Ziarul Flux, Ed. 30 (906)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 23 august 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 23.08.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Lavrentie Arhidiaco1 EURO..............................17.0204 nul, Hist şi Ipolit 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.7852 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 3.8340 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3851 “Cei vechi au avut muzica Timpul probabil: prin care se clădeau de la sine zidurile Tebei, modernii au 23.08.2013 24.08.2013 născocit pe aceea care ar fi în stare să dărâme piramidele”.

Soare, Soare, Nicolae Iorga 14 28 0C 15 28 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

7

PAGINA

SOCIAL

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 30 (907)

Oficialii de rang înalt din Rusia, inclusiv rudele apropiate, nu mai au voie să deţină conturi bancare în străinătate 

(citiţi pag. 9)

22 de ani de Independenţă – un bilanţ, mai degrabă, trist decât optimist

Admiterea în universităţi s-a încheiat

8

PAGINA

EXTERNE

Germania introduce opţiunea „gen nedeterminat” pe certificatele de naştere

11

PAGINA

CULTURĂ

Republica Moldova: De la independenţa politică spre independenţa economică (Partea a II-a)

Leo BUTNARU ŞLEFUITORUL DE LENTILE (Pagini de jurnal)



(citiţi pag. 4-6)

Leancă îşi menajează şeful de partid sau îi sugerează că steaua sa a apus?

În Republica Moldova, numărul refugiaţilor este în creştere  (citiţi pag. 8)

Cum îşi bate joc BNM de economie, ţară şi popor

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chişinău



CMYK

(citiţi pag. 3)



(citiţi pag. 7)

FLUX

2

Eveniment 23 AUGUST 2013

22 de ani de Independenţă – un bilanţ, mai degrabă, trist decât optimist Pe 27 august vom sărbători 22 de ani de la declararea Independenţei Republicii Moldova. În mod normal, cu această ocazie ar trebui să facem un bilanţ pozitiv al celor întâmplate în cei 22 de ani de independenţă, să contabilizăm toate realizările tânărului nostru stat. Ar trebui, dar nu avem cum, pentru că, pur şi simplu, nu e nimic de raportat la acest capitol.

Ce a reuşit Republica Moldova în cei 22 de ani de existenţă? Nimic.

Poate doar un singur lucru: a reuşit, cu mare greu, să se menţină ca stat, să nu se descompună. Mai bine zis, să nu se descompună definitiv. Pentru că Republica Moldova se află în plin proces de dezagregare. Nu teritorială sau încă nu la această etapă se află în proces de dezagregare teritorială. Ci de descompunere a societăţii moldoveneşti, prin decăderea moravurilor, prin îndepărtare de la tradiţiile creştin-ortodoxe, dar şi de la cele naţionale, prin nomadismul care a cuprins toată societatea, dar, în special, tineretul. Şi această descompunere a societăţii nu este mai puţin gravă decât dezmembrarea teritorială a statului, pentru că „ţara” nu este numai teritoriu, dar şi oamenii care o populează, şi poate, în primul rând, oamenii.

Avem o clasă politică ticăloasă, coruptă, care a reuşit performanţa să ticăloşească şi să corupă şi poporul. Politicienii moldoveni au ajuns în poziţia în care se află astăzi, adică cu bani şi putere, prin hoţii, dare de mită şi altfel de crime. Dar iată că ei i-au molipsit şi pe alegători de această boală, i-au învăţat să ia mită, să-şi vândă votul. Şi dacă s-a ajuns ca alegătorul să accepte să fie mituit, atunci îmi vine greu să cred că lucrurile ar putea fi schimbate într-un viitor previzibil.

Nu vrem să cobim acum, când sărbătorim ziua de naştere a Republicii Moldova. Dar lucrurile sunt cu adevărat grave şi, dacă nu o să le luăm ca atare, nu cred că avem şanse să ne salvăm. Pentru asta este necesar ca măcar o parte, un segment al societăţii moldoveneşti, să fie conştient de ceea ce se întâmplă.

De sărbătoarea Independenţei,

deja în mod tradiţional, autorităţile organizează tot felul de manifestaţii, la care încearcă să exalte spiritul patriotic al cetăţenilor şi, totodată, să-şi lustruiască niţel imaginea. Ca cetăţenii, cu spiritul patriotic exaltat, să nu poată să spună că cei care îi conduc se ţin doar de furat, ci le oferă şi ceva distracţii. Din această categorie de evenimente face parte şi tabăra de vară organizată de autorităţi la Vadul lui Vodă pentru copiii care s-au stabilit, împreună cu părinţii lor, în străinătate, iar acum se află, timp de câteva zile, la o tabără de odihnă din ţară. Copiii s-au întâlnit miercuri, 21 august, la Guvern, cu premierul Iurie Leancă, căruia i-au spus deschis că nu sunt încântaţi de ideea de a se întoarce în Moldova. Taberei de vară i s-a spus sentenţios „Diaspora. Origini. Revenire”. Şi, bineînţeles, ea nu se putea desfăşura fără ca premierul Iurie Leancă să nu aibă o întrevedere la Guvern cu aceşti copii, în faţa camerelor de luat vederi. Şi ce credeţi că s-a întâmplat la această întâlnire în faţa obiectivelor. Unii ar spune că nimic deosebit. Noi însă considerăm că ceva foarte grav. Aceşti copii, care sunt consângenii noştri şi care au fost invitaţi să se odihnească în Republica Moldova, i-au spus verde în ochi premierului că ei nu intenţionează să revină acasă pentru că nu le place Republica Moldova. Sau că ar reveni dacă s-ar îndeplini nişte condiţii. Adică ei iubesc condiţionat ţara lor. O iubesc doar dacă aceasta poate să le garanteze un anumit confort.

Sinistru. Suntem în drept să ne aşteptăm la un alt mesaj din partea acestor copiii. Măcar ceva de genul: „Nu ştim dacă vom reveni acasă, ne este mai bine acolo, dar oricum

Vă înţeleg perfect, copii. Eu, care sunt prim-ministru în această ţară şi nu o duc atât de rău, dacă aş pleca din Moldova, tot nu m-aş mai întoarce.

Gata de plecare!

vă susţinem. Suntem acelaşi neam, acelaşi sânge, sunteţi rudele noastre. Nu o să uităm niciodată că de aici am plecat, că patria noastră este Republica Moldova, pe care o iubim nu pentru că este bogată, mare şi curată, ci pentru că este a noastră, a strămoşilor noştri, de care încercăm şi noi să fim vrednici”.

De fapt, vina nu este a copiilor, ei poate nici nu sunt conştienţi de ceea ce au afirmat în discuţia cu premierul Leancă. Vina este a părinţilor lor. Nici nu este vorba despre o vină. Acesta este, de fapt, spiritul epocii. Un spirit bolnav, bineînţeles.

Din păcate, premierul Iurie Leancă s-a pliat pe logica infantilă şi mai puţin responsabilă a acestor copii, care încă nu au realizat nimic, dar deja ştiu să formuleze pretenţii în faţa primului ministru. În loc să-i invite pe aceşti copii să revină acasă ca împreună să construim Republica Moldova, Iurie Leancă a încercat stângaci să se dezvinovăţească în faţa lor. „Sigur că cel mai important este să modernizăm Republica Moldova şi atunci când dânşii vor vedea că condiţiile de muncă şi de trai, calitatea vieţii, este valabilă cu cea pe care o au ei în ţările în care se află acum,

această motivaţie va fi una mult mai convingătoare”, a spus premierul.

Ba mai mult decât atât, ceva timp în urmă, premierul însuşi s-a lăudat că odraslele sale, care studiază în străinătate, nu au de gând să se întoarcă acasă după terminarea studiilor. „Cel mai mare a absolvit Facultatea de Drept aici, la Chişinău, şi urmează să facă masteratul în una dintre ţările europene. Cel mic este în Marea Britanie, unde îşi continuă şcoala.

Eu mi-aş dori ca ei să îşi facă studiile în străinătate, iar după aceasta să revină şi să activeze în ţară. Dar, până acum, cel mai mic a fost destul de categoric şi mi-a spus că va reveni aici doar dacă se vor schimba realităţile. Acest lucru mă mobilizează şi pe mine, într-o anumită măsură, să fiu mai bun în activitatea mea”, a declarat Leancă.

Deci, însuşi premierul Iurie Leancă este purtătorul unei înţelegeri şi a unei abordări deformate dintre cetăţean şi stat. Iar această abordare a premierului Leancă spune multe, foarte multe despre realizările şi succesele obţinute de Republica Moldova în cei 22 de ani de Independenţă.

Mitropolia reacţionează la informaţia privind deschiderea unei mitropolii în stânga Nistrului Mitropolia Moldovei neagă speculațiile potrivit cărora, vizita Patriarhului Kiril ar duce la crearea unei noi mitropolii în stânga Nistrului. Într-un comunicat de presă, Mitropolia notează că Episcopia de Tiraspol și Dubăsari este și rămâne parte componentă a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, „iar zvonurile cu caracter secesionist nu au nicio acoperire”.

Anterior presa a scris că, în urma vizitei în Moldova a Patriarhului Kiril al Moscovei, ar putea fi pusă în discuţie înfiinţarea unei noi mitropolii, cea a Transnistriei, separată de cea a Moldovei. Amintim că Patriarhul Kiril va vizita Republica Moldova în perioada 7-9 septembrie 2013, pentru a participa la festivitățile prilejuite de aniversarea a două sute de ani de la crearea Eparhiei de Chișinău.

FLUX

Programul maxim şi pe termen lung al Guvernului este să-i ajutăm pe toţi moldovenii să plece în Occident.

Astfel ca peste încă 22 de ani, adică la 44 de ani de la Declaraţia de Independenţă, în Moldova să nu mai fie niciun moldovean! Atunci ne vom putea integra liber în Uniunea Europeană!

Sursa: noi.md

Politic

23 AUGUST 2013

3

FLUX

Leancă îşi menajează şeful de partid sau îi sugerează că steaua sa a apus?

Menţionam şi cu alte ocazii că pierderea funcţiei de premier şi, mai ales, condiţiile umilitoare care au precedat debarcarea sa din funcţie, l-au marcat profund şi, se pare, iremediabil pe Vladimir Filat. Din starea de inimă albastră pe el îl mai pot scoate doar vizitele în teritoriu, când se crede din nou important om de stat, adulat şi respectat de popor. Acţiunile de imagine stângace şi de-a dreptul jenante pe care le întreprinde acesta în ultimul timp nu au cum să-i aducă un plus de popularitate, punându-l, dimpotrivă, într-o lumină defavorabilă.

Nu ştim dacă aceste acţiuni şeful PLDM şi le inventează singur sau îi sunt sugerate de sfătuitorii săi. Aceiaşi, probabil, care l-au convins la 13 februarie curent să-i dea lovitura de graţie lui Plahotniuc, denunţând Acordul de constituire a AIE 2. Cât de consecvent a fost Filat după asta şi ce s-a ales din politicianul nr.1, cel care până mai adineauri a fost singurul care a muncit şi a guvernat în solitudine o ţară, am văzut deja. Încercările disperate şi ridicole de a se menţine în atenţia publicului, vizitele „de lucru” pe la şantiere, întreprinderi, ferme, reflectate copios pe reţelele de socializare, numeroasele poze pe care şi le face alături de oameni simpli, din popor, vor să creeze iluzia că acesta se mai află în vâltoarea evenimentelor şi în atenţia publicului, că electoratul nu mai poate de dragul lui şi abia aşteaptă să-l vadă înscăunat iarăşi într-un fotoliu de mare demnitar. (Poate chiar de şef de stat, de ce nu?) Această iluzie pare să persiste însă doar în capul politicianului. Şeful liberal-democraţilor, cu ticuri de nomenclaturist sovietic, constată cu satisfacţie, în cadrul acestor vizite, că avem întreprinderi care dau producţie bună, că toată ţara „este un şantier”, că agricultorii au adunat o roadă bogată, care este pusă „la borcan”, cu mult spor, pe la fabricile de conserve. Iar toate aceste „poveşti de succes”, pe care le contabilizează astăzi ex-premierul, se datorează guvernării sale înţelepte de până acum şi efortului său personal. Altfel, de ce ar mai umbla cu inspectatul? În afară de preocuparea de a demonstra ostentativ că nu este afectat de exilarea sa la partid şi că nu tânjeşte după fotoliul de premier, Filat mai are o grijă constantă şi aproape obsesivă. Cu siguranţă, el nu şi-a revenit după marea ţeapă pe care a luat-o de la democraţi şi, mai ales, după cacealmaua cu scuze şi iertări, chiar dacă ulterior a fost nevoit să bată iarăşi palma cu aceş-

tia şi să coabiteze în cadrul unei noi coaliţii. Însă de atunci şi până acum, fostul potentat, infatuat şi vanitos, nu conteneşte să demonstreze că albul este negru, că cedările nu au fost cedări, iar scuzele nu au fost scuze.

Fostul demnitar chiar a dezvoltat o întreagă teorie, aducând o contribuţie inestimabilă la terminologia de specialitate, despre „personalizarea în politică”, pe care a expus-o în numeroase interviuri, pe la toate posturile de televiziune pe unde a fost invitat şi la care a revenit cu o insistenţă de invidiat.

Gestul lui Filat de împăcare cu democraţii, care îl lăudau că a ajuns „alt om” şi îi promiteau să-l facă premier, scuzele prezentate cu această ocazie celui pe care l-a numit păpuşar, raider şi mafiot, au dezgustat multă lume, rărind rândurile susţinătorilor săi. (Rândurile s-au rărit, evident, nu doar din acest motiv. Nemaifiind acum în vârful treburilor, cei care se îndeletnicesc cu cântatul osanalelor s-au cam mutat acum pe la alte curţi.) Încercând să-şi aline frustrările, Filat a pus toate pe seama „interpretărilor” şi a prostului său obicei de a „personaliza excesiv”.

Nevoit să recunoască până la urmă că scuzele au fost o condiţie pentru a fi votat în funcţia de premier, acesta a explicat repetat şi confuz că „...a fost o condiţie, numai că eu nu mi-am cerut scuze. Este adevărat că s-a înţeles altceva. Eu vorbeam despre personalizarea excesivă în politică”. Şi chiar promitea să se concentreze pe viitor „pe procese și fenomene, dar nu pe persoane”. „Nu este corect să personalizezi lupta politică ori să aduci acuzaţii neprobate. Eu nu mă feresc să-mi recunosc greşelile. Am făcut şi eu astfel de greşeli, voi avea grijă ca pe viitor să nu le repet”, se pocăia, la cerinţa aliaţilor, şeful liberal-democraţilor.

Acesta mai preciza că nu are de ce să se împace cu Plahotniuc, pentru că nici nu s-au certat, afirmând împăciuitor că: „Noi avem deseori puncte diferite de vedere, divergenţe cu domnul Plahotniuc, însă aceasta nu înseamnă că nu putem găsi compromis, identifica mecanisme consensuale de luare a deciziilor”. „ D i v e r g e n ţ e l e”, amintim, au fost exprimate în declaraţii incendiare şi

patetice despre sacrificarea statului „din cauza interesului unei persoane obscure”. Despre personajul obscur care a construit „un sistem criminal”, a cumpărat alegătorii, a monopolizat presa şi şi-a subordonat instituţii de drept. Este degradant pentru un politician care vine cu astfel de învinuiri şi invective să afirme apoi că acestea nu au fost decât „acuzaţii neprobate” şi banale divergenţe.

Filat nu poate să nu recunoască, cel puţin în forul său interior, că, de dragul funcţiei, i-a cerut lui Plahotniuc iertarea păcatelor în cel mai umilitor mod. Chiar dacă s-a dedat ulterior la divagaţii despre compromisul în numele interesului naţional, a stabi-

lităţii şi viitorului european al Republicii Moldova. De aici şi delirantele explicaţii despre cum nu ar trebui să „personalizăm” în politică.

Trebuie să recunoaştem totuşi că nu doar Vladimir Filat şi-a făcut mea culpa, ci şi adversarul său, Vladimir Plahotniuc, a exprimat oareşice regrete, s-a jurat că nu ţine nicio supărare şi chiar a spus câteva cuvinte de laudă în adresa acestuia. Care însă nu trebuie luate ca atare. „Aceste laude reciproce nu le luaţi ca laude. Acestea trebuiau să fie ca nişte garanţii”, a explicat ulterior şi mai-marele democraţilor, Marian Lupu, care uneori are obiceiul să discute în contradictoriu cu el însuşi, motiv din care a luptat din greu cu propria conştiinţă atunci când a trebuit să-i aducă niscaiva elogii-garanţii lui Vladimir Filat.

A turnat gaz pe foc şi liderul comuniştilor Vladimir Voronin, care a dezvăluit ceva mai târziu că PLDM şi PCRM au negociat până în ultimul moment în vederea declanşării ale-

gerilor anticipate, Filat renunţând doar la insistenţa şi argumentele oficialilor europeni.

Chiar dacă a precizat că nu a fost în situaţia de a ceda, ci de a alege, liberal-democratul nu a putut nega discuţiile avute cu comuniştii, neconsiderându-le totuşi negocieri: „Dacă era să aleg în interesul meu personal aș fi mers în alegeri anticipate. Este cam mult spus negocieri. S-a discutat eventualitatea petrecerii alegerilor anticipate. Nu s-a mers din simplul motiv că s-a găsit compromisul rezonabil”.

Filat, dar şi demnitarii învestiţi în înalte funcţii după „găsirea compromisului rezonabil”, ar vrea să uite ca de un vis urât şi de criza pe care au declanşat-o, de propria ticăloşie şi perfidie, de iresponsabilitatea cu care au subminat instituţiile statului şi au comis ilegalităţi. Într-un recent interviu, actualul premier Iurie Leancă recomanda insistent să fie date trecutului evenimentele politice care au precedat învestirea Cabinetului pe care-l conduce, acestea urmând să fie lăsate pe seama istoricilor și analiștilor. „Pe noi trebuie să ne preocupe situația existentă în momentul de față și să căutăm soluții pentru numeroasele probleme cu care se confruntă țara noastră”, a

opinat Leancă. Acesta a mai menţionat că, în pofida situaţiilor de criză de care am avut parte din 2009, „multe lucruri bune au fost începute de premierul Filat”, aceste momente pozitive urmând să fie identificate şi continuate.

Deşi, aparent, prim-ministrul a încercat să-l menajeze pe şeful său de partid, rămas acum fără funcţie, acesta pare să-i sugereze, mai degrabă, să se resemneze, pentru că, în viziunea lui, acum s-a ajuns la „un echilibru sănătos”, cu Filat la sediul PLDM şi cu el în fruntea Guvernului. Nu ştim însă dacă acest echilibru este benefic şi pentru sănătatea fostului premier.

Mai mult decât atât, Leancă este de părerea că în cariera politică a lui Filat a survenit acum o stare de reflux. Problema este cât va dura acest reflux şi dacă mai este posibilă o ascensiune după. „Nu văd nicio situație dramatică. El e un om tânăr, mai tânăr decât mine, care înțelege bine că în cariera unui politician există perioade de flux și reflux”, a apreciat situaţia fostul subaltern al lui Filat, menţionând, totodată, că, la momentul respectiv, acesta a pus mai presus interesele ţării decât ambițiile personale.

S-ar putea totuşi ca doleanţa lui Leancă (şi, probabil, nu doar a acestuia) de a-l vedea pe Filat preocupat doar de treburile partidului să nu coincidă întocmai cu ceea ce-şi doreşte şeful PLDM. Zilele acestea s-a zvonit că cei „doi Vlazi” au trecut peste supărări şi resentimente şi şi-au dat întâlnire într-un hotel ce aparţine oligarhului de la Grozeşti.

Semn că am putea asista la o nouă redistribuire a domeniilor şi sferelor de influenţă. Comentatorii ar fi de părerea că cei doi s-au întâlnit pentru a pune la cale anumite înţelegeri legate de împărţirea unor bunuri importante ale statului, pasibile acum privatizării. Adică, în vederea atingerii unui „echilibru sănătos” şi benefic din toate punctele de vedere.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Important 23 AUGUST 2013

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA (Partea a II-a)

8. Lecţia lui Friedrich List, integrarea europeană şi globalizarea

Entuziaştii locali, care exaltă integrarea ţării noastre în spaţii economice largi, fără bariere vamale şi alte instrumente de protecţie a economiei naţionale, ar fi bine să însuşească lecţia la care a ajuns Friedrich List după ce a studiat aplicarea în practică a teoriei liberale. El a descoperit următoarea legitate: „Instaurarea pretutindeni şi totală a principiului comerţului liber, reducerea maximă a taxelor vamale şi stimularea liberalizării totale a pieţei în practică întăreşte acea societate care înaintează de mult şi cu succes pe calea pieţei, dar, în acelaşi timp, slăbeşte, subminează politic şi economic acea societate care a avut o altă istorie de gospodărire şi intră în relaţii de piaţă cu ţări mult mai dezvoltate în momentul când piaţa ei internă se află în stare incipientă” (А. Дугин, „Конец экономики»).

Formula de faţă cuprinde în mod exhaustiv cazul Republicii Moldova, care, prin politicile economice aplicate în ultimele două decenii, şi, mai ales, în ultimii ani, îşi rezervă rolul de perdant etern în raport cu economiile mai dezvoltate. O astfel de piaţă deschisă, în care este invitată ţara noastră, este un instrument care funcţionează după principiul îmbogăţirii celui deja bogat şi a sărăcirii celui sărac, a întăririi celui puternic şi a slăbirii celui slab.

Republica Moldova s-a pomenit într-un context internaţional dominat de o serie de ţări bogate conduse de SUA şi de extensiunile acestora, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care au impus agenda neoliberală. Întreaga politică de ajutor financiar şi promisiunile de acces pe pieţele vestice sunt folosite doar ca momeală pentru a convinge ţări ca a noastră să adopte politicile neoliberale. Ca rezultat se creează un avantaj pentru invazia bunurilor şi a capitalurilor străine pe piaţa internă. Aceleaşi structuri mondiale, în special OMC, impun crearea unor reguli de comerţ care favorizează liberul schimb. Supremaţia pe care o au FMI, BM, OMC şi ţările bogate în dictarea regulilor economice globale şi constrângerea ţărilor mai sărace să adopte politici speciale prin care îşi condiţionează ajutorul financiar modelează în întregime actul guvernamental al acestora.

Asta se întâmplă inclusiv în domenii cum ar fi politica bugetară, reglementarea industrială, stabilirea preţurilor în agricultură, a cotelor inflaţiei, reglementarea pieţei de muncă, privatizarea unor ramuri şi întreprinderi strategice, independenţa băncii naţionale în raport cu guvernul etc. Respectivele instituţii au în slujba lor o întreagă armată de ideologi, care instruiesc şi dirijează atât factorii de decizie din ţările excomuniste, cât şi opinia publică. În aceste condiţii, Republicii Moldova îi lipsesc resursele intelectuale şi voinţa de autoguvernare pentru a discuta la un nivel adecvat cu structurile respective. Este de presupus

că chiar dacă există o minimă înţelegere la vârfuri a dezavantajelor enorme pe care le provoacă adoptarea oarbă a unor astfel de politici, este vorba de o anume complicitate a birocraţiei locale corupte cu aceste cercuri de influenţă din exterior.

Observăm cu toţii cum în ultimii ani guvernanţii noştri se laudă cu contractarea permanentă a unor credite astronomice, pe care le prezintă ca dovadă a propriilor merite şi ca pe o recunoaştere a ţării noastre de către „partenerii de dezvoltare”, împinse într-o „poveste de succes” care s-a dovedit a fi una de coşmar.

De fapt, însă, exponenţii neocolonialismului economic practică metode verificate încă în timpurile colonialismului clasic. Numai că în loc de mărgele de sticlă şi „apă de foc” aborigenii de azi primesc credite de la FMI şi BM, plus SUA şi UE, cedând în schimbul acestora aurul nostru – independenţa economică şi viitorul. Formula folosită de noii coloniаlişti este simplă – să încurajeze finanţarea dezvoltării în baza creditelor externe. Jocul fiind odată acceptat, FMI şi BM aplică vechea zicală: „Cine plăteşte, acela comandă muzica”.

Urmează indicaţiile către guvern de restructurare a economiei, ca să se asigure creditorilor rambursarea creditelor: „Deschideţi porţile pentru liberul schimb, ca să vă inundăm cu bunurile şi capitalurile noastre!

Reduceţi cheltuielile sociale, sacrificând bătrânii, invalizii, copiii, şcolile, sănătatea! Privatizaţi activele şi serviciile publice! Deschideţi piaţa funciară pentru investitorii străini! Reduceţi deficitul bugetar cu orice preţ! Menţineţi inflaţia cât mai jos! Iar dacă veţi fi ascultători, vă vom permite tuturora să lucraţi pe pieţele noastre la negru într-un regim de vize liberalizat şi să trimiteţi bani acasă ca rudele voastre să poată cumpăra produsele noastre”.

Această spirală a datoriilor externe în creştere galopantă anulează orice speranţă de renaştere economică a ţării şi transformă Republica Moldova dintr-un stat independent întrun obiect de manipulare din partea marilor capitaluri.

Aşa cum arată renumitul cercetător american William Greider în cartea sa „One World, Ready or Not. The Manic Logic of Global Capitalism”, „credinţa larg răspândită în pieţele în stare să se autoregleze este o iluzie periculoasă”. Iar în continuare, Greider, care deconspiră ceea ce el numeşte în mod magistral „logica maniacală a capitalismului global”, subliniază: „Pentru a scăpa de aceste şi alte pericole, naţiunile vor trebui să aibă curajul de a revendica controlul în faţa liberei circulaţii a capitalului. Asta va cere o afirmare a puterii guvernante ce se situează mult înaintea imaginaţiei politice sau a voinţei zilei de azi. Opinia respectabilă este aservită acum de credinţa seculară pe care economistul austriac Karl Polanyi a descris-o încă demult ca pe un „efort utopic” de a instaura un sistem de pieţe care s-ar autoregla. Astăzi există aceeaşi larg răspândită convingere precum că piaţa poate rezolva pentru noi vaste probleme publice mai bine decât ar putea-o face orice muritor. Această credinţă practic a ajuns să fie o certitudine religioasă, cel puţin printre anumite elite

guvernante. Dar, aşa cum explică Polanyi, este vorba de o ideologie care a condus la începutul secolului douăzeci la o suferinţă de masă a depresiunii globale şi la ascensiunea fascismului violent. Atâta timp cât domneşte în mod incontestabil dogma, această revoluţie va continua să înainteze vertiginos, în mod fatal, în afara oricărui control”.

9. Cine împinge scara de sub picioarele noastre după ce el însuşi a urcat pe ea?

Ajunşi aici, să ne întrebăm, câţi dintre exponenţii guvernărilor noastre, cea de azi, ca şi cele de ieri, câţi dintre cei care-şi revendică titlul de experţi au reuşit să iasă din mrejele noii religii, câţi au reuşit să însuşească lecţia istorică, asupra căreia se revine doar după ce dezastrul îşi atinge ultimele sale consecinţe? Şi, mai ales, cine dintre actualii guvernanţi ar avea înţelepciunea şi curajul să revendice controlul asupra liberei circulaţii a capitalului? Cu regret, deocamdată, nimeni. De ce? Din naivitate, din laşitate sau din comoditate? Oricare ar fi răspunsul, consecinţele sunt la fel de deplorabile.

Altfel zis, Republica Moldova s-a pomenit într-o situaţie similară descrisă de economistul german Friedrich List, care critica Marea Britanie pentru promovarea liberului schimb în raport cu alte ţări, după ce ea însăşi îşi obţinuse supremaţia economică prin măsuri protecţioniste dure şi subvenţii extinse. El îi acuza pe britanici că „împing scara” pe care au urcat ei înşişi pentru a atinge poziţia de sus în economia mondială: „Este un gest foarte inteligent ca atunci când cineva a ajuns în vârf să împingă scara pe care a urcat, pentru a-i lipsi pe ceilalţi de mijlocul de a urca după el”. Artizanii globali de astăzi nu diferă câtuşi de puţin de predecesorii lor, ţinta reală fiind doar acapararea pieţelor şi împiedicarea apariţiei unor noi concurenţi.

10. Alte lecţii istorice de o stringentă actualitate (după Ha Joon Chang)

Pentru a reuşi să depăşească impasul economic, Republica Moldova trebuie să urmeze exemplul altor state, dar şi să-l adapteze la condiţiile zilei de azi. Aducem doar câteva exemple. Marea Britanie, SUA în sec. XIX, Rusia la cumpăna secolelor XIX-XX sub mandatul ministrului de Finanţe, Serghei Witte (1892-1903), Japonia şi Coreea de Sud la mijlocul sec. XX, China de la Deng-Xiaoping încoace, India au practicat politici de afirmare a suveranităţii economice. Adică, ţara noastră trebuie să promoveze o politică vamală protecţionistă, să limiteze investiţiile străine, să impună plafoane pentru proprietatea străină şi să oblige investitorii străini să-şi direcţioneze investiţiile doar în domeniile stabilite de guvern, să aibă ca parteneri furnizori de produse locale, să utilizeze forţa de muncă locală etc.

Altminteri, se ignorează un adevăr evident care arată că practic toate economiile de succes au atins performanţe deosebite prin aplicarea de măsuri care să sporească inde-

pendenţa lor economică, urmate de o integrare lentă, selectivă şi etapizată în economia lumii.

Să mai stăruim asupra exemplelor din care s-ar putea inspira ţara noastră. Prima ţară care a recurs, încă la mijlocul sec. XVIII, la politici tarifare protecţioniste şi la subvenţii a fost Marea Britanie, care se proteja în acest fel de Ţările de Jos (Belgia şi Olanda de azi). Ea a adoptat comerţul liber abia pe la mijlocul sec. XIX, doar atunci când a atins o domi-

naţie industrială totală. Exact la fel au procedat, ulterior, Statele Unite, care s-au protejat în faţa fostei metropole.

Japonia postbelică avea taxe vamale mai permisive pentru importul de produse industriale, dar acestea erau puternic condiţionate prin controlul guvernului asupra valutei. În acelaşi timp, erau promovate exporturile pentru a permite acumularea de valută necesară procurării de tehnologii înalte (unelte sau licenţe). Erau canalizate credite în sectoarele-cheie, iar investiţiile străine au fost interzise în majoritatea industriilor-cheie. Însă şi atunci când penetrarea capitalului străin era permisă, existau plafoane stricte cu privire la proprietatea străină, care se ridicau la maximum 49%, limitare care s-a menţinut până în 1963. Companiile străine erau obligate să transfere tehnologia şi să procure produsele necesare pe piaţa locală.

Politici similare au aplicat în perioada postbelică şi ţări ca Finlanda, Italia, Norvegia şi Austria, acestea fiind necesare pentru dezvoltarea propriilor industrii. Măsurile protecţioniste au fost aplicate de ele până în anii şaizeci, iar în cazul Finlandei – o perioadă şi mai îndelungată. Pentru a-şi ridica industriile, ele au folosit pe larg întreprinderile de stat.

Finlanda, care era una dintre cele mai sărace economii la începutul sec. XX, a introdus în anii treizeci o legislaţie care trata orice afacere cu capital străin de peste 20% drept „periculoasă”. Abia în 1987 această normă a fost relaxată, plafonul proprietăţii străine fiind ridicat până la 40%. Liberalizarea generală a investiţiilor străine a survenit abia în 1993, şi asta ca măsură de pregătire a ţării de aderarea la UE în 1995.

Pentru comparaţie, putem vedea că dacă Finlanda a avut parte de peste o jumătate de secol de politici protecţioniste pentru a se pregăti de aderarea la UE, Republicii Moldova i se propune să accepte în orb şi în alb, absolut nepregătită, cu o economie aflată în ruină, regulile neoliberale ale acestei organizaţii. În lumina acestei simple comparaţii, nesăbuinţa, ignoranţa şi iresponsabilitatea guvernanţilor noştri, care ne împing în braţele sufocante ale UE, sunt absolut izbitoare. Ca urmare a acestor acţiuni se produce un amplu proces de subminare a independenţei noastre, pe care îl putem numi pe drept cuvânt proces de desuveranizare a ţării.

Prin urmare, astfel de politici cu taxe vamale care apără piaţa internă, cu subvenţii şi restricţii de ordin comercial sunt absolut indispensabile pentru ridicarea unor industrii noi în ţara noastră. Desigur, măsurile protecţioniste nu garantează în mod automat dezvoltarea. Dar lipsa acestora garantează eşecul. Iată de ce îmbinarea măsurilor protecţioniste cu cele de comerţ deschis în condiţiile actuale sunt vitale pentru statul nostru. Toate aceste măsuri impun ca element absolut indispensabil o guvernare patriotică, excelent instruită şi capabilă să-şi negocieze cu marii jucători internaţionali statutul său economic special. Un astfel de statut ar fi necesar pentru o perioadă limitată de timp de cel puţin douăzeci de ani.

Astfel, aparentele pierderi pe termen scurt se vor transforma în avantaje strategice, bazate pe activităţi economice competitive şi complexe pe teritoriul ţării. Investiţiile străine trebuie condiţionate prin participarea în firme mixte cu capital preponderent autohton, prin contribuţia cu tehnologii avansate şi prin ridicarea calificării forţei de muncă autohtone. În condiţiile în care pe piaţa globală există resurse financiare enorme care sunt în căutarea unor nişe investiţionale, o astfel de politică guvernamentală s-ar justifica pe deplin.

11. Privatizarea ca element sacrosant al religiei neoliberalismului

Un alt mit promovat de apostolii neoliberalismului în spaţiul ex-comunist a fost cel al privatizării masive ca soluţie salvatoare pentru economie. Fără a nega importanţa proprietăţii private, trebuie totuşi să remarcăm că practic pretutindeni unde s-a recurs la o privatizare cvasitotală şi nechibzuită, de la Rusia până la România şi Republica Moldova, de cele mai multe ori efectele economice şi sociale au fost devastatoare. Şi asta deoarece chiar dacă formele de proprietate contează cu adevărat, totuşi diferenţa critică nu este între proprietatea de stat şi cea privată, ci între proprietatea concentrată şi proprietatea dispersată. Altminteri, diferenţa între un sistem comunist şi unul neoliberal este nesemnificativă, gradul de libertate a unui om fiind legat direct

Important 23 AUGUST 2013

5

FLUX

POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ de măsura în care acesta posedă o proprietate. Adică, distribuirea proprietăţii, demonopolizarea ei prin măsuri regulatorii drastice este singura cale de a evita pauperizarea absolutei majorităţi a cetăţenilor în favoarea unor oligarhii locale sau transnaţionale.

12. Criza balanţei de plăţi – o altă capcană neoliberală

Printre capcanele privite de guvernele ţărilor sărace ca binefaceri sunt şi soluţiile oferite de FMI, urmat de BM şi de alţi donatori, sunt şi cele care ţin de aşa-numita criză a balanţei de plăţi. Semnarea unor astfel de acorduri e privită ca garanţie că ţara respectivă va renunţa la măsuri risipitoare şi va fi una „bună de plată”. Dar astfel de acorduri impun şi o serie de condiţii care cuprind o gamă largă de politici economice, inclusiv liberalizarea comerţului, legi permisive cu privire la societăţile comerciale, reducerea deficitului bugetar şi a alocaţiilor sociale, dar, mai ales, politici macroeconomice. Aceste politici macroeconomice, prezentate pe un ton sforăitor de către exponenţii respectivelor structuri internaţionale guvernelor aborigene, vizează politica monetară şi cea fiscală. Însă, aşa cum arată istoria unor astfel de cooperări internaţionale, „mâna de fier” a FMI, care se crede că este cea care asigură stabilitatea economică şi promovează astfel creşterea economică, produce exact efectul invers.

13. Controlul riguros asupra inflaţiei – o condiţie optimă pentru capitalul nomad

Una dintre măsurile sacrosante impuse ţărilor ca Republica Moldova este menţinerea sub un control strict a inflaţiei. Însă Ha Joon Chang deconspiră în mod strălucit esenţa acestei politici. El arată, bazânduse pe experienţă internaţională, că dacă o inflaţie galopantă poate fi dezastruoasă, o inflaţie moderată de până la 40% nu este neapărat dăunătoare, ci chiar poate fi compatibilă cu o creştere economică rapidă şi cu crearea de locuri de muncă.

Totuşi,economiştii pieţei libere insistă că stabilitatea economică, privită de ei ca inflaţie foarte scăzută, trebuie obţinută cu orice preţ, deoarece inflaţia ar face rău economiei.

De regulă, rata inflaţiei recomandată de ei ar trebui să oscileze între 1%

şi 3%. Însă, de fapt, nu există nicio dovadă că o inflaţie la niveluri mici ar fi benefică economiei. Dimpotrivă, practica internaţională arată că măsurile antiinflaţioniste excesive pot chiar dăuna economiei. Politicile orientate spre reducerea inflaţiei determină o reducere a investiţiilor şi, implicit, a creşterii economice. În plus, experienţa arată că astfel de politici nu doar au stânjenit investiţiile şi dezvoltarea, ele nici măcar nu au reuşit să atingă scopul urmărit, şi anume creşterea stabilităţii economice.

Referindu-se la ideile celebrului economist John Kenyes despre efectele benefice ale inflaţiei, Aleksandr Dughin subliniază următoarele: „Faimoasa afirmaţie keynesiană despre funcţia pozitivă a procesului inflaţionist pentru dezvoltarea sectorului real al producţiei este o versiune diminuată a „banilor liberi” a lui Gesell. O inflaţie treptată şi nesemnificativă a valutei stimulează investirea banilor în mărfuri şi contribuie la dezvoltarea sectorului real al economiei” . În condiţiile unui capitalism monetar sau speculativ, în care capitalul a devenit nomad şi vagabondează pretutindeni în căutarea extragerii unor supraprofituri rapide şi evitându-se ciclul producţiei cu toate implicaţiile lui sociale, singurii câştigători din acest joc sunt „piraţii” marilor grupuri financiare. Implicit, pe post de perdanţi se pomenesc ţările cu guverne credule, care îmbrăţişează astfel de politici. Situaţia se agravează în asemenea cazuri şi prin faptul că o politică monetară prea strictă scade investiţiile în sectorul real, redirecţionându-le spre afaceri speculative, ceea ce atrage după sine încetinirea creşterii economice şi împiedică crearea de locuri de muncă. În acest context, amintim că în scopul impunerii unei politici monetare stricte, încă din momentul creării Băncii Naţionale, ţării noastre i s-a sugerat că soluţia optimă este acordarea independenţei acestei instituţii în raport cu Guvernul.

Scopul principal declarat a fost cel de exercitare nestingherită a unui control asupra inflaţiei. Dar ieşind de sub controlul Guvernului, Banca Naţională nu a devenit una independentă decât în raport cu autorităţile de stat, de fapt trecând în subordinea FMI şi BM. Astfel, s-a produs fortificarea unor politici macroeconomice monetariste, extrem de nepotrivite pentru ţări cu un nivel de dezvoltare ca cel al Republicii Moldova. Aici ar mai fi de reţinut următoarele. Nu există nicio

dovadă că independenţa Băncii Naţionale determină scăderea ratei inflaţiei şi nici că ar contribui la creşterea economică şi la scăderea ratei şomajului. Separarea BNM de Guvern şi de corpul de legiuitori îngreunează aplicarea unor politici economice coerente care să permită o dezvoltare stabilă în avantajul întregii societăţi.

O realitate nouă, care scapă ochiului comun, ţine de schimbarea de paradigmă, care a afectat însăşi esenţa capitalismului tradiţional, axat pe producţie, în care banii reprezentau doar un element auxiliar, chiar dacă indispensabil, ce determina prosperitatea. Noul tip de capitalism financiar a inversat relaţia tradiţională între producţie şi capital. Şi chiar dacă acest nou tip de capitalism a provocat în ultima perioadă crize financiare cu efecte globale devastatoare, apostolii monetarismului caută să ne convingă că ar fi vorba doar despre nişte mici disfuncţii, nu de o criză profundă de sistem determinată de însăşi esenţa lui. Se ştie, de pildă, că sectorul financiar a devenit mult mai eficient în generarea de profituri pe termen scurt, acestea fiind mult mai vaste decât cele provenind din economia reală. Capitalul financiar fiind mult mai lichid decât cel industrial. Prin urmare, primul este indispensabil pentru dezvoltarea economică, însă doar în condiţii reglementate cu stricteţe. Altminteri, dintr-un factor stimulativ capitalul financiar devine unul distructiv, devastator pentru economia naţională. Altfel zis, aşa cum arată Ha Joon Chang, se înregistrează o diferenţă de viteză considerabilă de circulaţie a capitalului între sectorul financiar şi economia reală. Prin urmare, această diferenţă de viteză trebuie redusă prin politici regulatorii ferme.

14. Sistemul bancar – o frână în dezvoltarea economiei naţionale

Faptul că în Republica Moldova întregul sistem bancar, în loc să fie un instrument de stimulare a economiei, s-a transformat în unul parazitar, care frânează spiritul întreprinzător şi paralizează dezvoltarea, este la îndemâna oricui. Dobânzile exagerate, termenele şi condiţiile de restituire a creditelor excesiv de împovărătoare sunt o realitate deprimantă. În aces-

te condiţii, principala autoritate regulatorie, Banca Naţională a Moldovei, nu-şi îndeplineşte principala funcţie de supraveghere şi dirijare a sectorului bancar, iar Guvernul şi Parlamentul, având competenţe restrânse din cauza statutului independent al BNM, se dovedesc a fi neputincioase de a schimba radical situaţia. În plus, concreşterea demnitarilor de prim rang de la Guvern şi Parlament, precum şi a funcţionarilor din BNM cu grupurile financiare dominante, face iluzorie orice speranţă de relansare a economiei naţionale printr-un sistem de creditare accesibil, atractiv şi stimulatoriu.

Astfel, concentrarea marilor capitaluri în mâinile câtorva jucători financiari din umbră reduce întreaga economie naţională la postura de ostatic al acestora. În consecinţă, statul s-a transformat în unul de tip mafiot, controlat de oligarhi, iar instituţiile menite să exercite actul decizional în interesul public, organele de drept şi justiţia au devenit instrumente de manipulare pentru clanurile financiare. O consecinţă directă a concentrării excesive de capital este şi anexarea partidelor dominante la interesele de culise ale prădătorilor pieţei financiare. O altă realitate care derivă de aici este acapararea principalelor instituţii media, dar şi coruperea unei cohorte întregi de analişti politici, dirijaţi de către aceleaşi grupuri financiare. Republica Moldova a devenit un „stat captiv”, scandalurile de atacuri raider în sistemul bancar se ţin lanţ, iar sfârşitul acestei situaţii dezastruoase nu se întrevede.

Faptul că guvernele care s-au perindat în ultimii cincisprezece ani au ratat şansa de a folosi singura bancă cu capital majoritar de stat, Banca de Economii a Moldovei (BEM), pentru a stimula producătorul autohton este un exemplu elocvent al lipsei de viziune şi de interes al acestora.

Dezastrul în care a fost adusă BEM prin acordarea de credite neperformante arată caracterul criminal al acestor politici, iar fondurile astronomice deturnate din această bancă anulează orice speranţă de finalizare a acestor cazuri în sistemul nostru de justiţie corupt până în măduva oaselor. Şi în aceste condiţii, în loc să se recurgă la consolidarea acestei bănci, înalţii oficiali de la Guvern şi de la BNM, ghidaţi de instructorii din instituţiile financiar-creditare in-

ternaţionale, îşi anunţă intenţia de a o privatiza. Aici corupţia şi prejudecăţile de factură neoliberală sunt, în mod evident, complementare.

Dată fiind situaţia intolerabilă din sistemul bancar al ţării, autorităţile statului trebuie să întreprindă o reformă vastă şi radicală a acestuia.

Printre măsurile ce se impun cu necesitate ar fi următoarele: 1) Minimalizarea pieţei de capital şi instituirea unui control de stat direct asupra sistemului bancar.

2) Reducerea dobânzilor până la nivelul care să asigure profitabilitatea pentru proprietarii băncilor şi accesibilitatea creditelor pentru întreprinzătorii autohtoni.

3) Licenţele de activitate în sectorul bancar trebuie eliberate doar cetăţenilor Republicii Moldova.

4) Calitatea de proprietari ai băncilor sau de coproprietari trebuie să o deţină doar cetăţenii Republicii Moldova.

5) Cota de participare a unui cetăţean la capitalul statutar trebuie strict limitată în vederea neadmiterii instituirii de monopoluri şi cârdăşii de cartel.

6) Nu se va admite existenţa unor proprietari anonimi în sistemul bancar, ascunşi în spatele unor firme off-shore.

7) Statul va încuraja descentralizarea activităţii bancare, crearea unor instituţii financiare regionale cooperatiste, orientate spre dezvoltarea sectorului de producere din acele regiuni.

8) Statul va interzice exportul profiturilor obţinute din activităţi bancare şi va încuraja direcţionarea acestora în sfera de producere, în proiecte sociale şi de infrastructură.

9) Toate operaţiunile bancare efectuate de către instituţiile publice, de întreprinderile de stat sau cu capital majoritar de stat, precum şi de plăţile pentru serviciile comunale, serviciile publice locale, notariale, de avocat, judecătoreşti, ale executorilor judecătoreşti şi altele de acest gen se vor efectua doar prin băncile de stat.

10) În caz de necesitate, statul va recurge la măsuri coercitive cum ar fi lichidarea unor bănci, care periclitează securitatea financiară a ţării.

FLUX

6

Important 23 AUGUST 2013

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ

Esenţa acestei reforme va consta în reorientarea economiei naţionale de la capitalismul de tip speculativ spre cel de tip productiv, de la concentrarea de proprietăţi şi capitaluri în interesul îngust al unor clanuri spre distribuţia largă a proprietăţii.

15. Schimbul valutar, din sectorul privat – în sectorul public

În Republica Moldova se vede cu ochiul liber că operaţiunile de schimb valutar au devenit afaceri extrem de profitabile pentru o vastă reţea de afacerişti. Spre deosebire de practica internaţională, numărul de case de schimb valutar în ţara noastră a devenit atât de mare, încât poate concura cu numărul de frizerii şi farmacii. Pentru a face ordine în acest domeniu şi pentru a-şi spori capacitatea financiară, Guvernul trebuie să urmeze exemplul ţărilor care au realizat adevărate miracole economice şi să ia sub controlul său această activitate. Din veniturile obţinute în urma operaţiunilor de schimb valutar statul trebuie să-şi consolideze capacitatea bugetară, să onoreze datoria externă, să procure tehnologii înalte, să subvenţioneze sectorul de producere, să presteze obligaţiile sociale.

16. Cinci atribute de bază ale capitalului în concepţia distributistă

Pentru a arăta ce caracteristici ar trebui să posede capitalul aflat în serviciul comunităţii, voi apela la definiţia dată de Adam K. Webb, citată în cartea lui Ovidiu Hurduzeu „Economia Libertăţii”, o lucrare-manifest al distributiştilor: „Distributiştii subliniază importanţa largii distribuiri a proprietăţii în contrast cu permanenta concentrare a puterii din capitalism şi socialism. Este tot de o importanţă crucială, deşi întrucâtva mai puţin vizibilă, necesitatea de a supune puterea de decizie economică standardelor etice (...) În orice model economic alternativ, capitalul trebuie să aibă cinci atribute. Trebuie: să crească în mod fructuos, în sensul de a fi productiv, capabil să susţi-

nă dezvoltarea economică necesară pentru a eradica sărăcia şi a schimba peisajul economic; să fie independent de intervenţiile de sus, să permită atât demnitatea şi autonomia economică, cât şi flexibilitatea şi temeritatea în modul de a aborda oportunităţile economice; să fie distribuit aşa încât să consolideze proprietatea, atât în scopul distribuirii în mod echitabil a profiturilor, cât şi în cel al dispersării puterii decizionale; să fie diversificat – investit în multiple sectoare şi locuri pentru a permite persoanelor individuale şi întreprinderilor o mai mare securitate financiară şi acces la fonduri; administrat potrivit standardelor etice care iau în considerare profitabilitatea, trecând însă dincolo de aceasta”.

17. Antagonismul între oligarhi şi businessul mic şi mijlociu trebuie rezolvat de Guvern

Dacă până mai ieri dezbaterea publică de la noi se axa pe confruntarea taberei liberale cu cea comunistă, astăzi conflictul de bază este între businessul oligarhic, pe de o parte, şi businessul mic şi mijlociu, pe de altă parte. Întrucât marile grupuri de afaceri au concrescut cu statul, competiţia pe piaţă a devenit practic imposibilă, ceea ce blochează dezvoltarea economică în ansamblu. În acest conflict major dintre „rechinii” lumii afacerilor şi întreprinzătorii mici şi mijlocii, statul trebuie să se alieze cu ultimii împotriva primilor. Adică, avem nevoie de o altă guvernare, patriotică, responsabilă şi curajoasă, care să exprime interesele propriului poporul şi să elibereze economia naţională din îmbrăţişarea sufocantă a oligarhilor.

Fireşte, aici este vorba de o luptă politică majoră cu un oponent puternic, care deţine pârghii uriaşe şi care nu va capitula de bună voie. Ea poate fi câştigată doar printr-un angajament moral fără rest din partea celor care înţeleg întreaga adâncime a prăpastiei în care s-a pomenit ţara noastră şi sunt decişi să o ridice din ruină. Şi aici nu mai e loc pentru vechile animozităţi politice sau pentru

lupte interpartinice intestine. Ideea Naţională a Republicii Moldova, izvorâtă de instinctul autoconservării colective şi a perpetuării noastre pe acest pământ, trebuie să ne solidarizeze. Renaşterea economică a ţării este cauza celor mulţi, care au datoria să înlăture dictatura minorităţii perverse şi rapace.

Pentru a înţelege mai bine originea marilor capitaluri de la noi, să apelăm la diagnosticul stabilit de Aleksandr Dughin în cazul Rusiei, cazul Moldovei fiind unul identic. El relevă trei componente ale marelui capital: 1) Linia politică de orientare spre Occident, spre ideologia liberală; de fapt, a fost vorba de o revoluţie ideologică liberală, camuflată în parte de procesele democratice.

Marele capital privat a fost creat ca o continuare economică a unei directive ideologice.

2) Elementul criminal era singurul segment existent la apusul societăţii sovietice, care avea experienţa iniţiativei private. Tocmai de aceea, anume mediul criminal a devenit expresia capitalismului rusesc.

Reabilitarea ideologică a iniţiativei private a atras după sine criminalizarea economiei. Marele business privat rusesc poartă stigmatul originii sale criminale (tenebroase) – de la metodele de acumulare a capitalului iniţial până la regulile de ordin etic, metode, garanţii de respectare a angajamentelor comerciale şi rezolvare a unor probleme litigioase.

3) Corupţia birocraţiei reprezintă a treia trăsătură fundamentală a actualului capitalism rusesc. Marele capital privat în Rusia de astăzi a apărut genetic din procesul de privatizare, la care au participat două părţi – birocraţii de stat, care au transmis în mâini private ramuri întregi, şi înşişi privatizatorii (cu o componentă substanţială de comunităţi criminale organizate). Întregul mecanism de privatizare a fost un proces de corupţie totală. De aici şi situaţia în care s-a pomenit după căderea URSS atât Rusia, cât şi Republica Moldova: stat slab – oligarhi puternici. Iar în cazul nostru această formulă a devenit de-a dreptul izbitoare în ultimii ani. Această stare de lucruri reclamă necesitatea stringentă de renaştere a unui „etatism”

viguros sau, altfel zis, impune nevoia de adevăraţi statalişti la cârma ţării. Altminteri, cei învinşi rămân statul şi poporul, iar cei victorioşi vor fi tot profitorii tranziţiei.

Un sector prosper şi dinamic al businessului mic şi mijlociu poate fi doar produsul unui stat puternic, care să impună reguli dure. O autoritate statală puternică va avea misiunea să creeze clasa medie. În caz contrar, Republica Moldova va rămâne o democraţie imitativă, o parodie a modelului occidental, dominată de marele capital de origine tenebroasă. Problema se pune în mod radical: sau „stat captiv” la cheremul oligarhilor, sau stat puternic în serviciul poporului.

18. Mitul egoismului ca motor al progresului

O prejudecată inoculată în mentalul colectiv asupra esenţei capitalismului este cea, potrivit căreia, motorul de bază al economiei de piaţă ar fi egoismul naturii umane, simpla lăcomie care o determină să râvnească acumularea de bogăţie.

Anume acest defect este ridicat pe piedestal de către şcoala economică dominantă. El a devenit un loc comun practic pentru întreaga societate. Aici întrebarea e cum însuşi păcatul de bază, din care derivă toate celelalte păcate, poate fi convertit în virtute şi transformat într-un principiu de prosperare a unei societăţi întregi, şi nu doar al unui grup restrâns, dornic de căpătuire? În realitate, însă, cu toate că egoismul sau simpla preocupare pentru prosperitatea personală rămâne a fi un stimulent important, totuşi oamenilor şi societăţilor nu le sunt mai puţin caracteristice solidaritatea, compasiunea, preocuparea pentru binele comun, cinstea, patriotismul şi alte virtuţi. Iar statul are căderea să servească drept mecanism de echilibrare a proceselor economice, care să nu permită triumful egoismului în defavoarea societăţii. Altfel zis, la baza economiei întotdeauna stă un set de valori morale, filozofice, politice şi ideologice, ea nefiind un domeniu autonom în raport cu ansamblul unei vieţi comunitare. În aceste condiţii, noului colonia-

lism care ni se impune de către sistemul mondial corporatist, numit şi plutocraţie, Republica Moldova trebuie să i se opună prin crearea unui capitalism popular, care să permită distribuţia echilibrată a bunurilor.

Aşa cum sugerează David C. Korten, fundamentalismului ştiinţific al economiştilor neoliberali, care sacralizează rapacitatea, egoismul şi creşterea abisală a inegalităţii, ţara noastră trebuie să-i răspundă printr-o abordare de sistem, bazată pe valorile morale, cele ale cooperării, ale dezvoltării economice locale şi regionale, ale păstrării familiei. În definitiv, pieţele reprezintă o instituţie esenţială, care poate şi trebuie să aibă efecte benefice. Însă funcţionarea lor eficientă depinde de exercitarea de către participanţi a unui simţ de răspundere la adresa ansamblului. Pieţele au nevoie de reguli aplicate imparţial, care să garanteze tranzacţii cinstite, să echilibreze interesele publice şi private, să ofere o infrastructură şi servicii publice, să asigure condiţiile unei competiţii corecte şi să garanteze o distribuţie echitabilă a proprietăţii şi a veniturilor.

O economie sănătoasă nu se poate baza pe prădătorii individuali şi nici pe companii orientate spre stoarcerea de supraprofituri pentru patroni. Într-o economie săracă în resurse, cum este cea a ţării noastre, cu cât e mai mare capacitatea sistemului economic de a se adapta la condiţiile locale specifice, cu atât va deveni mai eficientă folosirea resurselor, prin urmare, va creşte prosperitatea de ansamblu. Această capacitate de adaptare devine maximă atunci când fiecare comunitate trăieşte după posibilităţile ei, luarea deciziilor se face la nivel local, iar schimburile dintre comunităţi sunt cinstite şi echilibrate.

Aceste condiţii măresc controlul şi responsabilitatea democratică, restrâng capacitatea piraţilor economici de a coborî valoarea de vânzare a muncii, sănătăţii, siguranţei şi a standardelor ecologice şi preîntâmpină acumularea de datorii externe destabilizatoare.

(Va urma.)

Iurie ROŞCA

Economic 23 AUGUST 2013

7

FLUX

Cum îşi bate joc BNM de economie, ţară şi popor Situația legată de cursul de schimb al leului moldovenesc poartă un caracter absolut speculativ și este bine dirijată de BNM, nu în folosul economiei naționale și a populației.

BNM – provocator valutar

În linii mari, leul MD copie (reflectă ca în oglindă) cursul valutar EUR/USD de pe piețele valutare internaționale. În ultimele luni, acest curs a luat-o razna și nu se mai supune niciunei legități economice. Comportamentul leului moldovenesc față de euro și dolarul SUA este provocat artificial. Presupun că principalul ”provocator” este Banca Națională a Moldovei, care procedează după placul său sau după placul celor care dirijează din umbră BNM, a cărei conducere este loială politic.

Situația de pe piața valutară din Moldova este una deosebită față de țările vecine și cele îndepărtate.

Moldova nu produce nimic, sectorul energetic este dependent în proporţie de 99 % de resursele străine. Resurse, bogății și rezerve naturale nu avem, de aceea leul moldovenesc (moneda națională) poate fi comparat cu hârtia igienică, care joacă rolul de instrument convențional de schimb în toate sferele.

Ce face BNM?

Banca Națională a Moldovei își bate joc de leul moldovenesc în fel și chip. Cursul de schimb formează prețurile la toate celea în Moldova, ține în suspans piața creditară și rata dobânzii la credite, îi îmbogățește pe unii și îi sărăcește pe alții, permite exportul de valută în condiții foarte avantajoase pentru unii etc. De aceea, cursul de schimb a căpătat amprentă politică. În ultimele luni, BNM acționează contrar oricăror legi ale pieței. Amintesc, orice autoritate monetară națională a unei țări are rolul principal de a stabiliza și asigura creșterea economică. În țările cu conducere normală și economie de piață, băncile lor centrale intervin pe piață, atunci când există riscuri. În Moldova se face invers, BNM aruncă lei moldovenești pe piață cu vagoanele și sterilizează piața de euro și dolari SUA în volume exagerate, contrar legii pieței, chiar contrar sarcinilor sale.

De ce se procedează așa?

Acum este sezonul de export al legumelor și fructelor. Și aceasta, până când Federația Rusă nu s-a dezmetecit şi nu a închis porțile pentru Moldova, așa cum a procedat cu ucrainenii. Cineva dintre cei care dețin monopolul la exportul de legume și fructe se foloseşte intensiv de situație și obține bani grei din aceste operațiuni. Nu se exclude

Avem cel mai mic salariu mediu din Europa. Cel mai mare este de 4.200 de euro pe lună Republica Moldova este ţara în care se înregistrează cel mai mic salariu mediu din Europa, 263 de dolari net lunar.

Potrivit unei analize realizate de Wikipedia, la acest capitol am fost întrecuţi chiar şi de Albania, deşi doar cu un dolar, urmată de Ucraina. România se află pe locul şase în topul statelor europene cu cel mai mic salariu mediu, după Bulgaria şi Macedonia.

Conform datelor din 2011, prezentate de Wikipedia, cele mai mari salarii medii din Europa se înregistrează în Elveţia, 5.600 de dolari net pe lună, Luxemburg, cu un salariu mediu net de 4.230 de dolari pe lună, şi Irlanda, cu 4.028 dolari pe lună.

Cele mai mici salarii medii din Europa se înregistrează în Moldova, 263 de dolari net lunar, Albania, 264 de dolari net, şi Ucraina, 303 dolari. România rămâne în continuare una dintre ţările cu cele mai ieftine costuri ale forţei de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat român fiind de 474 de dolari net, se arată în analiza citată de Ziarul Financiar.

Analiza realizată de Wikipedia ia în calcul salariile medii nete şi brute din statele europene, calculate atât în monedele naţionale ale fiecărui stat, precum şi în dolari. Pentru Monaco şi San Marino nu există date în analiza celor de la Wikipedia.

Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii factori luaţi în considerare de investitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau centre de servicii în diferite ţări. În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile, mai precizează sursa.

FLUX

faptul că, având omul său la BNM, i-a ordonat să formeze un curs cât mai mare, pentru a vinde valuta provenită din export cât mai convenabil.

Acţiunile BNM

Astfel, în ultimele luni această Bancă Naţională a Moldovei a cumpărat, la cursul cel mai înalt, valută străină în volum de aproximativ 140 de milioane de dolari SUA și a vândut valută, la un curs mic, un volum de aproximativ 43 de milioane de dolari. Pentru cei care nu sunt prea inițiați în operațiuni valutare, aceasta înseamnă că, atunci când trebuie să cumperi valută și să obții venituri se acționează invers și, respectiv, când trebuie să vinzi valută ca să obții profit se face din nou invers.

Adică, se aduc artificial prejudicii.

Nu se exclude că BNM face exact așa cum nu ar trebui de procedat.

Cursul leului moldovenesc nu se formează de piață, ci se stabileşte semiconfidențial de către BNM, iar toți actorii de pe piață, în mod organizat și ascultători, se conformează cerințelor acesteia. Majoritatea operațiunilor de cumpărare-vânzare a valutei de către BNM, presupun, s-ar face prin anumite bănci comerciale, loiale unor oligarhi, ei și factori de decizie politică, ei și stăpânii reali din umbră.

Prognoze valutare

În perioadele următoare, când cei care au acumulat volume foarte mari de lei MD, vor da ordin să se întreprindă acțiuni de reducere a

cursului MDL. Aceasta le va permite celor care dețin monopolul asupra exporturilor de legume și fructe să treacă la importul masiv de produse alimentare pentru popor. Manifestând griji față de ultimul.

Respectiv, pentru ca să efectueze importuri mari de mărfuri, cei ce dețin monopolul asupra importurilor de produse alimentare (carne, pește, citrice, conserve etc.) vor procura valuta străină la un curs de schimb mult mai mic decât în prezent. Acest curs va fi asigurat de către aceeași BNM, indiferent de faptul că va aduce prejudicii financiare considerabile statului prin acțiunile sale. În așa fel, în următoarele luni ne vom aștepta la o reducere a mone-

dei euro până la 15,90-15,55 lei, iar a dolarului până la 12,05-11,85 lei.

Persoanele fizice și juridice ale căror scadență la credite în valută bate la ușă, vor suferi enorm din punct de vedere economic și financiar, iar BNM nu-și face grijă de aceștia. Principalul este să asigure procesele inverse faţă de cele normale.

Cât privește dezvoltarea și creșterea economică a statului și bunăstării populației, habar de grijă nu are această BNM. Șefii acesteia au salarii bune, sunt asigurați și protejați social de către stat, iar politic - de către șefii lor. Înainte Moldova, înainte era mai bine!...

Gheorghe CONSTANDACHI Sursa: constandachi.eu

Admiterea în universităţi s-a încheiat Ministerul Educaţiei a făcut publice rezultatele celei de a doua etape de admitere la studii superioare de licenţă. Pentru sesiunea repetată, instituţiile de învăţământ de stat au propus 787 de locuri la buget şi 3 878 de locuri prin contract, cu achitarea taxei de studii. Însă şi după sesiunea suplimentară, majoritatea acestora au rămas vacante. Astfel, în universităţile de stat au rămas neacoperite 4 342 de locuri, dintre care 466 de locuri cu finanţare de la buget şi 3 876 de locuri prin contract.

Ca şi în anii precedenţi, cele mai solicitate specialităţi au fost dreptul, medicina şi contabilitatea. Potrivit Ministerului Educaţiei, cele mai multe cereri, în raport cu numărul de locuri oferite, au fost depuse la Universitatea de Stat din Moldova – 4.921, Universitatea Tehnică a Moldovei – 4.181, Academia de Studii Economice din Moldova – 4.053, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” – 1.813 şi altele. Şi după sesiunea repetată de admitere au rămas neacoperite locuri la domeniile generale de studii. La Științe ale educației au rămas nesolicitate 587 de locuri, dintre care 203 la buget și 384 prin contract. În cadrul acestui domeniu nu a fost întrunit numărul necesar de studenţi la fizică, unde au rămas vacante 44 de locuri, la limbi și literaturi – 36 de locuri, la educația tehnologică – 26 şi 17 locuri la matematică.

Un alt domeniu la care au rămas 476 de locuri vacante este Ingineria și activitățile inginerești, urmată de Științe economice – 286 de locuri, ştiințe exacte – 191 de locuri şi Științe ale naturii – 172 de locuri.

Viceministrul Educației, Loretta Handrabura, menţiona într-un interviu pentru radio Europa Liberă că cei mai mulţi dintre candidaţi îşi aleg viitoarea specialitate pornind de la prestigiul acesteia, de la mărimea salariului pe care ar putea, ipotetic, să-l obţină, de la tradiţia din familie, corelându-şi mai puţin dorinţele şi năzuinţele cu propriile cunoştinţe şi capacităţi. „Ne dă în continuare de gândit şi observăm că subvenţiile pe care le-am dat noi în domeniul pedagogiei, diferite stimulente chiar şi în timpul studiilor, pentru studenţii de la facultăţile domeniului Ştiinţe ale Educaţiei, nu conduc la o acoperire şi la o cerere din partea tinerilor pentru specialităţile de pedagog, pe diverse materii”, constata Gandrabura. În contextul în care persistă tendinţa de acoperire cantitativă a locurilor din universităţi, în detrimentul calităţii, viceministrul consideră că este firesc să ne întrebăm, cum ar putea un viitor pedagog, care a fost admis cu media şase, să pregătească elevi de nota opt, nouă şi zece? În sesiunea de admitere 2013, universitățile de stat au propus, în total, 16 895 de locuri, dintre care 6755 cu finanţare de la buget și 10 140 prin contract. În urma celor două etape de admitere, au fost acoperite în total 13617 locuri (80,6%), dintre care 6289 la buget (93,1%) și 7328 (72,3%) – la contract. În 2012, rata de acoperire a locurilor propuse de către instituţiile de învăţământ superior a fost de 96 la sută.

FLUX

CMYK

FLUX

8

Social

23 AUGUST 2013

În Republica Moldova, numărul refugiaţilor este în creştere Fugari, vulnerabili, practicanți ai altei religii, victime ale unor represiuni politice, religioase, rasiale – cam acesta este portretul refugiaților care-și caută azil dincolo de granițele propriei țări.

Cu hainele de pe ei, cu o sumă de bani aproape neînsemnată și cu câteva fotografii, aceștia se ascund de drama ce au trăit-o acasă.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, la Centrul „Gaudeamus” din Chișinău a avut loc premiera documentarului „Ziduri noi: femei refugiate în Europa de Est”, proiecția filmului fiind organizată de Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova și Asociația pentru Abilitarea Copilului și a Familiei „Ave Copiii”.

Filmul, proiectat în cadrul Festivului „Cronograf”, este produs de canalul „Al Jazeera” și filmat în Ucraina, Belarus și Republica Moldova.

Documentarul relatează povestea a șase femei refugiate din țări precum Afganistan, Congo, Iran, Uzbekistan și Rusia. Victimele sunt forțate să fugă într-o țară în care întâlnesc noi piedici, noi ziduri, după cum ar spune regizorul.

La eveniment au participat Nicola Harrington-Buhay, coordonator rezident ONU, Oldrich Andrysek, reprezentant regional al UNHCR pentru

Belarus, Moldova și Ucraina, Ingrid Tersman, ambasadorul Regatului Suediei la Chișinău, Silvia Radu, consul onorific al Regatului Spaniei, și Olga Poalelungi, directorul Biroului Migrație și Azil al MAI. De asemenea, a fost prezentă și Paula Palacios, regizor și director al filmului, cea care în anul 2006 și-a deschis la Paris propria companie de producție – „Palacios Films”. În 2012, „Palacios Films”, în colaborare cu Canalul Documentar Al-Jazeera, a produs trilogia despre tribul Hadzabe din Tanzania, „The Last Hunter”.

Tot în acea perioadă a fost regizat și filmul documentar de lung metraj ce a fost prezentat la Chișinău. Pelicula a fost realizată în colaborare cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Fundația Spaniolă pentru Femei și Sănătate și Ambasada Regatului Norvegiei în Ucraina.

Noul documentar de durată Ali`ens (Somalis in Transit), produs de Canalul Documentar Al-Jazeerra cu susținerea UNCHCR, dar și documentarul despre Revoluția din Zanzibar, urmează a fi prezentate în curând la Chişinău.

La eveniment au fost vernisate și două expoziții de fotografii. Una este dedicată activității lui Fridtjof Nansen, primul înalt comisar al Ligii Națiunilor, oferită de Ambasada Norvegiei la Kiev, alta reflectă gradul de integrare a refugiaților în țara noastră. În Republica Moldova, numărul

Germania introduce opţiunea „gen nedeterminat” pe certificatele de naştere Germania va deveni primul stat european care va introduce un al treilea gen – „nedeterminat”, pe certificatele de naştere, o iniţiativă condusă de UE pentru oprirea discriminării în statele europene, potrivit ediţiei online a publicaţiei germane Spiegel.

Legea care va intra în vigoare în luna noiembrie a acestui an permite părinţilor să nu completeze câmpul referitor la sexul bebeluşilor, astfel încât copiii care se nasc cu malformaţii genitale, având caracteristici ale ambele sexe, masculin şi feminin, să poată decidă mai târziu dacă vor deveni femei sau bărbaţi.

Germania este prima ţară din Europa care introduce o astfel de măsură, ziarul german „Süddeutsche Zeitung” numind această schimbare “o revoluţie în legislaţie”.

Rămâne însă neclar cum va afecta această măsură celelalte documente personale oficiale, ca paşapoartele, unde persoanele pot alege pentru categoria sex doar între feminin şi masculin.

Legea a fost acceptată în mai, însă a fost făcută publică recent, la şase săptămâni după ce Australia a devenit prima ţară din lume în care s-a recunoscut în documentele oficiale o a treia categorie de sex pentru persoanele care au recurs la operaţii de schimbare de sex.

Sursa: Ziarul Financiar

refugiaților este în creștere. Conform datelor Biroului Migrație și Azil (BMA), în aprilie 2013 erau înregistrați 214 refugiați și șase solicitanți de azil, originari din peste 30 de țări ale lumii, cei mai mulți fiind din Siria, Armenia și Afganistan. Situația lor este determinată, în mare parte, de conflictele militare ce au loc în aceste state.

La dispoziția refugiaților sunt puse trei soluții, la a căror aplicare UNHCR poate interveni: repatrierea benevolă, integrarea locală și reinstalarea într-o țară terță în cazul în care întoarcerea în țara de origine sau rămânerea în țaragazdă sunt imposibile pentru persoana dată.

Refugiații pot obține cetățenia Republicii Moldova dacă locuiesc aici cel puțin opt ani sau o pot obține pe parcursul a trei ani în cazul în care sunt căsătoriți legal cu un cetățean moldovean. În lume, pe parcursul anului 2012, peste 45,2 milioane de oameni au fost strămutați forțat. Cauza dominantă rămâne războiul, 55% dintre refugiați provenind din doar 5 țări: Afganistan, Somalia, Irak, Siria și Sudan. Peste 80% din refugiați locuiesc în țări în curs de dezvoltare, aproape jumătate au sub 18 ani, iar din aceștia 28,8 milioane au fost forțate să se refugieze în interiorul granițelor propriilor țări.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Problema deşeurilor spaţiale se agravează?

SUA vor să închidă unul dintre sistemele sale de control asupra spaţiului din apropierea Terrei, care monitorizează deşeurile de pe orbită. Acest lucru poate face zborurile sateliţilor şi activitatea SSI mai riscante.

Sistemul de supraveghere spaţială al Forţelor Aeriene ale SUA (Air Force Space Surveillance System) este numit pe scurt Space Fence sau „gard spaţial”. Este vorba despre trei radare gigantice în sudul SUA, care urmăresc obiectele din apropierea Terrei încă de la începutul anilor ’60.

Comandamentul Forţelor Aeriene nu prelungeşte contractul cu firma care s-a ocupat în ultimii patru ani de funcţionarea Space Fence. Începând cu 1 octombrie, radarele urmează să fie dezactivate. Deşi încă nu se pune problema demontării „gardului”, soarta sa nu se cunoaşte.

Aceste radare văd orice obiecte de pe orbită de dimensiuni mai mari de 10 centimetri, care prezintă pericol pentru sateliţi şi, în primul rând, pentru Staţia Spaţială Internaţională. Primind avertismente de pe Terra, staţia face manevrele necesare pentru a evita coliziunea. Iuri Karaş, membru al Academiei Ruse de Cosmonautică, este

de părere că, după închiderea Space Fence, riscul pentru echipajul de la SSI nu va creşte, deoarece vor monitoriza deşeurile alte sisteme. „Rusia are sistemul Okno (Fereastra), care este amplasat în Asia Centrală. De aceea, închiderea sistemului american nu prezintă un risc pentru echipajul SSI”.

Igor Afanasiev, redactor al revistei Noutăţile Cosmonauticii, a atras atenţia asupra specificului „gardului” respectiv: „Principalul avantaj al sistemului american Space Fence este că el urmăreşte obiectele la o înălţime de până la 24 de mii de kilometri. Iar SSI zboară mult mai jos. Celelalte dispozitive şi sisteme supraveghează spaţiul de lângă Terra, până la o mie de kilometri. Cred că nu va creşte riscul”.

Dar nu toţi experţii sunt de aceeaşi părere. Mike Coletta, fondatorul site-ului http://www.satwatch.org/ şi specialist în domeniul sateliţilor, a remarcat încă o caracteristică a Space Fence. Acest sistem nu trebuie dirijat special într-o direcţie sau alta, el cuprinde totul, radarele funcţionează non-stop. În mare, datorită acestui sistem s-a reuşit să se localizeze fragmentele unei arme antisatelit, testată de China în 2007, şi coliziunea a două aparate american şi rusesc în 2009. Aşadar, de acum va fi mai dificil să se preconizeze deplasarea deşeurilor, inclusiv în zona SSI. Forţele Aeriene ale SUA declară că închiderea radarelor are drept scop economisirea de mijloace financiare.

Pentru funcţionarea lor se folosesc anual 14 milioane de dolari.

Potrivit unor analişti americani, discuţiile legate de închiderea Space Fence nu sunt altceva decât o formă de presiune asupra Pentagonului şi Congresului. Scopul este să se aprobe cât mai rapid de către Congres alocarea de bani pentru construirea unui sistem de generaţie nouă, pentru care sunt necesare în jur de 3 miliarde de dolari.

Sursa: Vocea Rusiei

CMYK

9

Externe

23 AUGUST 2013

Autorităţile egiptene au ordonat arestul la domiciliu pentru Hosni Mubarak, în caz de eliberare

FLUX

PREMIERUL EGIPTEAN AVERTIZEAZĂ:

„SUA vor comite o eroare dacă vor suspenda ajutorul militar” Premierul egiptean a avertizat marţi, 20 august, Statele Unite că vor comite o eroare dacă vor suspenda ajutorul militar anual de 1,3 miliarde de dolari, afirmând că ţara se poate descurca şi fără acesta.

Dacă Washingtonul va îngheţa sau va tăia asistenţa militară acordată Egiptului, „acesta ar fi un semnal nefavorabil şi ar afecta armata o perioadă”, a declarat premierul interimar, Hazem Beblawi, într-un interviu acordat televiziunii americane ABC News.

Dar „să nu uităm că Egiptul a trăit cu susţinerea militară a Rusiei şi că am supravieţuit. Nu ar fi sfârşitul lumii şi noi putem trăi în circumstanţe diferite”, a avertizat el.

Egiptul este de mai multe decenii un aliat al Statelor Unite, care îi acordă anual 1,3 miliarde de dolari ajutor militar şi 250 de milioane de dolari asistenţă economică.

Aceste declaraţii au loc în plină campanie de lobby parlamentar şi al ONG-urilor în Statele Unite pentru ca administraţia Barack Obama să înceteze ajutorul acordat autorităţilor egiptene din cauza reprimării sângeroase a manifestanţilor susţinătorilor fostului preşedinte

“În cadrul legii privind starea de urgenţă, (puterea militară) a ordonat ca Mubarak să fie plasat în arest la domiciliu”, a anunţat un comunicat al Guvernului instaurat de armată după destituirea, la 3 iulie, a succesorului lui Mubarak, islamistul Mohamed Morsi.

Preşedintele interimar Adly Mansour a decretat stare de urgenţă, oferindu-le forţelor de securitate competenţe extinse pentru cel puţin o lună, după dispersarea taberelor susţinătorilor lui Morsi la Cairo, ceea ce a provocat sute de morţi.

Un tribunal a ordonat miercuri, în cel de-al patrulea dosar, privind îmbogăţirea sa ilegală, eliberarea lui Hosni Mubarak, care a depăşit durata maximă a detenţiei preventive în trei dosare în care este acuzat.

Procesul său pentru crimă şi corupţie este în desfăşurare, iar o nouă audiere este prevăzută pentru duminică, dar în teorie el ar putea să compară liber, cu excepţia situaţiei în care Parchetul formulează noi acuzaţii, aşa cum a fost cazul până în prezent, pentru a-l menţine în arest preventiv.

destituit de armată, Mohamed Morsi.

Administraţia americană a dezminţit formal, marţi, că a suspendat asistenţa, dar preşedintele Obama şi-a reunit echipa pentru a discuta despre consecinţele tulburărilor civile soldate cu 900 de morţi în decurs de o săptămână.

Beblawi a declarat că regretă tensiunile actuale dintre ţara sa şi Washington, care a condamnat represiunea desfăşurată de forţele de securitate egiptene. „Sunt multe lucruri de neînţeles şi sunt sigur că timpul va trece şi va fi benefic” pentru Egipt şi pentru Statele Unite, a declarat oficialul citat.

Ca şi diplomaţia americană, care refuză să vorbească despre un „război civil” în Egipt, premierul egiptean a asigurat „că nu se teme de un război civil” în ţara sa, care avansează „în direcţia bună”.

Sursa: mediafax.ro

Sursa: mediafax.ro

Autorităţile militare egiptene au ordonat, miercuri, 21 august, ca fostul preşedinte Hosni Mubarak să fie plasat în arest la domiciliu dacă va fi eliberat din închisoare, în aşteptarea verdictului în procesul său de crimă şi corupţie, a anunţat Guvernul, citat de AFP.

Oficialii de rang înalt din Rusia, inclusiv rudele apropiate, nu mai au voie să deţină conturi bancare în străinătate Oficialii de rang înalt din Rusia, între care parlamentarii, judecătorii şi şefii companiilor de stat, precum şi soţiile, şi copiii minori ai acestora nu mai au voie să deţină conturi bancare sau instrumente financiare în străinătate, relatează RIA Novosti.

Legea, iniţiată de Kremlin pentru a „naţionaliza elita” şi a combate corupţia, prevedea iniţial interzicerea oricăror active în străinătate, dar ulterior a fost modificată astfel încât să permită deţinerea de proprietăţi imobiliare în afara Rusiei.

Reglementarea a intrat în vigoare la începutul lunii mai, dar oficialii au avut la dispoziţie trei luni să scape de activele respective sau să demisioneze.

Singura pedeapsă în cazul încălcării acestei legi este că oficialii respectivi îşi pierd posturile. „Numai parlamentarii şi oficialii retardaţi vor fi împiedicaţi de această lege”, a scris Dmitri Gudkov, membru în Camera inferioară a Parlamentului, pe blogul său personal.

Gudkov, membru al partidului de stânga Rusia Dreaptă, a menţionat pe blog mai multe căi de a ocoli interdicţia, cum ar fi prin intermediul unor fonduri sau companii-paravan offshore, sau prin înregistrarea deţinerilor pe numele unor rude mai îndepărtate.

Legea se aplică parlamentarilor, membrilor Guvernului, guvernatorilor regiunilor, primarilor, procurorului general, preşedintelui ţării şi şefilor companiilor de stat.

Mai mulţi senatori din Camera superioară a Parlamen-

tului (Consiliul Federaţiei) au preferat să demisioneze.

Serviciul de presă al Camerei inferioare (Duma) a anunţat însă că niciun deputat nu a demisionat din acest motiv.

Potrivit unor informaţii anterioare, nouă din 166 de senatori, între care Nikolai Olşanski, care figurează în topul Forbes al celor mai bogaţi ruşi, şi alţi circa 15 din cei 450 de deputaţi, au scăpat de activele din străinătate.

Miliardarul Roman Abramovici a demisionat din Parlamentul regiunii Ciukotka, iar Anatoli Ciubais, şeful companiei de nanotehnologie Rusnano, deţinută de stat, şi-a transferat toţi banii din străinătate într-o bancă din Rusia.

Oficialii şi parlamentarii ruşi sunt obligaţi prin lege să îşi declare averile, dar nu şi provenienţa lor, fapt considerat drept un mare minus, de către activiştii anticorupţie.

Rusia se află pe locul 133 din 174 de ţări în indicele privind percepţia corupţiei, calculat de Transparency International.

Sursa: Ziarul Financiar

Iordania vrea să unească Marea Roşie cu Marea Moartă Autorităţile iordaniene şi-au anunţat intenţia de a realiza un proiect ce prevede devierea apei din Marea Roşie în Marea Moartă, ale cărui costuri se ridică la aproximativ 1 miliard de dolari, relatează marţi, 20 august, BBC în limba rusă.

Prin acest proiect, după cum a subliniat guvernul iordanian, Regatul Haşemit speră să obţină până la 100 de milioane de metri cubi de apă desalinizată pe an.

Iordania, la fel ca multe alte zone din Orientul Mijlociu, suferă de lipP de E L R I N A J E experţilor, PENTR U SMoartă UFLE să acută apăEpotabilă.

Potrivit Marea ar T putea seca până în 2050.

CENTRUL de PELERINAJ Cu toate acestea, ecologiştii E se Mtem A UcăSafluxul de apă dintr-o altă mare ar putea submina înM mod I T R O grav P O L Iecosistemul A B A S A R A Bunic I E I al Mării Moarte, mare continentală, fărăBscurgere la Vgraniţa dintre Iordania U C O V Ispre N Aocean, şi Msituată OLDO A Israel. Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea la Hramul Adormirea şi Mănăstirea Maicii Domnului) / Arhipelagul Mănăstiresc din Bucovina Sursa: agerpres.ro 15 – 18 august 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 euro/pers Plecarea: Miercuri, 14 august, ora 19. Sosirea: Duminică, 18 august, ora 7.

P E LPutna, E Sihăstria R I NPutnei, A JSuceviţa, E P E N TVoroneţ, R U Humor, S U Dragomirna, F L E TSf.Gheorghe: Mănăstiri: Bogdana, Moldoviţa, Moaştele Sf.Ioan cel Nou de la Suceava – ocrotitorul Moldovei, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile CENTRUL PELERINAJ Sf.Daniil Sihastrul. Biserici: Dragoş Vodă, Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. de Chilia-peşteră: Mirăuţi, Sf.Dimitrie, Sf.Nicolae. SUCEAVA: Muzeul de Istorie, Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun. Iaşi: M A Sf.Cuv.Paraschiva US – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,EMoaştele T R OOraşe: P O LRădăuţi, I A B ASuceava, S A R AIaşi.

BIEI Culturii şi Monumentul lui Ştefan M celI Mare.

B U C O VDI O NB A RşiO GMEOAL D O V A

Mănăstirea Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea Hramul Adormirea Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor la / Pe urmele Sf.Ioan

Maicii la Domnului) / Arhipelagul din Bucovina Casian / Închinare mormântul păr.ArsenieMănăstiresc Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 15 – 18 20132013 (4 zile(4/ zile 3 nopţi) 29 august – 1august septembrie / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers euro/persPlecare: Plecarea: Miercuri, august, Sosirea: Duminică, 18 august, ora ora 24.

7.

Miercuri, 2814 august, oraora 2119.

Sosirea: Duminică, 1 septembrie, Mănăstiri: Bogdana, Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Dragomirna, Sf.Gheorghe: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Moaştele Sf.Ioan cel NouSf.Voievozi, de la Suceava – ocrotitorulPolovragi, Moldovei, Tismana, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Vasile Sf.Ap.Andrei, Dervent, Vladimireşti, Vişina, Lainici, Domnitorilor Locurele, Poiana Sf.Daniil Sihastrul.

Dragoş Vodă, Lupu, DimitriePrislop.

Cantemir şi Alexandru Cuza. Monumentul Chilia-peşteră:Tropaemum Schimnicului, Biserica Densuş.Ioan Adamclisi: Traiani. Biserici: Constanţa: Catedrala de Dunării Istorie, cu Curtea şi Cetatea de Scaun.

Iaşi: Mirăuţi, Sf.Nicolae.

SUCEAVA: Muzeul Sf.ApotoliSf.Dimitrie, Petru şi Pavel.

Oraşe: Galaţi-Ostrov: trecerea bacul,Domnească Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Slobozia.

Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Moaştele Sf.Cuv.Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii Monumentul lui Ştefan cel Mare. Oraşe: Rădăuţi, Suceava, Iaşi. şi(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md

DOBROGEA

office@emaus.md

Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor / Pe urmele Sf.Ioan Casian / Închinare la mormântul păr.Arsenie Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 29 august – 1 septembrie 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers Plecare: Miercuri, 28 august, ora 21 Sosirea: Duminică, 1 septembrie, ora 24.

Mănăstiri: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Sf.Ap.Andrei, Dervent, Sf.Voievozi, Vladimireşti, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Adamclisi: Monumentul Tropaemum Traiani. Constanţa: Catedrala

FLUX

10

Cultur=

23 AUGUST 2013

INIŢIATIVE «Simbolurile Naţionale ale RM» vor ajunge în bibliotecile săteşti Către ziua Independenței Republicii Moldova urmează să fie editat volumul enciclopedic „Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova”, într-un tiraj de 3000 de exemplare, decizie aprobată de Guvern privind alocarea din Fondul de rezervă al Executivului a unei finanțări de 250 de mii de lei în acest scop.

TALENTELE NOASTRE RECUNOSCUTE PESTE HOTARE

Nicoleta Nucă a luat trofeul unui show de talente în Italia Pe Nicoleta Nucă am prezentat-o în paginile ziarului FLUX când abia împlinise opt ani. A fost primul interviu din viața tinerei și talentatei interprete.

Nicoleta este stabilită de mai mulţi ani în Italia și recent a câștigat trofeul la concursul de talente ”VarTalent”, potrivit site-ului donnissima.it. În cadrul aceluiaşi concurs, interpreta s-a mai învrednicit de premiile ”Cel mai bun look feminin» şi «Cea mai bună performanţă live feminină».

Finalista celei de-a XIII-a ediții spune că nu i-a fost ușor să se afirme într-o țară străină, să se încadreze într-o societate care gândeşte diferit.

Președintele Academiei de Știinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, a spus că această lucrare importantă a fost elaborată și editată de Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei. Autorii lucrării, care sunt savanți de notorietate în domeniul heraldicii, și-au propus identificarea simbolurilor naționale care reprezintă Republica Moldova. Primele trei capitole descriu și reproduc grafic simbolurile statale – Stema de Stat, Drapelul de Stat și Imnul de Stat al Republicii Moldova. În următoarele capitole sunt expuse informații despre alte simboluri și derivate din acestea, precum și informații ce se referă la heraldica regională. Această lucrare a fost declarată Cartea anului 2011 la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău. În 2012, la inițiativa premierului pe atunci Vlad Filat, au fost tipărite 1500 de exemplare și transmise instituțiilor de învățământ, câte un exemplar. „Acele 3000 de exemplare ce vor fi tipărite în anul curent ar putea să fie repartizate bibliotecilor sătești și în consiliile locale, aducând o contribuție concretă la educarea cetățenilor, cultivarea sentimentului de devotament față de statul Republica Moldova”, a relevat Gheorghe Duca.

DACOLOGI VERSUS ISTORICI

Suntem cel mai vechi popor din Europa?

Suntem cel mai vechi popor din Europa! O spun participanţii la cel de-al 14-lea Congres Internaţional de Dacologie, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Buzău. Ipoteza de lucru a dacologilor sosiţi la Buzău are la bază, spun promotorii ei, recente studii genetice realizate la universităţi din Europa şi Statele Unite. De partea cealaltă, istoricii au rezerve în acest sens.

Cel mai recent argument, cel genetic, de care dacologii se leagă în susţinerea teoriei că strămoşii noştri reprezintă cea mai veche populaţie din Europa, este una dintre temele congresului din week-end-ul trecut, pe care o propune spre dezbateri Napoleon Săvescu, fondatorul organizaţiei «Dacia Revival International Society». „De fapt cine suntem noi? Probabil cel mai vechi popor din Europa. Nu o spunem noi, o spun geneticienii din Europa, în special cei americani. Grupul Y1b a dat naştere la majoritatea populaţiei europene. Sigur că avem influenţe de peste 22 la sută slave şi alte influenţe ale popoarelor care au trecut pe meleagurile noastre”, spune Napoleon Săvescu.

Istoricii sunt şi ei tentaţi să discute pe marginea noului argumentul genetic, propus de dacologi, despre originile poporului român. „Aceste descoperiri vin să susţină această teorie a ascendenţei neamului getic în Europa şi cercetările sunt făcute în Germania. Or, în momentul în care spui acest lucru sau în momentul în care citeşti în limba germană un asemenea studiu trebuie să cauţi adânc şi foarte serios nişte argumente împotriva acestui curent genetic”, este de părere istoricul Marius Constantinescu, invitat şi el la congresul de la Buzău.

Curentul susţinut de dacologi promovează teoria cum că românii nu sunt descendenţii coloniştilor romani, întrucât aceştia nu ar fi avut timp suficient să asimileze populaţia băştinaşă. De asemenea, convingerea membrilor acestei mişcări este că strămoşii noştri, dacii, vorbeau o limbă foarte apropiată de Latina. Teoriile dacologilor sunt privite cu mare rezervă de istorici. „Deocamdată, nu avem o limbă dacică, în afara celor 165 de cuvinte pe care le ştie toată lumea, care au fost consemnate în documente istorice. Nu putem să spunem că sigur acesta este un cuvânt dacic. Aceste lucruri trebuie cercetate cu seriozitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu.

Buzăul a găzduit cea de-a XIV-a ediţie a Congresului Internaţional de Dacologie, eveniment organizat de Dacia Revival International Society, la care au participat peste 180 de invitaţi din opt ţări. Manifestarea a debutat pe 17 august cu o întâlnire a tuturor invitaţilor la Obeliscul din Parcul Crâng, monument care simbolizează continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri. În cele trei secţiuni ale congresului au fost prezentate 120 de comunicări ale experţilor dacologi din România, SUA, Elveţia, Italia, Franţa, Republica Moldova.

Dar cel mai dificil i-a fost să reînceapă orele de canto cu un profesor italian, asta deși cunoștea limba italiană. ”VarTalent” este un show italian de talente care implică mai multe probe de concurs, printre care înregistrarea unei piese în studio și evoluția live în centrul orașului Trento. Însă tânăra din Republica Moldova a fost scutită de aceste probe, posibilitate oferită de juriu după audiția unui video live a interpretei. În marea finală, care a avut loc la 26 iulie, au fost promovați doar zece concurenți.

Bravo, Nicoleta! Îți dorim mult succes în continuare.

Monumentul domnitorului Dimitrie Cantemir va fi instalat la Moscova Monumentul domnitorului Dimitrie Cantemir va fi instalat pe teritoriul Muzeului-rezervaţie de Stat „Ţariţino” din oraşul Moscova, Rusia. Despre acest lucru au discutat ministrul Culturii, Monica Babuc, care a avut o întrevedere cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Mukhametshin.

Părţile s-au angajat să depună toate eforturile pentru finalizarea acestui proiect până la sfârşitul anului în curs.

Monumentul din bronz al domnitorului Moldovei, ilustru savant și om politic Dimitrie Cantemir, va fi instalat pe teritoriul Muzeului-rezervație de stat «Țarițino», la sud de Moscova, în 2013. Acesta va fi instalat pe un sector de 15 metri pătrați în partea de nord-est a zonei centrale a Muzeului-rezervație «Țarițino».

Sculptura din bronz cu înălțimea de 3,65 metri va fi instalată pe un postament de granit cu înălțimea de 1,1 metri. Autorii monumentului sunt sculptorul K. Konstantinov și arhitectul V. Buhaev.

Proiectul prevede iluminatul artistic al monumentului și amenajarea teritoriului și a zonelor verzi, cu instalarea de forme arhitecturale mici.

Lângă sculptură va fi instalată o plăcuță de bronz, iar teritoriul adiacent va fi pavat cu granit.

Dimitrie Cantemir a fost sfetnicul avizat al lui Petru cel Mare, iar fiul său, poetul și diplomatul Antioh Cantemir, a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării literaturii ruse. Pentru meritele militare și diplomatice deosebite față de Rusia, Petru cel Mare i-a dăruit lui Dimitrie Cantemir moșia Ciornaia Greazi, mai târziu redenumită de țarina Ecaterina a II-a în Țarițino.

Un alt subiect discutat la întâlnirea celor doi miniștri ai Culturii s-a referit la organizarea Zilelor Culturii Federaţiei Ruse în Republica Moldova (sfârşitul lunii octombrie 2013), precum şi a Zilelor Culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă (aprilie-mai 2014). În acest sens, Monica Babuc a propus instituirea unor grupuri de lucru comune responsabile de organizarea acestor evenimente culturale.

Cultur=

23 AUGUST 2013

11

Leo BUTNARU

ŞLEFUITORUL DE LENTILE (Pagini de jurnal)

18.X.1991 La editură, Teo Chiriac îmi arată câteva volume colective de versuri dedicate marelui conducător lenin (toate calificativele astea trebuiau scrise cu majusculă). „Să văd, nu eşti prezent şi tu la sindrofia logoreică?” zice colegul, pe care-l asigur că nicidecum nu pot fi găsit în neghioabele selecţii de inepţii lozincarde. „Dar să ştii că până şi Lari este…” Nu ştiu ce a putut scrie Leonida la o atare temă.

Dar, odată ce veni vorba de controversata colegă, în „Glasul naţiunii” ea a inserat o recenzie foarte elogioasă la volumul meu de proză „De ce tocmai mâine-poimâine?”. Confuză situaţie…

Printre altele, acolo, Vasile Nastasiu spune: „Scrise într-un limbaj corect (sic! Trebuie să nu fie… corect? Ei, astăzi, atare accent e de înţeles. L.B.), plastic şi viu, însoţite de subtilitate, afecţiune şi o ironie inteligentă, nuvelele sale, axate şi pe un suport autobiografic, descoperă şi o interesantă, aproape o nebănuită lume a satului moldovenesc de azi…

Leo Butnaru scrie o proză «ţărănească» de bună calitate care, de cele mai multe ori, are, în cazul ei, nişte originale caractere intelectualizate. Şi aceasta în ciuda mediului rural din care provin. Şi chiar în pofida faptului că prozatorul îşi alege modelele din evenimentele cotidianului. …Începând, de cele mai multe ori, să sugereze ceea ce se află dincolo de faptul în sine, prozatorul ne îndeamnă să descifrăm nu atât drama neînţelegerii unor sensuri ale existenţei, cât mimetismul celor ce transformă sensurile în convenţii”; „…nuvele ţesute armonios cu metafore, imagini şi comparaţii de un inedit aparte”.

I-am făcut o vizită lui Mitică P., ministru adjunct la comerţ. Nu mă poate ajuta, în mare.

Doar câte ceva, şi nu tocmai cele necesare astăzi, când totul e deficitar, când suntem tot mai departe de ritmul unei existenţe civilizate. Bişniţa face ravagii.

19.X.1991

O sintagmă a lui Umberto Eco din „Pendulul lui Foucault” – „lucrând cu furie, ca un intoxicat” – mi-e înţeleasă până în nuanţe: a fost şi realitatea mea, pe când scriam „Şlefuitorul de lentile”. Poate din teama de atare intensitate şi obsesie, care m-au ţinut încleştat zeci de zile, încă nu pot reveni asupra manuscrisului, pentru a-l definitiva. Dar, încetul cu încetul, în locul ei reapare apetitul de a relua în forţă subiectele celor peste 250 de pagini de manuscris.

Reproduceam cazul cu soţia care şi-a înjunghiat soţul, căruia este nimerit să i-l alătur cel care a avut loc pe palierul nostru: vecinul M. Cor. a luat şi el un cuţit în… fesă! Nevastăsa, cam zurlie la ale ei, l-a înţepat cât ai zice peşte. Dar s-au împăcat…

După multe săptămâni de scânteieri răzleţe, poezia s-a organizat în fascicole coerente.

Astăzi am definitivat câteva lucrări concepute mai demult: „Nefiresc?”, „Roentgen serafic”, „După spectacolul Ulysses”, „Seară de poezie”, „Titlu tremurător”, „Antieseu”…

Mă pregătesc să merg la spectacolul „Cântăreaţa cheală” de la Teatrul „Eugen Ionesco”. Într-o revistă a presei din „Tribuna” clujeană, nr. 39, sunt şi următoarele aprecieri: „În alt număr (31 august 1991) Tineretul Moldovei ne mijloceşte o plăcută întâlnire cu poetul Leo Butnaru în calitate de prozator. Cele trei subiecte din grupajul «Caractere» se citesc cu interes, sunt scrise cu concizie şi rafinament,

cu o subtil disimulată ironie şi cu un gust vizibil pentru parabolă şi sugestie subtextuală”.

Romanul lui Umberto Eco este prima lucrare de acest gen procurată la Chişinău cu un preţ foarte mare: 25 de ruble. Dar, ca substanţă, el depăşeşte sumele oricât de fabuloase ale rublei „date peste cap”, devalorizate, pare-se, până la preţul hârtiei din care este fabricată.

Am citit câteva capitole ce-mi procură o delectare ca în cazul lecturii lui Borges. Mare noroc să studiezi o atare operă eseistică, enciclopedică, de o inventivitate nu că spectaculoasă, ci intern-complexă (zic, negăsind un termen mai potrivit). Îmi amintesc că, încă în studenţie, am schimbat nu ştiu ce carte cu mult mai puţin valoroasă pe „Opera deschisă” a lui Umberto Eco. Partenerul de schimb a fost Costică Macari, care era relativ puţin iniţiat în estetica de valoare. „Opera aperta” trebuie recitită. Dămi, Doamne, înţelepciunea de a putea folosi gospodăreşte timpul vieţii de după borna 40 a destinului…

23.X.1991 Îmi doream o masă de scris mai încăpătoare: la cea pe care o am, manuscrisele, fişele, cărţile, dicţionarele, maşina de dactilografiat uneori… „îi dau peste margini”… Deci, merg la piaţă, la consignaţia de mobilă. Văd o masă care nu mi-ar displace. Lemn galben spre brun cu ceva aplicaţii decorative simple. Dar preţul… dar preţul: 4 mii de ruble! Nici mai mult, nici mai puţin, onorariul pentru o carte de versuri de 3 coli, care carte – cine nu ştie?

– nu se scrie într-un an, doi. Nu cunosc vreun coleg care ar fi gata să-şi slăbească portmoneul până la distrofie…

Iar în luciul de lac al mesei mele nu prea mari se oglindesc păsări în zbor, când trec prin dreptul ferestrei cu deschidere spre Râşcani. Câte vreo aripă de porumbel sau gaiţă „se loveşte” de vreo zgârietură rămasă pe poleiala mesei, însă zborul nu se frânge…

Ce mai! E o prăpastie financiară între cele 75 de ruble, cât m-a costat masa de scris pe care o am, şi cele 7 mii de ruble solicitate pentru cea de la consignaţie. Oricum, regretele nu mă răpun, inspiraţia nu-mi dispare.

26.X.1991 Mai demult, mi se părea că ei formează o familie dacă nu ideală, cel puţin bună de dat drept exemplu. El, bărbat înalt, inteligent, calm şi, fără îndoială, fidel ca în basmele pentru copii. Ea – simpatică, aproape frumoasă.

Apoi am prins a-mi da seama că dânsa e o necioplită sadea, guralivă, cârcotaşă şi cu ochii pe alţi bărbaţi. La Cluj, noi mergem cu toţii la Blaj şi Alba Iulia, la superbe manifestări culturale, dânsa însă rămâne la hotel. Când revenim, din întâmplare, A. S. o surprinde în cameră stând în compania flecuşteţului Berta, ambii ciupiţi de-a binelea. Pe drumul spre Bucureşti debita prăpăstii de grosolănii de mahalagioaică, ţâfnoasă ba de una, ba de alta. Împreună cu Suceveanu am intervenit, punând-o cât de cât la punct Simţeam până şi în discreţia de husar a dânsului nelinişte, apăsare şi durere. Presupuneam că el ştie de foametea erotomană a doamnei sale aflate la vârsta climaxului. Şi iată că azi, dis-de-dimineaţă, mă trezesc telefonat de ea. Nici una, nici alta, mă pune la curent că o să se ducă la liga femeilor şi la…

Ma., să se plângă pe el, soţul, că nu-i aduce salariul, nu-i aduce găini şi alte feluri de bucate, că vine nopţile beat, că uită uşa deschisă, că i-a aruncat hainele în mijlocul casei, că fiicei lor i-au căzut genele de atâta nervozitate ce le bântuie casa, că feciorul lor a stat trei săptămâni la Bucureşti numai cu ceai şi cu pâine, în vreme ce fata lui Ma. şi nu mai ştiu a cui au burse suplimentare, că acum, la 50 de ani, o ameninţă cu bătaia, că gata, se duce chiar astăzi să depună cerere de divorţ, că… Ei, câte nu le debitează o femeie doar în 10 minute? Discuţia, mai bine zis monologul ei, s-a întrerupt brusc: se vede că s-a apropiat el şi a închis cu forţa. Neplăcută situaţie…

Parcă eram eu cel indicat a fi pus la curent cu dezastrul (cred, provizoriu) din familia lor?

Dar la liga femeilor cui să i se plângă? Ledei, care şi ea are o viaţă de familie e-he-he…

Lui Ma.? Parcă el nu a avut festivaluri, pe când duduia sa era, cică, în relaţii cu un Sta. sau Po.?

Iartă-ne, Doamne, şi potoleşte-ne ura, totodată dându-le mai multă minte celor care au nevoie de ea. Ştiu însă că pe muierea respectivă n-ai s-o poţi corija. Bietul coleg…

Fobia faţă de cultură, inteligenţă, subtilitate estetică şi tendinţa de a deveni exeget în disocierea artistică nu e caracteristică doar cine ştie cui, ci – să vezi! – chiar şi unora din cei ce pretind că ar fi scriitori buni. Iat-o pe clonţoasa L. I. făcând aluzii contra celor care ştiu mai multă carte decât necioplita de ea.

Zice într-un interviu cu o altă sibilă foc de subţire la minte, N., care, ca inteligenţă, ar trebui să se numească… subjopescu: „…când nu mai poţi scrie literatură artistică, de ce să nu scrii filozofie sau critică literară? Unii confraţi de ai noştri, (virgula lor, L.B.) grozav mai pretind la un nivel aparte de cultură şi atât de largă deschidere spre tezaurul gândirii umane, încât cuprinşi de certitudine că pot face la sigur filozofie de geniu”. (Nu e nicio greşeală din partea mea: exact aşa e fraza în „Gl. Naţ.”

– L. B.). Vai de capul nostru: dacă, după secole de aleasă cultură universală, mai suspectăm omul că vrea să fie în rând cu lumea, când e vorba de un nivel superior al conştiinţei ca forţă de cugetare şi subtilitate, înseamnă că e încă mult, foarte mult până la împlinirea de ideal, oricare, inclusiv ideal naţional. Cei care nu au ochi buni pentru confratele lor care tinde spre carte aleasă nu vor nici unire, nici bună cunoaştere a limbii, literaturii şi istoriei române, nici intrare în Europa, nici… nici…

Parcă pentru guraliva şi hrăpăreaţa doamnă poate servi de model şi contraargument un Baudelaire care afirma că, mai devreme sau mai târziu, „toţi marii poeţi, în mod fatal, devin critici”, compătimindu-i pe acei creatori „nedesăvârşiţi, incompleţi”, care se conduc doar de instinct, aidoma clonţoasei de ea, ce va rămâne pe vecie departe de estetică? Parcă ar fi avut rost ca Juan Ramon Jimenes să-i spună unei Ea de tipul sus-amintitei: „Pentru mine nu există alte raţiuni în viaţă – şi nici în moarte – decât raţiunile estetice” şi ca autodefinire: „Cântăreţ liric şi metafizic; prozator descriptiv şi psiholog, aforist, filosof şi critic” („Secolul 20”, 3-1969).

Despre alde d-na în cauză am scris în „Oglinda şi lampa”, atacând tocmai lipsa de cultură, de discernământ estetic… Însă ai noştri se vor perfecţi prin… imperfecţiuni.

Vor ei sau ba, însă, încetul cu încetul, timpul li se duce…

Să pretinzi că numai tu cunoşti adevărata măsură a celor lumeşti şi celor cereşti; că ţie, alesului, îţi pune, epifanic, mâna pe creştet Atotputernicul; că ai descoperit locul unde se află suprema balanţă dintre bine şi rău (ce aberaţii!); că… că… – Ei bine, să pretinzi astea şi încă multe altele, estimp, în ziarul pe care îl diriguieşti – te prosteşti să tipăreşti din confuziile tale un pretins articol despre electorat şi zodia nefastă, a caprei (?), în care se vor desfăşura alegerile (p.p.1-2), pe alte 5 pagini să-ţi oploşeşti câte 1-2-3 poezii, plus fotografia, să admiţi ca în acelaşi număr să se insereze o recenzie barosană la o carte a ta, – dacă ai avea într-adevăr bunul-simţ şi ai sta câteva clipe să te priveşti de la o parte, ce ai spune totuşi despre tine? Doreşti popularitate, însă, dacă ai şti ce gândeşte lumea despre rahitica ta grandomanie, ţi-ai vede în toată minuscula ei importanţă persoana rătăcită, arogantă şi demnă de o colegială compătimire. Îţi vei veni vreodată în fire? – întreb despre cel ce se vrea înger zburător, în realitate fiind jalnică fărâmă, ca să evit a spune… râmă…

Dumnezeu cu tine, colega: El te-a adus pe lume, El te-a pedepsit, precum face cu toţi cei care i se bagă obraznic în suflet. Amin.

FLUX

CALEIDOSCOP

23 august Evenimente 1944: Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Țărănesc, a purtat negocieri pentru ieșirea României din război și a colaborat cu regele pentru răsturnarea dictaturii antonesciene 1244: Mercenarii musulmani ocupă Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini 1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul 1821: Mexic își câștigă independența față de Spania 1833: Sclavia este abolită în coloniile britanice 1839: Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997) 1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată 1914: Japonia declară război Germaniei și bombardează Qingdao, China 1921: Faisal I este încoronat rege al Iraqului 1927: La Boston au fost executați anarhiștii italieni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale 1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial 1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu 1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați 1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București 1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 de săptămâni 1989: Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn 1990: Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică

Nașteri 1754: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței (d. 1792) 1769: Georges Cuvier, naturalist francez (d. 1832) 1836: Marie Henriette de Austria, soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei (d. 1902) 1908: Arthur Adamov, dramaturg francez (d. 1970) 1924: Paul Everac, dramaturg român (d. 2011) 1931: Hamilton O. Smith, biolog american, laureat Nobel 1948: Andrei Pleșu, filosof, scriitor și eseist român 1951: Ahmat Kadârov, politician cecen, primul președinte al Republicii Cecene (d. 2004) 1974: Konstantin Novosiolov, fizician britanic de origine rusă, laureat Nobel 1976: Fuego, interpret român de muzică ușoară 1986: Andra, interpretă română

Decese 1498: Isabella, Prințesă de Asturia, regină consort a Portugaliei (n. 1470) 1628: George Villiers, Duce de Buckingham, om de stat englez (n. 1592) 1752: Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei (1726–1748) și al Țării Românești (1733–1735 și 1748–1752) 1783: Johann Adolph Hasse, compozitor german (n. 1699) 1806: Charles Augustin de Coulomb, fizician francez (n. 1736) 1917: Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (n. 1894)

Sărbători Sărbătoare câpenească de ziua națională a României comuniste (23 august 1965, CAP Ungra) Ziua internațională a comemorării comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia Bulgaria: ziua armatei populare bulgare (marchează începerea luptelor decisive în războiul ruso-turc din 1877–1878)

FLUX

12

„Destinaţia nu este niciodată un loc, ci un nou mod de a vedea lucrurile.”

Henry Miller

Magazin

23 AUGUST 2013

MAPAMOND CULINAR

Delicii turceşti

În acest voiaj culinar nu vom părăsi complet Asia, ci doar vom explora alte locuri, în dorinţa de a descoperi ţinuturi, tradiţii şi bucătării noi. În drumul nostru prin lume ne oprim să vizităm şi să ne lăsăm surprinşi de fascinanta Turcie.

Pentru a descoperi aromele inconfundabile ale acesteia, ne oprim în Sultanahmet, cartierul istoric al Istanbulului, unde vom fi învăluiţi de mireasma condimentelor proaspăt măcinate, a narghilelei, a dulciurilor şi a cafelei turceşti.

Istanbulul este singurul oraş situat pe două continente (asiatic şi european), impresionând prin diversitatea culturală, frumuseţea arhitecturală şi grandoare. În promenada noastră, cu siguranţă ne vom lăsa ispitiţi de deliciile turceşti ce ne vor ademeni cu aromele lor, îndemnându-ne la fiecare pas să intrăm în prăvăliile turceşti de pe străduţele cochete ale Istanbulului, convingându-ne cu uşurinţă că Istanbulul merită a fi numit capitala culinară a ţării.

Din centrul istoric ne îndreptăm spre strâmtoarea Bosfor, care desparte cele două mări, Marea Neagră şi Marea Marmara. Iar după ce am colindat în lung şi-n lat printre palate şi moschei, amintindu-ne de poveştile cu cadâne şi sultani, vă invit să luăm un feribot şi să mergem

Supă-crem de roşii

Ingrediente: 1 litru de suc de roşii (sau roşii trecute prin blender) 4 linguri de unt 2 linguri de făină 250 ml lapte 1 linguriţă oregano 1 linguriţă busuioc sare, piper Într-un vas topim untul şi încorporăm făina. Apoi adăugăm încet sucul de roşii şi-l lăsăm să dea în clocot, adăugăm sarea şi piperul şi amestecăm încet până devine o masă omogenă.

Adăugăm oregano şi busuioc. Reducem flacăra la minim, punem capacul şi lăsăm să fiarbă 10 minute.

Scoatem capacul şi adăugăm laptele, amestecând încontinuu câteva minute, dar nu lăsăm să fiarbă.

Servim supa caldă, deasupra putem adăuga busuioc proaspăt, brânză sau smântână.

Döner kebap este, probabil, cel mai răspândit fast-food atât în Turcia, cât şi în multe alte ţări de pe mapamond. Pe la noi îl întâlnim sub denumirea arabă, shaworma, iar la greci vom găsi acelaşi fel de mâncare sub numele gyro, toate fiind adaptări ale döner-ului turcesc.

Carnea folosită în mod tradiţional este cea de miel, dar, în funcţie de specificul unei ţări sau alta, putea găsi diferite feluri de carne. Se poate servi în lipie, chiflă sau farfurie, iar ingredientele variază în funcţie de preferinţele clienţilor.

Noi vom încerca să facem un döner de casă, cu carne de pui.

pe una dintre insulele Prinţilor, aflate în largul Mării Marmara, în apropierea Istanbulului. În drumul nostru vom admira impresionanta panoramă a oraşului ce se deschide în faţa noastră.

Odată ajunşi pe una dintre insule, vom închiria o bicicletă şi ne vom îndrepta spre culmile dealurilor pentru a explora insula, a admira delfinii ce se zbenguie nestingheriţi în apropierea ţărmului. Iar pe înserate paşii ne vor duce către unul dintre restaurantele de aici, pentru a savura minunatele preparate ale bucătăriei turceşti.

Gastronomia turcească este deosebit de bogată în reţete dintre cele mai diverse, dezvoltându-se cel mai mult în timpul expansiunii otomane şi formând o fuziune interesantă între bucătăria veche turcească şi cea a Asiei Centrale, a Orientului Mijlociu şi a zonei Balcanilor.

Orice gurmand adevărat trebuie să ajungă măcar o dată în Turcia sau să aducă Turcia în bucătăria lui, pentru a-şi îmbăta simţurile cu mâncarea înmiresmată şi extrem de gustoasă.

Din meniurile turceşti sunt nelipsite ciorbele (de fapt, cuvântul ciorbă este preluat din limba turcă: çorba), care sunt servite atât la prânz, cât şi la cină. Supa-crem de roşii este o alegere perfectă pentru a începe o masă în stil turcesc.

Ingrediente: 1 lipie turcească (o putem înlocui cu lavaş) 1 piept de pui 2-3 cartofi 2 roşii 1 ardei iute (marinat sau proaspăt) 1 castravete (marinat sau proaspăt) verdeaţă proaspătă (pătrunjel, salată, busuioc etc.) ulei de măsline suc de lămâie sare, piper Pieptul de pui îl tăiem în fâşii subţiri şi îl prăjim pe tigaie. Cartofii îi tăiem felii cât mai subţiri şi îi prăjim în mult ulei pentru a deveni crocanţi. Feliem roşiile, tăiem rondele castravetele şi ardeiul, tocăm verdeaţa. Amestecăm uleiul de măsline cu sucul de lămâie, sare şi piper.

Pregătim toate ingredientele pe masa de lucru. Întindem lipiile şi le ungem cu sosul din ulei de măsline. În loc de ulei putem folosi sos pe bază de maioneză cu usturoi, dar eu am preferat un sos mai uşor.

Adăugăm pe o parte a lipiei toate ingredientele pregătite, rulăm lipia, iar apoi o putem rumeni uşor pe tigaie (fără ulei) sau dacă avem, într-un aparat de făcut sandviciuri.

Menemen este o reţetă de ouă prăjite cu roşii şi ardei, care ne aduce aminte ca aspect de scrobul nostru, însă cu multe legume, fiind astfel mai suculent. Această reţetă delicioasă şi uşor de preparat o putem savura în special la micul dejun, dar poate fi gătită şi pentru un prânz sau o cină uşoară.

Menemen

Döner kebap Ingrediente: 4 ouă 3 roşii 1 ardei sare, piper Într-o tigaie încingem uleiul şi adăugăm ardeiul tăiat cubuleţe (ca să nu se ardă, putem adăuga o lingură de apă), punem un capac şi lăsăm să se

înmoaie 3-4 minute, apoi adăugăm şi roşiile tăiate cubuleţe. Spargem ouăle deasupra roşiilor şi le amestecăm uşor cu o spatulă, apoi lăsăm sub capac 3-4 minute la foc mic. Amestecăm, din nou, ingredientele din tigaie, adăugăm sare şi piper după gust şi stingem focul.

Se poate servi cu verdeaţă proaspătă deasupra şi brânză fărâmiţată.

Nu sunt o mare amatoare a clasicului orez cu lapte, pe care-l întâlnim pe la noi, dar reţeta următoare m-a surprins într-un mod deosebit. Sütlaç este o budincă de orez cu lapte, coaptă la cuptor şi are un gust incredibil.

Deserturile turceşti sunt, probabil, unele dintre cele mai gustoase şi apreciate, iar această budincă este printre cele mai răspândite. Reţeta a apărut la palatele otomane, unde era aromatizată cu apă de trandafiri, iar mai apoi s-a răspândit în toate bucătăriile.

Sütlaç

Ingrediente: 1 cană orez 2 căni apă 4 căni lapte 4 linguri amidon 1 cană zahăr 1 linguriţă esenţă de vanilie Spălăm bine orezul în 2-3 ape, apoi îl fierbem cu 2 căni de apă, până o absoarbe pe toată.

Adăugăm laptele (lăsăm 50 g de lapte pentru a dizolva amidonul), zahărul şi esenţa de vanilie şi amestecăm încet până se omogenizează, iar când începe să fiarbă, lăsăm 20 de minute cu capacul pus.

Dizolvăm amidonul în lapte şi-l adăugăm peste orez, amestecăm timp de 4-5 minute, apoi stingem focul.

Punem orezul în vase termorezistente şi-l dăm la cuptor, la foc mediu, pentru 10-15 minute. Îl lăsăm să se răcească şi-l savurăm apoi până la ultimul bob de orez.

Următoarea reţetă pe care o vom găti este un soi de pizza turcească sau, mai bine zis, o pită cu diverse ingre-

diente deasupra. De obicei, se pune carne tocată sau brânză, caşcaval, verdeaţă şi ou, existând însă şi multe alte variaţii, în funcţie de imaginaţie şi pofte. Se numeşte pide, se prepară foarte rapid şi poate fi servită atât ca aperitiv, cât şi ca fel principal.

Pide

Ingrediente: Pentru aluat: 500 g făină 3 pahare lapte 50 ml apă 50 ml ulei 30 g drojdie proaspătă (sau 1 pliculeţ uscată) sare Pentru umplutură: 250 g brânză de vaci 200 g caşcaval 3 ouă ceapă verde sare Se dizolvă drojdia în apă şi se lasă 10 minute.

Se adaugă drojdia peste făină, se încorporează, apoi adăugăm laptele, uleiul şi sarea şi frământăm bine până obţinem un aluat elastic. Acoperim aluatul cu un prosop şi lăsăm să crească o oră. Între timp pregătim umplutura: tocăm ceapa verde şi o călim în 3 linguri de ulei de măsline, radem caşcavalul, amestecăm brânza de vaci cu sare, iar ouăle le batem uşor cu furculiţa.

Aluatul îl împărţim în aproximativ 10 părţi egale (în funcţie de cât de mari vom face pide-urile), luăm pe rând câte o bucată de aluat, îi dăm o formă ovală şi-l întindem pe masa de lucru înfăinată, apoi răsucim uşor marginile laterale, pentru a-i da o formă de bărcuţă. Punem brânză, caşcaval, ceapa verde, apoi aşezăm bărcuţele într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi le dăm în cuptorul încins la 250 g pentru 5-6 minute. Le scoatem şi punem peste umplutură câte o lingură de ou bătut, apoi mai dăm pentru încă 2 minute la cuptor.

Ayranul este o băutură sănătoasă şi răcoritoare, specific turcească, pe bază de iaurt, uşor sărată, care se serveşte rece şi este ideală pentru zilele toride de vară. Această băutură îşi dispută în ultimii ani titlul de „băutură naţională” a Turciei, localnicii consumând chiar şi 4-5 pahare de ayran la o singură masă.

Ayran-ul este consumat atât de mult, încât lanţurile de fast-food (cum ar fi McDonald’s şi Burger King) au decis să includă această băutură în meniurile lor din Turcia.

Ayran

Ingrediente:

4 cutii de iaurt natural 2 căni apă plată sare Batem bine iaurtul cu un tel, până începe a face spumă. Adăugăm apoi apa şi sarea şi mai batem câteva minute. Putem adăuga câteva cuburi de gheaţă, pentru a fi mai rece.

Servim preparatul rece, atât la o masă copioasă, cât şi pe parcursul zilei, pentru a ne hidrata şi răcori.

Iar pe final, desigur, nu poate să lipsească cafeaua preparată în stil turcesc. Cafeaua a fost preluată de la arabi la sfârşitul secolului XV, iar pe la 1640 este deschis la Istanbul primul local în care se servea cafea. În Turcia vom găsi şi o serie de obiceiuri ce implică servirea cafelei. Spre exemplu, atunci când doi tineri decid să se căsătorească, părinţii băiatului vor vizita familia fetei, iar aceasta va pregăti cafea, astfel demonstrându-şi calităţile ei de gospodină, pentru ca părinţii băiatului să o accepte în familia lor. Cu toate că în zilele noastre părinţii, de cele mai multe ori, nu decid cu cine se căsătoreşte tânărul, ceremonia cafelei este respectată.

O altă tradiţie bine cunoscută şi foarte răspândită în timpul savurării unei ceşti de cafea este ghicitul în cafea. Persoana care are „darul” şi priceperea de a ghici, va lua paharul, după ce a fost băută toată cafeaua, şi va „citi” în zaţul rămas pe marginile cănii.

Cafea turcească

Ingrediente: Cafea-boabe apă zahăr Pentru prepararea cafelei în stil turcesc nu avem nevoie de un tip anume de cafea, ci o vom alege doar pe cea mai bună şi mai aromată. Boabele le măcinăm înainte să preparăm cafeaua.

Cafeaua turcească se face întotdeauna la ibric.

Punem 2 linguriţe de cafea şi zahăr după gust în ibric, adăugăm apa şi punem pe aragaz, la cel mai mic foc, amestecând. Atunci când începe să se umfle uşor, luăm cafeaua de pe foc şi o lăsăm câteva secunde, repetăm procedura de 2 ori, dar nu mai amestecăm.

Luăm caimacul format deasupra şi îl punem în ceaşcă, iar apoi turnăm încet cafeaua. O servim fierbinte, însoţită întotdeauna de un păhăruţ mic de apă, alături de familie sau de prieteni.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

13

Diverse

23 AUGUST 2013

FRUMUSEŢE Peelingul facial: cum te ajută?

Peelingul facial este o cale sigură şi uşoară de întinerire a tenului.

Tuturor ne place un tratament de înfrumuseţare ce conferă rezultate imediate.

Îngrijeşte-ţi părul cât ai clipi – trucuri rapide Oricât de inspirată ar fi alegerea vestimentară, oricât de sexy ar fi pantofii sau oricât de corect e machiajul, dacă părul tău nu arată îngrijit, fresh, luminos, totul e în van.

Pentru că nu ai mereu timp să îl îngrijeşti printr-un proces complex, găseşte câteva trucuri la fel de eficiente, dar care te vor scuti de mult timp de care ai nevoie pentru alte responsabilităţi.

1. Uscarea rapidă a părului

Pentru fiecare dorinţă şi tip de ten există şi un peeling adaptat.

Iată despre ce este vorba!

Ce este un peeling?

Peelingul este o metodă de exfoliere, dar în locul folosirii unui exfoliant mecanic (pulberi granulate) se utilizează unul chimic, sub formă de acid sau enzime, ce dizolvă celulele moarte de la suprafaţa pielii.

Celulele epidermei au un ciclu de viaţă de 21 de zile. Prin peeling se accelerează înnoirea pielii şi producerea de colagen, oferindu-ţi un aspect mai tânăr.

Peelingul blând Majoritatea saloanelor de cosmetică oferă peeling blând, cu alfa-hidroxiacizi (AHA), adesea încorporaţi într-o cremă de îngrijire. Aceştia pregătesc pielea pentru a absorbi maximum din ingredienţii activi ai cremei, prin îndepărtarea celulelor moarte de la suprafaţă.

Dacă îţi place să faci duş dimineaţa, dar procesul de uscare a părului te incomodează pentru că durează prea mult, ai următoarele opţiuni: tamponează părul cu prosoape de hârtie.

După ce laşi părul să respire între 5 şi 10 minute, foloseşte produse de protejare împotriva căldurii, care, în plus, au rolul de a accelera uscarea.

2. Îngrijeşte părul gras eficient şi fără prea mari eforturi Despre părul care se îngraşă foarte repede se spune că este un păcat al frumuseţii, ce are nevoie de mai multe soluţii, pe termen lung, pentru a arăta impecabil.

Pe termen lung trebuie să nu îl speli foarte des, să minimizezi periajul, să foloseşti un şampon special pentru acest tip şi o mască cu acelaşi rol. În zilele în care nu dispui de tot acest timp necesar, alege un şampon uscat, pulverizează-l în zonele cu probleme, distribuie-l cu degetele, iar excesul îndepărtează-l cu peria peste 5-10 minute.

3. Părul uscat – o altă perspectivă

Ca să nu îl tunzi constant, foloseşte o dată pe săptămână o mască de recondiţionare şi un spray cu aceeaşi proprietate.

4. Bucle rapide Dacă ai spălat părul seara, răsuceşte-l într-un coc şi agită-l când te trezeşti – părul tău va cădea în valuri lejere, care, în mod normal, ţi-ar fi luat ore întregi pentru a arăta perfect.

5. Eternul coc Ori de câte ori părul tău nu se aşază aşa cum ai vrea sau pare totuşi neîngrijit, fă-ţi o coadă de cal, răsuceşte-l la bază şi fixează-l cu agrafe şi cu fixativ. Este cea mai rapidă alternativă a “cocului şosetă”.

One.ro

Obloanele – un nou trend în domeniul amenajărilor interioare În mod tradiţional, obloanele nu au ce căuta în interiorul unei locuinţe, scopul lor fiind acela de a proteja ferestrele la exterior şi de a regla lumina care intră în casă.

Însă tendinţele se schimbă de la an la an şi anumite obiecte capătă noi înţelesuri şi ajung să deservească altor scopuri. De exemplu, montate pe partea din interior a ferestrelor, obloanelor schimbă complet atmosfera. Mai mult, acestea îşi păstrează rolul de reglare a luminii ce pătrunde în locuinţă, oferind, totodată, un strop de eleganţă camerei. În funcţie de stilul de amenajare, dar şi de destinaţia lor (zona în care vor fi instalate), obloanelor pot avea diferite culori şi mode-

Disponibil în clinicile cosmetice şi în saloanele cosmetice specializate, peelingul mediu oferă rezultate excelente aproape instantaneu. Pielea se poate înroşi şi inflama, însă timpul de recuperare este minim.

le. De pildă, în bucătărie sau zona de dining, lumina naturală este dorită mai mult decât în living sau în dormitor. De aceea, puteţi opta pentru semiobloane care acoperă doar partea inferioară a ferestrelor sau pentru modele cu panourile mai late. Panourile pot fi din lemn, metal sau chiar plastic, însă cele din lemn sunt fără nicio îndoială cele mai frumoase.

Albul este cel mai des întâlnit în cazul obloanelor, fiind cel mai apropiat de finisajele de la nivelul pereţilor, dar şi de culoarea ferestrei propriu-zise. Cu toate acestea, obloanele colorate sau chiar negre formează un contrast deosebit cu restul camerei şi sunt foarte bine scoase în evidenţă.

Ele.ro

Casamea.ro

Peelingul mediu

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

FLUX

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Copertare (cu spirale):

200 pagini – 17 lei

150 pagini – 15 lei

100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ!

Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

FARMACIA NATURII Hameiul, eficient împotriva insomniei Potrivit unor studii realizate recent de etnobotanistul britanic James Wong, hameiul, unul dintre ingredientele indispensabile fabricării berii, poate contribui şi la tratarea insomniei.

Eficienţa hameiului a fost testată pe pacienţi care nu reuşeau să doarmă deloc noaptea. Experimentul a constat în „tratarea” lor, cu o cantitate moderată de bere, înainte de somn. Majoritatea participanţilor la experiment au declarat că după ce au încercat acest remediu au adormit mult mai uşor, având un somn mai profund.

Sută la sută natural

Hameiul este 100% natural şi nu are niciun efect secundar, iar cercetătorii au arătat că eliberează o substanţă numită carbonil dimetilvinil, cunoscută pentru efectul sedativ şi de relaxare. În plus, vitamina B2 şi acidul nicotinic din bere, care se alătură hameiului, ajută ca somnul să se instaleze mai repede.

MODĂ

Principalele tendinţe pentru toamnă. Pregăteşte-ţi garderoba!

Pentru toamna ce stă să vină, designerii marilor case de modă ne-au pregătit colecţii pline de culoare, glamour, materiale preţioase şi elemente feminine şi senzuale.

Lux: În această toamnă se poartă luxul. Şi parcă nicio casă de modă nu a pus mai mult accentul pe această tendinţă ca Dolce&Gabbana.

Rochii din dantelă, bijuterii extravagante, atmosferă tipic siciliană.

Glamour: Rochii şi fuste din mătase, haine din blană, piese vestimentare paietate, accesorii opulente, toate te duc cu gândul la atmosfera tipic Hollywoodiană a anilor ‘20-‘30, când eleganţa era un must.

Cu lenjeria la vedere: O altă

tendinţă care vine să sublinieze linia extrem de feminină a colecţiilor din această toamnă sunt materialele transparente prin care se întrezăresc piese de lenjerie intimă foarte senzuale.

Auriu: O culoare pe care nu o poţi trece cu vederea, din simplul motiv că se regăseşte în mai toate colecţiile toamnei. Aşa că, hainele “pline de strălucire” nu trebuie să-ţi lipsească.

Masculin: În contradicţie cu principalele tendinţe ale acestui sezon sunt sacourile şi paltoanele de inspiraţie masculină pe care ni le-a propus Stella McCartney sau Comme de Garcons.

Eva.ro

FLUX 26

14

Programe

Luni AUGUST

23 AUGUST 2013

27

Marţi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 16.45, 22.30, 2.00 - ŞTIRI (rus). 9.10, 18.00 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.40 Stil nou. 10.10 World stories - lumea în reportaje. 10.40 Reporter de gardă. 11.05 Documentar. “Drumeţii”.

11.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00, 5.05 V. Dragomir. Mi-e dor de tine”. Serată de creaţie. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30, 20.20 Augustul Libertăţii Noastre. 15.40 Săptămâna sportivă. 16.15 Magazinele FIFA. 17.00, 21.25 Adunarea solemnă şi concertul festiv consacrat celor 22 de ani de la proclamarea Independenţei. Transmisiune în direct.

18.25 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 CEDO condamnă Moldova. 20.30, 5.05 “Cântec, Dor şi Omenie”.

Program muzical. 22.50 Ion Druţă. “Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 0.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 1.00 Tezaur. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 20.30, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 10.50, 14.40, 17.15 Augustul Libertăţii Noastre.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00 Ediţie specială. Transmisiune în direct de la monumentul lui Ştefan cel Mare. 9.30 Inaugurarea Sărbătorii Naţionale “Ziua Independenţei RM”. Transmisiune în direct din PMAN. 11.00 Dor. Program muzical. 11.30 Documentar.

“Dimensiunea diplomatică”. 12.20 Moldova, ţară de vis. Program muzical. 13.00 Ediţie specială. Lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni. Transmisiune în direct. 13.40, 4.10 Documentar.

“Clopotul reînvierii”. 14.50 CEDO condamnă Moldova. 15.15 Retro hit. Program muzical. 16.15 Documentar. “Drumul spre independenţă”. 17.00, 22.10, 2.00 - ŞTIRI (rus). 17.30, 19.30, 20.45, 22.25 Ziua Independenţei RM. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00 MESAGER (rom). 0.10 Ion Druţă. “Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 1.15 Cuvintele Credinţei.

3.55 Descoperă Moldova. 5.05 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Triumful dragostei (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Film: Speed Racer - Curse de stradă 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4559 15:00 Film: Steaua căzătoare 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Film: De-aş da timpul înapoi 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Oamenii viitorului 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.4, anul 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile Pro Tv 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Serial: CSI Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Steaua cazatoare (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4560 15:00 Film: Amintiri şterse 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Film: Moondance Alexander 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.5, anul 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Надежда Румянцева в комедии “Девчата” 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Мег Райан, Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме “Мужество в бою” 02:55 Квентин Тарантино, Наоми Кэмпбелл в фильме “Девушка номер 6”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Фильм “Американский пирог: Свадьба” 02:35 Валентина Теличкина, Владимир Сафронов в фильме “Осенние свадьбы” 03:50 “Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.20, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 2.30 Exclusiv în România. 3.05 Descoperă Europa ta. 3.35 În grădina Danei. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.40, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 3.00 Tezaur folcloric.

4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 BOMBES À RETARDEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COMME UN CHEF ! 16:30 FLASH INFO 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CAÏN 20:31 CAÏN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 23:33 ÉPICERIE FINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 SATIN ROUGE 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES MAINS NOIRES

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:32 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:27 LES POINGS DE LA FIERTÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CAÏN 15:58 CAÏN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA FILLE DE MONACO 21:06 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN CRIME OUBLIÉ 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES RESCAPÉS 1:44 LES RESCAPÉS 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUEST QU’ON PARLE FRANÇAIS?

28

Miercuri AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 1.00 Tot cu dansul mă mângâi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Adormirea Maicii Domnului”. Transmisiune de la Catedrala “Naşterea Domnului” din Chişinău. 9.30, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 10.00 Popasuri în provincie. Selecţiuni. 11.00 Natura în obiectiv. 11.30 Evantai folcloric. 12.15 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani. 13.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Augustul Libertăţii Noastre. 14.25 Documentar. “Euromaxx”. 14.55 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 16.15 Magazinul copiilor. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (rus). 17.45 Ruskii dom. 18.15, 3.20 Maria Codreanu. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 21.25 Dialog social. 21.45 Adagio pentru corzi. Interpretează Orchestra de Cameră a Sălii cu Orgă. 22.20 Documentar. “Dan Bălan. Între fenomen şi realitate”. 0.30 Documentar. “Kino”. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs. 4.10 Documentar. “Drumul spre independenţă”. 4.55 Moldovenii de pretutindeni. 5.25 Poftiţi la masă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan. ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Amintiri şterse (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4561 15:00 Film: Vapaia din adâncuri 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.6, anul 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

29

Joi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Ruskii dom. 6.45, 1.00 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.40 Chişinău Youth Orchestra.

10.40 Cinemateca universală. 10.55 O seară în familie. 11.55, 13.10 Ion Druţă. “Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.15 Copilărie, vis cu pălărie. 15.45 Părinţi şi copii.

16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Tot cu dansul mă mângâi. 17.55 Aniversări. Nicolae Dabija. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55 Festivalul folcloric “Nistrule, cu apă rece”. Selecţiuni. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 4.10 Dor. Program muzical. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.15 Evantai folcloric. 3.55 Descoperă Moldova. 4.40 Documentar.

“Dimensiunea diplomatică”.

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.20Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Văpaia din adâncuri (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4562 15:00 Film: Dragoste în ape tulburi 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ruslan - silit să ucidă 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.7, anul 8 00:05 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile Pro Tv (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 23:15 “Первая любовь” 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Михаил Козаков в фильме “Комедия ошибок” 03:15 Комедия “Поездка через город”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 17:10 “Первая любовь” 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Джейн Фонда в комедии “С девяти до пяти” 00:10 “Primele ştiri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Рене Зеллвегер, Хью Грант, Колин Ферт в комедии “Дневник Бриджит Джонс” 02:35 Фантастическая комедия “Кокон”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10, 2.25 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Maşini, teste şi verdicte. 16.45, 17.50, 3.45, 6.45 Teleenciclopedia. 3.15 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.30 Patriotul.

3.20 Scenart. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:18 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MERCI POUR LE CHOCOLAT 16:40 MUSIQUE DE CHAMBRE 17:03 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MÉDECIN-CHEF À LA SANTÉ 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DEVOIR D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 CAÏN 1:56 CAÏN 2:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LA RUÉE VERS L’OR

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PEUPLES DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 HABITATS INSOLITES : UN NOUVEAU MARCHÉ IMMOBILIER ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MÉDECIN-CHEF À LA SANTÉ 16:30 FLASH INFO 16:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN CRIME OUBLIÉ 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 L’ÉLÈVE DUCOBU 23:37 LA MAISON VIDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CONCERT ANNIVERSAIRE CHRISTOPH ESCHENBACH 1:59 BRIGITTE ENGERER 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LA RUÉE VERS L’OR

Programe 23 AUGUST 2013

30

Vineri

31

AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.40, 12.00 Cântăm, dansăm. Program muzical cu “Lollipops”.

10.40 Poftiţi la masă! 11.10 Destine de colecţie. 11.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10 Europa în concert. Mariza (Portugalia).

14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Documentar.

“Drumeţii”. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 18.15 Chişinău Youth Orchestra. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Festivalul Iei. Selecţiuni. 21.25 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 22.20 Documentar. “A doua Mare Adunare Naţională”. 23.45 Cinemateca universală. 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00, 4.10 Ion Druţă. “Clopotniţa”. Spectacol. 5.10 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povesti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Dragoste în ape tulburi (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4563 15:00 Film: Heidi 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Liga 22:45 Film: Curaj în linia întâi 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Curaj în linia întâi (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:30 Комедия Леонида Гайдая “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 18:00 “Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:10 “Время” 21:45 Футбол. Суперкубок УЕФА (UEFA Super Cup). Бавария (Мюнхен) - Челси (Лондон). Прямая трансляция 23:55 “Один в один!” На бис! 02:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Рок-н-ролл в объективе: Фотографии Боба Груэна” 04:20 Детектив “Прощальная гастроль “Артиста” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de business. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10, 13.10 Maşini, teste şi verdicte. 12.05, 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 2.30, 6.45 Teleenciclopedia.

17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 3.00 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:46 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:07 UN CRIME OUBLIÉ 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CAÏN 22:55 CAÏN 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 JUSTE UN PEU D’AMOUR 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA RUÉE VERS L’OR

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

RE­DAC­TOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă AUGUST

1

SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 23.35, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Adagio pentru corzi. Interpretează Orchestra de Cameră a Sălii cu Orgă. 6.20 Documentar.

“Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Chişinău Youth Orchestra. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar.

“Drumul mătăsii”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Luceafărul”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuşi “Licurici”. 11.35, 4.40 La datorie. 12.00, 2.15 Portrete în timp. Valeriu Calancea. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 14.00 Baştina.

14.45 Tezaur. 15.00 Film-copiilor. “CUVÂNTUL REGELUI”. 16.30, 4.10 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Aniversări. Iurie Colesnic.

21.20 Săptămâna sportivă. 22.20, 23.45 “M-am născut de ziua mea”.

Spectacol muzical. 1.00 Aniversări. Nicolae Dabija. 2.45 Festivalul Iei. Selecţiuni. 3.45 Legendele muzicii. 5.00 Documentar. “Limba noastră”.

5.50 Descoperă Moldova.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale.

Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Heidi (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.18, an 1 13:00 Ştirile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Călătoria 15:00 Film: Flirt la 40 de ani 17:00 Film: Panică la hotel Majestic 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Asasini 23:15 Film: RocknRolla 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Flirt la 40 de ani (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Комедия Леонида Гайдая “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 07:40 Нина Русланова, Леонид Куравлев в комедии “Берегите мужчин!” 09:05 “Играй, гармонь любимая!”

09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Гундарева. Запомните меня такой...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 15:00 Иннокентий Смоктуновский в комедии “Берегись автомобиля” 16:40 “Свадебный переполох” 17:35 “Желаю Вам…” К юбилею Роберта Рождественского 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Желаю Вам…” К юбилею Роберта Рождественского. Продолжение 19:25 Премьера. “Певцы на час” 20:25 “Угадай мелодию” 21:00 “Primele ştiri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Наталья Гундарева, Александр Михайлов в лирической комедии “Одиноким предоставляется общежитие” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 01:45 Роберт Редфорд, Хелен Миррен в фильме “Расчет” 03:15 Юлия Борисова в фильме “Посол Советского Союза” 04:40 Фильм “Поляна сказок” 7.00, 14.30, 0.00, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 Dimineaţa zurli. 16.00, 1.15 Nicolae Botgros. Concert aniversar. 19.00, 6.35 Reporter. 2.55 Teleenciclopedia. 3.05 Sport.

4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LA RUÉE VERS L’OR 6:15 SAUVETEURS DES MERS 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:18 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:58 FLAPACHA, OÙ ESTU ? 11:11 LE RANCH 11:37 C’EST PAS SORCIER 12:05 AMÉRIKOLOGIE 12:33 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:33 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VU SUR TERRE 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 BALI, ÎLE MYTHIQUE DE L’ASIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:29 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 SUR LES TRACES DE MARGUERITE YOURCENAR

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Panica la hotel Majestic (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.19, an 1 13:00 Ştirile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Oraşul fantomelor 15:00 Film: Pădurea nebunilor 17:00 Film: Legile atracţiei 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Masca lui Zorro 23:15 Film: Spânzurătoarea 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Spânzurătoarea (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Вячеслав Зайцев. Всегда в моде” 06:55 Жанна Прохоренко в фильме “А если это любовь?” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Олег Фомин, Анастасия Макеева в детективном сериале “Шантаж” 15:40 Евгений Леонов, Михаил Кононов, Александр Збруев, Светлана Крючкова, Савелий Крамаров, Наталья Гвоздикова в фильме “Большая перемена” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 23:40 “Клуб Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 01:00 Закрытый показ. Премьера. Богдан Ступка в фильме Кшиштофа Занусси “Сердце на ладони” 03:35 Брендон Ли в остросюжетном фильме “Беглый огонь” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25 Festivalul muzical “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”. 11.25, 16.00 Dănutz SRL. 13.05, 0.20 Maşini, teste şi verdicte. 13.35, 14.45, 18.00, 6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 17.10, 21.00 Seriale. 0.55 Olimpiada veseliei. 1.35 Tezaur folcloric. 2.25 Profesioniştii. 3.15 Dispăruţi fără urmă. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:22 AFRIK'ART 8:02 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:59 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 TACTIK 12:01 PAROLES DE CLIP 12:08 LE CODE CHASTENAY 12:32 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:02 FORT BOYARD - L'INSTANT FORT 13:03 JOUR DE RUGBY 13:44 SAUVETEURS DES MERS 14:00 L'ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 18:56 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 MÉTRONOME 20:23 NATURE INVISIBLE 21:15 LES PEUPLES DES MONTAGNES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 Y'EN AURA PAS DE FACILE 23:38 QUELQUES ECCHYMOSES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:30 FOOT ! 1:40 L'ÉLÈVE DUCOBU 3:14 LA MAISON VIDE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 20.30, 0.00, 3.45 - ŞTIRI. 6.10 Documentar.

“O zi perfectă pe pământ”. 7.05 Film-copiilor.

“CUVÂNTUL REGELUI”. 8.40 Un copil o floare.

Program muzical. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Părinţi şi copii. 10.00 Ediţie specială. Transmisiune în direct de la monumentul lui Ştefan cel Mare 10.15 Omagiu Limbii Române. Transmisiune în direct din Grădina Publică “Ştefan cel Mare”. 12.00 Casa mea. 12.30, 3.35 Profil de savant.

Academicianul Simion Toma. 12.45 Documentar. “Limba noastră”. 13.40 Cântă ansamblul folkloric “Ţărăncuţa”. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 Dor. Program muzical. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Art-club (rus.) 17.50 Tot cu dansul mă mângâi. 18.00, 19.25, 20.45, 22.15 Spectacol dedicat Sărbătorii Limbii Române. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00 MESAGER (rom). 0.10 Europa în concert. Mike and The Mechanics (Marea Britanie). 1.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

1.20 Chişinău Youth Orchestra. 2.15 Documentar. “A doua Mare Adunare Naţională”. 3.55 Documentar. “Dan Bălan. Între fenomen şi realitate”.

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

23-30 august Berbec

Este o perioadă foarte importantă pentru liniştea ta sufletească şi ar fi bine să o foloseşti pentru a te regăsi. Este nevoie să fii sincer(ă) cu tine şi cu apropiaţii.

Taur

Nu mai înţelegi mare lucru din ce spun, decid sau fac cei din jur. Ar fi bine să nu intervii în treburile lor, încercând să le impui tu cum să acţioneze.

Gemeni

Cineva din anturaj îţi deschide ochii asupra unor erori pe care le tot repeţi. E un moment de graţie, care poate duce la rezolvări importante.

Rac

Ar fi bine să ţii cont de intuiţia care te tot îndeamnă să nu intervii brutal în existenţa celor dragi, să nu mai încerci să decizi tu pe ce drum trebuie să apuce.

Leu

Este o săptămână a sincerităţii, chiar şi sub forma ei brutală. Cei dragi fac doar ce le trece prin cap, fără să te consulte şi asta te poate irita peste măsură.

Fecioară

Nu ai niciun chef să asculţi reproşurile celorlalţi şi alegi să îţi petreci timpul cu cei care spun ce îţi place să auzi, riscând să îţi complici viaţa şi mai mult.

Balanţă

De la un prieten vine o informaţie vitală, pe care va trebui să o prinzi din zbor, ca să îi înţelegi importanţa chiar din primul moment.

Scorpion

Dai impresia că, odată pornit(ă) pe un drum, nu te mai interesează ce sacrifici pentru a obţine ce doreşti. Puţini ştiu câte griji îţi faci în tot acest timp.

Săgetător

Eşti plin(ă) de viaţă şi dornic(ă) să interacţionezi cu toţi cei care îţi ies în cale. Aceştia vor fi în câştig pentru că spui adevărul fără teamă sau reţinere.

Capricorn

Te întorci la planurile tale tainice, vizând sporirea averii personale sau a întregii familii, în cazul în care i-ai luat şi pe ceilalţi sub aripa ta protectoare.

Vărsător

Eşti nevoit(ă) să dai dreptate unor apropiaţi care au fost sinceri cu tine în momente dificile şi faci asta chiar cu riscul de a-ţi supăra partenerul de cuplu.

Peşti

O perioadă excelentă pentru imaginea ta. Eşti privit(ă) cu admiraţie, apreciat(ă) şi recomandat(ă) şi altora care ar putea avea nevoie de serviciile tale.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1428 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

23 AUGUST 2013

Istorii cu sushi delicioase de la Andrei Samoilă Pe Andrei îl cunoşteam mai de mult, însă nu ştiam că este bucătar de sushi. Mi s-a părut o activitate tare interesantă şi am zis să-i acord câteva întrebări pentru a descoperi unele secrete din bucătăria japoneză. Ce a ieşit, citiţi în interviul de mai jos.

- Andrei, ştiu că eşti un bucătar bun şi pentru faptul că pregăteşti nişte delicatese originale.

Este vorba de mâncare japoneză. De unde pasiunea aceasta pentru bucătăria niponă?

- Să fi prevestit cineva că voi lucra în calitate de bucătar de sushi, nu era să cred, dar iată că viaţa ne pregăteşte multe surprize, plăcute şi mai puţin plăcute. Nu pot spune că experienţa cu sushi este una neplăcută. Am încercat ceva nou şi, în plus, câştig şi nişte bani din activitatea aceasta. Chiar dacă domeniul culinar e foarte departe de studiile pe care le-am făcut şi nu au nicio tangenţă cu bucătăria, darămite cu cea niponă, eu sunt flexibil şi mă adaptez uşor. Adică fac faţă greutăţilor.

- De unde ai învăţat să găteşti preparate japoneze? Lucrezi sub îndrumarea vreunui bucătar nipon?

- Da, am învăţat să fac sushi de la un bucătar.

Nu era nipon, ci cunoştea foarte bine bucătăria acestui popor.

- Ți-a luat mult timp pentru a te perfecţiona în domeniul culinar şi pentru a deveni un profesionist?

- Loc pentru mai bine întotdeauna există, bineînţeles. Istoria cu sushi este exact ca în basmele româneşti: unii învaţă în două luni, alţii într-o

lună sau în trei săptămâni, dar, în cazul meu, a fost necesar de doar două săptămâni.

- Care sunt principalele ingrediente şi unde pot fi găsite acestea pentru a pregăti sushi?

- Bucătăria niponă e foarte vastă. Nici chiar eu nu cunosc toate ingredientele. Însă pot să vă spun care sunt cele mai întâlnite: orezul (special pentru sushi); nori (foile de alge marine uscate şi presate, folosite la prepararea rulourilor de sushi); wasabi (pasta picantă de culoare verde, cu gust asemănător hreanului); ghimbir marinat (poate fi servit ca o garnitură la sushi); shoyul (sos de soia); oţet de orez; somon (peşte); ton (peşte); anghilă afumată (peşte); sos unaghi; creveţi; castraveţi; ardei dulci şi altele. Toate acestea pot fi găsite în supermarket-urile din capitală.

- Activitatea ta în bucătăria japoneză se desfăşoară într-un restaurant. Ce fel de clienţi aveţi şi cât scot aceştia din buzunar pentru a mânca o porţie delicioasă de sushi? Totuşi, este un aliment sofisticat…

- Nu este un restaurant, ci, mai degrabă, un local de noapte. Avem clienţi diferiţi, dar, în mare parte, băieţi şi domnişoare. De cele mai multe ori, fetele comandă sushi, ele fiind cele care preferă cel mai mult aceste delicatese sofisticate. Preţurile variază între 40 şi 95 de lei pentru o porţie de sushi.

- Ce bucate mai faci în afară de sushi?

- În afară de sushi îmi place să experimentez acasă, în bucătărie. Se spune că bărbaţii gătesc cel mai gustos. Nu ştiu dacă e adevărat, căci sunt şi femei care fac mâncare bună, bună. Mie îmi place să gătesc mâncare tradiţională, aşa că ceva mai neobişnuit pentru bucătăria noastră, în afară de sushi, nu fac.

- Cum pot fi preparate sushi în condiţii de casă? Ai putea să le oferi cititorilor FLUX nişte secrete din bucătăria japoneză?

- Cu puţină îndemânare şi cu

un pic de arsenal culinar, se poate de făcut sushi în condiţii de casă, adică ca la mama acasă. Avantajul este că veţi învăţa ceva nou şi distractiv, iar sushi-ul preparat acasă va fi mult mai ieftin decât cel mâncat la restaurant. Reţete sunt multe şi acestea pot fi găsite pe internet. Putem face sushi din ceea ce avem acasă, fără a neglija însă, ingredientele indispensabile. Aşadar, principalul ingredient este orezul. Dacă avem orez japonez, e perfect, dacă nu – ne putem descurca şi cu orez tipic din magazine. Important este să-l spălăm bine, de vreo 5-6 ori. Dacă nu aveţi un aparat special de gătit orezul, nu e o tragedie, puteţi utiliza şi un ceaun. În rest, veţi găsi toate detaliile, dar şi imaginile pe site-urile culinare. Poate, cu o altă ocazie, vom face şi o demonstraţie pentru cititorii FLUX cum Andrei Samoilă face sushi.

- Însă ustensilele unde pot fi găsite?

- Covoraşul din bambus, dar şi beţişoarele pentru sushi se găsesc în supermarket-urile din capitală.

- Bănuiesc că prietenii tăi te tot bat la cap să le faci sushi. Nu te-ai gândit că ai putea să ai afacerea ta personală în domeniul gastronomic? Te vezi şi în continuare activând în acelaşi domeniu?

- La un moment dat voiam chiar să deschid un local, dar, deocamdată, mai reflectez asupra acestei idei.

- Este sau nu bucătăria japoneză una sănătoasă?

- Da, bucătăria japoneză este considerată foarte sănătoasă. Practic, din meniul japonez nu trebuie să lipsească peştele, legumele de sezon şi orezul. Toate mâncărurile lor sunt foarte uşor de preparat şi au un gust extraordinar. De asemenea, la niponi, mâncatul este un ritual: sunt atenţi la porţia servită şi la modul în care este servită, îşi fac timp pentru a savura aroma mâncării.

- Cu ce te mai ocupi în afară de pregătirea delicateselor pentru clienţii pofticioşi?

- Mai lucrez la un proiect împreună cu încă doi prieteni. Sper că din toamnă să-l punem pe picioare. Deocamdată, nu dau detalii.

- Spuneai că studiile tale nu au nicio legătură cu bucătăria japoneză. În ce domeniu eşti licenţiat?

- Am urmat studiile Facultăţii de Drept de la Universitatea Modernă Umanistă.

- La final, te rugăm să împărtăşeşti cu noi o reţetă pe care s-o putem pregăti fiecare în bucătăriile noastre.

- Eu, totuşi, sunt mai conservator din fire, aşa că vă voi propune o reţetă mai „de-a noastră”. Îmi place cel mai mult să pregătesc „tartă cu mere”.

Pentru asta aveţi nevoie de: - 2 ouă - 1 pahar de zahăr (200 g) - 1 pahar de smântână (200 g) - 1 lingură de mac sau de miez de nucă - 1 lingură de sodă alimentară, stinsă cu puţin oţet - 2 pahare de făină (400 g) - mere Ouăle se bat bine şi apoi se adaugă, pe rând, ingredientele, după cum au fost enumerate mai sus. Merele se taie felii şi se adaugă atunci când turnăm aluatul în tavă. Se lasă la foc încet pentru 30-45 de min. După ce îl scoatem din cuptor, presărăm deasupra zahărul pudră. Se serveşte alături de prieteni, cu ceai făcut din ierburi. Poftă mare!

- Mulţumim. La mai multe reţete delicioase în continuare.

- Şi eu vă mulţumesc pentru această frumoasă ocazie de a împărtăşi experienţa mea de bucătar de sushi cu toţi cei care doresc să facă aşa ceva acasă.

Lucia CUJBĂ, FLUX

PATRIMONIUL ROMÂNESC ÎN LUME

Le Monde elogiază Muzeul Ţăranului Român, de o «irezistibilă atracţie poetică» Publicaţia franceză „Le Monde” a dedicat în ediţia sa de săptămâna trecută un articol elogios Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, material care face parte dintr-o serie intitulată «Improbables musées» («Muzee improbabile»).

Seria de articole «Improbables musées» a cotidianului „Le Monde” are ca scop prezentarea a 12 instituţii de gen europene marcate de originalitate. Articolul dedicat Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti este al doilea din această serie, fiind precedat de unul despre Le Palais Bénédictine din Fécamp, Franţa. Următorul articol prezintă muzeul dedicat umoristului Alphonse Allais, din Honfleur, Franţa.

Autorul articolului despre Muzeul Ţăranului, Jean-Jacques Larrochelle, scrie că, pentru unii, numele muzeului – «un spaţiu al memoriei riguros şi derutant» – poate provoca zâmbete.

«Străinii ne întreabă frecvent de ce s-a ales acest nume», spunea etnologul român Irina Nicolau (1946-2002), care a participat la crearea Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, citată de jurnalistul francez, ce precizează că

termenul «ţăran» poate suna «peiorativ, limitativ, anacronic».

Jurnalistul francez mai menţionează că, în timpul unei conferinţe care a avut loc în octombrie 2012, la Cité de l'architecture et du patrimoine din Paris, istoricul de artă Jean-François Chevrier a plasat această instituţie în «panteonul reuşitelor muzeografice», alături de cea a lui Carlo Scarpa la Museo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) şi de cea a Linei Bo Bardi la Muzeul de artă din Sao Paulo (Brazilia). El mai spune şi că, în 1996, Muzeul Ţăranului Român a obţinut titlul de European Museum of the Year Award.

Larrochelle mai scrie că pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului, caracteriza instituţia, «care include un laborator de antropologie culturală», drept «un antimuzeu». În acelaşi articol, jurnalistul francez face o scurtă prezentare istorică a muzeului, vorbind şi despre patrimoniul acestuia, şi despre clădirea care îl găzduieşte. El vorbeşte despre modul de expunere a obiectelor găzduite de muzeu – veşminte, unelte, obiecte de cult, covoare, cruci, vase, icoane, ceasuri, vitrine etc. – care formează o colecţie eclectică.

«Recurgerea, uneori, la construcţii sumare, fragile sau brute, seamănă mai mult cu instalaţiile artistice efemere decât cu expunerea pe termen lung. Pentru a înţelege sensul acestui ansamblu riguros şi derutant, nu e nevoie de prea multe explicaţii, decât în scurte prezentări, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete», scrie Larrochelle, vorbind despre «un stil voluntar şi naiv, care aminteşte de latura rudimentară a vieţii ţărăneşti». În încheiere, jurnalistul scrie despre site-ul Muzeului Ţăranului Român, care «propune o impecabilă vizită la 360˚. Desţărănire garantată».

Muzeul Ţăranului Român a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei.

Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş, director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea «neoromânească» a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

CMYK

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură, care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe «un palat al artei pământene», dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român. În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Sursa: mediafax.ro