecvenţa comuniștilor și dublele standarde la care se dedau, descoperă frica acestora de a depăși anumite limite care i-ar scoate din cadrul legal sau din procesul de luare a deciziilor.

Dacă, pe de o parte, PCRM nu recunoaște legalitatea Parlamentului, mă întreb totuși, ce căutau deputaţii comuniști Inna Șupac, Sergiu Sârbu și Artur Reșetnicov (la alegerile președintelui în Parlament – n.n.)? De ce acum câteva zile PCRM a înregistrat o moţiune de cenzură prin care cere demisia președintelui Parlamentului și a actualului Cabinet de Miniștri? Oare prin participare la activitatea unui organ ilegal și nelegitim, PCRM nu devine și el o parte a echipei „uzurpatorilor”?

PCRM, ca împreună să formeze o majoritate de, cel puţin, 51 de mandate. O altă posibilitate de „resetare” a puterii ar fi constituirea unei noi alianţe de guvernământ dintre PCRM cu unul dintre cele două partide, PD sau PLDM. Dodon susţine că în ultima perioadă, pentru a-și menţine fracţiunea consolidată, comuniștii caută ca să găsească un numitor comun cu cineva din Alianţă ca să guverneze împreună.

După cum vedem, ambele variante prezentate de Dodon presupun eliminarea Partidului Liberal din coaliţia de guvernământ. Dodon așa și a declarat: „Reformatarea guvernării prin excluderea unui partid din actul de guvernare, prin excluderea Partidului Liberal, este foarte probabilă și chiar lucrul acesta se poate întâmpla pe parcursul următoarelor luni”.

Dodon explică și de ce Filat și Plahotniuc ar avea nevoie de o nouă majoritate parlamentară: „AIE se poate menţine în actuala formulă doar dacă va înregistra succese mari în actul de guvernare. Dar eu consider că, ţinând cont și de împrejurările și conjunctura economică internaţională, AIE nu are șanse mari să obţină succese economice grandioase. De aceea, cel mai probabil, se va merge pe reformatarea guvernării pentru a schimba ceva și pentru a le spune oamenilor că, iată!, noi am scos de la guvernare pe cineva și o să vedeţi că o să fie mai bine”.

Colosul cu picioare de lut – PCRM, gata să se prăbuşească?

Că unii deputaţi comuniști ar putea să părăsească PCRM și să adere la AIE este foarte posibil, dacă ţinem cont de faptul că Partidul Comuniștilor nu este partidul proletarilor, ci al oligarhilor, el este doar votat de proletari, dar este format și, mai ales, condus, cu anumite excepţii, de câţiva milionari și miliardari în toată legea. Unora dintre acești milionari și miliardari li s-a cam acrit de atâta stat în opoziţie, de atâta umblat la proteste, ei vor să revină la guvernare, ei au nevoie de putere ca să le meargă din nou afacerile la turaţii maxime. Și atunci de ce să nu adere la grupul lui Dodon (sau poate la PLDM sau PD), care deja, practic, a devenit parte a

coaliţiei de guvernare și căruia AIE îi datorează atât de mult pentru votul din 16 martie.

Mai ales că acești milionari și miliardari comuniști nu sunt siguri de perspectivele pe termen mediu și lung ale PCRM. Din două considerente: unul obiectiv, iar altul subiectiv.

Voronin nu prea are cui să-i cedeze cârma partidului Cel obiectiv constă în faptul că liderul comuniștilor Vladimir Voronin va trebui în curând să cedeze altcuiva cârma partidului, dat fiind că în două luni (25 mai) el va atinge vârsta de 71 de ani. Dar Vladimir Voronin nu are un succesor în cadrul partidului, care ar fi la fel de carismatic și de impunător ca și el și care ar putea să menţină pe picioare acest colos politic. Averea (proprietăţi mobile și imobile) o va moșteni sau deja a moștenit-o fiu-său Oleg și restul familiei Voronin.

Dar partidul? Că nu o să-l facă pe Oleg Voronin președinte al PCRM. Dar atunci cine altul: Munteanu, Petrenco, Sârbu, Mușuc, Reșetnicov?

Comuniştii nu mai cred în victorie Factorul subiectiv constă în faptul că mulţi dintre membrii și simpatizanţii PCRM au încetat să mai creadă în steaua norocoasă a acestui partid, chiar dacă încă nu s-au desprins oficial de el.

Până și filistinii din PCRM se întreabă cum se face că, după ce pe 5 aprilie 2009, comuniștii au luat 60 de mandate în Parlament, aceștia nu au putut să voteze un președinte de ţară, iar AIE, cu doar 59 de mandate, a reușit acest lucru, chiar dacă a

Show-ul de doi ani cu alegerea președintelui s-a terminat.

Punctum.

AIE a pierdut ultimul motiv care-i permitea să se justifice pentru sărăcie, șomaj, inflaţie galopantă, creșterea datoriei externe etc. Acum au toate pârghiile și puterea deplină. Respectiv și responsabilitatea. Acum nu mai poţi organiza sute de emisiuni pe același subiect, mii de articole pe o singură problemă, sute de declaraţii și spectacole. Adică, nu mai poţi stabili o agendă publică falsă și manipula electoratul.

Mulţumirea din partea AIE

Octavian RACU, sursa: vox.publika.md

a AIE. Și cum ar putea să fie perceput altfel dacă datorită votului lui, AIE se menţine la guvernare și dacă împreună cu ceilalţi, Filat, Plahotniuc, Lupu, Ghimpu, Godea, Dodon a ales șeful statului? Și atunci Dodon își va spune: dacă oricum sunt perceput de electorat drept o componentă a alianţei de guvernământ, dacă oricum suport acest dezavantaj de imagine, de ce să nu beneficiez de avantajele guvernării, care sunt extrem de multe și extrem de mari?

Nemţii şi ruşii – interesaţi de resetarea puterii Mai ales că intrarea lui Dodon la guvernare este o chestiune ce depășește limitele politicii autohtone și se înscrie într-un scenariu geopolitic mult mai larg. Și anume: rușii vor cu orice preţ să-l scoată pe Ghimpu din coaliţia de guvernământ. Nu pentru că s-ar teme că acesta ar putea să unească Republica Moldova cu România (deși Ghimpu nici măcar nu-și propune acest scop, el doar emite retorici unioniste care îi aduc voturi și bani), ci pentru că aflarea „unionistului” Ghimpu în arcul guvernamental nu-i permite Moscovei să treacă la un alt nivel, mult mai avansat, de cooperare cu puterea de la Chișinău. De aceea, Ghimpu trebuie trimis în opoziţie, iar locul lui să fie suplinit de Igor Dodon, care astăzi este singurul politician din Republica Moldova susţinut fără rezerve de Kremlin.

Dar pentru că Dodon are doar 3 mandate, iar Ghimpu tocmai 12 mandate, cineva va face tot posibilul ca unii deputaţi comuniști să treacă la Dodon sau, eventual, la Lupu sau Filat. Mai

ales că după plecarea grupului Dodon de la PCRM, gheaţa s-a spart. S-a mai spart o dată.

Unde mai pui că nu doar rușii vor îndepărtarea lui Mihai Ghimpu din coaliţia de guvernământ. Și europenii vor asta, în special, nemţii, care încearcă acum, mână-n mână cu rușii, să impună Republicii Moldova un nou plan Kozak (s-ar putea ca Bucureștiul să se opună, dar el, pur și simplu, nu contează în jocul geopolitic). Însă dacă vor nemţii și rușii, atunci vrea și Filat, și Plahotniuc. Plahotniuc vrea pentru că, lumea spune, se află în mare dependenţă de serviciile speciale rusești, care îi asigură până și paza personală, iar Filat pentru că visează să devină omul nemţilor în Republica Moldova, asta presupunând ca toţi banii alocaţi de europeni pentru consolidarea unei Republici Moldova federalizate și transnistrizate să treacă prin firmele sau prin circuitele controlate de premier, adică să aibă ca staţie terminus buzunarul lui Filat. Deci, nici Filat și nici Plahotniuc nu se vor opune eliminării lui Ghimpu din arcul guvernamental și înlocuirii lui cu grupul Dodon, completat cu încă vreo câţiva deputaţi comuniști.

Dar ce va face alegătorul comunist?

Dacă unii deputaţi comuniști vor părăsi PCRM, emigrând spre socialiști, nu va constitui o surpriză pentru nimeni. Partidul Comuniștilor se află în plin proces de descompunere, iar recenta „trădare” a lui Dodon, împreună cu Greceanâi și Abramciuc, doar confirmă acest lucru. Dar asta nu înseamnă sub nici o formă că și

Facerea de bine…

Alegerea președintelui, și asta o înţeleg până și copiii, s-a transformat într-un proces de umilire naţională a candidaţilor la acest post. În jur de 15 candidaţi au fost discutaţi, expuși public, dezbrăcaţi cu pielea. Unii, la comanda boșilor de partid, au fost supuși unor atacuri fără precedent din partea massmedia afiliată politic, iar în unele cazuri, și din partea unui ambasador, care tot mai frecvent confundă sula cu prefectura.

Prin mesajele lansate în public, comuniștii evocă ilegalitatea actualului Legislativ, însă în acţiuni continuă să-i ofere legalitate și legitimitate deplină. Desigur, nu cred că e vorba de o schizofrenie, ci, mai curând, de un comportament destul de raţional și justificat, care ţine de instinctul de autoconservare.

Discursurile revoluţionare și ameninţătoare nu au un alt scop decât menţinerea stării de „prudenţă partinică” și „mobilizare totală”, care nu ar permite sciziuni în cadrul propriei mase electorale. PCRM are nevoie de o „revoluţie continuă” și imaginară atât timp cât există pericolul migrării deputaţilor comuniști spre alte fracţiuni din Parlamentul Republicii Moldova sau a electoratului spre alte formaţiuni politice extraparlamentare. La moment, comuniștii nu luptă atât pentru putere, cât pentru propria lor supravieţuire. În cele din urmă, pentru a evita decesul politic, PCRM este condamnat să revină la lucrările actualului Legislativ după ce energiile protestatare se vor consuma.

călcat în picioare toţi termenii legali prevăzuţi de Constituţie?

Mulţi dintre membrii și fruntașii PCRM au impresia că liderii comuniști și-au cam trădat alegătorii. Drept dovadă este și mitingul din 16 martie care a fost, mai degrabă, o modalitate de dat drumul la aburii nemulţumirii alegătorilor comuniști, decât o manifestaţie de protest de masă care trebuia să spulbere o guvernare abuzivă și coruptă.

Percepţia unora dintre votanţii comuniștilor este că oligarhii din cadrul PCRM, în special, președintele Vladimir Voronin, au pactizat cu oligarhii din cadrul AIE și că, de fapt, liderii comuniști sunt, mai degrabă, preocupaţi cum să-și menţină domeniile, averile imense, afacerile profitabile, conspirând cu unii din oligarhii AIE împotriva altor oligarhi tot din AIE, decât să apere interesele „poporului muncitor”, așa cum le place lor să spună.

Așa că Lupu și Dodon nu vorbesc pe gura cămeșii atunci când sugerează că PCRM s-ar putea desface. Și, bineînţeles, Partidul Socialiștilor preluat de Dodon ar fi un loc bun de acostat pentru ei. Și asta nu pentru că ar avea mare drag de Dodon, că acesta le-ar părea tare simpatic.

Nu, pur și simplu, pentru că Dodon este deja parte a actualei guvernări, care, în foarte scurt timp, ar putea să fie resetată, cum afirmă chiar liderul socialiștilor.

Acum Dodon spune că nu vrea funcţii, că el nu participă la actul guvernării și că el reprezintă opoziţia parlamentară socialistă. Dar va mai trece puţin timp și Dodon va înţelege că electoratul îl percepe ca exponent, ca parte componentă

Nici unuia din candidaţii discutaţi (Greceanâi, Nantoi, Ababii, Bacalu etc.) nu i s-a spus un sincer mulţumesc. Acești oameni s-au expus public, și-au riscat cariera și reputaţia.

Unii chiar au fost umiliţi (Ababii), alţii atacaţi.

Cel mai dur critic a fost Ghimpu, care juca rolul de filtru al păpușarului.

Același lucru s-a produs și cu grupul Dodon.

Să fie clar: 3 voturi socialiste erau de aur. 58 de mandate ale Alianţei le permiteau să menţină puterea timp de un an, iar cele trei voturi ale socialiștilor le ofereau alţii trei. Adică puterea și legitimitatea, fie și parţială. Puneţi pe cântar, faceţi diferenţa. Fără aceste voturi, AIE mergea la alegeri anticipate și pierdea cu un scor dezastruos, lucru confirmat de IPP (45% pentru PCRM în noiembrie) și de IMAS (47% în decembrie). Acum ratingul PCRM e și mai înalt, ceea ce confirmă prin culoare unii sociologi de prestigiu, al căror nume din motive clare nu vreau să le fac publice.

Ce era să se producă cu ei în opoziţie, e clar.

P. Bogatu a descris unul din scenarii. Înţeleg când comuniștii se dezlănţuie cu critici la adresa socialiștilor. Au doza lor de adevăr. Au pierdut pachetul de blocaj în Legislativ, majoritatea în CMC, șansa revenirii la putere după alegeri parlamentare anticipate.

Nu înţeleg însă, când același lucru îl fac unii lideri ai alianţei. În loc să-i mulţumească lui Dodon pentru voturi, liderii AIE au păstrat tăcerea, iar alţii s-au dezlănţuit în critici veninoase. În loc să-l protejeze, măcar formal, mediatic, și-au întors spatele.

Doar Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM, și câţiva blogeri, au recunoscut că rolul socialiștilor a fost crucial. Bine, nu doriţi să mulţumiţi, atunci de ce să turnaţi zoi în cap?

Dumitru Diacov (PDM), spre exemplu, a considerat drept o datorie sfântă să-i umilească pe socialiști, în cel mai obraznic mod cu putinţă. Știam că Diacov, membru de vază al PCUS, nu a făcut școala la Paris, dar nici chiar așa. Astfel, Diacov a afirmat că prin acordarea voturilor, „cei trei și-au făcut reclamă din această chestie. Explicaţia este simplă: Nu putea Dodon să plece de la comuniști, să-și dorească altceva decât ce fac ei, dar să se comporte ca și dânșii”.

Ei bine, socialiștii și-au făcut reclamă, dar Dvs. v-aţi ales cu funcţii și cu puterea! Cu reclama poţi să-ţi ștergi nasul sau alte părţi.

Iată o mostră clasică a fariseismului și făţărniciei politice, spuse de cel care încă în 2009 se jura pe cruce că va pleca din politică la cules căpșune cu nepoţii. Pe dracu. Am mai vrea noi așa fericire. Până la sfârșitul timpurilor va sta în Parlament și ne va da lecţii de morală…

Amintim că, în 2009, fracţiunea PCRM a fost părăsită de 4 deputaţi în frunte cu V. Ţurcanu. Ţinem minte că AIE nu a obţinut nici un vot. Nici măcar formal. V. Ţurcanu nu și-a dorit așa reclamă.

Valori sau totuşi funcţii?

Mai apoi, Ghimpu a ieșit la rampă. La un moment dat, mi s-a creat impresia că acestuia i s-a desprins limba nu doar de gură, dar și de creier. Nu doresc să analizez structura limbajului acestuia, care nici femeilor de stradă nu le-ar face cinste. Reflect esenţa celor spuse: cele 3 voturi ale grupului Dodon nu înseamnă mult, pentru dânsul personal, poate pentru ţară, niţel. În plus, dacă socialiștii obţin vreo funcţie în AIE, PL iese din actul guvernării.

Păi, dacă ţara a obţinut un bine, de ce să nu le mulţumească pentru asta? Deci, păstrarea unor funcţii pentru Ghimpu este un lucru mult mai principial decât binele ţării! Interesant e și altceva: pentru propriile voturi, pe lângă faptul că are 4 ministere, SIS-ul, Banca Naţională, și mai nu știu încă ce, Ghimpu cere cu impertinenţă și funcţia de procuror! Pentru Dodon, care, de fapt, nici nu a cerut funcţii, Ghimpu nu găsește nici o funcţie, considerând că asta e normal și corect.

Astfel, pentru toţi acei care vor dori să părăsească PCRM se transmite un semnal clar: dacă veţi părăsi formaţiunea, veţi avea parte de același tratament.

Corect se spune în popor: facerea de bine, e…

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

electoratul comunist sau măcar o parte a lui va emigra spre Partidul Socialiștilor. Cu atât mai puţin probabil este că acest electorat comunist se va orienta spre Plahotniuc sau Filat. Asta pentru că electoratul comunist este unul îndreptat categoric împotriva actualei guvernări. El nu este atât pentru comuniști, cât este împotriva AIE, tot așa cum nici electoratul partidelor de guvernământ nu este atât pro-AIE, cât anticomunist.

Deci, dacă unii deputaţi comuniști vor migra spre Dodon, asta nu înseamnă că același lucru îl vor face și alegătorii comuniști, pentru că prin votul său din 16 martie, Dodon a perpetuat o guvernare pe care aceștia o urăsc atât de mult. În concluzie. Până la alegerile parlamentare din 2014, AIE, în actuala componenţă sau „resetată”, va guverna, bucurându-se de o relativă stabilitate. Asta însă nu va duce la îmbunătăţirea situaţiei, sărăcia și mizeria vor crește continuu, ca și nemulţumirea electoratului. S-ar putea ca în 2014 unele componente ale AIE, în special Partidul Democrat, să nu mai treacă baremul electoral, chiar dacă Plahotniuc va arunca zeci și sute de milioane de euro în viitorul scrutin. Între timp, PCRM, în loc să-și fortifice poziţiile, se va scinda. Marea enigmă este unde va merge electoratul comunist, cum se va desfășura marea migraţiune a voturilor comuniste. S-ar putea ca acestea să se îndrepte nu doar spre un singur actor politic, ci spre mai mulţi. Acum însă este prematur să spunem cum va fi împărţită această mare plăcintă electorală. Dar, cam într-un an de zile, lucrurile se vor limpezi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Lacrimile bucuriei Așadar, vineri, alegerea șefului statului, în ceasul al doisprezecelea, le-a provocat multor concetăţeni de-ai noștri lacrimi de bucurie. Unii au venit la Palatul Republicii și au dat frâu liber entuziasmului debordant, au scandat fericiţi numele noului președinte. Mass-media ne-a arătat oameni care ziceau, plângând, că li se umple sufletul de bucurie, oameni care vedeau alegerea președintelui ca pe o sărbătoare oferită neamului de Dumnezeu, oameni care erau siguri că de acum încolo, ţara va porni pe calea înfloririi. Pe reţelele de socializare mai mulţi tineri se felicitau și-și exprimau mândria de a avea un președinte. Există, firește, și atitudinea ostilă a simpatizanţilor Partidului Comunist, dar acum mă interesează doar lacrimile bucuriei.

Evenimentul, deși important, ar fi trebuit întâmpinat cu mai mult calm, în mod normal. Cum însă povestea dizgraţioasă a nealegerii președintelui părea deja eternă, evenimentul de vineri a fost egalat cu o izbăvire, cu o fericire imensă pogorâtă peste capetele simplilor muritori. S-a exagerat și s-a patetizat din plin.

S-a plâns de bucurie prematur, zic eu, pentru că dl Timofti, deși vine să ocupe o funcţie-cheie, nu a avut încă timp să ne arate cum e ca președinte. Și dacă nu se descurcă pe măsura așteptărilor?

E foarte bine că ţara are un președinte, după o perioadă plină de incertitudini, numai că cei care cunosc bine anii sterpi ai tranziţiei ar fi normal să fie mai rezervaţi, mai calmi și chiar mai circumspecţi.

Incertitudinile nu sunt spulberate odată cu alegerea președintelui. Ţara e năpădită de probleme grave, cum sunt corupţia și sărăcia, și nici un președinte, oricât de bun și corect ar fi, nu va putea face mare lucru fără efortul susţinut al întregii societăţi. Și dacă efortul ăsta al societăţii a lăsat de dorit timp de 20 de ani, pe vremea când erau președinţi aleși de popor, e limpede că nici ziua de vineri nu va produce miracole.

Da, alegerea președintelui ar putea să fie o temelie pentru un viitor succes al ţării. Dar ar putea să însemne și aceeași nesfârșită bâjbâială. Să constatăm că actorii care au provocat criza politică atâta vreme nu au dispărut nicăieri după ce și-au ales președintele. Ei rămân tot în Parlament și rămâne de văzut dacă sunt capabili de realizarea unor reforme profunde.

Să fiu înţeles corect. Nu sunt un sceptic incurabil.

Dar după ce am trăit două decenii de tranziţie moldovenească, nu mai pot plânge de bucurie, oricâţi politicieni și cinovnici noi ar apărea pe culmile puterii.

Iulian CIOCAN, sursa: europalibera.org

6

23 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

“Şeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile religioase şi sentimentele morale ale poporului său” Președintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă, a depus miercuri, 21 martie, la reședinţa de lucru a președintelui nou-ales Nicolae Timofti, o scrisoare deschisă cu privire la insistenţa guvernării de a promova Legea antidiscriminare, prin care se încearcă propagarea practicilor homosexuale în Republica Moldova.

Radu Bușilă i-a cerut lui Nicolae Timofti să-și facă publică poziţia faţă de subiect, sugerându-i să se opună acestei iniţiative rușinoase a AIE.

SCRISOARE DESCHISĂ Domnului Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova Domnule Președinte, Apelez la Dumneavoastră în calitatea mea de președinte al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, care reunește peste treizeci de organizaţii neguvernamentale din toate regiunile ţării, având profiluri diferite, dar fiind solidari în dorinţa de a contribui la dezvoltarea ţării noastre.

Este vorba de insistenţa conducătorilor actualei guvernări de a promova așa-numita Lege antidiscriminare, prin care se urmărește, de fapt, aplicarea unei lovituri perfide tradiţiilor noastre strămoșești, credinţei creștine și valorilor naţionale.

Amintim că, în pofida unor reacţii viguroase din partea societăţii civile și a poziţiei ferme a tuturor bisericilor creștine, la 17 februarie 2011 în cadrul ședinţei Guvernului a fost aprobat proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. În spatele acestor iniţiative stau cercuri internaţionale anticreștine care promovează practicile rușinoase și degradante ale homosexualităţii, prezentându-le drept „orientare sexuală”, iar pe practicanţii acestor practici – drept „minoritate sexuală”. Prin

introducerea acestei sintagme, autorii proiectului respectiv recurg la un tertip juridic, încercând să distorsioneze sensul articolului 16 al Constituţiei „Egalitatea”, care stabilește: (1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. În mod evident, alineatul 2) al acestui articol este unul exhaustiv, nu lasă loc nici pentru echivocuri, nici pentru completări. Prin noţiunea „sex”, Legea Fundamentală nu lasă loc pentru „orientare”, aici nefiind vorba nici de preferinţe politice, nici de gusturi estetice, nici de preferinţe de alt gen. Este vorba de egalitatea între bărbat și femeie, așa cum i-a creat Dumnezeu. Încercarea de a impune acest proiect de lege aduce atingere gravă moralei publice, procesului de educare a copiilor și tineretului și, în consecinţă, viitorului poporului nostru. Se comite un atentat direct împotriva

instituţiei Familiei, care trebuie să se bucure de protecţie din partea statului. Astfel, articolul 48 al Constituţiei „Familia”, prin alineatele 1) și 2) garantează următoarele: „(1) Familia constituie elementul natural și fundamental al societăţii și are dreptul la ocrotire din partea societăţii și a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.”

Aceste garanţii constituţionale își găsesc dezvoltarea în articolele 49 și 50 ale Legii Fundamentale, care obligă instituţiile statului să contribuie la formarea familiilor, să apere maternitatea și dezvoltarea sănătoasă a tinerei generaţii. Astfel, alineatele 1) și 2) ale articolului 49 al Constituţiei prevăd: „1) Statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocrotește maternitatea, copiii și tinerii, stimulând

Băncile au majorat, în februarie, dobânzile la depozite Băncile moldovenești au majorat, în februarie, cu circa un punct procentual, la 5,62%, dobânda medie la depozitele la termen în lei ale persoanelor juridice. Aceasta după ce în luna precedentă rata dobânzii la depunerile în lei ale agenţilor economici s-a redus de 1,5 ori.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în februarie dobânda la depozitele în MDL ale persoanelor fizice a crescut cu 0,05 puncte procentuale la 9,97%. Ca rezultat, rata medie ponderată la depozitele în monedă naţională a crescut cu aproape un punct procentual în raport cu ianuarie și a constituit 8,04%.

Pe de altă parte, datele BNM arată că în februarie 2012, dobânda medie la depozitele persoanelor juridice în valută

a crescut la 3,77% anual faţă de 3,61% anual în ianuarie. O creștere a fost înregistrată și la dobânzile aplicate pentru depunerile persoanelor fizice.

Astfel, în februarie, dobânda medie a atins 4,30% faţă de 4,25% în luna precedentă. În consecinţă, dobânda medie ponderată la depozitele valutare a atins 4,20%, comparativ cu 4,03% în luna precedentă.

Datele BNM arată o reducere a volumului depozitelor atrase în februarie 2012 faţă de cel din ianuarie. Depunerile atrase în MDL au însumat 2085 de milioane de lei, în scădere cu 346 de milioane de lei faţă de ianuarie, iar cele în valută – 1292 de milioane de lei, în scădere cu 303 milioane de lei.

Sursa: 24h.md

Miliardul lui Şalaru

În 2012, fondul rutier va constitui 1 024 de miliarde de lei, inclusiv: 824 de milioane de lei se vor cheltui pentru întreţinerea drumurilor; 80 de milioane de lei – pentru indicatoare și marcaje; 100 de milioane de lei – pentru reparaţii capitale.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că aproape 80 de milioane de dolari vor fi „spisuite” pe plombări (sunt bani incontrolabili). Înseamnă că, în pofida majorării fondului rutier (creșterea accizelor la carburanţi) de vreo 5 ori, drumuri în Republica Moldova nu vor fi nici în continuare.

Se fură peste tot. În toată lumea, inclusiv în lumea civilizată. Proporţia medie este de 10%.

Moldovenii au proporţia lor.

Inversă. Ei vor să fure 90%.

Problema e că dacă furi 10%, pe drumuri nu se observă. Dacă furi 90%, drumuri nu există în general. Am văzut asta la reparaţia străzii Alba Iulia. Acum mai avem taxa Chirtoacă de 100%.

Drumul de la Sărăteni se face de peste 10 ani, de pe vremea comuniștilor.

Acum iar se face. Dar drum tot nu va fi. Pentru că întreţinem, în loc să construim. Pentru că așa e mai convenabil. Cui? Ministrul drumurilor de pe vremea comuniștilor, după ce nu i-a ieșit drumul de la Sărăteni, a cumpărat potcoave.

Ministrul liberal face reforme. El lichidează o administraţie a aviaţiei civile și vrea alta.

Administraţia nouă va avea funcţii de certificare, monitorizare și control a operatorilor de pe piaţa respectivă. Toate bune până aici.

Administraţia va avea buget

autonom și va fi subordonată ministerului!?!?

Vă imaginaţi ce concurenţă și ce Low Cost va fi? În toate celelalte domenii, ministerele se ocupă de politici, iar agenţiile INDEPENDENTE reglementează pieţele respective (de ex. ANRE, ANRCETI).

Nu poţi subordona ministerului o administraţie care trebuie să reglementeze o piaţă. Cu excepţia cazului în care ministerul nu este al statului, dar este privat.

Și mai am o întrebare. Avem un ministru liberal. Și un primar liberal. De câţi ani este nevoie pentru a construi 10 km de drum până la aeroport?

Nu de alta, dar Joe Biden a promis: “Wait me back”…

P.S. Încep să înţeleg de ce Ghimpu vrea Procuratura Generală…

Victor CIOBANU Sursa: Vox Publika

Parlamentarii moldoveni vor pensii mai mari Deputaţii vor să-și mărească pensiile. Cel puţin, aceasta rezultă dintr-un proiect de lege, elaborat de parlamentarul liberal-democrat Vladimir Hotineanu.

Potrivit Agenţiei „INFOTAG”, Hotineanu propune ca la baza de calcul a pensiei deputatului să se ia și venitul mediu lunar din exercitarea activităţii didactice și știinţifice, desfășurate în perioada mandatului, în plus la venitul mediu lunar asigurat în timpul exercitării funcţiei de parlamentar. „Există deputaţi care beneficiază de posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare ca urmare a participării la procesul didactic și știinţific în afara funcţiei de deputat. Nu putem admite ca la calcularea pensiei să nu se ia în considerare aceste venituri suplimentare, căci vom crea o inechitate”, afirmă legislatorul. În conformitate cu Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, „asiguratul care a activat cel puţin doi ani în calitate de deputat în Parlament și a atins vârsta de pensionare are dreptul la pensie, calculată în cuantum de 42% din venitul mediu lunar asigurat al deputatului”.

Salariul unui deputat de rând este de 7100 de lei, iar cu diurne și adaosuri, acesta ajunge la 8000 lde ei.

Sursa: news.point.md cu referire la infotag.md

dezvoltarea instituţiilor necesare.”

Prin urmare, în accepţia poporului nostru creștin, reflectată în norma constituţională, familia este formată din bărbat și femeie, singurul cuplu natural, care stă la temelia neamului și care dă naștere urmașilor. În calitatea Dumneavoastră de judecător de carieră cunoașteţi foarte bine faptul că în ţara noastră, persoanele cu deviaţii de ordin sexual nu sunt persecutate. Însă de la decriminalizarea acestor practici rușinoase și până la persecutarea tuturor celor care au rezerve faţă de manifestarea agresivă a homosexualităţii este o distanţă enormă.

Domnule președinte, aţi fost ales în funcţie într-o perioadă de mari frământări sociale și proteste stradale care contestă legitimitatea actualei puteri.

Acum aveţi șansa să demonstraţi societăţii că sunteţi o figură politică independentă, principială și responsabilă, că ţineţi mai mult la interesele naţionale decât la unele influenţe din exterior, care caută să impună această normă anticreștină poporului nostru. În situaţia care s-a creat considerăm că Dumneavoastră

în calitate de șef de stat aveţi obligaţia morală să Vă faceţi publică poziţia într-o problemă vitală pentru poporul nostru cum este cea invocată mai sus.

Opinia publică este în drept să

cunoască atitudinea tranșantă a președintelui republicii, iar șeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile religioase și sentimentele morale ale poporului său.

Cu respect, Radu BUŞILĂ, preşedintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă 21.03.2012

PASTORALA Înalt Preasfinţitului VLADIMIR, din milostivirea lui Dumnezeu Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove Iubitului nostru cler, cinului monahal și dreptcredincioșilor creștini, Iubiţi fraţi și surori întru Hristos, Evenimentele din ultima perioadă ne îndeamnă să vă adresăm un mesaj de chemare la apărarea credinţei strămoșești și a Bisericii Ortodoxe.

Reprezentantul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Heiner Bielefeldt, a prezentat, în luna martie a anului curent, un raport privind libertatea religiei în Republica Moldova. Autorul s-a arătat îngrijorat de„statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe din Moldova”, care, după părerea acestuia, direct sau indirect ar leza drepturile reprezentanţilor altor culte. Astfel, el recomandă insistent Guvernului să ia o poziţie de lider, „asigurând o legislaţie solidă împotriva discriminării”, cu toate consecinţele de rigoare: combaterea urii interreligioase și înlesnirea înregistrării altor culte conform standardelor internaţionale. Totodată, s-a arătat nemulţumit de tergiversarea adoptării legii cu privire la combaterea discriminării.

Ne miră și ne indignează aceste recomandări. Venite din afara ţării, ele poartă un caracter de dictat.

Considerăm că pretenţiile expuse de Heiner Bielefeldt întru așa-zisa apărare a minorităţilor religioase și sexuale urmăresc, de fapt, încălcarea drepturilor majorităţii cetăţenilor ortodocși din Moldova.

Poporul nostru s-a manifestat pe parcursul istoriei ca fiind pașnic și primitor. Și aceasta datorită faptului că credinţa creștină l-a format și l-a modelat chiar de la origini.

Poate Bielefeldt are pretenţii și la afirmaţia lui Mihai Eminescu „Biserica este maica poporului nostru”? Iar această afirmaţie a fost simţită adânc de marele geniu și luată din realitatea vieţii. Și dacă democraţia înseamnă respectarea voinţei poporului, de ce propunerile înaintate de Bielefeldt doresc cu orice preţ încălcarea ei? În modificarea legislaţiei pentru înlesnirea pătrunderii lejere a diverselor culte în Republica Moldova întrevedem un atac direct la adresa Bisericii Ortodoxe din Moldova și a poporului ei dreptcredincios, împotriva cetăţenilor acestei ţări.

De fapt, programul propus de reprezentantul ONU nu constă atât în apărarea drepturilor minorităţilor religioase sau sexuale, cât în slăbirea și ruinarea credinţei ortodoxe, fiind o continuare subtilă a ateismului militant început în anii 40. Căci, precum atunci se duceau lupte împotriva adevăratei credinţe, la fel se luptă și acum. Atunci părinţii și semenii noștri erau ridicaţi cu forţa și duși în Siberii sau împușcaţi pe loc pentru credinţă, acum se lucrează subtil și perfid prin adoptarea unor legi anticreștine. Metodele sunt diferite, scopul același: subminarea Ortodoxiei și distrugerea moralei.

Biserica, fiind mireasa lui Hristos, este iubitoare de oameni. Ea nu urăște pe nimeni, povăţuind oamenii pe calea mântuirii și chemându-i la pocăinţă. Menirea ei a fost și va rămâne să spună lucrurilor pe faţă și să nu accepte răspândirea și promovarea fărădelegii. Ea, ca o maică iubitoare, își apără copiii săi de bezna căderilor în păcat, amintindu-le necontenit cuvintele apostolului: „Nu știţi, oare, că nedrepţii nu vor moșteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăţia lui Dumnezeu” (I Cor. 6, 9-10).

Biserica nu discriminează pe nimeni, ea fiind cea mai tolerantă instituţie. Biserica îl

primește în sânul său pe fiecare om care vine cu gând curat de pocăinţă și de întoarcere la Dumnezeu, fie el ucigaș, fie desfrânat, fie homosexual. Asta pentru că Biserica, întemeiată pe Evanghelia lui Hristos, prin tainele dumnezeiești și mijloacele pe care le posedă este spitalul sufletelor omenești.

Istoria Bisericii înregistrează nenumărate cazuri de revenire la Dumnezeu, de transfigurare totală a omului păcătos în om cuvios și drept, primul fiind, în istoria nouă, tâlharul de pe cruce.

Așadar, insinuările și imputările adresate Bisericii Ortodoxe sunt fără temei, agresive și neadevărate.

Trebuie să se știe că glasul Bisericii nu va înceta nicicând să numească virtutea virtute, păcatul păcat, iar fărădelegea fărădelege. Or, anume aceasta este deranjant pentru cei ce militează de la cele mai înalte tribune pentru așa-zisa egalitate în drepturi. Și faptul că s-a ajuns aici nu este întâmplător.

Vina o poartă nu doar reprezentanţi ai ONU sau ale altor structuri externe, ci întreaga noastră societate, inclusiv intelectualitatea, reprezentanţi ai culturii, care a pregătit terenul pentru astfel de vizitatori.

Rolul decisiv a fost jucat aici de mijloacele puternice ale presei, televiziunii și internetului. Activiștii bine plătiţi ai acestor trâmbiţe ale apocalipsei au lucrat și continuă să lucreze foarte iscusit împotriva propriilor fraţi și surori, împotriva sufletelor omenești, împotriva a tot ce are mai preţios omul pe pământ – credinţa în Dumnezeu și viaţa conform acesteia. Zi de zi, oră de oră ele ţes mreaja lepădării de Tatăl Ceresc și a uitării scopului final al vieţii pământești a omului.

Proiectele și programele realizate de aceste instituţii nu sunt doar anticreștine, amorale, ci și antinaţionale.

Ultimii douăzeci de ani au fost anii în care s-a lucrat intens la modelarea unui tip nou de om: om fără credinţă în Dumnezeu, fără repere morale, fără dragoste de patrie și fără de valori adevărate. „Meritul” jurnaliștilor și formatorilor de opinie este grandios în această lucrare malefică.

Ce vedem noi astăzi la televizor, ce citim în ziare, ce publicitate observăm pe străzile orașelor și satelor noastre? Știri proaste, cu omoruri oribile, cu îndemnuri la păcat, la viaţă în lux și plăceri. Estetica urâtului, răului și desfrâului invadează casele și sufletele noastre.

Este semnificativ și, totodată, firesc că din limbajul utilizat azi în mijloacele de informare în masă au dispărut cuvintele și expresiile cu o încărcătură aparte, cum ar fi: credinţă, dragoste de Dumnezeu, dragoste de aproapele, patrie, suflet, pocăinţă, feciorie, castitate, milostenie, faptă bună, cuviinţă, modestie, smerenie, ispită ș.a. În schimb, zilnic auzi la radio sau la televizor

astfel de cuvinte ca succes, astrologie, omor, sex, trafic de fiinţe umane, modă, pedofilie, atac terorist, sinucidere, homosexualitate ș. a.

Care este ţelul agresării zilnice cu texte și expresii lipsite de valoare, dacă nu reducerea telespectatorului, ascultătorului sau cititorului la condiţia individului care în masă va forma o turmă îndobitocită, fără gânduri și aspiraţii înalte, fără idealuri și fără frică de Dumnezeu.

Mass-media, lipsită de valori perene, promovează ceea ce o caracterizează pe ea însăși: iubirea de bogăţie și de averi, distracţiile ieftene, păcatele și viciile. Toate acestea, ambalate atrăgător, au menirea să distragă atenţia oamenilor de la adevăratele probleme, să-i menţină în drogul uitării și al nepăsării. Adresându-ne către lucrătorii acestor instituţii, nu ne rămâne decât să exclamăm împreună cu prorocul Isaia: “Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău; care numesc lumina întuneric și întunericul lumină” (Isaia 5, 20).

Totodată, nu vom greși afirmând că și creștinii de rând își au partea lor de vină în tot ce se întâmplă la ora actuală în ţară, faptul că s-a ajuns ca oaspeţi nepoftiţi să-și permită să vină și să ne poruncească cum să trăim și cum să ne autoadministrăm.

Moleșeala și indiferenţa, lenea și lipsa de vioiciune sunt doar unele dintre trăsăturile creștinului de azi. Cu regret, sunt mulţi care consideră că cineva de sus le va rezolva problemele, inclusiv și pe cele duhovnicești. Că nu este nevoie să se implice în acte ce ţin de apărarea credinţei, în acte caritabile sau în acte de promovare a valorilor ortodoxiei.

Deseori cerinţele credinţei sunt înfăptuite din inerţie, din obicei, fără implicare plenară.

Adevăratul creștin însă este un ostaș al lui Hristos. El nu poate vieţui fără a se interesa cu tot sufletul de trăirea ortodoxă, de diversele pericole care o pasc, de moștenirea lăsată copiilor și nepoţilor săi. El se roagă și, totodată, luptă pentru mântuirea sa și a semenilor săi.

Să nu uităm nici pentru o clipă, că pentru credinţa pe care am moștenit-o și care ne duce în Împărăţia cerului s-a plătit scump, s-a plătit cu sângele și jertfa strămoșilor noștri. Suntem oare noi demni de jertfa lor?

Fiecare la locul său de muncă și de trai să fie creștin adevărat, nu să-și pună mască de creștin, ci să-l doară inima pentru tot ce se întâmplă în casa lui, în ţara lui, cu semenul lui, și astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, a Maicii Domnului și a sfinţilor care s-au nevoit pe acest pământ binecuvântat, vom ţine piept invaziilor de tot soiul, inclusiv a veneticilor numiţi mai sus. Căci, dacă Dumnezeu este cu noi, cine ne poate sta împotrivă? Nelucrând însă la ogoarele sufletelor noastre, să nu ne mirăm că și noi, prin nepăsarea noastră, ne vom face părtași la răspândirea răului, la răspândirea ereziilor distrugătoare de suflete și a fărădelegilor de tot felul și, până la urmă, la pregătirea terenului pentru venirea lui antihrist în lume.

De aceea vă îndemn la trezire, la rugăciune și post, la studii și lecturi ale Sfintei Scripturi și ale sfinţilor părinţi, dar și la acţiune: nu permiteţi ca drept-măritoarea credinţă să fie călcată în picioare.

Fiţi fierbinţi și statornici în credinţa lui Hristos, opuneţi-vă răului și el va fugi de voi!

Altă cale nu există.

Cu arhiereşti binecuvântări, MITROPOLITUL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE Chişinău, 13 martie 2012

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 MARTIE 2012

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Şansa ratată a lui Dodon Sau cum s-a transformat un tânăr tehnocrat respectabil într-un moldovenist de duzină De când s-a lansat în „politica mare”, fostul comunist Igor Dodon, mai nou lider al socialiștilor moldoveni și salvator al AIE în cel de-al doisprezecelea ceas, nu pierde nici o ocazie să arate cât de antiromân este. Fără să fie întrebat, acesta repetă ca un papagal teoriile sovietice scoase de la naftalină despre identitatea moldovenilor, încât a ajuns să arate ridicol.

Recunosc: aproape că nu mai urmăresc declaraţiile lui Igor Dodon. Îi citesc doar uneori comunicatele sale de presă și asta aproape fără nici un interes.

Nu mai găsesc nimic interesant la acest politician, iar luările sale de atitudine, mai ales cele privind problemele legate de identitatea moldovenilor, nu fac altceva decât să-mi provoace dezgust. Deși, aș spune, cu ceva timp în urmă, aveam o cu totul altă părere despre el.

Pentru prima dată l-am observat pe Igor Dodon după ce acesta fusese numit în funcţia de ministru al Economiei în perioada guvernării comuniste.

Mi s-a părut atunci un tip destul de simpatic, instruit, tehnocrat prin definiţie, profesionist. Deși făcea parte dintr-o guvernare comunistă, și încă într-o poziţie de vârf, de prim-vicepremier și

ministru al Economiei, era greu să-l numești comunist. El nu se asocia cu tabăra anchilozată și îndoctrinată a acestui partid, dimpotrivă, părea un reformator, un politician cu viziuni moderne, de perspectivă. Multă lume îl simpatiza atunci, chiar dacă unii, din varii motive, îl criticau.

A urmat înscrierea oficială a acestuia în rândurile Partidului Comuniștilor. Acest lucru s-a produs abia în primăvara lui 2010, când PCRM pierduse deja puterea. Deși pasul său a părut cel puţin ciudat, a rămas și aici spaţiu pentru interpretări. Igor Dodon, devenit peste noapte comunist cu acte în regulă, arăta oarecum nelalocul lui.

Părea un corp străin în PCRM. Cei care încă îl mai simpatizau au avut impresia că este vorba de o strategie a lui Dodon prin

care și-ar fi propus să „europenizeze” PCRM-ul, să-l reformeze, să-l transforme dintr-un partid învechit, de tip sovietic, în unul modern, european. Însuși Dodon afirma, cu diverse ocazii, că PCRM trebuie să renunţe la simbolistica comunistă și să devină oficial ceea ce reprezintă de facto, conform statutului și programului de guvernare – partid de stânga, de orientare social-democrată. Însă, după cum s-a văzut mai târziu, toate aceste impresii au fost doar simple iluzii. Și asta s-a observat exact în momentul când Igor Dodon a început să se promoveze pe cont propriu.

Atunci când a început să se prezinte în faţa opiniei publice nu doar în calitate de economist, de expert, ci și ca om politic.

Un detaliu important: după ce i-a criticat pe comuniști că nu vor să se reformeze, să renunţe la ideologia lor perimată și odioasă, Dodon a plecat de la PCRM, renunţând la seceră și ciocan ca simboluri ideologice, dar venind în fruntea PSRM cu steaua sovietică! Că bine s-a mai reformat comunistul Dodon, a schimbat secera și ciocanul pe steaua roșie.

Eroarea care l-a făcut pe Dodon să piardă primăria capitalei În prezent, nu avem niște sondaje actualizate care să ateste ratingul actual al președintelui socialist Igor Dodon.

Este însă mai mult ca sigur că, faţă de acum un an, când acesta se avânta în lupta pentru funcţia de primar al capitalei, imaginea sa înaintea opiniei publice a avut dramatic de suferit. Poate faptul că a avut un rol decisiv la alegerea lui Timofti în funcţia de președinte a atras anumite simpatii din partea electoratului anticomunist, însă este prea puţin probabil ca aceste simpatii să se transforme în voturi pentru PSRM la viitoarele alegeri.

Decizia lui Dodon de a se înscrie în cursa pentru primăria capitalei a fost primul test care a arătat că acesta este un adversar de temut. În primul rând pentru dinozaurii din PCRM, care și-ar fi dorit un candidat mai după chipul și asemănarea lor. Or, după ce decidenţii din Comitetul Central au refuzat să-l promoveze în acea cursă electorală, Dodon le-a întors spatele și a decis să participe pe cont propriu la alegeri. Acest lucru i-a speriat pe comuniști, care au înţeles repede că un astfel de scenariu le-ar aduce un rezultat catastrofal la alegerile locale în municipiu. Și oponenţii politici ai PCRM au înţeles că Dodon este un adversar pe măsură, cu șanse reale de a învinge. De aici și bâlbâiala din interiorul AIE, urmată de retragerea lui Victor Bodiu din cursa electorală în favoarea lui Dorin Chirtoacă.

Până la urmă, Dodon totuși a pierdut. Desigur, această înfrângere la limită lasă loc de multe interpretări. Cu toate acestea,

Dodon a comis, în opinia mea, cel puţin, o greșeală foarte gravă care l-a costat scump. Mai mult decât atât, el continuă să calce pe aceeași greblă.

Socialistul Dodon, mai moldovenist decât comunistul Voronin Fiind perceput ca tehnocrat, economist cu experienţă, tânăr și ambiţios, Dodon a beneficiat iniţial de simpatia multora dintre chișinăuieni, dintre care o parte semnificativă nu era nici pe departe reprezentată de simpatizanţi ai comuniștilor.

Dezamăgiţi profund de prestaţia lamentabilă a lui Dorin Chirtoacă în calitate de primar în primul său mandat, locuitorii municipiului Chișinău erau gata să-și dea votul pentru cineva care să nu facă doar politică searbădă, ci să se ocupe de treburile capitalei. Iar candidatul Dodon era, fără îndoială, unul dintre marii favoriţi la acest capitol în percepţia opiniei publice.

Or, în loc să-și valorifice acest potenţial de imagine, Dodon a făcut o turnură spectaculoasă în toiul campaniei electorale, redirecţionându-și mesajul electoral de la problemele stringente cu care se confruntă capitala și ţara, în general, la cele de ordin identitar și ideologic. „Tehnocratul” și „gospodarul” Dodon a devenit brusc moldovenist convins, luptător împotriva unei pretinse expansiuni a vecinilor de peste Prut și critic dur al celor care se

La Kremlin, Lupu – ca şi struţu’: cu capul în nisip Pe 19 martie 2012, Marian Lupu, care încă mai deţinea funcţia de președinte interimar al statului, a participat la Moscova la Consiliul Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice, la care Republica Moldova are statut de observator.

Lupu a mers, de fapt, în ultima sa deplasare în calitate de interimar și, respectiv, această călătorie a fost un fel de adio de la postul pe care Lupu l-a râvnit atât de mult și care, în definitiv, i-a revenit lui Timofti. Chiar am fost curios să aflu ce a făcut Lupu la Moscova, cum și-a servit el Patria și poporul în această vizită din capitala Rusiei.

Am ridicat comunicatul difuzat de „Serviciul de presă al Aparatului Președintelui Republicii Moldova”, din care constat, în primul rând, că Lupu nu a avut o întrevedere cu președintele rus Dmitri Medvedev, chiar dacă acest lucru ar fi dat bine la imagine. Probabil, Medvedev a considerat că Lupu este un politician prea mărunt, chiar dacă este lung de peste 2 metri, ca să-i acorde câteva minute de audienţă.

Dar nu despre asta este vorba, nu prin acest detaliu mi-a atras atenţia participarea lui Lupu la Consiliul Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice de la Kremlin. Problema este alta.

Din comunicatul difuzat de Serviciul de presă al Aparatului Președintelui Republicii Moldova aflăm câteva lucruri. Și anume că „în cadrul reuniunii, președintele interimar Marian Lupu a menţionat că Republica Moldova este interesată să intensifice colaborarea economică cu statele CSI, inclusiv membre ale Comunităţii Economice Eurasiatice, reieșind din relaţiile tradiţionale ale statelor noastre și faptul că, de exemplu, comerţul cu Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus și Kazahstan constituie peste 95% din relaţiile de comerţ extern cu spaţiul CSI”.

Marian Lupu a mai declarat că „extinderea colaborării economice trebuie să se bazeze pe normele și regulile OMC, fapt care va permite statelor noastre să utilizeze în deplină măsură avantajele sale concurenţiale și să obţină efecte economice pozitive pe lungă durată în relaţiile comerciale dintre state”.

Totodată, interimarul i-a asigurat pe șefii de stat prezenţi la reuniune că Republica Moldova va rămâne un partener de încredere pentru statele membre ale CSI, în special, în domeniul economic. Și atât, nimic altceva.

Dar iată că din presa rusă aflăm că în cadrul acestei reuniuni, președintele rus în exerciţiu, Dmitri Medvedev, i-a avertizat pe reprezentanţii statelor care nu fac parte din Comunitatea Economică Eurasiatică și au doar statut de observator, între care și Republica Moldova, de rând cu Armenia și Ucraina, că ar putea să aibă anumite probleme dacă nu vor adera la Uniunea Vamală a Comunităţii Economice Eurasiatice.

Potrivit portalului ria.ru, făcând totalurile lucrărilor Consiliului Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice, Dmitri Medvedev a declarat următoarele: „Noi am vorbit despre faptul că creăm Uniunea Vamală și despre beneficii, dar și despre anumite dificultăţi cu care se vor confrunta sau deja se confruntă statele care nu sunt membre ale Uniunii Vamale. Dacă faci parte dintr-o structură internaţională, atunci obţii un șir de facilităţi. Dacă nu faci parte, atunci poţi să te confrunţi cu anumite dificultăţi. Aceasta este poziţia noastră pe care am decis să o aducem la cunoștinţa unor state cu statut de observator”.

Dar iată că interimarul Marian Lupu nu a suflat o vorbă despre avertismentul lansat de Medvedev, deși acesta vizează, în mod direct, interesele Republicii Moldova și ale fiecărui cetăţean în parte. În comunicatul de presă difuzat de „Aparatul Președintelui” nici măcar nu se pomenește despre declaraţia-avertisment a lui Medvedev și nici despre felul în care a reacţionat Lupu la aceasta.

Sau poate Lupu a reacţionat ca și struţu’, băgând capul în nisip?

Nu este clar de ce a tăcut și Serviciul de presă al președintelui și nu a relatat despre declaraţia lui Medvedev. De fapt, nici nu face să ne mire acest lucru. Așa procedează toate serviciile de presă din Republica Moldova care reprezintă instituţiile statului și nu este vina angajaţilor lor, ci a demnitarilor de stat. În loc să informeze, să asigure accesul tuturor cetăţenilor la informaţiile de interes public, să facă transparentă activitatea respectivelor instituţii de stat, serviciile de presă au ca singur scop să-i pună într-o lumină cât mai favorabilă pe cei care îi slujesc. Asta înseamnă, de fapt, că serviciile, birourile de presă din Republica Moldova de multe ori manipulează opinia publică, intoxică societatea, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Lupu la Moscova. Culmea este că aceste

servicii de presă sunt plătite chiar din buzunarele celor pe care ele îi prostesc, ale plătitorilor de impozite.

Deci, în două cuvinte putem prezenta situaţia în felul următor: În cadrul lucrărilor Consiliului interstatal al CEE, Medvedev a făcut presiuni asupra Republicii Moldova ca aceasta să adere la Uniunea Vamală Eurasiatică, renunţând, în felul acesta, la vectorul integrării europene. Această declaraţie este pe măsură să-i afecteze pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, dar cei de la serviciul de presă al interimarului nici măcar nu au adus la cunoștinţa opiniei publice ce și cum a spus Medvedev.

Uitându-te la aceste poze (care ne-au fost puse la dispoziţie chiar de Serviciul de presă al Aparatului președintelui) și privindu-l pe interimarul nostru cât este de înalt, frumos, falnic și solemn, mai că te apucă un sentiment de mândrie. Dar când te gândești că acest mare (la propriu, dar nu și la figurat) om de stat s-a comportat ca un laș la Moscova, că nu a avut curaj ca să se pronunţe într-o problemă importantă ce ţine de relaţiile cu unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai Republicii Moldova – Federaţia Rusă, care de multe ori a făcut uz de această situaţie pentru a șantaja autorităţile de la Chișinău, atunci îţi trece orice sentiment de mândrie și ţi se face rușine.

Pentru că acum suntem chiar în ultima zi de interimat al lui Marian Lupu, trebuie să spunem un adevăr: Marian Lupu a fost interimarul care ne-a făcut să trăim sentimentul rușinii (e adevărat, nu chiar ca în cazul lui Mihai Ghimpu). Și acest sentiment ne va însoţi și în continuare pentru că, păcatele noastre, Marian Lupu nu va mai fi președinte interimar, dar va continua să fie, încă aproape 3 ani, președintele Legislativului.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

identifică drept români sau chiar unioniști. De ce a făcut acest lucru? Din convingere personală?

Puţin probabil. Mai curând acest lucru i-a fost cerut de finanţatorii campaniei sale electorale, despre care lumea spune că au viză de reședinţă chiar în inima Moscovei.

Dodon nu se bucură de credibilitate atunci când abordează asemenea subiecte, pentru că nu are suficientă pregătire în acest domeniu. El nu înţelege că, într-o discuţie cu un istoric sau lingvist, ar arăta ca un copil de la școală care încearcă să-și contrazică profesoara, folosind drept argumente frânturi de idei auzite la televizor sau concluzii ale discuţiilor purtate cu copiii din mahala. În virtutea condiţiilor privilegiate, în ceea ce privește sursele de informare și învăţământul, care este relativ mai calitativ în Chișinău decât în restul ţării, locuitorii capitalei au cam depășit etapa în care își pun întrebarea cine sunt și apoi se ceartă de la răspunsurile pe

care le dau. Discuţiile despre „cine suntem, români sau moldoveni?” sau „ce limbă vorbim, moldoveneasca sau româna?” nu fac decât să irite cea mai mare parte a cetăţenilor, care aud acest refren de mai bine de 20 de ani și care de mult li s-a făcut lehamite. În afară de asta, apelând la această așa-zisă strategie, Dodon s-a distanţat de cea mai mare parte a intelectualităţii concentrate în capitală: ziariști, artiști, actori, profesori, medici și, desigur, tineri și studenţi, pentru care trecutul sovietic reprezintă o istorie tristă, o tragedie naţională. Or, am întâlnit personal oameni care erau gata să-l voteze pe Dodon și care ulterior au renunţat la această intenţie, după ce acesta a început să debiteze învechitele idei sovieto-comuniste despre „limba și naţiunea moldovenească”, ocupată de… români!?

Trăim în secolul XXI. Suntem inundaţi de informaţie din cea mai diversă. Avem mii de tineri

care studiază în străinătate și alte sute de mii de conaţionali care muncesc în ţări europene și care așteaptă să se schimbe ceva în ţara asta. Avem un stat cu instituţii putrede care trebuie reconstruite și probleme cu duiumul care trebuie soluţionate.

Dragi politicieni, noi știm de mult cine suntem și ce limbă vorbim. Și, în fond, e treaba fiecăruia dintre noi să considere ce vrea. Iar dacă există anumite dubii sau suspiciuni, lăsaţi-i pe istorici, lingviști, oameni de știinţă să le descâlcească. Nu vă băgaţi acolo unde nu vă pricepeţi și ocupaţi-vă de problemele care ne frământă pe noi, cetăţenii. Dacă sunteţi, cu adevărat, stataliști, așa cum pretindeţi, faceţi în sfârșit ca acest stat să fie unul funcţional, ajutaţi-ne să construim o ţară normală în care să ne placă să trăim. Căci de la cearta voastră semidoctă pe teme identitare și lingvistice ni s-a cam acrit.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Moldova, ai preşedinte! Atât!

Sigur că alegerea președintelui, după o pauză de aproape trei ani, e un lucru răsunător. De azi Moldova va intra în memoria mondială nu doar cu prima revoluţie tehnologizată, revoluţia Twitter, ci și prin recordul consfinţit de Cartea Recordurilor Guiness. Acum celor care vor dori să bată recordul, le va veni foarte greu. Ar trebui să se întrunească într-o Alianţă, să se împotmolească într-o sumedenie de acorduri secrete, să sfideze repetat Constituţia, să modifice de fiecare dată câte-o lege, să se certe, să organizeze referendumuri etc., etc.

Cu toate acestea, nu mă-ndoiesc că noutatea get-beget moldovenească va face azi topul știrilor din Europa și nu numai, iar instituţiile prezidenţiale nu vor întârzia să-l felicite pe Nicolae Timofti. Problema e că astfel nu se rezolvă problemele Moldovei.

O oră înainte de confirmarea alegerilor lui Nicolae Timofti în funcţia de șef de stat, mamă-mea a urcat în trenul care aduce moldovenii de la Moscova. Vine acasă.

Atunci ne-a sunat, pe mine și sora-mea, cei doi copii

ai ei, să ne anunţe că a urcat și să o așteptăm. I-am zis atunci că azi Moldova alege președintele. Și ar putea ca până ajunge, Moldova să fie o ţară normală.

Nu puteam să nu fiu euforic, odată ce procedura de trecere prin cabina de vot (nu votare, ci ducerea buletinului de la masă, prin cabină și introducerea lui în urna transparentă) se încheiase, iar întreaga comunitate facebook doar despre asta și vorbea.

Atunci mamă-mea m-a pus cu picioarele pe pământ. „Ce am eu cu asta? Asta te interesează pe tine, dar atât timp cât sunt nevoită să umblu cu torba la Moscova – n-am nimic de-acolo”, a zis mama cu un calm care m-a tulburat. Și chiar, ce avem noi, moldovenii simpli, cu asta, în afară de banalul motiv de a mai da o cupă peste cap.

Atunci când șeful celui mai corupt sistem din Moldova (sistemul judecătoresc – n.n.) ajunge șef de stat, la bine nu te-aștepta – ar spune vorba veche, parafrazată un pic.

Raiderii de stat rămân aceiași. Păpușarii rămân intacţi.

Motive de certuri în Alianţă nu vor întârzia să apară.

Comuniștii nu vor ezita să conteste tot ce ar fi posibil de contestat. Iar mamă-mea, după o săptămână stată alături de copii și o vizită la mormântul soţului ei și tatălui meu, își va pune iarăși desaga în spate și va lua calea pe care o duce mai bine de 15 ani.

E trist, dar așa a fost și rămâne a fi. Din păcate.

Ţăranii refuză să mai crească animale.

Primăvara ar putea aduce o nouă criză, cea a cărnii de vită şi porc Primăvara ar putea aduce o nouă criză, cea a cărnii de vită și porc. Fermierii din sud-estul ţării spun că sunt nevoiţi să crească tot mai puţine animale, din cauza pierderilor pe care le suportă.

Asta deoarece cerealele s-au scumpit, iar preţul cărnii a rămas același, transmite postul Studio-L. În ultimii ani, o parte dintre locuitorii raionului Căușeni susţin că cresc din ce în ce mai puţine animale și asta pentru că preţul furajelor a crescut și nu există piaţă de desfacere în ţară. Unii gospodarii ţin pe lângă casă doar câteva păsări și câte un porc, iar de alte animale nici nu vor să audă.

Satul Taraclia din raionul Căușeni este printre puţinele localităţi din zonă unde fermierii nu renunţă să întreţină animale.

Chiar și așa, unii dintre ei susţin că în 2012 vor fi nevoiţi să reducă numărul de animale cu aproape 50 la sută.

Mihail Dedov crește animale mai bine de 20 de ani. Bărbatul susţine că nici el n-are posibilitate să comercializeze brânză

Maxim PULBER Sursa: pulbermax.wordpress.com

NOI SCUMPIRI?

Furnizorii de energie electrică cer un preţ mai mare, cu 1,2 cenţi Deși furnizorii de energie electrică, Centrala de la Cuciurgan și compania ucraineană Power Trade, cer un preţ de circa 7,3 cenţi americani pentru un kilowatt faţă de 6,1, cât este în prezent, reprezentanţii Gas Natural Fenosa, principalul distribuitor de energie electrică din Republica Moldova, spun însă că se caută un preţ bun pe piaţă.

și carne în sat, fapt pentru care crește numai pentru consum propriu. Chiar dacă întreţine peste 15 capete, bărbatul spune că mai are noroc de sărbători ca să poată vinde.

Potrivit Inspectoratului veterinar de stat, criza cărnii de porc și vită mai puţin se va răsfrânge asupra raionului Căușeni. Asta deoarece numărul acestor animale se menţine constant în sud-estul republicii pe parcursul mai multor ani, chiar cu o ușoară creștere.

Cu toate acestea, potrivit datelor statistice primite în baza rapoartelor de la primăriile raionului din anul 2008 și până în 2012, raionul Căușeni a mărit producţia de carne cu 4.550 de porcine, în creștere cu 31 la sută.

Numărul bovinelor a rămas la același nivel.

„Contractul expiră la 31 martie cu centrala moldovenească de la Cuciurgan, însă până atunci se caută soluţii pentru achiziţia energiei electrice la cel mai mic preţ de pe piaţă”, explică Vasile Gribincea, șeful serviciului de presă al Gas Natural Fenosa.

Gribincea exclude imposibilitatea găsirii unui preţ bun. „Republica Moldova este amplasată într-o zonă unde producătorii și furnizorii energiei electrice sunt cunoscuţi și de aceea urmează a fi căutată energie de la niște furnizori reali. Până la urmă, costul achiziţiei energiei electrice este cel care va fi la zi”, precizează Gribincea „Cineva dintre furnizori poate își dorește un preţ mai mic în timp ce producătorii speră la un preţ cât mai mare. Dar negocierile sunt purtate pentru găsirea un preţ real în funcţie de costurile resurselor energetice la producerea energiei”, opinează Vasile Gribincea De la 1 aprilie anul trecut, preţul energiei electrice importată de Republica Moldova de la Centrala Electrică Moldovenească de la Cuciurgan și din Ucraina a crescut de la 5,5 cenţi SUA la 6,1 cenţi pentru un kWh.

Sursa: news.point.md

Sursa: 24h.md

8

23 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

CALEIDOSCOP

23 martie Evenimente 752: Ștefan al II-lea devine papă. A murit trei zile mai târziu, înainte să fie consacrat și nu se află pe lista oficială de papi a Vaticanului 1821: Revoluția de la 1821: Se ajunge la un acord cu boierii rămași în București (jurământul reciproc de credință). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaște vremelnica stăpânire a țării, alcătuită din boierii patrioți, acceptând să conducă țara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acțiunilor lui Tudor de către clasa politică 1847: Un incendiu uriaș distruge 20% din orașul București 1898: A fost adoptată Legea învățământului secundar și superior, elaborată de Spiru Haret și C. Dimitrescu-Iași, care instituie învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții (modernă, reală și clasică), gimnazii și școli normale și organizează mai temeinic învățământul superior 1917: Proclamația regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ și vot universal 1919: Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento” (partidul fascist italian) 1921: Crearea Reichswehr-ului, armata Republicii de la Weimar 1933: Reichstagul adoptă o lege prin care i se acordă guvernului lui Hitler împuterniciri speciale 1939: Semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României și Reichul german, care deschidea calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste 1945: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani 1956: Pakistanul devine prima republică islamică din lume. Ziua națională 1968: În încercarea de a calma neliniștile statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosâghin, altor lideri ai țărilor membre, că mișcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziția Cehoslovaciei în blocul estic 1983: Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Iniţiativa de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor 1998: Pelicula „Titanic” a adunat nu mai puțin de 11 trofee Oscar, egalând filmul „BenHur”, care stabilise recordul pentru cele mai multe premii câștigate 1999: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice 2001: Stația orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Pământului

Nașteri 1749: Pierre Simon Laplace, astronom, matematician, fizician francez (d. 1827) 1813: Cezar Bolliac, poet român (d. 1881) 1847: Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof, critic literar român (d. 1920) 1881: Roger Martin du Gard, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1958) 1885: Duiliu Marcu, arhitect și urbanist român (d. 1966) 1886: George Gregorian, poet român (d. 1962) 1897: Max Arnold (Mendel Wechsler Arnold), pictor (d. 1946) 1903: Alejandro Casona, dramaturg și poet spaniol (d. 1965) 1908: Joan Crawford, actriță americană (d.

1977) 1910: Akira Kurosawa, regizor japonez de film (d. 1998) 1912: Wernher von Braun, inginer german (d.

1977) 1925: Alexandru Elias, medic român 1942: Michael Haneke, regizor austriac 1969: Irina Pacurariu, prezentator tv 1972: Daniel Prodan, fotbalist român

Decese 1555: Papa Iuliu al III-lea (n. 1487) 1801: Țarul Paul al Rusiei (n. 1754) 1842: Stendhal (Henri Beyle), scriitor francez (n. 1783) 1880: Gheorghe Magheru, comandant militar român (n. 1848) 1881: Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor rus (n. 1835) 1894: Theodor Codrescu, editor, traducător și prozator român (n. 1819) 1994: Giulietta Anna Masina, actriță, ziaristă italiană (n. 1921) 2011: Elizabeth Taylor, actriță americană (n.

1932)

Sărbători Ziua mondială a meteorologiei

G`ndul s=pt=m`nii “Cu cât cauţi să placi la toată lumea, cu atât eşti în primejdie să nu fii respectat de nimeni.”

Delacroix

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

„O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ”

Escalatorul everestului epigramatic românesc Motto: “Gândindu-mă la cei mai valoroşi epigramişti români ai momentului, cred că e drept să afirmăm că „Nasc şi la Moldova epigramişti!”

Elis RĂPEANU, “Limba Română”, 2008, nr.11-12

Recenta premieră editorială a consacratului epigramist Gheorghe Bâlici, intitulată “Coșul minim de râs”, a apărut graţie contribuţiilor domnilor Mihai Roșcovan și Viorel Pietrăreanu (editor: Magna-Princeps, concepţie grafică și machetă: Dorian Conea, pictor: Inga Edu; lector: Maria Bâlici).

Palmaresul creaţiei descendentului din Hileuţii Bălţilor este prefaţat de volumele “Floarea din inimă” (1991), “Contra bolilor de stat” (2001), “Epigrama de dimineaţă” (2003), “Cu limba de hexametru” (2008), ele fiind prefaţate, în mod cronografic de: Leonida Lari, Mihai Cimpoi, Ion Diviza și Efim Tarlapan.

Ultimul prefaţator titrează elogios: “numele BÂLICI nu mai poate fi confundat cu al altcuiva sau cu altcineva. E RENUME cu majusculă în epigrama românească!” (pag.6). Cu editarea acestui excepţional volum, actuala bibliografie epigramatică românească atinge altitudine everestică…” (pag. 7). Creaţia prodigioasă a autorului a fost apreciată de către mai mulţi exegeţi obiectiv și laudativ: Ion Ciocanu, Mihai Cimpoi, Ion Diviza, Sergiu Nucă, Efim Tarlapan…

Peste sigur de sigur: nu era Bâlici cel de este, de rata faimosul fenomen druţian: “El a văzut, citind în astre,/ Povara bunătăţii noastre,/ Iar

noi am suportat, destui,/ Povara răutăţii lui…” (“Scriitorului Ion Druţă”, pag. 14); ori fenomenul tragicomic al redobândirii arhiumilitoare a cetăţeniei române: “Să fiu un cetăţean oricine,/ Mi-aș da și viaţa, Ţară, pentru tine,/ Dar pân-ajung să jur sub tricolor,/ Cred c-aș putea eu și așa să mor!...” (“În așteptarea cetăţeniei române”, pag.15).

Proverbiala de ea, sărăcia noastră, este subiectul abordat ori tratat filozofico-zeflemistic de către preacuviosul autor, nefiind aici sărac cu duhul: “Ne-ndeamnă cei cu trai ușor/ S-o-nvingem, bată-o pustia!/ O, de-am avea noi banii lor,/ Ce-am mai lupta cu sărăcia!...” (“Sărăcia”, pag. 34); “Avem prilej de multă bucurie/ Că dintre taxe, câte or mai fi,/ Doar taxa pentru marea sărăcie/ Noi o plătim în fiecare zi…” (”Optimism”, pag. 100).

Cele peste 480 de epigrame din volum abordează aproximativ același număr de subiecte. Autorul este un ministru al ministerului analitic al moralismului naţional-universal, invitându-ne la spectacolul funebru, oribil, unde în scenă evoluează ca actori întregul florilegiu al defectelor umane, regizează explozia cutiei Pandorei. Este mult mai ușor să afli despre ce n-a scris autorul, ce subiect a ratat intuiţia lui hipervigilentă, decât despre ce a scris.

Deschidem, ocazional, la pag. 51 și citim: “Și la români mai are rost,/ Pe lângă alte-nvăţăminte,/ S-ajungă toţi conduși de-un prost,/ C-abia atuncea prind la minte…”. Apoi deschidem la pag. 101: ”Votează moșul din mormânt,/ Votează baba din sicriu/ Și comunismu-și ia avânt,/ Că nu doar Lenin este viu!..”. Și tot așa mai departe… Etnopsihologii ce studiază psihologia naţională de la sfârșitul mileniului II și începutul mileniului III, inevitabil, vor studia ipotezele, introspecţiile surprinzătoare realizate în prezentul volum despre codul etic și calvarul valoric etnic.

O predilecţie pare a fi pentru autor tematica ţărănistă și a ţării: “Prin secole, destin ingrat,/ Ţăranul capul și-a plecat,/ De a atins, ca în poveste,/ Nivelul unde …talpa este” (“Ţăranul este talpa ţării”, pag.29); “Tot alergând de-i iese fumul,/ Pe văi și dealuri campion,/ El încă n-a parcurs tot drumul/ De la Ivan pân la Ion” (“Ţăranul basarabean”, pag.

122); “Trăiască ţara, tricolorul!/ Ca să furăm noi mult și bine,/ Trăiască-n veci de veci poporul, / S-avem mereu și de la cine!...” (“Imnul guvernanţilor”, pag. 17).

Volumul lui Gheorghe Bâlici este comparabil cu „Antologia epigramei românești” Cu poante pre moarte călcând... (performanţe clasice) de Efim Tarlapan (Editura „Stadiform”, 2005), „Pălăria gândurilor mele” de Petru Cărare (2000)...

Confratele de credinţă și suferinţă, Victor Prohin, afirma (cu sau fără ironie, cine știe): „Dacă se va edita cândva o enciclopedie a

umorului în zona Europei noastre, apoi această ediţie va fi incompletă fără biografia lui Efim Tarlapan”. Și a lui Gheorghe Bâlici, ar urma să remarcăm actualmente.

O particularitate inedită a creaţiei autorului este antinomia logistică, dialectal paradoxistă, revelatorie, chiar surprinzătoranihilatoare: „I-am criticat, i-am combătut/ De la-nceput pân-n prezent,/ Pe dânșii însă i-a durut.../ În locul cel mai competent” (pag.

115); „În tinereţe, ca-ntr-un vechi concept/ Pe care toţi păţiţii bine-l știu,/ Fiind devreme să te crezi deștept,/ La bătrâneţe vezi că e târziu...” (pag. 103); „Cum nu e tipul comunicativ,/ Se supără mereu fără motiv,/ Iar supărarea-i este și mai mare,/ Când n-are vreun motiv de supărare...” (pag. 119); „Așa-i destinul cel lumesc,/ Nu prinzi de veste cum te scapă:/ Toţi proștii, dând în gropi, trăiesc,/ Iar el, deștept, a dat în groapă...” (pag. 116). (Două dintre paradoxuri le surprinse Ion Ciocanu: „Cu griji și nevoi, firește,/ trăind în vremi învolburate, / de viaţă nu se plictisește / acel cu vreun … dușman de moarte”; „La un concurs de modestie, / și după cel din urmă test, / doi inși se bat pân’ la prostie, / căci nu știu care-i mai modest”.)

Dorim, în special, să evocăm superbele mostre logistice „antice” soctratiene (post)modernizate: „La anii mei cei trecători/ Oftez sau poate și suspin: / Nu știu nimic de multe ori,/ Iar uneori – și mai puţin” („Socratiană”, pag. 68); ”Cu soare mândru dimineaţa,/ Cu cer senin

PASHA ARE PREZENTARE VIDEO PENTRU “LĂUTAR”

și multe flori, / Cât de frumoasă este viaţa/ Pricepi deplin abia când mori...” ( „Epitaf”, pag. 69).

Ne întrebăm, involuntar, cine-i sunt predecesorii de credinţă și profesorii epigramatici ai autorului și deducem că-i monstruosul autoplagiator și feroce (auto)exploatator, inclusiv autoapreciator: „Dă-mi, Doamne, bani, averi nemăsurate/ Și-o viaţă ca în vis pe undeva,/ Dă-

mi liniște și pace, dă-mi de toate/ Și minte, să nu cred că-mi dai ceva...” („Rugăciune”, pag. 105). Sunt revelaţii generale instructive, nu foarte, ci uimitor de utile pentru întreaga tagmă de cititorime.

Ne limităm la aceste mărgăritare creatoare ce completează florilegiul inconfundabilului templu epigramatic naţional.

Grigore GRIGORESCU

IN MEMORIAM

Moldova va evolua sub numărul 17 A murit Ion Enache, primul prezentator în prima semifinală al unei emisiuni în direct

Reprezentantul Moldovei la Eurovision, Pasha Parfeni, a realizat o prezentare video a piesei “Lăutar”.

Materialul a fost plasat pe site-ul oficial al Eurovisionului, unde publicul european va putea face cunoștinţă cu piesa care ne va reprezenta la concurs, informează trm.md.

Filmările au avut loc într-un club de noapte din capitală. Producţia video include imagini din cadrul unui concert improvizat, susţinut de Pasha Parfeni.

Artistul nu divulgă suma pe care a cheltuit-o pentru proiect. Până pe 25 aprilie urmează să fie realizat și videoclipul la piesa “Lăutar”.

Co n c u r s u l internaţional Eurovision se va desfășura la Baku, capitala Azerbaidjanului, în perioada 22-26 mai. În urma tragerii la sorţi a fost stabilită ordinea participării concurenţilor la Eurovision Song Contest 2012.

Astfel, Pasha Parfeni va evolua sub numărul 17 în cadrul primei semifinale care se va desfășura pe 22 mai.

Cea de-a doua semifinală va avea loc pe 24 mai. Ţara noastră va participa la Eurovision pentru al optulea an consecutiv, iar finala va avea loc pe 26 mai.

Duminică dimineaţă (18 martie), măcinat de o boală grea și necruţătoare, a trecut în lumea celor drepţi jurnalistul Ion Enache.

A fost primul prezentator al unei emisiuni în direct la Radio Moldova. A fost unul dintre autorii primului Cod de Etică al profesiei de jurnalist din Republica Moldova. A făcut parte din prima componenţă a Comisiei Naţionale de Etică a Jurnalistului, iar ulterior, a fost președinte al acestei comisii.

Ion Enache s-a născut la 5 octombrie 1946, în satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni.

A absolvit Facultatea de Filologie, Secţia Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova în anul 1970. Încă în perioada studenţiei sale, în anul 1969, Ion Enache a fost angajat în calitate de redactor la Redacţia Principală de teleradioinformaţii a Comitetului de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. A lucrat permanent în Sectorul de știri radio, unde timp de 26 de ani a redactat și pregătit buletine de știri.

Am avut onoarea să-l cunosc personal pe Ion Enache, am lucrat timp de cinci ani împreună la Radio Antena C. Pe lângă faptul că a fost un jurnalist onest și corect, cu o ţinută profesională impecabilă, cum aveau să recunoască și

alţi colegi de-ai săi de breaslă (fie din aceeași generaţie, fie colegi pe care i-a avut alături de-a lungul multor decenii) Ion Enache a fost un om cu alese calităţi umane: cu mult bun-simţ, blând, responsabil și de încredere. În timpul vieţii sale, Ion Enache nu a fost un consumator de onoruri și nici un măciucar, în calitate de redactor la radio, dar și de profesor universitar, a insistat întotdeauna pe criteriile etice și deontologice ale meseriei, în detrimentul goanei după senzaţional și al clișeelor promovate drept criterii de valoare de noile instituţii media apărute în ţara noastră.

El însuși a evitat aceste criterii și această goană. În 1994 a considerat incompatibilă aflarea sa la Radio Moldova, în perioada în care compania publică se transformase în anexă propagandistică a partidului de guvernământ. În 1995, Ion Enache a participat la lansarea primului post de televiziune independent din Republica Moldova, „Catalan TV”, unde a redactat emisiunile de știri până la dispariţia acestuia. În anul 2002 devine redactor coordonator al programelor de știri la postul de radio „Antena C” și participă activ la afirmarea primului post de radio public din Republica Moldova. În 2006,

Ion Enache se încadrează deplin în mișcarea protestatară a jurnaliștilor de la instituţiile de presă publice ale Primăriei municipiului Chișinău, „Antena C” și „Euro TV”, ieșind din greva foamei după mai bine de 20 de zile, doar la rugămintea insistentă a medicilor, jurnalistul suferea din copilărie de o boală rară. În ultima perioadă, Ion Enache a activat la postul de radio „Vocea Basarabiei”.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și rudelor jurnalistului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

L. P., FLUX

PATRIMONIU

FESTIVAL

Mănăstiri româneşti premiate

A doua ediţie ClassFest la Chişinău

Mănăstirea Golia din Iași și Paraschiva Kovacs din Satu Mare (Harghita) se numără printre laureaţii de anul acesta ai premiului Uniunii Europene pentru patrimoniu cultural (premiul Europa Nostra), care celebrează activităţi remarcabile în acest domeniu, anunţă Mediafax.

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunţat câștigătorii premiului Uniunii Europene 2012 pentru patrimoniu cultural (premiile Europa Nostra), care vor fi înmânate pe 1 iunie, într-o ceremonie care va avea loc la Mănăstirea Jerónimos de la Lisabona, în prezenţa comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, și a tenorului Plácido Domingo, președinte al Europa Nostra, informează europa.eu.

Evenimentul - organizat în timpul Congresului anual pentru patrimoniul european al Europa Nostra - este organizat sub patronajul președintelui Portugaliei, Aníbal Cavaco Silva, care va fi, de asemenea, prezent la eveniment, și al președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Șase dintre cele 28 de proiecte câștigătoare vor fi desemnate laureate ale marelui premiu, fiind astfel recunoscute drept cele mai marcante realizări ale anului 2012 în domeniul patrimoniului.

“Sunt foarte bucuros că Europa Nostra a avut din nou Comisia Europeană ca partener în celebrarea activităţii remarcabile în domeniul patrimoniului cultural. Doresc să felicit, totodată, comisia pentru confirmarea angajamentului său de a sprijini obiectivele noastre comune prin propunerea privind programul Europa creativă.

Finanţările europene sunt vitale: ele stimulează creativitatea și inovarea, ajutându-ne să reînviem trecutul și să ne păstrăm comorile pentru viitor”, a

adăugat președintele Europa Nostra, Plácido Domingo.

Cei 28 de câștigători au fost selectaţi dintre 226 de proiecte depuse în 31 de ţări.

Premiile cuprind patru categorii - conservare, cercetare, contribuţii exemplare și educaţie, formare și sensibilizare. Pentru fiecare categorie s-a reunit un juriu distinct compus din experţi independenţi din întreaga Europă. Toţi câștigătorii primesc o placă sau un trofeu, iar cei șase câștigători ai marelui premiu primesc în plus câte 10.000 de euro.

Mănăstirea Golia din Iași a fost premiată la categoria conservare. Potrivit juriului, restaurarea monumentului a contribuit la dezvoltarea zonei în care se află din punct de vedere educaţional, cultural și turistic. În același timp, viaţa celor care trăiesc în mănăstire continuă după același ritm și aceleași reguli, fiind un exemplu de program de dezvoltare strategică sustenabilă.

Biserica a fost construită de Vasile Lupu și soţia sa, Ecaterina Cercheza, între anii 1650 și 1652. O combinaţie de influenţe rusești și orientale, mănăstirea are la exterior elemente vestice,

marcate de barocul italian, fiind un ansamblu arhitectural unic în peisajul european.

Paraschiva Kovacs din Satu Mare, Harghita, a fost premiată la categoria contribuţii exemplare. De profesie profesoară, ea și-a dedicat peste 40 de ani din viaţă inventarierii și conservării artefactelor trecutului, ca simboluri ale moștenirii vii ale comunităţii din care face parte. A contribuit la schimbarea obiceiurilor membrilor comunităţii în ceea ce privește istoria locală și conservarea moștenirii culturale. Printre proiectele sale s-a numărat cel de conservare a porţilor de lemn din Szekler.

Patrimoniul cultural aduce o contribuţie semnificativă și deseori subestimată la dezvoltarea și crearea de locuri de muncă. Sectorul reprezintă o parte importantă a industriilor culturale și creative, care oferă locuri de muncă pentru 8,5 milioane de persoane în Uniunea Europeană și contribuie cu 4,5% la PIB-ul Europei.

Se estimează că investiţiile în conservarea patrimoniului cultural efectuate de organisme publice și private totalizează 5 miliarde de euro pe an.

Cifrele publicate de Organizaţia

pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că 40% din turismul mondial conţine o componentă culturală. De asemenea, patrimoniul cultural este o resursă esenţială pentru dezvoltarea durabilă și coeziunea socială.

Premiile beneficiază de sprijinul programului Cultură al Uniunii Europene, care a investit, începând cu 2007, circa 30 de milioane de euro în cofinanţarea proiectelor de patrimoniu. Și alte programe cu finanţare UE asigură sprijin: Fondul european de dezvoltare regională a alocat 6 miliarde de euro pentru cultură pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, 3 miliarde de euro sunt destinaţi pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și 775 de milioane de euro pentru cofinanţarea serviciilor culturale, precum formarea profesională, educaţia în domeniul artelor și al patrimoniului, promovarea itinerarelor culturale etc. O altă sumă - 150 de milioane de euro - a fost pusă la dispoziţie începând cu 1998 prin intermediul programelor-cadru ale UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.

Europa Nostra este un ONG paneuropean care reprezintă o voce a patrimoniului cultural. Ea reunește și reprezintă 250 de organizaţii neguvernamentale și nonprofit din peste 50 de ţări europene, numărând împreună cel puţin 5 milioane de membri.

De asemenea, Europa Nostra beneficiază de susţinerea a peste 150 de organisme publice și întreprinderi asociate și a peste 1.500 de membri. Reţeaua sa vastă de profesioniști și voluntari este implicată în păstrarea patrimoniului cultural al Europei pentru generaţiile prezente și viitoare.

Termenul limită de depunere a propunerilor pentru următoarele premii este 1 octombrie 2012. Se preconizează ca, în acest caz, ceremonia de premiere să aibă loc la Atena în iunie 2013.

Ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Școlilor de Teatru și Film ClassFest se va desfășura la Chișinău, în perioada 2-7 aprilie 2012.

Potrivit unui comunicat emis de către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), organizatorul festivalului, aceasta este singura acțiune artistică internațională destinată studenților și tinerilor din Republica Moldova și care promovează valorile artei contemporane.

Acest eveniment cultural și educațional transfrontalier își propune, prin cea de-a doua ediție a festivalului, să mențină și să dezvolte dialogul intercultural și schimbul de experiență dintre școlile de teatru și film din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Slovacia, Georgia, Germania, Belarus, Polonia și Republica Cehă, mai relevă AMTAP. Cele două secțiuni ale Festivalului, Teatru și Film, aduc în atenția publicului, a consumatorilor de artă, unele dintre cele mai bune producții ale participanților-creatori. Astfel, acţiunea descoperă noi mijloace și noi metode artistice.

Tinerii implicați în Festival vor avea ocazia să participe la atelierul de creație “În căutarea creativităţii actorului”, susținut de Janusz Stolarski, profesor al Școlii de Teatru, Film și TV din Polonia. Ei vor participa și la un atelier de actorie condus de profesorul David Esrig, actor și regizor, rector al Școlii de Teatru și Film Athanor Munchen, Germania.

Un eveniment important al festivalului va fi înmânarea titlului Honoris Causa lui David Esrig, actor și regizor de teatru, profesor onorific al Universităţii de Film și Teatru din București.

Publicul de toate vârstele este așteptat la mai multe săli de spectacol ale teatrelor din Chișinău, la un cinematograf, precum și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Aici, ei vor mai putea asculta recitaluri muzicale ale studenţilor Facultăţii Artă Instrumentală, Compoziţie și Muzicologie sau vor putea viziona vernisaje și expoziții de fotografie și scenografie – realizări studențești.

FLUX EDI|IA DE VINERI

23 MARTIE 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

O idee despre cum am putea SUBZISTA pe timp de CRIZĂ Cum putem subzista în timp de criză?

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și Nicolas Sarkozy, președintele Franţei, au anunţat modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a pune bazele unei uniuni fiscal-bugetare prin care să se întărească „disciplina fiscală” și să se sancţioneze ţările care nu respectă „ţintele” macroeconomice. Tradus în practică, planul de întărire a centralizării europene înseamnă o politică accelerată de „austeritate”, adică presiune fiscală (taxe, impozite) asupra populaţiei, concomitent cu tăierea cheltuielilor sociale (tot mai puţini bani pentru sistemul sanitar, educaţie, pentru salarii, pensii etc.) și o penurie generalizată de lichidităţi. România aplică deja, din 2009, această politică intitulată, în mod mincinos, „austeritate” (un nume virtuos care ascunde o realitate profund coruptă), prin subjugarea îndatoririi către FMI. În unele ţări, ca Grecia sau Italia, această tendinţă generală de întărire a instituţiilor centrale europene a făcut ca guvernele naţionale să fie conduse de „tehnocraţi” financiari care nu au fost niciodată oameni politici, care nu sunt legitimaţi de votul democratic, având însă „meritul” de a face parte din Comisia Trilaterală și Bilderberg – cunoscute think-thankuri în care se „dezbat” teme esenţiale pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume. Aceste măsuri sunt prezentate opiniei publice drept decizii extraordinare de reacţie în faţa crizei economice.

Dincolo de limbajul de lemn al propagandei europene, deciziile semnifică intrarea într-o „nouă eră” economic-socială în care vom fi guvernaţi de principiile neoliberale (sau neocapitaliste) de tip FMI care afectează, în primul rând, „periferia euro”, adică ţările răsăritene din Uniunea Europeană, cum suntem mai ales noi, românii (așa cum, de altfel, a anunţat chiar șeful Băncii Mondiale, Robert Zoellick). Cum a explicat reputatul economist Ilie Șerbănescu, România este tratată ca o „anexă bananieră a Uniunii Europene. Ca de fiecare dată, se va transfera răul, nu binele” (Jurnalul, 11 nov. 2011). Răul, în acest caz, este „austeritatea”

care, cum explică alţi economiști, nu va face altceva decât să adâncească recesiunea, să ducă la sărăcie și la o reală criză economică și socială pentru că principiul ei constă în transferarea banilor de la bugetele naţionale către băncile private și a resurselor naţionale (energie, exploataţii miniere etc.) către corporaţiile străine. În aceste condiţii, ce ne mai rămâne? Unele voci susţin că agricultura ar fi o șansă pentru noi. În cele ce urmează ne vom apleca mai îndeaproape asupra acestui aspect.

Înstrăinarea terenurilor Agricultura ar însemna un avantaj pentru economia naţională dintr-un motiv foarte simplu: pe măsură ce recesiunea se va generaliza (așa cum ne și „promit”, de altfel, oficialii europeni), comerţul se va restrânge tot mai mult și fiecare ţară se va sprijini pe propria sa producţie internă alimentară. Așa s-a întâmplat și în perioada interbelică, efectul Marii Depresiuni fiind că puternicele ţări din Occident și-au închis pieţele faţă de produsele agricole din ţările din Răsărit, ceea ce a provocat mari probleme financiare unor ţări agrare, așa cum eram și noi.

Dar, cel puţin, pe atunci aveam o producţie mare și, chiar dacă nu se mai reflecta într-un export profitabil, se consuma pe plan intern. În vremurile noastre, contextul este diferit și noi suntem mult mai vulnerabili în faţa acestui val de recesiune și criză. În ţările occidentale, pământul este o chestiune de securitate naţională și nu se înstrăinează, iar agricultorii sunt sprijiniţi prin tot felul de înlesniri și subvenţii (cum am mai arătat și altădată). În schimb, la noi în ţară, străinii deja deţin 1 milion de hectare din pământul fertil și arabil al ţării (dintr-un total de 10 milioane). Strategia de politică agrară europeană pentru România este de încurajare a exploataţiilor agricole medii și mari, capabile să producă într-un sistem capitalist. Ce înseamnă însă, acest lucru? Atât timp cât producătorii agricoli autohtoni care deja au propriile lor ferme medii și mari sunt în mod sistematic ignoraţi de guvernanţi, având subvenţii sărăcăcioase, lipsindu-le infrastruc-

tura de acces pe piaţa internă și internaţională, principalii beneficiari ai acestei strategii, ne temem că vor fi tot străini, deoarece ei au capacitatea financiară și logistica necesară să exploateze capitalist terenurile. Pentru anul 2012, bugetul decis de guvern pentru agricultură a scăzut, asta în ciuda faptului că producţia agricolă a avut o contribuţie importantă la PIB-ul ţării pe anul 2011, pe fondul unei producţii bune și a scăderii veniturilor realizate din industrie și comerţ. Guvernanţii nu au însă nici o intenţie să valorifice acest potenţial imens al agriculturii, iar unii tehnocraţi de la BNR au afirmat explicit că nu trebuie să ne orientăm către acest sector.

Dar, chiar și așa, în condiţiile acestei delăsări generalizate din partea guvernanţilor în ceea ce privește agricultura, lucrurile nu ar fi stat prea grav, datorită unei particularităţi a ţării noastre: existenţa gospodăriei de subzistenţă.

Subzistenţă şi dependenţă Gospodăria de subzistenţă este acea mică exploataţie familială, de câteva hectare, care, statistic, ar ocupa încă un loc important în agricultură: aproximativ 93% din totalul fermelor agricole sunt de subzistenţă; acestea deţin însă doar 32% din totalul suprafeţei agricole al ţării. Ea se caracterizează prin faptul că produce nu pentru piaţă, în primul rând (eventual, colateral, ca ocupaţie secundară), ci pentru propriul consum. Este, practic, gospodăria bunicilor și părinţilor noștri, cea în care mulţi dintre noi am crescut sau ne-am petrecut vacanţele de vară, în care am învăţat, poate, să ducem vaca la păscut și să scoatem cârdul de gâște la iarbă, am învăţat să plivim sau să săpăm pământul pentru culturile de legume, am cosit pentru a avea fân la iarnă. Foarte mulţi dintre noi au încă această memorie, măcar a legăturii cu „ţara”. Era locul unde puteam procura alimente fără să stăm la cozile umilinţei din faţa alimentarelor de pe timpul comunismului și unde cartela nu mai era obligatorie.

Este bine să ne-o amintim mai mult, deoarece această moștenire ne va fi necesară nu doar pentru nostalgia copilăriei, ci,

pur și simplu, pentru a avea un (posibil) ultim refugiu în calea penuriei ce se anunţă, a cozilor și a „cartelelor” electronice care vor caracteriza, poate, marile orașe.

Gospodăria de subzistenţă este, de fapt, o rămășiţă structurală a vechii Românii. Ţăranii, adică străbunicii noștri, nu erau „fermieri”, ci trăiau în cadrul obștii sătești și își cultivau pământul, în primul rând, pentru propriile nevoi familiale. Fericitul Martir Mircea Vulcănescu, mare economist și sociolog al vremii sale, a arătat că acest tip de economie, ţărănesc-familial, este un sistem în sine, specific ţărilor răsăritene, agrare și ortodoxe, cu propriile categorii și propria sa mentalitate, diferit întru totul de sistemul capitalist în care scopul nu era acoperirea nevoilor, ci obţinerea profitului. Același arăta că gospodăria ţărănească este potrivită, spre deosebire de marile exploataţii, pentru a rezista pe vremuri de criză. Un lucru recunoscut și de sociologii zilelor noastre, care au recunoscut faptul că agricultura de subzistenţă a reprezentat un mod prin care românii au traversat vremurile grele de după 1989, când șomajul, pe fondul privatizării industriei naţionale, era tot mai mare.

Fermele mari pot da faliment, pentru că sunt dependente de bănci, de fondurile europene și de piaţa de desfacere (supermarketuri, intermediari etc.). Gospodăria mică nu are nevoie de nimic din toate aceste dependenţe care se pot transforma într-o adevărată robie. Mai mult decât atât, economia familială era și una a normalităţii, a vieţii tradiţionale, contrastând puternic cu mentalitatea paranoică a economiei capitaliste, strict instrumentală, funcţionând după „poruncile” „timpul înseamnă bani” și „fă din om bani”. Cu toate acestea, atât economia familială, cât și gospodăria ţărănească au fost, cu excepţia unuia ca Vulcănescu, dispreţuite și considerate drept cauze ale înapoierii noastre, drept obstacole în calea „modernizării”.

Exact aceeași mentalitate dispreţuitoare faţă de „cele din bătrâni” există și astăzi, mai ales, în rândurile elitei guvernante și tehnocrate de la noi. În mai toate rapoartele despre agri-

cultura românească se afirmă că gospodăriile de subzistenţă sunt o problemă care ar trebui „rezolvată”.

De fapt, sub masca acestui discurs „modernizator”, se ascund interese foarte meschine de a scoate acest pământ din stăpânirea oamenilor și a îl pune în mâinile noilor arendași și exploatatori ai terenurilor românești. Există, de altfel, o serie de măsuri legislative care îngrădesc dreptul micului proprietar (cum ar fi amenzile pentru terenurile nelucrate) și care îl împing către „soluţia” arendării.

La această presiune instituţională se adaugă degradarea mentalităţii tradiţionale chiar în locul unde ea s-a născut: satul.

Fără să fie dependenţi economic de supermarket, pentru că nu produc pentru a vinde, tot mai mulţi ţărani (sau rezidenţi ai mediului rural, mai degrabă) devin dependenţi de acesta pentru că renunţă la propriul lor avantaj: producţia agricolă de subzistenţă. Este o situaţie tot mai generalizată care se găsește în satul românesc, explicabilă și prin faptul că, în paralel cu supermarketurile, s-a produs un fenomen și mai grav: depopularea, tinerii fiind plecaţi cu milioanele să muncească în ţări străine. Drept urmare, pământul rămâne nemuncit (pentru că nu mai are cine să îl muncească), iar cei rămași în ţară au început să renunţe până și la vechile și simplele ocupaţii ale satului nostru: creșterea unei vaci, de pildă, lucrarea grădinii de legume, creșterea unor păsări etc. De ce? Se bazează pe banii obţinuţi de rude în străinătate și pe cumpărăturile de la supermarketul din comună sau din orașul cel mai apropiat.

Întoarcerea acasă

Noua Propagandă: Publicitatea Dacă asculţi radioul în mașină sau ești acasă, în faţa televizorului, dacă ești pe stradă sau într-un cinematograf, dacă deschizi un ziar și chiar dacă intri într-o toaletă publică, peste tot se repede asupra ta, agresiv, de neocolit: publicitatea.

Propaganda comunistă era mic copil pe lângă inventivitatea noilor metode de spălare a creierului. Noua propagandă este publicitatea, și metodele ei sunt mai subtile și mai persuasive decât tot ce a încercat dictatura ceaușistă. O parte din responsabilitatea derivei morale, spirituale și chiar economice a României (și a Occidentului, în general) se datorează, în mare măsură, publicităţii. Se datorează clipurilor de la televizor, spoturilor de la radio, afișelor gigantice cât un bloc cu zece etaje, broșurilor îndesate zilnic în cutiile poștale și tuturor formelor de publicitate atât de prolifice, încât agresiunea lor asupra noastră este permanentă și totală. De douăzeci de ani, suntem sub asediul lor, ne manipulează, se joacă cu mintea noastră și, ceea ce este cel mai grav, schimbă sensul unor cuvinte ce reprezintă reperele noastre ca fiinţe umane. Fericirea, prietenia, frumuseţea, generozitatea, sărbătoarea, sunt redefinite zilnic, în funcţie de interesele comercianţilor. Pentru că valorile lor sunt banii, competiţia și legea celui mai puternic. De douăzeci de ani, oamenii din publicitate ne educă într-o singură direcţie: contează doar ce este nou, contează doar cei bogaţi; tradiţia și lucrurile vechi sunt depășite, oamenii săraci sunt cea mai dezgustătoare specie. Propaganda lor are un singur scop: să consumi cât mai mult, să cheltui cat mai mult.

Pentru asta pun la punct adevărate campanii de șarm, îţi trezesc dorinţe pe care nu le-ai avut vreodată, te seduc. Eforturile oamenilor din publicitate, mai nou transformaţi în vedete-artiști, au ca singură muză a creativităţii lor, transformarea populaţiei în niște sclavi ai consumului, în dependenţi de consum. Dacă se poate să uităm toate ideile în care credem și să fim doar salariaţi, dornici să cumpere din ce în ce mai mult, ar fi minunat! Nu e de mirare că în ziua de astăzi, tinerii au ajuns să aprecieze, mai degrabă, un analfabet cu mașina scumpă sau o târfă îmbrăcată luxos. Acești tineri învaţă

de 20 de ani că dacă vrei să fii diferit, trebuie să te îmbraci de la firma X, sau dacă vrei să fii fericit și cu un zâmbet larg pe faţă, trebuie să conduci mașina Y. Noi, oamenii maturi, știm că acestea sunt convenţii. Copiii nu știu. Și copiii văd toată publicitatea din spaţiul public. O iau în serios. Acestea sunt valorile cu care cresc în mod involuntar, pentru că asta li se spune cu insistenţă, zi de zi, în orice spaţiu s-ar afla. În reclame văd mașini scumpe, văd bijuterii, văd că prietenia ţine de bere, și acestea vor deveni scopurile lor în viaţă, reperele lor ce se vor transforma în presiune socială mai târziu.

Nici o reclamă nu le explică faptul că a fi nu înseamnă a avea. Nici un banner de 10 etaje nu

o să le arate vreodată că ei sunt speciali prin ceea ce gândesc, prin ceea ce simt, sau că prietenia și iubirea sunt legături profunde, bazate pe valori adevărate. Publicitatea vrea să rămâi la stadiul de copil care confundă dorinţa cu necesitatea, să nu stai să reflectezi, să nu fii cumpătat. Este o agresiune permanentă a spaţiului public, în care chiar dacă nu vrei să vezi afișele, ești obligat și nu ai cum să ripostezi. Culmea este că o fac pe banii noștri: preţul oricărei publicităţi va fi adăugat în preţul produsului pe care noi îl vom cumpăra! În general, firmele de publicitate muncesc pentru companii uriașe, multinaţionale, și nu pentru companii românești. Carrefour, Kaufland, Ikea, McDonalds etc., supermarketuri sau firme care aduc marfă din import. Ţăranii români nu au unde să își vândă produsele, pentru că giganţii financiari aduc marfă din ţări unde industrializarea agriculturii face producţii uriașe, fără respect faţă de mediu.

Românii pleacă în străinătate să muncească, și pământurile României au rămas pustii, pentru că banii se fac mai repede și mai ușor cu importuri. Milioane de români nu au ce face în ţară, pentru că nu se vrea o economie cu profituri mai mici, dar mai generoasă și bună cu oamenii. Profitul e mai important decât oamenii: asta cumpăraţi, odată cu roșiile din Spania sau merele din Australia. De ce nu scriu ziarele despre îngenuncherea

tuit o sursă de nădejde pentru cei care voiau să consume produse lipsite de chimicale, produse naturale sau care chiar aveau nevoie de o completare a resurselor, neajungându-le câștigurile salariale. Or, ce am descris mai sus arată că agricultura de subzistenţă este pe cale de dispariţie, ceea ce înseamnă că dacă lovește criza mai puternic, rămânem, ca neam, total descoperiţi, nemaiavând unde să ne refugiem…

De aceea, este bine ca toţi cei care avem oarece legături

Trăim astăzi o dependenţă foarte periculoasă, fără precedent în istoria naţională. Până acum, „talpa ţării”, adică ţăranul, în vremuri de criză, rămânea totuși cu pământul său, practicând o cultură de subzistenţă. Așa am depășit, ca neam, marea criză din interbelic, așa am trecut și peste anii grei din perioada postcomunistă. Între timp, am fost ademeniţi cu economia de consum, cu supermarketurile și cu iluzia unui trai ușor. Dar chiar și în acești ani, gospodăria de la ţară a consti-

României de către multinaţionale? De ce nu vorbesc televiziunile despre discriminarea agricultorilor și producătorilor români, cărora li se cer taxe suplimentare de raft? Pentru că majoritatea trăiesc din publicitatea plătită de ei. În același fel închid ochii și politicienii la importurile masive și lipsa de productivitate a României. E prea mult să spunem că publicitatea atentează la libertatea presei?

Nu cred: e de ajuns să privim la cazul Roșia Montana și la tăcerea presei în jurul acestui subiect, bine antifonat cu bani din publicitate.

Nu în ultimul rând, publicitatea este anticultură. Încearcă să ne facă o viaţă standardizată, cu câteva mărci care sunt omniprezente.

Mall-urile din toată ţara sunt la fel. Mall-urile din întreaga lume tind să fie la fel. Aceleași cafenele, aceleași restaurante, aceleași mărci. Ceea ce este diferit este considerat „concurenţă” și trebuie eliminat. Când, de fapt, într-o lume globalizată, ar trebui să încurajăm diferenţa, să încurajăm recursul la identitate. Cultura înseamnă diversitate, personalitate și autenticitate. Publicitatea însa nu vrea așa ceva. Vrea uniformizare.

Vrea să renunţi la ceea ce este specific românesc, pentru ceea ce este plat, uniform, standard, „internaţional” sau „european”.

De-asta avem acum Halloween și Valentines Day: ca să avem motive să cheltuim în plus pe reţete mondiale. Așa se fragilizează și se domină o societate: făcându-i pe oameni să se îndepărteze de ei înșiși, de prieteni, de familie, de orașele în care locuiesc, de fapt, de valorile care îi unesc și îi fac solidari. Dacă valorile care îi unesc pe oameni sunt doar shopping-ul și banii, societatea nu va ajunge prea departe. Acestea sunt valorile promovate de publicitate! Pentru cei care o fac, nu suntem fiinţe umane, suntem doar mijloacele lor de a atinge un anumit profit. Și ei încearcă din toate puterile să fim doar consumatori, scopul nostru în viaţă să fie shopping-ul, o mașină mereu mai puternică, mai luxoasă, vacanţele cât mai exotice, telefoanele cât mai exclusiviste. Și dacă nu ne supunem acestor noi comandamente, publicitatea știe să te facă să te simţi inadaptat, rămas în urmă, un sărăntoc.

Din dorinţa de a fi „în rândul lumii” cedezi, și în felul ăsta începe spiritul tău să se piardă, să se uniformizeze.

Reclamele te îndeamnă permanent să îţi faci copilul obez în fast-food-uri sau să razi Munţii Apuseni cu natura și istoria lor, doar pentru aur și bani. Încearcă să te convingă să bei băuturile lor ca să fii natural, când, de fapt, ceea ce bei e un produs chimic; te îmbie cu produse cosmetice pentru a te face complice la siluirea feminităţii în șabloane, încearcă să te convingă că îţi vor da aur și o viaţă mai bună, când, de fapt, te vor otrăvi cu cianuri. La fel de otrăvitoare ca cele care ameninţă Munţii Apuseni.

Cătălin MANOLE Sursa: irinamonica.wordpress.com

cu satul, fie bunici, fie părinţi, să menţinem în viaţă acest tip de agricultură și să facem, pe cât posibil, și pe ceilalţi să înţeleagă marea miză a unei relative autarhii pe care o aduce gospodăria de subzistenţă. Mulţi români au înţeles abia după plecarea în Occident cât valorează produsele ieșite din mâinile tale în raport cu alimentele hiperchimizate care se vând în supermarketuri…

Poate că acest tip de agricultură nu ne va aduce o completă independenţă, însă va fi

o modalitate de a …subzista în vremuri care se anunţă din ce în ce mai grele. Să preţuim această posibilitate pe care încă o avem, să preţuim cele dispreţuite de puternicii pământului și cele care, până la urmă, ne reprezintă ca popor. A venit, poate, timpul să învăţăm că cele smerite ne mântuiesc, nu cele slăvite ale acestei lumi, care aduc doar robia.

Ioan BUCUR Familia Ortodoxă, nr. 1 (36), ianuarie 2012 Sursa: razbointrucuvant.ro

Un lucru nefolositor: primăvara!

Crește în dimensiuni, se lăbărţează viaţa noastră virtuală în detrimentul celei reale. Punem tot mai multe zăvoare la ușa casei în care locuim, deschizând zeci și sute de uși pe Facebook, Twitter și alte reţele de socializare. Ne dau buzna în casă prieteni despre sufletul cărora nu știm aproape nimic. Le cunoaștem în schimb câinii, pisicile, pozele din ultima vacanţă, filmele preferate, gustul în materie de muzică și mașini. Ajungem să ne punem rufele la uscat pe aceeași sfoară on-line.

De sărbători ne grăbim să-i îmbrăţișăm pe cei dragi prin SMS sau email.

Aceeași sărbătoare rece pentru toţi! Nu mai știm să facem vizite. Nu mai știm să scriem scrisori. Ne uităm la cer pe Google și ascultăm cântecul păsărilor pe YouTube. Ar fi mai simplu să deschidem fereastra și să aruncăm o privire în sus. N-o să încapă niciodată pe ecranul calculatorului atâta cer cât este afară.

Nu este departe ziua când vom ajunge la concluzia că suntem înconjuraţi de o groază de lucruri nefolositoare, între care ploaia, ninsoarea, câmpurile înverzite, munţii, copacii, păsările, vântul, răsăritul soarelui, însuși pământul de sub picioarele noastre. Și asta din vina lor exclusivă, care constă în refuzul de a-și virtualiza existenţa, trăind în afara reţelelor de socializare Nu este departe nici ziua în care copiii vor fi dotaţi cu telefon mobil și calculator încă din burta mamei lor. Își vor anunţa printr-un email venirea pe lume: Mi-aţi pregătit viaţa pe care o am de trăit?! O să încep cu vârsta co-

pilăriei, așa să știţi! Anii de școală să fie așezaţi în ordine! Puneţi între tinereţe și ce urmează după ea o nuntă, după care... În fine, știţi voi! Staţi că nu v-am spus ora la care sosesc! Și încă ceva, dacă aveţi unele nelămuriri, sunaţi-mă pe Skype!

Cristofor Columb și America n-au vorbit pe messenger și nu și-au trimis mail-uri înainte, cu toate acestea s-au întâlnit în locul și la timpul potrivit!

La fel turcii cu Istanbulul, norvegianul Amundsen cu Polul Sud, Nelson Mandela cu libertatea, Sadam Hussein cu ștreangul! Cum or fi făcut, nu știu, dar le-a ieșit!

Ciudat e faptul că noi, sau cei mai mulţi dintre noi, vrem să ne întâlnim cu micile bucurii ale vieţii și nu ne iese.

Ştefan MITROI Sursa: jurnalul.ro

CENTRUL de PELERINAJ

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS

EMAUS

MITROPOLIA BASARABIEI

MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

P E L E R I N A J E 2012

MUNTENIA Bucuresti

24-26 martie 2012 (3 zile/4 nopŖi)

Grup:ȱ18 pers. Preô:ȱȱ100 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću : Vineri, 23 martie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 27 martie, ora 6.ȱ BUCUREúTI: Catedrala Patriarhalć, Moaûtele Sf.Cuv.Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureûtilor, Casa Poporului ûi/sau Muzeul Satului, Mćnćstirile: Plumbuita, Radu Vodć, Antim, Pasćrea, Samurcćseûti, ŕigćneûti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, Cćldurćûani. Darvari (paraclis patriarhal), Cimitirul Bellu: Mormântul lui Mihai Eminescu, Mćn.Cernica: Moaûtele Sf.Calinic de la Cernica, Mormântul lui Gurie Grosu-Mitropolit al Basarabiei. Cazćri: Cernica/Bucureûti.ȱ

UCRAINA Kiev-Cernigov

31 martie–2 aprilie 2012 (3 zile/3 nopŖi)ȱ

Grup:ȱ18/7 pers. Preô:ȱȱ70/80 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću: Vineri, 30 martie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Luni, 2 aprilie, ora 22.

KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Ad.Maicii Domnului, Peûterele cu Sf.Moaûte (moaûtele Sf.Teodora de la Sihla, Muzeul Cernobâl , Mćn.Sf.Mc.Flor, Man.Pocrov, Bis.Mihailovski, Catedrala Sf.Vladimir, Muzeul Miniaturilor: Tur de oraû cu autocarul, PorŖile de Aur, râul Nipru, Catedrala Sf.Sofia. Catedrala Sf. Arh.Mihail sau/ûi Mćn.Sf.Treime CERNIGOV: Catedrala, moaûtele Sf.Teodosie ûi Sf.Lavrentie ai Cernigovului. Cazare: Kiev, hotel 3* / Mćn.Goloseevo

ISRAEL

Deși avem la îndemână toate facilităţile IT. Mai trist este că se întâmplă tot mai des să trăim vieţile altora, crezând că sunt ale noastre. Iubiri de împrumut, visuri de împrumut, părinţi de împrumut, gânduri și speranţe așijderea! Moartea nu vrea s-o împrumute nimeni. O păstrează fiecare doar pentru sine.

Eu însumi, trebuie să recunosc, mă servesc de ceea ce condamn. Sunt, nu încape nici o îndoială, un mare ipocrit! Însă unul care, știindu-i asemenea lui, n-așteaptă nimic de la oameni, ci câte ceva de la păsări și de la copaci. Un cântec înalt până la cer și o risipă de flori inundând tot pământul.

3–10 iunie 2012 (7 zile/8 nopŖi)ȱ

Grup:ȱ30/20 pers. Preô:ȱȱ700/750 EURO/pers. (toateȱtaxeleȱincluse)ȱȱ

Plecarea din Chiûinću: Duminicć, 3 iunie, ora 17. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 10 iunie, ora 12.

Deplasarea Chiûinću–Bucureûti (tur-retur) cu microbuzul Zbor TAROM Bucureûti-Tel Aviv (tur/retur) Tel_Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana_Galilei–Nazareth-Iordan- Mt.Fericirilor–Tabgha–Capernaum– Ierihon-Qumran–Marea_Moartć-Hozeva–Ierusalim-Betleeem-Jaffa-Tel_Aviv-Bucureûti-Chiûinćuȱ

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36, ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

<MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Grup:ȱ30/20 pers.

Preô:ȱȱ700/750 EURO/pers. (toateȱtaxeleȱincluse)

Plecarea din Chiûinću > Duminicć, 29 aprilie, ora 17. Sosirea la Chiûinću > Duminicć, 6 mai, ora 12.

Deplasarea (tur/retur) > Chiûinću–Bucureûti (microbuz), Bucureûti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chiûinću, Bucureûti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moartć, Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucureûti, Chiûinćuȱ

MUNTENIA Bucureûti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei ûi Mihai Eminescu 24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nopŖi) Grup: 18 pers.

Pret: 100 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću : Vineri, 23 martie, ora 19.

Transport: microbuz

Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chiûinću, BUCUREúTI: Catedrala ûi paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (M Mormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, Mćnćstirile: Plumbuita, Radu Vodć, Antim, Pasćrea, Cernica (m mormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurcćseûti, ŕigćneûti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, Cćldurćûani, Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

23 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Rodia

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Rodia este fructului rodiului, un pom cu tulpina scurtă și ramuri spinoase, ce poate crește până la 6-10 m înălţime. Este un pom foarte longeviv, fiind cunoscute exemplare care au rezistat mai mult de două secole. Frunzele sunt mereu verzi, alungite, de 1-10 cm lungime. Florile cresc individual sau în mănunchiuri de maxim 5 exemplare și au o culoare roșie.

Rodia este cunoscută pentru următoarele calităţi:

Capricii culinare Salată de dovlecei

Delicatesă nemţească

Ingrediente: 4 dovlecei, 5-6 căţei usturoi, ulei pentru prăjit, 1 legătură mărar, 2-3 linguri pesmet, 2-3 linguriţe oţet balsamic, sare, piper alb măcinat Mod de preparare: Se spală și se curăţă dovleceii de coajă. Se taie rondele potrivite ca mărime, se condimentează cu sare și piper și se pun în sită să se scurgă. Separat, se curăţă usturoiul, se pisează și se amestecă cu sare și puţin ulei, după gust, ca la maioneză. Se spală și se alege mărarul și apoi se toacă mărunt cu un cuţit ascuţit. După ce s-au scurs dovleceii de zeamă, se trec prin pesmet și se prăjesc în uleiul încins, în prealabil. Se scot cu spumiera pe un platou tapetat cu un prosop absorbant de bucătărie. Dovleceii se pun într-un bol și se gratinează cu mujdeiul de usturoi și cu mărarul tocat mărunt. Se stropesc cu oţetul balsamic, după gust, și se condimentează cu sare și piper.

Salată cu paste Ingrediente: 400 g paste fusili, 3 ardei, 3 roșii, o salată verde, 3-4 felii cașcaval de post, sare, piper, 100 g măsline, zeama de la o lămâie, 2-3 linguriţe ulei de măsline, 50 g alune coapte și măcinate, 3 frunze de busuioc Mod de preparare: Se pun pastele să fiarbă în apă cu sare, la foc potrivit. Se amestecă din când în când cu o lingură de lemn, ca să nu se lipească. După ce s-au fiert conform instrucţiunilor de pe pachet, se scot din apă, se pun în sită și se lasă câteva minute în apă rece. Se spală salata verde, ardeii și roșiile, se curăţă și se taie felii subţiri. Se pun pastele într-un bol și se amestecă cu uleiul de măsline și cu măslinele tăiate feliuţe, se stropesc cu zeama de la o lămâie și se lasă câteva minute la rece. După ce au stat la frigider, se adaugă roșiile, ardeii, salata și se condimentează cu sare, piper și busuioc mărunţit. Salata de paste se servește ornată cu alune măcinate, feliuţe de cașcaval de post și măsline întregi.

- Are o valoare antioxidantă de 3-7 ori mai mare decât cea a vinului roșu sau a ceaiului verde.

- Cu un conţinut aproximativ de 25 g zahăr la întregul fruct și 110 calorii, rodia este fructul ideal pentru diete.

- Sucul acestui fruct oferă 16% din doza zilnică recomandată de vitamina C, la 100 ml.

- Este o sursă bună de vitamina B5, potasiu și fier.

- Extractul de acid elagic din rodie este folosit în multe produse dietetice.

- Sucul proaspăt de rodie conţine 0.2-1% flavonoide polifenolice solubile, 85% apă, 10% zahăr, 1.5% pectină și acid ascorbic.

Beneficii: * Previne arteroscleroza prin conţinutul bogat de antioxidanţii responsabili pentru preîntâmpinarea procesului de oxidare a colesterolului LDL, acel colesterol al cărei degradare este responsabilă pentru dezvoltarea arterosclerozei. * Ca și aspirina, sucul de rodie împiedică trombocitele să formeze nedoritele cheaguri. * Consumul regulat de suc de rodii combate disfuncţiile erectile. * Componentele din rodii s-au dovedit eficiente în tratarea cancerului de prostată, întârziind dezvoltarea tumorii. De asemenea, există cercetări care sugerează că rodia scade riscul de dezvoltare al cancerului de sân. * Studiile au demonstrat că sucul de rodii consumat de către gravide protejează creierul neonatal. * Previne osteoartrita prin diminuarea deteriorării cartilajelor. * Protejează arterele prevenind construirea plăcii în artere și dezintegrând-o pe cea deja formată. * Scade tensiunea arterială, un studiu arătând că 50 de ml de suc de rodii consumat zilnic diminuează tensiunea arterială sistolică cu 5%. * Rodia este printre puţinele mijloace de protecţie faţă de boala Alzheimer și chiar ameliorează starea celor îmbolnăviţi deja. * Protejează dinţii, consumul de rodii fiind o manieră naturală de a preveni placa dentară. * Contribuie la dezvoltarea inteligenţei și a memoriei.

Recent, cercetătorii au mai descoperit că rodia este eficace și împotriva bacteriilor și a ciupercilor. Consumul regulat de rodii ne va ajuta astfel nu numai la prevenirea gripei, ci ne poate scăpa și de o puternică infecţie cu Candida.

Ingrediente: 1 varză albă de sezon, 250 g paste, 50 g margarină, 50 ml ulei, 2 cepe, sare, piper, chimen, 1 legătură pătrunjel, 1 legătură mărar Mod de preparare: Varza se curăţă și se taie fideluţă. Ceapa se curăţă, se spală și se taie solzișori, apoi se pune la călit în uleiul încins. Când capătă nuanţă aurie, se adaugă varza, frecată în prealabil cu sare. Se acoperă oala cu un capac și se lasă varza la înăbușit. Dacă e necesar, se adaugă puţină apă. Când varza începe să se înmoaie, se adaugă chimenul și piperul. La sfârșit, se pun și verdeţurile tocate fin. Pastele se fierb, apoi se adaugă pes-

te varza călită și se mai ţin pe foc câteva minute. Se unge o tavă cu margarină, se tapetează cu făină și se adaugă compoziţia de paste cu varză. Se bagă tava în cuptorul preîncălzit și se coace, la foc mic, circa 40 min. Se servește ca atare sau ca și garnitură, garnisită cu verdeaţă.

Orez cu mix de legume Ingrediente: 300 g orez, 50 ml ulei de măsline, sare, piper alb măcinat, 1 bucheţel broccoli, 2 morcovi, 3-4 bucheţele conopidă, 100 g fasole verde fideluţă, 1 legătură spanac proaspăt, 4-5 roșii cherry, 2-3 ardei, 100 g cașcaval de post

Mod de preparare: Se trece orezul prin câteva ape și apoi se pune la fiert cu 3 căni cu apă. Se lasă la fiert aproximativ 40 de minute. După ce a fiert orezul, se acoperă oala cu un capac și se lasă să se înăbușe. Separat, se curăţă morcovii, ardeii, conopida, fasolea verde fideluţă și broccoli și se pun să fiarbă în apă cu sare și puţin ulei. După ce au fiert, se scot în sită și se scurg. Pentru a-și păstra culoarea, se stropesc cu zeama de la o lămâie. Morcovii se taie rondele, broccoli și conopida se rup în buchete mai mici și se amestecă cu orezul înăbușit. Orezul cu mixul de legume se servește cu frunze de spanac și se ornează cu cașcaval de post, dat pe răzătoarea mare.

Baclava Ingrediente: 500 g foi de plăcintă, 300 g nuci curăţate, 200 g alune și fistic, 1 lingura pesmet, 150 g margarină, 200 g zahăr, 200 g miere de albine, 1 pachet zahăr vanilat, 50 ml rom, 1 lămâie Mod de preparare: Nucile, alunele și fisticul se toacă mărunt și se amestecă cu pesmet și o linguriţă de coajă de lămâie. Foile de plăcintă se desfac și se taie pe dimensiunea tăvii. Se încinge cuptorul. Se unge

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ:

Să începem cu cartofii, despre care tot specialiștii spun că dacă singura grijă ar fi aceea că mâncând prea mulţi ne îngrășăm, ar fi bine!

Comă şi acid Cine ar fi crezut că până și cartoful poate avea o parte întunecată?

Conţine otravă în tulpină și frunze și devine periculos dacă e lăsat…să se transforme în verde! Transforma-

rea în verde se datorează unei mari concentraţii a unei toxine numită glicoalkaloida. Suntem avertizaţi că otrăvirea cu cartofi este rară, dar se poate întâmpla din când în când.

Moartea survine de obicei după o perioadă de slăbiciune și confuzie, urmată de comă. În SUA de exemplu, în ultimii 50 de ani, majoritatea cazurilor de deces au rezultat în urma consumului de cartofi verzi sau a ceaiului din frunze de cartof.

Urmează cireșele, fructe populare și foarte consumate. Dar… Sunt din aceeași familie cu prunele, caisele și piersicile și la fel ca acestea conţin otravă în frunzele și sâmburii lor. Când sâmburii de cireșe sunt zdrobiţi, mestecaţi sau chiar doar

ușor zgâriaţi, ei produc acid prusic (cianură de hidrogen). Decesele provocate de consumul de cireșe sunt extrem de rare, dar trebuie să avem grijă să nu sugem sau să mestecăm sâmburii.

Efecte imprevizibile Unul dintre cele mai populare ingrediente în cofetărie: migdalele.

Au un gust unic, dar problema este că sunt pline de cianură! De fapt se spune adesea că cianura lasă în urmă un miros de migdale. Încălzirea distruge otrava, dar netratate amarele migdale sunt foarte periculoase, astfel încât sunt considerate ilegale în unele ţări. În SUA, de exemplu, este permisă vânzarea

jumătate de oră, focul se lasă mic. În 150 ml apă se topește zahărul și se lasă să dea în clocot câteva minute. Se adaugă zeama de lămâie, mierea, romul și zahărul vanilat. Când tava se scoate din cuptor se stropește imediat cu siropul călduţ. Se lasă câteva ore sau de pe o zi pe alta și numai după aceea se poate servi.

DOVADĂ CLARĂ: Pastila care scade mult riscul de cancer. Se găsește în orice farmacie și este ieftină

Alimente banale care pot ucide Frumușica cireașă, delicioasele migdale, până și banalul cartof, ascund capcane care le pot transforma în “criminali alimentari”.

Specialiștii spun că, dacă nu suntem atenţi, putem cădea în capcanele gustului, prin surprindere și fără o anume regulă.

tava cu margarină, apoi se pun 4 foi de plăcintă unse fiecare în parte cu margarină. Se presară 1/3 din compoziţia de nuci, apoi se pune o foaie de aluat, care se unge cu margarină. Se repetă operaţia până se termină compoziţia de nuci, iar deasupra se pun 4 foi unse pe rând cu margarină. Se lasă la rece jumătate de oră. Se taie cu un cuţit bine ascuţit pătrate de 4-5 cm, apoi se pune la copt o oră, la foc potrivit. După

O aspirină pe zi reduce riscul de cancer cu 37%, arată un studiu amplu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, la care au participat 200.000 de persoane.

migdalelor care au fost procesate și tratate, pentru ca orice urmă de otravă și bacterii să fie înlăturată.

A venit rândul ciupercilor, deloc simple. Unele sunt comestibile, altele pot fi mortale, iar alegerea celor bune nu este o îndeletnicire pentru amatori. Mare parte din otrăvirile cu ciuperci sunt rezultatul consumului de ciuperci sălbatice. Simptomele pot fi de la tulburări gastrointestinale medii, până la moarte. Dacă mai punem la socoteală și faptul că unele dintre ele sunt halucinogene și pot cauza efecte mentale și fizice imprevizibile, atunci chiar că avem de-a face cu “criminalul alimentar” perfect!

Cunoscuta pastilă nu doar reduce riscul de a dezvolta maladia, ci și împiedică răspândirea ei, astfel că autorii cercetării sunt încrezători că autoritățile vor schimba protocoalele terapeutice astfel încât medicii să prescrie o doză zilnică de aspirină bolnavilor de cancer, indiferent de tipul acestuia.

Riscul de a face boala se reduce cu 37% după o administrare zilnică timp de cinci ani, iar cel de răspândire a bolii scade cu 55%. Un alt studiu a arătat că aspirina administrată zilnic timp de trei ani poate reduce cu 23% riscul de cancer la bărbați cu 25% la femei. În prezent, aspirina este administrată pentru tratarea durerilor, dar și cardiacilor, pentru prevenirea infarctului miocardic.

100 de miliarde de pastile sunt fabricate în fiecare an. Tabletele pot avea însă și efecte adverse și pot dăuna rinichilor și stomacului.

EVZ.ro

Sursa: DailyMail

MODĂ ŞI STIL

CASA TA

Pasteluri – Ghidul unei primăveri delicioase Idei inedite de a depozita florile Primăvara a sosit, așadar este momentul să ne bucurăm și de plantele preferate. Îţi prezentăm 5 metode inedite de a depozita florile, pentru ca locuinţa și grădina ta să arate deosebit.

Tendinţele sezonului de primăvară-vară 2012 dictează o reîntoarcere la imprimeuri grafice îndrăzneţe, în antiteză cu revenirea culorilor pastelate, dulci ca o prăjitură fructată.

Așadar, primăvara lui 2012 va fi dulce, foarte dulce, exact ca și când ai intra într-un magazin de dulciuri, iar spectrul cromatic te va bine dispune instant.

De departe colecţia pastel de referinţă a sezonului este cea Louis Vuitton, potenţate și de decorul feeric ce transpunea întocmai într-un peisaj desprins dintr-o lume perfectă.

Dacă încă nu te-ai decis care sunt piesele pastel must-have ale acestui sezon, îţi oferim un ghid scurt ce nu-ţi va afecta bugetul:

Pantalonii Pantalonii în culori de șerbet vor fi

Lăzi

preferaţii tăi în această primăvară. Îi poţi purta fie cu topuri și jachete într-o culoare asemănătoare, ansamblul rămânând în același spectru al culorilor pastelate sau îi poţi asorta cu topuri albe și o jachetă din piele.

Fusta creion Fusta creion a fost nelipsită din cele mai importante prezentări ale sezonului. Alege-o, evident, într-o culoare delicioasă de verde crud, roz prăfuit

și poart-o cu topuri din dantelă și un palton de inspiraţie retro.

Rochia romantică Prin rochiţa romantică înţelegem acel model ce-ţi vine impecabil și care te face să te simţi minunat. Îţi propunem un model inspirat din siluetele anilor ‘50 cu decolteu în V. O poţi purta cu pantofi cu toc mic, mănuși din dantelă și o poșetă medie cu barete scurte.

Accesorii pastel Accesoriile pastel sunt ideale pentru a-ţi definitiva look-ul pastel. Învestește într-o pereche de pantofi nude cu toc mediu și într-o geantă multifuncţională de mărime medie. Nu numai că sunt în tendinţe, dar se vor potrivi, indiferent de cromatica ţinutelor tale.

Primăvara aceasta celebrează nuanţele pastelate și culorile fondante asamblate în croiuri feminine și materiale nobile. Ce poate fi mai frumos?

STUDIU

Femeile sunt programate genetic să fie răutăcioase între ele Un studiu recent privind comportamentul feminin a demonstrat că reprezentantele sexului frumos au dobândit, genetic și evolutiv, predispoziţia de a fi răutăcioase una faţă de cealaltă.

O echipă de psihologi reprezentând două universităţi din Canada au realizat un test inedit: pentru început, au ales 46 de femei cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani, în faţa cărora s-au perindat, pe rând, alte femei îmbrăcate iniţial sexy și provocator și apoi echipate în ţinute sport, care le camuflau formele.

44 din 46 de spectatoare au manifestat semne de nervozitate la apariţia doamnelor provocatoare, fiind gata oricând

să emită judecăţi de valoare la adresa lor, însă semnele s-au temperat atunci când “modelele” și-au făcut apariţia în ţinute sport.

Reacţiile spontane ale participantelor la studiu au fost filmate, după care evaluate de către un juriu format din alte 13 femei.

Juriul a conchis că cele mai auzite și relevante replici cu privire la ţinutele sexy au fost: “S-a îmbrăcat ca să facă sex cu profesorul ei”, “Sânii ei sunt aproape

la vedere” sau au izbucnit, pur și simplu, în râs, păstrându-și o nuanţă maliţioasă și ironică.

Extrapolând, coautoarea studiului intitulat “Comportamente agresive”, Tracy Vaillancourt, susţine că singurul fapt responsabil pentru atitudinea răutăcioasă dintre femeile care lucrează împreună este evoluţia.

“Nu putem tolera pe nimeni care oferă lapte gratis. Trăim într-un context cu totul modern, dar cu un creier vechi. De ace-

ea avem astfel de răspunsuri instinctuale faţă de persoanele care sfidează convenţia socială ameninţând un grup de oameni”, a spus psihologul Vaillancourt.

Așadar, reacţia de intoleranţă a majorităţii femeilor faţă de cele care încalcă o convenţie vestimentară se explică prin instinctul de a-l pedepsi pe cel care încearcă să obţina autoritate prin alte modalităţi decât cele tradiţionale.

Sursa: DailyMail

Cine a spus că lăzile nu pot fi refolosite? Utilizează un asemenea articol pentru a-ţi planta florile preferate. Cele mici și cele care cresc sub formă de tufe sunt cele mai indicate pentru a fi amplasate într-un astfel de vas. De asemenea, lăzile sunt perfecte pentru a planta diferite mirodenii. Pen-

tru ca lada să arate bine, o poţi vopsi sau o poţi smirghelui, pentru a-i conferi un aspect rustic.

Coșuri împletite Coșurile și cutiile împletite sunt la mare căutare de câteva sezoane, atât pentru a depozita diferite obiecte, cât și pentru aspectul lor. Acestea pot fi folosite și pentru a amplasa în interiorul lor plante. Grădina ta va căpăta un aspect deosebit și elegant, în același timp.

Ceainice O altă metodă inedită pe care ţi-o propunem este să îţi depozitezi florile într-un ceainic. Folosește unul cu imprimeu vesel, ca să animi spaţiul respectiv. Locuinţa ta va arăta foarte chic și fresh.

Stropitori Stropitorile pot fi folosite nu numai pentru a uda florile, ci și pentru a le depozita. Utilizează unele metalice, precum cele din imagine, sau unele din plastic. Nu uita să dai câteva găuri în partea inferioară a vasului, pentru ca apa să se poată scurge. De asemenea, ai în vedere dimensiunile stropitorii – una prea mare sau prea mică poate dăuna plantei.

Vase metalice Dacă ai locuinţa amenajată în stilul shabby chic sau stilul scandinav, atunci îţi poţi depozita plantele în vase metalice.

Fie că este vorba de lăzi, găletuţe, cutii sau ghivece, plantele tale vor arăta spectaculos.

Garbo.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

26

Luni MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!”Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35, 1.15 Cultura azi. 14.20 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA, 2006). 16.05 Petalo romano. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15, 22.20 Gala Premiilor UNITEM. Transmisiune în direct. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 TVMi. Filler. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Respiro. Natalia Tcaci. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 13:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Capricii de vedete (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (La fuerza del destino), primul episod (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Ghinionista (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4207 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.15, 16, anul II 00:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.7, anul I 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:45 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Галина Петрова, Сергей Арцыбашев в комедии “Долой коммерцию на любовном фронте, или Услуги по взаимности” 04:10 “Робинзон”. Многосерийный фильм

27

23 MARTIE 2012

Programe TV Marţi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar.

“Pinul nordic”. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 La datorie. 12.50 Videoteca copiilor.

13.10 Săptămâna sportivă. 13.40 Film. “ZACK ȘI CÂINII MIRACULOȘI” (SUA). 15.05 Documentar.

“Drumeţii”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Respiro. Nina Crulicovschi. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Cinemateca universală. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler. Haydn, W.A. Mozart. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Compozitori autohtoni. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial 19.30 Serial.

Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.1, 2 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4208 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.8, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:45 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Фильм “Серебряная стрела” 02:45 “Primele știri” (rom) (R) 03:15 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:05 “Робинзон”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia.

16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter.

Buletin informaţional. 11.10, 4.20 Prim plan.

12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 5:56 INTERNATIONALES 6:19 INTERNATIONALES 6:44 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:07 EN VOYAGE ! 10:35 LA VIE EN VERT 11:05 VISITE LIBRE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 À LA DI STASIO 13:35 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 FOOT ! 22:58 360° - GÉO 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA DAME AUX CAMÉLIAS 2:49 ARTE REPORTAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 POUR L’AMOUR DU CIEL

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 CONTINENT NOIR 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 QUAND LES REQUINS QUITTENT LA MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA DISPARITION DE GIULIA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 LONGUE PEINE 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES VILLES DE L’EXTRÊME

28

Miercuri MARTIE

29

Joi MARTIE

30

Vineri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Filler.

Haydn. W.A. Mozart. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar.

“Vedete ale jazzului”. 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Festivalul - concurs “Crizantema de Argint”.

15.30 Focus. Magazin TV. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler. Chișinăul de ieri și de azi.

21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Filler. C. Saint-Saens, J.Strauss, A.Vivaldi. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

0.45 Respiro. Nina Crulicovschi. 1.00 TVMi. Filler.

1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Compozitori autohtoni.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Filler. C. Saint-Saens, J.Strauss, A.Vivaldi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004).

10.00 Moldovenii de pretutindeni. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Gagauz ogea. 14.15 Documentar. “Vedete ale jazzului”. 14.45 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 15.50 Documentar.

“Arts 21”. 16.15 Erudit-cafe. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Evantai folcloric.

3.50 Music Mania. 5.05 Medalion componistic.

Anatol Chiriac.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.20 Documentar. “Un om liber. Andrei Saharov”.

17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Focus. Magazin TV. 1.45 Muzică live. Maria Mocanu. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. Iurie Sadovnic.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial.

Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial.

Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Mamă de profesie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4209 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

10:45“Teleshopping”11:00“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 Стив Мартин в комедии “Сержант Билко” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 “Робинзон”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Jocuri și interese. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 ÉPICERIE FINE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 EN VOYAGE ! 13:37 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’AMANT DE LADY CHATTERLEY 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA COUR DES GRANDS 20:32 LA COUR DES GRANDS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:05 FRANCE 2012 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Mamă de profesie(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Până când moartea ne va despărţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4210 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.4 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.4 (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50“В контексте”01:35 Николас Кейдж в триллере “Придорожное заведение” 03:10 Фильм “Хроники Риддика: Темная ярость” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Робинзон”. Многосерийный фильм 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Garantat 100%. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:07 À LA DI STASIO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:01 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:34 OCTOS DYNAMOS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 16:02 LA COUR DES GRANDS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LONGUE PEINE 20:59 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 LA FILLE DE QUINZE ANS 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:51 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 POUR L’AMOUR DU CIEL

07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimele din Midsomer - Până când moartea ne va despărţi (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Bobby, legenda din Edinburgh 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4211 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:15 Film: Cine este Cletis Tout? 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Bobby, legenda din Edinburgh (r) 03:00 Film: Cine este Cletis Tout? (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды” 23:55 “Прожекторперисхилтон” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Yesterday live” 01:35 Брэд Питт в мистическом триллере “Знакомьтесь, Джо Блэк” 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 04:55 “Пока все дома” 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial.

“FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial.

“A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”.

Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus.

5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:04 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:34 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LONGUE PEINE 16:32 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:03 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 SEXE, GOMBO ET BEURRE SALÉ 2:26 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN

31

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 7.50 Filler. Profil de savant.

Ion Tighineanu. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 12.50 Legendele muzicii. 13.00 Volei. Campionatul RM. “Dinamo” (Chișinău) - “Dinamo” (Tiraspol). Transmisiune în direct. 14.20, 2.20 Premieră! “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului de Revistă “Ginta Latină”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.40 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor.

17.55, 1.15 Mihai Toderașcu. Itinerar de creaţie. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie.

21.25 Festivalul “Maria Lătăreţu”. 22.20 Documentar. “Un om liber. Andrei Saharov”.

0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Respiro. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisement) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.14, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Oliver Twist 16:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Străinul 22:30 Film: Închisoarea îngerilor 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Străinul (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Олег Стриженов в фильме “Неподсуден” 08:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Людмила Гурченко. Как я стала богиней” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Полезные добавки” 13:05 “Папаши”. Многосерийный фильм 16:20 Олег Тактаров, Александр Иншаков в приключенческом фильме “Мальтийский крест” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Концерт Елены Ваенги 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, ediţie internaţională 23:55 “Кубок профессионалов” 02:00 “Что? Где? Когда?” 03:00 Форест Уитакер в фильме “Последний король Шотландии” 04:55 “Поле чудес” 7.00, 3.10 Ca la carte.

7.40, 23.30 Tezaur folcloric. 9.00 - 13.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.25 Bebe magia.

14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 0.30 Teleenciclopedia.

20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional.

20.30 Serial. 21.30 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.10 O dată’n viaţă. 3.40 Pelerin. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 URGENCES VÉTO 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:07 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LEONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP !

11:33 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 36,9° 13:58 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 LES ÉTOILES FILANTES 16:30 LES ÉTOILES FILANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:43 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:33 DOCUMENTAIRE

1

11

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 7.00 Legendele muzicii.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”.

9.10 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi.

Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Pavel Bechet. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Surprizele primăverii”. Concert de binefacere. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Filler. Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009). 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă.

22.20 “De dragul tău...” Spectacol muzical. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Ritmuri de primăvară cu orchestra “Mugurel”.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Serial. Lale 17.30 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 6/17) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Oliver Twist (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Rechinii ucigași 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 ApropoTv (r) 01:45 Film: Pasărea Phoenix (r) 03:45 Film: Rechinii ucigași (r) 05:30 România, te iubesc (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Р о с т и с л а в П л я т т, Ге о р г и й В и ц и н в комедии “Жених с того света” 07:00 Владимир Высоцкий, Георгий Юматов, Ефим Копелян в приключенческом фильме “Опасные гастроли” 08:30 Премьера. “Смешарики. Начало” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Пока все дома” 11:15 “День смеха на Первом” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 “День смеха на Первом”. Продолжение 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:55“Пусть говорят” с Андреем Малаховым. Специальный выпуск 23:55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:00 “Граж данин Гордон” 02:55 Премьера. Кифер Сазерленд в многосерийном фильме “Связь” 03:40 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:10 “Михаил Пуговкин. Главный герой второго плана” 7 . 0 0 , 1 4 . 3 0 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 15.00 Zoo Show. 15.30, 0.00 Zona euro. 17.00 O dată’n viaţă. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 22.00 “Fabrica de staruri-3”. 1.25 Tezaur folcloric. 2.25 Garantat 100%. 4.35 Universul Credinţei.

6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:26 URGENCES VÉTO 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:48 GERONIMO STILTON 11:11 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:35 TACTIK 12:07 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:05 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 ARTISANS DU CHANGEMENT 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 L’AMANT DE LADY CHATTERLEY 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA DISPARITION DE GIULIA 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES VILLES DE L’EXTRÊME

CMYK

12

23 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

GENERAŢIA 2002

Olga RAŢĂ RAŢĂ:: „Am avut marea fericire ca Dumnezeu să-mi ofere nişte părinţi extraordinari” Omagiată chiar în ziua în care este difuzat interviul, Olga Raţă este o tânără deosebită. Mereu în acţiune, ea știe cum să le împartă pe toate în mod raţional. Deschisă și foarte prietenoasă, tânăra din Noua Generaţie reușește să adune oameni de încredere lângă ea. Echilibrată, inteligentă și dinamică, Olga își trăiește fiece zi din plin. Am fost curioasă să aflu cum împacă studiile, serviciul, activităţile de partid și celelalte responsabilităţi cotidiene.

- Olga, mai întâi aș vrea să te felicit. La mulţi ani! Ești omagiată. E un bun prilej de a-ţi ura realizări frumoase, emoţii pozitive și multă fericire alături de oamenii dragi ţie. Știu că ai mulţi. Cum reușești să aduni lângă tine atâţia oameni care te susţin și care îţi sunt aproape în orice circumstanţe? Care este secretul?

- Vă mulţumesc frumos pentru urări. Chiar dacă a mai trecut un an din viaţa mea, sunt fericită că am alături oameni dragi, că-i ţin lângă mine. Cum reușesc? Păi, nu este nici un secret, acesta este felul meu de a fi, încerc întotdeauna să fiu bine dispusă și să zâmbesc mai mult. Asta face viaţa un pic mai frumoasă. Sunt o fire optimistă și un prieten de încredere. Cred că tocmai acesta este motivul pentru care cei din jur îmi sunt mereu aproape. Atitudinea, în acest caz, este foarte importantă. Vorbele și privirile infecte, răutăcioase nu ajută la nimic.

- Ești adepta unei vieţi proactive. Te văd mereu pozitivă. De unde vine această stare de spirit permanentă?

- Cred că este destulă lume pe care „o ninge și o plouă” în fiecare zi. Nu-i cazul să mă „înregimentez” și eu în rândurile acestor oameni.

Nu-mi place o astfel de atitudine.

Atunci când există primatul valorilor asupra sentimentului este mai ușor să-ţi administrezi timpul, să îţi fixezi anumite obiective bine definite, să lucrezi asupra realizării lor cu maximum de responsabilitate și conștiinciozitate. Cei din jur rămân intrigaţi de felul tău de a fi și automat stârnești entuziasmul și admiraţia tuturor. Deseori mă

gândesc că viaţa este ca o piatră de moară. Ea te macină sau te cizelează, în funcţie de substanţa din care ești făcut. Momentele mai dificile sau chiar adversitatea sunt prosperitate pentru cei care au o atitudine puternică… Ca să mergem înainte avem nevoie de curaj, caracter, motivaţie, exerciţiu, scop. Eu asta și fac: învăţ să merg înainte.

- Ești masterandă. În ce domeniu te-ai specializat?

Da, sunt masterandă la Facultatea de Economie, USM, specialitatea Finanţe publice și Fiscalitate.

Este al doilea an de studii în cadrul acestui master. Mai studiez în paralel și la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, specialitatea Administraţie Publică și Integrare Europeană.

- Ești interesată de administraţie publică, economie? Cum se explică alegerea ta?

- Când eram mică spuneam la toată lumea că o să mă fac neapărat medic. Însă când eram în clasele de liceu am ajuns la concluzia că vreau să fac cu totul altceva. Îmi plăcea tot ce înseamnă istorie, drept, fenomen administrativ.

Am decis să aplic la FRIȘPA, USM. Nu-mi pare rău. Ulterior, mi-am dorit să cunosc câte ceva și din domeniul economic. Astfel, am devenit masterandă la Facultatea de Economie. Eu zic că Republica Moldova merită mai mult. Ea are nevoie de specialiști calificaţi și de politici care să permită dezvoltarea economică.

- Care ar fi, după părerea ta, reformele economice care trebuie neapărat implementate în Republica Moldova?

- În contextul Republicii Moldova și al situaţiei politice actuale eu aș propune reforma cu privire la descentralizarea fiscală. În prezent, sistemul fiscal este hipercentralizat, iar cea mai mare parte a resurselor bugetare se acumulează la Bugetul de Stat, lucru care este în detrimentul bugetelor locale.

Această situaţie se agravează și prin distribuirea inechitabilă, în funcţie de culoarea politică a administraţiei locale, a fondurilor bugetare. Autonomia locală este văzută ca un factor de menţinere a păcii și a stabilităţii politice, element indispensabil în definitivarea viitoarei organizări politice și economice a ţării. Transferul de putere și resurse reflectă tendinţa de descentralizare, asigură independenţa administrativă și financiară a autorităţilor locale.

- Cum îţi petreci timpul liber?

Prietenii din Noua Generaţie îţi sunt alături?

- Prietenii mei cei mai buni sunt majoritatea tinerii din Noua Generaţie, oameni dragi sufletului meu, pe care îi respect enorm. Cu toţii suntem antrenaţi în diverse activităţi care mai de care mai solicitante. Asta însă nu ne împiedică să ne facem timp pentru a ne vedea, pentru a mai discuta, pentru a ne mai împărtăși bucuriile, realizările și aventurile.

- Știu că ai și un serviciu acum.

Cum reușești să faci și două masterate, și să te încadrezi în activităţile de partid?

- Este un pic mai complicat, dar nu și imposibil! Trebuie să recunosc că deseori lucrez până după miezul nopţii; adorm cu cărţile și materialele lângă mine, dar asta e situaţia: „este slab acel soldat care nu vrea să devină general”. Dacă îţi dorești cu adevărat să realizezi ceva trebuie să lucrezi pentru asta.

Planificarea raţională a timpului este cheia succesului. Totodată, trebuie să stăpânim foarte bine arta stabilirii obiectivelor și a tehnicilor de organizare. Bineînţeles, nu putem omite nici perseverenţa,

23-30 martie

optimismul, încrederea în sine și alte principii. Acestea sunt foarte importante, chiar fundamentale aș zice.

- Mă interesează care a fost motivaţia de a te alătura echipei creștin-democrate. De ce anume PPCD? - Această întrebare mi-a fost adresată de foarte multe ori și de fiecare dată am răspuns același lucru: echipa PPCD este o familie.

Aici i-am îndrăgit pe toţi. Sunt persoane care au știut dintotdeauna ce și-au dorit, au un scop bine definit, sunt prieteni de încredere, care îţi vor fi aproape indiferent de situaţie.

- De cât timp activezi?

- Oficial activez din toamna anului 2005. De atunci au trecut mai bine de 6 ani, timp în care am avut parte de o groază de momente de neuitat. Așa că având un pic de „vechime”, am privilegiul să cunosc mai multe în comparaţie cu prietenii mei mai tineri din Noua Generaţie. Chiar pot să-i ajut în ceea ce privește organizarea internă, construcţia de echipă, desfășurarea activităţilor.

- Mergi des la biserică? Te întreb pentru că astăzi din ce în ce mai mulţi tineri neglijează acest aspect.

- Este trist, dar adevărat: tinerii nu prea merg la biserică. Nici părinţii lor nu mai merg. Evident, aceștia nici nu și-au învăţat odraslele de mici ceea ce trebuie despre Dumnezeu. Un preot spunea că dacă copilul a fost crescut fără de Dumnezeu, dacă a învăţat că se poate trăi și fără Dumnezeu, evident că la maturitate se va întreba ce rost are mersul la biserică. Personal, cred că totul ţine de educaţie, de familie.

Dacă părinţii lor merg la biserică, se spovedesc, ţin posturile de peste an și trăiesc în liniște și calm familial, păi, și copiii îi vor urma. De fapt, problema neglijării bisericii de către tineri constă în faptul că aceștia nu au modele la care să se raporteze. Și este păcat…

Berbec

Primești o invitaţie de nerefuzat de a te reface, de a-ţi regăsi pacea interioară și de a avea grijă de propria persoană. Este o pregătire pentru o nouă etapă în care vei păși în următoarele zile.

Taur A venit vremea împăcării cu cei dragi. Blândeţea de care ai nevoie pentru a reuși este rezultatul unui proces de înţelegere a ceea ce este cu adevărat important pentru tine.

Gemeni Este o perioadă delicată pentru tine din cauză că aspiraţiile tale nu se potrivesc deloc cu realitatea din teren. Graba de a realiza multe într-un timp cât mai scurt este profund dăunătoare.

Rac Eu îmi amintesc și acum sfârșiturile de săptămână când plecam cu părinţii mei la Mănăstirea Căpriana sau în zilele de duminică mergeam cu bunica la biserica din localitate. Eram mică, dar asta mi s-a întipărit adânc în suflet.

- De unde ești originară?

- Vin din zona Călărașilor, mai exact din comuna Sipoteni.

- Mergi des în localitatea ta de baștină?

- În perioada când studiam la facultate dispuneam de mai mult timp liber și mergeam acasă suficient de des, practic în fiecare weekend. Acum însă, cu părere de rău, nu pot să spun același lucru.

Sipoteniul rămâne a fi locul meu de refugiu, locul unde primesc multe emoţii pozitive și mă încarc cu energie pentru mult timp înainte.

- Ai făcut cursuri de dans. Dansul este una dintre pasiunile tale? Ce-ţi mai place să faci în timpul liber?

- Indiscutabil, dansul este pasiunea mea! Totul a început la vârsta de 4 ani, când mama m-a dus la un centru de creaţie să fac ore de balet. Însă am renunţat din cauza unor probleme de sănătate care interveniseră între timp. Prin clasa a IX-a am început să activez în ansamblul de dansuri ,,Izvoraș” din localitatea Sipoteni. Acum nu trece nici o zi fără să fac câţiva

pași de dans. Puţinul timp liber pe care-l am încerc să-l ofer familiei și prietenilor mei. Îmi place să citesc cărţi bune, să ascult muzică slow, să merg la teatru și, întrucât primăvara-și intră deja în drepturi, o să reîncep să alerg dimineaţa.

Abia aștept.

- Spune-ne un pic despre familia ta. Te știu foarte atașată de părinţi și de fratele tău.

- Părinţii mei sunt niște scumpi. Eu am avut marea fericire ca Dumnezeu să-mi ofere niște părinţi extraordinari, care au făcut pentru mine și fratele meu absolut totul.

Ai mei sunt doi oameni care se completează reciproc. Maică-mea este o fire mai romantică. Ei îi datorăm calmul și atmosfera caldă din familie, unitatea, înţelegerea și dragostea unul fată de celălalt.

Taică-meu este o persoană mai pragmatică, este omul acţiunii și adept al regulilor, perseverent din fire, alături de care te simţi în siguranţă. Pentru tot efortul, dăruirea, educaţia și dragostea ce ne-au oferit-o, plecăciune și un mare mulţumesc! Cât despre fratele meu Vasile (eu îi spun Vasiu) pot să spun că este tare ingenios la șotii.

Mereu găsește câte ceva cu care să „îndulcească” viaţa la ai mei.

- Mulţumim. Succese mari.

- Mulţumesc și eu! Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Se pot spulbera anumite planuri de viitor în care oricum nu prea aveai încredere, ca și cum ai fi presimţit că nu sunt viabile. Rămân în picioare doar iniţiativele pe care membrii familiei le-au acceptat.

Leu Întrebarea cea mai importantă este legată de resursele pe care le poţi pune la bătaie pentru a-ţi spori beneficiile. Numai că acum nu este cea mai potrivită zi pentru un astfel de bilanţ.

Fecioară Intri rapid în conflict cu partenerii, motivele apar la fiecare pas și te simţi îndreptăţit să reacţionezi pentru că ai impresia că până acum ai suportat tot. Astfel de concluzii categorice nu aduc beneficii.

Balanţă Se pot complica lucrurile la serviciu din cauza celor implicaţi, care se feresc să depună eforturi suplimentare. Există tendinţa de a accepta orice problemă care apare și de a o rezolva.

Scorpion În interiorul tău se dă o luptă între trecut și viitor, între dorinţele tale și cele ale apropiaţilor.

Oscilezi între a ceda și a forţa lucrurile și asta te poate obosi. Trebuie să ai curajul de a recunoaște ceea ce simţi.

Săgetător Te simţi util la serviciu, dar acasă nu beneficiezi de același statut, ba chiar s-ar putea să fie invers. Această situaţie poate provoca frustrări și dezamăgiri legate de propria persoană.

Capricorn Interesele celor apropiaţi și planurile tale pe termen lung intră în conflict acum, ceea ce e firesc până la un punct. De ambele părţi pot să apară reacţii fel de fel care să tulbure apele.

Vărsător Este posibil să apară un dezechilibru important în viziunea ta despre câștiguri și șansa de a obţine mai mult de acum înainte. Poate că undeva, în interiorul tău, s-a strecurat o frică de lipsuri.

Peşti Este o perioadă destul de complicată din cauza tentaţiei de a respinge orice fel de dialog cu apropiaţii. De reţinut este însă faptul că tot tu ești cel care va trebui să facă unele concesii.

Am renunţat la ideea de a-mi concentra rândurile în jurul unei singure definiţii.

Motivul este simplu. Pentru că e un gen de muzică care mă fascinează și îmi setează o stare de alertă și liniște în același timp, într-o manieră atât de elegantă și prietenească precum puţine linii melodice au reușit vreodată.

Versurile desprinse de cuvinte, dezbracă povești unice și sentimentale, care o dată trecute prin sufletul nostru, ne așteaptă pe celălalt peron de așteptare. O inexplicabilă dorinţă de a te lăsa îmblânzit de primul vers până la ultimul plâns de chitară. „Condorii Negri” este o formaţie predestinată pentru un zbor sigur, dincolo de toate graniţele muzicale, vizuale sau spaţiale. Secretul este transparent: uniţi, devotaţi, oameni talentaţi cu o lumină interioară care te dezarmează. Este ceva mai mult decât un fel de a spune și mai puţin decât un fel de a tăcea.

- Cum v-aţi prezenta voi înșivă pentru cei care nu știu cine sunteţi și nici ce fel de muzică interpretaţi?

- Suntem o echipă constituită relativ recent, de circa jumătate de an. Cel mai important factor care ne-a unit a fost asemănarea izbitoare dintre noi în ceea ce privește viziunea asupra muzicii în ansamblul ei și, în particular, sensibilitatea faţă de patrimoniul cultural al poporului român cu tot specificul lui. Iar muzica noastră reflectă anume această stare de spirit. Dacă ar fi să ne exprimăm în termeni mai exacţi, genul care ne caracterizează este folk-ul românesc, combinat cu elemente de rock.

Condorii Negri: Muzica care nu transmite un mesaj sau, cel puţin, o stare de spirit, nu merită nici o atenţie - Care este istoria numelui formaţiei?

- De la bun început ne-am propus să fim independenţi, să fim liberi în adoptarea propriului stil și mod de interpretare. Condorii negri reprezintă o specie de vulturi, iar ceea ce îi face speciali faţă, alte păsări răpitoare este fidelitatea până la moarte a unuia faţă de celălalt. Este un nume-simbol, pe care am decis să ni-l însușim, pentru că ne propunem să fim uniţi, puternici, liberi și, desigur, să ajungem să „zburăm” la mare înălţime.

- Câţi membri are formaţia Condorii Negri?

- În momentul de faţă suntem 5: Gheorghe Feghiu, care este compozitor principal și prima voce, Marcela Graur – clapă, voce, Alexandru Federiuc – chitara solo voce, Nicolae Federiuc – chitară bass, voce, și Mihai Postoroncă – tobe.

- Aţi început anul în forţă cu mai multe piese noi. Cine face piesele voastre?

- Majoritatea pieselor pe care le interpretăm sunt compuse de Gelu (Gheorghe Feghiu). Tot el este și autorul textelor. Aranjamentele le facem împreună. Avem și câteva piese preluate din folclorul naţional, pe care am încercat să le adaptăm la stilul care ne caracterizează.

- Textele pieselor voastre au un mesaj pe care vreţi să-l transmiteţi sau sunt rezultatul unor inspiraţii de moment?

- Muzica care nu transmite un mesaj sau, cel puţin, o stare de spirit nu merită nici o atenţie. Pentru noi este importantă nu doar linia melodică, ci și textul, faţă de care

Gheorghe Feghiu

Nicolae Federiuc

Marcela Graur

manifestăm o atenţie deosebită.

Gelu este foarte talentat la acest capitol, uneori compune o piesă într-o singură noapte.

până acum s-a lucrat la montaj. Teoretic, ar trebui să apară foarte curând.

Unde o să fie difuzat? Peste tot pe unde va fi posibil.

- Am ascultat piesele voastre și sună foarte bine, mult peste ceea ce suntem obișnuiţi: compoziţie, structură, sound, aranjament, cuvinte profunde. Cum are loc procesul de înregistrare a lor?

- Suntem destul de exigenţi cu noi înșine, de aceea, de fiecare dată ni se pare că nu am lucrat suficient de bine, că trebuie să revenim, să refacem ceva. Noi însă ne înregistrăm piesele singuri, în studioul lui Gelu, nu am apelat, deocamdată, la alte studiouri și nu am cheltuit bani pentru înregistrări. Cred că acesta este unul dintre marile noastre atuuri.

- Un alt pas important în cariera voastră este lansarea unui prim album. Cum va fi intitulat și câte piese va conţine?

- Cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm ca până în vară să lansăm și primul album. Va conţine 13 sau 14 piese, la care lucrăm la ora actuală. În ceea ce privește detaliile tehnice, denumirea și elementele grafice, nu ne-am gândit, deocamdată. Totul depinde de reacţia publicului. El este arbitrul principal. Ceea ce va prinde cel mai bine va fi scos în evidenţă.

- Am înţeles că trebuie să apară un prim videoclip. Ce ne puteţi divulga cu privire la el. Când o să-l vedem și unde?

- L-am înregistrat în februarie,

- Sunteţi în plină pregătire pentru a evolua la București de Zilele Basarabiei, pe data de 24 martie 2012. Ce înseamnă pentru voi acest eveniment?

- Este destul de important acest eveniment, deoarece reprezintă,

practic, și un fel de lansare pentru trupa noastră. Va fi și un test pentru noi, pentru că e una să cânţi la repetiţie, unde nu te aude nimeni, și alta e să evoluezi în faţa unui public elevat în materie, cum este cel de la București.

Credem că va fi bine și va reprezenta un moment de bun augur pentru evoluţia noastră ulterioară.

- Câte piese aţi pregătit pentru concert?

- Vom interpreta 7 piese. Dacă timpul ne va permite avem și rezerve.

- Care este următoarea destinaţie?

- Paris.

- Fiecare formaţie este influenţată de altele, iar dacă este bună, va ajunge, la rândul ei, să influenţeze altele. Care vă sunt sursele muzicale?

- Ne place Phoenix, Pasărea Colibri și, recunosc, stilul lor ne influenţează, într-o anumită măsură. Totuși, ne străduim să fim originali și să creăm

CMYK

Alexandru Federiuc un stil propriu și inconfundabil de la care să se inspire alţii.

- Cât de ușor vă este să obţineţi vizibilitate pe piaţa muzicală, știind o creștere din ce în ce mai mare de formaţii și de numărul de reţele de online streaming?

- Avem un mare avantaj faţă de predecesorii noștri – internetul. Ceea ce ne permite să reducem substanţial costurile pentru promovare. În rest, totul depinde de noi, de produsul pe care îl vom oferi publicului. Faptul că formaţiile se înmulţesc în ultima perioadă este un lucru salutabil.

Oricum, până la urmă, vor rămâne cei mai buni.

- Cat de receptiv este publicul moldovenesc la muzica voastră?

- Până acum, am avut doar reacţii pozitive. Publicul de aici, dar și cel de peste Prut gustă acest stil. Este de-a dreptul curios de ce toată lumea încearcă să facă altceva, ignorând acest patrimoniu cultural imens pe care îl

Mihai Postoroncă are poporul nostru. Principalul lucru pe care ni-l propunem este să scoatem în evidenţă eroii pe care i-a născut neamul nostru, care sunt ai noștri și care provoacă vibraţii patriotice. Să ne cântăm istoria și momentele ei de glorie, să scoatem în faţă frumuseţea lăuntrică a acestui popor, cu ţăranii, satele și legendele sale. Desigur, nu fără a ne raporta la modernitate.

Este foarte mult loc pentru muzică de calitate în ţara noastră, iar aria de inspiraţie este imensă.

- Care este planul vostru pentru 2012?

- Să spargem tiparele.

- Un mesaj pentru iubitorii de folk-rock...

- Fiţi cu ochii pe noi și transmiteţi mai departe.

- Mult succes în carieră și putere de muncă!

Valentina ŞCERBANI Sursa: allfun.md